ANUL III NR. IANUARIE 2009 ANUL IV * NR.

* 1 * 1 * IANUARIE 2009

U.E. NE SCUMPE{TE MNCAREA Pag.6

IANUARIE 2009
1

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

Sumar
PAG. 6 11 15 16 17 18 TITLU U.E. ne scumpe[te mncarea Vigneto Consult - v\ prezint\ Riesleng-ul Italian Un nou Director General la Danone Romnia MADR vrea pace cu sindicatele [i patronatele Propuneri anticriz\ Ferm\ pentru cre[terea puilor de carne

Fax: 031.8171543

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

U.E. NE SCUMPE{TE MNCAREA

Pre]ul alimentelor va cre[te numai dac\ provind din import [i sunt `n zona euro, din cauza deprecierii monedei na]ionale `n raport cu euro, sus]in reprezentan]i ai pie]ei de profil. Pentru produsele cotate la burs\ [i, `n consecin]\, al c\ror pre] este calculat `n dolari, pre]ul nu va suferi modific\ri, cel pu]in `n perioada urm\toare. Pentru cei care lucreaz\ cu produse din zona euro, situa]ia actual\ este asimilat\ unei catastrofe, iar pn\ la lini[tirea cursului nimeni nu `ndr\zne[te s\ fa]\ prognoze cu privire la cre[terile de pre]. Cea mai mare problem\ este pentru industria c\rnii, pentru c\ 70% din materia prim\ se import\ din UE, motiv pentru care devalorizarea monedei are influen]e puternice `n pre]. Evolu]ia euro este egal\ cu evolu]ia pre]urilor. |n tot, a declarat Sorin Minea, pre[edintele Asocia]iei Romne a C\rnii (ARC). Pr\bu[irea cursului valu-

tar duce la explozia pre]urilor, pentru c\ mai toate produsele alimentare sunt importate. La ora actual\ est panic\ pe pia]\, pentru c\ sunt voci care vorbesc [i de un curs de 5 lei/euro. Chestia este att de grav\ `nct nimeni nu poate face prognoze, a spus Minea. El a precizat c\ unele calcule f\cute pentru un curs de 4,5 lei/euro duc la major\ri de pre]uri de 5-20%. To]i vor o minune, a completat Sorin Minea.

Dolarul lini[tit

Uleiul nu se va scumpi, pentru c\ fabricile au achizi]ionat deja materia prim\, `nc\ prin toamn\, a declarat

Viorel Zichil, pre[edintele patronalului uleiului. El a precizat c\ se vor face mici modific\ri de pre] numai `n cazul `n care pre]ul utilit\]ilor, al carburan] ilor sau a altor asemenea cheltuieli va cre[te. Uleiul, la fel ca [i zah\rul, are o situa]ia aparte pe pia]\, pentru c\ sunt produse cotate la burs\, `n dolari, care nu s-a modificat foarte mult, iar pre]ul este determinat la nivel mondial. La ora actual\, pre]ul este undeva `n jur de un euro pe litru; nu cre[tem pre]ul la ulei pentru c\ materia prim\ a fost cump\ rat\ din toamn\, iar ponderea `n costuri este foarte mare, aproximativ 80%.

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

Noi am pl\tit `n lei, a spus Zichil.

sus]ine Ovidiu Gheorghe.

Vinul, frate cu romnul

Vinul romnesc nu se va scumpi pn\ la Pa[ti, a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al Patronatului Viei [i Vinului. Pot ap\rea influen]e `n pre] la vinurile de mas\, ieftine, provenite din UE [i `mbuteliate `n Romnia, pentru c\ sunt produse cump\rate cu euro, a spus Gheorghe. Ct prive[te produsele folosite pentru comercializarea vinului romnesc, precum sticlele, dopurile [i etichetele, aduse din UE, pre]urile acestora au o influen]\ mic\, astfel c\ pre]ul de comercializare nu este afectat de devalorizarea monedei na]ionale,

