wt

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE$TI

Supracoperta

;i

iiustrajiile:

Done Stan

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI

EDITURA MINERVA
Bucurejti, 1988

prcvenind zona etnofolcloricS. exccleaza in primul rind. ca si epica florilegiul popularS in proza sa exceleze. basmul fantastic. pus mai Este momentul sa amintim defini{ia revelatoare pe care o formuleazS G. §i fabulele vorbesc de animale. E!e comunicS . ca si prin modal ji i tat ea de a povesti. vigurosuiui talent epic al rapsodului popular din fantastica are si-a Timoc ii corespunde o rarS arta de a nara a povestitoruiui popular. cu douS dintre colectiile fundamentaie ale basmului romanese: eu'egerea Legende sau basmele romanilor a lui Petre Ispirescu si Anlologie de prozd populara epicd a lui Ovidiu Birlea. de la ramul sud-duriSrean al nearrrului romanese. prin mukitudinea motivelor si arta de a Ie imbina. unelc dintre cele mai originate si specifice intruchipari artistice ale geniuiui sau creator. al romanilor din Timoc. Fiicte'e neomenesti din basm au psihologia sociologia lor misterioasS. indeosebi bulgarilor. prezentindu-ie intr-o proportie echilibraia. cores- punzator ponderei pe care o au in realitatea folclorica general romaneasca. a infiltrapilor motivelor nararive balcanice. in aceasta privinta de fata rezistind comparafiei. irnprimindu-s. observafie moralS etc. in si calitatea mea de si crcatii. este surprins de frumusefi ale graiului 51 imaginariei strSlucite a popcrului roman. in confluents cu balada celorlaltc popoare balcanice. Era parcS de asteptat. depSsind cu mult romanu!. in care epo->ul popular. animale. o distincta vatra a Romaniei orientale. a conceptiilor viziunii artistice specifice si neamului romanese. asupra cSreia pecetea. florile spirituhii. cintecul epic a avut o nestinsa vitalitate si a cunoscut o inflorire maxima. ?i ci si anume fiin{e hmerice.INTRODUCERE Cine pStrunde in universul fastuos 51 facinant al basmului popular romanese. al poporului roman. care cunoaste cele variate IntrucbipSri. varietate a temelor si motivelor povestilor populate prezente aceasta dintr-'o straveche 51 inzestratS fnscriindu-se in primul rind in sfera imaginarului artistic romanese. ale sensibilitatii 51 intelepciunii multimilenarului'neam romanese. Calincscu pentru basmul popular: t Basmul e un gen vast. $i intr-adevSr. dar acestea sint simple masti pentru felurite tipuri de ndivizi. culegaior —o nouS fevelatie si atestare a geniuiui spiritual inepuizabil. efigia specifics. cS eroii tticS. fiind mitoiogie. Cartea de fa{3 $1 incintat s3 descopere himile este — cu toata modestia pe care si se cade sa o manifest. in cadrul prozei popular? din aceasta zonS. stiintS. aparpnind sirbilor Volumul Povesti populate rom&ne-ti genurilor si de care romanii din Timoc $i-au dus existenta. este o carte reprezentativS $i expresiva a tuturor speciilor prozei populare romanesti. spiritualitatea populara romaneasca ni se dezvaluie in noi filoane si cristalizari esretice si morale. Caracteristica lui este nu sint numai oameni. prin substanfa spirituals si si morala. in infatisind talentul sau povestitor si arta sa narativa in admirabile semnificative ipostaze Prin marca bogafie carte.. al DacS balada o insemnata pondere in eposul popular romanilor din sudul DunSrii. basmul romanese din aceasta colectie poarta al folclorului marca inffuentclor strSine. alaturi sudslav. de prevazut ca o zona etnofoiclorica a$a de prodigioasS cum este aceasta pe care o cercetam.

din care si se pot recoastitui filozotia. basm-legenda. basmul fantastic reflect! probleniele man ale societitii.»ca. apoi zlnele bune sau re!e (Ielele. Mjbilul care a generat basmul ca specie literar! a fost tocmii (tendinp d. Arts Ortdia Uttrari i. GiKa. p. Avusese perfect! dreptate primul exeget monografL: al basmului nesc. Apvtd: Prumotul rvwimzsc im csnstp:ia p viziwum pupormlm. 1977. 1977. ci si apogeul ce se poate inchipui in viata unui om »». trsasmitind visul generafiilor urmitoare. Rusalii. o form! particular! dup! diversele grupuri etnice. dar spre deosebire de epopee si roman eroul e urmirit numai pin! la nunta. Calinescu — o oglindire in orice caz a — din aceast! noui carte de povesti populare romanesti se poate revela i < • si existenfa. si iafafiseaza in aceast! carte. asa si cum sublinia O/id. (Soare. Statu-Palma).u Birlea. atitudinea si reactia sa in fata vietii si iscoriei. Basmul fiind in m jduri fjbuioase — dup! expresia acelutas G. de cele roai multe ori un fenomen singular in ansamblul variantelor tipului . de?! pretutindenea fundamentulj aceleasi. Mama-Pidurei). decit ca are coordonace. profilul de basm. basmul este o creafie si literar! de o mare comptexitate de o mare injircitur! de simbolur: semaificatii. Spre toate timpurile. lipsiti de orice metehne. jVftcJ nciclopelis J pvntfiiXar rj<nlneiti. p.: multimilenar!. n-avem de-a viefii cu un basm *.. Dae! si asa cum arita G.. cuprinzitoare este o definifie. Luceafir.. Apoceoza eroului din isi narafiuaea de caracteristica. a araca cum trebuie si fie orinduita viata pe pamint dupa jaloane drepte.x faldw. un receptacol si o oglinda a visurilor nlzuintelor poporului. totodatl povestea popular! este. universul spiritual si moral al poporului romaa. coafliccele cele mai frecvente in societatea umaaa din Cel mii pregnane oglindesce aceast! trasatur! basmul fantastic. Lipsa acelui happy ending e semnul eel mai vizibil ci varianta respective reprezint! o abatere. n!z<ain[ele si aspirafiile sale. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. cei toate grani felor. m>rala ce sc desprinde din general! norm! etici: binele invinge intotdeauaa rlul.: compozitionale a basmaiui pjpular. Cind diatr-o naratiuae lipsesc acesti eroi himerici. morala si idealul sau de frumusefe. cu omul. uriasi ji pitici (Strimbi- acel Lemne. cu vechim. Aliturea si cu zmiii si si balaurii in diferitele vecinic! luoca cu elenxentele bune. In ciuda traiului lor zbuciumat. In ciuda sceneriei sale cu atitea elements miraculoase. existenta sa real! fipturile inchipuirii sale originate. basmul este o narafiune optimist! pefiile se desfisoara care insufl! ascultitorilor vigoare si incredere in viafi. asa cms. dar verosimili. iar au face sine oameni. cit eel fantastic. iluscrare. aritind poate « ft specificul national pe care 11 romlexprim! mitologia tucarui popor. pe care le-a armlgamat in conturul uaei lumi ideale. 253-256. structurile si modalitafile artei sale narative. devenind o specie mixta. incit acolo unde lipseste. Sfarma-Piatri. mons:ri de diferite categorii (ca Jum!tate-de-Om) si intregul complex de personifu!ria!e feaorn'n. Zoril!) sau intunecoase 1 G. 1 Birlea. VerosimJitatea caraccerizeaza atic basmul nuvelistic. reprezentind deci punctul culminant nu numai al actiunii din basm. in care protagonisrul este rasplatit la umia alee iaviag. apar fitii-frumosi lor manifestatiuni Ileana Cosinzeana. pierd. chiar daca perifinal este atit incocmai dupi canonul basmului.!or Iuminoas. a bogitiei de semalfuatii si ipostaz. Lazlr Siineanu.: toate piedicile u:mi prin cistigarea tronului imparitesc sau pria si imoogacire. asa imbracl cum ins! ea ref acuta din povestile poporului: Fiinfele mitice din povestile populare. avind a si infrunta atitea calamitira si a indura spolierile atitor exploatatori din liuntrul si-au pierdut nidejdile intr-un viitor din afara mai luminos pe care 1-au dorit raereu. gisim la O/idiu Birlea: Basmul naraf :ua: puternic schematizati. si variatl. adesea derutante. Vilva. O < mi. Arti: P*u>*j?x! ram-nnc Jn em&pfia ft rriziwus poporului. Aetiuaea din basme are intindere biografici. Cilinessu. In opozitie cu legenda. iar basmdc ilustreaza cea mai basmul trateazi eel rau pedepsit in chip exemplar. VI . p Jturile populare nu bun fiind risplltit. reflecfiile si expresiile sale favorite. 315.

Th. si-a pierdut sotia pe care a trebuit si o caute infruntind muit. VII . calcind o interdictie.ru si Cerbul fermecat. Th. 302. in cadrul cSrei categorii sint selectionate unele dintre cele mai tipice si inchegate narariuni populare. De alfel. Antologie) este intilnit in colectia noastra in basmul Of! In Antologia lui CK Birlea. incadrindu-se in tipul A. pe motivul basme. Episodul luptei voinicului cu zmeii. este destul de raspindit la noi si se intilneste frecvent in toata Europa. Tipul A. S3 purcedem — — fetelor imparatului care rup la joe si incaitamintea in fiecare noapte. fiind unul dintre cele mai frecvente la povestile romanesti dupa cum arata Ovidiu Birlea in notele Antologiei sale si care de obicei se combina cu alte tipuri. car i constitute fondul mitologiilor poporale »* torusi const! tuie puntea de dacoroman si eel macedoroman. pe tema mamei tridatoare. originar din India. in genere.. pe motivul tema ca si si cintecul epic. Th. Tipul A. este o variants Basmul Copilul n&scut cu cartea-n mind. cu care se deschide colectia. precum si in povestea Fiul vadi. Pdtru Fdt-Frumos. Legtnde sau basmele romdnilor. combinat cu tipul A. 365 E. a avut in acelasi timp rolul de a vehicula continuu subiectele si temele folclorice dintre nord si sud. 33. despre care cercetitorul C. pe aceeasi ceinoui frafi. 401). care legacura dintre dialectul intre diferite graiuri si popoare. episodul omoririi balaurului din cadrul tipului A. BSrbulescu arati: . 301 apare in primul basm al colectjei noastre. 315. motivul nasterii miraculoase se intrejese cu alte motive si in cadrul basmelor Petrifor eel iubit si lmpdratul cu doi feciori. intitulat Voinicul < eel cu cartea in mind ndscut. noastra. Moartea). in forma sa clasica. 301. mai povestilor populare romSnesti. Th. primul tip al Basmului propriu-zis. spiritualitatea populari a romanovlavilor din sudul DunSrii fiind una dintre cele mai p5str5toare de motive mitice stravechi. 332. din colectia noastrS (pe aceeasi tenia ca si balada cu acelasi tidu). si O simple trecere in revista a principalelor tipuri de 1 fi in misurS si convingft sumara analiza tipologica cu basmul fantastic. din aceasta colecfie ar la aceasta de acest lucru. din tita frumos poveseel a basmului din colectia lui Petre Ispirescu. Th. . Th. 301. Basmul Voinicul cu cartea in mind face parte dintr-un tinar care a rezistat in trei rinduri la grup de basme in care este vorba despre eroismul unui niste incercari foarte grele si a salvat o printesi dm puterea alt unui farmec (Tip A. Astfel. 318. Basmul. Th. cuprinzind episodul cu omorirea balaurului stapinitor al unei finrini. contaminat adeseori cu basm aseminator despre tinarul so{ care. este unul dintre cele mai productive si raspindite tipuri pe plan national european. Narafiunea Poveste de o muiere cu un om. tip frecvent in toata Europa. 304. Robinson si Peftisorul rosu. Th. ultimul cuprinzind si episodul cu fratii gemeni nascuti in mod miraculos. Biimtit ramint. si-ar face o imagine cvasicompleta despre mai cit si raspindite ale mai productive. de Petre 12 fete de impdrat fi palatul eel fermecat. 306. este intilnit in douaidin povestile colectiei noastre: Povatea lui Piping Paa. MurgiUi) si chiar ale unor abstractiuni (Ursitoarele. In combinatie cu alte motive. 303. Tb. adt tipurile cele pe plan intern pe plan international. varianta se cheami Ispirescu in Cele . Tipul A. greutifi * Lazir $iineami. Moarcare isi Dumnezeu) ajuta finul s3 se imbogateasca. Birlea. care il invata « magia autometamorfozarilor in felurite animale si obiecte » (O. 315. Provenind dintr-o zona marginals a graiuiui romanesc. Norocul. pe motivul nasului (Sfintul Arhanghel Mihail. il intilnim in basmul Iovan Iorgovan. se incadreazS in tipul tea. (Miazanoapte. 326. Th. Baiatu la scodla diavoului. 327 etc. motiv cunoscut in toata fara. de asemenea. din cadrul tipului A. care circuli mai frecvent. sau care la ii amina Iuarea vietii — fiind unul dintre tipurile cele mai raspindite fi noi si in Europa. precum A. Th. 300. este imilnit in basmul Floarea fiind povestic 1 grddinarului. 303. in basmele timocene Muma Padurii. colectia noastra. Naratiunea Geamfiehia Lenore. tipul A. Daca cineva caracteristice si si-ar exprima dorinta si cunoasca basmul popular romanesc si ar citi mai intii aceasta carte. fiind cunoscut raspindit in toata tara. ambele din colectia A. din cadrul tipului A. 325 pe motivul copilului cedat diavolului. 300 poate fi gSsit. cu episoadele motivele lor caracteristice. precum si Moartea-nafe. Th. 1978. p.

. India. In lucrarea si L. Tipul acesta de basm cite unul dintre cele ma: cunoseute si rSspindite !a noi. De asemenea si in cokctia sub titlul Until dintre tipuriie cele m3i productive si lui P. combinat cu tipul A. este asa la cum arata Ov. pe motivul sotului invidiat si persecutat pentru sopa frumoasS. B. Tipul barbat-animal sau Amor eel fermecat. pe motivul Cenuseresci. a povestii hi: P. Brcasca testoasd cea termecjia. mamei metamorfozate nSzdrSvana care isi ajutS fata persecutatS. din primul nostru volum de folclor: Poezii populate de la Tomanii din Valea Timocuhii* 1943. Magarul de etentie mai folclorul scrisS in II-Iea al erei noastre. Obert inainte de 1856 4 Basmul Broasca-Roasca.ci variame sint foarte aseminStoare cu basmul povestit de Petre Ispirescu (Tip 401 B*). 1979. fiind semnalat si la alte citeva popoare in Canada. Ispirescu se gasesc trei variante si ak acestui basm: Porcul lui eel fermecat. Tipul Melusina. Birlea. unul dintre cele mai r£sp:ndite noi. basmului desprc fata babe. Th. 425. 408. ascultat Psyche. Batmeh romanilor. Basmu) Fiica florilor. Sima Prunaru. atestatS indeosebi in sudul (ar::. Cele trei rodii aurite.ie. Speciali?tii i-au acordat o deosebita. Ispirescu tint douS pove$ti pe actcas. deoarece o variants literara a lui se gaseste inclusS in lucrarea lui Apuleius» aur. huroiuicrt LXI— LXII. Th. 510 511. C. §5ineanu remarcase de aproap° acum un secol popularitatea si marea frecventa a basmului: gasim si in * • Ibidem. si fata mosneagului. Th. §aineanu basmul este lui clasificat la tip A. este basmu! Andrei. in notele Anxologiei sale. pe motivul cSutarii « sotului p'erdut » sau a « sotului monstruos » este prezent si in cokctia noastra In trei variante: Povestea cu poarca. tema: Zina mitntilor si Gdindreasa. reprezentind c V2riar. folclcrul international aceste basme sint foarte cunoseute si rSspindite romanesc am inti!n:t combinate cu aire tipuri din pricina afinitatii unor motive. I. la Pare Isp. persecutata de in vaca mama si vitrega. cuprinzind in colectia noastra 3 variante Intinse asupra a peste o ale I. 400). p. cunoscuta si si Th. Vechimea basmului seco!u! a! foarte mare. 402. din aceasta o sora vitrega (verisoara) a sa colec. Th.r:scu. Baxbulescu. Optrt. in pare sa fie pepoarek europene. CreangS. p. Ispirescu. este des intilnit in ciculatia vie si cules al pina in zilek noastre din toatS vara. Povestea Cele trei roadc de aur. pe motivu! soviet-animal. n. Th. In lucrarea sa Basmele romdne L. Dovleacul eel ndzs dr&van primul la Fdt-Frumos si fata neguf&torului.» — (Tip A. mai frecvente si anume tipul A. 1895. BSrbulescu de acest tip de poveste: • Basmul Porcul de povestitor (P. mai dezvoltate si mai frumos narate din cokctia noastrS. VIII . balada fiind cokcfionata de la eel mai talentat rapsod popu ar timocean. Unul din basmele cele mai inchegate. ca si la toate popoarek. Ispirescu. care se incadreaza in tipul A. fiind atestat in toate provinciik in peste 80 variante. In lucrarea lui Lazar Saineanu. veche variants fiind cukasS de F. Tipul A. LXI— LXII. I Ciclul pdsdrilor sau om-animal. intre care cir. reprezintS naratiunea in proza pe aceiasi niotiv ca si cintecul epic. este o variants povestita toarte simplu auccint. aceasta poveste sc incadreaza in 1 Sectiunea I Povesti mitico-fantastice la cap. fiind Fata din Dafin. Povestea Broasca-Roasca se incadreaza in tipul A.ta a povestii lui P. Ispirescu s.n. Isp'rescu. La P. cu aceiasi titiu. pe tema substituirii sotiei impSratului de cStre incadrindu-se in tipul 402. Th. Th. din cokctia noastra. incadrindu-se in tipul A. In romanesc sint cunoseute pinS acum 52 de variante tipSrite si 10 variante cukse pe bandS de magnetofon in ultimii ari ». In folcloru] pinS acum 20 de variante din intrcgul grup. fScind studii mie de variants cukse din folclorul a 62 de popoare din toatS lumea. CitSm din comentariul C. dintre acestea cca mai . In amestecate intre ele.n in anul 1876. Tipul A. 480. aparut in formS clasicS.n acest volum. cu citeva saptSmir. k douS din povestik cokctiei noastre: Pipilcuta $i Vaca neagrd. d.i mai inainte de literare. face publica Ion Creanga Povestea porcului in revista Convorbiri parte dintr-un ciclu de basme cu o mare rSspindire Orientul Apropiat. la P. Dovletele si Dinu Fdi-Frumos.) in copilirie la mama a-si sa. 465 A. din pricina asemanSrii sale cu legenda lui Cupidon si Psyche. La Zuni in Noul Mexic sau in Jamaica. si publicat in Columna la lui Traic.

care reveleaza ade- varata mindrefe a croinei. 476. $iiinianu. Atunci cocosul.« Cemisereasa e uaul din basmcle cele mai populare si in toate colecfiunile se ana repre- zentat acel exemplar de copili blinda. dar si in India si in America. Ibickm. iar ele vor culege meiul. ca si la cele germanice: AschenbrSdel. 513 (al tovarasilor supranaturali) este raspindit in Europa. prieten (vulpe. feciorul de imparat ajunse si la casa mamei vitrege si. vaca sfatuieste pe fata (ca si intr-o poveste ruseasca de mai sus) sa nu manince din camea-i. O varianta a basmului lui Ion Creanga. pisica etc. Tipul de basm A. firul Mama vitrega dind fetei sa toarca o intreaga traista de Una. la grecii moderni DauaptxyouraouXoij (« BalegSde la vorba si « cenusS dupa cur5{5 vatra).) este reprezentat in colectia noastra de doua variante frumos povestite: Vulpea lui Rogojel si si Mirtanul n&zdr&van. Harap Alb. Pornind din casa in casa sa-I cerce. Th. cari o povatuira sa se imbrace cu una din ele si sa mearga la biserica. de rezolvat Varianta sirbeasci cu acelasi la tipul nume confine o introducere si — ia vaca nazdravana in gura — care se la rapoarta precedent. 1964). Pepeliuga. cf. In folclorul romanesc basmul este atestat in vreo 40 de variante. dupS cum afirma C. Asa se arSta ea in trei rinduri $i cea din urma oara pierdu pantoful drept. mama vitrega. care cuprinde combinarile celor doua tipuri: tipul A. Intr-o duminica. Ispirescu. pe motivul capStuirii unui tinar sarac de catre un animal. L. varianta a povestii lui P. ci sa stringa oasele si sa le inmorminteze sub o piatra. supusS. dupa cum va putea oricine face comparatia. Th. L. Pipelcufa). 545 B. m5na In aceeasi lucrare. care se incadreaza Th 550B am inclus si noi in colectia noastra si anume: Pasdrea Zambild. fiind unul dintre mai rSspindite basme populare romanesti. 531. in tipul O A. strigS: Kikiriki ! Fata sub albie e virita aici ! • Pantoful se potrivi in piciorul drept si feciorul de imparat o lua de sotie » ". Pasdrea mdiastrd. Ducindu-se la mormintul vacei. Birlea in volumul Povestile lui Creanga (1967) arata ca tipul A. zburind pe albia pe care < mama i vitrega o ascunsese pe Cenu- sereasa. Basmele remdru. Saineanu descrie tlpu! sirbesc al Cermferesei. dar cireia ii este rezcrvat un splendid viitcr. precum si sporadic in Africa (cf. ed. la francezi Cendrillon. TrasStura caracterist!c5 a acestui tip e pantoful sau condurul. o intreba daca se mai aflS cineva iesea tors din ureche. Tipul A. 510 B. Th. nebrodindu-se in picioarele fetei sale. poate fi socotitS povestea din colectia noastra Cerbulde la baltd. catalogului Aarne-Thompson. Th. in casa si ea tagadui. La italieni Cemisereasa se numeste Cenercntola. fiind cunoscute 20 variante. popoare acest ideal faja-i minjitS si a! inocen{ei si frumusetei potrta un nume dcrivat vasele mai ales dup3 ocupatiunea-i injositoare (ea spalS mama-i vitregS sau si (in basmele strSine) si de surori invidioase. pe motivul spinului (al omului rosu) si tipul tovarSsilor nazdravani (tip A. tipul acesta de basm este frecvent intilnit si in literatura noastra populara. vaca o mestecind-o. cu un imparat. in Asia Africa. la spanioli Cenicienta si Ventafochs (« Sufla-n foe •>). inainte de a merge cu fata ei la bisericJ. Fiind cunoscut si atestat in folclorul european. si pe care o intilnim in unele versiuni romanice de si mai vale. are doua variante in colectia noastra: Pielea de mdgar cele Giscdrita. Ov. iar tipul A. si so?iei doreste sS ia de sa si care fugind in lume de teama pacatului dupa multe peripe{ii. p. Th. de nu-1 va culege pina la intoarcere. 531 (spinul) este atestat in intreaga Europa. la care e condamnatii de samar La popoarele slave Cemisereasa e asemenea reprezentata printr-un derivat din pepeli «cenusa» (sirb. 513). Cemisereasa gasi o lada deschisa plina cu hainele cele mai scumpe si deasupra-i doud porumbife albe. mult timp ascunsa sub un exterior respingStor » *. pe motivul nevastS pe fiica tatalui incestuos. p. >. vars5 in toata casa o strachina mare de mei si o ameninta cu moartea.') Cinderella etc. care dupa moartea se casatore?te. Barbulescu in studiul amintit. sau a influenfei de poate intr-o cercetare monografica viitoare: t un popor laalrul raminind deschisa. prigonita si injositS. Asclienputtel. I°78. La diferitele ». care intr-adev5r seacu cele doua variante din colectia noastra. Th. Apoi mama vitrega porunceste s-o taie. la problem* imptumurulu. 475. IX .

provenind din acelasi fond popular comun. Primul tip 566. X . apare ia colectia noastra atit in naratiunea populara Ursitorile. prelucrat si de V. Ispirescu. cunoscut indeosebi din varianta lui P. e prezent in colectia noastra prin basmul B'mele si rdul. Th. cuprinde totusi o seama de tipuri dintre cele mai specifice si caracteristice penrru basmul popular general romanesc. Capitolul Basmelor nuvelistice. aruncindu-1 Intr-o prapastie. are. cit in cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile. pe motivul dreptdfii si nedreptdtii. 910. Th. In cale. in Europa si in Asia. Th. Basmele din colectia noastra. cealalta in versuri. care are insa la baza unele motive si elemente orientale. atestat in peste 60 variante. 567. atestat in folclorul Tipul A. pe motivul sfaturilor primite drept simbrie. intilnindu-se cu fratii sai. dar al doilea este muk mai frecvent productiv. coerenc frumos povestit. la rapsodul popular timocean Sima Prunaru. precum si pe plan de basmul Omul care §tie graiul animalelor. Astfel. care de obicei se combina in povestile (si « populare romanesti. Ispirescu basmul se cheama popular in folclorul romanesc Dreptate ft Nedreptate. op. 566 si A. 670. de asemenea. 875. 950. din colectia noastra. care desi se circumscrie motivului • L. Th. pasarea care ramasese muta din momentul rapirei. dinsii rapesc pasarea el cauta din invidie sa prapadeasca pe voinic. incepe iarasi a cinta basme A. prin limpeziniea si voiciunea stilului. fara sa fie in Insir-te margdritari. unut dintre cele mai raspindite in toate provinciile. 613. este reprezentat in aceasta colec^ie romanesc in numeroase variante. creativitatea populara in genere. Mai dorim sa consemnam din cadrul : Basmului fantastic. La P. Acelasi tip A. vreun fel tributare lui Petre Ispirescu. se impune printre cele mai frumoase basme povestite in limba romana. 910. 353. turn). cit. Th. si Th. una in proza. care capitolului sc circumscrie in linii rnari episoadelor si motivelor tipuiui.In lucrarea Basnule romdne. basmul Fata iiueleaptd din acest volmun si se incadreaza in tipul A. biserica. Ambele si sint cunoscute si raspindite la noi. Th. in colec{ia noastra. Basmul lui Petre Ispirescu Hotu impdrat. dintre care dorim sa comentam doar citeva mai populare si frecvente. p. la care fata saracului d5 raspunsurile au conchis ca basmul este o creatie europeana. balada fiind culeasa de piese. ajutat fiind si impodobi o cladire de un animal si recunoscator. si care difera atit de mult de tipul international Copiii cu panil de aur. doua variante ale tipuiui 707 C* Doi feti logofeti si Trei fete mari in cinepd. orice ai face. fratii perfizi sunt pedepsiti * 8. incadrindu-se in tipul A. Tipul A. intcrnajional. Th. doua variante : Cei trei /rati Doi /rati. Th. Dar Tipurile de scapa. este atestat in colectia noastra prin varianta Ivanciu eel sdrac. din colectia noastra. pe motivul destinului de care nu si te poti feri. si universal. are corespondent. 2 variance: Ghiunea Ghiuzel sau si Ghina ceafruimpdrati nvjsd si Doctor bun. avind episodul giiinii miraculoase sint prezente si in aceasta colec- a noastra. primul pe motivul fructelor producatoare de stare animaliera doctor bun tie ». $i:nsanu. Insir-te margdritari. iar al doilea tip 567 are. si Basmul Dreptatea tip foarte raspindit si Strimbdtatea. Alecsandri in versuri. in acest volum. Saineanu rezuma lapidar basmului acesta: « si extrem de limpede cipul Un imparat cu trei feciori are aevoie de o pasare maiastra spre a mareata (manastire. f adnd parte din tipul A. 930. Feciorul eel mai mic izbuteste s-o ii ia. prin dramatismul situatiilor si prin valoarea morala exemplara pe care o degaja.. Cercetatorii tipuiui si a o serie de intrebari. central pe motivui confiictului dintre bogat sarac potrivite. L. general romanesc. fara sa aiba aceasi pondere insemnata ca Basmele fantastice. in combinatie cu tipul A. ridica interesante O comparare a celor doua probleme privind procesul de creape un frumos in folclor. in basmul hnpdratul hot. vindecator). 613 . iar al doilea. sa fie reflexe ale basmului se apropie foarte mult de naratiunea povestitorului muntean. tip atit de specific foiclorului romanesc. Th. din colectia noastra. Tipul A. Sint cunoscute pina azi peste 70 variante romanesti ale tipuiui 707 C*.

I.n. Pdcald §i unele piese caracteristlce pentru slavi si popoarele balcanice. manifestindu-se in formde tipice ale neghiobiei. op. in jurul anului 1200 i. Th.e. auzit spusele unuia altuia ». In repertoriul noscru. " IbidtM. 950) C. 211. Astazi se cunosc peste 100 variante ciile tarii. Birbulescu arata privitor la acest basm amintit mai sus: este unul din pufinele basme pe care le gSsim consemnate Este vorba despre comoara lui Rampsinitus. Cioha in O mie si una de nopti etc. fac parte din stratul eel mai arhaic. nu este creat pe baza izvorului sens. precum popa. « din repertoriul romanesc. In studiul despre basmele lui P. Ea presupune credinta ca animalele au nu numai un suflet. unde eroul civilizator este in acelasi timp si personajul bufon. Snoave. care prin universul lor fabuios viziunea artistica ne amintesc caracterizarea acestei specii f acute de Ovidiu Birlea: Basmul despre animale se vadeste mai arhaic decit basmul propriu. Pacala uneori simuleazS prostia prin faprul ci ispravile savir§ite presupun o istetime subterana. Mult mai bine reprezentat. in care sint reunute texte inchegate si frumos povestite. dar chiar si un limbaj propriu prin care ele se inteleg si pe care il poate descifra si omul. p. tradata de imprejurarea ci exploateaza sensul propriu al unor cxprimiri figurate sau chiar cuvinte. Cum a vindut Pacala vaca. la noi. Pdcald si hotii. de o mare frumuset. din acest In folclorul romanesc volum. similar celui uman.e. Herodot insuji 1-a auzit : ins3 din sursa orali cum si ale marturiseste « sa dea crezamint surselor egiptenilor eel care le socoteste vrednice de crezare. cit si in folclorul universal. * cit. figura lui Pacala (Pepelea) se vadeste mai complexa. ci poarta. inregistrati transcrisa fonetic de R. Acestia sint personificarea aspirafiei intruchipate de Pacala (Pepelea) necurmate a straturilor populare spre dreptate ji echitate sociala. Giufa in folclorul italian. fara sa exceleze prin bogatia si forma artistica. pecetea autenticitatii populare. care se incadreaza in tipul 2014. intrucit are la baza o viziune mai primitiva despre lume. nu fac decit s5 scriu cum am consemnat pina acum 14 variante » '. Pdcald cu puralu. mai ales eel dotat cu insusiri speciale. Foldnul romJiasc. Birbulescu. « Hopu tmpdrat (Tip A. raspindite in toate provin- mai frecvente fiind intilnite in Transilvania. cuprinde totusi citeva povesti demne de mentionat.e poetica. este eel de al IV-Iea capitol. ale ciclului Pdcald.n. le atribuia puteri miraculoase. in cadrul acestui capitol apar 5 snoave din eunoscutul ciclu si taica si al lui Pacala: Pdcald la papa.i vulpea. 235. Ispirescu. Ovidiu Btrlea. in toata povestirea mea. La inceput. Tot Ovidiu Birlea traseazi conturul acestui ciclu in cadrul universului snoavei populare romanesti: « Exista totusi snoave in care in central atentiei sta personajul pozitiv. mare parte inciuderii lui in istoriile Basmul este foarte raspindit in intreaga lume datorita in lui Herodot in sec. este Scan lenesxi. si care trebuie sS adaugam snoava Pdcald. La noi. reprezeatind o combinare a mai multor tipuri A. in genere. p. Capra si lupul. frumos povestit din colectia noastra. Th. 1072 + 1071 + 1094+1149. Basme despre animate. care in fapt se dovedeste aparenta dupa atare viziune arhaica.. prezent si la popoarele primitive. temelor este am Gingdraful. El apare in unele snoave ca intruchipare a prostiei funciare care. XX-a egipteaoa. 1931. De aci pina la venerarea lor nu era decit un pas •*. Un alt basm despre dracul (zmeul) eel prost. numai cu intenjia de a provoca risetele cele mai nestavilite u • . LXVI. din tipurile cele mai originale si specifice simpatetica. dup5 pareri unanime. profund imprimati. Un alt basm. C. in colecfia noastra.zis. Cum a pdedlit vulpea lupul.intilnit atit in folclorul romanesc. dar acesta este de obicei figura care intruchipeaza istetimea populara menita sa dejoace planurile impilatorilor de toate categoriile. pedepsind fara crufare chiar exponenpi claselor dominante din trecut. omul s-a apropiat cu sfiala de unele animale. Marcovici. din capitolul Anexe. Cit despre mine. ca Ariciul . p. XI . Al si treilea capitol al colectiei noastre. Till Eulenspigel in eel german. intemeietorul dinastiei a literar in antichitate. rezultata din suprapuneri si contaminari. Un fel de mister incununat de un nimb plutea in jurul celor cu roanifestari mai ciudate. al V-lea i. Astfel.

cea a lui Traian a dainuit numai pe cale orala si imprejurare a mai cu seama pe o perioada excesiv de lunga. dar sub dup3 parerea unanima (desi Schuchardt atesta forma Traian este singurul monarh a carui amintire a trecut dincolo de granitele statului pe care 1-a cirmuit. iar in categoria legendei au patruns personaje specifice eposului popular sirbesc. Exceptind pe Alexandru eel A-lare. 133—131. dupa cum (Marcus este cea despre imparatul Traian lui Ulpius Traianus). spre cufundarea in nimic. Pacala. multe teme si motive stravechi. mitice circulind intr-un gen sau altul. prin ridicare S-a putut observa cum in spatiu! spiritual al basmului popular romanesc din sudul Dunarii. se stie. numai printr-o confluents neintrerupta cu tradipa orala a si basmului. care fac mult unii. 1981. in panteonul zeilor pagini •> iar pe de ahS parte spre divinizare. Ultimul capitol al volumului Povesti populare romdnesti cuprinde Legendele ce circula la romanovlahii din sudul Dunarii si care auincentrul lor figuri populare ale istoriei. este si exis- multor basme cu o frazare cadenfata. I. XII . ale unor conceptii animiste totemice. Printesa de la si Poveste despre Gamza.DupS tiganii etc. evoluind pina 12 . precum Marcu Cralevici si Baba Novae (ultimul prezent deopotriva si in cintecul epic romanesc norddun3rean\ Daca pina acum cercetatorii si-au putut forma o imagine revelatoare despre mareajbogatie si vitalitate a eposului popular romanesc care circula la romanovlahii din Timoc. Impdralu! Traian trece-n [ard. Imparatul Constantin eel Mare. mai expresive si gradate momentele acti- precum si rcplicile personajelor. La fel se poate explica ajungerea pinS la noi in cintecul epic a unor subiecte mitice antice. incepind cu Traditiile Marian si unele raspun- suri la chestionarul lui Densusianu. care. si dacii. Desigur ca cea mai puternica torilor sensibila rezonanta in sufletul si traditiile poporului roman a produs personalitatea cuceritorului Daciei. ale gindirii '•' si artei celor mai vechi locuitori ai acestor meleaguri. cea mai vie si nestinsa amintire in istorice arata si Romaniei orientale se pastreaza in jurul figurii tolcloristul Ovidiu Birlea: * Cea mai veche amintire despre o figurS istorica memoria locuia imparatului Traian. Oridiu 3ir!sa. dar de o mare vitalitate pina in zilele noastre. in categoria snoavei s-au infiltrat personaje specifice folclorului bulgar. si Craleviciu Marcu si Aiircea eel Mare. sint pomeniti mijloc o intruziune livresca. multe motive mitice stravechi traco-getice si greco-romane refugiindu-se in aceste specii conservatoare. ale unor civilizatii si creatii spirituale de mult disparute. Legendele despre Traian constitute un capitol aparte al folcloristicii pentru considerentc de pondere unica. Folclorul rorairusc. chiar in cadrul acestei carti a si epica in proza. dupa ce acestia au luat-o de la populajia romanizata din bazinul dunarean. eposul popular tenta. p. intre balada fantastica si basmul fantastic s-a petrecut o osmoza genetica continua. forma Troian. din manualele scolare. din aceasta colectie specialistii vor avea revelatia aceleasi inzestrari spirituale exceptionale si pe tarimul epicii populare in proza. in fapt despre geniul poetic epic al poporului roman. Aceasta s-a canalizat in doua directii total la limitele absolute. Sint la prezente in citeva snoave din colectia noastra unele personaje care intruchipeaza pe PacalS bulgari si popoarele balcanice: Bai Giora si Bai Ganea Nastratin Hogea la turci. ca Bai Ganea si Bai Giora. cele mai frecvente personaje 51 la ale snoavclor §i si din aceasta colectie sint popiis dupa cum se satirizeaza 51 unele defecte morale deficiente fizice ale oamenilor. prin trans- formarea numelui intr-un substantiv comun. Solomon imparatul. intr-o forma compozitionala sau alta. mitologiei si tpatiuhri popoarelor balcanice: Alexandru Macedon. Ca o dovada a influentei reciproce intre aceste genuri vigtiroase ale creatiei populare romanesti. Baba Novae din vremea turcuhii. Cum mai aratam. E drept ca in unele colec{ii. conserva de-a lungul mileniilor reminiscente si relieve ale mcntalitatii populare arhaice. de aproape doua dat nastere altui fenomen folcloric neobisnuit de rar: amintirea opuse. a carui amintire a fost copios alimentata de faimosul roman popular. milenii. imprumutata de la slavi Troiano in latina vulgara). dar nu mai incape indoiala ca e la Doar imparatul Traian face exceptie. dar spre deosebire de eel dintii. a patrunderii in miezu] povestilor a numeroase versuri populare.

pina mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. Th.i o luarS Ia taina.u-i judeca « nu dupa graiul lor.i mai pot face rost de hrana. — §i cum vine? — Vine cu o mustata pe pSmint « ! XIII . tensionate.: Un din basm nuvelistic. arhaic traditional 4 . satenii lui.i originale. fara sa fie explicite. fail celebrului lautar Sima Prunaru. apare o figura mitologica straveche. zice la alalant mo. de fag. ma doare picioareli ma nacajesc cu o traista.i morala. §i povestea sf ir. nareaza despre (si un stravechi obicei. dorind s3-i ia maciuca: „De-aci incolo mo. top il implinesc. sa-nchina. care nu-si la impSratie sa-. cum ie rindu] caci zice: 1-ai batrini? Da tatiS-su-i zisS: — TaicS. iel loa de acasa o traista pe umere §i un topor §i pleca dupa buturoage de-ale mici.te prin pedepsirea celor care rivnisera la saracia mo. Mosu.i selili. ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. iaca iasa din buturoaga altu mo. numai un baiat milos isi la ascunde « tatal: Colo intr-un sat. sparsa un nod bun. Baiatu vorbeste plingind si-i — mine sa te pitul. care crescusa copilul tot din cersie. f5ra copii. bani n-am sa pot sS due. din preistoric al din timpuri imemoriale ordinul de care in naratiune este plasat in vremea impiLr5{iei turcesti).ede? — Care stie? Mai stai cita s5-l vezi. ciocanind prin buturogi.e. nepo^. ama se pne de ea o hala. decit gelatu pe tine. 650). Veni poziv din roc de-o saptamina s2-. orale. spune: mine? Dupa ce se saturara. odinira cita . Poveste de bdiatul milos (tip autenticitatii populare. In basm se povesteste. Venind omoare bitrinii. a putut implini porunca. 503). 981) care poarta nealterati tnarca de Prunaru Dobrila. Intr-unul dintre basmele narate cu rara arta din aceasta colectie. Jugoslavia.. cum a rarnas far5 babS.i omoare batrinul. povestit A. Saracul da-mi ce vreai tu. mare plins si milos cum erea plingind. ama fara lemne n-a putut. comuna Zlocutea. pe care trebuie sa-1 infrunte eroul uman al povestii luminos se roaga de saracul de mo? sa nu-i sparga casa 1 de mo. Ceea ce il determinS pe imparat sa nu mai omoare pe batrini. su poala un munte. Th. in continuare. sa cumpar lemne si nu adun >. taicutul nu indrajnea sa omoare pe meu. si cum numai acest om. Mergind mosu prin padure. luminosule ! » Mo. de foamete. Baiatu era mult . asa ca rnosu intr-o zi.ul ! ! sarac porni s3 povesteasd la alant asa: 1 mo. cum o vazu. Povestirea e condusa cu multa dibScie fi mestejug artistic. — Vre{i voi sS m3ritati fata asta dupa — Vrem. sfatuit de acesta. ci dupa faptele lor ». Th. ca mult ieu sint si sarac. Vine la amiaz intotdeauna la ea.i la urma o maciuca magica.i intr-un limbaj regional: Mo§ul s-a nacajit sa traiasca asa greu. cum venind vremuri grele. judetul Craina. care s-au dovedit oameni intelepti. — AstSzi vine? — Vine. text redat in acelaji stil intelesul «.ul eel luminos ii dSruie mai intii mojului sSrac un magar nazdravan care face bani. asa: t Bine mosule. dincotro vine el? — Vine de la scapatat. avea un tat<S batrin. straniu. cu momente dramatice. provine naratiunea Poveste de un mos cu o buluroaga (tip A. s'facu o cruce cu mina a dreapta. ce-i da mincare. imparatul cere sa aduca fiecarc bucate imparapei. cum e rindu. luminos ca soar'li si luminosu de mo. ai auzit. sparsa o ajchie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturoaga aia mare umple moju traista. erea un baiat cuminte si si milos. vada de mine. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga. vorbi cu tata-su zisa Tata. ca trag nadejde ca s-a schimba asta zacon ». de spargi cu toporu casa mea ». ajuta-ma sa sparg cu toporul buturoaga asta. si : sa iveasca in sat cind ingroapS. nu-§i mai pot purta de grija. aide cu se degaja cu pregnanta. Mustdciosul dip A. pina la-ncalfatura imbracatura. Porni el tatal lui. Da mo§u a! ca-i da ce cere saracul de mo. sarac si ramas de Intr-o zi.. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. ce r2u fi-am facut fie. care si-a crutat tatSl. — Mai baiete. n-are care sa . sub pedeapsa cu moartea. Mo. ». ceva sa sa spargS cu toporul. ca « pasarica vicleana da singurS-n la. ce pot. disparind chiar saminta grinelor. un monstru uria. sa-mi umplu si eu traista » Dupa ruga mosului ridica toporul sus si dete o data in buturoaga. cu puteria ta. produs al unei imaginatii populare bogate . ca esti eu sint batrin da de tine imi pare rau tinar. acela omoririi batrinilor. pe motivul celor trei obiecte miraculoase pe care le primeste omul sarac de la un personaj mitologic (in alte variante fiind Dumnezeu). Prunaru DobrilS. De la acelasi povestitor. mai bine tu pe mine. apoi o gSina miraculoasS care oua galbeni . — Ce al5 e aia? — MustSciosul — Unde . iar Tata. sat.ului.

1-ai putea-nvia. care-i da o piele < vrSjita: Cerbul era o fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o chiar ?ura. la o data si-i taie minele. pagina. Sta baiatul gindeste: asa ceva n-a mai auzit. « Muma Padurii. ajutat de o batrina. Spre deosebire de fiintele fantastice descinzind in universul basmului popular romanesc din mitologia pagina sau poate chiar dintr-un fond antropologic mult mai vechi. iar dealurile le doboara $i face cimpii. facind iarma mare. Dete cu una-n dine dinele se prefacu intr-o stana de piatra. Mai trasa inca o data de-i cazu capul. Plecind in cautarea fratelui mai istet si mare omorit de Muma Padurii. ma scapi. se intflneste mai intii eu Dumnezeu: XIV . Cum intra. apare Cerbul de baltS in povestea cu acelasi tidu. berze. In basmul Muma Pddttrii. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. le tulbura. Dupa ce se scalda. si fringe padurile. sa S3 stai numai pitulat. mai mai viteaz. bufnite. sint mult mai familiare omului in povestile romanesti. fara sa-1 sminteasca din loc. Daca ai avea bitul fermecat. Se mira imparatul de curajul slugii ginerelui sau. iar sterge stelele pe cer. spune si eu ma tin de vorbS si ridica baba de pe jeregai. casa sunetului. sa faca nici O ala la mare cazu miini sa-1 pe pamint. la — amiaz. — Ala cea mare n-are putere deck cind pune ghiarele ei pe pamint. poate chiar dintr-un substrat mai vechi. le rape. colon tufa. sa se scalde. terifiante. s» preface stei de piatra. pe care trebuie infrunte eroul. care ama- rapeste viata. al nasilor supranaturali. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. figurile mitologiei creatine. eroul apropiindu-§i-i sau respingindu-i cu nonsalanja. otrava pe gura. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. Sa da jos. eu ip ca nu eu 1-am din pod. — sede cu ea linga tigura cit vrea si iar pleaca-n sus ». dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe cazura doua bite. ca urla ca un cutremur. o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. ji pamint. ci ala salbatica spun cum s-o omori pe namila din pod. care inepira omului sentimente de groaza. In miinile ei poarta doua bite fermecate. Cerbul insa cu gida infipta in cap nu-1 lasa. cu alalalta mustata de mustata are 365 de cuiburi Si golumbi. 332. le mesteca. Bas o sa stau sa-1 vad cind vine. Cum da-n om. pe puterea careia geste voinicii fratele eel mic. fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. vine ciripind. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de balta n-are sa-i mai omoare oastes lui Verde-mparat $1 el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia >. cind vazu ca si-a scos o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. Th. ama el nu mai putu trase inca un pas §i cind instinsa ghiarele de prinda pe voinic.de matura drumurile de si ogasele. intra in bordeiul babe. rupe docile. care apar in tipul A. se-ntorcea la cu fapa spre voinicul din groapa. sa-1 al miturilor primitive. Cum il lovi. Cind fu gata-gata sa-1 ajunga. cazu si muri. acolo fa-ti crovu si stai pitit. pnind calul de friu. care prin infapsarea-i ne tese faima aminteste de Sfinxul mitologiei antice. basm intilnit in numeroase variante isi in folclorul romanesc. Din miinile si alei Voinicul lua bitele $i le privi cu bagare de seama. astupa ogasele. o ameninfa cu moartea: facut pe frate-tu stana de piatra. cerbul se-mpiedica de un ciutac. afara picioarele. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. in basmul Moartea-na$e. Dar el se prinsa de tulpinele copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre man si copad la vale. pe Mumii si le Padurii. mosteniti in basmul popular din mitologia antica. E! ii taie capul si-1 duse imparatului. voinice. — Bine. nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu gudure lingindu-i de bucurie miinile Din aceeasi familie a monjtrilor mitologiei. mai accesibile si mai binevoitoare. Vezi fratele tau sta aci de vreo doi ani si daca — Nu ma omori. Arhanghelul Mihail. mai apare o fiinta mitologica monstruoasa. trase jos Da voinicul. opreste apele. Cind porneste din slavile cerului e mare. cu sabia-n mina. Sa pierde lumina de pe pamint. Dumnezeu. sa se li dete din ». toate moadele de pasari. prefecatori. omul sarac pornit in cautarea unui nas care sa-i boteze copilul. Astfel. Intr-o parte arati. Sf intul Nicola sau chiar Moartea. matusa. da cu alta da-n om si-1 inviaza pe loc. Voinicul. ii arunca in fapH pielea cea fermecata.

care te sfredeleau cu privirea cruda ca de fiara salbatica. pe unde picior de om inca nostru se uitS cu bagare de seama si nu vazu alte urme decit apoi zise: pe si ale mosului. din care-si au sorgintea piesele lui Sofocle. si pe la chindia mare. Era un vlajgan mare si urit. tinar ori batrin. zisa moartea. cu fiecare nou5 povestire. si indurare curmi firul viepi celor bogati fericip $i celor saraci oropsiti. dar pe care il Omul acesta era deosebit fatl de alp oameni. da pe nu ti-e mila. putea s5-p fiu nas. la care ceilalp oameni din nu venira. si Un lucru n-o sa-fi placS. 930) — s-a schimbat de-a lungul vremii. in afara am avut mare noroc. — Atunci sa §tii ca este bine Ma invoiesc sS-mi fii nase. si la fel ca si in povestea lui Ivan Turbinca in alte versiuni din traditia orala. Boteza nasul pruncul si o mic5 veselie. apoi zise: ! esti Dumnezeu. din mindrie. ochii negri schinteitori. pastreaza in in el liniile lui mari conturul mitului din opera marelui tragic grec. 11 cuprinsera fiorii privindu-1 inca o data din crestet pina-n mai cuteza sa spuie nici o vorba. Th. A refuza « doua zi omul sarac se-ntilni iar. avut. Supraviepiirea mitului antic elin orala (din care 1-a preluat ?i al lui Oedip. sint om sarac. sabia te voi ajuta sa ajungi mea nu lui il alege. ci doar izvorind din aceeasi sursa inepuizabili a culturii ?i popufare. saracui ajunge cu nasul sau la bordeiul se facu unde muierea astepta cu fiul sau nebotezat. ce-i ajungea la genunchi. gol si plin de rani. de curind nascut intr-un bordei — Cu voia ta eu a. Era imbracat in aine cam neosa-1 bisnuite cu barba alba. $oldul sting atirna Vorba lui era scurta . nu. — sa te facS sa ghicesti: Sint moartea Da. care se cu Moartea: oferi sa-i fie nas. dumneata nu esti un om drept. Si unui cine i-ar fi mila de trupul meu. Ba sa-1 intrebe cine este? Isi luS inima-n dinp §i-i zise: — Bine. cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile la noi o copie palida a mitului grec la eel — colecponat de noi de grija fata literar cean. — De ce nenorocire. pe care se prelin- cald. a destinului. aminindu-si moartea in mai multe rinduri. ca sa-mi boteze copilul. . chiar eu. fiindca dumneata nu esti om drept Daca Dumnezeu. omule? Nu te bucuri cS Dumnezeu p-a iesit in cale sS te ajute? — Nu s3rac. cum nici la cei avup nu le este mil5 de cei saraci ». ajungind pin2 antic. ce nenorocire. pe tema fatalitapi. pe care finul o pScaleste. pentxu ce at lasat in lumea asta atitea rele si pacoste? Pentru ce pe unii i-ai facut bogati. Dumneata nu ?i sprijini nici pe si eel bogat. r5spunse mosul. ma bucur Dac3 ! ! esti . cind vine sorocul. a cintecului epic ?i a narapunii in proz3. un fragment din poveste mai din balada. nici pe eel sarac. Tot una este pentru mine. Lasa capul in jos. in traduia prelucrat in teatrul s5u Sofocle) a popoarelor balcanice. care aratS atit confiuenpi. zise sSracul. A treia zi se intflni cu Sfintul Nicola. pentxu ca esti ! Nu ! un om drept. nasule. fata paroasS. intari ea. Dup5 o sat intoarsa. se-ntilni cu un om. in dubla ipostazS. St&tea put in ca sa-i vina curaj. Mergi la fiecare si fara Apoi ma bucur ca si am facut o alegere buna. in casa saracului. da pe alpi saraci lipip pamintului ? Aaa nu. arunci este drept sa te-ntreb pe cine am ales ca nas? — Da. Se dete-n vorbS cu mosu. zise mosul. fiindca sint sarac n-am nimic de petecele de pe mine acest toiag. Daca narapunea in proza Ursitorile — basm nuvelistic (tip A.i lovea ca geau picSturi calciie. dumneata esti Dumnezeu? O. Mosu incepu ispiteascS: — Ce vinturi te-a pus pe astfel n-a indrSznit s2 calce? Omul de drumuri far5 capatii. . dt diferenpi XV . ori neavut. asa cum se intilnesc si in colecfia noastr5. drept ar fi sa ?tiu si eu pe cine am ales sa-mi fie nas? De aceea te-as ruga spune-mi cine esti dumneata? — Chipul meu $i sabia ar putea — Dumneata moartea? zise tremurind de fric5 saracu!. in paralel. — Daca-i asa. atunci nu-mi esti nas. Fruntea saracului se lumina de bucurie.« lata ca intr-o zi. vin de la marginile lumii caut un om drept care sS-mi fie na§. o sageata. intii si Pentru comparape citam. — Module. Sima Prunaru — interpretat cu multa de tradipa orala mai talentat rapsod timosi memoria colectivitatii. Lasa tu saracia la o parte. far5 sa vedem un reflex al creapei culte antice. in care este surprins apoi un fragment si momentul ursitului. Pe mari de singe inc3 o sabie mare ingrozitoare. eu sint Dumnezeu — Cum." Actiunea basmului continua prin imbogap'rea omului sarac cu ajutorul nasei. ca cale lunga si — om bogat. este dupS noi un adevarat miracol al creativitSui populare in genere si in special al spiritualitapi populare romanesti.

. in basmul popular. XVI . / Da pe ea somnu-o fura. Si se-ntimple o minune: S3 se duca pomina / Piste toata lumea /. din premizs'e ursitului. Iar ursoaica a copilul s3-l ursam. Dar zina cea mica. desigur sub influenta baladei populare. / Inima / sa le-o ursoaica a mai mica. Pusera mina pe trocul cu apS ji pe busuioc Toate se-nchinara. Hai. / Dar ursoaica cea mai mare / Destiu-n sticla mi-1 baga. Tum-te-atunci s-o / cununa. / A mijlocase la buric. copil s5-l cu o cerga-n pat. lui precum si modalitatea diferita de a pastra si transmite mini! Oedip: « Muierea 51 omul ei. Atunci copilul / luSm. / Bas cu ea s-o cununa. Da ursoaicele-mi plecara ». Mina sub cap ii punea. / Lin5 verde de-o lalea. Ca este sarac. / ! ca-1 ursara Si cocosii imi cintara. adormira dusi. sa se pome- neasca. Pe negustor §1— i stropira traiasca. negustorul prapadeasci. cind s-o insura. ce piaza rea l-o ti-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. / Ursatori'li imi venira / La soba mare intrara. cu pletele de aur rasfirate peste umar. cit si in naratiunca in proz3 1-am putea urmari in cazul subiectului Broascd-Roa>ca. / Toati noaptea nu-mi dormea / Lin3 verde trei granate. cu aripi si camSsi subtiri ca pinza de paianjen. . cu sudori'li de moarte. avupa-i izideasca si frumos sa imi sa-1 ursi{i. rugindu-le astfel pe surori: — jale. / Zinilor. . / Xip?oara-n gurS-i da. / Linga copil s-aseza. urs3m ?i s3-l procopsam. / De pe strat mi se scula. Acelasi rosteste zina cea clasica a mitului. calu-i poticneasca. asa cum o mai mica. auzi uja bordeiului scirtiind. fantastic. nu v5 grabi^i. Si trei zile se-mplinea. Vacul sa / si-1 vacuiasca. cit si supravietuirea fabulosului. din care se vede pe de o parte poetizarea povestii sub influenta baladei. / Doamne. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele $i asculta. la vreme de tinereata. Deodata casca ocbii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. / Si-n trochijS mi-1 muia. Cinjpe ai cind s-o-mplinea. / Iar pe strat mi s-aseza. chiar la cununie. ji-1 ursara. / Ba. de zile. indepartarea de forma pina la degradare si demitizare.: diatre cele doua creafii populare. / Cu copil / Dar omu-su ce-mi f acea ? / El in ginduri c3-mi intra. / Iaca sara sa-nsera. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. §i urmarirea indeaproape a antic in balada populara ji in acest caz cu diferentele specifice firesti. tiparului mitului fenomen al coexisten{ei aceluiasi motiv atit in cintecul epic. / Cu apa rece stropea. / Si un troc cu apa rece / Asa lucru-si isprave?te. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. / Ocol mesii ca detera: / Dar ursoaica a mai mare sa culca / la piept uidea. Cele trei zine. de puteai toca lemne pe ei. / Pe copil mi-1 miruia / Si din gura-a§a-mi vorbea: / Voi. apoi — le acum. Negustorului ii pierise somnul §i se tot vaita. » fa^ prun- S-a putut observa ritmarea frazei povestii. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. cea mai frurnusica. / Bat-o Maica Precista Si Sfinta Duminica ai Si ziulica de / rupem Dar5 mine / Cu toate ! C2 nu-mi vorbea / un bine: /-Surorilor ursitorilor. / Linga copi! circula in acelasi * mediu folcloric. S-a putut deja observa. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa ai'oa noroc sau sa fie nefericit si fara noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. fermecatelor sa-1 Stati. graia: s3 o apuca mila de bietul copila. Cea mijlocie auzind asa. / Trei turte de pine f acea / Si masa mi-o intindea: / Cirpa alba peste masa. / Iubite cu dor si jele. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici — Surioare balaioare. in eposul popular. al elementului miraculos. / Iubeste copii cu foe. / / Mijlocasa-asa-mi vorbea / : / Ai copilul s3-l ursam. nici Toata nunta s-o stricam. Copilaju / sa traiasca Vacul s3 sa-1 si-1 / vacuaisca. / / S-acusi cu noi sa-1 luam. / Trei steble de busuioc. visStorilor. acum sa nu-1 luam. asa cului. cum / se va putea Cind copilul mi-1 nastea. haide sa-1 ursam. surioarelor. fa surioare. / Da Stancufa imi dormai mare / La capul copilului sa trJgea / Si ceva bolborosea. sta ! ! — Voi suratelor. / De-a mai mica la picioare. sa-i curmim frumoasa viata Mai bine n-ajunga pe-asa drum. zilele bur>e .. ce pacat. Dar cind o crestea. caput sa-i rapeasca. cum rostira masa pentru ursitori. In fiecare creatie popularS este infatisata implinirea ursitei. Surorile asa se ogodira. specifice epicii in proza. la mijloc de noapte. surorile mele. / Las' copilul sa traiasca. ce sa si moara pruncu chibzuia. cu cosi{ele din scare. hai noi mosteneasca. care compara cu fragmentul poetic pe care il citam: / Stancuta pe strat sedea. De / la optspe / mum3-sa Numa-atita s-o-nsura. / Ai / Busuiocu-n mina-1 lua / mea.

— Cum Naume. mai ales in cazul cadentarii. — Iata-ma. contribuie la tensionarea relatiilor lor. Imparatul mi — Las' ca nu te vede Sezi de maninca. in care asistam la desfasurarea unui epic pur. vede. — Andrei. ritmarii rimarii fi cuvintelor. iesi incoa'la mine. Dar daca vrei dau sa maninci. desigur parcurgerea analizS a valorilor lingvistice ji celei de a treia etape a cercetarii §i anume o minutioasa stilistice pe XVII . venit dupa tine. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speriat si s-a prefacu: in femeie frumoasa. ca o dovada in phis a oralitatii nealterate « — Deloc s5-l iei la pe Andrei si duci acolo la Cum Naum. De-ar fi nu te m3 roage ca tine ce 1-as mai pazi. sa oferim o idee despre ipostazele si romaal sugeram dimensiunile impresionante poporului roman. ca ea alia nu s-a mai vazut pe pamint. — Nu si cutez. este desigur si nu numai un rezultat al osmozei dintre genuri. a luat-o pe Maria si-a dus-o la coliba lui ! Da la el tot 1-a ascultat adus vinat. care invioreaza ritmul actiunii. romanesc. — Pai nu te vad. — Ce cati aici ? — Am — Hai. da un accent la rnai dramatic. o gugustiuca. tu stapinul meu? sa — Vreau. ea se roaga: — Stai. Sa iribite. Intreprinzind aceasta analiza a valorilor etice si estetice ale universului am reusit. sa izvoarele inepuizabile ale geniului epic Aceasta t mare carte • a prozei popuiare romanesti ar merita. golumbi. il Nu bun spun eu. dezlegarea conflictelor dintre personaje. circumscricm artei narative numai sa-mi dai maninc. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: — Pune-ma la fereastrS. nu m5 impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie fence de tine cit oi fi tu viu pe lume. Ara{ul s-a dus si si el pe nisi- pin5 in pustietate Cum Naum — el: era intre niste grabari intr-o pustie striga: acolo se opresc. — Cume Naume. sa-1 dialogului. te aranesc. noi aici proasta. mistteti. Apoi a mincat. Si totusi exists colectie. si sa vezi ce bine o gasestc sa fie de tine ! Auzi. Piec cu > tine. Vezi pe mine nima nu Vrei sa vint. — Nu cutez s5 m3 arat. Intinde Andrei pusca s-o impuste. al armonizarea In acelasi basm. Cind vezi ca cucai. a f acut o coliba. aicea sint. ii prin modalitatea unica de a minui dialogul. s-a dus deasupra de sat. zi si Merge Andrei intr-o o pasare pe creanga. sezi cu mine cS ! spune nima. mediane si finale ale naratiunilor. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. intilnim un adevarat model a povestii. S-a pomenit cu un iesi la astal incarcat de buna- — te si Maninca. Striga Da Cum Naum nu se vede. sa specificul imaginarului artistic nesti. Andrei. asa cum te-a invatat aratu. Andrei. dar ! nu maninc. baiat sarac. Da girlita ii spune: sa ma iei acasa la tine. Lasa-ti calul te due eu zburind sus in basmului romanesc. — Bine. vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. — Aici nu e nimic si ! — Bag5-te-n grabar — Cum Naume. eu doar lucru. Cum putusi sa ma capetr. nu numai in formulele initiate. in care actiunea curge neimpiedecata de nici o intruziune liridi sau poetic3. ce-as mai pleca Numai s3-mi dai mincare. sper. A luat-o acasa. fii m3 vede si fac orice. iti MS tatj. dintre care se detaseaza povestea Andrei. Insa el doar dormea la ne\asta lui in padure coliba ! •> Povestile cele ci si mai autentice din aceasta si colectie exceleaza nu numai prin arta narativa purf. Andrei. ci §1 in alte sectiuni ale lor.Prezenfa masiva a versului popular in cuprinsul prozei epice din acest voluni. vede imparatul. El a ascultat. iesi afar' la mine. cu sint fata de imparat. o sa te gaseasca mare noroc. eu nu sint pasare. Cind s-a dus cu ea acasa. Aici sint multe slugi. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mincare de vinat. — Bodeaproste ca si ma s3turai si eu o data. sa — Cine te mai vede? — De ani de zile slujesc — O sa mi omoare — nu-mi da mincare. te spal. A pus-o acolo. sa dai de mine? Sa m-asculti. dupa se poate observa din tonul precipitat al inceputului naratiunii: t cum Andrei. sa te duci sa faci o coliba ci: de Acolo vii la coliba ta. si cind ea a cucSit. n-o sa putem trai la imparatul. ArStul s-a intors el a uidit singur. ci o dovadS sigura a vechimii povestitului numeroase basme in aceasta ji a povestilor pe care le-am ales spre a publicate acum. te cirpesc. sa relevam citeva dintre multiplele fete ale mitologiei nationale. o compozitie desavirsitS din acest punct de vedere. sa dai cit poti cu pumnu-n masS. mine ! la masi. asa ca la pe imparat si i-a casa noastra.

