România

- Construcția teritoriului și a identității naționale –

3. Geografia și construcția identității naționale

Despre origini galo-latine ...
Suportul spațial al identității
 Teritoriul este un "spațiu apropriat, cu sentimentul sau cu conștiința aproprierii
sale [...]. Teritoriul este pentru spațiu ceea ce conștiința de clasă este pentru clasă, respectiv
ceva ce este integrat ca parte din sine, și deci ceva ce poate și trebuie să fie apărat".
(Roger Brunet, Les mots de la geographie, Reclus, Paris-Montpellier, 1992)
TERITORIU ȘI TERITORIALITATE
Teritoriul este un spațiu socialmente construit; în procesul construcției sale se parcurg în general următoarele
etape:

1. Aproprierea spațiului - luarea în stăpânire prin dreptul forței sau prin forța dreptului => o arie
2. Semnalizarea ariei apropriate (coduri de semne vizibile sau invizibile, scrise sau nescrise, specifice grupului care
a efectuat aproprierea); problema simbolizării suprafeței apropriate
3. Organizarea ariei apropriate (domeniul acțiunilor cotidiene; spațiul-timp cotidian devine cadrul negocierilor
tacite dintre drepturile și îndatoririle individuale și cele colective)
4. Amenajarea ariei, respectiv eficientizarea organizărilor spontane, în funcție de evoluția tehnicilor de încadrare a
mediului în care comunitatea își desfășoară acțiunile.
} = > problema afectului => dilema: loc sau arie ?

Aceste etape ale construirii teritoriului sunt încadrate de normele proiectului tranzacțional. O definiție sumară a
proiectului tranzacțional ar putea fi următoarea:
Proiectul tranzacțional este programul pe care și-l dă un grup social pe calea devenirii sale; acest program este
fundamentat pe sinteza valorilor comunitare, valorile fiind definite ca principii care definesc orientările majore ale
acțiunilor individuale și comunitare și care orientează și fac legitime regulile sociale ale grupului respectiv.

Din punct de vedere geografic, proiectul tranzacțional ordonează două tipuri de tranzacții (negocieri):
a) tranzacțiile orizontale (cu spațiul și cu caracteristicile spațializate ale acestuia); de aici rezultă structurile
spațiale
b) tranzacțiile verticale (cu factorii de mediu); datorită faptului că mediul geografic este caracterizat în primul rând
de eterogenitatea condițiilor de la un loc la altul, grupurile sunt obligate să inventeze alte tehnici de la un loc la
altul, ajungându-se astfel la diferențieri spațiale în ceea ce privește construcțiile teritoriale.

Investirea cu afectivitate a acestor construcții conduce la teritorialitate (sentimentul aproprierii și al apartenenței –

acasă). Dar unde este acasă ? Și ce este acasă: loc sau arie ? Posibilitatea instrumentalizării teritorialității de către
putere.
 Tipologia naționalităților în România
sursa: V. Rey, O.Groza, I.Ianoș, M.Pătroescu - Atlasul României, Enciclopedia RAO, București, 2006; Atlas de la Roumanie, Documentation francaise, Paris, 2007
 Națiunea civică și națiunea etnică

„În Institutul de geografie al Universităţii noastre (clujene, n.n.) au rămas ca moştenire