Iaurturi scumpite
Pentru produsele proaspete din lapte, precum iaurturile, pre]ul va cre[te cu aproximativ 5% `n a doua jum\tate a lunii februarie, a precizat Valentin Bl\ naru, directorul executiv al APRIL (n.r. - patronatul din industria laptelui). El sus]ine c\ aceast\ majorare a rezultat `n urma analizelor f\cute pentru o valoare a euro de 4 lei, pentru c\ industria de profil apeleaz\ la importurile de lapte din UE, utilizate pentru produc]ia de iaurturi. Nu poate fi o cre[tere a pre]ului mai mare de 5% pentru c\ nu se mai cump\r\, a completat Bl\naru.

Hipermarketuri neclintite
Retailerii de pe pia]a romneasc\ sunt afecta]i doar `n mic\ m\sur\ de deprecierea monedei na]ionale, avnd `n vedere c\ majoritatea furnizorilor sunt firme locale, iar pentru importuri re]elele de magazine se protejeaz\ prin contracte futures [i politici de hedging (n.r. - asigurarea la risc valutar). "Momentan nu sim]im niciun fel de efect. Import\m foarte pu]in [i majoritar `n dolari. [i aici, avem contracte futures", a declarat directorul de marketing al Carrefour Romnia, Andreea Mihai. La rndul s\u, directorul de comunicare [i PR al Metro Cash&Carry

Romnia, Adina Tmplaru, spune c\ expunerea retailerului fa]\ de euro este limitat\, ca urmare a faptului c\ majoritatea furnizorilor sunt locali [i datorit\ politicilor de hedging implementate de companie `n anii trecu]i. Impactul deprecierii monedei na]ionale se face `ns\ sim]it `n privin]a importurilor, realizate `n cea mai mare parte `n euro. Totu[i, reprezentan]ii re]elelor de magazine spun c\ efectul nu este semnificativ, ca urmare a num\rului mare de clien]i [i implicit a

nivelului ridicat al vnz\rilor. "Nu cred c\ situa]ia este att de grav\. Atta timp ct romnii prefer\ s\-[i fac\ cump\r\turile `n hipermarketuri, acestea nu vor fi afectate de curs", consider\ directorul de marketing al Kaufland Romnia, Octavian Cojocaru
(Petre Moraru)

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

VIGNETO CONSULT V| PREZINT| RIESLING-ul ITALIAN

Unul dintre soiurile str\ine pentru vinuri albe de calitate pe care Vigneto Consult le pune la dispozi]ia clien]ilor s\i este Riesling Italian.

RIESLING ITALIAN Sinonime: Klein riesling, Welschriesling, in Germania; Petit Riesling, in Franta; Riesling italico, in Italia.

Origine
Opiniile asupra originii sale sunt `mp\r]ite, unii ampleografi afirm\ c\ este originar din Germania de pe valea Rhinului, al]ii din Italia sau din Austria, regiunea Styria. Face parte din proles occidentalis.

Caracterele ampelografice
La dezmugurire rozeta este de culoare galben bronzat, peroas\; primele frunzuli]e [i vrful l\starului sunt de culoare verde bronzat. Frunza adult\ este mijlocie

(14-15 cm lungime), cuneiform\, pentalobat\. Mai rar ovoidale, sinusul petiolar are forma de lir\ cu baza ascu]it\. Limbul frunzei este de culoare verde deschis, sub]ire pergamentos, acoperit cu peri rari pe fa]a inferioar\. Din]ii sunt lungi [i ascu]i]i , ca de fier\str\u. Floarea este hermafrodit\ normal\, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindrici, cu prima ramifica]ie deta[at\ de restul ciorchinelui [i boabele a[ezate des pe ciorchine. Bobul este mic, sferic, cu pieli]a sub]ire, de culoare verde g\lbui, cu punctul pistilar persistent [i evident; pulpa este zemoas\, nearomat\. L\starii au vigoare mijlocie de cre[tere, meritalele foarte sub]iri (6-8 mm diametru), sunt fin stria]i, de culoare verde, cu nuan]e bronzate la noduri pe partea `nsorit\. Coardele `n toamn\ cap\t\ culoarea galben brun.

