ANUL III * NR.

4 * APRILIE 2008

FERMA DE ~NGR|{AT TINERET OVIN

Pagina 4

PA{TELE STATISTIC
Pagina 9

Sumar
PAG. TITLU 4 9 10 14 16 20 Ferma de `ngr\[at tineret ovin Pa[tele statistic Agricola Bac\u a investit `nca 10 milioane de euro E-uri pe p`ine Licita]iile de la APIA `ncep s\ produc\ efecte Syngenta - Lansare REVUS

APRILIE 2008

FERM| DE ~NGR|{AT TINERET OVIN

~n acest num\r al revistei v\ vom prezenta c`teva date - sper\m noi utile - despre cum se poate `nfiin]a [i cum func]ioneaz\ o ferm\ de `ngr\]at tineret ovin. 1. ~ngra[area intensiv\ a mieilor Pentru m\rirea rentabilit\]ii cre[terii ovinelor, este necesar ca `ntregul efectiv de miei disponibili pentru sacrificare s\ fie supus `ngr\[\rii, `n scopul valorific\rii acestora la greut\]i mari [i la pre]uri c`t mai avantajoase. Mieii introdu[i la `ngr\[at trebuie s\ aib\ v`rsta minim\ de 45 de zile, iar greutatea medie a lotului introdus `n exploata]ie s\ nu fie sub 12 kg greutate vie. Mieii cump\ra]i pentru a fi crescu]i [i `ngr\[a]i trebuie s\ `ndeplineasc\ urm\toarele condi]ii zootehnice [i sanitare veterinare : S\ aib\ v`rsta minim\ de 45 de zile [i o greutate vie de minimum 12 kg/cap; S\ fie obi[nui]i, de c\tre cresc\tor, s\ consume f`n [i concentrate; S\ provin\ din gospod\rii sau exploata]ii indemne de boli infectocontagioase [i parazitare; Transportul mieilor s\ fie `nso]it de bilet de adeverire a propriet\]ii [i de certificat sanitar veterinar; 2. Preg\tirea ad\posturilor pentru cre[tere [i `ngr\[are presupune: a. Amenajarea sectorului de primire (recep]ie) a mieilor este format dintr-un r\scol cu boxe de lotizare, c`ntar, baze pentru efectuarea tratamentelor antiscabioase [i pododermatitelor. ~n situa]ia `n care tratamentele antiscabioase se efectueaz\ cu "IVOMEC", baia se exclude din fluxul tehnologic, `ns\ se men]ine spa]iul pentru prevenirea sau tratarea pododermatitelor. b. Amenajarea tronsoanelor. Este o opera]iune de baz\ `n care se urm\re[te asigurarea unui confort `n ce prive[te odihna mieilor [i asigurarea, `n acela[i timp, a furaj\rii [i ad\p\rii corespunz\toare a acestora, astfel: Se face cur\]enia mecanic\ a ad\posturilor (tronsoanelor) [i a incintei unit\]ii; Se verific\ obligatoriu integritatea constructiv\ a gr\tarelor [i func]ionalitatea acestora, av`nd `n vedere c\ la gr\tarele de lemn distan]a `ntre [ipci trebuie s\ fie de 20-22 mm, iar barele de 12. De asemenea, rezultate bune pot da [i gr\tarele construite din fier beton, `n acelea[i condi]ii, numai atunci c`nd distan]a `ntre bare este respectat\ . Ad\p\toarea este construit\ din tabl\ sub form\ de uluc `n care unul din capete se instaleaz\ un sistem pentru men]inerea apei la nivel constant pe baza unui flotor care deschide sau `nchide debitul de ap\; Amenajarea boxelor de cre[tere [i `ngr\[are a mieilor, `n a[a fel `nc`t acestea s\ aib\ o suprafa]\ de 24 m2. Desp\r]irea boxelor se face cu panouri

APRILIE 2008

de s`rm\ prinse pe un cadru de lemn [i cu posibilit\]i de reglare, `n special a celor care fac limitarea la iesle; Asiguarea utilajelor pentru prepararea hranei [i instalarea acestora pe fluxul tehnologic. De asemenea, este necesar a se procura utilaje pentru distribuirea furajelor; Efectuarea dezinfec]iei generale [i asigurarea bazelor pentru izolarea animalelor bolnave sau suspecte de boal\; 3. Sistemul intensiv de cre[tere [i `ngr\[are preconizat Are `n vedere producerea unui miel crescut [i `ngr\[at la v`rsta timpurie de 5-6 luni [i la greutate de 45 kg/cap, `ntr-o perioad\ de 100 de zile de furajare de discre]ie. ~n aceast\ perioad\, dac\ furajele s`nt de bun\ calitate [i administrate la discre]ie, unitatea ar putea realiza urm\torii indicatori tehni-

ci [i economici: Mieii prelua]i la greutatea de 12 kg/cap ajung la sf`r[itul perioadei la 45 kg/cap, `nregistr`nd un spor de cre[tere pe perioad\ de 33 kg, adic\ un spor mediu zilnic de 330 grame/cap, cu un consum specific de 4,3-4,5 UN/kg spor. Tehnologia de cre[tere [i `ngr\[are se face fazial, [i anume: Faza I sau faza de acomodare a mieilor pe tronson are o durat\ de 10 zile . ~n aceast\ perioad\ este necesar a se `nregistra un spor mediu zilnic de 220 grame. Faza II de cre[tere [i `ngr\[are are o durat\ de 70 de zile, `n care se `nregistreaz\ un spor mediu zilnic de 340 grame, a[a fel `nc`t mieii, din faza de acomodare, care au ajuns la greutatea de 14, 2 kg, s\ ajung\ la sf`r[itul perioadei la 38 kg/cap.

