ANUL III * NR.

10 * OCTOMBRIE 2008

SUBVEN}II AUTUMNALE
Pagina 4

Sumar
PAG. TITLU 6 9 10 14 15 17 18 Subven]ii autumnale P\dure `mpotriva de[ertific\rii Sisteme informatice pentru tran[abilitate, control de gestiune, cnt\rire, etichetare Buget 2009 2009 cu greut\]i Program - Cadru al ac]iunilor [i manifest\rilor ce urmeaz\ a fi organizate de c\tre Regia Na]ional\ a P\durilor - Romsilva Vigneto Consult v\ prezint\ Grasa de Cotnari

ROMAGROTEC la Ia[i

20

Fax: 031.8171543

OCTOMBRIE 2008

SUBVEN}II AUTUMNALE
Agricultorii romni au reu[it s\ semene gru, `n perioada optim\ pentru aceast\ opera]iune, pu]in peste jum\tate din suprafa]a devenit\ clasic\ pentru aceast\ cultur\. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la 21 octombrie a.c., erau `ns\mn]ate 1,145 milioane ha cu gru, ceea ce reprezint\ 55% din suprafa]a estimat\ a fi cultivat\ `n toamna acestui an, de 2,091 milioane ha. De obicei, `n Romnia se cultiv\ aproximativ dou\ milioane de hectare cu gru, iar `ns\mn]\rile f\cut\ dup\ 20 octombrie duc la reducerea recoltei. {i `n toamna acestui an, agriculturorii au reclamat lipsa fondurilor pentru `nfiin]area culturilor, chiar dac\ recolta de gru 2008 a fost una de excep]ie pentru Romnia, de aproximativ 7,7 milioane de tone. Cantitatea foarte mare, pentru Romnia, a dus la sc\derea pre]urilor de vnzare, cu implica]ii asupra lipsei profiturilor care s\ le permit\ reluarea culturilor, sus]in agricultorii.

Ajutor de la stat
Pentru a contracara lipsa banilor [i a permite realuarea ciclului de produc]ie, Ministerul Agriculturii a promovat un act normativ prin care fermierii beneficiaz\ de o subven]ie de 200 de

OCTOMBRIE 2008

lei/ha, pentru maximum 120 ha. Suma total\ alocat\ pentru aceast\ subven]ie este de 235,7 milioane de lei, ajutorul neputnd s\ dep\[easc\ 7500 de euro pentru fiecare beneficiar. Termenul limit\ de depunere a cererilor de sprijin financiar prev\zut de schema de ajutor minimis este 15 noiembrie 2008, inclusiv. Sunt eligibili pentru acordarea de sprijin financiar, conform schemei de ajutor de minim, produc\torii agricoli persoane fizice [i juridice active `n produc]ia primar\ de produse agricole, care exploateaz\ suprafe]e de teren arabil, individual sau `n orice form\ asociativ\ prev\zut\ de lege [i `nfiin]eaz\ culturi `n toamna anului 2008. ~n situa]ia `n care un produc\tor agricol de]ine `n exploata]ie suprafe]e de teren situate pe raza mai multor prim\rii, plafonul subven]iei se men]ine la 120 ha. Pentru a fi eligibili la acordarea sprijinului financiar, solicitan]ii trebuie s\ fie `nscri[i `n eviden]ele Agen]iei de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ cu suprafe]ele de teren pe care le exploateaz\ [i pe care `nfiin]eaz\ culturi `n toamna anului 2008. Sprijinul financiar se acord\ pentru fiecare beneficiar `ntr-o singur\ tran[\. ~n baza estim\rilor Ministerului Agriculturii, de aceast\ schem\ vor beneficia 435.000 de ferme din Romnia.

OCTOMBRIE 2008

De regul\, aceste ajutoare erau direc]ionate clar, pentru achizi]ia de motorin\, semin]e certificate sau `ngr\[\minte [i pesticide. Acum, actul normativ nu impune o anumit\ utilizare a banilor bugetari, ci ei trebuie folosi]i pentru `nfiin]area culturilor. Nu se precizeaz\ modul `n care se vor face verific\rile, astfel c\ se deschide posibilitatea ca agricultorii s\ dispun\ de bani cum doresc.

