România

- Construcția teritoriului și a identității naționale –

1. Construcția teritoriului
Introducere
 Geografia politică – remember

Se pot defini patru curente principale în definirea geografiei politice:

- ca studiu al unităților politice teritoriale, a frontierelor și a sub-diviziunilor administrative ;

- ca studiu al proceselor politice, diferit de demersul știin țelor politice prin accentul pus pe influen țele
„Luptași politică
geografice dintretehnicilor
prin utilizarea Clintondeșianaliză
Trumpspaațială
fost; o luptă […] între persoane care gândesc în
termeni
- ca Geografia
studiu depolitică
spaconcepte
al câtorva țiu studiază
și persoane
principalecare gândesc
– Stat
„utilizarea înpentru
și teritoriu
puterii termeni
; de locuri”. controlarea și protejarea
administrarea,
- ca formă specifică de cunoaștere a realității, construită în scopul precis de a sus ține ac țiunea politică .
spațiului teritorial.” Krastev, Ivan, Le destin de l’Europe. Une sensation de déjà vu , Éditions Premier Parallèle, Paris, 2017, p. 49-50

Autorii propun o a cincea definiție: „prin geografie politică, înțelegem un ansamblu de cercetări integrate
Allen, John – Power, p. 95-108 in Agnew, John; Mitchell, Kataryne; Ó Tuathail, Gearóid (eds.) – A Companion to Political Geography ,
științelor sociale, care încrucișează realitățile studiate dePublishing,
Blackwell geografie cu realită țile2006,
Malden/Oxford/Carlton, studiate de0-631-22031-3,
494p., ISBN știin țele p. 95
politice”.
După Jones, Martin; Jones, Rhys; Woods, Michael – An Introduction to Political Geography. Space, Place and Politics , Routledge,
Taylor&Francis Group, New York, 2004, 202 p., ISBN 0-415-25076-5, p.2-3
 Administrarea teritoriului și delimitarea spațiului

„În sistemul geografic al lui Jean Gottmann, delimitarea spațiului geografic

(cloisonnement de l’espace) este un fenomen fundamental, ba chiar rațiunea de a fi a geografiei
politice. Nu„Conceptul
este doar de
o pură coinciden
construc ță dacă
ție socială Gottmanfaptul
sugerează a adoptat un astfel
că lucrurile de concept
(obiecte materiale pentru
sau a
demara
entită două dintre
ți abstracte operele
) nu au o definisale celeunmai
ție sau sensteoretice:
prealabil, Laintrinsec
Politiqueșides Etats / Politica
„adevărat”, ci că li seStatelor și
The Significance
asociază un sens of Territory) numai
(meaning / Semnifica ția teritoriului
prin intermediul . Conform
interac țiunii geografului,
sociale. Altfelreparti spus,țiasensul
în spațiu ține
de ideea este
lucrurilor fundamentală
o construcațiediferen
socialăței”.și a diversificării pe suprafața terestră. […]
Cum a repetat-o de nenumărate ori, pentru el, delimitarea spațiului decurge din
diversitatea geografiei umane,Jones, maiMartin;
degrabă
Jones, Rhys;decât din – aceea
Woods, Michael a togeografiei
An Introduction fizice.
Political Geography. Diviziunile
Space, Place and Politics ,
principale ale spațiului apar de altfel în mintea indivizilor [și nu apar ca atare în natură] .”
Routledge, Taylor&Francis Group, New York, 2004, 202 p., ISBN 0-415-25076-5, p. 104

Luca Muscara, « Les mots justes de Jean Gottmann », Cybergeo : European Journal of Geography [En ligne], Politique, Culture, Représentations, document 54, mis
en ligne le 26 mars 1998, consulté le 31 octobre 2017. URL : http://cybergeo.revues.org/5308 ; DOI : 10.4000/cybergeo.5308
 Poli de putere în construcția spațiului european
Sursa: O. Groza, Cuguat-TIGRIS, Iași, 2006

A reflecta asupra construcției teritoriului, înseamnă a reflecta de fapt asupra proiecției

puterii în spațiu. Cartograma următoare este o schiță foarte generală a polilor de putere, dinamici
în spațiu și în timp, care au acționat într-o manieră decisivă asupra geografiei politice a Europei.
 Frontiere și shatterbelt – uri în Europa
Surse originale: Foucher, M., Fragments d’Europe, Fayard, Paris, 1998; Thébault, V. (coord.), Géopolitique de l’Europe, Nathan, Paris, 2006