APRILIE 2008

Faza III, de finisare, are o durat\ de 20 de zile, timp `n care se `nregistreaz\ un spor mediu zilnic de 350 grame pe cap, iar mieii de la sf`r[itul perioadei ajung la 45 kg/cap. Furajele se adminstreaz\ `n amestec de dou\ ori pe zi, a[a fel `nc`t s\ se poat\ asigura o furajare la discre]ie. 4. Condi]ii zootehnice necesare a se respecta: a. Administrarea amestecului de furaje de dou\ ori pe zi, astfel `nc`t prin aceasta s\ se asigure furajarea la discre]ie a mieilor, adic\ diminea]a [i seara, f\r\ a provoca stare de stres la animale. b. Se interzice cu des\v`r[ire administrarea de furaje `n tainuri mici [i dese pentru evitarea stresului [i favorizarea `nghesuirii repetate a mieilor la iesle [i provocarea de accidente. c. Cur\]irea ieslei din dou\ `n dou\ zile, diminea]a `nainte de administrarea furajelor `n amestec. d. Verificarea zilnic\ a func]ionalit\]ii ad\p\torilor cu nivel constant, prin verificarea flotoarelor [i cur\]irea ulucelor. e. Asigurarea unui stoc de furaje, `n amestec, necesar pentru o s\pt\m`n\, `n scopul evit\rii golurilor de furajare. f. Asigurarea suplimentar\ a s\rurilor minerale, prin montarea unor supor]i cu sare, c`te unul la fiecare box\. g. Verificarea zilnic\, pe fiecare box\, a st\rii de s\n\tate, diminea]a [i seara, izolarea animalelor bolnave [i anun]area medicului veterinar de circumscrip]ie.

5. Preg\tirea animalelor pentru livrare `n viu sau la t\iere Cu 3-4 s\pt\m`ni `nainte de livare sau t\iere, tineretul se tunde. Dac\ animalele se livreaz\ `n viu, preg\tirea acestora const\ `n efectuarea tratamentelor preventive antiparazitare [i efectuarea vaccin\rilor preventive, prev\zute `n actele normative `n vigoare (a se consulta medicul veterinar de circumscrip]ie din zon\). ~n timpul perioadei de cre[tere [i `ngr\[are intensiv\ a mieilor este necesar a se efectua urm\toarele ac]iuni sanitare veterinare : 1. Dezinfec]ia, dezinsec]ia [i deratizarea ad\posturilor `nainte de populare.

APRILIE 2008

2. Efectuarea examenului clinic individual, `n momentul afluirii, [i izolarea animalelor bolnave. 3. Controlul parazitologic de supraveghere, la afluire [i apoi periodic. 4. Vaccinarea anticorbunoas\ `n prima lun\ de afluire. 5. Vaccinarea obligatorie contra anaerobiozelor. 6. Efectuarea tratamentelor profilactice pentru pododermatite,imediat dup\ afluire. 7. Realizarea tratamentelor contra moneziozei, dup\ afluire, c`nd mieii `ncep s\ consume furaje. 8. Efectuarea tratamentelor contra

strongilatozelor pulmonare [i gastrointestinale [i contra fascialozeil, `n func]ie de examenele parazitologice. 9. Controlul calit\]ii furajelor [i determinarea principiilor nutritivi prin prelevarea de probe [i trimiterea acestora la laboratoare autorizate `n acest sens. ......... (va urma). ~n num\rul urm\tor vom continua acest material cu programul de `ngr\[are semiintensiv, cu aprecierea calit\]ii carcasei [i a c\rnii la valorificarea ovinelor. Adrian Dragomir

APRILIE 2008

PA{TELE STATISTIC
}innd sema de faptul c\ perioada S\rb\torilor pascale nu este numai una de `nalt\ tr\ire spiritual\, pentru poporul romn, dar [i de un consum ridicat de produse alimentare specifice (carne de miel, cozonac, ou\, vin, etc.) am reu[it s\ adun\m c`teva cifre care s\ ne fac\ o idee despre consumul de carne de miel `n aceast\ perioad\. ~n perioada Pa[telui din anul `n curs, conform datelor Direc]iei Politici de Pia]\ `n Sectorul Zootehnic din cadrul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale (MADR) se estimeaz\ sacrificarea a 3,5 milioane capete miei. Se `nregistreaz\ astfel o cre[tere, fa]\ de anul 2007 `n care s-au sacriificat un num\r de 3.300 mii capete, cu 200.000 capete. Vorbind despre pre]uri, tot comparativ cu anul 2007, estim\rile pentru anul acesta s`nt: carne miel viu: 8 - 9 lei/kg (comparativ cu anul 2007 `n care pre]ul la cresc\tor a fost de 7,5 lei/kg); carne miel `n carcas\: 18 - 21 lei/kg (comparativ cu anul 2007 `n care pre]ul en-detail a fost de 15 lei/kg); carne miel `n carcas\ la poarta abatorului `n U.E.: 21 - 22 lei/kg. Consumul mediu/an de carne de ovine pe cap de locuitor `n anul 2007 `n Romnia a fost de 2,0 - 2,1 kg `n timp ce `n U.E. `n acela[i an consumul mediu de carne de ovine/cap de locuitor s-a ridicat la 2,8 kg. Din punct de vedere al importului [i exportului balan]a comercial\ pare c\ se `nclin\ favorabil economiei romne[ti. Astfel c\ `n 2007 se pare c\ am importat 0,75 mii tone [i am exportat 20,54 mii tone `n timp ce `n 2008 se estimeaz\ c\ importurile se vor ridica la 0,97 mii tone iar exporturile la 24,8 mii tone. De asemenea se mai estimeaz\ c\ `n anul acesta vom ob]ine 7500 mii capete miei ceea ce ar `nsemna mai mult de jum\tate din efectivul total existent la ora actual\. Gabi Marinescu

