46.

Cauza Velcea gi Mazdre impotriva Romilniei

Hot5r6rea,*9"

f ff :fi ?Ji;'oorn',

Definitivd la 1 martie 2010

i;\C1uza Vebea gi Mazdre im@riva Rornetliel, Curtea Europeand a Drepturilor Omului (Seclia a_treia), stratuAnd in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, pregedinte,

aceastl dati:

Elisabet Fura, corneliu B?rsan, Bostjan M. Zupaneid, Alvina Gyulumyan, Egbert Mypr, Rnn P.ower, iu_decltori, 9i din Santiago Quesada, grefier de sec.lie, dupd ce a deliberat in-camera de consiliu la data de 10 noiembrie 2009, pronun{i uimetoarea hotirire, adoptatii la PROCEDURA

temeiul art. 34 din Convenlia pentru apirarea drepturilor omului gi a liberta1ibi tunOameniatb (Convenfia).

1. La-originea.cauzei se afli o cererg (nr. 64.301/01) indreptatil impotriva Romaniei, prin cye ? cetileni ai acestui stat, domnul $tefan Velcea (reclamantul) gi doamna Florica ivlazire.(reclamanta), au sesizat curtea ta datete de 11 aprilie 2oob gi 12 aprilie 20o2,in

2. Reclamanlii, cdrora li s-a acordat asistenfi judiciard din oficiu, sunt reprezentiati de doamna N. Popescu, av@at in Bucuregti Guvern'ul romAn (Guvemul) este reprezentat'de agentul siu, domnul R.-H. Radu, din cadrul MinisteruluiAfaceiilor Exterhe.

3. in cererea lor, reclarnanlii susfineau ln mod special cd li s-ar fi incalcat

garantate de afi.2 gi

I din Convenlie.

drepturile

4. La data de 24 martie 2006, pregedintele Sec{iei a treia a decis si comunice Guvernutui cererea..Astfel cum prevede art. 29 $ 3 din Cohvenlie, acesta a decis si,se analizeze in
acelagi timp admisibilitatea gi temeinicia cauzei.

iu

mpr

t. Ctrcumstanlele cauzei

5. Reclamantul s-a nlscut in anul 1919, iar reclamanta in 1949; am6ndoi locuiesc in
Bucuregti.

A. Dnma dtn T lanuarte lg93

domiciliul reclamantului.

6. La data evenimentelor, Tatiana A., fiica reclamantului 9i sora reclamantei, introdusese de divo(. Dat fiind comportamentul violent al solului siu, Aurel A., ea s.a mutat la $liu.n_e_

7. in seara zilei de 7 ianuarie lggg, in jurut orei 1g,o0, Aurel A. gi fratele sdu, George L., agent de polilie, s-au deplasat la domiciliul reclamantului. AurelA. avea de gdnd sa o'convingi pe solia lui si renunfe la procesul de divo( gi si se intoarcd la domicitiut familial. Acegtia au lovit cu putere in ugd gi au srigat;,DedchiOeli! Polilia!". in apartament se aflau reclamantul, solia sa; GeorgAa V, gifiica lor, Tatiana A. 8. Reclam.antul le'a permis luiAurelA. gi luiGeorge L. si intre in apartament. Dupd o scurtd conversafie cu solul sdu, Tatiana A. le-a cerut sa plece gi i-a condus spre iegirea din
apartament,

t'l Publicati in M. Of. nr. 373 din 7 iunie 2010.

Jurisprudenla C.E.D.O. in cauzele impotriva RomAniei

9. Nemullumit cd nu a putut si o convingd pe solia lui sd se intoarcd in cdminulfamilial, Aurel A. s-a infuriat gi a scos un culit cu care a atacat-o pe solia sa. Aceasta a iegit din apartament gi s-a gr[bit spre uga apartamentului aflat la acelagi etai cu cel al pdrinlilor ei.
10. Reclamantul gi solia sa au iegit din apartament pentru a o ajuta pe fiica lor. Aurel A. Fa injunghiat pe reclamant, care s-a prdbugit pe pragul apartamentul aflat vizavi de apartamentul siu. Reclamantul Fa vizut pe Aurel A. sirind peste corpul sofiei sale lungite pe podea $i fugind pe scdri. Conform relatdrilor reclamantului, George L. l-a urmat.pe AurelA. 11. Fiica gi solia reclamantuluiau decedat pe loc. Reclamantul a fost dus la spital. 12. George L. l-a dus pe fratele siu h domiciliul acestuia. Doui ore maitAaiu, AurelA. s-a sinucis. Aesta a l6sat doui scrisori in care merturisea ci le ucisese pe solia gi pe soacra sa.
13. Aceasttr versiune a faptelor este reluati in deciziile autoritalibr de urmirire penali 9i nu este infirmatd de Guvern. Aceasta in ciuda versiunii diferite date de George L. in timpul anchetei.

B. Ancheta penalilindrepktdimpotriva lui Aurd A. (Dosarul penal nr. tl9/P/t99il)

14. Dupd dram6, George L., in calitatea sa de agent de polilie, a informat biroul de polilie nr. 2 din Bucuregti despre cele intimplate. in aceeagi sear6, o 6cnipa formatii dintr-un procuror, 3 poliligti gi un medic legist s-a deplasat la apartamentul reclamantului. Aceste persoane au fost inlocuite ulterior de procurorul Florin C., care a procedat la o verificare a locului faptelor gia luat depoziliile membrilor familiei 8., vecini de palier cu reclamantul. Au fost efectuate 9i fotografii. Cu aceasti ocazie a fost intocmit un proces-verbal in prezenla a 2 martori, care insi nu Fau semnat. Jn acest proces-verbal nu figura nicio menliune referitoare la eventualele acte indeplinite de prima echipi de ancheti.
15. in aceeagi seari, 2 agenli ai Poliliei Bucuregti s-au deplasat la domiciliul luiAurelA. gi au aplicat sigiliu pe apartament in prezenla unui martor. 16. La data de 8 ianuarie 1993, procurorul Florin C. a procedat la vizitarea apartamentului lui

Aurel A. gi al Tatianei A. 9i a intocmit un proces-verbal in prezenla mai multor martori, '[n printre care Constantin T., cumnatul lui Aurel A. acesta se consemna faptul cd in apartament nu se aflau decAt o masi gi doui scaune. Pe masi eraurmai multe cegti de cafea, pahare gi 3 sticle de vin. Procurorul a ridicat un culit gdsit pe podea, a cdrui lami anea12 cm lungime gi 1,5 cm ldlime gialcdruiminer misura 11 cm. Culitulera p5tat cu o substanld de culoare iogie despre care binuia ci este sdnge. Au fost efectuate gifotografii.
Procurorul a dispus gi un examen dactiloscopic al culitului.

17. La data de 8 ianuarie 1993, corpurile lui Aurel A., Georgetei V. 9i al Tatianei A..au fost autopsiate de medicii lnstitutului Nalional de Medicini Legali din Bucuregti (INML). in ceea ce o privegte pe Georgeta V, examenul a relevat in special prezenla unei leziuni de circa 1&-20 cm lungime gi 1,8-2 on lilime, cauzati de o lovituri violentd aplicati cu un obiect tiios giasculit. La data de 13 martie 1993, comisia de controla INML a aprobat rapoartele de autopsie care au fost trimise parchetului la 23 februarie, 16 martie gi, respectiv, 4 august
1993. procuror. Gheorghe 8., tatdl, a declarat ci l-a vdzut pe Aurel A. injunghiindo pe Tatiana A, pe care pirinlii ei incercau si o apere. El a incercat si il imobilizeze pe Aurel A. inainte ca

18. La datele de 11 gi 25 ianuarie 1993, cei 3 membri ai familiei B. au fost audiali de

fiul sdu sd il ia de la locul crimei. Aurelia B., mama, a declarat ci l-a vdzut pe Aurel A. aplicindu-le lovituri de culit Tatianei A. gi Georgetei V., dupd care s-a inchis in apartament.

Ceva mai tArziu, c6nd a iegit din apartament, a vdzut corpurile Tatianei A. 9i Georgetei V. gi pe reclamant, r6nit in abdomen. $tefan B., fiul, a declarat cd a iegit din apartament atunci cind Tatiana A. era deja lungiti pe jos gi reclamantul injunghiat. L-a luat pe tatil siu de acolo gi l-a introdus in apartament. MaitAziu, cind a iegit din nou din apartament, a descoperit corpul Georgetei V. Nu l-a vdzut pe Aurel A. fugind, dar a aflat de la tinerii allafi la parterul clddirii cd Aurel A. coborAse insolit de o altd persoanS. Conform declaraliilor tinerilor, numai Aurel A. avea culit.

46.

Cauza Velcea gi Mazdre

im@

597

T, sora lui Aurel A" Antoniu T'' 19. La datele de 18 ianuarie, 3 9i 12 februarie 1993, Maria de-a Tatianei A., vecinii reclamantului 9i Lucrelia l'' o fiut MirieiT., o O" deasupra celui unde a avut loc drama, au fost audiali persoanl aflatl pe patier-iri

co6gifi.Lri.i,
"t"lriri

de procuror.

aparlinea T.atia.n:i A' 20. t3 data de 18 ianuarie 1993, polilia a rupt sigiliul apartamentuluice lisagi luiAurel n. Cu

gi soacra, ins5. nu le-a te de acesta, in care ,E trii."i c6 igi ucisese so[ia t^ data de Za iuie figg. Una dintre scriiori confinea urmitoarele: i"iitiiii ,in atenlia Parchetului

scrisori aceastir-oc"ri",ludi"n L.,'fratile luiAurelA., a luat cele douipredat poli]iei

aceaste vdnzare. Nu este vina niminui. Ceea ce ,eOe1i in op"ra mea. Nici asta nu este vina nim6nui. Membrii familiei mele nu erau la curent cu "rt" mea. Nimeni nu Stia nimic'" decizia 21. La data de 20 ianuarie 1993, reclamantul i-a solicitat procurorului sf, ll audieze' \inand cont de starea sa de s6nitate precar6.

declaralie: cu banii oblinuli din ffi,di9, am vdndut toate bunurile aflate in cas6 9i am pitit datoriile (cele douX cadavre) fala ochilor

SubsemnatulAurelN.,niscutladatade14februarielg52,inBucuregti,dauurmdtoarea

ci 22. Ladata de 25 ianuarie 1993, reclamantul a fost audiat de procuror' El a menlionat peiiatete sdu, Aurel A., 9i cl intraserd in apartamenl, dupi ce au bitut G;rg" t. fl insolise pe fa uSI. Dupi ce'a iegit din apartament, reclamantul l-a vdzut pe Aurel A' injunghiind-o pe solia sa' fiicaia. in'schimb, nua vizut cine a injunghiat'o 23. La data de 2 februarie 1g93, laboratorul Poliliei Bucuregti a efectuat examenul dactipaplEre. loscopic al culitului gia relevat faptul c5 acesta nu prezenta urme sero24. La data de 10 februarie 1993, procurorul a solicitat INML s6 efec{ueze un examen
logic al culitului.

25. Raportul INML din 16 martie 1993 a constatat prezenla de s&nge uman de grupa A sau AB pe lamd 9i de grupa 0 sau A pe mAner. 26. prin Rezolulia din 20 august 1993, Parchetul de pe l&ngi Tribunalul Municipiului BucuOi.pri cl'asarea cauz6'i. Pentru a ajunge la aceasti concluzie, acesta a constatat c6 auiorul infracliunilor, Aurel A., decedase gi ci nicio alti persoand nu fusese implicati. $i-a intemeiat oeiizia pe mai multe examene medicelegale (rapo,artele de autopsie 9i examinar"" culitului), pe cercetarea la fala locului din 7 ianuarie 1993 9i pe depoziliile celor 3 ie,rrOn ai t'arnni6iB. gi a Lucreliei l. iaportut de autopsie relerilor la Tatiana A' _constata cE prezenta o leiiune de 2,2 cm lilime 9i 11 cm lungime,.cauzati Ue u.1 gulit'-ConfoiT "."".t" O" autopsie referitor la Georg6ta V., aceasta prezenla o leziune de 1,8-2 cm ld!i' 16portrfii fuseseri mE qi Oe 1g-20 cm lungime cauzatdd6 un cufit. Parchetul a constatat ci leziunile g66it in apartamentul lui Aurel A., culit care misura 2 cm.lilime 9i 15 pro*oi" de culitul 9i cea a 6, trn!ir". partnetit a explicat diferenla de.lungime dintre leziunea Georgetei V'polilia nu peb traiectorie lateralS. Nici parchetul, nici culitululprin deplasarea luiAurelA.

