Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daniela Barto
Definitie
Intreruperea brutala a fluxului sanguin alterarea viabilitatii membrului respectiv manifestata prin:
Durere ischemica de repaus Ulcere ischemice si/sau gangrena Apare la un interval de pana la 2 sapt. de la evenimentul acut Pacientii cu evolutie de peste 2 sapt. sunt considerati a avea ischemie critica de membre sau ischemie cronica Cu toate progresele inregistrate mortalitatea si rata amputatiilor raman crescute
Etiologie
Embolia/tromboza/trauma directa a unui vas 1. Emboliile arteriale
Emboliile cu sursa cardiaca Emboliile cu sursa extracardiaca Embolii criptogenice
Emboliile arteriale
1. Emboliile cu sursa cardiaca - 80% din embolii Valvulopatiile reumatismale
In special cele mitrale asociate cu tromboza in atriul stang 50% din pacientii cu stenoze mitrale necorectate chirurgical au un episod embolic periferic
Fibrilatia atriala
2/3 - 3/4 din cazuri asociaza embolii arteriale Principala sursa: auriculul stang (staza in atriu necontractil)
Emboliile arteriale
IMA cu tromboza intraventriculara stanga
In special in necrozele transmurale ale peretelui anterior si apical 20% din emboli au aceasta origine in special in prima luna de la IMA
Valvele artificiale
Daca anticoagularea nu e facuta eficient Valvele biologice nu necesita anticoagulare
Emboliile arteriale
2. Emboliile cu sursa extracardiaca 5-10% din cazuri Trombi pe peretii vaselor mari
Originea la nivelul unei placi ateromatoase ulcerate Se formeaza trombi ce se fragmenteaza si dau embolii periferice
Emboliile arteriale
Embolii paradoxale
Foramen ovalae patent sau DSA Trombi din sistemul venos profund ce determina embolii arteriale
3. Embolii criptogenice:
5-10% din cazuri Nu se poate identifica sursa
Trombozele arteriale
Ocluzia arteriala pe un vas aterosclerotic apare prin 2 mecanisme:
ingustarea progresiva a vasului flux redus staza tromboza hemoragie intraplaca cu hipercoagulabilitate locala
Ischemia rezultata din tromboza arteriala este mai putin severa datorita circulatiei colaterale preexistente.
Trombozele arteriale
Factori favorizanti: anevrismele arteriale
tendinta la tromboza creste cu cat sunt mai periferice
disectia arteriala
debutul disectiei de aorta poate mima o ischemie acuta periferica daca emergenta unui vas din aorta e comprimata prin disectie
Trombozele arteriale
Alte leziuni vasculare neaterosclerotice ce favorizeaza tromboza arteriala:
displazia fibromusculara boala chistica adventiciala trombangeita obliteranta boala Takayasu arterite cu celule gigante
Traumatismele arteriale
Mai ales secundare procedurilor interventionale Au devenit cauza frecventa (hematoame, fistule arterio-venoase, pseudoanevrisme, emboli colesterolici) Traumatisme penetrante Compresie extrinseca
sdr. ductului toracic superior sdr. de compresie poplitee
Alte cauze
Boli hematologice sau sistemice:
Policitemii Trombocitoze Disproteinemii severe Stari de hipercoagulabilitate
Fiziopatologie
Consecintele ocluziei arteriale, indiferent de cauza, sunt legate de: Factori primari
Sediul obstructiei si calibrul vasului obstruat Gradul de dezvoltare al circulatiei colaterale Dimensiunea si extensia trombului
Factori secundari
Fragmentarea sau liza cheagului Prezenta trombozei venoase Spasmul arterial Starea hemodinamica a bolnavului
Fiziopatologie
Anomalii metabolice sistemice
Prezenta lor se ascociaza cu mortalitate crescuta Miopatia ischemica La 8 cm de la ocluzia arteriala acuta Determina metabolism anaerob, blocarea pompei Na/K, rabdomioliza Eliberarea de enzime celulare in circulatie (CPK, LDH, TGO, TGP) Leziunile sunt mai grave la nivel muscular fata de tegumente datorita diferentelor intre metabolismele celulare
Fiziopatologie
In fazele avansate de ischemie:
Hiperpotasemie Acidoza metabolica sistemica Insuficienta renala acuta Depresie miocardica si a SNC
datorita produsilor toxici eliberati din zonele ischemice
Tabloul clinic
Cei 5 P Durerea (Pain)
Intensa si progresiva Distal localizata fata de locul ocluziei Scade ulterior in intensitate datorita leziunilor neurologice aparute
Tabloul clinic
Disparitia pulsului arterial (Pulseless)
Nivelul la care apare indica locul obstructiei Important de evaluat pulsul si controlateral Daca lipseste PAD Daca e prezent Embolie
Tabloul clinic
Paloare (Palor)
Piele rece, palida cu retea capilara dilatata Distal de ocluzie paloare ceroasa, cadaverica ce se tranforma in coloratie marmorata Tardiv coloratie violacee-negricioasa datorita gangrenei
Tabloul clinic