reliefuri de ghips, reprezentînd
Națiunile Europei ocentraleatîta bucată de Europă
și orientale s-aucîtconstituit
era necesar maipentru
degrabă dovada
precum că însuşi
națiuni
Dumnezeu a predestinat
etnice (fondate pe factori pămîntul
geografici, statului unguresc
etnografici saupentru o singură
culturali – limbă, stăpînire
religie, –ceeabineînţeles
ce amintește
ungurească: o cîmpiealuniformă,
principiul german sângelui),ocolită și nu de ca pretutindeni
națiuni civice, de fondate
munţi. (...) pe relații contractuale (inclusiv
afective) între individ și grupul său, ceea ce amintește de principiul francez al solului.
Însă dacă relieful ar fi fost prelungit cu vre-o patru grade spre Răsărit, ochii plini de
Vezi de exemplu Renan, E., Qu’est-ce qu’une nation?, text din 1887, p. 278-310 in Ernest Renan, Discours et conférences, Calmann-Lévy, Paris
admiraţie ai studentului ungur ar fi putut vedea şi altceva. Anume că alături de minunea
ungurească, şi din însăşi elementele ei, Dumnezeu a mai făcut o minune: o cetate înaltă, ocolită de
munţi şi împrejmuită de cîmpii, pe care le încinge brîul de ape a trei fluvii însemnate.
„Pe când Uniunea Europeană este fondată pe ideea franceză a națiunii (conform
Iată un adevăr pe care conştiinţa naţională ungurească nu l-a văzut. Ea acum trebuie
căreia apartenența națională este sinonimă cu loialitatea față de instituțiile Republicii) și pe
să-l vază şi să chibzuiască. Ce e mai bine şi care e mai tare: o cîmpie ocolită de munţi, ca să
concepția germană a statului (landuri puternice și un centru federal relativ slab), statele Europei
justifici robia mai multor popoare, sau o cetate înaltă în mijlocul munţilor, ocolită de cîmpie, - cetate,
centrale au fost construite invers: o admirație foarte franceză pentru un Stat centralizat și atot-
munţi şi cîmpie locuite în majoritate covîrşitoare de un singur popor ?” (Vâlsan, 1919, p.27-28, citat
puternic și o concepție a cetățeniei fondată pe origine și pe cultură comună.”
după Mihăilescu, 2003, p. 181).
Krastev, Ivan, Le G.
Vâlsan, destin de l’Europe.
– Lecțiune Une sensation
inaugurală dede
a cursului déjà vu , Éditions
Geografie Premier Parallèle,
la Universitatea Paris,
din Cluj, 192017, p. 68-69
noiembrie 1919,
p. 17-37 in I. Chimet (selecție și antologie de) – „Dreptul la memorie”, Editura Dacia, vol. III, 1992
Citat în
Mihăilescu, V. – Omul locului. Ideologie autohtonistă în cultura română,
p. 167-212 in O. Groza (coord.) – „Teritorii (Scrieri, dez-scrieri)”, Paideea, București, 2003
 Forțele arhitecturale ale locului
modificat, după Sack, Robert David - Homo Geographicus, The Johns Hopkins University Press, Baltimore & London, 1997
Sursa originală : Groza, Octavian - Les échelles spatiales de la territorialité roumaine , p. 219-271 in New Europe College Yearbook 2000/2001, Bucureşti, 2002

SEMNIFICAȚII ȘI SIMBOLURI MEDIUL FIZIC

(bucla aparențelor și realităților (bucla interacțiunilor
locului): spațiale ale locului):
Forțe empirice: Înțelelesul/sensul Modelul francez Modelul
Forțegerman
empirice: Natura
Forțe estetice: Autenticul Forțe estetice: Naturalul
Forțe morale: Adevărul Forțe morale: Conformitatea
Centralizat (centru puternic, unități Federal (centru slab, unități
Statul
infranaționale slabe) infranaționale puternice)

Principiul
Națiunile din Europa centrală soluluigândesc
și orientală (loialitate
maicontractuală
degrabă în termeniPrincipiul
de locurisângelui (comunitate de
sau de teritorii
Națiunea (naționalitatea ;
între decât
(patriotism etnic) indivizi, între indivizi
în termeni și societate,
de arii sau originecivic)...
de spa țiu (patriotism și de cultură (limbă,
cetățenia)
între indivizi și instituții) confesiune, istorie)

Teritoriul național Arie (spațiu) Loc (teritoriu)

Patriotism (identitate) Civic(ă) Etnic(ă)

