SCRIERI COMPLECTE

Stabilimentul grafic I. V. Socecfi.

59, Strada Berzii, 59.
(46300).
 JACOB NEGRUZZI

SCRIERI COMPLECTE
VOLUMUL V.

FE ',Inn MARII.-DIN CARPAT1

TRADUCERI DIN SCHILLER :

HOTIL -CONJURATIA LU1 FIESCO LA GENOVA

BUCURESTI
Editura LIBRARIEI SOCECt & Comp
21, CALEA VICTORIEI, 21.
1 8 9 6.
 PE MALUL MARII

46300. Sciei comp/eat. Vol. V. 1

 I.

Inspre-a mArii nalte maluri

Me impinge al meu gand
Undo sgomotoase valuri
Se aruncA spumegand,

Undo pasbrea de mare

Intro apa gi 'ntre nor
Spre albastra departare
Ili intinde lungul sbor,
Uncle es de printre spume
Pegti cu chipul monstruos
SA ne spuie dealtA lume
Jos din fondul misterios.

Ali! Cua pAserii de mare

Lung, nemesuratul sbor
A mea lung& aspirare
Acolo voiu s'o meson

Cu figura monstruoasa
Ce s'aratA, jos din fund
In cea lume misterioasa
Voiu cu dinsa sA m'afund,
 -4-
Si cu undele pornite
Cand de stinca se sdrobesc
Mteptarile-mi sdrobite
SA aseamki eu voesc;

Ear cand valurile line

Adormi-vor nemi§cat
Melancolic sa suspine
Al meu piept induio§at.

Inspre mare!

Ear plangi, Leontina ?

La aceasta intrebare nu se respunse nimic.
Cata vreme or stt tie tanguirile tale ?
N'ai sa intelegi insfir§it ca nu se poate alt-
fel ; di, data m'a. s pleca dorintelor tale, n'aq
fi mama buna? Durerea to va trece si mai
tarziu vei vedea singura ca eu am avut
dreptate §imi vei fi recunosc6toare..
Aceasta mi-o spui neincetat respunse
un glas slab. 316 mangai cu viitorul de
chinul meu de astazi cand as putea fi acum
atat de fericita l
Leontina, prive§ti lumea cu ochi de
copila, vei vedea, vei vedea!
Leontina nu respunse, insa se auzire sus-
pinuri dese.
 5

Aceasta convorbire avea be la Nr. 21 al

otelului ; eu ocupam Nr. 20. Era sara tarziu.
0 u§a incuiata dispartia apartamentul acestor
dame de al meu, a§a incat in tacerea serei
puteam auzl fiecare cuvent. Fiindca nu aveam
alt nimic de gandit, am inceput a me 'n-
treba pentru ce plange Leontina. Pentru a
me opri la o presupunere mai probabila,
mi-am zis c'a§ trebul sa §tiu tine e Leon -
tina; este tenera, este frumoasa? Fiindca
nime _nu me vedea, me hotarii sa me uit prin
gaura cheei de la usa. Aceasta nu §ade bine,
ziceti ? Dar curiositatea! Curiositatea! Apoi
sa ne-o spunem cu francheta, nu §ade bine
cand to vede cineva, dar cand nu to vede
nime, cand nime nu §tie... Din nenorocire
cheea era in broasca §i nu puteam vedea
nimic.
Nu stiu ce fel sunt ceilalti oameni, dar
eu unul atunci sunt mai pornit cand dau
de o impiedecare. Ideea la care am visat
mai mult, de la a c6,rii itnplinire fac sä
atirne o parte a fericirii mele, isi perde
pentru mine toata placerea cand o pot rea-
liza fan greutate §i cele mai multe on
o parasesc. Din contra, ideea cea mai ne-
insemnata cand nu o pot ajunge cu u§u-
rinta, devine pentru mine o dorinta puter-
nica §i cu cat se aqaza inaintea mea mai
 -6-
multe piedici, cu atata cre§te pi dorinta si
nu mai am repaos pana ce nu o implinesc.
Asa §i asta data : cheea era in u§A, grin
urmare un zid nestrabatut m6 impedica sa
ved pe Leontina. Acum trebue s'o ved nu-
mai decat, mi-am spus, §i am sunat clo-
potelul.
Ada-mi o sula, zisei servitorului ce in-
trase.
Ce lucru ? respunse el, uitandu-se cu ochi
mari la mine.
0 sula, nu auzi ?
Servitorul se uita inch. °data la mine, §i
apoi e§i. Peste cateva momente intra ear in
apartamentul meu.
N'am gasit o sula in toata casa.
Eram desperat! 0 ! A fi dat o imporatie
pentru o sula. N'aveti o sula in toata casa?
Unde se poate cumpera ?
Sara-i inaintata ; pravaliile sunt inchise.
A da-mi ceva, ce va fi, un fer ascutit,
un instrument oarecare.
Servitorul imi aduse un rac de dopuri.
Bine ; du-te !
MO apropiai de u§a ca sa vir instrumentul
in lemn. Cu cat mO apropiai mai tare sim-
team o mai mare emotiune. Eram ingrozitor
de privit. Luna plina batea in odaea mea,
 -7
prin fereastra deschisa se vedea marea, §i
eu stam palid in mijlocul odaei cu mama
dreapta ridicata, tiind instrumentul cel gro-
zay. Mustrari de cuget me impresurar6, ar
fi fost inca vreme sa mg opresc... aveam
inca doi pa§i... deodata mi se intuneca, in-
naintea ochilor, imi perdui cunostinta §i ca,nd
o redobandii me vOzui sfredelind usa cu furie.
A ! se auzi deodata in camera vecina.
Sunt descoperit ! am esclamat incet.
Nu! Era un nou suspin.
Apropiai ochiul de gaura,... lumina lunei
batea in odae §i imi Ora ca vOd ceva. Sa
fie ea, sa, fie Leontina ? Acest ceva era alb
§i §edea pe un scaun langa fereastra. Eata.
se mi§ca, acel ceva alb : este o rochie. Eats,
§i un brat... §i altul... §i un gat... 0 ! ce alb
era acelal... eats, qi per, per mult, blond,
care se coboria pe umere, dar fata, fata !
Ah ! era ascunsa in mani
0 alts, figura se apropie acum de dinsa.
Pe aceasta o puteam vale bine. Era o doamna
bOtrana, care privea cu multa, blandeta la
cea cu fata ascunsa in maul.
Leontina, zise ea, puindu-i mana pe
umerul cel alb, e tarziu, e timp sa ne culcam.
Nu voiu sa m6 cult.
Lasa luna ; destul te-ai uitat la dinsa.
Dar data vreau sa m6 uit la luny ? dar
 -8-
data vreau se, plang? Nu-i destul a te-as-
cult in toate, ca me plec vointei tale, sdro-
bindu-mi fericirea vietei, acum nu vrei se,
me Iasi nici se plang, nici se, simtesc ?
Spuind aceste cuvinte, Leontina ridicase
capul. Fata sa era panda, ochii sei alba§tri
erau plini de lacrime: doue viorele udate de
roue,. Ce frumoasa era!
Leontina, plangi dace, vrei, nu to opresc.
Lacrimile vor trece §i-mi vei fi recunosco-
toare. Un cantaret, un om ce tree§te din
cantece 1 Ce viata te-ar Wepta cu dinsul !
Dace, -1 iubesc !
II iube§tiiti va trece. Amorul e poesie,
cesatoria e prose. Un altul cu o mai buns,
positiune se va presenta. In viata nu se canta.
Aceste sunt bune cateodata... pentru petre-
core... vei vedea, vei vedea 1
0 ! cat sunt de nenorocita ! suspina
Leontina.
Atunci nu m'am mai putut Linea §i fu-
rios am apostrofat pe muma cu cuvintele
urmatotre :
Muma crude! Cum poti sa privesti cu
asta nepasare suferinta fiicei tale? Tu ii
sdrobe§ti inima fiindca iubitul ei nu e bo-
gat §i crezi ca va mai fi fericita ? Dar §tii
to ce este durerea ? Aceasta nu o §tii,
sau de ai §tiut-o vre-odata, multi ani tre-
 -9
bue sa fi trecut deatunci de ai putut-o uita
astfell Consimte nenorocito la fericirea ce
inima §i-a ales ! De-ar astepta-o chiar o viata
de lipse, lipsele vietei intregi, nu pot trage
in cumOna cat trage durere de cativa ani,
de ace§ti ani cei mai frumo§i ai vietei !
Daca nu §tii ce este aceasta durere, intrea-
ba-me pe mine, pe mine care... si nu ne-
noroci mai mult pe fiica tar
Discursul meu nu produse nici un efect ;
dar nici nu putea produce, caci aceste toate
nu le spusesem, ci le gandisem numai.
Atunci m'am culcat.

Cea intai raza a soarelui m6 trezi a doa

zi dimineata. Prin fereastra deschisa priviam
marea cum se framOnta nelini§tita. Acufun-
dat in aoest tablou uitai tot din jurul meu.
Gandurile mele sburau, sburau departe peste
valuri spre o lume nevezuta. 0 lume ne-
vozuta? Cine nu a v6zuto ? Cine n'a trait
in ea ? 0! lume frumoasa a inchipuirii, fru-
moasa ci jalnica, sunt oameni care nu au
trait niciodata in tine? Esti tu necunoscuta
la cei mai multi din oameni ? Esti tu lasata
ca patrimoniu numai la cativa pentru a-i
 - IO -
despagubl de bunurile lumii acesteia ? Este
care drept a on §i tine are numai alter-
nativa de a tral sau in una, sau in alta din
cele done lumi si ca a alege pe una, insem-
neaza, a se lepada de cealalta ? Eu doriam
odata sa traesc in amendoue, caci in gandul
meu le impreunam; cea de peste valuri o
transportam dincoace si cea de-aice o pre-
faceam in cea de dincolo. Dar intr'o zi un
glas imi zise : Te amagesti ! Nu este una
singura ; sunt doue, dove bine deosebite.
Nimerui nu au fost date bunurile amendu-
rora, alege!" Ah ! Dureroasa este alegerea,
lasame sa, me bucur si de una si de alta.
Alege !" imi striga glasul. Atunci me
perdui in ganduri si gandii si gandii si eata,
ca far' de veste gandipile mele se departau
de-aice si sburau dincolo de valuri. i in
acest moment traiam acolo si oarele treceau,
si acum nici valurile nu le mai vedeam ;
aceea ce vedeam era s'o insemnez pe hartie.
Ah! Ear versuri, ear jale !
Atunci insa cineva batit la usa si mi se
aduse o scrisoare.
Cine me supera in aceste momente ? Dach
v'am lasat, lasati-mo si voi cu miseriile voa-
stre !Dar ei sunt Mr& mils si nu to lasa.
Cine ce vrea de la mine?
 Cine este acest Edmund care a subscris a-
ceasta epistola? Ce vrea acesta? Nu-1 cunosc!

nDomnul meu !
Desi nu v6 cunosc, imi iau libertatea
de a ye adresa aceste randuri. Pentru Dum-
nezeu! Daca ati iubit odata si stiti ce vrea
sa zicn, amorul si durerea, veniti-mi in aju-
tor. Sunteti vecin cu Nr. 20. Acolo locueste
Ea. Faceti toate chipurile si dati-i hartia ala-
turata. Puteti fi sigur de eterna mea recu-
nostinta.
Edmund"

Eram foarte nemultumit. 116 sup6ra, pen-

tru a-mi cere serviciuri, si inch, serviciuri
de o ciudata natura. tiu eu cine-i Edmund,
stiu eu tine sunt vecinele mele... Eterna re-
cunostinta! Cum se arunca asemenea cu-
vinte in momentele de nevoie ! Cate recu-
nostinte eterne... s'apoi ce am sa fac eu cu
recunostinta ta 1 Poate ea sa-mi ajute in
ceea ce doresc eu? Nu poate nici a ta, nici
a nimerui. Dar ce sa fac?
Cum stam gandind, mi se aduse o a doa
scrisoare. Aceasta ce mai este ? Cine-i sub-
scris ? Curico.Curico? Nici pe acesta nu-1
cunosc. Ce cant el?
 - I2 -
Doninul meu !
Ati primit adinioarea o scrisoare sub-
semnata, Edmund", in care acest domn vo
roaga sa dati o hartie vecinei d-voastre de
la Nr. 21. V6 rog sa nu impliniti cererea
sa. Implinirea ar putea avea urmarile cele
mai nenorocite pentru dinsul §i pentru altii.
Curico."

Mai cetii odata aceasta scrisoare, apoi mai

cetii °data pe cea intai. Mai statui pe gan-
duri catva timp, apoi le botii pe amdndouo
§i aruncandu-le pe fereastra luai din nou
Maia pe care incepusem a sale. In zadar!
Uncle erau acum ideilo mele ? Mo coborii
pe malul marii.
Mama se retrasese departe i. in locurile
unde se sbuciumase valurile acum era nasip
stralucitor. Pe nasip erau o multime de co-
pii care se jucau. Intr'un loc ridicase o mo-
vila de nasip mai mare §i imprejurul ei in
o mica departare alte movile mai mici. Cea
mai mare era ocupata de multi copii inar-
mati cu sape §i bastoane ; Tanga cele mai
mici stateau cate doi sau trei tot inarmati,
insa, din copiii cei mai mari. Unul din ei imi
esplica ca gramada cea mare de nasip repre-
sents orapl locuit de oraleni liberi, ca gra-
 - 13 -
mezile cele mici sunt casteluri de cavaleri
si ca intre cavaleri §i oraqeni era declarat
rosboiu. Din cetate e§iro vr'o doi ducend
marfa spre mare, insa un cavaler taindule
drumul, ii provoca sa le dea marfa lor, caci
el ar fi cavaler §i ei numai niste oraseni §i
el ar fi mai tare. Ei se opusero, spuind a
sunt oameni liberi si a nu ar avO drept
cavalerul sa se folosiasca de, averea lor. Ca-
valerul nu avea alt argument decat ca el
ar fi mai tare §i-i ataca cu putere ; locuitorii
ora§ului prinsere de veste §i venire in aju-
torul concetatenilor ; cavalerul insa trimise
grabnic un sol pe la ceilalti nobili care acum
venire §i ei A resboiasca ora§ul. Lupta in-
cepit §i deveni crancena. Vai de voi ! ora§eni
liberi ce vo folosesc drepturile voastre? Voi
sunteti deprinsi a negutitori si nu ye pri-
cepeti la rosboaie ; aveti sa fiti batuti ; ave-
rile voastre au sa le iee cavalerii; ora§ul
are sa plateasca un tribut 1 Eata §i coman-
dantul vostru, cel cu ochii negri §i chipul
istet este prins, facut captiv §i condus in-
tr'un caste! ; faceti pace! Dar ora§enii tot
se tin inca ; ei se lupta pentru vetrele lor
si an pentru dinsii bunul drept. Acum toti
luptatorii sunt osteniti §i se propune un ar-
misticiu de zece minute. Propunerea se
prime§te si ambele armate se despartesc.
 14

Ora§enii propun sa se preschimbe captivii.

Cavalerii stau la indoiala, cad au in maim
for pe comandantul du§manilor. A cesta sta
trist in castel §i privea cu jale la trupele
lui pe care nu le mai putea comanda. Din
toti numai el are un ornic §i poate §ti cand
se tree cele zece minute ; de nu-1 dati, n'are
sa spue ate oare sunt a§a ameninta ora-
senii. Cavalerii ii preschimba iute contra
unui aliat de-al for ce era captiv. Coman-
dantul ora§enilor imi spuse ca se nume§te
Mimi si are un plan de resboiu foarte ghi-
baciu pentru a invinge pe cavaleri, plan pe
care au sa-1 realizeze acum. Ei sapase na-
sipul in mai multe locuri adanc; bortele le
acoperise cu hartie peste care presurase ea-
rns nAsip. Batalia trebuia adusa pe Mug,
acele locuri §i cavalerii care nu §tiau despre
aceasta, trebuiau sa se impiedice §i sa cada.
Atunci orarnii s'ar fi aruncat peste dinsii,
§i biruinta ar fi fost a lor.
Cele zece minute se tree §i lupta se in-
cepe. Ora§enii manopereaza cu multa di-
bade. Ei transporteaza campul luptei prin
locurile cele fatale. Un cavaler cade, eata si
altul... ora§enii s'arunca deasupra... cavalerii
sunt WO. Victorie I Victorie! Puterea a
fost invinsa de viclenie. Dar ce \red? ora-
senii nu se multumesc cu atata ; acum ei
 - 15 -
s'arunca asupra castelurilor; ei le darama,
vor sa le prefaca in nasip. Lasati aceste lo-
casuri, testimoniuri ale marii cazute ! Pentru
ce le daramati ? Dar planul for de a darama
castelurile. nu se realizeazN timpul le lip-
seste, cad venea marea Toti fug, cavaleri
I

si oraseni. Marea vine sgomotoasa si acopere

cu valurile sale castelurile fruinoase ci in-
floritorul oral.
In vreme ce priviam aceasta si faceam
reflectiunile mele, vezui doi barbati apropi-
indu-se de mine. Ei faceau cativa pasi si se
opriau, s'apoi faceau ear cativa pasi. Imi
Om a ar voi sa-mi vorbiascA, dar ca ar
sta la indoeala. Unul era mare si bine fa-
cut, avea ochi negri, barba plina, neagra, era
cam plesuv si avea fruntea 'nalta. Imbraca-
mintea lui era neagra si purta haina hn-
bumbieta pan' la gat. Celalalt era tocmai
contrariul. Avea per lung castaniu, buclat;
n'avea nici barba nici mustete si hainele ii
erau deschise. Amendoi tineau palariile in
mama, facendusi vent cu ele, fiind zioa calda.
Acum s'apropie si cel in negru, facend un
pas spre mine :
Domnul meu, eu me numesc Curio.
domnialui Edmund", am respuns en.
Da. Ati primit astazi done scrisori de
la not si. as vol sa vo esplic cum s'a intim-
 - 16 -
plat A lam indrAzneala de a ve sale, Para
a ve cunoaste. Dar inainte de a esplica, ye
rog sa-mi respundeti la cateva intrebari.
Sunteti insurat ?
Eu ? Nu. Dar ce are a face ?...
Ati vezut pe vecinele d-voastre de la
Nr. 21 ?
)) Le-am vezut, insa...
Ganditi a vo oprl mula vreme aici ?
Cat imi va place, dar nu 'nteleg, dom-
nule, cu ce drept me supui la un interoga-
toriu, cand nici nu to cunosc.
Atata am voit sa stiu. Acum ve rog
sa binevoiti a asculta esplicarile noastre :
Curico imi vorbl in chipul urmator:

Amicul meu d. Edmund (aid Edmund se

inchina catra mine), care este artist dramatic
si compositor, tear plin de talent, impo-
dobit de natures cu o voce de tenor frumoasa,
e inamorat de o domnisoara numita Leon-
tina, fiica unui bancher. Amorul seu fiind
impartasit, el a cerut mana domnisoarei.
Parintii insa, an refusat, si el, in loc de a
se lasa de I asiunea sa, precum l'am sfatuit,
tot o iubeste inca si a urmat-o aici la bai
 - -17

de mare. De team, sa nu fact, vre-o impru-

dent, ram intovarasit. Nu stiu ce planuri
de isbutire are, atat stiu ca i-a scris si ca,
neavOnd alt chip de a face ca scrisoarea sn,
ajunga la adresa ei, v'a trimis-o d-voastre
cu rugamintea de a o da domnisoarei. Din
norocire am aflat aceasta si sperez ca ran-
durile mele au ajuns la vreme pentru a v6
impiedeca de a transmite epistola amoroasa.
Au ajuns, dar chiar de n'ar fl ajuns
ye incredintez...
MO bucur foarte mult de aceasta caci sco-
pul scrisorii era, dupa cum presupun...
Curico I... il intrerupse amicul sett.
Oricare ar fl scopul, urma Curico, urma-
rile ar El fatale. Acum it indemn sa piece
de aici si el nu vrea. E o mare nenorocire
pentru dinsul pasiunea aceasta. De cand cu
amorul, el a respins angajamente foarte fa-
vorabile si, ce e mai rOu, bag de seamy ce
glasul sou devine cam tremurator si cred ca
d-voastra, data sunteti amator de musics,
trebue sa uriti nenorocitul tremolo care strict,
glasurile cele mai frumoase. I-am spus de o
mie de on ca amorul nu-i lucru principal in
viata. El e ca focuriie cele insOlatoare care
de departe arata minunate si cand to apropii
dai intro balta. Singurul lucr& frumos pe
lume este arta, caci numai ea ne face sä
46joo. Scrieri complecte. Vol. V. 2
 - z8 -
uitam ticalosiile vietei noastre. Din toate
cele arta singura remane totdeauna fru-
moasa, : tinereta trece , primavara e cate-
oda0, prea calda sau ploioasa, petrecerile ti
se uresc, oamenii to aduc la desperare, fa-
milia iti aduce grije si necazuri nesfirsite ;
chiar luna creste si scade arta numai, arta
singura...
Ear incepi asemonarile si maximele
tale, fi striga amicul seu, ear me ucizi cu
principii generale si cu frase sententioase !
Acel care n'are principii, e ca un orb
care se tirie pipaind si nu-si cunoaste calea.
Maximele sunt insa, ca ste]ele ce slujeau pi-
lotului de busola. Trebue sa le avem tot-
deauna inaintea ochilor de voim a nu perde
drumul. Fiecare fapta a noastra, trebue sa
fie o veriga din lantul ce numim principiu.
Sfirseste cu sententele, pentru Dum-
nezeu striga Edmund. Nu este om pe lume,
I

adaogi el catra mine, care sa-si iscodeasca

mai multe teorii despre viata. El care imi
tot vorbeste de viitor traeste insus fara
scop si fait ocupatie. A fi filosof ca tine
e usor!
Data, e usor, pentru ce nu faci tot astfel ?
Pentru ce, eu am un scop pe asta lume
si nu me las impins de ventral intimplarilor.
 - 19 -
Ba, ca chiar I Domnul meu, urma Cu-
rico catra mine, fiindca imprejurarile au voit
sa ne cunoa§tem §i sa traim catva timp
aici impreuna, fiti bun de ne observati pe
unul §i pe altul §i judecati care din noi
§tie sa traiasca, mai bine. El cu amoruri si
cu scopuri definite, on eu fara alt stop
decat a urma regulele generale cele mai
aspre despre viata si a lasa altfel un liber
curs evenimentelor. Cand eram de douezeci
de ani §i eu visam asemenea visuri de sta-
tornicie, dar m'am schimbat. Am avut si
eu timpul meu de amaraciune, dar cu virsta
omul trebue sa se cuminteasca.
Cum stain toti trei la vorba venire spre
noi douo dame: una botrana si alta ten6ra
acele pe care le v6zusem in ajun in camera
de Tanga mine. Edmund deveni palid, ear
figura lui Curico remase serioasa si rece.
Toti trei salutarem. Leontina r6spunse la
salutarea noastra, dar betrana se uita in
alta parte, facendu-se ca, nu vede, §i amen-
doue trecuro. Edmund se mai uita catva
timp dupa ele, apoi i§i intoarse ochii spre
mare §i privi dealungul valurilor. Nime nu
vorbia. Dupa catva timp Edmund i§i lua
zioa bun de la noi §i pleca.
R6mas cu Curico, ne preumblarem incoace
 -- 20 --

si incolo pe malul marii, vorbind lucruri in-

diferente.
Nu are D. Edmund nici o speranta?
intrebai in sfirsit pe Curico.
Parintii copilei nu vor nici decum. El nu
are alta avere decat talentul s6u si acesta
nu se pretueste de majoritatea oamenilor.
Copila cam suspina, dar ca la toate fetele
dorinta casatoriei are sa fie mai puternica
decat simtirea. Intr'o buna dimineatA, tot,
iubindu-1 pe dinsul, are sa iee pe altul pe
care i l'or propune pArintii si astfel s'a
sfirsi romanul.
Cu toate aceste sunt si fete mai sim-
titoare la care amorul . .
Bahl In romanuri, dar nu in viata co-
muna. Ce-i drept, simtitoare se fac ele cate-
°data mai tarziu dupa ce se naarita, cand
s'apropie do treizeci de ani; atunci le apnea
deodata simtirea, asa din senin, si nici nu
stii cum se 'ntimpla, o nenorocire. Dar cat
sunt inca fete, impresiunile yin si dispar
ca norii in munti. §i nici nu e bine ca Ed-
mund se se insoare. Artistul trebue sä re-
male necasatorit, caci femeile nu stiu sa
pretuiasca arta. Dupa ce trece cel intaiu
timp mai placut, o sa le para Mu la amen-
doi. El n'a sasi mai urmeze nesup6r,at chia-
 - 2I -
marea lui si ea o sa se planga ca el nu se
ocupa indestul de dinsa.
',Asa dar dupa parerea D-tale acei ce se
ocupa cu stiinta sau arts, nu trebue sa se
insoare nici de cum si ceilalti sa se insoare
tarziu tend au imbetranit ?
E foarte greu de hotarit. De to insori
mai tarziu nu ai timp sa cresti copii, pia-
cerea dupa cum se spune, cea mai mare a
botranetei; de to insori tener, trebue sa te
astepti la o multime de necazuri care-ti
amaresc viata de barbat; de nu te insori
nici de cum, ear e reu, incat poi face
cum vrei si tot nu faci bine. Causa este ca
viata noastra e o mare miserie si on cum
ai inverti-o tot nimic nu romans.
Ai facut se vede esperiente multe si nu
prea fericite de ai ajuns a fi atat de pesimist.
Porte ca, sunt pesimist. Dar n'am
dreptate a fi ? Observati singur: de ati aye
vre o dorinta oars care, vre o dorinta mare,
ea de sigur nu se implineste. Dar de ati
aye vre o temere, vre o ingrijire despre un
lucru inca nehotarit ; data este vre un eve-
niment viitor de care ve e frica, el de sigur
se implineste. Puteti pune romasag o sun
contra una :
Tocmai asa nu-mi pare a fi proportia.
Ba tocmai asa si inca mai molt. Cad
 - 22 -
nenorociri neprevOzute vin cu gramada, pe
tend norociri neasteptate si marl inca, nu
am vOzut viind, nu la mine, dar la nimeni.
Nu! Vo insalati !
Ei bine, sa, bag am sama ce s'a intim-
pla cu Edmund. Aveti sa vedeti cum o sa
strige : trei dare cu toate juramintele copilei 1
Pe Tanga, noi trech o damn, cu un copil
de mama. Ea era imbracata in negru si era
mare si frumoasa. Ochii ei erau aspri si
mandri si toata figura avea ceva maestos.
Copilul era Mimi, cemandantul orasenilor in
lupta cu cavalerii. Cum ne vort, paras1 pe
dama ce-1 ducea si alerga, tetra noi. Pe Cu-
rico it saruta de mai multe on, pe mine
mo strinse de mama.
I-am batut, i-am batut, strigh Mimi. Eu
am dat planul bataliei.
Bravo Mimi, rospunse Curico, bravo !
Dupe aceasta, inaintand tetra, dame, ii dete
mana si vorbi mai mult cu dinsa, in vreme
ce eu ascultam laudele lui Mimi despre vi-
tejiile lui si a camarazilor sei.
Cine-i dama cam te tinea de mama, si vor-
be§te acum cu Curico? intrebai pe Mimi.
N'o cunosti ? Nelly, son mea Nelly.
Asa-i ca-i frumoas1? Vino de-i vorbeste
si Mimi incepOnd a strigh: Nelly, Nelly !
Eaca D-lui e amicul meu si vrea sa te cu-
 - 23 -
noased," me lua, de mama si me trase catra
dama cea frumoasa. Vrend, nevrand, dar
mai mult vrend, lasai pe Mimi sa me duca
si Curico me presenta.
Cunostinta noastra, zise Curico catra
doamna cea frumoasa, e abie de astAzi, dar
intima. Am facut pan'acum o multime de
teorii filosofice impreund.
Ve instiintez sa vg paziti, imi zise
dama cea frumoasa, zimbind. Amicul nostru
e foarte pesimist. Ascultandu-1 multa vreme,
it vine sa to sinucizi.

IV.

Mergend toti trei mai depart() in convor-

biri, intilnirem din nou pe Leontina cu mama
ei care se intorceau. Pama cea frumoasa le
strinse de many si le vorbl. Curico si eu
rornd.sesem in o mica departare si atata pu-
team observa a Leontina din cand in cand
arunca cate o privire inspre not si am cre-
zut a intelege ea se miry de lipsa unei a
treia persoane ce vezuse in societatea noa-
stra. Mimi, intilnind cativa amid de ai sei,
alerga si se juca cu dinsii.
Cine-i dama asta frumoasa ? intrebai
pe Curico.
 - 24 -
E o dam Engleza,, vaduva. Ii zic fru-
moasa Elena.
Frumoasa Elena, dar pentru ce?
Fiindca se nume§te Elena si ca o gasesc
frumoasa..
In adev6r e foarte frumoasa,. N'am ye-
zut anca un tip de brunets atat de maret
§i aspru tot odata.
Dac'ati fi cunoscut-o odinioar6, cu vre-o zece
ani in urma, ati gasi ca a perdut inca din
ceea ce era.
0 cunoa§teti de mult ?
Foarte de mult. Eram amOndoi tineri,
pot zice ca exam copii. E o dama, foarte
invatata. E de spariat cat a cetit. Litera-
tura antith ii este mai tot atat de familiara
ca si cea moderns. A aye cu dinsa convor-
biri serioase e foarte interesant. Vedeti cum
vorbe§te limba franceza fara, accent, lucru
foarte rar pentru o Inglez; tot atat de
bine cunoaste limba germana si mai cu sama
cea italiana. Pentru Italia are o adeverata
adoratie si se entusiasmeaza and vine
vorba de arti§tii .i poetii Italiei. Este
din o famine foarte buna, §i bogata.
Unite cu atata frumuseta aceste ca-
litati ii indoesc meritul lor. Dar caracte-
rul ei ?
Pe acela ilia nu l'am putut potrunde.
 -25 -
E o amestecatura de bunatate, cochetarie,
seriositate, nestatornicie, reverie poetics si
maniere lumesti. In suma cred ca are mult
spirit si putina inima. Desi, precum v'am
spus, a cetit mult si multe, ba chiar a me-
ditat, totus n'a putut sa se desfaca de bi-
goteria inglezeasca. E religioasa si biseri-
coasa ca o baba pocaita. E drept ca nu tre-
bue mult asteptat in asta privinta de la o
femee, caci on cat de mare inteligenta le-ar
fi dat natura totus aceasta este ingradita
de o bariera son timentalosuperstitioasa
din care nu pot esl. Vezi de esemplu pe
doamna de Stael, o femee cu un geniu atat
de mare, in ce contraziceri se arunca cu
re]igiunea ei, despre care nu-si da niciodata
o sarna lamurita, pe cand pentru altele are
o petrundere atat de adanca.
Cand eram sä r6spund lui Curico asupra
doamnei de Stael, vecinele mele parasir6 pe
frumoasa Elena §i ne v6zur6m siliti de a ne
apropia earns de dinsa si de a urma discu-
tia inceputa.
§titi, domnule Curico, ca am avut de
iPri incoace o mare sup6rare ? zise frumoasa
Elena.
,Imi pare foarte r6u, dar ce fel ?
S'a imbolnavit Bijou.
 26 -

Care Bijou ? intreba Curico incretind

sprincenile.
Cum? Vo faceti a nu -1 cunoate ? CA-
telusul meu cel mic, cel alb, flocos, cu care
v'ati jucat de multe ori.
Ai Mi se pare c'avem sä avem o fur-
tuna, adaose el cu o figura din ce in ce
mai posomorita. Furtunele imi sup6rA ner-
vele; dati-mi voe sa, mo retrag. i inchi-
nAndu-se la noi, se depArta grabnic. RemA.-
sesem singur cu noua mea cuno§tint6
Ce idee ye faceti despre D. Curico? imi
zise ea.
Un om prea interesant, am rospuns.
77
Interesant dar, insa din nenorocire
nervos.
Nervos ?...
Odinioara cand era mal tdner era mult
mai placut. Acum e atilt de capricios, incat
une on e nesuferit. Pecat ca n'a stiut sa
indrepte spiritul sell care e atat de destept
spre un stop hotarit ; dar nu este §tiinta
cu care sA nu se fi ocupat, §i in timpul
din urma se vede mult cu metafisica, cAci
convorbirea lui e nesfir§it presuratA cu sen-
tence.
Nu §i-a ales nici o specialitate ?
Nici una. Dac5, s'ar fi nAscut serman si
ar fi fost silit sa munceasca pentru a-si sus-
 - 27 -
tine viata, socot ca ar fi devenit un om in-
semnat, dar avend de a cash o avere mare,
nu s'a apucat de nimic. A facut de toate,
Ana n'am vezut un om care sa fi cetit
atatea carti.
Il cunoasteti de mult si bine, precum veld.
O! foart de mult. Eram copila, si traim
cu tatal meu in Germania, cand l'am vezut
intaia oars. Dupa ce isi sfirs1 studiele nu
l'am vezut o lungs vreme, in care mi-a spus
ca, a calatorit in orient. L'am intilnit cinci
ani mai tarziu in Italia. De cati-va ani in-
coace de cand sunt veduva, ne vedem in
toti anii la bai.
In vreme ce vorbiam, o dungy neagra ce
intuneca valurile se veziu departe la orizont.
Avea dreptate D. Curico, o furtuna se
pregateste. Abia vom avea timp se, ne in-
toarcem a cash. Zicend asa, frumoasa Elena
chema pe Mimi qi se duse.
Eu mai privil catva time la mare; dunga
cea neagra s'apropie tot mai mult cu o iu-
teala neasteptata. Ventul incepend deodata
sa bath, me grabii si eu a me intoarce la
otelul meu, care, afara de orasel, sta sin-
gur si isolat pe malul marii. In camera ye-
cina nu se auzia nimic. Se vede ca, damele
fusesere surprinse in vre-o casa, straina, de
furtuna si a nu avusesero timpul sa se in-
 - 28 -
toarca. MO uitai catva timp prin giamurile
ferestrei sa, vOd valurile care clocotiau, insa
incurdnd ploaea incepu a bate asa de tare,
incat to tabloul se intuneca si departan-
du-mo Ind pusei pe ganduri. Intelegeam pe
Edmund tsi pe Leontina: Doi tineri care se
iubesc el e sdrman, ea bogata parintii
nu vor sa, consimteasca mandria aristo-
cratiei banesti sunt nenorociti toate
aceste se mai vdd nu numai in cacti, dar si
in realitate. Insa neinteles imi pa,rea rapor-
tul intre frumoasa Elena si Curico. Ea td-
ndra, atat de frumoasa, plina de spirit el
tear, frumos, inteligent si invatat. Amen-
doi cunoscuti vechi, amendoi liberi, "Arend
a nu atirna de la nime. Ce imprejurare ii
departase unul de altul ? Ea fusese maritata,
prin urmare avusese alta, inclinatie in
urma cunostintei lui el rdmasese neinsu-
rat. Acum se intilnesc regulat ; sunt, dupa,
aparenta, destul de intimi ce i opreste...?
Dar si ce curioase caractere si unul si altul,
cand serioase, cand ironice. Au cautat sa,
se studieze unul pe altul, prin urmare a
fost interes prin urmare... dar atunci...
insfirsit nu-i intelegeam.
Trebue sa fi convorbit multa, vreme ast-
fel in gandurile mele, caci furtuna se tre-
cuse fara ca sa, bag de sama si zioa se
 - 29 -
pleca spre sfir§ire. Mi§carea ce auziam in
apartamentul vecin, imi vesti ca damele se
intorsese acasa. Curiositatea mo impingea
sa, m6 uit din nou prin borticica ce facusem
in use, dar asta data lupta se hotari in
disfavoarea curiositatii §i avui destula, pu-
tere de a mo opri ah! dece n'am avui
totdeauna aceasta putere tend m'am luptat
intre un instinct bun §i unul r6u!
Sara tarziu, mO plimbam ear pe malul
math. Nu era nime afara de mine, aerul
rece gonise pe toli. Cerul era tot inca nou-
rat incat razele lunei abia puteau stra-
bate. Umezeala ma supOrase §i intors
acasa, urmam plimbarea prin casa Para,
a gasi liniste. Noaptea cazuse acum si vo-
iam §i eu sa cerc a gas1 repaos, cand jos,
la ferestrele mele se auzi un glas sonor
de barbat care canta incet §i slab urmatorul
cantec :

Neguri dese, tunebroase

Trec peste pament,
Noapte mai intunecoasa
Zace pe-al men gaud.
Luna tu, cu blande raze,
Luna ce Wept,
Vin' ahl vino! lumineaza
Noaptea mea din pept1
 - - 30

N'auzi vocearni cum §optes,te

Plangeri de amor?
0! to arata, ferice0e
Peun blot cantator I
Vocea mea tanguitoare
Lu, vederea to
Intr'un cant de desfatare
Dulce s'ar schimba 1
Luna tu, cu bland° raze
Luna ce altept,
Vin' all vino lnmineaza
Noaptea mea din pept!

Recunoscui glasul lui Edmund. In ca-

mera vecina auzii intai soapte, apoi cuvinte
rostite mai tare, apoi o mica convorbire
agitata. Dupa, acestea nu mai auzii ni-
mica §i se facii tacere. Deschizend fe-
reastra nu vezui pe nime. Pe ceruri norii
se indesau tot inn unul peste altul.
Eram cuprins d melancolie si fara voie
tot recitam sfirsitul cantecului lui Edmund :

Luna tu cu blande raze

Luna ce astept!...
Vin' ahl vino lumineaza
Noaptea mea din pept

Cu cat trecea timpul, cu atata me fa.-

ceam mai melancolic.
 31

V.

Eu sunt adese on melancolic. Melancolia

este o simtire... dar n'am nevoie sa v'o mai
explic findca, o cunoasteti. Socot ca nil
v'au lipsit odata aspirari spre o fericire
care nu s'a putut realiza sau amintiri la
care ganditi cu multamire dar totodata si
cu parere de reu, fiindca sunt numai amin-
tiri, sau ca realitatea lumii v6 pune pe gan-
duri §i v6 intereseaza cu cat o cunoasteti
mai bine. Deaceea nu am nevoie sa dau o
definitie a melancoliei. Dar pentru a spune
adevOrul, marturisesc ca-mi vine §i greu a
defini aceasta simtire. Am sa consultez pe
Curico care s'a ocupat mult cu filosofia in
timpul din urma, precum mi-a spus fru-
moasa Elena caci el trebue sa poata da
on -ce esplicatie.
Pe drum spre casa lui intilnii pe Edmund
care da man. lui Mimi. Am voit sa m'a-
propiiu de dinsii, dar simtindca apropierea
mea nu-i era placuta, trecui mai departe.
Ajuns la Curico, batui in u§a si nu mi
se respunse, camera find insa, descuiata,
intrai in launtru si mo hotarii sa-1 astept.
AruncAnd o privire imprejur, vezui pe ca-
napea §i pe scaune mai multe carti des-
 - 32
chise. Intr'un colt de odaie era un violon-
cel razimat de parete i langa, el pe par-
chet mai multe note; la o fereastra pe o
mosuta mica un desemn inceput, §i pe mass
file de hartii scrise. Mo uitai pretutindene.
Desemnul era copia unei statui antice ; car-
tile erau: Plutarc, deschis la viata lui Caton
te'n6rul ; Seneca, deschis la epistola a zecea
catra Luciliu : de solitudinis utilitate; scrie-
rea latina a lui Petrarca despre viata soli-
tara, ; Misantropul lui Moliere §i Timon a
lui Shakespeare. Pe fila de hartie ce nu era
sfirOta sta sus Memorie si idei, fila 337".
VezOnd aqa, nu m'am uitat mai departe pe
filele scrise, ci luand una din carti m'am
pus sa cetesc ca sa-mi treaca timpul pana
la intoarcerea lui Curico.
Luasem in mama, pe Seneca. Dqi ochii
mei se primblau pe deasupra liniilor, pre-
ceptele betranului moralist nu-mi atrageau
luarea aminte, cad gandul meu era aiurea.
Din infatoprea cabinetului cautam sa deduc
consequente asupra persoanei Musica, de-
semnul, citirea, scrisul cu care se ocupase
mai tot in acea vreme, pareau a proba ca
ga,ndurile lui Curico fugeau de la una la
alta. Cartile tratau mai toate despre isolare
qi misantropie prin urmarea simtiri ase-
menate trebue sa fi fost ale lui ; dar ce co-
 33

prindeau oare filele scrise ? Mcmorii 0 Ida !

Eram curios, tot cetind in Seneca, sa cu-
nose cuprinsul filelor de pe mass. SA cetesc ?
Ba nu!
Lucru ciudat ! Venisem la mare sA m6
bucur de singuratate si eats, -me MIA voie
amestecat in trebi straine, confidentul lui
Edmund, chiamat poate a juca un rol in
desia§urarea acestor istorii si... fard voie. Tre-
bue sA marturisiti ca asemenea lucruri mi
sa intimpla numai mie. N'ar fi oare mai
intelept din partea mea sa mg pornesc si
sa-i las, caci ce-mi pass. mie? Dar de alts,
parte pentru ce n'as remane, caci earns
ce.mi pass, mie?... Apoi totul nu este fatal?
Dad. m'as porn) as da poate peste alte
persoane §i imprejurari mai ciudate in cas cand
asa este hotarit si ar fi inzadar, sau poate
m'ar urmari ei on unde m'as duce caci o
repetez inca o data, totul este fatal a§a
cel putin gandesc eu, poate sunteti de alts
parere. Eu socot insa, ca, teoria fatalismului
are multe avantaje. Cate lucruri neplacute
nu dispar cu dinsa! Responsabilitate morals,
plangeri de nedreptatea oamenilor §'a lumii,
vino, combinatii pentru viitor, parere de
reu pentru trecut, ingrijire toate aceste
si multe altele nu mai sunt. Nu mai este
cleat un turban pe cap, un ciubuc, hurii
46300. Scrieri complecte. Vol. V. 3
 34

frumoase care joach si Allah! Ai vre o

ninth, vre o grip, le alungi departe, iti
pui turbanul pe-o ureche si strigi : Allah!
Ai fost lovit de trAdare, ingratitudine, ne-
credinth, iti frAmenth mintea vre o temere,
vre o speranth incolo toate! Turbanul si
Allah! Minunat lucre un asemenea turban!
Dach n'an isbutit inch a-1 tin6 totdeauna
pe cap, deacum inainte n'am sh-1 mai pa-
rhsesc si devisa mea va fi Allah it Allah!
Aceste idei se primblau prin mintea mea
in vreme ce tot ceteam in Seneca, child
Curico se intoarse a cash.
lmi pare bine ch, m'ai asteptat si ca
n'ai venit sh-mi faci o visith de eticheta.
Nu prea stiu de-ti pare bine. Ved aici
tot scrieri despre singuratate si misantropie,
duph care judecand, visitele nu-ti pot face
mare placere.
Nu judecati duph aceasta. Aceste carpi
le-am deschis din intimplare. Inteun autor
antic in care cetiam am gasit o idee des-
pre misantropie si voiam sh v6d dach voiu
gasi si in autorii crestini o idee analogh.
Am cetit mai d6unhzi critica scrierii
unui autor contimpuran despre singuratate,
tinuth cam in soiul scrierii lui Zimmermann.
Nu vreu s'o cetesc. Nu mai cetesc
nimic din ceea ce apare asthzi.
 35

71
Pentru ce ?
Inventia fatala a tipografiei a adus
o mare nenorocire omenirii. Odinioara cand
ea nu era cunoscuta inca, numai aceia scri-
eau care aveau in adever ceva de zis seme-
nilor lor, numai acei cari aveau idei. Astazi
ori si tine scrie si tipayeste. Dar ce mise-
rie ! Nici o idee. Numai vorbe, si and ga-
sesti vre una, ea de sigur nu e noun, ci a
mai fort zisa de vre un autor al antichi-
nth si e numai repetata, afara se intelege
de stiintele naturale, cu care insa eu unul
nu m6 ocup. Odinioara nimeni nu castiga
un ban cu scrisul, ci avea numai de per-
dut timpul in care ar fi putut avea vre un
castig real, deaceea scrieau ;numai acele
inteligente deosebite, care nu se uitau la
binele lurnesc si renuntau la acesta pentru
multamirel mai mare care iti dau ocupa-
tiile ideale. Astazi toata lumea ceteste, prin
urmare trebue sa, scrie mai multi si fiindca
spirite inalte nu sunt mai multe decat la
cei vechi, data nu cumva mai putine, apoi
scrie cine apuca, pentru plata. Deaceea eu,
vezend ca perd un timp pretios cu cetirea
acestor scrieri, am facut un jut-al/Ant sa
nu mai cetesc decat literatura antics,.
Joate insa sa, easa si astazi vre o scriere
care merits a fi cetita.
 - 36 -
Poate, ins6. ar fi o intimplare atat de
rare,, inat poti pune rema§ag o mie contra
una la fiecare noub, publicatie. Deaceea,
data scrierea are adevOratA valoare va re-
mane posteritatii. Eu am destula treaba, de
a auta s6, cunosc o mica parte din como-
rile timpului antic si nu-mi mai remane
vreme de a risca vremea mea cu cele mo-
derne.
Ved ca sunteti sgarcit cu timpul D-voa-
stre. Frumoasa Elena imi spunea cu pArere
de rOu ca v'ati ocupat cu prea multe si nu
v'ati tinut de nimica special.
V'a spus aceasta ? Nu cred sa aiba
dreptate; ea judea ca femee. Ele vor tot-
deauna sa margineasa cercul activitatii,
fiinda se mist, singure intr'un cerc mic.
Specialitate I Ar fi vrut sä in6 ocup mai de-
parte cu paragrafele do legi ce invatam and
am vi zut'o intai. E mult de atuncea; lucru-
rile s'au scbimbat.
Ea inca nu era mAritatA ?
Nu. Era copi16, si egoists, precum este
si astAzi. Data ar fi fost sotia mea, cred
a as fi fost omul cel mai nenorocit. Dar
eram -Muer si tinereta nu judea, ci sim-
teste numai.
Nu stiu de este indiscret dar as dori
mult s cunosc intnia D-voastre intilnire.
 37

V'o pot spune, caci imi pare un lucru

strain, atat de departe sunt acele timpuri
si atat s'au schimbat persoanele. Timpul ne
preface asa de mult, incat adeseori imi pare
a au fost alte persoane si nici nu ne mai
intelegem.
Dad, se poate, v'as ruga sa-mi vorbiti
fara reflecliuni si cornentare, dupa impresiu-
nile de atunce.
Va fi foarte greu, dar cu toate aceste
me voiu incerca a o face pe cat imi va fi
cu putinta.
VI.

Era pe la sfirsitul verei si eu eram pe la

sfirsitul studielor mele. Dupa mai multe zile
ploioase, aveam earns o zi senina. Cand veni
sara me botarii a me urca pe un munte la
poalele caruia era asazat orasul unde stu-
diam, pentru a vede apusul soarelui. Eram
singur caci putinii cunoscuti ai mei pleca-
sere in vacante si niciodata nu mi a placut
a aye multi asa numiti amici. Amicii nu
numai nu-ti fac viata mai placuta, dar din
contra chiar cei mai binevoitori...
Ai fagaduit a vei 'Asa reflectiile la o
parte.
Prea bine. Pornii dar singur sa me urc
 - 38 -
pe munte. Erau douo drumuri; unul mai
lung dar mai putin rapede §i o carare mult
mai scurta dar grew de urcat. Gre§ii luand
drumul cel mai lung cad end ajunsei in
virf, soarele incepuse a apune si perdui ju-
metate din placere. Insa drept compensaIie
intilnii acolo in virf pe o femee intovara-
sita de un botran, o femee atat de frumoasa
era altfel, nu cum o vedeti astazi. Ea.
era imbracata in alb, negru ii era numai
perul §i ochii caci in sufletul ei inca nu in-
cepusem a petrunde.
Ei erau Ingleji. Betranul era tatal ei, un
mosnegut vesel si comunicativ, in opunere
cu natura compatriotilor sei. Inn mama
lui fusese franceza, sotia lui tot franceza §i
el singur traise mult timp in Franta in co-
pilarie, asa incat se intelege deosebirea lui
de compatriotii sei, precum §i la fiica lui
aniestecul de melancolie si veselie, de as-
prime §i cochetarie. Betranul petrecea vara
in Germania pe malurile Rinului §i iarna
in Italia, abie de se intorcea in patrie vre-o
luny sau douo pe an. De curend se a§azase
pe catva time in oraplul universitatii. Pen-
tru a nu uita nici o amenuntime, trebue sa
mai adaug ca aveau cu din§ii si un catelu§
pe care ea it tinea de o §foara. A iubit tot-
deauna catelu§ii §i chiar acum are unul
 39

nesuferit, mic, alb si flocos pe care-1 numeste

Bijou. Cunostinta noastra se facu intr'un
mod curios. Eu, din nebagare de sama, am
calcat pe coada catelusului acela so nu-
mia Char»zant incat dobitocul incept a
chiolalal si a se vaita ca cum s'ar gasi in
spasmurile mortii. In cea mai mare turbu-
rare am cercat sa me scusez in tot feliul,
insa ea imi arunca o privire atat de aspra
si de manioasa o ! ce privire a fost aceea
si din ce ochi ! Am purtat-o mult timp in
memorie, intr'o vreme cu fericire, o vreme
mai lunga cu durere. Mai tarziu am gan
dit ca scena mea de pe munte ar puts foarte
bine compune un tablou: Un betran da bra-
tul unei dame tinere care tine un catelus
ce alearga dupa dinsa; un finer aka, cate-
lusul pe coada. Ea se intoarce siti arunca
doi ochi grozavi; tenerul sta. rusinat, dar
tot odata soarbe din privire veninul amo-
rului ; catelusul tipa la pament si betranul
zimbeste. Zimbesti si d-ta, urma Curico, si
eu acum, dar atunci am remas foarte serios
si in cea mai mare turburare. Betranul imi
veni in ajutor adresandu-mi cuventul si in-
trand cu mine intr'o convorbire intinsa. Ce-i
respundeam nu mai stiu caci pentru a-mi
ascunde turburarea, vorbiam foarte mult.
Se vede ca nu vorbiam tocmai reu, caci
 - 40 -
peste putin se imblanzi si Nel ly a§a o
numia si lua parte la convorbirea noas-
tra. Timpul trecti rapede §i cand ne trezi-
rem era intuneric. Purceserem toti trei spre
vale pe cararea cea rapede fiind drumul mai
scurt. In padure era intuneric de tot, incat
abie se zarea rochia ei alta si catelqul.
Mergend noi unul dupa altul, ea intai, apoi
eu, apoi botranul, dupa catva timp se in-
toarse Nel ly sa, strige pe tatal seu §i acesta
nu respunse. 0 apuca grija, strigai §i eu
nici un respuns. Sau betranul, sau noi apu-
casem o curare greita si ne ratacisem. In-
chipuiti-ve positiunea mea : singur cu cea
mai frumoasa, din femei, in padure, noaptea
.i rataciti. Catva timp am strigat amendoi
fara, a auzl vre un respuns; de la o vreme
o apuca frica si incept. a plunge. Abie cu
greu o putui mangaie, aratandu-i ca nu s'a
putut intimpla nimica si ca on ce drum
tot in vale spre oral trebue sa conduca.
De la un loc cararea se mai largise §i o
luai de mana, rugand-o sa se sprijine pe
bratul rneu ; mana ei tremura si eu eram
ca sub stepanirea unui farmec, luminat in
intunecimea noptii de doi luceferi mai stra-
lucitori decat stelele cerului. Drumul se pre-
lungia §i noi tot nu ajungeam. Astfel ne
incredintarom a cei rataciti eram noi. Tar-
 - 41
ziu abia, eind din phdure v6zurem luminele
ora§ului nu dedesubtul nostru, ci in laturi,
in dephrtare. Pe drumul mare pe care eram
nu mai putea fi nici o grip, §i apucarem
spre ora. l intr'o convorbire din cele mai vii.
Cand ajunser6m a cash b8tranul ne a§tepta
la poarth plin de ingrijire.
V'Wept de doue oare, ce v'ati facut?
Am ratacit drumul §i am fost pe de-
parte, dar cat e de tarziu ?
Unsprezece de noapte!
Cum a trecut timpul de rapede, bagai
de samh. Nelly privl in ochii mei Vapoi la
pament.
Poftim in cash. Sara e recoare §i cia-
iul vo a§teapth. Haide, haide, fhrh ceremonii,
domnul meu ; aveti un drept la recunostinta
mea. Fata mea se rhtacise §i d-voastre ati
condus-o. Poftim sus.
Vina este a mea. Eu trebuia sh cunosc
carhrile. Nu §tiu cum s'a in-
locurile si
timplat....
Ati rathcit drumul amendoi, adn,ogi
b6tranul. Asa -i tinereta. Not botranii vishm
mai putin §i pa§im mai sigur.
Dar, ratacisem drumul amendoi §i eu mai
mult decat dinsa si pentru mai multa vreme.
Insh, ce incantare, ce farmec o! frumoash
rathcire Ap gandiam atunci chci eram
I
 42

tener si neexperimentat. A zi main convins

ce, acele bucuii sunt toate de§erte, ca sin-
gura fericie a omului inteligent...
7/ Reflectiunile L.. it intrerupsei eu.
Ne suirem sus §i in lumina salonului,
Nelly imi pArh mult mai frumoase. inca. 0
lunga convorbire se incinse in care ea des
vell atata spirit si atatea cuno§tinte, in-
cat ce§tea tot mai mult admiratia mea.
Rugata de mine se puse apoi la piano si
canta un nocturno dupa care ne desparti-
rem. Veninul amorului intrase in inima mea
caci a doa zi dimineata me trezii cu ima-
ginea ei in Band §i nu puteam aetepta mo-
mentul de a me duce sa o ved. Gesii aceeasi
prevenire din partea betranului §i mai multa.
amabilitate ince, din partea ei. Ne marturi-
sirem unul altuia nerabdarea cu care astep-
tasem momentul intilnirii, facurom poecte
de none plimbai §i vorbirom multe impre-
una, despre simtire convorbire eterna, cu
teorii profunde care totdeauna s'arate, a fi
mincinoase in practica, caci acele teorii, tend
suntem tineri le culegern, fare, a §ti., din
romanuri §i poesii si inlocuim astfel reali-
tatea lumii cu inchipuiri poetice. Pe atunci
cantam mult din violoncello si ne hotarirem
a face musice, impreuna. In musics, prim-
blari frumoase §i mai frumoase vorbiri tre-
 43

ceau astfel zilele noastre. 0 lume noun.

mi se deschise de gandiri si de simtiri si
traiam Para trecut ca si cum pentru intaia
oara as fi v6zut lumina zilei. Precum in vis
nu avem libertatea vointei de a ne departa
de imaginile ce ne incunjura si visam mai
departe fara scop si fara constiinta, asa nu
aveam nici eu vre o aspiratie clara sau
vre un scop hotarit nu stiam unde merg,
nu-mi cunosteam calea, atat stiam ca era
frumoasa acea rate. 0 ! Straniu farmec al
amorului ! Eu care uresc paseri, can" si on
ce animale, obiectul de afectie al multor
oameni ce nu stiu cum sa scurteze timpul,
acum iubiam catelusul ei ti-mi parea a si
el se uita la mine cu anion. Cu privirile,
cu mii de nimicuri ne marturisisem amorul
pana, and yeni momentul sa ne-1 si spunem :
la cea intai simtire un moment mull mai
putin gray, cleat mai tarziu, caci atunci nu
este legat de dinsul nici o consequenta ho-
tarita, ci aceasta se impune cu vremea de
la sine, pe and mai pe urma, de la acel
moment marturisitorul face sa, atirne efec-
tele cele mai serioase. Cateva zile dupa
aceea imi veni o veste de-a casa ca un
mos at meu care-mi era tutor si-mi Linea
loc de parinte se afla pe patul mortii. Am
trebuit sa pornesc si sa zic zioa buna iubi-
 44

tei mele. Acel moment era cel intaiu de

tristeta in cursul unei luni intregi. Ne asi-
gurarem inca, o data despre amorul nostru
§i pactul fu confirmat prin o sarutare a
fost cea intai §i cea de pe urma.
A case me asteptau multe neplaceri §i
necasuri. Boa la consume incet puterile un-
chiului meu §i se trecure doue luni pane
ce murl. De mic remasesem orfan §i me
deprinsesem a iubl mult pe acest unchiu,
care, necasatorit, concentrase toate afectiile
sale asupra-mi. Dupe moartea lui, interese
de avere me mai oprir6 pe loc, asa incet mai
bine de trei luni trecuse pana, mg putui
intoarce. Simtirile cele mai profunde imi
framentar6 mintea §i me intovarasirO ps
drum. Cand me dusei sa-i \Tod, gasii aceea§i
prevenire din partea botranului, dar mult
mai putina din partea ei. Cate lupl ei nici
me mai cunotea si batea la mine, ca la
unul ce venise sa turbure linistea casei.
Misterul mi se esplica a doua zi : putin timp
dupa pornirea mea venise un june Inglez
§i Meuse cunostinta lor. Era un barbat blond,
mare mai mare decat mine §i frumos.
Figura sa era palida §i suferitoare §i in ochii
sei albastri era multa melancolie. Cand ne
intilneam totitrei, preferinta era pentru din-
sul, nu mai remanea indoeala. Marturisesc
 45

pentru rusinea mea O. simteam o mare ge]o-

sie si avui neghibAcia de a-i face mustritri
intr'o zi. Acea zi a fost desfiintarea deso,-
virsita, a vechilor noastre legAturi. Ea imi
respunse O. nu-mi do, voe a-mi aroga drep-
turi asupra ei si astfel ne-am dispArtit. In
curend toti trei plecaro in Anglia, unde be-
tranul lasase un copil mic, astAzi marisor,
si relatiile noastre se sfirsiro pentru tot-
deauna. Nici o veste nu mo mai instiinta
despre soarta ei si imi era ca si cum m'as
fi trezit dintr'un vis si cu deschiderea ochi-
lor as fi lasat in imperiul noptii visul meu.
Ins i. amintirea m'a prigonit incO, multi, vreme,
si simtiam cateodatA mai cu seamy in
zile ploioaseadevorato, durere. Amorul alit
insa asupra mea o influentn, salutary, caci
deatunci m'am pus pe studiu si am reg-
sit in acesta si in iubirea artelor liniste si
multamire. Relatii cu femei am mai avut
multe, mai cu seamti, in orient unde m'am
oprit lungs, vreme. Am vezut c ele sunt
capabile de adeveratA simtire, am vezut ge-
losia aprins6, in gradul cel mai mare, dar
eu singur n'am mai iubit niciodat6,. i aceasta
imi pare a fi mult mai bine, caci momen-
tele de fericire reap, sunt aceleasi, si-ti lip-
sesc necasurile si chinurile sufleteV. Ob-
 46 -

servati bine pe omul simplu §i natural,

amorul seu este altul...
- i cand a fost reintilnirea D-v., it in-
trebai eu, curmend reflectiile sale.
Veo cinci ani mai tarziu in Italia undo
venise cu sotul §i cu fratele ei cel mai mic,
ce,ci betramul tat murise.
Cu sotul ei ?
Da, Inglezul eel blond o luase de sotie.
Sermanul ! Era trimis acolo ca se, respire
aerul bland al Italiei, cezi ducea moartea in
pieptul seu. Vezend-o pe neasteptate am
avut in adever o adance, emotiune §i ear
ca prin minune imi trecure deodate, prin
gaud toate amintirile amorului meu. Presu-
pun ce, ea n'a avut aceea§i simtire, ce,ci de
la cel intaiu moment imi arata asa o amicie
Si a§a o bucurie de a me revedea cum s'a-
rata la amici intimi §i cum nu se poate
manifesta in momente de emotiune, cAci o
emotiune mare ne pune in neincredere des-
pre simtirea celuilalt §i deaceea ne ascun-
dem de a arata propria noastre, simtire. Ea
perduse din frumuseta ei; fratele seu Mimi
era un copilaq nebun si frumos, catelu§ul
murise §i se inlocuise cu altul, ear sotul ei
era un om bland §i simpatic.. Dupe, cateva
septemani ce petrecurem impreune, sotul ei
murl si avui trista sarcinl de a-1 imormenta.
 47

Era nenorocita, sermana, si nu mo lasa inima

sa o parasesc. Dupe cateva luni cand se in-
toarse in Anglia, o petrecui pane la mare.
Se trecuse un an deatunci, cand intro
zi primii de la dinsa o scrisoare in care imi
multumea de indatoririle ce-i facusem. De
atunci corespondenta noastra urmeaza re-
gulat si trateaza despre idei de filosofie prac-
tice §i de religiune. De cativa ani incoace
ne intilnim in fiecare toamna aici la bai.
Ei, si...
77
A ceasta. intilnire s'a facut la noi un o-
biceiu, zise Curico.
A iubit mult pe sotul ei ?
Asa socot, caci altfel nu l'ar fi luat.
Multe alte imprejurari intervin la o
casatorie si nu se poate totdeauna deduce din
imprejurarea ca doi tineri s'au luat la aceea
ca s'au si iubit. Apoi au trecut cinci ani de
atunci ; ea este inca tOnera, frumoasa, are
tot ce poate cere cineva... istoria dumitale
nu are conclusie.
Natura e altfel decat poesia. In poesie
trebue o catastrofa finale pentru armonia
intregului, dar in viata catastrofele sunt
foarte rare. In genere este numai cea de la
urma urmelor, aceeasi la toti si care in ca-
suri speciale poate fi in cea mai mare di-
sarmonie cu intregul sir".
 48

Remasesem uimit si intelegeam si mai

putin ca Ora acuma pe acesti doi oameni.

Aveti sa vo opriti inca mult timp aloe,

doamna, intrebai pe frumoasa Elena intilnin-
d'o inspre sail la primblarea de langa mare.
V'o luny Inca, imi r6spunse ea, dar
d-voastra in ce parte aveti sa vg indreptati
de aice ?
Nu sunt inca hoarit. Calatoresc Para a
face lungi proiecte si mg las la voia impre-
jurarilor. Poate m6 voiu rapezi in Inglitera
unde n'am fost Inca.
Este cu putinta, sa nu fi fost Inca in
Inglitera, in Cara cea mai libera si mai ci-
vilisata ? Trebue numai decat sa v6 duceti,
sä o visitati si studiati. Veti gasi alte obi-
ceiuri decat ale continentului, alti oameni,
alta viata, insa tocmai pentru aceasta cu
atat mai interesante. Daca ye hotariti insa
a ye duce, stati un timp mai lung ; cu In-
glejii trebue sa se deprinda cineva pentru a
gasi placere.
Inglejii isi iubesc si lauda mult patria
lor, dar pe de alta parte traesc putin timp
intr'insa. Cea mai mare parte a anului per-
soanele avute o petrec in OA straine. Chiar
d-voastra ati trait mai mult in alte tari,
in Franta, Italia §i Germania.
 49

E drept, dar eu sunt pe jumetate Fran-

ceza de nWere, de cre§tere sunt Germany
§i de simtire mai mult Italians. Cu toate
aceste cand mi-ar fi lasat de a-mi alege o
patrie, socot ca tot Anglia as alege-o.D.
Curico se vede v'a spus despre copilaria mea?
Da, marturisesc ca, am avut curiositatea
a1 intreba.
Are obiceiul de a nu fi drept cu mine.
Imi inchipuesc ca m'a fi descris cu culorile
cele mai intunecoase.
Ba nu, din contra...
Ar fi fost si o mare nedreptate. Pu-
terea imprejurarilor e totdeauna mai mare
cleat acea a vointei noastre §i inainte de
a condemna pe cineva pentru o fapta oare-
care in gandul nostru, ar trebui ss studiam
bine imprejurarile §i sa, nu judecam efectele
dent dupa ce cunoastem causele. Ce om
extraordinar ! 0 viata intreaga nu ar ajunge
pentru a-I cunoaste ! Sub o aparenta rece,
el ascunde multa bunatate pi cu toate teo-
rile sale egoiste, el va face totdeauna sa-
crificiuri pentru un amic. In timpuri neno-
rocite l'am intilnit ear4 dupa o lungs dis-
prtire si departe de a-mi arata vre-o ba-
nuiala, a stiut ca un adevorat amic sa-mi
aduca mangaere. Deaceea fi pastrez multa
recuno§tinta §i am o adevorata placere de
4300. Scrieri complecte. Vol. V. 4
 - 50 -
a sustine cu dinsul o corespondents in care
isi desfasurd tot spiritul si frumoasele re-
sultate ale unui studiu lung si activ. Din
nenorocire s'a ocupat cu prea multe, a trait
in tdri prea deosebite si in imprejurari prea
nestatornice. Odinioard cand era de douezeci
de ani avea cunostinte mai putine si sim-
tire mai multd. Cats mai este el cauta acum
sa o inaduse in mod sistematic.
Poate ca vre o simtire a tineretii res-
plAtita cu nerecunostinta l'a adus la acea,sta
grozava hotarire.
Frumoasa Elena tact, insa imi pare ca
ved un suspin sburand pe nesimtite din pep-
tul ei.
Schimbdnd vorba, ea chema pe Mimi care
alerga cand intr'o parte, cand in alta.
Te vad fara, camarazii tOi, ii zise sora
lui, pentru ce nu esti cu dinsii ?
N'am vreme sa mO joc.
N'ai vreme? Dar ce trebi to grama.-
desc ?
§i eu am trebi serioase, nu numai d-voa-
stre, sunt acum de unsprezece ani si nu
mO pot numai juca. Zicend aceasta, Mimi
se departa.
Primblandu-mo astfel in convorbire cu
frumoasa Elena, intilnirem pe Edmund si pe
Curico. Totipatru merser6m inca impreuna
 51

papa veni sara, apoi intrar6rn in saloanele

destinate pentru straini. Edmund era foarte
tacut, parea preocupat si se asaza un
colt ascuns. La clavir era un om mic care
canta si tot salonul era plin de domni si
doamne care ascultau. Curico si frumoasa
vaduva se asazare in alta. parte, opus, ce-
leia unde sedea Edmund, ear eu, ascultand
pianistul, observam dupa obiceiul meu dife-
ritele grupuri. Acura abie bagai de seam,
ca si Leontina se afla acolo cu muma ei in
mijlocul mai multor altor dame cu care sop-
tau incet. Mimi se primbla prin salt, dand
mana cand unuia, cand altuia din cunoscuti
yi se aproprie insfirsit de Leontina cu care
vorbi mai mutt.
De la diferitele grupuri am cules urma-
toarele fragmente de convorbiri:

Un domn betrdn catrd o darnel betrand.

Azi a fost marea foarte linistita, mai nu
erau valuri.
Betrcina. Mi s'a parut apa cam rece.
Betra'nu/. Cat& vreme staff i in apa ?
Betrcina. Zece minute asa mi-a spus
doctorul.

Un domn tear ccitrei altul. Vezi pe cea

cu rochie albastra. ? Ea este.
 - 52 -
Celcilalt. 0 intilnesc regulat pe la unspre-
zece oare. Are per minunat si-1 primbla multa
vreme despletit ca lumea sa-1 vada bine.
Dac'ar fi al ei...
Te indoesti? E al ei propriu, am
luat bine sama. E frumoasa de tot.
Celdlalt. Pana uncle ai ajuns?
Ink ital. Pana a fi luat in sama si privit
cateodata cu coada ochiului. La balul de
mane am sa-i fac cunostinta dupa toate for-
mele. Atunci vom vedea. Observa bine; ear
se uita pe furis la noi.
Un domn betran cu aparentd de vechiu mi-
litar catrd altul. La dracu cu urnezeala asta!
MO dor picioarele de abia le pot duce.
Celdlalt. Pe mine ma supera tusa. He!
ne-a venit vremea.
Intdiul. Toate naibele sa iee vremea si
virsta!
Celcilalt. Mai cu sama de cand cu ploile,
tusa mo supOra tot mai tare.
intdiu/. Ce mai zice afurisitul de baro-
metru ?...
0 clamd ccitrci alta. Albastru cu lila! Asa
gust!
Cealaltd. Toate costumurile ei sunt asa.
Intclia. Cine era acel care a cantat la
clavir ?
 53

Cealaltei. Warn putut afla pan'acum.

intetia. Ce rochie ai se, pui mane la bal?
Cealaltd. Cea verde en alb. Dar dumneata?
Intdia. Eu mi se pare ce, nici n'am s& me
pot duce. N'are eine sa me intovera§asca.

Elena catra Curico. El mi-a facut obser-

varea a o simtire a tineretei resplatit& cu
nemultumire poate se, preface, cu totul ca-
racterul unui om.
Curico. Nu cred. Natura omului este n6-
schimbatoare. Vrista produce efectele sale,
dar fondul nu se schimbe, niciodatA.
Elena. Nu pot crede aceasta. Am vezut
oamenii cei mai simtitori, prefAcuti in oar
meni reciasemenea trebue se, fi cunoscut §i
d-voastra.
Curico. Atunci natura for era asa, §i nu-
mai o intimplare trecetoare i-a facut se, a-
pare, altfel.
Elena. Cu toate aceste cresterea are nea-
perat o influent& puternia, apoi esperien-
tele Mute, studiile, virsta...
Curico. Nu au toate nici o influents.
Elena. N'am vezut ince, un om a§a, de ab-
solut in ideile sale ca d-ta.

0 dams catra un domn. Cine este dom-

nul cu care vorbeste frumoasa Elena?
 54

Domnul. Nu-1 cunosc in persoana. Aucl

ca-i foarte bogat.
Dama. Totdeauna ii v601 vorbind irnpreuna.
lim Se spune ca-i voduva.
Domnul. Da. Lumea vorbeste de un lung
roman intre dinsii.
Dam a. Spuneti-mi iute, spuneti-mi iute !
Domnul. Ar fi fost relatiuni intre dinsii
pe cand ea era inca maritata, despre care
afland barbatul ei, s'ar fi sinucis.
Dama. Grozavie ! Spuneti mai departe !...

Vecinul lui Edmund cdtrd acesta. Cand

yeti ceti jurnalul ye rog fiti asa bun si mi-1
treceti mie.
Edmund. Poftim.
Vecinul. Poate inca n'ati
Edmund. Am sfirsit.
Vecinul. Baile sunt foarte frequentate.
Edmund. Da.
Vecinul. Sunt multe dame frumoase.
Edmund. Da.
Vecinul. Eu aunt venit abia de ieri si am
Inca prea putine cunostinte...
(Ne mai respunzend Edmund, vecinul se
hotareste sa tac4
0 domnifoard ceitrei Leontina. Cantati ceva,
ye rog cantati. Aveti un glas atat de frumos...
 55

Mai melte altele. Toate vo rugam.

Leontina. Dar v6 incredintez a nu mi-e
cu putinta...
0 domnigoard. Pentru ce nu ne faceti
asta placere ? 0 mica romanta !
Mama. Daca toata lumea te roaga...
Leontina. Nici nu §tiu ce as putea canta.
Domnigoara. 0 romanta, un cantec care
ar fi.
Leontina se scula deodata grabnic intova-
ra§ita de mai multe domnipare, se puse la
clavir §i cants cu un glas frumos de sopran
o arie cunoscuta dupa urmatoarele cuvinte
de Victor Hugo :

Dacii, nu ai nimic a-mi spune

Dece te-apropii nencetat,
Cu-al tku surfs, ce prin minune
Ar nebuni pe-un imperat?

Daca nu ai nimic a-mi nice

Dece-mi stringi dulce mina mea
In visul gingas si ferice
Care-1 visezi in calea ta?

Dacd voesti ad fug de tine

Dece pe-aice vii si treci?
Cdnd te zaresc simtesc in mine
De dor si grija fiori reci.

Sfir§ind, din toate partile se auzir6 aplau-

 56

surf, damele venire se, -i face, complimente,

mai multi domni se, se presente §i se, -i von-
biasca, cand Edmund care tot sta ascuns
in coltul sell si pe fata caruia observam un
mare neastemper, se scula deodata §i mei--
gend la clavir, canta si el o roman impro-
visata dupe, aceste cuvinte:

Ah 1 multe as avea a-ti spune

De glasul tou asa iubit,
De-al tbu surfs ce prin minune
Al meu r6paos a rapit.

Si multe as avea a-ti zice

De-un nesfirsit, adanc amor,
De visul gingas si ferice,
Care-1 visam adeseori.

Dar m'au snit O. fug de tine,

Sa te privosc ca pe-un strain,
Ahl cand te vbd simtesc in mine
Fiori de grija si de chin.

Edmund compusese si cantase iutr'un mo-

ment de inspiratie. Puternicul seu glas de
tenor era atat de armonios, Meat publicul
intreg romase cateva secunde incantat. De-
°data incepure a resuna aplausuri §i-1 tre-
zire ,si pe dinsul din farmecul ce 'Area a-1
fi cuprins. Leontina tintise palida ochii ei
asupra lui si nu mai putea se, -i departeze,
 57

cand mumasa ii soptl incet cateva cuvinte

la ureche, s'apoi esire amendoue asa de
grabnic incat foarte putini le bagare in same..
Sfirsind aplausurile, se Pact o mica tacere,
apoi auzii multe soapte de la diferitele gru-
puri, intre altele pe Curico zicend catra fru-
moasa Elena :
Are se se compromite si pe dinsul si
pe dinsa, dar orice i-as spune, nu are minte.
Era ca inspirat, respunse ea, n'am auzit
ince, o cantare atat de espresiva cum a fost
aceasta. Pentru ce s'ar compromite ? Pu-
blicul nu poate gft,c1 cele ascunse.
Ab ! este un instinct fatal care face
pe oamenii cei rei se, petrundA orice raport
in care ar putea viri o intrige.
Nu stiu de avea dreptate Curico, dar soap-
tele pe la ureche deveneau din ce in ce mai
dese si in mijlocul for paresii sala.

VIII.

In camera vecina avea loc o convorbire

foarte agitate.
Are se, me aduce, la o grozava manie,
zicea mama. Ii lipseste mice modestie, mice
respect catra not si chiar ce,tre, tine. Ce-a
insemnat aceasta romanta,, ce s'a pus se.
 - 58 -
cante indata dupa tine? Voeste ca toata
lumea sa descopere planurile sale? Voeste
ca lumea sä cunoasca ea am din nenorocire
o fats care, departe de a respinge pe un a-
semenea sumet, se pune de viseaza la dinsul
si plange si nu vrea sa prinda minte ?
A gandit ca nu e bine sa ascunda un
glas atat de frumos. A voit sa faca plkere
publicului.
Rica placere cat va vol. Duca-se la tea-
tru, caci aceasta este meseria ]ui, sa incante
publicu], dar nu faca toate chipurile de ami
stirni mania.
A fAcut rota. i eu sunt manioasa.
N'a§ mai sta aice nici un moment data,
n'as fi promis tatalui tisu. Insa chiar acum
am sa-i scriu sa vie si sa ne iee. Indr6z-
neasca numai a ne mai urmari !
N'ai nevoie sa-i scrii. i eu am sa m6
fac deacum inainte ca nu-1 cunosc. Putem
sta aice; iti promit a am sa fac toate chi-
purile pentru a-1 uita. Chiar nici mai simt
acum nici o simpatie pentru dinsul.
Imi pare bine a pentru intaia oara to
and vorbind cu minte. Insa paza e totdeauna
buns. Voiu sa scriu scrisoarea.
Botrana se puse sa scrie, ear Leontina se
primbla prin casa turburata.
Eu eram indignat. Aceasta este iubirea ta?
 59

gandeam eu ; aceasta e resplata pentru in-

crederea lui Edmund ? Cum, toate simtirile
tale au trecut deodata ? Ai uitat a§a de cu-
rend lacrAmile ce ai varsat §i visurile tale
de fericire? Are dreptate Curico. Oamenii
sunt toti netrebnici I Astfel indignatia mea
se intinse de la casul special la generalitate
si-mi readusei aminte de cateva sentinte ale
lui Curico pe care le notez aice :
* a
*

Ai visat mult cum trebue sä-ti fie mi-

reasa; ai hotilrit cu deameruntul toate ca-
litatile ce trebue s& aib6, de intilne§ti in-
sfir§it pe una ce are tot ce ai visat fugi l
a *
*

Inteleg ca bunatatea, frumuseta, delica-

teta, gratia, superstitia, ipocrisia, cruzimea,
frica, reutatea, simpatia, suferinta, sim-
tirea, viclenia, sa fie toate femenine, dar
pentru ce mintea si mai cu seam& statornicia?
* a

Yorbegte bine despre oameni ; ce-i gandi

despre din§ii nu-i treaba lor.
a
*

and unei femei ii place o pies& de mu-

 6o

sica sau poesie, intreaba de cunoate pe com-

positor sau pe poet.
* *
*

De vrei sa te insori, nu-ti alege o mireasa

prea frumoasa, dar nici una prea urita; cauta
sa nu fie prea, bogata, dar nici prea saraca;
vezi sä tie carte, dar sa nu §tie prea multa ;
uita-te inainte de toate ce fel este ea §i apoi
cum sunt cei care o incunjoara, dar uita-te
mai intai cum sunt cei care o incunjoara
§'apoi cum este ea; is una pe care o iubesti,
dar nu pe care o iube§ti din tale afara ; gan-
de§te-te bine pan' a nu te hotari dar hota-
re§te-te pan' a nu gandi prea mult.
* *

Cu drept cuvOnt Grecii au facut norocul

sa fie o zeita si nu un zen, caci in orbirea
ei, Fortuna fuge de cel ce o cauta §i alearga
dupa cel indiferent.
. a

Nimic n'ar fi pe lume asa de roil ca fe-

meile data n'ar esista barbatii

Nu ! Nici voiu sa mai §tiu de vecinele

mele, nici de Edmund, nici de nime. Am sa
mo pornesc. Dar unde? AI In Anglia. Am
 - 6i -
A lied dacA aceasta tare, e atat de frumoasa
cum mi-a spus frumoasa Elena. Da, me por-
nesc, si chiar mane dimineata cu vaporul.
Altfel sunt un om care me hotAresc foarte
cu greu. La orice proiect nou imi trece prin
gaud, de indata ce meditez la executarea
lui mi se infatosezA atatea argumente con-
tra Meat , cu cat mai mult cumpenesc ,
cu atata me incurc mai mult si cele mai
deseori din argumentare in argumentare me
inspaimant de osteneala ce ar trebui sa-mi
dau si de consequentele ce ar avea execu-
tarea proectului si dupA o lungA luptA si o
mie de schimbAri, it las sa ma.. Insa cate-
°date., in casuri foarte rare, end imi vine
o idee cu aparentA atrAgetoare, me pun in-
data sa o executez fare, a-i da timp sa me
preocupe, cAci stiu prea bine ca dandu-i un
timp cat de scurt, ear am se, incep a me-
dita si ear am sa me spariu de propor-
tiile ce are sa -i dee inchipuirea mea. In a-
ceste casuri, cum am inceput a-mi executa
ideea, pe loc me si grAmAdeste cAinta, insa
in zadar, caci odata pe calea executarii, ni-
mic nu me mai poate opri si merg inainte
in ciu'da tuturor greutAtilor din afara si su-
fletesti. Asa si asta data : de lAsam ideilor
toata libertatea, poate ca as fi remas pe
loc se, \Ted descalcirea relatiilor cunoscutilor
 6z -

mei, dar inadusand once rationament m'am

pus sa, gandesc la altele pans, ce am ador-
mit. Adouazi dimineata, in mijlocul celor
mai marl pareri de rOu si blastemuri ce a-
runcam asupra mea, imi gatii lucrurile si
suindu-m6 in trasura, pornii la vapor. In
vreme ce eram pe drum hotarisem a mo
intoarce si a-mi parasi proectul. Cd toata
aceasta, hotarire nu dadui nici un ordin vi-
zitiului si in6 pomenii pe malul marl Tot
hotarit a mo intoarce, imi luai biletul si m6
suii pe bord. Acolo spectrul boalei marii imi
apart deodata si numaidecat mi-am zis ca
trebue a mo intorc, cu toate aceste statui
pe loc pan' ce porni vaporul. Atunci abia
mg parasi cainta si redevenind vesel imi re-
luai divisa : Ce a fi, a fi ! Allah ! Il Allah !

Vaporul porneste . . . marea e cam

agitate, . .oare m6 va apuca boala?
.

. . . poate ca nu . pare a mo simt

.

cam ametit . . cum, abia dupe, o ju-

!notate de oara ? . . nu se poate . .
.

. . sa, privesc marea ca sa. uit

. . . . .

Ce frumos spectacul . . . . Vai! . . . .

Nu cred inca . . . . Ce frum . . . . Vai
s'amar I Ah' cine m'a pus
Vai s'amar I
 - 63 -

Ix.
Fost-ati v'odata in Inglitera?
Daca n'ati fost, nu v6 duceti ! Adeseori
vi s'a intimplat sa intilniti in calatorii chi-
puri ciudate, care se deosebesc cu totul de
ceilalti oameni, atat prin figure cat si prin
maniere, flint° tacute, intepenite, cornice si
corrode care-si inchipuesc cn lumea si oa-
menii sunt facuti numai pentru dinsele, care,
sau nu te onoreaza, nici cu un cuv6nt, sau
tend iti vorbesc, te fac sa suferi supliciuri,
figure a carora vedere te face sa casti de
urit, on sa te infuriezi intr'un cuvent :
Ingleji ! Inchipuiti-v6 acum o tarn intreaga,
locuita numai de asemenea fiinte ! Deaceea
nu v6 duceti in tara acestor oameni! Daca
te imping interesele, si-ti place s'auzi vuind
masinele, sa resufli aburi si fum, du-te; ear
data esti ca mine, fiul unei tari meridionale,
nascut sub un cer limpede si. albastru, de-
prins, nu la vuetul masinelor, ci la sunetul
talangelor, nu to duce !

Cum ajungi la Londra spune romas bun

multamirii sufietesticerul se schimba, co-
loarea albastra se preface in o culoare sura-
cafenie care te face sa to indoesti a mai
 - 64 -
este ceva dincolo. Stfdata din intimplare
vr'un punct albastru se vede cateodata, la
orizont, de indata, se ridica de pe pamOnt
vre un balaur de fum din gura unei marine
Si 1 astupil, ca nu cumva sa se puie vre un
om pe visuri si sa uite a lucra la masinele
din fabrice. Peste tot locul marine pe pa-
merit, pe apa, pe sub pamOnt, pe sub apa,
pe deasupra caselor... sunt atatea masine,
incat ti se pare ca si oamenii sunt fabricati
in ele. De mergi in city din Londra te con-
vingi ca asa trebue sa, fie, eaci suflet nu
gasesti in ei. Ei se misca cu rapejunea ma-
sinelor fara ca unul sa-si bata capul de al-
tul ; toti fug, mii si mii, toti alearga dupa
trebi si interese; individul se perde cu totul
in aceasta goana grozava. Ce dar voesti sa
cat* acolo, to individ? Ce voiam eu acolo,
care me interesez numai pentru tine, indi-
vidule, pentru miscarile sufletului tOu, a
carui adancime me uimeste si a carui mister
nepOtruns me atrage cu atata putere? Ce
cautam eu acolo in mijloc de fabrice, de fa-
bricanti si fabricate, unde sufletul e mut,
unde simtirea e stinsa si numai mintea is-
codeste si bratul executeaza? Doresti, o
calOtorule, sa-ti induiosezi sufletul, ascultand
o musica frumoasa, so. te inspiri de obiecte
de arte ? Sermane ! Musica este acolo vuetul
 65

masinelor si artele frumoase sunt lucrarile

fabricelor. Cum socotesti ca Inglezul isi va
perde timpul seu (caci timpul seu e ban),
luand dalta in mane sau penelul si lucrand
luni si ani la acelas op ? El e mai practic:
peatra necioplita o pune in masina si scoate
mii de statue la minute, panza si colorile
le pune in masina, ar pune si musica in
masina si ar scoate simfonii daci s'ar putea.
Chiar tu, o caletorule practic, cii fata ve-
sela si rumena care nu-ti bati capul cu opuri
de arta, ci iti place sa bei si sa mananci
bine, sa ai o camera indemanatica, sa vezi
cateva figuri zimbitoare in jurul teu si pen-
tru schimbare sa mergi vre odata la un
spectacultine-te departe de Inglitera! Pe
masa iti pun un vitel sau o vaca, sau o
oaie intreaga si and, inspaimantat iei in
mane sabia si furca ceti infatosaza si vrei
sa tai o bucath, sangele sare in sus si te
stropeste. Ear data vrei sa te recorasti bend
un pahar, o beutura neagra si groasa, te
otraveste si esti multumit de scapi cu zile.
Dar poate, ca sa, uiti acest aspect, vrei sa,
mergi la un spectacul atunci ie sama de
n'ai uitat a lua cu tine in lady fracul, ma-
nusi si cravate alba, cad altfel te dau afarg.
Inglejii . tin mult la curatenie si pe haina
ce ai avut-o la masa poate au remas pete
46300. Scrieri complecle. Vol. V. 5
 - -66

de sange, deaceea trebue sa-ti pui fracul.

Poate esti deprins a face o primblare si iei
una din trasurile lor, unde vizitiul iti sta
pe ceafa §i to indrepti spre Hyde-Parc cu
speranta, de a respira acolo aer curat si
miros de flori... Amagire ! Ei nu te Lisa sa,
intri, data, n'ai adus en tine pe corabie o
trasura cu cai, putend do vedi cu dovezi scrise
in limbo, for (cad ei nu pricep alta) ca esti
drept si neprehanit proprietar al trasurei
pal tailor. In desperarea ta, to intorci catra
un om al politiei intrebi ce este de fa-
cut ? Atunai el iti respunde ca, poti naiml
o ti asura in cutare loc, care ar avea apa-
renta, de a fi proprietate privan ; insa pen-
trii. a ajunge la locul indicat trebue sa mergi
cu vaporul si cu drumul de fer pe sub pa-
'pent si peste case o zi si jumetate.Dar
tu, o sermane caletor, cu fata vesela si ru-
mens, poate fumezi ? Nenorocitule ! Sa nu
cumva se cutezi a opri pe cineva si a-i cere
foe. Nu'irtelegi ca, ii furl doue secunde, care
sunt apretuite in bani si. ca, te espui la
procese de daune-interese ? Si cand te judeci,
stiff tine iti sunt judecatorii ? Niste oameni
rasi la fats, cu haine negre si peruce albe cu
toads,. Ce dreptate poti astepta de la peruci
abbe cu toads,? Insfirsit te-ai cumintit ; te-ai
con vins ca nu poti face alto, dent a te
 - 67

primbla pe strada, atunci is bine sama :

tine o mama la lantujelul ornicului si alta
la punga cu bani de ai avea o a treia, la
basmaoa din buzunar, caci din momentul ce
ai esit de acasa mii de venatori de buzu-
nare to pandesc si cu dibacie mestereasca
isi a propiaza aceste obiecte chteodata foarte
folositoare. Atunci te hotaresti a nu esi din
cash, ci vrei sa, stai in odaea ce platesti asa
de stump. Ah ! Pe un parete sta scris ca
nu ti este iertat a fuma si pe masa, ti-au
pus biblia sa cetesti. Intr'insa vezi ca Moisi
opreste a se manta carne de pore, fiind prea
greu de mistuit, gandul ti se intoarce la
vaca, oaea sau vitelul sangeros ce tiau ser-
vit la masa si te acufunzi in tristeta.
Dar ce este, ce s'a intimplat, ce nenoro-
cire a lovit orasul de pare mort deodata ?
Ieri sara, te-ai culcat in vuetul asurzitor al
masinelor si astazi tacere grozava! Ce ca-
lamitate publica ?... Nici una, te-ai culcat
Sambata sara si te-ai sculat Dumineca di-
mineata. Tacerea e profunda ; masinele au
incetat ; trasuri nu se lied; magazinele sunt
inchise ; nici un teatru, nici un concert, nici
o petrecere, nici o trasura, nici un om pe
strada, toata lumea se inchina. De esi din
casa, policemanul se uita strimb la tine, te
inspaimanti de singuratatea in care te ga-
 - 68 -
sesti si te intorci grabnic a casa ca sa iei
biblia in mana. Dupa ce ai cetit deajuns te
uiti pe fereastra. Cerul tot e suriu, tot e
posomorit, atmosfera tot e aspra si te p6-
trunde un fel de groaza.
Cine ar zice o? In aceasta atmosfera unde
n'ar trebul sa traiasca dent figuri de cele
mari, groase si. vinjoase, se gasesc prin o
contrazicere a naturii si. niste flinte blande
si frumoase ca nicaiere. Ce per blond si fru-
mos I Ce ochi albastri! Ce fete albe ca 111-
desul peste care s'ar ft lasat un suflu de
rose! Ce gat, ce mani ! Ah ! Ce cautati voi
in aceasta atmosfera ? Mergeti intr'o Cara
unde cerul e albastru, unde lacurile verzi
dorm linistite in imobilitatea naturei parfu-
mate ce le inconjura ; unde natura a dat
mana cu arta ca sa te inalte spre o alta
lume mai frumoasa, acolo unde Tizian ye
zugravia chipul si Petrarca vi canta frumu-
setele.
In acea tara frumoasa v'a transportat
marele vostru geniu. In orasul cel poetic,
esit ca si Venerea din valurile marii, s'a
nascut Desdemona ; in acea atmosfera dulce
a trait Iulia. Acolo mintea se limpezeste de
noroiul vietei ce o turbura si inima suspina
induiosata ca si intreaga natura in linistea
ei mareata. Acolo mo gasiam odata ; resu-
 - 6 9 -7

flam aerul cel imbalsamit, priviam imagi-

nile esite din gandurile inspirate ale marilor
maistri si amintirea mea transporta de de-
parte un alt chip tot asa de frumos . .

