Colectia © F; SIGMUND ~MREUD | | I Psihalogia colectiva priveste indi *idul ea pe wn membru al unui trib, al navi popur al wnei caste. al fe nei clase sociale, al wei institutii san ca pe tn BP element apartindnd wrei multini wmane care, ta uur mament dat si fn virtutea unui scop precis, sau organi zat intro musa, intro colectivitate (Sigmund Erewd) Prin noutatea ideilor pe care ni le sugereazd si prin] fecunditatea de care da dovada, opera lui Freud constituie unul din evenimentele cele mai importante pe care le-a inregistrat istoria stiintei spiritului. (Edouard Claparede) S Sihologia W colectiva Si analiza euluiFea Sigmund Freud Coperta de: Daniel Chelsoi PSIHOLOGIA COLECTIVA sl ANALIZA EULUI | RRLIOTECA TUpeTEARA are sega Fi, Aoi ha Sian i Move 703467 ! A ofiorex \ , oo ISBN 979-96602.67Redactor: Fl. Dochia ei versiuni apartin ‘Toate drepturile asupra acest editurii MEDIAREX. Psihologia colectiva $i analiza eului CAPITOLUL | Introducere pozitia dintre psihologia _individuala 1 Psihologia sociala sau colectiva, care, la Prima vedere poate parea foarte profunda, isi pierde mult din acuitate cand este examinata mai indeaproape. Fara indoiala, cea dintai are ca Obiect individul, cerceténd mijloacele de care acesta se serveste, calle pe care le urmeaza pentru obtinerea satistacerii dorinjelor gi nevoilor sale, insa, in aceasta cautare, psinologia individuala Nu reugeste decat arareori, in cazuri cu totul exceptionaie, sa faca abstractie de raporturile existente intre individ si semen sai. Aceasta pentru © celalalt” joaca intotdeauna in viata individului folul de model, de obiect, de asociat sau de adversar, iar psihologia individuala se prezinta chiar Ge la inceput ca fiind in acelas! timp si 0 psinologie6 SIGMUND FREUD 6 SIGMUND FREUD sociala, in sensul larg, dar pe deplin justificat, al cuvantulul - ‘Alitudinea individului fata de parinfi, trati si surorile sale, fafa de persoana iubita, de medicul ‘sau — pe scurt, toate raportunie care pana in prezent au facut obiectul cercetarilor psihanaitice, 'r putea, pe buna dreptate, sa fie considerate drept fenomene sociale, fapt care le pune in opozitie cu alta categorie de procese pe care le-am numit accisiste, deoarece sunt caracterizate prin aceea ca satisfacerea nevoilor si dorintelor € cautata si Obtinuta de individ in afara si independent de influenta altor persoane. Aga incét, contradictia dintre actele psihice sociale $i narcisice (artistice, in terminologia lui Bleuler) este 0 opozitie care nu depageste limitele psihologiei individuale si_nu justiica’ o separare intre aceasta si psihologia social sau colectiva. jin atitudinea sa fata de parinti, de frati si surori, de prieten si de medic, individul nu este influentat decat de o singura persoana sau de un numar limitat_de persoane, in functie de importanta deosebité pe care fiecare o prezinta in chil facestuia. Or, cand vorbim de psihologie sociala sau colectiva, facem in general abstractie de acest gen de raporturi, pentru a nu lua in consideratie Gevat influenta simultana pe care o exercité asupra Psinologia colectiva si analiza eului 7 individului un mare numar de persoane care, din mai multe puncte de vedere, ji pot fi straine, dar de care el se simte legat prin anumite elemente, Prin urmare, psihologia colectiva priveste individul ca pe un membru al unui trib, al unui popor, al une! caste, al unei clase sociale, al unei institui, sau ca pe un element aparinand unei multimi umane care, la un moment dat si in virtutea unui SCOP precis, s-a organizat intr-o masa, intr-o colectivitate. Dupa ce am inlaturat legaturile naturale menfionate mai sus, am fost determina si apreciem fenomenele care se produc in aceaste condi deosebite, ca manifestari ale unei tendinje speciale, ireductivile — hero instinct, group mind care nu apar in altfel de situatil. Trebuie totusi S84 spunem cA nu suntem de acord sa atribuim factorului numeric 0 importanta atat de mare i sa admitem ca el este singurul capabil sa dea nastere, jn viata psihica a omului, unui nou instict, care altfel ‘fu s-ar putea manifesta. Noi avansam mai degraba alte doua posibiltai, stind ca instinctul in cauza e Geparte de a fi un instinct primar si ireductibil gi C8 el exista deja, in stare incipienta gi in comunitati mai restranse, precum familia, Psihologia colectiva, chiar aflata in stadiu de inceput, imbratigeaza un numér incalculabil de Probleme si impune cercetatorului sarcini_nenu-8 ‘SIGMUND FREUD Psihologia colectivé si analiza eului 9 marate, defectuos sau insuficient delimitate, Numai clasificarea diferitelor forme de grupari colective $1 descrierea fenomenelor psihice pe care acestea le manifesta cer 0 enorma munca de observatie si de expunere, generand in acelasi timp 0 bogata literatura de specialtate. Avand in vedere intinderea domeniului psinologiei colective, nu mai e nevoie sami avertizez cititorul ca modesta mea lucrare nu atinge decat in cateva puncte, nu prea numeroase, acest vast subiect. E adevarat ca acestea sunt puncte care intereseaza indeosebi psinanaliza, in Gemersul sau de sondare a sufletului omenesc. CAPITOLUL II Sufletul colectiv, dupa Gustave Le Bon. m putea incepe printr-o definitie a sufletului colectiv, dar ni se pare mai rational sa prezentam cititorulul o imagine de ansamblu "tenomenelor care ii sunt specifice, oferindui cateva dintre acestea, selectate dintre cele mai Proeminente si mai caracteristice, si luandu-le ca Punct de plecare in cercetarile noastre ulterioare. ‘Acest dubiu scop nu s-ar putea realiza mai bine Gecat luand ca ghid cartea, devenita de-acum celebra, a domnului Gustave ‘Le Bon: Psihologia ‘multinior.* lat, | daté in plus, cum se prezinta situatia, Dupa ce am examinat si analizat predispozitile, 7 Gitate care urmeaza sunt imprumutate din a 28-a edie franceza, ed. F. Alcan, Paris, 192110 ‘SIGMUND FREUD tendintele, instinctele, interesele _si_intentile_in- dividuiui — mergand pana la observarea actiunilor ‘acestuia si a rapoartelor sale cu semenil, psinologia s-a gasit brusc in fata unei probleme reciamand imperios solutionare. Ea ar furniza explicatia acestui fapt surprinzator, ca individul, pe care il credea ugor de injeles, in anumite conditi incepe $4 simta, 88 gandeasca gi s4 actioneze intr-un mod diferit decat cel asteptat, si ca aceste condi sunt oferite de incorporarea’sa intr-o multime mana avand trasatura unei ,muitimi psinologice”. Ce este prin urmare o mullime? De unde-| vine puterea de E oxercita o influenta atat de decisiva asupra vieti psihice a individului? In ce constau modificarie Psihice pe care le impune acestuia? Este sarcina psihologie! colective teoretice de a da raspunsuri la aceste trei intrebari. Si pentru a Se achita onorabil de aceasta sarcina, ea trebuie 8 inceapa cu cea de-a treia problema. Intr-adevar, dbservarea modificarior imprimate reacfiior in- Gividuale este aceea care formeazé subiectul psihologiei colective. insa, orice incercare de explicatie trebuie sa fie precedata de descrierea a cea ce trebuie explicat. ‘Dau prin urmare cuvantul domnului Le Bon. Faptul cel mai izbitor, spune el, prezentat de o Mufime psinologica este urmatorul: oricare ar fi indivizi care 0 compun, oricat de asemanatoare ori deosebite ar fi modul lor de viata, ocupatile lor, Caracterul sau inteligenta lor — singurul lucru care Psihologia colectiva $i analiza eului " ii transforma in multime ji inzestreaza cu un fel de suflet colectiv. Acest suflet ji face sé simta, sa Gandeasca si sa actioneze fiecare in mod izolat Anumite idei, anumite sentimente nu apar si nu se transforma in acte decat la indivizii incorporati in mulime. Mutimea psinologica reprezinté 0 finta provizorie, compusa din elemente eterogene, pentru un moment sudate, aga cum celulele unui Corp vu alcatuiesc, prin combinarea lor, 0 fint& noua manifesténd caracterstici foarte diferite de acelea pe care le are fiecare din celule."* Ne petmitem sa intrerupem expunerea domnului Le Bon prin comentarile noastre si vor incepe prin a formula urmatoarea observatie: deoarece indiviai facdnd parte dint-o multime sunt dizolvati intr-o unitate, trebuie prin urmare sa existe ceva care sai atageze unii de alti, si e posibil ca acest ceva sa fie tocmai elementul care caracterizeaza multimea. Lasénd aceasta intrebare fara raspuns, domnul Le Bon se ocupa de modifcarile pe care le sufera individul in miocul muljimii, gi le descrie in iste termeni care se acorda ‘cu. principille fundamentale ale propriei noastre psihologii a incongtientului Se constaté cu usurinta cat diferd individul apariinand multimii de individul izolat, ins, datorita Unei astfel de diferente, cauzele fenomenului sunt mai dificl de descopert. — Pentru a ajunge sa le COB et, p. 19, 1412 SIGMUND FREUD jezirim, tebuie 88 ne amintim mal inti de Beezsts osorvate a pshologe! moderne: anume cA nu numai in viata organica, ci si in functionarea ca anemor tenomenelermconglente joaca un ol eetisrent vata, congienta. a sprtull mu coors guest foarte mica parte pe Tanga viala (eeertonti a acestua, Analstul cel ma SUI, core oral “cel malparunzator, nw ang. 38 descopere dec&t o mica parte din mobilurile ceeeeRente care conduc, sprit Actele noastre ere dena an-un substat inconglent Sree ai alos cin infuenjo eredtare."Acost aca "lachie” in sino. nenumaratele rez Soa cae cbnsttue sufet une rase. in arora causelor recunoscute de actelo noaste, 5° Speer te caure socreto, po care de obicel Te ae Oe ajortatea, aunior nase colene arora afoul mabiuilor agcunse care noua Ne ‘scapa eec mutime, gandeste domnul Le Bon, ache Idwisuale se stra, la_personaltatea act gear na elspa, Patimont incongtent Oe cee in'primal ple, eterogen 20, zONa are eo.'Vom ‘epune ch suprastctura panic, eee ee teemeaea’ ca, uimare a unei_ dezvota Caen 'de non individ ia ata a fost citusa TOP. et; p. 15-16. Psihologia colectivé $i analiza eului 18 evidentiindu-se _baza_inconstienta, uniform, co- muna tuturor in acest fel s-ar forma caracterul mediocru al individului apartinand muttimi. Dar domnul Le Bon considera c& acest fel de individ prezinta in plus niste proprietati noi pe care nu le avea mai inainte, si cauta s_explice aceasta aparitie a noilor Caracteristici facdnd apel la trei factori diferiti Diverse cauze determind aparitia caracterelor speciale ale muitimilor. Prima consta in faptul c& individul din mulime dobandeste, prin constinta apartenenfei la un numar, sentimentul unei puteri de neinvins ce ji permite $8 cedeze unor instincte pe care, daca ar fi singur, ar fi obigat s8 gi le reprime. El va ceda in fata acestora cu atat mai usor cu cat (muljimea find anonima si, ca atare, iresponsabila). sentimentul reponsabiltati, care ji infraneazé totdeauna pe indivizi, ar dispare in intregime.’ Punctul nostru de vedere ne scuteste de acorda © mare valoare aparitie: nolior caractere. Nee suficient 88 spunem ca individul din multime se afla plasat in nigte conditii care ii permit sa-si relaxeze Teprimarea tendintelor sale inconstiente. Caracter ticle in aparenta noi pe care acesta ie manifesta in asemenea situatie nu reprezinta de fapt decat manifestari ale acestui inconstient in care se afla Op cit p. 1714 SIGMUND FREUD inmagazinati germenii a tot ce existé mai rau in sufletul omenesc; dacd vocea constinfei inceteaza ‘sau daca sentimentul responabiltatii dispare in aceste circumstanje —~ iat un fapt pe care nu ne este greu sal infelegem. Am spus, cu muita vreme in urma, ca ,angoasa sociala” este aceea care formeaza nucieul a ceea ce se cheama constiinta morala’ 40 a dova cauza, contagiunea mentala, intervine in “egala masura pentru a determina, in cazul muitimilor, manifestarea caracteristiclor speciale $i, in acelagi timp, orientarea lor. Contaguunea este un fenomen ugor de constatat, dar neexplicat inca, si pe care trebuie $21 asociem fenomenelor de ordin Ripnotic pe care le vom studia imediat. in cazul unei muttimi, orice sentiment, orice act este contagios, si contagios in aga masura incat individul sacrifica foarte ugor interesul sau personal Brat, jnre concephia domnulvi Le Bon gi a noasta o, ume eer onarand mfp crn $8 Segpre incongtent nu concise in toate privnele cu aceea Seepage ponanaica, Ineonstentl fa domnul Le Eon, Sipinde ‘nino caractonstie cele mat prolunde ale Sehr: uel rave. caraconsteie rare pert psinanaiza saesyarn ie un mies, Recunoastom, esigut_c8 Gormoncl eu cin care face pane mogterea ahaics™ a SEfouul emonese, este inconsent. ar no. postlam in Dus oxstonfa unel rlun mesggion’eprovente dito Ekimed “pate a “aceste: magienr. este apa-nurnta volar’, cae ipsege fa dorm Le Bon Psihologia colectiva i analiza eului 15 in favoarea interesului colectiv. Aceasta este 0 aptitudine contrarie naturii sale, de care omul nu devine capabil decét atunci cand face parte dintr-o mutjime'." (0 a treia cauza, mult mai importanta, determina in “indivizii aparjinand muljimii nigte caracteristici speciale, uneori deosebit de potrivnice fala de acelea ale individului izolat, Vorbesc despre suges- tibiltate, a carei contagiune, mentionata mai sus, nu este de altfel decat un efect. Pentru a intelege acest fenomen, trebuie sa avem prezente in minte anumite descoperiri recente ale fiziologiei Cunoastem astazi ca un invidiv poate fi adus intr-o stare asemanatoare cu pierderea personaiitatii sale constiente, el supundndu-se tuturor sugestilor operatorului care a facut sa sto piarda, si comijand actele cele mai incompatible cu carac- terul gi obiceiunile sale, Or, niste observatii atente par a ardta ca individul, aruncat de céteva vee in snul_unei_multimi ‘active, cade curand, ca urmare a efluvilor care se degaja aici sau dintr-o cu totul alta cauza inca necunoscuta, intr-o stare aparte care se apropie mult de starea de fascinatie a hipnotizatului atiat in stapénirea hipnotizatorulul Viaja creierului find paralizata la subiectul hip- "Lc, 1718 Vom intrebuinta mai incolo aceasta ‘utima’ propozite facand din ea punctul de plecare al unei Imponante ipoteze.16 SIGMUND FREUD notizat, acesta devine scavul tuturor activitatilor sale incongtiente, pe care hipnotizatorul le dirjeaza dupa bunul sau plac. Personalitatea constienta dispare, vointa si discernamantul sunt desfinntate. Senti mente i ganduri sunt atunci orientate in sensul determinat de hipnotizator. ‘Aproximativ la fel se prezinta starea individuiui din muitime. El nu mai este constient de actele sale. in cazul acestuia, ca si la un hipnotizat, in timp ce anumite facultati sunt desfintate, altele pot fi aduse intr-un grad de exaltare extrema. Infiventa unei sugestii I va lansa cu o irezistibié m- petuozitate catre indeplinirea unor anumite acte, Impetuozitate i mai irezistibila in cazul multimilor, decat la subiectul hipnotizat, deoarece sugestia, find aceeasi pentru tofi indwizi, se ampiiica evening reciproca Prin urmare, disparitia personalitati_ incon- stiente, predominanta personalitati incon-stiente, orientarea pe calea sugestiei sia contagiunit sentimentelor si a idellor in acelasi sens, tendinta de a transforma imediat in acte ideile sugerate, acestea sunt principalele caracteristici ale individulu din multime. Acesta nu mai este elinsusi, ci un automat a carui voinja a devenit neputincioasa de a mai conduce* BBB I719" Psihologia colectiva si analiza eului 7 ‘Am citat acest pasaj in intregime, pentru a arata ca domnul Le Bon nu numai compara starea individului din multime cu o stare hipnotica, ci stabileste in plus 0 adevarata identitate intre unul $i celalalt. Nu intentionam defel sd angajam aici o discutie, dar tinem sa scoatem in evidenta faptul Ca ultimele doua cauze ale transformarit individului din multime, contagiunea si sugestibiltatea. mai mare, nu pot fi puse evident la acelagi nivel, intrucat contagiunea este, la randul sau, 0 manifestare a sugestibiltati, Ni se pare c& domnul Le Bon nu stabileste 0 distinctie foarte neta intre efectele produse de aceste doud cauze, Poate ca vom interpreta mai corect gandirea sa _afirmand lurmatoarele: contagiunea rezulta din actiunea reciproca pe care membrii multimii o exercita uni asupra altora, in timp ce fenomenele de sugestie pe care domnul Le Bon le identifica cu influenta hipnotica ar proveni dinir-o alta sursa. Din care anume? Gasim o lacuna sensibila in faptul c& unul din principalii termeni ai acestei identificari, adica persona care, in multime, tine locul hipnotizatorului, nu e deloc mentionata in expunerea domnului Le Bon. Oricum ar fi, acesta distinge de aceasta influenté fascinanta, pe care o lasd in umbra, actiunea contagioasa pe care indivizii o exercita Unit asupra altora si care vine s8 confirme sugestia primitiva .18 SIGMUND FREUD lata un alt punct de vedere important pentru caracterizarea individului din mulime: Prin simplu fapt cA face parte dintr-o multime, omul coboara deci mai multe trepte pe scara ciilizatiei. Izolat, poate c@ ar fi fost un individ cultivat; in mijlocul rmultimii devine un instinct, prin urmare un barbar. El are spontaneitate, violenta, ferocitate, $i in acelagi timp, entuziasmul gi eroismele fintelor primitive’ ‘Auiorul insista apoi in mod deosebit asupra diminuairii activtafil intelectuale pe care absortia sa de catre mutime 0 provoaca individului* ‘Sa las4m acum individul gi sa observam sufletul colectiv, aga cum este schitat de domnul Le Bon jin aceasta descriere nu exista o trasatura careia psihanalistul sa nu fie in stare ai indica originea $i pe care SA nu 0 poala clasifica. Domnul Le Bon ne arata de altfel el insugi drumul ce! bun, indicdnd asemanarile care exista intre sufietul multimi si viata psihica a primitivlor i a copillor.