ANUL III * NR.

6 * IUNIE 2008

PROBLEMA LAPTELUI
Pagina 4

Sumar
PAG. TITLU 4 6 8 Problema laptelui ~mbun\t\]irea calit\]ii mediului [i a zonelor rurale (M\suri Axa 2)
~n (de)gust\ri pe la INDAGRA FOOD Romnia vrea soia modificat\ genetic

12 18 19

10

Noi fina]\ri nerambursabile Ziua Silvicultorului PIC Romnia - Aniversarea a 10 ani de activitate

IUNIE 2008

PROBLEMA LAPTELUI
Cota de lapte a Romniei ar putea face obiectul unei noi redistribuiri, Ministerul Agriculturii preconiznd mic[orarea cotei destinate ]\ranilor `n favoarea fermelor comerciale, care livreaz\ lapte pentru procesare. De altfel, cota de lapte destinat\ vnz\rilor directe (n.r. - vnz\rile f\cute de micii proprietari de vaci direct pe pia]\) este destul de greu de contabilizat pentru a verifica modul `n care se respect\ cota alocat\. Pe de alt\ parte, fermierii mari sunt `n pericol de a nu mai putea livra laptele fabricilor de procesare. Marea problem\ `n acest caz este faptul c\ Romnia poate fi penalizat\ de c\tre UE `n cazul `n care nu respect\ cota de lapte alocat\ la nivel na]ional. Romnia are dreptul de a comercializa aproximativ 3 milioane de litri de lapte, o treime destinat\ proces\rii [i restul pentru vnzarea direct\, cantitatea fiind negociat\ cu Uniunea European\. Noile condi]ii de produc]ie [i comercializare au `ndreptat laptele romnesc c\tre fabrici, care au capacitate mai mare de produc]ie, ca urmare a cererii, iar fermele care pot asigura materia prim\ nu au suficient\ cot\ alocat\ proces\rii. Schimbarea destina]iei laptelui, [i implicit a cotelor, nu se poate face, legal, dect anul viitor, iar aceasta numai `n condi]iile `n care cei care livreaz\ lapte direct pe pia]\ nu reu[esc s\ vnd\ cel pu]in 70% din cantitatea pe care s-au obligat s\ o furnizeze. Ministerul Agriculturii analizeaz\ posibilitatea redistribuirii cantit\]ilor alocate ini]ial vnz\rilor directe c\tre procesare. Decizia ministerului este determinat\ de cota redus\ de care beneficiaz\ fermele `nfiin]ate `n ultimul an, de

IUNIE 2008

circa 40% din ceea ce au solicitat, coroborat cu investi]iile importante pe care le-au f\cut proprietarii fermelor.

Solu]ii ministeriale
Produc\torii au cerut autorit\]ilor s\ g\seasc\ o solu]ie `nc\ de anul trecut, cnd se [tia c\ fermierii romni livreaz\ anual cu 40% mai mult lapte dect cota ob]inut\ de la UE. "Ministerul trebuie s\ g\seasc\ o rezolvare a problemei de[i cotele au fost deja alocate. Nu poate lua pur [i simplu de la unii pentru a le da altora, dar poate solicita Comisiei Europene s\ aprobe deblocarea rezervei `nc\ din acest an, f\r\ a mai a[tepta 2009. Este posibil ca nici aceast\ cantitate suplimentar\, de aproximativ 200.000 de litri, s\ nu fie suficient\, iar fermierii, care au investit `n ultima perioad\ [i nu au cot\ suficient\, s\ se vad\ `n situa]ia ca `n curnd s\ nu mai poat\ livra lapte pentru c\ altfel ar fi amenda]i de UE", a spus Valeriu Steriu, pre[edintele Asocia]iei Patronale a Laptelui (APRIL).

pentru dobndirea cotei ar fi cump\rarea ei, mai ales c\ pe pia]\ au ap\rut foarte multe oferte ale celor care au cumparat vaci special pentru a ob]ine cota [i apoi au renun]at la animale, sus]in surse din pia]\. Acum vor s\ vnd\ pentru a nu trece anul f\r\ s\ vnd\ lapte [i, `n aceste condi]ii, s\ piard\ cota. {i vnzarea cotei are piedicile ei, pentru c\ vnzarea este permis\ numai pe anumite regiuni, iar oferte sunt `n special `n nordul [i centrul ]\rii. Lipsa cotei de lapte la produc\tor are mai influen]\ [i asupra procesatorilor, care nu pot cump\ra lapte de la produc\tori f\r\ cot\.

Subven]ii pentru vaci

La ora actual\, proprietarii de bovine beneficiaz\ de mai multe tipuri de subven]ii. Pentru laptele conform cu normele comunitare, statul asigur\ o subven]ie de 0,3 lei/litru. Numai c\ aproximativ 15% din cantitatea de lapte de pe pia]\ respect\ aceste norme. Exist\ subven]ii [i pentru animale, care, `n cele din urm\, au fost corectate de c\tre legiuitor. Subven]ia pe cap de animal se acorda ]innd seama de istoricul propriet\]ii. Astfel, cei care erau `nregistra]i ca proprietari de vaci la 31 ianuarie 2007, dar le-au vndut `n cursul anului trecut, urma s\ primeasc\ subven]ie pentru animale [i `n acest an. ~n cele din urm\, condi]iile au fost schimbate [i subven]ia se d\ proprietarilor `nregistra]i la 31 ianuarie 2008. ~n rest, condi]iile se men]in: ferma trebuie s\ aib\ cel pu]in 3 vaci, iar vrsta bovinelor s\ fie de cel pu]in 6 luni la 31 ianuarie. Petre Moraru

