CELSIUS,

KELVIN,FAHREINHE
T
Ciobanu Lidia
ANDERS CELSIUS
 Anders Celsius s-a născut la Ovanåker în Suedia la 27 noiembrie 1701. A fost profesor de
astronomie la Universitatea din Uppsala între anii 1730 şi 1744. Celsius se ocupă în egală
măsură şi de geodezie şi de fizică. A studiat aurorele boreale şi a explicat acest fenomen pentru
prima dată prin magnetismul terestru.
 În anul 1737 participă la o expediţie în Laponia la Torneo condusă de Pierre Louis Maupertuis,
Alexis Claude Clairaut şi Pierre-Charles Lemonnier pentru a determina lungimea unui grad de
meridian. Expediţia a dovedit că pământul nu este perfect sferic (este aplatizat la poli),
confirmând ideea lui Isaac Newton.
 În anul 1742, elaborează un termometru cu mercur bazat pe scara centesimală de temperaturi,
unde punctul “0″ marca punctul de congelare şi 100 punctul de fierbere al apei. Numele său a
fost atribuit unui grad termometric (gradul C).
 Moare de tuberculoză la numai 43 de ani.
KELVIN
 Scara Kelvin este scară de
temperatură termodinamică (absolută)
unde temperatura de zero absolut (0 K)
este cea mai scăzută temperatură posibilă,
nimic neputând fi răcit mai mult, iar în
substanță nu mai există energie sub formă
de căldură. Unitatea de măsură a scării
Kelvin este kelvinul (simbol: K), care este
unitatea de temperatură în SI și este una
din cele șapte
unități de măsură fundamentale.
FAHREINET
 Scara Fahrenheit a fost propusă în 1724 de către fizicianul Daniel Gabriel Fahrenheit și numită după
acesta. Astăzi scara Fahrenheit a fost înlocuită de scara Celsius în cele mai multe țări care au adoptat S.I..
Este încă folosită în scopuri non-științifice în Statele Unite și alte câteva state, cum ar fi Bahamas, Belize
și Palau.[1]
 Se crede că Fahrenheit a luat ca punct 0 al scalei lui, temperatura la care un amestec masic echivalent de
gheață și sare se topește și 100 (96 de fapt) temperatura internă a corpului uman. În mod foarte practic,
acesta a divizat succesiv intervalul obținut la numere pare (întâi la 12 și apoi la 8), fapt care face facilă
realizarea practică a scărilor gradate pentru termometre, tot așa cum facil e și lucrul cu țoli (sau alte
câteva unități de măsura nonzecimale), la care până și cea mai mică diviziune o poți obține prin simple
„îndoiri” (împărțiri în două) repetate.
 Formula de conversie a unei temperaturi date din grade Celsius în grade Fahrenheit (și invers) derivă din
aplicarea unei reguli de trei (ținând cont, firește, de decalaj) al punctelor de echivalență binecunoscute,
anume 32°F = 0°C și 212°F = 100°C.