> Mulimea este impuisiva, mobila si intabila. Ea se las& condusa aproape in exclusivitate de te “aidfind tui Schiter: Jeder, sient man ihn einzetn ‘st leidich Klug und verstandig, sind sie in corpore, gleich ‘ord euch ‘ein’ Dummkopt daraus. (Fiecare Wat in parte Rosie mgr 91 reanabl impound, ru formeara tin fog, ose, singar mbes Psihologia colectivé si analiza eului 19 incongtient’. Impulsiunile de care ea asculta pot, dupa imprejurari, $8 fie nobile sau crude, eroice sau lage, ins acestea sunt totdeauna atat de imperioase incét insugi interesul conservarii se sterge in fata lor *, Nimic nu este premecitat in aceasté muljime. Chiar atunci cind doreste cu asiune un lucru, nul doreste niciodata mult timo, este incapabila de 0 vointa perseverenta, Nu suport nici o clipa de régaz intre dorinta $1 realizarea acesteia. Mullimea incearca sentimentul atotputerniciei; pentru individu facand parte dintr-0 multime, notiunea imposibiluui nu exista > Muttimea este extraordinar de influentabila si de credula, este lipsita de simt critic. pentru ea nu exista neverosimil, Gandeste prin imagini care se cheama unele pe altele pentru a sustine asocierea, ca in stare in care individul da curs. liber imaginatiei, fara ca vreo instanta rationalé sa intervind pentru a judeca gradul de verosimitate al acestor imagini. Sentimentele mutimi: sunt totdea- una foarte simple si foarte exaltate, Tot astfel, —~Domnul Le Bon foloseste coréet cuvantul ,inconstient™ Tneapoge spre alan fe ila Se PGes Porth gr Taou, cap Animism, magie g vomuramico 2 oer20 SIGMUND FREUD mulfimea nu cunoaste nici indoiala, nici incer- titudine’ le _(mutimile) apeleaza imediat la extreme, Banviala enunjata se transforma indata_intr-o evidentd indiscutabilé. Un inceput de_antipatie... se transforma imediat intr-o ura feroce® Purtata prin Tin intrpretaea vseor, taf de cre noi suntem dator cu tot 00a a ‘cunoastem mai bine despre viata psihica Mtongienta, “umam™ aceasta regula. tonnice face Sbarache te Toate indowtle, si ineerttudilo care se mantels incurs povestis aul 9 consider sept Sigure tonto clomentee wauiui mantestatAtrburm Indo SPeertuaniachuns de censura care 1 este supusd Soctapurarea visi 9) aomtem 8 indowa qi incertudnea, srcaliate Ge aparat Ge cot cme. sunt strane. dolor Trimare a woul Frogto acestes pot, pent scot MO Gare nu pivesto un carecare slomertt s@ faca parte din onjutu rartagtelor chume. care provoaca isl (A se outa, Troumdeuung, 16d. rom Psihanaliva sul, Mesiayex 995, 36. Acoeasi tendinid cate exagerare, acecap. usuina de a mange cts extreme 9 cate HPs See cntonsard fect sop ae fegasese ih vita, vuiu unde, ‘mutumta separate care tain Incongent, ive teria sontimente, 0 -upoa'a Cornette Incr itp se ransioma Yao Sra morala Tapeva peroanes care @ provocat aceasta tata, Te apa cum © uy08r8 feta se transforms {fire mpusiune capabla de a come ctl crminal Weat Sector? Hans Sache a tacut in legblura cu. aceasta Siemotle urmdtoarea observa ineresara: se ridica atatea bariere si restrict. Fireste, este periculos sa fii in opozitie cu mulimea, si pentru agi asigura securtatea, fiecare n-are decat sa urmeze exemplul pe care il vede in jurul lui, 5a ule impreuna cu lpi’. Supunandu-se noi! autoritati, individul trebuie sa-gi reduc la tacere jopea congtingr, ale cael interdict si porunc! ar i de natura sa impiedice de a se bucura de toate avantajele hedoniste de care se impartageste in sAnul multimi, Tot astfel, nu trebuie s4 ne miram vazand un individ din multime indeplinind si Porband iste lucruri de care, in conditile Sbignuite ale viet sale, s-ar lipsi bucuros —, $1 oe an J increptatii s8 speram 8 acest ters ite s& aruncam putina lumina asupra obscurit al CQecurtiGi care tnvshie umele enigmatic “de "Op. cit. p. 39.96 SIGMUND FREUD Domnul Mc. Dougall nu contest fenomenul scderii nivelului intelectual in mulime’. El spune CA inteligentele inferioare atrag la nivelul lor pe cele superioare. Acestora le este impiedicata activitatea, deoarece exagerarea afectivitati creeaza in general niste condi defavorabile muncii_intelectuale, intrucét indivizi, intimidati de mulime, nu se pot dedica liber acestei munci, si pentru ca respon- sabiltatea activitaji se diminueaza la fiecare individ, chiar datorita faptului cd acesta este absorbit de multime. Coneluzia pe care domnul Mc. Dougall o formuleazé asupra activtati' psihice a _multimilor simple, ,neorganizate", nu e deloc mai favorabila, riici mai magulitoare decét acea apriinand domnului Le Bon, lata cum caracterizeaza el o astiel de muttime®: aceasta este in general excitabila, impul- Siva, pasionata, versatila, inconsecventa, indecisa si jn acelagi timp’ gata de a actiona, accesibila numai pasiunilor cele mai grosiere si sentimenteior celor mai simple, foarte ugor de sugestionat, superficiala jn refiecti, violenta in judecatile sale, capabild de asimila numai concluzille si argumentele cele mai ‘simple si cele mai putin perfecte, ugor de condus $1 de emofionat, neavand nici ‘constiinta si nici Fespect fata de sine, lipsita de orice sentiment de 8B att. 5.4% Psihologia colectiva si analiza eului a7 responsabiltate, gata a se lasa antrenata de sentimentul puterit sale in toate relele de care nu ne putem astepta decat din partea unei_ puteri absolute si iresponsabile. Ea se comporta asemenea unui copil prost crescut sau ca_un saloatic pasionat si nesupravegheat afiat in fata une’ situati care nui este familiara. In cazurile cele mai grave, mulimea se comporta mai degraba ca ‘9 turma de animale salbatice decét ca 0 reuniune de finte umane intrucét_ domnul Me. Dougall opune acestei atitudini pe aceea a multimilor posednd 0 or- ganizare superioara, suntem foarte nerabdatori sa Cunoastem in ce consta ultima situatie si care sunt factori care favorizeaza apariia el, Autorul enumera ‘inci din acesti_principali factori, inci ,conditi principale” necesare ridicarii nivelului veti’ psinice a multi Prima conditie, care este cea fundamentala, cconsta intr-un anumit grad de continuitate privind compozitia mulimi, Aceasta continuitate poate fi material sau formala: in primul caz, aceleasi Bersoane fac parte din multime un timp mai mult sau mai putin indelungat: in cel de-al doilea caz, in interior! multimii se creeaza anumite situa ocupate rnd pe rand de unii membri ai sai ‘A doua conditie face necesar ca orice individ apaninand muttimii s8-si formeze — in ce priveste Natura, functia, activitatea si exigentele acesteia —38. SIGMUND FREUD 0 idee din care sa decurga ideea sa afectiva priving multimea in totaltate, in al treilea rand, trebuie ca fiecare mulime sa se gaseasca in raport cu alte formatiuni analoage, Gar deosebite fajd de ea din mai multe privinte. 58 existe un fel de rivaltate inte o multime data 1 celelatte. jn al patruiea rand, @ necesar ca mulimea sa fie posesoarea unor ‘radii, unor obiceiuri, unor instituji dintre care cele principale sa se refere la relatile reciproce dintre membri sai in stare, in al cincilea rind, multimea trebuie sa alba © organizare, concretizata in speciaizarea 51 iferentierea activator asumate de fiecare individ, Cand aceste condifii sunt realizate, potrivit pareri domnului Mc. Dougall, inconvenientele de ordin psinic ale mulimi ar dispare. Pentru a se evita Scaderea nivelulu intelectual colectiv, multimea va fi scutita de sarcina solutionarii problemelor de ordin intelectual, aceasta sarcina find incredintata ingivizior Ni se pare ca aceasta conditie pe care domnul Mc. Dougall 0 desemneaza cu numele de or ganizare” ar putea fi descrisa in alt mod. E vorba Ge a creea multimi caracteristicile care sunt propri individului gi pe care acestea lea pierdut prin Absorbtia._ sa in mulfime. Aceasta inseamna c& individul, inainte de a fi inglobat in mutimea primitiva, igi avea continuitatea sa, congtinta, Psihologia colectiva si analiza eului 39 tradiile si obiceiurile sale, avea un cémp de activitate propriu, prezenta un mod de adaptare $i statea deoparte de ceilati indivizi cu care rivaliza Toate aceste caltati au fost pierdute provizoriu de ‘omul individual, ca urmare a intra sale in randurile muljimii organizate". Tendinfa de a inzestra mulimea cu atributele proprii individului ne duce cu gandul la profunda observatie a lui W. Trotter’ care vede in aceasta tendinfé de formare a grupurilor masive expresia biologica, pe plan social, structurii pluricelulare a organismelor superioare. naliines of the herd in peace and war, Londra, 1916 Instinetul gregar in timp de pace si in timp de rézboi)Psihologia colectivé $i analiza eulul a CAPITOLUL IV Sugestie gi libido b, 1 cole afirmate pan acum, am luat ca punct Ge plecare acest fapt fundamental 8. in- Gividul facand parte dintr-o muljime sufera, sub influenta acesteia, schimbari profunde care se fepercuteaza asupra ‘activitati sale psihice. Afeo- titatea“omului individual suporta ‘0 exagerare extraordinara, in timp ce actiitatea sa intelectuala Se reduce $1 igi pierde considerabil din ampioare, exagerareauneia gi diminuarea celellate efec luanduse. in sensul asimilari: fiecdrui individ. din tmulime de catre toti cela. $i acest utim rezultat Nu poate fi obtinut decét prin suprimarea tuturor Moduriior de inhibits propri fiecaruia i_prin fenuntarea la tot ce exista individual si particular in tendinfele individului. Stiam ca aceste efecte desea nedorite, pot fi neutralizate cel putin partial Prin organizarea multimilor; dar afrmand aceasta42. SIGMUND FREUD posibiltate, se negliieaza faptul fundamental, adic exagerarea afectivtafi $1 cobordrea nivelulul intelec- tual la indivizii care fac parte din multimea primitiva, Trebuie deci s4 gasin explicajia psinologica a acestor modificari psinice pe care multimea le imprima omului individual Factorii rationali pe care |-am mentionat deja mai sus, adica intimidarea exercitata de multime asupra individului si, prin urmare, actiunea instinctului de conservare suportata de acesta, nu sunt suficient pentru a explica fenomenele remarcate. Toate explicatile propuse de autorii care au scris despre sociologia 51 psinologia multimilor se reduc, in fond, cu toate ca sub nume diferite, la una singura: cea care se rezuma la cuvantul magic sugestie. E adevarat cA Tarde vorbeste de imitajie, dar nu putem subscrie la ceea ce ne spune unul_ din autori, cand, criticand ideile lui Tarde, ne arata ca imitajia intré in categoria sugestiei, find chiar 0 consecinta a acesteia’. Domnul Le Bon reduce toate particularitatiie fenomenelor la doi factori sugestia reciproca si sugestia exercitata de set. Dar prestigiul, la randul, sau, nu se exercita decat in favoarea sugestiei. in ce-l priveste pe domnul Mc. Dougall, am fi putut crede o clipa ca principiul sau despre ,inductia afectiva primara” ne-ar scuti de necesitatea de a admite existenta sugestiel. Dar, —Bragelles. Esenfa fenomenuiui social: sugestia. .Rev, filosof.". XXV. 1913. Psihologia colectivé si analiza eului 43 examinand indeaproape acest principiu, ne dam seama ca el nu exprima altceva decat fenomenele binecunoscute sud numele de ,imitatie", de ,con- tagiune’, insistand doar asupra parti ‘fective a acestora. Ca noi avem tendinta de a imita starea afectiva @ unei persoane cu care intram in contact — este un fapt incontestabi. Dar e bine de stiut 8, foarte adesea, noi rezistam aceste) tentapi luptand impotriva starii afective care vrea sane slapaneasca, reactionand intro maniera deseon diametral opusa. Se va spune ca influenta suges- tiva a multimi e aceea care ne obliga $4 urmam tendinta de imitate, in wirtutea careia suferm inrdunrea unei star afective, Cu toate acestea, chiar find de acord cu domnul Me. Dougall, nu’ iesim Gin domeniul sugestiei; domnia sa nu ne spune imic in plus fata de ali, si anume ca multimile se isting printr-o sugestibiltate aparte Suntem prin urmare pregatii s2_admitem ca Sugestia (sau, mai exact, sugestibiitatea) este un fenomen primitiv gi ireductibi un fapt fundamental al vieti psinice omenesti. Aceasta a fost 31 parerea lui Bernheim, pe care |-am putut vedea eu insum, in 1889, facana niste tururi de forta extraordinare Insa imi aduc aminte ca deja incercam de pe-atunc Un fel de revolta surda impotriva aceste! tania Sugestie, Daca unui bolnay, care se arata recal Citrant, i s-ar_striga: Ce faci? Te contra-suges- tionezil*, nu m-as putea impiedica sa gandesc ca asupra acestuia se comite © nedreptate sau o44 SIGMUND FREUD violenta. Omul avea desigur dreptul de a se contra-sugestiona, ca raspuns la tentativa de Supunere prin sugestie. Opoziia mea a capatat mai tarziu forma une revolte impotriva aceste! maniere de a gandi, potrivit careia sugestia, care ar explica totul, nu ar avea nevowe de nici o explcatie in ce © priveste, De mai multe ori_am citat in legatura cu aceasta 0 veche gluma: .Daca sfantul Cristotor iI sprijinea pe Cristos gi daca Cristos spriinea lumea, spune-mi, unde gi:a mai putut pune, prin urmare, sfantul Cristofor picioarele?” ‘Abordand astazi din rou, dupa treizeci de ani de intrerupere, enigma sugestiel, constat ca nimic nu s-a schimbat in privinta aceasta, cu singura exceptie care atesta precis influenta exercitata de psinanalza, Constat ca astazi se incearca in mod Seosebit formularea corecté a notiunii de sugestie fadica impunerea folosini acestui termen regulilor conventionale®, cea ce, dupa parerea mea, este departe de a fi superfiuu, dat find ca termenul in iscute, care igi gaseste aplcalii din ce in ce mat larg, va sfarsi prin a-gi pierde complet_sensul primitiv si prin a desemna o influenta carecare, FT Ehuistophorus Chstum, Christus. sustuit_orbeam Cconsitert pedious dic ubi Chvistophowus?® Konrad Richter Der deusche St Christoph, Bein, 1696, Acta Germenica, V. 14 se vedea, de exemplu, A note on sugesstion, de Mc Dougal in Journal of Neurology and Psyehopathologye vol Ne, mal 1920, Psihologia colectivé $i analiza eului 45 precum cuvintele englezesti to suggest, suggestion, sau cuvantul frantuzesc suggérer si derivatele sale. Dar noi nu posedém totdeauna o explicate referitoare la insdsi natura sugestiei, adic a conditilor in care finta umana sufera o influent in absenta oricarei rafiuni logice. Ag fi gata sa dovedesc justetea acest! afirmatii _analizand literatura de specialtate a acestor ultimi treizeci de ani, daca n-as sti ca in preaima mea se pregateste © lucrare foarte importanta asupraaceleias probleme. As incerca de asemenea sa folosesc in explicarea psihologiei colective notiunea de libido, care ne-a facut deja atdtea mari servici in studierea psihonevrozelor. Libido este un termen imprumutat teorie! afec- tivtati. Prin el desemnam in acelasi timp energia (considerata cao marime cantitativa, inca Nemasurabilé) tendinjelor apartinand a cea ce rezumam prin cuvantul dragoste. Esenja a cea ce umim dragoste este formata firesc din cea ce in mod obignuit e cunoscut drept iubire si care e Cantata de poeti, adica dragoste sexuala, cu o ultima semnificatie ce consta in impreunarea sexual. Dar noi nu separam de aceasta toate Colelalte varietati de dragoste, adica iubirea de sine, ‘ubisea fafa de parinti si de copii, prietenia, Gragostea de oameni in general, aga cum, cu atat Mai mult, nu departajam atagamentul faja de Obiectele concrete si fata de ideile abstracte. Pentru46 SIGMUND FREUD a justtica extinderea semnificatiei pe care o dam termenului ,dragoste", putem cta rezultatele pe care ni le-a revelat ce‘cetarea psinanalitica, anume ca toate aceste varietati de dragoste sunt in egala masura expresit ale unui singur si acelasi ansamblu de tendinfe, care, in anumite cazuri, invita la impreunare sexuala, in timp ce in cazul altor forme, aceste tendinje evita realzarea acestui scop, ppastrand in acelasi timp suficiente trasaturi carac- teristice prin natura lor, asupra identitaticareia nu ne putem ingela (sacriiciul de sine, cautarea unei intiitat). Ne gandim ca, atribuind cuvantului ,dragoste* 0 asemenea mutipliciate de semnicati, imbajul a operat 0 sintez4 pe deplin jusificata, gi ca nam putea proceda mai bine decat asezand aceasta sinteza. la baza consideratilor noastre si a ex: plicafiior stintfice. Procedand asttel, psihanaliza a ridicat 0 furtuna de proteste indignate, ca si cum a sar fi facut vinovata de o inovatie-sacrilegiu. $i totusi, largind" conceptia_ despre dragoste, psihanaliza n-a creat nimic. nou. Eros-ul lui Platon prezints, relatv la originle sale, Ia manitestarile si Taporturie sale cu dragostea sexuala, 0 analogie completa cu energia amoroasa, ‘cu « libidoul psihanalzei! gi cand, in faimoasa ,Episicla catre Nachmansohn, Freud's Libidotneorie verglichen mit der Erosiehre Platos, .intemat. Zeitschy. | Psuchoanal.", Il, 1916, ibid, Vil i931 Psiologia colectiva $i analiza eului 47 Corinteni", apostolul Pavel laud dragostea si o ageaza deasupra oricarui lucru, acesta ll apreciaza fara indoiala in acelagi sens\ largit", de unde rezuta ca oameni nu iau totdeauna in serios pe mari lor ganditori, chiar atunei c&nd par avi admita Toate aceste varietal) ale iubiri, sunt analzate preferential de psihanaiiza i, potrivt origin lor, apreciate drept _inclinati_"sexuale, Majoritatea camenilor instruti" au vazut in aceasta deno- minatie 0 ofensa si s-au razbunat lanséind impotriva psihanalzei acuzatia de .pansexualsm”. Cel care vede in sexuaiitate ceva Tusinos gi umiltor pentru ‘ratura umana este liber sd se serveasca de termeni mai disting! precum eos §i émie AG fl putut 8 fac $1 eu acelasi lucru chiar de la inceput, ceea ce ear fi protejat de o multime de obiecfi, Dar nu am facut-o, pentru ca nu-mi place sa cedez lagitati, ‘Nu se sie pana unde se poate ajunge pe aceasta Cale; incep! prin a ceda in privinta cuvintelor si sfargesti uneori prin @ ceda asupra lucrurior. Nu cred ca este un merit ari fi rusine de sexuaitate, Cuvantul grec Eros, prin care se crede ca se poate Giminua aceasta rusine, nu este, in fond, altceva decat traducerea cuvantului nostru Wubire; si. in stargit, cel care stie S8 astepte nu are nevoie sa " Ghiar daca ay vorbi timba camenilor, si chiar a ‘ngerilor, daca mia’ psi dragostea, ag f1 precam bronzul {gare suna, ori ca un tmbal care canta. (Connteni, | cap ae i “Anta. (Corinteni, 1, cap.48 SIGMUND FREUD fac concesi, Vom incerca s4 admitem ca relatile de dragoste (sau, pentru a intrebuinta 0 expresie mai neutra, atagamentele afective) contribuie si ele la formarea fondului sufletuiui colectv. Sa_ne amintim c& autor pe care -am citat nu sufia un cuvant in legaturd cu aceasta. Ceea ce ar putea corespunde acestor relatii de dragoste se aflé in cazul lor ascunse in spatele paravanului sugestie Doua idei pe care noi le relevam in treacat