Cot\ cu c\utare
Legisla]ia comunitrar\ impune o amend\ de 278,3 euro pentru fiecare ton\ de lapte produs\ `n plus. Amenda este pl\tit\ de statul care a dep\[it cota, iar acesta recupereaz\ prejudiciul astfel creat de la produc\torul care a `nc\lcat cota alocat\. Se pare c\ cele mai mari probleme le vor avea fermele din sudul ]\rii, pentru c\ aici au fost f\cute cele mai mari investi]ii `n ferme de 300-500 de vaci. O solu]ie

IUNIE 2008

~MBUN|T|}IREA CALIT|}II MEDIULUI {I A ZONELOR RURALE (M|SURI AXA 2)

211 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane
Definirea ZMD (zone montane defavorizate): unit\]ile administrativ teritoriale situate la altitudini medii, mai mari sau egale cu 600 m, limitele fiind acelea ale blocurilor fizice care apar]in de aceste unit\]ile administrativ - teritoriale (UATuri); unit\]ile administrativ teritoriale, situate la altitudini medii `ntre 400-600 m [i care au o pant\ medie egal\ sau mai mare de 15%, limitele fiind acelea ale blocurilor fizice care apar]in de aceste UAT-uri. Obiective specifice: s\ contribuie `n zona montan\ defavorizat\ la utilizarea continu\ a terenurilor agricole, men]inndu-se astfel viabilitatea spa]iului rural [i, de asemenea, men]inndu-se [i sus]inndu-se activit\]ile agricole durabile; se aplic\ doar `n unit\]ile administrativ - teritoriale (UAT) (comune/ora[e), conform Ordinului MADR nr. 355/2007; obliga]ia continu\rii activit\]ilor agricole timp de 5 ani de la data efectu\rii primei pl\]i aferente acestei m\suri [i respect\rii Bunelor Agricole [i de Mediu pe toat\ suprafa]a agricol\ a fermei [i pe toat\ durata angajamentului. Obiectiv opera]ional: s\ se asigure `n zona montan\ defavorizat\ utilizarea continu\ a 2.520.000 Ha terenuri agricole. Beneficiari: fermierii care desf\[oar\ activit\]i agricole pe terenurile agricole aflate `n zona montan\ defavorizat\, unde produc]ia agricol\ este mai redus\ cantitativ [i/sau calitativ, din cauza unor condi]ii naturale induse de altitudine [i pant\. Criterii de eligibilitate: sunt eligibile numai parcelele cu suprafa]\ minim\ de cel pu]in 0,3 ha, iar suprafa]a agricol\ apar]innd unei ferme, compus\ din parcele de cel pu]in 0,3 ha trebuie s\ fie de minim 1 ha. ~n cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole [i arbu[tilor fructiferi suprafa]a minim\ a parcelei trebuie s\ fie de cel pu]in 0,1 ha. Nivelul sprijinului: sunt pl\]i anuale fixe pe hectar de teren agricol utilizat, situat `n cadrul zonei montane defavorizate. Valoarea pl\]ii este de 50 euro/ha func]ie de suprafa]\. ~n cazul fermelor cu suprafe]e agricole mai mari de 50 ha, valoarea pl\]ii scade pentru acele suprafe]e agricole care dep\[esc aceast\ valoare, conform tabelului de mai jos:

IUNIE 2008

Suprafa]a (Ha) 1-50 50.01-100 100.01-300 Peste 300

Valoare pl\]i (Euro/Ha) 100% din valoarea pl\]ii pentru fiecare Ha 75% din plat\ 50% din plat\ 35% din plat\

212 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele dect cele montane
Definirea ZSD (Zone Semnificativ Defavorizate): unit\]i administrativ teritoriale, care se suprapun `n totalitate sau par]ial cu Rezerva]ia Biosferei "Delta Dun\rii" (cu productivitate agricol\ limitat\, valoarea medie ponderal\ a notei de bonitate = 16 puncte). Definirea ZDS (Zone Defavorizate de condi]ii natural specifice): areale continue, formate din cel pu]in 3 UAT-uri, unde nota de bonitare nu dep\[e[te 28 puncte [i nici un UAT nu are not\ de bonitare mai mare de 30 de puncte. Obiective specifice: s\ contribuie `n zonele defavorizate - altele dect zona montan\, la utilizarea continu\ a terenurilor agricole, men]inndu-se astfel [i viabilitatea spa]iului rural [i, de asemenea, men]inndu-se [i sus]inndu-se activit\]ile agricole durabile; se aplic\ doar `n unit\]ile administrativ-teritoriale (UAT - comune/ora[e) conform PNDR 2007-2013 (varianta decembrie 2007); obliga]ia continu\rii activit\]ilor agricole timp de 5 ani de la data efectu\rii primei pl\]i aferente acestei m\suri [i respect\rii Bunelor Agricole [i de Mediu pe toat\ suprafa]a agricol\ a fermei [i pe toat\ durata angajamentului. Obiectiv opera]ional: s\ se asigure `n zonele defavorizate - altele dect zona montan\ utilizarea continu\ a 1.795.000 ha terenuri agricole. Beneficiari: fermierii care desf\[oar\ activit\]i agricole pe terenurile agricole situate `n zona semnificativ defavorizat\, respectiv `n zonele defavorizate de condi]ii naturale specifice. Criterii de eligibilitate: sunt eligibile numai parcelele cu suprafa]\ minim\ de cel pu]in 0,3 ha, iar suprafa]a agricol\ apar]innd unei ferme, compus\ din parcele de cel pu]in 0,3 ha trebuie s\ fie de minim 1 ha. ~n cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole [i arbu[tilor fructiferi suprafa]a minim\ a parcelei trebuie s\ fie de cel pu]in 0,1 ha.
(continuare `n num\rul viitor)

Sursa: Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie `n Agricultur\ (A.P.I.A.)