Bani post-`ns\mn]\ri
Ministrul Agriculturii a anun]at c\ va `ncepe plata subven]iei pe 28 octombrie a.c., adic\ o s\pt\mn\ mai trziu dup\ ce a expirat perioada optim\ pentru `ns\mn]\rile cu gru. ~n aceste condi]ii, Federa]ia Na]ional\ a Produc\torilor Agricoli [i Federa]ia AGROSTAR cer Ministerului Agriculturii [i Guvernului s\ le dea agricultorilor aceast\ subven]ie. Potrivit reprezentan]ilor celor dou\ federa]ii, aceast\ subven]ie este necesar\ avnd `n vedere nivelul redus de sus]inere al agricultorilor romni `n compara]ie cu cei europeni.

"A crescut rapid pre]ul inputurilor necesare relu\rii ciclului de produc]ie (`ngr\[\minte, motorin\, energie, s\mn]\, pesticide), agricultorii au interdic]ia de a utiliza biotehnologiile `n produc]ie, mecanismele de sus]inere a pie]ei produselor agricolea lipsesc, exist\ o birocra]ie excesiv\ `n derularea mecanismelor de sprijin [i `n aplicarea programelor de investi]ii, mecanismele de protec]ie a fermelor s`nt absente, pre]ul produselor agricole a sc\zut din cauza crizei financiare mondiale", se arat\ `ntr-un comunicat comun al celor dou\ federa]ii. ~n opinia reprezentan]ilor federa]iilor, a[a cum societ\]ile `n]eleg s\ salveze sistemul bancar de la faliment, aceea[i unitate de m\sur\ trebuie aplicat\ [i pentru sectorul agricol. "}innd cont de faptul c\ exist\ premisele financiare pentru punerea `n practic\ a acestei m\suri de sprijin, avem speran]a c\ deciden]ii politici [i administrativi ai ]\rii `n]eleg importan]a [i rolul agriculturii `n economia na]ional\", potrivit sursei citate. Petre Moraru

OCTOMBRIE 2008

P|DURE ~MPOTRIVA DE{ERTIFIC|RII

Un program intensiv de atenuare a efectelor de[ertific\rii va fi promovat, `n aceast\ toamn\, `n zona Gogo[u - Gruia P\tulele - Burila Mare sub directa monitorizare a Prefecturii jude]ului Mehedin]i, prin plantarea a circa un milion de puie]i. Prefectul Sevastian B\zoi, a declarat c\ `n campania de re`mp\durire din aceast\ toamn\ vor reintra `n circuitul forestier al statului circa 300 ha de terenuri degradate de toren]i, alunec\ri de terenuri [i nisipuri [i se vor regenera alte 400 ha p\dure afectat\ de fenomenele meteorologice. "S-a ajuns la aceast\ situa]ie ca urmare a retroced\rilor de terenuri agricole, t\ierilor nejustificate a perdelelor de protec]ie [i, mai apoi, a abandon\rii multor suprafe]e silvice intrate `n proprietatea noilor proprietari", a precizat B\zoi.

deoarece s`nt obliga]i s\ pl\teasc\ trimestrial TVA-ul pe serviciile veterinare, iar la [ase luni - impozitul pe un profit care, practic, nu exist\", a spus Cump\n\[oiu. ~n aceste condi]ii, medicii veterinari ar putea intra `n grev\, iar acest lucru ar avea consecin]e grave pentru s\n\tatea animalelor, mai ales `n situa]ia `n care nu este exclus\ reapari]ia pestei porcine, din cauza lipsei vaccinului antipest\ de pe pia]\.

