rceala, nevroza (ide*baj) sunt redate de poet prin coresponddnta intre sentiment ~i culoare (szinesztzia), mire sentiment ~i muzlca.

Acest infern (pokol) bacovian in care oamcnii sufer~ dc boll ~ de insingurare disperat, este redat cu o palet (szinsk La) redus: galben, cenu~iu, violet (hid), albastru, alb, negru. Aceast ganl de i culori sugereaz plictiseala (uhaiom), tristetea, boala, vagabondajul ~ (csavargs), monotonia, morbidul (betegessg). Muzicalitatea versurilor este obsedant funebr (gvdszos) monoton sugernd, Ca poetul este un insingurat intr-o lume care trece printr-o adnc criza. De~i monocord (egyhdr) poezia lui Bacovia cuprinde ~i Un strigt dezndjduit de revolt impotriva fatalitlii

(balsors).

42. GEORGE BACOVIA PLUMB

-

Tehnica perfect simetria versurilor Sugestivitatea simbolul plumb Starea de spirit a poetului Expresivitatea imaginilor poetice

Asemnarea cu un bocet popular

Aflat n fruntea primului volum bacovian cu acelai titlu, pezia Plumb este ceamai scurt i cea mai disperat elegie din lit. Romn care seamn n ton i simplitate cu un bocet popular (sirat dal). Este o poezie tehnic perfect: cele dou strofe patru versuri se gsesc ntr-o simetrie echilibrat. I strof, primul vers : Dormeau adnc seriele de plumb (lomkopors) II strof, primul vers : Dormea ntors amorul meu de plumb. Repetiliile, enumeraiile, metaforele simbol simetrie n cele dou strofe se refer la singurtate, spaim, disperare, senzatie de frig, strigt de dezndejde. TitIul poeziei sugereaz tocmai aceast dispoziie sufleteasc (lelkillapot). Cuvntul plumb are o sonoritate dur (kemny), muzicalitatea consoanelor (p1 mb) lovete, rnete (sebez). Aeest metal rece, greu, otrivitor (mrgez), cenuiu (szrke) sugereaz apsare (nyomaszts), fiori (borzongs), groaz, moarte. Cuvntul plumb se repet obsesiv n vase metafore-simbol accentund muzicalitatea funebr (gyszos), monoton, starea de spirit dezolant (vigasztalan). Culoarea plumbului i a ,,funerarelor vetminte sporete atmosfera morbid. Rupt parc de restul lumii, poetul se gsete ntr-un cavou (kripta), lng catafalcul (ravatal) unui mort. Scuturat de frig, dobort de disperare, ingrozit de muzica stranie (kisrteties) a vntului i de ,,scrlitul coroanelor de plumb, poetul pare intruparea (megtestesitje) singurtii fr consolare (vgasztalan). Contactul cu moartea fiinei iubite (,,amorul meu de plumb) genereaz n sufletul poetului sfrietoare singurtate, groaz de moarte, golire de sens. Aceast stare de spirit este sugestiv expriimat de finalul poeziei:
-