RELAȚIILE SOCIALE
(bucla interacțiunilor sociale ale locului):
Forțe empirice: Codurile sociale
Forțe estetice: Echitatea, echilibrul, măsura
Forțe morale: Dreptatea
sursa: Groza, Octavian - Les échelles spatiales de la territorialité roumaine, p. 219-271 in New Europe College Yearbook 2000/2001, Bucureşti, 2003,
adaptare după Robert David Sack - Homo Geographicus, The Johns Hopkins University Press, Baltimore & London, 1997, 292 p. (p. 58-59)
 Nivele şi intensităţi de identificare spaţială
interpetare liberă după Yi-Fu Tuan, 1974; sursa: Groza, Octavian - Les échelles spatiales de la territorialité roumaine,
p. 219-271 in New Europe College Yearbook 2000/2001, Bucureşti, 2003

Identificarea spațială trebuie privită în raport cu

conceptul de alteritate*.
În lipsa alterității, indivizii mediu educați și puțin
mobili în spațiu tind să producă o identificare
primitivă, auto-centrată, etnică (nu știu alții cum
sunt, dar eu sunt altfel...). Această atitudine poate fi
descrisă prin topofilie față de locurile apropiate,
cunoscute și de topofobie față de cele necunoscute.
Construcția și cultivarea alterității, posibilă prin

„Un peu de territorialité crée de la socialité et de la educație și prin mobilitate accentuată în spațiu,
permite construirea unei axe de indentificare în
raport cu ceilalți (identificare civică).
solidarité; beaucoup de territorialité lesfolosirea
Pe figura alăturată, assassine”.
majusculelor pentru
NOUS (NOI) și pentru ILS (EI) înseamnă identificare
Roger Brunet – p. 436 in Roger Brunet, Robert Ferras, Henri Théry - Les Mots de la géographie.
puternică Dictionnaire
iar folosirea critique,înseamnă
minusculelor coll. Dynamique
o du
territoire, Reclus-La Documentation française, Montpellier/Paris, 1992, 470 p.
identificare mai redusă.
Identificarea puternică pe axa etnică conduce către
exacerbarea teritorialității (de unde tentații xenofobe
și violente) iar identificarea puternică pe axa civică
conduce spre construcția unei identități de tip
comunitar, bazată pe alteritate, cunoaștere și
înțelegere reciprocă.
Cercurile descriu diferitele nivele de identificare
(local, regional, național, internațional).
*Alteritatea este « caracteristica a ceea ce este celălalt, a ceea ce este exterior sinelui, exterior unei realități de referință : individ și, prin extensie, grup, societate, lucru și
loc.», cf. Angelo Turco, p. 58 in Lévy Jacques et Lussault Michel - Dictionnaire de la géographie et de l'espace des sociétés, Paris, Belin, , 2003,
 Nivele și intensități ale identificării spațiale
(adaptare liberă după Tuan, Yi-Fu - Space and Place: Humanistic Perspectives, p. 444-457 in J. Agnew et alii. – Human Geography…, p. 447)
Sursa originală : Groza, Octavian - Les échelles spatiales de la territorialité roumaine , p. 219-271 in New Europe College Yearbook 2000/2001, Bucureşti,
2003

„Dacă întrebai vreun țăran ucrainian care este naționalitatea lui –nota un diplomat
britanic- acesta îți răspundea că este ortodox; dacă îl presai să spună dacă este de origine rusă,
ucrainiană sau«„Eupoloneză,
nu știam că
probabil
sunt polonez
că ți-arînainte
fi spusdecăa începe
este țăran;
să citesc
dacăcăr
insistai
ți și ziare”
să șîtii
și aminte
ce limbă
ște
vorbe
un țăran
ște, după
ți-ar fi1917».
răspuns că limba de prin partea locului”.
Figes, Orlando,Rusia
Figes,Orlando, Rusiarevolu
revoluționară
ționară(1881-1991)
(1881-1991), Editura
, EdituraCorint,
Corint,Bucure
București,
ști,2016,
2016,p.p.2828
 Identitatea locurilor
conform lui Edward Relph
Relph, Edward - Place and placelessness, Pion, London, 1976,
capitolul On the identity of places, pp. 44-62.

Fiecare loc este o combinație unică de:

1. Condiții naturale (fizice, materiale);

2. Activități umane (situații, localizări,
evenimente, acțiuni)
3. Sensuri individuale și colective
rezultate în urma experiențelor avute
de către locuitori și în urma intențiilor
acestora referitoare la locul respectiv.

