MARKETING Dinamica ofertei 1) Dinamica unei grupe de marfuri este urmatoarea: Sold initial Iesiri 8 30 Sa se calculeze ritmul anual

al inoirii sortimentale R:

Intrari 10

2) Dinamica unei grupe de marfuri este urmatoarea: Sold initial Iesiri 19 83 Sa se calculeze ritmul anual al inoirii sortimentale R:

Intrari 36

3) Dinamica unei grupe de marfuri este urmatoarea: Sold initial Iesiri 7 30 Sa se calculeze ritmul anual al dversificarii sortimentale R:

Intrari 11

4) Dinamica unei grupe de marfuri este urmatoarea: Sold initial Iesiri 24 80 Sa se calculeze ritmul anual al dversificarii sortimentale R:

Intrari 36

Cota relativa de piata

5. Vanzarile intreprinderii Y erau in 2008 de 50 miliarde , in timp ce vanzarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 36.5 miliarde . Care a fost cota relative de piata a intreprindeii Y in acel an. CRP

6. Vanzarile intreprinderii Y erau in 2008 de 58 miliarde , in timp ce vanzarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 40 miliarde . Care a fost cota relative de piata a intreprindeii Y in acel an.

7. Vanzarile intreprinderii Y erau in 2008 de 36.5 miliarde , in timp ce vanzarile concurentului aflat pe prima pozitie s-au ridicat la valoarea de 50 miliarde . Care a fost cota relative de piata a intreprindeii Y in acel an.

8. Vanzarile intreprinderii Y erau in 2008 de 40 miliarde , in timp ce vanzarile concurentului aflat pe prima pozitie s-au ridicat la valoarea de 58 miliarde . Care a fost cota relative de piata a intreprindeii Y in acel an.

9. Cota de piata a intreprinderii X era in 2008 de 16% iar principalul concurent existent pe piata de 32%. Care a afost cota relative de piata a intreprinderii X.

10. Sa se determine cota relative de piata a liderului stiind ca valoarea acestui indicator la nivelul concurentului ce ocupa pozitia second ape piata este de 0.74%

11. Vanzarile firmei Y erau anul 2008 de 50 miliarde in timp ce circulatia totala de marfuri a tarii A a fost in acelasi ani 2725 miliarde . Care a fost cota piata a firmei Y in anul 2008.

12. Sa se determine cota de piata detinuta de firma X stiind ca volumul vanzarilor acestei firme in 2008 a fost de 80 miliarde , iar valoarea totala a tranzatiilor pe piata respective a fost de 400 miliarde .

COEFICIENTUL DE ELASTICITATE AL CERERII 13. Folosind tabelul de mai jos ce cuprinde date privind desfacerile cu amanuntul pe grupe de marfuri conform anualului statistic al Romaniei pe 2007. Sa se calculeze coeficientul de elasticitate a marfurilor alimentare in raport cu evolutia desfacerilor totale. 2005 71504 33443 2006 84193 37179

Total desfaceri Marfuri alimentare

14. Folosind tabelul de mai jos ce cuprinde date privind desfacerile cu amanuntul pe grupe de marfuri conform anualului statistic al Romaniei pe 2007. Sa se calculeze coeficientul de elasticitate a marfurilor alimentare in raport cu evolutia desfacerilor totale. 2005 71504 38064 2006 84193 47014

Total desfaceri Marfuri alimentare

15 Farmacia X a vandut in perioada t0 1200 tuburi pasta de dinti la pretul de 12 lei. In perioada t1, pretul mediu al tuburilor de pasta de dinti a crescut la 15 lei. Volumul total al vanzarilor de tuburi de pasta de dinti a crescut cu 450 tuburi. Sa se calculeze coeficientul elasticitatii directe a cererii in functie de pret pentru tuburile de pasta de dinti.

16. Farmacia X a vandut in perioada t0 1700 tuburi pasta de dinti la pretul de 27 lei. In perioada t1, pretul mediu al tuburilor de pasta de dinti a crescut cu 8 lei. Volumul total al vanzarilor de tuburi de pasta de dinti a crescut la 2060 tuburi. Sa se calculeze coeficientul elasticitatii directe a cererii in functie de pret pentru tuburile de pasta de dinti.

17. Magazinul X a vandut in perioada t0 4500 calculatoare la un pret mediu de 4580 lei. In perioada t1, volumul total al vanzarilor de calculatoare a crescut la 4700 bucati. Pretul mediu al calculatoarelor a crescut la 5340. Sa se calculeze coeficientul elasticitatii directe a cererii in functie de pret.

18. Magazinul X a vandut in perioada t0 3400 calculatoare la un pret mediu de 4200 lei. In perioada t1, volumul total al vanzarilor de calculatoare a crescut la 4360 bucati. Pretul mediu al calculatoarelor a crescut la 5350. Sa se calculeze coeficientul elasticitatii directe.