REORGANIZARE LA NAPOLACT
Produc\torul de lactate Napolact va `nchide fabrica din Huedin, jude]ul Cluj, [i va transfera produc]ia la unitatea din Baciu, `n acela[i jude], pentru eficientizarea activit\]ii, jum\tate dintre angaja]i urm`nd s\ fie transfera]i de asemenea la Baciu. "~n timp ce continu\m s\ facem eforturi sus]inute pentru a ne cre[te competitivitatea, ra]ionalizarea capacit\]ilor de produc]ie este necesar\ pentru a corespunde cerin]elor pie]ei din Romnia", se arat\ `ntr-un comunicat al companiei. "Capacitatea total\ de produc]ie a companiei, precum [i rela]iile cu fermierii nu vor fi afectate de acest\ decizie", precizeaz\ comunicatul. Fabrica de la Baciu se afl\ `ntr-un proces de modernizare, `n urma unor investi]ii realizate din fonduri SAPARD. Mariana Dumitrescu

COLAPS VETERINAR
Medicii veterinari din Timi[ s`nt `n pragul colapsului, pentru c\ `n acest an nu li sa decontat nici un ban din totalul de 5.000.000 de lei pentru serviciile efectuate, a declarat medicul veterinar Ciceronis Cump\n\[oiu, fost director executiv al Direc]iei Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor (DSVSA) Timi[. "Medicii veterinari s`nt `n prag de colaps,

www.capitalalliance.ro

SISTEME INFORMATICE PENTRU TRASABILITATE, CONTROL DE GESTIUNE, CNT|RIRE, ETICHETARE

V\ invit\m la Indagra Farm 2008 (05.11.2008 - 09.11.2008) `n standul nostru nr. A017 din Pavilionul Central Romexpo Bucure[ti. Aici v\ vom prezenta gama noastr\ diversificat\ de echipamente [i dot\ri pentru industria alimentar\ dup\ cum urmeaz\: echipamente pentru abatoare, utilaje pentru s\li de tran[are, echipamente pentru igienizare, sp\lare [i accesorii, sta]ii de epurare, protec]ii din material tehnopolimer atoxic de protejare a pere]ilor [i u[ilor `mpotriva [ocurilor mecanice, profile sanitare, cu]ite profesionale din inox [i nu `n ultimul rnd cea mai nou\ gama de produse introduse de c\tre BARONCINI EST pe pia]a din Romnia - sistemele informatice de cnt\rire, etichetare, trasabilitate [i control de gestiune. Software - ul INFOLAB, produs al firmei Software Italia, este solu]ia optim\ pentru toate societ\]ile care opereaz\ pe pia]a c\rnii de bovine, porcine [i p\s\ri deoarece permite o gestionare integrat\ a activit\]ilor specifice (produc]ie, etichetare [i trasabilitate). Dorin]a de a r\spunde exigen]elor din pia]a zootehnic\ a f\cut ca Software Italia s\ dezvolte ramura industriala (abatoare, sec]ii de tran[are, sec]ii de preparate din carne, depozite) ca urmare a crizei a[a numitei "vaci nebune", criz\ care a necesitat o interven]ie urgent\ pentru a reda consumatorilor `ncrederea, prin sisteme de etichetare [i trasabilitate eficiente.

Software-ul a fost deja implementat [i `n Romnia, fiind `n prezent `n func]iune la abatorul ITALOVINI Timi[oara. Efortul continuu depus pentru c\utarea solu]iilor optime pentru operatorii profesioni[ti din sector [i aten]ia la evolu]ia pie]elor de referin]\, ne permite s\ oferim ast\zi un serviciu de consultan]\ [i asisten]\ `n ceea ce prive[te proiectarea de noi instala]ii, selec]ie [i achizi]ionare de componente hardware ( computere, server [i re]ele, aparatur\ de cnt\rire, sisteme de etichetare ) [i software. InfoLab este un program versat, adaptabil la caracteristicile specifice ale oric\rei instala]ii de abatorizare , tran[are [i preparare carne, u[or de updatat la posibile schimb\ri `n procesele de produc]ie. Monitorizarea [i optimizarea proceselor de produc]ie ob]inute prin utilizarea programului nostru permit o important\ reducere de costuri de gestiune a instala]iei dar [i celorlalte costuri.

