LEGEA LUI OHM

Sa se calculeze intensitatea curentului electric, care circulă printr-un

bec cu rezistenţa de 400Ω, dacă tensiunea la bornele becului este
de 120V.
( Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP, București,1974 )

R  400 U 120V
I   0,3 A
U  120V R 400
I ?
 Să se determine intensitatea unui curent care trece printr-un bec
electric cu o rezistenţa are 240Ω, dacă tensiunea din reţeaua oraşului
este de 120V.

R  240
U 120V
I   0,5 A
U  120V R 240
I ?
 Ce diferenţa de potenţial trebuie aplicată unui conductor cu rezistenţa
de 2Ω, pentru pentru a onţine un curent de 60A.
( Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP, București,1974 )

U ?
U
R  2 I  U  IR  60 A  2  120V
R
I  60 A
 Ce tensiune trebuie aălicată la la capetele unei rezistenţe de 160Ω,
ştiind că prin rezistenţă trece un curent de 2A?
( Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP, București,1974 )

U ?
U
R  120 I  U  IR  60 A 12  720V
R
I  60 A
 Să se calculeze rezistenţa unui bec electric conectat la tensiunea de
110V, dacă diferenţa curentului care circulă prin bec este de 0,5A.
( Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP, București,1974 )

R?
U U 110V
U  110V I  R   220
R I 0,5 A
I  0,5 A
 Să se calculeze rezisteuţa unui aparat electric, căruia i se aplică o
tensiune de 220V, iar intensitateta curentului ce îl străbate este de 2A.

( Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP, București,1974 )

R?
U U 220V
U  220V I  R   110 
R I 2A
I  2A
 Tensiunea electromotoare a unei baterii este de 2V, rezistenţa
exterioară a circuitului este de 1,6Ω. Care este intensitatea curentului
electric, dacă rezistenţa interioară este 0,4Ω.

E  2V
R  1,6 E 2V
I  I  1A
r  0,4 Rr 1,6  0,4
I ?
 Un acumulator are rezistenţa interioară 0,05Ω şi este conectat la un
conductor cu o rezistenţa de 4Ω, producând un curent de 0,5A. Să se
calculeze tensiunea electromotoare a acumulatorului.
( Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP, București,1974 )

r  0,05
R  4 E
I  E  I ( R  r )  0,5 A(4  0,05)  2,025V
I  0,5 A Rr
E ?
 Secțiunea transversală a unui conductor electric este parcursă de
5 x 1019 electroni pe durata Δt=5s. Aflați rezistența electrică a
conductorului, dacă tensiunea elctrică de la capetele lui este U=8V.
Sarcina electrică a electronului este qe=-1,6 x 10-19C.
( Fizică-400 de probleme si 40 de teste-grilă, D. Bacrău, Gr. Editorial Corint, București, 2003)

19 U nqe U
n  510 electroni I 
R 
t  5s t R
Q
R? I Ut
t  R
U  8V nqe
Q  nqe
19
qe  1,6 10 C
8V  5s  R  25 Vs
 R  19
10 1,6 10 19 C As

 R  25
 Să se determine intensitatea curentului şi tensiunea la bornele unei
baterii pusă într-un circuit, bateria având tensiunea electromotoare
de 1,5V, rezistenţa interioară de 0,12Ω şi rezistenţa exterioară de 1,28Ω.

( Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP, București,1974 )

E  1,5V E 1,5V 1,5V

I  I   1A
r  0,12 Rr 1,28  0,14 1,5
R  1,28
U  IR  U  1A 1,28  1,28V
I ?
U ?
 Pentru a cunoaşte rezistenţa interioară a unei baterii cu o tensiune
electromotoare de 2V, el s-a legat la un circuit exterior cu rezistenţa
de 1Ω obţinându-se curent de 1,2A. Să se afle rezistenţa interioară a
bateriei.
( Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP, București,1974 )

E  2V E
I  E  I ( R  r )  IR  Ir
Rr
R  1
I  1,2 A E  IR
 E  IR  Ir  r
r ? I

2V  1,2 A 1 0,8 A 1

 r  r
1,2 A 1,2 A

2
 r  A  0,66 A
3
 La bornele unui acumulator având tensiunea electromotoare de 12V
se conectează un conductor cu rezistenţa de 5Ω. Să se calculeze
intensitatea curentului în circuit şi rezistenţa interioară a acumulatorului,
dacă tensiunea la borne este de 11V.
( Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP, București,1974 )