Fiecare astfel de combinație se

desfășoară simultan la mai multe scări
spațiale ( de ex. a individului, a locuinței,
a complexului de locuințe, a cartierului, a
orașului...) și manifestă o anumită
persistență în timp.
după Holger Jahnke – Insideness and outsideness in humanistic geography, Geography Department, Europa Universität Flensburg
(https://inouterasmus.wixsite.com/resources/insideness-and-outsideness-in-human )
 Identificarea cu locurile
conform lui Edward Relph
Relph, Edward - Place and placelessness, Pion, London, 1976,
capitolul On the identity of places, pp. 44-62.

Interioritatea (înăuntrul) – insideness

Exterioritatea (înafara) - outsideness

- Indivizii sunt atașați emoțional și Interioritate (înăuntru) Exterioritatea (înafară)

cognitiv de locuri, sunt implicați în insideness outsideness
locuri, însă în grade și intensități
diferite aici acolo
în siguranță amenințat
- E. Relph propune termenii de adăpostit expus
insideness și de outsideness pentru a relaxat stresat
descrie diferitele moduri în care poate
fi avută experiența locurilor

după Holger Jahnke – Insideness and outsideness in humanistic geography, Geography Department, Europa Universität Flensburg
(https://inouterasmus.wixsite.com/resources/insideness-and-outsideness-in-human )
 Tipuri de insideness (interioritate)și de outsideness (exterioritate)
conform lui Edward Relph
Relph, Edward - Place and placelessness, Pion, London, 1976,
capitolul On the identity of places, pp. 44-62.

Exterioritate existențială – impresie de irealitate, de neapartenență, de neimplicare (deținut,

ostatic, prizonier)
Exterioritate obiectivă – atitudine deliberată de neimplicare (geografii , în calitate de cercetători
ai spațiului)
Exterioritate întâmplătoare – atitudine inconștientă de neimplicare (vizitatori la rude, oameni
de afaceri veniți la diferite întâlniri de lucru)

Interioritate distantă (vicarious) – „experiență second-hand“, fără cunoaștere directă (implicare

emoțională prin intermediul artelor sau a mijloacelor media)
Interioritate comportamentală – a fi într-un loc doar într-un mod cognitiv, predominant vizual
(turiștii care fac tururi ale locurilor, croaziere...)
Interioritate empatică – experimentare deliberată a unui loc, cu toate simțurile (voluntarii
pentru diferite misiuni umanitare)
Interioritate existențială – identificare profundă și completă, naturală, firească, nereflectată
(diferitele tipuri de „acasă”)

după Holger Jahnke – Insideness and outsideness in humanistic geography, Geography Department, Europa Universität Flensburg
(https://inouterasmus.wixsite.com/resources/insideness-and-outsideness-in-human )
 Repere în construcția culturii române moderne (1)

- între 1830 (sfârșitul sistemului fanariot) -1859 (Unirea Principatelor): modernizarea accelerată
sub impulsul populațiilor alogene (evrei, armeni, greci …) și slăbirea aristocrației funciare
autohtone (a boierilor);

- urbanizarea, începutul industrializării, expansiunea agriculturii comerciale;

- 1859 – 1866 (Alexandru Ioan Cuza) – trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin (decretul
din 1862); învățământ primar obligatoriu (legea din 1864)

- 1866 – 1947 – dinastia de Hohenzollern: modernizare politică și instituțională, dezvoltarea

burgheziei industriale și a culturii urbane
 Repere în construcția culturii române moderne (2)

