Diverse

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti
Facultatea Ingineria i Managementul Sistemelor Tehnologice

Catedra Maini i Sisteme de Producie

PROGRAM DE MASTER:
Maini i Sisteme de Producie

Cercetri privind posibilitile de
utilizare a cuplajelor cu film fluid in
lanurile cinematice ale mainilor
unelte

Absolvent
Ing. Cristina CIOCHINA

Coordonator tiinific: prof.dr.ing. Stefan VELICU

Anul 2012

Universitatea Politehnica Bucuresti
Departamentul Maini i Sisteme de Producie

Absolvent: ing. Cristina CIOCHINA

2
Cercetri privind posibilitile de utilizare a
cuplajelor cu film fluid in lanurile cinematice ale
mainilor unelte

1. Introducere

Cuplajele sunt organe de asigurare a legturii intre doi arbori care-si pot transmite
reciproc micarea si puterea.
Prin aceste elemente se asigura legtura intre tronsoanele (prtile) aceluiai arbore sau
intre arbori diferii. De exemplu, unii arbori de transmisie cu lungime mare 10, 20, 30m s-ar
executa foarte greu dintr-o singura bucata sau nu s-ar putea realiza.
Execuia din tronsoane separate si legarea acestora prin organe speciale de legtura,
numite cuplaje, nu prezint dificulti constructive sau funcionale.
Cuplul motor al unui automobil se transmite roilor de rulare prin intermediul unui
cuplaj cu funcionare intermitenta, numit si ambreiaj. [1]
Axele de rotaie ale arborilor legai prin cuplaje sau prin ambreiaje pot fi paralele sau
neparalele.
Principalele condiii pe care trebuie sa le ndeplineasc cuplajele pentru o buna
funcionare sunt:
- capacitatea de transmitere totala a momentului de rsucire al arborelui;
- dimensiuni constructive cat mai reduse
- capacitate de atenuare a ocurilor provenite din variaia regimului de
funcionare a mainilor-unelte;
- asigurarea interschimbabilitii necesare nlocuirii elementelor uzate.


3
Clasificarea cuplajelor are in vedere condiiile de funcionare ale celor doi arbori ca
criteriu de baza. Astfel variatele tipuri de cuplaje se grupeaz in doua categorii: cuplaje cu
funcionare permanenta; cuplaje cu funcionare intermitenta sau ambreiaje.
La cuplajele cu funcionare permanenta, transmiterea micrii intre cei doi arbori nu
poate fi ntrerupta in timpul funcionarii dect prin oprirea mainilor si demontarea
cuplajelor.
Prin cuplare decuplare, ambreiajele pot ntrerupe sau relua transmiterea chiar sub
sarcina, fr oprirea elementului (arborelui) de la care ea este primit. [2]

2. Generaliti. Prezentarea principalelor tipuri de cuplaje
Cuplajele sunt organe de maini care asigura legtura si transferul de energie
mecanica intre doua elemente consecutive, obinuit coaxiale, ale unui lan cinematic, far a
avea posibilitatea modificrii legii de micare.
Pe lng funcia importanta de transmitere a micrii si a momentului de torsiune
cuplajele mai pot ndeplini urmtoarele funcii:
- comanda a micrii
- compensare a erorilor de execuie si montaj;
- amortizare a ocurilor si vibraiilor;
- limitare a unor parametrii funcionali (sens si viteza de rotaie, moment de torsiune).
Ca rezultat al acestei diversiti de condiii funcionale exista astzi o mare varietate
de forme constructive de cuplaje. Principial, cuplajele pot fi mecanice, hidraulice si
electromagnetice. Cuplajele hidraulice realizeaz transmiterea energiei prin intermediul unui
fluid, putnd fi hidrodinamice sau hidrostatice, dup cum utilizeaz energia cinetica sau
presiunea fluidului. Cuplajele electromagnetice transmit momentul de torsiune utiliznd
forele de interaciune electromagnetice.
In funcie de natura legaturii realizate intre elemente, cuplajele pot fi permanente sau
intermitente, la ultimele legtura putand fi stabilita, sau intrerupta, in timpul functionarii. In
functie de posibilitatea compensarii abaterilor de montaj intre elementele legate, cuplajele
permanente pot fi fixe si mobile. La rndul lor, cuplajele permanete mobile se impart in
rigide si elastice, functie de capacitatea de amortizare a ocurilor si vibraiilor torsionale. In


4
functie de modul de asigurare a legturii (cuplare), ori de ntrerupere a acesteia (decuplare),
cuplajele intermitente pot fi fi comandate sau automate.
Parametrul principal al cuplajelor este momentul de torsiune nominal, alti parametri
caracteristici fiind: masa, momentul de inertie masic, caracteristicile elastice si de amortizare,
suprasarcina admisa, dimensiunile de gabarit, etc.

Figura 1. Clasificarea cuplajelor

2.1 Sarcina de lucru a cuplajelor
Valoarea maxima a momentului de torsiune posibil a fi preluat si transmis de cuplaj in
conditii de functionare staionar (fara socuri si suprasarcini), reprezinta momentul de
torsiune Mn si este indicat pentru fiecare tipodimensiune de cuplaj in standarde sau
cataloagele firmelor constructoare.
Momentul de torsiune nominal poate fi de asemenea determinat pentru o anumita
constructie de cuplaj pe baza conditiilor de rezistenta a elementelor componente. Variatia in
timp a momentului de torsiune transmis de cuplaj Mt, are un caracter variabil, dinamic al
solicitarii cuplajelor, ca rezultat al suprapunerii peste momentul de torsiune de calcul Mc a


5
unor solicitari suplimentare, datorate unor cause diverse: sarcini de inertie, fenomene de soc
si rezonanata mecanica, deformarea fortata a elementelor cuplajului datorita necoaxialitatii
arborilor, frecarea intre elementele cuplajului.
Dependenta solicitarilor suplimentare de un complex de factori tipul si
caracteristicile masinii motoare, regimul de functionare al masinii de lucru, tipul cuplajului,
comportarea la vibratii torsionale a lantului cinematic antrenat etc. face foarte dificila
aprecierea pe cale analitica a valorii maxime a momentului de torsiune.
Practic se utilizeaza un moment de torsiune de lucru Mt, obtinut prin multiplicarea
valorii momentului de calcul Mc cu un coeficient de serviciu Cs:
Mt =CsMc = CsP/ <=Mn,
Unde P este puterea de transmis iar este viteza unghiulara.
In general, cuplajele sunt fabricate de uzine specializate, fiind prezentate ca
tipodimensiuni si caracteristici functionale in standarde si cataloage. Uzual, cuplajele se aleg
functie de conditiile concrete de lucru. [1]
3. Cuplaje permanente
Cuplajele permanente se mpart in doua grupe:
- cuplaje fixe prin care se realizeaz legtura rigida a arborilor;
- cuplaje mobile care permit mici deplasri axiale, radiale sau unghiulare intre
arborii legai (cuplai).
Aceste cuplaje realizeaz asamblarea permanenta, rigida, a doi arbori ce trebuie sa fie
perfect coaxiali. Se utilizeaz la asamblarea arborilor lungi pentru pstrarea rigiditii
acestora si transmiterea unor forte axiale.
3.1. Cuplaje fixe
Cuplajele permanente fixe se construiesc in trei variante: cu manon cilindric (neted)
dintr-o bucata; cu manon cilindric din doua buci; cu flan.
3.1.1. Cuplajele cu manson dintr-o bucata
Se monteaza pe capetele celor doi arbori intre care urmeaz sa transmit micarea.
De la arbore la manson, efortul este transmis prin intermediul unor pene longitudinale
sau prin stifturi transversale, cand eforturile sunt mici.
Principalul avantaj il reprezinta simplitatea constructiva.


6
Pentru a evita aparitia unor forte suplimentare, cuplajul manon necesita ajustaje,
centrare si montare foarte precise. Legtura cu manon dintr-o bucata este posibila numai prin
deplasarea axiala a unuia dintre arbori pana la captul arborelui pereche fara insa sa il
ating. Dimensionarea manonului urmrete stabilirea unei seciuni de rezistenta egala cu
rezistenta seciunii arborelui.
Daca arborele si manonul se executa din aceleasi materiale, atunci D=1.3 d. (D-
diametrul exterior al manonului, d diametrul arborelui).
De obicei manoanele se executa din fonta obinuit sau din alte materiale cu
caracteristici de rezistenta inferioare arborilor din otel; de aceea D = (1.4-1.8) d.
3.1.2. Cuplajul manon
Se compune din doua semicuple asamblate cu suruburi pe capetele a doi arbori;
suruburile asigura strangerea necesara pentru transmiterea momentului de torsiune; pentru
siguranta se prevad pene paralele. Sunt standardizate doua tipuri constructive in functie de
pozitia arborilor de cuplare (cu sau fara aparatoare) pentru diamatre intre 18 si 200mm.
Fixarea cuplajelor pe arbori verticali se face cu inele sau pana paralela cu ciocuri.
Utilizarea acestor cuplaje este avantajoasa in cazul transmisiilor cu turaie variabila
sau in regim de cuplri repetate, deoarece au un moment de inerie relativ mic, dar sunt de
evitat in cazul sarcinilor cu soc.


