In căutarea sensului iubirii

Liana Don
Intrebările fundamentale ale vieții
CE ESTE SACRUL?
CE ESTE SPIRITUL?
PENTRU CE MERITĂ SĂ TRĂIEȘTI
PENTRU CE MERITĂ SĂ MORI?
Sexualitate

“let’s talk about sex”

'The invisible man'

Cercetarea cantitativă intunecă experiențierea umană

Tabu , mituri în sexologie
Mituri in sexualitate
Performanță
Eșec
Fidelitate
Culpă Virginitate
Roluri sexuale Rusine
Perversiuni sexuale Pornografie
Obligații morale Divort
Obligații religioase stigmatizare
Ratat
Personalitate
Traumă abuz
Viol
Violență domestică
Obligativitatea orgasmului
masturbare
Ce este sexualitatea?

Sensuality

Sexual
behaviors
and Intimacy
POWER AND
practices AGENCY

Sexual and Sexual

Reproductive Orientation
Health and Gender
Identity
Matricea sexuală

Dorință

Comportament Identititate

Experiență
Nivele ale afectivităţii
Ax
iol
og
ie
af
Contact
ec
afectiv
tiv
ă
Instinctiv-afectiv
PARAMETRII
Durata
Intensitate
Polaritate
Stenicitate
Expresivitate
condiţionare
1. Instinctiv- afectiv
Emoţii
Afectivitatea primitivă, hedonică, instinctuală
Trăiri corporale vitale (foame, sete, saţietate, etc.)
Cuplul plăcere/neplăcere
Articulare între instinctivitate- afectivitate, pătrunzând în
câmpul conştiinţei sub forma de afecte (superioare instinctelor)
2. Contact afectiv
Aspectul central al afectivităţii se desfăşoară prin contactele interpersonale,
orientarea spre semeni
Afectează în profunzime fiinţa umană
O definesc ca deschidere spre lume
Corelată cu sociabilitatea dar distinctă
Contează modalitatea in care se intră in contact cu semenii
Conţine.
Sentimente
Ataşament
Amiciţia
Dragostea
3.Axiologia afectivităţii
Angajarea valorică, axiologică
Trăirile morale sunt şi trăiri afective (ex: culpă,
contemplare estetică)
Angajările valorice, creative, inventive, de afirmare
presupun angajarea contributivă afectivă
Clasificare fenomenologică
Bazală- holotimică- Elaborată- catatimică-
elementară superioară
Dispoziţia Sentimente
Emoţia Pasiunea
Afectul
2.Afectivitatea elaborată- catatimică- superioară

SENTIMENTELE
Trăiri afective de mare complexitate, stabilitate, generalizare
apar progresiv,treptat, au durata lungă (ani)
Reflectă relaţii stabile intre oameni, mediu social
Strâns legate de cunoaştere
Implicaţii sociale, cognitive, etice
Participarea gândirii cu prelucrare noetică şi motivaţională
interiorizate
presupun educatie având şi un grad de educabilitate
condiţionate social
Tipuri
Simple
Ura
Bucuria
Gelozia
Simpatia
Superioare
Morale
Intelectuale
Estetice-simbolice
curiozitate
PASIUNEA
Stări de afect de intensitatea emoţiei şi de durata sentimentelor
Invadează intreaga viaţă psihică, în special pe cea noetică
Îi subordonează intreaga activitate fiind monosemnatică
Îngustează foarte mult câmpul conştiinţei (“oarbă”)
Limitează sfera preocupărilor
Ergotropă
Pozitivă – creativă
Cercetare
alpinism
artă
ideal, absolut
Negativă- distructivă
joc patologic
iubire ce nu acceptă refuz
crimă
Gândire catatimică (în tunel)
 MISTER

SPIRITUALITATE EROS

IUBIRE

SACRALITATE MAGIE

ENCOUNTER
 IUBIRE

FAMILIARITATE

INTIMITATE

SEXUALITATE
Teoria triangulara a iubirii Sternberg
3 componente ale iubirii:
Pasiunea: componenta motivatională
Emoții romantice, dorință sexuală, atracție.
Intimitate: componenta emotională
A te simți conectat, legat cu celălalt, căldură, tandrețe,
impărtășirea gândurilor intime private, apropiere
emoțională.
Angajament : componentă ideativă/cognitivă
Decizia conștientă de a-l iubi pe celălalt și dispozitia de a
conlucra cu dificultățile.

Combinații variate ale celor 3 componente creeaza

diferite tipuri de iubire
Teoria triangulara a iubirii Sternberg
Toate cele 3 componente
sunt dimensiuni importante
ale relatiei de iubire
Cele 3 componenete există
in tipare diferite și in grade
variabile
Combinații diferite produc
combinatii diferite
Se pot modifica n timp
Teoria Sternberg
Componenta pasionala a iubirii are vârful in prima parte a
relației
Intimitatea și angajamentul se construiesc gradual in timp
Bază conceptuală a tranzitiei la iubire de companion
Pe măsură ce apare creșterea intimității și angajamentului
pasiunea se reduce
Cum sustții relația pe masura
ce paiunea se reduce și apar
dificultățile
Tipuri de iubire
Iubirea pasională
(iubirea romantică sau indrăgostirea nebună)
Dorință și absorbitie totală extremă a celuilalt.
Emoții intense
Logică și consideratțiile rationale reduse
Excitare și arousal generalizat psihic, dorință sexuală
puternică
Tahicardie, transpirații, roșeață, fluturi in stomac, etc.
Ecitarea conflictelor, scotomizarea greșelilor și
nemulțumirilor
Trăire de completitudine
Durată scurtă, apare de obicei la inceputul relației
Tipuri de iubire
Iubirea de companion (camaradă)
Mai puțin intensă
Afecțiune camaraderească și atașament profund
Familiaritate extremă
Reflectată in relația sexuală, partenerii se simt comfortabil
discutând ceea ce le face plăcere și impărtăsesc incredere și
familiaritate sexuală.
Toleranță pentru reacții neprevazute
Dorința de a depăși dificultățile
Muncă pe conflicte
De durată
Tipuri de iubire
Iubirea sterilă (goală)
Prostească
Fără sens
Fără conținut,
Infumurat
Stima de sine exagerată
Complexe de superioritate
pasiune
Tipuri de iubire
Iubirea desăvârșită (implinită)
Intimitate
Angajament
pasiune
Comunicare
Tandrete
reciprocitate
Stiluri de iubire Lee
Romantică (eros): iubure pasională fizică bazată pe atracție si
frumusete
Joc (ludus): iubirea ca joc, bucurie, nu implică angajament sau
implicare și se bazeaza pe cucerire,
Posesivă (mania): intens emotională, instabilă, stereotipul iubirii
romantice, carcteristic include gelozia ți conflictul
Companion (storge): iubire afectuoasă care se dezvoltă lent,
bazată pe similaritate și prietenie.
Altruistă (agape): dezinteres de sine, altruistă; spirituală
Pragmatică (pragma): inclinatia de a selecta un partener bazat pe
criterii raționale și practice cu beneficii bilaterale
 IUBIREA
RASĂ!
OAMENI
DE SINE
PROFESI
E
PARTE NAȚIE
NER
CULTUR
PASIUNI Ă ARTĂ
COPII
HOBBY
FAMILI
LOCURI VALORI

