1.

Statistica matematică este ştiinţa care urmăreşte

a) explicarea fenomenelor de masă printr-un număr relativ mare de observaţii.
b) explicarea fenomenelor de masă printr-un număr relativ redus de observaţii.
c) explicarea fenomenelor de masă prin observaţii.
d) explicarea fenomenelor de masă printr-un număr relativ redus de explicații.
e) explicarea fenomenelor de masă printr-un număr relativ mare de explicații.
1. Fenomenele biologice sunt caracterizate prin:
a) variabilitate.
b) repetabilitate.
c) numărabilitate
d) stare de încălzire.
e) stare de agregare.
1. Statistica transformă o cantitate mare de date în:
a. litere
b. cuvinte .
c. numere
d. diagrame.
e. tabele.
1. Biodisponibilitatea absolută :
a) compară biodisponibilitatea substanţei active în circulaţia sistemică după
administrare non-iv cu aceeaşi substanţă după administrare orală
b) compară biodisponibilitatea substanţei active în circulaţia sistemică după
administrare non-iv cu aceeaşi substanţă după administrare iv
c) compară biodisponibilitatea substanţei active în circulaţia sistemică după
administrare non-iv cu aceeaşi substanţă după 8 ore
d) compară biodisponibilitatea substanţei active în circulaţia sistemică după
administrare non-iv cu aceeaşi substanţă folosind diagrame.
e) compară biodisponibilitatea substanţei active în circulaţia sistemică după
administrare non-iv cu aceeaşi substanţă după tabele.
1. Nivelul de semnificație, de obicei, este:
a) 1
b) 0,05.
c) 0,1
d) 10
e) 50
1. Evenimentele A şi B sunt incompatibile.dacă:
a) A∩B=Ω
b) A∩B=Ø
c) AUB=Ω
d) AUB=Ø
e) A∩B=A
1. In cazul aruncării a două zaruri, probabilitatea apariţiei 5 x5 este
1
a)
6
1
b)
12
1
c)
36
d) 50%
e) 75%
1. In cazul aruncării a două zaruri, probabilitatea ca suma numerelor obținute pe cele două
fețe să fie 7 este
1
a)
6
1
b)
12
1
c)
36
d) 50%
e) 75%
1. In cazul aruncării a două zaruri, probabilitatea ca suma numerelor obținute pe cele două
fețe să fie 6 este
5
a)
6
7
b)
12
5
c)
36
d) 54%
e) 72%
1. Dacă P(A)=0,78, P(B)=0,34 și P(A∩B)=0,2, atunci P(AUB) este
a) 0,92
b) 1,12
c) 1,78
d) 0,57
e) 0,38
1. Dacă P(A) = 0,87; P(B) = 0,007; P(A∩B) = 0,26 atunci
a) P este probabilitate
b) P nu este probabilitate
c) P(A-B)=1,25
d) P(CA)=0,4
e) P(AUB)=1,54
1. Se consideră toate numerele naturale de trei cifre scrise cu elemente din mulţimea {2,4 }.
Probabilitatea ca, alegând un astfel de număr, acesta sa fie divizibil cu 3 este
1
a)
3
1
b)
8
1
c)
4
d) 20%
e) 38%
1. Probabilitatea ca, alegând un număr natural de două cifre, acesta să fie pătrat perfect este
1
a)
32
1
b)
15
1
c)
4
d) 20%
e) 36%
 1. Repartiția variabilei X care reprezintă suma numerelor apărute la două aruncări ale unui
zar este data in tabelul:

x 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
P(X = x) 1/36 2/36 3/36 4/36 5/36 6/36 5/36 4/36 3/36 2/36 1/36
Atunci P(X<8) este
1
a)
24
1
b)
15
21
c)
36 P(X < 8) = P(X = 2) +…+ P(X = 7) = 21/36,