Desi nimic din Cara Inglejilor nu se po-

trivia cu natura mea, imi faceam sila sa
me mai opresc pentru a visita tot ce obicl-
nuit se arata strainului in Londra; caci sunt
un om constiincios si, precum mi se pare ca
v'am spus-o, °data, ce am inceput un lucru,
cu greu me pot hotari sa -1 parasesc. Asa dar
am vezut o mull ime de biserici si palaturi
si vestitul parlament care a servit de model
lumii intregi, chiar unor ijari unde asemenea
institute nu se prea potrivesc. In camera lor-
zilor sunt mai multe tablouri care se spune
ca sunt foarte frumoase, dar nu se pot vedea,
cad oricum ar sta soarele, ele tot la umbra
se gasesc. Asemene este acolo un tron pe
care sede regina si un sac de land pe care
sede lordul cancelar in fate, cu dinsa. In
stinga tronului este inca un scannas, pe
care sede sotul reginei, and it is femeea lui
la adunare. Altfel nu mai sunt alte obiecte de
vezut decat scaunele pe care sed lorzii din
tate, in fiu, din neam in neam si din spita
in spite,. Numele acestora se ceteste in co-
ridor deasupra cuilor unde isi spanzura pa-
 - 70 -
laria si bastonul. Cele mai multe sunt mime
vestite In istoria Engliterei. Deaceea, fiindca
strabunii au fost odinioara oameni mari, si
stranepotii for au dreptul sa stee acolo pe
un scaun si sasi anine palaria si bastonul
in acelas cuiu traditional. Am vezut si pa-
latul de cristal care-i foarte mare, si vestitul
Tower. Acolo ti se arata inchisorile multor
barbati si femei vestite. Id a fost inchisa
Jeane Grey, dincolo Anna Boleyn; in alta
parte ar fi fost ucis Enric VI; aid a pus
Ricard SA ucida pe copii lui Eduard IV ;
dincolo a fost asasinat Clarence, fratele lui
Eduard. Toate scenele tragediilor lui Sha-
kespeare ti se infatoseaza si groaza to pe-
trunde. Ca sa scapi de aceste impresiuni,
alergi afara din acele ziduri intunecoase, sa
respiri aer liber si dai ear peste aburi si
fum si peste oameni care alearge.
In mijlocul acestor sute de mii .ce gonesc
si to silesc a merge cu dinsii, neputend in-
nainta contra curentului, in mijlocul acestei
miscari generale din aer, de pe pament si
dedesupt, me apnea un fel de disperare, in-
tram in casa si lasam sa me munceasca
dorul de tarn. Cand imi aduceam aminte ca
in locul de unde sunt eu, nu e atata vuet,
ca oamenii merg inset si linistit, avend toti
vreme destula; ca pe strada bivolitele se
 -7'
primblA nesuperate de nime, ca sergentul le
priveste cu nepasare de pe peatra din coltul
stradei unde Bede melancolic ; ca acolo nu
auzi alt vuet decat acela al unei trasuri ce
trece, sau a unei bivolite ce rage cu duiosie,
me apuca un dor si o jale ce inzadar m'as
incerca a descrie. Ah ! Ce-as fi dat s6, mai
ved un asemenea animal, on un sergent me-
lancolic ce sede pe o peatrA, on s'aud o se-
renacIa ce da, urmat de o tarafa de lautari,
un don Juan de mahala mandrei lui de la
fereastrA Care-1 ascultA din asuta ei, tiindu-se
ascunsa in dosul unor oale cu busuioc si
rosmarin ! Nu! Nu mai putui sta in acea
Cara, dorul era prea puternic si me pusei in
masina care trebuia sA me conduct pe pa
ment 'Anti la ma§ina care me va conduce
pe apa earris spre vechiul continent. Cand
pArasii insula, cerul incept a se limpezi si
chiar marea, vechea mea dusmana, se linisti
ca sa me poarte Part sdruncinare pe spa-
tele ei departe de Cara grozava in care fu-
sesem.
Inaintea mea cerul s'arAta tot mai alba-
stru, pe and in urma insula era invelita
intr'un nor suriu.
Adio, lung aclio §i, fdra revedere!"
Jur ca nu me m'oiu mai duce in tine,
iiara grozava! Inzadar me magulesti Cu an-
 72

tecul cn poporul tell e mare si glorios, si

mandru, vreu sn reman fiul unui popor
mic si neglorios, §i tarn mandrie. In zadar
ca niqte fantome mi se infatolaza inaintea
ochilor bnrbatii mnreti ce ai avut ; in zadar
imi strnbate Orin in suflet ochiul marelui
vostru poet... tarn a aburilor, to nu me vei
mai vedea ! De mi-ai propune o baronie si
un scaun in camera lorzilor, de mi-ai da
eel mai frumos din palaturile tale de pe Re-
gent Street, cea mai frumoasn trnsurn cu
cei mai frumosi cai din HydeParc; de mi-ai
da chiar avutiile celui mai bogat lord jur
en nu me vei mai vedea! Chiar de-mi vei
da cea mai frumoasa femee, pe acea ce am
vezut intr'o sail in pare, cu ochii eel al-
baWi si mari melancolici, cu fata cea albn,
jur... ba atunci nu jur.

X.

Cu cat me apropiam mai mult de locul

din care plecasem, cu atat impresiunile prim-
blarii in Anglia dispnreau mai mult §i acele
ale persoanelor care am vorbit in capitolele
anterioare imi reveniau mai viu in memorie.
Ce vor fi devenit Curico i Elena, Edmund
§i Leontina ? Oare in lipsa mea n'a fost nici
 73

o schimbare in bine on in roil, nici o ca-

tastrofa ? Gandiam c toate trebue sa se fi
sfirsit bine, caci asa suntem not oamenii,
judecam lucrurile cele mai straine duple, dis-
positiile noastre. Voios precurn eram, imi
inchipuiam deci ca toate s'or fi sfirsit bine
si m6 bucuram de aceasta. Intors la otelul
meu, nu gasii vechea mea camera, car era
ocupata de un alt domn venit de curend si
am trebuit sa, m6 multumesc cu alta in a-
dever mai frumoasa, dar fara oarecare Ca-
litati ce avea cealalta. Servitorul me instiinta
ca Leontina si muma ei nu se pornise inch,
si ca venise de dou6 zile si tatal Leontinei.
Esind pentru a merge la Curico, intilnii
la poarta otelului pe Mimi care 'Area foarte
preocupat.
Unde mergi, Mimi ? it intrebai eu.
La Leontina. N'am vreme acum, mai
tarziu ne-om vedea.
Copilul imi parea schimbat. Fisionomia lui
arata asa de serioasa, incat m6 prinse mi-
rarea. Il lasai sa, tread: urmai drumul
la casa lui Curico, pe care it gash earns a-
cufundat in carti si manuscripte, cu figura
gravy. si trista.
Bine ai venit, imi zise el. Te-ai pornit
asa fara de veste, incat cu tolii to acusam
de indiferenta.
 74

A§a, sunt eu, am respuns. Mi se intim-

pla adeseori sa dispar fara zioa bunk, cand
me apnea dorul pornirii. Nu trebue sa se
supere cineva pe mine pentru aceasta.
i unde ai fost?
In Inglitera.
Pentru intaia oara ?
Da.
Ei bine, impresiunile?
Nu -mi vorbi. As vol sa le uit cu totul.
Nicairi in lume nu m'am simtit atat de sin-
gur si de nenorocit.
Pentru o scurta vreme. Mai tarziu in-
timplarile neplacute iau o forma mult mai
frumoasa in memoria noastra; le disbracam
de toate umbrele §i pastram numai partite
luminoase, de care ne aducem aminte cu
placere.
Poate, domnule filosof, sa fie asa mai
tarziu. Insa deocamdata sunt fericit c'am
scapat §i nici n'a§ vrea sa mai vorbesc de
cele intimplate, ca sa nu-mi perd buna dis-
positie.
Daca me consultai, ti-a§ fi putut pre-
zice impresiunile ce vei avea. Frurnoasa E-
lena m'a indemnat adeseori sa merg §i eu
in Anglia, dar pans acum m'am ferit de-a
o asculta.
Cine stie cum vor veni imprejurarile, am
 75

replicat. Poate ca odatA Anglia iti va pre-

senta multa atragere... cand ar fi sa nu
caletoresti singur, ci ai aye un tovaras, un
tovarAs intim... Inglez...
Figura lui Curico se lungi si deveni inca
mai gravA.
Nu este o destulA sarcina, zise el, tova-
rAsia propriei noastre persoane, cu Coate
slabiciunile si capriciile ei, ce suntem siliti
sa suferim, mai trebue sa ne ingreuem viata
si cu o alta ? CAnd visurile junetei au trecut
si viata ti se infAtosazA cu toata seriosita-
tea ei, sunt lucruri pe cari le judeci intr'uri
mod cu totul deosebit.
Se spune ca multAmirea betranetei sunt
copii. Chiar legea naturei...
Atata ar mai trebui, respunse Curico,
sa mai populam lumea cu fiinte nenorocite.
Dincontra, cea mai mare fericire ce se
poate face omenirii ar fi de a o stirpi cu
desavirsire.
Me infiorezi, pentru Dumnezeu! cu teo-
rifle d-tale pesimiste. SA schimbAm vorba.
Ce face Edmund ?
Nebunii. SuspinA, sufere si neingrijeste
chiamarea lui. Se vede ca judecata mea aspra
nu-i convine, caci de catva timp cauta mai
putin societatea mea. Nesocotitul I As vol
sa se impliniascA dorintele lui ceea ce nu
 - 76 -
va fidar as voi sa fie, numai Ca sa vada
el singur mai tarziu cat i-au fost de deserte
visurile si cum va deplange vremea perduta
pentru arts. Caci realitatea lumii e grozava ;
indata ce o aspiratiune a devenit reala...
Si Leontina ce face ?
Nu stiu. Desigur ca plange liana ce-i
va veni un alt mire, cand va zimbi.
Dar frumoasa Elena, ?
Face teorii optimiste. Se 'ntelege, cat
ii remane cuiva speranta de fericiri viitoare
in paradisuri ce se dobandesc cu rugaciuni
borborosite sara si dimineata, trebue sa se
mangaie. U ! nepriceputa si oarba omenire!
Chiar de-ar fi asa, lass. -i orbirea si nu-i
rapi aceasta mangaiere. Dar nu-i asa cum
spui, toate nu sunt asa de negre cum le
zugraveste mintea d-tale posomorita.
Sa discutam !
Ba sa nu discutam ; to -am gasit intr'o
zi nefasta. SA esim la primblare. Mend
lume, ideile negre ne parasesc.
Pe mine me parasesc rar. §i oricum,
data me intorn a casa me apnea din nou.
Dar eu sunt multamit cu dinsele si nu vreu
sa-mi schimb teoriile mele ; m'as simti ne-
norocit dac'as aye idei mai bune despre oa-
meni.
 77

Vezend ca in zioa aceasta era cu dese-

vir§ire furios asupra oamenilor, it grabii sa
e§im.
Cand ajunserem la primblarea de pe malul
marl, ni se spuse ca se asteapta o furtuna
pe mare. Toate corabille se grabise a intra in
port §i numerosi straini, ir*iintati de catra
marinari se miscau incoace si incolo, a§tep-
tand specta.culul prezis. Cu ochianul se ve-
deau in departare la orizont done puncte
aibe : era doue corabii care veneau spre noi
in pripa, pentru a nu fi surprinse de orcanul
ce se pregatia.
Incurend venire inspre noi Leontina in-
tovesa§ita de muma ei §i de un domn mic
de stat cu mustetele rase, cu favorite sure
si cu un pince-nez in ochi. El purta capul
ridicat in sus ca s'arate mai mare si se, dee
figurei sale o espresiune de nobleta §i man-
drie pe care natura nu binevoise a i-o da.
In gura avea o tigara lunga, pe care o mi-
rosia in momentele in care-§i departa ochii
de mare. Acesta trebuia sa fie tatal. Mai
departe dadurem de Edmund care umbla cu
Mimi. Edmund slabise in cateva septemani
intr'un chip estraordinar §i rata lui era foarte
panda. Abia putt face o cercare de zimbire
cand me vezt, dar nu avti curiositatea de a
 - 78 -
m6 intreba, nici cum m6 aflupoate ca nici
nu stia de am fost absent sau nu.
Propun sa ne ducem in osp6taria cea
de Tanga port, zise Curico. Casa e zidita pe
capetul de pament cel mai inaintat in mare
si de la randul intaiu vom aye,: o priveala in-
tinsa. Vino cu noi, Edmund!
Edmund veni cu noi fara ca pe fata lui
sa se manifesteze vre un interes pentru
mare sau furtuna. Ajungend, ocuparem cel
mai bun loc la fereastra din mijloc. Dupa
noi, multi altii avuro aceasi idee si incu-
rend ospotaria se umpla cu lume.
Dupa o scurta asteptare, ventul inceptit
a bate si lumina se intuneca.
Valurile se aruncau in sus si cadeau in-
derat cu un sgomot grozav ; in departare
marea si cu cerul se confundaro asa, incat
DU se mai putea cunoaste unde sfirseste
una si incepe altul. Cele doue, corabii se a-
apropiaro de port, si cercau sa intre dar faia
a putea isbuti. Panzele se coborise si. co-
rabiile pareau o jucarie a valurilor, contra
carora toata dibacia carmasului parea a
fi zadarnica. Vuetul marii si al tunetelor fa-
ceau spectaculul si mai ingrozitor; valurile
se aruncau peste locul primblarii pana la
casele din apropiere. Corabiile ajunsese pana
la port dar nu puteau intra, valurile le arun-
 79 -

cau una contra alteia, carmele erau sdrobite

si corabiile nu pareau a mai avea nici un
chip de scapare, caci acum se isbeau de zi-
durile esterioare ale portului si puteau fi
sfarmate si spulberate. Atunci multi mari-
nari curagiosi coboriro luntrelele for de pe
mal si le venir6 in ajutor. Dupa lungi lupte
a micelor for luntri contra puterii valurilor,
ele isbutir6 insfirsit a esl din port si a a-
junge pana la corabii, a lua pe rand pe toti
oamenii ce se aflau pe bord si a scapa chiar
toate marfurile inc5rcate. Numai corabiile
remasero prada elementului infuriat.
Toti privitorii se uitau cu spaima la a-
ceasta scena. Cate batai de inima urmau
cele mai mici miscari ale luntrilor pari
cand cel de pe urma om fa scapat. Din
toti, Edmund nici nu privise la mare; el as-
cunsese fruntea pe brate si nu ridicase capul
toata vremea. Mimi insa privia cu adanca
emotiune si esclama in fiecare moment :
Eaca ajung... ii acopere valul... es earn...
au ajuns... li scapa... si batea in mani de
bucurie and vedea ca a scapat o parte din
corabieri. Curico nu-si deslipise ochii de la
mare si pe fata lui se observa profund mis-
carile sufletesti. Dupa ce momentele cele
mai grele se trecuse si furtuna sczii, dife-
ritii privitori resufland, incepur6 a convorbi
 - 80 -
intre dinsii despre ceea ce vezuse. Ear Cu-
rico se adresa catra mine §1 aratandu-mi pe
Edmund :
0 ! nesfir§it egoism al amorului ! zise
el, nimica nu-1 mirk lumea poate sa pears,
el se vaeta pentru durerile lui. 01 simtire
nedemna !
Pe mine insa, cand furtuna trecuse si
tablourile grozave ale naturei imi parasire
inchipuirea, puternica simtire a lui Edmund
me puse din nou pe ganduri §i imi desvell
tablouri tot atat de marete.

XI.

Nu era inca bine zioa, cand me de§tepta

un vuet mare din somn. Auziam strigate prin
coridor, oameni multi alergau prin toate
partile, urcandu-se si coborindu se pe scald.
Intaia idee ce-mi veni a fost ca arde casa,
caci am mare frica de foc, de and mi s'a
intimplat °data la un incendiu o istorie
pe care o voiu spuneo altadata, nevrend sa
intrerup §irul acesteia. A doa idee a fost ca
vine marea, lucru care nu-mi parea extra-
ordinar, avend in minte furtuna ce ye-
zusem cu o zi inainte. Dar §i aceasta dis-
Ora cu reflectiunea §i facu loc altora care
se urmare cu aceasi graba. In vreme ce me
 81

imbracam repede pentru a putea esi din cash

imi venire astfel o multime de idei despre
causa vuetului numai cea adeverata nu.
Ce se 'ntimplase P
Inthia persoanh ce intilnii in coridor era
un servitor care alerga.
Ce este, ce alergi asa ?
Vine indath".
Cine vine ?
Politia" si goni in sus.
Politia ? Asa dar talhari ! Intrai iute in
cash sh vez data nu mi-a fost deschis scri-
nul cu sila. IncredintAndu-mo ch nime nu se
atinsese de dinsul, esii ear afarh si vezui alti
servitori si servitoare, alerghnd in jos.
Nu i-a gasit ? intrebai pe una din femei.
Nu. Am Trills de veste prea tarziu, tre-
bue sh se ti intimplat inch de cu noapte.
Perderea e mare ?
Cred si eu. Amendoi sunt desperati. Mai
cu seams Ea plAnge de ti-e mai mare milh.
Dar ce fel s'a putut face?
n Pe fereastrh. Fereastra s'a gasit deschish
pe jumetate.
§i altii n'au fost pradati ?
"Care altii ? Ce pradare ? Doar nu-i crede
ca au fost thlhari.
Cum, tine sa fie, daca nu talhari ?
463oo. Scrieri complecte. Vol. V. 6
 - 82 -
Dracul! respunse servitoarea zimbi nd si
fugl.
Remasei cateva secunde in deplina nein-
dumerire. Deodata se cobori pe scari tatal
Leontinei cu figura turburata, in halat, tiind
cu o mana ochelarii de pe nas ce tot lunecau
in jos si cu cealalta gesticuland mereu.
Hotul ! Talharul ! Banditul ! Rapitorul !
striga. el. Unde i ? L'a prins ? Fugiti, la po-
litie, la telegraf, dati de stire in toate par-
tile. Nelegiuitul !
Ce este, domnule ? li strigai eu. Ce vuet
fad ? Ce ai patit ?
Ah! sermana, sermanarespunse ban-
cherul cu sila, cu putere mi-a rapit-o. Nu
pot crede ca s'a dus de buna, voie, me iubia
asa de mult. Draga copila, serniana !
Ce-i cu copila dumitale ?
A furat-o nelegiuitul, cu sila, cu putere.
A intrat pe fereastra noaptea. Ah! Ah !
Venind si mama cu ochii plan i, inceph si
ea a se tangui :
Ah Ce nenorocire! Ce nenorocire ! Nici
macar o manteluta mai groasa n'a luat. A
sa, se receasca pe umezeala asta §i noaptea...
Ce politie rea, striga ear batranul, la
not i-ar fi gasit la moment, ce politie ! Tre-
buia sa-I prinda, sa-1' spanzure cu cantecele
lui cu tot. 0! de mi-ar cadea in mana!
 - 83 -
Nu ye superaticautai atunci a-i mangaie
intelegend ce se intimplase peste cateva
zile i-or gas1 desigur.
Politie-i asta ! striga bancherul.
Peste cateva zile ! suspina mama, uitan-
du-se in jos.
Sermana copila striga bancherul.
I

27
Peste cateva zile! tot suspina mama, ne-
ridicand ochii.
Eu unul simtiam o mare dorinta de a
ride, nu §tiu pentru ce, caci altfel nu sunt
om i eu care me bucur de necazurile altora.
Neputendu-me opri mai mult, ii lasai sä
gandiasca singuri la suporarea lor.
Dispartindu-me de din0i, cugetai la pur-
tarea Leontinei, in timpul din urma ce o
vezusem. Indiferenta aparenta, mania ce si-
mula contra lui Edmund era deci numai o
masca pentru a amAgl mai bine pe parintii
ei ca sa nu alba nici un prepus. A§a dar
ea era inteleasa cu dinsul §i nu a§tepta de
cat ocasiunea favorabila. Ce bine se prefacea!
E greu de a strabate ideile ce s'ascund sub
fisionomia ce luam. Acum intelegeam §i pe
Edmund, preocuparea vecinica ce se vedea
in fata lui schimbata, distractia lui, in-
deferenta pentru toate dimprejur,, pentru
persoane ca si pentru fenomenele naturei.
 84

Ideea ce-I preocupa era prea puternica pen-

tru a mai lasa loc si altor impresiuni.
Marturisesc ca, eram multamit ca istoria
for avusese acest sfir§it. Altfel eu sunt pentru
legalitate, insa and aceasta nu se poate
nici cum impreuna cu alte legi ale naturei,
mai grave, atunci aleg din clout) rele pe cel
mai mic §i las legalitatea la o parte. Mai
eram multamit pentru ca puteam arata lui
Curico eroarea teoriilor sale. Acum nu va
avea incotro, gandiam eu, si va trebui sa
marturisiasca ca, inimile oamenilor nu sunt
totdeauna asa de rele cum si le inchipueste
el. Mg grabii deci sa merg la Curico pentru
a-i tine un cuvent in care sal dovedesc cat
de neintemeiate sunt parerile sale. Era insa
tocmai timpul cand lumea se ducea obicinuit
la baie si deaceea am socotit ca-1 voiu gasi
acolo mai degraba decat la dInsul a casa.
Dupa o scurta cautare, it gasii in adever,
sezend pe o band, cu frumoasa Elena.
Sunteti bine dispus astazi, imi zise
frumoasaylena, respunzend la salutarea mea,
des-de-dimineata aveti figura zimbitoare.
Aduc vest bune, respunsei eu ; in otelul
meu s'a intimplat in asta noapte un eveni-
ment dramatic : Un ten6r, plin de speranta
era inamorat de o domnisoara plina de sirn-
tire. Parintii ei erau plini de mandrie
 - 85 -
isgoniro; ei insa, plini de iubire, inlaturarES
piedecele sl in asta noapte turturica sbura
in bratele alesului ei.
Edmund a rapit pe Leontina in asta
noapte! striga, frumoasa Elena.
Da, in asta, noapte pe fereastra, cu cea
mai buna, voie si plecare a copilei, pentru
a proba parintilor ei ca e roil a se opune
la pasiuni adeverate ; pentru a nelinistl in
sonnul diminetei pe toti oespetii ; a da o-
cupatie politiei si mie a-mi da ocasia A
restorn teoriile pesimiste ale amicului meu
Curico.
Ce bine imi pare, esclama frumoasa
Elena. Sermana copila! Aveam eu o presim-
tire a indiferenta ei aparenta nu era decat
prefacere pentru a ascunde o hotarire es-
trema. Acum vor fi fericiti amendoi.
Ei amondoi de sigur, dar parintii sunt
foarte suporati. Mama plange necontenit si
tatal striga si chia ma politia. Pentru ca in
toate cele sa nu lipsiasca si nota comica,
trebue vezut cum se manifesteaza desperarea
bancherului; abia to poti tine de ris.
In vreme ce not vorbiam, figura lui Cu-
rico devenia tot mai intunecata. Avea aerul
de-a fi aflat o mare nenorocire. Atunci vo-
zurOm pe Mimi care alerga spre not plin de
bucurie.
 - 86 -
Eu am facut aceasta, eu, ne striga.
Mimi de departe. Far' de mine nu fura Ed-
mund pe Leontina.
)2
Tu Mimi? ii striga frumoasa Elena, in
vreme ce toti ne uitam la dinsul cu mirare.
Da, eu. Edmund mi-a spus ca nime
nu vra sag ajute, ca toti ii sunteti dusmani
si m'a rugat sa, due scrisorile sale Leontinei
si sa-i aduc respunsurile. De mine nu se
temea nime.
Ce-ai facut, Mimi ! it mustra Elena
sa taci i sa nu spui la nime 1
Pentru ce ? r6spunse Mimi ! Edmund
mi-a spus ca. parintii Leontinei sunt dusma-
nii lui, a nu-1 primesc fiindca nu-i bogat si
a e nenorocit. Mi-a spus ca numai eu pot
face ca sa triumfeze amorul asupra oame-
nilor r6i si aceasta am facut-o si am tacut
toata, vremea, precum mi-a spus si el si
Leontina si deaceea n'ati aflat nimica. Amo-
rul a triumfat, amorul a triumfat!
Strigand asa, Mimi alerga plin de bucurie
la alti camarazi ce v6zii de departe ca sa
se joace cu dinsii.
O! miserie omeneasca, esclama, insfirsit
Curico. Ei au intrebuintat nevinovatia unui
copil pentru a isbutl in planurile for egoiste.
Ce purtare nedemna !
Demna san nedemna, intimpinai, dar
 - 87 -
amorul a triumfat. Ce mai zici, domnule mo-
ralist ? Ada-ti aminte ce-mi spuneai : La
fete impresiile yin si dispar ca nourii in
munti. La dinsele dorinta casatoriei e mai
puternica decat simtirea. Intr'o buns, dimi-
neata, tot iubind pe unul, ele se marita cu
altul pe care-1 aleg parintii". Ei, cum s'au
adeverit teoriile d-tale? Intr'o buns, dimineata,
nu mai departe decat astazi, in loc de a
merge dupa altul, a sburat prin fereastra
in bratele celui iubit. Respunde!
Spuneti-i, nu-1 crutati, me rugs frumoasa
Elena, cu un aer de multamire.
Respundeti, domnule Curico, sa to vedem !
Tot eu am avut dreptate, zise in-
sfir*t Curico. Esceptiile confirma regula.
Chiar pentru acest cas, am convingerea ca,
data, s'ar fi presentat altul, copila nu ar fi
luat niciodata, o asemenea hotarire. Un mo-
ment numai de s'ar fi infatopt in inchipuirea
ei o alta imagine, totul s'ar fi schimbat.
Parintii au fost nepriceputi, trebuiau sa a-
traga pe mai multi tineri in cercul for lucru
foarte usor pentru persoane bogate §i real
ar fi fost inlaturat.
)) Cum nu cunoti femeile 1 il intrerupse
frumoasa Elena.
Eu le cunosc, respunse Curico, le cu-
nose mai bine decat se cunose ele in§ele.
 - 88 -
Leontina nu probeaza nimica contra celor
zise de mine, caci nu ea, ci imprejurarile
au Pant ceea ce s'a facut. Cel mai mic e-
veniment, o pornire cu o zi inainte, inter-
venirea unei alte persoane, o noapte mai
putin agitata, ar fi schimbat totul. Nici ea
nu e inca simtitoare. Cum are sa ea,5a o
fiinta cu inima din asemenea parinti ? Nu,
tot eu am avut dreptate.
Om incorigibil ! esclama frumoasa Elena.
Inzadar imi vii cu regule matematice,
intimpinai eu. Din asemenea parinti ese o
copila cu inima, in ciuda tuturor regulelor
d-tale. Dar lasand aceasta, ce crezi despre
viitor? Vor fi fericiti ?
0! Aceasta-i cel mai mare rou ce li
se putea intimpla. Prev6d un §ir intreg de
suferinte pentru din0. Edmund incurend
are sa se simta omul eel mai nefericit §i
are sa blasteme momentul cand s'a hotarit
la un asemenea pas. Pan la botranete au sa
sufere, dm& nu cumva s'or despartl chiar
unul de altul. Fapta for n'are sa alba, alte
resultate decal de a preface suferinte treco-
toare in altele mai mari constante, care le
vor amari chiar zilele batranetelor. 0 tineri
nesocotiti !
Era chip de a discuta cu dinsul mai de-
parte ?
 - B9 -

XII.

IntorcOndu-me a cask, gasii un bilet din

partea mumei Leontinei prin care m6 ruga
sa le acordez o convorbire de cateva mo-
mente. De§i nu prea bucuros de aceasta,
m6 grabii a-i face visita ceruta. Gasii pe
amendoi parintii impreuna in cea mai mare
turburare. Politia nu dOduse de urmele fu-
garilor §i amendoi, ne mai §tiind ce sa, face,
se hotarise a se consulta cu vre un cuno-
scut al lui Edmund. Bancherul nu mai striga
contra politiei, ci se preumbla in tacere prin
case, tiind manile la spate, ear muma §edea
pe un scaun lasand bratele sa spanzure in
jos §i cu ochii tintiti la pamOnt. Dupe ce
se scusa catre mine de libertatea ce-§i luase
sa me invite la din§ii fare a me cunoa§te,
ea me conjure sa le spun, data Itiu, in ce
parte an apucat tinerii, ca unul ce eram cu-
noscut cu Edmund. Apoi convingendu-se din
respunsurile mele ca sunt cu totul strain celor
intimplate, me ruga sa le dau un sfat ce
ar fi de facut.
De-mi dati voie a ye respunde, i-am
zis eu, nu-mi pare alta nimica de facut de-
cat a recunoate faptul implinit §i de a bine-
cuventa insotirea lor.
 - 90 -
Niciodata, esclama bancherul, niciodata !
Singurul meu copil care va mo§tenl toata
averea mea, tot fructul unei vieti de munca,
o copila cu asa, cretere pe care am iubit-o
atata, s'o dau dupa un actor, niciodata I
Cautai sa-i conving a nenorocirea nu e
atat de mare, ca, Edmund e un oin onorabil,
ca insfir§it oricum ar fi, o alta urmare din
partea for ar fi mult mai fatala.
Dui% multa discutie, muma se pleca
la parerea mea, §i impreuna cu mine se
incerca sa induplece qi pe b6tran. Insfir§it
ne mai avend ce face se pleca §i el si se
hotarire am6ndoi sa porneasca chiar de a
doa zi §i sa le scrie ca-i iarta §i ca con-
simt la casatoria lor.
Multamit de acest resultat, ma despartii
(le dinsii. Ei insa chiar de a doa zi parasir6
baile de mare.
Frumoasa Elena se Oda §i ea sa por-
neasca, peste cateva zile in Inglitera. Ideea
plecarii imi parea ca o face tot mai trista.
La o visita de congediu ce-i facui, dobandii
convingerea ca Coate ideile ce avea Curico
despre dinsa erau gresite. Din cuvintele ei
strabatea intristare §i resignatie , simtiri
care asupra mea au produs totdeauna efectul
cel mai profund.
7/ Vinta noastra, imi zise ea, nu este de-
 - 91 -
cat un sir de nenorociri, pe care cele mai
dese ori, noi singuri ni le facem. Cand am
putea fi fericiti, atunci dispretuim norocul
§i de buna voie ne departam de el, ear cand
mai tarziu voim a ne intoarce spre dinsul,
atunci el ne despretue§te §i se departeaza
de noi. Singura mangaiere ce avem in ne-
casurile vietei este ca o lume mai bunk ne
a§teapta dupa moarte, pe care trebue s'o
dobandim prin credinta si prin fapte bone.
Din ce in ce convingerea mea devine mai
puternica ca aceia au inteles scopul vietei
mai bine care s'au retras de lume in zidu-
rile singuratice ale unei monastiri unde s'au
pregatit in timpul scurt ce ne este hotarit
§i stain aice la viata lunge, care ne a§teapta
dincolo.
Un fior me petrunse la auzul acestor
cuvinte, dar ele pareau a porni dintr'o con-
vingere atat de adeverata, incat nici indraznii
a opune alte pareri contrare ce aveam eu.
Peste douo zile cand Elena pleca impreuna
cu fratele ei cel mic, Curico §i eu o into-
vara§irem la vapor. Curico parea cam palid
ear frumoasa Elena era tacuta de§i arata
mai vesela decat obicinuit. Momentul dis-
partirii viind, amendoi i§i intinsere mama §i
se uitare drept in ochi. Ochii ei se umezire
desi se incerca sa zimbiasca, Curico insa
 92

pleca pe ai sei la pannent. Mimi imbratosa

pe Curico cu amendoue bratele si-1 saruta
de multe ori.
Tu nu me iubesti, ii zise copilul. Tot-
deauna esti asa de rece cu mine cand eu
numai la tine gandesc si la placerea ce ti-as
putea face.
Imi esti drag, Mimi, respunse Curico
incet.
De pe vasul ce alerga peste valuri vezu-
rem ince, multa vreme o basma alba ce ne
feacea semne de despartire. Apoi nu se mai
vezti nimic ; vaporul singur so preface iu
un punct negru care si el se perdea in de-
partare.
Remasi amendoi singuri, ne preumblarem
unul langa altul in tacere. Simtiam necas
asupra lui Curico si as fi dorit se. fiu eu in
locul lui : altfel as fi fecut.
Dupe. mai multa vreme, i-am zis insfirsit:
M s'a parut a frumoasa Elena era foarte
trista. Plecarea a impresionat-o mult.
Da, imi respunse el, era foarte impre-
sionata. rue, asa este in toate tomnele cand
porneste. In anul acesta mi s'a parut in a-
dever mai putin capritioase, si mai blanda
decat in alti ani. Dar poate m'am insalat eu.
Te ai insalat in toata persoana ei si
totdeauna. Este o femee incantatoare si reu
 93

pecatueste ace]a contra sine insus care se

depArteaza de la cea mai nemerita din to-
varose ce si-ar putea gasi pentru viata. Ea
ar indulci zilele juniei si ar mangaia timpul
trist al bOtranetei cand omul se simte slab
si isolat.
Omul nu se simte singur cats vreme
are ganduri in cap. Tovarasele cele mai pla-
cute sunt artele, care singure nu produc
niciodata, neplacere.
Dupa cateva momente de reflectiune imi
vorbi in modul urmator :
Poate ca cei mai multi oameni nu au
aceleasi idei ca mine despre viata. Eu nu
am scopuri ce as vol O. ating, nici casti-
guri ce as vol sa fac. Nu vreu sa lucrez
nici pentru umanitate, nici pentru patrie,
nici pentru familie, nici pentru mine. Nu
am credinta, in resplatiri si pedepse dupa
moarte si sunt convins Ca in lume totul
este desertaciune, as vol O. tree prin anii
vietei cat se poate mai rapede nebagat
in seams, si nebagand nimic in seams,. Gri-
jile ce trebue sa intimpine pe oricine, mo
cerc sa le departez cu nepasare i cand
vointa mea e prea slabs, pentru a isbuti,
taut distractiune in arta. In Wilhelm Mei-
ster a lui Goethe, in aceasta carte care sin-
gura cuprinde mai multa intelepciune deal
 - 94 -
tot ce s'a scris de multe secule incoace, una
din persoane zice : ck ar trebul in fiecare zi
sa, auzim cel putin un cantec, sk citim o bunk
poesie, sk vedem un frumos tablou §i, clack ar
fi realizabil, sk vorbim cateva vorbe cumin te"
Aceasta este programa ce mi-am propus sk
urmez §i nu cred a s'ar putea gksi o alta
mai nimerita. E drept, §i pe mine mo gra-
mAdesc cateodatk visuri de fericire in viata
asta ; metamorfose incantAtoare ce s'ar pro-
duce prin parasirea vietei isolate, multkmiri
casnice §i altele, insa aceste ganduri le alung
pe cat pot, punk ce cu tinereta care trece,
ele nu vor mai vent de la sine!

De cand avui aceastk convorbire cu Curico

§i ne despArtirem a trecut un sir de ani.
Despre dinsul, precum §i despre frumoasa
Elena n'am mai auzit deatunci nimic, ins
adesea figurile for mi se infato§azk §i in
oare de singurktate gandesc fark voie la teo-
riile acestui om estraordinar.
 DIN CARPATI1)

i) Fragmente din no descriere de caletorie prin

muntii Moldovei §i Bucovinei" care s'a perdut (1865).
 Baia si Slatina.
In depArtare de o °ail de la Folticeni la
poalele muntilor, se aflA. Baia, odinioara nu-
mele unei cetatui, astrizi o mare mosie, pro-
prietatea unui Spaniol care a dolAndit-o prin
cnsatorie -cu o RomancA. Baia se deosebeste
prin positiunea sa pitoreasca, prin frumoasa
asazare a proprietarului si prin trei ruine
r6mase din timpuine Marelui §tefan. Casele
proprietarului sunt in mijlocul unui pare
englezesc destul de intins. Prin el curge o
ramur6, a Moldovei care formeaza mai multe
lacuri frumusele. 0 parte a grklinei e mai
selbatica si primblAtorul strabatend prin
strimte si intunecoase alee se afla, fia, de
veste, in mijlocul unor ruine care fac eel
mai frumos efect. Zidurile de peatrA de o
ltirgime de vre o 15 picioare, inaltimea unor
parti a zidurilor care se intrec falnic cu in-
nMtimea dealurilor din apropiere, petrele ca-
zute cu inscriptiile lor, toate aceste insun
.46300. Scrieri complecte. Vol. V.
 - 98

mirare si respect. Pe cat se poate presu-

pune dupA forma ruinelor, ele trebue sa fi
lost din vechi o bisericA; inscriptiile de pe
petre sunt in limba slavona si un filolog
ar descoperi desigur §tiri interesante asu-
pra acestor locuri, mai cu seamft cand tie
aducem aminte de lotinlia ce Romanii au
purtat acolo sub Stefan Cel Mare. In mijlo-
cul ruinelor se afltt un moriant in care.
dupa cat se lAmureste de pe inscriptia gre-
ceasca, se odihneste Cantacuzin, un vechiu
proprietar al mosiei Baia. Acest Cantacuzin,
care trAia cu un semi in urmA, a fost, pe
cat povestesc locuitorii din Baia, un barbat
de un caracter ciudat. El nu avea palaturi
in capitals,, nici era servitor al tronului ca
cei mai multi boeiA ; el afla placere in sin-
gurAtate si in vOnat. Pasiunea lui pentru
venat era atat de mare, incat se acufunda
cu sute de sMeni in adftncul muntilor, unde
petrecea v6nand timp de luni intregi. Cand
se coboria in vale dupti asemenea ven'atoare,
aducea cu el multime de ursi §i de cerbi
ucisi cu a caror pei §i coarne isi impodobia
palatul. Cand nu vena, ii plricea a rat6c1
singur prin pAduri §i se opria cu deosebita,
multurnire in ruinele din gra.dins care erau
locul seu favorit. Acest pasionat ventor
atinse o virsta inaintaM. La sfirsitul vietei
 99

risipise o mare parte din avere; satenii ce

eran sub st6panirea sa, uitand intrebuinta-
rea plugului, erau prefacuti in sumeti ye-
natori, si mostenitorii lui Cantacuzin nu
dobandire prin testamentul set], drat un
mare lamer de piPi de flare s6lbatice cu in-
datorirea de a 1 inmormenta in mijlocul rui-
nelor atat iubite de el.
Cele lalte douo ruine ce se afla la Baia
suet mai bine conservate. Una din ele, o
biserica parasite, in care, dupe superstitia
satenilor locuesc duhuri role, a remas in-
treaga afara de clopotnita. A doua, earas
o biserica, e conservate si mai bine si a
fost prefacuta si inoita, asa bleat infatosaza
un aspect ridicul cu largele ,sale ziduri pe
care se razenia o clopotnita de lemn. De-
santat contrast intro energicul trecut si ne-
putinciosul present !
Dupe, visitarea acestor locuri ne intoar-
ser6m in Folticeni, cu gandul de a pleca a
doua zi la monastirea Slatina si in muntii
Bucovinei; tirgul atinsese toata floarea sa;
petrecerile deveneau din zi in zi mai nume-
roase si cativa cetateni din Folticeni, deveniti
acum amicii nostri, voiau sa ne opriasca
inca, putin timp pentru Ca sa luam parte la
baluri, adunari si preumblari ce erau sa se
face in acele zile. Noi insa nu ne induple-
 - I00 -
carem a ne opri mai milt. Nu ceream pla-
cold §i jocuri; abia scapati din inadusala o-
raselor, dorul nostru era sa gustam simpli-
citatea §i frumuseta naturei !
A doua zi cand se revarsa de zioa, ple-
carom la monAstirea Slatina, ce se afla cale
de trei oare de la Folticeni. Drumul e ne-
umblat §i selbatic. Trasura e silita sa treaca
de multe on prin apa Moldovei care curge
limpede si curata. In acele momente imi
veni in minte o poesie adresata catra, riul
Moldova de un amic al meu, poesie insuflata,
de o frunioasa, sirotire:

La riul Moldova 1).

Cine-ar zite, vezend apa-ti limpede, curata, Una,
Mai albastra decal cerul, tresarind pe bolovani,
Cine-ar zice cA jaleste, cine-ar zice ca. suspina
Ca o vedava sdrobita de durere i de ani?

Ah! tu plangi, tu plangi, Moldova, timpul col de

[barbatie
Cand Romanul plin de singe si de lupte obosit
Arunca spada pe Ormuri dup'o zi de batalie
i spala fata si p6ru1 in valul t6u stralucit.

1) Din poesiile d-lui N. Neculeanu.

 - 101 -
Pe la opt oare de dimineata ajunserem
la Slatina. Acecista monastire este asazita
]a piLioarele Carpatilor intt'o angusta si a-
dancit valisoara, prin care curge un mic
perdu numit tot Slatina. Treizeci de Wu-
gari locuesc in ea; cu totii sunt betrani si
multi din ei infirmi. Spiritul tirnpului si le-
gile nu mai favoresc recrutarea de calugari
ca odinioara. Deaceea unul dupa altul din
acesti oameni se vor trece fan, a gasi in-
locuitori si peste catva timp acest cuvios
loca§ va remanea pustiu. Ziduri inalte si
munti mai inalti ingreuiaza raportul intre
monastire si lume. Monahii tinuti intre ei
la regule foarte aspre sunt supusi la ne-
contenite inchinriri zi si noapte, la lipsele
tuturor indomanarilor §i placerilor vietei si
la un post necurmat. Viata for e aceeasi in
toate zilele. Monahii nu asteapta si nu do-
rest nici o schimbare in uniformitatea trista,
a traiului lor. Aceea ce au facut astazi, au
s'o fact, si mane, si asa necurmat fait, schim-
bare, pan la moarte. Din toate mOnastirile
noastre, Slatina a pastrat mai mult acest
regim de post si privatiune. Visitatorul a-
cestui local se simte cuprins de tristeta la
asernene aplecari ale mintii omenesti, dar
totodata nu se poate apara de un profund
 -- 102 --

simtiment de respect fat cu a §a, credinta,

cu asa umilinta si cu atata abneg-tre.
Monastirea Slating a fost zidita in sec.
XVI de domnul Alexandru Lapusneanu in
timpul domniei sale a doua. Legenda care
s'a pastrat in gura poporului despre inte-
meierea monastirii este urmatoarea: Intr'o
noapte intunecoasa, toti acei ce locuiau in
vecinatatea vaei uncle astazi se afla, mona-
stirea fure desteptati din somn printr'o
melodioasa cantare ce se auzia din padure.
Cantarea era asa de dulce, incat fara in-
doiala, nu era a unui glas omenesc. Unii
din locuitori se lupro dupa, acel glas si cu-
fundandu-se in padure, v6zur6 deotlata, ina-
intea ochilor o flatna ce respandia de pe
un arbore o cereasca, lumina imprejurul ei.
Intelegend atunci ca, acea cantare ce au-
zise era glasul unui anger si ca, flama era
raza dimprejurul capului sett, ei cazure in
genunchi si multamire lui Dunmezeu de a-
ceasta minune. A doua noapte glasul se
auzi si flama luci din nou; toti oamenii
cuviosi se apropiare si se inchinare. Apari-
tiile ceresti prelungindu-se, se Pacit mare
svon in tarn despre aceasta minune si sgo-
motul petrunse pans, la urechile Domnului.
Alexandru se indupleca, sa, mearga, in per-
soana pentru a se incredinta de adev6rul
 103

vestei ce aflase. Niciodata lumina nu fusese

mai stralucitoare si cantarea mai dulce de-
cat in noaptea in care domnul se gasia fain,.
Se spune ca in momentele in care Lapus-
neanu veza cu ochii sei aceasta minune, el
ar fi cazut in genunchi cu fata la pament,
muncit de cumplite mustrari de cuget si ar
fi rugat pe D-zeu sa-i erte toate nelegiuirile
si uciderile cu care nenorocise Cara. Sculan-
du-se, of jura in fiinta tuturor celor adunati
ca va zidi o monastire pe locul uncle se a-
ratase cereasca vedenie. Abia pronuntase
juramentul, lumina si cantecul disparur6
pentru a nu se mai a,rata niciodata. Credin-
cios juranAntului sea, Alexandru puse de
indata sa se inceapa zidirea si incurend se
vezii inaltandu-se in mijlocul codrului o fru-
masa monastire care dupa perdu priml
numele Slatina.
Doue tablouri representand pe Alexandru
Lapusneanu se gasesc in mOnastirea Slatina.
Unul, care pare a fi posterior seculului XVI
si se afla in locuinta staritului, infatosaza
pe Lapusneanu in tot ornatul domnesc, pre-
cum it descrie autorul care a scris istoria sa,
in momentul cand veni la Mitropolie ca sa
se impace cu boerii. Fisionomia lui Lapus-
neanu e regulatA, si impodobita cu plete ne-
gre care se cobor pe umeri largi si bine fa-
 -- 104 -

cuti. Privind frumoasa sa fata care pare a

esprima atata blandeta, tine ar crede ca
Lapusneanul a lost un tiran atat de crud
si de despotic a caruia domnie a lasat o
pata de sdnge in istoria Moldaviei?" Al doi-
lea portret se afla in insasi biserica pe pa-
retele deasupra usei intrarii. Acolo Lapus-
neanu stn in picioare tiind cu mana dreapta
pe Doamna Rucsanda care earns tine pe
fiul ]or Bogdan de care se tin in rand mai
multe rude ale Donmului ear in mana
stingy tine monastirea Slatina pe care o
binecuvinteaza Isus Christos ersend pe glo-
bul primentului. Toti paretii sunt inpodobiti
cu frescuri care represents pe Christos, pe
Sfinti, scene din istoria sfanta etc. Aceste
icoane, impreuna cu tabloul de pe usa, sunt
toate din timpurile zidirii monastirii si s'au
conservat foarte bine. Monumentul cel mai
insemnat din biserica e insa rnormentul lui
Lapusneanu care se afla, intr'un unghiu a-
dancit. Deasupra mormentului se gasesc inca
icoanele Maicei Domnului si a lui Christos,
amendoue de lemn, asazate aculo indata
dupa in mormentarea lui Alexandru. Trupul
Doamnei Rucsandra a lost impreunat cu
oasele sotului ei Peatra de pe morment e
acoperita cu multe inscrieri care ins), sunt
toate in limba slavona. Mitropolitul Molda-
 - 105 -
viei si Sucevei, Veniamin, avea o mare pre-
ferenta pentru mOnastirea Slatina. Aceasta
era local sou favorit si in el petrecea cu
multamire zilele in care se afla departe de
Iasi. Prin vointa sa de pe urma, poruncind
a fi inmormentat la mOnastirea Slatina, re-
masitele sale lure coborite in mormentul
lui Lapusneanu si asa se afla mestecate in
aceeasi urns, cenusa despotului celui mai
crud, doamnei celei mai blande si ardhiereu-
lui celui mai cuvios!
Arborele de pe care, dup. legenda, se au-
zise glasul cel ceresc, a lost cuprins in zi-
dul monastirii si printr'o borta lasata sau
facuta in urma in zid, se putea rape o bu-
cata, din acel arbore, devenit incurend pu-
tregaiu. Credinciosii ce vi!iitau monastirea,
nu lipsiau niciodata a NTH maima prin borta
si a rupe o bucatica, de lemn srant, ca acea-
sta sä le slujiasca. de talisman mantuitor
in nenorocirile si ispitele vietei.
Slatina a suferit ca multe alte monastiri
in timpul revolutiei grece§ti. Toate ca-
sele de primprejurul biseric3i fare arse de
Turci, biserica scapa singura din maim pa-
ganilor care au respectat srantul locas. Lupta
de la S.atina la 1821 intre Turci si volun-
tari si arderea unei parti a montistirii, a
 to6
fost descrise de Beldiman, in poemul sea
in titula t wIalnica trageclie a Moldaviei".

Muntii Bucovinei.

Trecend hotarul, am visitat mai intai Su-

ceava, odirioar6, oral insemnat si capitala
Moldovei, asUizi in cea mai deplinA decklere.
Suceava se deosebeste astazi numai prin
ruinele cetatii din marginea orasului si prin
biserica St. Joan. In aceasta biserica se af15,
intr'un sictiu bogat moastele Santului Ioan
de la Suceava. Pe capul sfantului este a-
§zat6, o mitrA episcopala, impodobita cu
multe petre pretioase. Aceasta mitrA precum
si alte obiecte de pret sunt dAruite de catra.
Mitropolia Moldaviei si Sucevei. Ruinele ce-
tatii sunt in adever frumoase : un sant mare
ce se poate inca bine recunoaste le incon-
jura. Apoi se ved pe ici pe tole remAsitele
unor ziduri mArete si pe urm6, un alt sant
mai mic care inconjur6, imediat zidurile inte-
rioare ale cetatii.
Mai multe oare am ratkit prin aceste
ruine, indreptand gandurile noastre spre tim-
pul trecut. De cate on ostiri strAine se vor
fi oprit inaintea acestor ziduri si de cate on
 - 107 -
trupe romane, esind din cetate sub comanda
unui viteaz comandant, vor fi alungat din
Cara lor pe strainii care cutezau a o calca
AsDzi autoritatea municipals, a Sucevei se
zice ca pune sa care petrele ruinelor ca ss
paveze cu ele stradele orasului I Romanii
din Bucovina, martori la acest sacrilegiu ce
se comite asupra gloriosului lor trecut, sunt
siliti sa tats, cad suspecti in fat. guver-
nului ce-i apasa, ei trebue sa imiduse precum
durerea lor, asa si aspiratiile spre un vii-
tor mai bun.
Nimica nu e mai frumos decat soseaoa,
care pornind de la Cornul Luncei, merge pe
rnalurile Moldovei, intai pe la poalele mun-
tilor pana la orasul Gura Homorei, apoi
prin mijlocul lor, pana ce se perde in Car-
patii Transilvaniei. Mergend pe valea Mol-
dovei care curge rapede si :Made, drumul
este shit sa-ei faca be prin muntii cei mai
grosi si sa treats, pana la Campul-Lung de
multe on Moldova incoace si incolo. Varie-
tatea stincelor ce schimba de forma in fie-
care minut, Moldova care se grabeste cu
violenta, si vuet a intra in adev4rata -sa pa-
trip, in Romania libera, valisoarele ce se ivesc
si redispar cu iuteala, oraselele frumoase,
toate aceste, impreuna cu un aer subtire si
curat, incanta simturile si inalta cugetul.
 ioS

Orasul Vama cu Stilpul lni Voda are una

din positiile cele mai incanntoare. A0zata
intro vale verde si placuta, Moldova si multe
alte iivoare ce se arunca in Pa, o reccoresc
si muntii o umbresc din toate pPrOP. In-
daratul acestor munti, ce incunjura Varna,
se ridica altii de o coloare mai deschisa. si
in dosul acestora ear altii, care se amesteca
cu firmamentul.
Stilpul lui Voda este o columna patrata,
de rfeatra, cu virful ascutit, taiata dintr'o
singura bucata. De la virf pana la temelie,
columna e plina de inscriptii, a carora in-
teles numai un espert l'ar putea parunde.
Dupa aparenta, ea trebue sa fie o peatra
comemorativa pentru vre o fapta de vitejie.
Fiind stilpul asezat in Inijlocul unui camp
liber, un Roman Ioan Moklovanuld a in-
conjurat-o nu de Inuit cu un zid pentru ca
sa nu fie espusa la o prea grabnica strica-
ciune. Pe zidul de peatra se ceteste inscrip-
tia Acest zid a fost facut de Joan Mol-
dovanul in anul 1852".
Un aspect nu mai putin frumos decal al
Vamei, infatosaza si oraselele Carli-Baba,
Pojorita si Prisaca. Oprinduie paste tot lo-
cul, am fost siliti sa manern la orasul Campu-
Lung, unul din cele mai marl din acea parte
a Bucovinei. A doua di timpul deveni fur-
 - 109 -
tunos si muntii luare un aspect de tot sel-
batic. Tunetul bubue asupra crestetului, no-
di se ridica de la poalele muntilor si sboara.
incet si mesurat spre asontitele culmi. Cul-
mile se uita intai cu dispret la aburii ce se
inalta cu indrazneala spre ei, pana ce dis-
par involuiti de nori. Ear norii ridicandu-se
si mai sus, parasesc muntii care Ostreaza
o Ktcoroasa. si veselitoare umezeala.
11Iuntii Bucovinei sunt partea cea mai a-
vuta, a Carpatilor Romani. Ei cuprind in
sinul for toate metalele in mari cantitati si
acestea, cautate prin mine, aduc imi eratiei
austriace un insemnat venit. La Carli-Baba
se scoate our si argint, la Pajorita mama,
din simburele muntilor. Minele cele mai in-
semnate sunt insa cele de la Prisaca si de
la Iacobeni unde se scot insemnate cantitati
de fer. De card s'a asazat in Prisaca o co-
lonie de nemti, numele acesta a fost schim-
bat in Eisenau si pare tot asa de curios de
a gasi in mijlocul unei taxi §i a unui popor
roman o denumire de oias nemtesc, precum
ar pare devntat de a afla in munti din Ger-
mania orap ce s'ar numl Campu-Lung sou
Prisaca. Asemenea colonisari si prefaceri
cerea insa, sistemul de aesnationalisare, prin
care i§i mantinu guvernul A ustriac atata timp
intr'un mod artificial, prestigiul sett politic.
 La lacobeni, cMetorul paraseste valea Mol-
dovei si, intrand in valea Bistritei, alearga
impreuna cu aceasta la Dorna-Vatra, orasel
cunoscut prin apele sale minerale. Aceste
bai sunt frequentate de locuitorii din Bu-
covina si din Moldova. Orasul e asAzat pe
malurile Dornei, riu care la capetul tirgului
se varsa in Ristrita. Dorna-Vatra are trei
biserice : una mica catolica si. dou6 mai in-
semnate ortodoxe. Aceste din urma sunt zi-
dite si intretinute ue Romanii Dorneni, oa-
meni cuviosi si activi. Positia Doi nei e
mull inferioara in frumuseta celorlalte orase
din muntii Bucovinei. Dealurile ce incunjura
orasul sunt goale si triste, valea Dornei e
larga si inPatosaza putina variatie, pe de
alta, parte bane sunt reu cautate si scalda-
torul nu afla indemanarile trebuincioase. So-
cietatea, in stagiunea bailor, se compune
din Poloni, Germani si Romani, parte veniti
din Moldova, parte din Bucovina. Esclusivi-
tatea predominand mai mull sau mai putin
intre aceste nationalitati, rniscare mai nu
se vede. In Dorna nu se fac preumblari si
petreceri comune, care dau altor bai atata
viata. Inzadar se incearca o mica trupa de
lautari Tigano-Ungureni sa inveseliasca so-
cieta tea Dornei, viata remane trista si uni-
forma.
 Dupa o petrecere de cinci zile in Dorna,
ne hotarirom a ne cobori pe Bistrita in
muntii Moldovei. Suiniu-ne pe plate si de-
partandune de Carpatii Bacovinei, ne (1,!s.
partirem cu durere de aceste frumoase lo-
curi. Orice bun Roman, caletor in Bucovina
trebue sa se simta cuprins de aceleasi simtiri.
Preumblandu-se in acei munti incantatori,
in mijlocul acelor verzi Romani, ca16torul
ar uita ca, aceasta parte e supusa unei do-
minatii straine, data pajora nemteasca in-
fipta, in toate partite nu l'ar face sa-si aduca
aminte de nedreapta desmi-mbrare a Mo lda
viei. El isi oglindeste atunci in gandire moiul
viclean in care rapirea a fost savirsita fait
a tine in sama sfintenia tractatelor si drep-
tul popoarelor. El se simte pt truns de spe-
ranta ca mai curOnd sau mai tarziu, Romania
va redobandi locurile ce i-au fost rapite si
indreapta ca multarnire memoria sa spre
Grigorie Ghica domnul Moldaviei, care prin
cutezatoarea sa impotrivire §i patriotica sa
moarte a inscris numele seu cu litere mari
in paginele istoriei.

Frati din mandra Bucovina

Ce pecat, ce neagra vina
Astfizi resplatiti,
 -112-

Vedeti pajora nemteascA,

Cum vrea sa ve nimiceasca
Vai! oi voi dormiti I

Ati uitat c'odinioara

Intr'a voastra mandrtl, tar&
Stefan stralucea.

Cel viteaz a cArni nume

L'a purtat.pr'intrea_ga lume
Mdndra spada sa?

Din amnia faceti zale

Si din fey viteze pale
Gloante din argint.

S'aruncanduve la vale
Spulberati pe-a voastra cale
Dultnanii fugind.

Si cu glorioasa frunte
\T urcati atunci pe munte,
Bravilor eroi

Si 'naltand a voastra pia

Strigati lumii plini de fala,
nLiberi suntem noi!".
 113 --

Bistrita.

Inaintam incet si lin cu pluta, pan ce

ajunserem la locul unde Neagra se varsa cu
impetuositate in Bistrita. Deacolo acest riu
devine mai rapede si duce pluta cu mare
iuteala. Plutasul nostru se numia George
si era ajutat la carma de trei feciori ai lui
din cari doT fliscai, Arsenie si Mihail si un
copil, numit Pamfil.
Adeverat sa fie, doinnule, zise George
adresandu-se catre unul din noi, a Bucovina
o sa faca ear parte din tara Romaneasca?
De unde ai auzit aceasta ?
Adica asa s'a imprastiat vorba intre
noi. Se spune ca Domnul Romanilor s'ar fi
inteles cu imp6ratul nostru si ca imp6ratul
s'ar fi indatorit sa-i intoarca Bucovina dupa
trei ani de zile, asa de buna voie fara ba-
taie si sange.
Nu mai crede tatuca, zise Arsenie, cat
e lumea nu mai dau Nemtii de buna voie
inapoi o lard pe care au pus odata mana.
i adica de ce n'ar da-o ImpOratul in-
apoi, n'are el destule tari mai maxi, cica,
si mai bogate decat a noastra ?
Ea stiu ce stiu, respunse Arsenie :
sese ani de zile am fost catana §i m'au
trimes prin multe taxi. Cand eram in Tara
463oo. Scrieri complecte. Vol. V. 8
 114

Ungureasca si acolo era vorba ca Imperatul

le-a da cutare lucru sau cutare de buna
voie si toate au remas vorbe. Cand ne-am
dus dincolo la Talieni cate s'asteptau
si acolo de la Imporat, si Imperatul se
facea ca nu stie. La urma s'au sculat
toti Talienii si au fost lupte si varsari
de sange.
Te-ai luptat si D-ta in Italia it in-
treba, tovarasul meu.
Cum nu? respunse Arsenie, am fost
chiar ranit la piciorul drept, dar m'am
indreptat in cateva septomani.
i uncle ti-a placut mai bine la Italieni
sau la Unguri ?
Apoi, cat nu era bataie mi-a placut
mai bine la Talieni. Ei sunt oameni mai de
omenie cu care to poti intelege, dar Ungu-
renii ceia sunt mandri si ingamfati de fe-
reasca Dumnezeu!
i cand vorbiai Italienilor romaneste,
to intelegeau pe acolo ?
Cum sa nu and 'nteleaga, bata-i focul !
Da-i incolo domnule, stiu romaneste ca d-ta
si ca mine numai se fac ca nu pot bine
vorbi I i dupa, ce s'a inceput bataia, rei
mai erau si ei si Frantujii. Dar din toti
mai a dracului erau niste Turd pe care tot
 - 15 -
la urma, ii trimeteau si cand navaliau ei,
noi tot ne dam inapoi.
Aceia nu erau Turci, ci Frantuji ca si
ceilalti.
Nu stiu ce-o fi fost, dar erau itnbra-
cati ca Tureii i tipau si strigau de mama
focului.
Tatuca, zise de ()data copilul Pamfil,
mai deunazi la cumetrie zicea unchesul
Vasile c'a n'a sa, mai tie trei ani pana, ce
o sä ne sloboada, de sub Nemti.
Nu to amesteca si to in vorba, mai
Mete, respunse tata-so si is sama la carma!
Doamne, bine ar fi, domnule, data ne-ar da
Imperatul inapoi. Da tine mai stie data
aceste vorbe sunt adeverate ; me tern c'oiu
muri sub Nemti cum am imbetranit.
Nu ne mai dau inapoi canii cei de
Nemti papa ce n'om face si noi ca Talienii,
zise Mihail, care papa acuma nu luase parte
la vorba.
Taci ma! striga tat% -so, uitandu-se cu
ingrijire imprejurul sou. Imprejur erau
insa numai stinci si munti. In departare
se zariau _schelile unde se opriau plutele.
Convorbirea se sfirsi si peste cateva mi-
nute trasesem la mal.
Dorna Romaneasca e o mosie rezaseasca
de o mare intindere, in care locuesc vr'o
 - 116 -
patru pang la cinci sute de familii. Muntii
pe acolo sunt foarte selbatici gi Dornenii
nu au alt mijloc de brana dent venzarea
lemnelor si putine vite pe care le crest cu
multa greutate. Razesii Dorneni nu pot co-
munica cu restul lumii: drumuri pentru
trasuri sau care nu exista si ei sunt siliti
sa transporte panea si toate celelalte tre-
buincioase vietii pe micii for caisori cari pa-
sesc incet dar sigur pe angustele, ades pri-
mejdioasele carari ce se coboara in vale.
Viata in aceste familii e inca de tot primi-
tive si patriarealk. Am cunoscut un betran
rezas, care dupa incredintarea lui nu-
mera peste o sun, de ani. El avea o mo-
sie de trel sute de falci si traia linistit in
mijlocul unei numeroase familii. Stranepotii
lui pe cari ii trimetea cu plute la Featra
sau calare la Neamtu si Folticeni, ei spu-
neau despre orase in care locuesc ceilalti
oameni impreuna, despre palaturi frumoase,
despre vuetul lumii ; betranul ii asculta cu
minunare, caci nu parasise nici odata muntii
incare se nascuse, in care traise asa de
mult si in care voia sa sfirseasca, inde-
lungata lui viata.
Ar fi o eroare de 4s'ar inchipui cineva ca
rezasii nu se impartesc si ei in diferite
clase; si intre dinsii esista aristocratie si
 - 117 -
plebe. Aristocratii r6zasi, putini la numer,
insa avuti in comparatie cu ceilalti, tira-
nizeaza si subjuga pe conrazesii for si
fac toate chipurile ca nici unul din plebe
sa nu se ridice si sa se inavutiasca.
Aceste done clase nu se cAsAtoresc im-
preun8 si cand arnorul rupe barierele ce
le desparte, o asetnenea casnorie se priveste
ca o neertata me'salliance". Cand erau ina-
inte alegerile de vornici, precum sunt acuma de
primari si de ajutori, rez6sii in treb uintau toate
mijloacele ca nu cumva s ajunga unul din
majoritatea locuitorilor la functiile satesti.
In chipul acesta ei isi pastreaza pururea
egemonia mostenita. Ced sAraci inteleg prea
bine nedreptatea ce li se face insa nu au
energia de a se opune, si se multaxnesc cu
plangeri deserte.
In Dorna Romaneas4 plutasul George si
cu fii s6i ne parAsire si se intoarsere in Bu-
covina. Dupa ce petrecurem catva timp in
mijlocul r6zasilor, urrnarem caletoria noastra
pe alta pluta in jos. De pe acolo incep
locurile cele mai selbatice si mai frumoase.
Bistrita isi taie o strimta carare prin stinci
marete si adese on and carmasul e nepri.
ceput, se sfarma pluta in mii de bucAti si
se nenorocesc acei ce se afla pe ea. Afara
de plutasi, nu caletoreste pe acolo nime pe
 - 118 -
pluta. Cu multi ani inaintea noastra, se
preumblase nurnai cativa Ingleji cart au
remas incantati de acele frumusete ale na-
turei si asa au trebuit sa afle Romanii de
la straini cat de frumoasa este tiara for !
Nu este mod mai placut si mai indema-
natec de a caletorl decat pe pluta. Pe jos
te obosesti, Ware to Oruncini, trasura to
hurduca, in drumul de fer suerul iti irita,
nervele si ochiul n'are tamp s, priviasca,
vuetul monoton at masinei te satura incu-
rend de vapor si pe corabie boala mrtrii
to face sa blastemi oceanul cu toata mare-
tia sa. Pluta singura nu infatosaza nici o
neplacere. Pe o duzina de grinzi prinse una
de alta, iti fact un pat indemanatec de
scanduri pe care poti §edea in toate posies
tiile. Cand esti satul de sezut, te primbli
de la un capet at plutei pan, la celalalt ;
sau cateva minute de carma iti dau o noun.
vial t; cand trupul se simte obosit, u bale
in Bistrita, it rOcoresce i reinsufleteste.
Putin ingrijiti de ne'cesita4ile stomacului,
nu luasem cu not nici o provisie, ci urn-
plusem o vahs cu toti poetii Romani cati
au tiparit inspiratiile for si tocinisem un
muntean care cu buciumul seu zicea cele
mai duioase doine si cele mai energice cantece
voinicesti. Auzisem vorbindu-se cn unele
 - 9-
locuri sunt periculoase, insa nu ne puteam
inchipui cat de frumoase sunt insusi peri-
culele. Plutele erau in departare ca de vr'o
or de schelele Dornei, cand se vezuro de
°data in culmea unui munte ascutit, nitte
ruine grandioase care prireau a fi un caste!
incantat.
Ce palat se vede colo sus pe virful
muntelui, bade Simioane? (Astfel se numia
unul din plutasi).
Acela nu-i palat, domnule, acele sunt
Pet rele doamnei.
Ce feliu petrele doamnei ?
Asa le zic. Imi spunea bunica ca in
vremile cand navaliau Tatarii in tarn si
prefaceau in pulbere si cenusa targuri si
sate, ogoare si paduri si ucideau fara mild
pe crestini, o Domnita s'ar fi suit in
stincile c.le, ca sa scape de dinsii §i ca ar
fi trait acolo pang, la moartea ei.
Nu stii cum o chiama pe Domnita
aceea ?
Nu stiu cum o chiamato. Atata
fi
am auzit ca Tatarii ar fi urmarit-o papa,
acolo si ca Domnita ar fi pus sa arunce
cu stinci pe capetele for si ca i-ar fi o-
morit pe toti ; de aceea se numeste pa-
durea cea de colo, vezi tocinai colo
colo
 - I20 -
VPd.
Aceea se numeste Lunra Tdtarului.
Bade Simioane, eu ved ca stincile au
cu totul forma unei cetatui, oare n'a fost
prefacute asa de mama omului ?
Doamne fereste ! Dan te-ai sul sus
si ai vedea stincile mai de aproape, te ai
incredinta ca mana omului nu e in stare sa
le mute din loc sau sa le dee o alta fata.
0 singura stinca e cat un munte.
Teai suit vr'o.data acolo sus ?
Pana la un loc m'arn suit de multe
ori, dar mai sus nu te poti sM, caci stin-
cele se fac drept ca uiste ziduri.
-- Bine, daca e asa, cum s'a putut sul
Domnita de care-mi spuneai ?
Apoi da stiu eu, se vede ca pe atunci
or fi fost schipuri.
Deodata stincele de sus disparure si se
auzi un vuet de valuri ce se isbiau de maluri.
Bistrita se faca atat de angu-sta, incat pluta
abia avea loc printre stinci si apa se arunca
cu o impetuositate in jos, care facea sa sboare
pluta mai iute decat once masina cu aburi.
Plutasii lucrau la came cu o putere nede-
scrisa. V6z6ndu-ne pe neasteptate in aceasta
positie, ne uitam cu mirare unul la al-
tul fara a rosti vre un cuvent. 0 privire
aruncata imprejur ne arata periculul in
 -121-

care ne aflam. 0 singura gresala de canna si

pluta putea sa se sfarine ear not sa cadem in
mijlocul siroiului caruia nici o putere ome-
neasea nu este in stare a se opune. Tovarasul
meu pronunta cateva vorbe, dar vuetul apei
era atat de tare, incat nu auzii nimic. Tacu-
r6rn deoi amdridoi si privirm bine locul :
Virfurile stincosilor munti se apropiese unele
de altele; pietre desprinse din munti cazuse
in Bistrita si aceasta, facendu-si tale prin
ele si pe deasupra lor, luase o coloare alba
ca zapada si se rapezia cu iutala unei sa-
geti spre un loc mai larg si mai putin stin-
-cos. Pe cand ne opriam asr utlarea, emotio-
nati de asta naprasnica schimbare, pe cand
plutasii lucrau cu atata munca inotand in
sudoare, buciumasul se lungise pe o scan-
dura si se uita in sus la cer cu nepasare.
Cinci minute mai tarziu valea se largise,
valurile incetase i pluta se coboria lin intre
aceste ziduri naturale de munti.
Mai sunt multe locuri ca acesta? zisei
catra unul din plutasi.
Mai sunt! Aice am trecut pe la Colptl,
Acrei si pe la Chei. Dar avem alte locuri
mai grozave de trecut. V'a fost frica?
Ba tocmai frica, nu, dar cand to vezi
deodata asa... pe nea.steptate...
Apoi last ca-ti vedea inca altele, cand
 - 122 -
vom ajunge la Ccildare si mai cu sama la
Toance. la de Tonce daca a da Dumnezeu
sa scapam cu bine ! Me cam tern sa nu na
se intimple vre-o pozna, apa-i foarte mica,
n'a ploat de mult...
Pe acolo-i si mai rOu ?
Apoi acolo-i rOu, risu, reu!
Ne acufundasem in gandiri, facend tot
felul de presupuneri, cand buciuma§ul incept].
deodata a canta un cantec duios. Sute de
ectouri respundeau din mijlocul stincilor la
apelul sou. Bistrita se intrecea in albAstrime
cu firmamentul si muntii luau forme din ce
in ce mai marete. Aseinenea frumusete go-
nesc ideile cele mai negre ; omul inaltat prin
aspectul unei naturi asa de incantatoare se
uita pe sine si incurOnd pericolul insus prin
care trecusem, si ptimejdiile ce erau sa
vie, isi &rdure caracterul spaimei si luare-
aspectul frumosului in inchipuirea noastra.
Pluta se afla acuma pe o balta asa se
numesc locurile lipsite de stinci pe under
Bistrita e adanca si curge atat de lin, in-
cat pare abia a se misca din loc. Cu toate
ca, adancimea era de mai multi stanjeni,
fundul se putea foarte bine vedea : atat de
]impede era apa. Buciumasul propuse o baie,
si not adoptarem cu entusiasinu propunerea
 - 123 -
lui. Eata-ne totitrei inotand pe langa pinta,
intr'un basin de cristal.
Pe plute, pe plute! striga Simion, ea-
ta ne la Caldare.
Able avurem timp sa ne aruncam pe plute
si sa ne imbracain si eata-ne intr'un loc
mai selbatic decal cel grin care trecusem
cu done ore mai inainte. In asemene sipote
pinta face in cateva minute calea ce face
in altele in mai multe care : ea alearga ca
gandul si munti si stinci sboara, se arata,
si dispar in dreapta si in stinga ca niste
fantasme. Spectaculul desi maret nu mai
era nou si neasteptat pentru noi, si grab-
nica deprindere ne gonl orice emotie.
Vedeti stinca asta ce ese ascutita din
mijlocul apei ?
Vedem.
Se cheama Peatra lui Vlad fiindca aici
s'a nenorocit unul numit Vlad cu toate ru-
dele lui, voind sa parasiasca muntii si sa.
se asaze in vale.
N'a scapat nici unul dintr'ai lui ?
Nici unul! §iroiul e prea mare ca sa
poata impotrivl cineva. In vale, uncle
Bistrita se face linistita, poate ca crestinii
care sed pe acolo vor fi cules si ingropat
oasele lor. Sunt mai multe stinci- care se
nurnesc dupa Romanii care au perit. Mai
 - 124 -
incolo yeti vedea Peatra lui Stan si la Toance
Peatra lui Toader.
Cine a fost acest Stan ?
Stan a fost unul din plutasii cei mai
inimoai. Primavara cand nime nu indraznia
sa se coboare pe pinta nici macar cale de
o suta de stinjeni, el se coboria pe catar-
guri in os &la la Peatra.
Ce fel, pe catarguri?
Vedeti ea primavara cand zapezile se
disghiata si siroaele sunt mari, apa e asa
de rapede, incat te duce de la Dorna pana
la Peatra intr'o jumOtate de zi, unde vara
trebue sa mergi douo, trei, chiar si patru
zile. Pe atunci plutele nu se pot cobori fiindca
nici o suta de oameni nu pot dovedl canna.
Dornenii leaga atunci patru brazi lungi si
mari unul de altul si se coboara cu dinsii
la Galati. Acolo corabierii le cumpera si le
fac catarguri. Sunt insa timpuri, in care apa
e asa de rapede, incat nu te poti cobori
nici pe catarguri fara a fi sigur ca vei peri.
Mille aceste de stinci care eS din apa sunt
atunci acoperite si nici nu prinzi de veste
cand te lovesti de o peatra, si tt faci bu-
cati. Intro asemenea. vreme Stan s'a coborjt
cu catarguri la Galati. Ca. i-au spus bunica
si altii sa nu se ducat ca are sa peara, dar
el n'a vrut asculte si a perit, sormanul !
 - 125 -
Nu mantuise inca bine si ne simtir6m
deodata aruncati de o palma in sus si ye-
zur6m pluta infipta in mijlocul apei. Plutasul
vorbind, nu luase sama la un virf de stinca
ce esia din apa si pluta se oprise. Fara a
mai sta pe ganduri, plutasii se desbracare
iute amendoi de itari si camasa si se arun-
care in apa cu cate un drug in mana. Puind
un cap de drug sub pluta si altul pe um6r,
ii cautau sa carniasca pluta din be fan. a
se ingriji de valurile ce se isbiau catra u-
merele lor. Dupa o munca de .o jumotate
de cart, pluta se desprinse de stinca ce a
oprise si urma a sbura la vale. Plutasii se
rapezire grabnic pe plute, se imbracare iute
si luare din nou locurile for la carme, ca si
cand nimic nu s'ar fi intimplat,
Nu sunteti obositi ? ii intrebai.
Nu I Asta se intimpla de multe on I
Noroc inca ca ne-am oprit intr'un loc ca
acesta, decat data neam fi infipt, doamne
fereste, la Calciare !
Pluta se tot coboria cand incet si lin prin
bnati, cand selbatic i impetuos prin sipote.
In unele locuri ca la Arama on la Litiu lo-
curile sunt periculoase, dar carmasii prece
peau treaba for de minune ssi pluta trecea
fara irnpiedicare. Noi admiram asta frurnoasa
apa si muntii carei sunt maluri. Acestia se
 - 126 -
ridica drept in sus §i se perd in albastrul
cerului. Din cand in cand puneam pe bu-
ciumas sa ne cante din resunatorul seu in-
strument sau pe vre unul din plutasi sa ne
spue vre o poveste, sau declamam in gura
mare vre o poesie romans. Astfel treceau
oarele in necurmata placere. Lipsele fiSice
alunga insa adeseori din om cugetarile cele
mai poetice. Asa se intimpla si cu nei care
de la plecarea noastra7 din Dorna, adica de
la patru oare dimineata si pant ce incepuse
soarele a se cobori nu mai mancasem nimica.
Foamea ne munci 'Ana pe la patru dupa a-
meaza cand ajunserem la locul numit Cru-
ceaunde se aflau vre-o doue locuinte te-
rAnesti. Acolo speram ca vom potoll cu
lapte si cue cererile stomachului, dar era o
zi de post i ne vi zurem siliti a ne mul-
t6.m1 cu mamaliga. Ce era de facut ? Ne
mangaerem cu ideea ca mamaliga este man-
carea cea mai nationals. Amicul meu, sco-
tind iataganul seu turcesc facit parte dreapta
pentru toti si plutasii, buciumasul si not
pranzirern veseli imprejurul unei mamaligi
uriese. Dupa pranz toata trupa, afara de
buciumal care rernase la Crucea, se sul din
nou pe plute si urma frumoasa tale a Bi-
stritei.
Bade Simioane, intrebai pe unul din
 - 127 -
plutasi, oare de la stincele cele in forma
de truce care se v6d colo in culmea mun-
telui sa vie numele Crucea pentru locul unde
ne-am oprit?
Deacolo , domnule. Acele cruel sunt
mazate, dupe cum zic botranii, pe ni§te
morminte de uriei. Dar acu-i acti, peste
putin avem sa dam in Toance.
Locul eel reu de care spusesqi?
Da, acolo-i tare roil; mO tern sa nu se
intimple vre un pecat!
Peste putin muntii incepurO a se apropia,
pluta a se isbl cand catra un mal, cand ca-
tra altul, valurile o acoperiau si o aruncau
in jos de la o inaliime insemnata. Apa bu-
buia pe deasupra stincelor §i printre dinsele,
toate impreuna infatosau un aspect atat de
fioros incat curajul celui mai voinic se gasia
in ispita.
Stinca asta se nume§te Peatra lui
Toader, striga Simion plutasul catra noi, a-
ratand cu degitul o stinca neagra ce se afla
in mijlocul Bistritei.
Cine a fort acel Toader? it intrebai.
Dar cuvintele mele
. nu mai forO auzite, vue-
tul se facuse pre mare.
Pluta se ridica §i coboria, se isbia in
dreapta §i in stinga, cand acoperita de va-
luri, cand sburand pe deasupra stincelor.
 - 128 -
Deodata se auzl un vuet ca cum pluta ar
fi fost spin tecata in doue §i ne v6zur6m
spanzurand cu tot vasul nostru in virful
unei stinci care esia amenintatoare din apa.
Un moment remriser6in cu totii in nemis-
care, uitandu-ne unii la altii ; apoi ambii
plutasi se disbracare, isi facure truce, luar6
drugii §i se aciltar6 pe stinci ; amicul meu
§i eu puserom mana pe came si toata
lurnea lucra la postul seu, pricepend ca
aici nu mai era vorba de petrecere. Intr'a-
dever puterea valurilor incepea a despartl
si a desprinde grinzile plutei §1 nu lipsea
mult ca toata, pluta sa se faca bucati. Fara
pluta este insa cu neputinta de a scapa ;
furia apei covirseste puterile omului celui
mai tare si miile de stinci peste care se
arunca valurile nu ar lasa in cateva secunde
nici o urma din omul pe care neliorocirea
l'ar fi facut sa cada in apa.
Plutosii se incercau sa miste pluta cu
drugii for din loc, insa aflandu-se insusi pe
stanci lunecoase puteau sa cada in fiecare
minuta in mijlocul apei. Desi din moment
in moment acoperiti de valuri, ei nu per-
deau capul, ci munceau cu cumplita oste-
neala. Noi pe de alta parte lucram voinie
la carme si instinctul ne spunea cum tre-
buia sa manoperam. A descrie acel sfert de-
 - 129 -
cias de cumpena este prea greu, destul ca
deodata ne vezurom ear inaintand, locurile
deviind mai putin periculoase si peste zece
minute Bistrita era ear Tina si linistita.
Am scapat, zise tovarasul meu resu-
flandu-se adanc.
Scapat, slava Domnului ! respunse un
plutas. Dar tine m'a pus pe mine sa yin
cu pluta and e apa atat de mica ! tii dom-
nule, ca puteam sa ne ingropam acolo ?
Am sinitit-o!+ Cand e apa mai mare
locul e mai putin primejdios ? .

Mai putin. Atunci treci lesne pe dea-

supra stIncelor dar asa to opreV si poi
prea bine sa dai pelea popei.
Ce spuneai de Peatra lui Toader ? Se
vede ca s'a nenorocit unul Toader acolo ?
Asa. E o povestire jalnica. Dragostea
a Post de vina.
Mari ce spui ? Ia istorisestene pove-
stea lui Toader.
Acus domnule, numai sa me mai re-
suflu.
Dupe, cateva minute, plutasul Simion isi
aprinse luleaua si incept in modul urmator :

46300. - Scrieri complede. Vol. V. 9

 - 130

Istoria lui Toader si a Mariucai.

Era odatadar de-atunci trebue sa tie
mult caci en stiu povestea asta de la bunica
care earas a auzit o de la bunica ei era
°data un om numit Toma care traia in lo-
cul cel mai selbatic al muntilor din partea
dreapta a Bistritei. Acest Toma fugia de
alti oameni si traia pururea, in singuratate.
Cum se ascund ursii prin vizuinile for si es
numai cand ii sileste foamea, asa sedea si
el ascuns in pestera lui st esia, numai din
cand in cand; atunci umbla ratacind prin
codri si se intorcea cu tot soiul de venat
a cash. La un an odata coboria o pluta si
o ducea la tirg s'o vinda. La Pasti sau la
alte ,arbatori mari se arata si el la aduna-
rile Bomanilor dar nu se amesteca in pe.
trecerile st jocurile flecailor. Toata lumea it
poreclise selbaticul" si fetele fugiau de din-
sul cu groaza. Unii isi faceau cruce cand it
vedeau st soptiau in sine : nu e lucru cu-
rat, altii it luau in ris pi-i ziceau: ce cauti
printre oameni, du-te de petrece cu tovarasii
tei, cu ursii §i cu mistretii. Aceste vorbe ii
inveninau sufletul §i mai tare, §1-1 faceau
tot mai selbatic si adeseori se uita poso-
morit la cei ce-1 luau in ris gi.i ameninta
cu moartea.
 - 131 -
Intr'un sat din ceea parte a Bistritei era
o veduva ten6ra si bogata numita Catrina.
Toma o vezuse de mai multe on si intr'o
zi ii apnea o dragoste nebuna dupa, dinsa.
De unde fugia inainte de oameni, acum cauta
sa se apropie p1 sa se amestece cu dinsii,
numai pentru ca sa placa Catrinei, dar cum
se intimpla ades in lumea asta ca din doi
numai unul sa fie amorezat ear celalt nu,
Catrina nu-1 putea suferl si cand Toma voia
sa se apropie de dinsa ea se tot departa.
Intr'o zi Toma isi iva o inima, se dose la
Catrina a casa, si o intreba, data nu voeste
sa mearga dupa dinsul. Catrina ii respunse
ca nu are de gand sa traiasca cu ursii si
cu lupii si ca voeste sa traiasca cu oa
menii ; ca ar fi fagaduit lui Trohin a Mar-
garintei ca se va marita cu dinsul si ca
Toma sa-si aleaga una de seama lui. Toma
s'a suporat tare de acest respuns, a lasat
pe Catrina si s'a Mout nev6zut tine stie cati
am de zile, ear Catrina s'a maritat cu Trohin
cu care a si trait multi ani. De la o vreme
ii Mai un baiat pe care-1 botezar6 Toader
si Toader era toata bucuria lor, caci de mic
inca se arata, mai destept si mai cu inima
dent alti copii. Ii intrecea pe toti in putere
si dibacie si-i pacalia pe toti in vorba. In-
teo zi muri Trohin si Catrina remase ear
 132 -

veduva. Acuma era prea botrana ca sa mai

gandeasca la casatorie si singura sa multa-
mire era Toader. Cum sunt la munte unii din
brazi mai nalti si mai frumosi decat ceilalti,
asa era Toader mai voinic si mai mandru
decat toti ceilalti flecai. La venatoare nime
nu era mai indraznet decat el, nime nu se
acata asa de bine pe virful stincelor celor
mai rapezi, nici se mesura cu dinsul la joc
si la trinta, nici se intrecea 1<t fuga sau la
inotat. Toate fetele ii duceau dorul si toti
parintii ar fi dorit sa-1 aiba ginere, dar Toa-
der nici voia sa, iee pe fete in sama si train
numai pentru fericirea mamei sale.
In vremile acele Toma se arata ear prin
locurile din care se Meuse nevezut atat a-
mar de ani. Betranii care-1 mai cunosteau
it intrebaro ce se Meuse atata vreme, dar
el se tot apara de respuns si nu voia sa le
spue nimic. Cu dinsul adusese si o feta
Mariuca, frumusica si blanda ca razele lunei.
Unii ziceau ca Toma fusese insurat in vale
si ca, murindu-i nevasta, s'a intors sa-si sfir-
sasca, zilele cu fata lui, Mariuca, in muntii
parintesti; altii, mai r6i la limba, spuneau
a fusese hot prin codri si ca, fata era de
furat, altii propuneau ca Toma trebue sa fi
fost ostas. Asa potrivea fiecare dupa gandul
si inchipuirea sa. Cat de necredincios si sel-
 133

batic fusese Toma in tinereta, pe fata lui

o crestea bine si cu frica lui Dumnezeu, si
nu trecea o Duminica sau o zi de serbA-
toare, in care sa nu trimita pe Mariuca la
biserica. Toma se schimbase mult. El nu
mai fugia, nici se ascundea de oameni ca
mai inainte, ci umbla si sta la sfat cu
Cand venia vorba despre Catrina sau despre
Toader sau tend intilnea pe acesta, fata lui
se facea posomoritA si ameninOtoare. Toader
ins, se Meuse mare si voinic ca un zmeu.
Catrina it tot indemna s se insoare si-i zi-
cea : La ce nu gandesti la, casatorie, To-
diric ? Eu acuma sunt betranh si ca mani,
poimani am sa, mor. Nu vrei sa am multa-
mirea sa, te \Tod gospotZrit pin, a nu me
duce ? Dumnezeu stie cat Otimesc, vezen-
du-te burlac si singur unde ar trebui sa
ai nevastA si copii si s te bucuri de dinsii
cum m'am bucurat eu de tine".
Ear Toader se tot apara, zicend c mai
are vreme, ca de s'ar insura, ar trebui sA
se caute de femee si de copii si c n'ar
putea sa mai poarte de grip mamei lui.
Aceste toate erau numai vorbe. Pricina a-
deverata pentru care nu voia sa, se insoare
era ca se daduse in dragoste cu Mariuca,
fata lui Toma. Intilnindu-se adeseori la bi-
sericA, ei avuse prilej sa se vada si sA-si
 134

vorbiasca, si ce trebue mai molt decat o

vedere si o vorbire pentru ca doi tineri sa
se inteleaga cand sufletele for sunt de o po-
trivA ? Toader si Mariuca se intilneau adese-
ori si petreceau impreuna, oare fericite, cand
Toader era dus de a casa la venat sau la
treaba. Amendoi se feriau in toate chipurile
ca nu cumva sa se afle ceva despre dra-
gostea for tiindca stiau prea bine cat de
mare era ura lui Toma asupra lui Toader
si ca Toma ar fi in stare sa si resbune gro-
zay. Dar cat de bine sa, se paziasca doi a-
morezati, lumea tot afla despre dragostea
lor. Fie a li se zeteste in ochi, fie ca se
amesteca, dracul ca sa be faca, reu, oamenii
afla, tot. Intai lumea se face ca nu stie, ba
Inca le da, prilej ca sa se 'ntilneasca si sa,
se prinda bine in dragoste 'Ana ce nu mai
pot tral unul fara altul, s'apoi incep babele
a incret1 fruntea, a scorni vorbe rele, a be
pune piedici, a vorbi reu de unul in casa
altuia 'Ana ce insfirsit se nenorocesc amen-
doi. Asa se intimpla si data asta, vorba se
lati ca Toader a sa, iee pe Mariuca ; unul
se duse si o spuse Catrinei, altul o spuse
lui Toma si amendoi parintii erau foarte
ingrijiti. Catrina chemk pe Toader spuse
ce vorbe se vorbesc in sat, dar Toader se
rusina si tagaduia si spunea ca, nu-i adevo-
 "- '35 -
rat pana ce mama lui ii crezt. Toma insa
nu spuse nimic ckra fata lui, numai o phzia
mai bine si era foarte superat. De multe
on se ducea de-a cash, zicend ca are treaba
si s'ascundea ca s. vada ce o sa fach, Ma-
riuca. Intr'o sara o vezt cum se ducea de
a cash. si o urmari pe departe. Pe malul
Bistritei auzi o sueraturh, apoi suera si Ma-
riuca indreptandu-se spre acel loc. Acolo v6zt.
si pe Toader care o astepta. Toma se as-
cunse si asculta tot ce vorbiau impreuna.
Mariuca-i spunea plangend cum tata-seu de
o bucata de vreme e foarte posomorit si
nu mai este cu dinsa ca mai inainte. Toader
i povesti ca mama lui aflase despre drago-
stea lor. Apoi se sarutau si Toader incept
a o mangaie zicendu-i ca trebue sa. fuga a-
mendoi ; ca el nu mai poate trAl far. dinsa
si ca Toma e un om r6u si uricios care n'are
s'o dee dupa dinsul. Mariuca, se impotrivi
intai dar apoi vezend ch. a tral fara Toader
e numai chin si durere, se hotari sh urmeze
pe iubitul ei. Duph, ce pusere la tale sa fuga
a doua zi, ei se sarutare de multe ori si se
despartire plangend. Viind a cash, Mariuca
isi fact o bucceluth, din toate lucrusoarele
ei si astepta sa vie ciasul hotarit ca sa. se
duca, dar Toma se pritnblase toata noaptea
fan. ca sa doarrna s'a doua zi era galben
 - 136 --

§i arata s6lbatic la fata. Despre sara lua

zioa buna de la fata lui, zicendu-i ca se
duce sa taie lemne in padure si ca are sa,
se intoarca tarziu. Atunci se despartise §i
Toader de la mama lui si se duse la locul
botarit pe malul Bistritei §i scoborl o luntre
ca sa iee intr'insa pe Mariuca si sa, fuga.
Mariuca sosl si amendoi se strinser6 in brake
§i se coborau pe mal in jos. Toader era in
luntre §i voia sä traga dupa dinsul §i pe
Mariuca cand se ivi §i Toma pe virful unei
stinci §i-i striga turbat de manie: hot fart
de lege, vrei sa-mi fad fata !" Zicend asa
arunca cu toporul dup. dinsul si-1 lovl drept
in frunte. Toader cazir de-a lungul in luntre,
ear Mariuca tipand grozav se arunca dupa
dinsul. Tocmai atunci se risipi si stanca cea
neagra din virful muntelui si cazend peste
dinOi i-a ingropat in fundul apei. Toma insa
se fact. nevezut si de atunci nime nu l'a
mai zarit nici n'a mai auzit despre el.
In adancul noptilor trecOtorul aude adese-
ori glasuri jalnice care es din simburile stin-
cei si plang cu amar!
. .