7

Fig. 2. Cuplajele cu manson a montare cu stifturi; b montare cu pene sau caneluri; c, d asamblare
presata pe con; e asamblare presata pe con cu ulei sub presiune

3.1.3. Cuplajele cu flane. Pentru construcii obinuite se folosesc flane separate, iar pentru
construcii puternic solicitate se executa flanele dintr-o bucata cu arborii respectivi. Fiecare
din cele doua discuri se monteaz pe un capt de arbore prin mpnare, prin presare la rece,
strangere la cald sau chiar prin sudare.


8

Fig. 3. Cuplaj cu flane: a cu flane separate b cu flane dintr-o bucata cu arborii

Fig.4. Cuplaj cu flane: a arbori orizontali b arbori verticali

Pozitia centrata a discurilor se asigurara la montaj, iar asamblarea, prin suruburi
stranse. In calculele de dimensionare se disting doua cazuri: cuplaje stranse cu suruburi
cuprinse in gauri fara joc si cuplaje stranse cu suruburi cuprinse in gauri cu joc. In cazul
suruburilor strinse in gauri calibrate intregul moment este preluat de suruburile solicitate la
forfecare. [9]


9
Cand suruburile de strangere sunt cuprinse in gauri cu joc, transmiterea momentului
este asigurata prin frecarea dintre discurile cuplajului, iar suruburile sunt solicitate la
intindere ca in cazul cuplajelor cu manson din doua bucati.
3.1.4. Cuplajele cu dinti frontali (Hirth)
Pot transmite momente mari de torsiune in ambele sensuri, au dimensiuni de gabarit
mici, asigura o precizie ridicata la coaxialitatea arborilor, si permit o montare si demontare
simpla. Nu transmit forte axiale, de aceea trebuie alese solutii speciale de montaj. Dantura
poate fi simetrica sau asimetrica iar numrul de dini se alege in funcie de diametrul
arborelui.
Cuplajul transmind un moment de torsiune, fiecare dinte va fi solicitat la tensiuni de
contact, ncovoiere si forfecare. De asemenea, pe flancurile dintelui va aciona permanent o
presiune constanta funcie de prestrangerea care asigura meninerea cuplajului in stare
cuplata.

Fig.5. Cuplaje cu dini frontali Hirth
3.2. Cuplaje mobile
Astfel de cuplaje se folosesc cnd sunt necesare deplasri axiale, radiale sau
unghiulare ale arborilor. Tipurile cele mai reprezentative sunt : cuplaj Oldham, articulaie


10
cardanica, articulaie sistem cu nuca etc. Acestea sunt cuplaje permanente mobile cu elemente
rigide.

Fig.6. Tipuri constructive de
cuplaje permanente mobile:

a pt. compensarea
deplasarilor axiale si radiale

b, c, d, e pt. compensarea
deplasarilor unghiulare

3.2.1. Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare rigide
Astfel de cuplaje asigura transmiterea micrii de rotaie intre arbori a cror
coaxialitate nu poate fi respectata, att datorita condiiilor iniiale de montaj, cat si datorita
modificrilor poziiei relative a arborilor in timpul funcionarii.
Daca se considera poziia de referina a doi arbori funcie de poziia relativa a
arborilor, cuplajele se clasifica in: cuplaje axiale, transversale sau radiale, unghiulare si
combinate.
Cuplaje axiale. Aceste cuplaje asigura transmiterea momentelor de torsiune intre
arbori cu lungime variabila, in special pentru compensarea deformaiilor termice. Sunt
cunoscute multe tipuri constructive: cuplajul axial cu o singura gheara, cuplaje axiale
cu tifturi.


11

Fig.7. Cuplaje axiale cu tifturi
Cuplaje cu gheare pot transmite momente de torsiune mari.

Fig.8. Cuplaje cu gheare
Cuplajele axiale cu elemente de rulare sunt utilizate cu precdere in transmisiile cardanice,
cu arbori culisani cu seciune ptrata sau caneluri.

Fig.9 Cuplaje axiale cu elemente de rulare

Cuplaje transversale. Acestea transmit micarea de rotaie intre 2 arbori montai
paralel, dar cu o excentricitate variabila. Varianta cea mai rspndit este cuplajul Oldham.
Diversele soluii constructive ale cuplajului Oldham se difereniaz dup forma elementului
intermediar: cu craboi, cu element prismatic, cu caneluri, cu boluri. Semicuplajele fixe pe


12
arbore se echilibreaz dinamic la execuie, dar, in ansamblu, cuplajul este dezechilibrat static,
deoarece axa elementului intermediar nu coincide cu axa semicuplajelor.

Fig.10 Cuplaje Oldham: a,c cu craboti b cu element prismatic d cu caneluri e cu
bolturi.

Fig.11 Cuplaje Oldham

In cazul lanturilor cinematice cu turaii mari si cu arbori excentrici, se ntrebuineaz
cuplajele Schmidt, care au avantajul ca sunt echilibrate dinamic si permit excentriciti mari
intre arborii cuplai.


13

Fig.12. Cuplajele Schmidt

Cuplaje unghiulare. Aceasta forma de cuplaj, cunoscuta sub numele de cuplaj
cardanic sau articulatia Hooke, este folosita pentru cuplarea a 2 arbori concurenti. Unghiul
dintre axele arborilor este de obicei limitat la 20-25. Cand cuplajul lucreaza la turatii si
puteri mici, valoarea unghiului poate creste, dar nu va depasi 45.

Fig.13. Cuplaj cardanic cu cruce
Domeniul de utilizare a dus la o multitudine de soluii constructive cu elemente
articulare sau de rulare (cuplaje Weiss, cuplaje Rzeppa). Utilizarea cuplajului cardanic este
insa limitata in multe cazuri deoarece este un mecanism asincron,caracter pus in evidenta de
variatia vitezei unghiulare a arborelui condus, chiar daca viteza unghiulara a arborelui
conducator este constanta.
Pentru inlaturarea acestui dezavantaj se foloseste solutia cu 2 cuplaje cardanice
(bicardanica) si arbore intermediar, obtinandu-se astfel un mecanism sincron, daca sunt
respectate doua conitii: cei doi arbori sa formeze acelasi unghi cu arborele intermediar si
furcile arborelui intermediar sa fie in acelasi plan.


14

Fig.14. Cuplaj bicardanic

Fig.15. Cuplaj Weiss

Fig.16. Cuplaj Rzeppa

Cuplaje pentru preluarea abaterilor combinate. In aceasta categorie intra cuplajele
dintate, care pot prelua abateri axiale, transversale, unghiulare sau combinaii ale acestora.


15

Fig. 17. Cuplaj dintat

Un cuplaj dinat este format din doi butuci cu dantura exterioara si doua manoane cu
dantura interioara. Centrarea si etanarea se realizeaz cu elemente auxiliare, in funcie de
tipul constructiv.
Astfel pot fi: cu manon dintr-o bucata, cu un butuc dinat, cu arbore intermediar, cu
deplasare axiala, cu tifturi de sigurana, cu tambur pentru frna cu banda, etc.

3.2.2.Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediere elastice
Caracteristica comuna a acestor cuplaje este aceea ca au in compunere un element
elastic (metalic sau nemetalic) care determina proprietatile si calculul de proiectare al
cuplajului. In mod obisnuit sunt denumite cuplaje elastice si permit montarea arborilor cu
abateri de la pozitia reciproca si rotirea relativa a semicuplajelor.
Rolul principal al cuplajelor elastice consta in limitarea vibratiilor de rerzonanta si
atenuarea socurilor torsionale prin acumularea elastica temporara a lucrului mecanic si
redarea acestuia sistemului prin revenirea treptata a elementului elastic la forma sa initiala.
Influenta cuplajelor elastice asupra dinamicii sistemelor mecanice.
Caracteristicile elastice ale cuplajelor. Cuplajul este privit ca un element elastic cu
amortizare interpus intre masina motoare si masina de lucru.
Rigiditatea cuplajului reprezinta variatia momentului de torsiune in functie de
unghiul de rotire, iar amortizarea cuplajului caracterizeaza dependenta momentului de
torsiune de viteza de deformare, dependenta care in majoritatea cazurilor se considera liniara.


16
Cuplajele permanente rigide au rigiditatea foarte mare, teoretic infinita, astfel ca nu
modifica rigiditatea de ansamblu a sistemului mecanic in care sunt introduse. Rigiditatea
torsionala a cuplajelor permanente cu elemente intermediare elastice (cuplaje elastice) este
mult mai mic decat a restului sistemului mecanic, care, in astfel de cazuri, se considera rigid.
In functie de solutia constructiva adoptata, natura si proprietatile materialului elastic si
legea de variatie a sarcinii in timp, cuplajele elastice pot fi cu rigiditate constanta
(caracteristica elastica liniara) sau cu rigiditate variabila (caracteristica elastica neliniara
progresiva sau regresiva)
Dinamica sistemelor cu cuplaje permanente. Analiza dinamica a sistemelor mecanice
care contin cuplaje se efectueaza pe un model matematic simplificat, cel mai adesea avand 2
grade de libertate.
Cei doi volanti, cu momentele lor de inertie, egale cu momentele de inertie reduse ale
portiunilor de lant cinematic pana la si respectiv dupa cuplaj, sunt legati prin intermediul unui
arc si al unui amortizor, care impreuna, schematizeaza comportamentul vasco-elastic al
cuplajului.