d) 28%
e) 32%
1. Biostatistica este:
a) ramură a statisticii
b) specializată în studiul fenomenelor biologice.
c) specializată în studiul fenomenelor medicale.
d) specializată în studiul fenomenelor agricole
e) specializată în studiul fenomenelor farmaceutice
1.În biostatistică informația este:
a)ascunsă
b)vizibilă.
c)puțină.
d)deghizată
e)rară
1. În stabilirea bioechivalenţei medicamentului test faţă de medicamentul
de referinţă se face:
a) pe baza analizei unor parametri farmacocinetici selectaţi
b) pe baza analizei unor parametri farmaceutici.
c) pe baza analizei unor parametri medicali.
d) a unor limite de acceptare prestabilite.
e) fără stabilirea unor limite de acceptare
1.Biodisponibilitatea relativă :
a)compară două căi de administrare diferite
b)compară două farmacii diferite
c)compară două forme farmaceutice diferite
d)compară două formulări diferite.
e)compară un medicament nou cu medicamentul “leader”.
1.Mărimea eşantionului este estimată în funcţie de :
a)experiment
b)medicament
c)forma de administrare
d)studiile anterioare .
e)datele publicate
1.O populaţie statistică este apreciată prin:
a)experiment
b)medicament
c)eşantion
d)probă
e)datele publicate
1.Proprietăţile caracteristice ale probabilității sunt:
a)P(A)>1
b)0≤ P(A)≤1
c)P(Ω)=0
d)P(Ω)=1
e)P(Ω)=0.05
1.Proprietăţi ale probabilității sunt:
a)P(A)>P(AUB)
b)P(CA)=1-P(A)
c)P(AUB)=P(A)+P(B)
d)P(A-B)=P(A)-P(A∩B)
e)P(AUB)=P(A)+P(B)-P(A∩B)
1. In cazul aruncării de 2 ori a unei singure monede, probabilitatea apariţiei aceleiași feţe la
ambele aruncări este
1
a)
2
1
b)
4
c) 100%
d) 50%
e) 25%
1.Dacă P(A)=0,8, P(B)=0,47 și P(A∩B)=0,2, atunci
a) P(AUB)=1,07
b) P(AUB)=0,93
c)P(A-B)=0,52
d)P este probabilitate
e)P nu este probabilitate
1. In cazul aruncării a 2 monezi dacă considerăm evenimentele A: primă monedă cade
‘cap’ și B: a doua monedă cade ‘pajură’, probabilitatea P(AUB) este
1
a)
2
3
b)
4
c) 100%
d) 75%
e) 50%
1. Probabilitatea ca, alegând un element al mulţimii { 2, 3,5,6 }, acesta să verifice
inegalitatea n( n+1)≥ 20 este
1
a)
2
3
b)
4
c) 90%
d) 75%
e) 50%
1. Probabilitatea ca, alegând un număr de două cifre, acesta să aibă cifre diferite este
1
a)
2
9
b)
10
c) 90%
d) 60%
e) 50%
1. In cazul aruncării a 2 monezi dacă considerăm evenimentele A: primă monedă cade
‘cap’ și B: a doua monedă cade ‘pajură’, sunt adevărate afirmațiile
1
a) P(A)=
2
9
b) P(B)=
10
c) P(A∩B)=25%
d) P(A)=60%
e) P(B)=50%
1. In cazul aruncării a 2 monezi dacă considerăm evenimentele A: primă monedă cade
‘cap’ și B: a doua monedă cade ‘pajură’, sunt adevărate afirmațiile
1
a) P(B)=
2
9
b) P(B)=
10
c) P(B │A)=25%
d) P(A)=60%
e) P(B │A)=50%
1. In cazul în care o variabilă aleatoare X poate lua valorile 1, 2, 3, 4, 5, cu probabilitățile
1/3, 1/4, 1/6, 1/6, 1/12, sunt adevărate afirmațiile
1
a) P(X < 2) =
3
9
b) P(X < 2) =
10
c) P(X < 1) = 0
d) P(X < 1) = 1
1
e) P(X < 3) =
6
1. In cazul în care o variabilă aleatoare X poate lua valorile 1, 2, 3, 4, 5, cu probabilitățile
1/3, 1/4, 1/6, 1/6, 1/12, sunt adevărate afirmațiile
1
a) P(X < 2) =
3
7
b) P(X <3) =
12
3
c) P(X < 4) =
4
5
d) P(X < 5) =
12
e) P(X < 6) = 1
1. In cazul în care o variabilă aleatoare X poate lua valorile 1, 2, 3, 4, 5, cu probabilitățile
1/3, 1/4, 1/6, 1/6, 1/12, sunt adevărate afirmațiile
1
a) FX (2) =
3
7
b) FX (3) =
12
3
c) FX (4) =
4
5
d) FX (5) =
12
e) FX (6) = 1
1. In cazul în care o variabilă aleatoare X poate lua valorile 1, 2, 3, 4, 5, cu probabilitățile
1/3, 1/4, 1/6, 1/6, 1/12, sunt adevărate afirmațiile
a) FX (6) = 1,5
5
b) FX (5) =
12
3
c) FX (4) =
4
7
d) FX (3) =
12
1
e) FX (2) =
3
 1. Repartiția variabilei X care reprezintă suma numerelor apărute la două aruncări ale unui
zar este data in tabelul:

