Proiect:

Algebra booleană
REALIZAT DE
COTARU CRISTIAN
Variabile şi expresii logice

 Algebra booleană sau algebra logică este un compartiment al matematicii în care

legile gândirii – obiectul de studiu al logicii clasice – sunt studiate cu ajutorul
metodelor simbolice.
 Variabilele algebrei booleene se notează prin x, y, z, x1, x2, ... cu sau fără indicii,
iar elementele 0 şi 1 se numesc constante logice. Operatorii elementari ai algebrei
booleene au următoarele denumiri: ‾ – negaţia (inversia, operaţia logică NU); & –
conjuncţia (produsul logic, operaţia logică ŞI); ∨ – disjuncţia (suma logică,
operaţia logică SAU). Operatorii elementari se definesc cu ajutorul unor tabele
speciale, numite tabele de adevăr.
 Variabilele şi constantele logice, reunite cu ajutorul operatorilor ‾, & şi ∨ formează expresii
logice, de exemplu: 1) x & y ∨ z; 4) 1 & x ∨ y; 2) x ∨ y & z; 5) 0 ∨ x ∨ y. 3) & y ∨ z; 6) 1 ∨ 0.
 . Pentru evaluarea expresiilor se stabileşte următoarea prioritate a operaţiilor logice:
 1) negaţia;
 2) conjuncţia;
 3) disjuncţia.
 De exemplu, în expresia x ∨ y & z mai întâi se execută operaţia &, iar după aceea operaţia .
 În expresia x & y ∨ se execută negaţia, în continuare conjuncţia şi, în sfârşit, disjuncţia.
Ex program

program TabelAdevarSau;
var x, y: Boolean;
begin
writeln('x y x OR y');
writeln('--------------');
for x := False to True do
begin
for y := False to True do
begin
writeln(Ord(x), ' ', Ord(y), ' ', Ord(x or y));
end;
end;
readln;
end.
Funcţii logice

 Noţiunea de funcţie logică sau funcţie booleană se defineşte în acelaşi mod ca şi

în cazul algebrei clasice.
 Funcţia logică de n variabile y = f (x1, x2, ..., xn) este o aplicaţie care pune în
corespondenţă fiecărei combinaţii de valori ale variabilelor x1, x2, ..., xn valoarea
0 sau 1 a variabilei y.
 Tabelul de adevăr al funcţiei logice y = f (x1, x2, ..., xn) este un tabel care include
toate combinaţiile posibile ale valorilor argumentelor x1, x2, ..., xn şi valorile
corespunzătoare ale variabilei dependente y.
Ex program

program TabelAdevar;
var x, y,n: integer;
begin
WriteLn('Dati n:');
ReadLn(n);
writeln('x | y = x');
writeln('---------');
for x := 0 to n do
begin
y := x;
writeln(x, ' | ', y);
end;
readln;
end.
Funcţii logice frecvent utilizate

 Funcţiile logice NU, ŞI, SAU, induse de operatorii elementari, respectiv, ‾, &, ∨
se numesc funcţii logice elementare.
 Din figura 4.6 se observă că y1 = x1 ∨ x2. Funcţia dată se numeşte funcţia logică
SAU-NU.
 În mod similar, funcţia y7 poate fi exprimată în forma
y7 = f (x1, x2) = x1x2.
Funcţia în cauză se numeşte funcţia logică ŞI-NU.
Funcţia y9 = f (x1, x2) = 1 2 ∨ x1x2 are valoarea 1 numai când x1 = x2 = 0 sau x1 =
x2 = 1.
Această funcţie se numeşte funcţia logică COINCIDENŢĂ sau echivalenţă şi se
notează prin simbolul „≡”.