Cuplaje elastice cu elemente intermediare metalice.
Se folosesc in general pentru transmiterea momentelor mari de torsiune, deoarece au
dimensiuni mici in comparatie cu capacitatea de incarcare. In functie de forma elementului
elastic acestea se executa intr-o mare diversitate de tipuri:
Cuplajele cu articulatii ARPEX. La acestea bratele articulatiei formate din mai
multe foi suprapuse, sunt fixate in suruburi, alternativ de cuplaje sau de o bucsa. Se executa
pentru diametre de arbori d=(12...35)mm, turatii de lucru n=(10...10 000) rot/min si momente
de torsiune Mn=(30...135 000)Nm.
Cuplajele cu disc THOMAS sunt pentru arbori cu diametrul d=(12...125)mm si
turatii n=(500...32 000) rot/min
Cuplajele cu lant cu role THOMAS, BROWNING sau cu eclise dintate, WABCO
se utilizeaza pentru arbori cu d=(12...260)mm si turatii n=(700 ...5 000) rot/min si respectiv
d=(25...300)mm si n=(10...3 600) rot/min.


17
O grupa importanta din aceasta categorie o constituie cuplajele la care elementul elastic este
arcul. Cuplajele cu arcuri bara FORST pot prelua si deplasari axiale prin montarea
arcurilor, cu joc in cele doua semicuplaje. Pentru marirea momentului transmis pana la valori
de 35x105 Nm arcurile bara se pot monta pe mai multe circumferinta concentrice sau in
manunchiuri, in bucse speciale.
Pentru micsorarea uzurii se recomanda ungerea arcurilor. La cuplajele cu arcuri
bara de torsiune VOITH-MAURER elementele elastice sunt fixate cu joc in gaurile
butucului si
mansonului, pentru arbori cu d=(25...125)mm si momente de torsiune Mn=(110...11 600)Nm;
Cuplajul BAUMANN se utilizeaza pentru arbori cu d=(8...90)mm si momente
Mn=(5...900) Nm. Folosirea cuplajelor cu arcuri bara de torsiune se recomanda in special
pentru atenuarea socurilor torsionale.
La cuplajele cu arcuri lamelare ELCARD, pachetele de arcuri pot fi dispuse axial
in golurile dintilor semicuplajelor si fixate cu mansoane pentru arbori d=(30...165) mm si
momente de torsiune Mn=(70...14 500)N.m sau dispuse radial pentru arbori d=(25...250)
mm si momente de torsiune Mn=(75...75 000)Nm.
Cuplajul cu arc serpuit BIBBY este format din semicuplaje, arc si mansoane si este
prevazut cu sistem de etansare deoarece se recomanda ungerea.
Cuplajul cu arcuri elicoidale CARDEFLEX este compus din semicuplaje si
suruburi, pe care se fixeaza segmentii ce pot oscila si deplasa axial, intre care se monteaza,
pretensionat, arcurile elicoidale. Pentru transmiterea unor momente mari de torsiune se pot
construi cuplaje cu 8 sau 12 arcuri.
Calculul cuplajelor cu elemente elastice metalice consta in: calculul de dimensionare
sau verificare al arcurilor, calculul unghiului de rotire relativa a semicuplajelor la
suprasarcini, calculul numarului de dinti si a unghiului de inclinare a acestora si calculul
rigiditatii
cuplajului. Deoarece elementul elastic poate avea o caracteristica liniara sau neliniara,
calculul este in general dificil, si pentru stabilirea solutiei optime se recomanda utilizarea
schemelor logice de calcul.



18
Cuplaje elastice cu elemente intermediare nemetalice
Elementul intermediar elastic este, in general executat din cauciuc, care confera
cuplajului elasticitate, capacitate mare de amortizare a socurilor si o constructie simpla. La
sarcini mari nu sunt economice deoarece le scade mult durabilitatea. Elementul elastic poate
fi
solicitat la compresiune sau forfecare.
Din prima categorie fac parte cuplajele elastice cu bolturi, compuse din
semicuplaje, bolturi si mansoane, montate alternativ intr-un semicuplaj sau altul. Mansoanele
pot fi ovale sau rozete.
Cuplajele elastice cu gheare difera intre ele constructiv dupa forma elementului
elastic: a-role cilindrice montate axial, b-role cilindrice montate radial, c-pana, d-profil H, e-
profil Z. La noi in tara sunt standardizate cuplajele elastice cu rozeta , in variantele N-
normala, F-cu flansa, DF-cu doua flanse si arbore intermediar si cuplajele elastice cu
prisme.
Din a doua categorie fac parte cuplajele cu placi solicitate la incovoiere si forfecare
tip EUPEX, cu bandaje din cauciuc vulcanizate pe semidiscuri tip THOMAS, sau cu bandaje
de diverse sectiuni, fixate intre flanse tip PERIFLEX sau ELPEX, precum si cuplajele cu
disc, sandwich dau vulcanizate de semicuplaje.

Fig.18. Cuplaje Eupex

Fig.19. Cuplaje Thomas


19

Fig.20. Cuplaje Periflex ( a, b, c, d ) Cuplaje Elpex ( e )

4. Cuplaje intermitente (Ambreiaje)
Cuplajele intermitente se folosesc pentru ntreruperea si restabilirea frecventa a
legturii dintre arbori, far a fi necesara oprirea elementului motor. Pot ndeplini si funciuni
de limitare a vitezei, momentului de torsiune, puterii sau sensului de rotaie.
Cuplajele intermitente, numite ambreiaje, pot fi cuplate (ambreiate) si decuplate
(debreiate) in gol, far demontare si chiar in sarcina cnd sunt prevzute cu elemente elastice
pentru preluarea energiei de soc.
Numeroasele variante constructive pot fi grupate in doua categorii: ambreiaje
comandate si ambreiaje automate.
Oricare din cele doua categorii de ambreiaje pot fi realizate cu contact rigid sau prin
contact elastic. Ambreiajele comandate elastic se folosesc in scopul ntreruperii temporare a
transmiterii micrii sau ca mijloc de protecie, prin asigurarea unei debreieri rapide, ca in
cazul automobilelor.
4.1. Cuplaje intermitente rigide
Cuplajele intermitente rigide realizeaza transmiterea momentului de torsiune prin
solicitarea la contact a unor proeminente in forma conjugata aflate pe cele doua
circumferinte. La aceeasi valoarea a momentului de torsiune cuplajele intermitente rigide sunt


20
mai simple, mai mici si mai ieftine, fata de cuplajele intermitente cu frictiune. De asemenea
nu sunt necesare reglari pentru compensarea uzurii. Realizarea cuplarii in conditiile existentei
unei viteze relative intre semicuplaje genereaza socuri, care solicita suplimentar transmisia;
pentru limitarea acestora se permite cuplarea si decuplarea numai la viteze relativ reduse.
Introducerea unor dispozitive suplimentare de sincronizare a vitezei celor doua
semicuplaje imbunatateste considerabil comportamentul dinamic in regimurile tranzitorii.

4.1.1. Un tip reprezentativ al cuplajelor intermitente comandate rigid este cel numit ambreiaj
cu gheare. Una din partile cuplajului este fixata rigid de un capat al arborelui, iar cealalta
parte se poate cupla si decupla prin deplasarea axiala a discului mobil (semicupla), care este
montat cu joc alunecator pe arborele condus.

Fig.21. Ambreiaj rigid cu gheare
Ambreierea-debreierea pot fi comandate manual, cu ajutorul parghiilor, electric, pneumatic
sau hidraulic. Exista totusi doua variante constructive de baza: cu dantura frontala (craboti) si
cu dantura radiala.
4.1.2. Ambreiajul cu craboi. Realizeaz cuplarea si decuplarea prin deplasarea frontala a
semicuplajului. In sectiune axiala crabotii pot avea inaltimea constanta sau variabila, iar in
sectiune transversala profilul acestora poate fi: dreptunghiular, trapezoidal, simetric sau
asimetric, triunghiular, poligonal.
Forma profilului se alege in funcie de sensul vitezei relative si de valoarea fortei de
apasare la cuplare.


21

Fig. 22. Ambreiaj cu craboti

Fig. 23. Craboi in sectiune axial
Craboti in sectiune transversala (d,e,f,g,h,i) Semicuplajele se executa din oteluri de
carbon de calitate sau aliate, asigurandu-se prin tratamente termice sau termochimice o
duritate de 56-62 HRC in zona activa a danturii. Numrul crabotilor Z se stabileste orientativ,
in functie de timpul de clupare admis fiind Z=3...60.
Calculul de rezistenta al crabotilor se efectueaza la solicitarile de contact, incovoiere
si forfecare, in ipoteza ca momentul de lucru se transmite prin 75% din numarul total al
crabotilor.
4.1.3. Cuplajele intermitente cu dantura radiala au o constuctie si o functiune
asemanatoare cu cea a cuplajelor permanente mobile dintate.
Pentru micsorarea socurilor de cuplare, ambreiajul cu dantura radiala are incorporat
sincronizatorul, realizat sub forma unui ambreiaj conic cu frictiune, cu rolul de a aduce
semicuplajul condus la viteza arborelui motor.