IUNIE 2008

~N (DE)GUST|RI PE LA INDAGRA FOOD

La solicitarea expres\, a expozan]ilor INDAGRA, de m\rire a spa]iului de expunere dar [i de individualizare a produselor [i serviciilor lor, a luat na[tere prima edi]ie a trgului interna]ional de produse [i echipamente de industrie alimentar\, botezat\ INDAGRA FOOD, urmnd ca `n toamn\ s\ aib\ loc cealalt\ jum\tate a tradi]ionalului trg Indagra, destinat\ agriculturii [i zootehniei, INDAGRA FARM. Ca date tehnice, de re]inut ar fi faptul c\ au participat peste 300 firme de profil din 21 ]\ri cum ar fi Austria, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elve]ia, Federa]ia Rus\, Finlanda, Fran]a, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Republica Ceh\, Republica Moldova, Romnia, Slovacia, Spania, Sri Lanka, Turcia [i Ungaria, care au acoperit un spa]iu total de expunere de 22.400 mp. Aceast\ prim\ edi]ie a Indagra Food a avut loc `n perioada 4 - 8 iunie a.c. tot `n cadrul binecunoscutului spa]iu expozi]ional din cadrul Romexpo.

IUNIE 2008

~ntreaga expozi]ie a fost divizat\ `n [ase 6 mari saloane: salonul c\rnii, al laptelui [i cel al panifica]iei, toate incluznd [i sec]iunea de utilaje necesare prepar\rii/prelucr\rii; salonul de produse alimentare (conserve de legume - fructe, dulciuri, produse apicole, produse din peste, etc.); salonul Proshop-specializat `n dotarea magazinelor [i a spa]iilor comerciale [i ECO AGRICULTURA-destinat produselor ecologice. Aceast\ edi]ie inaugural\ a Indagra Food s-a bucurat de vizita unei delega]ii a VERONAFIERE, unul dintre cei mai importan]i organizatori de trguri [i expozi]ii din Nordul Italiei, care dispune de un complex expozi]ional de 300.000 de metri p\tra]i, din care 125.000 de metri p\tra]i interior, fiind al treilea mare organizator de trguri din Italia, dup\ Milano [i Bologna. Totu[i ni s-a p\rut ciudat\ lipsa de la trg a unor juc\tori mari de pe pia]a alimentar\, gen Caroli, Agricola Bac\u, Cristim, Campofrio sau Angst. Cum produselor ecologice li s-au dedicat un `ntreg pavilion, se puteau pune u[or bazele unei colabor\ri s\n\toase, astfel `nct noi, consumatorii s\ fim mai lini[titi `n ceea ce prive[te efectele alimenta]iei actuale.

La final s-au acordat [i diplome de merit pentru cei mai silitori, `ndr\zne]i [i originali expozan]i, printre ace[tia numarndu-se: MEDEUS & CO PRODIMPE (din cadrul salonului industriei c\rnii), Muzeul }\ranului Romn (din salonul Eco Agricultura), Frigotehnica SA (de la salonul de echipamente pentru industria frigului) [i mul]i al]ii. Adrian Dragomir

IUNIE 2008

ROMNIA VREA SOIA MODIFICAT| GENETIC

Romnia a pierdut aproximativ 300 de milioane de euro `n primul an `n care a fost interzis\ cultivarea soiei modificate genetic, potrivit estim\rilor f\cute de cercet\torii de la universit\]ile agricole din Romnia pe baza datelor furnizate de cultivatorii romni de soia. "Fermierii romni au solicitat reintroducerea `n cultur\ a soiei modificate genetic care a fost interzis\ odat\ cu intrarea `n UE, deoarece aduce beneficii semnificative nu numai din punct de vedere economic, dar [i pentru asigurarea hranei, iar studiile de specialitate nu au demonstrat c\ produsele ob]inute prin biotehnologie nu prezint\ un risc pentru s\n\tatea oamenilor [i pentru mediu", sus]in responsabili din Ministerul Agriculturii. Ace[tia au declarat c\ Romnia va sus]ine la Bruxelles introducerea soiei modificate genetic, `n condi]iile `n care [i alte ]\ri din UE au aceea[i pozi]ie. Punctul de vedere al Romniei va trebui sus]inut de c\tre studii de specialitate, iar EFSA (n.r. - Agen]ia european\ de S\n\tate Alimentar\) va trebui s\ `[i reevalueze pozi]ia fa]\ de anumite produse ob]inute prin biotehnologie, au mai sus]inut oficialii romni. ~nainte de 1989, Romnia cultiva peste 500.000 ha cu soia din care cea mai mare parte cu cultur\ modificat\ genetic, fiind de altfel [i principalul produc\tor de soia din Europa. ~n 2006, `n ultimul an `n care a mai fost permis\ soia modificat\ genetic, din cele 169.000 ha cu soia, circa 130.000 ha erau modificate genetic. Acum se cultiv\ numai soia conven]ional\ (n.r. - 36.000 ha).