Cand sfir§1 Shnion istoria lui Toader §i a

Mariucai, sara incepuse a 1641 umbreie sale
imprejurul nostru. Tovara§ul meu §i eu e-
ram cufundati in ganduri. Povestea lui Si-
 137

mion cuprinse cu tristeta pe amicul meu

si in mine desteptase amintiri pe care timpul
de mult le stersese, ear al doilea plutas de
la cal:au' celalalt al plutei, incepu deodata
a canta cu glas duios un cantec de jale, pe
care deatunci nu l'am mai putut uita :
Tuna Doamne $i trasneste
Pe acel ce disparteste
Dragostea cea infocata
De-un fecior si de o fats!
TRADUCERI DIN SCHILLER
 HOT II
TRAGEDIE IN CINCI ACTE
 PERSOANELE

Maximilian de Moor, conte domnitor.

Carol si Franz, fii lui.
Amalia de Edelreich.
Herman, bastardul unui gentilom.
Spiegelberg,
Schweizer,
Grimm,
Razmann, libertini apoi banditi.
Schufterle,
Roller,
Kosinsky,
Schwarz,
Daniel, servitor la contele de Moor.
Pastorul Mozer.
Un pastor.
Ceata de hoti, persoane secundare.

Scena se petrece in Germania, actiunea tine doi ani.

 ACTUL I.

SCENA I.
FRANCONIA
Un salon in castelul lui Moor.

Franz, Betranul Moor.

FRANZ
Dar to simti bine, tata? Esti asa de palid.
BtTRANUL MOOR
De tot bine, fiul meu. Ce aveai sh-rni spui ?
FRANZ
Posta a ajuns. 0 scrisoare de la corespondentul
nostru din Lipsca.
BETRANUL MOOR
Vesti de la fiul meu Carol ?
FRANZ
Elm, hm. Asa e. Insa me tern... nu stiu... dad.
sAnatatea...Te simti de tot bine, tats?
 144

MOOR

Ca pe§tele 'n apa I Scrie despre fiul men? Dar

ce egti atat de ingrijit ? De dou6 on m'ai intrebat.
FRANZ
De e§ti bolnav data ai cea mai mica disposi-
tie a to imbolnkvi, lasa-me. Ti-oiu vorbi intr'o
oars mai potrivita (a parte, ins aga ca tad.' s6u
poat6 sue!). Vestea asta nu e pentru un b6tran fara
putere.
MOOR

Doamne! Doamne ! Ce-oiu sa aud?

FRANZ

Lasa-mo intai sa, me due intr'o parte, sa vars o

lacrima de compatimire asupra perdutului meu
frate. Ar trebui sa tac pentru totdeauna cad iti
este fiu. Ar trebui sa-i ascund ru§inea pentru tot-
deauna caci imi este frate. Insa a to asculta e
datoria mea cea Intai, cea mai trista deaceea,
iarta-mo.
MOOR

0 ! Carol! Carol ! De ai §ti cum purtarea to sfa§ie

inima parinteasca! De ai sti cum o singura veste
buna, de la tine mi-ar prelungi viata cu zece ani,
m'ar reintineri. Chid actuna vai! fiecare veste, me
apropie cu un pas de mormOnt.
FRANZ

Daca e a§a tata lasa-mo sa m6 duc, caci astazi

chiar ne-am smulge perul la sacriul teu.
 145

MOOR

Stai ! Nu mai am decat un pas de facut im-

pliniasca-se voia sa! (se pune jos). POcatele Orin-
tilor se pedepsesc pana, in a treia si a patra ge-
neratie. Lasa-1 sa impliniasea voia lui Dzeu!
FRANZ (scotend scrisoarea din buzunar).
Cunosti pe curespondentul nostru ? Vezi, mi-as
da degetul din mana dreapta, ca sa pot spune ca
e un mincinos, un mincinos negru, infam ! Stepa-
neste-te ! Mo iarta do nu-ti dau scrisoarea s'o ci-
testi singur, inca nu trebue sa auzi tot.
MOOR

Tot, tot, fiul meu, n'oiu mai ave nevoe de carja!

FRANZ (cetind).

Lipsca 1 Maiu : De nu m'as fi indatorit cu so-

lemnitate sa nu-ti ascund nici lucrul cel mai mic
din Cole ce aflu dospro soarta fratclui t6u, nicio-
dinioara, iubite amice, papa mea nevinovata n'ar
fi devenit un chin pentru tine. Mai bine de o suta
de scrisori do la tine nil-au dovedit cum asemenea
stiri iti strapung inima to de frate. Ifni pare ca
to si vOd varsand mii de lacrime pentru nevred-
nicul, tiealosul... (Betranul Moor igi ascunde fata.).
Crede-m6, tata, ca cetesc numai tole mai placute.
Mii de lacrime pentru nevrednicul si ticalosur. Ahl
am varsat -- au curs lacrimile ca un siroiu din o-
chiui Meu compatimitor par6 ca vdd pe b6tranul,
venerabilul tOu parinte, palid ca moartea ", Dum-
nezeule, ai ingalbenit in adevdr si inca papa a nu
afla nimic.

46300. Scrieri complecle. Vol. V. 10

 146

MOOR

Ceteste! Ceteste!
FRANZ

Pa lid ca moarten, cazend in jiltul set' si bla-

stemend zioa in (are pentru intaia data a fost
numit tata. N'a cutezat sa-mi descopere totul si
din cele putine ce am atlat iti stria numai pe ju
metate. Fratele teu a umplut m6sura rusinei sale:
cel putin nu stiu nimic ce ar putea intrece gradul
la care an ajuns data genial sOu nu intrece in-
tr'asta pe al meu. Fri la mezul noptii a luat ma-
reata hotarire, dupa ce facuse patruzeci de mii de
galbeni datorii", frumusica stunk tata dupa
ce desonorase mai intai fata unui bancher bogat
si ranise de moarte in duel pe amorezul ei, un
tenor onorabil de buna famine, sa ETA cu altii pe
care -i impinsese spre o viata 'Alan de vitiuri, sa
fuga de bratul dreptatiia tata, pentru D-zeu!
tata, cum to simti ?
MOOR

Destul, destul, fiul men !

FRANZ

Voiu sa to crut (cetette). Pretutindehe s'a trimis

semnalernentul sea si ordinal de a-1 prinde. In-
sultatii cer in gura mare satisfacere. Pe capul sett
e pus un pret numele de Moor"Nu! Nu! limba
mea niciodata nu va strapunge inhra parinteasca
(rope scrisoarea) Nu crede tata, nu crede nisi un cu-
vent.
MOOR

Numele meu, numele men onorabil!

 147

FRANZ (aruncandu.se in bratele lui).

Infame, de trei on infame Carol ! N'o presimtiam
-eu cand, inca copil, alerga dupA fete, cand se go-
nia cu strengarii, cu gunoiul drumului pe dealuri
si pe vai, cand fugia de biserica cum fuge un fa;
cetor de role de inchisoare, si arunca banii ce-i
storsese de la tine in palaria unui cersitor ; in
vreme ce not ne inaltam a casa, prin rugaciuni
pioase si lecturi sfinte ? N'o presimtiam eu, cand
ii placea mai bine sa ceteasch aventurile lui Juliu
Cesar si lui Alexandru eel Mare sau alter negri pa-
gani, decat istoria piosului Tobia ? De sute de on
ti-am prorocit-o, cad dragostea mea pentru dinsul
nu m'a facut sa es niciodata din marginile dato-
riei de flu baetul acesta are sa ne tavaliasca pe
totl in miserie si rusine ! 0, de n'ar purta numele
de Moor ! 0, de n'ar bate inima tuba cu atata foc
pentru dinsul! Iubirea profana ce nu pot inadusi,
are sa me acuso intr'o zi inaintea tronului lui
D-zeu.
MOOR

0! Sperantele mele! Visurile mole de aur!

FRANZ

Stiu, stiu! Tocmai asta zic si eu. Spirirul eel

infocat, care aide in peptul sou, spuneai necontenit,
care-I face atat de simtitor, pentru tot ce o mare
si frumos francheta care-i oglindeste sufletul in
ochi sensibilitatea care-1 face sa verse lacrime de
simpatie cand vede orice suferinta curajul bar-
batesc care-I face sa se acate pana la virful ste-
jarilor color mai betrani si sa sara pe deasupra
santurilor, gardurilor si apelor color mai rapezi
ambitia copilareasca neinvinsa inderatnicie
 148

si toate virtutile tale mai frumoase si stralucitoare

cari se cociau in desmerdatul copilas, l'or face sa
devie intr'o zi, pentru un amic, un adeverat amic,
un bray cetatean, un erou, un 0111 mare, mare.
Ei, vezi tatd, acuma spiritul eel infocat s'a desvelit,
s'a latit si au adus roduri minunate. Vezi franc:beta
cat de frumos s'a prefacut in obraznicie, vezi sen-
sibilitatea cum genie cu dragoste pentru niste co-
chete, cat e do simtjtor pentru frumusetele unei
Phryne! Priveste geniul acest infocat. Fi.c ars asa
de bine in zete ani oloiul vietei, bleat seamana cu
un cadavru mergotor, si pe urma vin oameni ne-
rusinati si zic : ,C'est l'amour qui a fait ca". Ah!
Ia priviti pe acest cap sumet si intreprinz6tor
cum pregateste si esecutii, planuri, cari intuneca
faptele tale mai eroice ate unui Cartouche sau Ho-
ward ! cand aceste fructe stralucitoare se
vor come de tot caci ce perfectie se poate a-
stepta de la o virsta atat de gingask ? poate,
tatd, vei aye inca bucuria sd trdesti si sa -1 vezi
in fruntea unei trupe onorabile, care locueste in
tacerea sacra, a 'Muffler si usureazd de sarcina
pe calOtorul obosit ; poate incd inainte do a intra
in morment, vei putea face un pereginaj ]a mo-
numentul ce-i vor ridica intre cer si pdment ; poate
o tatd ! tata! tata! cauta-ti un alt mime Ca sa, nu
to arate cu degetul strengarii si colportorii ce vor
fi vezut portretul domnului fiu pe pieta "ined
din Lipsca.
MOOS

i to Franz, si to ? 0 copii mei ! cum tintesc

drept in inima mea I
FRANZ

Vezi, si eu pot fi cu spirit, insa spiritul meu

 149

samana cu ghimpele scorpionului. Si apoi acest

Franz, atat de sec si rece, acest om de lemn
mai stiu eu toate titlurile cele frumnsele ce-ti in-
spira contrastul intre el si mine, cand iti sedea
pe genunchi si ti pisca obrazul acesta, adeca eu,
are s& moara intre cei patru pAreti ai castelului
sou si mob) are sa putreziasea si o sa fie uitat, pe
sand gloria aeestui cap universal are 0, sboare de
la un pol la altul. Ha! iti multamesc din toata
inima, o, cerule! ca recele, s6cul Franz nu seaman&
cu acesta.
MOOR

Iarta-mb, fiul meu! Nu banul?unui parinte care

se vede insalat in sperantele sale. D-zeu care-mi
trimite lacrimi prin Carol, are sa le stearga din
()dill mei, prin mina iubitului meu Franz.
FRANZ

Da, tatA, le va sterge din ochii thi. Franz isi

va jertfi viata ca 'sa prelungiasca pe a ta. Viata
ta e oracolul ce voiu consulta la faptele mele, o-
glinda prin care voiu privl la toate cele nici o
datorie nu-mi e atat de sacra, ca sa nu fiu Bata
a o sfb.rama, pentru a-ti prelungi viata ce-mi e
atat de pretioasa. Nu to indoesti?
MOOR.

Mai ai inca, datorii marl de implinit, fiul meu.

Ilzeu sa to binecuvinteze pentru aceea ce ai lost
si vet fi deacum inainte pentru mine!
FRANZ

Asa dar, marturiseste, data ai putea s& nu-1 mai

numesti fiu n'ai fi un om fericit?
 150

MOOR

Taci ! o, taci! Cand mi l'a adus moasa, l'am ri-

dicat spre cer, si am spas : Nn sunt un om fericit ?
FRANZ

Asa ai spas. Insa fost-ai fericit ? Acuma invidiezi

pe cel mai miserabil din taranii tei ca nu e Orin-
tele unui asemenea... Ai sa ai sup6rari si necasuri
cata vreme va fi fiul thu. Intristarile vor creste
cu Carol si ele iti vor scurta viata.
MOOR

0 ! El a facut din mine un b6tran de optzeci

de ani.
FRANZ

Ei bine de to -ai lepada de acest fiu ?

MOOR (tresNrind).
Franz! Franz! ce spui?
FRANZ

Numai dragostea ce ai pentru dinsul, iti prim-

nueste toate superarile. Far' de aceasta dragoste
vinovata el ar fi wort pentru tine. Ar fi ca si and
nu s'ar fi nascut niciodata. Nu carnea si sangele,
inima ne face parinti si fii. De nu l'ai mai iubl,
aceasta vlastare degenerate n'ar mai fi fiul tea,
chiar de ti-ar fi fost taiata din came. Pana, acuma
el ti-a fost lumina ochiului ; acuma insa de to su-
Ora ochiul, zice scriptura, scoate-l. Mai bine e se
intri cu un ochiu in raiu, cleat cu amendoi in iad.
Mai bine se intri in raiu fara, copii, decat se intre
amendoi, si parinte si fiu, in iad. Asa a zis D-zeu.
 - 151 -
MOOR

Vrei sa-mi blastern fiul ?

FRANZ

Ba, ba Nu voiu sa-ti blastemi fiul. Pe cine

numesti flu ? Pe ;el caruia i-ai dat viata, si care
se sileste sa scurteze pe a ta ?
MOOR

0, adev6rat, prea adev6rat! Asa a volt cerul!

Dumnezeu a voit-o !
FRANZ

Vezi cu cata dragoste se poarta cu tine copilasul

tett cel desmerdat. Te ucide prin insasi dragostea
parinteasca ; to omoara prin iubirea co simtesti ;
ti a corupt insasi inima ca sa-ti fad, un sfirsit.
Cand nu-i mai fi, atunci el va fi st6panul averilor
tale si domn faptelor sale. Stavila se va sparge,
$,i siroiul patimelor sale va curge liber. Ceteste in
gandul lui! De 'ale on a dorit salt vada parintele
in morment de cate on pe fratele sett cari sunt
o piedica neinduratoare pentru nelegiuirile sale ?
Aceasta e dragostea cu care resplateste dragostea
ta ? Este aceasta recunostinta fiasca pentru bunata-
tea parinteasca ? Nu jertfeste el zece ani din viata
ta pentru ca sa petreaca nn moment in voluptate ?
Nu compromite el gloria strabunilor sei, care s'a
conservat septe seculi nopatata, intr'o minuta de
desfrenare? Pe unul ca acesta it numesti fiu ? Res-
punde ! Pe unul ca acesta i1 poti numi fiu?
MOOR

Un fiu desnaturat! Ah! dar cu toate aceste tot

remane fiul meu.
 152 -

FRANZ

Frumusel fiu, dragalas fiu, a carui singura, tinta

este sa se desfaca de tatal seu. 0! de ai putea
intelege ! De ti s'ar deschide ochii Insa chiar in-
dulgenta ce ai pentru dinsul it intareste in desor-
dinile sale, si ajutorurile ce-i dai to le autoriseaza.
A sa departezi blasthmul de pe capul sbu si pe
tine tats, are sa cada blastemul eternitatii.
MOOR

Asa va fi drept, prea drept! Numai a mea este

vina.
FRANZ

Cate mil de ticalosi cari s'au imbatat din cupa

voluptatii, s'au indreptat prin pedeapsa! Durerea
trupeasca care intovaraseste fiecare esces neertat
nu e o indicatie a vointei divine ? Este ertat o-
mului s'o indrepte prin o Grua, iubire ? Este ertat
parintelui s, pearda pentru eternitate gajul ce
i-a fost incredintat? Gandeste, tata, de-1 vei !Asa
catva timp in miseria sa, nu va fi silit sä se pre-
fad, si sa se indrepte? Dar de va r6manea un mi-
serabil si in mareata scoala a vietei, atunci
vai! de parintele care prin o dragoste vinovata
sfarma sententa intelepciunii supreme! Ei bine,
tata ?
MOOR

Voiu sa-i scriu, ca-1 parasesc.

FRANZ
Vei face bine si intelept.
 - 153 -

MOOR
SA nu se mai arate inaintea ochilor mei.
FRANZ
Asta va produce un efect salutar.
MOOR (cu dragoste).

Pana ce se va schimba.
FRANZ

Bine! Bine! Dar daca va vein cu masca ipocri-

siei si va plange pana ce to vei indura, si va ma-
gull pan' ce1 vei erta, si pe urma s'a duce aM nou
si-si va bate joc de slabiciunea to in bratele pro-
stituitelor lui ? Nu, tata! De buns voie se va in-
toarce, cand va simti ca constiinta lui l'a ertat.
MOOR
Indata voiu sa-i scriu asa.
FRANZ

Stai! Inca un cuvent, tata! MO tern ca mania

in care to afli, ea nu to faca sa-i scrii cuvinte prea
aspre care-i vor sfasia inima, s'apoi nu s'ar crede
ertat daca -1 gasesti Mel damn sa-i scrii cu insasi
mana to ? Deaceea va fi mai bine sa scriu eu.
MOOR

Bine, fiul meu. Ah! Asta miar fi sfararnat

inima! Scrie... ca...
FRANZ (lute).

Asa dar eu sa-i scriu ?

 154

MOOR

Scrie-i ca am varsat mii de lacrime de sange,

ca. am peirecut mii de noptl Mra somn dar nu
aduce pe fiul meu la desperare!
FRANZ

War fi bine O. to culci, tata ? Vestea to -a sla-

bit tare.
MOOR

Scrie-i ca inima pArinteasca... Iti spun nu aduce

pe fiul meu la desperare 1 (Ese trist).
FRANZ lit urmeaz6 cu ochii, surizend).
Mangae-te, botrane, nn-1 vei stringe niciodata la
pept ; cum e incuet cerul pentru iad, asa iam in-
chis eu drumul. Il smulsesem din bratele tale,
inainte de a sti ca ai fi in stare s'o voesti. As fi
un miserabil incepotor, de n'as putea smulge un
fiu de la inima parintelui seu, chiar de-ar fi legat
de dinsa cu lanturi de arama. Am tras imprejurul
teu un cerc magic de blasteme peste can n'ar
putea pasi. Noroc bun, Franz, copilasul desmerdat
e inlaturat: calea s'a largit. Ia sa string aceste
bucatele de hartie, ar putea recunoaste cineva ca
sunt scrise de mine (culege buc6te1e de hartie). In-
tristarea va ridica in curend si pe bbtran.*i din
inima Ei trebue sa smulg pe Carol, chiar de-ar fi
sa pearda jumetate din viata sa. Am drepturi mari
de a fi manios pe naturk si pe onoarea meal m6
voiu folosi de aceste drepturi. Deco n'am esit eu cel
intai din pantecele mamei mele ? Dece n'am foot
eu singurul fiu ? Dece am fost ingreuiat cu asta
sarcina a sluteniei? Dece tocmai eu? Nu este ca
§i cum as fi fost plamadit din drojdii? Deco mi-a
 -- 155 -

dat tocmai mie acest nas turtit de Lapon? Dece

mi-a dat tocmai mie aceste buze de Harap; acesti
ochi de Hotentot ? Inteadever, mi se pare c'a a-
dunat intro singnra movila ce este mai slut din
toate whiffle omenesti si m'a plamadit din ea.
Moarte si blastem! Cine i-a dat imputernicirea,
sa dee unuia si sa no dee altuia ? Putea cineva
s'o roage inainte de a se naste? Ori s'o insulte
inainte de a fi ? Dece au fost atat de partinitoare?
Dar nu! nu! Sunt nedrept. Nu ne-a inzestrat cu
spirit bogat in iscodiri, cand ne-a depus goi si mi-
serabili pre termurile acestui mare ocean, numit
lumea? Inoate, tine poate ; tine nu se precepe,
inece-se ! Mie nu mi-a dat nimica: treaba mea e
sa chibzuesc ce am sa me fac. Fiecaro are un de7
potriva drept la mare si la mic ; pretentia se
sfarma de alta pretentie, sirguinta de alta sir-
guinta, puterea de alta putere. Dreptul este a in-
vingetorului si marginile puterilor noastre se fax
legi. Sunt in adever oaresicari pacte comune ce
an fost incheiate pentru a mantinea lumea intr'un
cart prescris. Nume onorabil! Inteadever, a
moneda cu care oamenii ce-i cunosc bine pretul
pot trafica de minune. Constiinta! 0 ! da, sigur!
0 matahala minunata de spariet vrabiile de pe
ciresi ! 0 polita subscrisa dupa forme, care insa.
nu impiedeCa pe tragetor sa taxa. bancruta.
Inteadever, institutii minunate de a tinea pe
prosti in respect si pe norod sub talpa, pentru ca
celor mai intelepti sa le fie mai i n ana. Zeu!
ciudate institutii! Imi fac efectul bardurilor cu
can taranii mei isi ingradesc ogoarele ca sa le
paziasca de iepuri ! Da! de epuri be pazesc! 'ma
Inaltimea sa da pinteni calului si alearga usor pe-
sts lanuri si tenet°.
 - 156 -
Bietul iepure! E un trist rol de a fi iepure pe
lumen asta, insa Inaltimii Sale, ii trebue iepuri !
Asa dar sa trecem pe deasupra! Cel ce nu se
teme de nimic e tot asa de puternic ca §i eel de
care se tern toti. A esit acum moda a purta ca-
tarami la pantaloni ca sa-i poti strange §i largi
dupa plac. Am sa pun sa-mi iee mOsura de o con-
stiinta dupa moda asta noun ca s'o pot largi cand
mi-a veal la socoteala. A cui e vina? A croitoru-
lui ! Se vorbeste atat de mult de legatura seingelui,
incat poate ameti de cap pe un biet om. Cutare
iti e frate ! care se traduce: a esit tot din cuptorul
din care ai esit §i tu, prin urmare trebue sa -ti fie
sacru! Luati bine sama ce consequenta schioapa,
ce consequenta desantata do -a conchide de la ye-
cinatatea trupurilor in armonia spiritelor, de la
identitatea locului nasterii, in identitatea simtiri-
lor, de la identitatea alimentelor, In identitatea
plecarilor... Dar mai departe : Cutare iti e parinte !
El ti-a dat viata, tu esti carnea si sangele sou,
prin urmare sa-ti fie sacru! Earas o consequenta
dibace! Dar voiu intreba, pentru ce m'a facut?
Doar nu de dragoste pentru mine care inca nu
cram un eu ? 14ii3 cunostea inainte de a me face ?
Ori a gandit in mine cand m'a facut ? Cri me doria
cand me facea? *tia el ce am sa, fiu ? Nu-i doresc
s'o fi stiut, caci atunci m'as resbuna ca tot m'a
facut 1Ii pot fi recunoscOtor ca m'a facut barbat?
Nici de fel ! Cum nu m'as putea plange de m'ar
fi facut femee. Pot sa recunosc o dragoste care
nu se intemeiaza pe stima persoanei mele ?),Unde
e deci caracterul sacru? Poate in insus actul ce
mi-a dat viata? Ca si cand ar fi aceasta alts ceva
decat un proces animal pentru a satisface dorinte
animale? Ori in resultatul actului, care doar nu e
 157

alts nirnic decat necesitatea neapArata. N'ar dorl

de atatea or] s'o inlatureze, de s'ar putea, fara a
vatama carnea si sangele ? desmerd eu pentru
ca me iubeste ? Asta e desertaciune din partea
lui ; e pecatui tuturor artistilor de a cocheta cu
operele lor, cat de unite sa fie. Vedeti dar, acesta
e tot farmecul pe care-I inveliti intr'o negura sa-
cra, pentru a abusa de miselia noastra. SA me a-
doarmA si pe mine asemene cantece ca pe un copil ?
Asa dar! Voinic la treabA ! Voiu sterpl dimpre-
jurul meu tot ce me impedeca de a fi stepan.
Stapan voiu fi si voiu dobandl prin sila aceea ce
nu pot dobandl prin blandeta (ese).

SCENA II.
0 crasnA la hotarele Saxoniei.
Carol de Moor (adancit in cetirea unei carti); Spiegel-
berg (bend la o snag).
CAROL DE MOOR
Mi-e great& de seculul ist muiet in cernealA,,
cand cetesc in Plutarc despre oamenii cei mari.
SPIE&ELBERG (dandu-i un pahar si bend).

Trebue sA cetesti pe losefus.

CAROL DE MOOR
Focul sacru a lui Prometeus s'a stins, astazi arde
o pars de pae foc artificial la care nu-ti poti a-
prin nici pipa. Se rnisca ca niste guzgani pe ma-
ciuca lui Ercule. Un abate Frances predicA ca Ale-
xandru era un iepure; un profesor ofticos vorbeste
in scoara despre putere si miroase la fiecare vorb&
 158

dintr'un sipusor de salmiac. Niste miserabili cari

cad in lesin cand fac un copil, critica tactica lui
Anibal niste mucosi compun frase frumoase asu-
pra bataliei de la Cannae si se adancesc in studiul
victoriilor lui Scipion, cand au sa le esplice de pe
tatedra.
SPIEGELBERG

Superbe elegii, zeu I

MOOR

Frumoasa resolata pentru sudorile voastre din

batalii, sä traiti inca prin scoli si nemurirea yea-
stra sa fie incuiata in pupitrul unui scolar! Fru-
moasa resplata, pentru varsarea sangelui vostru
sa, fitd intinsi pe masa unui bacal de la Nurnberg
si sa serviti de in velitura pentru turta dulce. Ori
de aveti noroc un autor dramatic frances vl3 pune
pe catalici si ye trage cu o sforisoara ca pe ma-
rionete. Ha, ha, ha!
SPIEGELBERG
Ceteste pe losefus, to rog ceteste-11
MOOR

Rusine de acest secul de castrati, ce nu e bun

de nimica, &cat a rumega faptele antichitatii, de
a dispoia eroii timrurilor trecute cu comentarii,
on de a-i desfigura in tragedii. Puterea musculelor
noastre a secat $i trebue ca drojdiile de bore 0,
ne ajute sa propagarn soiul omenesc.
SPIEGELBERG
Ce ai frate, ce ai?
 159

MOOR

S'au baricadat incontra naturei sanatoase prin

conventii sarbede ; n'au inima sa deserte un pa-
har pentru a bea in sanatatea cuiva ling memele
lacheului ca s'aduca aminte de dinsii Excelentii
sale si insults pe un biet om de care nu se tern.
Se indumnezeesc pentru un prenz si s'ar otravi
unul pe altul pentru ca la un mezat a dat un pret
mai mare pentru o saltea. Blastema pe Sadu-
ceanu care nu se duce regulat ]a biserica, si fac
socoteala cametelor pe altar cad in genuchi ca
sa vada lumea tat sunt de credinciosi si tintesc
ochii asupra preotului ca se, vada daca peruca i-e
frisata lesina cand void curgend sang° dintr'o
gasca, si bat in palme cand rivalul for ese bancrut
de la bursa. Cu cat foc le-am strans mina inca
o singura zi". In zadar! La inchisoare canele 1
Rugaminte ! Lacrimi ! Juraminte ! In zadar ! (thind
cu piciorul in Omen* Iad si diavoli !
BPIEGELBERG

Si asta pentru biete doue mii de galbeni.

MOOR

Nu! Nici mai vreu sa gandesc I Sa sufer eu sa-mi

strange, pieptul intr'un corset, si vointa in legi!
Legea a silit sa mearga ca culbecul pe eel ce
ar sbura ca vulturul. Legea n'a produs nici un
om mare, Jibertatea insa naste colosalul si subli-
mul. 0 ! de ar arde sub cenusa spiritul ]ui Armi-
nius ! - Pune-me in canul unei osti de voinici ca
mine si voiu face din Germania o Republica pe
langa care Roma si Sparta or fi fost monastiri de
calugarite. (Arunca spada pe masg. ?i se scoalg.).
 16o

BPIEGELBERG (sthind de pe scaun).

Bravo I Bravissimo! Tocmai bine-mi vii cu acest
capitul 1 Am sa-ti spun ceva in ureche, Moor, care
de mult imi urla in cap, si tocmai tu esti omul
de care am nevoe. Be, intai frate, be Ce zici ?
Daca ne-am face jidani si am pune din nou imp6-
t
ratia lui Israel pe tapet! Geu I Acesta nu a un
plan dibaciu si barbatesc? Trimitem un manifest
in toate patru partile lumii si convocam la Palestina
pe tot ce nu mananca carne de port. Acolo dove-
dose prin documente solide ca Eroil, tetracul, a
fost restrabunul meu si celelalte. Ce victoria, far-
tate, and s'or vedaa ear pe pamentul parintesc,
and vor putea ridica Ierusalimul. Jute gonim pe
Turci din Asia, pane e cald ferul, Mem cedrii
Libanului, facem corabii si tot poporul negutato-
reste cu mad& maruntisuri. Dupe cateva luni...
MOOR (il is de man's. surizend).

Camarade, timpul nebuniilor s'a trecut.

BPIEGELBERG (cu mirare).
Fi ! Nu curnva vrei sa joci rolul fiului risipitor ?
Tu care ai sgariet mai multe fete cleat ar putea
sgaria is hartie trei substituti intr'un an bisect I

St-ti aduc aminte de inmormentarea canelui tau?

Ha! Am sa, te infatosez ear ochilor tai cum ai fost
odinioara, asta ti-a sufla ear foc in vine daca ni-
mica nu te mai poate reinsufleti. Iti aduci aminte
cum domnii din senat au pus sa, taie laba canelui
tau si tu ca sa-ti resbuni ai proseris post mare in
tot orasul? Au ris de prescriptul feu. Dar tu, voi-
nic, ai pus sa cumpere toata carnea din Lipsca,
incat in opt oare nu se mai gasia cale de o poste.
 161

nici un ciolonag de ros gi pegtii incepuse a se urea

in pret. Magistratul si cetatenii furiogi clociau res-
bunare. Noi tinerii, ca o mie sapte sute, (*rem sub
coreanda to din oral. Pupa not macelarii, croitorii,
negustoragii, birtagii, barbierii si toate breslele.
Juratem c'om lna oragul cu asalt de se vor atinge
de un fir de per al unui student. Au trebuit sa se
retraga cu nasal in jos. Tu convoci atunci un con-
siliu intreg de doctori gi promiti trei galbeni celui
ce va scrie o reteta pentru cane. Noi credeam ca
domnii vor avea prea mult amor propriu gi nu
vor voi, gi luasem mesuri sa-i silim. Insa de prisos,
domnii se bature de la cei trei galbeni si pretul
cAzu pana la zece bani ; intr'o oars se scrisere doe-
sprezece retete, dar Si bietul dobitoc crapa pe loc.
MOOR

Ticalogi !

BPIEGELBERG

InmormOntarea se fact" cu cea mai mare pompa.

Se compusere o multime de poesii pentru cane.
Noi ca vre o mie, trecurem prin tot oragul in su-
netul clopotelor si cu musica, tiind intr'o mans o
torce gi in cealalta spada de student, pana la mor-
mentul canelui. Pe urma masa mare ce tinfi para
in zit& Apoi to multamegti domnilor cobra pentru
caldurosql for interes si pui sa vOnda carnea cu
jurnotate pret. Mort de ma vie ! Noi aveam atunci
respect de tine, ca o cetate luata, de garnizoana ei.
MOOR

Si nu-ti e rugine sa to falegti cu asemenea lucruri?

46300. Scriei complecte. Vol. V. 11

 - 162 -
N'ai nici atata amor propriu sa to rusinezi de a-
semene strengarii?
SPIEGELBERG
Mergi ! Mergi I Nu mai esti Moor. Nu-ti mai aduci
aminte de cate on iti Meal joc cu paharul in mans
de tats] teu si ziceai: 'teal' sit string& gi sa cu-
leaga, are sa-mi lunece tot prin gatlej.Nu ti mai
aduci aminte, he, nu mai stii? 0 fanfaron mise-
rabil ce esti! Ia acele erau vorbe barbatesti si no-
bile, dar acum...
MOOR

Blastom asupra to ca-mi aduci aminte de ele;

blastem asupra mea ca le-am rostit! Ins& vorbiam
in ametiala vinului si inima nu asculta ceea ce
zicea limba.
SPIEGELBERG (clatin'd din cap).

Nul Nu! Nu! Nu se poate. Frate, cu neputinta.

Nu vorbesti serios. la spune-mi fratioare, nu to
indeamna nevoia sa vorbesti acum asa ? Asculta,
sa-ti istorisesc o intimplare din copilaria mea. Era
Langa casa mea o groapb, larga ca de vre-o opt
picioare. Noi copii ne intreceam care de care sa
scrim pe deasupra. Insa in desert. But! cadeai in
launtru si risete pi hohote si aruncau cu omet de
te-acoperiau de la cap la picioare. Nu departe de
casa mea mai era si canele unui vOnator legat de
un lant ; o bestie selbatica carehap, iti apuca fe-
tele de poalele rochiei cand nu luau sama gi tre-
ceau prea aproape de dinsul. Cea mai mare placers
pentru mine era sa intart gi s& nectijesc canele
cat puteam gi mo tavaliam de ris cand vedeam
cum se uita canele Ia mine si cum ar fi dorit sa
 163

me faca bucAti, daca, au fi putut. Ce se'ntimplA

Inteo zi ear me leg de dinsul si-Larunc, o peatra,
in coa,ste, incat se smuceste furios de la lant si se
rapede spre mine eu la goana, ca fulgerul. La naiba!
EacA groapa dracului tocmai inaintea mea. Ce sa
fac ? Canele spurnegend de furie mai, mai la calcaile
mele eu fArA a mai gandi imi string toate pute-
rile hop eata-me's de ceea parte. Saritura a-
ceasta mi-a scapat trupul si viata, altfel bestia
m'ar fi Mout bucati.
MOOR

Dece imi spui astA. istorie ?

BPIEGELBERG

Ca O. vezi cum crest puterile la nevoe. Deaceea

nu me tern dad. ajung la extremitate. Curajul
creste impreunA cu periculul, puterea se indoeste
la nevoe. Soarta se vede vrea sa me face, un mare
-cm fiindcaemi tae asa calea.
MOOR (cam sup&at).
Nu stiu, zeu, la ce ne-am putea arata curajul
unde nu ne-1 am aratat inca.
SPIEGELBERG

Mari ce spui I Deci viei ca darurile cu care to -a

inzestrat natura sa sece in tine ? Vrei sA-ti ingropi
talentele ? Iti inchipuesti cumva ca strengariile
tale din Lipsca sunt marginile spiritului omenesc ?
Stai sa intram inthi in lumea mare: la Paris si
la Londra! Undo risti sä capeti palm° de zici cuiva
ca e om onest. Acolo e o adeverata, placere sufle-
tease& sa, fad negotul cu toptanu!. Cum ai sA to
uiti la mine cu ochii in patru I Asa, asa! SA vezi,
 164

cum se falslfica subsemnaturile, cum se insem-

neaza cartile, cum se strica lacatile, ai s'o in-
yeti inc6, de la Spiegelberg! 0 canalie ce moue
de foame avend inca zece degete, merits spanzu-
ratoarea.
MOOR (distras).
Ce ? pana acolo ai ajuns?
SPIEGELBERG
Mi se pare c6, nu prea ai incredere in capacita-
tea mea. Asteapta, asteapta sa me 'nferbint! Ai
sa vezi minunil Au sa ti se intoarca creerii in cap
cand vei vedea ce are sa fete geniul meu (sculfin-
du-se infocat). Ce luceafer m6 lumineaza deodat6. t
Idei marete resar in sufletul men! Planuri gigan-
tice ferb in creerii mei. Letargie blastOmata (10-
vindu-se pe frunte) care pana acuma mi-a legat pu-
terile, mi-a restrins si continut sperantelel 346
destept, simt ce sunt ce trebue sa devin I
MOOR

Esti un nebun. Vinul aiureaza din creerii tei ra-

taciti.
SPIEGELBERG (mai infocat).

Spiegelberg, au s6, spue, esti f6.rmecator, Spie-

gelberg? P6cat ca nu to -ai facut general, Spiegel-
berg, a sä spue Regele, a-i fi gonit pe Austriaci prin
urechile Lnui ac. Aud pe doctori gemOnd : pOcat
ca acest om n'a studiat medicina, ar fi inventat
un nou remediu universal. Ah! dece n'am studiat
finantele, va suspina un Sully in cabinetul seu, ar
fi prefacut petrele in our prin mestesugurile sale.
i numele lui Spiegelberg are s6, mearga de la
 165

apus la resarit. Voi mi§eilor, voi broa§telor, aveti

s5, vi3 tariti prin noroiu, pe and Spiegelberg va
sbura cu aripile intinse, spre templul nemuririi.
MOOR

Cal6torie bunkI Sue-te to prin mijloace r4noase

la culmea gloriei. In umbra 1 uncilor pArinte§ti, in
bratele Amaliei mele rh6 chiama o placers mai
nobila. S6ptemana trecutA am si scris tatalui meu
si i-am cerut iertare, n'am ascuns nici cea mai
mick imprejurare §i sinceritatea afla pururea in-
durare §i ajutor. Sk ne luam zioa bunk Moritz ;
astAzi ne vedem pentru ultima oars. Po§ta a sosit.
Cu dinsa a intrat §i iertarea parintelui meu in ora§.

Schweizer, Grimm, Roller, Schufterle, Razutan (intrO.

ROLLER

*titi voi oa ne urm;iresc ?

GRIMM

Ca nu mai suntem siguri nici un moment de a

nu fi arestati ?
MOOR

Nu m6 mir.. Dar putin imi pass I N'ati vi3zut pe

Schwarz ? Nu v'a spus cá are o scrisoare pentru
mine ?
ROLLER

Se poate, de mult to cauta.

MOOR

Unde-i ? unde, uncle ? (Vrea s easel).

 166

,ROLLER

Stai. I-am spus s6, vie aici. Tremuri ?

MOOR

Nu tremur. Dece sa. tremur ? Camarazi ! Aceasta.

scrisoare bucurati-v6 cu mine! Sunt omul eel
mai fericit de sub scare, dece sa, tremur ?
SOHWARZ (intrg.).
MOOR (alergand spre dlnsul).

'rate, frate! Scrisoarea, scrisoarea 1

SCHWARZ
(W. clX scrisoarea pe care Carol o deschide cu pripire).
Ce-V este? Te faci alb ca paretele.
MOOR

Maria fratelui meu!

SCHWARZ

Ce comedli face Spiegelberg?

GRIMM

A nebunit. Gesticuleaza par 'ca l'ar fi apucat ná-

badAile.
SCHOTTERLS

Mintea i se 'ntoarce ca un titirez. Nu cumva face

versuri ?
RAZMANN

Spiegelberg I He! Spiegelberg ! N'aude bestia-

GRIMM (scuturandu-1).
Mal visezi, ori...?
 167

SPIEGELBERG
(care tot timpul a gesticulat intr'un unghiu ca un om ce
are proiecte marl, sare ca un selbatic spre Schweizer
strigand).
La bourse ou la vie!
(Schweizer it arunc'd intr'o parte cu sange rece. Moor
lasii A cadit scrisoarea si alearg6 afar4

ROLLER (dupg. dlnsul).

Moor, incotro, Moor ? Unde to duel?
GRIMM

Ce are ? Ce a facut? E palid ca un mort.

SCHWEIZER

Trebue sa fi primit frumoase ve§ti I Ia sa vedera

ROLLER (ridia scrisoarea de la Ornent si ceteste).
Nefericite frate I" Inceputul e poznag.In doub
vorbe trebue sa-ti vestesc ca speranta to e ni-
micita m'a insarcinat tata sail spun ca poti
merge unde te vor conduce infamiile tale. El
mai spune ca nu trebue sa sperezi el te va ierta
v'o data viind sa plangi la picioarele sale, dad,
nu vrei sa to inchida in bolta cea mare a caste-
lului seu, sa to regaleze cu pane §i apa, pana ce
nperul iti va creste ca penele vulturului §i unghiile
,,ca cangile uliului. Aceste sunt insus cuvintele
sale. Adio pentru totdeauna I Te plang. Franz
de Moor.
SCHWEIZER

Dragalas fratior, ce-i drept. Franz se chian-ii,

canalia ?
 168

SPIEGELBERG
De pane §i de apa e vorba? Frumoasa vista I
Nu! Am gasit altceva pontru voi! N'am spus-o en
ca tot eu trebue O. gandesc pentru voi toti?
SCHWEIZER

Ce spune boul ? Un magar ca dinsul sa gan-

diasca pentru not toti ?
SPIEGELBERG

lepuri ciuntiti, cani §chiopi sunteti cu totii de

n'aveti inima sa vi3 apucati de o mare fapta.
ROLLER

Da! in aclevar 1 Ai dreptate, am fi ni§te mi§ei

dar propunerea to ne-a scapa din positia blasto
mat& in care ne aflam ?
SPIEGELBERG (rizend cu trufie).
Sormane pacatosule I SA v6 'scape din positia
aka! hahaba,1 SA va scape din positia asta ?
La atata numai s'a§teapta crieriprii tai? *i cu
atata to multame§ti §i-ti duci iapa la grajd ? Mare
ticalos ar trebul sa fie Spiegelberg dad. si-ar bate
capul numai pentru atata. Am sa va fac eroi, ba-
roni, dumnezei I
R AZ MANN

Cam mull deodata, zbul pe semne vie o treaba

sumeata care-ti costa. capul.
SPIEGELBERG
Numai curaj trebue sa ai, caci cat despre spirit,
it iau tot asupra-mi. Curaj, zic, Schweizer, curaj!
Roller, Grimm, Razmann, Schufterle, crimp
 169

SCHWEIZER

Curaj? Data e atata nemai am destul curaj

sti tree deseult prin iad.
SCHUFTERLE
Am destul curaj sA me iau la trinta sub span-
zuratoare, de la un mort, cu dracul in persoana.
SPIEGELBERG
Ia asa imi placeti ! De aveti curaj, vie unul din
voi sa spue : mai am ince, ceva de perdut si nu
tot de castigat I
SCHWARZ

Mu! As avea mult de perdut, de-as putea perde

ceea ce pot castiga.
RAZMANN

Si eu as avea mult de castigat de-as putea ca-

stiga ceea ce nu pot perde.
SCHUFTERLE
De-as trebui sa perd ceea ce am pe mine care
sunt toate lucruri de imprumut, mAni n'as mai
avea nimic de perdut.
SPIEGELBERG
Asa dar (inainteazg. in mijlocul lor cu ton conjurator),
de mai curge in vinele voastre o singurA picatura
de sange eroic al Germanilor haidem ! SA ne a sA-
zam in codrii Boemiei, se, adunam o ceatA de hoti
si ce ye uitati la mine cu gura caseate cu-
rajul vostru a si ingbetat?
 - I70 -
ROLLER

Inade0r, to nu esti cel intaiu §trengar care s'a

uitat pe deasupra streangului cu toate acestea
ne mai Mma.ne o alta alegere ?
SPIEGELBERG

Ce alegere! Ce mai puteti alege ? Voiti sa se-

deti inch* in inchisoarea datornicilor pana ce bu-
ciumul 0 va chiama la judecata de pe urma ?
Voiti sa munciti cu sapa si cu lopata ca sa casti-
gati o bucatica de pane? Voiti sa cer§itoriti pe
la casele oamenilor, scartiind vre un cantec de
lautar, on voiti sa purtati vitelul in spate si
aici mai este intrebarea de vor avea incredere in
fisionorniile voastre p1 supuindu-0 bunului plac
al unui caporal grosolan sa pregustati do pe aici
nlacerile purgatoriului, sau sa v8 primblati pe caile
oraplor la sunetul tobelor? Ofi sa purtati in pa-
radisul galerianilor toata faur6,ria lui Vulcan ? Eata
ce puteti alege. V'am adunat tot ce v8 remane de
ales!
ROLLER

Tocmai Mu nu zice Spiegelberg. i eu imi com-

binasem planurile cari s'au topit intr'unul singur.
N'ar fi bine, miam gandit, sa, v8 puneti sä faceti
un almanac, un dictionar, on sa scrieti critice pen-
tru cativa bani, cum e moda acum?
SOIIIIPTERLE

La naiba! Proiectele voastre seamtma tare cu al

meu. Mi-am &audit : Oare sa nu m8 fac pietist §i
sa dau lectii de pietate pentru atata pe sept8--
mana ?
 I7I

GRIMM

Bravo! Ori dad. asta nu se poste, atunci sa ne

facem ateisti, am putea batjocori pe cei patru e-
vanghelisti; pe urma cartea noastra, ar fi condem-
net& si arsa de calau si treaba ar merge bine.
RAZMANN

Ori ne-am face medici de boale necunoscute.

tiu. pe un doctor ce sia zidit o casa de mercur,
asa zice cel putin o epigram& inscrisa pe poarta
easel.
SCHWEIZER, (sculandu-se gi 'land mana lui Spiegelberg).
Moritz, esti un mare om! Ori un port orb a
gasit o ghind i.
SCHWARZ

Frumoase planuri! Oneste meseriil Cum simpa-

tizeazti geniile cele mari! Nu ne mai lipseste de-
cat sa ne facem femei si mijlocitoare.
3PIEGELBERG
Sacaturi ! Sacaturi! Dar ce ye irnpiedica sa, nu
adunati toate aceste in persoana voastra.? Planul
meu ye inalta, cel mai sus si cu aceasta mai pu-
teti dobandi glorie si nemurire ! Vedeti tie.aitilor,
pana acolo trebue gandit, 'Ana la renume, sim-
tirea dulce a nemuririi.
ROLLER

ne vom gasi inscrisi cei infai in lista oame-

nilor onesti. Esti un orator nepretuit, Spiegelberg,
cand e vorba se. faci dintr'un om onest un berbant,
Dar unde oars e Moor?
 172 -

SPIEGELBERG
Onest ? Ce? Iti inchipue0i ea vei fl atimci mai
putin onest decat esti acuma ? Ce numesti to o-
nest? A disbraca pe ni§te avuti sgarciti de o a
treia parte din grijele for care le goneste numai
somnul dulce ; a puns in circulare banii strinsi la
un loc; a restabill cumpana averilor; intr'un cu-
Wait a reintemeia timpul de aur, a scapa pe Dum-
nezeu de o multime de strengari nesuferiti, a-1
seal de resboaie, de ciume, de foamete si de dof-
tori. Vezi, asta o numesc eu a fi onest, asta o
numesc eu a fi un instrument demn de mans. pro-
videntii. La fiecare pranz iti poti zice cu fala :
Dibacia, curajul, vegherile mole l'au ca§tigat ; vei
fi respectat de oricine, de mare si de mic.
ROLLER

Si la urma to sui chiar viu spre cer si plutesti

intre soare, luna, si planets in ciuda orcanului si
a vOntului, in ciuda dintelui lacom al batranului
Saturn; acolo, paserile cerului, atrase de un nobil
apetit, cant% un concert divin, si angerii cornorati
in un sacra Synedriu? Nu e asa ? Si pe cand chiar
pe monarhi ci suverani fi m6,nanca vermii si mo-
liile, not vom avea onoarea a primi visitele reges-
cului vultur a lui Joe !... Moritz, Moritz, pazeste-te
bine de animalul cu trei picioare !
SPIEGELBERG

Si asta to infricoseazb inima de iepure? Cate

geniuri universale, cari ar fi putut reforma lumea
n'au putrezit intre cer gi parnOnt, §i nu se vorbe0e
de asemenea oameni sate de ani, mii de ani,
nu traesc ei in memoria posteritatii, in vremece
 173

multime de regi 5i de domni nici nu s'ar pomeni

in istorie, data istoriografii nu s'ar teme sa intre-
rupa veriga mostenirii, on data nu le-ar fi ca sa
le se ingroase carter cu vre o cateva pagini in oc-
tavo care i se platesc bine de editor ? cand ca-
letorul to va vedea leganandu-te in voia ventului,
are sä soptiasca in sine, acesta n'a avut apa la
creeri Si are sa suspine amar asupra ticalosiei
veacului.
SCHWEIZER (lovinclu-1 pe um6r).

De minune ! Spiegelberg ? De minune! Ce dracu!

Toti stati 5i ve gandit,i ?
SCHWARZ

i chierne-se desonoare on nu ce ne [rasa ? Nu

so poate purta un prafusor pururea cu sine pentru
()rice intimplare, care to duce linistit la Acheron,
fara Wale de cap ! Da, frate Moritz, propunerea to
e buns, asa imi zice si catechisul meu.
SCHUFTERLE

Tot asa si al meu. Spiegelberg, en sunt omn1 teu.

RAZMANN

Ca un al doilea Orfeu, ai adormit latrarile con-

stiintei mele. Ia-me intreg cum me vezi.
GRIMM

Si omnes censentiunt ego on dissentio. Se 'n-

telege fara virgula. In capul meu se facea un me-
zat: pietisti, mercur, critici si berbanti ! Cine da
mai mult, me are. fata-mi mama, Moritz!
 174

ROLLER

Si tu, Schweizer ? (dand lui §piegelberg mana dreapd)

Asa imi tocmese sufletul lui Satana.
SPIEGELBERG

Si numele ten posteritatii I Ce ne pase, unde se

duce sufletul! Vom trimite sute de curieri inaintea
noastra ca sa ne anunte intrarea. Satana i§i va
imbraca hainele de Duminica, isi va §terge funin-
ginea ce de o mie de ani ii acopere genele, §i mi-
riade de -capete incornorate au sa, lash din gura
fumeganda, a caminelor de pucioasa sa priviasca
la intrarea noastra! Camarazi! (ridicanduse jute).
Camarazi ! Nimic in lume nu se poate compara cu
asta desfatare sublima! Veniti, camarazi !
ROLLER

Incet! Incet ! Incotro? Animalul trebue sa alba

un cap, copii !
SPIEGELBERG (cu venin).
Ce spune limbutul? Nu exista capul, sand nu
se mi§ca ince, nici un inembru? Veniti, camarazi !
ROLLER

Stati, ye zic. ySi libertatea trebue sa aiba un

stepan. Roma §i Sparta au cazut tindca n'aveau cap.
SPIEGELBERG
Da I Stati 1 Bine zits Roller. i ne trebue un cap
Iuminat. Intelegeti? Trebue sa fie un cap dibacin
si politic. Da, and gandesc ce ati fost cu o oars
in urma §i ce sunteti acuma, ce sunteti acuma
printr'o singura idee lurninoase.dar fire0e, fire§te
 175

trebue s'aveti un sef gi cel care a urzit o ase-

menea idee, spuneti, nu trebue sa, fie un cap lu-
minat si politic ?
ROLLER

De-am putea spera de ne-am putea inchipul...

insa rnb tern ca, n'are sa vrea.
BPIEGELBERG
Si dece nu ? Spune verde, prietene ! Cat de greu
ar fi sa carmuesti vasul incontra venturilor vraj-
mase, oricat de greu ar apasa greutatea coroanelor
Vorbeste verde, Roller ! Poate tot va vol.
ROLLER

Totul cade in balta,, de nu primeste. Fara Moor

suntem un trup fara suflet.
BPIEGELBERG (dephrtandu-se cu manie).
Gogomanul !
MOOR
(inta in mare agitatie gi aleare incoace gi incolo.
In sine),
0 I oameni 1 oameni! soiu fals si veninos de cro-
codil ! Ochii for se uda, cu lacrimi si inima le e
de arama, ! Sarutari pe buze si pumnari in inima!
Leii si leoparzii isi hra,nesc copii, corbii dau copiilor
cadavre de mancat si el, el ! Am invatat a suferi
rbutatea, pot ride cand vbd pe inimicul meu de
moarte scaldandse in sangele meu dar cand
insasi legatura sangelui to tradeaza, cand iubirea
parinteasca se preface in megera : of atunci aprin-
de-te rabdare barbateasca, ! miel bland prefa-te in
 176

tigru! flecare fibra intinda-se pentru desperare §i

peire!
. ROLLER

Asculta Moor! Ce gandesti? 0 viata de hot imi

pare mai placuta, deck a inghip pane si apa in
bolta cea mai adanca a castelului.
MOOR

Dece sufletul meu n'a intr'at intr'un tigru care-

cu gura turbata, rupe carnea omeneasca? E asta
iubire parinteasca. ? E acesta amor pentru amor?
As vrea sa fiu urs ca sa intart ursii nordului in-
contra acestui soiu selbatic. Asa pocainta si sa
nu me erte! 0! as vrea sa otravesc oceanul, ca
sa bea moartea din toate isvoarele! Asa incredere,
asa incredere fara margini si sa nu se indure!
ROLLER

Moor, dar asculta ce-ti spun !

MOOR

Nu e de crezut, e un, vis, o nalucirem'am ru-

gat asa de duios, i-am descris asa de viu miseria
in care traesc, pocainta ce resimt --o fiara s6lba-
flea ar fi plans de compatimire; petre ar fi varsat
lacrimi, si cu toate acestea, de as spune-o, ar
crede ca e o calomnie infamy contra omenirii
gi cu toate acestea, cu toate acestea... 0! de as
putea suna buciumul rescularii in intreaga natura.
de as putea intarta cerul, pamentul §1 marea in-
contra acestui soiu de hiena!
GRIMM

Dar asculta, asculta! Darla to impedica s'auzi.

 177

MOOR

Departe, departe de mine! Nu to numesti om?

Nu to -a nascut femeea? Piei din ochii mei tu, cu
chip omenesc! L'am iubit cu atata dragoste!
Inch nici un fiu n'a iubit astfel. De o mie de on
mi-as fi sacrificat viata (and furios cu piciorul in
Ornent), Ha! Cel ce mi-ar da in momentul acesta
o spada sä ramose acest soiu de vipera! Cel ce
mi -ar spune cum l'as putea lovi in minima, uncle
putea sdrobi, nimici acela ar fi pentru mine
un amic, un anger, un zeul'as indumnezei !
ROLLER

Acesti amici voim sa fim noi, numai asculth!

SCHWARZ

Vino cu noi in codrii Boemiei ! Vom aduna o

ceata de hoti ! si tu (Moor se uit5 lintit le el).
SCHWEIZER

Tu vei fi capitanul nostru! Tu trebue sa flu ca-

pitanul nostril.
SPIEGELBERG (aruncandu-se furios pe un scaun).
Sclavi si misei!
MOOR

Cine ti-a insuflat aceasta idee? Asculth (apucand

pe Roller de pept), Asta n'ai scos-o din capul t6u
de om ! Cine.ti-a insuflat asta idee ? Da, pe moartea
cu o mie de brate! Hoti sa fim! Hoti vom fi t
Ideea merita indumnezeire. Hoti si ucigasi! Atat
de sigur ca am un suflet, eu stint capitanul vostru !

463oo. Scrieri complecte. Vol. V. 12

 178

TOTI (strigand).
SA traiasca capitanul !
BPIEGELBERG

PanA l'oiu expedul eu.

MOOR

A! Acuma ochii mei se dispainjinesc ! Ce nebun

eram I Voiam sä intru din nou in cusca. Geniul meu
e insetat de fapte mari, peptul meu de libertate.
Hoti, ucigas,i Cu aceste cuvinte talc legile in pi-
I

cioare oamenii au ascuns umanitatea cand faceam

apel la umanitate, deci departe de mine simpatie
si indurare omenoasa ! Nu mai am parinte, nu mai
am amor, sangele si moartea m'or invata sA uit
ca mi-a fost odinioara ceva stump pe lume I Ve-
niti, veniti! 0 I am sA-mi creez o distractie grozayA.
Eu sunt capitanul vostru! Si traiasca col dintre
voi care va ucide in chipul cel mai cumplit, care
va cosi in chipul cel mai turbat, caci ye spun,
am sa-1 resplatesc imrerAteste. Adunati-ve cu totii
imprejurul meu sijurati-mi credinta si ascultare pan&
la moarte Jurati-mi pe astA mans barbateasca I
I

TOT1 (clandui mans.).

Iti juram credinta si ascultare pans la moarte.
MOOR

Pe aceastA, mans bArbAteasca, ve jur si eu 00

reman cu credinta si statornicie capitanul vostru
pAn la moarte I Acest brat va preface pe be in.
tr'un cadavru pe cel care va tremura, va avea sfi-
ala on va da inapoi vre odata! Asa sa mi se in-
timple si mie de catra fiecare din voi de-mi voiu
 179

calca vre °data. juramentul! Sunteti multamiti?

(Spiegelberg se primbM furios incoace Si incolo).
TOTE (aruncand paMria in sus).
Suntem multamiti !
MOOR

Sa mergem dar 1 Nu va temeti de moarte sau

de pericul, caci de not dispune o ursita, nestramu-
tata! Fiecare isi ajunge ora, fie pe perine moi on
in focul luptei on in spanzuratoare sau pe math 1
Una din aceste e si ursita noastra 1 (Es).
SPIEGELBERG (uitandu-se dupa dingii, duped o pang).
Registrul tau are o borta. Ai uitat otrava (ese).

SCENA III.
Apartamentul Amaliei in castelul lui Moor.
Franz, Amalia.
FRANZ

Iti intorci ochii, Amalia ? Am eu mai putin me-

Tit decat cel ce a fost bla,stemat de parintele sau
AMALIA

Departe de mine! A! ce parinte bland si indu-

rator ! Lasa pe fiul sea sa devie prada lupilor si
tarelor ! Aid a casa se imbata cu vinaturi dulci
si alese intinde slabele sale membre pe perine
de puf, cand fiul seu maret si nobil traeste in mi-
serie. Rusine voua, neomenosilor ! Rusine voua,
suflete de sarpe, rusine voua, rusinea omenimii I
Unicul sau fiu!
 18o

FRANZ

Ili se pare ca avea doi fii.

AMALIA

Da, ar merita sa Mb& doi ca tine. Pe patul sea

de moarte are sä intinda in desert bratele sale
uscate spre Carol, si are sa tresara inflorat cand
va apuca mina inghetata, a lui Franz. 0! cat e
de dulce, nespus dulce a fi blastemat de parintele
teu! Spune-mi, iabite Franz, suflet fratesc I Ce trebue
sa faca, cineva de vrea sä fie blastemat de dinsul ?.
FRANZ

Aiurezi, draga mea, to plang.

AMALIA

0! me rog... plangi to pe fratele teu?Nu, bar-

bare, it uresti, nu me uresti si pe mine ?
FRANZ

Te iubesc ca pe mine insumi, Amalia!

AMALIA

De me iubesti imi vei implini o rugaminte?

FRANZ

Oricare, de nu-mi cei mai mult deeat viata.

AMALIA

0 nu, nu! 0 rugaminte ce vei implini cu atata.

placere, atat de usor (Cu mandrie). Ureste-me! Ar-
trebul sa me rosesc de rusine, data gandind la
Carol, as putea crede ca nu me uresti. Imi pro-
miti ca me-i uri? Acuma mergi si me lask voiu
sa fiu singurb, !
 181

FRANZ

Visatoare plAcuth ! Cat iti admir inima plina de

blandeth §i dulceata. (Arg.tand spre sinul eil. Aici,
Aid a domnit Carol cum domneete un zeu in
templul sou ; de erai treazh, Carol sta inaintea ta;
de dormeai iti aparea in vis, toath creatiunea o
vedeai concentrate intr'acest singur om, numai el
iti lucia, numai pe el vedeai, numai pe el auziai.
AMALIA (miKat6.).
Da, in adever, o marturisesc. In ciuda voastra,
barbarilor, am s'o spun fiecaruia it iubesc !
FRANZ

Ce neomenie ! Ce cruzime ! Sa resplatiasca astfel

atata arnor ! Sh uite pe cea...
AMALIA (treOrind).
Ce, sa mb uite ?
FRANZ

Nu-i dadusi un inel? un inel de diamant ca un

gaj al amorului tem ? Fireste, e greu pentril un te-
ner sa resiste frumusetelor unei curtisane. Cine i-ar
putea banul ? Nu mai avea nimic de dat, dar
nu -i-a intors ea pretul cu inzecita camata prin nu-
nieroasele sale desmerdhri, prin imbratosari!
AMALIA (iritata).
Inelul meu unei curtisane ?
FRANZ

Fi ! Fi ! Asta e infam ! Dar de ar fi numai atata I

Tin inel, cat de pretios sh fie, se poate rescumpera
 182

din manila unui jidan. Poate forma nu i-a placut,

poate l'a schimbat cu alt inel !
AMALIA (mai pornitK).

Dar inelul nieu inelul nieu, zic?

FRANZ

Al tau, Amalia ha! Un asemenea juvaer la

degetul meu de la Amalia moartea nu mi l'ar
fi smuls. Asai Amalia? nici pretul diamantu-
lui, nici arta lucrului ^ amorul ii da valoarea
plangi, drag& copila ? Vai celui ce smulge lacrime
din ochi asa de ceresti, ah, de ai sti tot, de l'ai
vedea, de l'ai vedea sub noua sa infatosare.
AMALIA

Monstrule Cum ? sub ce infatosare?

I

FRANZ

Tad, tact, suflet dulce, nu m6 intreba mai multi

(In parte, dar astfel ca stt-1 poatK auzi Amalia). 0 de
ar putea eel putin acoperl cu un v61, uriciosul vi-
tiu, sa s'ascunda de ochii lumii! Dar pleoapele lui
sunt galbene si plumbic); fata-i e palida si vOnata.
Pe ici pe colo es oase hidoase si far& came
glasul s6u, stins si amortit, vesteste de departe
un schelet tremurand s,i sovaind. A ros pans la
m6duva oaselor si oboara puterea barbateasca a.
junetei... Fi! fi! mi-e greata! Nasul, ochii, urechile
abia se tin. Ai vOzut, Amalio, pe ticalosul cel
care a hircait cel de pe urma resuflu in spitalul
nostru, pudoarea to face sa-ti departezi ochii de
la dinsul l'ai plans ingrozita. Rechiarna-ti inca
odata acest spectacul inaintea sufletului tau si vei
 - 183 -
vedea pe Carol! Sarutarile lui sunt chima, buzele
sale ar invenina pe ale tale.
AMALIA (lovindu.1).

Infam calomniator!
FRANZ

Acest Carol to ingrozeste? Numai imaginea to

umple de desgust ? Mergi, priveste-1 singura pe
frumosul, angerescul, divinul teu Carol! Mergi!
respira resuflul seu imbalsamat, si to infect& de
aburii ambrosiei ce i se evaporeaza din buss! Nu-
mai resuflarea gurei are sat -ti pricinuiasca acel vir-
tej .spasmodic ce produce mirosul unui cadavru
putrezit si aspectul unui camp de batalie acoperit
cu morti.
AMALIA (4i acopere faca).
FRANZ

Ce irnbatare amoroasa! Ce voluptate in imbra-.

tisarea sa! Dar nu e nedrept de a condemna pe
un om din causa unui esterior bolnavicios! Chiar
in Esopul cel mai diform, poate luci un suflet mare
si Malt cum luceste un rubin in noroiu, (riz6ad cu
r&nate) si chiar din buzele mirsevite de babe spur-
cate, poate amorul... Dar arid vitiul a daramat si
puterea caracterului, rand, impreuna crt castitatea
sboara si virtutea, precum se evaporeaza mirosul
din trandafirul veste,fit, cand sufletul S'a facut di-
form ea si trupul...
AMALIA (cu o in4care de bucurie).

Ha! Carol! Acum to cunos ear ! Ai rdmas tot

acela. Toate erau minciuni! Nu stii, miserabile, ca.
 184

e cu neputinta ca sa devie Carol asa ? (Franz stK

catva timp ganditor, pe urmit se 'ntoarce si va se plece).
Unde fugi? Fugi de insasi rusinea ta?
FRANZ (acoperindu-si fata).
Lasa-me! Las5,-m6 ! Nu impedica cursul lacri-
melor mole. Parinte tiranic! Sa, sacrifici pe eel mai
bun din fill tei miseriei, rusinei, lass -me, Amalio!
Voiu sa-i cad in genunchi, in genunchi voiu sa-1
conjur, s'arunce pe mine blastemul, pe mine sä
int3 desmosteniasca, sa-mi iee sangele, viata, tot.
MAMA (imbratosandu-1).
Fratele iubitului meu Carol ! Iubite, scumpule
Franz!
FRANZ

0, Amalia! Cat to iubesc pentru credinta nestra-

mutat& ce p'astrezi fratelui meu! Iarta-me de-am
cutezat sati ispitesc amorul ! Cat de frumos ai
r6spuns la dorintele mole! Aceste lacrimi, aceste
suspine, aceasta cereasca manie dar si eu
Cum se 'ntelegeau sufittele noastre !
AMALIA

0! Ele nu s'au inteles niciodata I

FRANZ

Ah! Erau legate una de alta cu atata armonie,

incat pururea imi parea ca suntom frati gemini.
*i de n'ar fi intro not deo sebirea exterioara care
e in desa,vantajtil lui Carol, de cute de on am fi
fost luati unul drop. altul. Eu deseori gandiam
in mine: Esti un al doilea Carol, esti al ski eco,
a sa imagine
 185

AMALIA (c16tinand din cap).

Nu! Nu! Pe lumina fecioara! N'ai o fibra din el,
n'ai o scantee din simtirea sa.
FRANZ

Semonam atat de tare in plecarile noastre.

Trandafirul era floarea lui favorita ce Hoare imi
placea mai molt decat trandafirul? Iubia musica
peste mOsura, si voi sunteti marturi, stelelor, de
cate on degetele mele alergau po clavir, cand na-
tura imprejurnl men era cufundata, in umbra si
taceresi to poti Inca indoi, Amalia, cand amorul
la amOndoi ne-a aratat perfectiunea to intr'un o-
biect ; daca suntem amOndoi pOtrunsi de acelas
amor, cum ar putea degenera fli OA?
AMALIA (se uita la el cu mirare).
FRANZ

Era intr'o seara vesela, si frumoasa, cea de pe

urma inainte de a pleca la Lipsca, el mo duse in
boschetul, in care dese on ati sezut amendoi, a.
danciti in visuri de amor. Mult timp sezurem in
tacere, insfirsit me lua de inana, si spuse incet cu
glasul inadusit de lacrimi: Me despart de Amalia,
nu stiu, o presimtire imi spune ca e pentru veci,
n'o parasi, frate ! Fii amicul ei, fii Carol al ei,
daca nu se va mai intoarce Carol. (Cade in genuchi
dinaintea ei si-i siirutgd maim cu patim4 Ah! niciodata,
niciodata nu se va mai intoarce, si i-am promis cu
un sacru jurament...
AMALIA (and inapoi).
Tradatorule! Te-am prinsl In acelas boschet me
conjura sa n'ascult alt amor, chiar de-ar muri.
 186

Vezi cat esti de blastemat, de hidos. Piei din ochii

mei I
FRANZ

Nu me cunosti, Amalia, nu me cunosti!

AMALIA

O to cunosc, deacum inainte to cunoso, si to

indraznesti sa spui ca-i semen ? Inaintea ta sa fi
plans el pentru Amalia? inaintea ta? 0 mai de-
grebe. mi-ar fi inscris numele ]a careen! Esi afara!
FRANZ
Me insulti.
AMALIA

iti zic I Mi-ai furat o oars pretioasa. Sa ti-se

scads din anii vietii !
FRANZ
Mt uresti.
AMALIA

Te despretuesc, mergi!
FRANZ (and cu piciorul in Ornent).
Asteapta 1 Ai sa tremuri inaintea mea! SA me
sacrifice unui cersitor! (Est).
AMALIA

Mergi, ticalosule. A! eata-me's ear cu Carol. SA-I

sacrific unui cersitor ? A! atunci lumea s'a prefa.-
cut, cersitorii sunt regi si regii cersitori I N'as
schimba sdrentele cu care e imbracat el cu pur-
pura suveranilor. Ochirea cu care cersitoreste tre-
bue sa fie o ochire mareata, regeasca, o ochire ce
sfarma stralucirea, pompa si triumful celor avuti I
 187

(rupend salba de mXrgArite ce are la grumaz). Podoaba.

stralucita, to talc in picioare! Fiti condemnati sa
purtati aur, argint si juvaeruri, puternicilor §i a-
vutilor! Fiti condemnati sa ye imbuibati de pran-
zuri bogate! Fiti condemnati sa ye odihniti mem-
brele pe perine moi §i voluptoase! Carol! Carol !
Eata-me-s demna de tine! (Ese).

(Cortina cade).
 ACTUL II.
SCENA I.
FRANZ MOOR (ganditor in camera sa).

Incep a perde rabdarea doctorul spune ca s'a

intors spre bine. Viata unui betran e o eternitate!
Acuma as avea cale libera de n'ar fi acest bot de
came spircos §i superator care-mi tine calea la
comoarele mele, ca balaurul din povesti. Sa-mi su-
pun eu planurile sub jugul de fer al mecanismnlui?
Inaripatul meu spirit sa, fie ferecat de mersul de
culbec al materiel ? Ce reu ar fi sa suflu o candela
pe care abia o tine cea de pe urma picatura de
unt de lemn alta nui nimica si cu toate aceste
n'as vrea s'o fac singur din pricina lumii. ;`Pas
vrea s6.-1 omor, dar as vrea sä nu mai traiasca.
As vrea BA fac ca un medic iscusit numai in
modul contrar. N'a§ vrea sa opresc calea naturii,
ci sa o ajut in mersul ei. Dad, putem prelungi
conditiile vietii, dece sa nu le putem scurta?
Filosofii si medicii no invata in ce raport armo-
nic st au dispositiile spiritului cu miscarile masinei.
Simtirile dureroase sunt pururea insotite de o di-
sonanta in coardele mecanismului patirnile slabesc
 - 189 -
puterea vietii; un suflet prea incarcat isi ()boar&
Ei bine, nu s'ar putea descoperi o noun
cale prin care sä intro moartea in cetatea vietei ?
Nu s'ar putea sfarma trupul atacand sufletul, ha ?
ce opera grandioasa pentru cel ce ar putea-o face!
Ce opera incomparabila! Moor, cugeta bine! asta
ar fi o arta demna de a fi inventata de tine. Nu
s'a ridicat otravirea in randul unei adev6rate stiinte,
nu s'a silit nature prin esprimente sa-si descopere
marginile sale, incat se poate calcula cu multi ani
inainte bataile inimei si porundi pu]sului: pana
aici, nu mai departe ! Dece sä nu incercam o noua
descoperire ? Dar cum sa fac ca sli rup pacinica si
dulcea concordie dintre suflet si trup ? Ce soiu de
simtire sa aleg? Care simtire e mai vatamatoare
pentru substanta vietei ? Furia? Acest lup lacom
se satura prea iute. Grija? Acest verme roade prea
incet. Necazul? aceasta vipers se tails prea greu.
Frica? Speranta o nimiceste.
Ce? Nu sunt alti ca]ai pentru omenire ? Ce?
Arsenalul mortii e desertat ? (Gande§te). Daca... Ei
bine? Ce ? Nu! Hal (tresare). Spaima ! Ce nu poate
spaima? Ce sunt ratiunea, religia pe langa in-
ghetatoarea inbratisare a acestui urias ? Dar dub.
ar resista si la aceasta sguduire ? Daca... 0 atunci
ajuta-m6 tu durere si tu pocclintri, Eumenide infer-
nal% carpe roditor care rumegi ceea ce ai mancat
si inghiti dejectiile tale, voi care mereu produ-
ceti venin si mereu it beti ! i to urlktoare nzu-
strare de cuget, care iti darami insasi casa si-ti ra.-
nest insasi pe maica ta. Veniti-mi in ajutor si
voi, gratii binefacetoare, tu trecut cu dulce surfs,
si tu viitor inflorit cu cornul abondantei, aratati-i
in oglindele voastre placerile cerului cand agerul
vostru picior va luneca din bratele sale. Asa, dirt
 - 190 -
lovire in lovire, din asalt in asalt, vor ataca viata-i
frageda pane, ce va sosi, insfirsit, cea de pe urma
din trupele furiel or desperarea! Triumf! Triumf!
planul e gata, greu si artistic cum n'a mai fost
altul.. negresit... sigur... cad (cu ironie) cutitul ana-
tornistului nu poate gasi nici o urma de rand sau
de otrava (hotarit). Ei bine dar! (infra Hermann). Ha!
Deus ex machina, Hermann.
HERMANN
Gata de a ve sluji, stepane.
FRANZ (dandu-i mane.).
Nu indatoresti pe un ingrat.
HERMANN
Mi-ati dat dovezi.
FRANZ
Incurend vei avea mai multe, Hermann! Am
se, -ti spun ceva, Hermann!
HERMANN
Ascult cu o rule de urechi.
FRANZ
Te cunosc, esti... esti un om hotarit, ai inima
de soldat, per pe limbs... tatal meu te-a insultat
reu, Hermann!
HERMANN
Me dau dracului, de voiu uita-o!
FRANZ
Ia asta e o vorba de barbat! resbunarea Bade
 191

bine intr'un piept baxbatesc. Imi esti pe plat, Her-

mann Ia asta, punga, Hermann. Ar fi mai grea
I

dac'as A eu stapan aice.

HERMANN
Acesta e singurul meu dor, domnule conte; vg
multumesc.
FRANZ

Zeu, Hermann? Tu doresti inteadevar sa fiu sta-

pan? Dar tatal meu are o maduva de leu, si eu
stint al doilea fiu.
HERMANN
As dori sa fii dumneata ce] intaiu, gi tatal dumi-
tale sa Bibb, maduva unei fete ofticoase.
FRANZ

Ah I Cum to -ar resplati eel intaiu fiu, cum to -ar

&mate la lumina din josorita pulbere care nu se
potriveste cu spiritul si nobleta tat Atunci, asa
cum to vezi, to -as impodobi cu our din cap in pi-
cioare si to -ai primbla cu patru cai la trasura.
Zeu, asa ar fi 1 Dar uit ce voiam sa-ti spun ai si
uitat pe domnisoara Edelreich, Hermann?
HERMANN
Trasnet si tunet! Dece-mi aduceti aminte ?
FRANZ
Frate-meu ti-a suflat-o.
HERMANN
Are sã-mi o platiasca.
 192

FRANZ
Ea tea refuzat si el mi se pare ca ti-a dat brand
pe scarf.
HERMANN
Pentru asta am sa-1 imbrancesc in iad.
FRANZ
Iti spuse ca se vorbeste ca tatal tbu nu se putea
uita In tine, OA a se lovi in pept si fara a sus-
pina: Indura-te, Doamne, de mine pbcatosul I
HERMANN
Trasnet, tunet si fulger! sfirsiti 1

FRANZ
Te sfatul sa-ti vinzi cu doba titlurile de nobleta.
ca sa-ti carpesti caltunii.
HERMANN
Mii de diavoli 1 cu unghiile am sa-i scot ochii
din cap.
FRANZ

Ce! to superi? Ce poate face un gusgan unui

leu? Mania to ii indulceste triumful. Tu poti nu-
mai sa crasnesti din dine si sati inghiti furia,
mu§cand o bucatica de pane uscata.
HERMANN (dad din picior).

Am sa-1 fac pray si pulbere!

FRANZ
Fi! Hermann! E§ti cavaler. Nu trebue sa inghiti
o insulta. Nu trebue sa renunti. Prea mea lege!
De-as fi eu in locul teu, as cerca tot ce este cu
putinta.
 193

HERMANN
N'oiu avea liniste 'Ana ce nu i-oiu sti pe amendoi
sub iSicioarele mele.
FRANZ
Nu to iutl, Hermannl Apropie-te vei avea pe
Amalia.
HERMANN
Trebue s'o am in ciuda iadului!
FRANZ
Iti spun, vei avea-o... si chiar din manila mele.
Apropie-te, iti zit. Poate nu stii : Carol e ca si des.
mostenit.
HERMANN
Neinteles! N'auzisem inca nimic.
FRANZ
Linisteste-te si asculta. Mai tarziu vei afla mai
vault cum iti spun, de unsprezece luni este ca
exilat. Dar 136tranul incepe a se cal de pripirea sai
la care (zimbind) au ajutat si altii. Domnisoara de
Edelreich it mustra toate zilele cu !banueli si cu
plangeri. Mai curend sau mai tarziu are sa pue
sa-1 caute in cele patru colturi ale lumii si de l'a
gasl, noapte bunk Hermann! Poti OA deschizi cu
umilire oblonul caretei, cand s'a duce cu dinsa la
biserica ca-sa se cunune.
HERMANN
Am sti-I zugrum la altar !
FRANZ
Tata-meu va abdica in favoarea lui si va till in
46300. Scrieri complecte. Vol. V. 13
 194

pace in castelurile sale. Atunci el, mandru si tru-

fa§, tinend frOnele ruterii in mane, i§i va bate joc
de cei ce-1 uresc §i-1 invidiaza, §i eu care voiam
sa te fac om mare §i cu influents, chiar eu, Her-
mann, am se, me prostein la pragul u§ei sale...
HERMANN
Nu! Atat de sigur ca me numesc Hermann, asta
nu va fi !
FRANZ
Vei putea-o impedeca to ? Si pe tine, Hermann,
are sa, te piece §i sä to umiliasca, are s'a-ti scuipe
in fate, cand to va intilni, §i vai tie, de-i da din
umere, on de-ti vei strimba gura. Vezi, eats cum
stau sperantele §i proiectele tale !
HERMANN
Spune-mi, ce trebue sa fac ?
FRANZ
Deci asculta, Hermann, :ca sa vezi cum iti do-
rose binele din inima, ca un adeverat amic, du-te,
schimba-te in haine, fa -te necunoscut; pune sa to
anunte la betran, spune ca vii drept din Boemia,
ca te-ai luptat impreung cu frate-meu la batalia de
la Praga, ca. §i-a dat sufletul in bratele tale pe
campul bataliei...
HERMANN
Cine m'a credo?
FRANZ
Hohol Asta 8 treaba mea 1 Ia acest pachet, aici
vei 051 insarcinarea mai lamurit, §i documente care
ar face s& creada chiar indoiala insaqi. Acum e§i
 195

iute sa nu to vada nime I Sai grin portita din dos

in curte, ,si de acolo peste zidul gradinei. Cata-
strofa acestei tragi-comedii o iau asupra mea.
HERMANN

i asta va fi: Vivat noql Domnitor, Franciscus

de Moor I
FRANZ (desmierclandu-1 pe obraz).

Tare esti siretl Cad vezi cu chipul acesta ne

implinim scopurile impreuna si rapede. BiAranul isi
atribue lui moartea fiului sbu si se imbolnaveste
0 cladire ce se clatina n'are nevoe de un cutre-
mur ca sa se surpe; vestea il duce in groapa, si
atunci eu sunt unicul fiu. Amalia, far& protector,
remane jucaria vointei mole si atuncirfireste... in-
tr'un cuvent, tot merge cum dorim, insg.. nu trebue
retragi cuvOntul.
HERMANN (trininfg.tor).

Ce spui? Mai degraba s'ar intoarce glontul in

pusca si in matele celui ce a tras fii fail in-
doiala, si lasa pe mine! Adio.
FRANZ (strigand duped. el).

Fructele von fi ale tale, iubite Hermann. (Singur)

Boul trage carul cu orz la grajd si trebue sa se
multumiasca cu fOn. Pentru tine fata unui argat
nu Amalia.
 - 196 -
SCENA
Camera de dormit a baranului Moor.
Betreinul Moor (dormind intr'un jilt), Amatia.
AMALIA (pKsind incet pe virful picioarelor).
Incet I Meet! Doarme ! (oprindu-se inaintea lull, Cat
de frumos, cat de venerabil I Venerabil, cum se
represents Sfintii. Nu, nu-ti pot banul I Cap argintiu,
nu to pot mustra! Dormi in pace, de§teapta to ve-
sel, eu singura voiu suferi.
EtTRINIIL MOOR (visand).
Fiul meu! Fiul meu! Fiul meu!
AMALIA (luandu-i mina).
Ascultati I Viseaza de fiul seu...
MOOR

Tu e§ti ? Ai venit ? Ah ! cat semeni de nefericit

Nu to uita la mine cu asta ochire dureroasa, sA
eu sunt destul de nefericit!
AMALIA (trezindu1 iute).
Desteapta-te, iubite botrane I E numai un vis
Lini§te§te-te.
MOOR (pe jumaate treaz).
N'a fost aice ? Nu i-am grins mama sa? Uritula
Franz, vrei ss mi-I rape§ti §i din visuri?
AMALIA

Auzi, Amalia ?
MOOR (trezindu-se).
Unde-i? Uncle? Undo Bunt? Tu e§ti, Amalia ?
 197

AMALIA

Cum to simti ? Ai dormit un somn alinator ?

MOOR

Visam de fiul meu. Dace nu mi s'a prelungit

visul ? Poate as fi dobandit ertare din gura lui.
AMALIA

Angerii nu cunosc mania. Carol to iarta (1u5ndui

mans cu durere). Parintele scumpului meu Carol,
to ert.
MOOR

Nu, fata mea! fata to palida ca culoarea mor-

tilor, osindeste pe tatal lui Carol. Sermana copila !
Eu ti-am rapit placerile junetei o, nu m6 blastema!
AMALIA (sKrutandu-i mina cu dragoste).
Pe tine?
MOOR

Cunosti aceasta imagine, fata mea ?

AMALIA

Imaginea lui Carol !

MOOR

Asa era cand intra in al sasesprezecelea an.

Acuma s'a schimbat ! 01 mi se sfasie inima dul-
ceata s'a prefacut in necaz, surisul in desperare.
Asa e, Amalia ? L'ai zugravit la aniversara nasterii
sale in boschetul de iasomie : 01 Fata mea! Amo-
rul vostru m6 facea atat de ferice !
AMALIA (cu ochii tintici spre imagine).
Nu ! Nu! Nu-i el. 01 Zeu, nu-i Carol, aice, aice
 198

(aratand spre piept si frunte) cu total altfel, coloarea

aceasta nu e in stare se oglindiasca cerescul spirit,
care domina in infocatul sgu ochiu. Inlaturi. A-
ceasta imagine infatoseaza numai pe un om. Dram
o incepetoare.
MOOR

Ce cautare dulce si insufletita! Dac'ar sta la pa-

tul meu de moarte, as invia. Niciodata n'as nmn.
AMALIA

Nu! N'ai fi murit, ai fi facut numai o sal tare

placuta, cum se salta, dela un gand la altul mai
frumos. Privirea lui ti-ar fi lucit pe deasupra
mormentului. Privirea lui to -ar fi ridicat mai sus
decat stelele.
MOOR

Cat de crud, cat de trist! Mor, si fiul meu Carol

nu e aice me cobor in morment §i el nu plange
la mormentul men... Cat e de dulce de a fi leganat
in somnul mortii prin rugaciunea unui flu ce
melodic angereasca!
AMALIA (in fantasie).

Da, e dulce, ceresc dulce a fi leganat in somnul

mortii prin melodia prea iubitului poate. si in
morment urmeaa visul un vis lung, etern, ne-
curmat de Carol, pans ce va suna buciumul in-
vierii (tresarind in incantare) §i pe 'urma etern in bra-
tele sale! (PaUsg, 4e pune la clavir si aria):

Vrei se me last, Hector, sa to despailt de mine,

S'alergi unde Achtle cu neinvinse mane
Aduce lui Patrocle un sacrtficiu cumplit?
 199

Cine pe copilu-ti va invata oare

Arcul slli incoarde, Zeii sI onoare
Cand de negrul Xantus vei fi inghitit

MOOR

Frumos cantec, fate mea. SA mi-1 canti card oara

imi va veni.
AMALIA

Este Adio lui Hector de la Andromaca Carol

si eu l'am cantat adeseori impreuna pe alAuta.
(Canta):
Sterge-a tale lacrimi, scumpa mea sotte
Un ferbinte dor nA chiamt 'n batalie,
Vecli aceste umeri poarta Ilium.
Astyanax remaie in divina paza,
Spre mantuirea tarii, vrea Hector sa caza
St not ne vedem earas in Elysium.