22
Schema unui astfel de cuplaj este prezentata n figura de mai jos n care:
1 - arbore condus cu coroana dintata exterioara;
2 - sincronizator;
3 - element de cuplare cu coroana dintata interioara;
4 - arbore condus cu coroana dintata exterioara;
5 - arbore motor.

Fig.31.Cuplaje intermitente cu dantura radiala
4.2. Cuplaje intermitente elastice
Aceasta categorie este folosita pentru asigurarea ambreierii arborilor sub sarcina, fara
a produce socuri daunatoare. Astfel, partea ambreiajului montata pe arborele unui motor
trebuie sa faca posibila antrenarea arborelui condus din pozitia de repaus in pozitia de regim.
Ambreiajele cu frictiune ofera posibilitatea limitarii momentului transmis la o valoare
dorita si permit controlul asupra acceleratiei imprimate a elementului condus. Forma
suprafetei pe care se realizeaza procesul de frecare poate fi: plana (cu doua discuri sau cu
discuri multiple), conica, cilindrica sau combinatii ale acestora. Forta de apasare se obtine
folosind dispozitive de actionare mecanice, electromagnetice, hidrostatice sau pneumatice.
Dinamica procesului de ambreiere. Stabilitatea micrii. In perioada de ambreiere
pot aparea fenomene de instabilitate, manifestate prin miscari sacadate (fenomenul stick-slip).


23
Folosirea criteriului de stabilitate Routh-Hurwitz conduce la observatia ca, pentru
asigurarea stabilitatii este necesar, dar nu si suficient, ca motorul de actionare sa aiba
momentul motor descrescator cu turatia, in timp ce momentul de frecare al ambreiajului si cel
al sarcinii trebuie sa creasca la cresterea turatiei.
Alegerea judicioasa a materialelor de frictiune, calitatea suprafetelor de contact si a
lubrificatiei, valoarea temperaturii si a presiunii intre suprafetele de contact, pot influenta
asupra caracteristicii moment-turatie a cuplajului, care poate fi realizata, daca nu crescator,
cel putin constanta pe o portiune cat mai mare din domeniul de functionare.
Analiza dinamica si energetica.
Procesul de ambreiere cuprinde trei perioade:
- perioada de cuplare, in care momentul de frecare din cuplaj creste pana la valoarea
momentului rezistent, aplicat semicuplajului condus;
- perioada de patinare, in care se realizeaza accelerarea semiculpajului condus de la viteza
unghiulara initiala pana la atingerea vitezei semicuplajului conducator. In aceasta perioada
cele doua discuri avand viteze unghiulare diferite, transferul de energie se face cu patinare,
ceea ce determina incalzirea si uzura suprafetelor de frecare.
Momentul transmis de cuplaj este mai mare decat momentul rezistent;
- perioada de demaraj, in care are loc cresterea vitezei unghiulare a sistemului pana la
valoarea de lucru.
4.2.1. Ambreiajele cu frictiune. Discul mobil solidar cu arborele sau in pozitie decuplata are
turatia n=0, iar discul montat pe celalalt arbore, are turatia de regim.
Apasandu-se asupra primului disc cu o forta paralela cu axa arborilor, se realizeaza
contactul cu suprafata discului care se afla in miscare.
Pentru antrenarea sa este necesara mentinerea fortei, care da nastere unei presiuni
uniforme pe suprafata de contact.


24

Fig.32. Ambreiaj cu frictiune avand suprafete plane
4.2.2. Ambreiajele cu frictiune prin discuri multiple au o capacitate de transmitere mult
mai mare, proportional cu numarul suprafetelor de contact.
4.2.3. Ambreiajele cu frictiune conice. Cand asupra unei parti a ambreiajului conic se
exercita actiunea unei forte, se asigura contactul sub presiune pe o suprafata de frecare cu
forma conica sub unghiul de 8...10o ceea ce permite atat evitarea unei ambreieri bruste
cat si blocarea conului.

Fig.33. Ambreiaj cu frictiune conic
Dimensiunile de gabarit relativ mari, aparitia unei forte axiale neechilibrate si
necesitatea unei centrari riguroase le limiteaza domeniul de aplicare in constructiile precise.
Dupa modul de comanda, ambreiajele cu frictiune sunt cu actionare mecanica,
electromagnetica, pneumatica sau hidrostatica.
Cuplajele comandate mecanic realizeaza cuplarea si decuplarea, in general, prin
intermediul unor mecanisme cu parghii, forta de actionare provenind de la un operator. Sunt
folosite la transmisiile vehiculelor si in echipamente industriale de putere mica si cu frecventa
redusa de cuplare.


25

Fig.34. Comanda mecanica la un ambreiaj cu discuri multiple
Comanda pneumatica este fracvent utilizata la ambreiajele din echipamentele
industriale stationare, intalnindu-se si la vehicule suficient de mari pentru a avea incorporat
un compresor.

Fig.35. Cuplaj comandat pneumostatic
Comanda hidrostatica, la aceleasi dimensiuni ale cuplajului, asigura cel mai mare
moment nominal ca urmare, atat a realizarii unor forte de apasare mari, cat si a posibilitatii
evacuarii caldurii prin lubrifiant.
Comanda electromagnetica permite cuplari foarte rapide, cu frecventa ridicata, fara a
realiza insa momente de torsiune importante. Sunt utilizate indeosebi la masinile automate,
sau acolo unde ambreiajul este situat la distanta mare fata de punctul de control.
3.2.4. Cuplaje intermitente electromagnetice
Caracteristaica ambreiajelor electromagnetice este prezenta unui camp
electromagnetic, care determina si valoarea momentului de torsiune nominal. Acestea pot fi:
ambreiaj electromagnetic cu curenti turbionari sau ambreiaje electromagnetice cu pulberi.


26

Fig.36. Ambreiaj electromagnetic cu cureni turbionari (cu inductie)

3.2.4. Ambreiaje hidrodinamice
Ambreiajele hidrodinamice sunt formate din doua rotoare paletate asezate fata in fata
si inchise in aceeasi carcasa. Rotorul asezat pe arborele conducator indeplineste functia de
pompa iar cel asezat pe arborele condus functioneaza ca o turbina.
Transmiterea momentului de torsiune intre arborele de intrare si cel de ieire se
realizeaz integral de catre lichidul hidrodinamic.
Se deosebesc doua tipuri principale de ambreiaje hidrodinamice: cu umplere
constanta sau de tractiune, formand tipul de baza si folosite pentru accelerarea lin a sarcinii
si aducerea la turaia de regim; cu umplere variabila, folosite ndeosebi pentru modificarea
turaiei.


27

Fig.37. Ambreiaj hidrodinamic
3.2.5. Cuplaje intermitente automate
Cuplajele intermitente automate (ambreiaje automate) realizeaza cuplarea sau
decuplarea automata a elementului condus in functie de anumiti parametri impusi lantului
cinematic: sensul de rotatie, valoarea vitezei unghiulare, valoarea momentului de torsiune
transmis.
Cuplaje unisens. (de cursa libera). Aceste cuplaje permit transmiterea miscarii intr-
un singur sens. In functie de domeniul de utilizare exista solutii constructive diferite, derivate
insa din acelasi principiu de functionare.

Fig.38. Cuplaje unisens


28
Cuplaje intermitente automate de viteza. Aceste cuplaje sunt folosite pentru
realizarea cuplarii sau decuplarii arborilor la o valoare determinata a turatiei de functionare.
Principial folosesc actiunea fortei centrifuge (numindu-se si ambreiaje centrifugale),
deosebindu-se din punct de vedere constructiv in ambreiaje centrifugale cu saboti si
cu materiale de umplere. Bazandu-se pe actiunea fortelor centrifuge, ambreierea si debreierea
se realizeaza in mod automat. La o anumita valoare a turatiei arborelui motor se dezvolta
forte centrifuge ale falcilor, astfel incat se inving fortele de frecare si creaza o presiune
de contact asupra tamburului.
Se folosesc atat ca ambreiaje de pornire, permitand utilizarea unor motoare de
actionare ieftine, cat si ca ambreiaje de siguranta, datorita posibilitatii alunecarii celor doua
semicuplaje in conditii de suprasarcina.

Fig.39.Ambreiaj cu friciune centrifug Fig.40. Cuplaj centrifugal cu saboi

Fig. 41.Cuplaj centrifugal cu material de
umplere
Fig. 42. Cuplaje de sigurana cu stift de
forfecare



29
5. Cuplajele cu film fluid
5.1. Introducere
La nceputul anilor 70 o serie de studii conduse de compania Harry Ferguson
Research au confirmat faptul ca utilizarea fluidelor in diferenialele mecanice cu frecare
limit aduce mbuntiri substaniale n sensul rcirii cuplelor si deci creterii fiabilitatii Mai
mult s-a constatat apariia unui moment rezidual rezistent proporional cu vscozitatea
fluidului. [8]
De aici nu a mai fost dect un pas pn s-a demonstrat ca pentru a transmite moment
ntre dou cuple ale unui lan cinematic se poate utiliza doar fluid.
n cazul utilizri frecrii fluide spre deosedire de frecarea limit sau uscat, discurile
nu intr niciodat n contact, drept pentru care se reduc substanial puterea consumat prin
frecare i uzarea elementelor cuplei, iar randamentul cuplajului este mai mare. O alt
caracteristic funcional o reprezint turaia a crei variaie se face continuu, fr trepte,
fiind nlturate astfel ocurile si vibraiile caracteristice cuplajelor mecanice.