10

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

11

~nsu[irile agrobiologice [i agrotehnice

Soiul Riesling italian este adaptat climatului temperat continental. Are perioad\ mijlocie spre lung\ vegeta]ie (170-185

tent la man\ [i f\inare, sensibil la putregaiul cenu[iu al strugurilor.Soiul Riesling italian se caracterizeaz\ printr-o mare plasticitate ecologic\, cultivndu-se cu rezultate bune

150K100 kg/ha s.a.(Gh. Condei [i colab.,1998). `n zonele secetoase necesit\ obligatoriu irigarea, ceea ce poate duce la sporuri de produc]ie de pn\ la 40-43%.

~nsu[irile tehnologice Soiul Feteasca alb\ Feteasca regal\ Riesling italian Suprafa]a foliar\ (m butuc) 8,57 6,13 4,34 4,42 5,99

Tehnologic, soiul se comport\ diferit, `n func]ie de arealul de cultur\. Produc]iile variaz\ de la 9 t/ha la Mini[, pn\ la 20 t/ha la Odobe[ti, cu o medie de 11-13 t/ha. Acumul\rile `n zaharuri sunt [i ele diferite, de la 170 g/l, `n contextul unei

Produc]ia Kg/ha 7027,50 10008,50 9070,00 6075,00 5795,20

Suprafa]a foliar\ (m/ kg struguri ) Kg/butuc 1,686 2,242 2,177 1,458 1,890 5,083 2,734 2,223 3,030 3,267

Riesling italian

Muscat Ottonel Media

zile), necesitnd 2600-3650C temperatura globala. Vigoarea de cre[tere este mijlocie [i fertilitate ridicat\, 80-85% l\stari fertili, frecvent avnd 2-3 etaje de inflorescen]e pe l\star. Matureaz\ foarte bine lemnul l\starilor [i diferen]iaz\ mugurii de rod de la baza coardei pretndu-se la t\ierea speronat\.Dezmugure[te trziu, la sfr[itul lunii aprilie, `nceputul lunii mai, prga strugurilor are loc `n a doua parte a lunii august, iar maturarea deplin\ se realizeaz\ la 3-4 s\pt\ mni dup\ soiul Chasselas dor (epoca a IV-V-a).Rezisten]e biologice: are rezisten]\ bun\ la ger (-20C...-22C), slab\ la secet\, fenomenul manifestndu-se prin c\derea prematur\ a frunzelor c\tre sfr[itul lunii august, este mijlociu rezis-

`n aproape toate podgoriile, cu excep]ia celor din NV ]\rii unde nu reu[e[te s\ matureze suficient de bine strugurii. Portaltoii recomanda]i sunt SO4, Cr\ciunel 2, 71. `n planta]ii se conduce pe tulpini semi`nalte cordon bilateral, cu t\iere `n elemente scurte de rod sau verigi (cordi]a de 4-5 ochi+cep 2 ochi). Sarcina de rod este de 16-20 ochi/m, respectiv 40-50 ochi/butuc. Necesit\ fertilizarea cu doze echilibrate de `ngr\[\minte chimice. Consumul anual de macroelemente fiind urm\torul: N153 P23 K103 kg/ha (Gh. Condei [i colab.,1991), iar consumul specific: N7,1 P2,2 K 7,8 kg/t de struguri (St. Popescu [i colab.1987) N100-150P100-

acidit\]i totale a mustului ridicat\, de 6-7 g/l H2SO4, pn\ la 200 g/l [i valori ale acidit\]ii mai echilibrate, de 4-5 g/l H2SO4. Are capacitate de supramaturare cnd poate atinge 220-240 g/l zaharuri. Ca urmare, soiul Riesling italian asigur\ o gam\ larg\ de vinuri: seci, demiseci, demidulci, sau poate fi folosit ca materie prim\ pentru spumante, ori distilate `nvechite din vin.