DANIEL (ultra).

Este jos un om care to cauta. Se maga. sA-1 pri-

mesti. Spune ca -iii educe veste insemnata.
MOOR

Numai un lucru are insemnatate pentru mine

pe lumea asta, stii care Amalia; de e vre un ne-
fericit care cere ajutor, sA nu se -dud, nemultamit.
AMALIA

De e un cersator, sA vie degrabA,

MOOR

Amalia 1 Amalia! Cruta-me !

 200

AILALIA (cantA).

Aid n'am si-ti mai and a armelor sunare

§i feru ti vitejesc va rugini 'n uitare
A lui Priam eroic singe, va peri.
Ai sti. te duci pe termuri, seci, intunecoase
Unde Cocytul plange in ;esuri rasipoase,
§',11 tett amor in Lethe va murl.

Once dor puternic, orice cugetare

SA 'nec vreau in a Lethei intunecat mare
Ins nu s'al meu amor.
Auzi cum dusmanul asalt' a noastre ziduri?
Incinge-mi mAndra pall, alungI negre ganduri,
In Lethe nu se stinge iubirea lui Hector.

Franz, Hermann (schimbat in haine), Daniel (intrA).

FRANZ

Eata omul. Spune cati aduce ve§ti grozave. Poti

sa le auzi ?
MOOR

Cunosc numai o veste grozava. Apropie-te, prie-

tene ei nu me cruta I Dati-i o cupa de yin.
HERMANN (cu glas prefIcut).

Domnule conte! Nu to supers pe un biet om

data far& voie iti strapunge inima. Eu sunt strain
in tara asta, dar pe d-ta te cunosc foarte bine
e§ti parintele lui Carol de Moor.
MOOR

De unde stii?
 -- 20I -
HERMANN
Am cunoscut pe fiul vostru.
AMALIA (tresarind).

Traeste, traeste? Il cuno§ti? Unde? Unde?

(Vrea ad fug').

MOOR
tii ceva despre fiul meu?
HERMANN
El studia la Lipsca. Deacolo a venturat multe
tari. A calatorit prin toata Germania, cum zicea,
cu capul gol, descult §i cersatoria bucatica de pane
pe la u§ile oamenilor. Dupa cinci luni de zile se
aprinse din nou nenorocitul resboiu intre Prusia pi
Austria, §i fiindca nu mai avea nici o speranta pe
lumea asta, urma invingetoarele steaguri ale lui
Frideric Cel Mare in Boemia. Da-mi vole, spuse
marelui Schwerin, sa mor de moartea eroilor, eu
nu mai am parinte.
MOOR
Nu to uita la mine, Amalia!
HERMANN
I se dadii un drape!. El impartas1 gloia campa-
niei victorioase a Prusilor. Am dormit amondoi in
acela§ cort. Ne spunea multe de betranul sal pa-
rinte, de zile trecute in fericire, de sperante arna-
gite, noue ni se udau ochii de lacrimi.
MOOR (ascunzendu.i fats in perini).

Taci! 0 ! Taci!
 - 20: -
HERMANN
Peste opt zile se 'ntimpla sangeroasa lupta dela,
Praga pot sä v6 spun, ca fiul vostru s'a luptat
ca un bray ostas. Facea minuni inaintea ochilor
oastei. Cinci regimente se schimbar6 dinaintea lui
si el nu se misca. Plumbii plouau in dreapta, in
stinga si el nu se misca. Un glonte ii sdrobi mana
dreapta, fiul vostru lua drapelul in mana sting&
si nu se misca.
AMALIA (cu. entusiasmu).
Hector ! Hector ! Auziti, nu se misca.
HERMANN
L'am gasit in sara battiliei, zacend Ia pament,
p6truns de glonti, cu mana stinga astupa ctirsul
sangelui, mana dreapta era ingropata in parnOnt.
Frate, imi striga, el, un murmur s'a respandit prin-
tre lfnii, ca generalul ar fi cazut de o oara.A ca-
zut, i-am spus, dar tu ?Cine-i un bray soldat, imi
r6spunse, lasand s& cads, mana stanga, sa-si ur-
meze generalul ! Peste cateva minute sufletul s6u
sbura catra eroul cazut.
FRANZ
Lega-ti-ar moartea limba to blasttunata! Venit-ai
sa dai parintelui nostru lovirea de moarte? Tata I
Antal ia ! Tata!
HERMANN
Implinesc vointa cea de pe urma, a camaradului
ttteu murind. Ia asta spada, imi spuse, si du-te de
o da btAranului ineu parinte : e patat& de sangele
fiului s6u ; s'a rt:tsbunat; sa se desfateze. Spune-i
ca blastemul s6u m'a fa cut sa caut batalii si moar-
 -203-
tea si c'am cazut in desperare; ultimul s6u suspin
a Post : Amalia.
AMALIA (deteptandu-se ca din somnul mortii).
Ultimul sou suspin... Amalia.
MOOR (strigand grozav st smuigendu-si p&u1).
Blast6mul meu i-a *pricinuit moartea! A. cazut
in desperare !
FRANZ

0 ! Tata! Ce-ai facut? Carol! Carol! Iubitul meu

(rate ! (aleargh prin cash).
HERMANN

Eats spada, eats si un portret ce a scos toto-

data din sen ! Seamana tare cu domnisoara. Da asta
fratelui meu Franz, imi zise, nu stiu ce a voit sa
inteleaga cu aceste vorbe.
FRANZ (cu aer de mirare).
Mie ? Portretul Amaliei, mie; de la Carol? A-
malia, mie?
AMALIA (rhpezindu-se spre Hermann cu iu(a16).
Insulator venal si cump6rat ! (Ii smuce,te portretul).
HERMANN

Nu sunt insulator, domnisoara. Vezi singura de

nu e portretul dumitale, poate dumneata i l'ai dat.
FRANZ

Pre-a mea lege, Amalia! E portretul teu! Zeu, e

portretul Mu!
AMALIA (cldndu i portretul inapoi).
Al meu, al meu!
 - 204 -
MOOR (strigand $i sgariindu-$i fats).
Vai! Vai! Blastemul meu i-a dat moartea §i a
cazut in desperare!
FRANZ

Si a gandit la mine in ultimul moment al des-

A gandit la mine! 0 ! suflet dngeresc!
partirii I
Cand it acoperia viMul negru at mortii, el gandia
la mine !
MOOR (suspinand).
Blastemul meu i-a dat moartea, fiul meu a murit
in desperare!
HERMANN

Nu pot suferi asta. durere. Remaneti sanatos,

domnule conte ! (incet OtrK Franz). Tinere, cum ai
putut face una ca asta?
AMALIA (alergind dupl el).
Staff Staff ! Care au fost cuvintele sale de pe urnifi?
HERMANN (strigand inapoi).
Ultimul ski suspin a fost : Amalia (ese).
AMALIA

Ultimul ski suspin a fost.. Amalia! Nu este in-

salator, fit e adeverat, adeverat, ca e mort, mort !
($ovAe,te $i aide). Mort ! Carol e mort !
FRANZ

Ce \Ted ? Ce e scris pe arms ? Litere de sange...

Amalia.._
AMALIA

Scrise de dinsul!
 - 205 -
FRANZ
Ved bine on visez ? Prive§te, cu litere de sange:
Franz, nu parasi pe Amalia!" iii de teed parte:
Amalia 1 a tot puternica moarte ti a sfarmat ju-
ramentul 1" Ei, vezi, vezi ? A scris-o cu mana sa
murinda, a scris-o cu sangele cald al inimei, a.
scris-o pe pragul solemn al eternitatii. Sufletul s6u
s'a oprit in sbor sa uniasca pe Franz cu Amalia.
AMALIA
Mare Dumnezeule I E mana lui... Niciodinioara
nu m'a iubit ! (ese).
FRANZ
Blastem ! Tot mes.te§ugul meu se darma de a-
cest cap ind6ratnic.
MOOR
Vai ! Vai! Nu m6 parasl, fata mea ! Franz, Franz,
da-mi fiul I
FRANZ
Cine l'a blast6mat ? Cine a impins pe fiul s8u
in batalie rii in moarte §i in desperare ? 0 I El a
fost un anger, un dar ceresc. Blastem calaului sIllu,
blfistOm, blast6m tie!
MOOR (batendu-se cu pumnul in pept si in cap).
A fost un anger, un dar ceresc 1 Blastem, osinda,
blastom mie, eu am fost parintele care §i-a ucis
fiul, pe mine m'a iubit pana la moarte, ca O. m6
resbune pe mine s'a dus in batalie §i a murit in
desperare 1 Monstrule ! Monstrule ! (se loveste).
FRANZ
S'a dus, ce folosesc plangeri zadarnice? (rizend
 - - 206

cu ironie) E mai usor a ucide decat a da viata.

Nu -1 mai poti scoate din morment!
MOOR

Niciodata nu-1 voiu scoate din morment! Nicio-

data S'a dus, e perdut pentru vecie! Si tu, tu
1

mi-ai smuts blastamul din, inima! Da-rni fiul 1

FRANZ

Nu-mi intarta furia. Te parasesc in ciasul mortii I

MOOR

Monstrule! Monstrule I Da-mi fiul inapoi! (se ri-

did. de pe jilt si vrea at apuce pe Franz de gnat; Franz
it impinge inapoi).
FRANZ

Oase fara putere, indrasniti! Mori in desperare!

(ese).
MOOR

Mii de blastamuri fulgere in urma ta! Tu mi-ai

rapit fiul din brate (se misc6 in desperare pe jilt). Vai
Vail Sunt in desperare si nu vine moartea! Fug
toti, ma parasesc in ciasul mortii... angerii mei pa-
zitori fug de la mine... Toti angerii parasesc pe
caruntul Vail Vail Nime nu vrea sa-mi
sprijine capul, nime nu vrea sa me ajute la sborul
sufletului! Nu mai am fii! Nu mai am fiice! Nu
mai am amici! Toti straini... nu vine nime... sin-
gur... parasit... Vai 1 Vai! desperarea ear nu moartea.
AMALIA (intr't cu ochii rosii de lacrimi).
MOOR

Amalia, anger ceresC! Vii sa-mi usurezi sborul

sufietului?
 207 -

AMALIA (cu glas blAnd).

Ai perdut un nobil fiu.
MOOR

L'am ucis, vrei sa zici. Si impovarat cu asta mar-

turisire, am sg m6 .infatosez inaintea judecgtei lui
Dumnezeu.
AMALIA.

0 nu, nu, neferice bark' I Pgrintele ceresc l'a

chemat in raiu. Am fi fost prea fericiti pe lumea
asta... Colo sus, colo sus, deasupra stelelor, Porn
revedea.
MOOR

L'oiu revedeal L'oiu revedea! 0 ! are sa -mi stra-

punga sufletul ca o sAgeata, dacg voiu intra in
raiu si-1 voiu vedea intre cei sfinti... In raiu am
sa simt suferintele iadului 1 In presenta a Tot-
Pu ternicului in6 va °bon amintirea mi-am ucis fiul !
AMALIA

0 ! El iti va alunga din suflet dureroasa amin-

tire prin un dulce suds! Linisteste-te, bunul meu
parinte I Vezi, flu ca mine. El a si cantat cerestilor
ascultgtori pe harfa serafimilor numele Amalia
si cerestiii ascultatori au renetat incet cantecul ski!
Ultimul ski suspin a fost Amalia, intaiul striggt
de bucurie n'a fi Amalia ?
MOOR

Cereasca mangaere curge din buzele tale. Spui

cg-mi va suride, cg me va erta ? R6mai langg mine,
iubita scumpului meu Carol, cand voiu unlit
 208
A murl este a sbura in bratele sale. Esti fericit,
esti demn de invidie. De ce aceste oase nu-s pu-
trede ? Dece acest p6r nu-i inalbit ? Blastem tie,
putere a junetei I Fii binevenita, slab& baranetb
to mt3 apropii de cer si de scumpul meu Carol.
(Franz intr6).
MOOR

Apropie-te, fiul meu! Iartame daca am fost dini-

oarea prea aspru cu tine ! Eu iti ert tot. Dorul meu
cel mai ferbinte este sd-rni dau sufletul in pace.
FRANZ

Ti-ai plans fiul indestul ? Se vede ca ai numai

unul
MOOR

Jacob avea doisprezece fii, insa pe Iosif l'a plans

cu lacrimi de singe.
FRANZ

Hm !
MOOR

Du-te fata mea, is biblia gi ceteste-mi istoria lui

Iacob si a lui Iosif! Totdeauna mi-a pricinuit mare
uimiresi atunci inca nu eram lacob.
AMALIA (ia biblia si o deschide).
Ce capitol 0, cetesc ?
MOOR

Ceteste-mi durerea parasitului bgtran, cand nu

mai gasi pe fiul ski preiubit, si-1 cauta in zadar
intre cei unsprezece... si cantul ski plang6tor cand
aria, ca a perdut pe Iosif pentru totdeauna.
 - 209 ---

AMALIA (ceteste).
Ai Wand haina lui Iosif, au injunghiat un ied
de calor& si au uns haina cu sangele si au trimis
haina cea pestrita si o adusere tatane-so, si zisere
cei trimisi : aceasta o am aflat, cunoaste de este
haina fiului tou au ba" (Franz ese iute) si o au cu-
noscut pre ea si a zis: haina fiului meu este, fiara
cea rea l'a mancat pre el, fiara au apucat pre Iosif".
MOOR (recKzend pe perind),
Fiara au apucat pre Iosif
AMALIA

Ai pi-a rupt Iacob hainele sale si s'a imbracat

cu un sac si a plans pe fiul sou multe zile si s'a
adunat feciorii si fetele lui si an venit sä-1 mangae
zicend: ca me voiu cobori in Iad la fiul meu plan-
gend".
MOOR

Oprestete, opreste-te ! Mo simt foarte reu.

AMALIA (l:tsand sa cad cartea, aleargl la dtnsul).
Cerule, indura-te ! Ce e asta ?
MOOR

Moarteal... negru... ved... inaintea ochilor... to

rog... chiama preotul... sa... me... impartasasea...
unde-i fiul meu Franz ?
AMALIA

A fugal Dumnezeule, indura-te de not 1

MOOR

A fugit... m'a parasit in momentul mortii ?

Data... ce-mi remane... din doi fii... plini de spe-
46300. Scrieri complecle. Vol. V. 14
 2I0

rantA... tu mi i-ai dat... tu... mii... numele teu...

fie bine...
AMALIA (cu un lip1t de groazt).

Mort! Totul e mort! (ese desperatt).

FRANZ (intll shhand de bucurie).
Mort ! S'a strigat mort Acum eu sunt stepan !
Tot castelul resunA de cuventul mort! Dar ce,
poate doarme numai ? Da, da, e numai un somn,
insa un somn fAra desteptare ; moartea si somnul
sunt gemene. SA schimbam numele Felice si mult
I

dorite somn, sa to numim vioarte! (ii inchide ochil).

Cine se poate infatosa acuma si indrasnl sA, me
theme inaintea judecatei, on sami spue in fatA :
esti un ticalos ? Deacum ascundete, mascA nesufe-
rita de blandeta si virtute I Acum veti vedea pe
adeveratul Franz si v6 yeti infiora. Cererile tatalui
meu erau dulci, el prefacuse tara intr'un cart
de familie, sedea la poartA cu blandeta sid numia
frati si copiisprincenele mele incretite vor vesti
pururea o furtuna gata de a se sparge, puterea
mea va pluti asupra acestor mimti ca un comet
amenintator; fata mea posomorita, va fi termome-
trul vostru! El rnagulia si desmerda pe cel ce se
impotrivia puterii sale. A magull si a desmierda
nu-mi vine mie ! Eu am sa v73 infing in came pin
teni ascutiti si am sa ve satur cu biciuri. Vreau
ca tara mea sa ajunga pana acolo ca cartofele si
berea simpla sa fie bucate de serbatori, si vai,
celui ce mi se va arata cu fatA plina si rumenA !
Paliditatea saraciei si frica sclAviei sunt culorile
mele favorite ; cu asta livrea am sa ve imbrac pe
toti.
 -2II

SCENA III.
Codrii Boemiei.
Spiegelberg, .Razmann. Trupli de hoii.
BAZMANN

Tu esti ? Zeu, to esti ? Vino sa to inadus strin-

gendu-te la pept, iubite frate Moritz! Bine al venit
in codrii Boemiei Te-ai facut gros si gras. Dfii de
trasnete! Ne-aduci o trupa intreaga de recruti, egti
un recrutor minunat!
SPIEGELBERG

Asa -i, camarade, asa-i! gi care de care mai sdra-

van. Nu-ti vine a crede, dar sunt un om binecu-
vOntat de Dumnezeu; eram is un biet om si aveam
numai un baston cand am trecut Iordanul si acum
suntem saptezeci gi opt, toti, on negutitorasi rui-
nati, on dascali dati afara, on scriitori din provin-
ciile Sueve ; e o ceata de flecai, colea, voinici nu
saga, care si-ar fura bumbii dela pantaloni, unul
dela altul si Tanga can esti sigur numai cand ti-e
flinta incarcata. Vezi cat de bine traim si ce re-
nume avem tale de patruzeci de mile! tii, nu. este
nici o gazeta, in care sa nu se gasiasca vre un
articul despre siretul Spiegelberg; deaceea m'am
abonat si eu ; m'au descris din cap in picicare,
incat iti pare ca me vezi in persoana. N'au uitat
pana si bumbii dela surtuc. Dar si not ne batem
jot de dinsii. Me due mai dounazi in tipografie si
zic c'am vezut pe vestitul Spiegelberg si dictez
unui cenuser ce gedea acolo, semnalamentul deplin
al unui medic sarlatan din oral; semnalamentul se
impragtie, imi prind voinicul, it pun la tortara si
 2I2 -

el de fried si de gogomanie marturiseste lua-m'ar

dracul! ca el e Spiegelberg. La naiba! mai era sä
m6 duc sa, me infatosez magistratilor ca sä im-
piedic pe o asemenea canalie, de a-mi batjocorl
numele. Ei, cum iti zic, peste trei luni era in span-
zuratoare. Cand intro zi trecui pe acolo si vezui
pe Pseudo-Spiegelberg cum se fdlia in gloria sa,
am trebuit sa -mi indop nasal cu o prisa de tabac
si in vreme ce Spiegelberg era spanzurat, Spie-
gelberg se cara binisor si fdeea cunoscut pe din
dos magistratilor color dibaci, ca si-a batut joc de
dineii.
RAZMANN (rizend).
Ai remas cum ai fost.
SPIEGELBERG

Cum am fost, si Ia suflet si la trap. Trebue sa-ti

mai istorisesc o testa ce am facut mai deunazi
in monastirea St. Cecilia. Cum calatoriam, ajung
Ia menastire pe la apusul soarelui si flindca nu
slobozisem nici un foc in zioa aceea stiff a en
uresc diem perdidi pan& la moarte m6 hotdrii sa
fac vre o testa in noaptea aceea, macar sa pearda
dracul o ureche ! Ne ascundem pans la miezul nop-
tii. Nu se mai auzia nimica. Luminarile se sting.
Ne inchipuiam ea calugaritele trebuiau ad tie in
pufurile lor. Iau cu mine pe camaradul Grimm si
spun celorlalti sa stee la poarta pans ce vor auzi
suerand, pun mina pe portar, mi3 furisez in easa
uncle dormiau servitoarele, le umflu hainele si le
duc afard. Pe urma intram earn §i din chilie in
chilie, luam tuturor mdicutelor straele, la urma si
staritei. A tunci suer, si voinicii mei incep a face
afara un taraboiu §i un vuet ca in zioa judecatei
 - 213 -
de pe urma, si intra cu totii cu sgomot in chiliile
surorilor. Ha! ha! ha 1 Trebuia sd, vezi ce venittoare,
cum igi cautau bietele copile hainele in intuneric
gi cum isi frangeau manele gi gemeau cand nu le
puteau gasi. Unele se invOliau in prostiri, altele
s'ascundeau pe cuptor ca matele si erau nigte stri.
gate gi gemete... d'apoi baba cea de starita I stiff
frate, a nimic pe lame nu este mai uricios decat
un painjen §i o baba gi acum inchipuegteti baba
cea sbircita sff garbovita cum se bocia dinaintea
mea gi me jura pe onoarea ei fecioreasca. La
dracu! Imi gff pusesem cotul pe ramagitele de san
ce mai avea gf °ram sa i le fac bucati de nu-mi
da argintariile, tesaurul monastirii cu toti bani-
burii Voinicii mei m6 intelegeau -- iti spun, am
scos din mdnastire mai bine de o mie de sonde,
afara de petrecere, gi flecaii mei au lasat caluga-
ritelor o amintire ce n'or uita-o noue luni de tile.
RAZMANN (dand din picior).

i eu O. nu fiu fata !
SPIEGELBEEG

Vezi 1 Mai spune ca asta nu a vista? Pe langa

aceasta totdeauna egti vesel gi prinzi la putere gi
pdntecele se 'ngroaga pe mica pa cias ca la un
prelat. Nu gtiu, trebue sa am vre o virtute mag-
netica care atrage toti berbantii de pe feta pamOn-
tului cum atrage magnetul pe fer.
RAZMANN

Frumos magnet mai egti ! Dar la dracul as dori

sa gtiu ce fel de farmece intrebuintezi.
 - 214 -
SPIEGELBERG
Farmece ? Nu-i nevoie de farmece, cap trebue
sa ai I0 oarecare judecata, practices care nu se
poate dobandl dormind cad vezi, eu totdeauna
am spus-o pe un om onest poti sad resade§ti cu
once s6mOnta, dar pentru ca sa faci un berbant
trebue o semOnta aleasa mai trebue un geniu
particular ; cum a§ zice, un fel de climes de berbany.
RAZMANN

Frate Mult mi s'a laudat Italia.

SPIEGELBERG

Da! da! trebue sa la§i fiecaruia ce-i a lui. Italia

produce §1 ea oamenii s6i, §i data Germania va
urma calea ce-a apucat Si va exila biblia de tot,
cum se vede ca o sa §i fie, incet, incet §i Ger-
mania va produce ceva bun cu toate aceste, tre-
bue sa-ti spun ca clima nu face tot; geniul se
desvolteaza in once lot, §i pe urma, frate, §tii ca
un m6r nici in raiu nu se poate preface in ana-
nas... dar sa nu ne uitam vorba... De ce-ti vorbiam
la urma ?
RAZMANN

De festele tale.
SPIEGELBERG
A§a! A§a1 de festele mole, sand vii intr'un ora§,
trebue inainte sa cauti a afla dela comisarul po-
litiei, dela sergenti st dela, jandarmi, cari sunt cei
cu cari au ei mai ales a face §i cari-i onoreaza mai
des cu visitele for §i pe ace§tia fi cauti pe urma,
to viri prin cafenele, bordele, prin cra§me, §i pan-
de§ti §i spionezi cari sunt cei ce se plang de grele
 215

timpuri, de marimea dobanzilor, de progresele in-

ternale ale politiei, care critic& faptele guvernului,
on care striga contra fisionorni0.ilor ! Frate, ti-ai
gasit oamenii. Onoarea se clatina, la din§ii ca o
masea gaunoasa, §i nu-ti remane decal sa-i pui cle-
§tele on vrei un chip mai bun §i mai expeditiv, a-
runci pe strada o punga plina cu bani, to ascunzi uu-
deva si iei'bine sama la cel ce o ridica ; dupa cateva
minute alergi dupa dinsul, cauti, strigi, gi.1 intrebi:
Domnule, n'ai gasit o punga plina cu bani ? De
spune da, ai a face cu dracul ; dar de tagadue§te :
Ale rog me iarta... nu-mi aduc :aminte... imi pare
foarte reuu (shrind de bucurie) atunci, frate, triumf,
triumf ! stringe-ti fanarul, dibaciule Diogene, ti-ai
gasit °mull
RAZMANN

Esti un practicus desavir§it.

SPIEGELBEEG

Par'ca m'a§ fi indoit vreodata de aceasta ? Cum

s'a prins in undita, trebue sa, cauti sag ridici cu
dibacie ! Paul meu, eata cum fac eu: cand ii dam
de urine, me lipiam de candidatul meu ca chelbea ;
beam cu dinsul fratie, dar nota bane, trebue sa
plate§ti pentru el! Asta iti cam upreaza punga,
dar nu trebue luat same, trebue sa, mergi mai de-
parte, sa-1 duci in case de joc si pe la femei pu-
blice, sa-1 incurci in certe §i pozne, pana ce face
bancruta de sana tate, de putere, de bani, de con-
$iinta §i de reputatie. Caci iti spun, nu faci
treaba pana ce nu i-ai ruinat §i trupul §i sufletul
crede-me, trate ! din practice mea indelungata
am vezut poate de vre-o cincizeci de od, cand a
sburat onestitatea din cuib, se face dracul stepan.
 216

Pasul de pe urma e atat de usor... 0! atat de usor,

ca dela o rea la o devota. Ian asculta ce vuet?
RAZMANN

Nimic, tuna; urmeaza.

BPIEGELBERG

Mai este o metoda, mai scurta si mai buna; furl

prietenului tett tot ce are, pans, si camesa de pe
dinsul, atunci dela sine vine, dela sine invata si-
retlicurile! Ian intreaba pe cel de colo cu fata
rosa. Pe acela l'am prins frumusel in cursa : I-am
promis patruzeci de galbeni de mi-a aduce forma
cheilor stapanului sett tiparite in ceara. Inchipue-
steti, dobitocul le si aduce, si, lua-m'ar dracul, isi
cere banii. Stii dumneata, domnisorule, i-am zis,
ca m6 duc drept la comisarul de politie, si-1 rog
sa-ti opriasca un be la spanzuratoare ?" Sacra-
ment! Trebue sä vezi cum isi boldl ochii voinicul
si cum incepu a tremura ca un catel cand ese din
balta. Pentru numele lui Dumnezeu, domnule, ai
putina socotinta! am sa... vreu Ce vrei ?
Vrei sa mergi cu mine la dracu ? 0! din toata
inima, cu mare placereha! ha! ha! dragul rneu
cu slanina se prind soarecii. Ia rizi de dinsul
Razmann, ha! ha! ha!
EAZMANN

Da! Da! 0 marturisesc. Am sa-mi scriu lectia

asta cu Mere de our pe frunte. Satan trebue sa-si
cunoasca oamenii sei data to -all facutpe tine samsar.
BPIEGELBERG

Nu-i asa, irate ? Si cred ca data -i voiu aduce zece

persoane, pe mine m'a lasa. Librarul da al zecelea
 - 217 -
esemplar colportorului gratis, dece sa. faca. Satan
treaba, mai jidoveasca ? Razmann, miros praf.
RAZMANN

La dracu! gi eu miros de mult, ai sa vezi ca s'a

intimplat ceva in vecinatatea noastra 1 Da! da!
cum iti zic, Moritz, are sa se bucure capitanul de
recrutii toi gi el a atras cativa voinici.
BPIEGELBERG

Dar ai mei, ai mei pa!

RAZMANN

Nu m6 indoesc ca gi ai tgi vor aye degetele de-

prinse cu treaba, dar iti spun renumele capitanului
a ispitit oameni onegti.
BPIEGELBERG
Zeu ?
RAZMANN

Aga sa traesc! *i nu li e rugine sa slujasca sub

comanda lui. El nu ucide pentru prada ca not
nici intreal4 de bani, cand ar putea sa, alba o
multime gi chiar cea a treia parte din prada care
i se cuvine de drept, o daruegte la orfani, on da
mijloace unor tineri sermani dar plini de speranta
sa-gi poata face studiele. Dar cand e vorba sa go-
liasca pe un mogier, .care-gi trateaza taranii ca vi-
tele, on sa loviasca pe un ticalos imbracat in
haine aurite, care face negot cu legile Si astupa
gura dreptatii cu aur, o ! de e vorba de aseme-
nea fiinte atunci se afla in eleinentul seu, se
insufletegte ca un diavol Si pare ca tot trupul lui
e numai furii.
 - 218 -
SPIEGELBERG
Hm hm !
RAZMANN

Mai deunAzi am aflat la crherna, ca un conte a-

vut, castigase un proces de un milion prin cOrcio-
curile advocatului seu ei a era sA se intoarca de
la Regensburg. Capitanul eedea la mash si pranzia.
Cati suntem ? me intreba, sculAndu-se lute. Il ye-
zui muecandu-si buzele si asta o face numai cand
e tare manios numai cinci i-am zis ; ajunge, res-
punse el, arunca crhemaritei banii pe mash si nici
atinse vinul ce ceruse ; noi plecarem. Tot timpul
n'a vorbit nici un cuvent, calaria singur intr'o parte,
numai din cand in cand ne intreba de nu vedem
nimica si ne ordona sh punem urechea la parnOnt.
Insfirsit vine contele cu trasura tare incarcath. Ad-
vocatul eedea Tanga dinsul, inaintea trasurei un
calaret si eke unul la oblonuri... Atunci shl fi
vezut cum se rApezi spre trAsura inaintea noastrA,
cu doue pistoale in mina, si sh fi auzit cu ce glas
striga : Stati ! Pe vizitiu, care nu voia sA opriasca
caii, it aruncA dearastagolul la panient; contele
sloboade un foc din trasura, calaretii pleats de
fuga. Banii, canalie 1" striga e1 cu o voce resuna-
toare. Contele era ca un condemnat sub cutitul ch.-
laului. Tu esti etrengarul care ai fh.cut din drop-
tate o femee publich?" Advocatul tremura de-i
clantaniau dintii ii infipse un pumnal in pantece
ca un harag intro vie. Eu mi-am facut datoria,
ne spuse, departandu-se de noi cu mandrie; pra-
datul e treaba voastrA, ei se facia nevezut prin
codru.
 - 219 ---

SPIEGELBERG
Hm! hm! Frate, ce ti-am spus dinioarea, remae
intro noi. Nu e nevoe sa etie el. Intelegi ?
RAZMANN

Bine, bine, inteleg.

SPIEGELBERG

11 cunoeti. tjj toanele sale. M 'ntelegi?

RAZMANN

Inteleg, inteleg.
SCHWARZ (intrand cu grabl).
RAZMANN

Cine-i ? Ce este ? Caletori in padure ?

SCHWARZ

Jute! iute! Unde sunt ceilalti? Mil de trasnete!

Voi eedeti la vorba? Nu etiti... nu nu etiti
nimica? Roller...
RAZMANN

Ce este ? Ce este?
SCHWARZ

Roller e spanzurat di inca alti patru.

RAZMANN

Roller ? La dracu? De cand? De undo etii?

SCHWARZ

De trei sept6mani e inchis di noi nu aflasem ni-

mica: de trei on a fost judecat si noi n'auzisem
nimica ; Pau supus la torture sa spue undo se afla
capitanul. *i el ca un bray n'a xnarturisit nimica.
 -- 220

Ieri i s'a pronuntat sententa si azi dimineata a fost

trimis cu extra-posta la Satan.
RAZMANN

Blast 6m! Capitanul stie ?...

SCHWARZ

Abia ieri a aflat-o. Ilea spume de furie ca un

mistret. tii ca totdeauna l'a iubit pe Roller cel
mai mult... inca si tortura pe deasupra am cer-
cat sa -1 scapam din inchisoare cu franghii si cu
scarf, dar in zadar ; capitanul s'a dus in persoana
la dinsul imbracat in calugar si a vrut sa schimbe
hainele cu dinsul, Roller a refusat cu indaratnicie ;
acum a facut un jurament care pe toti ne-a in-
ghetat de groaza : a spus ca a sa-i aprincla o tor-
cie funebra cum nu s'a luminat inca niciodata in-
mormentarea unui rege ; vra numai decat sa-i pra-
jiasca pe toti. 1/6 tern sa nu mearga rbu orasului.
De mult are ciuda pe dinsul fiindca-i grozav de
bigot si stii cand spune nvoiu s'o fat 1" e tot atata
ca si cand spunem not am facut-o"!"
RAZM ANN

Asa i. Cunose pe capitan. De ar fi dat diavolului

cuventul sl3u ca va intra in iad, el nu s'ar inchina
niciodata, chiar dad. ar fi sa intro in rain cu o
jumUate din tatal nostril! Dar vait Bietul Roller,
bietul Roller?
SPIEGELBEEG

Memento inori. Ear mie nu-mi pasa (canta).

De tree lang'o spanzuratoare
Eu atunci clipesc din ochiu
§i gAndesc, mdi fratioare
SA nuli fie de deochiu.
 -22I-

RAZMANN (treA rind).

Meer() 0 impu§cAtura (s'aude o impusaturAd si

vuet).
BPIEGELBERG

Inc4 una 1
RAZMANN

Inca una 1 Capitanul I

(S'aude cantand in dosul scenei).
Cei spanzurati in Niirenberg
Chiar din spanzurAtori se gterg (bis).

ROLLER, BOHWEIZER (in dosul scenei).

Hola! ho I Hola ho!
RAZMANN

Roller! Roller! SA fiu al dracului!

SCHWEIZER, ROLLER (in dosul scenei).
Razmann! Schwarz! Tunet, fulger §i trasnet I
Carol de Moor Ware, Schweizer, Roller, Grimm,
Schufterle.
Trupa de hoti (intr6 plini de noroi gi de colb).
CAROL DE MOOR (grind jos de pe cal).
Libertate! Libertate!... Ai scapat, Roller! Ia-mi
calul, Schweizer, si spala-1 in yin. (AruncAndu-se la
pament). Scump flea tinut!
RAZMANN (cAtrA Roller).
Pe vatra lui Pluton! Invietai de pe roan?
 - 222 -
SORWARZ

Esti o umbra ? OH am nebunit ? Ori esti tu in

persoana. ?
ROLLER (gaflind).
Eu sunt, intreg si viu. De unde crezi ca yin?
SCHWARZ

Numai dracul stie. Nu erai condemnat la moarte ?

ROLLER

Ba eram si eram inca mai mutt. Vin deadreptul

de la spanzuratoare. Stai sa me resuflu. Schweizer
ti-a spune tot. Dati-mi un pahar de rachiu! Oi
tu to -ai intors, Moritz ? Gandiam ca te-oiu intilni
aiurea dar dati-mi un pahar de rachiu! Mi se des-
fac oasele. 0 ! capitane! Unde-i capitanul ?
SCHWARZ

Acus 1 Acus ! Da spune azi, da vorbeste! Cum

ai scapat? Cum de to avem earns? Mi se inver-
teste capul. Zici ca vii dela spanzuratoare?
ROLLER (inghitind un Op de rachiu).
A ! tare-i bun, arde! Iti spun, drept dela span-
zuratoare. Ve uitati in mine, cascati gum si nu
puteti pricepe... Aveam inca trei pasi papa la scara
sfanta, pe care eram sa me suiu in senul lui A-
braham ; cat p'aci, cat p'aci, me vedeam chiar in
casa anatomiei ! Ti-as fi dat viata pentru o prisa
de tabac. Capitanului ii datoresc aerul, libertatea
§i viata!
SCHWEIZER

Era o gluma ce merita a fi ascultata. Cu o zi

 - 223

inainte aflasem dela spionii nostri ca Roller era

inglodat pana in gat §i ca daca cerul nu s'ar fi
grabit sa se risipiasca, a doua zi, adeca astazi,
trebuia sa patiasca ceeace au sa, patiasca toti cei
cu came §i cu oase. Haidem, camarazi, ne zise ea-
pitanul, ce nu trebue facut pentru un amic? De-1
scapam, on de nu-1 scapam, sa-i ardem cel putin
o torcie funebra cum nu s'a mai ars la nici o in-
mormentare imperateasca si sä le parlim spatele.
Toata ceata se aduna. Trimitem un curier cu un
bilet in care-1 instiintam de toate. Roller prime§te
biletul in supa,.
ROLLER

Nu mai speram ca yeti isbuti.

SCHWEIZER

Pandisem momentul cand ulitele erau deserte.

Tot ormul se ducea sa priviasca spectaculul, unii
Ware, altii pe jos, altii in trasura. S'auzia de de-
parte vuetul §i cantecul psalmelor. Acuma, zice
Capitanul, puneti foc ! Voinicii nostri pornesc ca
sagetilo §i pun foe oraplui in treizeci si trei de
locuri, arunca fitile aprinse imprejurul magasinului
de praf si prin biserici si prin sure. Morbleu! Nu
se trecuse inca o patrime de oars si para se ridi-
case din toate partile in virtejuri de foc. Dar si
vuetul de Nord-est care trebue sä aiba, vr'un dinte
contra orasului, ne ajuta, de minune. Noi in tim-
pul acela alergam pe toate stradele ca ni§te furii,
strigand : foe! foe! Deodata s'aude in ora§ diu
toate partile strigate, tipete, vuete ; incep a trage
clopotele, magazinul de praf sare in aer, parea ea,
pamentul crap, pana la buric, ca cerul se sparge
si ca iadul se afunda, cu zece mii de stinjeni mai
adanc.
 - 224 -
ROLLER

Atunci cortejul meu se nit& inapoi °rapt

semana cu Comora si Sodoma, tot orizontul era
numai foc, pucioasa si fum, patruzeci de munti de
prin prejur resunau unul dupa altul vuetul infer-
nal din oral, o panice, apuca pe toti bravii mei
eu mg folosesc de acest moment si fug ca
ventul! Mt3 dislegase, atat de aproape eram de
moarte, in timp ce pazitorii mei erau impetriti ca
femeea lui Lot, eu gonesc, strabat prin multime
eata-mo's departe de ea! Fac vre o sasezeci de
pasi, ma desbrac de haine, me asvirl in riu, inot
pe sub ape. pans ce crezui ca nu me mai pot vedea.
Capitanul meu me astepta cu strae si cu cai, asa
am scapat! Moor! Moor 1 De te-ai gasi i to incu-
rend asa ca mine ca sa-ti pot resplatl.
RAZDIANN

Aceasta e o dorintA de fiara selbateca, pentru

care ar trebul se. te spanzure. Dar festa voastra e
de tavalit de ris.
ROLLER

Era ajutor la nevoie, voi n'o puteti pretul. Pans

ce nu merge cineva ca mine, on streangul in gat,
Till la moment si toate pregatirile eels diabulice
si ceremoniele calaului si sa vezi la fiecare pas
mai aproape ti tut mai aproape' marina cea afuri-
sita la care eram sä me suiu luminat de soarele
zilei, si calaii care te pandesc, si musica cea gro-
zava tot imi suna inca in urechi si croncanitul
corbilor care sburau randuri, randuri dela hoitul
predecesorului meu, toate aceste toate aceste!
I

si pe deasupra si presimtirea fericirii eterne care

me asteapta 1 Frate! Frate! si deodata scapare si
 225

libertate, era un pocnet par'c'ar fi plesnit un cerc

din cer. Ascultati, canaliilor ! VS spun cand sai
dintr'un cuptor ferbinte in apa ca ghiata nu poti
simti asa de bine contrastul, ca mine, cand m'am
vezut pe celalalt mal.
SPIEGELBERG (rizend).
Sermane om! Ei, s'a trecut, (band) la fericita to
inviere I
ROLLER (aruncand paharul).
Nu, pe toate averile lui tda.mon I n'as vrea sa
mai cerc asta inca odatti. A muri e ceva mai mult
decdt o tumba de Arlechin, dar spaima mortii e
mai mult incd, deal moartea.,
SPIEGELBERG
Prafaria care a skit in sus vezi Razmann?
deaceea putia aerul a pucioasa tale de done ore,
ca si cand ar fi pus sr. se aerisiasca toata garde-
roba lui Moloh. Era o faptit de maestru, cdpitane !
Te invidiez pentru ea.
SOHWEIZER

Daca orasul isi face o placers sa vada ca pe un

pore ingrasat pe camaradul nostru injunghiat, la
draeu I dece sa ne facem not scrupul c'am scapat
pe camaradul nostru cn cheltuiala orasului ? Si pe
deasupra, bravii nostri n'au perdut ocasiunea sä
prade ia spuneti, ce-ati strins ?
UN HOT

In invalmasala,, eu m'am furisat in biserica St.

Stefan si am luat galonurile dela acoperisul alta-
rului ; Dumnezeu, mi -am gAndit, e un om bogat,
si poate face sireturi de our din sfara de canepa.
46300. Scrieri complecte. Vol. V. 15
 - 226 -
BOHWEEER
Bine ai fAcut. Dece treaba sunt asemenea zdrente
intr'o biseric5.? I le ofer lui Dumnezeu care ride
de maruntisurile lor, cand creaturile lui 'nor de
foame. Dar tu, Spangeler, undo ti-ai intins cursa ?
UN ALT HOT

Eu si cu Bagel am pradat o dugheara si aduc

materie pentru cincizeci dintre noi.
AL TREILEA HOT
Eu am sters noue ciasornice de our si inca o
duzina de linguri de argint.
SOIEWEizER

Bine, bine. Si noi le-am dat o vapae ce n'or pute

stinge in cincisprezece zile. De voesc sa se mitintue
de foc au sa inece orasul cu apa. Nu stii Schuf-
toile cati morti au fort?
SCHOPTERLE

Se zice ca, optzeci si trei. Numai magazinul de

praf a prefacut vre o sasezeci in pulbere.
MOOR (foarte serios).
Roller, stump to -am platit !
80HUTERLE
Pa! Pa! Ce are aface? N'as zice nimica data ar
fi fost barbati, dar erau copii de lase care-si zu-
gravesc scuticele, babute garbovite cari-i apara de
muste, schelete uscate cari nu se mai pot tine pe
picioare, bolnavi cari gemeau dupa doctorul ce ur-
mase cortejul cu pas gray, toti eel cu picioarele
 227

ware se dusese sa fie fata la comedie §i numai

drojdiile orasului remasese sa paziasca casele.
MOOR

Sermanii vermi§oril Bolnavi, zici tu, betrani §i

copii?
SCHUFTERLE

Dar, la dracu! si lehuse si femei ingreunate cari

se temeau sa nu piarda sub spanzuratoare; §i fe-
mei tinere carora le era frica, de efectul spamzurarii
asupra inchipuirii lor, si sa nasca copii cu semnul
spanzuratoarei pe spinare, §i niste poeti sermani
can remasese desculti, fiindca incaltamintele for
erau la caputat; fiinte miserabile cari nici nu me-
rita sa vorbia,sca cineva de dinsii. Trecend din in-
timplare pe laugh e baraca, and un gemet, me
uit inlauntru si ce vOd ? Un copil, viu si sanatos,
era la pament sub masa, si masa tocmai incepea
a se aprinde. Sermank fiinta, am zis, aici ingheti,
§i l'am aruncat in para.
MOOR

Inadev6r, Schufterle? Para aceasta arda in inima

to pans la sfirsitul eternitatii! Mergi, monstrule !
sa nu to mai ved in banda mea! Ce, murmurati?
Stati pe ganduri? Cine indrasne§te a se mai gandi
cand poruncesc eu? Mergi, iti zic; sunt mai multi
intre voi cari sunt copii pentru furia mea. Te cu-
nose, Spiegelberg. Insa incurend am sa intru intre
voi §i am sa tin o grozava revista.
MOOR (singur, preumblandu-se cu agitOune).
Nu-i asculta, cerescule resbunator I Ce pot eu
face ? Ce poti tu face, cand ciuma, seceta, inunda-
 228

rile perd pe cei drepti impreuna cu cei rig ? Cine

poate porunci flamelor cari an scopul sa derma
cuibul insectelor de a nu strica si lanurile cele bine-
facetoare ! 0! Rusine, asupra ucigasilor de copii, de
babe si de bolnavi I Cum me oboarti aceasta fapta!
A inveninat operele mole cele mai frumoase eat&
inaintea tronului ceresc cc.pilul care a luat in mama
sa maciuca lui Joe ca sa sdrobiasca. titani §i a res-
turnat pigmei. Mergi ! mergi ! Tu nu esti omul care
poate carmul pala rrsbunatoare a tribunalului su-
prem, ai scapat-o din mini la cea intai intimplare,
renunt la sumetul meu plan, me due sa m'afund
in vre o prapastie a pamentului, uncle rusinea mi
se va putea ascunde de lumina zilei (vrea sd easg.).
(Ckiva 110 intro cu pripire).
Hopi
Ia sama, capitane! nu-i lucru curat. Trupe de
cavaleri boemi calca padurea ne-a tra.' dat dracul
ALTI HOTI
Capitane! Capitane ! ne-au dat de urme mai
multe mii de soldati formeaza un cordon imprejurul
padurii.
ALTI Rep.
Vai ! Vai! Vai! Suntem prinsi, spanzurati, luta-
pati ! mai multe mii de husari, de dragoni si de
venatori inainteaza pe dealuri si pazesc potecele.
(Moor ese).
Schweizer, Grimm, Roller, Schwarz, Schulterle, Spie-
gelberg, Razmann. Trupa de hey.
SCHWEIZER

Insflrsit i-am scos din puf. Bucura-te, Roller ! De

 - 229 -
mult doriam O. nio lupt cu cavaleri de mundire ;
unde e capitanul? s'a adunat toata ceata? dar a-
vem destul praf?
RAZMANN

Da, cat ne trebue. Dar noi suntem optzeci toti,

adica unul contra dou6zeci.
SCHWEIZER

Si mai bine. Las' sa fie cincizeci contra unui de-

get al meu. Daca au agteptat ei pana ce le-am a-
prins paile in spate, atunci fratilor, nu e grija. Ei
igi risca viata pentru zece bani, noi ne luptam
pentru viata gi libertate. Vom cadea asupra for Ja
potopul dar unde dracu e capitanul?
SPIEGELBERG

Ne parasegte la nevoe. Nu mai putem fugi ?

SCHWEIZER

SA fugim ?
SPIEGELBERG
Oh! deco n'am remas la Ierusalim !
SCHWEIZER

Ah I De to -as vedb-inadugit intr'o bolta putu-

roasa, suflet de noroiu ce egti ! Cu calugarite in
camege ai gura mare, ;dar cand vezi doi pumni,
migelule !... Arata-te acuma, on te-om coase de viu
intr'o piele de porc gi teom arunca la caul.
RAZMANN

Capitanul! Capitanul!
 - 230 -
MOOR (intrit incet, in parte).
Am lasat sai inchicla cu totul, acum trebue sa
se lupte ca niste desperati. (Tare). Copii, st v8 WM,
suntem perduti, sau trebue st ne luptam ca niste
mistreti raniti.
SCHWEIZER

Ha! am sa le spintec pAntecele cu cutitul meu,

sa li se tarie mAruntaile de doui coti! Dune, ca-
pitane, to urmam pant in gura mortii.
MOOR

Incarcati toate flintele! Doara nu e lipsa de praf ?

SCHWEIZER (eirind de bucurie).
Destul praf ca sa facem sa salt pamentul pant
la luna.
RAZMANN

Fiecare are cinci parechi de pistoale incarcate

gi inct trei carabine.
MOOR

Bine, bine. 0 parte trebue sa se sue in arbori

on sa, se ascunda in tufari si sa impugte in ei, ne-
vozuti.
SOHWEIZER

Intro aceia vei fi si tu, Spiegelberg!

MOOR

Noi ceilalti, net apezim ca fiarele in flancurile lor.

SCHWEIZER

Intro acestia sunt en, eu!

 - 231 -
MOOR

Totodata sueram cu totii si galopam prin padure,

ca sä Orem mai multi, deslegam si toti canii no-
stri si ii atitam spre dinsii, sa-i imprastie si sa ne
vie indemana a-i impusca. Noi trei : Roller, Schwei-
zer §i en, ne luptam in grarnada.
SCHWEIZER

De minune! de minune I Ne vom rapezi asupra

for ca tunetul si n'or stl de unde ploua loviturile.
Odinioara am stint sa lovesc o ciresa din gura.
Lasa-i 0, vie. (Schufterle trage pe Schweizer de manec'd
la o parte, acesta trage pe chpitan la o parte vor-
besce incet).
MOOR

Taci !
SCHW EIZER

Te rag_
MOOR

Taci! Multameasca, rusinei sale, ea it scapa. Nu,

trebue sa moara cum vom muri noi, eu Schweizer
si Roller. Desbracati-i hainele, voiu spune ca a
fost un calkor si ca, l'am pradat. Linisteste.te,
Schweizer, iti jur ca tot in spanzuratoare are sa,
sfirsiasca.
(Intr:i un preot).
PREOTIIL (in sine).
Aici e bisunia ftarelor? Cu voia d-voastre, dom.
nilor, sunt un servitor al bisericei si afara stau
sa ptesprezece cute care-mi pazesc fiecare fir de p6r
din cap.
 - 232 -
SCHWEIZER

Bravo ! Bravo! bine ai vorbit pentru ca sa-ti tii

stomacul cald.
MOOR

Taci, camarade ! Spune in scurt, parinte, ce

eauti la noi ?
PREOTUL

Sunt trimis de inalta carmuire care judeca viata

§i moartea. Talharilor, uciga§ilor, berbantilor, soiu
de vipera care se Uric in intuneric ,§1 mu§,ca, in as-
cuns, lepadaturi ale omenirii, stirpituri ale Iadului,
hrank pentru corbi §i vermi, colonie pentru roata
§i spanzuratoare!...
SCHWEIZER

Cane ! Sfir§e§te ocarile, on (11 chitWe cu pistolul).

MOOR

Fi, Schweizer! it faci sä-si pearda firul cuventu-

lui ; si-a inv6tat predica ass, de bine pe dinafar&..
Urmeaza, domnule : pentru roata §i spanzu6,-
toare..."
PREOTIM

Si tu, capitanmule ! Voevodul taiepungelor, regele

berbantilor, maele Mugol al tuturor reilor de sub
soare ; semen cu cel intaiu capitan de hoti care
a indemnat mii de legiuni de angeri nevinovati
la focul rasvratirii §i i-a atas dupa sine in pra-
pastia osindei, gemetele mamelor nenorocite in-
samna, urmele tale, bei sangele ca apa, viata omului
e pentru tine ca §,i suflarea ventului.
 - 233 -
MOOR

Adev6rat! Prea adeverat! Mai departe.

PREOTUL
Ce, adev6rat! Prea adev6rat! Ce fel de respuns?
MOOR

Cum? La asta nu to asteptai? Urmeaza, ur-

meaza! Ce mai aveai de spus ?
PREOTIIL (cu foc).
Nelegiuitule! Departe de mine! Nu e lipit inca
de degetele tale sangele unui Conte al imperinlui
pe care l'ai ucis? N'ai intrat cu brat() sacrilege
in sanctuarul Domnului §i ai furat vasele ante?
N'ai aruncat torcie de foe in piosul nostru 'Drag?
N'ai daramat magasinul de praf pe capetele unor
buni cre§tini? (Impreunanduli manele). Cumplite!
Cumplite crime cari se ridica papa la Dumnezeu
§i grabesc judecata suprerna! Es,ti copt pentru res-
plata, matur pentru sunetul buciumului de pe urmal
MOOR

Pan' acuma, foarte bine! Dar la treaba, ce-mi

vestesc prin d-ta preaonorabilii magistrati?
PREOTtJL

Ceeace nu meriti a capata. Prive§te imprejurul

thu, incendiarule! Cat poi vedea cu ochii, e§ti in-
cunjurat de cavalerii nostri, nu mai ese loc de
scapat. Mai degraba vor face ace§lti stejari cirese,
§i ace§ti brazi persice, deck sa puteti voi scapa
teferi.
MOOR

Auzi, Schweizer ? Dar mai departe!

 234

PREOTIIL
Asculta deci, cu ce bunatate te trateaza, justitia,
fact torule de rele: daca te dai pe loc si implori
ertare si misericordie, vezi, atunci asprimea se va
preface in indurare si dreptatea in muma iubitoare,
ea va inchide ochiul pe jumetate din faptele tale
si te va pedepsi, gandeste, /utmai cu roata.
SCHWEIZER
Ai auzit, capitane ? 0, nu sugrum javra asta,
incat sa, iasa, zama rosia prin toti porn ?
ROLLER
Capitane! Trasnet, tunet si iad! Capitane, cum
isi musca buzele I sa nu intorc pe canele ista ca.
se 'nvirteasca ca un titirez cu capu'n jos?
SCHWEIZER
Lasani6 pe mine ! Te rog in genunchi ? Lasam
mie placerea sa-1 prefac in pulbere! (Preotul tipg).
MOOR
Lasati-l! Nu indrasniasca nime sa-1 atinga. (Ca-
tra.' preot scotanduli spuds). Priveste. domnule pastor,
aici sunt saptezeci ci nouO de oameni al carol' ca.-
pitan eu sunt. Nici unul nu stie sa manopereza
dupa comanda, nici sa, joace dupa musica tuna
rilor, si colo sunt saptesprezece sute earl an ea-
runtit sub arme dar asculta! Eata cum vorbeste
Moor, capitanul ucigasilor ! E adev6rat ca am ucis
pe un conte al imperiulei, c'am pus foc la biserica
voastra si c'am pradat-o, c'am aruncat torci a-
prinse in bigotul vostru oras, si c'am surpat ma-
gasinul de prat* pe capetele unor buni crostini
dar asta Inca nu e tot. Am Mout mai mutt. (In-
tinzend maim dreapt6). Vezi aceste patru inele pre-
tioase ce port pe degete ? Priveste si du-te pe urrna
 - 235 -
de da seamy domnilor celor ce judeca asupra vie-
tei si mortii de ce vei vedea si auzi. Acest rubin
l'am scos din degetul unui ministru pe care la
vOnat l'am aruncat mort la picioarele Domnitorului
sou. Prin lingusiri josorite se ridicase din pulberea
plebei la postul de prim favorit. Se suise calcand
pe deasupra preclecesorului sou si se ridicase prin
lacrimile orfanilor. Acest diamant l'am luat dela
un consilier de finante, care vindea posturi si func-
tiuni la eel care da, mai mult si alunga dela usa
sa pe patriotii cuprinsi de jale. Acest agat it port
in onoarea unui preot de sama dumitale, pe care
Pam sugrumat cu insus manele mole, pentru ca
plangea pe amvon caderea inchisitiunii. Ti-as putt
spune mai multe istorii de inelile mole, de nu
m'as cal de putinele cuvinte ce am cheltuit vor-
bind cu d-ta...
FREOT1JL

0 Faraon! Faraon !
MOOR

Auziti ? Ati luat sama la acest oftat ? Eata-1 gata

sa theme focul cerului pe ceata lui Corrah. Ne ju-
deca (land din uniere, si ne condamna cu o oftare
crestineasca! Cum poate omul orbi pans 'nteatata?
El, care descopere cu ()chi de Argus gresalele a-
proapelui son, cum poate sä nu vada pe ale sale?
Cu glas tunator predica bunatate si compatimire
din norii in cad se 'nvalesc si fac Dumnezeului
iubirii sacrificiuri umane ea unui Moloh. Predica
dragostea aproapelui si alunga pe octogenarul orb
dela usele Ion Tuna contra avaritiei si au despo-
pulat Peru ca sa-si procure our si au inhamat sel-
baticii la carele lor, ea pe niste animale. Isi bat
capul si nu pot intelege cum a putut crea natura
 236 -
pe un Iscariot gi cel mai putin pervers dintre ei, ar
trada S-ta Treime pentru zece bani. Vai voile I Fa-
riseilor, falsifieatori ai adev6rului, momite ale Dum-
nezeirii ! Nu vi3 sfiiti sa vg ingenunchiati inaintea
crucii gi altarului, vb sfagieti spatele cu curele gi
vb torturati carnoa prin post; gi v6 inchipuiti ca
cu asemene ridicule scamatorii yeti amagi pe cel
pe care voi ii numiti a Tot-puternic ! Tot aga se
iau in ris cei mari ai pamOntului, lingugindu-i cu
vorba ca, nu le place lingugirea ; vi3 faliti de one-
stitatea §i purtarea voastra esemplara, di acest
Dumnezeu care v23 p6trunde inima s'ar infuria con-
tra creatiunii sale, dad, n'ar fi treat tot el gi fia-
rele Nilului. Alungati-1 din ochii mei
PREOTIIL
Aga un rbu, Si atat de mandru I

MOOR

Mai asculta ! Acum voiu sa-ti vorbesc cu mandrie.

Du-te de spune onorabilului Tribunal care se joacit
cu viata si moartea, ca eu nu's un talhar ce conspir
cu somnul cu noaptea, gi care n'are alta glorie
cleat a intra pe furig prin case ce am facut eu
voiu ceti-o desigur odath, in cartea in care cerul
inscrie gregalele umane, dar cu miserabilii si3i re-
presentanti nu voiu sa, mai perd nici un cuvent.
Spune-le ca meseria mea e resplatire, chemarea
mea resbunare.
PREOTUL

Vra sa zica, nu vrai nici ertare nici misericordie ?

Bine, cu tine am Sfilr§itl (Adresandu-se catrI ceatl).
Ascultati voi, ce ye vestegte justitia prin mine.
Daca, tradati indata, ferecat in manele justitiei, pe
 - 237 -
acest flicker de role condemnat, vedeti, atunci vi
se iarta pedeapsa crimelor voastre pane, la cea
mai de pe urma memorie, sfinta biserice, ye pri-
meste, of ratacite ce sunteti, cu noun iubire in
semi] sou parintesc, si fiece,ruia din voi i se des-
chide o cafe la functiuni onorabile. (Mil Moor cu
minis triumfdtor). Ei bine, ei bine, cum iti pare Ma-
rini tale ? hai iute ! ferecati-1 si sunteti liberi!
MOOR

L'ati auzit ? l'ati auzit ? Ce stati incremeniti §i

invalmasiti? Justitia ve ofere libertatea, deli sun-
teti ca si priiisi. Ye daruqte vista, si asta nu e
un cuvent desert caci sunteti judecati. 1,Te promite
onoruri si functiuni, §i care ar fi soarta voastra pre-
supunend c'ati fi invingetori ? Rusine, blastem si
persecutie. Ye vesteste ertarea cerului cand sun-
teti osinditi. N'aveti un fir de per in cap care se,
scape de iad. Stati Inca nehotariti ? Grea este a-
legerea intro cer si iad ? Parinte, ajuta-me parinte!
PREOTIIL (a parte).
N'a 'nebunit cumva? (Tare). De ve inchipuiti ca,
e vre o curse, ca se, ye prinda vii, eata ertarea
scrisa §i subsemnata. Cetiti 1 OA lui Schweizer o
hartie). Ye mai puteti indoi ?
MOOR

Uitati-vo, ce mai puteti core ? Subsemnata cu

insasi mana for e o ertare nemarginita on ye
temeti poate ca nu-si vor tinea cuventul, pentru
c'ati auzit ca cuventul dat unui tradator nu se tine ?
0! fiti neingrijiti ! Politica singura ii sile§te se, -si
tie cuventul chiar lui Satan de l'ar fi dat. Cine ar
mai aye incredere in ei pe viitor ? Cum ar putt) in-
 - 23S -
trebuinta acest mijloc pentru o a doua oara ? AS
putea jura pe sinceritatea lor. Ei §tiu Ca eu sunt
cel care v'am atitat §i inveninat, pe voi via cred
nevinovati. Crimele voastre le socotesc gre§ali de
juneta §i patimi trecetoare. Numai pe mine vor sa
me aiba. Eu singur merit pedeapsa. Nu i asa pa-
rinte ?
PREOTIIL

Ce demon vorbe§te din el ? Da, a§a-i, fireste ca-i

a§a. Hotul me face de mi se'ntoarce capul.
MOOR

Ce ! tot inca nu respundeti ? Ve inchipuiti ca yeti

scapa cu puterea arrnelor ? Priviti imprejurul vo-
stru, priviti imprejurul vostru! Asta n'o mai cre-
deti ar fi o nalucire copilareasca ori vo magu-
liti ca-ti cadea ca eroi pentru c'ati irk ut ca eu
m'am bucurat c'avem sa ne loptam ? 0! nu cre-
deti ! Voi nu sunteti Moor! Voi sunteti miserabili
talhari,' instrumente despretuite a marilor mele
planuri, ca fringhia in manele ealaului ! Talharii
nu pot Wea cum cad eroii. Viata e singura for
placere, caci ceeace vine pe urn trebue sa-i in-
spaimanteze. Talharii au dreptul de a tremura de
moarte. Auziti cum resuna trimbitele for in codru!
Priviti cum lucesc armele for amenintatoare ? Ce!
Tot inca nehotariti ? Perdut-ati mintea ? Perdut-ati
judecata ? E neertat I Nu voiu sa ye datoresc viata,
mi-e rusine de sacrificiul vostru.
PREOTIM (de tot uimit).
Nebunesc ! Fug! S'a mai vezut vre °data a§a
ce-va ?
 - 239 -
MOOR

Ori ye temeti ca me voiu injunghia singur, si

ca prin o sinucidere voiu anula tractatul care ye
spune ca yeti dobandl ertare numai de me-ti da
viu? Teama des,arta, copii. Eata arunc departe de
mine pumnarul, pistoalele si acest sipusor cu o-
trava ce-mi putea veni in ajutor. Sunt atat de ne-
putincios, Meat nu mai am putere asupra vietei
mele. Ce? tot nehotariti? Ori poate credeti ca me
Will apera cand me veti lega ? Eata, imi leg mama
dreapta de asta creanga de stejar, sunt fara mij-
loc de a me apera, un copil me poate invinge.
Cine e cel intaiu care paraseste pe capitanul set'
la nevoie ?
ROLLER (selbatic).
Chiar de ne-ar incunjura iadul de none ! (In-
vertindu-si spada). Cine nu e cane, scape pe capitan1
SCHWEIZER
(rupencl hartia si aruncind bua(ile in fata preotului).
Ertarea e in gloantele noastre! Piei, canalie!
Spune senatului care to -a trimis, ea, n'ai gasit in
banda lui Moor nici un singur tradator. Scapati,
pe capitan!
TOTI

Scapati, scapati pe capitan!

MOOR (desfAcandu-se cu bucurie).
Acum suntem liberi! Camarazi ! simt o armata
in pumnul meu; moarte sau libertate cel putinI

nu vor prinde nici pe unul viu!

(Se surni atacul. Vuet si striet. Es cu spadele trase).
(Cortina cade).
 ACTUL III.

SCENA I.
AMALIA (in gradine, cants din alauta).
Frumos era ca angerii din raiu
Sufletul seu era inalt si mare,
Bland ochiul seu ca soarele de Maiu
Cand it reflecte. oglindoasa mare,

Imbratosarea.-i selbaticli. simtire 1

A noastre inimi puternic palpitand,
Auz si glas, perdute in uimire
S'al nostru gand spre ceruri virtejind.

Al seu serut divina desfetare,

Ca doue flame cari se unesc
C'a harfei sonuri ce'n impreunare
Form' un acord armonios, ceresc,

Astfel si noi, de-o singure. simlire

De-un singur dor, ferbinte infocati
Suflet in suflet, uitam in ratacire
Lumea din jurul a doi inamorati.
 - 241 -
S'a dus deatunci nu gtiu ce-i fericire,
Speranta-i stinsg, viata e un chin.
S'a dus 1 Nu am deck o amintire
Ce se resume. 'ntr'un amar suspin.
(Franz intr6).
FRANZ

Ear aici, fantasia obstinate? to -ai furi§at de la

°spa, si ai turburat veselia oaspetilor.
AMALIA

Neat de aceasta nevinovata veselie! Cantecele

funebre can au eondus pe tatal teu in morment,
trebue sa-ti sune inca in urechi.
FRANZ

N'ai sa mai stir§(sti plangerile? Lasa pe morti

sa doarma §i fa pe cei vii fericitil Eu viii sa...
AMALIA

i cand to duci?
FRANZ

0! lase asta intunecoasa mandrie! Me 'ntristezi,

Amalia, eu yin sa-ti spun...
AMALIA

Acum sunt Cita, s'ascult. Franz de Moor s'a

facut stepan.
FRANZ

Tocmai de asta eram sa vorbesc cu tine. Maxi-

milian doarme in mormintele strabunilor sei. Eu
sunt stepan, as vol sa fiu de tot stepan. Amalia,
§tii cum ai fost in casa noastra, erai ea §i Rica
46500. Scrieri coinplecte. Vol. V. 16
 242

lui Moor, dragostea sa pentru tine a trait chiar

dupa, moartea sa, asta nu vei uitao niciodata.
ANALIA.

Niciodata, niciodata ! 0 1 eu nu aunt in stare sa,

uit o amintire atat de seurnpa prin petreceri vesele.
FRANZ

Trebue sä resplatesti dragostea tatalui in fiii

Carol a murit. Esti unnita? Te turburi ?
sl3i, si
Dar, ztill 1 Un gand atat de lingusitor intrece spe-
rantele cele mai sumete ale unei femei. Franz calca
in picioare sperantele domnisoarelor color mai no-
bile. Franz vine O. ofere unei orfane, fara sprijin,
inima, mana, toate averile, toate castelurile si pa-
durile sale, Franz invidiatul, temutul se declara de
buna vole sclavul A.maliei.
AMALIA

Deco trasnetul nu -ti rapa limba profana care

pronunta atat de injurioase cuvinte ! Tu mi-ai ucis
preiubitul, si Amalia sa to numeasca sot ! Tu...
FRANZ

Ce furtuna, gratioasa. princesa Ce-i drept, Franz

nu se tarie ca. un Celadon, cantand dulce ca po-
rumbii ; ce-i drept, el n'a invatat sa suspine tan-
guiri amoroase, catra c coul grotelor si al stancelor
ca un pastor tanjitor al Arcadiei. Franz vorbeste
si cand nu i se respunde, el ordonci.
AMALIA

Vierme, to sa ordain, sa-mi ordoni mie! Dar data

iti resping ordinul cu hohote de ris!
 243

FRANZ

Asta nu-i face-o. Mai stiu mijloace pentru a pleca

frumusel mandria acestui cap inderatnic monastiri
si ziduri.
AMALIA

Bravo, minunat I In monastire si in ziduri voiu

fi scutita de cautarea to de vasilisc si voiu avea
timp indestul sa gandesc necontenit la Carol. Bi-
nevenita va fi menastirea ! Binevenite vor fi zi-
duril e !
FRANZ
Ah! Ah! Asa e treaba? Ia sama! Acuma m'a
invatat cum sa te chinuesc. Aspectul meu ca o
furie infernala iti va goni din memorie pe eternul
teu Carol; hidosul chip al lui Franz va sta la panda,
inderatul imaginei iubitului tell, cum sta canele
farmecat pe comori ingropate, de per te voiu taxi
la biserica, cu junghiul in 'liana ti-oiu smulge din
suflet juramentul nuptial, cu deasila me voiu stfi
in patul fecioresc, si-ti voiu invinge mandra pu-
doare prin o mai mare mandrie.
AMALIA (ciandu-i o palmg.).
Na, primeste intai zestrea.
FRANZ (furios).
Ha! de mii de on si (mils do mii de on me
voiu resbuna! Nu vei fi sotia mea asta onoare
nu-ti voiu face vei fi tiitoarea mea, ca tarancele
oneste sa to arate cu degetul cand vei indrasni sa
esi din casa. Crasneste to din dinti, ochiul ten
verse foc si para, furia unei femei pe mine me
desfateaza, pe tine to face mai frumoasa si ma
 244

atragetoare. Vino, impotrivirea to imi va infrumu-

seta triumful si sarutarile ce-ti voiu rapi, imi vor
umple inima de voluptato ; vino, and de dor, pe loc
ai se, mergi cu mine.
AMALIA (chzend in bratele lui).
Earta-me Franz ! (Franz vrea s'o imbrAtoseze, ea Ii
scoate spada dela sold si se dt inapoi) Vezi, ticalosule,
esti in manile mele ! Sunt o femee, insa o femee
in desperare. Indrasneste, cu acest fer iti strapung
pieptul desfronat si spiritul unchiului meu imi va
indrepta mina. Fugi indata (il aluagig.
AMALIA

A! cat me simt de bine, acum me resuflu liber,

me shut tare ca fugarul spumegand de ardoare,
grozava ca tigroaica cand alearge, dupe, rapitorul
copiilor sei. Intr'o monastire, spune el. Iti multa.-
mese pentru asta fericita descoperire I Acolo amorul
amegit igi gaseste adapost. Menastirea, Crucea
Mantuitorului, eata adapostul amorului amagit !
HERMANN (intrand cu timiditate).
Domnisoara, Amalie! Doninisoara Amalie!
AMALIA

Nenorocitule 1 Ce me superi ?
HERMANN

Voiu se, -mi mantuiu sufletul de o sarcina, pane,

ce nu m'a impinge spre iad (s'arunct la picioarele ei).
Ertare 1 Ertare 1 Mult reu ti-am Mout, domnisoara
Amalie.
AMALIA

Ridica-te 1 Mergi 1 Nu voiu se, stiu nimica. (Vrea

O. east).
 245

HERMANN (oprind-o).
Nu! Stai ! Pentru Dumnezeu! Pentru numele lui
Dumnezeu! Vei afla tot 1
AMALIA

Destul, to ert, mergi in pace. (Vrea se easN).

HERMANN

Dar asculta un cuvOnt, iti va da toatA lini§tea.

AMALIA
(se intoarce gi se uitA la dinsul cu mirare).
Cum ? Cine pe lumen asta poate sAlni den lini-
ktea percluta ?
HERMANN

Eu cu un singur cuvent ascultame !

AMALIA (luandu-i mina cu compNtimire).
Sermane om Un cuvOnt din gura to poate el
sfarma zavoarele eternitatii?
HERMANN (sculandu-se).
Carol trAeste 1
AMALIA (strigand).
Nenorocitule !
HERMANN

Cum iti spun Inca o vorbaunchiul dumitale...

AMALIA (rtpezindu -se spre dinsul).
Minti!
HERMANN

Unchiul dumitale...
 -246
AMALIA

Carol traqte ?
HERMANN

*i unchiul dumitale..
AMALIA

Carol trae§te!
HERMANN

i unchiul dumitale traeste nu me trada.

AMALIA
(stg impietrita. Pe urrna se desteapta si fuge dupit citnsul).
Carol trae§te!

SCENA III.
Imprejurimile Dunarii.
Hoyi sunt asaza(i sub arbori pe o inalOme, caii for
pasc pe coasta.
MOOR

Aici voiu sa reman (se arunca la Omen* OR-

sele imi sunt sfermate. Limba imi e uscata ca
un hirb. (Schweizer ese neluat in sama). V'a§ raga
sa-mi aduceti un pumn de ape, dar si voi sunteti
morti de osteneala.
SCHWARZ

*i vinul din ploa§te s'a sfir§it.

MOOR

Prive§te cat de frumos a crescut graul... Arborii

se indoesc sub greutatea poamelor... via va fi fru-
moasa.
 247

GRIMM

0 sa avem un an roditor.
MOOR

Crezi? Ma dar tot si-ar gasi o sudoare resplata

sa pe lume? 0 sudoare? dar peste noapte va veni
o grindina §i va strica tot.
SCHWARZ

Asta se prea poate. Totul se poate strica cateva

ore inaintea secerei.
MOOR

Asai, totul are sa se strice. Dece ar isbuti omul

in ceeace are comun cu furnica, cand nu isbute§te
in cele care1 fac asemenator cu Dumnezeu ? Ori
aceasta e telul chiemarii sale?
SCHWARZ

Eu n'o stiu.
MOOR

Ai dreptate, bine ai zis si mai bine ai Mout inca

data n'ai dorit niciodata s'o stii ! Frate, am v6zut
oamenii, am cunoscut faptele for de albina si pro-
iectele for de urias, planuri de Dumnezei si lucrari
de soareci, o de§antata goana pentru a ajunge la
fericire; unul se increde in galopul calului, altul
in nasul magarului, altul eara§ in insu§ picioa-
rele sale; viata e o loterie in care multi pun in
jot constiinta lor, multi chiar partea din cer ca sa
dobandiasca un castig siresultatele sunt nule
castiguri nici nu sunt... E un speetacol, frate, care
ne face sä varsarn lacrimi si sa ridem totodata de,
compatimire.
 - 248

SCHWARZ

Co frumos apune soarele!

MOOR (adancit in contemplare)
Asa moare un erou, demn de indumnezeire
GRIMM

Esti foarte uimit.

MOOR

Gaud eram inca copil, gandul meu favorit era ca

sa traesc ca dinsul, sA mor ca dinsul. (St6paninduli
durerea). Era un gaud de copil.
GRIMM

Asa cred si eu...

MOOR (apAsand p6Mria pe ochi).
Era un timp... lasatimO singur, camarazilor.
SCHWARZ

Moor! Moor 1 La naiba, ce-ti este? Cum i se

schimba fata!
GRIMM

La dracu! Ce are? Nu-i e bine ?

MOOR

Era un timp cand nu puteam dormi, daca ui-

tasem a-mi face rugaciunea de sears.
GRIMM

Esti nebun? Lasi sA to oboare o amintire copi-

lareasca?
MOOR (rgzernb.ndu-i capul pe peptul lui Grimm).
Prate! Prate 1
 249

GRIMM

Cum? Nu fii copil, to jur.

MOOR

01 de-a§ ft de-a§ fi ear copil!

GRIMM
Fi! fi!
BCHWARZ

Lini§te§te-te. Vezi ce campie romantics, ce sears

placuta
MOOR

Da, amicilor, lumea-i atat de frumoasa !

BORWARZ1

Bravo, eats o vorba de omenie!

MOOS

Pamemtul atat de minunat !

GRIMM

Bravo! Bravo ! Asa imi place.

MOOR

*1 eu atat de urit pe aceasta lume frumoasa

§i eu un monstru pe acest pament rninunat!
GRIMM

VAl vai 1
MOOR

0, nevinovatia mea nevinovatia mea! Priviti!

Toata natura e vesela qi se incalze§te la razele dulci
ale primaverei, dece sunt eu singurul care suge iadul
 250

din placerile divine ? Totul e atat de fericit, totul atat

de infratit prin spiritul pacii, universul intreg e o
singura familie ei colo sus un parinte I Acela insa
nu e si parintele meu, eu singur aunt respins, sin-
gur exilat din num6rul color aleei, nu mai cunosc
dulcele nume de flu, nu voiu mai vedea ochirea
bland& a iubitei mele, nu voiu mai simti imbrato-
earea unui amic. (Dand inapoi cu groaza). Incunjurat
de ucigaei, pandit de reptile veninoase, ferecat de
vitiu cu lanturi de fer, eovaind spre prapastia pei-
rii pe papura fragida a vitiului, in mijiocul florilor
unui univers ferice, gemend ca Abbadonna!
SOHWARZ (catra ceilalti).
Neinteles! Niciodata nu Pam v6zut astfel.
MOOR (cu induiowe).
0 1 de m'ae putea intoarce in senul maicei mole!
De m'ae putea naete un cereitor! 0! cerule! N'a&
don alta deck sa m6 fac un muncitor I 0! m'ae
°stern /Ana mi-ar curge din temple sudori de sange,
ca s& dobandesc voluptatea unei oare de somn,
fericirea unei singure lacrimi.
GRIMM (clitra ceilalli).
Rabdare, paroxismul scade.
MOOR

Era un timp, in care curgeau lacrimile cu atata

placere 0, zile de pace ei de fericire 1 Castel pa-
rintesc, campii verzi si poetice 0! scene elisee
din copilaria mea; nu v6 yeti mai intoarce, nu-rni
yeti mai alina peptul cu fream6tul vostru divin?
Jaleete cu mine, natural Nu se vor mai intoarce,
 - 25t -
nu-mi vor mai alina pieptul ferbinte cu freametul
for divin. S'a dus!... s'au dus pentru eternitate !
(Schweizer intil cu p6.1Nria plinl de apN),

SCHWEIZER,

Bea, capitane, eats apa destula si rece ca ghiata.

SCHWARZ

Egti plin de sange ce-ai facut ?

SCHWEIZER

0 gaga, fartate, care cat p'aci era sã-rui coste

dou13 picioare g'un cap. Mergeam pe malurile apei,
deodata, buf, se risipegte malul si eatame's zece
picioare sub pamOnt; cum cautam sa-mi yin ear
in fire, v6d in nisip un isvor de apa !impede. Data
asta am scapat cu obrajii curati, imi zisei, apa i-a
pril capitanul
MOOR (Ii da paIhria inapoi terge fata).
Nu s'ar vedea raniTe cu can cavalerii Boemi
ti-au zugravit fata apa-ti era buns, Schweizer,
ranile to prind bine.
SCHWE ZER

Mai este be pentru vre o treizeci.

MOOR

Dar, copii, era o zi ferbinte, gi am perdut numai

un singur om. Roller a murit de o frumoasa moarte.
S'ar inalta pe mormOntul lui un monument de
marmura, dm& n'ar fi murit pentru mine. Multu-
megte-te Cu aceasta Werge o lacrirnA din ochi). Cati
inimici au r6rnas pe campul bataliei ?
 252

SCHWEIZER

0 suta asezeci de husari, noubzeci si trei de

dragoni §i vre o patruzeci de v6natori; peste tot
trei sute,
MOOR

Trei sute pentru unul! Fiecare din voi are un

drept pe capul acesta! (4i descopere capul). Eata!
imi ridie pumnarul §i jur pe sufletul meu: nicio-
data nu ye voiu lasal
SCHWEIZER,

Nu jura, nu jura! Nu §tii daca nu mai poti fi

fericit, to vei cal.
MOOR

Pe oasele lui Roller! niciodata nu vt) voiu rasa!

(Vine Kosinsky).

KOSINSKY (aparte).
Mi s'a spus ca peaiee ii voiu intilni he! hola
ce fete vi:id colo ? oare n'ar fi? Ce? Daca acegtia...
Ei sunt, am sa le vorbesc.
SORWARZ

Luati sama! Cine vine ?

KOSINSIN
Ertati, domnilor , nu §tiu de am nimerit sau
de nu?
MOOR

*i cine ar trebul sa fim daca ai nimerit?

 253

KOSINSKY

Barbatil
SCHWEIZER

Oare ne-am aratat bai bati, capitane?

KOSINSKY

Caut barbati, cari se uita, mortii in fata si lass

perico]ul sa salte imprejurul for ca un carpe imblan-
zit, cari stimeazik libertatea mai mult deca.t moar-
tea si viata, a caror nume singur e binevenit pen-
tru eel Berman si asuprit, cari fac pe cei inimosi
misei si pe tirani sa, ingalbeniasca.
SCHWEIZER (atra c4itan).
136,etul imi place asculta amice, ti-ai gasit oa-
menii.
KOSINSKY

Asa cred si sper ca, in curOnd imi vor fi frati.

Acum m6 puteti indrepta cats barbatul ce caut,
catra capitanul vostru, marele conte de Moor.
SCHWEIZER (stringandu-1 de manI cu foe).
Drags, hai sa ne spunem to unul altuia.
MOOR (apropiindu-se).
Cunosti pe cApitan ?
KOSINSKY

Tu esti capitanul, in fata ta... Cine poate sa, pri-

viasca la tine si sa caute pe un altul (lintindu -1 lung
Totdeauna am dorit sA ved baxbatul cel
cu ochii).
cu ochirea p6trunz6toare, cum sedea, pe ruinele
Cartaginei, acum n'o mai doresc.
 254

SCHWEIZER

Berbantul!
MOOR

Ce imprejurare te educe la mine?

KOSINSKY

0, capitane! 0 ursita mai mult deck crudd, ce.

me persecute; am facut naufragiu pe turburatul
ocean al universului, am vezut sperantele vietei
mele acufundandu-se si nimic nu mi-a mai remas
decal amintirea perderii for care necontenit me
torture si ch_Ar m'ar face sa perd mintea data
n'as aye speranta, s'o inadus printr'o barbateascd,
activitate.
!MOOR

Bards unul care acusd Dumnezeirea! Urmeaza.

KOSINSKY

Me facui soldat, si acolo me urmarl nefericirea;

me imbarcai 5i plecai la India orientald, vasul in
care me aflam se sdrobi de stand tot planuri
insalate! Insfirsit and vestile faptelor tale, pe care
le numiau ucideri si incendieri, si am venit aice
tale de treizeci de mile cu intentia sa servesc
sub tine, data vrei se primesti serviciile mele.
Te rog, vrednice capitan, nu le refusa.
SCHWEIZER (shrind de bucurie).
Heisa! Heisa! Eatd, Roller de o mie de ori in-
locuit 1 Un camarad minunat pentru banda noastra.
MOOR

Cum te numesti ?
 255

KOSINSKY

Kosiusky.
MOOR

Cum ? Kosinsky I Stii to ce faci ? stiff ca sai pe

deasupra pasului celui mai mare a vietei, ca o fats
nesocotita? Aici n'ai sa te joci cu mingea, sau cu
popicele cum iti inchipuesti.
KOSINSKY

Stiu ce vrei sa spui, sunt de dou6zeci si patru

de ani, insa am v6zut arms lucind ei glonti sue-
randu-mi pe la urechi.
MOOR

Asa, domnisorule? Si numai pentru atata ai in-

vatat a intrebuinta armele ca sa ucizi cal6tori ser-
mani pentru bani, on sa strapungi femei pe din
dos? Mergi, ai scapat dela manta pentruca to -a
amenintat cu varga.
SCHWEIZER

La dracu! Capitane ! Ce gandesti ? Vrei s'alungi

pe un Ercul ca dinsui ? Nu samana parYar vol
s'alunge dincolo de Ganges pe Maresalul de Sa-
xonia cu o lingura de masa ?
MOOR

Pentruca jucariile tale nu ti-au isbutit, vii acum

sa te faci un rgu si un ucigas ? Copile, pricepi ce
va sa zica cuvOntul omor ? Poti sa te culci linistit
dupa ce ai taet la boji, dar a ave un omor pe
euget...
 - -256

ROBINSKY

Voiu respunde de fiecare omor spre care m6 vei

indemna tu.
MOOR

Mare siret esti! Vrei sa prinzi pe un barbat cu

cuvinte magulitoare? De undo stiff ca nu am visuri
unite si ca nu voiu ingalberii pe patul mortii ? Ce
ai facut pana, acum ca sa poti gandl ca trebue sa
respunzi de faptele tale?
ICOSINSKY

Zi u! putin, dar am facut asta. caletorie 1a tine,

nubile Conte.
MOOR

Nu to -a lasat cumva invatatorul t6u sa cetesti

istoria lui Robin asa canalie nesocotita ar trebui
trimisa la galere care iti aprinde fantasia to de
copil si to infecta de dorul nebun de a to face un
om mare ? Te gadela idol de renume si de onoare,
vrei sa cumperi nemurirea cu ucideri? Ie aminte,
june ambitios! Pentru ucigasi nu inverzesc lawn
Invingerile banditilor nu se rasplatesc cu trium-
furl, ci cu blastenauri, cu pericul, cu moarte, cu
defaima vezi colo pe culmea dealului o spanzu-
ratoare ?
SPIEGELBERG
(prirnblandu-se incoace gi incolo nemultnnit).
Cat de prosteste, gogomeneste I ce stupiditate
Acesta nu e chipul. Eu o faceam altfel.
XOSINSKY

Deco sa se teams cel ce nu se tame de moarte?

 257

MOOR

Bine! foarte bine! Ai fast sirguitor la scoald

ai invdtat pe Seneca bine pe de rost. Insa, amice!
cu asemenea sentente nu vei indrepta natura sufe"
rinda, cu asta nu vei tempi sagetile durerii, gan-
deste-te bine, fiul meu (ii is de mama). Gandeste
edit dau un sfat de pdrinte, cunoaste intdi a-
dancimea prapastiei inainte de a to arunca in ea,
Dacd, mai poti spera incd', la o singurd bucurie pe
lumea asta, pot veni memento in eari to vei des-
tepta si atunci ar fi prea tarziu. Aici esi din cer-
cul omenimii, trebue sa, fii on un om mai inalt,
on un diavol. Inca oclatd, fiul men', daed iti mai
luceste inca o scdntee de fericire aiurea, fugi de
aceasta grozavd, societate ce se Intemeiazd numai
pe desperare cdnd nu e fundata, de a intelepciune
mai inaltd. Usor to poti insala, crede-m6, Upr itd
poti inchipul ca e tarie de spirit, ceea ce nu e alba
deal desperare. Crede-m1 pe mine, pe mine, si
fugi din mijlocul nostril!
KOSINSEY

Nu! Acum nu mai fug. Daca rugamintele male

nu to induplecd, ascultd istoria nefericirii mole si
atuncea singur imi vei da pumnarul in mini, sin-
gur asazati-ve aci la pament si ascultati-me cu
luare arninte!
MOOR

Te ascult!
KOSINSKY

Aflati deci cd, sunt un gentilom Boom si ca prin

moartea prematura a parintelui meu, me facui
46300. Scrieri complecte. Vol. V. 17
 258

stepan pe n mosie insemnata. Era un local ce-

resc, cad in el traia un anger, o fats impodo-
bita cu toate gratiile junetei inflorite, si caste, ca
lumina cerului. Insa cui o spun? E un sunet de-
sert pentru urechile voastre, voi niciodata n'ati
iubit, niciodata n'ati fost iubiti.
SCHWEIZER

Incet! Incet! Capitanul nostru se face rosu ca

para.
MOOR

Destul 1 Te-oiu asculta altadata... mani... incu-

rend... cand voiu fi vezut sange.
%MESHY

Sange, sange, asculta mai departe! Cu sange,

iti zic, ti se va umple tot sufletul. Ea era de nas-
tore burgheza, o Germans, insa privirea ei impra-
stia toate prejuditiile nobletei. Cu modestia cea
mai thnida, primi inelul din mama 'flea, si peste
doue zile era sa-mi conduc Amalia la altar.
MOOR (se scoall jute).

KOBINSKY

In imbatarea fericirii ce me astepta, in mijlocul

pregatirilor pentru cununie, the chiama un trimis
la Curte. Me infatosez. Mi s'arata scrisori care co-
prindeau o tradare infama si me acusau ca le-as
fi scris eu. Eu me inrosesc de atata reutate, mi
se lua spada, me aruncare in inchisoare; imi per-
dusem simtirile.
 - -
259

SCHWEIZER

i 'n vremea aceea urmeaza! miros slanina.

BOSOMY

In inchisoare remasei o lung de zile, fara a 01

ce se pregatea incontra mea. Imi era grija de A-
pialia, care din causa nefericirii mole trebuia sa
sufere in tot minutul chinurile mortii. Infirsit vine
primul ministru la mine, m6 feliciteaza ea vorbe
dulci pentru descoperirea inocentei mole, imi ce-
teste ordinul pentru eliberarea mea si imi da spada
inapoi. Eu alerg incantat in castelul meu, sa m'a-
rune in bratele Amaliei; se Meuse nevezuta. Mi
se spune ca pe la miezul noptii ar fi fost rapita,
dar nimeni nu stia ce se fa,cuse. Hal 0 idee imi
trece prin cap ca un fulger ; sbor in oral, caut sa
aflu de pe la curtisani, toti ochii erau tintiti a-
supra-mi, nime nu voia sa respunda. Insfirsit o des-
coper prin niste ostrete ascunse ale palatului; ea
imi arunca un bilet...
SCHWEIZER

N'am spus-o eu?

KOSINSKY

Erarn ca lovit de mii de trasnete! Sange imi fu

col intaiu gand, salve eel de pe urmh. Spumegand,
alerg a cash, aleg o spada cu trei taisuri si m6
intorc in casa ministrului; caci numai el, numai
el fusese infernalul mijlocitor. Se vede ca m'au
vezut viind, caci intrand in casa gasesc toate ca-
merele incuete. Cercetez, intreb, mi se respunde
ca s'a, dus la domnitor. 1116 due la palat. Acolo
nime nu-1 vezuse. 116 intorc, sfarm usele, it gasesc,
 260

ridic arma... Base servitori se raped asupra-mi

smucesc spada din mani.
SCHWEIZER (dand cu piciorul in rAment).

