Ion Ionescu Inginerului matematician Ion Ionescu, considerat unul dintre stalpii" prestigioasei publicatii Gazeta Matematica"- unica

revista romaneasca a carei aparitie este neintrerupta de mai bine de 115 ani. Mai mult , in jurul ei s-a creat Societatea Gazeta Matematica - un for stiintific implicat in educatia matematica si cercetarea matematica romaneasca. Momente ce pot fi considerate istorice si, din fericire, ele inscriu, prin Valea Calugareasca, si Prahova in documentele vremii, pastrate pana astazi, care atesta ca la 15 septembrie 1895 aparea primul numar al Gazetei Matematice, la initiativa inginerului Ion Ionescu, a carui mama era din comuna amintita si avea acolo o mosie. De altfel, la aceasta mosie a invitat Ion Ionescu, in 1909, un grup de colaboratori, hotarandu-se infiintarea unei societati cu personalitate juridica, al carei nume sa fie Societatea Gazeta Matematica. Confirmarea oficiala , in baza acordului dat de Parlament si a aprobarii regale, s-a primit in aprilie 1910, societatea devenind ulterior Societatea de Stiinte Matematice, sarbatorita in acest an aniversar al matematicii. Interesant de retinut este si faptul ca Ion Ionescu este legat si de un alt moment istoric, cel al inaugurarii celebrului pod de la Cernavoda, realizat de Anghel Saligny, exact cu o zi inainte- pe 14 septembrie 1895- de aparitia celui dintai numar al revistei Gazeta Matematica. Ion Ionescu a fost diriginte de santier si il va urma in cariera pe cel care si-a pus semnatura pe aceasta importanta realizare-Anghel Saligny. Absolvent stralucit al Scolii Nationale de Poduri si Sosele, Ion Ionescu a format apoi, la randul sau, ca profesor, generatii dupa generatii de ingineri constructori, iar ca membru corespondent al Academiei Romane s-a afirmat in plan stiintific. Printre altele, de retinut ar fi si ca numele lui Ion Ionescu ramane legat de reconstructia podurilor de cale ferata de pe ruta PloiestiPredeal, ce fusesera distruse de bombardamente.

Octav MAYER Octav MAYER (nscut pe 4 octombrie 1895 la Mizil decedat la 9 septembrie 1966, Iai) matematician, profesor universitar, membru al Academiei Romne, creator al geometriei difereniale centro-afine. A urmat coala primar n Trgu Neam, primele dou clase din gimnaziu la Focani iar urmtoarele dou i cele liceale la Liceul Naional din Iai. n 1913 ncepe studiul matematicii la Universitatea Al. I. Cuza din Iai unde, n 1920, obine doctoratul n matematic cu o comisie prezidat de Al. Myller. Dup o specializare la Universitatea din Torino, este numit confereniar de algebr (1922) la Universitatea Al. I. Cuza din Iai i n 1925 profesor de geometrie la Universitatea din Cernui. Va reveni la Universitatea din Iai ca profesor de geometrie diferenial (clasic, proiectiv) i de teoria funciilor complexe. A condus Catedra de Geometrie pn la retragerea din activitatea didactic, n 1962. Membru titular al Academiei Romne din 1937, director al filialei Iai 1958-1960 i preedinte al filialei Iai a Societii de tiine Matematice i Fizice din Romnia (1949-1953), a primit nalte medalii i ordine ale rii. A publicat 45 de memorii i studii tiinifice ample, fundamentale n dezvoltarea geometriilor cu grup fundamental. A creat mpreun cu Gh. ieica i Al. Myller geometria diferenial centro-afin. Aproape 30 de ani (1937-1966) a vegheat ca redactor-ef la apariia regulat i la cele mai nalte cote de calitate a revistei Analele tiinifice ale Universitii Iai. Personalitate distins i complex, profesor talentat, stimat i iubit de studenii si, care i-au editat opera, s-a retras de la catedr n1962 i a trecut n lumea umbrelor la 9 septembrie 1966.