Interacțiunile dintre polii majori de putere au fost principalul factor al apariției

organizărilor politice moderne (Statele-națiune), a căror expresie spațială este lizibilă prin desenul
frontierelor, care, la rândul lor, descriu teritorii.
„Teritoriu este„Frontierele nu suntcare
un termen ambiguu, simplefacecaractere staticelașiîntinderile
de obicei referire imobile ale peisajului
de spa politic;
țiu ocupate ele au de
de indivizi,
propriasociale
grupuri lor dinamică internă,
sau de institu care generează
ții precum noi[…].
statul modern. realită ți și dimensiuni
Câteva care afectează viețilealeoamenilor
importante ceși
vieții sociale
trăiesc
ale puteriiînpolitice
vecinătatea lorteritoriul:
constituie imediată. elemente materiale
Frontierele nu seprecum
rezumă nicielemente
solul, funcționale
la un statut de simpleprecum fenomene
controlul
asupra spațsau
teritoriale i elemente simbolice
iului șgeografice. precum
Frontierele identitatea
sociale, socială”.
economice sau virtuale, toate generează
compartimente în care unii indivizii suntPaasi,
inclu și iar alții sunt excluși […].
Anssi – Territory, p. 109 -122 in Agnew, John; Mitchell, Kataryne; Ó Tuathail, Gearóid (eds.) –
În perioada pre-globalizată a statelor westfaliene, frontierele
A Companion to Political defineau
Geography , Blackwell ariaMalden/Oxford/Carlton,
Publishing, asupra căreia2006,un494p, statp. 109
îți
exercita autoritatea”.
„... Teritoriul reprezintă legătura conceptuală între na țiune și stat în forma sa de Stat-na țiune ”.
Newman, Davis – Boundaries, p. 123-137 in Agnew, John; Mitchell, Kataryne; Ó Tuathail, Gearóid (eds.) – A
Companion Taylor, P.J. Geography
to Political (2000) Political
and Flint, C., Blackwell Geography:World
Publishing, Economy, Nation
Malden/Oxford/Carlton, Statep.,and
2006, 494 Locality ,
p. 123-124,
fourth edition, London: Prentice Hall, p.233
 Frontierele Europei
Surse originale: Foucher, M., Fragments d’Europe, Fayard, Paris, 1998; Thébault, V. (coord.), Géopolitique de l’Europe, Nathan, Paris, 2006

Din punct de vedere politic, Europa este tânără :

-doar 23,8% dintre frontierele europene au fost stabilite înainte de secolul al XIX-lea;
-în jur de 22% dintre frontierele actuale datează din secolul al XIX-lea;
-În secolul al XX-lea, au fost remaniate 24,3% din frontiere între 1910 et 1924 și
29,9% între1945 și 1949 (54,2%!);
-mai mult de 50% dintre liniile de frontieră ale Europei sunt rezultatul unor decizii
internaționale iar 19% din decizii unilaterale, acestea din urmă mai ales în spațiul fostei
Uniuni Sovietice.
 Frontierele în România
Sursa: O. Groza, Cuguat-TIGRIS, Iași, 2009

Frontierele sunt cicatrici în spațiu; ele se înrădăcinează în teritorii și încă și mai profund
în spiritul oamenilor.

Programul de cercetare pilotat de centrul franco-german „Marc Bloch” din Berlin, Phantomgrenzen in
Östmitteleuropa, aduce multe dovezi în acest sens.