BUGET 2009
Guvernul se preg\te[te s\ adopte proiectul de lege pentru bugetul de anul viitor, f\r\ s\ se gr\beasc\. De fapt, acest buget va fi trebui aplicat de viitorul Executiv, rezultat `n urma alegerilor de la sfr[itul lunii noiembrie 2008. Potrivit acestui proiect de lege, cei mai mul]i bani s`nt direc]iona]i c\tre domeniul asigur\rilor [i asisten]ei sociale, 11,3% din PIB `n anul 2009. Agricultura va beneficia de 2,9% din PIB, la care se adaug\ [i fondurile comunitare. Bugetul 2009 seaman\ cu aloc\rile din acest an. Ini]ial, Agricultura a primit 2,6% din PIB, dar, `n urma negocierilor parlamentare, bugetul a ajuns la 3% din PIB. Proiectul bugetului general consolidat pentru anul viitor prevede venituri de 224,5 miliarde lei (38,8% din produsul intern brut), `n cre[tere nominal\ cu 40,2 miliarde lei comparativ cu 2008, [i cheltuieli de 236 miliarde lei (40,8% din PIB), cu un deficit bugetar de 2% [i cre[tere economic\ de 6%. Gheorghe Albu, cu ocazia Forumului interna]ional `mpotriva riscurilor catastrofale (ICAR). "Pentru a ajuta agricultura din Romnia s\ ating\ adev\ratul ei poten]ial este necesar\ o colaborare mai strns\ `ntre mediul privat [i autorit\]i, dar [i stabilirea unor proiecte concrete pentru asigurarea culturilor [i utilajelor `mpotriva calamit\]ilor, precum [i stabilirea unor prime de asigurare `n func]ie de fiecare cultur\ `n parte", a spus Albu. Romnia este la ora actual\ pe locul [ase `n Europa ca teren arabil [i produc]ie [i pe locul opt `n lume ca teren arabil, cu 40% din suprafa]\ teren arabil, `ns\ produc]ia de cereale la hectar este de 3,5 tone, comparativ cu opt tone la hectar `n Uniunea European\.

Bani pentru Indagra

Ministerul Agriculturii va cheltui 533.000 lei pentru a participa la expozi]ia de echipamente [i produse din domeniul agriculturii, zootehniei [i alimenta]iei Indagra Farm din acest. Participarea Ministerului Agriculturii la eveniment va include organizarea unei conferin]e la care vor participa mai mul]i mini[tri ai Agriculturii din state UE, o expozi]ie de animale [i una `n domeniul produselor ecologice [i tradi]ionale, precum [i standurile mai multor agen]ii din subordine. Mariana Savu

Deficit la asigur\ri
Agricultura Romniei este asigurat\ de peste patru ori mai pu]in comparativ cu media din ]\rile membre ale Uniunii Europene, fiind necesare demersuri pentru eficientizarea asigur\rii culturilor `mpotriva calamit\]ilor, a declarat secretarul de stat `n Ministerul Agriculturii,

14

OCTOMBRIE 2008

2009 CU GREUT|}I
Anul 2009 va fi un an dificil pentru industria alimentar\ din Romnia din cauza cre[terii costurilor de produc]ie, a scumpirii creditelor [i stagn\rii consumului, a declarat directorul executiv al Federa]iei Romalimenta, Mihai Vi[an. "~n ultimii ani, industria alimentar\ sa dezvoltat foarte mult, fiind principalul beneficiar al fondurilor europene prin programul Sapard. Acest lucru nu se va `ntmpla [i `n 2009, pentru c\ trebuie s\ ne gndim cum s\ ]inem ct mai mult la acela[i nivel costurile de produc]ie pentru ca popula]ia s\ `[i permit\ s\ cumpere. Din fericire, am avut un an agricol bun [i un sprijin guvernamental serios [i st\m mai bine dect `n 2007, ceea ce ne va ajuta s\ dep\[im cu succes greut\]ile din 2009", a precizat Vi[an. Acesta a precizat c\, `n afara costurilor de produc]ie, apar [i alte costuri care vin pe plan general. "Vorbim de o criz\ general\ a alimentelor, dar [i de o concuren]\ din zona de biocombustibili [i din aceast\ cauz\ nu cred c\ pre]urile alimentelor din anii 2005-2006, la nivel global, se vor mai `ntoarce. Industria [tie c\, dac\ `[i reduce vnz\rile, reduce [i produc]ia, dar [i locurile de munc\", a subliniat Vi[an. Bio f\r\ c\utare ~n ceea ce prive[te poten]ialul pe segmentul bio, directorul executiv al Romalimenta a ar\tat c\ marea problem\ pe acest segment `n Romnia este

