P. 1
Animale Salbatice Din Romania (1)

Animale Salbatice Din Romania (1)

|Views: 146|Likes:
Published by Mona Dana

More info:

Published by: Mona Dana on Mar 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2013

pdf

text

original

Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic, robust si suplu, de talie mare. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. Lupul este un animal digitigrad, calcand pe pernitele degetelor, care sunt prevazute cu unghii neretractile. Capul, similar unui caine de talie mai mare, este prevazut cu un bot lung (10 cm), triunghiular, ornat cu mustati, lungi si dese. Ochii sunt putin oblici, mai departati in comparatie cu cainele, cu pupila rotunda. Urechile sunt mai mici, in comparatie cu cainele, ascutite si purtate in sus. Caninii sunt foarte bine dezvoltati. Gatul este puternic, ornat de un guler in sezonul de iarna. Pieptul este puternic, adanc si suficient de lat. Coada este stufoasa, relativ scurta si groasa. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie, dar usor mai alungita. Degetele sunt imprimate mai strans, cu ghearele vizibile, cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. Cand sunt in haita, lupii calca unul pe urma celuilalt, astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei.

8 m. avand un rol esential in ecosistem.Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la bruncenusiu. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare. lupii pot parcurge distante foarte lungi. la care se adauga coada de circa 0. In cautarea hranei. lupul este si omnivor. profund. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie. lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. chiar pana la 100 km. In Romania. Animal carnivor in mod nativ. rozatoare si alte animalute. Se comporta atat ca vanator. functie de subspecie si de aria de raspandire. . moale. oi. consumand fructe sau scoarta de copac.5 m. in caz de necesitate. mai scurta si mai rara. in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa. mai lunga. lanos. cerbi si caprioare. aspru. fiind cuprinsa intre 30-50 kg. pana la mistret. numit spic si care da coloritul blanii. vite si chiar ursi. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des. in mod exceptional. prin pastrarea echilibrului natural. avand varful negru. cat si ca necrofag. pasari si ouale acestora. mai deasa si cu puf abundent. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve. Lungimea corpului este de circa 1. pana la 70 kg. reptile. si. intr-o noapte. broaste. de culoare galbui-cenusie si altul mai lung.

.

auz.Lupul (Canis lupus) concluzii     Longevitate: 15-16ani Simturile: Miros. vaz Greutate: 80-90kg Mediu de viata: Padurile de munte si de dealuri Dusmani: Omul. bolile  .

gros si musculos. Coada este scurta si puternica (ciot). Este animal plantigrad. Spatele este bombat. Nasul este scurt. puternice. musculoase si sunt prevazute cu talpi scurte (pana la 30 cm). usor inclinat catre omoplati. puternice. Fruntea este bombata. Centrul de greutate se afla in laba piciorului. urechile rotunjite. similar omului. conic. urusul carpatin prezinta un cap lat. . Picioarele sunt lungi. iar ochii mici. oblici. Animal corpolent si musculos. calcand pe toata talpa piciorului. dandu-i aspectul unui animal cocosat.Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa. Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin dezvoltarea excesiva a musculaturii cefei si spatelui. cu pupila rotunda si irisul colorat in tandem cu coloritul blanii. Laba picioarelor este prevazuta cu gheare curbate. Ghearele de la nivelul membrelor anterioare sunt mai lungi (formand adevarate cangi). Gatul este scurt. de forma rotunda spre ovala. masiv.

. privind catre sol sau intr-o parte.5 m) si mai masivi (140320-850 kg). galben-cafeniu. astfel ca ursul se orienteaza cu ajutorul celorlalte simturi. Masculii sunt mai inalti (pana la 1. cu marginile bine delimitate. devenind galben. Vazul este deficitar. cenusiu. Culoarea blanii variaza de la cafeniu deschis pana la negru. in functie de aria de raspandire.Blana este deasa alcatuita din peri moi. Culoarea labelor poate fi de la negru la maro-ciocolatiu. Ursul tanar prezinta un guler alb ingust. rosu sau maro deschis. iar in urcare se descurca binisor. care. mai lungi pe fata. Simturile auzului si mirosului sunt foarte bine dezvoltate. Cel mai mare urs in viata. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. pana se inchide la nuanta blanii. traieste pe coasta Alaskai si prezinta o greutate corporala de pana la 800 kg si o inaltime de circa 3 m (ridicat pe picioarele din spate). fiind mai lung (8-9 cm) in lunile decembrie-apriliemai si mai scurta in lunile iulie-septembrie.9-2. Lungimea firului de par variaza in functie de anotimp. pe pantele abrupte se rostogoleste. abdomen si fata interna a membrelor. ursul de Kodiak. o data cu inaintarea in varsta. cu capul coborat intre omoplati. In coborare. Ursul carpatin prezinta un mers lent. in comparatie cu femelele (100-200-450 kg). se lateste.

