Biblia Ortodoxă 1988+teoctist

BI BLI A
SAU
SFNTA SCRI PTUR

TIPRIT SUB NDRUMAREA
SI CU PURTAREA DE GRIJ
A PREA FERICITULUI PRINTE
T E O C T I S T
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMNE

CU APROBAREA SFNTULUI SI NOD

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC SI DE MISIUNE
AL BISERICII ORTODOXE ROMNE
BUCURESTI

pag. 2/1780
Cuvnt ctre cititori
VECHI UL TESTAMENT
Facerea
Iesirea
Leviticul
Numerii
Deuteronomul
Cartea lui Iosua Navi
Cartea J udectorilor
Cartea Rut
Cartea nti a Regilor
Cartea a doua a Regilor
Cartea a treia a Regilor
Cartea a patra a Regilor
Cartea nti Paralipomena
Cartea a doua Paralipomena
Cartea nti a lui Ezdra
Cartea lui Neemia
Estera
Cartea lui Iov
Psalmii
Pildele lui Solomon
Ecclesiastul
Cntarea cntrilor
Isaia
Ieremia
Plngerile lui Ieremia
Iezechiel
Daniel
Osea
Amos
Miheia
Ioil
Avdie
Iona
Naum
Avacum
Sofonie
Agheu
Zaharia
Maleahi
NOUL TESTAMENT
Sfnta Evanghelie dup Matei
Sfnta Evanghelie dup Marcu
Sfnta Evanghelie dup Luca
Sfnta Evanghelie dup Ioan
Faptele Sfintilor Apostoli
Epistola ctre Romani a Sfntului Apostol Pavel
Epistola ntia ctre Corinteni a Sfntului Apostol
Pavel
Epistola a doua ctre Corinteni a Sfntului Apostol
Pavel
Epistola ctre Galateni a Sfntului Apostol Pavel
Epistola ctre Efeseni a Sfntului Apostol Pavel
Epistola ctre Filipeni a Sfntului Apostol Pavel
Epistola ctre Coloseni a Sfntului Apostol Pavel
Epistola ntia ctre Tesalonicieni a Sfntului
Apostol Pavel
Epistola a doua ctre Tesaloniceni a Sfntului
Apostol Pavel
Epistola ntia ctre Timotei a Sfntului Apostol
Pavel
Epistola a doua ctre Timotei a Sfntului Apostol
Pavel
Epistola ctre Tit a Sfntului Apostol Pavel
Epistola ctre Filimon a Sfntului Apostol Pavel
Epistola ctre Evrei a Sfntului Apostol Pavel
Epistola Soborniceasc a Sfntului Apostol Iacov
ntia epistol Soborniceasc a Sfntului Apostol
Petru
A doua epistol Soborniceasc a Sfntului Apostol
Petru
ntia Epistol Soborniceasc a Sfntului Apostol
Ioan
A doua Epistol Soborniceasc a Sfntului Apostol
Ioan
A treia Epistol Soborniceasc a Sfntului Apostol
Ioan
Epistola Soborniceasc a Sfntului Apostol Iuda
Apocalipsa Sfntului Ioan Teologul

CRTI LE DEUTEROCANONI CE
ALE VECHI ULUI TESTAMENT
Cartea lui Tobit
Cartea Iuditei
Cartea lui Baruh
Epistola lui Ieremia
Cntarea celor trei tineri
Cartea a treia a lui Ezdra
Cartea ntelepciunii lui Solomon
Cartea ntelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah
Istoria Susanei
Istoria omorrii balaurului si a sfrmrii lui Bel
Cartea nti a Macabeilor
Cartea a doua a Macabeilor
Cartea a treia a Macabeilor
Rugciunea regelui Manase
Unitti i Monede
Not

pag. 3/1780
CUVNT CTRE CITITORI

Dup cumeste ndeobte cunoscut, Evanghelia lui Dumnezeu (1 Tes. 2, 2), cuvintele
vietii celei vesnice (Ioan 6, 68) au rsunat, pentru ntia oar, n auzul strmoilor
notri, n epoca apostolic.
Sfntul Andrei, fratele lui Simon Petru (Ioan 1, 40), cel dinti dintre ucenicii
Domnului care a mrturisit: am gsit pe Mesia Care se tlcuieste Hristos (Ioan 1, 41),
unul din cei doisprezece Apostoli (Matei 10, 2; Marcu 3, 16; Luca 6, 14; Fapte 1, 13), a
propovduit adevrul evanghelic n Scitia Mic, Dobrogea de astzi, aa cum
mrturisete, ntr-un glas, ntreaga traditie bisericeasc, prin Tertulian (240), Origen
(254), Eusebiu de Cezareea (340), Sinaxarul Bisericii constantinopolitane etc.
Este deosebit de semnificativ c i unele texte din Noul Testament dau mrturie, direct
sau indirect, despre propovduirea Sfintei Evanghelii, n primul rnd, n Scitia Mic,
nc din epoca apostolic. Scriind din Roma, n anul 63, Epistola ctre Coloseni,
Sfntul Apostol Pavel precizeaz c Evanghelia pe care au cunoscut-o destinatarii
Epistolei sale a fost propovduit la toat fptura de sub cer (1, 23). n cursul
aceleiai Epistole, Apostolul neamurilor explic acest cuvnt al su scriind c, printre
cei ce s-au dezbrcat de omul cel vechi, mbrcndu-se n cel nou, se numr i scitii,
deveniti cretini alturi de celelalte popoare ale antichittii. Nu mai este elin si iudeu,
tiere mprejur si netiere mprejur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate si ntru toti (este)
Hristos (3, 11). Acest text n care apare, pentru prima i ultima oar, n Noul
Testament, termenul scit descrie o stare de fapt pe care Sfntul Apostol Pavel o
consemneaz nu numai pentru a arta adncile prefaceri pe care nvttura
evanghelic le svrise n cugetele celor ce au primit Botezul, dar i pentru a nftia
roadele bogate ale predicii misionare a tuturor Sfintilor Apostoli, deci i a Sfntului
Andrei, apostolul scitilor. Dac, n Epistola ctre Galateni, scris n anul 55, din Efes,
Sfntul Apostol Pavel nu amintete dect pe iudei i pe elini ca fiind una n Hristos
Iisus (3, 28), n urma primirii Botezului (3, 27), la mai putin de zece ani dup aceea, n
Epistola ctre Coloseni, el adaug la neamurile convertite la credint i pe sciti. Acest
fapt l va ndreptti pe marele Apostol s afirme c Evanghelia a fost propovduit la
toat fptura de sub soare (Col. 1, 23). El va scrie ntotdeauna numai ce a svrit
Hristos spre ascultarea neamurilor, prin cuvnt si prin fapt (Rom. 15, 18). Cnd, la
nceputul anului 58, Sfntul Apostol Pavel prezenta, n Epistola ctre Romani, un prim
bilant al rezultatelor cltoriilor sale misionare, el putea s scrie: Prin puterea
semnelor si a minunilor, prin puterea Duhului Sfnt, ... de la Ierusalim si din tinuturile
de primprejur pn n Iliria, am ndeplinit propovduirea Evangheliei lui Hristos (Rom.
15, 19). n acelai timp, el noteaz c nemaiavnd loc (Rom. 15, 23) n tinuturile n
care propovduise n cele trei cltorii misionare ale sale, adic n prtile de rsrit ale
Imperiului Roman: Asia Mic, Grecia, Macedonia, iliric etc., dorea s-i ndrepte paii
ctre ndeprtata Spanie (Rom. 15, 24, 28), marginea de apus a Imperiului Roman, cum
va fi numit aceast tar de Sfntul Clement Romanul n jurul anului 95, cnd scrie
Epistola ctre Corinteni (V, 5-7).
Afirmatia Sfntului Apostol Pavel c nu mai are unde predica Evanghelia n prtile
rsritene ale Imperiului Roman poate s apar oarecumsurprinztoare dac avemn
pag. 4/1780
vedere c el nu atinsese, n aceste prti, nici mcar granitele Imperiului Roman dinspre
nord, adic nu propovduise n Scitia Mic, devenit parte a Imperiului nc din anii
29-28 .d.Hr., cnd Licinius-Crassus, proconsulul Macedoniei, a cucerit Scitia
transformnd Dunrea n hotar nordic al Imperiului.
Explicatia acestei afirmatii o aflmtot n contextul citat al Epistolei ctre Romani de
unde aflmc Sfntul Apostol Pavel a dorit ntotdeauna s binevesteasc acolo unde
Hristos nu fusese numit, ca s nu zideasc pe temelie strin (15, 20). Rezult deci
c n acele tinuturi n care Apostolul nu ajunsese, n timpul cltoriilor sale misionare,
noua credint fusese deja binevestit sau era n curs de propovduire de ctre un alt
Apostol al Domnului. Iar acesta nu putea fi dect Sfntul Andrei, cummrturisete
traditia bisericeasc.
Notiuni ca: n toat lumea (Matei 24, 14; Marcu 14, 9), la toate neamurile (Matei
28, 19; Marcu 13, 10), pn la marginea pmntului (Fapte 1, 8), folosite de
Mntuitorul n porunca dat Sfintilor Apostoli de a-i ndeplini trimiterea lor de
cpetenie (I Cor 1, 17) de a binevesti, pretutindeni i tuturor, Evanghelia, ne dau
indicatia clar i precis c cei doisprezece ucenici ai Domnului erau ndatorati ca,
prin lucrarea lor misionar, s asigure nc n timpul vietii lor pmnteti cel putin
auzirea Evangheliei de ctre toate neamurile din Imperiul Roman. Dac, din Faptele
Apostolilor, nu avemtiri dect asupra propovduirii Evangheliei la neamuri, ndeosebi
de Sfntul Apostol Pavel, faptul se explic prin aceea c Sfntul Luca, autorul acestei
crti, nu ne-a oferit dect un model al predicii misionare a unei Apostol pentru ca
posteritatea s poat aprecia rezultatele exceptionale ale lucrrii misionare apostolice
raportnd acest model la numrul tuturor celorlalti Apostoli ai Domnului i la acela al
celorlalti misionari cretini de la nceputurile Bisericii. ntr-o astfel de lumin, predica
Sfntului Apostol Andrei n Scitia Mic ne apare ca o deplin certitudine, ca o ofrand
adus de acest Apostol dumnezeiescului su nvttor care l-a rnduit n ceata celor
mai apropiati ucenici ai si.
Rsdit n aceste tinuturi prin predica unui Apostol, Cuvntul lui Dumnezeu a ptruns
adnc n contiinta i memoria celor care le locuiau, devenind una din componentele
fundamentale ale tririi lor cretine i ale vietii lor spirituale.
Primele dovezi privind vechimea cretinismului romnesc sunt unele descoperiri
arheologice din Dobrogea constnd din inscriptii n limba greac de provenient
biblic. O dat cu accentuarea dominatiei romane i, mai ales, dup cucerirea de ctre
Traian a Daciei, limba latin vulgar vorbit mai cu seam n provinciile de margine
ale Imperiului va fi tot mai des folosit n Scitia Mic i n celelalte provincii ale Daciei.
n aceste conditii, prima traducere latin a Sfintei Scripturi, numit Itala (sec. II), va fi,
desigur, folosit de slujitorii bisericeti i credincioii din aceste prti, cumse poate
dovedi cu numeroase inscriptii cretine n limba latin descoperite n urma cercetrilor
arheologice. Acest fapt va contribui decisiv la formarea limbii romne n secolele
urmtoare, singura limb neolatin vorbit n aceste prti ale Europei i la ptrunderea
limbii poporului n Biseric, n relatiile dintre slujitorii bisericeti i cretini, chezie
sigur a nsuirii i tririi de ctre obtea credincioilor din aceste prti a nvtturii
dumnezeieti revelate.
pag. 5/1780
Este nendoielnic c primele scrieri bisericeti n limba romn vor fi fost crti sau
fragmente de crti din Sfnta Scriptur: Psaltirea, Sfintele Evanghelii, Epistolele
sfintilor Apostoli, folosite cu deosebire n cultul divin public i devenite rugciuni ale
preotului i credincioilor, cluze sigure ale tuturor n cutarea necurmat a
desvririi morale (Matei 5, 48). Acest lucru l-au i adeverit primele manuscrise
rotacizante n limba romn.
Sfnta Scriptur n limba vorbit de poporul din aceste tinuturi a fost, apoi, folosit de
preoti n predica din biseric i n convorbirile directe cu credincioii. Ei se vor
conforma astfel ndrumrii apostolice: n biseric vreau s griesc cinci cuvinte cu
nteles, ca s nvt si pe altii, dect zeci de mii de cuvinte ntr-o limb strin (I Cor 14,
19). Pentru ca nvttura Sfintei Evanghelii s fie cunoscut tuturor neamurilor (Matei
28, 19), indiferent de limba pe care acestea o vorbeau, la Pogorrea Sfntului Duh,
Sfintilor Apostoli li s-a dat harisma vorbirii n limbi, astfel nct toti cei ce erau atunci
la Ierusalimcu toate c apartineau tuturor neamurilor de sub cer, totusi fiecare i auzea
pe ei (pe Sfintii Apostoli) vorbind n limba sa (Fapte 2, 5-6). Propovduirea Cuvntului
lui Dumnezeu n limba credincioilor este, aadar, expresia voii lui Dumnezeu i
ndrumare categoric apostolic. Sfintii Apostoli hirotoneau preoti n fiecare Biseric
(Fapte 14, 23), pe cei ce au crezut mai nti din acea Biseric, dup cumscrie Sfntul
Clement Romanul (Epistola ctre Corinteni XLII, 4), tocmai pentru ca acetia s poat
propovdui adevrul credintei pe ntelesul acelora pe care-i pstoreau. Acest principiu
fundamental al pastoralei cretine este stabilit de Apostolul neamurilor cnd i scrie lui
Tit, primul episcop din insula Creta: Te-am lsat n Creta ... s asezi preoti n fiecare
cetate, precum ti-am rnduit (1, 5). Dac se tine seama c insula Creta era
supranumit insula celor o sut de cetti formate succesiv o dat cu aezarea n
insul a diverselor neamuri, vorbind diferite limbi, vom ntelege nsemntatea
ndrumrii apostolice date lui Tit ca acesta s hirotoneasc preoti din cei ce apartineau
fiecrei cetti unde acetia urmau s-i desfoare lucrarea. Cunoaterea de ctre
pstorul spiritual a mentalittii, obiceiurilor, dar mai ales a limbii pstoritilor si, era
nu numai obligatorie, dar i cea mai sigur chezie a deplinei izbnzi a lucrrii
preoteti, pentru ca toat limba s dea slav lui Dumnezeu (Rom 14, 11; cf Isaia 45,
23) i s mrturiseasc toate graiurile c Domn este Hristos, ntru slava lui Dumnezeu-
Tatl (Filip 2, 11).
Dovada cunoaterii Sfintei Scripturi de ctre strmoii notri nc din vremuri strvechi
o constituie i folclorul religios: colindele, cntecele de stea, bocetele etc. care i au
izvorul n istorisirile cuprinse n Sfnta Scriptur a Vechiului i Noului Testament:
profetiile mesianice, naterea, botezul, patimile, rstignirea sau nvierea Domnului.
Aceste nentrecute creatii ale poporului nostru se caracterizeaz printr-o surprinztoare
originalitate, prin profunziunea tririlor religioase, prin deplina ortodoxie i
autenticitate a doctrinei, semn al unei ndelungate cunoateri i asimilri a adevrului
revelat, trit i doxologit n simtire i grai romnesc, transpus cu nentrecut miestrie
n culorile Voronetului i ale celor mai de seam ctitorii romneti.
Va fi greu s aflm, n mod cert, cnd au fost rostite sau scrise pentru prima oar n
limba romn texte din Sfnta Scriptur. Ceea ce se poate sustine ns cu o deplin
ndrepttire, este c, pornind de la traducerea latin a Italiei sau Vulgatei, strmoii
pag. 6/1780
nostri vor fi rostit: Tatl nostru care esti n ceruri... foarte aproape de: Pater noster,
qui es in coelis..., (Matei 6, 9), svrind acel miracol al trecerii de la latina vulgar la
limba romn, o limb neolatin prin excelent.
Acest fapt este de natur s arate dificultatea pe care strmoii notri o vor fi resimtit,
de-a lungul secolelor, fiind obligati s foloseasc n cult crtile liturgice ca i textele
Sfintei Scripturi ntr-una din cele dou aa-zise limbi sacre: slavona i greaca. n aceste
conditii, este lesne de nteles pentru ce s-a manifestat din partea clerului i a
credincioilor romni dorinta statornic de a avea tlmcite n limba nteleas de popor
Sfnta Scriptur i crtile liturgice. Psaltirea Scheian, Psaltirea Voronetean i
Psaltirea Hurmuzachi, toate manuscrise din prima jumtate a secolului al XVI-lea,
cuprinznd Psalmii lui David n limba romn, dau mrturie despre vechimea unor
astfel de preocupri i de setea credincioilor romni dup Cuvntul lui Dumnezeu
tlmcit n singura limb pe care o ntelegeau i care le era nespus de scump. Firete
c aceste manuscrise cuprinznd Psaltirea reproduc texte din limba romn cu mult mai
vechi, obria acestora pierzndu-se n nsei nceputurile limbii romne, limba unui
popor care s-a format o dat cu ncretinarea sa, rostirea romneasc fiind marcat
pentru totdeauna de acest eveniment unic n istorie.
Cnd se vor ivi conditii prielnice, textele scripturistice n limba romn vor vedea
lumina tiparului demonstrnd nc o dat profunda preocupare a clerului luminat al
Bisericii noastre de a oferi credincioilor i cultului divin public texte din Sfnta
Scriptur n limba nteleas de ei. Prima tipritur de acest fel ajuns pn la noi este
Evangheliarul slavo-romn (1551-1553) care marcheaz o etap de trecere de la textele
slavone la cele tiprite numai n limba romn ale lui Coresi: Evangheliarul de la
Brasov (1561) i Psaltirea (1570). Palia de la Orstie (1582) care cuprindea Facerea i
Ieirea - primele dou crti ale Sfintei Scripturi, ne amintete despre un ndrznet
proiect de tiprire a ntregii Biblii n limba romn, care ns nu va fi realizat dect cu
peste o sut de ani mai trziu, n 1688, n capitala ]rii Romneti, cnd, n noua
tipografie a Mitropoliei Ungrovlahiei, nfiintat n 1678, va vedea lumina tiparului
monumentala Biblie de la Bucuresti, supranumit i Biblia lui Serban Cantacuzino.
Pn atunci, la Blgrad (Alba Iulia), n 1648, va fi tiprit pentru prima dat n limba
romn ntregul Nou Testament din initiativa, ndemnul, struinta i osrdia lui Simion
Stefan, Mitropolitul Ardealului. Aceast lucrare impresioneaz prin frumoasa expresie
a traducerii, ca i prin rigoarea i exactitatea redrii textului original al Noului
Testament.
Noul Testament de la Blgrad prevestete aparitia, n 1688, a Bibliei de la Bucuresti,
punctul culminant al tuturor strdaniilor i ostenelilor unui lung ir de ierarhi i clerici
luminati i de mari crturari nsufletiti de nobilele idealuri ale slujirii limbii
strmoeti, a Bisericii i culturii nationale, a ntregului neamromnesc.
Biblia de la Bucuresti nmnuncheaz ostenelile tuturor celor care, n secolele
anterioare, au tlmcit n romnete diferite prti sau scrieri ale Sfintei Scripturi:
anonimii traductori ai textelor rotacizante maramureene (prima jumtate a secolului
al XVI-lea), Evangheliarul slavo-romn (1551-1553), Evangheliarul lui Coresi (1561) i
Psaltirea de la Brasov (1570), Palia de la Orstie (1582), Noul Testament de la Alba-
Iulia (1648), prima traducere integral a Septuagintei datorat sptarului Nicolae
pag. 7/1780
Milescu (1664), Evangheliarul lui Iordache Cantacuzino (1682) i multe alte tiprituri i
manuscrise tiute i netiute.
Fratii Radu i Serban Greceanu au fost principalii traductori ai Bibliei de la Bucureti,
lucrare care s-a bucurat de sprijin i ncurajare din partea lui Serban Cantacuzino,
domnitorul ]rii Romneti, i din partea lui Constantin Brncoveanu, fiind ndrumat
de stolnicul Constantin Cantacuzino. Mitropolitul Teodosie Vetemeanu al ]rii
Romneti a urmrit ndeaproape aceast lucrare, acordndu-i ntregul sprijin i
binecuvntarea sa. El a pus la dispozitie Tipografia Mitropoliei pe care a asigurat-o de
ntregul inventar tehnic n vederea tipririi crtii ct mai grabnic i n conditii grafice
de aleas tinut.
Biblia de la Bucureti a intrat n istoria culturii romneti ca un moment cu multiple i
profunde semnificatii. Aceast oper certifica, n primul rnd, atingerea unui nalt grad
de maturizare a limbii romne n evolutia ei spre dobndirea acelei capacitti de a reda
variatul i bogatul continut de idei i gndire al crtilor Sfintei Scripturi, semnul sigur
al posibilittilor unei limbi aflate pe o nalt treapt a dezvoltrii sale. Biblia de la
Bucureti a oferit tuturor romnilor din cele trei provincii pe care acetia le locuiau, un
text cuprinznd o limb literar unitar, rezultat din contopirea tuturor monumentelor
anterioare ale limbii provenind din toate cele trei provincii romneti. Prin Biblia de la
Bucureti, clericii i credincioii notri au dobndit acces nemijlocit la textul sfnt, ceea
ce a dat un nou impuls dezvoltrii culturii teologice romneti i adncirii vietii cretine
n Biserica noastr.
Clerul i credincioii Bisericii Ortodoxe Romne au cunoscut, dintotdeauna, adevrul
revelat despre care d mrturie Sfnta Scriptur, ndeosebi prin intermediul Sfintei
Liturghii i al celorlalte slujbe bisericeti svrite necurmat i n toat ntinderea i
bogtia lor, n bisericile i mnstirile din toate tinuturile romneti. Crtile liturgice,
peste douzeci la numr, care sunt un important izvor al Sfintei Traditii, au pus la
ndemna credincioilor ortodoci din Biserica noastr numeroase i cuprinztoare
prti ale Sfintei Scripturi sub forma pericopelor evanghelice, a lecturilor din epistolele
apostolice i a paremiilor care sunt citiri din Sfnta Scriptur. nftiate credincioilor
n cadrul solemn al slujbelor liturgice, bogatele lecturi din Sfnta Scriptur i dezvluie
ntreaga lor frumusete, toat bogtia i adncimea ntelesurilor lor devenind, totodat,
temei i motivare a rugciunii obteti a Bisericii i a vietii cretine n general. n crtile
de slujb, la Sfnta Liturghie, prin Biseric, dreptmritorii cretini au ntlnit,
deopotriv, cuvntul Sfintei Scripturi i adevrurile de credint cuprinse n Sfnta
Traditie, ngemnate ntr-un ansamblu n care expresia atinge perfectiunea, iar
rugciunea nalt cugetul ctre deplina i corecta ntelegere a adevrului cretin care a
modelat i a marcat pentru totdeauna sufletul credincioilor ortodoci cretini.
n acest an, al aniversrii a trei sute de ani de la tiprirea Bibliei de la Bucureti, n
Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, urmeaz s
apar o reeditare tiintific a Bibliei de la 1688, cititorul avnd posibilitatea s admire
n facsimil textul ca atare al acestei lucrri i s citeasc, ntr-o pagin paralel,
transliterarea n alfabet latin a originalului tiprit n alfabet chirilic facsimilat.
Prezenta aparitie a Bibliei romneti care are la baz obinuita traducere oferit de
Institutul Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne n ultimele sale editii, se
pag. 8/1780
nscrie, la rndul su, ca un act de cinstire a momentului aniversar nchinat Bibliei de
la Bucureti, ca o component a acestei mari srbtori a culturii noastre.
Aceast carte sfnt vede lumina tiparului prin purtarea de grij a Sfintei noastre
Biserici, care se preocup de toate cele de trebuint pentru propirea spiritual i
pentru mntuirea noastr. Se cuvine, deci, ca i noi s cunoatem c adevrata
interpretate a Sfintei Scripturi, adevratul su nteles se poate descoperi i ptrunde
numai n staulul duhovnicesc al Bisericii noastre strmoeti care-i continu lucrarea
ei avnd drept cluz pe Duhul Sfnt. Semnificatia, valoarea i ntreaga putere
mntuitoare a Sfintei Scripturi se arat n Biseric i prin Biseric, prin mijlocirea
creia Duhul Sfnt ne cluzete spre tot adevrul (Ioan 16, 13).
Bucurndu-ne de aceast mplinire, suntemncredintati c Sfnta Scriptur va fi nu
numai un odor sfnt aezat la loc de cinste n locuintele slujitorilor altarelor i
credincioilor, ci i o carte citit i meditat cu credint nestrmutat i cu rugciune
fierbinte, aezat pe altarul lucrrilor i vietii lor. Va fi mpreun cu Sfnta Liturghie
cluz dreapt pe drumul desvririi morale i al comuniunii cu Prea Sfnta Treime,
cu Biserica i cu ntregul neamromnesc dreptcredincios. Pe acest drumv nsotimcu
dragostea i binecuvntarea Noastr.