justfica, de altfel, tentativa noastra. In primul rand, pentru ca muljimea sa-gi pastreze consistenta, trebuie ca ea 8 fie menjinuta de o forta oarecare. $1 care poate fi aceasta forta, daca nu Erosul care asigura Unitatea $i coeziunea a tot ce exista in lume? in al doilea rand, cand individul, inglobat in mutime, renunta la ceea ce are personal si particular gi se las sugestionat_ de alti, avem impresia_ ca procedeaza asttel deoarece incearcé nevoia de a fi de acord cu ceili membri ai muitimi, mai mut decat de a fi in opoziie cu acestia, prin urmare individul procedeaza in acest. mod poate cin dragoste pentru ceili" Tren zulieber: pentru a te face placer. Psihologia colectiva $i analiza eului 49 CAPITOLUL V Doua multimi artificiale: Biserica gi Armata amintim ca se pot distinge mai multe varietati si ca, in formarea si constituirea lor, Mmuitimile pot urma\niste direct adesea opuse. Exist muitimi foarte pasagere si multimiper- manente; muti foarte omogene. compuse din indivizi asemanatori, gi multimi neomogene; exist ‘muljimi naturale gi muljimi artficiale care nu se mentin dec&t print-o constréngere extericara; exist multimi primitive si multimi diferentiale, inalt organizate, Totusi, din motive de care ne vom da seama mai trziu, vom insista indeosebi asupra unei distinct Careia autori nu i-au dat inca o atenpe Suficienté: asupra aceleia intre multimile far. con- ducatori gi multimile dinjate de conducatori. $i, 4 1 ce priveste morfologia multimilor, sa ne50 SIGMUND FREUD contrar obiceiului, cea care va servi ca punct de plecare cercetarlor noastre nu va fi o formatiune simpla si elementara, ci va face parte din randul acelor multimi permanente, artfciale, avand un grad de dezvoltare foarte ridicat. Exemplele cele ai interesante din aceste formatiuni ne sunt furnizate de Bisericé, adica de comunitatea credin- Giogilor, gi de Armaté. Biserica si Armata sunt niste multimi artfciale, adic multimi a caror coeziune este mentinuta printr-o constrangere exterioara care se opune in acelagi timp modificarior structuri sale. in general, cineva face parte dintr-o astfel de multime, fara a fi fost consultat in prealabil daca doreste sau nu; fu este liber sa intre aici sau sa iasa cand doreste, $i tentativele de evaziune sunt sever pedepsite sau stbordonate unor condi riguros determinate. Problema de a sti din ce cauza aceste asocieri au nevoie de garantii pe potriva nu ne intereseaza Pentru moment. Ceea ce ne intereseaza este faptul a aceste multi inait organizate, protejate in acest fel impotriva cricarei posiblitati de dezagregare, ne feleva anumite particularitai care, in cadrul ator mutimi, raman in stare de cisimuiare. in cadrul Biserici (gi ne-am gandt mai mult s& luam ‘ca_model Biserica catolica) si in cadrul Aimatei, orate diferente ar prezenia intre ele, domneste aceeasi iluzie, aceea a prezentei, vizibie sau invizibile, a unui gef (Cristos in Biserica catolica, Psihologia colectiva $i analiza eului st comandantul suprém in Armata) care nutreste aceeasi dragoste fata de tot: membni colectivitat Tofi se aliniazd acestei iluzi;, daca ea ar disparea, Armata si Biserica nu ar intérzia s& se dezagrege, in masura in care le-ar permite-o constrangerea exterioara. in ce priveste dragostea egala cu care Cristos igi iubeste toti credinciosii fara exceptie sau distinctie, acest fapt se afla exprimat clar in cuvintele’ ceea ce voi faceti unuia dintre fratii mei eimai umil, mie imi faceti. Cristos se aflé, in raport cu indivizi componenti ai multimi fidelior, in ostura unui frate mai mare; le tine loc de tata Toate cerintele adresate individului decurg din aceasta dragoste a lui Cristos. Un suflu democratic anima Biserica, pentru ca tofi sunt egal in fafa lui Cristos, pentru c tofi au drept egal la dragostea lui Nu: lipsit de 0 profunda rajiune faptul ca se insista asupra analogiei dintre comunitatea crestina 3i.0 familie, $1 c& fidelii se considera ca niste trati, adic frafi prin dragostea datorita careia Cristos, este insufletit de respectul lor. Este inconstestabil a legatura care uneste fiscare individ de Cristos este cauza legaturii care uneste pe fiecare individ e tof celal. La fel se intémpia gi in Armata; geful este tatal care igi iubeste in mod egal soldat, si ‘din acest motiv soldafii sunt atagati unii de alti prin legaturi de camaraderie. Din punctul de vedere al structuri, Armata se deosebeste de Biserica prin faptul ca ea se compune dito ierarhie de52, SIGMUND FREUD formatiuni succesive: fiecare capitan este, in caltate de sef, tatal companie’ sale, fiecare subofiter — tatal grupei sale. E drept ca Biserica prezinta si ea © \erarhie de acest gen, caci se presupune ca lisus cunoaste mai mult nevalle credinciosiior sai si se ingrijeste de acestia mai mult decat ar sti s-o faca orice gef uman Acestel concept asupra structuni libidinale’ a Ammatel, | s-ar putea obiecta pe drept ca nu tine seama de ideile de patrie, de glorie nationala, etc, care contribuie atét de mult la coeziunea Armate E usor de raspund acestei obiecti —- ca aceste elemente de coeziune sunt dintr-o categorie foarte diferita si cae departe de a fi atat de simplu cum se crede; si se mai poate adauga ca exemplele marior conducatori_precum Cezar, Wallenstein, Napoleon, demonstreaza ca ideile In cauza nu sunt ricidecum indispensabjle. pentru mentinerea coeziunii_unei armate, ince priveste inlocuirea posibila a unui sef printr-o idee directoare si raporturile existente intre acestia, vom vorbi_ mai tarziu. Cei care neglieaza factorul libidinal al ‘Armatei, chiar atunci cand acesta nu este singurul care actioneaza, nu comit numai o eroare teoretica, i creeaza si un pericol practic. Miltarismul prusac, care era tot atét de putin accesibil psihologie: cat $i stinei germane, a suportat de altfel consecintele TWh terminologia teusiana ceea ce se raporteard la pido. (nt) Psihologia colectiva gi analiza eului 53 acestei erori si ale acestui pericol in timpul marelui razboi european’. A fost fapt recunoscut ca Nevrozele de razboi care au dezagregat armata germana reprezentau un protest al _individulu!, impotriva rolului care il era destinat, si, bazéndu-ne pe o comunicare a lui E. Simmel, putem afirma © prima dintre cauzele acestor nevroze trebuie atribuita maniere! crude gi inumane in care gefil ist tratau sobordonati. Daca s.ar fi tinut cont mai mult de aceasta nevoie libidinala a soldatului, cele 14 puncte ale pregedintelui Wilson n-ar fi gasit atdta Ccredibiltate, iar sefii militari germani n-ar mai fi vazut ‘cum |i se ‘sparge in maini magnifica uneala de care _dispuneau. ‘Sa notam bine c in cadrul acestor doua multimi artificiale (Armata, Biserica) fiecare individ este unit prin legaturi libidinale cu geful (Cristos, comandan- tul suprem) pe de o parte, si de toli ceilalti indivizi care compun muljimea, pe de alta parte, Ne rezervam dreptul de a examina ulterior raporturile care exista intre aceste doua genuri de iegaturi, daca ele sunt de aceeasi natura si prezinta aceeasi valoare si in ce termeni psihologici ar fi posibila descrierea unora si a altora, Dar noi credem de-acum inainte ca’ putem reproga autorilor faptul (ca nu au finut cont suficient de importanta gefulu s Fsgsnourosen Und BaeAcReS Padma) Munchen, ‘Srermenul ce se va impune mai tarziv in psihologia (orupurion) va fi cet de lider (leader). (rir)54 SIGMUND FREUD in psihologia multimilor, in timp ce alegerea primului obiect al cercetarilor noastre ne-a plasat in conditi mult mai favorabile. Credem ca am gasit calea cea buna pentru a explica fenomenul fundamental al psihologiel_multimilor, adica privarea de libertate care caracterizeaza pe indivizi facand parte dintre multime. Dat find, intr-adevar, ca legaturie afective solide ataseaza individul de'doua centre diferte, nu ne va fi greu sa explicam chiar prin acest fapt modificarea si mitarea personaitati sale, fenomene observate si notate de tol) autor Pentru a ne convinge o data in plus ca esenta unei mulimi consta in legaturile libidinale care 0 traverseaza dintr-o parte in alta, ca 0 plasa deasa nu trebuie decat sa analizam fenomenul panich, aga cum se observa el in multimile miltare. O panica se produce cand mullimea incepe sa se dezagrege. Ea este caracterizata prin aceea ca ordinele gefilor nu mai sunt ascuntate si ca fiecare nu se preocupa decat de el insusi, fara nici o gria fala de ceilall. Legaturile recproce se rup, si 0 fied imensa, ale carei rajiuni n-ar sti sa le explice nimeni, 7) cuprinde pe tofi. Ni s-ar putea in mod firesc obiecta c@ no} inversam ordinea fenomenelor si ca, dimpotriva, frica, atingand propor Aemasurate, este aceea care a rupt toate legaturle 1a inabust toate celelaite considera, Domnul Mc. Dougal’ chiar vede in panica (nemiltard, e drep!) “Op cit, p. 24 Psihologia colectiva si analiza eulul 55 un exemplu-model a ceea ce el numeste primary induction, exagerare afectiva prin contagiune. Aceasta explicate ralionala nu e in nici un chip satisfacatoare, intrucét @ vorba in mod clar de a explica pentru ce frica a capatat proportii atét de gigantice. E imposibil sa incriminezi imensitatea Pericoluiu, deoarece aceasta armata, care este acum prada panici, infruntase deja, tara ezitare, nigte pericole fot atét de mari, daca nu gi mai mari gi ceea ce caracterizeaza 0 panica se datoreaza in mod sigur faptuiui cd ea depageste in proporti Pericolul care ameninta, si cd se declangeaza adesea din motive insignifiante. Cand individul, invadat de panica, incepe si nu se mai gandeasca decat la el insusi, demonstreaza chiar prin acest fapt ruptura legarurior afectve care pana atunc! atenuasera in Ochii sai dimensiunile pericoluli. El are atunci senzajia ca se gasegte singur in fata ericolulul, ceea ce il face s8 exagereze gravitatea acestuia. ‘Putem deci sa afirmam ca spaima Presupune relaxarea, eliberarea din structura Ibiginala_a muttimi, si ca nu reactioneaza decdt consecutiv cu aceasta reiaxare; in timp ce opinia Contrard, care vede in teama’ de pericol cauza Gistrugerii legaturior libidinal ale" multimi, nu Corespunde reaitatii faptelor Aceste observalii nu infirm cu nimic concepria Somnuiui Mc. Dougall, potrvit careia teama colec {wa poate atinge proporfi extraordinare Sub in56 ‘SIGMUND FREUD Psihologia colectivé $i analiza eului SZ fluenta inductiei (contagiunea). Aceasta conceptie se preteaza indeosebi explicarii cazurilor in care exist intr-adevar un pericol mare si o mulfime careia nici un loc afectiv solid nu-i asigura coeziunea, Cazul tipic de acest gen este cel al unui incendiu izbucnit intr-o sala de teatru sau de sedinte. Dar cazul cel mai instructiv si care satisface cel_mai bine demonstratia noastra, @ acela al unui corp de armaté cuprins de panica, in fala unui pericol care nu depageste media si care a fost deja infruntat de muite ori cu calm gi snge rece. Cuvantul panica" nu are de altfel o definite clara i univoca Uneor el serveste la desemnarea tric colective, alteori a fricii individuale, cand aceasta depageste orice masura, si, adesea, acest cuvant e rezervat cazurilor in care explozia fricii nu este justificata de imprejurari, Oferind cuvantului panic” sensul de {rica colectiva, puter stabili o analogie cu arie de extindere foarte mare. Frica individului este provocata sau de gravitatea pericolului, sau de Gispariia legaturlor afective (localizari_ale libidoului); acest ultim caz este acela al angoasei nevrotice’, Tot astfel, panica se produce fie in urma lagravarii pericolulu! care ameninta pe toata lumea, fie ca urmare a suprimarii legaturilor afective care asigurau coeziunea muljimi, si in acest din urma Hse vedea Introoucere in psinanaliza, cap. XXV. caz angoasa colectiva prezinta analogi cu angoasa nevrotica’ Concepand panica, alaturi_ de _domnul_ Mec. Dougal’, ca pe una’ din manifestarile cele mai caracteristice ale group mind, se ajunge la rezultatul paradoxal ca sufletul colectiv se dezagrega chiar in momentul in care el igi manifesta proprietatea sa cea mai caracteristica si chiar prin intermediul acestei manifestari, E neindoielnic ca panica sem: nifica dezagregarea multimii si are drept consecinta disparijia a tot cea ce leaga intre e pe membrii acestel mulimi in piesa pe care Nestroy a scris-o cu scopul de a parodia drama lui Hebbel, Judith si Holofem, un soldat exclama: ,Seful ska pierdut capul"; si mediat dupa aceea, asirienii au luat-o la fuga ‘Avem aici un exempiu tipic despre modul in care lzbucneste panica, ei i este suficient, cel mal adesea, un pretext neinsemnat. Pericolul ramanand acelasi, @ suficient, pentru a se produce panica, S4 nu se mai stie nimic despre sef, sa se creada ca s-a pierdut sau ca a disparut. Odata cu legaturie care ii uneau de sef, au disparut in general gi cele care ji uneau pe indivizii din mukime, nul de celaialt. Mutimea se pulverizeaza ca un alon de sapun. Cont. anticolului foarte interesant, desi cam fantezist tu: Bela v. Felsr nik und. Panikkomplex, maga’ Bet feghy: Panik und Panikkomplex, Imago’. VI op. cit58. SIGMUND FREUD Dezagregarea unei multimi religioase nu este tot atat de usor de observat, Am avut recent ocazia 88 parcurg un roman englezesc, scris in spirit ccrestin gi fecomandat de episcopul de Londra Acest roman, care poarta titlul: When it was dark, descrie cu indeménare, si, dupa parerea mea, exact urmarile unei asemenea eventualitat. Autorul igi imagineaza_o conspiratie urzita de inamici ersoanei lui Cristos si al credintei crestine, care au pretins c& ar fi reugit sa descopere {a lerusalim un cavou $i, in acest cavou, 0 inscriptie prin care losif din Arimateea ar fi anuntat ca, din motive de pietate, a ridicat clandestin, la trei zle dupa patimile sale, trupul lui Cristos din mormant, pentru ad transporta in acest cavou, Aceasté descoperire arheologica semnifica prabusirea _dogmelor teintoarcerii Iui Cristos gi ale naturii sale divine $i, prin urmare, © 2guduire a culturii europene si 0 sporire extraordinara a numarului de violente si de crime de tot folul, pana in ziua cand compiotul falsificatorilor este descoperit si denuntat. Ceea ce se manifesta pe parcursul acestei descompuneri presupuse a multimil religioase nu este teama, cdreia i lipseste orice pretext: sunt izbucnirile ostile fat& de alte persoane, impulsur care pana atunci nu s-ar putut exprima, datorité ‘ubiri comune prin care Cristos i ingloba pe tof) Psihologia colectiva $i analiza eului 59 ‘oamenii’, Chiar in timpul domnie lui Cristos, exista indivizi care se afla in afara acestor legaturi: sunt aceia care nu fac parte din comunitatea credin- ciosiior. cei care nu-| iubesc pe Cristos, si care nu sunt iubit de el. lata de ce o religie, chiar daca se intemeiaza pe iubire, trebuie sa fle dura $i 53-1 trateze fara dragoste pe toti cei care nu-i apartin in fond, orice religie este o religie a iubirii fata ce toll cei pe care ji cuprinde, find gata a se arata cruda $1 intoleranta fata de cei care nu o recunose Oricat prejudiciu personal i s-ar putea aduce, nu trebuie sa | se reprogeze prea mult credinciosului cruzimea $1 intoleranta; necredinciogi $1 indiferenti sunt liberi, cin punct de vedere psihologic, sa se arate straini de aceste sentimente, Daca aceasta intoleranta_nu mai poseda astazi violenja $i gruzimea care 0 caracterizeaza altadata, re-am ingela daca am pune acest fapt pe socoteala Imblanziri: moravunior umane. Trebuie sa cautam cauza mai degraba in slabrea incontestabla a sSentimenteler religioase gi a legaturir libidiale care decurg din acest lucru © ata formatiune colectiva tinde s8 ia iocui Comunitati religioase (acesia este, se pare, cazui suvente cupa caderea autortat f (ese Gaseiscnatt. de PF zengruber, 1919, fenomene analoaye triarhale, in Die Vater fern. Viena, eaitura’ An.60. SIGMUND FREUD a cea ce se cheama ,partidul socialist") si vom vedea curand cum manifesta, fata de cei care vor ramane_ in afara acestei formatiuni, aceeasi_ in toleranta precum cea care caracteriza_luptele religioase; si, daca diferentele care existé intre conceptile stintfice vor putea dobandi, in och mulimi, © importanta egala cu cea a diterentelor religioase, se va vedea fara indoiala, (si din aceleasi motive), producdndu-se aceleasi rezultat." ‘acest paragral, Freud se arata a fi nu numa! psinolog subtl Sar $1 vizionar in privinja rezuttatulul apicari Felor dogmes socialste” (Comuniste) asupra multimilor {popoarelor) — intaloranta, violena, cima. — (0. red.) Psihologia colectiva $i analiza eului 61 CAPITOLUL VI Noi probleme gi noi orientari ale cercetarilor muitimi_arificiale, gi am vazut ca acestea sunt dominate de doua feluri de legatun fective, dintre care unele, cele care il atageaza pe individ de gef, apar mai decisive, cel putin pentru C81 doi, decal legaturile care ji unesc pe indivi Uni de’ ceil __ OF, af fi multe lucruri de examinat gi de descris, in legatura_ cu morfologia multimilor. Ar trebui sa incepem prin a stabil faptul ca o simpla adunare de cameni nu reprezinta 0 multime, atéta timp cat legaturile de care vorbeam mai sus nu sunt inca formate, dar ar trebui s8 conchidem, in acelasi timp, c 0 oarecare adunare de cameni manifesta © tendinté foarte pronunjata de a se transforma 4 1 capitolul_ precedent am _examinat doua62. SIGMUND FREUD into multime psinologica. Ar trebui examinate indeaproape diversele multimi, mai mult sau mai putin permanente, care se formeaza spontan, §1 $@ se studieze conditile lor de formare gi de descom- Punere. Diferenta cintre multimile avand un set si cele fara gef ar merita 0 atentie particulara. Ar mai rebui_s8 se examineze de asemenea daca muljmile avand un gef nu sunt cele mai primitive $i cele mai perfecte; daca, in cadrul anumitor mulimi, geful nu poate fi inlocuit print-o abstracte, print-0 idee (muljimile ascultand de un ef invzibil apropiindu'se in mod sigur de aceasta ultima forma); daca o tendinta, daca 0 dorinta susceptibia de a fi impartagita de un mare numar de oameni nar fi in stare $8 indeplineasca rolul de substitut Abstractia, la réndul sau, nu s-ar putea incarna mai mult sau mai putin perfect in persoana unui gef secundar, in acest caz, intre gef si idee