la nevoie. afine. iar. porumb si diferite radacini (alimentatie preponderent vegetala). coboara pana aproape de orase sau la marginea satelor. melci. jir. Este recunoscut ca un pradator al campurilor de cereale. dar. mere padurete) si alte fructe. mamifere. vite si rumegatoare salbatice (elani. Astfel. mere padurete.Ursul carpatin este un mamifer omnivor. Se hraneste cu plante (jir. revenind intotdeauna pe teritoriul creat pentru a hiberna. Similar copiilor. Este innebunit dupa fructele de padure (zmeura. Cand nu-si gaseste hrana necesara in padure. caprioare). ursii tineri se hranesc cu predilectie cu ghinda. lupul. Ursul este considerat cel mai mare pradator de la noi din tara. Tipul de hranire depinde in mare masura si de varsta exemplarului. graunte si ierburi. scotocind prin gunoaie sau facand adevarate masacre in curtile gospodarilor si in stani. cerbi si caprioare. hoituri. ovaz. fructe de padure). preferand carnea. O mare parte din alimentatia sa este compusa din radacini. Daca le este foame ataca elani. Ursul strabate kilometri intregi in cautarea hranei (pana la 100 km). ghinde. Nu sunt legende povestirile potrivit carora ursul o ia la fuga cu o oaie sau cu o vaca la subtioara. afine. dar cel mai mult ii place mierea. se hranesc si cu cadavre care n-au intrat inca in putrefactie. adora dulcurile. insecte (furnici). cartofi sau varza. iarba frageda. miere de albine. oi. in timp de ursii adulti (cu experienta in ale vanatorii) consuma peste (sunt innebuniti dupa somon). cu toate acestea. peste. zmeura. macese. pasari. cainii ciobanesti . castane. pasari si ouale acestora. are si el dusmanii sai de temut: omul.

.

apoi auzul.Ursul (Ursus arctos) concluzii    Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi mirosul. arboreta. . Greutate: 268-440 kg. stancarii. Mediu de viata: Paduri intinse si linistite.

iar în vârful urechilor (care au 4-5 cm) are smocuri de peri negri. La ora actuală însă. Elementele caracteristice sunt favoriţii pe maxilarele superioare. este la ora actuală cea mai mare felină din fauna sălbatică a României. ca urmare a vânătorii necontrolate practicate în secolele XX . Are până la 1.5 m lungime. Râsul este un animal puternic şi rezistent.Cu denumirea ştiinţifică Lynx lynx şi denumirea secundară în limba română linx. exemplarele din afara Carpaţilor şi Subcarpaţilor sunt foarte rare. Denumit şi pantera Carpaţilor. vârful cozii negru. cu o coadă de 15-25 cm. râsul este răspândit natural din golul alpin până în Delta Dunării. având o mare adaptabilitate şi amplitudine ecologică. .XXI. de o agilitate şi agerime uluitoare.

Membrele sunt lungi şi groase. spre deosebire de urs. Un lucru puţin cunoscut este faptul că râsul poate fi domesticit.2500 de hectare). Are gheare retractile. variind între 50 şi 58 kg . şi alb-gălbuie în partea ventrală. Poate trăi circa 20 de ani. cu pete negre. până la exterminare. râsul are nevoie de un areal foarte mare (2400 . lungi de aproximativ 4 cm. de circa 10 ori mai mult decât un urs brun. râsul are o alimentaţie aproape exclusiv carnivoră. Greutăţile maxime raportate sunt diferite. Felină puternică şi singuratică. Acest lucru se datorează şi faptului că. fiind compusă din spic şi puf şi având o culoare gălbuie-roşcată pe laturi şi spate.Blana este tipică felinelor mari. foarte ascuţite. chiar dacă i se lasă multă libertate. Altă caracteristică ciudată a râsului este ura sa faţă de pisica sălbatică pe care o vânează cu înverşunare. . care este omnivor. În asemenea cazuri el manifestă o fidelitate de câine faţă de cel ce l-a crescut. Ca urmare. arealele celor două animale nu se pot suprapune decât parţial şi temporar.

se integrează perfect şi la sol. păsări. Îşi îngroapă prada pe care nu a putut-o mânca.RÂSUL-CONCLUZII        Animal puternic şi rezistent. Este foarte agil: bun căţărător. pui de mistreţ. Blana este specifică felinelor mari. iubitor de sânge. Prada sa :cerbi. animale domestice. Este un animal carnivor. Salturile sale pot trece de 4 m . căpriori. bun înotător. .