Si nu i se intimpla nimic, si to mergi fail a is-

pravi nimic?
XOSIN SKY

Mt legare, mi3 acusare, me supusere torturei §i,

luati aminte! printr'o gratie exceptionala, ma esi-
lare cu infamie; inosiile mole se dadure in dar
ministrului. Amalia remase in ghiarele tigrului.
Viata ei se consuma in suspinuri amare, pe cand
reshunarea mea se pleaca ferecata sub jugul des-
pots mului.
SCHWEIZER (sculandu se si ascutind spada).

Asta-i apa la moara noastra, capitane"! Avem

ear un loc de aprins.
MOOR
(care pdrA. acuma a umblat incoace si'ncolo in mare agi-
tape, tresare si zice cUtrX hop).
Trebue s'o \red. Aiaem! Tu remai cu noi, Ko-
sin sky ; pregatiti-vg iute.
HOTII

Unde? Unde?
MOOR

Unde? Cine intreaba undo ? (cKtrI Schweizer) Tra-

datorule, vrei sa me opresti ? dar pe nadejdea ce-
rului!...
 261 --

SCHWEIZER

Tra'dAtor eu? Mergi in iad §i eu to urmez.

MOOR (imbrA(oO.ndu1).

Inima frateasca, to me vei urma. Ea plange,

plange, durerea ii vesteje§te inima. Aidem toti in
grabs in Franconia ! In opt zile trebue s'a fim a
colo. (Es).

(Cortina cade).
 ACTUL IV.

SCENA I.
Loc cAmpenesc in imprejurimile castelului lui Moor.

Hocul Moor, Kosinsky in deOrtare.

MOOR

Mergi inainte .i ma anunca. tii ce ai de zis ?

EMMY
Tu egti contele de Brand, vii din Meklenburg, eu
iti Bunt scutierul. Nu to ingriji, mi-oiu juca bine
rolul. Eternal' cu bine. (Ese).
MOOR

Te salut, pam ant al patriei mele ! (sIrua lAmentul)

Cer al patriei mele, soare al patriei mele gi campii
gi dealuri gi riuri gi paduri, va salut pe toate din
adancul inimei 1 Cu ce placere resuflu aerul mun-
tilor parintegti I Ce balsam mantuitor revarsa pe
un nenorocit fugal. I Elyseu 1 Lume poetica I 0-
pregte-te, Moor, piciorul tau mica intr'un templu
divin (se apropie). Eat& cuiburile de randunele la
ferestrele castelului, eata gi portita gradinei gi colo
 263

unghiul gardului in care de atatea on m'am ascuns

la joc si colo in vale sesul, uncle erai Alexandru
Cel Mare si-ti conduceai Macedonenii la batalia de la
Arbela si mai incolo movila unde ai invins pe Sa-
trapul Persian si bandiera filfiia invingetoare I (su-
ride). Anii aurii ai copilariei invie in sufletul unui
miserabil atunci erai atat de ferice, atat de rnul-
tamit, atat de vesel I si scum... eats hirburile
proiectelor tale! Aice erai sa vietuesti ca om mare
si onorat, aice erai s & -ti reincepi anii copilariei in
copii infloriti ai Amaliei, aice erai sa fii idolul su-
pusilor thi, dar negrul vrajmas si-a batut joc de
toate aceste (tresare). Pentru ce am venit aice ? Ca
sa simt durerile unui captiv ce se desteapta din
visul libertatii prin sunetul lanturilor sale ? Nu,
me intorc la miseria meal Captivul uitase lumina,
dar visul libertatii stra.batit in el cum strabate ful-
gerul in intuneric, lasand in urma lui un intuneric
si mai mare. Remas bun, vii ale patriei mele !
Odinioara ati vezut pe Carol copil, si copilul Carol
era un copil ferice, acum l'ati vezut barbat, si bar-
batul Carol se afla, in desperare. (Se'ntoarce lute spre
fundul scenei, dar deodat6 se oprete si se uit6. cu durere
la castel). SA n'o ved, nici o ochire, cand me des-
parte de Amalia un singur parete I Nu, trebue s'o
ved, trebue se-1 ved si pe dinsul, chiar de-ar fi ca,
sa me oboare aspectul lui ! (Se 'ntoarce). 'Lit& 1 Tata I
Fiul ten s'apropie fugi de la mine imagine hi-
doase, de singe fumegand I Fugi aspect sec si in-
grozitor al spasmurilor mortii I Cruta-me o sin-
gura oara! Amalia! Tata! Carol al ten s'apropie !
(InainteazX lute spre palat). Chinueste-me cand se ivesc
zorile, nu me Grata cand vine noaptea ; chinueste-me
in visuri grozave, numai nu-mi invenina acest sin-
gur minut de desfatare (se opreste la portit6). Ce
 264

simt ? Moor ce-i asta ? fii barbat... fiori de moarte...

negre presimtiri... (intni).

SCENA II.
Galerie in caste!.
Moor, Amalia intrg.

AMALIA

i crezi ca vei recunoaste imaginea lui intre toate

portretele acestea?
MOOR

0, desigur. Imaginea lui era pururea gravata in

memoria mea. (Uitandu se la diferitele tablouri). A-
cesta nu e.
AMALIA

Adev6rat! Acesta era strabunul si eel intaiu din

vita familiei. Moor. Primise nobleta dela Barbarossa,
pe care it servise incontra piratilor.
MOOR (tot cKutand).

Nici acesta nu e, nici acela, nici eel de colo, nu

se an intre aceste tablouri.
AMALIA

Cum I Uitate mai bine 1 credeam ca. 1 cunosti.

MOOR

Pe insus tatal meu nu-1 cunosc mai bine ! Lip-

seste dulceata, tras'aturile cari faceau sA1 cunosti
dintr'o mie ; nu, nu e el.
 - -265

AMALIA

Me minunez. Cum ? De optsprezece ani nu l'ai

mai vezut si tot...
MOOR (iute gi inroindu-se).
E acesta 1 (se opreste inaintea portretului in mare
iniKare).
AMALIA

Un om superior.
MOOR (acufundat in contemplare).
Tata! Tataljarta-me! Da, da, un om surerior I
(tergend o lacrimit). Un om divin I
AMALIA

Se vede ca ti insufle, un mare interes?

MOOR

0 ! un om superior! Si s'a dus?

AMALIA

S'a dus, cum se due placerile noastre cele mai

dulci! (luandu-i maine cu blandet6). Domnule conte,
nu se coace sub soare nici o fericire.
MOOR

Prea adeverat. Dar dumneata ai Si facut aceasta

trista experienta? Abia vei fi de douezeei §i trei
de ani.
AMALIA

Da, §i am §i facut-o. Totul tree§te numai rentru

a avea o triste. moarte. Ne interesam numai, ca.-
§tigam numai pentru a perde eara§ cu durere.
 266

MOOR

Dumneata sa fi avut vre-o crude. perdere?

AMALIA

Nimic... Tot... Nimic I Nu mergem mai departe,

domnule conte ?
MOOR

Ma de iute? Al cui e portretul cel din dreapta?

Imi pare o fisionomie fuarte nefericita I
AMALIA.

Portretul din stinga e fiul contelui care scum e

Domnitor; sa mergem
MOOR

Dar portretul cel din dreapta?

AMALIA

Nu vrei sa to cobori in gradina ?

MOOR

Dar portretul cel din dreapta ? Plangi, Amalia?

(Amalia ese).

MOOR (singur).

MO iube0e! Me iube§tel Tonle, fiinta ei se anima,

lacrimi tradatoare E curgeau pe fata. Me iube§te!
Ticalosule, meritatu-ai aceasta? Nu stau eu aice
ca un condemnat Mg& trunchiul fatal? Aceasta
este sofaua unde inotam in fericire stringand-o in
brate? Nu stint aceste salile parinte§ti? (P6truns
de aspectul tatAlui sat) tu, tu! Ce flacari es din ochii
ten Eastern] Blastem I Uncle cunt? Noaptea in-
 267

tunecoasa', imi painjineste ochii. Dumnezeul spai-

melor, eu, eu l'am acis I (Ese rapede).

FRANZ DE MOOR (intra adancit in cugetKri).

Pei inchipuire grozava! Pei, misel ce esti! Dece

tremuri si de tine tremuri? De vre o cateva mi-
nute de cand contele se afla intro aceste ziduri,
imi e ca si cand un spion al Iadului s'ar lipi de
pasii mei. Trebue sa,-1 cunosc I In fisionomia sa sel-
bateca si pirlita de soare este un ce cunoscut care
imi da fiori si Amalia pare a se interesa de dinsul I
Nu s'a uitat la el cu ochii galesi Si dulci, cand
privirea ei pentru toata lumea e rece si despre-
tuitoare ? N'am v6zut cum a varsat pe furis cateva
lacrimi in cupa de vin ce-i presenta la spatele mele?
Da, acestea le-am vazut in oglinda cu ochii mei.
Hola! Franz, is bine sama, aici e ascuns vre un
monstru ce-ti cauta peirea. (Se opreste inaintea por-
tretului lui Carol). Gatul ist lung, ochii isti negri si
infocati, hm ! hm I sprincenele aste dose si plecate
(treslrind de odaa). Iadule reuvoitor I Tu imi insufli
aceasta. presimtire ? E Carol I Da, acum recunosc
toate trasaturile. El e! 11 recunosc... el e, it re-
cunosc... el e... Moarte si blastem! (Alergand incoa
si 'ncolo foarte agitat). Deaceea am petrecut nopti
fail% somn, deaceea ant inlaturat stanci si am as-
tupat prapastii. Deaceea m'ain resculat incontra
tuturor instinctelor omenesti, pentru ca un vaga-
bond sa-nai restoarne proiectele tale mai bine ur-
zite ; stai ! stai Mai avem treaba. Acorn m'am a-
cufundat °data 'Ana in gat in pacate de moarte ; ar
fi o nebunie sa ma intorc spre mal cand main
departat de el atat de mull; de intors nici nu mai
poate fi vorba. Mila Dumnezeeasca insasi ar trebui
 268

sa cersitoreasca si indurarea nesiarsita, ar face ban-

cruta de ar vol sa-mi platiasca tote datoriile, deci
voiu pasi inainte ca un barbat (sunl). Va merge si
el sa, intilneasca pe spiritul tataniseu, si pe urma
vie! Nu me tern de moarte I Daniel I he! Da-
niel! As pune remasag ca si pe dinsul Pau atitat
incontra meal Arata asa de misterios.
(Daniel intrd).
DANIEL
Ce porunciti, stepane ?
FRANZ

Nimic. Du-te de-mi ada un pahar de vin, dar

iute (Daniel ese). Lash mosnege, te-oiu prinde eu I
Am sa, me nit in ochiul ton, asa Meat constiinta
lovita, O. se ingalbeneasca prin masa.' Trebue sa
moaral Numai un natarau lass lucrul inceput la ju-
metate de drum si asteapta resultatul in trandavie.
(Daniel intrd tiind un pahar de yin).
FRANZ

Pune paharul colea! uita-te drept in ochii mei!

Cum iti tremura genunchii ! Mosnege, marturiseste,
ce-ai facut?
DANIEL

Nimica, domnule conte, jur pe Dumnezeu si pe

sufletul meu I
FRANZ

Bea vinul!... Ce, nu vrei? Spune-mi iute, ce ai

pus in vin ?
DA NIEL

Mare Dumnezeule I Cum, eu in yin ?

 269 -

FRANZ

Otrava ai pus in yin Dece esti alb ca ometul ?

Marturiseste, marturiseste, asa e, contele ti-a dat-o ?
DANIEL

Contele ? Maica Preacurata I Contele nu mi-a dat

nimica.
FRANZ (apu can du-1).

Am sa to string de gat pana ce te-i face venat,

betran mincinos ce esti! Nimica? Dar deco tot
sunteti impreuna, el si cu tine si cu Amalia si co
tot soptiti impreuna, ? IIai, spune-mi ! Ce tame, ce
tame ti-a incredintat ?
DANIEL

Dumnezeu atotputernicul stie ca nu mi-a incre-

dintat nimica.
FRANZ

Vrei sA tagaduesti ? Ce intrigi ati pus la cale ca,

sa vo desbarati de mine ? Asa-i? SA nab sugrumati
in somn, sa-mi taeti gatul on briciul la ras, sa-mi
dati otrava de bOut in yin sau in ciocolata ? Mar-
turiseste! Ori sA beu din sups somnul eternitatii ?
Hai, marturiseste, stiu tot.
DANIEL

Asa sA-mi ajute Dumnezeu in nevoe, data nu-ti

spun adeverul.
FRANZ

Data asta, to ert. Dar desigur ti-a dat bani, ti-a

strins mana cu mai mult foc decat altii, asa cum
se string° /liana la un cunoscut ?
 - 270 -
DANIEL
NiciodatA, st6pane.
FRANZ

Ti-a spus, de exemplu, ca de mult to cunoaste,

cA si to .ai fxebui sA-1 cunosti., ,ca odata, are sA-ti
cads, -v6lu1 de pe ochi, ca... ce? Nimic de toate a-
cestea nu ti-a spus?
DANIEL
Nici o vorbA.
FRANZ

CA oareiicari imprejurari ii impiedicA... at, de multe

on esti silit a lua o masca, pentru a to putea a-
propia, de dusman... ca are sA-si rt3sbune cumplit...
DANIEL
Nici o vorbA ca acestea!
FRANZ

Ce, nimica? Ada-ti bine aminte... c.a, a cunoscut

pe tanl meu... ca l'a cunoscut tare bine... ca-1 in-
bests ca -1 iubete mult, ca un fiu...
DANIEL

Mi se pare ca am auzit asa ceva.

FRANZ (ing lbenindu-se).
A zis asa cove, a zis in adev6r? Ce, is spune-mi,
a spus ca-i frate-meu?
DANIEL

Cum, stkpane? Nu, asta n'a spus-o. Dar cand

se preumbla cu domnisoara prin galerie, eu ster-
 - -271

geam praful de pe pervazurile tablourilor, s'a o-

prit la portretul rbposatului, Dumnezeu sä-1 ierte,
ca lovit de trasnet, domnipara Amalia arala por-
tretul §i zise : Un om superior ! Da, un om superior!
r6spunse el, §tergend o lacrima.
FRANZ

Asculta, Daniel ! Tu §tii ca ti-am fost pururea un

bun stepan, te-am hranit si to -am imbracat, §i la
b6tranete te-am crutat de munca.
DANIEL

Dumnezeu sa v'o resplatiasc'0',1 si eu v'am slujit

cu credinta.
FRANZ

Tocmai eram s'o zic. In viata to nu te-ai impo-

trivit niciodata la ceea ce ti-am spus, c'aci §tii foarte
bine ca eeti dator stt impline§ti toate poruncilo mole.
DANIEL

Toate, din toata inima, daca nu-s impotriva lui

Dumnezeu si impotriva con§tfintei niele.
FRANZ

Secaturi! Nu-ti e ru$ine ? Om baran sa crezi a-

semenea pove§ti 1 Daniel, asta a fost o vorba proasta.
Eu sunt st6pan. Pe mine m'a pedepsi Dumnezeu
§i congtiinta, de este un Dumnezeu §i o con§tiinta..
DANIEL (impreunanduli manele).
Sfinte Dumnezeule I
FRANZ

Pe ascultarea ce-mi datore§ti intelegi cuventul

 272

ascultare? pe ascultarea ce-mi datoresti, iti porun-

cesc ca mane contele sa. nu mai fie intre cei vii.
DANIEL
Indura-te, Sfinte Dumnezeule I Pentru ce?
FRANZ
Pe oarba ascultare ce-mi datoregti! Eu de tine
me tin.
DANIEL
De mine ? Indura-te, Maica Preacurata! De mine ?
Ce reu am Mout eu, biet bark!?
FRANZ

Aici nu e Inuit de gandit, soarta to e in many

mea, vrei sa petreci restul vietei tale in turnul eel
mai adanc al eastebilui meu pana ce foamea to
va sill sa-ti rozi insu0 oasele si setea sa-ti bei in-
su0 apa? Ori vrei mai bine sa-ti mananci buchtica
do pane in liniste is betranete?
DANIEL
Cum, stepane, sa gust pace si liniste is betra-
nete §i sa fiu uciga§?
FRANZ
Respunde la intrebarea mea!
DANIEL
Perri' meu ist alb! Peru' men ist alb!
FRANZ
Da, on ba ?
 273

DANIEL

Ba! Dumnezeu va avea indurare I

FRANZ (voind s1 easy).
Bine, vei avea nevoe de ea. (Daniel il, oprete gi

cade in genunchi inaintea lui).

DANIEL
Indura-te, stepane, indura-te !
FRANZ

Da on ba ?
DANIEL-

Stepane, suet de saptezeci si unul de ani si arri

cinstit pe tatal meu si pe maica mea si n'am in-.
salat pe nime, nici niaca de un ban si am trait
cu frica lui Dumnezeu si am slujit cu credinta in
casa dumitale patruzeci de ani si astept sfisitul in
pace si liniste, of! stepane, stepane (imbrMoAndu-i
genunchele) si vrei sa-mi rapesti cea de pe urma
mangaere la ciasul mortii, ca vermele constiintei
sa nu me lase sä 'nchin, ca sa int) duo pe ceea
lume blastemat de Dumnezeu 5i de oameni? Nu,
nu bunul, scumpul, bunul meu stopan! .Nu vrei
una ca asta de la un betran de saptezeci si unul
de aril !
FRANZ

Da on ba! Ce atata dardaitura?

DANIEL

Te voiu sluji deacum inainte cu mai mare sir-

guinta, am sa-mi lungesc vinele uscate, voiu munci
ca un salahor, m'oiu scula mai dimineata, m'oiu
4630o. Scrieri complecte. Vol. V. 18
 274

culca mai tarziu gi am O. ma inchin pentru dum-

neata ai dimineata si sara, gi Dumnezeu nu va
respinge rugaciunea unui betran.
FRANZ

Ascultarea e mai buns decat jertfa. Auzit-ai vre o

data ca un cal au s'ar fi codit cand avea 0, exe-
cute o septet*?
DANIEL

Da, dar sa sugrum pe un nevinovat... pe un...

FRANZ

Am sa-ti dau eu seams tie? Securea poate intreba

pe calau dece lovegte pe cutare gi nu pe cutare?
Dar vezi cat sunt de bun, iti fagaduesc o resplata
pentru ceea ce-ti pot cere ca o datorie.
DANIEL

Dar nadejduiam ca voiu remanea cregtin, impli-

nindu-mi datoriile catra dumneata.
FRANZ

Nu respunde I Iti dau o zi intreaga ca sa to gan-

degti ! Cugeta bine. Fericire si nefericire auzi,
intelegi ? Cea mai inalta fericire si cea mai mare
nefericire ! Am sä fac minuni in torturi.
DANIEL (duped o scurtA gandire).
VOiu face, mane voiu face (ese).
FRANZ (singur).
Ispita e mare gi acesta nu pare nascut pentru
a fi martirul credintei sale. Deci, shit fie de bine,
domnule conte 1 Cum se vede, mane sears vei fi
cinat pentrti ultima (tart ! Pe lumea asta totul a-
 -275-
tirna de la modul cum socotegti si acela e un ne-
bun care socotegte impotriva interesului s6u. Tata',
care poate a but un pahar de yin prea mult, se
simte insufletit de un oaregicare dor, gi de acolo
ese un om gi omul desigur a fost lucrul la care
s'a gandit mai putin in timpul implinirii unei munci
Erculeane. Aga m6 simt si eu insufletit de un oare-
care dor gi crap& un om si desigur e aici mai
mult spirit gi precugetare deck a fost in timpul
za.rnislirii sale. Daca nagterea unui om e opera
unei impulsiuni animale, un ce intimplator, tine
ar putea cugeta ca negaciunea nagerii lui e o eper
insemnata ? Blastematd fie prostia doicelor gi a
dadacelor noastre care ne strica fantasia cu po-
vesti ingrozitoare si intiparesc in creerii nogtri
irnagini hidoase de judecati si pedepse supreme,
incat fac de tremura membrele omulni de spaime
involuntare gi impiedica hotaririle noastre cele
mai sumete, leglndu-ne agera ratiune in lanturi
superstitioase gi in tunecate. Oinor ! Un iad in-
treg de furii plutegte imprejurul acestui cuvent.
Natura a uitat sa creeze un om mai mutt sau a
uitat sä lege buricul copilului gi tot jocul de um-
bre a disparut. A fost ceva gi se face nimic, care
va sa zica tot aceea ca : a fos% nimica si se face
nimica, gi de nimica nimeni nu-gi bate capul. Omul
se nagte din noroiu, traegte catva timp in noroiu,
face noroiu si se preface in noroiu 'Ana ce la urmti
se lipegte de talpile stranepotului seri. Eata sfirgitul
cantecului. Eata cercul noroios a ursitei umane, si
aga dar, drum bun, ffatioare ! Congtiinta acest
moralist ipohondriac si podagru goniasca, babe gar-
bovite de prin bordeluri si chinuiasck camAtari pe
patul rnortii la mine nu va capeta niciodata au-
dienta.
 - -z76.

SCENA III.
ARA camera in caste).

Hoful Moor intrand pe o ug'1, Daniel pe o alta.

MOOR (iute).
Undo e domn*ara ?
DANIEL

Domnule conte, dati vole unui biet b6tran sa

via facti, o rugtminte?

MOOR

Tio acord, ce voe§ti?

DANIEL

Nu mult §i tot, foarte putin §i foarte mull, da-

ti-mi vote sA vi3 sarut mama.
MOOR

Ba, nu, nu, b6trane! (imbr4oAndu-1) Te-as putea.

numi parinte.
DANIEL

liana, mama, ye rog I

MOOR

Nu! Nu!
DANIEL
Trebue 1 (o ie, o observ6 iute §i cade in genunchi)..
Drags, iubite Carol!
MOOR (se sparie, dar se preface).
Ce spui, prietene? Nu to inteleg.
 - 277 -
DANIEL

Da, da, tagadueste, prefa-te! Bine! Bine! Tot esti

bunul, scumpul meu stepan. Doamne Cine ar fi
I

gandit ca voiu avea la botranete asta bucurie ? Ce

prost am fost ca nu te-am crmoscut indata! Doamne
Dumnezeule! Vra se, zica te-ai intors, si stepanul
cel betran e in morment, gi d-ta te-ai intors, ce
natarau orb am fost, (lovindu-se peste frunte) ca 1111
to -am cunoscut pe loc. Doamne, tine ar fi putut
visa! De cate on m'am rugat plangend. Maica pre-
curate. I Eata-1 in persoana in vechea noastra sale,!
MOOR

Ce fel de vorbe sunt acestea ? Esti in ferbinteala

on joci un rol de comedie ?
DANIEL

Fl ! Fi I Nu e frumos se, -ti bati jcc de un servitor

Milt) ca mine- Rana aceastal... He! Iti aduci a-
minte? Doamne, ce frica am mai tras! Totdeauna
te-am iubit asa de mult, si ce pecate erai se, -mi
to tineam pe genunchi. Nu-ti aduci aminte,
Colo in camera cea rotunda asa-i siretule, asa-i
c'ai uitat? ai uitat si cucul pe care-I pithead sa
cante ? Inchipueste-ti, s'a stricat cucul, a cazut jos,
baba Susana l'a stricat grijind prin case, ; asa, asa,
si sedeai pe genunchile male si strigai hop; hop,
si eu m'am dus sa-ti aduc calul eel de lemn.
Doamne Isuse! Cine m'a pus pe mine 'rnAgar 06-
tran sa to las singur ? dar ce sudoare rece imi
curse peste tot trupul, cand to -am auzit tipand...
alerg in case, si ce ved ? Te ved lat la pament si
Alin de skip... Maica Domnului 1 Mi se parea ca-mi
varsa cineva o cofa de apa rece in cap. Dar asa
 - 278 -
se 'ntimpla and nu iei sama la copii. Doamne, de
ti-ar fi dat in ochi, si inca era mama dreapta. Cat
voiu tral, am gandit, n'oiu mai da copiilor in mana
cutitas, foarfeci sau on -ce lucru ascutit, noroc ca
stepanul si stepana plecase cat voiu tral mi-oiu
aduce aminte. Dar de me dedeau dark de me...
Dumnezeu sa to erte, copil nesocotit. Dar slava.
Domnului, s'a vindecat bine, numai semnul a remas.
MOOR

Nu pricep nisi un cuvent din toate cele ce spui.

DANIEL

Ia atunci era vremea cea buns. Ca,ti posmagi,

cate prajituri si macaroane ti-am dat, totdeauna
to -am iubit cel mai mult, mai stii inca ce mi-ai
spus colo jos in grajd, and to -am incalecat pe
roibul stepanului si te lasam sa to primbli pe ses?
Mi-ai spus: Daniel, lasa, sa me fac mare si atunci
am se, te fac vataf si ai sa te sui cu mine in tit-
sura. Da, am spus eu rizend, dad, a da Dumnezeu
viata si sanatate si nu ti-ar fi rusine de un mos-
neag, to -oiu ruga sa-mi dai casuta cea din sat, in
care de mult nu mai Bade nime si acolo m'oiu a-
saza cu vre o douezeci de poloboace de vin si oiu
tine o crasma, la botranete. Dar rizi, rizi, asta ai
uitat-o ? si to faci ca, nu mai cunosti pe mosneag,
§i to fad ca esti strain si mandril? Dar tot esti
stepanul meu, ai fost cam 'usurel catava vreme,
sa nu fie cu banal, dar asa e tineretul, la urma
se indreapta cu totii.
MOOR (imbrhtoAndu-1).
Da, Daniel, n'o mai pot ascunde. Eu stint Carol!
 - 279 -
Eu sunt Carol pe care l'ai perdut, ce face A-
melia mea ?
DANIEL (incepe a plange).
Gandiam eu pacatosul, betranul, c'oiu avea inca
bucuria? Si reposatul, Dumnezeu sag erte, a plans
in,desert. Hai ! Hai 1 Titva alba, oase putrede, co-
boritivo in groapa cu bucurie! Stepanul meu tra-
este, l'am v6zut cu ochii.
MOOR

Si va Linea aceea ce a fagaduit... na, mognege, is

asta pentru roibul din grajd, (ii dl o pungK) earn
uitat pe baranul credincios.
DANIEL

Ce fel ? Te gresesti, imi dai prea mult.

MOOR

Nu mo gresesc, Daniel. (Daniel vrea s i cad in ge-

nunchi). Scoalk spune-mi ce face Amalia mea ?
DANIEL

Binecuventare cereasca I Of! Doamne ! Amalia,

o ! ea n'a sä mai traiasca, a sä moara de bucurie!
MOOR (viu).

Nu m'a uitat ?
DANIEL

Uitat ? Ce vorbe sunt acestea, sa to uite pe

dumneata ? Ai fi trebuit sa fii fata si sa vezi in
ce stare era cand a venit vestea c'ai murit, veste
r6spandita de stapanul nostru.
 280

MOOR

'Co spui? frate-mio...

DANIEL

Da, fratele dumitale, stepanul nostru... fratele

dumitale; altadata ti-oiu spune mai multe, cand
a fi vreme. *i cum it primea, cand venia in toata,
ziulica, sa-i fact, propunere §i s'o fact, stepana,. 0,
trebue sä merg, st, merg sa-i dau de §tire (vrea
sg. lag).
MOOR

Stail Stai! Nu trebue sa afle! Nime nu trebue

st, afle, nici chiar fratemio.
DANIEL

Fratele dumitale? Nu, nu, el nu trebue sa afle.

El mai vertos nu! Daca nu cumva stie mai mult
decat ar trobul sit §tie, 0! Iti spun, sunt oameni
rei, frati rei, stepani re', dar eu pentru tot aurul
stepanului n'a§ vrea sa fiu servitor reu; stepanul
cel betran to credea mort.
MOOR

Elm! ce -§opte§ti acolo ?

DANIEL (mai incet).
i cand inviaza cineva a§a fart veste... fratele
dumitale era singurul mo§tenitor al reposatului,
Dumnezeu sa-1 erte...
MOOR

Mo§nege I Ce §opte§ti acolo intro dinti, ca §i cand

ai avea pe limba to un secret grozav, care nu vrea
sa east§i ar trebui sa, east? Vorbe§te mai lamurit.
 28I

DANIEL

Dar mai bine mi-oiu roade oase1 de ,foame,

mai bine-mi voiu bea insus apa de seta, decat sa
.dobandesc avutii printr'un omor (ese jute).
MOOR

(singur, tresarind daps o pausa grozava).

Tradat, tradat! Ce fulger imi trece prin suflet,

uneltiri eriminale ! Cer si lad! Nu tu, tata, uneltiri
tsriminale! Ucigas, tradator prin uneltiri eriminale !
Inegrit de dinsul, scrisorile mele falsificate, dosite,
ascunse, inima lui plina de dragoste... 0! nebun
miserabil ce am fost! inima parinteasca plina de
dragoste... 0, tradare, tradare! m'ar fi costat o in-
genunchiare, m'ar fi costat o lacrima. 0, nebun rA.
tacit ce am fost! (lovindu-se cu capul de pareel). As
fi putut fi fericit. 0! insalare, insalarel Fericirea
vietei mele rapita, prin insalaciune (alearga furies
incoace si incolo). Ucigas, pradator prin 'uneltiri cri-
El nici nu s'a sup6rat, in inima lui nici
minale !
macar un gand de blastem. 0! ticalos, neinteles
infam, infernal ! (IntrK Kosinsky).
%MINSKY

Ei bine, Japitane, uncle esti, se vede ca voesti

sa mai remai aice?
MOOR

Mergi, inseleaza caii! Pana a nu apune soarele

trebue sa fim dincolo de hotar!
KOSINSKY

Glumesti ?
 - 282 -
MOOR (imperios).

Jute, iute, nu zabovi, fa ca nime sa nu to vada

(Kosinsky ese). Fug din aceste ziduri. Cea mai
mica intarziere m'ar putt) infuria §i el e fiul pa-
rintelui meu. Frate, frate! M'ai facut omul cel mai
nefericit pe pament! Eu nu to -am vatamat nici-
odata, nu te-ai purtat frategte. Cu lege in pace ro-
durile mir§avei tale fapte, presenta mea nu-ti va
mai turbura lini§tea, dar nu te-ai purtat frategte.
Fapta to s'o acopere pe veci intunericul Si nici
moartea n'o mai invieze (intrK Kosinsky).
K081NSKY

S'au pus §elele, poti sa incaleci cand ti-a placea.

MOOS

Dece m6 pripe§ti? Dece aceasta graba ? SA n'o

mai v6d ?
XOSINBKY

Pe loc scot §elele dad, vrei; to mi-ai spus sa

mt5 grabesc cat voiu putt).
MOOR

Inca o singura data! Un singur adio inca; voiu

O. beau toata, otrava acestei desfatari, gi pe urma...
Stai Kosinsky, inca zece minute, a§teapta-mb la
portita din dos §i plecam.
 - 283 -

SCENA IV.
In graclina.

MULL& (singura).
Pleingi, Anzalia F... i asta a rostit-o cu o voce
cu o voce... imi parea ca natura reintinereste, pri-
maverile trecute ale amorului reinviau cu aceasta
voce ! Privighetoarea canta ca odinioara, florile
imprastiau ca odinioara placutul for miros si eu
mg aflam imbatata de desfatare in bratele lui.
Ha ! inima falsa si necredincioasa 1 Cum vrei sa-ti
infrumusetezi sperjurul I Nu, nu! Pei din sufletul
meu, imagine criminala! Nu mi-am sfarmat jura-
mentul, prea iubite 1 In inima unde domneste Ca-
rol, nu poate locul un alt muritor. Dar dece se
intoarce sufletul men necontenit gra vole spre a-
cest strain? Este el atat de strans legat cu ima-
gines prea iubitului meu ? Imagines lui nu este
eternul tovaras al prea iubitului meu? Plangi, A-
malia ? Ha! voiu sa fug de el, sa fug, ochiul meu
sa nu mai vada pe acest strain !
(Hotul Moor deschide portita gradinei).
MUM (tresarind).
St! St! Am auzit portita gradinei (zareste pe
Carol si se ridica). El ? Uncle ? Ce ? Am impietrit, nu
pot fugl ; nu m6 parasi, Dumnezeule ceresc 1 In su-
fletul meu nu incap clout; dumnezeiri si sunt numai o
biata muritoare ! (Scoate portretul lui Carol). Tu, Carol,
fii geniul meu contra acestui strain ce vine sa strice
amorul nostru! La tine, la tine voiu sa ma uit,
departe de mine toate ochirile nelegiuite catra a-
cesta. (§ede in tame cu ochiul tintit pe portret).
 284

MOOR

Dumneata aici, domnisoara? trista? i o la

crima cade pe acest portret? (Amalia nui r6spunde).
Cine e fericitul, pentru care se inarginteste ochiul
unui anger ? Imi dati vole sa ved si eu ?... (vrea sl
se uite la portret).
AMALIA

Nu! Da! Nu!

MOOR (dand inapoi).
Ha! Morita el asta indumnezeire, merits el?
AMALIA

De l'ai fi cunoscut!
MOOR

L'as fi invidiat.
AMALIA

Vrei sa zici, adorat.

MOOR

Ha!
AMALIA

0, ti-ar fi fost atat de stump... fata lui, ochiul

sou, sonul vocei sale sarnana atat de niult... cu a
dumitale, it iubiam atata... (Moor se uitK la pament).
Aici unde stai, a- statat el de mii de ori, si ala-
turea aceea care langa dinsul uita cerul si pamentul;
de aicea privia ochiul sou imprejmuirile aceste
incantatoare, simteau mareata sa ochire si se in-
cfrurhusetau de plAcerea ce revarsau asupra orna-
moatului for cel mai frumos, aice captiva cu o
musics divina ascultatorii aerului, aice culegea rose
 285

gi le culegea pentru mine, aice, aice, ne imbrato-

sam, buzele sale ardeau pe ale male, gi florile mu-
riau fericite sub picioarele a doi inamorati.
MOOR

*i nu mai este ?
AMALIA

Plutegte pe marl furtunoase. Amorul Amaliei iP

intdvarasegte. Cal6toregte prin pustiuri selbatice ii
nasipoase. Amorul Amaliei face ca nasipul ferbinte
sa inverziasca sub picioarele lui gi ca tufe selba-
tice sa infloriasca, miezul zilei ei pirlegte capul,
grindina furtunoasa ii uda, templele, gi amorul A-
maliei ii leagana in mijiocul furtunelor ; oceanuri,
munti si orizonturi despart pe inamorati, dar su-
fletele for sboara din inchisoarea pulberoasa Si se-
intilnesc in paradisul amorului. Te ved trist, dom-
nule conte ?
MOOR

Cuvintele de amor inviaza gi amorul men.

AMALIA (inghlbenindu-se).
Ce, iubegti pe alta? Val mie, ce am spus ?
MOOR

10 arezu inert si r6mase credincioasa mortului;

apoi afla ca traesc gi-mi sacrifice coroana unei sfinte.
1113 tie ratacind prin pustiuri gi vietuind in miserie,
gi amoral ei sboara, prin pustiuri spre mine. *i ea.
se numegte Amalia ca si d-ta, domnigoara.
AMALIA

Cat invidiez pe Amalia dumitale I

 286

MOOR

0 ! e o fath nefericita.; iubegte pe un om perdut

si amorul ei nu va afla niciodata resplatire.
AMALIA

Ea va afla resplatire in raiu. Nu este o lume mai

Duna unde cei intristati se bucura si cei ce s'au
iubit se recunosc?
MOOR

Da, o lume uncle velul cade §i acei ce s'au iubit

se recunosc cu groazd, acea lume se numeste eter-
nitatea. Amalia mea e o fats nefericitd.
AMALIA

Nefericitd, si o iubegti?
MOOR

Nefericita, pentru ca me iubegte 1 Cum dacd, as

fi un ucigas ? Cum, domnisoard, dad, acel pe care
it iubegti ti-ar putea numera cite un omor pentru
fiecare sarutare ! Val! Amalia mea e o Ltd, ne-
fericitd, I
AMALIA (cu veselie).
Ha ! Cat sunt eu de ferice 1 Iubitul meu e re-
ilectul Dumnezeirii §i Dumnezeirea e numai bu-
natate §i indurare ! Nu putea vede suferind o mused,
.sufletul seu e atat de departat de ganduri de sange,
cat e de departe miaza-zi de miazh-noapte.
MOOR

Oei intoarce ochii, si-i tinteste spre cAmpie. Amalia is

alg.uta si canta).
 287

ABIALIA

Vrei sä mg lasi, Hector, sa to desparti de mine,

S'alergi unde Achile cu neinvinse mane
Aduce lui Patrocle un sacrificiu cumplit?
Cine pe copilu-ti va invata oare
Arcul sa incoarde, Zeii s t onoare
Cand de negrul Xantus vei fi inghitit ?

MOOS (ia alluta si cant a.).

Add-mi crunta arms, scumpa mea sotie

Un ferbinte dor mg chiama 'n Mahe I
(Arunca altuta si fuge).

SCENA V.
.0 padure din apropiere, noapte. Intr'o parte un castel
vechiu $i risipit,

Ceata hotilor (asazati la Omen*

HOTII (canta).

A aprinde, a fura
Asta-i viata ce iubim,
Poate mini ne-or spanzura
Far' de grije azi s fim.

0 viata. vesela traim

0 via 'ncantatoare,
Tune cerull not dormim
Prin paduri ne gazduim,
Luna-i al nostru soare
Lui Mercur ne inchinam
Altui Zeu nu ne plecam.
 288

Astazi la popa la mash

Mani la altul de bani greu,
Ce-a fi 'n /Irma nu ne pasa,
Bata-si capul Dumnezeu I

and in zama cea de vie

Pantecele ne am scaldat,
Suntem plini de vitejie
Si cu dracul bem fratie
Ce domneste 'n iad.

A parintilor strigari
S' ale mamelor vaitari,
A mireselor urgie
Ne umplu de veselie.
Ha I cand se sbuciuml sub al nostru topor
Si rag ca viteii $i ca mu$tele mor,
Ochiul ni se 'nvesele$te
Si urechea ne zimbeste.

Si cand vine cel cu coasa

S. reteze snopii,
0 du$ca de via $i... heisa I
Noi am pielea popei.
Si cuprin$i de vesel dor
Mergem inspre iad in sbor I

SCHWEIZER
Inopteaza si c'apitanul nu mai vine.
RAZMANN

$i ne spusese a va veni la opt oare.

SCHWEIZER

De cumva i s'a intimplat ceva... Camarazi A-

prindem §i ucidem tot ce ne ese inainte.
 - 289 -
SPIEGELBERG (luand pe Razman la o parte).
Razmann, am sä-ti spun o vorba.
SCHWARZ (cIta. Grimm).
N'am face bine sá trimitem spioni ?
GRIMM

Lased, poate sa fi facut vre o treaba care s6,

ne dea pe toti de ru§ine.
SCHWEIZER

Te 'nsali sau me iee dracu. Cand s'a pornit de

la noi nu parea c6, are in gfind vre o treaba de
meseria noastra. Nu §tii ce-a spus, cand treceam
peste §es? Cel care-mi va fura un morcov i§i las6,
capul aice, atat de sigur cat m6 numesc Moor!"
Nu ne e ertat sa furam.
RAZMANN (incet catrK Spiegelberg).
La ce cap6t vrei sa e§i? vorbe§te mai lamurit.
SPIEGELBERG

Pst! Pst! Nu §tiu ce idei avem, en si to despre

libertate; declam6m de minune contra atirnarii
§i lasam sã ne injuge la car ca pe boi; nu mi
place.
SCHWEIZER (cltra Grimm).
Ce dracu rumega dobitocul asta?
RAZAIANN (cAtrA Spiegelberg)

Vorbe§ti de capitan?
SPIEGELBERG

Pst! Pst! Sant urechi de ale lui printre noi.

it6soo. Scrieri complecte. Vol. V. 19
 - 290 -
Capitan, it numesti ? Cine l'a facut capital'? N'a
usurpat el acest titlu care de drept mi se cuvine
mie? Ce? Deaceea ne riscam vietele, deaceea ne
supunem la toate capriciele soartei, pentru a ave
fericirea de a servi unui sclav ? Servi, cand am
puts fi principi ? Pre-a mea lege, Razman, asta nu
mi-a placut niciodata!

SCHWEIZER (catra. ceilalti).

Da, to esti un adeverat erou. tii sa turtesti
broaste cu petre, vuetul ce face capitanul cand isi
sufla nasul, to -ar puts face sa, treci prin urechile
unui ac.
SPIEGELBERG (catra Razmann),
Da, si de multi ani chitesc eu sa fie altfel. Raz-
mann, de esti barbatul care to -am crezut totdea-
una... Razmann, el nu e aice, ei ii ered pe jume-
tate perdut... Razmann, mi se pare ca i-a sunat
ora... Ce, nici nu ti se rumineste fata and suns
clopotul libertatii? Nici atata inima, n'ai sa 'nte-
legi acest plan sumet?
RAZMANN

Hal Satank cu ce lanturi imi infasuri sufletul ?

BPIEGELBERG

Ai priceput? Bine, urmeaza-mO! Am luat sama

incotro au apucat, vino, dou6 pistoale rareori gre-
sesc, s'apoi vom avea meritul de a fi cei intai
care au sugrutnat copilul (vrea sa-1 traga dupa dinsul).
SCHWEIZER (scoOnd spada).
Ha! bestie! Imi aduci aminte de codrii Boemiei !
 - 291 -
Nu ai fost tu cel intaiu care a inceput a schelaIM
cand se striga: vine dusmanul"? atunci am facut
un jurament.... mori, ucigas misel ce esti! (il str-
punge).

HOTII (in miscare).

Hola! Hola! Schweizer!... Schweizer!... Spiegel_
berg L.. despartiti -i!
SCHWEIZER (aruna arma jos).
Na! crept!... camarazi, nii ve sparieti
de o nimica. Bestia asta a fost totdeauna inveni-
nata contra capitanului si n'are nici o sgarietura
pe tot trupul, ye rog, linistiti-ve. Ha, miselul, pe
din dos voia sa ucida barbati! Barbati pe din dos,
deaceea am versat sudori pe lumea asta, ca sa
trecem pe ceea lume ca nista ticalosi? Tu bestie,
deaceea ne-am culcat in foc si in fum ca sa cra-
Om la urma ca nista gusgani?
GRIMM

Dar la dracu, camarade, care a fost causa? Ca-

pitanul a sa se infurieze.
SCHWEIZER

Asta treaba mea BA, fie si tu, ticalosule (end.

Razmann), i-ai fost tovaras! Pei din ochii mei! Qi
Schufterle Meuse asa; deaceea l'au si spanzurat
in Elvetia, cum ii proorocise capitanul. (Se aude un
pistol).

SCHWARZ

Ascultati, un pistol ! (alt pistol) Inca unul! Hola!

Capitanul I
 - 292 -
GRIMM

RAbdare, trebue sa se auciA un al treilea foc (se

aude §i al treilea foc).
SCHWARZ

El e! El e! Ascunde-te Schweizer, s5.4 respundem!

(Slobod pistoalele).
Moor, ICosinecy (intr4
SCHWEIZER (mergendu-i inainte).
Bine ai venit, capitane, am fost cam lute in lipsa
to (ducendu-1 la cadavru). Judea-no pe arnendoi, pe
din dos voia sa to ucida.
HOTII (insplimantati).
Ce, pe apitanul ?
MOOR (acufundat in aspectul lui Spiegelberg).
0 mama neinteleaa a resbungtoarei Nemesis !
N'a fost el acela care ne-a cantat cantecul de si-
rena? Consacr'a asta army negrei resbunari! Asta.
n'ai facut-o tu, Schweizer.
SCHWEIZER

Prea mea lege, eu am facut-o si zi3u nu e fapta

cea mai rea ce am. fa'.cut in viata mea! (Se depgx-
teaz6. nemu4Iinit).
MOOR (gAnditor).

Inteleg, parinte ceresc, inteleg, crengele cad de

pe arbori, §i toamna mea a sosit. Luati-1 din ochii
mei 1 (Se departeaz1 cadavrul lui Spiegelberg).
GRIMM

Da-ne ordine, capitane, ce sa facem ?

 293

MOOR

Incurend, incurend, se va implini totul ; dati-mi

alauta, m'ain perdut, de cand am fost acolo ; alauta
zic, trebue prin canto° se, -mi redobandesc puterea,
lasati-me I
HMI
E mezul noptii, apitane.
MOOR

Cu toate aceste erau numai lacrimi de teatru,

voiu se, ascult cantul roman, ca se, se des,tepte ge-
niul adormit; dati-mi alauta. Ziceti ca e mezul
noptii ?
BOHWARZ

De nu va fi §i mai bine. Somnul ne apask greu

ca plumbul. De trei zile n'am inchis ochii.
MOOR

Alinatorul somn se lase, el Si pe ochii reilor? De

ce dar fuge de mine? Eu n'am fost niciodata, nici
misel, nici reu ; culcati-ve, mane dimineata vom
merge mai departe.
EOM
Noapte buna. (Se cula la pg.ment si adorm).
(Adana acere).
MOOR (ie alAuta si cant6).
Brutus.
Te salut frumoas'd si pacYnica cdmpie
In senul teu primeste pe ultimul Roman I
De la Philippi unde, in crunta batalie
Perdui a mea viat5, repaos nu mai am.
 294

Unde esti, o Cassius ? Roma este moarta

Fratii nostri sunt batuti, imprastieti 1
Atunci pentru scapare eu bat r a mortii poarta.
Caci lumea pentru Brutus deacum nu are pret.
Cesar.
Ce muritor cu fata etern invingatoare
Incoace se coboarll din dealul prapastios?
Ha 1 claca nu ma 'nsala o voace interioara
Aud pas de Roman, maret, maiestuos.
A Tibrului fiu mandru, cu calatoare pasuri
Traeste inca tirgul pe sapte culmi fundat ?
Ah I Am varsat adesea ferbinti, amare plansuri
De cand de-al salt parinte, de Cesar e lasat.
Brutus.
Ha tu, strapuns de douazeci Si trei de on
1

Din intuneric cine la luce te-a chemat ?

In Orcus te intoarce, tu mandre plangator,
Caci nu ai triumfat I
In vale la Philippi in crunta 'ncairare
S'au prapadit ai libertatii luptatori
Roma pe-a mea groapit zace 'n desperare
La Minos merge Brutus tu mergi in lad si mori.
Cesar
Brutus 1 In initna-mi de dragoste ferbinte
01 fiul meu vlrit -ai un fer ucigator.
Si tu Brutus, si tu, strapungi pe-al t6u parinte
Cand te fad' al lumii intregi tnostenitor?
Mergi 1 Dintre toti Romanii tu te ai ftcut mai mare
Cutitul infigendu-ti in sinul parintesc.
Mergi 1 striga.'n lumea'ntreaga vestea defaimatoare
Din toti Romanii Brutus a devenit mai mare
Cujitul infiendu-si in sinul parintesc1
 295

Mergi 1 fiau acurna cine pe-a Lethei triste maluri

Mi: mai opria...
0, negrule vislas 1 resbate printre valuri !

Brutus.
Pgrinte stgi 1 In lumea intreagli de sub soare
Din toti, cunoscui numai pe-un singur muritor
Ce ar fi putut cu Cesar sli aib'asern6iare
Pe acela l'ai numit fiu si mostenitor.
Un Cesar putit numai o Romi£ sg. rgpiascil.
Din toti un Brutus numai lovi in peptul s6.1,
Unde-i un Brutus, Cesar nu poate sl trgiascg,
Intoarce-ti pasu 'n stings, in dreapta apuc eu.
(Pune alguta la o parte $i se preumblg. ganditor
incoace $i incolo).

Cine-mi poate garanta viitorul?... Totul e atat de

intuneric, labirinturi incurcate, nici o esire, nici o
stea calauza... De s'ar mantul ca un joc sarbed de
marionete... dar deco aceastA, sete de fericire eternA ?
Deco idealul unei perfectiuni neatinse ? Dece im-
pulsiunea in proiecturi ce nu se pot indeplini ?
DacA o mica miscare pe acest instrument (isi pune
pistolul la frunte) ar face pe intelept si pe nebun
pe viteaz si pe misel, pe nobil si pe berbant tot de
o sama ? In natura neinsufletita, e o armonie atat
de divinA, dace ar fi in natura spirituals o atat de
mare disonanta ? Nu, nu! Este ceva mai mult, caci
Inca n'am Post fericit. Credeti ca, voiu tremura, urn-
bre ale victimelor male? N'oiu tremura! (tremurg).
Gemetele voastre, fet,ele voastre vinete, ranele
voastre deschise si grozave, stint numai verigele
unui lant nesfarmat al ursitei, si acest lant e legat
de visurile junetei mole, de la umoarea mancei gi
 296

a invatatorului, de temperamentul tAtAlui meu, de

sangele maicei mele ! (Cuprins de groazO. Deco nu
m'a facut Perillus un bou ca umanitatea sa se pra-
jiascA in pantecele meu infierbentat (indreapt Lava
pistolului spre frunte). Timp si eternitate, legate una
de alta printr'un singur moment! Cheie grozava
care incui in urma mea inchisoarea vietei si des-
cui inaintea mea locasul noptii eterne! Spune-mi,
0! spune-mi, unde ai sA me duel ? Tara strains,
necunoscutA, ah! omenirea cade sub asta imagine,
fibrele se destind si fantasia vicleanA a simturilor
ne face sA sburde umbre desantate inaintea sim-
plei noastre credulitAti. Nu, nu! un barbat nu tre-
bue sA sovaiascA, fii ce vrei, locas necunoscut de
dincolo, numai eu sA-mi fiu credincios mie, fii ce
vrei, numai eu sA me intovarasesc pe mine dincolo.
Aparentile exterioare sunt numai lustrul omului, eu
singur imi sunt cerul si iadul. De rni -ai lasa mie sin-
gur vie o parte a lumii prefacuta to cenusa, o
parte ce ai exilat-o din ochii tai, unde nu voiu avea
altd tovarasi "cleat noaptea singura si eternul de-
sert, as popula desertul tacut cu antasiile mele
si as avea toata eternitatea pentru a analisa in
voie tabloul incurcat al miseriei umane! Ori vrei
sA me conduci prin nasteri noue, prin noue scene
de miserie din treapta 'n treaptA la nimicire? Nu
voiu pute rupe firele vietei care-mi sunt toarse
pentru viata de dincolo, atat de usor cum le pot
rupe pe acestea ? Tu m6 poti preface in nimica,
dar asta libertate nu mi-o poti lua (incarcii pistolul
gi deodati se opreste). Dar sA mor de frica unei vieti
pline de chinuri ? SA m6 las invins de miserie ?
Nu, voiu sA sufer ! (arunca pistolul). Piece -se chinul
inaintea mandriei mele, voiu sA-mi implinesc ur-
sita! (Se intunea din ce in ce mai mult).
 - 297 -
HERMANN (vine prin padure).

Hu! Hu! Grozav tips buhna! in sat bate miezul

noptii ;... bine, bine, crima doarme, in aceasta sel-
bataciune nu-i nici un spion (se apropie de castel si
bate). Esi, om al durerii, locuitor al turnulul I Iti
aduc mancarea.
MOOR (dand incet inapoi).
Ce vrea sa zica asta ?
0 VOCE DIN CARTEL

Cine bate ? Hei! Tu esti Hermann, corbul meu ?

HERMANN
Da, eu sunt, Hermann, corbul thu, vino is gratie
si mananca. (Se aude buhna (ipand). Cumplit cants
camarazii toi; iti place mancarea, b6trane?
VOCEA

Imi era foame. Iti multamesc, stepan al corbilor,

pentru panes, ce-mi dai in pustiu 1 Ce mai face iu-
bitul meu copil, Hermann?
HERMANN
Taci, asculta, and un vuet Ca un horcait! N'auz
to nimic ?
VOCEA
Ce, auzi tll ceva ?
HERMANN
Aud vOntul vijiind prin crapaturile zidurilor,
musicti, lugubrA, care to face sä clantanesti din
dinti §i sa ti se invineteasca unghiile ; ascultti, bine,
 298

tot imi pare c'aud horaind. No esti singur, ai so-

cietate, b6trane... Hu! hu! hu 1...
VOOEA
Vezi ceva?
HERMANN
R6mai sanatos... remai sanatos... grozav e acest
loom... coboarate in born, colo sus vei 061 un
mantuitor, un r6sbunator... flu blast6mat! (vra sa.
se duca)

MOOR (inamtand cu groaza).

stai I
HERMANN (strigand).

Vai mie!
MOOR
Staff, iv zic!
HERMANN
Vai, vai, vai! Totul e tradat!
MOOR
Stai! GraWe! Cine esti? Ce faci aice? Grae§tel
HERMANN
Ertare, oh! ertare, st6pane! Asculta numai un
singur euvent pana a nu m6 ucide.
MOOR (scot6nd spada).
Ce am sa, aud?
HERMANN
*tiu ca m'ai amenintat cu moartea, n'am putut
 - 299 -
altfel, trebuia s'o fac, sus este un Durnnezeu, colo
inuntru insu pArintele UM mi-a fost milk... o-
moara-m6!
MOOR

Aici e vre-o taina.., Spune, vorbe§te, voin sA

stiu totul I
VOCEA

Vai, vai! Tu vorbe§ti, Hermann ? Cu tine vor-

be§ti, Hermann ?
MOOR

Colo mai e unul... Ce este aicea? (alergand spre

turn). E vre un inchis pe care oarnenii l'au inlaturat ?
Voiu sA-1 mantuiu. Voce, to 'ntreb, undei poarta?
HERMANN

0, indult-to, st6pane! nu merge mai departs,

si6pAne, destul! (Ii tae drumul).

MOOR

De patru on incuiet! Da -te in laturi, voiu sa.

aflu... Pentru intaia oarA veniti-mi in ajutor, unelte
talhare0i! (la un instrument de talhar i deschide
poarta din fund ; inainteaz un batran uscat ca un schelet).

BHTRANIIL

Indurativ6 de un nenorocit! Indurati-v61

MOOR (dand spariet inapoi).
E glasul tatalui meu!
EtTRLIIIIL MOOR
SlavA tie Doamne! A sosit ciasul mantuirii 1
 - 300 -
MOOR

Umbra a botranului Moor! Ce tea turburat in raor-

mOnt? Ai tras dupit tine un pecat pe ceea lume
care -ti inchide calea la portile raiului? Voiu da
rugaciuni ca sa-ti trimit sufletul ratacit in patria
sa. Ai ingropat aurul vtiduvelor §i al orfanilor in-
cat ratace§ti gemOnd pe la mezul noptii? Voiu sa
smulg comoara subp'amOnteana din ghiarele zmeu-
lui incantat, chiar dad, ar fi sa verse asupra mea
mii de fracari Si sa incerce ascutitii s6i dinti de
spada mea,ori virsa rOspunzi la intrebarile male
si sa-mi explici enigma eternitatii? Vorbe§te, vor-
be§tel Nu sunt omul fricei.
BtTRANIIL MOOR
Nu sunt o umbra, pipae§te-m6, traesc. Oh! o
viata ticaloasa, miserabila!
MOOR

Ce, n'ai fost ingropat ?

B. MOOR

Am fost ingropat, adica un cane most zace in

mormentul parintilor mei, §i eu de trei luni de
zile m6 usuc in aceasta bolta subpamenteana in
care razele soarelui nu strabat, in care nici un
aer cald nu sufla, undo nu to visiteaza nici un
amic §i unde corbii sOlbatici croncanesc §i buhnele
tipa pe la mezul noptii.
MOOR

Blastem! Cine a facut aceasta?

B. MOOR

Nu-1 blastema, a facut-o fiul meu Franz.

 - 301 -
MOOR

Franz? Franz? 0 chaos etern I

B. MOOR

De egti om gi ai inima de om, mantuitor necu-

noscut, asculta nefericirile unui parinte ce i-au a-
dus fii sei; de trei luni de zile le plang in ziduri
surde, dar numai un echo sec imi ingana vAitarile,
deaceea, de egti om Si ai inima de om...
MOOR

Rugamintea aceasta ar putt) degtepta flare sel-

batice din visuniile lor.
B. MOOR

Zaceam pe pat, abia incepusem sa redobandese

puteri dupa o boala grea. Vine un om la mine
care-mi spune ca fiul meu cel mai mare ar fi
murit in batalie, i aduse cu dinsul o army patatii.
de sangele seu i ultirnul seu adio, care zicea ca
blastemul meu l'ar fi aruncat in batalie moarte
gi'n desperare.
MOOR (intorcenclu-i iute fata).
Totul e descoperit I
B. MOOR

Asculta mai departel Cand auzii vestea, am le-

ginat. Trebue sa me fi crezut-mort, caci and mi-am
venit ear in fire, eram intins in sicriu si invelit
inteun giulgiu ca un mort. Am sgariat la capacul
sicriului. Capacul se deschise gi dinaintea mea sta
fiul meu Franz. Ce ? striga el cu o voce grozava,
vrei sä traegti o etemitate ? gi pe Joe se inchise
capacul sicriului. Tunetul acestor vorbe imi rapise
 302

cunostinta; cand me desteptai din nou, simtii ca

se ridica sicriul si ca-I punea intr'o trasura care
se misch, vre-o jumetate de ore,. Insfirsit se des-
chise, mo aflai la usa acestei bolte, fiul meu era
lange, mine si omul care-mi adusese arma de la
Carol. De zece on i-am imbratosat genunchii, si
m'am rugat si l'am conjurat, piangerile parintelui
sou nu-i strabature pane, la inima. In turn, tica-
losul, tuna vocea sa, destul ai trait! *i am fost
aruncat fara indurare in aceasta bolte, si fiul meu
a incuiat usa dupe, mine.
MOOR

E cu neputinta, cu neputinta! Teinsali.

B. MOOR

Poate ca me'nsel! Asculta mai departe, dar nu

to manie. Aicea zacui douezeci de ore si nimeni
nu gandi la nevoia mea, si niciodata, n'au calcat
picioare omenesti in acest pustiu, cad o zicetoare
veche spune, ca umbrele strabunilor mei se joaca
in aceste ruine cu lanturile lor, si insfirsit auzii
poarta deschizendu-se si omul acesta imi aduse
pane si apa, descopen ca fusesem condemnat
sa mor de foame si ca si-ar risca viata de s'ar afla
,ca -mi aduce mancare. Asa am trait in durere si
miserie o vreme indelungata, dar umezeala necon-
tenita, aerul imputit al noroiului meu, nemarginita
ticalosie facure de-mi perdui puterile, de mi se
usca trupul; de mii de on cerui cu lacrimi moar-
tea de la Dumnezeu, dar se vede ca mosura pe-
depsei mele inca nu e plink on poate mo asteapta
inca vre-o bucurie de m'am putut conserva prin
_astfel de minuni. Dar sufer cu dreptul... Carol, Ca-
rol! si perul lui ince, nu era alb.
 303

MOOR

Destul. Sculati-vd I Inimi de petre, sloiuri de

.ghiata, dormitori trandavi §i nesimtitori? Nu se
-de§teapta nimeni? (Scoate un pistol si sloboade).
HOTII (trezindu-se).
He? Ho la! Hola! Ce este?
MOOR

Istoria asta nu v'a de§teptat din somn ? Somnul

,etern s'ar fi trezit! Priviti incoace, priviti incoace 1
Legile lumii s'au prefacut intr'un joc de noroc,
legamOntul naturei s'a rupt, discordia a reinviat,
fiul §i-a ucis parintele.
HOTII

Ce spun capitanul ?
MOOR

Nu, nu l'a ucis I Cuvdntul ucis e prea dulce, fiul

a torturat, a intepat, a schinjuit, a jupuit pe pa-
rintele sdu de mil de on I Dar aceste vorbe sunt
prea umane... a facut fapte de care s'ar inrosi pe-
catul, de care s'ar ingrozi canibalul, ce n'au putut
inchipul demonii de and eternitatea. Pe insu§i
tatal sdu... 0! priviti, priviti, a le§inat... In bolta
aceasta a aruncat fiul pe parintele umezealb.,
frig, foame, sete... 0 ! priviti, priviti! e insu§ tatal
aneu, o marturisesc.
HOTII (s'apropie cu vuet si inconjurK pe barg.n).
Tatal thu, tatal tdu!
SCHWEIZER (s'apropie cu respect si cade in genunchi).
Tata al capitanului meu! Iii sarut picioarele! Po-
runce§te acestui cutit 1
 304

MOOR

ithsbunare, resbunare tie! b6tran batjocurit, b6tran

profanat! Asa rup de acum inainte legamintele fra-
testi OP rupe haina). Asa blast6m fiecare picatura
de sange fratesc, in fata cerului ! Ascultati-mo, luna.
si stele, asculta-m6 cer funebru care ai privit la
ticaloasa faptit I Ascultd-m6 de troi on grozavule
Dumnezeu, care domnesti colo sus asupra lunei
si r6sbuni si osindesti deasupra stelelor si lumi-
nezi noaptea cu fulgerul teu Aici ingenuchez,
aici ridic cele troi degete in groaza noptii, aici
jur, si natura m13 scuipe afar& din marginile sale ca
o bestie r6utacioasA de-mi voiu sfarama juramontul,
jur sA nu mai salut lumina zilei pans ce sangele
pArintucigasului nu va uda aceastA peatra si se
va evapora spre soare! (Se ridicA).
HOTII
E o les-0, de Belyal ! Spue cineva ca not suntern
niste rei, nu, pe toti dracii! De acestea n'am Mout
not niciodata I
MOOR

Da! pe toate grozavele suspinuri a celor ce au

cazut sub cutitele voastre, cari au perit in flamele
mele, pe cari i-au daramat turnul meu risipindu-se,
nici un gaud de omor sau prAdAciune nu va intra
in peptul meu pans ce hainele voastre nu vor fi
insemnate cu pete rosii ca purpura, de sAngele
blastematului. Asta n'ati visat o niciodata, ca sun-
teti bratele unei maiestati mai inalte ? Nodul in-
curcat al ursitei noastre s'a descalcit astazi! AstAzi
o putere nevezuta ne-a inobilat meseria I Rugati-v6
la cel care a pronuntat asupra voastra aceasta
soarta sublimA, care v'a condus aicea, care v'a.
 305

gasit demni, sa fiti grozavii angeri ai negrei sale

judecati ! Descoperiti-ve capul, cadetd in. pulbere la
genunchi si ridicati-v6 sfintiti! (Ingenunchiaa. toti
holii).
SCHWEIZER

Porunceste capitane, co sa facem ?

MOOR

Ridica-te Schweizer si atinge aceste bucle sacre

(ii duce la tatal s6u si-i dä o bucla de p6r in mana).
Ti-aduci aminte cum ai crapat capul acelui cavaler
boom care-si indreptase arma spre fruntea mea, pe
sand eu eazusem obosit in genunchi? Atunci ti-am
juruit o resplata imp6rateasca ; pana acuma nu
ti-am putut plan. datoria.
SCHWEIZER

Mi-ai jurat in adevOr, dar lasa-m6 sa to numesc

in veci datornicul meu.
MOOR

Nu! Acuma voiu sa-ti platesc ! Schweizer, ca tine

n'a fost onorat inca nici un muritor : resbuna pe
tatal meu! (Schweizer se ridica).
SCHWEIZER

Mare capitane, astazi pentru intaia oars m'ai

facut mandru 1 Porunceste, unde, cum, cand sad. lo-
vesc !
MOOR

Minutele sunt scumpe, trebue sa to grabesti ;

alegeti pe cei mai demni din ceata si du-i In ea-
stelul contelui! Smulge-1 din pat data doarme, on
viseaza in bratele voluptatii! Trage-1 de la masa
46300. Serieri complecte. Vol. V. 20
 306

dad. e beat! Rapqte-1 de la picioarele crucii daca

se inchinal Dar iti spun, to jur, nu mi-1 aduce
mort! Voiu se-i rup carnea §i s'o dau la corbii
flamanzi. Sa nu-i lipsiascA nici un fir de per, sa,
nu i se sgarie pelea, voiu sa-1 am intreg, §i de mi-1
aduci viu, resplata to va fi un milion, it voiu fura
de la un rege cu pericolul vietei mele *i to vei fi
Tiber ca aerul. De mai inteles, sboara!
SCHWEIZER

Destul, capitane, iti jur pe asta mana : ori se vor

intoarce doi, on nici unul! Angeri exterminatori ai
lui Schweizer, veniti ! (Ese cu o parte din holi).
MOOR PIA ceilalli).
Vol impra§tiati-vg in padure, eu reman aici.

(Cortina catle).
 ACTUL V.

SCENA I.
0 sa15. din care se v6d multe apartamente. Noapte.
DANIEL
(intrd cu un Mr= si cu un pachet de haine).
Remai sanatoasa, scumpa cash parinteasca. Am
gustat liniste si multamire in paretii tei, cat traia
inch. reposatul, Dumnezeu sal ierte! Irn vechiu
servitor varsa lacrimi pe oasele tale de mult pu-
trezite. Asta cash, era aclapostul orfanilor si refugiul
celor parasiti, si fiul nu a prefacut-o intr'o visunie
de ucigasi. Remaneti sanatoase, scanduri vechi pe
care de atatea on le-a maturat mana betranului
Daniel. Remai sanatoasa vatra scumpa, betranul
Daniel cu durere se desparte de tine .. Eram asa
tae deprins cu tine... A sa to doar'a inima, betrane
Elieser, dar Dumnezeu se va in dura si me va feri
de cursele gi vicleniile celui reu. Gol am venit, gol
me duc dar cel putin sufletul mi-a scapat. (Vrea
s easI dar intIlneste pe Franz care intrA in hainK de
noapte spgriet).
DANIEL

Ajuta-mg, Doamne ! Stepanul I (Stinge fAnarul).

 308

FRANZ

Tradat! Tradat! Mormintele scuipa spectre. Im-

peratia mortilor dWeptata din somnul de veci, urla
la urechia mea: Uciga§, uciga§! Cine se mi§ca.
acolo?
DANIEL (insp6imantat).
Maica Preacuratal Dumneata, stepane, strigi asa
prin casa si treze§ti pe toti care dorm?
FRANZ
Care dorm? Cine v'a zis sa dormiti? Mergi, ad6
o luminare! (Daniel ese ; intrK un alt servitor). Nime-
sä nu doarm6 Auzi? Toti sa fie treji, inarmati, sä
incarce toate pustele, nu i-ai vezut cum se furipu
colo prin condor?
BERVITORIIL

Pe cine, stepane?
FRANZ

Pe cine, prostule, pe tine? Sec §i rece mentrebi,

pe tine? Nu me apucase ca spasmuri! Pe tine,
mikgarule, pe cine? Stafii §i diavoli! Noaptea-i in-
naintata?
BERVITORIIL

Chiar acum a sunat doue.

FRANZ

Ce, are sb, tie noaptea /Ana la zioa judecatii?

N'ai auzit un vuet, strigat de victorie, tropotul
unor cai ce fug in galop? Unde-i Carol... voiam s'a
zic: Contele?
 - 309 -
BERVITORIJL

Nu §tiu, stepane.
FRANZ

Nu §tii ? Si to faci parte din complot? Am !Bd.-0

smulg inima din coaste de-mi vei mai zice nu
etiu!" Mergi, chiama. preotul.
SERVITORTIL

Stepan° !
FRANZ

Murmuri? Stai pe ganduri? (Servitorul ese). Ce ?

vi calicii s'au resvratit incontra mea? Cerul,iadul,
toti resculati incontra mea?
DANIEL (intrit cu luminare).
Stepane...
FRANZ
Nu, nu tremur ! Era numai un vis. Mortii ince,
nu inviaza, cine spune ca tremur §i ce, me 'ngal-
bonen? Mi3 simt a§a de u§or, ma de bine...
DANIEL

Ee.ti galben ca ceara, glasul iti este amortit §i

tremura.
FRANZ

Am friguri, spune preotului cand va veni ca am

friguri, spune preotului c'oiu pune mane s'a'mi lee
sange.
DANIEL

Nu vrei sa-ti dau cate-va picaturi de eter pe

zahar?
 - 310 -
FRANZ

Da-mi eter pe zahar! Preotul n'a sa, vie asa de

iute. Glasul imi este amortit si tremur, da-mi eter
pe zahar!
DANIEL

Da-mi cheile s'aduc picaturile de jos din bufet.

FRANZ

Nu, nu, nu! Stai, o sa mergem impreuna. Vezi,

ca, nu pot sa fiu singur! S'ar putea sa,... vezi in ce
stare... 0, le§in... de reman singur I Mi-a trece,
rem !

DANIEL

0! esti foarte bolnay.

FRANZ

Fireste, eats tot. Boalele turbura creerii si ne

fac de avem visuri desantate si nebune, visurile
nu inseamna nimic, asa-i, Daniel? Visurile vin din
pantece si visurile nu inseamna, nimic. In aceasta.
noapte am avut un vis ciudat (1e0n6).
DANIEL

Maica Preacurata, ce este? Gheorghe ! Conrad!

Bastian ! Martin! Vinoti in fire. (II scuturK). Sfanta,
Marie, Magdalina si Iosif! Dar fii cu minte! au sa
zica ca eu to -am ucis. Doamne, indura-te de mine!
FRANZ (turburat).
Fugi... fugi ! Ce m6 scuturi asa, schelet infrico-
sat? Mond inca, nu invie.
 311

DANIEL
Doamne Isuse I A. nebunit!
FRANZ (sculandu-se obosit).
Unde sunt ? Tu esti, Daniel ? Ce-am spus? Nu
lua sama, on ce-am spus, nu crede; vino, ajutA.-me
sa, me scol! Era o ameteala... pentruca... pentruca
mi-am spariet somnul.
DANIEL

Cand ar fi macar Ion aici! SA chem ajutor, sa

trimit dupa doftori!
FRANZ

Stai! Sezi ici langA mine pe canapea, bine! Ta

esti 0111 cu minte si om bun, asculta!
DANIEL

Nu acum, alts, data ! Vino sa te culc, iti trebue

repaos.
FRANZ

Nu, te rog, ascultA, si rizi bine de mine! Vezi,

imi parea ca me sculasem de la o mass domneasca
si inima-mi era vesela si me intinsesem ametit in
gradinA pe earba, verde, dar deodata era pe la
meazAzi deodata, dar iti spun, rizi bine de mine...
DANIEL
Deodata?
FRANZ

DeodatA un trasnet grozav me desteptA, din a--

meteala, me ridic tremurand si imi pare a ved
tot oizontul luminandu-se de o flacara rosie; muntii,
orasele si padurile se topiau cum se topeste ceara
la foc si un orcan vijiitor matura inaintea sa, marea,
 ;12 -
cerul si pamentul; atunci se aufr un tunet ca din-
tr'un bucium de aratna: Pamente, scoate-ti mortii,
scoate-ti mortii, mare ! si campiile goale incepure
a se despica si a arunca titve, si coaste si falci si
oase care se intruniau si formau trupuri ornenesti
si alergau si se inmultiau ca valurile marii la o
furtuna. Atunci me uitai in sus si eate me aflam
la poalele muntelui Sinai si multimea se afla pe
deasupra mea si sub mine, si sus pe culmea mun-
telui pe trei scaune scanteitoare erau trei oameni
de ochii carora fugiau toate creaturele.
DANIEL

Asta-i icoana judecatei de pe urine.

FRANZ

Asa-i ca's nebunii? Atunci se ridica, unul stralu-

citor ca stelele noptii care tinea in mana o veriga,
de fer, el tinea veriga intro resarit si apus si zicea :
In veci sfant, drept, neschimbat 1 Este numai un
adever, este numai o virtute ! Vai, vai! vermelui
care se indoestel Atunci inainta altul care tinea
in mana o oglinda lucitoare; tinea oglinda intro
apus si resarit si zicea: aceasta oglinda e adeverul,
prefacers si fatarnicie nu sunt. .Atunci m'am spa-
riot eu si toata multimea, caci vedeam chipuri de
serpi si de tigri §1 de leoparzi reflectandu-se in
grozava oglinda. Atunci se arata un al treilea care
tinea in mana o cumpena de arama ; tinea cum-
pena intro apus si resarit si zicea : veniti, veniti
fii ai lui Adam, "eu mesor gandurile in cumpena
maniei si faptele cu greutatea urgiei mele...
DANIEL
Doamne, indura-te de mine pecatosul!
 313

nun
Toti se facuse albi ca omOtul, asteptarea strin-
gea toate inimele. Atunci mi se Orli ea and in-
naintea tuturora numele meu resunand in stancele
muntelui si mkluva oaselor mole se sleia si dintii
in gura imi clantaniau. Cump Ona incepu a se misca,
stancele a tuna §1 orele treceau una dupa alta in
partea stinga a cumpenii si fiecare arunca in ea
tin pecat de moarte...
DANIEL

0! Dumnezeu sa to erte!
FRAN Z

Nu mo erta! Cumpena stinga, cresou mare ca

un munte, dar oealalta, plina de sangele mantuirii
o tinea inca, sus in aer; la urma, se ivi un bOtran,
greu incujbat de chinuri si cu bratul ros de foame,
toti ochii se departare cu groaza de la dinsul; eu
fl cunosteam, el insa lua o bucla din pkul son ar-
gintiu, o arunca in cumpena pecatelor si aceasta
se cobori adanc, in fundul abisului, ear cealalta a
mantuirii se ridica, in sus. Atunci auzii o voce din
pantecele stancelor: ertare, ertare tuturor pOcato-
silor panaentului §i ai abisului! Numai to singur
esti osindit! (adancl acere). Ei bine, deco nu rizi ?
DANIEL

Pot sa, rid, cand mi se increteste pelea de groaza ?

Visurile yin de la Dumnezeu.
FRANZ

Fi, fi! Asta n'o spune! Zi-mi nebun, un nebun

prost si limbut! Te rog, drags Daniel, rizi, rizi
bine!
 - 314 -
DANIEL

Visurile vin de la Dumnezeu. M'oiu ruga la el

ca sa, te erte.
FRANZ

Minti, iti zic, hai, du-te. fugi, sai, vezi dece nu

vine preotul, zii sA se grabiasca ; dar iti zic ca
minti!
DANIEL

Dumnezeu sA te erte! (ese).

FRANZ (singur).
Intelepciune a prostimii! fricA a prostimii! incA
nu se stie de trecutul nu e trecut sau de gaseste
vre un ochiu cercetator colo deasupra stelelor...
hm, hm ! Cine mi-a insuflat acest gand? Este colo
deasupra stelelor unul care resbun'a?... Nu, nu!
Da, da! grozav suer& in mine: Este colo deasupra
stelelor unul care judecA? SA me art chiar in
astA noapte inaintea inaltului resbunator ? Zic, nu!
Subterfugiu miserabil indAntul caruia vrea sä se
ascunda miselia ta; colo sus deasupra stelelor e
desert, pustiu, surd... dar dacA tot ar fi ceva? Nu,
nu e nimic. Vreau sA nu fie nimic ! Dar data tot
ar fi ? Vai tie dad. pecatele ti-au fost numerate,
si ai sA dai soma de ele chiar in astA noapte!
Dece me petrunde un fior pAnA la oase? SA mor!
Dece acest cuvent me ingrozeste ma? SA dau sama
resbunatorului de deasupra, stelelor si dad. e drept,
orfanii si veduvele, asupritii si schinjuitii se vor
plange lui, si dacA e drept, si me va, intreba dece
au suferit ei, dece am triumfat eu de dinsii ?.,.
(Pastorul Moser intrt).
 315

MOSER

M'ai chemat, domnule conte? Mh mir, intaia earl

in viata mea I Ai de gaud sa-ti bati joc de religie
on ai inceput sa tremuri inaintea ei?
FRANZ

Sa-mi bat joc, on sa tremur, dupa cum vol res-

punde. Asculta,, Moser, vreau sa-ti arat ca esti un
nebun sau ca-ti bati joc de lume; sa-mi respunzi,
auzi, sa-mi respunzi pe viata ta!
MOSER

Tu chemi inaintea tribunalului tgu pe unul mai

inalt, acela iti va respunde odata.
FRANZ

Acuma voiu s'o stiu, acuma, in momentul acesta,

ca sa, nu comit si eu gogoma.nia de a me adresa
la idolul prostimii cand voiu fi sub sarcinele ne-
voei. De multe on ti-am spus rizend, cand eram
ametit de vin: nu este un Dumnezeu!" Acuma
iti vorbesc serios, si-ti zic : nu este un Dumnezeu!"
Combate-mh cu toate armele ce ai in puterea ta,
dar eu le voiu obori cu un suflu din gura mea.
MOSER

De ai putea sa obori tot asa de lesne trasnetul

care va cadea cu o greutate de 10,000 de cantare
pe trufasul thu suflet! Acest Dumnezeu a totstiu-
torul, pe care to smintitule si Thule voesti a-I nimici
in mijlocul creatiunii lui, n'are nevoe sa, se justi-
fice prin gura pulberii. El e tot asa de mare in
iraniile tale ca si intr'un surfs al virtutii invin-
ghtoare.
 - 316 -
FRANZ

Minunat popo, asa imi placi !

MOSER

Eu infatosez aici pe un stepan mai mare si vor-

besc cu un venue ca si mine, si caruia nu cat sa,i
plat. Ar trebul in adever, se, pot face minuni dace.
ar fi se, smulg din inderelnica ta reutate mexturi-
sirea... Dar dace, convingerea ta e atat de nestra-
mutate dece m'ai chemat la mezal noptii ?
FRANZ

Pentru ca-mi e urit si n'am gust se, jot sah.

Voiu se, me distrag, muscandu-me c'un pope. Cu
groazA desarta nu me fad se-mi clatine curajul,
Stiu foarte bine ce, cel caruia nu i-a mers bine in
aceasta fume, spereaze, in eternitate ; dar cumplit
se amageste. Totdeauna am cetit ca fiinta noastra
nu-i alta nimic cleat circularea sangelui, si ca, Cu
ultima picaturA de safige, se scurge si spirit si trup.
Spiritul impartaseste tote slabiciunile trupului;
dece n'ar inceta si el cu desfiintarea lui, dece nu
s'ar preface in aburi, cant' trupul putrezeste? Intre
in creerii tee o picatura de ape., si viata ta face o
pause, subita. Te vei afla pontru un moment in
neexistentk si dace, intreruperea se prelungeste,
ea va aduce moartea. Simtirea nu e decat vibra-
thinea unor corzi si un clavir stricat nu mai de,
nici un sunet. Dace, pun se, dexame toate sapte ca-
stelele mele, dace. sMilm aste, statue, de Venere,
simetria si frumusetea for nu mai lase, nici o urine,
de fiintA; vezi, asa e si cu sufletul nostru eel ne-
muritor.
 317

MOSES

Aceasta e filosofia desperarii voastre. Ear insas

inima voastra, care in vremoa acestor demonstrari
vO bate cu frica si cu spaima, vb desminteste. Si-
stemele voastre aunt mreje de painjen, ce se pot
rupe cu un singur cuvent: ,,trebue sa mori", nu
cer decal o singura proba: dad, in momentul mortii
nu-ti vei schimba ideile, dad, principiele nu te vor
parasi nici in acel moment, atunci to ai castigat.
Ear de te apnea, in momentul mortii un singur fior,
vai, vai! V'ati insalat!
FRANZ (turburat).
Daca mb apuca in momentul mortii un fior?
MOSES

Am cunoscut mai multi miserabili, cari 'Ana

atunci isi bateau jot de adever; insa in momentul
mortii sboara orice amagire. Voiu sta la patul teu
cand vei muri, doresc din inima sa ved cum se
duce un tiran, voiu fi feta Simi voiu pironi ochii
pe ai toi cand medical iti va apuca mana rece hi
umeda si abia, abia va gasi pulsul ce se perde
si va ridica ochii si ti va spune incretind grozav
sprincenele: ajutorul omenesc nu mai poate ni-
mica!" Ia bine sama, o! ia, bine sama, O. nu sa-
meni cu Ricard si cu Neron.
FRANZ

Nu, nu!
MOSER.

Atunci in be de nu! glasul t6u tremurand va

urla dal un tribunal interior, ce nu vet mai putea
corupe cu subtilitatile septicismului, se va destepta
 - 318 -
in tine si to va judeca. Dar va fi o desteptare ca
aceea a unui ingropat de viu in pantecele tintiri-
mului: va fi o mustrare ca a sinucigasului cand
sta. dat lovirea de moarte si se caeste: va fi un
fulger care va inflacara noaptea vietei tale, va fi
o singura ochire si data si in acel moment vei fi
statornic, atunci... atunci ai castigat.
FRANZ (primblandu-se turburat prin cas().

Dardaituri de pops, dardaituri de pops!

MOSER

Atunci pentru intaia oars spada eternitatii ye

va strapunge sufletul, si atunci pentru intaia oars,
va fi prea tarziu. Dumnezeu" .clesteapta o alts idee
grozava, ideea judecator". Vezi, Moor, viata a mii
de oameni se afla in manila tale si din acea mie
ai nenorocit noue sute nouezeci si noue. Iti lip-
seste numai o Roma, ca sa fii un Neron, iti lip-
seste numai un Peru ca sa fii un Pizarro. Iti in-
chipuesti poate ca Dumnezeu ingadue ca un singur
om sa domniasca cu turbare in universal sea si
sa restoarne toate cele dupa placul sea? Iti inchi-
puesti poate ca acei noue sute nouezeci si noue
traesc numai pentru a fi chinuiti de tine, pentru
a servi de papusa la diabolical thu jot? 01 nu
credo! El iti va care sama de fiecare minut de cxi-
stenta ce le-ai omorit, de fiecare bucurie ce le-ai
otravit, de fiecare perfectie de care i-ai lipsit, si
data atunci vei putea respunde, to ai castigat!
FRANZ

Destul, nici o vorba mai malt! Iti inchipuesti ca

me voiu face servul negrelor tale fantasii ?
 319

MOSER

Gande§te ca ursita oamenilor se mantine intr'un

grozav echilibru. Cand cumpena in aceasta viata
se pleaca ea se va ridica in cealalra, and se ri-
dica, intr'aceasta, ea se va cobori dincolo. Dar a-
ceea ce a fost aicea suferinta trecotoare, devine
acolo un triumf etern ; aceea ce a fost aici triumf
marginit, devine dincolo desperare eterna, nesfir§ita.
FRANZ (aruncandu-se spre dinsul cu turbare).
TrAsnetul sa-ti astupe blastemata ta gura, min-
cinos ce e§ti Am s6.-ti rup limba ta veninoasa!
MOSER

Ma de iute simti greutatea adeOrrtlui? Inca

n'am vorbit de dovezi. Lasa-m6 sa-ti vorbesc de ele.
FRANZ

Taci, du-te la dracu cu dovezile tale! Iti spun ca

sufletul se nimicqte §i nu vreau sa-mi mai res-
punzi.
MOSER

Aceasta o cer, gemOnd, spiritele infernului, dar

c el din cer clatina din cap. Crezi to ca vei scapa
de bratul resplatitorului in imOratia de§arta a
noianului, in care vrei sa to afunzi? De intri in
cer, el e acolo, de to cobori in iad, el eat* e a
colo §i de a spune noptii : invele*te-m6, si intu-
nerecului: ascunde-me, intunericul va luci impre-
jurul ttM si miezul noptii va lumina imprejurul con-
demnatului, dar insu§ sufletul t6u nemuritor se
rescoala incontra acestui cuve.it profan §1 invinge
oarba idee.
 320 -

FRANZ
Dar nu voiu sa fiu nemuritor, fie nemuritor cine
va vol, putin imi pass. Voiu sag silesc sa mg ni-
miciasca, fi voiu intarta mania inteatata, hick
mania ]ui in6 va nimici. Spune-mi, care e pecatul
cel mai grozav si care atita mai mult urgia lui ?
MOSER
Cunosc done plicate, dar acestea nu se comit de
oameni si oamenii nici nu gandesc la ele.
FRANZ
Acestea sunt?...
MOSER (cu gravitate).
Parintucidere, se chiama unul, celalalt fratuci-
dere. Dece to ingalbenesti?
FRANZ
Ce, mosnege ? Stai in relatii cu cerul on cu
iadul ? Cine ti-a spus aceasta ?
MOSER

Vai, de cel care le poarta pe amOndoue pe inima.

Mai bine ar fi sa nu sa ti nascut! Dar linisteste-te !
Nu mai ai nici tara, nici frate.
FRANZ
Ha! Ce, nu cunosti nici un peat mai mare ?
Gandeste bine. Moartea, cerul, eternitatea, osinda
pluteste in jurui cuvOntului ce vei rosti. Nu cunosti
nici unul mai mare ?
MOSER
Niciunul.
 - 321 -
FRANZ (chzend pe un scaun).
Peire! Peire!
MOSER

Bucura-te, bucura-te! Fii fericit! Cu toate chinu-

rile tale esti inch un anger pe Tanga un parintu-
cigas. Blastemul ce to va lovi e, pe langa cel ce
va lovi pe acesta, un cantec de dragoste,r6splatirea...
FRANZ (treshrind).
Luate-ar toti dracii, buhna ce esti! Cine ti-a spus
sa vii? Esi, iti zic, on to strapung!
MOSER

Cum de inspaimenta atata niste dardaituri de

pops pe un filosof ca tine? Dece nu le obori cu
un suflu din gura to ? (Ese).
FRANZ
(se arunca intr'un plc si se sbuciuma in desperare.
TIcere adancA).
tin servitor (tiara in grabg).

SERITITORIIL

Amalia a fugit, contele s'a facut nevezut.

DANIEL (intrt inspdimantat).
Domnule conte, o trupa, de calareti se coboara
in galop de pe costis, strigand cu totii: Ucideti!
Ucideti! Tot satul e in alarma!
FRANZ

Mergi, pune sa traga, clopotele, sa mearga toti

la biserica, cu totii s6 ingenuncheze, sa se roage
46300. Scrieri co»zplecte. rill. V. 21
 322

pentru mine, sä se elibereze toti inchisii... Voiu

sa dau indoit si introit 8eithanilor ceea ce le-am
luat... voiu... dar du-te astazi, chiama pe duhovnic
sa mg binecuvinteze si sa, me mantue de pecate...
Tot inca nu esti dus? (Se aude in deplirtare vuet).
DANIEL
Dumnezeu sa-mi erte pecatele ! Cum s'o mai po-
trivesc si asta ? Dumneata totdeauna tiai batut
joc de rugaciuni, de cate on mi-ai aruncat biblia
in cap, cand mg gasiai inchinandu-me !
FRANZ
Taci, s'a trecut... Moartea ! Vezi, Moartea! Acum
e prea tarziu! (S'aude afar vocea lui Schweizer). In-
china-te, inchina-te !
DANIEL

Nu ti-am spus-o totdeauna, ai despretuit inchi-

naciunile, dar ia sama, ia sama, cand da nevoia
peste om, cand iti ajunge apa pan& in gat, dai
toate averile lumii pentru un suspin crestinesc...
Vezi? me ocariai si acuma.. vezi?
FRANZ (i1 inbrNtopz6 cu foc).
Iarta-me iubite, scumpule, iubite Daniel! Iar-
ta-me, te voiu imbraca de In cap la picioare, in-
china -to, am sa to insor, am sa te... da inchina-te
azi, to conjur in genunchi, to conjur in numele dra-
cului, inchina-te !... (afar, tumult, strigg.te gi vuete).
SCHWEIZER (afar.).
Ucideti, dati navala 1 Ved lumina, acolo trebue
sa fie.
 - 323 -
FRANZ (in genunchi).
Asculta-mi rugaciunea, Dumnezeule ceresc ! E
cea intaia oara §i nu mi se va mai intimpla
asculta-me, Dumnezeule ceresc!
DANIEL

Sfinte Doamne! Ce faceti ? Rugaciunea voastra e

o hula (intra poporul).
FOPORTIL

Talhari! Uciga§i! Cine vueste asa la miezul noptii?