x 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
P(X = x) 1/36 2/36 3/36 4/36 5/36 6/36 5/36 4/36 3/36 2/36 1/36
Sunt adevărate afirmațiile
1
a) P(X < 4)=
6
10
b) P(X < 6)=
36
26
c) P(X< 9)=
36
30
d) P(X <10)=
36
e) P(X <11)= 1
1.Funcţia de repartiţie F(x) are următoarele proprietăţi:
a)F(x) este monoton crescătoare
b)F(x) este monoton descrescătoare
c)F(x) este continuă la stânga
d)F(x) este continuă la dreapta
e)0 £ F(x) £ 1
1. Funcţia de repartiţie F(x) are următoarele proprietăţi:
a) lim F(x) =0
x  

b) lim F(x) =1
x  

c) lim F(x) =0,5

x 

d) lim F(x) =1
x 

e) F(x)>1
1.Variabilele aleatoare pot fi:
a)discrete
b)mari
c)mici
d)continue
e)nule
1. Având 2 variabile aleatoare independente X și Y date in tabelele:
X 1 2 3 4
P(X = x) 0.1 0.2 0.3 0.4

Y -1 0 1
P(Y = y) 0.25 0.5 0.25

Sunt adevărate afirmațiile

a) P(X =1,Y= -1)=0,025
b) P(X =2,Y= -1)= 0,05
c) P(X =3,Y= -1)= 0,075
d) P(X =4,Y= -1)= 0,1
e) P(X =1,Y= -1)= 0,41
1.Media are următoarele proprietăţi:
a)E[a] = a, aϵ R constantă
b)E[X + Y] = E[X] · E[Y]
c)E[X + Y] = E[X] + E[Y]
d)E[X + Y] = E[X] - E[Y]
e)E[X + Y] = E[X] / E[Y]
1.Dispersia are următoarele proprietăţi:
a)D2 (a) = 0, aϵ R constantă
b)D2 [X + Y] = D2 [X] · D2 [Y]
c)D2 [X + Y] = D2 [X] + D2 [Y]
d)D2 [X + Y] = D2 [X] - D2 [Y]
e)D2 (a X) = a2 D2 (X), a R constantă
1. Coefiicentul de corelație al variabilelor X şi Y este dat de:
a) r=ρ(X,Y)
b) r=E[X,Y]
c) r=D2(X,Y)
cov( X , Y )
d) r 
D 2 ( X ) D 2 (Y )
cov( X , Y )
e) r 
D( X )
1.Mediana unei variabile aleatoare X, este dată de:
a)P{X<μ}= P{X>μ}=1/3
b)P{X<μ}= P{X>μ}=1/5
c)P{X<μ}= P{X>μ}=1/2
d)P{X<μ}= P{X>μ}=1
e)P{X<μ}= P{X>μ}=50%
 
1. Se dă în tabelul de mai jos repartiţia de probabilitate a variabilei aleatoare X.:

xi 1 3 4 6

pi 3/10 4/10 2/10 1/10

Sunt adevărate afirmațiile

a) Modulul este 3
b) Mediana este 3
c) Modulul este 4
d) Modulul este 6
e) Modulul este 6
1. Fie variabila X a cărei repartiţie este dată de tabelul:

xi 9 11 13 14 16

pi 1/6 1/3 1/12 1/3 1/12

Sunt adevărate afirmațiile

a) Modulul este 11
b) Modulul este 13
c) Modulul este 14
d) Intervalul median este (11, 13)
e) Intervalul median este (13, 16)
1. O secvenţă de valori (25) pe care le poate lua o variabilă binomială B(10, 0.3) este:

{4, 3, 2, 2, 2, 0, 3, 1, 5, 4, 3, 4, 6, 3, 4, 2, 2, 4, 4, 8, 2, 4, 6, 4, 4},

valori care simulează numărul de „succese” ce pot fi obţinute în 10 încercări atunci

când şansa de câştig este de 0,3. Sunt adevărate afirmațiile:
a) frecvența observată pentru 2<xi≤3 este 4
b) frecvența observată pentru 3<xi≤4 este 9
c) frecvența observată pentru 4<xi≤5 este 4
d) frecvența observată pentru 5<xi≤6 este 2
e) frecvența observată pentru 7<xi≤ este 10