OBIECT E CREDINȚE

E
Tipuri de relații de intimitate
balanța intimității

Sexuală – expresia apropierii

Intelectual – impărtășirea de idei
Emotional – sentimente semnificative
Estetic - impărtășirea de experiențe
Recreational – a te distra
Profesional, muncă – acasă, familie
comunitate, muncă
Criză – adaptarea cu succes ala
amenințările interne si externe
Spiritual – impărtășirea sensului vieții

liana don
CALEA –
JOURNEY
SPRE IUBIRE

MITUL
EROULUI
Călătoria EROULUI

Stadiul 1 – provocarea,plecarea: eroul este solicitat spre

aventură cu toate că nu este doritor acceptă.

Stadiul 2 - Initierea: eroul traversează printr-o lume nou

extrem de periculasa, dobândind o perspectivă mult mai
matură.

Stadiul 3 - drumul (calea) provocărilor

(incercărilor): eroul este inzestrat cu ajajutor suprenatur
Îndură teste de tărie de caracter şi fizice, în căutare de
resurse

Stage 4 –scufundarea în peştera interioară: eroul descin

in peştera interioară, în profunzimile lumii, ale pământul
sau in alte locuri ale marii experienţe. Uneori acest loc
poate fi chiar in interiorul minţii eroului. Datorită acestei
incercări, eroul se renaşte într-un anume mod – fizic,
emoţional sau spiritual. Trecând prin această experienţă
eroul se schimbă în interiorul său.

Stadiul 5 – Reîntoarcerea şi reintegrarea în societate: er

işi utilizează noua înţelepciue dobândită în vederea
refacerii ordinii şi dezvoltării propriatăţii .
Călătoria (Calea) postmodernă
Călătoria postmodernă este dintre cele
in care eroismul survone din
determinarea eroului de a abandona
persona egocentric in favoarea unui
dialog critic ca un alter ego primitiv
Scopul se constituie mai degrabă in
“completitudine ” decât in perfecţiune
Model de fragmentare, disociere,
dezorganizare vizuală, auditiva, etc in
schimbul unor graniţe şi limite ale
identităţii, care creează spaţiul
psihologic spre apariţia transferului
spre dezvoltare

liana don
De ce ne indrăgostim de anumite
persoane și nu de altele?
Diferența intre sexualitate/
indrăgostire/ iubire
tipuri de iubiri trăite/ dorite
ce perspective iți deschide iubirea
(constructie/ distructive)?
ce creează, ce dezvoltă, rezolvă
iubirea?
Tipuri de ataşament

Securizant-
autonom
Anxios-evitant
Anxios-rezistent
Dezorganizat-
dezorientat

Mary Ainsworth

Bowlby
Model de tipare de atașament adult
Bartholomew and Horowitz în relații romantice
Față de relații adulte romatice și pentru un context lărgit de tipare relaționale

+ OTHER
Low avoidance

PREOCCUPIED SECURE

Negative view of self Positive view of self

Positive view of others Positive view of others

Comfortable with intimacy

Comfortable with intimacy
and autonomy and autonomy

-SELF + SELF
High FEARFUL DISMISSING low
dependency
dependency
Negative view of self Positive view of self
Negative view of others Negative view of others

Fearful of intimacy Dismissing of intimacy

Socially avoidant Counter-dependent

- OTHER
High avoidance
Teoria atașamentului Sheer 1996
Condițion
at
SEPARARE ATAȘAMENT
Necondiți
onat

SIGURANȚĂ
LIBERTATE
PROTECȚIE

Responsabi DEPEND
litate ENȚĂ
Relațiile intime adulte și stilurile de
atașament
Care din afirmații corespunde mai bine stilului tău de
atașament?
A) Găsesc relativ ușorsă mă aproprii de alte persoane. Mă simt comfortabil
sa depind de alte persoaneți alte persoane să depindă de mine. De obicei
nu sunt ingrijorat că aș putea fi abandonat sau că am lăsat pecineva să se
apropie prea mult de mine.
B) Imi este dificil să am completă incredere in oameni. Nu mă simt
comfortabil fiind prea apropiat de alții. Sunt iritabil și nervos când cineva
incearcă să se apropie prea mult de mine. Deseori resimt că persoanele
doresc de la mine mai multă intimitate decât o simt eu comfortabilă. Imi
este greu să-mi permit să edpind de alte persoane.
C) Simt că alte persoane sunt reticente cand vreau să mă apropii mai mult
de ele. Mă îngrijorez că nu cunt iubit sau nu vrea să rămână cu mine
persoana de care ma simt apropiat.  Doresc să fiu complet contopit cu
altă persoana ceea ce faceca unele persoane să se indepărteze de mine.
Relațiile intime adulte și stilurile de
atașament
Care din afirmații corespunde mai bine stilului tău de
atașament?
A) Găsesc relativ ușorsă mă aproprii de alte persoane. Mă simt
SECURIZANT
comfortabil sa depind de alte persoaneți alte persoane să depindă
de mine. De obicei nu sunt ingrijorat că aș putea fi abandonat sau
că am lăsat pecineva să se apropie prea mult de mine.
B) Imi este dificil să am completă incredere in oameni. Nu mă simt
comfortabil fiind prea apropiat de alții. Sunt iritabil și nervos când
EVITANT
cineva incearcă să se apropie prea mult de mine. Deseori resimt că
persoanele doresc de la mine mai multă intimitate decât o simt eu
comfortabilă. Imi este greu să-mi permit să edpind de alte
persoane.
C) Simt că alte persoane sunt reticente cand vreau să mă apropii mai
ANXIOS/AMBIVALENT
mult de ele. Mă îngrijorez că nu cunt iubit sau nu vrea să rămână
cu mine persoana de care ma simt apropiat.  Doresc să fiu complet
contopit cu altă persoana ceea ce faceca unele persoane să se
Relațiile intime adulte și stilurile de
atașament
IMPACTUL SILULUI DE ATAȘAMENT
ASUPRA RELATIILOR INTIME