La srbtoarea Bunei Vestiri
1988

T E O C T I S T
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne

pag. 9/1780
FACEREA
NTI A CARTE A LUI MOI SE

CAP. 1
Facerea lumii.
1. La nceput a fcut Dumnezeu cerul si
pmntul.
Ps. 88, 11-12; 135, 5; 145, 6. Iov 38, 4. Sir. 18, 1. Ioan 1,
3. Fapte 14, 15; 17, 24. 2 Petr. 3, 5. Evr. 11, 3. Apoc. 14,
7.
2. Si pmntul era netocmit si gol.
ntuneric era deasupra adncului si Duhul
lui Dumnezeu Se purta pe deasupra
apelor.
3. Si a zis Dumnezeu : S fie lumin !
Si a fost lumin.
Ps. 32, 9; 103, 2. Is. 45, 7. Ioan 1, 3. 2 Cor. 4, 6.
4. Si a vzut Dumnezeu c este bun
lumina, si a desprtit Dumnezeu lumina
de ntuneric.
5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziu, iar
ntunericul l-a numit noapte. Si a fost
sear si a fost dimineat : ziua nti.
6. Si a zis Dumnezeu : S fie o trie prin
mijlocul apelor si s despart ape de ape
! Si a fost asa.
Ps. 32, 6; 103, 2; 135, 6; 148, 4-5. Ier. 10, 12; 51, 15.
7. A fcut Dumnezeu tria si a desprtit
Dumnezeu apele cele de sub trie de
apele cele de deasupra triei.
Ps. 103, 3; 148, 4.
8. Tria a numit-o Dumnezeu cer. Si a
vzut Dumnezeu c este bine. Si a fost
sear si a fost dimineat : ziua a doua.
9. Si a zis Dumnezeu : S se adune
apele cele de sub cer la un loc si s se
arate uscatul ! Si a fost asa. Si s-au
adunat apele cele de sub cer la locurile
lor si s-a artat uscatul.
Ps. 32, 7; 135, 6. Iona 1, 9.
10. Uscatul l-a numit Dumnezeu pmnt,
iar adunarea apelor a numit-o mri. Si a
vzut Dumnezeu c este bine.
11. Apoi a zis Dumnezeu : S dea
pmntul din sine verdeat : iarb, cu
smnt ntr-nsa, dup felul si
asemnarea ei, si pomi roditori, care s
dea rod cu smnt n sine, dup fel, pe
pmnt ! Si a fost asa.
Marc. 4, 28.
12. Pmntul a dat din sine verdeat :
iarb, care face smnt, dup felul si
dup asemnarea ei, si pomi roditori, cu
smnt, dup fel, pe pmnt. Si a vzut
Dumnezeu c este bine.
13. Si a fost sear si a fost dimineat :
ziua a treia.
14. Si a zis Dumnezeu : S fie
lumintori pe tria cerului, ca s
lumineze pe pmnt, s despart ziua de
noapte si s fie semne ca s deosebeasc
anotimpurile, zilele si anii,
Ps. 135, 7-9.
15. Si s slujeasc drept lumintori pe
tria cerului, ca s lumineze pmntul.
Si a fost asa.
16. A fcut Dumnezeu cei doi lumintori
mari : lumintorul cel mai mare pentru
crmuirea zilei si lumintorul cel mai mic
pentru crmuirea noptii, si stelele.
Deut. 4, 19. Ps. 135, 8. Ier. 31, 35-36.
17. Si le-a pus Dumnezeu pe tria
cerului, ca s lumineze pmntul,
18. S crmuiasc ziua si noaptea si s
despart lumina de ntuneric. Si a vzut
Ps. 103, 19-20.
ziua a patra.
20. Apoi a zis Dumnezeu : S misune
apele de vietti, fiinte cu viat n ele si
psri s zboare pe pmnt, pe ntinsul
triei cerului ! Si a fost asa.
21. A fcut Dumnezeu animalele cele
mari din ape si toate fiintele vii, care
misun n ape, unde ele se prsesc dup
pag. 10/1780
felul lor, si toate psrile naripate dup
felul lor. Si a vzut Dumnezeu c este
bine.
Iov 41, 1. Ps. 103, 25.
22. Si le-a binecuvntat Dumnezeu si a
zis : Prsiti-v si v nmultiti si umpleti
apele mrilor si psrile s se nmulteasc
pe pmnt !
Fac. 8, 17.
ziua a cincea.
24. Apoi a zis Dumnezeu : S scoat
pmntul fiinte vii, dup felul lor :
animale, trtoare si fiare slbatice dup
felul lor. Si a fost asa.
Iov 12, 7. Bar. 3, 32. Sir. 16, 31.
25. A fcut Dumnezeu fiarele slbatice
dup felul lor, si animalele domestice
dup felul lor, si toate trtoarele
pmntului dup felul lor. Si a vzut
26. Si a zis Dumnezeu : S facem om
dup chipul si dup asemnarea Noastr,
ca s stpneasc pestii mrii, psrile
cerului, animalele domestice, toate
viettile ce se trsc pe pmnt si tot
pmntul !
Fac. 5, 1. ntel. 2, 23; 9, 2. Sir. 17, 1-3.
27. Si a fcut Dumnezeu pe om dup
chipul Su ; dup chipul lui Dumnezeu l-
a fcut ; a fcut brbat si femeie.
Fac. 9, 6. Eccl. 7, 29. ntel. 10, 1. Sir. 15, 14. Mat. 19, 4.
Marc. 10, 6. Iac. 3, 9. 1 Cor. 11, 7. Col. 3, 10. 1 Tim. 2,
13.
28. Si Dumnezeu i-a binecuvntat, zicnd
: Cresteti si v nmultiti si umpleti
pmntul si-l supuneti ; si stpniti peste
pestii mrii, peste psrile cerului, peste
toate animalele, peste toate viettile ce se
misc pe pmnt si peste tot pmntul !
Fac. 8, 17; 9, 1, 7. Ps. 8, 6-9. Sir. 17, 4.
29. Apoi a zis Dumnezeu : Iat, v dau
toat iarba ce face smnt de pe toat
fata pmntului si tot pomul ce are rod cu
smnt n el. Acestea vor fi hrana
voastr.
Fac. 9, 3.
30. Iar tuturor fiarelor pmntului si
tuturor psrilor cerului si tuturor
viettilor ce se misc pe pmnt, care au
n ele suflare de viat, le dau toat iarba
verde spre hran. Si a fost asa.
31. Si a privit Dumnezeu toate cte a
Icut si iat erau bune foarte. Si a fost
sear si a fost dimineat : ziua a sasea.
Ies. 31, 17. Ps. 110, 3. ntel. 1, 14. Sir. 18, 1; 39, 21, 39.
CAP. 2
Sfin(irea zilei a yaptea. Ayezarea
omului n rai. Prima familie.
1. Asa s-au fcut cerul si pmntul si
toat ostirea lor.
Is. 45, 12.
2. Si a sfrsit Dumnezeu n ziua a sasea
lucrarea Sa, pe care a fcut-o ; iar n ziua
a saptea S-a odihnit de toate lucrurile
Sale, pe care le-a fcut.
Ies. 20, 11; 31, 17. Evr. 4, 4.
3. Si a binecuvntat Dumnezeu ziua a
saptea si a sfintit-o, pentru c ntr-nsa S-
a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care
le-a fcut si le-a pus n rnduial.
Sir. 16, 27.
4. Iat obrsia cerului si a pmntului de
la facerea lor, din ziua cnd Domnul
Dumnezeu a fcut cerul si pmntul.
5. Pe cmp nu se afla nici un copcel, iar
iarba de pe el nu ncepuse a odrsli,
pentru c Domnul Dumnezeu nu
trimisese nc ploaie pe pmnt si nu era
nimeni ca s lucreze pmntul.
6. Ci numai abur iesea din pmnt si
umezea toat fata pmntului.
7. Atunci, lund Domnul Dumnezeu
trn din pmnt, a fcut pe om si a
suflat n fata lui suflare de viat si s-a
Icut omul fiint vie.
Fac. 18, 27. Iov 10, 9; 33, 4. Tob. 8, 6. ntel. 10, 1. Sir. 17,
1; 33, 10. 1 Cor. 15, 45, 47.
8. Apoi Domnul Dumnezeu a sdit o
grdin n Eden, spre rsrit, si a pus
acolo pe omul pe care-l zidise.
Fac. 4, 16.
pag. 11/1780
9. Si a fcut Domnul Dumnezeu s rsar
din pmnt tot soiul de pomi, plcuti la
vedere si cu roade bune de mncat ; iar n
mijlocul raiului era pomul vietii si pomul
cunostintei binelui si rului.
Apoc. 2, 7; 22, 2.
10. Si din Eden iesea un ru, care uda
raiul, iar de acolo se mprtea n patru
brate.
11. Numele unuia era Fison. Acesta
nconjur toat tara Havila, n care se afl
aur.
Sir. 24, 27.
12. Aurul din tara aceea este bun ; tot
acolo se gseste bdeliu si piatra de onix.
13. Numele rului al doilea este Gihon.
Acesta nconjur toat tara Cus.
14. Numele rului al treilea este Tigru.
Acesta curge prin fata Asiriei ; iar rul al
patrulea este Eufratul.
Dan. 10, 4.
15. Si a luat Domnul Dumnezeu pe omul
pe care-l fcuse si l-a pus n grdina cea
din Eden, ca s-o lucreze si s-o pzeasc.
16. A dat apoi Domnul Dumnezeu lui
Adam porunc si a zis : Din toti pomii
din rai poti s mnnci,
17. Iar din pomul cunostintei binelui si
rului s nu mnnci, cci, n ziua n care
vei mnca din el, vei muri negresit !
Fac. 3, 11. Sir. 14, 18. Rom. 5, 12; 6, 23. 1 Cor. 15, 21.
18. Si a zis Domnul Dumnezeu : Nu
este bine s fie omul singur ; s-i facem
ajutor potrivit pentru el.
Eccl. 4, 8-9. Mal. 2, 14.
19. Si Domnul Dumnezeu, Care fcuse
din pmnt toate fiarele cmpului si toate
psrile cerului, le-a adus la Adam, ca s
vad cum le va numi ; asa ca toate
fiintele vii s se numeasc precum le va
numi Adam.
Sir. 17, 6.
20. Si a pus Adam nume tuturor
animalelor si tuturor psrilor cerului si
tuturor fiarelor slbatice ; dar pentru
Adam nu s-a gsit ajutor de potriva lui.
Sir. 17, 5-6.
21. Atunci a adus Domnul Dumnezeu
asupra lui Adam somn greu ; si, dac a
adormit, a luat una din coastele lui si a
plinit locul ei cu carne.
22. Iar coasta luat din Adam a fcut-o
Domnul Dumnezeu femeie si a adus-o la
Adam.
Tob. 8, 6. 1 Tim. 2, 13.
23. Si a zis Adam : Iat aceasta-i os din
oasele mele si carne din carnea mea ; ea
se va numi femeie, pentru c este luat
din brbatul su.
1 Cor. 11, 8.
24. De aceea va lsa omul pe tatl su si
pe mama sa si se va uni cu femeia sa si
vor fi amndoi un trup.
Mal. 2, 15. Mat. 19, 5. Marc. 10, 7-8. 1 Cor. 6, 16. Ef. 5,
31.
25. Adam si femeia lui erau amndoi goi
si nu se rusinau.
Fac. 3, 7.
CAP. 3
Cderea strmoyilor n pcat.
Pedeapsa. Fgduin(a lui Mesia.
1. Sarpele ns era cel mai siret dintre
toate fiarele de pe pmnt, pe care le
Icuse Domnul Dumnezeu. Si a zis
sarpele ctre femeie : Dumnezeu a zis
El, oare, s nu mncati roade din orice
pom din rai ?
ntel. 2, 24. Sir. 25, 17.
2. Iar femeia a zis ctre sarpe : Roade
din pomii raiului putem s mncm ;
Eccl. 7, 29.
3. Numai din rodul pomului celui din
mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu : S
nu mncati din el, nici s v atingeti de
el, ca s nu muriti !
4. Atunci sarpele a zis ctre femeie : Nu,
nu veti muri !
ntel. 2, 24. Ioan 8, 44. 2 Cor. 11, 3.
5. Dar Dumnezeu stie c n ziua n care
veti mnca din el vi se vor deschide ochii
si veti fi ca Dumnezeu, cunoscnd binele
si rul.
Sir. 10, 12-14.
pag. 12/1780
6. De aceea femeia, socotind c rodul
pomului este bun de mncat si plcut
ochilor la vedere si vrednic de dorit,
pentru c d stiint, a luat din el si a
mncat si a dat brbatului su si a mncat
si el.
Sir. 25, 27. 1 Tim. 2, 14.
7. Atunci li s-au deschis ochii la amndoi
si au cunoscut c erau goi, si au cusut
frunze de smochin si si-au fcut
acoperminte.
Fac. 2, 25. Apoc. 3, 17.
8. Iar cnd au auzit glasul Domnului
Dumnezeu, Care umbla prin rai, n
rcoarea serii, s-au ascuns Adam si
femeia lui de fata Domnului Dumnezeu
printre pomii raiului.
Ps. 137, 6. Am. 9, 2.
9. Si a strigat Domnul Dumnezeu pe
Adam si i-a zis : Adame, unde esti ?
10. Rspuns-a acesta : Am auzit glasul
Tu n rai si m-am temut, cci sunt gol, si
m-am ascuns.
11. Si i-a zis Dumnezeu : Cine ti-a spus
c esti gol ? Nu cumva ai mncat din
pomul din care ti-am poruncit s nu
mnnci ?
Fac. 2, 17.
12. Zis-a Adam : Femeia care mi-ai dat-
o s fie cu mine, aceea mi-a dat din pom
si am mncat.
13. Si a zis Domnul Dumnezeu ctre
femeie : Pentru ce ai fcut aceasta ? Iar
femeia a zis : Sarpele m-a amgit si eu
am mncat.
Ier. 4, 10. 2 Cor. 11, 3.
14. Zis-a Domnul Dumnezeu ctre sarpe :
Pentru c ai fcut aceasta, blestemat s
fii ntre toate animalele si ntre toate
fiarele cmpului ; pe pntecele tu s te
trsti si trn s mnnci n toate zilele
vietii tale !
Ps. 17, 9.
15. Dusmnie voi pune ntre tine si ntre
femeie, ntre smnta ta si smnta ei ;
aceasta ti va zdrobi capul, iar tu i vei
ntepa clciul.
Ps. 22. Ps. 70. Ps. 111, 1-2, 4. Zah. 12, 10. Sir. 25, 10.
Mat. 13, 39. Luc. 24, 27. Ioan 5, 46; 8, 44. Fapt. 26, 6. 1
Ioan 3, 8.
16. Iar femeii i-a zis : Voi nmulti mereu
necazurile tale, mai ales n vremea
sarcinii tale ; n dureri vei naste copii ;
atras vei fi ctre brbatul tu si el te va
stpni.
Ioan 16, 21. 1 Cor. 3, 16; 14, 34. 1 Tim. 2, 11. Tit 2, 5.
17. Iar lui Adam i-a zis : Pentru c ai
ascultat vorba femeii tale si ai mncat din
pomul din care ti-am poruncit : S nu
mnnci, blestemat va fi pmntul
pentru tine ! Cu osteneal s te hrnesti
din el n toate zilele vietii tale !
Fac. 4, 12; 5, 29. Sir. 7, 16.
18. Spini si plmid ti va rodi el si te
vei hrni cu iarba cmpului !
19. n sudoarea fetei tale ti vei mnca
pinea ta, pn te vei ntoarce n
pmntul din care esti luat ; cci pmnt
esti si n pmnt te vei ntoarce.
Iov 10, 9; 34, 15. Ps. 127, 2; 145, 3. Eccl. 3, 20; 12, 7.
ntel. 15, 8. Sir. 14, 18; 17, 1, 27; 40, 13; 41, 13. 1 Cor.
15, 21. 2 Tes. 3, 10.
20. Si a pus Adam femeii sale numele
Eva, adic viat, pentru c ea era s fie
mama tuturor celor vii.
Tob. 8, 6.
21. Apoi a fcut Domnul Dumnezeu lui
Adam si femeii lui mbrcminte de piele
si i-a mbrcat.
22. Si a zis Domnul Dumnezeu : Iat
Adam s-a fcut ca unul dintre Noi,
cunoscnd binele si rul. Si acum nu
cumva s-si ntind mna si s ia roade
din pomul vietii, s mnnce si s
triasc n veci !...
Fac. 1, 27; 2, 9. 1 Ioan 5, 7.
23. De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu
din grdina cea din Eden, ca s lucreze
pmntul, din care fusese luat.
24. Si izgonind pe Adam, l-a asezat n
preajma grdinii celei din Eden si a pus
pag. 13/1780
heruvimi si sabie de flacr vlvitoare,
s pzeasc drumul ctre pomul vietii.
CAP. 4
Cain yi Abel. Urmayii lor.
1. Dup aceea a cunoscut Adam pe Eva,
femeia sa, si ea, zmislind, a nscut pe
Cain si a zis : Am dobndit om de la
Dumnezeu.
2. Apoi a mai nscut pe Abel, fratele lui
Cain. Abel a fost pstor de oi, iar Cain
lucrtor de pmnt.
3. Dar dup un timp, Cain a adus jertf
lui Dumnezeu din roadele pmntului.
4. Si a adus si Abel din cele nti-nscute
ale oilor sale si din grsimea lor. Si a
cutat Domnul spre Abel si spre darurile
lui,
Sir. 35, 6. Evr. 11, 4.
5. Iar spre Cain si spre darurile lui n-a
cutat. Si s-a ntristat Cain tare si fata lui
era posomort.
Pild. 15, 8. Is. 1, 13.
6. Atunci a zis Domnul Dumnezeu ctre
Cain : Pentru ce te-ai ntristat si pentru
ce s-a posomort fata ta ?
Mat. 20, 15.
7. Cnd faci bine, oare nu-ti este fata
senin ? Iar de nu faci bine, pcatul bate
la us si caut s te trasc, dar tu
biruieste-l !
Rom. 6, 16.
8. Dup aceea Cain a zis ctre Abel,
fratele su : S iesim la cmp ! Iar
cnd erau ei n cmpie, Cain s-a aruncat
asupra lui Abel, fratele su, si l-a omort.
ntel. 10, 3. Sir. 8, 18. Mat. 23, 35. Luc. 11, 51. 1 Ioan 3,
12. Iuda 1, 11. Gal. 5, 15, 17.
Cain : Unde este Abel, fratele tu ? Iar
el a rspuns : Nu stiu ! Au doar eu sunt
pzitorul fratelui meu ?
Ps. 9, 13; 115, 6.
10. Si a zis Domnul : Ce ai fcut ?
Glasul sngelui fratelui tu strig ctre
Mine din pmnt.
Iez. 24, 7. Evr. 12, 24. Apoc. 6, 10.
11. Si acum esti blestemat de pmntul
care si-a deschis gura sa, ca s primeasc
sngele fratelui tu din mna ta.
12. Cnd vei lucra pmntul, acesta nu-si
va mai da roadele sale tie ; zbuciumat si
fugar vei fi tu pe pmnt.
Ps. 10, 1. Is. 7, 2.
13. Si a zis Cain ctre Domnul
Dumnezeu : Pedeapsa mea este mai
mare dect as putea-o purta.
14. De m izgonesti acum din pmntul
acesta, m voi ascunde de la fata Ta si
voi fi zbuciumat si fugar pe pmnt, si
oricine m va ntlni, m va ucide.
Fac. 9, 6.
15. Si i-a zis Domnul Dumnezeu : Nu
asa, ci tot cel ce va ucide pe Cain nseptit
se va pedepsi. Si a pus Domnul
Dumnezeu semn lui Cain, ca tot cel care
l va ntlni s nu-l omoare.
16. Si s-a dus Cain de la fata lui
Dumnezeu si a locuit n tinutul Nod, la
rsrit de Eden.
17. Dup aceea a cunoscut Cain pe
femeia sa si ea, zmislind, a nscut pe
Enoh. Apoi a zidit Cain o cetate si a
numit-o, dup numele fiului su, Enoh.
18. Iar lui Enoh i s-a nscut Irad ; lui Irad
i s-a nscut Maleleil ; lui Maleleil i s-a
nscut Matusal, iar lui Matusal i s-a
nscut Lameh.
19. Lameh si-a luat dou femei : numele
uneia era Ada si numele celeilalte era
Sela.
Fac. 2, 24.
20. Ada a nscut pe Iabal ; acesta a fost
tatl celor ce triesc n corturi, la turme.
21. Fratele lui se numea Iubal ; acesta
este tatl tuturor celor ce cnt din chitar
si din cimpoi.
22. Sela a nscut si ea pe Tubalcain, care
a fost furar de unelte de aram si de fier.
Si sora lui se chema Noema.
23. Si a zis Lameh ctre femeile sale :
Ada si Sela, ascultati glasul meu !
pag. 14/1780
Femeile lui Lameh, luati aminte la
cuvintele mele : Am ucis un om pentru
rana mea si un tnr pentru vntaia mea.
24. Dac pentru Cain va fi rzbunarea de
sapte ori, apoi pentru Lameh de saptezeci
de ori cte sapte !
25. Adam a cunoscut iarsi pe Eva,
femeia sa, si ea, zmislind, a nscut un
fiu si i-a pus numele Set, pentru c si-a
zis : Mi-a dat Dumnezeu alt fiu n locul
lui Abel, pe care l-a ucis Cain.
Fac. 5, 3. 1 Paral. 1, 1. Sir. 49, 18.
26. Lui Set de asemenea i s-a nscut un
fiu si i-a pus numele Enos. Atunci au
nceput oamenii a chema numele
Domnului Dumnezeu.
CAP. 5
Neamurile patriarhilor de la Adam
pn la Noe.
1. Iat acum cartea neamului lui Adam.
Cnd a fcut Dumnezeu pe Adam, l-a
Icut dup chipul lui Dumnezeu.
Fac. 1, 26-27; 9, 6. 1 Paral. 1, 1. ntel. 2, 23. Sir. 17, 1, 3.
Col. 3, 10.
2. Brbat si femeie a fcut si i-a
binecuvntat si le-a pus numele : Om, n
ziua n care i-a fcut.
Mat. 19, 4. Marc. 10, 6.
3. Adam a trit dou sute treizeci de ani
si atunci i s-a nscut un fiu dup
asemnarea sa si, dup chipul su si i-a
pus numele Set.
1 Paral. 1, 1. Luc. 3, 38. 1 Cor. 15, 48-49.
4. Zilele pe care le-a trit Adam dup
nasterea lui Set au fost sapte sute de ani
si i s-au nscut fii si fiice.
5. Iar de toate, zilele vietii lui Adam au
fost nou sute treizeci de ani si apoi a
murit.
6. Set a trit dou sute cinci ani si i s-a
nscut Enos.
1 Paral. 1, 1.
7. Dup nasterea lui Enos, Set a mai trit
sapte sute sapte ani, si i s-au nscut fii si
fiice.
8. Iar de toate, zilele lui Set au fost nou
sute doisprezece ani si apoi a murit.
9. Enos a trit o sut nouzeci de ani si
atunci i s-a nscut Cainan.
10. Dup nasterea lui Cainan, Enos a mai
trit sapte sute cincisprezece ani si i s-au
nscut fii si fiice.
11. Iar de toate, zilele lui Enos au fost
nou sute cinci ani si apoi a murit.
12. Cainan a trit o sut saptezeci de ani
si atunci i s-a nscut Maleleil.
Luc. 3, 37.
13. Dup nasterea lui Maleleil, Cainan a
mai trit sapte sute patruzeci de ani si i s-
au nscut fii si fiice.
14. Iar de toate, zilele lui Cainan au fost
nou sute zece ani si apoi a murit.
15. Maleleil a trit o sut saizeci si cinci
de ani si atunci i s-a nscut Iared.
16. Dup nasterea lui Iared, Maleleil a
mai trit sapte sute treizeci de ani si i s-au
nscut fii si fiice.
17. Iar de toate, zilele lui Maleleil au fost
opt sute nouzeci si cinci de ani si apoi a
murit.
18. Iared a trit o sut saizeci si doi de
ani si atunci i s-a nscut Enoh.
19. Dup nasterea lui Enoh, Iared a mai
trit opt sute de ani si i s-au nscut fii si
fiice.
20. Iar de toate, zilele lui Iared au fost
nou sute saizeci si doi de ani si apoi a
murit.
21. Enoh a trit o sut saizeci si cinci de
ani, si atunci i s-a nscut Matusalem.
22. Si a umblat Enoh naintea lui
Dumnezeu, dup nasterea lui Matusalem,
dou sute de ani si i s-au nscut fii si
fiice.
23. Iar de toate, zilele lui Enoh au fost
trei sute saizeci si cinci de ani.
24. Si a plcut Enoh lui Dumnezeu si
apoi nu s-a mai aflat, pentru c l-a mutat
Dumnezeu.
pag. 15/1780
ntel. 4, 10. Sir. 44, 16; 49, 16. Evr. 11, 5.
25. Matusalem a trit o sut optzeci si
sapte de ani si atunci i s-a nscut Lameh.
26. Dup nasterea lui Lameh, Matusalem
a mai trit sapte sute optzeci si doi de ani
27. Iar de toate, zilele lui Matusalem, pe
care le-a trit, au fost nou sute saizeci si
nou de ani si apoi a murit.
28. Lameh a trit o sut optzeci si opt de
ani si atunci i s-a nscut un fiu.
29. Si i-a pus numele Noe, zicnd :
Acesta ne va mngia n lucrul nostru si
n munca minilor noastre, la lucrarea
pmntului, pe care l-a blestemat Domnul
Dumnezeu !
Fac. 3, 17. 1 Petr. 3, 20. Evr. 11, 7.
30. Si a mai trit Lameh, dup nasterea
lui Noe, cinci sute saizeci si cinci de ani
31. Iar de toate, zilele lui Lameh au fost
sapte sute cincizeci si trei de ani si apoi a
murit.
32. Noe era de cinci sute de ani, cnd i s-
au nscut trei feciori : Sem, Ham si Iafet.
Fac. 10, 1. 1 Paral. 1, 4.
CAP. 6
Vestirea potopului. Facerea corbiei.
1. Iar dup ce au nceput a se nmulti
oamenii pe pmnt si li s-au nscut fiice,
2. Fiii lui Dumnezeu, vznd c fiicele
oamenilor sunt frumoase, si-au ales dintre
ele sotii, care pe cine a voit.
Deut. 14, 1. Sir. 9, 5. Mat. 24, 38. 1 Ioan 3, 1.
3. Dar Domnul Dumnezeu a zis : Nu va
rmne Duhul Meu pururea n oamenii
acestia, pentru c sunt numai trup. Deci
zilele lor s mai fie o sut douzeci de ani
!
Fapt. 7, 51. 1 Petr. 3, 20. Gal. 5, 16.
4. n vremea aceea s-au ivit pe pmnt
uriasi, mai cu seam de cnd fiii lui
Dumnezeu ncepuser a intra la fiicele
oamenilor si acestea ncepuser a le naste
fii : acestia sunt vestitii viteji din
vechime.
Num. 13, 34. Bar. 3, 26. ntel. 14, 6. Sir. 16, 8. 3 Mac. 2,
4.
5. Vznd ns Domnul Dumnezeu c
rutatea oamenilor s-a mrit pe pmnt si
c toate cugetele si dorintele inimii lor
sunt ndreptate la ru n toate zilele,
Fac. 8, 21. Iov 15, 14. Mat. 15, 19. Marc. 7, 21. Iac. 4, 5.
6. I-a prut ru si s-a cit Dumnezeu c a
Icut pe om pe pmnt.
7. Si a zis Domnul : Pierde-voi de pe
fata pmntului pe omul pe care l-am
Icut ! De la om pn la dobitoc si de la
trtoare pn la psrile cerului, tot voi
pierde, cci mi pare ru c le-am fcut.
Num. 23, 19. 1 Reg. 15, 11. Sir. 16, 8.
8. Noe ns a aflat har naintea Domnului
Dumnezeu.
9. Iat viata lui Noe : Noe era om drept si
neprihnit ntre oamenii timpului su si
mergea pe calea Domnului.
Sir. 44, 17.
10. Si i s-au nscut lui Noe trei fii : Sem,
Ham si Iafet.
Luc. 3, 36.
11. Pmntul ns se stricase naintea
fetei lui Dumnezeu si se umpluse
pmntul de silnicii.
12. Si a cutat Domnul Dumnezeu spre
pmnt si iat era stricat, cci tot trupul
se abtuse de la calea sa pe pmnt.
Noe : Sosit-a naintea fetei Mele
sfrsitul a tot omul, cci s-a umplut
pmntul de nedrepttile lor, si iat Eu i
voi pierde de pe pmnt.
2 Petr. 2, 5.
14. Tu ns f-ti o corabie de lemn de
salcm. n corabie s faci desprtituri si
smoleste-o cu smoal pe dinuntru si pe
din afar.
Evr. 11, 7.
15. Corabia ns s o faci asa : lungimea
corbiei s fie de trei sute de coti, ltimea
pag. 16/1780
ei de cincizeci de coti, iar nltimea de
treizeci de coti.
16. S faci corbiei o fereastr la un cot
de la acoperis, iar usa corbiei s o faci
ntr-o parte a ei. De asemenea s faci ntr-
nsa trei rnduri de cmri : jos, la mijloc
si sus.
17. Si iat Eu voi aduce asupra
pmntului potop de ap, ca s pierd tot
trupul de sub cer, n care este suflu de
viat, si tot ce este pe pmnt va pieri.
Ps. 28, 10.
18. Iar cu tine voi face legmntul Meu ;
si vei intra n corabie tu si mpreun cu
tine vor intra fiii ti, femeia ta si femeile
fiilor ti.
19. S intre n corabie din toate
animalele, din toate trtoarele, din toate
fiarele si din tot trupul, cte dou, parte
brbteasc si parte femeiasc, ca s
rmn cu tine n viat.
Fac. 7, 9, 16.
20. Din toate soiurile de psri naripate
dup fel, din toate soiurile de animale
dup fel si din toate soiurile de trtoare
dup fel, din toate s intre la tine cte
dou, parte brbteasc si parte
femeiasc, ca s rmn n viat
mpreun cu tine.
21. Iar tu ia cu tine din tot felul de
mncare, cu care v hrniti ; ngrijeste-te
ca s fie aceasta de mncare pentru tine si
pentru acelea.
22. Si a nceput Noe lucrul si precum i
poruncise Domnul Dumnezeu asa a fcut.
Fac. 7, 5. Evr. 11, 7.
CAP. 7
Potopul.
1. Dup aceea a zis Domnul Dumnezeu
lui Noe : Intr n corabie, tu si toat casa
ta, cci n neamul acesta numai pe tine te-
am vzut drept naintea Mea.
ntel. 10, 4. 1 Petr. 3, 20.
2. S iei cu tine din toate animalele curate
cte sapte perechi, parte brbteasc si
parte femeiasc, iar din animalele
necurate cte o pereche, parte brbteasc
si parte femeiasc.
3. De asemenea si din psrile cerului s
iei : din cele curate cte sapte perechi,
parte brbteasc si parte femeiasc, iar
din toate psrile necurate cte o pereche,
parte brbteasc si parte femeiasc, ca
s le pstrezi soiul pentru tot pmntul.
4. Cci peste sapte zile Eu voi vrsa
ploaie pe pmnt, patruzeci de zile si
patruzeci de nopti si am s pierd de pe
fata pmntului toate fpturile cte am
Icut.
5. Si a fcut Noe toate cte i-a poruncit
Domnul Dumnezeu.
Fac. 6, 12.
6. Noe ns, cnd a venit asupra
pmntului potopul de ap, era de sase
sute de ani.
7. Si a intrat Noe n corabie si mpreun
cu el au intrat fiii lui, femeia lui si
femeile fiilor lui, ca s scape de apele
potopului.
ntel. 14, 6. Mat. 24, 37-38. Luc. 17, 26-27. 1 Petr. 3, 20.
2 Petr. 2, 5.
8. Din psrile curate si din psrile
necurate, din animalele curate si din
animalele necurate, din fiare si din toate
cele ce se misc pe pmnt
9. Au intrat la Noe n corabie perechi,
perechi, parte brbteasc si parte
femeiasc, cum poruncise Dumnezeu lui
Noe.
Fac. 6, 19.
10. Iar dup sapte zile au venit asupra
pmntului apele potopului.
11. n anul sase sute al vietii lui Noe, n
luna a doua, n ziua a douzeci si saptea a
lunii acesteia, chiar n acea zi, s-au
desfcut toate izvoarele adncului celui
mare si s-au deschis jgheaburile cerului ;
Fac. 8, 2. 4 Reg. 7, 2. Iov 12, 15; 38, 8. Pild. 8, 29.
12. Si a plouat pe pmnt patruzeci de
zile si patruzeci de nopti.
ntel. 10, 4. Sir. 40, 12.
pag. 17/1780
13. n ziua aceasta a intrat Noe n corabie
si mpreun cu dnsul au intrat Sem, Ham
si Iafet, fiii lui Noe, femeia lui Noe si
cele trei femei ale fiilor lui.
14. Din toate soiurile de fiare de pe
pmnt, din toate soiurile de animale, din
toate soiurile de vietti ce misunau pe
pmnt, din toate soiurile de zburtoare,
din toate psrile, din toate naripatele
15. Si din tot trupul, n care se afla duh de
viat, au intrat cu Noe n corabie, perechi,
perechi, parte brbteasc si parte
femeiasc.
16. Si cele ce au intrat cu Noe n corabie
din tot trupul au intrat parte brbteasc
si parte femeiasc, precum poruncise
Dumnezeu lui Noe. Si a nchis Domnul
Dumnezeu corabia pe din afar.
Fac. 6, 19-20.
17. Potopul a tinut pe pmnt patruzeci
de zile si patruzeci de nopti si s-a nmultit
apa si a ridicat corabia si aceasta s-a
nltat deasupra pmntului.
18. Si a crescut apa mereu si s-a nmultit
foarte tare pe pmnt si corabia se purta
pe deasupra apei.
19. Si a sporit apa pe pmnt att de
mult, nct a acoperit toti muntii cei
nalti, care erau sub cer.
20. Si a acoperit apa toti muntii cei nalti,
ridicndu-se cu cincisprezece coti mai
sus de ei.
21. Si a murit tot trupul ce se misca pe
pmnt : psrile, animalele, fiarele, toate
viettile ce misunau pe pmnt si toti
oamenii.
3 Mac. 2, 4.
22. Toate cele de pe uscat, cte aveau
suflare de viat n nrile lor, au murit.
23. Si asa s-a stins toat fiinta care se afla
pe fata a tot pmntul, de la om pn la
dobitoc si pn la trtoare si pn la
psrile cerului, toate s-au stins de pe
pmnt, si a rmas numai Noe si ce era
cu el n corabie.
ntel. 10, 4. Mat. 24, 39. 2 Petr. 3, 6.
24. Iar apa a crescut mereu pe pmnt, o
sut cincizeci de zile.
CAP. 8
ncetarea potopului
1. Dar si-a adus aminte Dumnezeu de
Noe, de toate fiarele, de toate animalele,
de toate psrile si de toate viettile ce se
misc, cte erau cu dnsul n corabie ; si
a adus Dumnezeu vnt pe pmnt si a
ncetat apa de a mai creste.
Ps. 111, 6.
2. Atunci s-au ncuiat izvoarele adncului
si jgheaburile cerului si a ncetat ploaia
din cer.
Fac. 7, 11.
3. Dup o sut cincizeci de zile, a nceput
a se scurge apa de pe pmnt si a se
mputina.
Sir. 39, 23.
4. Iar n luna a saptea, n ziua a douzeci
si saptea a lunii acesteia, s-a oprit corabia
pe Muntii Ararat.
Ier. 51, 27.
5. Apa a sczut mereu pn n luna a
zecea ; iar n ziua nti a lunii a zecea s-
au artat vrfurile muntilor.
6. Dup patruzeci de zile, a deschis Noe
fereastra, pe care o fcuse la corabie,
7. Si a dat drumul corbului, ca s vad de
a sczut apa pe pmnt. Acesta, zburnd,
nu s-a mai ntors pn ce a secat apa de
pe pmnt.
8. Apoi, dup el a trimis porumbelul, ca
s vad de s-a scurs apa de pe pmnt.
9. Porumbelul ns, negsind loc de
odihn pentru picioarele sale, s-a ntors la
el, n corabie ; cci era nc ap pe toat
fata pmntului. Si a ntins Noe mna si
l-a apucat si l-a bgat la sine, n corabie.
10. Si asteptnd nc alte sapte zile, a dat
iarsi drumul porumbelului din corabie,
pag. 18/1780
11. Si porumbelul s-a ntors la el, spre
sear, si iat avea n ciocul su o ramur
verde de mslin. Atunci a cunoscut Noe
c s-a scurs apa de pe fata pmntului.
12. Mai zbovind nc alte sapte zile,
iarsi a dat drumul porumbelului si el nu
s-a mai ntors.
13. Iar n anul sase sute unu al vietii lui
Noe, n ziua nti a lunii nti, secnd apa
de pe pmnt, a ridicat Noe acoperisul
corbiei si a privit, si iat se zbicise fata
pmntului.
14. Iar n luna a doua, la douzeci si sapte
ale lunii acesteia, pmntul era uscat.
15. Atunci a grit Domnul Dumnezeu lui
Noe si a zis :
16. Iesi din corabie tu si mpreun cu
tine femeia ta, fiii ti si femeile fiilor ti.
17. Scoate de asemenea mpreun cu tine
toate viettile, care sunt cu tine, si tot
trupul, de la psri si pn la animale, si
toate viettile ce se misc pe pmnt, ca
s se mprstie pe pmnt, s se prseasc
si s se nmulteasc pe pmnt.
Fac. 1, 22, 28; 9, 1, 7.
18. Atunci a iesit Noe din corabie ; si
mpreun cu el au iesit fiii lui, femeia lui
si femeile fiilor lui ;
19. Toate fiarele, toate animalele, toate
psrile si toate cte se misc pe pmnt,
dup felul lor, au iesit din corabie.
20. Apoi a fcut Noe un jertfelnic
Domnului ; si a luat din animalele cele
curate si din toate psrile cele curate si
le-a adus ardere de tot pe jertfelnic.
Lev 1, 9.
21. Iar Domnul Dumnezeu a mirosit
mireasm bun si a zis Domnul
Dumnezeu n inima Sa : Am socotit s
nu mai blestem pmntul pentru faptele
omului, pentru c cugetul inimii omului
se pleac la ru din tineretile lui si nu voi
mai pierde toate viettile, cum am fcut.
Fac. 6, 5. Ier. 32, 30. ntel. 12, 10. Mat. 7, 11; 15, 19.
Marc. 7, 21. Luc. 11, 13. Iac. 4, 5. Rom. 3, 11; 7, 18.
22. De acum, ct va tri pmntul,
semnatul si seceratul, frigul si cldura,
vara si iarna, ziua si noaptea nu vor mai
nceta !
Ps. 73, 17.
CAP. 9
Legmntul cu Noe. Curcubeul,
semnul legmntului.
1. Si a binecuvntat Dumnezeu pe Noe si
pe fiii lui si le-a zis : Nasteti si v
nmultiti si umpleti pmntul si-l
stpniti !
Fac. 1, 28; 8, 17.
2. Groaz si fric de voi s aib toate
fiarele pmntului ; toate psrile cerului,
tot ce se misc pe pmnt si toti pestii
mrii ; cci toate acestea vi le-am dat la
ndemn.
Fac. 1, 28. Ps. 8, 6-9. Sir. 17, 4.
3. Tot ce se misc si ce trieste s v fie
de mncare ; toate vi le-am dat, ca si
iarba verde.
Fac. 1, 29.
4. Numai carne cu sngele ei, n care e
viata ei, s nu mncati.
Lev 3, 17; 7, 27; 17, 10, 14. Deut. 12, 16. Fapt. 15, 20.
5. Cci Eu si sngele vostru, n care e
viata voastr, l voi cere de la orice fiar ;
si voi cere viata omului si din mna
omului, din mna fratelui su.
Ies. 21, 28.
6. De va vrsa cineva snge omenesc,
sngele aceluia de mn de om se va
vrsa, cci Dumnezeu a fcut omul dup
chipul Su.
Fac. 1, 27. Num. 35, 33. Deut. 27, 24. 3 Reg. 2, 33. Mat.
26, 52. Col. 3, 10. Apoc. 13, 10.
7. Voi ns nasteti si v nmultiti si v
rspnditi pe pmnt si-l stpniti !
Fac. 1, 28; 8, 17.
8. Si a mai grit Dumnezeu cu Noe si cu
fiii lui, care erau cu el, si a zis :
9. Iat Eu nchei legmntul Meu cu
voi, cu urmasii vostri.
Sir. 44, 19.
10. Si cu tot sufletul viu, care este cu voi
: cu psrile, cu animalele si cu toate
pag. 19/1780
fiarele pmntului, care sunt cu voi, cu
toate viettile pmntului cte au iesit din
corabie ;
11. Si nchei acest legmnt cu voi, c nu
voi mai pierde tot trupul cu apele
potopului si nu va mai fi potop, ca s
pustiiasc pmntul.
Is. 54, 9.
12. Apoi a mai zis iarsi Domnul
Dumnezeu ctre Noe : Iat, ca semn al
legmntului, pe care-l nchei cu voi si cu
tot sufletul viu ce este cu voi din neam n
neam si de-a pururi,
13. Pun curcubeul Meu n nori, ca s fie
semn al legmntului dintre Mine si
pmnt.
Sir. 43, 13.
14. Cnd voi aduce nori deasupra
pmntului, se va arta curcubeul Meu n
nori,
Sir. 43, 12-13.
15. Si-Mi voi aduce aminte de
legmntul Meu, pe care l-am ncheiat cu
voi si cu tot sufletul viu si cu tot trupul, si
nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a
toat fptura.
Ier. 32, 41.
16. Va fi deci curcubeul Meu n nori si-l
voi vedea, si-Mi voi aduce aminte de
legmntul vesnic dintre Mine si pmnt
si tot sufletul viu din tot trupul ce este pe
pmnt !
17. Si iarsi a zis Dumnezeu ctre Noe :
Acesta este semnul legmntului, pe
care Eu l-am ncheiat ntre Mine si tot
trupul care este pe pmnt.
18. Iar fiii lui Noe ; care au iesit din
corabie, erau : Sem, Ham si Iafet. Iar
Ham era tatl lui Canaan.
1 Paral. 1, 4.
19. Acestia sunt cei trei fii ai lui Noe si
din acestia s-au nmultit oamenii pe
pmnt.
20. Atunci a nceput Noe s fie lucrtor
de pmnt si a sdit vie.
21. A but vin si, mbtndu-se, s-a
dezvelit n cortul su.
22. Iar Ham, tatl lui Canaan, a vzut
goliciunea tatlui su si, iesind afar, a
spus celor doi frati ai si.
23. Dar Sem si Iafet au luat o hain si,
punnd-o pe amndoi umerii lor, au intrat
cu spatele nainte si au acoperit
goliciunea tatlui lor ; si fetele lor fiind
ntoarse napoi, n-au vzut goliciunea
tatlui lor.
24. Trezindu-se Noe din ameteala de vin
si aflnd ce i-a fcut feciorul su cel mai
tnr,
25. A zis : Blestemat s fie Canaan !
Robul robilor s fie la fratii si !
ntel. 12, 11.
26. Apoi a zis : Binecuvntat s fie
Domnul Dumnezeul lui Sem ; iar Canaan
s-i fie rob !
Iosua 16, 10. J ud. 1, 9.
27. S nmulteasc Dumnezeu pe Iafet si
s se slsluiasc acesta n corturile lui
Sem, iar Canaan s-i fie slug.
Is. 54, 3.
28. Si a mai trit Noe dup potop trei sute
cincizeci de ani.
29. Iar de toate, zilele lui Noe au fost
nou sute cincizeci de ani si apoi a murit.
CAP. 10
Semin(ia yi urmayii lui Noe.
1. Iat spita neamului fiilor lui Noe :
Sem, Ham si Iafet, crora li s-au nscut
fii dup potop.
Fac. 5, 32.
2. Fiii lui Iafet au fost : Gomer, Magog,
Madai, Iavan, Tubal, Meseh si Tiras.
1 Paral. 1, 5.
3. Fiii lui Gomer au fost : Aschenaz,
Rifat si Togarma.
4. Fiii lui Iavan au fost : Elisa, Tarsis,
Chitim si Dodanim.
Num. 24, 24. Is. 23, 1.
5. Din acestia s-au format multime de
popoare, care s-au asezat n diferite tri,
pag. 20/1780
fiecare dup limba sa, dup neamul su si
dup natia sa.
6. Iar fiii lui Ham au fost : Cus, Mitraim,
Put si Canaan.
7. Fiii lui Cus au fost : Seba, Havila,
Savta, Rama si Sabteca. Fiii lui Rama au
fost : Seba si Dedan.
8. Cus a mai nscut de asemenea pe
Nimrod ; acesta a fost cel dinti viteaz pe
pmnt.
1 Paral. 1, 10.
9. El a fost vntor vestit naintea
Domnului Dumnezeu ; de aceea se si zice
: Vntor vestit ca Nimrod naintea
Domnului Dumnezeu.
Ier. 16, 16.
10. mprtia lui, la nceput, o alctuia :
Babilonul, apoi Ereh, Acad si Calne din
tinutul Senaar.
Is. 10, 9. Am. 6, 2. Zah. 5, 11.
11. Din pmntul acela, el trecu n Asur,
unde a zidit Ninive, cetatea Rehobot,
Calah
Iona 1, 2.
12. Si Resen, ntre Ninive si Calah.
Aceasta e cetate mare.
13. Din Mitraim s-au nscut : Ludim,
Anamim, Lehabim, Naftuhim,
14. Patrusim, Casluhim - de unde au iesit
Filistenii - si Caftorim.
Deut. 2, 23.
15. Din Canaan s-au nscut : Sidon,
ntiul-nscut al su, apoi Het,
16. Iebuseu, Amoreu, Ghergheseu,
17. Heveu, Archeu, Sineu,
18. Arvadeu, Temareu si Hamateu. Mai
pe urm neamurile canaaneiene s-au
rspndit.
19. Si tinuturile lor se ntindeau de la
Sidon, spre Gherara pn la Gaza, iar de
aici spre Sodoma, Gomora, Adma si
Teboim pn spre Lasa.
20. Acestia sunt fiii lui Ham, dup
familii, limb, tri si dup natii.
21. De asemenea i s-au nscut fii si lui
Sem, tatl tuturor fiilor lui Eber si fratele
mai mare al lui Iafet.
22. Fiii lui Sem au fost : Elam, Asur,
Arfaxad, Lud si Aram.
1 Paral. 1, 17.
23. Iar fiii lui Aram au fost : Ut, Hul,
Gheter si Mas.
24. Lui Arfaxad i s-a nscut Cainan ; lui
Cainan i s-a nscut Selah ; lui Selah i s-a
nscut Eber ;
25. Iar lui Eber i s-au nscut doi fii :
numele unuia era Peleg, pentru c n
zilele lui s-a mprtit pmntul, si numele
fratelui su era Ioctan.
Fac. 11, 8. 1 Paral. 1, 19.
26. Lui Ioctan i s-au nscut Almodad,
Salef, Hatarmavet si Ierah ;
27. Hadoram, Uzal si Dicla ;
28. Obal, Abimael si Seba ;
29. Ofir, Havila si Iobab. Toti acestia au
fost fiii lui Ioctan.
30. Slasurile lor se ntindeau de la Mesa
spre Sefar, pn la Muntele Rsritului.
Num. 23, 7.
31. Acestia sunt fiii lui Sem dup familii,
dup limb, dup tri si dup natii.
32. Acestea sunt neamurile, care se trag
din fiii lui Noe, dup familii si dup natii,
si dintr-nsii s-au rspndit popoarele pe
pmnt dup potop.
CAP. 11
Turnul Babel. Amestecarea limbilor.
Semin(ia lui Sem.
1. n vremea aceea era n tot pmntul o
singur limb si un singur grai la toti.
2. Purceznd de la rsrit, oamenii au
gsit n tara Senaar un ses si au
desclecat acolo.
ntel. 10, 5.
3. Apoi au zis unul ctre altul : Haidem
s facem crmizi si s le ardem cu foc !
Si au folosit crmida n loc de piatr, iar
smoala n loc de var.
pag. 21/1780
4. Si au zis iarsi : Haidem s ne facem
un oras si un turn al crui vrf s ajung
la cer si s ne facem faim nainte de a ne
mprstia pe fata a tot pmntul !
Deut. 1, 28. Luc. 10, 15.
5. Atunci S-a pogort Domnul s vad
cetatea si turnul pe care-l zideau fiii
oamenilor.
Fac. 18, 21.
6. Si a zis Domnul : Iat, toti sunt de un
neam si o limb au si iat ce s-au apucat
s fac si nu se vor opri de la ceea ce si-
au pus n gnd s fac.
7. Haidem, dar, s Ne pogorm si s
amestecm limbile lor, ca s nu se mai
nteleag unul cu altul.
8. Si i-a mprstiat Domnul de acolo n
tot pmntul si au ncetat de a mai zidi
cetatea si turnul.
Deut. 32, 8.
9. De aceea s-a numit cetatea aceea
Babilon, pentru c acolo a amestecat
Domnul limbile a tot pmntul si de
acolo i-a mprstiat Domnul pe toat fata
pmntului.
10. Iat acum istoria vietii neamului lui
Sem : Sem era de o sut de ani, cnd i s-a
nscut Arfaxad, la doi ani dup potop.
1 Paral. 1, 17-18. Luc. 3, 36.
11. Dup nasterea lui Arfaxad, Sem a mai
trit cinci sute de ani si a nscut fii si
fiice si apoi a murit.
12. Arfaxad a trit o sut treizeci si cinci
de ani si atunci i s-a nscut Cainan. Dup
nasterea lui Cainan, Arfaxad a mai trit
trei sute treizeci de ani si a nscut fii si
1 Paral. 1, 24.
13. Cainan a trit o sut treizeci de ani si
atunci i s-a nscut Selah. Dup nasterea
lui Selah, Cainan a mai trit trei sute
treizeci de ani si a nscut fii si fiice si
apoi a murit.
14. Selah a trit o sut treizeci de ani si
atunci i s-a nscut Eber.
15. Iar dup nasterea lui Eber, Selah a
mai trit trei sute treizeci de ani, si a
nscut fii si fiice si apoi a murit.
16. Eber a trit o sut treizeci si patru de
ani si atunci i s-a nscut Peleg.
1 Paral. 1, 19.
17. Iar dup nasterea lui Peleg, Eber a
mai trit trei sute saptezeci de ani si a
nscut fii si fiice si apoi a murit.
18. Peleg a trit o sut treizeci de ani si
atunci i s-a nscut Ragav.
19. Iar dup nasterea lui Ragav, Peleg a
mai trit dou sute nou ani, si a nscut
fii si fiice si apoi a murit.
20. Ragav a trit o sut treizeci si doi de
ani si atunci i s-a nscut Serug.
Luc. 3, 35.
21. Iar dup nasterea lui Serug, Ragav a
mai trit dou sute sapte ani si a nscut fii
si fiice si apoi a murit.
22. Serug a trit o sut treizeci de ani si
atunci i s-a nscut Nahor.
23. Iar dup nasterea lui Nahor, Serug a
mai trit dou sute de ani si a nscut fii si
24. Nahor a trit saptezeci si nou de ani
si atunci i s-a nscut Terah.
Luc. 3, 34.
25. Iar dup nasterea lui Terah, Nahor a
mai trit o sut dou zeci si cinci de ani si
a nscut fii si fiice si apoi a murit.
26. Terah a trit saptezeci de ani si atunci
i s-au nscut Avram, Nahor si Haran.
Iosua 24, 2. 1 Paral. 1, 26-27.
27. Iar spita neamului lui Terah este
aceasta : lui Terah i s-au nscut Avram,
Nahor si Haran ; lui Haran i s-a nscut
Lot.
28. Si a murit Haran nainte de Terah,
tatl su, n pmntul de nastere, n Urul
Caldeii.
29. Iar Avram si Nahor si-au luat femei ;
numele femeii lui Avram era Sarai, iar
numele femeii lui Nahor era Milca, fata
lui Haran, tatl Milci si al Isci.
pag. 22/1780
30. Sarai ns era stearp si nu nstea
copii.
31. Si a luat Terah pe Avram, fiul su, si
pe Lot, fiul lui Haran si nepotul su, si pe
Sarai, nora sa, si femeia lui Avram, fiul
su, si a plecat cu ei din Urul Caldeii, ca
s mearg pn n tara Canaanului ; dar
au mers pn la Haran si s-au asezat
acolo.
Iosua 24, 3. Iudit. 5, 7.
32. De toate, zilele vietii lui Terah n
pmntul Haran au fost dou sute cinci
ani. Si a murit Terah n Haran.
CAP. 12
Chemarea lui Avram.
1. Dup aceea a zis Domnul ctre Avram
: Iesi din pmntul tu, din neamul tu
si din casa tatlui tu si vino n pmntul
pe care ti-l voi arta Eu.
Neem. 9, 7. Is. 51, 2. Iudit. 5, 9. Sir. 17, 10. Fapt. 7, 3.
2. Si Eu voi ridica din tine un popor
mare, te voi binecuvnta, voi mri
numele tu si vei fi izvor de
binecuvntare.
Fac. 17, 2. Deut. 29, 13. Sir. 44, 23. Evr. 7, 6.
3. Binecuvnta-voi pe cei ce te vor
binecuvnta, iar pe cei ce te vor blestema
i voi blestema ; si se vor binecuvnta
ntru tine toate neamurile pmntului.
Fac. 18, 18; 22, 18; 26, 4; 28, 14. Ies. 23, 22. Ps. 71, 19.
Ioan 4, 22; 5, 46. Fapt. 3, 25. Gal. 3, 8, 16.
4. Deci a plecat Avram, cum i zisese
Domnul, si s-a dus si Lot cu el. Avram
ns era de saptezeci si cinci de ani, cnd
a iesit din Haran.
Evr. 11, 8.
5. Si a luat Avram pe Sarai, femeia sa, pe
Lot, fiul fratelui su, si toate averile ce
agonisiser ei si toti oamenii, pe care-i
aveau n Haran, si au iesit, ca s mearg
n tara Canaanului si au ajuns n Canaan.
6. Apoi a strbtut Avram tara aceasta
de-a lungul pn la locul numit Sichem,
pn la stejarul Mamvri. Pe atunci triau
n tara aceasta Canaaneii.
Fac. 18, 1; 33, 11. Deut. 11, 30. Neem. 9, 8.
7. Acolo S-a artat Domnul lui Avram si
i-a zis : tara aceasta o voi da urmasilor
ti. Si a zidit Avram acolo un jertfelnic
Domnului, Celui ce Se artase.
Fac. 13, 15; 15, 7, 18; 26, 3-4; 55, 12. Ies. 32, 13. Deut. 1,
8; 6, 18; 34, 4. Iosua 21, 43. 2 Reg. 24, 25. 1 Paral. 16, 16.
Iez. 47, 14. Bar. 2, 34. Gal. 3, 16.
8. De acolo a pornit el spre muntele care
e la rsrit de Betel, si si-a ntins acolo
cortul asa, nct Betelul era la apus, iar
Hai, la rsrit. A zidit acolo un jertfelnic
Domnului si s-a nchinat Domnului,
Celui ce i Se artase.
Fac. 13, 3; 28, 19.
9. Apoi s-a ridicat Avram si de acolo si s-
a ndreptat spre miazzi.
10. Pe atunci s-a fcut foamete n tinutul
acela si s-a cobort Avram n Egipt, ca s
locuiasc acolo, pentru c se ntetise
foametea n tinutul acela.
Fac. 41, 57.
11. Cnd ns s-a apropiat Avram s intre
n Egipt, a zis ctre Sarai, femeia sa :
Stiu c esti femeie frumoas la chip.
12. De aceea, cnd te vor vedea
Egiptenii, vor zice : Aceasta-i femeia lui
! Si m vor ucide pe mine, iar pe tine te
vor lsa cu viat.
13. Zi deci c-mi esti sor, ca s-mi fie si
mie bine pentru trecerea ta si pentru
trecerea ta s triesc si eu !
Fac. 20, 2, 12.
14. Iar dup ce a sosit Avram n Egipt, au
vzut Egiptenii c femeia lui e foarte
frumoas.
15. Si au vzut-o si dregtorii lui Faraon
si au ludat-o naintea lui Faraon si au
dus-o n casa lui Faraon ;
16. Si pentru ea i-au fcut bine lui Avram
si avea el oi, vite mari si asini, slugi si
slujnice, catri si cmile.
Fac. 13, 2.
17. Domnul ns a lovit cu bti mari si
grele pe Faraon si casa lui, pentru Sarai,
femeia lui Avram.
Ps. 104, 14.
pag. 23/1780
18. Si chemnd Faraon pe Avram, i-a zis
: Ce mi-ai fcut ? De ce nu mi-ai spus c
aceasta e sotia ta ?
19. Pentru ce ai zis : Mi-e sor ? Si eu am
luat-o de femeie : Acum dar iat-ti
femeia ! Ia-ti-o si te du !
20. Si a dat Faraon porunc oamenilor si
pentru Avram, ca s-l petreac pe el si pe
femeia lui si toate cte avea si pe Lot,
care l nsotea.
CAP. 13
Avram se desparte de Lot.
1. Din Egipt, Avram cu femeia sa, cu Lot
si cu toate cte avea, a pornit n prtile de
miazzi ale Canaanului.
Ps. 104, 13.
2. Avram ns era foarte bogat n vite, n
argint si n aur.
Fac. 24, 35. Pild. 10, 22.
3. Si a, naintat Avram pe unde venise, de
la miazzi spre Betel, pn la locul unde
fusese mai nainte cortul su, ntre Betel
si Hai,
Fac. 12, 8; 35, 7.
4. Adic pn la locul unde era
jertfelnicul pe care-l ridicase el mai
nainte, si acolo a chemat Avram numele
Domnului.
Fac. 12, 7-8; 21, 33.
5. Si Lot, care umbla cu Avram, nc
avea oi si vite mari si corturi.
6. ns pmntul acela nu-i ncpea s
stea mpreun, cci averile lor erau multe
si nu-i ncpea locul s triasc mpreun.
Fac. 36, 7.
7. De aceea se ntmplau certuri ntre
pzitorii vitelor lui Avram si pzitorii
vitelor lui Lot. Pe atunci locuiau n
pmntul acela Canaaneii si Ferezeii.
Fac. 21, 25; 24, 7.
8. Atunci a zis Avram ctre Lot : S nu
fie sfad ntre mine si tine, ntre pstorii
mei si pstorii ti, cci suntem frati.
Fac. 11, 27; 14, 12. Ps. 33, 14. 1 Cor. 6, 7.
9. Iat, nu e oare tot pmntul naintea ta
? Desparte-te dar de mine ! Si de vei
apuca tu la stnga, eu voi apuca la
dreapta ; iar de vei apuca tu la dreapta, eu
voi apuca la stnga.
10. Si ridicndu-si Lot ochii, a privit
toat cmpia Iordanului, care, nainte de a
strica Domnul Sodoma si Gomora, toat
pn la Toar era udat de ap, ca raiul
Domnului, ca pmntul Egiptului.
Fac. 2, 8. Is. 51, 3. Iez. 28, 13.
11. Deci si-a ales Lot tot tinutul din
preajma Iordanului si a apucat Lot spre
rsrit ; si asa s-au desprtit ei unul de
altul.
12. Avram a rmas s locuiasc n
pmntul Canaan, iar Lot s-a slsluit n
cettile din tinutul Iordanului si si-a ntins
corturile pn la Sodoma.
13. Iar oamenii Sodomei erau ri si tare
pctosi naintea Domnului.
Fac. 18, 20; 19, 4. Is. 5, 9. Iez. 16, 49.
14. Deci a zis Domnul ctre Avram, dup
ce s-a desprtit Lot de dnsul : Ridic-ti
ochii si, din locul n care esti acum, caut
spre miaznoapte, spre miazzi si rsrit
si spre mare,
15. C tot pmntul, ct l vezi, ti-l voi da
tie si urmasilor ti pentru vecie.
Fac. 12, 7; 15, 18; 24, 7; 26, 3-4. Deut. 6, 18; 34, 4. Ps.
104, 10. Bar. 2, 34. Fapt. 7, 5.
16. Voi face pe urmasii ti multi ca
pulberea pmntului ; de va putea cineva
numra pulberea pmntului, va numra
si pe urmasii ti.
Fac. 32, 12; 48, 4. Num. 23, 10. Deut. 10, 22. Sir. 44, 23.
17. Scoal si cutreier pmntul acesta n
lung si n lat, c ti-l voi da tie si urmasilor
ti pentru vecie.
Iosua 21, 43.
18. Si ridicndu-si Avram corturile, a
venit si s-a asezat la stejarul Mamvri,
care este n Hebron ; si a zidit acolo un
jertfelnic Domnului.
Num. 13, 23. Deut. 34, 4.
CAP. 14
pag. 24/1780
Robirea lui Lot. Avram l scap pe Lot
yi este binecuvntat de Melhisedec.
1. Iar n zilele lui Amrafel, regele
Senaarului, ale lui Arioc, regele
Elasarului, ale lui Kedarlaomer, regele
Elamului si ale lui Tidal, regele din
Gutim,
Fac. 10, 10; 11, 2.
2. S-a ntmplat s fac acestia rzboi cu
Bera, regele Sodomei, cu Birsa, regele
Gomorei, cu Sinab, regele Admei, cu
Semeber, regele Teboimului, si cu regele
din Bela sau Toar.
Fac. 19, 22.
3. Toti acestia din urm s-au adunat n
valea Sidim, unde e acum Marea cea
Srat.
4. Doisprezece ani sttuser ei n robia lui
Kedarlaomer, iar n anul al
treisprezecelea s-au rzvrtit.
5. Si n al patrusprezecelea an au venit
Kedarlaomer si regii, care tineau cu el, si
au btut pe Refaimi la Asterot-Carnaim,
pe Zuzimi la Ham, si pe Emimi la Save-
Chiriataim ;
Deut. 2, 10.
6. Iar pe Horei i-a btut la muntele lor
Seir si pn la El-Faran, care e lng
pustiu.
Deut. 2, 12.
7. Apoi, ntorcndu-se de acolo, au venit
la Ain-Mispat sau Cades si au btut toat
tara Amalecitilor si pe toti Amoreii, care
locuiau n Hataton-Tamar.
Iosua 15, 3.
8. Atunci au iesit regele Sodomei, regele
Gomorei, regele Admei, regele
Teboimului si regele Belei sau Toarului
si s-au btut n valea Sidim
9. Cu Kedarlaomer, regele Elamului, cu
Tidal, regele din Gutim, cu Amrafel,
regele Senaarului si cu Arioc, regele
Elasarului : patru regi mpotriva a cinci.
10. Valea Sidimului ns era plin de
fntni de smoal ; si, fugind, regele
Sodomei si regele Gomorei au czut n
ele, iar ceilalti au fugit n munti.
11. Atunci biruitorii au luat toate averile
Sodomei si Gomorei si toate bucatele lor
si s-au dus.
12. Cnd s-au dus, au luat de asemenea si
pe Lot, nepotul lui Avram, care tria n
Sodoma, si toat averea lui.
13. Dar venind unii din cei scpati, au
vestit pe Avram Evreul, care tria pe
atunci la stejarul lui Mamvri, pe
Amoreul, fratele lui Escol si pe fratele lui
Aner, care erau uniti cu Avram.
Fac. 17, 8. Evr. 11, 9, 13.
14. Auzind Avram c Lot, rudenia sa, a
fost luat n robie, a adunat oamenii si de
cas, trei sute optsprezece, si a urmrit pe
vrjmasi pn la Dan.
15. Si nvlind asupra lor noaptea, el si
oamenii si i-au btut si i-au alungat pn
la Hoba, care este n stnga Damascului.
Iosua 13, 12; 19, 47. ntel. 10, 5. Sir. 4, 9.
16. Si au ntors toat prada luat din
Sodoma, au ntors si pe Lot, rudenia sa,
averea lui, femeile si oamenii.
17. Si cnd se ntorcea Avram, dup
nfrngerea lui Kedarlaomer si a regilor
uniti cu acela, i-a iesit nainte regele
Sodomei n valea Save, care astzi se
cheam Valea Regilor.
2 Reg. 18, 18.
18. Iar Melhisedec, regele Salemului, i-a
adus pine si vin. Melhisedec acesta era
preotul Dumnezeului celui Preanalt.
Evr. 7, 1.
19. Si a binecuvntat Melhisedec pe
Avram si a zis : Binecuvntat s fie
Avram de Dumnezeu cel Preanalt,
Ziditorul cerului si al pmntului.
Deut. 10, 14.
20. Si binecuvntat s fie Dumnezeul cel
Preanalt, Care a dat pe vrjmasii ti n
minile tale ! Si Avram i-a dat lui
Melhisedec zeciuial din toate.
Evr. 7, 4.
pag. 25/1780
21. Iar regele Sodomei a zis ctre Avram
: D-mi oamenii, iar averile ia-le pentru
tine !
22. Avram ns a rspuns regelui
Sodomei : Iat, mi ridic mna spre
Domnul Dumnezeul cel Preanalt,
Ziditorul cerului si al pmntului,
23. C nici o at sau curea de
ncltminte nu voi lua din toate cte sunt
ale tale, ca s nu zici : Eu am mbogtit
pe Avram,
24. Fr numai cele ce au mncat tinerii
si ceea ce se cuvine a se mprti aliatilor
mei, care au mers cu mine : Aner, Escol
si Mamvri. Aceia s-Si ia partea lor !
Fac. 14, 13.
CAP. 15
Credin(a yi dreptatea lui Avram
1. Dup acestea, fost-a cuvntul
Domnului ctre Avram, noaptea, n vis, si
a zis : Nu te teme, Avrame, c Eu sunt
scutul tu si rsplata ta va fi foarte mare
!
2 Reg. 22, 3. Is. 40, 10; 41, 10; 43, 1.
2. Iar Avram a rspuns : Stpne
Doamne, ce ai s-mi dai ? C iat eu am
s mor fr copii si crmuitor n casa mea
este Eliezer din Damasc.
Fac. 24, 2; 25, 5.
3. Apoi Avram a adugat : De vreme ce
nu mi-ai dat fii, iat sluga mea va fi
mostenitor dup mine !
4. Si ndat s-a fcut cuvntul Domnului
ctre el si a zis : Nu te va mosteni acela,
ci cel ce va rsri din coapsele tale, acela
te va mosteni !
5. Apoi l-a scos afar si i-a zis : Priveste
la cer si numr stelele, de le poti numra
! Si a adugat : Att de multi vor fi
urmasii ti !
Fac. 22, 17. Deut. 1, 10. 1 Paral. 27, 23. Neem. 9, 23. Is.
60, 22. Ier. 33, 22. Sir. 44, 23. Rom. 4, 18. Gal. 3, 16. Evr.
11, 12.
6. Si a crezut Avram pe Domnul si i s-a
socotit aceasta ca dreptate.
1 Mac. 2, 52. Ioan 8, 56. Iac. 2, 23. Rom. 3, 21; 4, 3, 13.
Gal. 3, 6.
7. Si i-a zis iarsi : Eu sunt Domnul,
Care te-a scos din Urul Caldeii, ca s-ti
dau pmntul acesta de mostenire.
Ies. 13, 5.
8. Si a zis Avram : Stpne Doamne pe
ce voi cunoaste c-l voi mosteni ?
9. Iar Domnul i-a zis : Gteste-Mi o
juninc de trei ani, o capr de trei ani, un
berbec de trei ani, o turturic si un pui de
porumbel !
10. Si a luat Avram toate aceste animale,
le-a tiat n dou si a pus buctile una n
fata alteia ; iar psrile nu le-a tiat.
Ier. 34, 18.
11. Si nvleau psrile rpitoare asupra
trupurilor, iar Avram le alunga.
12. La asfintitul soarelui, a czut peste
Avram somn greu si iat l-a cuprins
ntuneric si fric mare.
13. Atunci a zis Domnul ctre Avram :
S stii bine c urmasii ti vor pribegi n
pmnt strin, unde vor fi robiti si apsati
patru sute de ani ;
14. Dar pe neamul acela, cruia ei vor fi
robi, l voi judeca Eu si dup aceea ei vor
iesi s vin aici, cu avere mult.
15. Iar tu vei trece la printii ti n pace si
vei fi ngropat la btrneti fericite.
Ies. 12, 40. Fapt. 7, 6.
16. Ei ns se vor ntoarce aici, n al
patrulea veac de oameni, cci nu s-a
umplut nc msura nelegiuirilor
Amoreilor.
Ies. 2, 24; 12, 41.
17. Iar dup ce a asfintit soarele si s-a
Icut ntuneric, iat un fum ca dintr-un
cuptor si par de foc au trecut printre
buctile acelea.
Ier. 34, 18.
18. n ziua aceea a ncheiat Domnul
legmnt cu Avram, zicnd : Urmasilor
ti voi da pmntul acesta de la rul
Egiptului pn la rul cel mare al
Eufratului ;
pag. 26/1780
Fac. 12, 7; 13, 15; 24, 7; 26, 3-4. Ies. 13, 11; 23, 31. Num.
34, 2-5. Deut. 1, 7-8; 34, 4. Neem. 9, 8.
19. Voi da pe Chenei, pe Chenezei, pe
Chedmonei,
Iosua 3, 10.
20. Pe Hetei, pe Ferezei, pe Refaimi,
21. Pe Amorei, pe Canaanei, pe Hevei, pe
Gherghesei si pe Iebusei.
CAP. 16
I smael.
1. Sarai ns, femeia lui Avram, nu-i
nstea. Dar avea ea o slujnic egipteanc,
al crei nume era Agar.
Luc. 1, 7.
2. Atunci a zis Sarai ctre Avram : Iat
m-a nchis Domnul, ca s nu nasc. Intr
dar la slujnica mea ; poate vei dobndi
copii de la ea ! Si a ascultat Avram
vorba Saraii.
3. A luat deci Sarai, femeia lui Avram, pe
Agar egipteanca, slujnica sa, la zece ani
dup venirea lui Avram n pmntul
Canaan, si a dat-o de femeie lui Avram,
brbatul su.
4. Si a intrat acesta la Agar si ea a
zmislit ; si vznd c a zmislit, ea a
nceput a dispretui pe stpna sa.
5. Atunci a zis Sarai ctre Avram :
Nedreptate mi se face de ctre tine. Eu
ti-am dat pe slujnica mea la sn, iar ea,
vznd c a zmislit, a nceput s m
dispretuiasc. Dumnezeu s judece ntre
mine si ntre tine !
Jud. 11, 27.
6. Iar Avram a zis ctre Sarai : Iat,
slujnica ta e n minile tale, f cu ea ce-ti
place ! si Sarai a necjit-o si ea a fugit
de la fata ei.
7. Si a gsit-o ngerul Domnului la un
izvor de ap n pustiu, la izvorul de lng
calea ce duce spre Sur.
8. Si i-a zis ngerul Domnului : Agar,
slujnica Saraii, de unde vii si unde te duci
? Iar ea a rspuns : Fug de la fata
Saraii, stpna mea.
9. Si ngerul Domnului i-a zis iarsi :
ntoarce-te la stpna ta si te supune sub
mna ei !
10. Apoi i-a mai zis ngerul Domnului :
Voi nmulti pe urmasii ti foarte tare,
nct nu se vor putea numra din pricina
multimii.
11. Iat, tu ai rmas grea - i zise ngerul
Domnului - si vei naste un fiu si-i vei
pune numele Ismael, pentru c a auzit
Domnul suferinta ta.
Luc. 1, 31.
12. Acela va fi ca un asin slbatic ntre
oameni ; minile lui vor fi asupra tuturor
si minile tuturor asupra lui, dar el va sta
drz n fata tuturor fratilor lui.
13. Si a numit Agar pe Domnul, Cel ce-i
grise, cu numele acesta : Ata-El-Roi
(care se tlcuieste : Tu esti Dumnezeu
atotvztor), cci zicea ea : N-am vzut
eu, oare, n fat pe Cel ce m-a vzut ?
Jud. 6, 22.
14. De aceea se numeste fntna aceasta :
Beer-Lahai-Roi (care se tlcuieste :
Izvorul Celui viu, Care m-a vzut), si se
afl ntre Cades si Bared.
Fac. 24, 62.
15. Dup aceea a nscut Agar lui Avram
un fiu si Avram a pus fiului su, pe care
i-l nscuse Agar, numele Ismael.
Gal. 4, 23.
16. Avram ns era de optzeci si sase de
ani cnd i-a nscut Agar pe Ismael.
CAP. 17
Tierea mprejur.
1. Iar cnd era Avram de nouzeci si
nou de ani, i S-a artat Domnul si i-a zis
: Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic ;
I ce-i plcut naintea Mea si fii fr
prihan ;
Fac. 12, 7; 18, 1; 24, 40; 35, 11; 48, 15. Ies. 6, 3.
2. Si voi ncheia legmnt cu tine si te voi
nmulti foarte, foarte tare.
Fac. 12, 2. Deut. 5, 3. Ps. 104, 9.
pag. 27/1780
3. Atunci a czut Avram cu fata la
pmnt, iar Dumnezeu a mai grit si a zis
:
4. Eu sunt si iat care-i legmntul Meu
cu tine : vei fi tat a multime de popoare,
Sir. 44, 20-23. Rom. 4, 17.
5. Si nu te vei mai numi Avram, ci
Avraam va fi numele tu, cci am s te
fac tat a multime de popoare.
1 Paral. 1, 27. Neem. 9, 7. Is. 51, 2. Rom. 3, 29; 4, 13, 17.
6. Am s te nmultesc foarte, foarte tare,
si am s ridic din tine popoare, si regi se
vor ridica din tine.
Fac. 35, 11. Mat. 1, 6.
7. Voi pune legmntul Meu ntre Mine
si ntre tine si urmasii ti, din neam n
neam, s fie legmnt vesnic, asa c Eu
voi fi Dumnezeul tu si al urmasilor ti
de dup tine.
Fac. 15, 18; 26, 24. Ies. 6, 7. Lev 26, 12. Num. 15, 41.
Deut. 29, 13. J ud. 2, 1-2. 2 Reg. 7, 24. 4 Reg. 13, 23. Luc.
1, 72. Ioan 7, 22. Rom. 9, 4.
8. Si-ti voi da tie si urmasilor ti
pmntul n carte pribegesti acum ca
strin, tot pmntul Canaanului, ca
mostenire vesnic, si v voi fi
Dumnezeu.
Ies. 13, 5. Deut. 1, 8. Ps. 104, 13. Iez. 20, 28.
9. Apoi a mai zis Dumnezeu lui Avraam :
Iar tu si urmasii ti din neam n neam s
pziti legmntul Meu.
1 Paral. 16, 15. Fapt. 7, 8.
10. Iar legmntul dintre Mine si tine si
urmasii ti din neam n neam, pe care
trebuie s-l pziti, este acesta : toti cei de
parte brbteasc ai vostri s se taie
mprejur.
Fac. 21, 4. Lev 12, 3. Luc. 2, 21. Ioan 7, 22.
11. S v tiati mprejur si acesta va fi
semnul legmntului dintre Mine si voi.
Rom. 4, 11.
12. n neamul vostru, tot pruncul de parte
brbteasc, nscut la voi n cas sau
cumprat cu bani de la alt neam, care nu-i
din semintia voastr, s se taie mprejur
n ziua a opta.
Luc. 1, 59.
13. Numaidect s fie tiat mprejur cel
nscut n casa ta sau cel cumprat cu
argintul tu si legmntul Meu va fi
nsemnat pe trupul vostru, ca legmnt
vesnic.
14. Iar cel de parte brbteasc netiat
mprejur, care nu se va tia mprejur, n
ziua a opta, sufletul acela se va strpi din
poporul su, cci a clcat legmntul
Meu.
15. Dup aceea a zis iarsi Dumnezeu
ctre Avraam : Pe Sarai, femeia ta, s nu
o mai numesti Sarai, ci Sarra s-i fie
numele.
16. Si o voi binecuvnta si-ti voi da din
ea un fiu ; o voi binecuvnta si va fi
mam de popoare si regi peste popoare se
vor ridica dintr-nsa.
Is. 51, 2. Mat. 1, 6. Gal. 4, 23.
17. Avraam a czut atunci cu fata la
pmnt si a rs, zicnd n sine : E cu
putint oare s mai aib fiu cel de o sut
de ani ? Si Sarra cea de nouzeci de ani e
cu putint oare s mai nasc ?
Fac. 18, 12. Luc. 1, 18.
18. Apoi a mai zis Avraam ctre Domnul
: O, Doamne, mcar Ismael s triasc
naintea Ta !
19. Iar Dumnezeu a rspuns lui Avraam :
Adevrat, nssi Sarra, femeia ta, ti va
naste un fiu si-i vei pune numele Isaac si
Eu voi ncheia cu el legmntul Meu,
legmnt vesnic : s-i fiu Dumnezeu lui
si urmasilor lui.
Fac. 18, 10; 21, 1-2. Luc. 1, 55. Evr. 11, 11.
20. Iat, te-am ascultat si pentru Ismael,
si iat l voi binecuvnta, l voi creste si-l
voi nmulti foarte, foarte tare ;
doisprezece voievozi se vor naste din el
si voi face din el popor mare.
Fac. 21, 13, 18; 25, 13, 16.
21. Dar legmntul Meu l voi ncheia cu
Isaac, pe care-l va naste Sarra la anul pe
vremea aceasta !
Rom. 9, 9.
pag. 28/1780
22. ncetnd apoi Dumnezeu de a mai
vorbi cu Avraam, S-a nltat de la el.
Fac. 35, 13.
23. Atunci a luat Avraam pe Ismael, fiul
su, pe toti cei nscuti n casa sa, pe toti
cei cumprati cu argintul su si pe toti
oamenii de parte brbteasc din casa lui
Avraam si i-a tiat mprejur, chiar n ziua
aceea, cum i poruncise Dumnezeu.
24. Si era Avraam de nouzeci si nou de
ani, cnd s-a tiat mprejur.
25. Iar Ismael, fiul su, era de
treisprezece ani, cnd s-a tiat mprejur.
26. Avraam si Ismael, fiul su, au fost
tiati mprejur n aceeasi zi.
27. Si cu ei au fost tiati mprejur toti cei
de parte brbteasc din casa lui Avraam,
nscuti n casa lui sau cumprati cu argint
de la cei de alt neam.
CAP. 18
Avraam primeyte pe Sfnta Treime la
stejarul Mamvri.
1. Apoi Domnul S-a artat iarsi lui
Avraam la stejarul Mamvri, ntr-o zi pe la
amiaz, cnd sedea el n usa cortului su.
Fac. 13, 18; 17, 1.
2. Atunci ridicndu-si ochii si, a privit si
iat trei Oameni stteau naintea lui ; si
cum l-a vzut, a alergat din pragul
cortului su n ntmpinarea Lor si s-a
nchinat pn la pmnt.
Fac. 19, 1. Evr. 13, 2.
3. Apoi a zis : Doamne, de am aflat har
naintea Ta, nu ocoli pe robul Tu !
4. Se va aduce ap s V splati
picioarele si s V odihniti sub acest
copac.
Fac. 19, 2; 43, 24. Jud. 19, 21. 2 Reg. 11, 8. 1 Tim. 5, 10.
5. Si voi aduce pine si veti mnca, apoi
V veti duce n drumul Vostru, ntruct
treceti pe la robul Vostru ! Zis-au Aceia
: F, precum ai zis !
Ps. 103, 15.
6. Dup aceea a alergat Avraam n cort la
Sarra si i-a zis : Frmnt degrab trei
msuri de fin bun si f azime !
1 Reg. 28, 24. 3 Reg. 17, 13. Mat. 13, 33.
7. Apoi Avraam a dat fuga la ciread, a
luat un vitel tnr si gras si l-a dat slugii,
care l-a gtit degrab.
8. Si a luat Avraam unt, lapte si vitelul
cel gtit si le-a pus naintea Lor si pe
cnd Ei mncau a stat si el alturi de Ei
sub copac.
Tob. 12, 19.
9. Si l-au ntrebat Oamenii aceia : -Unde
este Sarra, femeia ta ? Iar el,
rspunznd, a zis : Iat, n cort !
10. Zis-a Unul : Iat, la anul pe vremea
asta am s vin iar pe la tine si Sarra,
femeia ta, va avea un fiu. Iar Sarra a
auzit din usa cortului, de la spatele lui.
Fac. 17, 16; 21, 1-2. Jud. 13, 3. Rom. 9, 9.
11. Avraam si Sarra ns erau btrni,
naintati n vrst, si Sarra nu mai era n
stare s zmisleasc.
Rom. 4, 19. Evr. 11, 12.
12. Si a rs Sarra n sine si si-a zis : S
mai am eu oare aceast mngiere acum,
cnd am mbtrnit si cnd e btrn si
stpnul meu ?
Fac. 17, 17. 1 Petr. 3, 6.
13. Atunci a zis Domnul ctre Avraam :
Pentru ce a rs Sarra n sine si a zis :
Oare cu adevrat voi naste, btrn cum
sunt ?
14. Este oare ceva cu neputint la
Dumnezeu ? La anul pe vremea aceasta
am s vin pe la tine si Sarra va avea un
fiu !
Iov 42, 2. Ier. 32, 27. Zah. 8, 6. Mat. 19, 26. Luc. 1, 37;
18, 27.
15. Iar Sarra a tgduit, zicnd : N-am
rs, cci se nspimntase. Acela ns i-a
zis : Ba, ai rs !
16. Apoi S-au sculat Oamenii aceia de
acolo si S-au ndreptat spre Sodoma si
Gomora si s-a dus si Avraam cu Ei, ca s-
I petreac.
pag. 29/1780
17. Domnul ns a zis : Tinui-voi Eu
oare de Avraam, sluga Mea, ceea ce
voiesc s fac ?
Am. 3, 7. Ioan 15, 15.
18. Din Avraam cu adevrat se va ridica
un popor mare si tare si printr-nsul se
vor binecuvnta toate neamurile
pmntului,
Fac. 12, 3; 22, 18. Iona 4, 11. Ioan 5, 46.
19. C l-am ales, ca s nvete pe fiii si
casa sa dup sine s umble n calea
Domnului si s fac judecat si dreptate ;
pentru ca s aduc Domnul asupra lui
Avraam toate cte i-a fgduit.
Deut. 4, 19; 5, 33; 6, 7.
20. Zis-a deci Domnul : Strigarea
Sodomei si a Gomorei e mare si pcatul
lor cumplit de greu.
Fac. 13, 13; 19, 13. Is. 3, 9. Plng. 4, 6. Iez. 16, 48.
21. Pogor-M-voi deci s vd dac
faptele lor sunt cu adevrat asa cum s-a
suit pn la Mine strigarea mpotriva lor,
iar de nu, s stiu.
Fac. 11, 5.
22. De acolo doi din Oamenii aceia,
plecnd, S-au ndreptat spre Sodoma, n
vreme ce Avraam sttea nc naintea
Domnului.
23. Si apropiindu-se Avraam, a zis :
Pierde-vei, oare, pe cel drept ca si pe cel
pctos, nct s se ntmple celui drept
ce se ntmpl celui nelegiuit ?
24. Poate n cetatea aceea s fie cincizeci
de drepti : pierde-i-vei, oare, si nu vei
cruta tot locul acela pentru cei cincizeci
de drepti, de se vor afla n cetate ?
Ier. 5, 1.
25. Nu se poate ca Tu s faci una ca asta
si s pierzi pe cel drept ca si pe cel fr
de lege si s se ntmple celui drept ce se
ntmpl celui necredincios ! Departe de
Tine una ca asta ! J udectorul a tot
pmntul va face, oare, nedreptate ?
Fac. 20, 4. Ps. 7, 8. Ioan 5, 27. Fapt. 17, 31. Rom. 3, 5-6.
26. Zis-a Domnul : De se vor gsi n
cetatea Sodomei cincizeci de drepti, voi
cruta pentru ei toat cetatea si tot locul
acela.
27. Si rspunznd Avraam, a zis : Iat,
cutez s vorbesc Stpnului meu, eu, care
sunt pulbere si cenus !
Fac. 2, 7. Iov 30, 19. Eccl. 12, 7. Sir. 17, 27.
28. Poate c lipsesc cinci din cincizeci de
drepti ; poate s fie numai patruzeci si
cinci ; pentru lipsa a cinci pierde-vei,
oare, toat cetatea ? Zis-a Domnul : Nu
o voi pierde de voi gsi acolo patruzeci si
cinci de drepti.
29. Si a adugat Avraam s griasc
Domnului si a zis : Dar de se vor gsi
acolo numai patruzeci de drepti ? Si
Domnul a zis : Nu o voi pierde pentru
cei patruzeci !
30. Si a zis iarsi Avraam : S nu Se
mnie Stpnul meu de voi mai gri : Dar
de se vor gsi acolo numai treizeci de
drepti ? Zis-a Domnul : Nu o voi
pierde de voi gsi acolo treizeci.
31. Si a zis Avraam : Iat, mai cutez s
vorbesc Stpnului meu ! Poate c se vor
gsi acolo numai douzeci de drepti.
Rspuns-a Domnul : Nu o voi pierde
pentru cei douzeci.
32. Si a mai zis Avraam : S nu se
mnie Stpnul meu de voi mai gri nc
o dat : Dar de se vor gsi acolo numai
zece drepti ? Iar Domnul i-a zis :
Pentru cei zece nu o voi pierde.
J ud. 6, 39. Pild. 11, 11. Iac. 5, 16.
33. Si terminnd Domnul de a mai gri
cu Avraam ; S-a dus, iar Avraam s-a
ntors la locul su.
CAP. 19
Pieirea Sodomei.
1. Cei doi ngeri au ajuns la Sodoma
seara, iar Lot sedea la poarta Sodomei. Si
vzndu-I, Lot s-a sculat naintea Lor si
s-a plecat cu fata pn la pmnt
Fac. 18, 2.
2. Si a zis : Stpnii mei, abateti-v pe
la casa slugii Voastre, ca s rmneti
pag. 30/1780
acolo ; splati-V picioarele, iar
dimineat, sculndu-V, V veti duce n
drumul Vostru. Ei ns au zis : Nu, ci
vom rmne n ulit.
Fac. 18, 4; 43, 24. Iov 31, 32. Evr. 13, 2.
3. Iar el I-a rugat struitor si S-au abtut
la el si au intrat n casa lui. Atunci el Le-a
gtit mncare, Le-a copt azime si au
mncat.
4. Dar mai nainte de a Se culca Ei,
sodomenii, locuitorii cettii Sodoma, tot
poporul din toate marginile ; de la tnr
pn la btrn, au nconjurat casa,
5. Si au chemat afar pe Lot si au zis
ctre el : Unde sunt Oamenii, Care au
intrat s mie la tine ? Scoate-I ca s-I
cunoastem !
Jud. 19, 22. 2 Petr. 2, 7. Rom. 1, 27.
6. Si a iesit Lot la ei dinaintea usii si,
nchiznd usa dup dnsul,
7. A zis ctre ei : Nu, fratii mei, s nu
faceti nici un ru.
Jud. 19, 23. Iez. 16, 49.
8. Am eu dou fete, care n-au cunoscut
nc brbat ; mai degrab vi le scot pe
acelea, s faceti cu ele ce veti vrea, numai
Oamenilor acelora s nu le faceti nimic,
de vreme ce au intrat Ei sub acoperisul
casei mele !
Jud. 19, 24.
9. Iar ei au zis ctre el : Pleac de aici !
Esti un venetic si acum faci pe
judectorul ? Mai ru dect Acelora ti
vom face ! Si repezindu-se spre Lot, se
apropiar s sparg usa.
Sir. 29, 27. 2 Petr. 2, 7-8.
10. Atunci Oamenii aceia, care gzduiau
n casa lui Lot, ntinzndu-Si minile, au
tras pe Lot n cas la Ei si au ncuiat usa ;
11. Iar pe oamenii, care erau la usa casei,
i-au lovit cu orbire de la mic pn la
mare, nct n zadar se chinuiau s
gseasc usa.
4 Reg. 6, 18. ntel. 19, 17. Sir. 16, 9.
12. Apoi au zis cei doi Oameni ctre Lot :
Ai tu pe cineva din ai ti aici ? De ai fii,
sau fiice, sau gineri, sau pe oricine altul
n cetate, scoate-i din locul acesta,
13. C Noi avem s pierdem locul acesta,
pentru c strigarea mpotriva lor s-a suit
naintea Domnului si Domnul Ne-a trimis
s-l pierdem.
Fac. 18, 20.
14. Atunci a iesit Lot si a grit cu ginerii
si, care luaser pe fetele lui, si le-a zis :
Sculati-v si iesiti din locul acesta, c va
s piard Domnul cetatea. Ginerilor ns
li s-a prut c el glumeste.
2 Paral. 30, 10. Luc. 17, 28.
15. Iar n revrsatul zorilor grbeau
ngerii pe Lot, zicnd : Scoal, ia-ti
femeia si pe cele dou fete ale tale, pe
care le ai, si iesi, ca s nu pieri si tu
pentru nedrepttile cettii !
16. Dar fiindc el zbovea, ngerii, din
mila Domnului ctre el, l-au apucat de
mn pe el si pe femeia lui si pe cele
dou fete ale lui
Evr. 1, 14.
17. Si, scotndu-l afar, unul din Ei a zis :
Mntuieste-ti sufletul tu ! S nu te uiti
napoi, nici s te opresti n cmp, ci fugi
n munte, ca s nu pieri cu ei !
ntel. 10, 6.
18. Iar Lot a zis ctre Dnsii : Nu,
Stpne !
19. Iat sluga Ta a aflat bunvoint
naintea Ta si Tu ai fcut mil mare cu
mine, mntuindu-mi viata ; dar nu voi
putea s fug pn n munte, ca s nu m
ajung primejdia si s nu mor.
20. Iat cetatea aceasta este mai aproape ;
s fug acolo si s m izbvesc. Ea e mic
si-mi voi scpa acolo viata prin Tine !
ntel. 10, 7.
21. Si i-a zis ngerul : Iat, ti cinstesc
fata si-ti mplinesc acest cuvnt, s nu
pierd cetatea despre care griesti.
22. Grbeste dar si fugi acolo ; c nu pot
s fac nimic pn nu vei ajunge tu acolo
pag. 31/1780
! De aceea s-a si numit cetatea aceea
Toar.
Fac. 13, 10. Ies. 32, 10. ntel. 10, 6. Marc. 6, 5.
23. Cnd s-a ridicat soarele deasupra
pmntului, a intrat Lot n Toar.
24. Atunci Domnul a slobozit peste
Sodoma si Gomora ploaie de pucioas si
foc din cer de la Domnul
Deut. 29, 25. Iov 18, 15. Is. 1, 9-10; 13, 19. Ier. 20, 16; 49,
18; 50, 40. Plng. 4, 6. Iez. 16, 49. Os. 10, 8. Am. 4, 11.
Naum1, 6. Sir. 10, 17-18; 16, 9-10; 21, 10. 3 Mac. 2, 5.
Luc. 17, 29. Iuda 1, 7. 2 Petr. 2, 6.
25. Si a stricat cettile acestea, toate
mprejurimile lor, pe toti locuitorii
cettilor si toate plantele tinutului aceluia.
26. Femeia lui Lot ns s-a uitat napoi si
s-a prefcut n stlp de sare.
ntel. 10, 7. Luc. 9, 62; 17, 32.
27. Iar Avraam s-a sculat dis-de-
dimineat si s-a dus la locul unde sttuse
naintea Domnului
Fac. 18, 22.
28. Si, cutnd spre Sodoma si Gomora si
spre toate mprejurimile lor, a vzut
ridicndu-se de la pmnt fumegare, ca
fumul dintr-un cuptor.
29. Dar, cnd a stricat Dumnezeu toate
cettile din prtile acelea, si-a adus
aminte Dumnezeu de Avraam si a scos pe
Lot afar din prpdul cu care a stricat
Dumnezeu cettile, unde tria Lot.
30. Apoi a iesit Lot din Toar si sa asezat
n munte, mpreun cu cele dou fete ale
sale, cci se temea s locuiasc n Toar, si
a locuit ntr-o pester, mpreun cu cele
dou fete ale sale.
31. Atunci a zis fata cea mai mare ctre
cea mai mic : Tatl nostru e btrn si
nu-i nimeni n tinutul acesta, care s intre
la noi, cum e obiceiul pmntului.
32. Haidem dar s mbtm pe tatl
nostru cu vin si s ne culcm cu el si s
ne ridicm urmasi dintr-nsul !
Lev 18, 7. Ps. 82, 8.
33. Si au mbtat pe tatl lor cu vin n
noaptea aceea ; si n noaptea aceea,
intrnd fata cea mai n vrst, a dormit cu
tatl ei si acesta n-a simtit cnd s-a culcat
si cnd s-a sculat ea.
Sir. 19, 2.
34. Iar a doua zi a zis cea mai n vrst
ctre cea mai tnr : Iat, eu am dormit
ast-noapte cu tatl meu ; s-l mbtm
cu vin si n noaptea aceasta si s intri si tu
s dormi cu el ca s ne ridicm urmasi
din tatl nostru !
35. Si l-au mbtat cu vin si n noaptea
aceasta si a intrat si cea mai mic si a
dormit cu el ; si el n-a stiut cnd s-a
culcat ea, nici cnd s-a sculat ea.
36. Si au rmas amndou fetele lui Lot
grele de la tatl lor.
37. Si a nscut cea mai mare un fiu, si i-a
pus numele Moab, zicnd : Este din tatl
meu. Acesta e tatl Moabitilor, care sunt
si astzi.
Deut. 2, 19.
38. Si a nscut si cea mai mic un fiu si i-
a pus numele Ben-Ammi, zicnd :
Acesta-i fiul neamului meu. Acesta e
tatl Amonitilor, care sunt si astzi.
CAP. 20
Avraam n Gherara.
1. Apoi a plecat Avraam de acolo spre
miazzi si s-a asezat ntre Cades si Sur si
a trit o vreme n Gherara.
Fac. 12, 9; 13, 18. Evr. 11, 9.
2. Si a zis Avraam despre Sarra, femeia
sa : Mi-e sor, cci se temea s spun :
E femeia mea, ca nu cumva s-l ucid
locuitorii cettii aceleia din pricina ei. Iar
Abimelec, regele Gherarei, a trimis si a
luat pe Sarra.
Fac. 12, 13; 26, 1; 31, 24.
3. Dar noaptea n vis a venit Dumnezeu
la Abimelec si i-a zis : Iat, tu ai s mori
pentru femeia, pe care ai luat-o, cci ea
are brbat.
Ps. 104, 15.
pag. 32/1780
4. Abimelec ns nu se atinsese de ea si a
zis : Doamne, ucide-vei oare chiar si un
om drept ?
Fac. 18, 25.
5. Oare n-a zis el singur : Mi-e sor ?
Ba si ea mi-a zis : Mi-e frate ! Eu cu
inim nevinovat si cu mini curate am
Icut aceasta.
Ps. 25, 6.
6. Iar Dumnezeu i-a zis n vis : Si Eu
stiu c cu inim nevinovat ai fcut
aceasta si te-am ferit de a pctui
mpotriva Mea ; de aceea nu ti-am
ngduit s te atingi de ea.
7. Acum ns d napoi femeia omului
aceluia, c e prooroc, si se va ruga pentru
tine si vei fi viu ; iar de nu o vei da
napoi, s stii bine c ai s mori si tu si
toti ai ti !
Fac. 23, 6. Iov 42, 8. Ps. 104, 15.
8. Si, sculndu-se Abimelec, a doua zi de
dimineat, a chemat pe toti slujitorii si si
le-a povestit toate acestea n auz, si s-au
spimntat toti oamenii aceia foarte tare.
9. Apoi a chemat Abimelec pe Avraam si
i-a zis : Ce mi-ai fcut tu ? Cu ce ti-am
gresit eu, de ai adus asupra mea si asupra
trii mele asa pcat mare ? Tu mi-ai fcut
un lucru, care nu se cuvine a-l face !
10. Si a mai zis Abimelec ctre Avraam :
Ce ai socotit tu, de ai fcut una ca asta
?
11. Rspuns-a Avraam : Am socotit c
prin tinutul acesta lipseste frica de
Dumnezeu si voi fi omort din pricina
femeii mele.
12. Cu adevrat ea mi-e sor dup tat,
dar nu stiu dup mam, iar acum mi-e
sotie.
13. Iar cnd m-a scos Dumnezeu din casa
tatlui meu, ca s pribegesc, am zis ctre
ea : S-mi faci acest bine, si, n orice loc
vom merge, s zici de mine : Mi-e frate
!
14. Atunci a luat Abimelec o mie de sicli
de argint, vite mari si mici, robi si roabe
si a dat lui Avraam ; si i-a dat napoi si pe
Sarra, femeia sa.
Iosua 15, 8, 60.
15. Si a zis Abimelec ctre Avraam :
Iat, tinutul meu ti este la ndemn :
locuieste unde ti place !
16. Iar ctre Sarra a zis : Iat, dau
fratelui tu o mie de sicli de argint, care
vor fi ca un vl pe ochi pentru cei ce sunt
mprejurul tu si pentru lumea toat. Si
iat c acum esti socotit dreapt !
Iosua 15, 7.
17. Si s-a rugat Avraam lui Dumnezeu si
Dumnezeu a vindecat pe Abimelec, pe
femeia lui si pe roabele lui, si acestea au
nceput a naste.
Iosua 22, 10.
18. Cci Domnul lovise cu strpiciune
toat casa lui Abimelec, pentru Sarra,
femeia lui Avraam.
CAP. 21
Nayterea lui I saac. I zgonirea lui
I smael.
1. Apoi a cutai Domnul spre Sarra, cum
i spusese, si i-a fcut Domnul Sarrei,
cum i fgduise.
Fac. 49, 7. Deut. 33, 6-7.
2. Si a zmislit Sarra si a nscut lui
Avraam un fiu la btrnete, la vremea
artat de Dumnezeu.
1 Paral. 4, 28.
3. Si a pus Avraam fiului su, pe care i-l
nscuse Sarra, numele Isaac.
4. Si Avraam a tiat mprejur pe Isaac,
fiul su, n ziua a opta, cum i poruncise
Dumnezeu.
5. Avraam ns era de o sut de ani, cnd
i s-a nscut Isaac, fiul su,
6. Iar Sarra a zis : Rs mi-a pricinuit mie
Dumnezeu ; c oricine va auzi aceasta, va
rde !
7. Si apoi a adugat : Cine ar fi putut
spune lui Avraam c Sarra va hrni
pag. 33/1780
prunci la snul su ? Si totusi i-am nscut
fiu la btrnetile sale !
8. Si crescnd copilul, a fost ntrcat. Iar
Avraam a fcut ospt mare n ziua n care
a fost ntrcat Isaac, fiul su.
9. Vznd ns Sarra c fiul egiptencii
Agar, pe care aceasta l nscuse lui
Avraam, rde de Isaac, fiul ei,
10. A zis ctre Avraam : Izgoneste pe
roaba aceasta si pe fiul ei, cci fiul roabei
acesteia nu va fi mostenitor cu fiul meu,
Isaac !
Fac. 25, 5. Ies. 21, 4. Jud. 11, 2. 2 Ioan 8, 35. Gal. 4, 30.
11. Si s-au prut cuvintele acestea lui
Avraam foarte grele pentru fiul su
Ismael.
Fac. 17, 18.
12. Dumnezeu ns a zis ctre Avraam :
S nu ti se par grele cuvintele cele
pentru prunc si pentru roab ; toate cte-ti
va zice Sarra, ascult glasul ei ; pentru c
numai cei din Isaac se vor chema urmasii
ti.
Rom. 9, 7. Evr. 11, 18.
13. Dar si pe fiul roabei acesteia l voi
face neam mare, pentru c si el este din
smnta ta.
Fac. 16, 10; 17, 20; 25, 16.
14. Atunci s-a sculat Avraam dis-de-
dimineat ; a luat pine si un burduf cu
ap si le-a dat Agarei ; apoi, punndu-i pe
umeri copilul, a slobozit-o ; si, plecnd
ea, a rtcit prin pustiul Beer-Seba.
Deut. 15, 13.
15. Cnd ns s-a sfrsit apa din burduf, a
lepdat ea copilul sub un mrcine.
16. Si ducndu-se, a sezut n preajma lui,
ca la o btaie de arc, cci si zicea : Nu
voiesc s vd moartea copilului meu !
Si, seznd ea acolo de o parte, si-a ridicat
glasul si a plns.
17. Si a auzit Dumnezeu glasul copilului
din locul unde era si ngerul lui
Dumnezeu a strigat din cer ctre Agar si
a zis : Ce e, Agar ? Nu te teme, c a
auzit Dumnezeu glasul copilului din locul
unde este !
18. Scoal, ridic copilul si-l tine de
mn, cci am s fac din el un popor
mare !
Fac. 17, 20.
19. Atunci i-a deschis Dumnezeu ochii si
a vzut o fntn cu ap si, mergnd, si-a
umplut burduful cu ap si a dat copilului
s bea.
20. Si era Dumnezeu cu copilul si a
crescut acesta, a locuit n pustiu, si s-a
Icut vntor.
21. A locuit deci Ismael n pustiul Faran
si mama sa i-a luat femeie din tara
Egiptului.
Fac. 14, 6.
22. n vremea aceea, Abimelec si Ahuzat,
care luase pe nora lui, si Ficol, cpetenia
ostirii lui, au zis ctre Avraam :
Dumnezeu e cu tine n toate cte faci.
Fac. 20, 2; 26, 26; 39, 3. Deut. 2, 7.
23. J ur-mi, deci, aici pe Dumnezeu c
nu-mi vei face strmbtate nici mie, nici
fiului meu, nici neamului meu ; ci, cum
ti-am fcut eu bine tie, asa s-mi faci si tu
mie si trii n care esti oaspete !
Fac. 26, 11.
24. Rspuns-a Avraam : J ur !
25. Dar a mustrat Avraam pe Abimelec
pentru fntnile de ap, pe care i le
rpiser slugile lui Abimelec.
Fac. 26, 15, 18.
26. Iar Abimelec i-a zis : Nu stiu cine ti-
a fcut lucrul acesta ; nici tu nu mi-ai
spus nimic, nici eu n-am auzit dect
astzi.
27. Si a luat Avraam oi si vite si a dat lui
Abimelec si au ncheiat amndoi
legmnt.
28. Apoi Avraam a pus de o parte sapte
mielusele.
29. Iar Abimelec a zis ctre Avraam :
Ce sunt aceste sapte mielusele, pe care
le-ai osebit ?
pag. 34/1780
30. Rspuns-a Avraam : Aceste sapte
mielusele s le iei de la mine, ca s-mi fie
mrturie, c eu am spat fntna aceasta
!
31. De aceea s-a si numit locul acela
Beer-Seba, pentru c acolo au jurat ei
amndoi.
Fac. 26, 33.
32. Si dup ce au fcut ei legmnt la
Beer-Seba, s-a sculat Abimelec si
Ahuzat, care luase pe nora lui, si Ficol,
cpetenia ostirii lui, si s-au ntors n tara
Filistenilor.
Iosua 15, 28; 19, 2.
33. Iar Avraam a sdit o dumbrav la
Beer-Seba si a chemat acolo numele
Domnului Dumnezeului celui vesnic.
Fac. 13, 4. Is. 57, 15.
34. Si a mai trit Avraam n tara
Filistenilor zile multe, ca strin.
CAP. 22
I saac adus spre jertf.
1. Dup acestea, Dumnezeu a ncercat pe
Avraam si i-a zis : Avraame, Avraame
! Iar el a rspuns : Iat-m !
Ies. 20, 20. Evr. 11, 17.
2. Si Dumnezeu i-a zis : Ia pe fiul tu,
pe Isaac, pe singurul tu fiu, pe care-l
iubesti, si du-te n pmntul Moria si adu-
l acolo ardere de tot pe un munte, pe care
ti-l voi arta Eu !
4 Reg. 3, 27. 1 Mac. 2, 52.
3. Sculndu-se deci Avraam dis-de-
dimineat, a pus samarul pe asinul su si
a luat cu sine dou slugi si pe Isaac, fiul
su ; si tind lemne pentru jertf, s-a
ridicat si a plecat la locul despre care-i
grise Dumnezeu.
4. Iar a treia zi, ridicndu-si Avraam
ochii, a vzut n deprtare locul acela.
5. Atunci a zis Avraam slugilor sale :
Rmneti aici cu asinul, iar eu si copilul
ne ducem pn acolo si, nchinndu-ne,
ne vom ntoarce la voi.
Mat. 26, 36.
6. Lund deci Avraam lemnele cele
pentru jertf, le-a pus pe umerii lui Isaac,
fiul su ; iar el a luat n mini focul si
cutitul si s-au dus amndoi mpreun.
ntel. 10, 5.
7. Atunci a grit Isaac lui Avraam, tatl
su, si a zis : Tat ! Iar acesta a rspuns
: Ce este, fiul meu ? Zis-a Isaac : Iat,
foc si lemne avem ; dar unde este oaia
pentru jertf ?
8. Avraam ns a rspuns : Fiul meu, va
ngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale !
Si s-au dus mai departe amndoi
mpreun.
9. Iar dac au ajuns la locul, de care-i
grise Dumnezeu, a ridicat Avraam acolo
jertfelnic, a asezat lemnele pe el si,
legnd pe Isaac, fiul su, l-a pus pe
jertfelnic, deasupra lemnelor.
Iac. 2, 21. Evr. 11, 17.
10. Apoi si-a ntins Avraam mna si a
luat cutitul, ca s junghie pe fiul su.
11. Atunci ngerul Domnului a strigat
ctre el din cer si a zis : Avraame,
Avraame ! Rspuns-a acesta : Iat-m
!
12. Iar ngerul a zis : S nu-ti ridici
mna asupra copilului, nici s-i faci
vreun ru, cci acum cunosc c te temi de
Dumnezeu si pentru mine n-ai crutat nici
pe singurul fiu al tu.
13. Si ridicndu-si Avraam ochii, a privit,
si iat la spate un berbec ncurcat cu
coarnele ntr-un tufis. Si ducndu-se,
Avraam a luat berbecul si l-a adus jertf
n locul lui Isaac, fiul su.
14. Avraam a numit locul acela Iahve-ire,
adic, Dumnezeu poart de grij si de
aceea se zice astzi : n munte Domnul
Se arat.
Jud. 6, 22.
15. Si a strigat a doua oar ngerul
Domnului din cer ctre Avraam si a zis :
16. J uratu-M-am pe Mine nsumi, zice
Domnul, c de vreme ce ai fcut aceasta
pag. 35/1780
si n-ai crutat nici pe singurul tu fiu,
pentru Mine,
Ps. 104, 9, 42. Sir. 44, 20-23. 1 Mac. 2, 52. Luc. 1, 72-73.
Ioan 8, 56. Evr. 6, 13.
17. De aceea te voi binecuvnta cu
binecuvntarea Mea si voi nmulti foarte
neamul tu, ca s fie ca stelele cerului si
ca nisipul de pe trmul mrii si va stpni
neamul tu cettile dusmanilor si ;
Fac. 15, 5. 1 Paral. 27, 23. Neem. 9, 23. Ps. 138, 18. Ier.
33, 22. Iez. 20, 28. Sir. 44, 23. Evr. 11, 12.
18. Si se vor binecuvnta prin neamul tu
toate popoarele pmntului, pentru c ai
ascultat glasul Meu.
Fac. 12, 3; 18, 18; 26, 4. Ps. 71, 19. Mih. 7, 20. Sir. 44,
23. Luc. 1, 55; 24, 27. Ioan 5, 46. Fapt. 3, 25; 13, 32; 26,
6. Gal. 3, 8, 16.
19. ntorcndu-se apoi Avraam la slugile
sale, s-au sculat mpreun si s-au dus la
Beer-Seba si a locuit Avraam acolo n
Beer-Seba.
20. Iar dup ce s-au petrecut acestea, i s-a
vestit lui Avraam, spunndu-i-se : Iat
Milca a nscut si ea fii lui Nahor, fratele
tu :
21. Pe Ut, ntiul su nscut, pe Buz,
fratele acestuia si pe Chemuel, tatl lui
Aram ;
22. Pe Chesed, pe Hazo, pe Pildas, pe
Idlaf si pe Batuel.
23. Iar lui Batuel i s-a nscut Rebeca. Pe
acesti opt fii i-a nscut Milca lui Nahor,
fratele lui Avraam.
Fac. 24, 15.
24. Iar o tiitoare a lui, anume Reuma, i-a
nscut si ea pe Tebah, pe Gaham, pe
Tahas si pe Maaca.
CAP. 23
Moartea yi mormntul Sarrei.
1. Sarra a trit o sut douzeci si sapte de
ani. Acestia sunt anii vietii Sarrei.
2. Sarra a murit la Chiriat-Arba care e n
vale, adic n Hebronul de astzi, n tara
Canaanului. Si a venit Avraam s plng
si s jeleasc pe Sarra.
3. Apoi s-a dus Avraam de la moarta sa, a
grit cu fiii lui Het si a zis :
4. Eu sunt ntre voi strin si pribeag ;
dati-mi dar n stpnire un loc de
mormnt la voi, ca s ngrop pe moarta
mea.
Evr. 11, 13.
5. Iar fiii lui Het au rspuns si au zis ctre
Avraam :
6. Nu, domnul meu, ci ascult-ne : Tu
aici la noi esti un voievod al lui
Dumnezeu. Deci, ngroap-ti moarta n
cel mai bun dintre locurile noastre de
ngropare, c nici unul dintre noi nu te va
opri s-ti ngropi moarta acolo.
7. Atunci s-a sculat Avraam si s-a
nchinat poporului trii aceleia, adic
fiilor lui Het.
8. Si a grit ctre dnsii Avraam si a zis :
Dac voiti din suflet s-mi ngrop pe
moarta mea de la ochii mei, atunci
ascultati-m si rugati pentru mine pe
Efron, fiul lui Tohar,
9. Ca s-mi dea pestera Macpela pe care
o are n captul tarinei lui, dar s mi-o
dea pe bani gata, ca s o am aici la voi n
stpnire de veci pentru ngropare.
10. Efron ns sedea atunci n mijlocul
fiilor lui Het. Si a rspuns Efron
Heteeanul lui Avraam, n auzul fiilor lui
Het si al tuturor celor ce veniser la
portile cettii lui, si a zis :
Fac. 34, 20, 24.
11. Nu, domnul meu, ascult-m pe
mine : Eu ti dau tarina si pestera cea
dintr-nsa si ti-o dau n fata fiilor
poporului ; ti-o dau ns n dar. ngroap-
ti pe moarta ta.
12. Avraam ns s-a nchinat naintea
poporului trii
13. Si a grit ctre Efron n auzul a tot
poporul tinutului aceluia si a zis : De
binevoiesti, ascult-m si ia de la mine
pag. 36/1780
pretul tarinei si voi ngropa acolo pe
moarta mea.
14. Rspuns-a Efron lui Avraam si i-a zis
:
15. Ascult, domnul meu, tarina
pretuieste patru sute sicli de argint. Ce
este aceasta pentru mine si pentru tine ?
ngroap-ti dar pe moarta ta !
16. Atunci, ascultnd pe Efron, Avraam a
cntrit lui Efron atta argint, ct a spus
el n auzul fiilor lui Het : patru sute sicli
de argint, dup pretul negustoresc.
Fac. 25, 10; 50, 13. Iosua 24, 32. Fapt. 7, 16.
17. Si asa tarina lui Efron, care e lng
Macpela, n fata stejarului Mamvri, tarina
si pestera din ea si toti pomii din tarin si
tot ce era n hotarele ei de jur mprejur
18. S-au dat lui Avraam mosie de veci,
naintea fiilor lui Het si a tuturor celor ce
se strnseser la poarta cettii lui.
19. Dup aceasta Avraam a ngropat pe
Sarra, femeia sa, n pestera din tarina
Macpela, care e n fata lui Mamvri sau a
Hebronului, n Canaan.
20. Astfel a trecut de la fiii lui Het la
Avraam tarina si pestera cea din ea, ca
loc de ngropare.
CAP. 24
Cstoria lui I saac
1. Avraam era acum btrn si vechi de
zile si Domnul binecuvntase pe Avraam
cu de toate.
Fac. 21, 5.
2. Atunci a zis Avraam ctre sluga cea
mai btrn din casa sa, care crmuia
toate cte avea : Pune mna ta sub
coapsa mea
Fac. 47, 29.
3. Si jur-mi pe Domnul Dumnezeul
cerului si pe Dumnezeul pmntului c
fiului meu Isaac nu-i vei lua femeie din
fetele Canaaneilor, n mijlocul crora
locuiesc eu,
Fac. 27, 46; 28, 1.
4. Ci vei merge n tara mea, unde m-am
nscut eu, la rudele mele, si vei lua de
acolo femeie lui Isaac, fiul meu.
5. Iar sluga a zis ctre el : Dar poate nu
va vrea femeia s vin cu mine n
pmntul acesta ; ntoarce-voi, oare, pe
fiul tu n pmntul de unde ai iesit ?
6. Avraam ns a zis ctre el : Ia seama
s nu ntorci pe fiul meu acolo !
7. Domnul Dumnezeul cerului si
Dumnezeul pmntului, Cel ce m-a luat
din casa tatlui meu si din pmntul n
care m-am nscut, Care mi-a grit si Care
mi S-a jurat, zicnd : tie-ti voi da
pmntul acesta si urmasilor ti, Acela va
trimite pe ngerul Su naintea ta si vei
lua femeie feciorului meu de acolo.
Fac. 12, 7; 13, 15; 15, 18; 26, 3-4.
8. Iar de nu va voi femeia aceea s vin
cu tine n pmntul acesta, vei fi slobod
de jurmntul meu, dar pe fiul meu s nu-
l ntorci acolo !
9. Si punndu-si sluga mna sub coapsa
lui Avraam, stpnul su, i s-a jurat
pentru toate acestea.
10. Apoi a luat sluga cu sine zece cmile
din cmilele stpnului su si tot felul de
lucruri scumpe de ale stpnului su si,
sculndu-se, s-a dus n Mesopotamia, n
cetatea lui Nahor.
11. Si, ntr-o zi, spre sear, cnd ies
femeile s scoat ap, a poposit cu
cmilele la o fntn, afar din cetate.
12. Si a zis : Doamne Dumnezeul
stpnului meu Avraam, scoate-mi-o n
cale astzi si f mil cu stpnul meu
Avraam !
Fac. 24, 40.
13. Iat, eu stau la fntna aceasta si
fetele locuitorilor cettii au s ias s
scoat ap.
14. Deci fata creia i voi zice : Pleac
urciorul tu s beau si care-mi va
rspunde : Bea ! Ba si cmilele toate le
pag. 37/1780
voi adpa pn se vor stura, aceea s
fie pe care Tu ai rnduit-o robului Tu
Isaac si prin aceasta voi cunoaste c faci
mil cu stpnul meu Avraam.
15. Dar nu sfrsise el nc a cugeta
acestea n mintea sa, cnd iat c iesi cu
urciorul pe umr Rebeca, fecioara care se
nscuse lui Batuel, fiul Milci, femeia lui
Nahor, fratele lui Avraam.
Fac. 22, 23.
16. Aceasta era foarte frumoas la chip,
fecioar, pe care nu o cunoscuse nc un
brbat. Si venind ea la fntn, si-a
umplut urciorul si a pornit napoi.
Fac. 12, 14; 29, 17.
17. Atunci sluga lui Avraam a alergat
naintea ei si i-a zis : D-mi s beau
putin ap din urciorul tu !
3 Reg. 17, 10. Ioan 4, 7.
18. Iar ea a zis : Bea, domnul meu ! Si
ndat si-a lsat urciorul pe brate si i-a dat
s bea ap pn a ncetat de a mai bea.
19. Apoi a zis : Si cmilelor tale am s
le scot ap pn vor bea toate.
20. Si ndat si-a desertat urciorul n
adptoare si a alergat iar la fntn s
scoat ap si a adpat toate cmilele.
21. Iar omul acela se uita la ea cu mirare
si tcea, dorind s stie de i-a binecuvntat
Domnul cltoria sau nu.
22. Si dac au ncetat toate cmilele de a
mai bea, a luat omul acela si i-a dat un
inel de aur, n greutate de o jumtate
siclu, si dou brtri la minile ei, n
greutate de zece sicli de aur.
23. Apoi a ntrebat-o si a zis : A cui fat
esti tu ? Spune-mi, te rog, dac se afl n
casa tatlui tu loc, ca s rmnem ?
24. Iar ea i-a zis : Sunt fata lui Batuel al
Milci, pe care ea l-a nscut lui Nahor.
25. Apoi i-a mai zis : Avem si paie si
fn mult si la noi este si loc, ca s
rmneti.
26. Atunci s-a plecat omul acela si s-a
nchinat Domnului si a zis :
27. Binecuvntat s fie Domnul
Dumnezeul stpnului meu Avraam,
Care n-a prsit pe stpnul meu cu mila
si bunvointa Sa, de vreme ce m-a adus
Domnul drept la casa fratelui stpnului
meu.
28. Iar fata a alergat acas la mama sa si
a povestit toate acestea.
29. Rebeca ns avea un frate, anume
Laban. Si a alergat Laban afar, la
fntn, la omul acela,
30. Cci el vzuse inelul de aur si
brtrile la minile surorii sale Rebeca, si
auzise vorbele Rebeci, sora sa, care
spusese : Asa si asa mi-a vorbit omul
acela ! Si ajungnd la el, l-a gsit stnd
cu cmilele la fntn.
31. Si i-a zis : Intr, binecuvntatul
Domnului ! Pentru ce stai afar ? Eu ti-
am gtit cas si slas pentru cmilele tale
!
Rut 2, 20.
32. Si a intrat omul acela n cas. Iar
Laban a luat povara de pe cmile si le-a
dat paie si fn, iar lui si oamenilor, care
erau cu el, le-a dat ap, ca s-si spele
picioarele.
33. Apoi le-a adus de mncare. Eliezer
ns a zis : Nu voi mnca pn nu voi
spune la ce am venit. Zis-a Laban :
Spune !
34. Atunci Eliezer a zis : Eu sunt sluga
lui Avraam.
35. Domnul a binecuvntat foarte pe
stpnul meu si l-a mrit si i-a dat oi si
boi, argint si aur, robi si roabe, cmile si
asini.
Fac. 13, 2; 30, 43.
36. Iar Sarra, femeia stpnului meu,
fiind acum btrn, a nscut stpnului
meu un fiu, cruia el i-a dat toate cte
are.
Fac. 21, 2; 25, 5.
37. Si m-a jurat stpnul meu, zicnd :
S nu iei femeie feciorului meu din
pag. 38/1780
fetele Canaaneilor, n pmntul crora
triesc,
38. Ci s mergi la casa tatlui meu, la
rudele mele si s iei de acolo femeie
pentru feciorul meu !
39. Iar eu am zis ctre stpnul meu :
Dar de nu va vrea femeia s vin cu
mine ?
40. El ns mi-a rspuns : Domnul
Dumnezeu, naintea Cruia umblu, va
trimite cu tine pe ngerul Su, va
binecuvnta calea ta si vei lua femeie
pentru feciorul meu din rudele mele si
din casa tatlui meu.
Fac. 17, 1.
41. Atunci vei fi slobod de jurmntul
meu, cnd te vei duce la rudele mele si de
nu ti-o vor da, vei fi dezlegat de
jurmntul meu.
42. Deci, ajungnd eu astzi la fntn,
am zis : Doamne, Dumnezeul stpnului
meu Avraam, de este s m faci s
izbutesc n calea ce fac,
Fac. 24, 12.
43. Iat, eu stau la fntn ; si fata creia
eu i voi zice cnd va veni s scoat ap :
D-mi s beau putin ap din urciorul
tu !
44. Iar ea mi va zice : Bea si tu, si
cmilele tale le voi adpa, aceea s fie
femeia, pe care Domnul a rnduit-o
pentru Isaac, robul Su si fiul stpnului
meu, si prin aceasta voi cunoaste c Te
milostivesti spre stpnul meu Avraam.
45. Dar nu isprvisem eu nc a gri
acestea n mintea mea, cnd iat a iesit
Rebeca, cu urciorul pe umr ; se pogor la
fntn si scoase ap, si eu i-am zis :
D-mi s beau !
46. Si ea si-a lsat ndat urciorul de pe
umr, zicnd : Bea tu si cmilele tale le
voi adpa. Si am but si mi-a adpat si
cmilele.
47. Apoi am ntrebat-o si am zis : A cui
fat esti tu ? Spune-mi te rog ! Si ea a
zis : Sunt fata lui Batuel, fiul lui Nahor,
pe care i l-a nscut Milca. Atunci i-am
dat un inel si brtri la mini.
48. Dup aceea m-am plecat si m-am
nchinat Domnului si am binecuvntat pe
Domnul Dumnezeul stpnului meu
Avraam, Care m-a povtuit de-a dreptul,
ca s iau pe fata fratelui stpnului meu
pentru fiul lui.
49. Acum deci spuneti-mi de vreti s
artati mil si bunvoint stpnului meu
; iar de nu, s caut alta n dreapta si n
stnga.
50. Si rspunznd Laban si Batuel au zis :
De la Domnul vine lucrul acesta si noi
nu-ti putem spune nimic nici de bine, nici
de ru.
51. Iat, Rebeca este naintea ta, ia-o si
du-te si s fie sotia fiului stpnului tu,
cum a grit Domnul !
52. Si auzind cuvintele lor, sluga lui
Avraam s-a nchinat Domnului pn la
pmnt.
53. Apoi a scos sluga lucruri de argint si
lucruri de aur si haine si le-a dat Rebeci.
Dat-a de asemenea daruri si fratelui si
mamei ei.
54. Dup aceea au mncat si au but, el si
oamenii cei ce erau cu dnsul si au rmas
acolo. Iar dac s-a sculat dimineata, a zis
: Lsati-m s m duc la stpnul meu
!
55. Iar fratele si mama Rebeci au zis :
S mai rmn fata cu noi mcar vreo
zece zile si apoi te vei duce !
56. El ns le-a zis : Nu m zboviti !
Cci Domnul m-a fcut s izbutesc n
calea mea ; lsati-m s m duc la
stpnul meu !
57. Rspuns-au ei : S chemm copila si
s-o ntrebm ce gnduri are ea.
pag. 39/1780
58. Si au chemat pe Rebeca si i-au zis :
Vrei s te duci oare cu omul acesta ? Si
ea a zis : M duc !
59. Atunci a lsat Laban s plece Rebeca,
sora sa, si doica ei, si sluga lui Avraam si
cei ce erau cu el.
60. Si au binecuvntat pe Rebeca si i-au
zis : Sora noastr, s se nasc din tine
mii si zeci de mii si s stpneasc
urmasii ti portile vrjmasilor lor !
61. Atunci, sculndu-se Rebeca si
slujnicele ei si suindu-se pe cmile, s-au
dus cu omul acela, si sluga lui Avraam,
lund pe Rebeca, a plecat.
62. Isaac ns venise din Beer-Lahai-Roi,
cci el locuia n prtile de miazzi.
Fac. 16, 14; 25, 11.
63. Iar spre sear a iesit Isaac la cmp s
se plimbe si, ridicndu-si ochii, a vzut
cmilele venind.
64. Rebeca ns, cutnd, a vzut pe Isaac
si s-a dat jos de pe cmil
65. Si a zis ctre slug : Cine este omul
acela care vine pe cmp n ntmpinarea
noastr ? Iar sluga i-a zis : Acesta-i
stpnul meu ! Atunci ea si-a luat vlul
si s-a acoperit.
1 Petr. 3, 6.
66. Si sluga povesti lui Isaac toate cte
Icuse.
67. Si a dus-o Isaac n cortul mamei sale
Sarra si a luat pe Rebeca si aceasta s-a
Icut femeia lui si a iubit-o. Si s-a
mngiat Isaac de pierderea mamei sale,
Sarra.
Fac. 23, 2.
CAP. 25
Cstoria a doua a lui Avraam.
Moartea lui Avraam.
1. Avraam ns si-a mai luat o femeie cu
numele Chetura.
2. Ea i-a nscut pe Zimran, Iocsan,
Madan, Madian, Isbac si pe Suah.
1 Paral. 1, 31, 33.
3. Lui Iocsan i s-au nscut Seba, Teman
si Dedan. Iar fiii lui Dedan au fost :
Raguil, Navdeel, Asurim, Letusim si
Leumim.
4. Iar fiii lui Madian au fost : Efa, Efer,
Enoh, Abida si Eldaa. Acestia toti au fost
fiii Cheturei.
1 Paral. 1, 32-33.
5. ns Avraam a dat toate averile sale
fiului su Isaac.
Fac. 15, 4; 21, 10; 24, 36.
6. Iar fiilor tiitoarelor sale, Avraam le-a
Icut daruri si, nc fiind el n viat, i-a
trimis departe de la Isaac, fiul su, spre
rsrit, n pmntul Rsritului.
7. Zilele vietii lui Avraam, cte le-a trit,
au fost o sut saptezeci si cinci de ani.
8. Apoi, slbind, Avraam a murit la
btrneti adnci, stul de zile si s-a
adugat la poporul su.
Fac. 35, 29; 49, 29. Evr. 12, 23.
9. Si l-au ngropat feciorii lui, Isaac si
Ismael, n pestera Macpela, din tarina lui
Efron, fiul lui Tohar Heteeanul, n fata
stejarului Mamvri ;
Fac. 49, 30-31.
10. Deci n tarina si n pestera pe care
Avraam a cumprat-o de la fiii lui Het,
acolo sunt ngropati Avraam si Sarra,
femeia lui.
Fac. 23, 16; 50, 13. Iosua 24, 32. Fapt. 7, 16.
11. Iar dup moartea lui Avraam, a
binecuvntat Dumnezeu pe Isaac, fiul lui.
Si locuia Isaac la Beer-Lahai-Roi.
Fac. 16, 14; 24, 62.
12. Iat acum si viata lui Ismael, fiul lui
Avraam, pe care l-a nscut lui Avraam
egipteanca Agar, slujnica Sarrei ;
Fac. 16, 15.
13. Si iat numele fiilor lui Ismael, dup
sirul nasterii lor : ntiul nscut al lui
Ismael a fost Nebaiot ; dup el urmeaz
Chedar, Adbeel si Mibsam,
Fac. 17, 20; 28, 9. 1 Paral. 1, 29.
14. Misma, Duma si Masa,
15. Hadad, Tema, Etur, Nafis si Chedma.
pag. 40/1780
1 Paral. 5, 19. Iov 6, 19.
16. Acestia sunt fiii lui Ismael si acestea
sunt numele lor, dup asezrile lor si
dup taberele lor. Acestia sunt cei
doisprezece voievozi ai semintiilor lor.
17. Iar anii vietii lui Ismael au fost o sut
treizeci si sapte si, mbtrnind, a murit si
a trecut la printii si ;
18. Iar urmasii si s-au ntins de la Havila
pn la Sur, care este n fata Egiptului, pe
drumul ce duce spre Asiria ; si s-au
slsluit ei naintea tuturor fratilor lor.
19. Iar spita neamului lui Isaac, fiul lui
Avraam, este aceasta : lui Avraam i s-a
nscut Isaac.
Fac. 21, 2. 1 Paral. 1, 34. Mat. 1, 2.
20. Isaac ns era de patruzeci de ani,
cnd si-a luat de femeie pe Rebeca, fata
lui Batuel Arameul din Mesopotamia si
sora lui Laban Arameul.
21. Si s-a rugat Isaac Domnului pentru
Rebeca, femeia sa, c era stearp ; si l-a
auzit Domnul si femeia lui Rebeca a
zmislit.
Fac. 30, 22. Luc. 1, 7.
22. Dar copiii au nceput a se zbate n
pntecele ei si ea a zis : Dac asa au s
fie, atunci la ce mai am aceast sarcin ?
Si s-a dus s ntrebe pe Domnul.
J ud. 13, 8.
23. Domnul ns i-a zis : n pntecele
tu sunt dou neamuri si dou popoare se
vor ridica din pntecele tu ; un popor va
ajunge mai puternic dect cellalt si cel
mai mare va sluji celui mai mic !
Mal. 1, 2. Rom. 9, 10-12.
24. Si i-a venit Rebeci vremea s nasc
si iat erau n pntecele ei doi gemeni.
25. Si cel dinti care a iesit era rosu si
peste tot pros, ca o pielicic, si i-a pus
numele Isav.
Fac. 27, 11. 1 Paral. 1, 34.
26. Dup aceea a iesit fratele acestuia,
tinndu-se cu mna de clciul lui Isav ;
si i s-a pus numele Iacov. Isaac ns era
de saizeci de ani, cnd i s-au nscut
acestia din Rebeca.
Os. 12, 3. Mat. 1, 2. Fapt. 7, 8.
27. Copiii acestia au crescut si a ajuns
Isav om iscusit la vntoare, trind pe
cmpii ; iar Iacov era om linistit, trind n
corturi.
28. Isaac iubea pe Isav, pentru c i
plcea vnatul acestuia ; iar Rebeca iubea
pe Iacov.
29. O dat ns a fiert Iacov linte, iar Isav
a venit ostenit de la cmp.
30. Si a zis Isav ctre Iacov : D-mi s
mnnc din aceast fiertur rosie, c sunt
flmnd ! De aceea Isav s-a mai numit
si Edom.
Fac. 36, 1, 19.
31. Iacov ns i-a rspuns lui Isav :
Vinde-mi mai nti dreptul tu de nti-
nscut !
32. Si Isav a rspuns : Iat eu mor. La ce
mi-e bun dreptul de nti-nscut ?
33. Zisu-i-a Iacov : J ur-mi-te acum !
Si i s-a jurat Isav si a vndut lui Iacov
dreptul su de nti-nscut.
Fac. 27, 36. Evr. 12, 16.
34. Atunci Iacov a dat lui Isav pine si
fiertur de linte si acesta a mncat si a
but, apoi s-a sculat si s-a dus. Si astfel a
nesocotit Isav dreptul su de nti-nscut.
CAP. 26
I saac n (ara Filistenilor. Legmntul
cu Abimelec.
1. Si a fost o foamete n tar, afar de
foametea cea dinti, care se ntmplase n
zilele lui Avraam. Atunci s-a dus Isaac n
Gherara, la Abimelec, regele Filistenilor.
2. Atunci Domnul i S-a artat si i-a zis :
S nu te duci n Egipt, ci s locuiesti n
tar, unde-ti voi zice Eu.
3. Locuieste n tara aceasta si Eu voi fi cu
tine si te voi binecuvnta, c tie si
urmasilor ti voi da toate tinuturile
acestea si-Mi voi mplini jurmntul cu
care M-am jurat lui Avraam, tatl tu.
pag. 41/1780
Fac. 12, 7; 13, 15; 15, 7, 18; 24, 7. Deut. 34, 4. Ps. 104, 9.
Sir. 44, 25. Luc. 1, 72.
4. Voi nmulti pe urmasii ti ca stelele
cerului si voi da urmasilor ti toate
tinuturile acestea ; si se vor binecuvnta
ntru urmasii ti toate popoarele
pmntului,
Fac. 12, 3; 13, 15; 15, 18; 18, 18; 22, 18; 28, 14. Ps. 71,
18-19. Luc. 24, 27.
5. Pentru c Avraam, tatl tu, a ascultat
cuvntul Meu si a pzit poruncile Mele,
povetele Mele, ndreptrile Mele si legile
Mele !
4 Reg. 17, 37.
6. De aceea s-a asezat Isaac n Gherara.
7. Iar locuitorii tinutului aceluia l-au
ntrebat despre Rebeca, femeia sa, cine e
si el a zis : Aceasta este sora mea !,
cci s-a temut s zic : E femeia mea !,
ca nu cumva s-l omoare oamenii locului
aceluia din pricina Rebeci, pentru c era
frumoas la chip.
8. Dar dup ce a trit el acolo mult
vreme, s-a ntmplat c Abimelec, regele
Filistenilor, s se uite pe fereastr si s
vad pe Isaac jucndu-se cu Rebeca,
femeia sa.
9. Atunci a chemat Abimelec pe Isaac si
i-a zis : Adevrat e c-i femeia ta ? De
ce dar ai zis : Aceasta-i sora mea ? Si
Isaac a rspuns : Pentru c m temeam
s nu fiu omort din pricina ei.
10. Zisu-i-a Abimelec : Pentru ce ne-ai
Icut aceasta ? Putin a lipsit ca cineva din
neamul meu s se fi culcat cu femeia ta si
ne-ai fi fcut s svrsim pcat.
Fac. 20, 9.
11. Apoi a dat Abimelec porunc la tot
poporul su, zicnd : Tot cel ce se va
atinge de omul acesta si de femeia lui va
fi vinovat mortii.
Fac. 21, 23.
12. Si a semnat Isaac n pmntul acela
si a cules anul acela rod nsutit. Domnul
l-a binecuvntat,
Mat. 13, 23. Marc. 4, 8. Luc. 8, 8.
13. Si omul acela a ajuns bogat si a sporit
tot mai mult, pn ce a ajuns bogat foarte.
14. Avea turme de oi, cirezi de vite si
ogoare multe, nct l pizmuiau Filistenii.
15. Toate fntnile, pe care le spaser
robii tatlui su, n zilele lui Avraam,
tatl su, Filistenii le-au stricat si le-au
umplut cu pmnt.
16. Atunci a zis Abimelec ctre Isaac :
Du-te de la noi, c te-ai fcut mult mai
tare dect noi !
17. Si s-a dus Isaac de acolo si, tbrnd
n valea Gherara, a locuit acolo.
18. Apoi a spat Isaac din nou fntnile
de ap, pe care le spaser robii lui
Avraam, tatl su, si pe care le astupaser
Filistenii dup moartea lui Avraam, tatl
su, si le-a numit cu aceleasi nume, cu
care le numise Avraam, tatl su.
19. Dup aceea au mai spat slugile lui
Isaac si n valea Gherara si au aflat acolo
izvor de ap bun de but.
20. Dar se certau ciobanii din Gherara cu
ciobanii lui Isaac, zicnd : Apa este a
noastr ! De aceea Isaac a pus fntnii
aceleia numele Esec, din pricin c se
sfdiser pentru ea.
21. Ducndu-se apoi de acolo, Isaac a
spat alt fntn si se certau si de la
aceasta. De aceea Isaac i-a pus numele
Sitna.
22. Apoi s-a mutat si de aici si a spat
alt fntn, pentru care nu s-au mai
certat, si i-a pus numele Rehobot, cci si
zicea : Datu-ne-a astzi Domnul loc larg
si vom spori pe pmnt.
23. De aici Isaac s-a urcat ctre Beer-
Seba.
Fac. 46, 1.
24. n noaptea aceea i S-a artat Domnul
si i-a zis : Eu sunt Dumnezeul lui
Avraam, tatl tu ! Nu te teme, c Eu
sunt cu tine si te voi binecuvnta si voi
pag. 42/1780
nmulti pe urmasii ti, pentru Avraam,
sluga Mea.
Fac. 17, 7. Ies. 6, 3. Is. 41, 10; 43, 1. Ier. 46, 28.
25. Acolo a fcut Isaac jertfelnic si a
chemat numele Domnului si si ntinse
acolo cortul su. Si au spat acolo slugile
lui Isaac o fntn, n valea Gherarei.
26. Atunci au venit din Gherara la el :
Abimelec si Ahuzat, care luase pe nora
lui, si Ficol, cpetenia ostirii lui.
Fac. 21, 22.
27. Iar Isaac le-a zis : La ce ati venit la
mine, voi care m urti si n-ati alungat de
la voi ?
28. Iar ei au zis : Am vzut bine c
Domnul este cu tine si am zis s facem cu
tine jurmnt si s ncheiem legmnt cu
tine,
29. Ca tu s nu ne faci nici un ru, cum
nici noi nu ne-am atins de tine, ci ti-am
Icut bine si te-am scos de la noi cu pace
; si acum esti binecuvntat de Domnul.
30. Atunci Isaac le-a fcut ospt si ei au
mncat si au but.
31. Sculndu-se apoi a doua zi de
dimineat, au jurat unul altuia. Si le-a dat
drumul Isaac si ei s-au dus de la dnsul
cu pace.
32. Tot n ziua aceea venind slugile lui
Isaac, l-au vestit de fntna ce o spaser
si au zis : Am gsit ap !
33. Si a numit Isaac fntna aceea Sibea,
adic jurmnt. De aceea se si numeste
cetatea aceea Beer-Seba, adic fntna
jurmntului, pn n ziua de astzi.
Fac. 21, 31.
34. Iar Isav, fiind acum de patruzeci de
ani, si-a luat dou femei : pe Iudit, fata
lui Beeri Heteul, si pe Basemata, fata lui
Elon Heteul.
Fac. 36, 2.
35. Dar ele amrau pe Isaac si pe Rebeca.
CAP. 27
I saac binecuvinteaz pe I acov.
1. Iar dup ce a mbtrnit Isaac si au
slbit vederile ochilor si, a chemat pe
Isav, pe fiul su cel mai mare, si i-a zis :
Fiul meu ! Zis-a acela : Iat-m !
Fac. 48, 10. 1 Reg. 3, 2. Eccl. 12, 2.
2. Si Isaac a zis : Iat, eu am mbtrnit
si nu stiu ziua mortii mele.
3. Ia-ti dar uneltele tale, tolba si arcul, si
iesi la cmp si adu-mi ceva vnat ;
4. S-mi faci mncare, cum mi place
mie, si adu-mi s mnnc, ca s te
binecuvnteze sufletul meu pn nu mor
!
5. Rebeca ns a auzit ce a zis Isaac ctre
fiul su Isav. S-a dus deci Isav la cmp s
vneze ceva pentru tatl su ;
6. Iar Rebeca a zis ctre Iacov, fiul cel
mai mic : Iat, eu am auzit pe tatl tu
grind cu Isav, fratele tu, si zicnd :
7. Adu vnat si f-mi o mncare s
mnnc si s te binecuvntez naintea
Domnului, pn a nu muri.
8. Acum dar, fiul meu, ascult ce am s-ti
poruncesc :
9. Du-te la turm, adu-mi de acolo doi
iezi tineri si buni si voi face din ei
mncare, cum i place tatlui tu ;
10. Iar tu o vei duce tatlui tu s
mnnce, ca s te binecuvnteze tatl tu
nainte de a muri.
11. Iacov ns a zis ctre Rebeca, mama
sa : Isav, fratele meu, e om pros, iar eu
n-am pr.
Fac. 26, 25.
12. Nu cumva tatl meu s m pipie si
voi fi n ochii lui ca un nseltor si n loc
de binecuvntare, voi atrage asupr-mi
blestem.
Deut. 27, 18.
13. Zis-a mama sa : Fiul meu, asupra
mea s fie blestemul acela ; ascult
numai povata mea si du-te si adu-mi iezii
!
pag. 43/1780
14. Atunci, ducndu-se Iacov, a luat si a
adus mamei sale iezii, iar mama sa a gtit
mncare, cum i plcea tatlui lui.
15. Apoi a luat Rebeca haina cea mai
frumoas a lui Isav, fiul ei cel mai mare,
care era la ea n cas, si a mbrcat pe
Iacov, fiul ei cel mai mic ;
16. Iar cu pieile iezilor a nfsurat bratele
si prtile goale ale gtului lui.
17. Si a dat mncarea si pinea ce gtise
n minile lui Iacov, fiul su,
18. Si acesta a intrat la tatl su si a zis :
Tat ! Iar acela a rspuns : Iat-m !
Cine esti tu, copilul meu ?
19. Zis-a Iacov ctre tatl su : Eu sunt
Isav, ntiul tu nscut. Am fcut precum
mi-ai poruncit ; scoal si sezi de mnnc
din vnatul meu, ca s m binecuvnteze
sufletul tu !
20. Zis-a Isaac ctre fiul su : Cum l-ai
gsit asa curnd, fiul meu ? Si acesta a
zis : Domnul Dumnezeul tu mi l-a scos
nainte.
21. Zis-a Isaac iarsi ctre Iacov :
Apropie-te s te pipi, fiul meu, de esti
tu fiul meu Isav sau nu.
22. Si s-a apropiat Iacov de Isaac, tatl
su, iar acesta l-a pipit si a zis : Glasul
este glasul lui Iacov, iar minile sunt
minile lui Isav.
23. Dar nu l-a cunoscut, pentru c
minile lui erau proase, ca minile
fratelui su Isav ; si l-a binecuvntat.
24. Si a mai zis : Tu oare esti fiul meu
Isav ? Si Iacov a rspuns : Eu.
25. Zis-a Isaac : Adu-mi si voi mnca
din vnatul fiului meu, ca s te
binecuvnteze sufletul meu ! Si i-a adus
si a mncat ; apoi i-a adus si vin si a but.
26. Dup aceea Isaac, tatl su, i-a zis :
Apropie-te, fiule, si m srut !
27. Atunci s-a apropiat Iacov si l-a
srutat. Si a simtit Isaac mirosul hainei
lui si l-a binecuvntat si a zis : Iat,
mirosul fiului meu e ca mirosul unui
cmp bogat, pe care l-a binecuvntat
Domnul.
Sir. 3, 9. Evr. 11, 20.
28. S-ti dea tie Dumnezeu din roua
cerului si din belsugul pmntului, pine
mult si vin.
Deut. 33, 13. Sir. 44, 26.
29. S-ti slujeasc popoarele si
cpeteniile s se nchine naintea ta ; s
fii stpn peste fratii ti si feciorii mamei
tale s ti se nchine tie ; cel ce te va
blestema s fie blestemat si binecuvntat
s fie cel ce te va binecuvnta !
Num. 22, 6; 24, 9.
30. ndat ce a isprvit Isaac de
binecuvntat pe Iacov, fiul su, si cum a
iesit Iacov de la fata tatlui su Isaac, a
venit si Isav cu vnatul lui.
31. A fcut si el bucate si le-a adus tatlui
su si a zis ctre tatl su : Scoal, tat,
si mnnc din vnatul fiului tu, ca s
m binecuvnteze sufletul tu !
32. Iar Isaac, tatl su, i-a zis : Cine esti
tu ? Iar el a zis : Eu sunt Isav, fiul tu
cel nti-nscut !
33. Atunci s-a cutremurat Isaac cu
cutremur mare foarte si a zis : Dar cine-i
acela, care a cutat si mi-a adus vnat si
am mncat de la el nainte de a veni tu si
l-am binecuvntat si binecuvntat va fi ?
34. Iar Isav, auzind cuvintele tatlui su
Isaac, a strigat cu glas mare si foarte
dureros si a zis ctre tatl su :
Binecuvnteaz-m si pe mine, tat !
Evr. 12, 17.
35. Zis-a Isaac ctre el : A venit fratele
tu cu nselciune si a luat
binecuvntarea ta.
36. Iar Isav a zis : Din pricin oare c-l
cheam Iacov, de aceea m-a nselat de
dou ori ? Deunzi mi-a rpit dreptul de
nti-nscut, iar acum mi-a rpit
binecuvntarea mea. Apoi a zis Isav
pag. 44/1780
ctre tatl su : Nu mi-ai pstrat si mie
binecuvntare, tat ?
Fac. 25, 33.
37. Rspuns-a Isaac si a zis lui Isav :
Iat, stpn l-am fcut peste tine si pe
toti fratii lui i-am fcut lui robi ; cu pine
si cu vin l-am druit. Dar cu tine ce s
fac, fiul meu ?
38. Si a zis Isav ctre tatl su : Tat,
oare numai o binecuvntare ai tu ?
Binecuvnteaz-m si pe mine, tat ! Si
cum Isaac tcea, Isav si-a ridicat glasul si
a nceput a plnge.
Evr. 12, 17.
39. Atunci, rspunznd Isaac, tatl lui, a
zis ctre el : Iat, locuinta ta va fi un
pmnt mnos si cerul ti va trimite roua
sa ;
Evr. 11, 20.
40. Cu sabia ta vei tri si vei fi supus
fratelui tu ; va veni ns vremea cnd te
vei ridica si vei sfrma jugul lui de pe
grumazul tu.
4 Reg. 8, 20. 2 Paral. 21, 8.
41. De aceea ura Isav pe Iacov pentru
binecuvntarea cu care-l binecuvntase
tatl su. Si a zis Isav n cugetul su : Se
apropie zilele de jelire pentru tatl meu ;
atunci am s ucid pe Iacov, fratele meu !
Avd. 1, 10.
42. Dar i s-a spus Rebeci cuvintele lui
Isav, fiul cel mai mare, si ea a trimis de a
chemat pe Iacov, fiul ei cel mai mic, si i-
a zis : Iat Isav, fratele tu, vrea s se
rzbune pe tine, omorndu-te.
43. Acum dar, fiul meu, ascult povata
mea si, sculndu-te, fugi la Haran, n
Mesopotamia, la fratele meu Laban,
Fac. 28, 10.
44. Si stai la el ctva timp, pn se va
potoli mnia fratelui tu
45. Si pn va mai uita el ce i-ai fcut.
Atunci voi trimite si te voi lua de acolo.
Pentru ce s rmn eu ntr-o singur zi
Ir de voi amndoi ?
46. Apoi Rebeca a zis ctre Isaac : Sunt
scrbit de viata mea, din pricina fetelor
Heteilor. Dac-si ia si Iacov femeie ca
acestea, din fetele pmntului acestuia,
atunci la ce-mi mai e bun viata ?
Fac. 24, 3; 26, 34-35.
CAP. 28
I acov n Mesopotamia.
1. Atunci a chemat Isaac pe Iacov si l-a
binecuvntat si i-a poruncit, zicnd : S
nu-ti iei femeie din fetele Canaaneilor ;
Fac. 24, 3.
2. Ci scoal si mergi n Mesopotamia n
casa lui Batuel, tatl mamei tale, si-ti ia
femeie de acolo, din fetele lui Laban,
fratele mamei tale,
Fac. 22, 22.
3. Si Dumnezeul cel Atotputernic s te
binecuvnteze, s te creasc si s te