APRILIE 2008

AGRICOLA BAC|U A INVESTIT ~NC| MILIOANE EURO

Pe data de 16 aprilie 2008, la Bac\u, SC Agricola Bac\u, principalul produc\tor de carne de pas\re [i produse din carne din Romnia, anun]a repornirea activit\]ii de abatorizare ca urmare a finaliz\rii proiectului de modernizare a Abatorului de p\s\ri. Prin lucr\ri de investi]ii de peste 10 milioane de euro, din care 2 milioane de euro din fonduri Sapard, Abatorul de p\s\ri asigur\ `n momentul de fa]\ un nivel ridicat de tehnicitate [i modernitate pentru ob]inerea produselor din carne de pas\re la standarde europene de igien\, de calitate [i de protec]ie a mediului.

10

"Investi]iile `n protec]ia mediului au constituit un pilon foarte important `n cadrul acestui proiect de modernizare, introduc`ndu-se cele mai bune tehnici disponibile privind gestionarea [i neutralizarea de[eurilor din abatorizare de c\tre o unitate specializat\. ~n acela[i timp, am amenajat o Sta]ie de epurare care realizeaz\ tratarea apelor uzate, astfel `nc`t apa tratat\ poate ulterior reintra `n circuitul natural. Numai investi]ia pe componenta de mediu s-a ridicat la peste 1 milion de euro". Gheorghe Antochi pre[edintele Agricola Bac\u, Capacitatea de sacrificare a crescut de la 6.000 la 8.000 de pui/or\, pentru o produc]ie anual\ de circa 35.000 tone `n viu. Principalele obiective urm\rite prin proiectul de modernizare a Abatorului de p\s\ri se refer\ la: ~ndeplinirea cerin]elor sanitarveterinare, de protec]ie a mediului, de bun\stare a animalelor, de aplicare a celor mai bune tehnici disponibile impuse de legisla]ia romneasc\ [i de cea comunitar\;

Gheorghe Antochi pre[edintele Agricola Bac\u

Realizarea unei eficien]e sporite a costurilor de produc]ie prin cre[terea marjelor opera]ionale din activitatea de

10

APRILIE 2008

sacrificare, tran[are [i ambalare: controlul on-line al costurilor `n cadrul unui sistem informatizat de gestiune [i produc]ie; controlul productivit\]ii muncii prin aplicarea metodei de analiz\ "multi-moment"; optimizarea procesului de tran[are, ambalare [i preg\tire a comenzilor pentru dispozarea-livrarea `n timp real, prin introducerea `n flux a echipamentelor de logistic\ [i prin informatizarea integrat\ a procesului; Implementarea `n fluxul tehnologic a sistemului de trasabilitate, care permite intensificarea atributelor calitative [i de siguran]\ alimentar\ ale produselor comercializate de Agricola Interna]ional; Cre[terea valorii ad\ugate prin:

diversificarea [i sporirea beneficiilor func]ionale ale produselor finite; valorificarea c\rnii de pas\re sub form\ de piese tran[ate `ntr-o propor]ie de p`n\ la 80%, calibrate [i ambalate, care satisfac cerin]ele lan]urilor de tip hipermarket [i supermarket; schimbarea treptat\ a structurii de produc]ie pentru valorificarea c\rnii de pas\re `n propor]ie de circa 70 - 80% `n stare refrigerat\, diferen]a fiind reprezentat\ de carnea congelat\. Investi]ii `n anul 2007 [i 2008 Cele mai ample proiecte de investi]ii derulate de Agricola Bac\u `n anul 2007 au fost urm\toarele: Modernizare fabricii de salamuri

APRILIE 2008

11

crude-uscate de la Salbac Dry Salami SA `n valoare de 4 milioane euro din care 25% finan]are din fonduri Sapard. Noua fabric\ de salamuri crudeuscate este amenajat\, la standarde europene pe platforma societ\]ii Agricola Interna]ional SA Bac\u din Bac\u, `n loca]ia de]inut\ de fostul Departament Carbac al companiei. Fabrica de Salamuri crude-uscate Salbac Dry Salami are o capacitate anual\ de 1.200 tone produse finite anual. Punerea `n func]iune a Sta]iei de Incuba]ie pentru pui de carne de la G`rleni `n valoare de 1,6 milioane euro din care 30% finan]are din fonduri Sapard. Noua sta]ie de incuba]ie este amenajat\ la standarde europene [i se afl\ pe platforma din comuna G`rleni a societ\]ii Agricola Interna]ional SA Bac\u. Sta]ia de incuba]ie G`rleni are o capacitate anual\ de 10,5 milioane ou\ [i va produce circa 9 milioane pui de o zi pe an, fiind dotat\ cu echipamente de ultim\ genera]ie produse de firma EMKA din Belgia. Investi]iile pe care Agricola Bac\u [i le-a propus pentru anul 2008 se ridic\ la un total de aproape 17 milioane EURO. Modernizarea Abatorului de P\s\ri Investi]ie de 10 milioane EURO cu termen de finalizare `n aprilie 2008. Finan]area din fonduri SAPARD fiind de 20 de procente. Investi]ia const\ `n: - `nlocuirea liniei tehnologice automatizate [i utilizarea celor mai bune