Proiectul « Phantomgrenzen in Östmitteleuropa » (dir. Béatrice von Hirschhausen) a fost dezvoltat în cadrul unei re țele de cercetare finan țată între
2011 și 2017 de Ministerul federal german al învă țământului și cercetării
A se vedea www.phantomgrenzen.eu.
 Poli de putere și teritoriul românesc : Ungaria și Dubla Monarhie Austro-Ungară (1000 –1914)
Surse: http://www.larousse.fr/encyclopedie/images/Le_monde_occidental_en_l_an_mille/1011206; http://www.larousse.fr/encyclopedie/images/L_Europe_des_nations_1850-1914/1011231;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhia_Habsburgică#/media/File:Growth_of_Habsburg_territories.jpg
Poli de putere și teritoriul românesc : Imperiul Otoman (1453- 1699)
Source: http://www.larousse.fr/encyclopedie/images/La_formation_de_lEmpire_ottoman/1011349
 Poli de putere și teritoriul românesc : Imperiul Rus (1689-1900)
Sursa: http://www.larousse.fr/encyclopedie/images/La_formation_de_lEmpire_russe/1011289 ; Source: http://www.nouvelle-europe.eu/node/577
Sursa originală: Antoine Lanthony, “Les religions en Europe et à ses portes : état des lieux démographique”, Nouvelle Europe [en ligne], Lundi 5 janvier 2009, http://www.nouvelle-europe.eu/node/577,
Evoluția istorică a spațiului românesc

„În miile sale de alveole, spațiul conține timp comprimat.”

Sursa: Bachelard, G., La poétique de l'espace, Presses universitaires de France, Paris, 1989, p.27
 Originea latină a românilor: expansiunea romană
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Roman_expansion_264_BC_Shepherd.jpg
Sursa originală: Shepherd , W. R., Historical Atlas , Henry Holt and Company , New York, 1911

Originea latină a Românilor (Daci, popor traco-get, cucerit și latinizat de

Romani), crează o singularitate europeană – singurul popor de limbă latină și de
confesiune ortodoxă.
Originile și primordialitatea populării spațiului de către români constituie
subiecte foarte disputate în regiune, mai ales între istoriografiile românești și ungurești,
dar și de cele austriece, bulgărești sau rusești.
 Formatiuni pre-statale (secolele IX-XIII)
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Formarea_statelor_medievale_rom%C3%A2ne%C8%99ti#/media/File:FormatiuniPoliticeRomanestiSecolele_IX_XIII.jpg
Surse originale: Spiridon Ion Cepleanu - Operă proprie - Selon O. Drâmba & Asybaris01, modified in concordance with data from : Atlasul istorico-geografic, Academia Română, Bucharest 1995, ISBN 973-27-0500-0, Grigore Antipa, Delta Dunării și Marea Neagră, Academia
Română, 1939 (shoreline in the past), G.I. Brătianu, Cercetări asupra Vicinei și Cetății-Albe, Univ. din Iași, 1935, Florin Constantiniu et al., Istoria lumii în date, ed. Enciclopedică, București 1971, Florin Curta, Southeastern Europe in the Middle Ages: 500-1250, Cambridge University
Press 2006, ISBN 978-0-521-89452-4, Alexandru Filipașcu, Istoria Maramureșului, Bucharest 1940, 270 p., Petre Gâștescu, Romulus Știucă: Delta Dunării, CD-Press 2008, ISBN 978-973-1760-98-9, Dinu Giurescu, Istoria ilustrată a Românilor, Sport-Turism, Bucharest 1981, pp. 72-121,
Nicolae Iorga, Istoria românilor, Partea II, Vol. 2, Oameni ai pământului (before year 1000), Bucharest, 1936, 352 p. and Vol. 3, Ctitorii, Bucharest, 1937, 358 p., Thede Kahl, Rumänien: Raum und Bevölkerung, Geschichte und Gesichtsbilder, Kultur, Gesellschaft und Politik heute,
Wirtschaft, Recht und Verfassung, Historische Regionen Gheorghe Postică, Civilizația veche românească din Moldova, Știința, Chișinău 1995, V. Spinei, The Romanians and the Turkic Nomads North of the Danube Delta from the Tenth to Mid-Thirteen Century, Brill 2009, Constantin-
Mircea Ștefănescu, Nouvelles contributions à l’étude de la formation et de l’évolution du delta du Danube (shoreline in the past), Paris, Bibliothèque nationale, 1981, George Vâlsan: Opere Alese (dir.: Tiberiu Morariu), Ed. științifică, București 1971.