1983 caracterizat\ prin produc]ii de 15t/ ha [i capacitate ridicat\ de acumulare `n zaharuri.

Zonare
Soiul este zonat `n sortimentul a 88 de centre viticole din ]ar\. Cele mai bune rezultate le ob]ine `n sudul Moldovei (Cote[ti, Odobe[ti, Panciu), subcarpa]ii meridionali (Draga[ani, {tef\ne[tiArge[, Dealu Mare) [i `n zona Podi[ului Transilvaniei (Trnave, Alba).
www.vignetoconsult.com

Varia]ii [i clone
Fiind un soi vechi `n cultur\, `n urma `nmul]irii vegetative, Riesling italian este o popula]ie heterogen\. Prin selec]ie clonal\ s-a ob]inut la SCDVV Blaj clona Riesling italian-3 Bl, omologat\ `n anul

12

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

13

UN NOU DIRECTOR GENERAL LA DANONE ROMNIA

Din luna ianuarie a.c., noul director general al Danone Romnia este Stephane Batoux. Acesta `l `nlocuie[te pe Jacques Ponty care a preluat, `ncepnd tot cu anul acesta, conducerea diviziei de ape minerale a grupului Danone din China. Batoux, `n vrst\ de 44 de ani, r\spunde [i de regiunea Adriaticii, el lucrnd efectiv `n cadrul grupului francez Danone din anul 1999. Fiind mai `nti director de achizi]ii pentru Danone Fran]a, a trecut ulterior la coordonarea achizi]iilor diviziei de lactate a grupului, la nivel mondial. Din anul 2004, Stephane Batoux a condus departamentul opera]ional din cadrul Danone Rusia de]innd func]ia de director general al Danone Ucraina. "L\snd `n urm\ o pia]\ aflat\ `n dezvoltare (pia]a din Ucraina-n.r.), Batoux este preg\tit s\ gestioneze acum opera]iunile Danone pe o piata matur\, unul dintre obiectivele Danone fiind reducerea decalajului `ntre consumul anual
14

per capita de 6 kilograme `n Romania [i cel de 30 kilograme per capita `nregistrat `n Europa de Vest", se precizeaz\ `ntr-un comunicat al Danone Romnia. Iar pentru realizarea acestui obiectiv, Danone se va baza pe m\rcile sale din gama "s\n\tate activ\", de la care a[teapt\ rezultate foarte bune. Directorul general al Danone Romnia este licen]iat `n [tiin]e economice la Universitatea englez\ din Kent, a ob]inut titlul de MBA la `nalta [coal\ de Comer] din Bordeaux, iar cariera [i-a `nceput-o `n 1989 `n cadrul echipei de achizi]ii a grupului farmaceutic francez Fournier. Mai men]ion\m faptul c\ Danone Romnia face parte din grupul francez Danone, care de]ine un num\r de 150 de fabrici [i aproximativ 76.000 de angaja]i, fiind prezent `n peste 120 de ]\ri. Firma este prezent\ `n Romania `nc\ din anul 1996 [i are `n proprietate o fabric\ de produse lactate la Bucure[ti.
(Mariana Savu)