La pomul al laudat nu te duci cu traista. rara forta expresiva a cuvintului in naratiunile populare care provin de mai o analiza adincita a valorilor lingvistice §i stilistice pe care le cuprinde volumul Povefti populare ronfanefti ar presupune o cercetare aparte. autentica si sinteticS asupra graiului romanovlahilor suddunareni. asa e si copilul. 51 dezv5t. Este prea bine cunoscut faptul c5 urme pot fi ale unei unitare vetre lingvistice. Nu-i prinzi nici de cap nici de coada. Tot natul trage cSrbuni nu-si arata picioarele. due. CRISTEA SANDU TIMOC .e face nu moare. intru cinstirea si etemitatea neamului romanesc. datorate profesorului Ratomir Marcovici. au. Ploaie ca cu galeata. Al frumos duce toarna-n co$. foe mai uideste ceva.ni facut. Fierul se bate pina e cald. lata citeva ghicitori care exceleaza ca si produse ale unei fantezii originale • prin magia cuvintului poetic: o miorrtS cu matele pestrite. / Ce e mai de alune pe pamint? (Gindul). Omul se piinge de trei ori: dupa tifa. A trait traiul si-a mincat milaiul. JoacS /Nu un pina nu-1 . cu toate cS se afla marginea spala cei romanesc. (Pepenele verdej. Reproducem citeva proverbe zicatori pentru spiritul de observatie. Limba de la muma nu se zauita. Tot va dar noi n-o sa Omul cind se-neaca si de mai fim. I-a pus mina-n cap *. Conacul e de oam. spre neuitare. cit gode dau. am la cautat sa relevant contributia creatoare inesti- mabila a umanitatii romanovlahilor timoceni eel universal. Fiindca fonetica (pe care noi le vom cita in transcriere literara). / Ce nu sta-n cui? (Oul). /Am o cosarca plina de cai — toti is cu coadele dinafara. Cum e Omul e ca frunza din lemn. nuantata. Sa te pazesti de omul al tacut ca de carbunele al potolit. cred. Minte de zvinta pamintul (sparge. (Strachina cu lingurile). Pasarea sa-ntoarce la cuib. dar si mai rau fara rau. rupe pamintul. Casci din gura ca puiul de cue. romanii si-au gravat si transfigurat. DupS-nvat fum. toate zece-mbracate-caciulita. Al urit nici la pe turta lui. lupii c maainca. Sa suie-n pod sa sara-n cioareci. Omul e ca oul. ramasife ale acelei intilnite la tot pasul in Romanii orientale in sudul Dunarii si toponimia intregului spatiu balcanic. Care nu s. Si saminta batrina rasare. crimpeie din viata si istoria lor zbuciumata intr-o spiritualiate mirifica. legende snoave. Pe drumul al din ocol mai iute ajungi.sti la focul al de putregai. din eposul si Hrica populara. Dracu nici nu ara. La cimpul al rosu cind va oua cocosul. iar acum din si epica populari in proza. Cum fi-asterni. ne marginim a realiza un florilegiu expresiv a doua specii folclorice prezente in aceastS carte. Mai intii sari. Tot natul cu zanatul. ce va fi o sa vedem.care le reveleaza tezaurul spiritual al romanovlahilor timoceni. (Fumicile). a din apa nu uide- ste nimic. tuci. (Fusul cu si caierul la furea). Cit scaperi cu amaarul. basm. Daca te-ai prins in joe. A tunat in mintea copilareasca. provenind din Homole. I Am le o sita plina atit se am o nucS-n mijloc. numai impreuna d-ai nebuni. (Luna cu stelele) / Am doi bumbiti. Nu e cum vrem noi numai cum e scris. Nu te incalz. Iepurul sa-ntoarce cirtog. povestea si graiul fiindu-le ce'e rnii nobile si perene blazoane si insemne ale trecerii urmasilor lui Orfeu si ai Mesterului Manoie pe pamint. Altadata. ori joaca. Ce-a fost am vazut. in transcriere talentati creatori si povestitori populari. alta gindeste. Chiar din limitata analiza si estetica intreprinsa s-a relevat. (Ochii). / Am o gaina cu mintea-n coada (Cintarul). Nu e foe fara de parintele. cintecul. cind vrunu ii fura fata si cind e batrin dupa tinerete. pentru a oferi totusi o imagine plastica. sta soarele-n loc). Acuma cum se haiducii nu-s in padure numa in cantelarii. Am si zece fetite. experienta de viata forta lor plastica si intelepciunea pe care le concentreaza §i pentru nuanta expresiei lingvistice: i Nu e bun cu rau. din cintece batrinesti si si doine. singulars. patrimoniul spiritual national in genere la Dainuind de milenii in vatra stramosilor lor. Sarpele moara nu prinde rind. hotar nu mai iepurel sub un curpinel. nici nu grapa. iute si / Am De la munte te culci pin' la punte tot zale marunte. (Degetele la mind). Oaia care nu-si duce Una. Din fi. (Ulciorul). a intrsgii umanicafi. marea bogatie tiului si puritate a graiului romanovlahilor. S-a pierdut mosul baba. apoi zi hop.. asa te culci. pai se prinde. unitatea indestructibila a limbii romane in nordul la sudul Dunarii. Ii dai un deget si-ti ia mina-ntreaga. Una spune. Ban ia ban merge. ori nu la te nici prinde. Mutul stie toate limbile.

Leipzig. Avind exemplul acestor man inaintasi si a atitor cercetatori valorosi. istorici. desi este bine reprezentat artistice. Am si inceput culegerea naratiunilor popalare prezinte in aceasta carte in tinerefea mea. ca o dovada acesti graitori de limba si roma- neasc3. Folclor de la romanii din Sirbia. 1923. Ion PStrut. culegere de literature populara. autentic popular. XII— XV. care se explica prin convietuirea cu popoarele sudslave. Doresc s5 amintesc ca opera de cercetare si culegere a graiului si folclorului romanovlahilor si din valea Timocului cunoaste o istorie centenara invatati ea a fost ilustrata si animata de o pleiada de : au tipSrit o seamS de lucrari valoroase. lingvisti si folcloristi. Bucuresti. Predomina in cadrul in spatiul est-european. pe care le-am consacrat poeziei populare Poezii populare romanii din valea Timocului. dintre cele mai interesame demae de conssmaat. din care amintim Emil Picotj Chants populaires des Roumains de Serbie. Die rumdnischen Dialekte der Kleinen Walachei. indeosebi eposul si epica si romanovlahilor din stinga dreapta vaii Timocului (ei isi spun romani. 1943 si Cintece bdtrinesti si cuvint inainte de Tudor Arghezi. din Timoc de obirsie). Povesti populare romdnesti. Cartojan. al satului natal. C. 1967. care vine s3 completeze imaginea pe care mea am dorit sa o ofer asupra spiri: tualitaui lor prin culegerile anterioare de la doine.NOTA asupra editiei colectionat-o de (vatra Volumul Povesti populate romdnesti reprezintH un florilegiu al prozei populare pe care am mai bine de o jumatate de secol de la romanii din sudul Dunarii. continuind activitatea. 1941. 1918. provenind din sudul Dunarii. Giugleasi G. 1900. si colectiei noastre antologice de povesti la tipurile principale care circula indeosebi in spatiul romanesc. exprimind. asa cum s-a putut constata indeosebi din culegerile lui Giuglea si Vilsan (din 1913) si ale mele (din 1943 si 1967). si romanesc. iar sirbii si bulgarii le zic vlahi). ca in plenitudinea sa. Cvijic.. in ma: multe etape. E. ponderea cea mai insemnata avind-o in plus a vitalita{ii artei narative si basmul fantastic. iar snoava si legends cuaosc iatruchipari circulapa vie. Bucuresti. Paris. 1889. norddunSrene cu care s-au aflat permanent intr-un strins contact. in primal rind din mediul familial. 1942. Les Roumains de Serbie. De la romanii din Serbia. G.P. 1913. circulind si intr-un frumos grai popular. prin 1933. ne-am strSduit sa colecsi strSini si romani care tionam folclorul. amintindu-ne particularitaple lingvistice ale Olteniei {inuturile rominesti Banatului. cu o introducere de N. pina XIX . in basmol nuvelistic. odata cu poezia papulara.L. Sibiu. Vlahii din Serbia in sec. Serbien und Bulgarien. Daca eposul popular romanesc. din Serbia si din Bulgaria). Silviu Dragomir. este deo mare boga{i e 5' varietate tematica si de o mare frumuse^e artisticS. Romanii dintre Timoc si Morava. Gustav Weigand. 1923. poetic §i in proz2. fiind prezente si o seama de tipuri si motive folclorice balcanice. Bucuresti. epica populari din volumul de fata. cu timpul largind orizontul cercetarii la intregul spatiu al satelor romanesti din valea Timocului ^din stinga dreapta riului. Romanii dintre Vidin si Timoc. universul imaginar si eposul popular. Emanoil Bucuta. Emil Petrovici. cunoaste si unele irmltratii tipologice de art3 narativ3 specifice creapei populare meridionale. Cluj. Vilsan.

Basmul cu Soarele si fata de impdrat. Volumul Povesti populare rom&nesti se va incheia cu un indice al informatorilor. din care Ovidiu Birlea a publicat tara scrise de miniS. in acelasi timp bucurindu-ma si de sprijinul autorizatului cercetator al basmul ui popular romanesc (autor al catalogului acestuia. popoarele sud-slave. Adeseori am colecponat basmul popular de la aceeasi informatori de la care am inregistrat balada popular^. 1966. de profesorul Ratomir Marcovici. cu nimic mai prejos decit a cintareplor populari si a lautarilor de la care am cules creapa poeuca. prin arta narativa. Dorim sa mulpimim pe aceasta cale. Dac5 unele povesti. T. precum si lectorului de carte loan §erb pentru ajutorul dat la definitivarea si editarea acestei colecpi de folclor romanesc. la batrinii le-am consemnat mult mai tirziu. majoritatea narapunilor populare le-am Inregistrat direct la dictarea povestitorilor.i bulgari.. Vrabie. umanismul si si stralucirea creativitapi omului simplu. in primul rind folcloristului C. repovestindu-Ie cit mai apropiat de autenticitatea folclorica si graiul popular. III. a textelor din volumul Povesti populare romanesti: nuvelistice (}i alte I. ghicitori fonetic. Basme basme) — 28 texte. neintervenind in nici un fel. prin substratul mitologic ?i universul personajelor. in contextul sud-est- european. Totusi unele texte mi-au fost trimise in de povestitorii insisi. C. IV. basmul popular din aceasta colec(ie se ataseaza universului spiritual romanesc tinind acelei socotite in genere celui romanic. pe care m-am straduit s2 le transpun mai fidel fa|5 de modalitatea artistica ji lingvistica a originalului. Caci romanovlahii din strins si Timoc. constituind o punte de si poporul nostru s. aflat in manuscris). 3 vol. de sirbi desi aparrin prin comunitapi romanice orientale. V. 1974 §i Ion Nijloveanu Basme populare romanesti. 1982. Basme despre animate — 6 texte. proverbe. am avut bucuria descoperirii unor povestitori talentap. si Se poate afirma ca prin ideatica si tipologia sa. aparfi Romanii rod al orientale despre care vorbesc lingvisrii. Barbulescu. . Avind ca model cercetarile si culegerile de narapuni populare romanesti realizate de cercetatorii de la Institutul de cercetari etnologice si dialectologice. frumusetea morala mosului. dar si colecpile valoroase unor folcloristi ca Gh. original al universului imaginarului romanesc. Snoave — 34 texte. cultural obirsie lingvistic balcanic. C. si prin valorile etice estetice. cu semne diacritice. Pot spune c5 desi mi-a venit mult mai greu sa alcStuiesc colecpa de prozS populara in comparape cu culegerile poeziilor populare. Barbulescu. pe teren. cu litere chirilice. f ar5 magnetofon — In sectiunea etc. prin structura sa tematica motivicS. unele texte dupS inregistran pe band3 de Anexd facem loc unor texte dialectale (narapuni. cit ale o importanta lucrare: Antologie de proza populara epicd. cu scopul de a surprinde evolupa graiului popular din ultimele decenii. Credem ca prin editarea acestei colecpi de povesti populare romanesti tradiponale se va imbogap parrimoniul nostru cultural cu o opera care atestS marea bogape spirituals a poporului nostru. avind un contact legarura prietenie dintre neintrerupt cu trunchiul neamului romanesc din nordul Dunarii. desi unele texte interferente pot $i ca contextului istoric. conviepiiesc de secole alaturi . am adoptat fantastice urmatoarea clasificare II. timbrul specific. de redarea basmului popular in graiul originar — am transcris fonetic. S. auzite in copilarie de la membrii de familie sau'de satului.prin 1980. pentru sprijinul acordat la clasificarea narapunilor populare. prin Blmusqns sensibila. Legende — 9 texte. Basme — 64 texte. dar mai ales prin expresivitatea stilistica si 51 lingvistica. simful innascut acestei colecpi in al fru- intelepciunea populariL Desi rului am fost preocupap noi insine de selectarea in cadrul primul rind al povestito- a narapunilor populare autentice.) culese si transcrise semne diacritice.

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI .

.

BASME FANTASTICE .

.

vad in lec de o brazda. Se mira ei ce-o fi cu muierile de nu mai vin cu mincare. una veche si alta proaspata ca aburea pamintul. au fiert ce au fiert si au plecat. pe care o deschideau si intrau in lumea lor. Cind colo i se fac si ei doua brazde. S-au sculat femeile cu noaptea-n cap. Nu stia pe care s-o apuce. luara baltagul cu dinsii si o funie lunga si dusi au fost. ce-o fi cu leica mea de nu mai vine Cazu pe ginduri a treia zi se duse ea cu merinde la barbati. Ea o lua pe brazda noua. ce-o fi? se intrebau ele una pe alta. Mai fratilcr. Sara asteapta. apuca si ea pe cea noua. Celelalte doua cumnate asteapta. Ti veni rindul la cea mijlocie. Cind colo. cu fetele si femeile frumcase. asteapta. Patru Fat-Frumos. Una veche si alta noua. S-a deschis usa. pina ajunsa si ea in lumea cealalta. iar ea a trecut sub pamint in lumea zmeilor. in lumea zmeilor. Dau de poarta aceea zidita in pamint. departe la plug. Brazda a dus-o pina la usa ce s-a deschis in pamint. S-au insurat ei pe rind si citesitrei au avut fiecare cite un copil. Cel mai mic si mai viteaz se numea Patru. Lasa plugul pe brszda si dau fuga acasa. care fusese trasa — — de zmeu. Si se duse pe brazda noua pina ce ajunse la u§a ce despartea lumea alba de lumea neagra. — O si Doamne sfinte. Un zmeu mic o trase de mina pe lumea cealalta si o duse la palatul sau. Da barbatii ara de zor ogorul dar si ei nemincati si nebeuti de trei zile. Deschid ei poarta si se inteleg sa se lase spre fundul pamintului pe rind. asteapta. Lua oalele si cotarita cu mincare si se duse cu mincare la oameni. sa-i vie cumnata dar nici ea nu se mai intoarce. ! — — — — ! .! pAtru fAt-frumos Au fost pdata trei frati. Pleaca cu prinzul cea mare. voi sa veniti cu oalele-n cap cit mai fiiga cu mincare. sa stiti ca muierile ncastre au fest furate de zmei. surata. Hai Ascutira sabiile. Copiii ramasera flaminzi si pling de foame pe vatra. Cum iesi pe poarta. Cind acasa. zise eel mic. dar ea nu se mai intoarce Vai. vede doua brazde. doua brazde. Hai s-o apuce pe cea noua ca e facuta de barbatul ei de Patru Fat-Frurrcs. Incepe eel mare si le cere sa-1 traga-n sus daca vor simti ca se misca funia. Hai dupa ei sa-i cmcrim. Se mirara ele si-i intrebara: Unde sa va aducem mincare ca nu cunoastem locul de arat ? Uite ce e: o sa tragem o brazda lunga pina la capul pamintului. intr-o zi le zic 3a femei sa vie cu demincare ca ei se due departe. in faja i se fac doua brazde.

apuca zmeul si cind il ridica-n sus si-1 dete-n jos. paraleu. — De Hai. nu mai sta. se opinti si-1 infipse pe zmeu pina-n git in pamint. Asa it veni sorocul sa-si incerce norocul eel mai June. — Leica. Pe la mijloc sc de fringhie si cci doi frati il trasera sus la lumina soareiui. Ajunge Se opreste. vrei sa ne luptam? In sabii sa ne taiem. ce-ti este podul greu? Ce-ti vad friul tare ros. Petre.! ! ! Il legara sperie. Cum se apropie zmeul arunca din depaxtare buzduganul pina la pod. — Lele. El jos. Zmeul il indemna sa paseasca fara frica inainte: la pod. Iesi Patru Fat-Frumos si i-1 arunca indarat. ! ramin copiii saraci cum ai ajuns aici? Daca te prinde zmeul te omoara Fugi. spune-mi doar pe unde vine — Vine pe la podul cu zale de argint. frateo — Ai sa vezi ce poate fratea al tau ! Se duce el la podul de arama si se pitula dupa un picior. Pe ea Patru o asteapta Vreau si eu lupta direapta ii grai zmeul. fugi ca te maninca zmeul si-ti ramine copilul sarac. Patru Fat- Frumos. Ea cum il vazu se sperie. veni rindul mezinului. frateo. il viri in paunut pina-n genunchi. Se dusc si el jos dar misca funia sa-4 scoata si afara ca se speriase. — Pe la podul de arama. Mai bine ne sagetam. zmeul de si — Nu ma tem de zmeul tau. vinatoare? frateo. Vine zmeul calare pe un armasar. perisorul Patru — Cum cum il vede ii sare inainte. se deschidea o alta lume. sforaie si nu mai face un pas. Eu aleg lupta direapta. De aci se duse la leica-sa mezina la palatul de argint al zmeului. cu ! — le zise: zor de ajunse pina gradini luminate si si-1 palate frumoase de aur si argint. N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul Iar vintul. Apoi scoase palosul si-i taie capul. Se plimba el printre trandafiri zari cumnata-sa cea mare. arcuite in vint. zbici li pe ccl mare si da-i cu el in fundul pamintului. Mie sa-mi dati drumul tot mai jos Si-i dadura Cind acolo sub pamint. Il — — Lele. lasa tu frica si spune-rai pe unde vine zmeul tau de la vinatoare. JHei. ! la El se duse si se ascunse sub pod. ce dracie din fara zmeilor? — Cine se-ncumete sa se ascunda sub podul de argint . care varsa foe si para. Iesi Patru din pamint. leu.

!

!

!

Calul de frica

nu urneste din

loc.


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perioral.
-

Eu

sint si vreau sa

ne luptam

!

Sa vedem, care pe care

In sabii sa ne taiem,

Mai bine ne sagetam Eu aleg lupta direapta,
!

Pe ea Patru o asteapta

!


minie.
il

Lupta direapta vreu, pe

viata si pe moarte, zise

zmeul turbat de

Se repezi zmeul si-1 infipse in pamint pe Patru pina la briu. Sari Patru, prinse pe zmeu si-1 infipsa pina la nodul lui Adam pe zmeu. Trase palosul

si-i taie capul.

Si pleaca el de aici pe calul zmeului pina la palatele de aur unde stia dl este iubita lui, cu care s-a cununat. il vazu muierea il intreba: Petre, cu cine ai lasat copiii? Fugi, Petre, ca ramin copiii si far J

Cum

de

tine.

— — Nu te speria Spune-mi repede pe unde vine zmeul de — Vine pe la podul cu zalele de aur si picioarele de taur.
!

la

vinatoare ?
sforiie

Se repezi

la

pod

si

se ascunse.
si isi

Din departare vine zmeul. Calul
indeamna
calul:

§i se opreste speriat.

Zmeul cade pe ginduri


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? C5 cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perisorul

Se repezi Patru de sub pod

la

zmeu

zicindu-i:

Patru Fat-Frumos, Care-n lume n-a mai fost. Vrei in sabii, ne taiem, Mai bine ne sagetam
sint

Eu

Eu
Pe

aleg lupta direapta, ea Patru o asteapta
!

!

Aleg lupta direapta $i pornira lupta, din zori si pina-n sara, galbeni ca turta de ceara. Dar nici unul nu se putea birui. Trece-n zbor pe deasupra capului lor un vultur, iar zmeul setos il roaga: Vulture, stapin pe zari, Peste zari si peste mari; O s5-ti dau un stirv de om,

!

!!

Si naramze dintr-un

pom

!

Strope§te-ma cu apa rece, Pina puterea nu-mi trece Pe Patru cu apa calda, Capu! la pamint sa-i cada

!

Patru Fat-Frumos cind vazu vulturul, se ruga

si

mai frumos:

Eu iti dau trei stirvuri mari, N-o sa poti sa le mai cari Da-mi un strop cu apa rece,
Cind cu aripa vei C-am sa-ti urc pe
trece,

virf

de

stei,

Numai

capete de zmei

S-a lasat vulturul din zbor si 1-a stropit cu o picatura de apa rece de tras palosul si i-a taiat capul zmeului. Apoi s-a i-au venit puterile la loc. dus la muierea lui §i i-a spus: taiat toti zmeii, cheama cumnatele si sa ne intoarcem in lumea alba la copii si la frati. Petre, Petre, mare curaj ai avut, binecuvintat sa fii pentru bunatatea si vitejia ta. S3 iesim din imparatia zmeilor, insa pina atunci sa te-nva£ si eu ceava. la de pe polita zmeului biciul ala cu fire de aur si par de balaur. Este biciul fermecat. Invirteste-te de trei ori si pocne§te o data, ca palatele de aur ale zmeului se prefac intr-o mica de aur. Asa a si facut. A luat biciul fermecat si nuca de aur §i au plecat la leica-sa mijlocie. Acolo s-a invirtit de trei ori, a dat cu biciul fermecat si palatul de argint s-au facut mici, mici, cit o nuca de argint.

A

— Am —

tras si aici cu biciusca si a luat De aci s-au dus la leica cea mare. palatele de arama ale zmeilor, prefacute intr-o nuca mica de arama. Pusa nucile in pozanari si se dusera la poarta parnintului, pe unde intra si
ies zmeii.

A

funiile, sa-1 scoata la

Roaga vulturul sa se duca in lumea alba sa-i caute fratii sa le lungeasca lume si la tara. Venira fratii, slobozira funiile de scoasera muierile. Mai ramasese Patru Fat-Frumos, care-n lume n-a mai fost. Acum ce se gindi Petrisor. la sa pun eu la incercare credin|a fra|ilor
!

Si in loc sa se lege de funie lega un pietroi si in virf ii puse fesul. fratii trasera, si cind ajunsa la mijloc, dintre lumea alba si lumea zmeilor, ii dadu drumul bolovanului si se facu praf. Se intrista cind vazu ca fratii sai il urasc si incepu sa plinga. Numai la asta nu s-ar fi asteptat. H jeli muierea §i copiii multi ani si ridicara mina de el. Cu cit timpul trecea ei saraceau, iar cei doi frati haini se imbogateau.

mei

Trasera

Copiii erau chinuiti, dupa porci prin ciulini si maracini ca n-aveau si sa-i ocroteasca, sa-i apere. Mama copiilor ajunse si ea in zdrente argata la cumnati. Dar Patru Fat-Frumos nu se lasa si se tot ruga sa scape din pustietatea
ei

pe nimeni

de sub pamint.
Ii crescuse barba pina-n glezne si ii albise parul. Credea ca in lumea zmeilor o sa-i putrezeasca oasele. Dar intr-o zi, vazu un mosneag in pustiu

8

!

.

!

calare pe o iapa nazdravana cu douasprezece arpii. Statea la marginea drumului, se gindea la copii, la muiere si plingea. Ce plingi, baiete?

ca esti drept si bun si de aia am venit sa-ti dau iapa asta nazdravana cu douasprece arpii. Incaleca si du-te sanatos. El i-a sarutat mina mosneagului, i-a multamit, a sarit pe iapa si a zburat. Trei zile §i txei nopti a zburat pina a iesit sus prin poarta deschisa a pamintului. S-a dus drept la bordeiul lui sa-si vada copiii §i muierea. Cind i-a vazut slugi la fratii sai, chinuiti, flaminzi si goi, a luat nuca de arama, a scos biciul fermecats-ainvirtitde trei ori si atraso data si s-a facut un palat mare de arama. A chemat-o pe cumnata cea mai mare si i-a zis: Aici sa stapinesti tu cu copiii fratelui meu eel mare. Dar de ce nu si cu el? Cu el nu, el o sa se prefaca in pore, a§a cum se si cade dupa direptate. Cind se uita ea, vine spre ei un pore coltos si negru grohaind goh goh goh si rima prin gunoaie dupa demincare. la nuca cea mica de argint, se invirte de trei ori si trage cu biciul fermecat. Cum trase, odata din nuca rasari ca din pamint un palat mare si frumos de argint. O cheama pe cumnata cea mezina zicindu-i: Cumnata, asta e palatul tau si al copiilor, caci frate-meu e blestemat

— — Pling ca fratii m-au parasit — Nu te teme, eu te-am vazut

si

m-au

lasat sa

mor in

pustietatea asta.

— — —

:

!

!

sa se prefaca in pore.

cumnate, ce bun esti, dar iarta-1 pe frate-tu sa fie si stapin in palatul de argint. Nu eu 1-am blestemat, ci un mos cu barba alba Asta i-a

— Vai,

Asa

i-a fost lui ursita,

precum

i-a fost si sufletul.
el

cu noi

cata

dupa ce m-au

! fost judeparasit in acea pustietate, in imparatia zmeilor. Uite-1 cum

rima in gunoi. Apoi a chemat muierea lui si copiii, s-a invirtit de trei ori intr-un picior, a tras cu biciul si din nuca a rasarit un palat mindru de aur, ca la scare te puteai uita, dar la el ba

Au
tulati

tunat in palatul lor
toate.

§i

1-au stapinit in voie

buna

si

in|elegere, indes-

cu de

De

la mare, pin' la mare, Toata lumea privea-n zare.

IOVAN IORGOVAN

sarac lipit pamintului. Intr-o argea traia, inghesuit cu doi copii frumosi nevoie mare si cumin|i. La nasterea lor muma le sadi in semn de aducere aminte cite un mar. Copiii ramasera saracide muma, caci intr-o zi muma-sa fa prinsa de o furtuna groaznica in padure dupa surcele si cind sa se-ntoarca acasa un puhoi de apa de munte o izbi de stinci si o purta pina departe spre mare de se aranira pestii cu trupul ei. Sarmanul om cu mare greutate isi crescu copiii aducindu-le mincare: poame din padure si carne de fiare salbatice. Cu doru-n piept de sotia lui pierduta, se-mbolnavi.
fost odata

A A

fost odata ca niciodata

.

.

un om

!

!

Cei doi frati isi ingrijeau merii, ii sapau pe linga radacina, le culegcau omizile de pc frunze, ii udau cind era seceta si in timp ce cresteau copiii, cresteau si merii. Fiecare se lauda spunind: Marul meu este mai frumos decit al tau Ba al meu este mai mare si mai drept Tatal copiilor care intre timp isi pierduse mintile, se stinse intr-o zi. Isi adunara merele din meri le Copiii ramasera singuri fara nici un ajutor asezara in foale din bordei si plecara in padure dupa poame salbatice pe caii lor albi ca zapada, insotiti de niste ciini iuti ca bataia vintului. Copiii se-nvatara aci nu numai sa culeaga poame, dar incepura sa vineze iepuri, vulpi si mai tirziu lupi si ursi. Pe linga bordeiul lor cresteau pui de lupi pe care ii araneau cu carne de cerbi si caprioare. Cinii lor se-mprietenira cu lupii si asa mergeau la vinatoare de ursi, cerbi, boi salbatici, vulturi, cocosi si gaini de munte. Cei doi frati crescusera gogeamite magadani mari si le veni asa pe nesimtite vremea de-nsurat. Cercetara mari intinderi de pamint si ape si nu gasira vietate omeneasca. Atunci fratii se-ntelesera sa porneasca amindoi in lume sa-si cate neveste. Cei mare sa mearga spre soare-rasare, iar eel mic spre soare-apune. Ei se mai intelesera ca cine se va intoarce mai intii sa priveasca frunzele de la marul fratelui plecat in lume. Daca frunzele vor fi verzi, inseamna ca fratele sau este in viata, dar daca frunzele marului se vor usca, inseamna ca fratele ii este mort. Cei doi frati aveau merii, caii, sabiile si ciinii la fel. Dupa ce-si facura juramintul de credinta cu fata spre sfintu soare, caii nazdravani se avintara pe intinderile fara margini ale pamintului si mersera, mersera fara sa dea de izvor sau picior de om. Ama dupa citeva stamini fratele eel mic merse spre apus, dete de o fintina cu apa rece si curata ca lacrima. Isi adapa calul ostenit de drum si beu si el. Da-n sus de fintina auzi un glas omenesc. Deschisa mai bine urechile si auzi un suspin. Se sui pe cal si vazu o fata mare despletita cu fata la pamint plingind. S-apropie de fata si-o intreba: Fata mare si frumoasa, ce cati in salbaticie si ce ti s-a-ntimplat de versi lacrimi de singe? Sint fata de-mparat.

— —

!

Baiatul eel sarac

Di la "Taligrad. scoase un tarus, priponi

calul si

dupa ce cauta-n toate

partile din imprejurimi si caile pe care ar putea veni balaurul sa-nghita fata de-mparat, se aseza linga fata si o ruga sa-i cate-n cap pina el se odihneste

putin, ca e dubarit

si

ostanit

de drum.

Baiatul durmia pe poala fetii, iar fata plingea. Lacramile fetii erau asa de fierbinp ca unde picau pe obrajii voinicului, fata i se oparea, ama el nimic nu simtea de ostanit ce eria. Da-n rasarit de soare, se vede-o ala mare, vine serpuind limba-ascutind, copite ardicind, oichii schinteind, flacari aruncind. Fata zo, imi plinge cu lacrami de singe, voinicul simti, flacirili ca-n vis, sari-n picioare, dezlega roibul, s-arunca pe el isi lua vint si cind il vazu ala de balaur vine si spune voinicului:

— Voinice
au

calare, vrei sa te-ngbit

cu

cal,

ori sa-1

arunc dupa mai ?

Citi voinici
Plingerii.

fost

pe lume

si

mi

s-au impotrivit, iata oasale lor jos in Valea

10

!

Voinicul arunca o privire in jos si cind vazu acolo mormane intrcgi de capete si oase, se-ngrozi si se gindi la frati-sau. Ce-i dete lui in gind sa scoata arcul. Voinicul cind slobozi o sageata, trei capcte-i zbura de la trap si cind isi lua zborul peste namila dintr-o lovitura cu sabia, inca trei mai taie. Ala se zbatea in ghearele mortii, pe nari si pe gura varsa foe si venin, si grabea spre fata s-o-nghita. Fata tremura de groaza, zbiera, codrii clatina, iarba sa usca, pasarile-ngheta de mila fetii. Voinicul insa cind sari o data de pe un stei de piatra il izbi pe balaur atit de tare ca-i arunca la pamint inca doua capete, care se zvircoleau sarind din copac, in copac, din virf, in virf, de brad pina picau la pamint blestemind.
:

Ala dupa ce pierdu opt capete tot mai vru sa prinda-n ghiarele sale pe frumoasa fata, ama voinicul sleit de snaga avu grija de scoase din timp arcul
sau fermecat si cind trase o sageata i se-nfipse drept in cap, ca napraznica aratare cutremurindu-se de frica-n fata mortii, se-ntoarse cu coada ciormanita de voinicul eel sarac si sa ascunse in valurile Dunarii.
Voinicu-1 urmari pina ce balaurul de-acum fara opt capete se lasa la fundul apei inrosind cu singele veninos care cura tuturoaie pina ce iesi din apa si tuna in pestera di la Golumbat. Cind intra balaurul in pestera iar
blestema. Voinicul sa-ntoarna, taie limbile de la ale opt capete, le baga-n traista si mearse la fata. Fata ii da inainte cu plinsul, credea bag seama ca de lacrami balaurul se va indura. Cind arunca privirea, vazu gramezi de came facute loman pe cimpul din fata fintinii. Fata de-mparat sari-n bratele voinicului, multumindu-i fericita ca i-a daruit viata. Merse la o balta de singe umplu palma miinii drepte cu singe, apoi ii facu samn pe spate. Fiica-mparatului il ruga pi voinic sa treaca pi la-mparat, pentru a-1 cisti cu un lucru mare, pentru vitejia lui. Voinicul fagadui frumoasei fete ca-n trei zile va trece si pe la palatul imparatului si schimba inelele cu fata.
il

Ajunsa la palatele sclipitoare ale tatalui sau si-i povesti. Batrinul imparat se minima de isprava voinicului care a rapus serpele si trimeasa vorba-n toata-mparatia sa vie voinicul ca sa-i dea pe fie-sa de sotie si sa-1 faca imparat.

Auzind de treaba asta si un tigan caldarar merse de-si umplu disagii cu cele opt capete si le aduse la-mparat. Imparatul se bucura nespus de mult si nu stiu cum sa-i multameasca pentru vitejia lui fata de singura lui fiica. De aia imparatul hotari sa-si casatoreasca fiica cu tiganul tuciuriu
In zadar plingea si sa vaicarea biata fata spunind imparatului, ca adevaratul voinic care-a scapat-o de la moarte este un danac inalt si sarac, cu calul alb, ca imparatul nu-i da crezare si incepa nuata.

figanul odata ajuns imparat

isi

rupsa

talpile la joe si

multe pozne facu

fiica-mparatului sta trista, plingea, sa vaicarea si la tigan nici ca sa uita. Imparatul o certa si-i da sfaturi sa se poarte frumos cu barbatul ei. JFata degeaba-i arata imparatului inelul primit de la voinic ca el tinea ca un catir ca numai tiganul este viteazul care-a scapat-o si pe fie-sa si-ntreaga imparatie de namila spurcata de balaur care minca in fiecare zi cite-un cap de om.

de se minunau

nuntasii.

Da

Bas cind nunta eria-n toi, intra-n curtea-mparatului, voinicul eel viteaz pe un cal alb ce mergea in buestru si scotea flacari pe nari. Voinicul sari jos, merse drept la-mparat, apoi ii spuse ca el este eel care a scapat fata de
la

moarte.

11

!

Imparatul minios i-a aratat cele opt capete de balaur si pe tiganul eel dupa care dete ordin sa-1 spinzure pe voinicul mincinos in gradina de alaturi. Se pregati spinzuratoarea, s-aduna ostirea §i calaul fu gata, ama voinicul ridea de toate pregatirile astea. Nuntasii sa oprira din joe sa-1 vada pe voinicul necunoscut cu latul de git. Imparatul porunci sa-1 prinda pe voinicul eel sarac si sa-1 ridice pe un scaun sub spinzuratoare. Voinicul rise si de treaba asta si se sui sa fie
viteaz,

spinzurat.

In timpul asta auzi si fata-mparatului ca-n gradina o sa fie spinzurat Se repezi si ea acolo ca o naluca si cind ajunsa mare-i fu mirarea vazindu-1 bas pe voinicul eel sarac subt spinzuratoare zimbind nepasator, in timp ce calaul se pregatea. Fata vazind toate astea dete un tipat de groaza si pintre lacrami abia-i putu spune imparatului: Tata, asta este voinicul eel viteaz care a omorit balaurul. Uite pe spatele lui samn facut de mina mea cu singele alei. Nu sa poate fiica mea, dovada cea mai buna n-o are nici el si nici tu. Capetele balaurului aduse de tigan sint dovada. Marite imparate, unde s-a pomenit pe lume capete de sarpe fara limbi,

un

voinic.

— —

intreba ficiorul.

Imparatul cata capetele
la fintina

si le gasi fara

limbi

Apoi mireasa-i arata-mparatului inelul pe care 1-a schimbat cu voinicul unde s-a dat lupta cu namila de sarpe. Baiatul arunca scaunul de sub spinzuratoare si veni la mireasa de schimba inelul. Imparatul vazind ca

|iganul 1-a-nselat, porunci sa fie prins si spinzurat in locul voinicului. Ama figanul fugise si abia-1 putura soldatii gasi pitulat prin niste gradini. Tiganul dupa ce fu spinzurat, fu legat de pattu cai si spintecat in bucati, iar carnea lui fu aruncata s-o manince pasarile ceriului.

Mare nunta-mparateasca s-a facut dupa intimplarea asta. Voinicul eel sarac capata toale mindre-mparatesti si sabie de aur, iar mireasa lui eria atit de bucuroasa si fericita, ca tot timpul sa uita §i zimbea la iubitul ei sot. Ginerile si mireasa imbracati in pale de nunta pareau ca sint frumosi ca niste luceferi.
lima
si

Veselia |inu ca pe vremuri cite-o luna si-o saptamina de cind sa punea uidia cit secera.

MUMA

PADURII

Traia-n voie buna si-n pace o pereche-mparateasca. Intr-o zi, plecara si detera piste o gradina de cu flori albastre, alte rinduri numai cu flori albe si rosii, iar altile cu fieri galbine. Un rind inflorea, da alalant se-nchidea. Pe urma pemii tot asa, cind unii-nfloreau, ailanti dau in pirg de-si puteau tinerii culege mere, smochine, naramze, lamii, struguri si cite si mai cite altele. De aci voinicul vru sa intre intr-o padure-ntunecoasa cu niste copaci grosi si-nalti, de nu putea trece o raza de soare la pamint, plina de tot felul de ale salbatice.
tinerii calari departe prin cuprinsul imparatiei pomi si de flori asezati in rinduri. Erau rinduri

12

In padurea asta n-a intrat pina azi cap de om. Cine intra aici nu sa mai intoarce, doar oasali-i ramin risipite de alele salbatice §i sub radinele padurii ii spuse-mparateasa tinarului imparat, oprindu-1 sa mai calce pin ale-mprejurimi
!

Tinarul imparat nu putea rabda sa nu vada ce s-ascunde in tainele acestei paduri. Ispitit de frumusetea padurii adinci, intr-o zi, fara stirea imparatesii,
intra aci
virf

cu calul

si ciinele sau.

pas in padure, copacii incepura sa se clatine, de sa loveau de virf si ramura de ramura. Alele salbatice spaimintate fugeau care-ncotro. iar in fata voinicului iesi o baba razimindu-se de un bit. Bine-ai venit, muica, ca de cind trudesc si tot gatesc si de-o mie de ani nime nu-mi mai vine sa-1 ospatez. Da cine e§ti, matusa? Eu sint Muma Padurii, ce dau ajutor la tot natu.

Cum facu un

— — —

Dupa un drum
manince.

sa lege calul si ciinele.

indelungat, tinarul imparat inflaminzi si ceru o fringnie Dupa ce-i lega, intra-n bordeiul babei si-ncepu sa

Tocmai cind mincau si beau, scobori din pod o ala mare si turbata, n-apuca nici s-o vada ca sa pomeni lovit cu ceva-n cap de se prefacu intr-un stei de piatra. Namila de ala merse dete-n cal si-n cine si-i prefacu si pe ei in stei de piatra. Cind sara-mparateasa vazu ca sotul ei nu mai vine, intelese ca a intrat in padurea fermecata si a pierit. A dat veste-n toata-mparatia, doar se va afla vrun voinic care sa-1 poata gasi si invia, ama nima nu s-afla. La un rind de vreme, fratele voinicului eel mic sa-ntoarce la argea si mare-i fu mirarea vazind frunzele din marul fratelui sau uscate Nici nu mai scobori de pe cal si pleca sa-i caute-n lume mormintul. Merse la miazazi, nu-1 gasi, o apuca la apus, iar nu-1 gasi, porni spre soare-rasare, catind de-a lungul si de-a latul imparatiei si-ntr-un oras se-ntilni cu o femeie tinara plingind, imbracata-n negru calare pi-un cal rosu ca focu.
!

— De ce piingi, nevasta, ori tata-i pierdut ori sotul te-a lasat? — Nici tata n-am pierdut, nici sotul nu m-a lasat, numai ca

sotiorul

meu

a intrat intr-o padure fermecata si zinele 1-au omorit. fratele deslusi ca femeia aceasta este sotia fratelui sau.

Din vorba-n

vorba,

Innoptara la palatul imparatesc si mult se bucura cind afla ca fratele sau se-nsurase cu fata-mparatului, ama pacat ca murise. Toata noaptea nu dormi de grije. Facu tot felul de planuri. Abia cintara o data cocosii si sa scula, isi tasala calul, il arani, isi lua cinele si sa-ndrepta spre padurea cea fermecata. Cumnata-sa ii spusa ca, padurea aia maninca cap de om daca intri-n ea; cine-a tunat acolo, nu s-a mai
intors.

Voinicul,
padurii. si

cum

s-apropie de padure, scoasa sabia, privi pe subt desisul

nu vazu nimic. Intra in padure cu cinele inainte. N-apuca sa faca citiva pasi ca vazu un foe cu o balbataie mare ce lumina toata padurea ca ziua. Cu bagare de seama s-apropie si vazu un bordei iar linga bordei o baba cu dintii de lina, batrina si cocosata abia tinindu-se de un bit. — E, muica, bine c-ai venit ca de o mie de ani gatesc si nime nu-mi vine la masa, sa bem si sa mincam impreuna. .— Maica, n-am venit de flamind aici in padure, eu il cat pe frate-meu,
voinicul eel care a ajuns din copil sarac imparat.

13

— Pe aici, muica, dc cind eu Mvuna Padurii stapinesc padurik de o mie de ani de cind aici imi fac veacul, n-am vazut picior de om. Cind baba s-apleca sa puie niste taciuni pe foe, el arunca pe fereastra
si-1 vazu pe frate-su prefacut intr-un stei de piatra, cu cal §i ciine Atunci impinsa baba cu ochii pe jeregai de sa aprinsa. Baba incepu sa se vaicareasca spunind: Nu ma omori, voinice, ca nu eu 1-am facut pe frate-tu stana de piatra, ci ala salbatica din pod. Daca ma scapi, eu Iti spun cum s-o omori pe namila din pod. Bine, matusa, spune si eu ma tin de vorba si ridica pe baba de pe

o privire

cu

tot.

jeregai.

cea mare n-are putere decit cind pune ghiarele ei pe pamint. In miinile ei poarta doua bite fermecate. Cum da-n om si-1 preface stei de piatra da cu alta da-n om si-1 inviaza la loc. Vezi fratele tau sta aici de vreo doi ani si daca ai avea bitul fermecat 1-ai putea-nvia. Voinicul, tinind calul de friu, intra in bordeiul babei cu sabia-n mina. Cum intra, o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. Da voinicul, cind vazu ca si-a scos afara picioarele, trase o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. O ala mare cazu jos pe pamint, ama nu mai putu sa faca nici un pas si cind intinsa ghiarele de la miini sa-1 prinda pe voinic, el trase inca o data si-i taie minile. Mai trasa inca o data de-i cazu capul la pamint dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe si otrava pe gura. Din minile alei cazura doua bite. Voinicul lua bitele si le privi cu bagare de seama. Dete cu una-n ciine si ciinele se prefacu intr-o stana de piatra. li dete din nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu sa se gudure lingindu-i de bucurie
miinile.

— — Ala

Vazind el care este bitul vietii, dadu cu el in capul fratelui prefacut in stana de piatra si frate-su deschisa ochii; ramasa mirat cum de calul sau si ciinele sint prefacuti in piatra. Fratele sau mai dete o data-n capul calului si ciinelui, si calul de foame incepu sa pasca, iar ciinele incepu sa alerge dupa niste pui de caprioare ce treceau pe linga bordei. Frate draga, lung vis am mai visat si ramin mirat cind vad prefacut :n piatra calul si ciinele, iar tu te ani linga mine. Daca nu eria Aluma Padurii, sa te ospateze, nu visai doi ani aici si

— —

impreuna cu imparateasa ta. Fratele eel mic acum inviat, vazind-o pe Muma Padurii o baga-n coliba, o inchisa, aduna surcele si lemne uscate si-i dete foe. Focul ardea si baba gemea blastamind si cind fu focul mai in toi s-auzi o mugitura ca de o vaca salbatica, o pocnitura asa de tare, ca eria sa le plesniasca urechile. Crapa fierea babei rautacioase si focul fu aruncat prin padurea care s-aprinse de-a curmezisul, de eria sa-i prinda si pe cei doi voinici. Padurea arsa si toate lighioanele salbatice trecura in gradina imparatului cu pomi si cu flori.
erai

Voinici i sa-mprietenira cu alele salbatice si curatara-mparatia de vrajicu lighioanele salbatice din padure-n padure si arsera pe foe toate mumele padurilor. Supusii imparatului traiau acum fara frica de ale si dc vrajitoare.
toare. Plecara

La o vreme imparatul eel batrin muri si atunci fiul eel mic ajunsa-mparat. El vacui sub soare-n pace si-n sanatate-n tara sa cu muierea lui, iar pe fratele
14

Mai da de o usa. I se arata in vis si-i zise sa se gindeasca la ea oricind s-ar "fla in suparare si greutate ca ea va veni la el prefacuta-n vaca si-1 va ajuta. pasind in lumea cea neagra. Ajunsa iar acasa §i vazu marul fratelui cu frunzele verzi. Ati avut si voi o sora si a batut intr-o zi un vint turbat. tata. Merse el inainte sa-si caute sora incins cu sabie si fara cal. Noaptea ii veni la eel mic in vis. Tu e$ti Fiul Vacii ? Da. isi luara de-ale gurii pentru cale lunga si plecara-n lume s-o caute pe sora lor furata de mult de vint. S-aprinde o lumina si vede o fata frumoasa ca o zina si stralucitoare ca o stea. Cum ii zari ascunzisul sari pe zmeu si-1 taie in bucati. Se spaiminta insa de adincime ?i intunecime si face semn sa-1 scoata la lumina. a invaluit-o :ntr-un nor si dusa a fost de acel vint in loc necunoscut. insa el nu se putea desparti de linga ea. lui ccl-mai mare si cinuri mari FIUL VACII care avea trei feciori mari si frumo^i. suparare — De — — si ! — Mama a venit in vis si mi-a spus ca tu e§ti un frate istet si curajos. Asa facu si cobori pina la fundul prapastiei. desi moarta. o sparge si pe aceea si ce credeti. trist? il intrebara copiii. Fratele eel mai mare zice ca el este eel mai viteaz si curajos si se scoboara pe fringhie in lumea neagra s-o caute pe sora sa. El sparge usa si intra. Incearca de data asta si fratele mijlociu. Mama-sa. Ajunsera la locul de urcare in lumea cea alba pe fringhie. Ama fratele eel mare nu sa multumi cu pleca iar in lume sa ajute pe ai saraci. O sparge si pe aceea. §i va spusai povestea asa. eu sint. El le facu semn fratilor sai si pe rind urcara fetele la lumina ! ! — — — Am stiut ca — De unde? ai sa vii sa ma scapi ! soarelui. mama-sa si zise sa faca fringhia de zece ori mai lunga -i sa coboare ca acolo va da de sora lui. Moare intr-o zi mama lor si toti o pling. sufletul nu-i iesise afara din casa si vedea pe fiecare cit se omoara dupa moartea ei. Cind colo. Toti trei isi alesera cai. Noi o s-o gasim Se laudara feciorii cei mari. Mai vede o usa. 15 . Ce bine e ca m-ai gasit Acum sa vedem cum ie^im cu totii din gura zmeilor Pe drum mai scaparS o zina din ghearele unui zmeu care-i sugea singelc. Coboara el pe fringhia de cerpen si pe la mijloc se sperie si mirca fringhia sa-1 scoata afara. chiar acolo sta sora lui legata de zid ea sa nu fuga. da nas in nas cu un zmeu negru si urit ca ciuma. $i-ncalecai pe-o sea. In fata simte niste usi grele de fier. Da iar de o fata frumoasa ca o zina. Merg impreuna pina ce ajung la o groapa mare. pe urma colinda lumea-D 'ung si-n lat.il facu gheneral. Acum crau patxu fete si un baiat. Al treilea fecior istet la mime era eel mai mult iubit. Pe fata lui era numai fost A un imparat si fiind mai cuminte mai adinca intristare. ce stai. Imparatul dupa moartea imparatesii era tot mai trist. raspunse el. Fac o noua fringhie din cerpen si mai lunga. ce ducea undeva in alta lume.

In drum daca vei da mai intii peste un berbec negru esti pierdut. baiete. mi-e foame si si i ! Nu mai averh mult. spune-mi ce lumea cea intunecata. Si-au luat zborul. apoi ii dau drumul si bolovanul se face bucati. de unde vin. si da de baiat. lata ce incredere poti sa ai si-n frati. tipau. ca fratii lui ar putea sa-1 pismuiasca pentru curaj si frumusete si 1-ar putea omori ca sa nu se faca de ris fata de imparat ca ei n-au izbutit nimic. Se inspaiminta cind auzi si se pitula printre tufe de spini. — Vai de mine. noua cuptoare de piine eu aici in pustia sa gasesc bucate? $i incepu sa se plinga si sa se vaite. Acolo oamenii de foame se mincau unii pe altii. incarca pe ea cuptoarele de piine. Ajunse el la acel copac putred si vede un balaur care este gata sa-i inghita puii. I se facea pielea de gisca pe unde calca. le viri si taie doua bucatele de carne bucatile intari zborul din talpa piciorului pe gura. pina ce osteneste si adoarme. sa le incerce credinja de frate. Minca bine. muma-sa. vacile taiate si carale cu lemne ca sa faca foe in zborul lor pina acolo sus. dar nu 1-a vazut. Il trag in — Mosule. Se gindi el. ca sa nu-1 manince pe baiat. Cind vazu balaurul mort. Cind se scula. — sa fac sa ies la lumea alba. Dar daca vei da peste un berbec alb. numai sa zboare. 16 . El lua sabia ori imi mai dai ce'va ori picam in adinc murim amindoi. Zburara zile. Pe-aici iti ramin oasele. muma-sa merse la acel mosneag de sub poarta cerului si ceru ajutor pentru fiul ei. Baiatul urea din scara-n scara. Pasarea maiastra nu se lasa. Incearca sa urci nouazeci si noua de scari care due spre poarta cerului. — De Mi-am am" de zile imi maninca puii dat eu seama ca numai un voinic putea sa omoare balaurul.Mai trebuia sa se suie si el. il cauta. ca m-am uscat de viu Baiete. Sa-i scape puii de la sarpe si ea o sa-ltreaca in lumea alba. Pasarea maiastra cobori din nori ca o vijelie. Pina si eel din urma butuc de lemn fu inghitit. balaurul fiindca stiu ca ai sa — si Eu am omorit ma ajuti sa ma scoti din pustie in lumea alba. il va scoate odata si odata la lumina. Puii tac nu vreau sa spuna. toate erau gatite. isi zise el in gind si porni inainte. intreba cine 1-a omorit. maracini. asta atitea — si iesi Baiete. Se scoala si suie inainte pina ce da de o tara pustie numai cu nisipuri. — Sa-mi dai noua vaci fripte. Ca semn sa-1 traga in sus. noua buti de noua cara de lemne pentru foe. saptamini si luni de zile pina ce mincara tot. Cum inghiti pe lumea alba. si o sa ajung batrina fara lastar pe lume. esti scapat si poti ajunge in lumea alba de unde ai pornit asa cutezator cum eu n-am mai pomenit. Deodata s-a pomenit cu berbecul negru ca-1 impunge. Veni noaptea. vinturi turbate si scorpii. si cum adormi. leaga tin pietroi de fringhie si face pina la jumatate. insa tragea nadejde ca Vaca Neagra. El prajea fleici de carne si i le baga-n gura si pine dupa pine. bau bine pasarea. A trecut pe linga el berbecul eel alb. butile cu vin. ii azvirlea pe gitlej. In vis veni muma-sa si-i zise sa caute un copac mare putred ca acolo este pasarea maiastra. cine te-a-ndemnat sa calci in lumea asta capul ti-a mincat. Pasare maiastra. Mergind prin a lume neagra vreme lunga sa-i ajunga dete fata-n fata de un mos. chiraiau si se bateau. El trage sabia si-1 taie pe balaur. Puii se bucura si-1 sfatuiesc sa se pitule undeva ca muma lor e lacoma si mare si din el nu-i ajunge o inghititura. ca intr-o pestera adinca.

Tu ai zis. a treia zi cind se pun ursitorile. in istorie ce scrie? Pe urma se duce la imparat si-i zice ce s-a intimplat. ROBINSON fost un imparat care n-avea copii. Da regele a incurajat-o ca o va A La pazi §i n-o s-o poati nimeni s-o fure. — A fost din — Daca stiam mele Apoi ii lua pe cei doi fii netrebnici. Parintii ii spuncau ca nu mai e lume decit ei sint. ma. ca mai sint oameni. acuma sa-mi spui de unde talpile picioarelor ai avut carnea cea de pe urma. imparate ! Da a zis cu o gura mai moale. Spusera imparatului. Intr-o zi. I-a facut palat separat cu invajatorij cu profesori si inva^S fata ca nu mai era proasta. Fetele ramasera in gradina si vasu sa dusa cu fata. sa ducem fata acasa ca s-o pazim si n-o s-o fure nima. fete de onoare. Lumea tace. Palatul era linga mare. Dupa care i-a pedepsit. vine ma-sa la ea si-i zice: Voi ce ziceti ca nu mai e lume pe pamint? Pai uite in geografie. si ajunsa in barca si puntea s-a ridicat. ca pleci ? — — — — — ! — — -Eu! Si i-a dat 30 de arginti. 17 . Da imparatul zice Lasa ca nu e nimica. Da vecinii au zis ca el a zis. ca este asa de dulce carnea de om. ca cine va gasi fata. mama-sa a visat ca o s-o fure cineva cind va implini 20 de ani §i pe urma ea s-a intristat.! : — tare Baiete. Fata s-a facut mare si a invatat si a vazut ca sint si al|i oameni pe pamint. Si-a potolit-o. La urma i-a dat Dumnezeu o fata. tico. asa o fi fost sa fie Da a dat ordin in toata tara. iar el raspunsa: De bre. noua vaci. Imparatul ospata bine Pasarea maiastra cu bunatatile cele mai alese de pe fata pamintuluij o incarca cu de toate pentru drum lung si pasarea se intoarse in tara pustie. Si ea inainte: tico. ca a fost dulce. De trei ori striga asta. tineret. ii sui pe cite un magar si-i mina in imparatie cu tobele sa afle lumea de ce fel de fapte sint buni. bind si petrecind pina ce le iesi parul prin caciula si camasa prin cioareci. insa din carti citea ea ca mai este lume. ii va da 30 de arginti. Acum ca am sosit osteniti sa ma ospatezi iar cu noua cuptoare de piine. da ea zise: Aaaa. Care va pleca s-o cate? S-a adunat lume. uite barca. legindu-le cite un pietroi de git si inecindu-i in vazul multimii. Si aveau doua fete care o pazeau. te inghiteam si nu te mai scoteam pe lumea alba. bine fripte la frigare ca sa ma pot intoarce in lumea mea. ii povesti cum 1-au inselat cei doi frati si au vrut sa-1 omoare ca sa se insoare cu zinele cele frumoase. nima nu zice nimic. Pe Fiul Vacii U casatori imparatul cu zina cea mai frumoasa si toti nuntasii o facura lata. dar a treia oaraun ostas sarac zice: Eu plec. armata. noua buti de vin. £1 ajunse la imparat. uite barca ! Si s-a pus o punte pina la zid. Si le zice fetelor: ai sa vedem barca.