Fructul discordiei este în principal Transilvania, fără a uita însă și celelalte

regiuni istorice: la sud Valahia (compusă la est din Muntenia și la vest din Oltenia),
Moldova la răsărit și Dobrogea, între Dunăre și Marea Neagră.
Istoricii români se străduiesc să demonstreze că teritoriul a fost populat și administrat
dintotdeauna, până la sosirea invadatorilor deveniți, pentru perioade diferite, stăpânii
locurilor sau exercitând pentru anumite perioade diferite forme de influență politică ori
administrativă asupra celor trei principate.
 Țările române (1432-1504)
Sursa: http://historymaps.ro/?p=2482

În secolul al XV-lea, Transilvania funcționa în cadrul Regatului Ungariei, celelalte două

state medievale continuând să se auto-administreze, chiar dacă ajung sub dominația Imperiului
Otoman, devenind vasale (Valahia în 1396, în urma bătăliei de la Nicopole, iar Moldova în 1476,
în urma bătăliei de la Războieni).

Secolul al XV-lea – secolul lui Ștefan cel Mare și al lui Vlad Țepeș.
 Ștefan cel Mare (1457-1504)
Surse: https://www.crestinortodox.ro/liturgica/tiparul/evangheliarul-la-humor-126299.html; https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Putna#/media/File:Putna.PNG

From Wikipedia, the free encyclopedia:

Athleta Christi" (Latin: "Champion of Christ") was a class of Early Christian soldier martyrs, of whom the
most familiar example is one such "military saint," Saint Sebastian.
Usage
Since the 15th century, the title has been a political one, granted by Popes to men who have led military
campaigns defending Christianity.

Those who have held the title include:

Louis I of Hungary, called upon by Pope Innocent VI;
John Hunyadi of Hungary, called by Pope Pius II;
George Kastrioti Skanderbeg of Albania, called by Popes Callixtus III, Pius II, Paul II, and Nicholas V;
Stephen the Great of Moldavia, called by Pope Sixtus IV.
 Rezumatul secolului al XV-les: Europa în 1477
Sursa: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e6/Europa_1477.JPG
Sursa originală: Kiepert., H., Historischer Schul-Atlas zur alten, mittleren und neueren Geschichte . Reimer, Berlin 1879

Spațiul Țărilor române devine un spațiu dorit de foarte puternicii poli de putere din jur,
care exercitau presiuni dinspre vest (Regatul Ungariei, Republica venețiană, Vatican, Sfântul
Imperiu German), dinspre sud (Imperiul Otoman) ori dinspre nord și est (Regatul Polonez, Ducatul
Lituaniei, Imperiul Rus).

Harta, editată în 1879 la Berlin, este interesantă și pentru faptul că arată une dintre viziunile
asupra a ceea ce se numește Mitteleuropa – Europa centrală (mediană).
 Între Mohács (1526) și Karlowitz (1699)
Source: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Karlowitz#/media/File:Traité-Karlovci.jpg
autor: Spiridon Ion Cepleanu — Lucru personal

Expansiunea otomană către vest atinge apogeul cu victoria asupra ungurilor la Mohács
(1526) și cu asediile Vienei (1529, 1683) și ia sfârșit în 1699 (tratatul de la Karlowitz - Sremski
Karlovci în limba sârbă). După Mohács, Regatul Ungariei dispare, cea mai mare parte a teritoriului
său fiind integrat Imperiului Otoman, Transilvania devenind autonomă dar vasală Porții.

Tratatul de la Karlovitz marchează debutul refluxului otomanilor, învinși la Zenta de o coaliție

europeană (Sfântul Imperiu German, Principatul Transilvaniei, Regatul Polono-lituanian, Rusia,
Veneția). Transilvania trece sub influența Vienei (a familiei de Habsburg).
 Prima Unire (1599-1600) a Țărilor Românie - Mihai Viteazul (1593-1600)
Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul#/media/File:Misu_Popp_-_Mihai_Viteazul.jpg ; https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul#/media/File:MihaiViteazul.jpg
Sursa originală: Mișu Popp, Mihai Viteazul, Ulei pe pânză, 100 x 75 cm, Nesemnat, Nr. inv. 71, Muzeul de Artă din Brașov; Egidius Sadeler, Michael waivoda Walachia, Prague, 1601

În contextul slăbirii Ungariei și al conflictelor care opuneau otomanii austriecilor,

venețienilor, polonezilor sau rușilor, istoria românească cunoaște un eveniment care va marca mai
târziu construirea conștiinței naționale: scurta unire (1599-1600) a celor trei principate sub sceptrul
lui Mihai Viteazul.
 Dimitrie Cantemir (1693; 1710-1711) și sosirea fanarioților (1712-1821)
Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir#/media/File:Dimitrie_Cantemir_-_Portrait_from_Descriptio_Moldaviae,_1716_(crop).jpg ;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Mavrocordat#/media/File:Stamp_of_Moldova_RM442.jpg
Surse originale: autor necunoscut portret din prima edi ție a Descriptio Moldaviae; Catalogul mărcilor poştale ale Republicii Moldova.2001-2006. Marca nr.442, p. 10