Lupte ecologice
La ora actual\, `n Europa este o adev\rat\ lupt\ `ntre cei care sus]in cultivarea plantelor modificate genetic (n.r. - MG) [i ecologi[ti. De fapt, este vorba de diferendele comerciale dintre UE [i SUA, pentru c\ organismele modificate genetic sunt mult mai productive [i necesit\ cheltuieli de produc]ie mai mici dect pentru culturile clasice. Pentru c\ UE a pierdut startul `n domeniu, a introdus m\suri netarifare pentru a stopa importurile de produse modificate genetic din SUA, `n special. Cum numai porumb MG a fost ob]inut `n Europa, acest produs este permis s\ se cultive [i s\ se comercializeze. Soia MG european\ nu exist\ `nc\, astfel c\ nu este permis\ cultivarea acestui produs. De fapt, [i ecologi[tii au partea lor de dreptate. Toate studiile de pn\ acum nu au relevat cu exactitate c\ organismele modificate genetic nu au impact asupra s\n\t\]ii omului [i mediului. Gabi Marinescu

10

IUNIE 2008

NOI FINAN}|RI NERAMBURSABILE

Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale (MADR), prin Agen]ia de Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\ [i Pescuit (APDRP), ofer\ fonduri nerambursabile ~ntreprinderilor Mici [i Mijlocii `ncepnd cu luna mai a acestui an. Finan]area se poate ob]ine `n cadrul M\surii 123 - "Cre[terea valorii ad\ugate a

12

IUNIE 2008

produselor agricole [i forestiere", cu sprijinul a dou\ scheme de ajutor de stat care se adreseaz\ industriei agroalimentare [i celei forestiere (Schema XS 13/2008 [i Schema XS 28/2008). Poten]ialii beneficiari trebuie s\ `ntocmeasc\ proiecte care s\ respecte criteriile de eligibilitate men]ionate `n Ghidul Solicitantului aferent fiec\rei scheme de finan]are.~n luna Mai a.c. au fost depuse la Oficiile Jude]ene ale APDRP 63 de proiecte de investi]ii pentru aceste scheme, cu o valoare total\ eligibil\ de 87,7 milioane de euro. Prin Schema XS 13/2008 se sus]in financiar ~ntreprinderile Mici [i Mijlocii (IMM) care proceseaz\ produse agricole `n vederea ob]inerii unor produse alimentare, altele dect cele prev\zute `n Anexa I a Tratatului CE, precum [i a celor care desf\[oar\ activit\]i de procesare a produselor agricole `n vederea ob]inerii [i utiliz\rii surselor de energie regenerabil\ [i a biocombustibililor. ~n acest sens, pentru investi]iile care pot beneficia de finan]are prin aceast\ schem\, poten]ialii beneficiari au depus 29 de proiecte `n valoare total\ de 36,37 milioane de euro. Pentru Schema XS 28/2008 au fost depuse `n luna mai a.c., 34 de proiecte `n valoare total\ de 51,35 milioane de euro. ~n acest domeniu putnd ob]ine sus]inere financiar\ micro`ntreprinderile din domeniul prelucr\rii primare a produselor forestiere lemnoase [i nelemnoase.

Prin Schema XS 28 sunt finan]ate proiectele care prev\d investi]ii `n silvicultur\ [i exploatarea forestier\ (produc]ia de bu[teni, recoltare, producerea de mangal, etc.), `n colectarea produselor forestiere nelemnoase din flor\ spontan\ (ciuperci, fructe de p\dure, r\[ini, etc.), `n prelucrarea lemnului, cu excep]ia mobilei sau `n depozitare [i activit\]i conexe transportului. Aceast\ schem\ are o alocare de 110 milioane de euro pentru `ntreaga durat\ de aplicare. ~n ceea ce prive[te Schema XS 13 sunt disponibile peste 118 milioane de euro pentru proiecte care prev\d printre altele fabricarea ciocolatei [i a dulciurilor, a pastelor f\inoase, a produselor de patiserie [i de brut\rie, pentru producerea de supe [i preparate concentrate, a laptelui praf [i chiar a `nghe]atei. Cofinan]area proiectelor va fi de maxim 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu va dep\[i 2 milioane de euro `n cadrul Schemei XS 28 [i 3 milioane de euro `n cadrul Schemei XS 13. ~ncepnd cu luna martie [i pn\ `n acest moment, beneficiarii FEADR au depus, pentru "Modernizarea exploata]iilor agricole" (M\sura 121), "Cre[terea valorii ad\ugate a produselor agricole [i forestiere" (M\sura 123) [i "Renovarea [i dezvoltarea satelor" (M\sura 322), `n total 2.753 proiecte cu o valoare total\ eligibil\ de peste 2,2 miliarde euro. Mariana Savu