nmulteasc si s lsar din tine popoare
multe ;
4. S-ti dea binecuvntarea lui Avraam,
tatl meu, tie si urmasilor ti ca s
stpnesti pmntul ce-l locuiesti acum si
pe care l-a dat Dumnezeu lui Avraam,
5. Si asa Isaac i-a dat drumul lui Iacov,
iar acesta s-a dus n Mesopotamia, la
Laban, fiul lui Batuel Arameul si fratele
Rebeci, mama lui Iacov si a lui Isav.
6. Vznd ns Isav c Isaac a
binecuvntat pe Iacov si l-a trimis n
Mesopotamia, s-si ia femeie de acolo,
pentru care l-a binecuvntat si i-a
poruncit, zicnd : S nu-ti iei femeie din
fetele Canaaneilor,
Os. 12, 13.
7. Si c Iacov a ascultat pe tatl su si pe
mama sa si s-a dus n Mesopotamia,
ntel. 10, 10.
8. Si ntelegnd Isav c lui Isaac, tatl su
; nu-i plac fetele Canaaneilor,
9. S-a dus la Ismael si, pe lng cele dou
femei ale sale, si-a mai luat si pe
Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui Avraam,
si sora lui Nebaiot.
Fac. 25, 13; 26, 34.
pag. 45/1780
10. Iar Iacov iesind din Beer-Seba, s-a
dus n Haran.
Fac. 26, 23; 27, 43.
11. Ajungnd ns la un loc, a rmas s
doarm acolo, cci asfintise soarele. Si
lund una din pietrele locului aceluia si
punndu-si-o cpti, s-a culcat n locul
acela.
Fac. 35, 1; 48, 3.
12. Si a visat c era o scar, sprijinit pe
pmnt, iar cu vrful atingea cerul ; iar
ngerii lui Dumnezeu se suiau si se
pogorau pe ea.
Luc. 2, 13. Ioan 1, 51.
13. Apoi S-a artat Domnul n capul
scrii si i-a zis : Eu sunt Domnul,
Dumnezeul lui Avraam, tatl tu, si
Dumnezeul lui Isaac. Nu te teme !
Pmntul pe care dormi ti-l voi da tie si
urmasilor ti.
Fac. 32, 9; 35, 1, 7; 48, 3. Ies. 6, 3. Sir. 44, 24.
14. Urmasii ti vor fi multi ca pulberea
pmntului si tu te vei ntinde la apus si
la rsrit, la miaznoapte si la miazzi, si
se vor binecuvnta ntru tine si ntru
urmasii ti toate neamurile pmntului.
Fac. 12, 3; 26, 4; 32, 12. Ies. 23, 31. Deut. 12, 20; 19, 8.
Ier. 33, 22. Luc. 13, 29.
15. Iat, Eu sunt cu tine si te voi pzi n
orice cale vei merge ; te voi ntoarce n
pmntul acesta si nu te voi lsa pn nu
voi mplini toate cte ti-am spus.
Is. 43, 2-3. Evr. 13, 5.
16. Iar cnd s-a desteptat din somnul su,
Iacov a zis : Domnul este cu adevrat n
locul acesta si eu n-am stiut !
17. Si, spimntndu-se Iacov, a zis :
Ct de nfricostor este locul acesta !
Aceasta nu e alta fr numai casa lui
Dumnezeu, aceasta e poarta cerului !
Ies. 3, 5. Iosua 5, 15.
18. Apoi s-a sculat Iacov dis-de-
dimineat, a luat piatra ce si-o pusese
cpti, a pus-o stlp si a turnat pe vrful
ei untdelemn.
Fac. 12, 8; 31, 13; 35, 14. Is. 20, 19.
19. Iacov a pus locului aceluia numele
Betel (casa lui Dumnezeu), cci mai
nainte cetatea aceea se numea Luz.
Fac. 35, 6, 15. Jud. 1, 23.
20. Si a fcut Iacov fgduint, zicnd :
De va fi Domnul Dumnezeu cu mine si
m va povtui n calea aceasta, n care
merg eu astzi, de-mi va da pine s
mnnc si haine s m mbrac ;
1 Tim. 6, 8.
21. Si de m voi ntoarce sntos la casa
tatlui meu, atunci Domnul va fi
Dumnezeul meu.
22. Iar piatra aceasta, pe care am pus-o
stlp, va fi pentru mine casa lui
Dumnezeu si din toate cte-mi vei da Tu
mie, a zecea parte o voi da Tie.
Fac. 35, 7, 14.
CAP. 29
I acov la Laban.
1. Sculndu-se apoi, Iacov s-a dus n
pmntul fiilor Rsritului, la Laban, fiul
lui Batuel Arameul si fratele Rebeci,
mama lui Iacov si a lui Isav.
2. Si cutnd el o dat, iat n cmp o
fntn, iar lng ea trei turme de oi
culcate ; cci din fntna aceea se adpau
turmele si pe gura fntnii era o piatr
mare.
3. Cnd se adunau acolo toate turmele,
ciobanii prvleau piatra de pe gura
fntnii si adpau oile, apoi iar puneau
piatra la locul ei pe gura fntnii.
4. Deci a zis Iacov ctre pstori :
Fratilor, de unde sunteti voi ? Iar ei au
zis : Noi suntem din Haran.
5. Si el le-a zis : Cunoasteti voi pe
Laban, feciorul lui Nahor ? Rspuns-au
aceia : l cunoastem.
6. Zis-a iarsi Iacov : E sntos ? Si ei
au zis : Sntos. Iat Rahila, fata lui,
vine cu oile.
7. Zis-a Iacov ctre ei : Mai e nc mult
din zi si nu e nc vremea s se adune
pag. 46/1780
turmele ; adpati oile si duceti-v de le
pasteti.
8. Iar ei au zis : Pn nu se adun toti
pstorii, nu putem s prvlim piatra de
pe gura fntnii, ca s adpm oile !
9. nc grind el cu ei, iat a venit Rahila,
fiica lui Laban, cu oile tatlui su, cci ea
pstea oile tatlui su.
10. Vznd Iacov pe Rahila, fiica lui
Laban, fratele mamei sale, si oile lui
Laban, fratele mamei sale, s-a apropiat
Iacov si a prvlit piatra de pe gura
fntnii si a adpat oile lui Laban, fratele
mamei sale.
11. Si a srutat Iacov pe Rahila si si-a
ridicat glasul si a plns.
12. Apoi a spus Rahilei c-i rud cu tatl
ei si c-i fiul Rebeci. Iar ea a alergat si a
spus tatlui su toate acestea.
13. Auzind Laban de sosirea lui Iacov,
fiul surorii sale, a alergat n ntmpinarea
lui si, mbrtisndu-l, l-a srutat si l-a
adus n casa sa si el a povestit lui Laban
toate.
Fac. 33, 4; 45, 14.
14. Iar Laban i-a zis : Tu esti din oasele
mele si din carnea mea. Si a stat Iacov la
el o lun de zile.
J ud. 9, 2. 2 Reg. 5, 2; 19, 12.
15. Atunci Laban a zis ctre Iacov : Au
doar mi vei sluji n dar, pentru c mi
esti rud ? Spune-mi, care-ti va fi simbria
?
16. Laban ns avea dou fete : pe cea
mai mare o chema Lia si pe cea mai mic
o chema Rahila.
17. Lia era bolnav de ochi, iar Rahila era
chipes la statur si tare frumoas la fat.
18. Lui Iacov ns i era drag Rahila si a
zis : ti voi sluji sapte ani pentru Rahila,
fata ta cea mai mic.
19. Zisu-i-a Laban : Mai bine s-o dau
dup tine dect s-o dau dup alt brbat.
Rmi la mine !
20. Si a slujit Iacov pentru Rahila sapte
ani si i s-a prut numai cteva zile, pentru
c o iubea.
Os. 12, 13.
21. Apoi a zis Iacov ctre Laban : D-
mi femeia, c mi s-au mplinit zilele s
intru la ea.
22. Atunci a chemat Laban pe toti
oamenii locului aceluia si a fcut ospt.
23. Iar seara a luat Laban pe fiica sa Lia
si a bgat-o nuntru si a intrat Iacov la
ea.
24. Si Laban a dat pe roaba sa Zilpa,
roab fiicei sale Lia.
25. Dar cnd s-a fcut ziu, iat era Lia.
Si a zis Iacov ctre Laban : Pentru ce
mi-ai fcut aceasta ? Nu ti-am slujit eu
oare pentru Rahila ? Pentru ce m-ai
nselat ?
26. Rspuns-a Laban : Aici la noi nu se
pomeneste s se mrite fata cea mai mic
naintea celei mai mari.
27. mplineste aceast sptmn de
nunt si-ti voi da-o si pe aceea, pentru
slujba ce-mi vei mai face alti sapte ani !
28. Si a fcut Iacov asa : a mplinit
sptmna de nunt si i-a dat Laban si pe
Rahila, fiica sa, de femeie.
29. Atunci a dat Laban pe roaba sa Bilha,
roab fiicei sale Rahila.
30. A intrat deci Iacov si la Rahila si
iubea el pe Rahila mai mult dect pe Lia.
Apoi a mai slujit Iacov lui Laban alti
sapte ani.
Deut. 21, 15.
31. Vznd ns Domnul Dumnezeu c
Lia era dispretuit, a deschis pntecele ei,
iar Rahila fu stearp.
Rut 4, 11. Fapt. 7, 8.
32. A zmislit deci Lia si a nscut lui
Iacov un fiu, cruia i-a pus numele
Ruben, zicnd : A cutat Domnul la
smerenia mea si mi-a dat fiu ; de acum
m va iubi brbatul meu.
Fac. 35, 23.
pag. 47/1780
33. Apoi a zmislit Lia iarsi si a nscut
lui Iacov al doilea fiu si a zis : Auzit-a
Domnul c nu sunt iubit si mi-a dat si pe
acesta. Si i-a pus numele Simeon.
34. Si iarsi a zmislit ea si a mai nscut
un fiu si a zis : De acum se va lipi de
mine brbatul meu, cci i-am nscut trei
fii. De aceea i-a pus acestuia numele
Levi.
35. Si iarsi a zmislit si a mai nscut un
fiu si a zis : Acum voi luda pe Domnul
! De aceea i-a pus numele Iuda. Apoi a
ncetat Lia de a mai naste.
Mat. 1, 2.
CAP. 30
Fiii lui Iacov
1. Iar Rahila, vznd c ea n-a nscut lui
Iacov nici un fiu, a prins pizm pe sora sa
si a zis lui Iacov : D-mi copii, iar de
nu, voi muri.
2. Mniindu-se ns Iacov pe Rahila, i-a
zis : Au doar eu sunt Dumnezeu, Care
a strpit rodul pntecelui tu ?
3. Atunci Rahila a zis ctre Iacov : Iat
roaba mea Bilha ; intr la ea si ea va
naste pe genunchii mei si voi avea si eu
copii printr-nsa.
4. Si i-a dat pe Bilha, roaba sa, de femeie
si a intrat Iacov la ea ;
5. Iar Bilha, roaba Rahilei, a zmislit si a
nscut lui Iacov un fiu.
6. Atunci Rahila a zis : Dumnezeu mi-a
Icut dreptate, a auzit glasul meu si mi-a
dat fiu. De aceea i-a pus numele Dan.
7. Si a zmislit iarsi Bilha, roaba
Rahilei, si a mai nscut un fiu lui Iacov ;
8. Iar Rahila a zis : Lupt dumnezeiasc
m-am luptat cu sora mea, am biruit si am
ajuns deopotriv cu sora mea ! De aceea
i-a pus numele Neftali.
9. Lia ns, vznd c a ncetat de a mai
naste, a luat pe roaba sa Zilpa si a dat-o
lui Iacov de femeie si el a intrat la ea ;
10. Zilpa, roaba Liei, a nscut lui Iacov
un fiu.
11. Atunci a zis Lia : Noroc Si i-a pus
numele Gad.
12. Apoi iarsi a zmislit Zilpa, roaba
Liei, si a nscut lui Iacov alt fiu.
13. Si a zis Lia : Spre fericirea mea s-a
nscut, c m vor ferici femeile ! Si i-a
pus numele Aser.
Luc. 1, 48.
14. Iar pe vremea seceratului grului s-a
dus Ruben si, gsind n tarin
mandragore, le-a adus la mama sa Lia.
Rahila ns a zis ctre Lia, sora sa : D-
mi si mie din mandragorele fiului tu !
Cnt. 7, 14.
15. Iar Lia a zis : Nu-ti ajunge c mi-ai
luat brbatul ? Vrei s iei si mandragorele
fiului meu ? Si Rahila a zis : Nu asa, ci
pentru mandragorele fiului tu, s se
culce Iacov noaptea aceasta cu tine !
16. Venind Iacov seara de la cmp, i-a
iesit Lia nainte si i-a zis : S intri la
mine astzi, c te-am cumprat cu
mandragorele fiului meu ! Si n noaptea
aceea s-a culcat Iacov cu ea.
17. Si a auzit Dumnezeu pe Lia si ea a
zmislit si a nscut lui Iacov al cincilea
fiu.
18. Atunci a zis Lia : Mi-a dat rsplat
Dumnezeu pentru c am dat brbatului
meu pe roaba mea. Si a pus copilului
numele Isahar, adic rsplat.
19. Apoi a mai zmislit Lia nc o dat si
a nscut lui Iacov al saselea fiu.
20. Si a zis Lia : Dar minunat mi-a
druit Dumnezeu n timpul de acum ! De
acum brbatul meu va sedea la mine, c
i-am nscut sase feciori. Si a pus
copilului numele Zabulon.
21. Dup aceea Lia a mai nscut o fat si
i-a pus numele Dina.
pag. 48/1780
22. Dar si-a adus aminte Dumnezeu si de
Rahila si a auzit-o Dumnezeu si i-a
deschis pntecele.
Fac. 25, 21. 1 Reg. 1, 19-20.
23. Si zmislind, ea a nscut lui Iacov un
fiu ; si a zis Rahila : Ridicat-a
Dumnezeu ocara de la mine !
Is. 4, 1.
24. Si a pus copilului numele Iosif,
zicnd : Domnul mi va mai da si alt fiu
!
25. Iar dup ce a nscut Rahila pe Iosif,
Iacov a zis ctre Laban : Las-m s
plec, s m duc la mine, n pmntul
meu.
26. D-mi femeile mele si copiii mei,
pentru care ti-am slujit, ca s m duc,
cci tu stii ce slujb ti-am fcut.
27. Laban ns i-a zis : De am aflat har
naintea ta, mai rmi la mine ! Cci vd
bine c Dumnezeu m-a binecuvntat prin
venirea ta.
Fac. 39, 3, 5, 23. Is. 61, 9.
28. Apoi a adugat : Spune simbria ce
voiesti si-ti voi da-o !
Fac. 29, 15.
29. Iacov ns i-a rspuns : Tu stii cum
ti-am slujit si cum sunt vitele tale, de
cnd am venit eu la tine ;
Fac. 31, 38-40.
30. Cci erau putine cnd am venit eu, iar
de atunci s-au nmultit si te-a
binecuvntat Dumnezeu prin venirea
mea. Cnd ns am s lucrez eu si pentru
casa mea ?
31. Rspunsu-i-a Laban : Ce s-ti dau ?
Si Iacov a zis : S nu-mi dai nimic. Dar
de faci ce-ti voi spune eu, voi mai paste si
voi mai pzi oile tale.
32. S treac astzi toate oile tale pe
dinaintea noastr si s desprtim din ele
orice oaie pestrit sau trcat sau neagr,
iar dintre capre cele pestrite sau trcate :
aceea s fie simbria mea.
Fac. 31, 8.
33. Credinciosia mea va rspunde pentru
mine naintea ta mine, cnd vei veni s-
mi statornicesti simbria : tot ce nu va fi
bltat sau trcat ntre caprele mele si tot
ce nu va fi trcat sau negru ntre oile
mele se va socoti ca furat de mine.
34. Zis-a Laban ctre el : Bine, s fie
cum zici tu !
35. Si a ales Iacov n ziua aceea tapii cei
vrgati sau pestriti si toate caprele bltate
sau trcate, toate cte erau cu ct de putin
alb, si toate oile trcate sau negre si le-a
dat n seama fiilor si.
36. Iar Laban a hotrt ca deprtarea ntre
dnsul si oile lui Iacov s fie cale de trei
zile. Si a rmas Iacov s pasc celelalte oi
ale lui Laban.
37. Dup aceea si-a luat Iacov nuiele
verzi de plop, de migdal si de paltin, si a
crestat pe ele dungi albe, lund de pe
nuiele fsii de coaj pn la albeata
nuielelor.
38. Apoi punea nuielele crestate n
jgheaburile de adpat, ca, venind s bea,
oile s zmisleasc naintea nuielelor din
adptori.
39. Si zmisleau oile cum erau nuielele si
Itau oile miei pestriti, trcati si negri.
Fac. 31, 8, 16.
40. Iar mieii acestia i alegea Iacov si
punea naintea oilor lui Laban numai tot
ce era pestrit si tot ce era negru ; dar
turmele sale le tinea desprtite si nu le
amesteca cu oile lui Laban.
41. Afar de aceasta Iacov, cnd
zmisleau oile cele bune, punea nuiele
pestrite n adptori naintea lor, ca s
zmisleasc ele cum erau nuielele ;
42. Iar cnd zmisleau cele rele, nu le
punea nuielele si asa cele ce se cuveneau
lui Laban erau slabe, iar cele ce se
cuveneau lui Iacov erau voinice.
43. De aceea s-a mbogtit omul acesta
foarte, foarte tare, si avea multime de vite
pag. 49/1780
mrunte si vite mari, roabe si robi, cmile
si asini.
Fac. 24, 35.
CAP. 31
I acov pleac n Canaan.
1. A auzit ns Iacov vorbele feciorilor lui
Laban, care ziceau : Iacov a luat toate
cte avea tatl nostru si din ale tatlui
nostru si-a fcut toat bogtia aceasta.
2. Si cutnd Iacov la fata lui Laban, iat
nu mai era fat de el ca mai nainte.
3. Atunci Domnul a zis ctre Iacov :
ntoarce-te n tara printilor ti, n patria
ta, si Eu voi fi cu tine !
Fac. 32, 9. Ies. 4, 19.
4. Trimitnd, deci, Iacov a chemat pe
Rahila si pe Lia la cmp, unde erau
turmele,
5. Si le-a zis : Vd eu c fata tatlui
vostru nu mai e fat de mine, ca mai
nainte ; dar Dumnezeul tatlui meu este
cu mine.
6. Voi nsiv stiti c am slujit pe tatl
vostru cu toat inima ;
7. Iar tatl vostru m-a nselat si de zeci de
ori mi-a schimbat simbria, Dumnezeu
ns nu i-a ngduit s-mi fac ru.
ntel. 10, 11.
8. Cnd zicea el : Cele pestrite s fie
simbria ta, toate oile ftau miei pestriti ;
iar cnd zicea el : Cele negre s-ti fie de
simbrie, atunci toate oile ftau miei negri.
Fac. 30, 32, 39.
9. Si asa a luat Dumnezeu toate vitele de
la tatl vostru si mi le-a dat mie.
10. Iat o dat, pe vremea cnd intrau n
clduri oile, mi-am ridicat ochii si am
vzut n vis ; si iat c tapii si berbecii,
care sreau pe capre si pe oi, erau albi,
vrgati si bltati.
11. Iar ngerul Domnului mi-a zis n vis :
Iacove ! Si eu am rspuns : Ce este ?
Fac. 46, 2.
12. Zis-a el : Ridic-ti ochii si priveste :
toti tapii si berbecii, care sar pe capre si
pe oi, sunt vrgati, pestriti si bltati, cci
am vzut toate cte ti-a fcut Laban.
13. Eu sunt Dumnezeul, Cel ce ti S-a
artat n Betel, unde Mi-ai turnat
untdelemn pe stlp si unde Mi-ai fcut
Igduint. Scoal deci acum, iesi din
pmntul acesta si mergi n pmntul tu
de nastere si Eu voi fi cu tine.
Fac. 28, 18; 35, 1.
14. Atunci Lia si Rahila i-au rspuns si
au zis : Mai avem noi oare parte si
mostenire n casa tatlui nostru ?
15. Oare n-am fost noi socotite de el ca
niste strine, fiindc el ne-a vndut si a
mncat banii nostri ?
16. De aceea, toat averea pe care
Dumnezeu a luat-o de la tatl nostru este
a noastr si a copiilor nostri. F dar acum
toate cte ti-a zis Domnul !
17. Atunci s-a sculat Iacov si a urcat
copiii si femeile sale pe cmile,
18. A strns toate turmele sale si toat
bogtia sa, pe care o agonisise n
Mesopotamia, si toate ale sale, ca s
mearg la Isaac, tatl su, n tara
Canaanului.
19. Iar Laban, ducndu-se s-si tund
oile, Rahila a furat idolii tatlui su.
1 Reg. 19, 13.
20. Deci Iacov a nselat pe Laban
Arameul, cci nu l-a vestit c pleac,
21. Ci a fugit cu toate cte avea si,
trecnd Eufratul, s-a ndreptat spre
Muntele Galaadului.
22. Iar a treia zi i s-a dat de stire lui
Laban Arameul, c Iacov a fugit.
23. Atunci, lund Laban cu sine pe
feciorii si pe rudele sale, a alergat dup el
cale de sapte zile si l-a ajuns la Muntele
Galaadului.
24. Dar Dumnezeu a venit la Laban
Arameul noaptea n vis si i-a zis :
Fereste-te, nu cumva s vorbesti lui
Iacov nici de bine, nici de ru.
Fac. 20, 3.
pag. 50/1780
25. Si a ajuns Laban pe Iacov. Iacov ns
si asezase cortul su pe munte ; si tot pe
Muntele Galaad si l-a asezat si Laban cu
rudele sale.
26. Atunci a zis Laban ctre Iacov : Ce
ai fcut ? Pentru ce mi-ai furat inima si
mi-ai luat fetele, ca si cum le-ai fi robit
cu sabia ?
27. Pentru ce ai fugit pe ascuns si m-ai
nselat, n loc s m nstiintezi pe mine,
care ti-as fi dat drumul cu veselie si cu
cntri din timpane si din harf ?
28. Ba nu mi-ai ngduit nici mcar s-mi
srut nepotii si fetele mele. Te-ai purtat,
asadar, ca un om fr de minte.
29. Si acum mna mea cea puternic ar
putea s-ti fac ru. Dar Dumnezeul
tatlui tu mi-a vorbit ieri si mi-a zis :
Fereste-te, nu cumva s vorbesti lui
Iacov nici de bine, nici de ru !
Fac. 48, 16.
30. S zicem c ai plecat, pentru c cu
mare aprindere doreai casa tatlui tu.
Dar atunci de ce mi-ai furat dumnezeii
mei ?
Jud. 18, 24.
31. Atunci rspunznd Iacov, a zis ctre
Laban : M-am temut, cci ziceam : Nu
cumva s-ti iei fetele de la mine si toate
ale mele.
32. Dar la cine vei gsi idolii ti, acela nu
va mai tri. Caut de fat cu rudele
noastre si ia tot ce vei gsi al tu la mine
! Iacov ns nu stia c Rahila, femeia sa,
i furase.
Fac. 44, 9.
33. A intrat atunci Laban n cortul lui
Iacov, si n cortul Liei, si n cortul celor
dou roabe, si a cutat si n-a gsit nimic ;
apoi, iesind din cortul Liei, a intrat si n
cortul Rahilei.
34. Rahila ns luase idolii si-i pusese sub
samarul cmilei si sedea deasupra lor ; si
a scotocit Laban prin tot cortul Rahilei si
n-a gsit nimic.
35. Iar ea a zis ctre tatl su : S nu se
mnie domnul meu c nu m pot scula
naintea ta, pentru c tocmai acum am
necazul obisnuit al femeilor. Si mai
scotocind Laban prin tot cortul, n-a gsit
idolii.
36. Atunci s-a mniat Iacov si s-a plns
mpotriva lui Laban. Si ncepnd a gri,
Iacov a zis lui Laban : Care-i vina mea
si care-i pcatul meu, de te nversunezi
mpotriva mea ?
37. Dac ai rscolit toate lucrurile din
casa mea, gsit-ai, oare, ceva din ale
casei tale ? Arat aici naintea rudeniilor
tale si naintea rudeniilor mele, ca s ne
judece ele pe amndoi !
38. Iat, douzeci de ani am stat la tine :
oile tale si caprele tale n-au lepdat ;
berbecii oilor tale nu ti i-am mncat,
39. Vite sfsiate de fiare nu ti-am adus :
acestea au fost paguba mea. Din mna
mea ai cerut ceea ce se furase n timpul
zilei si n vremea noptii.
Ies. 22, 12.
40. Ziua eram mistuit de cldur, iar
noaptea de frig si somnul nu se lipea de
ochii mei.
41. Asa mi-au fost cei douzeci de ani n
casa ta. Ti-am slujit paisprezece ani
pentru cele dou fete ale tale si sase ani
pentru vitele tale, iar tu de zeci de ori mi-
ai schimbat simbria.
42. De n-ar fi fost cu mine Dumnezeul
tatlui meu, Dumnezeul lui Avraam si
frica de Isaac, tu acum m-ai fi alungat cu
nimic. Necazul meu si munca minilor
mele le-a vzut Dumnezeu si de aceea a
mijlocit ieri pentru mine.
Fac. 28, 13. Is. 8, 13. ntel. 10, 11.
43. Rspuns-a Laban si a zis ctre Iacov :
Aceste fete sunt fetele mele, acesti copii
sunt copiii mei, aceste vite sunt vitele
mele, si toate cte le vezi sunt ale mele si
ale fetelor mele. Cum dar as fi putut eu s
pag. 51/1780
fac astzi ceva mpotriva lor, sau
mpotriva copiilor, pe care i-au nscut ele
?
44. Haidem dar acum s facem amndoi,
eu si tu, legmnt, care s fie mrturie
ntre mine si tine ! Iar Iacov i-a zis :
Iat, nu e nimeni cu noi ; dar s stii c
Dumnezeu este martor ntre mine si
tine.
45. Si a luat Iacov o piatr si a pus-o
stlp.
Ies. 24, 4.
46. Apoi a zis Iacov ctre fratii si :
Adunati pietre ! Si au adunat pietre si
au fcut o movil ; si au mncat si au
but acolo pe movil. Apoi a zis Laban
ctre dnsul : Movila aceasta este astzi
mrturie ntre mine si ntre tine.
47. Si Laban a numit-o n limba sa :
Iegar-Sahaduta, adic movila mrturiei,
iar Iacov i-a dat acelasi nume, ns pe
limba sa si i-a zis : Galaad.
48. Apoi Laban a zis iarsi ctre Iacov :
Iat, movila aceasta si semnul ce am pus
astzi sunt mrturia legmntului dintre
mine si tine. De aceea i s-a pus si
numele Galaad, adic movila mrturiei.
Iosua 22, 27; 24, 27.
49. Ba s-a mai numit ea si Mitpa, adic
veghere, pentru c Laban a zis : S
vegheze Domnul asupra mea si asupra ta,
dup ce ne vom desprti unul de altul.
50. De te vei purta ru cu fetele mele, sau
de-ti vei mai lua si alte femei, afar de
fetele mele, nu mai e vorba de un om,
care s vad, ci ia aminte c ntre mine si
ntre tine e martor Dumnezeu !
51. Si iarsi a zis Laban ctre Iacov :
Iat movila aceasta si stlpul, pe care l-
am pus ntre amndoi, este mrturie ntre
mine si tine.
52. C nici eu nu voi trece spre tine si
nici tu nu vei trece spre mine, de la
aceast movil, cu gnd ru.
53. Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul
lui Nahor, Dumnezeul printilor lor s fie
judector ntre noi ! Iar Iacov a jurat pe
Acela, de Care se temea Isaac, tatl su.
Fac. 26, 3; 28, 13. Iosua 24, 2. Is. 8, 13.
54. Apoi a junghiat Iacov ardere de tot pe
munte si a chemat pe rudele sale s
mnnce pine. Si au mncat pine si s-
au veselit n munte.
1 Reg. 9, 12. 3 Reg. 1, 9.
55. Iar a doua zi s-a sculat Laban dis-de-
dimineat si a srutat pe nepotii si si pe
fetele sale si i-a binecuvntat. Apoi
Laban a pornit s se ntoarc la locul su.
Fac. 29, 11.
CAP. 32
Rugciunea lui I acov.
1. Dup aceea Iacov s-a dus n calea sa.
Si cutnd, el a vzut ostirea lui
Dumnezeu tbrt, cci l-au ntmpinat
ngerii lui Dumnezeu.
Ps. 33, 7. Luc. 2, 13.
2. Iacov ns, cnd i-a vzut, a zis :
Aceasta este tabra lui Dumnezeu ! Si
a pus locului aceluia numele Mahanaim,
adic dou tabere.
2 Reg. 2, 8.
3. Apoi a trimis Iacov soli naintea sa, la
fratele su Isav, n tinutul Seir din tara
Edomului,
Fac. 14, 6; 36, 8. Deut. 22, 5, 22.
4. Si le-a poruncit, zicnd : Asa s ziceti
ctre domnul meu Isav : Asa grieste
robul tu Iacov : Am stat la Laban si am
trit la el pn acum.
Fac. 31, 38.
5. Am boi si asini, oi, slugi si slujnice, si
am trimis s vesteasc pe domnul meu
Isav, ca s afle robul tu bunvoint
naintea ta.
6. Si ntorcndu-se la Iacov, i-au spus
solii : Am fost la fratele tu Isav si iat
el vine n ntmpinarea ta cu patru sute de
oameni.
Fac. 27, 41; 33, 1, 15.
pag. 52/1780
7. Iacov ns s-a spimntat foarte si nu
stia ce s fac. Si a mprtit oamenii, care
erau cu el, boii, oile si cmilele n dou
tabere.
8. Si a zis Iacov : De va nvli Isav
asupra unei tabere si o va bate, va scpa
cealalt tabr.
9. Apoi Iacov a zis : Dumnezeul tatlui
meu Avraam si Dumnezeul tatlui meu
Isaac, Doamne, Tu, Cel ce mi-ai zis :
ntoarce-te n tara ta de nastere, si Eu ti
voi face bine,
Fac. 28, 13; 31, 3, 13.
10. Nu sunt vrednic de toate ndurrile
Tale si de toate binefacerile ce mi-ai
artat mie, robului Tu, c numai cu
toiagul am trecut deunzi Iordanul acesta,
iar acum am dou tabere ;
Rut 1, 21. 2 Reg. 7, 18.
11. Izbveste-m dar din mna fratelui
meu, din mna lui Isav, cci m tem de
el, ca nu cumva s vin si s m omoare
pe mine si pe aceste mame cu copii.
12. Cci Tu ai zis : ti voi face bine si voi
nmulti neamul tu ca nisipul mrii, ct
nu se va putea numra din pricina
multimii.
Fac. 13, 16; 28, 14. Ps. 138, 18.
13. Si a rmas acolo n noaptea aceea.
Apoi a luat din cele ce avea si a trimis dar
fratelui su Isav :
14. Dou sute de capre si douzeci de
tapi, dou sute de oi si douzeci de
berbeci,
15. Treizeci de cmile mulgtoare cu
mnjii lor, patruzeci de vaci si zece tauri,
douzeci de asine si zece asini.
16. Si a dat fiecare din aceste turme
deosebi n seama slugilor sale si a zis
slugilor sale : Treceti naintea mea si s
fie deprtate turmele una de alta.
17. Celui dinti i-a poruncit, zicnd :
Cnd te va ntlni fratele meu Isav si te
va ntreba : Al cui esti tu si unde te duci,
si ale cui sunt acestea, ce merg naintea
ta,
Fac. 33, 8.
18. S zici : Ale robului tu Iacov ; e dar
trimis lui Isav, stpnul meu. Iat vine si
el dup noi !
19. Asa a poruncit Iacov si slugii celei de
a doua si celei de a treia si tuturor celor
ce mergeau cu turmele, zicnd : Asa s
spuneti lui Isav, cnd l veti ntlni.
20. Si s-i mai spuneti : Iat si el, robul
tu Iacov, vine dup noi. Cci si zicea :
Voi mblnzi fata lui cu darurile ce-mi
merg nainte si numai dup aceea voi
vedea fata lui, si asa poate m va primi.
Pild. 18, 16; 21, 14.
21. Si au pornit darurile naintea lui, iar el
a rmas noaptea aceea n tabr.
22. Dar s-a sculat noaptea si lund pe
cele dou femei ale sale si pe cele dou
roabe si pe cei unsprezece copii ai si, a
trecut Iabocul prin vad.
Num. 21, 24. Deut. 2, 37; 3, 16.
23. Iar dup ce i-a luat si i-a trecut rul, a
trecut si toate ale sale.
24. Rmnnd Iacov singur, s-a luptat
Cineva cu dnsul pn la revrsatul
zorilor.
Os. 12, 4-5.
25. Vznd ns c nu-l poate rpune
Acela, S-a atins de ncheietura coapsei lui
si i-a vtmat lui Iacov ncheietura
coapsei, pe cnd se lupta cu el.
26. Si i-a zis : Las-M s plec, c s-au
ivit zorile ! Iacov I-a rspuns : Nu Te
las pn nu m vei binecuvnta.
Luc. 24, 28.
27. Si l-a ntrebat Acela : Care ti este
numele ? Si el a zis : Iacov !
28. Zisu-i-a Acela : De acum nu-ti va
mai fi numele Iacov, ci Israel te vei numi,
c te-ai luptat cu Dumnezeu si cu
oamenii si ai iesit biruitor !
Fac. 35, 10. 3 Reg. 18, 31. 4 Reg. 17, 34. ntel. 10, 12.
29. Si a ntrebat si Iacov, zicnd :
Spune-mi si Tu numele Tu ! Iar Acela
pag. 53/1780
a zis : Pentru ce ntrebi de numele Meu
? El e minunat ! Si l-a binecuvntat
acolo.
J ud. 13, 17-18.
30. Si a pus Iacov locului aceluia numele
Peniel, adic fata lui Dumnezeu, cci si-a
zis : Am vzut pe Dumnezeu n fat si
mntuit a fost sufletul meu !
J ud. 8, 8. 3 Reg. 12, 25.
31. Iar cnd rsrea soarele, trecuse de
Peniel, dar el schiopta din pricina
soldului.
32. De aceea fiii lui Israel pn astzi nu
mnnc muschiul de pe sold, pentru c
Cel ce S-a luptat a atins ncheietura
soldului lui Iacov, n dreptul acestui
muschi.
CAP. 33
mpcarea lui I acov cu I sav.
1. Atunci, ridicndu-si ochii, Iacov a
vzut pe Isav, fratele su, venind cu cei
patru sute de oameni. Si a mprtit Iacov
copiii Liei si ai Rahilei si ai celor dou
roabe.
Fac. 32, 6.
2. Si a pus pe cele dou roabe cu copiii
lor nainte ; apoi dup ei a pus pe Lia cu
copiii ei si la urm a pus pe Rahila si pe
Iosif ;
Fac. 32, 7, 16.
3. Iar el mergea n fruntea lor si,
apropiindu-se de fratele su, i s-a nchinat
de sapte ori pn la pmnt.
Fac. 18, 2; 42, 6.
4. Isav ns a alergat n ntmpinarea lui
si l-a mbrtisat si, cuprinzndu-i
grumazul, l-a srutat si au plns amndoi.
Fac. 29, 13.
5. Apoi, ridicndu-si ochii si vznd
femeile si copiii, Isav a zis : Cine sunt
acestia ? Zis-a Iacov : Copiii cu care a
miluit Dumnezeu pe robul tu !
6. Deci, s-au apropiat nti roabele cu
copiii lor si s-au nchinat.
7. Apoi a venit Lia cu copiii ei si s-au
nchinat, iar la urm au venit si s-au
nchinat si Rahila cu Iosif.
8. Zis-a Isav : Ce sunt acele turme, pe
care le-am ntlnit ? Iar Iacov a rspuns
: Ca s afle robul tu bunvoint
naintea domnului meu.
Fac. 32, 17.
9. Atunci Isav a zis : Am si eu multe,
frate ; tine-ti ale tale pentru tine !
10. Iacov ns a zis : De am aflat
bunvoint naintea ta, primeste darurile
din minile mele, cci, cnd am vzut
fata ta, parc as fi vzut fata lui
Dumnezeu, asa de binevoitor mi-ai fost.
11. Primeste de la mine binecuvntrile
mele, pe care ti le aduc, c m-a miluit
Dumnezeu si am de toate. Si a struit si
le-a luat.
Iosua 15, 19.
12. Apoi a zis Isav : S ne sculm si s
mergem mpreun ; eu ns mi voi
potrivi pasul cu tine.
13. Iacov ns a rspuns : Domnul meu
stie c mi sunt gingasi copiii si c am oi
si vite de curnd ftate ; de le vom mna
tare numai o zi, ar pieri toat turma.
14. S se duc dar domnul meu, naintea
robului su, iar eu voi urma ncet, n pas
cu vitele cele dinaintea mea si n pas cu
copiii, pn voi ajunge la domnul meu n
Seir.
15. Atunci Isav a zis : S-ti las mcar o
parte din oamenii cei ce sunt cu mine.
Iar Iacov i-a rspuns : La ce aceasta ?
Mi-ajunge mie bunvointa ce-am aflat
naintea domnului meu.
16. Si s-a ntors Isav n aceeasi zi pe
calea sa la Seir.
17. Iar Iacov s-a ndreptat spre Sucot si
si-a fcut acolo locuint pentru sine, iar
pentru vitele sale a fcut suri ; de aceea a
pus el numele locului aceluia Sucot.
Iosua 13, 27. J ud. 8, 5.
pag. 54/1780
18. ntorcndu-se Iacov din Mesopotamia
si ajungnd cu bine la Salem, o cetate n
tinutul Sichem, din pmntul Canaan, s-a
asezat n fata cettii.
19. Apoi si-a cumprat partea de cmp,
pe care era cortul su, cu o sut de kesite,
de la fiii lui Hemor, tatl lui Sichem.
Ioan 4, 5. Fapt. 7, 16.
20. A nltat acolo un jertfelnic si i-a pus
numele El-Elohe-Israel.
CAP. 34
Dina yi Sichem.
1. ntr-o zi, Dina, fata Liei, pe care
aceasta o nscuse lui Iacov, a iesit s
vad fetele trii aceleia.
Fac. 30, 21. Iov 31, 1. Sir. 25, 23.
2. Si vznd-o Sichem, feciorul lui
Hemor Heveul, stpnitorul pmntului
aceluia, a luat-o si, culcndu-se cu ea, a
necinstit-o.
3. Apoi s-a lipit sufletul lui de Dina, fata
lui Iacov, si i-a czut drag fata si a
vorbit pe placul fetei.
4. Si a zis Sichem ctre tatl su Hemor :
Ia-mi pe fata aceasta de femeie !
5. Desi Iacov a auzit c fiul lui Hemor a
necinstit pe Dina, fata sa, dar, fiindc
feciorii lui erau cu vitele la cmp, a tcut
pn s-au ntors ei.
6. Iar Hemor, tatl lui Sichem, a iesit la
Iacov, ca s vorbeasc cu el.
7. Feciorii lui Iacov ns, venind de la
cmp si aflnd despre aceasta, se amrr
si se mniar foarte tare, pentru c
Sichem svrsise o fapt de ocar n
Israel, culcndu-se cu fata lui Iacov, ceea
ce nu trebuia s se ntmple.
Deut. 23, 21.
8. Si grind cu ei, Hemor a zis : Sichem,
feciorul mea, s-a lipit cu sufletul de fata
voastr ; dati-o dar lui de femeie si v
ncuscriti cu noi :
9. Mritati-v fetele voastre cu noi si
fetele noastre luati-le pentru feciorii
vostri ;
10. Sedeti la un loc cu noi : acest pmnt
larg v e la ndemn, ca s v asezati
ntr-nsul, s faceti negot si s v
agonisiti din el mosie.
11. Iar Sichem a zis ctre tatl fetei si
ctre fratii ei : Orice veti zice, voi da,
numai s aflu bunvoint la voi.
Fac. 47, 6.
12. Cereti de la mine un mare pret de
cumprare si darurile cele mai mari si v
voi da ct veti zice, numai dati-mi fata
mie de femeie !
Ies. 22, 16-17. Deut. 22, 29. 1 Reg. 18, 23-26.
13. Feciorii lui Iacov ns au rspuns cu
viclesug lui Sichem si lui Hemor, tatl lui
; si le-au rspuns asa, pentru c acela
necinstise pe Dina, sora lor.
14. Si au zis ctre dnsii Simeon si Levi,
fratii Dinei si feciorii Liei : Nu putem s
facem aceasta : s dm pe sora noastr
dup un om netiat mprejur, c aceasta
ar fi o rusine pentru noi.
Iosua 5, 9.
15. Numai asa ne nvoim cu voi si ne
asezm la voi, dac veti face si voi ca
noi, tindu-v mprejur toti cei de parte
brbteasc.
16. Atunci vom da dup voi fetele
noastre, iar noi vom lua fetele voastre si
vom locui la un loc cu voi si vom alctui
un popor.
17. Iar de nu vreti s ne ascultati, ca s v
tiati mprejur, noi vom lua napoi fata si
ne vom duce.
18. Vorbele acestea au plcut lui Hemor
si lui Sichem, feciorul lui Hemor.
19. De aceea, n-a zbovit tnrul s fac
aceasta, cci era ndrgostit de fata lui
Iacov si era si cel mai cu trecere n casa
tatlui su.
20. Si au venit Hemor si Sichem, feciorul
lui, la poarta cettii lor, si au nceput a
gri locuitorilor cettii, zicnd :
Fac. 23, 10. Ps. 126, 5.
pag. 55/1780
21. Oamenii acestia sunt pasnici ; s se
aseze dar n tara noastr si s fac negot
n ea. Iat c loc este din destul si ntr-o
parte si ntr-alta ; fetele lor s ni le lum
de femei si fetele noastre s le dm dup
ei.
22. Dar oamenii acestia numai asa se
nvoiesc s triasc cu noi si s fie un
popor cu noi, dac si la noi se vor tia
mprejur toti cei de parte brbteasc,
cum sunt ei tiati mprejur.
23. Turmele lor, vitele lor si toate averile
lor nu sunt, oare, ale noastre ? S le
plinim voia lor, iar ei s se aseze printre
noi !
24. Si au ascultat pe Hemor si pe Sichem,
feciorul lui, toti cei ce ieseau pe poarta
cettii lor si au fost tiati mprejur toti cei
de parte brbteasc, cti ieseau pe poarta
cettii lor.
Fac. 23, 10.
25. Iar a treia zi, cnd erau ei nc n
dureri, cei doi fiii ai lui Iacov, Simeon si
Levi, fratii Dinei, si-au luat fiecare sabia
si au intrat fr team n cetate si au ucis
pe toti cei de parte brbteasc.
Fac. 49, 6. Iudit. 9, 2.
26. Au trecut prin ascutisul sabiei si pe
Hemor si pe fiul su Sichem si au luat pe
Dina din casa lui Sichem si au plecat.
27. Apoi fiii lui Iacov se npustir asupra
celor morti si jefuir cetatea n care
fusese necinstit Dina, sora lor.
28. Au luat toate oile lor, toti boii lor, toti
asinii lor, tot ce era n cetate si tot ce era
pe cmp ;
29. Toate bogtiile lor, toti copiii si
femeile le-au dus n robie ; si au jefuit tot
ce era n cetate si tot ce era prin case.
30. Atunci Iacov a zis ctre Simeon si
ctre Levi : Mare tulburare mi-ati adus,
Icndu-m urt naintea tuturor
locuitorilor trii acesteia, naintea
Canaaneilor si a Ferezeilor. Eu am
oameni putini la numr ; se vor ridica
asupra mea si m vor ucide si voi pieri si
eu si casa mea.
Fac. 49, 5. Ies. 5, 21. Deut. 4, 27. 1 Reg. 13, 4.
31. Iar ei au zis : Dar se putea, oare, ca
ei s se poarte cu sora noastr ca si cu o
femeie pierdut ?
CAP. 35
I acov la Betel. Moartea Rahilei.
1. Atunci a zis Dumnezeu lui Iacov :
Scoal si du-te la Betel si locuieste
acolo ; f acolo jertfelnic Dumnezeului
Celui ce ti S-a artat, cnd fugeai tu de la
fata lui Isav, fratele tu !
Fac. 28, 11, 13; 31, 13.
2. Iar Iacov a zis casei sale si tuturor
celor ce erau cu dnsul : Lepdati
dumnezeii cei strini, care se afl la voi,
curtiti-v si v primeniti hainele voastre.
Fac. 31, 19. Ies. 23, 24. Iosua 24, 23. Ef. 4, 22. Col. 3, 9.
3. S ne sculm si s mergem la Betel, c
acolo am s fac jertfelnic lui Dumnezeu,
Celui ce m-a auzit n ziua necazului meu
si Care a fost cu mine si m-a pzit n
cltoria n care am umblat !
4. Iar ei au dat lui Iacov toti dumnezeii
cei strini, care erau n minile lor, si
cerceii ce-i aveau n urechile lor ; si Iacov
i-a ngropat sub stejarul de lng Sichem
si i-a lsat necunoscuti pn n ziua de
astzi.
Iosua 24, 26. Jud. 9, 6; 10, 16.
5. Astfel au plecat ei de la Sichem ; si
frica lui Dumnezeu era peste orasele
dimprejur si n-au urmrit pe fiii lui Iacov.
Ies. 23, 27. 1 Reg. 14, 15.
6. Sosind Iacov cu toti oamenii cei ce
erau cu el la Luz, adic la Betel, n tara
Canaanului,
Fac. 12, 8; 28, 19.
7. A zidit acolo un jertfelnic si a numit
locul acela El-Bet-El, pentru c acolo i Se
artase Dumnezeu, cnd fugea el de Isav,
fratele su.
Fac. 13, 3; 28, 13, 22.
pag. 56/1780
8. Atunci a murit Debora, doica Rebeci,
si a fost ngropat mai jos de Betel, sub
un stejar, pe care Iacov l-a numit
Stejarul Plngerii.
1 Paral. 10, 12.
9. Aici, n Luz, Se mai art Dumnezeu
lui Iacov, dup ntoarcerea lui din
Mesopotamia, si l binecuvnt
Dumnezeu,
10. Si-i zise : De acum nu te vei mai
chema Iacov, ci Israel va fi numele tu.
Si-i puse numele Israel.
Fac. 32, 28.
11. Apoi Dumnezeu i mai zise : Eu sunt
Dumnezeul cel Atotputernic ! Sporeste si
te nmulteste ! Popoare si multime de
neamuri se vor naste din tine si regi vor
rsri din coapsele tale.
Fac. 1, 28; 17, 1, 6.
12. Tara, pe care am dat-o lui Avraam si
lui Isaac, o voi da tie ; iar dup tine, voi
da pmntul acesta urmasilor ti.
Fac. 12, 7; 48, 4.
13. Apoi S-a nltat Dumnezeu de la el,
din locul n care i grise.
Fac. 17, 22.
14. Si a asezat Iacov un stlp pe locul
unde-i grise Dumnezeu, un stlp de
piatr, si a svrsit turnare peste el si a
turnat peste el untdelemn.
Fac. 28, 18, 22.
15. Si a pus Iacov locului unde-i grise
Dumnezeu, numele Betel.
Fac. 28, 19.
16. Dup aceea au plecat din Betel. Si si-
a ntins cortul su dincolo de turnul
Gader. Dar cnd se apropiase de Havrata,
nainte de a intra n Efrata, Rahila a
nscut si nasterea aceasta a fost iar tare
grea.
17. Si pe cnd se chinuia Rahila n
durerile nasterii, moasa i-a zis : Nu te
teme, c si acesta va fi biat !
1 Reg. 4, 20.
18. Iar cnd Rahila si ddea sufletul, cci
a murit, a pus copilului numele Ben-Oni,
adic fiul durerii mele, iar tatl lui l-a
numit Veniamin.
Os. 13, 13.
19. Iar dac a murit, Rahila a fost
ngropat lng calea ce duce la Efrata,
adic la Betleem ;
Fac. 48, 7. 1 Reg. 10, 2.
20. Iacov a ridicat un stlp de piatr pe
mormntul ei si acest stlp, de pe
mormntul Rahilei, este pn n ziua de
astzi.
1 Reg. 10, 2. 1 Mac. 13, 27.
21. Apoi plecnd Iacov de aici si-a ntins
cortul dincolo de turnul Migdal-Eder. Iar
pe vremea cnd locuia Israel n tara
aceasta, a intrat Ruben si a dormit cu
Bilha, tiitoarea tatlui su Iacov, si a
auzit Israel si i s-a prut aceasta un ru.
Fac. 49, 4. Deut. 22, 30. 1 Paral. 5, 1. Mih. 4, 8.
22. Fiii lui Iacov au fost doisprezece si
anume :
1 Paral. 2, 1-2. Fapt. 7, 8.
23. Fiii Liei : Ruben, nti-nscutul lui
Iacov ; dup el veneau : Simeon, Levi,
Iuda, Isahar si Zabulon.
Fac. 29, 32; 46, 8. Ies. 1, 2.
24. Fiii Rahilei : Iosif si Veniamin.
Fac. 30, 23.
25. Fiii slujnicei Rahilei, Bilha : Dan si
Neftali.
Fac. 30, 5.
26. Si fiii Zilpei, roaba Liei : Gad si Aser.
Acestia sunt fiii lui Iacov, care i s-au
nscut n Mesopotamia.
Fac. 30, 9.
27. Apoi a sosit Iacov la Isaac, tatl su,
cci acesta tria nc la Mamvri, n
Chiriat-Arba, adic la Hebron n
pmntul Canaanului, unde locuiser
vremelnic Avraam si Isaac.
Fac. 14, 13; 23, 2.
28. Iar zilele, pe care le-a trit Isaac, au
fost o sut optzeci de ani.
29. Slbind apoi, Isaac a murit si a trecut
la printii si, fiind btrn si ncrcat de
zile, si l-au ngropat feciorii lui, Isav si
Iacov.
pag. 57/1780
Fac. 25, 8-9; 49, 31.
CAP. 36
Neamul lui I sav.
1. Iar spita neamului lui Isav, care se mai
numeste si Edom, este aceasta :
Fac. 25, 30.
2. Isav si-a luat femei din fetele
Canaaneilor : pe Ada, fata lui Elon
Heteul, si pe Olibama, fata lui Ana, fiul
lui Tibon Heveul,
Fac. 26, 34.
3. Si pe Basemata, fata lui Ismael si sora
lui Nebaiot.
Fac. 28, 9.
4. Ada a nscut lui Isav pe Elifaz ;
Basemata i-a nscut pe Raguel ;
1 Paral. 1, 35.
5. Iar Olibama i-a nscut pe Ieus, pe
Ialam si pe Core. Acestia sunt fiii lui
Isav, care i s-au nscut n tara
Canaanului.
6. Dup aceea si-a luat Isav femeile sale,
fiii si, fetele sale, toti oamenii casei sale,
toate averile sale, toate vitele sale si toate
cte avea si toate cte agonisise n tara
Canaanului, si a plecat Isav din Canaan
din pricina lui Iacov, fratele su,
Fac. 32, 3. Iosua 24, 4.
7. Pentru c averile lor erau multe si nu
mai puteau s locuiasc la un loc, si
pmntul unde erau nu-i mai putea
ncpea din pricina multimii turmelor lor.
Fac. 13, 6; 26, 14.
8. Astfel Isav, care se mai numeste si
Edom, s-a mutat n muntele Seir.
Fac. 32, 3. Num. 24, 18. Iosua 24, 4.
9. Iat acum si urmasii ce i s-au nscut lui
Isav, printele Edomitilor, dup mutarea
sa n muntele Seir.
10. Numele fiilor lui Isav sunt acestea :
Elifaz, fiul Adei, solia lui Isav si Raguel,
fiul Basematei, sotia lui Isav.
1 Paral. 1, 35.
11. Elifaz, a avut cinci feciori : Teman,
Omar, Tefo, Gatam si Chenaz ;
12. Iar Timna, o tiitoare a lui Elifaz, fiul
lui Isav, i-a nscut lui Elifaz pe Amalec.
Acestia sunt urmasii din Ada, femeia lui
Isav.
13. Iar feciorii lui Raguel sunt acestia :
Nahat si Zerah, Sama si Miza. Acestia
sunt urmasii din Basemata, femeia lui
Isav.
14. Iar feciorii Olibamei, femeia lui Isav
si fiica lui Ana a lui Tibon, sunt acestia :
ea a nscut lui Isav pe Ieus, pe Ialam si
pe Core.
15. Iat si cpeteniile fiilor lui Isav :
feciorii lui Elifaz, nti-nscutul lui Isav,
sunt : cpetenia Teman, cpetenia Omar,
cpetenia Tefo, cpetenia Chenaz,
16. Cpetenia Core, cpetenia Gatam si
cpetenia Amalec. Acestea sunt
cpeteniile din Elifaz n tara Edomului ;
acestia sunt urmasii din Ada.
17. Iar fiii lui Raguel, fiul lui Isav, sunt :
cpetenia Nahat, cpetenia Zerah,
cpetenia Sama si cpetenia Miza.
Acestea sunt cpeteniile din Raguel n
tara Edomului ; acestia sunt urmasii din
Basemata, femeia lui Isav.
18. Iat si fiii Olibamei, femeia lui Isav :
cpetenia Ieus, cpetenia Ialam si
cpetenia Core. Acestea sunt cpeteniile
din Olibama, fata lui Ana si femeia lui
Isav.
19. Acestia sunt fiii lui Isav si acestea
sunt cpeteniile lor. Acesta este Edom.
Fac. 25, 30.
20. Iar feciorii lui Seir Horeeanul, care
locuiau nainte pmntul acela, sunt :
Lotan, Sobal, Tibon si Ana ;
Deut. 2, 11-12. 1 Paral. 1, 38.
21. Dison, Eter si Disan. Acestea sunt
cpeteniile Horeilor, feciorii lui Seir, n
pmntul Edomului.
22. Fiii lui Lotan sunt : Hori si Heman,
iar sora lui Lotan a fost Timna.
pag. 58/1780
23. Fiii lui Sobal sunt : Alvan, Manahat,
Ebal, Sefo si Onam.
1 Paral. 1, 40.
24. Fiii lui Tibon sunt : Aia si Ana.
Acesta este acel Ana, care a gsit
izvoarele de ap cald n pustie, cnd
pstea asinii tatlui su Tibon.
Lev 19, 19.
25. Copiii lui Ana sunt : Dison si
Olibama, fata lui Ana.
26. Copiii lui Dison sunt : Hemdan,
Esban, Itran si Cheran.
27. Fiii lui Eter sunt : Bilhan, Zaavan si
Acan.
28. Fiii lui Disan sunt : Ut si Aran.
29. Deci cpeteniile Horeilor sunt acestea
: cpetenia Lotan, cpetenia Sobal,
cpetenia Tibon, cpetenia Ana,
30. Cpetenia Dison, cpetenia Eter,
cpetenia Disan. Acestea sunt cpeteniile
Horeilor din tara lui Seir, dup familiile
lor.
31. Iat si regii, care au domnit n
pmntul Edomului nainte de a domni
vreun rege peste fiii lui Israel :
32. n Edom a domnit mai nti Bela, fiul
lui Beor si cetatea lui se numea Dinhaba.
1 Paral. 1, 43.
33. Dup ce a murit Bela, s-a fcut rege
Iobab, fiul lui Zerah din Botra.
Is. 34, 6.
34. Dup ce a murit Iobab, s-a fcut rege
Husam, din tara Temanitilor.
35. Dup ce a murit Husam, s-a fcut
rege Hadad, feciorul lui Bedad ; care a
btut pe Madianiti n cmpul Moab ;
numele cettii lui era Avit.
36. Iar dup ce a murit Hadad, s-a fcut
rege Samla, din Masreca.
37. Iar dup ce a murit Samla, s-a fcut
rege, n locul lui, Saul, din Rehobotul de
pe ru.
Fac. 10, 11.
38. Iar dup ce a murit Saul, s-a fcut
rege Baal-Hanan, fiul lui Acbor.
1 Paral. 1, 49.
39. Iar dup ce a murit Baal-Hanan,
feciorul lui Acbor, s-a fcut rege Hadar,
fiul lui Varad, si numele cettii lui era
Pau si al femeii lui Mehetabel, fiica lui
Matred, feciorul lui Mezahab.
40. Iar numele cpeteniilor din Isav, dup
triburile lor, dup trile lor, dup numirile
si natiile lor sunt : cpetenia Timna,
cpetenia Alvan, cpetenia Ietet,
1 Paral. 1, 51.
41. Cpetenia Olibama, cpetenia Ela,
cpetenia Pinon,
42. Cpetenia Chenaz, cpetenia Teman,
cpetenia Mibtar,
43. Cpetenia Magdiel, cpetenia Iram.
Acestea sunt cpeteniile lui Edom, dup
asezrile lor n tara stpnit de ei.
Acesta-i Isav, printele Edomitilor.
CAP. 37
I osif vndut de fra(ii si
1. Iacov a locuit n tara Canaan, unde
locuise si Isaac, tatl su.
Fac. 35, 27; 36, 6. Evr. 11, 9.
2. Iat acum si istoria urmasilor lui Iacov
: Iosif, fiind de saptesprezece ani, pstea
oile tatlui su mpreun cu fratii si.
Petrecndu-si copilria cu feciorii Bilhi
si cu feciorii Zilpei, femeile tatlui su,
Iosif aducea lui Israel, tatl su, vesti
despre purtrile lor rele.
3. Si iubea Israel pe Iosif mai mult dect
pe toti ceilalti fii ai si, pentru c el era
copilul btrnetilor lui, si-i fcuse hain
lung si aleas.
4. Fratii lui, vznd c tatl lor l iubea
mai mult dect pe toti fiii si, l urau si nu
puteau vorbi cu el prietenos.
Fapt. 7, 9.
5. Visnd ns Iosif un vis, l-a spus
fratilor si,
6. Zicndu-le : Ascultati visul ce am
visat :
7. Parc legam snopi n tarin si snopul
meu parc s-a sculat si sttea drept, iar
pag. 59/1780
snopii vostri s-au strns roat si s-au
nchinat snopului meu.
Fac. 41, 6, 9.
8. Iar fratii lui au zis ctre el : Nu cumva
ai s domnesti peste noi ? Sau poate ai s
ne stpnesti ? Si l-au urt nc si mai
mult pentru visul lui si pentru spusele lui.
9. Si a mai visat el alt vis si l-a spus
tatlui su si fratilor si, zicnd : Iat am
mai visat alt vis : soarele si luna si
unsprezece stele mi se nchinau mie.
10. Si-l povesti tatlui su si fratilor si,
iar tatl su l-a certat si i-a zis : Ce
nseamn visul acesta pe care l-ai visat ?
Au doar eu si mama ta si fratii ti vom
veni si ne vom nchina tie pn la pmnt
?
11. De aceea l pizmuiau fratii lui, iar
tatl su pstra cuvintele acestea n inima
lui.
Dan. 7, 28. Luc. 2, 19, 51. Fapt. 7, 9.
12. S-au dus dup aceea fratii lui s pasc
oile tatlui lor la Sichem.
13. Si Israel a zis ctre Iosif : Fratii ti
pasc oile la Sichem. Vino, dar, s te
trimit la ei. Iar el a zis : M duc, tat !
14. Apoi Israel a zis ctre Iosif : Du-te si
vezi de sunt sntosi fratii ti si oile si s-
mi aduci rspuns ! L-a trimis astfel din
valea Hebronului si Iosif s-a dus la
Sichem.
Fac. 23, 2. 1 Reg. 17, 18.
15. Dup aceea l-a gsit un om rtcind
pe cmp si l-a ntrebat omul acela si i-a
zis : Ce cauti ?
16. Iar el a zis : Caut pe fratii mei.
Spune-mi, unde pasc ei oile ?
17. Zisu-i-a omul acela : S-au dus de
aici, cci i-am auzit zicnd : Haidem la
Dotain ! Si s-a dus Iosif dup fratii si si
i-a gsit la Dotain.
4 Reg. 6, 13.
18. Iar ei, vzndu-l de departe, pn a nu
se apropia de ei, au nceput a unelti
asupra lui s-l omoare ;
19. Si au zis unii ctre altii : Iat
vistorul acela de vise vine !
20. Haidem s-l omorm, s-l aruncm
ntr-un put si s zicem c l-a mncat o
fiar slbatic si vom vedea ce se va
alege de visele lui !
Ps. 40, 7. Mat. 21, 38.
21. Auzind ns aceasta, Ruben a voit s-l
scape din minile lor, zicnd : S nu-i
ridicm viata !
Fac. 42, 22.
22. Apoi Ruben a adugat : S nu
vrsati snge ! Aruncati-l n putul acela
din pustie, dar minile s nu vi le puneti
pe el ! Iar aceasta o zicea el cu gndul
de a-l scpa din minile lor si a-l trimite
acas la tatl su.
Fac. 42, 22.
23. Cnd ns a sosit Iosif la fratii si, ei
au dezbrcat pe Iosif de haina cea lung
si aleas, cu care era mbrcat,
24. Si l-au luat si l-au aruncat n put ; dar
putul era gol si nu avea ap.
Zah. 9, 11.
25. Dup aceea seznd s mnnce pine
si cutnd cu ochii lor, ei au vzut venind
dinspre Galaad o caravan de Ismaeliti,
ale cror cmile erau ncrcate cu tmie,
cu balsam si cu smirn, pe care le duceau
n Egipt.
Fac. 31, 21. Ier. 8, 22; 22, 6.
26. Atunci a zis Iuda ctre fratii si : Ce
vom folosi de vom ucide pe fratele nostru
si vom ascunde sngele lui ?
Iov 16, 18.
27. Haidem s-l vindem Ismaelitilor
acestora, neridicndu-ne minile asupra
lui, pentru c e fratele nostru si trupul
nostru. Si au ascultat fratii lui.
Fac. 29, 14; 42, 21. 1 Reg. 18, 17.
28. Iar cnd au trecut negustorii
Madianiti pe acolo, fratii au tras si au
scos pe Iosif din put si l-au vndut pe el
Ismaelitilor cu douzeci de arginti. Si
acestia au dus pe Iosif n Egipt.
Jud. 8, 26. Ps. 104, 17. ntel. 10, 13. Fapt. 7, 9.
pag. 60/1780
29. Cnd ns s-a ntors Ruben la put si n-
a vzut pe Iosif n put, el si-a rupt
hainele,
Fac. 44, 13. Lev 10, 6. Num. 14, 6.
30. Si ntorcndu-se la fratii si, a zis :
Biatul nu este ! ncotro s apuc eu
acum ?
31. Atunci ei au luat haina lui Iosif si,
junghiind un ied, au muiat haina n snge
;
32. Apoi au trimis dup haina cea lung
si aleas si au adus-o la tatl lor, spunnd.
Am gsit aceasta ; vezi de este haina
fiului tu sau nu !
33. Si a cunoscut-o Iacov si a zis : Este
haina fiului meu ! L-a mncat o fiar
slbatic ; o fiar l-a sfsiat pe Iosif !
Fac. 44, 28.
34. Atunci si-a rupt Iacov hainele sale si-
a acoperit cu sac coapsele si a plns pe
fiul su zile multe.
1 Reg. 4, 12. 2 Reg. 3, 31. 3 Reg. 20, 31-32.
35. Dup aceea s-au adunat toti feciorii
lui si toate fetele lui si au venit s-l
mngie ; dar el nu voia s se mngie, ci
zicea : Plngnd, m voi pogor n
locuinta mortilor la fiul meu ! Si-l
plngea astfel tatl su.
Fac. 42, 38; 44, 31. Tob. 10, 6-7.
36. Iar Madianitii au vndut pe Iosif n
Egipt lui Putifar, dregtor si comandant
al grzii la curtea lui Faraon.
Fac. 39, 1. Ps. 104, 17.
CAP. 38
I uda yi Tamara.
1. n vremea aceea s-a ntmplat c Iuda
s-a pogort de la fratii si si s-a asezat
lng un adulamitean, cu numele Hira.
2. Vznd Iuda acolo pe fata unui
canaaneu, care se numea Sua, el a luat-o
de sotie si a intrat la ea.
1 Paral. 2, 3.
3. Si ea, zmislind, a nscut un biat, si
Iuda i-a pus numele Ir.
Fac. 46, 12. Num. 26, 19. 1 Paral. 2, 3.
4. Zmislind iarsi, a nscut alt biat si i-
a pus numele Onan.
5. Si a mai nscut un biat si i-a pus
numele Sela. Si cnd a nscut ea acest
fiu, Iuda era la Kezib.
Num. 26, 20.
6. Apoi Iuda a luat pentru Ir, ntiul
nscut al su, o femeie, cu numele
Tamara.
7. Dar Ir, ntiul nscut al lui Iuda, a fost
ru naintea Domnului si de aceea l-a
omort Domnul.
Num. 26, 19.
8. Atunci a zis Iuda ctre Onan : Intr la
femeia fratelui tu, nsoar-te cu ea, n
puterea leviratului, si ridic urmasi
fratelui tu !
Deut. 25, 5. Mat. 22, 24. Marc. 12, 19. Luc. 20, 28.
9. Stiind ns Onan c nu vor fi urmasii ai
lui, de aceea, cnd intra la femeia fratelui
su, el vrsa smnta jos, ca s nu ridice
urmasi fratelui su.
10. Ceea ce fcea el era ru naintea lui
Dumnezeu si l-a omort si pe acesta.
11. Atunci a zis Iuda ctre Tamara, nora
sa, dup moartea celor doi fii ai si :
Stai vduv n casa tatlui tu, pn se
va face mare Sela, fiul meu ! Cci si
zicea : Nu cumva s moar si acesta, ca
si fratii lui ! Si s-a dus Tamara si a trit
n casa tatlui ei.
Tob. 7, 11.
12. Trecnd ns vreme mult, a murit
fata lui Sua, sotia lui Iuda. Iar Iuda, dup
ce au trecut zilele de jelire, s-a dus n
Timna, la cei ce tundeau oile lui,
mpreun cu prietenul su Hira
adulamiteanul.
1 Reg. 25, 2.
13. Atunci i s-a vestit Tamarei, nora sa,
zicndu-i-se : Iat socrul tu merge la
Timna s-si tund oile.
14. Iar ea, dezbrcnd de pe sine hainele
sale de vduvie, s-a nfsurat cu un vl si,
gtindu-se, a iesit si a sezut la poarta
pag. 61/1780
Enaim, care este n drumul spre Timna,
cci vedea c Sela crescuse mare si ea
nu-i fusese dat lui de sotie.
Pild. 9, 14-15. Ier. 3, 2.
15. Si, vznd-o Iuda, a socotit c este o
femeie nrvit, cci n-a cunoscut-o,
pentru c si avea fata acoperit.
Pild. 7, 12.
16. Si abtndu-se din cale pe la ea, i-a
zis : Las-m s intru la tine ! Cci nu
stia c este nora sa. Iar ea a zis : Ce ai
s-mi dai, dac vei intra la mine ?
Lev 18, 13; 20, 12. Iez. 16, 33.
17. Iar el i-a rspuns : ti voi trimite un
ied din turma mea. Si ea a zis : Bine,
dar s-mi dai ceva zlog pn mi-l vei
trimite.
18. Rspuns-a Iuda : Ce zlog s-ti dau
? Si ea a zis : Inelul tu, cingtoarea ta
si toiagul ce-l ai n mn. Si el i le-a dat
si a intrat la ea si ea a rmas grea.
Lev 18, 15; 20, 12.
19. Apoi, sculndu-se, ea s-a dus si-a
scos vlul su si s-a mbrcat iar cu
hainele sale de vduvie.
20. Iar Iuda a trimis iedul pe adulamitean,
prietenul su, ca s ia zlogul din minile
femeii. Dar n-a mai gsit-o.
21. Si a ntrebat pe oamenii locului
aceluia : Unde este femeia cea nrvit,
care sedea la Enaim, la drum ? Iar aceia
i-au rspuns : N-a fost aici nici o femeie
nrvit !
22. S-a ntors deci acela la Iuda si a zis :
N-am gsit-o si oamenii de acolo mi-au
spus c n-a fost acolo nici o femeie
nrvit !
23. Atunci Iuda a zis : S si le tie !
Numai de nu ne-ar face de batjocur.
Iat, eu i-am trimis iedul, dar tu n-ai
gsit-o.
24. Dar, cam dup vreo trei luni, i s-a
spus lui Iuda : Tamara, nora ta, a czut
n desfrnare si iat a rmas nsrcinat
din desfrnare. Iar Iuda a zis : Scoateti-
o si s fie ars.
Fac. 20, 3. Lev 21, 9. Deut. 22, 21-22.
25. Dar cnd o duceau, ea a trimis la
socrul su, zicnd : Eu sunt ngreunat
de acela ale cruia sunt lucrurile
acestea. Apoi a adugat : Afl al cui e
inelul acesta, cingtoarea aceasta si
toiagul acesta !
26. Si le-a cunoscut Iuda si a zis :
Tamara e mai dreapt dect mine,
pentru c nu am dat-o lui Sela, fiul meu.
Si n-a mai cunoscut-o pe ea.
27. Iar cnd era s nasc, s-a aflat c are
n pntece doi gemeni.
1 Paral. 2, 4. Mat. 1, 3.
28. n vremea nasterii s-a ivit mna
unuia, iar moasa a luat si i-a legat la
mn un fir de at rosie, zicnd : Acesta
a iesit nti.
29. Dar acesta si-a tras mna napoi si
ndat a iesit fratele lui. Si ea a zis :
Cum ai rupt tu piedica ? Ruptura s fie
asupra ta ! Si i-a pus numele Fares.
Fac. 46, 12. Rut 4, 12. 1 Paral. 2, 4; 4, 1.
30. Dup aceea a iesit si fratele lui, cu
firul de at rosie la mn, si i s-a pus
numele Zara.
CAP. 39
I osif n Egipt.
1. Deci Iosif a fost dus n Egipt si din
mna Ismaelitilor, care l-au dus acolo, l-a
cumprat egipteanul Putifar, o cpetenie
de la curtea lui Faraon si comandantul
grzii lui.
Fac. 37, 36. Ps. 104, 17. Fapt. 7, 9.
2. Domnul ns era cu Iosif si el era om
ndemnatic si tria n casa egipteanului,
stpnul su.
Fapt. 7, 9.
3. Stpnul su vedea c Domnul era cu
dnsul si c toate cte fcea el, Domnul
le sporea n mna lui.
Fac. 21, 22; 39, 23. Ps. 1, 3.
4. De aceea a aflat Iosif trecere naintea
stpnului su si i-a plcut si l-a pus peste
pag. 62/1780
casa sa si toate cte avea le-a dat pe mna
lui Iosif.
5. Iar dup ce l-a pus peste casa sa si
peste toate cte avea, a binecuvntat
Domnul casa egipteanului pentru Iosif si
era binecuvntarea Domnului peste tot ce
avea el n casa si n tarina sa.
Fac. 30, 27. Is. 45, 4.
6. Si a lsat Putifar pe mna lui Iosif tot
ce avea si, de cnd l avea pe el, nu purta
grij de nimic din cte avea, fr numai
de pinea ce mnca. Iosif ns era chipes
la statur si foarte frumos la fat.
7. Asa fiind, femeia stpnului su si-a
pus ochii pe Iosif si i-a zis : Culc-te cu
mine !
Iov 31, 1. Pild. 7, 5. 2 Petr. 2, 14.
8. Iar el n-a voit, ci a zis ctre femeia
stpnului su : De cnd sunt aici,
stpnul meu nu poart grij de nimic n
casa sa, ci toate cte are le-a dat pe mna
mea.
Ps. 36, 37. Sir. 1, 20.
9. n casa aceasta nu-i nimeni mai mare
dect mine si de la nimic nu sunt oprit
dect numai de la tine, pentru c tu esti
femeia lui. Cum dar s fac eu acest mare
ru si s pctuiesc naintea lui
Dumnezeu ?
Iov 24, 15. Is. 29, 15. Sir. 23, 27.
10. Dar, desi ea zicea asa lui Iosif n toate
zilele, el n-o asculta s se culce cu ea,
nici s fie cu ea.
11. Se ntmpl ntr-o zi s intre Iosif n
cas dup treburile sale si, nefiind n cas
vreunul din casnici,
12. Ea l-a apucat de hain si i-a zis :
Culc-te cu mine ! El ns, lsnd
haina n minile ei, a fugit si a iesit afar.
2 Reg. 13, 11. ntel. 10, 13.
13. Iar ea, cnd a vzut c el, lsndu-si
haina n minile ei, a fugit si a iesit afar,
14. A strigat pe casnicii si si le-a zis asa
: Priviti, ne-a adus aici slug un evreu,
ca s-si bat joc de noi. Cci a intrat la
mine si mi-a zis : Culc-te cu mine !
Eu ns am strigat tare.
Sir. 25, 19.
15. Auzind el c am ridicat glasul si am
strigat, lsndu-si haina la mine, a fugit si
a iesit afar.
16. Si a tinut ea haina la sine pn a venit
stpnul lui acas.
17. Atunci i-a spus si lui aceleasi vorbe,
zicnd : Acel rob evreu, pe care l-ai
adus la noi, a venit la mine s m
batjocoreasc si mi-a zis : Culc-te cu
mine !
18. Dar cnd a auzit c am ridicat glasul
si am nceput s strig, s-a temut si,
lsndu-si haina la mine, a fugit si a iesit
afar.
19. Auzind stpnul lui cuvintele femeii
sale, cte i spusese despre el, zicnd :
Asa si asa s-a purtat cu mine sluga ta !
s-a aprins de mnie
20. Si lund stpnul pe Iosif, l-a bgat n
temnit, unde erau nchisi cei ce greseau
regelui. Si a rmas el acolo n temnit.
Fac. 40, 3. Ps. 104, 18. Evr. 11, 36.
21. Dar Domnul era cu Iosif, a revrsat
mil asupra lui si i-a druit trecere
naintea mai-marelui temnitei,
ntel. 10, 14. Fapt. 7, 10.
22. nct mai-marele temnitei a dat pe
mna lui Iosif temnita si pe toti osnditii,
care erau n temnit, si orice era de fcut
acolo, el fcea.
23. Iar mai-marele temnitei nu avea nici o
fric de nimic, c toate erau pe mna lui
Iosif, pentru c Domnul era cu el si toate
cte fcea, Domnul le sporea n minile
lui.
Fac. 39, 3. Ps. 1, 3.
CAP. 40
I osif tlcuieyte visele n temni(.
1. S-a ntmplat ns dup aceasta ca
marele paharnic al regelui Egiptului si
marele pitar s greseasc naintea regelui
Egiptului, stpnul lor.
pag. 63/1780
2. Atunci s-a mniat Faraon pe cei doi
dregtori ai si : pe mai-marele paharnic
si pe mai-marele pitar
3. Si i-a pus sub paz n temnit, n casa
cpeteniei grzii, unde era nchis Iosif.
Fac. 39, 20; 41, 10.
4. Iar cpetenia temnitei a rnduit la ei pe
Iosif s le slujeasc ; si au rmas ei
cteva zile n temnit.
5. ntr-o noapte ns mai-marele pitar si
mai-marele paharnic ai regelui Egiptului,
care erau nchisi n temnit, au visat
amndoi vise ; dar fiecare visul su si
fiecare vis cu ntelesul lui.
Dan. 2, 1, 29. Mat. 27, 19.
6. Iar dimineata, cnd a intrat Iosif la ei,
iat erau tulburati.
Fac. 41, 8.
7. Si a ntrebat Iosif pe dregtorii lui
Faraon, care erau cu el la stpnul su
sub paz, si le-a zis : De ce sunt astzi
triste fetele voastre ?
8. Iar ei au rspuns : Am visat niste vise
si nu are cine ni le tlcui. Zis-a lor Iosif
: Oare tlcuirile nu sunt ele de la
Dumnezeu ? Spuneti-mi dar visele
voastre !
Fac. 41, 16. Dan. 2, 27-28.
9. Atunci a spus marele paharnic visul
su lui Iosif si a zis : Eu am vzut n vis
c era naintea mea o coard de vie ;
10. Si coarda aceea avea trei vite ; apoi a
nfrunzit, a nflorit si au crescut struguri
si s-au copt.
11. Si paharul lui Faraon era n mna mea
; si prea c am luat un strugure si l-am
stors n paharul lui Faraon si am dat
paharul n mna lui Faraon.
12. Acestuia Iosif i-a zis : Iat tlcuirea
visului tu : cele trei vite nseamn trei
zile.
Fac. 41, 26. Dan. 1, 17.
13. Dup trei zile si va aduce aminte
Faraon de dregtoria ta si te va pune
iarsi n slujba ta ; si vei da lui Faraon
paharul n mn, cum fceai mai nainte,
cnd erai paharnic la el.
14. Deci, cnd vei fi la bine, adu-ti
aminte si de mine si f-mi bine de pune
pentru mine cuvnt la Faraon si m
scoate din nchisoarea aceasta ;
Neem. 5, 19; 13, 31. ntel. 10, 14. Luc. 23, 42.
15. Cci eu sunt furat din pmntul
Evreilor ; si nici aici n-am fcut nimic, ca
s fiu aruncat n temnita aceasta.
Fac. 37, 28.
16. Vznd mai-marele pitar c a tlcuit
bine, a zis ctre Iosif : Si eu am visat un
vis : si iat c aveam pe cap trei panere
cu pine.
17. Iar n panerul cel mai de deasupra se
aflau toate felurile de aluaturi coapte, din
care mnnc Faraon, si psrile cerului
le ciuguleau din panerul cel de pe capul
meu.
18. Rspunznd acestuia, Iosif i-a zis :
Iat si tlcuirea visului tu : cele trei
panere nseamn trei zile.
19. Dup trei zile Faraon ti va lua capul
si te va spnzura pe un lemn si psrile
cerului ti vor ciuguli carnea.
Fac. 41, 13.
20. Iar a treia zi, fiind ziua nasterii lui
Faraon, a fcut acesta ospt pentru toti
dregtorii si si n mijlocul dregtorilor
si si-a adus aminte de paharnic si de
mai-marele pitar ;
Marc. 6, 21.
21. Si a pus iarsi pe mai-marele paharnic
n dregtoria lui, si ddea el paharul lui
Faraon n mn ;
22. Iar pe mai-marele pitar l-a spnzurat,
dup tlcuirea pe care o fcuse Iosif.
Fac. 40, 19.
23. Dar mai-marele paharnic nu si-a mai
adus aminte de Iosif, ci l-a uitat.
Am. 6, 6.
CAP. 41
I osif tlcuieyte visele lui Faraon
1. La doi ani dup aceea, a visat si Faraon
un vis. Se fcea c sttea lng ru ;
pag. 64/1780
Dan. 2, 1.
2. Si iat c au iesit din ru sapte vaci,
frumoase la nftisare si grase la trup, si
psteau pe mal.
3. Iar dup ele au iesit alte sapte vaci,
urte la chip si slabe la trup, si au stat pe
malul rului lng celelalte vaci ;
4. Si vacile cele urte si slabe la trup au
mncat pe cele sapte vaci frumoase la
chip si grase la trup ; si s-a trezit Faraon.
Fac. 41, 21.
5. Apoi iar a adormit si a mai visat un vis
: iat se ridicau dintr-o tulpin de gru
sapte spice frumoase si pline ;
6. Si dup ele au iesit alte sapte spice
subtiri, seci si plite de vntul de rsrit ;
Iez. 17, 10.
7. Si cele sapte spice seci si plite au
mncat pe cele sapte spice grase si pline.
Si s-a trezit Faraon si a nteles c era vis.
8. Iar dimineata s-a tulburat duhul lui
Faraon si a trimis s cheme pe toti magii
Egiptului si pe toti nteleptii lui ; si le-a
povestit Faraon visul su, dar nu s-a gsit
cine s-l tlcuiasc lui Faraon.
Fac. 40, 6-7. Ies. 7, 11. Dan. 2, 3, 8; 4, 4.
9. Atunci a nceput mai-marele paharnic
s griasc lui Faraon si a zis : mi aduc
aminte astzi de pcatele mele :
10. S-a mniat odat Faraon pe dregtorii
si si ne-a pus, pe mine si pe mai-marele
pitar, sub paz n casa cpeteniei grzii.
Fac. 40, 3.
11. Atunci amndoi, si eu si el, am visat
ntr-o noapte cte un vis, dar fiecare am
visat vis deosebit si cu nsemnare
deosebit.
Fac. 40, 8.
12. Acolo cu noi era si un tnr evreu, un
rob al cpeteniei grzii, si spunndu-i noi
visele noastre, ni le-a tlcuit, fiecruia cu
ntelesul lui.
13. Si cum ne-a tlcuit el, asa s-a si
ntmplat : eu s fiu pus iar n dregtoria
mea, iar acela s fie spnzurat.
Fac. 40, 19.
14. Atunci a trimis Faraon s cheme pe
Iosif. Si scotndu-l ndat din temnit, l-
au tuns, i-au primenit hainele si a venit la
Faraon.
Ps. 104, 20.
15. Iar Faraon a zis ctre Iosif : Am
visat un vis si n-are cine mi-l tlcui. Am
auzit ns zicndu-se despre tine c, de
auzi un vis, l tlcuiesti.
16. Iosif ns rspunznd, a zis ctre
Faraon : Nu eu, ci Dumnezeu va da
rspuns pentru linistirea lui Faraon.
Fac. 40, 8. Dan. 2, 29-30. Mat. 10, 20. 1 Cor. 15, 10.
17. A grit apoi Faraon lui Iosif si a zis :
Am visat c parc stteam pe malul
rului
18. Si iat au iesit din ru sapte vaci grase
la trup si frumoase la chip si psteau pe
mal.
19. Si dup ele au iesit alte sapte vaci rele
si urte la chip si slabe la trup, cum eu n-
am vzut asemenea n toat tara Egiptului
;
20. Si vacile urte si slabe au mncat pe
cele sapte vaci grase si frumoase.
21. Si au intrat cele grase n pntecele lor
si nu se cunostea c au intrat ele n
pntecele acestora, cci acestea erau tot
urte la chip, ca si mai nainte. Apoi,
desteptndu-m, am adormit iar.
Fac. 41, 4.
22. Si am visat iar un vis c dintr-o
tulpin au iesit sapte spice pline si
frumoase.
23. Si dup ele au iesit alte sapte spice
slabe, seci si plite de vntul de rsrit ;
24. Si cele sapte spice seci si plite au
mncat pe cele sapte spice frumoase si
pline. Am povestit acestea magilor, dar
nimeni nu mi le-a tlcuit.
25. Atunci a zis Iosif ctre Faraon :
Visul lui Faraon este unul : Dumnezeu a
vestit lui Faraon cele ce voieste s fac.
26. Cele sapte vaci frumoase nseamn
sapte ani ; cele sapte spice frumoase
pag. 65/1780
nseamn sapte ani ; visul lui Faraon este
unul.
Fac. 40, 12.
27. Cele sapte vaci urte si slabe, care au
iesit dup ele, nseamn sapte ani ; de
asemenea si cele sapte spice, seci si plite
de vntul de rsrit, nseamn sapte ani.
Vor fi sapte ani de foamete.
28. Iat pentru ce am spus eu lui Faraon
c Dumnezeu a artat lui cele ce voieste
s fac.
Dan. 1, 17.
29. Iat, vin sapte ani de belsug mare n
tot pmntul Egiptului.
30. Dup ei vor veni sapte ani de foamete
si se va uita tot belsugul acela n
pmntul Egiptului si foametea va sectui
toat tara.
4 Reg. 8, 1.
31. Si belsugul de altdat nu se va mai
simti n tar, dup foametea care va
urma, c va fi foarte grea.
32. Iar c visul s-a artat de dou ori lui
Faraon, aceasta nseamn c lucrul este
hotrt de Dumnezeu si c El se grbeste
s-l plineasc.
33. Si acum s aleag Faraon un brbat
priceput si ntelept si s-l pun peste
pmntul Egiptului.
34. S porunceasc dar Faraon s se pun
supraveghetori peste tar, ca s adune n
cei sapte ani de belsug a cincea parte din
toate roadele pmntului Egiptului.
35. S strng aceia toat pinea de
prisos n acesti ani buni ce vin si s-o
adune n cettile pinii, sub mna lui
Faraon, si s o pstreze spre hran ;
36. Hrana aceasta va fi de rezerv n tar
pentru cei sapte ani de foamete, care vor
urma n tara Egiptului, ca s nu piar tara
de foame.
37. Aceasta a plcut lui Faraon si tuturor
dregtorilor lui.
38. Si a zis Faraon ctre toti dregtorii si
: Am mai putea gsi, oare, un om, ca el,
n care s fie duhul lui Dumnezeu ?
Sir. 20, 28. Fapt. 7, 10.
39. Apoi a zis Faraon ctre Iosif : De
vreme ce Dumnezeu ti-a descoperit toate
acestea, nu se afl om mai ntelept si mai
priceput dect tine.
40. S fii dar tu peste casa mea. De
cuvntul tu se va povtui tot poporul
meu si numai prin tronul meu voi fi mai
mare dect tine !
Ps. 104, 21. Eccl. 4, 14. Dan. 2, 48. ntel. 10, 14. Sir. 11,
1; 49, 17. 1 Mac. 2, 53. Fapt. 7, 10.
41. Apoi Faraon a zis lui Iosif : Iat, eu
te pun astzi peste tot pmntul Egiptului
!
ntel. 10, 14. Fapt. 7, 10.
42. Si si-a scos Faraon inelul din degetul
su si l-a pus n degetul lui Iosif, l-a
mbrcat cu hain de vison si i-a pus lant
de aur mprejurul gtului lui.
Est. 3, 10; 8, 2, 8, 15. Iez. 16, 11-12. Dan. 5, 7, 29.
43. Apoi a poruncit s fie purtat n a doua
trsur a sa si s strige naintea lui :
Cdeti n genunchi ! Si asa a fost Iosif
pus peste tot pmntul Egiptului.
44. Si a zis iarsi Faraon ctre Iosif : Eu
sunt Faraon ! Dar fr stirea ta, nimeni nu
are s-si miste nici mna sa, nici piciorul
su, n tot pmntul Egiptului !
45. Si a pus Faraon lui Iosif numele
Tafnat-Paneah si i-a dat de sotie pe
Asineta, fiica lui Poti-Fera, marele preot
din Iliopolis.
46. Iosif era de treizeci de ani cnd s-a
nftisat naintea lui Faraon, regele
Egiptului. Iesind dup aceea de la fata lui
Faraon, Iosif s-a dus s vad toat tara
Egiptului.
Fac. 37, 2.
47. Si a rodit pmntul n cei sapte ani de
belsug cte un pumn dintr-un grunte.
48. Si a adunat Iosif n cei sapte ani, care
au fost cu belsug n tara Egiptului, toat
pinea de prisos si a pus pinea prin
pag. 66/1780
cetti ; n fiecare cetate a strns pinea
din tinuturile dimprejurul ei.
49. Astfel a strns Iosif gru mult foarte,
ca nisipul mrii, nct nici seam nu se
mai tinea, cci nu se mai putea socoti.
50. Dar nainte de a sosi anii de foamete,
lui Iosif i s-au nscut doi fii, pe care i-a
nscut Asineta, fata lui Poti-Fera, preotul
din Iliopolis.
Fac. 41, 45; 46, 20; 48, 5, 20.
51. Celui nti-nscut, Iosif i-a pus
numele Manase, pentru c si-a zis : M-a
nvrednicit Dumnezeu s uit toate
necazurile mele si toate ale casei tatlui
meu ;
52. Iar celuilalt i-a pus numele Efraim,
pentru c si-a zis : Dumnezeu m-a fcut
roditor n pmntul suferintei mele.
53. Iar dup ce au trecut cei sapte ani de
belsug, care au fost n tara Egiptului,
54. Au venit cei sapte ani de foamete,
dup cum spusese Iosif. Atunci s-a fcut
foamete n tot pmntul, dar n toat tara
Egiptului era pine.
Ps. 104, 16.
55. Cnd ns a nceput s sufere de
foame si toat tara Egiptului, atunci
poporul a nceput a cere pine la Faraon,
iar Faraon a zis ctre toti Egiptenii :
Duceti-v la Iosif si faceti cum v va
zice el !
Ioan 2, 5.
56. Asadar, fiind foamete pe toat fata
pmntului, a deschis Iosif toate jitnitele
si a nceput a vinde pine tuturor
Egiptenilor.
Fac. 42, 6.
57. Si veneau din toate trile n Egipt, s
cumpere pine de la Iosif, cci foametea
se ntinsese peste tot pmntul.
Fac. 12, 10.
CAP. 42
Fra(ii lui I osif n Egipt.
1. Aflnd Iacov c este gru n Egipt, a
zis ctre fiii si : Ce v uitati unul la
altul ?
Fapt. 7, 12.
2. Iat, am auzit c este gru n Egipt.
Duceti-v acolo si cumprati putine
bucate, ca s trim si s nu murim !
3. Atunci cei zece din fratii lui Iosif s-au
dus s cumpere gru din Egipt,
4. Iar pe Veniamin, fratele lui Iosif, nu l-a
trimis Iacov cu fratii lui, cci zicea : Nu
cumva s i se ntmple vreun ru !
Fac. 43, 5.
5. Au venit deci fiii lui Israel mpreun
cu altii, care se pogorau s cumpere gru,
cci era foamete si n pmntul
Canaanului.
6. Iar Iosif era cpetenie peste tara
Egiptului si tot el vindea la tot poporul
trii. Si sosind fratii lui Iosif, i s-au
nchinat lui pn la pmnt.
Fac. 37, 7, 9; 41, 40, 56.
7. Cnd a vzut Iosif pe fratii si, i-a
cunoscut, dar s-a prefcut c este strin
de ei, le-a grit aspru si le-a zis : De
unde ati venit ? Iar ei au zis : Din
pmntul Canaanului, s cumprm
bucate !
Fac. 43, 7; 44, 19. Luc. 24, 28.
8. Iosif ns a cunoscut pe fratii si, iar ei
nu l-au cunoscut.
9. Atunci si-a adus aminte Iosif de visele
sale, pe care le visase despre ei, si le-a zis
: Spioni sunteti si ati venit s iscoditi
locurile slabe ale trii !
Fac. 37, 5-9.
10. Zis-au ei : Ba nu, domnul nostru !
Robii ti au venit s cumpere bucate.
11. Toti suntem feciorii unui om si
suntem oameni cinstiti. Robii ti nu sunt
spioni !
12. Iar el le-a zis : Ba nu ! Ci ati venit s
spionati prtile slabe ale trii.
pag. 67/1780
13. Ei ns au rspuns : Noi, robii ti,
suntem doisprezece frati din pmntul
Canaan : cel mai mic e astzi cu tatl
nostru, iar unul nu mai trieste.
Fac. 37, 33; 44, 20.
14. Iosif ns le-a zis : E tocmai cum v-
am spus eu, cnd am zis c sunteti spioni.
15. Iat cu ce veti dovedi : pe viata lui
Faraon, nu veti iesi de aici, pn nu va
veni aci fratele vostru cel mai mic.
Fac. 43, 5; 44, 23.
16. Trimiteti dar pe unul din voi s aduc
pe fratele vostru ; iar ceilalti veti fi
nchisi pn se vor dovedi spusele voastre
de sunt adevrate sau nu ; iar de nu, pe
viata lui Faraon, sunteti cu adevrat
spioni.
17. Si i-a pus sub paz vreme de trei zile.
18. Iar a treia zi a zis Iosif ctre ei :
Faceti aceasta ca s fiti vii ! Eu sunt om
cu frica lui Dumnezeu.
19. De sunteti oameni cinstiti, s rmn
nchis un frate al vostru ; iar ceilalti
duceti-v si duceti grul ce ati cumprat,
ca s nu sufere de foame familiile
voastre.
20. Dar s aduceti la mine pe fratele
vostru cel mai mic, ca s se adevereasc
cuvintele voastre, si nu veti muri. Si ei
au fcut asa.
Fac. 43, 8.
21. Ziceau ns unii ctre altii : Cu
adevrat suntem pedepsiti pentru pcatul
ce am svrsit mpotriva fratelui nostru,
cci am vzut zbuciumul sufletului lui
cnd se ruga, si nu ne-a fost mil de el si
nu l-am ascultat, si de aceea a venit peste
noi urgia aceasta !
Fac. 37, 25.
22. Atunci rspunznd Ruben, le-a zis :
Nu v-am spus eu s nu faceti nedreptate
biatului ? Voi ns nu m-ati ascultat si
iat acum sngele lui cere rzbunare.
Fac. 37, 21-22.
23. Asa griau ei ntre ei si nu stiau c
Iosif ntelege, pentru c el grise cu ei
prin tlmaci.
24. Iar Iosif s-a deprtat de la ei si a
plns. Apoi ntorcndu-se iarsi si
vorbind cu dnsii, a luat dintre ei pe
Simeon si l-a legat naintea ochilor lor.
25. Dup aceea a poruncit Iosif s le
umple sacii cu gru si argintul lor s-l
pun fiecruia n sacul lui si s le dea si
de ale mncrii pe cale. Si li s-a fcut asa.
Fac. 43, 23.
26. Si punndu-si ei grul pe asini, s-au
dus de acolo.
27. Dar cnd au poposit noaptea la gazd,
dezlegndu-si unul sacul, ca s dea de
mncare asinului su, a vzut argintul su
n gura sacului
Fac. 42, 35; 43, 21.
28. Si a zis ctre fratii si : Argintul meu
mi s-a dat napoi si iat-l n sacul meu.
Atunci s-a tulburat inima lor si cu spaim
zicea unul ctre altul : Ce a fcut, oare,
Dumnezeu cu noi ?
29. Iar dac au venit la Iacov, tatl lor, n
tara Canaan, i-au povestit toate cte li se
ntmplase, zicnd :
30. Stpnul trii aceleia a grit cu noi
aspru si ne-a pus sub paz, ca pe niste
spioni ai trii aceleia.
31. Noi ns i-am spus c suntem oameni
cinstiti ; c nu suntem spioni ;
32. C suntem doisprezece frati, fii ai
aceluiasi tat ; c unul din noi nu mai
trieste, iar cel mai mic e cu tatl nostru
n pmntul Canaan.
33. ns omul, stpnul trii aceleia, ne-a
zis : Iat cum am s aflu eu de sunteti
oameni cinstiti : lsati aici la mine pe un
frate, iar grul ce ari cumprat luati-l si
v duceti la casele voastre ;
34. S aduceri ns la mine pe fratele
vostru cel mai mic si atunci voi sti c nu
sunteti spioni, ci oameni de pace, si v
pag. 68/1780
voi da pe fratele vostru si veti putea face
cumprturi n tara aceasta.
35. Dar desertnd ei sacii lor, iat,
legtura cu argintul fiecruia era n sacul
su ; si vzndu-si ei legturile cu
argintul lor, s-au spimntat si ei si tatl
lor.
Fac. 43, 18, 21; 44, 1.
36. Atunci, Iacov, tatl lor, a zis ctre ei :
M-ati lsat fr copii ! Iosif nu mai este
! Simeon nu mai este ! Si acum s-mi
luati si pe Veniamin ? Toate au venit pe
capul meu !
Fac. 37, 33.
37. Rspunznd ns Ruben a zis ctre
tatl su : D-l n seama mea si ti-l voi
aduce ; rspund eu de el ; iar de nu ti-l
voi aduce, s omori pe cei doi feciori ai
mei !
Fac. 46, 9.
38. Dar el a zis : Fiul meu nu se va
pogor cu voi n Egipt, pentru c fratele
lui a murit si numai el mi-a mai rmas. Si
de i s-ar ntmpla vreun ru n calea n
care aveti a merge, ati pogor cruntetile
mele cu ntristare n locuinta mortilor !
Fac. 37, 35; 44, 29-31.
CAP. 43
A doua cltorie a fra(ilor lui I osif n
Egipt.
1. Dar ntrindu-se foametea pe pmnt,
2. Si isprvind de mncat grul ce-l
aduseser din Egipt, a zis tatl lor ctre ei
: Duceti-v iar de mai cumprati bucate
!
Fac. 44, 25.
3. Rspunsu-i-a Iuda si a zis : Omul
acela, stpnul trii, ne-a grit cu
jurmnt si ne-a zis : De nu va veni cu
voi fratele vostru cel mai mic, nu veti mai
vedea fata mea.
Fac. 42, 20.
4. Deci, dac trimiti pe fratele nostru cu
noi, ne ducem s-ti cumprm bucate ;
5. Iar de nu trimiti pe fratele nostru cu
noi, nu ne ducem, cci omul acela a zis :
Nu veti mai vedea fata mea, de nu va
veni cu voi fratele vostru !
Fac. 42, 4, 15; 44, 23.
6. Zis-a Israel : De ce mi-ati fcut rul
acesta, spunnd omului aceluia c mai
aveti un frate ?
7. Iar ei au rspuns : Omul acela a
ntrebat despre noi si despre neamul
nostru, zicnd : Mai trieste oare tatl
vostru si mai aveti voi vreun frate ? Si
noi i-am rspuns la aceste ntrebri. N-am
stiut c ne va zice : Aduceti pe fratele
vostru !
Fac. 42, 7; 44, 19.
8. Iuda ns a zis ctre Israel, tatl su :
Trimite biatul cu mine si s ne sculm
s mergem, ca s trim si s nu murim
nici noi, nici tu, nici copiii nostri.
Fac. 42, 20.
9. Rspund eu de el. Din mna mea s-l
ceri. De nu ti-l voi aduce si de nu ti-l voi
nftisa, s rmn vinovat fat de tine n
toate zilele vietii mele.
Fac. 44, 32.
10. De n-am fi zbovit att, ne-am fi
ntors acum a doua oar.
11. Zis-a Israel, tatl lor, ctre ei : Dac
este asa, iat ce s faceti : luati n sacii
vostri din roadele pmntului acestuia si
duceti ca dar omului aceluia : putin
balsam si putin miere, tmie si smirn,
migdale si fistic.
12. Luati si alt argint cu voi, iar argintul
care v-a fost pus napoi n sacii vostri
ntoarceti-l cu minile voastre ; poate c a
fost pus din greseal.
13. Luati si pe fratele vostru si, sculndu-
v, mergeti iar la omul acela.
14. Iar Dumnezeul cel Atotputernic s v
dea trecere la omul acela, ca s v dea si
pe cellalt frate al vostru, si pe Veniamin.
Ct despre mine, apoi de-mi va fi dat s
rmn fr copii, atunci s rmn !
Fac. 42, 24. Rut 1, 8. 2 Reg. 2, 6.
pag. 69/1780
15. Si au luat ei darurile acestea ; luat-au
si argint, de dou ori mai mult, si pe
Veniamin si, sculndu-se, au plecat n
Egipt si s-au nftisat naintea lui Iosif.
16. Iar Iosif, vznd printre ei si pe
Veniamin, fratele su cel de o mam cu
el, a zis ctre ispravnicul casei sale :
Bag pe oamenii aceia n cas si junghie
din vite si gteste, pentru c la amiaz
oamenii aceia au s mnnce la mas cu
mine !
17. A fcut deci omul acela cum i
poruncise Iosif : a bgat pe oamenii aceia
n casa lui Iosif.
18. Iar oamenii aceia, vznd c i-au
bgat n casa lui Iosif, au zis : Pentru
argintul, care ni s-a napoiat deunzi n
sacii nostri, ne bag nuntru, ca s se
lege de noi si s ne npstuiasc si s ne
ia robi pe noi si asinii nostri.
Fac. 42, 35.
19. Atunci apropiindu-se ei de
ispravnicul casei lui Iosif, au grit cu
dnsul, la usa casei, si au zis :
20. O, domnul nostru ! Noi am mai
venit o dat s cumprm bucate,
21. Dar s-a ntmplat c, ajungnd la
popasul de noapte si dezlegnd sacii
nostri, iat argintul fiecruia era n sacul
lui ; si acum tot argintul nostru, dup
greutatea lui, l napoiem cu minile
noastre ;
Fac. 42, 27, 35.
22. Iar pentru cumprat bucate, acum am
adus alt argint, si nu stim cine a pus
argintul n sacii nostri.
23. Iar acela le-a zis : Fiti linistiti si nu
v temeti ; Dumnezeul vostru si
Dumnezeul tatlui vostru v-a dat
comoara n sacii vostri, cci eu am primit
tot argintul cuvenit de la voi. Si le-a
adus pe Simeon.
Fac. 42, 25.
24. Apoi omul acela a bgat pe oamenii
aceia n casa lui Iosif si le-a dat ap de si-
au splat picioarele ; si a dat si nutret
pentru asinii lor.
Fac. 18, 4; 19, 2. Luc. 7, 44.
25. Iar ei si-au pregtit darurile pn la
amiaz, cnd avea s vin Iosif, cci
auziser c vor prnzi acolo.
26. Dup ce a venit Iosif acas, i-au adus
n cas darurile ce aveau cu ei si i s-au
nchinat cu fetele pn la pmnt.
Fac. 37, 7, 9.
27. El ns i-a ntrebat : Cum v aflati ?
Apoi a zis : E sntos btrnul vostru
tat, de care mi-ati vorbit deunzi ? Mai
trieste el oare ?
28. Iar ei au zis : Tatl nostru, robul tu,
e sntos si trieste ! Si Iosif a zis :
Binecuvntat de Dumnezeu este omul
acela ! Iar ei s-au plecat si i s-au
nchinat.
29. Si ridicndu-si Iosif ochii si vznd
pe Veniamin, fratele su de o mam cu
el, a zis : Acesta-i fratele vostru cel mai
mic, pe care mi-ati spus c-l veti aduce la
mine ? Iar ei au rspuns : Acesta ! Si
a zis Iosif ctre el : Dumnezeu s Se
milostiveasc spre tine, fiule !
Fac. 42, 13.
30. Dar s-a deprtat Iosif repede, pentru
c inima sa ardea pentru fratele su si
cuta s plng. Si intrnd n camera sa, a
plns acolo.
Fac. 45, 2.
31. Apoi, splndu-si fata, a iesit si
stpnindu-se a zis : Dati mncarea !
32. Si i s-a dat lui deosebi si lor iarsi
deosebi, si Egiptenilor celor ce mncau
cu dnsii tot deosebi, cci Egiptenii nu
puteau s mnnce la un loc cu Evreii,
pentru c acestia sunt spurcati pentru
Egipteni.
Ies. 8, 26. Dan. 1, 8. Tob. 1, 11.
33. Si s-au asezat ei naintea lui, cel nti-
nscut dup vrsta lui si cel mai tnr
dup vrsta lui, si se mirau ntre ei
oamenii acestia.
pag. 70/1780
34. Apoi el a dat fiecruia portii de
dinaintea lui, iar partea lui Veniamin era
de cinci ori mai mare dect a celorlalti. Si
au but si s-au veselit cu el.
Ps. 103, 15. Cnt. 5, 1. Ag. 1, 6.
CAP. 44
Spaima fra(ilor lui I osif
1. Dup aceea a poruncit Iosif
ispravnicului casei sale si i-a zis :
Umple sacii oamenilor acestora cu
bucate, ct vor putea duce, si argintul
fiecruia s-l pui n gura sacului lui.
Fac. 42, 35.
2. Iar cupa mea cea de argint s o pui n
sacul celui mai mic, cu pretul grului
lui. Si a fcut acela dup cuvntul lui
Iosif, cum poruncise el.
3. Iar dimineata, n revrsatul zorilor, le-
au dat drumul oamenilor acelora si
asinilor lor.
4. Dar iesind din cetate, ei nu s-au dus
departe si iat c Iosif zise ispravnicului
casei sale : Scoal si alearg dup
oamenii aceia si, dac-i vei ajunge, s le
zici : De ce mi-ati rspltit cu ru pentru
bine ?
Ps. 37, 20. Pild. 17, 13. Ier. 18, 19.
5. De ce mi-ati furat cupa cea de argint ?
Au nu este aceasta cupa din care bea
stpnul meu si n care ghiceste ? Ceea ce
ati fcut ati fcut ru !
6. Si ajungndu-i, le-a zis cuvintele
acestea.
7. Iar ei au rspuns : De ce grieste
domnul vorbele acestea ? Noi, robii ti,
n-am fcut asa fapt.
8. Dac noi si argintul ce l-am gsit n
sacii nostri ti l-am adus napoi din tara
Canaan, cum dar s furm din casa
stpnului tu argint sau aur ?
9. Acela dintre robii ti, la care se va gsi
cupa, s moar, iar noi s fim robii
domnului nostru !
Fac. 31, 32.
10. Zis-a lor acela : Bine : cum ati zis,
asa s fie ! Acela, la care se va gsi cupa,
s-mi fie rob, iar voi veti fi nevinovati !
11. Atunci fiecare a dat repede jos sacul
su si si-a dezlegat fiecare sacul,
12. Iar acela a cutat, ncepnd de la cel
mai mare si isprvind cu cel mai mic ; si
a gsit cupa n sacul lui Veniamin.
13. Atunci ei si-au rupt hainele si,
punndu-si fiecare sacul su pe asinul
su, s-au ntors n cetate.
Fac. 37, 29.
14. Si a intrat Iuda si fratii si la Iosif, c
era nc acolo, si au czut la pmnt
naintea lui ;
15. Iar Iosif le-a zis : Pentru ce ati fcut
o fapt ca aceasta ? Au n-ati stiut voi c
un om ca mine va ghici tinuirea ?
16. Zis-a Iuda : Ce s rspundem
domnului nostru, sau ce s zicem, sau cu
ce s ne dezvinovtim ? Dumnezeu a
descoperit nedreptatea robilor ti. Iat
acum suntem robii domnului nostru si noi
si acela la care s-a gsit cupa !
17. Iosif ns le-a zis : Ba nu ! Eu
aceasta nu voi face-o. Ci rob mi va fi
acela la care s-a gsit cupa, iar voi duceti-
v cu pace la tatl vostru.
18. Atunci, apropiindu-se de el, Iuda a zis
: Stpnul meu, ngduie robului tu s
spun o vorb naintea ta si s nu te mnii
pe robul tu, cci tu esti ca si Faraon.
19. Domnul meu a ntrebat pe robii ti si
a zis : Aveti voi tat sau frate ?
Fac. 43, 7.
20. Si noi am spus domnului nostru :
Avem tat btrn si un fiu mai mic,
copilul btrnetilor sale, al crui frate a
murit si a rmas numai el singur de la
mama lui si tatl su l iubeste.
Fac. 42, 3.
21. Iar tu ai zis ctre robii ti : Aduceti-l
pe acela la mine, ca s-l vd.
Fac. 42, 13.
pag. 71/1780
22. Atunci noi am spus domnului nostru :
Biatul nu poate prsi pe tatl lui, cci,
de ar prsi el pe tatl lui, acesta ar muri.
23. Tu ns ai zis ctre robii ti : De nu va
veni cu voi fratele vostru cel mai mic, s
nu v mai artati naintea mea.
Fac. 42, 15; 43, 5.
24. Si dac ne-am ntors noi la tatl
nostru si al tu rob, i-am povestit lui
vorbele domnului nostru ;
25. Iar cnd tatl nostru ne-a zis :
Duceti-v iar, de mai cumprati putine
bucate,
Fac. 43, 2.
26. Noi atunci, i-am rspuns : Nu ne mai
putem duce ; iar de va fi cu noi fratele
nostru cel mai mic, ne ducem, pentru c
nu putem s mai vedem fata omului
aceluia, de nu va veni cu noi si fratele
nostru cel mai mic.
27. Atunci tatl nostru si al tu rob ne-a
zis : Voi stiti c femeia mea mi-a nscut
doi fii :
28. Unul s-a dus de la mine si eu am zis :
De bun seam a fost sfsiat si pn
acum nu l-am mai vzut.
Fac. 37, 33.
29. De-mi veti lua si pe acesta de la ochii
mei si i se va ntmpla pe cale vreun ru,
veti pogor cruntetile mele amrte n
mormnt.
Fac. 42, 38.
30. Deci, de m voi ntoarce acum la tatl
nostru si al tu rob, si nu va fi cu noi
biatul, de al crui suflet este legat
sufletul su, si de va vedea el c nu este
biatul, va muri ;
31. Si asa robii ti vor pogor cruntetile
tatlui lor si ale robului tu cu
amrciune n mormnt.
Fac. 37, 35; 42, 38.
32. Si apoi eu, robul tu, m-am prins
chezas la tatl meu pentru biat si am zis
: De nu ti-l voi aduce si nu ti-l voi
nftisa, s rmn eu vinovat naintea
tatlui meu n toate zilele vietii mele.
Fac. 43, 9.
33. Deci, s rmn eu, robul tu, rob la
domnul meu n locul biatului, iar biatul
s se ntoarc cu fratii si.
34. Cci cum m voi duce eu la tatl
meu, de nu va fi biatul cu mine ? Nu
vreau s vd durerea ce ar ajunge pe tatl
meu !
CAP. 45
I osif se face cunoscut fra(ilor si.
1. Atunci Iosif, nemaiputndu-se stpni
naintea tuturor celor ce erau de fat, a
strigat : Dati afar de aici pe toti ! Si
nemairmnnd nimeni cu el, Iosif s-a
descoperit fratilor si,
Fac. 42, 7. Fapt. 7, 13.
2. Plngnd tare, si au auzit toti Egiptenii
si s-a auzit si n casa lui Faraon.
Fac. 43, 30-31.
3. Si a zis Iosif ctre fratii si : Eu sunt
Iosif. Mai trieste oare tatl meu ? Fratii
lui ns nu i-au putut rspunde, c erau
cuprinsi de fric.
4. Apoi Iosif a zis ctre fratii si :
Apropiati-v de mine ! Si ei s-au
apropiat. Iar el a zis : Eu sunt Iosif,
fratele vostru, pe care voi l-ati vndut n
Egipt.
Fapt. 7, 13.
5. Acum ns s nu v ntristati, nici s v
par ru c m-ati vndut aici, c
Dumnezeu m-a trimis naintea voastr
pentru pstrarea vietii voastre.
Fac. 50, 20. Fapt. 27, 24.
6. C iat, doi ani sunt de cnd foametea
bntuie n aceast tar si mai sunt nc
cinci ani, n care nu va fi nici artur, nici
seceris.
7. Cci Dumnezeu m-a trimis naintea
voastr, ca s pstrez o rmsit n tara
voastr si s v gtesc mijloc de trai n
tara aceasta si s crute viata voastr
printr-o slvit izbvire.
pag. 72/1780
8. Deci nu voi m-ati trimis aici, ci
Dumnezeu, Care m-a fcut ca un tat lui
Faraon, domn peste toat casa lui si
stpn peste tot pmntul Egiptului.
Fac. 50, 20. ntel. 10, 14.
9. Grbiti-v de v duceti la tatl meu si-i
spuneti : Asa zice fiul tu Iosif :
Dumnezeu m-a fcut stpn peste tot
Egiptul ; vino dar la mine si nu zbovi ;
Fapt. 7, 14.
10. Vei locui n pmntul Gosen si vei fi
aproape de mine, tu, feciorii ti si feciorii
feciorilor ti, oile tale, vitele tale si toate
cte sunt ale tale ;
Fac. 46, 28.
11. Si te voi hrni acolo, c foametea va
mai tine nc cinci ani, ca s nu pieri tu,
nici feciorii ti, nici toate ale tale.
12. Iat, ochii vostri si ochii fratelui meu
Veniamin vd c gura mea grieste cu
voi.
13. Spuneti dar tatlui meu toat slava
mea cea din Egipt si cte ati vzut si v
grbiti s aduceti pe tatl meu aici !
14. Apoi, cznd el pe grumajii lui
Veniamin, fratele su, a plns, si
Veniamin a plns si el pe grumazul lui.
Fac. 33, 4; 46, 29. Ies. 4, 27.
15. Dup aceea a srutat pe toti fratii si
si a plns cu ei. Dup aceasta i-au grit si
fratii lui.
16. A mers deci vestea la casa lui Faraon,
spunndu-se : Au venit fratii lui Iosif.
Si s-a bucurat Faraon si slujitorii lui.
17. Si a zis Faraon ctre Iosif : Spune
fratilor ti : Iat ce s faceti : ncrcati
dobitoacele voastre cu pine si v duceti
n pmntul Canaan ;
ntel. 19, 16.
18. Si lund pe tatl vostru si familiile
voastre, veniti la mine si v voi da cel
mai bun loc din tara Egiptului si veti
mnca din belsugul pmntului.
Fac. 47, 6, 11. Ps. 144, 15; 147, 3.
19. Si-ti mai poruncesc s le zici : Iat
ce s mai faceti : luati-v crute din tara
Egiptului pentru copiii vostri si pentru
femeile voastre si, lund pe tatl vostru,
veniti.
20. S nu v par ru dup locurile
voastre, c v voi da cel mai bun pmnt
din toat tara Egiptului.
21. Si fiii lui Israel au fcut asa. Iar Iosif
le-a dat crute dup porunca lui Faraon ;
datu-le-a si merinde de drum.
Fapt. 7, 14.
22. Apoi fiecruia din ei i-a mai dat
schimburi de haine, iar lui Veniamin i-a
dat si trei sute de arginti, precum si cinci
rnduri de haine.
23. De asemenea a trimis si tatlui su,
afar de acestea, zece asini ncrcati cu
cele mai bune lucruri din Egipt si zece
asine ncrcate cu gru, cu pine si cu
merinde, ca s aib pe cale.
24. Asa a dat drumul fratilor si si ei au
plecat ; iar la plecare le-a zis : S nu v
sfditi pe cale !
25. Si plecnd din Egipt, ei au venit n
tara Canaan, la Iacov, tatl lor,
26. Si l-au vestit, zicnd : Iosif, fiul tu,
trieste si el domneste astzi peste toat
tara Egiptului. Inima lui Iacov ns
rmase rece si nu-i credea pe ei.
27. Iar dac i-au spus ei toate cuvintele
lui Iosif, pe care acesta le zisese lor, si
dac a vzut crutele, pe care le trimisese
Iosif, ca s-l aduc, atunci s-a nviorat
duhul lui Iacov, tatl lor,
28. Si a zis Israel : Destul ! Iosif fiul
meu, trieste nc ! Voi merge s-l vd
nainte de a muri !
Fapt. 46, 30.
CAP. 46
Strmutarea lui I acov yi a fiilor si n
Egipt.
1. Sculndu-se deci Israel cu toate cte
avea, a mers la Beer-Seba si a adus jertf
Dumnezeului tatlui su Isaac.
Ies. 1, 1. Num. 20, 15. Deut. 10, 22.
pag. 73/1780
2. Atunci a zis Dumnezeu ctre Israel
noaptea n vis : Iacove, Iacove ! Iar el a
rspuns : Iat-m !
3. Si Dumnezeu a zis : Eu sunt Domnul
Dumnezeul tatlui tu, nu te teme a te
duce n Egipt, cci acolo am s te fac
neam mare.
4. Am s merg cu tine n Egipt Eu nsumi
si tot Eu am s te scot de acolo, iar Iosif
ti va nchide ochii cu mna sa !
Fac. 31, 11; 50, 1.
5. Dup aceasta s-a ridicat Iacov de la
Beer-Seba, iar fiii lui Israel au luat pe
Iacov, tatl lor, si pe copiii lor si pe
femeile lor n crutele pe care le trimisese
Iosif, ca s-l aduc.
Ies. 23, 9. Fapt. 7, 14-15.
6. Lund deci Iacov averile sale si toate
vitele ce agonisise n pmntul Canaan,
el a mers n Egipt mpreun cu tot neamul
lui.
Iosua 24, 4. 1 Reg. 12, 8. Ps. 104, 23. Is. 52, 4. Iudit. 5, 9.
7. Si a adus el mpreun cu sine n Egipt
pe fiii si nepotii si, pe fiicele, nepoatele
sale si tot neamul su.
8. Iar numele fiilor lui Israel, care au
intrat n Egipt, sunt acestea : Iacov si fiii
lui : Ruben, ntiul-nscut al lui Iacov.
Fac. 35, 23. Ies. 1, 1-2; 6, 14. Num. 26, 5. 1 Paral. 5, 1, 3.
9. Fiii lui Ruben : Enoh, Falu, Hetron si
Carmi.
10. Fiii lui Simeon : Iemuel si Iamin,
Ohad si Iachin, Tohar si Saul, fiii
canaaneencii.
Num. 26, 12. 1 Paral. 4, 24.
11. Fiii lui Levi : Gherson, Cahat si
Merari.
Ies. 6, 16. Num. 3, 17; 26, 57. 1 Paral. 6, 1.
12. Fiii lui Iuda : Ir, Onan, Sela, Fares si
Zara. ns Ir si Onan au murit n tara
Canaanului. Iar fiii lui Fares erau Hesron
si Hamul.
Fac. 38, 2-3, 29. Num. 26, 19-21. 1 Paral. 2, 3; 4, 1. Mat.
1, 3.
13. Fiii lui Isahar erau Tola si Fua, Iasub
si Simron.
Num. 26, 23. 1 Paral. 7, 1.
14. Fiii lui Zabulon erau : Sered, Elon si
Iahleel.
Num. 26, 26.
15. Acestia sunt feciorii si nepotii Liei,
pe care i-a nscut ea lui Iacov n
Mesopotamia, ca si pe Dina, fata lui : de
toti treizeci si trei de suflete, bieti si fete.
16. Fiii lui Gad erau : Tifion, Haghi,
Suni, Etbon, Eri, Arodi si Areli.
Num. 26, 15.
17. Fiii lui Aser erau : Imna si Isva, Isvi,
Bria si Serah, sora lor. Iar Bria a avut pe
Heber si Malkiel.
1 Paral. 7, 30.
18. Acestia sunt feciorii si nepotii Zilpei,
pe care Laban a dat-o Liei, fiica sa. Ea a
nscut lui Iacov saisprezece suflete.
19. Fiii Rahilei, sotia lui Iacov, erau :
Iosif si Veniamin.
20. Lui Iosif i s-au nscut n tara
Egiptului Manase si Efraim, pe care i-a
nscut Asineta, fiica lui Poti-Fera, preotul
cel mare din Iliopolis. Fiul lui Manase, pe
care i l-a nscut tiitoarea sa Sira este
Machir ; iar lui Machir i s-a nscut
Galaad ; iar fiii lui Efraim, fratele lui
Manase, au fost : Sutalaam si Taam ;
Sutalaam a avut de fiu pe Edom.
Fac. 41, 50-52. Num. 36, 1.
21. Fiii lui Veniamin au fost : Bela,
Becher si Asbel ; fiii lui Bela au fost :
Ghera si Naaman, Ehi, Ros, Mupim,
Hupim si Ard.
1 Paral. 7, 6, 12; 8, 1.
22. Acestia sunt fiii si nepotii Rahilei,
care i s-au nscut lui Iacov : de toti
paisprezece suflete.
23. Fiul lui Dan a fost : Husim.
Num. 26, 42.
24. Fiii lui Neftali au fost : Iahteel, Guni,
Ieter si Silem.
Num. 26, 48. 1 Paral. 7, 13.
25. Acestia sunt feciorii si nepotii Bilhi,
pe care Laban a dat-o roab fiicei sale
pag. 74/1780
Rahila. Ea a nscut lui Iacov de toate
sapte suflete.
26. Iar sufletele, care au intrat cu Iacov n
Egipt si care au iesit din coapsele lui, au
fost de toate saizeci si sase afar de
femeile fiilor lui Iacov.
Deut. 10, 22. Sir. 25, 10.
27. Fiii lui Iosif, nscuti n Egipt, erau de
toti nou suflete. Deci, de toate, sufletele
casei lui Iacov, care au venit n Egipt cu
el, au fost saptezeci si cinci.
Ies. 1, 5. Deut. 10, 22. Fapt. 7, 14.
28. Atunci a trimis Iacov pe Iuda naintea
sa, la Iosif, ca s-l ntmpine la
Ieroonpolis, n tinutul Gosen.
29. Iar Iosif, nhmndu-si caii la cruta
sa, a iesit n ntmpinarea lui Israel, tatl
su, la Ieroonpolis si, vzndu-l, a czut
pe grumazul lui si a plns mult pe
grumazul lui.
Fac. 33, 4; 45, 14.
30. Israel ns a zis ctre Iosif : De acum
pot s mor, c am vzut fata ta si c
triesti nc.
Fac. 45, 28. Luc. 2, 29-30.
31. Iar Iosif a zis ctre fratii si si ctre
casa tatlui su : M duc s vestesc pe
Faraon si s-i zic : Fratii mei si casa
tatlui meu, care erau n pmntul
Canaan, au venit la mine.
Fac. 47, 1.
32. Acesti oameni sunt pstori de oi, cci
triesc din cresterea vitelor, si au adus cu
ei oile si vitele lor si toate cte au.
33. Si dac v va chema Faraon si v va
zice : Cu ce v ndeletniciti ?
34. S-i rspundeti : Robii ti am fost
cresctori de vite din tineretile noastre
pn acum, si noi si printii nostri, ca
astfel s v aseze n pmntul Gosen.
Cci pentru Egipteni este spurcat tot
pstorul de oi.
Fac. 47, 3, 6, 27; 43, 32. Ies. 8, 26.
CAP. 47
I acov naintea lui Faraon.
1. Mergnd deci Iosif a vestit pe Faraon,
zicnd : Tatl meu si fratii mei, cu vitele
lor mrunte si mari si cu toate cte au, au
venit din pmntul Canaan si iat sunt n
tinutul Gosen !
Fac. 46, 31. Fapt. 7, 14-15.
2. Lund apoi pe cinci dintre fratii si, i-a
nftisat lui Faraon.
3. Iar Faraon a zis ctre fratii lui Iosif :
Cu ce v ndeletniciti voi ? Si ei au
rspuns lui Faraon : Robii ti sunt un
neam de pstori de oi, din tat n fiu.
Fac. 46, 33-34.
4. Apoi au zis iarsi ctre Faraon : Am
venit s locuim n pmntul acesta, cci
nu se gseste psune pentru vitele robilor
ti, pentru c n tara Canaan e foamete
mare. ngduie dar robilor ti s se aseze
n tinutul Gosen !
5. Iar Faraon a zis ctre Iosif : Tatl tu
si fratii ti au venit la tine.
6. Iat, pmntul Egiptului ti st nainte ;
asaz pe tatl tu si pe fratii ti n cel mai
bun loc din tar. S locuiasc ei n
pmntul Gosen, si de cunosti printre ei
oameni priceputi, pune-i supraveghetori
peste vitele mele !
Fac. 34, 10; 45, 18; 46, 34. ntel. 19, 16.
7. Apoi a adus Iosif nuntru pe Iacov,
tatl su, si l-a nftisat naintea lui
Faraon si a binecuvntat Iacov pe Faraon
;
8. Iar Faraon a zis ctre Iacov : Cti sunt
anii vietii tale ?
9. Rspuns-a Iacov lui Faraon : Zilele
pribegiei mele sunt o sut treizeci de ani.
Putine si grele au fost zilele vietii mele si
n-am ajuns zilele anilor vietii printilor
mei, ct au pribegit ei n zilele lor.
Ps. 118, 19. Evr. 11, 9, 13; 13, 14.
10. Si iarsi a binecuvntat Iacov pe
Faraon si a iesit de la Faraon.
11. Deci a asezat Iosif pe tatl su si pe
fratii si si le-a dat mosie n tara
pag. 75/1780
Egiptului, n cea mai bun parte a trii, n
pmntul Ramses (Gosen), cum i
poruncise Faraon.
Fac. 45, 18. Ies. 1, 11.
12. Si ddea Iosif tatlui su si fratilor si
si la toat casa tatlui su pine dup
trebuinta familiei fiecruia.
Sir. 49, 17.
13. n vremea aceea nu era pine n tot
pmntul, pentru c se ntetise foametea
foarte tare, nct tara Egiptului si
pmntul Canaan se istoviser de
foamete.
14. Si a adunat Iosif tot argintul, ce era n
tara Egiptului si n tara Canaanului, pe
grul ce se cumpra ; de la el. Si a adus
Iosif argintul tot n casa lui Faraon.
15. Cnd s-a sfrsit tot argintul n tara
Egiptului si n tara Canaanului, au venit
atunci toti Egiptenii la Iosif si au zis :
D-ne pine ! De ce s murim sub ochii
ti ? C s-a sfrsit argintul.
16. Iar Iosif le-a zis : Aduceti vitele
voastre si v voi da pine pe vitele
voastre, dac vi s-a terminat argintul.
17. Si au adus ei la Iosif vitele lor si le-a
dat Iosif pine pe cai si pe oi, pe boi si pe
asini ; si anul acela i-a hrnit cu pine
pentru toate vitele lor.
18. Iar dac a trecut anul acela, au venit
n anul urmtor si i-au zis : Nu vom
ascunde de domnul nostru, c argintul
nostru s-a sfrsit si vitele noastre sunt la
domnul nostru si nimic nu ne-a mai
rmas s-i dm dect trupurile si
pmnturile noastre.
19. De ce s pierim sub ochii ti si noi si
pmnturile noastre ? Cumpr-ne pe
pine, pe noi cu pmnturile noastre, si
vom fi robi lui Faraon, noi si pmnturile
noastre, iar tu s ne dai smnt ca s
trim si s nu murim si ca ogoarele s nu
rmn paragin.
20. Si a cumprat Iosif pentru Faraon tot
pmntul Egiptului, pentru c Egiptenii
si-au vndut fiecare pmntul su lui
Faraon, c-i istovise foametea ; si a ajuns
tot pmntul al lui Faraon.
21. De asemenea si pe popor l-a fcut rob
lui, de la un capt al Egiptului pn la
cellalt.
22. Numai pmnturile preotilor nu le-a
cumprat Iosif, cci preotilor le era
rnduit de la Faraon portie si se hrneau
din portia lor, pe care le-o da Faraon ; de
aceea nu si-au vndut ei pmntul.
23. Atunci a zis Iosif ctre popor : Iat,
eu v-am cumprat astzi pentru Faraon si
pe voi si pmntul vostru. Luati-v
smnt si semnati pmntul.
24. Si la seceris s dati a cincea parte lui
Faraon, iar patru prti s v rmn vou
pentru semnatul ogoarelor, pentru hrana
voastr si a celor ce sunt n casele voastre
si pentru hrana copiilor vostri.
25. Iar ei au zis : Tu ne-ai salvat viata !
S aflm mil n ochii domnului nostru si
s fim robi lui Faraon !
26. Si le-a pus Iosif lege, care-i pn
astzi n tara Egiptului, ca a cincea parte
s se dea lui Faraon, scutit fiind numai
pmntul preotilor, care nu era al lui
Faraon.
27. Astfel s-a asezat Israel n tara
Egiptului, n tinutul Gosen, si l-a
mostenit si a crescut si s-a nmultit foarte
tare.
Fac. 46, 34; 47, 6. Ies. 5, 5. Ps. 104, 23.
28. Iacov a mai trit n tara Egiptului
saptesprezece ani. Zilele vietii lui Iacov
au fost deci o sut patruzeci si sapte de
ani.
29. Apoi venindu-i lui vremea s moar,
Israel a chemat pe fiul su Iosif, si i-a zis
: De am aflat har n ochii ti, pune-ti
mna pe coapsa mea si jur c vei face
pag. 76/1780
mil si dreptate cu mine, s nu m
ngropi n Egipt !
Fac. 24, 2; 50, 5.
30. Cnd voi adormi ca printii mei, m
vei scoate din Egipt si m vei ngropa n
mormntul lor. Iar Iosif a zis : Voi face
dup cuvntul tu !
Fac. 23, 19; 49, 29; 50, 13.
31. Iacov ns a zis : J ur-mi ! Si i s-a
jurat Iosif. Atunci Israel s-a nchinat la
vrful toiagului su.
Fac. 50, 5. Evr. 11, 21.
CAP. 48
I acov binecuvnteaz pe fiii lui I osif.
1. Dup aceea i s-a spus lui Iosif : Tatl
tu e bolnav. Atunci a luat el cu sine pe
cei doi fii ai si, pe Manase si pe Efraim,
si a venit la Iacov.
2. Si i s-a dat de veste lui Iacov,
spunndu-i-se : Iat Iosif, fiul tu, vine
s te vad. Si Israel, adunndu-si
puterile sale, s-a ridicat n pat.
3. Si a zis Iacov ctre Iosif : Dumnezeu
Atotputernicul mi S-a artat n Luz, n
pmntul Canaan si m-a binecuvntat.
Fac. 28, 11-13.
4. Si mi-a zis : Iat, te voi creste si te
voi nmulti, si voi ridica din tine multime
de popoare, si pmntul acesta l voi da
urmasilor ti, ca mostenire vesnic.
Fac. 13, 16; 35, 11-12; 41, 52.
5. Acum deci cei doi fii ai ti, care ti s-au
nscut n pmntul Egiptului, nainte de a
veni eu la tine n Egipt, s fie ai mei ;
Efraim si Manase s fie ai mei, ca Ruben
si Simeon.
Fac. 41, 50-52. Num. 1, 32-35. Iosua 14, 4. 1 Paral. 5, 1-2.
6. Iar copiii, ce se vor naste de acum din
tine, s fie ai ti si se vor numi ei cu
numele fratilor lor, n triburile acelora.
7. Cnd veneam eu din Mesopotamia, mi-
a murit Rahila, mama ta, pe drum, n
pmntul Canaan, putin nainte de a
ajunge la Efrata, si am ngropat-o acolo,
lng drumul spre Efrata sau Betleem.
Fac. 35, 19.
8. Vznd apoi pe fiii lui Iosif, Israel a
zis : Cine sunt acestia ?
9. Rspuns-a Iosif tatlui su : Acestia
sunt fiii mei, pe care mi i-a dat
Dumnezeu aici ! Iar Iacov a zis :
Apropie-i de mine ca s-i binecuvntez
!
Fac. 27, 4; 33, 5.
10. Ochii lui Israel ns erau ntunecati de
btrnete si nu mai puteau s vad. Si a
apropiat Iosif pe fiii si de el, iar el i-a
mbrtisat si i-a srutat.
Fac. 27, 1. 1 Reg. 3, 2; 4, 15. Eccl. 12, 2.
11. Apoi a zis iarsi Israel ctre Iosif :
Nu ndjduiam s mai vd fata ta si iat
Dumnezeu mi-a artat si pe urmasii ti.
12. Si deprtndu-i de genunchii tatlui
su, Iosif i s-a nchinat lui Israel pn la
pmnt.
13. Dup aceea lund Iosif pe cei doi fii
ai si, pe Efraim cu dreapta sa n fata
stngei lui Israel, iar pe Manase cu stnga
sa n fata dreptei lui Israel, i-a apropiat de
el.
14. Israel ns si-a ntins mna sa cea
dreapt si a pus-o pe capul lui Efraim,
desi acesta era mai mic, iar stnga si-a
pus-o pe capul lui Manase. nadins si-a
ncrucisat minile, desi Manase era
ntiul nscut.
Num. 27, 18. Mat. 19, 15.
15. Si i-a binecuvntat, zicnd :
Dumnezeul, naintea Cruia au umblat
printii mei : Avraam si Isaac,
Dumnezeul Cel ce m-a cluzit de cnd
sunt si pn n ziua aceasta ;
Fac. 17, 1. Evr. 11, 21.
16. ngerul ce m-a izbvit pe mine de tot
rul s binecuvnteze pruncii acestia, s
poarte ei numele meu si numele printilor
mei : Avraam si Isaac, si s creasc din ei
multime mare pe pmnt !
Fac. 31, 29. Ies. 32, 13. Iosua 17, 14. Iov 33, 23. Fapt. 12,
15.
17. Si Iosif, vznd c tatl su si-a pus
mna sa cea dreapt pe capul lui Efraim,
pag. 77/1780
i-a prut ru si, lund mna tatlui su ca
s o mute de pe capul lui Efraim pe capul
lui Manase,
18. A zis ctre tatl su : Nu asa, tat, c
cestlalt este ntiul nscut. Pune dar pe
capul lui mna ta cea dreapt !
19. Tatl su ns n-a voit, ci a zis : Stiu,
fiul meu, stiu ! Si din el va iesi un popor
si el va fi mare ; dar fratele lui cel mai
mic va fi mai mare dect el si din
smnta lui vor iesi popoare
nenumrate.
Deut. 33, 16-17.
20. Si i-a binecuvntat pe ei n ziua
aceea, zicnd : Cu voi se va binecuvnta
n Israel si se va zice : Dumnezeu s te
fac asa ca pe Efraim si ca pe Manase !
Si asa a pus mna pe Efraim naintea lui
Manase.
Deut. 33, 17. Rut 4, 11. Ier. 31, 20.
21. Apoi a zis Israel ctre Iosif : Iat, eu
mor ; dar Dumnezeu va fi cu voi si v va
ntoarce n tara printilor vostri.
22. Deci eu ti dau tie, peste ceea ce au
fratii ti, Sichemul, pe care l-am luat eu
cu sabia mea si cu arcul meu din minile
Amoreilor.
Iosua 24, 32. Ioan 4, 5.
CAP. 49
Proorocia yi moartea lui I acov.
1. Apoi a chemat Iacov pe fiii si si le-a
zis : Adunati-v, ca s v spun ce are s
fie cu voi n zilele cele de apoi.
Deut. 33, 1.
2. Adunati-v si ascultati-m, fiii lui
Iacov, ascultati pe Israel, ascultati pe tatl
vostru !
3. Ruben, nti-nscutul meu, tria mea si
nceptura puterii mele, culmea
vredniciei si culmea destoiniciei ;
Fac. 29, 32. Deut. 21, 17.
4. Tu ai clocotit ca apa si nu vei avea
ntietatea, pentru c te-ai suit n patul
tatlui tu si mi-ai pngrit asternutul pe
care te-ai suit.
Fac. 35, 21. 1 Paral. 5, 21.
5. Fratii Simeon si Levi... Unelte ale
cruzimii sunt sbiile lor.
Fac. 34, 25-26.
6. n sfatul lor s nu intre sufletul meu si
n adunarea lor s nu fie prtas slava
mea, cci ei, n mnia lor, au ucis oameni
si, la suprarea lor, au ologit tauri !
Deut. 33, 17.
7. Blestemat s fie mnia lor, cci ea a
fost silnic, si aprinderea lor, cci a fost
crud ; i voi mprti pe ei n Iacov si i
voi risipi n Israel.
Iosua 19, 1; 21, 3.
8. Iudo, pe tine te vor luda fratii ti.
Minile tale s fie n ceafa vrjmasilor
ti. nchina-se-vor tie feciorii tatlui tu.
J ud. 1, 2. 1 Paral. 4, 27, 39, 42; 28, 4. Ps. 17, 43. Evr. 7,
14.
9. Pui de leu esti, Iudo, fiul meu ! De la
jaf te-ai ntors... El a ndoit genunchii si
s-a culcat ca un leu, ca o leoaic... Cine-l
va destepta ?
Num. 23, 24; 24, 9. 1 Paral. 5, 2.
10. Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici
toiag de crmuitor din coapsele sale, pn
ce va veni mpciuitorul, Cruia se vor
supune popoarele.
Num. 24, 17. Mat. 2, 6. Luc. 7, 19; 24, 27. Ioan 1, 45; 5,
46; 6, 14. 1 Petr. 1, 10.
11. Acela si va lega de vit asinul Su,
de coard mnzul asinei Sale. Spla-va n
vin haina Sa si n snge de strugure
vesmntul Su !
Is. 63, 1-2.
12. Ochii Lui vor scnteia ca vinul si
dintii Si vor fi albi ca laptele.
Apoc. 1, 14.
13. Zabulon va locui lng mare, va da
liman corbiilor si marginea hotarului lui
va fi pn la Sidon.
Iosua 19, 10.
14. Isahar este ca asinul voinic, care
odihneste ntre staule.
Jud. 5, 15.
15. Vznd c odihna e bun si tinutul
su gras, si pleac umerii sub povar si
se face brbat pltitor de bir.
Deut. 33, 18.
pag. 78/1780
16. Dan va judeca pe poporul su, ca pe
una din semintiile lui Israel.
Jud. 13, 25.
17. Dan va fi sarpe la drum, viper la
potec, nveninnd piciorul calului, ca s
cad clretul.
Deut. 33, 23. J ud. 18, 1.
18. n ajutorul Tu ndjduiesc, o,
Doamne !
Ps. 118, 166. Luc. 2, 30.
19. Gad, strmtorat va fi de cete
narmate, dar le va strmtora si el pas cu
pas.
Num. 32, 17.
20. Din Aser va veni pinea cea gras si
regilor le va da mncruri alese.
Deut. 33, 24.
21. Neftali, cerboaic slobod : el rosteste
graiuri minunate.
Jud. 4, 6.
22. Iosif, ramur de pom roditor, ramur
de pom roditor lng izvor, ramurile lui
se revars peste ziduri.
Fac. 48, 16.
23. l vor amr si l vor dusmni ; nspre
el arunca-vor sgeti si l vor sili la lupt.
24. Dar arcul lui va rmne tare si
muschii bratului lui ntriti, multumit
Dumnezeului celui puternic al lui Iacov,
Cel ce este pstorul si tria lui Israel.
Deut. 33, 17. 1 Reg. 30, 6-7. Iov 29, 20.
25. De la Dumnezeul tatlui tu, si El te
va ajuta ; si de la cel Atotputernic - El te
va binecuvnta ; de la El s vin
binecuvntrile, de sus din ceruri, si
binecuvntrile adncului de jos,
binecuvntrile snilor si ale pntecelui.
Deut. 33, 13. Os. 9, 14.
26. Binecuvntrile tatlui tu ntrec
binecuvntrile muntilor celor din veac si
frumusetea dealurilor celor vesnice.
Aceste binecuvntri s fie pe capul lui
Iosif, pe crestetul celui mai ales ntre
fratii lui.
Deut. 33, 16.
27. Veniamin, lup rpitor, dimineata va
mnca vnat si prad va mprti seara.
Jud. 20, 21; 25, 30.
28. Iat toate cele dousprezece semintii
ale lui Israel si iat ce le-a spus tatl lor,
cnd le-a binecuvntat si a dat fiecreia
binecuvntarea cuvenit.
Sir. 44, 27.
29. Apoi le-a poruncit : Eu am s trec la
poporul meu. S m ngropati lng
printii mei, n pestera din tarina lui
Efron Heteul.
Fac. 25, 8; 47, 30.
30. n pestera din tarina Macpela, n fata
lui Mamvri, n pmntul Canaan, pe care
a cumprat-o Avraam de la Efron Heteul,
mpreun cu tarina, ca mosie de
nmormntare.
Fac. 23, 16-17; 25, 9; 50, 13. Fapt. 7, 16.
31. Acolo au fost ngropati Avraam si
Sarra, femeia sa, acolo au fost ngropati
Isaac si Rebeca, femeia lui, si tot acolo
am ngropat si eu pe Lia.
Fac. 25, 9; 35, 29.
32. Aceast tarin si pestera din ea au
fost cumprate de la feciorii Heteilor.
33. Sfrsind Iacov poruncile sale, pe care
le-a dat feciorilor si, si ntinzndu-si
picioarele sale n pat, si-a dat sfrsitul si
s-a adugat la poporul su.
Fapt. 7, 15.
CAP. 50
nmormntarea lui I acov. Moartea lui
I osif.
1. Atunci Iosif, cznd pe fata tatlui su,
l-a plns si l-a srutat.
Fac. 46, 4.
2. Apoi a poruncit Iosif doctorilor,
slujitori ai si, s mblsmeze pe tatl
su si doctorii au mblsmat pe Israel.
3. Dup ce s-au mplinit patruzeci de zile,
c attea zile trebuie pentru mblsmare,
l-au plns Egiptenii saptezeci de zile.
4. Iar dac au trecut zilele plngerii lui, a
zis Iosif curtenilor lui Faraon : De am
aflat bunvoint n ochii vostri, ziceti lui
Faraon asa :
pag. 79/1780
5. Tatl meu m-a jurat si a zis : Iat, eu
am s mor ; tu ns s m ngropi n
mormntul meu, pe care mi l-am spat eu
n pmntul Canaan. Si acum as vrea s
m duc ca s ngrop pe tatl meu si s m
ntorc. Si i s-au spus lui Faraon
cuvintele lui Iosif,
Fac. 47, 29, 31.
6. Iar Faraon a rspuns : Du-te si
ngroap pe tatl tu, cum te-a jurat el !
7. Deci, s-a dus Iosif s ngroape pe tatl
su si au mers mpreun cu el toti
slujitorii lui Faraon, btrnii casei lui si
toti btrnii din tara Egiptului
8. Si toat casa lui Iosif si fratii lui si
toat casa tatlui su si neamul lui.
Numai copiii lor si oile si vitele lor le-au
lsat n tara Gosen.
9. Au plecat de asemenea cu el crute si
clreti si s-a fcut tabra mare foarte.
10. Si ajungnd ei la aria lui Atad de
lng Iordan, au plns acolo plngere
mare si tare foarte si a jelit Iosif pe tatl
su sapte zile.
Sir. 22, 11. Marc. 5, 38.
11. Vznd Canaaneii, locuitorii tinutului
aceluia, plngerea de la aria Atad, au zis :
Mare e plngerea aceasta la Egipteni.
De aceea s-a dat locului aceluia numele
Abel-Mitraim, adic plngerea
Egiptenilor, care loc e dincolo de Iordan.
12. Asa au fcut fiii lui Iacov cu Iacov,
cum le poruncise el :
13. L-au dus fiii lui n pmntul Canaan
si l-au ngropat n pestera din tarina
Macpela, cea de lng Mamvri, pe care o
cumprase Avraam cu tarin cu tot de la
Efron Heteul, ca mosie de ngropare.
Fac. 23, 16-17; 47, 30; 49, 30. Fapt. 7, 16.
14. Apoi Iosif, dup ngroparea tatlui
su, s-a ntors n Egipt, si el, si fratii lui,
si toti cei ce merseser cu el la ngroparea
tatlui su.
15. Vznd ns fratii lui Iosif c a murit
tatl lor, au zis ei : Ce vom face, dac
Iosif ne va ur si va vrea s se rzbune
pentru rul ce i-am fcut ?
16. Atunci au trimis ei la Iosif s i se
spun : Tatl tu nainte de moarte te-a
jurat si a zis :
17. Asa s spuneti lui Iosif : Iart
fratilor ti greseala si pcatul lor si rul
ce ti-au fcut. Iart deci vina robilor
Dumnezeului tatlui tu ! Si a plns
Iosif cnd i s-au spus acestea.
Fac. 31, 42; 37, 28.
18. Apoi au venit si fratii lui si, cznd
naintea lui, au zis : Iat, noi suntem
robii ti.
Sir. 49, 17.
19. Iar Iosif le-a zis : Nu v temeti !
Sunt eu, oare, n locul lui Dumnezeu ?
Iov 31, 23.
20. Iat, voi ati uneltit asupra mea rele,
dar Dumnezeu le-a ntors n bine, ca s
fac cele ce sunt acum si s pstreze viata
unui popor numeros.
Fac. 45, 5, 8.
21. Deci nu v mai temeti ! Eu v voi
hrni pe voi si pe copiii vostri. Si i-a
mngiat si le-a vorbit de la inim.
22. Apoi a locuit Iosif n Egipt, el si fratii
lui si toat casa tatlui su. Si a trit Iosif
o sut zece ani.
Fac. 41, 46.
23. Si a vzut Iosif pe urmasii lui Efraim
pn la al treilea neam. De asemenea si
copiii lui Machir, fiul lui Manase, s-au
nscut pe genunchii lui Iosif.
Num. 32, 39. Deut. 3, 15.
24. n cele din urm a zis Iosif ctre fratii
si : Iat, am s mor. Dar Dumnezeu v
va cerceta, v va scoate din pmntul
acesta si v va duce n pmntul pentru
care Dumnezeul printilor nostri S-a jurat
lui Avraam si lui Isaac si lui Iacov.
Ies. 33, 1. Num. 32, 11. Deut. 6, 10; 30, 20; 31, 20. Evr.
11, 22.
25. La urm a jurat Iosif pe fiii lui Israel,
zicnd : Dumnezeu are s v cerceteze,
dar voi s scoateti oasele mele de aici !
pag. 80/1780
Ies. 13, 19. Iosua 24, 32.
26. Si a murit Iosif de o sut zece ani. L-
au mblsmat si l-au pus ntr-un sicriu,
n pmntul Egiptului.
Ies. 1, 6.

