Caracteristica

psihologică și
evaluarea complexă
a copiilor cu tulburări
de spectru autist

Victoria Maximciuc,
dr. în psihologie, lector superior,
psiholog
Plan
1. Conceptul Tulburarii de Spectru Autist
2. Criterii de diagnostic Tulburărilor de
Spectru Autist
3. Evaluarea complexă a persoanelor cu
Tulburarea de Spectru Autist
Obiective
 1. cunoaștea conceptul tulburarea de
spectru autist;
 2. familizarea cu criteriile de evaluare;
 3. familizarea cu metodologia evaluării
complexe și desfășurarea ei.
Bibliografia
1. Naoki Higaghida De ce sar. Însemnările unui baiat de 13 ani cu
autism. București: Frontiera 2014.
2. Popovici D.V., Racu S. Recuperarea copiilor cu pohandicap.
Chișinău 2012
3. Preda V. Caracteristici comportamentale si interventii
educative în cazul copiilor cu autism, Revista de
psihopedagogie,2005 nr.1, pp. 70-85.
4. Puiu I. Tulburarea de spectru autist. Chișinău 2014.
5. Никольская О.С., Баенская Е.Р. Дети с аутизмом.In:
Воспитание и обучение детей с нарушениями в развитии,
2015, nr.1, p. 25-32.
6. Морозова С.С. Аутизм: коррекционная работа при тяжёлых
и осложнённых формах. Москва: Владос, 2007
Conceptul Tulburarii de Spectru
Autist
Definiția
Tulburării de spectru autist (TSA)
 Constuie un grup de dereglări de
dezvoltarea neurologică caracterizat prin
deficiența interacțiunii sociale și a
comunicării, precum și prezența
comportamentelor repetitive.
Incidența
 În ultimele decenii se raportează o
creșterea substanțială (10-15 ori) a
prevalenței autismului, de la 4-5 :10000,
în anii 1960, la 40:10000 recent la copiii
din primii ani de viață. Unii autori
demonstrează că prevalența TSA este
de 1%, iar în unele țări și la 2%
În Moldova
La sfîrșitul anului 2009 au fost înregistrați
103 copii cu autism, dintre care 53 copii
în Chișinău. La sfîrșitul anului 2010 au
fost înregistrați 108 copii cu autism,
dintre care 100 copii în Chișinău. Nu
dispunem de date pentru anii 2011-2013.
Teoriile moderne privind apariția
TSA
1.Neuroanatomică -afectarea lobului frontal,
temporal, cerebelul);
2.Neurochimică- activitatea crescută
dopaminei, serotoniei;
3. Teorii explicative ale modului de gîndire a
persoanelor cu TSA:
-Teoria minții;
-Teoria coerenței centrale;
-Teoria funcțiilor executive
Caracteristici de bază ale TSA
 1. Interacțiunea socială
 Utilizarea deficientă a comportamentelor non-
verbale (privirea conjugată sau expresia feței);
 Incapacitatea stabilirii relațiilor de prietenie cu
semenii;
 Lipsa de spontanietate în
exprimarea/împărtașirea bucuriei;
 Absența reciprocității sociale sau emoționale.
2. Comunicarea
 Întîrzierea sau absența limbajului vorbit
fără vreo compensare prin alte mijloace de
comunicare;
 Afectarea abilităților de inițiere și de
susținere a conversației cu alții;
 Utilizarea limbajului stereotip sau repetitiv.
 Absența jocului spontan imitativ adecvat
nivelului de dezvoltare
3. Comportamente repetitive
 Preocupările și interesele restrînse
anomale ca intensitate și focalizare;
 Aderența inflexibilă la ritualuri și
obișnuințe;
 Comportamente repetitive.
Particularități clinice ale TSA în
funcție de gen
 Dizabilitatea intelectuală se întîlnește
mai frecvent la fete;
 La fetele cu dizabilități intelectuale
ușoare este mai puțin afectat jocul social
la vârsta de 4-5 ani;
 Abilități de comunicare sunt mai înalte la
băieți.
 TSA includ:
 Tulburarea pervazivă de dezvoltare;
 Tulburarea dezintegrativă a copilăriei;
 Sindromul Rett;
 Sindromul Asperger;
 PDD- NOS sau autism atipic;
 Sindromul Kanner.
Tulburarea pervazivă de dezvoltare

