Scrutinul proporțional

• Urmăreşte să asigure reprezentativitatea, deci legitimitatea

democratică a guvernării
• Asigură accesul tuturor grupurilor politice și de opinie
reprezentative în Parlament
• Poate fi:
- scrutin proporțional absolut
- scrutin proporțional relativ cu limită majoritară (prag electoral)
- scrutin proporțional relativ cu primă majoritară
 Scrutinul proporțional este, de regulă,
scrutin de liste
Din această regulă rezultă.
- importanta magnitudinii pentru asigurarea proporţionalităţii
Magnitudinea – numărul de locuri de distribuit într-o circumscripție.
Cu cât numărul de mandate este mai mare, cu atât magnitudinea
creste.
- Modalitatea de repartizare a locurilor
Pentru a realiza repartiţia mandatelor sunt folosite:
- metodele prin coeficienţi
- metodele prin divizori
sau
- metoda celui mai mare rest
- metoda celei mai mari medii
Alegerile federale belgiene din mai 2019
Partide și alianțe Voturi % Locuri %
Noua Alianță Flamandă (NVA) 1 086 787 16,03 25 16,6
Vlaams Belang (VB) 810 177 11,95 18 12
Partidul socialist (PS) 641 623 9,46 20 13,5

Creștin-democrații flamanzi (CD&V) 602 520 8,89 12 8

Partidul Muncii din Belgia (PTB/PvdA) 584 621 8,62 12 8

Liberalii și Democrații Flamanzi Open

Vlde 579 334 8,54 12 8
Mișcarea reformatoare (MR) 512 825 7,56 14 9,3
Socialiștii flamanzi (sp.a) 455 034 6,71 9 6
Ecolo 416 452 6,14 13 8,6
Gronen 413 836 6.10 8 5,4
CDH 250 861 3,70 5 3,3
DeFi 150 394 2.22 2 1,3
Prezența la vot 7 218 633 90,01 150 100%
Indice de disproporție 16,2/2=8,1
Repartizarea mandatelor prin metoda coeficientului

• Coeficientul Hare : Q: V/S

• Coeficientul Hagenbach-Bischoff : Q = V/S + 1
• Coeficientul Imperiali : Q = V/S + 2
• Coeficientul Droop : Q = (V/(S + 1)) + 1
 Coeficientul Hare și cel mai mare rest
•4 partide și 10 locuri

Partidul A a obținut 91 000 voturi

Partidul B a obținut 54 000 voturi
Partidul C a obținut 32 000 voturi
Partidul D a obținut 25 000 voturi
Q = 202 000/10 deci 20 200
Repartiţia mandatelor:
A = 91 000/20 200 = 4,5 (4 = 80 800 voturi). Restul :
91 000 – 80 800 = 10 200 voturi.
B = 54 000/20 200 = 2,6 (2 = 40 400 v voturi). Restul :
54 000 – 40 400 = 13 600 voturi.
C = 32 000/20 200 = 1,5 (1 = 20 200 voturi). Restul
32 000 – 20 200 = 11 800 voturi.
D = 25 000/20 200 = 1,2 (1 = 20 200 voturi). Restul
25 000 – 20 200 = 4 800 voturi.
• A : (4) 10 200 voturi. => 4 (40%)
• B : (2) 13 600 voturi (1). => 3 (30%)
• C : (1) 11 800 voturi (2). => 2 (20%)
• D : (1) 4 800 voturi => 1 (10%)
 Coeficientul Hare și cea mai mare medie
• Etapele stabilirii coeficientului
Atribuirea unui al nouălea loc V/S+1
• Lista A = 91 000/4+1 = 18 200
• Lista B = 54 000/2+1 = 18 000
• Lista C = 32 000/1+1 = 16 000
• Lista D = 25 000/1+1 = 12 500
• Atribuirea celui de al zecelea loc V/S+1