pag. 81/1780
IE$I REA
A DOUA CARTE A LUI MOI SE

CAP. 1
Asuprirea fiilor lui I srael n Egipt.
1. Numele fiilor lui Israel, care au intrat
n Egipt mpreun cu Iacov, tatl lor,
aducnd fiecare toat casa sa, sunt
acestea :
Fac. 46, 1, 8. Fapt. 7, 15; 13, 17.
2. Ruben, Simeon, Levi si Iuda ;
Fac. 35, 23; 46, 8. Ies. 6, 14.
3. Isahar, Zabulon si Veniamin ;
4. Dan, Neftali, Gad si Aser.
5. Sufletele ns iesite din Iacov erau de
toate saptezeci si cinci, iar Iosif era de
mai nainte n Egipt.
6. Dar au murit si Iosif si toti fratii lui si
toti cei de pe vremea lor.
Fac. 50, 26.
7. Iar fiii lui Israel s-au nscut n numr
mare si s-au nmultit, au crescut si s-au
ntrit foarte, foarte tare, si s-a umplut
tara de ei.
Ies. 5, 5. Ps. 104, 24. Fapt. 7, 17.
8. Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt,
care nu cunoscuse pe Iosif.
9. Acesta a zis ctre poporul su : Iat,
neamul fiilor lui Israel e multime mare si
e mai tare dect noi.
10. Veniti dar s-i mpilm, ca s nu se
mai nmulteasc si ca nu cumva la vreme
de rzboi s se uneasc cu vrjmasii
nostri si, btndu-ne, s ias din tara
noastr !
11. De aceea au pus peste ei
supraveghetori de lucrri, ca s-i mpileze
cu munci grele. Atunci a zidit Israel cetti
tari lui Faraon : Pitom si Ramses, care
serveau lui Faraon ca hambare, si cetatea
On sau Iliopolis.
Deut. 6, 21; 26, 6. Iez. 30, 16-17.
12. ns cu ct i mpilau mai mult, cu
att mai mult se nmulteau si se ntreau
foarte, foarte tare, asa c Egiptenii se
ngrozeau de fiii lui Israel.
Ps. 104, 24.
13. De aceea Egiptenii sileau nc si mai
strasnic la munc pe fiii lui Israel
Deut. 26, 6. Iudit. 5, 11.
14. Si le fceau viata amar prin munci
grele, la lut, la crmid si la tot felul de
lucru de cmp si prin alte felurite munci,
la care-i sileau cu strsnicie.
Ps. 104, 25.
15. Ba, regele Egiptului a poruncit
moaselor evreiesti, care se numeau : una
Sifra si alta Pua,
ntel. 11, 7.
16. Si le-a zis : Cnd mositi la evreice,
s luati seama cnd nasc : de va fi biat,
s-l omorti, iar de va fi fat, s o crutati
!
ntel. 18, 5.
17. Moasele ns s-au temut de
Dumnezeu si n-au fcut cum le poruncise
regele Egiptului, ci au lsat si pe bieti s
triasc.
18. Atunci a chemat regele Egiptului pe
moase si le-a zis : pentru ce ati fcut asa
si ati lsat s triasc si copiii de parte
brbteasc ?
19. Iar moasele au rspuns lui Faraon :
Femeile evreice nu sunt ca egiptencele,
ci ele sunt voinice si nasc pn nu vin
moasele la ele.
20. De aceea Dumnezeu a fcut bine
moaselor, iar poporul lui Israel se
nmultea si se ntrea mereu.
21. Si fiindc moasele se temeau de
Dumnezeu, de aceea El le-a ntrit
neamul.
1 Reg. 2, 35.
22. Atunci Faraon a poruncit la tot
poporul su si a zis : Tot copilul de
pag. 82/1780
parte brbteasc, ce se va naste Evreilor,
s-l aruncati n Nil, iar fetele s le lsati
s triasc toate !
ntel. 18, 5. Fapt. 7, 19.
CAP. 2
Moise.
1. Un om oarecare, din semintia lui Levi,
si-a luat femeie din fetele lui Levi.
2. Femeia aceea a luat n pntece si a
nscut un biat si, vznd c e frumos, l-a
ascuns vreme de trei luni.
Ies. 6, 20. Num. 26, 59. 1 Paral. 23, 13. Fapt. 7, 20. Evr.
11, 23.
3. Dar, fiindc nu putea s-l mai
doseasc, a luat mama lui un cos de
papur si l-a uns cu catran si cu smoal si
punnd copilul n el l-a asezat n ppuris,
la marginea rului.
ntel. 18, 5.
4. Iar sora copilului pndea de departe ca
s vad ce are s i se ntmple.
5. Atunci s-a pogort fata lui Faraon la
ru s se scalde, si roabele ei o nsotir pe
malul rului. Si vznd cosul n ppuris,
ea a trimis pe una din roabele sale s-l
aduc.
Fapt. 7, 21.
6. Si, deschizndu-l, a vzut copilul : era
un biat care plngea. Atunci i s-a fcut
mil de el fetei lui Faraon si a zis :
Acesta este dintre copiii Evreilor.
7. Iar sora copilului a zis ctre fata lui
Faraon : Voiesti s m duc s-ti chem o
doic dintre evreice, ca s alpteze
copilul ?
8. Fata lui Faraon i-a zis : Du-te ! Si s-
a dus copila si a chemat pe mama
pruncului.
9. Atunci fata lui Faraon i-a zis : Ia-mi
copilul acesta si mi-l alpteaz, c eu am
s-ti pltesc ! si a luat femeia copilul si
l-a alptat.
10. Dup ce a crescut copilul, doica l-a
dus la fata lui Faraon si i-a fost ca fiu si i-
a pus numele Moise, pentru c si zicea :
Din ap l-am scos !
Fapt. 7, 21.
11. Iar dup mult vreme, cnd se fcuse
mare, Moise a iesit la fiii lui Israel, fratii
si, si a vzut muncile lor cele grele. Cu
prilejul acesta a vzut el pe un egiptean
c btea pe un evreu dintre fiii lui Israel,
fratii si ;
Fapt. 7, 24. Evr. 11, 24-25.
12. Si cutnd ncoace si ncolo si
nevznd pe nimeni, el a ucis pe egiptean
si l-a ascuns n nisip.
13. Apoi iesind iarsi a doua zi, a vzut
doi evrei certndu-se si a zis asupritorului
: Pentru ce bati pe aproapele tu ?
14. Acela ns i-a rspuns : Cine te-a
pus cpetenie si judector peste noi ? Nu
cumva vrei s m omori si pe mine, cum
ai omort ieri pe egipteanul acela ? Si s-
a spimntat Moise si a zis : Cu
adevrat s-a vdit fapta aceasta !
Marc. 11, 28. Fapt. 7, 27, 35.
15. Iar dac a aflat Faraon de fapta
aceasta, el a voit s ucid pe Moise.
Moise ns a fugit de la fata lui Faraon si
s-a dus n tara Madian ; si sosind n tara
Madian, s-a oprit la o fntn.
16. Preotul din Madian ns avea sapte
fete, care psteau oile tatlui lor. Si
venind acestea au scos ap si au umplut
adptorile, ca s adape oile tatlui lor.
Fac. 41, 45. Num. 10, 29.
17. Dar pstorii venind, le-au alungat.
Atunci s-a sculat Moise si le-a aprat, le-
a scos ap si le-a adpat oile.
Fac. 24, 13; 29, 8, 10.
18. Mergnd ele la tatl lor Raguel,
acesta le-a zis : Cum de ati venit astzi
asa de curnd ?
Num. 10, 29.
19. Iar ele au zis : Un egiptean oarecare
ne-a aprat de pstori, ne-a scos ap si
ne-a adpat oile noastre !
pag. 83/1780
20. Zis-a acela ctre fiicele sale : Dar
unde este acela ? De ce l-ati lsat ?
Chemati-l si dati-i s mnnce pine !
21. Si a rmas Moise la omul acela si i-a
dat pe fiica sa Sefora de sotie.
Ies. 18, 2. Num. 12, 1.
22. Aceasta, lund n pntece, a nscut un
fiu si i-a pus Moise numele Gherson,
zicnd : Am ajuns pribeag n tar
strin. Si lund iarsi n pntece,
femeia a nscut alt fiu si i-a pus numele
Eliezer, pentru c si-a zis : Dumnezeul
tatlui meu mi-a fost ajutor si m-a scpat
din mna lui Faraon.
Ies. 18, 3. 1 Paral. 23, 15.
23. Apoi, dup trecere de vreme mult, a
murit regele Egiptului, de care fugise
Moise. Fiii lui Israel ns gemeau sub
povara muncilor si strigau si strigarea lor
din munc s-a suit pn la Dumnezeu.
Ies. 7, 7. Deut. 26, 7. Fapt. 7, 34.
24. Auzind suspinele lor, Dumnezeu Si-a
adus aminte de legmntul Su pe care l
Icuse cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov.
Fac. 15, 16. Ies. 6, 5. Lev 26, 42. 4 Reg. 13, 23. 1 Paral.
16, 15-16. Neem. 9, 9.
25. De aceea a cutat Dumnezeu spre fiii
lui Israel si S-a gndit la ei.
CAP. 3
Chemarea lui Moise.
1. n vremea aceea, Moise pstea oile lui
Ietro, preotul din Madian, socrul su. Si
deprtndu-se odat cu turma n pustie, a
ajuns pn la muntele lui Dumnezeu, la
Horeb ;
Ies. 2, 16-22; 4, 27. Deut. 1, 2. 3 Reg. 19, 8.
2. Iar acolo i S-a artat ngerul Domnului
ntr-o par de foc, ce iesea dintr-un rug ;
si a vzut c rugul ardea, dar nu se
mistuia.
Deut. 33, 16. Jud. 2, 1. Fapt. 7, 30, 38.
3. Atunci Moise si-a zis : M duc s vd
aceast artare minunat : c rugul nu se
mistuieste.
Fapt. 7, 31.
4. Iar dac a vzut Domnul c se apropie
s priveasc, a strigat la el Domnul din
rug si a zis : Moise ! Moise !. Si el a
rspuns : Iat-m, Doamne !
Sir. 45, 5. Iosua 5, 15.
5. Si Domnul a zis : Nu te apropia aici !
Ci scoate-ti ncltmintea din picioarele
tale, c locul pe care calci este pmnt
sfnt !
6. Apoi i-a zis iarsi : Eu sunt
Dumnezeul tatlui tu, Dumnezeul lui
Avraam si Dumnezeul lui Isaac si
Dumnezeul lui Iacov ! Si si-a acoperit
Moise fata sa, c se temea s priveasc pe
Dumnezeu.
Ies. 4, 5. 3 Reg. 18, 36. Mat. 22, 32. Marc. 12, 26. Luc.
20, 37. Ioan 9, 29. Fapt. 7, 32.
7. Zis-a Domnul ctre Moise : Am vzut
necazul poporului Meu n Egipt si
strigarea lui de sub apstori am auzit si
durerea lui o stiu.
Num. 20, 16. Fapt. 7, 34.
8. M-am pogort dar s-l izbvesc din
mna Egiptenilor, s-l scot din tara
aceasta si s-l duc ntr-un pmnt roditor
si larg, n tara unde curge miere si lapte,
n tinutul Canaaneilor, al Heteilor, al
Amoreilor, al Ferezeilor, al
Ghergheseilor, al Heveilor si al
Iebuseilor.
Num. 13, 28; 14, 8. Deut. 26, 9; 27, 3. Iosua 3, 10; 5, 6.
9. Iat dar c strigarea fiilor lui Israel a
ajuns acum pn la Mine si am vzut
chinurile lor, cu care-i pedepsesc
Egiptenii.
10. Vino dar s te trimit la Faraon, regele
Egiptului, ca s scoti pe fiii lui Israel,
poporul Meu, din tara Egiptului !
Iosua 24, 5. Ps. 104, 26. Fapt. 7, 34.
11. Atunci a zis Moise ctre Dumnezeu :
Cine sunt eu, ca s m duc la Faraon,
regele Egiptului, si s scot pe fiii lui
Israel din tara Egiptului ?
12. Iar Dumnezeu i-a zis : Eu voi fi cu
tine si acesta ti va fi semnul c te trimit
Eu : cnd vei scoate pe poporul Meu din
pag. 84/1780
tara Egiptului, v veti nchina lui
Dumnezeu n muntele acesta !
Jud. 6, 16.
13. Zis-a iarsi Moise ctre Dumnezeu :
Iat, eu m voi duce la fiii lui Israel si le
voi zice : Dumnezeul printilor vostri m-
a trimis la voi... Dar de-mi vor zice : Cum
l cheam, ce s le spun ?
14. Atunci Dumnezeu a rspuns lui
Moise : Eu sunt Cel ce sunt. Apoi i-a
zis : Asa s spui fiilor lui Israel : Cel ce
este m-a trimis la voi !
Ies. 15, 3. Ioan 8, 58. Fapt. 7, 33. Apoc. 1, 4, 8.
15. Apoi a zis Dumnezeu iarsi ctre
Moise : Asa s spui fiilor lui Israel :
Domnul Dumnezeul printilor nostri,
Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui
Isaac si Dumnezeul lui Iacov m-a trimis
la voi. Acesta este numele Meu pe veci ;
aceasta este pomenirea Mea din neam n
neam !
Ies. 4, 5. Ps. 101, 13. Is. 42, 8. Os. 12, 6. Evr. 11, 16.
16. Mergnd dar, adun pe btrnii fiilor
lui Israel si le spune : Domnul
Dumnezeul printilor nostri, Dumnezeul
lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si
Dumnezeul lui Iacov mi S-a artat si a zis
: V-am cercetat de aproape si am vzut
cte vi se ntmpl n Egipt !
Luc. 20, 37.
17. Si mi-a mai zis : V voi scoate din
mpilarea Egiptului si v voi duce n
pmntul Canaaneilor, al Heteilor, al
Amoreilor, al Ferezeilor, al
Ghergheseilor, al Heveilor si al
Iebuseilor, n pmntul unde curge miere
si lapte.
18. Iar ei vor asculta glasul tu. Atunci
vei intra tu si btrnii lui Israel la Faraon,
regele Egiptului, si-i veti zice : Domnul
Dumnezeul Evreilor ne-a chemat. Las-
ne dar s mergem n pustie, cale de trei
zile, ca s aducem jertf Dumnezeului
nostru.
Ies. 5, 1, 3; 8, 1, 27.
19. Eu ns stiu c Faraon, regele
Egiptului, nu are s v lase s plecati,
pn nu l voi sili Eu cu mn tare.
20. Voi ntinde deci mna Mea si voi lovi
Egiptul cu toate minunile, pe care le voi
face n mijlocul lui, si dup aceea v va
lsa.
Ps. 104, 27. ntel. 10, 15.
21. Voi da poporului acestuia trecere
naintea Egiptenilor si cnd veti iesi, nu
veti iesi cu minile goale,
Ies. 11, 3.
22. Ci fiecare femeie va cere la vecina sa
si de la cea care st cu ea n cas vase de
argint, lucruri de aur si haine si veti
mpodobi cu ele pe fiii vostri si pe fetele
voastre si veti prda pe Egipteni.
Ies. 12, 35.
CAP. 4
Minunile lui Moise
1. Si rspunznd, Moise a zis : Dar de
nu m vor crede si nu vor asculta de
glasul meu, ci vor zice : Nu ti S-a artat
Domnul !, ce s le spun ?
2. Zis-a Domnul ctre el : Ce ai n mn
? Si el a rspuns : Un toiag !
3. Arunc-l jos ! i zise Domnul. Si a
aruncat Moise toiagul jos si s-a fcut
toiagul sarpe si a fugit Moise de el.
Ies. 4, 17; 7, 10, 15.
4. Si a zis Domnul ctre Moise : ntinde
mna si-l apuc de coad ! Si si-a ntins
Moise mna si l-a apucat de coad si s-a
Icut toiag n mna lui.
5. Apoi a zis Domnul : Asa s faci
naintea lor, ca s te cread c ti S-a
artat Dumnezeul printilor lor,
Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui
Isaac si Dumnezeul lui Iacov !
Ies. 3, 6, 15-16. 3 Reg. 18, 36.
6. Zis-a Domnul iarsi : Bag-ti mna n
sn ! Si cnd a scos-o din sn, iat mna
lui era alb ca zpada de lepr.
Num. 12, 10. 4 Reg. 5, 27.
7. Si i-a zis din nou Domnul : Bag-ti
iarsi mna n sn ! Si si-a bgat Moise
pag. 85/1780
mna n sn ; si cnd a scos-o din sn,
iat, era iar curat, ca tot trupul su.
8. Dac nu te vor crede si nu vor asculta
glasul semnului nti, te vor crede la
svrsirea semnului al doilea.
9. Iar de nu te vor crede nici dup
amndou semnele si nu vor asculta
glasul tu, atunci s iei ap din fluviu si
s-o versi pe uscat ; apa luat din ru se va
face pe usca : snge.
Ies. 7, 17, 19. Ps. 77, 44.
10. Atunci Moise a zis ctre Domnul :
O, Doamne, eu nu sunt om ndemnatic
la vorb, ci griesc cu anevoie si sunt
gngav ; si aceasta nu de ieri de alaltieri,
nici de cnd ai nceput Tu a gri cu robul
Tu ; gura mea si limba mea sunt
anevoioase.
Ies. 6, 12, 30. Jud. 6, 15. Is. 6, 5. Ier. 1, 6.
11. Dumnezeu ns a zis ctre Moise :
Cine a dat omului gur si cine face pe
om mut, sau surd, sau cu vedere, sau orb
? Oare nu Eu, Domnul Dumnezeu ?
Ps. 93, 9. Pild. 20, 12. ntel. 10, 21.
12. Mergi dar : Eu voi deschide gura ta si
te voi nvta ce s griesti.
Mat. 10, 19-20. Luc. 21, 15.
13. Zis-a Moise : Rogu-m, Doamne,
trimite pe altul, pe care vei vrea s-l
trimiti !
14. Atunci, aprinzndu-se mnia
Domnului asupra lui Moise, a zis : Nu ai
tu, oare, pe fratele tu Aaron levitul ?
Stiu c el poate s vorbeasc n locul tu.
Iat el te va ntmpina si, cnd te va
vedea, se va bucura n inima sa.
15. Tu-i vei gri lui si i vei pune n gur
cuvintele Mele, iar Eu voi deschide gura
ta si gura lui si v voi nvta ce s faceti.
Ies. 7, 1-2. Sir. 45, 4.
16. Va gri el poporului, n locul tu,
vorbind pentru tine, iar tu i vei fi gritor
din partea lui Dumnezeu.
17. Toiagul acesta, care a fost prefcut n
sarpe, ia-l n mna ta, cci cu el ai s faci
minuni.
Ies. 4, 3.
18. Deci, a plecat Moise de acolo si s-a
ntors la Ietro, socrul su, si a zis ctre el
: M duc napoi la fratii mei, care sunt
n Egipt, ca s vd de mai triesc. Iar
Ietro i-a zis : Mergi n pace !
Fac. 30, 25.
19. Dup att de multe zile a murit regele
Egiptului care prigonise pe Moise, si
Domnul a grit aceasta lui Moise n
pmntul Madian : Scoal si ntoarce-te
n Egipt, c au murit toti cei ce cutau
sufletul tu !
Fac. 31, 3. Mat. 2, 20.
20. Lund atunci femeia si copiii, Moise
i-a pus pe asini si s-a ntors n Egipt. Si a
luat Moise n mna sa si toiagul cel de la
Dumnezeu.
21. Si a zis Domnul ctre Moise : Cnd
vei merge si vei ajunge n tara Egiptului,
caut s faci naintea lui Faraon toate
minunile ce ti-am poruncit. Eu ns voi
nvrtosa inima lui si nu va da drumul
poporului.
Ies. 7, 3, 13; 8, 15, 19; 9, 13; 12, 36; 14, 4. Deut. 2, 30.
Rom. 9, 18.
22. Dar tu s zici lui Faraon : Asa zice
Domnul Dumnezeul Evreilor : Israel este
fiul Meu, nti-nscutul Meu.
Ier. 31, 9. Os. 11, 1. Rom. 9, 4.
23. ti zic dar : Las pe fiul Meu s Mi se
nchine ; iar de nu-l vei lsa, iat, ti voi
ucide pe fiul tu cel nti-nscut.
Ies. 11, 5; 12, 29; 13, 15.
24. ns, la un popas de noapte, pe cale, l-
a ntmpinat ngerul Domnului si a
ncercat s-l omoare.
Fac. 17, 14. Num. 22, 23.
25. Dar Sefora, lund un cutit de piatr, a
tiat mprejur pe fiul su si atingnd
picioarele lui Moise a zis : Tu-mi esti un
sot crud !
Iosua 5, 2-3.
pag. 86/1780
26. Si S-a dus Domnul de la el ; iar ea,
din pricina acestei tieri mprejur, i-a zis
lui Moise : Sot crud !
27. Atunci a zis Domnul ctre Aaron :
Mergi n ntmpinarea lui Moise n
pustie ! Si s-a dus acesta si s-a ntlnit
cu el n muntele lui Dumnezeu si s-au
srutat amndoi.
Fac. 45, 14. Ies. 3, 1.
28. Atunci a spus Moise lui Aaron toate
cuvintele Domnului, pe care i le
poruncise, si toate semnele ce-i
ncredintase s fac.
29. Dup aceea s-au dus Moise si Aaron
si au adunat pe toti btrnii fiilor lui
Israel
Iosua 24, 5. Ps. 104, 26.
30. Si le-a spus Aaron toate cuvintele pe
care le grise Domnul lui Moise, si a
Icut Moise semne naintea poporului ;
31. Si poporul a crezut si s-a bucurat c a
cercetat Domnul pe fiii lui Israel si a
vzut necazurile lor si, plecndu-se, s-au
nchinat.
CAP. 5
Moise la Faraon.
1. Dup aceea Moise si Aaron au intrat la
Faraon si au zis ctre dnsul : Asa
grieste Domnul Dumnezeul lui Israel :
Las pe poporul Meu, ca s-Mi fac
srbtoare n pustie !
Ies. 3, 18; 7, 16; 8, 1, 20; 9, 1.
2. Faraon ns a zis : Cine este acela
Domnul, ca s-I ascult glasul si s dau
drumul fiilor lui Israel ? Nu-L cunosc pe
Domnul si nu voi da drumul lui Israel !
Iov 21, 15. Ps. 11, 4. Dan. 3, 15.
3. Zis-au ei ctre dnsul : Dumnezeul
Evreilor ne-a chemat ; las-ne s mergem
n pustie cale de trei zile, ca s aducem
jertf Domnului Dumnezeului nostru, ca
s nu pierim de cium sau de sabie !
Ies. 3, 18.
4. Iar regele Egiptului le-a zis : Moise si
Aaron, pentru ce-mi stingheriti poporul
de la lucru ? Duceti-v fiecare din voi la
treburile voastre !
5. Apoi Faraon a zis iar : Iat acum s-a
nmultit poporul acesta n tar si voi l
ntrerupeti de la lucru.
Fac. 47, 27. Ies. 1, 7.
6. Si chiar n ziua aceea a poruncit
Faraon cpeteniilor si slujbasilor
poporului si le-a zis :
7. De acum nainte s nu mai dati
poporului paie pentru facerea crmizii,
ca ieri si ca alaltieri, ci s se duc ei s-
si adune paie.
8. Dar crmizi s fac tot attea cte
Iceau n fiecare zi ; s-i siliti si s nu le
mputinati munca ; fiindc sunt fr
treab si de aceea strig si zic : Haidem
s aducem jertf Dumnezeului nostru !
9. S fie dar mpovrati de lucru oamenii
acestia si s se ndeletniceasc cu acestea,
iar nu s se ndeletniceasc cu vorbe
mincinoase !
10. Si au iesit cpeteniile lor si slujbasii
poporului si au zis ctre popor : Asa
zice Faraon : Nu v mai dau paie.
11. Mergeti voi nsiv si v adunati paie
de unde veti gsi, dar din lucrul vostru nu
vi se va scdea nimic !
12. Atunci s-a risipit poporul n tot
Egiptul, ca s strng trestie n loc de
paie.
13. Iar slujbasii i sileau, zicnd :
mpliniti-v lucrul dat pentru fiecare zi,
ca atunci cnd vi se ddea paie.
14. Iar pe slujbasii pusi peste ei de
cpeteniile lui Faraon i bteau, zicnd :
Pentru ce n-ati fcut si astzi numrul
vostru de crmizi, ca ieri si ca alaltieri
?
15. Atunci s-au dus slujbasii fiilor lui
Israel si au strigat ctre Faraon, zicnd :
Pentru ce faci asa cu robii ti ?
pag. 87/1780
16. Paie nu se dau robilor ti, dar ne zic :
Faceti crmid. Si robii ti sunt btuti si
poporul tu e mereu vinovat.
17. Iar el le-a zis : Sunteti lenesi si de
aceea ziceti : Haidem s aducem jertf
Dumnezeului nostru.
18. Acum duceti-v dar si munciti ! Paie
nu vi se vor da, dar numrul de crmizi
rnduit s-l faceti !
19. Deci au vzut slujbasii fiilor lui Israel
pacostea czut peste ei, cnd le spunea :
Numrul de crmizi lucrate pentru
fiecare zi nu vi se va mputina.
20. Si, iesind de la Faraon, s-au ntlnit ei
cu Moise si cu Aaron, care veneau
naintea lor
21. Si au zis ctre ei : S v vad si s
v judece Dumnezeu, c ne-ati fcut urti
naintea lui Faraon si a slujitorilor lui si
le-ati dat sabie la mn, ca s ne
omoare.
Fac. 34, 30. 1 Reg. 13, 4. Iudit. 7, 13.
22. Atunci Moise s-a ntors la Domnul si
a zis : Doamne, pentru ce ai adus
necazul acesta asupra acestui popor si la
ce m-ai trimis pe mine ?
23. Cci de cnd am mers eu la Faraon si
i-am grit n numele Tu, el a nceput s
necjeasc si mai ru pe poporul acesta,
iar de izbvit Tu nu l-ai izbvit pe
poporul Tu.
CAP. 6
Moise trimis din nou la Faraon.
Neamul su.
1. Atunci a zis Domnul ctre Moise :
Acum ai s vezi ce am s fac lui Faraon,
c sub lucrarea minii Mele celei tari el i
va lsa si sub lucrarea bratului Meu celui
puternic el i va alunga din pmntul
su.
Ies. 11, 1; 12, 33; 13, 3.
2. Apoi a grit Domnul cu Moise si a zis
ctre el : Eu sunt Domnul
Ies. 15, 3.
3. Si M-am artat lui Avraam, lui Isaac si
lui Iacov ca Dumnezeu Atotputernic, iar
cu numele Meu de Domnul nu M-am
Icut cunoscut lor.
Fac. 17, 1; 26, 24; 28, 13.
4. Mai mult : am fcut legmnt cu ei, ca
s le dau pmntul Canaan, pmntul
pribegiei lor, n care rtceau ei.
5. Si, n sfrsit, am auzit suspinul fiilor
lui Israel, pe care i tin Egiptenii n robie,
si Mi-am adus aminte de legmntul Meu
cu voi.
Ies. 2, 24.
6. Mergi dar de vorbeste fiilor lui Israel si
le spune : Eu sunt Domnul si am s v
scot de la munca cea grea a Egiptenilor si
am s v izbvesc din robia lor ; am s v
izbvesc cu brat nalt si cu pedepse mari ;
Ies. 7, 4. Lev 23, 43. 4 Reg. 17, 36. Ier. 32, 21.
7. Am s v primesc s-Mi fiti popor, iar
Eu s v fiu Dumnezeu si voi veti
cunoaste c Eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru, Care v-a scos din pmntul
Egiptului si de sub munca apstoare a
Egiptenilor.
Fac. 17, 7.
8. Apoi am s v duc n pmntul acela
pentru care Mi-am ridicat mna s-l dau
lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov, si pe
care am s-l dau vou n stpnire, cci
Eu sunt Domnul !
Iez. 47, 14.
9. Si a grit Moise asa fiilor lui Israel ;
dar ei n-au ascultat pe Moise din pricina
dezndejdii si a greuttii muncilor lor.
10. Si iarsi a grit Domnul cu Moise si i-
a zis :
11. Intr si spune lui Faraon, regele
Egiptului, ca s lase pe fiii lui Israel s
ias din tara lui !
12. Dar Moise a grit naintea Domnului
si a zis : Iat, fiii lui Israel nu m
ascult. Cum, dar, m va asculta Faraon ?
Si apoi eu sunt si gngav.
Ies. 4, 10; 6, 30. Is. 6, 5.
pag. 88/1780
13. Domnul ns a grit lui Moise si
Aaron si le-a poruncit s spun lui
Faraon, regele Egiptului, s dea drumul
fiilor lui Israel din tara Egiptului.
14. Iat acum nceptorii familiilor
strmosesti : Fiii lui Ruben, nti-nscutul
lui Israel : Enoh si Falu, Hetron si Carmi.
Acestea sunt familiile lui Ruben.
Fac. 46, 8. Ies. 1, 2. Num. 26, 5. 1 Paral. 5, 1, 3.
15. Fiii lui Simeon : Iemuel si Iamin,
Ohad si Iachin, Tohar si Saul, fiii
canaaneencii. Acestea sunt familiile lui
Simeon.
1 Paral. 4, 24.
16. Iar numele fiilor lui Levi, nsirati cum
s-au nscut, sunt acestea : Gherson, Cahat
si Merari. Iar anii vietii lui Levi au fost o
sut treizeci si sapte.
Fac. 46, 11. Num. 3, 17; 26, 57. 1 Paral. 6, 1, 16; 23, 6.
17. Fiii lui Gherson : Libni si Simei, cu
familiile lor.
Num. 3, 18. 1 Paral. 6, 17; 23, 7.
18. Fiii lui Cahat : Amram, Ithar, Hebron
si Uziel. Iar anii vietii lui Cahat au fost o
sut treizeci si trei de ani.
Num. 3, 19. 1 Paral. 6, 28; 23, 12.
19. Fiii lui Merari : Mahli si Musi. Acesta
este neamul lui Levi, dup familiile lui.
Num. 26, 57. 1 Paral. 23, 21.
20. Amram ns a luat de femeie pe
Iochebed, fata unchiului su, si aceasta i-
a nscut pe Aaron si pe Moise, precum si
pe Mariam, sora lor. Iar anii vietii lui
Amram au fost o sut treizeci si sapte de
ani.
Ies. 2, 1-2. Num. 26, 59. 1 Paral. 6, 3; 23, 13. Fapt. 7, 20.
Evr. 11, 23.
21. Fiii lui Ithar : Core, Nefeg si Zicri.
Num. 16, 1.
22. Fiii lui Uziel : Misael, Eltafan si Sitri.
Lev 10, 4. Num. 3, 30.
23. Iar Aaron si-a luat de sotie pe
Elisaveta, fata lui Aminadab si sora lui
Naason ; aceasta i-a nscut pe Nadab si
pe Abiud, pe Eleazar si pe Itamar.
Ies. 28, 1. Num. 3, 2.
24. Fiii lui Core : Asir, Elcana si Abiasaf.
Acestea sunt familiile lui Core.
1 Paral. 6, 22.
25. Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat de
femeie pe una din fiicele lui Putiel si
aceasta i-a nscut pe Finees. Acestia sunt
nceptorii familiilor strmosesti ale
levitilor.
Num. 25, 7. 1 Paral. 6, 4.
26. Acesta este acel Aaron si acel Moise,
crora Dumnezeu le-a zis : Scoateti pe
fiii lui Israel din pmntul Egiptului cu
ostirea lor !
Fapt. 7, 37.
27. Si acestia au spus lui Faraon, regele
Egiptului, s dea drumul fiilor lui Israel
din pmntul Egiptului. Acesta este acel
Aaron si acesta este acel Moise
28. Din timpul cnd a grit Domnul cu
Moise n tara Egiptului
29. Si i-a zis lui : Eu sunt Domnul !
Spune lui Faraon, regele Egiptului, cte-ti
vorbesc Eu
30. Iar Moise a rspuns Domnului : Iat
eu sunt greoi la vorb. Cum dar m va
asculta Faraon ?
Ies. 4, 10; 6, 12.
CAP. 7
Plgile Egiptului.
1. Rspuns-a Domnul lui Moise si i-a zis
: Iat, Eu fac din tine un dumnezeu
pentru Faraon, iar Aaron, fratele tu, ti
va fi prooroc.
Fac. 4, 15-16.
2. Tu dar vei gri lui Aaron toate cte ti
voi porunci, iar Aaron, fratele tu, va
spune lui Faraon, ca s lase pe fiii lui
Israel s ias din pmntul lui.
3. Eu ns voi nvrtosa inima lui Faraon
si voi arta multimea semnelor Mele si a
minunilor Mele n pmntul Egiptului.
Ies. 4, 21; 14, 4.
4. Faraon nu v va asculta, dar Eu mi voi
pune mna asupra Egiptului si voi scoate
ostirile Mele, pe poporul Meu, pe fiii lui
pag. 89/1780
Israel din pmntul Egiptului, cu mare
izbnd.
Ies. 8, 15, 19; 6, 6.
5. Cnd voi ntinde mna Mea asupra
Egiptului si voi scoate pe fiii lui Israel
din mijlocul lui, atunci vor cunoaste toti
Egiptenii c Eu sunt Domnul.
6. Moise si Aaron s-au supus ; cum le-a
poruncit Domnul, asa au fcut.
Iosua 24, 5.
7. Cnd au nceput a gri lui Faraon,
Moise era de optzeci de ani, iar Aaron,
fratele lui, de optzeci si trei de ani.
Ies. 2, 23.
8. Si a grit Domnul cu Moise si cu
Aaron si a zis :
Ies. 9, 8; 12, 1. Deut. 4, 33.
9. Dac Faraon v va zice : D-ne vreun
semn sau vreo minune, atunci tu s zici
fratelui tu Aaron : Ia toiagul si-l arunc
jos naintea lui Faraon si naintea
slujitorilor lui, si se va face sarpe.
Ps. 104, 27.
10. S-au dus deci Moise si Aaron la
Faraon si la slujitorii lui si au fcut cum
le poruncise Domnul : a aruncat Aaron
toiagul su naintea lui Faraon si naintea
slujitorilor lui si s-a fcut sarpe.
Ies. 4, 3.
11. Atunci a chemat si Faraon pe
nteleptii Egiptului si pe vrjitori si au
Icut si vrjitorii Egiptenilor asemenea
lucru cu vrjile lor :
Fac. 41, 8. 2 Tim. 3, 8.
12. Fiecare din ei si-a aruncat toiagul si s-
a fcut sarpe. Dar toiagul lui Aaron a
nghitit toiegele lor.
13. De aceea s-a nvrtosat inima lui
Faraon si nu i-a ascultat, dup cum
spusese Domnul.
Ies. 4, 21. 1 Reg. 6, 6.
14. Zis-a Domnul ctre Moise : Inima
lui Faraon se ndrtniceste si nu las
poporul.
Ies. 9, 7. 1 Reg. 6, 6.
15. Du-te dar la Faraon dimineat ; iat el
are s ias la ap, iar tu s stai n calea
lui, pe malul rului, si toiagul acesta, care
s-a prefcut n sarpe, s-l iei n mna ta ;
Ies. 4, 3.
16. Si s zici lui Faraon : Domnul,
Dumnezeul Evreilor m-a trimis la tine s-
ti spun : Las pe poporul Meu s-Mi fac
slujb n pustie ; si iat pn acum nu M-
ai ascultat.
Ies. 5, 1; 8, 1, 20; 9, 1.
17. Asa zice Domnul : Din aceasta vei
cunoaste c Eu sunt Domnul : iat, cu
acest toiag, care e n mna mea, voi lovi
apa din ru si se va preface n snge ;
Ies. 4, 9.
18. Pestele din ru va muri, rul se va
mputi si Egiptenii nu vor putea bea ap
din ru.
19. Si a mai zis Domnul ctre Moise :
S zici lui Aaron, fratele tu : Ia toiagul
n mn si ntinde-ti mna asupra apelor
Egiptului : asupra rurilor lui, asupra
lacurilor lui si asupra oricrei adunri de
ap ; si se vor preface n snge si va fi
snge n toat tara Egiptului, n vasele de
lemn si n cele de piatr !
Ies. 4, 9; 8, 5. Apoc. 11, 6.
20. Si au fcut Moise si Aaron cum le-a
poruncit Domnul : a ridicat Aaron toiagul
su si a lovit apa rului, naintea ochilor
lui Faraon si naintea ochilor slujitorilor
lui, si toat apa din ru s-a prefcut n
snge.
Ies. 17, 5. Ps. 77, 44; 104, 29. ntel. 11, 6.
21. Atunci pestele din ru a murit, rul s-
a mputit si Egiptenii nu puteau s bea
ap din ru ; si era snge n toat tara
Egiptului.
22. Si au fcut asa si magii Egipteni cu
vrjile lor. De aceea s-a nvrtosat inima
lui Faraon si nu i-a ascultat, precum le
spusese Domnul.
ntel. 17, 7.
23. ntorcndu-se, Faraon a intrat n casa
sa si nu a pus la inim aceasta.
pag. 90/1780
24. Atunci au spat toti Egiptenii n
preajma rului, ca s gseasc s bea ap,
cci din ru nu puteau s bea ap.
25. Se mpliniser sapte zile de cnd
lovise Domnul apa.
CAP. 8
Alte trei plgi asupra Egiptului :
broayte, (n(ari yi tuni.
Intr la Faraon si-i zi : Asa grieste
Domnul : Las pe poporul Meu, ca s-Mi
slujeasc.
Ies. 3, 18; 5, 1; 7, 16.
2. Iar de nu vei vrea s-l lasi, iat Eu voi
lovi toate tinuturile tale cu broaste.
3. Rul va misuna de broaste si, iesind,
acestea se vor sui n casele tale, n
dormitoarele tale, pe paturile tale, n
casele slujitorilor ti si ale poporului tu,
n cuptoarele tale si n aluaturile tale ;
4. Pe tine, pe poporul tu si pe toate
slugile tale se vor sui broaste.
Spune lui Aaron, fratele tu : ntinde
toiagul cu mna ta spre ruri, spre lacuri
si spre blti si f s ias broaste n
pmntul Egiptului !
Ies. 7, 19.
6. Si si-a ntins Aaron mna sa asupra
apelor Egiptului si ele au scos broaste ; si
au iesit broaste si au acoperit pmntul
Egiptului.
Ps. 77, 45; 104, 30.
7. Dar au fcut asemenea si vrjitorii
Egiptenilor cu vrjile lor si au scos
broaste n pmntul Egiptului.
ntel. 17, 7.
8. Atunci a chemat Faraon pe Moise si pe
Aaron si a zis : Rugati-v pentru mine
Domnului s deprteze broastele de la
mine si de la poporul meu si voi lsa
poporul lui Israel s jertfeasc Domnului
!
Ies. 10, 16. Num. 21, 7. 3 Reg. 13, 6.
9. Moise ns a zis ctre Faraon :
Soroceste-mi nsuti cnd s m rog
pentru tine, pentru slugile tale si pentru
poporul tu, ca s piar broastele de la
tine, de la poporul tu si din casele
voastre si s rmn numai n ru,
10. Iar el a zis : Mine. Zis-a Moise :
Va fi cum ai zis, ca s stii c nu este
altul ca Domnul Dumnezeul nostru.
Ies. 9, 14; 15, 11.
11. Se vor deprta broastele de la tine,
din casele tale, din tarine, de la slugile
tale si de la poporul tu si numai n ru
vor rmne.
12. Iesind deci Moise si Aaron de la
Faraon, a strigat Moise ctre Domnul ca
s piar broastele pe care le trimisese
mpotriva lui Faraon.
13. Si a fcut Domnul dup cuvntul lui
Moise si au murit broastele de prin case,
de prin curti si de prin tarini ;
14. Si le-au adunat grmezi, grmezi, si
s-a mputit pmntul.
15. Vznd ns c s-a fcut usurare,
Faraon si-a nvrtosat inima si nu i-a
ascultat, dup cum spusese Domnul.
Ies. 4, 21; 7, 4; 9, 7, 13. Rom. 2, 4-5.
Spune lui Aaron : ntinde-ti toiagul tu
cu mna si loveste trna pmntului si
vor fi tntari pe oameni, pe vite, pe
Faraon si n casa lui si pe slugile lui ;
toat trna pmntului se va face tntari
n tot pmntul Egiptului.
17. Si au fcut ei asa : Aaron si-a ntins
toiagul cu mna sa si a lovit trna
pmntului si s-au ivit tntari pe oameni
si pe vite. Toat trna pmntului s-a
Icut tntari n tot pmntul Egiptului.
Ps. 104, 31.
18. Au ncercat atunci si magii cu vrjile
lor s fac tntari, dar n-au putut. Si au
rmas tntari pe oameni si pe vite.
ntel. 17, 7.
pag. 91/1780
19. Si au zis magii ctre Faraon : Acesta
e degetul lui Dumnezeu ! Dar inima lui
Faraon s-a nvrtosat si nu i-a ascultat,
dup cum spusese Domnul.
Ies. 4, 21; 7, 3-4. Ps. 63, 10. Mat. 12, 28. Luc. 11, 20.
20. Zis-a Domnul ctre Moise : Scoal
mine de dimineat si iesi naintea lui
Faraon n vremea cnd el are s ias la
ap, iar tu s-i zici : Asa grieste Domnul
: Las pe poporul Meu ca s-Mi slujeasc
n pustie !
Ies. 5, 1; 7, 16; 8, 1.
21. Dac ns nu vei lsa pe poporul
Meu, iat Eu voi trimite asupra ta, asupra
slujitorilor ti, asupra poporului tu si
asupra caselor voastre tuni si se vor
umple casele Egiptenilor de tuni si
pmntul pe care triesc ei.
22. Si voi osebi n ziua aceea pmntul
Gosen n care locuieste poporul Meu, c
acolo nu vor fi tuni ca s stii c Eu sunt
Domnul, n mijlocul acestei tri.
Ies. 9, 26.
23. Voi face deosebire ntre poporul Meu
si poporul tu si chiar mine va fi semnul
acesta pe pmnt.
24. Si a fcut Domnul asa si a venit
multime de tuni n casa lui Faraon, n
casele slujitorilor lui si n tot pmntul
Egiptului, nct s-a pustiit tara de tuni.
Ps. 77, 45; 104, 31. ntel. 16, 1, 9.
25. Atunci a chemat Faraon pe Moise si
pe Aaron si a zis : Mergeti si aduceti
jertf Domnului Dumnezeului vostru n
tar !
26. Moise ns a zis : Nu este cu putint
s se fac asa, pentru c cele ce aducem
noi jertf Domnului Dumnezeului nostru
sunt urciune naintea Egiptenilor. Si de
vom jertfi noi naintea Egiptenilor cele ce
sunt urciune pentru ei, nu ne vor ucide,
oare, cu pietre ?
Fac. 43, 32; 46, 34.
27. De aceea ne vom duce n pustie cale
de trei zile si vom aduce acolo jertf
Domnului Dumnezeului nostru, dup
cum ne va zice Domnul.
Ies. 3, 18.
28. Zis-a Faraon : Eu v voi lsa s
aduceti jertf Domnului Dumnezeului
vostru, n pustie, dar s nu v duceti
departe. Rugati-v dar Domnului pentru
mine !
3 Reg. 13, 6. Fapt. 8, 24.
29. Iar Moise a zis : Iat, cum voi iesi de
la tine, m voi ruga Domnului Dumnezeu
si mine se vor ndeprta tunii de la
Faraon, de la slujitorii lui si de la poporul
lui, dar Faraon s nceteze a mai nsela,
nednd drumul poporului s aduc jertf
Domnului !
30. Si iesind Moise de la Faraon, s-a
rugat lui Dumnezeu.
31. Si a fcut Domnul dup cum zisese
Moise : a ndeprtat tunii de la Faraon,
de la slujitorii lui si de la poporul lui si n-
a mai rmas nici unul.
Ies. 10, 19; 14, 28.
32. Dar Faraon si-a nvrtosat inima si de
data aceasta si n-a lsat poporul s se
duc.
Ies. 9, 7.
CAP. 9
Alte trei plgi asupra Egiptului :
moarte mare n vite, bube pe Egipteni
yi grindin.
Intr la Faraon si-i spune : Acestea zice
Domnul Dumnezeul Evreilor : Las pe
poporul Meu s-Mi slujeasc !
Ies. 5, 1; 7, 16; 10, 3.
2. Iar de nu vei vrea s lasi pe poporul
Meu, ci-l vei mai tine,
3. Iat, mna Domnului va fi peste vitele
tale cele de la cmp : peste cai, peste
asini, peste cmile, peste boi si oi si va fi
moarte foarte mare.
Deut. 2, 15. Ps. 77, 50.
4. Dar va face Domnul osebire n ziua
aceea ntre vitele Israelitilor si vitele
pag. 92/1780
Egiptenilor : din toate vitele fiilor lui
Israel nu va muri nici una.
5. Si a pus Domnul soroc si a zis :
Mine va face Domnul aceasta n tara
aceasta !
6. Si a doua zi a fcut Domnul aceasta si
au murit toate vitele Egiptenilor, iar din
vitele fiilor lui Israel n-a murit nici una.
Ps. 77, 50.
7. Atunci a trimis Faraon s afle si iat
din toate vitele fiilor lui Israel nu murise
nici una. Dar inima lui Faraon s-a
nvrtosat si nu a lsat poporul s se
duc.
Ies. 7, 14; 8, 15, 32.
8. Iarsi a grit Domnul cu Moise si cu
Aaron si a zis : Luati-v cte o mn
plin de cenus din cuptor si s-o arunce
Moise spre cer naintea lui Faraon si a
slujitorilor lui.
Ies. 7, 8.
9. Si se va strni pulbere n tot pmntul
Egiptului si vor fi pe oameni si pe vite
rni si bsici usturtoare n toat tara
Egiptului.
Lev 13, 12. Deut. 28, 27. Apoc. 16, 2.
10. Deci, au luat ei cenus din cuptor, au
mers naintea lui Faraon, a aruncat-o
Moise spre cer si s-au fcut bube cu puroi
pe oameni si pe vite ;
11. Si magii n-au putut sta mpotriva lui
Moise din pricina rnilor, pentru c erau
bube pe ei si n tot Egiptul.
ntel. 17, 7.
12. Dar Domnul a nvrtosat inima lui
Faraon si nu i-a ascultat, cum zisese
Domnul lui Moise.
Ies. 4, 21; 8, 15.
13. Zis-a Domnul ctre Moise : S te
scoli mine de dimineat, s te nftisezi
lui Faraon si s-i zici : Asa grieste
Domnul Dumnezeul Evreilor : Las pe
poporul Meu ca s-Mi slujeasc,
14. Fiindc de data aceasta voi trimite
toate pedepsele Mele mpotriva ta, a
slugilor tale si a poporului tu, ca s vezi
c nu este altul asemenea Mie n tot
pmntul.
Ies. 8, 10. ntel. 16, 24.
15. De Mi-as fi ntins mna si te-as fi
lovit pe tine si pe poporul tu cu cium,
tu ai fi fost sters de pe fata pmntului ;
16. Dar te-am crutat, ca s-Mi art
puterea Mea si ca s se vesteasc numele
Meu n tot pmntul,
Ies. 14, 9-10. Rom. 9, 17.
17. Si tu tot te mai mpotrivesti poporului
Meu si nu-l lasi.
18. Iat, Eu voi ploua mine, pe vremea
asta, grindin foarte mult, cum n-a mai
fost n Egipt de la ntemeierea lui si pn
n ziua aceasta.
19. Trimite dar acum s adune turmele
tale si toate cte ai la cmp, c asupra
tuturor oamenilor si vitelor, care vor fi n
tarin si nu vor intra n cas, va cdea
grindin si vor muri.
20. Acei dintre robii lui Faraon, care s-au
temut de Domnul, au adunat n grab pe
oamenii si turmele lor acas,
21. Iar cei ce n-au luat aminte la cuvntul
Domnului, aceia si-au lsat slugile si
vitele lor n cmp.
22. Si a zis Domnul ctre Moise :
ntinde mna ta spre cer si va cdea
grindin peste tot pmntul Egiptului :
peste oameni, peste turme si peste toat
iarba cmpului din pmntul Egiptului !
23. Atunci si-a ntins Moise mna spre
cer si a slobozit Domnul tunete, grindin
si foc pe pmnt ; si a plouat Domnul
grindin n pmntul Egiptului.
Ps. 77, 47-48; 104, 32. ntel. 16, 16, 17, 22; 19, 20.
24. Aceasta a fost o grindin foarte mare
si printre grindin ardea foc, cum nu mai
fusese n tot pmntul Egiptului, de cnd
se asezaser oamenii pe el.
3 Reg. 18, 38.
25. Grindina aceasta a btut n tot
pmntul Egiptului, tot ce era pe cmp,
oameni si dobitoace ; toat iarba
pag. 93/1780
cmpului a btut-o grindina si toti pomii
de pe cmp i-a rupt grindina.
Ps. 104, 33.
26. Numai n tinutul Gosen, unde triau
fiii lui Israel, n-a fost grindin.
Ies. 8, 22.
27. Atunci trimitnd, Faraon a chemat pe
Moise si pe Aaron si a zis ctre ei :
Acum vd c am pctuit ! Domnul este
drept, iar eu si poporul meu suntem
vinovati.
Ies. 10, 16. Ps. 118, 137. Plng. 1, 18.
28. Rugati-v Domnului pentru mine, s
nceteze tunetele, grindina si focul pe
pmnt si v voi lsa si, mai mult, nu v
voi mpiedica !
3 Reg. 13, 6.
29. Iar Moise i-a zis : ndat ce voi iesi
din oras, voi ntinde mna mea spre cer,
ctre Domnul, si vor nceta tunetele ; nu
va mai fi nici grindin, nici ploaie, ca s
cunosti c al Domnului este pmntul.
Ps. 23, 1.
30. Dar stiu c tu si slujitorii ti nu v
temeti nc de Domnul Dumnezeu.
31. Atunci inul si orzul s-au stricat,
pentru c orzul era nspicat si inul n
floare.
32. Iar grul si ovzul nu s-au stricat,
pentru c acestea erau mai trzii.
Ies. 10, 12.
33. Iesind deci Moise de la Faraon si din
cetate si ntinzndu-si minile ctre
Domnul, au ncetat tunetele si grindina si
s-a oprit ploaia.
34. Vznd ns c au ncetat ploaia,
grindina si tunetele, pctuit-a Faraon
nainte si si-a nvrtosat inima si el si
slugile sale.
35. Si nvrtosat fiind inima lui Faraon
si a slugilor lui, el n-a lsat pe fiii lui
Israel s plece cum poruncise Dumnezeu
prin mna lui Moise.
CAP. 10
Lcuste yi ntuneric n pmntul
Egiptului.
1. Atunci a grit iarsi Domnul cu Moise
si a zis : Intr la Faraon, c i-am
nvrtosat inima lui si a slugilor lui, ca s
art ntre ei pe rnd aceste semne ale
Mele ;
2. Ca s istorisiti n auzul fiilor vostri si
al fiilor fiilor vostri cte am fcut n Egipt
si semnele Mele, pe care le-am artat
ntr-nsul, si ca s cunoasteti c Eu sunt
Domnul !
Ies. 12, 26; 15, 26. Ioil 1, 3.
3. Si a intrat Moise si Aaron la Faraon si
i-au zis : Asa grieste Domnul
Dumnezeul Evreilor : Pn cnd nu vei
vrea s te smeresti naintea Mea ? Las
pe poporul Meu, ca s-Mi slujeasc !
Ies. 9, 1.
4. Iar de nu vei lsa pe poporul Meu, iat
mine, pe vremea asta, voi aduce lcuste
multe n toate hotarele tale ;
Ps. 104, 34.
5. Si vor acoperi ele fata pmntului,
nct pmntul nu se va putea vedea, si
vor mnca tot ce a mai rmas la voi, pe
pmnt, nestricat de grindin ; toti pomii
ce cresc prin cmpiile voastre ;
6. Vor umplea casele tale, casele tuturor
slugilor tale si toate casele n tot
pmntul Egiptenilor, cum n-au vzut
printii ti, nici printii printilor ti de
cnd triesc ei pe pmnt si pn n ziua
de astzi. Apoi s-a ntors Moise si a iesit
de la Faraon.
7. Atunci dregtorii lui Faraon au zis
ctre acesta : Oare mult are s ne
chinuiasc omul acesta ? D drumul
oamenilor acestora, ca s fac slujb
Dumnezeului lor ! Sau vrei s vezi
Egiptul pierind ?
8. Si ei au ntors pe Moise si pe Aaron la
Faraon ; iar Faraon a zis ctre ei :
Duceti-v si faceti slujb Domnului
pag. 94/1780
Dumnezeului vostru ! Dar cine sunt cei
care trebuie s mearg ?
9. Rspuns-a Moise : Vom merge cu cei
tineri si cu cei btrni ai nostri, cu fiii
nostri, cu fiicele noastre, cu oile noastre
si cu boii nostri, cci e srbtoarea
Domnului Dumnezeului nostru.
10. Faraon ns le-a zis : Fie asa !
Dumnezeu cu voi ! Eu sunt gata s v
dau drumul. Dar la ce s v duceti cu
copiii ? Se vede c aveti gnd ru.
11. Nu ! Duceti-v numai brbatii si
faceti slujb Domnului, cum ati cerut !
Si au fost dati afar de la Faraon.
ntinde-ti mna ta asupra pmntului
Egiptului si vor nvli lcustele asupra
pmntului Egiptului si vor mnca toat
iarba pmntului, toate roadele pomilor si
tot ce a rmas nestricat de grindin.
Ies. 9, 32.
13. Deci si-a ridicat Moise toiagul su
asupra pmntului Egiptului si a adus
Domnul asupra pmntului acestuia vnt
de la rsrit toat ziua aceea si toat
noaptea si, cnd s-a fcut ziu, vntul de
la rsrit a adus lcuste.
Ies. 14, 21. Num. 11, 31. Ps. 104, 34.
14. Si au nvlit ele n tot pmntul
Egiptului, s-au asezat n toate tinuturile
Egiptului multime mult ; asemenea
lcuste n-au mai fost si nu vor mai fi.
Ps. 77, 46.
15. Si au acoperit ele toat tara, ct nu se
mai vedea pmntul ; si au mncat toat
iarba pmntului si toate roadele pomilor,
care nu fuseser stricate de grindin ; si
n-a rmas nici un fir de verdeat, nici n
arbori, nici n iarba cmpului n tot
pmntul Egiptului.
Ps. 104, 35.
16. Atunci Faraon a chemat n grab pe
Moise si pe Aaron si le-a zis : Gresit-am
naintea Domnului Dumnezeului vostru si
naintea voastr !
Ies. 8, 8, 25; 9, 27.
17. Iertati-mi acum nc o dat greseala
mea si v rugati Domnului Dumnezeului
vostru s abat n orice chip de la mine
prpdul acesta !
18. Si iesind de la Faraon, Moise s-a
rugat lui Dumnezeu,
19. Si Domnul a strnit vnt puternic de
la apus si acesta a dus lcustele si le-a
aruncat n Marea Rosie si n-a rmas nici
o lcust n tot pmntul Egiptului.
Ies. 8, 31.
20. Dar Domnul a nvrtosat inima lui
Faraon si acesta n-a dat drumul fiilor lui
Israel.
Ies. 11, 10; 14, 4.
ntinde mna ta spre cer si se va face
ntuneric n pmntul Egiptului, nct s-l
pipi cu mna.
Is. 50, 3. ntel. 17, 2, 14.
22. Si si-a ntins Moise mna sa spre cer
si s-a fcut ntuneric bezn trei zile n tot
pmntul Egiptului,
Ps. 104, 28.
23. De nu se vedea om cu om, si nimeni
nu s-a urnit de la locul su trei zile. Iar la
fiii lui Israel a fost lumin peste tot n
locuintele lor.
Ps. 111, 4. ntel. 17, 5; 18, 1.
24. Atunci a chemat Faraon pe Moise si
pe Aaron si le-a zis : Duceti-v si faceti
slujb Domnului Dumnezeului vostru,
dar s rmn aici vitele voastre mrunte
si mari, iar copiii s mearg cu voi.
Ies. 8, 8.
25. Moise ns a zis : Ba nu, ci d-ne
vite pentru jertfele si arderile de tot ce
avem s aducem Domnului Dumnezeului
nostru.
26. Deci, s mearg cu noi si turmele
noastre si s nu rmn nici un picior,
cci din ele avem s lum ca s aducem
jertf Domnului Dumnezeului nostru ;
dar, pn nu vom ajunge acolo, nu stim
pag. 95/1780
ce avem s aducem jertf Domnului
Dumnezeului nostru.
27. Domnul a nvrtosat inima lui Faraon
si el n-a vrut s le dea drumul,
28. Ci a zis Faraon ctre Moise : Du-te
de aici ! Dar bag de seam s nu te mai
arti n fata mea, cci n ziua cnd vei
vedea fata mea, vei muri.
29. Rspuns-a Moise : Cum ai zis, asa
va fi. Mai mult nu voi mai vedea fata ta
!
Evr. 11, 27.
CAP. 11
Vestirea plgii a zecea.
1. Dup aceea a zis Domnul ctre Moise :
nc o plag voi mai aduce asupra lui
Faraon si asupra Egiptului si dup aceea
v vor da drumul de aici. Dar cnd v vor
da drumul, cu grbire v vor alunga de
aici.
Ies. 6, 1; 12, 33. Ps. 104, 38.
2. Spune dar poporului n tain, ca fiecare
brbat de la vecinul su si fiecare femeie
de la vecina ei s cear mprumut vase de
argint si vase de aur si haine.
3. Si a dat Domnul poporului Su trecere
naintea Egiptenilor si acestia le-au
mprumutat cele cerute. Dar si Moise
ajunsese mare foarte n pmntul
Egiptului, naintea lui Faraon si a
slujitorilor lui Faraon si a tot poporul.
Ies. 3, 21; 12, 36. Sir. 44, 28; 45, 1.
4. Si a zis Moise : Asa grieste Domnul
: La miezul noptii voi trece prin Egipt
5. Si va muri tot ntiul nscut n
pmntul Egiptului, de la ntiul nscut al
lui Faraon, care urmeaz s sad pe
tronul su, pn la ntiul nscut al roabei
de la rsnit si pn la ntiul nscut al
dobitoacelor.
Ies. 4, 23. Ps. 77, 51; 104, 36. ntel. 18, 5.
6. Si va fi plngere mare n tot pmntul
Egiptului, cum n-a mai fost si cum nu va
mai fi.
7. Iar la toti fiii lui Israel nici cine nu va
ltra, nici la om, nici la dobitoc, ca s
cunoasteti ce deosebire face Domnul
ntre Egipteni si Israeliti.
8. Si se vor pogor toti acesti slujitori ai
ti la mine si, nchinndu-se mie, vor zice
: Iesi mpreun cu tot poporul tu, pe
care-l povtuiesti tu. Si dup aceea voi si
iesi. Si a iesit Moise de la Faraon
nfierbntat de mnie.
Num. 12, 3.
9. Apoi a zis Domnul ctre Moise : Nu
v va asculta nici acum Faraon, ca s se
nmulteasc semnele Mele si minunile
Mele n pmntul Egiptului !
10. A fcut deci Moise si Aaron toate
semnele si minunile acestea naintea lui
Faraon. Dar Domnul a nvrtosat inima
lui Faraon si el n-a ascultat s lase pe
Israel s ias din pmntul su.
Ies. 9, 16; 10, 20. Rom. 9, 17.
CAP. 12
Mielul pascal yi moartea ntilor
nscu(i ai Egiptenilor.
1. Apoi a grit Domnul cu Moise si
Aaron n pmntul Egiptului si le-a zis :
Ies. 7, 8.
2. Luna aceasta s v fie nceputul
lunilor, s v fie ntia ntre lunile anului.
Ies. 13, 4; 34, 18. Num. 9, 1-2. Iosua 4, 19.
3. Vorbeste deci la toat obstea fiilor lui
Israel si le spune : n ziua a zecea a lunii
acesteia s-si ia fiecare din capii de
familie un miel ; cte un miel de familie
s luati fiecare.
Deut. 16, 2. 2 Paral. 30, 18; 35, 6. Ioan 1, 29, 36. 1 Cor. 5,
7. Evr. 11, 28.
4. Iar dac vor fi putini n familie, nct
s nu fie deajuns ca s poat mnca
mielul, s ia cu sine de la vecinul cel mai
aproape de dnsul un numr de suflete :
numrati-v la un miel attia ct pot s-l
mnnce.
5. Mielul s v fie de un an, parte
brbteasc si fr meteahn, si s luati
sau un miel, sau un ied,
pag. 96/1780
6. S-l tineti pn n ziua a paisprezecea a
lunii acesteia si atunci toat adunarea
obstii fiilor lui Israel s-l junghie ctre
sear.
Ies. 16, 12. Lev 23, 5. Num. 9, 5. Deut. 16, 6.
7. S ia din sngele lui si s ung
amndoi usorii si pragul cel de sus al usii
casei unde au s-l mnnce.
Evr. 11, 28.
8. Si s mnnce n noaptea aceea carnea
lui fript la foc ; dar s-o mnnce cu
azim si cu ierburi amare.
Num. 9, 11.
9. Dar s nu-l mncati nefript deajuns sau
fiert n ap, ci s mncati totul fript bine
pe foc, si capul cu picioarele si
mruntaiele.
Deut. 16, 7.
10. S nu lsati din el pe a doua zi si
oasele lui s nu le zdrobiti. Ceea ce va
rmne pe a doua zi s ardeti n foc.
Ies. 23, 18; 34, 25. Deut. 16, 4.
11. S-l mncati ns asa : s aveti
coapsele ncinse, ncltmintea n
picioare si toiegele n minile voastre ; si
s-l mncati cu grab, cci este Pastile
Domnului.
Luc. 12, 35. 1 Petr. 1, 13. Ef. 6, 14.
12. n noaptea aceea voi trece peste
pmntul Egiptului si voi lovi pe tot
ntiul nscut n pmntul Egiptului, al
oamenilor si al dobitoacelor, si voi face
judecat asupra tuturor dumnezeilor n
pmntul Egiptului, cci Eu sunt
Domnul.
Num. 33, 4. Ps. 135, 10. Evr. 11, 28.
13. Iar la voi sngele va fi semn pe casele
n care v veti afla : voi vedea sngele si
v voi ocoli si nu va fi ntre voi ran
omortoare, cnd voi lovi pmntul
Egiptului.
14. Ziua aceea s fie spre pomenire si s
prznuiti ntr-nsa srbtoarea Domnului,
din neam n neam ; ca asezare vesnic s-o
prznuiti.
Ies. 13, 10. Deut. 16, 3. Luc. 14, 12. Ioan 2, 13. Rom. 10,
4.
15. Sapte zile s mncati azime ; din ziua
nti s deprtati din casele voastre
dospitura, cci cine va mnca dospit din
ziua nti pn n ziua a saptea, sufletul
aceluia se va strpi din Israel.
Ies. 23, 15; 34, 18. Num. 28, 17. Iez. 45, 21. Mat. 26, 2,
17. Luc. 22, 1.
16. n ziua nti s aveti adunare sfnt,
n ziua a saptea iar adunare sfnt ; si n
acele zile s nu faceti nici un fel de lucru
dect numai cele ce trebuie fiecruia de
mncat, numai acelea s vi le faceti.
Lev 23, 6-7.
17. Pziti srbtoarea azimilor, c n ziua
aceea am scos taberele voastre din
pmntul Egiptului ; pziti ziua aceasta n
neamul vostru ca asezmnt vesnic.
18. ncepnd din seara zilei a
paisprezecea a lunii nti si pn n seara
zilei a douzeci si una a aceleiasi luni, s
mncati pine nedospit.
Lev 23, 5. Num. 28, 16. Deut. 16, 1. Ioan 6, 4.
19. Sapte zile s nu se afle dospitur n
casele voastre ; tot cel care va mnca
dospit, sufletul acela se va strpi din
obstea lui Israel, fie strin sau bstinas al
pmntului aceluia.
20. Tot ce e dospit s nu mncati, ci n
toate asezrile voastre s mncati azim.
Deut. 16, 4. 1 Cor. 5, 8.
21. Apoi a chemat Moise pe toti btrnii
fiilor lui Israel si le-a zis : Mergeti si v
luati miei dup familiile voastre si
junghiati Pastile.
22. Dup aceea s luati un mnunchi de
isop si, muindu-l n sngele strns de la
miel ntr-un vas, s ungeti pragul de sus
si amndoi usorii usii cu sngele cel din
vas, iar voi s nu iesiti nici unul din cas
pn dimineata ;
Lev 14, 2-4. Evr. 9, 19; 11, 28.
23. Cci are s treac Domnul s
loveasc Egiptul ; si vznd sngele de
pe pragul de sus si de pe cei doi usori,
pag. 97/1780
Domnul va trece pe lng us si nu va
ngdui pierztorului s intre n casele
voastre, ca s v loveasc.
Apoc. 9, 4.
24. Pziti acestea ca un asezmnt vesnic
pentru voi si pentru copiii vostri.
25. Iar dup ce veti intra n pmntul pe
care Domnul l va da vou, cum a zis, s
pziti rnduiala aceasta.
26. Si cnd v vor zice copiii vostri : Ce
nseamn rnduiala aceasta ?
Ies. 10, 2; 13, 8, 14. Deut. 6, 20.
27. S le spuneti : Aceasta este jertfa ce o
aducem de Pasti Domnului, Care n Egipt
a trecut pe lng casele fiilor lui Israel,
cnd a lovit Egiptul, iar casele noastre le-
a izbvit. Si s-a plecat poporul si s-a
nchinat.
1 Cor. 11, 26.
28. Au mers deci fiii lui Israel si au fcut
toate cum poruncise Domnul lui Moise si
Aaron ; asa au fcut.
Num. 1, 54; 2, 34.
29. Iar la miezul noptii a lovit Domnul pe
toti nti-nscutii n pmntul Egiptului,
de la nti-nscutul lui Faraon, care sedea
pe tron, pn la nti-nscutul robului,
care sta n nchisoare, si pe toti nti-
nscutii dobitoacelor.
Ies. 4, 23; 13, 15. Ps. 77, 51; 104, 36; 134, 8; 135, 10.
ntel. 18, 5, 11, 15-16.
30. Si s-a sculat noaptea Faraon nsusi,
toate slugile lui si toti Egiptenii, si s-a
Icut bocet mare n toat tara Egiptului,
cci nu era cas unde s nu fie mort.
ntel. 18, 10; 19, 3.
31. n aceeasi noapte a chemat Faraon pe
Moise si pe Aaron si le-a zis : Sculati-v
si iesiti din pmntul poporului meu ! Si
voi si fiii lui Israel ! Si duceti-v de faceti
slujb Domnului Dumnezeului vostru,
precum ati zis.
32. Luati cu voi si oile si boii vostri, cum
ati cerut, si v duceti si m binecuvntati
si pe mine !
33. Si sileau Egiptenii pe poporul evreu
s ias degrab din tara aceea, cci ziceau
: Pierim cu totii !
Ies. 6, 1; 11, 1. Ps. 104, 38. Is. 52, 12.
34. Atunci poporul a luat pe umeri aluatul
su pn a nu se dospi, cu covetile
nvelite n hainele lor.
35. Si fcnd fiii lui Israel cum le
poruncise Moise, ei au cerut de la
Egipteni vase de argint si de aur si haine ;
Ies. 3, 22.
36. Iar Domnul a dat poporului Su
trecere naintea Egiptenilor, ca s-i dea
tot ce a cerut. Si astfel au fost prdati
Egiptenii.
Ies. 3, 21; 11, 3. Ps. 104, 37.
37. Fiii lui Israel au plecat din Ramses
spre Sucot, ca la sase sute de mii de
brbati pedestri, afar de copii.
Num. 33, 3. Deut. 16, 3; 26, 5. Iosua 24, 6. Ps. 77, 52;
135, 11-12. Sir. 16, 11. Iuda 1, 5.
38. Si a mai iesit mpreun cu ei multime
de oameni de felurite neamuri, si oi, si
boi, si turme foarte mari.
Num. 11, 4.
39. Iar din aluatul ce l-au scos din Egipt
au copt azime, c nu se dospise nc,
pentru c i-au scos Egiptenii si nu
putuser zbovi nici mcar s-si fac de
mncare pentru drum.
40. Timpul ns, ct fiii lui Israel si
printii lor au trit n Egipt si n tara
Canaan, a fost de patru sute treizeci de
ani.
Fac. 15, 13. Fapt. 7, 6. Gal. 3, 17.
41. Iar dup trecerea celor patru sute
treizeci de ani a iesit toat ostirea
Domnului din pmntul Egiptului,
noaptea.
Fac. 15, 16. Ps. 135, 11-12.
42. Aceasta a fost noaptea de priveghere
a Domnului pentru scoaterea lor din tara
Egiptului si pe aceast noapte de
priveghere pentru Domnul o vor pzi toti
fiii lui Israel din neam n neam.
pag. 98/1780
43. Dup aceea a zis Domnul ctre Moise
si Aaron : Rnduiala Pastelui este
aceasta : Nimeni din cei de alt neam s
nu mnnce din el.
Ies. 7, 8. 2 Paral. 30, 25. 2 Cor. 6, 16. Ef. 2, 12.
44. Dar tot robul cumprat cu bani si tiat
mprejur s mnnce din el.
Lev 22, 10.
45. Strinul si simbriasul asijderea s nu
mnnce din el.
Gal. 4, 7.
46. S se mnnce n aceeasi cas ; s nu
lsati pe a doua zi ; carnea s nu o
scoateti afar din cas si oasele s nu le
zdrobiti.
Num. 9, 12. Ioan 19, 36.
47. S-l prznuiasc toat obstea fiilor lui
Israel.
48. Iar de va veni la voi vreun strin s
fac Pastile Domnului, s tai mprejur pe
toti cei de parte brbteasc ai lui si
numai atunci s-l svrseasc si va fi ca
si locuitorul de bastin al trii ; dar tot cel
netiat mprejur s nu mnnce din el.
2 Paral. 30, 25. 1 Cor. 11, 28.
49. O lege s fie si pentru bstinas si
pentru strinul ce se va aseza la voi !
Lev 24, 22. Num. 9, 14; 15, 15, 20. Gal. 3, 28.
50. Si au fcut fiii lui Israel cum
poruncise Domnul lui Moise si Aaron ;
asa au fcut.
51. Deci, n ziua aceea a scos Domnul pe
fiii lui Israel din tara Egiptului, cu ostirea
lor.
Deut. 26, 8.
CAP. 13
Sfin(irea celor nti-nscu(i.
1. n vremea aceea a vorbit Domnul cu
Moise si i-a zis :
2. S-Mi sfintesti pe tot ntiul nscut,
pe tot cel ce se naste nti la fiii lui Israel,
de la om pn la dobitoc, c este al Meu
!
Ies. 13, 12; 22, 29; 34, 19-20. Lev 27, 26. Num. 3, 13; 8,
17. Deut. 15, 19. Luc. 2, 23.
3. Iar Moise a zis ctre popor : S v
aduceti aminte de ziua aceasta, n care ati
iesit din pmntul Egiptului, din casa
robiei, cci cu mn tare v-a scos
Domnul de acolo si s nu mncati dospit ;
Ies. 6, 1; 14, 8; 23, 15. Lev 22, 33. Deut. 4, 34, 37; 6, 21.
Ps. 113, 1; 135, 12.
4. C astzi iesiti voi, n luna Aviv.
Ies. 12, 2. Num. 9, 1.
5. Iar cnd te va duce Domnul
Dumnezeul tu n tara Canaaneilor, a
Heteilor, a Amoreilor, a Heveilor, a
Iebuseilor, a Ghergheseilor si a
Ferezeilor, pentru care S-a jurat El
printilor ti s-ti dea tara unde curge
miere si lapte, s faci slujba aceasta n
aceast lun.
Fac. 15, 7; 17, 8. Deut. 26, 9.
6. Sapte zile s mnnci azime, iar n ziua
a saptea este srbtoarea Domnului :
7. Azime s mncati sapte zile si s nu se
gseasc la tine pine dospit, nici aluat
dospit n toate hotarele tale.
1 Cor. 5, 8.
8. n ziua aceea s spui fiului tu si s
zici : Acestea sunt pentru cele ce a fcut
Domnul cu mine, cnd am iesit din Egipt.
Ies. 12, 26.
9. S fie acestea ca un semn pe mna ta si
aducere aminte naintea ochilor ti,
pentru ca legea Domnului s fie n gura
ta, cci cu mn tare te-a scos Domnul
Dumnezeu din Egipt.
Deut. 6, 8; 11, 18.
10. S pziti dar legea aceasta din an n
an, la vremea hotrt.
Ies. 12, 14.
11. Si cnd te va duce Domnul
Dumnezeul tu n tara Canaanului, cum
S-a jurat tie si printilor ti, si ti-o va da
tie,
Fac. 15, 18.
12. Atunci s osebesti Domnului pe tot
cel de parte brbteasc de la oameni,
care se naste nti ; si pe tot cel de parte
brbteasc, care se va naste nti din
pag. 99/1780
turmele sau de la vitele ce vei avea, s-l
nchini Domnului.
Ies. 13, 2.
13. Pe tot nti-nscutul de la asin s-l
rscumperi cu un miel ; iar de nu-l vei
rscumpra, i vei frnge gtul ; s
rscumperi si pe tot nti-nscutul din
oameni n neamul tu.
Ies. 34, 20. Num. 3, 46.
14. Cnd ns te va ntreba dup aceea
fiul tu si va zice : Ce nseamn aceasta
?, s-i spui : Cu mn puternic ne-a scos
Domnul din pmntul Egiptului, din casa
robiei.
Ies. 12, 26.
15. C atunci cnd se ndrtnicea Faraon
s ne dea drumul, Domnul a omort pe
toti nti-nscutii n pmntul Egiptului,
de la nti-nscutul oamenilor pn la
nti-nscutul dobitoacelor. De aceea
jertfesc eu Domnului pe tot nti-nscutul
de parte brbteasc si pe tot nti-
nscutul din fiii mei l rscumpr.
Ies. 4, 23; 12, 29.
16. S fie dar aceasta ca un semn la mna
ta si ca o tblit deasupra ochilor ti, cci
cu mn tare ne-a scos Domnul din Egipt
!
Deut. 6, 8. Fapt. 13, 17.
17. Iar dup ce Faraon a dat drumul
poporului, Dumnezeu nu l-a dus pe calea
cea ctre pmntul Filistenilor, care era
mai scurt ; cci a zis Dumnezeu : Nu
cumva poporul, vznd rzboi, s-i par
ru si s se ntoarc n Egipt.
1 Cor. 10, 13. Evr. 11, 27.
18. Ci a dus Dumnezeu poporul mprejur,
pe calea pustiului, ctre Marea Rosie. Si
fiii lui Israel au iesit n bun rnduial din
pmntul Egiptului.
Ps. 77, 52-53.
19. Atunci a luat Moise cu sine oasele lui
Iosif ; cci Iosif legase pe fiii lui Israel cu
jurmnt, zicnd : Are s v cerceteze
Dumnezeu si atunci s luati cu voi si
oasele mele de aici !
Fac. 50, 25. Iosua 24, 32.
20. Fiii lui Israel au pornit apoi din Sucot
si si-au asezat tabra la Etam, la captul
pustiului.
Num. 33, 6. Ps. 67, 8.
21. Iar Domnul mergea naintea lor : ziua
n stlp de nor, artndu-le calea, iar
noaptea n stlp de foc, luminndu-le, ca
s poat merge si ziua si noaptea.
Ies. 14, 19. Num. 14, 14. Deut. 1, 33; 4, 37. Neem. 9, 12,
19. Ps. 77, 14; 104, 39. Is. 4, 5. ntel. 10, 17; 18, 3. 1 Cor.
10, 2.
22. Si n-a lipsit stlpul de nor ziua, nici
stlpul de foc noaptea dinaintea
poporului.
CAP. 14
Trecerea prin Marea Royie.
1. Atunci a grit Domnul cu Moise si a
zis :
2. Spune fiilor lui Israel s se ntoarc si
s-si aseze tabra n fata Pi-Hahirotului,
ntre Migdal si mare, n preajma lui Baal-
Tefon. Acolo, n preajma lui, lng mare,
s tbrti.
Num. 33, 7. Ier. 44, 1.
3. C Faraon va zice ctre poporul su :
Fiii acestia ai lui Israel s-au rtcit n
pmntul acesta si i-a nchis pustiul.
Ies. 15, 9.
4. Iar Eu voi nvrtosa inima lui Faraon si
va alerga dup ei. Si-Mi voi arta slava
Mea asupra lui Faraon si asupra a toat
ostirea lui ; si vor cunoaste toti Egiptenii
c Eu sunt Domnul ! Si au fcut asa.
Ies. 4, 21; 7, 3; 10, 20. Ps. 82, 18. Iez. 28, 22. Rom. 9, 17.
5. Atunci s-a dat de stire regelui Egiptului
c poporul evreu a fugit. Si s-a ntors
inima lui Faraon si a slujitorilor lui
asupra poporului acestuia si ei au zis :
Ce am fcut noi ? Cum de am lsat pe
fiii lui Israel s se duc si s nu ne mai
robeasc nou ?
ntel. 19, 2-3.
6. A nhmat deci Faraon carele sale de
rzboi si a luat poporul su cu sine :
pag. 100/1780
7. A luat cu sine sase sute de crute alese
si toat clrimea Egiptului si cpeteniile
lor.
8. Iar Domnul a nvrtosat inima lui
Faraon, regele Egiptului, si a slujitorilor
lui, si a alergat acesta dup fiii lui Israel ;
dar fiii lui Israel iesiser sub mn nalt.
Ies. 13, 3. ntel. 19, 3.
9. Si au alergat dup ei Egiptenii cu toti
caii si carele lui Faraon, cu clretii si cu
toat ostirea lui si i-au ajuns cnd
poposiser ei la mare, lng Pi-Hahirot,
n fata lui Baal-Tefon.
Ies. 15, 9. Iosua 24, 6. 1 Mac. 4, 9.
10. Dar cnd s-a apropiat Faraon si cnd
s-au uitat fiii lui Israel napoi si au vzut
c Egiptenii vin dup ei, s-au spimntat
foarte tare fiii lui Israel si au strigat ctre
Domnul ;
11. Si au zis ctre Moise : Oare nu erau
morminte n tara Egiptului, de ce ne-ai
adus s murim n pustie ? Ce ai fcut tu
cu noi, scotndu-ne din Egipt ?
Ies. 17, 3. Ps. 105, 7.
12. Nu ti-am spus noi, oare, de aceasta n
Egipt, cnd ti-am zis : Las-ne s robim
Egiptenilor, c e mai bine s fim robi
Egiptenilor dect s murim n pustia
aceasta ?
13. Moise ns a zis ctre popor : Nu v
temeti ! Stati si veti vedea minunea cea
de la Domnul, pe care v va face-o El
astzi, cci pe Egiptenii pe care i vedeti
astzi nu-i veti mai vedea niciodat.
2 Paral. 20, 15, 17. Iuda 1, 5.
14. Domnul are s Se lupte pentru voi, iar
voi fiti linistiti !
Deut. 1, 30; 3, 22. Iosua 10, 14, 42; 23, 5; 24, 7. Jud. 5,
20. Neem. 4, 20.
Ce strigi ctre Mine ? Spune fiilor lui
Israel s porneasc,
Ps. 76, 19.
16. Iar tu ridic-n toiagul si-ti ntinde
mna asupra mrii si o desparte si vor
trece fiii lui Israel prin mijlocul mrii, ca
pe uscat.
17. Iat, Eu voi nvrtosa inima lui
Faraon si a tuturor Egiptenilor, ca s
mearg pe urmele lor. Si-Mi voi arta
slava Mea asupra lui Faraon si asupra a
toat ostirea lui, asupra carelor lui si
asupra clretilor lui.
18. Si vor cunoaste toti Egiptenii c Eu
sunt Domnul, cnd mi voi arta slava
Mea asupra lui Faraon, asupra carelor lui
si asupra clretilor lui.
Iez. 29, 22.
19. Atunci s-a ridicat ngerul Domnului,
care mergea naintea taberei fiilor lui
Israel, si s-a mutat n urma lor ; si s-a
ridicat stlpul cel de nor dinaintea lor si a
stat n urma lor.
Ies. 13, 21; 23, 20; 32, 34. J ud. 2, 1. Ps. 76, 14.
20. Astfel a trecut el si a stat ntre tabra
Egiptenilor si tabra fiilor lui Israel ; si
era negur si ntuneric pentru unii, iar
pentru ceilalti lumin, noaptea, si toat
noaptea nu s-au apropiat unii de altii.
21. Iar Moise si-a ntins mna sa asupra
mrii si a alungat Domnul marea toat
noaptea cu vnt puternic de la rsrit si s-
a fcut marea uscat, c s-au desprtit
apele.
Ies. 10, 13. Iosua 2, 10; 4, 23. Neem. 9, 11. Ps. 65, 5; 73,
13; 76, 15; 77, 13; 105, 9; 113, 3; 135, 13. Sir. 39, 23.
22. Si au intrat fiii lui Israel prin mijlocul
mrii, mergnd ca pe uscat, iar apele le
erau perete, la dreapta si la stnga lor.
Ies. 15, 19. 4 Reg. 2, 8. Ps. 135, 14. Iudit. 5, 12. ntel. 10,
18. 1 Cor. 10, 1. Evr. 11, 29.
23. Iar Egiptenii urmrindu-i, au intrat
dup ei n mijlocul mrii toti caii lui
Faraon, carele si clretii lui.
24. Dar n straja diminetii a cutat
Domnul din stlpul cel de foc si din nor
spre tabra Egiptenilor si a umplut tabra
Egiptenilor de spaim.
Ps. 76, 17. ntel. 18, 3.
25. Si a fcut s sar rotile de la carele
lor, nct cu anevoie mergeau carele.
pag. 101/1780
Atunci au zis Egiptenii : S fugim de la
fata lui Israel, c Domnul se lupt pentru
ei cu Egiptenii !
Deut. 1, 30; 3, 22; 11, 4. Iosua 10, 14. Avac. 3, 8.
26. Iar Domnul a zis ctre Moise :
ntindeti mna asupra mrii, ca s se
ntoarc apele asupra Egiptenilor, asupra
carelor lor si asupra clretilor lor.
27. Si si-a ntins Moise mna asupra
mrii si spre ziu s-a ntors apa la locul
ei, iar Egiptenii fugeau mpotriva apei. Si
asa a necat Dumnezeu pe Egipteni n
mijlocul mrii.
Ies. 15, 7. ntel. 18, 5; 19, 7.
28. Iar apele s-au tras la loc si au acoperit
carele si clretii ntregii ostiri a lui
Faraon, care intrase dup Israeliti n
mare, si nu a rmas nici unul dintre ei.
Ies. 8, 31. Ps. 105, 11; 135, 15. 3 Mac. 2, 7; 6, 4.
29. Fiii lui Israel ns au trecut prin mare
ca pe uscat si apa le-a fost perete la
dreapta si stnga lor.
30. Asa a izbvit Domnul n ziua aceea
pe Israeliti din minile Egiptenilor ; si au
vzut fiii lui Israel pe Egipteni morti pe
malurile mrii.
31. Vzut-a Israel mna cea tare pe care a
ntins-o Domnul asupra Egiptenilor, si s-a
temut poporul de Domnul si a crezut n
Domnul si n Moise, sluga Lui.
2 Paral. 20, 20. Ps. 105, 12; 108, 27.
CAP. 15
Cntarea lui Moise.
1. Atunci Moise si fiii lui Israel au cntat
Domnului cntarea aceasta si au zis : S
cntm Domnului, cci cu slav S-a
preaslvit ! Pe cal si pe clret n mare i-a
aruncat !
Deut. 11, 4. Ps. 105, 12. Apoc. 15, 3.
2. Tria mea si mrirea mea este Domnul,
cci El m-a izbvit. Acesta este
Dumnezeul meu si-L voi preaslvi,
Dumnezeul printelui meu si-L voi
preanlta !
Ps. 82, 18; 117, 6-7, 14. Is. 12, 2; 25, 1. Luc. 1, 46.
3. Domnul este viteaz n lupt ; Domnul
este numele Lui.
Ies. 3, 14; 6, 1. Jud. 20, 35. Ier. 33, 2. Os. 12, 6. Avac. 3,
8.
4. Carele lui Faraon si ostirea lui n mare
le-a aruncat ; Pe cpeteniile cele de
seam ale lui, Marea Rosie le-a nghitit,
5. Adncul le-a acoperit, n fundul mrii
ca o piatr s-au pogort.
Neem. 9, 11. Apoc. 18, 21.
6. Dreapta Ta, Doamne, si-a artat tria.
Mna Ta cea dreapt, Doamne, pe
vrjmasi i-a sfrmat.
Ps. 117, 15. Apoc. 15, 3.
7. Cu multimea slavei Tale ai surpat pe
cei potrivnici. Trimis-ai mnia Ta Si i-a
mistuit ca pe niste paie.
Ies. 14, 27. Is. 5, 24; 47, 14.
8. La suflarea nrilor Tale s-a desprtit
apa, Strnsu-s-au la un loc apele ca un
perete Si s-au nchegat valurile n inima
mrii.
Is. 63, 12-13.
9. Vrjmasul zicea : Alerga-voi dup ei
si-i voi ajunge ; Prad voi mprti si-mi
voi stura sufletul de rzbunare ; Voi
scoate sabia si mna mea i va strpi.
Ies. 14, 3, 9.
10. Dar ai trimis Tu duhul Tu Si marea
i-a nghitit ; Afundatu-s-au ca plumbul n
apele cele mari.
Ps. 73, 13.
11. Doamne, cine este asemenea tie ntre
dumnezei ? Cine este asemenea tie
preaslvit n sfintenie, Minunat ntru
slav Si fctor de minuni ?
Ies. 8, 10; 18, 11. 1 Reg. 2, 2. 2 Reg. 22, 32. 1 Paral. 16,
25. 2 Paral. 20, 6. Ps. 39, 6; 70, 20.
12. ntins-ai dreapta Ta Si i-a nghitit
pmntul !
13. Cluzit-ai cu mila Ta acest popor si
l-ai izbvit ; Tu l povtuiesti cu puterea
Ta, Spre locasul sfinteniei Tale.
Ps. 76, 19. Apoc. 15, 3.
14. Auzit-au neamurile si s-au
cutremurat, Fric a cuprins pe cei din
Filisteia.
pag. 102/1780
Iosua 2, 9, 11.
15. Atunci s-au spimntat cpeteniile
Edomului, Pe conductorii Moabului
cutremur i-a cuprins ; Si toti cti triesc
n Canaan si-au pierdut cumptul.
16. Fric si groaz va cdea peste ei. Si
de mretia bratului Tu, Ca pietrele vor
ncremeni, Pn va trece poporul Tu,
Doamne, Pn va trece poporul Tu
acesta, pe care l-ai cstigat Tu.
Deut. 4, 37.
17. Tu l vei duce si-l vei sdi n muntele
mostenirii Tale, n locul ce ti l-ai fcut
slsluire, Doamne, n locasul sfnt cel
zidit de minile Tale, Doamne !
Ps. 43, 3-4; 79, 9.
18. mprti-va Domnul n veac si n
veacul veacului.
Ps. 88, 29; 145, 10.
19. Cci caii lui Faraon cu carele si
clretii lui au intrat n mare. ntors-a
Domnul asupra lor apele mrii, Iar fiii lui
Israel au trecut prin mare, ca pe uscat !
Ies. 14, 22.
20. Atunci a luat Mariam proorocita, sora
lui Aaron, timpanul n mna sa, si au iesit
dup dnsa toate femeile cu timpane si
dntuind.
Ps. 67, 26.
21. Si rspundea Mariam naintea lor :
S cntm Domnului, cci cu slav S-a
preaslvit ! Pe cal si pe clret n mare i-a
aruncat !
22. Apoi a ridicat Moise pe fiii lui Israel
de la Marea Rosie si i-a dus n pustia Sur
si au mers trei zile prin pustie si n-au
gsit ap.
Fac. 16, 7. Num. 33, 8.
23. Au ajuns apoi la Mara, dar n-au putut
s bea ap nici din Mara, c era amar,
pentru care s-a si numit locul acela Mara.
ntel. 11, 1, 4.
24. De aceea crtea poporul mpotriva lui
Moise si zicea : Ce s bem ?
Ies. 16, 2.
25. Atunci Moise a strigat ctre Domnul
si Domnul i-a artat un lemn ; si l-a
aruncat n ap si s-a ndulcit apa. Acolo a
pus Domnul poporului Su rnduieli si
porunci si acolo l-a ncercat si i-a zis :
Sir. 38, 5.
26. De vei asculta cu luare-aminte
glasul Domnului Dumnezeului tu si vei
face lucruri drepte naintea Lui si de vei
lua aminte la poruncile Lui si vei pzi
legile Lui, nu voi aduce asupra ta nici una
din bolile pe care le-am adus asupra
Egiptenilor, c Eu sunt Domnul
Dumnezeul tu Care te vindec.
Ies. 10, 2; 23, 25. Deut. 7, 15. Is. 3, 7.
27. Apoi au venit n Elim. Si erau acolo
dousprezece izvoare de ap si saptezeci
de pomi de finic. Si au tbrt acolo
lng ap.
Num. 33, 9.
CAP. 16
Mana.
1. Plecnd apoi din Elim, a venit toat
obstea fiilor lui Israel n pustia Sin, care
este ntre Elim si ntre Sinai, n ziua a
cincisprezecea a lunii a doua, dup
iesirea din Egipt.
Num. 33, 11. ntel. 11, 2. Fapt. 7, 36; 13, 18.
2. n pustia aceasta toat obstea fiilor lui
Israel a crtit mpotriva lui Moise si
Aaron.
Ies. 15, 24. Ps. 105, 13. 1 Cor. 10, 10.
3. Si au zis ctre ei fiii lui Israel : Mai
bine muream btuti de Domnul n
pmntul Egiptului, cnd sedeam
mprejurul cldrilor cu carne si mncam
pine de ne sturam ! Dar voi ne-ati adus
n pustia aceasta, ca toat obstea aceasta
s moar de foame.
4. Domnul ns a zis ctre Moise : Iat
Eu le voi ploua pine din cer. S ias dar
poporul si s adune n fiecare zi ct
trebuie pentru o zi, ca s-l ncerc dac va
umbla sau nu dup legea Mea.
Ps. 77, 24-25; 104, 40. ntel. 16, 20.
pag. 103/1780
5. Iar n ziua a sasea s adune de dou ori
mai mult dect adunau n celelalte zile,
pentru o zi.
6. Atunci au zis Moise si Aaron ctre
toat adunarea fiilor lui Israel : Disear
veti cunoaste c Domnul v-a scos din
pmntul Egiptului.
Ies. 16, 12.
7. Si dimineat veti vedea slava
Domnului, c El a auzit crtirea voastr
mpotriva lui Dumnezeu ; iar noi ce
suntem de crtiti mpotriva noastr ?
Num. 16, 11. 1 Cor. 10, 10.
8. Si a mai zis Moise : Cnd Domnul v
va da disear carne s mncati si
dimineat pine s v sturati, din aceea
veti afla c a auzit Domnul crtirea ce ati
ridicat asupra Lui. Cci noi ce suntem ?
Crtirea voastr nu este mpotriva
noastr, ci mpotriva lui Dumnezeu.
Num. 11, 18.
9. Apoi a zis Moise ctre Aaron : Spune
la toat adunarea fiilor lui Israel :
Apropiati-v naintea lui Dumnezeu, c a
auzit crtirea voastr !
10. Iar cnd vorbea Aaron ctre toat
adunarea fiilor lui Israel, au cutat ei spre
pustie si iat slava Domnului s-a artat n
nor.
Num. 12, 5; 16, 42; 20, 6. 3 Reg. 8, 11. Sir. 45, 4, 7.
11. Si a grit Domnul cu Moise si a zis :
12. Am auzit crtirea fiilor lui Israel.
Spune-le dar : Disear carne veti mnca,
iar dimineat v veti stura de pine si
veti cunoaste c Eu, Domnul, sunt
Dumnezeul vostru.
Ies. 16, 6-8. Num. 11, 7. ntel. 16, 2.
13. Iar, dac s-a fcut sear, au venit
prepelite si au acoperit tabra, iar
dimineata, dup ce s-a luat roua
dimprejurul taberei,
Num. 11, 31. Neem. 9, 15. Ps. 77, 26-27; 104, 40. ntel.
19, 11.
14. Iat, se afla pe fata pustiei ceva
mrunt, ca niste grunte, si albicios, ca
grindina pe pmnt.
Num. 11, 7, 9. Ps. 77, 24. ntel. 16, 20.
15. Si vznd fiii lui Israel, au zis unii
ctre altii : Ce e asta ? C nu stiau ce e.
Iar Moise le-a zis : Aceasta e pinea pe
care v-o d Dumnezeu s o mncati.
Ioan 6, 31, 49. 1 Cor. 10, 3.
16. Iat ce a poruncit Domnul : Adunati
fiecare ct s v ajung de mncat ; cte
un omer de om, dup numrul sufletelor
voastre ; fiecare cti are n cort, attea
omere s adune !
17. Si au fcut asa fiii lui Israel ; au
adunat unii mai mult, altii mai putin ;
18. Dar msurnd cu omerul, nici celui ce
adunase mult n-a prisosit, nici celui ce
adunase putin n-a lipsit, ci fiecare, ct era
deajuns la cei ce erau cu sine, att a
adunat.
2 Cor. 8, 15.
19. Zis-a iarsi Moise ctre ei : Nimeni
s nu lase din aceasta pe a doua zi.
Mat. 6, 34.
20. Dar ei n-au ascultat pe Moise, ci unii
au lsat din aceasta pe a doua zi ; dar a
Icut viermi si s-a stricat. Si s-a mniat
pe ei Moise.
21. Fiecare aduna man dimineata ct i
trebuia pentru mncat n ziua aceea, cci,
dac se nfierbnta soarele, ceea ce
rmnea se topea.
22. Iar n ziua a sasea adunar de dou ori
mai mult : cte dou omere de fiecare.
Si au venit toate cpeteniile adunrii s-l
nstiinteze pe Moise.
23. Iar Moise le-a zis : Iat ce a zis
Domnul : Mine e odihn, odihna cea
sfnt n cinstea Domnului ; ce trebuie
copt coaceti, ce trebuie fiert, fierbeti
astzi, si ce va rmne, pstrati pe a doua
zi !
Fac. 2, 2. Ies. 35, 3.
24. Si au lsat din acestea pn
dimineata, dup cum le poruncise Moise,
si nu s-au stricat nici n-au fcut viermi.
pag. 104/1780
25. Apoi a zis Moise : Mncati aceasta
astzi, c astzi este odihna n cinstea
Domnului si nu veti gsi de aceasta astzi
pe cmp.
26. Sase zile s adunati, iar ziua a saptea
este zi de odihn si nu veti afla din ea n
aceast zi.
Num. 11, 6.
27. Dar unii din popor au iesit s adune si
n ziua a saptea si n-au gsit.
28. Atunci Domnul a zis ctre Moise :
Pn cnd nu veti voi s ascultati de
poruncile Mele si de nvtturile Mele ?
29. Vedeti c Domnul v-a dat ziua
aceasta de odihn si de aceea v d El n
ziua a sasea si pine pentru dou zile ;
rmneti fiecare n casele voastre si
nimeni s nu ias de la locul su n ziua a
saptea.
Fac. 2, 2-3. Mat. 24, 20.
30. Si s-a odihnit poporul n ziua a
saptea.
31. Casa lui Israel i-a pus numele man si
aceasta era alb, ca smnta de coriandru,
iar la gust ca turta cu miere.
Num. 11, 7. ntel. 16, 20.
32. Dup aceea Moise a zis : Iat ce
porunceste Domnul : Umpleti cu man un
omer, ca s se pstreze n viitor urmasilor
vostri, ca s vad pinea cu care v-am
hrnit Eu n pustie, dup ce v-am scos din
tara Egiptului.
33. Iar ctre Aaron a zis Moise : Ia un
vas de aur si toarn n el un omer plin cu
man si pune-l naintea Domnului, ca s
se pstreze n viitor pentru urmasii vostri
!
Evr. 9, 4.
34. Si l-a pus Aaron naintea chivotului
mrturiei, ca s se pstreze, cum
poruncise Domnul lui Moise.
35. Iar fiii lui Israel au mncat man
patruzeci de ani, pn ce au ajuns n tar
locuit ; pn ce au ajuns n hotarele
pmntului Canaan au mncat man.
Iosua 5, 12. Neem. 9, 15. Fapt. 13, 18.
36. Iar omerul este a zecea parte dintr-o
ef.
Lev 5, 11. Num. 5, 15; 15, 4; 28, 5.
CAP. 17
Ap din piatr.
1. Dup aceea a plecat la drum toat
obstea fiilor lui Israel din pustia Sin, dup
porunca Domnului, si a tbrt la
Rafidim, unde poporul nu avea ap de
but.
Num. 33, 14.
2. Si poporul cuta ceart lui Moise,
zicnd : D-ne ap s bem ! Iar Moise
le-a zis : De ce m bnuiti si de ce
ispititi pe Domnul ?
Num. 20, 2-3. Deut. 6, 16; 9, 7. Ps. 94, 9. Evr. 3, 8.
3. Atunci poporul, apsat de sete, crtea
mpotriva lui Moise si zicea : Ce este
aceasta ? Ne-ai scos din Egipt ca s ne
omori cu sete pe noi, pe copiii nostri si
turmele noastre ?
Ies. 14, 11. Num. 20, 5.
4. Iar Moise a strigat ctre Domnul si a
zis : Ce s fac cu poporul acesta ? Cci
putin lipseste ca s m ucid cu pietre.
Num. 14, 10. 1 Reg. 30, 6.
5. Zis-a Domnul ctre Moise : Treci pe
dinaintea poporului acestuia, dar ia cu
tine ctiva din btrnii lui Israel ; ia n
mn si toiagul cu care ai lovit Nilul si
du-te.
Ies. 7, 20.
6. Iat Eu voi sta naintea ta acolo la
stnca din Horeb, iar tu vei lovi n stnc
si va curge din ea ap si va bea poporul.
Si a fcut Moise asa naintea btrnilor
lui Israel.
Num. 20, 10. Ps. 73, 15; 77, 15-16; 80, 7; 104, 41; 113, 8.
Is. 48, 21. ntel. 11, 4. 1 Cor. 10, 4.
7. De aceea s-a pus locului aceluia
numele : Masa si Meriba, pentru c acolo
crtiser fiii lui Israel si pentru c
ispitiser pe Domnul, zicnd : Este,
oare, Domnul n mijlocul nostru sau nu
?
Num. 20, 13. Ps. 94, 9.
pag. 105/1780
8. Atunci au venit Amalecitii s se bat
cu Israelitii la Rafidim.
Deut. 25, 17. ntel. 11, 3.
9. Iar Moise a zis ctre Iosua : Alege-ti
brbati voinici si du-te de te lupt cu
Amalecitii ! Iar eu m voi sui mine n
vrful muntelui si toiagul lui Dumnezeu
va fi n mna mea.
Iosua 1, 1; 8, 26.
10. A fcut deci Iosua cum i zisese
Moise si s-a dus s bat pe Amaleciti ; iar
Moise cu Aaron si Or s-au suit n vrful
muntelui.
Ies. 24, 14.
11. Cnd si ridica Moise minile, biruia
Israel ; iar cnd si lsa el minile, biruiau
Amalecitii.
Iosua 8, 18.
12. Dar obosind minile lui Moise, au
luat o piatr si au pus-o lng el si a sezut
Moise pe piatr ; iar Aaron si Or i
sprijineau minile, unul de o parte si altul
de alt parte. Si au stat minile lui
ridicate pn la asfintitul soarelui.
13. Si a zdrobit Iosua pe Amalec si tot
poporul lui cu ascutisul sabiei.
Jud. 4, 23. ntel. 11, 3.
Scrie acestea n carte spre pomenire si
spune lui Iosua c voi sterge cu totul
pomenirea lui Amalec de sub cer !
Ies. 34, 27. Num. 24, 20. Deut. 25, 17.
15. Atunci a fcut Moise un jertfelnic
Domnului si i-a pus numele : Domnul
este scparea mea !
Jud. 6, 24.
16. Cci zicea : Pentru c mi-au fost
minile ridicate spre scaunul Domnului,
de aceea va bate Domnul pe Amalec din
neam n neam !
CAP. 18
I etro la Moise.
1. Auzind ns Ietro, preotul din Madian,
socrul lui Moise, de toate cte fcuse
Dumnezeu pentru Moise si pentru Israel,
poporul Su, cnd a scos Domnul pe
Israel din Egipt,
Ies. 2, 16.
2. A luat Ietro, socrul lui Moise, pe
Sefora, femeia lui Moise, care fusese
trimis nainte de acesta acas,
Ies. 2, 21; 4, 20.
3. Si pe cei doi fii ai ei, din care unul se
chema Ghersom, pentru c Moise si
zisese : Rtcit sunt eu n pmnt
strin,
Ies. 2, 22.
4. Iar pe altul l chema Eliezer, pentru c-
si zisese el : Dumnezeul printilor mei
mi-a fost ajutor si m-a scpat de sabia lui
Faraon !
Ies. 2, 15.
5. Si a venit Ietro, socrul lui Moise, cu fiii
acestuia si cu femeia lui, la Moise n
pustie, unde-si asezase el tabra, la
muntele lui Dumnezeu.
Ies. 3, 1.
6. Atunci el a trimis vorb lui Moise,
zicnd : Iat, eu, Ietro, socrul tu, si
femeia ta si cei doi fii ai ei mpreun cu
ea venim la tine.
Num. 10, 29.
7. Deci a iesit Moise n ntmpinarea
socrului su, s-a plecat naintea lui si l-a
srutat. Iar dup ce s-au binecuvntat
unul pe altul, au intrat n cort.
8. Apoi a povestit Moise socrului su
toate cte a fcut Domnul cu Faraon si cu
toti Egiptenii pentru Israel, toate
suferintele ce le-au ntlnit ei n cale si
cum i-a izbvit Domnul din minile lui
Faraon si din minile Egiptenilor.
9. Iar Ietro s-a bucurat de toate
binefacerile ce a artat Domnul lui Israel,
cnd l-a izbvit din mna Egiptenilor si
din mna lui Faraon.
10. Si a zis Ietro : Binecuvntat este
Domnul, Care v-a izbvit din minile
Egiptenilor si din mna lui Faraon, Cel ce
a izbvit pe poporul acesta din stpnirea
Egiptenilor.
pag. 106/1780
11. Acum am cunoscut si eu c Domnul
este mare peste toti dumnezeii, pentru c
a smerit pe acestia.
Ies. 1, 13; 15, 11. 1 Paral. 16, 25.
12. Apoi Ietro, socrul lui Moise, a adus
lui Dumnezeu ardere de tot si jertf. Si au
venit Aaron si toti btrnii lui Israel s
mnnce pine cu socrul lui Moise
naintea lui Dumnezeu.
Num. 10, 29. Deut. 12, 7.
13. Iar a doua zi a sezut Moise s judece
poporul si a stat poporul naintea lui
Moise de dimineat pn seara.
14. Vznd Ietro, socrul lui Moise, tot
ceea ce fcea el cu poporul, i-a zis : Ce
faci tu cu poporul ? De ce stai tu singur si
tot poporul tu st naintea ta de
dimineat pn seara ?
15. Iar Moise a zis ctre socrul su :
Poporul vine la mine s cear judecat
de la Dumnezeu.
16. Cnd se ivesc ntre ei nentelegeri,
vin la mine si judec pe fiecare si-i nvt
poruncile lui Dumnezeu si legile Lui.
17. Iar socrul lui Moise a zis ctre acesta
: Ceea ce faci, nu faci bine.
18. Cci te vei prpdi si tu, si poporul
acesta, care este cu tine. E grea pentru
tine sarcina aceasta si nu o vei putea
mplini singur.
Deut. 1, 9.
19. Acum dar ascult-m pe mine : Am
s-ti dau un sfat si Dumnezeu s fie cu
tine ! Fii tu pentru popor mijlocitor
naintea lui Dumnezeu si nftiseaz la
Dumnezeu nevoile lui.
20. nvat-i poruncile si legile Lui ; arat-
le calea Lui, pe care trebuie s mearg, si
faptele ce trebuie s fac.
21. Iar mai departe alege-ti din tot
poporul oameni drepti si cu frica lui
Dumnezeu ; oameni drepti, care ursc
lcomia, si-i pune cpetenii peste mii,
cpetenii peste sute, cpetenii peste
cincizeci, cpetenii peste zeci.
Num. 11, 16. Deut. 1, 13. 1 Reg. 8, 3. 2 Paral. 19, 5-6.
22. Acestia s judece poporul n toat
vremea : pricinile grele s le aduc la
tine, iar pe cele mici s le judece ei toate.
Usureaz-ti povara si ei s o poarte
mpreun cu tine !
23. De vei face lucrul acesta si te va ntri
si Dumnezeu cu porunci, vei putea s faci
fat, si tot poporul acesta va ajunge cu
pace la locul su.
24. Si a ascultat Moise glasul socrului su
si a fcut toate cte i-a zis.
25. A ales deci Moise din tot Israelul
oameni destoinici si i-a pus cpetenii n
popor : peste mii, peste sute, peste
cincizeci, peste zeci.
Num. 11, 16. Deut. 1, 15. 1 Paral. 27, 1.
26. Si judecau acestia poporul n toat
vremea ; toate pricinile grele le aduceau
la Moise, iar pe cele mai usoare le
judecau ei toate.
Num. 11, 17. Deut. 1, 17.
27. Dup aceea a petrecut Moise pe
socrul su si acesta s-a dus n tara lui.
Num. 10, 30.
CAP. 19
Pregtirea pentru primirea legii.
1. Iar n luna a treia de la iesirea fiilor lui
Israel din pmntul Egiptului, chiar n
ziua de lun plin, au ajuns n pustia
Sinai.
2. Plecase deci Israel de la Rafidim si
ajungnd n pustia Sinai, au tbrt acolo
n pustie, n fata muntelui.
Num. 33, 15.
3. Apoi s-a suit Moise n munte, la
Dumnezeu ; si l-a strigat Domnul din
vrful muntelui si i-a zis : Grieste casei
lui Iacov si vesteste fiilor lui Israel asa :
Fapt. 7, 38. Gal. 3, 19.
4. Ati vzut ce am fcut Egiptenilor si
cum v-am luat pe aripi de vultur si v-am
adus la Mine.
Deut. 1, 31; 29, 2; 32, 11. Is. 63, 9. Iez. 16, 8.
5. Deci, de veti asculta glasul Meu si de
veti pzi legmntul Meu, dintre toate
pag. 107/1780
neamurile mi veti fi popor ales c al
Meu este tot pmntul ;
Lev 26, 45. Deut. 5, 2; 9, 29. 3 Reg. 8, 53. Ps. 23, 1; 49,
12. Iez. 14, 11.
6. mi veti fi mprtie preoteasc si
neam sfnt ! Acestea sunt cuvintele pe
care le vei spune fiilor lui Israel.
Lev 11, 44. 1 Petr. 2, 9. Tit 2, 14. Apoc. 1, 6; 5, 10.
7. Si venind, Moise a chemat pe btrnii
poporului si le-a spus toate cuvintele
acestea pe care le poruncise Domnul.
8. Atunci tot poporul, rspunznd ntr-un
glas, a zis : Toate cte a zis Domnul
vom face si vom fi asculttori ! Si a dus
Moise cuvintele poporului la Domnul.
Deut. 5, 27; 26, 17. Iosua 1, 16. Ier. 42, 5.
9. Iar Domnul a zis ctre Moise : Iat
voi veni la tine n stlp de nor des, ca s
aud poporul c Eu griesc cu tine, si s
te cread pururea. Iar Moise a spus
Domnului cuvintele poporului.
Ies. 20, 18; 24, 15. Num. 9, 15.
10. Zis-a Domnul ctre Moise :
Pogoar-te de grieste poporului s se
tin curat astzi si mine, si s-si spele
hainele,
Lev 11, 45. Num. 11, 18. Iosua 3, 5. 1 Reg. 16, 5. 2 Paral.
29, 15.
11. Ca s fie gata pentru poimine, cci
poimine Se va pogor Domnul naintea
ochilor a tot poporul pe Muntele Sinai.
12. S-i tragi poporului hotar mprejurul
muntelui si s-i spui : Pziti-v de a v
sui n munte si de a v atinge de ceva din
el, c tot cel ce se va atinge de munte va
muri.
Ies. 34, 3. Evr. 12, 20.
13. Nici cu mna s nu se ating de el, c
va fi ucis cu pietre sau se va sgeta cu
sgeata ; nu va rmne n viat, fie om,
fie dobitoc. Iar dac se vor ndeprta
tunetele si trmbitele si norul de pe
munte, se vor putea sui n munte.
14. Pogorndu-se deci Moise din munte
la popor, el a sfintit poporul si, splndu-
si ei hainele,
Iosua 3, 5.
15. Le-a zis Moise : S fiti gata pentru
poimine si de femei s nu v atingeti !
1 Reg. 21, 4. 1 Cor. 7, 5.
16. Iar a treia zi, cnd s-a fcut ziu, erau
tunete si fulgere si nor des pe Muntele
Sinai si sunet de trmbite foarte puternic.
Si s-a cutremurat tot poporul n tabr.
Deut. 4, 35; 5, 4. Jud. 5, 4. Evr. 12, 18.
17. Atunci a scos Moise poporul din
tabr n ntmpinarea lui Dumnezeu si
au stat la poalele muntelui.
Deut. 4, 10.
18. Iar Muntele Sinai fumega tot, c Se
pogorse Dumnezeu pe el n foc ; si se
ridica de pe el fum, ca fumul dintr-un
cuptor, si tot muntele se cutremura
puternic.
Deut. 4, 11-33. Jud. 5, 5. Iov 38, 1. Naum1, 5. Evr. 12,
26.
19. De asemenea si sunetul trmbitei se
auzea din ce n ce mai tare ; si Moise
gria, iar Dumnezeu i rspundea cu glas.
Sir. 45, 5. Ioan 9, 29. Fapt. 7, 38.
20. Deci, fiind pogort Domnul pe
Muntele Sinai, pe vrful muntelui, a
chemat Domnul pe Moise n vrful
muntelui si s-a suit Moise acolo.
3 Reg. 19, 8.
Pogoar-te si opreste poporul, ca s nu
nvleasc spre Domnul, s vad slava
Lui, c vor cdea multi dintre ei.
Ies. 33, 20. Jud. 6, 22; 13, 22. 1 Cor. 10, 8.
22. Iar preotii, care se apropie de Domnul
Dumnezeu, s se sfinteasc, ca nu cumva
s-i loveasc Domnul.
Lev 10, 3.
23. Zis-a Moise ctre Domnul : Nu se
poate ca poporul s se suie pe Muntele
Sinai, pentru c Tu ne-ai oprit din vreme,
si ai zis : Trage hotar mprejurul muntelui
si-l sfinteste !
24. Iar Domnul i-a rspuns : Du-te si te
pogoar si apoi te vei sui mpreun cu
Aaron ; iar preotii si poporul s nu
pag. 108/1780
ndrzneasc a se sui la Domnul, ca s
nu-i loveasc Domnul.
25. Si s-a pogort Moise la popor si i-a
spus toate.
CAP. 20
Cele zece porunci.
1. Atunci a rostit Domnul naintea lui
Moise toate cuvintele acestea si a zis :
Deut. 4, 13, 33; 5, 4, 22. Ioan 1, 17; 7, 19. Rom. 9, 4. Evr.
2, 2.
2. Eu sunt Domnul Dumnezeul tu, Care
te-a scos din pmntul Egiptului si din
casa robiei.
Lev 11, 45. Num. 15, 41. Deut. 5, 6. Ps. 80, 8-11. Os. 13,
4.
3. S nu ai alti dumnezei afar de Mine !
Ies. 23, 13; 34, 17. Fapt. 19, 26.
4. S nu-ti faci chip cioplit si nici un fel
de asemnare a nici unui lucru din cte
sunt n cer, sus, si din cte sunt pe
pmnt, jos, si din cte sunt n apele de
sub pmnt !
Lev 19, 4; 26, 1. Deut. 4, 16; 5, 8. Ps. 96, 7. Fapt. 19, 26.
5. S nu te nchini lor, nici s le slujesti,
c Eu, Domnul Dumnezeul tu, sunt un
Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii
pentru vina printilor ce M ursc pe
Mine, pn la al treilea si al patrulea
neam,
Ies. 23, 24; 34, 14. Num. 14, 18. Deut. 5, 9. Ps. 108, 12-
13. Is. 14, 21. Plng. 5, 7. Dan. 3, 18. Naum 1, 2.
6. Si M milostivesc pn la al miilea
neam ctre cei ce M iubesc si pzesc
poruncile Mele.
Ies. 34, 7. Deut. 5, 10. Dan. 9, 4. Sir. 44, 11-12. Luc. 1,
50. Iac. 2, 5.
7. S nu iei numele Domnului
Dumnezeului tu n desert, c nu va lsa
Domnul nepedepsit pe cel ce ia n desert
numele Lui.
Lev 19, 12; 24, 16. Deut. 5, 11. Sir. 23, 8. Mat. 5, 33.
8. Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca s o
sfintesti.
Ies. 31, 13. Lev 19, 3. Deut. 5, 12. Iez. 20, 12. Mat. 12, 2.
9. Lucreaz sase zile si-ti f n acelea
toate treburile tale,
Ies. 23, 12; 31, 15; 34, 21; 35, 2. Lev 23, 3, 8. Deut. 5, 13.
Luc. 13, 14. Ioan 5, 10.
10. Iar ziua a saptea este odihna
Domnului Dumnezeului tu : s nu faci
n acea zi nici un lucru : nici tu, nici fiul
tu, nici fiica ta, nici sluga ta, nici
slujnica ta, nici boul tu, nici asinul tu,
nici orice dobitoc al tu, nici strinul care
rmne la tine,
Deut. 5, 14. Mat. 12, 2. Marc. 2, 24. Luc. 6, 2; 23, 56.
11. C n sase zile a fcut Domnul cerul
si pmntul, marea si toate cele ce sunt
ntr-nsele, iar n ziua a saptea S-a
odihnit. De aceea a binecuvntat Domnul
ziua a saptea si a sfintit-o.
Fac. 2, 2-3. Ies. 31, 17. Evr. 4, 4.
12. Cinsteste pe tatl tu si pe mama ta,
ca s-ti fie bine si s triesti ani multi pe
pmntul pe care Domnul Dumnezeul tu
ti-l va da tie.
Lev 19, 3. Deut. 5, 16. Sir. 3, 3, 6. Mat. 15, 4; 19, 19.
Marc. 7, 10. Luc. 18, 20. Ef. 6, 2-3.
13. S nu ucizi !
Deut. 5, 17. Mat. 5, 21; 19, 18. Marc. 10, 19. Iac. 2, 11.
Rom. 7, 7; 13, 9.
14. S nu fii desfrnat !
Lev 18, 20. Mat. 5, 27.
15. S nu furi !
Lev 19, 11.
16. S nu mrturisesti strmb mpotriva
aproapelui tu !
17. S nu doresti casa aproapelui tu ; s
nu doresti femeia aproapelui tu, nici
ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui,
nici boul lui, nici asinul lui si nici unul
din dobitoacele lui si nimic din cte are
aproapele tu !
Deut. 5, 21. Rom. 7, 7; 13, 9.
18. Si tot poporul a auzit fulgerele si
tunetele si sunetul trmbitelor, si a vzut
muntele fumegnd ; si vznd, tot
poporul s-a dat napoi si a stat departe,
temndu-se.
Ies. 19, 9. Deut. 5, 23. Ps. 67, 9. Evr. 12, 19.
19. Apoi a zis ctre Moise : Vorbeste tu
cu noi si vom asculta, dar Dumnezeu s
nu griasc cu noi, ca s nu murim.
Deut. 5, 25; 18, 16. Evr. 12, 18, 20.
pag. 109/1780
20. Zis-a Moise ctre popor : Cutezati,
c Dumnezeu a venit la voi, s v pun la
ncercare pentru ca frica Lui s fie n voi,
ca s nu gresiti.
Fac. 22, 1.
21. Si a stat tot poporul departe, iar
Moise s-a apropiat de ntunericul unde
era Dumnezeu.
3 Reg. 8, 12. Sir. 45, 5. Evr. 12, 8.
Asa s vorbesti casei lui Iacov si asa s
vestesti fiilor lui Israel : Ati vzut c am
grit cu voi din cer !
23. S nu v faceti dumnezei de argint si
nici dumnezei de aur s nu v faceti.
Ies. 34, 17.
24. S-Mi faci jertfelnic de pmnt si s
aduci pe el arderile de tot ale tale, jertfele
de izbvire, oile si boii ti. n tot locul
unde voi pune pomenirea numelui Meu,
acolo voi veni la tine, ca s te
binecuvntez.
Ies. 27, 8. Lev 9, 22. Deut. 12, 5, 11. 4 Reg. 18, 22.
25. Iar de-Mi vei face jertfelnic de piatr,
s nu-l faci de piatr cioplit ; c de vei
pune dalta ta pe ea, o vei spurca.
Deut. 27, 5-6. Iosua 8, 31. 1 Mac. 4, 47.
26. Si s nu te sui pe trepte la jertfelnicul
Meu, ca s nu se descopere acolo
goliciunea ta !
Ies. 28, 43.
CAP. 21
Rnduieli pentru casnici yi pentru
ucideri.
1. Iat acum legiuirile pe care tu le vei
pune n vedere lor :
2. De vei cumpra rob evreu, el s-ti
lucreze sase ani, iar n anul al saptelea s
ias slobod, n dar.
Lev 25, 39, 40. Deut. 15, 1, 12. Ier. 34, 9, 13-14.
3. Dac acela a venit n casa ta singur,
singur s ias ; iar de a venit cu femeie,
s ias cu el si femeia lui.
4. Dac ns i va fi dat stpnul femeie si
aceasta va fi nscut fii sau fiice, atunci
femeia si copiii ei vor fi ai stpnului lui,
iar el va iesi singur.
Fac. 21, 10. Lev 25, 44. Gal. 4, 24.
5. Iar dac robul va zice : mi iubesc
stpnul, femeia si copiii si nu voi s m
liberez,
Deut. 15, 16.
6. Atunci s-l aduc stpnul lui la
judectori si, dup ce l-a apropiat de us
sau la usori, s-i gureasc stpnul
urechea cu o sul, si-l va robi n veci.
Lev 25, 39-41.
7. Dac cineva si va vinde fiica roab, ea
nu va iesi cum ies roabele.
8. Dac ea nu va plcea stpnului su,
care si-a ales-o, s-i ngduie a se
rscumpra, dar el nu va avea voie s-o
vnd la familie strin, dup ce i-a fost
necredincios.
9. Dac a logodit-o cu fiul su, atunci s
se poarte cu ea dup dreptul fiicelor.
Ies. 22, 16.
10. Iar dac va mai lua si pe alta, atunci
ea s nu fie lipsit de hran, de
mbrcminte si de traiul cu brbatul su.
11. Iar dac el nu-i va face aceste trei
lucruri, s ias de la dnsul n dar, fr
rscumprare.
12. De va lovi cineva pe un om si acela
va muri, s fie dat mortii.
Lev 24, 17. Num. 33, 16. Deut. 27, 24.
13. Iar de nu-l va fi lovit cu voint si i-a
czut sub mn din ngduirea lui
Dumnezeu, ti voi hotr un loc, unde s
fug ucigasul.
Deut. 19, 2.
14. Dac ns va ucide cineva pe
aproapele su cu bun stiint si cu
viclesug si va fugi la altarul Meu, si de la
altarul Meu s-l iei si s-l omori.
Deut. 19, 11. 3 Reg. 2, 29, 31.
15. Cel ce va bate pe tat sau pe mam s
fie omort.
16. Cel ce va fura un om din fiii lui Israel
si, fcndu-l rob, l va vinde, sau se va
gsi n minile lui, acela s fie omort.
pag. 110/1780
Deut. 24, 7.
17. Cel ce va gri de ru pe tatl su sau
pe mama sa, acela s fie omort.
Lev 20, 9. Deut. 27, 16. Pild. 20, 20. Mat. 15, 4. Marc. 7,
10.
18. De se vor sfdi doi oameni si unul va
lovi pe cellalt cu o piatr, sau cu
pumnul, si acela nu va muri, ci va cdea
la pat,
19. De se va scula si va iesi din cas cu
ajutorul crjei, cel ce l-a lovit nu va fi
vinovat de moarte, ci va plti numai
mpiedicarea aceluia de la munc si
vindecarea lui.
2 Reg. 3, 29.
20. Iar de va lovi cineva pe robul su sau
pe slujnica sa cu toiagul, si ei vor muri
sub mna lui, aceia trebuie s fie
rzbunati ;
Lev 25, 39.
21. Iar de vor mai tri o zi sau dou, ei nu
trebuie rzbunati, c sunt pltiti cu
argintul stpnului lor.
22. De se vor bate doi oameni si vor lovi
o femeie nsrcinat si aceasta va lepda
copilul su fr alt vtmare, s se
supun cel vinovat la despgubirea ce o
va cere brbatul acelei femei si el va
trebui s plteasc potrivit cu hotrrea
judectorilor.
23. Iar de va fi si alt vtmare, atunci s
plteasc suflet pentru suflet,
Num. 35, 19.
24. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte,
mn pentru mn, picior pentru picior,
Lev 24, 19-20. Deut. 19, 21. Mat. 5, 38.
25. Arsur pentru arsur, ran pentru
ran, vntaie pentru vntaie.
26. Iar de va lovi cineva pe robul su n
ochi iar pe slujnica sa o va lovi n ochi si
ea l va pierde, s-l lase liber ca
despgubire pentru ochi.
27. Si de va pricinui cderea unui dinte al
robului su sau al roabei sale, s le dea
drumul pentru acel dinte.
28. Dac un bou va mpunge de moarte
brbat sau femeie, boul s fie ucis cu
pietre si carnea lui s nu se mnnce, iar
stpnul boului s fie nevinovat.
Fac. 9, 5.
29. Iar dac boul a fost mpungtor cu o
zi sau cu dou sau cu trei nainte, si
stpnul lui, fiind vestit despre aceasta,
nu l-a nchis si boul a ucis brbat sau
femeie, boul s fie ucis cu pietre si
stpnul lui s fie dat mortii.
30. Dac ns i se va pune stpnului pret
de rscumprare, pentru sufletul su, ce
va fi pus asupra lui aceea va si plti.
31. Tot dup aceast lege s se urmeze,
de va mpunge boul biat sau fat.
32. Iar de va mpunge boul rob sau roab,
s se plteasc stpnului acestora
treizeci de sicli de argint, iar boul s fie
ucis cu pietre.
33. De va spa cineva o fntn sau va