- laTitu
De Maiorescu
Nistru pân' la– Contra
Tissa direcției actuale a culturiiDe române – teoria formelor fără fond
(1868)Dorohoi
la Turnu-n
(contra occidentalizării
Tot românul plânsu-mi-s-a, prin import și imitație) Curg duşmanii în puhoi
Că „Şinuapoi
maiînpoate
sfatulstrăbate
ţării se adun să se admire Şi s-aşează pe la noi;
- Bulgăroi cu
Întoarcere
De-atâta ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;
către trecutul istoric (eroic), către sat (rădăcini,
străinătate. Şi cum vinspacu țiu drum
mitic șde
i luminos)
fier și către lumea
DinToate mutrele
țHotin
ărănească
şi pân' acestea
(reluare
la mare sunt pretinse
a ideilor de roman,
revoluționare din1848)
Toate cântecele pier,
VinToată greco-bulgărimea
muscalii de-a călare, e nepoata lui Traian ! Zboară păsările toate
-Spuma
De mareasta-nveninată,
laConstruirea românității astă
la Hotin plebe, ăstîngunoi
/ românismului opozițieDecu neagra
străinătatea / cu străinii…
străinătate;
Să ajungă-a
Mereu fi stăpîna
calea ne-o aţin; şi pe ţară şi pe noi !
-TotProblema
Din ce-i însemnat
Boian care secupunea
la Vatra-Dornii pata era
putrejunii
aceea dedea natură,
transforma țăraniiîndrăgit
Cine-au în români...
străinii,
Au Toţi se scurseră
umplut omidaaicea şi formează patrioţii,
cornii, Mâncă-i-ar inima câinii,
Încît
Şi(vezi fonfiiteşiEugen,
Weber,
străinul flecarii,
tot paşte găgăuţiiinto
Peasants şi guşaţii,
Frenchmen: The Mânca-i-ar
Modernization of Rural
casa France, 1870-1914, 1st
pustia,
De Bîlbîiţi
edition, cu gura
nu teStanford
mai strîmbă
University
poţi sînt
cunoaşte. stăpînii
Press, astei1976,
Stanford, naţii 631
!”Şi neamul
p) nemernicia!
Mihai Eminescu, Scrisoarea a III-a

Mihai Eminescu - Doină

 Sistem de învățământ, geografie școlară și identitate națională (1)

Eforturi susținute pentru dezvoltarea sistemului școlar:

Un revizor școlar constata în 1895: „Iată că avem mai mult de 30 de ani de învățământ
- Ponderea
obligatoriu iar cunoscătorilor de carte
sentimentul iubirii trecenudea la
de patrie 22%încă
prins în 1899 la 40%
rădăcini în 1912
în inimile și țlailor58%
ferici careînau
1930
urmat
ș-coala
Numărul
. (…) de școli crește: 1.300 construite între 1901-1910, mai mult de 12.000 între 1928-1938

- Învățarea Geografiei
Vede - obligatorie
ți și singuri că în zileleîncepând cu 1874,
noastre mai pentru nivelul
sunt români, și încăgimnazial
mulți, care nu-și cunosc
apartenența națională. Români pe care, dacă îi întrebi ce sunt, îți răspund scărpinându-se în
- ș1875:
cre tet: „DSocietatea
’apoi… Ce Regală
să fiu ?!Română
Iaca, suntdeșGeografie
i eu un creștin ca toți creștinii”.
- 1872: catedră de geografie la Universitatea din Cluj (în maghiară; în românește din 1918)
- 1884: învățământ geografic la Universitatea din Iași (catedră deMirela-Lumini
Murgescu, geografie începând
ța, Între „bunul creștin”cu 1908)
și „bravul român”.
Rolul școlii primare în construirea identității naționale române ști (1831-1878)
- 1889: catedră de geografie la Universitatea din București Editura A’92, Iași, 1999, p.12
 Sistem de învățământ, geografie școlară și identitate națională (2)