IUNIE 2008

13

MAI MULTE TRACTOARE PE BANI EUROPENI

Proiectele de finan]are depuse pentru M\sura 121 - "Modernizarea exploata]iilor agricole" din cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural\ (PNDR) `n perioada martie-aprilie 2008 vor fi evaluate cu prioritate de c\tre Agen]ia de Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\ [i Pescuit (APDRP). Aceast\ hot\rre a fost luat\ urmare a num\rului destul de ridicat de dosare depuse pentru acest tip de investi]ie. Urmare a num\rului mare de proiecte depuse de fermieri - 1.431 la nivel na]ional - ce au ca scop achizi]ionarea de utilaje agricole `n cadul M\surii 121 -"Modernizarea exploata]iilor agricole" din cadrul PNDR, se va `ncerca a fi solu]ionate, de c\tre APDRP, cererile cu prioritate. Speciali[ti din domeniu sus]in c\ acum este o bun\ ocazie pentru agricultori pentru a-[i retehnologiza fermele. La sfr[itul anului 2007, `n Romnia existau `n jur de 174.000 tractoare, 24.100 combine de cereale, 139.700 pluguri, 82.900 grape cu discuri, 67.600 sem\n\tori de diferite tipuri. Media suprafe]ei de teren arabil la care se mai adaug\ culturi permanente pe tractor fizic este `n Romnia de aproximativ 54,11 hectare /utilaj, iar pentru combina de recoltat cereale, `n perioada de vrf a campaniei este de aproximativ 102,6 hectare/utilaj. ~n celelalte state comunitare, `n urm\ cu opt ani de zile, `nc\rc\tura medie pe tractor era de aproximativ 14,24 ha/ tractor, `n Fran]a de circa 15,49 ha/tractor, `n Marea Britanie aproximativ 11,86, iar `n Austria de aproximativ 4,4 ha/ tractor. Gabi Marinescu

FALIMENTUL PRIMEX - TEKNOSA, PRIMUL FALIMENT DIN INDUSTRIA DE RETAIL ELECTRONIC. ASIGURAT?
Motto: "Deciziile importante trebuie luate cu usurinta." "Problemele marunte trebuie tratate cu seriozitate." Jocho - Hagakure 23 Mai 2008 este o dat\ de referin]\ `n istoria retailului electronic din Romnia. Primul faliment din industrie este judecat de instan]a Tribunalului Covasna. {i asta `ntr-o perioad\ de cre[tere constant\ a pie]ei, unde majoritatea companiilor estimeaz\ cre[teri ale afacerilor `ntre 5% [i 50%. Mai mult, Ibolya Beres - directorul de marketing al LG Electronics Romania declara: "Nu ar fi trebuit s\ aib\ loc un faliment `n pia]\. Nu este normal pentru c\ `nc\ se `nregistreaz\ cre[teri, dar este posibil s\ fi fost [i cazul unei probleme interne." Probabil c\ judecata `[i va urma cursul [i, atta vreme ct procedura a fost deschis\ de `n[i[i proprietarii Joint Venture-ului, Instan]a va da c[tig de cauz\ [i se va declara falimentul. Mai r\mn `ns\ nerezolvate urmatoarele probleme: plata salariilor, plata datoriilor c\tre creditori [i, dac\ mai este cazul, plata datoriilor c\tre proprii ac]ionari. Cu siguran]\ `ns\, c\ nu va fi cazul. Pentru mine personal cazul este interesant din alt punct de vedere, binen]eles cel al asigur\rii: furnizorii retailerului Primex-Teknosa erau asigura]i `mpotriva insolven]ei debitorilor? Aveau `ncheiat\ [i `n vigoare o poli]\ de asigurare care s\-i protejeze `mpotriva insolven]ei clien]ilor s\i pentru cauze datorate falimentului? Din declara]iile f\cute pn\ acum nu reiese c\ acest lucru ar sta a[a. {i dac\ este adevarat\ supozi]ia mea, acestui faliment este posibil s\-i urmeze altele, daca nu, cel pu]in zile foarte grele creditorilor ce nu[i vor mai recupera crean]ele datorate de acest retailer. O asigurare de risc comercial (c\ci a[a se nume[te produsul) i-ar fi ajutat pe ace[tia s\-[i recupereze pn\ la 90% din pierderea suferit\ de insolven]a debitorului [i, binen]eles, s\-[i continue lini[ti]i activitatea comercial\ f\r\ a suferi decalaje foarte mari `n fluxul de cash [i f\r\ a `nregistra pierderi `n balan]a final\ a exerci]iului anual. Iar costul, c\ci din p\cate suntem `nc\ educa]i s\ analiz\m mai `nti pre]ul [i apoi beneficiile, nu dep\[e[te procentul de 0,50% din cifra de afaceri bugetat\. Un pre] mare? Un produs EXOTIC? O singur\ concluzie se impune pentru acest caz [i este o formul\ pe care o folosesc de fiecare data cu pl\cere atun-