descoperi o fntn si nu o va acoperi si
va cdea n ea un bou sau un asin,
34. Stpnul fntnii trebuie s plteasc
argint stpnului lor, iar boul sau asinul
s fie al lui.
35. Iar dac boul cuiva va mpunge boul
altuia si va muri, s se vnd boul cel viu
si pretul s-l mpart pe din dou ; de
asemenea si pe cel ucis s-l mpart pe
din dou.
36. Iar de s-a stiut c boul a fost
mpungtor de mult vreme, dar stpnul
lui, fiind nstiintat despre aceasta, nu l-a
pzit, atunci acesta trebuie s plteasc
bou pentru bou, iar cel ucis s fie al lui.
CAP. 22
Pedeapsa pentru furt yi alte pcate.
1. De va fura cineva un bou sau o oaie si
le va junghia, sau le va vinde, s
plteasc cinci boi pentru un bou si patru
oi pentru oaie !
2 Reg. 12, 6. Pild. 6, 31. Luc. 19, 8.
pag. 111/1780
2. Dac furul va fi prins sprgnd si va fi
lovit nct s moar, cel ce l-a lovit nu va
fi vinovat de moartea lui.
3. Iar de se va face aceasta dup ce a
rsrit soarele, va fi vinovat si pentru
ucidere va fi ucis. Cel ce a furat va trebui
s plteasc tot si de nu are cu ce, s fie
vndut el pentru plata celor furate.
4. Iar de se va prinde furul si cele furate
se vor gsi la el vii, fie bou, oaie sau asin,
s plteasc ndoit.
5. De va pricinui cineva pagub ntr-o
tarin sau vie, lsnd vitele s pasc,
stricnd tarina altuia, s plteasc din
tarina sa potrivit cu stricciunea ; iar de a
pscut toat tarina, s plteasc
despgubire cu ce are mai bun n tarina sa
si cu ce are mai bun n via sa.
6. De va izbucni foc si va cuprinde spini
si, ntinzndu-se, va arde cli, sau snopi,
sau hold, s plteasc despgubire ndoit
cel ce a aprins focul.
7. De va da cineva vecinului su argint
sau lucruri s le pstreze si acelea vor fi
furate din casa acestui om, de se va gsi
furul, s le plteasc ndoit ;
8. Iar de nu se va gsi furul, s vin
stpnul casei naintea judectorilor si s
jure c nu si-a ntins mna asupra lucrului
aproapelui su.
Ies. 21, 6. Ps. 81, 1.
9. Pentru tot lucrul care s-ar putea fura :
bou sau asin, oaie sau hain, sau orice
lucru pierdut, despre care va zice cineva :
Acesta este al meu ! pricina
amndurora trebuie s fie adus naintea
judectorilor, si cel ce va fi osndit de
judectori s plteasc aproapelui su
ndoit.
10. De va da cineva spre paz aproapelui
su asin sau bou, sau oaie, sau alt dobitoc
si va muri, sau va fi vtmat, sau luat fr
s stie cineva,
11. S fac amndoi jurmnt naintea
Domnului, c cel ce a luat pe seama sa nu
si-a ntins mna asupra lucrului
aproapelui su, si asa stpnul trebuie s
primeasc jurmntul, iar cellalt nu va
avea s-l despgubeasc ;
2 Paral. 6, 22. Evr. 6, 16.
12. Iar de se va fura de la el, s plteasc
stpnului despgubire.
Fac. 31, 39.
13. Dac ns va fi sfsiat de fiar, s-i
aduc ceea ce a rmas ca mrturie si nu
va plti despgubire pentru vita sfsiat.
14. De va mprumuta cineva de la
aproapele su vit si aceea se va vtma
sau va pieri, si stpnul ei nu va fi cu ea,
s o plteasc ;
15. Iar dac stpnul ei a fost cu ea, s nu
o plteasc. Iar dac a fost nchiriat cu
bani, se va socoti pentru chiria aceea.
16. De va amgi cineva o fat nelogodit
si se va culca cu ea, s o nzestreze si s o
ia de sotie ;
Fac. 34, 12. Ies. 21, 9. Lev 6, 5. Deut. 22, 28.
17. Iar dac tatl ei se va feri si nu va voi
s o dea lui de femeie, atunci el s
plteasc tatlui fetei bani cti se cer
pentru nzestrarea fetelor.
18. Pe vrjitori s nu-i lsati s triasc !
Lev 19, 31; 20, 27. Deut. 18, 11.
19. Tot cel ce se mpreun cu dobitoc s
fie omort.
Deut. 27, 21.
20. Cel ce jertfeste la alti dumnezei, afar
de Domnul, s se piard.
Deut. 13, 13, 15.
21. Pe strin s nu-l strmtorezi, nici s-l
apesi, cci si voi ati fost strini n
pmntul Egiptului.
Ies. 23, 9. Lev 19, 33-34. Deut. 23, 16; 24, 17; 27, 19. Ier.
22, 3. Iez. 22, 29.
22. La nici o vduv si la nici un orfan s
nu le faceti ru !
Lev 18, 23. Is. 1, 23; 10, 2. Zah. 7, 10.
23. Iar de le veti face ru si vor striga
ctre Mine, voi auzi plngerea lor,
pag. 112/1780
24. Si se va aprinde mnia Mea si v voi
ucide cu sabia si vor fi femeile voastre
vduve si copiii vostri orfani.
25. De vei mprumuta bani fratelui srac
din poporul Meu, s nu-l strmtorezi si s
nu-i pui camt.
Lev 25, 36. Deut. 15, 7. Neem. 5, 7. Ps. 14, 5. Iez. 18, 8.
26. De vei lua zlog haina aproapelui tu,
s i-l ntorci pn la asfintitul soarelui,
Deut. 24, 12-13. Iez. 18, 7.
27. Cci aceasta este nvelitoarea lui,
aceasta este singura mbrcminte pentru
goliciunea sa. n ce va dormi el ? Deci de
va striga ctre Mine, l voi auzi, pentru c
sunt milostiv.
28. Pe judectori s nu-i griesti de ru si
pe cpetenia poporului tu s nu o hulesti
!
2 Reg. 16, 11; 19, 21. Marc. 12, 17. Fapt. 23, 5.
29. Nu ntrzia a-Mi aduce prga ariei
tale si a teascului tu ; pe cel nti-nscut
din fiii ti s Mi-l dai Mic !
Ies. 13, 2; 34, 19-20. Num. 3, 13. Iez. 44, 30. Luc. 2, 23.
30. Asemenea s faci cu boul tu, cu oaia
ta si cu asinul tu : sapte zile s fie ei la
mama lor, iar n ziua a opta s Mi le dai
Mie !
Lev 22, 27. Deut. 15, 19.
31. S-Mi fiti popor sfnt ; s nu mncati
carnea dobitocului sfsiat de fiar n
cmp, ci s-o aruncati la cini !
Lev 22, 8. Iez. 44, 31.
CAP. 23
Despre srbtori.
1. S nu iei aminte la zvon desert ; s nu
te unesti cu cel nedrept, ca s fii martor
mincinos !
Lev 19, 11. Pild. 14, 5. Luc. 3, 14.
2. S nu te iei dup cei mai multi, ca s
faci ru ; si la judecat s nu urmezi celor
mai multi, ca s te abati de la dreptate ;
3. Nici sracului s nu-i fii prtinitor la
judecat !
Lev 19, 15.
4. De vei ntlni boul dusmanului tu sau
asinul lui rtcit, s-l ntorci si s I-l duci
!
Lev 6, 3. Deut. 22, 1. Mat. 12, 11. Luc. 6, 27.
5. De vei vedea asinul vrjmasului tu
czut sub povar, s nu-l treci cu vederea,
ci s-l ridici mpreun cu el.
Luc. 14, 5.
6. S nu judeci strmb pricina sracului
tu !
Deut. 16, 19. Is. 10, 1-2.
7. De orice cuvnt mincinos s te feresti ;
s nu ucizi pe cel nevinovat si drept, cci
Eu nu voi ierta pe nelegiuit.
Sus. 1, 52, 62.
8. Daruri s nu primesti, cci darurile
orbesc ochii celor ce vd si strmb
pricinile cele drepte.
Deut. 16, 19; 27, 25. 1 Reg. 8, 3. Sir. 20, 30.
9. Pe strin s nu-l obijduiesti, nici s nu-
l strmtorezi, cci voi stiti cum e sufletul
pribeagului, c si voi ati fost pribegi n
tara Egiptului.
Fac. 46, 5. Ies. 22, 21. Deut. 10, 19.
10. Sase ani s semeni tarina ta si s
aduni roadele ei,
Lev 25, 3.
11. Iar n al saptelea, las-o s se
odihneasc ; si se vor hrni sracii
poporului tu, iar rmsitele le vor mnca
fiarele cmpului. Asa s faci si cu via ta
si cu mslinii ti.
12. n sase zile s-ti faci treburile tale, iar
n ziua a saptea s te odihnesti, ca s se
odihneasc si boul tu si asinul tu si ca
s rsufle fiul roabei tale si strinul care e
cu tine.
Ies. 20, 9. Lev 23, 3. Luc. 6, 2.
13. Pziti toate cte v-am spus si numele
altor dumnezei s nu le pomeniti, nici s
se aud ele din gura voastr.
Ies. 20, 3. Deut. 27, 1. Iosua 23, 7. Os. 2, 19.
14. De trei ori n an s-Mi prznuiesti :
3 Reg. 9, 25. 2 Paral. 8, 13.
15. S tii srbtoarea azimelor. Sapte zile
s mnnci azime n timpul lunii lui Aviv
cum ti-am poruncit, ci n acea lun ai
pag. 113/1780
iesit din Egipt ; s nu te nftisezi naintea
Mea cu mna goal.
Ies. 12, 15; 13, 3. Num. 15, 19. Sir. 35, 5. Luc. 2, 41.
16. S tii apoi srbtoarea secerisului si a
strngerii celor dinti roade ale tale, pe
care le-ai semnat n tarina ta, si
srbtoarea strngerii roadelor toamna,
cnd aduni de pe cmp munca ta.
Lev 23, 16, 34. Num. 29, 12. Deut. 16, 13. Neem. 8, 14.
17. De trei ori pe an s se nftiseze
naintea Domnului Dumnezeului tu toti
cei de parte brbteasc ai ti.
Ies. 34, 23. Deut. 16, 10, 16. 1 Reg. 1, 3. Ps. 80, 4.
18. Cnd voi alunga neamurile de la fata
ta si voi lrgi hotarele tale, s nu torni
sngele jertfei tale pe dospit, nici
grsimea de la jertfa Mea cea de la
srbtori s nu rmn pe a doua zi.
Ies. 12, 10; 34, 25.
19. Prga din roadele tarinii tale s o
aduci n casa Domnului Dumnezeului tu
! S nu fierbi iedul n laptele mamei lui !
Ies. 34, 26. Lev 27, 30. Deut. 14, 21; 26, 2.
20. Iat Eu trimit naintea ta pe ngerul
Meu, ca s te pzeasc n cale si s te
duc la pmntul acela pe care l-am
pregtit pentru tine.
Ies. 13, 21; 14, 19.
21. Ia aminte la tine nsuti ; s-l asculti si
s nu-i fi necredincios, c nu te va ierta,
pentru c numele Meu este n el.
Is. 63, 10. Ier. 23, 6. Ioan 10, 30.
22. De vei asculta cu luare aminte glasul
su si vei face toate cte ti poruncesc si
de vei pzi legmntul Meu, mi veti fi
popor ales dintre toate neamurile, c al
Meu este tot pmntul, iar voi mi veti fi
preotie mprteasc si neam sfnt. Spune
cuvintele acestea fiilor lui Israel : De veti
asculta cu luare aminte glasul ngerului
Meu si veti mplini toate cte v voi
spune, voi fi vrjmas vrjmasilor ti si
potrivnicilor ti le voi fi potrivnic.
Fac. 12, 3. Deut. 7, 12; 18, 15. Is. 41, 11. Ier. 30, 16.
23. Cnd va merge naintea ta ngerul
Meu, povtuitorul tu, si te va duce la
Amorei, la Hetei, la Ferezei, ia Canaanei,
la Gherghesei, la Hevei si la Iebusei, si-i
voi strpi pe acestia de la fata voastr,
Ies. 33, 2. Deut. 7, 1, 16. Iosua 5, 13; 24, 11.
24. Atunci s nu te nchini la dumnezeii
lor, nici s le slujesti, nici s faci dup
faptele acelora, ci s-i zdrobesti de tot si
s strici stlpii lor.
Fac. 35, 2. Ies. 20, 5; 34, 13. Num. 33, 52. Deut. 7, 5; 11,
16. Iez. 20, 7. Dan. 3, 18.
25. S slujesti numai Domnului
Dumnezeului tu si El va binecuvnta
pinea ta, vinul tu, apa ta si voi abate
bolile de la voi.
Ies. 15, 26. Mat. 6, 33.
26. n fata ta nu va fi femeie care s
nasc nainte de vreme sau stearp ; si voi
umple numrul zilelor tale.
Deut. 7, 14.
27. Groaz voi trimite naintea ta si voi
ngrozi de tot pe poporul asupra cruia
veti merge si voi pune pe fug pe toti
vrjmasii ti.
Fac. 35, 5. Deut. 6, 19; 11, 25. Iosua 10, 10. 1 Reg. 14, 15.
ntel. 12, 8.
28. Trimite-voi naintea ta viespi si vor
alunga de la fata voastr pe Amorei, pe
Hevei, pe Iebusei, pe Canaanei si pe
Hetei.
Deut. 7, 20. Iosua 24, 12.
29. Dar nu-i voi alunga de la fata voastr
ntr-un an, ca s nu se pustiiasc
pmntul si ca s nu se nmulteasc
asupra ta fiarele slbatice ;
J ud. 3, 1-2.
30. Ci-i voi alunga ncetul cu ncetul,
pn ce v veti nmulti si veti lua n
stpnire pmntul acela.
ntel. 12, 10.
31. ntinde-voi hotarele tale de la Marea
Rosie pn la Marea Filistenilor si de la
pustie pn la rul cel mare al Eufratului,
cci voi da n minile voastre pe
locuitorii pmntului acestuia si-i voi
alunga de la fata ta.
Fac. 15, 18; 28, 14. Num. 34, 2. Iosua 1, 4. Ps. 79, 11.
pag. 114/1780
32. S nu v amestecati si s nu faceti
legmnt cu ei, nici cu dumnezeii lor.
Ies. 34, 15. Deut. 7, 2. Iosua 9, 7. Jud. 2, 2. 1 Ezd. 9, 12.
33. S nu locuiasc ei n tara voastr, ca
s nu v fac s pctuiti mpotriva Mea ;
c de veti sluji dumnezeilor lor, acestia
vor fi curs pentru voi.
Ies. 34, 12. Num. 33, 55. Deut. 7, 4, 16. J ud. 2, 3; 8, 27.
Ps. 105, 36.
CAP. 24
Moise se suie a doua oar pe Muntele
Sinai.
1. Apoi a zis Dumnezeu iarsi ctre
Moise : Suie-te la Domnul, tu si Aaron,
Nadab, Abiud si saptezeci dintre btrnii
lui Israel si v nchinati Domnului de
departe.
Ies. 18, 25.
2. Numai Moise singur s se apropie de
Domnul, iar ceilalti s nu se apropie ;
poporul de asemenea s nu se suie cu el
!
3. A venit deci Moise si a spus poporului
toate cuvintele Domnului si legile. Atunci
a rspuns tot poporul ntr-un glas si a zis :
Toate cuvintele pe care le-a grit
Domnul le vom face si le vom asculta !
Sir. 24, 25. Ioan 7, 19.
4. Iar Moise a scris toate cuvintele
Domnului. Si el, sculndu-se dis-de-
dimineat, a zidit jertfelnic sub munte si a
pus doisprezece stlpi, dup cele
dousprezece semintii ale lui Israel.
Fac. 31, 45.
5. A trimis apoi tineri dintre fiii lui Israel,
de au adus acestia arderi de tot si au
jertfit vitei, ca jertf de izbvire
Domnului Dumnezeu.
Num. 3, 41.
6. Atunci Moise, lund jumtate din
snge, l-a turnat ntr-un vas, iar cu
cealalt jumtate de snge a stropit
jertfelnicul.
7. Dup aceea, lund cartea legmntului,
a citit n auzul poporului ; iar ei au zis :
Toate cte a grit Domnul le vom face si
le vom asculta !
Tob. 5, 1. Rom. 9, 4.
8. Dup aceea, lund Moise sngele, a
stropit poporul, zicnd : Acesta este
sngele legmntului, pe care l-a ncheiat
Domnul cu voi, dup toate cuvintele
acestea.
Mat. 26, 28. Evr. 9, 19-20.
9. Apoi s-a suit Moise si Aaron, Nadab,
Abiud si saptezeci dintre btrnii lui
Israel
10. Si au vzut locul unde sttea
Dumnezeul lui Israel ; sub picioarele Lui
era ceva, ce semna cu un lucru de safir,
curat si limpede ca seninul cerului.
Ies. 33, 20. Is. 6, 1. Iez. 1, 26; 10, 1.
11. Dar El n-a ntins mna Sa mpotriva
alesilor lui Israel, iar ei au vzut pe
Dumnezeu, apoi au mncat si au but.
Ies. 19, 12; 33, 22.
12. Si a zis Domnul ctre Moise : Suie-
te la Mine n munte si fii acolo, c am s-
ti dau table de piatr, legea si poruncile,
pe care le-am scris Eu pentru nvttura
lor !
13. Atunci, sculndu-se Moise mpreun
cu Iosua, slujitorul su, s-a suit n
muntele Domnului ;
14. Iar btrnilor le-a zis : Rmneti aici
pn ne vom ntoarce la voi. Iat Aaron si
Or sunt cu voi ; de va avea cineva
pricin, s vin la ei.
Ies. 17, 10; 31, 2; 35, 30.
15. S-a suit deci Moise si Iosua n munte
si un nor a acoperit muntele.
Ies. 19, 9.
16. Slava Domnului s-a pogort pe
Muntele Sinai si l-a acoperit norul sase
zile, iar n ziua a saptea a strigat Domnul
pe Moise din mijlocul norului.
3 Reg. 8, 10-11. 2 Paral. 5, 10; 7, 1.
17. Chipul slavei Domnului de pe vrful
muntelui era n ochii fiilor lui Israel, ca
un foc mistuitor.
Deut. 4, 24; 9, 3. 2 Reg. 22, 9. Avac. 3, 4. Evr. 12, 29.
pag. 115/1780
18. Si s-a suit Moise pe munte si a intrat
n mijlocul norului ; si a stat Moise pe
munte patruzeci de zile si patruzeci de
nopti.
Ies. 34, 28. Deut. 9, 9, 18.
CAP. 25
Rnduieli pentru cortul adunrii.
1. Atunci a grit Dumnezeu cu Moise si a
zis :
2. Spune fiilor lui Israel s-Mi aduc
prinoase : de la tot omul, pe care-l las
inima s dea, s primesti prinoase pentru
Mine.
Ies. 35, 5. 4 Reg. 12, 4. ntel. 9, 8.
3. Iar prinoasele ce vei primi de la ei sunt
acestea : aur, argint si aram ;
4. Mtase violet, purpurie si stacojie, n
si pr de capr.
5. Piei de berbec vopsite rosu, piei de
vitel de mare si lemn de salcm ;
6. Untdelemn pentru candele, aromate
pentru mirul de uns si pentru miresmele
de tmiere ;
7. Piatr de sardiu si pietre de pus la efod
si la hosen.
8. Din acestea s-Mi faci locas sfnt si
voi locui n mijlocul lor.
9. Cortul si toate vasele si obiectele lui s
le faci dup modelul ce-ti voi arta Eu ;
asa s le faci !
Ies. 26, 30. 1 Paral. 28, 11.
10. Chivotul legii s-l faci din lemn de
salcm : lung de doi coti si jumtate, larg
de un cot si jumtate si nalt de un cot si
jumtate.
Ies. 37, 1.
11. S-l fereci cu aur curat, si pe
dinuntru si pe din afar. Sus, mprejurul
lui, s-i faci cunun mpletit de aur.
12. Apoi s torni pentru el patru inele de
aur si s le prinzi n cele patru colturi de
jos ale lui : dou inele pe o latur si dou
inele pe cealalt latur.
13. S faci prghii din lemn de salcm si
s le mbraci cu aur.
14. Si s vri prghiile prin inelele de pe
laturile chivotului, nct cu ajutorul lor s
se poarte chivotul.
15. Prghiile s fie necontenit n inelele
chivotului.
16. Iar n chivot s pui legea, pe care ti-o
voi da.
Ies. 16, 34; 40, 20. Evr. 9, 4.
17. S faci si capac la chivot, de aur
curat, lung de doi coti si jumtate, si lat
de un cot si jumtate.
Ies. 37, 6.
18. Apoi s faci doi heruvimi de aur ; si
s-i faci ca dintr-o bucat, ca si cum ar
rsri din cele dou capete ale capacului ;
Ies. 37, 7. 3 Reg. 6, 23.
19. S pui un heruvim la un capt si un
heruvim la cellalt capt al capacului.
20. Si heruvimii s-i faci ca si cum ar iesi
din capac. Heruvimii acestia s fie cu
aripile ntinse pe deasupra capacului,
acoperind cu aripile lor capacul, iar fetele
s si le aib unul spre altul ; spre capac s
fie fetele heruvimilor.
Ies. 37, 7. Evr. 9, 5.
21. Apoi s pui acest capac deasupra la
chivot, iar n chivot s pui legea ce ti voi
da.
Ies. 26, 34. Deut. 10, 2. 2 Paral. 5, 10.
22. Acolo, ntre cei doi heruvimi de
deasupra chivotului legii, M voi
descoperi tie si ti voi gri de toate, cte
am a porunci prin tine fiilor lui Israel.
Ies. 29, 42; 30, 6. Num. 1, 1; 17, 4.
23. S faci apoi mas din lemn de salcm
: lung de doi coti, lat de un cot, nalt
Ies. 35, 13; 37, 10; 40, 23. Evr. 9, 2.
24. S-o mbraci cu aur curat si s-i faci
mprejur cunun de aur, mpletit.
Ies. 37, 11.
25. S mai faci mprejurul ei pervaz nalt
de o palm si mprejurul pervazului s
faci cunun de aur.
pag. 116/1780
26. S mai faci patru inele de aur si s
prinzi cele patru inele sub cunun, n cele
patru colturi de la picioarele mesei.
27. Inelele s fie n pervaz ca niste torti
pentru prghii, ca s se poarte cu ele
masa.
28. Iar prghiile s le faci din lemn de
salcm, s le fereci cu aur curat si cu ele
se va purta masa.
29. Apoi s faci pentru ea talere,
cdelnite, pahare si cupe, ca s torni cu
ele ; acestea s le faci din aur curat.
Ies. 37, 16.
30. Iar pe mas s pui pinile punerii
nainte, care se vor afla pururea naintea
Mea.
Ies. 40, 23. Lev 24, 5-6. Num. 4, 7. 1 Reg. 21, 4-5. 3 Reg.
7, 48.
31. S faci sfesnic din aur curat.
Sfesnicul s-l faci btut din ciocan :
fusul, bratele, cupele, nodurile si florile
lui s fie dintr-o bucat.
Ies. 35, 14; 37, 17; 40, 24. Num. 4, 9; 8, 4.
32. Sase brate s ias pe cele dou laturi
ale lui : trei brate ale sfesnicului s fie pe
o latur a lui si trei brate ale sfesnicului
s fie pe cealalt latur.
33. El va avea la un brat trei cupe n
forma florii de migdal, cu nodurile si
florile lor, si la alt brat va avea trei cupe
n forma florii de migdal, cu nodurile si
florile lor. Asa vor avea toate cele sase
brate, ce ies din fusul sfesnicului.
Zah. 4, 2.
34. Iar pe fusul sfesnicului s fie patru
cupe n forma florii de migdal, cu
nodurile si florile lor :
35. Un nod sub dou brate, un alt nod sub
alte dou brate si un al treilea nod sub
cele din urm dou brate, iar n vrful
fusului sfesnicului s fie nc o cup n
forma florii de migdal cu nodul si floarea
ei.
36. Nodurile si ramurile acestea s fie
dintr-o bucat cu sfesnicul. El trebuie s
fie lucrat tot cu ciocanul, dintr-o singur
bucat de aur curat.
Ies. 37, 21.
37. S-i faci sapte candele si s pui n el
candelele acestea, ca s lumineze latura
din fata lui.
Num. 8, 2.
38. S-i faci mucri si tvite de aur curat.
Ies. 37, 23. Apoc. 1, 12.
39. Dintr-un talant de aur curat s se fac
toate obiectele acestea.
40. Vezi s faci acestea toate dup
modelul ce ti s-a artat n munte.
Fapt. 7, 44. Evr. 8, 5.
CAP. 26
Facerea cortului
1. Cortul ns s-l faci din zece covoare
de n rsucit si de mtase violet, stacojie
si visinie ; n testura lor s faci chipuri
de heruvimi alese cu iscusint.
Ies. 36, 8. 2 Reg. 7, 6. 2 Paral. 3, 14.
2. Lungimea fiecrui covor s fie de
douzeci si opt de coti, si ltimea fiecrui
covor s fie de patru coti : toate covoarele
s aib aceeasi msur.
3. Cinci covoare se vor uni la un loc si
celelalte cinci iar se vor uni la un loc.
4. Apoi s faci cheotori de mtase
violet, pe marginea covorului din
captul jumttii nti de acoperis, si tot
asemenea cheotori s faci pe marginea
covorului din urm de la cealalt
jumtate de acoperis.
Ies. 3, 6; 10, 11.
5. Cincizeci de cheotori s faci la un
covor si pe marginea covorului ce are a
se uni cu el s faci tot cincizeci de
cheotori. Cheotorile acestea s rspund
unele cu altele.
Ies. 36, 17.
6. S faci cincizeci de copci din aur si cu
copcile acestea s unesti cele dou
jumtti de acoperis, si asa va fi
acoperisul cortului o singur bucat.
pag. 117/1780
7. Apoi s faci covoare din pr de capr,
ca s acoperi cortul. Unsprezece covoare
de acestea s faci.
Ies. 36, 14. Num. 4, 25.
8. Lungimea unui covor s fie de treizeci
de coti, si ltimea unui covor s fie de
patru coti ; cele unsprezece covoare s
aib toate aceeasi msur.
9. S unesti ntre ele cinci covoare si
celelalte sase covoare iar s le unesti ntre
ele. J umtatea din al saselea covor s o
ndoi n partea de dinainte a cortului.
Ies. 36, 16.
10. S faci cincizeci de cheotori pe
marginea covorului din captul unei
jumtti, ca s se poat uni cu cealalt
jumtate ; si alte cincizeci de cheotori s
faci la marginea celeilalte jumtti de
acoperis, care trebuie unit cu cea dinti.
Ies. 36, 12.
11. S faci apoi cincizeci de copci din
aram si s vri copcile acestea n
cheotori si s unesti cele dou jumtti de
acoperis, ca s fie unul singur.
Ies. 36, 18.
12. Iar prisosul de acoperis, o jumtate de
covor, care prisoseste de la acoperisul
cortului, s atrne n partea dindrt a
cortului.
13. Partea ns din lungimea acoperisului,
care prisoseste de o parte si de alta a
cortului, s atrne peste peretii cortului,
de o parte un cot si de alta un cot, ca s-i
apere.
14. Dup aceea s faci cortului un
acoperis de piei rosii de berbec si nc un
acoperis de piei de vitel de mare pe
deasupra.
Ies. 36, 19. Num. 4, 25.
15. S faci apoi pentru cort scnduri din
lemn de salcm, ca s stea n picioare.
Ies. 36, 20-21. Num. 4, 31.
16. Fiecare scndur s o faci lung de
zece coti si lat de un cot si jumtate s
fie fiecare scndur.
17. O scndur s aib dou cepuri la
capt, unul n dreptul altuia. Asa s faci
la toate scndurile cortului.
18. Si scnduri de acestea pentru cort s
faci douzeci, pentru latura dinspre
miazzi.
Ies. 36, 23.
19. Sub aceste douzeci de scnduri s
faci patruzeci de postamente de argint :
cte dou postamente sub o scndur,
pentru cele dou cepuri ale ei si dou
postamente pentru alt scndur, pentru
cele dou cepuri ale ei.
20. Douzeci de scnduri s faci pentru
cealalt latur, dinspre miaznoapte.
Ies. 36, 25.
21. Si pentru acestea s faci patruzeci de
postamente de argint, cte dou
postamente sub o scndur si dou
postamente pentru alt scndur ;
Ies. 36, 26.
22. Iar pentru partea dindrt a cortului,
care vine spre asfintit, s faci sase
scnduri.
Ies. 36, 27.
23. Si dou scnduri s faci pentru
unghiurile cortului din partea dindrt a
lui.
Ies. 36, 28.
24. Acestea s fie de dou ori mai groase
si sus unite prin cte un inel. Asa trebuie
s fie amndou la fel pentru amndou
unghiurile.
25. Si asa vor fi opt scnduri n partea
dindrt a cortului si pentru cele
saisprezece postamente de argint, cte
dou postamente sub fiecare scndur,
pentru cele dou cepuri ale ei.
26. S faci apoi prghii din lemn de
salcm : cinci prghii pentru scndurile
de pe o latur a cortului,
Ies. 36, 31.
27. Cinci prghii pentru scndurile de pe
cealalt latur a cortului si cinci prghii
pentru scndurile din partea de la fundul
cortului, care vine spre asfintit.
pag. 118/1780
28. Iar prghia din mijloc va trece prin
scnduri de la un capt la cellalt al
cortului.
29. Scndurile s le mbraci cu aur ;
inelele, prin care se vr prghiile, s le
faci de aur si s mbraci cu aur si
prghiile.
30. Si asa s njghebezi cortul dup
modelul care ti s-a artat n acest munte.
Ies. 25, 9.
31. S faci o perdea de n rsucit si de
mtase violet, stacojie si visinie,
rsucit, iar n testura ei s aib chipuri
de heruvimi alese cu iscusint ;
2 Paral. 3, 14.
32. Si s-o atrni cu verigi de aur pe patru
stlpi din lemn de salcm, mbrcati cu
aur si asezati pe patru postamente de
argint.
Ies. 36, 34.
33. Dup ce vei prinde perdeaua n copci,
s aduci acolo dup perdea chivotul legii
si perdeaua v va desprti astfel sfnta de
sfnta sfintelor.
Ies. 36, 33; 40, 3. Evr. 9, 3.
34. La chivotul legii din sfnta sfintelor
s pui capacul.
Ies. 25, 21. Evr. 9, 5.
35. Iar dincoace, n afar de perdea, s
pui masa si n fata mesei s pui sfesnicul
; n partea de miazzi a cortului s-l pui.
Masa ns s-o pui n partea de
miaznoapte a cortului.
Ies. 40, 6, 22, 24. Evr. 9, 2.
36. Apoi s faci o perdea la usa cortului,
de mtase violet, stacojie si visinie,
rsucit si de n rsucit, cu flori alese n
testura ei.
Ies. 36, 35.
37. Pentru perdeaua aceasta s faci cinci
stlpi din lemn de salcm si s-i mbraci
cu aur. La ei s faci verigi de aur si s
torni pentru ei cinci postamente de
aram.
Ies. 40, 25.
CAP. 27
Altarul jertfelor yi mprejmuirea
cortului.
1. S faci un jertfelnic din lemn de
salcm, lung de cinci coti, lat de cinci
coti. J ertfelnicul s fie n patru colturi si
nltimea lui de trei coti.
Ies. 35, 16; 38, 1; 40, 29. 2 Paral. 4, 1.
2. n cele patru colturi ale lui s faci
coarne. Coarnele s fie ca rsrite din el
si s-l mbraci cu aram.
Ies. 38, 2. 3 Reg. 1, 50.
3. Apoi s-i faci cldri pentru pus
cenusa, loptele, lighene, furculite si
cleste. Toate uneltele acestea s le faci de
aram.
Num. 4, 14.
4. S faci jertfelnicului o mpletitur, un
fel de cmas din srm de aram, si la
mpletitura aceasta s faci, n cele patru
colturi ale ei, patru inele de aram.
Ies. 38, 4.
5. S mbraci cu cmasa aceasta partea de
jos a jertfelnicului, ca s fie mpletitura
pn la jumtatea jertfelnicului.
6. S faci pentru jertfelnic prghii, din
lemn de salcm, si s le mbraci cu
aram.
7. Drugii acestia s-i vri prin inele, pe o
parte si pe alta a jertfelnicului, ca s
poat fi purtat.
Ies. 38, 7.
8. Iar jertfelnicul s-l faci de scnduri,
gol nuntru. Dup cum ti s-a artat n
munte, asa s-l faci.
Ies. 20, 24.
9. Cortului s-i faci curte. Pe partea
dinspre miazzi, perdelele s fie de n
rsucit, lungi de o sut de coti numai pe
partea aceasta.
Ies. 35, 17; 38, 9.
10. Pentru ele s faci douzeci de stlpi si
pentru ei douzeci de postamente de
aram ; crligele la stlpi si verigile lor s
fie de argint.
11. Tot asa si pe latura dinspre
miaznoapte s fie perdele de o sut de
pag. 119/1780
coti n lungime si la ele douzeci de
stlpi, iar sub ei douzeci de postamente
de aram ; crligele si verigile stlpilor s
fie de argint.
12. n latul curtii, pe partea dinspre
asfintit, s fie perdelele lungi de cincizeci
de coti si la ele zece stlpi si la stlpi zece
postamente.
13. Tot de cincizeci de coti s fie
perdelele din latul curtii n partea
dinainte, cea dinspre rsrit ; si la ele
zece stlpi si sub ei zece postamente.
14. Din acestia, cincisprezece coti la un
capt al laturii s fie perdelele, cu trei
stlpi ai lor si cu trei postamente,
15. Si la cellalt capt cincisprezece coti
s fie perdele la fel, cu trei stlpi ai lor si
cu trei postamente.
Ies. 38, 15.
16. Iar la mijloc, poarta curtii, larg da
douzeci de coti, s aib perdele de ln
violet, stacojie si visinie, rsucit si de
n rsucit, cu patru stlpi si patru
postamente.
Ies. 35, 17; 38, 18.
17. Toti stlpii curtii mprejur s fie
ferecati cu argint si uniti cu legturi de
argint, iar postamentele lor s fie de
aram.
Ies. 38, 19.
18. Asadar lungimea curtii s fie de o
sut de coti, ltimea peste tot de cincizeci
de coti, nltimea de cinci coti, perdelele
s fie de n rsucit, iar postamentele
stlpilor de aram.
19. Toate lucrurile, toate uneltele si toti
trusii curtii s fie de aram.
20. S poruncesti fiilor lui Israel s-ti
aduc untdelemn curat pentru luminat,
stors din msline, ca s ard sfesnicul n
toat vremea, n cortul adunrii, n fata
perdelei celei de dinaintea chivotului
legii.
Lev 24, 2. Num. 8, 2.
21. Sfesnicul l va aprinde Aaron si fiii
lui, de seara pn dimineata, naintea
Domnului. Aceasta e lege vesnic pentru
fiii lui Israel din neam n neam.
Lev 6, 18; 24, 3. Num. 8, 2. 1 Reg. 3, 3. 2 Paral. 13, 11.
CAP. 28
Veymintele sfin(ite.
1. S iei la tine pe Aaron, fratele tu, si
pe fiii lui, ca dintre fiii lui Israel s-Mi fie
preoti Aaron si fiii lui Aaron : Nadab,
Abiud, Eleazar si Itamar.
Ies. 6, 23. 1 Paral. 6, 4. Evr. 5, 4.
2. S faci lui Aaron, fratele tu, vesminte
sfintite, spre cinste si podoab.
Ies. 31, 10; 35, 19.
3. S spui dar, la toti cei iscusiti, pe care
i-am umplut de duhul ntelepciunii si al
priceperii, s fac lui Aaron vesminte
sfintite pentru ziua sfintirii lui, cu care s-
Mi slujeasc.
Ies. 31, 3.
4. Iat dar vesmintele ce trebuie s fac :
hosen, efod, meil, hiton, chidar si
cingtoare. Acestea sunt vesmintele
sfintite, ce trebuie s fac ei lui Aaron,
fratele tu, si fiilor lui, ca s-Mi slujeasc
ei ca preoti.
Ies. 39, 1. Sir. 50, 12.
5. Pentru acestea vor lua aur curat si
mtsuri violete, purpurii si stacojii si n
subtire
6. Si vor face efod lucrat cu iscusint din
fire de aur, de mtase violet, stacojie si
visinie, rsucit si de n rsucit.
Ies. 39, 2.
7. Acesta va fi din dou bucti : una pe
piept si alta pe spate, unite pe umeri cu
dou ncheietori.
Ies. 39, 4.
8. Cingtoarea efodului, care vine peste
el, s fie lucrat la fel cu el, din fire de
aur curat, de mtase violet, stacojie si
visinie, rsucit si de n rsucit
9. Apoi s iei dou pietre, amndou
pietrele s fie de smarald, si s sapi pe ele
numele fiilor lui Israel :
pag. 120/1780
Ies. 30, 6.
10. Sase nume pe o piatr si celelalte sase
nume pe cealalt piatr, dup rnduiala n
care s-au nscut ei.
11. Cum fac sptorii n piatr, care sap
peceti, asa s fie sptura pe cele dou
pietre cu numele fiilor lui Israel si s
asezi pietrele n cuibulete de aur curat.
12. Aceste dou pietre s le pui
ncheietori la efod. Pietrele acestea vor fi
spre pomenirea fiilor lui Israel si Aaron
va purta numele fiilor lui Israel, spre
pomenire naintea Domnului, pe amndoi
umerii si.
Ies. 39, 7.
13. S faci cuibulete de aur curat.
14. Apoi s faci dou lntisoare tot de aur
curat ; acestea s le faci, rsucite ca
sfoara ; si s prinzi lntisoarele cele
rsucite de cuibuletele de la ncheietorile
efodului, n partea de dinainte.
15. S faci hosenul judectii, lucrat cu
iscusint, la fel cu efodul : din fire de aur,
de mtase violet, stacojie, visinie si de
n rsucit.
Ies. 39, 8.
16. Acesta s fie ndoit, n patru colturi,
lung de o palm si lat de o palm.
17. Pe el s asezi o nfloritur de pietre
scumpe, nsirate n patru rnduri. Un rnd
de pietre s fie : un sardeon, un topaz si
un smarald ; acesta e rndul nti.
ntel. 18, 24. Apoc. 21, 19.
18. n rndul al doilea : un rubin, un safir
si un diamant ;
19. n rndul al treilea : un opal, o agat
si un ametist ;
20. Si n rndul al patrulea : un hrisolit,
un onix si un iaspis. Acestea trebuie s
fie asezate dup rnduiala lor n cuibulete
de aur.
Ies. 39, 13.
21. Pietrele acestea trebuie s fie n
numr de dousprezece, dup numrul
numelor celor doisprezece fii ai lui Israel,
nsirate pe cele dou pietre de pe umeri,
dup numele lor si dup rnduiala n care
s-au nscut ei. Pe fiecare trebuie s sapi,
ca pe pecete, cte un nume din numrul
celor dousprezece semintii.
22. Apoi s faci pentru hosen lntisoare
de aur curat, lucrat rsucit, ca sfoara.
23. S mai faci pentru hosen dou verigi
de aur si aceste dou verigi de aur s le
prinzi de cele dou colturi de sus ale
hosenului ;
24. S introduci cele dou lntisoare
mpletite de aur n cele dou verigi din
cele dou colturi ale hosenului
25. Si s prinzi celelalte dou capete ale
lntisoarelor de cuibuletele efodului de
pe umeri, n partea de dinainte.
Ies. 28, 7.
26. Si s mai faci dou verigi de aur si s
le prinzi de colturile de jos ale hosenului,
care cad pe cingtoarea efodului.
27. Apoi s mai faci nc dou verigi de
aur si s le prinzi de cele dou margini de
jos ale efodului, pe partea de dinainte,
deasupra cingtorii efodului
Ies. 39, 21.
28. Si s prinzi verigile hosenului de
verigile efodului cu un snur de mtase
albastr, ca s stea peste cingtoarea
efodului si ca hosenul s nu se miste de
pe efod.
29. Si va purta Aaron, cnd va intra n
cortul adunrii, numele fiilor lui Israel pe
hosenul judectii, la inima sa, spre
vesnic pomenire naintea Domnului.
30. n hosenul judectii s pui Urim si
Tumim ; si vor fi acestea la inima lui
Aaron, cnd va intra el n cortul adunrii
s se nftiseze naintea Domnului. Astfel
va purta Aaron pururea la inima sa
judecata fiilor lui Israel, naintea
Domnului.
Lev 8, 8. Num. 27, 21. Deut. 33, 8.
31. S faci apoi meilul de sub efod tot de
mtase visinie.
pag. 121/1780
32. Acesta va avea la mijloc, sus, o
deschiztur pentru cap si deschiztura s
aib mprejur un guler tesut ca platosa, ca
s nu se rup.
33. Iar pe la poale i vei face de jur
mprejur ciucuri tot de mtase violet,
stacojie, visinie si de n rsucit ;
Ies. 39, 24.
34. Si printre ciucuri vei pune clopotei de
aur de jur mprejur asa : un ciucure si un
clopotel de aur, un ciucure si un clopotel
de aur.
35. Si acesta va fi pe Aaron n timpul
slujbei, cnd va intra n cortul sfnt,
naintea Domnului, si cnd va iesi, ca s
se aud sunetul clopoteilor si s nu
moar.
Sir. 45, 11.
36. S faci dup aceea o tblit slefuit,
de aur curat, si s sapi pe ea, cum se sap
pe pecete, cuvintele : Sfintenia
Domnului,
37. Si s-o prinzi cu snur de mtase violet
de chidar, asa ca s vin n partea de
dinainte a chidarului.
38. Aceasta va fi pe fruntea lui Aaron si
Aaron va purta pe fruntea sa neajunsurile
prinoaselor afierosite de fiii lui Israel si
ale tuturor darurilor aduse de ei ; ea va fi
pururea pe fruntea lui, pentru a atrage
bunvointa Domnului spre ei.
Lev 10, 17. Num. 18, 1. 1 Petr. 2, 5. Evr. 7, 26.
39. Hitonul s-l faci de n si tot de n s
faci si mitra, iar cingtoarea s o faci
brodat cu mtase de felurite culori.
Ies. 39, 27.
40. S faci de asemenea si fiilor lui
Aaron hitoane si cingtori ; si s le faci si
turbane pentru cinste si podoab.
Ies. 39, 29.
41. S mbraci cu acestea pe fratele tu
Aaron si mpreun cu el si pe fiii lui, s-i
ungi, s-i ntresti n slujbele lor si s-i
sfintesti, ca s-Mi fie preoti.
Ies. 29, 9. Lev 8, 30. Num. 3, 3. J ud. 17, 5.
42. S le faci pantaloni de n, de la bru
pn sub genunchi, ca s-si acopere
goliciunea trupului lor ;
Lev 6, 10. Iez. 44, 18.
43. Aaron si fiii lui s se mbrace cnd
vor intra n cortul adunrii sau cnd se
vor apropia de jertfelnic, n sfnta, ca s
slujeasc, pentru a nu-si atrage pcat
asupra lor si s moar. Aceasta s fie lege
vesnic pentru el si pentru urmasii lui e
Ies. 20, 26.
CAP. 29
Sfin(irea preo(ilor.
1. Iat ce trebuie s svrsesti asupra
lor, cnd i vei sfinti s-Mi fie preoti : s
iei un vitel din ciread, doi berbeci fr
meteahn,
Lev 9, 2.
2. Pini nedospite, azime frmntate cu
untdelemn si turte nedospite, unse cu
untdelemn. Acestea s le faci din fin de
gru aleas.
3. S le pui ntr-un paner si s le aduci n
paner la cortul adunrii o dat cu vitelul
si cu berbecii.
4. Apoi s aduci pe Aaron si pe fiii lui la
intrarea cortului adunrii si s-i speli cu
ap.
Ies. 30, 20; 40, 12, 32.
5. Si, lund vesmintele sfinte, s mbraci
pe Aaron, fratele tu, cu hitonul si cu
meilul, cu efodul si cu hosenul, si s-l
ncingi peste efod ;
6. S-i pui pe cap mitra, iar la mitr s
prinzi diadema sfinteniei.
7. Apoi s iei untdelemn de ungere si s-i
torni pe cap si s-l ungi.
Lev 8, 12. Ps. 132, 2.
8. Dup aceea s aduci si pe fiii lui si s-i
mbraci cu hitoane ;
9. S-i ncingi cu brie si s le pui
turbanele ; si-Mi vor fi preoti n veac.
Asa vei sfinti tu pe Aaron si pe fiii lui.
Ies. 28, 41. 1 Reg. 2, 30.
10. S aduci apoi vitelul naintea cortului
adunrii si s-si pun Aaron si fiii lui
pag. 122/1780
minile pe capul vitelului, naintea
Domnului, la usa cortului adunrii.
Lev 1, 3-4; 8, 14; 16, 12.
11. S junghii vitelul naintea Domnului,
la usa cortului adunrii.
12. S iei din sngele vitelului si s pui
cu degetul tu pe coarnele jertfelnicului,
iar cellalt snge s-l torni tot la temelia
jertfelnicului.
13. Apoi s iei toat grsimea cea de pe
mruntaie, seul de pe ficat, amndoi
rrunchii si grsimea de pe ei si s le arzi
pe jertfelnic.
Lev 3, 3, 16; 4, 9.
14. Iar carnea vitelului, pielea lui si
necurteniile lui s le arzi cu foc afar din
tabr. Cci e jertf pentru pcat.
Lev 4, 12. Num. 19, 5. Evr. 13, 11.
15. Dup aceea s iei un berbec si s-si
pun Aaron si fiii lui minile pe capul
berbecului ;
Lev 8, 18.
16. S junghii berbecul si, lund sngele
lui, s stropesti jertfelnicul de jur
mprejur.
Lev 3, 2; 8, 15. Evr. 9, 12, 19.
17. S tai apoi berbecul n bucti, s speli
cu ap mruntaiele si picioarele si s le
pui pe bucti lng cptna lui.
18. Si s arzi berbecul tot pe jertfelnic.
Aceasta este ardere de tot Domnului,
jertf Domnului, mireasm plcut
naintea Lui.
Lev 4, 31; 8, 21; 17, 6. Num. 15, 3.
19. S iei si cellalt berbec, s-si pun
Aaron si fiii lui minile pe capul
berbecului si s-l junghii ;
Lev 1, 4; 8, 22.
20. S iei din sngele lui si s pui pe
vrful urechii drepte a lui Aaron, pe
vrful degetului mare al minii drepte, pe
vrful degetului mare al piciorului drept
si pe vrful urechilor drepte ale fiilor lui
si pe vrful degetelor mari ale minilor
drepte ale lor si pe vrful degetelor mari
ale picioarelor drepte ale lor. Si s
stropesti cu snge jertfelnicul pe toate
prtile.
21. S iei din sngele de pe jertfelnic si
din untdelemnul de ungere si s stropesti
asupra lui Aaron si asupra vesmintelor
lui, asupra fiilor lui si asupra vesmintelor
fiilor lui, si se va sfinti el si vesmintele
lui, fiii lui si vesmintele fiilor lui. Iar
cellalt snge al berbecului s-l torni
lng altar mprejur.
Ies. 30, 30. Lev 8, 30.
22. Apoi s iei din berbec grsimea si
coada lui, grsimea ce acoper
mruntaiele, seul de pe ficat, amndoi
rrunchii si grsimea de pe ei si soldul
drept ; pentru c acesta este berbecul
pentru sfintirea n preot ;
Lev 3, 3; 7, 37; 8, 25; 9, 10.
23. S mai iei o pine, din cele cu
untdelemn, o turt cu untdelemn si o
azim din panerul ce este pus naintea
Domnului ;
Lev 8, 26.
24. S le pui toate pe bratele lui Aaron si
pe bratele fiilor lui, ca s le aduc,
legnndu-le, naintea Domnului.
Ies. 35, 22. Lev 7, 30; 8, 29; 9, 21; 14, 12.
25. Apoi s iei acestea din minile lor si
s le arzi pe jertfelnic, ardere de tot, spre
bun mireasm naintea Domnului ;
aceasta este jertf Domnului.
26. S iei pieptul berbecului, care este
pentru sfintirea lui Aaron, si s-l duci
naintea Domnului legnndu-l ; aceasta
va fi partea ta.
Lev 1, 9; 3, 5; 8, 29.
27. S sfintesti pieptul legnat si spata
legnat, care au fost ridicate naintea
Domnului, din berbecul cel pentru
sfintirea lui Aaron si a fiilor lui.
Lev 7, 34; 10, 15. Num. 6, 20.
28. Si acestea s fie prin lege vesnic
pentru Aaron si fiii lui din cele ce aduc
fiii lui Israel, cci acesta e dar ridicat din
cele ce vor aduce fiii lui Israel ca jertf
de pace, darul ridicat Domnului.
pag. 123/1780
Ies. 27, 21. Lev 23, 11. Num. 5, 9.
29. Vesmintele sfinte cele pentru Aaron
s fie, dup el, ale fiilor si, si s fie unsi
si sfintiti, mbrcati cu ele.
Lev 16, 32.
30. Marele preot dintre fiii lui, care-i va
urma si care va intra n cortul adunrii, ca
s slujeasc n locul cel sfnt, se va
mbrca cu ele sapte zile.
31. S iei apoi berbecul cel pentru sfintire
si s fierbi carnea lui n locul cel sfnt ;
32. Si s mnnce Aaron si fiii lui carnea
berbecului acestuia si pinile cele din
paner, la usa cortului adunrii,
Lev 8, 31; 24, 9. Mat. 12, 4. Marc. 2, 26. Luc. 6, 4.
33. C prin aceasta s-a fcut curtirea lor
pentru a fi sfintiti si pentru a li se
ncredinta preotia ; nimeni altul s nu
mnnce, c sunt sfintite.
34. Iar de va rmne din aceast carne de
sfintire si din pini pe a doua zi, s arzi
rmsitele cu foc si s nu se mnnce, c
este lucru sfintit.
35. Deci asa s faci cu Aaron si cu fiii lui,
dup cum ti-am poruncit : sapte zile s
tin sfintirea lor.
36. Vitelul cel de jertf pentru pcat s-l
aduci n fiecare zi pentru curtire ; jertfa
pentru pcat s-o svrsesti pe jertfelnic
pentru curtirea lui si s-l ungi pentru
sfintirea lui.
37. Sapte zile s cureti astfel jertfelnicul
si s-l sfintesti si va fi jertfelnicul
sfintenie mare ; tot ce se va atinge de el
se va sfinti.
Mat. 23, 19.
38. Iat ce vei aduce tu pe jertfelnic : doi
miei de un an fr meteahn vei aduce n
fiecare zi, jertf necontenit :
Lev 6, 9. Num. 28, 3.
39. Un miel s-l aduci dimineata si
cellalt miel s-l aduci seara.
Num. 28, 4.
40. A zecea parte dintr-o ef de fin de
gru, frmntat cu a patra parte dintr-un
hin de untdelemn curat, iar pentru
turnare, a patra parte de hin de vin, pentru
un miel.
41. Al doilea miel s-l aduci seara cu dar
de fin, ca si pe cel de dimineat, si cu
aceeasi turnare de vin ; s-l aduci jertf
Domnului ntru miros cu bun mireasm.
42. Aceasta va fi jertf necontenit n
neamul vostru, la usile cortului mrturiei,
unde M voi arta pe Mine nsumi vou
ca s griesc cu tine.
Ies. 25, 22.
43. Acolo M voi pogor Eu nsumi la fiii
lui Israel si se va sfinti locul acesta de
slava Mea.
Ps. 77, 60. Iez. 37, 27. Zah. 2, 9.
44. Voi sfinti cortul adunrii si
jertfelnicul ; pe Aaron si pe fiii lui de
asemenea i voi sfinti, ca s-Mi fie preoti.
45. Si voi locui n mijlocul fiilor lui Israel
si le voi fi Dumnezeu ;
Lev 26, 12. Num. 35, 34. 2 Cor. 6, 16.
46. Si vor cunoaste c Eu, Domnul, sunt
Dumnezeul lor, Cel ce i-am scos din
pmntul Egiptului, ca s locuiesc n
mijlocul lor si s le fiu Dumnezeu !
CAP. 30
Altarul tmierii.
1. S faci de asemenea un jertfelnic de
tmiere, din lemn de salcm.
Ies. 35, 15; 37, 11. Luc. 1, 11.
2. Dar s-l faci ptrat, lung de un cot si
lat de un cot si nalt de doi coli ; coarnele
lui s fie din el.
Iez. 41, 22.
3. S mbraci cu aur curat partea lui de
sus, peretii mprejur si coarnele lui ; si s-
i faci mprejur o cunun de aur mpletit.
Num. 4, 11.
4. Sub cununa lui mpletit s-i faci dou
inele de aur curat si s le pui la dou
colturi pe dou laturi ale lui. Acestea s
fie de bgat prghiile pentru a-l purta cu
ele.
5. Prghiile s i le faci din lemn de
salcm si s le mbraci cu aur.
pag. 124/1780
6. J ertfelnicul s-l asezi n fata perdelei,
care este dinaintea chivotului legii, unde
am s M art Eu tie.
Ies. 25, 22; 40, 26.
7. Pe el Aaron va arde tmie mirositoare
n fiecare dimineat, cnd pregteste
candelele.
Ies. 40, 27. 1 Reg. 3, 14. Ps. 140, 2. Luc. 1, 9.
8. Cnd va aprinde Aaron seara
candelele, iar va arde miresme. Aceast
tmiere nentrerupt se va face pururea
naintea Domnului din neam n neam.
9. S nu aduceti pe el nici o ardere de
tmie strin, nici ardere de tot, nici dar
de pine, nici turnare s nu turnati pe el.
Lev 10, 1.
10. Aaron va svrsi jertfa de curtire
peste coarnele lui o dat pe an ; cu snge
din jertfa de curtire cea pentru pcat l
va curti el o dat pe an ; n neamul
vostru aceasta este mare sfintenie
naintea Domnului.
Lev 16, 2, 34. Evr. 9, 7, 13.
:
12. Cnd vei face numrtoarea fiilor lui
Israel, la cercetarea lor, s dea fiecare
Domnului rscumprare ca s nu vin
nici o nenorocire asupra lor n timpul
numratului.
Num. 1, 2.
13. Cel ce intr la numrtoare s dea
jumtate de siclu, dup siclul sfnt, care
are douzeci de ghere ; deci darul
Domnului va fi o jumtate de siclu.
Lev 5, 15; 27, 25. Num. 3, 47. 4 Reg. 12, 4. Neem. 9, 32.
Iez. 45, 12. Mat. 17, 24.
14. Tot cel ce intr la numrtoare, de la
douzeci de ani n sus, s aduc aceast
dare Domnului.
15. S nu dea bogatul mai mult, nici
sracul mai putin de jumtate de siclu dar
Domnului, pentru rscumprarea
sufletului.
Num. 15, 19. Deut. 12, 6. Neem. 12, 44.
16. S iei argintul de rscumprare de la
fiii lui Israel si s-l dai la trebuintele
cortului adunrii si va fi pentru fiii lui
Israel spre pomenire naintea Domnului,
ca s crute sufletele voastre.
17. Si iarsi a grit Domnul cu Moise si a
zis :
18. S faci o baie de aram, cu
postament de aram, pentru splat ; s-o
pui ntre cortul adunrii si jertfelnic si s
torni ntr-nsa ap.
Ies. 35, 16; 38, 8; 40, 30.
19. Aaron si fiii lui si vor spla n ea
minile si picioarele lor cu ap.
Ies. 40, 32.
20. Cnd trebuie s intre ei n cortul
mrturiei, s se spele cu ap de aceasta,
ca s nu moar ; si cnd trebuie s se
apropie de jertfelnic, ca s slujeasc si ca
s aduc ardere de tot Domnului, s-si
spele minile lor si picioarele lor cu ap,
ca s nu moar.
Ies. 29, 4. Is. 6, 5.
21. Si va fi aceasta rnduial vesnic
pentru el si pentru urmasii lui, din neam
n neam.
:
23. S iei din cele mai bune mirodenii :
cinci sute sicli de smirn aleas ;
jumtate din aceasta, adic dou sute
cincizeci sicli de scortisoar mirositoare ;
dou sute cincizeci sicli trestie
mirositoare ;
Num. 4, 16. Cnt. 4, 14. Iez. 27, 22.
24. Cinci sute sicli casie, dup siclul
sfnt, si untdelemn de msline un hin,
25. Si s faci din acestea mir pentru
ungerea sfnt, mir alctuit dup
mestesugul fctorilor de aromate ;
acesta va fi mirul pentru sfnta ungere.
26. S ungi cu el cortul adunrii, chivotul
legii si toate lucrurile din cort,
Ies. 40, 9.
pag. 125/1780
27. Masa si toate cele de pe ea, sfesnicul
si toate lucrurile lui, jertfelnicul tmierii,
28. Jertfelnicul arderii de tot si toate
lucrurile lui si baia si postamentul ei.
29. Si s le sfintesti pe acestea si va fi
sfintenie mare ; tot ce se va atinge de ele
se va sfinti.
30. S ungi de asemenea si pe Aaron si
pe fiii lui si s-i sfintesti, ca s-Mi fie
preoti.
Ies. 29, 21. Ioan 2, 20.
31. Iar fiilor lui Israel s le spui : Acesta
va fi pentru voi mirul sfintei ungeri, n
numele Meu, n neamul vostru.
32. Trupurile celorlalti oameni s nu le
ungi cu el si dup chipul alctuirii lui s
nu v faceti pentru voi mir la fel. Acesta
este lucru sfnt si sfnt trebuie s fie si
pentru voi.
33. Cine si va face ceva asemntor lui,
sau cine se va unge cu el din cei ce nu
trebuie s se ung, acela se va strpi din
poporul su.
34. Apoi a zis Domnul ctre Moise : Ia-
ti mirodenii : stacte, oniha, halvan
mirositor si tmie curat, din toate
aceeasi msur,
Lev 16, 12-13.
35. Si f din ele, cu ajutorul mestesugului
Ictorilor de aromate, un amestec de
tmiat, cu adaos de sare, curat si sfnt ;
Ies. 35, 15. 1 Paral. 9, 30.
36. Piseaz-l mrunt si-l pune naintea
chivotului legii, n cortul adunrii, unde
am s M art tie. Aceasta va fi pentru
voi sfintenie mare.
37. Tmie, alctuit n felul acesta, s nu
v faceti pentru voi : sfintenie s v fie ea
pentru Domnul.
38. Cine si va face asemenea amestec, ca
s afume cu el, sufletul acela se va strpi
din poporul su.
CAP. 31
Meyterii cortului. Serbarea zilei de
odihn yi tablele legii.
1. Dup aceea a grit Domnul cu Moise
si a zis :
2. Iat, Eu am rnduit anume pe
Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui Or, din
semintia lui Iuda,
Ies. 24, 14; 35, 30; 36, 1.
3. Si l-am umplut de duh dumnezeiesc,
de ntelepciune, de pricepere, de stiint si
de iscusint la tot lucrul,
Ies. 28, 3. 3 Reg. 7, 14. 2 Paral. 2, 14.
4. Ca s fac lucruri de aur, de argint si
de aram, de mtase violet, stacojie si
visinie, si de n rsucit,
5. S slefuiasc pietre scumpe pentru
podoabe si s sape n lemn tot felul de
lucruri.
6. Si iat, i-am dat ca ajutor pe Oholiab,
fiul lui Ahisamac, din semintia lui Dan, si
am pus ntelepciune n mintea oricrui
om iscusit, ca s fac toate cte ti-am
poruncit :
Ies. 35, 34; 36, 2.
7. Cortul adunrii, chivotul legii, capacul
cel de deasupra lui si toate lucrurile
cortului ;
Ies. 35, 11.
8. Masa si toate vasele ei ; sfesnicul cel
de aur curat cu toate obiectele lui si
jertfelnicul tmierii ;
9. J ertfelnicul pentru arderile de tot cu
toate obiectele lui ; baia si postamentul ei
;
10. Testurile pentru nvelis, vesmintele
sfintite pentru Aaron preotul si
vesmintele de slujb pentru fiii lui ;
Ies. 28, 2; 39, 1.
11. Mirul pentru ungere si aromatele
mirositoare pentru locasul cel sfnt ; toate
le vor face ei asa, cum ti-am poruncit Eu
tie.
12. Si a mai vorbit Domnul cu Moise si a
zis :
pag. 126/1780
13. Spune fiilor lui Israel asa : Bgati de
seam s pziti zilele Mele de odihn,
cci acestea sunt semn ntre Mine si voi
din neam n neam, ca s stiti c Eu sunt
Domnul, Cel ce v sfinteste.
Ies. 20, 8. Iez. 20, 12.
14. Pziti deci ziua de odihn, cci ea
este sfnt pentru voi. Cel ce o va ntina,
acela va fi omort ; tot cel ce va face ntr-
nsa vreo lucrare, sufletul acela va fi
strpit din poporul Meu ;
Fac. 17, 14. Ies. 35, 2. Num. 15, 35. Deut. 5, 12.
15. Sase zile s lucreze, iar ziua a saptea
este zi de odihn, nchinat Domnului ;
tot cel ce va munci n ziua odihnei va fi
omort.
Ies. 20, 9.
16. S pzeasc deci fiii lui Israel ziua
odihnei, prznuind ziua odihnei din neam
n neam, ca un legmnt vesnic.
17. Acesta este semn vesnic ntre Mine si
fiii lui Israel, pentru c n sase zile a fcut
Domnul cerul si pmntul, iar n ziua a
saptea a ncetat si S-a odihnit.
Fac. 1, 31; 2, 1-2. Ies. 20, 11. Evr. 4, 4.
18. Dup ce a ncetat Dumnezeu de a gri
cu Moise, pe Muntele Sinai, i-a dat cele
dou table ale legii, table de piatr, scrise
cu degetul lui Dumnezeu.
Ies. 32, 16; 34, 29. Deut. 9, 10.
CAP. 32
Vi(elul de aur.
1. Vznd ns poporul c Moise ntrzie
a se pogor din munte, s-a adunat la
Aaron si i-a zis : Scoal si ne f
dumnezei, care s mearg naintea
noastr, cci cu omul acesta, cu Moise,
care ne-a scos din tara Egiptului, nu stim
ce s-a ntmplat.
Fapt. 7, 40.
2. Iar Aaron le-a zis : Scoateti cerceii de
aur din urechile femeilor voastre, ale
feciorilor vostri si ale fetelor voastre si-i
aduceti la mine.
3. Atunci tot poporul a scos cerceii cei de
aur din urechile alor si si i-a adus la
Aaron.
Deut. 9, 16.
4. Lundu-i din minile lor, i-a turnat n
tipar si a fcut din ei un vitel turnat si l-a
cioplit cu dalta. Iar ei au zis : Iat,
Israele, dumnezeul tu, care te-a scos din
tara Egiptului !
3 Reg. 12, 28. Neem. 9, 18. Ps. 105, 19. Rom. 1, 23.
5. Vznd aceasta, Aaron a zidit naintea
lui un jertfelnic ; si a strigat Aaron si a zis
: Mine este srbtoarea Domnului !
6. A doua zi s-au sculat ei de dimineat si
au adus arderi de tot si jertfe de pace ;
apoi a sezut poporul de a mncat si a but
si pe urm s-a sculat si a jucat.
1 Cor. 10, 7.
Grbeste de te pogoar de aici, cci
poporul tu, pe care l-ai scos din tara
Egiptului, s-a rzvrtit.
Deut. 9, 12.
8. Curnd s-au abtut de la calea pe care
le-am poruncit-o, si-au fcut un vitel
turnat si s-au nchinat la el, aducndu-i
jertfe si zicnd : Iat, Israele, dumnezeul
tu, care te-a scos din tara Egiptului !
3 Reg. 12, 28. 4 Reg. 17, 16. Neem. 9, 17-18.
9. Si a mai zis Domnul ctre Moise : Eu
M uit la poporul acesta si vd c este
popor tare de cerbice ;
4 Reg. 17, 14.
10. Las-M dar acum s se aprind
mnia Mea asupra lor, s-i pierd si s fac
din tine un popor mare !
Num. 14, 12. Deut. 9, 8, 14. Ier. 7, 16.
11. Moise ns a rugat pe Domnul
Dumnezeul su si a zis : S nu se
aprind, Doamne, mnia Ta asupra
poporului Tu, pe care l-ai scos din tara
Egiptului cu putere mare si cu bratul Tu
cel nalt,
Deut. 9, 25-26, 29. Ps. 98, 6; 105, 23.
12. Ca nu cumva s zic Egiptenii : I-a
dus la pieire, ca s-i ucid n munti si s-i
pag. 127/1780
stearg de pe fata pmntului. ntoarce-Ti
iutimea mniei Tale, milostiveste-Te si
nu cuta la rutatea poporului Tu.
Num. 14, 13-15, 19.
13. Adu-ti aminte de Avraam, de Isaac si
de Iacov, robii Ti, crora Te-ai jurat Tu
pe Tine nsuti, zicnd : Voi nmulti foarte
tare neamul vostru, ca stelele cerului ; si
tot pmntul acesta, de care v-am vorbit,
l voi da urmasilor vostri si-l vor stpni
n veci !
Fac. 12, 7; 48, 16. Deut. 9, 27. Ps. 104, 8-10.
14. Atunci a abtut Domnul pieirea ce
zisese s-o aduc asupra poporului Su.
Deut. 10, 10.
15. Dup aceea Moise, ntorcndu-se ; s-a
pogort din munte, cu cele dou table ale
legii n mn, scrise pe amndou prtile
lor - pe o parte si pe alta erau scrise.
Deut. 9, 15.
16. Tablele acestea erau lucrul lui
Dumnezeu si scrierea era scrierea lui
Dumnezeu, spat pe table.
Ies. 31, 18. Deut. 9, 10; 10, 4.
17. Atunci, auzind Iosua glasul poporului
rsunnd, a zis ctre Moise : n tabr se
aud strigte de rzboi.
Ies. 24, 13.
18. Iar Moise a zis : Acesta nu este glas
de biruitori, nici glas de biruiti ; ci eu aud
glas de oameni beti.
19. Iar dup ce s-a apropiat de tabr, el a
vzut vitelul si jocurile si, aprinzndu-se
de mnie, a aruncat din minile sale cele
dou table si le-a sfrmat sub munte.
Deut. 9, 17; 10, 2.
20. Apoi lund vitelul, pe care-l fcuser
ei, l-a ars n foc, l-a fcut pulbere si,
presrndu-l n ap, a dat-o s o bea fiii
lui Israel.
Deut. 9, 19-21.
21. Dup aceea a zis ctre Aaron : Ce ti-
a fcut poporul acesta, de l-ai vrt ntr-
un pcat asa de mare ?
22. Iar Aaron a rspuns lui Moise : S
nu se aprind mnia domnului meu ! Tu
stii pe poporul acesta c e rzvrtitor.
23. Cci ei mi-au zis : F-ne dumnezei,
care s mearg naintea noastr, cci cu
omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din
tara Egiptului, nu stim ce s-a ntmplat.
24. Atunci eu le-am zis : Cine are aur s-l
scoat. Si ei l-au scos si mi l-au dat mie si
eu l-am aruncat n foc si a iesit acest
vitel.
25. Moise, vznd c poporul acesta e
nenfrnat, cci Aaron ngduise s
ajung nenfrnat si de rs naintea
dusmanilor lui,
26. A stat la intrarea taberei si a zis :
Cine este pentru Domnul s vin la
mine ! Si s-au adunat la el toti fiii lui
Levi.
Fac. 34, 20.
27. Iar Moise le-a zis : Asa zice Domnul
Dumnezeul lui Israel : S-si ncing
fiecare din voi sabia sa la sold si
strbtnd tabra de la o intrare pn la
cealalt, nainte si napoi, s ucid fiecare
pe fratele su, pe prietenul su si pe
aproapele su.
Deut. 33, 9. Iez. 9, 5.
28. Si au fcut fiii lui Levi dup cuvntul
lui Moise. n ziua aceea au czut din
popor ca la trei mii de oameni.
29. Cci Moise le zisese fiilor lui Levi :
Afierositi-v astzi minile voastre
Domnului, fiecare prin fiul su sau prin
fratele su, ca s v trimit El astzi
binecuvntare !
Deut. 33, 10.
30. Iar a doua zi a zis Moise ctre popor :
Ati fcut pcat mare ; m voi sui acum
la Domnul s vd nu cumva voi sterge
pcatul vostru.
31. Si s-a ntors Moise la Domnul si a zis
: O, Doamne, poporul acesta a svrsit
pcat mare, fcndu-si dumnezeu de aur.
Deut. 9, 18.
pag. 128/1780
32. Rogu-m acum, de vrei s le ierti
pcatul acesta, iart-i ; iar de nu, sterge-
m si pe mine din cartea Ta, n care m-ai
scris !
Num. 11, 15. Ps. 68, 29. Luc. 10, 20. Rom. 9, 3. Filip. 4,
3. Apoc. 3, 5.
33. Zis-a Domnul ctre Moise : Pe acela
care a gresit naintea Mea l voi sterge din
cartea Mea.
34. Iar acum mergi si du poporul acesta
la locul unde ti-am zis. Iat ngerul Meu
va merge naintea ta si n ziua cercetrii
Mele voi pedepsi pcatul lor.
Ies. 14, 19; 33, 2. Num. 14, 18.
35. Astfel a lovit Domnul poporul, pentru
vitelul ce si fcuse, pe care-l turnase
Aaron.
CAP. 33
Moise se roag pentru popor. Doreyte
s vad slava Domnului.
1. Apoi a zis Domnul ctre Moise : Du-
te de aici tu si poporul tu, pe care l-ai
scos din pmntul Egiptului, si suiti-v n
pmntul, pentru care M-am jurat lui
Avraam, lui Isaac si lui Iacov, zicnd :
Urmasilor vostri l voi da.
Fac. 50, 24. Num. 32, 11. Deut. 6, 10.
2. Eu voi trimite naintea ta pe ngerul
Meu si va izgoni pe Canaanei, pe
Amorei, pe Hetei, pe Ferezei, pe
Gherghesei, pe Hevei si pe Iebusei,
Ies. 23, 23; 32, 34. Deut. 7, 1. Iosua 24, 11.
3. Si te voi duce n tara unde curge lapte
si miere. Dar Eu nu voi merge n mijlocul
vostru, ca s nu v pierd pe cale, pentru
c sunteti popor ndrtnic !
Ies. 34, 9. Deut. 9, 13.
4. Auzind ns acest cuvnt grozav,
poporul a plns cu jale si nimeni n-a mai
pus pe sine podoabele sale.
Iona 3, 6.
5. Cci Domnul zisese lui Moise :
Spune fiilor lui Israel : Voi sunteti
popor ndrtnic. De voi merge Eu n
mijlocul vostru, ntr-o clipeal v voi
pierde. Dezbrcati acum de pe voi
hainele voastre cele frumoase si
podoabele voastre si voi vedea ce voi
face cu voi.
Neem. 9, 17. Ier. 7, 26. Ioil 1, 8. Iona 3, 6.
6. Atunci fiii lui Israel au dezbrcat de pe
ei podoabele lor si hainele cele frumoase
cnd au plecat de la Muntele Horeb.
7. Iar Moise, lundu-si cortul, l-a ntins
afar din tabr, departe de ea, si-l numi
cortul adunrii ; si tot cel ce cuta pe
Domnul venea la cortul adunrii, care se
afla afar din tabr.
8. Si cnd se ndrepta Moise spre cort, tot
poporul se scula si sta fiecare la usa
cortului su si se uita dup Moise, pn
ce intra el n cort.
9. Iar dup ce intra Moise n cort, se
pogora un stlp de nor si se oprea la
intrarea cortului si Domnul gria cu
Moise.
Deut. 31, 15. Ps. 98, 7.
10. Si vedea tot poporul stlpul cel de
nor, care sttea la usa cortului, si se scula
tot poporul si se nchina fiecare din usa
cortului su.
11. Domnul ns gria cu Moise fat ctre
fat, cum ar gri cineva cu prietenul su.
Dup aceea Moise se ntorcea n tabr ;
iar tnrul su slujitor Iosua, fiul lui
Navi, nu prsea cortul.
Num. 12, 7-8. Deut. 5, 4; 34, 10. Sir. 45, 4.
12. Atunci a zis Moise ctre Domnul :
Iat, Tu mi spui : Du pe poporul acesta,
dar nu mi-ai descoperit pe cine ai s
trimiti cu mine, desi mi-ai spus : Te
cunosc pe nume si ai aflat bunvoint
naintea ochilor Mei.
13. Deci, de am aflat bunvoint n ochii
Ti, arat-Te s Te vd, ca s cunosc si s
aflu bunvoint n ochii Ti si c acest
neam e poporul Tu.
14. Si a zis Domnul ctre el : Eu nsumi
voi merge naintea Ta si Te voi duce la
odihn !
Deut. 4, 37.
pag. 129/1780
15. Zis-a Moise ctre Domnul : Dac nu
mergi Tu nsuti cu noi, atunci s nu ne
scoti de aici ;
16. Cci prin ce se va cunoaste cu
adevrat c eu si poporul Tu am aflat
bunvoint naintea Ta ? Au nu prin
aceea ca Tu s fii nsotitorul nostru ?
Atunci eu si poporul Tu vom fi cei mai
slviti dintre toate popoarele de pe
pmnt.
17. Si a zis Domnul ctre Moise : Voi
face si ceea ce zici tu, pentru c tu ai aflat
bunvoint naintea Mea si te cunosc pe
tine mai mult dect pe toti.
2 Tim. 2, 19.
18. Si Moise a zis : Arat-mi slava Ta !
19. Zis-a Domnul ctre Moise : Eu voi
trece pe dinaintea ta toat slava Mea, voi
rosti numele lui Iahve naintea ta si pe cel
ce va fi de miluit l voi milui si cine va fi
vrednic de ndurare, de acela M voi
ndura.
Ies. 34, 5. Rom. 9, 15.
20. Apoi a adugat : Fata Mea ns nu
vei putea s-o vezi, c nu poate vedea
omul fata Mea si s triasc.
Ies. 19, 21; 24, 10-11. Deut. 5, 24. Jud. 13, 22. Dan. 10, 8.
Ioan 1, 18. 1 Ioan 4, 12. 1 Tim. 6, 16.
21. Si iarsi a zis Domnul : Iat aici la
Mine un loc : sezi pe stnca aceasta ;
Ies. 34, 2.
22. Cnd va trece slava Mea, te voi
ascunde n scobitura stncii si voi pune
mna Mea peste tine pn voi trece ;
23. Iar cnd voi ridica mna Mea, tu vei
vedea spatele Meu, iar fata Mea nu o vei
vedea !
CAP. 34
Alte table ale legii
1. Zis-a Domnul ctre Moise : Ciopleste
dou table de piatr, ca cele dinti, si
suie-te la Mine n munte si voi scrie pe
aceste table cuvintele care au fost scrise
pe tablele cele dinti, pe care le-ai
sfrmat.
Deut. 10, 1.
2. S fii gata dis-de-dimineat si
dimineat s te sui n Muntele Sinai si s
stai naintea Mea acolo pe vrful
muntelui.
Ies. 33, 21.
3. Dar nimeni s nu se suie cu tine, nici
s se arate n tot muntele : nici oi, nici
vite mari s nu pasc mprejurul acestui
munte.
Ies. 19, 12.
4. Deci a cioplit Moise dou table de
piatr, asemenea cu cele dinti, si,
sculndu-se dis-de-dimineat, a luat
Moise n mini cele dou table de piatr
si s-a suit n Muntele Sinai, cum i
poruncise Domnul.
Deut. 10, 3.
5. Atunci S-a pogort Domnul n nor, a
stat acolo si a rostit numele lui Iahve.
Ies. 33, 19.
6. Si Domnul, trecnd pe dinaintea lui, a
zis : Iahve, Iahve, Dumnezeu, iubitor da
oameni, milostiv, ndelung-rbdtor, plin
de ndurare si de dreptate,
2 Paral. 30, 9. Ps. 85, 5, 15; 144, 8. Ier. 3, 12. Mih. 7, 18.
Ioil 2, 13. Iona 4, 2. Naum 1, 3. ntel. 15, 1. Luc. 6, 36.
7. Care pzeste adevrul si arat mil la
mii de neamuri ; Care iart vina si
rzvrtirea si pcatul, dar nu las
nepedepsit pe cel ce pctuieste ; Care
pentru pcatele printilor pedepseste pe
copii si pe copiii copiilor pn la al
treilea si al patrulea neam !
Ies. 20, 6. Deut. 5, 9-10. Iov 9, 2-3. Ier. 32, 18. 1 Cor. 4, 4.
8. Atunci a czut Moise ndat la pmnt
si s-a nchinat lui Dumnezeu,
1 Reg. 24, 9.
9. Zicnd : De am aflat bunvoint n
ochii Ti, Stpne, s mearg Stpnul n
mijlocul nostru, cci poporul acesta e
ndrtnic ; dar, iart nelegiuirile noastre
si pcatele si ne f mostenirea Ta !
Ies. 33, 3. Deut. 9, 13.
10. Domnul ns a zis ctre Moise : Iat,
Eu nchei legmnt naintea a tot poporul
tu : Voi face lucruri slvite, cum n-au
pag. 130/1780
fost n tot pmntul si la toate popoarele ;
si tot poporul n mijlocul cruia te vei
afla tu, va vedea lucrurile Domnului, cci
nfricostor va fi ceea ce voi face pentru
tine.
11. Pstreaz ceea ce ti poruncesc Eu
acum : Iat Eu voi izgoni de la fata ta pe
Amorei, pe Canaanei, pe Hetei, pe
Ferezei, pe Hevei, pe Gherghesei si pe
Iebusei.
12. Fereste-te s intri n legtur cu
locuitorii trii aceleia, n care ai s intri,
ca s nu fie ei o curs ntre voi.
Ies. 23, 33. Num. 33, 55. Deut. 7, 2. Jud. 2, 3.
13. J ertfelnicele lor s le stricati, stlpii
lor s-i sfrmati ; s tiati dumbrvile
lor cele sfintite si dumnezeii lor cei
ciopliti s-i ardeti n foc,
Ies. 23, 24. Deut. 12, 2. J ud. 2, 2. Iez. 20, 7.
14. Cci tu nu trebuie s te nchini la alt
dumnezeu, fr numai Domnului
Dumnezeu, pentru c numele Lui este
Zelosul ; Dumnezeu este zelos.
Ies. 20, 5.
15. Nu cumva s intri n legtur cu
locuitorii trii aceleia, pentru c ei,
urmnd dup dumnezeii lor si aducnd
jertfe dumnezeilor lor, te vor pofti si pe
tine s gusti din jertfa lor.
Ies. 23, 32. Deut. 7, 2. Fapt. 15, 20. Apoc. 2, 20.
16. Si vei lua fetele lor sotii pentru fiii ti
si fetele tale le vei mrita dup feciorii lor
; si vor merge fetele tale dup dumnezeii
lor si fiii ti vor merge dup dumnezeii
lor.
Deut. 7, 4. J ud. 3, 6; 14, 3. 3 Reg. 11, 1. 1 Ezd. 9, 2, 12.
17. S nu-ti faci dumnezei turnati.
Ies. 20, 3, 23. Lev 19, 4.
18. Srbtoarea azimelor s o pzesti :
sapte zile, cum ti-am poruncit Eu, s
mnnci azime, la vremea rnduit n
luna Aviv, cci n luna Aviv ai iesit tu din
Egipt.
Ies. 12, 2, 15.
19. Tot ntiul nscut de parte
brbteasc este al Meu ; asemenea si tot
ntiul nscut al vacii si tot ntiul nscut
al oii.
Ies. 13, 2; 22, 29. Num. 3, 13; 18, 15. Iez. 44, 30. Luc. 2,
23.
20. Iar ntiul nscut al asinei s-l
rscumperi cu un miel, iar de nu-l vei
rscumpra, s-i frngi gtul. Toti ntii
nscuti din fiii ti s-i rscumperi si
nimeni s nu se nftiseze naintea Mea
cu mna goal.
Ies. 13, 2, 13.
21. Sase zile lucreaz, iar n ziua a saptea
s te odihnesti ; chiar n vremea
semnatului si a secerisului s te
odihnesti.
Ies. 20, 9. Lev 23, 15.
22. S tii si srbtoarea sptmnilor,
srbtoarea prgei, la secerisul grului, si
srbtoarea strngerii roadelor, la
sfrsitul toamnei.
Deut. 16, 10.
23. De trei ori pe an s se nftiseze
naintea Domnului Dumnezeului lui
Israel toti cei de parte brbteasc ai ti,
Ies. 23, 17. Deut. 16, 16.
24. Cci cnd voi goni popoarele de la
fata ta si voi lrgi hotarele tale, nimeni nu
va pofti ogorul tu, de te vei sui s te
nftisezi naintea Domnului
Dumnezeului tu de trei ori pe an.
25. S nu torni sngele jertfei Mele pe
pine dospit si jertfa de la srbtoarea
Pastilor s nu rmn pn a doua zi.
Ies. 12, 10; 23, 18. Luc. 2, 41.
26. Cele dinti roade ale tarinii tale s le
aduci n casa Domnului Dumnezeului
tu. S nu fierbi iedul n laptele mamei
sale.
Ies. 24, 18. Deut. 14, 21.
Scrie-ti cuvintele acestea, cci pe
cuvintele acestea nchei Eu legmnt cu
tine si cu Israel !
Ies. 17, 14; 24, 4.
28. Moise a stat acolo la Domnul
patruzeci de zile si patruzeci de nopti ; si
pag. 131/1780
nici pine n-a mncat, nici ap n-a but.
Si a scris Moise pe table cuvintele
legmntului : cele zece porunci.
Ies. 23, 19; 24, 18. Deut. 9, 9, 18; 10, 4. Mat. 4, 2. Luc. 4,
2.
29. Iar cnd se pogora Moise din Muntele
Sinai, avnd n mini cele dou table ale
legii, el nu stia c fata sa strlucea, pentru
c grise Dumnezeu cu el.
Ies. 31, 18. Deut. 9, 10. 2 Cor. 3, 7.
30. Deci Aaron si toti fiii lui Israel,
vznd pe Moise c are fata strlucitoare,
s-au temut s se apropie de el.
31. Atunci i-a chemat Moise si au venit la
el Aaron si toate cpeteniile obstei si
Moise a grit cu ei.
32. Dup aceasta s-au apropiat de el toti
fiii lui Israel si el le-a poruncit tot ce-i
grise Domnul n Muntele Sinai.
Ies. 35, 1.
33. Iar dup ce a ncetat de a gri cu ei,
Moise si-a acoperit fata cu un vl.
2 Cor. 3, 13.
34. Cnd ns intra el naintea Domnului,
ca s vorbeasc cu El, atunci si ridica
vlul pn cnd iesea ; iar la iesire spunea
fiilor lui Israel cele ce i se porunciser de
ctre Domnul.
35. Si vedeau fiii lui Israel c fata lui
Moise strlucea si Moise si punea iar
vlul peste fata sa, pn cnd intra din
nou s vorbeasc cu Domnul.
CAP. 35
Pzirea zilei de odihn. Darea de bun
voie. Chemarea meyterilor.
1. Atunci a adunat Moise toat obstea
fiilor lui Israel si le-a zis : Iat ce a
poruncit Domnul s faceti :
Ies. 34, 32.
2. Sase zile s lucrati, iar ziua a saptea s
fie sfnt pentru voi, zi de odihn, odihna
Domnului ; tot cel ce va lucra n ziua
aceea va fi omort.
Ies. 20, 9; 31, 14.
3. n ziua odihnei s nu faceti foc n toate
locasurile voastre. Eu sunt Domnul !
Ies. 16, 23.
4. Apoi a grit Moise la toat obstea fiilor
lui Israel si a zis : Iat ce a mai poruncit
Domnul s v spun :
5. Aduceti din ale voastre, daruri
Domnului ; fiecare s aduc Domnului
daruri ct l las inima : aur, argint si
aram ;
Ies. 25, 2. 2 Paral. 24, 6, 9.
6. Mtase violet, stacojie si visinie,
vison rsucit si pr de capr ;
7. Piei de berbec vopsite rosu, piei de
vitel de mare si lemn de salcm ;
8. Untdelemn pentru sfesnic si aromate
pentru mirul de uns si pentru fcut
miresme de tmie,
9. Piatr de sardiu, pietre pentru prins la
efod si la hosen.
10. Tot cel cu minte nteleapt dintre voi
s vin si s fac toate cte a poruncit
Domnul :
Ies. 39, 42.
11. Cortul si acopermintele lui,
acoperisul lui cel de deasupra, verigile si
scndurile lui, prghiile, stlpii si
postamentele lor ;
Ies. 25, 8; 31, 7; 39, 32.
12. Chivotul legii si prghiile lui, capacul
lui si perdeaua desprtitoare, pietre de
smarald, tmie si mir de ungere ;
13. Masa cu prghiile si toate uneltele ei
si pinile pentru punerea nainte,
Ies. 25, 23; 37, 10.
14. Sfesnicul pentru luminat cu toate
obiectele lui, candelele lui si untdelemnul
de ars ;
Ies. 25, 31; 37, 17.
15. J ertfelnicul tmierii si prghiile lui si
miresme pentru tmiere,
Ies. 30, 1, 35.
16. J ertfelnicul pentru arderile de tot,
mpletitura de srm pentru el, prghiile
lui si toate cele de trebuint pentru el ;
baia si postamentul ei,
Ies. 27, 1.
pag. 132/1780
17. Perdelele curtii, stlpul ei cu
postamentele lor si perdeaua de la
intrarea n curte,
Ies. 27, 9.
18. Trusii cortului ; trusii curtii si
frnghiile lor,
19. Vesmintele sfinte pentru fcut slujba
n locasul sfnt ; vesminte sfinte pentru
Aaron preotul si vesminte pentru fiii lui,
pentru slujba preotiei.
Ies. 28, 2.
20. Dup aceea, plecnd toat obstea
fiilor lui Israel de la Moise,
21. A adus fiecare ct l-a lsat inima sa si
ct l-a ndemnat cugetul s aduc dar
Domnului, pentru facerea cortului
adunrii si a tuturor lucrurilor lui si
pentru toate vesmintele sfinte.
22. Si veneau brbatii cu femeile si
fiecare, dup cum l lsa inima, aducea
verigi, cercei, inele, brtri si tot felul de
lucruri de aur ; cum voia fiecare s aduc
Domnului daruri de aur.
Ies. 29, 24. Num. 18, 28; 31, 50.
23. Fiecare din cei ce aveau mtase
violet, stacojie si visinie, n si pr de
capr, piei de berbec vopsite rosu si
vnt, le aducea.
24. Fiecare din cei ce puteau s aduc n
dar argint sau aram, aducea din acestea
Domnului ; si fiecare din cei ce aveau
lemn de salcm, aducea pentru toate cele
de trebuint ;
25. Toate femeile cu minte iscusit
torceau cu minile lor si aduceau tort,
mtase violet, stacojie si visinie si n.
Pild. 31, 19.
26. Toate femeile, pe care le trgea inima
si stiau s toarc, torceau pr de capr ;
27. Iar cpeteniile aduceau pietre de
smarald si pietre scumpe de pus la efod si
la hosen,
28. Precum si miresme, untdelemn pentru
candelabru, mir de ungere si miresme de
tmiere.
29. Deci tot brbatul si femeia din fiii lui
Israel, pe care i-a tras inima s aduc
pentru toate lucrurile ce poruncise
Domnul prin Moise s se fac, au adus
dar de bun voie Domnului.
30. Apoi a zis Moise ctre fiii lui Israel :
Iat Domnul a chemat anume pe
Betaleel, fiul lui Uri al lui Or, din
semintia lui Iuda,
Ies. 24, 14; 31, 2-3; 36, 1.
31. Si l-a umplut de duhul dumnezeiesc
al ntelepciunii, al priceperii, al stiintei si
a toat iscusinta,
32. Ca s lucreze testuri iscusite, s fac
lucruri de aur, de argint si de aram ;
33. S ciopleasc pietrele scumpe pentru
ncrustat, s sape n lemn si s fac tot
felul de lucruri iscusite.
34. Si priceperea de a nvta pe altii a
pus-o n inima lui, n a lui si a lui
Oholiab, fiul lui Ahisamac, din semintia
lui Dan.
Ies. 31, 6.
35. A umplut inima acestora de
ntelepciune, ca s fac pentru locasul
sfnt orice lucru de sptor si de testor
iscusit, de custor pe pnz de mtase
violet, stacojie si visinie si de n, si de
testor n stare de a face orice lucru si a
nscoci testuri iscusite.
CAP. 36
Alctuirea cortului sfnt.
1. Si Betaleel, Oholiab si toti cei cu minte
iscusit, crora Domnul le dduse
ntelepciune si pricepere, ca s stie s
fac tot felul de lucruri trebuitoare la
locasul cel sfnt, vor trebui s fac dup
cum poruncise Domnul.
Ies. 31, 2-3; 35, 30.
2. Iar Moise a chemat pe Betaleel, pe
Oholiab si pe toti cei cu minte iscusit,
crora le dduse Domnul iscusint si pe
toti cei ce-i trgea inima s vin la lucru
de bun voie, ca s ajute la acestea.
Ies. 31, 6.
pag. 133/1780
3. Si au luat ei de la Moise toate
prinoasele, pe care le aduseser fiii lui
Israel pentru toate cele trebuincioase
locasului sfnt, ca s le lucreze. Atunci
tot se mai aduceau nc la el daruri de
bun voie n fiecare dimineat.
4. Deci toti cei cu minte iscusit, care
mplineau tot felul de lucrri la locasul
sfnt, au venit fiecare, de la lucru cu care
se ndeletnicea,
5. Si ei au spus lui Moise, zicnd :
Poporul aduce mult mai mult dect
trebuie pentru lucrurile ce a poruncit
Domnul s se fac.
6. Atunci a poruncit Moise si s-a strigat
n tabr, c nici brbat, nici femeie s nu
mai fac nimic pentru druit la locasul
sfnt. Si a ncetat poporul de a mai aduce.
7. Cci material adunat era destul pentru
toate lucrurile ce trebuiau fcute, ba mai
si prisosea.
8. Atunci toti cei cu minte iscusit, care
se ndeletniceau cu facerea locasului
sfnt, au fcut pentru cort zece covoare
de n rsucit si de mtase violet, stacojie
si visinie ; si n testura lor au fcut
chipuri de heruvimi, alese cu iscusint.
Ies. 26, 1.
9. Lungimea unui covor era de douzeci
si opt de coti si ltimea unui covor era de
patru coti. Toate covoarele aveau aceeasi
msur.
10. Cinci covoare au fost prinse unul de
altul si celelalte cinci iar au fost prinse
unul de altul ; si asa s-au fcut dou
jumtti de acoperis.
Ies. 26, 4.
11. Apoi au fcut cheotori de mtase
violet pe marginea covorului din
marginea jumttii nti de acoperis, unde
trebuia unit cu jumtatea a doua ; de
asemenea au fcut si pe marginea
jumttii a doua, unde aceasta trebuia
unit cu cea dinti ;
Ies. 26, 6.
12. Cincizeci de cheotori au fcut la o
jumtate de acopermnt si cincizeci de
cheotori au fcut la cealalt si cheotorile
acestea erau unele n dreptul altora.
Ies. 26, 10.
13. Dup aceea au fcut cincizeci de
copci de aur si cu copcile acestea au unit
cele dou jumtti de acoperis una cu alta
si s-a fcut un acoperis ntreg al cortului.
14. Apoi au fcut covoare de pr de capr
pentru acoperit cortul peste cele de mai
sus. Unsprezece covoare de acestea au
Icut.
Ies. 26, 7.
15. Lungimea unui covor era de treizeci
de coti, iar ltimea de patru coti ; si cele
unsprezece covoare aveau toate aceeasi
msur.
16. Si au unit cinci covoare la un loc si pe
celelalte sase covoare iar le-au unit la un
loc.
Ies. 26, 9.
17. Apoi au fcut cincizeci de cheotori pe
marginea covorului celui din marginea
unei jumtti, unde aceasta trebuia s se
uneasc cu cealalt jumtate, iar cincizeci
de cheotori le-au fcut pe marginea
covorului din marginea celeilalte
jumtti, care trebuia s se uneasc cu
cea dinti.
Ies. 26, 5.
18. Si au fcut cincizeci de copci de
aram ca s uneasc covoarele spre a se
face un singur acoperis de cort.
Ies. 26, 11.
19. Apoi au mai fcut pentru cort un
acoperis de piei de berbec vopsite n rosu
si un acoperis, pe deasupra, de piei
vinete.
Ies. 26, 14.
20. Dup aceea au fcut pentru cort
scnduri din lemn de salcm de pus n
picioare.
Ies. 26, 15.
21. Fiecare scndur era lung de zece
coti si lat de un cot si jumtate.
pag. 134/1780
Ies. 26, 15.
22. Fiecare scndur avea dou cepuri,
asezate unul n dreptul celuilalt.
23. Asa au fcut toate scndurile cortului
si anume : douzeci de scnduri pentru
latura de miazzi ;
Ies. 26, 18.
24. Si sub aceste douzeci de scnduri au
Icut patruzeci de postamente de argint,
cte dou postamente la fiecare scndur,
pentru cele dou cepuri ale ei.
25. Pentru latura a doua, dinspre
miaznoapte, au fcut alte douzeci de
scnduri
Ies. 26, 20.
26. Si patruzeci de postamente de argint,
cte dou postamente de fiecare
scndur, pentru cele dou cepuri ale ei ;
Ies. 26, 21.
27. Iar pentru partea dindrt a cortului,
dinspre asfintit, au fcut sase scnduri.
Ies. 26, 22.
28. Au mai fcut dou scnduri pentru
unghiurile de la fundul cortului.
Ies. 26, 23.
29. Acestea erau prinse jos si sus prin
cte un inel.
30. Si asa, cu cele dou scnduri de la
cele dou colturi erau la partea dindrt a
cortului opt scnduri, iar postamente de
argint saisprezece, cte dou postamente
sub fiecare scndur.
31. Apoi au fcut cinci prghii din lemn
de salcm pentru scndurile de pe o
latur a cortului,
Ies. 26, 26.
32. Si cinci prghii pentru scndurile de
pe cealalt latur ;
33. Iar prghia din mijloc au fcut-o asa,
ca s treac prin scnduri, de la un capt
la cellalt al peretelui.
34. Scndurile le-au mbrcat cu aur ;
inelele, prin care se vrau prghiile, le-au
Icut de aur si tot cu aur au mbrcat si
prghiile.
Ies. 26, 32.
35. Dup aceea au fcut o perdea de
mtase violet, stacojie si visinie si de n
rsucit si pe ea au fcut chipuri de
heruvimi cu iscusint alese, ca s o pun
ntre sfnta si sfnta sfintelor.
Ies. 26, 33, 36.
36. Pentru ea au fcut patru stlpi, din
lemn de salcm, i-au mbrcat cu aur, le-
au fcut crlige de aur si sub ei au turnat
patru postamente de argint.
37. Apoi la usa cortului au fcut o perdea
de mtase violet, stacojie si visinie si de
n rsucit, cu alesturi.
38. Pentru ea au fcut cinci stlpi cu
crligele lor si i-au mbrcat cu aur,
turnnd pentru ei cinci postamente de
aram.
CAP. 37
Odoarele sfinte din cort.
1. Dup aceea Betaleel a fcut chivotul
din lemn de salcm, lung de doi coti si
jumtate, larg de un cot si jumtate si
nalt tot de un cot si jumtate ;
Ies. 25, 10.
2. L-a mbrcat cu aur curat pe dinuntru
si pe din afar, iar mprejur i-a fcut o
cunun de aur.
3. A turnat pentru el patru inele de aur,
pentru cele patru colturi de jos ale lui :
dou inele pe o latur si dou inele pe
cealalt latur.
4. A fcut dou prghii de lemn de
salcm, le-a mbrcat cu aur,
5. Si le-a vrt prin inelele de pe laturile
chivotului, ca s poarte chivotul cu ele.
6. A fcut apoi capacul chivotului de aur
curat : lung de doi coti si jumtate si lat
Ies. 25, 17.
7. A fcut de asemenea doi heruvimi de
aur, lucrati din ciocan, pentru cele dou
capete ale capacului,
Ies. 25, 18, 20. 3 Reg. 6, 23. Evr. 9, 5.
8. Si i-a asezat unul la un capt si altul la
cellalt capt al capacului. Heruvimii
pag. 135/1780
acestia erau fcuti ca iesind din capac la
cele dou capete ale lui.
9. Cei doi heruvimi si ntindeau aripile
unul spre altul, umbrind capacul, iar
fetele lor erau ndreptate una ctre alta,
privind spre capac.
10. A fcut apoi masa din lemn de
salcm, lung de doi coti, lat de un cot si
nalt de un cot si jumtate.
Ies. 25, 23; 35, 13.
11. A mbrcat-o cu aur curat si mprejur
i-a fcut o cunun de aur.
Ies. 25, 24; 30, 1-3.
12. I-a fcut de asemenea un pervaz
mprejur nalt de o palm, iar mprejurul
pervazului a fcut cunun mpletit de
aur.
13. A turnat pentru ea patru inele de aur
si a prins aceste inele n cele patru colturi
de la cele patru picioare ale ei.
14. Inelele erau prinse de pervaz si prin
ele se petreceau dou prghii pentru
purtat masa.
15. Prghiile de purtat masa le-a fcut din
lemn de salcm si le-a mbrcat cu aur.
16. A fcut vase trebuitoare pentru mas :
talere, cdelnite, linguri si cupe pentru
turnat, toate de aur curat.
Ies. 25, 29.
17. Dup aceea a fcut un sfesnic de aur
curat si sfesnicul acesta l-a lucrat din
ciocan. Fusul lui, bratele lui, cupele lui,
nodurile lui si florile lui erau toate dintr-o
bucat.
Ies. 25, 31; 35, 14.
18. Din laturile lui ieseau sase brate : trei
brate ale sfesnicului ieseau dintr-o latur
a lui si trei brate ale sfesnicului ieseau din
cealalt latur a lui ;
19. Un brat avea trei cupe n forma florii
de migdal, cu nodurile si florile lor ; alt
brat avea trei cupe tot n forma florii de
migdal, cu nodurile si florile lor ; asa
aveau toate cele sase brate, care ieseau
din laturile sfesnicului.
20. Iar pe fusul sfesnicului erau patru
cupe n forma florii de migdal, cu
nodurile si florile lor.
21. Cele sase brate, care ieseau din el,
aveau : un nod sub primele dou brate, un
nod sub alte dou brate si un nod sub
ultimele dou brate.
Ies. 25, 36.
22. Nodurile si ramurile de pe ele erau
una cu fusul. Sfesnicul ntreg era lucrat
din ciocan, dintr-o singur bucat de aur
curat.
23. Apoi i-a fcut sapte candele, mucri
si tvite de aur curat.
Ies. 25, 38.
24. Dintr-un talant de aur curat au fcut
sfesnicul cu toate cele necesare lui.
25. A fcut apoi jertfelnicul tmierii, din
lemn de salcm, lung de un cot, lat de un
cot, adic ptrat si nalt de doi coti ;
coarnele lui erau din el ;
26. Si l-a mbrcat cu aur curat pe
deasupra, pe laturile lui de jur mprejur si
pe coarnele lui, iar mprejur i-a fcut
cunun de aur.
27. Sub pervazul lui, la dou din colturile
lui, a prins dou inele de aur, si le-a prins
de o parte si de alta a lui, ca s se
petreac prin ele prghiile de purtat.
28. Prghiile le-au fcut din lemn de
salcm si le-au mbrcat cu aur.
29. A fcut de asemenea mir pentru
sfnta ungere si tmie mirositoare,
curate si cu iscusint alctuite de
pregtitorii de aromate.
CAP. 38
Curtea cortului yi lucrurile din ea.
1. Dup aceea a fcut jertfelnicul pentru
arderile de tot, din lemn de salcm, lung
de cinci coti, lat de cinci coti, adic cu
fata ptrat si nalt de trei coti.
Ies. 27, 1. 2 Paral. 1, 5.
2. I-a fcut patru coarne, ce ieseau din el,
n cele patru colturi ale lui, si l-a mbrcat
cu aram.
pag. 136/1780
Ies. 27, 2.
3. A fcut apoi toate lucrurile trebuitoare
jertfelnicului : oale, loptele, cupe,
furculite si vase pentru crbuni ; toate
obiectele acestea le-a fcut din aram.
4. A mai fcut pentru jertfelnic o cmas,
un fel de mpletitur de aram, care
mbrca partea lui de jos pn la
jumtatea lui.
Ies. 27, 4.
5. A turnat apoi patru verigi de aram
pentru cele patru colturi ale mpletiturii
celei de aram, pentru petrecut prin ele
prghiile de purtat ;
6. Iar prghiile le-au fcut din lemn de
salcm si le-a mbrcat cu aram.
7. Prghiile se petreceau prin inelele din
laturile jertfelnicului, ca s poat fi purtat
cu ajutorul lor. J ertfelnicul l-a fcut din
scnduri, gol nuntru.
Ies. 27, 7.
8. A fcut apoi baia de aram si
postamentul ei tot de aram, cu chipuri
iscusit lucrate care mpodobeau intrarea
cortului adunrii.
Ies. 30, 18.
9. Dup aceea a fcut curtea. Spre
miazzi curtea avea perdele de n rsucit,
lungi de o sut de coti,
Ies. 27, 9.
10. Si la ele douzeci de stlpi cu
douzeci de postamente de aram sub ei
si cu crligele si legtorile lor de argint ;
11. Pe latura de miaznoapte a fcut
perdele lungi de o sut de coti si la ele
douzeci de stlpi, cu douzeci de
postamente de aram sub ei, cu crligele
si legtorile lor de argint.
12. n partea dinspre asfintit a fcut
perdele lungi de cincizeci de coti si
pentru ele zece stlpi, cu zece postamente
de aram si cu crligele si legturile lor
de argint ;
13. Iar n partea de dinainte, dinspre
rsrit, a fcut perdele lungi de cincizeci
de coti,
14. Si anume : de o parte a portii curtii
cincisprezece coti de perdele si la ele trei
stlpi cu trei postamente de aram ;
15. De cealalt parte a portii curtii
cincisprezece coti de perdele si la ele trei
stlpi cu trei postamente de aram.
Ies. 27, 15.
16. Toate perdelele pe toate laturile curtii
erau de n rsucit.
17. Iar stlpii aveau postamentele de
aram, crligele si legtorile lor de argint,
vrfurile mbrcate n argint si toti erau
uniti ntre ei prin legtori de argint.
Ies. 27, 16.
18. Iar perdeaua pentru poarta curtii a
Icut-o din ln violet, stacojie si visinie
si din n rsucit, cu alesturi, lung de
douzeci de coti si nalt de cinci coti, pe
toat ntinderea, ca si perdelele curtii.
Ies. 27, 9, 16; 35, 17; 38, 9.
19. Pentru ea a fcut patru stlpi cu patru
postamente de aram sub ei, cu crligele
si legtorile de argint si cu vrfurile
mbrcate n argint.
Ies. 27, 17.
20. Toti trusii mprejurul cortului si
curtii erau de aram.
21. Iat acum si socoteala lucrurilor ce s-
au ntrebuintat la cortul adunrii, care s-a
Icut dup porunca lui Moise, prin leviti,
sub supravegherea lui Itamar, fiul
preotului Aaron.
22. Toate ns, cte a poruncit Domnul
lui Moise, s-au lucrat de Betaleel, fiul lui
Uri al lui Or, din semintia lui Iuda,
23. Ajutat de Oholiab, fiul lui Ahisamac,
din semintia lui Dan, sptor n piatr si
testor iscusit si custor pe pnze de n si
de mtase violet, stacojie si visinie.
24. Tot aurul ntrebuintat la cort si la
toate lucrurile lui a fost douzeci si nou
de talanti si sapte sute treizeci sicli de
pag. 137/1780
aur, ce s-au adus n dar, socotit dup
siclul sfnt.
25. Iar argintul, ce s-a adus dar de la cei
numrati ai obstei, a fost o sut de talanti
si o mie sapte sute saptezeci si cinci de
sicli, socotit dup siclul sfnt.
26. Argintul acesta s-a luat de la sase sute
trei mii cinci sute cincizeci de oameni, n
vrst de la douzeci de ani n sus, trecuti
prin numrtoare, cte o jumtate de siclu
de cap, socotit dup siclul sfnt.
27. O sut de talanti de argint s-au
ntrebuintat la turnarea postamentelor
scndurilor cortului si a postamentelor
stlpilor perdelelor lui : o sut de
postamente din o sut de talanti, cte un
talant la postament ;
28. Iar din o mie sapte sute saptezeci si
cinci de sicli au fcut crligele de la
stlpii curtii, au mbrcat vrfurile lor si
au fcut pentru ei legtori.
29. Aram, adus n dar, a fost : trei sute
saptezeci de talanti si dou mii patru sute
de sicli.
30. Din ea au fcut postamente pentru
stlpii de la intrarea cortului adunrii,
jertfelnicul cel de aram, cmasa de
aram a lui si toate uneltele jertfelnicului
;
31. Postamentele pentru toti stlpii curtii,
postamentele pentru stlpii de la intrarea
curtii, toti trusii cortului si toti trusii
dimprejurul curtii.
CAP. 39
Veymintele preo(eyti.
1. Iar din mtase violet, stacojie si
visinie au fcut vesminte de slujb,
pentru slujit n locasul sfnt, si au mai
Icut vesminte sfinte pentru Aaron, cum
Ies. 28, 4; 31, 10.
2. Au fcut efodul din fire de aur, din
mtase violet, stacojie si visinie si din n
rsucit.
Ies. 28, 6.
3. Si anume : au desfcut aurul n foi si
au tiat fire, pe care le-au tesut cu
iscusint printre firele de mtase violet,
stacojie si visinie si de in rsucit, lucru
iscusit.
4. I-au fcut ncheietori de ncheiat pe
umeri si au unit amndou prtile lui.
Ies. 28, 7-8.
5. Brul efodului, care vine peste el, la fel
cu el, l-au fcut din fire de aur, din
rsucit, cum poruncise Domnul lui
Moise.
6. Au lucrat apoi dou pietre de smarald,
asezndu-le n cuibulete de aur si spnd
pe ele numele fiilor lui Israel, cum se
sap pe pecete,
Ies. 28, 9.
7. Si le-au pus la ncheieturile efodului,
pe umeri, ntru pomenirea fiilor lui Israel,
cum poruncise Domnul lui Moise.
Ies. 28, 12.
8. Au fcut apoi hosenul, lucrare iscusit,
la fel cu efodul, din fire de aur si din
rsucit.
Ies. 28, 15.
9. Hosenul l-au fcut dublu, n patru
colturi, lung de o palm si lat de o palm.
10. Si au pus pe el pietre scumpe, asezate
n patru rnduri : ntr-un rnd un sardeon,
un topaz si un smarald - rndul nti ;
11. n rndul al doilea : un rubin, un safir
si un diamant ;
12. n rndul al treilea : un opal, o agat
si un ametist ;
13. Si n rndul al patrulea : un hrisolit,
un onix si un iaspis. Ele erau asezate n
cuibulete de aur.
Ies. 28, 20.
14. Pietrele acestea erau n numr de
dousprezece, dup numrul fiilor lui
Israel, si pe fiecare din ele era spat, ca
pe pecete, cte un nume, din cele ale
celor dousprezece semintii.
pag. 138/1780
Ies. 28, 21.
15. La hosen au fcut apoi lntisoare
groase de aur curat si lucrate rsucit, ca
sfoara ;
16. Au mai fcut dou rozete si dou
verigi de aur si au prins cele dou verigi
de cele dou colturi de sus ale hosenului ;
17. Si au agtat dou capete ale
lntisoarelor de cele dou verigi din
colturile hosenului,
18. Iar celelalte dou capete ale celor
dou lntisoare le-au agtat de cele dou
rozete si le-au prins pe acestea de
ncheieturile efodului, pe fata acestuia.
19. Dup aceea au mai fcut nc dou
verigi de aur si le-au prins de celelalte
dou colturi ale hosenului pe cealalt
parte dinspre efod ;
20. Si au mai fcut si alte dou verigi de
aur si le-au prins de cele dou ncheieturi
ale efodului, dedesubt, pe fata lui, unde
se unesc, mai sus de ncingtoarea
efodului.
21. Si au legat hosenul cu verigile lui de
verigile efodului cu un snur de mtase
violet, ca s stea deasupra ncingtorii
efodului si ca s nu cad hosenul de pe
efod, cum poruncise Domnul lui Moise.
Ies. 28, 27.
22. Iar meilul care vine sub efod, l-au
Icut din purpur tesut violet.
23. Acesta avea n partea de sus o
deschiztur si mprejurul acestei
deschizturi avea un guler, tesut ca o
platos, ca s nu se rup.
24. Meilului i-au fcut pe la poale ciucuri
de mtase violet, stacojie si visinie si de
n rsucit ;
Ies. 28, 33.
25. I-au mai fcut si clopotei de aur curat
si au pus clopotei printre ciucurii de la
poalele meilului de jur mprejur ;
26. Si i-au asezat pe la poalele meilului
de slujb asa : un clopotel si un ciucure,
un clopotel si un ciucure, cum poruncise
Domnul lui Moise.
27. Au fcut apoi pentru Aaron si pentru
fiii lui hitoane tesute din n,
Ies. 28, 39.
28. Chidare de n, turbane tot de n si
pantaloni de n rsucit ;
29. Si cingtoare din n rsucit si de
mtase violet, stacojie si visinie, tesut
cu alesturi, cum poruncise Domnul lui
Moise.
Ies. 28, 40. Lev 8, 7.
30. Dup aceea au fcut o tblit de aur
curat, diadema sfinteniei, si au spat pe
ea, ca pe pecete, cuvintele : Sfintenia
Domnului.
31. Si au prins de ea un snur de mtase
violet, ca s-o lege peste chidar, cum
32. Asa s-au sfrsit toate lucrrile de la
cortul adunrii. Si au fcut fiii lui Israel
toate ; cum poruncise Domnul lui Moise
asa au fcut.
Ies. 35, 11.
33. Apoi au adus la Moise : cortul,
acopermintele si toate cele de trebuint
ale lui, crligele lui, scndurile lui,
prghiile lui, stlpii lui si postamentele
lui ;
34. Acoperisurile cele cu piei rosii de
berbec si acoperisurile cele de piei vinete
si perdeaua din mijloc ;
35. Chivotul legii, capacul lui si prghiile
;
36. Masa cu toate cele de trebuint pentru
ea si pinile de pus nainte ;
37. Sfesnicul cel de aur curat, candelele
lui, candele puse n el la locul lor, si toate
cele trebuincioase pentru el si untdelemn
de ars ;
38. J ertfelnicul cel de aur, mirul pentru
ungere, miresme pentru tmiere si
perdeaua de la intrarea cortului ;
39. J ertfelnicul cel de aram, cmasa lui
cea de aram, prghiile lui si toate cele
pag. 139/1780
trebuitoare pentru el, baia si postamentul
ei ;
40. Perdelele curtii, stlpii ei si
postamentele lor, perdelele de la intrarea
curtii, frnghiile, trusii si toate lucrurile
trebuitoare la slujb n cortul adunrii ;
41. Vesmintele de slujit n cort,
vesmintele sfinte ale preotului Aaron si
vesmintele de slujb pentru fiii lui.
42. Toate aceste lucruri le fcuser fiii lui
Israel asa cum poruncise Domnul lui
Moise.
Ies. 35, 10.
43. Si privi Moise toat lucrarea si iat ei
o fcuser asa cum poruncise Domnul si
Moise i-a binecuvntat.
CAP. 40
Sfin(irea cortului.
1. Apoi iarsi a grit Domnul cu Moise si
a zis :
Evr. 9, 2.
2. n ziua nti a lunii nti, s asezi
cortul adunrii.
2 Paral. 1, 3.
3. Si s pui ntr-nsul chivotul legii si
dinaintea chivotului s atrni perdeaua ;
Ies. 26, 33.
4. Apoi s aduci nuntru masa si s asezi
pe ea toate lucrurile ei ; si sfesnicul s-l
duci nuntru si s aprinzi ntr-nsul
candelele lui.
5. S asezi jertfelnicul cel de aur pentru
tmiere naintea chivotului legii si s
atrni perdeaua la intrare n cortul
adunrii.
Ies. 30, 1.
6. Apoi s asezi jertfelnicul arderilor de
tot naintea intrrii n cortul adunrii.
Ies. 26, 35-36. Lev 4, 18.
7. Iar ntre cortul adunrii si jertfelnic s
asezi baia si s torni n ea ap ;
8. Si mprejurul cortului s asezi
mprejmuirea curtii si la intrarea curtii s
atrni perdeaua.
9. Dup aceea s iei mir de ungere si s
ungi cortul si toate cele din el si s-l
sfintesti pe el si toate lucrurile lui si va fi
sfnt ;
Ies. 30, 26-27.
10. S ungi jertfelnicul arderilor de tot si
toate lucrurile lui si s sfintesti
jertfelnicul si va fi sfintenie mare ;
Num. 7, 1.
11. S ungi apoi baia si postamentul ei si
s o sfintesti.
12. Apoi s aduci pe Aaron si pe fiii lui la
usa cortului adunrii si s-i speli cu ap ;
Ies. 29, 4-5.
13. S mbraci pe Aaron n sfintele
vesminte si s-l ungi si s-l sfintesti, ca
s-mi fie preot.
14. S aduci si pe fiii lui, s-i mbraci cu
hitoane,
Ies. 28, 1-2.
15. Si s-i ungi, cum ai uns pe tatl lor,
ca s-Mi fie preoti, si aceast ungere i va
sfinti preoti pentru totdeauna n neamul
lor !
16. Si a fcut Moise tot ; cum i-a poruncit
Domnul asa a fcut :
Ies. 7, 10.
17. n luna nti a anului al doilea de la
iesirea lor din Egipt, n ziua nti a lunii a
fost asezat cortul.
Num. 7, 1.
18. Si a asezat Moise cortul, a pus
postamentele lui, scndurile lui, prghiile
lui si stlpii lui ;
2 Paral. 1, 3.
19. A ntins deasupra cortului
acopermintele si peste aceste
acoperminte a pus acoperisul, cum
20. Apoi a luat si a pus legea n chivot, a
petrecut prghiile prin inelele chivotului
si a pus deasupra, la chivot, capacul ;
Ies. 25, 16. Num. 7, 1. Evr. 9, 4.
21. A dus apoi chivotul n cort, a atrnat
perdeaua si a nchis chivotul legii,
precum poruncise Domnul lui Moise.
Ies. 26, 33.
pag. 140/1780
22. Dup aceea a pus masa n cortul
adunrii, n partea de miaznoapte a
cortului, n afar de perdea,
Ies. 26, 35.
23. Si a asezat pe ea pinile punerii
naintea Domnului, cum poruncise
Dumnezeu lui Moise.
Ies. 25, 23, 30. 1 Reg. 21, 6.
24. Sfesnicul l-a asezat n cortul adunrii,
n fata mesei, n partea de miazzi a
cortului,
Ies. 25, 31; 26, 35.
25. Si a aprins candelele lui naintea
Domnului, precum poruncise Domnul lui
Moise.
Ies. 25, 37.
26. A asezat jertfelnicul cel de aur n
cortul adunrii, naintea perdelei,
Ies. 30, 6.
27. Si a aprins pe el tmie mirositoare,
cum poruncise Domnul lui Moise ;
Ies. 30, 7-8.
28. A atrnat perdeaua la usa cortului ;
29. Iar jertfelnicul arderilor de tot l-a
asezat la intrarea n cortul adunrii si a
pus pe el arderi de tot si prinoase de
pine, cum poruncise Domnul lui Moise.
Ies. 27, 1.
30. Apoi a asezat baia ntre cortul
adunrii si jertfelnic si a turnat n ea ap
pentru splat ;
Ies. 30, 18.
31. Moise, Aaron si fiii lui trebuia s-si
spele din ea minile si picioarele ;
32. Cnd intrau ei n cortul adunrii sau
cnd se apropiau de jertfelnic ca s
slujeasc, se splau din ea cum poruncise
Domnul lui Moise.
Ies. 29, 4; 30, 19. Num. 8, 15.
33. Dup aceea au pus mprejmuirea
curtii mprejurul cortului si a
jertfelnicului si a atrnat perdeaua la
intrarea curtii. Si asa a isprvit Moise
lucrrile.
34. Atunci un nor a acoperit cortul
adunrii si locasul s-a umplut de slava
Domnului ;
Num. 9, 15-18. 3 Reg. 8, 10. Iez. 43, 5. 2 Mac. 2, 8.
35. Si Moise n-a putut s intre n cortul
adunrii, pentru c-l cuprinsese pe acesta
norul si slava Domnului umpluse locasul.
Num. 9, 16; 14, 14. Deut. 1, 33. 2 Paral. 5, 14.
36. n tot timpul cltoriei fiilor lui Israel,
cnd se ridica norul de pe cort, atunci
plecau la drum,
Num. 9, 17, 21; 14, 14.
37. Iar de nu se ridica norul, nici ei nu
plecau la drum pn nu se ridica ;
38. Pentru c n tot timpul cltoriei, ziua
sttea peste cort norul Domnului, iar
noaptea se afla peste el foc, naintea
ochilor ntregii case a lui Israel.
Ps. 77, 14. Is. 4, 5. 1 Cor. 10, 1.