(56% of adults (19% of adults (25% of adults

surveyed) surveyed) surveyed)
ELEMENTE ALE RELAȚIILOR DE IUBIRE
Relația intre iubire si sex
Mai multe posibilități
Iubire cu/fără sex. Sex cu/fără iubire
intrebări
Se aprofundează iubirea odată cu intimitatea sexuală?
Cum văd femeile și bărbații relațiile de iubire si / sau sex?
More women than men seem to believe that love is a
necessary component of a sexual relationship
Fazele comunicării în relaţia de cuplu
(Adaptare după Vellay , 1975 )

(1)Faza euforică
(2)Faza ciclotimă
(3)Faza de linişte (rutină)
(4)Faza de agresivitate şi de revoltă
Menținerea satisfacției in relație
Caracteristicile unei relații de iubire de calitate inaltă
self-acceptare
Aprecierea calităților fiecăruia
Menținerea unei interacțiuni pozitive frecvente
Angajament
Comunicare suportivă
Expectanțe realiste
Impărtășire de interese comune
Abilitatea de a face față și de a rezolva conflicte
Dorința de a petrece timp impreună
Exprimare și varietate sexuală
Menținerea satisfacției in relație
Dezvoltarea individuală și relațională
Schimbare și dezvoltare
Depăsirea obstacolelor
Privind problemele ca provocări
Negociere si renegociere a dorințelor
Acceptare biunivocă a unicității fiecăruia
Varietate Sexuală
comunicare
spontaneitate
Timp al intimității
Lipsă de ingrijorare in raport cu frecvnța și
standardele
De ce comunicarea sexuală poate fi
dificilă
Obstacol lingvistic sexual
Cum am/ s-a vorbit despre sex in copilărie
Extreme de limbaj
Rușine / jenă
Socializare
Mesaje care cresc rusinea si discomfortul in ceea ce
privește sexualitatea
Lipsa de educație sexuală
Lipsa de modele/ roluri pozitive
Traume/ abuz direct/ indirect
Complexe arhetipale
 COMPLEXE ȘI ARHETIPURI
• ANALIZÂND PATTERNURILE DE RĂSPUNS, jung a constatat că cuvintele care
creeau modificări emoționale erau grupate în jurul unei teme care puncta un
conținut comun. Ulterior jug a determinat că miezul unui complex era io
imagine sau idee arhetipală.
• când li s-a solicitatt pacientilor sî vorbească despre asociațiile pe care le făceau cu
aceste cuvinte-stimul, s-a constatat că acceste cuvinte generau asociații
traumatice sau dureroase care au fost îngropate în inconștient.
• conținutul inconștientului care interferază cu performanța, dorinșa, voinșa,
acțiunile și amintirile conștientului alcătuiesc complexele.
• Complexesle pot conta pentru performnțele mai reduse fațăp de expectanțe
Clasificare complexe
Charles Boudouin
Obiectuale
Atitudinale
Eului
Dupa sensul lor Laplanche și Pontalis
Originare
Generale
Stricte
Complexul se proiectează prin spirite,
sunete, animale, figuri
Este cel care inițiază chemarea MISTERULUI
Reprezintă o sursă de stres postraumatic
subliminal
Nu se referî la inferioritate si eventual la
incompatibilitate, neasimilare, conflictul
fiind privit ca o provocare atractivă
inexplicabilă
 Complex spectaculare

Complexe Complex de autoritate

Complex Cenușăreasa
Complexul Oedip parental Complex Clytemnestra
Complex Elektra complex DianaComplex Demostene
omplex Fedra
Complex Dalila Complex Quasimodo
Complex castrare complex de putere
Complex de inferioritate/ Complex de retragere
superioritate Complex de eșec
Complex de abandon Complex Griselda
Complex Jocasta Complex de feminitate /
Complex matern masculinitate
Complex Medeea Complex Sigismund
complex Oreste
Complex cain si abel
Atitudinile Ego-ului în fața complexelor
Totală inconștiențăîn legătură ciu existența lor
Identificare
Proiectare
Confruntare
Singurele care ajută în resoluția complexelor sunt
Confruntarea
Identificare empatică
Cum s-a schimbat tiparul de atașament inițial
in funcție de succesiunea relațiilor?
Cum a fost educația sexuală in familie?
Ce complexe s-au dezvoltat (de la părinți,
educatori, socializare)
care sunt ingredientele cheie intr-o relație de
iubire funcțională/ disfuncțională?
Nevoia de recunoaștere implică paradoxul fundamental: in fiecare moment al realizării
voinței noastrei ndependente, suntem dependenți de recunoașterea ei de către alții

DORINȚĂ DRIVE

OMNIPOTENȚĂ

SEXUALITATE

MOTIVAȚIE
 Ordonare și definire
Atașamen
arousal
iubire t

fericire
autenticita indrăgosti
te Satisfacție
re

plăcere
surpriză Dispoziție

intimitate
Atracție
drive relaxare Dorință

angajame orgasm
nt
Perspective psihoterapeutice asupra sexualității

I. Teoria psihanalitică- Freud

II. Teoria jungiană
II. Teoria sociobiologică- funcționalism biologic
III. Teorii motivationale
IV. Teoriile invățării
A. Condiționare operantă Skinner
B. Condiționare clasică
C. Învățare socială
V. Teorii cognitive
VI. Abordări sociologice
VII. Abordări antropologice
I. Teorii psihanalitice

The Interpretation of
Dreams (1900)
Teoria
inconștientului
Sexualitatea
copilăriei?