IUNIE 2008

15

ci cnd este momentul potrivit: "Asigurarea este un produs EXOTIC, numai atunci cnd costul ei este mai mic decat riscul transferat." Intorcndu-ne c\tre IMM-uri, a[ spune c\ un astfel de produs de asigurare este cu atat mai important cu ct o solu]ie de "self-insurance" este practic imposibil\ `n cazul unei companii cu cifra de afaceri mai mic\ de 50 milioane EUR. {i acest lucru, dublat de realitatea c\ pe pia]\ marii retaileri investesc continuu iar pentru a te men]ine `n pia]\ trebuie s\ faci acela[i lucru, astfel c\, lichidit\]ile companiei sunt direc]ionate `n principal c\tre investi]ii [i mai pu]in c\tre protec]ie. De ce este necesar un astfel de produs [i care sunt avantajele lui? ~n primul rnd pentru c\, `n afara promisiunii de protec]ie oferite prin plata primei de asigurare, Asiguratorul de risc de credit comercial devine partenerul de afaceri al clientului asigurat. Acesta analizeaz\ din punct de vedere al bonit\]ii, partenerii de afaceri ai clientului [i stabile[te limitele de creditare pentru fiecare dintre ace[tia. Iar pe parcursul derularii contractului de asigurare, to]i ace[ti indicatori de bonitate vor fi actualiza]i, astfel `nct clientul asigurat s\ fie tot timpul protejat [i `n egal\ m\sur\ sprijinit `n dezvoltarea afacerii. Astfel c\, riscurile asigurate `n principal sunt: 1. Insolvabilitatea cump\r\torului 2. Neplata prelungit\ (Insolvabilitate prezumat\) Iar la acestea se adaug\ riscurile speciale pe care un Asigurator le poate acoperi [i care, pe un altfel de contract

de asigurare nu pot fi acoperite, precum: 1. Moratoriul Guvernului/ Amnarea pl\]ilor ca urmare a emiterii unui ordin de c\tre Guvern 2. ~ncetarea contractului datorit\ unor evenimente imprevizibile (Orice m\sur\ sau decizie luat\ de c\tre Guvernul unei ]\ri str\ine care `mpiedic\ desf\[urarea Contractului, `n `ntregime sau par]ial) 3. ~ntarziere `n transferul debitului 4. R\zboi 5. Ne`ndeplinirea obliga]iilor de c\tre cump\r\torul public 6. Stingerea debitului (Asiguratorul va acoperi pierderile de curs valutar, `n limita r\spunderii maxime asumate, doar `n situa]ia `n care `n ]ara Cump\r\torului, Guvernul a emis o reglementare legal\ care `i confera Cump\r\torului dreptul de a stinge debitul exprimat `ntr-o anumit\ moned\, la un curs valutar fixat) Fiind un produs de asigurare, pierderi provocate de dobnzi, penaliz\ri, pagube, costuri sau pierderi de curs valutar nu pot fi acoperite [i preluate `n risc. Totodat\, pierderi ce ar fi putut fi acoperite de c\tre alte asigur\ri de]inute sau de care ar fi putut s\ beneficieze clientul asigurat, nu vor fi acoperite printr-un astfel de produs. Acest produs face din clientul asigurat [i din asigurator, PARTENERI. "Inspec]ia de risc" nu se termin\ odat\ cu efectuarea ei la `nceputul contractului de asigurare, ci se continu\ pe `ntreaga perioad\ de valabilitate a acestuia. Iar parteneriatul func]ioneaz\ bi-di-

16

IUNIE 2008

rec]ional: clientul asigurat furnizeaz\ constant date esen]iale analizei riscului preluat de c\tre asigurator (declara]ii periodice ale cifrei de afaceri, clien]idebitori noi ce se dore[te a fi prelua]i `n acoperire, livr\ri c\tre noi pie]e din afara Romniei, producerea/ivrarea de produse noi `n cadrul aceluia[i an de asigurare, modific\ri `n termenele de livrare [i plat\ stabilite ini]ial `n contractul comercial cadru agreeat de c\tre asigurator). La r`ndul lui, asiguratorul `i d\ r\spuns clientului asigurat prin acceptarea `n asigurare, `n noile condi]ii ap\rute, ajustarea limitelor de acoperire prin majorarea sau diminuarea lor, sau chiar refuzul de a primi `n risc in conditii diferite de cele avizate la inceputul contractului de asigurare. Practic, clientul asigurat [i asiguratorul lucreaz\ cu un interes comun ca activitatea comercial\ s\ se desfa[oare `n conditii de risc de ne`ncasare minime, astfel ca cel pu]in cash-flow-ul clientului asigurat s\ nu fie afectat semnificativ. {i spun semnificativ deoarece, ca [i `n cazul altor asigur\ri, clientul asigurat este implicat

direct `n procesul de desp\gubire, acceptnd ca cel pu]in o marj\ de 10% din daun\ (facturi ne`ncasate) s\ nu-i fie despagubit\ de c\tre asigurator. Din punctul meu de vedere, de un astfel de produs are nevoie `ntregul mediu economic romnesc, iar motivele sunt cel pu]in dou\ semnificative: 1. din analiza asiguratorului, clientul asigurat va cunoa[te mai bine solvabilitatea partenerilor de afaceri debitori; 2. ]innd cont c\ mediul de afaceri este la fel de activ [i `n schimbare precum un organism viu, un partener pe care `l po]i avea `n persoana asiguratorului [i care s\ te avizeze asupra schimb\rilor ce pot produce insolvabilit\]i debitorilor este foarte important. Unii afirm\ ca este normal [i s\n\tos pentru mediul economic s\ existe falimente. Adev\rat, dar cu condi]ia ca nu compania pe care o conduce]i s\ fie "antidotul". Cristian Anghel www.caib.ro

www.capitalalliance.ro

IUNIE 2008

17

ZIUA SILVICULTORULUI
La `nceputul lunii iunie a.c., mai precis pe data de 7 iunie, s-au desf\[urat manifest\rile prilejuite de cea de-a XVIII-a edi]ie a "Zilei Silvicultorului". Aceast\ manifestare a avut loc la noul sediu administrativ al RNP Romsilva situat `n Bucure[ti zona TeiToboc. La aceasta au luat parte al\turi de reprezentan]ii Corpului Silvic din Romnia, reprezentan]i ai Ministerului Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale (cum ar fi spre exemplu Secretarul General, Sorin Chelmu), reprezentan]i ai mass media [i ai altor institu]ii ale statului dar [i ai organiza]iilor neguvernamentale de profil (sindicate, Societatea "Progresul Silvic", A.P.S.R., Asocia]ia Proprietarilor de P\duri Private, Asocia]ia