: . Da s-a cunoscut ca e un strain. El se intoarce cu vaporu. Mosul ! — cind a vazut ca e gata mincarea. scos sabia si le-a taiat si a fugit. a luat banii. dau peste o casuta. Alt bucatar a ramas. 1-a ridicat la gura Robinson era militar. a pus prajina la marginea marii si a facut samne. A doua zi. da de-o balta. veneau cu demincare acasa. Avea o pusca si impusca pasari' da n-avea pine. El a inceput sa se Iese afara. A catat si a gasit in dusumea si a sarit de acolo in copac. cu nuci cu lapte de cocos. a dat jos de acolo. In ostrov. Au pus cazanul si-au plecat la vinat sa manince ceva proaspat. Acolo el nu stia limba din aia tara. i-a zis sa ramina el. de parca era acolo un sat. Le-a dat la babe da i-a dat si lui. Cind cazanul fierbea. cind acolo doua babe salbatice. da nu inapoi si el s-a A — Tu — Ai esti strin? cu mine acasa ! 18 . Intra in balta si pe scara in cuib. a tras la margine s-a dat el jos si 1-a luat si pe el. nu i-au facut nimica. legat-o de-o prajina. ca e un zmeu care la trei luni vine la mine si te omoara Da — — Noi sintem el plecati in catarea ta. Au lasat acolo cazanu in care gateau. Da si S3 ma lasi sasa zile ragaz sa ma gindesc cu ce sa plec in cautarea ei. Fiecare s-a dus la cuibul lui. Sta el cit sta si aude oameni. Era un ostrov. vad cazanul plin si pe mos mort. muzica. Pe urma o cu toate bogatiile si au plecat cu vaporul Dupa trei zile fata si-a adus aminte ca a uitat inelul pe geam cu monogramul lui tata-sau. S-a dat jos cu tot ce a avut. Da vaporu era din alta tara. mosul se trage linga cazan si-1 soarbe. S-a suit intr-un copac stolos si cind au venit salbaticii nu 1-au gasit ! Toti 1-au catat. alta usa vede. vin cu totii. Au trecut pe subt el A doua ammaza A 1-au gasit. Se-ntoarce la vapor. Intr-o zi i s-a parut ca vede un punct negru pe mare si a indreptat vaporu intr-acolo. S-au dus pina la margine si iar nu 1-au vazut. un mos. S-au intors venit la marginea marii. Pe mare A zi. iar babele il incercau sa vada daca e tare carnea sa-1 manince. iar dupa vinat si ei au plecat. venit si aci unul. gasaste inelu pe geam. da capitanul de vapor a luat vaporul si-a plecat. due pe fata la vapor. il intreba in toate limbile si nu le-a raspuns. L-a vazut un mos. iar coboara. Cind se trage mosu sa soarba i-a dat una-n cap si 1-a omorit. Da el mersasa numai trei luni. Cind vin ei n-au ce minca Da ei nu-1 cred si-1 cearta pe bucatar. Da Robinson sta singur si plinge si se plimba prin padure. ca daca va trece vrun vapor sa-1 vad!. Pe scari in jos. Nu e nima in ea. cu scari pina la cuib. vede oglinzi si o fata. capitanul a pus-o pe fata sa jure ca el a gasit-o. o camera cu perdele si canapele. a luat vro cinci-sasa ajlaci si a plecat cu ei din crisma-n crisma in ale sasa zile nu le-a ajuns banii. beutura. Da in odaie nu era nici un loc pentru cheie. Pe urma s-a dus la imparat si i-a zis el — tmi dai pentru trei ani mincare. cu salcii mari. Acolo. Da punctu tot sa marea. Vede salbatici cu lanci pe umeri. Sa due in padure. sa piece ! plinga ce-o sa se faca el singur aici in insula. Ei s-au pus pe beutura si pe chefuri si-au mers cit au mers pina s-au saturat de beutura si de toate. a luat cazanul de urechi si 1-a sorbit. Il intreaba pe mo? de ce natie e? Da capitanul era destept. A durmit toti. cu ierburi si cuiburi. I-a dat si au plecat pe mare. si doispe marinari. a taiat camasa. Si a trecut un vapor si 1-a vazut. intra. Ziua la sa facea ca doarme. Ea cind 1-a vazut s-a speriat si i-a zis: Ce cati aici. iar s-a dus la vinat si-i mergea lui bine cu laptele ala. El 1-a bircait pe mos in pozanare si a dat de o cheie de aur.

mchis usa. sa se cunune. Mosu a plecat si el a ramas cu cheile. bea bine. e obiceiul mireselcr sa se serveasca ea intii. imparatul si Robinscn pleaca Cind Robinson striga: ! fara grija ca o sa-1 bata pe impa- Taie sabie. Robinson durmea cu ea subt cap. pe urma a inviat. Da Robinson nu era sigur inca. sa imbraca bine. Da ia sa faca o incercare S-a incalecat pe batul ala si s-a pomenit in orasul la care s-a gindit. da ea a lesinat si a cazut jcs. — N-am umblat — Ei. or sa-1 omorim? Da Robinson zice sa-1 lase liber. Imparatul. I-a dat cheile. da el n-a crezut in ce spune mosu. Ce sa faca el §i la — se un duce pe picioare la imparatul dusman. da cind a ajuns la el. Cheama el imparatul. iar Robinson mai ramasese numai cu floarea galbena.! ! ! Cum L-a povestit ce i s-a intimplat. I-a dat si-a plecat. Acum fata s-a dus cu acel imparat. daca granita cu sabia si se gindeste pina-i taie pe dusmanii scria lui ta-su ca sa-i arate. venit armata. n-am mila de tine. si o sabie. Cerceteaza va face razboi. imparatul avea Cum a 19 . — Da ratul vecin. Vine si el. imparateasa puscarie cu ei. Pe urma ea a povestit cum s-a jurat ca sa n-o arunce-n mare capitanul si cum l-a lasat pe el in padure. o fioare galbina. Pusa el afara o firma cit o conserva si trece intr-o zi imparatul si se mira ca el are bani si nu stie ce face cu ei Il cunoaste pe imparat si sa imprietenesc. Maninca bine. Cu sabia. cum a plecat mosul. Da capitanul cu ea la brat si muzica le cinta. iti vin banii ca pe apa. drept la odaia unde a zis mosu s-a dus. Baiatul. Da lac rasarea soarele. Da Robinson a scapat cu fuga. Dupa citva timp veni si fata cu vaporu Se scoala intr-o dimineata si vede orasul tot impodobit. ea singura taie capete ! ! ! —A A Cum — chemat plinge top. Da in timpul nuntii ea s-a indragostit de un alt imparat care era desti. cheama si pe cei de la otel. ti-am spus sa nu umbli acolo? de oameni rai. si la nunta Imparatul acela §i ii merge la Robinson taie sabia. Si-a facut nunta frumoasa. ea si sa duce sa i-o ia ! Da cata prin sclad o alta si i-o schimba si-i scrie imparatului strain ca i-a schimbat sabia si din ecu incepe razboiul. Pe urma sa pune si face gramezi de bani. Otelierul ii spune tot ce s-a intimplat: sosit fata imparatului. inghite lac frumos in fata palatului. taie. a luat paharul a baut si inelul l-a pus in pahar. ama i-a spus sa nu umble intr-o odaie. $i i-a mai spus: — Pe bat incaleci si unde te gindesti acolo ajungi. Da dau un bat. muzica si era mare veselie. sabia nimic Si i-a foat rcbi pe imparat. traieste bine. serveste pe top invitatii. cind te gindesti la bani. da floarea de oi minca-o te prefaci in orice vietate ce te gindesti. merge la otel. n-ai umblat — Uite nu mai poti sta aid. suparat zice: Sa-1 inchidem. imparatul vede ravasul. a deschis-o. Ridica ochii la el. la ce te giniti A — Nu auzit mosu. a inceput sa bata tunuri. vine azi in port. dar A degeaba. El se uita si nu zice nimic. Ajunge sa se faca si nunta. s-a uitat cum in flcarea. sa nu-i faca nimic. un portofel. pusti. Da ea nu stia care e sabia. mitraliere. Iar portofelul. Merge la Vin acasa §i imparatul vecin ii scrie la fata ca sotul ei are o sabie fermecata sa i-o ia ca altfel nu mai tuna-n casa ei.

omul a aruncat navodul si a umplut luntrea cu crapi si somai. ca altfel au se poate. ca altfel nu se poate. s-a imbaiat cu « rodul pamintului » sa nu-si piarda neamul. Se dezbraca fuge dupa ratoi. Mai intii isi cumpara o iapa. ai mila de mine. a mincat si s-a veselit frumos. Da ea nu credea si fugea de sa omora cu firea de spaima. poate cade vreo mreana sa-si faca ciorba de mincare. faja de Cel de sus. sarac cu solzii tai A — 20 . si A venit imparatul si imparatita in balcon sa uita la ratoi si sa mira. a rosit oua. — Ei. ca pe tine nu te omor ! prins-o. Ii iesi vorba-a sat ca umbla cu maghii. fara vite in batatura. ca-i chiraiau copiii de foame. am sa te scap de la nevoi. striga cit gura: Prinde-1 viu. fameie. L-a omorit pe imparat. Omule. Pestisorul rosu a tulburat apa. pe urma se puse sa-si ridice casa si pe linga casa leauri mari pentru vite si grine. Ceilalti pescari se mirau. Hai sa se duca de Pasti sa arunce navodul. bordei cutrupit cu paie. n-am sa ma imbogatesc numai de aur ! Si l-a aruncat in apa. fara leauri. Tncepu sa prinda omul cheag. da ea fugea. ca poate vei fi odata la grea cumplna si eu sa te-nvat sa dai cu navodul uade tulbur eu apa.! inghitit floarea s-a prefacut in ratoi. venit ziua de Pasti Toata lumea s-a premenit frumos. Da in fundul navodului un pestisor rosu plinge. ca acolo se aduna mii de pesti si ai sa te faci bogat. Si el a zis: fugi. Barbatul tau umbla cu necuratul de prinde atita peste. pestisorul taichii. A doua zi de Pasti iar umplu luntrea cu peste si a treia la fel. Ce ratoi frumos ! Ce — rapi frumos si Da nu il se departau de sabie. prinde-1 viu ! Da ratoiul fugea pina la mijlocul lacului. Ciad se intoli muierea si nurorile si se dusera la hora-n sat. la sama sa nu fie vro ispita ! Ce ispita. numai el a stat trist ca nu-i daduse Duainezeu nici o bucurie. iar el s-a insurat cu alta imparatita. tinea — — — — Nu — A PESTI?ORUL ROSU ii mergeau de-a-ndoaselea. de au mai stia ce noroc a dat peste capul lui. Spune uade e inchisa mumi-ta si tata-tu? Atunci ea i-a dat portofelul si banii si el a iertat-o. pentru tradare si au si omorit-o. Sarira copiii si muierea cu cosurile de desertara luntrea si se umplura de fost bucurie mare si multumire. Ei nu se alegeau dia balait mai cu aimica. Se duce. arunca navodul si cind colo. Da muma-sa si tata-su au cerut s-ojomoare. iar asta se procopsise ia scurta vreme. Si fugi prin palat dupa ea. se-nchina. Pasti. facefi maghii. le ispiteau in ciuda zicindu-le: Fa. navodul gol. nu vezi ca e ratoi? Ratoiul la mijlocul lacului s-a dat de-a scufundiselea a pus mina pe sabie si iar s-a prefacut in om. muierile alelante. A fost un pescar sarac lipit pamintului si toate un ! El avea A — Am sint eu si asa. voi stiti ceva da prindep peste. in ziua intiia de baaet.

fa-o sorul rosu. O sa te vad eu atunci cind o sa dai la Timoc cu ciobul ca sa iese pestele la mai desdntind: — — Iesi. te iau toti ! din balta.anince femeia ta. Soseste si barbatul cu copiii. iese la oglinda apei si-i graieste: duce nu te — Stiu ca muierea ta ti-a poruncit sa ! sa-mi multumesti. de unde sa stim noi sa umblam cu diavolul Cu uciga-1 toaca. Ii parea rau. muiere. nu te mai fa. Pestisorul rosu il vede. s-o ingropi in gradina cu flori pe strat. prindeai citiva juveti. ea o sa-1 ia deoparte pe cornul casei si cu inima-n dinti o sa-i zica Mai barbate. o sa ramii fara avere si fara barbat. tac. Din pirau. ca barbatu-tau umbla cu vraji Dar cind s-o sarura dracul de el. neam de neam din neamul tului si am ajuns noi sa facem o asa rusine nu s-a dat de partea necuraMuierii insa ii intra in cap ca barbatu-su face ceva si ea trage rusinea lui dupa ea. — Nu se poate. a aruncat navoadele si n-a picat nici un juvete. Vine barbatul de la balait. Ca-i mai rau. muierile dau buluc peste ea si-i zic in fata Fa. maghii. ce sa vezi? Muierea i-a nascut doi gemeni frumosi ca doi luceferi de pe cer. ca de nu pun joarda pe tine. Nu crede. ca-ti prapadesti casa si copiii Fa muiere. nu fac vraji. Ce era sa faca bietul om? Daca 1-a tocat atita la cap. Alta data iar se duce la hora. Capatina s-o dai s-o n. el n-a avut incotro si i-a spus taina cu pestisorul rosu. sa stii Femeia. a pus virsiile. lasa-te de maghii ca mult este pina la rai. La noua luni. n-are ce face. mai nostru ! — barbate. pe care-i mincam cu maruntaie cu tot? jura-te. daca nu-ti pui friu la gura si lacat la inima. mai barbate. dar de iad. El nu se poate pune in colti cu ea si se sa prinda pestele. $tii bine ca cine-§i vinde sufletul dracului pina la urma se duce dupa el. Dracul isi baga coada in toate si atunci cind crezi ca doarme in poala ma-sii. dar n-avea ce face. dar daca ma las de pescuit o sa ajung iar un nemernic. doua zi. sa-ti vezi tu de treaba cu maghiile. El a facut intocmai cum 1-a rugat pestisorul rosu. Far'de rau — un Mai barbate. ma. Muierea iar ii zice: Nu te mai duci de azi inainte la peste ca te ineaca dracul. lumea vorbeste pe la colturi ca esti in slujba cu necuratul. iar coada. auzi ? A — Asa i-a poruncit muierea. in maghii. tace si rabda. Iapa i-a 21 .! ! ! : ! : — Nu facem. Sa prinzi pestisorul rosu si sa-1 bagi in oala. jura-te ! — Mare. fa daica. de o sa-si lase gainatii ciorile pe capul nostru. pime mina pe piept si te jura ca tu nu umbli cu maghii ? Spune cum de se poate acuma sa umpli navodul cu peste si inainte cind trageai. De acum fugeau pestii de el cum fuge dracul de tamiie. le vede. sa nu patim ceva? — Auzi. Ai sa te saturi tu Vine femeia dracii — ! ! acasa suparata cu nurorile si fetele si toate se pun pe lavita si pling parca 1-ar fi bocit pe un mort. rau. dar si ei cazuti pe ginduri. Bucata ce vine o dai la iapa si o alta la catea. Cu muierea si cu dracul poti pune. zise pesti! ma prinzi si sa ma tai in patru bucati. pirleaz te desparte. Sa Dar mai intii si-ntii ma omori Daca crezi ca asa se cade am si eu o rugaminte.

un spion prins in iscoada noaptea in gradina imparatului. ridica miinile spre luna si o cheama s-o duca sus. si tata-su mura alba. Pe burlanele palatului se sui printesa intr-o camasa alba ca spuma de mare. da pinteni calului si se duce drept la palatul poleit cu aur al imparatului. Simt un dor de duca Trebuie sa. Iar daca te-i uita pe batista si vei vedea trei picaturi de singe s5 §tii ca nascut doi minji frumosi rasarit si doua trestii inalte. fara stirea parintilor. Se sui intr-un balcon si se pitula acolo. ca sa se sperie mukimea sa nu mai sara peste gardul imparatului. Era la mijloc de noapte. se minuneaza. Ajunge el dar el n-a ca 1-au frumos numai din marcelalalt. il legara fedeles si-1 aruncara in temaita sa-1 spinzure intr-o sarbatoare mare. Cresteau copiii si muma-sa nu-i putea deosebi unul de altul. pierdut si 1-au uitat. Tu sa ai grija. Dar cine este batausul? Da porunca sa se aduca toti tinerii din imparatie si sa treaca prin fata printesei. a dat pinteni calului si dus a fost. pin5 ce ajunsera danaci. il schingiuiesc si el nu spune nimic. acolo la ea. Cind trecu de stresini mergea cu ochii-nchisi si miinile indreptate spre luna. trage la un han El trage cu urechea. Il bat. — ! eu am murit. Acolo. sta impietrita de frica sa nu cada. Cum 1-au dus pe asta. Intr-o alta seara isi leaga copaiul si se furisa in curtea palatului. Se plxnge fata ca cineva a batut-o. Din coada au Tot ce s-a facut. Linga el la o masa stau doi mosnegi cu barbile atirnind pina in pamint. Atunci imparatul 1-a noscut. merge. Intr-o zi. tocmai buni de insurat. Dansa si parca saruta un Fat-Frumos coborit dintr-o stea. unul dintre frati ii spune celuilalt: Fratioare. se aduna maltimsa sa vada minunea cu suflarea oprita de frica si o vazu si el pe fiica cea frumoasa dansind pe coama palatului. El ii trase doua palme. sa mergi pe stratul din gradina si sa vezi daca s-a palit un fir de trestie sa stii ca ma aflu la strimtoare mare. Lumea de jos o priveste. cu fiori de moarte. danseaza pe virful palatului. — Ba. nascut si crescut erau la fel de asemanatoare. Se auzeau trimbite si un glas cintind cu dans frumos te facea sa uiti ca esti pamintean. cum seamana doua picaturi de apa. Sosi mijlocul noptii. soptesc batrinii. Se tainuie ei ca sa n-auda baiatul si povestesc despre fiica imparatului ca este lunatica. ea parca are aripi de pasare. Leaga calul si-i da zob. cita frunza si iarba si pe nici unul nu 1-a recuUnde sa fie nebunul se gindira mai marii imparStiei. Daca s-au palit amindoua firele. a zis ascultat. Ea imbratisa iubitul si se lasa pe burlan sa intre in palat. vraci si filozofi si aflara ca mai este unul singur. A plins mama-sa intr-un oras mare si sa conaceasca. plec in lums. doar. ea se sperie cind se destepta si fugi rusinata la patul ei. Fiecare si-a ales un cal si cite un ciine de vinatoare. Imparatul e foe si para. cu lulelele lungi cit o schioapa si maciucile mari cit pumaul. crescura cSteii si crescu trestia. Ii fura luna sufletul noaptea si se urea pe burlanul palatului sus pe creasta castelului. Crescura minjii. doar l-o recunoaste pe careva.cateaua doi catei dolofani si jucausi. un glas din cer se coboara si ii cinta si nimeni nu stie ce taine se ascund in toate intimplarile astea. sa stii ca nu mai am seapare. isi ia cinele si cere hangiului sa-1 ospateze cu ceva bunatati. 22 . Luna era mare si se vedea un cap de om in mijlocul luaii. ca nu e cu putinta sa ma despart de tine. Ostenii simtira baiatul. Se aduna intregul tinert t. fata 1-a recunoscut. simt ca se misca pamintul sub picioarele mele.

vede frunzele palite la o trestie si isi da seama ca ceva rau s-a petrecut cu el. cum le sufere cinele si magarul. Fata il lasa sa-si aseze capul pe soldurile ei albe si sa-i cate in cap. in timp ce se auzi balaurul darimind padurile si scotind fiacari din cele douasprezece guri. Printesa rasufla de bucurie si-i dadu ulciorul cu apa voinicului. Scoasera baiatul in tirg sa-1 spinzure in vazul norodului. rasucea sabia si-i reteza eel de pe urma cap. Dimineata. Leaga calul si intra intr-o cafenea. Dar toate casele erau cernite si lumea trista. Fata inmarmuri de frica. cind s-aude din departare strigind imparatul sa opreasca. si ostire pe lume care sa-1 infrunte pe acest diavol ce darima copacii. care le bea toata apa din fintina si pe deasupra o vrea de so|ie pe cea mai frumoasa fata din imparStie. Nu om Flacaul ingenunchie in fata ei rugind-o sa n-aiba frica si sa-i tie capul in poala sa se odihneasca fiind ostanit de drum. Il dezlega de lanturi zicindu-i: pus la Din nu mai ce-o fi dar tu mi-ai scapat fata din miinile diavolului. se azvirli pe cal si zbura in vazduh dupa zmeu. alte treburij am porunca sa fac ceva si trebuie sa colind lumea. se poate. Tremura lumea de groaza lui si in chiar acea zi linga fintina fiica imparatului. dar voinicul se ferea. ii mai taie doua capete. Si-a dat el socoteala ca din incurcaturi mari a scapat frate-su teafar si a ramas pe loc: de aceea a reinviat trestia. El le-a suferit pe toate. Sa mergi la palat sa te intolesc precum e un fiu de imparat si sa ti-o dau de sotie. El scoate limbile cu otrava. Intr-o vagauna numai capete si oase de voinici care s-au incumetat sa era se lupte cu balaurul. sa-si faca seama cu ea. Puse mina pe gida si sabie. Trecusera citeva zile de atunci. are sufletul robit de luna. drept la flacau se duse. or — Nu A Merse el cit merse si ajunse intr-un oras mare. le pune in disagi. apoi inca doua si mai ramase cu unul. Imparatul il umplu de bani. E tot numai zdrente si pielea de pe el vinata de batai. baiatul isi lua calul si pe aici ti-e calea neica. Se facura pregatirile de scoatere la spinzuratoare a flacaului. sa opreasca spinzuratoarea. cu case inalte. fata nu se mai suie pe casa. de la prinz pina la chindie si numai sapte capete i-a taiat. Cind se lasa sara ii slabira puterile. isi ia ramas bun de la fata si pleaca. cazut pe ginduri si s-a pregatit sa piece sa-1 caute. pravalea bolovanii si pirjolea totul pe unde trecea. cu limbile lungi ca niste sulite. Varsa para si otrava. pe fiica mari fi imparatului. dar ea ii dadu apa voinicului necunoscut. Flacaul adormi dus. Il misca pe baiat: ! ca vine fiara si ne maninca. Cind ajunse imparatul. Doarme linistita si nu mai vedea luceferi in luna care o cheama sa se marite cu ei. Se umpluse vaile si piraiele de singe. S-au luptat. prea inaljate imparate. Scoala El nici vorba sa auda. calaul vru sa-i puie streangul la git. Niscai oameni stau la o masa si se vaita ca s-a aflat o ala mare de balaur. fiindca asa e scris lui sa colinde lumea si — Scoala-te 23 . c5 eu am alte ginduri. Fratele care-i ramasese acasa. la palat mare bucurie ca fiica imparatului nu mai este lunatica. frumoasa ca o zina si tinara. poduri lume frumoasa. vede ca trestia s-a inviorat. sara aceea. Cind colo. Fata incepu sa plinga si lacrimile ei erau atit de fierbinti incit ii arsera fate flacaului si acesta sari drept in sus. Sunara trimbitele. ca cica e spion ticalos si pacatos. Ii ceru balaurul fetii un ulcior cu apa.cazne si mai mari. — Mai baiete. parca ar fi fost oparit. Sa facem nunta sa se dudi pomina peste mari si peste {ari. astepta sa vie balaurul.

intra. ! ! Imparatul nu ia in seama vaicareala printesei si da inainte cu pregatirile de nunta. aflu ca sinteti un imparat intelept. Cintau lautarii si fetele se omorau jucind si iubindu-se cu baietii. lua fata calare §i-i arata imparatului. Ce sa facem. cu ce drept ia sotie pe o fiica de imparat asa de frumoasa? Atunci ginerele raspunse — Eu am omorit balaurul — Cu ce dovedesti? — Cu cele douasprezece capete — Sa le arate limbile. ceru-va pe acest mire viclean si ticalos. Atunci imparatul se minie foe si striga la popi. colindind prin imparatie si voinicul ca un ofiter imparatesc sa cununa la manastirea de aur cu fiica imparatului. El taie capetele. Auzi. mai baiete. Numai fata nu vrea sa se marite Zice ca nu este el viteazul. Dracul nu-1 lasa numai asa. Flacaul prinse gustul dragostei si toata ziulica se juca cu printesa prin paduri si poienile cu flori incit uitase de tati si de frati. prea intelept imparat Dezleaga desagii si le izidi pe ! il ! ! jos. Trece un pod peste un cu ulcioare cu vin si bunatati pentru d-ale gurii. Peste tot era o mare veselie. poruncit sa ridice spinzuratoarea si in vazul lumii. iti jur zise el. Asa a si facut si pe amindoi i-a cununat. iar pe cei mari i-a facut scapati. La fintina mai intii sosi un general trimis de imparat sa vada ce a mai ramas din fiica sa. Printesa se intrista ca nu merge la imparat sa-1 daruiasca pentru vitejia lui. — Limbi n-a avut. de ce este in stare. stati. ca asa sint balaurii raspunse mirele. de s-a dus vestea despre cinstea imparatului. tine capul in poala ma-sii si-1 indeamna sa se aseze pe chef. ca aici e raiul si — riu si acolo o padure mese intinse 24 . de ajunse voinicul ginerele imparatului. Imparatul de bucurie zor nevoie sa marite fata dupa el Ei i-a scapat viata si norodului i-a dat apa. dar de la o vreme il muncesc gindurile ce-o fi in odaile acelea ? Isi baga dracul coada in oala lui si-1 indeamna sa deschida odaile sa vada ce minunatii zac ascunse acolo? ! Deschise usa si de-aci intra intr-o gradina. baiete? intreba imparatul. la gradina o poarta de aur si o baba il pofteste pe pamint. sa intru. ca el a fost singurul care a facut zob namila de balauri. Deodata batu pintenii. acum cu tine? Eu zic sa fac o manastire de pomina cu virful in nori si acolo sa va cununati. in soba asta sa nu intri niciodata daca vrei sa — N-am ! fie bine. amindoi se apleca in fata mariei sale imparatul si grai: se opri drept in fata altarului unde sta princu coroanele pe cap. maica. Intra. acum a venit vremea sa fie spinzurati tilharii cei mari si sa scape cei mici. ramine in palat si-i criceste muierea: — A — — Mai. necredinciosul general a fost spinzurat. protopopi si mitropoliti: Stati. Opriti nunta ! Pina acum acest dregator a spinzurat tilharii cei mici. Vin niste zine si-1 poftesc undeva in Padurea Fermecata si cum ii dau sa bea vin fermecat se impietreste si ramine stana cu cine cu tot. maria-ta — Unde sint limbile. fratilor. care se da drept viteaz fara pereche. Intr-o zi. Generalul arata capetele si imparatul isi face socoteala ca biata fata si-a pierdut mintile de teama si de groaza. — Prea sa-1 intrebati inaltate imparate. Se supara voinicul si isi zise in gind ia sa-i invat eu minte pe oamenii : vicleni si ticalosi ! Tntoarse calul si tesa plingind linga mire. dar lui de asta nici ca-i pasa.: ! ! : s-o apere de necuratul. — lata limbile.

capatara glas si se pusera pe jocuri si cintece. ani sa pomeneasca. Atunci el ii povesti sotiei sale de ce 1-a asteptat pe fratele sau.asteapta imparatul. iar pe zmeoaica o sfisiara cinii in bucati de o mincara ciorile si vulturii. de cind a zine. ca umbli cu maghii. cu doua palme. stelele si luceafarul care ii furase sufletul. scoate batista si pe ea trei picaturi de singe. Tnseamna ca e mort. Se vazura fratii fata-n fata si cinii lor credinciosi la fel. merge tot inainte si o baba numai osul si pielea cu un dinte-n gura il tot pofteste sa treaca puntea in Padurea Fermecata. a sarit pe cal §i-a pomit-o in lume ca fulgerul. Sa-1 inviezi pe fratele meu daca vrei sa scapi cu zile Tl trecu puntea. se pregatira de nunta mare intre fratele sau gemen si printesa pe care o vindecase de boala lunii. pe linga fintini si izvoare numai Feti-Frumosi si nice de imparati. — Ba. impietriti de mii de ani. ca altfel o spinzura de limba. apoi ingenunchie si spuse niste vraji si descintece. Plinse de bucurie ca 1-a regasit iar el ii povesti patania cu vrajitoarea si suferintele indurate de Pestisorul Rosu. Veni si sotia voinicului nostru. maica. Cinii amindoi sar pe ea si de voie. te adoarme cu vin si te impietreste pe veci. El se preface ca doarme. lua apa fermecata intr-un ciob. Dar bine ca n-ai ajuns la ea. lasa-ma ca spun si laptele ce 1-am supt de la muma Uite acolo e Padurea Fermecata si pe poienile cu flori. ! — Iar cind vazura cata. Dar mare a fost incur catura ! Ea vede doi soti la fel de frumosi. Fratele sau vede trestia cum se paleste si i se-ndoaie. Se repezi cinele §i-i rupse o bucata de carne din pulpa. Se culca el cu ea dar sta bosumflat. pacatele mele. se mosnenii si atitea fete pusera pe joe veselie. nu stiu nimic — Bine. ca frumoase neiubite in Padurea Fermevorba batrineasca. ci e ! ! — De ce n-ai ascultat si te-ai fost potopul. il stropi de citeva ori. insa ia-1 de unde nu-i Cotrobaira nimic Se lasa peste toti o tristete ca de moarte. Tot Iar apoi: ar minca mar din ! Mii de Facura o nunta imparateasca. atunci sa te sfisie-n bucati. Sosi atunci si fiica imparatului care iubea luna. zise el. dau drumul cinelui si te face praf. toti tinerii care visasera atitea mii de ani in Padurea Fermecata. Stia ca are sa vina in Padurea Fermecata. Se intoarce si ea cu spatele la el si adorm suparati. La buni frati ca dumneavoastra ! 25 . — Babo. deschide usa la odaia cu pricina. dar ! ei si-1 mustra. Se sarutara si poruncira vrajitoarei sa invieze toate pietrele adormite. de nevoie. arunca apa printre picioare pe statuie si piatra se prefacu in carne si porni pe picioare. o viata are omul si: sin Cit e mosul de batrin. Se scoala si isi ia cinele. dus in padurea fermecata ca acelea nu sint zmeoaica vrajitoarea care te stropeste cu apa fermecata. Se deschisera atunci portile spre palat. Cinele nu se lasa nici el si tot dupa el pina ce da de palatul imparatului. crezind ca este sotul Tl asteapta sotia. il ! si-n gaura de sarpe. spune unde 1-ai impietrit pe fratele meu? — Ba. Cind il vede fata se bucura. cazura zidurile mari de piatra dintre cele doua lumi si venira aci toti imparatii sa vada mimmea si zinele ramase pe pamint. Si-a zis in gind.

brinza si i-a aratat drumul la sora Sinta Vinerea. Petrisor. imparatul a zis ca aluia ii va da fata care sa va sui in virf sa ia marul. Fata se facu frumoasa si tatal ei se numea Ciutura-imparat. Da cine sa suia cadea si murea.* palatul era trist ca n-aveau copii. El a apucat-o pe cea din mijloc. zice o cioara: Petrisor. nu incerca ca toti s-au prapadit si nu 1-a lasat. — Daca esti bun intra ca de nu. pina nu mai veni nima la fata si lumea sa spaminta si nima nu mai indraznea. I-a dat regina vin si mincare. muica. Da pomul tot sa ingrosa mers el trei si in virf cu trei crengi groase. Da Sinta Duminica i-a zis sa nu bircaie la ele pina acasa si a plecat el pe jos. da ti-au ruginit merele-n sin. S-a pregatit in sacui cu mincare. Crestea asa de repede ca se ridicase sus de tot si numai marul din virf stralucea. Cind s-a trezit a vazut merele de aur linga el. incotro s-o ia.! ! : PETRISOR CEL IUBIT A si tot fost odata un imparat si o imparatita care n-aveau copii. S-a facut ceata. azima. arunca jos din ceri. Bate la usa A dau drumu la catelusa cu dinti de otel. — in cu apa vie si-i zice: dus la fierar si-a mosu somn i-a zis: Scoala. crestea si maru fara alte crengi si in virf eria un mar de aur. s-a dus la rege si i-a spus. ca vine mosul El s-a facut doua fiare de legat si a plecat la rege ca el vrea sa ia merele. Cind ii veni vremea de maritat. Mergind el in jos. care eria toata albita si a luat merele sa le duca acasa. servitorii lui. n-a mai vazut nimic. spusera reginei si a trimes dupa el sa-1 ! Da gainareasa imparatului avea al un fiu numit Petrisor. apoi a luat ea o plapumS in cap Pe urma a nascut o fetita si i-a pus numili Luminita. zile si trei nopti pe craca aia si acolo da de o casuta mica. Intr-o zi trece pe acolo un erau tristi mos cu un si urcior in — Apa mina cu apa vie si striga: ! pentru copii Apa vie pentru copii ! Aude si imparatul aduca pe mos. sa te sui ca tu ai sa le — Fugi. tot palatul e trist ca moare regina Dadura veste in tara ca moare regina. Intr-o sarS viseaza iai. Da el a spus ca a plecat dupa merele de aur. i-a umplut traista cu bunatati si i-a dat si el sa bea apa din urcior si aimindoi au beut apa din urciorul fermecat si a plecat mosul. a multamit la Sinta Duminica. tu mergi. §i inca dupa trei zile a ajuns la Sinta Duminica. Le-a luat. Da a doua oara a bircait la mere n-a ascultat-o pe Sinta Duminica. S-a dus si la pom sa se suie si s-a suit pina nu s-a mai vazut asa de inalt crescusa. Petrisor. S-a dus Petrisor si muma-sa a ramas plingind. Da — Tu Petrisor. sari. ce mai stai El s-a sculat. L-a culcat pe un pat de flori pe ramura aceea si a visat ca s-a deschis cerul si mosul i-a dat doua mere de aur in mina. Crestea fata. a adurmit si a uitat sa se scoale. I-a dat sa manince si pe urma nici ei n-a stiut incotro. ea a zis: Daca esti om bun intra. Da el tace si n-o baga-n seama. Dupa noua luni regina moare si moare. Da mosul era galbin si slab ca un sfint. de nu dau drumul la catelusa cu dinti de otel. I-a dat pine. prau si te — — 26 . El eria acum te face — Cine e? — Om bun. Pe urma si apoi a nascut la geamul ei a crescut un mar cu doua mere. ai sa iei merele de aur.

Caii au zis: Ia-ne. Era in aur imbracat. de acolo prau s-alege de tine. Acuma vinat vine si merge la rege. Petrisor. nu e cioara. baiete? — Sa ma bag argat. Da imparatul ii spune reginei ca un inger a trimis Dumnezau de 1-a batut pe Lingura-imparat. am fost. da calul i-a zis: Fuga. eu plec la nunta.! :: la locul in care se desfaceau crengile si el in loc s-o ia in jos si cind colo. ar scapa si el de zmeu. da drumul calului. ai fost si tu la razboi. Atunci calul a auzit cum chiraie. Ia uita-te ce sa vede? Sa vede o roata de foe dupa noi. de acolo un zmeu. zdrancane el capastrul negru. zboara la frontiera si-1 face zob si pe asta. Lasa. se termina drumul si dadu acolo de nn el a gresit directia palat mare. ca paiele strigau la zmeu. facindu-se carbune si caii au scapat cu Petrisor. daca ar sti el ce sa faca. tu sa nu scoti caii din grajd ca daca eu aflu. El drept la ma-sa-n batatura. da cind oi avea nevoie sa fir — Pai ce sa faca? zisa un cai mai tinar. si Uite ce ai la mine de facut? Eu am trei cai. A. Atunci zmeul a cazut si a murit. Nu se duce la imparat. Ce sa zica acum? le dai fin sa ii tasali. vitejii pe linga el. manince. El sa duce acasa. Si Lingura-imparat s-a pus pe fuga ?i-l batu el pe Lingura-imparat de-1 facu loman. Soldatii. declara si el razboi. Bate la usa si iese — Ce cati. sa se duca cei mai tari El s-a suit pe o mirtoaga si s-a impotmolit in imala. calul a calcat pe un pai si 1-a ingropat la o piatra in pamint. caii au inceput sa vorbeasca Ei. Ii placea de foe. a ardicat arpiile si pe front. rid ca s-a impotmolit. declara razboi. a zdrancanit din capastrul galbin si a venit galbina. Si a plecat Petrisor acasa. Si atunci imparatul iar a zis ca un inger de — — A — — Am si aur 1-a ajutat. — Bine. vinat si negru. Da cind a ajuns el la cai. Atunci el a facut asa: a gasit 90 de maturi. fura calul. vino la mine argat. ofitarimea rid de el. — Sa ia 90 de maturi si sa mature de 90 — — — — ! — scuturi din friul galbin. e zmeul Si au scos alt rind de arpii si mai iut' au zburat. Cind tree ostasii. Ce faci. sa baga pin urechea stinga si iese pin dreapta. El zdrancane capastrul ajunge la mlastina. arunca-te si au scos arpiile si au zburat cu Petrisor. pe al doilea si cind sa-1 scoata pe al treilea. ma. hai? fost. venit vestea ca trebuie sa se duca la granita. Petrisor. capestrele si da-ne drumul. ma. A scos apoi un cai. Dupa aia el a iesit de acolo. Zboara ei si in zbor vad indarat o cioara. a ascuns merele pe masa si casa s-a luminat de mere. am scapa si noi. da cind sa intoarce mirtoaga lui. a maturat de 90 de ori si paiele le-a adunat. Atunci a scos a treia arpie si au trecut otarul. iar in noroi. Si intr-o zi zmeul ii spune ca are de gind sa mearga la o nunta in pustietati peste mari. Da unu Furtuna-imparat. Rosu-imparat da nu-i da si-i calul. Baiatul a primit ca — — de ori maidanu sa nu ramiie de pai si atuncea sa ne ia sa ne scoata afara si pe noi. cu mirtoaga. Petrisor intra in ureichea mea a stinga si iesi pe dreapta si a iesit in toale de argint. la douaspe noaptea le dai o tava de jaratec ! n-avea ce sa faca zmeului de el ca avea grija de cai. iar se 27 . Da aude ca s-a facut razboi. ma. saracu baiat.

unde s-a bagat sluga ca sa scape si n-a spus nimic. Daca ei vor minca din mar. Bine. dar degeaba. o spala. da pe parul lui a crescut o floare de crin. sa iai fata mea. il birui si pe asta. Intr-o zi. Lumea vede. gaseste batista regelui cu singe pe ea. Cind ajunsa la Rosu-imparat. a iesit in toale de aur cu pietre nestemate. Regele il vazu si crezu ca el este ingerul. cu sabie de aur. ea eria sotie de imparat. Da el soarele ca de frumos ! Pe urma el pleaca. ce stralucea. A treia oara iar nunta. Iar a dat drumul la cal si s-a dus acasa. Petrisor. — Nu. intra in urechiea stinga si prin dreapta. iar trece prin ureichea stinga si dreapta. ca pe omul ei 1-a omarit. zice imparatul. merge regele cu regina si cu Luminita si el ia friul negru. il cheama pe rege. joaca cu ea si dispare. a zdrancanit au venit toti trei caii si s-a bagat in ureichile alui vinat. Da fata cade bolnava. cind colo. El se duce. numai in haine de aur. Da gainareasa sta in fruntea mesii. Au dat sfoara in tara sa vina si ghicitori. iar in toale de aur. A fost nunta mare si buna. — ImpAratul cu doi feciori fost odata un imparat si imparateasa lui. Da Petrisor cheama calul cu capastrul galbin. Atunci s-a dus la rege si a zis ca gainareasa i-a furat batista. la fel coboara-n hora. zboara in hora si se prinde linga Luminita. regina si o iau si pe fata. impara- A Un 28 . eu ma imbolnavesc cu gindul la el. Muma. ghicitor le-a spus ca ei au un mar in gradina care rodeste numai un mar. maica. tu sa iei o sticla de apa de crin si cind joci cu el sa-i torni pe par ca el n-o vedea. Se face acum nunta la un imparat. A luat el capestrele. Mergind pe drum ajunse pe rege ii trase batista pun cu iesi si se lega la desti. Ce sa faca ei. La urma zdrancani de friu. o pune pe gard. cred ca gainareasa a furat-o. Da cum — ! Atunci vad ei ca el e — Eu sint Arata caii sa-i vada si ei. eu am dat batista ingerului in razboi zis fata: au vazut doua mere de aur pe masa. tinjesc dupa ingerul ala. ce sa dreaga ca sa aiba copii ? Au umblat ei pe la toti doftorii. Vine alta nunta in alta tara. are oichii negri ca ai lui — — — Petrisor. a Sa vina Petrisor sa vedem ce este? Cind vine Petrisor el cu crinul crescut in par ingerul care a biruit armatele. a chemat pe vinatul. da cineva il atinsa cu sabia si singera. Pe fereasta vad sirmele de aur ele luceau ca o lampa aprinsa. ajunsa iar la mlastina ii lua capastru. Cind vad ele. Apoi iar linga Luminita joaca si ea cu sticluta ii toarna pe par. da Luminita zice Muma. intra in mlastina cu mirtoaga lui. Vrednic esti. dar el nu vede la sale nimic.: ! ! ris si batjocura. care nu aveau copii. da ea a fugit cu copilul la Ciutura-imparat. cu pietre nestemate pe el.

Cind doarme dascalita au plecat toji patru prin galerie pina la casa babei. Au trimis ei atunci bucatareasa sa culeaga marul. Se spune ca daca or fost baieti ar fi risipit cenusa. a mai cumparat patru cai din cei frumosi si iuti si apoi a vorbit cu dascalita ca i-a venit doua nepoate din alt sat si ar vrea sa le dea sa invete cu fetele ei la scoala. Sa cumpere haine de femeie si sa mearga sa-si tunda parul fiindca fetele sint tunse. Au ajuns la al treilea munte. s-au destainuit ca ei sint feciori de imparati si ar vrea sa le ia. fiindca Dumnezeu il daruise sa cunoasca limba pasarilor. Curata ea marul de coaja si il duce imparatului si imparatesei: Maninca ei din mar miezul si bucatareasa maninca si ea cojile. fiindca sint inchise. Simon atunci 1-a intrebat: De ce a oprit calul si ce a ascultat. Cind au ajuns la al doilea munte. cind auzi. si cind sa-1 treaca in virful lui. I-a dat imparatul pe amindoi la scoala. S-au inteles sa fuga peste noapte. Dascalita a primit sa le aduca la ea sa doarma si sa invete. Baba le spune ca e greu. Baiatul imparatului fu botezat Simon iar al bucataresei Gheordache. Traind ei acolo impreuna cu fetele.teasa va naste un baiat. dar intii sa le controleze daca sint fete si nu baieti. pentru ca aveau de trecut trei munti. fratele lui Simon. vin la tatal lor si-i cer bani multi sa piece pin tara vada lumea. Dinsa a spus ca sint fete si nu baieti. S-au dus ei in satul cu pricina si au tras la o baba linga scoala dascalitii. dar cind va veti duce acasa. opri calul si asculta si se intrista. Spun ei babei de ce au venit si ca vrea sa vada cele doua fete sa ale dascalitei. a oprit calul si a ascultat mai bine. fiindca fetelor le-a placut baietii. dar cind vep ajunge acasa imparatul are sa-i puna otrava in ciorba daca nu poate cu cafea sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta ». fiindca se nascusera in aceeasi zi si in acelasi ceas si minut. care cunostea limba pasarilor. Dinsul i-a spus: Niste pui de pasari cintau frumos despre noi. Feciorul babei Gheordachi mai istet decit Simon. Umblind ei asa prin tara. imparatul are sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. Auzind aceasta Gheordache. Dimineata baba s-a dus la dascalita si a intrebat cum sint. Cind au terminat ei scoala. un pui de pasere a inceput sa cinte: « mult sinte|i buni si frumosi. A tocmit baba oameni de au sapat galeria pina la scoala. care tocmai se copsese. dar ca sa poata intra trebuie sa sape o galerie de la casa babei pe sub drum pina la scoala. au auzit ca intr-un judet din imparatia lor se afla o comuna. Auzind ei treaba asta. Cind sa treaca ultimul munte in virful lui. care cresteau frumosi ca doi braji si cresteau impreuna. Daca vei spune asta te vei face stana de piatra » Gheordache. unde o dascalita are o scoala unde invata doua fete pe care le tine inchise si ziua si noaptea si sint frumoase ca soarele. imparatul are s5 vada nevasta lui Simon asa da frumoasa si are sa dea drumul la un sarpe sa-1 29 . Ea a pus intr-un lighean cenusa cernuta si le-a cerut ca peste noapte se-si faca lipsa mica in ligheanul cu cenusa si dimineata sa controleze daca-s fete sau ficiori. puiul — a inceput iar sa cinte: « Sinteti buni si frumosi. au luat caii si-au plecat peste munti. dar cind veti ajunge acasa. are sa-i faca cafa cu otrava sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta. puiul de pasare a inceput iar sa cinte: « sinteti frumosi si buni. La un an si bucatareasa si imparateasa nasc cite un baiat. doua luni. lua cu el o jeava de stuf de la baba si acolo o taie in doua si jumatate o dete fratelui sau si si-au facut lipsa mica prin tava ca sa nu se cunoasca in cenusa ca sint baieji. au fost de 20 de ani.

Gheordache s-a s-a sculat s-a ! sculat viu. Atunci el i-a spus: — Cind am trecut peste intiiul munte. are sa-i faca ciorba otravitoare. Gheordache a lovit cu genunchiul in masa si a varsat cafeaua pe masa. tata. Imparatul. Cind am ajuns la al treilea munte. Imparatul 1-a iertat. tata. cind s-a trezit a aprins lumina si 1-a vazut pe fratele sau cu sabia scoasa si i-a strigat ca vrea sa-1 omoare ca sa-i ia nevasta ca e mai frumoasa ca a lui. te vei face stana de piatra alba. 1-am omorit si te-am scapat moarte. dar el s-a facut stana de piatra. puiul iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. Dupa ce s-a imbracat s-a dus la bisericS si a intrat — 30 . a intins o masa si a pus cafea pe masa sa manince. am rasturnat ciorba si te-am scapat de la moarte. cind tocmai imparatul era la biserica. Simon si Gheordache aveau camerele una linga alta. s-a dus la poarta sa-1 dea de stana de piatra sa-1 omoare pentru sufletul lui Gheordache. de bucurie. Dupa un an. are sa-i faca cafea cu otrava. Imparatul il ierta. dar daca nu reuseste cu cu ciorba ». Dimineata. a prins copilul si-a intrebat-o ce vrea sa faca? Pre sufletul tau vreau sa-1 dau jertfa. Gheordache i-a aratat ca i-a fost trimis sarpele sa-1 muste sa moara si imparatul sa-i ia nevasta. Atunci eu am dat cu cotul. Dimineata. Atunci s-a adus piine si ciorba. ca de bucurie mare ca am luat fetele cele mai frumoase si nu stiu ce fac. un pui care spunea: frumosi. sa-1 omoare si sa-i ia nevasta i. ca am gresit de bucurie ca am sosit acasa cu nevestele noastre. iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. Cind am ajuns la eel de-al doilea munte. iar Gheordache a inceput sa vorbeasca tare sa rida de bucurie si ca din intimplare a dat cu cotul in masa de a rasturnat toata ciorba din toate strachini. ne-a cintat bum si sinteti de la Atunci eu m-am ascuns aci si cind a venit sarpele. nevasta lui Simon a luat copilul. Gheordache a frinat calul a oprit si a ascultat ce spune puiul. > Dar eu am varsat cafeaua cu genunchiul de pe masa si te-am scapat de la moarte. Pasarea a mai cintat ca daca voi spune ma voi face stana de piatra.muste cind va dormi in camera cu nevasta si sa i-o ia. sa moara si sa-i ia nevasta ». Imparatul a luat atunci stana de piatra si a pus-o la poarta ca de pe ea sa incalece pe cal. are sa dea drumul la sarpe sa-1 muste. S-a sculat de la masa si a sarutat iar mina imparatului si a zis: — Sa ma ierti. Dupa ce au trecut muntii au mers ce au mai mers toti patru calari pe cai si au ajuns acasa. Sara cind se culcara. Atunci Gheordache i-a spus: sa-ti spun cum este treaba. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. Simon nu 1-a crezut. dar atunci am sa ma fac stana de cafea sau piatra alba. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. El a cerut hainele noi sa se imbrace sa mearga la biserica. sa-1 otraveasca sa-i ia nevasta. tocmai in ziua de Pasti. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. nevasta lui Simon a nascut un baiat. 1-a gasit pe Simon cu nevasta sanatosi I-a povestit imparatului ca Gheordache a vrut sa-1 omoare si sa-i ia nevasta. In timpul dnd era sa-1 dea cu capul de piatra. Simon. Daca vei spune aceasta si la altii. Gheordache luii o sabie si se furisa in camera fratelui sau sub pat si cind veni sarpele pe o gaura din zid ii taie capul si trase sarpele afara din gaura. « -Euam Simon i-a zis: — Spune-mi ca sa te cred. s-a sculat apoi si a sarutat mina imparatului si a zis: — Iarta-ma. cind imparatul dus sa vada ce s-a intimplat. Si in acel moment s-a facut stana de piatra.

stapine. Dimineata le duce cite o chita cu flori si busuioc. zicindu-i: Uite. sa plivesti douasprezece straturi de flori si sa le uzi si in fiecare dimineata s5 si asculte Un — — — imparatului douasprezece buchete de flori. iese afara. Ele infloresc in fiecare noapte intr-o clipa si tot intr-o clipa se inchid. dar lumea duci la fiicele De aci inainte. Cind a trecut pe linga imparat i-a sarutat mina si i-a dat busuiocul spunindu-i Cinstit nepot ai din partea lui Simon si a mea si trece mai departe in strana linga cintareti. Imparatul s-a mirat intirziat asa — FLOAREA GRADINARULUI de neam mare care avea douasprezece fete. ca faceau mare paguba la casa imparatului. din ceruri. caci era daruit de la Dumnezeu si cu glas si a spus la cintareti ca daca era Gheordache n-ar fi de mult cu slujba. atunci nu se mai inchid e si ramine sa se paleasca. le imbracau si pina seara le rupeau. cum se varsau zorile. Gheordache avea in mina si un stat de busuioc. ii zimbeau si-i multameau. fetele multe sint saracie la casa omului. Aci a cintat asa de frumos ca slujba s-a terminat si imparatul ramasese pe loc de frumusete si de mirare ca e Gheordache sau e sufletul lui. imparatul a plecat acasa si la poarta n-a mai vazut stana de piatra si atunci a inteles ca el a inviat si a venit la biserica. Dupa ce s-a oprit slujba. pindeste doua. baiete. chiar asta este si pofta inimii mele ! Il ogodi ajutor de gradinar de flori. Ce te uiti. pe tine sa nu te vada ». Findeste o noapte. §i-a luat nevasta care se cernise si au petrecut si poate mai petrec si azi. Sa sapi douasprezece razoare. Daca ai sa prinzi clipa aia si ai sa sarufi pe una din ele. nu le putea stapini sa-1 fost odata si vestit. si dupS ce le da. In fiecare dimineata. cu capul in jos. ce ai sa faci in fiecare zi. ii zise mai marele gradinarilor. A venit si Gheordache. baiat sarac. primeau florile. facindu-se nevazut. ai sa gasesti o nuia de putregai care straluceste noaptea. el culegea florile cele mai frumoase si le ducea la geamul frumoaselor printese. il priveau. inghite floarea galbena. imparatul le aducea douasprezece perechi de papuci de aur si douasprezece rochii albe de mireasa. Apoi iar intra in odaia lor sa vada 31 . Ba cum sa nu viu. fuge de la boier intr-o zi pentru ca mr-i platea simbria si se opri drept in fata florariei imparatului. mai gura-casca si nu vii sa lucri. s-o stergi bine si s-o pui in pamint. de la usa. pindeste noua si nu poate sa prinda clipa ca sa sarute floarea cind se deschide. Tu s-o inghiti daca vrei sa te faci nevazut si sa vezi tot ce e pe lume. daca n-or fi murit. Orice ar fi facut imparatul cu ele. Imparatul le tinea pe toate inchise la un castel si in fiecare dimineata le scotea cu rindul sa le plimbe prin gradina ca sa nu le fure vreun vrajitor ori zmeu aciuat prin tufe. Si macar ca erau dar oriunde.: in biserica cintind psalt. A un imparat pace. Fetele voioase. Dar o data-i izbuteste si dupa ce o saruta. Intr-o noapte ii vine in vis o zina si-i spune: « du-te in col^ul florariei. Din ea au sa rasara trei flori galbene. Fetele le luau. iar el pleca tot rusinat. se face nevazut si zboara te miri pe unde. sa le fie cu noroc. ce mergea din stapin in stapin.

vazind ca padurea are picioare si merge. se urea pe corabii si ajung intr-o poiana cu flori albe si rosii. se culca padurea si tac pasarile. Acolo la mal le asteapta doua corabii de aur cu patru marinari la fiecare. tnlcar de raminem in pielea goala. zise una dintre ele fi.! ce indeletniciri au. fie — Trebuie sa ceva cu — Trebuie. El se duse in grajd si adormi de asemeni. dar de hora noi. Fetele iarasi se iau de mina. Se cutremura iar padurea. N-are rabdare. ca pina acuma asa ceva nu ni s-a intimplat. strecoara in chita printesei celei mai mici ramura de argint rupta din acea padure fermecata. tipa. rochiile albe de mireasa. chiotesc si joaca pina ce le prinde seara la joe. nu si de petrecere nu ne In noaptea a treia. tree prin tunele si pesteri. Printesele stau ingrozite la fintina. linga o padure cu frunze stralucitoare ca diamantele si in loc de lampi. In seara urmatoare iar pindeste pina ce infloreste floarea cea galbena si iar rupe o floare. coboara scari. Coboara incet soarele spre asfintit si atunci abia baga el de seama ca padurea are frunzele de argint. o saruta si o maninca. zise cea mai mare. in niste rize de rochii de li se vedeau pulpele si soldurile. Isi da el seama ca nu-1 simt desi sta pe lampa ce atirna pe un cinghil de aur in mijlocul odaii. care se tinea scai dupa ele. lasaii. Printesele abia scapa cu viata pe sub steiurile ! — —O de piatra. Beura ele apa. El iar n-are de lucru. Cineva ne-a simtit. se-ntoarsera precum venisera. apoi niste flacai le purta cu cintecele pina ce le momi intr-o padure cu frunzele de aur. s-au legat una de alta sa nu se piarda si pe o seara adinca au scoborit in fundul pamintului. cind le aduce florile. Printesa primeste chita. era aci o alta lume. Se potoleste furtuna. Apoi se culcara si adormira bustean. Se sui si el in corabie si poposira la un castel minunat la poalele unui munte de argint stralucitor ca soarele. beau apa. Cea mai mare le porunceste o data celor mici: Imbracati-va. si-a zis baiatul. dupa care se face nevazut. este lucru curat. baietul pitula frumos in chita micutei printese. luminau mii de licurici pina ce coboara aproape de ei luna. zise o fata. Isi face baiatul socoteala ca baietii astia nu sint oameni. Dimineata. rupe o crenguta si o pastreaza. Au intrat prin pesteri si tunele pina ce au iesit la un luminis. De data asta corabierii le due la niste izvoare cu apa fermecata care dadeau tinerete fara batrine^e omului. — Acolo se opresc la o fintina. se-ntinde si rupe o creanga. A doua zi. 32 . Padurea simte. ramura de aur rupta din padurea cu pricina. dea sa scoborim sa nu intirziem. raspunsera alte surori. se vede treaba. saruta floarea a treia galbena si o inghite si pe aceea. $i iar se pusera pe chiote si joe. ca abia scapara bietele fete cu viata. zimbeste si nu zice nimic. Iesi o luna mare si frumoasa de se vedeau oamenii lucrind pe ea la ogoare. aici nu este lucru curat. Ajung la marginea unui lac mare si frumos stralucitor ca oglinda. de facura ferfenrfa papucii. se-nfurie si se misca sa prinda hotul care a ranit-o dar nu vede nimic El se urea in virful padurii si scapa. Apai iar se face nevazut. Sta in odaia lor si asteapta sa coboare in alta lum3 cu ele. Mai multi flacai le venira in ajutor sa coboare din corabii si cum pusera piciorul pe pamint se incinsera niste dansuri dracesti de-si prapadira si papucii si rochiile. porneste sa caute dusmanul si daca nu-1 gaseste se pune cu potopul si furtuna. Fa. S-au imbracat cu rochii albe de mireasa. Dupa ce ostanira si ramasera desculte. Apoi se intorc acasa. ci mai indata sint diavoli sau zmei prefacuti in piele de om. Apoi se pune o furtuna si da un potop de apa.

iar surorile coborira jos in lumea zmeilor si facura acolo nunta jucind pina ce ramasera in pielea goala. Cum i-a dat-o printesa s-a rosit ca racul. ajunse imparat. cine sa mosteneasca imparatia si sa ia scaunul de aur dupa moartea imparatului. Toate ar fi dorit sa ajunga imparatese. s-a casatorit cu fiica cea mai mica si mai frumusica a imparatului. Sa fi vazut acum cutremur in padure. iar domnul in alta parte. da el cu inele de aur. vaete si tipete. s-au intilnit cu domnul si le-a zis: — Sa-i spuneti domnului morar. furtuna si iar potop de ploaie ca si mai inainte. De ce va rositi. Tntr-o zi. si facu in asa fel Asa Ea ramase pe pamint cu FETELE DIN MOARA Era un morar si avea trei fete si era bogat. Zmeii venira si le nu-1 rabda inima si din nou rupe o creanga cu frunza de diamante sin. Copacii dadeau cu crengile se aplecau in jos sa omoare pe eel ce-i rupe din trupul ei. stiu eu de undeva — Dumneata stii sa cinti si sa dansezi frumos? — Stiu — Bine. Se lasa iar noaptea si ele s-adunara pe mormintul lui mama-sa ca sa dea la noroc. Ea cinta si el dansa ! nevazut. — — — Ei. Cind s-au intors de la bilci. 1-ar cunoaste si pe morar. Iar feciorul. Ele n-au vrut si iar s-au pus pe joe petrecere de si-au facut rochiile zdrente si papucii bucati de iapa moarta.! si si izvoarele la fete. De acolo niciodata nu s-au mai intors pentru ca poarta le-a inchis-o gradinarul si ele s-au maritat cu zmeii. pina ce din gradinar si florar. de aceea am saracit ca voi cu dansul si cintecul vostru nu mai conteniti de o sa ma duceti la sapa de lemn cu atitia papuci si rochii rupte. ascunse in chita cu fiori. Le cintara cintece frumoase de se induiosa padurea poftira sa se marite cu ei. stapina ? Parca v-ati incalzit prea mult la dansul cu zmeii. Tree prin padure si ajung la un loc. Dar de unde stii? Pe el ascunzind-o in ! mai frumos decit zmeii. cum alta n-a mai fost sub soare. insa baiatul zboara deasupra si nimeni n-are ce-i face Vine cutremur. Fiecare sa va maritati cu cine va e pofta insa una sa ramineti cu mine sa am si eu stilp la batrinete. da muierile zic: — Sinteti cunoscuti? — Nu zise morarul. Fata a plecat cu in casatorie. Ele au plecat la bilci. iar dimineata gradinarul. Gradinarul iar se facu ca norocul sa-i pice micei printese. ramura cu frunze de diamante. sa va cer pe fiica a si mai mare sa mi-o dati cu mine sa vada ea averea mea. se-ntilnesc cu un domn bine imbracat si domnul a vorbit cu ele ca si cind le-ar cunoaste. atunci sa cint eu la ghitara si tu sa joci. tinarul gradinar. ca o sa-i fac o vizita. se viri printre ele se si intimpla. La nunta lui tot poporul a fost chitit cu flori din gradinele imparatesti si s-a facut o nunta mare. De data asta am sa va fac pentru cea din urma oara pantofi de nunta si rochii de nunta. Si sa dusa. Se intoarsera acasa frinte de oboseala. — Uite de ce am venit. Dete imparatul peste ei dansind si se rasti: — Hei. 33 . a plecat muma cu ele la bilci. da el cu trasura.

Da el avea o haita de criminali. Da sa nu intri in — — ! ! aci. Mosule. Ajunsi. ca ailalta Pe urma iar sa e ferice de ea Pe urma sa venim cite§i patru sa facem nunta. au dat lada jcs si i-a zis sa mearga si el acolo. nu se povestea. se plingea la toti sfetnicii sai si-i intreba. au dat-o si pe-a mica. scap eu de-aici A golit o lada cu pietrele nestemate si le-a pus in lada si deasupra a pus giuvaierurile. ce sa faca ca sa aiba copii. sa mascheaza si-i cere fata mijlocie. A fost un impa- nu avea copii. A intrat si ea si a vazut capetele la surorile ei. a desfacut ea lada si s-a uitat. se duce si o taie si pe ea. Iar sa preface pina o ia si pe-a mica. trece un om cu un butoi in car. fugarindu-i pe alti milijieni. IMPARATUL FARA COPII A rat care fost odata ca nicicdata. Fata curioasa sa duce drept da nu poate fugi ca e incuiata. da ea era mai desteapta si sa face vesela. — Mosule. Ia cheili si sa nu intri in camera asta. ea vesela. dupa doua-trei zile vin. cind colo. am venit sa cer fata mijlocie. Aci ti-e palatele? Da aci Da ea a vazut ca lucrul nu este curat El facu pe seriosu §i zice: Na cheile colea. ca daca nu era. O duce el cu trasura in fundul padurii. merge. Zice: — Buna ziua. da lui muica-sa Cind a ii face samn sa cheme militia si casa morarului sa umple de armata intrat militia. Cum sa scape ea de aci? Desface si alte camere §i gase§te numai lazi cu aur. $i-l duce pe el militia. Si-a dat-o morarul. sa luam o ladk si s-o ducem s-o vada. — Bine. Sfetnicii il sfStuiau sa dea sfoara prin tara mai umblat incoace sa caute vraci care sa faca ca imparateasa sa nasca copii. Cind vine el iar zice: Ai fost acolo ? Te taiem. Cind colo.! Merge la — camera asta. Da s-au intors ei la fata. se-ntristeaza ea si i-adat si ei cheili sa nu umble in odaia aia. s-abate pe un drum intunecat si ajung o casa mare. sa vada ce este? fete infipte in tapi. zise el si pleca. pe urma o duce pe ea sa vada casa lui. Stii ce. ca plec. Cind el vine. Zice ea. Am vazut ca ai scumpete mare. si fata $i-au ajuns acasa a scapat in butoi. ca hotii m-au legat. §i daca nu avea copii. n-ai vazut pe fata? — — ! — ! — — N-am vazut. giuvaieruri §i altele. la numai capate de odaia aia. Baga-ma-n butoi. fata deschide lada si sa vad capetele fetelor. m-am gindit s-o aducem si pe mama si tata sa vada si ei palatul tau. aci in padure fata. A pus ei lada in trasura si s-a dus la ta-su vesela. A inceput ea sa plinga ! duce la — Ce ai umblat acolo ?§io aduce acolo si-i taie capul morar. zise ea si ramasa Cind colo. Au omorit ei din militieni si au ajuns criminalii si au legat-o de un pom. A luat cheia si a pus-o la fel ca sa nu priceapa el. il pupa ca a venit el. dezleaga-ma. A 34 . Si ea curioasa vede capul lui soru-sa a mare A pornit sa plinga. S-au dus acolo si in cale au iesit tovarasii lui cu armile. Ajung ei pe mos. da n-o gasesc.

n-o sa fie rau. zise: Sa-1 aduceti la are leacuri de copii. nu-i nici calul. ca nu mai putea nimeni sa-i dea de mincare si nici sa puna mina pe el Imparatul porunci slujitorilor sai: Inchideti cirlanul. il curata frumos si se apuca sa-1 manince. — Ce. iese afara cu el in curte. calul. la marul. — Bine Ma omule la imparatul marul. Cirlanul crescu si el si se facu mare si nazdravan. Au dat fuga si mine la si tot satul zisera: ar vrea ratul. ce leacuri de copii are omul asta. Mare bucurie pe imparat. Copilul crescu frumos cu parul de aur. o gloaba de iapa care umbla pe-acolo prin curte. imparate Am leacuri de copii. ma omule. ! Se duce omul Sa traiesti. Ce este? Aud ca dumneata ai leacuri de copii. De minune. Cind auzi impasa vedem. un minz cu un corn ! nu s-a mai vazut. trece un om pe acolo prin comuna unde era imparatul. acolo intr-un grajd undeva si lasati-1 in plata lui noi ce o fi si cu el. Cirlanul nu-i face nimic copilului Cind copilul avu ncua ani. pe toate drumurile prin toate partile lumii si nu putea afla nimic care sa poata face ceva ca imparateasa sa aiba copii. dar nu e copilul. numai imparatul i-au spus imparatului. si-1 da imparatesei sa-1 manince. Bietul imparat era cu jale mare. trecura opt. multe mere am mai mincat eu si n-am facut copii. — inaljate imparate. fiindca avea sa aiba si el un fecior acum la batrinete. vine si maninca si ea cojile. Imparateasa nu i-a dat nici o seama ca iapa a mincat sau n-a mincat cojile. Supusii imparatului se intrebau ce va fi cu copilul. — Da. imparat si cu plecaciune zice: ! ! ! Ea zice: Da. ca sa-i mosteneasca tronul. marul asta. In timpul asta. fiindca copilul crestea si crestea si cirlanul. Da-i sfcrra-n tara dupa copii. Baaa Fata si iapa un minz cu un corn. la a noua luna se aude in toata curtea ca moare si moare imparateasa. Vedem — ! 35 . Calul. dar din marul sa-1 maninc si pe asta. Intr-o bunS zi. veselie La mare ca imparatul are un copii care sa-i mosteneasca imparatia.! ! ! incolo. dupa cum ma simt eu. sfetnicii — Ce vorba este asta. Dupa ce maninca ea marul. unde e copilul. caci auzise si el de povestea imparatului fara copii. Cind avu copilul opt ani se ducea s punea mina pe cirlan. da ce are sa moara? zic unii Nu mai trece mult si se aude ca imparateasa a nascut un fecior. Mai. cine-1 va minca va face un fecior de mare isprava. si incepu sa strige: si — Leacuri de copii. ii dadea de mincare. Trecu cinci luni. daca asta sa faca un copii. se trezi imparatul ca nu-i nici copii. trecura sase. leacuri de copii Cind auzira oamenii de acolo. un fecior voinic de toata frumusetea. Baaa asta ! — Da ! ! — — Bucurie mare in toata imparatia ca imparateasa a nascut un fecior. — Buna ziua. imparateasa se simte ca o sa fie rost de copii si zice: — Ma imparate o sa fie rost de copii. patru luni de zile. dupa trei. si anume — Uite. — Dumnezeu. nici cirlan Supusii imparatului se intrebau: Baaa unde e copilul. cind imparateasa a nascut un fecior si gloaba de iapa nascu si ea un minz cu un corn. La un timp. palatul imparatesc.