Liti"

27. Reclamantul a fost informat despre clasarea cauzei printr'o scrisoare ce i-a fost
adresati la data de 23 august 1993. de autopsie 2g. Ladata de 2g octombrie 1997, reclamanta a solicitat copii ale rapoartelor

l-au audiat pe George L.

i"t"iiio"r"

la mama gi sora sa. l-a data de 29 octombrie 1997, parchetul i le'a trimis.

a 29. La data de 17 februarie 1998, la cererea sa, reclamanta a primit o copie integrali
Dosarului penal nr. 4UPl1993. de 20 august 1993' 30. in tuna octombrie 1999, reclamanlii au contestiat ordonanladin-d{1 Parchetului de pa l6ngi Tribunalul Municipiului pib.iro.r-s.it at

G'; ;;ra

confirmat ordonanla menlionatd maisus' Bucure$i a ^"pi""irita,

C.E.D.O. in cauzele impotriva Rom6niei

C. Ancheta penaliindrepbtdimpdrtva lul George L pe 31. La data de 22ianuarie 1993, reclamantul a depus o plAngere penald la Parchetul de Bucuregti, molival de faptul ci George L. ar fi ocupat ln mod nngE-fidn"tui Municipiului apartamentul cd ii apa4inus6 tiicei sale. Acestra gi-a exprimat teama ca bunurile "n,ii,in apartament si nu dispirdi De asemenea, el a menlionat cd George L' participase

"ff"t" la drama ciin data de 7 ianuarie 1993, in calitate de ,coautor al crimei". 92. La data de 26 ianuarie 1993, ca rispuns la plAngerea reclamantului, parchetul..i-a rrg"iit sa apeteze la calea civili a partajului succesoral al bunurilor ce au aparlinut fiicei

."ir pint*

a rezolva orice neinlelegeie in iegitura cu apaltamentul. L. 33. La data de 25 mai 1993, reclamantul a depus o plangere penfll impotriva lui George de domiciliu, omoi, complicitate 9i tentativi de omor, la Parchetul cu acuzatia de violare i'au sechestrat fiica It4ifi[-r erilr"gti. in ftus, el mai suslinea ci ginerele lui gifra$i acestuia ei gi cd au furat bunurile aflate in apartamentul mai multe orein ziua de dinaintea d'ecesului

plitit la Primiria fiicei sale. De asemenea, el a mai afirmat c6 dupi decesul fiicei sale a apart"m"ntulu! P! care aceasta il cumpirase cu credit, .O"i 9a Bucuregti ratele lunare primirie, "le ulteriorLucian L., fratele lui AurelA., a falsificat, cu ajutorulunuifunclionarde la emise de aceasta, astfel incAt Lucian L. apirea ca gi cum ar fi pldtit chiar el "ntti4"fe acestd rate. 34. La o dati neprecizati,
Parchetul Militar Bucuresti a declansat o anchete. 35. La 28 gi 30 iunie 1993, parchetul i-a interogat pe mai mulli vecini ai reclamantului. g6. La ZT august 1993, INML a Intocmit un raport medical ce stabilea ce bziunile cauzate reclamantului ii pusesera via[a in pericol. 37. La data de 4 mai 1994, dup6 ce a @nstatat existenla mai multor neconcordante inlle Oecf-aia reclamantului gicele pe care Geolge L. le-a datintre timp, parchetul a procedat la .ontrrni"re, acestora. Reclamantul a suslinut in principal cd George L. sosise odati cu fratele siu in apartament. Aurerl A. ar fiinjuhghiat-o pe fiica sa 9i apoiar fi fugit. George L. a

pe acesta dectarat cd el iosise la domiciliul reclamintului dupi fratele stru pentru a'l aiuta de gAnd sl selntoarci^la domiciliulsiu, gi ci iair"niport" bJnurile Tatianei A., care avea pe reclanu a intrat in apartamentul reclamantului. L-ar fi vizut pe fratele sdu lnjunghiindu-i mant, pe fiica gi pe solia a@stuia, insd, fiind cuprins de o emolie puternicl, el nu a reaclioirat. t--a uimat pe fiatele siu cAnd acesta a luat-o la fug6' 3g. La data de i7 noiembrie 1994, parchetula audiat 3 tinericare se aflau la parterulcladirii au vizut dou6 persoane intrind in momentul evenimentelor. ncejtia au declarat in jurul orei 18,30 gi iegind in fugi dupi aproximativ o iumdtate de ortr. impreuna in cl6dire 39. prin Ordonanla din 9 decembrie 1994, ParchetulMilitar.Bucure$i a dispus neinceperea urm6ririi penale iriceea ce privegte infrac'liunile de violare de domiciliu gi de omor. Acesta a e"orge L. intrasein afartameniul reclamantului, dar ci a iegit la cererea acestuia r"iinut "a eurel e. i-a injunghiai pe Tatiana A., Georgeta V. gi pe reclamant. Nu a existat diir urmi. ni.io in1"f"g"re intre ee6,rgi L. gi Aurel A. cu.privire la aceste crime, primul .*,.nd la domF ciliul reclamantului nurnai in sc6put de a-l aiuta pe fratele siu si transpgrte bunurile..ln

ci

opini" pii"f1"tului, aceasta concluzie era confirmati gide scrisorile lisate de AurelA. inain'

te de a se sinucide. 40. printr-o adresi din aceeagi zi, parchetul l-a informat pe reclamant cu privire la solulia de
neincepere a urmiririi Penale.

41. La data de 30 iulie 1997, in urma mai multor plangeri ale reclamanlilor, dintre care doar pe lAngd Curtea cea din 17 martie 1997 a fost depusi la dosar, Parchetul Militar General de Justilie a apreciai ci ancfieta nu era completa, deoarece existau neconSupremi de J"iOi"f" intre dep6z'{iile mailorilor gi a reclamantului, pe de o parte,.gi cea d lui George L.' p. O" ifta parte, fiind neclar dacl acesta din urmi sosise la domiciliul reclamantului odata Prin Lu fratele sau gi in ce loc se afla acesta in timpul com'lterii crimelor din 7 ianuarie 1993. 1994 9i a decis continuarea urmare, parchltul a infirmat Ordonanla din 9 decembrie

46.

Cauza Velcea gi Mazdre imwtnva Romeniei

599

ale ciror urmiririi gi o noui audiere a reclamantului, a lui George L 9i a celorla[i 3 martori l"-i precizat. Acea$a ordonan!5 i-a fost comunicati la data de 6 august 1998 numai nrr" reclamantei.
42.1_a

p" reclamanli, pe George L., pe $iefan 8., pe Aurelia.B' 9i pe Lucrelia l. Reclamanta a faptelor din 7 "uOi"i a solicitat o confruntare tntre 6eorg6 L. gi martori, precum 9i o reconstituire
ianuarie 1993. Generali de Poli[ie 49. La o datd neprecizatfi, reclamanta a depus un memoriu la Direc[ia pentru a denunla implicarea lui George L. gi a lui Constantin T., cumnatul lui Aurel Bucuregti A., gi el-agent de polilie, in desf6gurarea anchetei. i-a rispuns recla44. La data de 20 ianuarie 1998, Direcfia Generali de Polilie Bucuregti

i'a 6 octombrie, 7 gi 28 noiembrie gi 4 decembrie 1997, Parchetul Militar General

manteidupi cum urmeaz* ' -lin T. gi a uini" ,emoriului dumneavoastrd (...) referitor la implicarea colonelul ui constantin parinlii
ianuarie 1993 cu ocazia sinuciderii lui Aurel A'' in --piocesuf-verbal redactat la data de 8 gerban Vod6, a fost depus la dosarul nr. 48/P/93;'colonelul sau situai in str. "pL-rt"r"ntut se afla [in apartament] in calitate de martor; ionstantin T. pirinlilordumneavoastrd cu I de polilie care a aflat ctr o persoani intrase in regedinla "S"ntrf imt""iiunii a furnizat preciziri in 19st sens procurorului care-a condus ancheta; . .

l"rg"rtrfui George r-. in uun" solulioriare. a dosarului penal in care victimele au lost sori dumneavoastri, vi informdm c* (.'.)

Si

"rt6*f - sersentuf drorg"

bcotinentului sal

f-. i-a

i"iortat

Oin seclia de politie nr. 2 (de care

tosi avertizat sa nu se amestece colonelul Constantin impotriva cumnatului siu, George L ('..)":

i'a

verbal, ln.seara de 7 ianuarie 1993, ofilerului de serviciu 9i apa4ins) diama lacare a asistat;

in urm6rirea penald inceputd

din 7 45. La data de 9 februarie 1998, s'a procedat la o reconstituire pa4iaE a faptelor Reclamantul giAurelia B. au indicat poziliile corpurilor.Tatianei A. 9i Georianuarie 1993. ;;ffV; ;r*.;, ;ip, iceea L reclamantului dupi ce au fbst injunghiali. George.L. a refuzat

!a Ur""i" etaiul dnile arJiese loc drama. Procurorul

a intocmit un pr@es'verbal, precum 9i

o schi!6; au fost fdcute fotografii' poziliilor corpurilor din 46. La data de 19 februarie 1998, George L. a confirmat exactitatea februarie 1998, cu exceplia Cebi a corpului Georgetei V', care, dupi pirerea sa, schita din 9 rp"tiui"ff"t lntre apartamehtul reclamantului gi celsituat vizavi, nu in fala scirilor, aga cum arlta schila. unul dintre 47. La data de 3 martie 1998, parchetul Fa confruntat pe George L'.cu.Adrian A', parterul cHOirii ia momentul dramei. Acest tAndr a declarat ci a vizut doui tinerii aflati la

;d;i;

impreuna in clidire in jurul.orei 18,30, care au iegit dupl aproximativ.o dintre acele irrat"t" "ii- i-a putut iOentitica cu- certitudine pe^GeorgeL'L.aca fiind una dezminlit faptul ci ar fi 'dd, p;d""ne, insi nu'i exclus aceasti posibilitate. George f" apartamentul reclamantului odati cu fratele sdu, Aurel A' "i,rn. data de 1g mai 1998, pentru a da curs uneicereri a parchetului din 25 februarie 1998, rE. La grafosco' laUoiitorut Oe expertize ciiminalisticd al Ministerului Justiliei.a efectuat.o expertizl g6site in apartamentul lui Aurel A. tost cd cele doui scrisori

;;;;;;|ilra"d
OJ

mu

de acesta. fuseseri scrise"oi"rriie de de 24 iunie 1998, Parchetul Militar General de pe ldngi Curtea Supremi 49. La data penale. Decizia i'a fost comunicati reclamantului neinceperea urmiririi ft[t
la data de 29 iunie 1998.

;il;;A;i

"-ii"*"t"t

a urmaririi 50. Reclamanlii au formulat mai multe plangeriimpotriva soluliei de neincepere

penale.

pe l6ngi 51. prin Ordonanla din data de 23 decembrie.1999, Parchetul Militar Generalde anchetei. Acesta a constatat in primul CLrt"" Srprrra ie luJilie a hotdrit redeschiderea crimelor rand c6 exista o incomphtiUnitate intre lungimea culitului folosit la sivArqirea

12 cm - gi dimensiunile leziunii Georgetei V., care atingea 1&20 cm. in continuare, acesta a menlionat cd nu s-a verificat daci George L. il ajutase pe fratele siu si comiti crimele. 52. La o dati neprecizati, reclamantul gi un alt martor au fost audiali de procuror.