• Lista A = 91 000/5+1 = 15 166

• Lista B = 54 000/2+1 = 18 000
• Lista C = 32 000/1+1 = 16 000
• Lista D = 25 000/1+1 = 12 500
• Lista A : 5 locuri  50% locuri
• Lista B : 3 locuri  30% locuri
• Lista C : 1 loc  10% locuri
• Lista D : 1 loc  10% locuri
Importanţa magnitudinii

• Același exemplu : 5 locuri

coeficientul = 40.500
• Lista A = 91 000/40 500 = 2,2 => 2 locuri
Lista B= 54 000/40 500 = 1,3 => 1 locuri
Lista C = 32 000/40 500 = 0,0 => 0 locuri
Lista D= 25 000/40 500 = 0,0 => 0 locuri
• Atribuirea celui de al patrulea loc:
Lista A = 91 000/2+1= 30.333
Lista B = 54 000/1+1= 27.000
Lista C = 32 000/0+1= 32.000
Lista D = 25 000/0+1= 25.000
• Atribuirea celui de al cincilea loc
Liste A = 91 000/2+1= 30 333
Liste B = 54 000/1+1= 27 000
Liste C = 32 000/1+1= 16 000
Liste D = 25 000/0+1= 25 000
• Lista A = 3 locuri  60% des locuri
• Lista B = 1 locuri  20% des locuri
• Lista C = 1 locuri  20% des locuri
• Lista D = 0 locuri  00% des locuri

Dacă ar fi fost de distribuit 20 de locuri situația s-ar

fi prezentat astfel:
Lista A : 10 locuri  50% locuri
Lista B : 5 locuri  25% locuri
Lista C : 3 locuri  15% locuri
Lista D : 2 locuri  10% locuri
Metode de repartizare a mandatelor prin divizori

• D'Hondt : 1, 2, 3, n
• Sainte-Lägue : 1, 3, 5, 7, n
• Imperiali : 2, 3, 4, 5, 6, n
 Metoda d’Hondt
56000 33000 26000 15000

1 (1) 56000 (2) 33000 (4) 26000 (7) 15000

2 (3) 28000 (6) 16500 13000 7500
3 (5) 18667 11000 8667 5000
4 (8) 14000 8250 6500 3750
5 11200 6600 5200 3000
6 9333 5500 4333 2500
7 8000 4714 3714 2143
8 7000 4125 3250 1875
 Metoda Saint-Lägue
56000 33000 26000 15000

1 (1) 56000 (2) 33000 (3) 26000 (5) 15000

3 (4) 18667 (7) 11000 (8) 8667 5000
5 (6)11200 6600 5200 3000
7 8000 4714 3714 2143
9 6222 3667 2889 1667
11 5091 3000 2364 1364
13 4308 2538 2000 1154
15 3733 2200 1733 1000
Metoda Imperiali
56000 33000 26000 15000

2 (1) 28000 (3) 16500 (5) 13000 7500

3 (2) 18666 (7) 11000 8666 5000
4 (4) 14000 8250 6500 3750
5 (6) 11200 6600 5200 3000
6 (8) 9333 5500 4333 2500
7 8000 4714 3714 2142,9
8 7000 4125 3250 1875
9 6222 3666 2888 1666
Efectele scrutinului proporțional

• Creşte proporţionalitatea reprezentării mai ales dacă magnitudinea este ridicată

Avantaje
• Asigură o mai bună reprezentare a nuanţelor și
conflictelor de opinie.
• Permite manifestarea politică și parlamentară a
noilor idei și curente
• Aleşii au interese și competenţe generale, nu doar
locale
• Guvernele sunt cel mai adesea majoritare în
voturi
Dezavantaje

• Alegătorul nu ştie ce tip de guvern votează

• Poate antrena fragmentarea politică
• Raportul aleșilor cu cetăţenii va fi intermitent și
slab
Posibile îmbunătăţiri

• Introducerea pagului electoral

• Panaşajul (formarea unei lise proprii din candidații mai
multor partide)