Tulburari senzitive si motorii (Paresthesias)
Gradul de afectarii senzitive si motorii indicatori de severitate ai hipoxiei tisulare Semne de gravitate (leziuni ireversibile): Abolirea sensibilitatii tactile Aparitia paraliziei ischemice Rigiditatea musculara si contractura musculara
Tabloul clinic
Sindromul degetului albastru
Ocluzie embolica a arterelor digitale cu material aterotrombotic Deget rece, dureros, cianotic Puls periferic prezent Picior cald
Tabloul clinic
Examenul clinic general:
Posibile surse de embolie Examenul cordului (inclusiv ecografic cu examen Doppler)
Clasificarea clinica
Membrul viabil
Risc nonimediat Sensibilitate cutanata prezenta Slabiciune musculara absenta Umplere capilara neafectata Semnal Doppler arterial si venos audibil
Clasificarea clinica
Risc marginal
Membrul e salvat daca se intervine rapid Sensibilitate pastrata sau minim pierduta Fara slabiciune musculara Doppler arterial - neaudibil, venos - audibil
Clasificarea clinica
Risc imediat
Piciorul poate fi salvat daca se face revascularizatie rapida Sensibilitate cutanata diminuata Slabiciune musculara usoara Umplere capilara neafectata Doppler arterial neperceptibil, Doppler venos perceptibil
Clasificarea clinica
Leziuni ireversibile (picior neviabil)
Marcata pierdere tisulara Sensibilitate cutanata absenta (anestezie) Slabiciune musculara profunda (paralizie musculara) Semnal Doppler arterial si venos neaudibil Necesita de obicei amputatie
Limitrile metodei : utilizarea substanei de contrast iodate, expunerea la radiaii dificultile de interpretare datorit prezenei depunerilor de calciu prezena stenturilor reprezint o surs de artefacte.
Limitele metodei:
utilizarea cmpului magnetic ce nu permite examinarea pacienilor cu defibrilatoare, unturi cerebrale, implanturi cohleare sau alte proteze metalice examinarea dificil a pacienilor ce sufer de claustrofobie sau a celor care nu pot fi sedai. artefactele ce apar n cazul stenturilor metalice (ce depind de tipul de metal folosit, unele cum ar fi stenturile de nitinol producnd artefacte minime).
Diagnostic
Arteriografia cu substanta de contrast permite diferentierea intre: Embol:
Absenta circulatiei colaterale Linie de demarcatie intre lumenul opacifiat al vasului si embolusul obstruant (defect de umplere convex)
Trombus:
Leziuni stenotice vasculare Linia de demarcatie a trombusului e neregulata Bogata retea de colaterale
Diagnostic diferential
Disectia acuta de aorta:
Se poate manifesta uneori cu ischemie acuta periferica Durere violenta aparuta brusc, in toracele anterior Iradiere in lombe, abdomen, membre inferioare Transpiratii, inegalitate de puls hTA, hematurie Confirmare dg: Rx torace, CT
Diagnostic diferential
Phlegmatia cerulea dolens: Tromboza iliofemurala profunda care poate evolua cu ischemie arteriala Edem important al coapsei si gambei Cianoza locala de la debut Afectiuni neurologice: Domina paresteziile si deficitul motor Cercetarea atenta a pulsului duce la un diagnostic corect Stari cu debit cardiac redus: Hipovolemia, starile de soc la pacientii cu PAD pot mima ischemia arteriala acuta
Tratament
Evolutia si prognosticul acestor pacienti depinde de calitatea si de promptitudinea tratamentului. Scop:
Impiedicarea extinderii trombului Repermeabilizarea vasului obstruat
Tratamentul anticoagulant
Cea mai buna metoda de a evita amputarea este initierea imediata a terapiei Heparina
Administrata i.v. in bolus 5000U Urmata de perfuzie continua 1000-2000U/ora Doza ajustata in functie de APTT (de 1,5-2,5 ori > normal)
Tratamentul trombolitic
Alternativa la chirurgie Singur sau in asociere cu angioplastia transluminala Indicatia de electie:
Ocluzia prin tromboza Durata ischemiei e scurta Membrul afectat e viabil
Urokinaza 4000UI/min in primele 4 ore apoi 2000 UI/min in urmatoarele 48 de ore Administrat pe cateter in artera afectata, cu varful infundat in trombus Reactiile adverse ale trombolizei intraarteriale sunt mult mai mici fata de administrarea sistemica
Tratament
Alte metode adjuvante:
Controlul dureri analgezice (opioide uneori) Ingrijirea locala a membrului ischemic Terapie vasodilatatoare eficacitate modesta
Tratamentul chirurgical
Embolectomia: Cu sonda Fogarty Se face in primele 6 ore de la obstructie
In prealabil: administrare de heparina evaluare cardio-vasculara
Tratamentul chirurgical
Ocluzia acuta trombotica spre deosebire de cea embolica beneficiaza mai mult de:
Reconstructie arteriala (by-pass) Endarterectomie Daca tromboza e intinsa pe un segment vascular lung si e situata distal se prefera by-pass-ul