53. La 7 iulie gi 19, 25 gi 31 august 1999, procurorulinsdrcinat cu anchetaa audiat mai mu[i vecini de.ai lui Aurel A. 54. La data de 15 mai 2000, procurorul Fa audiat pe Constrantin T., cumnatul lui Aurel A., care se dusese la apartamentul acestuia 9i Fa transportat la spitalin ziua dramei. 55. La data de 25 ianuarie 2OO1 afost audiati 9i reclamantra de cdtre procuror. Aceasta a menlionat ci, la data de 12 ianuarie 1993, cAnd s-a prezentat la parchet pentru a intra in posesia bijuteriilor surorii sale, rdmase in custodia poliliei, l-a informat pe procurorulinsdrcinat cu ancheta despre participarel lui George L. la drama din 7 ianuarie 1993. 56. intre 23 ianuarie gi 6 februarie 2001,

a[i 15 martori, veciniai reclamantului, colegide

serviciu aiTatianeiA. gi angajafi ai serviciului Primdriei Bucuregti, rdspunzitoricu incasarea ratelor lunare aferente centratului de credit, au fost ascultali de procuror.

57.1a data de 7 februarie 2001, procurorula dispus o expediza medicolegali care trebuia sd clarifice, ln special, dacd leziunea ce a condus la decesul Georgetei V. ar fi putut fi
produsd de un culit de 12 cm sau de un culit de mai pulin de 18-20 cm.

58. La data de 2 martie 2001, INML a trimis la parchet noul raport de expertizd medicolegald, iar o parte din concluziile sale erau urmitoarele: ,,Este posibil ca leziunea constatatd la victima Georgeta V. si se datoreze manipulirii unui culit cu o lami de 12 cm lungime. Utilizarea unui culit cu o lami mai lungl, intre 18-20 cm, ar fi produs leziuni cu un canal mai lung, corespunzitor lungimii active a lamei gi, pe cale de consecin!tr, o leziune de tip plagi transfixiantd a arterei aorte toracice, deci cu un canal mai
lung."

59. La data de 24 mai 2001, reclamantul a oblinut o copie a acestui raport, cu plata uneitaxe.

60. La data de 18 septembrie 2OOl, dat fiind faptul cd noul raport de expertizd ajunsese la
conc{uzii diferite de cele ale primeiexpertize, doctorila C.G.B., care participaso la realizarea expeftizei din 8 ianuarie 1993, a fost audiatii de procuror. Aceasta s-a limitat la a declara ci rapoilul de autopsie fusese intocmit pe baza constatdrilor obiective gi a mdsuritorilor precise.

61. intr-un raport din 21 noiembrie 2001, procurorul militar a constatat cd concluziile expertizei medico-legale din ianuarie 1993 le contraziceau pe cele ale expertizei din 2 martie 2001 in ceea ce privegte lungimea leziunii Georgetei V. gi ci lama culitului identificat ca fiind corpul delic{ in speli prezenta numai urme de sAnge din grupa A sau AB, in timp ce victimele (reclamantul, sotia sa gi fiica sa) aveau cu tolii grupa 0. ln consecinfi, acesta Fa solicitat comisiei superioare de control din cadrul INML opinia sa asupra ultimului raport de expertizi medico-legd5. 62.\-a data de 16 decembrie 2001, comisia superioard menlionatil mai sus gi-a exprimat

opinia astfel: canalului pl5gii cauzate victimei V.G. nu era de 18-20 cm; traiectoria sa, linAnd cont de formaliunile anatomice lezate menlionate ln raportul de autopsie (pornind din spaliul lV intercostal drept parasternal pind la peretele posterior al aortei de la baza inimii) nu poate depSgi 12 cm. Prin urmare, aceaste leziune ar fi putut li produsd de un cutit cu o lungime de minimum 12 cm, posibil chiar culitul corp delict. 2. Din buletinul de analizi serologici nr. 24211993 reiese cd prezenla [sAngelui] de grupa 0
,,1. Lungimea

nu poate fi exclus6.

3. Explicalia prezenlsi [sdngelui] de grupa AB pe lami gi pe vdrlul culitului 9i [de singe] de grupa 0 pe mdner este cd culitul a folosit ?n linal la sinuciderea agresorului [al cirui sAnge]
era de grupa AB."

63. La data de 10 ianuarie2OO2,lnstitutulde Medicind Legald a informat parchetulci avizul era realizat, dar ci nu avea si ii fie trimis decAt dup6 plata unei taxe. Avizul nu i-a fost
transmis parchetului decdt pe 23 decembrie 2002.

64. La data de 22 aprilie 2002, reclamanlii s-au constituit pa4i civile in cauz6.

46.

cauza velcea gi Mazdre lmwtnva Romlntet

601

65. La data de

in urma rnodificdrilor legislative privind statutul poliligtilor, Produrorul militar a constatat totugi ci cauza afost declinati i" fJr-;r* p"r.netrtri civil. grab6 nejustificatl-de a adopta o solulie' mai ancheta, in prima sa etap6, demonstrase o respeAiv, astfelincAt' in opinia sa' recla' multe elemente nefiind iild'elucidate la momentul anchetei. Totugi, acesta aconstatat ci infirmarea iiirif,i pri"", pune ta inooiaa ,"irttatele pe un ralionament iuridic gregit' rezoluliei de nelncepere'i-r*aririip"n"le se baza

apritie 2003,

parchetul de pe l6ng6 Trib_unalul Bucuregti a dispus ne.fncgPe66. La data de 2 martie 2004, dih mesiiele lisate de..Aurel A', rezulta ci niciun penale. n""tt" rea urmdririi "iat"t "a, cu intenlia sa infrac!'ronall 9i nu participase la " membru al familiei

ffiffi,il. il ;;;;;;

lezidnii Georgetei !., opinia comisiei supe' institut la data de 16 decem' Oe rioare de control a INML referitoare ta raportul reati=it "c"it 9i aajuls ra concruzia c6, din _1993 bde 2001 a infirmar.";;il;il;portrifi ,"oico-regar 12 c.rn' Astfel' leziunea fusese de fapr, teziunea O"otgJJiV]nr""iii putut si depEgeasc6 in apartamentul luiAurel A' ln provocatd de un culit cti olama de 12 cm, Precum iulitutgesit pdrrticipase ti pregatirea sau la comiterea crimelor' O"iidU nu fine, din dosar rezulta "a 6 domiciliui iau oupi oraml 1u poate fi considerat decat Faptut ce t-a condus p" nrr"r

f" .urdnt .are-if "ra frir"gt" dimensiunea

i.

unactdetiinuireaautoruluicrimei,actcenuerapedepsitindreptulromdndincauza
leglturilor de rudenie dintre cei2 birbali' D. Procedura de Partai succesoral in fala Judecitoriei din Bucu67. l-a data de 1 iunie 1993, reclamantul a introdus o.acliune fiicei sdb' Acesta a cerut ca membrii fami' regti pentru partajarea Ornriifoi ." ii aparlinuseri ti suciesiirnea fiicei sale. in opinia sa, acegtia erau nedemni tiei tui Auret A. s6 fie "r.lriio" in r"o"r" c6 ginerele slu cauzase cu intenlie moartea acesteia. in proceduri 68. La data de 15 martie 1994, reclamanta a solicitat Permisiunea.llintervihi ratelor lunare 1993 restul ca p6tise la dati de 1 iulie ca sori a Tatianei A. .ora sa gi solul acesteia cumpdraserd un aparaterente contractutui intervenlie tament. lnstanla a admis cererea de ci inlelege sd o indrepte im' 6g. in aceeagi zi, reclamantul gpa precizat ac{iunea, ardt6nd succesiunea lui Aurel A' poitir"lrilriian' L., singurul care a@eptase reconv.enlionala prin care arita ce 70. La data de 31 mai 1gg4, Lucian L. a depus o cerere litigiu in doui trange' pe 23 martie 9i pe pliitise ratele tunare restiitJ afe aparta.eniuluiin

;;;;;6""*r,"rana

;;;6iarat ;-;;it-ffi-."r6

dispus partaiul bunurilor ce ii 71. prin sentinla din data de 3_februarie.1998, iudecitoria a A. fc.e.1iJ a apreciat cI reclamantul avea dreptul la iiii"nii n.lilri Art"r pe urma ratianei A'' ieclamanta 1a 9/16' iar AurelA'' ca so-l U16 clin masa succes;;"i'a

1 iunie 1993.

il4ift;;J
o

ce revenea *pi"rl"iritr, ta un stert. Luciair L. avea dreptul la intreaga masi succesorali ar fiiitrebuit s6 a Tatianei-A', pe.c?r? Aurel A' lri Aurel A. 9i ta ,n .t"iri oi-n-ii"t" "u.."t9oia prin'uil"r",lnrt"nt" i-a atribuit apartamentul lui Lucian L., biiuteriile

;;

mosteneasca. rertalriantei, iar restul bunurilor mobile reclamantului' t-9{ll?'^iSlltl*.::J,::"*1'?::,3fl:'; zl. Reclamanlii au introdus apelimpotny?

ffi ;i,i:i;1'3lft

ffi;rrffii

iil;d";"^ih.ura"normerorcere"91919tt!11[f!Tl'l"t::^'.:":: ;;#;;ri,;;ffii'ilj"li,ii,i. in'pr,i,'i"'ii'""1?,?-1'1t31^:1:,1tI15:J:::re runare are

a,';;-"fr

"".""t9i ;'lJiiffi .aLucianL:ryP-'i?1i11"::lr:*l*:i:-["::[T

surorii sale, ceea ce ii didea dreptul la apartament'

ffifi; ;?",F o"r"rrt ;lrpt

gs! rfrr ll(a Jrr\r\ smtinla iudecitoriei.
ir I IvYrY. ..-v '

L/g\r ?3.PrinDeciziadindatade6noiembrielggS,TribunalulMunicipiutuiqYgYl"!li.1l"ljiT1t ttfr I llll

a $rr aoesta u apreciat ci SrvwlrtrB pentru omor soraE cerea o hotirare definitivi de condamnare a succesorului or, in spe[a, Aurel A. nu fi inliturat ca mogtenitor al persoanei decedate. .!^^^^ l^ ^.tli pfirtro hotir&re judecatoreisca definitiva, deoarece se sinucise::,l1".p.x1iilj moetenitorul riicei tui Aurei A., putea deveni

Baz6ndu-se pe exislenla unei jurispru::,11:,:"ft3::""fl art. 655 din codul civil ie reglementa :.?Y'-tl?s::1:

ffi,q;:f,;1il,'i;;;;il.;i;;i;b

ARGES

602

Jurisprudenla C.E.D.O. in cauzele impotriva Rom6niei

74. in ceea ce privegte plata ratelor tunare, pe baza elementelor de probd depuse la dosar, instanla a constatat cd ele fuseserl pldtite in primi lazd & Lucian L. 9i cd, prin urmare, apanamentuliifusese atribuit pe buni dreptate. lnstanla Fa indicat reclamantei calea unei acliuni ln restituire lmpotriva primAriei. 75. Rechmanlii au formulat recurs. Reclamantul a cerut din nou ca Lucian L. si fie inliturat de la succesiunea fiicei sale. Reclamanta a solicitat ca apartamentul sd ii fie atribuit, avAnd ?n vedere c6 ea pldtise prima restul ratolor lunare. 76. Prin decizia rdmasi definitivl din data de 14 octombrie 1999, Curtea de Apel Bucuregti
a confirmat deciziile anterioare.

ll. Dreptul intern pertinent

7.

Articolul655 din Codulcivil prevede urmtrtoarele:

nedemni de a succede gi prin urmare exclugi de la succesiune: ci a omor&t sau a lncercat str omoare pe defunct; 2. acela care a flcut in contra defunctului o acuzalie capitali, declarati de judecatd calom"Sunt
1. condarinatul pentru

nioasi; 3. mogtenitorul major care, avAnd cunogtinla de omorul defunctului, nu a denunlat aceasta
justitiei."