stabilindu- se raporturi variate gi interesante? Nu exista cazuri ‘cand seful sau ideea imbraca, s@ zicem aga, un caracter negativ, prin utmare situatia cénd ura fata de 0 persoana determinata devine susceptibila de a opera aceeasi uniune si de a crea aceleasi legaturi afectve ca si cum ar fi vorba de un devotament pozttv fajd de aceasta persoana? Si in ultimul rand, ne-am putea intreba, daca prezenta Unui gef este 0 condilie indispensabi, pentru ca © simpla adunare de oameni sa se transforme intr-o muljime psihologica? Psihologia colectiva si analiza eulvi 63 Toate aceste intrebari, dintre care unele sunt tratate in lucran refertoare la psinologia colectiva, nu ne-ar putea abate interesul fata de problemele psinologice fundamentale pe care le ridica in fata noastra structura muitimilor. $i iaté mai intai reflectie menité a ne arata care este cel mai scurt drum de _urmat pentru a objine dovada naturi libidinale a legaturior care mentin coeziunea unei mutt Sa incercam a ne imagina manera in care camenii se comporta uni fajé de ali, din punct de vedere afectiv. Potrivit celebrei parabole ‘a lui Schopenhauer despre porcii spinosi suferind de fig, nici unui dine noi nu suport 0 apropiere prea intima fata de semeni ,jnt-o zi geroasa de tama, porcit spinosi ai unei‘turme se. strangeau unt in altu, pentru'a se proteja de frig prin caldura feciproca, Dar, deranjati in mod dureros de ep) acestia se departeaza curand unul de celalat Obiigati de a se apropia din nou, din cauza frigului staruitor, simtira inca o data actiunea neplacuta a spinor, si aceste migcari de apropiere si de Gepartare’ durara pana cand acestia gasia 0 distanta convenabila unde se simpra la adapost de cole doua rele’.” Potrivit marturiei psinanalizei, orice relaie afectiva intima, cu 0 durata mai mica ‘sau mai mare, intre * Parerga und Peralipomena, panea a la, XXX!: Gieich Fisse nd Parabeln64 SIGMUND FREUD doua persoane, — raporturi conjugale, prietenie, raporturi intre parinfi $i copii’ — contin un depozit de sentimente ostile Sau, cel putin neprietenoase de care cineva nu se poate debarasa decat prin retulare. Situajia se prezinta mai clara in cazul a doi asociati care igi petrec timpul cerandu'se, sau in situata unui subordonat bombanind fara incetare impotriva superiorului, Acelasi lucru se petrece cand oamenii se aduna in aga fel incat formeaza ansambluri mai vaste. Ori de cate ori doua tamil se alaza prin casatorie, fiecare dintre ele se Considera superioara celeilalte, ca find mai distinsa Gecat aceea; doud vile vecine isi fac una alteia o concurenta geloasa: fiecare satuc e pin de dispret fala de catunul vecin, Grupuni etnice apartinand aceleiasi radacini etnice se resping reciproc: ger- manul din sud nus! suporta pe germanul din nord, englezul il vorbeste tot timpul de rau pe scotian, spaniolul il dispretuleste pe portughez. Aversiunea devine cu atat mai profunda, cu cat diferentele sunt mai pronuntate: acest fapt explica aversiunea galilor fata de germani, a arienilor fafa de semi, a albilor pentru oamenii de culoare. ‘Cand ostiitatea este indreptata impotriva unor persoane iubite, spunem cae vorba de 0 am- Gu singura exceptie a raporturior dintre mama gi tu raponuri care, find bazate pe narcisism, ny sunt tulburate lie 0 rvaltate ukerioara. aceste raportun, dimpotiva, ar fi inate de 0 derivaje catre obvectul sexual Psihologia colectiva si analiza eului 65 bivalenta afectiva si cautam explicatia, probabil prea rationala, a acestui fenomen in’ numeroasele pretexte ‘ale conflictelor de interese care, in mod sigur, dau_nastere relatilor foarte intime. in sen timentele de repuisie gi de aversiune pe care ie incercam fata de strain cu care intram in contact putem vedea expresia unui egotism, a unui narcisism care cauta sa se afirme gi se comporta ca $i cum cea mai mica deviere a proprietatior 5) Particularitatior sale individuale ar implica o crit a acestor proprietati gi particulartafi gi ca o invitee de a le modifica, de a le transforma, De ce tocma aceste detalii ale diferentieni formeaza obiectul une, asemenea man sensiblitaji? Este ceea ce nici ignoram; dar ceea ce este sigur, e ca aceasta maniera de a se comporta a camenilor releva 0 Promptitudine a uni, © agresivitate a carei origne ne este necunoscuta si careia pute s&-i atribuim un caracter elementar Dar orice intoleranta dispare, pe moment sau pe © durata mai lunga, in interiorul multimi. Atata timp cat formajiunea colectiva se mentine, indivizii se comport ca $i cum ar fi croifi dupa acelasi tipar. Suporta toate particulartatile vecinilor lor, $e con. ou ih lwerare recent pubicata (1920), sub tu Jensert de Lustprinaps, am incercat $8 atasez polartatea dragos {21 51a ur une! opoctt pe care am stabilto inte instinetele vie $1 instinctele. mori si s4 indie In. instincele. sexuale Prezentaniii cet mal purl al primelor,66 SIGMUND FREUD sidera egal acestora gi nu incearca fata de ei nici ‘cea mai mica aversiune. Potrivit conceptilor noastre teoretice, © astfel de restrictie a narcisismului nu poate fi decat rezultatul unui singur factor acela al atagarii libidinale de alte persoane. Egoismul u-gi gaseste o limita decét in dragostea altora, in Gragostea fafa de obiecte * in jegatura cu aceasta, am fi intrebaji daca o simpla asociere de interese, fara interventia vreunui element libidinal oarecare, fu e de natura a presupune toleranja reciproca s1 respectul fata de alti, La aceasta intrebare e usor de raspuns cA nu poate fi vorba in acest caz de © lmitare permanenta a narcisismului, deoarece in asocierile de acest gen toleranfa nu dureaza mai mult timp decat avantajul imediat care apare din colaborarea cu ceilalt, Valoarea practica a acestei chestiuni este de altfel mai mica decat am fi tentaf 4 0 credem, experienta aratind ca, chiar in cazurile de simpla colaborare, intre camarazi se stabilesc de regula niste relatit libicinale, si ca aceste relafii supravieluiesc avantajelor pur practice pe care fiecare gi le extrage din aceasta colaborare. in relatile sociale dintre oameni regasim faptele pe care cercetarea psinanalitica a permis sa fie ‘observate pe parcursul dezvoltari libidoului_ in ‘A se vedea Zur Eintuhrung des Narzissinus, 1914. in Sammlung Kleiner Schniten zur: Neurosenlene™. Vierte Foige. 1918. Psihologia colectiva $i analiza eului or dividual Libidoul se coreleaza cu satistacerea ‘marilor nevoi vitale si alege ca prime obiecte ale sale persoane a caror interventie contribuie la aceasta satistacere. Si in dezvoltarea umanitatii ca si in aceea a individului, dragostea este cea care se dovedeste a fi principalul, daca nu singurul factor de civlizatie, determinand tecerea de la egoism la altruism. ‘$i acest lucru e adevarat atat jin Gragostea sexuala pentru femeie, cu toate necesitatile care decurg de aici de a proteja ceca ce ii este drag, cat $i in cazul iubini desexualizate, homosexuale $i sublimate fafa de alfi oamen’ de acelasi sex. Din aceasta cauza, daca observam in multime limitari ale egoismului narcisist care nu se manifesta in afara acesteia, trebuie s@ vedem in astfel de fenomen proba irefutabila ca 0 formatiune colectiva este caracterizata inainte de toate si in mod esential prin ‘stabilirea unor noi legaturi fective intre Mmembrii acestei formatiuni. intrebarea care se pune gi care se impune aici este aceea de a sti de ce gen sunt aceste noi ‘elatii atective. in teoria psinanaltica a nevrozelor. ne-am ocupat pand-n prezent, intr-un mod aproape exclusiv, de tendintele erotice care, in fixatia lor faa de obiecte, urmaresc in plus niste scopur sexuale Girecte. Ne afiam aici in prezenta tendinelor erotice ‘are, fara a pierde nimic din energia lor, au deviat @e la scopurile lor primitive. Or, chiar in cadrul68 SIGMUND FREUD fixatiei sexuale obignuite asupra_obiectelor, am observat niste fenomene care pot fi interpretate ca (© deviatie a instinctului de la scopul sau sexual ‘Am descris aceste fenomene ca tot atétea studi ale starii amoroase si am vazut ca ele comporta (© anume limitare a eului. Vom examina indata, cu © atentie particulara, aceste fenomene caracteristice ale dragostei, in speranta, care mi se pare indreptitita, de a wage de aici niste conciuzi susceptibile de a fi aplicate in reiatile afective dintre indivizi unei mulfimi. in plus, am vrea sa stim daca Modul de fixatie asupra unui obiect, asa cum am observat in viata sexuala, reprezinta singurul atagament afectiv posibil fafa de o alla persoand sau daca trebuie sa finem cont si de alte mecanisme de acest gen. Or, psihanaliza ne indica jin mod precis existenta acestor alte mecanisme acestea sunt identificarile, procese inca insuficient cunoscute, dificil de descris si a caror examinare ne va fine departe, catva timp, de principalul nostru subject, adica de psinologia colectiva. Psihologia colectivé si analiza eului 69 CAPITOLUL VII Identificarea sihanaliza vede in ,identificare" prima Manifestare a unui atagament afectiv fata de © alta persoana. Aceasta identificare'joaca un rol important in complexu! lui Oedip, in primele faze ale formarii sale. Baiejelul manifesta un mare interes pentru tatal sau: ar viea sa devina gi sa fie Cea ce este acesta, sa-| inlocuiasca in toate Privinfele. S-o spunem tnistti: el isi face din tatal Sau idealul, Aceasta atitudine fata de tata (sau fata Ge oricare alt om, in general) nu are nimic pasiv, ici ferninin: este esentialmente masculina. Ea sé Imoaca foarte bine cu complexul iui Oedip la a aru pregatire contribuie. Simultan cu aceasta identiicare cu tatal, sau Putin mai tarziu, baietelul incepe s8-si indrepte catre mama sa dorinfele sale libidinal. El manifesta tunci doua feluri de atagament, diferite din punct70 SIGMUND FREUD de vedere psihologic: un atagament fata de mama sa considerata drept obiect pur sexual, si 0 identificare cu tatal, pe care il considera ca model ide imitat. Aceste doua sentimente raman o vreme dlaturate, fara a se influenta unui pe celalalt, fara 4 se deranja reciproc. Dar pe masura ce viata Psihica tinde s4 se unifice, aceste sentimente, se Spropie unul de celalalt, sfargesc prin a se int $1 din aceasta intalnire rezuta complexu! lui Ocdip formal, Copilul observa ca tatal ji bareaza drumul catre mama; identificarea sa cu fatal capata din Seeasta cauza o tenta ostila gi slargeste prin a se confunda cu dorinfa de a-si iniocul tatal, chiar alaturi de mama sa. Identficarea este de altel Ambivalenta chiar de la inceput; ea poate fi orientata atat catre expresia de tandrete cat si spre cea a dorinfe: de suprimare. Aceasta identificare Care se comporta ca un produs al prime’ faze, faza Oral a organizari libidoului, adica faza in timpul Gareia se incorporeaza obiectul dorit si apreciat maneandu-l, adica suprimandu-|. Se stie ca un Canibal ramane in aceasta faza. igi mananca cu piacere dugmanii gi nu-i mannca decat pe aceia pe care ii iubeste” TA se vedea Freud: Drei Abnandlungen zur Sexual Theorie si Abraham Untersuchungen uber die frunesté prageniale Entwieklungsstule der Libido in Internat Soieeni f. Psachoanal, IV, 1916, casi in Klonische Bettrage zur Psychoanalyse, de acelasi autor (.Internat psyehoanalyt. Biblotik, Bd. 10, 1921) Psihologia colectiva $i analiza eului 7m Se plerde ugor din vedere soara uterioard a aceste identifica” cu taal. Se poate intampla ca Oodipe-comploxe 8 sufere 0 nversare. ca tata Crima unui fel de efeminare, s& cevina obletul ale carutendinje senuale ig) agteapts satstacia, in acest caz, identfcarea cu fatal consttue faza preimiara a obiecivani sexuale a acestua. Se Boate. afma acelasluety.mutais. mutandis despre fiica in atitudinea ei fata de mama. ” E ugor de exprimat intro forma accasta aiterentainre identiicarea ‘cu tat $1 alagamentul faja de el ca object sexual: in prmu ca, taal este ceea ce copiul ar vrea. sa fe: In al dolea caz, eee ce ar wea sé alba. In prim caz.este nteresat Subiecu'eulu al dolea, oblectul sau, De aceea, IGentfearea este posi inaintea once’ alogen a bloc Mult_mai fel este ada. cu. ajutorl aceste dierente ©, descrere metapsinotogica. con- Greta Tot caus ce, Se const, @ Tatu ca. eu sos ist propune Shas arene ci ceen cot propure ca intrun simptom neviote, _identticar coreleaza unui ansamblu mar complex, Feta, de care ne. vom ocupa acum, contracteazaacelas! Simptom morbid ca gi-mama sa, de. pica 0 tuse enbia, Aceasta se poste produce ih may mute teu ate. on identcarea ete. aozea! precum Cea care decurge an compen! Osa sda femniica dorinta ostid de a lua locul mame),72 SIGMUND FREUD care caz simptomul exprima inclinatia erotica fata de tata; acest simptom realzeaza substiturea mamei sub influenta sentimentului de culpabiitate, \Voia\ sa fi mama, acum esti, cel putin prin faptul A incerci aceeasi suferinta ca ea”, lata mecanismul complet ai formar complexelor isterice. Sau simptomul este acelasi ca acela al persoanei iubite [in acest fel, in Bruchstiick emer Hysterie-Analyse. Dora imita tusea tatalui sau): prin urmare putem descrie situatia, spunand ca identificarea a luat Jocul inclinafie’ erotice, incat aceasta s-a transfor- mat, prin regresiune, intr-o identificare. Stim deja a identificarea reprezinta forma cea mai primitiva a atagamentului afectiv; in conditile care supra- vegheaza formarea simptomelor $i, ca urmare, ale refularii, tot sud influenja mecanismelor inconstien- tului se int&mpla adesea ca alegerea obiectulu libidinal s4 cedeze din nou locul identificani, deci ca eul sa absoarba, ca sa zicem aga, proprietatile obiectului. E de notat ca, in aceste identiican, eul copiaza cand persoana’care nu e iubita, cand persoana iubita. lar noi constatam ca in cele doua cazuri identificarea nu este decat partiala, absolut limitata, c& eul se margineste a imprumuta obiec- tului numa una din trasaturile sale. jin al trelilea caz, deosebtt de freovent si de semnificativ, al formar: simptomelor, identiicarea se efectueaza in afara_ si independent de orice atitudine libidinala fata de persoana copiata. Cand Psihologia colectiva si analiza eului 73 © tanara eleva de pension primeste de la cel pe care il iubeste in secret o scrisoare care ji trezeste gelozia si la care ea reactioneaza printr-o criza de 'sterie, unele din prietenele sale, la curent cu faptul, vor suferi, s4 spunem asa, contagiunea psihica si la réndul lor, vor avea o criza. Mecanismul la care asistam aici este acela al identificarii, facut posibil prin aptitudinea subiectului de a se pune intr-o anume situatie sau prin vointa de a reusi acest lucru. $i celelalte pot avea o intriga amoroasa secreta si, sud influenta sentimentului culpabiltati lor, pot accepta suferinta adusa de aceasta greseala. Oar ar fi inexact s se atime ca ele asimileaza simptomul prieteniei lor prin. simpatie. Dimpotriva, simpatia da numai nastere identificari, $i noi putem dovedi aceasta prin faptul ca o infectie Sau o imitatie de acest gen se produce $i in cazurile in care, intre doua persoane date, exist’ $i Mai putina simpatie decat intre niste prietene de Pension, Unul cintre euri a sesizat in celalalt o importanta analogie asupra unui anumit punct (in cazul nostru este vorba de un grad de sentimen- talism tot atat de pronuntal): se produce deodata © identificare cu acest “punct i, sub influenta situatiei patogene, aceasta identificare ajunge la simptomul care s-a manifestat in cazul eului imitat 'dentificarea prin simptom ofera astfel indicarea Punctului de intalnire al celor doua euri, care punct Ge intainire, in fond, ar trebui s8 ramana refulat.7 SIGMUND FREUD Cea ce am infeles noi din aceste trei surse poate fi rezumat asttel: in primul rand, identificarea Consttuie forma cea_mai prima’ de atagare afectiva faa de un obiect; in al dollea rand, ca urmare a unei transtormari regresive, ea ocupa Jocul unui atagament libidinal fata de un obiect aceasta print-un fel de introjectie! a obiectului in eu; in al trelea rand, identiicarea poate avea loc de fiecare data cénd 0 persoana isi descopera 0 ‘rasatura comuna cu 0 alta persoana, fard ca aceea S4 constituie pentru ea un obiect al dorintelor libidinale, Cu ct trasaturle comune sunt mai importante gi mai numeroase, cu atét mai mut identficarea va fi mai completa si va corespunde astfel cu inceputul une! no! atagari Tntrevedem deja faptul ca atagamentul reciproc care exist intre indivizi aleatuind 0 multime trebuie sa rezuite dintr-o identiicare asemanatoare, bazata pe 0 comuniune afectiva; si puter presupune ca Aceasta comuniune afectiva este constituité. prin natura legatuni care atageaza pe flecare individ de ef. in plus, ne dam seama c suntem departe de 2 fi epuizat problema identiicari, c ne gasim in prezenfa procesului cunoscut in psihologie sub umele de Einfuhlung (asimiarea sentimentelor altvia) gi care joaca un foarte mare rol, multumita T Proves prin care subiectul integreaza in eul sau tot cova ce Tl satsiace din lumea extericara. (7. tad} Psihologia colectiva si analiza eului 75 posibiltatiior pe care ni le deschide de a patrunde in sufletul persoanelor straine de eu! nosttu. Voind totusi s8 ne marginim la efectele atective imediate ale identiicari, vom lasa la 0 parte importanta pe ‘care acest proces il prezinta pentru viata noastra intelectual Cercetarea psinanaltica, care, uneor, s:a ocupat si de probleme mai diflie relertoare la psihaze, 2 putut constata existenfa identifica in unele cazuri a cavor interpretare era departe de afi usoara. Voi Gta in amanunt, in vederea unor interpretani uiteriare, coua din aceste cazuri Geneza homosexvaiiati masculine este, cel mai adesea, urmatoarea’ ténarul a ramas muta vreme $i foarte strans atagat de mama sa, in sensul complexului lui Oedip. Odata atinsa pubertatea, soseste-momentul cand. tanarul trebuie sag schimbe mama contra altui obiect sexual. Se Produce atunci o schimbare subita de orientare: in loc sa renunte la mama sa, el se identifica cu aceasta, se transforma in ea gi cauta din now obeecte susceptioie de a inlocu: propriul sau eu Be care sa le poata iubi §i proteja precum el insugi a fost iubit gi protejat de mama sa, lata un proces. din care se. poate constata reaitatea oni de cate 11 vorm gi care este, fireste, total independent de ipoteza care s-ar putea formula in legaturé. cu ‘ahunie gi motivele acestei brugte transforman Ceea ce‘ trapeaz in aceasta identficare, este76 SIGMUND FREUD amploarea sa: sub un raport dintre cele mai importante, indeosebi din punctul de vedere al caracterului sexual, individu! sufera o transtormare dupa modelul persoanei care i-a servit pana acum drept obiect libidinal. insugi acest obiect este in acest moment abandonat, ofi total, ori numai in sensul in care ramane conservat in inconstient. insa acesta reprezinta de altfel un punct care nu intra jn discutia noastra. Inlocuirea, prin identificarea cu acesta, a obiectului abandonat §! pierdut, introjectia obiectului in eu: toate aceste fapte nu mai constituie noutaji pentru noi, In anumite ocazi, acest proces poate fi observat direct la copil. in Internationale Zeitschrift fur Psychoanalise a aparut recent obser. vatia asupra unui copil care, suferind in urma pierderii unei pisici, a declarat brusc ca el era chiar acea pisicd, a inceput s4 mearga in patru labe, n-@ mai voit s4 manance la masa, etc.” Un alt exemplu de introjectie a obiectului_ne-a fost oferta de analiza melancoliei, afectiune deter minata cel mai adesea de pierderea reala sau afectiva a obiectului iubit. Ceea ce caracterizeazé indeosebi acest caz, este cruda auto-umilre @ eulul: bolnavul se autoimpovareaza de crcl nemiloase gi de cole mai usturatoare reprosuri Analiza a aratat ca aceste reprosuri si crtici se TY Warkuszewice: Beitrag. 