P Aho, aho, copii i fra i Sta i pu in i nu mna i, Lng boi v-altura i i cuvntul mi-asculta i: S-a sculat mai an Bdica

Traian i-a nclecat Pe-un cal nv at, Cu numele de Graur, Cu eaua de aur, Cu fru de mtas, Ct via de groas. i n scri s-a ridicat, Ca s-aleag-un loc curat De arat i semnat. i-n curnd s-a apucat, Cmpul neted de arat, n lungi i-n curmezi S-a apucat ntr-o joi, C-un plug cu doisprezece boi: Boi bourei n coad cu dalbei, n frunte int ei. Mna i flci: hi, hi! Ziua toat a lucrat, Brazd neagr a rsturnat i prin brazde-a semnat Gru mrunt i gru de var, S dea Domnul s rsar. i cnd lucrul a sfrit Iat, mre, s-a strnit, Un vnt mare pe pmnt i ploi multe dup vnt, Pmntul de-a rcorit i smna a-ncolit La lun, la sptmn i umplu cu aur mna. i se duse ca s vad De i-a dat Dumnezeu road i de-i grul rsrit i de-i spicul aurit. Mnai flci: hi, hi!

L U G U O R U L

Traian iute s-a ntors... i din grajd pe loc a scos Un alt cal mai nzdrvan, Cum i place lui Traian: Negru ca corbul Iute ca focul, De nu-l prindea locul; Cu potcoave de argint Ce sunt spornici la fugit. El voios a-nclecat, La Tighina a plecat i oel a cumprat Ca s fac seceri mari Pentru secertori tari. i s fac seceri mici Pentru copilai voinici. i-a strns fine i vecine i vreo trei babe btrne, Care tiu rndul la pne; i pe cmp i-a dus i pe toi i-a pus, La lucrul pmntului n rcoarea vntului. Ei cu stnga apucau i cu dreapta secerau i prin lan naintau De prea ca notau. Mnai mi: hi, hi! Alii n urma lor legau i cli mndre ridicau, Apoi carele-ncrcau i pe toate le crau n capul pmntului, n btaia vntului. Arie pe loc fceau i grul l treierau; Harabale ncrcau i la moar le porneau. i turnau deasupra-n co Gru mrunel de cel ro, De sub piatr n covat Curgea fin curat.

Traian mult se bucura, Zeciuial morii da i voios se nturna. Iar mandra jupneas Auzea tocmai din cas Chiotul flcilor Scritul carelor. Mnai mi: hi, hi! n cmar ea mergea i din cui i alegea Sit mare i cam deas Tot ca pnza de mtas i cernea, mre, cernea, Ninsoare se aternea; Apoi pne plmdea i-o lsa pn dospea; Colcei c nvrtea Pe lopat mi-i culca i-n cuptor mi-i arunca; Apoi iar cu lopata, Rumeni i scotea i... gata! Atunci ea-mprea vreo cinci, La flcii cei voinici i-mprea trei colcei La copiii mititei. Mnai mi: hi, hi! Cum a dat Dumnezeu an, Holde mndre lui Traian, Astfel s dea i la voi Ca s-avem parte i noi. S v fie casa, cas; S v fie masa, mas; Tot cu mesele ntinse i fcliile aprinse. i la anul s tri i, S v gsim inflori i, Ca merii, Ca perii, n mijlocul verii, Ca toamna cea bogat De toate-ndestulat. Aho, aho!