Tu te fa barbier si sa barbieresti prin curte. L-a pierdut din urma pe copil. pe unul mai bine. — Mai — Noi calule. sa spui ca te-ai taiat. cu briciul. si mai. de doua ori. am destele si cu argint si cu arama si cu aur. Uite mai. l-a atins spus calului. In sfirsit. De aci inainte l-a numit chelu. Copilului atit i-a trebuit. calule am si din singele zmeului si din barba zmeului. facea tot ce trebuia prin curtea zmeului. A barbierit incoace si-ncolo. dar tie iti trebuie multe. dorm 36 Ei bine. El a cautat o besica si a pus-o in cap. acolo si se plingea. Sa mai iei si citeva fire de par tot din barba lui. Dupa aia sa vii la mine si sa-mi spui. de sub patul lui. Cind le-oi avea pe astea toate. sa vii la mine si sa-i dam drumul. pina s-a invatat. Copilul se ducea linga cal. El a facut cum a putut si a luat si pietricica aia. — — — — — — — si Calule. unul intr-a cu argint si altul intr-a cu aur. Cind s-a dus la cal Mai zice bagai mina. toca lemne. pe unul mai rau. in cap. Copilul ranea la cal si vedea si de alti cai. S-a facut o data. ori zmeul asta ne-or minca oasele noua la amindoi. de acolo sa faci tot ce-i putea sa iei o pietricica cit de mica si s-o bagi in poznari. Sa bagi seama sa nu te vada cineva ca s-a sfirsit cu noi. alta de jur imprejur cu argint si una cu aur Tu sa te duci sa bagi destiul intr-a cu arama si te legi la deste: unul intr-a cu argint si unul intr-a cu aur. l-a chemat la el sa-1 barbiereasca. s-a dus si a bagat destiul unul intr-a cu arama. Ei zice tot mai trebuie sa avem ceva. cind om socoti noi ca toate slugile o dormi si zmeul. Intr-o buna zi calul ii zise: o sa scapam de aci daca o vrea Dumnezeu si uite cum: Ne tre- buiesc multe lucruri. Tu la care fintina te duci si aduci apa ? Ce f intini sint ? Una este sleita cu arama. — Mie nu mi-ar trebui asa multe. s-a dus. imi facui — Cauta o besica si pune-o ! si capul de aur. dar sa te legi la deste. da dadui si pe cap ! ! . odata pe cind il barbierea pentru a nu — Ce ne trebuie? zise copilul. Cind auzi zmeul caeun bun barbier. tu vii la mine si nu mai pui mina sa ma iei de friu. Zmeul nici n-a bagat de seama lucrul aia. — — — ! — ! — Ce facusi. ori ba. El bucuros s-a dus si i-a stiu cita oara.! n-a avut ce sa mai faca. Calul era nazdravan. Cind 1-oi barbieri sa faci in asa fel sa-1 atingi cu briciul si iute sa dai cu batista ta. copilul 1-au luat zmeii si 1-au bagat sluga la ei acolo si pe cal 1-au bagat la grajd. lasa ca tot ne mai trebuie ceva. sa iei singele zmeului. Dupa aia. copilul s-a declarat barbier. . La aia cu aur a dat si pe cap si si-a facut si capul tot de aur. . gateste-te si la noapte. s-a dus. i-a luat si citeva fire de par din barba si-a bagat batista in buzunar. aducea apa. ma? — Pai ce sa fac. luai si pietricica. . Cind te-o intreba cineva. Bine zise calul. om mai scapa noi de aci. de trei ori ca sa nu banuiasca zmeul nimic. zice de unde doarme el. Ce mai trebuie sa avem? De acolo unde se culca zmeul. Mai are zmeul si alte slugi si odata si odata are sa te cheme sa-1 barbieresti si pe el. l-a sters. S-a dus copilul si l-a barbierit. Repede a scos batista.

ca nici mult nu mai e pina la hotarul zmeului. a ros. ?i roade si roade la ea. Cind om trece de hotarul zmeului. poti sa si bei ca tot trecem de el pina la hotarul tau. Si acum sintem liberi. poti maninci. Sara cind au socotit ei ca s-au culcat toate slugile si s-a culcat si zmeul si au adormit. A pus mina pe iapa si a intins-o dupa el. care o avea zmeul a inceput sa necheze. lui nu-i era de copil. De aci inainte i-a dat mina pina au dat de livezi mindre.! ! ! imi tragi capastrul din cap. A aruncat batista §i s-a facut un piriu de singe. Mina. Daca ne prinde cu aia. s-a a aruncat piatra. Iar zice copilul: Mai ma arde in spate de nu mai pot Arunca singele. Zice zmeul: firele Cind a aruncat — — — ! — ! — Da-i bataie. de ciuda a crapat. Cind a auzit zmeul ca e Cind auzi copilul: singele lui. — — drumul Mai Mai si zice. Se duce zmeul inapoi. si — mina ! auzii o bubuitura? zmeul crapa. a trecut prin »1 si dupa copil. pline de flori si miresme calul zice: — E ma copile eu ramin aci. ii era necaz de cal ca era nazdravan. asta acum e singele tau. sui pe mine din grajd si s-o luam. ! La un timp copilul zice: Mai calule. om muri. — Mai da-i si tu — zice — ca uite. Zise: Ce-i. nu mai are putere asupra noastra. Cu aia scapam noi ca nici mult Ei zice nu mai e pina trecem de hotarul zmeului. Tu sa stii ca aci in comuna vecina este o imparatie mare. s-a pus si roade. mai avem decit singele. ce sa mai bea. a incalecat si-au luat-o la fuga si da-i bataie Iapa nazdravana. chelul cu cal cu tot si avem timp sa-1 prindem. fugi. ca trece de hotar si nu mai avem putere asupra lui. 37 . noi. zice. pus cu paru pe un zid de piatra. balano. Bietul copil a zis: — Iar ma arde in spate — Te arde rau ? — Ma arde rau — Arunca firele de barba ! ! ! de barba s-a facut o padure deasa. Zice baiatul: Om trai. ce sa mai manince. ca are zmeul o iapa balana. Cind a ajuns iapa acolo s-a oprit. — Mai zice — ma arde — Arunca piatra. s-a dus in grajd si a tras capastrul de pe capul calului. care. zice — sa stii ca e arunci piatra aia jos. Cind a ajuns zmeul cu pumnu. e cam rau de noi pina trecem de hotarul zmeului. de nici pasarea nu putea sa treaca prin ea. da-i bataie si copilul cu calul nazdravan si zmeul cu iapa nazdravana. cit fug eu de tare. Cind a ajuns zmeul la ea. Zmeul a sarit din somn si a fugit la grajd. da aia ma intrece inca o data. ma arde in spate ! zmeul dupa rau. noi tot fugim. balana? Ce sa fie ? Sai pe mine si intinde-o repede Pai ce e? — ! — — — —A fugit baiatul. tu Cind la el. Cind te-o arde rau de tot. sa si — sa — Ei. s-a facut el. taie si cu palosul pina cind o trecu.

copilul da tot stind eu pe aci calul meu si-o aduce aminte de mine ori ba? Scutura capastrul. lepada besica din cap. S-au dus fetele. imparate. §i mi-au rupt si straiele degeaba m-am tinut la ei c5 de pe mine Erau sa ma si omoare. Ei. intr-o duminica pe cind era imparatul Ia biserica. Fu chemat la imparat si-i zise: Bine tu ramii de azi inainte gradinar. ! meu sa ingrijesti de gradina Eee statu el un an de zile. ar fi bine sa ma lasati sa plec ca baiatul care mi 1-ati dat la gradina este foarte priceput. sint batrin. da dregem noi alta data. In timpul asta. zice. nici pe-a mare. cum nu face ca fata cea mica il vede. cine are nevoie de o sluga? — Cine sa aiba decit imparatul. Unde e nevoie. sare pe cal si face gradina toata praf. ca eu sint linga tine. La un timp. Se duse el. veni calul. Se duse in sat acolo. — ! — — Bine. Mai. a venit o herghelie ! de cai si mi-au facut-o Mai se poate? Fata cea mica era pe acolo pe-aproape si zice: Da. Imparatul ii zise: — Mai baiete. un an. Spusera tatalui lor de minunatiile de flori din gradina si cerura ca baiatul sa fie mai departe gradinar. da. — Bine ma copile. Cind vei avea nevoie de mine sa scuturi capastrul. ia trei fete. saracul Iiii potopul imparate.! ! ! ! de la mine capastrul asta. Sa mearga fetele. — Mai Nu — Maaa da ce e aici? — Imparate. s-au uitat si niciodata n-au vazut gradina mai frumoasa ca acum. punem iar alte flori. imparate Statu el cit statu. se uita bine la el. nici pe-a mijlocie si numai pe a mica. se arata un b§iat destoinic. cum face gradina praf. in care timp in fiecare dumineca imparatul se ducea la biserica. veni toata herghelia. Fata mica ramasese acasa. zisera oamenii. ! doi si pe urma eu plec si tu ai sa ramii in locul imparatului. Se duce la gradinar sa-1 puna la lucru. Tu Tu — Binee copilul capastrul si pleca. tata si eu vazui. te duci. Daca vreti sa o vedeti — Bine Nu e nevoie sa merg sa o vad. apoi cum ii da drumul calului. priceput si mergea de minune ca era o mindrete. face el. as avea nevoie de sluga si n-as avea nevoie. nu mai pot. imparatul lasa cite o fata in fiecare zi acasa. sa facem o gradina tot mai frumoasa de cum a fost. o vede facuta praf. Se duce batrinul gradinar la imparat si-i spune: Marite imparate. acum fetei celei mici — praf. — Cum cine sa fie asta si ce e cu el ? ! zise nimica. zice: te bag la gradina de flori ca am un gradinar batrin si ar fi timpul sa-1 schimbam si Lua sa ramii tu. zice gradinarul. plina cu fel de fel de flori ce nu le mai vazusera. ramase cu parul lui de aur. te bagi sluga la imparat. doi. — Bine. se infatisa imparatului si-1 ruga sa-i fie sluga. trece prin gradina si cind se uita. Cind vine imparatul de la biserica. - ! — ! — ! 38 . te invat aci un an. cind ii veni lui odata bine. ramii aci cu mine. era sa-1 omoare. El are sa nu pui ochii. acolo intru si eu. lucreaza bine si gradina este o frumusete cum n-a mai fost niciodata. si ce facuuu prapadul lui Dumnezeu.

ca da aleia mai mici florile mai mindre le iau si dau fuga — Uite ce mi-a adus gradinarul asta. Ei. Fetele si-au luat cite un mar. treaca o data. asta e trecuta. — 39 . nu trecu al meu. Cind vad treaba asta fetele mai mari.! ii intra la inima. pe a care e gata sa treaca o da la a mijlocie si a mai frumoasa o da celei mai mici. Eu am adus florile asa cum sint fetele. — — mica spune aduc in fata A si omule. asta mijlocie e e ca gingia. Ei. atunci imparatul zice: Toata curtea sa treaca prin naintea fetii. Sa mai — Tat5. trei buchete de flori. a mijlocie si-alese si ea altul. — Ma tat5. spune a mare. mare e cam trecuta. Qnueun om de nu spuse nimanui si nici la surorile ei si-si zise: — Ma asta de face lucrul asta nu-i om prost. s-au urcat in foisor si prin fata lor treceau in rind. una trecuta. — Ce v-a adus? — Uite ce floare mi-a adus mie. A — Tata. ! la ratal lor si-i spune: si ea: uite ce flori mi-a adus mie. cu omul asta nu e lucru bun. mai mare. Numai ca ea mai era sus. asa cum i-a placut. Cind facu el gradina si mai frumoasa. ! numai buna de maritat sa treaca si si el trei buchete de flori. ce flori ai adus in dimineata asta la fetele mele. Dar cum? Sa se stringa toti feciorii. Uite. N-a mai trecut mult si imparatul asa a facut. ! nu alese nici unul. asta e gata sa treaca si asta abia incepe. si care fata i-o place de baiat sa dea cu marul in el. ducea la cele trei fete. zice imparatul. Au venit multi feciori si s-au sfatuit cum sa faca. nu trecur5 toti — Cum nu trecura toti? — SS treaca si din curte. una gata o da la a una numai imbobocitS: Le duce si le da fetelor. El se uita la fetele imparatului — Ma si zise: asta mica Face asta mare s-a trecut. Trimite dupa el si-1 imparatului. trecura — ! ! toti feciorii si . pe a trecuta. feciorii. mare. Inseamna ca eu am intirziat cu fetele mele si ele s-au ajuns ca n-au sa se mai marite Eu am sa dau sfoara in tara ca-mi marit fetele. mai frumos. care vreau sa se insoare si fetele sa-si aleagS pe cine vrea. — Ehei ma cu asta avem bucluc. dar Gindi ea ca aici nu e curat. in fiecare dimineata. — P5i unde e al tau? — PSi. Sa dea fetelor cite un mar in mina si zice: — Fetele le punem sus. cea mijlocie spune: — Uite ce flori mi-a adus mie. rind. la chemati-1 incoace la mine. A mare isi alese unul. a dat sfoara in tara ca isi marita fetele. a mijlocie e gata sa treaca si asta mica e gata imbobocita — MS — eu asa le-am adus florile. daca mie nu-mi place nici unul. tu nu alesesi nici unul ? — TatS. tmparate sa-mi fie cu iertare. A mica cum sta cu marul in mina. Cind aude imparatul zice: Eiii si asta e o idee buna a omului asta. gradinarul.

MS. da intr-o margine a imparatiei. porcar. Trece oastea pe linga el. Isi ia barbatul si pleaca. Ma facusi aci de rusine cu cea mai cebaluita sluga. el iute pune mina si-1 taie pe el la desti. tu nu te duci El zice: sa ma due si eu. tu ai gresit. lapada el besica din cap. ca nu i-ar fi — Nu se poate. treaca si gradinarul. nu mai trece mult si imparatesei i se face dor si ei de fie-sa. intreba imparatul. n-am gresit.! Trecea toata curtea. Ii stia ea rostul lui. De asta-mi place. Cum intra. II arata imparatului zicind: Imparate uite ginerele Lasa. ! — Au capu. Ei. Pe afara ramine tot un bordei prapadit. scoate iute batista si-1 leaga. n-are nici un fir de par pe cap. ca de ce n-a dat fetele dupa feciorii lui. Imparatul. Atunci zise baiatul catre nevasta lui: Ma. sa mai treaca o data. pina ajunge la o mlastina si se namoleste cu magar cu tot. asta tot aci este. si frica-i era de imparat si rusine ii era si rau ii parea. A treia oara iar pocneste cu marul in cap. a venit si iar s-a inamolit tot acolo cu magarul. zice imparatul. — Ce-ai facut ma. venira si cei doi gineri cu oastea lor. o cheama afara s-o vada. La mine n-ai ce mai cauta. se due vitejii. Fata zice: — 40 . si zboara ca vintul pina acolo. Sa te duci unde oi vedea cu ochii. se umple bordeiul cu tot ce trebuie numai si numai de aur. au capu. El n-avea caciula dccit besica aia in cap. Iasa si el din namolul ala si se duce la bordeiul lui. fara ca pe ei sa-i bage in seama. Fata pac cu marul in cap la gradinar. Stai pe pace. Acolo era in toiul luptei. Intra si el in lupta aproape de imparat cind gata unul era sa-i taie capul. Qnd ajunge la bordei. Tree ei inainte. lasa-ma biruie. si iesi cu el afar a din trece gradinarul primit nimeni. ca daca nu sint eu acolo sa stii ca-1 pe un magar si se ia dupa ei. si magarul se preface in calul lui nazdravan. li da alt mar si zice: — Sa mai treaca o data toata lumea. cu chelu. Tncaleca si el — — ! ! Ma. In marginea imparatiei intra si ea acolo intr-un bordei. unde sa duca. Da cu destiu pe pereti si-i face de aur. lasa-ma sa ma due si eu. Facura surorile ei nunta imparateasca. — Nu se poate. — — — Ea — zice: Ma. Mai trece o data ! si iar il pocneste cu marul in cap. cit dinspre partea lui. Trece si el pe acolo ghebejit. ce amar gaseste in bordei. lasati-1 aci. cind vede cine 1-a scapat si e taiat la desti. — Al tau sa fie. — Tata. Imparatul crede ca-i un inger care i-a sarit intr-ajutor. Dupa ce tree. Baiatul a dat pe alta parte. Imparatul isi strinse oastea. daca Dumnezeu nu ne trimetea ingerul pe toti ne omora si mie imi lua gitul. Unde sa duca. zice imparatul. duce pe la ea si nu s-ar duce. si iar il imparatia mea. zise el catre nevasta lui. vacar. Nu trecu mult dupa asta si un imparat vecin pleca cu razboi impotriva tatalui sau. nu mai spuneti de el. vedem noi ce facem. I-a biruit pe dusmani si au plecat inapoi. zise imparatul. Merge ce merge calare pe magar. S-ar. fara ca sa poata da pe acolo. Pina la urma se duce. el scutura friul. mai nimic. incaleca pe calul lui.

nu merita sa stea la masa cu noi. Merg barbatul meu a fost. si i s-a taiat un deget cind 1-a aparat pe i-a taiat gitul. — Si ea e fata noastra si el e ginerele nostru si pe urma nici nu stii bine ! fi cine e el? Bine ! Sa vina numai fata Se duce imparateasa si trimete dupa fata sa vina la petrecere. mama. — Nu se poate. da ce e aci la tine ? tot. cind imparatul se veselea cu cei doi gineri ai lui. — Nu intru in bordeiul tau. intra la grija. — mama. Fata ii trimite vorba prin slujitori si zice: Eu nu pot sa viu fara barbatu-meu. ca daca te faci asa cum ai fost in razboi si daca ii arati batista care ti-a dat-o el cind te-ai legat la deste. spuneti-i ei si si terminat a venit tata lui tata asa cum va spun eu. Cind aude imparateasa. — Ba e adevarat. cum se poate ca eu n-am lucruri de astea in imparatia mea si nici n-am vazut la nimeni. ! — — — Ea sa vina. il tin. frica ii era. el nu — Ma omule ar bine sa vina si el — Nici cum n-are ce cata el aci. 1-am gasit tot acolo. Razboiul nu 1-au n-au fost ei invingatori si a fost barbatu-meu. sa vorbesc — Vina. A iesit el afara. imparateasa ii zice: Ma omule. a incalecat pe cal. imparatul spune. — De unde are el putere sa faca tot in aur ? — Iaca de unde El are si capul de aur ! ! si desti de aur. daca ar fi si fata noastra a mica aci ? Unde sa vina aia ca sa ne faca de rusine. ca si el este cineva si e mai viteaz si decit tata si decit cumnatii mei care tin pe surorile mele. inseamna ca ai fost tu. Se intoarce imparateasa acasa si vrea sa-i spuna imparatului. — — Merged si Baiatul le zice: Duceti-va de indata inapoi ca eu va ajung. Ma ingerul care a omorit toata oastea aia. numai aur peste — Ma. a 41 — . Cind sa intre inauntru. numai pina la us a zice vina. — Mama. zice imparatul. vina sa te vad. mama incoace. — Nu intru. La o petrecere mare. si-a lasat pletele de aur pe spate. sta cu gindul acolo. mama? — Pai cine a facut astea ? — Pai chelu aia. Cind aude le imparatul toate astea zice: spuneti-i sa vina incoace si daca el se face asa cum a venit in razboi. a luat sabia. Face ea doi pasi si intra la usa. de argint si de arama. cu tine. ! — — — Pai cum ? — Iaca asa. — Tu nu vezi ce e. pina la usa.! — Mama. vina inauntru. cind noi 1-am lasat impotmolit cu magaru-n balta la un intors. a scuturat de capastru si a venit calul si-a lepadat haina de pe el. Ala a fost un inger trimes de la slujitorii si spun imparatului toata tarasenia. el de nu — Cum a fost pod si cind ne-am Dumnezeu. ma: cum e vorba. Ma. dar n-ar fi bine. Se due slujitorii inapoi si-i spun: Uite. sa nu-i spunaaaa.

au incalecat al lui nazdravan. sa nu mai aiba — Bine iesit la tron. S-a facut apoi o nunta mare la care au fost chemati si parinfost mare bucurie cind parintii lui. a incalecat pe cal. omul Sla a vrut sa omoare pe baiat ca sa scape de el si a zis catre femeia lui: Femeie. Cind au pornit. eu incalec pe calul dupa mine. di-i pe aci. imparate. nu m-o intrece. S-a facut imparat a doua imparitii. Daca m-o pretentie ! se tie nici o intrece meu. si eu sint ala care te-am scapat de la moarte. Si asa a fost. si mai incalecai o matraguna si va spusei o mare si gogonata minctuna. si murit Dupa moartea tatalui. N-au apucat sa" ispraveasca vorba bine. va face ce fac eu sa fie ei mostenitorii tronului. ingerul. La un t imp s-au intors inapoi si au zis Cu omul asta nu ne putem masura. ca a si fost inapoi. eu nu pot sa sufar copilul tau pe linga casa si eu am sa-1 omor. cine e asta? Asta e tot ala care 1-am vazut. Eu sint. tii lui isi gasira fiul si calul nazdravan. Al lui era vint ! Ai lor. dupa care se afla ca el este fiu de imparat. imparate? Pai asta ar cam fi batista care ti-am dat-o eu. Dupa un limp a femeia s-a maritat si a luat un alt tata la baiat. d3-i pe dincolo. i se facu frica si zice: Ma. mai vazuram de facut? Pai noi nu mai avem pretentie A POVESTEA LUI PIPARU$ PATRU o femeie si aveau un baiat. Asta este. Ce facurati ma cumnati. inaltate imparate. si ei s5-si dea drumul dupa mine si sa ramin ei. — — — — Pai nici nu te — Si atunci ce e la tron siramii tu mostenitorul tronului. fata da dar tu cine esti? ca te-am vazut cind am fost in razboi cu imparatul vecin. daca n-or fi murit Si incalicai o sea si va spusei povestea asa. daca nu sa piece de unde au venit si ramin eu imparat in locul d-tale. S-a uitat si el la gineri si ginerii la el si imparatul zice: Pai cum sa va masurati puterile? — — — — — — — — — — ! ! — — Uite. Pai uite ce e de facut Sa ne masuram puterile. ce sa-1 mai ajunga. se duse de nu-1 mai vazuram. de ce nu vS tinurati dupa mine? A a zis imparatul afara. El a coborit de pe cal cu nevasta si zise: Sa traiesti. si ei pe caii lor. Traia odata un barbat tatal. Dupa ce s-a maritat.! ! : ! zburat drept la imparat cu nevasta cu tot. Cind 1-a vazut imparatul. imparate. Pai cu ce dovedesti? Batista asta o cunosti. ginerele d-tale. Ma. $i acum ce e de facut? zice imparatul. — 42 . a trait in pace si cu cumnatii lui si poate ca mai traiesc si azi. Daca ginerii astia ai dumitale va avea puterea pe care o am eu. Eu sint ginerele dumitale sil mic si fata a mica.

vulpea i-a adus puiul. dis-de-dimineata.! Femeia fu si ea de parere ca sa omoare copilul. Atunci maicuta sa rugat asa: i 1-a dat. ca am sa-p* dau un pui de-al meu fi o s5-ti fie la timpurile grele de mare ajutor. rniine la crapatul — Bine va fi de mare folos. Pina atunci el nu avea nici un ciine afara decit puiul de iepure si puiul de vulpe care se luau dupa el cind pleca la vinatoare. a plecat din nou la vinatoare. Vorbele noaptea in soapta pe cind dormea copilul. cind s-a sculat. cum n-ai mai vazut sub soare. rosii si vargap. A — — A — — — zorilor. in cale se intilni cu un lup si-i spuse: Stai. Piparus. In zilele urmatoare a plecat iar la vinatoare. A doua zi. El 1-a pus la umar la mina s-a Doamne Dumnezeule fa-mi si mie o pusca din firutu asta de par de la maicuta mea. asa cum se invoise. nu ma impusca. s-a intilnit cu cumatrul urs cale si ii spune si lui: Stai. Cind vazu vulpea ii zise: Stai. lasind puiul de iepure acasa. sa mi-1 aduci la mine acasa. iepurele i-a adus puiul acasa. ca eu am sa te impusc. Daca i-a facut pusca a doua zi a si plecat la vinatoare. El a luat puiul si acesta s-a luat dupa el ca un catelus. dupa cum crezuserS si auzise tot ce vorbise tatal sau adormi a visat ca daca maica-sa ii va da un fir de par din sa-si poata face o pusca cu care sa mearga la vinatoare si bine de el. voinice. a rugat-o pe mama Maicuta te rog sa fii buna si sa-mi dai un fir de astea le el inca spuneau nu ador- vitreg. ca am sa-ti aduc un pui de-al meu. Vulpea speriata ii raspunse: Nu ma" impusca. dac3 musti eu te impusc si ai sa ramii fara viata. Dupa ei ce cu ce numai asa va fi conciu lui zicind: — ! par din conciul stinga si mat ale. Daca nu 3 cu viatS doua zi de dimineata. Plecind la vinatoare. Atunci lupul ii zise: Te rog nu ma impusca. doua zi. vulpe. mise. lasind acasa cei doi pui care cresteau vazind cu ochii. s-a intilnit cu o vulpe. In drumul lui i-a iesit un iepure in cale. Auzise lupul ca el avea un iepure si o vulpe. Atunci Dumnezeu i-a facut pusca. spus: ca te-mpusc ca el nu stia mai mult deck atit. Fara de el ciinii ceilalp ai tai n-au sa poata face mare isprava. cumetre urs. ?i a I-a lasat — m — 43 . Daca a plecat la vinatoare. ca am sa-ti dau ! un pui de-al care-ti ! a zis baiatul. lupule. nu musca. a zis baiatul. Pe cind ei vorbeau. sa mi-1 aduci la mine-acasa. Dimineata. nu mai scapi. Si ! — daca i-a iesit iepurele el a — Stai si — meu. daca nu stai am si te impusc si ai sa vezi ce blana frumoasa am sa fac maicutii mele din blana ta Ursul s-a oprit si i-a zis: Te rog. Bineee. care o sa-ti fie de mare folos si o sa creasca si el pe linga puiul de iepure si de vulpe. voinice. ca asa pui frumosi am eu. Atunci iepurele i-a zis: Nu ma impusca. te rog frumos. doua zi lupul ii aduse puiul. ca am sa-p dau un pui de-al meu. pe tofi trei acasa si a plecat iar la vinatoare si cind a plecat. asa cum se joaca copiii. Era bucuros ca acum avea un pui de iepure si un pui de vulpe cu care se juca.

Dupa ce capcaunii mincara si hainele. a primit puiul de urs si a mers mai departe. Vulpea care era linga iepure ii lipi o laba peste ureche §i zise: Taci. $i greii pamintului. iar acestia le roasera intr-o clipita. zisera capcaunii. zisera baiatului: — Ne Atunci auzi si vulpea si zise: — Da-te jos sa te mincam. care intr-o clipita le facura farimita si le inghitira. na-na. Merse la ei si se intelese cum sa omoare pe baiat. greii pamintului. Ei il vazura si-i zisera: Stai ca te mincam Atunci baiatul le raspunse: Lasati-ma numai un pic sa ma urc in copacul asta si sa-mi cint un cintecel sa ma auda vintul. usureii vintului. In acelasi timp voia sa-1 omoare si pe baiat. Ei se invoira si-1 lasara de se urea in copac — — ! si incepu sa strige catre ciinii sai. Iepurele care auzi chemarea stapinului zise: I-auzip. El se desculta de opinci. mincara opincile ii poruncira sa se dea jos sa-1 manince. Astepta timpul sa piece baiatul la vinatoare. asa ca le puse gind rau sa le omoare. dupa ce aflara ca vineaza baiatul cu ciinii lui. Veniti de ma scapap Capcaunii sa-i mincati. 44 . dar nu stia cum? Isi aduse aminte ca intr-o padure traiau niste capcauni cu doua coarne in cap si la picioare cu copite de cai.Zis si facut. Mergind el prin padure se intilni cu capcaunii. ca sa le inchida in cotet si sa le puie o piatra mare la usa. Atunci capcaunii ii spusera sa-i inchida in cotet si sa le puna o piatra grea la usa. ! striga stapinul fratilor. Ca de obicei baiatul pleca iar la vinatoare in padure lasindu-si chiar atunci ciinii acasa. o vulpe. na-na Usureii vintului. Botezase pe iepure si pe vulpe. — Uiu-iu-iu. Tatal eel vitreg le spuse pe unde si ca are un iepure. Capcaunii se invoira. un lup si un urs care-1 apara. dar lupul care era linga vulpe ii trinti o laba. le arunca capcaunilor. Usureii vintului $i greii pamintului !. Atunci baiatul se dezbraca de haine si le arunca capcaunilor. Puse mina la gura si striga pe aripa vintului: Uiu-iu-iu. ca ne striga stapinul ca e la mare primejdie. TatSl viterg inchisese ciinii in cote£ si le pusese o piatra grea la usa. spunind ca ii strica somnul si ca n-a auzit bine. sa le faca de petrecanie. urechila si lasa-ma sa dorm ca n-ai auzit bine ! Dupa ce capcaunii. jos — Da-te Capcaunii sa-i mincati ! acum — — El in timpul asta striga din nou ! uiu-iu-iu. Sariti de ma scapati sa te mincam. ca sa-1 auda maicuta mea ca este eel din urma cintec al meu pe care il mai cint. uiu-iu-iu. iar pe lup si urs. Tatal sau vitreg nu vedea cu ochi buni lighioanele astea care se gudurau pe linga baiat si-1 pazeau. ca nu mai avem rabdare.

Piparus Patru zise ciinilor: Roadeti radacinile astea ca sint capcaunii care au vrut sa ma manince. lua unul. Cind ajunsera. in schimb. lua altul si iepurele se gata. Muierea il fripse in tipsie asa cum se cuvine. In casa toti ii tremurau de frica. Barbatu era lenes si nu sirbea la tarina ca toata lumea. . usa abia se clatina. hai la el. Ciinii roasera toate radacinile. ca n-are nima ce-i face. ce sa faca de frica sa — ! n-o omoare barbatul eel rau si veninos ca un sarpe? Sa-si puie-n oala la fiert. sari din birlog si zise: Intr-adevar ne striga stapinul. Baiatul isi taie si pulpa de la piciorul sting si le-o arunca capcaunilor ?i striga din nou: Atunci auzi — Auziti — si lupul Uiu-iu-iu. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. Dar feciorii erau multi. capcaunii se suiau in copac sa-1 manince. el se dete jos din copac si impreuna plecara acasa si-1 mincara si pe tatal sau eel vitreg si rautacios. . se ducea la vinatoare. se prefacura intr-o radacina. Fuga dupa mine. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati — ! ! Atunci auzi ursul. venea altul si cereau: Muma. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati la piciorul — ! ! zicindu-le: ca ne striga stapinul. Venea unul. cum se duce mita la gaura socitilor si nicicind nu se plictiseste. drept si le-o nemaiavind ce sa le dea. ii trinti o laba de-1 ameti ca nu-1 lasa sa doarma. Cind a vazut ca nu mai este carne. — CERBUL FERMECAT Avut-a odinioara un barbat si c-o muiere multi feciori si fete. nici carne pe el nu avea. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. Iepurele nu se lasa si se repezi in usa cu capul. mincarea? taie sinul si sa-1 — 45 . Capcaunii acum poruncira baiatului Acum da-te jos sa te mincam ca asa ne fu invoiala. Omul asta de rau ce era. Apoi o luara la goana spre padure la stapinul lor. isi taie o bucata de pulpa de arunca capcaunilor zicind: Uiu-iu-iu. Cind vazura capcaunii ciinii lui Piparus Petru. Aduse intr-o zi un iepure si-i porunci la muiere sa-1 friga. — . Acum veni si rindul ursului si cind se repezi arunca si usa si piatra de nu se mai vazura de-a rostogolul.: Baiatul. muiere. da-mi si mie carne ca mi-e foame Si asa. Veni barbatul flamind si fara vinat de la padure: Gata. $i de aci inainte Piparus Patru trai pe tara-n pace. dar isi jupui pielea din cap si usa nici nu se misca Se arunca si vulpea si pati si ea la fel. Cind se repezi lupul. dar ursul care era linga lup.

soro. copiii. El scoase din oala. O luara pe fata si o inchisera intr-o cocina si catara s-o ingrase. Feciorul mai mic raminea tot flamind. Ba eu am sa beau apa din urma cerbului. Muiere. au raspuns vecinii. sa-1 junghiem si sa-1 mincam. Dupa asta. ce-i mai trasni prin minte la carne de om. puse-n blid si minca. alergind dupa ei cu muierea si cineva le spuse ca s-au dus incolo pe drumul de cara. Speriat. Copiii fugeau. Parintii. cu rani singerate. Fata vazind ca o sa-i prinda. Eu o sa beau apa din izvorul asta. ii raspunse femeia Dar feciorii mai mici n-au de lucru si-i spun ca muma lor de frica si-a taiat sinii ca sa aiba el ce minca. sa-1 aranim. tu asculta de mine Mergi. pina se apropiara de infiora — si ! - — — urmele lor. tatal. i-a raspuns muierea. cit pe aci iar sa-i prinda din urma. Atvmci copiii o luara pe un drum si mai lung si se indepartara mult de primejdie. vad ca nu e fata si nu-i feciorul. gata-gata sa-i prinda. asa facura. Da. sa-i piarda si sa-i omoare. zise sora. mincare ca-ti spun de ce esti inchisa-n cocina. si un brici. o asculta ?i asa facu. iti dau. fugira. Fata cind auzi se sa se-nvete — — — — se gindi ce sa faca? Fratiorule scump. pina nu se scula tata-su §i muma-sa. apoi vino miine dimineata cu ele la mine sa-mi deschizi si amindoi sa fugim de aici. aruncara cutea si se facura in urma lor mici placi care — smiciiau. — — 46 . arunca cheptaru. Atunci alergara dupa ei intr-acolo. pleca prin vecini intrebind: N-ati vazut ficiorii nostri? N-am vazut. — Gata! — Vino sa mincam — Maninca tu ca eu ! — — Atunci el zise: — Asa-i dulce carnea di om? — Eu nu stiu. Merse el mai departe intr-un catun. Dar tata-sau si muma-sa dupa ei. pina ce ajunsera intr-o padure si se oprira ostemti linga un izvor. Copiii fugira. il ruga pe frate-su: Tu frate. dupa ei. Si se facura niste rugi mari incluceati. cauta o piatra de ascutit brice. Cind ajunsera parintii se incurcara si se zgiriara in rugi pina ce isi rupsera camasile si pielea si-o facura mii de intepaturi. Dis-de-dimineata. ca ogarul dupa iepure. cind in varsatul zorilor. Deodata i se paru ca maninca carne dulce si-o intreba pe muiere: Da ce carne-i asta? Di iepure. Cind vazura ei ca sint pe urmele lor. Hai sa punem un ficior. cei doi copii fugira. aruncara briciul si se facura in urma lor niste cutite cu taisurile-n sus ascutite de-si taiara parintii picioarele si cazura lesinati peste cimpia pe care crescusera cutitele ca iarba. da si ei fugeau dupa copii. Asa zisera. spune di ce? Pe tine te aranesc ca sa te injunghie de Craciun. noi avem prea multi copii. se tot ducea pe linga fereastra la soru-sa de-i cerea mincare: Da-mi. Cind se vazura copiii iar la spatele lor cu parintii turbati de minie.! : sint cisnovita si nu ma simt bine. insa de copii nu se lasau si totuna dupa ei. Frate-sau.

nu mai avea rabdare s-o invete. Cind vazura dimineata taietorii se suparara si-i spusera imparatului ca nu e chip de taiat plopul. innoptind aci de frica. Atunci ii porunci: Cum Fata. gata sa puie peste ea podnita. Noaptea veni cerbul din nou. Lua de acasa podnita pentru copt piine si facu focul la tulpina plopului. $i Intristata si amarita in cum bau. linse taietura §i plopul se vindeca. puse doi oameni cu baltiile ca sa taie plopul si pe fata s-o doboare jos. Ce sa faca sa n-o mince lupii si ursii care misunau primprejur. fa muica. ba si mai gros se face. nu cu apucatorul pe — Zau maica nu pricep $i se prefacu baba ! pita. Fata vazind-o ca este proasta. Nu — — Cum — Pune dealtminteri. 47 . linse pina ce se facu plopul si mai gros. Potera insa ii prinsa si iar in dimineata urmatoare mersera sa taie plopul. crescind si mai mare. Fata privea de sus din plop si se mira de prostia babii. Cind ajunsera taietorii si vazura plopul si mai mare iar fata rizind de ei in virf. zisera speriati taietorii. Baba cum era de felul ei vicleana. o intreba baba. framinta piinea si o puse pe vatra sa se coaca. taiara §i seara mai ramase inca un neac §i plopul se pravalea. taiara. Oamenii taiara. zari o fata frumoasa ca o zina din povesti. da-te jos ! In schimb fata nu se misca de loc si nici nu-i raspundea nimic. pina se-nnopta. Fata cind vazu cerbul incepu sa plinga si sa suspine in zadar. ca nu stie sa aseze tastul pe pine. ca ce se taie ziua. dar fara nici un folos. ca aceea care pune laptele-n oala dar intinge pe dinafara. noduroase si stoloase. in loc sa puie podnita cum se cuvine. tastul cu gardinarul in jos. Tocmai atunci trecea pe acolo feciorul imparatului sa-si adape calul. Vazind el atita nesupunere se duse la palatele sale. sa se duca la o vrajitoare girbovita sa-1 ajute ea daca voinicii cu puterea lor nu sint in stare. Taiara ei. Cind acolo se opri la o cesmea. noaptea se vindeca la loc. cobori incet jos din virful plopului si aseza ea podnita peste azima. Asta e o minune si nicidecum altceva. Ramase ca miine sa mai taie pu^in si sa-i fie pe plac imparatului. padure cu alele salbatice o porni incotro zari o lumina catra un mic catun de oameni. sa se suie in plopul de linga fintina. Noaptea. o aseza pe dos incit nu acoperea turta de piine. caci plopul fund gros nu pridideau cu taiatul. Asa plecara ei acasa la imparatul §i-i spusera ca mai este de taiat inca un neac si cade plopul miine dimineata. fi se preface in cerb se dadu peste cap §i se prefacu intr-un cerb mare cu coarnele cit prajinile. — Ba am sa beau si ce-o o fi. Ce sa faca de aci incolo ? mai stia ce. — Merse de incerca si imparatul. se duse cerbul la plop si linse. zicindu-i: Pune. iar imparatul nu pricepea pentru ce? Cind se zauita in virful plopului. iar taietura se vindeca ca si cind nicicind n-ar fi fost infipta securea in trunchiul sau. fa.! si ce — Ba si nu bei. ca cine bea apa din urma cerbului ma fac eu fara de tine in pustietatea asta. Baba se invoi sa scoboare zina de fata din plop pentru un mic bac§is. Ii dete-n gind ca babele pe toate le-ncurca si le descurca. ajunse calul la cesmea se sperie. cum se vindeca carnea omului. Dupa ce se incinta vatra. se speriara si o luara la fuga sa-si piarda urma sa nu-i pedepseasca imparatul.

iar cind se ducea imparatul isi inalta crengile si virful si mai sus. Cind se ducea imparateasa in gradina florile se lasau in jos. il taie si-1 arse. n-are. sarac cum era. tinjea si se ofilea ca o floare. plinse amarnic si pe zi ce trecea. Cind se ducea imparateasa sa culeaga mere. iar spinii se intindeau de-1 inghimpau. prinse fata si-i dadu o bacica de bucurie. pe mine toate ma urasc si nu pricep pentru ce? Atunci imparateasa-i raspunse: esti — Maria ta. Era tare de cap si nu era bun nici pentru o ceapa degerata. sa mergi cu mine sa facem nunta imparateasca. Il prinse si-1 injunghie fara sa stie imparateasa. mare si stolos. cum se scula. numai cu unul din ei n-a avut ce face. gasi cerbul cu coarnele lipite de poarta. iar oasele le aruncara in grading. se coace pinea. imparatul iar gasi poarta rupta. Fata stia ca sint picaturile de la fratele ei si plingea si ea sarutind florile de calapar. Toti mincara din carnea cerbului numai imparateasa nu. Cind veni cerbul si lovi cu coarnele in poarta imparatului. Dimineata. lecuire Baba rise de bucurie. Mirat de asemenea intimplari. pe care tu injunghiat facind un mare pacat. Suparat. Din oasele aruncate crescu un mar mare si frumos cu merele de aur. Se repezi cu coarnele in poarta cea mare si o rupse. intr-o zi. s-a trudit si pe toti i-a dat la invatatura. A 48 . Imparatul. calaparul crestea inalt ca un copac si imparatul n-avea ce-i face. trandafirul si calaparul. sint sufletul fratelui meu prefacut in cerbul fermecat. de Dumnezeu neiertat. Imparatul se supara. porunci sa se unga poarta cu smoala si sa se lipeasca de poarta raufacatorii care farima noaptea poarta. Cind venea imparatul sa-i miroasa florile. Mosul. Cind vazu ea cerbul mort. iar cind se ducea imparatul florile se lungeau in sus. i se lipira de smoala si ramase cu capul lipit de poarta pina la revarsatul zorilor. Si se facu o nunta mare cum numai fetele imparaau stiut s-o faca. iar la mine toate se-nalta. Din cenusa crescu un calapar frumos. Chema maistori si o dresera la loc. o intreba pe sotia sa: — Mereu la tine se lasa-n jos marul de aur. gasi poarta frinta si nu stia de cine. iar cenusa sa fie aruncata in gradina. — Tu ai sa fii sotia mea. sora ia-o de unde nu-i. astea nu sint nici flori. iar imparatul cu ostirea sa iesi din padure. chema lemnarii. OF! trait odata un mos care avea noua copii. muica. dar se vede ca prostia din nascare. O lua calare pe calul sau alb inaripat si zbura ca gindul la palatele de marmura unde-1 aseptau nuntasii. Pe tine toate te iubesc. Dimineata. porunci sa se taie trandafirul. nici 1-ai meri. Cerbul veni din nou si frinse poarta. Cind veni noaptea cerbul fermecat s-o vada pe soru-sa in plop. Cind se ducea la el imparateasa lasa florile in jos si din ele curgeau picaturi de lacrimi. Imparatul iar se-nvenina de minie. cind se scula imparatul. iar cenusa o arunca in gradina si din ea rasari un trandafir stolos cu multi boboci de toate culorile.— Asa. marul isi apleca virful in jos. Bucatarii fripsera cerbul. Sara inchise poarta si se culcara. O apuca el dupa urme si ajunse la poarta imparatului.

nu-1 invata tu pe dracu sa traga cu pusca eu om din tine de-o sa-ti m. Baiatul iesi afara din casa dracilor. Tartorul —d — Pai — eel stii. Ga scot Lasa. Ia timpul Ista. iata un om necunoscut se iveste in fa|a lui. Astazi mergem si punem via si miine mergem s-o culegera. cazma si vita. omule si sa-1 ce ai oftat? Asa oftez eu. si 1-a mare il lua la ispiteala. A doua zi ia tirna diavolilor struguri timpurii pe mina si se duse de culege via pe masa. A mers mult mosneagul cu feciorul. Ga sa nu-1 faca de ris cind s-a ridica baietandru si i-a veni de iasurat. S-a asezat unchiasul pe jgheab si s-a pus pe oftat de suparare. dar eu am venit fiind chemat pe nume. pina ce de osteneala au poposit la o fintina sa bea apa si sa se odihneasca. Fiica tartorelui iadului il vazu pe sub sprinceana si cum ii placu de mutra lui. vazind dintii si ghearele infioratoare. atunci poti sa dii cu el paste gard.! ! : Si-a pus in gind de suparare sa scape cumva de el. — — — Zis si facut. Bine omule. mai baiete. numai sa nu ma inseli La anul vii pe jgheab. 1-a legat la ochi si s-a scufundac cu el in fintina pina in fundul pamintului. pe un an de zile si daca nici la mine nu invata. se rezima de un gard si incepu sa plinga.arga fulgii daca nu ma asculti. mai flacau. ca e prost si-i tare de cap si nu poate invata ca ceilalti opt feciori ce-i mai am. grebla. Ori eu nu pot sa fac nimic I Nici nu ma pricep §i nici nu pot ! Sus pe pamint eram vestit in prostie. fie voia ta. Baiatul S3 intrista. dai de trei ori cu batu in fintina si zici de trei ori Of Of Of ! Eu am sa te aud si indata ies din fintina si-ti aduc copilul teafar precum mi 1-ai dat Da mosul a zis: bodeaproste ca scapai de dracu si s-a dus acasa. sapa. tata-tu 1-a pacalit pe tata si m-a adus aici la talpa iadului ca sa-i sadesc vie intr-o zi si in alta sa i-o coc si culeg. intrebindu-1 La ce m-ai chemat. ! li puse-n mini tirnacop. mosule? Nu te-am chemat. JPe mine ma cheama Of! Unde te duci cu baietanul asta? due in lume sa i se piarda urma. Gum a sosit. nu 1-a lasat ps baiat nici sa rasufle pus la invatatura. stiu si eu cutare si cutare trebusoara. Numai tu sa-mi spui cine te ajuta. A luat traista cu de-ale gurii si-au plecat in lume. De acolo a pornit cu el pe fundul unei ape mari pina ce a dat de casa dracilor. pina acuma. — — — De ! — — — Ma — — — ! ! ! Omul i-a luat copilul. Apoi il duse in tarina diavolilor sa-i sadeasca vie intr-o zi si a doua zi s-o si culeaga singur. tu mai baiete. ca niciodata nu va fi in stare sa prinda de capatina mai mult decit la mine. de inima rea si necaz ca uite am plecat cu tontu asta sa-i caut capatuiala Bine bine. da-mi mie copilul ucenic. Mosule. de ce plingi? Uite. aici cum o sa ma descurc eu cu asa natii de tartori intelepti? Lasa nu te speria ca fac eu in locul tau tot. se duse la el intrebindu-1: Ge-i cu tine. si-i puse imparatului 49 . Sa-1 ia pe prost de mina duca-n lume ca sa-i piarda urma.

unde o inecase tartorele iadului pe ma-sa pentru ca-1 inselase. ins5 tu sa le ceri pe mine 500 lei. De toate aceste ispravi s-a mirat dracul. Se mira — Acum diavolul si sa te prefaci in iepure — Am — — — — — — ! — — — ! Vine imparatul tartorilor si vrea acum sa-1 puie la incercare daca a prins ceva intr-un an de invatatura. Eu am sa ma prefac intr-un copoi strengar. nu stiu Din nou il batu zdravan. Da-i cu el in birlogul lupilor sa scapi de el ca e pacat sa faca umbra pamintului. se apropie de noi doi vinatori. Uite in sobele de dincolo. te omor cu bataia. nici s-o culeg. Iar a plins si iar 1-a ajutat fiica imparatului. damite tu un pamintean prost. — — 50 . Mai tirziu 1-a pus sa se prefaca in cine si sa manince lupii din padurile dracilor. darn-a avut ce face. alb cu pete negre. sa ma due. dar nu pot ! Il zvinta in batai si fiindca se implinise apuca de git si-1 dusa la tata-su. Fata iar veni la el. Odata ramine el singur acasa si da intr-o soba de doua femei spinzurate. ! ! ! ! anul. Una spinzurata de limba si alta de picioare. enema duhurile din fundul marilor care-1 prefacura iepure si pe toate le ispravi precum i se poruncise. sus de tot si sa joci in doua labe si cit ai bate din palme sa fii dupa mine. altfel te arunc si te fierb in cazanul cu smoala. asa cum 1-a luat. vezi. toate sint pline de scafirlii de oameni ! Din ghearele lui nici diavolii din balta nu scapa. Plecara ci spre casa mihniti. ehe. Se tinu de vorba. Deo data ii zise el lui tata-su: Tat§. S-apropiara vinatorii si s-au mirat de copoi. baiatule.o-nghiti-n sec. Dracul cum auzi il lua la bataie. Mosule. il prefaci in cal. Zgarda sa nu le-o dai nici in ruptul capului. pe jghiabul fintinii auzind Of de ! trei ori. iar tata-su dojenindu-1 si injurindu-1. iar pe ea fiindca a vorbit mult si multe. tine-ti odrasla ca e neam prost si pune oala-n cap in loc s-o puie la foe. ei o sa ceara sa vinzi copoiul. Prefa-te in ciine Nu stiu. $i pe tine are sa te spinzure. acum iar sa te mai vad cum imi pui vie si cum o culegi ? Nu stiu nici s-o pun. dindu-i indarat copilul. stapine. stapine ! zise el si iar se porni pe plins. au calatorit impreuna si au adus inelul tartorelui. Fata iadului iar i-a venit in ajutor. Mai la urma i-a poruncit sa se prefaca armasar si sa-i aduca inelul de la capul pamintului. Si-ncepe asa: E-he. si sa te sui in al noualea virf de munte. $i ce-ar trebui sa fac eu ca sa scap ? Sa-i spui ca n-ai invatat nimic si n-ai priceput de la el nimic Asa am sa fac Le-a slobozit din spinzuratori pe dracoaice si s-a facut ca nu stie nimic. Fa-te iepure Nu mai pot Si iar il lua la bataie. O intreba el pe cea spinzurata de picioare: De ce v-a spinzurat ? Fiindca am sarit multe garduri si am alergat mult. uite. — — — — — Daca nu te — Omoara-ma. Si ce-i sinteti voi lui? Muierile lui sintem amindoua.

ca si tatal baiatului. o mirosira si se ! bucurara. eu dau doua mii de lei. tu sa te sui pe mine. — Il vind. apoi se Mosul preface iar in baiat asa cum fusese pina aici. el alearga. prinde iepurele si i-1 da lui tata-su. se tocmi cu geamba§ul. i-o da imparatul. daca mi-1 vinzi imparatul s-a zgircit pentru nimic. Gesmbasul vrea ! — Marite imparate. de vinzare ti-e armasarul asta frumos? dar pentru un cumparator de neam ca dumneata este de — Si cit ceri pe el? — O mie de — Numai atit? — Da. uitindu-se la armasar. — . Se vaita de burta si de ficati. imparatul are sa ma vada si i se va lasa inima la mine. Iese afara imparatul si-1 intreaba: — Mosule. I-au dat drumul la copoi sa prinda iepuri. lei. asta ? mie flcarea lei. Baiatul a simtit numaidecit ca dracul este negustorul si la o nebagare de seama. Atunci el iarasi ii zise lui tatine-su: Tata. capestrele In fata palatului din capestre crescu o floare alba frvimcasa. — Iti vind calul pe doua mii de dar fara capastru. numai atit. cind vom trece prin fata palatului. Daca — Mo§ule. Tata-sau il tinea de friu.! ! ! ! ! ! — Vinzi. Alofneagul se lacomi la bani si vindu si capestrele. O vazu irrparstul si imparateasa. maria-ta ! Imparatul laccm si el dupa bani. cum nu se mai vazuse pe lime. vinzare. mosule. nu jucarie. ii ia bami si vrea sa piece. se zbiceste si capestrele sar peste gard in curtea imparatului. bogat si frumos. Nici in ruptul capului sa nu-i dai capastru! Ajunsera la marginea orasului. Vinatorii i-au dat pe loc banii — Zgarda n-o dau — Lasa ca-1 legam noi ! si i-au cerut si zgarda. imi vinzi — N-o vind — Dau pe ea zece mii de sa cumpere fioarea cu tot dinadinsul. — Nu este. Iti dau 4000 de sint bani astia. lei. Iese un iepure. iar imparatul facea zimbrii. care iesise pe pamint sa vada ce face flacaul eel prost. plinge si ofteaza. taica — Cat ceri pe el? — 500 lei ! copoiul? au intrebat ei. eu am sa ma prefac in armasar . numai sa-mi dai si capestrele. iti dau inca pe atit. insa fara capastru — Ba da-mi capastrele zise imparatul lei si ! Un negustor se amesteca prin gloata iti ?i zise: — Negustorule. Sa-i ceri 1000 de lei. Sa mcara dracul de ciuda. doar Insa nu i le da de zgircit ce era. iar vinatorii de zor s-au afundat in padure dupa vinat. vinde flcarea cea frumoasa diavolului. mie. si cu o sfoara a apucat-o inainte. Cui i-ar fi dat in gind ca geambasul era chiar tartorele iadului. 51 . fuge iepurele dupa ta-su. In drumul lor trebuiau sa treaca pe linga cetatea de aur a imparatului. Era un oras mare.