Prevederile relevante din noul Cod civil romAn din 17 iulie 2009, care nu a intrat incd in
vigoare, sunt urmdtoarele: Art. 958. Nedemnitatea de drept
,,(1) Este de drept nedemna de a mogteni:

a) persoana condamnate penal pentru sdvArgirea unei infracliuni cu intenlia de a-l ucide pe
cel care lasd mogtenirea; (2) in cazul ln care condamnarea pentru faptele menlionate la alin. (1) este impiedicati prin decesul autorului faptei (...), nedemnitatea opereazi daci acele fapte au fost constatate printr-o hotirAre judecitoieasci civild definitivi. (3) Nedemnitatea de drept poate fi constatate oricAnd, la cererea oricdrei persoane interesate sau din oliciu de cltre instahla de judecati ori de cdtre notarul public, pe baza hotir&rii judecitoregti din care rezultl n6demnitatea.n

(...)

,l

l
j

in oRepr l. Asupra pretinseiincilciri a arl.2din Convenlie 78. Reclamanlii suslln cl autorititile nalionale nu au efectuat o ancheti rapidl

gi eficienti pentru a identifica gi a pedepsi toate persoanele rispunzitoare pentru drama din 7 ianuarie 1993. Ei invoci art. 2 din Convenlie, care prevede urmitoarele: Articolul 2 la viafi al oricdrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate li cauzati cuiva "Dreptul ln mod intenlionat, decAt ln executarea unei sentinle capitale pronunlate de un tribunal in cazul in care infracfiunea este sanctionati cu aceastd pedeapsi prin lege. 2. Moartea nu este considerattr ca liind cauzata prin incilcarea acestui articol in cazurile in cars aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesari la fo(d: a) pentru a asigura aptrrarea oricirei persoane impotriva violenlel ilegale; b) pentru a efectua o arestiare legali sau pentru a impiedica evadarea unei persoane legal
delinute; c) pentru a reprima, conform legii, tulburdri violente sau o insureclie."

A. Asugaadmtslbtlifitl
79. Curtea constati ci reclamanfii se plAng, in speld, de ineficienla anchetei realizate care, potrivitopiniqi lor, nu a asigurat protec[ia,prin lege" previzuti de prima frazl, a art. 2. De

aSe]npnea,Cpileaobserv6cipi(ileadmitam&ndouic6estecompetenldrationetemporis

si

analizeze"tapittrl de cerere al reclamanfilor intemeiat pe art. 2 din Convenlie. Cu toate aceilea, ea este obligati si analizeze din oficiu competenla sa in acest sens.

46. Cauza Velcea gi Mazdre impotriva Romdniei

80. Din jurisprudenla Cu(ii, in special din tlotCrdrea

nr. 59.53200, CEDO 2006-lll), rezulti

Bledk5

faptele constituie ingerinla pretinsd. Astfel, Curlea a stabilit cd este esenlialsi realizeze in fiecare cauzi dati fixarea exada in timp a incdlcirii pretinse. Ea trebuie si lin6 ont in acest sens atAt de faptele de care se plAnge reclamantul, cit gi de sfera de aplicare a dreptului garantat de Convenlie, a cirui ?ncllcare este pretinsi, coea ce poate presupune o anumiti dificultate atunci c6nd cererile se bazeazi pe fapte ce reprezinti o prelungire a unei situalii sau o inl5nluire de evenimente dintre care unele se situeazi inaintea datei ratificlrii sau, daci este cazul, inaintea datei de recunoagtere de citre statul pAr&t a dfeptului la pldngere individuali, cAnd aceasta nu era incd facultativd (vezi Bledi6, menfionati mai sus, SS 77 Si 82, llagcu gi a$ii impotriva Motdovei gi Rusiei[MC], nr. 48.787199, SS 402, 403, 459, 462, 463, CEDO 2004-Vll, Ya$ci gi Sargin impotriva Turciei, HotirArea din 8 iunie 1995, seria A nr. 319-A, p. 16, S 40, gi Broniowskiimpotriva Potoniei[MC], nr. 31.443y96, S 122, CEDO

ci

competenp trebuie

si

lmpotriw Cnra,tiei (MCl,

se determine in raport cu

2004-v). 81. Curtea reamintegte ci obligalia procedurali pe care o cuprinde arl.2 dea efectua o ancheti eficienta a devenit o obligalie distinctd gi independent6. Degi provine din acte privind aspectele materiale ale art. 2, ea poate da nagtere constatarii unei^,ingerinle" distincte gi independente, in sensul HotiirArii Bledi (menlionati mai sus, $ 88). [n aceastd misuri, ea poate fi consideratl ca o obligalie distinde ce rezultd din art. 2 gi care poate sa i se impund statului, chiar daci decesul a avut loc lnainte de data critici. 82. Cu toate acestea, linand cont de principiul securitiliijuridice, competenla tn timp a Curlii
de a verifica respectarea obligfiei procedurale ce reiese din art. 2 referttoare la un deces anterior datei critice, adici data recunoagterii de cdtre statd parat a dreptului la plAngere individuald, nu este nelimitatd (Silih impotriva S/ovenief [MC], nr.71.463101, S 161, 9 aprilie 2009). 83. in primul rAnd, este clar c6, ln cazul unui deces intervenit inainte de data critici, numai actele gi/sau omisiunile de naturi procedurali ulterioare acestei date pot intra sub competenla temporald a Cu(ii.

84. in'al doilea rAnd, pentru ca obligaliile procedurale impuse de arl.2si devini aplicabile, trebuie sa existe o adgvirati legdturi intre deces gi intrarea in vigoare a Convenliei pentru
statul pdrAt.

Astfel, trebuie stabilit faptul cd o parte importantil a mtrsurilor procedurale impuse de acea$a prevedere - nu numai o anchetl eficienti cu privire la decesul persoanei in cauzi,

Totugi, Curtea nu exclude posibilitatea ca, in anumite circumstanfe, aceastd legiturd si poata sa se sprijine gi pe necesitatea de a verifica daci garanliile oferite de Convenlie gi
valorile care o susfin sunt protejate ln mod real gi efectiv.

ci 9i declangarea unsi proceduri adecvate cevizeazd stabilirea cauzei decesului gi obligarea celor vinovali si rdspundd pentru actele lor lVo imptriva FnnleilMCl, nr. 53.92400, $ 89, CEDO 2004-Vlll) - au fost sau ar fitrebuit si fie puse in aplicare duptr data critici.

85. Curtea reamintegte incd de la inceput ci, in ceea ce privegte cererile introduse impotriva Rominiei, competenp sa ratione temporisincepe la 20 iunie 1994, data la care a avut loc recunoagterea de cdtre acest stat a dreptului la plAngere individual6 (Vasilescu impotriva RomAniei, Hotdrirea din 22 mai 1998, Culegere de hotdrArigidecizii 1998-111, p. 1075, $ 49). 86. Curtea observd cd, astfel cum a fost formulat de reclamanli, prezentul capit de cerere acoper6 perioada care a inceput in momentul in care autodtdfile au fost anunlate despre actele comise la data de 7 ianuarie 1993 gi se incheie prin finalizarea procedurii prin care acestea au awt posibilitatea sI repare incilcirile pretinse impotriva statului (vezi gi Selmouniimpotriva Franlei [MC], nr. 25.80994, S 74, CEDO 1999-V), respectiv la data de 2 martie 2004, deci cu mult dupi data la care a intrat ?n vigoare recunoagerea de ctrtre
RomAnia a dreptului la plingere individuald.

87. Curtea observd

ci capltul de cerere procedural al reclamanlilor se referi, in principal, la procedura judiciari pornitd impotriva polilistului George L. care a fost efectuati, ln cea mai
mare parte a ei, dupi intrarea in vigoare a Convenliei gi al cirei obiect era tocmai stabileasca circumstranlele dramei din 7 ianuarie 1993 gi orice eventuali rispundere.

si

Jurisprudenla C.E.D.O. in cauzele ?mpott'iva Rom6niei

88. in lumina considerentelor de mai sus, Curtea statueazi ci este competenttr ratione tempris si analizeze pretinsa incilcare a afi.2 sub aspectul sdu procedural. Curtea se va limita la a cercetia dacd faptele petrecute dupi in_trarea in vigoare a Convenliei pentru Romdnia dezviluie o incdlcare a acestei prevederi (Silrh, menlionati mai sus, $ 167).

B. Asupra fondutut
1. Argumentete

fi$itor

a) Guvernu!

89. Guvernul consideri cd ancheta condusa de autorilalib nalionale dupf, tragedia din 7 ianuarie 1993 a respectat condiliile de eficienli gi obiectivitate impuse-gici, prin urTalg, autorilalile romine gi-au indeplinit obligalia procedurali ce le revenea in temeiul art. 2 din
Conven!ie.

90. in prima procedurl penali care l-a vizat pe Aurel A. gi care s-a finalizat cu clasarea cauzei la data de 20 augUst 1993, au fost efecituate mai multe acte: cercetare la fala locului, in prezenla martorilor, in apartamentul reclamantului 9i in cel al lui Aurel A., fotografii judiciare, 6xpertize medico-tegale, expertizi dactiloscopicd, audierea a 11 martori. 91. in urma plAngerii reclamantului referitor la participarea lui George L. la dram6, a fost deschisi o anchetl gi s-au realizat mai multe acte: audierea a.numerogi martori, confruntarea reclamantului cu George L. gi a acestuia din urm6 cu un vecin al reclamantului, reconstituirea faptelor, expertizd grafoscopictr gi o noui expertizi medico-legald.

in procedurd. Astfel, parchetele le-au comunicat reclamanlilor deciziile luate, iar reclamantei i s-au comunicat fotocopiile solicitate ah documentelor diri dosar. in plus, confruntarea dintre George L. givecinul reclamantului 9i
92. in plus, apropialii victimelor au fost implicali
reconstituirea faptelor au fost dispuse la cererea reclamantei.

93. in speli, nu poate fi vorba de o lipsi de obiectivitate. in primul rAnd, George L. nu s-3 folosit de calitatea sa de polilist in timpul dramei din 7 ianuarie 1993. ln al doilea rAnd, principiul lipsei oricirei legituri ierarhice sau institulionale intre persoanele insircinate cu ancheta gi cele implicate in evenimente a fost respectat pe deplin. Singurul{apt ci procurorii erau cadre militare ca giinvinuitul nu poate constitui o probi de lipsi de independenli. Spre deosebire de ceea ce s-a intimplat in Cauza Bursuc impotriva RomAniei(nr. 42.06d98, HotirArea din 12 octombrie 2004), niciun polilist nu a participat la anchetf,. 94, in final, ordonanlele de neinoepere a urmdririi penale s-au lntemeiat pe mijloacele de probi administrate in timpul anchetei. in orice caz, ultima ordonanld din data de 2 martie 2004 corespunde tuturor criteriilor ce au condus la anularea ordonanlei anterioare de neincepere a urmiririi penale.

b) Reclamanfll 95. Reclamanlii semnaleazi maimulte disfunclionalitdliin cadrulcelor doui anchete penale desfigurate. 96. in ceea ce privegte ancheta lndreptattr lmpotriva lui Aurel A., procesul-verbal lntocmit chiar in seara in care a avut loc drama nu conline nicio mentiune cu privire la actele indeplinite de prima echiptr de anchetl gi, pe de altd parte, Guvernul pArAt nu a oferit nicio explicatie pentru schimbarea procurorilor insdrcinali cu ancheta. ln plus, procesul-verbal nu a fost semnat de martorii menlionaliin telt. Mai mult, perchezifia la domiciliul lui AurelA. nu a avut loc decAt a doua zi dupi dram6, ceea ce a dus la distrugerea gi pierderea unor m'rjloace de probi foarte importante pentru anchetil. 97. Autorita$b nu au deschis din oficiu o ancheti impotriva polilistului George L., degi reclamanlii lb informaseri despre implicarea acestuia in incident. De asemenea, au existat mai multe lacune ln efectuarea anchetei: procurorul nu a dispus efectuarea testului de alcoolernie a lui George L., iar scrisorile lisate de Aurel A. in apartamentul diu nu au fost
ridicate.