OCTOMBRIE 2008

16

c\ nu exist\ o mas\ critic\. "Este greu s\ aduci astfel de produse de ni[\ pentru c\ ele nu se bazeaz\ pe conservabilitate, iar dac\ nu le vinzi repede, pre]urile cresc mai mult. Deocamdat\ principalul debu[eu al acestor produse r\mne pia]a european\ [i mai pu]in cea romneasc\", a explicat Vi[an. Guvernul acord\ un sprijin mai puternic acestui sector cu mare poten]ial, de[i mai trebuie luate m\suri [i pentru

informarea consumatorilor. "Oamenii trebuie s\ `n]eleag\ c\ pre]ul pe care `l dau pe produsele bio este meritat [i c\ e bine, cel pu]in par]ial, s\ se orienteze [i c\tre astfel de produse. ~n prezent, cei din industria alimentar\ care s-au orientat c\tre acest sector ar trebui s\ aduc\ mai multe `mbun\t\]iri `n distribu]ia acestor produse", a mai ad\ugat Mihai Vi[an. Mariana Savu

16

OCTOMBRIE 2008

ROMAGROTEC LA IA{I
~n comuna Le]cani din jude]ul Ia[i `n perioada 2-5 octombrie 2008 a avut loc cea de a doua edi]ie a Expozi]iei Interna]ionale de Ma[ini [i Utilaje Agricole RomAgroTec. Organizatorul acestui eveniment a fost Asocia]ia Produc\torilor [i Importatorilor de Ma[ini Agricole din Romnia (A.P.I.M.A.R.). Edi]ia din acest an s-a desf\[urat pe o suprafa]\ de 6 ha, cu 25% mai mare fa]\ de prima edi]ie. Printre expozan]i s-au num\rat principalii produc\tori [i importatori de ma[ini [i utilaje agricole, produc\tori de semin]e [i companii de consultan]\ din domeniul agricol. Printre firmele expozante s-au num\rat: DENROMAS IPSO AGRIROMEX AD AGRICOLA '96 AGRI MACHINE NHR AGROPARTNERS ROMATECH GROUP AGRI ALIAN}A CRONOS CONSULTING MASTER LUX AGROWEST BMB GREEN EXPERT AGRITEHNICA SERVICE La aceast\ a doua edi]ie fermierii din aceast\ parte a ]\rii au avut posibilitatea de a se pune la curent cu cele mai noi tehnologii din domeniul agriculturii, prin participare la demonstra]iile practice cu ma[ini agricole realizate de c\tre expozan]i. Aceasta edi]ie s-a bucurat de vizita ministrului economiei si comertului[i de finan]e, Varujan Vosganian care a f\cut un tur de onoare `mpreun\ dna. Monica Puiu - pre[edinte APIMAR. Adrian Dragomir

OCTOMBRIE 2008

17

PROGRAM - CADRU
al ac]iunilor [i manifest\rilor ce urmeaz\ a fi organizate de c\tre Regia Na]ional\ a P\durilor - Romsilva, `n "S|PT|MNA EUROPEAN| A P|DURII" (20 - 24 octombrie 2008)

