SECURITATEA NAȚIONALĂ

TEMA 1 LECȚIA 1

Dr. Ruslana GROSU

Chișinău, 2022
 NO Ț IUNI GENERALE Ș I
FUNDAMENTE
METODOLOGICE ASUPRA
SECURITĂ Ț II
 UNITĂȚI DE CONȚINUT

1. Obiectul de studiu al disciplinei „Securitatea națională”.

2. Definirea termenului de „securitate”.
3. Abordări teoretico-conceptuale ale noțiunii de securitate.
4. Conceptualizarea și operaționalizarea sintagmei
„securitate națională”.
MATRICE DE ASOCIERI TERMINOLOGICE
MATRICE DE ASOCIERI
TERMINOLOGICE
Securitatea ca o categorie științifică

Securitatea presupune o stare în care

lipsesc pericolele
Securitatea reprezintă un fenomen
social-politic complex, care cuprinde
diverse sfere ale vieții.
 TIPURILE DE SECURITATE
Sub aspect teoretic identificăm două tipuri

 Absența ipotetică a pericolului, a posibilității declanșării unor

perturbări, cataclisme pentru societate (la nivel de socium și la
nivel de individ);

 O stare reală de protecție împotriva pericolelor, capacitatea

de a le înfrunta în manieră sigură.
 Securitatea sub aspect politic

Securitatea este o stare, un ansamblu de tendințe spre

dezvoltare și anumite condiții pentru funcționarea unei
societăți, a structurilor și instituțiilor statului, când este
asigurată păstrarea certitudinii calitative a acestora, cu
implementarea inovațiilor condiționate în mod obiectiv, și o
funcționare și dezvoltare liberă, corespunzătoare esenței sale și
determinate de aceasta.
 Problematica securitară
Problemele au dobândit noi caracteristici
fundamentale în lumea modernă care:
 a dobândit mai multe forme,
 a devenit mai dinamică
 a fost invadată de contradicții.

Studiul problemelor de securitate

actuale are o importanță
deosebită datorită unui număr
de factori obiectivi.
 FACTORII
Starea amenințătoare și
generatoare de
Situația critică a instabilitate la nivel Activitatea antropogenă
mediului ambiant global în procesele necontrolată și impactul
demografice distructiv asupra naturii

Limitele de consum
neregenerabil a
resurselor naturale în Existența unor mijloace
condițiile unei atitudini megadistructive în lupta Creșterea exponențială
neglijente față de
armată și tendința de a a conflictelor armate și
deveni posesorul acestora războaielor în diverse
tehnologiile de din partea statelor tinere
economisire a regiuni ale lumii
resurselor
Clasificări ale aparatului categorial
privind securitatea:
III – definiții în care securitatea
este o proprietatea a
sistemului. I – definiții care caracterizează securitatea dret
stare de protejare a intereselor individului,
societății și a statului.
IV- definiții care prezintă securitatea ca o
stare distinctă.
II – definiții care determină
securitatea prin prisma lipsei
pericolelor.
V – definițiile care ilustrează
securitatea ca o stare aparte.
 Securitatea și politica derivă din două
fundamente principale:

Interesele naționale Puterea statului

Interes național și securitate națională
Tipuri de securitate
publică;
internă;
externă;
informațională.
Securitatea internă și externă
Securitatea externă presupune protecția și
asigurarea intereselor vitale ale statului de
amenințări și riscuri generate de procesele și
fenomenele produse peste hotarele țării.

Securitatea internă este definită exact după

aceleași principi, doar cu referire la procesele din
interiorul statului.
Securitatea publică
Securitatea publică include
 lupta cu criminalitatea,
 asigurarea ordinii publice,
 asigurarea securității individuale a cetățenilor
 protecția proprietății private,

este doar parte a securității naționale.