Ernest Abason Ernest Abason (n. 1897 - 1942) a fost matematician i inginer constructor romn, fost profesor la Politehnica din Bucureti; a adus contribuii n domeniul funciilor periodice, n mecanic i n electricitate. Biografie S-a nscut la Bucureti, unde i-a efectuat i studiile universitare. n 1921 este liceniat n matematic, iar un an mai trziu n domeniul ingineriei construciilor. A avut ca profesor pe Traian Lalescu, sub ndrumarea cruia, n 1926, obine doctoratul n matematic cu un subiect din domeniul ecuaiilor integrale. n perioada 1923 - 1931, este asistent universitar i confereniar la coala Politehnic din Bucureti, ca ntre 1928 i 1940 s fie subdirector al acestei coli. A fcut parte din Direcia General a Apelor din MLP. n 1922 devine membru al Societii "Gazeta Matematic". A fost profesor titular la Catedra de Geometrie descriptiv pe lng coala Politehnic din Bucureti. n 1940 a fost nlturat din nvmnt pe considerente politicorasiale. Contribuii Preocuprile sale au vizat n special: ecuaiile integrale, seriile periodice, analiza armonic a funciilor periodice, precum i aplicaiile analizei matematice n electricitate i electromecanic. A redactat manuale pentru nvmntul secundar i superior i o serie de articole n diferite publicaii de specialitate. Scrieri 1925, 1926, 1931: Curs de matematici generale; Geometrie descriptiv pentru elevii colii Politehnice. 1933: Elemente de mecanic.

Nicolae Abramescu Nicolae Abramescu (n. 1884, Trgovite - d. 11 februarie 1947, Cluj) a fost un matematician romn. Profesor la Universitatea din Cluj, fondator al Facultii de tiine cu seciile matematic, fizic, chimie, tiine naturale, geografie) a Universitii Regele Ferdinand. Secia de matematic avea catedrele: matematici generale, mecanic, teoria funciilor, analiz, algebr, astronomie. Abramescu preda geometrie descriptiv. Din 1921 este profesor la Universitatea Bucureti. A contribuit la organizarea Societii de tiine din Cluj i a primului Congres Naional al matematicienilor romni (Cluj 1929), care s-a bucurat de participarea lui Vito Volterra, cuvntul inaugural fiind rostit de Gheorghe ieica. Cu acest prilej debuteaz, la Cluj, revista Mathematica, al crei membru fondator este i N. Abramescu. La revista "Mathematica" colaboreaz peste 150 de matematicieni din toat lumea. n 1941 a fost unul dintre cei 26 de profesori universitari semnatari ai protestului fa de actul de cedare a Ardealului de Nord alturi de Ion Mulea, D. D. Roca, G. Spacu .a. A participat activ n perioada 1941-1943 la funcionarea Cercului matematic al Societii de tiine din Cluj aflat n refugiu la Timioara. Contribuii Contribuiile sale au vizat domeniul algebrei (ecuaii algebrice), al geometriei (n special geometrie afin), al analizei matematice (serii de polinoame de variabil complex) i al mecanicii. A fost i autor de manuale. Scrieri Introducere elementar n studiul analitic al geometriilor neeuclidiene i noiuni elementare de geometrie vectorial, cea mai valoroas lucrare a sa 1927: Geometrie analitic 1930: Leciuni de geometrie pur infinitezimal, unde s-a inspirat dup Albert Chtelet, Gaspard Monge, Joseph-Louis Lagrange.

Aurel Angelescu (1886-1938) S-a nascut la Ploiesti, la data de 15 aprilie 1886, unde a facut cursul primar si liceul "Sfintii Petru si Pavel". Chiar din cursul inferior a dovedit stralucite aptitudini pentru 10210g61k matematici. Revista "Gazeta matematica" i-a desavrsit apoi, n cursul liceului, gustul pentru studiul matematicii. A fost un corespondent asiduu al acestei publicatii. n ultima clasa de liceu l-a avut ca profesor pe Niculae Abramescu, care si ncepea pe atunci cariera sa didactica. Abramescu s-a mndrit totdeauna ca n prima lui serie de liceeni l-a avut ca elev pe Aurel Angelescu, care, ulterior, ntrecndu-si maestrul, si-a trecut doctoratul n matematici cu ctiva ani naintea lui Abramescu. Licenta n matematici si-a luat-o n Franta la Sorbona, iar pe 7 aprilie 1916 si-a trecut doctoratul cu o teza avnd ca subiect: Sur les polynomes generalisant les polznomes de Legendre et d'Hermite et sur le calcul approche des integrales multiples. Subiectul i-a fost inspirat de lucrarile lui Paul Appell, privind polinoamele lui Hermite. De altfel, Paul Appell a fost maestrul preferat al lui Angelescu la Paris; el a facut parte si din comisia care a examinat teza de doctorat a lui Anghelescu. Mai trziu cnd Paul Appell a scos tratatul intitulat Fonctions hyperspheriques. Polznomes d'Hermite, el a citat att din teza de doctorat a lui Angelescu, ct si din alte memorii ale acestuia privind polinoamele lui Hermite. Dupa doctorat e ntoarce n tara si la propunerea profesorului iteica este numit, cu ncepere de la 1 noiembrie 1919, profesor agregat de teoria functiilor la Facultatea de stiinte a Universitatii in Cluj, catedra la care a fost titularizat n 1922. aici a functionat pna n anul 1930. Angelescu mpreuna cu Gh. Bratu si cu N. Abramescu iar mai trziu P. Sergescu au pus multa rvna si multa munca pentru organizarea nvatamntului atematic romnesc. Ei au redactat toate cursurile necesare studentilor, n special cursuri de initiere. Ngelescu a redactat Lectiile de calcul diferential editat n 1927. A sprijinit n 1929 aparitia revistei "Mathematica", o revista de nalta tinuta stiintifica. ntre 1927-1928 a fost decan al Facultatii de stiinte. n 1930 a fost chemat ca profesor titular de algebra superioara si teoria numerelor la Facultatea de stiinte a Universitatii din Bucuresti ca succesor al lui Lalescu. La aceasta catedra a predat pna la deces. n creatia matematica romneasca, Aurel Angelescu, ca matematician, a fost un om talentat avnd si o rara distinctie sufleteasca. Totodata el a fost lipsit de noroc, caci cu toate rarele si multiplele sale calitati superioare. O drama muta, intima, l-a facut sa-si curme firul vietii la vrsta de 52 de ani, la 6 aprilie 1938. nu a lasat nimic n care sa explice celor care l-au ndragit ce l-a determinat sa faca acest gest. Se pare ca o fiinta apropiata i-a pricinuit o mare deziluzie. n timpul vietii a publicat peste 50 de lucrari didactice si memorii n tara si strainatate.