tehnici disponibile privind ra]ionalizarea consumurilor [i a for]ei de munc\, cu un impact esen]ial `n eficientizarea costurilor; - cre[terea capacit\]ii de refrigerare (structurarea produc]iei pe produs refrigerat); - cre[terea capacit\]ii de abatorizare la 35.000 tone `n viu anual; - sta]ie de epurare dotat\ cu treapt\ biologic\ (component\ de mediu de aproximativ 1 milion euro). Modernizarea fermelor de reproduc]ie [i crestere pui de carne ETAPA I -(din Programul de investi]ii `n dezvoltarea intensiv\ [i extensiv\ a fermelor pentru reproducerea [i cre[terea puilor de carne `n vederea atingerii unei capacit\]i de 35.000 tone `n viu anual). Investi]ie de 5 milioane EURO cu termen de finalizare, a primei etape, `n decembrie 2008 . Finan]area din fonduri structurale fiind de 30 de procente. Statie de biogaz pentru valorificarea deseurilor din ferme zootehnice de exploatare a porcinelor Valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane EURO cu finan]are de 40% prin programul POS Olanda. Agricola Bac\u - scurt\ prezentare Agricola Bac\u este liderul pie]ii romne[ti a c\rnii de pui [i de]ine o cot\ de 16 % din produc]ia de carne de pas\re realizat\ de unit\]ile specializate din Romnia, respectiv o cot\ de pia]\ de 10% [i o notorietate asistat\ de 78 % `n r`ndul consumatorilor. Sub marca Agri-

12

APRILIE 2008

cola Bac\u se comercializeaz\ 100 tone de carne [i produse din carne [i peste 300 de mii de ou\ `n fiecare zi. Cifra de afaceri realizat\ `n anul 2007 de firmele din Grupul Agricola Bac\u este de aproape 350 mil. lei (peste 110 milioane euro), din care 260 mil. lei (75 milioane euro) de c\tre Agricola Interna]ional. Noi achizi]ii pe pia]a de profil Agricola Interna]ional Bac\u a achizi]ionat `n luna martie a.c. pachetul majoritar de ac]iuni de la Avicola Lumina - Constan]a. Achizi]ia f\cut\ de Agricola Bac\u vine ca urmare a inten]iei produc\torului b\c\uan de a dezvolta `n continuare activitatea de cre[tere a p\s\rilor pentru carne [i ou\. Op]iunea pentru Avicola Lumina Constan]a a fost determinat\ de poten]ialul local deosebit pentru activitatea de cre[tere a p\s\rilor, ca urmare a existen]ei resurselor de cereale [i [roturi necesare pentru producerea furajelor combinate.

~n acest context, Agricola Bac\u va separa cre[terea puilor de carne de cre[terea p\s\rilor pentru ou\ de consum, ultima dintre activit\]i urm`nd s\ se desf\[oare exclusiv la Avicola Lumina - Constan]a. ~nfiin]at `n anul 1971 ca asocia]ie economic\ Intercoop, `n anul 1991 produc\torul dobrogean s-a privatizat sub denumirea Avicola Lumina SA Constan]a, p\str`nd vechiul amplasament din comuna Lumina. Societatea de]ine 9 hale pentru g\ini ou\toare, cu o suprafa]\ de 2.000 mp fiecare, 3 hale tineret `nlocuire [i 6 hale pentru pui de carne (2.147 mp/ hal\), cu o capacitate total\ de 324.000 capete g\ini ou\toare [i 272.000 capete pui de carne pe serie, cu 4,5 serii pe an. ~n 2007, Avicola Lumina a realizat o produc]ie de 57 milioane de ou\ pentru consum [i 650 tone carne `n viu. Produsele ob]inute au fost distribuite `n jude]ele Tulcea, Br\ila, C\l\ra[i, Ia[i si Constan]a, cifra de afaceri `nregistrat\ fiind de 14,5 mil. lei. Mariana Dumitrescu

APRILIE 2008

13

E-URI PE P~INE Consumul produselor de panifica]ie ob]inute din f\in\ alb\ este periculos pentru s\n\tate * Utilizarea gr`ului m\cinat prin tehnologii moderne a dus la consecin]e `ngrijor\toare pentru s\n\tatea planetei ~n ciuda utiliz\rii pe scar\ industrial\ a substan]elor de sintez\ `n alimente, romnii consider\ c\ p`inea e un produs s\n\tos, dac\ este consumat\ `n cantit\]i moderate. Din p\cate, lucrurile nu stau tocmai a[a. La fabricarea p`inii [i a produselor de panifica]ie se folosesc, printre altele, mai multe substan]e de sintez\. Gr`ul este un aliment deosebit de important pentru alimenta]ie, calit\]ile sale recomand`ndu-l f\r\ rezerve. E u[or de digerat, foarte bogat `n proteine, enzime, fermen]i, vitamine [i minerale. Nici o p`ine preparat\ dupa metode tradi]ionale, `n cas\, nu se poate compara - din punct de vedere nutri]ional cu una similar\ fabricat\ cu ajutorul tehnologiilor moderne. Chit c\ aceasta din urma este mai bun\ la gust. Introducerea tehnologiei de ob]inere a f\inii albe, care a `nceput `n anul 1870, a dus la consecin]e nutri]ionale `ngrijor\toare. ~n pofida faptului c\, `nc\ de la `nceputul secolului al XX-lea, speciali[tii au constatat c\ avantajele p`inii integrale s`nt net superioare celei albe, ra]iunile economice ale societ\]ii de consum au dus la promovarea, pe scar\ larg\, a celui de-al doilea produs. ~n zilele noastre, din punct de vedere cali-

tativ, superioritatea p`inii integrale este un fapt demonstrat. Numai c\, din nefericire, consumatorul slab informat `n aceast\ privin]\, persist\ `n a consuma p`inea alb\ tratat\ chimic cu o sumedenie de aditivi alimentari, anevoie asimila]i de organismul uman.