46. Cauza Velcea gi Mazdre

impofiva Romdniei

98. Ancheta nu fost realizatd nici cu celeritatea necesari: reconstituirea faptelor nu a avut loc decdt abia la 9 februarie 1998, adici dupi mai mult de 5 ani de la momentul dramei, explice diferenla dintre raportul de expeilizi din 16 decembrie 2001, care trebuia dimensiunea leziunii Georgetei V. gi lungirnea culitului descoperit in apartamentul lui Aurel A. nu a fost depus la dosar decat h data de 23 decembrie 2002, adici.dupi mai mult de un an de la intocmirea sa, iar expertiza grafoscopicd a scrisorilor ldsate de Aurel A. nu a fost dispusd decAt la data de 25 februarie 1998, adici dupi circa 5 ani de la data la care au fost prezentate parchetului, la data de 24 iunie 1993. 99. Reclamanlii nu au avut acces ln mod adecvat la derularea procedurii. Astfel, ei nu au oblinut copia 6piniei comisiei superioare de control din cadrul INML din 16 decembrie 2001 Oei6t dupd plata uneitaxe. in plus, rezolutiile de neincepere a urmtrririi penale din 9 decembrie 1994 gi 2 martie 2OO4 nu le-au fost'comunicate; ei au aflat de ultima rezolulie menlionatl mai sus numai in momentul comunicirii observafiilor Guvernului formulate in cadrul

si

de impa4ialitate obiec.tivi a procurorilor militari care au efectuat timp de 10 ani ancheta

impotriva lui George L., fale de poliligi, deoarece ei sunt, ca gi acegtia din urmd, cadre militare active subordonate ierarhic. Parchetul oare a preluat cauza ulterior a dat rezolufia de neincepere a urmiririi penale din 2 martie 2004 pe baza probelor strAnse numai de parchetulmilitar. 101. in final, impar[ialitatea expe(ilor care au intocmit avizul medico-legal din 16 decembrie 2001 este discutabiE, avAndu-sein vedere legdtura institulionaH de subordonare ce exista intre expe(ii medici legigtigi executiv. De altfel, INML este o institulie coordonatii de un organ compus din reprezentanlii Ministerului Just(iei, ai Ministerului de lnteme, ai Ministerului Sdniliilii gi ai parchetului - consiliul superior de medicind legald - gi controlati de Ministerul SanaUiii. in plus, dkeclorii INML 9i ai institutelor regionale de medicind legald sunt numili de ministrul sindtilii. Mai mult, finanlarea INML este asigurati in principal prin subvenlii inscrise in bugetul aceluiagi minister. 2. Aprecierea Cu$ii a) Prlnclpllle care se desprtnd din lurlsprudenla Curfli 102. Curtea reamintegte ci obligalia de a proteja dreptul la vial{ pe care o impune art. 2, coroboratd cu obligalia generali care ii revine statului ln baza art. 1 din Convenlie de a oricdrei persoane aflate sub jurisdiclia sa drepturile gi libertdlile definite in (...) "recunoagte Convenlie", presupune gi impune desfdgurarea unei forme de anchetd oficiali efectivl atunci cand recurgerea la fo(i a determinat moartea unui om lvezi, mutatis mutandis, McCann gi a$ii lmpotriva Regatului Unit, Hotdrirea din 27 septembrie 1995, seria A nr. 324, p. 49, S 161, gi Kaya impotriva Turciei, Hotirirea din 19 februarie 1998, Culegere 1998-1, p. 329, S 105), O astfel de anchetd trebuie si aibi loc in fiecare situalie in care a avut loc moartea unei persoane in urma recurgerii la fo4a, indiferent daoe autorii bdnuili sunt agenli ai statului sau nigte terfi (Iahsin Acar impatriva Turciei[MC], nr. 26.W7195, $ 220, CEDO 2004-lll). lnvestigaliile trebuie si fie in primul r6nd aminunlite, impa(iale gi derulate cu atenlie (McCann gi a$ii impdriva Regatului Un& citatd anterior, p. 49, SS 161-1 63, 9i Qakici imptriva Turciei lMCl, nr. 23.657 194, S 86, CEDO 1 999-lV). 103. Cu toate acestea, indiferent care ar fi modalitdlile de anchetd, autoritdfile trebuie sd acfioneze din oficiu, de indati ce cauza le este adusi la cunogtinld. Ele nu le pot lf,sa apropialilor defunctului initiativa de a depune o plingere formali sau do a'gi asuma respon' sabilitatea unei proceduri de anchetl (vezi, de exemplu, mutatis mutandis, llhan impotriva Turciei[MC], nr. 22.277193, S 63, CEDO 200GVll, gi Finucane impotriva Regatului Unit,
nr. 29.178/95, S 67, CEDO 200&Vlll). 104. Ancheta desfigurati trebuie si fie gi eficienti. Aceasta inseamnd

lfl). lnrrocAnd Cauza Bursuc

lmpotriva Romdniei(cilati anterior), reclamanlii denunltr lipsa

ci

ea trebuie sd fie

adecvatd, adicd sd permitd identificarea gi, eventual, pedepsirea persoanelor vinovate (Ramsahai gi atlii impotriva Olandei[MC], nr. 52.391/99, S 324, CEDO 2OO7-...). Aici nu

Jurisprudenfa C.E.D.O.

?n

cauzele ?mpotriva RomAniei

este yorba de o obligalie de rezultat, cide s obligalie de miiloace. Autorititile trebuie si ia misurile care le sunt dcesibile in limite rezonabile pentru a stringe probele referitoare la incident (Tanrikutu [MC], nr.29.763194, SS 101-110, CEDO 1999-lV, S 109,9i Salman imptriva Turciei lMCl, nr; 21.986/93, S 1 06, CEDO 2000-Vl l). 105. Tipul gi gradul examenului care corespunde criteriului minim de eficienli a anchetei depind de birLumstanlele spelei. Ele se apreciazd pe baza- tuturor faptelor relevante 9i posibil sI se reducA linindu-se cont de reditalib piactice ale muncii de anchet6. Nu este iarietatea situaliilor care s-ar putea produce la o simpli listi de actg de anchetd sau la alte criterii simplificdle (Tanrikulu, mentionati mai sus, Kaya, menlionatii mai sus, pp. 325-328, SS 8S91, Gtiteg lmpotriva Turciei, Hotlrirea din 27 iulie 1998, Culeggre, 1998-!V, pp.173*'1733, S$ 79{1, Velikovaimpotriva Bulgariei, nr. 41.48U98, S 80, CEDO 2000'Vl,

intr-o situalie anume. Totugi, un rispuns rapid al autoritililor atunci c&nd este cazul si se ancheteze'recurgerea la fo{e cauzatoare de moarte poate fi considerat, ln general, ca esential pentru i pistra inciederea publicului in respectarea principiului de legalitate 9i pentrir a evita orice urmd de complicitate sau de tolerantd in legiturl cu acte ilegale (McKen impottva Regatului Unit, N.28.88995, S 114, CEDO 2001-lll). 107. Din aceleagi motive, publicul trebuie sd aibd un drept de consultare suficient asupra anchetei sau asupra concluziilor ei, astfel incit si poata fi contestati rispunderea atAt
teoretic, cAt 9i practic. Gradul neoesar de control al publicului poate varia de la o situalie la

gi audanimptrivaTurciei, nr. 28.298/95r $ &3, 20 aprilie 20M). 106. O cerinld de celeritate gide diligen[d rezonabili este impliciti!n acest context. Trebuie admis faptul'ci pot exista obstacole sau dificultdli care impiedici ancheta sd progreseze

alta. Cu toate acestea, in toate cazurile, apropialii victimei trebuie si fie implicali in proceduri in mdsura in care este necesar pentru protejarea intereselor lor legitime (Gilleg,
menlionata mai sus, $ 82, gi McKen, mentionati mai sus, S 148).

b) Apllcarea acestor prlnclpll generale in

speli

108. Curtea observi ci ln cauza de fald a avut loc totugi o anchet[ la inifiativa autoritililor: Parchetul de pe lingi Tribunalul Bucuregi a efectuat o ancheti imediat dupd dramd gi au fost luate mai multe mdsuri pentru a conserva mijloacele de probi la locul crimei. Cu toate acestea, degi au fost informate despre implicarea lui George L. in faptele respective, autoritilile nu au efectuat, in primi faz6, investigalii cu privire la acesta. Abia dupi mai multe luni, in urma unei pl&ngeri penale formale a reclamantului din data de 25 mai 1993, autoritllile au procedat la investigatii. 109. in ceea ce privegte caracterul adeorat al arphetei, Curtea constatd anumite insuficienle 9i lacune. Astfel, procesul-verbal intocmit chiar ln seara dramei nu conline nicio menfiune referitoare la actele indeplinite de prima echipd de anchetl gi nu a fost datl nicio explicatie referitoare la inlocuirea acestei echipe; perchezi[ia la domiciliul lui Aurel A. nu a avut loc decAt in ziua urmdtoare dramei; scrisorile lEsate de Aurel A. ln apartamentul siu nu au fost ridicate de procuror, cl au lost luate de fratele lui Aurel A., care le-a transmis parchetului cdteva luni mai tAziu. La toate acestea maitrebuie adiugat laptul ci George L. nu a fost

in cadrul primei anchete, parchetul mu[umindu-se s{ claseze cauza motivat de decesul lui Aurel A. Degi toate faptele menlionate mai sus au avut loc inaintea datei de intrare in vigoare a Convenliei pentru RomAnia, respectiv la data de 20 iunie 1994, Gurtea ayeciaztrci, in spe1a, este'vorba de elemente care au avut cu siguranti o inlluenl5 asupra modului de solulionare a procedurii penale gi de care va trebui, prin urmare, sI lini cont. 110. Curtea reamintege ci, pentru ca o ancheti desfigurati pentru fapte de omucidere sau de rele tratamente comise de agenli ai statului sd poattr fi considerati eficienti, persoanele rispunzitoare de anchetd gi cele care efectueaztr investigaliile trebuie si fie independente de cele implicate in evenimente (vezi, de exemplu, hotdrArile Gilleg, menlionatd mai sus, SS 81-82, gi O$ur imptriva Turciei [MC] nr. 21.95493, CEDO 1999-111, SS 91-92). Aceasta presupune nu numai lipsa oriclrei legituri ierarhice sau institulionale, ci gi o, independenld
audiat

prac{icd (vezi, de exemplu, Hotirirea figi lmpotriva Turciei din 28 iulie 1998, Culegere 1 998lV, SS 8H4, gi Kelly gia$iilmpotriva RegatuluiUnit,nr.30.054/96, S 1'14, 4 mai2001).

46. Cauza Velcea gi Mazdre

impotnvglgrnlnie!