5.2. Construcie
Soluia simplificat este reprezent n figura 43. Constructiv cuplajele cu film fluid
sunt similare cu cuplajele multi-disc, deosebirea fiind c discurile nu intr niciodat n
contact fiind desprite de de un al treilea element, un fluid a crui principal proprietate este
vscozitatea. Momentul de torsiune este transmis datorit forei de frecare vscoas.


30
Fig. 43 Vsco-cuplaj
1. Arbore intrare
2. Carcas
3. Disc antrenare
4. Disc antrenat
5. Mediu fluid
6. Butuc (arbore ieire)
7. Rulment

Arborele de intrare antreneaz carcasa, care la rndul ei pune n micare discurile
exterioare. Acestea antreneaz prin frecare vscoas discurile interioare, punnd in micare
butucul interior si mai departe arborele de ieire.
Pn n prezent i-au gasit aplicabilitatea n vaste domenii fiind utilizate drept cuplaje
de pornire, cuplaje de oprire sau cuplaje de siguran (patineaz la suprasarcin). n funcie de
soluia constructiv aleas se poate sau nu regla momentul maxim transmis.
n documentaia tehnic a multor productori acestea sunt denumite general vsco-
cuplaje.


31

Fig. 44. Construcia discurilor

Asa cum este descris, cuplajul in fig. 43 este compus dintr-o carcas, un butuc i un
pachet de discuri. Acestea din urm sunt imparite in dou, discurile 3 care sunt antrenate n
permanen de carcasa (discuri conductoare) i discurile 4 care antrenez butucul (arborele
de iesire). Discurile sunt solidarizate la rotatie prin caneluri. Dupa cum se vede n fig. 44,
construcia discurilor nu este una ntmplatoare. Acestea au o parte de cuplare (caneluri) cu
carcasa, respectiv arborele de ieire, i o suprafa de lucru. Pentru a imbuntii portana
suprafeei de lucru discurile au prelucrate guri sau crestaturi. Pentru a putea fi rezistente la
solicitari sunt necesare tratamente speciale de durificare.
Valoarea momentului maxim transmis depinde n mare msur de distana dintre
discuri. De cele mai multe ori distana ntre discuri este fix, aceasta realizndu-se prin
intermediul unor discurilor distaniere.



32
1.3 Principiul de funcionare
Dac considerm cazul fluidelor ideale, conform legii fundamentale a lui Newton,
tensiunile tangeniale din fluid sunt direct proporionale cu gradientul de vitez pe direcie
normal curgeri. n cazul discurilor din cuplajului cu film fluid, cnd exist micare relativ
ntre un disc exterior i unul interior avem distribuia de viteze din fig.45.

Fig.45 Distribuia de viteze n fluid [6]
Ecuaia tensiunilor tangeniale este de forma:
h
u
o
o
q = t , unde q este vscozitatea
dinamic a fluidul. Momentului de torsiune transmis este dependent de valoarea tensiunilor
de forfecare din fluid, iar dac distana dintre discuri este constant, valoarea acestuia este
dependent de diferena de turaie dintre discuri i vscozitatea uleiului.

Fig. 46. Variaia momentului de torsiune cu diferena de turaie dintre discuri


33
O problema fundamental n cazul utilizrii acestui tip de cuplaj o constituie alegerea
uleiului corespunztor, cu proprieti adecvate, i anume: variaie redus a vscozitii cu
temperatura, vscozitate ridicat si meninerea proprietilor fizico-chimice ntr-un interval
ct mai lung.
Pentru c uleiurile minerale nu ndeplineau pe de plin aceste condiii sau obinut
uleiuri sintetice de tip siliconic denumite tiinific polimetic siloxan. Similar substanelor
organice, acestea pot forma molecule complexe, relativ lungi pe baz de siliciu, n loc de
carbon. Lanurile sunt formate din grupri alternative de atomi de oxigen i de siliciu, de
unde i denumirea de siloxan. Lungimea lanurilor moleculare determin variaia direct
proporional a vscozitii.

Fig.47 Structura molecular a uleiurilor siliconice

Proprietile uleiurilor siliconice uzuale sunt:
- vscozitatea cinematic: 0,5...5 x 10
5
cSt;
- densitatea: 0,65...0,98 kg/dm
3
;
- punct de inflamabilitate: 300...400 C;
- punct de congelare: -60...-40 C;
Variaia vscoitii cu temperatura este pus n eviden cu relaia lui Reynolds de
forma
) t t (
e
0
0
|
q = q . Din aceast relaie se poate obine valoarea coeficientului | , care
la cele mai uzuale uleiuri siliconice are valoara 0,0096, fa de 0.038 pn la 0,052 la
uleiurile minerale. De aici i variaia redus cu temperatur. [7]
Din punct de veder chimic, aceste uleiuri sunt inerte, nu atac metalul, mpiedic
coroziunea, sunt hidrofuge i nu sunt toxice.


34
5.3 Principii de calcul
Pentru determinarea momentului de frecare vscoas, fluidul se poate consider
newtonian, iar curgerea laminar. Acest lucru este susinut i de utilizarea fluidelor sintetice,
pentru care vscozitatea dinamic variaz foarte puin cu temperatura. S-a observat ns, c
uleiurile siliconice cu vscozitate ridicat au un comportament diferit de cele minerale, ce le
ncadreaza mai degrab n categoria fluidelor nenewtoniene. Caracteristica este determinat
de apariia anizotropiilor sau neliniariti n relaia constitutiv.

Fig.48 Comportarea pseudoplastic a mediului fluid
Pe cale experimental s-a constatat dependena vscozitii uleiurilor siliconice de
timp. Aceasta scade putin n timp cand fluidul este supus la tensiuni de forfecare constante.
Aceast proprietate se numeste tixotropie si este un fenomen reversibil, structura se
reformeaz in perioadele staionare.
Dat fiind complexitatea termohidrodinamicii a fluidelor vscoase, calculul i
construcia acestor cuplaje se bazeaz pe studii experimentale solide si mai puin pe analiz
matematic a problemei. ns pentru evaluarea rezultatelor obinute pe cale experimental
este necesar determinarea momentului de torsiune.


35
Pentru aceasta se iau n consideraie ipotezele de baz ale lubrificaiei hidrodinamice:
curgerea este laminar i izoterm, fluidul este newtonian, fluidul ader perfect la pereii
cuplei, forele de inerie i cele gravitaionale sun neglijabile n raport cu cele datorate
presiunii i frecrii vscoase.

Fig.49 Tixotropia
Fora de frecare vscoas pentru filme de grosimi mici (h<2..4 mm) se determin prin
integrarea tensiunii tangeniale de forfecare pe suprafaa de frecare:

dF dA t

iar momentul este de forma:

dM dA t r

unde:
t q
du
dh
este expresia tensiunilor tangeniale

du d r e
( )
distribuia de vitez din fluid


36
Prin integrare obinem expresia algebric a momentului de frecare:

M
f
r
1
r
2
r r
r e q
h
2 t r
(
(
(
]
d

M
f
t q e
r
2
4
r
1
4
2 h
.
Pentru cuplajul prezentat se consider urmtoarele:
- r
1
=49 mm;
- r
2
=20 mm;
- h=0,1 mm;
- z=2 nr suprafetelor de frecare;
- se iau n considerare dou uleiuri siliconice i s;
- 3000 rot/min;
n acest caz momentul de frecare total se calculeaz cu relaia:

M
f
z t
2
q n
r
1
4
r
2
4
2 h 30

n continuare s-au determinat valorile pentru momentul de frecare pentru cele dou
tipuri de ulei menionate mai sus.


37
M
f1
i
0
0.138
0.277
0.553
0.691
0.83
0.968
1.106
1.245
1.383
= M
f2
i
0
0.23
0.461
0.922
1.152
1.383
1.613
1.844
2.074
2.305
=
n
i
0
250
500
110
3
1.2510
3
1.510
3
1.7510
3
210
3
2.2510
3
2.510
3
=

0 500 1000 1500 2000 2500
0
0.5
1
1.5
2
2.5
M
f1
i
M
f2
i
n
i

Se observ din rezultate ca momentul crete odat cu creterea vscozitii, M
f1

corespunde M
f1
=0,03 Pa*s, iar M
f2
n cazul M
f1
=0,05 Pa*s. Dup cum s-a prevzut, creterea
este liniar, caracteristic curgerii laminare.



38
5. 4 Analiza cuplajului prin metoda CFD
5.4.1 Prezentare metodei de lucru
Computational Fluid Dynamics sau CFD este o ramur a mecanicii fluidelor care
utilizeaz metoda elementelor finite si algoritmi pentru a rezolva i a analiza probleme de
curgerea fluidelor. Pentru aceasta se utilizeaz calculatoare care s rezolve milioane de
ecuaii necesare simulrii comportamentulul manifestat de fluide i gaze n contact cu
suprafee complexe. Chiar si n cazul analizei cu ecuaii simplificate pe staii de lucru foarte
performante se pot obine doar soluii aproximative.
n continuare, lucrarea i propune sa efectueze o analiza CFD a vsco-cuplajul, n
vederea determinrii momentului de frecare vscoas i pentru a analiza comportamentul
fluidului supus tensiunilor de forfecare.
Considernd cele de mai sus, s-a utilizat un model bidimensional axi-simetric, cu
rotaie n jurul avei x realizat n Gambit.
S-au creat 5 suprafee corespunztoare seciunii pe direcie radial a cuplajului. Pentru
simplificarea problemei grosimea pereilor s-a considerat de 1 mm, iar grosimea fluidului de
0,1 mm. Muchiile suprafeelor de frecare s-au numerotat cu s
0
..s
5
, muchiile exterioare cu
e
0
..e
4
, iar cele interioare cu i
0
..i
4
. Dimensionarea i metoda utilizat este prezentat in fig 50.