SCHWEIZER (tot afara).
Respingeti-i, camarazi... e dracul care a venit sa
ye lee stepanul. Unde e Schwarz cu ceata lui? In-
eunjura castelul, Grimm, dati asalt la ziduri !
GRIMM (a fara).

Ada torch aprinse ; on not tie vom sui, on el se

va cobori, am sa arunc foc in apartamentele lui !
FRANZ (inchinandu-se).
N am fost un ucigas de rind, Doamne, nu m'am
multamit cu nimicuri, Doamne!
DANIEL

Indura-te, Dumnezeule ! Si rugaciunele lui sunt

pecate. (Se arunca torcii aprinse in casa, giamurile se
sfarma, castelul arde).
FRANZ

Nu pot sa me inchin, cole, cole! (lovindu-se pe

pept si pe frunte). Tot e desert, tot sec! (se scoala.).
Nu, nu voiu sa me inchin, cerul sa nu se bucure
de asta invingere, iadul sa, nu me is in ris!
 - - 324

DANIEL

Maid, Preacurata! Sariti, ajutati! Tot castelul

arde I
FRANZ

Na, ia-mi spada jute! Vira-mio pe dinapoi in

pantece ca sa, nu vie ticiilosii sã-si bat6, joe di3
mine (focul se Igteste).
DANIEL

Feriasca-me Dumnezeu! nu voiu s6, trimit pe

nimeni prea de vreme in raiu, cu atat mai putin
in... (fuge).
FRANZ
(uitandu-se cu ochi marl dupd el, paush.).
In Iad ai vrut sa spui! Inteadever, miros asa
ceva (turbat). Sunt acestea tipetele voastre, v8 and
pe voi suerand, serpi ai infernului? Se apropie....
impresoara usa... Dece ml3 apucb, fiori cand me uit
la virful spadei? Usa crapA, cade... nu... e scApare...
Ha! atunci indurate to de mine! (Scoate lantul de
our de la palitrie si se sugrurnii).
(Schweizer, intrI cu ceata lui).
SCHWEIZER

Canalie, unde esti ? I-ati vezut cum au fugit?

Ce, n'are nici un prieten ? Unde s'aascuns bestia
GRIMM (impiedecandu-se de ca'lavru).
Stati! Ce e aice? Aduceti lumina!
SCHWARZ

Ne-a prevenit. armele in teach, eat5.-1

crapat ca un motan!
 325

SCHWEIZER

Mort! Ce? Mort! Mort fara mine? Minciuni! Sa

vedeti cum are sä se ridice de jute! (scuturandu-l).
He! Tu! mai aj un tats de ucis!
GRIMM

Nu to mai osteni, e mort ca toti mortii.

SCHWEIZER (deOrtendu-se).
Da, nu se bucurti, deci e mort ca toti mortii.
Duceti-v6 de spuneti capitanului ca e mort ca toti
moot?, pe mine nu me mai vede (se impusa).

SCENA II.
Decorul e cel de la ultima scera a actului IV.
Betranul Moor kzend pe o peatrt). Hotul Moor (in
fata sa). Hotii (se primblK prin p6clure).
HOWL MOOR

Nu vine inca (loveste cu pumnarul intr'o piatra de

1

es scantei).
BtTRINIIL MOOR
Pedeapsa lui fie ertare, resbunarea mea indoita,
dragoste.
MOOR

Nu, pe turbatul meu suflet, a3ta nu va fi! Nu

voiu, el trebue sa treaca in imparatia eternitAtii im-
povarat de sarcina, crimei sale! Pentru ce alta Pae
ucide?
B, MOOR

0, copilul meu!
 326

Cum, it plangi? cdnd vezi... acest turn?

B. MOOR

Indurare! 0, indurare I (impreunitndu-i manele in

desperare). Acum, acum judeca pe copilul meu!
MOOR (spAriet).
Pe care copil?
B. MOOR

Ha! Ce intrebare e asta?

MOOR

Nimic 1 Nimic !
B. MOOR

Venit-ai sa-ti bati joc de ticalo§ia mea ?

MOOR

Con§tiinta tradatoare! Nu baga seam& la vor-

bele male 1
B. MOOR
Dar am chinuit un fiu, si un fiu trebuia sä mt5
chinuiasca, acesta e degetul lui Dumnezeu. 0!
Carol, Carol! dad: plute§ti imprejurul meu imbra-
cat in hainele each, iarta-m23 ! iarta-me I

MOOR (iute).
Te luta (oprindu-se). Dad, merita sa-ti fie fiu,
trebue s& to erte.
B. MOOR

Ha! Era prea sublim pentru mine, dar mg voiu

duce la el, ii voiu descrie lacrimele male, noptile
mole W& somn, grozavele mole visuri, ii voiu im
 327 -

bratosa genunchile, §i-i voiu spuno : am pt catuit

impotriva cerului si impotriva ta. Nu sunt vrednic
sa mg numesti tata.
MOOR (foarte tnicat).
Iti era drag, cel intaiu fiu ?
B. MOOR

Tu o stiff, Cerule 1 Dece am lasat at me ama-

giasca vicleniile unui fiu rki ? Din toti parintii de
pe pament cram eu eel mai fericit. Imprejurul men
imi infloriau copii plini de speranta. Insa tit cias
nefericit ! spiritul viclean intra in inima fiului mou
cel de-al doilea, m'am incredintat sarpelui si am
perdut pe amOndoi copiii (i0 acopere fata).
MOOR (depiirtandu-se)

Perdut pentru eternitate 1

B. MOOR

0 1 acum simtesc ce-mi zicea Amalia, spiritul r6s-

bunarii vorbia din gura ei. Ai sa-ti intinzi bratele
in zadar catra, fiul triu, in zadar vei spera sa stringi
mana calda a lui Carol, care nu va mai sta la
patul thm.
(Moor Yi intinde tam intorcend capul).

B. MOOR

0, de-ar fi asta mana a lui Carol! Dar el zace

departe intr'un strimt local, doarme somnul eter-
nitatii, nu mai aude glasul miseriei mele, vai mie 1
Sa mor in bratele unui strain, sa nu mai am copil,
sa nu mai am copil ca sa-mi inchida ochii1...
 - 328 --

MOOR (in cea mai mare mi$care).

Acuma... acuma... (cdtrK 110) Lasati-me! i ea
toate acestea, pot eu sa-i dau fiul inapoi? Tot nu
pot sa-i dau fiul inapoi 1 Nu, nu vreu 1
B. MOOR

Prietene. ce-ai soptit acolo?

MOOR

Fiul tell... da, betrane (cu glas tremurAtor) fiul tau

e perdut pentru eternitate.
B. MOOR

Pentru eternitate ?
MOOR (privind la cer cu cea mai mare turburare).
0, numai asta data! nu me lasa sa-mi slabiasca
sufletul, data asta numai Iasi -mi puterile.
B. MOOR

Zici, pentru eternitate ?

MOOR

Nu me mai intreba! Am zis pentru eternitate.

B, MOOR

Straine, straine! Dece m'ai scos din turn ?

MOOR

Cum? Daca as fura acum binecuventarea sa, daca

as fura-o ca un taihar si as fugi cu aceasta prada
dumnezeeasca ? Binecuventarea parinteasca, se
spune, nu se perde niciodata.
 - 329 -
B. MOOR

Si fiul meu Franz e perdut ?

MOOR (puindu.se in genttnchi inaintea mai).
Eu am sfararnat zevoarele inchisorii tale, da-mi
binecuventarea ta !
B. MOOR (cu durere).
0, dece ai trebuit sa perzi pe fiu, tu care ai
mantuit pe parinte ? Vezi, indurarea dumnezeeasca
nu se osteneete. ei noi, bieti vermi ticalosi, murim
cu mania in suflet (puind mans pe capul hotului Moor).
Fii atat de fericit pre cat ai fost de indurator!
MOOR (ridicandu-se foarte mi$cat).
0, unde e barbatia mea? Nervile imi slabesc,
pumnarul imi cads din mini.
B. MOOR

Cat e de frumos eand fratii traesc in unire ! E

ca §i roua ce cade din Hermon pe muntele Sio-
nului. Invata a merita asta desfatare, tinere, ei
angerii cerului se vor bucura de gloria ta. Intelep-
eiunea ta fie intelepeiunea perului carunt, dar inima
ta fie inima copilariei nevinovate !
MOOR

Da,-mi o pregustare a acestei desfatari. Saruta-me,

-clumnezeesoule betran !

B. MOOR

Gandeete, ca aceasta e sarutarea unui parinte, §i

eu voiu gandi ea sarut pe fiul meu, ¢i tu poti
plange ?
 - 330 -
MOOS

Am gandit ca era sarutarea unui parinte! Vai mie

de l'ar aduce acuma ! (TovarKsii lui Schwarz intr'd in
ctimplitK tKcere cu capetele plecate si fetele acoperite).
MOOR

Cerule ! (DK Inapoi inspKimantat si caua sl se as-

cunclA. Ei tree pe langX dlnsul; el se uitN. intro parte.
PausK.. Hotii se opresc).

GRIMM (cu o voce slab?().

Capitane ! (Ho n1 Moor nu rKspunde si di inapoi)
SCHWARZ

Scumpule capitan ! (Moor se depArteaza si mai tare).

GRIMM

Suntem nevinovati, capitane!

MOOR (fart a se uita la ei).
Cine sunteti voi ?
GRIMM

Nu to uiti la noi ? Suntem credinbiosii

MOOR

Vai voile de miati fost credinciosi!

GRIMM

Iti aducem cel de pe urma remas bun de la

servul tiki Schweizer nu se mai intoarce servul
tbu Schweizer.
MOOR (tresKrind).
Asa dar nu l'ati gasit ?
 331

SCHWARZ

Mort l'am gasit.

MOOR (sarind de bucurie).
Iti multamesc, Carmuitor al lumii !... Imbrat4-
§ati-me, copii mei! Deacum parola noastra fie in-
durare, §i asta s'a trecut, totul s'a trecut!
Alfi hofi, Amalia (intrl).
HOTII
Heisa! Heisa! o pradk o prada minunata!
AMALIA (cu p&ul despletit).
Imi spun ca mortii au inviat la glasul seu,
unchiul meu traWe... in padurea asta... unde e?
Carol! Unchiul! Ha! (s'arunca spre baran).
B. MOOR

Amalia! Fiica meal Amalia! (o strange in brate).

MOOR (dand inapoi).
Cine min adus acest chip inaintea ochilor?
AMALIA
(se desface de b6tran, se ariinclt spre Carol Moor $i -1
imbratosazg. incantata).
Il am, o cerule, it am!
MOOR (desfacandu-se, c6tra hoti).
Aidem sa plecam I Duhul iadului nea tradat!
AMALIA

Sotul meu, aiurezi, hal de desfatare! dar dece

aunt gi eu atat de nesimtltoare, atat de rece in
virtejul desfatarii?
 332

B. MOOR

Sotul t6u, fata mea, sotul tt!iu ?

AMALIA

Etern al meu, eu etern a lui ! 0, puterilor di-

vine, scapati-me de aceastii, desfatare ca 0, nu mi!)
oboare sub povara ei !
MOOR

Smulgeti-o de la gatul meu! Ucideti-o, ucideti-1!

Ucideti-me pe mine, pe voi, pe toti! Peara intreaga
lumea! (vrea se. fug1).
AMALIA

Incotro? Ce ? Amor ! Eternitate! Desfatare ne-

sfir§ita si to fugi !
MOOR

Fugi, fugi cea mai neferice dintre mirese, vezi

singura, intreab6, singura! Asculta! 0, cel mai ne-
ferice dintre pkinti ! Lasa-me sa fug pentru tot-
deauna I
AMALIA

Ajutati-me! Ajutati-me! Ochii mi se intuneck..

fuge ?
MOOR

Prea tarziu! In zadar ! Blast6mul teu, tats! Nu

mi!) mai intreba nimica! Sunt... blastemat de tine
credeam ca, m'ai blast6mat! Cine m'a indemnat
s5, yin aicea! (inainand spre hoti cu spada goalit). Care
dintre voi m'a indemnat st vin aicea? Voi, crea-
turele iadului! Mori deci, Amalie 1 Mori, tata! Mori
prin mine pentru a treia oars! Ace§tia, mantuitorii
 333

tai, sunt hoti §i ucigagil Carol al ti u e capitanul

lor! (Iihtranul Moor iii d t sfirsitul).
AMALIA
(stit mutt si impetrita ca o statuh. In toath ceata dom-
neste o thcere grozavh).
MOOR (lovindu se de un stejar).
Suffetul celor ce am zugrumat in ratacii ea amo-
rului, celor ce am zdrobit in somn, celor... hu! hut
Auziti cum sbucnegte prafaria asupra capului bol-
navilor ? Vedeti cum flacarile inadug6, leaganul prun-
cilor ? Aceste sunt Mobile mele de cununie, aceasta
e musica de nunta, o, el nu uita, el §tie potrivi,
deaceea, departe de mine placerile amorului! Pen-
tru mine amorul e tortura! asta o reSplatirea!
AMALIA

Adeverat, o, Dumnezeule ceresc, adeverat! Ce

am facut eu, miel nevinovatl Am iubit pe acesta t.
MOOR

Asta e mai mult deck poate suferi un om. Am

auzit moartea, guerand imprejurul meu prin mii
do tevi gi n'am dat un pas inapoi gi acum sa tre-
mur ca o muere ? Sa tremur inaintea unei mueri ?
Nu! 0 =lore nu-mi va blatina barbktia ! Sange t
Sange! Asta e numai o impresiune femeiasca, voiu
sa beu sange si va trece (vrea sd fugh).
AMALIA (chzendu.i in brace).
Ucigagule! Demone! nu pot sa m6 las de tine,
o! angerul mou.
MOOR (impingend-o intr'o parte).
Mergi, garpe fatarnic, vrei sa-ti bati joc de un
 334

turbat? dar eu nu m6 plec sub tiranica mea ur-

sit& ce, plangi? 0, voi stelelor r6uvoitoare! se
face ca plange, ca Si cand ar putea plange cineva
pentru mine! (Amalia it imbratosaza). Ha, ce e asta?
Nu mg scuipa,, nu m6 respinge... Amalia, uitatai?
tii pe tine imbratosezi, Amalia?
AMALIA

Unicul, iubitul meu!

MOOR (in extaz de bucurie).
1\f6 iarta, m6 iubeste! Sunt curat ca aerul ce-
rului, m6 iubeste? cu lacrimi iti multamesc, in-
duratorule cerescl (cade in genunchi si plange). Pacea
sufletulni meu a revenit, chinul s'a alinat, iadul
nu mai este... Vedeti, o! vedeti, angerii lutninei
plang in bratele demonilor indenotatid. (ridicandu-se,
catra hoti). Plangeti si you Plangeti, plangeti! sun-
teti atat de fericiti... 0, Amalia 1 Amalia 1 Amalia I
(se perde intr'o muta imbratosare).
UN HOT (inaintand cu manic).
Stai, tradatorule! Smulge-te din aceste brats,
on tioiu spune o vorba de tior tiui urechile si
ti-or clantani dintii de groaza! (Ii desparte cu taisul
spadei).
UN HOT )32TRAN
Gandeste la codrii Boemiei! Auzi? Te sparii?
Iti spun Eta gandesti la codrii Boemiei! Necredin-
ciosule, unde-ti sunt juramintele? Uitat-ai atat de
degraba ranile noastre? Cand not ne puneam no
rocul, onoarea si viata in jot pentru tine, eand
stateam imprejurul t6u ca niste ziduri si primiam
ca niste scuturi loviturile ce erau indreptate spre
 335

viata ta, n'ai ridicat atunci mana si ai facut un

juram'ent de fer, ea nu ne vei lasa niciodata, pe
noi care niciodata nu to -am lasat? Om fait onoare
si credinta vrei sa ne vinzi pentruca plange o
muere?
AL TREILEA HOT
Rusine de sperjurul Um! Umbra jertfitului Roller,
pe care l'ai chemat sä fie martur, se va inrosl
de miselia ta si va es). inarmat din imp6ratia
mortilor sa to pedepsiasca.
HOTLI (rupandu-0 hainele).
Priveste ici l Cunosti aceste rani! Esti al nostril!
Team cumptVat cu sangele din inima, esti at no-
stru chiar de ar fi sa, se lupte pentru tine Arhan-
ghelul Mihail cu Molob ! Mars, cu noi! Jertfd pen-
tru jertfei ! Amalia pentru bandci!
MOOR (lasand rnanile Amahei).

S'a sfirsit! Voiam sa me intorc si sa mg duc In

tatal meu, dar cel de sus a spus sa nu me due
(rece). Nebun ce sunt, dece am avut asta vointa?
Un mare Ocatos se mai poste intoarce? Un mare
p6catos nu se mai poste intoarce, asta trebuia s'o
stiu. Fii linistita, to rog, fii linistita! asa si trebue
sä fie; cand el m6 cauta, eu nu-1 voiam, acuma
cand it caut, eu, el nu vrea ; nimic nu e mai drept!
Nu intoarce asa ochii, el nu are nevoe de mine.
N'are destule creaturi? Poate sä se lipsiasea de
unul, si acel unul sunt eu. Veniti, camarazilor!
AMALIA (oprindu-I).
Stai, stall 0 lovire? 0 lovire de moarte! (Ark
parasita! Scoateti arma si to indult!
 336

MOOR

Indurarea s'a ascuns in inirna ursilor, nu to

ucid 1
AMALIA (imbr4o;Andu-i genunchele).
0, pentru numele lui Dumrrezeu! pentru numele
tuturor inchiratilor, nu mai vreau amor ! *tiu foarte
bine ca colo sus stelele noastre sunt dusmane §i
fug una de alta, rugAmintea mea e numai moartea.
Parasita, parasita! Intelegi toata povoara acestui
cuvent, parasita! Nu pot sti mai sufer viata. Ru-
gamintea mea e numai moartea Vezi, maim mea
tremura N'arn inima sa lovesc insami, grozavul
tains me ingrozeste, tie iti vine atat de ugor, atat
de usor... esti meter in ucideri, scoateti arma si
Bunt fericita!
MOOR

Vrei sa fii singura fericita ? Mergi, eu nu ucid

femei !
AMALIA

Ha, zugrumatorule! Tu poti ucide numai pe cei

fericiti, cruti pe cei satuli de viata! (Adresandu-se
Writ hop). Atunci indurati-ve voi de mine, voi, gco-
larii cAlAuluil In ochii vostri luceste o compb.ti-
mire atat de sangeroasa care ureaza mangaere
celui nenorocit. Capitanul vostru e un fanfaron
desert §i migel!
MOOR

Femee, ce spui? (Hotii intorc ochii).

AMALIA,

Nici un prieten? Chiar intre voi nici un prieten?

 337

(se ridica). Atunci invete-m6 Didon a muri ! (Vrea

et easI, un hot o opreste).
MOOR

Stai ! Cine cuteaza? Iubita lui Moor va murl

numai prin Moor ! (0 ucide).
HOTEL

Oapitane I Capitane I Ce fedi ? Perdut-ai mintea ?

MOOR (privind cadavrul cu ochi vnteci(i).

Am lovito, inca o convulsiune si s'a sfir§it! Ei

bine, mai aveti ceva de cerut ? Voi mi-ati sacrificat
o viata, care nu mai era a voastra, o viata patata
de crime ei de ru§ine, eu v'am sugrumat un anger.
Uitative bine aici 1 Sunteti acum multamiti ?
GRIMM

Ti-ai platit datoria cu cameta. Ai fent ceea ce

n'ar fi facutnici un om pentru onoarea sa. Haidem
mai departs!
MOOR

Asa i, singur o marturise0i? Viata unei .sfinte

pentru viata unor ticaln§i e un schimb nepotrivit ?
0, vb spun, dace% fiecare din voi s'ar sin pe es.afod
§i ar lase sa i-se rupa carnea bucatica on bucatica
si torturele ar tinea unsprezece zile de vara, toate
acestea n'ar fi tras in cump6n6, o singura lacrimA.
(cu un ris amar). Rfinile din codrii Boemiei! Da, da,
vezi bine, trebuesc plktite I
SCHWARZ

Liniete§te-te, capitane I Vino cu noi, aceasta pri-

veli§te nu e pentru tine. Vino de ne conduce I
46joo. Scrieri complecte. Vol. V. 92
 338

MOOR

Stati I Inca un cuvant, inainte de a merge mai

departe. Luati seama, voi sateliti ai sangeroaselor
mele ordine, din momentul acesta nu mai sunt
capitanul vostru, cu ru$ine $i cu groaza, depun
aice acest sceptru sangeros sub care ye credeati
indrituiti de a p6catui $i de a niir$avl lumina ce-
reasca cu faptele intunericului. Mergeti in dreapta
i stinga, deacum suntem despartiti pentru tot-
deauna!
Hopi
Ha, putin inimosule ! Unde sunt urie$ele tale
planuri? N'au fost decal ba$ici de sapun care s'au
spart la suflarea unei femei !
MOOR

0, blastem mie, nebun ce am fost, care mi-am

inchipuit ca voiu infrumuseta Jumea cu crime $i
voiu mantine legile prin fare de legi ! Eu o nu-
miam resbunare si dreptate, eu cutezam o, pro.
videnta ! sã ascut palopl tau tirnpit si sa indrept
partinirile tale, dar o, copilarie deprta! acuma
eata-ma's la marginea unei grozave vieti si simt
clant4nind din dinti $,i urland, ca doi oameni ca
mine ar darama tot edificiul universului moral.
Iarta, iarta pe copilul ce a volt sa joace rolul tau.
A ta, numai a ta este resbunarea. Tu n'ai nevoe
de mana omului. In adev6r, nu mai sta, in puterile
mele sa indrept trecutul; ceea ce am stricat, remame
stricat, cele resturnate nu se mai ridicA, dar tot
imi rt:imane ceva cu care pot impaca legile vata.-
mate $i indrepta ordinea turburata. Ii trebue o
victima, o victima care sä dovediascA omenimii in-
tregi ca maiestatea ei e inviolabila, aceasta victima.
Bunt eu. Eu singur trebue sa mor pentru ea.
 339

HOTII
Luati-i arma, vrea st se ucida !
MOOR
Smintitilor Condemnati la o eterna orbire! Ve
inchipuiti poate ca un pocat de moarte va fi e.thi-
valentul altor pocate de moarte ? Credeti ca ar-
mania lumii va castiga ceva printfaceasta diso-
rient& profana? (le anima cu disprq armele la picioare).
Trebue sa mt aiba viu. Me duc st me dam singur
in manile justitiei.
ROTH
Ferecatil, aim perdut mintea!
MOOR

Nu doar pentru ca me indoesc et m'or gasi de-

stul de timpuriu, daca o voesc puterile supreme.
Dar poate m'or prinde dormind, on fugind, on cu
armele in mama, si atunci a§perde singurul merit
de a murl de bunt vole pentru ea. Dece as 'Astra
ca un ttlhar o viata care de mult mi-a fost luatt
de cereasca dreptate?
HOTLI

Lasati-1 st se ducA, vrea st fact pe omul mare,

vrea st-si sacrifice viata ca st provoace o admira-
tie desarta.
MOOR

Se poate ca m'or admira pentru o asemenea

fapta (dupe o sound gandire). Imi aduc aminte ca
am vorbit cu un biet ticalos care munceste cu zioa
si -are unsprezece copii. S'a promis o mie de
luidori celui ce va educe viu pe hotul cel mare.
Acelui om ii pot veni in ajutor (ese).
(Cortina cade).
 CONJURATIA LUI FIERO
LA GENOVA

TRAGEDIE REPUBLICANA IN CINCI ACTE

 PERSOANE

Andrea Doria, Doge de Genova. Betran venerabil de

8o de ani. A pastrat Inca. un rest de foc. Il caracte-
riseazg o vorbg gravg, scurtg gi imperioasg.
Gianettino Doria, nepotul sat. Pretendent. Etatea 26
de ani. Vorba lui e grosolang gi respingetoare, mersul
gi manierele de o trufie de ciocoiu. Fisionomia obositg.
Ambii Doria poarta purpurg.
Fiesco, conte de Lavagna, capul conjuratiei. Tenn, bine
facut si frumos, de 23 de ani. Mandru dar prevenitor,
plcut dar mb.ret.
(Toti nobilii poirtg negru. Imbrkgmintea e dupi.
moda veche germang).
Verrina, republican conjurat. Betran de 6o de ani, plin
de gravitate; serios gi intunecos. Trgsgturi caracteristice.
Burgognino, conjurat. Tenn de zo de ani. Nobil pignut,
mandru, vioiu natural.
Calcagno, conjurat. Om voluptuos de 30 ani. Fisionomia
placuta gt intreprinzetcare.
Sacco, conjurat. Om de 45 de ani, flrg. distinctie.
Lomellino, confidentul lui Gianettino. Curtesan invechit
in rele.
Centurione
Cibo nemulOmici.
Asserato
 344

Romano, pictor. Caracter liber, simplu si mandru.

Mu ley Hassan, mor de la Tunis. Fisionomie africana
compusa dintr'un amestec original de spirit si strengIrie.
Un German din garda ducala. Onest, simplu 5i bray.
Trei cetateni seditio§i.
Leonora, sotia lui Fiesco, de 18 ant. Palicla si delicatil,
de o sensibilitate ,aleasa. Frumusetea ei desi nu splen-
dicla e foarte atragaoare. Fisionomia exprim o fan-
tastica melancolie. imbracarnintea neagra.
Contesa Iulia, v6cluva Imperiali, sora lui Doris, de 25
de ani. Mare si bine facuta. Trufasa si cocheta, fru-
museta striczta prin bizarerie. Mai mult splendida de
cat atragaoare. Tras'e'turile ei exprim malitie si luare
in ris. Imbracdmintea neagra.
Berta, fiica lui Verrina, nevinovatie ten6ra si naiva.
Rosa, Arabella, camerierele Leonorei.
Mai multi nobili, burgheji, Germani, soldati, servitors,
&Mari.
Scena se petrece in Genova in anul 1547.
 ACTUL I.

SCENA I.
Salon la Fiesco. In departare s'aude music{ de joc st
vuetul unui bal.
Leonora (mascat1), Rosa, Arabella (o urmeazK turburatX).
LEONORA (scot6ndu-si masca).
Destul! Nici un cuvOnt mai mult I Tot e desco-
perit (aruncandu-se pe un jilt). Asta mi!) oboara!
ARABELLA
Doamna contesa...
LEONORA (ridicandu-se).
Sub ochii mei, o cocheta, publica ! in presenta
intregei nobilimi a Genovei! (cu durere). Rosa! Bella!
si sub ochii mei plini de lacrimi !
ROSA
Judecati lucrul pentru ceea ce era in adev8r
o simply galanterie.
LEONORA
Galanterie ? dar jocul cel inteles al ochilor lor ?
dar pandirea plina de ingrijire ? dar lunga sarutare
 346

pe bratul ei gol, incat urma dintilor s6i a lasat o

path ro§a ca para. Ha, dar uimirea ce l'a cuprins,
incat semAna desfcitarea zugrdvitd, ca §i cand lumea
intreaga ar fi disparut dimprejurul lui §i el s'ar
gh.s1 singur cu Iulia ceea intr'un pustiu ? Galan-
terie ? Sermana fiiin1a, ce inch n'ai iubit, nu-mi
spune mie ce e galanterie §i ce e amor !
ROSA

On atat mai bine, doanina, I A perde un bArbat

urea sh zica a ca§tiga zece cieisbei.
LEONORA
A-1 perde ? pentru eh, pulsul st3u a simtit o spon-
tanee batae ? Fugi, limba veninoasa, nu to mai
arata inaintea ochilor mei! 0 gluma, nevinovata
poate o galanterie? Nu-i asa, simtitoarea mea
Bella ?
ARABELLA
Asa, sigur a§a !
LEONORA (acufundata in gandire).
i pentru aceea sh se §tie ch, in inima lui, in-
derktul fiecarui gand, sa fie ascuns numele ei,
in fiecare obiect al naturei s'o gasiasch, pe dinsa ?
Frumoasa, mareata lume sh nu fie nimic pentru
dinsul deca lucitorul diamant pe care e gravat
portretul ei, numai portretul ei. S'o iubiasca, pe
Iulia! 0, sprijine§tem6 in bratele tale, Bella!
(Pausd, musica s'aude din nou).
LEONORA (tregrind).
Asculta I Nu e glasul lui Fiesco care s'aude i ntre
vuet ? Poate el ride ch,nd Leonora lui plange sin
gura, ? Nu, fata mea. Era glasul mojicos al lui Darla.
 347

ARABELLA
Glasul lui era. Inse sa trecem intr'o alta camera.
LEONORA
Te ingalbenWi, Bella, minti. Cetesc in ochii
vo§tri, in fetele Genovejilor, ceva (acoperinduli fats.).
0, de sigur 1 Genovejii ace§tia atiu mai mult decat
se cade pentru urechile unei sotii.
ROSA
Cum gelosia mare§te totul !
LEONORA (acufundatti in fantasii melancolice).
Cand era inca Fiesco... cand se ducea in lunca
portocalelor, uncle noi fetele ne primblam, era in-
floritor ca Apollon sub formele frumoase, barb6.-
te0i ale lui Antinous. Papa cu tm pas mandru gi
maret, ca §i cand nobila. Genova s'ar legana pe
umerele sale, ochii no§tri alergau tainic in urma
lui si sparieti se tinteau spre pament cand ochirea
lui fulgeratoare ii intilnea. A, Bella! cum inghi-
tiam ochirile lui! Cu ce partinire plina de invidie
fiecare din noi numera pe acele ce se adresau la
vecina sa! Ochirile lui cadeau intre noi ca merul
de our al discordiei ; ochii gingaej ardeau mai sel-
batic, senuri bland° bateau mai nelini§tit, gelosia
sfarmase armonia intre noi.
ARABELLA
Imi aduc aminte. Toate femeile Genovei se re-
voltare de cucerirea ce facuseti.
LEONORA

*i a-1 numl al meu! 0, fericire indrasneata, gro-

zava! Al meu cel mai mare om al Genovei 1 (cu
 348

grade) care esl perfect din dalta artistei supreme,

care intrunia in sine toate maririle sexului ski.
Ascultati, fetelor, v6 distainuesc ceva, (tainic) o idee...
cand stam dinaintea altarului langa Fiesco, mana
lui in a mea, aveam o idee care nu e ertata unei
femei: Acest Fiesco a caruia mana strings pe a
ta, Fiesco ttiu... insa tacere, ca nici un barbat sa
n'auda cat ne mandrim de prisosurile superioritatii
lor, acest Fiesco al thu ye jalesc daca aceasta
simtire nu v0 esaltalare sit ne m antuiascci Genova
de tiranii at !
ARABELLA
*i ideea asta veni unei femei in zioa cununiei?
LEONORA
Mira -te, Rosa! Ideea asta veni unei mirese in
desfatarea zilei cununiei ! (mai iute). Eu sunt o fe-
mee, dar simtesc nobleta sangelui meu, nu pot
vede casa lui Doria ridicandu-se mai pre sus de
easele strabunilor nostri. Blandul Andrea eo
voluptate de a-1 iubl poate sa se numiasca duca
de Genova, insa Gianettino are o inima obraznick
trufasa. Genova tremura inaintea lui, si Fiesco...
(recazend in intristare). Fiesco... jaliti-meiubeste pe
sora lui 1
ARABELLA
Sermana, nefericita sotie!
LEONORA
DucetivO acum de vedeti pe acest zeu al Geno-
vezilor petrectind cu oameni si cu femei desfr6-
nate, gadilindu-le urechile cu glume trivial° si cu
povesti de zine incantatoare .. eata, Fiesco! A, nu
 349

numai Genova gi-a perdut eroul ci gi eu mi-am per-

dut sotul 1
ARABELLA

Vorbiti mai incet ! Aud pagi in galerie.

LEONORA

Fiesco vine ! Sa fugim ! Vederea mea i-ar putea

educe un moment de intristare (es intr'o camera la-
terala).

SCENA II.
Gianetino Doria (mascat, cu o manta verde), Un Mot'.
(AnAndoi in convorbire).

GIANETTINO

M'ai inteles ?
MORIIL

Inteles.
GIANETTINO

Masca cea alba.

MOM
Bine.
GIANETTINO

Zic... masca cea alba%

NORM
Bine, bine, bine
GIANETTINO

Auzi tu ? Numai aici poti s'o gregegti (aratand

spre pept).
 - 350 -
MORUL

N'aibi grija.
GIANETTINO

Si o lovitura buns I
MORUL

Va fi multamit.
GIANETTINO (cu ironie).
Ca sa nu sufere prea mutt, bietul conte.
MORUL

Ertati, m6 rog, cat poate sa traga capul Iui in

cump6na?
GIANETTINO

0 stab', de zechini.
MORUL (sufland prin degete).
Pu! Usor ca pana.
GIANETTINO

Ce soptesti acolo?
MORUL

Spun ca-i usoara, treaba.

GIANETTINO

Pe tine to priveste. Omul acesta e un magnet

al carui pol atrage toate capetele cele neast6mpe-
rate. Auzi tu! Sa-1 lovesti bine 1
MORUL

Insa, domnule, indata ce voiu niantui treaba,

trebue sa, fug la Venetia.
 351

GIINETTINO
Na la-ti plata inaintel (Ii arunca o punga). Ce1
mult in trei zile trebue sa fie mort (ese).
KORIIL (ridicand punga de la pament).
Ia, asta zic gi eu ca-i credit! Domnul acesta se
increde in parola mea de berbant fara sinet (ese).

SCENA III.
Calcagno, dupa. dinsul Sacco. (Amendoi in mantale negre).

CALOAGNO
Bag de seams ca-mi urmezi toti papa.
SACCO

Si eu bag de seamy ca mid ascunzi pe toti. As-

culta, Calcagno, de vre-o cateva Opt6mani se vede
pe fata ta un ce care nu priveste numai patria,
pare-mi-se, frate, ca am putea sa ne spunem tai-
liele unul altuia si 'n schimbul acesta nici unul
din not n'ar perde. Vrei sa, fii sincer ?
CALCAGNO

Atat de sinter, incat: daca urechile tale n'au

gust sa se vire in peptul meu, pe limba iti va veni
inima mea inainte, iubesc pe contesa Fiesco.
SA000 (dand inapoi cu mirare).
Asta n'as fi ghicit-o chiar daca ag fi trecut in
parada toata seria posibilitatilor de pe lume, ale-
gerea ta imi supune spiritul la tortura, insa-1 perd
de tot dua vei isbuti.
 - 352 -

OALOAGNO
Se zice ca-i un esemplu de cea mai aspra virtute.
SACCO

Minciuna! E cartea intreaga care trateaza de-

spre acest text. Una din doue, Calcagno, on lea-
peda-ti scopul, on inima.
CALOAGNO
Conte le ii e necredincios. Gelosia e cea mai Ti-
clean& mijlocitoare. Un complot contra Doriilor
trebue se, preocupe pe Conte si se-mi procure mie
ocasiune de a vent des in palatul lui. In vreme ce
goneste el pe lup din stand, de, dihorul in gainarie.
BA000

Minunat, frate, iti multamesc, si pe mine m'ai

scutit de a me mai inrosl. Lucru la care me ru-
sinam de a &tell, pot se-1 rostesc acuma in gura
mare inain tea ta. Sunt ruinat de nu se va preface
constitutia actuala.
CALOAGNO
Sunt datoriile tale asa de mari?
BA000

Sunt asa de marl incest, dace firul vietei mole ar

fi de opt on pe ant de lung, tot n'ar ajunge ca
se, poatit plat nici a zecea parte din ele. 0 schim-
bare in stat m'ar mai face se, resuflu. Dace, nu
m'ar ajuta se, mi le platesc, va impedica cel putin
pe creditori de a-mi le core.
CALCAGNO
Inteleg! i dace in fine Genova se face libera
 353

cu ocasia asta, ii boteaza, pe Sacco parintele pa-

triei. Mai vorbeased cineva pove§ti de onestitate
arid bancruta unui risipitor §i dorintele unui des-
frenat hotarbsc fericirea, unui stat. ZiM, Sacco,
admir in not doi speculatia find, a cerului care
vindecd inkluva trupului prin buboi sco§i pe pele.
Cunoaste Verrina intentia ta?
SACCO

cat este ertat unui patriot sd §tie. Genova e

osia imprejurul careia se invertesc toate ideile lui
cu o persistenta de fier. Ochiul ski de *oim e tintit
spre Fiesco; spera ca §1 to vei lua parte la un
complot cutezator.
CALOAGNO

Are un miros minunat. Hai ! Vino sä-1 cautarn

ri sad, mai aprindem simtul lui de libertate cu al
nostru (ese).

SCENA IV.
/u/ia (infocatS), Fiesco (purtand o manta allA, alearga.
dupl.clinsa).

IQLIA

Lachei! Feciori!
MEMO
Contesa, incotro ? Ce vrei sa faci ?
IULIA
Nimica, nimica toata. (Feciorii intrA). SA-mi tragd,
trdsura!
46300. Scrieri complecte. Vol. V. 23
 354

FIES00
Dati-mi voie. Sa nu traga. Aici e vre-o insulta.
IIJLIA
Pa! Nicidecum! Du-te, imi rupi gamitura... in-
sults? Cine ar putea sa rnt3 insulte aici ? Dar du-te
astazi I
KENO (in genunchi).
Nu mg due pang ce nu mi-i numi cutezatorul.
MIA (stand cu manile in solduri).
A! frumos, frumos, foarte frumos! De ar chema
cineva pe contesa de Lavagna sä priviasca acest
spectacul I Cum conte, uiti ca esti insurat? Positia
asta s'ar potrivi in camera femeei d-tale arid se
uita, in calendarul desmerdarilor, si in loc de a
gasi socoteala intreaga, se impiedeca de o fractie.
Du-te la femei cari se vend mai eftin. Dar ridica-te
astazi. Ori crezi ca vei drege impertinentele femeei
dumitale prin galanterii?
FIES00
Impertinente, yob ? (se ridica).
IIILIA
Sä se scoale... sa'mpinga jiltul inapoi, sa se'n-
toarca cu dosul la masa, la masa la care sedeam eu I
FIE.SCO

Nu e de scusat.
IIILIA
Atata numai? Dar vina mea este (uitandu-se la sine
cu un suns) data contele are ochi ?
 355

FIESCO

Vina frumusetei voastre, madona, ca nu-i are

pretutindenea.
IULIA

Lasa la o parte delicatetele, cand e vorba de o-

noare. Cer satisfacere. Mi-o dai d-ta on s'o taut
in fulgerele ducai?
FIESCO

Caut'o mai bine in bratele amorului, care-ti cere

ertare de gresala comisit de gelosie.
III CIA

Gelosie ? Gelosie? Nu cumva i-ar trece prin cap...

Peat° fi o alta, do-
(gesticuland inaintea unei oglinzi).
vada ca are un gust bun cand it declar totodata
si al meu? (cu trufie) Doria si Fiesco ? Oare contesa
de Lavagna nu trebue sa se simta onorata ca ne-
poata ducai gaseste alegerea ei demna, de invidie?
(dand contelui mana ca s'o s'arute). S'admitem, conte,
c'as gasi o asa.
FIESCO

Crudo I i cu toate acestea sa me chinuesti ast-

fel ! Stu, diving Iulie, c'as trebui sa simtesc nu-
mai veneratie pentru vol. Ratiunea imi zice sa plec
genunchiul meu de supus inaintea sangelui lui Doria,
ins'a inima mea adorn pe frumoasa Iulia. Amorul
meu e criminal, ins& totodata este un erou, care
e destul de curajos pentru a-si face drum la stra-
lucitorul soare al maestatii, spargend zidul rangu-
lui ce ne desparte.
 356

InLIA
0 mara minciuna de conte, care schioapata pe
catalici. Limba lui mo adorn si inima lui bate
sub portretul alteia.
FIESCO

Ori mai bine zis, signora, bate spre dinsul cu

desgust §1 vrea sa1 departeze (land portretul Leo-
norei care spanzura de un siret albastru gi dandu-1 Iuliei).
Puneti portretul vostru pe acest altar, si yeti slarma
idolul acesta.
IIILIA (ia iute portretul si.I ascunde bucuroasS).
Un mare sacrificiu, pe onoarea mea, care merits.
resplata! (Ii pune in grumaz portretul ei). Na, sclavule,
poarta coloarea stOpanului ton (ese).
FIESCO (cu foc).
Iulia m6 iube§te I Iulial Nu invidiez nici pe un
Dumnezeu. Veselia sa ajunga in culmea ei 1 Hola r
Hola! (multi servitori). Pardoselele saloanelor sa suga.
nectar de Cipru, musics sa destepte mezul noptii,
din somnul sou de plumb; mii de lampe sa-5i bat&
joc de zorii zilei. Veselia O. fie generals, imp6ratia,
mortilor sa se surge sub sgomotosul vuet al dan-
.
tului bachic !
(Allegro vuitor; cortina de mijloc se ridic6 gi se vede-
un mare salon luminat, unde joacl. o multime de m4te._
In ,dreapta gi in stinga mese de joc si bufeturi).
 357

SCENA V.
Gianettino (pe jum&ate beat), Lomellino, Cibo,
Centurione, Verrina, Sacco, Calcagno (toli mascati).
Mai multe doamne gi nobili.
GIANETTINO (vuind).
Bravo! bravo! Vinaturile luneca de minune, doam-
nele noastre salty a merveille! Mearga unul din voi
sa 'ruprastie in Genova ca petrec vesel si ca pot
sa se veseliasca si ei ! Pre-a mea lege, au sa, in-
semne zioa aceasta cu rosu in calendar si sa scrie
dedesubt: 9stasi printul Doria a fost vesel !
OASPETI (ciocnind in pahare).
Traiasca republica! (vuet de trimbite).
GIANETTINO
(aruncand paharul cu putere la pthnent).
Eaca hirburile!
(Trei waste negre tresar gi se adura imprejurul lin
Gianettino).

LOMELLINO (ducend pe print inter:. parte).

Alteta voastra, mi -a vorbit mai dounazi de o fats
pe care a intilnit-o in biserica SanLorenzo.
GIANETTINO

Ti-am vorbit, baete, si trebue sa fac cunostinta

cu dinsa.
LOMELLINO

Eu pot sa vg procur ocasia.

 358

GIANETTINO (lute).
Poti? Poti? Lomellino, mai deunazi ti-ai pus
candidatura la postul de procurator. 11 vei avea.
LOMELLINO

Alteta Voastra, acest post e al doilea in stat §i

s'au infatosat mai bine de saizeci de nobili, toti
mai avuti §i mai considerati deck al Altstei Voa-
stre supus servitor.
GIANETTINO (strigand la dins ul cu ciuda).
Trasnet si Doria! Tu vei fi procurator ! (Cele trei
m4ti inainteaz4 Nobleta din Genoval. Lass -i sa a-
runce pe toti strabunii si stemele for in cumpSna,
ce trebue deck un Or din alba barbs, a unchiulni
meu pentru a ridica in aer toga, nobleta Genovei?
Eu vreu, to sa fii procurator, asta insemneaza cat
si toate voturile Signoriei.
LOMELLINO

Fata e singurul copil a unui Verrina.

GIANETTINO

Fata e frumusica si vreau s'o am macar de mi

s'ar impotrivi toti dracii.
LOMELLINO

Alteta Voastra, ea e singurul copil al republica-

nului cel mai inversunat.
GIANETTINO

Du-te la dracu cu republicanul t6u! Mania unui

vasal pe langa pasiunea meal Ca si cand un turn
s'ar putea risipi pentruca copii arunca intr'insul
 359

on petricele (Cele trei mgsti se apropie cu mare miscare).

Duca Andrea capatat-a renile sale in bata,liile a-
cestor calici republicani pentru ca nepotul sea
se cergetoriascA amorul fetelor gi a mireselor lor?
Trasnet §i Doria! Acest capriciu trebue se-) inghita,
sau voiu inalta pe oasele unchiului meu o span-
zuratoare, in care sa se sbuciume libertatea geno-
veze, pane ce va crapa! (Cele trei mgsti se retrag).
LOMELLINO

Tocmai acum fata e singura. Tared seu e aici,

una din cele trei meld.
GIOIETTINO
linunat, Lome Dino. Du-me indate, la dinsa.
LOMELLINO

Tusk Alteta Voastra canta o cochetA §i va gasi

o sentimentale,.
GIANETTINO

Si la e cea mai buns eloquente.. Du-me indatik la

dinsa, as vrea sa ved pe canele cel de republican
care ar indrasth sa sail la ursul Doria. (Intllneste
pe Fiesco la usg). Undo e contesa?

SCENA VI.
Cei de mai 'nainte, Fiesco.
KENO
Am dus-o Ia trasura. (Ia mans. lui Doria si o tine
la pept). Printule, acum aunt indoit in lanturile voa-
stre. Gianettino domnegte asupra capului meu gi
asupra Genovei, asupra, inimei mele pla,cuta voa-
stre, sorä.
 360

LOMELLINO

Fiesco s'a facut de tot Epicurean. Lumea mare

a perdut mult in el.
FIES00
Insa el n'a perdut nimic in lumea mare. A tr'Al
vrea sa zica a visa; a fi intelept, Lomellino, vrea
sa zica a visa lucruri placute. Se poate asta mai
bine sub tunetul tronului, unde rotile ocarmuirii
iti vuesc in urechi, deck la senul nnei femei?
Gianettinu Doria sa domniasca asupra Genovei,
Fiesco va iubl.
GIANETTINO

Aidem, Lomellino. E mezul noptii; momentul

se apropie. Lavagna, iti multemim pentru ospe-
tare. Am fost multamit.
FIESCO

Asta e tot ce puteam don, printule.

GIANETTINO

Noapte bunk deci. Mani e adunare la Doria si

Fiesco e invitat. Vino, procuratorule! (trecend cu
fall prin cele trei m6sti). Loc numelui Doria!

UNA DIN OELE TREI MA II (murmurand cu ciudg.)

In iad, niciodata in Genova!

OASPETII (misandu-se)

Printul se duce? Noapte buns, Lavagna (es cu vuet).

 361

SCENA VII.
Cele trey magi, Fiesco (pause).
FIESCO

VIM oaspeti aici, care nu impArta§esc phIcerile

serbkii mele.
MA TILE (murmurand trist).
Nici unul.
FIES00
Buravointa mea poate ea se, ingadue ca vre un
Genovez sa. plece nemultatnit? Lachei, iute, se, re-
inceapa balul, sä se umple paharele! Nu vreau ca
vreunuia sa-i fie urit. Vreti sa ve desfatati ochii
printr'un foe de artificiu, on prin glumole bufonului
meu? Poate preferiti sa petreceti in societatea fe-
meei mole ? Ori vroiti sã ne punem la o mast de
cArti 81 sa amAgim timpul cu jocul?
0 MASCa
Suntem deprinsi de a-I intrebuinta en fapte.
FIES00
Un respuns barbatesc, §i acesta e Verrina.
VERBINA (scoate masca).
Fiesco i§i recunoa§te arnica mai lesne sub ma-
stele lor, decal ei pe dinsul sub a sa.
FIESCO

Asta n'o inteleg. Inse, deco ti-ai pus crep impre-

jurul bratailui? Verrina a inmormentat pe cineva
si Fiesco nu o §tie ?
 362 -

VERRINA

tiri de jale nu se potrivesc cu seri:41'11e vesele

ale lui Fiesco.
17E800
Dar dacA un amic to roaga? (ii (1d maim cu cal-
Jura). Amicul sufletului meu, tine ne-a murit la
amendoi?
VERRINA

La amendoi, la amendoi I E prea adevArat! Insa

toti fii nu plang pe muma lor.
FIERO
Muma to a .putrezit de mult.
VEREINA
Imi aduc aminte ca Fiesco me numia frate, pen-
tru ca era fiul patriei sale.
FUSCO (glumind).
A! Asta e? Scopul the era sA glumegti? Haine
do doliu pentru Genova? i adevArat e ca Genova
se gAsegte in agonie. Ideea este originals si nouA.
V6rul nostru se face glumet.
CALOAGNO

Ai vorbit series, Fiesco ?

NEMO
Aga, aga, tocmai aga. Aga de sec gi jalnic tot-
°data. Diuma gi perde sarea cand cel care glumegte
ride insug. Par'cA urmeazA o inmormentare. Unde
as fi gandit eu, ca. posomoritul Verrina s'ar face
atata de glumet la bAtranete!
 363

SACCO

Verrina, vino! El niciodata nu va fi dintr'ai nostri.

IIESCO
Hai sa, firn veseli, frate! Hai sa fim ca niste mo-
stenitori voiosi, care merg bocindu-se dupa, sicriu,
sisi astupa hohotul de ris sub basma, dar not am
capatat o mama vitriga, cu atata mai asprii. Fie! o
lasam sa hodorogiasca si ne punem la benchetuit.
VERRINA (in mare miscare).
Cer si pament! nu facem nimica? Undo ai
ajuns Fiesco ? Undo, sa, 'ntreb pe omul care avea,
asa de mare ura contra tiranilor ? Era o vreme,
undo vederea unei coroane ti-ar fi dat spasmuri.
Fiu cazut al republicei ! Tu vei da seam& ca nu
dau nici un ban pe numele meu clack timpul e in
stare sa corupa si chiar suflete.
11E800
Tu esti si vei fi pururea un fantast. Lasa-1 sa
puie Genova in buzunar s,i s'o vOnda unui corsar
de la Tunis ; ce ne pasa nou6? Bern vin de Cipru
si shrutftrn fetite frumusele.
VERRINA (uitancluse la dinsul serios).
Este asta adeverata, serioasa to parere ?
MEM)
Pentru ce nu, amice? E oare o placere atat de
mare de a fi unul din ceie multe picioare ale ani-
malului ce se numeste Republica? Sa mult'a',mim
aceluia care da aripi si scoate picioarele din rune-
tia lor. Gianettino Doria va fi duca. Afacerile sta-
tului nu ne vor mai caruntl perul.
 364

VERRINA

Fiesco ! Este adeverata, serioasa to parere?

FIEBOO

Andrea declara pe nepotul sau flu si mostenitor

avutiilor sale. Cine ar fi 'nebunul care va cuteza
sa-i dispute mostenirea puterii?
VERRINA (cu mare desgust).
Aidem, G-enovejil (Lash pe Fiesco si ese urmat de
ceilalti).
pima)
Verrina I Verrina! Republicanul acesta e vertos
ca otelul!

SCENA XIII.
Fiesco. 0 ?nosed recunoscuta.
NANA
Poti sä-mi acordezi o secunda, Lavagna?
FIES00 (cu prevel ire).
D-tale o ore.
MASOA

Fii bun, deci, conte, de a face cu mine o rrim-

blare afar& de oral.
MEMO
Sunt cincizeci de minute dupa miezul noptii.
MAROA

Fa-mi asta placere, conte.

 - 365 -
HMCO
Voiu zice sa puie call.
MA BOA

E de prisos. Trimit un cal inainte. Mai mult nu

trebue, cad sperez, numai unul din not s'a intoarce.
FUSCO (cu mirare).
Ce fel?
MASCA

Are sail cea.rti, cineva un respuns sangeros pen-

tru oarecare lacrima.
FIEBOO

Si asta lacrima ?
MASOA

A unei oarecare contesa de Lavagna. Cunose

foarte bine pe aceasta doamna si vreau sa §tiu,
cum a meritat sa devie victims unei nebune.
FIEBOO

Te'nteleg. Da-mi vole a afla numele acest.ui ciu-

dat provocator.
MASCA

E tot acela care adore odinioara pe domnioara

de Cibo i se retrase inaintea mirelui Fiesco.

NEMO
Scipion Burgognino.
BURGOGNINO (scoate masca).
uSi care e acum aici pentru a rescumOra onoa-
 366

rea, care se retrasese inaintea unui rival, ce are

un cuget atat de josorit pentru a tortura blandeta.
PIEBOO (imbralosandu-1 cu foc).
Nobile tenor! Sunt indatorit suferintelor femeei
mole fiindca-mi procura o cunostinta atat de pre-
tuita. Simtesc toata nobleta indignatiei tale, insa
nu m6 bat.
BURGOGNINO (and un pas inapoi).
Contele de Lavagna ar fi prea misel pentru a
se mesura cu inceputurile spadei mele ?
FIES00
Burgognino, m'as mOsura cu toate puterile Fran-
tei, insa nu cu d-ta. Onorez acest foc, it pastrez
insa pentru o causa mai demna. Vointa merita
lauri, insa fapta ar fi copilareasca.
BURGOGNINO (cu iuteal6).
Copilareasca, conte. Femeea poate numai plange
de o insulta. Pentru ce e barbatul pe lume?
PIM°
Cat se poate de bine zis, insa nu m6 bat.
BURGOGNINO (ii intoarce spetele gi vrea s t ias4

Te-oiu dispretui.
PIM°
Pe Dumnezeu, tinere, asta nu-i face-o chiar de
ar cad8 pretul virtutii (i1 is de man4 Simtit-ai vre-o
data pentru mine aceea ce se nume§te, cum am
zice, veneratie ?
 367

BURGOGNINO

M'as fi retras inaintea unui om, pe care nu Val

E declarat cel intaiu intre toti?
FIESCO

Ma dar, amicul meu, pe un om, care merita

odinioara veneratie, nu m'as grabi atata sa.-1 des-
pretuesc. Pare-mi-se ca tesetura unui meter e prea
artistica peutru ca s'o poata percepe indata un
incepetor. Du-te acasa, Burgognino, §i cugeta bine
si mult pentru ce Fiesco face afa §i nu altfel. (Bur-
gognino ese in tKcere). Mergi, nobile teller! Daca a-
semenea flacari s'or intoarce in favoarea patriei,
sa to tii bine, Doria!

SCENA IX.
Fiesco, Morel (intrg. cu frica si se uit peste tot locul
cu deamhnuntul).
FIESCO (se uit in ochii lui lung 4i petrunzaor).
Ce vrei §i tine e§ti?
MORUL (ca sus).
Un sclav al republicei.
FIEND
Sc]avia e un trist me§tesug. (Tot (intindu-1). Ce
cauti?
MORUL

Domnule, sunt un om onest!

FIESCO

Serie -ti cuvintele acestea pe frunte, nu va fi de

prises dar ce cauti?
 368

MOM (caut6 O. se apropie, Fiesco se cid inapoi).

Domnule, nu's un berbant!
KENO
Bine ca adaugi, si ear.., nu e bine, (nerXbdator)
dar ce cauti?
MORIIL (apropiindu-se).
D-ta esti contele de Lavagna?
F1E800 (cu mandrie).
Orbii din Genova imi eunosc pasul. Ce treaba ai
cu contele?
MORN.
Pzeste-te bine, Lavagna! (S'apropie iute).
HMO (eirind de cea parte).
M6 pazesc in adever!
MORIEL

Au ganduri rele asupra ta, Lavagna!

FIRM
Ved, v6d.
MORUL

Pazeste-te de Doria!
FIES00 (s'apropie de dinsul cu incredere).
Gresitam oare, amice? In adever int, tern de.
numele acesta.
MORUL

Ei bine, fugi de omul acela. *tii carte?

 369

TIEN()
Ciudata intrebare! Ai avut a face cu multi ca-
valeri. Ai ceva scris?
MORUL

Numele vostru pentru niqte bieti ticalo§i. (Ii flä

o hartie oi s'apropie de dInsul. Fiesco se pune inaintea
unei oglinzi oi se uit pe deasupra hartiei. Morul merge
imprejurul lui, in fine trage pumnarul oi vrea sK-1 loweascK).

FIEBOO
(se intoarce grabnic oi apucd pe Mor de brat).
Stai, canalie!
MORIIL (Witend cu piciorul in Omen)
La dracu! Rog sa, mg ertati! (vrea s't fue.).
FIE8C0 (apucandu-1 oi strigand in gura mare).
Stefano, Drullo, Antonio ! (tine pe Morul de gatlej).
Stai, fartate, Stai! Ticalo§ie diabolica I (Ilya servi-
torii). Rea isprava ai facut; tine are sa-ti platiasca
munca?
MOM
(dupl£ mai multe incercgri de scNpare, hotdrit).
Nu poate sa me spanzure mai sus decat span
zuratoarea.
FIESCO

Nu, mangae-tel Nu de coarnele Lunei, insa tot

destul de sus ca sa.ti para spanzuratoarea o sco-
bitoare de dinti. Alegerea to era prea dibace pen-
tru ca sa pot crede ca to ai facut-o. Vorbe§te,
tine to -a tocmit?
46300.-5'040-i comp/ate. rd. V. 24
 - - 310

MORIIL

Domnule, imi poti zice ticalos, dar m6 rog, nu

m6 face gogoman.
FIESCO

Bestia e fudula inca ? Bestio, spune cine tea

tocmit?
MORIIL (pe ganluri).
Emi Asa n'as fi eu singur nebun? Cine m'a toc-
mit? gi numai pentru o biata suta de zechini!
Cine m'a tocmit ? Printul Gianettino.
FIESCO (primbandu-se sup6rat).
Numai o suta de zechini pentru capul lui Fiesco ?
(Cu ironie). Rusin°, print ereditar al Genovei! (Se
apropie de o cutie). Na, na-ti o mie si du-te de spune
st6panului thu ca e un ucigas sgarcit! (Moral it con-
templlt de la cap la picioare).
FIESCO

Te mai gandesti?
MORIIL
(ia banii, 4i pune ear jos, 4i ridicK din nou si se uitfi la
dinsii cu o mirare crescendA).

FIESCO

Ce faci, prostule?
MORIIL (aruncand banii pe masK hotnit).
Banii acestia nu-i am meritat.
FIESCO

Gogoman ce esti! Spanzuratoarea ai meritat-o.

 371

Elefantul furios sfarma oameni, insa nu vermi. Te-as

spanzura data m'ar costa mai mult decat dou6
cuvinte.
MORUL
Bunatatea Mariei tale.
FIESCO

Fereasca Dumnezeu! nu pentru tine! Imi place

ca atirna de la placul meu a face Iintr'un ticalos
ca tine ceva si nimic, si deaceea to ert. Intelege-m6
bine: ca n'ai isbutit, asta-mi dovedeste ca cerul
m6 pastreaza pentru un stop mare, si deaceea
sunt bun si to ert.
MORUL (Cu francheta).

Sa traesti, Lavagna I 0 fapta buna se r6splateste

cu o fapta buna. Daca are cineva din peninsula
asta un cap care nu-ti vine la socoteall, porun-
ceste si ti -1 ratez gratis.
FIESCO

Recunoscbtoare bestie ! Vrea sa-si resplatiasca

datoriele cu capetele oamenilor.
MORUL
Noi nu primim daruri ! Si noi avem onoare!
FIESCO

Onoarea ucigasilor ?
MORUL
E mai sigura deck aceea a oamenilor onesti ;
ei nu se tin de jurainintele facute lui Dumnezeu,
noi implinim cu sfintenie cele pe cari le facem dra-
cului.
 372

FIEBOO

Poznan hot mai e§ti!

MORTIL

Imi pare bine ca gase§ti gust la persoana mea.

Incearca-m6 si-i vedea ca sunt un om care §tie sa
fad, treaba. Cercetesza-m6 §i tioiu da lamuriri de-
spre tot feiul de hoti, de la cei mai de jos papa
la cei mai de sus.
FIES00

Mari ce spiel (a0zandu-se), Ma dar §i berbantii

recunose legi §i diferite ranguri? Care e starea
cea mai de jos?
MORIIL

Fi! Maria ta. Asta e ceata despretuita a dege-

telor lungi. 0 meserie miserabila, din care nu ese
nici un om mare, ei se muncesc numai pentru bite
§i pentru inchisoare, §i merg, eel molt, la spanzu-
ratoare.
FIE3C0

Frumoasa tints. Sunt curios sa aflu o class mai

buns.
MORIIL

Pe urma vin spionii §1 masinele, domni insem-

nati , intimi en cei mai maxi, ',care afla, tot de la
dinsii; se lipesc de suflete ca lipitorile, sug veninul
din inima §i-1 due la ocarmuire.
FIESCO

Pe acestia fi stiu, urmesza.

 373

1110111:1L

Deacolo vine randul ucigasilor, otravitorilor, si

color care pandesc mult si lovesc pe din dos. De
multe on sunt niste misei, insa toti platesc dra-
cului birul, cu sufletul lor. Pe acestia ii trateaza,
mai cu deosebire: le sfarma ciolanele cu roata §i
le inteapa capetele pe par. Aceasta e starea a treia.
YIES00
Ei, dar nu mai vine starea ta ?
MOM
Yezi, Maria ta, tocmai asta-i. Am pasit prin
toate acestea. Geniul meu a trecut iute toate greu-
tatile. Eri sears mi-am facut capdopera in a treia,
si adinioarea... am sfeclit-o in a patra.
FIESCO

Acestia sunt daft?

MOB.UL

Acestia sunt barbati (cu foc) care-si cauta omul

intro patra pareti, pe cari nu-i impedica nici un
pericul, merg dirz la dinsul si, zicdndu -i bunt di-
mineata, it scutesc de-a mai respunde. Intro not
fie zis, ei se chiama extra-posta iadului. Daca-i vine
lui Mefistofeles gust, n'are decat st fact un semn
§i-i vine friptura calda.
FIE800
Esti un mare blastamati De mult aveam nevoe
de unul ca tine. Da-mi mana. Vreau sa, to tin la
mine.
li033,111,

Intr'adins, on gluma?
 374

MEMO

Intr'adins. dau o mie de zechini pe an.

MORUL

Top, Lavagna I Sunt al tau, §i duck-se la dracu

viata privata! Intrebuinteaza-mo la ce vrei: ca pre-
pelicar, ca copou, Ca vulpe, ca Qarpe; ca pezevenchiu
§i calau, la toate insarcinkrile, numai nu la vre una
onestA, la acelea nu's de nici o treaba.
FIRM
N'aibi grija. Daca, vreau sa daruesc un miel nu
l'oiu trimite cu un lup. De made plithba-te prin
Genova, §i baga, bine de seamy la toate ce se pe-
trec. Cauta sa afli, ce se gande§te despre gu-
vern, ce se §opte§te despre casa lui Doria, deacolo
ce se mai vorbeste de viata mea asta trandava si
de amorurile male. Inunda le creerii cu vin, pans
ce vor spune tot ce au pe inima. Na ti bani ! Im-
prattled intre negutatorii de matasa.
MORUL

Insa...
FIESCO

N'aibi nici o frica, nu e vre-o treaba onesta. Du-te,

chiama-ti toata ceata in ajutor. Mane am sa-ti and
noutatil 0 (ese).
MORIIL (dupa dinsul).
Las' pe mine. Acura sunt patru ore de dimineata.
Mane la opt vei afla atatea noutati cate intra in
de douk on §aptezeci de urechi.
 395
SCENA X.
damera la Verrina.
Berta (pe o canapea cu capul ascuns in mani). Verrina
(intro. posomorit).
BERTA (se scOala tresirind).
Cerule! Fatal!
VERRINA (s'apropie uitandu-se la dinsa cu mirare).
De tatal sea se sparie 'fata meal
BERTA
Fugi! Lasa-mg sä fug eu! Esti ingrozitor, tata!
VERRINA
Pentru singurul meu copil!
BERTA (cu o cautatura dureroas6).
Nu! Trebue sa mai ai inca o fata I
VERBINA
Iubirea mea to apasa prea tare?
BERTA
Me oboara, tata.!
VERRINA
Cum? Ce primire, fata mea? Inainte cand me
intorceam acasa, cu munti pe inima mea, Berta
mea imi saria inainte, imi zimbia §i muntii dis-
pareau. Vino, imbratosaza-me, fata meal La peptul
tgu ferbinte sa mi se incalziasca inima care in-
ghiata la patul de moarte al patrfei. 0! copilul
 - 376 -
meul AstAzi m'am despartit de toate bucuriile na
turei §i numai tu miai riknas.
BERTA (m6surandu4 cu o cli.uaturg. lune).
Nefericit parinte!
VERRINA (imbrA(osando).
Berta, singurul meu copil 1 Berta, ultima mea,
speranth I Libertatea Genovei... perdutA! Fiesco...
perdut (stringend-o si mai tare, sopteste printre dinci).
Fa -te 12i tu o rea
BERTA (smulendu-se din bralele sale).
Mare Dumnezeule! Ai aflat ?
VERRINA (tremurand).
Ce?
BE STA

Onoarea mea...
VERRINA (furios).
Ce?
BERTA

In astA noapte...
VERRINA (ca un turbat)
Ce?
BERTA
SUM (cade pe sofa).
VERRINA
(dupd o lung pausI infricogtoare, cu un glas mormental).
Inca o suflare, fata mea! Cea de pe urma. (cu
glas sec). Cine?
 377

BERTA
Vai mie! Ce furie care seamanO, en moartea!
Ajuta-mg, Doamne! Tremura gi nu poate vorbi!
VERRINA
Nu stin, fata mea... nine?
BERTA
Linigtegte-te, linigtegte-te, scumpul meu parinte!
VERRINA
Pentru numele lui Duninezeu, eine ? (Vrea sA se
arunce la picioarele el).
BERTA
0 masca!
VERRINA
(dA un pas inapoi ; duptl o cugetare furtunoas1).
Na! Nu poate sa fie! Ideea asta nu-mi vine de
la Dumnezeu! (cu un suds convulsiv). 136trane nebun !
Ca gi nand tot veninul ar esi numai din aceeagi
vipers! (CdtrA Berta, stApAninduse). Statura ca a mea,
on mai mica ?
BERTA
Mai mare.
VERRINA (lute).
P6ru1 negru, cret ?
BERTA
Negrul ca corbul si cret.
VERRINA (departandu-se sovaind).
Dumnezeule I capul meu, capul men! Glasul?
 378

BERTA.

Aspru si gros.
VERRINA (lute).
De ce coloare ? Nu! nu voiu sa mai and! Man-
taoa de ce coloare ?
BERTA

Mantaoa verde, mi se pare.

VERRINA
l of acopere fata cu manile si cade pe canapea).
Fii linistita! E nnmai o ameteala, fata mea ! (Ii
cad manile si se vede o fall de cadavru).
BERTA (desperatit, frangendu-si manile).
Cerule indurator! Acesta nu mai e tatal meu!
VERRINA (duph. o paus5, cu un surfs amar).
Bravo 1 Bravo ! miselule Verrina! Cand ticalosul
sfarma sfintenia legilor... nu-ti era destul... ticalosul
a trebuit sa calce si sfintenia sangelui tau (ridican-
du-se). Degraba chiama pe Nicola... plumb ki praf!
Ori stai ! Stai ! mi-am schimbat gandul... mai bine...
ada-mi spada, zi un tan] nostru... (cu mana pe frunte)
dar ce fac ?
BERTA

Mi-e tare fica, tata!

VERRINA
Vino, sezi langa, mine (Cu gravitate). Berta... spu-
ne-mi Berta .. ce facu Romanal cel carunt, ca,nd
gasir6 pe fata lui... cum sä zic? tot asa de placuta...
pe fata lui? Asculta Berta, ce zise Virginiu fiicei
lui desonorate ?
 379

BERTA. (cu groazK).

Nu §tiu ce-i zise I
VERRINA
Nebuno !... Nimic nu-i zise (sare de pe scaun si pune
mana pe spada). El apuca o spada,
BERTA (se arunch. in bralele lui inspKimantatAl.

Dumnezeu]e, ce vrei sa faci ?

VERRINA (arunclindu-si spada).
Nu! Tot mai este inca, o dreptate in Genova!

SCENA XI.
Cei dinainte, Sacco, Calcagno.
BA000

Verrina, iute, gate§te-te! Azi incepe sOptemana

alegerilor pentru republicA I SA ne ducem de vreme
la Signoria pentru a alego senatorii cei noi. Stra-
dele sunt plino de lume. Intreaga nobletA naval4te
la Signoria. Nu vii cu noi, (cu ironie) sA vezi triumful
libertatii noastre ?
CALOAGNO

V6c1 o spadA la pamOnt. Verrina arata s6lbatic

si Berta e cu ochii ro0.
SACCO

In adever §i eu bag de seams... Sacco, ad s'a in-

timplat vre-o nenorocire I
VERRINA (dandu-le dou6 scaune).
*edeti!
 - 380 -

SAM°
Ce ai, amice ? ne inspaimantezi !
CALOAGN 0

Aga nu to -am vezut niciodata., De n'ar fi plans

Berta, to -as intreba: piere Genova ?
VERRINA (grozav).
Piere ! *edeti !
OALOAGNO (spariet ; amencloi se wazI).
Omule, to conjur!
VERRINA
Ascultati I
OALOAGNO
Co presimtire, Sacco ?
VERRINA
Genovezi... -Voi- amendoi cunoagteti vechimea nu-
melui meu. Strabunii vogtri au servit pe ai mei.
Strabunii mei comandau in ri3sboaiele statului. Stra-
bunele mole erau modelul Genovezelor. Onoarea
era singurul nostru capital gi se mogtenia din tats
in flu, sau cine zice altfel ?
SAGO°

Nime.
OALOAGNO
Nime, nime !
VERRINA
Eu sunt eel de pe urma de sangele meu. Femeea
 - 3E1 -
mea e in morment. Fata aceasta e tot ce mi-a
remas de la dinsa. Genoveji ! Voi sunteti marturi
cum am crescut-o. Poate se, se infatoseze cineva
si sa me invinovatiasca, ca mi-am crescut fata reu?
OALOAGNO
Fata to e un exemplu pentru teat& tara.
VERRINA
Eu sunt un om betran. De perd pe aceasta, nu
pot spera alta. Memoria mea se stinge. (Cu o schim-
bare grozavA). Am perdut-o, infam e sangele men,
AM'ENDOI (in mare miscare).
Dumnezeu sa fereasce. I
(Berta geme pe canapea in desperare).

VERRINA

Nu, nu to indol, fata mea! Baxbatii acestia sunt

bravi si buni. Dm& to plang ei, va curge sange
undeva! Nu fiti asa uimiti, barbatilor! (incet si cu
gravitate). Cel care subjuga Genova nu poate in-
vinge o biatA fata?
AMENDOI (ridicandu-se si aruncand scaunele inapoi).

Gianettino Doria!
BERTA (cu un 000.
Pareti, ingropati-m6! Scipion
 - 3S2 -

SCENA XII.
Cei dinainte, Burgognino.
BIIEGOGNINO (cu foc).

Bucura-te, draga. Veste buna I Nobile Verrina

de ceea ce ai sa roste§ti acuma, atirna toata fe-
ricirea mea. De mult iti iubiam fata §i nu cutezam
a o cere flindca toata averea mea plutea pe scan-
duri nestatornice de la Coromandel. In momentul
acesta a sosit norocul meu in port, plin de nenu-
merate avutii. Sunt bogat. Da-mi pe Berta, voiu
face-o fericita.
VERRINA (lui Burgognino, aplsand pe vorbe).
Ai gust, tinere, sa-ti arunci inima intr'un noroiu?
BIIRGOGNINO
(urea sd 6coath spala dar iji retrage mans. lute).
Asta a zis-o tatal ei.
VEREINA
Asta o zice fiecare ticalos din Italia. Te-ai mul-
taml cu faramaturile de la masa altuia?
BIIEGOGNINO

Mo§nege, nu me 'nebuni !
CALOAGNO
Burgognino, drept zice mo§neagul I
BIIEGOGNINO (rKpezindu-se spre Berta).
Drept zice el? si -ar fi batut joc de mine o infarna?
 - 383 -
CALOAGNO

Grese§ti, Burgognino! Fata e curata ca un anger.

BUEGOGNINO

Cum I pe sufietul meu! Curate. §i desonorat6.1 Asta

nu-mi intra in cap. 76 uitati unul la altul §i ta-
ceti. Limba voastra tremuratoare nu indrazne§te
a rosti o crime. grozeva. V6 conjur ! Nu ye bateti joc
de mintea mea. Ea ar fi !curata ? Cine a zis curata?
VERRINA
Copila mea nu e vinovata.
WIRGOGNINO

A§a dar: sila! (riclicand spada de la pam'ent). Ge.

noveji ! Pe toate pbcatele de sub soare uncle pot
gasi ra.pitorul ?
VERRINA
Tot acolo uncle poti gas1 §i asupritorul Genovei.
(Burgognino incremeneste. Verrina se plimba incoa si in-
colo ganditor, pe urma se opreste). Do inteleg bine
semnul teu,, eterna providenta, to vrei se. mantu-
e§ti Genova prin Berta mea! (S'apropie de dinsa des-
facend incet crepul de la brat; cu solemnitate). Yana
ce sangele unui Doria va spada aceasta pate. a o-
noarei tale, a, nu cada nici o raza a zilei asupra,
acestei fete. Pane. atuncea (o acopere cu crepul)
orbe§te! (Pausa, ceilalti se uita la dinsul in tacere si
uimiti).
VERRINA
(cu solemnitate, puind crepul pe capul Bertei).
Blastbmat fie aerul ce resufli! Blastomat somnu
ce to alina 1 Blast6mata, orice simtire compb.timi-
 384

toare care va veni sa-ti indulciasca chinul I Coboa-

ra-te in bolta cea mai adanca a casei male, gemi,
urla, opreste pasul timpului prin chinul tEM I (Se
opreste pfin de groazN, apoi urtneazd). Viata ta semene
cu miscarile convulsive ale vermelui strivitacest
blast6m plutiasca asupra ta pang, ce Geanattino
isi va da ultima resuflare I De nut poart5.-1 cu tine
in etern panA ce se vor gasi capetele verigei eter-
nitAtii.
(TXcere. Toate fetele cuprinse de groazK. Verrina se uit
la fiecare tintit $i parunzaor).

BURGOGNINO

Parinte farA, de lege! Ce ai fAcut? Acest blast6m

neauzit, grozav, asupra fetei tale nevinovate I
VERRINA

Asa-i ca e grozav, gingasul meu mire? (cu gra-

vitate) Cine din voi se va mai infatosa acum si va
mai vorbi de prelungire si de sange rece ? Soarta
Genovei e impreunata cu soarta Bertei mole. Inima
mea de parinte se pleaca datoriei de cetatean.
Care din voi va fi deacum destul de misel sA pre-
lungiasca mantuirea Genovei, cand a, tie at acest
miel sufere chinuri nesfirsite din causa miseliei
lui ? Pe eternul Dumnezeu! Coen ce am spus, nu
era dardaitura unui nebun! Am Mout un jurament
si nu m6 voiu indura de copilul meu, pang, ce Doria
se va sbuciuma la pamOnt, chiar de-ar fi sa sfarm
acest miel novinovat in schinjuiri canibalice. Tre-
murati, v6 uitati la mine, palizi ca niste fantome?
Inc'odata, Scipion! 0 pastrez ca pret pentru uci-
derea tiranului. De acest lant e legata datoria ta,
a mea, a voastra. Despotul Genovei trebue sa cada
 385

sau fata pere in desperare. Eu numi retrag cu

ventul.
BURGOGNINO (aruncindu-se la picioarele Bertei).
Si va cadea, va cadea pentru Genova ca taurul
sacrificiului. Atat de sigur cat voiu strapunge inima
lui Doria cu aceasta arma, atat de sigur sa-ti dau
sarutarea de mire ! (se ridica).
VERRINA
Cea intai pareche binecuventata de DINH Dati-vt3
manile ! Vrei sa strapungi inima lui Doria cu arma
to ? Ia-o, e a to !
CALCAGNO (ingenunchiaA).
Inca, un Genovez ingeriunchiaza, agternand pu-
ternica sa arma la picioarele nevinovatiei. Atat de
sigur sa gasiasca Calcagno calea la cer, cat va
gas1 spada aceasta calea la inima lui Doria! (Se
ridicS).
SACCO

Cel de pe urma, ear nu cel mai putin hotarit,

ingenunchiaza gi Rafael Sacco. Dad. aceasta arma
nu va descuia inchisoarea Bertei, sa se incuie
urechia, Mantuitorului pentru cea de pe urma a
mea rugaciune ! (Se ridicii).
VERRINA (mai vesel).
Genova ye multumegte prin mine, amicii mei.
Dute acum, fata mea, gi fii ferice ca egti marea
victima a patriei.
BURGOGNINO (imbr5toAnd-o)
Mergi, increde-te in Dumnezeu gi in Burgognino.
In aceeagi zi vor fi libere gi Genova gi Berta.
(Berta se depIrtesza).
46goo. Scrieri complecte. Vol. V. 25
 386

SCENA XIII.
Cei dinainte, earl de Berta.
CALOAGNO

Inainte de a merge mai departe inca o vorb A

Genoveji I
VEBRINA

0 gatesc.
CALCAGNO

Patru patrioti, fi-vor deajuns sA restoarne pu-

ternica idra, tirania? N'ar trebui sa atitam poporul
sa atragem nobilimea in partea noastrA ?
VERRINA
Inteleg. Ascultati 1 De mult am un pictor, care isi
risipeste toata arta pentru ca sA reproduca pe panzA
caderea lui Appius Claudius. Fiesco e un adorator
al artelor, si se entusiasmeaza iute cand priveste
scene inalte. SA ducem tabloul in palatul si!lat si
sA fim de fata Gaud it va privi. Poate CA specta-
culul ii va destepta geniul, poate...
BURGOGNINO

DA-1 incolo! Indoeste pericolul, zice adeveratul

erou, nu ajutor! De mult am simtit un ce in pep-
tul meu, care nu se putea linisti. Ce era, stiu a-
cuma (grind eroic) : Am un tiran !

(Cortina cade).
 ACTUL II.
Camera in palatul lui Fiesco.

SCENA I.
Leonora, Arabella.
ARABELLA

Iti spun ca nui asa. N'ai vbzut bine. Te-aruitat

cu ochii gelosiei.
LEONORA

Era Julia in persoana. Nu poti s5, menseli: por-

tretul meu e spanzurat de o cordea albastra, ear
acesta de una rosie, aprinsa. Soarta mea e hotaxita.

SCENA II.
Cei dinainte, Iulia.
'ELIA (intrand afectata).
Contele mi-a oferit palatul s6u, pentru a privi
cortejul care merge la Signoria. Timpul are s5.-mi
parb. 'lung. Asteptand ciocolata , spun -mi ceva,
doamna, ca sa-mi treaca de urit.
 383

LEONORA

Dore Oi sa mai invit pe cineva?

IULIA
Fadd idee ! Dad. mi-ar trebui societate, a cauta-o
aici? Glasete d-ta ceva, doamna, (merge incoace $i
incolo cochetand) data poti, Mei n'am actima nimica
de facut.
ARABELLA

Dar rochia aceasta pretioasa, Signora? Cat sun-

teti de crud& de-a ascunde ochilor tinerilor dandis
obiectul acest frumos A! Dar salba aceasta fru-
moasa de margaritar ce is vederile? Ztin, Signora,
ati dispoiat toata marea.
IIILIA (inaintea unei oglinzi).
Ti se pare o raritate, domniOara, ? Insa asculta,
domni§oara, pe semne ti-ai tocmit gl limba stepanei
d-tale. Frumos, doamna, pui pe servitori sa-ti corn-
plimenteze oaspetii !
LEONORA

Sunt nefericita, signora, ca umoarea mea imi

mic§ureaza placerea presentei voastre.
IDLIA
Ce lipsa de maniere! Fii mai iute, mai vioaie,
mai cu spirit. Cu chipul acesta nu-ti vei tine bar-
batul in lanturi.
LEONORA

Eu cunosc numai un singur chip, contesa, a fi

cum sunt; d-ta vei fi cunoscend mai multe.
 389

IIILIA (flcendu-se a nu bag in searna).

*i cum to gategti, doamna, A done! Ingrijegte-te
mai mult gi de persoana d-tale. Unde natura ti-a
fost o mama vitria aibi recurs la arte. Putin
rogu pe acegti obraji palizi, schimbati de patima.
Sermana copila I Aga fata-ti nu va gasi niciodatS,
un cumperator.
LEONORA (veselK la Arabella).
Feliciteaza-mg, fata mea. E cu neputinta sa fi
perdut pe Fiesco, ori, perzOndu-1, n'am perdut ni-
mica. (Bella aduce ciocolata fi toarnl)

IIILIA

Par'c'ai zis ceva de perdut? Dar, doamne, cum

a putut di-0 vie tragica idee de a Ina pe Fiesco?
Dece ai vrut sa to sui la inaltimea aceasta, unde
neaperat trebne sa fii v6zuta, sa fii comparati ?
Parola mea, drag* eel care to -a dat lui Fiesco
era, crede-me, un viclean, ori un natar6u. (luand-o
de maul cu mill) Omul, draguta, care e primit in
adunari de bon ton nu putea fi o partida pentru
tine niciodata.
LEONORA
Poate ca nu vrea sã fie primit in casele cele de
bon ton.
IIILIA

Contele are figura, cunoagte lumea, are gust.

Contele a avut fericirea de a face cunogtinte in-
nalte. Contele are temperament, foe. Deodata ese
apains din cercul eel mai elegant ; se 'ntoarce a-
cask femeea ii ese inainte cu o dragoste ordi-
nal* ii stings focul cu o imbratogare urneda, rece
 390

si num6ra toate desmerdarile cum ar socoti isvodul

casei. Sermanul barbat ! Acolo ii suride idealul in-
flora, aici gaseste tot desgustul unei sensibilitati
nesuferite. Signora, ce are s'aleaga dintr'aceste
clouti de nu-si a perdut mintea ?
LEONORA
Are s'aleaga... pe d-ta, data §i-a perduto.
IIILIA

Bine 1 Muscatura aceasta sa se'ntoarca, spre inima

ta. Tremura de deriderea aceasta, dar pana, a nu
tremura, inrosestete.
LEONORA
Cunosti si d-ta, lucrul acesta, signora ? i pentru
ce nu? E o taina do toaleta,
IIILIA

Priviti, mt3 rog. Va sa zica trebue sa zadareasca

cineva vermisorul ca sa scoata dintr'insul o scan-
toe do spirit. Destul pentru astazi, doaruna ; da-mi
mans, in semn de impacaciune.
LEONORA Ch clg maim cu o ochire expresiva).

Imperiali I Nu to tome ca m'oiu mania vre-odata

IIILIA

Ce marinimie, in adever Au n'as putea fi si eu

I

marinimoasa, contesa ? (Innet si observand-o). Daca

port copia unei persoane la mine, nu trebue nea-
parat sa-mi fie drag originalul, nu-i asa ?
LEONORA (roie gi turburath).
Ce vrei sa zici? pare-mise ca pripesti prea iute
consequenta.
 - 391 -

IDLIA

Asa cred si eu. Inima nu are nevoe sa vada.

Simtirea adeverata nu s'ascunde niciodata, dupa
ornamente frivole.
LEONORA
Me mir, signora, corn de ese din gura voastra
a§a un adever I
IIILIA

Mie mild, mi-e mild, caci vezi, sunt done chi-

puri de-a explica lucrurile, §i... iti ai earns pe
Fiesco. (Ii cll. portretul gi ride malilios).

LEONORA (Cu amaraciune).

Portretul meu, voue ! (Se arunca pe un jilt). 0, ne-

legiuitul I
IIILIA (triumfatoare).

Resbunat, m'am resbunat ?... Ei bine, doom* nu

ti-ai reservat Inca vre o impunsatura? (Tare) Sa-mi
traga trasura I Mi-am implinit scopul. (Catra Leonora,
desmerdand-o). Mangae-te, fata mea, mi-a dat por-
tretul intr'un moment de ratacire.

SCENA III.
CALCAGNO (infra).

Imperiali a e§it atat de aprinsa, §i voi sunteti

a§a de uimita, Madona ?
LEONORA (cu durere parunzetoare).
vu ! Asta-i neauzit !
 392

CALCAGNO
Cerule1 Plangi, signora?
LEONORA
Un amic al nelegiuitului! Fugi din ochii mei1
OALOAGNO
Al carui nelegiuit? 116 ingrozesc!
LEONORA
Al barbatului meu nu aka: al lui Fiesco.
OALOAGNO
Ce o s'aud?
LEONORA
01 numai o mi§elie care v6 e ordinary you6 bar-
batilor.
OALOAGNO (o is de maul cu iuteall).

Doamna mea, eu am o inima pentru virtutea

intristatA.
LEONORA (serioas6).

E§ti un What, inima... inima to nu e pentru

mine.
OALOAGNO
Toata pentru tine, plina de tine, daca ai §t1...
cat... cat de nesfir§it...
LEONORA
Omule, minti, promiti pan& a nu cloyed). prin
fapte.
 393

OALOAGNO
Iti jur !
LEONORA
Un sperjur ! Destul! Osteniti pans lui Dumnezeu
care le inseamna. Barbati! bArbati I daca toate ju-
ramintele voastre s'ar preface in diavoli, ar putea
ss dea un asalt cerului si sa subjuge pe angerii
luminei.
OALGAGNO
Aiurezi, contesa! Amkraciunea to face nedreapta.
Poate fi respunzetor tot sexul pentru p6catul unuia
singur ?

LEONORA (uitandu-se lung la dinsul).

Omule, eu adoram tot sexul intr'un singur om,
nu pot sä-1 uresc tot inteacela ?
OALOAGNO
Cearca, contesa. Ai gresit danduti inima cea
intaia sparkstiu un Inc unde ar fi mai bine pa-
strata.
LEONORA
Voi sunteti in stare a tagadul cu minciunele
voastre existenta creatorului. Nu voiu s'aud nimic
de la tine.
OALOAGNO
Sententa aceasta ai trebui s'o pronunti asupra
altuia astazi inca, din bratele mele.
LEONORA (cu luare aminte).
Sfirseste, din bratele...
 394

CALCAGNO
Din bratele mele, care se deschid pentru a to
primi §i a to despagubl de un amor perdut.
LEONORA (se uit g. la el cu finetg).
Amor?
CALCAGNO (cazend in genunchi).
Da, am rostit-o ! Amor, madona, viata si moartea
mea at:6mA de la un cuvent. Daca patima mea e
o crima, atunci sa se impreuneze virtutea cu viciul
§i cerul §i iadul sa se uniasca in aceea§i osinda.
LEONORA
(uitandu-se la dinsul cu dispret si mgrire).
Acesta era scopul compatimirii tale, lingu§ito-
rule ? Intr'o singura ingenunchiare tradezi si ami-
cia si amorul ? Fugi din ochii mei, sex blastemat !
Pan'acum credeam ca insali numai femei, asta inca
n'am stiut-o ca to tradezi pe tine insuti.
CALOAGNO (atins).
Doamna mea...
LEONORA
Nemultamit de a sfarma sfantul sigiliu al incre-
derii, fatarnicul acesta vrea sa vestejasca cu su-
fletul lui inveninat curata oglinda a virtutii §i sa
invete inocenta mea a comite sperjururi.
OALOAGNO
N'ati fi numai voi care ati comite sperjururi...
LEONORA
Inteleg. *i necazul meu sa-ti tradeze tie senti-
 395

mentul meu? Asta n'ai §titit-o (cu marire) cá inalta

nefericire de a fi traclata de Fiesco e deajuns spre
a inobill inima unei femei. Ru§inea unui Fiesco nu
ridica pe un Calcagno, insa degrada omenimea.
(Ese iute).
OALOAGNO
(se uhl la dInsa amelit, gi se bate cu palma pe frunte).
Dobitoc I (ese).

SCENA IV.
.211orul, Fiesco.
FIESCO

Cinea esIt deaici ?

MORIIL

IIarchizul Calcagno.
FIESCO

0 batista a remas pe canapea; femeea mea a

fost aici.
DIORUL

Am intilnit-o e§ind foarte turburata.