Sigmund Freud
 I. Teorii psihanalitice
Stadii ale dezvoltării psihosexuale
oral (0 - 1)
Obiect
scop
instinct
anal (2)
falic (3 - 5 sau 6)
latent (7 - pubertate)
genital (Adolescența- adult)
Stadiull falic la băieți – complex Oedip, anxietatea de castrare

Stadiul falic la fete – complex Electra Complex, nevoia de falus

Sexualitatea feminină este inerent pasivă și masochistă
Diferențiere intre orgasmul vaginal (matur) și clitoridian (imatur)
TEORIA SEDUCȚIEI- fiecare instinct are o sursă, presiune, scop,
obiectiv
Teoria dinamică Freud
defensă defensă
durer
anx
e
sex agr

Impulsurile
Defense Id
Teoria dinamică Yalom preocupările
fundamentale

Defense Preocupările
fundamentale,
esenţiale
II. Teorii jungiene
Libido-ul ca energie ce modifică
Creativitatea
Curiozitatea
Activitatea erotică +imageria erotică =uniune
pasională creativă --- conduce la dezvoltarea
personalității
Sexualitatea- proces de individuație a sibolurilor
Fantezii sexuale- vise
Taboo-asupra incestului ( mai important decât
cx.Oedip
Diagrama (a) Constelația minții conștiente
Diagram a(b) Personalitatea devine încastrată în AF și cnsecutiv apare o relație mai
semnificativă între lume și psyche
Diagrama (c) : Centrarea sintre lume și persoalitate (Zen)
SELF: Bion O (imaginea inefabilă),
Grottstein- poziția transcendentă ( subiectul inefabil al inconștientului),
Ogden- puterea Inventivă a ”creerII noului”
Lacan – REAL-ul
 II. Teoria sociobiologică-
funcționalism biologic
• comportamentul sexual este privit ca un produs al evoluției și al selectiei
naturale
selecția sexuală
competiție intre membrii unui gen (n special bărbați la accesul pt
impreunare
alegere preferentială a unui gen (in special femei) pt anumiți
membri ai celuilalt gen
Nucleul Familiei-femeile au evoluat să fie receptive sexual ca manieră de
a păstra bărbatul alături

Charles Darwin
"descent with modification"
 Heterosexuality Homosexuality

Bisexuality Asexuality

FIECARE DEȚINE O PARTE DIN FIECARE . ESTE DOAR O

NUANȚĂ DE GRAD
 Stadii ale răspunsului sexual uman
Dorința-Excitabilitate – inceputul
intercursului sexual.
Platou – modificările fizice care
debutează în rpimul stadiu continuă.
Orgasm – serie de contracții ritmice
ale mușchilor peretelui vaginal sau ai
penisului, fiind deasemenea cea mai
scurtă fază a raspunsului sexual.
Fluidul seminal- eliberat în
timpul orgasmului care deține
conținutul spermatic
Rezoluție - faza finală a răspunsului
sexual în care corpul revine la un
stadiu normal
Perioada refractară – perioadă
de timp consecutivă
orgasmului masculin în care nu
poate fi excitat sau să atingă
erecția
Studiul lui Masters and Johnson
Utilizând voluntari, unele prostituate, ambii
observând și evaluând răspunsurile lor
psihice pe parursul tutror etapelor sexuale
Studiile Kinsey
Observatii ale comportamentelor sexuale pe
parcursul a 10 ani (1940-1950)
Relevă descoperiri ale unor elemente
sexuale extrem de controversate, inclusiv in
ceea ce privește:
Homosexualitatea
Sexul premarital
Sexul extramarital
Definirea termenilor

Iubire
Îndrăgostire
Sex
Dragoste
Romantism
Tandrete
Intimitate
 Femei
Roluri sexuale Vampă
Timida
Bărbați Sacrificiu
Timidul victimă
Macho Ingenuă
Intelectualul Glamour-oasă
Sportsman Ofeliană
Play-boy Intelectualizată
Inabordabil Autoritară
Protector Scolăriță
Pește Călugăriță.......
victimă.......
Figure 6.1 (part 1 of 2)
Ordonarea elementelor sexualității
Cum să te lași/ lași să fii ales/alegi?
Roluri sexuale utilizate (spontane/ strategice)
Scopul aplicării lor
Combinația cuplurilor anxietate-
dureresexualitate-agresivitate
MENTALITĂȚI
Expectanțe- cereri- pretenții-
valori- concepte

Bio- psiho-social
Comportamente de evitare
Tipuri de pierderi
Probleme
Gelozia
Rivalitatea
Infidelitatea
Intimitatea
Dependența
Dominanța
Divorț
Amant
Cupluri opuse
Recompensă ???????
Fidelitate ???????
Angajament ???????
Autenticitate ???????
Aspirații ???????
Dezvoltare ???????
Libertate ???????
Vină ???????
Rușine ???????
Devotament
???????
Temeri- anxietăți- angoase- evitări
De expunere De dependență
De abandon De ridicol
De pierdere a controlului De sexualitate
De a avea grijă de altul De penetrare
De intimitate De durere
De iubire De moarte
De a nu-și pierde De păcat
individualitatea De expunere
De a nu-și pierde De sarcină
ființarea, viața De boală cu transmitere
De a nu pierde timpul sexuală
De pierdere a demnității De performanță
De pierdere a puterii etc.............
Emoție- afect- sentiment- pasiune
fantezii sexuale
experiențe timpurii
experiențe tardive
 putere
Iubire

emotii

Personalitate
Secrete.........................

POSIBILE EFECTE ASUPRA

SEXUALITAȚII
Mecanisme (procese) defensive în
sexualitate intimitate
Fugă (evadare) în Selecție
Muncă Distorsiune
Alimentație Provocare
Fizic
Idealizare
Intlect
Fantezie Percepția mutuală a self-
ului
Legătură in fantezie
Polarizare oe stări
Procesul vocii
parentale/ copilului
Self parenting
Pierderea independenței
Self gratificare so a sensului identității
autoerotism
1.Problemă de anticipare pierderii/ pierdere de către partener
2.problemă de abandon a partenerului
Tipuri de comunicare
Mecanisme defensive
Tipuri de anxietăți
Surplus de realitate- 3 personaje EU-TU-RELAȚIA
Cupluri opuse utilizate
Vină-rușine
Libertate- dependență
Putere- vulnerabilitate
Pedeapsă- recompensă
Sadism-masochism
Pasiv-agresiv
Cum s-au schimbat valorile, emoțiile,credințele,
strategiile tale după conflict
EFECTUL PYGMALION
EFECTUL PYGMALION
Simptomul sexual-
bilet de intrare in
psihoterapie