Diminuarea puterii turcilor împinge Principatele române să-și găsească noi aliați, atât în
vest, cât și în est, în scopul emancipării de sub tutela Înaltei Porți. Cazul domnitorului moldovean
Dimitrie Cantemir, mare figură a iluminismului în regiune, este emblematică. Scurta sa aventură
geopolitică se termină odată cu înfrângerea sa și a aliaților săi ruși la Stănilești (1711).
Neîncrederea otomanilor în principate sporește. Ca urmare, principiul auto-administrării este
înlăturat, sultanul impunând pe tronuri prinți străini (mai ales greci din Fanar/Fener, înalți
funcționari ai imperiului – fanarioții), spre marea nemulțumire a boierilor autohtoni.
 Ricoșeurile istoriei (1) : Tratatul de la Passarovitz (Požarevac) - 1718
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Passarowitz_1718.JPG
Surse originale: Karten und Skizzen aus der vaterländischen Geschichte der Neueren Zeit (1517-1789). III. Band des "Historischen Kartenwerkes" Düsseldorf. 5. Auflage, 1900;
http://pages.ucsd.edu/~bslantchev/courses/ps143a/maps/1700%20Europe%20after%20Nine%20Years%20War.png .

Conflictele –uneori îndepărtate- dintre polii de putere din vecinătatea spațiului

românesc au consecințe teritoriale locale: Valahia pierde partea occidentală (Oltenia), în urma
unui tratat consecutiv războiului dintre otomani și venețieni (1714-1718), victoria acestora din
urmă fiind asigurată de participarea tardivă (1716) a austriecilor.
 Ricoșeurile istoriei (2) : Tratatul de la Küçük Kaynarca (Kuciuc-Kainargi) – 1774
și Tratatul de la București - 1812

În urma războiului ruso-turc dintre 1768-1774, din care rușii ies victorioși cu sprijinul
mai mult sau mai puțin direct al Moldovei, Valahiei și Greciei, este semnat tratatul de la Kuciuc-
Kainargi, în urma căruia Țările Române devin expresia clară a proiecției spațiale a sferelor de
influență: ele trec sub protecția religioasă și militară a Rusiei, însă continuă să plătească tribut
Sublimei Porți...

Pentru neutralitatea lor, austriecii primesc Bucovina de la turci, deși aceștia din urmă nu aveau
dreptul de a face acest „dar”, cum nu l-au avut nici în cazul banatului Olteniei, sub austrieci între
1718-1739...

Un alt război ruso-turc (1806-1812) se va termina, prin tratatul de la București (1812), cu

pierderea jumătății orientale a Moldovei, anexată de facto de Rusia, care va deveni actuala
Republică Moldova. Această anexare este oficializată la Congresul de la Viena (1815), care
reorganizează Europa de după Napoléon Bonaparte.
 Sfârșitul fanarioților- „revoluția” de la 1821 –Tudor Vladimirescu
Sursa: http://bibliotell.ro/bibliografii/142-tudor-vladimirescu.html; http://www.skytrip.ro/statuia-tudor-vladimirescu-din-targu-jiu-din-judetul-gorj-ob-3255.html .
Sursa originală: Tudor Vladimirescu, Theodor Aman, huile sur toile, 122x28 cm, Muzeul Theodor Aman

Pierderea clară a influenței otomanilor în favoarea celei rusești permite o serie de

