ngerii cunoasterii

ngerii cunoasterii ofera umanitatii darul adevaratei cunoasteri. Ei ne ajuta sa ne cunoastem propria natura, sa ne ancoram constiinta n profunzimile adevaratei cunoasteri, sa ne amintim ca noi stim, din eternitate, unde sa gasim ceea ce este mai bine pentru noi si pentru ceilalti. ngerii cunoasterii ne ajuta sa gasim si sa ascultam acea parte din noi nsine care stie totul si care este sursa puterii si unitatii noastre. Dar nu ratiunea limitata e cea care ne conduce ntr-acolo, ci mai degraba constiinta noastra profunda, care vibreaza n armonie cu ntreg Universul. Cu ajutorul acestor ngeri putem sa ne depasim structurile mentale obisnuite si opiniile eronate asupra realitatii, sa ne

controlam emotiile si sa renuntam la atitudinile negative din viata noastra. Cunoasterea la care accedem atunci reprezinta certitudinea absoluta a ceea ce suntem noi de fapt; ea se poate exprima prin imagini, voci interioare sau pur si simplu prin senzatii, fiind independenta de conditiile exterioare sau de puterea mintii. Ea e mesajul cel mai puternic care ne e dat sa-l primim, pentru ca se adreseaza direct fiintei noastre profunde. Acest tip de cunoastere ne permite sa ne realizam obiectivele, sa ne mplinim misiunea pe care o avem aici, pe Pamnt chiar ntr-o lume plina de conflicte, avnd nsa convingerea ferma ca Universul acesta magnific este locul celor mai nalte aspiratii. Ne rugam ngerilor Cunoasterii sa ne ndrume si sa ne ajute sa descifram mesajele vocii noastre interioare, sa ne elibereze de atitudinile nesanatoase si distructive, orientate att nspre noi nsine, ct si spre cei din jur. De asemenea, i rugam sa ne lumineze cu flacara cunoasterii si sa ne binecuvnteze cu iubirea lor. Cunoasterea interioara ma conduce spre Lumina Divina Ca intr-o oglinda

ntr-o buna zi, mparatul trimise dupa unul dintre vasalii sai. n tinutul sau, acesta era cunoscut pentru cruzimea si zgrcenia lui, supusii sai traind stapniti de frica. mparatul i spuse: "Vreau sa pornesti la drum si sa-mi gasesti un om cu adevarat bun." Acesta i raspunse: "Prea bine, stapne" si supus, si ncepu cautarea. ntlni multi oameni, vorbi cu ei, si dupa multa vreme se ntoarse la mparat si-i spuse: "Stapne, am facut precum mi-ai poruncit, cautnd prin toata lumea un om cu adevarat bun. Dar nu-i de gasit. Toti sunt egoisti si rai. Nicaieri nu se gaseste omul pe care-l cauti." mparatul l lasa sa plece si trimise dupa un alt vasal, cunoscut pentru generozitatea si bunatatea sa si foarte iubit de catre supusi. mparatul i spuse: "Prietene, as vrea sa pornesti la drum si sa-mi cauti un om rau cu adevarat." Si acesta asculta si n calatoriile sale ntlni si vorbi cu multa lume. Dupa o buna bucata de vreme, se ntoarse la mparat si-i spuse: "Stapne, n-am izbutit. Sunt oameni necugetati, corupti, carora nu le pasa de nimeni si de nimic, dar nicaieri n-am putut gasi un om rau cu adevarat. n ciuda scaderii lor, toti au un suflet bun." Odata, pe nserate, un taran se aseza pe pragul modestei sale case bucurndu-se de racoarea serii. n apropiere,

serpuia un drumeag care ducea spre sat; un om care trecea l vazu pe taranul nostru si se gndi: "Omu' asta e fara gres un mare lenes, sta de pomana si ct e ziua de mare lncezeste pe pragul casei..." La putina vreme, aparu un alt trecator. Acesta se gndi: "Omu' asta e un donjuan. Sade aici ca sa se poata uita la fetele care trec, ba poate le mai si necajeste..." n fine, un strain care se ndrepta spre sat si zise: "Omu' asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata ziua, iar acum se bucura de odihna bine meritata..." La drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul casei. Putem spune nsa multe despre cei trei oameni care se ndreptau spre sat: primul era un lenes, al doilea un om rau, iar al treilea un mare muncitor. Tot ceea ce spui vorbeste despre tine; mai ales cnd vorbesti despre altii. Bruno Ferrero