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

15

MADR VREA PACE CU SINDICATELE {I PATRONATELE

~n data de 15 ianuarie anul curent, la sediul Ministerului Agriculturii, P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale (MADR) a avut loc o `ntlnire de lucru `ntre conducerea ministerului, reprezentat\ de ministrul Ilie Srbu [i secretarii de stat Liviu Harbuz [i Marian Hoinaru [i reprezentan]ii sindicatelor, patronatelor din agricultur\ [i din industria alimentar\. Aceast\ `ntlnire urmnd s\ deschid\ o serie de `ntlniri cu partenerii sociali, iar cu aceast\ ocazie a `ntlnirii din data de 15.01.2009 stabilindu-se componen]a grupului de lucru care, conform Platformei Comune de M\suri Anticriz\, va elabora m\surile privind sprijinirea relans\rii agriculturii [i a dezvolt\rii rurale, `n actualul context al recesiunii. Cu acest prilej ministrul Srbu a reiterat disponibilitatea MADR de a colabora cu organiza]iile sindicale [i patronale din domeniu, ca parteneri, att `n elaborarea politicilor, ct [i `n implementarea acestora, astfel `nct efectele politicilor [i deciziilor luate s\ aib\ un impact benefic [i real la nivelul celor implica]i direct `n agricultur\. ~n acest sens, Srbu a cerut reprezentan]ilor sindicatelor [i patronatelor ca, `mpreun\ cu responsabilii din minister, s\ formeze grupuri de lucru specializate care s\ elaboreze strategii pe fiecare produs `n parte, `n vederea eficientiz\rii politicilor agricole ale ministerului.
(Mariana Dumitrescu)

PROPUNERI ANTICRIZ| ~N AGRICULTUR|

Cteva dintre m\surile anticriz\ analizate [i discutate de Guvern cu patronatele [i sindicatele din agricultur\ ar fi reducerea TVA, `n industria alimentar\, la 5%, diminuarea accizei la motorin\ pn\ la 21 euro/ton\, neimpozitarea profitului reinvestit de societ\]ile agricole [i prelungirea perioadei de acordare a subven]iilor din zootehnie. Propunerile discutate `n cadrul grupului de lucru constituit de Guvern, `mpreun\ cu sindicatele [i patronatele, pentru analizarea m\surilor urgente de sus]inere a agriculturii sunt modificarea Legii creditului agricol prin includerea sprijinului pentru motorin\ [i energie [i acoperirea de c\tre stat a 30% din credite contractate de c\ tre agricultori, promovarea consumului de produse romne[ti dar [i a produc]iei agricole na]ionale prin m\suri de sus]inere a `ntregii filiere de produs, reducerea accizei pentru motorina folosit\ `n agricultur\ pn\ la 21 euro/ton\. Pe lista m\surilor analizate se pare c\ s-ar mai afla [i reducerea la 5% a TVA din industria alimentar\ dar [i promovarea Codului de bune practici dintre retaileri [i furnizori ca act normative. De asemenea, neimpozitarea profitului reinvestit de operatorii economici din agricultur\, `nceperea negocierilor cu UE pentru p\strarea subven]iilor din sectorul zootehnic [i dup\ anul 2010 [i constituirea unui fond de garantare de patru milioane de euro pentru certificatele de depozit. S-a mai discutat cu patronatele [i sindicatele [i despre scurtarea perioadei `n care IANUARIE 2009 IANUARIE 2009

fondurile UE sunt acordate beneficiarilor, precum [i alocarea `n avans a unor astfel de sume [i simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor, subven]ionarea activit\]ii de paz\ a p\durilor retrocedate [i modificarea metodologiei de administrare a p\durilor cu o suprafa]\ de pn\ la 30 de hectare. Reorganizarea sistemului na]ional de iriga]ii prin reabilitarea sistemelor mici [i mijlocii, modificarea Legii privind acordarea de desp\gubiri `n caz de calamit\]i `n agricultur\ prin extinderea domeniilor acoperite pentru risc (inclusiv seceta) [i reducerea birocra]iei [i simplificarea procedurilor administrative sunt alte m\suri aflate `n discu]ie. De asemnea se pare c\ `n grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Finan]elor se discut\ despre propuneri precum impozitarea terenurilor agricole, suspendarea pe perioada crizei a procesului de privatizare a companiilor cu capital de stat, plata TVA la `ncasarea facturii cel pu]in pentru marii contribuabili, suprataxarea profitului excep]ional [i a produselor de lux, instituirea unei taxe anuale de poluare auto, `n func]ie de gradul de poluare al autovehiculului. ~n scopul celor men]ionate mai sus autorit\]ile au format trei comisii de lucru, `mpreun\ cu sindicatele [i patronatele [i vor discuta despre m\surile de relansare a economiei [i de protec]ie social\, acestea urmnd s\ fie incluse `n bugetul pe 2009 pentru a combate criza financiar\. (Adrian Dragomir)