.

purtata de cele mai multe ori printre picioare. . purtate ridicat.40 cm. Premolarul IV de pe maxilarul superior si primul molar de la nivelul mandibulei sunt mai dezvoltati.Vulpea are o constitutie fina. cu pupila contractata. de culoare rosu-brun. ci doar in sus si in jos. Botul este lung si ascutit. foarte putin ovala. Mandibula nu prezinta miscari de lateralitate. iar cele din spate. Urechile sunt scurte si late. Vulpea prezinta membre scurte. purtand denumirea de carnasiere. numai patru. cele din fata avand cinci degete. Coada este lunga si stufoasa. din care coada prezinta o lungime de 30 . Lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130 cm. prevazut cu mustati stufoase. Caninii sunt foarte ascutiti. cu deschiderea pleoapelor ingusta. Buzele sunt subtiri. ornand deschiderea gurii sub forma unui ranjit. Ochii sunt asezati oblic.

sub gat si pe burta. La unele vulpi se pot vedea pete albicioase din loc in loc in zonele in care in mod normal nu se intalneste acest colorit. care da coloritul acesteia si un puf profund. cu coada saraca. de asemenea. des. dand un aspect mai longelin corpului.Vulpea adulta poate ajunge pina la 9 la 10 Kg. diminunand intensitatea roscatului. parul este scurt. Culoarea neagra mai este intalnita si la nivelul comisurilor buzelor. de culoare cenusie. roscat-sur. De la acest nivel incep sa se suprapuna perii lungi. iar varful formeaza un ciucure de culoare alba. in timp de iarna. subtire si lanos. Coada lunga si stufoasa are parul de culoare sura. putin roscat. . pete care reprezinta urme ale unei rai vindecate. de culoare sura (cu varful albicios). Laturile trunchiului sunt. Blana vulpii este compusa dintr-un par exterior mai lung si mai aspru. Vara. formand un guler bogat in jurul gatului. precum si fata externa a urechilor sunt de culoare neagra. Membrele pe fata anterioara si laterala. Culoarea alba este regasita sub barbie. parul este mai lung si mai aspru. blana vulpii este roscata. De la nivelul capului si pana la jumatatea spatelui.

pere. o haituieste ca un copoi. cand vanatul este putin. Niciodata nu vaneaza in haita. Este o mare consumatoare de rozatoare. se multumeste si cu zmeura.Vulpea este nativ un carnivor desavarsit. fiind alaturi de nevastuica si uliul soricar. iar. puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime. trage la lesuri. de la iezi de caprioare pana la tot soiul de insecte. Iarna. mere. scoruse. faguri de viespi si albine. afine. . hranindu-se cu diferite vietati pe care le poate prinde. unul dintre cei mai mari dusmani ai daunatorilor agriculturii. daca prada i-a scapat. In lipsa carnii.

Există 3 varietăţi de vulpe: “de mesteacăn”. Corpul are sub 1 m lungime. Coada stufoasă are cca 30-40 cm VULPEA concluzii .     Mamifer carnivor. “cărbunăreasă”. Are între 7 şi 10 kg. “cu cruce”.

.

de cativa centimetri lungime. Masculii au tendinta de a fi mai mari si mai robusti. neingrijit. iar femela de caprioara sau ciuta. Blana este diferita in functie de sezon. blana de la nivelul fetei posterioare a crupei este de culoare alba. usor sesizabila.Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice originare din Europa. dand animalului un aspect ciufulit. avand culoare cenusie sau maro-cenusiu. mai lunga. In timpul lunilor de vara acest semn este mai putin sesizabil. Blana de iarna incepe sa creasca la inceputul lunii septembrie si este schimbata in aprilie-mai. avand culoare maro sau castaniu aprins. blana este mai deasa. blana este mai scurta si mai rara. Masculul poarta denumirea de caprior. Coada este foarte scurta. Iarna. In timpul lunilor de vara. . In timpul lunilor de iarna. in comparatie cu femelele.

Greutatea corporala este de 18-29 kg. Inaltimea la greaban este de 63-67 cm. caprioarele prefera alimentele concentrate. Botul. scoarta de copac. coarnele prezinta pana la 6 varfuri la capriorii adulti. iar interiorul este captusit cu par moale.Capul este mic. in timp ce la cei tineri. cu recolta terenurilor agricole si daca va avea posibilitatea va intra in livezile de pomi fructiferi. Coarnele au. ovale. in general. In general. Consuma cu placere ramuri tinere. Coarnele sunt utilizate de masculi in disputele pentru femele din timpul perioadei de imperechere. Picioarele sunt suple si prevazute cu copite inguste si scurte ale caror degete laterale sunt bine dezvoltate. frunzele diferitilor arbori si arbusti. Numai masculii prezinta coarne. Caprioara nu este foarte pretentioasa. numarul este mai redus. . fiind conturate cu par de culoare neagra. etc. pana vara. care le cad in octombrienoiembrie. lucerna. este de aceeasi culoare ca restul corpului. in medie. Adesea prezinta diferite pete de culoare alba pe obraji si in partea superioara a gatului. dar nasul este intotdeauna de culoare neagra. in perioada de rut. dar prefera vegetalele bogate in apa. delectandu-se cu frunzele si fructele acestora. dar le cresc din nou. Toamna. Urechile sunt mari. o lungime de 30 cm. mai mult lung decat lat. muguri. Lungimea corpului este de 95-135 cm. Se va hrani. Rozetele bazale sunt bine-definite. de asemenea. de culoare alba.