Dia bobul ramas in cocos scoate opincile fermecate. Cocosul vede vulpea si fuge. vede cocosul seminfele sprinjite si dintr-o lovitura inghite un bob. barem sa traiasca ! ». asa ca pornira sa saraceasca din pomeni pe cum ie obiciaiu. iar asa spusa. Mosu spusa omului ! pot sa te duci la mormintul Domnului ca e mult departe piste mari si tu n-ai bani sa platesti ca esti sarac. Mosu intreaba pe om. slrac. Mosu spune omului asa « tu baiete. dar da-mi mie copilu sa-1 botez eu ». El pe loc iese din bobul de mei si se preface in vulpe. A fost Dumnezeu. da al de baiete. si intreaba: «und' te duci baiete cu copilu? » Omul spune la mos asa: « ma due la mormintul lu Dumaezau sa-i schimb numele copilului ca asa am visat ». o ingropa. POVESTE DE O MUIERE CU UN OM Eria un om cu]o}muiere: avea paispe copii §i toti a trait. sa boteaza din nou copilu. asa ca ramasa numai omul cu muierea si un singur copil. Omul cu muierea mai avea si paispe nurori si paispe nepoti. ca ieu nu te cunosc. care stia ce este cu frunza se repede s-o ia. Baiatu lua copilu si pleca iar la drum la mormintu lu Dumnezau. DracuJ. toti a murit. drumuind. xViurira nurorli toate paispe. piste ape mari si tu n-ai bani sa platesti. inca un mos mai intilni in cale. da te rog da-mi sa botez eu copilu ». a crescut mari i-a-nsurat pe toti. ii zice « buna calea. Dracul iar cu gura sa adune meiul. Mergind omu cu copilu la drum pin paduri pustiniacuri. baiete ». Baiatul spune la mos « cum sa-1 dau copilu sa-1 botez. asa murira tot paispe. Mergind omul cu copilul pe drum in padure sa-ntilneste cu un mos in cale. asa ca toata nora avea cite un copil. din floare se rupe o frunza si se lipeste pe ciztna imparatului. se incarfa cu ele si pleaca in Iume de-1 procopseste pe tata-su si pe top fratii. facu pomana pe obiciaiu nostru. Si tocmai atunci. Toti a trait bine zdraveni. cu invatatura furata de la dracu. El se ascunse intr-un bob de mei. el viseaza un vis asa « sa ia copilu sa sa duca la mormintu lu Dumaezau. ama baiatu nu 1-a cunoscut. sa ml due la mormintu Domnului sa schimb numele asa: « copilului. Baiatu multamea mosului si iatreba mosu pe omul: « unde te duci cu copilul »? Omul spusa ca: « am avut paispe copii si paispe nurori si paispe nepoti. Omu. iara sa-ntilneste cu un altu mos in cale si iara mosu ii da buna ziua la baiat. da eu visam asa. care cum sa imbolnaveste din nepoti. asa am ramas numai eu si copilu asta la o odina drumuind. Mai mergind pe drum. prinde cocosul si-1 maninca. Imparatul trage piciorul si din frunza iese o dubla de seminte de mei. Aci pe loc se inbolnaveste muierea la si in putine zile muria si ea. asa porni boala in eopiii omului si ei murira tot treispe. ca si al dintii mos. nu 52 . sa-i puna alte nume ». Da dupa putina vreme pornira sa se imbolnaveasca copiii. Tot ingropa omul cu muierea. dupa ce murira nepotii porni moartea in nurori. Vulpea alearga. nu poti sa te duci pina la mormintu lu Dumnezau ca e rau departe. Se gindea: daca ma inghite diayolul siat pierdut. moare. Omul ce sa faca? Vinda casa cu maidanul.Cind sa se desparta dc geambas. Omul lo copilul ce ramasa viu si pleca la odina. poate m-oi fi vun dus man si nu-ti dau si om : : : : copilu sa-1 botez ».

sa face ca nu-1 cunoaste pe nasi-su si trece repede pinga nasu mas! 53 . Umbla ca un doctor multa vreme. sa ma imbogatesc ca vezi cum sint nasule Spusa finului asa « lesne fa-te un doctor sa lecui lumea ». sa ma due sa adun veresia ». da nasul iar sa trasa la cap. baiatul vazu ca amindoi mosii tot o vorbafspun si baiatu odobri. unde te ducei? » Da finu-su incura calul cit peate. pa face bani. intreaba finul pe nasu: « nasule. Mosu spusa la baiat: «aide tu cu copilu cu mine ca eu stiu colia un sat si mergem sa botezi copilu la biserica ». baiatul striga numele. de pe urma. mult sint ieu sarac dar cum sa fac. Vaitindu-sa finul si plingindu-1 finul. mai sa dusa si mai cumpara o sabie mare. la unul si la altul. Bogatul dete casa la fin fara nici o chirie. sa sada in ea ». s-o vad. sa boteze mosu copilu. aicea in padure n-avem unde sa botezi copilu? ». o sa-1 doara ureichea Si intreba cit mai ieste pana atuncia? Nasu spusa ca mai ieste trii ani. porni foaie dupa foaie. Ce facu el? Tn loc sa-si « ! ! : ! adune banii. si gasi ca finul. dupa vreme mai delungata. cu fesul rosu in cap si a pkcat calare pe calul albivfugind iel de-acasa. mosule. nu ceria nimic bani. nasule. « Bine. sa nu-1 mai gaseasca nasu. Mersara pin sat si gasira o casa la un bogatas si nasul vorbi cu bogatasul asa « dai la finul casa la chirie. ramasa zdravan finul trii zile. frumcasa si pe urma mearsa de-si cumpara un rind de toale turcesti. ama pe mine nima nu ma vede. Mosu spune la fin: « mergem sa cat o casa sa sezi cu chirie ». Mai lo si un fes. : ! : ! Finul facu asa cum i-a zis nasul. Finul vazu ca nasu sede la capu finului. la capu omului bolnav. lasa-ma barem trii zile . te rog spune-mi mie din ce o sa-mi fie mie moartea mea ! ! Finule. da si am veresie la lume c-am lecuit lumea la veresie. pin paduri. iel sa dusa la piat cu mult bani si cumpara ce-a fost mai bun cal in piat si mai gras si mai frumos. finul sa-ntoarsa cu picioarele unde i-a fost capul. finule. din sate. sa traiasca. Finul spune lu nasu asa: « ieu n-am invajat de doctor » Ama nasu zice: « porneste de te duce pin sate si intreaba de lume bolnava ca sa lecui. sa stii cind oi tuna la omul al bolnav in soba. asa de sa imbraca in tcale turcesti. la o zi noaptea sa pomeneste cu o durere fiiiul in ureiche. ca sa scoala. satilneste cu nasi-su. tu ca esti doctor. iaca vine nasu pi la fin sa vada ce face finul? Finul ie om sarac n-are nici scaun sa-1 roage pe nasu sa sada. multa blaga ridka. Vazind finu ca nasu a venit sa-1 ia pe finu. daca ma vezi pe mine la picioarele bolnavului. mult imi pare rau de averea ce am facut. Dupa citava vreme iaca vine mosul pe la fin sa vada ce face finul ? Finul s-a imbogatjt. dupa aia. fa asa tunind in soba 1-al bolnav. moartea lui este din ureiche. il botezara pe nume Trails. Da in carte scrie trii zile. nu mai e sarac Vorbind finul cu nasul. sa imbogati finul si insura baiatul. In drum nasi-su zice: «oco finule. pustiniacuri. decit pe tine te vede toti ». finul porni sa-1 roage pe nasu asa « mult te rog. Finu mergind iel pe drum. « Finule. sa mili si-1 lasa trii zile pe finu-su. sa cat in cartea mea » Mosu scoasa o carte. asa finul sa vaita la nasul: « nasule. am venit sa-1 iau ». ca eu aicea pe nima nu cunosc.» » doi mos a fost Svete Aranghel. ieu sint acolo. unde eu ma due cu copilu. Daca ma vezi. vazind ca ie nasul sprimit sa-1 ia pe finu. sa pomeni cu nasul la capu lui. veresia. pe Traila. finule. porni sa lucreze pe bani. Acuma iesira din biserica. cere de la omul bolnav bani cit vreai tu. Dupa ce s-a mai cunoscut cu lumea finul. Si tunara in biserica cu copilu. porni finul vorba cu nasul. ii lo durerea din ureiche. Nasul pleca. Auzind nasul ruga finului.

dar care se omora dupa Geamfichia fiindca si ea era chipesa si frumoasa. zise. sabia. cind ajunsa calatoriul aproape de groapa sa spaiminta calu si nu merge neam inainte. eu am sa te marit departe in Grada Limonia. Fratii nu se invoira sa-si dea sora din mijlocul lor. Nu cere sa stie ca ie nasu sa calare pe cal. da de adinca iar de o metra. miine asa. sforaie pe nari. Ei venira si nasu le spusa: « Iote. vaza calatoriul la capa lui pe nasi-su si-i lo sufletu la dilator Da calatoriul ramasa in groapa Atuncea. fara sa mai intreb pe fratii mei. Nici unul nu se gindea ca-i va veni si timpul de maritat. Nasal piere de-acia si sa duce mult inaintea lui fiau-su si sede nasu de odini. nasu mtna lucratorii iar 1-al bogat. cind sufletele lor fugeau in groapa. se gindi ca Geamfichia nu va ramine multa vreme ca ei si tot va trebui sa se marite. GEAMFICHIA §1 CEI NOUA FRAJI fost odata ca niciodata. Dupa ce facura lu. doi metri de lunga. Asa ca intr-un sat de munte traiau noua ce se numea Geamfichia. tineau la sora lor ca la ochii din cap pentru ca una singura era la parinti. nasu striga 1-al bogat sa sloboada pe ai trii lucratori sa vina sa le plateasca lucratorii. vindeti-le si impartiti chirit in toale turcesti. vazu intra alt loc niste oameni la sapat la un om bogat. si A frati care aveau o singura sora.a nasul ca trii lucratori pina colea in marginea drumolui unde viae calatoral pe drum. luati-i calul. sa culca sa moara. Azi asa. cind mortii veneau din groapa sa-si vada fratii surorile si umblau pe lume de se speriau si cocosii la miezul noptii. ingropati-1. care se numea Dinci Costrici. Erau multi pentru ca la fiecare casa traiau multi frati si surori. unde traia un flacau chipes si voinic nevoie mare. dar nu zise nimic. ple. cazu calatoriul jos in groapa si muri. nasul stie unde ! : ! banii frateste. Sezind in groapa. iar sa gindeste « bas asta groapa de mine-i gatita » si sa dubara de pe cal jos si sari in groapa. Cind fratii lui erau plecati. fata crestea si se facea tot mai mare si mai framoasa.! Vazind nasu pe fin asa ! dace fiaul. da una de lata.ratorii groapa. « bas de mine vine groapa ». Atuacea calatoriul sa cubari di pe cal jos. da. tot la fel fratii nu se intelegeau ca sa-si marite sora. Intr-o zi se pomenira cu un strain s-o ceara de nevasta. voi trageti pamint pe el. Sta odinind nasul. unii la agri. « Ce e groapa asta in marginea drumalui de si spaiminta calu ? ». da masura groapa. Ei A — 54 . Cind veneau alti petitori. Fratele eel mic se tot gindea cum sa faca ca sa-si marite sora. altii la vinuri la lucru. Da nasu sa pitula colea dupa un tirsog stolos. Cel mai mic dintre frati. Nasu spusa la lucratori asa: «faceti aicea groapa. crescut ea intre fratii ei si-i iubea intocmai cum si ei o iubeau ca sora. atit erau de multi si cocosii vesteau miezul noptii. el zise catre surioara sa: Sora draga. veai calatoriul pe drum si sa spaiminta calu de groapa-asta. puse pe Geamfichia pe cal si plecara amindoi in Grada Limonia unde o lasa pe soru-sa la o casa mare. Adasta sa ajunga finu-su calare dindarat. Nasu sa dusa la bogatu si sa ruga de bogitasul si-i dea trii lucratori sa-i faca o groapa Bogatasul ii dete trii lucratori. Intr-o zi.

Dinci Costrici. Cind se apropie din picioare prau se-a-aridica si din nor roua cadea §i Geamfichia Pitimia la horuri dantul tragea. ca eu tare mult ma ingurisesc ca mama suflet trage. se supara asa de tare ca zise spusera virla in casa mea si sa usca tot. ce nu am mai vazut. Atunci fata-1 intreba: Frate ! De ce mirose§ti a pamint? Dinci Costrici ii raspunse: Sora draga. Tot msrgind ei au ajuns la agrile lor $i cind fata le vazu pirloaza. vazui mortul ghiu la poarta. ceru voie de la Dumnezeu ca dupa trei ani sa-1 lase sa viasca si sa se intoarca pe pamint sa vada pe soru-sa. ca Geamfichia a plecat cu Dinci Costrici s-o marite departe. Mai mersera ce mai mersera si trecura si de alt munte si fratele incepu sa miroase a mort. Dupa ce ajunsera in graduri. eu cind te-am dat pa tine fara sa intreb fratii a intrat cearta intre noi si case faceam. fratele ii zise: Sora. a intrat o cearta intre noi §i ne-am apucat sa ne facem noua case si tot eu am facut lut §i de aceea miroseste corpul meu a pamint. Ieri cind ma jucam cu firtatii mi-am pier- Am dut davitu si vreau sa-1 aflu. Dinci Costrici fese nasalie si-o prefacu in cal. Ea incaleca pe cal si chimisira Cind sosira la un munte. dar soru-sa il Frate. Fratele atunci ii raspunse: Sora draga. fata iar intreba: si ale vecinilor so sorbite Sora draga. intreba: Frate draga. sa te desfaci de pe cal si sa te duci la vechile porti de la casa noastra sa te lase in casa ca eu ramin aici. fara stirea fratilor. noi sa ne grabim sa vedem pe mama — — intreaba: — cu suflet. sa ma ierti ca nu pot veni la casile tale. Cind vede roua peste lume. care stia limba pasarilor. Dinci Costrici. 55 . incepura lumea sa fuga la adapost iar ea zise: Stati. iar muma-sa ramase singura in casile vechili. ispravi bine vorba. pamintul a ramas nelucrat. cinta cintecele lui. aflara de fapta lui Dinci Costrici. Soru-sa plinse ca nu poate veni la casile — Mama Sa dea Damaezeu sa intre — — — Nu ei. Mersera mamei lor care statea bolnava in pat. nu fugiti. vii colea pe calul meu si cit mai curind sa plecam ca sa apucam pe mama cu suflet. ce spune puiul de pasare? la ce spune. Dumnezeu auzi blestemul mamei si trimise virla. se auzi cum cinta o pasare care zicea — Doamne. se sui pe cal si se duse peste noua munti la soru-sa in Grada Limonia. Murira cei noua frati. — — — — Cind ajunsera si el Frate draga. de ce toate agrile noastre so pirleaza? Atunci Dinci Costrici ii raspunse: Cind te-am dat fara voia fratilor mei a intrat cearta intre noi si pini am facut cele noua case. se facu ca nici nu aude.! : : §i Fratii cind se intoarsera acasa. ca s-au apropiat zilele cind frati-meu trebuie sa vina sa ma vada. ce nu am vazut-vazui mortu-ghiu la poarta $i zise mai departe. dar el — ii spuse: Geamfichia. El invie. lasat atunci agrili si vinurile la o parte. Puiul ca puiul. Dupa ce trecura cei trei ani. de ce vinurile noastre so pirleaza raspunse: — — — la vinurile. cind si fratele ei sosi si ea-i spuse: Bine ca veni§i frate dupa trei ani la casile mele sa le vezi. eu cind te-am dat pe tine. cind muri.

ca pe pamint de unde ea: a venit. glasul fiicei sale.. a lasat-o acolo si a plecat. sta la mers si a deschis usa. se duse si deschise si cum se imbratisara pentru totdeeuna. iar ficiorul intra-n mormint si calul se prefacu in nasalic. Si fata cind a fost de fost asa de mare cit alta de zece ani. A venit Maica acasa spuse 56 . Mema. ci sint eu Geamfichia. implinindu-se blestemul mamei. mama. Si cum a nascut nevasta-sa. da cum — — ! A A luat fata si a dus-o la marginea padurii. Maica. venit Sf. si Dumnezeu Sf. Doamne Dumnezeule. eu fetita mea. Dumnezeule. nu stiu ce e la padurea mea Cum o sa dau iti fi ! o sa-ti dau pe singura mea fetita. — Pitimia din noua frati mai mica? — Da ! Fata se duse la poarta de la vechili-case si striga: nurori si si . dar — — ta-ta grea ai zis ca ultimul copil — Nu vrem sa intrsm. ncua nu ne mai trebuie copii. deschide — Dar mama zise: — Virla du-te de la casa mea ca-mi murisi ncua ficiori. ne trebuie fetita aia Daca nu ne dai fetita asta. Cind a o masa si scrie. mama. Maica acolo ca sa nu intru ea? Si s-a hotarit sa intre in a suta camera. Si intr-un timp a zis Oare ce o sa in fie in a suta camera. ca atunci cind va nevaso sa-1 dai sa fie al padurii. daca vrei poti lua 5—6 copii? Da a zis cineva de la usa: Nu ne trebuie aki copii. da jos Maica a padurii si s-a dus in cer cu ea. auzind POVESTEA "TIGANULUI tigsn care avea atitia copii cite gauri sint pe un ciur si nici o fata n-a fost intre ei. da eu am sa due fata la padure acolo unde am spus. atunci ii da drumul a facut ce i-a zis Sf. nu e virla. Cine-i. murira imbratisate. a dat inapoi si-i a inchis usa si a plecat. A intrat inauntru a vazut ca Sf. ! ! : Fata pleca. ea stia ingrijeasca. a sa spele. . Maica la fata ca poate merge la a suta sa nu intre. s-a pomenit tiganul ca cineva ii bate la usa. ce o avea Sf. deschide. Si-a zis asa tiganul la nevasta-sa: Draga nevasta. sa in 99 de odai. sa gateasca si i-a spus Sf. am sa iau viata de la toti copiii tai si viaia ta. Si intr-o noapte. — Mama. ncua noua nepoti incepu sa plinga. — Mama. asa de frumoasa a fost ca cica. Cind a fost de 14 ani. intra Zice dinafara: fost cdata A un cu unul mai mult. Ea daca intra in a suta. numai mai aminte§ti. eind venea rasaritul dimineata siatea scarele un ceas pe loc si sa mira. zece zile. Primul copil care o sa-i avem scum o sa-1 dam la padure sa fie copilul padurii. — O Doamne. nu stiu cine este. ce frumoasa e fata tiganului. a nascut o fetita.

Dupa 2—3 saptamini moare imparateasa si imparatul: Au ramas ei doi tineri si craiasa gravida si el in fiecare saptamina se ducea la vinatoare. Si totusi a povestit ea cum a ajuns pe pamint si din ce cauza. $i atunci a raspuns fiul de imparat: Cine e acolo? Ca daca o fi femeie tinara si sa nu fie de virsta mea. 57 . Cind s-a coborit a aratat imparatesei ca are trei catei. daca e in virsta o iau ca mama. a pus-o intr-un cearceaf si a dus-o la o balta fara fund si-a aruncat-o acolo. parca rasarea soarele din obrazul ei. cum a nascut si imparatul a intrebat-o Spune. numai mi-e rusine sa ies ca sint in pielea goala. — ! S-a urcat sus si-a nascut doi copii. a fost o sireada de fin si s-o ascuns in sireada de fin si ea a stat acolo si in timpul 3sta a venit un fiu de imparat la vinatoare si ca el a avut plan sa se insoare cu o fata a altui imparat in saptamina viitoare si voia sa vineze ceva animale pentru nunta. ca si eu sint un fiu de imparat. Si-a pus-o intr-o camera shigura. Fata tu n-ai avut copii. Cum i-a prins pe copii. da tu ai sa te urci la pod si de acolo iti va cade copilul si eu ti-1 voi arata. Sa vad si eu ce ai gasit? Arata-mi si mie ! — — — Au mers si au dus-o in camera la tata-su. $i ea a strigat: Daca e om cu suflet pe aici. Aloasa ii spune imparatului ca nevasta lui are trei catei. o iau ca sora mea. In vecinatatea lui statea o moasa. Cind a intrat in camera la imparat era intuneric si fata asa de frumoasa era ca s-a luminat camera. sa nu ma manince. Maica padurii mi-a spus ca ramin oarba si schioapa. surda si fara miini si fara picioare. Si oricine sa fie sa iasa afara din fin. Si s-a dus la ea. acum te dezbrac si te pe pamint. A scoata pe fata afara. si i-a — — §i cind ea a povestit ca ea a intrat in camera a o suta. §i s-a insurat imparatul cu fata moasii. n-a mai putut-o privi. i-a 3uat i-a pus in cos si i-a dus in casa. iar daca-i o fata de virsta mea. Eu nu am sa ma insor cu fata logodita. caci avea ea o fata si voia s-o marite cu imparatul. ce natie. ce femeie esti. Atunci imparateasa spune cum £-a urcat la pod. $i a luat-o si s-a dus acasa cu ea. muta. El a fost la vinatoare. Pe ea a dat-o jos. Si copoiul lui a dat de un miros in fin si a latrat. maica fetita. Atunci a luat-o moasa. de unde sint ca Sf. sa aiba carne proasinceput sa sape ca s-o pata. Da-mi ceva haine ca sa ma acopar ca atunci am sa ies. ai intrat in odaia a suta. sint — — As iesi. ea s-a dus ingropat in gunoiul de la grajd si o catea avind trei catei mici. ci cu fata gasita de mine. Ea a plins. duci Si ea cind s-a coborit pe pamint goala. ca tu nu stii cum trebuie sa nasti? Eu nu pot sa-ti spun. sa ia copoiul. daca e si mai in virsta o iau ca bunica. Si a luat paltul pe ea si a iesit afara din fin si a vazut-o fiul de imparat. s-a dus la croitorii lor au fScut haine frumoase. ca si eu o fata cu suflet. Imparatul i-a impins paltul in fin la ea. apoi s-a dus la tatal sau la imparat si i-a spus: Tata ! eu am gasit ceva ce nu-ti poti tu inchipui. da n-avea ce sa faca. da moasa a observat ca imparateasa trebuie sa nasca. a ramas oarba. o iau de nevasta. Cind a vazut-o tata-su s-a bucurat si a zis sa faca nunta cu asta si s-au cununat amindoi.: — Vezi.

ca pina aci nu gasea medic s-o faca pe sotia lui sa nasca. In cele trei nopti ea trebui sa cinte la barbatul ei la usa. fata moasei a vazut-o pe geam ce femeie frumoasa toarce in fata portii si are o closca cu pui de aur. lor. Maria a dus-o la loc in fundul apei si i-a dat acolo un scaun de aur ca sa stea pe el.! Dupa^un an aujcrescut doi brazi din cei doi copii. Du-te si cumpara-mi mie furca aia de aur. copiii tai vor ramine tot asa lemn si eu am sa ramin in fundul apei. cintat ea despre copiii ei si despre ingroparea lor si ca n-a avut ea trei catei. ca ajungeau cu virful la cer. §inevasta imparatului. rniinile si ochii-napoi si vedea. Maica a dus-o tot la ea in cer. insa moasa batrina a pus in vinul lui morfina ca sa doarma si el sa nu inteleaga ce cinta ea. N-a auzit barbatul nici un cintec in noaptea aia. S-a dus moasa si a intrebat cit cere pe furca de tors. a venit la grajd si i-a spus cele auzite. A doua noapte ia moasa closca cu puii de aur si iar a cintat si a doua noapte. in locul unde au fost ingropati. greutate. La miezul noptii s-a trezit din somn si cu mare bucurie i-a povestit la nevasta-sa visul. Si a fost invoita ca sa mearga la usa barbatului ei ca sa-i cinte si sa-i spuna unde-i sint copiii ei ingropati. mama. spus catre moasa: Uite. luni i-a dat o closca cu pui de aur. da cei doi brazi sint copiii dumitale ! Deseara iar o sa cinte si iar o sa-ti dea vin cu morfina. marti i-a dat o furca cu fus de aur. Si nici atunci n-a auzit nimic. care va avea luna in ceafa si rasaritul in frame. cum doua nopti a cintat femeia aceea si el a baut morfina. tntr-adevar A fost un imparat si tot pina la 48 ani 58 . simbata i-a dat parul de aur si Sf. ci doi copii. Atunci a spus imparatul: Eu ma due in casa. din fundul apei. ma scutur si dumneata sa te faci suparat sa rastorni tot si vinul si apoi o sa aduca alt vin tot cu morfina si iar sa te faci suparat pe mine si sa te duci sa te culci in camera ta si peste putin o sa soseasca^nevasta-ta si Mama — — — A A — iar o sa cinte: Frumosul lumii Mina de fier si imparatul s-a insurat fiind de 24 ani si n-a avut copii socotea cum se face ca pina acuma nu a avut copii cine sa-1 mosteneasca? Adica n-a avut copiii la 48 ani. Sf. Si batrinul a auzit si miine zi cind a venit de la vinatoare imparatul. Si Sf. numai deseara sa ma lase sa cint un cintec la ginerele d-tale imparatul. imi iau o haina plina cu cenusa si cind s-a pune mincarea la masa. Iasa afar a moasa cind a vazut-o a recunoscut-o cine-i si s-a dus inapoi si i-a spus cine-i feraeia aceea. §i dupa un timp a dat fiecare din cer ei cite un lucru. Dupa un timp nevasta lui a ramas gravida si la timp s-a nascut un copii de 9 kg. nu-mi trebuie nici un ban. Duminica a intrat in camera ei. I-a dat furca de aur si i-a spus ca o lasa sa cinte la usa. cumpara-mi mie furca aia de tors. Da imparatul asta a avut un batrin care ingrijea gistele la pasune si a auzit cind a zis catre barbatul ei ca mai am o noapte de cintat si daca nu ma vei auzi. Si ea spune: Du-te. Da in vis el a vazut ca va avea un copii ce se va numi Frumosul Lumii. Decuseara a inceput cintecul. da dumneata sa nu bei. vineri i-a dat picioarele. iar a bagat la ginere in vin morfina si a adormit. joi i-a dat puterea inapoi ce a avut-o. care sint cei doi brazi crescuti pina-n cer. Si ea in a treia zi s-adus in fata portii cu toate darurile si ainceputpescaunsatoarca.

s-a nascut cu cartea-n mina. ii citea din carte si indata se inzdravenea. a stat sub ua copac. Si la un timp tatal lui umbla cu suita la vinatoare. era mare cit altii de doi ani. sa muste oamenii si 59 . sa nu va fie de mirare ca azi a alergat ciinele foarte mult. sa ajungi si tu ca noi in fundul lacului. Se rugau la culcare desteptare sa le dea Dumnezeu un copii. Deodata. care incepura sa sara. numai pe cea bitrina s-o legi la coada unui armasar. dar in zadar. si de-acolo s-a intins o mina de fier si a luat portia de mincare de la ciine. iar ei au trait mai departe fericiti. Se puseraa trcia zi ursitorile. a fost chiar Frumosul Lumii asa de frumos era. de i se duse vestea in lume ca este un mare vraci. cum incepu sa vorbeasca. Azi s-au rugat. incepu sa citeasca si cine era bolnav. cum i-a ingropat in gunoi. ca sint batrini si n-au un stilp la batrinete. ce noroc dau copilului Venira ele pe vatra focului si-1 ursara ca la opt ani sa-1 fure un duh necurat si parintii sa ramiie cu inima fripta. Cind mai erau trei zile pina sa implineasca opt ani. Pe cea tinara nu ne suparam. sub care statuse si uachiul lui pe vremuri si copoiul lui de vinatoare s-a apropiat de imparat. Parintii cautau sa-i ia cartea din mina. Atunci i-a mai dat. Cind a avut o zi. si a venit nevasta. Si spun sfetnicii: Imparate. Copilul.ca a avut luna in ceafa si rasaritul in frunte. El cind a vazut pe copiii lui si nevasta lui s-a mirat nespus. Si tatal lui la vinatoare intinde masa la print. Scria si citea la timp de zece zile fara ca sa umble la scoala. Cind sa se nasca feciorul. muma-sa da de veste la toaca suflarea din sat. S-a intors ciinele la imparat si a cerut din nou mincare ca-i e foame si zice imparatul catre oamsnii lui mai batrini: Ce s-a intimplat cu ciinele asta ca a doua oara sa mai vina sa ceara inca o portie de mincare. Cum i-a luat moasa copiii. sa auda ursitorile cind coboara din cer. el nici mort nu lasa cartea din mina. unde va cadea un drob de os se va face un deal mare. asa cum sint prefacuti acum in brad. si copiii si nevasta-sa si pe copii si le-a cerut cum s-o pedepseasca pe soacra. sa urce calare si sa porneasca unde va cadea un drob de pecina. Si iar asa s-a facut cum a spus. se umplu ca din senin minastirea de sobolani. n-a fost pe acelasi loc. iar lumea asculta. satenii si se rugau sa le scape vrajitorul care stie tot ce e si la ! A pe lume ! Copilul sta in biserica si citea. sa vie tot natu sa se roage pentru scaparea copilului de la necuratul. El atunci a auzit si a deschis usa si in momentul acela copiii au iesit vii povestit din gunoi. miine s-au rugat. Muma-sa cu grija in spinare n-a inchis ochii toata noaptea. ca ei sint cei doi brazi si daca nu o va scapa din greutatea asta sa fie el batut de Dumnezeu. — — O COPILUL NASCUT CU CARTEA-N MlNA fost odata o pereche de oameni care n-aveau copii. iar copiii tai vor ramine toti de lemn. acolo se va face un izlaz cu pasune si unde o sa cada un strop de singe se va face un piriu. A inceput cintecul. Si el a legat-o de coada calului si s-a intimplat asa cum a spus ea. nici ziua si nici noaptea. sa i-o puie sub capatii. A dat portia lui de mincare si ciinele s-a dus dupa copac. ptna ce Dumnezeu le-a dat un copii. S-au adunat cu mic cu mare in minastire.

de dinaime si de dupa potop si ©rasele se ridicasera la loc S-a adunat pe linga casa mos! 60 . citind. Din cer incepura sa cada trasnete si fulgere care doborau si ardeau copacii. venit atunci. se insera. care era duhul necurat. Totdeauna i-a facut pe plac i-a facut si ea 1-a blestemat sa dea potopul si cutremurul peste el si os peste os sa nu ramiie. Din ce mergea. — Este in casa mea. Dupa ce a zburat cu copilul. Parintii ramasera la usa manastirii plingind si oftind zile in sir doar doar. un popa. incotro a vazut cu ochii. inviasera oamenii. pleaca-n lume daca vrei sa — Nu plec de moarte nu ma tem. Merse el zile si nopti prin pustiuri si din ce mergea da numai de oase albe spalate de ape si arse de soare. treia sara se implinea opt ani. claie — Ce cauti aid. Acum e acum. intre oasele astea — lata. — Lasa-ma s-o vad — E pacat de tine s-o vezi mori. Luptindu-se ei printre nori. isi lua inima-n dinti si batu. si sa si ! si ta. Mai ce sa fie cu asta Se gindeau oamenii. — Unde e fata A intrebat copilul. Veni a doua seara. Ajunse la poarta. Aici a fost un oras mare si mindru ca soarele. Vede intr-o noapte numai o casa nedarimata cu o lumina la o fereastra si cu un gard din capete de oameni. m-a adus mosule pe mine soarta pe-aici. fiindca era frumoasa. fara sa se urneasca din loc. Mosul 1-a poftit in casa. Dar cind se uita lumea. loc. isi zicea tot natu in gind si fiecare se astepta la cine stie ce alte indurari si intimplari. Dar copilul nu mai venea. dar de copilul minune nu s-au departat. si Fata insa n-a avut ce-i face.muierile. copilul se facuse nevazut si nimeni nu stia cum Il cautara in zadar peste tot. Lumea s-a speriat. ce sa vezi ? Se adunara oasele. ? si ii ratul. va fugi speriata din minastire. s-a luminal cerul si s-au aprins facliile in manastire. care mai ramasese pe lume de la potopul eel mare. Dar oamenii rabdau orice si de copilul cu cartea-n mina nu se departau. dar copilul nu s-a lasat. Copilul ramase tot in mijlocul satenilor. altele. mai baiete. se cutremura pamintul. asa cum vezi ca este. ? aici ! si i-a fost mila vrajitoarei de ea. — Macar s-o vad odata pot sa mor — E pacat de frumusetea tineretea pieaca i-a cu rugaminte — Nu plec. oasele se indesau iar casele din oase erau darimate. intr-o arie. de aici de vrei sa ma: zis fata. a incercat sa-i ia cartea cea fermecata din mina. a luat copilul in subsioara si s-a facut cu el nevazut. ! ! A Cum A ! Duhul eel rau cum a zburat cu copilul. se mira lumea intristata. macar sa mor pe a copilul. Deodata se umplu minastirea de lilieci Liliecii sareau pe lume si o muscau. a luat cartea si a plecat la intimplare in lume. ii scapa necuratului copilul si cazu pe o de paie. In zori. pe neasteptate. Deschise usa un mosneag cu barba pina la calciie. dar copilul nicaieri ! Mai. ce minune o fi si asta. ca el toata noaptea a citit din cartea cea fermecata. zis te las cu zile. Copilul sta in mijloc si citea neluind in seama sobolanii. va mai veni copilul indarat. N-a scapat vietate pe pamint Numai fata imparatului ce2 cu parul de aur a scapat ca era prea frutoare care si numai odata nu moasa traiesti. Imparatul avea o vraji- — ! facea toate voile. — Te mai rog odata. Vazind ca nu s-a vatamat. doar-doar. iar copilul i-a povestit cum a fost furat de necuApoi mosneagul i-a povestit zile si nopti.

zi. i se rupea inima dupa mama si tata Dar intr-o ! ! luat inelul eel se hotari sa piece asa precum s-a inteles cu imparateasa. si laudind fapta copilului cu el — El sa Dupa doi ani si atit fie i imparatul. Qnd se pomeni din somn. fermecat. Ea s-a uitat prin alt inel si 1-a vazut cum sta mihnit. Tot ii roaga el pe parinti sa piece impreuna la imparateasa sa-si petreaca batrinefele acolo. Sa-i aduci si pe ei aici sa vina. Ca sa-i fure inelul ii puse in vin afion si-1 adormi. Boierul s-a bucurat ca numai el are palate. I-a scos inelul din desti si pe brate 1-au dus slugile la parintii sai. Baiatul n-avu incotro.! neagului dis-de-dimineata o multime strigind cartea in mina. pai sa nu ridice de jos. vazindu-1 mohorit muma — Du-te in nu vor de dorit de parinti i-a zis: sat la parintii tai. sar pe el. Cum i-a zis printesa aste vorbe.trage la o umbra. care-1 prind pe boier. 61 . pina ce-i fura a doua oara inelul din Mai. Isi pregati calul eel alb sa-si ia zborul si sa piece unde-1 chema dorul. boierul pitis. ii parea rau de imparateasa Sa piece la imparateasa. inelul fermecat nicaieri inelul fermecat? Se gindea el si nu stia ca tot boierul eel viclean era eel care-i purta simbetele. A cu noi. cit a mers. Arapii se dusesera de mult sa-i spuie imparatifei ca-i vine imparatul. sa se mire si el. care i-au adus alt inel de la imparateasa. cine sa-mi fure desti. de puteai taia lemnele pe el. Imparateasa iar priveste prin alt inel fermecat si-1 vede suparat. sa le stapini ti si sa se mire lumea si tara ce a fost in stare sa va faca fiul vostru. Il ruga in genunchi sa intre in palatele sale sa-i vada bogatiile si mai la urma sa se ospateze imparateste. ii iau inelul fermecat. era in bordeiul tatalui. Isi lua dupa aceea ramas bun si dus a fost. Cind s-a pomenit a doua zi. Stind suparat numai cu citiva galbeni in punga. se mira si vine iar boierul. priponeste calul si adoarme. dar parintii in ruptul capului nu vreau si nu vreau. zise tata-sau sa ramii si — — Ba. iar inelul fermecat in chesaua boierului. iar inelul fermecat 1-a pus bine. doi. fiica imparatului. sa ne bulguim si noi de tine. Il rodea dorul si nu putea sta locului. un boier il vazu si se mira de palatele ridicate pentru ai sai paring. Il vad argafii. dar sa vii indarat. cind te-a furat necuratul si te-ai pierdut in lumea alba. sa te uiti prin inelul asta si si le faci palate inalte si n-au mai fost alte. Ramase baiatul suparat in pragul bordeiului gindindu-se la printesa lui. un an. Iese lumea la rascruci. Ce era sa faca acum? Sa ramiie cu parintii. se duse in casa boierului. Apoi a zis catre batrinii sai parinti: Astea sint palatele voastre. se pomeneste cu doi arapi negri buzati. Trimise din nou doi arapi. s-au speriat. Atunci fata cea frumoasa. il burdusesc bine. In acest timp. Dar in zadar. Fe cind se pregatea el sa piece. Destul am plins am oftat de ! iau inelul. pina ce a dat de urmele satului. Le-a povestit pataniile si i-a rugat sa vie cu el sa fie fericiti si toata viata. Cind 1-au vazut A mers parintii imbracat imparat. se uita prin el si iar rasar ca din senin palate mindre imparatesti numai din aur §i argint. s-a uitat odata spre soare prin cercul lui si deodata s-au facut palate imparatesti numai din aur si argint. el sa fie imparatul ! Ca ne-a dat lumina si viata. Pe drum poposeste linga un izvor sa se odihneasca. pitis. Aci fu poftit la o masa numai cu bunatati si purcei fripti. Sufla odata in inel. ii dau o bataie buna si-i taica. fringindu-i oasele. s-a facut dor copilului de si de tata. el dus a fost. caci palatele se pierdusera. Sa-i lasi stapini peste ele si tu sa vii sa nu Iar daca luminate cum m-apuce dorul de tine. parintii nu-1 puteau indupleca sa ramiie.

de sanaani de cind drumuiti s-a abatut un imparat rau vecin. iata ca se-ntilneste cu doi lautari. nepotule ce mergi pe rosu plingind. slobozira sagetile-n vazduh si pornira-n cautare. Imparateasa lui mergea spre minastire plingind. El cum ii vede coboara de pe cal. Ca n-au imparatii ce-i face : BROASCA . care-n lume n-a mai fost. peste imparatia voastra si peste trei zile vrea sa faca nunta sa va ia imparatita cu sila. sa-i fie mircasa. iar tatal nu le purta nici o grija.ROASCA a fost odata. tot de sulita-ntrebind. n-o s-o aflu niciodata 62 . taica. Cind auzi una ca asta se supara si mai rau. ! — Imparate trei De Si traiesc si azi in pace. eel mare. dar de saraci ce erau nici o fata din sat nu-i lua in seama. ce-si inchidea poarta cu paru si gardu cu malu. eu neinsurat? poate tu m-ai blastamat. in lume sa-si cate sulita Mergea pe rosu-mboiestrind. facura nunta si se capatuira. care-i graira: tate luminate. Taica nu v-a blastamat. si zboara spre tara unde era sotia Ini imparateasa. Cica a fost un om sarac. scoate sabia si-i taie capul imparatului strain. nici ursoaica n-a ursat. sa luati cu ele in cer sa dati. ori ursoaica m-a ursat de-am ramas S-a intristat batrinul auzind infruntarea si i-a raspuns: Mai Dumitre Fat-Frumos. Ne-a robit pe top cu armata lui si sintem la grea incercare. Multimea se bucura si de data asta facu el nunta mare ca-n povesti de se duse vestea peste mari si tari. nu-si gasea nicaieri sulita. insa Dumitru Fat-Frumos. faca-pl domnu multa parte. dadu pinteni calului si ajunse cu lautari cu tot. Pornira lautarii sa cinte ca la nunta.! ! Baiatul incaleca gind el asa zile. nici verba sa-i dea de urma sulitii. Avea omul trei ficiori. pe nume Dinu Fat-Frumos si-a luat inima-n din^ si i-a zis: — Tat5. iar lupii durmeau cu mieii la tirla. Mersaptamini si luni de zile. Merse el mai departe spre soare rasare si se-ntilni cu un mosneEg cu barba alba. intinsera arcurile. curgea laptele girla. din cchi negri ! — — — ! ! lacrimind? De trei ani si jumatate. de mertic. Unde sulita-o fugi Mireasa-acolo — veti gasi Se urcara cei trei frati pe un munte. ca niciodata. asa ca le trecu vremea baietilor. Buna calea module Multam tale. cind oi zice pelinita sa pui mina pe polita trei suliti. pevirnii pc asta parte cat sulita picata. Insa pe cine-ntreba. Intr-o zi. di la cumnate si pleca la drum. frumosi ca trei bujori. di la frati. pe cind mergeau ciinii cu colaci in coada. Isi lua ramas bun di la tata. de matura pamintul. linga imparatul eel strain §i ingimfat. Fratele mijlociu si eel mic gasira sulitele intr-un sat apropiat.

sa-1 tragi la socoteala si la ispiteala: Dumitre Fat-Frumos. se pomenira cu lancieri si imparatul. cum sa merg in sat cu tine. se gindea el. pina ce le Cind il vazu tata-sau ca vine din coadele marilor impreuna cu o bobosata. esti — Cine — deunazi. frumoasa frumoaselor. numai sa scape de ea. care-n lume n-a mai fost. ale ! ! ! 63 . Sa-llase picioarele Dumitru cum auzi porunca incepu sa plinga si si suspine. ca eu am fost sortit broasci miti si-mi fie ursiti? Eu sint Broasca-Roasca. Ea incepu sa chiraie si toate broastele marii sarira pe el. Apoi lui cheia fermecati. asteptind ca a doua zi. de picioare-ncracinati. se pomeni intr-un palat strilucitor ca soarele si cu o zina frumoasa si zimbitoare linga el. la cea salca cocotata ce sta cu burta pe api. Cine poate ispravi pe lume asemenea minimi. sa am o ! Pe cind le era lumea mai dragi. ii siri drept pe opinca si-i zise: oac. bobosati si-ncracanata de care fugeai de rusine De acum n-ai si mai fugi. Se lasS noaptea si Dumitru veni pe furis in grajd de se culca in ieslea calului. Cind colo pe salca. care-n lume n-a mai fost Sa-mi faci mele mai aleasa Si-n fata de palate. sa fiu eu de ris pe lume — Oi Dupa — CS tu esti o bobosata. Si orbeasci soarele. sub soare mai aleasa. corconi odata s-o audi din fundul pamintului muma-sa Salomia si aceasta sari in obor. ajunsa la sala culcati cu burta pe apa. ori nu-i mai place de ea si vrea si-si ia lumea-n cap ? ! — Mai palate frumoasa. stele de pe cer picate Cu sir de pruni influriti ca argintu poleiti. urita si-ncracanata lua securea si-1 dudai de acasa pe Dumitru FatFrumos. indata se facu la picioarele ei. ani si ani. cu solzii de aur stralucitori. vazind broasca urita si bobosata linga el. Atunci Boasca-Roasca incepu sa se jeluiasca la stapina pamintului. Cind se virsari zorile. Daci vizu ca n-are noroc pe lume. adipa calul si se culca la umbra sa se hodineasca de atita drumuiala. broasca este soata mea. in rasaritul soarelui. sa i se taie capul de citre ciliii imparatului. L-a prins Broasca-Roasca suspinind si 1-a intrebat ce are pe suflet. zicindu-i: Pin'se varsS zorili. oac. cu argint le poleiesti. gata s-o striveasca. Fat-Frumos si mi pofteasca Aduni muma ei. oac ! cu tine-o sa mi-mpac £1 de suparare puse piciorul pe ea. tu sa-mi faci conacili. sarac de maica-mea. palate. toati suflarea apelor si zidi conace. iara broasca topaind si dupa ei. trebuind sa faci nunta cu o piatra. ce nu s-au mai pomenit pe lume. Mergea calul-mboiestrind. o broasci verde ca iarba. piatra este scrisa mea ! zise el. si-i descbise cojile riminind o craiasi frumoasi. sta sulita pe o piatra Se intrista el auzind ca sulita i-a cazut pe o piatra si ca asta e usrita lui. Dumitru FatFrumos. Ajunse la o fintini.! ! ! . ele-n soare si luceasca. Mosu Ti raspunse ca i-a vazut acum un an sulita intr-o dimineata in coadele marilor. iara eu sint Fat-Frumos. ca trebuie sa ne pregatim de nunta Se ptegatira si ficuri o nunta pe sub soare mai frumoasa si mai aleasa de ajunse vestea si la urechile imparatului. sari pe cal si fugi unde-o da Dumnezeu. ! — tu zina zinelor. Broasca il vazu suparat si-ndurerat. dar nu se lasa de el. Incepu iar sa se vaite si sa plinga: Oi sarac de maica-mea. aceea riioasa. Se apropie. Dupa ce se trezi mare-i fu mirarea si supararea.

noroc de sanitate si mii putine pacate. si flori cit 64 . Il vazu Broasca-Roasca si din nou il intreba ce alte ascazuri il pasc sa-1 scape de ele. Imparatul cind zari palatele poleite. privi odata pin el. $i tot ce ramiaea in urma ei era numai miros ^A trait parul de aur vezi cu ochii. de nimic nu te grijea Il astepta pe Fat Frumos pina ce adurmi iar in cumpana noptii. se da^ea in traista ci toalele de la nunta tatalui imparatului. Ca nu-ti sade cu ea bine. vazu tot ce se zbate pe sub pamint si-i facu samn lui muma-sa Salomia sa-i vina in ajutor ca se ana la mire strimtoare. sa i le dea imparatului Barba-Rosie.! ! ! ! ! Taci Dumitre Fat-Frumos care-n lume n-a mii fost. Se invoira si se pornira ca la orice nuata mare. am sa mi iiwoiesc. se aprinse palatul si arse imparatul de viu. Eu ni schimb broschita mea.d il vazu imparatul ca si pe asta a ispravit-o cum se cuvine. fara muma si fara tata. cu trimbite si tobe. i-nfig eu in cojoc acul Cum se apropie de cumpana noptii. pe-acolo crestea iarba si infloreau bujorii si trandafirii. da: n-avu incotro si ascunzindu-si mtnia zise: — Mai Dumitre Fat-Frumos. pe toata-mparatia ta. Pe unde pasea. E buboasa. Veni muma-sa pe pamint si-i ispravi tot ce-i porunciss imparacul. he. cit traieste muma mea. turb5 de minie. Cir. raposatul tata-imparat. Dar daca ti s-a lasat inima la ea. iar se uita pin inelul fermecat sa vada pe muma-sa Salomia. e riioasa si la ochi e fioroasa. De rautate tot nu se lasa si-i porunci sa-i aduca toalele lui taica-su cu care s-a cununat si din lume a plecat He. numai daca te-nsori cu ea si la nuata porti hainele cu care s-a dus pe lumea ailalta. ca n-au dusmanii ce-i face — — FIICA FLORILOR odata o fata saraca. lua ineiul adus de la talpa apelor. haa. sari sus pe fata pamintului si ide porunca. Fata era frumoasa cu si fata mindra ca soarele. care-n lume n-a mai fost. traia cu broschita-n pace. Muma-sa cum o vaza. in schimb. iti dau toatampiratia. Dar cum se imbraca imparatul in toalele purtate de tata-sau pe cealalta lume. Se mira lumea si se bucura de puterea pe care o are fata asta frumoasa si creasca pe urmele ei floricele si ochesele si sa moara danacii dupa ele. Acolo toate lighioanele pamintului misuna si cata de lucru sa faca minuni. sa ai. Dumitru Fat-Frumos. cu pruni infloriti. In varsatul de zori. O chema lumea pe locurile sterpe numai ca sa creasca in urma ei florile. ! — ! Cind auzi ea. tu sa-mi dai sotia Imparate luminate. ha! ce mai cere si-mparatul. piste lume-adevarat. tacepu si ofteze si sa se intristeze. rinduielile si chemirile de nuntasi. dar taica-su de cind putrezise Ce era sa mai faca acum Isi da sama ca i se cere sa faca lucruripeste putintele omenesti numai sa-1 omoare si sa-i ia pe cea pe care i-o daruise soarta. ii rise: Haa. ramase inmlrmurit. Asa ramase in palatele stralucitoare Damitru Fat-Frumos si BroascaRoasca si ajunse imparat. forfotelile.

Isi lua vint pasarea maiastra si se duse la poalele cerului unde erau finticu apa fermecata. Au intrat mai adinc in padure. picura in fiecare vedere si deodata iar se 65 . ca nu mai avea stare la culcare si nici pofta de mincare. Dupa ce s-a ispravit nunta. cum o poreclea el. § ca-mi esti draga si vreau sa-mi mireasa — Vai de mine de mine. Cine esti. Sta si numai suspina. asteptind sa vie ajunse fata cu la apa fata cea frumoasa. au legat-o aruncat-o intr-o groapa plina cu urzici. iar de-i fi fecior. a trimes-o imparatul intr-o zi sa se plimbe cu matusa-sa §i verisoara-sa. Fata florilor. cine sa-i vie in ajutor? A ramas acolo in glodul broastelor multa vreme. papuci din cres- linarie poleiti cu argint si o impodobi cu pietre scumpe. Fata si de-ar spune ceva nu poate de lesin si de groaza ce o apucase. fata sa-mi fii toata viata. Atunci bunica si verisoara a pus mina pe ea. i-a scos ochii. de-ti dadeai cu de§tele-n oicbi. In vremea asta in groapa se zbatea de moarte imparateasa adevorata. ce sa fie asta. Incaleca armasarul alb si drept la fintina aceea se opri. isi zise imparatul.! ! ! ! ! A tinaj cum trecut cica odata pe acolo imparatul si a vazut-o cu ulcioarele la fina zarit-o. este lucru curat Mai. fa. apoi bunica lor a zis: Da-i si lui verisoara ta sa incerce rochia ta de mireasa. Aude-n vilcea in jos chirait. cu licurici si pasari cintatoare. ii zicea de-a dreptul: Cum ! — Fetito. — Nu — Baba coboara pe fringhie de matasa jos la imparateasa si cind aci vede o fata frumoasa intre bujori si trandafiri. Tnsa imparateasa nu mai vede nimic ia baba de mina si o duce la o pasare maiastra zicindu-i sa zboare si sa-i aduca in cioc apa fermecata din fintinile cerului. Aduse apa. Vizitiul le-a dus undeva intr-o padure frumoasa cu cerbi si caprioare. Sosi imparatul cu nuntasii sa-si ia mireasa §i pe unde mergea ea teau bujori si trandafiri. tii fii si sint o fata si si sa se mire lumea bunatatea ta. Deodata. iarba se palea si trandafirii se ofileau. T*P a biata imparateasa. nici alta. imparatul vazu ca pe unde trecea trasura cu verisoara ei ce samanau ca doua floricele. sa-mi fii fecior toata viata. ca ! O este duce nile o imparateasa mindra orbita de o bunica si o verisoara. el nici una. cum se poate una ca asta? Eu cu Dumnezeu saraca si sint singura pe lume numai cu mine — Chiar de aia imi place de tine vreau sa ne cununam. plina de noroi si cu singe pe fata si-ncolo. Galea era lunga si se vazura deodata in neguri. toata-n pielea goala Scoate baba fata din prapastie si umple tirna cu trandafiri. Ii facu imparatul rochii frumoase din fir de aur si tara si de frumusetea si matasa. chiraind si olicaind. Ca daca se va ii va inverzi ciongarul ?i iar va capata frunze ca altadata. i-a cazut fata la inima. s-aprinsa pe cer un luceafar si le lumina calea pina la palatele de clestar ale imparatului. acolo ? Daca esti fata. Sa vedem cum o — sa-i stea — Se poate vara-mea. dar ce folos. si Cind se intoarse vizitiul. ulcioarele. Pe la un timp trece intr-acolo o baba cu o tirna pe mina sa culeaga bureti si ciuperci. pina ce s-au ademenit dupa fragi §i cuiburi de pasarei. sa nu-ti dau tie rochia mea de mireasa ? Poftim Si i-a dat rochia.

a intrebat-o imparatul. trandafiri pe ochi Imparatul i-a cumparat florile si s-a dus la un riu sa se spele pe ochi cu trandafirii ca sa-i mearga bine si cum s-a spalat pe fata i-a cazut si lui si imparatesii ochii in apa. gras si tinar. ! Dar cind se vazu in pielea goala. nu te mai olicai si dolicai. asa ca ramase imparateasa mai departe. Nu-ti cer nimic. mihnit pina la maduva pun auzit ca te vaiti de lipsa de vdere. o spala si din florile de trandafiri si bujori ii facu cit ai bate din palme. Imparatul ii dadu mirtoaga cu care facuse vitejii in razboaie si nu-i veni sa creada in spusele matusii. A-nceput imparatul sa se vaite si mare tristete s-a abatut peste toata imparatia. ii puse ochii la lec in scafirlia capului. glumesti Mai daunazi il tineam in proptele si acum te vaiti ca ma da de belele? Asa este. Cum intra fata. Ce vrei dumneata? zise imparatul eel orb. O invata pe baba sa bata la poarta imparatului si sa se prefaca in vrajitoare. $i ma ramasesc cu maria-ta ca intr-o saptamina ti-1 aduc gras ca un pepene. — Am am leacuri si vreau sa-ti Il spala cu apa moarta. vezi cum pling pasarile si se apleaca florile de mila ta? sa te due eu la izvoarele neincepute si am sa te fac frumoasa. — oaselor. Dupa aceea a trimis-o pe baba sa vinda flori imparatului si sa strige: Trandafiri pe ochi. Apoi se duce la imparat si-i zice sa vie sa-si ia armasarul ca-i doboara gardurile. dar n-o rabda inima si sa duce cu baba la fintina cu apa moarta si fintina cu apa vie. doftoroaie. Iau un troc cu apa moarta si altul cu apa vie. ajunse la casa ei pitulata in padure Cum 1-a bagat in obor. iar incepu sa Atunci baba Lasa. maria-ta. pentru marea bunatate. decit calul eel bubos din grajd ce trage sa moara de slab. Ajunse acolo. minca pina se umfla ca foalele si intr-o stamina de zile se facu frumos. Cum se poate. i-a legat in basma si s-a dus la fata cea frumoasa din padure. in casa crescura numai iarba si flori.! facu ziua pentru imparateasa plinga. incet. plingind si chiraind. cal ca al dumitale nu se afla pe fata pamintuluL Pun capul la ramasag ca nu-1 poti prinde de dirlogi. ruga sa-i dea vederea si imparatesei. o rochie mindra sa-ti dai sufletul pentru ea. a iesit Fata Florilor si a-nceput sa cinte de rasunau vaile. — ii zise: Am — Fata Florilcr 1-ar lasa orb pe imparat. Matusa a luat ochii. Calul cum auza glasul ei. eu ochii la loc. Apoi se dusera la casa din padure a matusii. Matusa ia apa moarta si apa vie si drept la imparatul se opreste. apoi ii spala cu apa vie si-i veni vederea. Hai sa vedem. — — Ce-mi ! — ! — — ! 66 . maica. O ceri. Crestea iarba si rasareau florile pe unde pasea aceasta faptura omeneasca. matuse. $i cind sa o spele cu apa vie cazu trocul jos si se sparse. Lua baba calul de dirlogi si incet.

n-ai sa te vindeci de lepra. Aseaza urechea pe fintina si asculta iar. A coborit fata cea frumoasa si i-a dat calul. parca cineva-1 inalta-n sus de bucurie. a Fata Florilor. caci asa se cuvine sa fim oameni pe pamint si nu fiare ochii cu apa moarta. N-are rabdare si vrea sa vada arata merele de aur. dar sotiei tale ticaloase trebuie sa-i dam vederea si macar o povata. I-a cazut in genunchi si i-a cerut iertare luind-o din nou la palat. cum si Ajunge la o fintina sa adape calul. El a trecut peste trei ape mari la mij- locul noptii cind apele dormeau si a ajuns la gradina cu poamele de aur. necajit si pe deasupra lepros.Tncalecara pe niste cai vineti si se oprira in padure la casa singuratica. Incinsa sabia. de cind tu ajunsesi prin faradelegi imparateasa. din el sare jos o zina frumoasa ca soarele de pe cer striga: 67 . pe toti ii lovea cu copitele sau ii minca cu dintii. Aci pindit pe cind zinele pazeau pomii. zic s-o zic — — Eu — Eu — ucidem zis ! nu. le-a pus in sin si a plecat. a furat trei mere de aur. cind toate apele si sufletele de pe lume tac. Acum vezi. Nu face nimic. care omoara A — Cum de calatorii si-i prefac in stana piatra. Au incalecat toti pe cai si s-au oprit la palatele poleite cu aur. Sa inveti ca lucrurile Si acum o povata: nu fa rau altuia. Atunci matusa a strigat sa vie Fata Florilor sa-1 prinda. Ca sa ajunga in tara fermecata. auzi. muntii si A vaile teafar. Atunci in casa imparatului iar rasari soarele si in cuprinsul imparatiei ! ! — — — ! ! ! ! sale din si nou crescura florile. peste trei vai cu zine. Calul fugea prin obor si nici un ostean nu se incumeta sa se apropie. care ziua infloreau si noaptea se coceau. vino sa-ti pun ochii la loc si sa vezi din nou lumina lui Dumnezeu Tu mi-ai luat si ochii si barbatul. verisoara. verisoara buna? Vad si te rog iarta-ma Sint o pacatoasa Iertata sa fii de la mine si de la Dumnezeu. Eu iti dau in schimb si ochi I-a spalat si barbat. Intr-o zi. dar nu stiu daca te va lerta imparatul. E. El indata a recunoscut-o ca este sotia lui. era cumpana noptii. a trecut peste trei prapastii. apoi cu apa vie si i-a venit vederea. stralucitoare ca soarele. Aude un glas din adincul fintinii nedeslusit. care este asa de bun Uite se ofilira florile. Trece peste toate apele. a luat ulciorul si s-a dus la apa. grinele si secara izvoarele. lua sacul de merinde si calul si se duse-n lume. iar facerile de bine sa le scrii pe piatra sa invete lumea sa faca bine. Ferice de imparatul care alege o asemenea nevasta i CELE TREI ROADE DE AUR fost un baiat orfan. se uscara copacii. ca tie ti-1 faci rele sa le scrii pe valul apei ce curge la vale si sa le uiti fara sa te gindesti la razbunare. Cineva de jos din fund striga: Pina ce nu te vei duce in tara fermecata sa iei cele trei roade de aur. Cind scoate marul. se pornira izvoarele sa curga isi pasarile sa cinte. inverzira copacii.

intrista,

si muri. El se o ingroapa si pleaca mai departe. Ajunse iar la fintina. Iar descaleca, adapa calul si din nou scoase un mar sa-1 vada. Din nou, din mar sari jos o zina frumoasa cu parul lung de aur si incepu sa strige: Apa, apa, apa ca mor. El n-apuca sa-i dea apa ca zina cazu jos si isi dete sufletul. Plinse el dupa zina, dar ce era sa faca, o ingropa linga fintina si merse inainte. Ajunse din nou la o fintina. Adapa calul, apoi il priponi in apropiere. Ar vrea sa se uite si la eel de-al treilea mar de aur, dar se teme sa nu pateasca ca mai inainte. Lua apa-n gura si stropi marul din sin. Asa se gindi el ca este bine si asa a si fost. Gum a stropit marul, din el a rasarit o zina frumoasa, parca ar fi fost picata din soare. Zina ramase cu el si-i spuse sa se spele pe fata cu apa din acea fintina, ca este apa din tara fermecata. Cum se spala capata o piele frumoasa alba ca laptele si pieri lepra. Merg ei impreuna pina ce ajung aproape de satul lui. Ea ii dete pungi cu aur ca sa-si cumpere trasuri si cai si sa vie cu argatii s-o ia de la fintina din marginea satului. Baiatul

— Apa, apa, apa ca mor. Gum striga a treia oara cazu jos

isi ia calul, isi

cumpara

acolo, zina murise si-n locul ei

palate, cai, trasuri §i argati si se intoarce la zina. Cind il astepta o tiganca. Ce se intimplase? Pe cind

zina se urease intr-un pom deasupra fintinii, vine o tinara tiganca cu ulciorul sa ia apa. Vede in oglinda apei un chip frumos de fata cu parul de aur, mai frumoasa decit lumina soarelui. "Tiganca pina aci nu mai vazuse oglinda si credea ca ea este atit de frumoasa. Lasa ulciorul la fintina si alerga la mama-sa spunindu-i ce odrasla frumoasa are, indt se va putea marita dupa fiu de imparat. Mama-sa, o vrajitoare care facea maghii isi dete cu parerea ce este si fugi cu sufletul la gura la fintina. Cind pe o creanga de copac se odihnea o zina cu parul de aur. Ce stai cocotata ca o gaina in virf de copac, fetito ? zise tiganca. Astept pe mirele meu sa vie sa ma ia ii raspunse zina. Tiganca auzind ca este vorba de o procopseala, dobori zina, o omori si o arunca prin buruieni. In locul zinii se cocota pe creanga fata tigancii. Cind veni mirele cu tobe si lautari sa-si ia mireasa si s-o duca la palatele cumparate, nu este zina. Sus pe creanga copacului era o tiganca urita. Tu esti miresa mea zina? ii zise baiatul mirat. Da, eu sint ! Uite ce par frumos de aur am, atirna ps spinare. $i se uita in oglinda apei din jgbiabul fintinii. Cind se vazu neagra si canita pe fata de pacerneala neagra isi pierdu firea si cazu gramada peste pietre de isi

— —

!

— —

dadu

sufletul.

din vale auzi glasul zinei, care inviase pentru ca un arici ii adusese iarba fiarelor si i-o pusese peste rani. Baiatul, cum o vazu, o saruta de bucurie, se duse cu fata la-mparat sa-i cunune si facu o nunta mare si mindra, cum se facea odinioara in povesti.

De

MERELE DE AUR
care avea trei feciori, frumosi si toti voinici. Singura fost odata un lor avere era un mar care rodea poame de aur. In fiecare noapte cit au fost copiii mititei, marul era pazit de tata. Dupa ce crescura mari copiii, le veni

A

om

63

rindul lor, mai ales ca tatal imbatrinise

si

cineva

ii

fura in ultima

wme

merele de aur.
acesta era fermecat. Nici imparatii nu aveau noroc de asa ceva. la prinz lega, la chindie se cocea si noaptea se culegea. Isi aduna tatal feciorii intr-o zi si le zise: Ei, taica, vedeti bine ca eu am imbatrinit, mai vad ca prin ciur, asa ca o blestemata de fiara in fiecare noapte imi fura merele de aur si eu nu ant in stare, nici s-o vad nici s-o prind. venit rindul vostru sa va-ncercati puterile si cine va pune mina pe gadina aia, al lui va fi pomul cu merele de aur. prindem, o prindem raspunsera intr-un glas toti feciorii si indata ce veni seara incepura pinda. Mai intii fu la rind feciorul eel mai mare. El isi lua sacuiul cu nuci, brinza si pine, isi ascuti cutirul, pregati un ciumag si se aseza sub mar la pinda. Da noaptea era pe atunci mai mare decit acuma. Statu el cit statu si pe la mijlocul noptii il apucara niste fiori, pe urma un somn il dobori la pamint si adormi. Cind se destepta din somn, ia merele de unde nu-s.

Pomul

El dimineata infiorea,

A

—O

!

Pleca el trist la tata-su si-i povesti din fir in par intimplarea, plingind de necaz ca fiara salbatica le-a furat merele de aur. Veni in sara urmatoare rindul celui mijlocas. Pregati si el merinde ca si nene-su mai mare, lua ciumagul si cutitul si o porni la treaba. El fiind mai istet decit primul, tot timpul da ocol pomului de aur ca sa nu-1 doboare somnul. Ocoli el cit ocoli, dar pe la mijlocul noptii, cind pe pamint coboara si se plimba toate duhurile necurate, adormi sleit de oboseala sub pomul de aur Cind se crapa de ziua ia merele de unde nu-s Si lui ii furase gadina cea salbatica merele de aur. Jn zadar plinse el de ciuda ca 1-a furat somnul, ca tata-su ii zise cu mihnire mare in suflet: Ei, taica, cit am mai fost eu cu ochi buni si brat sanatos, fiara salbatica n-a cutezat sa se apropie de pomul cu merele de aur. Dar acum de cind va paziti voi averea pe toate le fura, fiindca voi nu sinteti buni de nimica. Tata, sa-ncerc si eu zise eel mai mic si daca nu voi putea nici eu dovedi, inseamna ca asa ne-a fost noua soarta, sa nu mai vedem merele de aur Feciorul eel mic isi lua merinde si ciumagul, iar in loc de cutit ceru de la tatal sau sabia. Ascuti el bine sabia si scoase din pamint un maracine de inaltimea lui pe care-1 infipse bine in pamint. Se aseza cu barba deasupra maracinelui si cum cucaia putin da cu barba-n maracini si sarea in sus, pina ajunsa la mijloc de noapte, cu fiorii de moarte Atunci somnul il apasa la pamint ca o piatra de moara, insa maracinele il facea sa tresara de fiecare data, tinind strinsa sabia-n mina. Deodata auzi un vuiet, un ibsnet si la lumina lunii vazu apropiindu-se un balaur cu noua capete. Cum venea el scotea limbile rcsii varsind para de foe la dreapta si la stinga, apoi se apropie de pomul cu merele de aur si incerca sa fure merele.
!
!

!

!

!

Feciorul eel mic trase cu sabia si-i taie pe nesimtite trei capete. Baiaurui simti caderea capetelor crezind ca si acest fecior doarme ca si ceilalp doi. Ridica cele sase capete sa culeaga merele de aur iar feciorul eel mic, se repezi si trase cu sabia doborind inca trei capete. Baiaurui se-nfurie si cind cu capetele, cind cu ccada, cauta a-1 lovi pe voinic. Dar voinicul se dadu dupa tulpina marului de aur si cind il izbi inc2
nici

nu

69

o data cu sete ii taie si celelalte trei capete; gadina raminind moarta pe loc. El aduna cele noua capete si alearga in revarsat de ziua sa-i vesteasca intimplarea
lui tata-su.

Cind

il

— Ei, taicule, ce facusi? — Am omorit balaurul cu noua capete, uite-le si le arata. — $i merele de aur sint in pom? — Sint, tata, nici un mar n-a putut fiara sa fure, ca sabia mea i-a
i

vazu

tatal

sau alergind

ii

grai:

dovedit

puterea.
si cind vazu pomul incarcat cu merele de aur, fu incarcata in cara si dusa la padure unde fu aruncata in foe sa-i piara urma §i neamul si sa se sature de singe. Apoi batrinul, simtind ca i se apropie sfirsitul isi aduna feciorii zicindu-le: Iaca simt ca muma voastra ma cheama sa ma odihnesc linga dinsa. N-am nici o avere sa va las in afara de pomul cu merele de aur. fi~l l as tie, mostenire, desi esti eel mai mic, fiinca cu mintea si bratul tau ai dovedit ca poti apara cu cinste averea stramosilor nostri. S-o stapinesti sanatos Apoi batrinul inchise ochii si-si dete duhul, iar feciorul eel mai intelept

Merse

tatal sa

vada isprava
fiara

zimbi de bucurie,

iar

!

si

viteaz stapineste

si

azi

pomul cu merele de

aur.