U 11V
E  12V I  I  2,2 A
R 5
R  5 E
I ? I  E  I ( R  r )  IR  Ir
Rr
r ?
E  IR
U  11V  E  IR  Ir  r
I

12V  2,2 A  5 1A

 r   r  0,45
2,2 A 2,2 A
 O sursă electrică de rezistenţă interioară necunoscută “r” se
introduce într-un circuit a cărui rezistenţa este de 2Ω. Tensiunea la
bornele bateriei este în acest caz de 1V. Ştind că tensiunea
electromotoare a sursei este 1,8V, să se găsească rezistenţa
interioară?
( Probleme de fizică, C. Maican, D. Tanase-EDP, Bucureşti,1960 )

U 1V
I  I  0,5 A
r ? R 2
R  2 E
I  E  I ( R  r )  IR  Ir
U  1V Rr
E  1,8V E  IR
 E  IR  Ir  r
I

1,8V  0,5 A  2 0,8 A

r    r  1,6
0,5 A 0,5 A
 Dacă la bornele unei surse se conectează un rezistor cu rezistenţa
R1=1Ω, intesitatea curentului prin rezistor este I1=1A; dacă se
conectează un rezistor cu rezistenţa R2=2,5Ω, intensitatea curentului
prin el este I2=0,5A. Să se calculeze rezistenţa interioară r si t.e.m. E, ale
sursei.
( Probleme de fizică pentru clasele IX-X, D. Manda, M. Sandu, L. Georgescu, N. Gherbanovschi-EDP,Bucureşti,1983)

R1  1 E
I1   I1 ( R1  r )  I 2 ( R2  r )
R1  r
I1  1 A
E  I1 R1  I1r  I 2 R2  I 2 r
R2  2,5 I 2 
R2  r
I 2  0,5 A  I1 R1  I 2 R2  I 2 r  I1r

 I1 R1  I 2 R2  ( I 2  I1 )r
r ?
E ? I1 R1  I 2 R2
 r
I 2  I1
 1A 1  0,5 A  2,5  0,25 A
 r 
0,5 A  1A  0,5 A

 r  0,5

E  I1 ( R1  r )  E  1A(1  0,5)  1,5V

 Să se calculeze tensiunea U la bornele unei surse, cunoscând t.e.m.
a sursei E=1,5V, rezistenţa interioară r=0,4Ω iar rezistenţa circuitului
exterior R=1,6Ω.
( Probleme de fizică pentru clasele IX-X, D. Manda, M. Sandu, L. Georgescu, N. Gherbanovschi-EDP,Bucureşti,1983)

U ? E
I
E  1,5V Rr U E
 
r  0,4 U R Rr
I
R  1,6 R
ER
 U
Rr

1,5V 1,6 2,4V

 U 
1,6  0,4 2

 U  1,2V
 Rezistenţa circuitului exterior al unei surse cu t.e.m. E=1,5V este
R=2Ω. Tensiunea la bornele sursei este U=1V. Să se calculeze rezistenţa
internă a sursei.
( Probleme de fizică pentru clasele IX-X, D. Manda, M. Sandu, L. Georgescu, N. Gherbanovschi-EDP,Bucureşti,1983)

E U E
I  
E  1,5V Rr R Rr
R  2 U
I  UR  Ur  ER
U  1V R

r ?  Ur  ER  UR  R ( E  U )

R( E  U )
 r
U
2(1,5V  1V ) 2  0,5V
r    r  1
1V 1V
 O sursă are tensiunea la borne U1=4V când i se leagă la borne o
rezistenţă R1=4Ω şi tensiunea la borne U2=4,5V când rezistorul legat la
borne are rezistenţa R2=6Ω. Să se calculeze rezistenţa internă şi t.e.m.
ale sursei.
( Probleme de fizică pentru clasele IX-X, D. Manda, M. Sandu, L. Georgescu, N. Gherbanovschi-EDP,Bucureşti,1983)

U1  4V U1 4V
I1   I1   1A
R1  4 R1 4
U 2  4,5V U2 4,5V
I2   I2   0,75 A
R2  6 R2 6
r ? E
I1 
E ? R1  r
E  I1 ( R1  r )  I 2 ( R2  r )
I2 
R2  r
 I1 R1  I1r  I 2 R2  I 2 r  I1 R1  I 2 R2  I 2 r  I1r

 I1 R1  I 2 R2  ( I 2  I1 ) r

I 2 R2  I1 R1 U 2  U1 4,5V  4V 0,5V
 r   r   2
I1  I 2 I1  I 2 1A  0,75 A 0,25 A

E
I1   E  I1 ( R1  r )  E  1A(4  2)  6V
R1  r
 Un circuit electric conține un rezistor electric, un ampermetru, un
voltmetru și un alimentator didactic, prevăzut cu posibilitatea de a
modifica tensiunea de alimentare a circuitului electric. Datele
experimentale au fost înscrise în tabelul următor:
U (V) 0,5 1,0 1,2 1,8 2,3 3,0
I (A) 0,10 0,20 0,24 0,36 0,46 0,60

a) Reprezentați schema circuitului electric.