1) Este diagnosticat la copiii cu

comportamente asemănătoare, dar nu
îndeplinesc criterii pentru autism;
2) Plus alte afecțiuni cu simptome pot să
asocieze cu autismul.
Tulburarea dezintegrativă a
copilăriei (Demența Heller)
1.Evoluția normală în primii 2 ani de viață de o pierdere
clară (în decursul cîteva luni) a abilităților dobîndite
anterior:
-limbaj receptiv, expresiv;
- aptitudini sociale sau comportament adaptiv;
- joc, îndemânare motorie;
- contorul sfinterului anal și vezical
2. Semne promotorii:
- iritabilitatea, anxietatea, hiperactivitatea;
- saracia și apoi pierderea vorbirii, însoțite de
dezintegrarea comportamentală.
3. Prognostic- negativ (deficiența mintală severă)
Sindromul Rett
 dezvoltarea neurologică și mentală obișnuită în primele 5-
7 luni;
 stagnarea dezvoltării începînd maxim 18 luni, urmată de
o deteriorarea mentală rapidă, conducînd la o stare de
demența cu autism în mai puțin de 2 ani;
 stereotipii ale mîinelor;
 ataxia mersului;
 microcefalia dobîndită (încetinirea creșterii perimetrului
cranian între 5 luni și 4 luni);
 predomină sexul feminin
Sindromul Asperger
1. deteriorarea susținută și severă în interacțiunea
socială;
2.dezvoltarea unor patternuri repetitive;
3. nu apar întîrzieri semnificative în dezvoltarea
limbajului.
4. În relații sociale:
-absența empatiei;
- capacitatea scăzută de a leaga relații de prietenie,
de a dialoga;
- au o înclinație către anumite subiecte;
- au mișcări greoaie și stîngacie.
PDD- NOS sau autism atipic
 După severitatea simptoamelor se află
între autism clasic și sindromul Asperger.
Prognostic este mai bun comparativ cu
autism clasic.
Autism clasic (Sindrom Kanner)
Interacțiuni sociale și relații interpersonale:
 probleme semnificative în dezvoltarea abilităților de comunicare;
 încapacitatea de stabilirelații de prietenie cu copiii de aceași vîrstă;
 lipsa interesului în a impartași bucuria;
 lipsa empatiei.
Comunicarea verbală și nonverbală:
 întârziere în vorbire;
 probleme de întîrziere unei conversații;
 limbaj stereotip;
 nu înțeleg sensul transmis.
Interes diminuat în diverse activități:
 o atenție neobișnuită asupra jucariilor;
 preocupările față de anumite obiecte;
 comportament stereotip.
2. Criterii de diagnostic TSA
DSM – V versus DSM – IV, criterii de diagnostic ale
tulburărilor de spectru autist