mișcări insurecționale, care au întărit poziția Rusiei în spațiul ortodox și care au pus alte jaloane
pe drumul edificării identităților naționale din regiune.
 EUROPA – 1848 - 1849
Surse: https://en.wikipedia.org/wiki/Revolutions_of_1848#/media/File:Europe_1848_map_en.png
Autor: Alexander Altenhof - Own work. Source of Information: Historical atlases – Ramsay Muir, George Philip (ed.): Philip's New School Atlas of Universal History, George Philip & Son, Ltd., London 1928 – Dr. Walter Leisering (ed.): Putzger Historischer Weltatlas,
Cornelsen Verlag, Berlin 1992, ISBN 3-464-00176-8 – Bayerischer Schulbuch-Verlag (ed.): Großer Historischer Weltatlas, Dritter Teil, Neuzeit, Bayerischer Schulbuch-Verlag, München 1981, ISBN 3-7627-6021-7 – Prof. Dr. Vadim Oswalt u. Prof. Dr. Hans Ulrich Rudolf
(ed.): Klett-Perthes Atlas zur Weltgeschichte, Ernst Klett Verlag, Stuttgart 2011, ISBN 978-3-12-828194-0 – Zentralinstitut für Geschichte der Akademie der Wissenschaften der DDR (ed.): Atlas zur Geschichte, Band 1, VEB Hermann Haack, Gotha 1989,
ISBN 3-7301-0040-8 – Domokos György (ed.): Történelmi atlasz a középiskolák számára, Kartográfiai Vállalat. Budapest, Budapest 1989, ISBN 963-351-422-3 Other publications – Mike Rapport: 1848. Revolution in Europa, Wissenschaftliche Buchgesellschaft,
Lizenzausgabe des Konrad Theiss Verlags, 2011, ISBN 978-3-534-23963-4

Mișcarea revoluționară din 1848 atinge și spațiul românesc, confirmând tropismul

occidental tot mai evident al elitelor locale.
 Marșul revoluționar - 1848
Sursa: https://www.timpul.md/articol/istoria-tricolorului---un-simbol-mai-vechi-decat-romania-mare--semnificatia-celor-trei-culori---libertate-dreptate-i-fraie-52027.html?action=print

Tricolorul albastru-galben-roșu de la
1848 cu mențiunea "Dreptate, Frăție";
acuarelă de Costache Petrescu, colecția Spiridon
Manoliu
 Echilibrul fragil al Europei – puțin înainte de 1860
Sursa: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/82/1860_Mitchell_Map_of_Europe_-_Geographicus_-_Europe-m-63.jpg
Sursa originală: Mitchell Jr., S. A., Mitchell's New General Atlas, Containing Maps Of The Various Countries Of The World, Plans Of Cities, Etc. Embraced In Forty-Seven Quarto Maps, Forming A Series Of Seventy-Six Maps And
Plans, Together With Valuable Statistical Tables. (1860 First Edition)
 Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească - 1859
Sursa: Șiaicariu, V.; Constantinescu, D. St., Atlas istoric geografic al neamului românesc, Litografia Neumann, Bucure ști, 1920

Profitând de conjunctura geopolitică europeană (industrializare, căutarea piețelor de

aprovizionare, construcția politică modernă a Italiei și Germaniei, ambițiile franceze, rusești și
britanice, pe fondul diminuării accelerate a puterii otomane), Moldova și Valahia devin, la 24
ianuarie 1859, Principatele Unite, cu un singur domnitor, colonelul moldovean Alexandru Ioan
Cuza, și cu o singură capitală – București.
 Spațiul românesc la marginea imperiilor - 1866
Sursa: https://etc.usf.edu/maps/pages/6900/6931/6931.htm
Sursa originală: Labberton, R. H., New Historical Atlas and General History (New York, NY: Townsend MacCoun, 1886) Plate LII
Map Credit: Courtesy the private collection of Roy Winkelman
 România - 1866
Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_I_al_României, https://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei#/media/File:Kingdom_of_Romania_-_Big_CoA.svg
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Rom%C3%A2niei#/media/File:AnimatieGraniteRomania_1859-2010.gif ;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei#/media/File:Gheorghe_Tattarescu_-_11_februarie_1866_Romania_Moderna.jpg (Gheorghe Tattarescu - http://alis.ro/rpictura.htm şi Casa de licitaţie ALIS. Catalog nr. 455 / 14
martie 2009)

Cu reformele sale (administrație, armată, cultură, învățământ), Alexandru Ioan Cuza

pune în mod decisiv țara pe drumul modernității de tip occidental, însă este forțat să abdice la 11
februarie 1866, lăsând locul unui prinț străin din dinastia germană de Hohenzollern - Sigmaringen.