607

si admiti ci George L nu a aclionat in timpul dramei din 7 ianuarie 1gg3 in caliiatea sa de agent de polilie. cu toate acstea, curtea apreciaza oi inOep"nOenta procurorilor militari cire au condu's ancteta este indoielnici, avind in vedere ;"g6;;i"rU nalionat{,in vigoare la data evenimentelor. intr'adevir, in cauze anterioare, Cirt"" a statuat O'eja c6 a avut loc incilcarea laturii proce_durale a alt' 3 din cauza lipsei de plAngeri inOependenla a prburoilor militari chemali.sd conduci ancheta in urma unei priviriO acuzalia de rele tratamente, lridrep'tati irmpotriva.unolrygnli de polilie lturbu dnn; impdrtva Romdniei, nr. 46.43C/99, $ 61, 5 oc'tomMe 2!!4,.grecum.9i Bursuc fi-pot*a Aorien6i, menlionate mai sus, S 1OA. Cudea a constatat.ce ace$ia.erau,-la ,6r"ntut respectiv, cadrb militare active, intocmai ca 9i procurorii rnilitari, avAnd agadar gr"dJ;ifit"r", Ou"rranOu-se de toate privilegiile in materie, fiind rispunzdtori de incibarea i"grti6i Je Olscipfna mifitari gi ficAnd parte din structura militard, bazati pe principiul su[ordonirii ierarhice (Barbu'Anghelescu, menlionatd mai sus, S! 40-43)' Curtea igi -gi nu vede niciun motiv de a se indepiila de la ea in reitereazd constatarea anterioari
111. Curtea este dispusd

'iriirt:io,

""ri"G de alti parte, Curtea observd c6, degi cauza Fa fost transmisi la data de 7 aprilie 112. pe iOOb i"i.t"trifi d;'pe l6ngi Tribunalul Municipiului B-ucuregti, acesta din urml nu a penalg 11 luni
inO"pfinit niciun act de'arrcheii gi s-a limitat sd dispun6. neirtceperea urmaririi maii&rziu, la data de 2 martie 2b04. tntervenlia acestuiparchet nu este suficient5, in opinia Crrtiildriru-" rorp"n." tipsa de indepehdenfi a procurorilor militari care au strAns
maj6ritatea mijloacelor de probtr pentru ancheti'

f"1i (iezigi Melinteimpo{riva Romdniei,nr.43.247102,

S 27,

noiembrie 2006)'

divulgarea sau pubticarea unor rapoarte ale poliliei 9i a unor elemente referitoare la anchete poatj ridica probleme sensibile gi poate piezenta riscul producerii unor consecinte prejudiciabile pentru particulari sau peniru alte anchete. Agadar, nu se poate considgla ca o ferinla ce reiese automat din art. 2 din-Convenlie ca apropiaJii unei victime si poati avea accei l" anchete pe tot parcuftiul deslaguririi'sale. Accesul necesar al p.ublicului sa3.al ipropialilor victimei poate fi acordat-in alte^stadii ale procedurilor disponibile (vezi, printre aitete, McKerr, menlionatii mai sus, S 129). in plus, Curtea apreciazi ca art. 2 nu le impune -rtoritalnor de anch'eti obligalia Oe Oa curs oricdrei cereride mtrsuride investigare ce ar putea fi'formutati de un apioiiat al victimei in timpul anchetei (Ramsahai, mentionati mai

113.

in ceea ce

privegte participarea reclamanfilor la proceduri, Curtea reaminte$e

ci

sus, $348). 114. in spel6, Curtea observd cI parchetula admis cererea reclamanteide a primio copie a probelor'affite in dosarul primei anchdel astfg!, partea intere-s-ati a primit o copie a rapoar' ietor Oe autopsie ta data ite 28 octombrie 1997 (paraglafu! 26 de mai sus) 9io coPie inte' grald a dosaiuluila data de 17 februarie 1998 (paragraful2T de maisus). [n plus, in cadrul

6ebi de-a doua anchete, parchetul a dat curs cererilor sale de a se realiza o confruntare intre George L. gi ceilafii martori 9i de se a face reconstiluirea faptelor. Cu toate acestea, ?n .e""." piiveStd suslinbrea reclamanlilor referitoare la necomunicarea rezoluliilor de.neinpeiale din 9 decembrie_1994 gi.din 2 martie 2@4, adoptate ln cadrulcelei ."p"r" "'r-iririi de'-a doua anchete, Curtea con$ata ce Guvernul nu a oferit niciun element care si dore' deasca contrariul. Ea observi ci, daci parchetul l-a informat pe reclamant, printr-o adrestr toart" sum"rd, ci prima rezolqie fusese adoptatl, acesta nu a procedat in acest mod decAt 's-a limitat la aceasta (vezi paiagraful 40 de mai sus). Or; pentru respeAiva'rezolulie gi nemotivarea unei rezolutii de nelncepere a urmiririi penale in cadrul unei cauze controver' ."tJ p*t", ln sine, si diuneze lncrederii publicului gi risci si iilipseasci pe apropiatiivicti' metor de un agces la informalii referitoare la o chestiune cruciall pentru ele 9i sd impiedice orice contesthre eficienti a sbtuliei. Gontrolulpubliculuigi accesulfamiliei la ancheti, care sunt obligatorii, au lipsit agadar in cursul anchetei. 115. in plus, Curtea constati o incetineali viditd in desfigurarea ancietei referitoare la impticar6a lui George L. in evenimente. in primul rand, aceasta observd ci ancheta a durat iepiezinta, in bpinia sa, un termen nerezonabil in sine. in plus, mai mult de 11 ani, .""" "" din partea procurorilor insdrcinali cu dosarul: reconstituirea ea observd o lipsd de diligen[d

" faptelor nu a avut loc decAt la 9 februarie 1998, gi aceasta ca urmare a cerenr reclamantei, iar o expertizd meniti

si

identifice autorul celor doui scrisori gtrsite in apartamentul lui Aurel

A. nu a fost dispusi decdt la data de 25 februarie 1998, adici dup6 mai mult de 5 ani de la petrecerea dramei. Mai mult, abia dupi 8 ani gijumitate de la data faptelor ce fac obiectul litigiului parchetul a incercat sd elucideze problema diferenlei dintre dimensiunea leziunii Georgetei V;, constatate prin raportul medico-legal din 13 martie 1993, gi cea a culituluidescoperit in apartamentul lui Aurel A. Astfel, la data de 21 noiembrie 2001, procurorul militar a dispus o noui expertizi. Cu toate acestea, degi raportul era pregdtit incd din 16 decembrie 2001, acesta nu a fost depus la dosarul anchetei dectt la data de 23 decembrie 20O2, adicd dupi mai mult de un an, din cauzi ci parchetul nu a achitat taxle solicitate. in final, Parchetului de pe lingi Tribunalul Bucuregtii-a trebuit aproape un an din momentulin care i-a fost atribuitd cauza,ln luna aprilie 2003, pentru a dispune neinceperea urmdririi penale, degi niciun act de ancheti nu fusese realizat intre timp (paragraful 64 de mai sus).

c) Concluzie
116. Curtea apreciazd cd elementele de maisus ii sunt suficiente pentru a concluziona ci procedurile legate de rolul agentului George L. in drama din 7 ianuarie 1993, care s-a soldat cu decesul a doui rude ale reclamanlilor 9i cu v6tdmarea gravi q reclamantului, ce i-a pus in pericol viala, nu au constituit o ancnAi rapidd gi eficientd. in consecin!6, autoritalib romAne nu au resBectat obligalia procedurali ce reiese din art. 2 din Conventie; prin
urmare, ln aceasti privinli a avut loc lncilcarea acestei prevederi.

ll. Asupra pretinsei

lncilcirl a art.8

din Convenlie

117. Reclamanfii se pl6ng de faptul cd instanlele interne au refuzat si il declare pe Aurel A. nedemn sd o mogteneasci pe Tatiana A, permilind astfelfamiliei lui Aurel A. si ii su@eadd acesteia prin reprezentare. Dreptul lor la respectarea vielii de familie ar fi fost agadar incdlcat. Caracterul neadecvat al anchetei penale ar determina, de asemenea, iricdlcarea art. 8 din Conventie, care prevede urmitoarele:

Art.8.
,1. Orice persoani are dreptul la respectarea vielii sale private gi de familie, a domiciliului
gi a corespondenlei sale.

siu

2. Nu este admis amestecul unei autoritSli publice ln exercitarea acestui drept dec6t ln m6sura in care acest amestec est prevezut de lege gi daci constituie o misuri care, lntr-o societate democratici, este necesara pentru securitatea nalionali, siguranla public6, bundstarea economici a 1drii, apdrarea ordinii gi prevenirea raptelor penale, protejarea sdnStilii
sau a moralei ori protejarea drepturilor gi libenelibr altora."

A. Asupa capdtutul de cerereintemeiat p partalut euccestunli

1. Asupn admisibititdlii

Tatianet A.

118. Curtea constatii cl, ln ceea ca o privegte pe reclamanta Florica Mazdre, aceasti parte a capitului de cerere a fost formulati pentru prima oari in observaliile transmise Cu4ii la data de 4 octombrie 2006. Curtsa reamintegte ci, in conformitate cu art. 35 $ 1 din Convenlie, ea nu poate fi sesizati decAt in cel mult 6 luni de la data rdmAnerii definitive a hot6rArii interne. Or, in spel6, hotir&rea interni definitivi referitoare la capitulde cerere al reclamantei este cea a Cu(ii,de Apel Bucuregi din 14 octombrie 1999. Prin urmare, acea$i parte a capitului de cerere este tardivi, in misura in care este introdusi de reclamanti, gi trebuie respinsi, ficAnd aplicarea art. 35 $S 1 gi 4 din Conventie. 119. in schimb, Curtea observd ctr aceeagi parte a capitului de cerere, in mdsura in care a fost introdusi de reclamant, nu este v{dit nelntemeiatd in sensul art. 35 S 3 din Convenlie. Pe de altd parte, Curtea constat6 ci nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarati admisibild.

46. Gauza Vetcea Si Mazdre impotriva Romdniei

2.

Asupra fondului

a) Argumentele

refuzul instanlelor de a'l declara F'e {u1e1 A' nedemn gi' astfel' de a-l impiedica pe Lucian L. sa o mogten6asci pe fiica reclamantului nu constituie o ingerinti in viaia Ae famitie a acestuia, deoarece Conventia nu garanteazi dreptul la o anumiti parte dintr-o succesiune. 121. in subsidiar, pentru cazulin care Curtea ar hottrrf cE a avut loc intr-adevir o ingerinli ingerinta corespundea cond'ttiilor previzute de al doilea ln spetd, Guvemul susline 'at paragraf art. 8 din Convenlie. ln primlt rind, ea ar fi fost ptevazltq printr-o normi legali i""eEiOiH gi previzibita, 9i anlme art. 655 $ 1 din Codul civil. in al doilea rAnd, aceasta ar fi urmirit un icbp bgitim, $ianume drepturile mo$enitorilor autoruluiomorului, care nu fusese condamnat. in'at treitealand, ea ar fi fost necesari intr-o societate democratici, deoarece declararea nedemnittrlii, ca sancliune civil6, nu s-ar fi putut face decdt pe b31a unei sentinte de condamnare. in llp'sa uneiasifelde hotiriri, autorulprezumat ar beneficia de prezumtia de nevinovitie. 122. Ca un argument final, legislalia romind, care ar enunla imposibilitatea de a declara

pirlllor 120' Guvernul susline ci

ci

nedemnl o persoand atunci cAnd,'din cauza decesului sdu, actele sale nu au ocazionat o condamnarq ceea ce ar impiedica sau ar stinge acliunea publictr, ar line de maria de apr+ ciere a stratelor contractantq care ar avea posibilitatea si aleagi miiloacele care si permiti fiecdruia sE aibd o viati de familie normali. 123. Admiland ctr, potrivit art. 655 din Codul civil, este nedemn si ii succeadi defunctului cel care a'fost condamnat pentru cd Fa cauzat moartea, reclamantul consideri cd trebuie procedat la o interpretare extensivd a acestei prwederi. ln realitate, parta interesate bontesta jurisprudenla intemeiatd pe aceastii prevedere din Codul civil. DupI pirerea sa, trebuie considerat n6demn si succeadi defunctului gi cel care i-a cauzat moartea sau a incercat sd ii cauzezs moartea gi tmpotriva ciruia, din cauza decesului sdu, ac{iunea pubtic6 nu a putut fi exercitati. Astfel, in speti, instanlele ar fi putut str lini cglt 99 rezolulia
de clasare eririse de parchet la data de 20 august 1993, care constata vinovalia lui Aurel A., gi sd il declare pe acesta nedemn si o mogteneasci pe fiica reclamantului. 12l.in spel6 nu este vorba de dreptul la o anumitd parto din succesiune, cum-susline. Guvernul, ci'edte vorba de a defini persoanele chemate si mogteneascd o persoani decedati.

b) Aprecierea Curlii
12S. Curtea reamintegte incd de la inceput ci viala de familie nu cuprinde numai relalii cu caracter social, moralsau cuttural, de exemplu ln sfera educaliei copiilor; ea inglobeazi 9i interese materialq, astfel cum o arati in special pensiile alimentare gi locul atribuit rezervei ereditare in ordinea juridici interni a majoritiitii statelor contractante. Pe de altd parte, Curtea a afirmat deja cd domeniulsuccesiunilor gial liberalitalilor intre rude apropiate aPlP ca strAns legat de viala Oe familie (Marclu impotriva Belglei, Hgterlre1 din 13 iunie 1979, seria A nr. 31, pp. 23 9i 24, $ 52; gi Pla gl Punernau imptriva Andonei, nr. 69.49&01'

S 26, CEDO An+-Vttt). Drepturile succesorale constituie, a$adar, un element al vielii.de iamilie ce nu poate fi dediiai. Curtea reamintege ce art. I din Conven$e nu impune totugi recunoagterea unui drept general la liberalitili sau la o anumitd parte din succesiunea autorilor persoanei ori chiar a altor membri din familia sa; 9i in materie-patrimoniald,.acesl afticol hbd, ln principitl, stiatelor contractanlg dreptul de a alege mijloacele menite- si permiti fieciruia sa aiUa o via16 de familie normald, iar acest drept nu este indispensabilin
cdutarea acesteia.