b) Trasați graficul I=f(U) și scrieți care este interpretarea lui.
c) Aflați rezistența electrică a rezistorului electric.
( Fizică-400 de probleme si 40 de teste-grilă, D. Bacrău, Gr. Editorial Corint, București, 2003)

a) V A
I
E, r
 U (V) 0,5 1,0 1,2 1,8 2,3 3,0
b) I (A) 0,10 0,20 0,24 0,36 0,46 0,60

U (V )
3

2,3
Intensitatea curentului
2 crește direct proporționaal
1,8 cu tensiunea electrică.

1,2
1
0,5

0,1 0,2 0,24 0,3 0,36 0,4 0,46 0,5 0,6 I ( A)

U 0,5V 1V 1,8V 2,3V 3V

c) R       5
I 0,1A 0,2 A 0,36 A 0,46 A 0,6 A
 Un circuit electric simplu conţine un voltmetru. Dacă se închide
întrerupătorul , voltmetrul indică 8,6V, iar dacă se deschide indică 9V.
a) Reprezentaţi schema circuitului eletric.
b) Găsiţi valoarea rezistenţei interioare a generatorului, dacă
intensitatea curentului electric din circuit este 0,2A.
c) Aflaţi rezistenţa totală a circuitului electric simplu.
( Fizică-400 de probleme si 40 de teste-grilă, D. Bacrău, Gr. Editorial Corint, București, 2003)

U  8,6V R
a)
E  9V A
V
a) Schema  ? k
I
b) I  0,2 A
r ? E, r

c) Rt  ? b) E  U  u  u  E  U  0,4V
u  r  0,4V  2
r
I 0,2 A
 U  R  8,6V  43
c) R 
I 0,2 A

Rt  R  r  43  2  45

sau:

E E
I  R  r  Rt 
Rr I
9V
R
 t   45
0,2 A
 Un rezistor cu rezistenţa electrică R=17,5Ω este conectat la un
generator electric de curent electric continuu, a cărui cădere interioară
de tensiune este u=0,25V. Dacă se scurtcircuitează rezistorul, se obţine
un curent electric de n=36 ori mai mare. Calculaţi:
a) intensitatea curentului electric;
b) tensiunea electrică de la bornele rezistorului inainte şi după
ce se scurtcircuitează rezistorului;
c) tensiunea electromotoare.
( Fizică-400 de probleme si 40 de teste-grilă, D. Bacrău, Gr. Editorial Corint, București, 2003)

R  17,5 E
a) I 
u  0,25V Rr R
k
n  36 E I
I sc   nI
r
a ) I sc  ? E, r
E nE
b) U  ?  
r Rr k R
U0  ?
R  r  nr I sc
c) E  ? 
E, r
 R  (n  1)r

R 17,5
 r   0,5
n  1 36  1
u 0,25V
 I   0,05 A
r 0,5

 I sc  nI  36  0,05 A  1,8 A

b) U  IR  1,8 A 17,5  31,5V

U 0  0V

c) E  U  u  31,5V  0,25V  31,75V

 În circuitul din figură , rezistoarele au valorile R1=20Ω , R2=100Ω.
Când comutatorul C este conectat pe poziţia “a” indică 2A iar când
este conectat pe poziţia “b” indică 1,5A. Calculaţi:
a) rezistenţa interioară a bateriei.
b) tensiunea electromotoare a sursei E;
( FIZICA- culegere de probleme pentru clasa a VIII-a –V. Olteanu, M. Marinescu, Ed. Almaron, 1992 )

E R1 a C
R1  20 I1 
R1  r
R2  100 
E b
I1  2 A I2  R2
R2  r A
I 2  1,5 A
I1 ( R1  r )  I 2 ( R2  r )
a) r  ?
b) E  ?  I1 R1  I1r  I 2 R2  I 2 r  I1 R1  I 2 R2  I 2 r  I1r

I1 R1  I 2 R2
 I1 R1  I 2 R2  ( I 2  I1 )r  r
I 2  I1
 r
2 A  20  1,5 A 100  110 A

1,5 A  2 A  0,5 A

 r  220

b) E  I1 ( R1  r )