UN OGHI
A

RlDE,

ALTUL PLlNGE

fost odata un imparat care avea trei copii voinici si frumosi. Imparatul se purta aspru cu ei si nicicind n-au cutezat sa intre in odaia lui. Copiii au luat seama la ochii tatalui si tare s-au mirat vazind ca unul ride si altul plinge.

Mult timp s-au
Atunci
eel

sfatuit ei

cum
isi

mai mare

sa afls taina asta, dar n-au izbutit. lua inima-n dinti si intra in odaia cea
ii

mare

a

imparatului. Feciorul

— Sarut miinile, tata-mparate — Ce cati in odaia mea? De cind esti n-ai indraznit sa
!

cum

pasi pragul

zise tatalui:

intri si

acum cum

indraznit? Tata, iarta-ma, am venit sa te-ntreb, de ce la dumaeata un ochi ride si altul plinge, ii raspunse baiatul eel mai mare. Atunci imparatul, suparat, lua un cutit de pe masa si arunca dupa el fara a-1 nemeri. Baiatul, de speriat, nici nu le-a spus celorlalti ce a zis impaai

de

ratul

si

voi sa vedeti si sa auziti. S-a hotarit eel mijlocas sa incerce si el sa afle taina ce le rodea inimile si-i tinea ca pe ghimpi. deschis usa de aur si a zis: Sarut miinile, slavite tata-mparate Da ce cati de dimineata la mine, ca de cind esti n-ai cutezat a-mi pasi pragul iar acuma te vad plin de-ndrazneala. la spune ce este? Tata, am venit sa te rugam sa ne spui si noua, de ce la dumneata un ochi ride, iar altul plinge? Afurisitule si luind un cutit il arunca in copil ca fu cit pe-aci sa fugit si el speriat fara sa povesi se-nfiga-n inima daca nu se da la o parte.
si

— Duceti-va
— —

le-a zis

doar

atita:

A

!

!

A

70

!

teasca fraplor patania, zidndu-i celni

mic sa mearga

si

el

sa-si

vada visul

cu

ochii.

Cind

a intrat alta data eel mic, s-a inchinat aplecindu-se pina la

pamint

in fata imparatului, zicindu-i:
ca de cind te-ai nascut, nu te-ncumetasi sa-mi calci porincile ! Lua un cutit si ca si la ceilalp il arunca cu minie sa-1 strapunga pe fecior. Cuptul s-a infipt intr-o blana pe care o avea usa. Copilul, suparat, a luat cutitul si 1-a aruncat inapoi infigindu-se in masa imparatului. Imparatul a ramas mirat de curajul feciorului si muljamit ca areun

— Sarut miinile marelui imparat tata. — Ce cap, baiete, la mine fara voia mea,
si

p-au

calcat picioarele pe la

mine

si

acum

fecior indraznep

ii

zise:

mos
a-i

baiete, se vede ca ai singe de imparat in tine, esti tinar, frusi viteaz, pot sa-mi pun nadejdea in tine Acum iti voi povesti si pentru ce un ochi ride si altul plinge Si-ncepu
! !

— Bravo,
:

spune Vezi tu pomul acela din mijlocul gradinii palatului

?

pom noaptea infloreste, noaptea se coc poamele de aur. La mijlocul noppi infloreste, iar la cocosi se coc merele de aur si tot atunci cineva vine si-mi fura roadele si de aceea pling ca nu gasesc omul care sa
prinda hopil.

— Vad — Acest

Un ochi ride pentru ca pomul face flori si roade, iar celalalt plinge iiindca pier pina la ziua poamele. In zadar am pazit nopti de-a rindul sa prind zinele care ma fura in fiecare noapte ca m-am lasat pagubas. Nu le-am putut nici vedea, nici prinde. Acuma este rindul vostru sa va-ncercap norocul si cine va prinde hotul, va mosteni tronul imparapei.
Zis si facut, feciorii se rinduira sa pazeasca pomul, incepind cu eel mai mare. Se imbracara acesta in |oale de zale §i arme grele si pazi toata noaptea, vazu pomul cum infloreste, dar dupa mijlocul noppi adormi, iar zinele coborira nestingherite, umplura cosulep:le cu fructele de aur si se-naltara spre ceri. A doua seara ii veni rindul celui mijlocas. Vazu si el cum infloreste pomul, dar ca prin minune adormi dus si nici nu vazu cine-i furase merele. A treia seara veni rindul celui mai mic. El isi lua sabia, se aseza sub pom §i de jur imprejur pusa maracini. La mijlocul noppi vazu cum infloreste pomul, cum leaga si apoi cum se coc poamele. Cind dadura poamele in pirg, el adormi din picioare, dar cind cazu jos se intepa de maracini si se ridica. Atunci, deodata auzi un fllfiit de aripi si din cer se cobori imbracata in rochie de aur stralucitoare ca soarele o zina, cu un cos pe mina, care-i zise: Ioane, Ioane, mai bine sa te fi batut Dumnezeu sa fi murit cind te-a nascut, cind ajunsesi tu sa ma prinzi si sa-p flu sope. Tatal tau, toata viapi m-a urmarit sub acest pom sa ma prinda, dar n-a putut si de aceea un ochi ii plinge, iar altul ii ride. lata, maninca din aceste mere ca sa nu mai mori niciodata si sa traiesti cu mine cit o vesnicie. Baiatul minca un mar si-i venira puteri nevazute de parca era gata sa zboare spre soare

si

stele.

Dupa ce se crapa de ziua, merse cu zina cea maiastra la palatul tatalui sau, ducindu-i un cos cu mere de aur. I-a dat un mar batrinului sa manince 51 indata ce a mincat i-a suris si ochiul ce plingea, apoi a inceput a intineri
71

batrinul. Mult s-a bucurat imparatul ca fiul eel pe zina cea frumoasa ca sa-i fie mireasa.

mic

este

istet, si

a

pus mina

Nunta fu mare si vestita incit s-adunara aci de pe pamint. Toti erau multamiti, numai mireasa zina cerului nu era in toate voile. Nu-i placea felul cum se fac nuntile aid pe pamint. De aceea ii si zise ginerelui: Sotioare, tu stii ca eu nu sint din lumea asta. Eu sint invatata satraiesc nu cu paminteni, ci cu alte fiinte. De aceea, eu acum imi iau zborul spre stele. Tu sa nu ma cati in alt loc decit in spatele soarelui unde dogoarea nu este mare si se poate trai. Dupa ce ma voi da de trei ori peste cap si voi prindearpii. tu sa rupi o pana din arpia mea, iar cind vei dori sa zbori catra mine, s-e arunci spre pamint si vei prinde arpii si putere de a zbura.
Si se pregatira de nunta.
toti imparatii

POVESTEA CU POARCA
Niste oameni aveau o poarca si ei gasira un bordei cu paie ; poarca face zece purcei, unul era mai frumos. Purceii s-au facut de vinzare, de taiat.A venit vremea si la al zecelea purcei si el a vorbit: Tata, pe mine nu ma taia Si nu 1-a taiat, da el creste si sa face frumos, de drag sa te uiti la el si intr-o zi i-a spus: Tata sa te duci impetit la fetita imparatului si sa-i ceri fata desotie. Cum o sa-i cer eu fata ? Zici asa, tata, ca nu te taie si s-a dus ! Ajuns acolo s-a ploconit si a zis: venit impetit pentru baiatul meu porcul. Bine, da cum ai indraznit ? I-am spus ca ai sa-mi tai capul, da ce sa fac ? Atunci imparatul a zis ca e ceva la mijloc si a zis: Sa vii cu baiatul la mine, cu porcul. $i a venit cu porcul, a intrat porcul, da porcul era frumos de minune Iote, imparate luminate, asta este porcul meu. Cum ma, tu vorbesti ? Mai intii sa faci pod di la tine pina acasa la mine, pina la palatul meu, pod de aur, atunci iti dau fata. El s-a dus acasa la el. Casa lui a facut-o palat, da podul 1-a facut noaptea. Si i-a dat fata. Fata nu vrea, da imparatul o sili sa faca acolo nunta. Dupa nunta, imparatul a plecat acasa. Da porcul ziua era pore, da noaptea, da pielea jos de raminea un Fat-Frumos. Si se due ei la palat si povesteste ea ca noaptea porcul se face frumos, ca Fat-Frumos.

!

— — —

— Am — —

— — —

!

Muma-sa

— El

a invatat-o:
faci

cind duarme, tu sa

focul in cuptor

si

sa-i arunci pielea-n foe,

s-o arzi.

Ea a crezut ca asa e bine, a ars cuptorul, a aruncat-o, da putoarea a umplut casa de miros. Cind s-a trezit din somn a zis: Ah nenorocito, ce-ai facut? Sa stii ca ai sa umbli dupa mine pina oi rupe ncua parechi de opinci de fier, atit ai sa nacajesti. El a plecat acasa, Ea a ramas care s-a prefacut in bordei, fara podul de aur si isi pierde urma

!

72

!

:

acolo si a asteptat ca doar o veni. facut ea opinci de fier si mergind in lur gis si-n curmezis, pina a rupt noua parechi de opinci si a ajuns la Sinta Vineri si a intrebat-o unde este omul ei ? E-n mijlocul padurii, intr-o gramada de buturoagi si s-a dus si 1-a gasit in buturoagi, ca acolo isi facusa casa. Mergind ea pe drum, nascuse copilul si cu el in brata s-a dus. Cind a vazut el, a zis Vezi, ti-am spus eu sa asculti? Si-au plecat acasa si au gasit iar palatele facute la loc si podul si iar au ramas sa traiasca fericiti.

A

DOVLETELE
Traia un mos si-o baba si n-aveau copii, dar tare mult ar fi dorit sa aibe copil, ca sa se bucure la batrinete. Si au hotarit sa piece, sa cate ceva si ce vor gasi sa fie narocul lor, sa-1 aduca acasa. Baba a gasit o saminta de dovlete; s-au intors zicind: Mosule, aide acasa, ia-ti toiagul ca am gasit saminta de dovle'e si oi s-o punem in pamint. Si unde sa-1 puna, sa-1 puna in coltul casii. L-au udat si a crescut un vrej mare si a facut un singur dovlete mare. Mosu 51 vede ?i-i da cu piciorul, intrebind-o pe baba sa-1 rupa, sa-1 coaca. Intr-o zi, cind i-a dat mosul cu piciorul, i-a raspuns cu grai omen esc: Nu-mi da, mosule, cu piciorul, ia-ma-n casa ca sa-ti flu fecior. Azi asa, mine asa, pina mosu ii spune babii. Babo, ia vezi ce e cu dovletele asta ca-mi vorbeste in grai omenesc. S-a dus baba, 1-a vazut ca vorbeste, 1-a luat si 1-a dus in casa. I-a pus in coltul casii asternut de astrucat dovletele. Intr-o noapte, se trezeste mosul si vede un dovlete de toata frumusetea. A trezit-o si pe baba si l-au vazut, dar n-au zis nimica A doua zi de dimineata dovletele ii zice babei: Muma, eu vreau sa ma-nsor cu fata tarului nostru. Babii i-a fost rusine, cum o sa-i spuie ea ca vrea sa-nsoare un dovlete cu fata tarului? Dar dovleacul nu a lasat-o-n pace, n-avea pace pina nu i-o cata mireasa S-a dus la imparat si i-a spus: venit in petit, sa-mi dai fata dupa dovletele meu; i-a povestit cum s-a nascut dovletele. farul, stiind ca asta nu sa poate, a zis: Bine, babo, uite, dau fata, daca intr-o zi si o noapte sa-mi construiasca o susea, pe de o parte si alta numai cu pomi de aur si argint de toate felurile, cu poame, unii sa-nflureasca, altii sa imboboceasca, unii sa aiba poamele coapte,
si ei

un

— —

!

— Am —

sa aiba poamele legate. Baba, cind a auzit, sa-i vie rau, a plecat si s-a dus la dovlete, dar dovletele a intrebat-o: Ei, muma, ce ti-a zis tarul? Lasa, muica, n-ar trebui sa mai stii, si i-a spus ce i-a cerut tarul. Atunci dovletele a zis: Culca-te, muma, ca noaptea multe sa pot intimpla, noaptea inteleapta mai este. Cind baba s-a trezit dimineata, a ramas muta de uimire, vazind ca tot ce ceruse tarul erau indeplinite.
altii

— — —

73

Dovletele a rugat-o din nou sa se duca la tar si sa-i ceara fata, farul i-a cerut sa-i faca un castel din clestar si sa fie mai stralucitor decit al imparatului cutare. S-a-ntors ea la dovleac si i-a spus ca nu-i da fata daca nu-i face palatul de clestar. Dovletele a raspuns la fel si dimineata a vazut palatul de clestar

cind s-a

trezit.

spune ca nu-i da fiica deck pietre scumpe cu roate de aur, trasa de cai neintilniti pe lume, cu potcoave de aur, cu hamuri de diamante. venit acasa baba si-i spusa ce i-a mai cerut tarul si a treia zi s-a dus cu caleasca de aur la fiica tarului si s-a facut nunta, dar el era tot dovleac, da fiica tarului tot suparata si plingea. Da imparateasa ii spunea: Lasa, mama, nu plingea ca poate n-o fi dovlete, daca a putut sa faca atitea minuni. Si or facut-o mireasa, au urcat-o in caleasca, iar dovletele; tafalog, taf alog pe linga caleasca de aur, pina au ajuns la castel. Si-a luat mireasa ramas bun de la rude, iar sara pe intuneric in odaia de nunta a intrat un FatFrumos cu parul de aur ! Da ea a zis ca e maritata cu dovletele. Atunci el i-a povestit ca el este dovletele si ca este blestemat de o vrajitoare si va trebui sa-si duca povara. Increzindu-se craita, el a adus cojile de dovlete si asa sa-ntimpla in fiecare noapte. Ziua, dovlete, noaptea, Fat-Frumos !. Dupa o stamina vine muma ei s-o vada; a-ntxebat-o cum o duce? Ea mukamita, a raspuns ca el nu este un dovlete, este un Fat-Frumos. Ziua e dovlete, da noaptea, Fat-Frumos. Muma-sa a sfatuit-o sa se scoale de noapte, sa incalzeasca tastul si sa bage covetile de la dovlete in tast si sa le arda. $i a doua zi cind omul ei durmea si a copt covetile. Cind a mirosit el cojile, s-a
Iar a trimis-o la tar, iar a refuzat-o tarul si-i
si

daca-i face o caleasca din aur

A

trezit si i-a

grait:

ce-ai facut, te-ai pierdut pe tine si pe mine; eu eram blastamat noua zile de la cununie dovlete, dupa aceea ramineam pe vecie FatFrumos. I-a pus la burta un cere si a incins-o, ca Dumnezau a blastamat-o sa nu poata naste pina nu o pune el mina pe cere.
sa stau

— Vai,

Da

printesa era grea

si

n-a putut naste

si

a plecat sa-1 cate

si s-a intilnit

cu o baba in padure.
ai plecat, maica? Sa-1 cat pe barbatul meu, a zis ea. Baba era Sinta Vinerea si i-a zis:

— —

Unde

Maica, eu nu stiu, dar am sa-ti dau un dar si am sa te trimit la Sinta Simbata. I-a dat darul o clota cu sase pui de aur si i-a aratat drumul. A mers cit a mers, au trecut patru-cinci ani, da ea fara sa nasca copilul si a ajuns la o baba care torcea din furca, tort din lina de aur, cu fus si furca de aur. I-a dat binete si i-a spus ca vine de la Sinta Vinerea, care o roaga sa-i spuna daca nu stie ceva despre omul ei. Baba i-a spus ca nu stie, da i-a dat si ea un dar, ca poate Sinta Duminica il va gasi si i-a dat in dar furca cu fusul, ca s-o recunoasca omul ei. A trimis-o la Sinta Duminica, care lucra la o risnita si macina ceva boabe de aur. A intrebat-o si ea i-a spus ca el este in vale intr-un sat, casatorit acolo cu o prinjesa si a invatat-o sa se duca la fintina, la care printesa ia in fiecare zi apa, sara. Da ea pune lucrurile ca sa se vada si sa nu i le vindS dupa spusele Sintei Duminici. Doar sa ceara noaptea sa doarma linga barbatul printesei. Si s-a dus la fintina si a facut asa, s-a dus apoi la omul ei si a adurmit si nu a trecut cu mina peste ea. A doua noapte la fel, n-a putut sa nasca, pentruca in fiecare sara muierea lui il adurmea. In a treia sara n-a mai venit la fintina printesa, ci o slujnica, de a cerut morisca, ultimul dar ce-1 mai avea, ea i 1-a dat,

74

dar printului sa nu-i mai dea mincare acasa si a adurmit fiecare, asa ca el n-a mai adurmit si a inceput sa-1 strige pe nume si sa-1 mingiie, iar el s-a trezit si a trecut mina peste muierea lui adevarata si cordonul a plesnit si copilul s-a nascut. Atunci printul si-a dat sama cine este. Dimineata s-a dus la a doua lui muiere si i-a spus cum s-a chinuit noua ai de zile, pentru a naste, iar printesa a doua riind buna la inima, a intales si nu s-a suparat si 1-a lasat sa piece cu daruri multe in tara lui.

DINU FAT-FRUMOS
A
fost odata

niti si asteptau

un mos si o baba, Dumnezeu sa le ia

incovoiati de ani, fara copii. Stateau
sufletul.

mih-

Intr-o dimineata s-au vorbit sa piece in lume. Unul la apus, altul spre prima vietate ce le va iesi in cale, aceea sa le fie copil. Mosul o-apuca pe deal, iar baba spre vale. Mosul nu a gasit nimic, iar baba a gasit un pui micut de sarpe. L-a pus pe o frunza de caftalan si a strigat mosul de pe deal si s-a dus cu puiul acasa sa-1 creasca, ca sa le fie copil si ajutor
rasarit si
la batrinete.

Mai intii l-a pus in lingura cu lapte. Dupa ce a crescut l-a pus in strachina, din strachina-n oala si din oala in ciubar. crescut puiul de sarpe mare si din ciubar l-a pus in stran, iar din stran intr-un ardov mare cit o odaie. Chiar atunci sarpele ajunsese de douazeci de ani, tocmai bun de insurat. §arpele scoase capul pe vana ardovului si-i zise lui muma-sa: Mama, mi-a venit vremea de insurat, ma apuca fiorii si simt cum tot mii perpelesc ! Ia-ti toiagul si du-te impetit la fiica-mparatului. Vai de mine, muica, cum o sa cutez eu sa cer pe fiica imparatului sa se marite dupa fiul meu, care nu e om ca toti oamenii, ci e ala mare spurcata,

A

— —

un sarpe mare ctt bivolul. — Muma, nu e nimic, tu numai du-te un sarpe.
e

si-i

spune imparatului ca eu sint

Isi lua baba toiagul si desaga si hai pe cale pe drumul al mare la paiatele imparatului impetit. Tremura inima-n ea de frica si de rusine. La urma urmei, ce-o fi o fi, isi zise ea si se duse. O luasa inainte cu curaj. Cind ajunse la usa-mparatului, ii povesti din fir in par cum l-a gasit pe sarpe si cum l-a crescut. Iar acuma n-are ce se face, o vrea mireasa tocmai pe fiica-mparatului, zor nevoie Imparatul, cum auzi, nu se supara cu nimic, dar ii ceru:
!

Sa te duci, babo, la fiu-tu si sa-i spui ca o dau pe fata mea s<*-i fie mireasa, dar sa-mi faca de la mine pin' la el drum de aur sa merg cu caruta de argint pe el.
Sa-ntoarsa baba multamita si-i spusa sarpelui ce-i pofteste sufletul impadaca vrea sa-i dea fata. Dar ce-mparatul poruncea, sarpele-ntr-o noapte fursea. Iar o mina pe baba la imparatie sa-i dea fata si sa vada drumurile poleite cu aur. Imparatul insa nu vrea sa-i dea fata si-i cere sa-i mai faca o minune si mai mare si anume
ratului

75

La noua ani si jumatate. pe al meu barbat. burta ii crestea. esti o dracoaica impodobita. de trei ori se suci. in jur numai cu flori si trandafiri. §i ea mi-1 ruga. la-mparateasa zinelor. la scursorile apelor. pina ce eu nu ma voi intoarce dupa zile la tine. pe unde-ai umblat n-ai fi oare-aflat. Cum cintau cocosii. Dumnezeu de sus o vedea. incepea de plingea cu lacrimi de singe doar 1-o-ndura pe Dumnezeu sa n-o mai patimeasca. ginerele eel frumos intra in camasa de sarpe si iar se prefacea in ala mare care se-ncolacea peste ardov si ziua se baga inuntru de parca ar fi intrat in fundul pamintului. In zadar piinse fata. ! Si-asa se-ntimpia in fiecare seara. iarta-ma 1-a rugat nevasta-sa. vinte fratioare. de trei ori se-ncolacea.un palat mai mindni baba si mai inaltca al lui. se dete peste cap. Trecea anu. soarele de-o-auzea. pofteste si la urda de curca si la lapte de cue. Iar se-ntoarse la sarpe si-i spuse cum Noaptea sarpele iesi din butoi. Cind o ispravi si pe asta. Cind se lasa noaptea. nici calare. Peste noua zile si jumatate vintul se opri la o poarta minunata de palat. pamint lumina si ei ii vorbea. ca hotarirea imparatului era luata. din gura-i zicea: vinte eel mai mare. punea doua cercuri. care m-a lasat? Sarmana nevasta cum auzea. dinafara zugravit. Dar nevasta lui de dor si de greu nu se mai putea fine. parca soarele rasarea. suparat ii zise: Cata afurisita. pina ce intr-o zi dis-de-dimineata se scula fiica-mparatului cu noaptea-n cap. — — — ! ! Singele asta spurcat sa nu se ia. ca soarele stralucea. n-are de lucru. Si-1 ruga pe vint s-o ia pe-o aripa si o lua vintul sa colinde pamintul in lungis si-n curmezis sa-1 cate pe Fat-Frumos. Noua ani si jumatate copilul sa nu-1 nasti Sa te chinui. de greu nici ca se mai putea Biata de ea intreba pe soare. de trei ori se invirtea si mai mindru raminea. Si de-aci-mi pleca. Punea unul. care-n lume n-a mai fost. iar omenirea se minuna de ce vedea. O mireasa frumoasa ca o zina. $i aci o lasa vintul si se-ntoarse si el la casa lui. raze indrepta. chema toti serpii pamintului si ridica palatul mai lucitor decit soarele si decit luna. iesi sarpele afara. camasa o lepada. o virtelnita de aur si cu o motca din fire de aur. Noua ani si jumatate ramase in tara zinelor si a florilor. El insa ii dS un pumn virtos peste nas si peste camasa lui arsa picara trei picaturi de singe. cobori pe o seara de aur din cer si-i dete: o clota de aur cu cinci puisori toti de aur. Iara seara cind venea. Fat-Frumos cind se vazu ramas fara camase. facu focu-n vatra si o napadira gindurile. nici pe jos Mireasa il privea ca pe un soare. spunindu-i ca in palat sta barbatul ei. sta tarasenia. de ea se-ndura. se-ncolaci. cu cirtojul in ardov.. punea frate pin' la noua. ca asa e muierea nemernica". iar din ardov afar' iesea. pe cai mi-apuca. cercul mi-1 punea si nu ispravea. burta sa-ti creasca. numai coarnele-ti lipsesc De ce m-ai nenorocit pe ast pamint blestemat? N-am stiut ce fac. se marita cu o ala. imparatul n-avu ce sa mai faca si-i dete fata. nu-i venea sa creada ochilor despre cele ce-i vedea. la vint se ducea. se invirti si ramase luminos si frumos ca un adevarat Fat-Frumos. noua ani de ! ! ! 76 . Mersera si ei ca toata lumea de se cununara la manastire. Pe dinauntru poleit. isi blestema zilele si suferea. si blestemul sa se implineasca Pleca Fat-Frumos la capul pamintului. iar fata se bucura. sa ia camasa barbatului si s-o arda-n foe.

o gugustiuca. ma Dine Costandine. Merge Andrei intr-o zi si gaseste o pasare pe creanga. pe nevasta-sa o vedea. baiat sarac. iar closca cu puii pigulea pe linga ea. vinat. Fiul facut cu tine Barbatu-su insa tacea si nimic nu-i raspundea. nu ma impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie ferice de tine cit oi fi tu viu pe lume. Atunci zina o intreba: Cit sa-ti dau pe closca cu puii de aur. ia-o daca-ti place. Costandine. Dine. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. Sa nasca fiul din mine.Se aseza la poarta si incepu sa invirta la virtelnita adunind motca din de aur. dar n-o cunostea A doua zi. Cind vezi ca cucai. Imparateasa zinelor o vede. de — ! A — 77 . iribite. iar ea de greu nu mai putea. Fiul eel fScut cu tine ! Abia atunci-ntelegea. ! ANDREI Andrei. blestemul s-adeverea. Si era asa frumos cum in lume n-a mai fost. Cind s-a dus cu ea Da girlita ii spune sa ma iei acasa la tine acasa. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: Pune-ma la fereastra. mina peste ea-ntindea. aripa o intindea. ea se roaga: Stai. mistreti. se mira si-i zice: Frumoasa virtelnita Citi bani imi ceri. frumoaso ? Nimica. Andrei. Dornnul de sus ii vedea si Daca vintul imi venea. Zina lua virtelnita si asa se invoira indata. golumbi. Sa nasca puiul din mine. la coadele marilor si la cimpul florilor. iar copilul se nastea. Atunci ea din nou il ruga: fire — — — — ! ! ! ! — ! Ai. Cind vazu closca cu pui. numai sa mi-1 arati si mie sa-1 vad pe imparatul Fat-Frumos iesea afara. pe el mi se bucura arpie s-aseza si prin nori ca imi zbura. o sa te gaseasca mare noroc. Nu-ti cer nimica Ia-o. iesi iar la poarta cu virtelnita adunind firele de aur. luat-o acasa. Pe zine le parasea si copilul si-1 crestea. sa dai cit poti cu pumnu-n aaasa. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mmcare Sa vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. Intinde mina peste mine. i se lasa la pui si de dragul lor nu mai putea. atitia iti dau. ei copilul si-1 lua. durerile facerii o apucara si din gura asa-i zicea: Dine. Imparateasa zinelor dis-de-dimineata dete o raita pe la poarta in plimbare. cercurile imi plesnea. Noaptea veni imparatul si se culca cu dosu la ea. Intinde Andrei pusca s-o impuste. Intinde mina-ncet la mine. numai sa mi-1 dai pe imparat sa stau de vorba cu el o noapte. Fie-ti mila si de mine.

eu sint fata de imparat. Andrei a luat banii si s-a dus la coliba si i-a dat Alariei. Aghiotantul sta uluit si-1 priveste ce n-a mai vazut zice: Andrei. eu nu cer nimic Asa a si facut. gutui. aghiotantul. eu nu sint pasare. Nima nu-1 intreaba ce costa. dar fara sa stie ce face Maria. O sa-1 intrebe iar pe Andrei: Ce costa. giste. Lumea s-a oprit si nu s-a mai bagat in piata si s-a impins om pe om. mirata de frumusetea chilimului. il lua aghiotantul pe 2000 de taleri. pere. mari. luna cu soarele. Cum putusi sa ma capeti sa dai de mine? Sa m-asculti. Toate orasele si padurile cusute pe chihmul ala. Mai in vale vede curtea. imparatul cu imparateasa. iar pe scari. tu. muierea lui Andrei — — Mi-a — — — — ! 78 . Pe de laturi scrie armata imparatului: infanteria. te aranesc. ca ea alta nu s-a mai vazut pe pamint. i-a dat in ei. paduri. El asa a facut. bucate. a facut o coliba. herghelii de cai. Da Andrei se uita. Se baga si-1 vede pe Andrei sluga lui. Mario. dar Ia spatele lor el. asa ca la casa noastra. Lumea se uita. vaci grase. cerul cu stelele. sa-mi dai cit vrei. ia chilimul asta si du-te-n piata. arnici 5 —6 motche. te cirpesc. sa te duci sa faci o coliba cit de proasta. Mario. gradina cu mere. artileria. i-a spus: Andrei. Andrei. si cind ea a cucait. turme de oi. sa vada ce e acolo. El a ascultat. tu sa zici. Ea a cusut citeva luni de zile. statu si se gindi: Ce mina. Sa bati doi pari in pamint si sa-1 pui cu fata unde tuna lumea-n tirg. noi aici n-o sa putem trai la imparatul. pe semanaturi si mai departe un munte cu orase. Acolo vii la coliba ta. tu esti cu chilimul? Cine 1-a cusut? Maria mea de la coliba Cind se uita mai bine sa vada ce e cusut de e toata lumea cu gurile cascate? $i ce credeti ca era? Era palatul imparatului. te spal. piraie. fiinca primesti plata de la imparat. ca sa cos si eu ziua sa luat-o pe Maria. ce mime putea sa le faca pe astea ? Maria. Cum vede imparatul frumusetea asta. Mai incolo livezi. a A pus-o — ! i-a Da el tot I-a ascultat pe imparat si adus vinat. s-a dus deasupra de sat. cava- Ea a inceput sa coasa.! riat si s-a acolo. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speprefacut in femeie frumoasa. Cind a firsit de n-a mai avut ce sa mai coasa. tarini. cu poduri. Da i-a spus Maria lui Andrei: daca te-ntreaba cit costa. Atita lume s-a oprit ca nima n-a mai intrat in piata. mina la coliba. lucratori spus muierea care-1 vrea el sa-1 pretuiasca si cit imi da atit iau. Aghiotantul se duce cu chilimul la imparat si la imparateasa. Ce.dafea.in laturi. pestii de mare. miine e plata. omul meu. s-a amestecat. ri — Bine. mai Andrei. curci. Maria umpluse somotul de cusaturi pe a. a cusut dupa voia Andrei nu — ! — — ! muzica militara. oceane. muiere pe muiere. du-te-n piata ia-mi doi metri de cadafea. Vine aghiotantul imparatului prin piata. Aici sint multe slugi. Insa el doar dormea la nevasta lui in padure la coliba Mai Andrei. eu din capu meu iti dau 2000 de taleri de aur. El ca mai mare vrea sa vada de ce e lumea gramada. Dar imparatul nu stia nimic. cadafeaua a scumpa — xMai ia niste bani pe o luna inainte Se duce Andrei la piata si-i la si arniciu la fel la tirguit si ! de la imparat si du-te imparat mai cere bani pe o luna inainte arniciul si se duce cumpara cadafea. caii imparatului. si sa vezi ce bine o sa fie de tine Auzi. si-a dus-o la coliba lui ! ! — nu ma plictisesc. Andrei ? leria.

Sta bolnav. Dar aghiotantul face socoteala ca se duce si comanda altul de 2000 taleri si-i ramine si cu cistig. Dar de sila n-a mai putut si a iesit pe drum. mai aghiotantule. muiere pe care n-o au imparatii Cind ai vedea. Si i-a dat banii. ce stai trist ? stii ce griji am eu.! Da-mi-1 mie eu iti dau 4000 de taleri pe el. — Fugi — Da-mi vinul si ai sa vezi. Insa ea 1-a cunoscut cine era: — — Hai. 6 —7 zile. tu ofitir. Se napirleste cmul. la Chilimul ce 1-am vindut 1-a cusut Maria si am fost cind am vazut-o cit e de frumoasa. el a tras piciorul afara si s-a intors indarat. ai slabeste. S-a intors si s-a culcat in pat. tronc si a pasit peste prag cu piciorul. asta-ti cer. Ce e. intra Ea 1-a ! Dar el e impietrit. un betiv cu toale rupte pe el. Da-mi mie un pahar de vin ca-ti spun eu ce ai te vindec de de-aci. tristete. ea sa — Imparate. A intrat in cafenea si pune capul intre palmi si se gindeste ce sa faca? Da. sa bei o cafea ! imparatul mai cu autoritate. bea. unul inauntru si altul afara. ?i face ea alt chilim. beat. dumneata daca ai s-o vezi. dar si altul inauntru. Zau da-mi Aduce vinul negustorul. ca tu nu — Ce griji ai tu cind esti bogat. tu cum oi sti sa-1 omori pe Andrei. tronc. Se uita la aghiotant cum sede trist si zice: Bine ma. bagat ea de seama ca el si-a pierciut mintile si abia atunci a bagat piciorul din launtru si 1-a tras afara si nu i-a mai s-a dus la spus de ce-a venit ca uitase la ce-a venit Se-ntoarse indarat. a uitat de toate. nici sa vorbeasca. Dar el. Insa de atunci nu mai maninca. — — — Aghiotantul ce sa faca? Altfel il spinzura pe el? N-are incotro. Au trecut opt. n-am mai stiut pe ce lume sint si pe toate le-am uitat. este ceva. da cu pumnu in masa. intreaba aghiotantul. ce nu e. nu stie Da Vine si aghiotantul dupa dar nu-1 intilneste. incolo. Cind acolo a troncanit la usa: tronc. cum a pasit si nici inainte. ai sa cazi si ai sa mori Si tot asa el a slabit si e gata sa moara. ! — Hei. — Fugi mai. Dar cum ea era asa de frumoasa. Au mai trecut zile si-1 cheama pe aghiotant. El sta inlemnit. Mai aghiotantule. Ce e. — Plata ai. nu a mai stiut sa traga picioarele. s-o iau eu de muiere. imparat si iar 1-a slujit. ai sa mori. sa spun. sta — Vino. nu se misca ! mingiiat ca doar o intra. 79 . nu-i ! A Ond mai e foame. cumpar ! altul si ! ! — Imparate. si comanda chilimul. tinar esti. cu un picior afara si cu ochii belip. imparate. aghiotant. nici inapoi. nici chilim n-am poruncit. ca doar n-o asa cum zici si fi ! §i s-a dus s-o el vada si imparatul. Il intreaba imparatul ce are. Asa frumusete nu e pe pamint. — la sa ma due s-o vad. si om mare esti. trecut doua stamini si nu maninca nimic. Eu imparat sa n-o iau cind mi se poate? In zece zile sa-1 omori pe Andrei. vine a de zece si el sa gindeste cum si de ce sa-1 omoare pe Andrei. ai direptate. Cind oi vedc-o ai sa mori Cind te gindesti ca e muierea la o sluga prapadita. stana de piatra. — Ce. a ramas intepenit. di ce nu esti vesel ca mine? Na de bea. Au slabit rau maria-ta.

sa-1 iei ! ! 80 . pina aid. ce o fi. dealuri. de arama vii spele si sa se stearga si sa gindeasca la ea. n-a plecat sa se insoare faca? S-a gindit ca e mai bine drept. — Omoara-1 dumneata si si luna de a facut munti de oase pe Andrei: da-i ordin sa-ti aduca mirtanul care a mincat cimpii de capete de oameni. Pe top i-a mincat. ai un bit de fier. ca este un mirtan intr-un un mirtan care vede tot ce e pe pamint. daca apuci la stinga ai sa pierzi calul. Daca o ia la stinga. du-te si omoara-mi mirtanul peste noua mari si noua jari. Hei. ia bitele si se duce. ai drumuit bine. ca doar nu-1 pune nima cu sila sa se insoare. Cu bitu asta. deasupra de usa scrie: « Casa. Un drum la dreapta. Ce e cu tine ? — — — Hei. Atunci imparatul sa-i spuna lui Andrei: mi-ai dat grije ai. pierde calul Dar ce sa si fara cal ce naiba mai face? S-o ia drept. Il ruga sa cine dar nu mai cina. daca o pi dirept inainte ai sa te insori. intoarce-te cu selile la mine ». Pe drum. Se duce aghiotantul si-i spune ca nu-1 omoara. — Vezi. ai sa-l dobori si ai sa-1 duci la imparat sa-1 vada. S-a culcat si se scoala dimineata. pe-al de otel si daca si el s-o fringe sa-1 iei pe-al de arama ca el nu se fringe. imparatul il cheama Andrei. Andrei s-a sculat. da paretele de sticla. nasul de un pas. unde s-o apuce? Sta el si se gindeste: s-o ia la direapta. A incalecat si sa dusa Da i-a mai dat si un peschi sa-1 aiba la nevoie: de o sa-si piarda capul sa se mai limpede. Da casa are o usa. El a belit ochii la ea are sa sara — Mirtanul cum Dica se fringe al de fier. sa nu zmintesti drumul. al de arama. ia sa-mi spui dirept ce El s-a gindit si i-a spus tot cum e treaba. munp si ajunge la o rascruce. si noua fari. Omul cum citeste. ca sara e capul plin de ginduri. ce-ai patit? — Hei. a facut bitele trei si a incalecat calul si ia bitele si pleaca. Zice ea: — Du-te la fierari la pgani sa faci trei bite: de fier. jumatate intr-o parte. pe cimpii. cind si el poate sa-1 omoare ca nima nu-1 trage la socoteala. Andrei. Bepvu ii spuse: Ce-ti porunceste el. acuma ce sa faca? Ce-ar face oricine s-ar afla in locul lui Andrei? De. ca daca nu. picioarele ca birnele. ochii cit roata carului. imparatul imi cere si sa-i aduc mitul de peste noua mari si noua pari. Incaleca calul. daca apuci la dreapta. — Culca-te e fara fioare. cu ele la mine. ojel si altul de arama. ai sa pierzi capul. trii scrisori asa: « drumasule. Du-te de-i spune sa-1 cheme pe Andrei imparatul. i-a omorit si pe Andrei o sa-1 manince. Andrei s-a intors trist seara acasa la coliba. Sa ispitesti din lume pe unde e drumul spre mirtan. Cind priveste-n geam vede o muiere cu dinti lungi ascutiri de zmeoaica lungi. pierde capul si fara cap nu se poate. casa buna. el se-ndoviga. jumatate in alta si drumul trece prin usa casii. $i nima nu-1 vede. iar diminea^ sa si de o{el. peste noua mari lemn inalt. casa se intoarce de-a-ndoaselea si mai are un geam de idcla mare.: ! un pahar de vin. Tu te aperi cu bitul de fier. pusa peste drum. altul la stinga. — — Du-te. da altul dreptinainte. te due la spinzuratoare. 1-am baut. Asa ramine cu capul si calul si tot e mai bine. Intre drumuri o piatra bagata-n pamint si-n piatra scrie in trii locuri. o fi S-a dus drum indelungat pina a ajuns la o casa. da de aid incolo. te-o vedea. Marie. Si-a luat-o drept inainte. miinile cit prajinile.

Se duce^el in cafenea si acolo iar betivu se leagana cade peste mese. iar stai trist? — Iar a dat ceva peste mine. Andrei se intristeaza si se duce la Maria. neparticitule. Ce cati aici? El s-a plins de porunca imparatului. Si sa te intorci cu ele la mine. nu al aghiotantului. Si vine imbracat in toale mindre de aur. dar prefacuta in muiere minora si vine zile: — — A — cu tot Iti si toate mindre de el. S-a speriat. de cind te a§tept ca n-am mincat nimic de trei da-te jos de pe cal. iar dimineata e pima de noaptea si a facut un ghem. $i sa treci peste mare. Ce sa faca? Il cheama pe Si are sa iese din mare muma ! ! aghiotant. iti poruncesc sa te duci pe lumea ailanta. ! — Na. sa iei calul cu tine. Iar mi-a poruncit sa-1 omor pe Andrei. — Ce. la tatal dezbrace toalele ce i le-am dat eu pe toamna de pomana. de imbraca-te Se imbraca se iau la vorba.! ! !: Hei. La mare sa lasi calul in padure marginea Dunarii cu oala-n mina de lapte. de unde ai tu peschirul? Peschirul e de la mine. mea. Sa strigi de trei ori ! Cusa. Se da jos. nu te teme. Imparatului nu i-a fost de mit ci de Maria. Ea este o broasca mica. sterge-te. Sa-i spui de unde vii si unde mergi. dar acolo mai erau capete de cai si de oameni. Ea are sa se umfle cit plastru de fin §i are sa te treaca marea. Maria i-a mai spus: sa te duci la imparat si sa-i spui: — Nu te A niS- tors ea toata 81 . eu te indirept la mirtan. Dezbraca-te ! §i s-a dezbracat. Bine ca nu te mincai. sa-i spui sa — ! dejde supara. baiete De unde-1 ai? De la Maria fiica mea? Eu cunosc peschirul. legat calul si ea 1-a luat inuntru. Andrei. a luat bitele si cum 1-a vazut pe mirtan. si dau de aici sa dobori in — o oala cu lapte. ca e servitorul lui. 1-a batut cu bitul de fier. Atunci si-a adus aminte de peschir si s-a sters cu peschirul. nu mai scapi viu. Mai balete. El a povestit cum a fost. Sa iei oala de lapte pina sa vie ea sa aiba ce minca Cind iesi dincolo la mal se face mica. — Andrei. Se scalda el. Imparatul iar il cheama pe aghiotant: Cum oi putea pina miine sa-1 omori pe Andrei. Daca nu te duci. — Da-mi un vin si-ti spun ca imparatul trebuie sa-1 omoare. ca e omul dumitale Il cheama imparatul pe Andrei: iar si-i — — pina acuma. Omoara-1 ca omor eu pe tine. muica. 1-a bagat intr-o soba. L-a luat si indarat pe broasca peste mare la imparatul cu mirtanul viu A venit cu mitu si i 1-a dat imparatului. crechetusa De trei ori. Ce e. s-a frint apoi cu eel de otel si i s-a rupt apoi cu eel de arama si 1-a darimat. El s-a dus cu oala si a facut cum i-a spus. Se duce spune de ce nu poate sa-1 omoare. ca sara e plina'de ginduri. Mai bine omoara-1 dumneata. Tuna in albie si scalda-te sa te am de cina. meu. a tunat dorul in mine si nu mai pot dupa ea. muica ! Stai. sa dai cu ea in oala. Acolo ea o sa manince si iar la intoarcere o s5 se umfle si o sa te aduca pe unde-ai plecat. — Muica. a tunat in albie si s-a spalat bine. A lasat calul. — -i-fel te si Ce fac. cu tine? Si-i spune despre tatal imparatului din cealalta lume.

sa ispiteasca. Iar te-ai intristat. iar ei se-ntorc cu toalele indarat dupa ata ghemului. ca e mai cuminte dimineata sculat. in fata lui el zice in gluma Hei. Si-i bat cu biciurile dracii de scapara scintei din pielea lor. Da-mi un de incredere ca sa vada ca am fost. Ca eu n-am auzit de asta ca ai mei au fost zmei. bas daca va grabiti. adu pe-aia nu nici ! ? ? » la strimtoare mare. care au judecat strimb pe pamint. fratele meu. nu mai maninca si iar il cheama pe aghiotant. S-a culcat si miine s-a A nu stiu ce? / Intreaba si ispiteste ca de-aici incolo vine lucrul greu. Vin dracii si-1 dejuga pe aghiotant si-1 injuga pe imparat si se due cu carul. Andrei. $i-l da si-1 injuga si da-i cu bicele pe aghiotant rele al — — mare zmintesc. mindru. stiu — Du-te dar cu cine — Du-te-ncolo. Ma rog. pe du-te-ncolo nu stiu unde. A mers pina s-a pomenit prin pustietap. te-i decit seara. dezbraca-te repede si da-mi toalele ca le cere fiu-tau si i le da. adu pe-aia nu stiu ce ? Cum Naum ? Andrei vine acasa trist. nu stiu unde. dar se vede ca e umblata. acolo un lemn rotat. adu pe-aia nu stiu ce ? Du-te-n colo. Sa-1 omori pe Andrei ca nu se poate altfel. Hei. Aghiotantul i-a aratat coastele frinte. nu stiu unde. voi cine stie de unde le-ati luat? Intreaba-1 pe aghiotant ce-a patit de la draci. adu pe-aia Cum Naum 82 . de voi.! ! : Imparate. abia acuma am ajuns grija iar. zi — Culca-te. Nu stiu daca oi putea sa scap capul tau. Imparatul pe cine sa-1 dea. Da de o poteca-ntr-o padure. spune mai repede ce ai de spus ca-n urma e tartosi ne-o bate ca nu facem si noi planul si nu putem sa traim. frati. dar sub lemn o mogildeata neagra. nu ! luat calul si a plecat. Si-au plecat ei amindoi cu ghemul in mina 1-au aruncat pe cimpie si ghemul a mers de-a tafaloaga pina la groapa. Maria il cunoaste pe fata. — Du-te Da-mi un pahar cu vin sa-i si spune ! stiu — Ce e Andrei? — Mi-a dat mare — Ce? — Sa ma due du-te-n aduc: ce Cum Naum — Hei. Se pomenesc cu o caruta plina de piatra trasa de imparati. Cind acolo. Na. Iar se duce in cafenea aghiotantul si sta trist. S-a furisat ghemul pe un drum mare. ajunge la o poienita. n-o sa ma crezi ca am fost pe lumea cealalta. sa-i « colo. ce mi-ai poruncit ti-am fursit. Iar vine betivul spune: — si-ti spun ce-a poruncit? dea or din lui Andrei sa plece-n lume sa-ntrebe. va dau pe asta pe aghiotant pina va intoarceti. il da pe aghiotant. Aud ceva dudaind si pocnind. imparate. Insa imparatului nu-i e de toale de-1 — — — — ii e si-i de moartea lui Andrei Imparatul slabeste. Vede ca a mers ceva pe ea. intr-un ogas mare. culcata la pamint. fratilor Ce stati Uite asta mi-e tin cunoscut am ceva treaba cu el — om — ! ! Hei. la car il vede si pe tatal imparatului la jug. citov. da i-a zis Maria: intilni intreaba: unde. a ratacit. sa-1 gasesasca. Imparate. otira.

— Las' ca nu vede Sezi de maninca. te arat. cu tine de ma gasisi aicea pe mine? Hei si mie-mi pare bine ca te vad. Deloc sa-1 iei pe Andrei sa-1 duci acolo la Cum Naum. da colo. Aratul s-a era intre niste grabari intr-o dus si el pe nispina in pustietate la Cum Naum — Astringe-te — ce maninca zice: mincare. asa cum te-a invatat aratu. si fii ? tine. El se mai intinde astalele si pune bunatatile. incoa mine.! muicaaa e se-ntoarse. maica. si te vint. copile. iti astal iesi la la te ! ! te te zile il si fi si sa 1-as te tine. roage ca tine ce — Bine. I-a-ntrebat daca stiu : « Du-te-ncolo » Uitati-va. — Cume Naume. — Nu cutez. Naum nu — Iata-ma. mine masa. Cum n-are ? Nu-i da imparatul? Ce slujba are? Il striga imparatul asa: « Cum Naum. ce-as mai pleca Numai sa-mi dai mincare. Dar Cum Naum. Andrei. da slujeste la imparatul cu toata snaga lui. eu doar lucru. — pustie — — — Cume Naume. S-a jeluit ca n-are bere §i mincare. Vezi pe mine nima fac Apoi a mincat. dar nu maninc. pe-aia nu stiu ce? Cum Naum?» sint aici stapina. fuga sa faci mincare de risnita de morisca. N-are casa. Dar daca vrei sa-ntrebi o sa adun toate juavinele sa le-ntreb. — Plec cu numai sa-mi due eu zburind sus in Lasa-ti calul striga: iesi afar' la si el si acolo se opresc: Aici nu e nimic Baga-te-n grabar si el: iesi la se sint. Dar daca vrei incarcat de bunatati. nu-i satura. Vrei sa tu stapinul meu — Vreau. De ce cind am strigat n-ai venit cu ceilanti ? N-am putut ca am dat de un om si m-am luat la taina cu el. Da Cum vede. adunati-va mese. 83 . Se uita unul la altul: Ce e. peste toate lighioanele si n-am auzit de aste nume. Imparatul ma vede. Andrei aude. eu — — — — — om Chid acolo o baba culcata cu fata-n jos. ! si orice. stiu — — unde? Adu nu — Hei. — Nu cutez sa ma dau sa Ma vede imparatul. nu ma vede — Bodeaproste ca ma saturai eu odata. — Ce cati aici? — Am venit dupa — Hei. doar pe imparat il slujeste. — O sa ma omoare — Nu spun eu. maninci. El s-a mai linistit. Cine mai vede? — De ani de bun ma nu-mi da mincare. sezi cu mine ca nu spune nima. S-a pomenit cu un — Maninca. n-are toale. Striga la ea are decit un ochi in cap. a uidit singur. Aratul s-a intors Striga — Cume Naume. sinteti toate? Cind colo vine si aratul. dai sa maninc. mine. ai auzit « du-te-nsuflet de ! nu : ! — Si dupa cheama nu se vede nimic si-1 De-ar gasi alt stapin ar pleca. De-ar slujesc mai pazi. aicea — Pai nu vad. poate-ai vazut.

nu te intrebai ce e cu cele trei lucruri? Cind intorci securita cu gura-n sus iese armata cita frunza si iarba. Fac demincare si ne ospatam. Andrei de pe apa. Cum Naum a orasul a disparut. Au sa-ti dea bani cu vapoarele. o sa zbor iar dupa Naum tine. Atunci tree peste o mare si-i spune Cum Naum lui Andrei La mijloc de mare. — Nu-mi dau nu — Unde este — Cheama-1 — Cume Naume. Cume Naume. Andrei. ne dam jos. cind deschizi britva iese armata cu pistoale cit vezi cu ochii. Cum Naum fuge la Andrei. ! si pun astalele pe apa pline cu bunatati. tot el. o britva o — Pe alea nu dau. Andrei a luat cele trei lucruri si a plecat si el. te las. apa.!: ! A nici el lasat calul si 1-a luat Cum Naum in spinare. Nimuzica armatei. dar tu sa nu mi vinzi pe bani. — Dar pe ce — Imi dati lucruri: o sacurita mica. dar uneori dorm. lautarii cinta si faci ce vrei tu pe pamint. Tu sa ml vinzi englejilor daca ma cer. dar tu sa strigi in tot ceasul Vin englejii cu vapoare sa vada orasul. Eu il am pe Cum care face orase pe apa. acolo-n mare sa vede oras cu cafenele. $i ca pe apa merse inainte. trei si intii englejii. ca e vai de striga la loc. negustorii. oamenii flaminzi vreau sa ospateze cu aici si ? trei si pistalca. Are sa vie englejii cu — vapoarele. fa orasul cu palate luminate. I-au dat cele lucruri au plecat Iar facut orasul — Cume Naume. a suflat peste el si — Vezi. a la loc. unde ratacesc in lege alte neamuri. Eu o sa-i las. Asa au zburat pina la un loc. avem vapoarele pline de bani. cafenelele ! Andrei Naum : — — Nu Cum : Cum sta pe schelS. nu. — Nu vrei vinzi. Daca dau. dar pistalca « $i daca cineva face ajutarc cu securita ii bate pe toti. — — — — 84 . uite-ma aici. tari si peste mari. Andrei. Pe alea ei n-o sa vrea sa le dea. aici voi. ei au sa vada cafenelele si lumea mindra si au sa zica: Ce e asta? Ca am trecut pe aici si nu era nimic ? Dar tu ai sa Englejii au sa te intrebe: — — $i noi am trecut pe dar nu era nimic. era — Al cui e orasul? intreba marinarii. le dati. Dar cum Naum era cu aici fii gazda. Naum? Bine. Dupa ospat au vazut suflat peste si — Cume Naume. numai sa ceri trei lucruri de la ei o secerita mica. daca nu-ti dau. Tirrrr ce oras poate. ma vinzi. — Cume Naume. noi zburam peste nu se mai vede. ca tu m-ai saturat pe mine. Cum au adormit. plecam cu vapoarele? — Hai. dar tu ma lasi pe mine. — L-as vinde dar nu pe bani. — A raspuns Andrei. vi-1 ! el ? astia se astalele pe apa. priveste: Care e gazda aici? Noi tot am trecut pe sa-1 — — n-am vazut asemenea oras frumos. o britva si o pistalca.

fara nadejdi si bucurii. prin tari si peste mari. trecura noua si nu-1 putea face pe prune si gata. nu se stie ! PICATA DIN CER A fost un imparat vestit peste lume. Dar pe cind nu se mai astepta la nimic decit la moarte. Dar Naum intoarce securita si iese armata. Au coborit pe o cimpie unde avea imparatul mosie. Trimisa slugi si ostire in cele patru cornuri de lume sa-i gaseasca fata frumoasa precum i-a facut vrerea maica-sa la nastere. pe fiul imparatului. el crestea intr-o zi. Numai zina din cer picata. trei saptamini. dar ton se-ntoarsera cu fefele triste si capetele plecate. Andrei. vine muzica militara si-1 calca pe imparat. Intreaga imparape se veseli trei zile. duceam o viata mai frumoasa — — A A Cum — ! asa cu lacomie. Dupa multe chinuri. Cind zise aceste cuvinte. bau apa. ajunsa la o margine de imparatie. venit si a vazut ca e al lui Andrei. Doamne. Doamne. luni si ani. $i sta el de se topea din picioare de grije si necaz. nisipuri si prin care misunau serpi si balauri. S-a dus vestea-n lung si-n lat cS a venit pe mo$ia lui si a ridicat palat mai mindru ca al lui. insa fata pe plac nicidecum nu gasea. Pina cind copilul tipa in pintecele mamei sa-i dea drumul. Merg cu tine. S-au dat jos si 1-a intrebat: Andrei. ca de aveam minte sanatoasa. nu ma omori. vreau sa fiu si eu sluga la tine cum ai fost tu Dar la mine. asa ca in curind ii veni vremea de insurat.mem nu i se poate impotrivi. Cele trei ursitoare venira si ele ca dupa obicei si bine il incondeiara. merse. nici din tata. cinta din pistelca. trei luni si trei am de marea fericire ce dase peste capul imparatului. Cind colo sus. argint? $i-a facut palate stralucitoare ca soarele. Trimisa imparatul dupa descintatoare si vrajitoare. dar nu la imparatul tau. dar cu neputinta. sta oprindu-se Cum 85 . ii venira puterile la loc. nascu un copil frumos cu parul de aur si ochii stralucitori ca doi luceferi. la o fintina sa-si potoleasca setea. ce palate vrei aici? De aur. Trecu o zi. Andrei. deschide britva aha armata. iata ca imparateasa cea frumoasa-i ramine greoane si a§tepta sa nasca un prune de vita imparateasca. bintuita de vinturi. Merse. lua sabia traista cu merinde si o porni la intim- plare in lume. sa vii sa-mi slujesti mie. Cit cresteau alti copii intr-un an. prin sate si orase. tele. care se insurase si era trist si posomorit fiindca imparateasa lui nu avea copii. Ce sa faca? Hai sa treaca printr-o pustie mare fara apa. chinuindu-se in zadar. venit imparatul cu voisca sa-1 bata sa-i ia palaN-a vrut sa se duca. sleit de puteri. I?i arunca din intimplare privirea pe ramura unui arbore din apropierea cumpemi fintinii. Mama-sa-i facu vrerea sa vie pe lume grabnic si cind ii va veni vremea de casatorit sa se insoare cu o fata care sa nu fie: Nici din mama. si Daca vazu el ce vazu. Veni timpul sS nasca. trecura doua. dar nu putea sarmana.

cu vesminte numai de aur si argint. Dar oricit de bagatoare de seama au fost slujnicile. ca intreg copacul si apa de marepa ei. Cerul se-ntuneca si tocmai atunci sosira nuntasii cu mirele eel frumos. vestindu-i marea bucurie si pornind cu nuntasii si mare alai spre acele pnuturi seci pirjolite de arsita soarelui si fara apa. dar intr-un vas lua apa pentru drum din fintina si cind colo. Baba atunci o impinsa in fintina si o ineca. Dar zina asa fusese blestemata ca numai din acest loc pustiu trebuie sa fie luata cu nuntasii mirelui. Un soare scinteietor parca poposise sa se odihneasca o clipa pe ramura. ca sa ma tirasc nefericit toata viata. o tiganca oachese si frumoasa. batrina. Bine ca soarta p-a indreptat calea pe aceste meleaguri pustii ca altfel eram blestemata sa ma prefac in sarpe de nisip. pe zina zinelor. Dar ea de mila uita o clipa povejele. Imparatul si imparateasa mureau de dragul acestei mrene de aur si chema top imparapi si stilpii pamintului sa vie sa vada minunea dumnezeiasca. nici alta. un solzisor a picat la fund si nebagat in seama s-a dus purtat de ape pina ce valurile 1-au aruncat la un tarm in acea mare imparape. cu gura toata ziulica pe bietul print sa taie mreana de aur si s-o friga pe carbuni ca altfel ii ard ficapli de pofta de mreana. dar la ea ba. o tiganca. frumoasa. tartorele iadului trimise pe lume o vrajitoare. Ca sa-i puie piedici in calea casatoriei. prin aceasta salbatica pustie. Pleca el in graba la imparat. si altul la intors. incit la soare te puteai uita. ! di-un — numai din ramasera in viaja. Chema o baba prinsa mreana din elesteu. fata ce nu este nici di-o muma. numai cu un dinte-n gura. in galeata prinse o mreana cu solzi de aur si argint. chinuita de caldura de jaratec a pustiului si sa-i fie mila sa-i scoata o galeata cu apa. apoi il intreba: Pe cine caup.fintinii straluceau o fata in haine de sarbatoare. Se mirau fefele imparatesti si nu le venea ochilor sa creada cele ce vedea. voinice. Dar babii i se dadura porunci un solz sa nu scape pe piriu cind va spala-o ca unde-i va sta picioarele acolo-i va sta capul. Isi da ea seama ca zina picata din cer n-a murit si ca-i poarta cine stie ce pocinoage. Isi imbrapsa el aleasa inimii si se intelesera ca trebuie sa se pregateasca de nunta. cobori pe nisipul care ardea ca focul si se apleca sa scoata apa babei. Eu sint aceea si aid te-astept de cind mi-a venit vremea de maritat nemiscata. o taie si o minca p'ganca fripta. cu alai si veselie. mai 86 . frumoasa. Baba aseza pe ramura in haine albe de mireasa pe fiica-sa. O duse cu grije si o crescu intr-un elesteu anume facut de tata-su. Asa si facu. De aceea. Era o zina Ea il privi si ii zimbi. Un an merse la dus. calcind porunca zinei cerului ca numai dupa ce va veni mirele cu nuntasii sa puie piciorul pe pamintul trecator si inselator. Ce sa faca bietul prin|: de atita cicaleala? Nu avu alta scapare decit s-o taie si s-o friga pe carbuni. Zina picata din cer ramase ca o faclie stralucind in acel copac singuratic lasat de Dumnezeu sa strajuiasca pustiul in bataia vinturilor salbatice. Mirele nu lua seama ca-1 astepta o alta mireasa si porni de aci spre zarile imparatiei sale. 'Tiganca la toate aste intimplari era numai ochi si urechi. — — Pe tata. dar nu ca zina cea picata din cer. nici una. iar dintre nuntasi abia jumatate tine te caut. Se induiosa zina picata din cer si cobori pentru intiia oara pe pamint. nici cer picata. Vrajitoarea o ademeni sa coboare de pe ramura ca sa-i dea babii apa ca e sarmana.

