COMPONENŢA CJCE.

Arina Craijdan "Organizaţii internaţionale europene",

Chişinău : s.n., 2001.
pag.31. Curtea de Justiţie comunitară este formată
din 15 judecători şi 9 procurori generali. Ambele
grupuri sunt numite pentru un termen de 6 ani în baza
deciziei comune a statelor membre.
Mariana Azarov "Introducere în dreptul constituţional şi instituţional al
Uniunii Europene", Chişinãu : s.n., 2001
pag. 67 Componenţã. CJ e compusã din 15 judecãtori ( numãr care va putea
creşte odatã cu dobândirea calitãţii de membru al UE de cãtre alte state ) şi 8
avocaþi generali. Misiunea lor este de a examina litigiile în absolutã imparţialitate
şi independenţã şi de a prezenta Curţii concluziile lor.
Judecãtorii şi avocaţii generali sunt numiţi de comun acord pentru o
perioadã de 6 ani de cãtre guverenele statelor mambre ( art.223 (167) din Tratatul
CE ). CJ cuprinde câte un judecãtor din fiecare stat membru. Reînnoirea perþialã a
judecãtorilor are loc la fiecare 3 ani, mandatul lor fiind renuvelabil.
Preşedintele CJ este ales din componenþa judecãtorilor pentru 3 ani,
mandatul sãu fiind renuvelabil ( art.223 (167) alin.5 din Tratattul CE ).
Funcţionare. Procedura în faţa CJ este definitã de tratate. Însã dispoziţiile
principale se conţin în protocoalele cu privire la statutul CJ, anexate la cele trei
tratate, precum şi în regulamentul de procedurã al Curţii.
CJ se reuneşte în şedinţã plenarã sau în Camere ( 4 Camere, fiecare fiind
compusã din 3 judecãtori, şi 2 Camere, fiecare fiind compusã din 5 judecãtori ). CJ
este asistatã de un grefier, care conduce serviciile aadministrative ale Curţii. Sediul
CJ este la Luxemburg.

1
 Prof. univ. dr. Adrian Năstase, dr. Bogdan aurescu, dr,doc. Alexandru
Bolintineanu “Dept internaţional contemporan” – ediţia a doua, revăzută şi
adăugită, Bucureşti : ALL BECK – 2000.
pag. 111 Curtea de Justiţie este organul judiciar al Uniunii Europene, alcătuită,
pe baza articolelor 164 şi 188 din Tratatul de la Roma, din 15 judecători asistaţi de
9 avocaţi generali, numiţi pentru un mandat de 6 ani. Ca autoritate judecătoreească
supremă a Uniunii Europene, Curtea de Justiţie asigură compatibilitatea cu dreptul
comunitar.
Mădălina Voican, Ruxanda Budescu, Gheorghe Mocuţa “Curţi
internaţionale de justiţie”, Bucureşti : ALL BECK, 2000.
pag.214. Curtea este compusă din 15 judecători şi 9 avocaţi generali stabiliţi de
comun acord de statele membre. Mandatul celor 15 judecători, precum şi al celor 9
avocaţi generali este pe o durată de 6 ani, mandat ce poate fi reînnoit.
Atât judecătorii, cât şi avocaţii generali sunt persoanee imdependente de statele
ale căror cetăţeni sunt, fiind jurişti de cea mai înaltă clasă, a căror valoareşi
competenţă este recunoscută în ţările din care provin.
Curtea Europeană de Justiţie este autoritateea juridică supremă a Uniunii
Europene fincţionând în mod permanent din anul 1952.
Dr. Corina Leicu, dr. Ioan Leicu “Instituţiile Comunitare”, Bucureşti :
Lumina Lex, 1996, p. 79.
Lect. univ. dr. Corina Leicu “Drept Comunitar”, Bucureeşti : Lumina Lex,
1998, pag. 92.
Judecătorii CJCE.