16

17

FERM| PENTRU CRE{TEREA PUILOR DE CARNE (I)

ad\parea, climatizarea [i iluminatul; Integrarea fermei fie `ntr-un grup cooperatist, fie pe lng\ un integrator care s\-i asigure puii de-o zi, furajele [i asisten]a tehnic\ [i s\-i preia puii rezulta]i pentru sacrificare `n cadrul unui contractcadru care s\-i apere interesele; Posibilitatea existen]ei unor terenuri arabile `n proprietatea cresc\torilor de p\s\ri, care s\-i asigure par]ial cerealele de care au nevoie, pentru o bun\ calitate [i un pre] convenabil al acestora.

1.Generalit\]i
~n condi]iile ader\rii ]\rii noastre la Uniunea European\, se impune ca o necesitate absolut\, s\ fie redus sistemul actual, al produc]iei de subzisten]\, [i `nlocuirea acestuia cu fermele avicole de dimensiuni care s\ permit\ livrarea pe pia]\ a produselor realizate. Un astfel de tip de ferm\, posibil de realizat din punct de vedere tehnicoorganizatoric [i cu mari [anse de reu[it\ din punct de vedere economico-financiar, este cel pentru cre[terea ra]ional\, intern\ a puilor de carne. Prezentul material `[i propune s\ prezinte informal oportunitatea realiz\

rii unei ferme pentru cre[terea puilor de carne, cu urm\toarele caracteristici: Suprafa]a minim\-economic pentru o astfel de microferm\ este de 500 mp, cu posibilitatea dubl\rii acesteia la 1000 mp, aceast\ din urm\ dimensiune fiind preferabil\, ca folosire a for]ei de munc\ [i ca economicitate. Pe m\sura acumul\rii de profit, ferma poate fi dezvoltat\ ca volum de activitate; Sistemul de cre[tere este cel pe a[ternut permanent, utiliznd toate mijloacele intensive folosite `n avicultura industrial\: hibrizi performan]i, furaje de cea mai bun\ calitate, condi]ii de cre[tere moderne `n ceea ce prive[te hr\nirea,

2. Construirea fermei
Conform reglement\rilor actuale, ferma trebuie construit\ la o distan]\ de minim 500 m fa]\ de o localitate sau de o alt\ ferm\ zootehnic\. Este `ns\ necesar ca viitoarea ferm\ s\ fie amplasat\ `n vecin\tatea unei c\i de comunica]ie care s\ permit\ transportul vehiculelor `n tot cursul anului, a re]elei electrice, eventual a unei re]ele de distribu]ie a gazelor naturale [i a unei re]ele de aprovizionare cu ap\. `n cazul `n care acestea dou\ din urm\ lipsesc, se va alege solu]ia unei `nc\ lziri alternative a halei [i a folosirii unei fntni proprii, pentru alimentarea cu ap\ a fermei. Terenul pe care urmeaz\ a se construi hala (ferma) trebuie `mprejmuit\ `nc\ `nainte de amplasare [i construire a halei [i a anexelor. Construc]iile anexe vor fi reprezentate de: - gospod\ria de ape; - post TRAFO pentru alimentarea cu energie electric\;