 DSM- IV este bazată pe triada de

semne:
1) afectarea interacțiunii sociale;
2) afectarea comunicării;
3) model comportament repetetiv.
DSM- V propune:
1) afectarea interacțiunelor sociale;
2) Model comportamental repetitiv.
Trei niveluri de severitate a TSA
conform DSM-V
Nivelul 3 de severitate
“Necesită un suport foarte substanțial”
 Dificultăți severe de comunicare socială și
non verbală conduc la tulburări severe de
funcționare.
 Comportament inflexibil, dificultăți extreme
în depășirea schimbărilor, alte
comportamente restrictive/repetitive.
 Dificultăți în schimbarea activităților.
Nivelul 2 de severitate:
“Necesită un suport substanțial”
 Dificultăți de comunicare și inflexibilitatea
comportamentală sunt marcante, ele
reduc substanțial răspunsul la încercările
celor din jur de a comunica cu copilul,
persistă dificultățile de trecere de la o
activitate la alta.
Nivelul 1de severitate “Necesită
suport”
 Fără suport comunicarea socială este
dificilă, persistă dificultăți de inițiere a
interacțiunii cu alte persoane. Este redus
interesul în interacțiuni sociale. Chiar având,
uneori, abilități de vorbire cu capacitatea de
formulare propozițiilor, copilul nu reușește o
comunicare eficientă sau crearea unor relații
de prietenie. Persistă dificultățile de trecere
de la o activitate la alta.
O.S. Nikolskaia și E.P.
Baenskaia
Autorii propun ca evaluarea
psihopedagogică a copiilor cu tulburări
de spectru autist să se bazeze pe
particularitățile comportamentului:
selectivitate, comportament voluntar,
formarea contactelor sociale,
autostimulare, nivelul dezvoltării
psihoverbale. Autorii propun patru
grupe de acești copii.
 Grupa I. Selectivitatea și comportamentul voluntar lipsește.
Diferențiază apropiații și străinii. Autostimulare are un nivel înalt. În
dezvoltarea psihoverbală: mutism, echolalii, epizodic demonstrează
o înțelegerea a unei informației verbale complexe percepute.
 Grupa II. Selectivitatea se observă în tot. Comportament
voluntar se dezvolte în situații obișnuite pentru copil. În formarea
contactelor sociale sunt aplicate cele mai simple forme și păstrarea
unui mediu constant. În autostimulare se manifestă unele aptitudini
speciale. Limbajul se dezvoltă în limitele unui stereotip și este legat
de o anumită situație. Grupa I și grupa II se includ în
manifestările sindromului Kanner.
 Grupa III. Copiii cu sindromul Asperger. Selectivitatea se
manifestă în tot. În comportamentul voluntar se străduie să păstreze
programul de acțiuni în mod constant. Sunt naivi. Doresc să
comunice, însă cu greu îi înțeleg pe cei din jur. Se manifestă printr-
un decalaj, care constă în posibilitatea de a duce o convorbire
complexă și dificultatea de a menține o convorbire simplă.
 Grupa IV. Copiii cu autism cu funcționalitatea înaltă. Se
străduie să formuleze contacte prin intermediul maturului și prin el
să controleze situația. Încetinirea în formarea contactelor sociale.
Reținere în dezvoltarea psihoverbală. Dificultăți în articulare,
vocabularul sărac, agramatism.
3. Evaluarea complexă
Indicii principali pentru
evaluarea copilului
 Execută instrucțiunele simple;
 Cum reacționează la executarea instrucțiunii;
 Imită;
 Execută în activitatea spontană;
 Găsește un obiect după exemplu;
 Execută instrucțiunele cu obiecte: “dă”, “arată”,
“caută”;
 Imită verbal;
 Cum reacționează dacă nu este oferit obiectul
dorit sau dacă există interdicții.
Evaluarea psihopedagogică a
persoanelor cu TSA
 1. evaluarea se face în echipa
multidisciplinară,
 DSM-IV, DSM-V listează semnele
autismului, dar nu sunt suficiente pentru
procesul de diagnostic TSA
Tehnici psihologice
ADOS- 2- programul de diagnostic al autismului prin
observare este inclusă în metodele de evaluare,
cheltuielele fiind suportate de Compania de Asigurări
Medicale
CARS-2- Scorul de Evaluare a Autismului în Copilărie
CELF-4 evaluarea clinică a punctelor de reper în
dezvoltarea limbajului.
M-CHAT-R/T- fișa de verificare modificată cu algoritm de
supraveghere pentru screening-ul TSA
BISCUIT- screening-ul autismului la copil mic 17-37 luni
prezența semnelor de autism și semnele asociate
 ADOS-2- Programul de observație pentru diagnosticul
autismului

cuprinde evaluarea aproape orice persoană.

Are la baza sa criterii de diagnostic DSM-
IV.Cuprinde diverse activități care permit
observarea comportamentelor sociale și de
comunicare.Cuprinde patru module, fiecare
necesită 35-40 de minute pentru
administrare.Persoanei evaluate îi este
aplicat doar un modul în funție de nivelul de
dezvoltare al limbajului și de vârsta
cronologică.
 Modulul 1 este utilizat pentru copii care nu
au limbaj constant cu folosirea cîtorva
propoziții;
 Modulul 2 este utilizat pentru cei care au
limbaj cu folosirea mai multor propoziții;
 Modulul 3 pentru copiii cu limbaj fluent;
 Modulul 4 pentru adolescenți și adulți cu
limbaj fluent.
Activitățile modului 1
 Joc liber
 Răspunsul la strigarea pe nume
 Răspunsul la atenția conjugată
 Jocul cu baloane de săpun
 Anticiparea unei rutine cu obiecte
 Zâmbet social răspuns
 Anticiparea unei rutine sociale
 Imitația funcțională și simbolică
 Petrecerea aniversară
 Gustarea.
Activitățile modulul 2
 Sarcina de construcție
 Răspunsul la strigarea pe nume
 Jocul simbolic
 Jocul interactiv
 Conversația
 Răspunsul la atenția conjugată
 Sarcina de demonstrație
 Descrierea unei imagini
 Spunerea unei povești dintr-o carte
 Joc liber
 Petrecerea aniversară
 Gustare
 Anticiparea unei succesiuni de acțiuni cu obiecte
 Jocuri cu baloane de săpun
Activitățile modului 3
 Sarcina de construcție
 Jocul simbolic
 Jocul interactiv
 Sarcina de demonstrație
 Descrierea unei imagini
 Spunerea unei povești dintr-o carte
 Benzi desenate
 Conversație și expunere
 Emoții
 Dificultăți și neplăceri sociale
 Pauze
 Prieteni și casatorie
 Singuratate
 Crearea unei povești.
Recapitulare
1. Formulați definiția TSA.
2. Care sunt concepte moderne privind TSA.
3. Ce include TSA.
4. Beneficiile DSM –V.
5. Care este cea mai severă forma TSA
6. Cine evaluiază copiii cu TSA.
7. Numiți tehnici de evaluare.
8. Ce include ADOS-2.