Segmentarea pietei 19. Daca dimensiunea esantionului este de 400unitati de observare, iar esantionul este structurat in raport cu criteriile mediu (urban, rural) si sex (barbati, femei) proportiile specifice acestor criterii sunt: urban rural 75% 25% Barbati Femei 44% 56%

Sa se determine care este numarul componentelor din stratul consumatorilor barbati din mediul rural: Urban 300 (75% din 400) barbati femei 132 168 rural 100 (25% din 400) barbati 44

femei 56

20. Daca dimensiunea esantionului este de 400unitati de observare, iar esantionul este structurat in raport cu criteriile mediu (urban, rural) si sex (barbati, femei) proportiile specifice acestor criterii sunt: urban rural 75% 25% Barbati Femei 44% 56%

Sa se determine care este numarul componentelor din stratul consumatorilor femei din mediul rural: Urban 300 (75% din 400) barbati femei 132 168 rural 100 (25% din 400) barbati 44

femei 56

21. Daca dimensiunea esantionului este de 400unitati de observare, iar esantionul este structurat in raport cu criteriile mediu (urban, rural) si sex (barbati, femei) proportiile specifice acestor criterii sunt:

urban rural

75% 25%

Barbati Femei

44% 56%

Sa se determine care este numarul componentelor din stratul consumatorilor barbati din mediul urban: Urban 300 (75% din 400) barbati femei 132 168 rural 100 (25% din 400) barbati 44

femei 56

22. Daca dimensiunea esantionului este de 400unitati de observare, iar esantionul este structurat in raport cu criteriile mediu (urban, rural) si sex (barbati, femei) proportiile specifice acestor criterii sunt: urban 75% Barbati 44% rural 25% Femei 56% Sa se determine care este numarul componentelor din stratul consumatorilor femei din mediul urbanl: Urban rural 300 (75% din 400) 100 (25% din 400) barbati femei barbati femei 132 168 44 56 23. Care este numarul segmentelor de piata rezultat in urma segmentarii pe baza criteriilor: sex (barbati, femei), varsta (<10, 11-30ani, 31-50 ani, 51-70 ani), venit (600 lei, 601-2400lei, >2400) si mediu (urban, rural) 2 4 3 2 = 48 24. care este numarul segmentelor de piata rezultat in urma segmentarii pe baza criteriilor: sex (barbati, femei), varsta (<5, 6-15 ani, 16-40 ani, 41-60 ani) si mediu (urban, rural) 2 4 2 = 16 Gradul de concentrare 25. Sa se determine gradul de concentrare al activitatilor de piata a unei societati nationele stiind ca vanzarile pe regiuni au foest urmatoarele: Regiune Bucuresti Brasov Iasi Timisoara Volumul vnzarilor Mil. u.m. 140 230 210 340 Pi 0.1077 0.1769 0.1615 0.2615 0.0116 0.0313 0.0261 0.0684

Constanta Total

380 1300

0.2923

0.0854

26. Sa se determine gradul de concentrare al activitatilor de piata a unei societati nationele stiind ca vanzarile pe regiuni au foest urmatoarele: Regiune Bucuresti Transilvania Dobrogea Banat Moldova Oltenia Total Volumul vnzarilor Mil. u.m. 90 48 65 54 23 70 350 Pi 0.2571 0.1371 0.1857 0.1543 0.0657 0.2001 0.0661 0.0188 0.0345 0.0238 0.0043 0.0400

Sporul mediu 27. Cererea lunara pentru produse de panificatie la nivelul orasului Constanta in primul semestru al anului a evoluat astfel: Luna Cerere produse lactate (n hl) ianuarie 6600 februarie 6200 martie 7000 aprilie 7500 mai 7600 iunie 7800 Sa se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru sfrsitul anului (decembrie), utilizand metoda sporului mediu.(numar intreg) =

28. Cererea lunara pentru produse de panificatie la nivelul orasului Constanta in primul semestru al anului a evoluat astfel: Luna Cerere produse lactate (n hl) ianuarie 6600 februarie 6200 martie 7000 aprilie 7500 mai 7600 iunie 7800 Sa se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru luna septembrie, utilizand metoda sporului mediu.(numar intreg) =

29. Cererea lunara pentru produse de panificatie la nivelul orasului Constanta in primul semestru al anului a evoluat astfel: Luna Cerere produse lactate (n hl) ianuarie 6600 februarie 6200 martie 7000 aprilie 7500 mai 7600 iunie 7800 Sa se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru luna iulie, utilizand metoda sporului mediu.(numar intreg) = 8040 30. Cererea lunara pentru produse de panificatie la nivelul orasului Constanta in primul semestru al anului a evoluat astfel: Luna Cerere produse lactate (n hl) ianuarie 6600 februarie 6200 martie 7000 aprilie 7500 mai 7600 iunie 7800 Sa se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru sfrsitul anului (decembrie), utilizand metoda sporului mediu.(numar intreg) =