- mic grup administrativ, prev\zut cu un filtru sanitar, o camer\ de lucru [i o magazie, amplasat la intrarea `n ferm\; siloz pentru furaje combinate, amplasat lng\ hal\. Hala propriu-zis\, va avea urm\ toarele caracteristici: - amplasarea acesteia va fi f\cut\ avnd `n vedere ca vntul dominant, de iarn\, s\ fie direc]ionat c\tre col]ul dintre peretele longitudinal spate [i al peretelui lateral spate. - Locul de amplasare trebuie ales pe un teren s\n\tos, u[or ridicat fa]\ de `mprejmuiri, dar nu expus `n mod evident fa]\ de vntul rece de iarn\; - Funda]iile din beton [i pardoseal\ trebuie izolate hidric, pentru evitarea igrasiei; - Pere]ii recomandabili din panourisandvich, prefabricate, cu grosime de cca 10 cm; - Acoperi[ul, deasemenea realizat din panouri care s\ asigure o bun\ izola]ie termic\ [i hidric\. Este recomandabil ca hala s\ fie de tip `nchis, adic\ f\r\ ferestre, deci cu climatizare [i iluminat artificiale, care, al\turi de o bun\ iner]ie termic\, asigur\ [i un consum minim de energie electric\ [i termic\.

3. Echiparea halei
Pentru realizarea de parametrii tehnicoeconomici ridica]i, echiparea halei are `n vedere cele patru componente ale acesteia: hr\nire, ad\pare, climatizare [i iluminat.

18

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

19

sursa de ap\ (foraj propriu sau aprovizionare din re]ea) re]ea de aduc]ie a apei de la surs\ la bazinele tampon din hal\ conducte de alimentare cu ap\ a picur\torilor La calculul necesarului de ap\, ad\ug\m c\ de regul\ se prevede un picur\tor cu cup\ de reten]ie a apei pentru fiecare 10 pui, la cei 16000 pui fiind necesare 1600 picur\toare pe hal\. Acestea sunt pozi]ionate pe conductele de alimentare cu ap\, cu distan]a de 20 30 cm `ntre un picur\tor [i altul, `n func]ie de constructor [i de op]iunile cump\r\torului. Dac\ admitem o distan]\ de 25 cm `ntre picur\toare sau 4 picur\toare pe metru, sunt necesare conducte de alimentare cu ap\ de : 1600 : 4 = 400 m (sau 5 conducte x 80 m). Solu]ia final\ va fi dat\ `ns\ de firma furnizoare, iar acestea sunt cele recomandate [i la sistemul de hr\nire.

celor dou\ firme.

3.4. Programul de lumin\:

3.3. Climatizarea halelor 3.1.Echipamente de hr\nire

Pentru hr\nirea puilor de carne se va utiliza un sistem de hr\nire tronconic, compus din: a) Bunc\r exterior, cu o capacitate de depozitare pentru cca. 3 zile: 16000 pui x 107 g x 3 zile = cca. 5,2 tone b) Sistem de extrac]ie a furajelor din bunc\rul exterior [i introducerea acestuia `n bunc\rele interioare. c)Sistem de distribu]ie a nutre]urilor combinate de la bunc\rul interior la hr\nitoarele tronconice. d) hr\nitoare tronconice, de regul\ unul pentru fiecare 50 pui, adic\ `n total: 16000 : 50 = 320 hr\nitoare 3.2. Echipamente de ad\pare Pentru ad\parea puilor de carne va fi preferat\ o instala]ie de ad\pare cu picur\tori. De regul\, instala]ia trebuie prev\zut\ cu urm\toarele sec]iuni: Are dou\ componente: - sistemul de `nc\lzire - sistemul de ventila]ie Pentru sistemul de `nc\lzire, recomand\m emi]\tori de infraro[u sau `nc\lzitoare cu radian]i. Ace[tia sunt repartiza]i uniform `n hal\. Pentru sistemul de ventila]ie, se vor folosi ventilatoare, recomandabil de cte 10.000 mc evacuare pe or\, introducerea aerului `n hal\ realizndu-se prin orificii de admisie. V\ anex\m documenta]ia tehnic\ `n sintez\- precum [i modul de contactare a