. Este raspandit pe intreg teritoriul tarii. Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici de padure. cainii hoinari. Inaltime la greaban: 65-75cm. vulpea. pisicile salbatice. chiar 20 ani Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi mirosul. lupul. Duşmani: Rasul. Lungime: 95-135cm.Capriorul (Capreolus capreolus) concluzii        Longevitate: 16-17 ani. Greutate: 22-31 kg. mistretul. apoi auzul. invecinate cu terenuri agricole.

.

) . dupa care intra. in luna mai. iar cea a animalelor impuscate dupa uzura danturii.roscata cu un accentuat dimorfism sexual. chiar pina in luna mai.Cerbul (Cervus Elaphus L. iar ciutele ajung doar la 80-150.este un mamifer ierbivor de culoare bruna . . In perioada imperechierii masculul mugeste. functie de virsta si vigurozitatea fiecaruia dintre cerbi. insa in natura rar ajung la aceasta virsta. Aceste coarne sunt de regula sulite lungi de 20-30 cm. ca de altfel si femela. incepe cresterea primului rind de coarne crestere care se termina in septembrie. Intre 12-14 ani cerbii ajung la apogeu.La vitei. Virsta exemplarelor vii se apreciaza in functie de aspectul exterior si trofeu. Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie. boncaneste sau boncaluieste. fara rozete. Cerbii sunt mai mari decit ciutele si prezinta spre deosebire de acestea coarne caduce. treptat in decreptitudine. fenomen care se intinde. Ca ordin de marime masculii au greutati cuprinse intre 180-300 kg. atunci cind implinesc virsta de 1 an. Speriat are un brahnit nazal. Longevitatea cerbului este apreciata in libertate la cca 18-20 ani.

diferite frunze si ierburi uscate. perioada in care masculii se grupeaza pe cirduri conduse de un cerb tinar. Este intilnit si la cimpie destul de des. frunze verzi ramase sub zapada. muguri si uneori scoarta de copac. de regula.Cerbii au mirosul dezvoltat. cite 1-2 vitei. hrana de baza. cerbii elimina un miros specific. Ghinda si jirul constituie. pentru suprematia cirdurilor de ciute. auzul bun si vazul suficient de bun. precum si plante verzi din terenurile cultivate agricol. in arii cu astfel de stratificatii . care ofera liniste.ca de altfel pentru toate cervidele. Ciutele fata. iar femelele in cirduri separate de ciute. . care cuprind portiuni de poieni sau luminisuri cu izvoare. Accepta si reactioneaza bine la hrana adminstrata complementar de om: fin. Cerbul este perfect adapostit in zonele cu paduri intinse. usor de perceput chiar si de om. Este de retinut ca in aceasta perioada. Iarna se compune din lujeri. Intre tauri se duc lupte aprige. care isi pot urma mama la 1-2 ore dupa nastere. adapost si surse de hrana. foarte rar 3. mai intii in zonele de ses. Doar cerbii foarte batrini sau foarte puternici traiesc solitari. suculente si concentrate. acoperind cel putin teoretic intreg arealul dintre golul alpin si malul marii. Cerbul este sociabil din toamna pina in primavara. Hrana este deficitara pentru cerb in perioada iernii . terminindu-se cu a doua jumatate a lunii octombrie. Lupul este dusmanul natural cel mai de temut al cerbului. Imperecherea incepe in luna septembrie. conduse de ciuta cea mai in virsta. frunzare. apoi si la munte.

parul din coama. Vinatoarea se face cu carabina cu glont de la calibru 7 mm in sus. Trofeul in constituie coarnele cu craniu sau cu parte din acesta. Impuscarea la goana este interzisa de lege.Sezonul de vinatoare este cuprins intre 01. Selectia masculilor se face dupa aspectul extern general al coarnelor.09 .12 pentru masculi si se termina mai tirziu la 15 februarie pentru ciute. cu sau fara chematoare (boncanitoare). O alta perioada favorabila selectiei este dupa cirduire (15 noiembrie-15 decembrie). .Perioada optima de vinatoare este perioada boncanitului. crucea Hubertus. dupa criteriile stabilite in cazul tuturor cervidelor. Trofeee neconventionale sunt "perlele" (canini redusi). Se impune a se retine ca cca 70 % din cotele de recolta la tauri si 100% in cazul femelelor trebuie extrase selectiv.15.Metodele de vinatoare sunt la pinda si dibuitul. cind prin comparatie se poate alege mai corect exemplarul inapt pentru reproductie.