Fig 50. Modelul simplificat


39
Discretizarea suprafeelor discurilor s-a realizat cu pas varibil, mai mic ctre muchiile
de contact dintre disc i fluid.
Analiza propriu-zis s-a realizat n Fluent 6.1. S-au considerat ipotezele
simplificatoare: fluidul are un comportament newtonian i curgerea este laminar. Pentru ca
problema are caracter termo-hidro-dinamic s-au luat utilizat ecuaiile energiei pentru a se
obine distribuia de temperaturi la diferite regimuri de funcionare. Dat fiind construcia
carcaselor s-a presupus ca rcirea cuplajului este asigurat corespunztor.
S-au ales materialele: aluminiu pentru discuri i ulei siliconic pentru fluid.
S-au impus condiii la limit:
- modelul s-a considerat adiabat;
- pe suprafeele s
0
i s
5
s-a impus o temperatur corespunztoare mediului ambiant
300 K.
- disc0...disc2 sunt au definite ca medii solide, pe cnd film0 i film1 sunt medii
fluide.
- pt. muchiilor s
1
i s
3
s-a impus micare de rotaie n jurul axei x.
- celelalte muchii s-au considerate fixe.
- vscozitatea constant.
Lund n considerare caracteristicile funcionale ale productorului s-a urmrit
comportamentul n cazul utilizrii a dou tipuri de uleiuri siliconice cu vscoziti dinamice
diferite 0,03 Pa*s i 0,05 Pa*s la diferene de turaie de 100 pn la 3000 rpm ntre
suprafeele discurilor.
5.4.2 Rezultate
Att fluidul ct i discurile sunt solicitate termic datorit frecrii vscoase.
Temperatura crete odat cu creterea diferenei de turaie, mai accentuat pn la 2000 de
rot/min i mai ponderat ntre 2000 i 3000 rot/min. Distribuia temperaturii n cuplaj este
evideniat n fig. 25, determinat cu ulei de vscozitate 0,05 Pa*s. Cresterea se face din
interior spre exterior i se inregistreaz un maxim in imediata vecintate a discului de
antrenare.


40
La toate regimurile de funcionare discurile exterioare 0 i 2 sunt mult mai puin
solicitate datorit rcirii prin convecie a carcasei. Distribuia pe direcie axial este
evideniat n fig. 51 pentru cazul n=3000 rot/min i 0,5 Pa*s.

Fig. 51. Distribuia de temperaturi n funcie de diferena de turaie

Fig. 52 Distribuia de temperaturi pe direcie axial


41
Utilizarea unui ulei de vscozitate mai ridicat duce la creterea temperaturii.

Fig. 53. Distribuia temperaturii pe peretele exterior

Fig. 54. Influena materialului discurilor asupra distribuiei de temperatura
Dac se utilizeaz oel pentru materialul discurilor, scade temperatura preluat de
discul de antrenare, i crete n cazul discului intermediar (fig 54).


42

Fig. 55 Cmpul vitezelor
Valoarea vectorilor vitez crete proporional cu diferena de turaie i nregistreaz
un maxim de 13,9 m/s la 3000 rot/min.

Fig. 56. Variaia presiunii in fluid pe direcia radial
Presiunea n fluid pe direcie radial crete cu diferena de turaie dinspre interior spre
exterior datorit forei centrifuge la cere este supus fluidul.


43
Pentru fiecare din regimurile menionate mai sus s-a determinat momentul de frecare
vscoas. Cu M
f1
sunt reprezentate valorile caracteristice unei vscozitii a uleiului de 0,03
si M
f2
cele pentru uleiul cu vscozitate 0,05.

Fig. 57. Variaia presiunii in fluid pe direcia radial
Dup cum se vede valorile sunt foarte apropiate de valorile calculate prin metoda
analitic ceea ce confirma gradul de ncrede ridicat al metodei.
6. Posibiliti de utilizare n construcia mainilor unelte
n afara funciei principale de transmitere a sarcinii (moment de torsiune) i a micrii
de rotaie, cuplajele pot ndeplini i o serie de funcii suplimentare, precum:
- compensarea abaterilor de poziie a elementelor legate prin cuplaj, abateri
datorate erorilor de execuie i montaj;
- legarea unor arbori cu axe paralele sau concurente;
- protecia transmisiei din care fac parte de ocuri i vibraii;
- limitarea sarcinii transmise;
- limitarea turaiei;
- decuplarea transmiterii micrii la schimbarea sensului de rotaie;
- ntreruperea comandat a legturii dintre elemente.


44
Datorit avantajelor pe care le au vasco cuplajele pot fi folosite ca si cuplaje de
siguran.
Cuplajele de siguran ndeplinesc - pe lng funcia de trasmitere a momentului de
torsiune i a micrii de rotaie ntre dou elemente consecutive ale unui lan cinematic - i
funcia de limitare a momentului de torsiune transmis, n cazul apariiei unor suprasarcini n
funcionare. Se evit, astfel, suprasolicitarea elementelor lanului cinematic i deteriorarea
acestora.
Suprasarcinile - care apar n transmisie datorit unor cauze cum sunt pornirea sau
oprirea mainii, trecerea prin zona de rezonan, ncrcri prea mari ale mecanismului
executor - pot fi dinamice (de oc), cu aciune foarte scurt sau cvasistatice, cu aciune
ndelungat.
Suprasarcinile dinamice pot aprea ocazional sau periodic, mai ales la mecanismele
rapide, prin accelerri sau decelerri de mase mari de inerie sau prin blocarea unui
mecanism.
La mecanismele lente, pericolul apariiei suprasarcinilor dinamice este redus, datorit
energiei cinetice mici a sistemului.
Suprasarcinile statice apar datorit ncrcrii prea mari a mainii antrenate (erori de
deservire, griparea unui lagr etc.), att la mecanismele rapide ct i la mecanismele lente.
Indiferent de tipul suprasarcinilor, acestea pot duce la deteriorarea mainii i la
scoaterea acesteia din funciune. Luarea n considerare a suprasarcinilor, n totalitate, n
calculul transmisiei ar duce la o supradimensionare excesiv a acesteia, care nu poate fi
acceptat.
Dac n lanul cinematic al transmisiei mecanice se monteaz un cuplaj de siguran,
atunci se pot utiliza la maxim proprietile mecanice ale materialelor folosite la construcia
elementelor componente ale transmisiei.
Cuplajele de siguran trebuie s fie caracterizate de: fiabilitate i funcionare sigur;
precizie de limitare, la o anumit valoare impus, a momentului de torsiune transmis;
sensibilitate la decuplare; posibilitatea reglrii momentului de torsiune transmis; capacitatea
de restabilire automat a fluxului cinematic, dup ncetarea aciunii suprasarcinii.
Se recomand utilizarea cuplajelor de siguran n urmtoarele situaii :


45
- n transmisiile mainilor la care sarcina acioneaz cu oc sau unde exist mase ineriale
mari, ca urmare a imposibilitii determinrii precise a suprasarcinilor;
- n transmisiile mainilor care prelucreaz medii neomogene (excavatoare, maini agricole
etc.);
- n transmisiile mainilor automate, ca urmare a lipsei unui control permanent al
funcionrii;
- n lanurile cinematice cu mai multe ramuri (maini unelte etc.), ca urmare a imposibilitii
de protejare a transmisiei de ctre motorul electric;
- n toate transmisiile unde costul supradimensionrii, pentru a rezista suprasarcinilor, este
mai mare dect costul unui cuplaj de siguran fiabil.
Cuplajele de siguran se execut ntr-o mare diversitate de soluii constructive, pentru
a satisface cerinele impuse de o bun funcionare a transmisiilor mecanice n care se
ncorporeaz.
Situaiile de funcionare ale cuplajelor de siguran

Pentru a-i ndeplini att rolul principal, de transmitere a momentului de torsiune, ct
i cel specific, de limitare a valorii acestui moment, n funcionarea cuplajelor de siguran se
ntlnesc trei situaii funcionale distincte. Aceste situaii sunt definite de mrimea
momentului de torsiune ce trebuie transmis de cuplaj i de mrimea suprasarcinilor.
Pentru cele trei grupe de cuplaje, care rspund criteriului de clasificare legat de
continuitatea transmiterii sarcinii, variaia momentului de torsiune Mt transmis de cuplaj
este :

