Violența în familie: Mituri

Realizat: Verejan Elena AS41R

Cursul: Violența în familie
 „Violenţă în familie” este orice act
Stop violenței vătămător, fizic sau emoţional care are
loc între membrii unei familii. Aceasta
poate include un singur episod sau mai
multe acte de violență, formând un
model de comportament abuziv prin
exercitarea controlului. Violența în
familie este un comportament
intenționat. Scopul violenței în familie
este stabilirea și exercitarea puterii și
controlului asupra altei persoane
Deseori violența în familie nu este văzută ca un comportament
dăunator ci invers cau unul care ar învăța o lecție. Părinții pedepsesc
„pentru că este nevoie”, „pentru că ni se suie [copiii] în cap”, „pentru
că nu-și văd lungul nasului”, „pentru că altfel nu mă înțeleg cu ea”,
„pentru că sunt răi [copiii]”, pentru că trebuie „să ne impunem în fața
lor”, sau, uneori, „pentru că altfel nu ne respectă”.

Părinții pedepsesc pentru că „bătaia e ruptă din rai” și „unde dă

mama crește”. Părinții pedepsesc pentru că, la rândul lor, au fost
disciplinați cu ajutorul pedepselor „și nu am pățit nimic”.
Părinții strigă la copii, îi amenință sau îi umilesc
pentru că „vorba n-a omorât pe nimeni”. Chiar și o
palmă e nevinovată dacă „nu-i dai la
cap” .Aproximativ 75% dintre copii au fost supuşi
unor forme de violenţă fizică și psihologică. Întrucât
cazurile de violenţă sunt rareori raportate
autorităților, iar serviciile pentru victime sunt
limitate, acești băieți și fete nu întotdeauna primesc
asistența de care au nevoie. De altfel, puțini părinți
au cunoștințele și abilitățile necesare pentru a-și
educa copiii într-o manieră pozitivă.
Conform datelot statistice în urma sondajelor din
cadrul IMAS s-a constatat că fiecare a 4-a femeie a
fost supusă măcar o data în viață unui act de
violență. Ceea ce pentru unele este un lucru normal,
feia trebuie să rabde tot deoarece doar asa se va
menține familia.
Mituri și realități despre violența în
familie
Dacă violența în familie a fost un tabu, nu înseamnă
că nu a existat. A existat. Dintotdeauna. Dar nu s-a
discutat despre ea sau a fost acceptată ca ceva
normal într-o căsnicie.
Violența în familie nu este un mit, este o realitate cu
care s-au întâlnit femeile aproape dintotdeauna în
relațiile familiale și pe care au acceptat-o vrând-
nevrând, pentru că nimeni nu le credea sau nu le
ajuta în vreun fel.
Miturile și prejudecățile despre violența în familie
învățate de mici ne împiedică să realizăm faptul că
violența în familie este un act cu conotație criminală
îndreptat împotriva unei persoane și încălcând
dreptul său fundamental la protecție și libertate.
1 MIT:
Femeile provoacă violența și o
merită!

Violența nu este o cale de

rezolvare a conflictelor.  
Bărbații nu au nici un
Realitate
drept să abuzeze în vreun
fel o femeie, indiferent de
„provocare”!
2 MIT:
Nu este violență, ci doar
ciondăneală

Există o diferență clară între

ceartă și violență: în timp ce
în ceartă nivelul puterii este
aproximativ egal, în acțiunea
Realitate
de violență raporturile de
forță și putere nu sunt la fel,
căci unul are categoric mai
multă putere decât celălalt.
3 MIT:
Violența se întâmplă numai în familiile sărace sau cu nivel scăzut
de educație.

Toate cercetările arată că

frecvența și gradul de
manifestare a violenței nu
depind nici de nivelul socio-
Realitate economic, nici de cel
educațional, căci violenta
apare în toate straturile
sociale și la toate nivelele
economice și de educație.
4 MIT:
Violența domestică este o problemă privată, nimeni nu ar
trebui să se amestece!

Extinderea fenomenului demonstrată

statistic și complexitatea
consecințelor asupra femeilor,
Realitate copiilor și relațiilor între adulți fac
din acest fenomen social o problemă
care ne privește pe toți, societatea în
ansamblul ei
5 MIT:
De fapt, femeilor le place să trăiască în aceste relații
violente, altfel ar pleca.

Sunt foarte multe obstacole

datorită cărora femeile nu își
părăsesc partenerul:
Realitate
prezența copiilor și resursele
limitate, lipsa unui adăpost
ulterior, frica, rușinea, etc.
6 MIT:
Bărbații violenți sunt așa pentru că au fost abuzați/maltratați în copilărie
sau provin din familii violente.

Deși un procent semnificativ

din bărbați au suferit
Realitate abuzuri în copilărie, nu toți,
devenind adulți, repetă
abuzul în relațiile lor.
7 MIT:
Bărbații violenți sunt bolnavi
psihic.

Realitatea studiilor infirmă

Realitate
această convingere
8 MIT:
Bărbații abuzează femeile deoarece nu cunosc un alt mod
de a-și exprima emoțiile.

Realitatea infirmă această idee,

printre altele chiar prin însuși
comportamentul abuzatorului din
așa-zisa „fază de miere”, care
Realitate urmează de obicei episodului de
violență. În această perioadă,
bărbatul pare că regretă, își cere
iertare, promițând că nu se va mai
repeta.
9 MIT:
Alcoolul este cauza violenței
în familie.

Realitatea arată că doar în

jumătate din cazurile de
Realitate
violență, bărbatul este sub
influența alcoolului.
10 MIT:
Copiii au nevoie de tată” sau „o să le suport pe toate pentru
copii”.

Fără îndoială, copiii au

nevoie de tată, dar dacă în
loc de dragoste şi înţelegere
copilul vede în familie doar
Realitate
agresivitate şi violenţă,
aceasta aduce la distrugerea
psihologică şi emoţională a
copilului.
Este o ipoteza greșită din toate punctele de
vedere, o familie este fericită, și un copil
crește fericit într-o familie unde mama și tata
se iubesc, se înțeleg, se ascultă și se aud unul
pe celălalt. Familie de dragul copilului nu
mai este familie, este o viață în nefericire iar
cel mai dureros este că s-a demonstrate că
fiecare al 2-lea agressor din penitenciar este
exact copilul care a crescut în familie unde
tatăl era violent.