Sorin Chelmu - Secretarul General al Ministerului Agriculturii (stnga) [i Dan Ioan Aldea - Directorul General al RNP - Romsilva (dreapta)

18

IUNIE 2008

Administratorilor de P\duri, institu]ii de `nv\]\mnt silvic) [i nu `n ultimul rnd directorul general al RNP - Romsilva, domnul Dan Ioan Aldea. ~n calitaea sa de membru active al Asocia]iei Administratorilor P\durilor de Stat din Europa (EUSTAFOR), Regia Na]ional\ a P\durilor - Romsilva s-a prezentat la acest moment de bilan] cu realiz\ri importante `n toate domeniile care fac obiectul activit\]ii sale. Dincolo de s\rb\torirea evenimentu-

lui `n sine, "Ziua Silvicultorului" a reprezentat [i la acest\ edi]ie un prilej de analiz\ responsabil\ a problemelor majore cu care se confrunt\ p\durea romneasc\ [i personalul acesteia [i de identificare a solu]iilor optime pentru ocrotirea, conservarea [i gestionarea durabil\ a p\durilor - garan]ie a asigur\rii s\n\t\]ii [i vitalit\]ii genera]iilor prezente [i viitoare. Gabi Marinescu

PIC ROMNIA ANIVERSAREA A 10 ANI DE ACTIVITATE

Conform unui comunicat de pres\ remis redac]iei, cei mai importan]i reprezentan]i ai produc\torilor autohtoni de carne de porc au fost prezen]i `n ziua de 6 iunie 2008, la Sinaia pentru a s\rb\tori primii 10 ani de activitate pe pia]a romneasc\ a celui mai reprezentativ furnizor de genetic\ suin\ - PIC Romnia. Cu ocazia acestui eveniment participan]ii au avut posibilitatea de a accede la informa]ii de ultim\ or\ referitoare la efectul globaliz\rii incontestabile a industriei produc\toare de carne de porc, precum [i la o multitudine de date utile ce prefigureaz\ perspectivele acestui sector pe plan mondial, dar [i `n Romnia. PIC Romania, ca filial\ a companiei Pig Improvement Company, fondat\ `nc\ din 1962 de un grup vizionar de fermieri britanici, este [i acum, dup\ primii 10 ani de activitate, liderul na]ional al domeniului, peste 50 % din fermele comerciale utiliznd `n produc]ie animale de pr\sil\ testate, marca PIC. Prezent\rile au demonstrat auditoriului nu numai consisten]a programului genetic PIC ci, mai ales, viziunea unic\ a acestuia, `ndreptat\ spre ob]inerea c\rnii de porc de `nalt\ calitate, cu costuri de produc]ie minime. Evenimentul aniversar s-a `ncheiat cu un dineu festiv, al c\rui element surpriz\ a fost recitalul antrenant al cunoscutei soliste Sanda Lado[i. Echipa PIC Romania `[i `ndreapt\ mul]umirile c\tre to]i partenerii [i colaboratorii care au binevoit s\-i fie al\turi la acest moment aniversar, asigurndu-i `n acela[i timp c\ obiectivul prioritar r\mne `n continuare acela de a le pune la dispozi]ie animale cu o valoare genetic\ de neegalat. Adrian Dragomir

IUNIE 2008

19

AJUTOR FINANCIAR PENTRU APICULTUR|

M\sura de pia]\ pentru sprijinirea apicultorilor are la baz\ principiile Organiz\rii Comune de Pia]\ (PAC) [i este implementat\ `n Romnia prin Hot\rrea de Guvern nr. 556 din 28.05.2008 privind aprobarea Programului Na]ional Apicol pentru perioada 2008-2010, precum [i a normelor de aplicare a acestuia. Ajutorul financiar se acord\ pentru lupta `mpotriva varoozei [i refacerea [eptelului apicol prin achizi]ia de m\tci provenite din ferme de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri [i familii de albine. Beneficiarii ajutorului financiar sunt apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice, organiza]i `n asocia]ii de cresc\tori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de produc\tori, constituite conform legisla]iei `n vigoare. Solicitan]ii ajutorului financiar sunt formele asociative - asocia]ii de cresc\tori de albine, uniuni apicole, cooperative, grupuri de produc\tori, constituite conform legisla]iei `n vigoare. Condi]ii de eligibilitate a beneficiarilor 1.A) Metode clasice de combatere a varoozei apicultorul s\ fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil; familiile de albine s\ fie `nregistrate la DSVSA jude]ene, respectiv a Municipiului Bucure[ti, dup\ caz, [i `n registrul agricol; s\ aib\ preg\tire `n domeniul apiculturii, confirmat\ prin atestat sau certificat sau diplom\, conform legisla]iei `n vigoare; s\ de]in\ [i s\ completeze un document elaborat de forma asociativ\ [i aprobat de ANSVSA, conform legisla]iei `n vigoare, din care s\ rezulte c\ familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale; medicamentele achizi]ionate prin forma asociativ\ s\ fie `nscrise `n lista medicamentelor de uz veterinar, omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice [i Medicamentelor de Uz Veterinar; tratamentele s\ se desf\[oare `n baza unui calendar `ntocmit anual, conform tehnologiei apicole [i urm\rit de reprezentan]ii formei asociative legal constituite. 1.B) Metode ecologice de combatere a varoozei Apicultorii cresc\tori de familii de albine ecologice, conform OUG nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, solicit\ anual ajutorul financiar prin intermediul formei asociative din care fac parte [i depun la sediul acesteia documentele prev\zute la pct 1.A la care se adaug\ urm\toarele: s\ de]in\ calitatea de produc\tor