pag. 141/1780
LEVI TI CUL
A TREI A CARTE A LUI MOI SE

CAP. 1
Rnduiala jertfelor. Arderea de tot.
1. n vremea aceea, chemnd pe Moise,
Domnul i-a grit din cortul adunrii si i-a
zis :
Lev 12, 1. Num. 7, 89.
2. Grieste fiilor lui Israel si le spune :
De va aduce cineva dintre voi jertf
Domnului din dobitoace, s aduc jertf
din cireada de vite si din turma de oi.
3. De va fi jertfa lui ardere de tot din vite
mari, s fie parte brbteasc, fr
meteahn, si s-o aduc la usa cortului
adunrii, ca s fie bine-plcut naintea
Domnului.
Ies. 29, 10. Lev 3, 1, 5.
4. Apoi s-si pun mna pe capul jertfei
cea pentru arderea de tot si si va afla
bunvoint spre iertarea pcatelor lui.
Ies. 29, 10, 19. Rom. 3, 25. 2 Cor. 5, 19.
5. Apoi s junghie vitelul, naintea
Domnului, iar preotii, fiii lui Aaron, s
aduc sngele si s stropeasc cu snge
mprejur jertfelnicul de la usa cortului
adunrii.
Lev 3, 2; 7, 2.
6. S despoaie pielea de pe jertfa arderii
de tot si s taie jertfa n bucti.
Lev 7, 8; 9, 13.
7. Dup aceea preotii, fiii lui Aaron, s
pun pe jertfelnic foc si pe foc s pun
lemne ;
Lev 9, 24.
8. Si pe lemnele de pe focul care e pe
jertfelnic, s pun preotii, fiii lui Aaron,
buctile, capul si grsimea, precum si
mruntaiele si picioarele, dup ce le vor
spla cu ap.
9. Si s ard preotii toate acestea pe
jertfelnic, ca ardere de tot, jertf,
mireasm plcut Domnului.
Fac. 8, 20-21. Ies. 29, 25. Lev 2, 9; 6, 15. Ef. 5, 2.
10. Iar dac jertfa adus de el Domnului
ca ardere de tot este din vite mici, s fie
din miei sau din iezi, parte brbteasc,
Ir meteahn.
11. S-si pun mna pe capul jertfei si s-o
njunghie naintea Domnului, n partea de
miaznoapte a jertfelnicului ; iar preotii,
fiii lui Aaron, s stropeasc cu sngele ei
jertfelnicul mprejur.
12. S o taie apoi n bucti, desprtind
capul si grsimea ei ; s aseze preotul
buctile pe lemnele care sunt pe focul de
pe jertfelnic ;
13. Iar mruntaiele si picioarele s le
spele cu ap si s aduc preotul toate si s
le ard pe jertfelnic, ca ardere de tot,
jertf, mireasm plcut Domnului.
14. Dac aduce el din psri ardere de tot
Domnului, s aduc jertfa sa din turturele
sau din pui de porumbel.
Lev 5, 7; 12, 8.
15. Preotul s o aduc la jertfelnic, s-i
frng gtul si s o pun pe jertfelnic, iar
sngele s-l scurg pe peretele
jertfelnicului.
16. Gusa si penele s le scoat si s le
arunce lng jertfelnic, n partea dinspre
rsrit, la locul cenusei.
Lev 4, 12; 6, 10.
17. Apoi s-i frng aripile, fr a le
desprinde de trup, si s o ard preotul pe
jertfelnic, pe lemnele ce sunt pe foc, ca
ardere de tot, jertf, mireasm plcut
Domnului.
CAP. 2
J ertfele de mncare.
1. Dac cineva voieste s jertfeasc
Domnului prinos de pine, s aduc fin
bun de gru, s toarne peste ea
untdelemn si s pun pe ea tmie ;
pag. 142/1780
Lev 5, 11; 6, 14; 9, 17; 23, 13. Neem. 13, 9.
2. Apoi s-o aduc preotilor, fiilor lui
Aaron, iar unul din ei s ia o mn plin
de fin, cu untdelemnul si cu toat
tmia si s-o ard pe jertfelnic spre
pomenire, ca jertf, mireasm plcut
Domnului.
Lev 5, 12. Sir. 7, 33. Fapt. 10, 4. Apoc. 8, 4.
3. Iar rmsita din prinosul de pine va fi
a lui Aaron si a fiilor lui ; aceasta e
sfintenie mare din jertfele Domnului.
Lev 5, 13; 10, 12-13. Num. 18, 9. Sir. 7, 32-33.
4. Dac ns vrei s aduci jertfa
prinosului de pine din aluaturi coapte n
cuptor, s aduci pini de fin bun de
gru, nedospite, frmntate cu
untdelemn, si turte nedospite, unse cu
untdelemn.
5. Dac jertfa ta este prinos de pine copt
n tigaie, s fie de fin bun de gru,
frmntat cu untdelemn si nedospit.
Num. 15, 4. 1 Paral. 9, 31.
6. S-l rupi bucti si s torni peste el
untdelemn ; acesta este prinos de pine,
adus Domnului.
7. Dac jertfa ta este prinos de pine gtit
n oal, s se fac de fin bun de gru
cu untdelemn.
8. Prinosul Domnului, gtit asa, s se
aduc si s se ncredinteze preotului, iar
acesta s-l duc la jertfelnic.
9. Apoi s ia preotul din jertf o parte
spre pomenire si s-o ard pe jertfelnic, ca
ardere, ca mireasm plcut Domnului ;
Lev 1, 9.
10. Iar rmsitele prinosului de pine vor
fi pentru Aaron si fiii lui ; acestea-s
sfintenie mare din jertfele Domnului.
11. Orice prinos de pine, ce aduceti
Domnului, s nu-l faceti dospit, cci nici
dospitur, nici miere nu veti arde, ca
jertf naintea Domnului.
Lev 6, 17.
12. Ca prinos de prg, s aduceti si de
acestea Domnului, dar pe jertfelnic s nu
le nltati ntru mireasm bine-plcut
Domnului.
Lev 23, 17.
13. Toate prinoasele tale de pine sar-le
cu sare ; s nu lasi jertfele tale fr sare,
semnul legmntului Dumnezeului tu ;
cu toate prinoasele tale adu Domnului
Dumnezeului tu si sare.
Marc. 9, 49.
14. De aduci Domnului prinos de pine
din cele dinti roade, adu ca dar din cele
dinti roade ale tale grunte din spice,
prjite pe foc si pisate ;
Lev 23, 14. Iosua 3, 11.
15. Toarn peste ele untdelemn si pune
pe ele tmie ; acesta este prinos de
pine.
16. Preotul s ard, spre pomenire, o
parte din grunte si din untdelemn cu
toat tmia ; aceasta este jertf
Domnului.
CAP. 3
J ertfele de mpcare.
1. Dac ns jertfa lui va fi jertf de
mpcare si dac se va aduce din vite
mari, parte brbteasc sau parte
femeiasc, s se aduc naintea Domnului
din cele fr meteahn
Lev 1, 3; 7, 11.
2. S-si pun cel ce o aduce mna sa pe
capul jertfei si s-o junghie naintea
Domnului, la usa cortului adunrii ; iar
preotii, fiii lui Aaron, s stropeasc cu
snge din ea jertfelnicul mprejur.
Ies. 9, 16. Lev 1, 5.
3. Din jertfa de mntuire s aduc jertf
Domnului : grsimea care acoper
mruntaiele, toat grsimea ce acoper
intestinele ;
Ies. 29, 13, 22. Lev 4, 6; 7, 9.
4. Amndoi rrunchii, grsimea de pe ei
si cea de pe solduri, seul de pe ficat si cel
de pe rrunchi ;
Lev 4, 9; 7, 3-4; 8, 16.
5. Iar fiii lui Aaron s ard acestea pe
jertfelnic mpreun cu arderea de tot, care
pag. 143/1780
este pe lemnele de pe focul de pe
jertfelnic ; aceasta este jertf, mireasm
plcut Domnului.
Ies. 9, 25. Lev 1, 9; 6, 12.
6. Iar dac cineva aduce Domnului jertf
de mpcare din vite mici, parte
brbteasc sau femeiasc, s-o aduc din
cele fr meteahn.
7. Dac aduce jertf o oaie, s o
nftiseze naintea Domnului.
8. S-si pun mna sa pe capul jertfei sale
si s-o junghie naintea cortului adunrii ;
iar preotii, fiii lui Aaron, s stropeasc cu
sngele ei jertfelnicul pe toate prtile.
9. Si din aceast jertf de mpcare s
aduc ardere Domnului grsimea ei, toat
coada, reteznd-o chiar din captul
spinrii, grsimea de pe mruntaie, toat
grsimea de pe partea dinuntru ;
Lev 4, 35. Num. 8, 17.
si cea de pe solduri, seul de pe ficat si
praporul, pe care-l va desprinde cu
rrunchii ;
Lev 7, 3-4; 9, 10.
11. Iar preotul s ard acestea pe
jertfelnic ; aceast mistuire prin foc este
jertf Domnului.
Lev 3, 16. Iez. 44, 7.
12. Dac ns jertfa lui este din capre, s-o
nftiseze naintea Domnului,
13. S-si pun mna sa pe capul caprei si
s-o junghie la usa cortului adunrii ; iar
preotii, fiii lui Aaron, s stropeasc cu
sngele ei jertfelnicul mprejur.
14. Din acestea s aduc prinos si jertf
Domnului : grsimea de pe mruntaie,
toat grsimea care acoper intestinele,
si cea de pe solduri, seul de pe ficat pe
care-l va desprinde cu cel de pe rrunchi ;
16. Si s le ard preotul pe jertfelnic ;
aceast ardere pe foc este mireasm
plcut Domnului. Toat grsimea este a
Domnului.
Ies. 29, 13. Lev 3, 11.
17. Este lege vesnic si pentru toti
urmasii vostri din toate asezrile voastre,
ca toat grsimea si tot sngele s nu-l
mncati.
Fac. 9, 4. Lev 17, 14. Deut. 12, 16. Fapt. 15, 20.
CAP. 4
J ertfele pentru pcat.
2. Grieste fiilor lui Israel si le spune :
Dac vreun om va pctui din nestiint
mpotriva poruncilor Domnului si va face
ce nu se cuvine, clcnd vreuna din ele ;
Lev 5, 15.
3. De a pctuit arhiereu miruit si a tras
pe popor la pcat, pentru pcatul su, pe
care l-a svrsit, s aduc un vitel fr
meteahn, ca jertf Domnului pentru
pcat ;
Lev 7, 7. Iez. 45, 23. 2 Cor. 5, 21.
4. S nftiseze vitelul naintea
Domnului, la usa cortului adunrii, s-si
pun mna sa pe capul vitelului si s
junghie vitelul naintea Domnului.
5. Apoi s ia preotul cel miruit, ale crui
mini sunt sfintite, din sngele vitelului si
s-l duc n cortul adunrii.
Lev 6, 30.
6. Acolo s-si moaie preotul degetul su
n snge, s stropeasc cu snge de sapte
ori naintea Domnului, asupra perdelei
locasului sfnt.
Lev 8, 11; 14, 7; 16, 14, 19.
7. Dup aceea s pun preotul din sngele
vitelului naintea Domnului, pe coarnele
jertfelnicului tmierii, care se afl n
cortul adunrii, iar toat rmsita din
sngele vitelului s-o toarne la temelia
jertfelnicului arderii de tot, care se afl
naintea cortului adunrii.
Ies. 27, 1; 30, 6. Num. 18, 17.
8. Apoi s scoat din vitelul adus pentru
pcat toat grsimea lui, grsimea cea de
pe mruntaie, toat grsimea ce acoper
luntrul,
Lev 2, 9.
pag. 144/1780
9. Amndoi rrunchii cu grsimea de pe
ei si cea de pe solduri, seul de pe ficat ;
acestea s le scoat mpreun cu
rrunchii,
Ies. 29, 13. Lev 3, 3-4.
10. Precum se ia din vitelul jertfei de
izbvire, si s le ard preotul pe
jertfelnicul arderii de tot.
Lev 3, 5.
11. Iar pielea vitelului si tot trupul lui cu
capul si cu picioarele lui, cu mruntaiele
lui si cu necurtenia lui,
Lev 8, 17; 9, 11. Num. 19, 5.
12. Adic tot vitelul s-l scoat afar din
tabr, la loc curat, unde se arunc
cenusa, si s-l ard pe foc de lemne ;
unde se arunc cenusa, acolo s-l ard.
Ies. 29, 14. Lev 6, 11. Evr. 13, 11.
13. Dac ns toat obstea lui Israel va
pctui, din nestiint, si va face mpotriva
poruncilor Domnului ceva ce nu trebuia
Icut si vrednic de osnd, iar fapta
aceasta va rmne necunoscut adunrii,
Lev 9, 7, 15. Num. 15, 22, 24.
14. Cnd se va afla pcatul, pe care l-au
svrsit ei, s se aduc din partea ntregii
obsti un vitel fr meteahn, jertf pentru
pcat, s-l nftiseze naintea cortului
adunrii,
15. Iar btrnii obstii s-si pun minile
lor pe capul vitelului, naintea Domnului
si s junghie vitelul naintea Domnului.
Lev 3, 11, 16. 2 Paral. 29, 23. Mat. 26, 57.
16. Apoi preotul miruit s duc din
sngele vitelului n cortul adunrii.
17. S-si moaie preotul degetul su n
sngele vitelului si s stropeasc de sapte
ori naintea Domnului asupra perdelei
sfintei sfintelor.
Lev 7, 23-24; 8, 11; 14, 7. Deut. 12, 23.
18. Apoi preotul s pun din snge pe
coarnele jertfelnicului tmierii, care este
naintea fetei Domnului n cortul
adunrii, iar cellalt snge s-l toarne la
temelia jertfelnicului arderii de tot, care
este la usa cortului adunrii.
Ies. 40, 6.
19. Toat grsimea lui s-o scoat din el si
s-o ard pe jertfelnic ;
20. Si s fac cu vitelul acesta ceea ce s-a
Icut cu vitelul adus pentru pcat ; asa s
fac cu el si asa s-i curete preotul si li se
va ierta pcatul.
Rom. 3, 25. Evr. 10, 4.
21. Dup aceea s scoat vitelul ntreg
afar din tabr si s-l ard asa cum a ars
si vitelul de care s-a vorbit mai sus.
Aceasta e jertf pentru pcatul obstii.
22. Iar dac va gresi o cpetenie si din
nestiint va face mpotriva uneia din toate
poruncile Domnului Dumnezeului su
ceva ce nu trebuia s fac si vrednic de
osnd,
23. Cnd va afla el pcatul su, pe care l-
a svrsit, s aduc jertf pentru pcat un
tap fr meteahn,
24. S-si pun mna sa pe capul tapului si
s-l junghie, unde se junghie arderile de
tot, naintea Domnului ; aceasta este
jertf pentru pcat.
25. Iar preotul s ia cu degetul su snge
de la jertfa pentru pcat si s-l pun pe
coarnele jertfelnicului arderii de tot, iar
cellalt snge s-l toarne la temelia
jertfelnicului arderii de tot.
26. Toat grsimea ei s-o ard pe
jertfelnic, ca grsimea jertfei de izbvire,
si asa l va curti preotul de pcatul lui si
i se va ierta.
Lev 3, 3; 5, 13; 19, 22.
27. Dac ns un om din poporul de rnd
va gresi din nestiint mpotriva uneia din
toate poruncile Domnului si va face ceva
ce nu trebuia s fac si vrednic de
osnd,
Ies. 12, 44. Num. 15, 27.
28. Cnd va afla el pcatul ce l-a svrsit,
s aduc din caprele sale jertf o capr
Ir meteahn, pentru pcatul ce l-a
svrsit,
pag. 145/1780
29. S-si pun mna sa pe capul jertfei
pentru pcat si s junghie capra adus,
jertf pentru pcat, unde se junghie
jertfele arderii de tot.
Lev 1, 3.
30. Apoi s ia preotul din sngele ei cu
degetul su si s pun pe coarnele
jertfelnicului arderii de tot, iar cellalt
snge s-l toarne la temelia jertfelnicului.
31. Toat grsimea ei s-o aleag, cum se
alege grsimea la jertfele de mntuire, si
s-o ard preotul pe jertfelnic, spre miros
bine-plcut Domnului ; astfel l va curti
preotul si i se va ierta pcatul.
Ies. 29, 18. Lev 3, 14.
32. Iar dac cineva vrea s aduc jertf
pentru pcat din turma de oi, s aduc
parte femeiasc, fr meteahn,
33. S-si pun mna sa pe capul jertfei
pentru pcat si s-o junghie, ca jertf
pentru pcat, la locul unde se junghie
jertfa arderii de tot.
34. Apoi s ia preotul cu degetul su din
sngele acestei jertfe pentru pcat si s
pun pe coarnele jertfelnicului arderii de
tot, iar cellalt snge s-l toarne jos lng
jertfelnic.
35. Toat grsimea ei s-o aleag, cum se
alege grsimea din oaia pentru jertf de
izbvire, si s-o ard preotul pe jertfelnic,
ca jertf Domnului ; si asa l va curti
preotul de pcatul ce l-a svrsit si i se va
ierta.
Lev 3, 9; 5, 13, 18; 6, 7; 16, 25.
CAP. 5
J ertfele pentru vinov(ie.
1. Dac vreun suflet va pctui prin aceea
c, fiind pus s jure ca martor, nu va
spune ceea ce a auzit sau ce stie, acela va
lua asupra sa pcat.
Deut. 17, 4. Mat. 26, 63.
2. Sau de se va atinge cineva de orice
lucru necurat, sau de trup necurat de
fiar, sau de strv de dobitoc necurat, sau
de strv de trtoare necurat, fr s stie,
se face necurat si vinovat ;
Lev 11, 24. Ag. 2, 13-14. 2 Cor. 6, 17.
3. Sau de se va atinge cineva de
necurtenie omeneasc, sau de orice fel
de necurtenie care spurc, si nu va sti,
dar apoi va afla, acela e vinovat.
Lev 11, 12.
4. Sau de se va jura cineva cu buzele sale
nebuneste s fac ceva ru sau bine, orice
fel ar fi fapta pentru care se jur oamenii
Ir socoteal, de nu va sti c aceasta este
ru, ci va afla n urm, e vinovat.
Sir. 23, 11-12. Iac. 3, 2.
5. Deci, de se va face cineva vinovat de
ceva din acestea si si va mrturisi
pcatul,
6. Atunci, pentru pcatul su, pe care l-a
svrsit, s aduc Domnului jertf din
turm, o oaie sau o capr din caprele sale,
pentru vina pcatului, si-l va curti
preotul prin aceasta de pcatul su si i se
va ierta pcatul.
Lev 12, 8.
7. Iar de nu va fi n stare s aduc jertf o
oaie, pentru vina pcatului su, s aduc
Domnului dou turturele sau doi pui de
porumbel : unul jertf pentru pcat, iar
altul ardere de tot.
Lev 1, 14; 12, 6, 8. Luc. 2, 24.
8. Aceste psri s le aduc la preot si
preotul s jertfeasc mai nti pe cea
pentru pcat, s-i frng gtul, fr s
despart capul de trup,
Lev 1, 15.
9. Si s stropeasc cu sngele acestei
jertfe pentru pcat peretele jertfelnicului,
iar cellalt snge s-l scurg jos lng
jertfelnic ; aceasta e jertf pentru pcat.
10. Iar pe cealalt pasre s-o aduc ardere
de tot, dup rnduial. Si asa l va curti
preotul de pcatul lui si i se va ierta.
11. Dac ns nu-i va da mna s aduc
nici o pereche de turturele sau doi pui de
porumbel, atunci s aduc pentru greseala
sa a zecea parte dintr-o ef de fin bun
pag. 146/1780
de gru, ca jertf pentru pcat, dar s nu
toarne pe ea untdelemn, nici tmie s nu
pun pe ea, c aceasta este jertf pentru
pcat.
Ies. 16, 36. Lev 2, 1.
12. S-o aduc la preot si preotul s ia din
ea un pumn plin, spre pomenire, si s-o
ard pe jertfelnic, ca jertf Domnului ;
aceasta este jertf pentru pcat.
Lev 2, 2.
13. Prin aceasta l va curti preotul de
pcatul lui, pe care l-a svrsit n una din
ntmplrile acelea, si i se va ierta pcatul
; rmsita de fin va fi a preotului, ca la
prinosul de fin.
Lev 2, 3; 4, 26, 35; 19, 22.
:
15. De va face cineva greseal si din
nestiint va pctui mpotriva celor
afierosite Domnului, acela, pentru vina
sa, s ia din turma de oi si s aduc
Domnului jertf pentru vin, un berbec
Ir meteahn, pretuit la doi sicli de
argint, dup pretul siclului sfnt.
Ies. 30, 13. Lev 4, 2. 4 Reg. 12, 16.
16. Si ce a gresit mpotriva lucrului sfnt,
va plti si va mai aduga peste pretul lui
a cincea parte din pret si va da aceasta
preotului si preotul l va curti prin
berbecul jertfei pentru vin si i se va
ierta.
Lev 6, 7; 22, 14.
17. De va gresi cineva mpotriva uneia
din toate poruncile Domnului si va face
ce nu se cuvine s fac si din nestiint s-a
Icut vinovat si va fi sub pcat,
Luc. 12, 48.
18. Acela s aduc la preot din turma de
oi, jertf pentru vin, un berbec fr
meteahn, dup pretuirea ta, si-i va curti
preotul greseala, n care a czut el din
nestiint si i se va ierta.
Lev 4, 26.
19. Aceasta este jertf pentru greseala cu
care s-a fcut vinovat el naintea
Domnului.
CAP. 6
Alte jertfe.
1. Grit-a iarsi Domnul cu Moise si a zis
:
2. Dac cineva va gresi si cu bun
stiint va nesocoti poruncile Domnului,
tgduind naintea aproapelui su ceea ce
acesta i-a ncredintat, sau i-a lsat n
pstrare, sau ceea ce i-a furat, sau va
nsela pe aproapele su,
Num. 5, 6.
3. Sau gsind un lucru pierdut si
tgduind naintea lui, sau jurndu-se
strmb pentru ceva, ce atrage pedeaps
asupra oamenilor,
Ies. 23, 4. Deut. 22, 1.
4. Dac se va dovedi c a gresit si s-a
Icut vinovat, s ntoarc ce a furat, sau
ce a rpit, sau ce i-a fost ncredintat, sau
ce a fost pierdut si gsit de el.
5. Tot lucrul, pentru care s-a jurat strmb,
s-l plteasc deplin si s mai adauge pe
deasupra a cincea parte din pretul lui si s
dea aceluia, al cruia este lucrul, n ziua
cnd si va cunoaste vina sa.
Ies. 22, 1. Luc. 19, 8.
6. Iar pentru vina sa s ia din turma de oi
un berbec fr meteahn, dup pretuirea
ta, si s-l aduc Domnului prin preot,
jertf pentru vin.
Num. 5, 8.
7. Preotul l va curti naintea Domnului
si i se va ierta orice ar fi fptuit si oricum
s-ar fi fcut vinovat.
Lev 4, 26; 5, 16.
9. Porunceste lui Aaron si fiilor lui si le
zi : Rnduiala arderii de tot este aceasta :
arderea de tot s rmn pe vatra
jertfelnicului toat noaptea pn
dimineata si focul jertfelnicului s ard
pe el si s nu se sting.
Ies. 29, 38.
pag. 147/1780
10. Iar dimineata preotul s se mbrace cu
haina sa cea de n, dup ce si-a luat
pantalonii si cei de n pe trupul su, s
ridice cenusa arderii de tot, pe care a ars-
o focul pe jertfelnic, si s-o pun lng
jertfelnic.
Ies. 28, 42.
11. Apoi s-si dezbrace hainele sale si s
se mbrace cu alte haine si s scoat
cenusa afar din tabr ; la loc curat.
Lev 4, 12.
12. Dar focul pe jertfelnic s ard si s nu
se sting ; preotul s pun pe el lemne n
fiecare dimineat, s aseze pe el ardere de
tot si s ard pe el grsimea jertfei de
mntuire.
Lev 3, 5. 2 Mac. 1, 19, 22.
13. Iar focul s ard necontenit pe
jertfelnic si s nu se sting.
14. Rnduiala prinosului de pine, pe
care preotii, fiii lui Aaron, trebuie s-l
aduc naintea Domnului la jertfelnic,
este aceasta :
Lev 2, 1. Num. 15, 4.
15. S ia preotul din prinosul acesta de
pine un pumn de fin de gru, cu
untdelemnul ei si cu toat tmia, care e
pe prinos, si s le ard pe jertfelnic
mireasm plcut de pomenire naintea
Domnului.
Lev 1, 9.
16. Iar rmsita din ea s-o mnnce
Aaron si fiii lui si s-o mnnce nedospit,
n locul cel sfnt ; n curtea cortului
adunrii s-o mnnce, dar s nu o coac
dospit.
Lev 2, 3; 8, 31; 10, 12-13. Num. 18, 8, 10. Iez. 42, 13.
17. Aceasta le-o dau parte din jertfele
Mele. Aceasta este sfintenie mare, ca si
jertfa pentru pcat si ca si jertfa pentru
vin.
18. Tot brbatul din neamul preotesc
poate s mnnce din ea. Aceasta e lege
vesnic n neamul vostru din jertfele
Domnului. Tot ce se va atinge de ea, se
va sfinti.
Ies. 27, 21. Lev 7, 6; 10, 9. Num. 18, 10.
19. A grit Domnul cu Moise si a zis :
20. Prinosul lui Aaron si al fiilor lui, pe
care-l vor aduce ei Domnului, n ziua
ungerii lor, este acesta : fin bun de
gru, a zecea parte din ef, vor aduce
jertf necontenit ; jumtate din ea
dimineata si jumtate seara.
21. S-o gteasc n tigaie, cu untdelemn ;
s-o rupi bucti, cum se rupe prinosul de
pine frmntat cu untdelemn ; s o aduci
ntru mireasm plcut Domnului.
22. Aceasta s-o svrseasc preotul, care
se va mirui n locul lui Aaron, din fiii lui
; acesta este asezmnt vesnic. Prinosul
acesta s-l ard tot.
Ps. 50, 20.
23. Orice prinos de pine din partea
preotului s se ard tot si s nu se
mnnce nimic din el.
25. Spune lui Aaron si fiilor lui si le zi :
Rnduiala jertfei pentru pcat este
aceasta : jertfa pentru pcat s se junghie
naintea Domnului, n locul unde se
junghie si cea pentru arderea de tot.
Aceasta este sfintenie mare.
Lev 4, 3, 22; 7, 2; 17, 2.
26. Preotul cel ce svrseste jertfa cea
pentru pcat s-o mnnce, dar s-o
mnnce n locul cel sfnt, n curtea
cortului adunrii.
Lev 6, 16; 8, 31; 10, 17. Os. 4, 8.
27. Tot ce se va atinge de carnea ei se va
sfinti ; si de se va stropi cu sngele ei
haina, haina stropit s se spele n locul
cel sfnt.
28. Oala de lut, n care s-a fiert ea, s se
sparg ; iar dac ea s-a fiert n vas de
aram, acesta s se curete si s se spele
cu ap.
Lev 11, 32-33; 15, 12. Iez. 46, 24.
29. Toti cei de parte brbteasc din
neamul preotesc pot s mnnce din ea.
pag. 148/1780
Aceasta este mare sfintenie naintea
Domnului.
Lev 7, 6. Num. 18, 8, 10.
30. Dar orice jertf pentru pcat din al
crei snge s-a dus n cortul adunrii
pentru facerea curtirii n locul cel sfnt,
s nu se mnnce, ci s se ard n foc.
Lev 4, 5. Evr. 13, 11.
CAP. 7
J ertfe de ispyire.
1. Iat si rnduiala jertfei pentru vin :
Aceasta este sfintenie mare.
Lev 5, 6.
2. J ertfa pentru vin s se junghie n locul
unde se junghie jertfa arderii de tot si cu
sngele ei s se stropeasc jertfelnicul de
jur mprejur.
Lev 1, 5; 6, 25.
3. Cel ce o aduce s osebeasc din ea
toat grsimea, coada si grsimea de pe
mruntaie,
Lev 3, 4.
4. Amndoi rrunchii, grsimea cea de pe
ei si seul de pe ficat : toate acestea s le
osebeasc mpreun cu cei doi rrunchi.
Lev 3, 4, 10.
5. Acestea s le ard preotul pe jertfelnic,
ca jertf Domnului. Aceasta este jertf
pentru vin.
6. Toti cei de parte brbteasc din
neamul preotesc s mnnce din ea, dar
s-o mnnce n locul cel sfnt, c aceasta
este sfintenie mare.
Lev 6, 18, 29. Num. 18, 10.
7. La jertfa pentru vin, ca si la jertfa
pentru pcat, este aceeasi rnduial ; ele
sunt partea preotului, care svrseste
curtirea cu ajutorul lor.
Lev 14, 13.
8. Cnd preotul va aduce jertfa arderii de
tot a cuiva, pielea jertfei aduse va fi a
preotului.
Lev 1, 6.
9. Tot prinosul de pine copt n cuptor si
tot prinosul de pine gtit n oal sau n
tigaie va fi al preotului, care-l svrseste.
Lev 2, 3.
10. Orice dar de pine, frmntat cu
untdelemn sau uscat, va fi al tuturor fiilor
lui Aaron deopotriv.
Lev 2, 5; 5, 11; 6, 22-23.
11. Iar rnduiala jertfei de mpcare, care
se aduce Domnului, este aceasta :
Lev 3, 1-2.
12. Dac se va aduce ca jertf de
multumire, atunci s se aduc pini
frmntate cu untdelemn, turte nedospite,
unse cu untdelemn, fin de gru,
frmntat cu untdelemn ;
Lev 22, 29. 2 Paral. 29, 31. Ps. 115, 8.
13. Pe lng pinile nedospite s se mai
aduc dar la jertfa de multumire si pine
dospit.
14. Unul din toate aceste daruri ale sale
s-l aduc Domnului dar ridicat ; acesta
va fi al preotului, care stropeste cu
sngele jertfei de mntuire.
15. Si carnea jertfei de mntuire, ca dar
de multumire, va fi tot a lui, ns s se
mnnce n ziua aducerii ei si s nu
rmn din ea nimic pe a doua zi.
Lev 19, 5-6; 22, 30. 1 Cor. 10, 18.
16. Dac ns jertfa ce se aduce este din
Igduint sau de bunvoie, jertfa lui s
se mnnce n ziua aducerii si ceea ce va
rmne se poate mnca a doua zi.
Num. 15, 3; 30, 3.
17. Iar ceea ce va mai rmne din carnea
jertfei pe a treia zi s se ard cu foc.
Lev 19, 6.
18. Dac ns carnea jertfei acesteia o va
mnca cineva a treia zi, jertfa aceasta nu
va fi primit si nu i se va tine n seam,
c este ntinare si cel ce o va mnca va
avea asupra sa pcat.
19. Carnea care a fost atins de ceva
necurat s nu se mnnce, ci s se ard cu
foc ; iar carnea curat s se mnnce tot
de cel curat.
1 Reg. 20, 26.
20. Dac ns vreun om, n stare de
necurtie, va mnca din carnea jertfei de
pag. 149/1780
mntuire, adus Domnului, acel suflet se
va strpi din poporul su.
Fac. 17, 14.
21. Dac vreun om, care s-a atins de ceva
necurat, de necurtenie omeneasc, sau
de dobitoc necurat, sau de vreo trtoare
necurat, va mnca din carnea jertfei de
izbvire, adus Domnului, omul acela se
Lev 11, 4.
23. Grieste fiilor lui Israel si le zi : Nici
un fel de grsime, nici de bou, nici de
oaie, nici de tap s nu mncati.
Lev 3, 17.
24. Grsimea de mortciune si grsimea
dobitocului sfsiat de fiar s se
ntrebuinteze la orice lucru, iar de mncat
s nu se mnnce.
25. Tot cel ce va mnca grsimea
dobitocului, care se aduce jertf mistuit
cu foc Domnului, acela s se strpeasc
din poporul su.
26. Nici un fel de snge s nu mncati n
toate cettile voastre, nici de psri, nici
de dobitoace.
Lev 3, 17.
27. Tot cel ce va mnca snge, acela se
Fac. 9, 4.
29. Grieste fiilor lui Israel si le zi : Cel
ce si nftiseaz Domnului jertfa sa de
mntuire, acela din jertfa sa de mntuire
s aduc o parte prinos Domnului,
30. Si anume : S aduc Domnului jertf
cu minile sale : grsimea de pe pieptul
jertfei si seul de pe ficat ; s aduc
legnnd pieptul jertfei naintea
Domnului.
Ies. 29, 24.
31. Grsimea s-o ard preotul pe
jertfelnic, iar pieptul va fi al lui Aaron si
al fiilor lui.
32. Si spata dreapt din jertfele de
izbvire ce aduceti s o dati preotului.
Ies. 29, 28.
33. Spata dreapt va fi partea aceluia din
fiii lui Aaron, care va aduce pe jertfelnic
sngele si grsimea jertfei de izbvire ;
34. Cci Eu voi lua de la fiii lui Israel,
din jertfele lor de izbvire, pieptul
legnat si spata dreapt si le voi da lui
Aaron preotul si fiilor lui ca venit vesnic
de la fiii lui Israel.
Ies. 29, 27. Num. 18, 11. 1 Cor. 9, 13.
35. Acestea sunt partea lui Aaron si
partea fiilor lui din jertfele Domnului, pe
care o vor primi din ziua cnd se vor
nftisa ei naintea Domnului, ca s
slujeasc,
36. Si pe care a poruncit Domnul s li se
dea de ctre fiii lui Israel din ziua ungerii
lor. Aceasta este hotrre vesnic n
neamul lor.
37. Aceasta este rnduiala arderii de tot, a
darului de pine, a jertfei pentru pcat, a
jertfei pentru vin, a jertfei afierosirii si a
jertfei de mntuire,
Lev 16, 6, 27, 34.
38. Cum a dat-o Domnul lui Moise pe
Muntele Sinai, cnd a poruncit fiilor lui
Israel, n pustiul Sinai, s-si aduc
prinoasele lor Domnului.
CAP. 8
Sfin(irea preo(ilor.
2. Ia pe Aaron si mpreun cu el si pe
fiii lui, vesmintele, mirul de miruit,
vitelul de jertfa cea pentru pcat, panerul
cu azimile si cei doi berbeci,
Ies. 28, 1. Lev 9, 18. Num. 3, 3.
3. Si adun toat obstea la usa cortului
adunrii.
4. Si a fcut Moise asa cum i poruncise
Domnul si a adunat obstea la usa cortului
adunrii.
5. Dup aceea a zis Moise ctre obste :
Iat ce porunceste Domnul s se fac !
6. Deci a adus Moise pe Aaron si pe fiii
lui si i-a splat cu ap :
pag. 150/1780
Ies. 28, 1; 40, 12.
7. Apoi a mbrcat pe Aaron cu hitonul, l-
a ncins cu brul, l-a mbrcat cu meilul,
i-a pus efodul, l-a ncins cu cingtoarea
efodului si i-a strns cu ea efodul ;
8. Dup aceea i-a pus hosenul si n hosen
i-a pus Urim si Tumim,
Ies. 28, 30.
9. Iar pe cap i-a pus chidarul si la chidar,
n partea lui de dinainte, i-a prins tblita
cea de aur, diadema sfinteniei, cum
10. Apoi a luat Moise mirul de miruit si a
miruit cortul si toate cele din el si le-a
sfintit.
Ies. 30, 25. Num. 7, 1. Sir. 45, 18.
11. A stropit cu el de sapte ori asupra
jertfelnicului si a miruit jertfelnicul si
toate obiectele lui, baia si cptiul ei si
le-a sfintit.
Lev 4, 6, 17; 14, 7.
12. Dup aceea a turnat Moise mir pe
capul lui Aaron si l-a uns si l-a sfintit.
Ies. 29, 7. Num. 35, 25. Ps. 132, 2. Sir. 45, 18.
13. Si a adus Moise pe fiii lui Aaron, i-a
mbrcat cu hitoane, i-a ncins cu brie si
le-a pus turbane, cum poruncise Domnul
lui Moise.
14. Apoi a adus Moise vitelul cel de
jertf pentru pcat, iar Aaron si fiii lui si-
au pus minile pe capul vitelului de jertf
pentru pcat ;
Ies. 29, 10.
15. Si l-a junghiat Moise si a luat din
snge si cu degetul su a pus pe coarnele
jertfelnicului de toate prtile si a curtit
jertfelnicul, iar cellalt snge l-a turnat
jos lng jertfelnic si a sfintit jertfelnicul
ca s fie curat.
Ies. 29, 16. 2 Paral. 29, 22.
16. A luat apoi Moise toat grsimea de
pe mruntaie, seul de pe ficat, amndoi
rrunchii si grsimea lor, si le-a ars pe
jertfelnic.
Lev 3, 4-5.
17. Iar vitelul, pielea lui, carnea lui si
necurtenia lui, le-a ars cu foc afar din
tabr, cum poruncise Domnul lui Moise.
Lev 4, 11.
18. Apoi Moise a adus berbecul cel
pentru ardere de tot, iar Aaron si fiii lui
si-au pus minile pe capul berbecului.
Ies. 29, 15.
19. Si apoi a junghiat Moise berbecul si a
stropit cu snge jertfelnicul de jur
mprejur.
20. A tiat apoi berbecul n bucti si a
adus Moise buctile, cptna si
grsimea, iar mruntaiele si picioarele le-
a splat cu ap.
21. Si a ars Moise tot berbecul pe
jertfelnic ; aceasta era ardere de tot spre
mireasm plcut, aceasta era jertf
Domnului, cum poruncise Domnul lui
Moise.
Ies. 29, 18. Lev 1, 9.
22. Dup aceea a adus Moise al doilea
berbec, berbecul cel pentru sfintire, si si-
au pus Aaron si fiii lui minile pe capul
berbecului.
Ies. 29, 19.
23. Si junghiindu-l, Moise a luat din
sngele lui si a pus pe vrful urechii
drepte a lui Aaron, pe degetul cel mare de
la mna dreapt a lui si pe degetul cel
mare de la piciorul drept al lui.
Lev 14, 14.
24. Apoi a adus Moise pe fiii lui Aaron si
a pus snge pe vrful urechilor drepte ale
lor, pe degetul cel mare de la minile
drepte ale lor si pe degetul cel mare de la
picioarele drepte ale lor ; si a stropit
Moise jertfelnicul cu snge de jur
mprejur.
Lev 14, 25.
25. Dup aceea a luat Moise grsimea si
coada, toat grsimea de pe mruntaie,
seul de pe ficat, amndoi rrunchii,
grsimea lor si soldul drept ;
Ies. 29, 22.
pag. 151/1780
26. Iar din panerul cu pinile punerii
naintea Domnului a luat o azim, o pine
cu untdelemn si turt si le-a asezat peste
grsime si peste soldul drept ;
Ies. 29, 23.
27. Si toate acestea le-a pus pe minile
lui Aaron si pe minile fiilor si si le-au
dus legnndu-le naintea fetei
Domnului.
28. Apoi a luat Moise acestea din minile
lor si le-a ars pe jertfelnic ardere de tot ;
aceasta a fost jertfa de sfintire, mireasm
plcut, jertf Domnului.
Lev 1, 9.
29. Lund apoi pieptul, Moise l-a adus,
legnndu-l naintea fetei Domnului ;
aceasta era partea lui Moise din berbecul
sfintirii, cum poruncise Domnul lui
Moise.
Ies. 29, 24-26. Lev 7, 33.
30. Apoi a luat Moise mir de miruit si
snge de lng jertfelnic si a stropit pe
Aaron, vesmintele lui, pe fiii lui si
vesmintele fiilor lui mpreun cu el ; si
asa a sfintit pe Aaron si vesmintele lui si,
mpreun cu el, si pe fiii lui si vesmintele
fiilor lui.
Ies. 28, 41; 29, 21.
31. Apoi a zis Moise ctre Aaron si ctre
fiii lui : Fierbeti carnea la intrarea
cortului adunrii si acolo s-o mncati cu
pinea cea din panerul sfintirii, dup cum
mi s-a poruncit mie si mi s-a zis : Aaron
si fiii lui s-o mnnce !
Ies. 29, 31-32. Lev 6, 16, 26; 24, 9. Mat. 12, 4-5. Marc. 2,
26. Luc. 6, 4.
32. Iar rmsitele de carne si de pine s
le ardeti cu foc.
33. Sapte zile s nu v deprtati de la usa
cortului adunrii, pn se vor mplini
zilele sfintirii voastre, c sfintirea voastr
trebuie s se svrseasc n sapte zile.
Sir. 45, 18.
34. Cum s-a fcut astzi, asa a poruncit
Domnul s se fac pentru curtirea
voastr si n celelalte zile.
35. La usa cortului adunrii veti sedea
ziua si noaptea timp de sapte zile si veti fi
de straj la Domnul, ca s nu muriti, c
asa mi s-a poruncit mie de la Domnul
Dumnezeu.
Lev 10, 7. Num. 3, 8.
36. Si au mplinit Aaron si fiii lui toate
rnduielile, cte le poruncise Domnul
prin Moise.
CAP. 9
J ertfa lui Aaron.
1. Iar n ziua a opta a chemat Moise pe
Aaron, pe fiii lui si pe btrnii lui Israel,
2. Si a zis ctre Aaron : Ia-ti din turm
un vitel de jertf pentru pcat si un
berbec pentru arderea de tot, amndoi
Ir meteahn, si-i adu naintea fetei
Domnului.
Ies. 29, 1.
3. Iar btrnilor lui Israel s le griesti si
s le spui : Luati din turma de capre un
tap, ca jertf pentru pcat, un berbec, un
vitel si un miel, toti de un an si fr
meteahn, ca s fie adusi ardere de tot,
Lev 1, 5; 4, 13, 22-23.
4. Precum si un bou si un berbec pentru
jertf de mntuire, ca s se svrseasc
jertf naintea fetei Domnului, si prinos
de pine, frmntat cu untdelemn, c
astzi are s vi se arate Domnul.
5. Deci au luat ei si au adus naintea
cortului adunrii cele ce poruncise Moise
si a venit toat obstea si a stat naintea
fetei Domnului.
6. Atunci a zis Moise ctre obste : Iat
ce a poruncit Domnul s faceti, ca s vi
se arate slava Domnului !
7. Iar ctre Aaron Moise a zis : Apropie-
te de jertfelnic si svrseste jertfa ta cea
pentru pcat si arderea de tot a ta si
curteste-te pe tine si casa ta ; apoi adu
darurile poporului si-l curteste, cum a
poruncit Domnul !
Lev 16, 6. Evr. 7, 27.
pag. 152/1780
8. Deci, s-a apropiat Aaron de jertfelnic
si a junghiat vitelul cel de jertf pentru
pcatul su.
9. Iar fiii lui Aaron, aducnd sngele la
el, si-a muiat degetul n snge si a pus pe
coarnele jertfelnicului, iar cellalt snge
l-a turnat jos lng jertfelnic.
10. Grsimea, rrunchii si seul de pe
ficat, de la jertfa cea pentru pcat, le-a ars
pe jertfelnic, cum poruncise Domnul lui
Moise ;
Ies. 29, 22. Lev 3, 10.
11. Iar carnea si pielea le-a ars pe foc
afar din tabr.
Lev 4, 11-12. Luc. 3, 14.
12. Apoi a junghiat jertfa cea pentru
arderea de tot si, aducndu-i fiii lui Aaron
sngele, a stropit jertfelnicul din toate
prtile.
13. Dup aceea i-au adus arderea de tot n
bucti si el le-a pus mpreun cu cptna
pe jertfelnic,
Lev 1, 6.
14. Iar mruntaiele si picioarele le-a
splat cu ap si le-a pus peste arderea de
tot si le-a ars pe jertfelnic.
15. Apoi a adus prinosul poporului :
lund tapul cel pentru pcatul poporului
l-a junghiat si l-a adus jertf pentru pcat,
ca si berbecul.
1 Cor. 5, 21.
16. Dup aceea a adus arderea de tot,
svrsind-o dup rnduial.
17. A adus de asemenea prinos de pine
si, lund din el o mn plin, a ars pe
jertfelnic, pe lng arderea de tot cea de
dimineat.
Ies. 29, 38. Lev 2, 1. Num. 28, 4.
18. Apoi a junghiat boul si berbecul
pentru jertfa de mntuire a poporului si
fiii lui Aaron i-au adus sngele si el a
stropit cu el jertfelnicul de jur mprejur.
19. I-au adus apoi grsimea boului si a
berbecului, coada si grsimea cea de pe
mruntaie, rrunchii cu grsimea lor si
grsimea de pe ficat ;
20. Si a pus grsimea pe pieptul jertfei de
izbvire, apoi a ars grsimea pe jertfelnic
;
21. Iar pieptul si spata dreapt le-a adus
Aaron legnndu-le naintea fetei
Domnului, cum poruncise Moise.
Ies. 29, 24. Lev 10, 14.
22. Si si-a ridicat Aaron minile sale
asupra poporului si l-a binecuvntat, iar
dup ce a svrsit jertfa pentru pcat,
arderea de tot si jertfa de mntuire, s-a
cobort.
Ies. 20, 24. Num. 6, 23.
23. Apoi au intrat Moise si Aaron n
cortul adunrii si cnd au iesit au
binecuvntat tot poporul ; atunci s-a
artat slava Domnului la tot poporul.
24. Si iesind foc de la Domnul, a mistuit
pe jertfelnic arderea de tot si grsimea. Si
vznd tot poporul a scos strigte de
bucurie si a czut cu fata la pmnt.
J ud. 6, 21. 3 Reg. 18, 24, 38. 1 Paral. 21, 26. 2 Mac. 2, 10.
CAP. 10
Pedeapsa lui Nadab yi Abiud.
1. n vremea aceea cei doi fii ai lui
Aaron, Nadab si Abiud, lundu-si fiecare
cdelnita sa, au pus n ea foc, au turnat
deasupra tmie si au adus naintea
Domnului foc strin, ce nu le poruncise
Domnul.
Ies. 30, 9. Num. 3, 4; 26, 61. 1 Paral. 24, 2.
2. Atunci a iesit foc de la Domnul si i-a
mistuit si au murit amndoi naintea
Domnului.
Lev 16, 1. Num. 11, 1; 16, 35. 2 Reg. 6, 7.
3. Iar Moise a zis ctre Aaron : Iat ce a
voit s spun Domnul cnd a zis : Voi s
fiu sfintit prin cei ce se vor apropia de
Mine si naintea adunrii a tot poporul
preaslvit. Iar Aaron tcea.
Ies. 19, 22. Lev 22, 32. Iez. 42, 13. 1 Petr. 4, 17.
4. Atunci a chemat Moise pe Misail si
Eltafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron,
si le-a zis : Duceti-v de scoateti pe
pag. 153/1780
fratii vostri din locasul cel sfnt si-i
duceti afar din tabr !
Ies. 6, 22.
5. Si acestia s-au dus si i-au scos n
hitoanele lor afar din tabr, cum zisese
Moise.
Fapt. 5, 6, 10.
6. Iar lui Aaron si fiilor lui, Eleazar si
Itamar, le-a zis Moise : Capetele voastre
s nu vi le descoperiti si vesmintele
voastre s nu vi le sfsiati, ca s nu muriti
si ca s nu atrageti mnia asupra obstii
ntregi. Dar fratii vostri, toat casa lui
Israel, pot s plng pe cei arsi, pe care i-
a ars Domnul.
Lev 21, 10.
7. Din usa cortului adunrii s nu iesiti,
ca s nu muriti, cci aveti pe voi mirul de
ungere al Domnului ! Si s-a fcut drept
cuvntul lui Moise.
Lev 8, 35; 21, 12.
8. Apoi grind Domnul cu Aaron, a zis :
9. Vin si sicher s nu beti, nici tu, nici
fiii ti, cnd intrati n cortul adunrii sau
v apropiati de jertfelnic, ca s nu muriti.
Acesta este asezmnt vesnic n neamul
vostru.
Iez. 44, 21. 1 Tim. 3, 3. Tit 1, 7.
10. Ca s puteti deosebi cele sfinte de
cele nesfinte si cele necurate de cele
curate,
Lev 11, 47. Iez. 44, 23. Evr. 5, 14.
11. Si ca s nvtati pe fiii lui Israel toate
legile, pe care le-a poruncit lor Domnul
prin Moise.
Deut. 33, 10. Mal. 2, 4.
12. Iar Moise a zis ctre Aaron si ctre
fiii si, Eleazar si Itamar, care-i mai
rmseser : Luati prinosul de pine, ce
a rmas din jertfele Domnului, si-l
mncati nedospit, lng jertfelnic, c
acesta este sfintenie mare.
Lev 2, 3; 6, 16.
13. S-l mncati ns n locul cel sfnt, c
aceasta este partea ta si partea fiilor ti
din jertfele Domnului ; asa mi s-a
poruncit mie de la Domnul.
Lev 2, 3; 6, 16.
14. Iar pieptul legnat si spata ridicat s
le mncati la loc curat, tu si fiii ti si casa
ta mpreun cu tine, c acestea sunt date
s fie partea ta si partea fiilor ti din
jertfele de izbvire ale fiilor lui Israel.
Lev 9, 21.
15. Spata ridicat si pieptul legnat s le
aduc ei cu grsime pentru ardere,
legnndu-le naintea fetei Domnului, si
s fie acestea parte vesnic pentru tine si
mpreun cu tine si pentru fiii ti si
pentru fiicele tale, cum a poruncit
Domnul lui Moise.
Ies. 29, 27.
16. Si a cutat Moise tapul de jertf
pentru pcat si iat era ars. Si s-a mniat
Moise pe Eleazar si pe Itamar, fiii lui
Aaron, care mai rmseser,
2 Mac. 2, 11.
17. Si a zis : Pentru ce n-am mncat
jertfa pentru pcat n locul cel sfnt ? C
aceasta este sfintenie mare si v e dat
vou, ca s ridicati pcatele obstii si s-o
curtiti naintea Domnului.
Ies. 28, 38. Lev 6, 26. Iez. 42, 13.
18. Iat sngele ei nu s-a dus nuntrul
locasului sfnt si voi trebuia s-o mncati
n locul cel sfnt, cum mi s-a poruncit
mie de la Domnul.
19. Aaron ns a zis ctre Moise : Iat,
astzi si-au adus ei jertfa lor pentru pcat
si arderea lor de tot naintea Domnului si,
dup cele ce mi s-au ntmplat, de as fi
mncat astzi jertfa pentru pcat, oare ar
fi fost aceasta plcut Domnului ?
20. Si a auzit acestea Moise si le-a socotit
rspunsul ndrepttit.
CAP. 11
Animale curate yi necurate.
1. n vremea aceea a grit Domnul cu
Moise si cu Aaron si a zis :
pag. 154/1780
2. Griti fiilor lui Israel si le ziceti : Iat
animalele pe care le puteti mnca din
toate dobitoacele de pe pmnt :
Deut. 14, 4. Evr. 9, 10.
3. Orice animal cu copita despicat, care
are copita desprtit n dou si si rumeg
mncarea, l puteti mnca.
Rom. 14, 14.
4. Dar si din cele ce-si rumeg mncarea,
sau si au copita despicat sau mprtit
n dou, nu veti mnca pe acestea :
cmila, pentru c aceasta-si rumeg
mncarea, dar copita n-o are despicat ;
aceasta e necurat pentru voi.
5. Iepurele de cas si rumeg mncarea,
dar laba n-o are despicat ; acesta este
necurat pentru voi.
6. Iepurele de cmp si rumeg mncarea,
dar laba n-o are despicat ; acesta este
necurat pentru voi.
7. Porcul are copita despicat si
desprtit n dou, dar nu rumeg ; acesta
este necurat pentru voi.
2 Mac. 6, 18.
8. Din carnea acestora s nu mncati si de
strvurile lor s nu v atingeti, c acestea
sunt necurate pentru voi.
Deut. 14, 8.
9. Din toate vietuitoarele, care sunt n
ap, veti mnca pe acestea : toate cte
sunt n ape ; n mri, n ruri si n blti, si
au aripi si solzi, pe acelea s le mncati.
Deut. 14, 9.
10. Iar toate cte sunt n ape, n mri, n
ruri, si n blti, toate cele ce misun n
ape, dar n-au aripi si solzi, spurcciune
sunt pentru voi.
11. De acestea s v ngretosati, carnea
lor s n-o mncati si de strvurile lor s
v ngretosati.
12. Toate viettile din ape, care n-au aripi
si solzi, sunt spurcate pentru voi.
13. Din psri s nu mncati si s v
ngretosati de acestea, c sunt spurcate :
vulturul, zgriptorul si vulturul de mare ;
Deut. 14, 12.
14. Corbul si soimul cu soiurile lor ;
Deut. 14, 7.
15. Toat cioara cu soiurile ei ;
16. Strutul, cucuveaua, rndunica si uliul
cu soiurile lui ;
17. Huhurezul, pescarul si ibisul ;
18. Lebda, pelicanul si cocorul ;
19. Cocostrcul, btlanul cu soiurile lui ;
pupza si liliacul.
20. Toate insectele naripate, care umbl
pe patru picioare, sunt spurcate pentru
voi.
21. Dar din toate insectele naripate, care
umbl n patru picioare, s mncati
numai pe acelea care au fluierele
picioarelor de dinapoi mai lungi, ca s
poat sri pe pmnt.
22. Din acestea s mncati urmtoarele :
lcusta si soiurile ei, solamul si soiurile
lui, hargolul si soiurile lui, si hagabul cu
soiurile lui.
Marc. 1, 6.
23. Orice alt insect naripat care are
patru picioare e spurcat pentru voi si v
spurcati de ele.
Fapt. 10, 12-14.
24. Tot cel ce se va atinge de trupul lor
necurat va fi pn seara ;
Lev 5, 2; 14, 46; 15, 5; 22, 6. Ag. 2, 14.
25. Si tot cel ce va lua n mini trupul lor
s-si spele haina si necurat va fi pn
seara.
26. Tot dobitocul cu copita despicat,
care n-are copita desprtit adnc sau nu-
si rumeg mncarea, este necurat pentru
voi ; tot cel ce se va atinge de el necurat
va fi pn seara.
27. Din toate fiarele cu patru picioare,
cele care calc pe labe sunt necurate
pentru voi si tot cel ce se va atinge de
strvul lor necurat va fi pn seara.
28. Cel ce va umbla cu strvul lor s-si
spele haina si necurat va fi pn seara,
cci ele sunt necurate pentru voi.
pag. 155/1780
29. Din dobitoacele ce misun pe pmnt,
iat care sunt necurate pentru voi : crtita,
soarecele si soprla, cu soiurile lor ;
Lev 22, 5.
30. Ariciul, crocodilul, salamandra,
melcul si cameleonul.
31. Acestea dintre toate cele ce misun pe
pmnt sunt necurate pentru voi. Tot cel
ce se atinge de strvurile lor necurat va fi
pn seara.
32. Tot lucrul, pe care va cdea vreuna
din acestea, moart, fie vas de lemn, sau
hain, sau piele, sau orice fel de lucru ce
se ntrebuinteaz la ceva, lucrul acela
necurat va fi ; s-l puneti n ap si va fi
necurat pn seara, iar apoi va fi curat.
Lev 15, 12.
33. Tot vasul de lut, n care va cdea
vreuna din ele, s-l spargeti, iar cele din
el sunt necurate.
Lev 6, 28.
34. Orice lucru de mncare, peste care va
cdea ap din acel vas, necurat va fi
pentru voi si toat butura de but, din
asemenea vas, necurat va fi.
35. Tot lucrul, peste care va cdea ceva
din trupul mort al acestora, se va spurca ;
soba si cminul s le stricati, c necurate
sunt si necurate vor fi pentru voi.
36. Numai izvorul, fntna si adunrile
de ap vor rmne curate, iar cel ce se va
atinge de mortciunile din ele, acela
necurat va fi.
Num. 19, 11.
37. De va cdea ceva din trupul acestora
pe smnta de semnat, aceasta curat va
fi.
38. Dac ns va cdea ceva din trupul lor
peste smnt, dup ce aceasta s-a muiat
cu ap, atunci smnta necurat s fie
pentru voi.
39. Iar de va muri vreun dobitoc din cele
ce se mnnc si se va atinge cineva de
strvul lui, acela necurat va fi pn seara
;
40. Iar cel ce va mnca mortciunea lui,
s-si spele hainele sale si necurat va fi
pn seara ; cel ce va duce strvul lui s-
si spele hainele sale si necurat va fi pn
seara.
Lev 17, 15. Deut. 14, 21.
41. Toat vietatea ce se trste pe pmnt
este spurcat pentru voi ; s n-o mncati.
42. Tot ce se trste pe pntece si tot ce
umbl n patru picioare si cele cu picioare
multe dintre viettile ce se trsc pe
pmnt, s nu le mncati, c sunt
spurcate pentru voi.
43. S nu v spurcati sufletele voastre cu
vreo vietate trtoare si s nu v pngriti
cu ea, ca s fiti din pricina ei necurati,
44. C Eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru. Sfintiti-v si veti fi sfinti, c Eu,
Domnul Dumnezeul vostru, sfnt sunt ;
s nu v pngriti sufletele voastre cu
vreo vietate din cele ce se trsc pe
pmnt,
Ies. 19, 6. Lev 19, 2; 20, 7; 21, 8. Luc. 6, 36. 1 Petr. 1, 16.
45. C Eu sunt Domnul, Cel ce v-am scos
din pmntul Egiptului, ca s v fiu
Dumnezeu. Deci fiti sfinti, c Eu,
Domnul, sunt sfnt.
Fac. 17, 7. Ies. 20, 2. Lev 19, 2; 20, 7, 26. Num. 15, 41.
46. Aceasta este legea cea pentru
dobitoace, pentru psri, pentru toate
viettile ce misun n ap si pentru toate
viettile ce triesc pe pmnt,
47. Dup care se pot deosebi cele
necurate de cele curate si viettile ce se
mnnc de viettile ce nu se mnnc.
Mat. 15, 17. Fapt. 10, 13, 15, 28.
CAP. 12
Cur(irea femeilor dup naytere.
1. Si a grit Domnul lui Moise si a zis :
2. Grieste fiilor lui Israel si le zi : Dac
femeia va zmisli si va naste prunc de
parte brbteasc, necurat va fi sapte
zile, cum e necurat si n zilele regulei ei.
Luc. 2, 22; 5, 14.
pag. 156/1780
3. Iar n ziua a opta se va tia pruncul
mprejur.
Fac. 17, 10. Luc. 2, 21. Ioan 7, 22.
4. Femeia s mai sad treizeci si trei de
zile si s se curte de sngele su ; de
nimic sfnt s nu se ating, si la locasul
sfnt s nu mearg, pn se vor mplini
zilele curtirii ei.
5. Iar de va naste fat, necurat va fi dou
sptmni, ca si n timpul regulei ei ; apoi
s mai stea saizeci si sase de zile pentru a
se curti de sngele su.
6. Dup ce se vor mplini zilele curtirii
ei pentru fiu sau pentru fiic, s aduc
preotului la usa cortului un miel de un an
ardere de tot si un pui de porumbel sau o
turturic, jertf pentru pcat ;
Lev 5, 7.
7. Preotul va nftisa acestea naintea
Domnului si o va curti si curat va fi de
curgerea sngelui ei. Aceasta e rnduiala
pentru ceea ce a nscut prunc de parte
brbteasc sau de parte femeiasc.
8. Iar de nu-i va da mna s aduc un
miel, s ia dou turturele sau doi pui de
porumbel, unul pentru ardere de tot si
altul jertf pentru pcat, si o va curti
preotul si curat va fi.
Ies. 5, 6. Lev 1, 14; 5, 7; 14, 22; 15, 29. Luc. 2, 24.
CAP. 13
Lepra la oameni yi pe veyminte
1. Grit-a Domnul cu Moise si cu Aaron
si le-a zis :
2. De se va ivi la vreun om pe pielea
trupului lui vreo umfltur, sau bub, sau
bsic, sau de se va face pe pielea
trupului o ran ca de lepr, s fie adus la
Aaron preotul sau la un preot din fiii lui.
Lev 14, 3, 35. Deut. 24, 8. Mat. 8, 4. Marc. 1, 44. Luc. 17,
14.
3. Preotul va cerceta rana de pe pielea
trupului lui si de va vedea c perii de pe
ran s-au fcut albi si c rana s-a adncit
n pielea trupului, aceea este ran de
lepr, iar preotul dup ce l-a cercetat, l
va declara necurat.
Num. 12, 14.
4. Iar dac pata de pe piele, desi este alb,
dar nu este si adncit n pielea lui, si
perii de pe ea nu s-au fcut albi, ci sunt
negri, s nchid preotul pe cel cu rana
sapte zile.
5. n ziua a saptea s vad preotul rana :
dac rana a rmas ca nainte si nu s-a
ntins rana pe piele, preotul s-l nchid
alte sapte zile.
6. n ziua a saptea l va cerceta preotul
din nou si dac rana va fi slbit si nu se
va fi ntins rana pe piele, preotul s-l
declare curat. Aceasta este o bub si cel
ce o are s-si spele hainele sale si va fi
curat.
7. Iar dac, dup ce omul s-a artat
preotului, din nou buba a nceput a se
ntinde pe piele, s se arate iar preotului ;
8. Preotul, vznd c buba se ntinde pe
piele, l va declara necurat, c aceasta
este lepr.
9. De se va ivi pe un om boala leprei,
acela s fie adus la preot.
Lev 14, 3. Deut. 24, 8.
10. Preotul va cerceta si, dac umfltura
de pe piele va fi alb si prul va fi
schimbat n alb si dac umfltura va fi
carne vie,
11. Aceea e lepr nvechit pe pielea
trupului ; preotul l va declara necurat si
nu-l va nchide, c este necurat.
12. Dac ns lepra va nflori pe piele si
dac va acoperi lepra toat pielea
bolnavului de la cap pn la picioare, ct
poate s vad preotul cu ochii,
Ies. 9, 9. Is. 1, 6.
13. Si dac va vedea preotul c lepra a
acoperit toat pielea trupului, atunci va
declara pe bolnav curat, pentru c tot s-a
schimbat n alb si deci este curat.
Ps. 31, 6; 37, 3. Luc. 18, 13-14.
pag. 157/1780
14. Iar n ziua cnd se va ivi pe el carne
vie, va fi necurat,
15. Si preotul, vznd carnea vie, l va
declara necurat, cci carnea cea vie este
necurat, este lepr.
16. Iar dac se va schimba carnea cea vie
si se va face alb, s vin bolnavul la
preot,
17. Si preotul s-l cerceteze si dac rana
s-a schimbat n alb, atunci preotul s-l
declare curat, c e curat.
18. Dac cineva a avut pe pielea trupului
o bub si s-a vindecat,
19. Si pe locul bubei s-a ivit o umfltur
alb sau o pat alb-rosiatic, s se arate
preotului.
20. Si preotul s-l cerceteze si de se va
vedea c umfltura s-a adncit n piele si
prul de pe ea s-a schimbat n alb, preotul
l va declara necurat, c aceasta e lepr si
s-a ivit n locul bubei.
21. Dac ns preotul va vedea c prul
de pe umfltur nu este alb si ea nu este
adncit n pielea trupului si e
negricioas, atunci preotul va nchide pe
bolnav pentru sapte zile.
22. Dac rana va ncepe a se lti tare pe
piele, preotul l va declara necurat, c
este ran de lepr.
23. Iar dac pata va rmne pe loc si nu
se va lti, atunci e o oprire n loc a bubei
si preotul va declara pe bolnav curat.
24. Dac cineva va avea pe pielea
trupului o arsur si pe locul tmduit de
arsur se va ivi o pat rosiatic-
albicioas,
25. Si dac preotul va vedea c prul de
pe acea pat s-a schimbat n alb si c pata
e adncit sub piele, aceea este lepr si s-
a ivit pe arsur ; preotul va declara pe
bolnav necurat, cci e boala leprei.
26. Dac ns preotul va vedea c prul
de pe pat nu este alb si c ea nu este
adncit sub piele si c este negricioas,
preotul va nchide pe acela pentru sapte
zile ;
27. Si n ziua a saptea preotul l va
cerceta iar si, dac pata s-a ltit tare pe
piele, preotul l va declara necurat, c
aceea este ran de lepr.
28. Iar dac pata st pe loc si este
negricioas, aceea este obrinteala arsurii
si preotul va declara pe om curat, c este
obrinteal a arsurii.
29. Dac un brbat sau o femeie va avea
o pat pe cap sau pe brbie,
30. Si, cercetnd-o preotul, se va vedea
c ea este adncit sub piele si c prul
de pe ea este glbui si subtire, preotul va
declara pe unul ca acela necurat, c aceea
este chelbe, lepr n cap, sau lepr n
barb.
31. Dac ns preotul, la cercetarea petei
de chelbe, va vedea c ea nu este adncit
sub piele si c prul de pe ea nu este
glbui, preotul va nchide pe cel cu pata
de chelbe sapte zile ;
32. n ziua a saptea preotul va cerceta
pata iar si, dac chelbea nu s-a ntins si n-
are prul de pe ea glbui si nici nu s-a
adncit chelbea sub piele,
33. Atunci s rad pielea, dar locul cu
chelbe s nu-l rad, si preotul s nchid
pe cel cu pata a doua oar pentru sapte
zile.
34. n ziua a saptea preotul va cerceta din
nou chelbea si, dac chelbea nu se va fi
ntins pe piele si nu se va fi adncit n
piele, preotul va declara pe acela curat si
acela s-si spele hainele sale si va fi
curat.
Apoc. 7, 14.
35. Iar dac, dup aceast curtire a lui,
chelbea va ncepe a se lti foarte tare pe
piele,
36. Si dac preotul va vedea c chelbea
se lteste pe piele, atunci preotul s nu
pag. 158/1780
mai caute de e prul glbui, c acela este
necurat.
37. Dac ns chelbea st pe loc si se
iveste pe ea pr negru, atunci chelbea a
trecut, omul e curat si preotul l va
declara curat.
38. Dac un brbat sau o femeie va avea
pe pielea trupului pete, pete albe,
39. Si dac preotul va vedea c pe pielea
trupului aceluia petele sunt albe-vinete,
aceea e pecingine care a nflorit pe piele
si omul ce o are este curat.
40. Dac cuiva i-a czut prul de pe cap,
aceea e plesuvie si omul este curat.
41. Dac cuiva i-a czut prul din partea
de dinainte a capului, aceea este jumtate
de plesuvie si omul e curat.
42. Iar dac pe plesuvia din partea de
dinainte sau de dinapoi va fi pat alb sau
rosiatic, atunci pe plesuvia lui a nflorit
lepra.
43. Preotul l va cerceta si de va vedea c
fata umflturii de pe plesuvia lui este alb
sau rosiatic, semnnd cu lepra, ce de
obicei se iveste pe pielea trupului,
44. Acela este om lepros si este necurat ;
preotul s-l declare necurat, c pe capul
lui este boala leprei.
45. Leprosul, cel ce are aceast boal, s
fie cu hainele sfsiate, cu capul
descoperit, nvelit pn la buze, si s
strige mereu : necurat ! necurat !
46. Tot timpul ct va avea pe el boala, s
fie spurcat, c necurat este ; si s triasc
singuratic si afar din tabr s fie
locuinta lui.
Num. 5, 2. 4 Reg. 7, 3; 15, 5. Luc. 17, 2. 1 Cor. 5, 11, 13.
47. Dac boala leprei va fi pe hain, fie
pe hain de ln, sau pe hain de n,
48. Sau pe urzeal, sau pe bttur de n
sau de ln, sau pe piele sau pe vreun
lucru de piele,
49. Si dac va fi pat verzuie sau
rosiatic pe hain sau pe piele, pe
bttur sau pe urzeal, sau pe vreun
lucru de piele, aceea este boala leprei, si
el se va arta preotului.
50. Preotul va cerceta boala si va nchide
lucrul atins de boal pentru sapte zile ;
51. n ziua a saptea va cerceta preotul
lucrul atins de boal si dac boala se va fi
ntins pe hain, sau pe urzeal, sau pe
bttur, sau pe piele, sau pe vreun lucru
de piele, aceasta este lepr roztoare, si e
necurat ;
Lev 14, 44.
52. Si el s ard haina aceea, sau urzeala,
sau bttura cea de ln sau de in, sau
orice fel de lucru din piele, pe care va fi
boala, c aceea este lepr roztoare si s
se ard cu foc.
53. Iar dac preotul va vedea c boala nu
s-a ntins pe hain, sau pe urzeal, sau pe
bttur, sau pe orice fel de lucru din
piele,
54. Atunci preotul va porunci s se spele
lucrul pe care s-a ivit boala si-l va nchide
a doua oar pentru sapte zile.
55. Dac, dup splarea lucrului atins,
preotul va vedea c boala nu si-a
schimbat starea sa, dar s-a ntins, atunci
este necurat si lucrul s-l arzi n foc, cci
lepra a ros fata sau dosul.
56. Dac ns preotul va vedea c pata,
dup splarea ei, s-a micsorat, atunci
preotul s-o rup de la hain, sau din piele,
sau din urzeal, sau din bttur.
57. Iar dac se va ivi iar pe hain, sau pe
bttur, sau pe urzeal, sau pe vreun
lucru de piele, aceea este lepr nflorit si
s se ard cu foc lucrul pe care s-a ivit
boala.
58. Dac ns haina, sau urzeala, sau
bttura, sau lucrul de piele l vei spla si
se va duce pata de pe el, trebuie s se
spele a doua oar si va fi curat.
59. Aceasta este rnduiala pentru boala
leprei, ce se va ivi pe hain de ln sau de
pag. 159/1780
n, sau pe urzeal, sau pe bttur, sau pe
vreun lucru de piele, si cum trebuie
hotrt c acestea sunt curate sau
necurate.
CAP. 14
Cur(irea leprei.
1. Si grind cu Moise, Domnul a zis :
2. Iat rnduiala pentru cel lepros : Cnd
el se va curti, se va duce la preot ;
Ies. 12, 22. Mat. 8, 4. Marc. 1, 44. Luc. 5, 14; 17, 14.
3. Iar preotul va iesi afar din tabr si de
va vedea preotul c leprosul s-a vindecat
de boala leprei,
Lev 13, 2, 9.
4. Va porunci preotul s se ia pentru cel
curtit dou psri vii, curate, lemn de
cedru, at rosie rsucit si isop.
Ies. 12, 22. Num. 19, 6. Evr. 9, 19.
5. Dup aceea preotul va porunci s se
junghie una din psri deasupra unui vas
de lut, la ap curgtoare ;
6. Va lua apoi pasrea cea vie, lemnul de
cedru, ata cea rosie si isopul si le va muia
pe acestea si pasrea cea vie n sngele
psrii junghiate la ap curgtoare ;
Num. 19, 6.
7. Va stropi de sapte ori pe cel ce se
curt de lepr si va fi curat ; apoi va da
drumul psrii celei vii n cmp.
Lev 4, 6, 17; 8, 11; 16, 19.
8. Iar cel curtit s-si spele hainele sale,
s-si tund tot prul su, s se spele cu
ap si va fi curat. Apoi s intre n tabr
si s stea sapte zile afar din cortul su.
Num. 8, 7. Ps. 50, 8. 1 Petr. 1, 2.
9. n ziua a saptea s-si rad tot prul su,
capul si barba sa, sprncenele sale, tot
prul su s si-l rad, si s-si spele iarsi
hainele sale si trupul su s si-l spele cu
ap si va fi curat.
10. n ziua a opta s ia doi berbeci de cte
un an, fr meteahn si o oaie de un an,
Ir meteahn, si dintr-o ef de fin de
gru, mprtit n zece, s ia trei prti
pentru darul de pine si s-o amestece cu
untdelemn si un log (pahar) de untdelemn
;
Num. 15, 4. Luc. 17, 14.
11. Iar preotul cel ce curteste va duce pe
omul ce se curteste mpreun cu acestea
naintea Domnului, la usa cortului
adunrii ;
12. Acolo va lua preotul un berbec, ce
voieste a aduce jertf pentru vin, si logul
de untdelemn si le va aduce pe acestea
legnndu-le naintea Domnului.
Ies. 29, 24.
13. Berbecul l va junghia n locul acela,
unde se junghie jertfele pentru pcat si
pentru arderea de tot, la loc sfnt, c
aceasta este jertf pentru vin si, ca si
jertfa pentru pcat, este a preotului si este
sfintenie mare.
Lev 7, 7.
14. Apoi va lua preotul din sngele jertfei
pentru vin si va pune preotul pe vrful
urechii drepte a celui ce se curteste, pe
degetul cel mare de la mna dreapt a lui
si pe degetul cel mare de la piciorul cel
drept al lui.
Lev 8, 23.
15. De asemenea va lua preotul din logul
de untdelemn si va turna n palma sa cea
stng ;
16. si va muia preotul degetul minii
sale drepte n untdelemnul cel din palma
stng a sa si va stropi de sapte ori cu
degetul su naintea fetei Domnului ;
Lev 16, 14.
17. Apoi din untdelemnul rmas n palma
lui va pune preotul pe vrful urechii
drepte a celui ce se curteste, pe degetul
cel mare al minii lui drepte si pe degetul
cel mare de la piciorul cel drept al lui, pe
locurile unde a pus si sngele jertfei
pentru vin ;
18. Iar cellalt untdelemn din palma
preotului l va turna pe capul celui ce se
curteste si-l va curti preotul pe acesta
naintea Domnului.
Lev 15, 30.
pag. 160/1780
19. Astfel va svrsi preotul jertfa pentru
pcat si va curti pe cel ce a venit s se
curete de necurtenia lui ; dup aceea va
junghia jertfa arderii de tot ;
20. Si va pune preotul arderea de tot si
darul de pine pe jertfelnic. Astfel l va
curti pe el preotul si el va fi curat.
21. Dac ns acela va fi srac si nu-i va
da mna, s ia numai un berbec pentru
jertfa de vin legnat pentru curtirea sa,
a zecea parte dintr-o ef de fin de gru,
amestecat cu untdelemn pentru darul de
pine, un log de untdelemn
22. Si dou turturele sau doi pui de
porumbel, cum i va da mna : unul jertf
pentru pcat si altul ardere de tot.
Lev 12, 8; 15, 14-15, 29-30. Num. 6, 10. Luc. 2, 24.
23. i va aduce n ziua a opta cea pentru
curtirea sa la preot, naintea Domnului,
la usa cortului adunrii.
24. Iar preotul, lund berbecul de jertf
pentru vin si logul de untdelemn, le va
aduce pe acestea legnndu-le naintea
Domnului.
25. Apoi va junghia berbecul de jertf
pentru vin si va lua preotul din sngele
jertfei pentru vin si va pune pe vrful
urechii drepte a celui ce se curt, pe
degetul cel mare de la mna lui cea
dreapt si pe degetul cel mare de la
piciorul lui cel drept.
Lev 8, 24. Mat. 26, 28.
26. Si va turna preotul untdelemn n
palma sa cea stng ;
27. Si cu untdelemn din palma sa cea
stng va stropi preotul de sapte ori cu
degetul minii sale celei drepte naintea
fetei Domnului ;
28. Apoi va pune preotul untdelemn din
palma sa cea stng pe marginea urechii
drepte a celui ce se curteste si pe degetul
cel mare de la mna lui cea dreapt si pe
degetul cel mare de la piciorul lui cel
drept, pe locurile unde este pus si sngele
jertfei pentru vin ;
29. Iar cellalt untdelemn din palma sa
cea stng l va turna pe capul celui ce se
curteste, ca s-l curete naintea
Domnului.
30. Si turturelele sau puii de porumbel,
cum i va fi dat mna celui ce se
curteste, dup starea lui, le va aduce :
31. O pasre jertf pentru pcat si alta
pentru ardere de tot, mpreun cu darul de
pine. Si asa va curti preotul pe cel ce se
curteste naintea Domnului.
32. Aceasta este rnduiala pentru cel
bolnav de lepr, cruia nu-i d mna s
duc tot ce se cere pentru curtirea sa.
33. Si a grit Domnul cu Moise si Aaron
si a zis :
34. Cnd veti intra n pmntul
Canaanului, pe care-l voi da vou de
mostenire, si voi aduce boala leprei
asupra caselor din pmntul mostenirii
voastre,
35. Atunci cel cu casa trebuie s se duc
si s spun preotului, zicnd : Pe casa
mea s-a ivit, pare-mi-se, boala.
Lev 13, 2.
36. Atunci preotul va porunci s se
goleasc casa nainte de a intra preotul s
cerceteze boala, ca s nu se fac necurate
toate cele din cas ; dup aceea va veni
preotul s cerceteze casa.
37. Si cercetnd el boala, dac va vedea
c boala de pe peretii casei e n chip de
gropi verzui sau rosietice, adncite n
perete,
38. Va iesi din cas, la usa casei, si va
nchide casa pentru sapte zile.
39. n ziua a saptea va veni preotul iar s
cerceteze casa si de va vedea c boala s-a
ntins pe peretii casei,
40. Preotul va porunci s se scoat
pietrele pe care este boala, s se arunce
afar din oras, la loc necurat,
pag. 161/1780
41. Casa s se rzuiasc toat pe
dinuntru, iar rztura, ce se va rzui, s
se arunce afar din oras, la loc necurat.
42. S aduc apoi alte pietre si s le pun
n locul pietrelor acelora ; s ia alt
tencuial si casa s se tencuiasc.
43. Dac boala se va ivi iar si va nflori
pe peretii casei, dup ce s-au scos pietrele
si s-a rzuit si s-a tencuit casa,
44. Atunci preotul va veni iar si va
cerceta si de s-a rspndit boala pe peretii
casei, aceea este lepr roztoare si casa
este necurat.
Lev 13, 51.
45. Casa aceea s se drme, iar pietrele
ei, lemnul ei si toat tencuiala s se
scoat afar din oras, la loc necurat.
46. Cel ce va intra n casa aceea, ct va fi
ea nchis, acela necurat va fi pn seara.
Lev 11, 24.
47. Cel ce va dormi n casa aceea s-si
spele hainele sale si necurat va fi pn
seara ; si cel ce va mnca n casa aceea
s-si spele hainele si necurat va fi pn
seara.
48. Dac ns preotul, venind si intrnd,
va vedea c boala de pe peretii casei nu s-
a mai ntins dup ce aceasta a fost
tencuit din nou, preotul o va declara
curat, c boala a trecut.
49. Ca s curete casa, va lua deci dou
psri vii, curate, lemn de cedru, at rosie
rsucit si isop ;
50. Va junghia o pasre deasupra unui
vas de lut, la ap curgtoare.
51. Va lua lemnul cel de cedru, ata,
isopul si pasrea vie si le va muia n
sngele psrii junghiate si n apa de
izvor si va stropi casa de sapte ori.
Lev 4, 6; 8, 11. Num. 19, 6.
52. Si va curti astfel casa cu sngele
psrii, cu ap de izvor, cu pasrea cea
vie, cu lemnul cel de cedru, cu ata rosie
rsucit si cu isop.
53. Iar psrii celei vii i va da drumul
din cetate n cmp si se va curti casa si
curat va fi.
54. Aceasta este rnduiala pentru oricare
fel de boal a leprei si a chelbei.
Lev 16, 16.
55. Pentru lepra de pe haine si de pe case,
56. Si pentru umflturi, pecingine si pete,
57. Ca s se poat afla cnd acestea sunt
necurate si cnd sunt curate : aceasta este
rnduiala pentru lepr.
CAP. 15
Rnduial pentru cur(irea brba(ilor
yi a femeilor.
Aaron, zicnd :
2. Griti fiilor lui Israel si le spuneti :
Dac un brbat va avea curgere din trupul
su, pentru curgerea lui este necurat,
Lev 5, 2. Num. 5, 2.
3. Si legea necurtiei lui este aceasta : Ori
de se face curgere din trupul lui, ori de
este mpiedicat curgerea n trupul lui, el
este necurat.
Lev 22, 4. 2 Reg. 3, 29.
4. Tot patul, pe care doarme cel ce are
curgere, este necurat ; tot lucrul, pe care
va sedea cel ce are curgere, este necurat.
5. Omul, care se va atinge de patul lui,
s-si spele hainele sale, s se spele cu ap
si va fi necurat pn seara.
Lev 11, 24.
6. Cel ce va sedea pe vreun lucru, pe care
a sezut cel ce are curgere, s-si spele
hainele sale, s se spele cu ap si va fi
necurat pn seara.
7. Cel ce se va atinge de trupul celui ce
are curgere s-si spele hainele sale, s se
spele cu ap si necurat va fi pn seara.
8. Dac cel ce are curgere va scuipa pe
unul curat, acesta s-si spele hainele, s
se spele cu ap si necurat va fi pn
seara.
9. Toat saua, pe care va clri cel ce are
curgere, necurat va fi pn seara.
pag. 162/1780
10. Tot cel ce se atinge de cte au fost
sub acela va fi necurat pn seara, iar cel
ce va ridica acestea s-si spele hainele
sale, s se spele cu ap si necurat va fi
pn seara.
11. Acela, de care se va atinge cel ce are
curgere, fr s-si fi splat minile cu
ap, s-si spele hainele sale, s se spele
cu ap si va fi necurat pn seara.
12. Vasul de lut, de care s-a atins cel ce
are curgere, s se sparg si tot vasul de
lemn s se spele cu ap si va fi curat.
Lev 6, 28; 11, 32-33.
13. Iar cnd cel ce are curgere se va
curti de curgerea sa s numere sapte zile
pentru curtirea sa, s-si spele hainele
sale, s-si spele trupul cu ap de izvor si
va fi curat.
Num. 19, 11.
14. Apoi n ziua a opta s-si ia dou
turturele sau doi pui de porumbel, s vin
naintea fetei Domnului, la usa cortului
adunrii si s le dea preotului ;
Lev 12, 8; 14, 22.
15. Iar preotul s aduc din ele : una
jertf pentru pcat si una ardere de tot ; si
s-l curete preotul naintea Domnului de
curgerea lui.
16. Dac un om va avea din ntmplare
curgerea semintei, acela s-si spele cu
ap tot trupul su si va fi necurat pn
seara.
Lev 22, 4. Deut. 23, 10.
17. Orice hain si orice piele, pe care va
cdea smnta, s se spele cu ap si
necurat va fi pn seara.
18. Dac brbatul se va culca cu femeia
si va avea el curgerea semintei, s se
spele amndoi cu ap si necurati s fie
pn seara.
19. De va avea femeia curgere de snge,
care curge din trupul su, trebuie s stea
sapte zile pentru curtirea sa. Tot cel ce
se va atinge de ea, necurat va fi pn
seara.
Lev 18, 19.
20. Tot lucrul pe care se va culca ea n
timpul necurtiei va fi necurat si tot
lucrul pe care va sedea va fi necurat.
21. Tot cel ce se va atinge de patul ei s-
si spele hainele sale, s se spele cu ap si
22. Tot cel ce se va atinge de vreun lucru,
pe care a sezut ea, s-si spele hainele
sale, s se spele cu ap si necurat va fi
pn seara.
23. Iar de se va atinge cineva de ceva din
patul ei sau de lucrul pe care a sezut ea,
acela necurat va fi pn seara.
24. De va dormi ea cu brbatul, necurtia
ei va fi si pe el si necurat va fi el sapte
zile, iar tot patul, n care va dormi,
necurat va fi.
Lev 18, 19; 20, 18. Iez. 18, 6.
25. Dac femeii i va curge snge mai
multe zile si nu n timpul regulii ei, sau
dac ea are curgere mai mult dect timpul
regulii ei obisnuite, atunci n tot timpul
curgerii necurtiei ei va fi necurat, ca si
n timpul regulii ei.
Mat. 9, 20. Marc. 5, 25.
26. Tot patul, n care va dormi n timpul
curgerii ei, va fi necurat, cum e patul si n
timpul regulii ei, si tot lucrul pe care va
sedea ea va fi necurat, cum e necurat n
timpul regulii ei.
27. Tot cel ce se va atinge de acel lucru
va fi necurat : s-si spele hainele sale, s-
si spele trupul cu ap si va fi necurat pn
seara.
28. Iar cnd se va izbvi ea de curgerea
sa, s se curete sapte zile si dup aceea va
fi curat.
29. n ziua a opta s-si ia dou turturele
sau doi pui de porumbei si s-i aduc
preotului, la usa cortului adunrii
Lev 12, 8; 14, 22.
30. Iar preotul va aduce una din psri
jertf pentru pcat si pe cealalt ardere de
pag. 163/1780
tot ; si s-o curete preotul naintea
Domnului de curgerea ei cea necurat.
Lev 14, 22.
31. Asa s feriti pe fiii lui Israel de
necurtenia lor, ca s nu moar ei n
necurtenia lor, spurcndu-Mi locasul
Meu cel din mijlocul vostru.
32. Aceasta este rnduiala pentru cel ce
are curgere si pentru cel ce i se va
ntmpla pierderea semintei, care-l face
necurat,
33. Si pentru ceea ce sufer de regula sa
si pentru cei ce au curgere, brbat sau
femeie, si pentru brbatul ce doarme cu
femeie necurat.
CAP. 16
J ertfa mpcrii.
1. Dup moartea celor doi fii ai lui
Aaron, care au murit cnd au adus foc
strin naintea fetei Domnului, a grit
Domnul cu Moise ;
Lev 10, 2. Num. 3, 4.
2. Si a zis Domnul ctre Moise : Spune
lui Aaron, fratele tu, s nu intre oricnd
n locasul sfnt de dup perdea, naintea
curtitorului celui de pe chivotul legii, ca
s nu moar, c deasupra capacului M
voi arta n nor.
Ies. 30, 10. Evr. 9, 7, 13.
3. Iat rnduiala dup care trebuie s intre
Aaron n locasul sfnt : cu un vitel, jertf
pentru pcat, si cu un berbec pentru
ardere de tot.
4. S se mbrace cu hitonul de n sfintit,
s aib pe trupul lui pantaloni de n, s fie
ncins cu bru de n si s-si ia si chidar de
n : acestea sunt vesmintele sfintite ; dar
s-si spele tot trupul su cu ap si numai
asa s se mbrace cu ele.
Evr. 10, 22.
5. Iar de la obstea fiilor lui Israel s ia din
turma lor doi tapi de jertf pentru pcat si
un berbec pentru arderea de tot.
Num. 29, 11.
6. S aduc Aaron pentru sine vitelul de
jertf pentru pcat, ca s se curete pe sine
si casa sa.
Num. 1, 49. Evr. 7, 27.
7. Apoi s ia cei doi tapi si s-i pun
naintea fetei Domnului la usa cortului
adunrii.
8. Si s arunce Aaron sorti asupra celor
doi tapi : un sort pentru al Domnului si
un sort pentru al lui Azazel.
9. Dup aceea s ia Aaron tapul, asupra
cruia a czut sortul Domnului, si s-l
aduc jertf pentru pcat,
10. Iar tapul asupra cruia a czut sortul
pentru Azazel s-l pun viu naintea
Domnului, ca s svrseasc asupra lui
curtirea si s-i dea drumul n pustie
pentru ispsire, ca s duc acela cu sine
nelegiuirile lor n pmnt neumblat.
Lev 16, 22.
11. Apoi s aduc Aaron vitelul de jertf
pentru pcatele sale, ca s se curete pe
sine si casa sa si s junghie vitelul jertf
pentru pcatele sale ;
Evr. 7, 27.
12. S ia crbuni aprinsi de pe jertfelnicul
cel dinaintea Domnului, o cdelnit plin,
si aromate pisate mrunt pentru tmiere
dou mini pline, si s le duc nuntru,
dup perdea ;
Ies. 30, 34. Lev 6, 12.
13. S pun aromatele pe focul din
cdelnit naintea fetei Domnului, astfel
ca norul de fum s acopere capacul cel de
pe chivotul legii, ca s nu moar Aaron.
Num. 4, 16.
14. S ia si din sngele vitelului si s
stropeasc cu degetul su spre rsrit
peste capac ; si naintea capacului s
stropeasc de sapte ori snge cu degetul
su.
Lev 4, 6, 17; 14, 16. Evr. 9, 13, 19; 10, 4.
15. Dup aceea s junghie naintea
Domnului tapul de jertf pentru pcatele
poporului, s duc sngele lui nuntru,
dup perdea, si s fac cu sngele acela
pag. 164/1780
ce a fcut si cu sngele vitelului, stropind
cu el pe capac si naintea capacului.
Evr. 6, 19.
16. Asa va curti locasul sfnt de
necurtia fiilor lui Israel, de nelegiuirile
lor si de toate pcatele lor. Asa s fac el
cu cortul adunrii, care se afl la ei, n
mijlocul necurteniilor lor.
Lev 14, 54. Evr. 9, 2.
17. Nici un om s nu fie n cortul
adunrii, cnd va intra el s curete locasul
sfnt si pn va iesi. Asa se va curti el
pe sine si casa sa si toat obstea fiilor lui
Israel.
Luc. 1, 9-10.
18. Apoi va iesi la jertfelnicul cel
dinaintea Domnului si-l va curti, lund
din sngele vitelului si din sngele
tapului si punnd pe coarnele
jertfelnicului de jur mprejur,
19. Si, stropindu-l cu snge, cu degetul
su de sapte ori, l va curti de
necurteniile fiilor lui Israel si-l va sfinti.
Lev 4, 6, 17; 14, 7. Num. 19, 4.
20. Iar dup ce va sfrsi de curtat
locasul sfnt, cortul adunrii si
jertfelnicul, si curtind si pe preoti, va
aduce tapul cel viu,
21. si va pune Aaron minile sale pe
capul tapului celui viu si va mrturisi
asupra lui toate nelegiuirile fiilor lui
Israel, toate nedrepttile lor si toate
pcatele lor ; si, punndu-le pe acestea pe
capul tapului, l va trimite cu un om
anumit n pustie.
Ies. 29, 10.
22. Si va duce tapul cu sine toate
nelegiuirile lor n pmnt neumblat si
omul va da drumul tapului n pustie.
Lev 16, 10. Is. 53, 11-12.
23. Dup aceea va intra Aaron n cortul
adunrii si se va dezbrca de hainele cele
de n, cu care se mbrcase la intrarea n
locul cel sfnt, si le va lsa acolo ;
24. si va spla trupul su cu ap n locul
cel sfnt, se va mbrca cu hainele sale si,
iesind, va svrsi arderea de tot pentru
sine si arderea de tot pentru popor, si se
va curti astfel pe sine, casa sa, poporul si
pe preoti.
25. Iar grsimea jertfei pentru pcat o va
arde pe jertfelnic.
Lev 4, 35.
26. Cel ce a dat drumul n pustie tapului
de ispsire s-si spele hainele sale, s-si
spele trupul cu ap si atunci s intre n
tabr.
27. Iar vitelul de jertf pentru pcat si
tapul de jertf pentru pcat al cror snge
a fost adus nuntru pentru curtirea
locasului sfnt, s se scoat afar din
tabr si s se ard n foc pielea lor,
carnea lor si necurtenia lor.
Evr. 13, 11.
28. Cel ce le va arde s-si spele hainele,
s-si spele trupul su cu ap si numai
dup aceea s intre n tabr.
29. Aceasta s fie pentru voi lege vesnic
: n luna a saptea, n ziua a zecea a lunii,
s postiti si nici o munc s nu faceti, nici
bstinasul, nici strinul care s-a asezat la
voi,
Lev 23, 27.
30. Cci n ziua aceasta vi se face
curtire, ca s fiti curati de toate pcatele
voastre, naintea Domnului, si curati veti
fi.
Num. 29, 7.
31. Aceasta e cea mai mare zi de odihn
pentru voi si s smeriti sufletele voastre
prin post. Aceasta este lege vesnic.
Ies. 35, 2.
32. De curtit ns s v curete preotul
care este uns ca s slujeasc n locul
tatlui su.
Ies. 29, 29.
33. S se mbrace el cu vesmintele cele
de n si cu vesmintele sfinte ; si va curti
sfnta sfintelor, cortul adunrii, va curti
jertfelnicul si pe preoti si va curti si
toat obstea poporului.
pag. 165/1780
34. Aceasta s fie pentru voi lege vesnic
: o dat n an s curtiti pe fiii lui Israel
de pcatele lor. Si Aaron a fcut asa
Ies. 30, 10. Lev 16, 2-3. Evr. 9, 2.
CAP. 17
Locul jertfelor. Oprirea de a mnca
snge.
1. Grit-a Domnul cu Moise si a zis :
2. Vorbeste lui Aaron, fiilor lui si
tuturor fiilor lui Israel si zi ctre ei : Iat
ce porunceste Domnul :
Lev 6, 25.
3. Orice om dintre fiii lui Israel sau dintre
strinii ce s-au lipit de voi, care va
junghia bou, sau oaie, sau capr, n
tabr, sau care va junghia afar din
tabr,
4. Si nu le va nftisa la usa cortului
adunrii, ca s le aduc ardere de tot sau
jertf de izbvire, plcut Domnului, cu
miros de bun mireasm ; sau care le va
junghia afar din tabr si la usa cortului
adunrii nu le va aduce, ca s le fac
jertf Domnului, naintea locasului
Domnului, omului aceluia i se va cere
sngele, c a vrsat snge si se va strpi
sufletul acela din poporul su ;
Fac. 17, 14.
5. Pentru ca fiii lui Israel s-si aduc
jertfele lor, cte le junghie ei n cmp, si
s le nftiseze Domnului la usa cortului
adunrii, la preot, si s le fac Domnului
jertf de mntuire.
6. Si va stropi preotul cu snge
jertfelnicul mprejur, naintea Domnului,
la usa cortului adunrii, iar grsimea o va
arde spre miros de bun mireasm
Domnului,
Ies. 29, 18. Evr. 13, 10.
7. Ca s nu-si mai aduc ei jertfele lor la
idolii dup care umbl desfrnnd.
Aceasta s fie pentru ei asezmnt vesnic
n neamul lor.
Lev 20, 3. Deut. 32, 17.
8. S le spui de asemenea : Dac un om
dintre fiii lui Israel sau dintre fiii
strinilor care locuiesc ntre ei va face
ardere de tot sau jertf
9. Si nu o va aduce la usa cortului
adunrii, ca s o aduc jertf naintea
Domnului, omul acela se va strpi din
poporul su.
Ies. 29, 11. Iosua 22, 16.
10. Dac un om dintre fiii lui Israel si
dintre strinii care triesc ntre voi va
mnca orice fel de snge, mi voi ntoarce
fata Mea mpotriva sufletului celui ce va
mnca snge si-l voi strpi din poporul
su,
Fac. 9, 4. Deut. 12, 23. Ps. 33, 16.
11. Pentru c viata a tot trupul este n
snge si pe acesta vi l-am dat pentru
jertfelnic, ca s v curtiri sufletele
voastre, c sngele acesta curteste
sufletul.
Deut. 12, 23. Col. 1, 20. Evr. 9, 13.
12. De aceea am si zis fiilor lui Israel :
Nimeni din voi s nu mnnce snge si
nici strinul, care locuieste la voi, s nu
mnnce snge.
Deut. 12, 23. Col. 1, 20. Evr. 9, 13.
13. Oricine dintre fiii lui Israel si dintre
strinii ce locuiesc la voi va vna fiar
sau pasre, care se mnnc, acela s
scurg sngele ei si s-l acopere cu
pmnt, cci viata oricrui trup este n
sngele lui.
14. De aceea am zis fiilor lui Israel : S
nu mncati sngele nici unui trup, pentru
c viata oricrui trup este n sngele lui :
tot cel ce-l va mnca se va strpi,
Fac. 9, 14. Lev 3, 17. Deut. 12, 23.
15. Si tot cel ce va mnca mortciune sau
sfsiat de fiar, acela, fie bstinas sau
strin, s-si spele hainele, s se spele cu
ap si necurat va fi pn seara, iar apoi va
fi curat ;
Lev 11, 40. Deut. 14, 21. Iez. 44, 31.
pag. 166/1780
16. Iar de nu-si va spla hainele sale si
nu-si va spla trupul su, va purta asupra
sa vina sa.
CAP. 18
Oprirea nso(irilor nelegiuite.
Moise, zicnd :
2. Vorbeste fiilor lui Israel si zi ctre ei :
Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Lev 11, 44; 25, 55.
3. De datinile pmntului Egiptului, n
care ati trit, s nu v tineti, nici de
datinile pmntului Canaanului, n care
am s v duc, s nu v tineti si nici s
umblati dup obiceiurile lor.
4 Reg. 17, 8. Ier. 10, 2.
4. Ci legile Mele s le pliniti si
asezmintele Mele s le pziti, umblnd
dup cum poruncesc ele, c Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru.
Mat. 15, 3.
5. Pziti toate poruncile Mele si toate
hotrrile s le tineti, cci omul care le
plineste va tri prin ele : Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
Deut. 6, 25. 3 Reg. 3, 14. Neem. 9, 29. Iez. 20, 11. Luc.
10, 28. Rom. 7, 10; 10, 5. Gal. 3, 12.
6. Nimeni s nu se apropie de nici o rud
dup trup, cu gndul ca s-i descopere
goliciunea. Eu sunt Domnul !
Deut. 27, 20. 2 Reg. 16, 22. Iez. 22, 10.
7. Goliciunea tatlui tu si goliciunea
mamei tale s n-o descoperi ! C este
mama ta, s nu-i descoperi goliciunea ei.
Fac. 19, 32.
8. Goliciunea femeii tatlui tu s n-o
descoperi, c este goliciunea tatlui tu !
Lev 20, 11. Deut. 22, 30; 27, 20. 1 Cor. 5, 1.
9. Goliciunea surorii tale, goliciunea
fiicei tatlui tu sau a fiicei mamei tale,
care s-a nscut n cas sau afar din cas,
s n-o descoperi !
Lev 20, 17. Deut. 27, 22. 2 Reg. 13, 12. Iez. 22, 11.
10. Goliciunea fiicei fiului tu sau a fiicei
fiicei tale s n-o descoperi, cci
goliciunea ta este !
11. Goliciunea fiicei femeii tatlui tu ;
care s-a nscut din tatl tu, s n-o
descoperi, c sor ti este dup tat !
12. Goliciunea surorii tatlui tu s n-o
descoperi, c este de un snge cu tatl tu
!
Lev 20, 19.
13. Goliciunea surorii mamei tale s n-o
descoperi, c este de un snge cu mama
ta !
14. Goliciunea fratelui tatlui tu s n-o
descoperi si de femeia lui s nu te
apropii, c sunt unchiul si mtusa ta !
Lev 20, 20.
15. Goliciunea nurorii tale s n-o
descoperi, c ea este femeia fiului tu ; s
nu-i descoperi goliciunea !
Fac. 38, 16. Deut. 27, 23. Iez. 22, 11.
16. Goliciunea femeii fratelui tu s n-o
descoperi, c este goliciunea fratelui tu.
Lev 20, 21. Mat. 14, 4. Marc. 6, 18.
17. Goliciunea unei femei si a fiicei ei s
nu descoperi ; pe fiica fiului ei si pe fiica
fiicei ei s nu le iei, ca s le descoperi
goliciunea ; aceasta este nelegiuire, c
sunt rude de snge cu ea !
Lev 20, 14.
18. S nu iei concubin pe sora femeii
tale, ca s descoperi rusinea ei n vremea
ei, vie fiind ea.
19. S nu te apropii de femeie n timpul
regulii ei, ca s-i descoperi goliciunea.
Lev 15, 24, 27.
20. Si cu femeia aproapelui tu s nu te
culci, ca s-ti versi smnta si ca s te
spurci cu ea.
Ies. 20, 14. Lev 20, 10.
21. Din copiii ti s nu dai n slujba lui
Moloh, ca s nu pngresti numele
Dumnezeului tu. Eu sunt Domnul.
Lev 20, 2. Deut. 12, 31. 4 Reg. 16, 3; 17, 7; 23, 10. 2
Paral. 33, 6. Ps. 105, 37. Ier. 7, 31; 32, 35. Iez. 16, 20.
22. S nu te culci cu brbat, ca si cu
femeie ; aceasta este spurcciune.
Lev 20, 13. Rom. 1, 26-27. 1 Cor. 6, 9.
23. Cu nici un dobitoc s nu te culci, ca
s-ti versi smnta si s te spurci cu el ;
pag. 167/1780
nici femeia s nu stea la dobitoc, ca s se
spurce cu el ; aceasta e urciune.
Ies. 22, 19. Lev 20, 15. Deut. 27, 21.
24. S nu v ntinati cu nimic din acestea,
c cu toate acestea s-au ntinat pgnii, pe
care Eu i izgonesc dinaintea fetei
voastre.
Lev 20, 23. 4 Reg. 17, 15.
25. C s-a ntinat pmntul si am privit la
nelegiuirile lor si a lepdat pmntul pe
cei ce triau pe el.
Is. 26, 21.
26. Iar voi s pziti toate poruncile Mele
si toate legile Mele si s nu faceti toate
ticlosiile acestea, nici bstinasul, nici
strinul care trieste ntre voi.
Lev 20, 22. Deut. 18, 9.
27. C toate urciunile acestea le-au fcut
oamenii pmntului acestuia care e
naintea voastr si s-a ntinat pmntul ;
28. Ca nu cumva s v lepede si pe voi
pmntul, cnd l veti ntina, cum a
aruncat el de la sine pe popoarele care au
fost nainte de voi.
Lev 20, 22.
29. C tot cel ce va face ticlosiile
acestea, sufletul care va face acestea se
30. Deci pziti poruncile Mele si s nu
umblati dup obiceiurile urte, dup care
au umblat cei dinaintea voastr, nici s v
ntinati cu ele. Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
Lev 19, 37; 20, 8, 23; 22, 31; 25, 8.
CAP. 19
Tlcuirea poruncilor.
2. Vorbeste la toat obstea fiilor lui
Israel si le zi ; Fiti sfinti, c Eu, Domnul
Dumnezeul vostru, sunt sfnt.
Lev 11, 44; 20, 7, 26. Mat. 5, 48. 1 Petr. 1, 15-16.
3. S cinsteasc fiecare pe tatl su si pe
mama sa si zilele Mele de odihn s le
pziti, c Eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru.
Ies. 20, 8, 12. Sir. 3, 9. Mat. 15, 4.
4. S nu alergati la idoli si dumnezei
turnati s nu v faceti, c Eu sunt
Ies. 20, 4; 34, 17. Fapt. 19, 26.
5. De veti aduce Domnului jertf de
izbvire, s o aduceti de bunvoie.
Lev 3, 1.
6. Si s o mncati n ziua aducerii si a
doua zi, iar ce va rmne pentru a treia zi
s ardeti cu foc.
Lev 7, 15-17.
7. Iar de va mnca cineva a treia zi, va
face urciune si jertfa nu va fi primit ;
Lev 7, 18.
8. Cel ce va mnca va agonisi pcat, c
acela a spurcat lucrul sfnt al Domnului
si sufletul acela se va strpi din poporul
su.
Fac. 17, 14.
9. Cnd veti secera holdele voastre n
pmntul vostru, s nu seceri tot pn la
fir n ogorul tu si ceea ce rmne dup
secerisul tu s nu aduni ;
Lev 23, 22. Deut. 24, 19. Rut 2, 2, 16.
10. Si n via ta s nu culegi strugurii
rmasi, nici boabele ce cad n via ta s nu
le aduni ; las-le pe acestea sracului si
strinului, c Eu sunt Domnul
Dumnezeul tu.
11. S nu furati, s nu spuneti minciun si
s nu nsele nimeni pe aproapele su.
Ies. 20, 15; 23, 1. Col. 3, 9.
12. S nu v jurati strmb pe numele Meu
si s nu pngriti numele cel sfnt al
Dumnezeului vostru, c Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
Ies. 20, 7. Deut. 5, 11. Mat. 5, 33.
13. S nu nedrepttesti pe aproapele si s
nu-l jefuiesti. Plata simbriasului s nu
rmn la tine pn a doua zi.
Deut. 24, 14. Ier. 22, 13. Tob. 4, 14-15. Sir. 7, 21; 10, 6;
34, 24. Mat. 10, 9. Luc. 10, 7.
14. S nu griesti de ru pe surd si
naintea orbului s nu pui piedic. S te
temi de Domnul Dumnezeul tu. Eu sunt
Domnul Dumnezeul tu.
pag. 168/1780
15. S nu faceti nedreptate la judecat ;
s nu cutati la fata celui srac si de fata
celui puternic s nu te sfiesti, ci cu
dreptate s judeci pe aproapele tu.
Ies. 23, 3. Deut. 1, 17; 16, 19. Pild. 18, 5; 24, 23; 31, 9.
Sir. 42, 3. Ioan 7, 24. Iac. 2, 1, 9.
16. S nu umbli cu clevetiri n poporul
tu si asupra vietii aproapelui tu s nu te
ridici. Eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru.
17. S nu dusmnesti pe fratele tu n
inima ta, dar s mustri pe aproapele tu,
ca s nu porti pcatul lui.
Mat. 5, 39, 43; 18, 15. Luc. 17, 3. Iac. 5, 19-20. 1 Ioan 2,
11; 3, 14-15.
18. S nu te rzbuni cu mna ta si s nu ai
ur asupra fiilor poporului tu, ci s
iubesti pe aproapele tu ca pe tine nsuti.
Mat. 5, 39, 43; 7, 12; 22, 39. Marc. 12, 31. Luc. 6, 31; 10,
27. Ioan 13, 34. Iac. 2, 8. Rom. 12, 17-19; 13, 9. Gal. 5,
14.
19. Legea Mea s o pziti ; vitele tale s
nu le faci s se mpreune cu alt soi ;
ogorul tu s nu-l semeni deodat cu
dou feluri de seminte ; cu hain tesut
din felurite torturi, de ln si de n, s nu
te mbraci.
Deut. 22, 9-11.
20. De va dormi cineva cu femeie,
mpreunndu-se, si aceea va fi roab,
logodit cu un brbat, dar nerscumprat
nc sau dac nu i s-a dat nc slobozenia,
s-i pedepsiti pe amndoi, dar nu cu
moarte, pentru c ea nu este slobod,
21. Ci s aduc el Domnului, la usa
cortului adunrii, jertf de vin ; un
berbec s aduc jertf pentru vina sa ;
22. Si preotul l va curti de pcatul lui
naintea Domnului cu berbecul cel pentru
vin si i se va ierta lui pcatul pe care l-a
Icut.
Lev 4, 26; 5, 13.
23. Cnd veti intra n pmntul, pe care
Domnul Dumnezeul vostru vi-l va da, si
veti sdi orice pom roditor, s curtiti
necurtenia lui : trei ani s socotiti
roadele lui ca necurate si s nu le mncati
;
Deut. 20, 6.
24. Iar n anul al patrulea toate roadele lui
s fie afierosite Domnului, ntru lauda
Lui.
Neem. 10, 35.
25. Si n anul al cincilea s mncati din
roadele lui si s v adunati toate roadele.
26. S nu mncati cu snge ; s nu vrjiti,
nici s ghiciti.
Deut. 18, 10. 4 Reg. 21, 6.
27. S nu v tundeti rotund prul capului
vostru, nici s v stricati fata brbii
voastre.
Lev 21, 5. 2 Reg. 10, 4. Iez. 44, 20.
28. Pentru morti s nu v faceti tieturi
pe trupurile voastre, nici semne cu
mpunsturi s nu faceti pe voi. Eu sunt
Deut. 14, 1. 3 Reg. 18, 28. Ier. 16, 6.
29. S nu necinstesti pe fiica ta,
ngduindu-i s fac desfrnare, ca s nu
se desfrneze pmntul si ca s nu se
umple pmntul de stricciune.
Sir. 26, 11.
30. Zilele Mele de odihn s le pzesti si
locasul Meu s-l cinstesti. Eu sunt
Domnul.
Lev 23, 2; 26, 2.
31. S nu alergati la cei ce cheam mortii,
pe la vrjitori s nu umblati si s nu v
ntinati cu ei. Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
Ies. 22, 18. Lev 20, 6. Deut. 18, 10. Is. 8, 19.
32. naintea celui crunt s te scoli, s
cinstesti fata btrnului si s te temi de
Domnul Dumnezeul tu. Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
Sir. 8, 7.
33. De se va aseza vreun strin n
pmntul vostru, s nu-l strmtorati.
Ies. 22, 21.
34. Strinul, care s-a asezat la voi, s fie
pentru voi ca si bstinasul vostru ; s-l
pag. 169/1780
iubiti ca pe voi nsiv, c si voi ati fost
strini n pmntul Egiptului. Eu sunt
Deut. 10, 19; 27, 19.
35. S nu faceti nedreptate la judecat, la
msur, la cntrit si la msurtoare.
Deut. 25, 13. Pild. 11, 1. Iez. 45, 10. Fapt. 23, 3.
36. Cntarul vostru s fie drept, greuttile
drepte, efa dreapt si hinul drept. Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru, Care v-am
scos din pmntul Egiptului.
Lev 22, 33. Mih. 6, 11.
37. S pziti toate legile Mele si toate
ornduielile Mele si s le pliniti. Eu sunt
Lev 18, 30. Deut. 7, 12-13.
CAP. 20
Pedepse pentru pcate
2. Spune fiilor lui Israel acestea : Dac
cineva dintre fiii lui Israel si dintre
strinii care triesc printre Israeliti va da
din copiii si lui Moloh, acela s fie dat
mortii : poporul bstinas s-l ucid cu
pietre.
Lev 18, 21. 4 Reg. 3, 27; 21, 6; 23, 10, 20. 2 Paral. 33, 6.
3. Si Eu mi voi ntoarce fata Mea
mpotriva omului aceluia si-l voi strpi
din poporul su, pentru c a dat din copiii
si lui Moloh, ca s ntineze locasul Meu
cel sfnt si s necinsteasc numele Meu
cel sfnt.
4. Iar dac poporul bstinas si va nchide
ochii si asupra omului aceluia, cnd va
da din copiii si lui Moloh,
5. mi voi ntoarce fata Mea mpotriva
omului aceluia si mpotriva neamului lui
si-l voi strpi din poporul su pe el si pe
toti cei ce fac desfrnri asemenea lui,
desfrnnd dup Moloh.
6. Dac vreun suflet va alerga la cei ce
cheam mortii si la vrjitorii, ca s
desfrneze n urma lor, Eu voi ntoarce
fata Mea mpotriva sufletului aceluia si-l
voi pierde din poporul lui.
Lev 19, 31.
7. Sfintiti-v pe voi nsiv si veti fi sfinti,
c Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt
sfnt.
Lev 11, 44; 19, 2. Mat. 5, 48. 1 Petr. 1, 15-16.
8. Pziti legile Mele si le pliniti, c Eu
sunt Domnul, Cel ce v sfinteste.
Lev 18, 30.
9. Cel ce va gri de ru pe tatl su sau pe
mama sa s fie dat mortii, c a grit de
ru pe tatl su si pe mama sa si sngele
su este asupra sa.
Ies. 21, 17. Deut. 27, 16. Pild. 20, 20. Mat. 15, 4. Marc. 7,
10.
10. De se va desfrna cineva cu femeie
mritat, adic de se va desfrna cu
femeia aproapelui su, s se omoare
desfrnatul si desfrnata.
Lev 18, 20. Deut. 22, 22. Pild. 6, 32. Ioan 8, 4-5.
11. Cel ce se va culca cu femeia tatlui
su, acela goliciunea tatlui su a
descoperit ; s se omoare amndoi, cci
vinovati sunt.
Fac. 35, 21. Lev 18, 8. Deut. 27, 20.
12. De se va culca cineva cu nora sa,
amndoi s se omoare, c au fcut
urciune si sngele lor este asupra lor.
Fac. 38, 18. 1 Cor. 6, 9.
13. De se va culca cineva cu brbat ca si
cu femeie, amndoi au fcut nelegiuire si
s se omoare, c sngele lor asupra lor
este.
Lev 18, 22. Rom. 1, 27. 1 Cor. 6, 9.
14. Dac si va lua cineva femeie si se va
desfrna cu mama ei, nelegiuire face ; pe
foc s se ard si el si ea, ca s nu fie
nelegiuiri ntre voi.
Lev 18, 17.
15. Cel ce se va amesteca cu dobitoc s
se omoare si s ucideti dobitocul.
Lev 18, 23.
16. Dac femeia se va duce la vreun
dobitoc, ca s se uneasc cu el, s ucizi
femeia si dobitocul s se omoare, c
sngele lor este asupra lor.
Rom. 1, 26.
17. De va lua cineva pe sora sa, dup tat
sau dup mam, si-i va vedea goliciunea
pag. 170/1780
si ea va vedea goliciunea lui : aceasta este
rusine si s fie strpiti naintea ochilor
fiilor poporului lor. El a descoperit
goliciunea surorii sale ; s-si poarte
pcatul lor.
Lev 18, 9.
18. Brbatul care se va culca cu femeie n
timpul curgerii ei si-i va descoperi
goliciunea, acela a descoperit curgerea
sngelui ei si ea si-a descoperit curgerea
sngelui su : amndoi s fie strpiti din
poporul lor.
Lev 15, 24. Iez. 18, 6.
19. Goliciunea surorii mamei tale si a
surorii tatlui tu s n-o descoperi, c
unul ca acela si dezgoleste trupul rudei
sale si-si vor purta pcatul amndoi.
Lev 18, 21.
20. Cel ce se va culca cu mtusa sa
descoper goliciunea unchiului su ; s-si
poarte amndoi pcatul si fr copii s
moar.
Lev 18, 14. Os. 9, 11-12.
21. De va lua cineva pe femeia fratelui
su, urciune este, c a descoperit
goliciunea fratelui su : fr copii s
moar.
Lev 18, 16. Marc. 6, 18.
22. Pziti toate asezmintele Mele si
toate hotrrile Mele si le pliniti si nu v
va arunca de pe sine pmntul n care v
voi duce s triti.
Lev 18, 26, 28, 30.
23. S nu umblati dup obiceiurile
popoarelor pe care le voi alunga de la
voi, c ele au fcut acestea toate si M-am
scrbit de ele.
Lev 18, 24. Deut. 9, 5.
24. Eu doar v-am spus : Voi veti
mosteni pmntul lor si Eu v voi da s
mosteniti pmntul n care curge lapte si
miere. Eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru, Care v-am desprtit de toate
popoarele.
Ies. 3, 8; 13, 5.
25. S deosebiti dobitocul curat de cel
necurat si pasrea curat de cea necurat ;
s nu v ntinati sufletele voastre cu
dobitoc sau cu pasre, nici cu toate cele
ce se trsc pe pmnt, pe care Eu le-am
deosebit ca necurate.
Deut. 14, 4. Fapt. 10, 12-14.
26. S-Mi fiti sfinti, c Eu, Domnul
Dumnezeul vostru, sunt sfnt si v-am
deosebit de toate popoarele, ca s fiti ai
Mei.
Lev 11, 45; 19, 2. Mat. 5, 48.
27. Brbatul sau femeia, de vor chema
morti sau de vor vrji, s moar neaprat
: cu pietre s fie ucisi, c sngele lor este
asupra lor.
Ies. 22, 18. Deut. 18, 10-11. 1 Reg. 28, 3, 7.
CAP. 21
Purtarea preotului.
1. Zis-a Domnul ctre Moise : Grieste
preotilor, fiilor lui Aaron si le spune :
2. S nu se spurce prin atingere de mort
din poporul lor. S se ating numai de
rudenia de aproape a lor, de mama lor si
de tatl lor, de fiul lor si de fiica lor, de
fratele lor ;
Num. 6, 7. Iez. 44, 25.
3. De sora lor fecioar, care trieste la ei
si e nemritat, poate s se ating, fr s
se spurce.
4. De nimeni altul din poporul su s nu
se ating, ca s nu se spurce.
5. S nu-si rad capul, s nu-si tund
marginea brbii si s nu-si fac tieturi pe
trupurile lor pentru morti.
Lev 19, 27. Deut. 14, 1. Iez. 44, 20.
6. S fie sfinti ai Dumnezeului lor si s
nu pngreasc numele Dumnezeului lor,
c ei aduc jertf Domnului si pine
Dumnezeului lor si de aceea s fie sfinti.
7. S nu-si ia de sotie femeie desfrnat
sau necinstit ; nici femeie lepdat de
brbatul ei, cci sunt sfinti ai Domnului
Dumnezeului lor.
Iez. 44, 22. Ef. 5, 27.
pag. 171/1780
8. Cinsteste-i ca pe sfinti, cci ei aduc
pine Dumnezeului tu ; sfinti s v fie,
cci Eu, Domnul, Cel ce v sfintesc, sunt
sfnt.
Lev 11, 44; 22, 32.
9. Dac fiica preotului se va spurca prin
desfrnare, ea necinsteste pe tatl su : s
fie ars cu foc.
Fac. 38, 24.
10. Marele preot din fratii ti, pe capul
cruia s-a turnat mirul de ungere si care
este sfintit, ca s se mbrace cu
vesmintele sfinte, s nu-si descopere
capul su, nici s-si sfsie hainele ;
Ies. 28, 41; 29, 29-30. Lev 10, 6.
11. Si nici de un mort s nu se apropie,
nici chiar de tatl su sau de mama sa s
nu se ating.
Num. 6, 7; 9, 6.
12. De locasul sfnt s nu se deprteze,
ca s nu necinsteasc locasul
Dumnezeului su, cci mirul sfnt de
ungere al Dumnezeului lui este asupra
lui. Eu sunt Domnul.
Ies. 28, 38. Lev 10, 7.
13. Acesta si va lua de femeie fecioar
din poporul su.
Iez. 44, 22.
14. Vduv, sau lepdat, sau necinstit,
sau desfrnat s nu ia, ci fecioar din
poporul su s-si ia de femeie.
15. S nu-si spurce smnta sa n poporul
su, c Eu sunt Domnul Dumnezeu, Cel
ce l sfintesc !
17. Spune lui Aaron : Nimeni din
neamul tu n viitor si din rudele tale s
nu se apropie, ca s aduc daruri
Dumnezeului su, de va avea vreo
meteahn pe trupul su.
1 Tim. 3, 2. Tit 1, 7.
18. Tot omul cu meteahn pe trup s nu
se apropie : nici orb, nici schiop, nici
ciung,
2 Petr. 3, 14. 1 Tim. 6, 14.
19. Nici cel cu piciorul rupt sau cu mna
rupt, nici ghebos, nici cu vreun mdular
uscat,
20. Nici cel cu albeat pe ochi, nici
chelul, nici pipernicitul, nici cel cu prtile
brbtesti vtmate.
21. Nici un om din smnta preotului
Aaron, care va avea pe trupul su vreo
meteahn, s nu se apropie ca s aduc
jertf Domnului ; c are meteahn si de
aceea s nu se apropie ca s aduc daruri
Dumnezeului su.
22. Darurile Dumnezeului su sunt
sfintenii mari, din sfintenii poate s
mnnce,
1 Ezd. 2, 63.
23. Dar de perdea s nu treac si la
jertfelnic s nu se apropie ; s nu
necinsteasc locasul Meu cel sfnt, cci
Eu sunt Domnul, Cel ce i sfintesc.
Lev 22, 9.
24. Si a spus Moise acestea lui Aaron,
fiilor lui si tuturor fiilor lui Israel.
CAP. 22
nsuyirea jertfei.
si a zis :
2. Spune lui Aaron si fiilor lui s umble
cu bgare de seam cu cele sfinte ale
fiilor lui Israel si s nu pngreasc
numele cel sfnt al Meu prin prinoasele
pe care ei nsisi Mi le aduc. Eu sunt
Domnul.
Lev 6, 25. Num. 6, 23.
3. Spune-le : Tot omul din semintia
voastr si din neamul vostru, care va avea
pe sine vreo necurtenie si se va apropia
de cele sfinte, care se afierosesc de fiii lui
Israel Domnului, sufletul aceluia se va
strpi de la fata Mea. Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
4. Omul din semintia preotului Aaron
care va fi lepros sau va avea curgere s
nu mnnce din cele sfinte, pn nu se va
curti ; si cine se va atinge de ceva
pag. 172/1780
necurat de la mort, sau cine va suferi de
curgerea semintei,
Lev 15, 2-3, 16. 2 Paral. 30, 18.
5. Sau cine se va atinge de vreo trtoare,
de care s-ar spurca, sau de vreun om, care
l-ar face necurat prin orice fel de
necurtie a lui,
Lev 11, 29.
6. Cel ce s-a atins de acestea necurat va fi
pn seara si s nu mnnce din cele
sfinte nainte de a-si spla trupul su cu
ap.
Lev 11, 24. 2 Petr. 3, 14.
7. Iar dup ce va apune soarele si dup ce
se va curti, atunci s mnnce din cele
sfinte, c aceea este hrana lui.
8. Mortciune si sfsiat de fiar s nu
mnnce, ca s nu se spurce cu acestea.
Eu sunt Domnul.
Ies. 22, 31. Iez. 4, 14; 44, 31.
9. S pzeasc poruncile Mele, ca s nu
aib asupr-le pcat si s nu moar, cnd
vor clca acestea. Eu sunt Domnul
Dumnezeu, Cel ce i sfintesc pe ei.
Lev 5, 1; 21, 23.
10. Nici un strin s nu mnnce din cele
sfinte. Nici cel ce locuieste la un preot si
nici simbriasul preotului s nu mnnce
din cele sfinte.
Ies. 12, 44-45.
11. Iar dac preotul si va cumpra un rob
cu argint, acela s mnnce din ele ;
asemenea si robul nscut n casa sa s
mnnce din pinea lui.
12. Dac fiica preotului se va mrita dup
strin de neamul preotesc, nici ea s nu
mnnce din prinoasele sfinte, cuvenite
lui.
13. Cnd ns fiica preotului va fi vduv
sau desprtit si copii nu va avea si se va
ntoarce n casa tatlui su, cum era si n
tineretea sa, atunci ea s mnnce pinea
tatlui su, iar dintre strini nimeni s nu
mnnce.
Lev 10, 14.
14. Dac cineva mnnc din greseal
din cele sfinte, s ntoarc preotului
pretul lucrului sfnt si s mai adauge nc
a cincea parte din pretul lui :
Lev 5, 15-16.
15. Preotii s nu spurce cele sfinte ale
fiilor lui Israel, pe care ei le aduc dar
Domnului,
16. Si s nu atrag asupr-le vinovtia
Irdelegii, cnd vor mnca cele sfinte
ale lor, c Eu sunt Domnul, Cel ce i
sfintesc.
Lev 21, 8.
18. Vorbeste lui Aaron, fiilor lui si la
toat adunarea fiilor lui Israel si le zi :
Dac cineva dintre fiii lui Israel, sau
dintre strinii care s-au asezat la ei, n
Israel, si vor aduce jertfa lor, pe care o
aduc Domnului ardere de tot, dup
Igduint sau de evlavie,
Ps. 49, 13-14.
19. Ca s afle prin aceasta bunvoint la
Dumnezeu, jertfa trebuie s fie fr
meteahn, de parte brbteasc, din vitele
mari, sau din oi, sau din capre.
20. Toate cte au meteahn n sine s nu
le aduceti Domnului, c nu vor fi primite.
Deut. 15, 21; 17, 1. Mal. 1, 8, 13. Sir. 35, 12.
21. De va aduce cineva Domnului jertf
de mntuire, plinind o fgduint, sau
aducnd jertf de bun voie, sau la
praznicele voastre, din boi, sau din oi, s
fie fr meteahn ; ca s fie primit, s nu
aib nici o meteahn.
Lev 7, 16.
22. Dobitoc orb, vtmat, sau slut, sau
bubos, sau rpciugos, sau rios, s nu
aduceti Domnului si nici s dati la
jertfelnicul Domnului pentru jertf.
Mal. 1, 8, 13.
23. Bou sau oaie cu picioarele lungi sau
scurte peste msur poti s aduci ca jertf
de evlavie, iar pentru jertfa fgduit
acestea nu, sunt primite.
pag. 173/1780
24. Dobitocul care are prtile brbtesti
strivite, sfrmate, smulse sau tiate, s
nu-l aduceti Domnului si n tara voastr
s nu faceti asemenea lucru.
25. Nici din minile celor de alt neam s
nu aduceti nici unul din asemenea
dobitoace n dar Dumnezeului vostru,
pentru c acestea sunt vtmate si cu
meteahn si nu v vor fi primite.
27. De se va naste vitel, sau miel, sau
ied, sapte zile s stea la mama lui, iar din
ziua a opta nainte va fi bun de adus jertf
Domnului.
Ies. 22, 30.
28. Dar nici vac, nici oaie s nu
junghiati n aceeasi zi cu puiul ei.
Deut. 22, 6.
29. De aduceti Domnului jertf de
multumire, s-o aduceti ca s v fie
primit.
Lev 7, 12.
30. n aceeasi zi s-o mncati si s nu
lsati din carnea ei pe a doua zi. Eu sunt
Domnul.
Lev 7, 15-16.
31. S pziti poruncile Mele si s le
pliniti : Eu sunt Domnul.
Lev 18, 30.
32. S nu spurcati numele cel sfnt al
Meu, ca s fiu Eu sfnt ntre fiii lui Israel.
Lev 10, 3; 21, 8.
33. Eu sunt Domnul, Cel ce v sfintesc pe
voi, Care v-am scos din pmntul
Egiptului, ca s fiu Dumnezeul vostru. Eu
sunt Domnul.
Ies. 13, 3. Lev 19, 36.
CAP. 23
Despre srbtori.
2. Vorbeste fiilor lui Israel si le spune
care sunt srbtorile Domnului, n care se
vor face adunrile sfinte. Srbtorile
Mele sunt acestea :
Lev 19, 30.
3. Sase zile s lucrati, iar ziua a saptea
este ziua odihnei, adunare sfnt a
Domnului : nici o munc s nu faceti ;
aceasta este odihna Domnului n toate
locuintele voastre.
Ies. 20, 9; 23, 12. Deut. 5, 13. Evr. 4, 4.
4. Iat si celelalte srbtori ale Domnului,
adunrile sfinte, pe care trebuie s le
vestiti la vremea lor :
5. n luna nti, n ziua a paisprezecea a
lunii, ctre sear, sunt Pastile Domnului.
Ies. 12, 6, 18. Num. 9, 2, 5; 28, 16. Deut. 16, 1. Iez. 45,
21.
6. Iar n ziua a cincisprezecea a aceleiasi
luni este srbtoarea azimei Domnului :
sapte zile s mncati azime.
Ies. 12, 16.
7. n ziua nti a srbtorilor s aveti
adunare sfnt si nici o munc s nu
faceti.
Ies. 12, 16.
8. Timp de sapte zile s aduceti jertf
Domnului, si n ziua a saptea iar e
adunare sfnt ; nici o munc s nu
faceti.
Ies. 20, 9. Deut. 16, 8.
10. Vorbeste fiilor lui Israel si le spune :
Cnd veti intra n pmntul pe care Eu vi-
l dau vou si veti face seceris n el, cel
dinti snop al secerisului vostru s-l
aduceti la preot ;
Num. 15, 20. 1 Cor. 15, 20. Col. 1, 18.
11. El va ridica acest snop naintea
Domnului, ca s aflati bunvoint la El ;
a doua zi dup cea dinti a srbtorii l va
ridica preotul.
Ies. 29, 28.
12. n ziua ridicrii snopului veti aduce
Domnului ardere de tot un miel de un an,
Ir meteahn.
13. mpreun cu el veti aduce prinos de
pine dou din zece prti de ef de fin
de gru, amestecat cu untdelemn, ca s
fie jertf Domnului, mireasm plcut, si
veti face si turnare un sfert de hin de vin.
pag. 174/1780
Ies. 16, 36. Lev 2, 1.
14. Nici un fel de pine nou, nici
grunte uscate, nici grunte crude s nu
mncati pn la ziua aceea n care veti
aduce prinos Dumnezeului vostru. Acesta
este asezmnt vesnic n neamul vostru,
oriunde veti locui.
Lev 2, 14.
15. Din ziua a doua dup nti a
srbtorii, din ziua n care veti aduce
snopul legnat, s numrati sapte
sptmni ntregi,
Ies. 34, 21-22. Deut. 16, 9.
16. Pn la ziua nti de dup cea din
urm zi a sptmnii a saptea, s
numrati cincizeci de zile si atunci s
aduceti un nou dar de pine Domnului.
Ies. 23, 16. Num. 28, 26. Fapt. 2, 1.
17. S aduceti din locuintele voastre dar
ridicat : dou pini fcute din dou
zecimi de ef de fin de gru, coapte cu
dospitur, ca prg Domnului.
Lev 2, 11-12.
18. mpreun cu pinile s mai aduceti
sapte miei fr meteahn, de cte un an,
un junc din ciread si doi berbeci fr
meteahn ; ca s fie acestea Domnului
ardere de tot, dar de pine, turnare si
jertf cu mireasm plcut Domnului.
19. S jertfiti de asemenea din turma de
capre un tap, jertf pentru pcat, si doi
miei de cte un an, jertf de mntuire,
mpreun cu pinile din prg.
20. Pe acestea s le aduc preotul
legnndu-le naintea Domnului,
mpreun cu pinile din prg de gru
legnate si cu cei doi miei ; acestea vor fi
sfintenie Domnului si vor fi ale preotului,
care le nftiseaz.
Num. 28, 26.
21. S dati de stire prznuirea n ziua
aceasta si s aveti adunare sfnt, nici o
munc s nu faceti. Acesta este
asezmnt vesnic n neamul vostru, n
toate asezrile voastre.
22. Cnd veti secera holda n pmntul
vostru, s nu adunati ce rmne dup
seceratul ogorului vostru si spicele ce cad
de sub secere s nu le adunati, ci s lsati
pe acestea sracului si strinului. Eu sunt
Domnul, Dumnezeul vostru.
Lev 19, 9. Deut. 24, 19. Rut 2, 2, 16.
24. Spune fiilor lui Israel : n luna a
saptea, ziua nti a lunii s v fie zi de
odihn, srbtoarea trmbitelor si
adunare sfnt s aveti ;
Num. 29, 1. 3 Reg. 8, 2. Ps. 80, 3-4.
25. Nici o munc s nu faceti, ci s
aduceti ardere de tot Domnului,
:
27. Si n ziua a zecea a lunii aceleia a
saptea, care este ziua curtirii, s aveti
adunare sfnt ; s postiti si s aduceti
ardere de tot Domnului ;
Lev 16, 29; 25, 9. Num. 29, 7.
28. Nici o munc s nu faceti n ziua
aceea, c aceasta este ziua curtirii, ca s
v curtiti naintea fetei Domnului
Dumnezeului vostru.
29. Tot sufletul care nu va posti n ziua
aceea se va strpi din poporul su ;
30. Si tot sufletul care va lucra n ziua
aceea, l voi strpi din mijlocul poporului
su.
31. Nici o munc s nu faceti : acesta este
asezmnt vesnic n neamul vostru n
toate cettile voastre.
32. Aceasta este pentru voi zi de odihn ;
s postiti din seara zilei a noua a lunii ;
din acea sear pn n seara zilei a zecea
a lunii s prznuiti odihna voastr.
Lev 16, 31.
34. Spune fiilor lui Israel : Din ziua a
cincisprezecea a lunii a saptea ncepe
srbtoarea corturilor ; sapte zile s
srbtoresti n cinstea Domnului.
Ies. 23, 16. Num. 29, 12. Deut. 16, 13; 31, 10. 1 Ezd. 3, 4.
Neem. 8, 2, 9. Ioan 7, 2.
pag. 175/1780
35. n ziua nti va fi adunare sfnt ; nici
o munc s nu faceti.
36. Sapte zile s aduceti jertf Domnului
si n ziua a opta va fi adunare sfnt ; s
aduceti arderi de tot Domnului : aceasta
este ncheierea srbtorii ; nici o munc
s nu faceti.
Num. 29, 35. Neem. 8, 18. Ioan 7, 37.
37. Acestea sunt srbtorile Domnului, n
care trebuie s se tin adunrile sfinte, ca
s aduc jertfe Domnului, ardere de tot,
prinos de pine, jertfe junghiate si turnri,
fiecare din ele la ziua hotrt ;
Num. 29, 2.
38. Afar de zilele de odihn ale
Domnului, afar de darurile voastre, afar
de toate afierosirile voastre si afar de tot
ce aduceti din evlavie si dati Domnului,
39. n ziua a cincisprezecea a lunii a
saptea, cnd v strngeti roadele
pmntului, s srbtoriti srbtoarea
Domnului sapte zile : n ziua nti este
odihn si n ziua a opta iar este odihn.
40. n ziua nti s luati ramuri de copaci
frumosi, ramuri de finici, ramuri de
copaci cu frunzele late si slcii de ru si
s v veseliti naintea Domnului
Dumnezeului vostru, sapte zile.
Neem. 8, 14-16. Ps. 117, 24. Mat. 21, 8.
41. S prznuiti srbtoarea aceasta a
Domnului sapte zile n an : acesta este
asezmnt vesnic n neamul vostru. n
luna a saptea s o prznuiti.
42. S locuiti sapte zile n corturi ; tot
israelitul bstinas s locuiasc n corturi,
43. Ca s stie urmasii vostri c n corturi
am asezat Eu pe fiii lui Israel, cnd i-am
scos din pmntul Egiptului. Eu sunt
44. Astfel a grit Moise fiilor lui Israel
despre srbtorile Domnului.
CAP. 24
Sfeynicul yi pinile punerii nainte.
2. Porunceste fiilor lui Israel s-ti aduc
untdelemn de msline, curat si limpede,
pentru candele, ca s ard sfesnicul
necontenit,
Ies. 27, 20.
3. naintea perdelei din cortul adunrii,
si-l va aprinde Aaron si fiii lui naintea
Domnului, ca s ard totdeauna, de seara
pn dimineata. Acesta este asezmnt
vesnic n neamul vostru.
Ies. 27, 21. 1 Reg. 3, 3.
4. Candelele s le pun n sfesnicul cel de
aur curat de dinaintea Domnului, ca s
ard sfesnicul de seara pn dimineata.
Ies. 25, 31. Ioan 1, 7.
5. S luati fin de gru bun si s faceti
din ea dousprezece pini ; fiecare pine
s fie de dou zecimi de ef.
Ies. 25, 30. Mat. 12, 4. Luc. 6, 3.
6. Si s le puneti pe dou rnduri, cte
sase pini n rnd, pe masa cea de aur
curat de dinaintea Domnului ;
Ies. 25, 30.
7. Pe fiecare rnd s pui tmie curat si
sare, si vor fi acestea, pe lng pini,
jertf de pomenire naintea Domnului.
Ioan 6, 35.
8. n ziua odihnei s se pun acestea
necontenit naintea Domnului din partea
fiilor lui Israel ; acesta este legmnt
vesnic.
Mat. 12, 5.
9. Ele vor fi ale lui Aaron si ale fiilor si,
care le vor mnca n locul cel sfnt, c
acestea sunt sfintenie mare pentru ei din
jertfele Domnului : acesta este asezmnt
vesnic.
Ies. 29, 52. Lev 8, 31. Mat. 12, 4. Marc. 2, 26. Luc. 6, 4.
10. n vremea aceea, fiul unei israelite,
nscut ntre israeliti dintr-un egiptean, a
iesit la fiii lui Israel si s-a sfdit n tabr
cu un israelit.
11. Si fiul israelitei, hulind numele
Domnului si grindu-l de ru, a fost adus
la Moise, iar numele mamei lui era
pag. 176/1780
Selomit, fata lui Dibri, din neamul lui
Dan.
Ies. 18, 26. Deut. 28, 58. Mat. 9, 3-4.
12. Acela a fost pus sub straj, ca s-l
judece dup porunca Domnului.
Num. 15, 34.
zis :
14. Scoate pe hulitor afar din tabr si
toti cei ce au auzit s-si pun minile lor
pe capul lui, iar toat obstea s-l ucid cu
pietre.
15. Apoi fiitor lui Israel s le spui : Omul
care va huli pe Dumnezeu si va agonisi
pcat.
16. Hulitorul numelui Domnului s fie
omort neaprat ; toat obstea s-l ucid
cu pietre. Sau strinul, sau bstinasul, de
va huli numele Domnului, s fie omort.
Ies. 20, 7. Mat. 26, 65-66. Ioan 19, 7.
17. De va lovi cineva un om si va muri,
acela s fie omort.
Ies. 21, 12. Num. 35, 16. Deut. 27, 24. Mat. 5, 21.
18. De va lovi cineva dobitoc si va muri,
acela s dea dobitoc pentru dobitoc.
19. De va pricinui cineva vtmare
aproapelui su, aceluia s i se fac ceea
ce a fcut el altuia :
Ies. 21, 24. Deut. 19, 21.
20. Frntur pentru frntur, ochi pentru
ochi, dinte pentru dinte ; cum a fcut el
vtmare altui om, asa s i se fac si lui.
Ies. 21, 24. Deut. 19, 21. Mat. 5, 38.
21. Cel ce va ucide dobitoc s dea altul ;
iar cel ce va ucide om s fie omort.
22. Aceeasi judecat s aveti si pentru
strin si pentru bstinas, c Eu sunt
Ies. 12, 49. Num. 15, 15, 29. Deut. 1, 16.
23. Si dup ce Moise a spus acestea fiilor
lui Israel si au fcut fiii lui Israel cum
poruncise Domnul lui Moise, au scos pe
hulitor afar din tabr si l-au ucis cu
pietre.
CAP. 25
Anul jubileu.
1. Grit-a Domnul cu Moise pe Muntele
Sinai si a zis :
Dup ce veti intra n pmntul pe care l
voi da vou, s se odihneasc pmntul ;
s fie o odihn n cinstea Domnului.
3. Sase ani s semeni ogorul tu, sase ani
s lucrezi via ta si s aduni roadele lor ;
Ies. 23, 10.
4. Iar anul al saptelea s fie an de odihn
a pmntului, odihna Domnului ; ogorul
tu s nu-l semeni si via ta s n-o tai n
anul acela.
Deut. 15, 1.
5. Ceea ce va creste de la sine pe ogorul
tu s nu seceri si strugurii de pe vitele
tale netiate s nu-i culegi, ca s fie acest
an de odihn pentru pmnt.
6. Si aceste roade vor fi n timpul odihnei
pmntului hran pentru tine, pentru
robul tu si pentru roaba ta, pentru
simbriasul tu si pentru strinul tu care
s-a asezat la tine ;
7. Pentru dobitocul tu si pentru fiarele
cele de pe pmntul tu, s fie de hran
toate roadele lui.
8. S numeri apoi sapte ani de odihn,
adic de sapte ori cte sapte ani, ca s ai
n cei de sapte ori cte sapte ani,
patruzeci si nou de ani.
9. Si s trmbitezi cu trmbita n luna a
saptea, n ziua a zecea a lunii ; n ziua
curtirii s trmbitezi cu trmbita n toat
tara voastr.
Lev 23, 27.
10. S sfintiti anul al cincizecilea si s se
vesteasc slobozenie pe pmntul vostru
pentru toti locuitorii lui. S v fie acesta
an de slobozenie, ca s se ntoarc fiecare
la mosia sa ; fiecare s se ntoarc la
ogorul su.
Lev 27, 24. Deut. 15, 1. Is. 61, 2.
11. Anul al cincizecilea s v fie an de
slobozenie : s nu semnati, nici s
pag. 177/1780
secerati ceea ce va creste de la sine pe
pmnt, si s nu culegeti poama de pe
vitele netiate,
12. C acesta e jubileu ; sfnt s fie
pentru voi ; roadele de pe ogor s le
mncati.
13. n anul jubileu s se ntoarc fiecare
la mosia sa.
Num. 36, 4.
14. De vei vinde ceva aproapelui tu sau
de vei cumpra ceva de la aproapele tu,
s nu nsele nimeni pe aproapele su.
Lev 19, 13. 1 Tes. 4, 6.
15. Dup numrul anilor trecuti de la cel
din urm jubileu s cumperi de la
aproapele tu, si dup numrul anilor de
cules s-ti vnd el.
16. Dac au rmas ani mai multi pn la
jubileu, sporeste pretul, iar dac au rmas
putini ani, micsoreaz pretul, cci un
anumit numr de secerisuri ti vinde el.
17. S nu nsele nimeni pe aproapele su
; teme-te de Domnul Dumnezeul tu ; Eu
sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Lev 19, 13-14.
18. Faceti poruncile Mele si toate
hotrrile Mele ; faceti si pziti toate
acestea si veti locui linistiti pe pmnt.
Lev 18, 30. 3 Reg. 4, 25.
19. Pmntul si va da rodul su, veti
mnca pn la sat si veti tri linistiti pe
el.
Ps. 66, 5. Is. 1, 19. Iez. 34, 27.
20. Iar de veti zice : Dar ce s mncm n
anul al saptelea, cnd nici nu vom
semna, nici nu vom aduna roadele
noastre ?
21. V voi trimite binecuvntarea Mea n
anul al saselea si va aduce roadele sale
pentru trei ani.
Deut. 28, 8.
22. Si veti semna n anul al optulea, dar
de mncat veti mnca roadele cele vechi
pn la al noulea an : pn se vor coace
roadele anului al optulea veti mnca din
cele vechi din anii trecuti.
23. Pmntul s nu-l vindeti de veci, c
pmntul este al Meu ; iar voi sunteti
strini si venetici naintea Mea.
Num. 36, 7. 3 Reg. 21, 1-3.
24. n toate prtile stpnirii voastre s
ngduiti rscumprarea pmntului.
25. Dac fratele tu, care e cu tine, va
srci si va vinde din mostenirea sa, s
vin ruda sa de aproape si s cumpere
ceea ce vinde fratele su.
Rut 4, 3. Iov 19, 25. Ier. 32, 7.
26. Dac ns nu va avea cineva rudenie,
ci i va da lui mna si va gsi ct i
trebuie pentru rscumprare,
27. Atunci s numere anii vnzrii sale, si
ce trece s ntoarc aceluia, cruia i-a
vndut, si se va ntoarce la mosia sa.
Num. 35, 12.
28. Iar dac nu va gsi mna lui ct i
trebuie s ntoarc aceluia, atunci
pmntul vndut de el va rmne n
minile cumprtorului pn la anul
jubileu, si n anul jubileu cumprtorul va
iesi si vnztorul va intra n stpnirea sa.
29. De va vinde cineva cas de locuit n
oras ngrdit cu zid, poate s-o rscumpere
pn ntr-un an de la vnzarea ei : timp
de un an poate s-o rscumpere.
30. Iar de nu se va rscumpra pn la
mplinirea unui an ntreg, casa cea din
oras ngrdit cu zid va rmne pentru
totdeauna aceluia care a cumprat-o si
urmasilor lui, si n anul jubileu nu va
trece de la el.
Num. 36, 4.
31. Iar casele din sate, care n-au mprejur
zid, s se socoteasc deopotriv cu
pmntul : ele se pot rscumpra oricnd
si n anul jubileu trec la fostul lor stpn.
32. Ct pentru orasele levitilor si casele
din orasele stpnirii lor, levitii le vor
putea rscumpra de-a pururi.
33. Iar dac cineva din leviti nu va face
rscumprarea, atunci casa vndut din
orasele stpnirii lor se ntoarce n anul
pag. 178/1780
jubileu, cci casele din orasele levitilor
sunt stpnirea lor ntre fiii lui Israel.
34. Nici ogoarele dimprejurul oraselor lor
nu se pot vinde, pentru c acestea sunt
mostenirea lor vesnic.
Num. 35, 2. Iez. 48, 14.
35. Dac fratele tu va srci si va ajunge
la strmtorare naintea ta, ajut-l, fie
strin, fie bstinas, ca s triasc cu tine.
Deut. 15, 7-8.
36. S nu iei de la el dobnd si spor, ci
s te temi de Dumnezeul tu, ca s
triasc fratele tu cu tine. Eu sunt
Domnul.
Ies. 22, 25. Neem. 5, 7. Iez. 18, 8; 22, 12.
37. Argintul tu s nu ti-l dai lui cu
camt si pinea ta s nu i-o dai ca s-o iei
cu spor.
38. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru,
Cel ce v-am scos din pmntul Egiptului,
ca s v dau pmntul Canaanului si ca s
fiu Dumnezeul vostru.
Fac. 17, 7. Ies. 20, 20.
39. Cnd i va srci fratele si-i se va
vinde tie, s nu-l pui la munc de rob,
Ies. 21, 2. 3 Reg. 9, 22. 4 Reg. 4, 1. Mat. 18, 25.
40. Ci s fie el la tine ca simbrias sau
strin, si s-ti lucreze pn la anul jubileu
;
Ies. 21, 2. Ier. 34, 12.
41. Iar atunci s se duc de la tine, si el si
copiii lui mpreun cu el, s se ntoarc n
neamul su si s intre iarsi n stpnirea
printilor si.
Luc. 4, 18.
42. Pentru c ei sunt robii Mei, pe care
Eu i-am scos din pmntul Egiptului ;
2 Paral. 28, 10.
43. S nu-i vinzi, cum se vnd robii, s
nu-i stpnesti cu cruzime si s te temi de
Dumnezeul tu.
Ef. 6, 9. Col. 4, 1.
44. Iar ca s-ti ai robul tu si roaba ta, s-
ti cumperi rob si roab de la neamurile
dimprejurul vostru.
Ies. 21, 4.
45. Puteti s v cumprati si din copiii
strinilor, care s-au asezat la voi, si din
neamul lor, care este la voi si care s-a
nscut n pmntul vostru ; pot s fie
averea voastr.
46. Puteti s-i dati mostenire fiilor vostri
dup voi, ca orice avere, vesnic s-i
stpniti, ca pe robi. Iar asupra fratilor
vostri din fiii lui Israel si unul asupra
altuia, s nu domniti cu cruzime.
47. Dac strinul sau veneticul tu s-a
mbogtit pe lng tine, iar fratele tu a
srcit lng tine si s-a vndut
veneticului, care s-a asezat la tine, sau
unui urmas din neamul veneticului,
Neem. 5, 8.
48. Atunci, dup vnzare, se va putea
rscumpra ; careva din fratii lui va putea
s-l rscumpere :
49. Sau unchiul lui, sau fiul unchiului va
putea s-l rscumpere, sau careva din
neamul lui, din semintia lui s-l
rscumpere ; sau de va avea ndestulare,
s se rscumpere singur.
50. Si acela s se rfuiasc cu cel ce l-a
cumprat, de la anul cnd s-a vndut el
pn la anul jubileu, si argintul pentru
care s-a vndut s i-l ntoarc dup
numrul anilor ; socotindu-i ca slujiti de
un simbrias vremelnic la el.
51. Si dac rmn nc multi ani, el va
plti rscumprarea potrivit anilor
acestora, dup pretul cu care a fost
cumprat.
52. Iar dac rmn putini ani pn la anul
jubileu, s-i numere si s plteasc,
pentru rscumprarea sa, dup numrul
anilor.
53. El s fie la dnsul cu anul, ca
simbriasul, si acela s nu-l stpneasc cu
asprime naintea ochilor ti.
54. Iar dac el nu se va rscumpra n
chipul acesta, atunci n anul jubileu va
pag. 179/1780
iesi el nsusi, si mpreun cu el, si copiii
lui,
55. Pentru c fiii lui Israel sunt robii Mei
; robii Mei sunt ei, c Eu i-am scos din
pmntul Egiptului. Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
Lev 18, 2.
CAP. 26
Binecuvntarea yi blestemul.
1. S nu v faceti idoli, nici chipuri
cioplite ; nici stlpi s nu v ridicati ; nici
pietre cu chipuri cioplite cu dalta s nu v
asezati n pmntul vostru, ca s v
nchinati la ele, c Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
Ies. 20, 4. Deut. 5, 8; 16, 22. Iosua 24, 14. Ps. 96, 7.
2. Zilele de odihn ale Mele s le pziti si
locasul Meu cel sfnt s-l cinstiti, c Eu
sunt Domnul.
Lev 19, 30.
3. De veti umbla dup legile Mele si de
veti pzi si plini poruncile Mele,
Deut. 7, 12; 28, 1. Ps. 66, 6. 1 Tim. 4, 8.
4. V voi da ploaie la timp, pmntul si
pomii si vor da roadele lor.
Deut. 11, 14; 28, 12.
5. Treieratul vostru va ajunge pn la
culesul viilor, culesul viilor va ajunge
pn la semnat ; veti mnca pinea
voastr cu multumire si veti tri n
pmntul vostru fr primejdie.
Iov 11, 19. Os. 9, 13.
6. Voi trimite pace pe pmntul vostru si
nimeni nu v va tulbura ; voi goni fiarele
slbatice si sabia nu va trece prin
pmntul vostru.
7. Veti alunga pe vrjmasii vostri si vor
cdea ucisi naintea voastr.
Deut. 6, 19; 28, 7. Iosua 23, 9.
8. Cinci din voi vor birui o sut si o sut
din voi vor goni zece mii si vor cdea
vrjmasii vostri de sabie naintea voastr.
Deut. 32, 30. Iosua 23, 10. 2 Paral. 14, 9.
9. Cuta-voi spre voi si v voi
binecuvnta ; veti avea copii, v voi
nmulti si voi fi statornic n legmntul
Meu cu voi.
10. Veti mnca roadele vechi din anii
trecuti si veti da la o parte pe cele vechi
pentru a face loc celor noi.
Cnt. 7, 14.
11. Voi aseza locasul Meu n mijlocul
vostru si sufletul Meu nu se va scrbi de
voi.
Deut. 4, 7.
12. Voi umbla printre voi, voi fi
Dumnezeul vostru si voi poporul Meu.
Fac. 17, 7. Ies. 29, 45. Deut. 23, 14. 3 Reg. 6, 13. Iez. 37,
27. 2 Cor. 6, 16. Apoc. 21, 3.
Cel ce v-am scos din pmntul Egiptului,
ca s nu mai fiti robi acolo ; am sfrmat
jugul vostru si v-am povtuit cu fruntea
ridicat.
Ier. 2, 20; 27, 2; 28, 2.
14. Iar de nu M veti asculta si de nu veti
pzi aceste porunci ale Mele,
Deut. 28, 15. Iosua 23, 16. Plng. 2, 17. Dan. 9, 7. Mal. 2,
2. Bar. 2, 10.
15. De veti dispretui asezmintele Mele
si de se va scrbi sufletul vostru de legile
Mele, nemplinind poruncile Mele, si
clcnd legmntul Meu,
Is. 24, 5.
16. Atunci si Eu am s M port cu voi asa
: Voi trimite asupra voastr groaza,
lingoarea si frigurile, de care vi se vor
sectui ochii si vi se va istovi sufletul ;
veti semna semintele n zadar si
vrjmasii vostri le vor mnca.
Deut. 28, 21, 30, 66. 1 Reg. 2, 33. 2 Paral. 34, 24. Iez. 14,
21.
17. mi voi ntoarce fata mpotriva
voastr si veti cdea naintea vrjmasilor
vostri ; vor domni peste voi dusmanii
vostri si veti fugi cnd nimeni nu v va
alunga.
Lev 17, 10. Deut. 28, 25. Ps. 33, 16. Ier. 5, 17.
18. Dac nici dup toate acestea nu M
veti asculta, atunci nseptit voi mri
pedeapsa pentru pcatele voastre.
pag. 180/1780
19. Voi frnge ndrtnicia voastr cea
mndr si cerul vostru l voi face ca
fierul, iar pmntul vostru ca arama.
Deut. 11, 17; 28, 23. 2 Paral. 6, 26. Ag. 1, 10.
20. n zadar v veti cheltui puterile
voastre, c pmntul vostru nu-si va da
roadele sale, nici pomii din tara voastr
nu-si vor da poamele lor.
Ier. 8, 13. Ioil 1, 12.
21. Dac si dup acestea veti umbla
mpotriva Mea si nu veti vrea s M
ascultati, atunci v voi aduga lovituri
nseptit pentru pcatele voastre ;
22. Voi trimite asupra voastr fiarele
cmpului, care v vor lipsi de copii ; vor
prpdi vitele voastre si pe voi v voi
mputina asa, nct se vor pustii
drumurile voastre.
4 Reg. 17, 25. Iez. 14, 15. ntel. 11, 17-18.
23. Dac nici dup aceasta nu v veti
ndrepta, mpotrivindu-v Mie,
24. Atunci si Eu voi veni cu mnie asupra
voastr si v voi lovi nseptit pentru
pcatele voastre.
2 Reg. 22, 27. Ps. 17, 28.
25. Voi aduce asupra voastr sabie
rzbuntoare, ca s rzbune legmntul
Meu. Iar dac v veti ascunde n orasele
voastre, voi trimite asupra voastr
molim si veti fi dati n minile
vrjmasului.
Iez. 21, 14.
26. Pinea, care v hrneste, o voi lua de
la voi ; zece femei vor coace pine pentru
voi ntr-un cuptor si vor da pinea voastr
cu cntarul si veti mnca si nu v veti
stura.
Ps. 104, 16. Iez. 4, 16. Mat. 15, 37-38.
27. Dac nici dup aceasta nu M veti
asculta si veti psi mpotriva Mea,
28. Atunci si Eu cu mnie voi veni asupra
voastr si v voi pedepsi nseptit pentru
pcatele voastre ;
Deut. 32, 23.
29. Veti mnca din carnea fiilor vostri si
din carnea fiicelor voastre.
Deut. 28, 53. 4 Reg. 6, 28-29. Ier. 19, 9. Plng. 2, 20; 4,
10.
30. Drma-voi nltimile voastre si voi
strica stlpii vostri ; trupurile voastre le
voi prbusi sub drmturile idolilor
vostri si se va scrbi sufletul Meu de voi.
Num. 33, 52. 2 Paral. 34, 4. Is. 27, 9. Iez. 6, 4.
31. Orasele voastre le voi preface n
ruine, voi pustii locasurile voastre cele
sfinte si nu voi mirosi miresmele plcute
ale jertfelor voastre.
Is. 1, 13. Ier. 7, 14. Am. 5, 21. Luc. 13, 35.
32. Pustii-voi pmntul vostru asa nct
s se mire de el vrjmasii vostri care se
vor aseza pe el ;
Ier. 19, 8; 25, 9. Iez. 23, 25.
33. Iar pe voi v voi risipi printre popoare
; n urma voastr mi voi ridica sabia si
va fi pmntul vostru pustiu si orasele
voastre drmate.
Ier. 9, 16.
34. Atunci pmntul se va bucura de
odihnele sale n zilele pustiirii lui ; cnd
voi veti fi n pmntul vrjmasilor vostri,
atunci pmntul vostru se va odihni si se
va bucura de odihna lui.
Lev 25, 2.
35. n toate zilele pustiirii lui el se va
odihni ct nu s-a odihnit n zilele de
odihn ale voastre, cnd locuiati voi n el.
36. Celor ce vor rmne dintre voi le voi
trimite n inimi frica n pmntul
vrjmasilor lor ; pn si freamtul frunzei
ce se clatin i va pune pe fug si vor fugi
ca de sabie si vor cdea cnd nimeni nu-i
va alunga.
Deut. 20, 3. Iov 15, 21. Is. 7, 4; 30, 17. ntel. 17, 10-12.
37. Se vor clca unul pe altul, ca cei ce
fug de sabie, cnd nimeni nu-i va urmri
si nu veti avea putere s v mpotriviti
vrjmasilor vostri.
38. Veti pieri printre popoare si v va
nghiti pmntul vrjmasilor vostri.
39. Iar cei ce vor rmne din voi se vor
usca pentru pcatele lor n pmnturile
pag. 181/1780
vrjmasilor vostri, se vor usca si pentru
pcatele printilor lor.
40. Atunci si vor mrturisi frdelegile
lor si frdelegile printilor lor, cum au
svrsit ei nelegiuiri mpotriva Mea si au
psit mpotriva Mea.
Deut. 4, 30. Iez. 36, 31. Dan. 9, 16.
41. Pentru care si Eu am venit cu mnie
asupra lor si i-am adus n pmntul
vrjmasilor lor ; atunci se va supune
inima lor cea netiat mprejur si vor
suferi ei pentru nelegiuirile lor.
Ier. 9, 25-26. Iez. 44, 7. Rom. 2, 25.
42. Si Eu mi voi aduce aminte de
legmntul Meu cu Iacov, de legmntul
Meu cu Isaac, si de legmntul Meu cu
Avraam mi voi aduce aminte si de
pmnt mi voi aduce aminte.
Ies. 2, 24-25. Deut. 6, 10. 4 Reg. 13, 23. Is. 54, 10. Luc. 1,
72.
43. Cnd pmntul va fi prsit de ei si el
se va bucura de odihna lui, golit fiind de
ei, si ei vor suferi pentru frdelegi si
pentru c au nesocotit legile Mele si
sufletul lor s-a scrbit de asezmntul
Meu ;
44. Cnd vor fi ei n pmntul
vrjmasilor, Eu nu-i voi dispretui si nu
M voi scrbi de ei, asa nct s-i pierd si
s stric legmntul Meu cu ei, c Eu sunt
Domnul Dumnezeul lor.
Deut. 4, 29. Ier. 14, 9.
45. mi voi aminti de ei pentru
legmntul ncheiat cu strmosii lor, pe
care i-am scos din pmntul Egiptului,
naintea ochilor popoarelor, ca s fiu
Dumnezeul lor. Eu sunt Domnul.
Ies. 16, 6; 19, 5. Ps. 78, 8; 97, 2.
46. Acestea sunt asezmintele, hotrrile
si legile pe care le-a asezat Domnul ntre
Sine si fiii lui Israel prin Moise, pe
Muntele Sinai.
Lev 27, 34.
CAP. 27
Fgduin(e yi zeciuieli.
De va fgdui cineva s-si afieroseasc
sufletul su Domnului, pretuirea ta s fie
asa :
Num. 30, 3. Deut. 23, 21.
3. Pretul pentru un brbat, de la douzeci
pn la saizeci de ani, s fie cincizeci de
sicli de argint, dup siclul sfnt.
4. Iar dac este femeie, pretul s fie
treizeci de sicli.
5. De la cinci pn la douzeci de ani,
pretul s fie pentru brbat douzeci de
sicli, iar pentru femeie zece sicli.
6. Iar de la o lun pn la cinci ani, pretul
s fie pentru brbat cinci sicli de argint, si
pentru femeie trei sicli de argint.
7. De la saizeci de ani n sus pretul s fie
pentru brbat cincisprezece sicli de
argint, si pentru femeie zece sicli.
8. Iar dac este srac si nu e n stare s
plteasc pretul, atunci s fie adus la
preot si s-l pretuiasc preotul ; potrivit
cu starea celui ce si-a dat fgduinta s-l
pretuiasc preotul.
9. Dac ns va fi un dobitoc, ce se aduce
jertf Domnului, tot ce se aduce
Domnului trebuie s fie sfnt.
10. S nu schimbe nici bun cu ru, nici
ru cu bun ; iar de schimb cineva
dobitoc cu dobitoc, atunci si cel schimbat
si cel dat schimb va fi sfnt.
11. Dac ar fi cumva un dobitoc necurat,
care nu se aduce jertf Domnului, si el va
fi adus la preot,
12. Preotul l va pretui ori de este bun, ori
de este ru ; si cum l va pretui preotul,
asa s fie.
13. De va vrea cineva s-l rscumpere,
atunci s adauge a cincea parte la pret.
14. De va afierosi cineva casa sa
Domnului, s-o pretuiasc preotul, de este
bun sau rea, si cum o va pretui preotul,
asa s rmn.
pag. 182/1780
15. Dac afierositorul va vrea s
rscumpere casa sa, s adauge a cincea
parte de argint la pretul ei si va fi a lui.
16. De va afierosi cineva Domnului
tarin din mosia sa, pretuirea s se fac
dup venitul ei, cincizeci de sicli de
argint pentru fiecare gomer de orz
semnat.
Iez. 45, 11.
17. De si va afierosi tarina sa chiar din
anul jubileu, s fie dup pretul hotrt.
18. Iar de si afieroseste cineva tarina sa
dup anul jubileu, atunci preotul s
socoteasc argintul dup numrul anilor
ce mai rmn pn la anul jubileu si s
scad din pretul ei.
19. Dac ns va vrea s-si rscumpere
tarina cel ce a afierosit-o, atunci el s
adauge a cincea parte de argint la pretul
ei si s rmn a lui.
20. Iar dac acela nu-si va rscumpra
tarina si va fi vndut altui om, atunci nu
se mai poate rscumpra ;
21. Tarina aceea, cnd se va ntoarce n
anul jubileu, va fi afierosire Domnului, ca
tarin jertf, si va trece n stpnirea
preotului.
22. Iar dac cineva va afierosi Domnului
o tarin cumprat, care nu este din
tarinile mosiei lui,
23. Preotul s-i socoteasc partea de pret
pn la anul jubileu, si acela s-i dea
pretul n aceeasi zi, ca afierosire
Domnului,
24. Si tarina n anul jubileu va trece iar la
acela, de la care a fost cumprat si din
mosia cruia a fost pmntul acela.
Lev 25, 10.
25. Toate preturile s fie fcute dup
siclul sfnt ; siclul s aib douzeci de
ghere.
Ies. 30, 13. Num. 3, 47; 18, 16. Iez. 45, 12.
26. Numai ntii nscuti ai dobitoacelor,
care dup ntietatea nasterii sunt ai
Domnului, s nu-i afieroseasc nimeni :
fie bou, fie oaie, c sunt ai Domnului.
Ies. 13, 2. Num. 3, 13.
27. Iar dac este dobitoc necurat, s fie
rscumprat dup pretuirea ta, la care s
se mai adauge a cincea parte, si de nu se
va rscumpra s se vnd dup pretuirea
ta.
Lev 22, 23.
28. Toate cele afierosite, pe care omul cu
jurmnt le d Domnului din ale sale, -
fie om, fie dobitoc, fie tarin din mosia
sa, - nici nu se rscumpr, nici nu se
vnd. Tot ce este afierosit cu jurmnt
este sfintenie mare a Domnului.
Num. 14, 8; 21, 2. Iosua 6, 17. 1 Reg. 15, 3.
29. Orice om afierosit cu jurmnt nu se
rscumpr, ci trebuie s se dea mortii.
Iosua 6, 18. J ud. 11, 39. 1 Reg. 15, 3, 18-23. 3 Reg. 20,
42.
30. Toat dijma de la pmnt, din roadele
pmntului si din roadele pomilor este a
Domnului, sfintenia Domnului.
Ies. 23, 19. Num. 18, 24. Deut. 12, 17; 14, 22, 28; 26, 12.
Evr. 7, 9.
31. Si de va voi cineva s-si rscumpere
dijma, s adauge la pretul ei a cincea
parte.
32. Toat dijma de la boi si de la oi si tot
al zecelea din cte trec pe sub toiag este
afierosit Domnului.
33. Nu trebuie cutat de este bun sau ru
si nu trebuie schimbat ; dar de-l va
schimba cineva, atunci si cel schimbat si
schimbul vor fi sfinte si nu se vor putea
rscumpra.
34. Acestea sunt poruncile pe care le-a
poruncit Domnul lui Moise pe Muntele
Sinai pentru fiii lui Israel.
Lev 26, 46.