Tehnologia fiec\rui hibrid crescut face preciz\ri privind programul de lumin\, ca durat\, intensitate [i modific\ri `n func]ie de vrst\. Iluminatul halelor se va face cu l\mpi florescente, mai economice ca necesar de energie- comparatv cu cele incandescente. Pentru un iluminat uniform, l\mpile electrice, amplasate sub tavan, vor avea distan]a de maxim 3 metri `ntre ele. La l\]imile de 12 m a halei vor fi necesare 3 rnduri de l\mpi, a[azate alternativ astfel, pe aceast\ distan]\ (de la un perete lateral la cel\lalt): 1,5 + 3 + 3 + 3 + 1,5 = 12 m. Pe lungime, cei 84 m ai halei, presupun cca 28 l\mpi (84 : 3). Totalul l\mpilor va fi deci: 3 rnduri X 28 l\mpi = total 84 l\mpi (`n afar\ de anexe [i exterior). Pentru realizarea unui program de lumin\ capabil s\ satisfac\ toate necesit\] ile se vor aproviziona cu instala]ii de stingerea automat\ [i de stabilire a intensit\] ii luminoase.

4. Fluxul tehnologic propus

Vom lua `n calcul fluxul tehnologic, cu urm\toarele caracteristici: m\rimea ciclului de produc]ie va fi de 8 s\pt\mni, din care 6 s\pt\ mni cre[tere pui [i 2 s\pt\mni pentru depopulare cur\]enie dezinfec]ie repopulare; acest flux permite cre[terea a

20

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

21

cte 6,5 cicluri anuale de pui pe aceea[i suprafa]\ (52 s\pt\mni : 8 s\pt\mni). Aceasta este tehnologia folosit\ `n prezent `n Romnia, cu tendin]a de reducere treptat\ a vrstei de cre[tere pn\ c\tre 5 s\pt\mni [i scurtarea ciclului la 7 s\pt\mni, condi]ii `n care se va putea cre[te num\rul ciclurilor anuale la 7,43 (52 : 7). Aceast\ tehnologie este `ns\ de domeniul viitorului [i nu-l cuprindem sub aceast\ form\ `n prezentul material. Recomand\m `ns\ cre[terea `n continuare a 6,5 cicluri pe an (sau 13 cicluri `n doi ani succesivi), iar dac\ se va reduce vrsta de cre[tere `n perioada urm\toare cu cteva zile (39 40) se va m\ri

perioada de depopulare cur\]enie dezinfec]ie repopulare, `n scopul cre[terii m\surilor de biosecuritate [i de men]inere a ritmului s\pt\mnal de livrare a puilor de carne c\tre abatorul de sacrificare procesare. Rezult\ astfel popul\ri echidistante `n tot cursul anului din 8 `n 8 s\pt\mni. (...continuare `n num\rul urm\tor)
(Gabi Marinescu)

22

IANUARIE 2009

IANUARIE 2009

23

Instala]ii de abatorizare [i prelucrare a c\rnii Instala]ii pentru industria alimentar\

ABATOR BOVINE PORCINE, OVINE, STRU}I, LINII AERIENE CONVEIORI S|LI DE TRAN{ARE

SIFOANE UTILAJE DE IGIENIZARE BURDUFURI {I U{I PROTEC}II STA}II DE EPURARE

S.C. BARONCINI EST s.r.l. B-dul Dimitrie Cantemir 3 BUCURE{TI

baroncini@opensys.ro baronciniest@yahoo.com

24

IANUARIE 2009

Tel./Fax.: +4 021 335 68 59 Tel.: +4 0723 579 338 Fax Ita.: 0039 054 572 677