Carol I al României
Prinț regent (1866-1881)
și rege al României (1881-1914)
 Monarhia întărește articularea țării la ritmurile Europei (deschidere către capitalurile
străine, industrializare, construcție de căi ferate, urbanizare...) și continuă jocul geopolitic clasic al
unui spațiu d'entre-deux, care, în sfârșit, va servi și interesele românilor, mai ales obținerea
independenței.
 România – 1877/1878: independența:
Sursa: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e5/Grivita_1877.jpg; https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Trecerea_dunarii_1878.jpeg
Surse originale: Mihalache, M. - Epopeea independentei in arta romaneasca, Editura Meridiane, București, 1977 (tablouri Luarea Griviței, 1877 și Armata română trecând Dunărea pentru a intra în Dobrogea în 1878 ; pictor - Henryk
Dembitzky, 1830-1906); Alexandru Antoniu - Album general al României: compus din 300 tablouri reprezentînd monumentele istorice şi contimporane, posiţiuni pitoresci, Domeniul Coroanei şi costume naţionale cu descrierea istorică
şi pitorească, Dresden, C. G. Röder, 1901-1904
 O vecinătate periculoasă – Imperiul Austriac; Austro-Ungaria începând cu 1867
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Austrian-Empire_map_fr.png; selon Karte der österreichischen Militärgrenze aus dem 19. Jahrhundert; http://www.lib.utexas.edu/maps/historical/shepherd/austria_hungary_1911.jpg ;
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Austria-Hungary#/media/File:Andree48-2.jpg
Sursa originală: Religions in Austria-Hungary, Andrees Allgemeiner Handatlas, 1st Edition, Leipzig (Germany) 1881, Page 48, Map 2
.

Vecinătatea cu dubla monarhie austro-ungară era de două ori periculoasă:

1. tensiuni între Austria și Germania centralizată (monarhia românească era de origine
germană);
2. nemulțumirile Ungariei, cu poziție inferioară în cadrul Imperiului și rămasă încă din 1526 fără
Transilvania, care era autonomă.
 România în primul război mondial
Sursa: http://cheminsdememoire.gouv.fr/fr/les-roumains-en-france-1916-1918/; https://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2niei#/media/File:King_Ferdinand_of_Romania.jpg
Sursa originală: Le Petit Journal, supplément illustré du 17 septembre 1916; Library of Congress's Prints and Photographs division under the digital ID ggbain.34963

La începutul ostilităților din Primul război mondial, România a rămas neutră, până în
1916, deoarece era legată încă din 1883 de Germania printr-un tratat secret de neagresiune. În
urma presiunilor aliaților, România a declarat război Austro-Ungariei, din care cauză regele
Ferdinand a fost exclus din casa regală de Hohenzollern.
 România mare (1918 - 1940)
Sursa: https://www.amadeuslibero.files.wordpress.com/2008/11/romania_mare.jpg , http://euclid.psych.yorku.ca/SCS/Gallery/images/martonne1919.jpg

Evenimentele războiului vor conduce la pierderea tezaurului Băncii Naționale (în jur de
3 miliarde de dolari de astăzi), pus „ la adăpost” în Rusia țaristă, dar confiscat ulterior de
autoritățile bolșevice și niciodată returnat. În schimb, ele au permis Marea Unire de la 1
Decembrie 1918, când toate provinciile românești au fost reunite sub același drapel.
 Sfârșitul Austro-Ungariei (1920)
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Austria-Hungary#/media/File:Dissolution_of_Austria-Hungary.png

Conform principiului autodeterminării popoarelor, impus la masa tratativelor de

administrația președintelui american Woodrow Wilson, și cu ajutorul cercetătorilor și savanților (cu
precădere geografi), mai multe state apar dintr-o dată pe harta Europei, România Mare fiind unul
dintre acestea.
 Dezmembrarea Imperiului Otoman(1863- 1920)
Sursa: http://www.larousse.fr/encyclopedie/images/Le_démembrement_de_lEmpire_ottoman/1011350

Odată cu dispariția imperiilor, începe perioada națiunilor, în căutare de liant național și

de recunoaștere internațională.
Europa după primul război mondial
Sursa: https://dl.wdl.org/528.png
 România interbelică –de la la belle époque la criza
din 1929
Sursa:
http://metropotam.ro/La-zi/Locuri-de-poveste-din-perioada-interbelica-disparute-de-pe-Calea-Victoriei-art6
460950196
/
 România interbelică – rătăcirile (geo)politice(1)