2um autistischen Denken be kinder, Internat. Zeisen. f. Psychoan,” VI, 1920 Psihologia colectiva si analiza eului 77 adreseazd propriu-zis obiectulul gi exprima razbunarea exercitata de eu asupra acestui obiect, Umbra obiectului s-a proiectat asupra eului, asa cum am spus. Introjectia obiectului se prezinta aici cu 0 claritate remarcabila, Dar aceste melancoli ne releva in plus si alte detalii care pot prezenta importanta pentru. con: sideratile noastre ulterioare. El ne indica un eu divizat, imparit in doua parti, una invergunata impotrva alteia. Aceasta prima parte este cea care a fost transformata prin introjectie, cea care inglobeaza obiectul pierdut. Dar partea care se arata atat de cruda fafa de vecina sa nu mai este © mecunoscuta pentru noi, Ea reprezinta ,vocea constitute, instanta critica a eului; chiar in condi Normale, acesta nu se arata niciodata atat de nemiloasa si de nedreapta. Deja in cele afirmate pana acum (in legatura cu narcisismul, tristefea 1 ™elancolia) am fost obligati s4_admitem formarea, chiar jn interiorul eului, une asemenea instante, Susceptibila de a se scinda de celdlat eu si de a intra in conflict cu acesta. Noi |-am numit ideal af eului si am atnbut functiunea de observare a Sinelui, constiinta morala, cenzura viselor gi rolul ‘ideal a) eului este mostenitorul narcisismulut, in Care eu! infantil isi este suficient siesi, Putin cate Putin, el imprumuta infiuenfelor mediului toate Pxigentele pe care mediul le pretinde eului, ex: Gente pe care eu/ nu este totdeauna capabil sa le78 SIGMUND FREUD satisfaca, pentru ca, in cazurile cand omul se crede indreptatit a fi nemulfumit de el insusi, acesta sa nu-si mai poata gasi satisfactia in eul idea care s-a scindat brusc de celalalt eu. Am stabiiit, pe Geasupra, ca in delirul auto-observarii @ posibil a remarca pe viu descompunerea acestei instante si ai cauta originile in exercitarea autoritati, inainte de toate, a celei parintesti’. Dar nu am uitat sa adaugam ca distanta care separa acest eu ideal de eu! real variazé de la un individ la altul, si ca la multe persoane aceasta diferentiere din interiorul eului n-a depasit nivelul la care este reprezentata cand e vorba de un copil insa, inainte de a putea utiliza toate aceste materiale pentru explicarea organizarii libidinale a Uunei_muljimi, trebule sa examinam alte céteva raporturi reciproce intre obiect si eu® Eas rea he Sa Miia akertnediul acestor exempie imprumutate cin domeniul patologie. n-am epuzat natura fenomenului identficant gi ea am lasat intaca © parte a fenigme: pe care © prezina formatiunile colecive. Pentru a fepuiza subiectul, ar Webul sane dedicam unel analize psihologics. mult’ mal prolunde i comprenensive. Pornind Se la fenomenul identiicari si urmand 0 anume drecte $e ajunge, tecdnd prin umtatie, la Einfoniung. adica. la injelegerea mecanismului care permite in general sa. se adopte 0 atludine determinata faja deo alt viala psinica Ghar in manifestarie une! identiiear deja realzate, multe puncte rman inca de elucidat. Identiicarea. are, printre Bele. tendinja dea se pune agresiuni impotrva Psihologia colectivé si analiza eului 79 Bersoanei cu care sybiectul se identtica, de ao proteja fe ai ven in autor Studierea acestor ideniican, ago cu Se pena ole de pida pe bara comuntayh formate de tn "clan" ta revelat ir Robenson Smit resutatul Surprnedtor ea acestea So vntermediaza pe recunoasterea Une substante comune (Kinshyp ano Marnage Ince # Césatone, 1885) spot. prin mare, sa he create prin Paniciparea’ 1a 0. masa’ comund Acesta parevlartae permite relajonarea idenitcarior de acest gen tu storia Brim familet-umane. aga cum am sehfalo eum Eantoa mea Totem ») TabuPsihologia colectiva $i analiza eulu an CAPITOLUL VIII Starea de dragoste si hipnoza u toate capricile sale, imbajul curent raméne fidel_unei realtay) oarecare, Dn acest mot | desemneaza sud numele de .dragoste" relat atective foarte variate, pe care no le reunim teoretic sud aceeasi denomnate. fara a indica tolugi daca prin acest cuvant trebuie 8 infelegem dragostea adevarata, proprvzisa, admiind ase implict posibiitatea uneiierarhi in sanul fenomenulti iubiri, Nu ne va fi greu 8 dovedim existerta une! astiel de lerarhi prin fapte extiase din observate. intrun anume numar de cazuri dragostea nu este altceva decat o atasare libidinala de un obiect, in scopul ‘satisfacerni sexvale —diecte. atagament care inceteaza de Indata ce aceasta. satstacere este realzata aceasta este Gragostea comuna82. SIGMUND FREUD senzuala. Cunoastem, totus, faptul ca situatia libidinala nu prezinta totdeauna aceasta simplitate. Certitudinea ca nevoia abia satistacuta n-ar intarzia S8 se trezeasca, trebule sa fi ofert principalul motiv al atasari permanente fala de obiectul sexual, al persistentel .dragostei” pentru ace! obiect, chiar in momentele cénd nu exista nevoia sexuala. Din dezvoltarea atat de remarcabila a vieti amoroase a omului decurge si o alta consecinta in timpul primei faze a vieti, faza care se termina jn general in jurul varstei de cinci ani, copilul gaseste intr-unul din parintit lui intéwul sau obiect Gestinat dragostei, asupra caruia is| concentreaza toate tendinjele sexuale care cer satisfactie Retularea care se produce la sférsitul acestei faze impune renunjarea la majoritatea acestor scopun sexuale infantie si antreneaza_ 0 profunda modificare a atitudini fata de parint, Copilul ramane foarte atagat de pannti sai, dar tendintele sale primitive sunt ingradite in scopul lor. Sentimentele pe care le va incerca de-acum incolo pentru persoanele jubite sunt calificate drept .tandre”. Se gtie ca tendintele ,senzuale anterioare persista in inconstient cu mai multa sau mai putina intensitate, $1 ca prin urmaré, curentul primitiv continua 84 curga intr-un anume sens" Odata cu pubertatea, apar noi tendinte, foarte intense, cu scopuri sexuale directe. In unele cazuri A se vedea Sexuaitheorie Psihologia colectiva si analiza _eulut 83 defavorabile, aceste tendite raman, ca tendinte senzuale, separate de curentul continuy al sen- timentelor ,tandre*. Se objine atunci imaginea sub forma careia cele doua aspecte au fost cu piacere indealzate de anumte curente iterare. Omi nutreste un cult himenc fata de femelle pentru care e pln de respect, dar care nu-1 inspira nici un sentiment de dragoste, si nu se excita decat in prezenta altor femei pe care nu le .iubeste’, pe care le stimeazé putin, atunci cand nu le dis- preluieste. Foarte adesea, adolescentul reuseste intr-0 oarecare masura sa realzeze sinteza iubii platonice, spirtuale, gi a lubiri' sexuale, terestre, in care caz atitudinea sa fata de obiectu! sexual este caracterizata prin aciiunea simultana a tendintelor libere si a tendinjelor ingradite. Dupa o anume parte din vieja sexuala a omului care revine unuia sau altuia dintre aspecte, se poate masura gradul de iubire adevarata, in opoztie cu doninta pur sexuala Chiar in cadrul acestei ,iubiri veritabile” noi am fost inca de la inceput frapati de faptul ca abiectul iubit se sustrage crticl intr-0 oarecare masura. in ‘aga fel incat toate calitajle sale sunt apreciate mar mult decat acelea ale persoanei care nu e iubita, ‘sau mai mult decat reprezenta ea in realitate, cand Teder aie allgemeine Erniegrigung des Liebestebens, In Sanimiung. 4 Folge, 1918,84 SIGMUND FREUD Persoana in cauza nu era inca iubité. Cand tendinfele senzuale sunt mai mult sau mai putin eficient refulate sau reprimate, se observa cum se naste iluzia ca obiectul este iubit in acelasi timp si senzual, din cauza calitatlor sale psinice, in timp ce, dimpotriva, el igi procura cel mai adesea sub Influenta placer senzuale ceea ce i-au atribult aceste caittati psinice Ceea ce denatureaza in acest caz judecata, este idealizarea, insa orientarea noastra este faclitata prin acest fapt' vedem limpede ca obiectul este tratat la fel ca propriul eu al subiectului gi ca, in starea de dragoste, 0 anumita parte a libidoului narcisist se aia transferata in obiect, in anumite forme de alegere amoroasa devine chiar evident ca obiectul serveste la inlocuirea unui ideal pe care eul al dori sal incarneze in propria sa persoana, tara insa a reugi sa realizeze acest lucru. Obiectul este iubit pentru perfectiunile care s-ar dori atribuite Propriuiui sau eu, iar prin acest subterfugiu se cauta satisfacerea propriulul sau narcisism, Pe masura ce se accentueaza si exagerarea valoni' care se atribuie obiectului si star de Gragoste, interpretarea tabloului de care vorbeam devine mai usoara. Tendinjele indreptate catre satislacerea sexuala directa pot suferi o represiune completa, aga cum se intampla adesea in dragos- tea poetica a adolescentulu’, eu! devine din ce in ce mai putin exigent, din ce in ce mai modest, in Psihologia colectiva $i analiza eului 85 timp ce obiectul din ce in ce mai maret si mai retios, atrage asupra lui toata dragostea pe care eul 0 poate incerca fafa de sine insusi, ceea ce Poate avea drept consecinta fireasca sacrificiului complet al eului..Obiectul absoarbe, devora, ca sa Zicem asa, eul. in orice stare de dragoste, exista © tendinta spre umilire, spre limitarea narcisismului, catre anularea_propriei personaltaji in faja_per- Soane! iubite; in cazuri extreme, aceste trasaturi exagerate si dupa disparitia exigentelor senzuale dominand in exclusivitate scena, ‘Acest lucru se observa indeosebi in dragostea nefericita, fara speranta, deoarece in cragostea impartasita, fiecare satisfactie sexuala este urmata de o diminuare a gradului de idealizare care se acorda obiectului. Simultan cu acest abandon” al eului in fata obiectului, care nu se distinge cu nimic de abandonul sublim fata de 0 idee abstracta, ‘inceteaza functiunile cuvenite fata de ceea ce eul considera drept ideal, prin care aceasta ar vrea 4gi dizolve personalitatea. Spintul critic inceteaza tot cea ce face si pretinde obiectul, este bun si ireprogabii. Vocea’ constintei inceteaza de a mai interveni, ori de céte ori se iveste ceva care ar Putea fi in favoarea obiectului, in orbirea din ragoste devii criminal fara remugcari, intreaga situafie poate fi rezumaté in aceasta formula obiectu! a inlocuit cea ce era ideal pentru eu, In ce priveste diferenta intre identificare si starea de dragoste in manifestarile sale cele mai elevate,EL SIGMUND FREUD Cunoscute sub denuminle de fascinatie, ampiticare amoroasa — aceasta este foarte usor de descris in primul caz, euf se imbogateste prin. caitatie obiectului, asimilandu-se cu acesta, pentru a ne Servi de expresia domnului Ferenczi, prin introjectie: in al dollea caz, eu! este saracit, daruindu'se. in intregime _obiectului, estompandu-se ca. per. sonalitate in fata acestuia, Se constaté, cu toate acestea, privind mai indeaproape situstia, ca aceasta descriere da nastere unor oporiti care, in realtate, nu exista. Din punct de vedere economic. Nui vorba de o imbogatire propriu-zisa, nic deo saracire, deoarece chiar starea de dragoste ex. frema poate fi conceputé ca o introjectie a Obiectului in eu. Distinctia urmatoare poate ca va conduce la observarea unor puncte mal importante in cazul identificari, obiectul se volatiizeaza | Gispare, pentru a reapare in eu, care sufera transformare partiala, dupa modelul odiectului Gisparut: in colalalt caz, obiectul exista inca, dar va fi inzestrat cu toate ‘caiitafile, si in detrimental acestuia. Dar aceasta distinctie, la randul sau, ridica © obiectie, E foarte sigur faptul ca identiicarea Presupune o negare a calitatlor obiectului? Nu Poate exista identiicare far dispariia obiectului? Dar, inainte de a ne angaja in discutarea acestor aride intreban, deja banuim vag ca natura situaje! Presupune o alternativa, potrivit faptulur ca obiectul este plasat in locul eului sau a ceea ce constituie ‘idealu! eului ——___ Psihologia colectiva gi analiza eulu) a7 De la starea de dragoste la hipnoza nu e prea mult. Punctele de intersectare dintre cele doua sunt evidente. Subiectul da dovada fala de hipnotizator, de unde si umilinta in supunere, de acelasi abandon, de aceeasi absenta a spiritulul critic, ca faja de persoana iubita. Se constata aceeasi enuntare la initiativa personal; nu exista nici 0 indoiala ca hipnotizatorul a iuat Iocul idealulu’ eulut Totusi, in hipnoza toate aceste particuiaritati apar reliefate cu mai mutta claritate, astfel incat ar parea mai indicat sa se explice starea de dragoste prin hhipnoza, decat sa se urmeze calea inversa Hipnotizatorul reprezinta pentru hipnotizat singurul obiect demn de atentie; restul nu mai conteaza, Faptul ca eul simte ca intr-un vis tot cea ce doreste si cere hipnotizatorul, ne aduce aminte ca am omis $a mentionam, printre functiunile datorate jidealului eului, exercitiviui probe’ realtati'. Nu:i de mirare daca eu! considera © perceptie ca real atunci cand instanta_psihica, insarcinata_ cu supunerea evenimentelor la proba realitati, se pronunta pentru realitatea acestei percept Absenfa completa a tendintelor cu scopuri sexuale libere contribuie la asigurarea extremei puritat) a fenomenelor. Raportul hipnotic consta intr-un aban- TA” se vedea Metapsycnologische Erganzung zum raumletre, ip Sammlung Kleiner Schotten zur Neurosen. ‘enre, Viene Folge. 191888. SIGMUND FREUD don amoros total, cu exciuderea oricarei satistacti sexuale, in timp ce in starea de dragoste aceasta Satisfactie nu este retulaté decét momentan si sta tot timpul intr-un arierplan, ca un posibil scop. Dar putem spune, pe de alté parte, ca raportul hipnotic reprezinta, daca ne este permis sa folosim aceasta expresie, 0 formatiune colectiva in doi Hipnoza nu se pottiveste comparatiei cu formatiunea colectiva, deoarece este mai degraba identica cu aceasta. Din structura complicata a unei multimi, hipnoza prezinta in stare izolata doar un singur element: atitudinea individulul, facdnd parte din’ multime, fata de conducator. Prin aceasta limtare, ‘hipnoza se deosebeste de formatiunea colectiva, tot aga cum se deosebeste de starea de Gragoste’ prin absenta tendintelor sexuale directe Ea ocupa astfel un loc intermediar intre formatiunea colectiva 5) starea de dragoste, E interesant de notat ca tocmai tendintele sexuale deviate de la scopul lor sunt acelea care creeaza intre cameni legéturile cele mai durabile Acest fapt se explica ugor prin aceea ca aceste tendinfe nu sunt capabile de a primi o satisfactie completa, in timp ce tendinfele sexuale bere sufera © Giminuare extraordinara, 0 sc&dere de nivel, ori Ge cate ori scopul sexual este atins. Dragostea senzuala are soarta de a se. stinge, odata Satistacuta; pentru a putea dura, trebuie asociata ‘inca de la inceput cu elemente de tandrete pura, Psihologia colectivé si analiza eului 89 deviate de la scopul sexual. sau trebuie sa sutere la un moment dat transpunere de acest gen Hipnoza ne-ar ‘eleva usor enigma constitute! libidinale a unei_multimi, daca ea insasi n-ar Prezenta niste trasatur’ care, ca si starea de Gragoste lipsita de tendinte sexuale directe, scapa oricare! explicati rationale, Sud multe raportun hipnoza este inca greu de inteles, prezentand un caracter mistic. Una din particulantatile sale const intr-un fel de paralzie a voinjei si a miscarilor paralzie rezultnd din infiuenta exercitata de o persoand foarte putemnica asupra unui subiect eputincios, lipsit, de aparare, si aceasta par. ticulartate “ne sugereaza_hipnoza _provocata animalelor prin teroare. Maniera in care este provocata hipnoza, raporturile ei cu somnul sunt inca departe de a fi elucidate; iar selectarea enigmatica a persoanelor capabile de a 0 provoca, in timp ce ea se arata a fi refractara la actiunea altora, ne permite sa presupunem ca in hipnoza se realizeaza 0 conditie inca necunoscuta, esentiala fata de puritatea atitudinior libidinale. Alt fapt demn de remarcat: in ciuda totalei maleabiltati sugestive @ persoanei hipnotizate, constinta morald a aces- tela se poate arata foarte rezistenta, Poate ca acest lucru se intampla deoarece, in hipnoza, aga cum © practicatd aceasta in mod obignuit, subiectul continua sa-gi dea seama ca nu e vorba decat de80 SIGMUND FREUD un joc, de 0 reproduce inexact a une a de © importanta vitalé mult mai mare. " 'eaiut oy Odiectul ay ae Consideratile arteroare ne pert totus stabilm formula constitute ibinge 9 unde eee cel pun aga cum am avuto tn vedere part Brezent,acica a une mult’ avand un corcecat § care inca n.a dobanat. in uma une owe Brea perfecte, propritaie unul navel Tindea any Ge toate acestea, 0 multime primara Se prosita Ga 0 adunare.de indivi avand top inocu eee eulu! prin acelag! obrect coe Ce. avut crest