21 octombrie 2008
Deplasare cu reprezentan]ii mass - media [i ai unor ONG-uri de profil, pe un [antier de `mp\durire a unui teren degradat. Plantarea simbolic\ a unor puie]i forestieri Conferin]\ de pres\ organizat\ de directorul general al Regiei Na]ionale a P\durilor - Romsilva, ing. Dorel Nicolae OROS, referitoare la rolul [i importan]a P|DURII [i la misiunea Regiei Na]ionale a P\durilor Romsilva, `n acest context. Loc de desf\[urare: Urmeaz\ a fi stabilit `n timp util Participan]ii: Conducerea Regiei Na]ionale a P\durilor - Romsilva [i serviciile implicate Reprezentan]i ai mass - media central\ [i local\

22 octombrie 2008
~nt`lnire a conducerii Regiei Na]ionale a P\durilor - Romsilva cu elevi din liceele din Municipiul Bucure[ti [i din jude]ul Ilfov, membri ai Asocia]iei Ecologie Sport - Turism. " Proiec]ie de imagini din activitatea Regiei Na]ionale a P\durilor Romsilva [i din parcurile na]ionale [i naturale, administrate de c\tre regie.

18

OCTOMBRIE 2008

Loc de desf\[urare: Sediul Regiei Na]ionale a P\durilor - Romsilva Sala "M. Dr\cea" Organizatori: Regia Na]ional\ a P\durilor - Romsilva (Serviciile P.C.{.P.I., Arii Protejate) A.E.S.T.

23 octombrie 2008
Simpozion: "Fauna cinegetic\, component\ de baz\ a ecosistemelor forestiere: Situa]ia Romniei `n statisticile faunistice ale Uniunii Europene". Loc de desf\[urare: Muzeul Cinegetic POSADA Participan]i: MADR R.N.P.-Romsilva ONG-uri de profil AGVPS Mass-media central\ [i local\

24 octombrie 2008
Vizitarea Parcului Natural Comana (unul din cele 22 de parcuri na]ionale [i naturale, administrate de c\tre Regia Na]ional\ a P\durilor - Romsilva). Participan]i de la: MADR R.N.P.-Romsilva ONG-uri de profil Mass-media central\ Organizatori: Regia Na]ional\ a P\durilor - Romsilva (Serviciile: P.C.{. P.I.; Arii Protejate; Administrativ) Administra]ia P.N.M.M. Direc]ia Silvic\ Giurgiu REGIA NA}IONAL| A P|DURILOR - ROMSILVA Bd. Magheru nr. 31, sector 1, Bucure[ti, cod po[tal 010325 telefon: 0040/ 021/ 317.10.05; fax: 0040/ 021/ 316.84.28 E-mail: rnp@rosilva.ro Pagina web: www.rosilva.ro OCTOMBRIE 2008

17

VIGNETO CONSULT V| PREZINT| GRASA DE COTNARI

Vigneto Consult va prezenta `ncepnd cu num\rul din aceast\ lun\ cteva dintre soiurile autohtone ce se altoiesc `n pepiniera proprie . Exist\ societ\]i [i persoane care `n efortul lor de a re`nnoi [i investi `n `nfiin]area de planta]ii noi de vi]\-de-vie, au achizi]ionat material de la persoane care vin odat\ [i apoi nu le mai vezi. Noi s`ntem aici, stabili [i siguri pe ceea ce realiz\m . Clien]ii no[tri pot vizita pepiniera [i plantele pe care ni le-au comandat, pot merge s\ vad\ viile pe care le-am realizat cu rnduri perfecte [i cu linii trase cu liniarul, pot asculta p\rerea celor care au avut `ncredere `n experien]a [i profesionalismul nostru. ~n cadrul pepinierei proprii din localitatea Doroban]i Jude]ul Arad s`nt altoite anual peste 3.500.000 de plante din cadrul variet\]ilor autohtone dintre care amintim; Feteasc\ Neagr\, Feteasc\ Regal\, Feteasc\ Alb\, Gras\ de Cotnari, Tamaioas\ Romneasc\, Busuioac\ de Bohotin.