Dimensiunea esantionului 31. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, desfasurata in rndul consumatorilor de apa minerala din municipiul X,in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 1,96, eroarea limita acceptabila este de 3%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este 0,80, iar efectivul statistic al populatiei municipiului este de 1000000 ? (numar intreg) ne = 32. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 98%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2.33, eroarea limita acceptabila este de 4%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este 0,50? ne = 33. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2.17, eroarea limita acceptabila este de 4%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este 0,50, iar efectivul statistic al populatiei municipiului este de 4000 ? ne = naj = 34. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 1.96, eroarea limita acceptabila este de 3%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este 0,65? ne = 35. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 96%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2.05, eroarea limita acceptabila este de 4%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este 0,40, iar efectivul statistic al populatiei municipiului este de 3500 ?

ne = naj = 36. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 96%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2.05, eroarea limita acceptabila este de 3.5%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este 0,8? ne =

37. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 96% (t=2.05), eroarea limita acceptabila este de 2.75%, iar ponderea specifica a celor care detin caracteristica studiata este de 0,5.(numar intreg) ne =

38. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 97% (t=2.17), eroarea limita acceptabila este de 3%, iar ponderea specifica a celor care detin caracteristica studiata este de 0,84.(numar intreg) ne = 39. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 1.96, eroarea limita acceptabila este de 2.5%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este 0,74, iar efectivul statistic al populatiei municipiului este de 4000 ? Ne= naj = 40. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 99%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2.58, eroarea limita acceptabila este de 3%,proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata nu este cunoscuta ?

ne = 41. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2.17, eroarea limita acceptabila este de 2%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este 0,74, iar efectivul statistic al populatiei municipiului este de 10000 ? ne = 42. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 1.96, eroarea limita acceptabila este de 4%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este 0,85? ne = 43. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 1.96, eroarea limita acceptabila este de 5%, proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata nu este cunoscuta, iar efectivul statistic al populatiei municipiului este de 2000 ? Ne= naj = Eroarea de esantionare 44. Care este eroarea de esantionare la nivelul unui esantion de 820 de persoane determinat printr-o schema probabilistica, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este de 1,96, iar proportia elementelor din esantion care poseda caracteristica cercetata este p=0,84? a. b. c. d. 2.51%;

10

45. Care este eroarea de esantionare la nivelul unui esantion de 720 de persoane determinat printr-o schema probabilistica, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este de 1,96, iar proportia elementelor din esantion care poseda caracteristica cercetata este p=0,64?

46. Care este eroarea de esantionare la nivelul unui esantion de 600 de persoane determinat printr-o schema probabilistica, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 98%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este de 2.33, iar proportia elementelor din esantion care poseda caracteristica cercetata este p=0,75?

47. Care este eroarea de esantionare la nivelul unui esantion de 620 de persoane determinat printr-o schema probabilistica, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este de 2.17, iar proportia elementelor din esantion care poseda caracteristica cercetata este p=0,84?

48. In urma unui sondaj efectuat in rndul consumatorilor, privind atitudinea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Foarte Favorabila NiciNefavorabila Foarte favorabila nici nefavorabila Atitudinea 220 105 130 35 110 Care este atitudinea generala a consumatorilor? (x,xxx) Og=

49. In urma unui sondaj efectuat in rndul a 750 de consumatori, privind atitudinea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Foarte Favorabila NiciNefavorabila Foarte favorabila nici nefavorabila Atitudinea 147 143 188 230 42 Care este atitudinea generala a consumatorilor? (x,xxx)

11

Og= 50. In urma unui sondaj efectuat in rndul consumatorilor, privind atitudinea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Foarte Favorabila NiciNefavorabila Foarte favorabila nici nefavorabila Atitudinea 220 105 30 35 110 Care este atitudinea generala a consumatorilor? (x,xx) Og= 51. In urma unui sondaj efectuat in rndul a 1400 de consumatori, privind atitudinea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Foarte Favorabila NiciNefavorabila Foarte favorabila nici nefavorabila Atitudinea 280 220 300 310 290 Care este atitudinea generala a consumatorilor? (x,xx) Og=

52. In urma unui sondaj efectuat in rndul a 1000 de consumatori, privind atitudinea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Foarte Favorabila NiciNefavorabila Foarte favorabila nici nefavorabila Atitudinea 510 250 120 80 40 Care este atitudinea generala a consumatorilor? (x,xx) Og= 53. In urma unui sondaj efectuat in rndul a 1320 de consumatori, privind atitudinea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Foarte Favorabila NiciNefavorabila Foarte favorabila nici nefavorabila Atitudinea 400 420 110 240 150 Care este atitudinea generala a consumatorilor? (x,xx)