onsecna centcarea sul! acest. Repeceh cd aceste form intr taea greed a acest Yormule fos inches Psihologia colectiva si analiza eului on CAPITOLUL IX Instinctul gregar luzia noastra de a fi rezolvat prin aceasta formula enigma mulimi va ft de scurta Gurata. Vom fi repede readusi la realtatea nelinisitoare a faptuiui cd_ne-am’ multumit sa raportam enigma muljmil la enigma hipnozei care, la randul sau, prezinta inca atatea obscurtat. Si iata windu-se o alta obiectie care ne araté calea de_urmat in continuare Trebuie sa spunem ca numeroasele legaturi atective care caracterizeazs muljimea sunt suf Ciente, desigur, pentru a explica lipsa de indepen- denia'si de inijatva la individ, identtatea reactiior sale cu cele ale tuturor célorlali indivizi care compun 0 mullime, coborérea sa la rangul unei Unita muljimi. ins mutimea, considerata in ansamblul sau, prezinia gi alte caractere: scaderea activitatiintelectuale, gradul exagerat al atectivitati92 SIGMUND FREUD incapacitatea de a se tempera si de a se retine, tendinta de a depasi, in manifestarie afective, toate limitele si de a da frau liber acestor maniestan, lasandu-le s8 actioneze: toate aceste trasatun si altele analoage, carora domnul Le Bon le-a dat © descriere atét de impresionanta, reprezinta, fara indoiala, © regresiune a activitati psinice spre o faza anterioara de care nu ne miram gasind-o la Copii si la salbatic. O regresiune asemanatoare aracterizeaza indeosebi multimile obignuite, in timp ce in cadrul multimilor prezentand un grad de Organizare pronuntat, caracteristicle regresive. dupa cate stim noi, sunt considerabil atenuate. Ne-am gasi astfel in prezenta unei stari de fapt in care sentimentul individual i actul intelectual personal sunt prea siabe pentru a se afirma independent, fara sprijinul maniestariior afective si intelectuale ‘ale celoriali indivizi. in legatura cu aceasta sa ne amintim cat de numeroase sunt fenomenele de dependenta in societatea umana Normala, cat de putina onginalitate si de curaj personal gasim aici, pana in ce punct individual este cominat de influenfele unui suflet colectiv, Precum particularitatile rasiale, prejudecatile de las, opinia publica, etc. Enigma influente: suges. tive devine si mai de nepatruns, daca admitem ca aceasta se exercita nu numai dinspre conducator catre condusi, ci si de ia individ la individ, si ne putem reproga de @ nu fi luat in consideratie Psihologia colectiva $i analiza eului 93 raporturile cu conducatorul si de a fi neglijat celalat factor, acela al sugestiei reciproce Facand_astfel apel la modestie, vom fi dispus) sa ascutam 0 alfa voce care’ ne. promt © icatie bazata pe niste principii mai simple. Am mprumutat access exploaje dn imtelgenta care a domnuiu' W. Trotter despre instinctul gregar fegretind numai c autorul na reugit sa_se sustraga entipatiior dezlanjute de ultmul mare razboi Domnul Trotter deduce fenomenele psihice proprii multimii dintr-un instinct gregar (gregarious- hess), instinct innascut al omului ca gi al altor speci animale Din punct de vedere biologic, aceasta itate nu este decat o expresie gi 0 conseciia oplrvoeldartaty ar in puncia ‘ee vedere al teorieilibidoului ar fi 0 noua manifestare a tendintei libidinale pe care o prezinta finjele vii avand aceeasi constitute capabila de a forma unitati din ce in ce mai largi. Individul se simte .incomplet cand este singur. Deja angoasa copilulul mic reprezinta 0 manitestare a acestul instinct gregar Opozitia fata de turma echvaleazé cu despartrea de aceasta si, din acest moti, este evitata cu teama, Dar turma respinge tot ce este nou Tnstints of the Herd i Peace and War, Londra 1916. Este EEA S808 crate mea Nanni des Lust Prinzips, Beinott Il 2ur Internat. Zetsahr. 1. Psychoanal. VI, 1920,94. SIGMUND FREUD Neobisnult. Instinctul gregar reprezinta un instinct primar care nu se poate descompune (which cannot be spit up) Dupa domnul Trotter, instinctele primare ar fi urmatoarele: instinctui de conservare, de nutrije, instinctul sexual si instinctul gregar. Acesta ultimal Se poate atla adesea in opozite cu celelaite Sentimentele de culpabiltate si constinta datoriei ar fi cele doua proprietali caracteristice ale unui! animal gregar. Chiar din instinctul gregar, domnul Trotter face sa derive fortele de represiune a caror existenta in individ a descoperit o psihanaliza §), Prin urmare, 1 rezistentele pe care le intampina medicul pe parcursul tratamentului_psihanaiitie Limbajul isi datoreaza importanta sa in faptul ca face posibila infelegerea reciproca in _interiorul turmei, el find acela pe care se bazeaza in mare Parte identificarea indivizilor apartinand acestei formatiuni primare. La fel cum domnul Le Bon a insistat in mod Geosebit asupra formatiunilor colective pasagere ar domnul Mc. Dougall asupra asocienlor stable, omnul Trotter isi concentreaza interesul asupra asocierilor celor mai generale pe care ie alcatuieste. ‘omul, ace! Eon politikon’, si carora autorul incearca 8a le stabileasca bazele psihologice. Observatia sa, Potrivit careia Boris Sidis deduce instinctul gregar Tinga poitiea, gr. (n. tr) Psihologia colectiva $i analiza eului 95 din sugestibiltate, este, din fericire pentru el superfiua; aceasta observatie consta in explicatia bazata pe un model necunoscut, insuficient, iar inversarea_aceste propoziti, anume ca suges- tibiltatea este mai degraba un produs al instinctulu gregar, mie personal mi s.ar parea mult mai fireasca . insa si din mai multe mote decat fata de alte concepti, celei a lui Trotter 1 se poate obiecta ca Au fine cont suficient de rolul conducatorului in cadrui multimil, in timp ce, in cea ce ne priveste, suntem inciinati sa credem ca este imposibil sa infelegem natura muljimi, daca se face abstractie de persoana conducatorului, in general, instinctul gregar nu admite prezenta conducatoruiui, care nu Poate aparea in multime decat din intamplare ¢i in plus, nu se observa cum poate genera acest instinct nevoia de un dumnezeu: lipseste un pastor Pentru turma. Conceptia domnulu' Tratter poate fi espinsa si cu ajutorul argumentelor psinologice, aratand, cu o oarecare probabiitate, ca instinctul gregar nu este ceva care nu se poate descom: Pune, ca acesta nu este primar din acelasi motiv i in ‘acelagi sens precum instinctul de conservare: $1 instinctul sexual Fireste ca @ mai usor sa urmam ontogeneza instinctulut gregar_Frica pe care copilul o incearca atunci cand ramane singur, si pe care domnul Trotter 0 considera deja cao manifestare a96 SIGMUND FREUD Instinctulur gregar, se jasa interpretata in alt fel, cu mai_multa verosmiitate Ea este expresia une! doninte nesatistacute, avand ca obiect mama, mai tau §) alte persoane tamiliare. dorinta a care cauza $i natura nu este inteleasa de copil, s1 pe. care acesta nu se oncepe decat sa o transtorme. In angoasa’. Departe de a fi temperata de apantia unui om oarecare al turmer, dimpotriva, angoasa copilulu: este provocata de vederea unu) strain Mai mut, copiu! ramane mult timp. lipsit. de instinctul gregar sau ce sentimentul colectw. Acest instinct $i acest sentiment nu se formeaza decat treptat in nursery" ca efect al relatilor dintre Parinti $i copii si ca reactie ia sentimentul de gelozie cu care copilul mai mare incepe prin a accepta Intruziunea copilulut mai mic. Primul dintre acestia l-ar inlatura cu piacere pe ultimul, in scopul de a separa de paninti si de a-l deposeda de toate dreptunile sale, dar, avand in vedere existenta une! iubiri egale pe care o manifesta parinti fata de tofi copii familiei $i data find imposibiltatea de a mentine la nestarsit aceasta attudine ostia fara a Prejudicia chiar pe aceia care au inceput prin ao, adopta, intre tofi copii incepe s4 se produc 0; identificare, formandu-se un sentiment a comunitat, | sentiment care se va dezvolta mai tarziu in cadrul Gaol Sapulhs PMR" PsmManated Psihologia colectiva si analiza eului 97 {g0oli, Prima cerinta care da nastere acestei react este cea de dreptate, de comportare egala fata de toll. Se cunoaste cu cata forta si cu cata solidaritate se manifesta aceasté revendicare in scoala. Pentru Cc nu poti fi tu insuti preferatul si privlegiatul, trebuie ca tof! sa stea sub acelasi semn, 2a nimeni ‘8 nu se bucure de favoruri speciale si de privilegii Particulare. S-ar putea considera drept neverosimila aceasta transformare a geloziel intr-un sentiment de solidaritate, Ia copiii adunati in aceeasi camera i agezati in bancile aceleiasi col, daca un proces similar nu svar observa mai tarziu gi in alte circumstante, GAnditi-va la o multime de tnere femei sau fete romantice, indragostite de un cntaret sau de un pianist la moda, adunandu-se in jurul acestuia, indata ce s-a terminat concert Fara indoiala, fiecare are motive de a fi geloasa Pe celelalte, ‘insa, dat find numarul lor si im- Posibiltatea ‘ca fiecare sa-| acapareze pentru sine a object al iubiri comune, toate femelle renunta Si, In loc sa se traga reciproc de par, actioneaza Ca 0 gloata solidara, adreseaza idolului omagile unanime §i sunt fericite sa-gi imparta o suvita din parul acestuia. La inceput rival, ele au reusit ‘inalmente s& se identifice una cu cealalta, com- snicnd prin aceeasi dragoste fata de acelasi abiect. Cand o atare situatie patetica este suscep- ‘ibila de a se termina in mai multe feluri (si acesta 2ste cazul celor mai multe dintre situati)., solutia98. SIGMUND FREUD care apare cel mai adesea e aceea care implica Posibiltatea unei anumite satistacti, in timp ce. multe aitele, care ar parea totusi mai firesti, nu sunt adoptate, pentru ca, in conditile oferite de realitate acestea sunt incompatibile cu realizarea scopulu Toate celelaite manifestari a caror eficacitate in Viata sociala, ca de pilda spiritul comun, spiitul de gtup, etc, a fost constatata uterior, decurg, ele ssele, in mod incontestabil din gelozie. Nmeni nu trebuie sa se distinga de cella, toti trebuie sa faca 81 88 aiba acelasi lucru. Dreptatea sociala inseamina Sat) refuzi multe lucrun, pentru ca celal, la rand! lor, s@ renunte la aceleagi lucruri sau, situate \dentica, s4 nu le poata reclama. Tocmai aceasta fevendicare a egaliayi_reprezinta.radacina Constiinte! sociale si a sentimentului datoriei Tot ea © aceea pe care 0 regasim, int-un mod cu totul Neasteptat, la baza a cea ce psihanaliza ne-a fevelat ca find angoasa de contaminare’ a Sifiiticlor, angoasa care corespunde iupte! pe care Sunt obligati s-o sustina acesti nefericiti impotniva Gorinte! incostiente de a transmite boala lor Celorialti pentru ce sa ramana numai ei cei carora Ui se refuza atétea lucruri, in timp ce alti traese bine si sunt liberi de a participa la toate bucurile viewi? Frumoasa anecdota despre judecata lui Solomon ‘are gi ea aceeasi semniicatie: deoarece copilul unela dintre femei a murit, nu trebuie ca cealaita Psihologia colectiv $i analiza eulut 99 a alba un copil viu. Aceasta dorinta i-a fost de ajuns regelui pentru a recunoaste femeia al care! opi murise Sentimentul social se bazeaza astfel pe transfor. ‘marea unui sentiment primitiv ost intr-un atagament poativ care nu reprezinta in fond decat un fenomen, de identificare, Atata timp cat putem urmari aceasta transformare incepand din punctul de plecare, ea pare a se produce sub influenta unui atagament comun, bazat pe tandrete, fala de o persoana exterioara multimii. Noi ingine suntem departe de a face 0 analiza completa proprie, insa ne este suficient faptul ca am relevat aceasta trasatura, care consta in necesitatea unei egaltati pe cat posibil compieta, Am remarcat deja ca, relat la cele doua mukimi artificiale, constitute prin Biserica_si_prin ‘Armata, principala lor caracteristica consta in faptul a toll membri unei multimi sau ai alteia sunt bit de catre sef cu 0 dragoste egala Or, nu trebuie sa uitam ca revendicarea egalitati, formulata de multimi, se aplica numai_ membrilor care compun acea multime, nu si sefuiui Tot) indiwviei vor s@ fie egali, Insa dominaji de un set Muti egal, capabit de a se identfica uni cu alti $I un singur Superior: aceasta este situatia existenta ‘ntr-o mukime inzestrata cu viaja. Tot astfel ne ermitem sa corectam conceptia domnului Trotter afirmand ca, mai mult decat_un animal gregar ‘omul este un animal de hoarda, adica un element Constitutiv al unei hoarde conduse de un set.Psihologia colectiva $i CAPITOLUL X Multimea gi hoarda primitiva Potrivit careia forma primitiva a societati mane ar fi fost reprezentata de © hoarda Supusé dominatiei absolute a unui mascul puternic. ‘Am incercat atunci s& arat ca destinele acestei hoarde au lasat urme de nesters in istoria ereditara @ umanitafii $i, mai ales, ca evolutia totemismului, care cuprinde inceputurile religiei, ale morale’ si ale iferentieri' sociale, se fla in legatura. cu Suprimarea violenta a gefului si cu inlocuirea hoardei paterne cu o ‘comunitate fraterna’. E adevarat ca aceasta nu e decat o ipoteza, ca atitea altele prin care isotrici’ umanitatii primitive incearca Sa clarifice preistoria: 0 just so story, dupa expresia Uunuia din amabilii mei critici englezi (Kroeger). Dar g 1 1917, am adoptat ipoteza lui Ch. Darwin, Totem si Tabu102 SIGMUND FREUD weonene: osaita, seem See [Caracteristica generala a oamenilor cum Psihologia colectiva si analiza eulut 103 unitormtatea conditilor viet si absenta proprietati prvate au contribuit in egala masura la producerea acestui conformism al actelor psinice. Chiar nevaile de excrete admit, aga cum se constata 91 astazi la copi § soldat, 0 satsfacere in comun, Singura exceptie 0 constivie actul sexual in timpul carua prezenta unei a treia persoane este cel putn Supertiva, aceasta persoana find, in cazuri extreme, condamnata la © espectativa penibila. Pentru ceea ce apartine reactier _nevoii “sexuale (satstaceri genitale) 2 gregantati, a se vedea mai departe | Multimea ne apare astel cao resurectio. a hoarder primitive Aga’ cum omul _primitw supraveluieste virtual in fecare individ, tot aga orice mutime umana este capabla sa reconsttue hoar- da primtva, In aceasta privita, trebule sa tragem concluzia ca psihologia coleciiva este cea mai eche psinologie umana; elementele care, izolate de tot ce. se raporteaza ia mule, ne-au servi la Sonsttuirea pshologiei indviduale, nu s-au Giferentiat de vechea psihologie coiectva_decat Gestul de t8riu, progresiv § intr-un mod care, $i in zilele noastre, nu este decat partial. Vom incerca in continuare s4 indica punctul de plecare al acestei evolu © prima idee care ne vine in minte indica asupra cari punt e necesara 0 corectie @ afimatie' pe are am formulat‘o adineauri. Trebuie indeosebi $a admitem ca psinologiaindividuala este mai degraba104 SIGMUND FREUD fot atat_ de veche ca psihologia colectiva, intrucdt, Gupa cite stim noi, in acest caz au trebuit sa existe inca de la inceput doua tipuri de psinologie. aces 2 individului care alcatuieste masa si cea a tatalui @ ‘Sefului, a conducatorulul, Indivizii aparinand multimil erau tot atét de legal) uni de alti cum sunt $i astazi, insa tatal hoarde' primitive era liber. Chiar lzolat, actele sale intelectuale erau puternice $i independente, vointa lui nu avea nevoie de intarire din partea voinfei altora. Pare prin urmare logic sa tragem concluzia ca eu! sau nu era prea limita de Felafi libidinale, cel nu iubea pe nimeni in afara de propria persoana si ca nu: stima pe ceilai decat atéta timp cat’ acestia ji serveau drept Satisfacere a nevoilor sale. Eu sau nu se abandona dincolo de masura obiectelor. La rasaritul istoriei umane tatal primitiv reprezen- {a acel supraom caruia Nietzsche nu-i asteptase venirea decat intr-un vitor indepartat. Si astaz! indiviaii componenti ai multimii au nevoie $4 stie ca selul ii iubeste cu o dragoste dreapta gi egala, insa geful nu are nevoie sa iubeasca pe nimeni, este Inzestrat cu 0 natura de stapan, narcisismul sau este absolut, dar e plin de siguranta si inde. pendent. Stim ca dragostea impiedica narcisismul, i ne-ar fi sor sa aratam ca prin aceasta actiune a contribuie la progresul civilizatie, Tatal hoardei primitive nu era inca nemuritor, cum a devenit mai tarziu, ca urmare a divinizari Psihologia colectiva $i analiza eului 105 sale. Cand murea, trebuia inlocuit, iar succesiunea sa era probabil asumata de cel mai tanar dintre fi Sai care pana atunci fusese un simplu individ. din multime, ca tofi cella, Trebuia sa fie posibila transtormarea_psihologiei colective in psinologie: individuala, gasirea conditilor in care se putea petrece aceasta transformare, aga cum e posibila la albine, producerea dintr-o larva, in caz de nevoie, a unel ragine in loc de o lucratoare. Nu se poate imagina in acest caz decat situatia urmatoare: tatal primitiv, igi impiedica fii sa-gi satistaca tencintele sexuale directe; le impunea abstinenta, ceea ce a avut drept consecinfa, in paralel, stabilrea unor legaturi afective care fi atasa de acesta si pe unii de cella, Ca sa spunem aga, el lea’ introdus Notiunea de forta, in psihologia lor colectiva. Chiar gelozia sexuala $i intoleranta sa au creat, in uitima instanta, psihologia colectiva’ In fata celui care i devenea succesor se deschidea posibiltatea satistacerii sexuale, cea ce avea ca efect afirmarea psinologiei sale individuale {aja de psihoiogia colectiva. Fixala libidoului asupra nei femei, posibiltatea de a-gi satistace imediat 51 fara amanare nevoile sexuale, diminuau importanta tendinfelor deviate ale scopului sexual si mareau 7 Se poate, in ogala nasura, admite c& fi, alungat\ 51 separa Go tad, au Gopage etapa conifean 9 inckaara catre dragostea homosextala, $rau cucert lbeiatea care lea permis sq uo tata106 SIGMUND FREUD Gu atét mai mult gradul de narcisism. De altfel, vom reveni in ultimul capitol al acestei lucrari asupra raportunior existente intre dragoste si formarea caracterului Sa mai relevam raporturile foarte instructive care exist intre constituirea hoardei primitive si or. ganizarea care mentine si asigura coeziunea unei ‘muliimi artificiale. Am vazut cd Armata si Biserica se intemeiaza pe iluzia sau, daca va place mai mult, pe reprezentarea infatignd un get iubindu-si toi