Influen ța germană
Școala româneascăa imprimat o viziune
de geografie deterministă
a fost influențatășicovâr
organicistă,
șitor de care a servit foarte
cea germană, mai bine
făuritorilor
ales prindragostei
ideile lui de patrie șRatzel,
Friedrich i a identității națșionale
difuzate : de Simion Mehedinți, care
i cultivate
urmase de asemenea și cursurile lui Paul Vidal de la Blache.
Berdoulay, V. - La formation de l'école française de géographie (1870-1914),
„Din Nationale,
Bibliothèque ceeace ne Comité
arată hotarele noastre,
des Travaux vedem căetpoporul
Historiques românesc umple
Scientifiques, aproape
Section de tot
rotocolul
„Că suntdintre
Géographie, Nistru,
călăuzit
vol. XI, Dunăre
numai și Tisa,țile
de 1981
Paris, autorită dovedind astfeldecăgeografie)
(în materie plăsmuirea geografică
germane, a unui ținut se
aceasta
oglinde
cred șcă
te ochiar
știți”.și în granița națiilor și a limbilor”.
Buzoianu, Gh, Primele noțiuni de Geografie Generală pentru clasa I secundară,
Mehedinți, S. – România – manual de liceu, București, 1924
ed. XII revăzută, Editura Imprimeriei „Moldova de Sus”, Boto șani, 1898-99
(Biblioteca Centrală Universitară -Biblioteca de Geografie și Geologie,
Scrisoare către editorul manualului, Botoșani, 29 mai 1897
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Ia și), p.37

„Prin așezarea și bogățiile sale, Țara exercită o mare influență asupra fiecărui locuitor,
precum și asupra soartei întregului popor; ea face legătura între generații. Ea este Patria.”
David, M.; Mirodescu, P.N. – Geografie umană și politică pentru clasa a VI-a Școli Secundare (Băe ți și Fete),
ed. VIII-a revăzută, Editura Na țională Gheorghe Mecu, Bucure ști, 1942, p. 199
 Sistem de învățământ, geografie școlară și identitate națională (3)

„În adevăr, nicăieri pe fața globului nu se mai găsește un ținut întocmit cu atâta simetrie și
unitate ca vechea Dacie
„Pedagogii […]. Erade
și oamenii firesc
știindeci ca unulau
ță germani și acela
cerut șanul
i popor să într’un
trecut se întindă glaspeste
mai multăun ținut atât
de unitar” (mehr
geografie (Mehedin
„Dacă ți, 1924,
Geographie),
cultura e sumap.26).
pentru
muncii cadin
să toată
poatăviea
ridica iarășpopor,
ța unui i statulpentru
și neamul ca să german.
împlinim Dinlipsurile
fericire, la
congresele
culturii geografice,
noastre, trebuie săprofesorii
facem cât noșmai
tri ceruseră și ei acelatraiului
repede inventarul și lucrunostru,
”. descriind în chip științific tot
ceea ce este„Clădirea simetrică
caracteristic a pământului
și original în trecutulromânesc și așezarea
românismului, pentrului la marginea
a afirma autonomiaEuropei , în fața
sufletului
stepelor asiatice, erà ți, S.popor stat
nostru și hotărârea de firesc să nască
a fi și de între statornici
a rămânea Tisa, Dunăre, Mare noastră
în făptura și Nistru
Mehedinun
etnică .” și– apoi
– România manual deunliceu, București, 1924
(Biblioteca Centrală Universitară -Biblioteca de Geografie și Geologie,
deosebit” (Mehedinți, 1924, p.65). Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Ia și), p.10
Mehedinți, S. – Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale,
Discurs de recepție în Academia Română, 6 iunie 1920
„Pământul românesc este clădit mai simetric și mai armonios decât orice ținut al planetei.
(Biblioteca Centrală Universitară -Biblioteca de Geografie și Geologie,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, p.23)
România este rotundă ca o medalie” (Mehedinți, 1924, p. 67).
 Sistem de învățământ, geografie școlară și identitate națională (4)