Pericolul m\cin\rii gr`ului

P`inea integral\ con]ine t\r`]e, celuloz\, vitamine, s\ruri minerale [i prezint\ un aport caloric redus, adic\ nu `ngra[\. Cea alb\ con]ine de trei ori mai pu]ine vitamine [i oligoelemente, iar magneziu, calciu [i fosfor de cinci ori mai pu]in, valoarea nutritiv\ rezultat\ fiind mult inferioar\. Numai c\ produc\torii au f\cut astfel - prin folosirea `n re]eta de fabrica]ie a substan]elor de sintez\ -, `nc`t p`inea alb\ s\ fie mult

14

APRILIE 2008

mai gustoas\ dec`t cea integral\. Acest a[a-zis succes a fost atins prin utilizarea `n exces a E-urilor, care provoac\ nenum\rate afec]iuni mai grave ori mai pu]in grave. Rezultatul de necontestat: v`nz\rile de p`ine alb\ au crescut sim]itor de la an la an. Dup\ procesul tehnologic de m\cinare a gr`ului, `n f`ina alb\ mai r\m`n: mici cantit\]i de vitamina B1, riboflavina, nicotinamina, piridoxina, acid pantoenic, acid folic, fier, cupru, zinc, molibden, magneziu [i altele. Asta `n condi]iile `n care con]inutul de fibre - care are o important\ profilactic\ [i nutritiv\ deosebit\ - scade vertiginos. Dar, poate, cel mai periculos fapt care ar trebui sa ne determine s\ evit\m p`inea alb\ este c\ aceasta con]ine o mul]ime de aditivi chimici. Adic\, substan]e de sintez\, de provenien]\ chimic\ ad\ugate `n compozi]ia aluatului, `n scopul compens\rii pierderilor `nregistrate `n procesul de m\cinare. Practic\ ce este considerat\ de speciali[ti absolut d\un\toare organismului uman, deoarece valoarea nutritiv\ a vitaminelor de sintez\ nu se ridic\ nici pe departe la nivelul celor biodisponibile, dizolvate `n mod natural `n bobul de gr`u. Aici ar mai fi de amintit c\ p`inea alb\ mai este r\spunz\toare, `ntro oarecare m\sur\, `n patogenia cariilor [i favorizarea constipa]iei, ca o consecin]\ major\ a lipsei de fibre.

Sarea uciga[\
Dac\ pe produsele din tutun s`nt inscrip]ionate avertismente privind nocivitatea fumatului, nu acela[i lucru se `n-

t`mpl\ cu alimentele ce con]in sare iodat\. Adic\, toate, dup\ cum a [tiut s\ reglementeze Guvernul, prin Hot\r`rea nr. 568/2002. P`inea alb\ feliat\ "Belforno", produs\ de SC LOULIS SA Pantelimon, Ilfov, este fabricat\ din f\in\ de gr`u 480, drojdie, zah\r, gr\simi vegetale hidrogenate, lapte praf cu un con]inut de 26% gr\simi, sare iodat\, fibre vegetale 1,5%, ameliorator de panifica]ie (stearoil - 2 lactilat de sodiu, agent antioxidant, enzime), gr\simi vegetale nehidrogenate, conservat: acid ascorbic E 300 (vitamina C). Crochetele cu br`nz\ fabricate de SC SPICOPAN SRL Pope[ti Leordeni, Ilfov con]in f\in\ alb\ de gr`u, ap\, ou\, gr\simi vegetale, br`nz\ 7%, sare iodat\, lapte praf, drojdie [i arom\ de br`nz\. La producerea biscui]ilor se folosesc: colorantul cancerigen E 110 (galben sunset), carbonatul de amoniu E 503 - iritant pentru mucoase, E 450 (difosfa]i) care `n cantit\]i mari afecteaz\ raportul calciu/fosfor [i E 223 (metabisulfit de sodiu), care provoac\ alergii, afec]iuni intestinale, atac de astm [i distruge vitamina B1. ~n primul r`nd trebuie spus c\ gr\simile vegetale hidrogenate afecteaz\ grav sistemul circulator al organismului uman. De asemenea, c\ E 300 (vitamina C) e benefic\ organismului, `n general, nu [i atunci c`nd este combinat\ cu alte E-uri, gener`nd reac]ii periculoase. La acela[i capitol putem men]iona c\ utilizarea antibioticelor, numite "nutritive", `n produsele alimentare are efecte dezastruoase asupra s\n\t\]ii. (continuare in pagina 22)

APRILIE 2008

15

LICITA}IILE DE LA APIA ~NCEP S| PRODUC| EFECTE

~n numerele anterioare ale revistei noastre (sunt disponibile pe pagina de internet www.abcagricol.ro la sec]iunea "alte numere") aduceam `n aten]ia opiniei publice licita]iile "cu c`ntec" de la Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie `n Agricultur\ (APIA). Ne bucur\ faptul c\ demersurile noastre jurnalistice c`t [i ale colegilor no[tri din presa generalist\ nu au r\mas f\r\ ecou. Acest lucru fiind confirmat de un comunicat al APIA pe care l-am primit `n luna aprilie a.c. la redac]ie [i pe care `l pute]i citi integral `n continuare.