subordonati cu 0 dragoste dreapta si egala Dar aceasta nu e decat 0 transformare idealista a onditiior existand in cadrul hoardei primitive, in Interiorul careia tofi fii se stiu persecutati in mod egal de tatal care le inspira tuturor aceeasi teama Deja forma urmatoare a societatii umane, clanul totemic, se intemeiaza pe aceasta transformare care la randul sau, aleatuieste baza_tuturor indatorinlor sociale. Forta irezistibila a familie), ca formatiune colectiva naturala, provine cu siguranta Gin aceasta credina, justificata de fapte, intr-o Gragoste egala a tatalui pentru tof) copii sai ar apropierea dintre muitime si hoarda primitiva e de natura a ne furniza informati si mai interesante. Trebuie sé aruncam o lumina asupra @ ceea ce ramane inca de neinfeles, de misterios in problema formatiunii colective, pe scurt, asupra tuturor faptelor carora le-am dat numele misterioase de hipnotism gi sugestie. Sa ne amintim ca hipnoza Psihologia colectiva si analiza eulul 107 contine ceva de-a dreptul nelinistitor, si_acest element nelinigtiior nu poate proveni decat din reprimarea sentimentelor, a dorinfelor sia. ten dinjelor vechi si familiare’. SA ne mai amintim ca hipnoza este o stare indusa. Hipnotizatorul se pretinde a fi in posesia unei forte misterioase sau, ceea ce e acelagi lucru, subiectul atribuie hip- Notizatorului o forta misterioasa care it paraizeaza vointa, Aceasté fort mistenioasa, numita inca in mod obignuit magnetism animal, trebuie sa fe aceeasi cu cea care constiture pentru primitivi sursa. tabu-ulul; aceeasi forta care emana din persoana regilor i a sefilor si care pune in pericol pe cei cafe indraznesc sai apropie (Mana). Cum se intémpla ca hipnotizatorul, care poseda avea forta 88 $0 manifeste? Ordonand persoanei sail Priveasca in och el hipnotizeaza intr-un mod tipic prin prvire. Dar cu siguranta ca pentru primitiv aspectul sefului este plin de pericole si de Resuportat, tot aga cum mai tarziu muritorul nu va suporta fara pericol imaginea divinitaji. Moise a fost obligat sa serveasca de intermediar intre poporul sau gi lehova, deoarece acel popor nu putea suporta vederea lui Dumnezeu; si cand $-a intors, de pe muntele Sinai, fafa sa stralucea, deoarece, a $i in cazul mediatorului la primitive, o parte din ‘Mana se fixase asupra lui ag, Unngiripte, tm ? ‘Se dea Felt ABU Yi ASIe citate aicr108 SIGMUND FREUD Totusi hipnoza se poate proveca gi in alt fel, facdndu:| pe subiect sa fixeze un obiect stralucitor Sau producénd in preajima acestuia un zgomot monoton. Dar acesta este un procedeu contestabil Si care a produs 0 mulfime de teorii psihologice incomplete si chiar eronate. in realitate, procedou! in Cauza nu serveste decat la detumarea si la fixarea atentiei constiente. & ca gi cum hip. Rotizatorul ar spune subiectului: ,Acum nu te mal occupa decat de persoana mea, restui lumii e lipsit Ge orice interes". Este sigur ca acest discurs. daca ar fi pronuntat in realitate, s-ar dovedi ineficace din Punct de vedere tehnic, intruc&t n-ar face decat Sa1 sustraga pe subiect din atitudinea inconstienta impingandu:! spre contradictia constienta. Dar in timp ce hipnotizatorul evité sa atraga asupra intentilor sale gandirea constienta a subiectulu, iar acesta adopt o atitudine in cursul careia lumoa Wrebvie sa-i apara lipsita de interes, inteaga sa atontie se afla, fara ca el sa-si dea seama, Concentrata asupra hipnotizatoruiul, intre acesta si Sublect stabilindu-se 0 atitudine ‘de relatie de transfer. Metodele de hipnotizare indirecte au deci a efect, ca atétea procedee tehnice care stau la baza calambururilor $i a vorbelor de duh, impiedicarea anumitor disocieri ale energiei psihice Susceptible de a tulbura evolutia procesuii inconstient, ajungand in final la acelagi rezultat ca Psihologia colectiva si analiza eului 109 paterna*. Pe de alta parte, ‘ordinul de a adormi, “Faptul cd persoana are atentia inconstienta_con- Scupata ae" pereop nau say ip. Ge" hie Goseqtpandarnd "th "Sosiadte atte beta iar paras cari rte cared al ue sale, Se ai Gana "teoort Kaus Sate aul Sara t'msoateash nod Sagat sin reheat secant beans pa eae Stet de corstala, Lecrel cane sobpea eres Sau i usa cao ahd Go ‘pn, Se cates res fecal incoe aur wanders cosine poo do Wale wcbaytrs sooneare a merase sae inetars‘Go's mat Hace de Ten to sent SCR Becton und Uebermagung,anouch det Payenoany 09110 SIGMUND FREUD ordinul de a desprinde interesul persoanei fata de lumea exterioara, pentru a-| concentra in intregime asupra persoanei hipnotizatorulu numai astfe! acesta va fi inteles de catre subiectul insusi Geoarece in aceasta detagare a interesului fata de Obiectele i intémplanle lumii extenoare rezida Caracteristica psihologica a somnului, $1 pe acest fapt se intemetaza atinitatea dintre somnul vertabil $i starea hipnotica In felul acesta, hipnotizatorul, cu _ajutorul procedeelor specitice, trezeste in persoana subiec- tului © parte din mostenea arhaica a acestuia Care deja se manifestase anterior in atitudinea fata de parini si mai ales in ideea pe care io facuse despre tata: aceea a unei personalitay foarte puternice gi periculoase, fala de care nu te poti comporta decat intr-o manierépasiva "1 masochista, 0 persoana in fala careia Irebue sa Fenunti complet la vointa proprie si pe care n-o oll priv fara un sentiment de indrazneala vinovata Numai in felul acesta ne putem reprezenta atitucinea individului hoarde: primitive fata de tatal acesteia. Aga cum cunoastem cin manifestarea aitor reacti, aptitucinea de a reinvia aceste situati arhaice variaza de la un individ la aitul. Subrectul este totusi capabil de a pasta — senzatia vaga — 28 in fond hipnoza nu este decat un joc, decat 0 ‘eviviscenfa iuzorie a acestor impresii stravechi cea ce € deajuns sa inarmeze cu o rezistenta Psihologia colectiva si analiza eului 1 suficienta impotriva consecinfelor prea grave ale suprimani prin hipnoza a vointel in felul acesta, ceea ce este nelinistitor, tul- burator, coercitiv in caracterul formatiuniior colec tive, asa cum apare el in manifestarie sugestive ale acestora, poate fi explicat pe buna dreptate prin afintatea care exista intre multime si hoarda primitiva, prima avandu-si sursa in cea de-a doua Conducatorul mulimii intruchipeaza totdeauna pe temutul tata pimiww, mulimea doreste totdeauna 8 fie dominata de 0 putere nelimitata, este in cel mai inalt grad avida de autoritate sau, pentru a ne servi de expresia domnului Le Bon, e insetata de supunere. Tatal primitiv reprezinta idealul multimi care domina individu, dupa ce a luat locul Idealului eului, Pe buna dreptate, hipnoza poate fi desem ata crept 0 multime alcatuta din doua persoane, pentru a putea folasi sugestia, aceasta definite are evoie de o completare. in cadrul mulimi in_doi, trebuie ca subiectul care sufera sugestia sa fie insufletit de 0 convingere fundamentaia_nu_pe rationament sau perceptie, ci pe atagare erotica Cred ca pot atrage atenia asupra taplutn & obser vale desvotate in acest capo! ne Indreptajese 4 rece fie la ‘concept “despre. Npnora, aga’ cum a fost ea Inula oe ce Bern i orcea vee, ma na fernnem credes ca" poate. deduce. tose Tenomenal hipnotce din sugeste, ea mnssq)weduchbta. Dua nor Sugosta nar decat ina cin manfestane. stir hipnctce avandy's"sursa into. predaportie consienta, ae eret dngim cedoara in stone, primava a Yarmier umanePsihologia colectiva $i analiza eului 113 CAPITOLUL XI O treapta a dezvoltarii eu/ui acd examinam viala individului din _zilele noastre in lumina descrierilor, completandu- se una pe alta, facute de diferiti autori Bsihologie! colective, ne aflém in fata unor com- plicatii menite a descuraja orice tentativa de sinteza Fiecare individ face parte din mai multe multimi, prezinta identifcarile cele mai variate, este orientat ‘dupa simpatii in directi' multiple i igi construieste idealul eului dupa modelele cele mai diverse Fiecare individ participa astfel Ja mai multe suflete colective, la acelea ale rasei sale, ale clasei sale, ale comunitati' sale confesionale, ale statului sau etc., si poate, in plus, sa se ridice la un anumit grad “de independenta si originaltate. Aceste formatiuni_colective permanente si durabile au efecte uniforme care se impun observatorului cu mai putind fota decét manifestarie muitimilorud SIGMUND FREUD asagere formandu-se si dezagregandu-se rapid §1 care au furnizat_domnulu Le Bon elemento Straluctel sale caracterizari facute sutietulu colect, in aceste multimi zgomotoase, efemere, supracces Bea SOSeNa Miracolul dispariie: complete. ‘des Poate pasagere, a oricarei particulantat) individuale Am incercat sa explicam acest mracol Presupunénd cA el se datoreaza taptulu cs Indwidul renunta la idealul eulur sau in favoares \dealului colect intruchipat de sef. Acest mracor adaugam noi facand corectia necesara, nu este Wy fe! ce mare in toate cazunle. Uneon separares cintre eu $1 tdealu! eulur nu e completa, cele dowd cgtun continuand sa coexist, eu! conservandu-g1 cel putin partial, suficienta sa narcisista anterioara In acest caz, alegerea sefului va fi faciitata Inteo mare masura. E suficient ca el sa posede Proprietatile tipice ale acelor incivizi, in. stare de Purtate si claritate deosebite, proprietati pe care el le impune celoriait prin forta sa si prin 'marea sa libertate libidinala, pentru a fi repede desemnat ca Sef si investt cu o putere depiina fara de care nar { Pulut niciodata pretinde acest iucru, in ce priveste Ceilalt indivi, adic ce! al caror ideal al euity ra ¥2 98s! in persoana sefului o incamare completa, acestia sunt antrenati’in mod sugestw”. adiea in sensul identifica Se observa ca contributia pe care o aducem noi in expicarea structuri libidinale a unei muttimy to i 115 Psihologia colectiva $1 analiza eulu! reprezentata. de identificare si cealalta ce ae ul Ipoteza care postuleaza existenta acest otape 2 eului si care, precum aceasta de fata. Siem tale a le Si onan ie Sia eee oo eras Frerioral eulu, a achunilor si reactilor recip oc imi propun sa examinez aici ur wre “Jahrbuch der Psychoanalyse, VI. so Sammiung Kieingrer Some? Yolsschone Rter Ral Bison f Psychoanal”, IV, 191618. -Sammiung.KieineverSchute!16 SIGMUND FREUD ‘cet nel, oli. in acest’ fel, nagterea arcisim suficient siesi reprezinta trecerea de la un seen ear yetodee sar ‘excitatillor pe care le suferim in sive Dar pe parcursul ce V nose © diferentiere psihica, 3 ona et EER eterior colui dinta, pe de ata parte, » stim Sie aah aman recreate Bp rele at ijloacele, sa forteze Portile cons Hs Sanatoasa am recurs la anumite artic pentru a arte a Psihologia colectiva si analiza eului "7 Plaséndune in acest punct de vedere trebuie sa ‘explicam caracterisica spiritului si umorul, in par- ticular, ca $i comicul in general. Toti cei care sunt famiiarizati_cu psinologia nevrozelor vor gasi cu ugurinta nigte exemple analoage, poate de 0 mai mica important. Nu insist, deoarece ma grabesc 88 revin la problema care ne intereseaza in mod deosebit, Or, noi putem admite perfect c& separarea care s-a petrecut intre eu si idealul eului nu poate nici ea 54 fie suportata foarte mult timp $1 ca trebuie sa sufere cu vremea o regresiune. In ciuda tuturor privatiunilor gi restrictilor impuse indlvidului, violarea periodica a prohibitilor constituie _pretutindeni regula, gi nol putem doveci acest lucru vorbind de institutea sarbatonlor care, la inceputur, ou reprezentay decat niste penoade in timpul carora excesele erau autorizate prin lege, ceea ce explica veselia care le caracteriza’. Saturnalile romanilor gi camavalul din zile noastre se aseamana, din aceasta perspectva esertiala, cu sarbatorile primitivlor, in timpul carora oamenii se dedau la nigte dezmajuni ce vioiau poruncile cele mai sacre. OF, cum idealu! eului inseamna suma_tuturor restrictor in fafa carora individul trebuie sa se supuna, patrunderea idealului in eu, reconciierea a Cu eu! trebuie s& echivaleze pentru individ, care Hse vedea Totem si Tabu8 SIGMUND FREUD i} regaseste ase) mutumcea ese. cu sarbatoare magnifica’ , 2 oe ee Se ge cd esta nda a cator stare alec generals oscusaca.peroai:‘de 6 Sepa Sxagerata in 0 senzae Ge Suna eee Mecdnd prin anvmite siccn memes mse esciat presi Go ate ompttudne fears wees deta ele mas neqgntante dois percoat nes ia cole exveme, procum caaunis as metreake de ane, stan excusy pene 9 Surce seen tuboran_dn vajaperscond eines Se atees -invcazute tpee de acestr stan aleeine ae imprejarie exeroare per a oon eee ince prvegte motvahie ueroare accel ea nu se’ gases rumen pus ¢rnime siete oe Ia at. Be asemanes one ober as ence Cazttie respecive ca neind poncgene’ Gor eoes ate cazun, foal andioage, a staioe sees Gece "sae pot gor courte engl umatsme pahice, Despre acestea va vol taumonsme re eoatoa vat vorbe Coincidemta eulur cu iteait ll eulut produce totdeauna 9 ‘senzatie-de tut Sontmentul Ge cupabitate (oe Ge infoontate) poate nconsiderat ca expresia unel San G6 terre teu 9 ea! omnu Trofter deduce retularea din instinctul gregar in detintv, 1 u am spus acelag Wuera, Servngusmé Je an ait mod de exprimare. atunes cand am atnoul aces rl igeaiui eu (Eintutwung des Narassmus) Psihologia colectiva si analiza eului 119 Motivele care determina aceste oscilatii spontane ale starlor afective sunt, prin utmare, necunoscute Nu cunoastem mai mult mecanismul prin inter mediul cérvia o manie s-a substitut une! melancoli Tot att de bine putem, in ipsa altei explicati, sa aplicam aceste’ categori de bolnavi ipoteza tor mulata mai sus: (dealul eului, dupa ce a exercitat asupra eulul un control foarte riguros, se_afla momentan absorbit de acesta, combinat cu el Pentru a evita orice neclaritate, sa retinem bine acest fapt din punctul de vedere al anaiizei eufu facuta de nol, este incontestabil ca, in cazul maniaculul, eul si ‘dealu! eulu! reprezinta un tot, astfel incdt persoana, dominata de un aga sent. ‘ment de triumt si de satisfactie incat nici 0 critica 1-0 poate tulbura, @ libera de orice ingradire, la adapost de orice repros, de orice remuscare. E mai putin evident, dar foarte verosimil, ca mizeria melancolicului este expresia unei opoziti acute intre cele doua ipostaze ale eulul, opozite in urma careia idealul, excesiv de sensibil, isi exprima condam: area nemiloasa a eulu' fafa de mania nimicnicie: gi de auto-umilre. E necesar doar si cunoastem daca motivul acestor raporturi modificate intre eu i ideal trebuie cautat in revoltele periodice, a caror existenta a fost admisa mai sus, impotrwa acestei not instante, adica in ideal, sau in alte imprejurar. Transformarea in manie nu constituie 0 trasatura indispensabila a tabloului morbid al depresiunii120 SIGMUND FREUD melancolice. Exist melancolii simple, cu acces unic sau periodic, melancolii care nu pot fi considerate mani. Dar, pe de alta parte, exista melancoli in cadrul carora imprejuranile exterioare joaca un rol etiologic evident. Sunt acelea care survin fie in urma mort unei filnfe iubite, fie ca urmare a unor imprejurari care au determinat desprinderea de libidoul unui obiect iubit. Ca gi melancolile spon- tane, aceste melancoli psihogene se pot transfor- ma in manie, cu intoarcerea consecutiva la melan- colle, ciclul reincepand astiel de mai multe on Situatia este deci destul de obscura, tot aga cum destul de rare sunt si formele si cazurle de melancolie care au fost supuse pana in prezent examinari psihanalitice’. Singurele cazuri pe care le injelegem bine in momentul de fafa sunt acelea in care obiectul este abandonat, deoarece s-a dovedit nedemn de dragoste, in acest caz, obiectul se afla reconstituit in eu si judecat sever de idealul eului. Reprosurile si atacurile dirjate impotriva obiectului se manifesta sub forma nor reproguri adresate sieg’ A se vedea Anvaham: Ansatze zur psychoanalyischen Ertorschung Behandlung des manisch depressiven en Ir veseins, eXc., 1912, in .Klinische Beirage zur Psychoand ys 8°. gi fia exact: aceste reproguri se ascund in spatele color “adresate propriuiul eu si carota Ise. imprims fermtatea, tenacitatea si tasatura imperioasa 31 fr apel care caracterizeaza reprosurie de care se. impovareara rmelancobeit Psihologia colectiva si analiza eului rat Chiar 0 melancolie apartinand acestui ultim tip se poate transforma in’ manie, astfel incat posibiltatea respectiva apare ca o particulartate Independent fata de toate celelalte trasaturi ale aspectului morbid al probleme. Dar eu nu vad nici 0 dificultate in a introduce explicarea celor doua varietati ale melancoli, cea spontana si cea psihogend, factorul pe care Fam definit ca find revolta periodica a eulu! impotriva idealului eului. in ce priveste melancolile ‘spontane, se poate admite ca idealul manifesta 0 tendinta de o severitate aparte, cea ce are drept consecinfé automata suprimarea sa temporara. in melancolile psinogene, revolta eulu) ar fi provocata de rigorile pe care eul le suferd din partea idealului, jn cazul identiicarii sale cu un obiect condamnat si respins.Psinologia colectiva gi analiza eulul 123 CAPITOLUL XII Cateva consideratii suplimentare e-a lungul cercetari' noastre, pe care rugam ttitorul $8 0 considere provizoriu terminata, am vazut cum se deschid in fata noastra Mai multe perspective care solicitau atentia. Dar Rot n-am putut raspunde acestor solicitan, in ciuda perspectivelor unor descoperir' interesante i a lunor puncte de vedere fecunde. Ne vom margin, in acest capitol final, s4 reluém numai céteva dintre ele pe care am fost obligati sa le negijam in capitolele precedente. ‘A, — Distinctia dintre identificarea eului gi sub: stiturea cu un object a idealului eului gaseste 0 interesanta ilustrare in cadrul celor doua mari muljimi artiiciale pe care le-am studiat mai inainte: Armata $i Biserica crestina.124 SIGMUND FREUD Este evident c& superiorul, adic8, la drept vorbind, seful armatei, reprezinta pentru soldatii sai idealul, in timp ce legatura care exista intre soldat si acesta este una de identiicare, datorita careia fiecare deduce obigatile de camaraderie si cele de serviciu sau de asistenta reciproca, Un soldat care ar vrea s& se identtice cu geful sau, ar arata