Fig. 58. Situaiile de funcionare ale cuplajelor de siguran


46
Funcionarea complet cuplat corespunde situaiei n care momentul de torsiune din
transmisie Mt tr , necesar a fi transmis de cuplaj, este mai mic dect momentul de torsiune
maxim Mt 0 , posibil a fi transmis de cuplaj, n aceast situaie de funcionare: Mt = Mt tr
Mt 0.
Procesul de decuplare corespunde situaiei n care, n urma creterii momentului de
torsiune din transmisie Mt tr , la depirea valorii momentului Mt 0, apare o micare de
rotaie relativ ntre semicuplaje, ncepnd acest proces.
Variaia momentului Mt = Mtd n acest proces este funcie de tipul cuplajului de
siguran care echipeaz transmisia.
Procesul de cuplare reprezint situaia n care, datorit micorrii momentului de
torsiune din transmisie, se obine egalizarea vitezelor unghiulare dintre semicuplaje - n cazul
cuplajelor de siguran cu friciune - respectiv elementele active nu mai prsesc locaurile
din semicuplaje. n ambele cazuri, la sfritul procesului de cuplare se obine, din nou,
situaia de funcionare complet cuplat.
n cazul cuplajelor de siguran cu tifturi de rupere, restabilirea legturii dintre arbori
se obine prin nlocuirea tiftului rupt.
Utilizarea raional a mainii antrenate impune ca n transmisie s se asigure un nivel
minim al sarcinii transmise de ctre cuplajul de siguran, fr ca acesta s se decupleze.
Acest nivel se stabilete n funcie de suprasarcinile care apar la mecanismul executor
al mainii antrenate i care devine moment de torsiune de calcul Mtc pentru cuplajul de
siguran.
n cazul n care cuplajele de siguran se proiecteaz astfel nct momentul maxim pe
care l transmit, fr s se produc decuplarea, s fie egal cu Mtc, funcionarea cuplajului n
zona valorilor apropiate de Mtc devine instabil, cu frecvente decuplri i recuplri. n
consecin, nu se asigur n permanen nivelul minim al sarcinii n transmisie, care s
permit utilizarea raional a mainii antrenate.



47
6.1 Posibilitile de utilizare a unui vsco-cuplaj la maina de
prelucrat cu ultrasunete

n cazul acestei prelucrri, prelevarea materialului se bazeaz pe transmiterea direct a
ocurilor dinamice produse de scul, prin intermediul agentului eroziv (n spe granulele
abrazive) piesei (suprafeei de prelucrat) ca urmare a apariiei unei fore statice. Sub aciunea
acestor ocuri, granulele abrazive, ce au o duritate mai mare dect materialul piesei, creeaz
n stratul superficial al piesei microfisuri ce avanseaz n adncime, producnd desprinderi de
microparticule din materialul de prelucrat. n timpul prelucrrii, lichidul agentului eroziv
(obinuit ap) este supus la compresiuni i ntinderi. n perioada de ntindere, el exercit
asupra materialului piesei o solicitare de traciune care desprinde buci din acesta.
n aceast perioad, datorit gazelor dizolvate n ap i a granulelor abrazive, se
formeaz microbule cavitaionale. n timpul compresiunii, microbulele sunt comprimate i se
distrug producnd ocuri locale i presiuni asupra suprafeei, ce pot ajunge pn la 1000
daN/cm2. Sub aciunea undelor de oc, lichidul ptrunde n fisuri exercitnd presiuni
asupra metalului i provocnd dislocarea bucilor de material. Pentru creterea efectelor
ultrasonice i eliminarea produselor erodate, agentul eroziv circul prin spaiul de lucru.
Suprafaa prelucrat se genereaz, n principal, prin copierea formei sculei. Printr-o
cinematic bine aleas, se pot genera i suprafee diferite de forma sculei. Granulele abrazive
utilizate au dimensiuni cuprinse ntre (3150)m i sunt din diamant, carbur de bor, carbur
de siliciu i carborund.
Densitatea lor n lichid este de (30000 100000)buc/cm3. n timpul prelucrrii, ele i
micoreaz dimensiunile i muchiile li se rotunjesc, datorit solicitrilor la care sunt supuse.
Ca lichid se folosete, cel mai adesea, apa, deoarece are proprieti de umectare bune,
densitate convenabil, conductibilitate termic suficient, este mediu de rcire bun, nu este
toxic i este ieftin.
Concentraia abrazivului n ea este de (25 40)%.
Scula se execut din materiale tenace pentru ca uzura sa n timpul prelucrrii s fie
minim. Ea vibreaz n perioada de prelucrare cu o frecven de (16 35)kHz cu o
amplitudine de (10 604)m, viteza medie de oscilaie, numit i viteza principal, este de
(0,64 8,4)m/s. Ea are aceeai direcie i acelai sens cu procesul eroziv.


48
Viteza de prelucrare depinde de amplitudinea vibraiilor i de presiunea static.
Precizia dimensional a suprafeelor prelucrate ultrasonic este de 0,0127 mm, iar
rugozitatea de (0,3 0,4)m.
Prelucrarea ultrasonic se aplic pentru:
- obinerea gurilor strpunse sau nfundate, cu axe drepte sau curbilinii, pentru
gravare, filete interioare i exterioare, canale profilate n piese din sticl i
mineraloceramice;
- prelucrarea pieselor simple i cu configuraie complex din sticl, cuar, fluorit,
titanat de bariu, n industria aparatelor optice i mecanic fin, materiale
semiconductoare (germaniu, siliciu) diamant tehnic, ferite i alte materiale
mineraloceramice din industria electronic, electrotehnic i aparatelor de msur i
control;
- finisarea filierelor, poansoanelor i matrielor din carburi metalice i recondiionarea
lor dup uzur;
- prelucrarea pietrelor preioase i semipreioase n industria bijuteriilor, a pietrelor
tehnice pentru industria mecanicii fine i aparatelor de msur.

6.2 Instalatia de prelucrare cu ultrasunete
Instalaiile de prelucrare cu ultrasunete sunt asemntoare ca form cu mainile-unelte
de gurit cu coloan sau montant, sau cu mainile universale de frezat, avnd n
componen urmtoarele subansamble specifice:
generatorul de frecven ultrasonor;
blocul ultrasonic;
sistemul de alimentare cu suspensie abraziv sau lichid de rcire;
sistemul de avans al capului de lucru.
Schema constructiv de principiu a unei astfel de instalaie este prezentat n fig. 59,
unde: 1 este batiul mainii; 2 sania transversal; 3 sania longitudinal ; 4 piesa de
prelucrat; 5 cuva de lucru ; 6 pompa pentru trimiterea suspensiei abrazive; 7 , prin
intermediul circuitului de transfer 8, din rezervorul 9 n zona de lucru ; 10 agitatorul de
uniformizare a suspensiei abrazive: 11 concentrator; 12 scula de prelucrare cu profil


49
corespunztor celui ce trebuie realizat; 13 generator; 14 transformator ; 15 redresor;
16 bobin de oc ; 17 condensator; 18 sistemul de avans; 19 sistemul de
poziionare a capului de lucru pe direcie vertical ; 20 sistemul de echilibrare; 21
transductor; 22 carcasa blocului ultrasonic.

Fig. 59. Schema de principiu a unei instalaii de prelucrare cu ultrasunete :1 -batiul
mainii; 2 sania transversal; 3 sania longitudinal ; 4 piesa de prelucrat; 5 cuva
de lucru ; 6 pompa pentru trimiterea suspensiei abrazive; 7 , prin intermediul circuitului
de transfer 8, din rezervorul 9 n zona de lucru ; 10 agitatorul de uniformizare a suspensiei
abrazive: 11 concentrator; 12 scula de prelucrare cu profil corespunztor celui ce
trebuie realizat; 13 generator; 14 transformator ; 15 redresor; 16 bobin de oc ;
17 condensator; 18 sistemul de avans; 19 sistemul de poziionare a capului de lucru
pe direcie vertical ; 20 sistemul de echilibrare; 21 transductor; 22 carcasa blocului
ultrasonic, 23 motor electric, 24 transmisie prin curea, 25 - cuplaj. [11]


50
Generatorul de frecven ultrasonor are rolul de a transforma frecvena industrial (50
Hz) a curentului alternativ de la reea n frecven ultrasonor (1635 kHz) aplicat
transductorului din componena blocului ultrasonic.
Generatoarele industriale de frecven ultrasonor au n general puterea de ieie cu
valorile cuprinse n gama: 0,14 kW, dar pot ajunge i la valori de 10 kW sau chiar mai
mari.
Pentru puteri mici, generatoarele de frecven ultrasonor snt de construcie
tranzistorizat, iar pentru puteri medii i mari, snt construite pe baz de tuburi electronice.
Blocul ultrasonic are rolul de a transforma energia electric cu frecven ultrasonor
primit de la generatorul de frecven ultrasonor, n energie mecanic de aceiai frecven,
concentrat ulterior n zona de aciune a sculei asupra piesei.
Componenta principal a blocului ultrasonic este transductorul ultrasonic, alctuit din
generatorul de vibraii mecanice cu frecven ultrasonor i concentratorul de vibraii prin
intermediul cruia vibraiile sunt transmise sculei de lucru.
In principiu, un bloc ultrasonic este alctuit din urmtoarele elemente (fig. 60): 7
carcasa blocului ultrasonic; 2 vibratorul ultrasonic ; 3 coloana intermediar; 4
concentrator; 5 scul; 6 flana nodal; 7 izolaia acustic ; 8 lichidul de rcire.