MINISTERUL AGRICULTURII {I DEZVOLT|RII RURALE Agen]ia de Pl\]i si Interven]ie pentru Agricultura Direc]ia Promovare - Comunicare Bucure[ti, Bd. Carol I nr. 17 sector 2, tel. 305.49.52, fax. 305.49.49, e-mail: birou.presa@apia.org.ro

Privind m\surile luate de APIA `n cazul licita]iei pentru achizi]ionarea de ATV-uri Referitor la raportul Departamentului de Control al Guvernului privind licita]ia organizat\ de Agen]ia de Pl\]i [i Intrerven]ie pentru Agricultur\ (APIA) pentru achizi]ionarea de autoturisme pentru activit\]i specifice, facem urm\toarele preciz\ri: Direc]ia Antifraud\ din cadrul APIA a efectuat `n perioada noiembrie - decembrie 2007, la solicitarea conducerii institu]iei, o verificare asupra modului de organizare [i desf\[urare a licita]iei de achizi]ie ATV. ~n urma acestei ac]iuni de control intern au fost constatate o serie de nereguli: - `ncadrarea incorect\ a procedurii de achizi]ie pe codul de clasificare CPV - ofertantul c`[tig\tor nu a `ndeplinit condi]iile minime legate de cifra de afaceri [i nu a putut prezenta detalii legate de experien]e similare, deoarece nu derulase `n ultimii trei ani un contract cu valoare apropiat\ - AMERICAN ATV SRL nu de]ine o re]ea de service de minim 20 de centre teritoriale a[a cum s-a specificat `n caietul de sarcini - contractul de asociere dintre AMERICAN ATV SRL [i }IRIAC LEASING IFN nu `ntrune[te condi]iile legale, oferta celor dou\ societ\]i nu a reprezentat o ofert\ comun\, `ntruc`t asocierea acestora nu a avut obiect (stipulat contractual) ~n baza constat\rilor din raportul de control intern al Direc]iei Antifraud\, APIA a declan[at procesul de cercetare disciplinar\ pentru membrii comisiei de licita]ie. Comisia de disciplin\ a fost sesizat\ cu privire la modalit\]ile de `ndeplinire a atribu]iilor de serviciu ale unor func]ionari publici din cadrul APIA, motiv pentru care a demarat cercetarea administrativ\ privind derularea procedurii de achizi]ie public\.

INFORMARE DE PRES|

16

APRILIE 2008

Activitatea de cercetare disciplinar\ a fost suspendat\, `n data de 20 februarie 2008, ca urmare a `nceperii urm\rii penale a func]ionarilor publici implica]i, sub aspectul s\v`r[irii infrac]iunii de abuz `n serviciu contra intereselor publice. ~n ceea ce prive[te contractul de achizi]ie, APIA a introdus la Tribunalul Bucure[ti - Sec]ia a VI-a Comercial\ o ac]iune `n contradictoriu av`nd ca obiect constatarea nulit\]ii procedurilor realizate `n derularea procesului de achizi]ie public\. De asemenea a fost cerut\ la Curtea de Apel suspendarea execut\rii contractului de furnizare a ATV-urilor p`n\ la solu]ionarea definitiv\ [i irevocabil\ a cauzei av`nd ca obiect anularea contractului de furnizare ATV. APIA a comunicat `nc\ de la finalizarea controlului intern rezultatele verific\rilor at`t Autorit\]ii Na]ionale pentru Reglementarea [i Monitorizarea Achizi]iilor Publice (ANRMAP), c`t [i Ministerului Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale (MADR), institu]ii care au confirmat constat\rile raportului Direc]iei Antifraud\ a APIA. ANRMAP nu a ac]ionat pentru anularea contractului `n instan]\ dar a sanc]ionat contraven]ional APIA pentru `nc\lcarea procedurii de achizi]ie. APIA a contestat `n instan]\ amenda ob]in`nd anularea acesteia. Preciz\m c\ APIA va ac]iona `n conformitate cu solu]iile pronun]ate de instan]ele de judecat\ pe rolul c\rora se afl\ dosarele `n cauz\. Direc]ia Promovare - Comunicare a APIA

ABATOR {I FERM| DE PORCINE LA NORMELE EUROPENE LNG| CAPITAL|

SC PICOVIT - ROM IMPEX SRL a fost `nfiin]at\ `n anul 1998 [i este una dintre societ\]ile importante `n domeniul cre[terii [i abatoriz\rii porcilor din jurul capitalei. Unitatea are sediul in comuna Pope[ti Leordeni, [os. Oltenitei nr. 220, la circa 1 Km distan]\ de [oseaua de centur\ a capitalei. Societatea este condus\ de dl. Sintos Eleftherios, care este Asociat Unic [i Administrator. Activitatea principal\ a societ\]ii este cre[terea porcilor `n circuit `nchis, cu o capacitate de produc]ie de 90.000 p`n\ la 100.000 porci gra[i/an care s`nt livra]i in propor]ie de 90% in Bucuresti [i 10% in ]ar\. Efectivul de porci este de 35.000 - 40.000 capete. Porcul "de Picovit" este foarte bun calitativ, cu gr\sime foarte pu]in\, chiar [i la greutatea de livrare de 120 kg. Acest fapt se datoreaz\ hranei, care are un aport important de premix vitamino - mineral fabricat de c\tre firma Picovit Grecia, una dintre cele mai mari produc\toare de premixuri vitamino - minerale din Europa. Societatea a realizat un proiect SAPARD pentru M\sura 3.1, cu ajutorul c\ruia s-a modernizat ferma de cre[tere a porcilor. ~n acest moment ferma se `ncadreaz\ `n standardele Uniunii Europene.