.

cainii ciobanesti. Inaltime la greaban: 152-155cm Mediu de viata: Padurile de mare intindere din Carpati Dusmani: Lupul. .Cerbul (Cervus elaphus) concluzie        Longevitate: 20ani Simturile: Miros. auz Greutate: 170-315kg Lungime: 240-250cm.

CAPRA NEAGRĂ -monument al naturii- .

greu accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti. Mamifer erbivor prin excelenta. salasluieste pe crestele alpine. carduri de capre negre cutreiera pajistile alpine de la altitudini de peste 1800 metrii. In timpul lunilor de vara. unde se poate adaposti in padurile montane.Capra neagra (Rupicapra rupicapra). Odata cu sosirea iernii. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul dintre piscurile din Carpati. o adevarata mandrie a tarii noastre. capra neagra isi face rareori simtita prezenta. capra neagra coboara la altitudini mai mici (sub 1100 metrii). . dar va ramane aproape de pantele stancoase ale muntilor.

Coama de culoare inchisa si formata din peri lungi pleaca de la ceafa prelungindu-se pe linia spinarii si terminandu-se la coada. ce acopera un strat profund de puf dens. Blana de vara a caprei negre. Picioarele sunt. pieptul) sunt mai deschise la culoare. . este aproape in totalitate de culoare maro-roscat. dar apartine unui gen propriu si este mai strans inrudita cu goralul (antilopa indiana) decat cu caprinele. fata interna ale membrelor. Maxilarele. de culoare mai inchisa. scurta si moale. obrajii si partea superioara a nasului caprei negre sunt alb imaculat. Regiunile ventrale ale corpului (abdomenul. Caprele negre sunt animale cu trasaturi distinctive. in timp ce iarna. in general.Capra neagra este mamifer cu aspectul exterior similar caprei. se sesizeaza o dunga neagra. De la nivelul ochilor spre bot. ea devine marociocolatie si este formata din fire de par de protectie. groase si lungi de 10-20 cm.

aspect pe baza caruia se poate estima varsta exemplarului examinat. ridicandu-se vertical din varful capului si arcuindu-se spre spate in treimea lor superioara. ramanand pe toata durata vietii animalului. este posibila estimarea varstei animalului. pe segmente. Coarnele cresc intr-un anumit ritm si urmaresc un anumit model. ca aceste metode sunt greu de aplicat pe teren chiar si pentru cei experimentati. neaparand fenomenul de inlocuire ca in cazul altor cornute. Coarnele caprelor negre pot atinge o lungime de pana la 32 cm. Dintii cresc intr-un anumit ritm. In perioada de iarna. Prin numararea inelelor formate pe coarne. Ca si in cazul oilor. evidente si definitive. urmand ca apoi sa apara segmente mai mici. coarnele nu mai cresc. Prin numararea segmentelor de dimensiuni mari si apoi a inelelor se poate determina varsta aproximativa a exemplarului. Coarnele caprei negre cresc in lunile de vara in fiecare an. . Dezvoltarea segmentelor celor mai mari se produce in primii 1-4 ani de viata ai caprei negre. coarnele sunt mult mai goase si mai arcuite in comparatie cu femelele.Cornele negre si ascutite sunt prezente la ambele sexe. dintii caprei negre se schimba odata cu inaintarea in varsta. La masculi. Dantura se uzeaza odata cu imbatranirea animalului. ceea ce induce formarea inelelor de corn. Bineinteles.

Tinerii masculi raman alaturi de grupul format in jurul mamei pana la varsta de 2-3 ani. Ca si in cazul altor vietuitoare. lucerna. degetelul rosu si matraguna. Femelele si tineretul alcatuiesc turme de 5-30 indivizi numite ciopoare. cand devin atasati de un teritoriu propriu. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul din piscurile din Carpati. cum ar fi tisa. capra neagra isi desfasoara majoritatea activitatilor in timpul zilei. . urmand ca mai apoi sa traiasca nomadic pana se maturizeaza complet in jurul varstei de 8-9 ani. Greutatea corporala a unei capre negre poate atinge 15-60 kg. dar evita urzicile si feriga. Capra neagra se hraneste cu diferite ierburi. isi face rareori simtita prezenta. Capra neagra. in timp ce masculii adulti sunt solitari. Lungimea cozii poate ajunge pana la 10-15 cm. foioase si lastari. retraganduse la asfintit in locuri greu accesibile pentru pradatori. sfioasa si sperioasa. in comunitatile de capre negre se stabileste o ierarhie. muschi. Animal diurn.Capra neagra prezinta o lungime a corpului in jur de 110-130 cm si o inaltime la nivelul greabanului de circa 70-85 cm. licheni. Caprele negre pot consuma o multitudine de plante care sunt otravitoare pentru om.