GRASA DE COTNARI
Acest soi este cultivat de secole `n podgoria Cotnari, unde al\turi de celelalte trei soiuri Feteasca Alba, Tamaioasa romaneasca si Francusa au asigurat faima celebrelor vinuri din aceasta podgorie dacica. Datorita unelor asemanari fenotipice cu soiul

Furmint s-a emis ipoteza ca ar fi rezultatul unei variatii mugurale din acesta, adaptata foarte bine la conditiile climatice din aceasta zona a Moldovei. Este un soi din grupa celor pentru vinuri albe de calitate, din acest soi se obtin vinuri demidulci si dulci, considerate ca fiind printre cele mai bune vinuri din lume.

Caracterele ampelografice
Dezmugurirea este scamoasa, cu rozeta de culoare verde albicioasa cu

20

OCTOMBRIE 2008

nuante roz, varful lastarului si primele frunzulite acoperite cu peri scurti si desi. Frunza adulta este mijlocie (12-14 cm lungime) aproape orbiculara, intreaga sau trilobata, cu sinusurile laterale superficiale deschise in forma de U si mai rar in V, sinusul petiolar este adanc boltit in forma de U. Limbul frunzei este de culoare verde intens, involut, lucios, cu adancituri in mezofil sub forma unor lovituri de ciocan", mai inchise la culoare decat restul limbului (c.t.). Nervurile principale au o culoare roz rosietica, mai evidena in treimea inferioara catre punctul petiolar, pe fata inferioara prezinta perisori. Floarea este hermafrodita normala, pe tipul 5 sau 6, soiul fiind partial autofertil deoarece polenul prezinta un procent de circa 50-60% germinabilitate, de asemenea la o parte din flori se intalneste fenomenul de cleistogamie sau prezinta defectiuni morfologice (stamine concrescute, lipsa stigmatului). Strugurii s`nt mijlocii, cilindro-conici, cu primele ramificatii de la baza mai dezvoltate, pedunculul si rahisul erbacee. Boabele s`nt asezate rar pe ciorchine si neuniforme ca marime. Bobul este mijlociu, ovoid, cu pielita subtire, de culoare galben-verzuie, cu nuante ruginii pe partea insorita, pulpa semicarnoasa, usor crocanta, cu gust placut. Lastarii au meritale mijlocii (11-13 cm lungime), de culoare verde cu nuante aramii pe partea insorita.

Coardele in toamna se coloreaza in galben brun, usor striate.

Insusirile agrobiologice si agrotehnice

Soiul Grasa de cotnari are perioada mijlocie de vegetatie (165-185 zile), timp in care necesita 27002850C temperatura activa, din care minim 1280 grade celsius bilant termic util. Are vigoare mijlocie de crestere si fertilitate slaba, circa 4550% lastari fertili. Datorita alcatuirii florilor este predispus la meiere si margeluire. Dezmugureste in a doua parte a lunii aprilie, parga strugurilor se realizeaza in a doua parte a lunii august, iar maturarea decurge lent, pana la sfarsitul lunii septembrie (epoca a v-a). Dupa aceasta, in anii cu toamne lungi si insorite, strugurii intra usor in procesul de supramaturare concomitent cu instalarea atacului de putregai nobil (botritizare), ceea ce duce la cresterea semnificativa a zaharurilor in must. Rezistente biologice: are rezitenta mijlocie la ger (-20-22?C), este sensibil la seceta, are rezistenta slaba la mana si fainare, este deosebit de sensibil la putregaiul cenusiu al strugurilor si acarieni. Soiul s-a adaptat conditiilor ecoclimatice, specifice podgoriei Cotnari, unde prefera zonele adapostite, terenurile cu expozitie sudica, cu culori carbonatice (rendzine calcaroase, cernoziomuri carbonatice). Portaltoii recomandati s`nt: 41B, SO4, SO4-4.