71E1300

Batista e umeda, (o vir'3 in busunar). Calcagno

aici? Leonora foarte turburata? (dupg. o scurtg. gan-
dire, Morului). Desara am sa to intreb ce s'a pe-
trecut aici.
MORUL

Ii place domni§oarei Bella s'auda Ca e blonda.

Ti-oiu r6spunde.
 - 396 -
FIEECO

Acum s'au trecut treizeci de ore. Implinit-ai

ordinile mole ?
MOREL

Pana la un iota, stepane.

FIEBOO (s'aseazO.
Ei bine, ce se sopteste despre Doria gi guvernul
actual ?
MOItuL

Fit Slute vorbe. Singurul cuvent Doris" ii sou-

tura ca frigurile. Ei uresc pe Geanettino ca moar-
tea. Toti sunt nemultAmiti. Zic a Frantejii ar fi
fost gusganii Genovei, motanul Doria i-ar fi mancat
si acum ospeteaza soarecii.
FIEBCO

Asta-i cam asa si nu cunosc ei nici un cane

pentru motan ?
MORIIL

Orasul vorbia mult, mult de un... de un... hola !

eaca, i-am uitat numele.
FIEBCO (se scoalg).
Tontule 1 E asa de usor de tinut, cat era de greu
de dobandit. Mai are Genova vre unul ca dinsul ?
MOREL

Atat de putin, cat are doi conti de Lavagna.

FIEBOO (s'aseaz1).
Bine. i ce sopteste despre viata mea asta vesela ?
 397

MORIIL (il rnsoartt cu ochi man).

Asculta, conte de Lavagna! Genova trebue mult
sa to stimezo. Nu le intra in cap, cum un cavaler
. din cea intai familie, phi' de talent Eli de geniu,
in floarea vietei §i cu atata influents, proprietar
de patru milioane, cu sange de print in vinele sale,
un cavaler ca Fiesco, caruia nu i-ar trebui .de cat
un semn pentru a atrage toate inimile spre sine..
HEM (se intoarce cu dispret).
A auzi aceasta din gura unui ticalos 1
MORIIL

Ca eel mai mare om al Genovei sa, doarma cand

Genova decade... Multi te jalesc, foarte multi te
iau in ris, cei mai multi to osindesc. Toti deplang
statul care te-a perdut. Un Jesuit a pretins ca
adulmera o vulpe sub peptarul t6u.
11E800
0 vulpe gacqte pe alta. Ce se vorbe§te despre
romanul meu cu contesa Imperiali
MOM
Ni§te lucruri cari nu-mi vine a ti-le spune.
FISECIO

Spume, spune. Cu cat vei fi mai obraznic cu atata

mi-a parea mai bine. Ce se tiopte§te ?
MORIIL

Nimic nu se fopiege. In toate cafenelele, la toate

mesele de biliard, prin hanuri, pe la primblari, pe
piata, la bursa, se striga in gura mare...
 398

FIESCO

Ce ? Iti poruncese !
KOBEL (dit.nd inapoi).
CA esti un nebun !
FIESCO

Bine! Nati un zechin pentru vestea asta. Miam

pus eu§ma de nebun in cap pentru ca Genova sa
aiba o enigma de gacit; in eurend am sami rad
si capul ca ei sä joace rolul de Arlechin dinaintea
mea. Ce mina, faceau negutitorii de matasa cand
leai dat darurile mele ?
MORUL (glumet).
Nebunule, se plecau ca niste condemnati...
FIESCO

Nebun ?... Perdutai mintea, tiealosule

1108.11L

Iarta! Mai doriam cativa zechini.

FIES00 (li dd. nAnd).
Ei, se plecau ca ni§te condemnati...
MORIIL

Cand li se citeste ertarea pe esafod. Ei sunt ai

tei cu trupul si sufletul.
11E800
Imi pare bine. Ei sunt cei mai insemnati din ple-
bea Genovei.
MORUL

Ce scena minunata I Mai ca era sa rnti iee dracul

 399

gi ea, eram BA devin deacum inainte generos! Imi

sariau in gat; parea eh fetele se inamorasere de
coloarea strabunilor mei, ago, imi sarutau obrajii
mei igti negri ca funinginea. Banul e a tot pu-
ternic, gandiam, inalbegte gi pe Harapi.
11E800
Ideea-ti era mai .buns decal noroiul de uncle a
egit. Vorbele ce-mi spui sunt bune, sa pot oare
conchide din ele gi la fapte ?
MORUL

Ca din vuetul cerului, furtuna. S'aduna, formeaza

grupe gi eand trece vre un strain, fac hum! In
toata Genova domnegte un clocot amenintator.
Nemultamirea plutegte asupra republicei ca o grea
furtunaun vent, gi isbucnegte trasnetul gi fulgerul.
PIES00
Pst I Asculta 1 Ce vuet surd s'aude ?
MAUL
0 multime de oameni striga viind de la Signoria.
FIES00
Azi e alegerea procuratorului. Zi sa-mi traga
trasura. Nu se poate O. se fi terminat gedinta. Voiu
0, me due gi eu. Nu se poate sa se fi sfirgit. Da-mi
spada gi mantaoa. Unde-mi e decoratia ?
MORIIL

Am furat-o gi am vendut-o.
FIESCO

Imi pare bine.

 - 400 -
MORIN,

Ei bine, dar presentul nu mi-1 dai?

FD3800
Pentru ca, nu mi-ai furat mantaoa?
MOBUL

Ba pentru ca ti-am descoperit talharul.

PIESCO

Sgomotul s'apropie. Asculta I Acesta nu e stri-

gat de aprobare (iute). Hai, iute, discuie poarta cea
mare I Am o presimtire. Doria e cutezator. Statul
se lea gana pe virful unui ac. Pun rerna§ag ca s'a
intimplat ceva la Signoria.
MOBIIL (la fereasta).
Ce e asta? Pe strada B dbi.. mai multe mil de
oameni... se ved alebarde... arms... hole! Cativa
senatori se raped aid.
11E800
0 resculare! Alearga intro din§ii! Roste§te nu-
mele meu! Cauta sa vie incoace. (Morul ese Olga).
Gramada pe care harnica furnica o aduna incet,
Meet cu mare osteneala, ventul intimplarii o im-
pra§tie intr'o clipeala.

SCENA V.
Fiesco, Centurions, Cibo, Asserato (se raped aprinsi
in earned.).
CIBO

Conte , earta-ne ca intram neanuntati , furia

noastre...
 - 401 -
CENTURIONE

Sunt insultat, sunt insultat de moarte de nepotul

ducai in presenta intregei Signorii.
ASSEBATO

Doria a patat cartea de aur, undo fiecare pagina

e un nobil Genovez.
CENTURIONE

Pentru asta suntem aici. Nobleta intreaga e in-

sultata in persoana mea. Nobleta intreaga trebue
sa iee parte la resbunarea mea. Pentru a-mi res-
buna o insult& personals n'a§ cauta tovara§i.
CIBO

Nobleta intreaga e insultata in persoana lui. No-

bleta intreaga trebue sä verse foc §i para.
ASSEBATO

Drepturile natiunii sunt calcate. Libertatea re-

publicana e lovita, de moarte.
FIESOO

ii.§tept cu nerabdare...
CIBO

El era al doisprezecelea din alegetori si trasese

pentru alegerea procuraturei o bila de aur, dou6-
zeci §i opt de voturi erau culese: patrusprezece
pentru mine, tot atatea pentru Lome llino I Doria
§i ai lui lipsiau inca...
CENTIIItIONE (curmandu-i vorba).
Lipsiau inca. Eu votez pentru Cibo : Doria... in-
chipueste ti rana onoarei mole... Doria...
463oo. Scrierl complecte. Vol. V. 26
 402

ABBEBATO (luandu-i vorba din gura).

AQa ceva nu s'a intimplat de cand oceanul scald&
Genova!
OENTURIONE (cu mai mare caldura.).

Doria scoase o spada ce era ascunsa sub pur-

pura, imi strapunse votul §i sttiga adunkii :
OIBO

Senatori! Buletinul n'are valoare, e gaurit. Lo-

mellino e procurator I
CENTURIONE (ca sus).
Lomellino e procurator" §i arunca, spada pe masa.
PIEBOO (dupa o mica tacere).
La ce v'ati hotarit?
OENTURIONE

Republica e lovita in inim6, I La ce ne-am hotarit?

MEMO
Centurione I Papura se pleaca de o suflare, ste-
jarului fi trebue o furtuna. PO 'ntreb, la ce v'ati
hotarit ?
OIBO

Pare-mi-se ca ar trebui sa intrebam ce a hotarit

Genova.
FIBBOO

Genova ? Genova? Las'o la o parte, e un pu-

tregaiu, care se frange cand it atingi. Aveti Mere-
dere in patrie ? Oare pentru ca se posomoresc si
dau din umere cand e vorba de trebile statului?
 403

Da-i incolo ! Focul for eroic e legat in baloturi de

marfa de Levante, sufletele for flutura ingrijate
primprejurul flotei for de la Indii.
CENTURIONE

Aibi o mai buns idee de patricianii nostri! Abia

se intimplase obraznica fapta a lui Doria, o suta,
se rapezirb in pieta cu hainele bucati. Signoria se
sparse.
FIESCO

Cum sboara porumbei cand da uliul in hulubarie.

CENTURIONE (inartat).
Nu! ca balercele de praf cand cade o scanteie
inlauntru.
OIBO

i poporul e furios Ce nu poate face un mistret

ranit ?
FIESCO (suriz6nd).

Acel colos orb si nepriceput, a carui multime la

inceput vueste ca si cand ar vol sa inghita tot in
gura lui cascata, mare si mic, departat si apro-
piat... si In urma se impiedeca de un fir de eta?
Genoveji, in zadar ; epoca domnitorilor marii a
trecut. Genova a cazut sub greutatea numelui ei.
Genova a ajuns acolo unde neinvinsa Roma sbura
ca o minge in inanile gingasului Octavius. Genova
nu mai poate fl libera.. Genova trebue reinsufletita
de un monarc. Genovei ii trebue un suveran si
asa dar, plecati-ve inaintea stropsitului G-ianettino.
 404

CENTURIONE (cu turbare).

Mud elementele turbate se vor impaca gi polul
nordului va ajunge polul sudului I Haidem camarazi!
FIEBOO

Statil Stati 1 La ce gande§ti Cibo ?

CIBO

La nimica ! on la o jucarie ce se va chema cu-

tremur.
FlE1800

Uitati-ve la statua aceastal

OENTURIONE

E Venerea de la Florenta. Ce are a face ?

FIESCO

AQa-i ca-ti place?

CIBO

Desigur, on n'am fi adeverati Italieni. Si dece

me intrebi aceast a acum ?
PIM°
Caletore§te prin toga. lumea §i alege din toate
modelele vii ale genului femeesc pe cel mai frumos
in care s'ar imbrato§a toate frumusetele acestei
Veneri inchipuite.
CIBO

*i ce resplate, vom avea pentru munca noastra ?

FIEBOO

Atunci vei convinge fantasia celor ce striga pe

piata...
 405

CENiURIONE (nerabc16tor).
Si ce vom castiga ?
KENO
Atunci va fi castigat procesul intro natura si
arti§ti...
OVITITBIONE

i pe urma ?
KENO
pe urma ? pe urma ? (surizend). Atunci nu vei
uita sO, iei seama ca libertatea Genovei e aproape
de risipa.

SCENA VI.
Vuetul crete imprejurul palatului.

MEMO

Bravo ! Bravo I Paile republicei s'au aprins. Focul

a cuprins case si turnuri... cu atat mai bine !...
cu atat mai bine! Incendiul devie general, si vOntul
pornit vijieasca prin ruins I

SCENA VII.
Morul (intrl cu grabg.), Fiesco.
MORIIL

Gramada peste gramada 1

FIEB00
Deschide portile, intro tine va vol.
 406

MORIIL

Republicani! Republicani 1 Isi tat-sae libertatea

sub jug si gafAe ca niste boi sub stralucirea for
aristocratica.
FIESCO

Niste nebuni care cred ea Fiesco de Lavagna va

urma aceea ce Fiesco de Lavagna n'a inceput.
Rescularea vine ca chiemata. Insa conspiratia tre-
bue sa fie a mea. (Se gilingdesc cu sgomot pe scarg.).

NORM, (afar').
}Iola! hola! 0 sa aduceti casa cu voi pe usa.
(Poporul se arunc'd inainte si stricg usile).

S CE NA VIII.
Fiesco, Doisprezece meseria§i.

TOTI

Resbunare asupra lui Doria! Resbunare asupra

lui Gianettino I
11E800
Incet, incet, oameni buni 1 Ca veniti cu totii sa-
mi faceti visits, e semn ca aveti o inima buns,
dar urechile-mi sunt mai delicate.
TOTI (cu mai mare sgomot).
Jos Dorial Jos unchiul si nepotull
FUSCO (numgrandu-i zimbind).
Doisprezece 1 Groaznica oaste !
 407

CATIVA

Doria trebuesc departati I Statul trebue sa MM.

o alts forma. !
INTAIIIL LDORATOR

SA arunce pe judecatorii nostri de pace pe scaril

Pe scan pe judecatorii nostri de pace !
AL DOILEA MORATOR
Inchipueste-ti, Lavagna sa-i arunce pe scan pen-
tru ca, n 'au votat dupa placul lui !
TOTI

Nu e de suferit, nu e de suferit !
AL TREILEA LIIORATOR

Sa vie cu spada la consiliu I

INTAIIIL LIICRATOR

0 spada, semnul resboiului, in sanctuarul pacii 1

AL DOILEA LIIORATOR

Cu purpura in Senat! Nu in negru ca cellalti

senatori !
INTAIIIL LIJORATOR

SA se primble cu opt harmasari prin capitala

noastra I
TOTI

Un tiran ! Un tradator al tarii si al carmuirii 1

AL DOILEA MCRATOR
SA cumpere de la imparat dou6 sute de German!
ca garda!
 408

INTAIIIL LIIORATOR

StrAini contra fillor patriei I Germani contra Ita-

lienilorl Soldati contra legilor!
TOTI

ResvrAtire! Tradarel Peirea Genoveil

INTAIUL LIJORATOR

SA poarte armele Republicei pe oblonul trasureil

AL DOILEA L170EATOR

Statua lui Andrea in curtea Signoriei !

TOTI

In bucati Andrea! Cel de peatra si cel yin!

11E800

Genoveji! Pentru ce mi le spuneti toate ace-

stea mie?
INTIM LDCRATOR
Tu nu trebui s'o suferi. SA-i pui frOu!
AL DOILEA LOORATOR

Egti un om intelept, gi nu trebue s'o suferi Si

trebue sä ai minte pentru noi!
INTAIIIL LIIORATOR

Egti mai bun nobil si trebui sA i-o arati gi nu

trebue s'o suferi!
PIM()
Increderea voastra e foarte magulitoare pentru
mine. Pot eu s'o merit prin fapte?
 409

TOTI (vuind).

Love§te, r6stoarna, raantueste !

FIES00

Veti asculta §i de la mine o vorba?

TJNII

Vorbe§te, Lavagna!
FIERO (wzandu-se).

Genoveji... In imp6ratia animalelor isbucin odi-

nioara un r6sboiu civil. Partizi se bateau cu par-
tizi §i un cane de macelarie usurpa tronul. Acesta,
deprins a goni vitele la rnacelarie, carmul cane§te,
latra, mu§ca §,i rodea oasele poporului s6u. Natia
murmura, cei mai inimo§i se intrunir6 §i sugru-
marb dulaul sti3panitor. Atunci se infiinta o mare
adunare nationala pentru a desbate insemnata che-
stiune care carmuire e cea mai buns. Voturile se
impartir6 in trei. Genoveji, pentru ce v'ati fi ho-
Wit voi?
INTAIUL LIIONATOR

Pentru popor, totul pentru popor!

FIESCO

Poporul caOiga. Se infiinta, o carmuire democra-

tica. Fiecare cetatean avea vot, majoritatea hotaxia.
Dupa cateva sbpt6mani omul declara resboiu ace-
stui stat republican. Toti se adunare. Calul, leul,
tigrul, ursul, elefantul si rinocerul strigau in gura
mare: la arme! Acum veni rindul la ceilalti: mie-
lul, iepurele, cerbul, magarul, toata familia msec-
telor, a paserilor, a peOilor, toate animalele ce se
tem de om... toate intervenire si tremurand cerur6
 --- 410

pace. Vedeti, Genoveji !... Erau mai multi mi§ei de.

cat viteji, mai multi pro0i decal cuminti... Majori-
tatea hotaria. Acest sistem de stat fu inlaturat.
Genoveji, ce ati fl hotarit atunci?
INTAIIIL fA AL DOILEA LTIORATOR
Sistemul electiv, sistemul electiv.
FIEBCO

Opiniunea aceasta fu adoptata. Afacerile statu]ui

furb impartite in mai multe camere Lupii admi-
nistrau finantele. Vulpile erau secretarii lor. Po-
rumbiei erau judecatori criminali. Tigrii cautau in-
voelele de pace. Tapii erau insarcinati sa impace
neintelegerile dintre soti. Soldatii erau iepurii. Mci-
garul era ambasadorul imperatiei. Leff, si elefantli pa
ziau bagajele si eartita era inspector general asupra
purtarei funtionarilor. Ce aeteptati Genoveji de la o
a§a inteleapta, impartire ? Pe care nu-1 rupea lupul,
it jupuea vulpea. Care scapa de la aceasta, it calca
magarul. Tigrii sugrumau nevinovatia, pe talhari si
pe ucigasi ii ertau porumbiei. Si la urrna sand se de-
puneau functiile, cartita le gasia foarte bine admi-
nistrate. Animalele se revoltar6 §i strigara toate
intr'un rost : ne trebue un monarc care sa alba
ghiare si dinti dar un singur stomah... §i aleser6
toate un domnitor, un domnitor Genoveji... dar
(mergend spre dInsii cu marire) acesta era Leul.
TOTI (aplaudl si aruna eusmele in sus).
Bravo ! bravo! Cu minte au Mout.
INTIM LIJORATOR
*i Genova trebue sa fad, tot ay.! §i Genova i§i
are oraul !
 -- 4" --
TIEN°
Nu voiu 0,4 gtiu! Mergeti acasa gi gdnditi la
km! (Lucatorii es cu sgomot). Treaba merge bine!
Poporul gi Senatul contra lui Doria! Poporul gi
Senatul pentru Fiesco... Hassan! Hassan! Trebue
sa maresc aceasta urd, sit infierbent aceasta build
plecare I... Vino, Hassan, bastard al iadului I Has-
san! Hassan!

SCENA IX.
Mona (intrA), Fiesco.
MOM (selbatic).
Tot imi and inca tAlpile. Ce mai este?
FIESCO

Ce -ti voiu porunci.

11013.13L

Unde s'alerg intai, unde pe urmd?

MEMO
Data asta iti iert alergatul. Au sa to tarie. Pre-
gategte-te, voiu 0, fac cunoscut atentatul tau asu-
pra mea gi sa to dau legat la tortura.
MORIIL (and Base pasi inapoi).
Maria -W.! Asta e impotriva tocmelei!
FIES00
N'aibi grija,1 no e alta nimic cleat un joc. In
momentul acesta trebue numai cleat 0, se afle
ca Gianettino a vrut sa and ucidd. Au sa-ti faca
interogatorul.
 - 412 -
MOM
Ei, si eu mArturisesc on tagAduesc?
FIESCO

Tagaduesti I Au sã te pue la tortura. Suferi gra-

dul intaiu. Ia asta ca un acont pentru atentat.
La al doilea grad mArturisegti tot.
MOM (catinand din cap).
Dracul e viclean. Domnii ceia ar putea sa m6
tie Ia masa, si cu toate ca e numai un joc ar putea
sä ml3 omoare.
FIES00

Vol scapa sanatos! Iti dau cuvOntul meu de conte.

Voiu cere ca satisfacere incuviintarea de a to pe-
deps'i eu ; si te voiu ierta inaintea ochilor intregei
republici.
MORIIL

Bine, fie! Au sa-mi cam desfac5, incheieturile,

dar nu-i nlmica, m'oiu face mai !radios.
FIES00

Hai Sgarie-me iute cu pumnarul Ia brat pans

ce a da sange. Am sa fac ca gi cand to -as fi prins
asupra faptel. Bine. (Strigand grozav). Ucigasil U-
cigasi Tineti-i calea. Incueti usele I (Ese tiind pe
1

Mor de gO.t, servitorii fug in coace si in colo).

 413

SENA X.
Leonora, Rosa (jilted iute si speriate).

LEONORA
Uciga§i ! S'a strigat uciga§i I De-aici s'a auzit
tipetul.
ROSA

N'a fi nimica. 0 spaime, de§arta, cum se'ntimpla

in toate zilele in Genova.
LEONORA
Au strigat uciga01 i am auzit poporul §optind :
Fiesco I Sermanilor, care voiti sa mt3 in§alati I Vreti
sã-mi crutati ochii, ear inima gate0e tot. Alearg5
du-te, vezi, spune-mi unde-1 due.
ROSA
Lini§te§te-te, s'a dus Bella.
LEONORA
Bella o 0, mai vad5, ochirea lui murinda'. Fericit5,
Bella Blastem asupra mea, eu l'am ucis Daca
Fiesco m'ar fi putut iubi, Fiesco niciodata nu s'ar
fi aruncat in lume, nu s'ar fi aruncat in pumnarii
invidiei. Eaca Bella! Du-te 1 Nu vorbl. Bella!

SCENA XL
Cei dinainte, Arabela.
ARABELLA
Contele trae§te §i e sana,tos. L'am vezut galo-
pand grin ora§. Niciodata nu l'am vezut atat de
frumos I HarmAsarul sell se fella sub dinsul gi
 414

departa cu mandrele sale oopite poporul ce se gra-

madea imprejurul mandrului Want. Me zarI, su-
rise, ficii un semn spre palat §i trimise trei saru-
tari (rnalitios). Ce se. fac cu dinsele, signora ?
LEONORA (incantatl).
Limbuto I Du-i-le inapoi!
ROSA

Ei vezi, eata-te ear r4e ca purpura.

LEONORA

Inima 0-o arunca femeei aceea, §i eu alerg dupe,

o ochire ? 0, femeil femei I (es).

SCENA XII.
In palatul lui Andrea.
Gianettino, Lomellino (intrit iute).
GIANETTINO

Lase. -i sa urle dupe, libertatea for ca leoaica dupe.

pui. Eu nu-mi schimb intentia.
LOMELLINO
Inst...
GIANETTINO

La dracu cu insele tale, procuratorule de trei

ciasuri I Eu nu dau inapoi nici un fir de per. Lase.
turnurile Genovei sa clatine din cap Si marea fu-
rioasa se. strige : Nu! Eu nu me tem de plebe.
LOMELLINO

Adeverat e ce. poporul e lemnul care arde, no

bleta insa e ventul care mare§te flacara. Toga re-
publica clocote§te, poporul §i patricianii.
 415

GIANETTINO

Atunci ca Neron de . pe culmea muntelui, voiu

privl poznmul incendiu.
LOMELLINO

Pana, ce toata multimea se va arunca in bratele

unui singur ambition care va §ti secera ceea ce-au
semanat altii.
GIANETTINO

Fleacuri, fleacuri Numai unul este care ar fi de

teruut. i acela e pus la tale.
LOMELLINO

Serenisimul doge! (Andrea intrA. Amendoi se 'n-

china adine).
ANDREA

Signor Lomellino ! Nepoata mea urea sa easa.

LOMELLINO

Voiu avea onoarea de-a o intovara§1.

SCENA XIII.
Andrea, Gianettino.
ANDREA

AscultA, nepoate. Nu's mult,amit de tine.

GIANETTINO

DA-mi voie a-ti spune, preainaltate unchiu...

ANDREA

Ascult mai bucuros pe cer§etorul cel mai sdren-

 416

teros din Genova dad, o merita, pe un r6u nici-

odata, fie chiar nepotul meu. Ajunga-ti ca-ti vor-
besc ca un unchiu; ai merita s'auzi vorbind dogele
si Signoria.
GIANETTINO

0 singura vorba, preainaltate...

ANDREA

Asculta intai.ce ai Mout si pe urma apara-te.

Ai daramat un edificiu la care am lucrat eu o ju-
nAtate de secul, mausoleul unchiului ti3u unica
sa piramida amorul Genovejilor. Nesocotinia asta
ti-o iarta, Andrea.
GIANETTINO

Unchiule si duca...
ANDREA

Nu m6 intrerupe! Ai vatamat cel mai frumos

monument al carmuirii, pe care eu insumi l'am co-
borit Genovejilor din cer, care m'a costat atatea
nopti, atatea pericule, atata sange. Inaintea Ge-
novei intregi ai patat onoarea princiara, pentru ca
n'ai avut stima pentru asezamentul meu. Cine-1
va respecta daca insult sangele meu it despretu-
este? Aceasta prostie ti-o iarta unchiul tau.
GIANETTINO (atins).
Inaltimea to m'a crescut pentru ca sä me fad,
dud, Genovei.
ANDREA

Taci 1... esti un tradator al statului, si ai ranit

inima vies ei sale. Ia aminte, copile 1 Aceasta se
 417

chimp& sununere! Pentru ca pastoral s'a retras in

desarit de la treaba lui, crezut-ai ca turma a re-
mas parasite.? Peutru ca perul lui Andrea e alb
ca ornetul, trebuia sä calci ca un strengar legile
in picioare?
GIANETTINO (mandril).
Meet, duca. Si in vinele mele ferbe sangele a-
cestui Andrea, dinaintea caruia tremura Franta.
ANDREA

Taci... iti zic! Sunt deprins s'asculte marea sand

vorbesc eu. In mijlocul templului at mirsavit ma-
estoasa dreptate. Rebelule! Stii care e pedeapsa
pentru o asa crime.? Respunde acum!
(Gianettino tinteste ochii la parnent. TAcere).
ANDREA

Nefericite Andrea! In insus senul teu, ai crescut

vermele ce era se, roada meritul tett! Cladisem Ge-
novejilor tin monument, un monument care sa in-
frunte once pericul ! Si eu singur arunc in el eel
intaiu taciune pe acesta. Multameste, nesocoti-
tule, acestui cap alb, ce nu voeste a ft pus in Si-
criu de maul straine, multameste nelegiuitei mele
dragosti ca nu arune de pe esafod capul resvrati-
torului la picioarele statului vathmat! (ese jute).

SCENA XIV.
Lomellino (gafaind $i spAriat). Gianettino (se Intl in
thcere si rosu de rusine duph. duca).
LOMELLINO
Ce-am auzit! Ce-am vezut! Fugi, printule, fugi !
Totul, total e perdut!
16300. Seriei complecle. Vol. V. 27
 418 -

GIANETTINO (posomorit).
Ce era de perdut ?
LOMELLINO

Genova, printule I Vin de la piata. Poporul se gra-

rnadia imprejurul until Mor pe care-I tarieau fe-
recat. Contele de Lavagna si peste vre-o trei sute
de nobili si mai bine it urmau la curte undo se
tortureaza criminalii. Prinsese pe Mor tocmai cand
voia sa ucida pe Fiesco.
GIANETTINO (lAtend din picior).
Ce! Resculatu-s'au toti dracii incontra mea ?

LOMELLINO

II intrebare eine l'a plait. Morul nu marturisi

nimic. Il supusere la intaia torture. El nu rn erturisl
nimic. Il dusere la a doua ; el marturisl. Inaltimea
ta, unde-ti era capul cand ti-ai incredintat onoarea
unui asemenea ticalos ?
GIANETTINO (selbatic).
Nu me 'ntreba nimic.
LOMELLINO

Asculta mai departe. Abia fu pronuntat numele

D ria cu mai mare placere as fi vezut numele meu
inscris in catalogul lui Satan, decat sa and numele
Inaltimii Tale acolo se mate. Fiesco poporului. 11
cunosti pe acel om care se roaga ordonand si BO-
paneste asupra inimil or ; toata multimea se uita la
dinsul in grupuri amenintatoare abia resufland; el
vorbi putin, insa ridica bratul sangeros si poporul
se arunca asupra picaturilor de sange ca asupra
 419

unor moaste sfinte. Morul fu dat la discretia lui,

si Fiesco ce lovitura de moarte pentru noid
Fiesco it ierta. Atunci tacerea multimii se preface
intr'un tirlet, fiecare resuflare ucidea pe un Doria,
ear Fiesco fu condus acase, cu vivate, de sute de
mii de glasuri.
GIANETTINO

Ajunga-mi rescularea pana la gat Imperatul

Carol 1 Cu singur numele acesta ii voi nimici, in-
cat sa, nu se aucla in toata Genova nici macar su-
netul unui clopot.
LOMELLINO

Boemia e departe de Italia, Daca. Carol se va

grabi, numai biiie va ajunge se, vada, cum to duc
la groapa.
GIANETTINO (scoVend o scrisoare cu mare sigiliu).
Noroc c'a si sosit ! Se miry Lomellino? Au me
crede destul de nebun pentru a atita niste republi-
cani furiosi data n'ar fi depe acum venduti si tradati!
LOMELLINO (cu mirare).
Nu mai stiu ce sa gandesc 1
GIANETTINO

Eu gandesc la ceva ce to nu stii. Eaca ce e ho-

thrit. Poimani cad doisprezece senatori. Doria se
ace monarc si imperatul Carol it va protege. Te
sparii ?
LOMELLINO

Doisprezece senatori Inima mea e prea strimta,

pentru a cuprinde o crime, asa de grozava de doue-
sprezece ori!
 - 420

GIANETTINO

Nebunule 1 Odata suit pe tron, nu se mai incap

pi3cate 1 Vezi tu, m'am inteles cu ministrii lui Carol
si am vtlizut ca Franta are inca in Genova partisani
putetnici, care ar putea sa i-o mai vends °data,
dad, nu-i vom stirpi din radticina. *i b6tranul Carol
a priceput aceasta si a subscris cererea mea
si tu scrie ce-ti voiu dicta.
LOMELLINO
Nu stiu ince..
GIANETTINO

*ezi si scrie 1
LOMELLINO

Dar ce 136. scriu ? (se asazd).

GIANETTINO

Numele color doisprezece candidati. Francis('

Centurione.
LOMELLINO

Ca multNmire pentru votul sett, el deschide cor-

tejul.
GIANETTINO

Cornelio Calva.
LOMELLINO
Calva.
GIANETTINO

Mihail Cibo.
LOMELLINO

S'a recoii de procuratura.

 - 421 -
GIANETTINO

Toma Asserato cu trei frati.

(Lomeli= se opreste).

GIANETTINO (aphsand).
Cu trei frati.
LOMELLINO (scrie)
Urmeaza.
GIANETTINO

Fiesco de Lavagna.
LOMELLINO

Ia sama, is sama sa nu to 'mpedici de EWA

peatra neagra rill Bali sfarmi capul.
GIANETTINO

Scipion Burgognino.
LOMELLINO

Poate a.-§i faca nunta in alt loc.

GIANETTINO

Uncle i-o pregatesc eu. Rafael Sacco.

LOMELLINO

Acestuia ar trebul s6.-i cer iertare pana mi-a platl

cele cinci mil de scuzi ce-mi datore§te ; (scrie)
moartea... ne face chit.
GIANETTINO

Vincentiu Calcagno.
 ..- 422 --

LOMELLINO

Calcagno. Pe al doisprezecelea it scriu pe same

mea, on uitarn pe dugmanul nostru de moarte.
GIANETTINO

Finis coronet opus ! Giuseppe Verrina.

LOMELLINO

Acesta a capul vermelui. (Se scoalk, pune nisip,

citeste inch. ()data si cld hartia printului). Moartea da
poimani masa mare si a invitat doisprezece printi
Genoveji.
GIANETTINO (merge la mask si subscrie).

E hotarit I Poirhane a alegerea dogelui. Cand Sig-

noria va fi adunata, se va da un semnal cu o ba,-
tista, i o singura, impuscatura va r6sturna pe toti
doisprezece la pament,totodata cei doue sute de
Germani ai mei vor ocupa pa]atul. Dupa asta Gia-
nettino Doria intra in said si se proclama, duca.
(Sunk),

LOMELLINO

Dar Andrea?
GIANETTINO

E un mosneag (unui servitor). De m'a intreba duca,

spune-i ca sunt la biserica. (Servitorul ese). Dracul
care e ascuns in mine poate sa,-§i pastreze incog-
nito numai sub o masca sfanta.
LOMELLINO

Dar hartia, printule?

 423

GIANETTINO

Ia-o to si fa-o sa circuleze in partidul nostru.

Scrisoarea asta trebue sa mearga, cu extraposta
la Levante. Instiinteaza pe Spinola despre toate
sii ordona sa se afle mane dimineat6, la opt ore
acl in capitals (vrea sr iasg.).

LOMELLINO

Lipseste un cerc de It bute, printule. Fiesco nu

mai vine in Senat.
GIANETTINO (strigand inapoi).
Flu ucigas se va mai gasi doara, in toata Genova.
Lasa pe mine. (Ese prin o us' lateral6 ; Lomellino prin-
tr'o alta).

SCENA XV.
CamerN. la Fiesco.
Fiesco (ocupat cu scrisori si hartin, Morul.
FIESCO

Asa dar patru galere au intrat in port?

MORIIL

Au intrat cu bine in Darsena.

FIES00
Minunat. De unde sunt dopesela?
MOREL

De la Roma, de la Piacenza si din Franta.

FIES00 (deschide scrisorile si le citeste).
Bine ati venit! Bine ati venit in Genova! (Cu
satisfacere). Curierii O. fie tratati domneste.
 424

MORIIL

Hum i (vrea s. easI).

FIE800
Stai I stai! Mai ai treaba. multa.
MORCIL

Dece ai nevoe, de nasul prepelicarului on de ghim-

pele scorpionului ?
FIES00

De o cam data nada paserarului. Mane dimineata.

au O. vie in orag dou6 mii de oameni schimbati
in haine, ca sa intre in serviciul meu. Impragtie-ti
tovaragii pe Ia toate portile cu ordinul de a pri,.
veghia pe toti strainii ce ar vent. 0 parte va sosi
ca perigrini ce se due Ia Loretto ; o alta ca calu-
gari, on savoiarzi, on comedianti; unii ca neguta,-
tori on musicanti, cei mai multi insa Ca solda0
egiti din armata ce vin sa manance pane genoveza.
Fiecare trebue intrebat unde voegte sa mae. De
respunde: La garpele de aura, trebue sa-I saluti
ca pe un amic sa -1 indrepti spre locuinta mea.
Insa asculta 1 Am incredere in prudenta ta.
MORITL

Ca gi'n reutatea mea. De-a trece un fir de Or

nezarit poti sa-mi scoti ochii, sail incarci intr'o
pupa gi sa tragi in vrabii (vrea st easq.
FIE1300

Stai inca o treaba. Galerele au sa bats popo-

rului la ochi. Ia bine sama ce se va vorbi despre
dinsele. De te-a intreba cineva, sa respunzi ca ai
 425

auzit vorba ca stepanul ten vrea O. se bath cu

Turcii. Ai inteles?
NORIIL

Trite les! Barbele paganilor acoper sacul; ce e

inauntru, dracul §tie (vrea s easK).

PIEBOO

Mai stall Inca o pea Gianettino are o noun

causa sh me urasca gi sa-mi tinda curse. Observa
pe camarazii tei de nu vei mirosI cumva vre
un nou asasinat. Doria se duce prin casele cele
role. Baga-te intro femeile publice. Tainele cabine-
telor s'ascund de multe on prin cretele fustelor;
promite-le mu§terii care scuipa aur, promite-le §1
pe stepanul teu. Nu respecta nimic, nici eel mai
venerabil lucru; acufunda tot in noroiul acesta
phnh, ce vei da de fund.
NORM.
SW! Ho! Am intrare la una Diana Benoni ca-
reia nt flicut serviciuri particulare mai bine de
un an. Alaltaieri am vezut pe procuratorul Lomel-
lino e§ind din casa ei.
FIER*
Minunat I Tocmai Lomellino e cheia tuturor ne-
buniilor lui Doria. Chiar mane dimineath sa mergi
la dinsa. Poate chiar in asta noapte el e Endirnio-
nul acestei caste Diane.
MORIIL
Inca ceva, stepane. Dach m'ar intreba Genovejii
hi me dau drauului de n'or face-o dad, m'or
intreba ce gandente Fiesco despre Genova. Ai salt
mai porti masca, on ce sh respund?
 426

FlES00
Ce sa respunzi I Asteapta. Para e coapta. Dure-
rile anunta facerea. Ca Genova e pe esafod sa
respunzi gi ca stepanul thu se chiama Loan Lu-
dovic Fiesco.
MORUL (vesel).
Asta am s'o zic, pe onoarea rasa de ticalos
Insa hai la treaba, amice Hassan ! IntaA la crasma!
Picioarele mele au destul de lucru, trebue sa-mi
dismerd putin stomahul Ca s'ajute picioarele. (Ese
ins se intoarce indat6 inapoi). Apropos ! Mai c'as fi
uitat luandu-me cu vorba. Ai vrut sa stiff ce s'a
petrecut intre femeea d-tale si intre Calcagno Pro-
1

puneri respinse. Atata tot. (fuge).

SCENA XVI.
FIES00 (singur).
Imi pare reu, Calcagno. Crezi to ca as risca uu
articul atat de delicat ca onoarea conjugala, daca
virtutea femeei mele si meritul meu propriu n'ar
fi o garantie ? Insa si aceasta e buns. Esti un bray
soldat si asta to -a face sa-mi imprumuti bratul
pentru r6stuinarea lui Doria! (Se primbn. cu pasi
ainri). Acura Doria vino cu mine pe campul bats
Bei I Toate masinele pentru indrasneata fapta sunt
pregatite, toate instrument ele acordate pentru gro-
zavul concert. Nimic nu mai lipseste decat de a-mi
arunca masca si de a arata patriotilor Genovei pe
Fiesco. (S'aud pasi). 0 visits! Cine mai vine sa ni6
supere?
 427

SCENA XVII.
Fiesco, Verrina, Romano (cu un tablou), Sacco, Bur-
gognino, Calcagno. TO se 'nchinK.

FIERO° (mergendu-le inainte).

Bine ati venit, onorati amici I Ce imprejurare

gravy ve aduce la mine atat de numero§i ? Si tu,
iubite frate Verrina ? Incurend nu to -a§ mai cu-
noa§te, daca gandul meu nu to -ar vedea mai des
decat ochii mei. Pare-mi-se ca do la balul cel de
pe urma n'am mai vezut pe Verrina al meu.
VERRINA

Nu to supera, Fiesco. Grele sarcini au plecat do

atunci albul meu cap. Dar destul.
FIERO°
Nu e destul pentru iubirea mea ingrijata. Vei
trebni sa-mi spui mai mult sand vorn fi singuri.
(Lui Burgognino). Bine-ai veuit, june erou. Cunoetinta
noastra e verde Inca, dar amicia mea e coapta.
Ti-ai schimbat opiniunea rea ce aveai despre mine ?
BERGOGNINO

Sunt pe calea aceea.

TIMM
Verrina, and ca acest teller cavaler are sa-ti fie
ginere. Nu pot decat lauda o asemenea alegere.
Am vorbit numai o singura data cu dinsul, §i cu
toate acestea ae fi mandru daca ar deveni gine-
rele men.
 428

VERRINA

Opiniunea asta ma face mandril pentru fata mea.

FIES00 (la ceilalti).
Sacco ? Calcagno ? Tot aparitii rare in casa mea.
Mai ca m'as rusina de ospitahtatea mea de vreme
ce podoabele cele mai nobile ale Genovei n'o ono-
reaza: Mai saint Inca un al cincilea oaspe, strain
pentru mine dar recornendat in destul prin asta
onorata societate.
ROMANO

E numai un pictor, Signore, cartiia ii zic Romano,

care se hraneste cu ceea ce furs de la natura ne
avand alts steams decat penelul stlu si care acuma
cant& conturul unui cap de Brutus.
FIERO
Da mi mana, Romano. Invatatoarea to e inrudita
Cu easa mea. Eu o iubesc frateste. Arta e nnana
dreapta a naturei. Aceasta n'a facut decat creaturi,
cealalta a facut oameni. Dar ce zugravesti Romano ?
ROMANO

Scene din barbateasca antichitate. La Florenta

se giisetjte tabloul Mau Ercule murind", Cleo-
patra" mea e la Venetia, Ajax furios" la Roma
undo renasc in Vatican eroii antichitatii.
MEMO
Si cu ce ti se °cup& penelul acum ?
ROMANO

L'am aruncat I Lumina geniului a fost mai putin

 429

inzestrata decat lumina vietei. De la un oarecare

punct mai incolo arde numai coroana de hartie.
Eats ultima mea opera.
FIEBOO

Minunat 1 Azi sunt de o veselie extraordinara,

toata fiinta mea se afla intr'o liniste eroica, toata
fiinta mea e deschiss pentru frumoasa natura. A-
t3aza-ti tabloul. Am s&-1 gust cu nespus& placere.
Veniti imprejurul meu, amicii mei. Sit ne dam cu
totul artistului. A§aza-ti tabloul.
VERRINA (cKtrl ceilalti).
Acum luati sama, Genoveji
ROMANO

Lumina trebue sh vie deoparte. Ridica cortina

ceea, coboara pe cealalta. Bine (se dd intr'o parte).
E istoria Virginiei §i a lui Appiu Claudiu.
(Pausa mare expresivl in care toti contempt K tabloul).
VERRINA (inspirat).
Love§te, Iovnste, b6tranule parinte I Tremuri, tira-
nule ? De ce sunteti palizi si ati incremenit, miseilor
de Romani? dupa dinsul, Romanilor.1 spadele stra-
lucesc dup& mine, miseilor Genovejil Jos Dorial
jos! jos! (Loveste in tablou).
FIERO (surizad cKtre pictor).
Mai vrei alte laude? Arta to transform& pe mo§-
neag intr'un june exaltat.
VERRINA

Undo sunt? Au disparut ca naluciri? Tu aci

Fiesco ? Tiranul traeflte inca?
 430

FIES00
Atat de mult to -ai uitat incat n'ai vezut nimic.
Admiri capul ist de Roman ? Da-1 incolo I Prive§te
mai bine pe fata aceasta. Expresia cat de ginga§a,
cat de femeeasca 1 Ce gratie in ve§tejindele sale
buze! Ce voluptate in ace§ti ochii ce se sting ! Ne-
imitabil, divin, Romano! *i acest sin alb stralucitor,
cat de frumos pare ca palpita in cele de pe urma
valuri ale resnflarii! De mai creezi asemenea nimfe,
Romano, m6 prostern inaintea fantasiei tale §i me
lepad pentru totdeauna de natura.
BURGOGNINO

Verrina, acesta-ti e efectnl sperat ?

VERRINA

Prinde inima, fall! men. Dumnezeu a inlaturat

bratul lui Fiesco, se vede ca se increde intr'al
nostru.
FIE8C0
Da! Aceasta e ultima to opera, Romano. Ifecluva
ti-a secat. Nu mai pune mina pe penel. Dar ad-
mirand pe artist, uit sa-i admir opera. As putea
stand aici §1 privind sa nu simt un cutremur. Ia-ti
tabloul inapoi. De ar fi sa-ti platesc acest cap de
Virginie ar trebui sa pun Genova in gaj. Ia-ti ta-
bloul inapoi!
ROMANO

Artistul se plate§te cu onoare. Ti-1 daruesc. (urea

sd eas6).
FIESCO

Patina rabdare, Romano 1 (Se primbla, cu pagi ma-

esti* prin casa, preocupat cu un mare encl. Din cand
 431

in and se uita la ceilalti scurt si petrunz6tor. In fine

is pe pictor de m&nua si-1 duce inaintea tabloului). Vino
incoace, pictore! (cu mandrie si demnitate). Egli man-
dru pentru ca simulezi viata pe panza moarta, si
eternisezi fapte marl cu mica cheltueala? Te fa-
lesti de focul Um poetic, de slaba ei fantasie sl
reproduci marionete fara inima, fara puterea ce
incalzeete faptele? Tu re3torni tiranii pe panza si
e§ti singur un miserabil sclav! liantueti republici
cu penelul si nu-ti poti sfarama fierele tale ! (Impe-
rios). Mergi ! Arta to e §arlataniel Aparenta faca
loc faptei ! (cu maxim 1.sturna.ntl tabloul). Ce to ai
zugravit, eu am fa,cut! (TO incremenesc, Romano is
tabloul si ese turburat).

SCENA XVIII
Fiesco, Verrina, Burgognino, Sacco, Calcagno.
FIESCO (intrerupe o pausa de mirere).

Gandiati voi ca leul dormia pentru ca nu mu-

,gia ? Erati voi asa de de§erti ca sa vi3 credeti sin-
gurii oameni care simtesc lanturile Genovei, sin
gurii oameni care doresc sa be sfarme ? Cand voi
abia be auziati zineinind, Fiesco le sfarmase. (Des-
chide o scatula, scoate un pachet de scrisori si le 'mpra-
stie pe masa). Aci soldati de la Parma, aci bani din
Franta, aci patru galore de la Papa. Ce mai lip-
se§te inch, pentru a goni pe un tiran din cuibul
sou? Spuneti, mai lipseete nye? (TO tac increme-
nil', el se duce de In mash cu demnitatet. Republica-
nilor, voi vg pricepeti mai bine a blb,stema pe ti-
rani, decat a-i resturnal (TO, afara de Verrina cad
in genunchi inaintea lui Fiesco).
 432

VERRINA

Fiesco I Geniul meu se pleaca inaintea geniului

teu, genuchiul meu nu poate. E§ti un mare om,
insa... ridicati-ve, Genovejilor I
FIEBOO

Genova intreagft se oteria de molaticul Fiesco

Genova intreaga blastema pe desfrenatul mi§el
Fiesco. Genoveji! Genoveji! Desfrenarea mea a in-
§tilat pe despotul cel mai viclean; nebunia mea a
ascuns petrunderii voastre periculoasa mea inte-
lepciune. In scuticele voluptatii era ascunsa gran-
dioasa opera a conspiratiei Destull Genova me
I

recunoa§te arum prin voi, dorul meu cel mai fer-

binte s'a implinit.
BIIIIGOGNINO (aruncandu-se trist intr'un jilt).
Dar eu nu mai sunt nimic?
DENO
Dar se, trecem iute de la vorbe la fapte. Toate
ma§inele sunt pregatite. Pot da asalt cetatii do
pe mare §1 de pe uscat. Roma, Franta §i Parma
imi yin in ajutor. Nobilimea e nemultamita. anima
poporului e a mea. Pe tiran I'am adormit cu can-
tece. Republica e coapta, pentru o schimbare. No-
rocul e cu noi. Nimic nu lipse§te. Verrina e gan-
ditor?
BEIRGOGNINO

Taceti. tau o vorba, care l'ar trezi mai iute de-

cat trimbita judecatii de pe urma. (Lui Verrina, cu
gravitate). Parinte, de§teapta-te! Berta to e in des-
perare !
 433

VERRINA

Cine a zis aceasta? La lucru, Genoveji!

KENO
Ganditi la executarea planului. Noaptea ne-a sur-
prins in vreme ce deliberam. Genova doarme; ti-
ranul cade obosit de p6catele zilei. Veghiati pentru
amAndoi.
BURGOGNINO

Inainte de a ne despartl, sa intarim eroicul ne-

stru pact cu o imbratogare solemna. (To(i iii dau
Jana gi formeazA un cerc). Aci se 'mpreunb. cele cinci
mai mari inimi ale Genovei intr'una, pentru a ho-
tari cea mai mare soarta a Genovei. (Se string mai
cu foc). Darame-se edificiul lumii, rupa sententa
supremei judecati legaturele sangelui gi ale iubirii,
aceasta eroica tulpina cu cinci ramuri nu se pleaca.
(Se despart).
VERRINA

Cand ne adunam ear ?

FIERO
Mane la ameazazi voiu culege parerile voastre.
VERRINA

Mane deci la ameazazi. Noapte buns,, Fiesco. Bur-

gognino, vino, ai sa auzi ceva foarte ciudat.
ITEM
Voi egiti prin poarta din dos, (la ceilalti) ca spio-
nii lui Doria sa nu iee nimic in sama.
(To(i se due).
46soo Scrieri complecte. Vol. V. 28
 434

SCENA XX.
FIES00 (se primbll in cugetKri).
Ce turburare in peptul meu! Ce sbor tainic al
gandurilor ! Ca oameni suspecti care incearca o fapta
neagra, luneca pe virful degetelor, gi-gi pleaca a-
prinsa fat& la parnent, aga fug gi se prefac volup-
toase fantome inaintea qufletului meu. Opriti-ve
Stati sa ye ved in fata... 0 idee buns intaregte
inima barbatului gi s'arata vitejegte la lumina. Ha 1
Ve cunosc 1 Purtati livreaoa eternului mincinos !
Periti ! (ear pausi. pe urmX mai vioiu). Republicanul
Fiesco Fiesco duca Incet. Aci e prapastia cea
mare la marginea careia se mantue virturea, unde
se desparte cerul de iad. Aci au lunecat eroi si

eroi au cazut, ti lumea le incarca numele ctt bla-

st6muri. Aci eroi s'au indoit, eroi s'au oprit al
au devenit semizei (mai iute). Immile Genovei sunt
ale mele ? Grozava Genova se las& s'o poarte ma-
nile mole cum vor ? 0 1 ce viclean e pecatul care
pune in fata fiecarui demon cate un anger. Nefericita
ambitie, vechie amagitoare 1 Angerii imbratogan-
du-te au perdut cerul gi din pantecele tbu se nb.sch
moartea. (Se scuturg ingrozindu-se). Pe angeri ii far
meci cu eterne melodii de sirens pe oameni ii
prinzi on aur, femei i coroane (dupK o paush. ener-
gicii). A cagtiga o diadem& e mare ! A o lepada
e dumnezeesc! (hooxit). Pei tiranule 1 Fii libera,
Genova, si eu (cu o blanda emotie) col mai ferice
al ten cetatean I

Cortina cade).
 ACTUL III.

SCENA I.
Pustietate selbaticK.
Verrina, Burgognino (noapte),

BURGOGNINO

Unde mg duci, parinte ? Tot vad in greaoa to

suflare, durerea inadu§ita cu care m'ai chemat.
Curma aceasta ingrozitoare tacere. Vorbe§te 1 Nu
merg mai departe.
VERRINA
Lei e locul.
BURGOGNINO

Cel mai grozav care-1 puteai gasI. Parinte, dad.

ceea ce meditezi seamana cu locul acesta, are sa
mi se ridice pOrul de fiori.
VERRINA

Asta inca nu e nimic pe langa ceea ce-mi cu-

prinde sufletul. Urmeaza-ma acolo unde putrezimea
roads cadavrele gi moartea tine masa mare, acolo
unde gemetele sufletelor perdute inveselesc dracii
 436

gi lacrimile sterpe ale miseriei se cern prin sita

eternitatii acolo, fiule, unde lumea nu mai are
legi pi dumnezeirea se leapada de misericordia sa,
acolo iti voiu vorbi prin spasmuri gi dintii iti vor
clantAnl, ascultandu-me.
BURGOGNINO

S'ascult? Ce s'ascult? Te jurl

VERRINA
Tinere, m6 tern, tinere, s'angele thu e rogu ca
trandafirul, carnea to e moale, naturi ca ale tale
simtesc omenegte, la asta park simtitoare se tope-
gte cruda mea intelepciune. Dad gerul betranetei
on nefericirile ar fi paralisat vesela saltare a spi-
ritului tou, dad, un sange negru gi gros ar inchide
naturei simtitoare drumul la inimk, atunci ai fi in
stare sit 'ntelegi vorbele furiei mele gi sb, admiri
hothrirea mea.
BURGOGNINO

Voiu asculta-o pi voiu faceo a mea.

VERRINA

Nu pentru asta, fiul meu. Verrina to va cruta

de aceasta. 0, Scipion 1 Mari sarcini apasa, acest
pept, o idee grozavA ca intunecoasa noapte, destul
de uriaga pentru a sdrobi un pept barbatesc. Vezi?
Singur vreau s'o implinesc, singur n'o pot purta.
De-a§ fi mandru, Scipion, as putt zice chi un chin
de a fi unicul om mare. Marirea a fost o sarcina
pentru creator gi gta facut confidenti printre spi-
rite. Ascultk Scipion.
BURGOGNINO

Sufletul meu inghite pe al thu.

 437

VERRINA
AscultA dar nu respunde nimic. Nimic! Auzi.?
Nici o vorbit sa nu r6spunzi I Fiesco trebue sA
moara.
BURGOGNINO (inspaimantat).
SA moara Fiesco ?
VERRINA
SA moara It multamesc tie, Dumnezeule! Am
1

rostit-o. Fiesco sA moara, fiule, sA moara prin mans.

mea. Acum mergi, sunt fapte care nu se supun
judecatei unui om, care nu recunosc alt arbitru
decat cerul. Aceasta e una dintr'acele. Mergi! Nu
vreu nici aprobarea nici desaprobarea ta. *tilt cat
me costa si asta e destul. Insa asculta, poate c'ai
nebuni vrend sa gacesti, ascultA, v6zutu-1'ai eri
surizend de mirarea noastra ? Omul, a carui surfs
a insalat Italia, suferi-va, el in Genova unul ase
menea cu dinsul ? Du-te ! Pe tiran it va r6sturna
Fiesco, asta e sigur. Fiesco se va face cel mai
periculos tiran al Genovei, asta e si mai sigur. (Ese
iute. Burgognino se uitz dupz dinsul cu admirare si adancl
tzcere, apoi ii urmeazz incet).

SCENA H.
0 sal la Fiesco. In fund o mare usI de stick 6. prin care
se areste mares si Genova. Se iveste de zi.

FIEBCO (la fereast1).

Ce e asta ? Luna a apus ? Zorile se ridica info-
cate din ocean, visuri fantastice mi-au turburat
somnul si mi-au pironit toot& flinta spre o singura
 438

idee. Imi trebue aer. (Deschide fereasta si vede orasul

si marea luminate de zorile zilei. Fiesco se primbla cu
pasi marl prin casN.). Eu sunt cel mai mare om in
toata Genova ! Si geniele cele mai mici nu s'ar
supune sub cel mai mare ? Ins& vatam virtutea!
(Se opreste). Virtute? Un cuget inalt are alte ispite,
decat cele de rand; sa'mpartiasca el oare cu din-
sele virtutea? In armura, in care intra micul trup
al unui pigmeu, incape trupul unui urias ?
(Soarele resare asupra Genovei).
Ce oras maiestos 1 (alergand spre dinsul cu bratele
intinse). Al tneu ! §i de-a straludi asupra-i ca impa-
rateasca zi, de a-1 acoperl cu puternicele aripi ale
unui monarc, de-a cufunda toate patimile cloco-
tinde, toate dorintele nesatioase in acest ocean
fara, fund? Sigur! Dad, dibacia insalatorului nu
inobileaza insalatura, eel putin pretul insalaciunii
inobileaza pe insalator. E rusinos a fura o punga,
e obraznic a fura un milion, ins& e maret, gran-
dios, a fura o corona. Rusinea scade cu cat p6-
catul create. (PausI, pe urmd cu expresie). A fi supus
A fi domnitor! Prapastie grozava, ametitoare I A-
runcati inauntru tot ce are omul pretios cuceri-
torilor, bataliile ce ati castigat, artistilor, operele
voastre nemuritoare, epicureilor, voluptatile voa-
stre, navigatorilor, marile si insulele voastre! A
fi supus si a fi domnitor! A fi I si a nu fi! Cel ce
ar fi in stare sa mbsoare prapastia ce desparte pe
fiinta inalta -din cei de pe urma din serafimi, acela
ar putea m6sura si pe aceasta. A sta pe inaltimea
cea sublima si a privi cn dispret in siroiul rapede
al omenimii, unde oarba amagitoare isi inverteste
nestatornica roata, a sorbi cel intaiu din cupa
placerii, a struni cum vrei puternicul uriarldegea,
 439

a -] vedea incercandu-se se, loviasck cane neputerniba

sa manie se sfarma de ostretele care'ncunjura ma-
iestatea, a supune nedomolitele patimi ale popo-
rului ca pe ni§te fugari c'un singur joc usor al
freului, a stinge c'o suflare, c'o singura suflare trufia
vasalilor ambitiosi, cand sceptrul creator va realisa
delirul acestor friguri de domnie! A! ce inchipuire !
Cum scoate pe sufletul uimit, din marginile sale!
Un singur moment de domnie cuprinde toate, sub-
stanta vietei. Nu lungimea, dar faptele determine,
valoarea vietei. Desfe, tunetul in simple note si vei
gas1 un cantec de leganat copii. Topeste-le la un
ice si acest sunet monarhic va sgudui cerul e-
tern ! Sunt hotarit I

SCENA III.
Cei dinainte. Leonora (intra. timicil).

LEONORA

Ertati, conte. Ale tem se, nu ve turbur repaosul

de dimineata.
FIES00 (c16. un pas inapoi cu mirare).

In adever, signora, imi pare foarte curios.

LEONORA

Asta nu se 'ntimple. niciodath intre persoane cari

se iubesc.
PIERO
Aerul aspru al diminetei nu e priitor frumusetei
'voastre.
 440

LEONORA

Si deco sa mai crut cat imi mai ri3mane pentru

suferinta?
11E800
Suferinta, iubita mea? PAn6, acuma credeam ca
acei cari nu mediteazA la r6sturnari, gustA pacea
sufleteasca.
LEONORA

Se poate. Ins& simtesc ca serail men femeesc se

sfarma, sub greutatea acestei pad. Vin, domnul
meu, s& vä suptr cu o rugaminte neinsemnatA,
daca aveti o minuta de perdut pentru mine. De
w,pte luni visam nebune§te ca eram contesa de
Lavagna. Acum visul a disparut §i mi-a lasat o
impresie dureroasA. Trebue BA rechiem placerile
nevinovatei mele copilarii spre a-mi vindeca spi-
ritul de asta vioae fantorna. Datimi voe sa m6 in-
tore in bratele bunei mole mume.
FINN (sptriat).
Contesa I
LEONORA

Biata inima mea e slaba §i shntitoare Si trebue

sa ai indurare cu ea. Cea mai war& amintire a
acestui vis ar putea vatama bolnava mea fantasie.
Pentru aceea intorc legiuitului for stepan gajurile
cele de pe urma, ce mi-au remas fpune cateva galan-
terii pe masK). Si pumnarul acesta care mi-a stra-
puns inima (scrisoarea lui) §i acesta §i (voind O. se
rdpeadA afar plangend tare) mie nu-mi mai r6mane
decat rana.
 441

MEMO (insplimantat fuge duped dinsa si o opreste).

Leonora! Ce scena? Pentru Dumnezeul
LEONORA (caz6nd obosita in bra4ele sale).
N'am meritat a fi sotia voastra, insa sotia voa-
stra ar fi meritat stima. Cum soptesc, cand m6 v6d
limbile calomniei. Cu ce dispret se uita la mine
femeile si fetele Genovei I Ia priviti cum se veste-
je§te trufa§a ce 1ua pe Fiesco! Cruda pedeapsa
pentru mandria mea de femee! Eu dispretuisem
tot sexul meu, cand Fiesco mt3 conducea la altar.
PIEBOO

Inca doue zile contesa si ataxic' me vei judeca.

LEONORA

Sacrificata I 0, nu da voe sa o rostesc inaintea

ta, lumina fecioar6.1 Sacrificata unei cochete! Nu,
nu! priveste-m6 sotul meu! A! ochii care fac sa
tremure Genova, trebue sa se piece inaintea lacri-
milor unei femei!
FIERO
Destul, signora, destul!
LEONORA (cu durere si amaraciuue).
A rupe astfel inima unei slabe femei... 0, asta
e demn de sexul cel tare. M'am aruncat in bratele
acestui barbat. De acest barbat tare se lipir6 cu
voluptate toate slabiciunile mele ferneesti. Eu fi
dadui tot cerul meu si acest barbat marinimos
it dant unei...
FIEBOO (intrerupend-o cu iuteall).
Leonora mea, nu!
 -442
LEONORA

Leonora mea ? Iii multamesc, cerule! Am auzit

inca odata adev6ratul sunet auriu al amorului! Ar
trebui sA te uresc, perfide, §i eu mg arunc ilkuanda,
pe fb,rmaturile dragostei tale. A te uri? Am zis
url, Fiesco ! 0, nu crede Sperjurul tbu mb in-
vat& sA mor, dar nu sA te uresc. Inima m'a amA-
git! (s'aude Morul).
FUSCO

Leonora, impline§te-mi o neinsemnata ruga-

minte.
LEONORA

Tot, Fiesco, numai nu nepasarea!

11E800

Ce vei voi, cum vei voi. (gray) Pan'A ce Genova

va fi imb6tranit cu dou6 zile, nu m6 intreba, nu
m6 condemna ! (0 conduce cu nobleta intro alta camera).

SCENA IV.
Morul (gafaind), Fiesco.

FLESCO

De undo vii de eti a§a de obosit ?

MORUL

lute, Maria ta...

FIBSOO

S'a prins ceva in lat?

 443

MORITL

Ceteste scrisoarea aceasta. Ajuns-am oare in a-

dever ? Ori Genova s'a scurtat do vre-o douespre-
zece strade, on picioarele mele s'au lungit pe atat.
Te'ngalbenesti? Asa, au sä joace cartile pe capete
si al dumitale e coz. Ei, cum iti place ?
FIES00 (arunc'd scrisoarea pe masX, impresionat).
Dihanie cu pbrul cret, spune-mi, in numele tu-
turor dracilor, de unde si Nina, unde ti-a picat scri
soarea asta in mani?
MORUL
Cam tot asa cum a picat in manile Mariei tale
republica. Un curier trebuia s'o duca la Levante.
Eu miros friptura §1 -mi pandesc fl6caul intr'o ja-
dovinb,. Bafl cade dihorul si eu apuc gains.
FIESCO

Sangele lui asupra ta! Scrisoarea asta nu se

poate plati cu aur.
MORIIL

326 multumesc si cu argint. (serios si gray) Conte

de Lavagna, mai d6unazi am avut gust 0, to des-
bar de viatb acum ti-o soap si gandesc cä signorul
si talharul sunt chit! Pentru ceea ce am sa-ti
mai dau, multameste amiciei mele (dAndu-i a doua
scrisoare). Num6rul 2.

FIESCIO (luand hfirtia cu =rare).

Nebunit-ai
MORIIL

Num6rul 2. (5th, cu fudulie Ifing6. dinsul puindu-si

 444

manile in olduri). Leul n'a fost aga de prost cand

a ertat pe goarece. Aga-i, prea giret a fost, altfel
cine ar fi ros sfoara ? Ei bine, cum iti place asta?
FIRM
Cat) draci ai in serviciul toil?
MORIIL

Numai unul gi acela e servitorul unui conte.

FIEND
Insagi subscrierea lul Doria I De unde ai CA-
patat hArtia asta?
MORIIL

ProaspetA din mAnile Bononei mele. Eu m'arn

dus la dinsa noaptea trecuta gi am Mout sa sune
vorbele voastre cele frumoase si zechinii vostri cei
gi mai frumogi Inca. Acegtia facure efect. Imi zise
sa vin a doua zi la Base dimineata gi in adever
contele fusese la dinsa, cum ai spus gi platise in
loc de bani cu putin negru pe alb acest paradis
de contrabandA.
11E800
0, sclavi venali ai muierilor ! Ei vor sa restoarne
republice gi nu pot sa taca inaintea unei femei
prostituite ! Veld din hartiile aceste ca Doria gi
partida Iui au facut complot sa me ucida impreuna
cu unsprezece senatori gi sa proclame pe Gianet-.
tino duca-suveran.
MORIIL

Nici mai mult nici mai putin, gi asta in zioa a-

legerii dogelui, la a treia a lunei.
 445

PIEBOO (iute).
Harnica noastra noapte va sugruma zioa in se-
nul maicei sale. lute, Hassan 1 Trebile mele sunt
coapte, chiama pe ceilalti, ii vom prevent cu sange,
grabeste-te, Hassan!
MORIIL

Mai 'nainte trebue sa-mi desert traista de vesti.

Douo mii de oameni au intrat bine in oral. I-am
virit in monastirea Capucinilor, de unde nici raza
soarelui nu-i poate descoperi. Ard de nerabdare
de-a cunoaste pe stepanut lor, sunt fecal zdraveni.
FIEBOO

De tot capul luceste un scud pentru tine. Ce

mai nice Genova despre galere?
MORITL

Mare haz mi-a facut1 Mai bine de patru sute de

aventurieri, care mor de foame de cand pacea in-
tre Fra,nta si Spania s'au legat de oamenii mei si
i-au rugat'sa-ti vorbea.sca de dinsii pentru ca el-i
trimiti contra necredinciosilor. Le-am spus sa vie
in asta seara, la curtea palatului!
FIESCO

Mai ca-mi vine sa to sarut, diavole 1 Bravo ! bravo!

patru sute, zici? Deacum inainte Genova nu mai
poate sca,pa. Alti patru sute de scuzi pentru tine.
MOM (cu incredere).
Lase,' pe noi, Fiesco! Noi amendoi vom pune Ge-
nova la cafe, incat sa se poata matura legile ca
gunoiul, cu matura. Nu ti-am spus inca, ca am pa-
 446

senile mele prin garnizonk de care sunt tot a§a de

sigur ca de iad, in care voiu intra odata. Am pus
deci treaba a§a la cale: la fiecare poarta vom aye
cel putin vre-o §ase creaturi, destui pentru a purta
de grija de ceilalti adea de-a le ineca toate sim-
turile in vin. A§a dar, de ai gust sa incerci ceva
in asta noapte, vei gasi gardele bete.
FIES00
Nu mai spune nimica. Pans acum am urcat stinca
din loc fara ajutor omenesc; acuma aproape de
tel a me ru§ineze §trengarul cel mai mare din
toata tam? DA-mi mana, aceea ce-ti remane dator
contele, iti va plati duca.
MORUL

Mai am inca un bilet de la contesa Imperiali.

Imi face un semn and treceam, s'arata foarte
buns §i me intreba, zimbind daca contesa de La-
vagna nu s'a imbolnavit de galbenare? InAltimea
Voasta, am zis eu, me 'ntreaba numai cum se afla
o persoana.
FIES00 (a cetit biletul §i-1 aruna).
Prea bine! gi ce-a respuns?
MO UL
A respuns ca-i e mils de biata contesa gi ca e
gata a-i da satisfacere §i ca nu-ti va mai da vole
sad faci galanterii.
FIESCO

Vor inceta ele pan& la sfir§itul lumii. Atka

tot, Hassan ?
 447

MORUL (malitios).

Maria ta, dupa trebile politice yin cele femeesti.

PIESCO

Negresit gi aceasta mai cu seams. Dar ce Ur-

tiuta tii in manta
MORUL

0 dracie care si-a gasi locul. Praful ista mi-1 dadii

Signora ca sa-1 amestec toate diminetele in soco-
lata femeei d-tale.
PIESCO (inghlbenindu-se si facend un pas inapoi).
Ti l'a dat...?
MORUL

Donna Iulia contesa Imperial

FIEBCO (il simuceste de manA).

De minti, canalie, pun sä te spanzure de virful

catedralei de Lorenzo uncle intr'o clipeala ventul
te va inverts de noub ors. Praful acesta...
MORUL (ned.bditor).
111 a ordonat donna Iulia Imperiali sa -1 dau cate
unul femeei d-tale in socolata.
FIEBOO (perzendu-se).

Grozav 1 grozav! Asta creatura gingas,a? Atat

sad poate gasi loc in sufletul unei femei 1 Uit insa
a-ti multami, divina Providenta, care ai impedicat-o
printr'un diavol si mai r6u inca. Mile tale sunt
neintelese! (Morului). Sa promiti ca vei asculta-o
si sa taci.
 448

MORIIL

Foarte bine. Aceasta o pot, m'a platit cu bani

gata.
FIES00
Cu biletul acesta mi3 chiama la dinsa, Voiu vent,
doamna. Te voiu indupleca sa mg urmezi! Bine.
Tu fugi cat vei putea §i chiama pe toti conjuratii.
MORIIL

Am presimtit acest ordin, §i le-am spus la toti

din capul meu sa, se afle aice la zece precis.
FIE800
Aud paqi. Ei aunt. Ai merita, berbantule, o
spanzuratoare anume facuta pentru tine, la care
inca n'a balalait nici un fiu al lui Adam. Treci in
antecamera pans ce voiu suna.
MORIIL

Morul §i-a facut treaba. Morul se poate duce (ese).

SCENA V.
Toti conjuratii.
HMCO (mergendu-le inainte).
Furtuna se pregates.te. Nourii s'aduna. P6,0ti in-
cet. Inchideti toate zavoarele.
VERRINA.

Am trecut prin opt camere §i pe toate le-am in-

cuiat; prepusul nu se poate apropia de not la o
suta de pa§i.
 449

BURGOGNINO

Intro not nu e nici un triid&tor ; singurul LIMA-

tor poate fi frica noastra.
FIESCO

Frica nu trece pragul usei mele. Bine a venit

acel care a incA col de ieri. *edeti ! (sed).
BURGOGNINO (pritnblandu-se).
Mie nu-mi place sk sed and gandesc la res-
turnMi.
MEMO
Genoveji, acesta e un moment insemnat.
VERRINA

Ne-ai zis sa ne pregatim un plan pentru uciderea

tiranilor. Intreaba-ne. Suntem gata a-ti itspunde.
FIESCO

Intai o intrebare care vine destul de tarziu pen-

tru a 'Area curioasa. Cine trebue s& cad& ? (TO tac).
BURGOGNINO

(sprijinindu-se de scaunul lui Fiesco, gray).

Tiranii !
FIESCO

Bine zis, tiranii. Va rog s& luati bine seams la

toata greutatea cuventului. Cine a mai tiran, acel
ce voeete sä asupreasca libertatea on acel ce are
destul putere pentru a o asupri ?
VERRINA

Uresc pe cel intaiu, de al doilea ma tern. Andrea

Doria cad& !
46300. Scrieri complecte. Vol. V. 29
 450

CALOAGNO (miKat).

Andrea, biRranul Andrea care mane poate s'a

raful cu natura ?
SACCO

Andrea, blandul bbtran ?

FIESOO

Grozava e blandeta acestui betran, iubite Sacco,

obraznicia lui Geanettino e numai ridiculal Andrea
Doria cada, asta a rostit-o intelepciunea ta, Ver-
rina !
131JRG0GNINO

Lanturile fie de otel on de matasa, sunt tot lan-

turi §i Andrea Doria cada!
FUSCO

Condemnati sunt deci §i unchiul si nepotul I Sub-

scrieti ! (toti subscriu) Cinele ? e pus la cabs (se pun

jos) sa trecem la Cum ? Vorbe§te intai, amice Cal-

cagno.
CALCAGNO

Ne purtam on ca soldati, on ca conspiratori.

Calea intaia e periculoasa fiindca ne trebuesc multi
confidenti, riscata fiindca, inimile natiunii nu's inca
toate ale noastre ; pentru a doua ajung cinci buni
pumnari. Poimane e leturgie in catedrala San Lo-
renzo. Amendoi Doria vor fi fata. In sanctuarul
Celui Prea Malt, doarme §i frica tiranilor.
ram (intorcenduli capul).

Calcagno, oribila e buna ta parere. Rafael Sacco ?

 451

SACCO

Motive le lui Calcagno imi Vac, modul sbu re.

volta. Mai bine, Fiesco, invita pe unchiu si pe re-
pot la o masa si acolo incunjurati de urele rept-
blicei aleagali ei moartea intre pumnari si vin de
Cipru. Mijlocul -acesta eel putin e indemanatic.
FIESCO (revoltat).
Sacco, dar data picatura de vin. gustata de limba
for murinda se va preface in 'Acura clocotita o
pregustare a iadului ? Co facem atunci, Sacco ? De-
parte de 'noi acest proiect! Vorbete tu, Verrina.
VERRINA

0 'pima deschisa arata o frunte deschisa. Uci-

derea pe din dos ne infratoste cu hotii. Cu spada
in mina s'arata eroul. Pare, ea. mea e sa dam tare
semnalul rescularii, chemand pe toti patriotii Ge-
novei la resbunare.
BURGOGNINO

Si cu mana armata silim norocul sa se declare

pentru noi I A cesta e glasul onoarii si al men.
FIESCO

Si al men. (C6t3-5. Calcagno si Sacco) Rusine, Ge-

noveji! Norocul a facut deajuns pentru noi, mai
ramaie-ne §i nou6 ceva de lucru. A;a dar, rescu-
lare §i chiar in asta noapte, G-enoveji ! (Verrina, Bur-
gognino se mit* ceilalti se sperie).

CALCAGNO

Ce ? Chiar in asta noapte? Tiranii inca sunt prea

tari, partidul nostru prea slab.
 452

SA000

In asta noapte ? Gi Inca n'am Meta nimica 1i

soarele apune ?
11E800
Ingrijirile voastre Bunt drepte, dar cetiti aceste
hartii. (DX hartitle lui Gianettino, 5i in vreme ce ei ce-
tesc cu curiositate, el se plimbl prin cash). Acum. r6mas
bun, Doria, luceafer frumos 1 Erai falnic ¢i dispre-
tuitor ca gi cand ai fl st6pan pe orizontul Genovei,
deei vedeai ca insus Sparele paraseete cerul i im-
parte seeptrul universului cu Luna. Adio Doria, lu-
ceaf6r frumps I
Ei Patroclu a murit
Ni era mai molt deck tine.
BURGOGNINO (dupl ce a cetit).
Oribil !
OALOAGNO

Doisprezece de odata!
VERRINA

Mane in Signoria.
BURGOGNINO

Dati-mi mie hartiile. Alerg in galop prin Genova,

tiindu-le asa, si petrele vor sari dupa mine ei canii
vor urla : resbunKre !
TOTI

Resbunare, resbunare 1 si chiar in asta noapte.

FIES00
Eata-ve cum ye doriam! Cum va insera voiu in-
vita pe toti nemultumitii cei principali la o pe-
 453

trecere, mai intai pe toti care sunt inseninati in

lista sangeroasa a lin Gianetttino sf afara, de dinsii
-Inca pe Sauli, Gentili, Vivaldi, Vesodimari, tuti
tiugmani de moarte al casei Doria, de care a uitat
sa se teams ucigagul. Au se, imbratoseze ideea
mea din toata inima, nu me indoesc.
BURGOGNINO

Nu me indoesc !
FIE800

Inainte de toate trebue sa ne asiguram de mare.

Galore sf marinari am. Cele douezeci de corabii ale
lui Doria sunt fara, funii, far. oameni, ugor de sur-
prins. Gura Darsenei o astupam, incat le incuem
speranta de ticApare. Stepani pa port, Genova e in
lanturi.
VERRINA
Fara indoiala.
RENO
Pe urma luam gi ocupam toate tariile orasului.
Cea mai insemnate, e poarta San Toma, care du-
cend la port, leaga puterile noastre de pe uscat
ri de pe mare. Amendoi Doria se vor surprinde si
ucide in palatele lor. Batem alarma pe toate stra-
dele, tragem clopotele, provocam cetatenii sa se
dea in partea noastra gi sa se lupte pentru liber-
tatea Genovei. De ne va favoriza nerocul, in Sig-
noria yeti auzi ce va mai fi de facut.
VERRINA
Planul e bun. SA, vedem cum impartim rolurile.
 454

MEMO (gray).
Genoveji! Voi mb puneti de buna vole in capul
complotului, yeti asculta ordinele mole §1 deacum
inainte ?
VERRINA

Cat timp vor fi tole mai bune.

FIES00
Verrina, stiff cuventul cei *de sub standart ? Ge-
noveji, spuneti-i ca e Subordinatie! De nu pot po-
vatuI capetele aceste cum vreau°,eu'intelegeti-me
bine de nu sunt capul conjuratiei, atunci perde
eonjuratia si un membru.
VERRINA

Pentru o viata libera putem sacrifica vre-o cateva

ore de sclavie I Te vom asculta.
FIE800
Bine. Acura mergeti. Unul din voi va visits o-
rasul si mi-a raporta de taria si de slabiciunea di-
feritelor posturi. Altul sa afle parola. Al treilea
inarmeze galerele. Al patrulea conduca cei patru
miff de oameni in curtea palatului meu. Eu voiu
pune la cale ce mai rbmane pana va insera si data
urea i:orocul voiu sparge banca. La noue ore pre-
cise sa s'adune toti in palat ca s'auda tole de pe
urma ale mole ordine (sun6).
VERRINA
Eu iau portul asupra-mi (ese).
BURGOGNINO
Eu, soldatii.
CALCAGNO

Parole voiu afla-o eu (ese).

 455

SACCO

Eu voiu face ronda prin Genova (ese).

SCENA. VI.
Fiesco, pe urtnI Morul.
FIES00 (s'a asgzat la un scriitor si scrie).
Nu s'au burzuluit de cuventul nsubordinatie" ca
fluturul in virful acului ? Insa e prea tarziu, repu-
blicanilor !
MORIIL (vine).
Maria ta...
FIES00
Pe toti, al caror nume se gase§te pe hb,rtia asta,
ii vei invita la o comedie pe asta, seara.
MORIIL

Pesemne ca sa-gi is §i ei sate un rol. Intrarea

va fi platita cu capete.
FIES00 (rece si despretuitor).
Dupa asta nu te mai opresc in Genova (se duce
in dosul lui o pang . cu bani). Asta e
$i las6. sA cad
treaba ta de pe Irma.

SCENA VII.
Morul (ridicli punga inset de la pAment, uitandu-se dupl
dinsul cu gura cgscatI).
A§a ti-e povestea ? Nu te mai opresc in Ge-
nova!" Care vra sa zica tradus din cre§tine§te in
pb,gane§te : Cand oiu fi duca pun sa spanzure pe
 456

prietenul meu de-o spanzuratoare genoveza". Bun!

se tome ca n'oiu putea sä tac cand a B. due& pen-
tru ca -i cunosc intrigele. Ia mai :sta.!, domnule
conte! Inc& n'am ispraviti Acumay b6trane Doria,
pales to e in manile mole. Esti dus, daca, nu
ti-oiu da de stire. De merg acum la dinsul si-1 in-
§tiintez de complot, scap ducal de Genova nimic
mai putin decat viata si ducatul, §i resplata nu
poate fi mai mica decat o palarie plina de aur.
(Vrea s iasK insg se opreste). Dar Ce Vrei SA faci,
prietene Hassan? Pare-mi-se ca vrei sa faci o go-
gomanie. Daca nu s'ar alege nimic din toata mace-
laria si s'ar intoarce lucrul spre bine ? fi ! fi! Ce
fest& urea sa-mi joace lacomia? Ce roate face mai
Inuit& neorandueala, de insal pe Fiesco, sau de las
O. pear& Doria? la, asta sa-mi discurcati, dracu-
sorii mei! Daca Fiesco isi implineste scopul, Ge-
nova poate sa se ridice si sa infloriasca : asta nu-mi
vine. De scap pe Doria, toate reman cum au foot
si Genova are pace; asta e si mai slut! Dar spec-
taculul cand vor sbura capetele rebelilor in panerul
C6.15,OlOi? (de cealala parte) dar macelarirea din asta
noapte, cand Inaltimile for se vor gatta intro ele
]a sueratura unui liter ? Nu! Din chaosul acesta
easy un crestin, pentru un pagan enigma e prea
grea. 1.16 duc s& intreb pe un invatat (ese).

SCENA VIII.
Salon Ia Contesa Imperiali.
Julia (in neglige), Gianettino (intrg. tulburat).
GIANETT1NO

Buna seara, sera. ,

 457

IIILIA (sculandu-se).
Ce lucru extraordinar aduce pe printul mo§tenitor
al Genovei la sora sa ?
GIANETTINO

Soro, to egti pururea inconjurata de fluturi, eu

de vespi. Ce sä facem ? sa sedem !
IIILIA
116 faci nerabdatoare.
GIANETTINO

Soro, cand ti-a facut Fiesco cea de pe urma

?

IIILIA
Curios ! Ca si cand creierii mei se ocupa cu ase-
menea nimicuri.
GIANETTINO

Trebue s'o §tiu negres,it.

IIILIA

Ei bine, a fost eri la mine.

GI ANET TINO

i s'a aratat deschis ?

IIILIA
Ca totdeauna.
GIAN ETTINO

Tot vechiul fantast ?

ILI IAA (atins1).

Frate !
 458

GIANETTINO (ridicandu-si vocea).

Asculta! Tot vechiul fantast?

IIILIA (se scoaI nanioas6).
Drept tine m8 ioi, frate?
GIANETTINO (rernane pe scaun cu ironie).
0 bucatica de came femeeasca invelita inteun
mare pergament de nobleta. Fie zis intro noi, sork
fiindca nu ne asculta nimeni.
IIILIA (aprinsa).
Intro noi fie zis esti o momita obraznica care
caiareste pe creditul unchiului s6u fiindca, nu ne
asculta nimeni.
GIANETTINO

Sorioara, sorioara. Nu to supera, stint vesel pen-

tru ca Fiesco e tot vechiul fantast. Asta am vrut
sa stiu. Cu plecaciune. (Vrea sg.

SCENA IX.
Lomellino (intrA).
LOMELLINO (sgrutand mana Iuliei).

Ertare pentru indrasneala mea, Signora (intorcen-

du-se catra Gianettino). Afaceri ce nu sufer intarziere.
GIANETTINO
(11 is la o parte. Iulia se duce rnanioas la un clavir pi
cana un allegro).
Ei, totul e pus la cale pe mane ?
 459

LOMELLINO

Tot, printule. insa curierul care a plecat azi di-

mineata la Levante Inca nu s'a intors. Nici Spi-
nola ri'a venit.-De nu curova l'or fi prins. Mg ga-
sesc intr'o mare ingrijire.
GIANETTINO

u to tame. Lista o ai cu tine?

LOMELLINO (in invAlm4a16.).

Maria ta... lista... nu stiu... oiu fi uitat-o in buzu-

narul hainei de eri.
GIANETTINO

Bine s'a$a. Numai de s'ar fi intone Spinola. Pe

Fiesco l'or gasi mane dimineata mort in asternut.
Asa am pus la tale.
LOMELLINO

Insa are sa pricinuiasca un vuet grozay.

GIANETTINO

Tocmai asta e siguranta noastra. Crime de rand

fac sä clocotiasch sangele vatamatilor $i-i fac ca-
pabili de orice, crime extraordinare inchiaga san-
gele de groaza, $,i nimice$te pe om. tii povestea
cea cu capul Medusei? Aspectul transforms pe
oameni in petre. Ce nu se poate face pana ce se
insuIletesc petrele?
LOMELLINO

Ai dat a intelege Signorei?

GIANETTINO

01 nu! Ea trebue tratata mai cu delicateta din

 460

causa lui Fiesco. Insa dace va gusta fructele, va uita

ce costa. Vino, Wept inca, in asta sears trupe de
la Milano §i trebue sa dau ordinele necesare pe la
porti. (Iuliei). Ei sorioara, trecutr.-ti-a necazul cu
musica ?
IITLIA

Du-te, e§ti un oaspe selbatic.

(Gianettino vrea s, easy si intllneste pe Fiesco la lig).

SCENA X.
Fiesco (intrK).
GIANETTINO (dAnd un pas inapoi).
Ha!
HESE° (prevenitor).
Printule, mi!) scute§ti de o visits ce-mi propuse-
sem a-ti fe.ce.
GIANETTIN 0

i mie conte, nimic nu-mi putea face o mai mare

pl acere decat a to intilni.
KENO
(merge la Iulia si-i sthmtg. mina cu respect).
Lumea e deprinsa, signora, de a pi gasi la voi
alteptarile intrecute.
IULIA

Fi done! De-ai spune asta la o alta, ar putea sa

sibs un inteles indoit. Insa mo spariu de negligO
al meu. Iarta-me, conte (vrea sa fuga in cabinetul ei).
 - 461

FIEBCO

0, remai, frnmoase. doamna. Femeea nu e nici-

°data asa de frumoase. ca in neglige, (suriz8nd) asta
e imbracamintea ce-o prinde mai bine. Peru' acesta
in nerandueaia, de, -mi voe OA mai incurc.
IIILIA
0! voue barbatilor, ye place se, incurcati !
F1ESCo (lui Gianettino cu nevinovItie).
Per si republice ! Nu & tot una, asa-i? nici cor-
deaoa asta nu-i bine asazata. *ezi, frumoase, con-
tesa, Laura d-tale se pricepe a amagi ochi, inse.
nu inimi. De-mi voe se, -ti servesc eu de cameriera.
GIANETTINO (impingend pe Lomellino).
Sermanul nesocotit !
FIEBOO (ocupat la senul Iuliei).
Vezi, asta o ascund. Simturile trebue se, fie fac-
tori orbi, si se, nu stie raportul intro fantasie si
nature,.
IIILIA
Esti foarte usor.
FIESCO

Nicidecum, caci, vezi, cea mai buns noutate isi

perde valoarea, dace, o ate, toata lumea. Simturile
noastre sunt numai vulgul republicei noastre. No-
bleta traeste din ele dar se ridice peste gustul
vulgar. (A gAtit-o gi o duce inaintea unei oglinzi). Pe
onoarea mea! Imbracemintea asta trebue se, devie
mane mode, in Genova! (cu fine0) Imi e permis,
contesa, se, to conduc asa prin oras ?
 462

IULIA
iretule! Cata dibacie a intrebuintat ca sa mb
aduca la vointa I. Inst me doare capul si voiu
rbtr.amea acasa.
1'2E400
Iarta contesa, poti st faci cum vrei, insa nu vrei.
Au sosit astazi o societate de actori florentini si
au sa joace in asta seara in palatul meu. N'am
putut opri ca cele mai intai doamne ale '.nobletei
sä vie sa priviasca, luau ce me vitrt intr'o mare
nedumerire, nestiind cu tine sa ocup loja de onoare
fait a jicni susceptibilitatea oaspetilor mei. Este
numai o singura scapare (facend un compliment s-
ane). Vrei sa-mi faci onoare, signora ?
IIILIA (se inroseste si .fuge in cabinet).
Laura I

e IABITINO (apropiindu se de Fiesco)

Conte, ti-i fi aducend aminte de o istorie-nepla-
cuta ce s'a intitnplat intro not doi mai deunazi.
FIESOO

As dory, printule s'o uitam amendoi; not oamenii

lucram incontra noastra dupa cum ne cunoastem,
si a cm e vina deck a mea, data amicul meu
Doria nu m'a cunoscut bine?
GIANETTINO

Cel putin niciodata nu voiu gandi la ceea ce s'a

petrecut fart a-ti cere ertaciune din toata inima.
FIEBOO

aSi eu niciodata fail a to erta din toata inima.

(Iulia se intoarce schimbata in imbrAcAminte).
 463

GIANETTINO

Tocmai imi aduc aminte, conte, ca inarmezi con-

tra Turcilor.
FIESCO

In asta sara se vor ridica ancorele sunt cam

ingrijitsper ca amicia iubitului meu amic Doria
imi va veni in ajutor de cumva mi s'ar face im-
pedicari.
GIANETTINO (cu cea mai mare polueta).
Cu cea mai mare placere, dispune de intreaga
mea inriurire.
FIESCO

Aceasta intimplare ar putea sa pricinuiasca spre

sears o afluenta spre port si spre palatul meu, si
poate duca, unchiul vostru, ar credo ca...
GIANETTINO

Lass, asta sa fie treaba mea, fa ce ti-a placea

si ti doresc noroc si succes in intreprindere.
FIESCO (surizend).
Iti multamesc din toata inima.