Pierderea
semnificației
simptomului sexual
Fundamente pentru practica
psihoterapiei în sexologie
Sexualitatea – definiţie, cadru
Instinct – cultură (învăţare)
Intimitate – sexualitate
Perpetuare a speciei – plăcere
Nevoie - abuz
Ştiinţă - artă
Comportamentul sexual
Roluri gender
Scenarii ale interacţiunii sociale şi
scenarii de curtare (erotice)
Răspunsul sexual uman
Forme ale comportamentului
sexual uman
Repere utilizate în evaluarea
comportamentului sexual
Relaţia de cuplu
Calitatea relaţiei de cuplu
Comunicarea între parteneri
Asertivitatea
Gelozia
Profilul sexual
Elementele profilului sexual
Determinarea profilului sexual
(Scala Yaffé-Fenwick)
Interpretarea profilului
Utilizarea profilului sexual în
construirea strategiei terapeutice
Fundamente pentru practica
psihoterapiei în sexologie -2
Încrederea în sine
imaginea de sine corporală şi
sexuală
criterii de performanţă sexuală şi
încrederea în sine
rolul experienţelor personale
(amintiri episodice ale unor
succese, eşecuri, traume)
de la amintiri autobiografice la
scenarii ale identităţii
tehnici şi metode de ameliorare a
imaginii de sine (rescrierea
scripturilor sexuale)
Experienţa sexuală
Prime amintiri sexuale
Experienţe pozitive şi negative
(traume)
Rescrierea scripturilor sexuale
Activitatea sexuală
Determinanţi ai activităţii sexuale
Potriviri şi nepotriviri datorate
activităţii sexuale
Metode pentru stimularea
activităţii sexuale
Fundamente pentru practica
psihoterapiei în sexologie-3
Activitatea sexuală
Determinanţi ai activităţii sexuale
Potriviri şi nepotriviri datorate
activităţii sexuale
Metode pentru stimularea
activităţii sexuale
Echilibrul emoţional şi
sexualitate
Echilibrul emoţional – modulator
al activităţii sexuale
Anxietatea – probleme legate de
erecţie; vaginismul, dispareaunia
Depresia
Supărarea
Plăcerea sexuală
senzualitate şi plăcere
orgasm şi plăcere
surse ale plăcerii sexuale
anorgasmia
intervenţii care vizează sporirea
plăcerii sexuale
Dorinţa sexuală
ataracţie şi dorinţă
ideal şi realitate (implicarea
perfecţionismului)
dorinţa sexuală inhibată (ISD)
metode pentru stimularea
dorinţei
Cupluri simptomatice
• Ejaculare precoce- atac de Impotență- LDS
panică, agorafobie Impotență-
• ejaculare-precoce – dispareunie.......................
vaginism, dispareunie .......................................
• Ejaculare precoce-
bulimie,
anorexie ...........................
....
A. Disfuncții sexuale
Disfuncții sexuale - o problemă in
funcționarea sexuală.
Disfuncția organică sau indusă de
stres - problemă sexuală cauzată de
tulburări fizice sau stres psihic.
Dorință sexuală hipoactivă, aversiune
sexuală, scăderea dorinței sexuale
feminine, tulburare erectilă
masculină, tulburare orgasmică
masculină sau feminină, ejaculare
precoce, vaginism și dispareunia
 Otto Kernberg

Limite stabile intre

Self- alte părți=
toleranța
ambivalenței –
pierderea limitată a
granițelor

liana don
 Iubirea sexuală matură

Întâlnirea Ego-ului Amalgam de

ideal excitare, dorință,
nevoia de dorință – tandrețe, toleranță
iubire a ambivalenței,
Menține in tensiune identificări, pasiune
iubirea- Dorințe sado-
agresivitatea masochiste
Rolul bisexualității
psihice
liana don
 Complexitatea vitalitate=+
Ambivalență
fanteziilor Putere
exlorativă
Teoria fuziunii relației obiectuale-
distincție între

Relația
obiectuală
Exctare
sexuală

Relația obectuală
completă
Dorința
Levine (1988) – trei elemente ale sintoniei intre
dorința sexuală și excitația sexuală

Dorința
Pulsiu Excitația
nea

Dorința
Levine (1988) – trei elemente ale sintoniei intre
dorința sexuală și excitația sexuală
Nevoia de
relație
obiectuale
inconștient
ă

Dorința
Pulsiu Excitația
nea

Dorința
Levine (1988) – trei elemente ale sintoniei intre
dorința sexuală și excitația sexuală

Relații interne
obiectuale

Obiecte rele
Dorința -eul libidinal Excitația
-obiectul libidinal
Eul tanjeste după obiect
-eul antilibidinal
-obiectul antilibidinal rejectant- doreste să elimine eul antilibidinal
Eul simte ură și mânie față de obiectul antilibidinal, atacator, neglije
sau care abandonează, perseecută
Necesară reprimarea obiectului antilibidinal
Scharff- tulburările dorinței sexuale
3 arii de obiect externe și
interne
1. Realitățile externe ale relației
de cuplu
2. Lumea obiectulă internă a
fiecărui individ și cum
afectează capacitatea de
intimitate sexuală
3. Constelația familială curentă
(partenerială), copii, părinți
etc si cum afectează dorința
sexuală
Deci este o formăde menținere a
Posibil ca pacientul desemnat
să nu aibă nevoie de tratament-
partener asimptomatic (atac de
panica, agorafobie) si cel
simptomatic (ejaculare
precoce)
Anxietate de dezintegrare
Anxietate persecutorie
Anxietate de castrare
Anxietate de fuziune
Anxietate de abandon
Sinelui
Clasificare:
dupa momentul aparitiei
primare – disfunctii sexuale
care persista pe toata
perioada vietii
secundare – disfunctii sexuale
care se instaleaza dupa o
perioada de functionare
sexuala normala
dupa gradul de afectare
generalizate – disfunctii
sexuale care apar indiferent
de context sau partener
selective – disfunctii sexuale
care apar in contexte specifice
sau pentru anumiti parteneri
Disfunctii sexuale
Definitie: tulburari ale functiei sexuale
determinate de factori psihologici, caracterizate
prin:
senzatie subiectiva afectiva negativa
frecventa mare de aparitie
afectarea secundara a functionarii pacientului in
alte arii de activitate
 
Disfuncții sexuale
Tehnici comportamentale
Master and
Johnson(1970)
LIMITE
Motivația
Starea de intimitate
Simptome sexuale specifice
Simptome asociate
specifice
Helen Singer Kaplan-
model combinat
comportamental și
psihodinamic
Echilibru prin contacte
sexuale ocazionale
Clarificarea problemelor
legate de intimitatecare
sunt mascate de
disfuncția erectilă
Legături extraconjugale
3 ani de la debut la
prezentare
Procent semnificativ nu
raspund la medicație
Disfuncții sexuale
Tulburări ale dorinței Femei 43%
Tulburări ale excitației Bărbați 31%
Tulburări ale orgasmului