Curtea Europeană de Justiţie este formată în prezent din 15 judecători (La
început, Curtea era formată din 7 judecători, apoi odată cu intrarea Danemarcei,
Irlandei şi Marii Britanii numărul lor a crescut la 9, apoi la 11 în 1981 odată cu
intrarea Greciei, apoi la 113 în 11986 odată cu intrarea Spaniei şi Portugaliei) şi 8
2
avocaţi generali. Al nouălea avocat general va fi numit până la data de 6 octombrie
2000.
Pentru a putea fi aleşi într-o asemenea funcţie, candidaţii trebuie să întrunească
acele calităţi cerute pentru cele mai înalte funcţii juridice în statele membre sau să
fie jurişti de recunoscută competenţă în ţara lor.
De asemenea, ei trebuie să dispună şi de calităţi morale deosebite materielizate
în integritate şi independenţă (Tratatul CEE, art.167).
Se poate observa că în sus amintitele funcţii vor putea fi numite şi cadre
universitare care cumulează şi funcţia de avocat pledant. Judeccătorii Curţii
Europene nu pot deţine în paralel vre-o funcţie politică sau adminiatrativă şi nu se
pot angaja în activităţi salariate cu excepţia cazurilor când li se acordă dispensă
specială (de exemplu pentru activităţi didactice şi de cercetaare şşştiinţifică juridică
ce nu sunt incompatibile cu funcţia de judecător.
Pe timpul exercitării mandatului, judecătorii se bucură de imunitate şi anumite
privelegii, inclusiv de salarii substanţiale. Imunitatea se menţine şi după expirarea
mandandatului în ceea ce priveşte actele săvârşite în calitate oficială de judecător.
Un număr impar de judecatori este menţinut la curte pentru a asigura
posibilitatea ca plenul să poată lua decuzii prin votul majorităţii. Acest număr
immmmpar este asigurat în oerrioadele în care numpărul statelor membre ale
Comunităţii este par prin numirea prin rotaţie de către mari a unuio al doilea
judecător. Deşi Tratatul CE nu prevede expres că fiecare stat membru va numi un
judecător, în practică acest procedeu a devenit o regulă*(L. Newille Brown, Tom
Kennedy, “The European Court of Justice” ed.IV, ed. Sweet and Mexwell, Londra
1994). La începutul mandatului, jude3cătorii depun un jurământ cu următorul
conţinut: “Jur că o să-mi îndeplinesc îndatoririle imparţial şi conştiincios; Jur că o
să păstrez secretul deliberărilor Curţii”. de asemeni, ei semnează un angajament

3
scris referitor la respectarea obligaţiilor ce le revin în timpul şi după expirarea
mandatului (a se vedea art.4 din Statutul CEJ).
Încetarea calităţii de judecător al Curţii Europene de Justiţie are loc în
următoareele situaţii : expirareea şi nereînnoirea mandatului, demisie, pensionare
sau eliberare din funcţie în urma hotărârii unanime a judecătorilor şi avocaţilor
generali ai Curţii pe motivul neîdeplinirii condiţiilor pentru continuarea activităţii.
Pe parcursul dezvoltării procesului integraţionist numărul de cazuri soluţionate
de Curte a crescut în mod vertiginos (pentru exemplificare arătăm că în 1970 au
fost soluţionate 79 de cazuri, în 1975 au fost soluţionate 130, apoi în 1980 – 279
de cazuurio, în 1985 – 433 cazuri, în 1991 – 345 cazuri. Scăderea înregistrată în
ultima perioadă se datorează, desigur, începerii funcţionării Curţii de Primă
Instanţă), deoarece normele communitare au dobândit o tot mai largă
aplicaabilitate. Faţă de această creşterere a numărului de cauze, Curtea Europeană
de Justiţie a procedat la soluţionarea cazurilor în complete – aşa-numitele camere
de justiţie – compuse din trrei sau respectiv cinci membri. La Maastricht s-a
introdus dispoziţia potrivit căreia plenul Curţii va solluţiona toate acţiunile
introduse de către un stat membru al Comunităţii sau de cătree o instituţie
comunitară, precum precum şi toate acţiunile în care un stat sau o asemenea
instituţie este parte. În activitatea Curţii Europene se disting două categorii de
plenuri : “plenul mare” constituit din toţi ludecătorii Curţii şi “plllllenul mic”
format din 11 judecători.