Activitatea unit\]ii se structureaz\ astfel: cre[tere, selec]ie [i `ngr\[are porcine, abatorizare porcine, comer] cu ridicata [i am\nuntul a premixurilor vitamino - minerale, a furajelor, bioconcentratelor, porci pentru abatorizare [i carcas\ porc prelucrat\ `n abatorul propriu. ~n acest moment societatea nu de]ine magazine proprii de desfacere, dar anul acesta se preconizeaz\ deschiderea a 10 magazine `n Bucure[ti [i `n Jude]ul Ilfov. Activitatea de abatorizare se realizeaz\ `n acest moment `n abatorul propriu de categoria "A" realizat prin investi]ie SAPARD [i dotat cu utilaje [i instala]ii care asigur\ un flux modern, compatibil cu cerin]ele UE `n domeniu. Noul abator are o capacitate de sacrificare de 400 - 500 capete porci pe zi. El a fost finalizat `n anul 2007 , iar linia tehnologic\ de abatorizare poart\ marca

SYNGENTA - LANSARE "REVUS"

REVUS, cel mai nou fungicid care revolu]ioneaz\ combaterea manei cartofului, a fost lansat pe 7 martie 2008, la Poiana Bra[ov, de c\tre compania Syngenta Romnia. Al\turi de oficialit\]i, distribuitori [i al]i parteneri din lan]ul alimentar, au mai fost prezen]i la eveniment [i fermieri din zonele cu tradi]ie `n cultivarea cartofului. "Lansarea REVUS `n Romnia face parte dintr-un program extins, `n peste 50 de ]\ri, `nceput `n anul 2007 [i care va continua p`n\ `n anul 2010", a declarat Paul Claxton, Director General Syngenta Romnia. "Anul trecut, REVUS a fost lansat `n 6 ]\ri (Marea Britanie, Irlanda, Austria, Columbia, Coreea de Sud [i Noua Zeeland\), Romnia f\c`nd parte din cea de a doua etap\ a lans\rii globale, al\turi de Germania, Olanda, Belgia, Elvetia [i `nc\ alte 13 ]\ri", a ad\ugat Dana Mavrodin, Director de Marketing Syngenta Romnia. "Syngenta este o companie puternic\, cu rezultate deosebite, ob]inute ca urmare a dezvolt\rii unei strategii de pia]\ bazat\ pe activit\]i de cercetare [i dezvoltare a unor noi solu]ii pentru protec]ia plantelor" a continuat Paul Claxton. ~n anul 2007, compania Syngenta, a `nregistrat rezultate financiare remarcabile, fiind lider pe pia]a mondial\ de protec]ia plantelor [i semin]e, pozi]ie men]inut\ [i la nivel local. V`nz\rile companiei la nivel mondial au crescut cu 11% fa]\ de anul precedent, dep\[ind pragul de 9 miliarde de dolari US. Cre[terea `nregistrat\ anul trecut confirm\ curba ascendent\ pe care Syngenta o `nregistreaz\ `nc\ de la `nfiin]area ei, `n urm\ cu [ase ani. Syngenta [i-a consolidat pozi]ia de lider la nivel mondial, prin dezvoltarea permanent\ a portofoliului de produse [i a unei strategii de marketing de succes. ~n anul 2007, volumul de v`nz\ri ale noilor produse a `nregistrat o cre[tere de 20%. Aceast\ cre[tere a fost sus]inut\ [i de evolu]ia ascendent\ a v`nz\rilor de CALLISTO, ACTARA [i CRUISER. De asemenea, volumul v`nz\rilor de TOUCHDOWN a crescut cu 50%, ca urmare a cre[terii cererii `n Statele Unite ale Americii. V`nz\rile companiei Syngenta au crescut `n toate regiunile lumii. Cre[terea record s-a `nregistrat `n America Latin\: 37%. ~n Europa de Est v`nz\rile au crescut cu 14%, iar cre[teri mai mici s-au `nregistrat `n America de Nord [i Europa Occidental\ (6% [i respectiv 4%). Ca urmare a rezultatelor financiare excelente, dividendele pl\tite c\tre ac]ionarii Syngenta `n 2007 au dep\[it 1,027 mld USD. Syngenta r\m`ne lider incontestabil pe pia]a est-european\, care `nsumeaz\ peste 150 de milioane de hectare de culturi agricole [i este cotat\ la o valoare de 2,5 mld dolari US. REVUS - Sigur pe vreme nesigur\ Lansarea REVUS a avut loc `n prezen]a lui Fritz Huggenberger, Director Tehnic Fungicide Syngenta, care face parte din echipa care a descoperit [i dez-