12

Og=

54. In urma unui sondaj efectuat in rndul a 1000 de consumatori, privind atitudinea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Foarte Favorabila NiciNefavorabila Foarte favorabila nici nefavorabila Atitudinea 280 320 140 110 150 Care este atitudinea generala a consumatorilor? (x,xx) Og=

55. In cadrul unei cercetari efectuate pe un esantion de 560 de persoane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul X raspunsurile au fost urmatoarele: Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total Produsul X 190 95 120 70 85 are gust placut Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului?

56. In cadrul unei cercetari efectuate pe un esantion de 850 de persoane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul X raspunsurile au fost urmatoarele: Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total Produsul X 210 150 140 160 190 are gust placut Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului?

SCALA FISHBEIN ROSENBERG (DE EVALUARE A ATITUDINII UNUI INDIVID FA DE UN STIMUL)

13

57. Pentru un esantion de 1000 de persoane ce sunt chestionate cu privire la atitudinea fata de trei marci de produse A, B si C, se stabilesc rezultatele de mai jos. Atitudinea si importanta acordata: Atributul Importanta (I) Notele acordate (N) A B C Design 0,40 9 10 8 Calitate 0,60 10 8 9 Pentru cele trei marci, ierarhizarea este: a. A, C, B; b. B, C, A; c. A, B, C; d. B, A, C. A= B= C= = 0.40 9 + 0.6 10 = 3.6 + 6.0 = 9.6 = 0.40 10 + 0.6 8 = 4.0+4.8 = 8.8

SCALA DE ORDONARE A RANGURILOR

58. O ancheta realizata pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiectilor intervievati sa indice ordinea de importanta (locul I, II, III, IV) a patru atribute (fiabilitate, pret, usurintain utilizare, silentiozitate)in decizia de cumparare a unui aspirator. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele : Atribute I II III IV Fiabilitate 300 270 150 280 Pret 280 320 250 150 Silentiozitate 200 250 300 250 Usurinta in utilizare 150 250 350 250 Care este ierarhia celor patru atributein decizia de cumparare (de la cel mai important la cel mai putin important)? a. Pret, fiabilitate, silentiozitate, usurinta in utilizare; b. fiabilitate, pret, usurinta in utilizare, silentiozitate; c. usurinta in utilizare, fiabilitate, pret, silentiozitate; d. silentiozitate, usurinta in utilizare, pret, fiabilitate. Pentru a afla ierarhizarea celor patru atribute in decizia de cumparare, se va calcula un scor distinct pentru fiecare atribut. Scorul se obtine ca o medie ponderata a obtiunilor subiectilor. Punctajul specific pentru fiecare loc este: I = 4 puncte, II = 3 puncte, III = 2 puncte si IV = 1 punct Fiabilitatea

14

Pret Silentiozitate : Usurinta in utilizare :

59. O ancheta realizata pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiectilor intervievati sa indice ordinea de importanta (locul I, II, III, IV) a patru atribute (fiabilitate, pret, usurintain utilizare, silentiozitate)in decizia de cumparare a unui aspirator. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele : Atribute Fiabilitate Pret Silentiozitate Usurinta in utilizare I 280 180 200 330 II 270 320 250 180 III 170 150 300 250 IV 280 350 250 240

Care este ierarhia celor patru atributein decizia de cumparare (de la cel mai important la cel mai putin important)? a. Pret, fiabilitate, silentiozitate, usurinta in utilizare; b. fiabilitate, pret, usurinta in utilizare, silentiozitate; c. usurinta in utilizare, fiabilitate, silentiozitate, pret; d. silentiozitate, usurinta in utilizare, pret, fiabilitate. Pentru a afla ierarhizarea celor patru atribute in decizia de cumparare, se va calcula un scor distinct pentru fiecare atribut. Scorul se obtine ca o medie ponderata a obtiunilor subiectilor. Punctajul specific pentru fiecare loc este: I = 4 puncte, II = 3 puncte, III = 2 puncte si IV = 1 punct Fiabilitatea Pret Silentiozitate : Usurinta in utilizare :

15

Sa se calculeze valoarea lui c2 , stiind ca rezultatele sondajului au indicat: (xx,xxxx) Barbati Femei Consumatori 184 (211) 380 (353) Neconsumatori 266 (239) 370 (397) 60.

Sa se calculeze valoarea lui c2 , stiind ca rezultatele sondajului au indicat: (xx,xxxx) Barbati Femei Consumatori 300 (281) 320 (339) Neconsumatori 430 (398) 370 (402) 61.

16