Deciziile Curţii Europene de Justiţie sunt semnate de către toţi judecătorii,
indiferent ce opinie au exprimat aceştia la deliberare. Astfel, nu va fi cunoscut
faptul că o decizie a fost adoptată în unanimitate sau cu majoritate simplă.

Avocaţii generali.

4
 Avocaţii generali ai Curţii Europene de Justiţie joacă un rol foarte important în
structura şi activităţile Curţii în pofida faptului că ei nu participă la deliberări şi
nici la luarea deciziilor privitoooare la cazuri. Statele mari ale Comunităţii au
permanent câte un avocat general, în timp ce statele mici au câte un avocat
general prin rotaţie.
Tratatul de la Roma cu modificările ulterioare, defineşte rolul avocatuluui
general ca fiind unul imparţial şi independent, fiind obiectivat în prezentarea unor
opinii juridice argumentate referitoare la cazurile înaintate spre judecată Curţii (Art.
166 al Tratatului e la Roma cu modificările ulterioare în “Basic Community Laws”,
pag. 127). Dispoziţiile Tratetului CE referitoare la numirea, durata mandatuluii,
încetaareea funcţiei se aplică mutatis mutandis şi în cazul avocaţilor geenerali.
Activitatea avocaţilor generali este condusă de un prim avocat general care este
desemnat prin rotaţie din rândul avocaţilor generali pentru o perioadă de un an.
Primul avocat general este cel care desemneaază care avocat general vaa fi cel care
îşi va exprima opinia în fiecare caz.
Avocaţii generali vor putea exprima opinii în cauze în caree părţile implicaate
sunt conaţionalii lor, dar nu-şi vor putea exprima părerea în acţiuni judecătoreşti
intentate de cătrre sau împotriva statului al cărui naţionali sunt.
Opinia avocatului general va cuprinde de regulă o analiză comprehensivă a
dispoziţiilor de drept comunitar relevante în cazul respectiv, precum şi exprimarea
opţiunii sale cu privire la soluţia la care trebuie să ajungă Curtea.
După exprimarea opiniei sale avocatul general se retrage, neparticipând la
deliberări, aşa cum s-a precizat mai sus.
Opinia expprimată de avocatul general are doar un caracter consultativ şi
nisidecum un caracter obligatoriu pentru Curtea Europeană de Justiţie. Utilitatea
acestei opinii constă în faptul că asigură prezentarea şi analiza dispoziţiilor de drept
comunitarr aplicabile în cauză.
5
 Preşedintele Curţii Europene de Justiţie.
Preşedintele Curţii este desemnat de căre judecători prin vot secret, pentru un
mandat de trei ani, care poate fi, la expirarea sa, reînnoit (art.167 al Tratatului de la
Roma cu modificările ulterioare). Penru a fi ales în funcţie, candidatul la preşedinţie
trebuie să întrunească majoritatea simplă a voturilor judecătorilor. Preăedinţii
camerelor suntr aleşi pe baza aceleiaşi proceduri, dar pentru un mandat de un an.
Dacă la primul tur de scrutin nu este ales nici un candidiat, atunci ca preşedinte al
Curţii vaaa fi desemnat candidatul care la al doilea tur obţine un număr mai mare de
voturi.
Atribuţiile preşedintelui sunt de a conduce activităţile Curţii – inclusiv sectorul
de administraţie -,de a prezida deliberările Curţii şi de a numi judecătrul raportor (Pe
baza raportuluui preliminar întocmit de judecătorul raportor şi după audierea
avocatului general, Curtea decide dacă cazul va fi soluţionat de una dintre camere
sau de către plenul ei) pentru fiecare caz.De asemenea, perşedintele este cel care
dispune suspendarea executării unei măsuri care essste contestattă în faţa Curţii şi
totodată el dispune măsurile de conservare şi asiratorii necesare pe durata
soluţionării cazului.