 E  2 A(20  220)  480V

 Voltmetrul din circuitul electric prezentat in figură indica 20V.
Generatorul are rezistența interioară r=1Ω, iar rezistorul are rezistența
R=10Ω. Să se determine (neglijând intensitatea curentului absorbit de
voltmetru și căderea de tensiune pe ampermetru ) :
a) tensiunea electrometoare a generatorului;
b) indicația ampermetrului în cazul din desen și în cazul când
rezistorul este scurtcirciutat.
( FIZICA- culegere de probleme pentru clasa a VIII-a –V. Olteanu, M. Marinescu, Ed. Almaron, 1992 )

U  20V a) I  U R
R
r  1  U  E
R  10 E R Rr A
I V
Rr
a) E  ? I
b) I  ? U (R  r) E, r
 E
I sc  ? R
 20V (10  1) 20V 11
 E 
10 10

 E  22V

U 20V
b) I   2A
R 10

E 22V
I sc    22 A
r 1
 Un circuit este alimentat de un generator cu tensiunea electromotoare
E=9V şi r=0,5Ω. La bornele lui se leagă un rezistor cu rezistenţa variabilă
(reostat) între 0Ω şi 17,5Ω. S-a trasat graficul intensităţii în funcţie de
rezistenţa totală a circuitului Rtotal şi a obţinut curba din figură. Ce valori
au coordonatele (a,b) ale punctului M şi coordonatele (c,d) ale punctului
N.
( Probleme de fizică pentru gimnaziu , M. Sandu, E. Nichita, T. Ştefan-EDP, Bucureşti,1983 )

E  9V I ( A)
În punctul M, intensitatea
curentului este maximă, iar M ( a, b )
r  0,5 Rtot este minim. b
Rmin  0 Rtot  min im
Rmax  17,5  Rtot  Rext  r N (c, d )
d
a?  Rext  Rmin  0 a c Rtot ()
b?
 a  r  0,5
c?
E 9V
d ? I max  I sc   b  I sc   18
r 0,5 A
În punctul N, intensitatea curentului este minimă, iar R tot este maximă.

Rtot  max im
Rtot  Rmax  r
 Rext  Rmax  17,5
 c  17,5  0,5  18
E 9V
I  dI  0,5 A
Rext  r 18
 Conectând o baterie cu tensiune electromotoare E şi rezistenţă
interioară r la o rezistenţă exterioară R1, tensiunea la bornele bateriei
este U1=5V. Dacă se schimbă rezistenţa R1 cu o rezistenţă R2=6R1,
tensiunea la bornele bateriei este U2=2U1. Să se calculeze tensiunea
electromotoare a bateriei.
( Probleme de fizică pentru admitere în învăţământul superior, T. Creţu, D. Angelescu, I. Vieroşanu-EDP, Bucureşti, 1980 )

R1
E ? E
I1 
R1  r U1 E
r I1  
R1 U1 R1 R1  r
E, r I1 
U1  5V R1
R2  6R1
E
U 2  2U1 R2 I2 
R2  r U2 E
 
U2 R2 R2  r
I2 I2 
R2
E, r
 U1 E

R1 R1  r E E
  
2U1 E 3( R1  r ) 6 R1  r

6 R1 6 R1  r
 6 R1  r  3R1  3r
3R1
 3R1  2r  r 
2

U1 E U1 2E U1 2 E
     
R1 R  3R1 R1 2 R1  3R1 R1 5R1
1
2

5U1 5  5V
 E   12,5V
2 2
 Pentru determinarea tensiunii electromotoare a unei baterii se
foloseşte un ampermetru de rezistenţă interioară neglijabilă, precum
şi două rezistoare de rezistenţe cunoscute: R1=4Ω si R2=7Ω.
Legând la bornele bateriei , pe rând , câte unul din cele două rezistoare,
ampermetrul indică curenţii I1=3A şi respectiv R2=1,75A.
Să se calculeze tensiunea electromotoare şi rezistenţa interioară a
bateriei.
( Probleme de fizică pentru admitere în învăţământul superior, T. Creţu, D. Angelescu, I. Vieroşanu-EDP, Bucureşti, 1980 )

E ? R1
E
I1 
r ? R1  r E  I1 ( R1  r ) A
 E, r I1
R1  4 
E E  I 2 ( R2  r )
R2  7 I2  R1
R2  r
I1  3 A A
E, r I 2
I 2  1,75 A
 I1 ( R1  r )  I 2 ( R2  r )

 I1 R1  I1r  I 2 R2  I 2 r
 I1 R1  I 2 R2  I 2 r  I1r

 I1 R1  I 2 R2  ( I 2  I1 ) r

I1 R1  I 2 R2 3 A  4  1,75 A  7
 r  r
I 2  I1 1,75 A  3 A

 r   25  0,2
 1,25

E  I1 ( R1  r )  3 A(4  0,2)  12,6V