În timpul Imperiilor, înainte de Unirea din 1918 După Imperii, în vremea statelor naționale
„Bucovina a fostŭ
„Pămîntulŭ maĭ înainte
Moldavieĭ o parte fórte
coprinde a Moldavieĭ,
multe lametalle
annulŭ în „Hotarele,
„În decursulcare au înconjurat
veacurilor și în toată neamul
istoriaromânesc
neamuriloraunufost din
se află
1777
sînulŭa trecutŭ la Austria,
seu: aurŭ, și la
argintŭ, annulŭferrŭ,
aramă, 1849 s’a înălțiatŭ
plumbŭ, la
mercuriŭ, timpuri
un alt ținut,vechi: în Tisa,
afarăNistrul, Carpații
de al nostru, carepăduroși
să fi fost ai Maramureșului,
mai cutreerat și
demnitatea de ducatŭ,
cobaltŭ, arsenicŭ, și se guvernă
înse minerele de unŭ
nu sunt președinte
în lucrare; mai care șĭ
înainte Dunărea
mai frământat și Marea de Neagră.
valurile de Între ele, Românii
cotropitori au fost necurmat
în căutarea hranei. […] o
are reședinția
se cullegea sa din
aurŭ la Cernăuțĭ.” (Laurian,
arena rîurilorŭ, 1863,nup.40)
acumŭ se maĭ face nicĭ desime
Țara noastră de popor,pare care
că a astăzi întrece de
fost sorocită 12 Dumnezeu
milioane deși suflete.
de Natură Au
acésta.” (Laurian, 1863, p.18) putut
ca să fie năvălirile
în stareBarbarilor
să sature până (Ungurii) să strice această
și neamurile cele mairândueală
hămesite
firescă,
de foame, dărâmând
pe cari hotarul
le-a avutdin apus; au
vreodată putut împrejurările
pământul, și cari s-au
istoriei
abătut să în rupă mai târziu
nenumărate hotarele
rânduri din răsărit
ca stolurile deșilăcuste
miază-noapte
asupra
(Austriacii
câmpurilor noastre. […] Ogoare mai întinse și mai bogate ca alea
și Rușii); dar nimeni și nimic n’a fost în stare
În timpul Imperiilor, înainte de Unirea din 1918 desface
noastre însebucăți După
găsesc Imperii,
și amaisubjugaîn
rarvremea
sufletul
pe fața statelor
românesc, naționale
globului -(...)”
și de(David,
aceea
era firesc ca
Mirodescu, vremea,
1942, p. 71-72).care așează și desăvârșește toate, să
„Noi, Românii, avem însușiri frumoase: rămâne numai să nu le
aducă și întregirea pământului nostru” (Cantuniar, 1919, p. 3),
„Locuitoriĭ
Cantuniar, N. – Moldavieĭ
România Maresunt pentrumaiclasatoțĭ crestinĭ– băe
VI Secundară de țiritulŭ oriental,
și fete (coperta și prefacem
interioară: în cusururi.
Curs de Geografie Suntem
pentru școalele primitori,
secundare. România […] pentrubuni
clasa alaVIsuflet, […]
staŭ
străinĭ
„Ce ne unește ? Pentru moment, mai degrabă ceea ce ne
suptŭ
secundară), unude Arte
Institutul
David, M.;mare parte
Mirodescu,
metropolitŭ
Grafice, Craiova,
P.N.sunt catolicĭ
– Geografie umană
și 1919
cari
suptŭ doĭi episcopĭ. Dintre mândri, […] un popor răbdător, […] un popor inteligent”.
au unu
și politică episcopŭ
pentru clasa a VI-a[...];
Școli apoĭ
Secundare
„... vecinul nostru dinspre răsărit e un popor nou, ieșit din
(Cantuniar, 1919,
(Băe ți și Fete), p. revăzută,
ed. VIII-a 7). Editura Na țională Gheorghe Mecu, București,
1942și reformațĭ (calvinĭ), Armenii șĭ aŭ ritulŭ lorŭ. amestecătura pribegilor care se îngrămădeau în stepă (p.42)
Judaniĭ
deosebește de alții” (Pleșu, 2016, p.3).
sunt protestanțĭ
„Trasilvania T. – formà
Laurianu, A.sunt Geografia
de legea
înȚerrilorŭ
vechime Române
lui Moise.
Dacia
pentrucentrale ; în meɖievŭ
Scólele primarie,
Machomedanilorŭ Imprimeria avea […]
nu le Statuluĭ,
este Bucurescĭ,