Capra Neagra (Rupicapra rupicapra) concluzii     Simturile: Miros. auz Greutate: 43-70kg Mediu de viata: Goluri de munte. stancoase. . greu accesibile Duşmani: Iernile grele. bolile.

. răscolind culturile de cartofi şi porumb de la marginea pădurilor. 512(20) indivizi. Iese după hrană mai mult noaptea. Culoare neagră-cenuşie. Este vânat pentru trofeu şi pentru carne.MISTREŢUL       Strămoşul porcului domestic. Poate deveni periculos pentru om. Merge întotdeauna în “ciurdă”.

auz Greutate: 250-300kg Mediu de viata: Padurile de foioase. .Mistreţul (Sus scrofa)      Longevitate: 20ani Simturile: Miros. terenuri agricole Duşmani: Lupul. rasul. ursul. bolile.

.

Aceasta e singura lui arma de aparare. cand merge. Se opreste. Botul. pe frunte.Are ochi mici. daca il atingi. indreptate indarat. E atat de precaut incat simte orice miscare. pe coaste si pana la coada e numai suliti. sur. ca si pe piept si pantece. ascutit. Sulitele sunt indreptate in toate partile si numai o dunga mai adanca arata locul unde e botisorul ascuns intre picioarele dindarat.Ariciul(Erinaceus europaeus). cu un sasait de manie se strange ghem. isi cauta de drum. vioi si doua urechiuse taiate rotund. e ca de purcelus. pe spate. pe care le tine. Daca nu i se pare nimic suspect. . e acoperit cu par scurt. in loc de tepi. Pe fata. dese. isi ridica botisorul. alburii la mijloc.   Pe varful capului. priveste in dreapta. Daca vede ca e ceva neobisnuit la mijloc. in stanga.

ariciul isi infunda nasul in blana moale de pe pantece si doarme dus toata iarna. rame si toata hrana lui obisnuita. Repede le ies tepii. Are trei dusmani principali: vulpile. albiciosi. Insecte. cainii si bufnitele. iar ceva mai tarziu au scapat de grija putandu-se face ghem. Dupa ce si-a adunat cat mai multe frunze.Puisorii (3-8 la numar) la inceput golasi. soareci. sunt ingrijiti cum trebuie. Cu caderea omatului au disparut de tot. catre toamna incepe sa se imputineze. .

pana la limita superioara a vegetatiei forestiere. . unde isi imparte teritoriul cu dihorul (Putorius putorius). jderul de piatra sa adaptat mai bine prezentei umane. In timp ce jderul de copac este un locuitor al padurilor de mare intindere.Jderul In Romania se intalnesc doua specii de jder: jderul de copac (Martes martes) si jderul de piatra (Martes foina). fiind intalnit si in preajma localitatilor.

in scorburi de copaci. in asteptare. e o carma minunata in saltimbancele lui sarituri. mladios. cand fierbintelile il prind si pe el. colorata iarna castaniu. E vanat ori prins in capcana. se zbenguieste ca un nebun. Are picioarele subtiri. caci blana deasa si moale. Coada lunga. Pe la mijlocul primaverii. are bun pret. Sta tupilat ceasuri intregi pe o creanga. intr-un cuib facut de regula. Dusmanul lui neimpacat este omul. In panda are rabdarea ursului. trupul subtiat e acoperit cu blana deasa matasoasa. Femela naste cativa pui orbi. agerimea vulturului si miscarile sarpelui. . dar vanjoase.    Jderul e zvelt. cu gheare ascutite. Cand socoate clipa prielnica. vara mai deschis. luptandu-se barbatii intre ei. pieirea lui. stufoasa. se repede ca o sageata asupra prazii care nici nu banuieste ca moartea e atat de aproape. Nu-si gaseste loc. istetimea vulpii.

5 kg. total dependent de apa. Are o blana cu puf des.Bizamul (Ondatra zibethica)   Bizamul (Ondatra zibethica) este un animal de 30-35 cm lungime si poate ajunge la 1. . Degetele au gheare ascutite. cu fire de par rare. cele din spate sunt unite printr-o pielita inotatoare redusa. Este cel mai mare sobolan de la noi.

Sapa galerii in maluri. •Se hraneste cu partile aeriene ale tuturor plantelor acvatice. Atinge maturitatea sexuala la 4 luni. galerii care dauneaza grav constructiilor hidrotehnice. •Sta mai mult in apa. mai rar peste. cu muguri si lastari tineri. raci. •Este activ noaptea.•Scoate de 3-4 ori pe an cate 6-12 pui. Iarna consuma radacini si rizomi. . Traieste 3-5 ani. fructe. Are ca dusmani mamiferele si pasarile rapitoare mari. plante de cultura si legume. cu iesiri in apa si pe uscat (ultimele cu guri astupate). scoici.