pag. 183/1780
NUMERI I
A PATRA CARTE A LUI MOISE

CAP. 1
Lupttorii lui I srael.
1. n ziua nti a lunii a doua din anul al
doilea dup iesirea Israelitilor din
pmntul Egiptului, a grit Domnul cu
Moise n cortul adunrii, n pustiul Sinai,
si a zis :
Ies. 25, 22.
2. Numrati toat obstea fiilor lui Israel
dup semintiile lor, dup familiile lor si
dup numele lor, om cu om.
Ies. 30, 12. Num. 26, 2.
3. Tot brbatul de la douzeci de ani n
sus, tot cel ce poate iesi la oaste n Israel,
s se numere de tine si de Aaron si s se
rnduiasc n tabra lui.
Num. 26, 4. 1 Paral. 25, 7; 27, 23. 2 Paral. 25, 5.
4. Dar cu voi s mai fie din fiecare
semintie cte un om, care e cel mai de
seam n neamul su.
Num. 13, 4.
5. Iat numele brbatilor care vor fi cu
voi : din Ruben : Elitur, fiul lui Sedeur ;
6. Din Simeon : Selumiel, fiul lui
Turisadai ;
Num. 10, 19.
7. Din Iuda : Naason, fiul lui Aminadab ;
Num. 7, 12; 10, 14. 1 Paral. 2, 10.
8. Din Isahar : Natanael, fiul lui Tuar ;
Num. 10, 15.
9. Din Zabulon : Eliab, fiul lui Helon ;
Num. 10, 16.
10. Din fiii lui Iosif : Elisama, fiul lui
Amihud, din Efraim ; si Gamaliel, fiul lui
Pedatur, din Manase ;
Num. 2, 18, 20; 10, 22.
11. Din Veniamin : Abidan, fiul lui
Ghedeon ;
Num. 2, 22.
12. Din Dan : Ahiezer, fiul lui Amisadai ;
Num. 2, 25.
13. Din Aser : Paghiel, fiul lui Ocran ;
Num. 2, 27.
14. Din Gad : Eliasaf, fiul lui Raguel ;
Num. 2, 14.
15. Din Neftali : Ahira, fiul lui Enan.
Num. 2, 29.
16. Acestia sunt brbatii alesi ai obstii,
capii semintiilor printilor lor, cpeteniile
peste mii n Israel.
17. Lund deci Moise si Aaron pe
brbatii acestia, care au fost numiti pe
numele lor,
18. Au adunat toat obstea n ziua nti a
lunii a doua din anul al doilea si au
nscris, dup spitele neamului lor, pe toti
brbatii de la douzeci de ani n sus pe
semintii, pe familii si pe numele lor, om
cu om.
19. Numrtoarea aceasta a fcut-o
Moise n pustiul Sinai, cum i poruncise
Domnul.
Num. 26, 64.
20. Fiii lui Ruben, ntiul nscut al lui
Israel, dup semintia lor, dup neamurile
lor, dup familiile lor, dup numele lor,
toti brbatii om cu om, de la douzeci de
ani n sus, toti cei buni de oaste,
21. S-au numrat n semintia lui Ruben
patruzeci si sase de mii cinci sute.
22. Fiii lui Simeon, dup semintia lor,
dup neamurile lor, dup familiile lor,
dup numele lor, toti brbatii om cu om,
de la douzeci de ani n sus, toti cei buni
de oaste,
23. S-au numrat n semintia lui Simeon
cincizeci si nou de mii trei sute.
24. Fiii lui Gad, dup semintia lor, dup
neamurile lor, dup familiile lor, dup
numele lor, toti brbatii om cu om, de la
douzeci de ani n sus, toti cei buni de
oaste,
pag. 184/1780
25. S-au numrat n semintia lui Gad
patruzeci si cinci de mii sase sute
cincizeci.
26. Fiii lui Iuda, dup semintia lor, dup
oaste,
27. S-au numrat n semintia lui Iuda
saptezeci si patru de mii sase sute.
28. Fiii lui Isahar, dup semintia lor, dup
numele lor, toti brbatii om cu om, de ia
oaste,
29. S-au numrat n semintia lui Isahar
cincizeci si patru de mii patru sute.
30. Fiii lui Zabulon, dup semintiile lor,
de oaste,
31. S-au numrat n semintia lui Zabulon
cincizeci si sapte de mii patru sute.
32. Fiii lui Iosif : fiii lui Efraim, dup
semintia lor, dup neamurile lor, dup
familiile lor, dup numele lor, toti
brbatii om cu om, de la douzeci de ani
n sus, toti cei buni de oaste,
33. S-au numrat n semintia lui Efraim
patruzeci de mii cinci sute.
34. Fiii lui Manase, dup semintia lor,
de oaste,
35. S-au numrat n semintia lui Manase
treizeci si dou de mii dou sute.
36. Fiii lui Veniamin, dup semintia lor,
de oaste,
37. S-au numrat n semintia lui
Veniamin treizeci si cinci de mii patru
sute.
38. Fiii lui Dan, dup semintia lor, dup
oaste,
39. S-au numrat n semintia lui Dan,
saizeci si dou de mii sapte sute.
40. Fiii lui Aser, dup semintia lor, dup
oaste,
41. S-au numrat n semintia lui Aser
patruzeci si una de mii cinci sute.
42. Fiii lui Neftali, dup semintia lor,
de oaste,
43. S-au numrat n semintia lui Neftali
cincizeci si trei de mii patru sute.
44. Acestia sunt cei care au intrat la
numrtoarea fcut de Moise si Aaron si
de cei doisprezece brbati, cpeteniile lui
Israel, cte un brbat de fiecare semintie,
dup neamul strmosesc.
45. Deci toti fiii lui Israel de la douzeci
de ani n sus, buni de oaste, care au intrat
la numrtoare, dup familiile lor,
46. Au fost sase sute trei mii cinci sute
cincizeci.
Num. 26, 51.
47. Iar levitii, dup semintia printilor
lor, n-au fost numrati ntre ei.
49. Vezi ca semintia lui Levi s n-o bagi
la numrtoare si s nu-i numeri pe fiii
lui Levi cu fiii lui Israel ;
Num. 3, 15. Mal. 2, 4.
50. Ci rnduieste pe leviti la cortul
adunrii si le ncredinteaz toate lucrurile
pag. 185/1780
lui si toate cte sunt n el. Ei s poarte
cortul si toate lucrurile lui, s slujeasc n
el si s si aseze tabra mprejurul lui.
51. Cnd va fi s plece cortul, levitii s-l
strng, si cnd va fi s se opreasc,
levitii s-l aseze ; iar de se va apropia
unul strin, s fie omort.
Num. 3, 10, 38; 4, 5; 18, 7.
52. Fiii lui Israel s poposeasc fiecare n
tabra sa si fiecare sub steagul su si n
cetele lor.
53. Iar levitii s-si aseze tabra aproape,
mprejurul cortului adunrii, ca s nu
vin mnia asupra obstii fiilor lui Israel ;
si s strjuiasc levitii la cortul adunrii.
Num. 2, 17; 3, 23, 29, 35; 8, 19; 18, 5.
54. Si au fcut fiii lui Israel toate cte
poruncise Domnul lui Moise si Aaron ;
asa au fcut.
Ies. 12, 28. Num. 2, 34.
CAP. 2
Tabra poporului lui I srael.
1. Atunci a grit Domnul cu Moise si cu
Aaron si a zis :
2. Fiii lui Israel s poposeasc fiecare
lng steagul su, n preajma semnelor
familiei sale, si s-si aseze taberele
naintea cortului mrturiei si mprejurul
lui.
3. nti, spre rsrit, s poposeasc
steagul taberei lui Iuda, cu cetele sale, cu
Naason, fiul lui Aminadab, cpetenia
fiilor lui Iuda,
Num. 10, 5.
4. Si cu ostenii si n numr de saptezeci
si patru de mii sase sute.
5. Alturi s poposeasc semintia lui
Isahar, cu Natanael, fiul lui Tuar,
cpetenia fiilor lui Isahar,
Num. 10, 15.
6. Si cu ostenii si n numr de cincizeci
si patru de mii patru sute.
7. Mai departe va poposi semintia lui
Zabulon, cu Eliab, fiul lui Helon,
cpetenia fiilor lui Zabulon,
Num. 10, 16.
8. Cu ostenii si n numr de cincizeci si
sapte de mii patru sute.
9. Toti acestia n numr de o sut optzeci
si sase de mii patru sute, care tin de
tabra lui Iuda, s plece nti.
10. Spre miazzi s se aseze tabra lui
Ruben, cu cetele sale si Elitur, fiul lui
Sedeur, cpetenia fiilor lui Ruben,
Num. 10, 6.
11. Si cu ostenii si n numr de patruzeci
si sase de mii cinci sute.
12. Lng el va poposi semintia lui
Simeon, cu Selumiel, fiul lui Turisadai,
cpetenia fiilor lui Simeon,
Num. 10, 19.
si nou de mii trei sute.
14. Dup acesta va poposi semintia lui
Gad, cu Eliasaf, fiul lui Raguel, cpetenia
fiilor lui Gad,
Num. 1, 14; 7, 42; 10, 20.
si cinci de mii sase sute cincizeci.
16. Toti acestia cu lupttorii lor n numr
de o sut cincizeci si una de mii patru
sute cincizeci, care tin de tabra lui
Ruben, rnduiti n tabere, vor pleca n
rndul al doilea.
17. Dup aceea, cnd va pleca cortul
adunrii, tabra levitilor va fi n mijlocul
taberelor si precum au poposit asa s si
plece, fiecare la rndul su si sub steagul
su.
Ps. 45, 4-5.
18. Spre apus va poposi tabra lui Efraim
cu cetele sale si cu Elisama, fiul lui
Amihud, cpetenia fiilor lui Efraim,
Num. 1, 10; 10, 22. Ps. 79, 2.
de mii cinci sute.
20. Lng ea se va aseza semintia lui
Manase cu Gamaliel, fiul lui Pedatur,
cpetenia fiilor lui Manase,
Num. 1, 10.
21. Si cu ostenii si n numr de treizeci
si dou de mii dou sute.
pag. 186/1780
22. Dup acesta semintia lui Veniamin cu
Abidan, fiul lui Ghedeon, cpetenia fiilor
lui Veniamin,
Num. 1, 11; 7, 60; 10, 24.
23. Si cu ostenii lui n numr de treizeci
si cinci de mii patru sute.
de o sut opt mii o sut, care tin de tabra
lui Efraim, vor pleca n al treilea rnd,
asezati n cete.
25. La miaznoapte se va aseza tabra lui
Dan cu cetele sale si cu Ahiezer, fiul lui
Amisadai, cpetenia fiilor lui Dan,
26. Si cu ostenii si n numr de saizeci si
dou de mii sapte sute.
27. Lng el si va aseza tabra semintia
lui Aser, cu Paghiel, fiul lui Ocran,
cpetenia fiilor lui Aser,
si una de mii cinci sute.
29. Mai departe si va aseza tabra
semintia lui Neftali cu Ahira, fiul lui
Enan, cpetenia fiilor lui Neftali,
si trei de mii patru sute.
de o sut cincizeci si sapte de mii sase
sute, care tin de tabra lui Dan, s plece
la urm sub steagurile lor si rnduiti n
cete.
32. Acestia sunt fiii lui Israel care au
intrat la numrtoare dup familiile lor.
Toti, cti au intrat la numrtoare pe
tabere si pe cete, erau sase sute trei mii
cinci sute cincizeci.
33. Iar levitii nu s-au numrat cu ei, dup
34. Si au fcut fiii lui Israel toate cte
poruncise Domnul lui Moise : asa se
asezau n tabere sub steagurile lor si asa
purcedeau fiecare cu semintia sa si cu
familia sa.
Ies. 12, 28. Lev 24, 23. Num. 1, 54.
CAP. 3
Levi(ii yi slujba lor.
1. Iat acum spita neamului lui Aaron si a
lui Moise, din timpul cnd a grit
Domnul cu Moise pe Muntele Sinai, si
iat numele fiilor lui Aaron :
2. Nadab, ntiul nscut, Abiud, Eleazar
si Itamar.
Ies. 6, 23. 1 Paral. 24, 1.
3. Acestea sunt numele fiilor lui Aaron,
preoti miruiti, care au fost sfintiti, ca s
slujeasc cele ale preotiei.
Ies. 28, 41. Lev 8, 2.
4. ns Nadab si Abiud au murit naintea
fetei Domnului, cnd au adus foc strin
naintea fetei Domnului n pustiul Sinai,
neavnd copii, si au rmas preoti numai
Eleazar si Itamar cu tatl lor Aaron.
Lev 10, 1; 16, 1. Num. 26, 61. 1 Paral. 24, 2.
zis :
6. Ia semintia lui Levi si o pune la
ndemna lui Aaron preotul, ca s-l ajute
n slujba lui.
Num. 16, 9. 1 Ezd. 6, 18.
7. S fie de paz n locul lui si n locul
fiilor lui Israel la cortul adunrii ; s fac
slujbele la cort ;
8. S pstreze toate lucrurile cortului
adunrii, s strjuiasc n locul fiilor lui
Israel si s fac slujbele la cort.
Lev 8, 35.
9. D pe leviti la ndemna lui Aaron,
fratele tu, si fiilor lui, preotilor ; s-Mi
fie druiti Mie dintre fiii lui Israel.
Num. 8, 19.
10. Iar lui Aaron si fiilor lui
ncredinteaz-le cortul adunrii, ca s-si
pzeasc datoria lor preoteasc si toate
cele de la jertfelnic si de dup perdea ; iar
de se va apropia cineva strin, s fie
omort.
Num. 18, 7; 16, 40.
12. Iat, Eu am luat din fiii lui Israel pe
leviti n locul tuturor ntilor nscuti, n
pag. 187/1780
locul tuturor celor ce se nasc nti n
Israel si aceia vor fi n locul acestora.
Num. 8, 16; 18, 6. Deut. 10, 8.
13. Levitii s fie ai Mei, cci toti nti-
nscutii sunt ai Mei. n ziua cnd am
lovit pe toti nti-nscutii n pmntul
Egiptului, atunci Mi-am sfintit pe toti
nti-nscutii lui Israel de la om pn la
dobitoc si acestia s fie ai Mei. Eu sunt
Domnul.
Ies. 13, 2; 22, 29; 34, 19. Lev 27, 26. Num. 8, 17. Deut.
15, 19. Luc. 2, 23.
14. Iarsi a grit Domnul cu Moise, n
pustiul Sinai, si a zis :
15. Numr pe fiii lui Levi, dup
familiile lor, dup neamurile lor ; pe toti
cei de parte brbteasc, de la o lun n
sus s-i numeri.
Num. 1, 49.
16. Si i-au numrat Moise si Aaron, dup
cuvntul Domnului, cum le poruncise
Domnul.
17. Iat dar care sunt fiii lui Levi, dup
numele lor : Gherson, Cahat si Merari.
Fac. 46, 11. Ies. 6, 16. Num. 26, 57. 1 Paral. 6, 1; 23, 6.
18. Iar numele fiilor lui Gherson, dup
neamurile lor, sunt : Libni si Simei.
Ies. 6, 17.
19. Fiii lui Cahat, dup neamurile lor,
sunt : Amram, Ithar, Hebron si Uziel.
Ies. 6, 18. Num. 26, 58-59.
20. Fiii lui Merari, dup neamurile lor,
sunt : Mahli si Musi. Acestea sunt
neamurile lui Levi, dup familiile lor.
21. Din Gherson au iesit neamul lui Libni
si neamul lui Simei : aceste neamuri sunt
din Gherson.
22. Socotindu-se la numr tot cel de parte
brbteasc, de la o lun n sus, s-au
numrat n neamul lui Gherson sapte mii
cinci sute.
23. Fiii lui Gherson trebuia s se aseze cu
tabra n urma cortului, spre asfintit.
24. Eliasaf, fiul lui Lael, era cpetenia
familiei fiilor lui Gherson.
25. Fiii lui Gherson la cortul adunrii
aveau s pzeasc cortul si acoperisul lui,
perdeaua de la usa cortului adunrii,
26. Perdelele curtii, perdeaua de la
intrarea curtii celei dimprejurul cortului
si jertfelnicului, frnghiile si toate
uneltele lor.
27. Din Cahat a iesit familia lui Amram,
familia lui Ithar, familia lui Hebron si
familia lui Uziel : aceste familii sunt din
Cahat.
brbteasc, de la o lun n sus, s-au
numrat n neamul acesta opt mii trei
sute. Ei pzeau locasul sfnt.
29. Familiile fiilor lui Cahat trebuia s-si
aseze tabra lng cort, n partea de
miazzi ;
30. Iar cpetenie n familiile neamului lui
Cahat era Eltafan, fiul lui Uziel.
Ies. 6, 22. Lev 10, 4.
31. n paza lor se afla chivotul, masa,
sfesnicul, jertfelnicul, vasele sfinte, care
se ntrebuinteaz la slujbe, si perdeaua cu
toate ale ei.
Num. 7, 9.
32. Cpetenie peste cpeteniile levitilor
era Eleazar, fiul preotului Aaron , care
era rnduit s privegheze pe cei ce aveau
n pstrare locasul sfnt.
Num. 19, 3. 4 Reg. 25, 18. 1 Paral. 9, 11.
33. Din Merari au iesit familia lui Mahli
si familia lui Musi ; aceste familii sunt
din Merari.
brbteasc de la o lun n sus, s-au
numrat n neamul acesta sase mii dou
sute ;
35. Iar cpetenie peste familiile din
neamul lui Merari era Turiel, fiul lui
Abihael. Acestia trebuia s-si aseze
tabra lng cort, n partea de
miaznoapte.
36. n paza fiilor lui Merari s-au rnduit
scndurile dimprejurul cortului, prghiile
pag. 188/1780
lui, stlpii lui, postamentele acestora, si
toate lucrurile si uneltele lor,
37. Stlpii curtii din toate prtile ei,
postamentele lor, trusii curtii si
frnghiile ei.
38. Iar n partea de dinainte a cortului
adunrii, spre rsrit, trebuia s-si aseze
tabra Moise si Aaron si fiii acestuia,
crora li se ncredintase paza locasului
sfnt n locul fiilor lui Israel. Iar de se va
apropia vreun strin, s fie omort.
Num. 1, 51; 16, 40; 18, 7.
39. Deci toti levitii numrati, pe care i-au
numrat Moise si Aaron, cum poruncise
Domnul, dup neamurile lor, parte
brbteasc, de la o lun n sus, au fost
douzeci si dou de mii.
40. Apoi a zis Domnul ctre Moise :
Socoteste pe tot brbatul nti-nscut
dintre fiii lui Israel, de la o lun n sus, si
ia numrul numelor lor.
41. Si n locul tuturor nti-nscutilor ai
fiilor lui Israel, s iei pentru Mine pe
leviti. Eu sunt Domnul. Si vitele levitilor
s le iei n locul a tot nti-nscutului din
vitele fiilor lui Israel.
42. Si a numrat Moise, dup cum i
poruncise Domnul, pe toti nti-nscutii
dintre fiii lui Israel ;
43. Si nti-nscutii de parte brbteasc
de la o lun n sus, dup numrul
numelor, au fost toti douzeci si dou de
mii dou sute saptezeci si trei.
45. Ia pe leviti n locul tuturor nti-
nscutilor fiilor lui Israel si vitele levitilor
n locul vitelor lor, si s fie levitii ai Mei.
Eu sunt Domnul !
46. Iar ca rscumprare pentru cei dou
sute saptezeci si trei de nti-nscuti ai
fiilor lui Israel, care trec peste numrul
levitilor,
Ies. 13, 13.
47. S iei cte cinci sicli de cap, socotind
cte douzeci de ghere ntr-un siclu, dup
siclul sfnt,
Ies. 30, 13. Lev 27, 25. Num. 18, 16.
48. Si argintul acesta s-l dai lui Aaron si
fiilor lui, ca rscumprare pentru cei ce
prisosesc peste numrul lor.
49. Si adunnd Moise argintul de
rscumprare pentru nti-nscutii lui
Israel, care treceau peste numrul
levitilor,
50. S-au gsit o mie trei sute saizeci si
cinci de sicli, dup siclul sfnt.
51. Si a dat Moise argintul de
rscumprare, pentru cei ce prisoseau, lui
Aaron si fiilor lui, dup cuvntul
Domnului, precum poruncise Domnul lui
Moise.
CAP. 4
Slujbe deosebite ale levi(ilor yi
numrul lor.
Aaron si a zis :
2. Numr din fiii lui Levi pe fiii lui
Cahat, dup neamurile si dup familiile
lor, pe toti cei buni de slujb,
3. De la treizeci de ani n sus pn la
cincizeci de ani, ca s lucreze la cortul
adunrii.
Num. 8, 15, 24.
4. Slujba fiilor lui Cahat la cortul adunrii
va fi s duc sfnta sfintelor.
5. Cnd va pleca tabra, s intre Aaron si
fiii lui, s ia perdeaua desprtitoare ntre
sfnta si sfnta sfintelor, s nveleasc cu
ea chivotul legii ;
Num. 10, 17. Iosua 18, 1.
6. S pun apoi un acopermnt de piei
vinete, iar pe deasupra aceluia s arunce
un nvelis de ln albastr si s pun
prghiile la chivot.
3 Reg. 8, 8.
7. Apoi s astearn pe masa pinilor
punerii nainte o fat de mas violet si s
pun pe ea blidele, talerele, oalele si
pag. 189/1780
cupele cele pentru turnat, si pinile ei
pururea s fie pe ea.
Ies. 25, 30.
8. Peste acestea s pun o poal purpurie,
iar pe deasupra ei s pun un
acopermnt de piele vnt si s-i pun
prghiile.
9. S ia apoi o mbrcminte violet si s
acopere sfesnicul si candelele lui, clestele
lui, plutele lui, si toate vasele cele pentru
untdelemn, care se ntrebuinteaz la el.
Ies. 25, 31.
10. S-l acopere pe el si toate uneltele lui
cu un acopermnt de piei vinete si s-l
pun pe nslie.
11. Peste jertfelnicul cel de aur s pun o
mbrcminte violet, s-l acopere cu un
acopermnt de piei vinete si apoi s-i
aseze prghiile n verigi.
Ies. 30, 3.
12. S ia toate lucrurile cele pentru
slujb, care se ntrebuinteaz la slujb n
locasul sfnt, si s le pun n nvelisuri de
ln violet, s le acopere cu
acoperminte de piei vinete si s le pun
pe nslie.
13. Dup aceea s curete jertfelnicul de
cenus, s-l acopere cu o mbrcminte
violet,
14. S pun pe el toate vasele lui, care se
ntrebuinteaz la el n timpul slujbei :
clestele, furculitele, lopetile, oalele si
toate vasele jertfelnicului, s-l acopere cu
un acopermnt de piei vinete si s-i
pun prghiile. S ia apoi o mbrcminte
violet si s acopere baia si postamentul
ei ; s pun pe deasupra lor un
acopermnt vnt de piele si s le pun
pe nslie.
Ies. 27, 3.
15. Dup aceea Aaron si fiii lui, nainte
de plecarea taberei la drum, vor strnge
tot cortul si vor nveli toate lucrurile
locasului sfnt, iar fiii lui Cahat vor veni
s le ia ; dar nu trebuie s se ating ei de
sfnta sfintelor, ca s nu moar. Aceste
lucruri ale cortului s le duc fiii lui
Cahat.
1 Paral. 13, 7, 10.
16. Eleazar, fiul preotului Aaron, va fi
supraveghetor peste untdelemnul pentru
sfesnic, aromatele de tmiat, darul zilnic
de pine si mirul ; va avea si
supraveghere peste tot cortul si peste cte
sunt n el si n locasul sfnt si peste toate
lucrurile.
Ies. 30, 23. Lev 16, 13.
Aaron si a zis :
18. S nu lsati s se sting smnta
neamului lui Cahat dintre leviti.
19. Iat ce trebuie s le faceti, ca s
triasc si s nu moar, cnd se vor
apropia de sfnta sfintelor : s vin Aaron
si fiii lui si s pun pe fiecare la slujba lui
si la sarcina lui ;
20. Dar ei s nu vin s priveasc la cele
sfinte, cnd le nvelesc, ca s nu moar.
1 Reg. 6, 19.
22. Numr si pe fiii lui Gherson, pe
familii si pe neamuri, de la treizeci de ani
pn la cincizeci de ani ;
23. Si s numeri pe toti cei buni de
slujb, ca s lucreze la cortul adunrii.
24. Iat slujba familiilor lui Gherson,
adic ce au de fcut si de dus :
1 Paral. 15, 2.
25. S duc acoperisurile cortului, cortul
adunrii, acoperisul lui, acoperisul cel de
piei vinete, care e pe deasupra lor,
perdeaua, care se atrn la usa cortului
adunrii,
Ies. 26, 7, 14.
26. Perdeaua de la poarta curtii, pnzele
curtii celei dimprejurul cortului si a
jertfelnicului, frnghiile lor si toate
lucrurile lor de slujb si tot ce este de
Icut la ele s fac ei.
pag. 190/1780
27. Toate slujbele fiilor lui Gherson la
ducerea poverilor si la toate lucrrile lor
trebuie s se fac dup porunca lui Aaron
si a fiilor lui si lor s le ncredintati spre
pstrare tot ceea ce au ei de dus.
28. Acestea sunt slujbele fiilor lui
Gherson la cortul adunrii si acestea li se
vor ncredinta spre pstrare sub
supravegherea lui Itamar, fiul preotului
Aaron.
Num. 7, 8.
29. Pe fiii lui Merari, iar s-i numeri,
dup neamurile si dup familiile lor,
cincizeci de ani. S numeri pe toti cei
buni de slujb, ca s lucreze la cortul
adunrii.
31. Iat ce s duc ei, dup slujba lor la
cortul adunrii : scndurile cortului cu
prghiile lor, stlpii lui cu postamentele
lor, funiile cortului cu trusii lor ;
Ies. 26, 15. Num. 10, 17.
32. Stlpii curtii de pe toate laturile ei cu
postamentele lor, trusii curtii cu
frnghiile lor, toate uneltele lor si tot ce
tine de ele. S numrati pe nume toate
lucrurile ce sunt datori s duc.
Num. 3, 36, 37.
33. Aceasta-i slujba neamului fiilor lui
Merari si tot ce au s fac la cortul
adunrii, sub supravegherea lui Itamar,
fiul preotului Aaron.
Num. 7, 8.
34. Atunci au numrat Moise si Aaron cu
cpeteniile obstii pe fiii lui Cahat dup
neamurile si dup familiile lor,
cincizeci de ani, pe toti cei buni de slujb,
ea s lucreze la cortul adunrii.
36. Si s-au gsit la numrtoare, dup
familiile lor, dou mii sapte sute
cincizeci.
37. Acesta este numrul fiilor lui Cahat,
toti cei buni de slujb la cortul adunrii,
pe care i-au numrat Moise si Aaron,
dup porunca Domnului, dat prin Moise.
38. S-au numrat apoi fiii lui Gherson,
dup neamurile si dup familiile lor,
39. De la treizeci de ani n sus, pn la
cincizeci de ani, toti cei buni de slujb, ca
s lucreze la cortul adunrii.
neamurile si dup familiile lor, dou mii
sase sute treizeci.
41. Acesta este numrul fiilor lui
Gherson, toti cei buni de slujb la cortul
adunrii, pe care i-au numrat Moise si
Aaron, dup porunca Domnului.
42. S-a numrat dup aceea si neamul
fiilor lui Merari, dup rudeniile si dup
familiile lor,
s lucreze la cortul adunrii.
neamul lor si dup familii, trei mii dou
sute.
45. Acesta este numrul fiilor lui Merari,
pe care i-au numrat Moise si Aaron,
dup porunca Domnului, dat prin Moise.
46. Toti levitii, numrati de Moise si de
Aaron si de cpeteniile lui Israel, dup
neamurile si dup familiile lor,
s lucreze la cortul adunrii si s-l duc,
48. S-au gsit la numrtoare opt mii
cinci sute optzeci.
49. Si dup porunca Domnului, dat prin
Moise, s-au rnduit fiecare la lucrul su si
la slujba sa, si au fost numrati, cum
CAP. 5
Cur(irea taberei. Felurite jertfe.
2. Porunceste fiilor lui Israel s scoat
din tabr pe toti leprosii, pe toti cei ce au
pag. 191/1780
scurgere si pe toti cei ntinati prin
atingere de mort.
Lev 13, 46; 15, 2.
3. De la brbat pn la femeie s-i
scoateti si s-i trimiteti afar din tabr,
ca s nu pngreasc taberele lor, n
mijlocul crora locuiesc Eu.
Num. 12, 15.
4. Si au fcut asa fiii lui Israel : i-au scos
afar din tabr. Cum poruncise Domnul
lui Moise, asa au fcut fiii lui Israel.
6. Spune fiilor lui Israel : Dac un
brbat sau o femeie va face vreun pcat
fat de un om, si prin aceasta v pctui
mpotriva Domnului si va fi vinovat
sufletul acela,
Lev 6, 2.
7. S-si mrturiseasc pcatul ce a fcut
si s ntoarc deplin aceea prin ce a
pctuit si s mai adauge la aceea a
cincea parte si s dea aceluia fat de care
a pctuit.
Luc. 19, 8.
8. Dac ns omul acela nu va avea
mostenitor, cruia s se dea cele pentru
greseal, atunci s le dea Domnului si vor
fi ale preotului, pe lng berbecul de
curtire, cu care acesta l va curti.
Lev 6, 6.
9. Toat prga din toate darurile fiilor lui
Israel, pe care le aduc ei la preot, s fie
ale lui.
Ies. 29, 28.
10. Orice lucru afierosit s fie al lui ; si
orice va da cineva preotului este al lui.
12. Grieste fiilor lui Israel si zi ctre ei
: De va gresi femeia unui brbat si-l va
nsela,
Mat. 1, 19. Rom. 7, 2.
13. Si va dormi cineva cu ea n pat, si
lucrul va fi ascuns de brbatul ei, si ea se
va spurca pe ascuns, si nu vor fi martori
mpotriva ei, nici nu va fi prins asupra
faptului ;
14. De va cdea asupra brbatului duhul
ndoielii bnuind pe femeia sa, vinovat
fiind aceasta, sau de va cdea asupra lui
duhul ndoielii si va bnui femeia sa,
nevinovat fiind :
Sir. 9, 1.
15. S-si aduc brbatul femeia sa la
preot si s aduc jertf pentru ea a zecea
parte de ef de fin de orz, dar s nu
toarne deasupra untdelemn, nici s pun
tmie, pentru c acesta este dar de
bnuial, dar de amintire, care aminteste
vinovtia ;
Ies. 16, 36.
16. Iar preotul s o aduc si s o pun
naintea Domnului.
17. Apoi s ia preotul ap curat de izvor
ntr-un vas de lut, s ia trn din pmnt
de dinaintea cortului adunrii si s o pun
n ap.
Ies. 30, 18; 32, 20.
18. Dup aceea s pun preotul femeia
naintea Domnului, s descopere capul
femeii si s-i dea n mini darul de
pomenire, darul de bnuial, iar preotul
s aib n mini apa cea amar, care
aduce blestemul.
1 Cor. 11, 5-6.
19. Apoi s jure preotul femeia si s-i
zic : Dac n-a dormit nimeni cu tine si
tu nu te-ai spurcat si n-ai clcat
credinciosia ctre brbatul tu,
nevtmat s fii de aceast ap amar
care aduce blestem ;
20. Iar de te-ai abtut, fiind mritat, si
te-ai spurcat, de a dormit cineva cu tine,
afar de brbatul tu,
21. Atunci s dea Domnul s fii de
blestem si de ocar n poporul tu ; s
fac Domnul ca snul tu s cad si s se
umfle pntecele tu.
Ier. 42, 18; 44, 12.
22. Si apa aceasta, care aduce blestem, s
intre nuntrul tu, ca s ti se umfle
pag. 192/1780
pntecele si s-ti cad snul tu. Iar
femeia s zic : Amin, amin !
Deut. 27, 15.
23. Apoi s scrie preotul jurmintele
acestea pe hrtie, s le moaie n apa cea
amar,
24. Si s dea femeii s bea apa amar
aductoare de blestem, si va nghiti ea
apa aductoare de blestem spre
vtmarea ei.
25. Dup aceea s ia preotul din minile
femeii darul de pine cel pentru bnuial
si s ridice acest dar naintea Domnului si
s-l duc la jertfelnic.
26. S ia apoi preotul cu pumnul o parte
din darul de amintire, s-o ard pe
jertfelnic si dup aceasta s dea femeii s
bea apa.
27. Dup ce va bea apa cea amar a
blestemului, dac ea va fi necurat si
dac va fi nselat pe brbatul su, se va
umfla pntecele ei si snul ei va cdea si
va fi femeia aceea blestemat n poporul
su.
28. Iar dac femeia nu s-a spurcat, ci va fi
curat, nevtmat va rmne si va naste
copii.
29. Aceasta este rnduiala pentru femeia
bnuit, care, fiind mritat, s-ar abate si
s-ar spurca,
30. Sau pentru omul, asupra cruia ar
cdea duhul geloziei si ar bnui pe
femeia sa. Atunci s pun el pe femeie
naintea fetei Domnului si s fac preotul
cu ea dup legea aceasta.
31. Si va fi brbatul curat de pcat, iar
femeia aceea si va purta pcatul ei.
CAP. 6
Nazireii. Forma binecuvntrii.
2. Vorbeste fiilor lui Israel si zi ctre ei :
Dac brbat sau femeie va hotr s dea
Igduint de nazireu, ca s se
afieroseasc nazireu Domnului,
Jud. 13, 5. 1 Reg. 1, 11. Ier. 1, 5.
3. S se fereasc de vin si de sicher ;
otet de vin si otet de sicher s nu bea si
nimic din cele fcute din struguri s nu
bea ; nici struguri proaspeti sau uscati s
nu mnnce.
Luc. 1, 15.
4. n toate zilele, ct va fi nazireu, s nu
mnnce, nici s bea vreo butur fcut
din struguri, de la smbure pn la
pielit.
5. n toate zilele fgduintei sale de
nazireu s nu treac brici pe capul su ;
pn la mplinirea zilelor, cte a afierosit
Domnului, este sfnt si trebuie s creasc
prul pe capul lui.
Jud. 13, 5.
6. n toate zilele, pentru care s-a afierosit
pe sine s fie nazireul Domnului, s nu se
apropie de trup mort :
7. Cnd va muri tatl su, sau mama sa,
sau fratele su, sau sora sa, s nu se
spurce prin atingerea de ei, pentru c
afierosirea lui Dumnezeu este pe capul
lui.
Lev 21, 2, 11.
8. n toate zilele ct va fi nazireu, este
sfntul Domnului.
1 Reg. 1, 26-27. Fapt. 18, 18; 21, 24.
9. De va muri ns cineva lng el fr de
veste si de nprasn, si prin aceasta si va
ntina capul su de nazireu, s-si tund
capul su n ziua curtirii sale ;
10. n ziua a saptea s se tund, iar n
ziua a opta s aduc preotului dou
turturele sau doi pui de porumbel, la usa
cortului adunrii,
Lev 12, 8; 14, 22.
11. Si preotul s aduc o pasre jertf
pentru pcat, iar pe cealalt ardere de tot,
si s-l curete de spurcarea cea prin
atingerea de trupul mort si s-i sfinteasc
n ziua aceea capul lui.
12. Apoi s-si nceap din nou zilele sale
de nazireu, afierosite Domnului, si s
aduc un berbec de un an jertf de iertare,
pag. 193/1780
iar zilele dinainte sunt pierdute, pentru c
nazireatul a fost ntinat.
13. Iat legea cea pentru nazireu : cnd se
vor mplini zilele lui de nazireu, s se
aduc la usa cortului adunrii ;
14. S aduc darul su Domnului : un
miel de un an, fr meteahn, ardere de
tot ; o mioar de un an, fr meteahn,
jertf pentru pcat, si un berbec de un an,
Ir meteahn, jertf de mpcare,
15. Si un paner cu azime de fin de
gru, frmntate cu untdelemn, si cu turte
nedospite, unse cu untdelemn, cu darul
lor de pine si cu turnarea lor.
16. Pe acestea le va nftisa preotul
naintea Domnului, va svrsi jertfa lui
pentru pcat si arderea de lot a lui.
17. Berbecul l va aduce Domnului jertf
de mpcare cu panerul cel de azime ; si
va aduce preotul prinosul lui de pine si
turnarea lui.
18. Si si va tunde nazireul la intrarea
cortului adunrii capul su de nazireu si
va lua prul capului su de nazireu si-l va
pune pe focul cel de sub jertfa de
mpcare.
Fapt. 18, 18; 21, 24.
19. Apoi va lua preotul soldul cel fiert al
berbecului, o pine nedospit si o turt
nedospit din paner si le va pune
nazireului pe mini, dup ce acesta si-a
tuns capul de nazireu,
20. Si s nalte preotul acestea,
legnndu-le naintea Domnului. Aceast
sfintenie s fie a preotului pe lng
pieptul legnat si pe lng soldul nltat.
Dup aceasta nazireul poate s bea vin.
Ies. 29, 27. Lev 7, 31.
21. Iat rnduiala cea pentru nazireul care
a dat fgduint si jertfa ce trebuie s
aduc el Domnului pentru nazireatul su,
pe lng ceea ce-i ngduiesc mijloacele
lui. Dup fgduinta sa, pe care o va da,
asa s fac, dup cele legiuite pentru
nazireatul su.
23. Spune lui Aaron si fiilor lui si le zi :
Asa s binecuvntati pe fiii lui Israel si s
ziceti ctre ei :
Lev 9, 22. Sir. 36, 19; 50, 22.
24. S te binecuvnteze Domnul si s te
pzeasc !
Ps. 66, 6; 127, 5; 133, 3.
25. S caute Domnul asupra ta cu fat
vesel si s te miluiasc !
Ps. 4, 6; 30, 16; 66, 1.
26. S-Si ntoarc Domnul fata Sa ctre
tine si s-ti druiasc pace !
Ps. 4, 6.
27. Asa s cheme numele Meu asupra
fiilor lui Israel si Eu, Domnul, i voi
binecuvnta.
Sir. 50, 22.
CAP. 7
J ertfe yi daruri ale cpeteniilor lui
I srael la sfin(irea cortului.
1. Cnd a asezat Moise cortul si l-a miruit
si l-a sfintit pe el si toate lucrurile lui,
jertfelnicul si toate obiectele lui, si le-a
miruit si le-a sfintit,
Ies. 40, 10, 17, 20. Lev 8, 10.
2. Atunci au venit cele dousprezece
cpetenii ale lui Israel, capii familiilor
lor, mai-marii semintiilor, care
supravegheaser numrtoarea,
3. Si au adus Domnului darurile lor, sase
care acoperite si doisprezece boi, cte un
car de fiecare dou cpetenii si cte un
bou de fiecare cpetenie si le-au adus
naintea cortului.
4. A grit Domnul lui Moise zicnd :
5. Primeste-le de la ei, ca s fie pentru
facerea lucrrilor trebuitoare la cortul
adunrii si le d levitilor, potrivit cu felul
slujbei fiecruia.
6. Si Moise, lund carele si boii, le-a dat
levitilor :
7. Dou care si patru boi a dat fiilor lui
Gherson, dup slujba lor ;
pag. 194/1780
8. Patru care si opt boi a dat fiilor lui
Merari, dup slujba lor, sub povata lui
Itamar, fiul lui Aaron, preotul.
Num. 4, 28, 33.
9. Iar fiilor lui Cahat nu le-a dat, pentru
c slujba lor era de a duce lucrurile sfinte,
pe care trebuia s le poarte pe umeri.
Num. 3, 31; 4, 15. 2 Reg. 6, 13.
10. Au mai adus cpeteniile jertfe pentru
sfintirea jertfelnicului, n ziua miruirii lui,
si au nftisat cpeteniile prinoasele lor
naintea jertfelnicului.
Cte o cpetenie pe fiecare zi s aduc
prinosul su pentru sfintirea
jertfelnicului.
12. n ziua nti a adus darul su Naason,
fiul lui Aminadab, cpetenia semintiei lui
Iuda.
Num. 1, 7.
13. Si darul lui a fost : un blid de argint n
greutate de o sut treizeci de sicli si o
cup de argint de saptezeci de sicli, dup
siclul sfnt, amndou pline cu fin de
gru, amestecat cu untdelemn, pentru
jertf ;
14. O cdelnit de aur de zece sicli, plin
cu miresme ;
15. Un vitel, un berbec si un miel de un
an pentru ardere de tot ;
16. Un tap, jertf pentru pcat ;
17. Iar ca jertf de mpcare : doi boi,
cinci berbeci, cinci tapi, cinci miei de un
an. Acestea au fost darurile lui Naason,
fiul lui Aminadab.
18. n ziua a doua a adus Natanael, fiul
lui Tuar, cpetenia semintiei lui Isahar.
19. Acesta a adus dar din partea sa : un
blid de argint n greutate de o sut
treizeci de sicli si o cup de argint de
saptezeci de sicli, dup siclul sfnt,
amndou pline cu fin de gru,
amestecat cu untdelemn, pentru jertf ;
cu miresme ;
23. Iar ca jertf de mpcare : doi boi,
cinci berbeci, cinci tapi si cinci miei de
un an. Acestea au fost darurile lui
Natanael, fiul lui Tuar.
24. n ziua a treia a adus cpetenia fiilor
lui Zabulon, Eliab, fiul lui Helon.
25. Darurile lui au fost : un blid de argint
n greutate de o sut treizeci de sicli si o
jertf ;
cu miresme ;
an ardere de tot ;
29. Iar pentru jertfa de mpcare : doi boi,
un an. Acestea sunt darurile lui Eliab, fiul
lui Helon.
30. n ziua a patra a adus cpetenia fiilor
lui Ruben, Elitur, fiul lui Sedeur.
jertf ;
cu miresme ;
an, pentru ardere de tot ;
un an. Acestea sunt darurile lui Elitur,
fiul lui Sedeur.
36. n ziua a cincea a adus cpetenia
fiilor lui Simeon, Selumiel, fiul lui
Turisadai.
pag. 195/1780
jertf ;
cu miresme ;
un an. Acestea sunt darurile lui Selumiel,
fiul lui Turisadai.
42. n ziua a sasea a adus cpetenia fiilor
lui Gad, Eliasaf, fiul lui Raguel.
Num. 2, 14.
cup de argint de saptezeci sicli, dup
jertf ;
cu miresme ;
un an. Acestea sunt darurile lui Eliasaf,
fiul lui Raguel.
48. n ziua a saptea a adus cpetenia fiilor
lui Efraim, Elisama, fiul lui Amihud.
jertf ;
cu miresme ;
un an. Acestea sunt darurile lui Elisama,
fiul lui Amihud.
54. n ziua a opta a adus cpetenia fiilor
lui Manase, Gamaliel, fiul lui Pedatur.
jertf ;
cu miresme ;
un an. Acestea sunt darurile lui Gamaliel,
fiul lui Pedatur.
60. n ziua a noua a adus cpetenia fiilor
lui Veniamin, Abidan, fiul lui Ghedeon.
Num. 2, 22; 10, 24.
n greutate de o sut treizeci sicli si o
siclul sfnt, amndou pline cu fin,
amestecat cu untdelemn, pentru jertf ;
cu miresme ;
un an. Acestea sunt darurile lui Abidan,
fiul lui Ghedeon.
66. n ziua a zecea a adus cpetenia fiilor
lui Dan, Ahiezer, fiul lui Amisadai.
pag. 196/1780
n greutate de o sut treizeci sicli si o
jertf ;
cu miresme ;
un an. Acestea sunt darurile lui Ahiezer,
fiul lui Amisadai.
72. n ziua a unsprezecea a adus
cpetenia fiilor lui Aser, Paghiel, fiul lui
Ocran.
jertf ;
cu miresme ;
an pentru arderea de tot ;
un an. Acestea sunt darurile lui Paghiel,
fiul lui Ocran.
78. n ziua a dousprezecea a adus
cpetenia fiilor lui Neftali, Ahira, fiul lui
Enan.
jertf ;
cu miresme ;
un an. Acestea sunt darurile lui Ahira,
fiul lui Enan.
84. Acestea au fost darurile din partea
cpeteniilor lui Israel, aduse la sfintirea
jertfelnicului, n ziua miruirii lui :
dousprezece blide de argint,
dousprezece cupe de argint,
dousprezece cdelnite de aur,
85. Avnd fiecare blid o sut treizeci sicli
de argint si fiecare cup cte saptezeci de
sicli ; deci argintul tot n aceste vase a
fost dou mii patru sute sicli, dup siclul
sfnt ;
86. Dousprezece cdelnite de aur, pline
cu miresme, de cte zece sicli fiecare,
dup siclul sfnt ; deci tot aurul
cdelnitelor a fost o sut douzeci de sicli
;
87. Pentru arderi de tot au fost :
doisprezece vitei din vitele mari,
doisprezece berbeci si doisprezece miei
de un an si mpreun cu ei prinosul de
pine si turnarea lor ; doisprezece tapi,
jertf pentru pcat ;
88. Iar pentru jertfa de mpcare au fost :
douzeci si patru de boi, saizeci de
berbeci, saizeci de tapi si saizeci de miei
de un an, fr meteahn. Acestea au fost
darurile la sfintirea jertfelnicului, dup
miruirea lui.
89. Cnd a intrat Moise n cortul
adunrii, ca s griasc cu Domnul, a
auzit un glas, care-i gria de sus de pe
chivotul legii, dintre cei doi heruvimi.
Glasul acela gria cu el.
Lev 1, 1.
CAP. 8
pag. 197/1780
Sfin(irea levi(ilor.
zis :
2. Vorbeste cu Aaron si-i spune : Cnd
vei pune candelele n sfesnic, ca s
lumineze partea cea dinaintea lui, s
aprinzi n el sapte candele.
Ies. 25, 37; 27, 20-21.
3. Si a fcut Aaron asa : a aprins n
sfesnic, ca s lumineze partea cea din fata
lui, sapte candele, cum poruncise
Domnul lui Moise.
4. Iat cum era fcut sfesnicul : fusul lui
de aur era lucrat din ciocan ; florile lui
toate erau tot din ciocan. Dup modelul
pe care l artase Domnul lui Moise, asa
s-a fcut sfesnicul.
Ies. 25, 31. 3 Reg. 7, 49.
5. Si a grit cu Moise Domnul si i-a zis :
6. Ia pe leviti din mijlocul fiilor lui
Israel si-i curt ;
Num. 19, 7. 1 Paral. 15, 12; 16, 4.
7. Si ca s-i cureti, s faci cu ei asa : s-i
stropesti cu apa curtirii, s-si rad cu
briciul tot trupul lor, s-si spele hainele si
vor fi curati.
Lev 14, 8-9. 2 Paral. 23, 6.
8. Apoi ei s ia un vitel si prinosul de
pine, fin de gru, amestecat cu
untdelemn ; iar tu s mai iei un vitel,
jertf pentru pcat.
9. Adu dup aceea pe leviti naintea
cortului adunrii, unde vei aduna toat
obstea fiilor lui Israel.
1 Ezd. 6, 18.
10. S se apropie levitii naintea
Domnului si fiii lui Israel s-si pun
minile pe leviti ;
11. Iar Aaron s afieroseasc pe leviti
naintea Domnului, din partea fiilor lui
Israel, ca s fac ei slujb Domnului.
Ies. 29, 24.
12. Apoi levitii s-si pun minile pe
capetele viteilor si tu s aduci unul jertf
pentru pcat, iar pe cellalt ardere de tot
Domnului pentru curtirea levitilor.
13. Pune apoi pe leviti naintea Domnului
si naintea lui Aaron si naintea fiilor lui
si-i adu dar Domnului.
14. Asa vei osebi pe leviti de fiii lui
Israel, c vor fi ai Mei.
15. Dup aceea vor merge levitii s
slujeasc la cortul adunrii, dup ce i vei
curti si i vei afierosi Domnului ;
16. Cci mi sunt dati Mie dintre fiii lui
Israel n locul tuturor celor nti-nscuti,
care deschide orice pntece ;
Num. 3, 12; 18, 6. Luc. 2, 23.
17. Cci al Meu este tot nti-nscutul lui
Israel, de la om pn la dobitoc, pentru c
Mi i-am sfintit Mie n ziua cnd am lovit
n pmntul Egiptului pe toti nti-
nscutii ;
Num. 3, 13.
18. Si n locul tuturor nti-nscutilor
fiilor lui Israel am luat pe leviti ;
19. Si i-am dat pe leviti dar lui Aaron si
fiilor lui dintre fiii lui Israel, ca s
slujeasc pentru fiii lui Israel, la cortul
adunrii si s se roage pentru fiii lui
Israel, ca s nu-i ajung pe fiii lui Israel
vreo urgie, cnd s-ar apropia de locasul
sfnt.
Num. 3, 9.
20. Moise si Aaron si toat obstea fiilor
lui Israel au fcut cu levitii cum
poruncise Domnul lui Moise pentru leviti
; asa au fcut cu ei fiii lui Israel.
21. S-au curtit deci levitii si si-au splat
hainele, iar Aaron a svrsit sfintirea lor
naintea Domnului si s-a rugat pentru ei,
ca s fie curati.
22. Dup aceea au intrat levitii s-si fac
slujbele lor la cortul adunrii, naintea lui
Aaron si naintea fiilor lui. Cum
poruncise Domnul lui Moise pentru
leviti, asa au fcut cu ei.
24. Aceasta este legea levitilor : de la
douzeci si cinci de ani n sus s intre s
lucreze la cortul adunrii ;
pag. 198/1780
Num. 4, 3. 1 Paral. 23, 3, 24.
25. Iar la cincizeci de ani s nceteze si s
nu mai lucreze.
26. De acolo nainte s ajute fratilor lor a
strjui la cortul adunrii, dar de lucrat s
nu mai lucreze. Asa s faci cu levitii, ca
fiecare s fie la slujba lui de paznic.
CAP. 9
Paytile. Stlpul de nor yi de foc.
Moise n pustiul Sinai, n anul al doilea
dup iesirea din Egipt, n luna nti, si a
zis :
Ies. 13, 4.
2. Spune fiilor lui Israel s fac Pastile
la vremea rnduit pentru ele :
Ies. 12, 3; 23, 15. Lev 23, 5.
3. n ziua de paisprezece a lunii nti,
spre sear, s le fac la vremea lor, dup
legea lor si dup regulile lor s le
svrsiti.
4. Si a spus Moise fiilor lui Israel s fac
Pastile :
5. Si au fcut ei Pastile n luna nti, n
ziua a paisprezecea, spre sear, n pustiul
Sinai ; cum poruncise Domnul lui Moise
asa au fcut fiii lui Israel.
Ies. 12, 6. Lev 23, 5.
6. Dar erau si oameni necurati, care se
atinseser de trup de om mort, si nu
puteau s svrseasc Pastile n ziua
aceea. Acestia au venit n ziua aceea la
Moise si Aaron,
Num. 19, 11. 2 Paral. 30, 18.
7. Si le-au spus oamenii aceia : Noi
suntem necurati, pentru c ne-am atins de
trup de om mort ; de ce s nu fim lsati s
aducem Domnului dar la vremea cea
rnduit pentru fiii lui Israel ?
8. Iar Moise a zis ctre ei : Stati aici, c
am s ascult ce porunceste Domnul
pentru voi !
Ies. 21, 22.
9. A grit Domnul lui Moise si a zis :
10. Spune fiilor lui Israel : Dac cineva
din voi sau din urmasii vostri va fi
necurat prin atingere de trup de om mort,
sau va fi departe n cltorie, sau ntre
neamuri strine, si acela s fac Pastile
Domnului.
Num. 19, 11.
11. Dar s le fac n ziua a paisprezecea a
lunii a doua, seara, si s le mnnce cu
azime si cu ierburi amare ;
Ies. 12, 8. 2 Paral. 30, 2.
12. S nu lase din ele pe a doua zi, nici
oasele s nu le zdrobeasc ; si s le
svrseasc dup toat rnduiala Pastilor.
Ies. 12, 46. Ioan 19, 36.
13. Iar omul curat, care nu se afl departe
n cltorie si nu va face Pastile, sufletul
acela s se strpeasc din poporul su, c
n-a adus dar Domnului la vreme. Omul
acela si va purta pcatul su.
14. De va tri la voi vreun strin s fac
si el Pastile Domnului : dup legea
Pastilor si dup rnduiala lor s le fac. O
singur lege s fie si pentru voi si pentru
strin.
Ies. 12, 49.
15. n ziua cnd a fost asezat cortul, nor a
acoperit cortul adunrii, si de seara pn
dimineata a fost deasupra cortului, ca o
vedere de foc.
Ies. 19, 9; 40, 34.
16. Asa era totdeauna : ziua l acoperea
un nor si noaptea o vedere de foc.
Ies. 13, 21; 40, 35.
17. Cnd se ridica norul de deasupra
cortului, atunci fiii lui Israel plecau si n
locul unde se oprea norul, acolo
poposeau cu tabra fiii lui Israel.
Ies. 40, 36.
18. Dup porunca Domnului se opreau
fiii lui Israel cu tabra lor si dup porunca
Domnului plecau ; tot timpul ct norul
sttea deasupra cortului, stteau si ei cu
tabra.
19. Cnd ns norul sttea mult vreme
deasupra cortului, urmau acestui semn al
Domnului si fiii lui Israel si nu plecau.
1 Cor. 10, 1.
pag. 199/1780
20. Cteodat se ntmpla ca norul s stea
numai putin vreme deasupra cortului :
dup glasul Domnului se opreau si dup
porunca Lui plecau la drum.
21. Cteodat norul sttea numai de seara
pn dimineata, iar dimineata se ridica
norul ; atunci plecau si ei ; sau sttea
norul o zi si o noapte, si cnd se ridica,
plecau si ei ;
Ies. 40, 36.
22. Sau de umbrea norul deasupra
cortului dou zile, sau o lun, sau un an,
fiii lui Israel stteau si nu plecau la drum
; iar cnd se ridica el, atunci plecau,
23. C din porunca Domnului se opreau
si din porunca Domnului plecau la drum :
urmau semnul Domnului, dup porunca
dat de Domnul prin Moise.
CAP. 10
Trmbi(ele de argint. Cltoria
I sraeli(ilor.
2. F-ti dou trmbite de argint ; din
ciocan s le faci, ca s fie pentru
chemarea obstii si pentru plecarea
taberei.
3. De se va trmbita din ele, se va aduna
toat obstea la usa cortului adunrii.
4. De se va trmbita numai din una, se
vor aduna la tine toate cpeteniile cele
mai mari ale lui Israel.
5. Cnd veti nsoti sunetele cu strigte, se
vor ridica taberele cele dinspre rsrit.
Num. 2, 3.
6. Cnd veti nsoti a doua oar sunetele
cu strigte, se vor ridica taberele cele
dinspre miazzi. Cnd veti nsoti a treia
oar sunetele cu strigte, se vor ridica
taberele cele dinspre mare. Cnd veti
nsoti a patra oar sunetele cu strigte, se
vor ridica taberele cele dinspre
miaznoapte. S nsotiti sunetele cu
strigte numai pentru plecare.
Num. 2, 10.
7. Iar cnd chemati adunarea, s sunati,
dar s nu nsotiti sunetele cu strigte.
8. Din trmbite vor suna preotii, fiii lui
Aaron : aceasta-i pentru voi lege vesnic
din neam n neam.
Ies. 27, 21.
9. Cnd veti merge la rzboi, n pmntul
vostru, mpotriva vrjmasilor care
nvlesc asupra voastr, nsotiti sunetele
de trmbit cu strigte si veti fi pomeniti
naintea Domnului Dumnezeului vostru si
veti fi izbviti de vrjmasii vostri.
Num. 31, 6. 2 Paral. 13, 12, 14. Iov 39, 25.
10. n ziua voastr de bucurie, la
srbtorile voastre si la lunile noi ale
voastre, s trmbitati din trmbite la
arderile de tot ale voastre si la jertfele
voastre de mpcare si prin aceasta veti fi
pomeniti naintea Dumnezeului vostru.
Num. 28, 14. 4 Reg. 11, 14. 2 Paral. 7, 6. Ps. 80, 3.
11. n anul al doilea, n luna a doua, n
douzeci ale lunii, s-a ridicat norul de
deasupra cortului adunrii ;
Deut. 1, 6.
12. Si au plecat fiii lui Israel din pustiul
Sinai dup taberele lor si s-a oprit norul
n pustiul Paran.
Num. 2, 2.
13. Aceasta a fost ntia plecare, dup
porunca lui Dumnezeu, dat prin Moise.
14. nti s-a ridicat steagul taberei fiilor
lui Iuda cu cetele lor si peste cetele lor
era Naason, fiul lui Aminadab.
Num. 1, 7.
15. Peste cetele semintiei lui Isahar era
Natanael, fiul lui Tuar ;
Num. 1, 8; 2, 5.
16. Iar peste cetele semintiei fiilor lui
Zabulon era Eliab, fiul lui Helon.
Num. 1, 9; 2, 7.
17. Apoi s-a ridicat cortul si au plecat fiii
lui Gherson si fiii lui Merari, care duceau
cortul.
Num. 4, 5, 31.
pag. 200/1780
18. Dup aceea s-a ridicat steagul taberei
lui Ruben cu cetele sale ; peste cetele lui
era Elitur, fiul lui Sedeur ;
Num. 1, 5.
19. Peste cetele semintiei lui Simeon era
Selumiel, fiul lui Turisadai ;
Num. 1, 6; 2, 12.
Gad era Eliasaf, fiul lui Raguel.
Num. 1, 14; 2, 14.
21. Dup aceea au plecat fiii lui Cahat,
care duceau lucrurile sfinte, cci cortul
trebuia s fie asezat nainte de sosirea lor.
22. Apoi s-a ridicat steagul taberei fiilor
lui Efraim cu cetele lor ; peste cetele lui
era Elisama, fiul lui Amihud.
Num. 1, 10; 2, 18.
23. Peste cetele fiilor semintiei lui
Manase era Gamaliel, fiul lui Pedatur ;
Num. 1, 10; 2, 20.
24. Iar peste cetele fiilor semintiei lui
Veniamin era Abidan, fiul lui Ghedeon.
Num. 1, 11; 2, 22; 7, 60.
25. Dup toate taberele, cel din urm a
fost ridicat steagul taberei fiilor lui Dan
cu cetele sale ; peste cetele lui era
Ahiezer, fiul lui Amisadai ;
Num. 1, 12; 2, 25.
26. Peste cetele semintiei fiilor lui Aser
era Paghiel, fiul lui Ocran ;
Num. 1, 13; 2, 27.
Neftali era Ahira, fiul lui Enan.
28. Aceasta era rnduiala n care mergeau
fiii lui Israel cu taberele lor. Si asa au
plecat.
29. Atunci a zis Moise ctre Hobab fiul
lui Raguel, madianitul, socrul lui Moise :
Noi plecm la locul acela, de care a zis
Domnul : Vou vi-l voi da. Hai cu noi si-
ti vom face bine, cci Domnul a grit
bine de Israel.
Ies. 2, 16, 18; 18, 1, 6, 12.
30. Acela ns a zis ctre el : Nu merg,
ci m duc n tara mea si la neamul meu.
Ies. 18, 27.
31. Dar Moise a zis : Nu ne prsi,
pentru c tu stii cum ne asezm noi
taberele n pustie si vei fi ochiul nostru.
32. Dac mergi cu noi, binele ce ni-l va
face Domnul, l vom face si noi tie.
33. Plecnd ei de la muntele Domnului,
au mers trei zile ; iar chivotul legii
Domnului a mers naintea lor cale de trei
zile, ca s aleag pentru ei loc de odihn.
Deut. 31, 8.
34. Norul Domnului i umbrea ziua, cnd
plecau de la popas.
35. Cnd se ridica chivotul, ca s plece la
drum, Moise zicea : Scoal, Doamne, si
s se risipeasc vrjmasii Ti si s fug
de la fata Ta cei ce Te ursc pe Tine !
2 Paral. 6, 41. Ps. 67, 2; 131, 8.
36. Iar cnd se oprea chivotul, el zicea :
ntoarce-Te, Doamne, la miile si zecile
de mii ale lui Israel !
Deut. 31, 8.
CAP. 11
Pedeapsa poporului pentru lcomie.
1. Poporul ns ncepu s crteasc n
auzul Domnului, iar Domnul auzind, se
aprinse mnia Lui, izbucni ntre ei foc de
la Domnul si ncepu a mistui marginile
taberei.
Lev 10, 2. Num. 21, 4. Ps. 77, 21. Evr. 12, 29.
2. Atunci a strigat poporul ctre Moise,
iar Moise s-a rugat Domnului si a ncetat
focul.
Am. 7, 5.
3. De aceea s-a numit locul acela :
Tabeera, adic ardere, cci acolo a fost
aprins ntre ei focul de la Domnul.
Num. 12, 9. Deut. 9, 22.
4. Strinii, dintre ei, ncepur s-si arate
poftele si sedeau cu ei si fiii lui Israel si
plngeau, zicnd : Cine ne va hrni cu
carne ?
Ies. 12, 38. Ps. 77, 18. 1 Cor. 10, 6.
5. Cci ne aducem aminte de pestele, pe
care-l mncam n Egipt n dar, de
castraveti si de pepeni, de ceap, de praz
si de usturoi ;
pag. 201/1780
6. Acum ns sufletul nostru tnjeste ;
nimic nu mai este naintea ochilor nostri
dect numai mana.
Num. 21, 5.
7. Iar mana era ca smnta de coriandru
si nftisarea ei era ca nftisarea
cristalului.
Ies. 16, 12, 14, 31. Ps. 77, 24. ntel. 16, 20. Ioan 6, 31, 49.
1 Cor. 10, 3.
8. Poporul se ducea si o aduna, o rsneau
n rsnite sau o pisau n piu, o fierbeau
n cldri si fceau din ea turte ; iar
gustul ei era ca gustul turtelor cu
untdelemn.
9. Cnd cdea noaptea roua pe tabr,
atunci cdea peste ea si mana.
Ies. 16, 14.
10. Moise ns auzea cum plngea fiecare
prin familiile sale si la usa cortului su, si
s-a aprins tare mnia Domnului si s-a
mhnit Moise.
11. Atunci a zis Moise ctre Domnul :
De ce ntristezi pe robul Tu si de ce
oare n-am aflat mil naintea ochilor Ti,
cci ai pus asupra mea sarcina a tot
poporul acesta ?
12. Oare eu am zmislit tot poporul
acesta si oare eu l-am nscut, de-mi zici :
Ia-l n snul tu, cum ia doica pe copil,
si-l du n pmntul pe care cu jurmnt l-
am fgduit printilor lui ?
Deut. 1, 25.
13. De unde s iau si s dau eu carne la
tot poporul acesta ? Cci plng naintea
mea si zic : D-ne carne s mncm !
Mat. 15, 33. Marc. 6, 37.
14. Eu singur nu voi putea s duc tot
poporul acesta, c acest lucru este greu
pentru mine.
Deut. 1, 9.
15. Dac faci asa cu mine, atunci mai
bine omoar-m, de am aflat mil
naintea ochilor Ti, ca s nu mai vd
necazul acesta.
Ies. 32, 32.
Adun-Mi saptezeci de brbati, dintre
btrnii lui Israel, pe care-i stii tu c sunt
cpetenii poporului si supraveghetorii lui,
si du-i la cortul adunrii, ca s stea cu
tine acolo.
Ies. 18, 21, 25. Num. 16, 25. Deut. 1, 15.
17. C M voi pogor acolo si voi vorbi
cu tine si voi lua din duhul care este peste
tine si voi pune peste ei ca s duc ei cu
tine sarcina poporului si s nu o duci
numai tu singur.
Ies. 18, 26. Num. 12, 5. Neem. 9, 20. 1 Cor. 12, 4.
18. Iar poporului spune-i : S v curtiti
pentru ziua de mine si veti avea carne,
deoarece ati plns n auzul Domnului si
ati zis : Cine ne va hrni cu carne ? C ne
era bine n Egipt ; c are s v dea
Domnul carne s mncati si veti mnca ;
Ies. 16, 8; 19, 10.
19. Si veti mnca nu numai o zi, nici
numai dou sau cinci zile, nici numai
zece sau douzeci de zile,
20. Ci o lun ntreag veti mnca pn v
va da pe nas si v veti scrbi de ea,
pentru c ati dispretuit pe Domnul, Care
este ntre voi, si v-ati plns naintea Lui si
ati zis : La ce trebuia s iesim noi din
Egipt ?
Num. 21, 5.
21. Apoi a zis Moise : n poporul acesta,
n care m aflu, sunt sase sute de mii de
pedestri si Tu zici : Am s le dau carne s
mnnce si vor mnca o lun de zile !
Num. 20, 10. Mat. 14, 15-16. Ioan 6, 5.
22. Li se vor tia, oare, toate oile si toti
boii, ca s le ajung ? Sau tot pestele
mrii li se va aduna, ca s-i ndestuleze
?
Mat. 15, 33. Marc. 6, 37; 8, 4.
23. Zis-a Domnul ctre Moise : Dar,
oare, mna Domnului e scurt ? Acum
vei vedea de se va mplini sau nu
cuvntul Meu.
Is. 50, 2; 59, 1.
pag. 202/1780
24. Atunci a iesit Moise si a spus
poporului cuvintele Domnului, a adunat
saptezeci de brbati dintre btrnii
poporului si i-a pus mprejurul cortului.
25. Si S-a pogort Domnul n nor si a
vorbit cu el ; si a luat din duhul care era
peste el si a pus peste cei saptezeci de
brbati cpetenii. ndat ns cum a
odihnit duhul peste ei, au nceput a
prooroci, dar apoi au ncetat.
Num. 12, 5. 1 Reg. 10, 5-6. Ioil 3, 1.
26. Doi dintre brbati ns au rmas n
tabr : pe unul l chema Eldad si pe
cellalt l chema Medad. Si a odihnit si
peste ei duhul, cci erau din cei nscrisi,
dar nu veniser la cort, si au proorocit si
ei acolo n tabr.
27. Atunci a alergat un tnr si a spus lui
Moise, zicnd : Eldad si Medad
proorocesc n tabr.
Luc. 9, 49.
28. Si rspunznd, Iosua, fiul lui Navi,
slujitorul lui Moise, unul din alesii lui, a
zis : Domnul meu Moise, opreste-i !
Num. 13, 9. Marc. 9, 38. 1 Tes. 5, 19.
29. Moise ns i-a zis : Nu cumva esti
gelos pe mine ? O, de ar fi toti prooroci
n poporul Domnului si de ar trimite
Domnul duhul Su peste ei !
1 Cor. 14, 1.
30. Apoi s-a ntors Moise n tabr
mpreun cu btrnii lui Israel.
31. Atunci s-a strnit vnt de la Domnul,
a adus prepelite dinspre mare si le-a
presrat mprejurul taberei cale de o zi
ntr-o parte si cale de o zi n cealalt parte
mprejurul taberei, strat gros aproape de
doi coti de la pmnt.
Ies. 16, 13. Ps. 77, 26-27; 104, 40. ntel. 16, 2; 19, 11.
32. Atunci s-a sculat poporul si toat ziua
si toat noaptea aceea si toat ziua
urmtoare au adunat prepelite ; si cine a
adunat putin, tot a adunat zece cosuri si
le-au ntins mprejurul taberei.
33. Dar carnea era nc n gura lor si nu
isprviser nc de mncat, cnd se
aprinse mnia Domnului asupra
poporului, si a lovit Domnul poporul cu
btaie foarte mare.
Iov 20, 25. Ps. 77, 30-31; 105, 14.
34. Si s-a pus numele locului aceluia :
Chibrot-Hataava, adic mormintele
poftei, cci acolo au ngropat pe poporul
cel aprins de poft.
Deut. 9, 22.
35. Apoi a plecat poporul din Chibrot-
Hataava la Haserot si s-a oprit n Haserot.
Num. 13, 1; 33, 16.
CAP. 12
Mariam pedepsit cu lepr.
1. Mariam si Aaron vorbeau ns
mpotriva lui Moise pentru femeia
etiopianc, pe care o luase Moise, cci
Moise era cstorit cu o etiopianc.
Ies. 2, 21. Num. 16, 2.
2. Ei ziceau : Oare numai cu Moise a
grit Domnul ? N-a grit El, oare, si cu
noi ? Si a auzit acestea Domnul.
3. Moise ns era omul cel mai blnd
dintre toti oamenii de pe pmnt.
Ies. 11, 8. Mat. 11, 29.
4. Atunci a zis Domnul fr de veste
ctre Moise si ctre Aaron si ctre
Mariam : Iesiti ctesi trei la cortul
adunrii. Si au iesit tustrei.
5. Atunci S-a pogort Domnul n stlpul
cel de nor, a stat la usa cortului si a
chemat pe Aaron si pe Mariam si au iesit
amndoi.
Ies. 16, 10. Num. 11, 17, 25; 14, 10; 16, 42.
6. Apoi a zis : Ascultati cuvintele Mele :
De este ntre voi vreun prooroc al
Domnului, M art lui n vedenie si n
somn vorbesc cu el.
1 Reg. 3, 7. Evr. 1, 1.
7. Nu tot asa am grit si cu robul Meu
Moise, - el este credincios n toat casa
Mea :
Evr. 3, 2, 5.
pag. 203/1780
8. Cu el griesc gur ctre gur, la artare
si aievea, iar nu n ghicituri, si el vede
fata Domnului. Cum de nu v-ati temut s
crtiti mpotriva robului Meu Moise ?
Ies. 33, 11. Deut. 34, 10. 1 Cor. 13, 12.
9. Si s-a aprins mnia Domnului asupra
lor si, deprtndu-Se Domnul,
Num. 11, 3.
10. S-a deprtat si norul de la cort si iat
Mariam s-a fcut alb de lepr, ca
zpada. Si cnd s-a uitat Aaron la
Mariam, iat era leproas.
Ies. 4, 6. Deut. 24, 9.
11. Atunci a zis Aaron ctre Moise :
Rogu-m, domnul meu, s nu ne
socotesti greseala c ne-am purtat ru si
am pctuit !
12. Nu ngdui dar s fie Mariam ca cel
nscut mort, al crui trup, la iesirea din
pntecele mamei sale, este pe jumtate
putred.
4 Reg. 5, 10.
13. Atunci a strigat Moise ctre Domnul
si a zis : Dumnezeule, vindec-o !
14. Domnul ns a zis ctre Moise :
Dac tatl ei ar fi scuipat-o n obraz,
oare n-ar fi trebuit s se rusineze sapte
zile ? Asa dar s fie nchis sapte zile
afar din tabr, dup aceea s intre.
Lev 13, 46; 14, 8. Iov 30, 10.
15. Si a sezut Mariam nchis afar din
tabr sapte zile si poporul n-a plecat la
drum pn s-a curtit Mariam.
CAP. 13
Iscoadele trimise n Canaan.
1. Dup aceasta a pornit poporul de la
Haserot si a poposit n pustiul Paran.
Num. 11, 35; 33, 17.
2. Acolo a grit Domnul cu Moise si i-a
zis :
3. Trimite din partea ta oameni ca s
iscodeasc pmntul Canaanului pe care
am s-l dau Eu fiilor lui Israel spre
mostenire ; cte un om de fiecare
semintie s trimiti ; ns acestia s fie toti
cpetenii ntre ei.
Num. 32, 8. Deut. 1, 22; 9, 23.
4. Si i-a trimis pe acestia Moise din
pustiul Paran, dup porunca Domnului, si
erau toti cpetenii.
Deut. 1, 22.
5. Iat acum si numele lor : Sammua, fiul
lui Zahur, din semintia lui Ruben.
6. Safat, fiul lui Hori, din semintia lui
Simeon ;
7. Caleb, fiul lui Iefone, din semintia lui
Iuda ;
Iosua 14, 7.
8. Igal, fiul lui Iosif, din semintia lui
Isahar ;
9. Osia, fiul lui Navi, din semintia lui
Efraim ;
10. Falti, fiul lui Rafu, din semintia lui
Veniamin ;
11. Gadiel, fiul lui Sodi, din semintia lui
Zabulon ;
12. Gadi, fiul lui Susi, din Manase,
semintia lui Iosif ;
13. Amiel, fiul lui Ghemali, din semintia
lui Dan ;
14. Setur, fiul lui Mihael, din semintia lui
Aser ;
15. Nahbi, fiul lui Vofsi, din semintia lui
Neftali ;
16. Gheuel, fiul lui Machi, din semintia
lui Gad.
17. Acestea sunt numele brbatilor pe
care i-a trimis Moise s iscodeasc tara.
ns pe Osia, fiul lui Navi, Moise l-a
numit Iosua.
18. Trimitndu-i pe acestia din pustiul
Paran ca s iscodeasc pmntul
Canaanului, Moise le-a zis :
Num. 32, 8.
19. Suiti-v din pustiul acesta si v
urcati pe munte si cercetati ce pmnt
este si ce popor locuieste n el ; de este
tare sau slab, mult la numr sau putin ;
20. Cum este tara pe care o locuieste :
bun sau rea, cum sunt orasele n care
trieste el : cu ziduri sau fr ziduri ;
pag. 204/1780
21. Cum este pmntul : gras sau slab, de
sunt pe el copaci sau nu. Fiti curajosi si
luati din roadele pmntului aceluia.
Aceasta se petrecea pe vremea coacerii
strugurilor.
22. Si s-au dus ei si au cercetat pmntul
de la pustiul Tin pn la Rehob, care vine
lng Hamat.
2 Reg. 8, 9.
23. De acolo au trecut n partea de
miazzi a Canaanului si au mers pn la
Hebron, unde triau Ahiman, Sesai, si
Talmai, copiii lui Enac. Hebronul fusese
zidit cu sapte ani naintea orasului
egiptean Toan.
Fac. 13, 18. Deut. 1, 28; 2, 10, 21; 9, 2.
24. Apoi au venit pn n valea Escol, au
cercetat-o si au tiat de acolo o vit de
vie cu un strugure de poam si au dus-o
doi pe prghie. Au mai luat de asemenea
rodii si smochine.
Num. 32, 9. Deut. 1, 24.
25. Locul acesta l-au numit ei valea
Escol, adic valea strugurelui, de la
strugurele de poam pe care l-au tiat de
acolo fiii lui Israel.
26. Si dup ce au cercetat ei pmntul, s-
au ntors dup patruzeci de zile
27. Si, mergnd, au venit la Moise si la
Aaron si la toat obstea fiilor lui Israel, la
Cades, n pustiul Paran, si le-au adus lor
si ntregii obsti vita si le-au artat roadele
pmntului aceluia.
Fac. 14, 7. Deut. 1, 19.
28. Apoi le-au povestit si au zis : Am
fost n pmntul n care ne-ai trimis,
pmntul n care curge miere si lapte si
iat roadele lui.
Ies. 3, 8. Deut. 14, 8. Deut. 1, 25.
29. Dar poporul care locuieste n el, este
ndrznet si orasele sunt ntrite si foarte
mari, ba si pe fiii lui Enac i-am vzut
acolo.
30. Amalec locuieste n partea de miazzi
a trii ; Heteii, Heveii, Iebuseii si
Amoreii locuiesc n munti, iar Canaaneii
locuiesc pe lng mare si pe lng rul
Iordanului.
Iosua 11, 3. Num. 14, 6, 24. Iosua 14, 8.
31. Caleb ns a linistit poporul naintea
lui Moise, zicnd : Nu, ci s mergem si
s-l cuprindem, pentru c l vom putea
birui !
32. Iar oamenii cei ce fuseser cu el au
zis : Nu putem s mergem mpotriva
poporului aceluia, pentru c e mult mai
puternic dect noi.
33. Si au mprstiat printre fiii lui Israel
zvonuri rele despre pmntul pe care-l
cercetaser, zicnd : Pmntul pe care l-
am strbtut noi, ca s-l vedem, este un
pmnt care mnnc pe cei ce locuiesc
n el si tot poporul, pe care l-am vzut
acolo, sunt oameni foarte mari.
34. Acolo am vzut noi si uriasi, pe fiii
lui Enac, din neamul uriasilor ; si nou ni
se prea c suntem fat de ei ca niste
lcuste si tot asa le pream si noi lor.
Fac. 6, 4. Deut. 2, 10, 21; 9, 2.
CAP. 14
Pedeapsa poporului pentru crtire.
1. Atunci toat obstea a ridicat strigt si a
plns poporul toat noaptea aceea ;
Num. 21, 5. Deut. 1, 27. Ps. 105, 25.
2. Crtind mpotriva lui Moise si a lui
Aaron, toti fiii lui Israel si toat obstea au
zis ctre ei : Mai bine era s fi murit n
pmntul Egiptului sau s murim n
pustiul acesta !
Num. 16, 3, 41. Ps. 105, 24.
3. La ce ne duce Domnul n pmntul
acela, ca s cdem n rzboi ? Femeile
noastre si copiii nostri vor fi prad. Nu ar
fi, oare, mai bine s ne ntoarcem n Egipt
?
Deut. 1, 26.
4. Apoi au zis unii ctre altii : S ne
alegem cpetenie si s ne ntoarcem n
Egipt.
Neem. 9, 17. Evr. 3, 16.
pag. 205/1780
5. Atunci au czut Moise si Aaron cu
fetele la pmnt naintea ntregii adunri
a obstii fiilor lui Israel.
Num. 16, 4.
6. Iar Iosua, fiul lui Navi si Caleb al lui
Iefone, care erau din cei ce cercetaser
tara, si-au rupt hainele lor
Fac. 37, 29. Sir. 4, 6, 10. 1 Mac. 2, 55-56.
7. Si au zis ctre obstea fiilor lui Israel :
Pmntul, pe care l-am strbtut noi,
este foarte, foarte bun ;
8. De va fi Domnul bun cu noi, ne va
duce n pmntul acela si ni-l va da nou
; n pmntul acela izvorste lapte si
miere.
Ies. 3, 8. Num. 13, 28.
9. Deci nu v ridicati mpotriva
Domnului si nu v temeti de poporul
pmntului aceluia, cci va ajunge
mncarea noastr : ei n-au aprare, iar cu
noi este Domnul. Nu v temeti de ei !
Deut. 20, 3; 32, 42-43.
10. Atunci toat obstea a zis : S-i
ucidem cu pietre ! Dar iat slava
Domnului s-a artat n nor tuturor fiilor
lui Israel la cortul adunrii.
Ies. 17, 4. Num. 12, 5.
11. Si a zis Domnul ctre Moise : Pn
cnd M va supra poporul acesta si pn
cnd nu va crede el n Mine, cu toate
minunile ce am fcut n mijlocul lui ?
12. l voi lovi cu cium si-l voi pierde si
te voi face pe tine si casa tatlui tu
popor numeros si mai puternic dect
acesta !
Ies. 32, 10.
13. Moise ns a zis ctre Domnul : Vor
auzi de aceasta Egiptenii, din mijlocul
crora ai scos Tu, cu puterea Ta, pe
poporul acesta
Ies. 32, 12. Deut. 9, 25. Ps. 98, 6.
14. Si vor spune locuitorilor pmntului
acestuia, care au auzit, c Tu, Doamne,
Te afli n mijlocul poporului acestuia si
Tu, Doamne, le dai s Te vad fat ctre
fat, si c Tu mergi naintea lor, ziua n
stlp de nor si noaptea n stlp de foc.
Ies. 13, 21; 40, 35-36. Ps. 67, 8.
15. Iar dac Tu vei pierde pe poporul
acesta, ca pe un om, atunci popoarele
care au auzit de numele Tu vor zice :
Ies. 32, 12.
16. Domnul n-a putut duce pe poporul
acesta n pmntul pe care cu jurmnt l-
a fgduit s-l dea lor si de aceea l-a
pierdut n pustie.
Deut. 9, 28. Iez. 20, 9, 14.
17. Deci, nalt-se acum puterea Ta,
Doamne, cum ai spus Tu, zicnd :
18. Domnul este ndelung-rbdtor, mult-
ndurat si adevrat, iertnd frdelegile,
greselile si pcatele si nelsnd
nepedepsit, ci pedepseste nelegiuirile
printilor n copii pn la al treilea si al
patrulea neam.
Ies. 20, 5. Deut. 5, 9. Ps. 102, 8. Ier. 32, 18.
19. Iart pcatul poporului acestuia, dup
mare mila Ta, precum ai iertat Tu
poporul acesta din Egipt si pn acum.
Ies. 32, 12.
20. Zis-a Domnul ctre Moise : Voi
ierta, dup cuvntul tu,
21. Dar viu sunt Eu si viu e numele Meu
si de slava Domnului e plin tot pmntul :
Deut. 1, 35; 2, 14. Ps. 94, 11.
22. Toti brbatii cti au vzut slava Mea
si minunile pe care le-am fcut n
pmntul Egiptului si n pustie, si M-au
ispitit pn acum de zeci de ori si n-au
ascultat glasul Meu,
Fac. 31, 7. Neem. 4, 12. Ps. 77, 40. Eccl. 7, 20. Evr. 3, 16.
23. Nu vor vedea pmntul pe care Eu cu
jurmnt l-am fgduit printilor lor ; ci
numai copiilor lor, care sunt aici cu
Mine, care nu stiu ce este binele si ce este
rul si tuturor nevrstnicilor, care nu
judec, acelora le voi da pmntul, iar
toti cei ce M-au amrt nu-l vor vedea ;
Num. 32, 11. Deut. 1, 35. 1 Cor. 10, 5. Evr. 3, 11.
24. Iar pe robul Meu Caleb, l voi duce n
pmntul n care a umblat si semintia lui
pag. 206/1780
l va mosteni, pentru c n el a fost alt
duh si pentru c el s-a supus Mie.
Iosua 14, 6, 8, 13. J ud. 1, 20. 1 Mac. 2, 56.
25. Amalecitii si Canaaneii locuiesc pe
vale ; mine s v ntoarceti si s v
duceti n pustie, spre Marea Rosie.
Deut. 1, 40.
26. Si a mai grit Domnul cu Moise si cu
Aaron si a zis :
27. Pn cnd aceast obste rea va crti
mpotriva Mea ? Crtirea cu care fiii lui
Israel crtesc mpotriva Mea, o aud.
Ps. 105, 25.
28. Deci, spune-le : Viu sunt Eu, zice
Domnul ! Dup cum ati zis n auzul Meu,
asa voi face cu voi :
Num. 26, 65; 32, 10-11.
29. n pustia aceasta vor cdea oasele
voastre si voi toti cei numrati, de la
douzeci de ani n sus, care ati crtit
mpotriva Mea, oricti ati fi la numr,
Deut. 1, 35; 2, 14. Ps. 105, 26. Iuda 1, 5.
30. Nu veti intra n pmntul pentru care,
ridicndu-Mi mna, M-am jurat s v
asez, ci numai Caleb, fiul lui Iefone, si
Iosua, fiul lui Navi.
Num. 26, 65; 32, 12. Deut. 1, 36. Iosua 14, 6. Iez. 20, 13.
31. Pe copiii vostri, despre care voi
ziceati c vor ajunge prad vrjmasilor, i
voi duce acolo si ei vor cunoaste
pmntul pe care voi l-ati nesocotit ;
Deut. 1, 39.
32. Iar oasele voastre vor cdea n pustia
aceasta.
33. Copiii vostri vor rtci prin pustie
patruzeci de ani si vor suferi pedeaps
pentru desfrnarea voastr, pn vor
cdea toate oasele voastre n pustie.
Ps. 94, 10.
34. Dup numrul celor patruzeci de zile,
n care ati iscodit pmntul Canaan, veti
purta pedeapsa pentru pcatele voastre
patruzeci de ani, cte un an pentru fiecare
zi, ca s cunoasteti ce nseamn s fiti
prsiti de Mine.
Ps. 94, 10.
35. Eu, Domnul, am grit ! Si asa voi
face cu toat obstea aceasta rea, care s-a
ridicat mpotriva Mea : n pustia aceasta
vor pieri si vor muri toti !
Ier. 6, 19.
36. Si oamenii pe care-i trimisese Moise
s iscodeasc pmntul si care la
ntoarcere au ntrtat mpotriva lui toat
obstea aceasta, rspndind zvonuri rele
despre tara aceea,
37. Au murit loviti naintea Domnului,
pentru c au rspndit zvonurile despre
tara aceea.
Iuda 1, 5. 1 Cor. 10, 10. Evr. 5, 17.
38. Numai Iosua, fiul lui Navi, si Caleb,
fiul lui Iefone, au rmas vii dintre brbatii
aceia care fuseser s iscodeasc tara
Canaan.
Sir. 46, 10.
39. Cuvintele acestea le-a spus Moise
naintea tuturor fiilor lui Israel si poporul
s-a ntristat foarte tare.
40. Sculndu-se ei deci dis-de-dimineat,
s-au dus pe vrful muntelui, zicnd :
Iat, ne ducem la locul acela de care ne-
a grit Domnul, cci am gresit !
Deut. 1, 41.
41. Moise ns le-a zis : Pentru ce
clcati porunca Domnului ? Nu veti
izbuti.
42. Nu v duceti, cci Domnul nu este
ntre voi si veti cdea naintea vrjmasilor
vostri ;
43. Cci Amalecitii si Canaaneii sunt
acolo naintea voastr si veti cdea de
sabie, pentru c v-ati abtut de la Domnul
si Domnul nu va fi cu voi.
44. Dar ei au ndrznit s se urce pe
vrful muntelui ; iar chivotul legii
Domnului si Moise n-au prsit tabra.
Deut. 1, 43.
45. Atunci s-au suit Amalecitii si
Canaaneii care triau n muntele acela si
i-au nfrnt si i-au gonit pn la Horma si
s-au ntors n tabr.
Jud. 1, 17.
pag. 207/1780
CAP. 15
Felurite j ertfe. Pedeapsa pentru
clcarea zilei odihnei.
Moise si a zis :
Cnd veti intra n pmntul vostru de
locuit, pe care Eu l voi da vou,
3. Si cnd veti face jertfe Domnului din
oi sau din boi, ardere de tot, sau jertf de
Igduint sau de bun voie, sau cnd
veti face la srbtorile voastre mireasm
plcut Domnului,
Ies. 29, 18. Lev 7, 16.
4. Atunci cel ce aduce darul su
Domnului s aduc jertf de pine a
zecea parte de ef de fin de gru curat,
amestecat cu un sfert de hin de
untdelemn,
Ies. 16, 36. Lev 2, 5; 14, 10.
5. Si vin pentru turnare, a patra parte de
hin la ardere de tot sau la jertfa de
Igduint, la fiecare miel va face la fel
ntru miros bine-plcut Domnului.
6. Iar cnd veti aduce berbec, adu jertf
de pine dou zecimi de ef de fin de
gru curat, amestecat cu a treia parte de
hin de untdelemn ;
7. Si vin de turnare s aduci a treia parte
de hin, ntru miros de bun mireasm
Domnului.
8. Dac aduceti junc, ardere de tot, sau
jertf de fgduint, sau jertf de
mpcare,
9. Atunci cu juncul s aduci prinos de
pine trei zecimi de ef de fin de gru,
amestecat cu jumtate de hin de
untdelemn.
10. Si vin pentru turnare, jumtate de hin
la jertf, ntru miros de bun mireasm
Domnului.
11. Asa s faci totdeauna, cnd aduci
junc sau berbec, miel sau capr,
12. Dup numrul jertfelor pe care le
faceti ; asa s aduceti la fiecare, dup
numrul lor.
13. Tot bstinasul s fac asa cnd aduce
jertfe de acestea ntru mireasm plcut
Domnului.
Lev 1, 17; 3, 5, 16.
14. De va tri ns printre voi n pmntul
vostru un strin si ar fi ntre voi din neam
n neam, si va voi s aduc jertf pentru
miros plcut Domnului, s fac asa cum
faceti voi.
15. Pentru voi obstea Domnului si pentru
strinul care locuieste ntre voi, o singur
lege s fie, lege vesnic din neam n
neam. Cum sunteti voi asa s fie si
strinul naintea Domnului.
Ies. 12, 49. Lev 24, 22. Num. 9, 14.
16. O singur lege si aceleasi drepturi s
fie pentru voi si pentru strinul care
locuieste la voi.
Deut. 1, 16.
Cnd veti intra n pmntul n care v
duc,
19. Si veti mnca pinea trii aceleia, s
nltati prinos Domnului.
Ies. 23, 15-16.
20. Prg din aluatul vostru s nltati dar
Domnului o azim ; dar s-o nltati asa ca
prinosul din arie ;
Lev 23, 10-11. Neem. 10, 37.
21. Prg din aluatul vostru s nltati dar
Domnului din neam n neam.
22. Dac ns veti gresi din nestiint si nu
veti mplini toate poruncile acestea, pe
care le-a rostit Domnul lui Moise,
Lev 4, 13.
23. Si tot ce v-a poruncit Domnul prin
Moise din ziua n care a nceput Domnul
a v porunci,
24. Dac greseala e din nebgarea de
seam a obstii, atunci toat obstea s
aduc din ciread un junc fr meteahn,
ardere de tot, ntru miros bineplcut
pag. 208/1780
Domnului, cu dar de pine, cu turnarea
lui dup rnduial, si din turma de capre,
un tap ca jertf pentru pcat
Lev 4, 13.
25. Si se va ruga preotul pentru toat
obstea fiilor lui Israel si li se va ierta, cci
aceasta a fost greseal si ei au adus darul
lor Domnului si jertf pentru pcatul lor
naintea Domnului, pentru greseala lor.
26. Atunci se va ierta ntregii obsti a
fiilor lui Israel si strinului care trieste
ntre ei, pentru c tot poporul a fcut
aceasta din nestiint.
27. Dac vreun suflet a gresit din
nestiint, s aduc o capr de un an jertf
pentru pcat
Lev 4, 27.
28. Si se va ruga preotul pentru sufletul
care a fcut pcat din nestiint naintea
Domnului si va afla mil si i se va ierta.
29. Si pentru bstinasul din Israel si
pentru strinul care trieste ntre voi, o
singur lege s fie cnd cineva va pctui
din nestiint.
Ies. 12, 49. Lev 24, 22.
30. Iar dac cineva dintre bstinasi sau
dintre strini va face ceva din
ndrzneal, acela huleste pe Domnul si
sufletul lui se va strpi din poporul su,
1 Ioan 5, 16.
31. Cci a dispretuit cuvntul Domnului
si a clcat poruncile Lui ; s se strpeasc
sufletul acela si pcatul lui va fi asupra
lui.
32. Cnd se aflau fiii lui Israel n pustiu,
au gsit un om adunnd lemne n ziua
odihnei ;
Ies. 20, 8.
33. Si cei ce l-au gsit adunnd lemne n
ziua odihnei l-au adus la Moise si Aaron
si la toat obstea fiilor lui Israel ;
34. Si l-au pus sub paz, pentru c nu era
nc hotrt ce s fac cu el.
Lev 24, 12.
Omul acesta s moar ; s fie ucis cu
pietre de ctre toat obstea fiilor lui
Israel, afar din tabr !
Ies. 31, 14.
36. L-au scos deci toat obstea fiilor lui
Israel afar din tabr si l-au ucis cu
pietre toat obstea, afar din tabr, cum
Iosua 7, 25.
38. Vorbeste fiilor lui Israel si le spune
s-si fac ciucuri la poalele hainelor lor,
din neam n neam, si pe deasupra
ciucurilor de la poalele hainelor lor s
pun un siret de mtase violet.
Deut. 22, 12. Mat. 23, 5.
39. Ciucurii acestia s fie ca, uitndu-v
la ei, s v aduceti aminte de toate
poruncile Domnului si s le mpliniti si s
nu umblati dup inima voastr si dup
ochii vostri care v ndeamn la
desfrnare ;
40. Ca s v aduceti aminte si s pliniti
toate poruncile Mele si s fiti sfinti
naintea Dumnezeului vostru.
Mat. 15, 3.
Care v-am scos din pmntul Egiptului,
ca s fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt
Fac. 17, 7. Ies. 20, 2. Lev 11, 45.
CAP. 16
Pedeapsa rzvrtitorilor.
1. Atunci Core, fiul lui Ithar, fiul lui
Cahat, fiul lui Levi, cu Datan si cu
Abiron, fiii lui Eliab, cu On, fiul lui Felet,
din semintia lui Ruben, s-au sculat
mpotriva lui Moise,
Ies. 6, 21. Num. 26, 9; 27, 3. Sir. 45, 22. Iuda 1, 11.
2. mpreun cu dou sute cincizeci de
brbati, cpetenii ale obstii fiilor lui
Israel, oameni nsemnati, care erau
chemati la adunare.
Ies. 18, 22. Num. 12, 1. Ps. 105, 16.
3. Adunndu-se acestia mpotriva lui
Moise si Aaron, le-au zis : Destul !
Toat obstea si toti cei ce o alctuiesc
pag. 209/1780
sunt sfinti si Domnul este ntre ei. Pentru
ce v socotiti voi mai presus de adunarea
Domnului !
Num. 14, 2.
4. Auzind acestea, Moise a czut cu fata
la pmnt
Num. 14, 5.
5. Si a grit lui Core si tuturor prtasilor
lui si le-a zis : Mine va arta Domnul
cine este al Lui si cine este sfnt, ca s si-
L apropie ; si pe cine va alege El, pe
acela l va si apropia la Sine.
2 Tim. 2, 19. Evr. 5, 4.
6. Iat ce s faceti : Core si toti prtasii
ti s v luati cdelnite
7. Si mine s puneti n acestea foc si s
turnati n ele tmie naintea Domnului,
si pe cine va alege Domnul, acela va fi
sfnt. Destul, fiii lui Levi !
8. Apoi a zis iarsi Moise ctre Core :
Ascultati, fii ai lui Levi :
9. Oare e putin lucru pentru voi c
Dumnezeul lui Israel v-a osebit de obstea
lui Israel si v-a apropiat la Sine ca s
faceti slujbe la cortul Domnului si s stati
naintea obstii Domnului, slujind pentru
ea ?
Num. 3, 6.
10. El te-a apropiat pe tine si cu tine pe
toti fratii ti, fiii lui Levi. Alergati acum
si dup preotie ?
11. Asadar tu si toat obstea ta, v-ati
adunat mpotriva Domnului. Ce este
Aaron, de crtiti mpotriva lui ?
Ies. 16, 7. Luc. 10, 16.
12. Atunci a trimis Moise s cheme pe
Datan si pe Abiron, fiii lui Eliab. Ei ns
au zis : Nu mergem !
13. Oare putin lucru e c ne-ai scos din
tara unde curge miere si lapte si ne-ai
adus s ne pierzi n pustie ? Vrei s si
domnesti peste noi ?
14. Dusu-ne-ai tu oare n tara unde curge
lapte si miere si datu-ne-ai tu oare n
stpnire tarinile si viile ei ? Vrei s scoti
ochii oamenilor acestora ? Nu mergem !
Ies. 3, 8; 13, 5; 33, 3.
15. Si s-a mhnit Moise foarte tare si a
zis ctre Domnul : S nu-ti ntorci ochii
Ti la prinosul lor. Eu nici unuia dintre ei
nu i-am luat asinul si ru n-am fcut nici
unuia dintre ei.
Fac. 4, 4-5.
16. Apoi a zis Moise ctre Core :
Sfinteste-ti ceata ta si mine s fiti gata
naintea Domnului : tu, ei si Aaron.
17. Luati-v fiecare cdelnite, puneti n
ele tmie si v apropiati fiecare cu
cdelnita naintea Domnului, cu dou
sute cincizeci de cdelnite : si tu si Aaron
s aduceti fiecare cdelnita voastr.
18. Si si-a luat fiecare cdelnita sa, au pus
n ele foc, au turnat tmie n ele ; si au
stat naintea intrrii cortului adunrii
Moise si Aaron.
19. Core ns a adunat mpotriva lor toat
obstea naintea usii cortului adunrii. Si
s-a artat slava Domnului la toat obstea.
Ies. 16, 10. Lev 9, 6, 23.
20. Si a grit Domnul cu Moise si Aaron
si a zis :
21. Osebiti-v de obstea aceasta si-i voi
pierde ntr-o clip.
22. Iar ei au czut cu fetele la pmnt si
au zis : Doamne, Dumnezeul duhurilor
si a tot trupul, un om a gresit si Tu Te
mnii pe toat obstea ?
2 Reg. 24, 17. Ps. 30, 5; 145, 3-4. Ier. 32, 27. Luc. 8, 55.
Evr. 12, 9.
23. Domnul ns i-a zis lui Moise :
24. Spune obstii : Feriti-v n toate
prtile de locuinta lui Core, a lui Datan si
a lui Abiron.
Num. 12, 15.
25. Atunci, sculndu-se, Moise s-a dus la
Datan si Abiron si s-au dus dup el si toti
btrnii lui Israel.
26. Si a zis obstii : Feriti-v de corturile
acestor oameni netrebnici si s nu v
pag. 210/1780
atingeti de tot ce e al lor, ca s nu pieriti
cu toate pcatele lor.
27. Si ei au ocolit slasurile lui Core,
Datan si Abiron ; iar Datan si Abiron
iesiser si stteau la usile corturilor lor,
cu femeile lor si cu fiii lor si cu pruncii
lor.
28. Zis-a Moise : C Domnul m-a trimis
s fac toate lucrurile acestea si c nu le
fac eu de la mine, veti cunoaste din aceea
:
29. De vor muri acestia, cum mor toti
oamenii, si de-i va ajunge aceeasi
pedeaps, care ajunge pe toti oamenii, -
atunci nu m-a trimis Domnul.
30. Iar dac Domnul va face lucru
neobisnuit, de-si va deschide pmntul
gura sa si-i va nghiti pe ei si casele lor si
corturile lor si tot ce au ei, si dac ei vor
fi dusi de vii n locuinta mortilor, atunci
s stiti c oamenii acestia au dispretuit pe
Domnul.
Num. 27, 3. Deut. 11, 6. Ps. 105, 17.
31. Cum a ncetat el s spun toate
cuvintele acestea, s-a desfcut pmntul
sub aceia
Num. 26, 10.
32. Si si-a deschis pmntul gura sa si i-a
nghitit pe ei si casele lor, pe toti oamenii
lui Core si toat averea ;
Ps. 62, 10.
33. Si s-au pogort ei cu toate cte aveau
de vii n locuinta mortilor, i-a acoperit
pmntul si au pierit din mijlocul obstii.
34. Si tot Israelul, care era mprejurul lor,
a fugit la strigtele lor, c ziceau : S nu
ne nghit si pe noi pmntul !
35. A iesit apoi foc de la Domnul si a
mistuit pe cei dou sute cincizeci de
brbati care au adus tmie.
Lev 10, 2. Sir. 45, 25.
si a zis :
37. Spune lui Eleazar, fiul preotului
Aaron, s adune cdelnitele cele de
aram ale celor arsi si focul strin s-l
arunce afar, cci s-au sfintit cdelnitele
pctosilor acestora prin moartea lor.
38. S le sfrme deci si s le fac foi
pentru acoperit jertfelnicul. Pentru c le-
au adus aceia naintea Domnului, s-au
sfintit si vor fi semn pentru fiii lui
Israel.
39. A luat deci Eleazar, fiul preotului
Aaron, cdelnitele cele de aram, pe care
le aduseser cei arsi, si le-a prefcut n
foi pentru acoperit jertfelnicul,
40. Ca s-si aduc aminte fiii lui Israel c
nimeni din alt neam, care nu e din
semintia lui Aaron, s nu se apropie s
aduc tmiere naintea Domnului, si s
nu fie ca si Core si prtasii lui, precum i
grise Domnul prin Moise.
41. A doua zi ns toat obstea fiilor lui
Israel a crtit mpotriva lui Moise si a lui
Aaron si a zis : Voi ati omort poporul
Domnului.
Num. 14, 2; 20, 3.
42. Si cnd s-a adunat obstea mpotriva
lui Moise si Aaron, acestia s-au ntors
ctre cortul adunrii, si iat norul l-a
acoperit si s-a artat slava Domnului.
Ies. 16, 10. Num. 12, 5.
43. Si a venit Moise si Aaron la cortul
adunrii.
44. Atunci a grit Domnul cu Moise si
Aaron si a zis :
45. Deprtati-v de obstea aceasta, c
ntr-o clip o voi pierde. Iar ei au czut
cu fata la pmnt.
46. Si a zis Moise ctre Aaron : Ia-ti
cdelnita, pune n ea foc de pe jertfelnic,
arunc n ea tmie si du-o repede n
tabr si te roag pentru ei, c a iesit
mnie de la fata Domnului si a nceput
pedepsirea poporului.
ntel. 18, 20-21.
47. Atunci Aaron a luat, cum i zisese
Moise, a alergat n mijlocul obstii si iat
pag. 211/1780
se ncepuse moartea n popor ; si a pus
tmia si s-a rugat pentru popor ;
48. Si stnd el ntre morti si vii, a ncetat
btaia.
49. Au murit atunci din pedepsirea aceea
paisprezece mii sapte sute de oameni,
afar de cei ce muriser pentru
rzvrtirea lui Core.
50. Iar dup ce a ncetat pedepsirea, s-a
ntors Aaron la Moise, la usa cortului
adunrii.
CAP. 17
Adeverirea preo(iei lui Aaron.
1. Dup aceea a grit Domnul lui Moise
si a zis :
2. Spune fiilor lui Israel si ia de la ei, de
la toate cpeteniile lor, dup semintii,
dousprezece toiege, cte un toiag de
fiecare semintie, si numele fiecrei
cpetenii scrie-l pe toiagul su ;
3. Iar numele lui Aaron s-l scrii pe
toiagul lui Levi, cci un toiag vor da de
fiecare cpetenie de semintie.
4. Toiegele acelea s le pui n cortul
adunrii naintea chivotului legii, unde
M art tie.
Ies. 25, 22.
5. Si va fi c toiagul omului pe care-l voi
alege va odrsli ; si asa voi potoli crtirea
fiilor lui Israel, cu care crtesc ei
mpotriva voastr.
6. Si Moise a spus acestea fiilor lui Israel
si toate cpeteniile lor i-au dat toiegele,
cte un toiag de fiecare cpetenie, adic
dousprezece toiege, dup cele
dousprezece semintii ale lor ; si toiagul
lui Aaron era ntre toiegele lor.
7. Apoi Moise a pus toiegele naintea
Domnului, n cortul adunrii.
8. Iar a doua zi a intrat Moise si Aaron n
cortul adunrii si iat toiagul lui Aaron,
din casa lui Levi, odrslise, nmugurise,
nflorise si fcuse migdale.
Is. 11, 1. Evr. 9, 4.
9. Si atunci a scos Moise toate toiegele de
la fata Domnului la toti fiii lui Israel ; si
au vzut si si-au luat fiecare toiagul su.
Pune iar toiagul lui Aaron naintea
chivotului legii spre pstrare, ca semn
pentru fiii neasculttori, ca s nceteze de
a mai crti mpotriva Mea, ca s nu
moar !
Num. 20, 8. Evr. 9, 4.
11. Si a fcut Moise asa ; cum i
poruncise Domnul asa a fcut.
12. Si au zis fiii lui Israel ctre Moise :
Iat murim, pierim, pierim cu totii !
13. Tot cel ce se apropie de cortul
Domnului moare ; nu cumva o s murim
cu totii ?
Is. 64, 10.
CAP. 18
Slujba yi veniturile preo(ilor yi
levi(ilor.
1. Zis-a Domnul ctre Aaron : Tu, fiii
ti si casa tatlui tu cu tine veti purta
pcatul pentru nepsarea de locasul sfnt
; tu si fiii ti mpreun cu tine veti purta
pcatul pentru nepsarea de preotia
voastr.
2. Apropie-ti pe fratii ti, semintia lui
Levi, neamul tatlui tu, ca s fie pe
lng tine si s-ti slujeasc ; iar tu si fiii
ti mpreun cu tine veti fi la cortul
adunrii.
3. Levitii s pzeasc cele rnduite de
tine si s fac slujb la cort, dar s nu se
apropie de lucrurile locasului sfnt si de
jertfelnic, ca s nu moar si ei si voi.
4. S fie deci pe lng tine si s fac
slujb la cortul adunrii si toate lucrrile
la cort ; iar altul s nu se apropie de tine.
5. Asa s faceti slujba n locasul sfnt si
la jertfelnic, si nu va mai veni mnia
asupra fiilor lui Israel ;
6. C am ales din fiii lui Israel pe fratii
vostri, pe leviti, si vi i-am dat ca dar
pag. 212/1780
nchinat Domnului, s fac slujb la
cortul adunrii ;
Num. 8, 16. Iosua 13, 14.
7. Iar tu si fiii ti s v ndepliniti preotia
voastr n toate cele ce tin de jertfelnic si
ce se afl nuntru dup perdea, si s
svrsiti slujbele darului vostru preotesc,
iar altul strin, de se va apropia, s fie
omort.
Num. 3, 10, 38; 16, 40. Deut. 10, 8.
8. Zis-a Domnul ctre Aaron : Iat Eu
am dat n seama voastr prga Mea din
toate cele nchinate Mie de fiii lui Israel :
tie ti le-am dat acestea si dup tine fiilor
ti, pentru cinul vostru, pentru preotia
voastr, prin lege vesnic.
Lev 6, 16, 29. Num. 31, 41.
9. Iat ce este al tu din cele preasfinte, n
afar de cele ce se dau focului : orice dar
de pine al lor, orice jertf pentru pcat a
lor si orice jertf pentru vin, ce-Mi aduc
ei, aceste lucruri preasfinte s fie ale tale
si ale fiilor ti.
Lev 2, 3. Sir. 7, 32-33.
10. Acestea s le mncati n locul cel
sfnt. Tu si fiii ti, toti cei de parte
brbteasc ai vostri pot s mnnce din
ele. Cele sfinte s fie ale tale.
Lev 6, 16, 28; 7, 6.
11. Si iat ce s mai fie al vostru din
darurile lor ridicate : toate darurile
ridicate ale fiilor lui Israel si toate
darurile lor legnate ti le-am dat tie si
fiilor ti si fiicelor tale, care sunt cu tine,
prin lege vesnic. Tot cel curat din casa
ta poate s mnnce din acestea.
Lev 7, 34. Sir. 7, 33-35.
12. Toat prga de untdelemn si toat
prga de struguri si prga grului lor,
toate cte aduc ei Domnului, ti le-am dat
tie.
Neem. 10, 37.
13. Cele dinti roade ale pmntului lor,
pe care le aduc ei Domnului, s fie ale
tale, si tot cel curat din casa ta poate s
mnnce din acestea.
14. Tot ce este afierosit n Israel s fie al
tu.
Lev 27, 28.
15. Tot ce se naste nti din tot trupul, din
oameni si din dobitoace, si se aduce
Domnului, s fie al tu ; dar ntiul
nscut dintre oameni s se rscumpere si
ntiul nscut dintre dobitoacele necurate
s se rscumpere ;
Ies. 34, 19. Luc. 2, 23.
16. Iar pretul rscumprrii lui, la o lun
dup nastere, este cinci sicli de argint,
dup siclul sfnt, care are douzeci de
ghere.
Ies. 30, 13. Lev 27, 25. Num. 3, 47. Iez. 45, 12.
17. ns ntiul nscut al vacilor, ntiul
nscut al oilor si ntiul nscut al
caprelor, nu se rscumpr : acestia sunt
sfintiti ; cu sngele lor s stropesti
jertfelnicul. Grsimea lor s-o arzi ca
jertf, ntru miros de bun mireasm
Domnului ;
Lev 3, 9; 4, 7.
18. Iar carnea lor este a ta si tot ale tale
sunt pieptul nltat si soldul drept.
Ies. 29, 22, 27. Lev 7, 34.
19. Toate darurile sfinte, nltate, care se
aduc Domnului de fiii lui Israel, ti le dau
tie, fiilor ti si fiicelor tale care sunt cu
tine, prin lege vesnic. Acest legmnt de
neclcat este vesnic naintea Domnului
pentru tine si pentru urmasii ti.
Ies. 27, 21. Num. 18, 8; 31, 41.
20. Zis-a Domnul ctre Aaron : n
pmntul lor nu vei avea nici mostenire,
nici parte nu vei avea ntre ei. Eu sunt
partea ta si mostenirea ta ntre fiii lui
Israel,
Deut. 10, 9; 12, 12; 18, 1-2. Iosua 13, 14, 33. Ps. 118, 57.
Iez. 44, 28.
21. Iar fiilor lui Levi, iat, Eu le-am dat
mostenire toat zeciuiala din toate cte
are Israel, pentru slujba lor pe care o fac
la cortul adunrii.
Evr. 7, 8.
pag. 213/1780
22. De acum fiii lui Israel s nu mai vin
la cortul adunrii, ca s nu fac pcat
aductor de moarte.
23. Ci la cortul adunrii s fac slujba
levitii si s ia asupr-si pcatul lor.
Aceasta este lege vesnic n neamul
vostru.
24. Dar printre fiii lui Israel ei nu vor
avea mostenire, cci zeciuiala fiilor lui
Israel, pe care acestia o aduc dar
Domnului, am dat-o levitilor mostenire si
de aceea le-am si zis Eu c nu vor avea
mostenire ntre fiii lui Israel.
Lev 27, 30. Deut. 10, 9; 12, 12. Neem. 12, 47.
25. Apoi a grit Domnul lui Moise si a
zis :
26. Vorbeste levitilor si le zi : Cnd veti
lua de la fiii lui Israel zeciuiala, pe care
v-am dat-o ca mostenire, s nltati din ea
dar Domnului a zecea parte, ca zeciuial,
Deut. 14, 22.
27. Si vi se va socoti acest dar al vostru
ca grul din arie si ca mustul de la teasc.
28. Astfel veti aduce si voi dar Domnului
din toate zeciuielile voastre, cte veti lua
de la fiii lui Israel, si veti da din ele, dar
Domnului, preotului Aaron.
Lev 22, 19.
29. Din toate cele druite vou, cele mai
bune din toate cele sfintite s le aduceti
dar Domnului,
30. Si s le spui : De veti aduce din
acestea partea cea mai bun, se va socoti
levitilor ca cele primite de la arie si ca
cele primite de la teasc.
31. Aceasta s o mncati oriunde voi, si
fiii vostri, si familiile voastre, cci
aceasta v este plata pentru munca
voastr la cortul adunrii.
Mat. 10, 10. Luc. 10, 7. 1 Cor. 9, 13. 1 Tim. 5, 18.
32. Pentru aceasta nu veti avea pcat, de
veti aduce cele mai bune din toate ; si
sfintele prinoase ale fiilor lui Israel nu le
veti ntina si nu veti muri.
CAP. 19
Porunca despre juninca royie yi apa
cur(irii.
1. Grit-a Domnul cu Moise si Aaron si a
zis :
2. Iat porunca legii, pe care a dat-o
Domnul, cnd a zis : Spune fiilor lui
Israel s-ti aduc o juninc rosie, fr
meteahn, care s nu aib cusur si s nu fi
purtat jug ;
2 Cor. 5, 21. Evr. 9, 13.
3. S o dai preotului Eleazar, s o scoat
afar din tabr, la loc curat, si s o
junghie naintea lui.
Lev 24, 14. Mat. 27, 33. Evr. 13, 12.
4. Apoi s ia preotul Eleazar din sngele
ei si s stropeasc cu snge spre partea de
dinainte a cortului adunrii de sapte ori.
Lev 16, 19. 1 Petr. 1, 2. Evr. 9, 13.
5. Dup aceea s o ard de tot naintea lui
; s ard adic si carnea si pielea si
sngele si necurtenia ei.
Ies. 29, 14. Lev 4, 11.
6. Apoi s ia preotul lemn de cedru, isop
si at de ln rosie si s le arunce pe
juninca ce se arde.
Lev 14, 4, 6, 51.
7. S-si spele preotul hainele sale, s-si
spele trupul cu ap, apoi s intre n tabr
si necurat va fi pn seara.
Lev 11, 24-25. Num. 8, 6-7. Evr. 9, 10.
8. Cel ce a ars-o de asemenea s-si spele
hainele sale, s-si spele trupul cu ap si
9. Un om curat s strng cenusa junincii,
s-o pun afar din tabr la loc curat si s
se pstreze pentru obstea fiilor lui Israel,
ca s se fac cu ea ap de stropire, adic
ap de curtire.
Num. 31, 23. 1 Ioan 1, 7. Evr. 9, 13; 10, 22.
10. Cel ce a adunat cenusa junincii s-si
spele hainele sale si s fie necurat pn
seara. Aceasta s fie asezmnt vesnic
pentru fiii lui Israel si pentru strinii ce
triesc la dnsii.
Ies. 27, 21.
pag. 214/1780
11. Cel ce se va atinge de trupul mort al
unui om s fie necurat sapte zile.
Lev 11, 36. Sir. 34, 27.
12. Acesta s se curete cu aceast ap n
ziua a treia si n ziua a saptea si va fi
curat ; iar de nu se va curti n ziua a treia
si n ziua a saptea, nu va fi curat.
13. Tot cel ce se va atinge de trupul mort
al unui om si nu se va curti, acela va
ntina locasul Domnului ; omul acela se
va strpi din Israel, cci n-a fost stropit
cu ap curtitoare si este necurat si
necurtia lui e nc asupra lui.
Lev 15, 31. Is. 52, 15.
14. Iat legea : De va muri un om ntr-o
cas, tot cel ce va intra n casa aceea si
cte sunt n cas vor fi necurate sapte
zile.
15. Tot vasul descoperit, care nu este
legat la gur si n-are capac pe el, este
necurat.
16. Tot cel ce se va atinge n cmp de cel
ucis cu sabia sau de mort sau de os de om
sau de mormnt va fi necurat sapte zile.
Num. 31, 19.
17. Pentru cel necurat s se ia din cenusa
jertfei arse pentru curtire si s se toarne
peste ea ntr-un vas ap de izvor ;
18. Apoi un om curat s ia isop, s-l
moaie n apa aceea si s stropeasc din ea
casa, lucrurile si oamenii cti sunt acolo
si pe cel ce s-a atins de os de om sau de
ucis sau de mort sau de mormnt.
Ies. 12, 22. Lev 14, 4-5.
19. Cel curat s stropeasc pe cel necurat
n ziua a treia si n ziua a saptea si s-l
curete n ziua a saptea. Apoi s-si spele
hainele sale si trupul su cu ap si va fi
necurat pn seara.
20. Iar dac vreun om va fi necurat si nu
se va curti, omul acela se va strpi din
obste, cci a spurcat locasul Domnului ;
cci nu s-a stropit cu ap curtitoare si
este necurat.
Evr. 10, 26, 29.
21. Acesta s fie asezmnt vesnic pentru
dnsii. Cel ce a stropit cu ap curtitoare
s-si spele hainele sale ; cel ce s-a atins
de apa curtitoare va fi necurat pn
seara.
22. Tot lucrul de care se va atinge cel
necurat va fi necurat ; si tot ce se va
atinge de acel lucru va fi necurat pn
seara.
CAP. 20
Apa din piatr. Moartea Mariamii yi a
lui Aaron.
1. n luna nti a ajuns toat obstea fiilor
lui Israel n pustiul Sin si s-a oprit
poporul n Cades. Si a murit Mariam si a
fost ngropat acolo.
Deut. 1, 10.
2. Acolo ns nu era ap pentru obste si s-
au adunat ei mpotriva lui Moise si a lui
Aaron,
Num. 14, 2.
3. Si blestema poporul pe Moise si zicea :
O, de am fi murit si noi cnd au murit
fratii nostri naintea Domnului !
Ies. 17, 2. Ps. 105, 16.
4. La ce ati adus voi obstea Domnului n
pustiul acesta, ca s ne omorti si pe noi
si dobitoacele noastre ?
Deut. 9, 7.
5. Si la ce ne-ati scos din Egipt, ca s ne
aduceti n acest loc ru, unde nu se poate
semna si nu sunt nici smochini, nici vite,
nici rodii si nici mcar ap de but ?
Ies. 17, 3. Ier. 2, 6.
6. Atunci s-au dus Moise si Aaron din
fata poporului la usa cortului adunrii si
au czut cu fetele la pmnt si s-a artat
slava Domnului peste ei.
Ies. 16, 10.
8. Ia toiagul si adun obstea, tu si
Aaron, fratele tu, si griti stncii
naintea lor si ea v va da ap ; si le veti
scoate ap din stnc si veti adpa obstea
si dobitoacele ei.
Num. 17, 10; 21, 16.
pag. 215/1780
9. A luat deci Moise toiagul din fata
Domnului, cum poruncise Domnul.
10. Si au adunat Moise si Aaron obstea la
stnc si a zis ctre obste : Ascultati,
ndrtnicilor, au doar din stnca aceasta
v vom scoate ap ?
Ies. 17, 6. Deut. 8, 15. Neem. 9, 15. Ps. 73, 15; 77, 16;
104, 141; 105, 33; 113, 8. Is. 48, 21. ntel. 11, 4. 1 Cor.
10, 4.
11. Apoi si-a ridicat Moise mna si a
lovit n stnc cu toiagul su de dou ori
si a iesit ap mult si but obstea si
dobitoacele ei.
12. Atunci a zis Domnul ctre Moise si
Aaron : Pentru c nu M-ati crezut, ca s
artati sfintenia Mea naintea ochilor
fiilor lui Israel, de aceea nu veti duce voi
adunarea aceasta n pmntul pe care am
s i-l dau.
Deut. 1, 37; 4, 21; 32, 15; 34, 5.
13. Aceasta este apa Meriba, cci aici fiii
lui Israel s-au certat naintea Domnului,
iar El S-a sfintit ntre ei.
Ies. 17, 7. Deut. 32, 51; 33, 8.
14. Din Cades a trimis Moise soli la
regele Edomului, ca s-i spun : Asa
zice fratele tu Israel : Tu stii toate
greuttile ce am ndurat.
Fac. 25, 25-26. Deut. 2, 4, 8.
15. Printii nostri s-au pogort n Egipt si
noi am pribegit n Egipt vreme mult ;
dar Egiptenii ne-au fcut ru nou si
printilor nostri.
Fac. 46, 1.
16. De aceea am strigat ctre Domnul si a
auzit Domnul glasul nostru si a trimis
ngerul Su de ne-a scos din Egipt ; si
acum suntem n Cades, orasul cel mai
apropiat de hotarul tu.
Fac. 2, 23; 3, 2, 7; 14, 19.
17. ngduieste-ne s trecem prin tara ta,
c nu ne vom abate pe la ogoare si pe la
vii, nici ap nu vom bea din fntnile tale
; ci vom trece pe drumul mprtesc,
neabtndu-ne nici la dreapta, nici la
stnga, pn vom iesi din hotarele tale.
Num. 21, 22.
18. Edom ns i-a rspuns : S nu treci
pe la mine, iar de nu vei asculta voi iesi
cu rzboi naintea ta.
Deut. 2, 30.
19. Zisu-i-au fiii lui Israel : Vom merge
pe drumul cel mare si de vom bea din apa
ta, noi sau dobitoacele noastre, ti vom
plti ; vom trece numai cu piciorul, ceea
ce e un lucru de nimic.
Deut. 2, 28-29.
20. Iar acela i-a rspuns : S nu treci pe
la mine ! Si a iesit Edom naintea lui cu
popor mult si cu mn puternic.
Num. 21, 4.
21. Deci nu s-a nvoit Edom s dea voie
lui Israel s treac prin hotarele lui si
Israel s-a deprtat de la el.
Deut. 2, 4.
22. Dup aceea au pornit fiii lui Israel din
Cades si au venit toat obstea la muntele
Hor.
Num. 33, 37.
23. Iar la muntele Hor, care e lng
hotarele trii lui Edom, a grit Domnul cu
Moise si cu Aaron si a zis :
24. Aaron va fi adugat la poporul su,
c el nu va intra n pmntul pe care l
voi da fiilor lui Israel, pentru c nu v-ati
supus poruncii Mele la apa Meriba.
Fac. 25, 8. Deut. 31, 2, 14.
25. S iei dar pe fratele tu Aaron si pe
Eleazar, fiul lui, si s-i sui pe muntele
Hor naintea ntregii obsti ;
Num. 33, 38. Deut. 32, 50.
26. S dezbraci acolo de pe Aaron
hainele lui si s mbraci cu ele pe
Eleazar, fiul lui, si Aaron s se duc si s
moar acolo.
27. Si a fcut Moise asa cum i poruncise
Domnul : i-a suit pe muntele Hor naintea
ochilor ntregii obsti.
28. Acolo a dezbrcat Moise de pe Aaron
hainele lui si a mbrcat cu ele pe
Eleazar, fiul lui. Si a murit Aaron pe
pag. 216/1780
vrful muntelui, iar Moise si Eleazar s-au
pogort din munte.
29. Vznd toat obstea c a murit
Aaron, l-a plns toat casa lui Israel
treizeci de zile.
Deut. 10, 6; 34, 8.
CAP. 21
$arpele de aram.
1. Auzind ns regele canaanean din
Arad, care locuia la miazzi, c Israel
vine pe drumul dinspre Atarim, a intrat n
lupt cu Israelitii si a luat pe unii din ei n
robie.
Num. 33, 40.
2. Atunci a fcut Israel fgduint
Domnului si a zis : De vei da pe poporul
acesta n minile mele, l voi nimici pe el
si cettile lui.
Lev 27, 28.
3. Si a ascultat Domnul glasul lui Israel si
a dat pe Canaanei n minile lui si el i-a
nimicit pe ei si orasele lor si a pus locului
aceluia numele : Horma, adic nimicire.
Iosua 2, 9.
4. De la muntele Hor au apucat pe calea
Mrii Rosii, ca s ocoleasc pmntul lui
Edom, dar pe drum poporul a nceput s-
si piard rbdarea.
Num. 11, 1. Deut. 2, 1.
5. Si gria poporul mpotriva lui
Dumnezeu si mpotriva lui Moise, zicnd
: La ce ne-ai scos din pmntul
Egiptului, ca s ne omori n pustiu, c
aici nu este nici pine, nici ap si sufletul
nostru s-a scrbit de aceast hran
srccioas.
Num. 11, 6. Deut. 6, 16.
6. Atunci a trimis Domnul asupra
poporului serpi veninosi, care muscau
poporul, si a murit multime de popor din
fiii lui Israel.
ntel. 16, 5. 1 Cor. 10, 9.
7. A venit deci poporul la Moise si a zis :
Am gresit, grind mpotriva Domnului
si mpotriva ta ; roag-te Domnului, ca s
deprteze serpii de la noi. Si s-a rugat
Moise Domnului pentru popor.
Ies. 8, 8.
8. Iar Domnul a zis ctre Moise : F-ti
un sarpe de aram si-l pune pe un stlp ;
si de va musca sarpele pe vreun om, tot
cel muscat care se va uita la el va tri.
Ioan 3, 14.
9. Si a fcut Moise un sarpe de aram si
l-a pus pe un stlp ; si cnd un sarpe
musca vreun om, acesta privea la sarpele
cel de aram si tria.
4 Reg. 18, 4. ntel. 16, 7. Luc. 24, 27. Ioan 3, 14. Fapt. 26,
33.
10. Sculndu-se de acolo, fiii lui Israel au
tbrt la Obot.
Num. 33, 43.
11. Iar dup ce s-au ridicat si din Obot,
au tbrt la Iie-Abarim, dincolo de
pustiu, n fata Moabului, ctre rsritul
soarelui.
Num. 33, 43.
12. De acolo s-au ridicat si au tbrt n
valea Zared.
Deut. 2, 13.
13. Ridicndu-se apoi si de acolo, au
tbrt dincolo de Arnon, n pustia care e
afar din hotarele Amoreilor. Cci
Arnonul este hotar ntre Moabiti si
Amorei.
J ud. 11, 13, 18.
14. De aceea se si zice n Cartea
rzboaielor Domnului :
15. Domnul a cuprins Vahebul cu
curgerile sale nvalnice si suvoaiele
Arnonului si povrnisul curgerilor de ap
care se ntinde pn la localitatea Ar si se
opreste n hotarul Moabului.
Is. 15, 8.
16. De acolo s-au ndreptat spre Beer,
fntna despre care a zis Domnul lui
Moise : Adun poporul si le voi da ap
s bea.
Num. 20, 8.
17. Atunci a cntat Israel la fntn
cntarea aceasta : Ludati fntna
aceasta, cntati imne n cinstea ei !
pag. 217/1780
18. Fntna pe care principii au spat-o,
pe care mai-marii poporului au deschis-o
cu sceptrul, cu toiegele lor !
Deut. 33, 21.
19. Din Beer au mers la Matana, de la
Matana la Nahaliel, de la Nahaliel la
Bamot ;
20. Iar de la Bamot la valea din cmpia
Moabului, pe vrful muntelui Fazga, n
fata pustiului.
21. De acolo a trimis Moise soli la Sihon,
regele Amoreilor, cu vesti de pace, ca s i
se spun :
Deut. 2, 26; 20, 10. J ud. 11, 19. Neem. 9, 22. Ps. 134, 10-
11.
22. D-mi voie s trec prin tara ta. Nu
ne vom abate nici la ogorul tu, nici la
via ta, nici ap din fntna ta nu vom bea,
ci vom trece de hotarele tale !
Num. 20, 17.
23. Dar Sihon n-a ngduit lui Israel s
treac prin tara lui, ci si-a adunat tot
poporul su si a psit mpotriva lui Israel
n pustie, naintnd pn la Iahat, unde s-
a luptat cu Israel.
Deut. 2, 28-29, 32-33.
24. ns Israel l-a btut, mcelrindu-l cu
sabia, si i-a cuprins tara de la Arnon pn
la Iaboc, pn la fiii lui Amon, cci
hotarele Amonitilor erau ntrite.
Deut. 2, 23; 3, 2; 31, 4. Iosua 9, 10; 24, 8. J ud. 11, 13, 21.
Neem. 9, 22. Ps. 134, 11; 135, 19. Am. 2, 9.
25. Lund toate cettile acestea, Israel s-a
asezat n cettile Amoreilor : n Hesbon
si n toate satele care tineau de el.
26. Cci Hesbonul era cetatea lui Sihon,
regele Amoreilor. Acesta se luptase cu
fostul rege al Amoreilor si-i luase din
mini toat tara Amoreilor de la Aroer
pn la Arnon.
27. De aceea si zic rapsozii n btaie de
joc : Veniti la Hesbon, ca s se zideasc
si s se ntreasc cetatea lui Sihon.
28. C a iesit foc din Hesbon si par de
foc din cetatea lui Sihon si a mistuit Ar-
Moabul si pe stpnii muntilor
Arnonului.
Ier. 48, 45.
29. Vai de tine, Moab ! Esti pierdut,
poporul lui Camos ! Feciorii lui s-au
risipit si fetele lui au ajuns roabe la
Sihon, regele Amoreilor.
3 Reg. 11, 7. Ier. 48, 46.
30. Tras-am asupra lor cu sgeti. De la
Hesbon pn la Dibon tot este drmat,
am pustiit tot pn la Nofa, care e
aproape de Medeba.
Is. 15, 2. Ier. 48, 18-21.
31. Si asa s-a asezat Israel n toate
cettile Amoreilor.
32. De acolo a trimis Moise s iscodeasc
Iazerul, pe care l-a luat mpreun cu
satele lui si a alungat pe Amoreii care
locuiau acolo.
33. Si ntorcndu-se, a luat calea spre
Vasan ; iar Og, regele Vasanului, a iesit
naintea lor cu tot poporul su, ca s se
rzboiasc la Edrei.
Deut. 3, 1, 9; 29, 7.
S nu te temi de el, c-l voi da n
minile tale pe el si tot poporul lui si
toat tara lui si vei face cu el cum ai fcut
cu Sihon, regele Amoreilor, care locuia n
Hesbon.
Deut. 3, 2. Ps. 134, 11.
35. Si l-a btut pe el, pe fiii lui, si pe tot
poporul lui, de n-a lsat viu nici pe unul
din ai lui, si a cuprins tara lui.
Deut. 3, 3.
CAP. 22
Valaam.
1. Purceznd apoi de acolo, fiii lui Israel
au tbrt n sesurile Moabului, lng
Iordan, n fata Ierihonului.
Num. 33, 48.
2. Iar Balac, fiul lui Sefor, vznd toate
cte fcuse Israel Amoreilor,
J ud. 11, 25.
pag. 218/1780
3. S-a nfricosat foarte tare de poporul
acesta, pentru c era mult la numr, si s-
au nspimntat Moabitii de fiii lui Israel
2 Reg. 8, 2.
4. Si au zis ctre cpeteniile Madianitilor
: Poporul acesta mnnc acum totul
mprejurul nostru, cum mnnc boul
iarba cmpului. Balac ns, feciorul lui
Sefor, era atunci regele Moabitilor.
Num. 23, 23.
5. Deci a trimis acesta soli la Valaam, fiul
lui Beor, n Petor, care e asezat lng rul
Eufrat, n pmntul fiilor poporului su,
ca s-l cheme si s-i spun : Iat a iesit
un popor din Egipt si a acoperit fata
pmntului si trieste lng mine.
Deut. 23, 4. Iosua 24, 9.
6. Vino deci si-mi blesteam poporul
acesta, c este mai tare dect mine, si
atunci poate voi fi n stare s-l bat si s-l
alung din tar. Eu stiu c pe cine
binecuvntezi tu acela este binecuvntat,
si pe cine blestemi este blestemat.
Fac. 27, 29. Mih. 6, 5.
7. S-au dus deci btrnii Moabitilor si
btrnii Madianitilor cu minile pline de
daruri pentru vrji ; si ajungnd la
Valaam, i-au spus vorbele lui Balac.
2 Petr. 2, 15. Iuda 1, 11.
8. Iar el le-a zis : Rmneti aici peste
noapte si v voi da rspuns cum mi va
spune Domnul. Si au rmas cpeteniile
lui Moab la Valaam.
9. Atunci a venit Dumnezeu la Valaam si
a zis : Cine sunt oamenii aceia de la tine
?
10. Iar Valaam a zis ctre Dumnezeu :
Balac, fiul lui Sefor, regele Moabului, i-
a trimis la mine s-mi spun :
11. Iat a iesit din Egipt un popor si a
acoperit fata pmntului si locuieste
lng mine ; vino dar de mi-l blesteam,
doar l-as putea birui si alunga din tar.
Deut. 23, 5.
12. Dumnezeu ns a zis ctre Valaam :
S nu te duci cu ei si s nu blestemi pe
poporul acela, c este binecuvntat.
13. Dimineata s-a sculat Valaam si a zis
ctre btrnii lui Balac : Duceti-v la
stpnul vostru, c nu m las Dumnezeu
s merg cu voi.
14. Sculndu-se deci, cpeteniile
Moabului au venit la Balac si i-au spus :
Valaam n-a vrut s vin cu noi.
15. Atunci Balac a trimis alti soli mai
multi si mai nsemnati dect aceia.
16. Si venind acestia la Valaam, i-au zis :
Asa grieste Balac al lui Sefor : Nu te
lepda a veni pn la mine ;
17. C ti voi da cinste mare si-ti voi face
toate cte-mi vei zice ; vino ns si-mi
blesteam poporul acesta.
18. Iar Valaam a rspuns si a zis ctre
cpeteniile lui Balac : Chiar de mi-ar da
Balac casa sa plin de argint si de aur, nu
pot s calc porunca Domnului
Dumnezeului meu si s fac ceva mic sau
mare dup placul meu.
Num. 24, 13. 3 Reg. 13, 8.
19. Rmneti ns acum si voi aici peste
noapte si voi vedea ce-mi va mai spune
Domnul.
20. Atunci a venit Dumnezeu la Valaam
noaptea si i-a zis : Dac oamenii acestia
au venit s te cheme, scoal si te du cu ei
; dar s faci ceea ce-ti voi zice Eu !
21. A doua zi s-a sculat Valaam, si-a pus
samarul pe asina sa si s-a dus cu
cpeteniile Moabului.
22. Dar se aprinsese mnia lui Dumnezeu
pentru c s-a dus, iar ngerul Domnului s-
a sculat, ca s-l mustre pe cale.
23. Cum sedea el pe asina sa, nsotit de
dou slugi ale sale, a vzut asina pe
ngerul Domnului, care sttea n drum cu
sabia ridicat n mn, si s-a abtut din
drum pe cmp ; iar Valaam a btut asina
cu toiagul su, ca s o ntoarc la drum.
pag. 219/1780
2 Petr. 2, 15-16. Iuda 1, 11.
24. Dar ngerul Domnului a stat n
drumul ngust ntre vii, unde de o parte si
de alta era zid ;
25. Si asina, vznd ngerul Domnului, s-
a tras ctre zid si a strns piciorul lui
Valaam n zid, si acesta iar a nceput s-o
bat.
26. ngerul Domnului ns a trecut iar si a
stat la loc strmt, unde nu era chip s te
abati nici la dreapta, nici la stnga.
27. Iar asina, vznd pe ngerul
Domnului, s-a culcat sub Valaam. Atunci
s-a mniat Valaam si a nceput s bat
asina cu toiagul.
28. Dar Domnul a deschis gura asinei si
aceasta a zis ctre Valaam : Ce ti-am
Icut eu, de m bati acum pentru a treia
oar ?
29. Si Valaam a zis ctre asin : Pentru
c ti-ai rs de mine ; de as fi avut n mn
o sabie, te-as fi ucis aici pe loc.
30. Rspuns-a asina lui Valaam : Au nu
sunt eu asina ta, pe care ai umblat din
tineretile tale si pn n ziua aceasta ?
Avut-am oare deprinderea de a m purta
asa cu tine ? Si el a zis : Nu !
31. Atunci a deschis Domnul ochii lui
Valaam si acesta a vzut pe ngerul
Domnului, care sttea n mijlocul
drumului cu sabia ridicat n mn, si s-a
nchinat si a czut cu fata la pmnt.
Iosua 5, 13.
32. Iar ngerul Domnului i-a zis : De ce
ai btut asina ta de trei ori ? Eu am iesit
s te mpiedic, deoarece calea ta nu este
dreapt naintea mea ;
33. Si asina, vzndu-m pe mine, s-a
ntors de la mine de trei ori pn acum ;
dac ea nu s-ar fi ntors de Ia mine, eu te-
as fi ucis pe tine, iar pe ea as fi lsat-o
vie.
34. Zis-a Valaam ctre ngerul Domnului
: Am pctuit, pentru c n-am stiut c
stai tu n drum naintea mea. Deci, dac
aceasta nu este plcut n ochii ti, atunci
m voi ntoarce.
35. Iar ngerul Domnului a zis ctre
Valaam : Du-te cu oamenii acestia, dar
s griesti ceea ce-ti voi spune eu ! si s-
a dus Valaam cu cpeteniile lui Balac.
36. Cnd a auzit Balac c vine Valaam, a
iesit n ntmpinarea lui n orasul moabit,
care este lng hotarul de la Arnon, chiar
la hotar.
Deut. 2, 36.
37. Si a zis Valaam ctre Balac : Iat
acum am venit la tine. Dar pot eu, oare,
s-ti spun ceva ?
38. Ce-mi va pune Dumnezeu n gur,
aceea ti voi gri !
Num. 22, 8, 18.
39. Apoi s-a dus Valaam cu Balac si au
mers la Kiriat-Hutot.
40. Atunci a junghiat Balac oi si boi si a
trimis lui Valaam si cpeteniilor ce erau
cu el.
41. Iar a doua zi de dimineat, a luat
Balac pe Valaam si l-a suit pe nltimile
lui Baal, ca s-i arate de acolo o parte din
popor.
CAP. 23
Valaam binecuvinteaz pe I sraeli(i.
1. Atunci a zis Valaam ctre Balac :
Zideste-mi aici sapte jertfelnice si
pregteste-mi sapte vitei si sapte
berbeci.
2. Si a fcut Balac dup cum zisese
Valaam : au ridicat Balac si Valaam cte
un vitel si cte un berbec pe fiecare
jertfelnic.
3. Apoi a zis Valaam ctre Balac : Stai
lng jertfa ta, iar eu m duc, c poate
mi va iesi Domnul nainte si ce-mi va
descoperi El aceea ti voi spune. Si a
rmas Balac lng jertfa sa, iar Valaam s-
a dus ntr-un loc nalt s ntrebe pe
Dumnezeu.
pag. 220/1780
4. Si S-a artat Dumnezeu lui Valaam si a
zis Valaam ctre El : Am zidit sapte
jertfelnice si am suit cte un vitel si cte
un berbec pe fiecare jertfelnic.
5. Iar Domnul a pus cuvnt n gura lui
Valaam si a zis : ntoarce-te la Balac si
s-i zici asa !
6. Si s-a ntors la acesta si iat el sttea la
arderile de tot ale lui si toate cpeteniile
Moabului erau cu el. Si a fost peste el
Duhul Domnului si si-a rostit cuvntul
su, zicnd :
7. Din Mesopotamia m-a adus Balac,
regele Moabului, din muntii Rsritului si
mi-a zis : Vino si-mi blesteam pe Iacov,
vino si osndeste pe Israel !
Deut. 23, 4.
8. Cum s blestem pe cel ce nu-l
blesteam Dumnezeu ? Sau cum s
osndesc pe cel ce nu-l osndeste
Dumnezeu ?
Iosua 24, 10.
9. De pe vrful muntelui m uit la el si de
pe dealuri l privesc. Iat un popor care
trieste deosebi si nu se numr cu alte
popoare.
Deut. 33, 28. Est. 3, 8.
10. Cine va numra pe urmasii lui Iacov
si gloatele din Israel cine le va socoti ? S
moar sufletul meu moartea dreptilor
acestora si s fie sfrsitul meu ca sfrsitul
lor !
Fac. 13, 16. 3 Reg. 19, 4.
11. Atunci a zis Balac ctre Valaam : Ce
mi-ai fcut ? Eu te-am adus s-mi
blestemi pe vrjmasii mei si iat tu i
binecuvntezi !
12. Valaam ns a zis ctre Balac : Oare
s nu spun eu lui Balac ceea ce-mi pune
Domnul n gur ?
Deut. 32, 31.
13. Iar Balac a zis ctre el : Vino cu
mine n alt loc, de unde nu-l vei vedea
tot, ci numai o parte din el vei vedea, iar
tot nu-l vei vedea : s mi-l blestemi de
acolo.
14. Si l-a dus pe el la locul de straj, pe
vrful muntelui Fazga, si a zidit acolo
sapte jertfelnice si a pus cte un vitel si
cte un berbec pe fiecare jertfelnic.
Deut. 3, 27.
15. Si a zis Valaam ctre Balac : Stai
aici lng jertfa ta, iar eu m duc s ntreb
pe Dumnezeu !
16. Atunci a ntmpinat Dumnezeu pe
Valaam si a pus cuvnt n gura lui si a zis
: ntoarce-te la Balac si s-i griesti
acestea.
17. Si s-a ntors la el si sttea la jertfa sa
cu toate cpeteniile Moabului. Si l-a
ntrebat Balac : Ce ti-a spus Domnul ?
18. Iar el si-a rostit cuvntul su si a zis :
Scoal si ascult Balac ! Ia aminte la
mine, fiul lui Sefor !
19. Dumnezeu nu este ca omul, ca s-L
minti, nici ca fiul omului, ca s-I par
ru. Au zice-va El si nu va face ? Sau va
gri si nu va mplini ?
1 Reg. 15, 29. Iez. 12, 24-25. Mal. 3, 6. Iac. 1, 17. Rom. 3,
3; 9, 6; 11, 29. 2 Cor. 1, 20. Tit 1, 1-2.
20. Iat am primit porunc s
binecuvntez ; El a binecuvntat si eu nu
pot ntoarce binecuvntarea.
21. El nu vede nedreptate n Iacov si nu
zreste silnicie n Israel ; Domnul
Dumnezeul su este cu el si n mijlocul
lui se aude strigt de veselie ca pentru un
mprat.
Ps. 9, 8; 54, 10; 55, 10. Ier. 50, 20.
22. Dumnezeu l-a scos din Egipt, puterea
lui este ca a unui taur.
Num. 24, 8. Deut. 33, 17. Ps. 91, 10.
23. Pentru c nu este vrjitorie n Iacov,
nici farmece n Israel, la vreme se va
spune lui Iacov si lui Israel ; cele ce vrea
s plineasc Dumnezeu !
24. Iat un popor care se ridic asemenea
unei leoaice si ca un leu se scoal, care
pag. 221/1780
nu se culc pn n-a sfsiat prada si pn
n-a but sngele ucisilor !
Fac. 49, 9.
25. Zis-a Balac ctre Valaam : Nici de
blestemat s nu-l blestemi, nici de
binecuvntat s nu-l binecuvntezi.
Num. 24, 4.
26. Iar Valaam a rspuns si a zis ctre
Balac : Nu ti-am grit eu, oare, c voi
face ce-mi va spune Domnul ?
27. Atunci a zis Balac ctre Valaam :
Hai s te duc n alt loc : poate-I va
plcea lui Dumnezeu si mi-I vei blestema
de acolo.
28. Si a luat Balac pe Valaam pe vrful
lui Peor, care priveste spre pustie.
Num. 25, 3.
29. Aici Valaam a zis ctre Balac :
Zideste-mi sapte jertfelnice si
pregteste-mi sapte vitei si sapte
berbeci,
30. Si a fcut Balac, cum a zis Valaam, si
a pus cte un vitel si cte un berbec pe
fiecare jertfelnic.
CAP. 24
Proorocia lui Valaam
1. Vznd Valaam c Domnul
binevoieste s se binecuvnteze Israel, n-
a mai alergat dup obicei la vrjitorii, ci
s-a ntors cu fata spre pustie ;
Num. 23, 3.
2. Si ridicndu-si Valaam ochii si, a
vzut pe Israel asezat dup semintiile sale
si a venit peste dnsul duhul lui
Dumnezeu,
3. Si si-a rostit el cuvntul su, zicnd :
Asa zice Valaam, fiul lui Beor ; asa
grieste brbatul cel ce vede cu adevrat ;
4. Asa glsuieste cel ce ascult cuvntul
lui Dumnezeu, cel ce cunoaste gndurile
Celui Atotputernic, cel ce vede
descoperirile lui Dumnezeu, ca n vis, dar
ochii si-i are deschisi :
4 Reg. 6, 17.
5. Ct sunt de frumoase slasurile tale,
Iacove, corturile tale, Israele !
Iosua 24, 10.
6. Se desfsoar ca niste vi, ca niste
grdini pe lng ruri, ca niste cedri pe
lng ape, ca niste corturi pe care le-a
nfipt Domnul !
Ps. 1, 3. Ier. 17, 8.
7. Iesi-va din smnta lui un Om, care va
stpni neamuri multe si stpnirea Lui
va ntrece pe a lui Agag si mprtia Lui
se va nlta.
8. Dumnezeu l-a scos din Egipt si puterea
lui va fi ca a taurului ; mnca-va
popoarele dusmane lui, va sfrma oasele
lor si cu sgetile sale va sgeta pe
vrjmasi.
Num. 23, 22. Mat. 2, 14.
9. Plecatu-s-a si s-a culcat ca un leu si ca
o leoaic ; cine-l va scula ? Cel ce te
binecuvnteaz, binecuvntat s fie, si cel
ce te blesteam s fie blestemat !
Fac. 27, 29; 49, 9.
10. Atunci s-a mniat Balac pe Valaam
si, frngndu-si minile, a zis Balac ctre
Valaam : Eu te-am chemat s-mi
blestemi pe vrjmasii mei, iar tu, iat, i-ai
binecuvntat de trei ori pn acum.
11. Fugi dar n tara ta ! Am zis c te voi
cinsti ; dar iat c Domnul te-a lipsit de
cinste.
12. Valaam ns a zis ctre Balac : N-
am spus eu oare solilor ti pe care i-ai
trimis la mine :
13. Chiar de mi-ar da Balac casa sa plin
de argint si de aur, nu voi putea s calc
porunca Domnului, ca s fac ceva bun
sau ru dup placul meu ; cte-mi va
spune Domnul, acelea le voi gri ?
Num. 22, 18.
14. Deci, iat, m duc repede n tara mea
; dar vino s-ti spun ce are s fac
poporul acesta cu poporul tu n
vremurile viitoare.
Num. 25, 1-2; 31, 16. Apoc. 2, 14.
pag. 222/1780
15. Si si-a urmat Valaam cuvntul su si
a zis : Asa grieste Valaam, fiul lui Beor
; asa grieste brbatul cel ce vede cu
adevrat,
16. Cel ce ascult cuvintele lui
Dumnezeu, cel ce are stiint de la Cel
Preanalt si vede descoperirile lui
Dumnezeu, ca n vis, dar ochii i sunt
deschisi :
17. l vd, dar acum nc nu este ; l
privesc, dar nu de aproape ; o stea rsare
din Iacov ; un toiag se ridic din Israel si
va lovi pe cpeteniile Moabului si pe toti
fiii lui Set i va zdrobi.
Fac. 49, 10. 2 Reg. 8, 2. Mat. 2, 2; 11, 3. Luc. 7, 19. Apoc.
22, 16.
18. Lua-va de mostenire pe Edom si va
stpni Seirul vrjmasilor si si Israel si
va arta puterea.
Fac. 36, 8. 2 Reg. 8, 14. Am. 9, 12.
19. Din Iacov se va scula Cel ce va
stpni cu putere si va pierde pe cei ce
vor rmne n cetate.
Rom. 9, 5. 2 Cor. 10, 5. Apoc. 19, 6.
20. Apoi vznd pe Amalec, si-a urmat
cuvntul si a zis : Cel nti dintre
popoare e Amalec, dar si neamul lui va
pieri.
Ies. 17, 14. Deut. 25, 19. 1 Reg. 15, 7.
21. Vznd dup aceea pe Chenei, si-a
urmat cuvntul si a zis : Locuinta ta e
tare si cuibul tu e asezat pe stnc ;
Jud. 1, 16, 26. 1 Reg. 15, 6.
22. Dar Cain va fi drmat si nu este mult
pn ce Asur te va duce n robie.
23. Iar cnd a vzut pe Og, si-a urmat
cuvntul si a zis : Vai, vai, cine va mai
tri cnd Dumnezeu va aduce acestea !
24. Veni-vor corbii de la Chitim si vor
smeri pe Asur, vor smeri pe Heber, dar si
acelea vor pieri.
Dan. 11, 30.
25. Sculndu-se apoi Valaam s-a ntors
napoi, n tara sa ; si s-a dus si Balac ntru
ale sale.
Num. 31, 8.
CAP. 25
Pedeapsa pentru idolatrie yi
desfrnare.
1. Atunci s-a asezat Israel n Sitim, dar
poporul a nceput s se spurce, pctuind
cu fetele din Moab.
Num. 31, 16. 1 Cor. 10, 8. Apoc. 2, 14.
2. C acestea i chemau la jertfele idolilor
lor si mnca poporul din acele jertfe si se
nchina la dumnezeii lor.
3. Asa s-a lipit Israel de Baal-Peor,
pentru care s-a aprins mnia lui
Dumnezeu asupra lui Israel.
Num. 23, 28. Iosua 22, 17. Ps. 105, 28-29.
4. Si a zis Domnul ctre Moise : Ia pe
toate cpeteniile poporului si le spnzur
de copaci pentru Domnul nainte de
asfintitul soarelui, ca s se abat de la
Israel iutimea mniei Domnului.
Deut. 4, 3.
5. Atunci a zis Moise ctre judectorii lui
Israel : Ucideti fiecare pe oamenii vostri
care s-au lipit de Baal-Peor.
6. Dar iat oarecare din fiii lui Israel a
venit si a adus ntre fratii si o madianit,
n ochii lui Moise si n ochii ntregii obsti
a fiilor lui Israel, cnd plngeau ei la usa
cortului adunrii.
7. Atunci Finees, fiul lui Eleazar, fiul
preotului Aaron, vznd aceasta, s-a
sculat din mijlocul obstii si, lund n
mn lancea sa,
Ps. 105, 30. 1 Mac. 2, 26, 54.
8. A intrat dup israelit n slas si i-a
strpuns pe amndoi, pe israelit si pe
femeie, n pntece ; si a ncetat
pedepsirea fiilor lui Israel.
9. Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au
fost douzeci si patru de mii.
1 Cor. 10, 8.
11. Finees, feciorul lui Eleazar, fiul
preotului Aaron, a abtut mnia Mea de
la fiii lui Israel, rvnind ntre ei pentru
pag. 223/1780
Mine, si n-am mai pierdut pe fiii lui
Israel n mnia Mea ;
12. De aceea spune-i c voi ncheia cu el
legmntul Meu de pace,
Ps. 105, 31. Mal. 2, 5. Sir. 45, 31-33.
13. Si va fi pentru el si pentru urmasii lui
de dup el legmnt de preotie vesnic,
cci a artat rvn pentru Dumnezeul su
si a ispsit pcatul fiilor lui Israel.
1 Reg. 2, 35. 1 Mac. 2, 27, 54.
14. Numele israelitului ucis, care a fost
omort cu madianita, era Zimri, fiul lui
Salu, cpetenia semintiei lui Simeon ;
15. Iar numele madianitei ucise era
Cozbi, fiica lui Tur, cpetenia unei
semintii iesit dintr-o cas patriarhal din
Madian.
Num. 31, 8.
Vorbeste fiilor lui Israel si le zi :
17. Socotiti pe Madianiti dusmanii vostri
si omorti-i, bateti-i, c s-au purtat cu voi
dusmnos ntru viclesugul lor,
Num. 31, 2.
18. Ademenindu-v cu Peor si cu Cozbi,
sora lor, fiica unei cpetenii a
Madianitilor, care a fost ucis n ziua
urgiei celei pentru Peor.
CAP. 26
Numrarea din nou a poporului.
1. Dup aceast pedeaps, a grit Domnul
ctre Moise si ctre Eleazar, fiul
preotului Aaron, si a zis :
2. Numrati toat obstea fiilor lui Israel
de la douzeci de ani n sus, pe toti cei
buni de rzboi n Israel, dup familiile lor
!
Num. 1, 2.
3. Atunci Moise si preotul Eleazar le-au
grit n sesurile Moabului, la Iordan, n
dreptul Ierihonului, si le-au zis :
Num. 33, 50.
4. Numrati pe toti de la douzeci de ani
n sus, cum a grit Domnul lui Moise si
fiilor lui Israel, care au iesit din pmntul
Egiptului.
Num. 1, 3.
5. Ruben, este ntiul nscut al lui Israel.
Fiii lui Ruben : din Enoh, neamul lui
Enoh ; din Falu, neamul lui Falu ;
Fac. 46, 8-9. Ies. 6, 14.
6. Din Hetron, neamul lui Hetron ; din
Carmi, neamul lui Carmi ;
7. Acestea sunt neamurile lui Ruben ; si
s-au numrat patruzeci si trei de mii sapte
sute treizeci.
8. Fiul lui Falu : Eliab.
9. Fiii lui Eliab : Nemuel, Datan si
Abiron. Datan si Abiron sunt aceia care,
chemati fiind n adunare, au strnit
rzvrtire mpotriva lui Moise si a lui
Aaron mpreun cu prtasii lui Core,
cnd acestia au strnit rzvrtire
mpotriva Domnului
Num. 16, 1. 1 Paral. 24, 2.
10. Si si-a deschis pmntul gura sa si i-a
nghitit pe ei si pe Core ; si mpreun cu
ei au murit si prtasii lor, cnd focul a
mistuit dou sute cincizeci de oameni si
au rmas ei ca semn.
Num. 16, 31.
11. ns fiii lui Core n-au murit.
Num. 16, 32.
12. Fiii lui Simeon, dup familiile lor,
sunt : din Nemuel, neamul lui Nemuel ;
din Iamin, neamul lui Iamin ; din Iachin ;
neamul lui Iachin ;
Fac. 46, 10.
13. Din Zerah, neamul lui Zerah ; din
Saul, neamul lui Saul.
14. Acestea sunt neamurile cele din
Simeon, care s-au gsit la numrtoarea
lor : douzeci si dou de mii dou sute.
15. Fiii lui Gad, dup neamurile lor : din
Tefon neamul Tefonienilor ; din Haghi,
neamul Haghitilor ; din Sunie, neamul
Sunienilor ;
16. Din Ozni, neamul Oznienilor ;
17. Din Eri, neamul Erienilor ; din Arod,
neamul Arodeilor ; din Areli, neamul
Arelienilor.
pag. 224/1780
18. Acestea sunt neamurile fiilor lui Gad,
care la numrtoarea lor s-au gsit
patruzeci de mii cinci sute.
19. Fiii lui Iuda sunt : Er si Onan, Sela,
Fares si Zara ; ns Er si Onan au murit n
pmntul Canaanului.
Fac. 38, 3-4.
20. Si fiii lui Iuda, dup neamurile lor,
sunt : din Sela, neamul Selaenilor ; din
Fares, neamul Fareseilor ; din Zara,
neamul Zaraenilor.
21. Iar fiii lui Fares sunt : din Esron
neamul Esroneilor ; din Hamul, neamul
Hamulienilor.
Fac. 46, 12. 1 Paral. 2, 5.
22. Acestea sunt neamurile din Iuda si la
numrtoarea lor s-au gsit saptezeci si
sase de mii cinci sute.
23. Fiii lui Isahar, dup neamurile lor,
sunt : din Tola, neamul Tolaenilor ; din
Fuva, neamul Fuvaenilor ;
Fac. 46, 13.
24. Din Iasub, neamul Iasubienilor ; din
Simron, neamul Simronienilor.
25. Acestea sunt neamurile din Isahar si
la numrtoarea lor s-au gsit saizeci si
patru de mii trei sute.
26. Fiii lui Zabulon, dup neamurile lor,
sunt : din Sered, neamul Seredienilor ;
din Elon, neamul Elonienilor ; din Iahleil,
neamul Iahleililor.
Fac. 46, 14.
27. Acestea sunt neamurile din Zabulon
si la numrtoarea lor s-au gsit saizeci
de mii cinci sute.
28. Fiii lui Iosif sunt : Manase si Efraim.
29. Fiii lui Manase, dup neamurile lor,
sunt : din Machir, neamul Machirienilor ;
din Machir s-a nscut Galaad si din
Galaad este neamul Galaadenilor.
Iosua 17, 1.
30. Fiii lui Galaad sunt : din Iezer,
neamul Iezerienilor ; din Helec, neamul
Helecienilor ;
31. Din Asriel, neamul Asrielienilor ; din
Sechem, neamul Sechemienilor ;
32. Din Semida, neamul Semidienilor ;
din Hefer, neamul Heferienilor.
33. Salfaad, fiul lui Hefer, n-a avut fii, ci
numai fiice si numele fiicelor lui Salfaad
sunt : Mahla, Noa, Hogla, Milca si Tirta.
Num. 27, 1; 36, 10-12.
34. Acestea sunt neamurile lui Manase si
la numrtoarea lor s-au gsit cincizeci si
dou de mii sapte sute.
Num. 2, 20-21.
35. Fiii lui Efraim, dup neamurile lor,
sunt : din Sutelah, neamul Sutelahienilor
; din Becher, neamul Becherienilor ; din
Tahan, neamul Tahanienilor.
36. Iar fiii lui Sutelah sunt : din Eran,
neamul Eranienilor.
37. Acestea sunt neamurile fiilor lui
Efraim si la numrtoarea lor s-au gsit
treizeci si dou de mii cinci sute. Acestia
sunt fiii lui Iosif dup neamurile lor.
38. Fiii lui Veniamin, dup neamurile lor,
sunt ; din Bela, neamul Belaienilor ; din
Asbel, neamul Asbelienilor ; din Ahiram,
neamul Ahiramienilor ;
39. Din Sefufam, neamul Sefufamienilor
; din Hufam, neamul Hufamienilor.
40. Iar fiii lui Bela sunt : Ard si Naaman :
din Ard, neamul Ardienilor si din
Naaman, neamul Naamanienilor.
41. Acestia sunt fiii lui Veniamin dup
neamurile lor si la numrtoare s-au gsit
patruzeci si cinci de mii sase sute.
42. Fiii lui Dan, dup neamurile lor, sunt
: din Suham, neamul Suhamienilor.
Acestea sunt familiile lui Dan, dup
neamurile lor.
43. Si neamurile lui Suham, la
numrtoarea lor, au fost de toate saizeci
si patru de mii patru sute.
44. Fiii lui Aser, dup neamurile lor, sunt
: din Imna, neamul Imnaenilor ; din Isba,
pag. 225/1780
neamul Isbaenilor ; din Verie, neamul
Verienilor.
45. Din fiii lui Verie : din Heber, neamul
Heberienilor ; din Malchiel, neamul
Malchielilor.
46. Si numele fiicei lui Aser a fost Serah.
47. Acestea sunt neamurile fiilor lui Aser
si la numrtoare s-au gsit cincizeci si
trei de mii patru sute.
48. Fiii lui Neftali, dup neamurile lor,
sunt : din Iahteel, neamul Iahteelienilor ;
din Guni, neamul Gunienilor ;
49. Din Ieter, neamul Ieterienilor ; din
Silem, neamul Silemienilor.
50. Acestea sunt neamurile lui Neftali,
dup familiile lor si la numrtoare s-au
gsit patruzeci si cinci de mii patru sute.
51. Iat numrul fiilor lui Israel, celor ce
au intrat la numrtoare : sase sute una
mii sapte sute treizeci.
Num. 1, 46.
:
53. Acestora s li se mpart spre
mostenire pmntul, dup numrul
numelor ;
54. Celor mai multi s le dai mosie mai
mare, iar celor mai putini s le dai mosie
mai mic ; fiecruia s se dea mosie
potrivit cu numrul celor ce au intrat la
numrtoare.
Num. 33, 54; 36, 2. Iosua 11, 23; 17, 14.
55. Pmntul s-l mprtiti prin sorti ;
dup numele semintiilor printilor lor s-
si primeasc si prtile :
56. Prin sorti s le mparti mosia, att
celor multi la numr, ct si celor putini la
numr.
57. Levitii, care au intrat la numrtoare,
dup neamurile lor, sunt acestia : din
Gherson, neamul Ghersonienilor ; din
Cahat, neamul Cahatienilor, din Merari,
neamul Merarienilor.
Fac. 46, 11. Ies. 6, 16, 19. Num. 3, 17. 1 Paral. 6, 1; 23, 6.
58. Iat neamurile lui Levi : neamul lui
Libni, neamul lui Hebron, neamul lui
Mahli, neamul lui Musi si neamul lui
Core. Din Cahat s-a nscut Amram.
Num. 3, 19.
59. Numele femeii lui Amram a fost
Iohabed, fiica lui Levi, pe care a nscut-o
femeia lui Levi n Egipt, iar ea a nscut
lui Amram pe Aaron, pe Moise si pe
Mariam, sora lor.
Ies. 2, 2; 6, 20. 1 Paral. 23, 13.
60. Lui Aaron i s-au nscut : Nadab si
Abiud, Eleazar si Itamar.
61. Dar Nadab si Abiud au murit cnd au
adus foc strin naintea Domnului, n
pustiul Sinai.
Lev 10, 1. Num. 3, 4. 1 Paral. 24, 2.
62. Si s-au numrat toti cei de parte
brbteasc de la o lun n sus si s-au
gsit douzeci si trei de mii ; cci acestia
nu fuseser numrati mpreun cu fiii lui
Israel, pentru c nu li s-a dat mostenire
printre fiii lui Israel.
63. Acestia sunt cei numrati de Moise si
Eleazar preotul, care au numrat pe fiii
lui Israel n sesurile Moabului, lng
Iordan, n dreptul Ierihonului.
64. n numrul lor nu se afla niciunul din
fiii lui Israel numrati de Moise si de
preotul Aaron, n pustiul Sinai,
Num. 1, 19.
65. Cci Domnul le zisese acestora c vor
muri toti n pustie, - si n-au rmas din ei
niciunul, afar de Caleb, fiul lui Iefone si
de Iosua, fiul lui Navi.
Num. 14, 28-30; 32, 10. Deut. 1, 36; 2, 14. Ps. 105, 26. 1
Cor. 10, 5.
CAP. 27
Lege pentru moytenire. I osua, fiul lui
Navi, cpetenie n locul lui Moise.
1. Atunci au venit fetele lui Salfaad, fiul
lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir,
din neamul lui Manase, fiul lui Iosif, ale
cror nume sunt acestea : Mahla, Noa,
Hogla, Milca si Tirta,
Num. 36, 2, 11.
pag. 226/1780
2. Si au stat naintea lui Moise, a lui
Eleazar preotul, naintea cpeteniilor si
naintea ntregii obsti, la usa cortului
adunrii, si au zis :
3. Tatl nostru a murit n pustie ; el n-a
fost din numrul celor care s-au ridicat
mpotriva Domnului cu adunarea lui
Core, ci a murit pentru pcatul su si
feciori n-a avut.
Num. 16, 1, 30.
4. De ce s piar numele tatlui nostru
din neamul lui, pentru c n-are fii ? D-
ne si nou mosie ntre fratii tatlui nostru
!
5. Moise ns a adus cererea lor naintea
Domnului ;
6. Iar Domnul a zis ctre Moise :
7. Drept au grit fetele lui Salfaad ;
druieste-le si lor mostenire ntre fratii
tatlui lor si trece-le lor mosia tatlui lor.
Iosua 17, 4.
8. Iar fiilor lui Israel s le griesti si s le
spui : De va muri cineva, neavnd fiu, s
dati partea lui fiicei lui.
Num. 36, 8. Tob. 6, 11.
9. Iar de nu are nici fiic, s dati partea
lui fratilor lui.
10. De nu are ns nici frati, s dati partea
lui fratilor tatlui lui.
11. Iar de nu are tatl su frati, s dati
partea lui rudeniei celei mai de aproape
din neamul lui, ca s mosteneasc ale lui.
Aceasta s fie pentru fiii lui Israel ca o
hotrre din lege, cum a poruncit Domnul
lui Moise.
Suie-te pe acest munte, care este
dincoace de Iordan, adic pe muntele
Nebo, si priveste pmntul Canaanului,
pe care am s-l dau fiilor lui Israel de
mostenire.
Deut. 32, 48-49.
13. Iar dup ce-l vei vedea, te vei aduga
si tu la poporul tu, cum s-a adugat
Aaron, fratele tu, pe muntele Hor.
14. Pentru c v-ati mpotrivit poruncii
Mele n pustiul Sinai, n vremea
tulburrii obstii, ca s artati naintea
ochilor lor sfintenia Mea la ape, adic la
apele Meriba de la Cades, n pustiul
Sinai.
Deut. 32, 51.
15. Moise ns a grit Domnului si a zis :
16. Domnul Dumnezeul duhurilor si a
tot trupul s rnduiasc peste obstea
aceasta un om,
17. Care s ias naintea ei si care s intre
naintea ei, care s-i duc si s-i aduc, ca
s nu rmn obstea Domnului ca oile ce
n-au pstor.
3 Reg. 22, 17. 2 Paral. 18, 16. Mat. 9, 36.
18. Iar Domnul a zis ctre Moise : Ia-ti
pe Iosua, fiul lui Navi, om cu duh ntr-
nsul, pune-ti peste el mna ta ;
Fac. 48, 14. Num. 8, 10. Deut. 3, 21; 31, 7; 34, 9. Iosua 1,
1.
19. Apoi du-l naintea preotului Eleazar,
naintea a toat obstea si d-i povete
naintea ochilor lor ;
20. D-i din slava ta, ca s-l asculte toat
obstea fiilor lui Israel.
Deut. 34, 9.
21. Dup aceea s stea naintea preotului
Eleazar si acesta va ntreba de hotrrile
Domnului prin ajutorul Urimului : dup
cuvntul acestuia s ias si dup cuvntul
acestuia s intre el si toti fiii lui Israel cei
mpreun cu dnsul si toat obstea.
Ies. 28, 30.
22. Si a fcut Moise cum i-a poruncit
Domnul Dumnezeu : a luat pe Iosua si l-a
pus naintea preotului Eleazar si a toat
obstea.
Deut. 3, 21; 31, 7.
23. Apoi si-a pus peste el minile sale si
i-a dat povete, cum zisese Domnul prin
Moise.
CAP. 28
Rnduial nou pentru unele jertfe.
1. Apoi iarsi a grit Domnul cu Moise si
a zis :
pag. 227/1780
2. Porunceste fiilor lui Israel si le spune
: Darurile Mele, drile Mele, jertfele
Mele cele ntru miros cu bun mireasm,
ngrijiti s Mi se aduc la srbtorile
Mele.
Lev 3, 11; 21, 6.
3. Spune-le : Iat jertfele care trebuie s
le aduceti Domnului : doi miei de cte un
an fr meteahn, ardere de tot
necontenit, pe fiecare zi ;
Ies. 29, 38. 1 Paral. 16, 40.
4. Un miel s-l aduci dimineata si pe
cellalt miel s-l aduci seara.
Ies. 29, 39.
5. J ertf de pine s aduci a zecea parte
de ef de fin de gru, amestecat cu un
sfert de hin de untdelemn ;
Ies. 16, 36.
6. Aceasta este ardere de tot necontenit
si care a fost svrsit la Muntele Sinai,
spre miros cu bun mireasm si ca jertf
Domnului.
7. La ea s aduci turnare un sfert de hin
de vin la un miel ; si turnarea de vin a
Domnului s-o torni la loc sfnt.
8. Cellalt miel s-l aduci spre sear, cu
darul lui de pine si cu turnarea lui s-l
aduc jertf, mireasm plcut Domnului.
9. Iar n ziua odihnei s aduceti doi miei
de cte un an, fr meteahn, si ca jertf
dou zecimi de ef de fin de gru,
frmntat cu untdelemn si cu turnarea
ei.
Mat. 12, 5.
10. Aceasta este ardere de tot pentru ziua
odihnei afar de arderea de tot cea
necontenit cu turnarea ei.
11. La nceputul lunilor voastre s
aduceti Domnului ardere de tot : din
ciread, doi vitei, iar din turm, un berbec
si sapte miei de cte un an fr meteahn.
Is. 1, 13; 66, 23. Col. 2, 16.
12. Iar ca dar de pine, cte trei zecimi de
ef fin de gru, frmntat cu
untdelemn, la fiecare vitel, si dou zecimi
de ef fin de gru, frmntat cu
untdelemn, ca dar de pine la berbec,
13. Si cte o zecime de ef fin de gru,
frmntat cu untdelemn, ca dar de pine
la fiecare miel. Aceasta este ardere de tot,
mireasm plcut, jertf Domnului.
14. Turnare la ele s fie jumtate hin de
vin de fiecare vitel, a treia parte hin de
berbec si un sfert de hin la fiecare miel.
Aceasta este ardere de tot pentru fiecare
nceput de lun, la toate lunile anului.
Num. 10, 10.
15. S mai aduceti Domnului si un tap,
jertf pentru pcat, afar de arderea de tot
cea necontenit, si s-l aduc cu turnarea
lui.
Num. 29, 5.
16. n ziua a paisprezecea a lunii nti
sunt Pastile Domnului.
Ies. 12, 18. Lev 23, 5.
17. n ziua a cincisprezecea este
srbtoare. Sapte zile s mncati azime.
Ies. 12, 15. Deut. 16, 3.
18. n ziua nti s aveti adunare sfnt si
nici un fel de lucru s nu faceti ;
19. Si s aduceti Domnului jertf, ardere
de tot : din ciread, doi vitei, iar din
turm, un berbec si sapte miei de cte un
an ; acestia s fie fr meteahn.
Deut. 16, 2. 2 Paral. 35, 7.
20. Cu ei s aduceti dar de pine, fin de
gru frmntat cu untdelemn, trei zecimi
de ef de fiecare vitel, dou zecimi de ef
la berbec,
21. Si cte o zecime de ef s aduci cu
fiecare din cei sapte miei ;
Ies. 16, 36.
22. S aduceti un tap jertf pentru pcat,
pentru curtirea voastr.
23. Acestea s le aduceti, pe lng
arderea de tot de dimineat, care este
ardere de tot necontenit.
24. Tot asa s aduceti si n fiecare din
cele sapte zile : pine, jertf, mireasm
plcut Domnului, pe lng arderea de tot
cea necontenit si cu turnarea ei.
pag. 228/1780
25. n ziua a saptea s aveti adunare
sfnt si nici un lucru s nu lucrati.
26. n ziua celor dinti roade, cnd
aduceti Domnului prinosul nou de pine,
la ncheierea sptmnilor, s aveti
adunare sfnt si nici un lucru s nu
lucrati.
Lev 23, 15-16, 20. Deut. 16, 9.
27. S aduceti ardere de tot spre miros de
bun mireasm Domnului : din ciread,
doi vitei, iar din turm, un berbec si sapte
miei de cte un an fr meteahn.
28. Cu ei s aduceti dar de pine, fin de
gru frmntat cu untdelemn : trei
zecimi de ef la fiecare vitel, dou zecimi
de ef la berbec
29. Si o zecime de ef la fiecare din cei
sapte miei.
30. S aduceti un tap jertf pentru pcat,
spre curtirea voastr.
31. Acestea s mi le aduceti cu turnrile
lor, afar de arderile de tot nencetate cu
darul lor de pine, care se aduc de obicei
; acestea trebuie s fie curate.
CAP. 29
J ertfe la ziua nti, a zecea yi a
cincisprezecea a lunii a yaptea.
1. n ziua nti a lunii a saptea de
asemenea s aveti adunare sfnt, si nici
un lucru s nu lucrati ; pe aceasta s o
socotiti o zi a suflatului n trmbite.
Lev 23, 24.
2. S aduceti ardere de tot, spre miros
plcut Domnului : un vitel, un berbec,
sapte miei de cte un an fr meteahn ;
Neem. 10, 33.
3. La ei, ca dar de pine, fin de gru,
frmntat cu untdelemn : trei zecimi de
ef la vitel, dou zecimi de ef la berbec
4. Si cte o zecime de ef la fiecare din
cei sapte miei.
5. Din turma de capre s aduceti un tap,
jertf pentru pcat, spre curtirea voastr.
6. Acestea s le aduceti jertfe pe lng
arderea de tot, cu darul de pine si
turnarea lui de la lun nou si pe lng
arderea de tot necontenit cu darul ei de
pine si turnarea lui, dup rnduial, ntru
miros de bun mireasm Domnului.
Evr. 13, 15-16.
7. n ziua a zecea a acestei luni s aveti
adunare sfnt, s postiti si nici un lucru
s nu faceti.
Lev 16, 29-30; 23, 27. Dan. 10, 12.
8. S aduceti ardere de tot Domnului spre
miros de bun mireasm : un vitel, un
berbec si sapte miei de cte un an.
9. La ei s aduceti dar de pine, fin de
gru frmntat cu untdelemn, trei zecimi
de ef la vitel, dou zecimi de ef la
berbec
10. Si cte o zecime de ef la fiecare din
cei sapte miei.
11. Iar din turma de capre s aduceti un
tap jertf pentru pcat, spre curtirea
voastr ; acestea pe lng jertfa pentru
pcat din ziua curtirii si pe lng arderea
de tot cea necontenit cu darul ei de pine
si turnarea ei, care se aduce dup
rnduial jertf Domnului, spre miros cu
bun mireasm.
Lev 16, 5, 10. Neem. 12, 30.
12. n ziua a cincisprezecea a lunii a
saptea s aveti iar adunare sfnt ; nici un
lucru s nu lucrati si s srbtoriti
srbtoarea Domnului sapte zile.
Ies. 23, 16. Lev 23, 34. Ioan 7, 2.
13. n ziua nti s aduceti ardere de tot,
jertf, mireasm plcut Domnului : din
ciread, treisprezece vitei, iar din turm,
doi berbeci, paisprezece miei de cte un
an ; dar s fie fr meteahn.
14. Cu ei, ca dar de pine, s se aduc
Iin de gru frmntat cu untdelemn :
trei zecimi de ef cu fiecare din cei
treisprezece vitei, dou zecimi de ef cu
fiecare din cei doi berbeci,
15. Si cte o zecime de ef de fiecare din
cei paisprezece miei ;
pag. 229/1780
16. Iar din turma de capre, un tap, jertf
pentru pcat, peste arderea de tot
necontenit si darul ei de pine cu
turnarea ei.
17. A doua zi s se aduc doisprezece
vitei, doi berbeci, paisprezece miei de
cte un an, fr meteahn ;
18. Cu ei s se aduc dar de pine si
turnare : la vitei, la berbeci si la miei,
dup numrul lor, cum e rnduit ;
pentru pcat ; acestea s le aduceti n
afar de arderea de tot necontenit si de
darul de pine cu turnarea ei.
20. A treia zi s aduceti unsprezece vitei,
doi berbeci si paisprezece miei de cte un
an, fr meteahn ;
21. Si cu ei dar de pine si turnare pentru
vitei, pentru berbeci si pentru miei, dup
numrul lor, dup rnduial ;
tap, jertf pentru pcat, peste arderea de
tot necontenit cu darul de pine si
turnarea ei.
23. A patra zi s aduceti zece vitei, doi
berbeci si paisprezece miei de cte un an,
Ir meteahn ;
24. Cu ei s aduceti dar de pine si
turnare pentru vitei, pentru berbeci si
pentru miei, dup numrul lor, cum e
rnduiala ;
tap, jertf pentru pcat, pe lng arderea
de tot necontenit cu darul de pine si
turnarea ei.
26. n ziua a cincea s aduceti nou vitei,
doi berbeci si paisprezece miei de cte un
an, fr meteahn ;
numrul lor, cum e rnduiala ;
tap, jertf pentru pcat, peste arderea
necontenit cu darul de pine si cu
turnarea ei.
29. n ziua a sasea s aduceti opt vitei,
doi berbeci si paisprezece miei, fr
meteahn ;
pentru pcat, peste arderea de tot
necontenit cu darul de pine si cu
turnarea ei.
32. n ziua a saptea s aduceti sapte vitei,
doi berbeci si paisprezece miei fr
meteahn ;
tap, jertf pentru pcat, peste arderea de
tot necontenit cu darul de pine si cu
turnarea ei.
35. n ziua a opta s aveti ncheierea
srbtorii ; nici un lucru s nu lucrati,
Lev 23, 36. Ioan 7, 37.
36. Si s aduceti ardere de tot, jertf,
mireasm plcut Domnului : un vitel, un
berbec si sapte miei fr meteahn.
vitel, pentru berbec si pentru miei, dup
numrul lor, cum e rnduiala.
tap, jertf pentru pcat, pe lng arderea
de tot necontenit cu darul de pine si cu
turnarea ei.
39. Acestea s le aduceti Domnului la
srbtorile voastre, pe lng arderile de
tot ale voastre cu darurile de pine ale
voastre si cu turnrile voastre si jertfele
voastre de bun voie, pe care le aduceti
dup fgduint sau din evlavie.
1 Paral. 23, 31. 2 Paral. 31, 3. Neem. 10, 32-33.
CAP. 30
pag. 230/1780
Pentru fgduin(e.
1. Moise a spus fiilor lui Israel toate cele
ce-i poruncise Domnul.
2. Asadar, a grit Moise ctre cpeteniile
semintiilor fiilor lui Israel si le-a zis :
Iat ce porunceste Domnul :
3. Omul care va face fgduint
Domnului sau se va jura cu jurmnt,
punnd legtur asupra sufletului su, s
nu-si calce cuvntul, ci s mplineasc
toate cte au iesit din gura lui.
Lev 27, 2. Deut. 23, 21. Fapt. 5, 3.
4. Dac vreo femeie va da fgduint
Domnului si va pune asupra sa
legmntul, n casa printelui su, n
tineretea sa,
5. Si va auzi tatl fgduinta ei si
legmntul ce ea si-a pus asupra
sufletului su, si va tcea tatl ei asupra
acestora, atunci toate fgduintele ei se
vor tine si orice legmnt si-ar fi pus ea
asupra sufletului su se va tine.
6. Iar dac tatl ei, auzind, o va opri,
atunci toate fgduintele ei si legmintele
ce ea si-ar fi pus asupra sufletului su nu
se vor tine si Domnul o va ierta, pentru c
a oprit-o tatl ei.
7. Dac ns ea se va mrita si va fi
asupra ei fgduinta sau cuvntul gurii
sale, cu care s-a legat pe sine,
1 Reg. 1, 11.
8. Si va auzi brbatul ei si, auzind-o, va
tcea, atunci fgduintele ei se vor tine si
legmintele ce ea si-a pus asupra
sufletului su se vor tine.
9. Iar dac brbatul ei, auzind, o va opri
si va lepda fgduinta ei, care este
asupra ei, si cuvntul gurii ei cu care ea s-
a legat pe sine, atunci acestea nu se vor
tine, pentru c i le-a oprit brbatul ei, si
Domnul o va ierta.
10. Iar fgduinta vduvei si a celei
desprtite si orice legmnt si-ar pune
aceasta asupra sufletului ei se va tine.
11. Dac ns n casa brbatului su a dat
Igduint sau si-a pus legmnt asupra
sufletului su cu jurmnt,
12. Si brbatul ei a auzit si a tcut asupra
acesteia si n-a oprit-o, atunci toate
Igduintele ei se vor tine si orice
legmnt si-ar fi pus asupra sufletului su
se va tine.
13. Dac ns brbatul ei, auzind, a
lepdat fgduintele, atunci toate
Igduintele iesite din gura ei si
legmintele sufletului su nu se vor tine,
pentru c brbatul ei le-a desfiintat si
Domnul o va ierta.
14. Orice fgduint si orice legmnt cu
jurmnt pentru smerirea sufletului ei,
brbatul ei l poate ntri si tot brbatul ei
l poate si desfiinta.
15. Dac ns brbatul ei a tcut despre
aceasta, zi dup zi, prin aceasta el a
ntrit toate fgduintele ei si toate
legmintele ce sunt asupra ei le-a ntrit,
pentru c el a auzit si a tcut.
16. Iar dac brbatul le-a lepdat dup ce
le-a auzit, atunci a luat el asupra sa
pcatul ei.
17. Acestea sunt legile, pe care Domnul
le-a poruncit lui Moise asupra
legmintelor dintre brbat si femeia lui,
dintre tat si fiica lui, ct aceasta este
tnr si se afl n casa tatlui ei.
CAP. 31
I srael biruie din nou pe Madiani(i.
1. Apoi a grit Domnul cu Moise si a zis :
2. Rzbun pe fiii lui Israel mpotriva
Madianitilor, si apoi te vei aduga la
poporul tu.
Num. 25, 17.
3. Iar Moise a grit poporului si a zis :
narmati dintre voi oameni pentru
rzboi, ca s mearg mpotriva
Madianitilor si s svrseasc rzbunarea
Domnului asupra Madianitilor.
Num. 25, 18.
pag. 231/1780
4. Din toate semintiile fiilor lui Israel s
trimiteti la rzboi, cte o mie din fiecare
semintie.
5. Si si-au ales din miile lui Israel, cte o
mie din fiecare semintie, adic
dousprezece mii de oameni, narmati
pentru rzboi.
6. Pe acestia i-a trimis Moise la rzboi,
cte o mie din fiecare semintie ; si cu ei a
trimis la rzboi pe Finees, fiul preotului
Eleazar, fiul lui Aaron ; si acesta avea n
minile sale vasele sfinte si trmbitele de
strigare.
Num. 10, 9; 25, 7-8. Deut. 20, 2.
7. Si au lovit ei pe Madian, cum
poruncise Domnul lui Moise, si au ucis
pe toti cei de parte brbteasc.
8. mpreun cu ucisii lor au czut si regii
madianiti : Evi, Rechem, Tur, Hur si
Reba - cinci regi madianiti - si Valaam,
fiul lui Beor, a czut de sabie, mpreun
cu ucisii acelora.
Iosua 13, 21.
9. Iar pe femeile Madianitilor si pe copiii
lor le-au luat fiii lui Israel n robie ; si
toate vitele lor, toate turmele lor si toate
avutiile lor le-au luat prad.
10. Toate cettile lor din tinuturile lor cu
toate satele lor le-au ars cu foc.
11. Toat prada si tot ce-au apucat de la
om pn la dobitoc au luat cu ei.
Deut. 20, 14.
12. Robii, prada si cele apucate le-au dus
la Moise, la preotul Eleazar si la obstea
fiilor lui Israel, n tabra din sesul
Moabului, care este lng Iordan, n fata
Ierihonului.
13. n ntmpinarea lor au iesit din tabr
Moise, Eleazar preotul si toate cpeteniile
obstii.
14. Atunci s-a mniat Moise pe
cpeteniile ostirii, pe cpeteniile miilor si
pe sutasii care se ntorseser de la rzboi,
si le-a zis Moise :
15. Pentru ce ati lsat vii toate femeile ?
16. Cci ele, dup sfatul lui Valaam, au
Icut pe fiii lui Israel s se abat de la
cuvntul Domnului, pentru Peor, pentru
care a venit pedeaps asupra obstii
Domnului.
Num. 24, 14; 25, 1-2. Iuda 1, 11. Apoc. 2, 14.
17. Ucideti dar toti copiii de parte
brbteasc si toate femeile ce-au
cunoscut brbat, ucideti-le.
J ud. 21, 11.
18. Iar pe fetele care n-au cunoscut
brbat, lsati-le pe toate vii pentru voi.
19. Si s sedeti afar din tabr sapte zile
; toti cei ce ati ucis om si v-ati atins de
om ucis s v curtiti n ziua a treia si n
ziua a saptea, si voi si robii vostri.
Num. 19, 14, 16.
20. Toate hainele, toate lucrurile de piele,
tot ce este fcut din pr de capr si toate
vasele de lemn s le curtiti.
21. Apoi a zis preotul Eleazar ostenilor
care fuseser la rzboi : Hotrrea legii,
pe care a dat-o Domnul lui Moise, este
aceasta :
22. Aurul, argintul, arama, fierul,
plumbul, cositorul
23. Si tot ce trece prin foc, s le treceti
prin foc, ca s se curete ; afar de aceasta
si cu ap de curtire s le curtiti ; iar
toate cele ce nu se pot trece prin foc, s le
treceti prin ap.
Lev 6, 28; 11, 33; 15, 12. Num. 19, 9.
24. Hainele voastre s le splati n ziua a
saptea si s v curtiti, iar dup aceea veti
intra n tabr.
25. Iarsi a grit Domnul cu Moise si a
zis :
26. Socoteste prada de rzboi, de la om
pn la dobitoc, mpreun cu Eleazar
preotul si cu cpeteniile semintiilor obstii
;
27. Apoi mparte prada n dou, ntre
ostenii care au fost la btlie si ntre toat
obstea.
Deut. 20, 14. Iosua 8, 27; 22, 8. 1 Reg. 30, 24.
pag. 232/1780
28. De la ostenii care au fost la rzboi, ia
dare pentru Domnul, cte un suflet la
cinci sute, din oameni, din vite, din asini
si din oi.
29. Acestea s le iei din partea lor si s le
dai preotului Eleazar ca dar nltat
Domnului.
30. Iar din jumtatea cuvenit fiilor lui
Israel s iei unul la cincizeci din oameni,
din vite, din asini si din oi ; si pe acestea
s le dai levitilor, care slujesc la cortul
Domnului.
Num. 3, 7. 1 Paral. 26, 27.
31. Si a fcut Moise si Eleazar preotul
32. Atunci s-a gsit prad rmas din cele
luate si aduse de cei ce fuseser la rzboi
: sase sute saptezeci si cinci de mii de oi ;
33. Saptezeci si dou de mii de boi ;
34. Asini, saizeci si una de mii ;
35. Femei, care n-au cunoscut brbat, de
toate, treizeci si dou de mii de suflete.
36. J umtate, partea celor ce fuseser la
rzboi, dup numrtoare, a fost : oi trei
sute treizeci si sapte de mii cinci sute.
37. Si darea Domnului din oi a fost : sase
sute saptezeci si cinci ;
38. Boi treizeci si sase de mii, si din
acestia darea Domnului a fost saptezeci si
doi ;
39. Asini, treizeci de mii cinci sute, si din
ei darea Domnului a fost saizeci si unul ;
40. Oameni, saisprezece mii, si din ei
darea Domnului a fost treizeci si dou
suflete.
41. Si a dat Moise darea Domnului lui
Eleazar preotul, cum poruncise Domnul
lui Moise.
Num. 18, 8, 19.
42. Iar partea fiilor lui Israel, pe care a
luat-o Moise de la cei ce fuseser la
rzboi, a fost :
43. Oi, trei sute treizeci si sapte de mii
cinci sute ;
44. Boi, treizeci si sase de mii ;
45. Asini, treizeci de mii cinci sute ;
46. Oameni, saisprezece mii.
47. Din aceast parte a fiilor lui Israel, a
luat Moise unul la cincizeci din oameni si
din vite, si le-a dat levitilor, care fceau
slujb n cortul Domnului, dup cum
48. Atunci au venit la Moise cpeteniile
ostirii, cpeteniile peste mii si sutasii, si
au zis ctre Moise :
49. Robii ti au numrat pe ostenii care
ne-au fost ncredintati si n-a lipsit
niciunul din ei.
50. Si iat noi am adus prinos Domnului,
fiecare ce am putut dobndi din lucrurile
de aur : lanturi, brtri, inele, cercei si
salbe, pentru curtirea sufletelor noastre
naintea Domnului.
Ies. 35, 22.
51. Si a luat Moise si Eleazar de la ei
toate aceste lucruri de aur.
52. Aurul acesta, care s-a adus prinos
Domnului de ctre cpeteniile peste mii
si peste sute, a fost tot saisprezece mii
sapte sute cincizeci de sicli.
53. Ostenii au prdat fiecare pentru ei.
Deut. 20, 14.
54. Si a luat Moise si preotul Eleazar
aurul de la cpeteniile peste mii si peste
sute si l-au dus n cortul adunrii, pentru
pomenirea fiilor lui Israel naintea
Domnului.
Iosua 6, 19.
CAP. 32
nceputul stpnirii pmntului
Canaan.
1. Iar fiii lui Ruben si fiii lui Gad aveau
foarte multe turme ; dar vznd c
pmntul Iazer si pmntul Galaad sunt
locuri bune pentru turme,
Fac. 46, 32; 47, 5.
2. Au venit fiii lui Gad si fiii lui Ruben si
au grit cu Moise, cu Eleazar preotul si
cu cpeteniile obstii si au zis :
pag. 233/1780
3. Atarotul, Dibonul, Iazerul, Nimra,
Hesbonul, Eleale, Sevam, Nebo si Beon,
4. Tinuturile, pe care Domnul le-a lovit
naintea obstii lui Israel, sunt pmnturi
bune pentru turme, si robii ti au turme.
5. Si au mai zis : De-am aflat trecere n
ochii ti, d pmnturile acestea robilor
ti n stpnire si nu ne trece peste
Iordan.
6. Moise ns a zis ctre fiii lui Gad si
ctre fiii lui Ruben : Fratii vostri se duc
la rzboi, iar voi s rmneti aici ?
7. Pentru ce ntoarceti inima fiilor lui
Israel s nu treac n pmntul pe care
Domnul li-l d ?
Deut. 1, 28. Fapt. 21, 13.
8. Asa au fcut si printii vostri cnd i-
am trimis din Cades-Barne ca s
cerceteze tara :
Num. 13, 3, 18.
9. Au mers pn n valea Escol, au vzut
pmntul si au abtut inima fiilor lui
Israel, ca s nu mearg acestia n
pmntul pe care Domnul li-l d.
Num. 13, 24, 32. Deut. 1, 28.
10. Dar s-a aprins n ziua aceea mnia
Domnului si S-a jurat si a zis :
Num. 14, 28; 26, 65.
11. Oamenii acestia, care au iesit din
Egipt si care sunt de douzeci de ani si
mai mari si cunosc binele si rul, nu vor
vedea pmntul, pentru care Eu M-am
jurat lui Avraam si lui Isaac si lui Iacov.
Fac. 50, 24. Ies. 33, 1. Num. 14, 23.
12. Pentru c nu Mi s-au supus Mie, afar
de Caleb, fiul lui Iefone Chenezul, si de
Iosua, fiul lui Navi, pentru c acestia s-au
supus Domnului.
Num. 14, 30.
13. S-a aprins atunci mnia Domnului
asupra lui Israel si i-a purtat prin pustie
patruzeci de ani, pn cnd s-a sfrsit tot
neamul care fcuse ru naintea
Domnului.
14. Si iat acum, n locul printilor vostri
v-ati ridicat voi, smnta pctosilor, ca
s sporiti nc si mai mult iutimea mniei
Domnului asupra lui Israel.
15. Dac v veti abate de la El, iarsi va
lsa pe Israel n pustie si veti pierde tot
poporul acesta.
16. Iar ei, apropiindu-se de el, au zis :
Noi ne vom face aici staule pentru
turmele noastre si cetti pentru copiii
nostri ;
17. Iar noi nsine cei dinti ne vom
narma si vom merge naintea fiilor lui
Israel, pn ce i vom duce la locurile lor
; iar copiii nostri vor rmne n cettile
ntrite, pentru ca s nu fie n primejdie
din partea oamenilor locului.
Deut. 3, 18.
18. Nu ne vom ntoarce la casele noastre,
pn cnd fiii lui Israel nu vor intra
fiecare n mostenirea sa ;
Iosua 22, 1.
19. Cci nu vom lua mpreun cu ei
mostenire dincolo de Iordan si nici mai
departe, dac ni se va da parte dincoace
de Iordan, spre rsrit.
Deut. 3, 12.
20. Atunci a zis Moise ctre ei : De veti
face aceasta, de veti merge narmati la
rzboi naintea Domnului,
Iosua 1, 13.
21. De va trece fiecare din voi narmat
peste Iordan naintea Domnului, pn
cnd va pierde El pe vrjmasii Si
naintea Sa si pn cnd va fi cuprins
pmntul naintea Lui,
22. Atunci, dup ce v veti ntoarce, veti
fi fr vin naintea Domnului si naintea
lui Israel si veti avea pmntul acesta
mostenire naintea Domnului.
23. Iar de nu veti face asa, veti gresi
naintea Domnului si veti suferi pedeapsa
care v va ajunge pentru pcatul vostru.
24. Ziditi-v cetti pentru copiii vostri si
staule pentru oile voastre si faceti cele ce
ati rostit cu buzele voastre.
Deut. 23, 23.
pag. 234/1780
25. Zis-au fiii lui Gad si fiii lui Ruben
ctre Moise : Robii ti vor face cum
porunceste domnul nostru.
26. Copiii nostri, femeile noastre, turmele
noastre si toate vitele noastre vor rmne
aici n cettile Galaadului ;
27. Iar robii ti, narmati cu totii ca
osteni, vor merge naintea Domnului la
rzboi, cum zice domnul nostru.
28. Atunci a dat Moise porunc pentru ei
lui Eleazar preotul, lui Iosua, fiul lui
Navi, si cpeteniilor semintiilor fiilor lui
Israel,
29. Si le-a zis Moise : Dac fiii lui Gad
si fiii lui Ruben vor trece cu voi peste
Iordan, ntrarmndu-se cu totii pentru
rzboi naintea Domnului, dup ce tara va
fi supus naintea voastr, s le dati
pmntul Galaad n stpnire.
Iosua 1, 14; 4, 12.
30. Iar dac ei nu vor merge cu voi
narmati pentru rzboi naintea
Domnului, s trimiteti naintea voastr
averea lor, femeile lor si vitele lor n
pmntul Canaan si ei s primeasc
mosie mpreun cu voi n pmntul
Canaanului.
31. Iar fiii lui Gad si fiii lui Ruben au
rspuns si au zis : Cum a zis domnul
robilor ti asa vom si face.
32. Vom merge narmati naintea
Domnului n pmntul Canaan, iar partea
noastr de mosie s fie de ast parte de
Iordan.
33. Atunci Moise le-a dat fiilor lui Gad,
fiilor lui Ruben si la jumtate din
semintia lui Manase, fiul lui Iosif, tara lui
Sihon, regele Amoreilor, si tara lui Og,
regele Vasanului, pmntul cu orasele lui
si mprejurimile si cettile din toate
prtile trii.
Deut. 3, 12. Iosua 12, 6; 13, 8.
34. Si au zidit fiii lui Gad : Dibonul,
Atarotul, Aroerul,
35. Atarot-Sofanul, Iazerul, Iogbeha,
36. Bet-Nimra si Bet-Haran, cetti
ntrite si staule pentru oi.
37. Fiii lui Ruben au zidit Hesbonul,
Eleale, Chiriataimul,
38. Nebo, Baal-Meonul si Sibma, ale
cror nume au fost schimbate si au dat
alte nume oraselor pe care le-au zidit ei.
39. Iar fiii lui Machir, fiul lui Manase, s-
au dus n Galaad si l-au luat si au alungat
pe Amoreii care erau acolo.
Fac. 50, 23. Deut. 3, 15.
40. Iar Moise a dat Galaadul lui Machir,
fiul lui Manase, si s-a asezat acela acolo.
41. Iair, fiul lui Manase, s-a dus si a luat
slasurile lor si le-a numit slasurile lui
Iair.
Deut. 3, 14. Iosua 13, 30. 1 Paral. 2, 22.
42. Iar Nobah s-a dus si a luat Chenatul si
cettile care tineau de el si l-a numit dup
numele su : Nobah.
Num. 21, 25. J ud. 8, 11. 1 Paral. 2, 23.
CAP. 33
Cltoriile yi popasurile poporului
I srael.
1. Iat acum popasurile fiilor lui Israel,
dup ce au iesit ei din pmntul Egiptului
cu ostirile lor, sub mna lui Moise si
Aaron.
2. Moise, din porunca Domnului, a scris
cltoria lor cu popasurile lor ; iar
popasurile lor sunt acestea :
3. n luna nti, n ziua a cincisprezecea a
lunii nti, a doua zi de Pasti, fiii lui
Israel au purces din Ramses (Gosen) si au
iesit, sub mn nalt, naintea ochilor a
tot Egiptul.
Ies. 12, 37.
4. n vremea aceea Egiptenii ngropau pe
toti cei ce muriser dintre ei, pe toti nti-
nscutii, pe care-i lovise Domnul, n tara
Egiptului, cnd a fcut Domnul judecat
asupra dumnezeilor lor.
Ies. 12, 12. Is. 10, 10.
pag. 235/1780
5. Dup ce au pornit fiii lui Israel din
Ramses (Gosen), au poposit n Sucot.
6. Pornind apoi din Sucot, au tbrt la
Etam, care este la marginea pustiului.
Ies. 13, 20.
7. Din Etam au pornit si s-au ndreptat
spre Pi-Hahirot, care este n tara Baal-
Tefonului, si si-au asezat tabra naintea
Migdolului.
Ies. 14, 2.
8. Pornind apoi din Pi-Hahirot, au trecut
prin mare n pustie si, mergnd cale de
trei zile prin pustiul Etam, si-au asezat
tabra la Mara.
Iosua 4, 22. Ps. 113, 3. 1 Cor. 10, 1.
9. Plecnd de la Mara, au venit la Elim.
n Elim ns erau dousprezece izvoare
de ap si saptezeci de finici si au tbrt
acolo lng ap.
Ies. 15, 27.
10. Pornind apoi din Elim, au tbrt la
Marea Rosie.
11. Au pornit apoi de la Marea Rosie si
au tbrt n pustiul Sin.
Ies. 16, 1.
12. Pornind din pustiul Sin, au poposit la
Dofca.
13. Pornind din Dofca, au tbrt la Alus.
14. Pornind din Alus, si-au asezat tabra
la Rafidim. Acolo nu era ap ca s bea
poporul.
Ies. 17, 1.
15. Pornind din Rafidim, au tbrt n
pustiul Sinai.
Ies. 19, 2.
16. Iar dup ce au pornit din pustiul
Sinai, au poposit la Chibrot-Hataava.
Num. 11, 35.
17. Pornind din Chibrot-Hataava, au
tbrt n Haserot.
18. Pornind din Haserot, au poposit la
Ritma.
Num. 11, 35; 13, 1.
19. Pornind din Ritma, si-au asezat tabra
la Rimon-Peret.
20. Pornind din Rimon-Peret, au tbrt
n Libna.
21. Pornind din Libna, au tbrt la Risa.
22. Pornind din Risa, si-au asezat tabra
la Chehelata.
23. Pornind din Chehelata, au tbrt pe
Muntele Safer.
24. Pornind de pe Muntele Safer, au
poposit n Harada.
25. Pornind din Harada, au tbrt la
Machelot.
26. Pornind din Machelot, au poposit n
Tahat.
27. Pornind din Tahat, s-au asezat cu
tabra n Tarah.
28. Pornind din Tarah, au tbrt n
Mitca.
29. Pornind din Mitca, au tbrt n
Hasmona.
30. Pornind din Hasmona, au poposit la
Moserot.
31. Pornind din Moserot, si-au asezat
tabra la Bene-Iaakan.
Deut. 10, 6.
32. Pornind din Bene-Iaakan, au tbrt
la Hor-Haghidgad.
33. Pornind din Hor-Haghidgad, au
poposit n Iotbata.
34. Pornind din Iotbata, au tbrt la
Abrona.
35. Pornind din Abrona, si-au asezat
tabra la Etion-Gheber.
3 Reg. 9, 26.
36. Pornind din Etion-Gheber, au poposit
n pustiul Sin. Plecnd din pustiul Sin, au
tbrt n Cades.
Num. 20, 1, 22.
37. Iar din Cades au purces si au poposit
la muntele Hor, lng hotarul trii
Edomului.
Num. 20, 22.
38. Aici s-a suit Aaron preotul pe
muntele Hor, dup porunca Domnului, si
a murit acolo, n anul al patruzecilea de la
iesirea fiilor lui Israel din pmntul
pag. 236/1780
Egiptului, n luna a cincea, n ziua nti a
lunii.
Num. 20, 25. Deut. 32, 50.
39. Aaron era de o sut douzeci si trei de
ani, cnd a murit pe muntele Hor.
40. Atunci regele canaanean din Arad,
care tria n partea de miazzi a
pmntului Canaan, a auzit c vin fiii lui
Israel.
Num. 21, 1.
41. Acestia ns, plecnd de la muntele
Hor, au tbrt la Talmona.
42. Pornind din Talmona, au poposit la
Punon.
43. Pornind din Punon, au tbrt la
Obot.
Num. 21, 10.
44. Pornind din Obot, au poposit la Iie-
Abarim, lng hotarele lui Moab.
Num. 21, 11.
45. Pornind din Iie-Abarim, au tbrt la
Dibon-Gad.
46. Pornind din Dibon-Gad, au poposit ia
Almon-Diblataim.
47. Pornind din Almon-Diblataim, au
tbrt n muntii Abarim, n fata lui
Nebo.
Num. 21, 1. Deut. 34, 1.
48. Pornind de la muntii Abarim, au
poposit n sesurile Moabului, la Iordan, n
fata Ierihonului,
Num. 21, 1; 22, 1.
49. Si si-au asezat ei tabra la Iordan, de
la Bet-Iesimot pn la Abel-Sitim, n
sesurile Moabului.
Num. 25, 1. Iosua 2, 1; 12, 3.
50. Grit-a Domnul cu Moise n sesurile
Moabului, la Iordan, n fata Ierihonului,
si a zis :
Num. 26, 3.
Cnd veti trece peste Iordan, n pmntul
Canaanului,
Num. 25, 17.
52. S alungati de la voi pe toti locuitorii
trii si s stricati toate chipurile cele
cioplite ale lor, toti idolii lor cei turnati
din argint si toate nltimile lor s le
pustiiti.
Ies. 23, 24. Lev 26, 30. Deut. 7, 5.
53. S luati n stpnire pmntul si s v
asezati acolo, cci v dau n stpnire
pmntul acesta.
Deut. 7, 2. Iosua 11, 12.
54. S mprtiti pmntul prin sorti la
semintiile voastre : celor mai multi la
numr s le dati parte mai mare, iar celor
mai putini la numr s le dati parte mai
mic ; fiecruia unde-i va cdea sortul,
acolo s-i fie partea, dup semintiile
printilor vostri.
Num. 26, 54.
55. Iar dac nu veti alunga de la voi pe
locuitorii pmntului, atunci cei rmasi
din ei vor fi spini pentru ochii vostri si
bolduri pentru coastele voastre si v vor
strmtora n tara n care veti tri.
Ies. 23, 33; 34, 12. Deut. 7, 16. Iosua 23, 13. Iez. 28, 24.
56. Si atunci v voi face vou ceea ce
aveam de gnd s le fac lor.
CAP. 34
Hotarele pmntului fgduin(ei yi
mpr(irea lor.
2. Porunceste fiilor lui Israel si le zi :
Iat, veti intra n pmntul Canaan.
Acesta va fi mostenirea voastr ; iar
hotarele Canaanului sunt acestea :
Fac. 15, 18.
3. Partea de miazzi va ncepe de la
pustiul Sin de lng Edom si va avea la
rsrit, ca hotar, Marea Srat.
Iosua 15, 1.
4. Acest hotar se va ndrepta spre
miazzi, ctre nltimea Acravimului ; va
trece prin Sin si se va ntinde pn la
miazzi de Cades-Barne ; apoi va merge
ctre Hatar-Adar trecnd la Atmon.
Iosua 15, 3.
5. De la Atmon, hotarul se va ndrepta
spre Rul Egiptului si se va pogor pn
la mare.
pag. 237/1780
Fac. 15, 18. Iosua 15, 4.
6. Iar hotar dinspre apus v va fi Marea
cea Mare. Acesta va fi hotarul vostru
dinspre asfintit.
Iosua 15, 47.
7. Iar spre miaznoapte, hotarul vostru
s-l trageti de la Marea cea Mare pn la
muntele Hor ;
Deut. 3, 8-9; 4, 47-48.
8. De la muntele Hor, s-l trageti spre
Hamat, si hotarul va atinge Tedadul.
9. De acolo va merge hotarul ctre Tifron
si va atinge Hatar-Enan. Acesta s v fie
hotarul de miaznoapte.
10. Iar hotarul dinspre rsrit s vi-l
trageti de la Hatar-Enan ctre Sefam ;
1 Reg. 30, 28.
11. De la Sefam hotarul se va pogor spre
Ribla, pe la rsrit de Ain, mergnd de-a
lungul malului Mrii Chineret
(Ghenizaret) pe partea de rsrit.
Deut. 3, 17. Luc. 5, 1.
12. De aici hotarul se va pogor pe Iordan
si se va sfrsi la Marea Srat. Acesta va
fi pmntul vostru, dup hotarele lui din
toate prtile.
Num. 32, 33.
13. Atunci a dat Moise porunc fiilor lui
Israel si a zis : Iat pmntul pe care voi
l veti mprti n bucti, prin sorti, si care
a poruncit Domnul s se dea la nou
semintii si la jumtate din semintia lui
Manase.
Iosua 14, 2. Fapt. 13, 19.
14. Cci semintiilor fiilor lui Ruben cu
familiile lor, a fiilor lui Gad cu familiile
lor, si jumtate din semintia lui Manase
si-au primit partea lor.
15. Dou semintii ntregi si o jumtate de
semintie si-au primit partea peste Iordan,
pe partea rsritean, n fata Ierihonului.
17. Iat numele brbatilor care au s v
mpart pmntul : Eleazar preotul si
Iosua, fiul lui Navi ;
Iosua 14, 1; 21, 1.
18. Veti mai lua nc si cte o cpetenie
de fiecare semintie pentru mprtirea
pmntului.
19. Numele acestor brbati sunt : Caleb,
fiul lui Iefoni, pentru semintia Iudei ;
20. Samuel, fiul lui Amihud, pentru
semintia fiilor lui Simeon ;
21. Elidad, fiul lui Chislon, pentru
semintia lui Veniamin ;
22. Cpetenia Buchi, fiul lui Iogli, pentru
semintia fiilor lui Dan ;
23. Cpetenia Haniel, fiul lui Efod,
pentru semintia fiilor lui Manase ;
24. Cpetenia Chemuel, fiul lui Siftan,
pentru semintia fiilor lui Efraim ;
25. Cpetenia Elitafan, fiul lui Parnac,
pentru semintia fiilor lui Zabulon,
26. Cpetenia Paltiel, fiul lui Azan,
pentru semintia fiilor lui Isahar ;
27. Cpetenia Ahihud, fiul lui Selomi,
pentru semintia fiilor lui Aser ;
28. Cpetenia Pedael, fiul lui Amihud,
pentru semintia fiilor lui Neftali.
29. Acestia sunt aceia crora a poruncit
Domnul s mpart pmntul Canaan la
fiii lui Israel.
CAP. 35
Cet(ile levi(ilor yi cet(ile de scpare.
Moise n sesurile Moabului, la Iordan, n
fata Ierihonului, si a zis :
2. Porunceste fiilor lui Israel, ca ei, din
prtile mostenirii lor, s dea levitilor
cetti de locuit ; si mprejurul cettilor s
le dea levitilor locuri.
Iosua 21, 2.
3. Cettile vor fi de locuit ; iar locurile
vor fi pentru vitele lor, iar averea pentru
toate nevoile vietii lor.
Iosua 14, 4.
4. Locurile de pe lng cettile pe care
trebuie s le dati levitilor s se ntind n
toate prtile, de la zidurile cettii pn la
dou mii de coti ;
pag. 238/1780
5. S msurati de la cetate, spre rsrit
dou mii de coti, spre miazzi dou mii
de coti, spre apus dou mii de coti si spre
miaznoapte dou mii de coti, iar n
mijloc s fie cetatea : acestea vor fi
pmnturile lor de pe lng cetti.
Iosua 21, 12, 42.
6. Dintre cettile pe care le veti da
levitilor sase cetti s fie de scpare, n
care veti ngdui s fug ucigasii. Si pe
lng acestea s le mai dati patruzeci si
dou de cetti.
Deut. 4, 42. Iosua 20, 2, 7-8.
7. Cettile pe care trebuie s le dati
levitilor s fie de toate patruzeci si opt de
cetti cu locurile dimprejur.
Iosua 21, 41.
8. Si cnd veti da cettile acestea din
mosiile fiilor lui Israel, atunci din mosiile
cele mai mari s dati mai mult si din cele
mai mici mai putin ; fiecare semintie s
dea levitilor din cettile ei potrivit cu
partea primit.
Ies. 21, 13. Num. 26, 56. Gal. 6, 6.
10. Spune fiilor lui Israel si le zi :
11. Cnd veti trece peste Iordan, n
pmntul Canaan, s v alegeti cettile
care au s v fie cetti de scpare, unde
s poat fugi ucigasul care a ucis om fr
s vrea.
Deut. 19, 2. Iosua 20, 2.
12. Si vor fi cettile acestea loc de
scpare de cel ce rzbun sngele vrsat,
ca s nu fie omort cel ce a ucis, nainte
de a se nftisa el n fata obstii la
judecat.
Lev 25, 26. Deut. 19, 6. Iosua 20, 3, 6.
13. Cettile pe care trebuie s le dati ca
cetti de scpare, s fie sase.
14. Trei cetti s dati de ast parte de
Iordan, si trei cetti s dati n pmntul
Canaan ; acestea trebuie s fie cettile de
scpare.
Deut. 4, 41. Iosua 20, 8.
15. Aceste cetti s fie, si pentru fiii lui
Israel si pentru strini si pentru cei
strmutati la voi, loc de scpare ; acolo s
fug ucigasul fr voie.
16. Dac cineva a lovit pe altul cu o
unealt de fier si acela a murit, acesta
este ucigas si ucigasul trebuie omort.
Ies. 21, 12. Lev 24, 17.
17. Dac cineva a lovit cu piatr pe altul
si acela a murit, acesta este ucigas si
ucigasul trebuie omort.
18. Sau dac cu o unealt de lemn, cu
care se poate pricinui moartea, l-a lovit
asa nct acela a murit, acesta este ucigas
si ucigasul trebuie dat mortii.
19. Rzbuntorul sngelui vrsat poate s
ucid pe fptas ndat ce-l ntlneste.
Ies. 21, 23. Deut. 19, 12. 2 Reg. 14, 7.
20. Dac cineva izbeste pe altul din ur,
sau cu gnd ru arunc asupra lui ceva,
asa nct acela moare, sau din dusmnie l
loveste cu mna, asa nct acela moare,
Deut. 19, 11.
21. Cel ce a lovit trebuie dat mortii, c
este ucigas, si rzbuntorul sngelui
vrsat poate ucide pe ucigas ndat ce-l
va ntlni.
Deut. 19, 12.
22. Dac ns cineva izbeste pe altul din
nebgare de seam, fr dusmnie,
Deut. 19, 4.
23. Sau arunc ceva asupra lui fr gnd
ru, sau vreo piatr a rostogolit asupra lui
Ir s-l vad si acela moare, iar el nu i-a
fost dusman si nu i-a dorit rul,
24. Atunci obstea trebuie s judece ntre
ucigas si rzbuntorul sngelui vrsat
dup aceste rnduieli ;
25. Si obstea trebuie s izbveasc pe
ucigas din minile rzbuntorului
sngelui vrsat, si s-l ntoarc obstea n
cetatea lui de scpare, unde a fugit el, ca
s triasc acolo pn la moartea marelui
preot, care este miruit cu mir sfintit.
Lev 8, 12. Ps. 44, 8. Ef. 2, 16.
pag. 239/1780
26. Dac ucigasul va iesi peste hotarele
orasului de scpare, n care a fugit,
27. Si-l va gsi rzbuntorul sngelui
vrsat, n afar de hotarele cettii lui de
scpare, si va ucide pe ucigasul acesta
rzbuntorul de snge, acesta nu va fi
vinovat de vrsare de snge,
28. Pentru c acela trebuie s sad n
orasul su de scpare pn la moartea
marelui preot ; iar dup moartea marelui
preot trebuie s se ntoarc ucigasul n
pmntul su de mostenire.
29. Aceasta s v fie rnduiala legiuit n
neamul si n toate locasurile voastre.
30. Dac cineva va ucide om, ucigasul
trebuie ucis dup cuvintele martorilor,
dar pentru a osndi la moarte, nu este de
ajuns un singur martor.
Deut. 19, 15.
31. S nu luati rscumprare pentru
sufletul ucigasului care este vinovat
mortii, ci s-l omorti.
32. S nu luati rscumprare pentru cel ce
a fugit n orasul de scpare, ca s-i
ngduiti s locuiasc n pmntul su,
nainte de moartea marelui preot.
33. S nu spurcati pmntul pe care aveti
s triti ; c sngele spurc pmntul si
pmntul nu se poate curti n alt fel de
sngele vrsat pe el, dect cu sngele
celui ce l-a vrsat.
Fac. 9, 6. 3 Reg. 2, 31. Mat. 26, 52.
34. S nu spurcati pmntul pe care triti
si n mijlocul cruia locuiesc Eu ; cci
Eu, Domnul, locuiesc ntre fiii lui Israel.
Ies. 29, 45. 3 Reg. 6, 13.
CAP. 36
Rnduial pentru nenstrinarea
moyiilor la cstoria fetelor.
1. Atunci au venit cpeteniile familiilor
din semintia fiilor lui Galaad, fiul lui
Machir, fiul lui Manase, din semintia
fiilor lui Iosif, si au grit naintea lui
Moise si naintea lui Eleazar preotul si
naintea cpeteniilor urmasilor fiilor lui
Israel si au zis :
Fac. 46, 20.
2. Domnul a poruncit stpnului nostru
s dea pmnt de mostenire fiilor lui
Israel prin sorti, si stpnului nostru i s-a
poruncit de la Domnul s dea partea lui
Salfaad, fratele nostru, fiicelor lui.
Num. 26, 54; 27, 1.
3. Dac ns acestea vor fi sotii ale fiilor
unei alte semintii a fiilor lui Israel, atunci
partea lor se va lua din mosia printilor
nostri si se va aduga la mosia acelei
semintii, n care ele vor fi sotii, si asa se
va lua din mosia noastr ce ni s-a cuvenit
prin sorti.
4. Si chiar cnd va fi jubileu la fiii lui
Israel, atunci partea lor se va aduga la
mosia acelei semintii, n care ele vor fi
sotii, si partea lor se va sterge din mosia
semintiei printilor nostri.
Lev 25, 13, 30.
5. Deci a dat Moise porunc fiilor lui
Israel, dup cuvntul Domnului, zicnd :
6. Adevrat grieste semintia fiilor lui
Iosif. Iat ce porunceste Domnul pentru
fiicele lui Salfaad : Ele pot s fie sotii ale
acelora care vor plcea ochilor lor, numai
s fie sotii n neamul semintiei tatlui lor,
Tob. 1, 9; 7, 14.
7. Pentru ca partea fiilor lui Israel s nu
treac de la o semintie la alta ; c fiecare
din fiii lui Israel trebuie s fie legat de
mosia semintiei printilor si.
Lev 25, 23. 3 Reg. 21, 3. Tob. 6, 11.
8. Si orice fat care stpneste o parte de
mostenite n una din semintiile fiilor lui
Israel s fie sotia cuiva din neamul
semintiei tatlui su, ca fiii lui Israel s
mosteneasc fiecare partea printilor si,
Num. 27, 8. 1 Paral. 23, 22. Tob. 6, 13.
9. Si s nu treac partea de la o semintie
la alt semintie, c fiecare din semintiile
fiilor lui Israel trebuie s fie legat de
mosia sa.
pag. 240/1780
10. Cum a poruncit Domnul lui Moise,
asa au fcut fiicele lui Salfaad.
Num. 27, 3-4.
11. Si fiicele lui Salfaad : Mahla, Tirta,
Hogla, Milca si Noa s-au mritat dup fiii
unchiului lor.
Num. 27, 1.
12. n semintia fiilor lui Manase, fiul lui
Iosif, au fost ele sotii, si a rmas mosia
lor neamului tatlui lor.
13. Acestea sunt poruncile si
asezmintele pe care le-a dat Domnul
fiilor lui Israel, prin Moise, n sesurile
Moabului, la Iordan, n fata Ierihonului.