Bulgarii,
„Românul,
cu toată
1863 (sursa:
de mic
originea
Biblioteca
copil,Digitală alor
trebuie
turanică,
Bucure săștilorștie
sunt un popor de
- http://www.digibuc.ro/)
bine că țara lui e
principiĭ seĭ Românĭ
Gorjan, A. – Elemente ; depentru
de Geografie la usul
venirea
ScoalelorUngurilorŭ în XXII
primare, Edi țiunea pârtile
Reve ɖutăamestecătură:
și corectată, EdituraBulgari, Slavi, &Pecenegi,
Librăriei SOCEC C-nia, Bucurescĭ,Cumani, Greci, Armeni,
1880 (sursa: Biblioteca
iertatŭ
„Industria a avéla biserice
noĭ este (giamiĭ)
încă la în țérră.. eĭ,
începutul ” (Laurian,
cu tóte 1863, p.20)
acestea sunt înconjurată
„Iar pentru numai
noi, de dușmani
Românii, primejdia primejdioși:
e mai mare Rușii,
de cât Bulgarii,
pentru
Dunăriĭ de miɖilocŭ, ea veni suptŭ potestatea acestora, și se Aromâni, și alte fărâmituri de neamuri” (Mehedinți, 1924, p.
Digitală a Bucure știlor - http://www.digibuc.ro/)
– România
Mehedinți,fabrici
S.de – manual de liceu, Bucure ști, 1924de(Biblioteca Ungurii”.
Ple46);
șu, A. –(Cantuniar,
Solidarită și1919,
ți, p. p.69).
3Universitatea
in „Dilema Veche”,
câte-va
guverna de postav,
duci saŭ de pălăriĭ,
prefecti cărămidă,
împușĭ côtră Centrală
spirturĭ, acestiaUniversitară
petroliŭ ; la -Biblioteca
alții, tocmai de Geografie
din cauza Geologie,
bogățiilor „Alexandru
nepilduite Ioan
ale Cuza” din
pământului
Iași)
(gaz), fabrici
annulŭ 1562 de praf de
deveni pușcăși șisemori
liberă, de aburr”
guvernâ (Gorjan,
de principĭ 1880, nostru.
indigeni, „Vecinii: Căci nu numai
Bulgari, Sârbi, înUnguri
Europa, dar chiarsunt
și Ucrainieni pe fața întregei
toți popoare
p.18).la annulŭ 1692, cândŭ veni suptŭ sceptrulŭ Austrieĭ, la mai planete,
anul
România
XIII, nr.652, 18-24 august 2016
pîno nouă decât este fără pereche:
Românii și creștinate cereale, maipetrol, gaz tuturor
târziu; metan,
cărbuni, metale,
annulŭ 1765 se înălțâ la demnitatea de mare principatŭ. Ea se vecinilor le-am dat, după împrejurări, ajutor cultural și politic” sare, păduri, podgorii, bălți de pescuit... Nimic
guvernă astă-ɖi de unŭ guvernŭ regalŭ allessŭ de côtră țérră).” (Mehedinți, nu-i mai lipsește, 1924,ca să ajungă la autonomia economică, pe care
p.65).
(Laurian, 1863, p.46-47) cei vechi o numeau avtarkie. Dar tocmai pentru aceasta toți și-
au aruncat ochii asupra țării românești, - Pe când pacea se
punea la cale în spatele nostru (la 1917, August 30), toți
considerau România ca o pradă comună și ca obiect de
compensație (ein Milliarden object) )” (Mehedinți, 1924, p.7
România comunistă – trecutul confiscat și pus în slujba ideologiei
Originile ...
Contra turcilor sau, eventual, a polonezilor ori a
grecilor ...
, ,
... din nou contra turcilor (războiul de
independență)...
... contra austriecilor, maghiarilor, germanilor...
... dar niciodată împotriva rușilor...
Și acum, încotro?
EUROBAROMETRE – AOUT 2016
„Dragostea ce avem pentru patria noastră ne îndeamnă, pe de o parte, să
lăudăm neamul din care ne-am născut, iar pe de alta, dragostea de adevăr
ne împiedică, în aceeași măsură, să lăudăm ceea ce ar fi, după dreptate, de
osândit. Le va fi lor mai folositor dacă le vom arăta limpede în față cusururile
care-i sluțesc, decât dacă i-am înșela cu lingușiri blajine și cu dezvinovățiri
dibace.”
Dimitrie Cantemir