Batrina o binecuvinta si plecara ele la claca sa despoaie porumbul imparatului de foi si chica. pe o raza de lumina Maica Precista. cu printed si tiganca. nici de-un tata. dimineata linga cersetoare sta o fata frumoasa ca o zina din povesti. Nu mai avea astimpar. imparatul chema un calau imbracat in rosu minjit cu cu glas La claca veneau numai frumos si pricepute fete. Cine nu stia sa povesteasca. stolos O'nd colo. una si una. 87 . Cind colo. nemaiputindu-i rabda mojiciile. Ce erau sa faca sarmanii. Apoi a zarit-o in copac si dupa cum le era scris de ursita. "Tiganca insa traia ca dracu pe dracila. Si se puse pe capul printului si al imparatului sa taie marul. care mai de care mai frumoasa. cum le-a lasat si pe celelalte fete si dupa aceea-i poate porunca sa arunce voalul de pe ochi ea a cerut sa se taie imparatului. Mai Desi la i urma s-a dat i-a venit rindul zinei picate din cer. temindu-se sa nu i-o fure niscaiva raufacatori. Zina picata din cer ca sa nu-i fie vazuta fata aseza pe fata un voal alb. ca de n-ar fi nu s-ar povesti. in lungis si-n curmezis sa-si caute aleasa inimii. i a refuzat ordinul capul pentru nesupunere. Ramura de aur din mar o aseza cu luare-aminte la cap. Avea ea presimtiri rele si cauta din vreme sa ia masuri. Dar vorba aceea. Baba puse ramureaua in sin si linga un izvor cu apa rece cu surcele si crengi isi f2cu o cobba sa n-o manince fiarele salbatice din padure. nefiind vazut de nimeni. auzi de una ca asta imparatul. iar merele de aur sa le dea la porci ca sint vrajite si dupa cum i s-a aratat ei in vis marul este piaza rea pentru imparatie. Zina insa 1-a linistit zicindu-i sa aiba rabdare s-o lase si pe ea ca sa spuie o poveste. O zina din cer ascunsa sub poala unui nor vedea toatea acestea si pe cind prinrul era gata sa piara singur in pustiu cobori pe ramura unui arbore. nicidecum. Dar cu cit mergea. Si la o luna le venea o data rindu. de mila ii dadu o ramurea din pomul de aur. pune-te neica pe drumuri istovitoare sa vada alta minune Eiau cu adevarat lucruri frumoase ca-n povesti. fru- Toate fetele se-ntreceau care mai de care sa rosteasca povesti mai moase facindu-i pe plac imparatului si printului. se in^elesera sa vie cu mare alai s-o ia pe cea zina: Nici de-o mama. Gasira omul potrivit sa taie marul. la singe si-i lua dintr-o lovitura capul. spus basme si povesti. asa ca nimeni nu-si da seama ca este picata din cer. Tocmai atunci. cu atita se ostenea in zadar. dar la mar si la palat. abia tinindu-se intr-un toiag si se ruga de padurar sa-i dea o ramura sa-si faca umbra sub arsita de foe a soarelui. Numai din cer picata. de ce-i era frica nu scapa. intr-un cu mere de aur si Cum ! soare se mai putea omul uita. Atunci imparatul suparat lua capul. trimise o cersetoare jos pe pamint imbracata in zdrente. A fost un crai imparatesc vestit frumos ca soarele si cum i-a venit vremea de casatorit a scos calul din grajd si a pornit in lume. ca de gura babelor si a muierii nici dracu nu te scapa. Zina si-a inceput povestea asa: A fost odata ca niciodata. iar printul ii vazu chipul maret in fintina. La Lemnarul care ciopirtea la pomul de aur si-1 facea gramezi sa-i dea foe.revarsat dc zori din solzul de aur crescu un mar alaturi un palai stralucitor de clestar. povestea o fata. In fiecare seara.

fii blinda si miloasa. Merge ea inainte sa afle un corn de tara cu suflet de om. Ba s-o duca. ba sa ramiie cu fata. si-a aruncat valul de pe fata. Tipa ea in zadar prin padure. iar ei au ramas incremeniti de frumuse^ea ei. cuminte si blinda ca o batrinete cu doua fete ! mielusica. cocosul.! Zina fu insa inselata de o zgripturoaica de tiganca. fata tatii. bureti. abia se tiraste o catelusa. ca abia imi mai trag sufletul si poate vreodata la nevoie. daca vrei sa mincam impreuna dintr-o lingura sa-ti iei fata si s-o duci in padure ca maninca mult. Incotro s-o ia? Asta era greu de stiut Hai s-o ia drept inainte. pe urma ei. trei ani si trei sute treizeci de ani. Mersera ei cit mersera impreuna si intr-adins mosul se departa si-o lasa in voia soartei. care gifiia de cenusa si gunoaie. hai sa — nu mai avem ! — — — 88 . tu esti lumina ochilor si viata noastra. lenesa si proasta. incepu sa cada pe ginduri. Femeia asta avea si ea la rindul ei o fata ! Asa se pomeni mosul pe vatra la Fata mosului era vrednica. S-a oprit. a zis imparatul. zise cuptorul de pine. Isi lua fata — mergem in padure sa culegem de-ale gurii cu seceta asta. Ajunse la un cuptor de pine. Era cu adevarat picata din cer de frumoasa ce era si atunci a grait: Eu sint zina picata din cer Acum puteti sa-mi taiati capul Cum o sa-ti taiem capul. iar fiul meu de-abia acum sa se pregateasca de nunta. Ajunse la o rascruce de drumuri. pune ea miinile-n solduri si-i zice mosului: Mosule. dar nimeni nu o auzea. fata mare. sa faca mosul. Fata mare. iar fiica muierii sale rea. Pe zavracioaca o legara de patru armasari si o rupsera in bucap. iar nunta se facu din nebagarc de seama cu fata tigancii. care o ineca pe zina. De aci incolo povesti pe rind si cu tile intimplarile petrecute. bolnava si plina de bube. iti voi fi de vreun ajutor. Dupa ce s-a terminat firul povestirii. ne-a batut Dumnezeu. Merse cit merse si dadu de o fintina impotmolita de nisip si namol. cum nu se dezlipeste scaiul de oaie. curata-ma si pe mine de bube. ca de mina si-i zise: Taica. Se framinta zadarnic sarmanul ca de muierea tinara nu se putea dezlipi. curata-ma de cenusa ca ti-oi da pine calda. Fata sumete minecile si curata la repezeala fintina. ba sa n-o duca. Capul sa-1 taiem celei ce ne-a inselat prin mestesugite siretlicuri. fara nici o zminteala. vino de ma curata ca la nevoi iti voi da apa sa bei. zise fmtina. trei luni. dar nicaieri. a cur§tat catelusa de bube. spre marea mirare a printului si a imparatului. De aci pleca iar drept inainte catre miazazi. Intr-o sara. iar nunta craiului si zinei picata din cer se porni de cind se punea luna si uidea ca secera: si tinu trei zile. sa-si ia alta muiere Si ia o muiere mai tinara. a spalat-o frumos si a mers tot inainte. Fata a sumes minecile si a curatat cuptorul de gunoaie si cenusa. numai frunzele se cutremurau de plinsul ei si de mila ei. Fata mare. Fata mare. Cind colo. mare vrajitoare. fata mare. fata mare. — — ! FATA BABII A Ce fost odata un mos si mosului i-a murit baba si-a ramas cu o ! fata. ca sa-i dea cu piciorul la muierea cea rea. Ce sa faca bietul om.

— Cine bate. Maica Sfinta. Fata mare. Aci i se arata calea ?i o porni iar singura. fluturi sau cutii pline cu lucruri. Fata tipa ca se-neaca. Se spala fata. prinde acuma ce vrei tu din valuri: pestisori de aur. cina §i se culca. la curtea — Sfinta — pasarile §i jiganiile satule. ca am eu toata grija casei. Duminica. Bate la usa bucuroasa ca a dat de picior — de om. maica. Atunci sa ma scoli. insa mai intii sa-mi cauti in cap. ea se ingrozi de asemenea £pa dar se tinu bine §i torentul n-o misca din loc. maica. la lume si la tara din pustia asta si am sa-ti roaba toata viata Te scot. dupa atita cale. Sfinta Duminica. Dupa accea. pina cazu ostenita de foame si de sete. fie-ti mila de mine. maturata. iar Sfinta Duminica ii zise: Fata mamii. eu ma due la manastire. maica. lua fata-n brate si o arunca in riul acesta alb. se abatu o apa frumoasa alba. doar nemarginita pustietate si singuratate. fata cea cuminte §i pierduta — Intra. Mai la urma va trece o apa alba. cu valuri line sj pesti de aur. frumcasa ca cerul instelat. Cind acolo da de o casuta in padure. Trecu peste ele o apa neagra cum este pacura. in voia soartei. Peste noi va trece o apa mare neagra ne ia apa §i sa nu te sperii. Fata se urea in par si il curata frumos de omizi. scoate-ma fiu — — ! — — 89 . era alba ca zapada. incit soarele se oprea in loc si o privea rivnind la chipul ei nemaiintilnit. Era acum asa de frumoasa. le arunca boabe. Isi lua cutia si pleca spre un ochi de padure cu Sfinta Duminica. fata mamii. sa ma rog. Merse ea vreme lunga sa-i ajunga. ierburi. O destepta din somn pe Sfinta Duminica si aceasta se scula ca dupa o calatorie lunga de zeci de ani. Maica ii spuse: Sa ai grija. — Eu. Cind intoarse de la manastire Sfinta Duminica. nu te vaita de norcc Ai sa vezi tu ca cineva de sus. Intr-o noapte vede ea undeva in padure o scinteie luminind. Se asezara pe pragul casei si fata incepu sa-i caute in cap. scapa-ma de la moarte §i curata-ma de omizi. stai §i conaceste la maica. ca altfel amindoua trecem pe valuri in aha lume. iar parul ei stralucea ca aurul. cu pasari. iar la §erpi le dadu lapte. tu ramii sa dai mincare la orataniile mele. poate vei — Sint. fata mare. Se opreste sub un parde ostanita §i aude parul plingind. vita de par. Isi astimpara foamea si cu puteri noi porni mai departe. Fata prinse o cutie si iesi la mal. Mai am citeva ramuri cu frunze §i ma maninca omizile. ! — — Deschise se zugravita. Cum se scula. Fata a§a facu precum i s-a spus. ca de mult nu mi-a atins mina de fecioara. ostanita flaminda. Cind se uita in oglinda. Parul o vazu chinuindu-se si-i zise: Fata mare. eu em sa adorm in poala ta. are grija de oamenii buni la suflet. Nu te teme.! ! nimic. mergeti fara zabava. fi §i dorm in copaci de frica fiarelor si ma hranesc cu Dumnezeu sa n-am §i eu noroc pe lumea asta. se plinse si ea parului ca n-are pe nimeni §i o dor picioarele. adormind bustean. intreba un glas de femeie. de ani de zile bat cai necuncscute in padure. eu sint Sfinta Duminica. apoi pleca inainte. tu sa ma lasi sa dorm Sa te tii bine de prag sa nu si sa visez. Sint blestemata de Lasa. vino si astimpara-ti fcamea. ca-ti voi da vreodata pere. Dimineata se scula. maica. gaseste casa curata.

precum s-a procopsit fiica mosului. Pasarile. Plinse un cuptor de piine ca este infundat de funingine si de cenusa si-i ceru sa-1 curete. florile. cuptorul nu-i dadu pine si spuza-i umplu ochii. numai aur si argint numai pietre pretioase. Pe drum inapoi o apuca foamea si seta.: . Ii cauta-n — mare trece Sa ai grija. a fugit de-aci incolo cu catelusa dupa ea. puse O tara. numai cind va fata se sperie. toti simteau ca ea are suflet rau. vino sa bei apa ca tu m-ai curatat de nomol. iar Maica alba cum a lasat-o Dumnezeu. sa le dea apa si mincare. Se vedea cea mai bogata si fericita muiere din lume. se rinjesc la fetita si vreau s-o manince. S-a mirat muma vitrega si fara zabava ii zise fiicei sale sa porneasca si ea pe urmele ei sa se procopseasca. O ruga o catelusa s-o curete de bube. Ea incalzi mlatul asa de mult ca arse gitul — A pasarilor. Ti intinde salba si dadu sa treaca un riu. A plecat Sfinta Duminica la manastire si a rugat-o sa aiba grija de pasari si de oare. Cind o intimpina muma-sa. iar ea se facu surda. de luminau noaptea ca ziua. Fata se satura de pine si se duse inainte. o destepta. Ajunse in cele din urma la o casa. pina ce o podidira apele de oboseala si cazu ostenita. iar ea o infrunta si intinse pasul grabita dupa podoabe. dadu un chiot de bucurie. Cind din oborul ei ca le-a ars gitlejurile. Fintina nu-i dadu apa. spuma de mare. ca are sa treaca peste noi o apa si alba. revarsa 90 . Sfinta Duminica ii arata poteca si pleca acasa. acolo. neagra cum este catranul. nu ma mai cunosti? Vino de maninca pine. copacii. baut apa. Fata iesi din apa. zise Sfinta Duminica. Se odihni aci si se satura de bunatati ca drumul i-a fost greu si lung. se plinsera pasarile si toate si tacu. Cind a deschis cutia. Cuptorul o vazu chi- o striga: Fata mare. nu-i dadu salba de aur si lupii o muscara. aude un glas din Multa vreme padure Fata mamii. O vazu o fintina sleita si-i ceru s-o curete. Batu in usa si-i deschise Sfinta Duminica. Cind dincolo de riu. dar o apa neagra sa ma scoli. I-a aratat poteca si s-a dus. sperie ca tu m-ai curatat de cenusa ! — lupii si fata trece riul. Ca nu cumva sa ia ceva din averea lor. Pe drum o apuca nuindu-se si iar foamea si o parasira puterile. n-o Cind trecu apa neagra. de aceea tremurau de frica ei. O mai ruga si parul plin de omizi sa-1 curete ca se usuca. Dupa ce se odihni. s-a racorit si a mai mers o zi. Trecu un suvoi de apa alba ca destepta pe Sfinta Duminica. rupta si naminda ca vai de ea cu lada cea mare pe spinare gifiind de bucurie. Catelusa latra de zor. il afurisi si nu se abatu de lacoma ce era. fata manii. Maica se supara pe fata sa-i caute-n cap daca vrea sa se intoarca la lume si la cap si nu-i gasi nimic. Tu sa te tii de mine sa nu ma scoli din somn. Ajunse acasa neagra. fata mare. toate se din jgheab si-i seaca izvorul. sosi acasa. De pe riul negru culeasa o lada mare de lacoma ce era. serpilor jiganiile si napircilor. Catelusa o latra. Parul nu-i dadu pere si o batu cu ramurile. S-a vazut lumina printre tulpini de copaci si a alergat bucuroasa la tata-su. pina ce au cintat cocosii si a iesit dintre salbaticiunile padurii. niste lupi urla. Ducindu-se inainte ii iese-n cale o catelusa cu o salba de pietre scumpe si margele. ea lua un bit si o alunga. ca-i duce lui maica-sa pietre pretioase si bogatie mare.

Fie-ti mile de mine si culege omizile de pe ramurile mele si cind te vei intoarce pe aici am sa-ti dau mere sa maninci. de aceea ramasera top desculti. pina cu doua fete pe vatra. le supse singele minca de vii. Isi lua fata sacuiul. Stau ei cit stau si intr-o zi ii zice baba mosului: Mosule. alerga de-ntoarse si oile. incit si azi nuntasii chefuiesc. Fata mosului cea cuminte. ramase cu bogatiile primite. cit merge $i cind colo ajunge la niscaiva porci. iuti. cale lunga sa-i ajunga pina ce se opri ostenita sub un mar intr-o gradina. fata le MOSUL A fost odata un mos cu o mo§ului §i ramine mo§ul numai fara de muiere $i se-nsura cu o colo. Indata dete peste un cuptor cu pine cu vatra parasita plin de cenusa. fata mea. La un timp ii moare baba Mosul insa cit de mos. naravasi si neimblinziti. lumea la umbra mea sta si se racore§te. de-ntoarce porcii ca-|i voi da un purcel cind te vei in- — — — toarce pe-aici. daca omizile ma maninca. Era vara calduroasa. se marita dupa un Fat-Frumos. merse. alearga. Merse ea. ajunsera mosul cu baba §i baba" si $1 BABA fata. dar cuptorul — ! ii grai: 91 . furca si fusul si o lua-nainte plingind. bun de-ncalecat. Pina la urma ii zise fetii sa piece in lume sa-si cate de lucru la vreun stapin. Pe unele le apuca strechea fugeau de parca ar fl scapat de la cutit. fugind si coicaind pe cimpie dupa laturi calde. Mosul. — Vezi. Fata se urca-n mar. ce sa faca? Sa se desparta de fata ii e greu. ca-ti voi da o mielusica atunci cind te vei intoarce. Merse iar cit merse si dete de o herghelie de cai. dar unul nu ma curata de imala ca ma-nec de tot Hai. Porcarul o vede pe fata si-i zice: Du-te. Vacarul vazu fata fi-o ruga: Alearga. toti se apleaca si beau apa din fintina. dar nu putea baba. Fata-ntoarse caii si hai inainte. Ei nu-i fu lene. facu o nunta mare. Vru sa caute o pita. pe urma pleca-nainte. $i de colo. Din lada sarira serpii si napircile. Merse merse si intilni un vacar cu o cireada de vaci. ca-ti voi da o juninca cind Ea le-ntoarse si te vei intoarce. fata. Ciobanii cum o zarira o rugara: Du-te de-ntoarce caii ca-ti vom da cind te vei intoarce un cirlan. intoarse porcii si se grabi pe drum mai departe. inima buna §i arane?te-ma de imala ca-ti voi da apa rece cind te vei intoarce pe aici. Merge ea. Se apleca sa bea apa dintr-o fintina. sa-ti dai fata-n argatie daca vrei sa maninci dintr-o lingura cu mine. Marul o vazu si o ruga: — Fata. iar toamna merele mi le culege sj la nimeni nu-i da-n gind ca am si eu frunze ?i ma use.: si pe furi§ deschisa lada. il piguli de omizi §i pleca-nainte. tu. cit si Ea alerga. aci dete fi de o turma de prelungeste calea inainte sa-si cate un stapin. Arani fintina de imala. multi imosi. de-ntoarce vacile. Cind colo. bau apa rece si prelungi drumul mai departe. cu o cu fata. Baba avea si ea o fata. Niste oi se rasfirara pe cird si fugira de parca-ar du-te de-ntoarce oile. Fintina insa n-o lasa zicindu-i Vezi. zise pacurarul. cinta si joaca-n hora de-si rup calciiele. fata mea. — capiate. fata. oi. cu mare zapuseala.

Fintina o ce porti mult dor. Ajunsa intr-o padure mare si frumoasa cu izvoare si poiene cu flori. Sa zbori ca vintul cu — muma. dar nimeni nu ma curata. CSlatorii zaceau lihniti de foame §i de sete pe carare. Il curata si pe asta §i pleaca mai departe. cu picioarele zgiriate §i talpile pline de rani §i basici. pe care-1 curatase de omizi. In zadar se opintea sa mearga ca o lasasera picioarele. incarcat de mere mari. iar tilharii tineau calea calatorilor pe la colnice. o ajunse o herghelie de cai. un mos crestea niste ale in niste lazi. Dar tocmai cind isi pierduse nadejdea. Cu Cu Ia-ti si feti§oara. Merse. nici prea rece. top cer nu-mi bine m-ai slujit.: ! ! sa le coc pine. si i-a dat zor merse si o zari marul. Mumia cale hergheliei ii zise: Fata buna. Mult mertic si bunatate. dar fata mergea-nainte cu gindul la Dumnezeu. ochi plini de lacramioara. La o vreme ostenise de tot si cazuse lesinata. nici prea calda. cuminte mai mult — Eu imi aleg lada sa-ti fie — Fetita. 92 . Ca sa ai tu sanatate. fara de Alege-ti un calusel. Curata-ma tu. Acolo. Soarele ardea tarina sub picioare de-i frigea talpile. rasariti ca din pamint. fintinii. Cum si-a luat lada. saruta fintina ca n-a uitat-o. nimeni sterge vatra. i-a pupat mina stapinului si s-a dus indarat. Marul cum o vazu din departe-i facu cu o ramurea semn sa se abata sa culeaga un sin de mere. Era pierduta-n pustietati. mare. pe care o aranise de imala. el. alege-ti o lada dintre cele de alal asta batrina. Ajunse la cuptorul de piine pe care-1 curatise. grai — Fetito Adapa-te Fata bau din izvorul inainte. Avea cale lunga si grea de mers. la izvor. cosita galbioara. Cum facea doi pasi cadea. lua o azima §i pleca mai departe. Intr-o zi mosul ii zise: — Fata draga. gata sa-si dea duhul. Drumeata nu statu mult pe ginduri. fara de zare. cit Trecusera ani de zile de cind pornise la o asa cale lunga. raspunse fata. Trecura anii si veni vremea sa ia simbria §i sa piece. iar in lazile batrine creste vietati de pe linga casa omului si cind ii va iesi sorocul sa ceara de la mos o la da batrina sa nu ia una noua. Fata aranea alele padurii si lua seama cum serpii si napircile intrau in lazile noi. tu o azmioara isi Fata dadu spuza la o parte. Odata se intilni in padure cu o batrina fermecatoare care-i spuse sa ia seama ca in lazile noi creste serpi si napirci. Se tccmi aid sa araneasca alele mosului sa le dea apa §i mincare. umplu sinul cu mere. si care-ti vor placea — Fata mea. rosii-aurii. si acesta o chema: ai fost. iar celelalte in lazile vechi. multami de bunatate si hai inainte. cind din azima cea calda. sa-i ajunga. tocmai buna s-o manince pasarile cerului si alele. infule- Ajunse zari si la fintina cu apa curata. daca vrei sa-ti dau pine cind te vei intoarce.

Afurisitule cocos ! $i nu inceta sa blesteme cocosii de pe mahala sa-i ia holera si sa-i fure noaptea vulpile. Fata mosului cum ajunse. si gindind la avere. Ca zo-mi esti mincinos. Pina-n ziua sa te usti. o seca dupa ei prin maidan si-i zvinte-n usi.! : Aleasa un cal miadru si voinic. sa-ti fete o vitisoara. batind bucurosi din aripi si cintind: Mai avea putin Cucuriguu. Stavarii o rugara sa le-ntoarca caii. mul^ami la stavari si o porni tot inainte. vitele de-o parte ! Cind auzi una ca cocosilor. cind amestecindu-se cu norii si iar scobori pe pamint sa sc hraneasca. Porcarii ii dadura si ei drept muljamire o purcelusa. care miaa la tirg o cireada de vite care-i grai: — Hai Ca Sa-ti fetito. maguu Vine fata mo§ului. Ea i-a dracuit cu porci cu tot vazindu-si de drum. umpli obor de oara Fata lua o vaca. Merse ea. merse. Nu mai avea mult si se apropia de bordeiul ei. La argeaua dosului. Ii dracui si pe astia si merse-nainte. se urea in seaua de aur si-i dadu pinteni. Isi lua un toiag. o deschise si ce credeji ca era innuntru? Numai aur si argint. nici nu-si mai lua ramas bun. usi la ficati vestea batai: — Usi. ca sa-i dea un pore cind s-o intoarce. si ajungea acasa. asta si Lua o palcata muma-sa. Cum ajunse la o turma de oi. fetisoara. Cind colo dete de herghelia de cai. ea o lua. Ea-i lua in ris. ca-i vor da un cirlan cind s-o-ntoarce. podoabe nenumarate. porcarii o rugara sa le-ntoarca porcii. In cale se-ntilni cu niste porcari care pazeau o mirie cu porci. ramase muta si nauca si zor nevoie s-o miie si pe fata ei sa se procopseasca. 'mastioai-sa. Ea se minie. Fata ei cum auzi de unde a capatat atitea avere. tntolata. pacurarii ii detera o oaie. VScarii o rugara sa le-ntoarca vacile ca-i dau o vac5 cind s-o-ntoarce. Merse ce merse si ajunse la o turma de oi. imblagata. disagii cu mincare si o zori-nainte. — ! De Cu $i aur e incarcata. Cocosii cum o vazura sarira pe garduri si dadura de veste sa se stie cine vine. la in dar o vacusoara. cu blaga legata-n spate. Ea lua oaia si merse-nainte. puse lada jos. le multami si se grabi sa ajunga dupa cintatul cocosilor. Ajunse la cireada de vaci. Pacurarii o rugara s5 le-ntoarcS oile ca-i vor da o miorita cind se va-napoia. Ajunse la miria cu porci. Daca vazu mastioana-sa o avere asa de mare. ii dracui si afurisi si din cale nu se opri. cind atingind cu copitele pSmintul. Se-ntilni cu ua gelep. afurisindu-i cu cirlan cu tot si-i dete grabindu-se-nainte. Se opri sub un mar 93 .

Dupa ce i s-a ispravit sorocul mosul i-a zis sa-si aleaga o lacra din cele ce le avea. de o dadura de-a dura prin tarina. napirci. dar fintina o umplu de imala. se broscaiau si cu coarnele o impungeau de-si rupse picioarele. dar cuptorul ii azvirli cu cenusa-n ochi de o orbi. ceru un cal ca nu mai poate merge. s-n-virtit. Porcii cum o zarira o-ncoltira si cu dintii gata s-o rupa-n bucati. Ea o-nfrunta si pe fintina si merse setoasa si flaminda-nainte. darmite sa-i mai dea si mere rumene sa manince Ajunse la herghelia de cai. dar marul o lua la bataie lovind-o cu ramurile. cocolos. Mai la urma urmelor se opri la cuptorul de piine. Si asa pe cei rai ii saturara de avere. Cuptorul o ruga sa-1 curete de cenusa. cu oasele frinte. cocos. grai: — Fugi. Ea insa izidi cenusa de pe vatra cuptorului. gatagata sa-i sparga lada cea frumoasa. Ajunsa setoasa la fintina cu imala. Unde-oi ajunge sa-ti rupi piciorul. iar alele de atunci se liberara si nu mai traira-n lada ! 94 . — Drum Unde-oi ajunge Ajunse la o fintina-necata de imala. lacoma dupa avere. Marul daca a vazut-o atit de rea si de indaratnica a blestemat-o si el: batut ca bumbacul. iar pe ele le minca si le morfecara. Cum o deschise.! ! plin de omizi. maguu Vine dracuu. unde stapinea un mosneag multimea de ale in lazi inchise ca sa nu fuga. Ea. Se opri sub marul stolos cu merele mindre. A pus ochii pe lada cea mai mare si mai noua. mai mult moarta decit vie. cind se va-ntoarce. Fata a dracuit marul si si-a vazut de drum. Si batuta ! Baba cum il auzi. ca nu putu gasi nici o coaja de piine. singerata. ajunse miria cu porcii. O ruga fintina s-o curete de imala daca vrea sa-i dea sa bea apa cind se va-ntoarce. iar cind se va inapoia-i va da mere sa manince. ca te taie mos ! Cocosul insa batea din aripi si vestea din bordei in bordei intimplarea cu fata cea rea Cum tuna fata-n casa. iar piinea de sub spuza se prefacu in scrum. ca se usuca. vru sa ia mere. a legat-o-n spinare si a plecat la muma-sa fericita de atita bogatie. coapte-n pirg. s-a sucit. vru sa bea apa. muma-sa alerga dupa fata si deschise lada. Ajunsa la cireada de vaci. Drumul e lung si greu. Drum batut ca fuiorul. Ajunse la turma de oi si se ruga de ele sa-i dea o tira de lapte ca moare de foame. pina ce s-a hotarit. Abia scapa si de aia si a doajuns acasa toata rupta. Mosul i-a dat-o. moarta de foame. sa-ti fringi capul. vacile o cunoscura si parca le apucase strechea. tisnira in toate partile serpi. caii o lovira cu copitele de-i frinsera oasele si-i rupsera toalele. Se tocmi la mos pe o lada sa-i slujeasca un an de zile. Tiris-grapis. ceru o pita. Berbecii insa n-o lasara si o burdusira cu coarnele. Ajunse la cuptorul de pine. Iar pleca si de aci dracuind si blestemind prin gliontane si spini pina ce ajunse la o padure mare. pan'-se saturara. Cocosul cum o vazu. ca-i va da piine calda si buna. sari pe o leasa si cinta: ! Cucuriguu. Marul o ruga sa-1 curete de omizi. fugeau. Toata rupta.

Ajunge la oi. Ajunge la cai. fata. cind sa va intoarce o sa-i dea o vaca. cccosul cu blaga in spate a si cintat : « cucurigu. ia o vaca. tu sa iai sama in care lada sa baga alile alea. ca. 2junge la vrun mos cu care sa tocmeaste sa-i fatuiasca niscai lazi cu ale carora sa nu le dea apa nici prea calda. mina pe fica-sa si ea sa slujeasca sa Muma-sa — aduca bogatie. ajunge la fintina cu apa. iar asa o mina sa intoarca porcii. acolo o mina sa-i intoarca ca. Vro baba invata fata: Fata mea. intolata. Ea il errata de cenusa si pleaca. Cind ea i-a iesit sorocul sa pleace acasa. cind se va inapoia o sa-i dea o oaie. ajunge la miria cu porci. ajunge la marul cu mera. o mina sa-ntoarca vacili. Ea nu vrea. ajunge la turma cu oi. c5. imblagata. cind se va intoarce o sa-i dea o vaca. cind sa va intoarce o sa-i dea meara sa manince. ca. ca. cind te vei intoarce o sa-ti dau apa rece sa bei. de imala ca. Ajunge la fintina cu apa rece. o mina sa-i intoarca ca. Ajunge la cuptorul cu pini care o mina sa-1 curete de cenusa ca. Ea n-a vrut. cind sa va intoarce o sa-i dea o oaie. alege-ti o lada si pleaca. ii da un cal. ea nu vrea. fata. Baba noua a minat pe mos sa-si dea fata ca sluga. Ea intoarce porcii si pleaca mai departe pe drum. iar o mina sa-ntoarca vacile. cind te vei intoarce o sa-ti dau o pine sa maninci. Ajunge la vaci. bea apa. Baba i-a spus cind va pleca sa ia o lada veche ca aia i-a fost plata. prolungeaste drumul. Ea le intoarce. Ajunge la cuptoru cu pini Curata-ma. ea. Merge mai departe. El a luat aha baba care a avut iar o fata. stapinu i-a zis: Ia-ti. Ajunge la fintina cu apa: Raneaste-ma. fata. Ea nu vrea. cind sa va intoarce o sa-i dea apa rece sa bea. Ea ia sama si vede ca serpii intra in lazile cele noi si spune babii. Ea le intoarce si pleaca. Ajunge la vaci. cind sa va napoia o sa-i dea un cal. ea n-a vrut. lovi-te-ar colera.» : MO$U A $1 BABA fost vrodata vrun mos cui i-a murit baba si a ramas vaduvoi cu o fata. Ajunge la oi. nici prea rece. Ea n-a vrut. intoarce porcii. cind te vei intoarce o sa-ti dau mera sa maninci. ajunge la gelepul cu vaci. Ea ia o lada veche si pleaca. cind sa va intoarce o sa-i dea pine sa 95 . ajunge la porci. Du-te. cind te vei inapoia o sa-ti dau un pore. ii da o oaie. cind se va intoarce o sa-i dea un cal. Ea o raneaste si prolungeaste mai departe. fata. iar o mina sa le intoarca ca. ii da mere. iar o mina sa-ntoarca oile. ajunge la erghelia cu cai. de omida ca. care o mina sa-1 curete de omida ca. Fata merge pe drum si ajunge la niscai porci. vine fata mosului. Ajunge la marul cu mera: Cura-ta-ma. de cenusa ca. Cind doajunge acasa. Cind vede mastioaica asa aveare si atita blaga. cu vite dupa masticaica striga: Cccos. ajunge la marul cu mere. o mina sa o raneasca de imala ca. ii — — — — — — da un pore. cind sa va intcarce o sa-i dea un pore. Cind intra fata-n casa si deschide lada care e plina de blaga de aur. Fata mastioaicii pleaca. ea il curata de omida. ca nu stii nimic. Ajunge la cuptoru cu pini si-i da o pine. Ajunge la cai.

cocos. Tatal isi dadu sufletul impac3t in miinile lui Dumnezeu. dar cu lada plina manince. caci era o mare foamete. simti ca-i viae sfirsitul. ce-ai cu mine? M-am avut cu tat-tau bine. Baba zice: Ici. $i nu ma-ndur nici de tine De aceea. riuri si pustiuri. e ca o stana de piatra Si eu as vrea saracia. ursi. care o umple de cenusa. dar pina atuncea au fost inchisa. precum o viata s-a tinut de mine. ei o bat cu copitele de toata o rup. sa nu se tie de voi. Abia a scapat de acolo si abia doajuns acasa toata rupta si omorita si singeroasa. ii blestama pe nii sai. lucia. poimiine Saracie. Cind se oprira intr-un munte se vorbira sa faca focul ?i-l minara pe fratele eel mic dupa lemne si surcele prin padure. ca scaiul de oaie Nu vreau sa va aud intrebind-o miine.! ! : : nu vrea. ci sa-?i ia fiecare traista-n bat si s-o urneasca in lumea alba sa-si caute norocul si binele fiecare. Cocosu iar cinta: Cucuriguuu. daca vor mai aprinde focul pe vatra bordeiului. — ! — — ! 96 . Trecura peste munti si vai. acum. ajunge la marul cu mere. copiii msi. Ajunge la oi. Ajunge la cuptoru cu pini. gindind ca in aia e mai mare blaga. cautind demincare si pometuri. deschide lada din care tisnesc De atuncea au ramas libere. ca sa nu piara de foame. toata rupta si batuta. saracia cind s-a-ncuibat pe vatra. iar ei pustiira casa. lupi. care o umple de imala. Fratele eel mare si mijlocasul se intelesera ca nemaiputind rabda de foame. dar nu-i da meara sa manince. o impung berbecii cu coarnele. nici la inima vreo taina J Intr-o zi. doar-doar. plin de amaraciune. sa-1 taie si sa-1 frig3-n frigare la foe si apoi s5-l manince. baba alerga si in toate partile plin de serpi. vacile daucu coarnele in ea. Cind ajunge la cai. De aceea el se purta ca omul eel ce n-are nici haina. lasind-o numai cu un cotoi p3 vatra ?i astfel plecara-n lumea alba. ne bine la vaci. Cind ajunge la porci. Ea — — de ale. ce stii tu Cind alili fata tuna inlauntru. ajunge la fintina. isi aduna copiii pe linga vatra si-ncepu a le da povete. dupa priceperea lui. cum s-o atita focul sa puie mina pe eel mic. mistreti si alte ale. sa n-aiba parte de noroc si sanatate. TREI FRATI iMPARATI A fost temea de tilhari ca-i odata un om sarac care avea trei copii si atit de sarac era ca nu se vor smulge averile. la despartirea cea mare. porcii toata o incoltasc cu dintii si or vrut sa o manince de tot. ii va invata cum sa scape de saracie. Ajunge rau. a luat o lada noua. Cind a plecat. din cele pe care le pazeaste. Si incepu bietul tata a le grai de la inima ca sa le mearga drept la minte: Heeei. o bate cu crengile. Mai la urma a ajuns la stapinul la care a servit sora-sa vitrega §i acolo sa tocmeaste sa slujeasca un an de zile pe o lada pe care va vrea s-o ia cind va pleca. vine fata babii.

pleca pe furis si se culca sub un stejar mare stolos. Daca ar sti zavracioaicile. nu — Bine. un an ati sezut la mine. temindu-se peste noapte sa nu-1 manince mosul. La sfirsitul anului bani n-o sa va cer. Cel mic insa ii imbie: Fratilor. ca de-o fi sa murim n-o fi mare paguba. ar scalda-o si vindeca fata !. sapa si lopata Copilul era numai ochi si urechi. ca stiu ca nu-i aveti. vazu in zare o casa mare. cafele si supe. si v-am omenit Acum a sosit vremea sa-mi brodiu vorbele miine si bine sa va ginditi Daca o sa-mi raspundeti bine inca un an am sa va mai tin sa va aranesc ca pe copiii mei. cum vazura atita belsug se crucira si se mirara ca ce sa fie asta ? Dar de mincat se temeau. deodata. Ramasera noaptea-n casa sa-si vada norocul la ziua. ia sa stam noi sa mincam si sa bem. o sa va omor si o sa va maninc fripu. ori moare magarul. bat in zadar Casa era pustie. Acolo este o pata de singe de om. Si se gindi el ca la o casa asa mare si frumoasa. sa toate izvoarele din cutare imparape si le-am incuiat sete si foame oamenii. Imparatul a cazut la pat de 97 . Fratii se-nvoira si cazvura pe ginduri ce-ntrebari ar putea sa fie alea si ei sa nu le nimereasca. Cel mic. grabindu-se la casa cea parasita din padure. in mijlocul casei veni un mos cu barba alba pina-n pamint zicindu-le: Uite. bine va fi. Asa stau. Dar zilele treceau si anul se-mplinea. Dar asa. cu feresti in soare. dar — Leacul. Un an v-am aranit. caci tare flaminzi erau. nici nu visa ce soarta-1 paste Insa adunind surcele prin padure.: : Cel mic. ca mosu asta ne prapadeste. dar o sa va pun sa raspundeti la trei intrebari. ori piere samarul. Fratele cel mic cind vazu ca mai este o zi pina se-mplineste sorocul. aci tipenie de om O masa lunga la mijlocul casii goala. Fiecare incepu sa se laude cu ispravile facute. Dar cum se asezara pe sandalii si cu coatele pe masa. soro. dar una tot se-ntimpla. Una din ele zise: Eu am puiat boala intr-o fiica de-mparat si acum imi am cuibul in trupul ei. Cind vrura sa piece. mincarati si baurati. o sa va tai. prajituri. Nimeni nu raspundea Intrara inauntru. hai sa mincam. hai sa fugim. Cel mai mic si mai istet la minte se gindi. zicindu-le: Fratii mei. dar bani nu platirati Asa o sa stati aici un an de zile. lasara cutitele-n teaca si nu-1 mai taiara. Se-ntoarsendarat la fratii lui si le spuse noutatea cu casa cea alba-n zare. ca mare e anul si pina la anul. chiar subt spinzuratoarea imparatului. copii. toate auzea si pricepea. se gindeau. Floricica-nfloreste la mijlocul noptii. doftoroaicele s-o pazeasca noaptea si s-o culeaga inainte de a se face ziua cind se-nchide floarea. Fratii cei mari cum auzira ca pot gasi de-ale gurii. Ond auzira copiii ce-i asteapta li se facu parul maciuca-n cap si-ncepura sa tremure de frica. Ce sa se faca ei osteniti si flaminzi ? Sa se aseze la masa de osteneala. beau si se plimbau. Din pustiul asta nici dracul nu ne scapa Si se asezara pe mincare si pe bere pina ce se saturara bine gata sa le crape burtile. Intr-o zi veni mosul zicindu-le: Copii. bine. Noaptea zburara si se lasara pe copac trei pasari maiestre. leacul O alta tu nu spui unde-i ! incepu — Eu sa se laude astfel: am adunat moara de bine. poate vor da peste ceva de mincare. zise Mai fratilor. Fratii cei mari se temura si nu fugira. Numai purcei fripti. O alta pasare maiastra fac nici o isprava. Cei mari. masa se umplu cu bunatati. iar de lecuit topi vracii din lumea ! ! ! ! — ! — ! — — ! ! — — pasare maiastra nerabdatoare o intreba: leacul ascuns ? este de negasit si de nebanuit. Cind ajunsera la poarta. ce stati. trebuie sa fie si ceva mincare. Din singele ala creste o floare galbena. mincau. Sed degeaba si maninc din ea. daca nu veti raspunde. Daca veti raspunde.

A chemat mesteri sa izvorasca apa. ascultati la mine. Iar daca n-o brodi-o sarmanii. pasari. daca le-o zgodi bine va fi. si pentru voi. ca n-are-ncotro. prins de un an aranit degeaba de un an si miine ori scapa. Dupa asta mosul iarasi ca asa e. sa nu va para rau Insa cum intarira eel Mai copii. Si mai — ! Ati auzit ? — Am de auzit ziua. iar e bine. eu am sa raspund Daca n-ascultati de mine sintem pierduti. insa eu v-am intrecut. Una dintre pasari. daca va pieri omenirea din lipsa de apa. asa precum fost intelegerea. cum se poate gasi cheia de slobozirea izvoarelor. vite. de ati facut. paduri. stii. toate bunatatile. Dar cum imparatul relor. mai. soro. daca ca atitea? — Subt vatra imparatului ascunsa de mine cheia cu care se deschid stii sta izvoarele. ce va perpeliti asa. Cum le-a s-a crapat mosul a intrat pe usa gata sa-i intrebe. porni si ea sa-si trei insi. sa-i intreb Din ce tata.: : si ingineri sa sfredeleasca maruntaiele pamintului ca in zadar s-au straduit ca la toti le-a taiat capetele si a zidit o cula mare din capete de ingineri sa ramiie de pomenire. sa-i intreb trei intrebari. ati mincat un an de zile? Daca vor raspunde din beut vin si scafirlia lui e bine. de sus pina jos. nu te grabi. scafirlie ! si fratii innegri intr-o parte. au scapat. Din scafirlia capului tatalui nostru. iarba. o-ntreba: necaz. isi pigulira aripile si se pieptanara. Stau toti si pier cu zilele de sete. ! ii raspunse fratii ca niste glasuri mai mult stinse. oameni. Am nu. pe urma-si luara zborul si se dusera. cind ati mincat ? Copiii incremenira si tacura ca niste muti. cu inima cit un purice de frica sa nu-1 simta maiestrele si sa-1 omoare. dornica de a aria care este cheia slobozirii izvoarelor. fratilor ca stie . apa un an de zile ? De vor raspunde din potla urma urmelor o sa-i intreb: ati mincat bucatele si mincarurile un an de zile pe de-a bodaproste? De vor raspunde cu destili lui tata. Acuma nimeni nu mai cuteaza sa caute izvoarele de apa ascunse. avem sa-i mincam si sa ne veselim. mosul ii intreba: 08 . trei vorbulite. v-am aranit pina acuma. — — Taci. astia mai mult morti decit vii. Acum rasufla usurat si se-ntoarse la fratii sai. Se gindeau la ziua de miine cind nu vor putea raspunde si-i va minca mosul. . ati facut. mai baiete. dar voi din ce ati mincat. v-am dat de toate ielea. mai zburara prin copaci. trei copii. Pasarile maiestre. e mosule. Copilul sta jos pitulat. si mine. raspunse indata eel mai mic si ! — mai istet ! ai scafirlia lui tata-tu. Cind ajunse la ei. ori pier. Am aflat taina ati coava de — Din ce — Cu ce Pe urma: cal. nici treia pasare maiastra Cea de-a arate auzindu-le laudindu-se. — Voi sa-i scofala ce Am I-am am — Ce de gind — Ascultati ce o ai maninc de vii. Dar te lauzi — Spune. tot se usuca si numai vintul suiera a pustiu. . din am mincat. unde vazut tu mort si-ngropat cine unde — Ba din ea am mincat sa Ziceti voi mai — Asa. Cum ajunse eel mai mic le grai: Stati. o sa-i nu viseaza ca sub vatra este leaganul izvoadea popa cu cadelnita la cap. sa-i intrebi ? zise una. — Bineee.

!

— Eu v-am dat de beut din pahare mindre, voi sa-mi raspundeti, — raspunse mic cu hotarire. — Unde vazut voi potcoava de Luati aminte, ca de nu chibzuiti mincati. bine, de o sa — Ba asa raspunsera doi natantoci.
ati

iar

cu adevarat din ele ati beut? Am beut din potcoava de
ati
vii
fiti

cal,

ii

eel

cal ?

este,

si

ceilalti

graira fratii, mosneagul, de necaz, innegri si pe cealalta parte de sus pina jos si uidi cu totul negru ca smoala. Heeei, copii, mai ramase unaaa V-am dat de ati mincat cu furculita si cu linguri, voi spuneti-mi cu ce ati mincat? Fratele eel istet, in graba-i

Cum

!

raspunse:

destili lui tatal vostru mort de putrezit? Voi amindoi nu dati crezare la narodu asta, nu-1 vedeti ca este smintit? Ba este adevarat, cu destili lui tata am mincat, mai intarira si ceilalti doi frati, tremurind de frica.
!

— Am mincat cu — Mai, ce prosti
si

destili

lui
ati

tata.

Unde

vazut voi

atit

ani

Mosul cum auzi si pe-al treilea raspuns, incepu de se umfla, se umfla, mult, mult si deodata plesni atit de tare ca rasunara muntii si se misca pamintul din furca lui. Din mos se facu praf, pulbere si tarina neagra, iar casa lui se risipi in cele patru vinturi. Copiii se pomenira azvirliti tocmai in munte, risipiti prin copaci cu cite un stei de piatra in mina. Cind se desmeticira ca dupa un vis urit, se vazura intre munti pustii si steiuri de piatra, pe care
misunau
virful
iar

serpi

si

balauri.

Se-nchinara lui Dumnezeu c-au scapat cu viata si au coborit de pe muntelui in vale. Colindind ei si umblind prin munte dupa pometuri, fratele eel mic, se pierdu de cei mari.
Rataci fara rost
zile si

nopti fara sa-si gaseasca

fratii.
si

Intr-o

zi se

slobozi

intr-o joaca mai in jos, auzind o fi aici? Se intreba bietul copil cocosi rosii mari si dolofani, cu zari ramase-ncremenit. Asa ceva

Ce-o mai si cobori sa vada. Cind in japca, vede trei crestele aplecate, cu pintenii-nodate. Cum ii
larma mare, cu batai
injuraturi.

mari

nici in vis n-ar fi putut sa vada. Cocosii erau oamenii, sareau unul pe altul cu cioacurile cit teglicele, cu picioarele cit crecanele, cu penele aurite, cu capete zdrobite. Copilul isi lua inima-n dinti puse mina pe o moaca §i sari sa desparta cocosii.
cit

— mai impacati? Unul dintre — Noi sintem
Stati,

ce va certati, ce va mincati, seama v-o luati si va plin de singe cu penele zdrentuite ii raspunse: trei frati, in japca blestemati, sa traim, sa ne batem si sa murim. De trei ani ne batem, de trei ani ne certam si nici cind pace n-avem, pe trei lucruri fermecate, de tata la moarte lasate.
fratilor,
ei

niste turbati, far'

de

lucruri nene, v-au ramas, de va ciocniti si singerati parca ati fi de minte scapatati Atunci un alt cocos, tantos cu pinteni aur la picioare-i zise: Baiete, logofete, trei lucruri ne-au ramas, pe vrajba am pornit, rau
!

— Ce

ne-am

— razboit — Spuneti odata ce lucruri va-nvrajbira, ce lucruri capul ciocanira? — Asta-i una sabie, cu a doua o chesa niste foale invechite, de
vi-1
si

la

tata-s mostenite.

99

fac

Nu vad ce scumpete zace in dananaile doua parale ?
! !

— — Ba fac
ti

astia,

vechi

si

imputite, de

nu

zise

un

alt cocos.

Cind

vei lua sabia-n
la lupta, si

lume

se

aduna-n

fata gata sa

porneasca

mina toate ostirile din ce gindesti, aia faci cu

Calci in picioare orice imparatie, orice avutie o iei cu sila si nici un imparat nu cuteaza sa zica impotriva o vorba. Ba te mai si lauda ca trecind prin foe si sabie omenirea, ai eliberat-o de la tiranii, ce nu sint si nici n-au fost. Iar chesaua fata bani. Cum o scuturi si te gindesti sa se umple de poli
ostirile.

de aur, ea indata face bani, asa ca, niciodata fara griji.

nu

sta goala,

cum nu

sta

omul

ce e cu foalele, nene ? intreba nedumerit copilul. cu foalele nu este un lucru prea mare. Cum vei vedea ca esti la strimtoare, te sui calare pe foale si zbori ca vintul si ca gindul la capul pamintului, in slava cerului, ori la talpa iadului. Unde gindesti, acolo ajungi. Daca vazura cocosii ce vazura, il rugara pe copil sa le-mparta el, ca un om cinstit lucrurile pe direptate. Copilul lua lucrurile si chibzui ca bine i-ar prinde ele la nevoie. Hai sa scoborim mai in jos in Valea Plingerii, linga acel riu minunat, bun de adapat dar si de scaldat. Hai Si cum iesira din japca cobori copilul cu cocosii in Valea Plingerii. Ei ramasera pe tarmul riului iar el se aseza pe foale in mijlocul riului.
foalele,
!

— Da — He

— —

!

Dupa

— Voi
o

asta

le

grai:

intii sabia

sa va grabiti, iute sa-naintap lucrurile sa le luati. Cine ajunge ia, cine ajunge al doilea, cheseaua de bani, iar al mai din urma

foale ciuruite, foalele invechite. El le facu semn sa porneasca cocosii, falosii, o pornira, dar cum se repezira si s-apropiara, el ridica sabia si gindi pe rind ca fiecare sa se prefaca intr-un stei de piatra si sa ramiie pe vecie la fundul apei. Asa gindi, asa se si facu. Asti trei cocosi se vedeau a fi cocosi, dar ei erau trei zmei care se certau pe lucrurile ce le lasase tatal lor.
sin, se aseza se gindi unde sint fratii lui pierduti. Dar cum porni intr-acolo, in Valea Plingerii, navalira zmeii, balaurii, napircile, pasari cu cioc de otel, gata-gata sa-1 piarda si sa-1 inghita de viu. El cum se vazu la strimtoare, se

Cum

ramase singur, pusa mina pe sabie, baga cheseaua-n

pe foale

si

aseza pe foale, ridica sabia si cum dete o data si gindi toate fiarele astea sa se prefaca-n steiuri de piatra negre, toate incremenira pe vecie, asa cum copilul eel istet gindise. Acum pleca sa-i caute pe fratii pierduti. Cum se gindi si ajunse la fratiorii lui flaminzi si rupti ca vai de ei. Mai intii le spuse tot, cum e rindul, mai pe urma le zise sa se suie pe foale, sa se tina bine ca o sa zboare in slava cerului.
Plingerii, alti zmei, alti balauri cu falcile-n fugarea scotind foe si para, gata sa-i inghita. Copilul eel mic cum ridica sabia le taia capetele, din zori si pina-n inserare, pina ce pe Valea Plingerii curgea acum un riu de singe de zmei si de balauri, iar dealurile si cimpiile erau pline numai de carne de ale spurcate. Nu se mai auzira vaiete si urlete si toate alele salbatice isi gasira pieirea in Valea Plingerii. Valea Plingerii rasufla linistita si de aci incolo pe luncile cu florile, sosira ciobanitele sa-si pasca oitele. Se bucurara cei trei frati, dar deodata tresarira amintindu-si eel mic, de cele auzite de la pasarile maiestre despre printesa cea de pe patul de mcarte. Se suira calari toti trei pe foale si cit se gindi al mic, atit tinu

Dar cum zburara peste Valea
altele-n pamint,
ii

cer

si

100

!

:

calatoria

!

Deodata mai

iute ca vintul zburara

clestar stralucitor ca soarele,

si se pomenira la palatul de unde tragea fiica-mparatului sa moara.

— Cine intreba tu mai pustiule un ostas inarmat din pina-n — Eu un doctor viu s-o lecuiesc pe fiica-mparatului. — Du-te, mai ca te-aude-mparatul pe pune numai din capete de doftori capul colo-n cula doftoroaie. — Eu rog ma pe mine intru la-mparatu, ca eu ce spun. — Bineee nu-ti para rau daca pierde capul. dusera la-mparatul: Veni ofitarimea — Imparate-luminate, domnul multa de noroc, de sanaesti,
!

Cum

pusa piciorul pe pamint, batu
il

la

poarta palatului.
rastit

talpi

dinti.

sint

si

baiete,

pustie,
sa

si-ti

si

tie

uite

aia-nalta zidita
lasi

si

te

sa

stiu

!

sa

ti-oi

si-1

faca-ti

parte,

prind asa cum ma vezi mic pipernicit sa-ti scol fata de pe boala si sa nu-ti cer nici o para chioara. Imparatul si curtenii sai, socotira ca ast copil glumeste sau e-ntr-o ureche. insa copilul nu se lasa si-i da-nainte ca daca n-o va putea vindeca, sa pofteasca imparatul sa-i ia si lui capul si sa-1 aline pe virful cetatii zidita numai din capete de oameni doftoriti. Imparatul se-nvoi si-i dete trei zile, sa faca dovada stiintei sale. Cum veni seara merse de culese floarea ce inflorea o data pe noapte din singe sub spinzuratoarea imparatului, o pusa-n sin si merse s-o scalde pe printesa cu ea. Cum o scalda o data fata capata roseata-n obraji si chip de om inviat din morti. A doua seara de sub alta spinzuratoare pindi pina-nflori floarea, o culese si iar o scalda pe printesa. Printesa capata viata si glas sa graiasca. A treia noapte mai culese o floare si inca o data o mai scalda si fata se-nzdraveni de-a binelea, de parca n-ar fi fost bolnava niciodata.
tate,

eu

ma

— Mai baiete, mireasa, — Imparate
eel
!

Imparatul se bucura foarte de isprava istetului copil si-i zise: baietele, pentru faptele mari ale tale, iti dau fiica de sa-ti fie sotie-aleasa, iar in marele palat, sa fii chiar imparat
si-naltate,

prea
!

esti

bun

si-mi dai de toate

!

Eu

sint

fiul

mai mic, nu ma pricep la nimic Mai am doi fratiori mai mari si s-or minia si m-or blastama, c-am luat-o-nainte si nu ne-am insurat pe rind, precum ne-am facut pe rind. S-ar cuveni sa-ti mariji fiica dupa fratele meu mai mare si nu dupa mine eel mai mic Strajele mersera in oras pe la dughene de-1 chemara pe fratele sau mai mare sa fie mire. Si se facu o nunta mare si frumoasa ca-n povesti, precum numai la crai ?i-mparati se poate face. Fratele eel mic si mijlociu n-au timp de pierdut. Se pusera pe foale si zburara ca gindul in tara insetata unde erau incuiate izvoarele. Cum gindira se pomenira in acea imparatie arsa de dogoarea soarelui, vitele si oamenii lingeau roua ce le-o mai da Dumnezeu dimineata. Intrebara lumea din cetate daca de multi ani nu mai au apa si spre mirarea lor, aflara ca de peste un veac izvoarele au secat, iar viata se stinge cu fiecare zi ce trece. Palate si orase mari ramin pustii. A doua zi, copilul eel istet nu mai putea rabda nici el de sete si drept la poarta
imparatului se opri si ceru sa-i vorbeasca. Imparatul il primi, iar baietasul ii grai Slavite-mparate, mare-luminate. Vad ca imparatia ta este topita de arsita soarelui. Pier vite, pier oameni, piere viata Eu ma leg, ca un inginer de izvoare ce sint, sa va slobod izvoarele si iar sa aveti apa si viata ca odinioara. Mai baiete, vezi tu cetatea aceea-nalta, e facuta numai din capete de ingineri de paie ca de-ai de tine. Mai bine vezi-ti de cale sa n-am pacate si cu un fecior necopt ca tine.

!

101

— Imparate-luminate,
sa scap

eu mi

lumea de

la sete, sa-i

ma tern de moarte Eu am venit dau apa cu izvoare si sa creasca florile
!

hotarit
iara. $i

se-nvoi imparatul sa-1 lase sa descuie izvoarele incuiate. Porni baiatul prin
palat, priveste-n deal, priveste-n vale, da-i si prin oborul imparatului, se face

gaseste capatiiul. gindeste ca asta e mic, dar e inginer istet. Nici prin gind nu-i trecea ca el este un bondoc de om, ce nimic nu stia Mai la urma se opri linga duvar la vatra focului asa cum auzise de la zinele maiestre. Ridica pliocii de piatra si sapa in vatra focului adinc. Oamenii sapara si pornira sa curga izvoarele. Vezi, marite imparate, aici sint legate, innodate si-ncuiate izvoarele din imparatia ta. De-acum inainte vor porni izvoarele sa curga in toata tara. Ca prin farmec, toate fintinile, toate lacurile, riurile cu izvoarele, se umplura cu apa si incepura sa curga la vale spre marea bucurie a imparatului. Atunci imparatul, plin de drag si de bucurie ii zise: Asculta, mai baiete, fiindca este treaba asa, ca descuiasi izvoarele, se umplura marile, inverzira cimpurile, inflorira florile si viata-mi luminasi da si-mparatia-mi luasi Si de-acum pina-n vecie s-o stapinesti tu cu fiica mea, care o sa-ti fie mireasa si-mparateasa
si

ca-ncearca, cauta

nu

Imparatul dupa

el,

!

!

!

— Ba,
Cum

marite imparate, ca

mai mare si nu se-nsoara, trebuie sa ne-nsuram pe rind precum ne-am nascut.
e
lui

am un frate, m-o batea si m-o iar eu ma leg la cap cind nu ma

certa, ca el

doare. Noi Sa-1 chemati pe el §i

sa-i

faceti
il

nunta.

gasira gura-casca prin oras, il chemara la palat si-i spusera ca e ginere si va fi-mparat. Mijlocariu casca ochii, credea ca viseaza, dar nunta si veselia-ncepu si tinu luni si ani, iar el tot nu-ntelegea prin ce minune
i-a

pus tocmai

lui

si sa veseleasca. Isi incinse sabia, ascunse chesaua fermecata-n sin se urea pe foale si zbura peste cimpii si-imparatii pina ce se scobori tumite la capul pamintului la niste palate mindie

Fratele eel

Dumnezeu mina-n cap. mic n-are rabdare sa petreaca

imparatesti de

marmora
si

si

de

clestar.

trage la o crisma sa ia ceva de-ale gurii. Cind la crisma fiica-mparatului juca carti cu un curtean inzorzonat, imbracat numai in toale de aur si de argint. Mai si se mira copilul de printesa ca se joaca la carti prin birturi. Ce-ar fi sa intre-n vorba cu ea si sa se joace cu ea. Tocmai ofiterul dc la curte golise portofelul si plecase suparat. Ia s-o-ntreb eu nu joaca cu mine ?

N-are de lucru

juca, stau

— Vad ca va place jocul de mie-mi place dar daca n-am cu cine rabd. — Ai bani — Am. — Hai sa jucam, zise printesa. Si se pusera pe joe frate faca de petrecarti si
si
?

sa-i

canie paralelor. Pina dimineata fiica-mparatului pierdu toti banii. Dar ea lua seama ca punga baiatului fata bani, indata ce nu mai avea. Cum sa faca ea Pune la cale cu crismariu sa-i sa-i fure chesaua cea fermecata care fata bani dea vin sa bea sa-1 imbete pina si-o pierde de tot mintile. §i crismarui se puse pe el cu vin vechi de noua ani si baiatul de bucurie ca i-a luat toti banii craitei, hai cu ea la bautura:
!

Bea cu oala Sa fuga boala,
102

!

!

cu ploschita Sa-si ude gurka Si asa beu cu sete pina-si ineaca pipota, de cazu lat la pamint. Fiica-mpail vazu, baga mina-n sinul baiatului si-i fura cheratului atit astepta. saua cu bani. Vru sa piece, dar necuratul n-are de lucru de-si viri coada si o-ndemna sa-i ia sabia cu care infrunti ostirile lumii si foalele cu care zbori ca vintul si ca gindul. Ca sa nu simta ca 1-a-nselat i-a pus la loc alta chesa, alta sabie si foale, asemanatoare ca picaturile de apa. Baietasul dormi un somn bun si se scula aminat, cind printesa hehe, de mult se dusese la palat. ridica-n sus si gindi sa se adune ostire se scula vru sa-ncerce sabia. cita frunza si iarba, dar ostire ioc. li furase sabia si alta la fel ii pusese la loc. Cind vazu una ca asta, simti cum il lasa picioarele. Hai sa-ncerc si chesaua daca mai fata bani Da de unde, in zadar o scutura ca parale nu mai fata Sa crape de ciuda, nu Tiii ! zise el in gindul sau, si pe asta mi-a luat-o alta Ce-i mai raminea de facut ? Sa se urce pe foale si sa zboare la palat sa se plinga. Dar cum se sui pe ele, foalele nu mai au nici o putere sa zboare ca odinioara. De-acum se vazu pierdut si se gindi la vorbele iui taica-su, ca mintea de-ar creste pe toate cararile, ar paste-o magarii. Plingea de necaz si-si da cu pumnii-n cap fara rost. De-acum sarac si gol pusca isi lua lumea-n cap si pleca la voia-ntimplarii unde o da sorocul si norocul. Umbla din sat in sat, din catun in catun, cersind de mincare. Toalele, i se rupsesera de se facusera ferfenita pe el. Ii era rusine sa mai treaca-n halul asta prin lume. Dar e mai bine sa mearga-n munte si sa-si caute de-ale gurii ca jiganiile salbatice prin paduri. Urcind si scoborind pe potecile neumblate ale muntilor, deodata gasi un mar cu mere neobisnuit de mari si frumoase. Hiii isi zise el, bine ca Dar cum musca dintr-un mar, eel putin am ce minca, sa nu mor de foame sa vezi dracia dracului, ii crescura coarne ca la tap. Cind vazu una ca asta incremeni de frica. Colac peste pupaza, asta-mi mai lipsea isi zise-n gind baiatul. Ce sa faca acum sa scape de coarne ? Se suci, se-nvirti, dar coarnele-i atirna-n cap, ca la un tap. N-are ce sa faca, trebuie sa rabde si sa le poarte daca asa 1-a pedepsit Dumnezeu ca n-a avut minte sa-si pastreze lucrurile ca ochii din cap. Acum sa sufere Ridica mina de coarne si merse prin padure speriind ca o aratare cerbii si caprioarele ce se adunau la izvoare sa-si stimpere setea. Mergind dupa izvoare cu apa curata de munte, in cale dete de un par, incarcat de pere. De sete lua o para, o minca si-i cazura coarnele jos, parca le-ar fi luat cineva cu mina. Heeei, dar fiindca la minte era istet, lua seama ca din mere ies coarne, din pere pica coarnele, ca si cind n-au fost. Stai, frate-meu, daca-i asa ca-i vin eu de hac printesei, s-o usture la ficati, daca a cutezat sa-mi fure lucrusoarele mele Se-ntoarse la mar, umplu sacuiul de mere, iar sinul de pere. De aci pleca drept la curtea-mparatului. Se plimba prin fata palatului si striga ca negustorii, doar, doar, o veni si fiica-mparatului sa cumpere si sa-i vie de hac. Si cum mergea si se-nvirtea striga:
Si

Cum

Cum

O

!