În deseemnarea preşedintelui, un rol mai puţin important îl are criteriul
naţionalităţii, caaandidaţii fiind aleşi în fincţie de meritele lor profesionale (Primul
peşedinte al Curţii a fost italianul Massimo Pilotti (1952-1958), el fiind urmat de
olandezul Andreaas Donner (19958-1964), după care a urmat luxemburghezul
Ccharles Hammes (1964-1967), apoi francezul Robert Lecourt (1967-1976), apoi
germanul Hans Kurt Scher (1976-1980),belgianul Josse Mertens de Wilmars (1980-
1984), după care a urmat lordul scoţian Meckenzie Stuart (1984-1988), după care a
ormat danezul Ole Due. Actualul preşedinte al Cuzrţii este Fgil Cerlos Rodriquez
Iglesias care în 1996 a primit titlul de Doctor “Honoris Causa” al Unjversităţii
Babeş-Bolyai din Cluj la propunerea Facultăţii de Drept a universităţii clujene).
6
 Nu poate fi încheată przentarea judecătorilor şi a avcaţilor generali ai Curţii
Europene de Justiţie fără menţiunea că fiecare dintre aceştia este ajutat în activtatea
sa de câte trei jurişti care desfăşoară activitatea de secretariat, cercetare şi întocmire
a proiectelor pentru cele mai importante documente cerute de procedură.
Curte Europeană de Justiţie, în aactivitatea sa utilizează serviciile unor organe
auxiliare : grefa,departamentul de bibliotecă, crcetarre şi documentare, dpartmenttul
admministrtiv şi depatamentul de trraduceri, serviciul de inteerpretare şi oficiul de
informare.
Grefa Curţii Europene este condusă de către un grefier ales pe o perioadă de 6
ani prin vot secret de cătrre judecători şi avocaţii generali. La expirarea mandatului,
acesta poate fi reînnoit (Primul grefier , Albert van Houtte, a deţinut această funcţie
timp de 29 de ani). Se impune a fi precizat faptul că funcţia de grafier la Curtea
Europeană de Justiţie nu se identifică cu cea similară din cadrukl instanţelor
naţionale, aspect ignorat uneori în literatura noastră de specialitate. Pentru a ocupa
aceasttă funcţie, candidaţii trebuie să fie jurişti de orestigiu cu o vastă experienţă. La
începerea mandatului, grefierul Curţii Europene va depune jurământul.
Grefierul îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere a Preşedintelui Curţii.
Activitatea sa se concretizează în principal în asigurarrrrea respectării procedurii
Curţii Europene de Justiţie. În îndeplinireea acestor două categorii de atribuţii el este
sprijinit de doi grefieri asistenţi.
Departamentul de bibliotecă, cercetare şi documentare este compus din trrei
subdepartamente şi anume: biblioteca, cercetare şi documentare (subdepartament
alcătuit din 20 de avocaţi din toate statele comunităţii, care efectuază cercetare
solicitată de judecători şi avocaţii generali), şi repectiv subdepertamentul de
prrelucrare computeritată a informaţiei.
Departamentul de traduceri cuprinde un nmăr de 225 de avocaţi lingvişti care
desfăşoară activităţile de traducere necesare Curţii Europene.
7
 Departamentul de interpretare cuprinde translatori specializaţi în traducerea
dezbaterilor Curţii.
Oficiul de informare este compartimentul care se occuppă cu presa şi relaţiile
cu publicul.
Departamentul administrativ, care cuprinde subdepartamentul servicii interne,
personal, finanţe şi buget şi respectiv prelucrare computerizată a informaţiei
reprezintă o altă componentă a infrastructurii Curţii Europene de Justiţie.