SCENA XI.
Cei dinainte. Un German din gardd.
GIANETTINO

Ce vrei?
GERMANIIL

Trecend pe Tanga poarta San Toma, am vtizut o

 464

multime de soldati inarmati alergand spre Dar-

sena si pregatind galerele contelui de Lavagna.
GIANETTINO

Alt nimic ? Nu e nevoe de a raporta mai departe.

GERMANIIL

Foarte bine. Din monastirea Capucinilor es o

multime de oameni suspecti si se furisaza pe plata,
dupa mersul si figura for se poate presupune ca
stint soldati.
GIANETTINO (manias).

La dracu cu sirguinta unui prost ! (lui Lomellino

cu sigurani5). Stint Milanejii mei.
GERMAN1JL
Ordona Inaltimea voastra sa se aresteze?
GIANETTINNO (tare lut Lomellino).
Du-te de vezi, Lomellino. (Germanului) Bine. du-te.
(Lui Lomellino) Spune boului ist de German se. taca.
(Lomellino ese cu Germanul).

PIESCO
(care Ona acuma a $ezut cu Iulia si a aruncat din and
in cand o °entre ascunsl spre ceilalti).

V6d pe amicul nostru cam sup6rat ; imi e per-

mis a-1 intreba din ce cause.?
GIANETTINO

Nu e de mirare, toate, zioa mb necajesc cu in-

trebari si cu raporturi (ese lute).
 465

FIESCO

Pe not ne asteapta teatrul, imi e permis air 0-

fen bratul, doamna mea?
IIILIk
Putina rabdare, imi mai trebue o manteluta.
Sper ca nu e vre-o tragedie, conte. Ele m6 fac de
am visuri unte.
FIESCO

01 e de murit de ris, contesA. (0 conduce),

(Cortina cade).

46300. - Strieri comtleat. Vol. V. 30

 ACTUL IV.

SCENA I.
Noapte. Curtea palatului lui Fiesco. S'aprind fdnarele si
s'aduc arme. 0 aripI a palatului luminatl.
Burgognitto (conducend soldati).
BIIRGOCrNINO

Stati 1 La poarta cea mare patrn sentinele. La

fiecare u§5 cdte doue. (Sentinelele isi ocupg postul).
Oricine poate intra. Nim6rui nu-i e dat voie sa easa.
Cine s'a impotrivi ucis 1 (IntrI cu ceilalli in palat.
Sentinele se primblX incoace si'ncolo. Pang.).

SCENA IL
BENT1NELA DE LA POARTA 0EA MARE (strig6).

Cine e? (Centurione vine).

CENT URIONE

Antic cu Lavagna (trece prin curse spre usa din

dreapta).
BENTINELA (de acolo).
Inapoi!
 467

CENTURIONE (se mirl si merge la usa din stinga).

SENTINELA (de acolo).
Inapoi!
CENTURIONE
(stI impetrit. Pausa, eitra sentinela din stinga).
Amice, pe uncle se merge la comedie?
SENTINELA
Nu stiu!
CENTURIONE
(se primblI cu mirare pc' scents Irzend armele se sparie).
Arnice, ce vrea sa zica...?
SENTINELA

Nu still.
CENTURIONE (spriat, se inveleste in manta).
Curios!
SENTINELA DE LA POARTA CEA MARE
Cine e?

SCENA HI.
Cei dinainte. Cibo.
CIBO (Intl-And).

Arnie cu Lavagna.
CENTURIONE

Cibo, unde suntern ?

CIBO

Ce?
 468

OENTURIONE

Uita-te imprejurul thu, Cibo!

CIBO

Uncle? Ce?
CENTIIILIONB

La toate portile sentinele.

CIBO

Colo sunt arme.

OBBTURIONE

Nimeni nu respunde.
CIBO

Asta e foarte curios.

CEBTIIRIONE

Cate ciasuri sunt ?

OIBO

Opt trecrite.
CENTUBIONE

tr I tare e frig!
CIBO

Opt este ora, hotarita.

CENTURIONE (clatinand din cap)._

Nu e lucru curat.
OIBO

Va fi vre-o glum& de-a lui Fiesco.

 469

OENTURIONE

Mane e alegerea dogelui. Cibo, aid. nu e ]ucru

-curat.
OIBO

Tacere, tacere!
OENTURIONE

Aripa dreapta a palatului e luminata.

OIBO
&Faust, n'auzi?
OENTURIONE

Aud un murmur surd §i din cand in cand...

030
Un zanganit ca de zale care se lovesc.
CENTURIONE

Ingrozitor! Ingrozitor I
030
0 trb.sura se opre§te la poarta.
BENTINELA LA POARTA
eine?

SCENA IV.
Cei dinainte. Cei patru Asserato.
ABSERATO (intrand).
Amic cu Fiesco.
030
Sunt cei patru Asserato.
 470

CENTURIONE

Bun& sara, amice.

ASSERATO

Ne ducem la comedie.
CIBO

Drum bun.
ASSERATO

Nu veniti i voi la comedie?

CENTURIONE

Luati-o inainte. Noi vrem sä mai luam aer.

ASSERATO

Incurend are 0, 'nceapa. Aideti I (se duc).

SENTINELA.

Inapoi!
ASSERATO

Ce va sa, zica asta?

CENTURIONE

Asta va sa zica ca nu se ese.

ASSERATO

Trebue sa fie vreo neintelegere.

OIBO

Neaparat (musicl in aripa dreaptg.).

ASSERATO

N'auziti simfonia? Comedia are sa'nceapa.

 471

CENTITRIONE

Mi se pare c'a §i inceput §i ca not jucam rolul

de bufoni.
OM
Nu-mi e prea cald. Eu unul m6 due.
ABBERATO

Colo arme?
CIBO

Da, pentru comedie.

CENTITRIONE

SA stain aid ca nebtmii la marginea Acheronu-

lui? Hai la 0 cafel (Toti se indreaptI spre poart1).
SENTINELA (strig6 tare).
Inapoi 1
OENTURIOBE

La dracu 1 Suntem prin§i.

OM
Spada imi zice nu pe multa vreme.
ASSERATO

Las'o in teach! Las'o in teach! Contele e om de

onoare.
CIBO

Vendutil Tradati 1 Comedia era slanina cu care

s'a prins §oarecii in capcana!
 472

ABSEBATO

SA nu dea Dumnezeu! MO ingrozesc and On-

dew cum are si eas5, la capOt.

SCENA V.
Cei dinainte, Verrina, Sacco. §apte alai nobili ti
urmeazA.

BENTINELA
Cine e?
ITEBBINA

Amici ai casei.
OIBO

Intimii luil Acum are s'a, se descopere totul.

SACCO (in convorbire cu Verrina).
Cum iti spuneam. Lescaro comandeaza garda la
poarta San Toma. Cel mai bun (Ater al lui Doria,
ui -i e devotat orbe§te.
VERRILL
Imi pare bine
OIBO (lui Verrina).
Bine c'ai venit, Verrina, ca sä ne de§tepti din
visul nostru.
VERBINA

Cum ma?
CENTURIONE

Suntem invitati la o comedie.

 473

VERRINA
Avem tot un drum.
OENTURIONE (nerKbdItor).
Drumul a tot ce e muritor. Pe acela it §tiu.
Nu vezi, el la porti sunt sentinele. Dece sunt sen-
tinele pe la porti?
0150
Dece arme ?
OENTITRIONE

Stain ca sub spanzuratoare.

VERRINA
Contele va yen) in persoana.
OENTURIONE
Ar putEa sa se grabiasca. Rabdarea mea incepe
a rupe gardul. (TO nobilii se primbl'd in fund).
BURGOGNINO
Cum merg trebile la purt, Verrina ?
VERRINA
Totul e gata pe bord.
BUB GOGNINO

i palatul e plin de solda0.

VERRINA
IncurOnd vor fi nou6 ciasuri.
BURGOGNINO
Contele intarzie mult.
 474

VERRINA

Tot se grabe§te prea tare pentru sperantele lui.

Burgognino, m6 infior cand gandesc la ceva.
BURGOGNINO

Tata, nu to grabl!
VERRINA
Unde nu se incape intarziere, nu e pripire. Dad,
nu comit a doua ucidere, niciodata nu pot sa ju-
stifle pe cea intai.
BITRGOGNINO

Insa cand sa, moara, Fiesco ?

VERRINA

Cand Genova va fi libera, va muri Fiesco.

BENTINELA

Cine e?

SCENA VI.
Cei dinainte, Fiesco.
FIEBOO (intrand).
Arnie. (TO. se 'nching.. Sentinela present armele).
Bine att venit, domnii mei! Veti fi sup6rati ca st6-
panul casei a intarziat atata. Iertati ! (Incet lui Ver-
rina) Gata?
VERRINA (la ureche).
Dupa p]ac.
FIERO (incet lui Burgognino)
*i?
 475

SURGOGNINO

Toate gata.
FIESCO (lui Sacco).
?

SA000
Toate merg bine.
FIESCO

Dar Calcagno?
BORGOGNINO

Lipseste inca.
FIESCO (tare sentinelelor).

SA Se 'nettle portile. (isi scoate phEria si face an

pas spre adunare cu o nobil politet6.). Domnilor! Ili -am
luat libertatea dea v6 invita la un spectacul,
nu insa ca sa fiti spectatori, ci pentru a vb im-
part' rolurile. Destul timp, amicii mei, am suferit
trufia lui Gianettino Doria si nedreptele usurpari
ale lui Andrea. De voim sa scApam Genova n'avem
timp de perdut. Pentru care scop ganditi ca sunt
cele dou6zeci de galere care asediaza portul patriei
noastre? Pentru care scop aliantele incheiete de
Doria? Pentru care scop armatele straine chemate
in inima Genovei?... Timpul murmurelor si a bib.-
stemelor a trecut ; pentru a scapa total, trebue sa
cutezam total. La boale]e desperate trebue o me-
dicinA violenta, E-,te vreunul din not care are a-
tata flegma pentru a recunoaste de stbpan pe cel
ce nu e decat egalul sell? (murmure). Aid nu este
nisi unul ai cam' strabuni sa nu fi fost imprejurul
leaganului Genovei. Ce? Vb 'ntreb pe tot ce e mai
 476

sacra, prin ce se deosebesc acesti doi cetateni ca

sa se ridice cu atata insolent& deasupra capetelor
noastre? (murmure selbatice) Provoc pe fiecare din
voi ca ea apere causa Genovei incontra asuprito-
rilor ei... Nici unul din voi nu poate ceda un fir
de p6r din drepturile sale, fail a trada totodata
sufletul statului intreg.
(Mi§cari sgomotoase intre ascultatori ii intrerup, apoi
urmeaza).
- Simtiti acum totul e castigat! Eu v'am deschis
drumul la glorie. Voiti a mb urma ? Sunt gata a
via conduce. Pregatirile aceste pe can dinioarea le
priviati cu groaza, trebue sa ve insufle acum un
nou curaj eroic. Acesti fiori de groaza trebue sa,
se prefaca intr'un dor ferbinte de a ve uni cu a-
cesti patrioti si cu mine ca sa desradacinam tiranii.
Succesul va favoriza indrasneata noastra fapta,
caci pregatirile mete sunt bune. Intreprinderea e
dreapta, caci Genova sufere. I deea ne face nemu-
ritori, caci e periculoasa si sublima.
CENTURIONE (infierbentat).
Destul ! Genova va fi libera! Cu acest strigat
resboinic plecam i spre infern.
GIB°
iacel pe care acest cuvent nu-1 desteapta din
somn, sa gonna etern incovoiat pe visla, papa ce
trimbita judecatei de pe urma it va elibera.
11E600

Aceste sunt cuvinte de barbat. Acum numai, me-

ritati a afla primejdia care plutea si asupra voastra
di asupra Genovei. (Le di; haruile Morului). Lumina
 477

soldati! (Nobilii se grKmadesc imprejurul unei fIclii iii

cetesc). Amice, trebile merg dupa, cum doriam.
VERRINA
Nu vorbi Inca asa de tare. Colo in stinga ant
vezut fete ingalbenindu-se §i genunchi tremurand.
OENTDRIONE

Doisprezece senatori! Diabolic! Apucati toti armet

(Toti afar'd de doi apudt arme).

DIED

i numele teu sta, aici, Burgognino.

BURGOGNINO
i daca a da Dumnezeu va fi scris astazi Inca
pe gatul lui Doria.
CENTIINIONE

Doug spade au mai r6mas.

OIBO

Ce? Ce?
CEBU:MORE
Doi n'au luat arme.
ASSERATO
Fratii mei nu pot vedea sange. Crutati-i I

OENTURIONE (furios).

Ce? Ce? Nu pot yea sange de tiran? Faceti-i

bucati! Goniti din republic& pe ace§ti bastarzi
(Cativa din societate s'aruncI infuriati pe cei doi).
 478

YIESCO (despNrcindu i).

Stati! Stati! SA ciatoriasca Genova libertatea sa

unor sclavi ? SA pearda a.urul nostru sunetul cel
bun, amestecat cu acest reu metal ? (Ii elibereazit).
D-voastre, domnilor, multamiti-ve de o cam data
cu o camera, a Palatului Melt, pana ce trebile noa-
stre vor fi hotarite. (La sentinels(). Dei aresta,ti!
Voi respundeti de ei. Douo sentinele la uea for !
(Se duc).
SENTINELA (de la poa.rta).
Cine e ? (Se bate la ug).
CALOAGNO (afara, strigg. insplimantat).
Deschideti! Arnie! Deschideti, pentru Dumnezeu I
BURGOGNINO

E Calcagno. Ce vrea sa zica acest pentru Dum-

nezeu ?"
11E800
Deschideti, soldati!

SCENA VII.
Cei dinainte, Calcagno (galaind gi spariat).
CALOAGNO

S'a mantuit! S'a mantuit! FugA tine poate! To-

tul e perdut!
BURGOGNINO

Ce e perdut? Ce? E carnea for de arama, sunt

spadele noastre de trestle?
 479

11E800
Gandeste-te inainte de a vorbi, Calcagno I 0 ne-
intelegere n'ar fi de iertat!
CALOAGNO

Suntem tradati! Un adever infernal ! Morul t6u,

Lavagna, ticalosul ! Vin de la palatul Signoriei. A
avut audienta la diu.a.
(Toti nobilii incremenesc, Fiesco insult schimbA coloarea).
VERRINA (la sentinelh, hotarit).
Soldati! Strapungeti-me cu elebardele! Nu voiu
se, mor de mama calaului I
(Toti nobilii fug incoace si incolo inspthmantati).
FIESCO (linistindu-se).
Incotro ? Ce faceti ! Du-te in iad, Calcagno V'ati
inspaimantat in desert, domnilor... Muieri ! SA spui
acestea inaintea unor copii... Si tu Verrina ?... Bur-
gognino si tu?... Incotro?
BC RGOGNIN (iute).
A casa sa-mi omor pe Bertha si sa me intorc.
PIESCO (rizend cu hohot).
Stati! Stati! Acesta e curajul sfarmatorilor de
tirani? Ti-ai jucat rolul de minune, Calcagno...
N'ati bagat de sama ca vestea aceasta era pusa
la cale de mine? Vorbeste, Calcagno, nu tram or-
donat eu sa cerci pe acesti Romani ?
VERRINA

Ei bine! De poti ride, te cred, on nu te mai tin

de om.
 480

FIESCO

Rusine ! Barbati ca voi sa cada intr'o ispita co-

pilareascA !... Reluati-ve armele... Trebue sa ve ba-
teti ca nista ursi de voiti sa stergeti aceasta pata.
(Incet lui Calcagno) Ai Post acolo in persoana ?
CALCAGNO

Mi-am facut loc printre trabanti pentru a putea

afla la duca, dupa, ordinul ce mi-ai fost dat, payola;
tocmai cand esiam, aduceau pe Mor.
F1E80 (tare).
VA sa zica s'a clAcat inosneagul ? L'om scula not
din puf. (Incet) Vorbit-a Inuit cu duca?
CALCAGNO

Spaima mea si periculul ce ye ameninta nu-mi

dada voe sa reman mai mult de done minute.
FIESCO (tare Si vesel).

Ia priveste cum tremura Inca, amicii nostri.

CALCAGNO

Nu trebuia sa me faci sa be spun asa de ()data.

(Incet) Pentru numele lui Dumnezeu, conte, ce folos
poate da minciuna aceasta ?
FIESCO

Timp, amice ; cea intai spaima s'a trecut acuma,

(tare) Hai, sa se aduca vin ! (incet) *i a ingalbe-
nit duca? (tare) Hai fratilor sa ne pregatim cu ve-
selie la jocul din noaptea aceasta. (Incet) i ai ye-
zut pe duca ingalbenind ?
 481

CALCAGNO

Ce] intai cuvent al Morului trebue sa fi Post :

Conspiracie. Betranul dada un pas inapoi, galben
ca ceara.
FIESCO (confus).
Hum! Hum! Dracul e viclean, Calcagno... n'a
tradat nimic pana ce nu l'a ajuns cutitul la os.
Acuma s'a facut angerul ?or. E viclean Morul. (I se
aduce o cupl de yin, o ridia cAtrA. Adunare si hea). La
succesul nostro, camarazi! (se bate la poartii).
SENTINELA
Cine e ?
0 VOCE
Ordonanta de la duca! (Nobilii se primbll despe-
ra;i prin curte).
FIESCO (bare intre dinsii).
Nu ye spariati, nu ye spariati, copii, sunt aici !
Jute, inlMurati armele ! Fiti baxbati, pentru Lum-
neZeu! Ve jur ! Visita aceasta imi da speranta ea
Andrea se indoeste. Intrati inauntru! Veniti-ye in
fire! Deschideti, soldati! (TO intr5, poarta se deschide).

SCENA VIII.
Fiesco (facendu -sec ese din palat). Trei Germani
(aducend pe Mor legat).
FIESCO

Cine m'a chemat in curte ?

GEEMANUL

Du-ne la conte.
46300. Scrieri complicit. Vol. V. 31
 482

FIESCO

Eu sunt in persoana. Ce voiti do la mine?

GERMAN CIL (salutandu-1).

Complimente din partea ducai. Trimite Mariei

tale pe Morul acesta ferecat. A spus mii de in-
famii. Acest bilet vorbeste mai lamurit.
FIESCO (ii is cu indiferenta).
Nu ti-am proorocit chiar astazi galerele ? (Ger-
manului). Bine! Respectele mele ducal!
MOROI, (strigand in urma lor).
i din partea mea, si spune ducal ca... de n'ar
fi trimis un magar, ar fi putut afla ca sunt ascunsi
in palat douo mii de oameni! (Germanii es, nobilii se
intorc). .

SCENA IX.
Fiesco, Conjurucii, Morul (in mijlocul for cu o mina
obraznica. Conjuratii dau un pas inapoi v&end pe Mor).
CONJURAT1I

Ha I Ce-i asta ?
FIESCO (dupi cetirea biletului, inecanduli mania).
Genoveji! S'a trecut periculul... S'a trecut insa
si conspiratia!
VERRINA (strigand cu mirare).
Ce! Murit-a Dula ?
FIESCO (cu mare m4care).
Pe viata mea! La toata puterea inarmata a re-
 483

publicei... la aceasta nu me asteptam! Betranul

garbovit imi invinge cu patru linii done mil cinci
sute de oameni! (lasa mantle in jos desperat). Doria
invinge pe Fiesco !
BURGOGNINO

Esplicate! Suntem impetriti!

FIESCO (cetind).

Lavagna, avem amondoi tot o soarta, binefa-

cerile ni se resnlatesc cu nerecunostinta. Morul a-
cesta imi zice sa me feresc de un complot. Ti-1
trimit ferecat si voiu dortin in asta noapte fka.
garda". (Ii cade hartia din mani, toll se uita until la
altul).
VERRINA

Ei bine, Fiesco?
FIES00 (zu noble0).

Un Doria sa me fi invins in marinimie ? Pe viata

meal... Despartiti-ve ! Me due la dinsul si descoper
totul ! (Vrea sä eas).
VERRINA (pindu1).

Nebunit-ai, omule? Intreprinderea noasta era

un joc copilaresc? Stall on nu era pentru patrie?
Stai! on aveai to numai cu Andrea a face, nu cu
aroma? S:ai, iti zic, to arestez ca pe un tradator
al patriei!
OONJURATII

Legati-1! Ferecati-l!
 484

FIESCO
(smucind spada din maim unui conjurat si fAcendu-si Ica
printre dinsii).
Incet ! Cine e cel intaiu care ar indrast,i sa pue
capestru tigrului?... Vedeti, domnilor, sunt liber...
As putea trece pe unde mi-ar plAce. Voiu insa sa
reman cad mi-am schimbat ideea.
BURGOGNINO

Ti ai adus aminte de datoria to ?

FIESCO (manios, cu mandrie).

Ha, copilule ! Invati-ti intai datoriile catra mine,

si nu Indrasni niciodata I... Liniktiti-vil, domnilor,
totul remane cum a fort... (Morului, tlindu-i
ghiile). Tu ai meritul de a pricinui o mare faptci...
Fugi !
CALCAGNO (manios).

Ce? Ce? SA traiasca. paganul ? Pupa, ce ne-a tra-

dat pe toti?
FIESCO

SA traiascal... Dupa ce v'a spariat pe toti. Fugi!

,CautA sa parAsesti Genova cat de curand, ar putea
sA-si incerce unii curajul asupra persoanei tale.
MOGUL

Aceasta va sa zica ca dracul nu-si paraseste ber-

bantii ! Me 'nchin cu plecaciune, domnilor! Ved ca
in Italia nu-mi create funia! Trebue s'o caut aiurea
(ese rizend),
 4S5

SCENA X.
Un servitor (intra). Cei dinainte, afati. de lifor.

SERVITORIIL
Contesa Imperiali a intrebat de trei on dupa.
Maria Ta.
FIES00
Mari ce- spui? E vreme sa'nceapa comedia". Spu-
ne-i ca vin indata... Stai! Roaga pe femeea mea sa
se duca in sala de concert si sa m'a§tepte in dosul
cortinei (servitorul ese). Tam scris la toti rolurile.
Daca, fiecare iii va implini- rolul s6u, n'am ce:.mai
zice. Verrina va merge inainte la port i ..va ja
semnalul eu un tun dupa ce va fi pus mama. pei
,

corabii. Eu me due, mai am inca o mare datorie

de implinit. Cand yeti auzi tin clopotel sa intrati,
cu WO in sala de concert, 'Ana atunci intratai in
palat ,§i gustati vinul "meu de Cipru.. (Es cu coliia;

SCENA XI.
Sala de concert.
Leonora, Arabella, Rosa. (Toate ingrijite).
LEONORA

Fiesco a promis c'a vern in sala de concert ,i

nu vine. Pa]atul resuna .grozav de oameni si de
arme, §i Fiesco nu mai vine?
ROSA

A spus sa to ascunzi in dosul cortinei care

pentru ce?
 -436
LEONORA

Aga vrea e1, .Rosa, si e deajuns ca sA ne su-

punern, deajuns, Rosa, ca O. nu avem frica. $i
cu toate acestea tremur, Bella, si inima imi bate
cumplit. Pentru Dumnezeu! dragele mele, nu ve
duceti de langii mine
ARABELLA

Nu to teme. Frica ne taie curiositatea.

LEONORA
Ori incotro imi arunc ochii, dau paste fete straine,.
sinistre, hidoase ca fantome. Pe oricine intreb se
infioar6. Si s'ascunde in noaptea cea mai adancrt,
grozavul loess al relei congtiinte. Dmi respund,.
imi ri%spund c'un glas surd gi tremurator, ce pare
inca a se teme sá nu fi zis prea mult. Fiesco...
Nu gtiu ce lucruri grozave se pregatesc aici... nu-
mai pe Fiesco meu (impreunandu-si manile cu gratie)
paziti 1, Puteri divine!
ROSA (insplimAntatl).

Dumnezeule, ce s'aude in galerie?

ARABELLA
A fi sentinela ? (Stntinela strigI: Cine e% gi i se
respunde).

LEONORA

Vine cineva. Aidem in dosul cortinei I Lite ! (Se

ascund).
 487

SCENA XII.
Julia, Fiesco (in convorbire).
IULIA (foarte agitatii.).

Sfirseste. conte ! Galanteriile tale nu mai cad in

urechi nebagatoare in Emma, ct intr'un sange clo-
cotitor. Unde sunt ? Aci nu e nimeni decat is-
pititoarea noapte. Unde ai condus gingasa mea
inima ?
11E200
Unde patima timid& se face mai indrazneata si
inima vorbeste mai liber cu inima.
IDLIA
Opreste-te, Fiesco 1 In numele a tot ce e slant,
oprestete Daca noaptea n'ar fi atat de intune-
1

coasa ai vedea rata mea ros& ca para focului si

te-ai indura.
FlE8C0
Telngeli, Iulia. Tocmai atunci simtirea mea ar
recunoaste focul simtirii tale si s'ar face mai in-
drazneata. (Ii sdruta mans cu pasiune).

IDLIA

Omule, fata-ti arde ca si vorbele! Vail Si din a

mea, o simtesc, ese un foc vinovat. Aidem la lu-
mina, te rog! Simturile desteptate ar putea as-
culta periculoasa indemnare a acestui intuneric.
Acesti rebeli impetuosi ar putea implinl scopul for
profan, in lipsa sfintei lumine. Aidem intro oameni,
te conjur!
 488

FIESCO

Pentru ce-ti e teama, fara cuvant, iubita mea ?

Poate st6pana sa se teama de s:lavul sou?
IIILIA

0, voi barbatjlor §i eterna voastra contrazicere I

Ca §i cand n'ati fi voi inving6torii cei mai pericu-
lo§i, atunci cand via declarati prin§i de propriul
nostru amor. Sa-ti marturisesc totul, Fiesco? ca
numai vitiul rneu imi 'Astra virtutea, ca numai
rnandria mea ridea de incercarile tale, ca princi-
piile mole au tinut pan' aci? Nu to mai increzi in
viclenie si to adresezi la sangele .Iuliei, aci me
para.sesc.
MEMO (cu-confient6).

Ei ? i data ele to parasesc, ce ai perdut?

JULIA (escitatl gi cu foc).

Cum? Daca uit pentru tine tole mai sacre da-

torii ale onoarei femeWi, nu e§ti stepan a me face
sa mor de ru§ine ? Pot perde mai putin decat to-
tul? Mai Arrei sa afli cava ? Voe§ti inca sa -ti spun
ca toata iscusinta sexului nostru nu a nimica alta
decat o masca pentru a apara partea noastra cea
slabs, partea, acea pe cAre o asediaza mai cu seamy
juramintele voastre §i care s'ar lasa bucuros in-
iinsa de cate on o perde virtutea din vedere ca
tot talentul nostru apara numai aceea ce nu se
poate insusi apara, precum apara toate figurile
numai pe rege ce singur nu se poate apara. De -1
inchizi mat I Ai svirle toate celelalte. rata tabloul
trufasei noastre saracii fii generos!
 489 --r

FIESCO

Cu toate acestea, Iu lia, cut al. putea incredinta

comoara aceasta mai bine deck nesfiQitului meu
amor ?
Hirt
Sigur. Nimerui mai bine §i nimerni mai reu.
Asculta Fiesco, cat& vreme va tine nesfir§itul a-
cesta? Ahi Am Post prea nefericita la joc ca sa nu
risc §1 ce-mi mai rOmane. Ca te-oiu captive, Fiesco,
asta o a§teptam de la frumusetea mea, insa me
irioesc ca ea va avea puterea sa to si retie. Fi! Ce
vorbe cunt acestea ? (DI inapoi si-si ascunde faca in

PIM°
Done hule intr'un cuvent. Neincredere in gust ul
meu, :ori .crima. de inalta tradare contra frumusetei
tale, care din done e mai de ;ertat ?
IULIA (obosita, supuindu-se).
Minciuni sunt, numai armele iaduluL;. de acole nu
mai are Fiesco nevoe pentru a invinge pe lulia sa.
(Cade obosita pe un sofa ; dupa o mica pausal, solemn).
/Anita! inca o vorba, Fiesco: suntem eroine cand
§tim virtutea noastra in siguranta, cand o aparam
eopii (uitandu-se in ochii lui selbatic), furii, cand ores
bunarn. Asculta De m'ai vinde cu silage rece,
Fiesco I
T [ENO (faeindu-se manias),
Singe rece ? Singe rece? Ca mai vrea nesetioa.sa
devirtaciune a unei femei cand vede pe un otri u-
milindu-se la picioarele ei, §i inca tot se indoe§te 2
Cele mai maxi favoruri ale unei femei nu platesc
 490

osteneala ca se se injosiasca un barbat nici un

minut, (fhcendu-i un compliment adanc si rece). Lini-
gtegtete, signora, acuma esti in siguranta.
ItILIA (insphimantata).

Conte, ce schimbare I
11E800 (cu mare indiferentl)
Nu, signora, ai dreptate, amendoi nu ne pawn
pune in rise onoarea decat o singurA datA (Id sKrutti
imam cu polite;A). Voiu avea placerea a ye anunta.
societatii (vrea 55 easl lute).
JULIA (urrnandu-1 si oprindu-1).

Stai ! Perdut-ai mintea? Stai ! Trebue sa martu-

risesc, aceea ce tot sexul t8u n'ar trebui s'o smulgiL.
de la mandria mea in genunchi, cu lacrimi, in tor-
tura? Vail gi intunericul acesta e prea luminos
pentru a ascunde focul ce fata-mi acopere prin asta.
marturisire tot sexul meu are sa m8 urasca e-
ternte ador, Fiesco! (cade in genunchi inaintea lui).
11E800
(c1ii trei pasi inapoi, o lag jos si ride cu un its
triumfltor).
Imi pare reu, signora! (trage clopotul, ridictt cor-
tina, si conduce pe Leonora). Eata sotia mea, o femee-
divina! (cade in bratele Leonorei),
IDLIA (sarind cu un tipSt de la Omen*
Ha! venzare neauzita I
 491

SCENA XIII.;
Conjuraiii (intrI toti impreun5). Doamne (pe cealala
parte). Fiesco, Leonora, Julia.
LEONORA

Sotul meu, ai fost prea aspru.

FIESCO

0 inima rea nu merita mai putjn. Lacrimilor

tale eram dator o asemenea satisfacere. (CitrI socie-
tate). Nu, domnilor §i doamnelor, eu nu sunt de-
prins de a me inflacara copilare§te la fiecare ocasie.
Nebuniile oamenilor me desfateaza mult pane. re
me irite.. Aceasta a meritat toata mania mea, caci
a vrut se. otraviasca pe acest .anger (aratd otrava
cAtrl adunare care se ingrozeste).
IIILIA (muscandu-ti buzele cu Curie).
Bine, bine! Foarte bine, domnul men I (vrea si
ease).
FIES00 (o duce inapoi de brat).
Vei trebui se. ai radar°, signora, ince, n'am sfir-
§it amendoi. Societatea aceasta ar dori se. etie pen-
tru ce mi-am tageduit inteatata bunul simt incat
sa joc un romant nebun cu cea mai mare nebura
a Genovei.
IIILIA (tresaiind).
A, nesuferit ! Tremuri tu! (amenintandu-1). Doria
dispune in Genova de toate trasnetele §1 eu... sunt
sora lui.
PIE8CO

Thai pare reu ca nu-ti remane decat aceasta fiere.

Imi pare reu ca am sa-ti vestesc ca Fiesco de La-
 492

vagna a faeut din diademul furat al inaltului d-tale

frate o franghie cu care are sa spanzure pe furul
republicei in, asta rioapte incA. (0 vede ingllbenin-
du-se si urmeaz1 cu ironic). Asa e? La asta nu to a-
steptai si vezi (urmand si mai musotor) deaceea am
gasit de cuviinta sa .amagesc ochii fatniliei d-tale ;
de aceea neam inv6lit in asta pasiune de arlechin
(arath. spre ea) ; deaceea m'ain departat de juvaerul
acesta, si venatul meu s'a prins in cursa.: Ill foarte
multamesc pentru ajutorul ce mi-ai .dat, signora,
si m6- lepad de 'acest ornament de. comedie. (Ii in-
toarce portretul ei cu tin compliment-at-lane).
LEONORA!

Ludovieo, plange. Leonora to to .roaga tremu-

rand...
IOLIA (cu furie Leonorei)
Tani tu, uvicioasa!
KENO (until servitor).
Fii galant, amice, da bratul acestei Cloamne ea
are gust sa visiteze inchisoaea, Meal Te fac- res-
punzilitor .ca signora -sa nu fie supCrata de nimeni.
Afars bate un vent aspru, furtuna care: va desra-
deeina--trimchid Dorlit ar putea sa-i strice coafura.
IBLIA (plangend).
Ciuma asupra ta, ipocrit negru §i afurisit! (cltr'6.
Leonora cu .cluda). Itu to bucura de triumful tl3u, si
pe tine are sa to pearda si pe sine insus si are
sa despereze! (ese).
11E800 (atrI oaspeli).
Dvoastra, ati fort inarturi, scapati -mi onoarea.
 493

in Genova! (cltri conjurati). Voi veti veni sa, mh

luati cand se va auzi tunul (to;i se- depIrteaz1).

SCENA XIV.
Leonora, Fiesco.
LEONORA (s'apropie de Mitsui cu timiditate).
Fiesco ! Fiesco ! Te'nteleg numai pe jumhtate §i
incep a tremura.
FIEBOO (gray).

LeonOra, to -am vhzut °data la stinga unei doamne

genoveze. Ath vhzut in adunarile nobilimii cum ca-
valerii iii ahrutau mane, dupa ce sarutaseintai o alta.
Leonora, asta mi-a jicnit ochii §i am hotarit ca sa
nu mai fie, §i nu va mai fi ! Auzi zgomotul res.
boinic in palatul men? Lucrul de care to temi e
adeverat. Mergi de to odihneqte coutesci, mane to
vei dWepta ducesd.
LEONORA

Dumnezeule I Presimtirea mea! Sunt perduta!

FIESCO

Lasa -ni sa sfiresc, iubito ! Dot din strabunii

mei an purtat intreita coroanh ; sangele Fiescilor
curge liber numai sub purpura. Sotul thu sh stra-
luceasca numai de splendoarea mo§tenita? Ce? Pen-
tru toata marimea sa multamiasca numai schim-
baciosului noroc, care intr'un moment de bunh dis-
positie a carpit din merite putrezite pe un Ioan
Ludovic Fiesco? Nu, Leonora, sunt prea mandru
pentru a primi in dar aceea ce pot dobandi singur.
In asta noapte arunc in mormentul strabunilor
 494

mei stralucirile imprumutate. ConYi de Lavagna

s'au sting, pringi incep.
LEONORA (clatinand din cap in fantasii).
Ved pe sotul men cazend, rAnit greu, de moarte.
Ved un cortej aducand in tacere cadavrul sotului
meu (sculanduse spAriat1). Cel intaiu, singurul plumb,
love§te sufletul lui Fiesco.
FIEBCO (o is de mata cu atnor).
Fii lini§tita, copila mea, acest singur plumb nu -1
va lovi.
LEONORA (se tuta la dIrtsul serios).
Cu asa siguranta provoaca Fiesco cerul ? daea
in o mie de mii de casuri ar fi imul numai incon-
tra ta, acel o mie de mielea s'ar putea intimpla
§i sotul meu ar fi perdut. Inchipue§teii ca-ti pui
in joc viata eterna, Fiesco! Daca pe un bilion de
castiguri ar vein o singura perdere, fi-vei atat de
cutezator de a pune indrasnetul remasag cu Dum-
nezeu ? Nu, sotul men! Cand e totul in joc, fie-
care incredere in hazard e hula.
FIESCO (zimbind).
Fii neingrijita, norocul si eu traim bine impreuna.
LEONORA
Tu o spui asta §i erai de fats la jocul eel gro-
zav voi ii numiti petrecere ai v6zut cum insa-
lAtorul aragia pe favoritul ski cu carti bune, piing
ce se infoca, se scula, zise : ,va banque I" §1 atunci
ji parasi. 0, sotul meu, to nu te duci pentru a te
arata Genovejilor §i a fi adorat ! A destepta repu-
blicani din somnul lor, a aduce aminte harmasa-
 495

rului de copitele sale, asta nu e o simpla prim-

blare, Fiesco. Nu to increde rebelilor acestora! Cei
§ireti care to -au atitat se tern de tine, cei pro§ti
care to indumnezeesc nu-ti folosesc intru nimic, si
incotro mg uit, Fiesco e perdut!
FIESCO (primbrandu-se prin cas5.).
Lipsa curajului e periculul cel mai mare, si mci-
-rirea cere gi ea un saciificiu.
LEONORA

Marire, Fiesco? 0, dece geniul teu nu intelege

inima mea! Bine! Am incredere in norocul nu,
admit ca, ai sa-i invingi. Atunci vai rule! sunt cea
mai nefericita din tot sexul meu ! Neferice de nu
isbutesti, de isbutesti mai neferice incal Aici nu se
incape mijloc, iubitul meu! De nu se face duca,
Fiesco a perdut; de-1 imbratosez duca, mi-am per
dut sotul.
FIESCO

Asta nu o inteleg.
LEONORA

Asa e, Fiesco. In zona furtunoasa a tronului se

usuca gingasa planta, a amorului. Inima unui om,
he si Fiesco acel om, e prea strimta pentru a cu-
prinde doue dumnezeiri a tot puternice dumne-
zeiri atat de opuse una alteia ; Amorul are lacrimi
si intelege lacrimi! Ambitia are ()chi de arama pe
care niciodata nui umezeste simtirea. Amorul are
numai un singur obiect si renunta la toate cele-
lalte creatii; ambitia moare de foame inghitind in-
treaga natura, ambitia preface lumea intr'o inchi-
soare ce resuna de lanturi, amorul viseaza in fie-
 496

care pustiu paradisul. De vrei sa to legeni la pep-

tul men, un vasal rebel navaleste in tara ta de
voesc eu sa me arunc in bratele tale, frica ta de
despot ar auzl pasul unui ucigas esind din dosul
unei tapete si to -ar gonl fugar din camera in ca-
mera. Dar, neadormitul prepus ar intra si in con-
cordia casnica. Cand Leonora ta iti va intinde cupa
recoroasa, to ai respinge-o cu groaza si ai crede
dragostea insasi otravitoare.
11E800 (se opreste cu groaz).
Leonora, taci ! Aceasta e o urita inchipuire!
LEONORA

tabloul inca nu e deplin. As zice, sacrifica a-

morul maririi, sacrifica linistaa, numai sa remai
Fiesco. Durnfiezeule! Dar aceasta e lovirea cea mai
cumplita! Foarte rar se urea angeri pe tron si mai
rar se cobor tot angeri. Cine n'are nevoie sa se
teams de un om, va avea el mila de vre-un om?
Cel ce poate ins 41 once dorinta cu un trasnet,
va 031 el de cuviinta s'o insotiasca cu o vorba.
blanda ? Domnitorilor, Fiesco, acestor proiecte gre-
site ale naturei, care voieste 'ma nu poate, le place
a sedea intro oameni si dumnezeire, creaturi fare
credinta, mai rei creatori!
FIES00 (primblanduse din ce in ce mai nelinistit).
Leonora, deajuns! Puntea in urma mea e rupta.
LEONORA (uitflndu-se la dinsul cu dragoste).
dece, sotul meu? Numai faptele nu se pot
sterge! Te-am auzit odata jurand ca frumusetea
mea ar fi resturnat toate planurile tale n'ai jurat
drept, fatarnicule on s'a trecut ea foarte iute.
Intreaba inima ta eine e vinovat? (Cu mai mare foc.
 497

imbratwandu-1 cu amendoue manele). Intoarce te! De-

7teapta-te! Renunta! Amorul to va despagubl. Daci
inima urea n'a putea satura foarnea ta, o Fieseo
diademul va fi §i mai neputincios inca (cu magulire)
Vino Vreau sa'nvat toate dorintele tale pe de rost,
vreau sit contopesc toate farmecele naturei intr'o
sarutare amoroasa pentru a tine pe inaltul fugar
etern in aceste sfere divine. Inima ti-e nestIr§ita,
gi amorul e nesfir§it, Fiesco. A fericl pe o ser-
mana creatura pe o creatura care gusta raiul la
peptul teu putea-va lase un de§ert in inima ta?
FIEB00 (in cel mai mare grad al miscarii).
Leonora ! Ce ai Mout ? (cade in bratele ei, perzen-
du-si puterile). Nu voiu mai putea privi pe un Geno-
vez in fata.
LEONORA (bucuroasa, iute).
Sa fugiin, Fiesco, s'aruncam in pulbere aceste
nimicuri pompoase, sa traim in campii romantice
numai pentru amor. (Li strange la inima cu incantare).
De sufletele noastre limpezi, ca veselul azur al ce-
rului asupra noastra, nu se va mai lipi atunci su-
flarea neagra a tristetei viata noastra va curge
melodioasa ca isvorul spre Creator (s'aude tunul ;
Fiesco tresare ; toti conjuratii intra in sala).

SCENA XV.
CONJURATII

Timpul a sosit!
FIESCO (caul Leonora, energic).
Adio ! Pentru totdeauna ori Genova va fi mane
la picioarele tale. (Se rapede sä eased).
46soo. Scrieri template. Vol. V. 32
 498

BURGOGNINO (strigand).
COnte8a, 140.! (Leonora a lesinat. Toti sar spre a
o tine, Fiesco la picioarele ei).
FIES00 (cu un ton parunzaor).
Leonora, ajutati-o, pentru Dumnezeu, ajutatio !
(Rosa, Bella yin s'o ajute). EaAleschide ochii I (se ridicl
hotKrit). Acum veniti sa'nchidem ochii lui Doria!
(ConjurOi es).

(Cortina cade).
 ACTUL V.

SCENA I.
Mezul noptii. Strad' i in Genova. Pe ici pe colea se
mai v6d lumineri prin case, care se sting una dup. alta.
In fund se vede poarta San Toma inca inchisl. In de-
p5rtare mare c4iva oameni trec cu flnare in mang., pe
urmA patrule. Totul e in liniste. Numai marea e nelinistitC

Fiesco vine inarmat si se opreste inaintea palatului lui

Andrea Doris, pe urria Andrea.
PIEBCO

Betranul s'a tinut de cuvent toate luminarile

stinse in palat, garde nu sent. Am sã sun (sun' -).
He! hola! De§teaptate Doria! Doria e§ti tradat,
e§ti vendut! Ho la! hola! De§teapta-te!
ANDREA (se aratl in balcon).
Cine a tras clopotelul ?
MEMO (prefacendu-si glasul).

Nu me 'ntreba! Asculta-me ! Steaoa ta s'a intu-

necat, dud.. Genova se rescoala incontra ta! Ca-
laii t6i s'apropie si to poti dormi, Andrea?
 5c0

ANDREA (mare;).
Imi aduc aminte cum marea infuriate se certa.
cu Bellona mea, cum corabiile piriiau gi catargul
cel mare s'a rupt... Eli Andrea Doria dormia linigtit.
Cine trimite calaii ?,
F1E800
Un barbat mai teribil decal marea ta infuriate:
Joan Ludovic Fiesco.
ANDREA

Vrei O. rizi, amice ! Egti vesel I Daca-ti plac glu.

mole, glumegte zioa. Mezul noptii nu e ora potrivita.
FlE800
Tu iei in ris pe acel coil doregte binele?
ANDREA

Ii multumesc gi me due sa me cule. Fiesco s'a

ostenit in petreceri Qi n'are timp de gandit la Doria.
11E800
Betrarie nefericit 1 Nu to increde garpelui I *apte
culori lucesc pe solzii sei... to apropii... gi to inva-
latucegte cu cercurile sale. Ai ris de ingtiintarea
unui tradator, nu-ti bate joc de sfatul unui prieten.
Un cal e ingaoat gata in curtea ta. Fugi pana e
timp. Nu despretui pe un amic 1
ANDREA

Fiesco are cugetari nobile; nu-1 am insultat nici-

odata, gi Fiesco nu me tradeaza.
FIEBOO

Are cugetari nobile ; to tradeaza gi-ti (la dovezi

si de una gi de alta.
 - 501 -
ANDREA

Atunci mai este inch o gardd pe care un Fiesco

tfo poate nvinge, dad. n'are angeri in oastea sa.
FIES00 (cu ironie).
A§ don sa-i ved ca sa le dau o scrisoare pentru
.ceea lume.
ANDREA (cu mitrire).
Sermane luator in ris 1 N'ai auzit niciodata ca
Andrea e de optzeci de ani fi Genova fericitd? (se duce
din balcon).
KENO (se uitli lung si unlit dupg dinsul).
Trebuia intai sa restorn pe omul acesta §i pe
urma sä 'nv6t ca e greu de ai sem6na ? (face c4iva
tpasi adancit in ganduri). Am r6spuns maririi cu ma
rire... Andrea, intre not s'a sfirs.it! ySi acuma, peire,
porne§tel
(Aleargd spre strada din fund ; s'aud tobe din toate
pAr)ile. LuptX la poarta San Toma. Poarta se sfarra si
se vede portul, in care se zAresc corIbil luminate cu
igclii),

SCENA II.
Gianettino Doria (cu manta de purpura). Lomellino.
Servitori (cu fAclii inainte). Toll yin iute
GIANETTINO (oprindu-se).
Cinea dat orain O. bath', alarma ?
LOMELLINO

De pe galere s'a slobozit un tun.

 - 502 -
GIANETTINO

Sclavii si-or fi sfarmat ferele. (Vaud irnpuschturi

la poarta San Toma).
LOMELLINO

Colo foc!
GIANETTINO
Poarta deschisal Garde le r6sculate! (spre servitori),
Aide jute, tic6.1osilor! Mergeti cu facl jibe spre port!.
(TO se 'ndreapta spre port).

SCENA III.
Cei dinetinte. Burgognino. Conjuraiii viind de is poarta.
San Toma.
BURGOGNINO

Sebastiano Lescaro e un soldat viteaz!

CENTURIONE
S'a aparat ca un urs pana co a cazut.
GIANETTINO (dand un pas inapoi).
Ce s'aude?... Stati
BIIRGOGNINO

Cine e acolo cu Moth.?

LOMELLINO

Sunt dusmani, printule ! Fugi in stinga !

BURGOGN1NO (cu energie).
Cine e acolo cu Meiji ?
 503

CENTURIONE

Stati Parola
GIANETTINO (scotend spada cu mandrie).
Supunere si Doria!
BURGOGNINO (furios).

Rapitorul republicei si al miresei mele (cAtrA con-

jurati aruncandu-se asupra lui). Ne scuteste de a-1 mai
auto. I Demonii lui insii ii trb,deaza (11 strdpunge).
GIANETTINO (cade urland).
Ucigasi! Ucigasi I Resbuna-mb, Lomellino!
LOMELLINO gi BERVITORII (fugind).
Ajutor ! Ucigasi! Ucigasi!
OENTURIONE (strigl tare).
E strapuns! Tineti pe conte 1 (puind infirm pe Lo-
mellino).
LOMELLINO (in genunchi).
Lasati-mi viata, mi3 dau in partea voastra.
BITRGOGNINO

Mai traeste inca acest miserabil 7 LAsati sä fug

miselul! (Lomellino fuge).
CENTIIRIONE

Poarta San Toma a noastra! Gianettino mort!

Fugiti cat Teti putea, dati de stire lui Fiesco.
GIANETTINO (ridicAndu se spasmodic).

Blastbm, Fiesco (moare).

 - 504

BURGOGNINO (scotend spada din cadavru).

Genova libera §1 cu ea Berta mea !... Darmi spada
ta, Centurione. i asta plink de gauge du-o mirese
mele. Portile inchisorii ei sunt sdrobite. Te-oiu
urma incurand sai dau sarutarea de mire. (Es prin
diferite pant).

SCENA IV.
Andrea Doria, Germani.
UN GERMAN
Furtuna s'a, it dreptat spre partea ceea. Incaleck,
duca.
ANDREA
Lasati-mo sa mai privesc odata turnurile Geno-
vei §i cerul! Nu, nu e un vis, Andrea e tradat !
GERMANUL
Imprejurul nostru numai dumani! Aidem! Ai-
dem dincolo de marginile Orli!
ANDREA (aruncAndu se pe cadavrul nepotului sou).
Aici vreau BA mor. Nu-mi vorbeasca nimeni de
fugit I Aici zace puterea betranetei mole. Calea
mea s'a silr§it I
GERMANUL
Colo v641 uciga§i I Ticigagi I Fugi, betrane print!
ANDREA (dupN. ce s'a auzit earls tobele).
Ascultati, strainilor, ascultatil Ace§tia sunt Ge-
novejii a carora jug eu l'am sfarmat. Asa se res-
pla,te§te ai in tare voastrit?
 505

GERMANGL

Fugi! fugi I fugi! Pan'atuncea oasele noastre se

vor tempi de spazile lor. (Calcagno s'apropie).
ANDREA

Fugiti voi! Lasati-me pe mine! Mergeti de infri-

co§ati natiunile cu vestea : Genovejii §i-au ucis pA-
rintele T.
GERMANIIL

Fugi I pan' la ucis mai avem treaba. Camarazi,

stati! Luati contele in mijloc I (scot spazile). Inve-
tati pe &anti i§ti de Italieni sa aiba respect de VS-
nil cel alb.
CALOAGNO (strigg.).

Cine e? Ce-i acolo?

GERMANCIL (lovind).
Loviri germane! (Es bltendu-se. Se ridic6 cadavrul
lui Gianettino).

SCENA V.
Leonora (in haine blrbatesti). Arabella. (Arnendoue
yin tremurand).

ARABELLA

Vino, Signora, vino 1

LEONORA

Intr'acolo s'aude cel mai mare sgomot, asculta,

n'auzi gemetul inadu§it al unui om ce moare!
Vail 11 incunjure,spre inima lui Fiesco aunt in-
.dreptate tevile carabinelor lor, sere a mea, Bella
 506

acum dau foc stati! statil e sotul meu! (aruna

bralele in aer in delir)
ARABELLA

Pentru numele lui Dumnezeu!

LEONORA (ca gi sus, strigand in dreapta ,110 stings).

Fiesco! Fiesco! Fiesco! Il parasese amicii, cre-

dinta rebelilor e nestatornica. Sotul meu conduce
rebeli? Bella! Cerule ! Fiesco e rebel?
ARABELLA
Nu, signora, el e grozavul arbitru al soartei Ge-
novel.
LEONORA (cu aten0e),
.Asa! i Leonora ar fl tremurat! Cel mai mare
republican sA alba sot pe cea mai fricoasa,' repu-
blicans? Arabella, cand barbatii se lupta pentru
taxi, e ertat ca si femeile sá simteasca? (se and
tobe). IVR) arunc intro luptatori.
ARABELLA (inclestandusi manile).
Cerule indurator!
LEONORA
Stai! De ce se 'mpedicit piciorul meu? Eat& o
palarie si o manta, elitA si o spada (o is in manl) ;
grea spada, Bella mea, insa oiu avea putere a o
purta si mande mele nu-i vor face rusine. (Se sunI
alarma)
ARABELLA
Auzi? Auzi ? Clopotul din turnul Dominicanilor.
Indura-te Dumnezeule! Cat de grozav!
 507

LEONORA
Zj mai bine cat de incantator ! prin sunetul lui,
Fiesco vorbeste cu Genova (tobele sunk mai tare,.
Ura! Ura! Niciodata n"am auzit o music& mai
duke. Si acestor tobe le da viata Fiesco! Cum imi
bate inima! toata Genova se desteapta, bande de
mercenari urmeaza numele lui si sotia lui se, alba
teania ? (Se aude sunAnd in trei alte turnuri). Nu! E-
roul meu sh imbrat,oseze o eroina! Brutus al meu
sa imbratoseze o Romana! (Pune ralaria in cap gi
mantaoa pe umere). Eu sunt Porcia !
ARABELLA
Signora, nu stii cat de cumplit aiurezi! Nu, nu-ti
poti inchipul! (Sunete de alarmk si tobe).
LEONORA
Ticaloaso. care poti auzi toate acestea fara ate
exalta petrele plang pentru a nu au picioare sa
alerge dupa Fiesco palaturile acestea sunt indig-
nate contra celui ce le-a infipt atat de adanc in
pgment Meat nu pot alerga la Fiesco termurile
de-ar putea si-ar vita" datbria ar trada Genova
marii si ar saIta dupa tobele sale. Aceea ce de-
steapta moartea din cuticele sale nu poate destepta
curajul teu? Du-te to I Eu singura mi-oiu gasi
drumul.
ARABELLA
Mare dumnezeule! Nu cumva, ai vol sa rnpli-
negti aceea ce vorbesti?
LEONORA (mAndru si eroic).
Am s'o implinesc, ticaito! (cu foc) Aeolo unde
lupta va fi mai Mrioasa, acolo unde Fiesco se lupta
 508

insuq acesta-i Lavagna ? Genovejilor el e, le voiu

zice; si acest om e sotul meu, §i eu am o rand.
(Sacco strigh: Cine e? Doria sau Fiesco?)
LEONORA (inspiratit).
Fiesco §i libertate I (se aruna intr'o straa., multimea
de oameni o desparte de Bella).

SCENA VI.
Sacco (cu o trupK). Calcagno intilnete cu o alta).
CALOAGNO

Andrea Doria a scapat.

SACCO

Foarte rea recomandare pentru tine la Fiesco.

CALCAGNO

Ni§te ursi, germanii ceia, s'au infipt dinaintea

batranului ca ni§te stinci. Nici macar l'am ptztut
zan. Noub dintr'ai no§tri s'au dus §i pe mine m'au
atins la urechia stinga. Daca se bat ei a§a pentru
tirani strain, cum trebue at paziasca pe domni-
torii lor I
SACCO

Partea noastra cre§te din ce in ce mai mult,

portile ormului Ie avem toate.
CALOAGI10

Aud ca, la castel se bat cumplit.

SACCO

Burgognino e intre ei. Ce face Verrina?

 - 509 -

OALOAGNO
Sta intre Genova §i marea ca canele infernului,
incat un pe§ti§or nu poate trece.
8A000

Eu pun sa sune alarma in suburbiu.

OALCAGNO
Eu me duc la piata Sarzana. Mira, tobo§er !
(Se duc cu sunetul whew.)

SCENA VII.
21forul. 0 bands de talhari (cu torch).
MORUL

Se §titi, blastematilor I Eu mint cel ce v'a fert

supa, si mie numi dau nici macar o lingura. Bine !
Si venatoarea imi vine la socoteala. Hai sa dam
foc §i sa pradam ! Ceilalti se bat pentru un ducat,
not vom face foc in biserici ca se, se mai incal-
zeasca apostolii inghetati. (Se aruncI in casele de prin
prejur).

SCENA VIII.
Burgdgnino, Berta (in haine 1:ArEate0i).

BURGOGNINO

Odihne§tete aici, iubite copile. Esti in siguranta.

Esti ranit?
BERTA (prefacenduli glasul).
Nu.
 - 510 -
BURGOGNINO (voios).

Atunci, scoala-te. Am sä to duc undo se doba.n-

desc rani pentru 'Genova frumoase, vezi, ca a-
ceasta (aratg. bratul).
BERTA (spariindu-se).
Cerule!
BURGOGNIN 0

Te sparii? drag& copile, prea de timpuriu vrei

sa to arati barbat de cati ani egti?
BERTA

De cincisprezece ani.
BURGOGNINO

Pentru noaptea asta cu cinci ani prea ten6r

tatill tau?
BERTA

Cel mai bun cetategn al Genovei.

151-1REV0GNIN0

Te imiali, copile! Acel ce merita acest titlu e

tatal miresei mole. Cunosti casa lui Verrina?
BERTA

Foarte bine.
RGOGNINO (jute).
Cunosti si pe divina lui flea ?
BERTA
Se numegte Berta.
 511 -

BURGOGNINO (cu foc).

Du-te fuga §ii da, acest inel. Zi-i ca e veriga cu-

nuniei si ca panasul albastru se tine vitejeste.
Mergi sanatos 1 Eu mt3 duc intr'acolo. Periculul n'a
ecut inca. (Vre-o cate-va case ard).
BEBTA (chemandu-1 cu glas slab).
Scipion !
BUBGOGNINO (se opreste uimit).
Pe spada mea, cunosc acest glas I
BERTA
Pe inima mea 1 (imbratoso.ndu-1) Sunt foarte cuno-
scuta. Mei.
BUBGOGNINO (strigg. tare).
Berta! (Sunete de alarmg. in suburbiu. MulOme. A-
mendoi se perd intro imbrgtosare).
In locul scenei acesteia Schiller a scris, in timpul o-
pririi sale la Lipsca in anul 1785, urmgtoarele:
0 bola subpgmenteang, luminaa de o singurl lampg.
Fundul rgnane de tot intuneric. Berta singua cu v61
negru pe fat lade pe o peatrlt in fats scenei. Dup'd o
pausg. se scoal g. si merge incoace si incolo.
Nimic nu s'aude inca! Nici o urma de om nu se
arata. Nici un pas al mantuitorilor mei! Alteptare
grozava I Grozava, si desarta, ca chinul celui in-
gropat de viu in mormtint. Si ce astepti, insalato ?
Un jurament ce nu se poate sfArma to tine inchisa
in bolta aceasta. Gianettino Doria trebue sa calla,
Genova sa fie libera, on Berta s6, se usuce in a-
cest turn asa e juramentul tatadui meu. lnchi-
soare blastemata, ce n'are alts cheie deck hircal.-
 - 512 -
tura de pe urmA a unui tiran bine pazit. (Se uita
imprejurul ei in bola). ca,t de lugubre, e tacerea asta
spaimentatoare ca tacerea mormentului. Din un-
ghiurile deserte se imprastie o noapte infricogati.
Si lampa incurend se va, stinge. (Mergend cu mai
mare vioiciune). 0! vino, vino, preaiubitul meu, e
grozav de a murl aici. (Pau* pe until tresare gi se
primbla franenduli manile prin boltii cu toate semnele
durerii). 11'a pare& gi -a sfarmat juramentul 1 A
uitat pe Berta lili ! Cei ce traesc uita pe cei ce an
murit, gi bolta aceasta e un morment. Nu mai
spore nimic, nefericito I Speranta exists numai node
Dumnezeu se uita. In inchisoarea asta Dumnezen
nu se uita. (Ear4 pausa, se infricosaza mai mint).
Ori au cazut mantuitorii mei! Sumeata conspi-
ratio n'a isbutit si periculul a invins pe inimosul
Mier. 0, nefericita Berta I Poate in momentul a-
costa fantomele for se primbla prin bolt& si plang
de speranta to (tresare).
Dumnezeule I Dumnezeule ! Aga dar sunt perdute.
fare, scapare de an cazut, far& scapare tradat& cru-
de! morti ! (Se razima de zid. Dupa o pausa. urmeaza
cu durere). 5i de trAegte inca iubitul meu, cand va
veni s& si impliniasca cuventul 111 sa,gi iee mireasa
in triumf, gi va gas1 aid totul degert gi mut, si ca-
davrul lipsit de suflet nu va putea respunde is fe-
ricirea lui, cand sirutkrile lui ferbinti vor auta
in zadar pe buzele mole viata fugite, cand lacri-
mole in zadar vor curge peste mine, cand tatal
va cadea suspinand peste fiica lui si numai tipetul
suferintelor vor resuna in zidurile goale ale acestei
inchisori. 0, atunci, atunci nu le spune plangerile
mole, bolts ! Spunele ce am suferit ca o eroina gi
ca. cel de pe urme, resuflu a fost iertare. (Cade o-
bosith. pe peatra, pausa. Se aude un vuet amestecat de
 513

tobe si clopote M dosul scenei. Berta sare in sus). Ce

e este ? Aud eu bine, on visez ? Clopotele suna
grozav! Acosta nu e sunetul clopotelor care chiamA
pe credinciosi la rugaciune. (Sunetul se apropie si
devine mai tare ; ea fuge incoace si incolo spgriatI). Mai
tare si tot mai tare ! Asta e alarm& ! Intrat-a
dusmanul in oral ? Se perde Genova in flacari?
Un vuet selbatic, cumplit ca fuga unor mii de oa-
menu! Ce e asta ? (se bate la usI) Vine aici, se trage
zavorul. (Mergend cu vioiciune spre fund). Oameni!
Oameni ! Libertate ! Scapare! Mantuire !

Burgognino (intra cu spada goaM). Ccifiva servitori (il

urmeazH cu torch).

BURGOGNINO (strigand).
E§ti libera, Berta! Tiranul a murit, aceasta spada
l'a strapuns !
BERTA (alergand in bratele lui).
Mantuitorul men! Angerul men !
BURGOGNINO

Auzi sunetul clopotelor, vuetul tobelor ? Fiesco

a invins, Genova e libera, blast6mul tatalui t8u e
sfarmat.
BEBTA

Dumnezeule 1 Dumnezeule! Asa dar pentru mine

a fost vuetul acest grozav, sunetul clopotelor!
BlJEGOGRILi0

Pentru tine, Berta; ne chiamA la cununie. PA-

rase§te asta inchisoare uricioasa §1 urmeazA-mb
la altar.
46300. Scrieri complecte. Vol. V. 33
 514

BERTA.

La altar, Burgognino? Acuma la mezul noptii

in sgomotul acest cumplit, ca gi cand lumea a exit
din osia sa ?
(Verrina intra nevazut si ramane fara a vorbi pe
pragul usei).

BURGOGNINO
In asta noapte sublima in care serbeaza Genova
intreaga libertatea sa i legatura amorului nostru.
Asta spada, rogie inca de sange de tiran, va fi po
doaba mea de nunta. Asta mans calda Inca de fapta
eroica, va pune-o preotul intr'a ta. Nu to teme,
iubita mea, Si vino cu mine la altar.
VERRINA. (s'apropie de dInsii sii binecuvinteaza.).
Dumnezeu sa vo binecuvinteze, copii mei !
BERTA si BIERGOGNINO (cad in genunchi la picioarele lui).
0, parintel
VERRINA
(puind mitnile pe capul lor; pausa, pe urma se adreseaza
solemn la Burgognino).

Nu uita niciodata cat de greu ai dobandit-o! Nu

uita niciodata, ca cununia ta e de o virsta cu li-
bertatea G-enovei. (serios si maret adresandu-se la Berta)
Tu egti fiica lui Verrina gi barbatul tiSu a ucis pe
tiran. (Dupa o mica tacere le face sewn 0 se ridice gi
le zice cu un glas inadusit) Preotul vg agteapta.
BERTA si BURGOGNINO
Cum, tata ? Nu vii cu noi?
 515

VERRINA (foarte serios).

Intr'un alt loc mb chiama o datorie grozava ;
rugaciunile mele vb vor intovbrasi.. (Se and trimbite
gi tobe, in defArtare strigXri de bucurie). Auzi striga-
rile de bucurie?
BURGOGNINO
Negresit, proclama pe Fiesco duca. Plebea 11 in-
lumnezeeste si i-a adus purpura cu strigari de
bucurie; nobilimea privia, cu groaza si nu putea
zice nu
VERRINA (rizend cu am6rAciune).
Asa dar vezi, fetul meu, ca trebue sa fac jura-
mbritul de supunere noului monarc.
BURGOGNINO (tiinclu-1 splriat).
Ce vrei sa fad? Te intovarasesc!
BERTA (tiindu-se infricosaik de Burgognino).
Dumnezeule! Ce e asta, Burgognino? Ce vrea
sa fac5, tatal meu?
VERRINA
Fiule, mi-am prefacut toata averea in our si am
trimes-o pe corabia ta. Ia-ti mireasa si to imbarca.
Poate voiu urma, poate nu! Voi vb duceti la Mar-
silia si (imbatosandu-i cu miscaie) Dumnezeu fie cu
-voi
BURGOGNINO (hotdrit).
Verrina, eu reman. Periculul inca nu s'a sfirsit.
VERRINA (ducendu-i pe Berta de rnang.).
Mandrule, nesatiosulel Priveste la mireasa ta!
 - 516

Cu tiranul t6u te-ai rafuit, lasA.rni mie pe al men!

(Se duc).

SCENA IX.
Fiesco (intrK furios). Cibo.
TIEN°
Cine-a dat foc?
OIBO

Castelul ram luat.

MEMO
Cine-a dat foc ?
OIBO

Patrulii sA princra faptuitorul (catiya se duc).

MEMO (manios).

Vreau s& me faca hot gi incendiar ? SA se due

pe loe cu pompe §i cu cofe. (Urma ese). Ins& Gia-
nettino e ucis?
OIBO

Ma se zice.
MEM (selbatic).
Se zice numai? Cine-o zice numai ? Cibo, pe o-
noarea ta, a scapat ?
OIBO (gray).
DacA mi-e dat voie a crede ochilor mei mai de
grab& de cat cuventului unui gentilom, Gianettino
trae§te.
 517

MEMO (tresdrind).
Cu vorbele acestea iti pui viata in joc, Cibo!
OIBO

0 spun inca °data l'am vezut de vre-o opt mi-

nute viu, cu purpura §i cu pana§ul galben.
MEMO (einduli din fire).
Cer §i infern! Cibo, pun sa rateze capul lui Bur-
gognino. Sboara, -Cibo, sa se 'nchicia, portils ora-
sului, O. se inece toate felucile ca sa nu poata
scapa pe apa diamantul acesta, Cibo, cel mai
scump in Genova, Lucca, Venetia si Pisa, cel ce
a vent sa-mi]vesteasca : Gianettino e mort il are.
(Cibo aleare). Sboara, Cibo!

SCENA X.
Fiesco, Sacco, Morul, Soldati.
BAOCO

Am prins pe Mor cum arunca un fitil aprins in

catedrala lesuitilor.
FIESCO

Tradarea ti-am iertat-o, fiindca mo privia numai

pe mine. Insa incendiarea se pedepse,ste cu span-
zuratoare. Duceti-1 indata §i-1 spanzurati la poarta
bisericei.
MORIIL

Fil fi! fi! Nu-mi vine la socoteala. Nu se mai

poate scadea ceva cu vorbe bune?
FIES00
Nimic.
 -- 518

MORIIL (intim).

Faceti o cercare si trimiteti-me la galore.

MEM (facend celorlalti semn).
La spanzuratoare !
MORDL (obraznic).
Atunci na fac crestin.
MEN°
Biserica nu doreste putorile paganilor.
MORIIL (lingu§itor).

Trimete-me cel putin beat pe ceea lume.

SACCO

Treaz I
MORIIL

Cel putin nu me spanzurati deo biserica crest-

neasca.
FIESCO

Un cavaler se tine de cuvent- Tiam promis G

spanzuratoare anume pentru tine.
SACCO

Destule vorbe, pagane 1 Mai avem si alto trebi.

MORDL

Dar dacb, s'ar intirnpla sä se rupa franghia?

FIE800 (lui Sacco).
S'o pui in done.
 519

310111Th (resignat).
Bine, fie! §1 pregateasca-se dracul pentru ceva
extra! (Ese cu soldatii care-1 spanzur6 in depIrtare).

SCENA XI.
Fiesco, Leonora (se ive$te in fund cu purpura lui
Gianettino).

11E800
(o remarcg, tresare, dg. inapoi si sopteste infuriat).
Par'ca cunosc pana§ul i mantaoa! (SKrind furios
pe dinsa si strApungend-o). Daca ai trei viete, invie
ear §i mergil
(Leonora cade cu un tip& inAdusit. S'aude un mars vic-
torios, tobe, trimbite gi hoboe).

SCENA XII.
Fiesco, Calcagno, Sacco, Centurione, Cibo.
Soldaii (intr'd cu musica si cu drapeluri).
FIES00 (mergendu-le inainte cu triumf).
Genoveji, soarta voastra e hotarita, eata-1, ver-
mele care rodea sufletul meu, hidosul obiect al
urei male. RidicAti anode in sus, Gianettino!
OALOAGNO

$i eu vin sa-ti vestesc ea, doub treimi a Geno-

vei imbrikto§eaza partea ta §i jura sub bandiera lui
Fiesco.
OLEO

i prin mine iti trimite Verrina salutari din co-

rabia amirala §i stbpanirea pe port §i pe mare.
 - 520 -
OENTURIONE

i prin mine guvernorul oragului bastonul de

comandament gi cheile.
BAO00

*i in persoana mea se aruncA (ingenunchiand) con-

siliul cel mare gi cel mic al Republicei in genunchi
inaintea stepanului s6u gi ter mild gi crutare.
OALOAGNO

Eu sunt eel intAiu care salut pe marele invin-

gotor in zidurile lui. Onoare tie plecati stindar-
dele adanc ducci de Genova!
TOIL (scoc'enduii pIllriile).
SA traiasca SA traiascal duca de Genova! (Mars
de drapele).
(Fiasco a reams tot timpul cu capul plecat pe pept,
addncit in cugetKri).

OALOAGNO

Poporul gi Senatul agteapta pe inaltul for stSpan

sa -1 poatA, saluta in ornatul domnesc dA-ne voe
preainalte duca, sa to conducem in triumf la Sig-
noria I
FLEBOO

Dati-mi voe intai sin pun la tale o treaba intro

mine gi inima mea. Am trebuit sA las o persoana
foarte scumpa in presirntiri de moarte o persoana,
care va impartagi gloria acestei nopti cu mine.
(Cu miscare cltrg. adunare). Fiti buni de m6 insotiti
la amabila voastra duces& (vrea st easK).
 521

OALOAGNO

Dar ucigasul ist ticalos §i misel sa remae aci §i

sasi ascunda rusinea in acest unghiu ?
CENTURIONE

Intepati-i capul intr'o elebarda!

CIB 0

Trunchiul sou mutilat sa ne mature stradele.

(Se duc c4iva cu flat( spre cadavru).
CALCAGII0 (spAriat si cam incet).
Priviti, Genoveji! Aceasta nu e o fata de Gia-
nettino. (Tot; reman cu ochii tintici spre cadavru).

FIESCO
(se opreste ?I arunc o cKutare pe care o retrage incet
Si strimbandu-se).

Nu, la dracu, nu! Aceasta nu e o fata de Gia-

nettino. Afurisenie ! (rotindu-si ochii) Genova a mea,
ziceti a mea? (en un tip& furtos). Nalucire infernal& I
E femeea meal (cade paruns la plment. Conjura0i stau
imprejur foarte impresiona0).

PLESCO (ridicandu-se obosit cu un glas inMusit).

Ucisu-mi-am femeea, Genoveji? VO conjur, nu v6

uitati galbeni ca fantome in acest joc al naturei-
Marire tie doamne! Sunt lucruri de care omul nu
are teams pentru ca e numai om. Acel ce nu poate
simtA placer° dumnezeeasca, nici poate suferi tor-
turile iadului. Eroarea aceasta ar fi §i mai cum-
plita. (Cu o linigte grozavg.). Genoveji! Marire dom-
nului, nu e cu putinta.
 --- 522 -

SCENA XIII.
Cei dinainte. Arabella (vine planend).
ARABELLA

Ucida-m6 deacum I Ce mai am de perdut? Fie-v6

mild de mine, barbati, aici am lasat pe st6pana
mea §i n'o gases° nicairi.
FINN (apropiindu-se de dinsa tremurgtor).
Leonora o chiama pe st6pana ta?
ARABELLA (cu bucurie).
0! bine ca team gasit, iubite §i bunule st6pan
Nu fii sup6rat pe noi, n'am putut-o tine.
RENO (furios).
Urito, de la ce?
ARABELLA

S6, se duca...
KENO (Si mai furios).
Taci!... Unde sA se duc&?
ARABELLA

SA se amestece in multime.
FIEECO (de tot furios).
Prefase limba-ti in crocodil hainele sale ?
ARABELLA
0 manta de purpurik.
FUSCO (turbat).
Dute in al noulea fund al Iadulun Mantaoa...
 523

ARABELLA
Era aici la pAment.
OApIVA CONSURATI (soptind).
Gianettino a fost ucis aici.
KENO (obosit si ametit Arabellei).
Stepana to s'a gasit. (Arabella ese infricosath.; Fiesco
se uitX rotindu-si ochii la cei din imprejurul lui, pe ulna
cu o voce slabl ce treptat creste pfti6 la strigKt). Ade-
v6rat e, adev6rat, si eu sunt ace] ce am comis
neauzitul p6cat (batend imprejurul seu) dati-ve inapoi
voi toti ce aveti chip omenesc! A! (cr6snind din
dinti spre cer). De-as avea lumen sa intre dint ii mei I
A 1 as sfasia natura intreag6, si as preface-o un
monstru care sa samene cu durerea mea. (Spre cei-
lalti care stau tremurand imprejur). Oameni! Cum sti
soiul acest ticalos, bucurandu-se si fericindu-se ca
nu's ca mine nn's ca mine... (recKzend in tremur).
Eu singur am implinit fapta... (mai lute si mai sel-
batic). Eu ? pentru ce eu? pentru ce nu cu mine
si acestia? dece sã nu se tempeasca durerea mea
de durerea unei alte creaturi?
CALCAGNO

Iubitul meu duca...

ELMO (apropiindu-se de dtnsul cu bucurie selbaticK).
A! Bine ai venit! Marire Domnului, mai eats u-
nul pe care-I striveste aceasta. (stringend pe Calcagno
in brace, furios). Erato al desperarii mele! Sa-ti pri
easca% blast6mul! E moartal i to ai iubit-o. (II duce
la cadavru si-i plead. capul spre el). Disnadejdue§te
E moarta (cu ochiul infipt spre un unghiu). A! de-as
 - 524 -
sta la portile osindei, §i ochiul meu sa poata ve-,
dea diferitele torture ale iscoditorului lad si ure-
chile mele sa suga gemetele p6cato§ilor perduti,
de l'a§ putea vedea pe chinul meu, tine §tie, poate
l'ad putea Kafiri (mergend cu groaza spre cadavru).
Femeea mea zace aici ucisa! 0 ! §i asta Inca n'a
mu]tamit iadul, intai m6 ridica pe cea mai inalta,
mai lunecoasa culme a placerii, m6 inalta pan' la
pragul cerului, 6i atunci... jos... atunci... 0 I de-ar
putea sufletul meu sa impra§tie ciuma in suflete...
atunci... atunci... imi ucid femeea I Nu! viclenia sa
merge si mai ,departe atunci se painjiriesc doi
ochi§i-mi ucid... femeea! (Surizend cu amaraciune).
Aceasta e un cap d'oper6.! (Toll conjuracii se razima
misca(i pe armele lor, caciva sterg lacrimile din ochi
pausa).

FIEBOO (obosit si mai incet, uitandu-se imprejur).

Da, dal Cei ce au sugrurnat un domnitor, plang,
plangeti voi de
(cu cea mai mare durere). Vorbiti 1

inalta tradare a mortii on plangeti de ratacirea

mintli mole? (stand inaintea cadavrului foarte miscat).
Uncle uciga§i tari ca peatra se topesc in lacrimi
ferbinti, desperarea lui Fiesco bl astern& numai (cade
plangend inaintea cadavrului). Leonora, larta-m6, Cu
furie nu se sile§te cerul a se pocai (miscat, cu in-
duiosare). Cu mult inainte, Leonora, gandiam cu
voluptate la serbarea oarei aceleia cand voiu pre-
senta Genovejilor pe ducesa lor, imi parea ca v6d
fata ta rumenindu-se, sOnul thu saltand cu dem-
nitate sub v61u1 argintiu, blanda ta voce tremurand
§i neputOnd exprima fericirea (mai voios). Ha! cat
de divin sunau la urechile mele sgomotoasele acla-
matii ale poporului, cum se oglindea triumful iu-
bitei mele in invidia cazuta! Leonora, momentul
 525 7

a sosit, Fiesco al tau e duca de Genova si cel mai

miserabil cersator al Genovei s'ar Oath sa schimbe
ticaloasa sa soarta cu durerea si purpura mea.
(mai miscat) Ticalosia lui el o impartAseste. cu o
sotie, eu cu cine sa impartAsese strAlucirea mea ?
(plange si-si ascunde fala in cadavru ; miscare pe toate
fetele).
CALOAGNO

Era o femee superioara !

0I130

Si nu se afle aceasta nenorocire in popor. Ai

nostri ar perde curajul si du§manii ar prinde la
inima.
FIERO (ridicandu-se hoarit).
Ascultati, Genoveji! Providenta, de pricep semnul
seu, mi-a dot aceasta, lovire spre a-mi incerca inima
la apropierea maririi la care me inalta. aceasta
era cea mai grey ispit& ; deacum inainte nu me
mai tem nici de durere, nici de placere. Veniti !
Genova me asteapta, ziceti voi ? Am sa dau Ge-
novei un domnitor cum nu s'a mai vezut in Eu-
ropa. Veniti 1 Am sã fac o inmormdntare acestei
princese bleat viata isi va perde adoratorii §i moar-
tea va straluci ca o mireasa. Acura urmati pe
domnitorul vostru! (ese, mar0.

SCENA XIV.
Andrea Doria, Lomellino.
ANDREA

Eata-i, se due in veselie.

 - 526

LOMELLINO

Norocul i-a imbetat. La porti nu mai a nimeni.

Toti alearga la Signoria.
ANDREA

Pe nepotul meu nu -1 ingaduia calul. Nepotul meu

a murit. Asculta, Lomellino
LOMELLINO

Co, tot sperezi inca, duca?

ANDREA

Tremure, de a me numl duce, dace nu-mi e dat

vole de a spera.
LOMELLINO

Prea inalte, o natiune intreage a pentru Fiasco,

ctne e pentru Maria to ?
ANDREA (mKret gi cu foc).
Cerul!
LOMELLINO (cu ironie incretindu-si sprincenile).
De cand s'a inventat praful, nu se mai lupte,
angerii.
ANDREA

Momita ticaloasa, care rapesti unui betran in

-desperare, pane, si pe Dumnezeul seu. (Serios si im-
perios). Mergi! Vesteste ca Andrea traeste inca,
spune-le ca Andrea roaga pe copiii sei se, nu-1 go-
adasce, in al optzecelea an la straini, care nici o
data nu-i vor ierta inflorirea patriei sale. Spune-le
aceasta, §i ca Andrea care de la copii sei atata
pament, cat se, -i acopere oasele.
 527

LOMELLINO
Ascult, insa n'am speranta.
ANDREA
Mai st5,i1 Ia astA bucla de per, spune-le c'a fost
cea de pe urma, in capul meu, si s'a rupt in noar-
tea de trei Ianuarie, cand s'a rupt Genova de la
inima mea, si c'a tinut optzeci de ani si c'a cazut
de pe capul men in al optzecelea an firele ei slabe
insa sunt tot destul de tari pentru ca tenerul cela
sa prinda cu dinsele purpura de umere. (Ese ascun-
z8ndu-si fata. Lomellino alearga intr'o altit parte. S'aude
mare sgomot de veselie cu sunetul de triml*e gi tobe).

SCENA XV.
Verrina (viind de la port). Berta gi Borgojnino.
VERRINA

Ce strigate de bueurie I Pentru eine sb. fie ?

BURGOGNINO
Proclama dud. pe Fiesco.
BERTA (tiindu-se de Burgognino).

Tatal meu e ingrozitor, Scipion.

VERRINA
Lasati-me singur, cop ii. 0, Genova ! Genova!
BURGOGNINO

Vulgul it adoara si cerit purpura in strigate. No-

bilimea privia cu groaza si nu indrasnea s6, zica, : nu.
 - 528 -

VERRINA
Fiul meu, mi-am prefacut toatA averea in our §i
am puso in corabia ta. Iati femeea §i pleaca. Poate
voiu urma, poate nu. Voi v0 duceti la Marsilia §i
(imbrd(osandu-i cu durere) Dumnezeu sA v8 pazeascAl
(ese lute).

BERTA

Pentru numele lui Dumnezeu! Ce gandiri are

tatal men?
EURGOGNINO
Ai inteles ce-a spus ?
BERTA
SA fugim! Dumnezeule ! SA fugim in noaptea
cununiel 1
BURGOGBINO
A§a a ordonat gi not ii ascultam.
(Anfendoi se 'ndreaptl spre port).

SCENA XVI.
Verrina, Fiesco (in ornatul ducal, Arnendoi se'ntIlnesc).

11E800

Verrina ! Minunat I Tocmai to cautam.

VERRINA
Si eu to cAutam.
PIEBOO

Nu vede Verrina nici o schimbare in amicul seu?

 529

VERRINA (cu reserva).

Nu doresc nici una.
FIESCO

Insa nu vezi nici una ?

VERRINA (cluprt o ochire scurtI).
Nu gasese nici una.
FIERO
Ei bine, vezi, tot e adeverat ca puterea nu face
tiranii. De cand ne-am despartit, m'am facut duca
de Genova si Verrina (stringendu-1 la pept) gasWe
imbratogarea mea calda ca odinioara..
VERRINA
Cu atat mai reu ca trebue sa respund rece la
dinsa! Privirea maiestatii cade ca un cutit ascutit
intre mine si intre duca. loan Ludovic Fiesco po-
soda taxi intregi in inima mea, acuma posede Ge-
nova si eu imi retrag proprietatea.
FIESCJO (cu mirare).
SA fereasca Dumnezeu I Pentru un ducat pretul
acesta ar fi prea jidovesc.
VERRINA (?optqte c'un glas surd).
Hum! a egit oare libertatea din moda, pentru
ca sa se arunce republici in capul fiecarula ?
11E800 (muKandu-i buzele).
Asta nu o spune nimerui ducat lui Fiesco.
VERRINA
0, firegte! Trebue sa fie un cap foarte ales de
46300. Scrieri complecte. Vol. V. 34
 - 530 -
la care scapa adev6rul nepAlmuit, insa p6cat! gi-
retul juator s'a gre§it numai intr'o singuth carte. A
calculat tot jocul invidiei, insa din nenorocire min-
teosul §iret a uitat sa gandiasca §i la patrioti.
(Foarte gray). Asupritorul libertktii n'a mai reservai,
vre-o viclenie pentru virtutea romans ? Jur pe viul
Dumnezeu! ducat mi-a desgropa posteritatea oasele
din cimitirul unui ducat, mai degraba le-a allege
de pe roata.

FIEBOO (ii is de mind cu blandecq

Nici daca duca e fratele t13u, data preface prin-
cipatul seu intr'un tesaur de binefaceri, ce panA,
acuma a trebuit sá cer§atoriasca, din causa nepu-
tintei sale ? Verrina, nici atunci ?
VERBINA
Nici atunci. ralharul nu scapa de spanzuraloare
dac'a ditrue§te lucrul furat. Si apoi prodigalitatea
aceasta nu are nici un pret in ochii lui Verrina.
Unui conceatean ii puteam permite sa-mi faca,
bine, unui concetatean puteam sat resplatesc. Da-
rurile unui domnitor sunt mile, §i numai lui Dum-
nezeu ii e dat sä fact milA.

MEMO (sup&at).
Mai degraba as rupe Italia din oceanul Atlantic
decal pe natangul acesta din ideile sale.
VERBINA

i la rapit to cam pricepi, is intreaba pe mielul

republica, pe care l'ai smuls din gura lupului Doria,
pentru ca s'a-1 inghiti tu. Dar destul I Ia spune-mi,
duck ce-a comis bietul om care e spanzurat de
catedrala Jesuitilor ?
 53'

PIES00
Canal is a dat foc Genovei.
VERRINA
Insa legile le-a lasat canalia intregi?
FIES00
Verrina imi purse amicia la tortura.
VERRINA
Da-o incolo amide! Iti spun ca nu to mai iubesc,
iti jur a te uresc, te uresc ca pe earpele paradi-
sului care a adus eel intaiu r6u in lume, pentru
care sufere de cinci mil de ani creatiunea. Asculta
Fiesco, nu ca supus ;catra domnitor, nu ca amic
catra amic, vorbesc cu tine ca om catra em. (P6-
trunzetor gi lute). Ai Ocatuit contra maiestatii ade-
veratului Dumnezeu pentru ca ai intrebuintat ma-
nile virtupi in ticaloasa to fapta ei ca ai pus pe
patriotii Genovei se-di bata jot de Genova. Fiesco,
data a§ fi fost §i eu atat de onest §i prost toto-
data ea sa nu petrund vicleeugul, Fiesco I pe toate
grozaviile eternitatii, as impleti o franghie din in-
su§i matele mole ei m'a§ sugruma, incat sburand,
sufletul melt sa to stropiasca cu bale convulsive.
Acest vicleeug domnesc sdrobe§te cump6na pb-
catelor omene§ti, insa ai insultat cerul §i procesul
tau se va judeca de catra judecata cea de pe urma.
FIESCIO (se mirA si ii Lasoara cu ochii in thcere).

VERRINA

Nu mai gandi la nici un respuns. Acum am sfir§it.

(1)upa ce se primbla incoa sencolo). Duca de Genova,
pe corabiile tiranilor de ieri am v6zut creature ti-
 532

caloase ce rumege cu fiecare lovitura de visla o

viva invechita si plang lacrimile for in ocean, care
precum un om avtit se simte prea maret pentru
a le numera. Un domnitor bun incepe domnia lui
cu indurare.
FIES00
Fie ei cei intal care vor simivi tirania meal
Du-te de le vesteste la toti iertare.
VERRINA

Faci treaba numai pe jumetate de nu vei fi fat

la bucuria lor. Ceara, de to du singur. Oamenii cei
mari sunt asa de rar marturi la r6u1 ce fac, dece
sä nu fie marturi nici la binele ce ordona? Cred
ca duce nu e prea mare, incat sa nu simta si bit-
curia unui cersator.
FIEBOO

Omu le, esti grozav, insa nu stir ce ni face sä

to urmez. (Amendoi se 'ndreapta spre mare).

"PERRIN/I (se opreste cu durere).

Inca imbrat,osaza-m6 inca odatk Fiesco! Act 11l1

e nimeni care sa vada pe Verrina plangend si pe
un domnitor simtind. (11 stringe la pept). Sigur ! Nici-
odata n'au batut impreune doti6 inime mai mart;
ne iubiam ferbinte ca doui frati (plangend tare in
bratele lui Fiesco). Fiescol Fiesco Tu desertezi un
loc in peptul meu, pe care omenirea. intreaga de
trei on pe cat este nu-1 mai poate umple.
FIEBOO (foarte miscat).

Fii... uncut... meu.

 533

VERRINA

Arunce, aceaste, purpura odioasa si sunt al tea a-

mic I Cel intain domnitor a fort ucigas si a introdns
purpura pentru ca s'ascunda in coloarea asta de
sange petele faptei sale asculta-me, Fiesco eu
sunt un ostean, nu prea stiu ce vreau se zica fete
ude de lacrime I LeapadA asta purpura!
11E800
Taci!
VERRINA (mai cu foe).
Fiesco, arata-mi ici toate coroanele acestei pla-
nete, cold toate toiturele ei, ca sa, plec genunchiul
inaintea unui muritor, si nu-1 voiu pleca. Fiesco,
(in genunchi) aceasta e intaia mea ingenuchiare,
leapada-ti purpura I
FIES00
Scoala si nu me supera mai mult.
VERRINA (hotArit).
M13 scot, nu to super mai mult. (Stau inaintea unei
sandure care duce 1a galere). Donmitorul trece in-
nainte (trece peste scandur0.
FIES00
De ce me tragi asa de manta cade I
VERRINA (cu ironie grozavd.).
Ei, daca, purpura ca,de, trebue sa cada si duca.
(il imbrance0e in mare).
FIEBCO (strie din unde).
Ajutor I Genova, ajutor domnitorului leu! (se
cufundK).
 534

SCENA XVII.
Calcagno, Sacco, Cibo, Centurion, Conjuratiti.
Popor (toti ingrata gi infricosati).

OALOAGNO (strigand).

Fiesco! Fiesco I Andrea s'a intors, jum6tate din

Genova se da in partea lui. Unde e Fiesco?
VERRINA (cu un ton hotarit).
S'a inecat 1
OALOAGNO

Respunde Iadul on casa de nebuni?

VERRINA
L'am inecat, data ye place mai bine. Fu merg
la Andrea!
(TO grupaci in grupe nemi;cate).

(Cortina cade).