Cele cinci sectoare ale securității
politic (de la note diplomatice până la „războiul psihologic” și
înlăturarea concurenților politici)

militar (de la arborarea drapelului până la utilizarea armei nucleare);

economic (de la refuzul de a livra unele tipuri de tehnologicii până

la o blocada economică totală);

social (de la acordarea asistenței păturii vulnerabile

până la împușcarea protestatarilor);

ecologic (de la interdicția de a produce freon până la exportul

deșeurilor toxice în alte țări).
Noțiuni și categorii derivate din „securitate”

Doctrine, teorii, concepții

Sisteme structuri, instituții

Politici, strategii, planuri

ABORDAREA EXTINSĂ A TERMENULUI DE SECURITATE

Securitate globală

Securitate internațională

Securitate regională

Securitate națională

Securitate internă
 NIVELURILE SECURITĂȚII
Obiectul de referință Conținut

Statul Suveranitate, putere

Colectivitățile Identitate

Indivizii Supraviețuire, bunăstare

Organizațiile suprastatale Securitate colectivă

Global Ecosistemul
TREI INTERESE FUNDAMENTALE ALE STATULUI-NAȚIUNE

Asigurarea supraviețuirii fizice a statului însuși, ceea ce presupune

și protejarea vieții cetățenilor, menținerea integrității teritoriale.

Promovarea bunăstării economice a populației.

Conservarea autonomiei (autodeterminării) și a sistemului de

guvernământ al țării și elaborarea + realizarea politicii ei interne.
„CARTOGRAFIA” STUDIILOR DE SECURITATE
Theodore ROOSVELT
A fost primul care a utilizat
noțiune de securitate
națională în 1904.

Theodore Roosevelt, Jr. (27 octombrie 1858 - 6

ianuarie 1919), a fost cel de-al 26-lea președinte
al Statelor Unite ale Americii servind două mandate
între anii 1901 și 1909.
 Hans MORGENTHAU
Hans Joachim Morgenthau (n. 17 februarie 1904 – d.
19 iulie 1980) a fost un influent politolog și jurist
american, la origine evreu german, care s-a
remarcat drept teoretician al relațiilor internaționale.
Este unul dintre fondatorii realismului în teoria
relațiilor internaționale.

securitatea națională este conceptul

fundamental al statelor și este „minimul
irecuzabil pe care diplomația trebuie să-l
apere cu o putere adecvată fără compromis”
 Walter LIPPMANN
Walter Lippmann a fost unul dintre primii
politologi americani care au constat că
democrația face adesea apel la metodele
propagandei, un exemplu folosit de el fiind cel
al intervenției americane în Primul Război
Mondial, opinia publică fiind împotriva acestei
intervenții.
Un alt concept pe care l-a introdus Lippmann a
fost cel de stereotip de gen.
Definiția lui Walter Lippmann, una din primele,
reflectă atașamentul față de interesul național.
Conform viziunii lui W. Lippmann, „o națiune
este în siguranță în măsura în care nu se află în
pericol de a trebui să sacrifice valori esențiale,
Walter Lippmann (n. 23 septembrie 1889
dacă dorește să evite războiul și poate, atunci
- d. 14 decembrie 1974) a fost un
când este provocată, să și le mențină obținând intelectual american, scriitor, reporter,
victoria într-un război”. sociolog, politolog, comentator politic
celebru pentru a fi printre primii care au
introdus conceptul de război rece în
jurnalismul mondial.
 Zbigniew BRZEZINSKI
ecuația de securitate a lumii nu mai poate fi
gândită în afara supremației americane, iar
„sporirea securității globale este o
componentă esențială a securității
naționale”.