126. Curtea observi cd, in speld, reclamantul denun!6 in principal faptul cd fratele ginerelui sdu, Lucian L, a mogtenit-o pe iilca sa deCedati. De asemenea,-Curtga observl c6, pe baza unei jurisprudenp ooirstante referiloare la interpretarea art. 655 S l.djn -Codul civil, instanlele intenie air refuzht sd il califice ca nedemn pe ginerele reclamantului, Aurel A, pe motiv cd ace$a nu tusese cmdamnat pentru on\or printr-o hot{rfue iudecitoreascE' deftnitiva. Fratele i6u a putut astfel si li h locul h succesiune 9i sd o mogteneasci pe fiica rechmantului.

C.E.D.O. in cauzele impotriva Rom6niei

decembrie 2004). Cu toate acestea, Curtea Constata ci, in speld, nir este vorba Oe Oie'p1Uia angmitil parte din suc@siune,'astfet cum susline Guvernul, ci'niai degrabd de o contestare a ' calitdliide succesori. in corrcluzie, art. 8 din cdnvenlie inta inoiscqL.-

anumiti parte din suocqsiunea fiicei sale din cauza existeniei un6r prevederi succesorale in '(vezi, mutatis l1y9ll"" unui sol-nu i$ri, i1 _s1e_, in contradiclie cu cohvenlia Marcloi +1, i T9llgFti maisus, g 53, Merger gi Cros impotriva Franlei, nr. 69.g64/01 ,^uti,aii,
E

Pentru Curte, limitlrile aduse de Codulcivil romAn asupra capacitdlii reclamantuluide a primi o

si lase deschisi aceastd chestiune. tndiferent dacl aborddm cauza din perspectiva unei obligalii pozitive, in sarcina statului, de a adopta misuri reron"Oir"-fi age9\qte pentru a proteja drepturite de care reclamantul beneficiazd conform p"r"gr"frlri'1 alart. 8, sau din perspectiva.unei.ingerinle a unei autoriteli pubtice ce trebuie iii.iiriiaia conform paragrafului 2, principiile aplicabile 'sunt destut de aiem6ndto"re. in ."rii aorE&iuii, tt"".byi9 finut cont de justul echilibru ce trebuie pastrat intre interesele concurente ale indivJdului 9i ale_societIlii ?n ansamblul ei; de asemenea, in cele doul cazuri, statul se oucura oe_ o anumila marjd de aprecigrg pentru a stabili prevederile ce trebuie adoptate pentru asigura respectarea Convenliei. in plus, chiar gi in cazul obligaliilor pozitive ce rezulti din paragraful 1, obiectivele enlmerate la paragraful 2 pot juci irn anumit rol in cdutarea echilhrului dot'tt (Powell gi Raynerimpolriva Regatului Unit; februarie 1990, S +t, seria-R nr.. 17_2, Ldpez ostra lmptriva spanier, g decernurie 1994, g 51 seria A nr. go$c, gi uanon , gi a$iiimpotriva Regatutui unitlM3l, nr.36.o22tg7, 98, iEDo2oog-vlil). s

septembrie 20071. Curtea poate totugi

127. Curlea observd in continuare ci aceastd cauzd se referi la un litigiu succesoral intre doud persoane-private. Cauza ar putea fi analizatl din perspectira unel ingeri;F i""h;: felor nalionale in respectarea vielii de familie a reclamantuiui, dac6 interp-retari:a oita oe acestea prevederilor legale aplicabile ar trebui consideratd ca gi cum ar incdlca art. e Oin Convenlie, sau din perspeaivb omisiunii instantelor, in raporturi'diniie persoane private, de a-girespecta obligaliile pozitive ce decurg din art. 8 gi care vzeazd adoptarea de mdsuri eficiente, rezonabile gi adewate pentru pratejarea dreptului la viafa de familie a reclamantuluiin aplknrea prevederilor legale respectivel*haefer impotriva Ge'rmaniei(dec.), nr. 14.37918, 4

conshte cd erau in conflict doui interese: pe de o parte, interesul reclamantului, care dorea ca Aurel A. s6 fie chclarat rydeln sr o mogteneasca'p" tiic" sa, si, p" {9 "[e parte, cel a] lui Lucian !., 9" gl mogteni pe lratele sdu, inclusiv acea parte a bunul,lll ii aparlinuse l1tia.19i A., in lipsa uirei tr6tarari definitve de conoamnare a tratetui sau. Necesitatea unei hotlr6riiudiciare definitive de condamnare pentru omor ln vederea galificdrii unei persoane ca nedemni i9i poate gisi justificarea iri proteclia drepturilor si ft.be$lilq altuja, unuldintre scopurile legitime preiazut'e de arr. I z iin cohve.iiJ o i#Ei S de hotirAre de condamnare aduce, in-principiu, o garanlie_ de iecuritate juridica fala oe orice alti constatare a vinovdfiei persoanei presupuse a fi nedemnd, ceea ce servegte intereselor societdlii.

128. Curtea

.:

prev.ederi scopul ror. 1.t9s adoptate, el9 trebuie aplicate in conformitate cu ""e.te", ai6ei i1n speJi, pentru a stabili daci instanlele nalionale au pdstrat un just echilibru lntre interesete'concurente, Curtea este nevoit6-sd ac6rde o atenlie specia6 aplicabilitilii regutii pieveirt" O" codulcivilin materie de nede_mnitate gi, maiates,'aptraiii5"r" RegatuluiUnfi Hotirarea din 28 octombrie 1998, cut'egere 1g9g-vlll, $'150). ca exceotii de $-exgrcit3reg dreptului la respectarea vieliide familie, irgumentele initanteiorlmil;;; lizi_{elle !i detaliate de cdtre cune (Edonet gi agiiimlotriva Etveliei, sg.osi/oi, S 77, gFDo 2@7'.;.1. curtea nu neagd taftut ca oStigaiia d6 a interprei.a ii "i. a apri"atrEptri oe intern le primul.r6nd autorit{ilor nalionale,'maiates insianfelorlurisdiajonate, ginu levi.ne in ?9i va substitui propria interpretare d oreptltui ?n locut interpretdiii tor, atara de situatiite lpitt?r9 (Bulu lmpotriva Austiei, 22 tebruarie 1996, cutegere tsso-it, tparclgimpotriva spaniei,16 decembrie 1997, outegeie tgd-vttt, $ g1). cu t|61; d'st;;, in misura In care curtea este competenti s6 -controleze pio-ceoura

l29..Curtea reamintegte cd Convenlia nu ii impune unui stat membru sd adopte orevederi legislative ln materie de nedemnitite succesorald. cu toate oJ"E'-;;;;

in.i"pb";;

lr;;i,;;

is,-iiiii;ii,

;r;ta;-f"d

46. Cauza Velcea si Mazdre

imptriva Romdniei

611

instanlelor interne, ea considerd

dovedicontrari art I din Convenlie. fSO. in acest sens, Curtea observi

ci o aplicare

prea rigidi a prevederilor legale se poate

ci rezolulia de clasare a cauzei din 20 august 1993 a A. era autorul mo(ii Tatianei A. (veziparagraful 24 de mai sus). Parchetul declarat ci Aurel gpa intemeiat solulia in special pe b scrisoare gdsiti in.apartamentu.l lui Aurel A., in care acesta recunogea'ca gi-a'ucis so1ia. tvtai mult chiar, membriiJamiliei lui-Aurel A., printre care
Lucian L., nu au negat niciodati cd Aurel A. era autorul mo(ii Tatianei A.

131. Firi a ignora importanla principiului securitilii raporturilor juridice in orice grdlne juridicd nalionae, priniipiu a'cirui importanla a afirmat-o in mai multe rAnduri, Curtea apreciazi,'avgnd in vedere circumstanlele speciale ale cauzei de fa!i, ci interpretarea pievederii din Codulcivil ce reglementea2dcauzele de nedemnitate a fost prea-restriclivi, in detrimentulvieliide familie a reclamantului. in opinia sa, nu exista nicio indoiali cu privire-la vinovifia lui Airrel A. NelinAnd cont de constatarea parchelului, de mirturisirea autorului omorului gi de recunoagierea de citre familie a vinovdliei acegtuia, instanlele-au,mers dincolo de ceeace era necesar pentru a asigura respectarea principiului securitiliijuridice. 132. Curtea nu poate admite ca, in urma decesului unei persoane, caracterul ilicit al ac{iunilor sale sd ramdni firi efect. Desigur, principiile care guvernead rlspunderea penali a
cdtre autoritilile nalionale impiedicau, pe bund dreptate, odat6 ce s'a hotlrit clasarea dosarului, continuar6a anchetei privind rispunderea lui Aurel A. dupi decesul sdu. Curtea nu poate readuce in disculie acest principiu.fundamental al dreptului penal nalional ce conita in caracterul persohd 9i netransmisibil al rispunderii penale. Nu e mai pulin adevlrat faptul ca reiunoagterea formali, de citre autoritiiti, a caraclerului ilicit al unor astfel de acliuni inainte de a ajunge la decizia de a clasa cauza, determinatl de decesul persoaneiin cauzi, ar trebui si coistituie, pe de o parte, u.n mesaiclar trimis opiniei p.ubJicg ti autoritilile nu sunt dispuse sl tolereze astfel de acliuni 9i, pe de alti parte, ar trebui sd
unei persoane suspectate

ci

ar fi comis fapte interzise de legea penali 9i aplicarea lor de

serveasc6 fa4iOr interesate, in pretenliile cu caracter iivil pe care le pot avea (vezi, mutatis mutandis, N$dlmpotriva RomAniei, nr.10.778102, S 36, 4 noiembrie 2008).

13g. Respectarea vie$i de familid a reclamantului ar fi impus luarea.ln considerare a cir' cumstail6br speciale'Si, ca sd le numim aga, exceplionale, ale cauzei pentru a evita o apli'' care me|anici'a princi-piilor de interpretare a prevederilor art. 655 S 1 din Codul civil. Curtea conctuzioneazi de aici c5, avAnd in vedere situalia foarte speciali din cauza de f3!i (Oaral
grafut 128 de mai sus) gi linand cont de marja d6 apreciere limitatd de care beneficia statul juS echilibru intre [arat pentru o chestiune ce privegte viala de familie, nu a fost pestrat.un intereiete succesoruluiAurelA., pe de o parte, gi interesele reclamantului, pe de altil parte. 134. Prin urmare, a avut loc incilcarea art. 8 din acest purEt de vedere. Curtea ia totugi ac't

cu interes de modificarea legislativd recenti referitoare la clauza privind nedemnitratea succesorali in noul Cod civil romAn (vezi paragraful T7 din dreptul intern relevant),
modificare ce mergein acelagi sens cu cel al ralionamentuluisiu expus maisus.

B. Asupra capdtulut de erqe lntematat pe tneftclenla anchetet penale

13S. Curtea constata ci aceastd parte a cererii nu e$e vadit neintemeiatd in sensul art. 35 S 3 din Convenlie gi cl nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declaratd aOmisiUiH.