20

APRILIE 2008

voltat substan]a activ\ a produsului Revus - mandipropamid. Dl. Huggenberger a prezentat modul de ac]iune [i beneficiile utiliz\rii acestei noi substan]e active. REVUS reprezint\ noul standard `n protec]ia culturii de cartof. Apar]ine unei noi clase chimice, mandelamide, iar mandipropamid este prima substan]\ activ\ dezvoltat\ din aceast\ grup\. "Mandipropamid, componenta activ\ a produsului REVUS, este un exemplu excelent de evolu]ie rapid\ `n cercetaredezvoltare", a declarat Fritz Huggenberger. "Dup\ numeroase teste efectuate, ne-am dat seama c\ am descoperit ceva cu adev\rat extraordinar: cel mai activ fungicid translaminar `n combaterea manei la cartof", a ad\ugat Huggenberger. REVUS asigur\ cel mai ridicat nivel de combatere a manei `ntre aplic\ri, datorit\ unei propriet\]i unice: Lok+Flo. Aceast\ proprietate asigur\ rezisten]a la sp\lare, la numai o or\ de la aplicare, ac]iune puternic\ `mpotriva manei [i protec]ie excelent\ a frunzelor [i tulpinilor, garan]ia ob]inerii produc]iilor ridicate [i a tuberculilor s\n\to[i. REVUS se `ncadreaz\ perfect `n programele de combatere integrat\, datorit\ profilului de mediu `mbun\t\]it. "Am testat pe scar\ larg\ toate aspectele legate de siguran]a acestei noi substan]e active, mandipropamid, [i am realizat sute de studii pentru a `ndeplini cerin]ele reglemet\rilor actuale. Vestea cea bun\ este c\ mandipropamid are un profil de mediu impecabil" a mai declarat Fritz Huggenberger. REVUS este un produs esen]ial pentru

Paul Claxton, Director General Syngenta Romnia.

o agricultur\ durabil\, av`nd un grad maxim de siguran]\ pentru utilizatori, lan]ul alimentar [i mediu. Utilizat conform recomand\rilor, REVUS este sigur pentru albine [i pentru restul entomofaunei utile. Syngenta este lider mondial `n agricultur\, angajat s\ dezvolte solu]ii inovatoare pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile. Compania este lider mondial `n industria de protec]ia plantelor [i ocup\ locul trei ca cifr\ de afaceri `n industria de semin]e. Syngenta are reprezentan]e `n 90 de ]\ri [i un num\r de 21,000 angaja]i. Syngenta este listat\ la bursa din Zurich (SYNN) [i New York (SYT).

APRILIE 2008

21

(urmare din pagina 15) Acestea provoac\ modific\ri importante asupra sensibilit\]ii bacteriilor, ceea ce se r\sfr`nge `n patologia uman\. A[a se explic\, `ntr-o oarecare m\sur\, lipsa de sensibilitate la antibiotice a tot mai multor germeni microbieni [i alergiile epocii moderne. Pe l`ng\ toate acestea, antibioticele introduse `n alimente produc dezechilibre ecologice `n lumea microorganismelor, distrug`nd flora saprofit\ [i prolifer`nd virusurile, fungiile [i acarienii, `mpotriva c\rora metodele terapeutice se dovedesc a fi foarte reduse. ~n ceea ce prive[te utilizarea universal\ [i obligatorie a s\rii iodate `n Romnia s`nt multe de spus. Men]ion\m doar c\ pentru o anumit\ categorie de bolnavi sarea iodat\ este extrem de periculoas\.

Otr\vurile
La fabricarea p`inii [i a produselor de panifica]ie se folosesc, printre altele, mai multe substan]e de sintez\ pe care organismul uman le asimileaz\ cu mari eforturi. Este vorba despre arome [i esen]e termostabile, colorant (caramel E 150), acid ascorbic (vitamina C), cancerigenul acid citric (E 330), conservan]i, maltodextrina, acid acetic, lecitina, propilen glicol (E 1520), glicerina (E 422), monogliceride, cisteina, extrac din mal], substan]e de `ngro[are (guma Arabica, cmc, guma Xantan E 415) [i gr\simi vegetale hidrogenate. Graham [i p`ine neagr\ falsificate Cei mai mul]i produc\tori de p`ine [i produse de panifica]ie care activeaz\ pe

teritoriul Romniei s`nt de provenien]\ turc\ ori arab\. Ace[tia, la unison cu fabrican]ii autohtoni, justific\ promovarea p`inii albe prin faptul c\ cea neagr\ ori integral\ n-are o la fel de mare c\utare. ~n plus, costurile pe care le-ar implica s`nt net superioare, ceea ce duce la ineficien]\ economic\. Totu[i, unii produc\tori au g\sit metode pentru a face [i p`inea neagr\ profitabil\. Acest produs, comercializat de SC STATUS COMET SRL Bucure[ti, era fabricat f\r\ a se folosi fain\ neagr\, culoarea fiind ob]inut\ artificial prin utilizarea ingredientului aromalt dark, ob]inut pe baza mal]ului caramelizat. La fel a procedat [i SC KOYMEN IMPEX SRL Bucure[ti, p`n\ c`nd a fost depistat\ de inspectorii protec]iei consumatorului. Cu alte cuvinte, cump\r\torii erau `n[ela]i pe fa]\, ace[tia crez`nd c\ dau banii pe p`ine neagr\ fabricat\ f\r\ prea multe substan]e chimice de sintez\. Alte exemple: p`inea de tip Graham, produs\ [i comercializat\ de SC AGROBUSINESS SRL Bucure[ti, era de fapt ob]inut\ din f\in\ alb\ [i t\r`]e `n amestec, nu din f\in\ de Graham; SC ANAMONA PROD SRL Bra[ov a produs [i comercializat, sub denumirea "p`ine neagr\", un produs realizat dintr-un amestec de f\in\ alb\ (tip 650), amestecat cu t\r`te; SC VICKY SRL Bra[ov fabric\ [i comercializ\, sub denumirea de "p`ine neagr\", un produs ob]inut din f\in\ semialb\ amestecat\ cu t\r`]e, `n loc de f\in\ neagr\, iar sub denumirea de "p`ine Graham" - un produs la care se utiliza f\in\ alb\ `n amestec cu t\r`]e, `n loc de f\in\ de Graham. Dan Coste - ZIUA

22

APRILIE 2008