20

IUNIE 2008

`n agricultura ecologic\ - fi[a de `nregistrare aprobat\ de DADR jude]ean\ [i avizat\ de MADR [i s\ aib\ un contract cu un organism de inspec]ie [i certificare acreditat de MADR; s\ fie `nregistrat la DADR jude]ean\ privind produc]ia ecologic\ sau este `n perioada de conversie. 2. Refacerea [eptelului apicol Apicultorii sunt sprijini]i s\ achizi]ioneze m\tci provenite din ferme de multiplicare, roi la pachet, roi pe faguri [i familii de albine pentru `nlocuirea materialului apicol biologic cu material biologic selec]ionat garantat. Condi]ii de eligibilitate: Pe lng\ condi]iile precizate la punctul 1.A. se adaug\ urm\toarele: s\ de]in\ minimum 50 de familii de albine `n cazul achizi]ion\rii m\tcilor; apicultorul se angajeaz\, `n scris,

s\ nu `nstr\ineze m\tcile, familiile de albine, roiurile la pachet [i roiurile pe faguri achizi]ionate, timp de un an de la data pl\]ii ajutorului de c\tre APIA; achizi]ionarea de roiuri la pachet, roiuri pe faguri [i familii de albine se face prin formele asociative numai de la unit\]ile autorizate sanitar-veterinar, conform legisla]iei `n vigoare. m\tcile provenite din ferme de multiplicare sunt achizi]ionate prin formele asociative de la unit\]i acreditate de c\tre ANARZ. Depunerea cererii de plat\ Pentru ac]iunile realizate `n anul 2008, prev\zute `n Program, termenullimit\ de depunere a cererii [i a documentelor care o `nso]esc este 1 august 2008. Sursa: Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie `n Agricultur\ (A.P.I.A.)

CAMERE AGRICOLE PENTRU }|RANI

Patru entit\]i din subordinea Ministerului Agriculturii vor fi restructurate pentru `nfiin]area Camerelor Agricole din Romnia, potrivit unui proiect de lege privind `nfiin]area Camerelor Agricole aflat deocamdat\ `n lucru la MADR. Agen]ia Na]ional\ de Consultan]\ Agricol\ (ANCA) cu oficiile jude]ene se vor restructura integral, iar direc]iile jude]ene pentru agricultura, unit\]ile fitosanitare jude]ene [i ANARZ vor fi modificate par]ial. Cei care activeaz\ `n domeniile agriculturii [i cele conexe vor fi reprezentan]i `n Camerele Agricole. Practic din camerele agricole va putea face parte orice persoan\ fizic\ din spa]iul rural, care deruleaz\ activit\]i cu specific agricol sau asimilat. Finan]area Camerei Agricole, conform proiectului, va fi asigurat\ din aloc\ri de la bugetul de stat pentru cofinan]area investi]iilor [i a salariilor personalului angajat, dar [i din aloc\ri din bugetele jude]ene sau din prest\ri de servicii, la care se adaug\ 2% din impozitul pe profit sau din impozitul pe terenul agricol [i forestier. Adrian Dragomir

AGRICULTURA IMOBILIAR|
Pia]a terenurilor agricole este, `n prezent, atractiv\, pentru c\ diferen]a de pre] dintre loturile agricole din Romnia, cu o medie na]ional\ de 2.000 de lei/ha, [i celelalte state din Uniunea European\, cu o medie de 6.000 de euro/ha, este foarte mare, sus]in juc\tori de pe pia]a imobiliar\. Interesele foarte mari pentru acest tip de terenuri sunt `n zonele metropolitane pentru c\ ele, de[i sunt agricole, vor deveni intravilane, odat\ cu aplicarea proiectelor metropolitane. ~n restul ]\rii, terenurile arabile sunt tranzac]ionate la hectar, existnd investitori care compacteaz\ tot mai multe dintre ele. Cei care cump\r\ sunt `mp\r]i]i `n dou\ tabere, `n func]ie de motiva]ie: vindere ulterioar\ pe parcele, pentru case, respectiv compactare pentru agricultur\. Randamentele investi]iilor `n terenuri agricole sunt estimate de speciali[ti c\ vor fi din ce `n ce mai mari, pe termen scurt [i mediu. Startul `n goana dup\ terenuri agricole a fost dat `n urm\ cu aproximativ doi ani, `n Transilvania, de c\tre italieni [i spanioli. De exemplu, 15% din suprafa]a agricol\ a jude]ului Timi[ a ajuns s\ fie ocupat\ cu case de vacan]\. Adrian Dragomir

22

IUNIE 2008