136. Cu toate acestea, linand cont de concluziile sale bazate pe prevederile art. 2 (par+ grafele 106-114 de mai 6us), Curtea nu considerd necesar sd analizeze separat acest capit
de cerere pe fond.

lll. Asupra pretlnsei

incllcirl a art.5

dln Gonvenlie

137. lnvocAnd art. 5 din Convenlie, reclamantul denun!6 gi impunitatea de care a beneficiat George L. pentru pretinsa sechestrare a fiicei sale in preziua decesului ei.

C.E.D.O.

?n

cauzele Tmpotriva RomAniei

138. Avdnd in vedere incllcarea art. 2 din Convenlie pe care a constatat-o in cazul de fali (vezi paragrafele 106 114 de mai sus), Curtea consideri ci a analizat chestiunile juridiie principale ridicate de cerere, in misura in care ea se referi la evenimentele care au dus la decesul fiicei reclamantului. [inAnd cont de totalitatea faptelor cauzei, Curtea considerd,

agadar, cd nu se impune se $atueze separat asupra capitului de cerere intemeiat de reclamant pe art. 5, in ceea ce o privege pe defunctii (vezi l6milUzunimpolrivaTurciei, nr. 3741u97t $ 64, 10 mgi 2!o7i Demirel gi agii impotriva Turciei, nr. TS.s12o1, g 29, 24 iutie 2oo7; Mehmet gi suna Yigit impotiva Turcbi, nr. 52.658/99, S 43, i7 iulie 2007; tGpan gi 1 a$iiimptrivaTurciei, nr. 71.80U01, S 45, 26 iunie

2007).

lV; Asupra celorlalte pretlnse

incilcEri ale Convenllel

139. !n temeiul art. 6 din Convenlie, reclamantul susline cd procedura civili referitoare la partajul succesoral nu a fost echitabili. in opinia sa, instanlele ar fi trebuit sd suspende solufionarea cauzei pentru ca autoritilile penale si se pronunlo asupra plAngerilor site de fals, uz de fals gifurt indreptate impotriva ginerelui sdu gi a familiei acestuia. Curtea observd cd acest capdt de cerere a fost formulat pentru prima dati ?n scrisoarea reclamantului din 23 noiembrie 2000. Or, in spefi, procedura departaj succesorala luat sfArgit prin decizia Curlii de Apel Bucuregti din 14 octombrie 1999. Hezulti ci acest capdt de cerere este tardiv ii trebuie respins, ficAnd aplicarea art. 35 gg 1 gi 4 din Conventje. 140. Reclamanta considerl cA a avut loc o discriminare in modul ?n care a fost condusd ancheta penali deschisi dupl drama din 7 ianuarie 1993 gi referitoare la infracliunile de fut:.t"c!"g[?re, violare de dorniciliu gi omor. Aceastd discriminare ar line de caiitatea de polilist a lui George L. Prin urmare, ar fi avut loc ircilcarea an. 14 din ionvenlie coroborat cu art. 2. ln ceea ce privegte acest capit de cerere, Curtea observd cd rechmhnta se limileaztr la a denunla caracterul discriminatoriu at anchetei penale, fird a-gi dovedi cu precizie plingerea. Mai mult, Curtea nu distinge nicio dovadh de discriminare in conilucerea anchetei. Rezulti ci aceastd parte a cererii trebuie respinsi ca vddit neintemeiata, in
aplicarea art. 35 $S 3 gi 4 din Convenlie.

141. in ob-servaliile lor din 4 octombrie 2006, reclamanfii se consideri victimele unui tratament discriminatoriu fati de mogtenitorii ce dispun de o hotirAre penald definitivi de condamnare a autoruluiunui omor, Oiere4a de tratament ce nu poate ti;usmrcata O" motiv obiectiv, cu atit mai mult cu cat, id cazul de fa!i, chiar-gi o auioritate a "[iu" constatat ci Aurel A, vinovat pentru.decesul Tatiinei A. in aceastii privin16, Curtea observd cd acest capat"t3 cerere a fost formulat pentru prima datti la data de 4 b4ombrie de 2006. Or, sp$a, procedura de partai succesoral s-a incheiat cu decizia Cu(ii de Apet i1 Bucure$i din 14 octombrie 1999. Rezuttd cd acest capit de cerere este tardiv'gitrebijie respins in conformitate cu art. 35 SS 1 9i4 din Gonvenlie.

niriui;

decesulsurorii sale, reclamanta a plttit o parte din ratele lunare restante pentru apartament. ln acest sens, Curtea observa ca acest capit de cerere a fost formulat pentru prima oar6 de reclamant in scrisoarea sa din 23 noiembrie 2(X)0 gi de rechmanti in scrisoarea sa din 6 februarie 2003. Or, in speld, procedura d9 Rartai succesoral s-a finalizat cu Oecizii CurtiiOe Apel Bucuregti din 14 octombrie 1999. Rezuttd c6 gi acest capit de cerere este tardiv gi trebuie respins pentru a face aplicarea an. 35 SS 1 gi 4 din Convenlie. V. Asupra

l4l.infinal, in temeiulart. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanliiconsiderd ci refuzul instantelor {e a le atribui lobuinla ce apa4inuse Tatianei A. gi sojului ei reprbzint6 o incitcaie a dreptului pirfilor interesate de a se bucura de bunurile ldr, in special din cauz6 c6, dupd

aplicirii art.41 din Convenlie

143. Conform art.41 din Convenlie, ,,Dacd Curtea declari ci a avut loc o incdlcare a Convenliei sau a protocoalelor sale 9i daci dreptul intern al inaltei p6(i contractante nu permite' decit o'inliturare incomifeta a consecinJe-lor acestei lncilcdri, Curtea acorde pirlii lezate, daci oste cazul, o reparalie

echitabili."

46.

Cauza Velcea gi Mazdre

i@

6rs

A. Prciudiciu

(EUR) fiecare pentru prejudiciul moral pretins 144. Heclamanlii solicita Suma de 5o.ooo euro de reparalie, la nivel nalional' a cauzat de suferinlele Oaioi"G f,psri de rec.unoagtere^gi

sd tind cont de natura incilinc6lciritor drepturilor .,il'lifri-"ilriie.-Acegia invita Curtea responsabib cu ancheta penali in autorit6liior romine c6rilor denunlate gi O"
cauz6.

"iituOin""

i"iii

fost stabilitl nicio legdturi de cauzalitate 1rt5. Guvernul considera, in primul rAnd, c6 nu a plus, in opinia sa' o pr"iin.rr'p1"iuOi"ir-'rorliiipt"tin.ble incdlcdri ale Gonvenliei' in din paltea Cu(ii ar constitui, in sine, o reparalie Sufi' eventuali hotirAre Oe conOamirare

cientl pentru
excesive.

,".r"r"ntiCirn'"tg*"ntfinal,

sumele solicitate de plrlile interesate ar fi

in cauze de acelagi-tip-gide 146. Statuand in echitate gilinand cont de sumele acordate reclamantului 15'000 EUR' iar incitcirite pe care rela t.insiatat, Curtea acordd adaugd orice sumi ce ar putea O" Orune morale, la care se
reclamantei B.Ooo EUR, ., in-ru fidatorati ca impozit pentru aceste sume'

ii

B. Chettuidl deiudecaE

de judecata angaiate in fala 147. Rectamanlii mai soticita 7.550 EUH pentru cheltuielile Curlii, sumi pe bare o detaliazi astfel: tot in fala Cu4ii, confoll 11?'_:oly".ntii incheiate.la a) 7.500 EUR pentru de Curte pentru ";;ri,,,l;r;.it"i ZOOO iiin care s-a stipulat 6itaptutca suma.acordatl data de 19 aprilie suma menlionata mai sus reprezinti cheltuielile de judecatd sa'ii fie ptatita dirirct avlcatei; 71 de ore de munci efectuate de aceasta;
U) SO

EUn ca sum6 fix6, pentru cheltuieli administrative' document.justificativ pentru a-gi 14g. Guvernul constata ci reclamanlii nu au depus n'rciun te considerd excesive. Daci ne uitam h data incheierii dovedi cererile, p, cererea "rttet, r".rdr"ngrot pare s6 fi redactat numai observaliile referitoare la convenliei, avocata ""t1,-0" aionorariutui ar fi excesiv gi.nejustiricat, mai ales in ;;';;iiir".tj" ecnitaoiri]iiiif'rid; 40 EUR pe ord (Natchova gi a$ii comparalie cu sumele solicitate in alte cauze, adictr 185, 26 feb.ruarie 2004, Anguelova gi 43.579/98, s impotriva Butgariei, Bulgariei, "n.-ii.siga nr.'Sd.g6ilg7, S'tz+, CEDO IOOz-w, gi Velikova impotriva

imptriva Bu@artei,

nr. +t.+AUSA,5103, CEDO 2000-Vl).

poate obline rambursarea cheltuielilor 149. conform jurisprudenlei cu(ii, un reclamant nu li s-au stabilit realitaiea, necesitatea 9i caracterul in sale de iudecata oecaiin'masrri crireriite mentionare gifaptut cd reclamanlii au bene*0"r" ""r" i" acordl pentiu cheltuieli de judecati suma de 6'000

H;bilH;;,te,;ilin
EUR, ce ii va ti

iil-i.ii

s6 se bazeze pe rata dobanzii 150. curtea considera potrivit ca rata dobdnzii de intarziere Europene, majoratd cu 3 puncte prof""ifitaii O" imprumut irarginaL a Bdrrcii Centrale
centuale.
P

fmiiu direct doamnei avocat Popescu' C. Dobittzi de intdzlere

J" l.i.tli16 i.raii"ta, Crrt""

CU RTEA' ENTR U ACESTE MOTIVE, iT'T U UMI I U ITATE,

ale reclamanlilor 1. Declar6 cererea admisibili in ceea ce privegte capetele de.cererereclamant pe art. 8 de cerere intemeiat de intemeiate pe art. 2 Sil'Jin Conrenlie 9i caiatul nedemnitatea succesorala a lui din convenlie rereritor-tJi;triljii.di",iretoi oe a constata
Aurel A" giinadmisibilS in rest;

2.Hotarasteciaawtlocinc6lcarealaturiiproceduraleaart.2dinConvenlie; in ceea ce privegte refuzul 3. Hotara$e ca a avut loc incdlcarea art. 8 din convenlie, A" in mdsura ln care capitul succesorald a lui Au'rel instantelor de a constata nedemnitatea
de ce#re se referd la reclamant;

614
intemeiat pe art. 5 din Conventie;

Jurisprudenta C.E.D.O. In cauzele lmpotriva Rominiei

4. Hotlri$e cd nu este necesar si se pronunle separat asupra capdtului de cerere

5. Hotilrtrge: a) oa statul pAr&t str pllteasca, in cel mult 3luni de la data rlmanerii definitive a prezentei hotirf,ri, conform arl. M S 2 din Convenlie, urmdtoarele sume, care sd fie conveftite in
moneda statului pArAt la cursul de schimb valabil la data pl6lii:

(i) reclamantului, 15.fiD EUR (cincisirrezece mii euro), plus orice sumd care ar putea fi datorati drept impozit, cu titlu de daune morale; (ii) reclamantei, 8.000 EUR (opt mii euro), plus orice sumi care ar putea fi datorati drept
impozit, cu titlu de daune morale; (iii) direc{ reprezentantei reclamanlilor, doamna avocat Popescu, 6.000 EUR (gase miieuro), plus orice sumd care ar putea fi datorati ca impozit de cdtre reclamanti, pentru cheltuieli de

judecatl;
b) ca, lncepAnd.de la expirarea termenului menlionat mai sus 9i pintr la efectuarea plilii, si se maioreze cu o dobAndi simpli avAnd o rati egali cu cea a facilitilii de imprumut marginal a Blncii Centrale Europene valabilt ln aceastil perioadtr, majorati cu 3
aceste sume puncte procentuale;

6. Respinge cererea de satisfaclie echltabila in rest. intocmita in flmba lrancez6,, u]terior fiind comunicati in scris la data de 1 decembrie 2(X)9,
pentru a face aplicarea art. 77 SS 2 gi 3 din Regulament. Santiago Quesada, Grefier Josep Casadevall, Pregedinte