Determinare multiplă 1 partener sau

Toți partenerii???
I.Tulburari ale dorintei sexuale
insuficiența dorinței sexuale
lipsa dorinței sexuale
I.Definitie – inhibitia pesistenta a
dorintei sexuale, cu diminuarea pana
Etiologie
in tulburarile primare – la o parte
la disparitie a fanteziilor sexuale din cazuri s-a evidentiat in
Epidemiologie: copilarie o atitudine negativa a
2 % din mariajele stabile au parintilor legata de sex (situatie
raportat absenta totala a actului care determina o inhibitie a
sexual, in vreme ce 8 % au dorintei sexuale, neintelegeri
raporturi sexuale mai rar decat o familiale cronice si un nivel ridicat
data pe luna de stres)
1/3 din cuplurile casatorite recent
au perioade de lipsa a raporturilor
sexuale dupa 8 saptamani de la in tulburarile secundare – cauza
casatorie cel mai frecvent raportata o
constituie neintelegerile familiale
Tablou clinic
personale: varsta, stare de
sanatate
socioculturale: normele
referitoare la comportamentul
sexual
diagnosticul se foloseste doar in
cazul in care scaderea dorintei
sexuale determina o stare
afectiva negativa a persoanei in
cauza sau a partenerului
acesteia
 
Cauze
deficienta de testosteron –
testosteronul determina libidoul (la
ambele sexe)
bolile cronice – mai ales insuficienta
renala cronica, afectiuni endocrine
sau hepatice
episodul depresiv major – este una
din cele mai frecvente cauze ale
pierderii dorintei sexuale (pierderea
este reversibila odata ce tulburarea
depresiva a fost tratata)
factori farmacologici – alcoolul,
narcoticele, beta-blocantele si alte
antihipertensive, sedativele si
hipnoticele
Tulburari sexuale aversive
Definitie – aversiune intensa persistenta si/sau
recurenta fata de contactele sexuale cu un anumit
partener, fapt care determina evitarea completa a
actelor sexuale
Etiologie
in tulburarile primare – existenta unor conflicte in
copilaria timpurie
in tulburarile secundare – neintelegerile intrafamiliale
determina adeseori aversiunea sexuala fata de sot /
sotie
Tablou clinic – pentru a se pune acest diagnostic
este necesara prezenta unei stari afective negative
a persoanei in cauza sau a partenerului acesteia
liana don
 LDS (IDS)- femei

Intimitate Context Ganduri pe

emoțională Sănătate sexual parcursul sex
• incredere psihică- • Moment al • Anticipare
• Vulnerabilit energie ,stim zilei • Anxietate Conotații
ă de sine, •
ate Tandrete • Performanț psihice de
atractivitate,
• Acceptare cuplu
imagine de • Flexibilitate ă
necond sinecorporală • disponibilit
• Balanță , libertate ate
putere
LDS (IDS) – bărbați
Clasificare????
Nu se descrie in DSM
Scăderea dorinței sexuale
Aversiune sexuală- nu e descrie
la bărbați
Sindromul MADONA-
PROSTITUATA
Mama dominatoare
Femeie castratoare
ASUMARE SOCIALĂ
MECANISM DEFENSIV IN
RELAȚIE CU IMPOTENȚA SAU
EJACULAREA PRECOCE
Limitare in intimitate
Anxietate de timp
Angajament, devotament, viitor
II.Tulburări ale excitației sexuale-
femei-Frigiditate
incapacitatea de a obtine sau
mentine lubrefierea fiziologica
in cazul excitarii sexuale pana la
terminarea actului sexual
lipsa placerii sau a starii de
excitatie in timpul actului sexual
Epidemiologie – este mult mai
putin frecventa decat
tulburarea dorintei sexuale sau
tulburarea orgasmica
Epidemiologie – este mult mai
putin frecventa decat
tulburarea dorintei sexuale sau
tulburarea orgasmica
Etiologie – tulburarea se
datoreaza penetrarii inadecvate
(precoce sau agresive) sau
conflictelor intrafamiliale
Frigiditate
cauze
insuficienta estrogenica – cauza
cea mai frecventa a diminuarii
sau lipsei lubrefierii fiziologice
secundara stimularii sexuale
este menopauza
cauze neurologice sau
endocrinologice
efecte adverse ale unor
medicamente
 
Transformarea in victimă
sexuală prin contactul adult-
copil sau prin contactul sexual
forțat
Simbolică personaă- atasament
Combinarea tratamentului pentru
LDS
anorgasmie
II.Tulburari ale excitatiei sexuale-
barbati-disfuncția erectilă- impotența
incapacitatea completa sau
partiala de a mentine erectia pe
durata intregului act sexual
lipsa placerii sau a starii de
excitatie in timpul realizarii
actului sexual
Epidemiologie:
Disfunctia erectila primara este
extrem de rara
Disfunctia erectila secundara
apare la 10 – 20 % din barbati
Etiologie:
Disfunctia erectila primara –
crestere intr-un context in care
orice expresie a sexualitatii a
fost pedepsita
Disfunctia erectila secundara –
cauza cea mai frecventa este
anxietatea indiferent de natura
sa (cel mai adesea la barbati
apare anxietatea de
performanta sexuala – este
elementul care inchide “cercul
vicios
II.Tulburari ale excitatiei sexuale-
barbati-disfuncția erectilă-
Cauze care trebuiesc avute in
-impotența vedere
Tablou clinic abuzul de alcool
pentru a se sustine diagnosticul
situatiile descrise trebuie sa fie
persistente – sa apara in 20 – 30
% din totalul incercarilor
in unele cazuri disfunctia
erectila poate apare doar in
anumite contexte sau cu
anumite partenere
cauze organice – determina o
insuficienta erectila stabila,
invariabila si neinfluentata de
factori situationali,
urmatoarele situatii fiind mai
frecvente:
diabet zaharat
disfunctii tiroidiene
ciroza hepatica
insuficienta respiratorie
insuficienta cardiaca
ateroscleroza generalizata
boala Parkinson
scleroza multipla
psihodinamica Cognitiv- comportamnetale
Cauze posibile Desensibilizare
Anxietate de performanță Teoria invățării
Teeama de abandon Tehnici interpersonale
Teama de eșec Tehnici sistemice
Lipsa unei stimulrări adecvate
Conflicte relaționale
Pedeapsă- recompensă
desensibilizare
III.Tulburarea orgasmica
feminina-Anorgasmia
Definitie: inhibitia orgasmului
repetata si persistenta dupa o
faza de stimulare sexuala
adecvata ca intensitate si durata
Epidemiologie
Tulburarea orgasmica primara
este rara, ea putand fi usor
corectata prin educatia
pacientei
Tulburarea orgasmica secundara
apare la 30 % din femeile active
sexual.
Etiologie
restrictii culturale referitoare la
sexualitatea feminina
probleme financiare, abuzul de
alcool sau relatiile
extraconjugale – reduc
capacitatea de relaxare
necesara obtinerii orgasmului
lipsa comunicarii despre nevoile
si dorinta sexuala intre
parteneri
III.Tulburarea orgasmica
feminina-Anorgasmia
Tablou clinic: in unele cazuri exista dificultati
o parte din femeile care nu au atat in faza de stimulare sexuala
avut niciodata orgasm sunt cat si in realizarea orgasmului
asimptomatice si raporteaza un exista cazuri de tulburare
grad de satisfactie sexuala orgasmica care prezinta orgasm
normal in cazul stimularii extracoitale a
unele femei care nu au avut clitorisului
orgasm prezinta simptome de
durere pelvina, oboseala,
iritabilitate
tulburarea orgasmica poate
apare doar in anumite situatii
sau cu anumiti parteneri
Anorgasmie - psihoterapie