pag. 241/1780
DEUTERONOMUL
A CINCEA CARTE A LUI MOI SE

CAP. 1
Binefacerile lui Dumnezeu,
nemul(umirea poporului.
1. Acestea sunt cuvintele pe care le-a
grit Moise la tot Israelul peste Iordan, n
pustiul Arabah, din fata Sufei, ntre
Paran, Tofel, Laban, Haserot si Di-
Zahab,
Num. 33, 8.
2. Cale de unsprezece zile de la Horeb, n
drumul de la Muntele Seir, ctre Cades-
Barnea.
Ies. 3, 1.
3. n anul al patruzecilea, n luna a
unsprezecea, n ziua nti a lunii acesteia,
a grit Moise tuturor fiilor lui Israel toate
ct i poruncise Domnul pentru ei.
4. Dup ce a btut pe Sihon, regele
Amoreilor, care locuia n Hesbon, si pe
Og, regele Vasanului, care locuia n
Astarot si n Edrei, dincolo de Iordan, n
pmntul Moabului,
Num. 21, 24.
5. A nceput Moise a lmuri legea aceasta
si a zis :
6. Domnul Dumnezeul vostru ne-a grit
nou pe Horeb si a zis : V ajunge de
cnd locuiti pe muntele acesta !
Ies. 19, 1. Num. 10, 11.
7. ntoarceti-v si, pornind la drum,
duceti-v la muntele Amoreilor si la toti
vecinii lor din Arabah, din munte, din
Sefela si din Negeb, la malurile mrii, n
pmntul Canaanului, la Liban, si chiar
pn la rul cel mare, la fluviul
Eufratului.
Fac. 2, 14; 15, 18.
8. Si iat, Eu v dau pmntul acesta ;
mergeti si v luati de mostenire pmntul
pe care Domnul a fgduit cu jurmnt
s-l dea printilor vostri, lui Avraam si
lui Isaac si lui Iacov, lor si urmasilor lor.
Fac. 12, 7; 15, 18; 17, 8.
9. n vremea aceea v-am zis : Nu v mai
pot povtui singur ;
Ies. 18, 18. Num. 11, 14.
10. Domnul Dumnezeul vostru v-a
nmultit si iat acum sunteti multi la
numr, ca stelele cerului.
Fac. 15, 5.
11. Domnul Dumnezeul printilor vostri
s v nmulteasc de o mie de ori mai
mult dect sunteti acum si s v
binecuvnteze, cum v-a fgduit El !
12. Cum dar voi purta singur greuttile
voastre si sarcinile voastre si
nentelegerile dintre voi ?
13. Alegeti-v din semintiile voastre
brbati ntelepti, priceputi si ncercati, si-i
voi pune cpetenii peste voi.
Ies. 18, 21.
14. Atunci mi-ati rspuns si ati zis : Bun
lucru ne poruncesti s facem !
15. Si am luat dintre voi brbati ntelepti,
priceputi si ncercati, si i-am pus
povtuitori peste voi : cpetenii peste mii,
peste sute, peste cincizeci, peste zeci si
judectori peste semintiile voastre.
Ies. 18, 25. Num. 11, 16.
16. n vremea aceea, am dat porunc
judectorilor vostri si am zis : S ascultati
pe fratii vostri si s judecati drept pricina
ce ar avea un om att cu fratele lui, ct si
cu cel strin.
Lev 24, 22. Ioan 7, 24.
17. S nu prtiniti la judecat, ci s
ascultati si pe cel mare si pe cel mic. S
nu v sfiiti de la fata omului, c judecata
este a lui Dumnezeu. Iar pricina care va fi
grea pentru voi s o aduceti la mine si o
voi asculta eu.
pag. 242/1780
Lev 19, 15. Deut. 16, 19. Ps. 81, 2. Pild. 24, 23. Sir. 42, 2.
Ioan 7, 51. Iac. 2, 1. 1 Petr. 1, 17.
18. V-am mai dat n vremea aceea
porunci pentru toate cele ce trebuie s
faceti.
19. Am plecat apoi de la Horeb, cum ne
poruncise Domnul Dumnezeul nostru, si
am strbtut tot pustiul acesta mare si
nfricostor, pe care l-ati vzut n drumul
spre muntele Amoreilor, si am ajuns la
Cades-Barnea.
Num. 13, 27.
20. Atunci v-am zis : Iat, ati ajuns la
muntele Amoreilor, pe care Domnul
Dumnezeul vostru, l va da nou.
21. Iat, Israel, Domnul Dumnezeul tu
ti d pmntul acesta : mergi si ia-l n
stpnire, cum ti-a zis Domnul
Dumnezeul printilor ti ; nu te teme, nici
nu te nspimnta !
Iosua 8, 1.
22. Iar voi ati venit cu totii la mine si ati
zis : S trimitem naintea noastr oameni
ca s cerceteze pmntul si s ne aduc
stire despre drumul pe care s mergem si
despre cettile la care s ne ducem.
Num. 15, 3-4.
23. Cuvntul acesta mi-a plcut si am luat
dintre voi doisprezece oameni, cte unul
din fiecare semintie.
24. Acestia s-au dus si s-au suit pe munte,
au mers pn la valea Escol, si au
cercetat-o.
Num. 13, 24.
25. Au luat din roadele pmntului si ne-
au adus nou ; si ne-au adus si stire,
spunndu-ne : Pmntul pe care Domnul
Dumnezeul nostru ni-l d este bun.
Num. 13, 28.
26. Voi ns n-ati vrut s v duceti si v-ati
mpotrivit poruncii Domnului
Dumnezeului vostru, ati crtit n corturile
voastre si ati zis :
Num. 14, 3. Ps. 105, 24-25.
27. Domnul din ur ctre noi ne-a scos
din pmntul Egiptului, ca s ne dea n
minile Amoreilor si s ne piard.
28. ncotro s ne ducem ? Fratii nostri ne-
au nfricosat, spunndu-ne : Poporul
acela e mai mare, mai mult si mai
puternic dect noi ; cettile de acolo sunt
mari si cu ntrituri pn la cer ; si am
mai vzut acolo si pe fiii lui Enac.
Fac. 11, 4. Num. 32, 7, 9. Iosua 2, 9.
29. Atunci v-am zis : Nu v nspimntati
si nu v temeti de ei.
30. Domnul Dumnezeul vostru merge
naintea voastr si se va lupta El pentru
voi, cum a fcut cu voi si n Egipt,
naintea ochilor vostri.
Ies. 14, 14, 25. Deut. 3, 22. Iosua 10, 14.
31. Si cum a fcut n pustiul acesta, unde,
cum ai vzut tu, Israel, Domnul
Dumnezeul tu te-a purtat tot drumul ce
l-ati strbtut pn ce ati sosit la locul
acesta, cum poart un om pe fiul su.
Ies. 19, 4. Num. 11, 18. Deut. 8, 5. Ps. 90, 12.
32. Dar voi nici asa n-ati crezut pe
Domnul Dumnezeul vostru,
Ps. 77, 32. Evr. 3, 18-19.
33. Care a mers naintea voastr n
cltorie, ca s v caute loc unde s
popositi ; si mergea noaptea n foc, ca s
v arate calea pe care s mergeti, iar ziua
n nor.
Ies. 13, 21.
34. Si auzind Domnul Dumnezeu
cuvintele voastre, S-a mniat si S-a jurat,
zicnd : Nimeni din oamenii acestia, din
acest neam ru,
35. Nu va vedea pmntul cel bun, pe
care Eu am jurat s-l dau printilor vostri.
Num. 14, 21-23, 29; 26, 63. Evr. 3, 11.
36. Numai Caleb, fiul lui Iefone, l va
vedea. Aceluia si fiilor lui voi da
pmntul pe care l-a strbtut el, pentru
c acela s-a supus Domnului.
Num. 14, 30.
37. Pentru voi s-a mniat Domnul si pe
mine si a zis : Nici tu nu vei intra acolo !
pag. 243/1780
Num. 20, 12. Deut. 3, 26; 4, 21; 31, 2.
38. Iosua, fiul lui Navi, care este cu tine,
acela va intra acolo ; ntreste-l pe el, c
el va duce pe Israel n mostenirea sa.
Num. 34, 17. Deut. 3, 28. Iosua 1, 6.
39. Copiii vostri, de care voi ziceati c
vor cdea prad vrjmasilor, si fiii vostri,
care acum nu cunosc nici binele, nici
rul, aceia vor intra acolo ; lor l voi da si
ei l vor mosteni.
Num. 14, 31. Iona 4, 11.
40. Iar voi ntoarceti-v si v ndreptati
spre pustie, pe calea cea ctre Marea
Rosie.
Num. 14, 25.
41. Voi ns mi-ati rspuns atunci si mi-
ati zis : Am pctuit naintea Domnului
Dumnezeului nostru ! Ne ducem s ne
luptm cum ne-a poruncit Domnul
Dumnezeul nostru ! Si v-ati ncins fiecare
cu arma sa de lupt si v-ati hotrt
nebuneste s v suiti pe munte.
Num. 14, 40.
42. Iar Domnul mi-a zis : Spune-le : Nu
v suiti si nu v luptati, ca s nu v
biruiasc vrjmasii vostri, c Eu nu sunt
n mijlocul vostru.
Deut. 23, 14.
43. Si eu v-am spus, dar voi n-ati
ascultat, ci v-ati mpotrivit poruncii
Domnului si, n ndrtnicia voastr, v-ati
suit pe munte.
Num. 14, 41, 44.
44. Dar v-a iesit nainte poporul amoreu
care locuia pe muntele acela si a tbrt
asupra voastr ca albinele si v-a zdrobit
de la Seir pn la Horma.
Num. 14, 43. Iosua 29, 4. Ps. 117, 12.
45. Atunci v-ati ntors si ati plns naintea
Domnului, dar Domnul n-a ascultat
plngerea voastr si nu v-a luat n seam.
46. Si ati locuit n Cades vreme mult, c
multe au fost zilele ct ati stat acolo.
Deut. 2, 14.
CAP. 2
Biruin(a asupra Amoreilor.
1. Apoi, ntorcndu-ne noi, am pornit
prin pustie, spre Marea Rosie, cum mi
grise Domnul, si am umblat zile multe
mprejurul Muntelui Seir.
Num. 21, 4. J ud. 5, 4.
2. Iar Domnul a zis ctre mine :
3. Ajunge de cnd umblati mprejurul
acestui munte ! ntoarceti-v dar spre
miaznoapte !
4. D porunc poporului si zi : Voi acum
veti trece prin hotarele fiilor lui Isav,
fratii vostri, care locuiesc n Seir, si
acestia se vor teme de voi foarte tare.
Num. 20, 14, 21.
5. Dar s nu ncepeti rzboiul cu ei, cci
nu v voi da din pmntul lor nici o
palm de loc, pentru c Muntele Seir l-
am dat n stpnirea lui Isav.
1 Reg. 14, 47. 2 Reg. 8, 14. 3 Reg. 11, 15.
6. Mncare s v cumprati de la ei cu
bani si s mncati ; si ap de but s v
cumprati de la ei tot cu bani ;
7. C Domnul Dumnezeul tu, Israele, te-
a binecuvntat n tot lucrul minilor tale
si te-a ocrotit n timpul cltoriei tale prin
pustiul acesta mare si nfricostor. Iat,
de patruzeci de ani Domnul Dumnezeul
tu este cu tine si n-ai dus lips de
nimic.
Fac. 21, 22. Deut. 1, 31.
8. Si am trecut pe lng fiii lui Isav, fratii
nostri, care locuiau n Seir, pe calea
cmpului, de la Elat si Etion-Gaber, si
ne-am abtut si am mers spre pustiul
Moabului.
3 Reg. 9, 26. 4 Reg. 14, 22.
9. Dar Domnul mi-a zis : Nu intra n
dusmnie cu Moab si nu ncepe rzboi cu
el, c nu-ti voi da n stpnire nimic din
pmntul lui, pentru c Arul l-am dat n
stpnire fiilor lui Lot.
2 Paral. 20, 10.
10. nainte au locuit acolo Emimii, popor
mare, mult la numr si nalt la statur, ca
fiii lui Enac ;
pag. 244/1780
Fac. 14, 5. Num. 13, 23, 33, 34.
11. Si acestia se socoteau printre Refaimi,
ca fiii lui Enac ; iar Moabitii i numesc
Emimi.
12. Pe Seir ns au trit nainte Horeii ;
dar fiii lui Isav i-au alungat si i-au pierdut
de la fata lor si s-au asezat n locul lor,
cum trebuie s fac si Israel n pmntul
su de mostenire, care i-l va da Domnul.
Fac. 14, 6; 36, 20.
13. Sculati-v dar si treceti rul Zared. Si
am trecut noi rul Zared.
Num. 21, 12.
14. De atunci, de cnd ne-am dus la
Cades-Barnea si pn ce am trecut rul
Zared, au trecut treizeci si opt de ani si au
pierit din tabra noastr toti cei ce erau
atunci buni de rzboi, dup cum li se
jurase Domnul ;
Num. 14; 21; 14, 29; 26, 65. Deut. 1, 46.
15. C mna Domnului, pn au pierit ei,
a fost asupra lor, ca s-i piard din tabr.
Ies. 9, 3.
16. Iar dac au pierit toti cei ce erau
atunci buni de rzboi din popor,
17. Mi-a grit Domnul si a zis :
18. Acum tu s treci pe lng hotarele
lui Moab spre Ar,
19. Si s te apropii repede de Amoniti,
dar s nu intri cu acestia n dusmnie si
s nu ncepi rzboi cu ei, cci nu-ti voi da
n stpnire nimic din pmntul fiilor lui
Amon, pentru c l-am dat n stpnire
fiilor lui Lot.
Fac. 19, 38. J ud. 11, 13, 15.
20. Acesta se socotea a fi pmntul
Refaimilor, cci Refaimii locuiser
nainte ntr-nsul. Amonitii ns i
numeau Zomzomimi.
21. Poporul acesta fusese mare, mult la
numr si nalt la statur, ca fiii lui Enac ;
dar Domnul i pierduse de la fata
Amonitilor si-i alungaser acestia si se
asezaser n locul lor.
Num. 13, 23, 33, 34.
22. Astfel a fcut Domnul pentru fiii lui
Isav care locuiau n Seir, cnd a prpdit
de la fata lor pe Horei. Si dup ce ei au
fost izgoniti, s-au asezat n locul lor, unde
triesc si astzi.
23. Si pe Hevei, care locuiau prin sate
chiar pn la Gaza, i-au pierdut
Caftorimii, care se trgeau din Caftorim,
si s-au asezat n locul lor.
Fac. 10, 14. Ier. 25, 20-23. Am. 9, 7.
24. Sculati-v si v porniti si treceti rul
Arnon, c iat Eu voi da n mna ta pe
Amoreul Sihon, regele Hesbonului si rara
lui ; ncepe a-l cuprinde si du rzboi cu
el.
25. Din ziua aceasta voi ncepe Eu a
mprstia naintea ta fric si groaz peste
popoare, sub tot cerul ; cei ce vor auzi de
tine se vor cutremura si se vor ngrozi de
tine.
Iosua 2, 9.
26. Din pustiul Chedemot am trimis soli
la Sihon, regele Hesbonului, cu cuvinte
de pace, ca s spun :
Num. 21, 21.
27. ngduie-mi s trec prin tara ta, c voi
merge pe drum si nu m voi abate nici la
dreapta, nici la stnga ;
28. Hran s-mi vinzi pe bani si voi
mnca, si ap de but s-mi dai pe bani si
voi bea,
Num. 20, 19; 21, 23.
29. Cum mi-au fcut fiii lui Isav, care
locuiesc n Seir, si Moabitii, care locuiesc
Arul ; numai cu piciorul meu voi merge
pn voi trece Iordanul n pmntul pe
care Domnul Dumnezeul nostru ni-l d
nou.
Num. 20, 19; 21, 23.
30. Dar Sihon, regele Hesbonului, n-a
voit a ne ngdui s trecem prin pmntul
lui, pentru c Domnul Dumnezeul tu a
ndrtnicit duhul lui si inima lui a
mpietrit-o, ca s-l dea n minile tale,
cum se vede acum.
Ies. 4, 21. Num. 21, 23.
pag. 245/1780
31. Atunci mi-a zis Domnul : Iat, ncep
s-ti dau pe Sihon Amoreul, regele
Hesbonului, si pmntul lui ; ncepe a
stpni pmntul lui.
Am. 2, 9.
32. Iar Sihon, regele Hesbonului, cu tot
poporul su, ne-a iesit nainte s se lupte
la Iahat.
33. Dar Domnul Dumnezeul nostru l-a
dat n minile noastre si l-am btut pe el
si pe fiii lui si tot poporul lui.
Num. 21, 24.
34. n vremea aceea am luat toate cettile
lui si am nimicit toate cettile lui, brbati,
femei si copii, si n-am lsat pe nimeni
viu.
Deut. 3, 6; 13, 15; 20, 16.
35. Numai vitele lor si cele jefuite din
cettile cuprinse de noi ni le-am luat.
36. De la Aroer, care se afl pe malul
rului Arnon, si de la cetatea cea din vale
pn la muntele Galaad, n-a mai fost
cetate n care noi s nu fi putut ptrunde :
Domnul Dumnezeu a dat tot n minile
noastre.
Num. 21, 15. 2 Reg. 24, 5.
37. Numai de pmntul Amonitilor nu te-
ai apropiat, nici de locurile ce se ntind n
apropierea rului Iaboc, nici de cettile ce
sunt pe munte, nici de nimic ce nu ne-a
poruncit Domnul Dumnezeul nostru.
Fac. 32, 22.
CAP. 3
Biruin(a asupra lui Og, mpratul
Vasanului.
1. Ne-am ntors apoi de acolo si am
mers ctre Vasan, ns ne-a iesit nainte
cu rzboi Og, regele Vasanului, la Edrei,
cu tot poporul su.
Num. 14, 33. Deut. 29, 7.
2. Dar Domnul mi-a zis : Nu te teme de
el, cci l voi da n minile tale pe el si tot
poporul lui si tot pmntul lui, si vei face
cu el ce-ai fcut cu Sihon, regele
Amoreilor, care a trit n Hesbon.
Num. 21, 24, 34.
3. Domnul Dumnezeul nostru a dat n
minile noastre si pe Og, regele
Vasanului, cu tot poporul lui, si noi l-am
btut, nct nimeni de la ei n-a rmas viu.
Num. 21, 35.
4. n vremea aceea am luat toate cettile
lui, c n-a fost cetate pe care s n-o lum
de la ei. Am luat saizeci de cetti, toat
latura Argob, tara lui Og al Vasanului.
5. Toate cettile acestea erau ntrite cu
ziduri nalte, cu porti si cu ncuietori,
afar de cettile nentrite care erau
foarte multe.
6. Si le-am nimicit, cum fcusem si cu
Sihon, regele Hesbonului, pierznd
fiecare cetate cu brbati, femei si copii.
Deut. 2, 34-35; 20, 16.
7. Iar toate vitele si cele jefuite prin cetti
ni le-am luat ca prad.
Deut. 20, 14.
8. Am luat n vremea aceea din minile
celor doi regi amorei pmntul acesta
care este dincoace de Iordan, de la rul
Arnon pn la muntele Hermon.
Num. 34, 7.
9. (Sidonienii numesc Hermonul, Sirion,
iar Amoreii l numesc Senir).
Iez. 27, 5.
10. Am luat adic toate cettile din ses,
tot Galaadul si tot Vasanul, pn la Salca
si Edrei, cettile din tara lui Og al
Vasanului.
11. Cci numai Og, regele Vasanului,
mai rmsese din Refaimi. Iat patul lui,
pat de fier, si astzi este n Rabat-Amon :
lung de nou coti si lat de patru coti, coti
brbtesti.
Num. 21, 31, 33. Iosua 12, 4. 2 Reg. 12, 26.
12. Pmntul acesta l-am luat atunci
ncepnd de la Aroer, care este lng rul
Arnon ; jumtate din muntele Galaadului
cu cettile lui l-am dat semintiilor lui
Ruben si Gad ;
Num. 32, 33. Iosua 14, 3.
13. Iar rmsita cealalt din Galaad si tot
Vasanul, tara lui Og, le-am dat la
pag. 246/1780
jumtate din semintia lui Manase ; tot
tinutul Argob, cu tot Vasanul se numeste
tara Refaimilor.
14. Iair, fiul lui Manase, a luat tot tinutul
Argob, pn la hotarele Ghesuritilor si
Maacatitilor, si a numit Vasanul, dup
numele su, slasurile lui Iair, cum se
cheam si astzi.
Num. 32, 41. 2 Reg. 10, 6. 3 Reg. 4, 13.
15. Lui Machir i-am dat Galaadul ;
Fac. 50, 23. Num. 32, 39.
16. Iar semintiilor lui Ruben si Gad le-am
dat tara de la Galaad pn la rul Arnon,
pmntul dintre ru si hotar, pn la rul
Iaboc, pn la hotarul fiilor lui Amon.
Fac. 32, 22.
17. Precum si Arabah si Iordanul, care
este hotar de la Chineret pn la marea
Arabah, Marea Srat, la poalele
Muntelui Fazga, spre rsrit.
Num. 34, 11-12. Iosua 12, 3.
18. V-am mai dat n vremea aceea
porunc si am zis : Domnul Dumnezeul
vostru v-a dat pmntul acesta n
stpnire ; toti cei buni de lupt,
narmndu-v, mergeti naintea fiilor lui
Israel, fratii vostri ;
Num. 20, 18; 32, 17.
19. Numai femeile voastre, copiii vostri
si vitele voastre, c stiu c aveti vite
multe, s rmn n cettile voastre pe
care vi le-am dat eu,
Num. 32, 1.
20. Pn cnd Domnul Dumnezeu va da
liniste fratilor vostri, ca si vou, si pn
cnd si vor primi si ei n stpnire
pmntul pe care Domnul Dumnezeul
vostru li-l va da peste Iordan ; atunci v
veti ntoarce fiecare la mosia sa pe care
v-am dat-o eu.
21. Iar lui Iosua i-am poruncit si am zis :
Ochii ti au vzut tot ceea ce a fcut
Domnul Dumnezeul vostru cu acesti doi
regi ; tot asa va face Domnul si cu toate
trile ce le vei strbate tu.
Num. 27, 18, 22-23.
22. Nu te teme de ele, c Domnul
Dumnezeul vostru nsusi se va lupta
pentru voi.
Ies. 14, 14, 25. Deut. 1, 30. Iosua 23, 10.
23. n vremea aceea m-am rugat
Domnului si am zis :
24. Stpne Doamne, ai nceput s ar)i
robului Tu slava Ta, puterea Ta, mna
Ta cea tare si bratul cel nalt, c cine este
Dumnezeu n cer sau pe pmnt, Care s
fac astfel de lucruri cum sunt ale Tale si
cu o asemenea putere ca a Ta.
3 Reg. 8, 42. Ps. 67, 8; 85, 8; 88, 6.
25. ngduie-mi s trec si s vd
pmntul cel bun care este peste Iordan si
acel munte frumos, Libanul.
3 Reg. 4, 33.
26. Dar Domnul s-a mniat pe mine
pentru voi si nu m-a ascultat, ei mi-a zis
Domnul : Ajunge ! De acum s nu-Mi
mai griesti de aceasta !
Deut. 1, 37; 4, 21.
27. Suie-te n vrful lui Fazga si priveste
cu ochii ti spre apus si spre miaznoapte
si spre miazzi si spre rsrit si vezi cu
ochii ti, cci nu vei trece peste acest
Iordan.
Deut. 31, 2.
28. D povat lui Iosua ; ntreste-l si-l
mbrbteaz, cci el va merge naintea
acestui popor si el va mprti n bucti tot
pmntul, pe care-l vezi acum.
Deut. 1, 38. Iosua 1, 6; 14, 1.
29. Atunci ne-am oprit noi n vale, n fata
Bet-Peorului.
CAP. 4
Supunerea fa( de lege.
1. Ascult dar, Israele : hotrrile si
legile care v nvt eu astzi s le pziti,
ca s fiti vii, s v nmultiti si ca s v
duceti s mosteniti acel pmnt pe care
Domnul Dumnezeul printilor vostri vi-l
d n stpnire
Deut. 12, 32.
2. S nu adugati nimic la cele ce v
poruncesc eu, nici s lsati ceva din ele ;
pag. 247/1780
pziti poruncile Domnului Dumnezeului
vostru, pe care vi le spun eu astzi.
Deut. 12, 32. Pild. 30, 6. Mat. 15, 9. Apoc. 22, 18.
3. Ochii vostri au vzut toate cte a fcut
Domnul Dumnezeul vostru cu Baal-Peor
; pe tot omul care a urmat lui Baal-Peor l-
a pierdut Domnul Dumnezeul tu din
mijlocul tu ;
Num. 25, 4. Iosua 22, 17. Ps. 105, 28.
4. Iar voi, cei ce v-ati lipit de Domnul
Dumnezeul vostru sunteti vii pn n ziua
de astzi.
5. Iat, v-am nvtat porunci si legi, cum
mi poruncise Domnul Dumnezeul meu,
ca s faceti asa n tara aceea n care
intrati ca s-o stpniti.
Ps. 118, 4, 138.
6. S le pziti asadar si s le mpliniti,
cci n aceasta st ntelepciunea voastr si
cumintenia voastr naintea ochilor
popoarelor care, auzind de toate legiuirile
acestea, vor zice : Numai acest popor
mare este popor ntelept si priceput.
Ps. 118, 99; 149, 9.
7. Cci este oare vreun popor mare, de
care dumnezeii lui s fie asa de aproape,
ct de aproape este de noi Domnul
Dumnezeul nostru, oricnd l chemm ?
Deut. 26, 19. Ps. 144, 19; 146, 9.
8. Sau este vreun popor mare, care s
aib astfel de asezminte si legi drepte,
cum este toat legea aceasta pe care v-o
nftisez eu astzi ?
3 Reg. 2, 3. Ps. 118, 98-99. Rom. 3, 2.
9. Dect numai pzeste-te si ti fereste cu
ngrijire sufletul tu, ca s nu uiti acele
lucruri pe care le-au vzut ochii ti si s
nu-ti ias ele de la inim n toate zilele
vietii tale ; s le spui fiilor si fiilor
feciorilor ti.
Fac. 18, 19. Deut. 11, 19. Ps. 76, 11; 77, 5; 104, 5-6.
10. S le spui de ziua aceea n care ai stat
tu naintea Domnului Dumnezeului tu,
la Horeb, de ziua adunrii cnd a zis
Domnul ctre mine : Adun la Mine
poporul si Eu i voi vesti cuvintele Mele,
din care se vor nvta ei a se teme de
Mine n toate zilele vietii lor de pe
pmnt si vor nvta pe fiii lor.
Ies. 19, 17. Ps. 144, 4.
11. Atunci v-ati apropiat si ati stat sub
munte, muntele ardea cu foc pn la cer
si era negur, nor si ntuneric.
Ies. 19, 18.
12. Iar Domnul v-a grit de pe munte din
mijlocul focului ; si glasul cuvintelor Lui
l-ati auzit, iar fata Lui n-ati vzut-o, ci
numai glasul I l-ati auzit.
Neem. 9, 13. Ioan 1, 18; 5, 37.
13. Atunci v-a descoperit El legmntul
Su, cele zece porunci, pe care v-a
poruncit s le mpliniti, si le-a scris pe
dou lespezi de piatr.
Ies. 20, 1. 2 Cor. 3, 3.
14. n vremea aceea mi-a poruncit
Domnul s v nvt poruncile si legile
Lui, ca s le mpliniti n tara aceea n care
intrati ca s-o stpniti.
Iosua 23, 11. Ier. 17, 21. Mal. 2, 14-15.
15. Tineti dar bine minte c n ziua aceea,
cnd Domnul v-a grit din mijlocul
focului, de pe muntele Horeb, n-ati vzut
nici un chip.
16. S nu gresiti dar si s nu v faceti
chipuri cioplite, sau nchipuiri ale vreunui
idol, care s nftiseze brbat sau femeie,
Ies. 20, 4.
17. Sau nchipuirea vreunui dobitoc de pe
pmnt, sau nchipuirea vreunei psri ce
zboar sub cer,
Rom. 1, 23.
18. Sau nchipuirea vreunei jivine, ce se
trste pe pmnt, sau nchipuirea
vreunui peste din ap, de sub pmnt ;
19. Sau, privind la cer si vznd soarele,
luna, stelele si toat ostirea cerului, s nu
te lasi amgit ca s te nchini lor, nici s
le slujesti, pentru c Domnul Dumnezeul
tu le-a lsat pentru toate popoarele de
sub cer.
Deut. 17, 3. Ier. 10, 2. ntel. 13, 2. Mat. 5, 45. Fapt. 7, 42.
pag. 248/1780
20. Iar pe voi v-a luat Domnul Dumnezeu
si v-a scos din cuptorul cel de fier, din
tara Egiptului, ca s-I fiti Lui popor de
mostenire, cum sunteti acum.
3 Reg. 8, 51. Sir. 17, 14.
21. Domnul Dumnezeu S-a mniat ns
pe mine pentru voi si S-a jurat c eu nu
voi trece Iordanul acesta si nu voi intra n
acel pmnt bun pe care Domnul
Dumnezeul tu ti-l d tie de mostenire.
Num. 20, 12. Deut. 1, 37; 3, 26-27; 31, 2; 34, 4.
22. Eu voi muri n pmntul acesta, fr
s trec Iordanul, iar voi veti trece si veti
lua n stpnire acel pmnt bun.
Deut. 34, 4-5.
23. Luati seama s nu uitati legmntul
Domnului Dumnezeului vostru pe care l-
a ncheiat cu voi si s nu v faceti idoli
care ar nchipui ceva, precum ti-a
poruncit Domnul Dumnezeul tu.
ntel. 13, 1-2.
24. Cci Domnul Dumnezeul tu este foc
mistuitor, Dumnezeu zelos.
Ies. 24, 17. Deut. 9, 3. Ps. 17, 10. Evr. 12, 29.
25. Iar de ti se vor naste fii si fiilor ti fii
si, trind mult pe pmnt, veti cdea n
pcat si v veti face chipuri cioplite, care
s nchipuiasc ceva, de veti face ceva ce
este ru naintea ochilor Domnului
Dumnezeului vostru ca s-L mniati,
26. V mrturisesc astzi pe cer si pe
pmnt c veti pierde curnd pmntul,
pentru a crui mostenire treceti acum
Iordanul ; nu veti tri mult vreme pe el,
ci veti pieri.
Deut. 8, 19; 30, 18-19; 31, 28; 32, 1.
27. Domnul v va mprstia prin toate
popoarele si veti rmne putini la numr
printre toate popoarele la care v va duce
Domnul.
Fac. 34, 30. Deut. 28, 64.
28. Veti sluji acolo altor dumnezei, fcuti
de mini omenesti din lemn si piatr, care
nu vd si nu aud, care nu mnnc si nu
au miros.
Deut. 28, 36.
29. Dar cnd vei cuta acolo pe Domnul
Dumnezeul tu, l vei gsi, de-L vei cuta
cu toat inima ta si cu tot sufletul tu.
Ps. 114, 4-5. ntel. 1, 1-2.
30. Cnd vei fi la necaz si cnd te vor
ajunge toate acestea n curgerea vremii,
te vei ntoarce la Domnul Dumnezeul tu
si vei asculta glasul Lui.
Lev 26, 40.
31. Domnul Dumnezeul tu este
Dumnezeu bun si ndurat ; nu te va lsa,
nu te va pierde si nici nu va uita
legmntul ncheiat cu printii ti, pe
care l-a ntrit cu jurmnt naintea lor.
Ps. 102, 8. Is. 11, 12.
32. C cerceteaz timpurile trecute, care
au fost nainte de tine, din ziua cnd a
Icut Dumnezeu pe om pe pmnt ;
cerceteaz de la o margine a cerului pn
la cealalt margine a lui si vezi dac s-a
mai svrsit vreo fapt mare ca aceasta si
dac s-a mai auzit ceva la fel !
33. A mai auzit, oare, vreun popor glasul
Dumnezeului celui viu, grind din
mijlocul focului, cum ai auzit tu si s
rmn viu ?
Ies. 19, 18-19; 20, 1. Deut. 5, 23, 26.
34. Sau a mai ncercat, oare, vreun
dumnezeu s se duc s-si ia popor din
mijlocul altui popor prin plgi, prin
semne, prin vedenii si prin rzboi, cu
mn tare si cu brat nalt si prin minuni
mari, cum a fcut pentru voi Domnul
Dumnezeul vostru n Egipt, naintea
ochilor vostri ?
Ies. 13, 3, 9. Deut. 7, 19; 29, 3. Ps. 135, 12.
35. Tie, Israele, ti s-a dat s vezi aceasta,
ca s stii c numai Domnul Dumnezeul
tu este Dumnezeu si nu mai este altul
afar de El.
Ies. 19, 16. Deut. 32, 39. 3 Reg. 8, 23, 60. Marc. 12, 32.
36. Din cer te-a nvrednicit s auzi glasul
Lui, ca s te nvete, si pe pmnt ti-a
artat focul Lui cel mare si ai auzit
cuvintele Lui din mijlocul focului.
pag. 249/1780
37. Pentru c El a iubit pe printii ti si v-
a ales pe voi, urmasii lor, de aceea te-a si
scos cu puterea Lui cea mare din Egipt.
Ies. 13, 3, 8.
38. Ca s alunge de la fata ta popoarele
cele mai mari si mai puternice dect tine
si ca s te duc s-ti dea pmntul lor
mostenire, asa cum ai astzi.
39. Cunoaste dar astzi si tine minte c
Domnul Dumnezeul tu este Dumnezeu
sus n cer si jos pe pmnt si nu mai este
altul afar de El.
Iosua 2, 11. 1 Cor. 8, 4.
40. S pzesti legile Lui si poruncile Lui,
pe care ti le spun eu astzi, ca s-ti fie
bine tie si fiilor ti de dup tine si ca s
triesti mult vreme n pmntul acela pe
care Domnul Dumnezeul tu ti-l d
pentru totdeauna.
Deut. 5, 33; 6, 3; 11, 9.
41. Atunci a ales Moise trei cetti
dincoace de Iordan, spre rsritul
Soarelui, ca s fug acolo ucigasul
Num. 35, 14. Deut. 19, 2.
42. Care va ucide pe aproapele su fr
de voie si fr s-i fi fost vrjmas nici cu
o zi, nici cu dou nainte, si ca, scpnd
n una din aceste cetti, s rmn cu
viat.
Num. 35, 6.
43. Aceste cetti sunt : Beter n pustie, n
cmpia din semintia lui Ruben, Ramot n
Galaad, n semintia lui Gad, si Golan n
Vasan, n semintia lui Manase.
Iosua 20, 8.
44. Iat legea pe care a nftisat-o Moise
fiilor lui Israel.
45. Si iat poruncile, legile si ndreptrile
pe care le-a rostit Moise fiilor lui Israel n
pustie, dup iesirea lor din Egipt,
46. Dincolo de Iordan, n valea din fata
Bet-Peorului, n pmntul lui Sihon,
regele Amoreilor, care a trit n Hesbon,
pe care l-a btut Moise cu fiii lui Israel,
dup iesirea lor din Egipt,
Num. 21, 24. Deut. 1, 4-5; 3, 29.
47. Si au mostenit pmntul lui si
pmntul lui Og, regele Vasanului, tara
celor doi regi amorei de peste Iordan,
spre rsritul soarelui,
Num. 21, 24, 33. Deut. 29, 7-8.
48. Care se ntinde pe malul rului Arnon
de la Aroer pn la muntele Sihon sau
Hermon,
Num. 34, 7. Deut. 3, 9.
49. Si tot sesul Arabah de dincoace de
Iordan, ctre rsritul soarelui, pn la
mare, sesul Arabah de la poalele
muntelui Fazga.
CAP. 5
Repetarea celor zece porunci.
1. n vremea aceea a chemat Moise tot
Israelul si le-a zis : Ascult, Israele,
poruncile si legile pe care le voi rosti eu
astzi n auzul urechilor voastre :
nvtati-le si siliti-v s le pliniti.
Deut. 15, 5. Pild. 4, 4.
2. Domnul Dumnezeul vostru a ncheiat
cu voi legmnt n Horeb.
Ies. 19, 5. Deut. 29, 1.
3. Legmntul acesta nu l-a ncheiat
Domnul cu printii nostri, ci cu noi, cei
ce suntem astzi cu totii vii aici.
Fac. 17, 2. Deut. 29, 14-15.
4. Fat ctre fat a grit Domnul cu voi
din mijlocul focului de pe munte ;
Ies. 19, 16; 20, 1; 33, 11.
5. Iar eu am stat n vremea aceea ntre
Domnul si ntre voi, ca s v spun
Cuvntul Domnului, cci voi v-ati temut
de foc si nu v-ati suit n munte, - si a zis
Domnul :
Gal. 3, 19.
6. Eu sunt Domnul Dumnezeul tu, Care
te-am scos din pmntul Egiptului, din
casa robiei.
Ies. 20, 2. Ps. 80, 10.
7. S nu ai alti dumnezei afar de Mine.
8. S nu-ti faci chip cioplit, nici vreo
nftisare a celor ce sunt sus n cer, sau
jos pe pmnt, sau n ap si sub pmnt.
Ies. 20, 4. Lev 26, 1. Ps. 96, 7. Fapt. 19, 26.
pag. 250/1780
9. S, nu te nchini lor, nici s le slujesti,
cci Eu Domnul Dumnezeul tu sunt
Dumnezeu zelos, Care pedepseste vina
printilor n copii pn la al treilea si al
patrulea neam pentru cei ce M ursc.
Ies. 20, 5; 34, 7. Num. 14, 18. Ier. 32, 18.
10. Si M milostivesc pn la a ! miilea
neam ctre cei ce M iubesc si pzesc
poruncile Mele.
Ies. 20, 6; 34, 7. Ier. 32, 18.
11. S nu iei numele Domnului
Dumnezeului tu n desert, c nu va lsa
Domnul Dumnezeul tu nepedepsit pe cel
ce ia numele Lui n desert.
Ies. 20, 7. Lev 19, 12. Mat. 5, 33.
12. Pzeste ziua odihnei, ca s o tii cu
sfintenie, cum ti-a poruncit Domnul
Dumnezeul tu.
Ies. 20, 8; 31, 14. Iez. 20, 12.
13. Sase zile lucreaz si-ti f toate
treburile tale ;
Ies. 20, 9. Lev 23, 3. Luc. 13, 14. Ioan 5, 10.
14. Ziua a saptea este ziua de odihn a
Domnului Dumnezeului tu. S nu faci n
ziua aceea nici un lucru : nici tu, nici fiul
tu, nici fiica ta, nici robul tu, nici roaba
ta, nici boul tu, nici asinul tu, sau alt
dobitoc al tu, nici strinul tu care se
afl la tine, ca s se odihneasc robul tu
si roaba ta cum te odihnesti si tu.
Ies. 20, 10. Evr. 4, 4.
15. Adu-ti aminte c ai fost rob n
pmntul Egiptului si Domnul
Dumnezeul tu te-a scos de acolo cu
mn tare si cu brat nalt si de aceea ti-a
poruncit Domnul Dumnezeul tu s
pzesti ziua odihnei si s o tii cu
sfintenie.
Deut. 7, 19; 16, 12. Ier. 21, 5.
16. Cinsteste pe tatl tu si pe mama ta,
cum ti-a poruncit Domnul Dumnezeul
tu, ca s triesti ani multi si s-ti fie bine
n pmntul acela, pe care Domnul
Dumnezeul tu ti-l d tie.
Ies. 20, 12. Sir. 3, 6. Mat. 15, 4. Marc. 7, 10. Ef. 6, 2-3.
17. S nu ucizi !
Ies. 20, 13. Mat. 5, 21; 19, 18. Marc. 10, 19. Luc. 18, 20.
18. S nu fii desfrnat !
Mat. 5, 27. Rom. 13, 9.
19. S nu furi !
20. S nu dai mrturii mincinoase asupra
aproapelui tu !
21. S nu poftesti femeia aproapelui tu
si s nu doresti casa aproapelui tu, nici
tarina lui, nici robul lui, nici roaba lui,
nici boul lui, nici asinul lui, nici orice
dobitoc al lui, nici nimic din cele ce sunt
ale aproapelui tu !
Ies. 20, 7. Rom. 7, 7; 13, 9.
22. Cuvintele acestea le-a grit Domnul
ctre toat adunarea voastr, pe munte,
din mijlocul focului, al norului, al
ntunericului si al furtunii, cu glas de
tunet si altceva n-a mai grit si le-a scris
pe dou lespezi de piatr si mi le-a dat
mie.
Ies. 20, 1.
23. Si cnd ati auzit glasul din mijlocul
ntunericului si muntele ardea, v-ati
apropiat de mine toate cpeteniile
semintiilor voastre cu btrnii vostri
Ies. 20, 18. Deut. 4, 33.
24. Si ati zis : Iat, Domnul Dumnezeul
nostru ne-a artat slava Sa si mretia Sa
si glasul Lui l-am auzit din mijlocul
focului. Astzi am vzut c Dumnezeu
grieste cu omul si acesta rmne viu.
Ies. 33, 20.
25. Si de ce s murim noi ? C focul
acesta ne va mistui si de vom mai auzi
glasul Domnului Dumnezeului nostru
vom muri.
Ies. 20, 19. J ud. 13, 22.
26. Cci este oare vreun om care s aud
glasul Dumnezeului celui viu grind din
mijlocul focului, cum am auzit noi, si s
rmn viu ?
Deut. 4, 33. Is. 6, 5; 40, 5-6.
27. Apropie-te dar tu si ascult toate cte-
ti va spune Domnul Dumnezeul nostru si
apoi ne vei spune tu nou toate cte-ti va
pag. 251/1780
gri Domnul Dumnezeul nostru, si noi
vom asculta si vom face.
Ies. 19, 8.
28. Iar Domnul a auzit cuvintele voastre,
cum griati cu mine, si mi-a zis Domnul :
Am auzit cuvintele poporului acestuia, pe
care le-au grit ctre tine, si tot ce-au
grit este bine.
Deut. 18, 17. ntel. 1, 6.
29. O, de ar fi inima lor asa, ca s se
team de Mine si s pzeasc toate
poruncile Mele n toat vremea, ca s le
fie bine si lor si fiilor lor n veci !
Ps. 80, 14. Is. 48, 18.
30. Du-te si le spune : ntoarceti-v n
corturile voastre !
31. Iar tu rmi aici cu Mine ; si-ti voi
spune toate poruncile, hotrrile si legile
ce trebuie s-i nveti ca s le pzeasc n
pmntul acela, pe care li-l dau Eu n
stpnire.
32. Si s le zici : Vedeti, s v purtati asa
cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul
vostru si s nu v abateti nici la dreapta,
nici la stnga !
Deut. 17, 11; 28, 14. Iosua 23, 6.
33. S umblati pe calea aceea pe care v-a
poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca
s fiti vii si s v fie bine si s triti
vreme mult n pmntul acela pe care l
veti lua n stpnire.
Fac. 18, 19. Deut. 4, 40; 11, 9. 3 Reg. 3, 2.
CAP. 6
Tlmcirea poruncii nti. Dragostea
ctre Dumnezeu.
1. Iat poruncile, hotrrile si legile pe
care mi-a poruncit Domnul Dumnezeul
vostru s v nvt, ca s le pziti n
pmntul acela n care mergeti, ca s-l
luati n stpnire :
Iac. 1, 22.
2. S te temi de Domnul Dumnezeul tu
si toate hotrrile Lui si poruncile Lui, pe
care ti le spun eu astzi, s le pzesti tu si
fiii ti si fiii fiilor ti, n toate zilele vietii
tale, ca s se nmulteasc zilele tale.
Deut. 4, 40.
3. Ascult dar, Israele, si sileste-te s
mplinesti acestea, ca s-ti fie bine si s
v nmultiti foarte, precum ti-a grit
Domnul Dumnezeul printilor ti c-ti va
da pmntul unde curge lapte si miere.
Acestea sunt hotrrile si legile pe care
le-a dat Domnul Dumnezeu fiilor lui
Israel n pustie, dup iesirea lor din
pmntul Egiptului.
4. Ascult, Israele, Domnul Dumnezeul
nostru este singurul Domn.
Marc. 12, 29, 32.
5. S iubesti pe Domnul Dumnezeul tu,
din toat inima ta, din tot sufletul tu si
din toat puterea ta.
Deut. 10, 12. Mat. 22, 37. Marc. 12, 30. Luc. 10, 27.
6. Cuvintele acestea, pe care ti le spun eu
astzi, s le ai n inima ta si n sufletul tu
;
Deut. 4, 9; 11, 18. Ps. 118, 11.
7. S le sdesti n fiii ti si s vorbesti de
ele cnd sezi n casa ta, cnd mergi pe
cale, cnd te culci si cnd te scoli.
Fac. 18, 19. Deut. 11, 19. Ps. 77, 5-6; 144, 4.
8. S le legi ca semn la mn si s le ai ca
pe o tblit pe fruntea ta.
Ies. 13, 9, 16.
9. S le scrii pe usorii casei tale si pe
portile tale.
Deut. 11, 20.
10. Iar cnd te va duce Domnul
Dumnezeul tu n pmntul acela pentru
care s-a jurat printilor ti : lui Avraam,
lui Isaac si lui Iacov, ca s ti-l dea cu
cetti mari si frumoase, pe care nu le-ai
zidit tu,
Fac. 50, 24. Ies. 33, 1. Iosua 24, 13.
11. Cu case pline de toate bunttile, pe
care nu le-ai umplut tu, cu fntni spate
n piatr, pe care nu le-ai spat tu, cu vii
si cu mslini, pe care nu le-ai sdit tu, si
vei mnca si te vei stura,
Deut. 8, 10.
12. Atunci, pzeste-te, s nu se
ademeneasc inima ta, ca s uiti pe
pag. 252/1780
Domnul Care te-a scos din pmntul
Egiptului si din casa robiei.
Deut. 8, 14.
13. S te temi de Domnul Dumnezeul tu
si numai Lui s-I slujesti, de El s te
lipesti si pe numele Lui s te juri.
Deut. 10, 20. 1 Reg. 7, 3. Ps. 62, 12. Mat. 4, 10. Luc. 4, 8.
14. S nu mergeti dup alti dumnezei,
dup dumnezeii popoarelor, care se vor
afla mprejurul vostru ;
Ies. 20, 2-3.
15. Ca s nu se aprind mnia Domnului
Dumnezeului tu asupra ta si s nu te
piard de pe fata pmntului, c Domnul
Dumnezeul tu, Care se afl n mijlocul
tu, este Dumnezeu zelos.
16. S nu ispititi pe Domnul Dumnezeul
vostru, cum L-ati ispitit la Masa.
Ies. 17, 2. Num. 21, 5. Mat. 4, 7. Luc. 4, 12.
17. S tineti bine poruncile Domnului
Dumnezeului vostru, legile Lui si
hotrrile Lui, pe care vi le-a dat El.
18. S faci ceea ce este drept si bine
naintea ochilor Domnului Dumnezeului
tu, ca s-ti fie bine si ca s intri si s iei
n stpnire pmntul pe care Domnul cu
jurmnt l-a fgduit printilor ti
Fac. 12, 7; 13, 15.
19. Si ca s alunge El pe toti vrjmasii ti
de la fata ta, cum a zis Domnul.
Ies. 23, 27. Lev 26, 7.
20. De te va ntreba n viitor fiul tu si va
zice : Ce nseamn aceste porunci,
hotrri si legi pe care vi le-a dat Domnul
Dumnezeul vostru ? S-i spui fiului tu :
Ies. 12, 26.
21. Am fost robi la Faraon n Egipt si
Domnul Dumnezeu ne-a scos din Egipt
cu mn tare si cu brat nalt.
Ies. 1, 11, 14; 12, 27; 13, 3. Ps. 43, 2-3.
22. Si a artat Domnul Dumnezeu semne
si minuni mari si pedepse a adus naintea
ochilor nostri, asupra Egiptului, asupra
lui Faraon, asupra a toat casa lui si
asupra ostirii lui ;
23. Iar pe noi ne-a scos de acolo Domnul
Dumnezeul nostru ca s ne duc si s ne
dea pmntul pentru care s-a jurat
printilor nostri c ni-l va da.
24. Atunci ne-a poruncit Domnul s
mplinim toate hotrrile acestea si s ne
temem de Domnul Dumnezeul nostru, ca
s ne fie bine n toate zilele, ca si acum.
Ps. 66, 6.
25. Si va face mil cu noi de ne vom sili
s mplinim toate aceste porunci ale legii
naintea fetei Domnului Dumnezeului
nostru, cum ne-a poruncit.
Lev 18, 5. Iez. 20, 11. Mat. 19, 17.
CAP. 7
Oprirea prieteniei cu pgnii.
1. Cnd Domnul Dumnezeul tu te va
duce n pmntul la care mergi ca s-l
mostenesti si va izgoni de la fata ta
neamurile cele mari si multe si anume :
pe Hetei, pe Gherghesei, pe Amorei, pe
Canaanei, pe Ferezei, pe Hevei si pe
Iebusei - sapte neamuri, care sunt mai
mari si mai puternice dect tine -
Ies. 23, 23; 33, 2. Deut. 9, 1; 11, 23; 31, 3, 7. Ps. 105, 34.
2. Si le va da Domnul Dumnezeul tu n
minile tale si le vei bate, atunci s le
nimicesti, s nu faci cu ele legmnt si s
nu le cruti.
Ies. 23, 32; 34, 12, 15. Num. 33, 53. Deut. 21, 11; 31, 5.
Iosua 9, 7; 11, 12.
3. S nu te ncuscresti cu ele : pe fiica ta
s nu o dai dup fiul lui si pe fiica lui s
nu o iei pentru fiul tu,
Iosua 23, 12. J ud. 3, 6; 14, 3. 3 Reg. 11, 2.
4. C vor abate pe fiii ti de la Mine ca s
slujeasc altor dumnezei, si se va aprinde
asupra voastr mnia Domnului si curnd
te va pierde.
Ies. 23, 33; 34, 16. Iosua 23, 13.
5. Ci s faceti cu ele asa : jertfelnicile lor
s le stricati, stlpii lor s-i drmati,
dumbrvile lor s le tiati si idolii
dumnezeilor lor s-i ardeti cu foc.
Ies. 23, 24. Num. 33, 52. J ud. 6, 25. 3 Reg. 16, 33.
pag. 253/1780
6. C esti poporul sfnt al Domnului
Dumnezeului tu si te-a ales Domnul
Dumnezeul tu ca s-I fii poporul Lui
ales din toate popoarele de pe pmnt.
Deut. 14, 2; 26, 18; 28, 9. Ps. 134, 4. Ioan 1, 12.
7. Si Domnul v-a primit, nu pentru c
sunteti mai multi la numr dect toate
popoarele - cci sunteti mai putini la
numr dect toate popoarele, -
Luc. 1, 54.
8. Ci pentru c v iubeste Domnul ; si ca
s si tin jurmntul pe care l-a fcut
printilor vostri, v-a scos Domnul cu
mn tare si cu brat nalt si v-a scpat din
casa robiei si din mna lui Faraon, regele
Egiptului.
Fac. 22, 16. Deut. 10, 15. Is. 63, 9. Ioan 3, 16.
9. S stii dar c Domnul Dumnezeul tu
este adevratul Dumnezeu, Dumnezeu
credincios, Care pzeste legmntul Su
si mila Sa, pn la al miilea neam, ctre
cei ce-L iubesc si pzesc poruncile Lui ;
Deut. 4, 39; 32, 4. Ps. 102, 18. Dan. 9, 4. 1 Cor. 1, 9.
10. Si rsplteste la fel celor ce-L ursc,
pierzndu-i, si nu ntrzie s rsplteasc,
cu aceeasi msur, celor ce-L ursc.
Ies. 14, 24. Naum 1, 2.
11. Pzeste dar poruncile, hotrrile si
legile pe care-ti poruncesc astzi s le
mplinesti.
12. De vei asculta legile acestea, de le vei
pzi si le vei mplini, atunci si Domnul
Dumnezeul tu va tine legmntul si mila
Sa fat de tine, cum S-a jurat El printilor
ti ;
Ies. 23, 22. Lev 19, 37; 26, 3-6.
13. Te va iubi, te va binecuvnta, te va
nmulti si va binecuvnta rodul
pntecelui tu, rodul pmntului tu,
pinea ta, vinul tu, untdelemnul tu, pe
cele nscute ale vitelor tale mari si ale
oilor turmei tale n pmntul acela,
pentru care S-a jurat El printilor ti s ti-
l dea tie.
14. Si vei fi binecuvntat mai mult dect
toate popoarele si nu se va afla sterp sau
stearp nici ntre ai ti, nici ntre
dobitoacele tale.
Ies. 23, 26.
15. Va deprta de la tine Domnul
Dumnezeul tu toat neputinta si nici una
din bolile cele rele ale Egiptenilor, pe
care le-ai vzut si le stii, nu va aduce
asupra ta, ci le va trimite asupra celor ce
te ursc pe tine
Ies. 7, 17; 8, 2; 15, 26.
16. Mnca-vei toat agonisita popoarelor
pe care Domnul Dumnezeul tu ti le va
da tie ; s nu le crute ochiul tu si s nu
slujesti dumnezeilor lor, c aceasta este
curs pentru tine.
Ies. 23, 23-24, 33. Num. 33, 55. Ps. 105, 36.
17. Nu cumva s zici n inima ta :
Popoarele acestea sunt mai mari la numr
dect mine, cum le voi putea izgoni ?
Deut. 8, 17.
18. S nu te temi de ele, ci adu-ti aminte
ce a fcut Domnul Dumnezeul tu cu
Faraon si cu tot Egiptul,
Iosua 8, 1.
19. Si de acele ncercri mari, pe care le-
au vzut ochii ti, de acele semne si
minuni mari, de mna cea tare si de
bratul cel nalt cu care te-a scos Domnul
Dumnezeul tu. Tot asa va face Domnul
Dumnezeul tu cu toate popoarele de care
te temi.
Deut. 4, 34; 5, 15; 29, 3.
20. nc si viespi va trimite Domnul
Dumnezeul tu asupra lor pn ce vor
pieri cei ce au rmas si s-au ascuns de la
fata ta.
Ies. 23, 28. Iosua 24, 12.
21. Nu te nspimnta de ei, c Domnul
Dumnezeul tu, Cel din mijlocul tu, este
Dumnezeu mare si minunat.
Deut. 31, 6.
22. Domnul Dumnezeul tu va izgoni
dinaintea ta popoarele acestea ncetul cu
ncetul ; nu poti s le pierzi repede, ca s
nu se pustiiasc pmntul si s nu se
pag. 254/1780
nmulteasc mpotriva ta fiarele cmpului
;
ntel. 18, 15, 16.
23. Ci ti le va da Domnul Dumnezeul tu
si le va pune n mare tulburare, nct vor
pieri.
24. Va da pe regii lor n minile tale si tu
vei pierde numele lor de sub cer : nimeni
nu-ti va putea sta nainte pn i vei
strpi.
25. Idolii dumnezeilor lor s-i ardeti cu
foc ; s nu doresti a lua argintul sau aurul
de pe ei, ca s nu-ti fie aceasta curs, c
urciune sunt acestia naintea Domnului
Dumnezeului tu,
Deut. 12, 3. 1 Paral. 14, 12. 2 Mac. 12, 40.
26. Si urciunea idoleasc s n-o duci n
casa ta, ca s nu cazi sub blestem, ca ea.
Fereste-te de aceasta si s-ti fie scrb de
ea, c este blestemat.
Iosua 6, 18; 7, 11.
CAP. 8
ndemn ctre popor s nu uite
binefacerile lui Dumnezeu.
1. Siliti-v s mpliniti toate poruncile
acestea pe care vi le dau eu astzi, ca s
fiti vii si s v nmultiti si s v duceti s
luati n stpnire pmntul cel bun pe
care cu jurmnt l-a fgduit Domnul
Dumnezeul printilor vostri.
Pild. 3, 2.
2. S-ti aduci aminte de toat calea pe
care te-a povtuit Domnul Dumnezeul
tu prin pustie de acum patruzeci de ani,
ca s te smereasc, ca s te ncerce si ca
s afle ce este n inima ta si de ai s
pzesti sau nu poruncile Lui.
Deut. 29, 5. ntel. 3, 5.
3. Te-a smerit, te-a pedepsit cu foamea si
te-a hrnit cu mana pe care nu o
cunosteai si pe care nu o cunosteau nici
printii ti, ca s-ti arate c nu numai cu
pine trieste omul, ci c omul trieste si
cu tot Cuvntul ce iese din gura
Domnului.
Mat. 4, 4. Luc. 4, 4.
4. Haina ta nu s-a nvechit pe tine si
piciorul tu n-a cptat btturi n acesti
patruzeci de ani.
Deut. 29, 5. Neem. 9, 21.
5. Dar s stii n inima ta c Domnul
Dumnezeul tu te nvat, cum nvat
omul pe fiul su.
Deut. 1, 31. Ps. 88, 30. Pild. 3, 12.
6. Pzeste dar poruncile Domnului
Dumnezeului tu, umblnd n cile Lui si
temndu-te de El.
Deut. 13, 4. Iosua 22, 5.
7. C Domnul Dumnezeul tu te va duce
ntr-o tar bun, tar de curgeri de ap, de
izvoare si de ape adnci, care tsnesc n
vi si n munti ;
8. Tar n care se afl : gru, orz, vit de
vie, smochine si rodii ;
9. ntr-o tar unde sunt mslini,
untdelemn si miere, n care fr lips vei
mnca pinea ta si nu vei duce lips de
nimic ; n care pietrele au fier si din
muntii creia vei scoate aram.
10. Cnd ns vei mnca si te vei stura,
s binecuvntezi pe Domnul Dumnezeul
tu pentru tara cea bun pe care ti-a dat-
o.
Deut. 6, 11-12. Sir. 32, 14. Rom. 14, 6. 1 Tim. 4, 5.
11. Fereste-te de a uita pe Domnul
Dumnezeul tu si de a nu pzi poruncile
Lui, legile Lui si hotrrile Lui pe care ti
le spun eu astzi.
Deut. 28, 14.
12. Cnd vei mnca si te vei stura si ti
vei face case frumoase si vei tri n ele ;
13. Cnd vei avea multe vite mari si
mrunte si mult argint si aur si vei avea
de toate la tine,
14. Vezi s nu se mndreasc inima ta si
s nu uiti pe Domnul Dumnezeul tu
Care te-a scos din Egipt, din casa robiei ;
Deut. 6, 12; 9, 14.
15. Care te-a povtuit prin pustiul cel
mare si groaznic, unde sunt serpi
veninosi, scorpioni si locuri arse de soare
si fr de ap ;
pag. 255/1780
Ies. 17, 6. Num. 20, 10.
16. Care a scos pentru tine izvor din
stnca de cremene, te-a hrnit n pustie cu
mana pe care tu n-o cunosteai si n-o
cunosteau nici printii ti, ca s te
smereasc si s te ncerce,
Ies. 16, 15. Ps. 77, 24. ntel. 16, 20. Ioan 6, 31. 1 Cor. 10,
3.
17. Ca s-ti fac bine n urm si ca s nu
zici n inima ta : Puterea mea si tria
minii mele mi-au adus bogtia aceasta ;
Deut. 7, 17; 9, 4.
18. Ci ca s-ti aduci aminte de Domnul
Dumnezeul tu, c El ti d putere s faci
bogtie, ca s-Si tin, ca acum,
legmntul Lui, pe care cu jurmnt l-a
ntrit cu printii ti.
Mat. 15, 34.
19. Iar dac vei uita pe Domnul
Dumnezeul tu si vei merge dup
dumnezeii altora, vei sluji acelora si te
vei nchina lor, v mrturisesc astzi pe
cer si pe pmnt c veti pieri.
Deut. 4, 26; 11, 28; 30, 18.
20. Cum pier popoarele, pe care Domnul
Dumnezeu le pierde dinaintea voastr,
asa veti pieri si voi, de nu veti asculta
glasul Domnului Dumnezeului vostru !
CAP. 9
Moise aminteyte I sraeli(ilor
frdelegile lor din trecut.
1. Ascult, Israele, de acum tu vei trece
Iordanul, ca s intri si s cuprinzi popoare
mai mari si mai puternice dect tine si
cetti mari cu ziduri pn la cer,
Deut. 7, 1; 11, 23.
2. Precum si pe poporul cei mare, mult la
numr si nalt la statur, pe fiii lui Enac,
de care tu ai auzit spunndu-se : Cine se
va mpotrivi fiilor lui Enac ?
Num. 13, 23, 34.
3. Afl dar astzi c Domnul Dumnezeul
tu merge naintea ta. Acesta este foc
mistuitor : pierde-i-va si-i va dobor
naintea ta, si tu i vei izgoni si-i vei
omor curnd, cum ti-a grit Domnul.
Ies. 24, 17. Deut. 4, 24. Evr. 12, 29.
4. Cnd i va izgoni Domnul Dumnezeul
tu de la fata ta, s nu zici n inima ta :
Pentru dreptatea mea m-a adus Domnul
s stpnesc pe acest pmnt bun, cci
pentru necredinciosia popoarelor acestora
le izgoneste Domnul de la fata ta.
Rom. 11, 6.
5. Nu pentru dreptatea ta si nici pentru
dreptatea inimii tale mergi s mostenesti
pmntul lor, ci pentru necredinta si
Irdelegile popoarelor acestora le
izgoneste Domnul Dumnezeul tu de la
fata ta si ca s mplineasc fgduinta cu
care S-a jurat Domnul printilor ti : lui
Avraam, lui Isaac si lui Iacov.
ntel. 12, 3.
6. De aceea s stii astzi c nu pentru
dreptatea ta ti d Domnul Dumnezeul tu
s mostenesti acest pmnt bun, c tu esti
un popor tare la cerbice.
7. Tine minte si nu uita de cte ori ai
mniat pe Domnul Dumnezeul tu n
pustie ; din ziua cnd ati iesit din
pmntul Egiptului si pn ce au sosit la
locul acesta, necontenit v-ati mpotrivit
Domnului.
Ies. 4, 11; 16, 2; 17, 2. Num. 20, 4.
8. La Horeb ati mniat pe Domnul si ati
pornit pe Domnul asupra voastr, asa
nct a vrut s v piard.
Ies. 32, 10.
9. Cnd m-am suit eu pe munte, ca s
primesc lespezile de piatr, tablele
legmntului, pe care l-a ncheiat
Domnul cu voi, am stat n munte
patruzeci de zile si patruzeci de nopti,
Ies. 24, 18; 34, 28.
10. Si nici pine n-am mncat, nici ap n-
am but. Atunci mi-a dat Domnul dou
table de piatr, scrise cu degetul lui
Dumnezeu ; pe acelea erau scrise toate
cuvintele pe care vi le-a grit Domnul pe
munte, din mijlocul focului, n ziua
adunrii.
Ies. 31, 18; 32, 16; 34, 29.
pag. 256/1780
11. Dar dup trecerea celor patruzeci de
zile si patruzeci de nopti, cnd mi-a dat
Domnul cele dou table de piatr, tablele
legmntului, mi-a zis Domnul :
Ies. 31, 18.
12. Scoal si te pogoar repede de aici,
c s-a rzvrtit poporul tu pe care l-ai
scos din Egipt ; curnd s-a abtut el de la
calea pe care i-am poruncit s mearg si
si-a fcut chip turnat.
Ies. 32, 7-8.
13. Tot atunci mi-a mai zis Domnul : De
mai multe ori ti-am grit si ti-am zis : M
uit la poporul acesta si vd c este popor
tare la cerbice.
Ies. 33, 3. Bar. 2, 30. Fapt. 7, 51.
14. Las-M dar acum s-l pierd si s
sterg numele lui de sub cer si voi ridica
din tine popor mai mare, mai puternic si
mai mult la numr dect ei.
Ies. 32, 10.
15. Atunci eu m-am ntors si m-am
pogort din munte, iar muntele ardea n
foc. Cele dou table ale legmntului
erau n amndou minile mele.
Ies. 32, 15. Evr. 12, 18.
16. Am vzut ns c voi pctuiserti
naintea Domnului Dumnezeului vostru,
v fcuserti un vitel turnat si v
abtuserti curnd de la calea pe care v
poruncise Domnul s o urmati.
17. Am luat atunci cele dou table si,
aruncndu-le cu amndou minile mele,
le-am sfrmat naintea ochilor vostri.
Ies. 32, 19.
18. Apoi am ngenunchiat a doua oar
naintea Domnului, ca si ntia oar,
patruzeci de zile si patruzeci de nopti,
Ir s mnnc pine si fr s beau ap ;
m-am rugat pentru pcatele voastre cu
care ati gresit voi, fcnd ru naintea
ochilor Domnului Dumnezeului vostru si
mniindu-L.
Ies. 24, 18; 32, 31; 34, 28.
19. C eu am fost ngrozit de mnia si de
iutimea cu care Se mniase Domnul pe
voi, voind s v piard. Si m-a auzit
Domnul si de data aceasta.
20. Atunci Se mniase Domnul foarte
tare si pe Aaron, vrnd s-l piard si pe el
; dar m-am rugat eu n vremea aceea si
pentru Aaron.
Ies. 32, 21.
21. Iar pcatul vostru pe care l-ati fcut,
adic vitelul, l-am luat, l-am ars n foc, l-
am sfrmat si l-am pisat bine, pn cnd
s-a fcut mrunt ca praful, si praful acesta
l-am aruncat n prul ce curgea din
munte.
Ies. 32, 20. 4 Reg. 23, 12.
22. La Tabeerah, la Masa si la Chibrot-
Hataava voi iarsi ati mniat pe Domnul
Dumnezeul vostru.
Ies. 17, 7. Num. 11, 1, 3, 34.
23. Cnd v-a trimis Domnul din Cades-
Barnea, zicnd : Mergeti de luati
pmntul pe care vi-l dau Eu, v-ati
mpotrivit poruncii Domnului
Dumnezeului vostru si nu l-ati crezut,
nici n-ati ascultat glasul Lui.
Num. 13, 3; 14, 2.
24. Nesupusi ati fost Domnului chiar din
ziua cnd am nceput a v cunoaste.
25. ngenunchind, asadar, naintea
Domnului, m-am rugat eu patruzeci de
zile si patruzeci de nopti, cci Domnul
zisese s v piard. Eu ns m-am rugat
Domnului si am zis :
Ies. 32, 11. Num. 14, 13.
26. Stpne Doamne, mprate,
Dumnezeule, nu pierde pe poporul Tu si
mostenirea Ta, pe care l-ai izbvit cu
mrirea puterii Tale si pe care l-ai scos
din Egipt cu mn tare si cu bratul Tu
cel nalt.
27. Adu-Ti aminte de robii Ti : Avraam,
Isaac si Iacov, crora Te-ai jurat pe Tine
nsuti ; nu Te uita la cerbicia poporului
acestuia, nici la necredinta lui, nici la
pcatele lui,
Ies. 32, 13.
pag. 257/1780
28. Ca cei ce triesc n pmntul de unde
ne-ai scos Tu s nu zic : Domnul nu i-a
putut duce n pmntul ce le-a fgduit si,
urndu-i, i-a scos ca s-i omoare n
pustiu.
Num. 14, 16.
29. Ei sunt poporul Tu si mostenirea Ta,
pe care l-ai scos din pmntul Egiptului
cu puterea Ta cea mare si cu bratul Tu
cel nalt.
Ies. 19, 5; 32, 11.
CAP. 10
Alte table ale legii. Pzirea legii
Domnului.
1. Atunci mi-a zis Domnul : Ciopleste-ti
dou table de piatr, ca si cele dinti, si
suie-te la Mine n munte si-ti f un chivot
de lemn ;
Ies. 34, 1. Evr. 9, 4.
2. C Eu am s scriu pe tablele acelea
cuvintele ce au fost pe tablele cele dinti,
pe care le-ai sfrmat, iar tu s le pui n
chivot.
Ies. 32, 19. Deut. 9, 10.
3. Am fcut atunci un chivot din lemn de
salcm, am cioplit dou table de piatr,
ca si cele dinti, si m-am suit n munte cu
cele dou table n minile mele.
Ies. 34, 4; 37, 1.
4. Iar El a scris pe table, cum fusese scris
si pe cele dinti, cele zece porunci pe
care vi le spusese Domnul pe munte din
mijlocul focului, n ziua adunrii, si mi
le-a dat Domnul mie ;
Ies. 32, 16; 34, 28. Deut. 9, 10.
5. Iar eu m-am ntors si m-am pogort din
munte si am pus tablele n chivotul pe
care-l fcusem, ca s stea acolo, cum mi
poruncise Domnul.
3 Reg. 8, 9.
6. Apoi au plecat fiii lui Israel din
Beerot-Bene-Iaacan la Mosera. Acolo a
murit Aaron si a fost ngropat acolo si n
locul lui s-a fcut preot Eleazar, fiul lui.
Num. 20, 29; 33, 31.
7. De acolo am plecat la Gudgod si din
Gudgod la Iotbata, n pmntul unde sunt
cursuri de ap.
Num. 33, 32.
8. n vremea aceea a ales Domnul
semintia lui Levi, ca s poarte chivotul
legmntului Domnului, s stea naintea
Domnului, s-I slujeasc, s se roage si
s-I binecuvnteze numele Lui, cum face
pn n ziua de astzi.
Num. 3, 12; 4, 25; 18, 5, 7.
9. De aceea n-are levitul parte si
mostenire cu fratii si, cci mostenirea lui
este Domnul, cum i-a spus Domnul
Dumnezeul tu.
Num. 18, 20, 24. Deut. 12, 12; 18, 1-2. Iosua 13, 14. Iez.
44, 28.
10. Deci am stat eu pe munte, ca si ntia
oar, patruzeci de zile si patruzeci de
nopti ; si m-a ascultat Domnul si de ast
dat si n-a mai vrut Domnul s te piard,
Ies. 32, 14.
11. Ci mi-a zis Domnul : Scoal si mergi
naintea poporului acestuia, ca s intre si
s mosteneasc pmntul pentru care M-
am jurat printilor lor s li-l dau.
12. Asadar, Israele, ce cere de la tine
Domnul Dumnezeul tu ? - Numai
aceasta : s te temi de Domnul
Dumnezeul tu, s umbli n toate cile
Lui, s-L iubesti si s slujesti Domnului
Dumnezeului tu, din toat inima ta si din
tot sufletul tu ;
Deut. 6, 5. Mih. 6, 8. Mat. 22, 37. Luc. 10, 27.
13. S pzesti poruncile Domnului
Dumnezeului tu si hotrrile Lui pe care
ti le spun eu astzi, ca s-ti fie bine.
14. Iat, al Domnului Dumnezeului tu
este cerul si cerurile cerurilor, pmntul
si toate cele de pe el.
Fac. 14, 19. 3 Reg. 8, 27. Ps. 23, 1; 113, 24. 1 Cor. 10, 26.
15. Dar numai pe printii ti i-a primit
Domnul si i-a iubit si v-a ales pe voi,
smnta lor de dup ei, din toate
popoarele, cum vedeti astzi.
pag. 258/1780
16. Deci s tiati mprejur inima voastr
si de acum nainte s nu mai fiti tari la
cerbice ;
Deut. 30, 6. Ier. 4, 4; 32, 19.
17. C Domnul Dumnezeul vostru este
Dumnezeul dumnezeilor si Stpnul
stpnilor, Dumnezeu mare si puternic si
minunat, Care nu caut la fat, nici nu ia
mit ;
Iosua 22, 22. 2 Paral. 19, 7. Iov 34, 19. Ps. 49, 1; 135, 2.
Ier. 32, 19. ntel. 6, 5-7. Sir. 35, 13. Fapt. 10, 34. 1 Petr. 1,
17. Rom. 2, 11. 1 Cor. 8, 5. Gal. 2, 6. Ef. 6, 9. Col. 3, 25.
18. Care face dreptate orfanului si
vduvei si iubeste pe pribeag si-i d pine
si hran.
19. S iubiti si voi pe pribeag, c si voi
ati fost pribegi n pmntul Egiptului.
Ies. 23, 9. Lev 19, 34.
20. De Domnul Dumnezeul tu s te
temi, numai Lui s-I slujesti, de El s te
lipesti si cu numele Lui s te juri.
Deut. 6, 13; 13, 4. Mat. 4, 10. Luc. 4, 8.
21. El este lauda ta si El este Dumnezeul
tu, Cel ce a fcut cu tine acele lucruri
mari si nfricostoare pe care le-au vzut
ochii ti.
Ps. 70, 6.
22. Saptezeci si cinci de suflete erau
printii ti cnd au venit n Egipt, iar
acum Domnul Dumnezeul tu ti-a sporit
numrul ca stelele cerului.
Fac. 13, 16; 46, 1, 26-27.
CAP. 11
Continuarea ndemnului de a pzi
poruncile Domnului.
1. S iubesti dar pe Domnul Dumnezeul
tu si s pzesti n toate zilele cele ce ti-a
poruncit El s pzesti : hotrrile Lui,
legile Lui si poruncile Lui.
Deut. 12, 1.
2. Bgati de seam dar c eu nu griesc
cu copiii vostri, care nu stiu si n-au vzut
pedeapsa Domnului Dumnezeului vostru,
nici slava Lui, nici mna Lui cea tare,
nici bratul Lui cel nalt,
3. Nici semnele Lui, nici lucrurile Lui, pe
care le-a fcut n mijlocul Egiptului cu
Faraon, regele egiptean, si cu tot
pmntul lui,
4. Nici ce a fcut El cu ostirea egiptean,
cu caii lui si cu carele lui, pe care le-a
necat n apele Mrii Rosii, cnd alergau
dup voi ; si i-a pierdut Domnul
Dumnezeu pn n ziua de astzi ;
Ies. 14, 25-26; 15, 1.
5. Nici ce a fcut El pentru voi n pustie,
pn cnd ati ajuns n locul acesta ;
6. Nici ce a fcut El cu Datan si Abiron,
fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cnd si-a
deschis pmntul gura sa si n mijlocul a
tot Israelul i-a nghitit pe ei, pe familiile
lor, corturile lor si toat averea ce o
aveau.
Num. 16, 30. Ps. 105, 17.
7. Cci ochii vostri au vzut toate
lucrurile cele mari ale Domnului, pe care
le-a fcut El.
8. De aceea pziti toate poruncile Lui, pe
care vi le spun eu astzi, ca s fiti vii si s
v ntriti, s v duceti s mosteniti
pmntul n care veti trece peste Iordan
ca s-l stpniti ;
9. Si ca s triti mult vreme n pmntul
acela pentru care Domnul S-a jurat
printilor vostri s li-l dea lor si semintiei
lor, n pmntul unde curge miere si
lapte.
Deut. 4, 40; 5, 33; 32, 47.
10. Cci pmntul la care mergi tu ca s-l
stpnesti nu este ca pmntul Egiptului
din care ai iesit, unde, semnnd
smnta, o udai cu ajutorul picioarelor
tale, ca pe o grdin de legume.
3 Reg. 21, 2.
11. Ci pmntul n care treceti ca s-l
stpniti este o tar cu munti si cu vi si
se adap cu ap din ploaia cerului.
Ps. 64, 10-11; 103, 13.
12. Este tara de care poart grij Domnul
Dumnezeul tu ; ochii Domnului
pag. 259/1780
Dumnezeului tu sunt necontenit asupra
ei, de la nceputul anului pn la sfrsitul
lui.
Ps. 31, 9; 64, 13.
13. De veti asculta poruncile Mele pe
care vi le dau astzi, zice Domnul, si veti
iubi pe Domnul Dumnezeul vostru si-I
veti sluji din toat inima si din tot sufletul
vostru,
Deut. 28, 1-2.
14. Voi da pmntului vostru ploaie la
vreme, timpurie si trzie, si-ti vei strnge
pinea ta, vinul tu si untdelemnul tu ;
Lev 26, 4. Ier. 5, 24. Os. 6, 3.
15. Voi da iarb pe cmpia ta pentru
dobitoacele tale si vei mnca si te vei
stura.
16. Pziti-v s nu se mndreasc inima
voastr si s nu v abateti, nici s v
apucati s slujiti altor dumnezei si s v
nchinati lor.
Ies. 23, 24.
17. C atunci se va aprinde mnia
Domnului asupra voastr, va nchide
cerul si nu va fi ploaie si pmntul nu-si
va da roadele sale ; iar voi veti pieri
curnd de pe pmntul cel bun pe care
Domnul vi-l d.
Lev 26, 19. Deut. 4, 26. 3 Reg. 8, 35. 2 Paral. 6, 26.
18. Puneti dar aceste cuvinte ale mele n
inima voastr si n sufletul vostru ; legati-
le ca semn la mna voastr si s le aveti
ca pe o tblit pe fruntea voastr.
Ies. 13, 9. Deut. 6, 6, 8. Pild. 6, 21.
19. S nvtati acestea si pe fiii vostri,
grind de ele cnd sedeti acas si cnd
mergeti pe cale, cnd v culcati si cnd
v sculati.
Deut. 4, 9; 6, 7.
20. S le scrieti pe usorii caselor voastre
si pe portile voastre,
Deut. 6, 9.
21. Ca zilele voastre si zilele copiilor
vostri n acel pmnt bun, pentru care
Domnul S-a jurat printilor vostri, s fie
att de multe, cte vor fi zilele cerului
deasupra pmntului.
Ps. 88, 29.
22. C de veti pzi voi toate poruncile
acestea, pe care v poruncesc s le pziti,
si de veti iubi pe Domnul Dumnezeul
vostru, umblnd n toate cile Lui si
lipindu-v de El,
Deut. 6, 5.
23. Va alunga Domnul toate popoarele
acestea de la fata, voastr si veti stpni
popoare mai mari si mai puternice dect
voi.
Deut. 7, 1; 9, 1.
24. Tot locul pe care va clca piciorul
vostru va fi al vostru ; de la pustiu pn la
Liban, de la rul Eufratului si pn la
marea cea de la asfintit, se vor ntinde
hotarele voastre.
Iosua 1, 3.
25. Nimeni nu va putea sta naintea
voastr ; Domnul Dumnezeul vostru va
aduce fric si cutremur peste tot pmntul
dinaintea voastr, n care veti clca voi,
dup cum v-a grit.
Ies. 23, 27. Iosua 5, 1; 10, 10.
26. Iat, eu v pun astzi nainte
binecuvntare si blestem :
Deut. 28, 2, 15; 30, 1, 15.
27. Binecuvntare veti avea dac veti
asculta poruncile Domnului Dumnezeului
vostru, pe care vi le spun eu astzi ; iar
blestem, dac nu veti asculta poruncile
Domnului Dumnezeului vostru,
28. Ci v veti abate de la calea pe care v-
o poruncesc astzi si veti merge dup
dumnezei pe care nu-i stiti.
Deut. 8, 19; 27, 15; 28, 15. Ps. 118, 21.
29. Cnd te va duce Domnul Dumnezeul
tu n pmntul acela n care mergi ca s-
l mostenesti, atunci s rostesti
binecuvntarea pe muntele Garizim si
blestemul pe muntele Ebal.
Deut. 27, 12. Iosua 8, 33. J ud. 9, 7.
30. Iat, acestia sunt peste Iordan, n
drumul spre asfintitul soarelui, n
pag. 260/1780
pmntul Canaaneilor, care locuiesc pe
sesul Arabah din fata Ghilgalei, aproape
de stejarul More.
Fac. 12, 6; 18, 1.
31. Cci voi veti trece Iordanul, ca s
mergeti s luati pmntul pe care Domnul
Dumnezeul vostru vi-l d mostenire
vesnic si-l veti lua n stpnire si veti
tri n el.
32. Asadar siliti-v s pziti toate
hotrrile si poruncile Lui pe care vi le
pun eu astzi nainte.
CAP. 12
Locul adevratei slujiri a lui
Dumnezeu.
1. Iat hotrrile si legile pe care trebuie
s v siliti a le mplini n pmntul ce
Domnul Dumnezeul printilor vostri vi-l
d n stpnire, n toate zilele ct veti tri
n pmntul acela.
Deut. 11, 1.
2. S pustiiti toate locurile n care
popoarele ce le veti supune au slujit
dumnezeilor lor, cele din muntii nalti,
cele de pe dealuri si cele de sub orice
copac umbros.
Ies. 34, 13.
3. S drmati jertfelnicele lor, s stricati
stlpii lor, s arderi cu foc copacii lor, s
sfrmati idolii dumnezeilor lor si s
stergeti numele lor din locurile acelea.
Deut. 7, 25.
4. Iar Domnului Dumnezeului vostru s
nu-I faceti asa ;
5. Ci la locul pe care-l va alege Domnul
Dumnezeul vostru din toate semintiile
voastre, ca s-Si pun numele Su asupra
lui, s veniti s-l cercetati.
Ies. 20, 24. Deut. 16, 2. 2 Paral. 7, 12. Ioan 4, 20.
6. Acolo s aduceti arderile de tot ale
voastre si jertfele voastre, zeciuielile
voastre si ridicarea minilor voastre,
Igduintele voastre, prinoasele voastre
cele de bun voie si jertfele voastre de
pace, pe ntii nscuti ai vitelor voastre
mari si ai vitelor voastre mici ;
Os. 3, 4.
7. S mncati acolo naintea Domnului
Dumnezeului vostru si s v veseliti cu
familiile voastre pentru toate cte au
Icut minile voastre si cu cte v-a
binecuvntat Domnul Dumnezeul vostru.
Deut. 14, 23.
8. S nu faceti asa cum facem noi acum
aici, adic ceea ce i se pare fiecruia c
este bine ;
9. Cci noi acum n-am intrat n locul
odihnei si n mostenirea pe care ti-o d
Domnul Dumnezeul tu ;
Evr. 4, 8.
10. Ci cnd veti trece Iordanul si v veti
aseza n pmntul ce vi-l d Domnul
Dumnezeul vostru mostenire, cnd El v
va linisti de toti vrjmasii vostri, care v
nconjur, si veti tri la adpost de
primejdii,
3 Reg. 8, 56.
11. Atunci la locul pe care-l va alege
Domnul Dumnezeul vostru, ca s-Si pun
numele asupra Lui, acolo s aduceti tot ce
v-am poruncit Eu astzi : arderile de tot
ale voastre, jertfele voastre, zeciuielile
voastre, ridicarea minilor voastre si toate
cele alese dup fgduintele voastre, ce
ati fgduit Domnului Dumnezeului
vostru.
Ies. 20, 24. 3 Reg. 8, 29; 9, 3. 4 Reg. 21, 4. 2 Paral. 33, 4.
Ier. 32, 34.
12. S v veseliti naintea Domnului
Dumnezeului vostru, voi, fiii vostri si
fiicele voastre, robii vostri, roabele
voastre si levitul cel din mijlocul
slasurilor voastre, c acela n-are parte si
mostenire cu voi.
Num. 18, 20, 24. Deut. 10, 9.
13. Fereste-te de a-ti aduce arderile de tot
ale tale n orice loc s-ar ntmpla,
Os. 8, 11.
14. Ci numai n locul acela pe care-l va
alege Domnul Dumnezeul tu n una din
pag. 261/1780
semintiile tale, si f tot ce ti-am poruncit
eu astzi.
15. Totusi, cnd ti va pofti sufletul, vei
putea s junghii si s mnnci carne
oriunde vei tri, dup binecuvntarea pe
care ti-a dat-o Domnul Dumnezeul tu ;
cel ce va fi necurat si cel ce va fi curat
vor putea s mnnce carne, cum se
mnnc cea de cprioar si cea de cerb.
Deut. 14, 5.
16. Numai snge s nu mncati, ci s-l
vrsati jos ca apa.
Fac. 9, 4. Lev 3, 17. Deut. 15, 23.
17. Tu nu vei putea s mnnci n
slasurile tale zeciuiala de la pinea ta, de
la vinul tu si de la untdelemnul tu,
ntii nscuti ai vitelor tale mari si ai
vitelor tale mrunte, nici darurile tale de
bun voie, pe care le-ai fgduit, nici
prinoasele tale cele de bun voie, nici
cele ridicate ale minilor tale,
Lev 27, 30.
18. Ci acestea s le mnnci naintea
Domnului Dumnezeului tu, n locul
acela pe care-l va alege Domnul
Dumnezeul tu, tu si fiul tu, fiica ta,
robul tu si roaba ta, levitul si strinul
care este n locasurile tale si s te
veselesti naintea Domnului
Dumnezeului tu de toate cte au fcut
minile tale.
Deut. 14, 23.
19. Bag de seam s nu prsesti pe
levit n toate zilele ct vei tri n
pmntul tu.
Deut. 14, 27.
20. Cnd va lrgi Domnul Dumnezeul tu
hotarele tale, precum ti-a grit El, si vei
zice : Voi mnca si carne, pentru c
sufletul tu doreste s mnnce carne,
mnnc si carne, dup dorinta sufletului
tu.
Fac. 28, 14. Deut. 19, 8.
21. De va fi departe de tine locul pe care
l-a ales Domnul Dumnezeul tu, ca s-Si
pun numele asupra lui, atunci s junghii
din vitele tale mari si mrunte pe care ti
le-a dat Domnul Dumnezeul tu, dup
cum ti-am poruncit eu, si s mnnci n
locuintele tale, dup dorinta sufletului
tu.
22. Dar s le mnnci cum se mnnc
cerbul si cprioara ; aceasta poate s
mnnce si cel curat si cel necurat al tu.
Deut. 15, 22.
23. Dar ia bine seama s nu mnnci
snge, pentru c sngele are n el viat si
s nu mnnci viata laolalt cu carnea.
Lev 3, 17; 17, 10-14. Deut. 15, 23.
24. S nu mnnci sngele, ci s-l versi
jos ca apa.
25. S nu-l mnnci, ca s-ti fie bine n
veci, tie si copiilor ti de dup tine, si
bine-ti va fi de vei face cele bune si cele
plcute naintea ochilor Domnului
Dumnezeului tu.
26. Dar cele nchinate ale tale, cte le vei
avea, si cele fgduite ale tale, ia-le si
vino la locul acela pe care l-a ales
Domnul Dumnezeul tu, ca s se cheme
numele Lui acolo.
27. S svrsesti arderile de tot ale tale,
carnea si sngele, pe jertfelnicul
Domnului Dumnezeului tu ; sngele
celorlalte jertfe ale tale s fie vrsat lng
jertfelnicul Domnului Dumnezeului tu,
iar carnea lor s-o mnnci.
28. Ascult si mplineste toate poruncile
acestea pe care ti le dau eu astzi, ca s-ti
fie bine n veci, tie si copiilor ti si bine-ti
va fi de vei face cele bune si plcute
naintea ochilor Domnului Dumnezeului
tu.
29. Cnd Domnul Dumnezeul tu va
pierde de la fata ta popoarele la care
mergi, ca s le cuprinzi, si dup ce le vei
cuprinde si te vei aseza n pmntul lor,
30. Atunci s te pzesti ca s nu cazi n
curs si s le urmezi lor, dup ce le vei
pierde de pe fata pmntului, si s nu
pag. 262/1780
cauti pe dumnezeii lor, zicnd : Cum au
slujit popoarele acestea dumnezeilor lor,
asa voi face si eu.
Deut. 18, 9. Iosua 23, 7. Ier. 10, 2.
31. S nu faci asa Domnului
Dumnezeului tu, cci aceia fac
dumnezeilor lor toate de care se
ndeprteaz Domnul si pe care le urste
El ; aceia si pe fiii si pe fiicele lor le ard
pe foc naintea dumnezeilor lor.
Lev 18, 21. 4 Reg. 16, 3. Ps. 105, 37. ntel. 12, 5.
32. Toate cte v poruncesc siliti-v s le
mpliniti si nici s adaugi si nici S lasi
ceva din ele.
Deut. 4, 1-2. Pild. 30, 6. Apoc. 22, 18.
CAP. 13
Pedeapsa proorocilor mincinoyi.
1. De se va ridica n mijlocul tu
prooroc sau vztor de vise si va face
naintea ta semn si minune,
Num. 12, 6. Mat. 24, 11, 24. Marc. 13, 22-23. 2 Petr. 2, 1.
2. Si se va mplini semnul sau minunea
aceea, de care ti-a grit el, si-ti va zice
atunci : S mergem dup alti dumnezei,
pe care tu nu-i stii si s le slujim acelora,
3 Reg. 13, 3. Ier. 14, 14. Apoc. 13, 13.
3. S nu asculti cuvintele proorocului
aceluia sau ale acelui vztor de vise, c
prin aceasta v ispiteste Domnul
Dumnezeul vostru, ca s afle de iubiti pe
Domnul Dumnezeul vostru din toat
inima voastr si din tot sufletul vostru.
Jud. 2, 22. Mat. 6, 13; 7, 15.
4. Domnului Dumnezeului vostru s-I
urmati si de El s v temeti ; s pziti
poruncile Lui si glasul Lui s-l ascultati ;
Lui s-I slujiti si de El s v lipiti.
Deut. 8, 6; 10, 20. Mih. 6, 8.
5. Iar pe proorocul acela sau pe vztorul
acela de vise s-l dati mortii, pentru c v-
a sftuit s v abateti de la Domnul
Dumnezeul vostru, Cel ce v-a scos din
pmntul Egiptului si v-a izbvit din casa
robiei, dorind s te abat de la calea pe
care ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tu
s mergi ; pierde dar rul din mijlocul
tu.
Deut. 18, 20. 3 Reg. 18, 40. Ier. 14, 15. Mat. 18, 9. 1 Cor.
5, 13.
6. De te va ndemna n tain fratele tu,
fiul tatlui tu, sau fiul mamei tale, sau
fiul tu, sau fiica ta, sau femeia de la
snul tu, sau prietenul tu care este
pentru tine ca sufletul tu, zicnd :
Haidem s slujim altor dumnezei, pe care
tu si printii ti nu i-ati stiut,
Deut. 17, 2. Mat. 10, 37. Marc. 9, 43.
7. Dumnezeilor acelor popoare, care
locuiesc mprejurul tu, aproape sau
departe de tine, de la un capt pn la
cellalt al pmntului,
8. S nu te nvoiesti cu ei, nici s-i asculti
; s nu-i crute ochii ti, s nu-ti fie mil
de ei, nici s-i ascunzi ;
Deut. 19, 13.
9. Ci ucide-i ; mna ta s fie naintea
tuturor asupra lor, ca s-i ucid, si apoi s
urmeze minile a tot poporul.
Deut. 17, 7.
10. S-i ucizi cu pietre pn la moarte, c
au ncercat s te abat de la Domnul
Dumnezeul tu, Care te-a scos din
pmntul Egiptului si din casa robiei.
11. Tot Israelul va auzi aceasta si se va
teme si nu se vor mai apuca pe viitor s
mai fac n mijlocul tu asemenea ru.
Deut. 17, 13; 19, 20.
12. De vei auzi de vreuna din cettile
tale, pe care Domnul Dumnezeul tu ti le
d ca s locuiesti,
Iosua 22, 11-12.
13. C s-au ivit n ea oameni
necredinciosi dintre ai ti si au smintit pe
locuitorii cettii lor, zicnd : Haidem s
slujim altor dumnezei, pe care voi nu i-ati
stiut,
Ies. 22, 20. 2 Reg. 20, 1. 3 Reg. 21, 10. 2 Cor. 2, 17.
14. Caut, cerceteaz si ntreab bine, si
de va fi adevrat c s-a ntmplat
urciunea aceasta n mijlocul tu,
pag. 263/1780
15. S lovesti pe locuitorii acelei cetti cu
ascutisul sabiei, s-o dai, blestemului pe ea
si tot ce este n ea si dobitoacele ei s le
treci prin ascutisul sabiei.
Ies. 22, 20. Iosua 22, 12. Deut. 2, 34.
16. Iar przile ei s le aduni toate n
mijlocul pietii ei si s arzi cu foc cetatea
si toat prada ei, ca ardere de tot
Domnului Dumnezeului tu ; s fie ea pe
vecie drmat si niciodat s nu se mai
zideasc.
17. Nimic din cele blestemate s nu se
lipeasc de mna ta, ca s-Si potoleasc
Domnul iutimea mniei Sale si s-ti dea
mil si ndurare, si s te nmulteasc, cum
ti-a grit si tie si cum S-a jurat printilor
ti,
Deut. 7, 25-26. Iosua 6, 18; 7, 15.
18. De vei asculta glasul Domnului
Dumnezeului tu, pzind toate poruncile
Lui pe care ti le dau acum si fcnd cele
bune si plcute naintea ochilor
Domnului Dumnezeului tu.
CAP. 14
Rnduieli pentru jale. Mncri yi
zeciuieli.
1. Voi sunteti fiii Domnului
Dumnezeului vostru ; s nu faceti
crestturi pe trupul vostru si s nu v
tundeti prul de deasupra ochilor vostri,
pentru morti ;
Lev 19, 27-28; 21, 5. 3 Reg. 18, 28.
2. Cci voi sunteti poporul sfnt al
Domnului Dumnezeului vostru si pe voi
v-a ales Domnul ca s-I fiti poporul Lui
de mostenire dintre toate popoarele cte
sunt pe pmnt.
Deut. 7, 6; 26, 18.
3. S nu mncati nici un lucru necurat.
Fapt. 10, 14.
4. Iat dobitoacele pe care le puteti
mnca :
Lev 11, 2.
5. Boul, oaia, capra, cerbul, gazela,
antilopa, tapul, cerboaica, boul slbatic si
capra slbatic.
Deut. 12, 15.
6. Orice dobitoc care are copita despicat,
cu spintectur adnc ntre amndou
prtile copitei si care dobitoc rumeg
mncarea, se mnnc.
7. Dintre cele ce si rumeg mncarea sau
si au copita despicat printr-o
spintectur adnc, numai acestea nu se
mnnc : cmila, iepurele si iepurele de
cas, pentru c, desi acestea si rumeg
mncarea, dar nu-si au copita despicat,
acestea sunt necurate pentru voi.
Lev 11, 14.
8. Nu se mnnc porcul, pentru c, desi
are copita despicat, nu si rumeg
mncarea ; acesta este necurat pentru voi.
Carnea acestora s n-o mncati si de
strvurile lor s nu v atingeti.
Lev 11, 8. Is. 65, 4.
9. Din toate viettile care sunt n ap, s
mncati pe acelea care au aripi si solzi ;
Lev 11, 9.
10. Iar pe toate celelalte, care n-au aripi si
solzi, s nu le mncati ; necurate sunt
pentru voi.
11. Orice pasre curat s-o mncati.
Lev 11, 21.
12. Dar din ele s nu mncati pe acestea :
vulturul, vulturul rpitor si vulturul de
mare,
Lev 11, 13.
13. Corbul, soimul, gaia cu soiurile ei,
14. Tot soiul de ciori,
15. Strutul, cucuveaua, pescrusul si uliul
cu soiurile lui,
16. Huhurezul, ibisul si lebda,
17. Pelicanul, porfirionul si corbul de
mare,
18. Cocostrcul, pupza cu soiurile ei si
liliacul.
19. Toate naripatele trtoare sunt
necurate pentru voi ; s nu le mncati.
20. Orice pasre curat s-o mncati.
21. S nu mncati nici o mortciune, ci s-
o dai strinului de alt neam ce se va
ntmpla s locuiasc n casa ta ; acela s-
pag. 264/1780
o mnnce sau s i-o vinzi, cci tu esti
poporul sfnt al Domnului Dumnezeului
tu. S nu fierbi iedul n laptele mamei
sale.
Ies. 23, 19; 34, 26. Lev 17, 15.
22. S osebesti zeciuial din toate
veniturile semnturilor tale, care-ti vin
din tarina ta n fiecare an,
Lev 27, 30. Num. 18, 21, 26. Mat. 23, 23.
23. Si s mnnci naintea Domnului
Dumnezeului tu, la locul ce-l va alege
El, ca s-I fie numele acolo ; adu
zeciuial din pinea ta, din vinul tu, din
untdelemnul tu si pe ntii nscuti ai
vitelor tale mari si ai vitelor tale mrunte,
ca s te nveti a te teme de Domnul
Dumnezeul tu n toate zilele.
Deut. 12, 7, 18. Mat. 21, 12.
24. Iar de va fi pentru tine drumul lung,
nct s nu poti aduce acestea, pentru c
este departe de tine locul pe care l-a ales
Domnul Dumnezeul tu, ca s-si pun
acolo numele Su, si Domnul Dumnezeul
tu te-a binecuvntat,
25. Atunci schimb acestea pe argint si ia
argintul n mna ta si vino la locul pe
care l-a ales Domnul Dumnezeul tu ;
Mat. 21, 12.
26. Apoi cumpr pe argintul acesta tot
ce doreste sufletul tu : boi, oi, vin,
sicher si orice ti pofteste sufletul tu, si
mnnc acolo naintea Domnului
Dumnezeului tu si te veseleste, tu si
familia ta.
Lev 10, 9. Deut. 27, 7.
27. Dar pe levitul care este n locasurile
tale s nu-l prsesti, cci el nu are parte
si mostenire cu tine.
Num. 18, 20, 24. Deut. 12, 19.
28. Iar dup trecerea a trei ani, ia toate
zeciuielile veniturilor tale din anul acela
si le pune n locasurile tale ;
Lev 27, 30.
29. Si s vin levitul, cci el nu are parte
si mostenire cu tine, si strinul si orfanul
si vduva care se afl n slasurile tale si
s mnnce si s se sature, ca s te
binecuvnteze Domnul Dumnezeul tu n
toate lucrurile minilor tale, pe care le vei
face tu.
Pild. 11, 24-25. 2 Cor. 9, 6.
CAP. 15
Anul al yaptelea. Sracii, robii yi ntii
nscu(i.
1. n anul al saptelea vei face iertare.
Ies. 21, 2. Lev 25, 4, 10. Ier. 34, 14.
2. Iertarea ns va fi aceasta : tot
mprumuttorul, care d mprumut
aproapelui su, s ierte datoria si s n-o
mai cear de la aproapele su sau de la
fratele su, c s-a vestit iertarea n cinstea
Domnului Dumnezeului tu.
3. De la cel de alt neam s ceri datoria ;
iar ce vei avea la fratele tu, s-i ierti.
Deut. 23, 20.
4. Numai asa nu va fi srac printre voi ;
c te va binecuvnta Domnul n pmntul
acela pe care Domnul Dumnezeul tu ti-l
d n stpnire, ca s-l ai mostenire,
Sir. 4, 1.
5. Dac vei asculta glasul Domnului
Dumnezeului tu si te vei sili s plinesti
toate poruncile acestea, care ti le spun eu
astzi.
Deut. 5, 1-2; 28, 1-2.
6. Cci Domnul Dumnezeul tu te va
binecuvnta, dup cum i-a grit si vei da
mprumut altor poare, iar tu nu vei lua
mprumut ; si vei domni peste multe
popoare, iar acelea nu vor domni peste
tine.
Deut. 28, 11-12.
7. Iar de va fi la tine srac vreunul din
fratii ti, n vreuna din cettile tale de pe
pmntul tu pe care ti-l d Domnul
Dumnezeul tu, s nu-ti nvrtosezi
inima, nici s-ti nchizi mna ta naintea
fratelui tu celui srac ;
Ies. 22, 25. Lev 25, 35. Mat. 5, 42. Luc. 6, 30, 34. 2 Cor.
9, 7.
pag. 265/1780
8. Ci s-i deschizi mna ta si s-i dai
mprumuturi potrivite cu nevoia lui si cu
lipsa ce sufer.
Mat. 5, 42. 1 Ioan 3, 17.
9. Pzeste-te s nu intre n inima ta
gndul nelegiuit si s zici : Se apropie
anul al saptelea, anul iertrii ; si s nu se
fac din pricina aceasta ochiul tu
nemilostiv ctre fratele tu cel srac si s-
l treci cu vederea ; c acela va striga
mpotriva ta ctre Domnul si va fi asupra
ta pcat mare.
2 Cor. 6, 15.
10. D-i, d-i si mprumuturi cte-ti va
cere si ct i va trebui, si cnd i vei da, s
nu se ntristeze inima ta, cci pentru
aceasta te va binecuvnta Domnul
Dumnezeul tu n toate lucrurile tale si n
toate cte se vor lucra de minile tale.
Mat. 5, 42. Luc. 6, 30.
11. Cci nu va lipsi srac din pmntul
tu ; de aceea ti si poruncesc eu :
Deschide mna ta fratelui tu, sracului
tu si celui lipsit din pmntul tu.
Mat. 26, 11. Marc. 14, 7. Ioan 12, 8.
12. De ti se va vinde tie fratele tu, evreu
sau evreic, sase ani s fie rob la tine, iar
n anul al saptelea s-i dai drumul de la
tine, slobod.
Ies. 21, 2. Ier. 34, 9, 13-14.
13. Iar cnd i vei da drumul ca s fie
slobod, s nu-i dai drumul cu minile
goale ;
Fac. 21, 14. 2 Paral. 28, 15.
14. Ci nzestreaz-l din turmele tale, din
aria ta, de la teascul tu ; d-i si lui din
cele cu care te-a binecuvntat Domnul
Dumnezeul tu.
15. Adu-ti aminte c si tu ai fost rob n
pmntul Egiptului si te-a izbvit
Domnul Dumnezeul tu. Iat pentru ce ti
poruncesc acestea astzi.
16. Iar dac acela ti va zice : Nu m duc
de la tine, pentru c te iubesc pe tine si
casa ta, si deci i este bine la tine,
Ies. 21, 5-6.
17. S iei sula si s-i guresti urechea lui
de usor, si ti va fi rob pe vecie. Tot asa
s faci si cu roaba ta.
18. S nu socotesti o greutate pentru tine
cnd va trebui s-i dai drumul de la tine
ca s fie slobod, cci n sase ani ti-a
muncit de dou ori ct plata unui strin si
te va binecuvnta Domnul Dumnezeul
tu n toate cte vei face.
19. Tot ntiul nscut de parte
brbteasc, ce se va naste din vitele tale
cele mari si din vitele mrunte ale tale,
s-l nchini Domnului Dumnezeului tu.
S nu lucrezi cu boul tu nti-nscut si
s nu tunzi pe ntiul nscut din vitele
tale mrunte.
Ies. 13, 2; 22, 30. Num. 3, 13.
20. naintea Domnului Dumnezeului tu
s mnnci acestea n fiecare an, tu si
familia ta, la locul pe care-l va alege
Deut. 12, 11.
21. Dar dac va avea vreo meteahn,
schioptare, sau orbire, sau alt meteahn
oarecare, s nu-l aduci jertf Domnului
Dumnezeului tu,
Lev 22, 20. Deut. 17, 1. Sir. 35, 13.
22. Ci s-l mnnci n cettile tale ; att
cel necurat ct si cel curat pot s mnnce
din el, cum mnnc o cprioar sau un
cerb.
Deut. 12, 15, 22.
23. Numai sngele lui s nu-l mnnci, ci
s-l versi jos, ca apa.
Lev 3, 17; 17, 10. Deut. 12, 16, 23.
CAP. 16
Cele trei srbtori mari de peste an.
1. S pzesti luna Aviv si s prznuiesti
Pastile Domnului Dumnezeului tu,
pentru c n luna Aviv te-a scos Domnul
Dumnezeul tu din Egipt, noaptea.
Ies. 12, 18. Lev 23, 5. Num. 9, 2. Luc. 2, 41; 22, 7. Ioan 2,
13. Evr. 3, 16.
2. S junghii Pastile Domnului
Dumnezeului tu din vite mari si din vite
pag. 266/1780
mrunte, la locul pe care-l va alege
Domnul, ca s fie numele Lui acolo.
Ies. 12, 3. Num. 28, 19. Deut. 12, 5.
3. S nu mnnci n timpul Pastilor pine
dospit ; sapte zile s mnnci azime,
pinea durerii, ca s-ti aduci aminte de
iesirea ta din pmntul Egiptului n toate
zilele vietii tale, cci cu grbire ai iesit tu
din pmntul Egiptului.
Ies. 12, 14, 39. Num. 28, 17.
4. S nu se afle la tine aluat dospit n tot
tinutul tu, timp de sapte zile, si din
carnea care ai adus-o jertf seara, n ziua
nti, s nu rmn nimic pe dimineat.
Ies. 12, 10, 20. 2 Paral. 35, 1, 17.
5. Tu nu poti s junghii Pastile n vreuna
din cettile tale, pe care Domnul
Dumnezeul tu ti le va da.
6. Ci numai n locul acela pe care-l va
alege Domnul Dumnezeul tu, ca s
rmn acolo numele Lui ; s junghii
Pastile seara, la asfintitul soarelui, pe
vremea cnd ai iesit tu din Egipt.
Ies. 12, 6. Marc. 14, 12. Luc. 2, 42. Ioan 4, 20.
7. S frigi si s mnnci n locul acela pe
care-l va alege Domnul Dumnezeul tu,
iar a doua zi poti s te ntorci si s intri n
slasurile tale.
Ies. 12, 9. 2 Paral. 35, 13.
8. Sase zile s mnnci pine nedospit,
iar n ziua a saptea este ncheierea
srbtorii Domnului Dumnezeului tu ;
s nu lucrezi n acele zile nimic, fr
numai cele pentru suflet.
Ies. 12, 15. Lev 23, 8.
9. S numeri apoi sapte sptmni ; dar
s ncepi a numra cele sapte sptmni
de cnd se va ncepe secerisul.
Lev 23, 15. Num. 28, 26. Luc. 6, 1. Fapt. 2, 1.
10. Si atunci s svrsesti srbtoarea
sptmnilor Domnului Dumnezeului tu
cu dar de bunvoie, cum ti va da mna si
dup cum vei putea, din cele cu care te-a
binecuvntat Domnul Dumnezeul tu.
Ies. 23, 16-17. Deut. 26, 2.
11. S te veselesti naintea Domnului
Dumnezeului tu, tu, fiul tu si fiica ta,
robul tu si roaba ta, levitul din cettile
tale si strinul, orfanul si vduva, care
vor fi n mijlocul tu, n locul pe care l-a
ales Domnul Dumnezeul tu, ca s fie
numele Lui acolo.
Neem. 8, 9-10.
12. Adu-ti aminte c ai fost rob n Egipt ;
tine dar si pzeste poruncile acestea.
Deut. 5, 15.
13. Srbtoarea corturilor s-o svrsesti
n sapte zile, dup ce vei aduna din aria ta
si din teascul tu.
Ies. 23, 16. Lev 23, 34. 3 Reg. 8, 2.
14. Si s te veselesti n srbtoarea ta : tu,
fiul tu si fiica ta, robul tu si roaba ta,
levitul si strinul, orfanul si vduva, care
sunt n cettile tale.
Deut. 26, 11. Neem. 8, 10.
15. Sapte zile s srbtoresti naintea
Domnului Dumnezeului tu, la locul pe
care-l va alege Domnul Dumnezeul tu,
ca s fie numele Lui acolo ; c te va
binecuvnta Domnul Dumnezeul tu n
toate roadele si n tot lucrul minilor tale,
si tu de aceea s fii vesel.
16. De trei ori pe an s se nftiseze toti
cei de parte brbteasc naintea
Domnului Dumnezeului tu la locul pe
care-l va alege El : la srbtoarea
azimelor, la srbtoarea sptmnilor si
la srbtoarea corturilor, dar nimeni s nu
se nftiseze naintea fetei Domnului cu
minile goale.
Ies. 23, 17; 34, 23. Sir. 35, 5.
17. Ci fiecare s vin cu dar n mna sa,
dup cum l-a binecuvntat Domnul
Dumnezeul tu.
Tob. 4, 8.
18. n toate cettile tale, pe care ti le va
da Domnul Dumnezeul tu, s-ti pui
judectori si cpetenii dup semintiile
tale, ca s judece poporul cu judecat
dreapt.
2 Paral. 19, 5. Ps. 81, 3. ntel. 6, 4-5.
pag. 267/1780
19. S nu strici legea, s nu cauti la fat si
s nu iei mit, c mita orbeste ochii
nteleptilor si strmb pricinile drepte.
Ies. 23, 6, 8. Lev 19, 15. Deut. 1, 17. Pild. 24, 23. Sir. 20,
30. Ioan 7, 24. Iac. 2, 1.
20. Caut dreptate si iar dreptate, ca s
triesti si s stpnesti pmntul pe care
Domnul Dumnezeul tu ti-l d.
21. S nu-ti sdesti dumbrav de orice fel
de copaci mprejurul jertfelnicului pe
care-l vei zidi Domnului Dumnezeului
tu.
22. Si s nu-ti ridici stlpi idolesti, care
sunt urti de Domnul Dumnezeul tu.
Lev 26, 1.
CAP. 17
I dolatrii. J udectorii. Regii.
1. S nu aduci jertf Domnului
Dumnezeului tu bou sau oaie cu
meteahn, sau cu betesug, cci aceasta
este urciune naintea Domnului
Dumnezeului tu.
Lev 22, 20. Deut. 15, 21. Mal. 1, 8, 13.
2. De se va afla la tine, n vreuna din
cettile tale, pe care ti le va da Domnul
Dumnezeul tu, brbat sau femeie, care
s fi fcut ru naintea ochilor Domnului
Dumnezeului tu, clcnd legmntul
Lui,
Deut. 13, 6-7.
3. Si se va duce si se va apuca s
slujeasc altor dumnezei si se va nchina
acelora, sau soarelui, sau lunii, sau la
toat ostirea cereasc, ceea ce eu n-am
poruncit ;
Deut. 4, 19. Ier. 8, 2.
4. Si ti se va vesti si vei auzi aceasta, s
cercetezi bine si de se va adeveri aceasta
si se va fi fcut urciunea aceasta n
Israel,
5. S scoti pe brbatul acela sau pe
femeia aceea care au fcut rul acesta la
portile tale si s-i ucizi cu pietre.
6. Cel osndit la moarte s moar dup
spusele a doi sau trei martori ; iar pe
spusa unui singur martor s nu fie osndit
nimeni la moarte.
Deut. 19, 15. Mat. 18, 16. Ioan 8, 17. 2 Cor. 13, 1. Evr.
10, 28.
7. Mna martorilor s se ridice asupra lui,
ca s-l ucid naintea tuturor, si apoi s se
ridice mna a tot poporul. Pierde deci
rul din mijlocul tu.
Deut. 13, 9. 1 Cor. 5, 13.
8. Dac n vreo pricin oarecare ti va fi
greu de ales ntre snge si snge, ntre
judecat si judecat, ntre bti si bti si
n cettile tale prerile vor fi mprtite,
atunci scoal si du-te la locul pe care-l va
alege Domnul Dumnezeul tu, ca s-I fie
numele acolo,
2 Paral. 19, 10. Ioan 7, 51.
9. Si vino la preoti, la leviti si la
judectorul care va fi n zilele acelea si
ntreab-i, iar ei ti vor spune cum s
judeci.
Deut. 19, 17; 21, 5. 2 Paral. 19, 8, 11. Mal. 2, 7. Mat. 23,
3.
10. F dup Cuvntul ce-ti vor spune ei
n locul pe care-l va alege Domnul
Dumnezeul tu, ca s fie chemat numele
Lui acolo si sileste-te s mplinesti tot
ceea ce te vor nvta ei,
Fapt. 23, 3.
11. Dup legea pe care te vor nvta ei si
dup hotrrea ce-ti vor spune-o s faci si
s nu te abati nici la dreapta, nici la
stnga de la cele ce-ti vor spune ei.
Deut. 5, 29, 32; 28, 14. Ps. 118, 51.
12. Iar cine se va purta asa de ndrtnic,
nct s nu asculte pe preotul care st
acolo la slujb naintea Domnului
Dumnezeului tu, sau pe judectorul care
va fi n zilele acelea, unul ca acela s
moar.
Deut. 10, 8. 3 Reg. 18, 26.
13. Pierde deci rul din Israel si va auzi
tot poporul si se va teme si nu se va mai
purta n viitor cu ndrtnicie.
Deut. 13, 11; 19, 20. Rom. 13, 4.
14. Cnd vei ajunge tu n pmntul ce ti-l
d Domnul Dumnezeul tu si-l vei lua n
pag. 268/1780
stpnire si te vei aseza n el si vei zice :
mi voi pune rege peste mine, ca celelalte
popoare, care sunt mprejurul meu,
1 Reg. 8, 5. Os. 13, 10. Fapt. 13, 21.
15. Atunci s-ti pui rege peste tine pe
acela pe care-l va alege Domnul
Dumnezeul tu : dintre fratii ti s-ti pui
rege peste tine ; nu vei putea s pui rege
peste tine un strin, care nu este din fratii
ti.
16. Dar s nu-si nmulteasc acela caii si
s nu ntoarc pe popor n Egipt, pentru
ca s-si nmulteasc el caii, cci Domnul
v-a zis : S nu v mai ntoarceri pe calea
aceasta.
1 Reg. 10, 25. 3 Reg. 4, 26; 10, 28.
17. S nu-si nmulteasc femeile, ca s nu
se rzvrteasc inima lui, si nici argintul
si aurul lui s nu si-l nmulteasc peste
msur.
2 Reg. 5, 13.
18. Cci, cnd se va sui pe scaunul
regatului su, trebuie s-si scrie pentru
sine cartea legii acesteia din cartea care
se afl la preotii levitilor,
19. Si s fie aceasta la el si el s o
citeasc n toate zilele vietii sale, ca s
nvete a se teme de Domnul Dumnezeul
su si s se sileasc a mplini toate
cuvintele legii acesteia si toate hotrrile
acestea,
3 Reg. 11, 11. Ps. 118, 12, 24, 97. Mat. 5, 19.
20. Ca s nu se ngmfe inima lui fat de
fratii lui si ca s nu se abat el de la lege
nici la dreapta, nici la stnga, ci ca s fie
el si fiii lui zile multe la domnie n
Israel.
Iosua 1, 7-8. Ps. 118, 12, 24; 130, 2.
CAP. 18
Drepturile preo(ilor. Vrji. Mesia.
1. Preotii, levitii si toat semintia lui
Levi nu va avea parte si mostenire cu
Israel ; acestia s se hrneasc cu jertfele
Domnului si cu partea Lui ;
Num. 18, 20. Deut. 10, 9. 1 Cor. 9, 13. Evr. 7, 5.
2. Iar mostenire nu va avea el ntre fratii
si, cci Domnul nsusi este mostenirea
lui, precum i-a grit El.
Iosua 13, 14.
3. Iat ce s se dea preotilor de la popor :
cei ce aduc ca jertf boi sau oi s dea
preotului spata, flcile si stomacul.
4. De asemenea prga de la grul tu, de
la vinul tu si de la untdelemnul tu,
prga de ln de la oile tale s i-o dai lui,
Neem. 10, 37. Iez. 44, 30.
5. C pe el l-a ales Domnul Dumnezeul
tu din toate semintiile tale, ca s stea
naintea Domnului Dumnezeului tu si s
slujeasc ntru numele Domnului, el si
fiii lui n toate zilele.
6. De va pleca levitul din una din cettile
tale, din tot pmntul fiilor lui Israel,
unde locuieste, si va veni, dup dorinta
sufletului su, la locul ce l-a ales
Domnul,
7. Si va sluji n numele Domnului
Dumnezeului tu, ca toti fratii si leviti
care stau naintea Domnului,
8. S se foloseasc de aceeasi parte ca si
ceilalti, pe lng cele primite din
vnzarea mostenirii printesti.
2 Paral. 31, 4. 1 Cor. 9, 13.
9. Cnd vei intra tu n pmntul ce ti-l d
Domnul Dumnezeul tu, s nu te deprinzi
a face urciunile pe care le fac popoarele
acestea.
Lev 18, 26. Deut. 12, 30.
10. S nu se gseasc la tine de aceia care
trec pe fiul sau fiica lor prin foc, nici
prezictor, sau ghicitor, sau vrjitor, sau
fermector,
Lev 19, 26, 31; 20, 27. 1 Reg. 28, 3, 7. 4 Reg. 17, 17; 21,
6.
11. Nici descnttor, nici chemtor de
duhuri, nici mag, nici de cei ce griesc cu
mortii.
Ies. 22, 18.
12. Cci urciune este naintea Domnului
tot cel ce face acestea, si pentru aceast
pag. 269/1780
urciune i izgoneste Domnul Dumnezeul
tu de la fata ta.
13. Iar tu fii fr prihan naintea
Domnului Dumnezeului tu ;
14. Cci popoarele acestea, pe care le
izgonesti tu, ascult de ghicitori si de
prevestitori, iar tie nu-ti ngduie aceasta
15. Prooroc din mijlocul tu si din fratii
ti, ca si mine, ti va ridica Domnul
Dumnezeul tu : pe Acela s-L ascultati.
Ies. 23, 22. Mat. 11, 3; 17, 5. Luc. 7, 19; 9, 35. Ioan 6, 14.
Fapt. 3, 22; 7, 37; 26, 6.
16. C tu la Horeb, n ziua adunrii, ai
cerut de la Domnul Dumnezeul tu si ai
zis : S nu mai aud glasul Domnului
Dumnezeului meu si focul acesta mare s
nu-l mai vd, ca s nu mor.
Ies. 20, 19. Evr. 12, 18, 20.
17. Atunci mi-a zis Domnul : Bine este
ceea ce ti-au spus ei.
Deut. 5, 28.
18. Eu le voi ridica Prooroc din mijlocul
fratilor lor, cum esti tu, si voi pune
cuvintele Mele n gura Lui si El le va gri
tot ce-I voi porunci Eu.
Mat. 12, 41. Ioan 1, 45; 5, 39, 46; 6, 14; 7, 38.
19. Iar cine nu va asculta cuvintele Mele,
pe care Proorocul Acela le va gri n
numele Meu, aceluia i voi cere
socoteal.
4 Reg. 2, 24. Ioan 12, 48. Fapt. 3, 23.
20. Iar proorocul care va ndrzni s
griasc n numele Meu ceea ce nu i-am
poruncit Eu s griasc, si care va gri n
numele altor dumnezei, pe un astfel de
prooroc s-l dati mortii.
Deut. 13, 5. Ier. 14, 14. Ioan 19, 7.
21. De vei zice n inima ta : Cum vom
cunoaste Cuvntul pe care nu-l grieste
Domnul ?
Ier. 23, 31.
22. Dac proorocul vorbeste n numele
Domnului, dar Cuvntul acela nu se va
mplini si nu se va adeveri, atunci nu
grieste Domnul Cuvntul acela, ci-l
grieste proorocul din ndrzneala lui ; nu
te teme de el.
Ier. 28, 9.
CAP. 19
Cet(ile de scpare. Pedeapsa
martorilor mincinoyi.
1. Cnd Domnul Dumnezeul tu va
pierde pe popoarele al cror pmnt ti-l
d tie Domnul Dumnezeul tu, si tu vei
intra n

Biblia Ortodoxă 1988+teoctist

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biblia Ortodoxă 1988+teoctist

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BI BLI A