OCTOMBRIE 2008

21

Se preteaza la cultura pe tulpini semiinalte, in cordon bilateral, cu taiere in verigi de rod (cep de 2 ochi + cordita de 5-6 ochi).Sarcina de rod lasata la taiere este de 18-20 ochi/m. Se practica si taierea in elemente lungi de rod, coarde de 10-12 ochi. Necesita fertilizarea in doze moderate, anual se poate administra N50P100K75-100 kg/ha s.a. (I.Alexandrescu si colab., 1980). Este bine ca fertilizarea chimica sa se aplice pe un fond de fertilizare organica cu 30-40 t/ha gunoi de grajd bine fermentat aplicat odata la 4 ani. Fiind un soi foarte sensibil la putregaiul cenusiu se recomanda o atentie deosebita la aplicarea tratamentelor fitosanitare impotriva acestei ciuperci.

Insusirile tehnologice
Datorita variabilitatii fenotipice si anomaliilor florale, productiile de struguri s`nt inconstante, in functie de conditiile climatice ale anului.In medie, la Cotnari se obtin 5-6 t/ha, iar la Pietroasa 7-8 t/ha. La maturarea deplina strugurii acumuleaza 200-220 g/l zaharuri, iar aciditatea mustului ramane ridicata 5,8 - 6,5 g/l H2SO4.Prin supramaturare concentratia in zaharuri atinge usor 240-270 g/l, putand atinge in anii de exceptie 300-350 g/l, iar aciditatea mustului nu coboara sub 5,5 g/l H2SO4. Potentialul calitativ al soiului Grasa este diferit, in raport cu plaiurile viticole ale podgoriei, cele mai bune rezultate obtinandu-se pe plaiurile

Carjaie, Catalina, Zlodica si Cotnari.Soiul Grasa are rezultate bune si in centrul viticol Pietroasa- Buzau, unde productiile s`nt mai mari, dar cu un continut mai redus in zaharuri. Recoltarea strugurilor se face tarziu, dupa 10 octombrie, pe masura ce se realizeaza stafidirea boabelor (3040 % din boabele de pe strugure). In toamnele reci si ploioase strugurii s`nt puternic atacati de putregaiul ceusiu, inregistrindu-se pierderi mari de recolta. Din strugurii acestui soi se pot obtine vinuri dulci (licoroase), cu un potential alcoolic de peste 16. Prin invechire vinul capata un buchet si gust deosebit de placute. Poate fi vinificat singur sau in amestec tehnologic format din urmatoarele soiuri: Grasa de Cotnari 40%, Feteasca alba 40%; Tamaioasa romaneasca 20%. Pentru cei care actioneaza in domeniu si nu numai, va invitam se ne vizitati (contactandu-ne in prealabil) la pepiniera noastra SC Casa Verde SA ,situata in localitatea Dorobanti Ferma 11(FN11) la intrare inlocalitate pe partea dreapta. Pentru mai multe informatii vizitati-ne pe www.vignetoconsult.com sau trimiteti e-mail la adresa info@vignetoconsult.com.
BIBLIOGRAFIE 1.ALIN DOBREI, LILIANA ROTARU, SILVANO MORELLIAMPELOGRAFIE-TIMISOARA 2008

22

OCTOMBRIE 2008

Instala]ii de abatorizare [i prelucrare a c\rnii Instala]ii pentru industria alimentar\

ABATOR BOVINE PORCINE, OVINE, STRU}I, LINII AERIENE CONVEIORI S|LI DE TRAN{ARE

SIFOANE UTILAJE DE IGIENIZARE BURDUFURI {I U{I PROTEC}II STA}II DE EPURARE

V\ a[tept\m la Indagra Farm 2008! Baroncini Est: Pavilion 1, Stand A 017

S.C. BARONCINI EST s.r.l. B-dul Dimitrie Cantemir 3 BUCURE{TI

baroncini@opensys.ro baronciniest@yahoo.com

Tel./Fax.: +4 021 335 68 59 Tel.: +4 0723 579 338 Fax Ita.: 0039 054 572 677