Zbigniew Kazimierz Brzeziński ( (n. 28 martie 1928, Varșovia,

Polonia – d. 26 mai 2017, Virginia, SUA) a fost expert
american în științe politice, consilier național de securitate al
președintelui Jimmy Carter din 1977-1981. Este considerat
alături de Henry Kissinger și Samuel P. Huntington, o
autoritate printre marii strategi globali americani.
Barry BUZAN
Barry Gordon Buzan (n. 28 aprilie 1946) este
profesor emerit de relații internaționale la
London School of Economics și profesor
onorific la Universitatea din Copenhaga și
Universitatea Jilin.
Barry Buzan a elaborat teoria complexului de
securitate regională și, prin urmare, este
împreună cu Ole Wæver o figură centrală a
Școlii de la Copenhaga.

adept al extinderii sferei de definire a

securității, în funcție de perceperea
amenințărilor la adresa existenței unui
obiect de referință
4 VIZIUNI ASUPRA SECURITĂȚII
 Bibliografie
 Albu Natalia. Securitatea națională: aspecte teoretice și practice. Chișinău: Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, 2013.
240 p.
 Baylis John, James J. Wirtz, Colin S. Gray (eds.), Strategy in the Contemporary World, 4th Ed. , Oxford: Oxford University Press, 2013.
 Biró Daniel (coord). Relațiile internaționale contemporane. Teme centrale în politica mondială. Iași: Polirom, 2013.
 Burchill Scott, Andrew Linklater, Richard Devetak, Jack Donnelly, Matthew Paterson, Christian Reus-Smit, Jacquie True, Teorii ale relaţiilor
internaţionale. Iaşi: Institutul European, 2008.
 Buzan Barry, Lene Hansen. International Security, (reader), vol I-IV, Los Angeles; London:SAGE, 2007.
 Buzan Barry, Weaver Ole, de Wilde Jaap. Securitatea – un nou cadru de analiză. Cluj-Napoca, 2011.
 Buzan Barry, Little Richard. Sistemele internaționale în istoria lumii. Iași: Polirom, 2009. 472 p.
 Buzan Barry. Popoarele, statele și frica. O agendă pentru studii de securitate internațională în epoca de după Război Rece. Chișinău: Cartier,
2014, 404 p.
 Collins Alan (ed.). Contemporary Security Studies, Oxford: Oxford University Press. 2007.
 Evans Graham. Newnham Jeffrey. Dicționar de Relații Internaționale. București: Universal Dalsi, 2001. 600 p.
 Frunzeti T., Bușe D. Relații Internaționale. București: Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2011. 239 p.
 Frunzeti Teodor. Securitatea națională și războiul modern. Bucureșt: Editura militară, 199. 208 p.
 Guzzini Stefano. Realism şi Relaţii Internaţionale. Iaşi: Polirom, 2000.
 Harrison Ewan. Sistemul internațional după Războiul rece. București: Institutul European, 2010. 209 p.
 Kolodziej Edward A.. Securitatea şi relaţiile internaţionale (Security and International Relations). Iaşi: Polirom, 2007.
 Krause Keith, Michael C. Williams (eds.). Critical Security Studies. Concepts and Cases, London: UCL Press, 1997.
 Morgenthau Hans. Politica între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace. Iaşi: Polirom, 2007.
 Sava I. N. Studii de securitate. București: Centrul Român de Studii regionale, 2005.
 Sava I. N. Teoria şi practica securităţii. Suport de Curs. București, 2007.
 Ungureanu Radu-Sebastian, Securitate, suveranitate şi instituţii internaţionale. Crizele din Europa de Sud-Est în anii ’90. Iaşi: Polirom, 2010.
 Varzari Vitalie. Securitatea naţională a Republicii Moldova în contextul evoluţiilor geopolitice regionale / Inst. de Cercet. Juridice şi Politice al
Acad. de Ştiinţe a Moldovei; Chişinău: Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM, 2016 (ÎS F.E.-P. “Tipografi a Centrală”). 180 p.
 Varzari Vitalie. Securitatea naţională a Republicii Moldova în contextul opţiunii de integrare europeană. Teza de doctor în politologie.
Chișinău, 2012.
 Vasquez John A., Elman Colin, Waltz Kenneth N. Realismul şi balanţa de putere. O nouă dezbatere. Iaşi: Polirom. 2012.
Vă mulțumesc pentru atenție!