psihodinamică

Senzitiv expresivă Cognitiv

comportamnetlaă

Terpia sistemică
psihodinamică
Impiedicarea dezvoltării
Fantezii castrare
Vina față de dorința de gratificare
a tatălui
Temeri Ic
capacitatea de relaționare
intimă cu altă persoană
conduce la plăcere sau orgasm
Teoria relației obiectuale
Cap de a dezvolta o reprezentare
internă a celuilalt
Internalizarea atât a atributelor
pozitive și negative
Determină capacitatea de a
relaționa in viața adultă
Toleranța ambivalenței
Reglarea femeii in relație cu
definirea Self-ului
psihodinamică
Amenințare
Sentiment de contopire,
fuzionare cu mama asemănător
cu esperiența preverbală,
nediferențiată dintre cele două
Va dezvolta rolul de mamă
Dorește să satisfacă emoțiile
celuilalt
Sens de separare- limite de
toleranță a intimității
Conflicte
Ostilitate
Furie
Inabilitatea de a avea incredere
Inhibarea orgasmului
Necesitatea de a se simți
sigură pe propriaidentitate
Experimentarea plăcerii prin
acceptare fizică, fără teama de
fuzionare cu partenerul sau de
pierdere pe sine
psihodinamică

Defense contra anxietăii

Negare
Identificare proiectivă

NU Se acționează pe modificarea simptomului

DA Munca pe conflictele care pot conduce la simptom

Explorarea conținutului simbolic
Explorarea conținutului funcțional al simptomului
Experiențe timpurii de viață
TRANSFER- CONTRATRANSFER
Cognitiv-comportamentală
Teoria invățării
Teoria procesării cognitive

Anxietatea
=
Experiențe sexuale

Relaxarea
Prevenirea arousal
Inhibarea răspunsului orgasmic
scopuri
Promovarea modificărilor
cognitive
Translatări atitudinale
Scăderea anxietățoo
Stimularea conexiunii intre
sentimente si comportamente
sexuale
Masturbare directă Andersen
Anorgasmie primară10%-
anorgasmie secundară- 75%
Exerciții Kegel- de contractură a
musculaturii
Terapie sistemică
Nivele de interacțiune
Teria sistemelor Bertalanffy
Simbolică
Granite
Cuvinte, idei, gesturi, cogniții, gesturi
Sistem deschis
Reglare afectivă
Interschimbări de informațoo Atașament
Calității emergente Explorare
Homostazie Teritorializare
Morfogeneza Statut ierarhic
Circularitate Schimbări senzații
Senzoriale
Neurofiziologice
Reflexe motorii
Vaginismul
Definitie – contractia
involuntara a musculaturii
paravaginale pentru a preveni
penetrarea
Epidemiolgie – este mai
frecvent la femei cu un status
socio-economic ridicat
Etiologie:
cresterea in grupuri sociale sau
familii in care sexul este
considerat un pacat sau in care
parintii exercitau un control
excesiv asupra pacientei
experientele sexuale traumatice
precum incestul sau violul
Tablou clinic
poate fi observat in timpul unui
consult ginecologic, contractura
aparand la intentia medicului
de a face tuseu vaginal sau de a
folosi instrumentar specific in
cursul examinarii
penetrarea devine dureroasa
Cauze care trebuiesc avute in
vedere
infectii vaginale
nastere recenta
Dispareunia functionala
Definitie – recurenta si
persitenta in aparitia unei
dureri genitale inainte, in timpul
si dupa copulatie, durere care
nu este determinata de absenta
lubrefierii fiziologice, vaginism
sau leziuni organice ale
organelor genitale
Cauze care trebuiesc avute in
vedere – la aproape jumatate
din femeile care se prezinta la
centrele de terapie a
disfunctiilor sexuale cu
dispareunie se identifica cauze
organice ale acesteia, precum
infectii sau traumatisme
 
Etiologie
pattern-uri disfunctionale
invatate – invatarea de catre
pacienta a unui pattern
disfunctional al actului sexual
care poate determina
disconfort sau evitare ori de
cate ori acest pattern se repeta,
fapt care determina reintarirea
simptomelor
un numar semnificativ din
cazuri au fost supuse unui abuz
sexual
exista autori care presupun
existenta unei senzatii de teama
sau aversiune inconstienta fata
de actul sexual
Vagimism- psihoterapie
vaginism
Desensibilizare progresivă
Interpretare simbolică
Atașament deficitar
Similar cu reacții fobice
(asemănător cu fobia de serpi)
Implooding
Menținerea virginității
Nivele de anxietate- simbolica
lor
Tehnici de relaxare
Tehnici hipnotice
dispareunie
Terapia durerii
Tehnici de relaxare
Tehnici hipnotice
Simbolica interferării cu relația
Stil personal de adaotare si
coping
Ințelegerea beneficiului
secundar al durerii
Abordare minte- corp
Mindfullness
mentalizare
III.Tulburarea orgasmica
masculina-Priapismul- ejaculare
întârziată cauze
Definitie – aparitia, persistenta cea mai frecventa cauza a
si/sau recurenta absentei sau tulburarii orgasmice masculine
intarzierii ejacularii in urma unei o reprezinta efectele adverse
faze normale de stimulare ale unor medicamente, mai ales
sexuala blocantii alfa-adrenergici
Epidemiologie – este o situatie (antihipertensive sau
putin frecventa antipsihotice)
Etiologie rareori tulburarea orgasmica
masculina poate fi cauzata de
se presupune ca fiind
afectiuni neurologice sau
determinata de teama sau
interventii chirurgicale
traume (externe sau
intrapsihice) asociate cu  
ejacularea, care ulterior sunt
reintarite
 atitudini
Anorgasmia coitală Simularea orgasmului
Capabil prin masturbare sau Pierderea dorinței și a
stimulare orală sau manuală a interesului
partenerei Aversiune
Vina pertenerei- inatractivitate dezgust
Puterea luide a menține erecția
Femeile castratoare
Femei dominatoare
Femei devoratoare
Anxietăți legate de penetrare-
durere, de abandon
Fantezii sexule fetișiste
psihoterapii