S-ar putea să vă placă și

• Album Logopedic

  

  Document37 pagini

  Album Logopedic

  andorina Potlog

  100% (1)
• Revista Blu Decembrie 2018

  

  Document52 pagini

  Revista Blu Decembrie 2018

  Alexandra Ma

  Încă nu există evaluări
• Llicenta (Buna de Printat)

  

  Document73 pagini

  Llicenta (Buna de Printat)

  Alexandra Ma

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Raport Daria Iulie 2015 PDF

  

  Document7 pagini

  Raport Daria Iulie 2015 PDF

  Alexandra Ma

  Încă nu există evaluări
• Mili

  

  Document20 pagini

  Mili

  Alexandra Ma

  Încă nu există evaluări
• WWW - Referat.ro-Cultura Si Climat Organizationalasemanari Si Diferente

  

  Document4 pagini

  WWW - Referat.ro-Cultura Si Climat Organizationalasemanari Si Diferente

  Mahalau Lucy

  Încă nu există evaluări
• Fabian

  

  Document8 pagini

  Fabian

  dflaviu_096584

  Încă nu există evaluări
• Acord Publicare

  

  Document1 pagină

  Acord Publicare

  psyhofreudd

  Încă nu există evaluări
• Bogathy 2

  

  Document7 pagini

  Bogathy 2

  dyanne21

  Încă nu există evaluări
• 3

  

  Document2 pagini

  3

  Alexandra Ma

  Încă nu există evaluări
• Gogu Nina UAIC Iasi 2007

  

  Document8 pagini

  Gogu Nina UAIC Iasi 2007

  ClaudiaBulgarean

  Încă nu există evaluări
• Etica Si Deontologie T1

  

  Document17 pagini

  Etica Si Deontologie T1

  Alexandra Ma

  Încă nu există evaluări
• Dinamica Grupurilor - Curs 2

  

  Document3 pagini

  Dinamica Grupurilor - Curs 2

  Alexandra Ma

  Încă nu există evaluări
• Mobbing

  

  Document3 pagini

  Mobbing

  Alexandra Ma

  Încă nu există evaluări
• Tratare Subiecte Pedagogie

  

  Document22 pagini

  Tratare Subiecte Pedagogie

  Alexandra Ma

  Încă nu există evaluări
• Tratare Subiecte Pedagogie

  

  Document22 pagini

  Tratare Subiecte Pedagogie

  Alexandra Ma

  Încă nu există evaluări