Dimitrie Pompeiu (n. 22 septembrie/4 octombrie 1873, Broscui (jud. Dorohoi) - d. 8 octombrie 1954) a fost un matematician romn, profesor la universitile din Iai, Bucureti i Cluj, membru titular al Academiei Romne. A urmat coala primar i gimnaziul n Dorohoi i apoi coala normal de institutori la Bucureti. Din clasa a 3-a ncepe s colaboreze cu rezolvri de probleme de aritmetic la revista Recreaii tiinifice din Iai. n perioada 1893-1898 a funcionat ca institutor la Galai i apoi la Ploieti. n 1898 obine un concediu pltit i pleac la Paris, unde i termin studiile secundare i se nscrie la Universitate, devenind liceniat n matematici. n anul 1905 i-a susinut teza de doctorat sub conducerea lui Henri Poincar. n toamna anului 1905 se ntoarce n ar, ocup un post de confereniar de analiz matematic, iar din 1907 este profesor de mecanic la Universitatea din Iai. n 1912 se transfer la Bucureti ca succesor al lui Spiru Haret, iar din 1930 ca profesor de teoria funciilor, dup pensionarea lui David Emmanuel. n 1934 este ales membru al Academiei Romne. A adus numeroase contribuii n domeniul analizei matematice, teoriei funciilor de o variabil complex, mecanicii raionale s.a. Cea mai important lucrarea a sa este teza de doctorat (Paris, 1905), rmas celebr, Sur la continuit des fonctions de variables complexes ("Asupra continuitii funciilor de o variabil complex"), n care a demonstrat existena funciilor analitice continue pe mulimea singularitilor lor (funciile Pompeiu). Pompeiu este iniiatorul teoriei funciilor poligene, care constituie o extindere natural a funciilor analitice. n acest domeniu a introdus noiunea de derivat areolar i a extins celebra formul a lui Cauchy, prin formula cunoscut ca formula lui Cauchy-Pompeiu. De asemenea a introdus noiunea de distan ntre dou mulimi i a construit funcii reale, neconstante, a cror derivat se anuleaz n orice interval, denumite funcii Pompeiu. Este creatorul colii matematice de teoria ecuaiilor cu derivate pariale i de mecanic. ntr-o scurt lucrare publicat n anul 1929, Pompeiu demonstreaz c dac integrala dubl a unei funcii continue n plan are aceeai valoare pe orice ptrat de latur dat, atunci funcia se reduce la o constant. Aceasta simpl observaie a generat una dintre cele mai interesante probleme ale analizei matematice, cunoscut ca "problema lui Pompeiu". O alt simpl observaie, care a condus la numeroase cercetri, este cea privind teorema creterilor finite. De numele lui Pompeiu se leag organizarea la Cluj, dup primul rzboi mondial, a nvmntului matematic romnesc. El organizeaz seminarul matematic din Cluj, dup exemplul celebrului seminar de la College de France. De asemenea, n 1929, mpreun cu Petru Sergescu, nfiineaz revista "Mathematica", de larg circulaie internaional. Opera matematic a lui Pompeiu este coninut n cele aproximativ 150 de lucrri publicate.