• Ghid de intervenție
1. Tehnici ghidate de stimulare
2. Creearea de condiții de setting
3. Tehnici de reframing
4. Reframing atitudinal
5. Echipă sexuală intimă
6. Confort in alte activități
generatoare de plăcere
7. Creșterea stimulării erotice
III.Tulburarea orgasmica
masculina-EjaculareaEtiologie:
precoce
Definitie – aparitia, persistenta
si/sau recurenta a ejacularii in
urma unei stimulari sexuale
reduse, fara ca pacientul sa o
doreasca
Epidemiologie
este cea mai frecventa
disfunctie sexuala la barbati
apare mai ales la barbati tineri
este mai frecventa la barbati cu
un nivel superior de educatie
anxietatea in general prin
stimularea sistemului nervos
simpatic poate determina
ejaculare precoce dar si
disfunctie erectila
experientele sexuale precoce –
se asociaza cu teama de a nu fi
surprins de parinti sau de alte
autoritati in timpul actului
sexual
preocuparea excesiva pentru
satisfacerea partenerei
sentimentele de ostilitate fata
de partenera
Ejacularea precoce

clasic
clasic se considera ca ejaculare
precoce incapacitatea de
intarzierii voluntare a ejacularii
pana la momentul in care
partenera atinge orgasmul
ejacularea precoce consta in
realitate in ejacularea dupa
cateva miscari copulatorii sau
chiar inainte de penetrare
semnificativa
esecul unor barbati in dorinta
de a realiza un act sexual cu o
durata prelungita (de exemplu
30 minute) nu este considerata
ca ejaculare precoce, chiar daca
acest esec este insotit de o
componenta afectiva negativa
Psihoterapii integrative

psihodinamică

Cognitiv
Terpia sistemică
comportamentală
Ghid de obiective simbolic
1. Invățarea de tehnici de control
și sau de amînare a ejaculării Pedeapsă-recompensă
2. Câstigarea de incredere Evitare
3. Diminuarea anxietății de Beneficiu interpersonal
performanță Legătură intrapsihică
4. Modificarea repertoriului Elemnet de atașament
sexual rigid, inflexibil
5. Rezolvarea elementelor
interpersonale care precipită
și conduc la EP
6. Surmontarea obstacolelor spre
intimitate
7. Creșterea comunicării in cuplu
8. Sentimente și gânduri legate
de funcția sexuală
cognitiv
Rezolvarea distorsiunilor
cognitive
1. Gândirea de tip totul sau nimi
2. Suprageneralizarea
3. Descalificarea lementelor
pozitive (de succes)
4. Citirea gândurilo
5. Justificări emoționale
6. Ghinioane
7. Imperative
Rezistență
Comportamente alternative
Renunțarea l astereotipii ,
automatisme
Levine- 5 surse de rezistență
1. Echilibru sexual al EP si al
problemei sexuale a partenerei
2. Expectanțe nerealizabile in
raport cu performanța sexuală
3. Probleme semnificative
interelaționale
4. Santaj- șiretenie intre parteneri
5. Problemă de sănătate majoră
asociată
Scopuri – sensuri ale iubirii/sexualității
Adam & Eva
Nevoia de recunoaștere implică paradoxul fundamental: in fiecare moment al realizării
voinței noastrei ndependente, suntem dependenți de recunoașterea ei de către alții

LIBERTATE IUBIRE

OMNIPOTENȚĂ

OMNIPOTENȚĂ

SIGURANȚĂ
AUTENTICITATE
 Nevoile personalităţii
“The Big Three”
putere

Afiliere
afectivitate
Insight

Achiziţii semnificative
personale
Dezvoltarea modelului caracterial Dimensiunea caracteriala

Dimensiune caracteriala Inalt Scazuta

Self-directionat Responsabil Blamant
Cu sens Lipsit de sens si obiective
Resusrse Pasiv
Self acceptare Plin de dorinte dar fara
Disdiplinat necesitati
ierarhic Indisciplinat

Self- cooperant Atins de tandrete Intolerant

Empatic Insensibil
Intrajutorare Egoist
Compasiune Revansard
Principialitate Revendicativ
Oportunist

Self-transcendent Reverie- imaginatie Lipsit de imaginatie

Uitare de sine Controlnt
Spiritualitate Materialist
Iluminare Posesiv
Perspecyiva conventional
Intelepsiune
Idealist
1. Ce dă vieţii mele căldură?
2. Ce mă insuflețește?
3. Ce mă animă?
4. Care sunt valorile, credinţele, relaţiile care fac ca viaţa mea să fie
valoroasă?
5. Care este relația cu viaţa mea, îmi place această viaţă?
6. Cum re-simt viaţa mea în esenţă?
7. Este bine că sunt?
Ce schimbă iubirea in viața ta?
Care este legătura iubirii cu moartea?
Care este legătura iubirii cu valorile tale existențiale?
Care e ierarhia valorilor tale existențiale?
SENS Altruism
Frumuseţe
Autoactualizare
Creativitate
Sentimente
Simtire
Impărtăşire
Relatiile
Autenticitatea
Intrebările fundamentale ale vieții
CE ESTE SACRUL?
CE ESTE SPIRITUL?
PENTRU CE MERITĂ SĂ TRĂIEȘTI
PENTRU CE MERITĂ SĂ MORI?
 EXISTENTA PRECEDE ESENTA?
ESENTA PRECEDE EXISTENTA?

IUBIREA PRECEDE ESENTA?

ESENTA PRECEDE IUBIREA?
DESCOPERIREA SENSULUI IUBIRII

EXISTENȚA/ OMUL ESTE IUBIRE

Nu exista sursa de determinare si valoare externa

Nu exista repere ale naturii umane date si fixe
Nu exista determinism