Sub presiunea aliaților săi, mai ales a Ungariei, Hitler va redesena harta Europei de
după tratatele de la Versailles. Dornic să aibă sovieticii într-o poziție de neutralitate, regimul nazist
a semnat cu Stalin un tratat secret, pe seama Poloniei, a României și a statelor baltice, fapt care
accelerează evenimentele politice din interiorul țării noastre.
 Câștigurile teritoriale ale Ungariei (1938-1941)
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dictatul_de_la_Viena#/media/File:AchizitiiUngaria19201941.svg ;
Hungary_map.png: *User:PANONIAN derivative work (Spanish): Rowanwindwhistler derivative work (Romanian):
ArnoldPlaton - Operă proprie)
Europa de Est după pactul Molotov-Ribbentrop (23 august 1939)
Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Pacte_germano-sovi%C3%A9tique#/media/File:Ribbentrop-Molotov_Pact.jpg
(autor: Spiridon Ion Cepleanu — Lucru personal)
 România interbelică – rătăcirile (geo)politice (2)

După o serie de evenimente rapide și confuze (conflict casa regală – Garda de Fier
pro-nazistă; dictatura regală; abdicarea regelui Carol al II-lea, începutul regimului național-
legionar, urcarea pe tron a regelui Mihai I de România, rebeliunea legionară, dictatura militară a
mareșalului Ion Antonescu*), România a intrat în război alături de armatele germane, în speranța
recâștigării regiunilor pierdute în favoarea Ungariei și a Rusiei sovietice.

v. „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, lung-metraj de Radu Jude, care preia o frază din
cuvântarea lui Mihai Antonescu, ținută în Consiliul de Mini ștri în 1941
.
Al doilea război: între operațiunea Barbarossa (1941) și abandonarea opțiunii germane (1944)
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Invasion1941.jpg
Sursa originală : The Department of History, United States Military Academy
 Conferința de la Yalta ( februarie 1945)
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Yalta_Conference#/media/File:The_Yalta_Conference,_Crimea,_February_1945_TR2828.jpg
(War Office official photographer - http://media.iwm.org.uk/iwm/mediaLib//21/media-21284/large.jpg This is photograph TR 2828 from the collections of the Imperial War Museums);
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Percentages_Agreement.png (Sursa inițială: Bildarchiv der Österreichischen Nationalbibliothek, Wien )

După mulți istorici, decizia regelui din 23 august 1944 de a întoarce armele și de a
lupta alături de aliați a scurtat războiul cu 6 luni, însă era prea târziu: cei 160 000 de soldați
români căzuți împotriva Germaniei naziste nu au mai constituit un tribut suficient pentru ca
România să fie considerată în mod clar în tabăra învingătorilor.
 Ocupația sovietică în România (1945-1958)
Sursa: http://
www.gettyimages.fr/detail/photo-d'actualit%C3%A9/world-war-2-red-army-troops-enter-bucharest-in-photo-dactualite/170982603
#world-war-2-red-army-troops-enter-bucharest-in-august-1944-picture-id170982603
 Cortina de Fier (1945-1990)
Sursa: http://www.imdb.com/title/tt0040478/mediaviewer/rm2280457728; http://www.justinegosling.com/iron-curtain/

„From Stettin in the Baltic to Trieste in the Adriatic, an

iron curtain has descended across the Continent.
Behind that line lie all the capitals of the ancient
states of Central and Eastern Europe. Warsaw,
Berlin, Prague, Vienna, Budapest, Belgrade,
Bucharest and Sofia, all these famous cities and the
populations around them lie in what I must call the
Soviet sphere, and all are subject in one form or
another, not only to Soviet influence but to a very
high and, in many cases, increasing measure of
control from Moscow".

Winston Churchill's “Sinews Of Peace” address of March 5th1946 at

Westminster College, Fulton, Missouri USA

The Iron Courtain (1948) - The story of Soviet cypher-clerk Igor Gouzenko
who was posted to the Soviet Embassy in Ottawa,Canada in 1943 and
defected in 1945 to reveal the extent of Soviet espionage activities
directed against Canada
 Europa în timpul Războiului rece
Sursa: http://home.wlu.edu/~patchw/His_224/pictures/1960_Europe.jpg
România comunistă (1947-1989)
1989 – Căderea comunismului
Sursa: Paris Match, No 2119, janvier 1990