120 de grame. blana scurta si deasa. Ochii sunt mici. .Picioarele anterioare au un os de consolidare suplimentar. cu pleoapele aproape lipite. adaptat la sapat si tarat prin galerii. Este un insectivor subteran. avand doar 10-15 cm lungime si aproximativ 65 . labe cu degete lungi. Pavilioanele urechilor abia marcate. ghiare lungi si latite.Cartita (Talpa europaea )   Cartita (Talpa europaea) este un animal mic. Coada scurta.

larve de gandaci. mananca zilnic o cantitate egala cu greutatea proprie. omizi. . Dupa 4-6 saptamani naste 2-7 pui.•Se imperecheaza primavara devreme. •Permanent nesatula. coropisnite. furnici dar si alte animale mici care intra in galeriile sale. •Consuma rame.

este un animal mai mic decat jderul. mai rar in paduri sau in Baragan. Cum se insereaza. de la munte pana in ses. strangand-o de gat. Nu e pretentios ca vulpea. Isi plateste astfel daunele provocate omorand gaini. De nu. soarece de camp ori chiar carabusi. se furiseaza ca un talhar. Se intalneste pretutindeni la noi in tara. spaima gospodariilor. Ajunge pana la gaini.Dihorul (Mustela putorius)   Dihorul (Mustela putorius). si daca poate fura una. se multumeste cu ce-i iese in cale: guzgan. .

Blana lui e castanie pe spate. iar de vulpe sau caini nu se lasa intimidat. iar pe gat si coaste are un abur mai deschis. Sub coada are doua glande care au o secretie cu miros gretos. cand e manios. n-are nici 40 cm lungime. dar e si indraznet fara pereche. Dihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii indaratul ochilor.aprilie. gatul gros. picioarele scurte. Se incumeta sa sara si la om.Cat e de mic. nu numai ca e neastamparat. Are corpul incovoiat. Se imperecheaza prin martie . aproape neagra pe burta. Dupa 40 de zile femela naste 4-8 pui .

Picioarele din spate sunt mai lungi şi mai puternice decât cele din faţă. . varză şi alte plante. Se hrăneşte cu morcovi. salată. În cazul unui pericol se folosesc de piciorul din spate pentru a bate toba cu el în pământ. Are urechi mari şi moi.IEPURELE      Îşi construieşte casa în pământ ( vizuină). avertizându-i pe ceilalţi. iarbă.

Iepurele (Lepus europaeus)
   

Longevitate: 8-12ani Simturile: Auz, miros Greutate: 4-5kg Mediu de viata: Altitudine 200-250m, pana la 300400m, in zona dealurilor, dar se gasesc exemplare si in zona golurilor de munte, dar cu efective reduse. Duşmani: Cainii ciobanesti, braconajul, bolile.

Veverita (Sciurus Vulgaris)

Nu e placere mai mare, in padurile noastre de brazi, mohorate si tacute, decat cand privesti nebunatecele miscari ale unei veverite (Sciurus Vulgaris). Cu cat bradul e mai inalt, mai gros, mai pletos, cu atat sprintara fiinta pare o jucarie, alergand usoara ca un fluture, din creanga in creanga, sarind din arbore in arbore. Acum e jos pe pamant, acum e in varf, acum e in al zecelea copac.

cand arsita e mai mare. inteligenti. cu doi ochi “ca de veverita” vioi. sau in zilele ploioase. se zbantuie numai pe copaci.  . sta acasa. La amiaza. cat trupul de lunga. facuta colac. cu moturi in varful urechilor. cu o coada stufoasa. alba pe pantece. Cat tine vremea buna.Cat un pumn de mare. cu botul ascutit ascuns in blana. Vara e ruginie pe spate. Iarna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu.

Fiind foarte mică . ouă. neagră sau gri). Se hrăneşte cu alune. urşii. vulpile. insecte. Are simţul mirosului foarte sensibil.VEVERIŢA     Culoarea blanei diferă (roşiemaro. viermi. ciuperci. seminţe. ceea ce o ajută să găsească mâncarea pe care a ascuns-o. . are mulţi duşmani: vulturii. păsări mici. ulii. nuci.