Fig. 60. 7carcasa blocului ultrasonic; 2 vibratorul ultrasonic ; 3 coloana intermediar; 4
concentrator; 5 scul; 6 flana nodal; 7 izolaia acustic ; 8 lichidul de rcire.



51
Generatoarele de vibraii mecanice ultrasonore (vibratorul) pot fi de diferite tipuri
constructive; electromecanice (electromagnetice, magnetostric-tive, piezoelectrice etc),
aerodinamice, hidrodinamice, mecanice. n domeniul prelucrrilor dimensionale snt utilizate
cu precdere generatoarele magneto-strictive i cele piezoelectrice.
Construcia generatoarelor magnetostrictive se bazeaz pe proprietatea unor materiale
feromagnetice, ca fierul i nichelul, de a-i modifica dimensiunile sub aciunea cmpurilor
magnetice, iar construcia generatoarelor piezc- electrice se bazeaz pe proprietatea
similar a unor cristale naturale sau artificiale de cuar, titanat de bariu, zirconat de plumb
etc, de a-i modifica dimensiunile sub aciunea unor cmpuri electrice.
Concentratoarele au rolul de a transmite vibraiile mecanice de frecven ultrasonor
de la generatorul de vibraii la scula propriu-zis.
Totodat concentratorul permite i o cretere a amplitudinii vibraiilor, lungimea
concentratorului impunndu-se a fi egal cu un numr ntreg de jumti de lungimi de
und ale vibraiilor produse de generator. Forma concentratorului poate fi: cilindric n
trepte cu seciunea axial variabil dup o lege exponenial conic, cu suprafaa
exterioar cilindric i cea interioar variabil axial dup o lege exponenial cu seciune
transversal dreptunghiular variabil axial dup o lege exponenial etc.
Caracteristica funcional a concentratorului de vibraii este dat de mrimea
factorului de amplificare, care arat de cte ori amplitudinea vibraiilor n zona de lucru
este mai mare dect amplitudinea vibraiilor produse de generatorul de vibraii. Valorile
cele mai mari ale factorului de amplificare (K = 2022) se obin n cazul utilizrii
concentratorilor de form exponenial. De exemplu, n cazul utilizrii acestor tipuri de
concentratori exponeniali specifici n mod deosebit operaiilor de gurire
elementele lor constructive se determin astfel:
In funcie de diametrul gurii prelucrate, se stabilete diametrul d al
concentratorului.


52
In funcie de diametrul d, se determin diametrul de fixare a concentratorului D, cu
relaia: D = Nd [mm], unde: N este raportul de reducere a seciunii concentratorului, avnd
valorile : N = 34, la operaiile de finisare, i N = 45, la operaiile de degroare.


53
7. Concluzii
Utilizarea cuplajelor cu film fluid n industria poate reprezentata o adevrat revoluie,
pentru c ntr-o perioad n dezvoltare chiar i n privina soluiilor mecanice, putem vorbi de
sistem automate.
Avantajele vsco-cuplajelor sunt reale i asta se reflect cel mai bine n gradul larg de
utilizare. Sunt sisteme complet automate, nefiind necesare reglaje sau alte operaii de
ntreinere suplimentare. Au o construcie simpl, uor de aplicat in practic. Funcionarea se
face prin frecare vscoas ceea ce nseamn c uzura este practic nesemnificativ.
Spre deosebire de alte cuplaje, acestea nu produc zgomot, fiind acionate intermitent.
Consumul energetic este redus iar puterea crete, fcnd posibila astfel scderea puterii
motorului ales.
Spre deosebire de alte cuplaje, soluia cu vsco-cuplaj nu necesit traductor de
temperatur, relee i alte fire suplimentare, care pe lng faptul ca ridic preul de cost, reduc
fiabilitatea sistemului.
Se urmrete creterea portanei suprafeelor de frecare prin texturare. Practic, pe
suprafaa discuri se prelucreaz formaiuni cu forme specifice, de dimensiuni controlate care
produc variaii n cmpul de presiuni din fluid. Se poate n acest fel transmite un moment mai
mare iar dimensiunile cuplelor pot i micorate.
Dei ne aflm n pragul unei dezvoltri spectaculoase a sistemelor electronice, menite
sa nlocuiasc sistemele clasice, studiile se ndreapt spre modernizarea soluiei. Behr a lansat
de curnd o variant automatizate a cuplajului care permite ndeprtarea elementului de
comanda mecanic. Modelul nregistreaz mbuntiri din punct de vedere dinamic, timpii de
cuplare / decuplare fiind mai mici iar reglarea mai precis.



54
CUPLAJUL TORSEN[5]

Principala diferen intre viscocuplajul Ferguson si vascocuplajul (diferentialul)
Torsen este reprezentata de modul de aciune al celor doua mecanisme, respectiv: diferenialul
vascos este sensibil la numarul de rotatii iar cel de tip Torsen este sensibil la cuplul
motor.
In acest fel, efectul de blocare al diferentialului de tip Torsen creste automat in funcie
de sarcina la care este supus. Practic, prin folosirea acestui tip de diferenial se elimina
neajunsul supraincalzirii datorat vascocuplajului.
Astfel, avand o rezistenta mai mare, precum si o acuratee mai buna in distribuirea
fortelor pe arborii antrenai. Este insa folosit si in cazul transmisiilor pentru motoare puternice
care, prin folosirea unui diferential autoblocant cu lamele, spre exemplu, ar duce la
transmiterea de ocuri puternice in intreg echipamentul.
Denumirea acestui mecanism vine de la englezescul Torque Sensitive (TorSen), ce
denota practic modul acestuia de aciune sensibil la variatiile de cuplu. Ingeniozitatea
inginerilor a dus la crearea unei bijuterii mecanice, aceasta avnd in componenta sa nu mai
putin de trei grupuri de angrenaje, formate la randul lor din pinioane elicoidale sau cu dintii
drepti.
Forele care apar intre aceste pinioane, precum si unghiurile la care interactioneaza,
determina rapiditatea cu care se transfera cuplul intre axele planetare.



55

Avand la baza variatiile cuplului, acest diferential prezinta un mare avantaj, fiind
practic proactiv, prin aciunea in avans asupra planetarelor si intervenind nainte ca patinarea
sa se produc. [4]
Sistemul reacioneaz la diferitele forte de torsiune care apar intre planetara de intrare
si planetara de ieire (ax antrenor, respectiv axul antrenat). Astfel, exista posibilitatea unei
repartizri variabile a cuplului motor. In cazul diferenialului Torsen, cele doua axe asupra
crora se acioneaz sunt legate intre ele prin transmisie elicoidala. Este limitata astfel turaia
ridicata a diferenialului.
Avantajul tehnologic costa, aspect care se va simti in pretul final de vanzare al unui
echipament, astfel incat, acest tip de diferential nu este raspandit (el gasindu-i utilizarea in
industria auto dar nu pe modelele de mas ci mai degrab pe cele premium).



56
VASCOCUPLAJUL FERGUSON [2]
Diferenialul cu vascocuplaj de tip Ferguson, mai ieftin dect vasco-cuplajul
(diferenialul) Torsen permite transferul puterii prin intermediul unor discuri perforate
montate foarte aproape unul de celalalt astfel nct sa poat fi antrenate de un fluid siliconic.

In cazul in care rotile se nvrt cu viteze apropiate frictiunile sunt mici si mecanismul
este inactiv, insa in momentul in care apar rotatii diferite lichidul siliconic din interiorul
diferentialului se incalzeste si astfel isi mareste vascozitatea. Devenind mai dens, acesta
reduce viteza discurilor si implicit a arborilor planetarelor astfel realizandu-se practic
transferul cuplului intre cele doua axe motoare. [3]
Marele dezavantaj al acestui sistem este practic dat de rezistenta lichidului siliconic,
care, datorita fortelor la care este supus se poate supraincalzi, ducand astfel la distrugerea
discurilor de frictiune si implicit la imposibilitatea de transmitere a cuplului diferentiat catre
arborii antrenai.



57

Bibliografie
1. Pascovici, M. D. i Cicone T. Elemente de tribologie. Cursuri universitare.
Editura Bren.
2. *** Skoda SSP nr. 48 The 2.8 V6 engine for Skoda Superb, 2005
3. *** Skoda SSP nr. 49 The 2.5 V6 diesel engine for Skoda Superb, 2005.
4. *** VAG Service SSP nr. 70 VW LT Visco-Lfterkupplung, 1985.
5. *** VAG Service SSP nr. 78 Golf Syncro, 1986.
6. *** Prospect Behr-Visco-Lfterkupplung fr PKW + Klein-Nutzfahrzeuge.
7. Visco-Control Units and Visco-Differentials, Viscodrive GmbH, 1986.
8. I. Gheorghe, .a. Maini i utilaje industriale, E.D.P., Bucureti, 1980
9. Utilajul i tehnologia meseriei Construcii de maini, E.D.P.,
Bucureti, 1993
10. M. Gafianu, .a. Organe de maini , vol.II, Editura Tehnic, Bucureti, 1983
11. Al. Chiiu, .a. Organe de maini, E.D.P., Bucureti, 1981

Diverse

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diverse

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Facultatea Ingineria i Managementul Sistemelor Tehnologice

este expresia tensiunilor tangeniale

S-ar putea să vă placă și