.

mai inchisa pe picioare. Seamana cu jderul. cu picioarele scurte si botul ascutit.  Mica si dragalasa. dar tot castanie-cenusie. Sub gat are o pata albicioasa. mai subtirica. este nevastuica (Mustela nivalis). daca se poate spune asa dar o mica si cruda fiara.Nevastuica (Mustela nivalis). dusmanca de temut a cotetelor de pasari. dar e mai mica. . Blana ei moale e mai deschisa la culoare. care se prelungeste pe piept cam pana in dreptul picioarelor dinainte.

este un dusman neimpacat pentru toate animalele mici. cu colti si mai ascutiti. mladioasa. omoara mai mult decat poate dovedi cu mancarea. iar soarecii. iute. inarmata cu gheare ascutite. guzganii nu scapa de ea. Cand intra in cotetele cu pui. Nici chiar cartita ori harciogul nu sunt  .O asemenea dihanie usoara.

ca e un pui de veverita. atat e si coada stufoasa. iar pe burta albie. insecte sau oua de pasari. caci ziua doarme intr-o scorbura de copac. alune. caci cat e trupul de lung. Se hraneste cu ghinda. era socotit ca o mancare aleasa. Era vestit pe vremea romanilor. muguri de fag. E imbracat in haina amurgului.Parsul cenusiu (Glis glis)    Ai crede. numai culoarea blanii e cenusie cu ape negre. Fript. Era crescut. jir. cand il vezi. unde isi asterne cateva pai pri frunze si numai seara iese pentru hrana. Naste de doua ori pe an cate 3-9 pui. . anume ingrasat cu ghinda si alune. Noaptea nu face decat isi ia cateva alune ori ghinda si apoi se intoarce la cuib sa le manance.

Chiar cand pare ca doarme simte fosnetul imprudentului soricel. al panterei si al celorlalte carnivore agere. cu toate caracteristicile crudului carnivor.Pisica Salbatica (Felis Silvestris)   Este un tigru in miniatura. nici lupul. ci pisica salbatica. nu este nici ursul. al leului. raspandita in toate padurile din tara. . la noi. de la munte si pana’n Delta Dunarii. De aceea reprezentantul tigrului.

din care se lasa spre pantece altele mai sterse.20 metri. deasa. Aduce insa aminte. La infatisare nu se prea deosebeste de un motan. sub o stanca. prin niste dungi mai negre in lungul sirei spinarii. cu blana moale. Cat e ziua. . Se mai deosebeste de pisica domestica prin coada stufoasa. ca si pe dosul urechilor.E un animal destul de mare. caci masoara cu coada cu tot chiar si peste 1. sta ascunsa in scorbura unui copac. cenusie. in vreun desis. La fata e ceva mai roscat. ca retezata la varf. pe restul trupului si ceva de tigru.

pot sa iasa la sfarsitul anului peste 500 de indivizi.Soarecii de camp (Microtus arvalis)      Nu e cu mult mai mare la trup ca un soarece de casa. La o luna jumatate. Un singur animal intr-un an mananca sau distruge cam 11 kilograme de substante vegetale. de umple camarile cu provizii. in masura de a se inmulti si ei. taie paiul de jos si duce spicul intreg. Dintr-o singura pereche. de lucerna. Asa se explica invaziile in unii ani favorabili. Si culoarea este aproape la fel. ca si coada. Traieste in tuneluri sapate sub pamant. ia acest fel. Mai apoi se hraneste cu ce poate. Botul e mai scurt. Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. E doar ceva mai cenusiu pe spate si mai alb pe burta. soricioaica din primavara devine la randul ei mama. masar cate 5 -6 pui odata. Cand cerealele incep a da in spic. Mai ales daca primavara e secetoasa.6 ori. cel mult doua. Fe vara femela poate fata de cel putin 5 . iar cand sunt multi vezi gauri langa gauri. cu ce are: frunze de grau. E nesatios la culme. . mananca toate semintele azvarlite inbrazda.

perii senzitivi de pe cap lungi. Traieste pana la 3-4 ani. coada alba. . Ochii si urechile sunt mari.Soarecele de zapada (Microtus nivalis)   Soarecele de zapada (Microtus nivalis) are o lungime de 12-14 centimetri si o greutate de doar 4050 de grame. Naste de 2-3 ori pe an cate 3-7 pui in cuiburi captusite cu plante uscate tocate marunt. Are o blana deasa si lunga.

 Il gasim in munti la altitudini de 600-2000 de metri. Face rezerve mici de hrana pentru iarna. caci umbla de obicei pe sub stratul de zapada dupa lujeri si radacini. .Consuma ziua graminee aspre. golurile dintre pietre. Foloseste ca adapost crapaturile din stanci. in locuri insorite. fructe de merisor. radacini.

RAUTA CRISTINA .Cunoaşterea mediului Unitatea: ANIMALE Clasa a II-a Realizator: inv.

ro alpinet.com blackcatculcea.wordpress.ro www.zooland.natgeo.org www.Bibliografie         doru.com www.ro .wetpaint.110mb.ro free-wallpapers.com www.mondofun.ghidbrasov.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->