!

!

!

!

!

!

Hai Hai Hai

la la la

mere,
pere,

mindre

floricele

!

Fiica-mparatului, n-are iar treaba. Ridica capul peste gard sa vada ce vinde baiatul. El cum o zareste o recunoaste si mai tare striga sa-i iese sufletul din bosogi. Printesa cind vazu merele mari si frumoase nu-i paru rau de bani, patru galbeni numara si umplu sortul. Ii dete lui ta-su si ma-si si toti se mirara

103

Fiecare in palat sedea-n ogeacul lui cu sludin mar ii crescura coarnele ca la tap. Degeaba tipa, in zadar se zvircolea, ca de coarne nu scapa. De rusine se ascunse sub pat; sta acolo pitulata zi si noapte sa n-o vada imparatul si sfatuitorii acestuia. Mare rusine cazuse pe capul ei. Imparateasa veni in odaia lui fie-sa s-o vada, dar n-o gasi. Lua si ea dintr-un mar si-ntr-o doara musca din el. Cum musca ii crescura coarnele. De rusine fuge si ea sub pat sa n-o vada imparatul. Cind pe sub pat se gasi cu fiica-sa si ea ca naiba-ncornorata. Stateau aci ca slutele A fost furata si ca mutele. Le cauta slugile, da nu le gasesc. Zarva mare imparateasa si fiica de niscaiva zmei isi dau cu parerile doftoroaiele si vrajitoarele. Porni imparatul sa le cate. Cind in odaia lor vede marul pe masa si musca de sete si inima rea din mar. Cum musca, indat-i crescura coarnele ca la tap. Incepu sa traga de ele sa le rupa dar in zadar. De rusine sa nu-1 vada generalii si maresalii in halul asta, tisti si el sub pat Cind acolo, sotia si fiica, amindoua cu coarne. Incepura toti sa se vaite si sa-1 blesteme pe acel copil afurisit care i-a pacalit. Daca vazu imparatul ca n-are ce se face, ca la deal e greu, iar la vale-i rau, isi dojeni muierea si fata sa iese de sub pat, ca doar n-o fi cu banat sa stea tot pitulati cu coarnele-n cap: Hai, bre, iesiti, zise-mparatul, ca n-avem ce ne face De-acum ne-am facut de pomina si Dumnezeu de niscaiva pacate ne-a pus mina-n cap. Iesira si femeile ascunzindu-si de rusine fata. Ce era sa mai faca sarmanul imparat? Dete veste prin lume ca se cauta doftoroi si vrajitori care sa le taie coarnele. Se ivira o multime. Caci la mamaliga mare, vin multe haimanale. Dar cum le taiau si mai mari cresteau. La citava vreme, destul de aminat veni si copilul eel istet, dar de data asta nu mai era imbracat in haine ponosite si zdrenturoase. Se imbracase frumos, parca era pui de vraci. Isi puse-n poznare doftoriile si veni la-mparatu sa-i doboare
si avirii.

de asa mere frumoase mari
gile lui. Printesa

cum musca

!

!

!

coarnele.

Mai

intii, si-ntii,

imparatul
se parea.

il

pofti in palat

il

cinsti si-1

omeni ca pe un

doftor priceput,

sa va

Marite-mparate si prea luminate, toti avem pacate Eu nu voi putea dobor coarnele daca mai intii n-o sa va spovedesc. Daca nu o sa ascundeti nimic si o sa va marturisiti pacatele, atunci eu o sa pot lucra si coarnele or cadea. Altfel nu facem nimic Trecu intr-o alta odaie si-n taina se puse sa-1 ispiteasca pe imparat ce pacate
! !

cum

Dupa

aceea, baietasul zise:

imparat este fara de pacat N-o sa-si recunoasca vedea pe fata ca este un mincinos. Veni rindul la imparateasa. Si asta l a fel de mincinoasa, ca oprea apele-n loc si soarele, cu prefacatoriile si minciunile. O scoase afara sa intre fata cea cu pricina. Se uita la ea si-o-ntreba, parca ar fi fost calugare nu copil. Spune-mi frumusel ai vreun pacatel, pe eel sufletel ? Vai de mine, Doamne, sint curata baiete, ca roua dimineata, ca steaua-n cer, ca strugurile din vie, ca Maica Stamarie. El o vazu si pe asta ca e dintre alea ce daca spune adevarul se-mbolnaveste. O scoase afara zicindu-i ca e mincinoasa si printesa stiindu-se cu musca pe caciula iesi.
a facut. Imparatul, ca orice
!

el ca are si pacate. Si asa se

— —

;

cinstite fete-mparatesti, de nu-mi spuneti adevarul gol-golut, in loc de coarne pe cap o sa-mi purtati coarne ca necuratul din balta si sa luati aminte bine ca:

— Fac cea din urma-ncercare,

Pe urma

iar le grai la toti trei:

104

!

!

!

Minciuna
cit a

a umblat,
i

umblat si-acum

s-a-nfundat

mincinosi, le dete la fiecare cite o lingurita din zama de mere si cum beura coarnele le crescura mari ca la cerb. Cind se vazura ei in halul asta, de voie de nevoie, intrara pe rind in odaia laturalnica sa se spovedeasca in fata baietasului. Imparatul din fir in par spuse cum 1-a omorit pe frati-su ca sa-i ia locul, cum a spinzurat oameni sau pe altii i-a-nchis si lasat sa moara de foame intre ziduri. Pe urma a spus cu cine s-a tinut si tot ce god a mai pacatuit. Dupa asta 1-a poftit afara si-a venit imparateasa. Imparateasa marturisi ca din pricina ei a murit cutare general, cutare om invatat si mai la urma spuse si cu cine din palat s-a tinut fara sa afle-mparatul. Vazind ca si ea a spus dirept o pofti afara sa intre la spovedit si
$i ca sa le arate ca toti sint

frumoasa printesa.
Craita-i zise ca ea este fara de pacat ca florile cimpului, ca Maica PreMai la urma-i marturisi ca are totusi pe suflet un mare pacat. $i-i povesri din fir-in par cum 1-a-mbatat pe un copil sarac, i-a luat chesaua care fata bani, i-a luat o sabie si niste foale. Atunci baiatul a mai intrebat-o:
cista.


Asculta, fata, mai

tii
!

tu lucrurile alea?

— —
n-am

Le

tin,

cum

sa

Stii tu la

ce sint

nu bune ?
chesaua
puiaza
parale

Uite ce-p zic eu. Daca vrei sa-|i fie bine si sa ai noroc in viata sa nu-1 bogat si cind vreodata copilul ala, iti va cere lucrurile sa i le dai, ca sint ale lui. Asa sa faci Asa voi face Iesira-apoi afara-ntr-o odaie mare luminoasa, numai cu pietre scumpe-mpodobita. Lua sticluta cu zama de pere si la fiecare-i dadu o lingurita. Cum inghitira coarnele picara. Cind vazura minunea, sarira-n sus de bucurie, iar imparatul incepu sa joace strigind: Hopa, hopa, joaca popa, niniu si cu dascalu
inseli nici pe-al sarac, nici pe-al

— —

$tiu habar.

ca

doar

din

senin

dar

de

alelante

!

!

ce se desmetici, zise catre baietas: Mai baiete, logofete, de-acum sa-mi fii ginere, dau fata mea sa-ti Ca o armata de doftori mari nu ne-au doborit fie mireasa si-apoi imparateasa coarnele, iar tu cu zama dintr-o sticluta, facusi minuni Esti baiat istet, om

Dupa

!

!

— Slavite-mparate si iar luminate, ca sa le faci bine, fa si pentru mine, nunta sa-mi vie, din dalba-mparatie, cei doi frati, ce-mi sint imparati, la margine de pamint, unde n-ati fost nicicind. Imparatul trimise ostire si corabii in cele doua-mparatii sa vie si fratii lui sa se veseleasca la cea nunta-mparateasca ce n-o mai fi pe lume alta. Pina sa se pregateasca de nunta, el fuge din palat si cumpara niste toale ponosite si zdrentuite, ca s-o-ncerce pe mireasa daca e om, ori e pore de cine. Trecu pe la poarta palatului, descult si zdrenturos, cerind strajerului s-o cheme pe fata-mparatului ca are sa-i spuie ceva. Abia au chemat-o la ast
la

de mare pre;

105

:

!!

coate-goale pe craita. Dar pina la urma tot au adus-o. Cind a vazut-o a si-ntrebat-o Maria-ta, ma mai cunosti ? Ba, te cunosc. De unde ma cunosti ? Din sara aceea cind am jucat carti impreuna. Frumos din partea unei imparatese sa ma-mbete si sa-nsele un copil sarac, ca sa-i fure lucrurile? Spune, asa e? Asa e Te-am imbatat si te-am inselat, dar sa ma ierti. Te iert, daca-mi intorci lucrurile mele. Ti le-ntorc. Si fata se tinu de cuvint. ll lua in palat si-i dete sabia, chesaua si foalele. El ii multami. Lua sabia-n mina si se gindi sa se umple curtile si tirgurile de ostire ca sa petreaca de nunta lui si se umplura. Pe urma trecu prin fata ostasilor si scutura chesaua, ca sa adune ostirea parale sa se procopseasca si ostasul ca destul e de amarit saracul. Dupa aia se sui pe foale, ii arata printesei inelul primit de la ea de logodna si-i zise: lata eu sint ala pe care m-ai inselat si tot eu sint ala care ti-am pus coarne-n cap, ca sa te-nvat minte sa nu mai inseli. Daca ma mai vrei sa-ti fiu sot, spune-mi ca sa zbor sa-rni aduc fratii la nunta.

— — — — — — — —

!

— Vai iubitul meu mire, cum sa nu

Ea

il

privi

cu uirnire

si-i grai:

te vreau,
!

vorba mea

e sfinta si este

legamint inaintea lui Dumnezeu pentru mine Du-te si sa vii repede ca ard de nerabdare sa te vad pe veci linga mine, stapinul acestei mari imparatii. Baiatul se sui iar pe foale si cum se gindi zbura ca gindul si ca vintul la fratii lui imparati si tot ca gindul se-ntoarse la nunta cu ei tot calari pe foalele fermecate inainte de a se-ntoarce ostirile si corabiile trimise de tata-su. Si de aci inainte unde se porni o nunta frumoasa ca-n povesti, la care sosira si jucara si fratii lui ajunsi si ei imparati prin istetimea lui, precum si tot norodul si toti craii si-mparatii lumii. De cum se punea luna noua, jucau nuntasii si se veseleau, pina raminea alinata pe cer ca o andrea. Si da-i nainte cu: Hopa, tupa dt tine nunta
! !

chiote si trai patruzeci de ai Si poate ca tinerii-mparati, se vor veseli si nuntasii chiui,
!

si

astazi

!

PIPILCUTA

A

fost odata

ca niciodata ca de n-ar
.
.

.

fi

nu

s-ar povesti.

cind pe

undeva departe un om lucrator care toata viata a fost argat mununu, pe la altul, fara sa agoniseasca vreo avere. In maidanu lui avea doua-trei gaini si un cocos frumos, tantos si voinic de-ti era mai mare dragul
fost
la
el,

A

sa te uiti la

cutcurezind.

pe vremuri in saracie, dar se-ntelegea bine cu muierea si, in scurt timp, avura o fetita frumoasa cu parul stralucitor ca soarele. Fetita
traia ca

Omul

106

! Odata vaca neagra a vrut sa le ia pe surorile Pipilcutii-n coarne sa le omoare. darimind si spargind tot ce-i iesea in cale. Dar Pipilcuta ramase trista si abatuta. — Muu deschide . cind la una. Pipilcuta nu numai ca era frumoasa. daca tata-su intr-o zi. . iar altele o urau pentru cinstea si cumintenia ei. sa le cirpeasca si cite altele. Cu timpul. Tatal ei nu stia cine a facut sa vie moartea s-o ia pe sotioara lui si s-o prefaca in vaca neagra. se jucau si veneau dupa ele sa le mai stringa danacii. . aceleia sa-i moara muma si sa i se prefaca vaca neagra. gata s-o ceara. neluind in seama nebuniile celorlalte. sa tese si sa toarca. Era un glas muu ca de vaca. Pipilcuta nu se ingrijea de baieti. Toata ziua lucra si mai putin se juca. cind la alta pina torceau lina si ciltii. Vaca cea neagra auzind Auzind Pipilcuta merse ii la muma-sa si-i zise: fata mea. Ar fi trait ea si asa cu muma-sa prefacuta in vaca neagra. Pe cind tragea de zor cu gura din caier iar fusul i se invirtea ca un titirez. plingea stiind ca a ramas fara muma pentru ca si-a fursit cea din urma lucrul. Tata-su nu se temea de vaca. Nu-si putea ierta acest mare pacat care o chinuia facind-o sa verse multe lacrimi. pe subt pat si o pitula unde pot. pina crescura mari impreuna. fetele se adunau seara la claci. mai ales cind stia ca este pus pret pe capul mumei. Cind ajunsa in pragul casei striga: Muu ii raspunse un glas din casa. cintau. Fetele cele rele o pismuiau pentru vrednicia si cumintenia ei si se vorbira in taina. iar cine va ramine pe urma. iesi din casa o namila de vaca neagra care mugea infuriata. toate pregatirile de moarte. ci dimpotriva o tesela cu grije. Muierea daca vazu se prefacu intr-o zi ca pleaca cu fetele. sa-i poarte simbetele. Fetele se intreceau care mai de care sa-si termine caierele de lina si de mite mai indata. ! . nu se insura cu o alta muiere. fiindca la claca povesteau. Fetelor le placea sa fie impreuna. De mica invata sa gateasca. sa faca din ea pastrama si din piele foale. iar lumea se mira de frumusetea ei. dar tata-su le-o scapat. . sa le spele. Cum era obiceiul pe atunci. Tatal Pipilcutii tot amina si nu vrea s-o taie. Fata se spaminta si nu-i veni sa creada. Dar nici Pipilcuta nu se lasa. . deodata varuicele ei aruncara fusele. S-a intimplat sa fie claca la o varuica. spuse. Unele dintre varuicele ei se mindreau ca sint prietene cu ea. Pipilcuta se impreieteni cu vaca Incepu sa stea de vorba cu ea sa se inteleaga si afla ca nu este vinovata de moartea mumei. Dupa ce se deschise usa. ! . . $i nici asta n-ar fi fost prea mare lucru daca muma ei vitrega nu-i facea doua surori pe care ea a trebuit sa le legene. sa le dea lapte de capra. ii asternea paie in cosere. tu nu 107 . furcile goale. Facura legamint ca pina la miezul noptii sa furseasca toate caierele de lina.! crestea. ! — Muma. cind auzi cum bate cu coarnele-n usa. pusera ochii pe ea. iar Pipilcuta ramase incremenita vazindu-se cea de pe urma. Necajit bietul om ii fagadui ca are s-o taie. dar era si vrednica. pina se duse la iesle in grajdul vitelor. tot ce avea de spus. avea ea grija casei si a furcii. Pipilcuta stiindu-se vrednica torcea. . Pipilcuta stia dar nu cuteza sa-i spuie nimic. Da zor si nu prididea cu lucrul fara a lua in seama ca celelalte fete arunca lina din caiere dupa use. Isi lua fusul si furca si pleca plingind acasa. De atunci muierea ii da zor lui tata-su sa taie vaca. Pe fata au botezat-o Pipilcuta. lumea o lauda iar danacii cum scoasera capul. cu coarne mari ascutite. ii da apa si o aranea cu multa bagare de seama.

Pipilcuja isi lua zborul lasindu-i Pleca acasa facindu-se ca dichiseste prin tinda. sa aduca apa. papuci albi. Dupa aceea. le ingropa sub buturuga cea mare. inainte avu grija sa-i dea lui Pipikuta noua caiere de lina pline cu bondreci sa le treaca prin darac. Intr-o duminica. baieti si neveste si pe-a fuga aduna tot fasuiul din cenuse. Cind cineva te va certa. Parul ei sclipea ca firele de aur. tacura lautarii. iar zimbetul ei de o bunatate fara pereche. Dete de trei ori cu nuiaua in coarne si muma-sa-i trimeasa o multime de fete mari. Pipikuta capata arpii si zbura pina aproape de hora. Pipikuta aduna cu grija oasele si coarnele. Fiul imparatului veni iar prinzindu-se in hora linga Pipikuja. In duminica urmatoare. sa le toarca pina ce se-ntoarce. cu pistelci negre cusute cu trandafiri de aur. Cind sosira acasa. fusta ca o gradina de flori. n-o lasa sa se hodineasca si lucra pina la miezul noptii. ii adusera apa in galeti. sa aduca apa si sa faca de mincare pina se intoarce cu fetele de la hora. sa le ingropi la tirla din deal sub radacina de buturugi gaunoase iar coarnele sa le lasi putin iesite afara din pamint. Pe cap purta basma de borangic stralucitoare. iar la git cu margele si salbe. ii dadu iar in coarne cu bitu si lumea care o ajutase intra din nou in scorbura. O — Pipikuta indata alerga la muma-sa. batea si la hora nicicdata n-o lasa. Dupa muma si iar plinse. varsa in vatra focului in cenusa o banita de fasui si-i spusa sa-1 aleaga. Muncea sarmana ca o roaba si tot n-o multumea. dadu de trei ori in corn cu nuiaua numaidecit mumasa ii trimisa in ajutor fete mari. Apoi se intoarsa din nou la muma-sa. sa mai faca pe deasupra mincare.trebuie sa maninci din carnea mea Sa adui toate oasele. privea la ele si ridea. tu sa vii la mine. Top ochii erau atintiti asupra lor. si pe-a fuga ii toarsera caierele de Una. surorile vitrege incepura s-o batjocoreasca aruncind cu cenusa spre dinsa. sa araneasca toate oarali din curte si abia dupa aia. Cum mumei vestmintele. muma vitrega pleca iar la hora cu fetele. Vinise in ziua aia la hora feciorul imparatului. Papuci frumosi cu fir de aur. Tu ai de lucru si bineinteles ca n-ai dnd sa mergi la hora. ce taiara vaca. Ii povestira ca au vazut pe fiul imparatului jucind cu o zina. Dupa hora. zbura la trunchiul gaunos. sa dai cu nuiaua de trei ori in coarnele mele si eu am sa-ti vin in aju! tcr. ori te va chinui. lasa toalele scumpe intorcindu-se acasa rupta si zdrenturoasa asa cum se purta. Pipikuta n-adasta mult si-alerga la muma-sa. ii facu de cina si-i adusa apa. ii zise muma vitrega. camasa alba cu flori alese si dantela. cu naravul dracului in ea. iar camasa si stralucitoare ca cerul instelat. Pipikuta la toate astea asculta cu nepasare. Da muma vitrega o punea la munci grele. Muma-sa ii scoasa apoi niste toale frumoase de matase si dupa ce o premeni. sa mature prin casa. Se prinsa in hora linga feciorul imparatului. Inainte de a pleca. dadura la oratanii si venira de sa bagara iarasi in scorbura de unde iesisera. muieri. muma-sa ii scoase din nou alte toale si mai mindre de matasa. Pipikuta juca frumos si nu vorbea ci numai ridea. neveste care murisera de curind. Ai inteles — ! Inteles. stralucea ca soarele. 108 . te va bate. isi lua fetele si pleca la hora sa se veseleasca. Ochii danacilor erau indreptati numai la Pipikuta.

sa spele lintea si s-o usuce. vru sa zboare la scorbura mumei sa-i duca hainele indarat ca sa i le puie-n lacra. baieti. din casa in casa. Pipilcuta matura pin casa. unele vinturara si spalara. Asara la hora am jucat cu o fata frumoasa. in casa noastra. te ii — Muma. O priveau si se minunau de frumusetea ei. dar tocmai cind sa se ridice. Am pierdut un papuc. fata mea. venit o mare sarbatoare si se facu iar hora-n sat. gindul la treaba. isi lua fetele la tore un caier de lina intr-o stamina in timp ce Pipilcuta toarce noua caiere intr-o sara. Muma-sa n-o certa cind ii aseza pe coarne toalele ale scumpe. Dupa ce se termina cu hora. camasa de matasa impodobita cu flori. care mai de care mai frumoase. FetiH mele va asteapta. Imparatul le privi si vazindu-le despletite. ala ti-aduce naroc. zise. sa faca de mincare si rinduiala pin casa. fusta din fire de argint. altele adapara vitele si toarsera. mai are cit o roata de car pina apune. fiindca stiau ca vin fii de imparati sa-si caute mirese. Unele incepura si la indata. Tacu si ramase-n pod nestiind nimic din cele ce se petrec afara. Pipilcuta ramase cu un singur papuc si zbura la scorbura. muma. din alte tari. in bordei. urite ca muma padurii. Pipilcuta dadu si alte si de aur dadu din nou cu nuielusa in cornul mumii si vaca neagra ii primenele si mai frumoase cu papuci din fir de aur. iar muma vitrega ii dadu porunca Pipilcutii sa adune un sac de porumb si altul de linte. sa adape vitele sa dea la gaini. sa aduca apa. toate vor fi gata.vitrega ramase mirata de vrednicia Pipilcutei. au plecat hora — Nu teme. apoi plecara iuteala de se bagara in scorbura la muma-sa. — — garii sforaiau si faceau praf iar din ochi scintei. Biata fata nu schinci. fata mea. Da fiul imparatului a si pornit din bordei. vrenice si curate nevoie mare. Dusmanele plecara la hora. indesind-o ca pe un capatii cu pene intr-un uloi plin cu cenusa. atunci Pipilcuta alearga la muma-sa plingind: Muma A bataie ca ele nu luna de Din scorbura iesira fete. sa toarca zece caiere. din nari le iesea foe. De aci isi lua zborul la ajunse inaintea surorilor vitrege in sat Fii hora. Venira fete din multe sate. muieri nenumarate. Sa opri o trasura de aur trasa de patru telegari toti cu arpii mari. soarele se lasase spre asfintit. Telepamintul de sub picioare. mucoase si somnoroase. fata a zburat iar eu abia i-am luat papucul. scoate dintr-o straita de argint un papuc alb cu fire de aur si zise: venit sa incerc papucul asta. prin imparatie sa incerce papucul ca sa-i fie sotie acea fata pe al carei picior se va potrivi papucul. marite imparate. sint frumoase ca soarele. la zile. fiu unui imparat vru s-o prinda si abia-i putu scoate din picior un papuc. — Nebuna crezu Fiti bineveniti — Am 109 . sa vinture porumbul. si mi-au dat de lucru ca sa nu fursesc o zise muma-sa. Lasa. ca imparatul a venit sa-i ceara in casatorie pe una din fete. care alergara ca sa gateasca. de imparati jucara tot timpul linga ea. in papuci de lac. Surorile i se gatira frumos in rochii noi. cind muma vitrega o lua cu de-a sila. rasturnati de inat in cenusa. o urea in pod. altele sa adune boabele de porumb linte.

pentru rochiile ei ce curg zdrente din ele. hai ne arata ce ai ascuns in pod ? 110 . ! sa ! si caii verzi. pentru ca sa nu-i vedeti picioarele botocanoase. La mica se potriveste fiindca papucii astia i-a purtat mai mult ea decit soru-sa lata si ! — — Lasa-ne-n pace. muiere. ! ! — Iarta-ma — De ce-ti dirdiie dintii-n gura. magu. De aia a si fugit in pod ca sa n-o vedeti §i pedepsiti pentru necuratenia in care-si face veacul. tesuta de paienjenii pamintului si-mpodobita cu stele de aur. curteni Si cind imparatul sa se suie in trasura ? nu vrea sa faca direptate. ca stim noi ce vrem. nici ieri i-a intrat. incercati o data fost la fata ! Curtenii bufnira-n ris. Piciorul botocanos nu intra in papuc nici cu virful. insa tot mucoasa si urita ramase. incit prin acoperisul casei strabateau razele de lumina. o rochie alba cu razele soarelui. iar numai ca impa- ratul e rau — Ai inca vreo fata — Nu mai am nici o maria-ta — Atunci mergem dar. acum o mai fi crescut fetita nu-i intra nici labele. fata. ca si cind din podul casei ar fi rasarit soarele Pe cap suratele pamintului care murisera nemaritate. batu de trei ori din arpii cintind Cucuriguuu. mai incercati. Plinge Pipilcuta. Pipilcuta este-n pod. slavite imparate la sa-ncercati sa vedeti Sa-ncercam. care eria atit de frumoasa. femeie. ii asezara o coroana din diamante si rubine ce varsau raze incit se lumina podul casei. de soarta ei. nu ne inveti dumneata ca piciorul e prea mare — Ba mai bunule imparate. isi sterse cu podul palmii nasul si-ntinse piciorul sting. o apucasera frigurile mortii. fetele se rusinara si se ascunsera la fata ei naroada ii da cu cleanta inainte ca papucul a cazut de si dupa usa. Ascunsa dupa obod. Acuma. paduchioasa si lenesa. ca vorba. murdara. ca de frica nu v-am aratat-o Pipilcuta este o fata urita. zau ce samana cu papucul ei nevoie mare. Isi smulgea de ciuda cu dintii unghiile de la miini si singele cura. aid mari. galbene si cu o creasta rosie ca singele si cu o coada mai mare decit o secere. Baba incepu sa tremure de frica. erau gata sa piece pe poarta. care se muma Imparatul auzind glasul cocosului se mira cum de stie sa vorbeasca o pasare asa de frumos. plinge ! peste cap si intra sus in deal in scorbura copacului. da-mi-te cu tocul. vrei sa stric o ! frumusete de papuc? In timpul asta fata cea mica sa primenisa in rochie alba de mireasa. raspunse-mparatul. zbura un cocos cu pene rosii. ! — — — Hai incercati. mari si urite in care nu ar intra cizma barbateasca da-mi-te un papuc. In butoiu cu cenusa. Fata cea mare s-apropie. se trei ori Cocosul dadu de si dupa aia i§i lua zborul Pipilcutii. femeie. ca papucul a de mea. gros si noduros ca un butuc.: ! E papucul fetei mele. ? asteia ! zau. muma Pipilcutii ii trimisese pe sus cu o intreaga oaste. alalt papuc din fire de aur. Fusese ingrijea ca un inger pazitor. maria-ta. ca — Nu vezi. plina de bube. sari jos. cu margele si grimna la mina.

Unii fugisera pe-afara de teama sa nu li se darime podu-n cap. casa se lumina ca de un soare. speriindu-se.! ! Imparatul ii ceru muierii sa se urce-n pod s-o scoboarc jos. chef si voie buna. abia atunci vazu ca tine in mina un papuc alb pe care ar trebui sa-1 incerce. de la marginea marii albastre. incit la soare te puteai uita dar la Pipilcuta ba. maria-ta. iar muma vitrega fu apucata de friguri si. dadu foe casei de ciuda ca i s-au dat peste cap seama socotelile. Pipilcuta ii vazu papucul pe care el il viri in buzunar si-i zise cu un glas ca de inger: ! Pentru ce nu-1 incercati ? Datoria mariei voastre este sa incercati papucul si la fetele bogate si la cele sarace si la cele urite ca mine si la cele frumoase ca ale mumii mele vitrege Dati-mi-1 sa-1 incerc. sa joace cu Pipilcuta. Rautacioasa se preface ca se urea in pod dar se intoarce zicindu-i: vrea. Pipilcuta ajunse la palatul de clestar. Atunci. cazu in caldare de se opari. ! daca nu vrei. si intaleapta si cum se prapadi Ill . Imparatul isi lua mireasa. mai era sa cada-n capul rautacioasei si al curtenilor sai. se fereste ticaloasa V-am spus eu ? Doar va vreau binele. incit zvicni bucuria in el asa de tare ca isi lua mireasa de mijloc si o saruta. asa cum 1-ati dat la toate fetele din imparatie ! ! — tine asa — Ma tern ca nu va cum — Nu te teme. ca a gasit o sotie pe plac. Fata ramase nemiscata In timp ce imparatul sta incremenit locului si tulburat. incerca. mai frumoasa decit o zina din povesti. numai in cintece. impodobita cu funigei de aur care-ti luau ochii. cu ochii blinzi albastri ca cerul. nebagind de ca se ana in pod incit isi umplu capul de cucuie. iar cind ajunse la gura podului de stralucire nu putea privi in sus. imparatul isi lua mireasa de mina si incepu sa scoboare. dindu-si seama ca e cu sufletul gata sa-i iasa. iar eu si ma multumesc sa te iau sotie pc cer incearca-1 abia atunci ai dreptul sa ma sa-ti fiu sotie. Cind Pipilcuta fu in gura podului. linga cosul casei vazu o fata subtirica parca ar fi fost trasa pintr-un inel. cu o rochie alba mai subtire decit o pinza de paianjen. Muma vitrega vazindu-se plina de rani si oparita. Incepu sa sara in sus de fericire. Podul de jocul lor mai. Si iata cum se rasplati fata lucratoare in flacari lacomia si nedreptatea. iar Pipilcuta pe urma. El scobora. Imparatul tremura de teama. scara se lumina. Imbatat de infatisarea ei minunata uita pentru ce s-a urcat in pod si deodata hotarit. maria-ta — Nu — Bine. cu parul cazut pe spate in valuri de aur. trei luni si trei sapta- unde imparatul facu o nunta mare si frumoasa. Cind incepu imparatul ma urc eu sa se suie. Cum insa ii placuse atit de mult de Pipilcuta se gindi ca s-ar putea ca papucul sa nu se potriveasca si atunci ar insemna sa paraseasca o fata asa de frumoasa ce nu vazuse de-a lungul si de-a latul imparatiei sale. care tinu mini. Dupa ce se freca bine la ochi. o sui in trasura de aur si se pregati de plecare. se impiedica de caldarea cu laturi fierbinti pentru porci. Cind vru s-o imbratiseze de bucurie. se-ndrepta spre Pipilcuta. se esti ! potrivi. marite imparate. scoase papucul si cu sufletul la gura il Papucul nu numai ca se potrivea de minune dar si se semana cu celalalt. din loviturile in capriorii si birnele podului. Atunci imparatul fu atit de fericit.

ruga pe stapinul cerului sa nu-i duca sufletul laolalta cu cei morti ci sa-i ingaduie a se intrupa intr-o vitica ce se nascu la moartea acesteia. Ce Si-i vitrega si de-acum se gindi vipera-ntr-o zi? S-o puie la munci istovitoare si s-o omoare. care avea o fata de seama frumoasei cu parul de aur. Apoi. pindind-o toata noaptea cum lucreaza. Dar cum mama o iubea mult pe fiica ei. Mama vitrega insa o ura pe sarmana orfana vazind-o cit e de frumoasa si de cuminte. Isi puse in gind sa-i dea sa toarca un car de mita intr-o alta noapte. mama. parca turba de ciuda. ii porunci sa toarca un car de fuior de cinepa. Vitica era neagra. La un rind de vreme. merse la barbat zicindu-i: muma muma 112 . voi afla eu cine o ajuta pe zdrenturoasa asta Stai. isi zise rautacioasa ! rau de fata ! §i intr-o alta zi. de zece chile de lina. se insura cu o femeie vaduva. iti vad suferinta si de aceea m-am prefacut in vaca neagra ca sa te ajut Adu-mi tu lina ca eu ti-o tore Frumoasa cu parul de aur auzind ca vaca neagra este mama ei si mai — Nu ! ! o podidira lacrimile. A fost odata fiica lor Fetita lua capul vitelusei intre miini imbratisind-o si sarutindu-i ochii gura ii povestea cum a venit ciuma si i-a rapit ce a avut ea mai scump pe lume. $i frumoasa cu parul de aur ii aduse ghemele de lina mirindu-se foarte de minunea asta zgripturoaica de mama vitrega.: VACA NEAGRA un om si c-o muiere care traiau fericiti iubind-o nespus pe cu parul de aur. muma sora vitrega mincara si se culcara. Mare-i fu mirarea. jucindu-se impreuna. ca doi copii. La mijlocul noptii fata lua fuioarele de cinepa si le duse la vaca neagra care le toarse cu coarnele la iuteala. Tatal fetii ramas fara muiere. ca eu sint mama ta. dar frumoasa si zburdalnica ca un copil. ei. cind vaca ii vorbi cu grai omenesc zicindu-i plinge scumpa mea. dadu sa toarca intii zece caiere de lina intr-o noapte. merse la vaca neagra ii !ua capul in brata si-ncepu sa plinga. se abatu ciuma prin satul lor si-i lua viata mamei frumoasei fecioare. La rindul ei vitelusa plingea si lacrimile i se prelingeau de-i ardeau obrajii. Fetita cu parul de aur o pastea pe plaiuri cu flori mirositoare si izvoare. mai era neascultatoare si lenesa. ii aduse caierele de lina si la ziua i le si arata toarse scorpiei de mama vitrega. fata de fiica ei care pe linga ca era urita ca muma padurii. Femeia asta cind le vazu. Fetita crestea si se facea tot mai mare si frumoasa iar vitelusa si ajunse vaca. Tata-su. iar frumoasa cu parul de aur ajunsa o zdrenturoasa. Vicleana de vitrega vazind-o ca toarce in grajd cu vaca neagra. Stapinul cerului si al pamintului chibzui ca e dreapta cererea sarmanei si-i indeplini dorinta. Intr-o alta seara ii dadu sa toarca un caiere de lina. Si de data asta vaca neagra ii toarse lina si la ziua mama cea vitrega ramasa impietrita vazind ca fata este atit de indeminatica si nu i se impotriveste poruncilor.

! — — — ! — Frumoasa zdrenturoasa lua gea. ca lapte berechet da. Ascunsa coada sa in saltea. §i dadu alte caiere de lina sa i le toarca. cum s-o mai cbinuiasca $i cadea la pat de zacea de amaraciune ca nu se poate razbuna asa cum ii da puterea si dorinta. daca til la mine. Las' ca o sa-ti arat eu $i iar incepea cu chinurile fara de sfirsit. si 113 . sa ca n-avea ! •dea o serbare. daca ma va taia. indata ce o vazu ii placu si o chema la joe. Frumosul print. Fata nu uita duca la buna indeplinire dorinta mamei sale. Din doua una. ii grai Maica. spunindu-i vorbe grele de ocara. ca n-o mai pot suferi-n ochi. un print Fat-Frumos. Dupa ce le termina pe toate astea. Odata. la care putea veni si bogat si sarac. vaca neagra. Si orice incerca ea impotriva blindei si inteleptei fetite nu putea duce la buna indeplinire. S-a dus la joe mama cea vitrega cu fiica-sa imbracata in rochii frumoase si stralucitoare. fata mamii. Azi vreau sa mi se aleaga. or eu plec din casa ta. Ce sa faca acum frumoasa zdrenturoasa ? S-a intolit cu o rochie mai veche scapatata si a alergat si ea la joe cum fac toate fetele in astfel de-ntimplari. ori e laie ori balaie. ori mitelor si cu ciltii. frumoasa este. venea. o mingiia si-i spunea: Taci. grasa cste si nici un rau nu face Rau nu face. aduna toate furnicile scapa de pedeapsa pamintului si la iuteala orezul cit si meiul se afla cmratat. iar coarnele sa mi le-ngropi in grajd sub iesle. prapadito ? Mi-e dor de mama mea si de aceea am ascuns-o. Apoi iar incepe cu noi chinuri si osinde muma vitrega. Oasale sa le aduni si sa le-ngropi pe lunca cu flori. s-a intimplat ca mama cea vitrega sa dea peste coada de vaca ascunsa in saltea si rastit o intreba pe zdrenturoasa De ce ai ascuns coada vacii in saltea. incepea cu altele. merse plingind si-i povesti vestea cea trista. da are de gind sa faca. le aduna si ingropa unde-i placuse la vaca neagra sa pasca. Cind cu torsul linei. ma prostule Tu nu te uiti ce privire are cind se uita la fata mea si la mine? Asa ca ori tai vaca. iar din carne sa nu maninci I se f5cu pe plac rautacioasei femei si taiara vaca neagra. raspunsa fata. aproape de izvorul unde ne jucam impreuna ca doi copii. — — — ! ! — ! Cind vedea muma-sa vitrega atita indeminare. mergea la iesle vaca neagra. ca pina la ziua toate poruncile vor fi implinite si vei Merse ea la imparatul furnicilor. mai muiere. vorba aceea. nadajduind ca frumosul print va pune ochii pe fiica ei. caierele de lina. ca o fata imparateasca. mai indata poti tamadui pe un nebun. Auzind frumoasa cu parul de aur ca-i va taia-o pe mama-sa. decit pe un indaratnic de inversunare. tu sa furi parul din coada mea si sa-1 ascunzi in salteaua ta. S-a intimplat odata.! : : Omule. Ii da orez amestecat cu volbura si neghina sa-1 curete apoi mei cu neghina si cenusa sa-1 aleaga si cite altele Ea sta linga gramada de orez sau de mei §i plingea gindindu-se la vaca neagra. mama ei. o mingiia si luindu-i caierele si i cum le plintorcea si astfel scapa de cearta acrei mame vitrege. am sa te rog sa-mi faci voia mea si sa tai vaca neagra? Da de ce. Atunci vaca neagra venea. Dupa aceea temind^-se de mama ei vitrega ca o va certa. o apucau boalele si furia. Vaca neagra. auzind. coarnele le-ngropa sub iesle oasele pe masura ce se aruncara. caci.

insa roasa. Intr-o zi. ca o gaina jumulita de vie. se A fost un crai si 114 . Fat-Frumos o lua atunci de mireasa pe frumoasa cu parul de aur si facu o nunta imparateasca de se dusa vestea peste noua tari si noua mari. Auzind vicleana de muma vitrega. ca totul fu cu neputinta. iar frumoasa cu parul de aur. trimeasa vorba in toate partile imparatiei ca va porni din sat in sat. Intr-o zi. dar spre dezamagirea lor la nici una Mama nu se potrivi. Printul se bucura ca aleasa inimei sale este atit de gingasa si frumoasa cu parul de aur. carnea pina la os. iar ea in graba isi pierdu papucul din piciorul drept. eu o aleg pe aceasta. la care se-ntelege ca ele raspunsera ca sint singure. vitrega cu fiica ei mersera din nou la joe si mai frumos imbracate. ajungind imparateasa. Inainte de a muri. In seara a doua nemaiavind papucul ramase acasa plingind. dar pe pofta inimii mele si iar mama cea vitrega ramasa plingindu-se si zvircolindu-se de ciuda. Printul necunoscut. dar fiindu-i piciorul mai mare ramase fara noroc. §i asa rautacioasa se prapadi si se topi. n-avem nu prapadita zdrenturoasa. cu^acea fata frumoasa la care i se va potrivi condurul ei din piciorul drept. Printul o urmari. de minune pe piciorul zdrenturoasei. PIELEA DE Mx\GAR o craita care aveau o fetita cuminte si frumoasa. nemaifiind si altele. Mare-i fu si ei dezamagirea atunci cind ajunse printul la casa lor si incerca pantoful. insa printul nici nu le baga-n seama. trista. iaca asta e fata de maritat. una ca asta. Dupa ce fu prinsa i se vorbi care este rostul pantofului si ea nu avu incotro incit printul incerca pantofiorul. doar se va potrivi pantofiorul pierdut. imbolnavi regina si-si dadu sufletul. fiind mai zdrentunu pe brezaia dumitale. Dadu el veste in toiul jocului ca pe acea fata o va alege sa-i fie mireasa. Atunci fetele se-mbulzira fiecare a-si incerca norocul cu pantoful. In zadar o apucara sudorile pe rautacioasa mama vitrega incercind. Atunci printul intreba ca daca mai are in casa si alte fete. Apoi. care si-a pierdut papucul pe care-1 arata multirnii. fi — Marite-mparate. ca ceara de para focului. merse la niscaiva vrajitori si-i taie din piciorul eel drept fiicei sale. lasa cu limba de moarte o dorinta catre sotul ei. Sa se insoare dupa moartea ei.fugi acasa. iar ele ramasera tinguindu-se. care se potrivi. cu rabdarea trecu marea. incit de indata merse la parintii acesteia spre a o cere de mireasa. iar aceasta lasa galetile fugind speriata. Pentru nimic in lume nu intra. Printul merse la fata sa-ncerce pantofiorul. aia si La care muma cea vitrega ii raspunse: fata de maritat. frumosul print isi vazu de cale. Se scremu si fiica mamei vitrege. De necaz isi dau cu pumnii-n cap. in cautarea celei rinduite de soarta. —O dinsa de maritat. se nemeri frumoasa zdrenturoasa cu galetile la apa si chiar pe aci trecea suita imparateasca.

Cum Se imbraca din nou atit de frumoasa ! o scapa din priviri putin imparatul. Condurul se potriveste de minune. Gaseste timpul potrivit si-i scapa ca printre deste imparatului. A Cind a vazut-o imparatul. Alta data iar s-a cerut de la bucatareasa sa se duca in oras. i-a pus rochiile frumoase intr-o traista si a dus-o pina a trecut granita in alta imparatie de i s-a pierdut urma. sa ma aranesc. Trecu o vreme si mai marii pun pe capul imparatului sa se insoare si gata. ea s-a furisat prin multime si a fugit imbracindu-se iar in piele de magar. incit la soare te puteai uita. Da craiul n-are incotro. treia oara. Sint fata saraca Ia-ma si pe Craiul. poate vor da peste 115 . ca era atit de frumoasa. a chemat-o la masa lui si i-a pus in desti un inel de logodna. Cind vazura dregatorii minunea. Cind s-a vazut imparatul singur si fara inel. Lasa pielea de magar si se imbraca in rochia de aur. numai cu ea glumea si numai la ea privea. fetita lui se joaca prin palat. magar. A batut la poarta si i-a raspuns o muiere: Ce cauti noaptea. dar la ea ba. a cazut bolnava de nu s-a mai pomenit din plins. doar. Una de argint. da de condur si-1 vira in picior. Imparatul nu vrea si nu vrea. se bucurara si zisera ca sint scapati. Zis si facut Si s-a apropiat vremea de nunta. in rochia de magar si nimeni nu banuia ca ea ar putea ri imparatul isi puse in gind sa dea o serbare mare sa vie tot poporul doar. care fetele ! — — A ! mine argata ! si-a cerut voie sa iasa de si luat-o bucatareasa imparatului de mila si intr-o sara de sarbatoare lasat rochia din piele si ea in oras pentru scurt timp. fetito. Se lasa o tristete peste dregatori si o bucurie peste imparat. iar fiica lui cind a vazut. A mers ea singura plingind si suspinind prin paduri si printre salbaticiuni pina ce a vazut intr-o noapte un palat mare si frumos. a cazut bolnav la pat. Intr-o zi. luindu-i inelul ei in schimb. se bucura. alta de aur si alta numai din pietre nestemate. ea fugi fadndu-se nevazuta. Cind toate au fost gata sluga a imbracat-o in piele de magar. numai cu ea juca. S-a imbracat de data asta in rochia de pietre nestemate. va veni si ea. cum a vazut-o i-a placut de ea si a jucat cu ea de bucurie. Acum craiul si-a pus in gind sa nu-i mai dea drumul. A trimis dregatorii de la domnie sa incerce inelul. la portile imparatului ? Caut de lucru. de plugari si mai la urma roabele si ninic. dar nu gasira. Apoi cind i-a placut mai mult imparatului. Se duce la odaia ei. s-a imbracat in rochia de argint si s-a dus la joe acolo undevenea A imparatul. A vazut-o ingrijitoarea ei cum se topeste ca turta de ceara si a invatat-o sa porunceasca trei rochii. numai la casatorie nu se gindea. se imbraca in piele de magar ca nimeni sa nu stie cine este.tarii se Imparatul ramase trist si fetita asemenea. Cind o vazu imparatul. Fata insa nici ea nu se lasa usor. maicuta. Imparatul. ci s-o duca drept la palat ca sa faca nunta cu ea. Sa se insoare imparatul cu fiica-sa ca asa i-a fost scris. Catara pe rind de boieri. Iau ei condurul craitei si pornesc sa-i cate potrivire prin tari si mari.

este. As avea dupa moartea mea. Mama imparatului lua fata cu binisoru. imparate. mai bine-mi cautam eu mireasa si mi-o gaseam. Asa au si facut. asemenea imparatesii nu gasira. ramii vaduv. apoi o dusa la palatul imparatului. bucatareasa imparatului zise ca are si ea o fata urita imbracata in piele de magar. ca un om stat si bine mincat il apucara frigurile dupa nevasta si zor-nevoie sa trimita sute si mii de solii cu potretul imparatesii ca sa-i gaseasca una asemenea. Se intrista imparatul si se imbolnavi. Cum o vSd mai marii imparatiei. Si cum sta el in jeltul imparatese cazut pe ginduri. insa n-au gasit nimic. isi zise in sine: vai de boierul ce se roaga mojicului. graindu-le: fost odata ca niciodata. Si se potriveste inelul au luat-o din sat in sat. Mai la urma. care se uidea ca secera. Trimise in intreaga imparatie sa-i caute mireasa. zise el. Pleca si el in lume de cauta in zadar. Istovit si amarit se culca in pat sa moara de ciuda nu alta. Imparatul cind o vazu. si tinu o luna o imbratisa de bucurie o saptamina. Printesa semana cu mama-sa. Se imbracara soliile imparatesti numai in aur si argint si colindar5 lumea. incearca inelul si ca prin minune i se potrivi dusara in fata imparatului. sufletu-i iesi. o sa ramiie vaduv toata viata si fara muiere. o pusa sa se spele si sa se imbrace in rochia cu pietre pretioase. dar imparatul cind o vazu in piele de magar rise ca nu este ea si iar cazu bolnav la palat. colindara imparatia in lung si-n curmezis. Plecara soliile prin cetati. care traia fericit cu impafrumoasa ca o zina picata din cer. nici sa nu te-nsori. Pe imparat. chema la iertaciune pe-mparat si pe fiica. La o vreme se-mbolnavi rau imparateasa si simtind ca-i va iesi sufletul.! fata cea frumoasa. Tu. insa mireasa la fel de frumoasa. Sari-n sus de bucurie si o chema indata spunindu-i ce a poftit pe patul de moarte mum5-sa: 116 . cum seamana doua picaturi de apa. insa fara nici un folos. Mai la urma cineva n-are de lucru si zice sa se incerce inelul la roabe si la argatele palatului. daca te mai insori inca o data sa cauti o femeie care sa-mi semene mie. orase si-n sate. caci negasind mireasa asemenea fostei imparatese. din oras in oras si n-au gasit cui i Au plecat prin alte fari si imparatii. A rateasa si fiica lui Eu simt ca sfirsitul imi este aproape. sa-i semene la fosta imparateasa. sari in picioare ca vindecat de privirea fru! O moasei — Ea fete. Nu trecu mult si-mparatului ii veni de-nsuratoare. colindind pe alte impSratii si alte mosii. caci el cauta una si da peste alta. GlSCARITA un imparat vestit. Mireasa asa cum dorea imparatul nu se gasea. pe cind imparatul tragea sa moara. Daca nu vei gasi. iar imparatul si fiica — ramasera tristi si indurerap: cu intreg norodul din marea lor imparatie. Si cum vorbi. dar fara de rost ca n-au gasit nici acolo fata. Cind mai lua o data-n mina potretul imparatesii baga de seama ca numai fie-sa-i seamana. de cind se punea luna si si se facu o nunta mare.

Prinjesa nici gind sa se pregateascS de nunta. inaltindu-se-n vazduhuri. Asa ceva e cu neputinta sa-i faca Dar imparatul dete vestea-n tara. Cind vazu printesa ca si astia sint gata si mai rau se-ntrista si mai rau se puse pe plins si pe jeht. Intr-o zi. pe cai inaripati. de de sanatate. Vrajitoarei i se facu mila de ea si cu ghicitul. ramase uimita si se mira cum de este cu putinta asa ceva Dar incepu sa ofteze si sa se tinguiasca rugind-o pe vrajitoare s-o scape de napasta. Vrajitoarea iar isi facu drum si-n taina mare-i sopti printesei sa-si lege intr-o pinza toate rochiile si papucii de nunta si noaptea sa fuga. cum tinjesc florile toamna. la gistele imparatului. se minji pe fa^a cu funingine si dadu birul cu fugitii. se imbraca intocmai ca o fata saraca. prin birloage. croitorilor si cizmarilor. pina ce-i indeplini dorinta printesei.Iaca. n-am gSsit in lume imparateasa asemenea ei in afara asta vreun semn dumnezeiesc. Incepu batute de bruma ! — ii — n-are sa poata si ai sa scapi. prin bordeie si argelesa adune pureci. ca lucrurile ce i le-a facut imparatul. margele si bratara din aur si vei vedea ca si papuci din pele de puree pe tatS. s-a-nvirtit. ii ceru trei parale sa-i ghiceasca norocul. Acolo s-a sucit. a mers. decit maritata O fi — — de tine. altii minati de aripa vintului eel mare. Dupa multa asteptare i se aduse imparatului tocmai ce ceruse. pina ce a trecut in alta imparatie. au sa-i aduca noroc. sa argaseasca si sa croiasca pentru printesa rochie si papuci pentru nunta cum n-au mai fost pe pamint si pe subt pamint. §i o ruga sa-i dea o povata ca sa scape din ghearele-mparatului. inaljate-mparate. ostasilor. Ii ghici. prin oboare. gata de dus la groapa. Plecara voinicii. Cind vazu printesa rochia si papucii. ca jumatate din impararie si se vedea scapata ii va da aceluia care-i va aduce rochie pentru nunta printesei facuta din raze de soare si papuci din raze de luna. de parca avea mortul pe mas5. prinse de un toiag sa se apere de rai. ! — Sa-i spui imparatului sa-ti faca rochie din pinza de aur si-i si ai sa vezi ca ai sa scapi. De data asta printesa nu mai avea ce sa mai porunceasca sa-i faca si se vedea pierduta. sa plece-n lume. il lucru blastamat si mai bine moarta. dar printesa n-o crezu. Atunci vrajitoarea-i zise: Du-te la-mparatul si cere-i daca vrea sa-i fii mireasa sa-ti faca rochie inele. o vrajitoare o vazu cum se ofileste. sa ia tatal pe fiica si fiica Ca va fi pacat. Se facu o vilva mare si-ntreg poporul pleca la claca sa-i caute pureci. Intr-o noapte-si lua bocceaua cu lucrurile cele minunate. deie-ti Domnul multa parte. multumi printesa si pleca cerindu-i imparatului sa-i duca la indeplinire dorinta. Imparatul aduna pe loc marimile. cu cersitul isi facucale iar pina la poarta-mparatului. Ea isi tinea lucrurile scumpe pitulate intr-o sura de paie si cu gistele umbla zdren! 117 . Doamne. sfatuind-o de asta data sa-i ceara sa-i aduca rochie din raza de soare si papuci din raze de luna. cautind sa le fure asemenea rochita si asemenea papuci. unde s-a vazut si s-a pomenit. tot pe linga palatele-mparatesti pina ce intr-o zi un curtean o tocmi giscarita. Toata ziulica se pUctisea printesa cu gistele pe cimpie si se chinuia sa le scoata din balta. Imparatul porunci curtenilor si generalilor. spre casa zinelor si spre casa zmeilor din cer. mertic. le porunci si-ntr-o zi rochia si papucii erau gata. Se-ntoarse la-mparatul spuse dorinta crezind ca nu o sa i-o poata duce la indeplinire. te iau de muiere. A mers. biata printesa sa plinga si sa tinjeasca.

Dar cindo zari pe giscarita in prag. fii buna. n-am vazut. inele si bratari. Si cine a auzit. porunci sa se faca la curte un mare bal si sa fie chemati si imparapi din lume cu nice si rudenii sa-si aleaga o sotie sa-i fie pe plac. i — 118 . Faca-ti Domnul multa parte. ba. Ea stia sa se poarte frumos si-i vorbea numai frumos si cu tile de-1 facea pe-mparat s-o pretuiascl si mai mull. scoase incet din bocceaua ei. dar si de pietrele pretioase de la cercei. dar nu-si pierdu nadejdea.turoasa si murdara ca vai de ea. tot ea cinta. ca orice fata o ardeau talpile sa se duca si ea la joe. Pe cind era jocul in toi. pe sub ascuns merse la sira de paie. imparate. tot ea joaca ! Vazind ea ca bucatareasa n-o ia-n seama ba o mai dinti si infrunta. deodata se insenina fata si fara sa vrea alerga la ea dindu-i mina sa coboare scarile. Fata pleca mihnita. Tot timpul imparatul a dansat cu giscarita si de frumoasa ce era o sorbea din ochi. Ca sa piece noaptea trebuia sa-si ceara voie de la bucatareasa. imparatul. bucatareasa incepu s-o ia la trei pazeste pentru cutezanta ei sa intre la-mparatul de capul ei fara voia mai marilor curteni: ! Am venit sa te rog grija Ai. Isi lua inima-n dinti si-i ceru voie: de tot. Giscarita. inele si margele. da-mi si mie voie sa merg la balul imparatului- stiu. iar la bal sosisera fiice si craiese imparatesti. sa te duci la un bal tocmai tu o fata-n zdrente si murdara ca scroafa din cotet. nefiindu-i nici una dintre craiese pe placul inimii. — Cum. sa ne faci de rusine ? Ea pleca plingind in odaia ei gindindu-se ce-i mai ramine sa faca. La rugile lor ea se facea ca e proasta si le raspundea: giscarito. Daca se lasa noaptea si nimeni n-o mai baga-n seama. care era un flacau chipes. Cind afara. pe ele va pune ochii imparatul. frumos si voinic. n-am vazut. gata de casatorie. cind tu nu trebuie nici prin fata sa-i treci maritului imparat. ai innebunit ! — Maicuta. doar-doar. nu stiu. neputind sa-si mai azvirle ochii si la alte fete frumoase venite de la mari departari pentru a-si gasi aici norocul. De noroc. ii zice un fecior apoi altul si altul. se spala si se ficu frumoasa ca o zina. ce ai innebunit. Intr-o mare sarbatoare. mergi cu mine sa te joe la noapte. isi ia inima-n — si intra la imparatul: Inaltate. care mai de care mai frumoase. rochia si papucii din piele de pureci. Numai imparatul sta trist pe un scaun de aur la o masa. Multimea casca ochii la frumoasa necunoscuta mirindu-se de rochia si papucii minunati. ca-i nebuna din rastoaca. Celelalte slugi dupa ea s-o ademeneasca sa mearga la bal cu ei: Giscarito. sa ma faci de pomina fata de imparat ca n-am de slugi. fa. auzind de bal. de sanatate ! sa-mi dai si mie ca la o fata saraca si proasta voie sa merg diseara la bal Imparatul cind o auzi si o vazu in halul acela murdara si ciufulita ii trase o palma si-i porunci sa vada de giste ca n-a tocmit-o sa joace-n hora. iata ca deschise usa giscarita si pasi incet in multimea ce se veselea si chiotea de bucurie. n-a crezut Daca o auzeau graind asa fiacaii de la grajdurile imparatesti rideau de ea zicind ! — — Nu in batjocura: — Las-o. isi puse cercei cu pietre scumpe stralucitoare.

nu mucoase ca tine ? Dar cum vad. Cind soseau acasa. fetele sa-i si ei la si tot sa te las. 119 — . poate ca nu Doar inaltimea voastra cum pe aproape care vreau marite —O palat n-am aduc pe esti ? La un timp o-ntreba: la ! te la calari satul si nadaj- parintii tai te sa-si fii zici? ! stiti ! sint parintii. povatuindu-1 sa faca un alt bal si sa cheme pe toti imparatii si pe toate craiesele lumii ca intre ele trebuie sa dea de frumoasa fata necunoscuta. ba ca-i una. Vom veni in tau mireasa imparatului. de unde — De Palmis — Las'ca caut eu miine Palmis. — Sa te duci unde-a dus mutu iapa si sa nu te mai vad in fata ochilor. Imparatul cind se vazu singur. de rascolira fata lumii in zadar. Trimise atunci ostirea s-o caute pe fata si din iad de-o fi sus pe pamint s-o scoata si sa i-o aduca. fara s-o simta nimeni la balul imparatului. ramas cu buzele umflate isi puse in gind. frumos s-o lase sa mearga la balul imparatului. se scalda si se imbrac5 de asta data si mai frumos in rochia si papucii din pinza de aur. auzi? Fata lasa capu-n pamint si nu scoase o vorba. la atita dascaleala. Fugi fa si sterge-ti mucii ca nu esti tu pentru bal. Ce duiesc ca vor da sa — Poate ca da. la bucatareasa. Imparatul cazu la pat de trist si de necaz. auzeau. care lipseste. de la curte iar incepura sa dea tircoale pe linga giscarita. toti erau tristi ca le taie-mparatul leafa si nici capetele nu indrazneau de rusine sa le ridice in fata imparatului. ca-i balaie. Mai la urma-n ! batjocura-i graiau: surda ca a mincat urda Giscarita din nou merge la stapina slugilor. fa.— Frumoaso. fara una nu e asta Numai giscarita sta de matura curtea imparateasca si-i ridea inirna de isprava ce-o ftcea. dar facea tot ce-o taia capul. Se spala. Si o impinsa nu ! afara ca pe o naroada aflata-n cerseala. alte podoabe stralucitoare-n parul ei balai. ca va rascoli pamintul. La sira de paie isi aseza hainele si podoabele si din nou se imbraca in toale rupte si zdrentuite de nu-ti venea sa arunci nici mucii pe ea. pe Pindi pina ce strajerul pleca de la usa imparatului si buzna in palat maritul imparat: Dupa Inaltimea voastra. ea ramase ca mai inainte. il va da cu fundu-n sus si cu susu-n fund si tot va gasi-o el pe fata cea frumoasa de la Palmis. cind balul era-n toi. ca lupul indemnind-o si ademenind-o sa mearga cu ei la balul imparatului. curtenii si ostenii cu vesti proaste. Si pleca asa tiptil tiptil. ca pun slugile sa te tunda. Plecara ostirile in lungis si-n curmezis. $i raportau: ca-i laie. tu esti de nasula un bal ca de-al de asta ? Aici vin fete-mparatesti si imparatese. rugind-o mparatului sa te duci vezi ca taci ca o muta si te porti ca o sluta. Lua cizma si azvirli-n giscarita de suparat ce era. Pleca rusinata. Dar ei ziceau. Cam pe la cintatul cocosilor ! Baietii pe linga tirla. cu rocbia din piele de pureci. ca am aflat ca vin baieti frumosi? Imparatul tocmai isi tragea cizmele. alte bratari si inele. A doua zi cauta pe harta satul Palmis. dati-mi voie si mie la balul de deseara. Un sfatuitor mai intelept il scoase din incurcatura. La git puse alte margele. ba ca-i alta. caprei ii pica coada de riie si ea tot in sus o tine. alta-i iesea. giscarita fuge fara ca imparatul sau slugile sale sa bage de seama. ei — Baba-i — Fugi. Pe-o ureche-i intra.

$i-n mijloc de noapte. cind se-ntimpla toate. Pornira dupa ichimi. se strecura prin multime si ca o naluca se facu nevazuta Imparatul cind vazu. Imparatului nu-i iesea din minte. Aseza pinde ca sa o urmareasca ce face. ofiterimii. de noroc de sanatate ! Unde-1 izbisi sa esti ? sa te si sa te fii fii craiasa. Incepu s-o coase si s-o descoase. de parca era lovit de prastie si nu stia cine 1-a lovit. imparate. Dorul il usca si la fata se pirlea vazind cu ochii. dar sura virful surii ! ? ba Imparatul. De data asta imparatul cazu bolnav la pat si se topea ca un muc de luminare. sa-mi peste Iume mai — Inaltate imparate. Fetitele cu vorbulite $i tot natu cade-n lat. iar ea citeodata-i raspundea: — Asa e. porunci generalilor. frumoasa fata din Cizmis. sa i se caute frumoasa fata in satul Cizmis si sa i se aduca nevatamata la palat. babe si vrajitoare si vorba aceea mai putin leac. ca ea-n lume nu-i alta. Domnul multa parte. Tot palatul se lumina de stralucirea si podoabele ei care luminau ca lumina soarelui. ca-mparatul. decit sa faca un nou bal. ostirii. dar fara folos. aleasa. de i se scurgeau ochii dupa ea. Asa isi irosea el cu mai marii imparatiei dupa leacuri. poate va veni din nou frumoasa necunoscuta si de data asta jura ca nu-i va mai scapa. Pe cind isi pierduse orice nadejde. faca-ti de muiere barbata. de dorul frumoasei fete necunoscute din Cizmis. dar babii un colac ». Toti imparatii.! : ! : Imparatul sta trist. Acuma isi da cu pumnii in cap ca n-a pus mina pe ea cind a putut. cind un imparat 1-a-ntrebat: si — Mai chiorule. ! < Alta scapare de la boala nu era. Cind cere minte de la-ailanti Ascultindu-i cuvintele-ntelepte. ca sa vada din ce neam este si din ce loc ? — Sint din neam Ce trage-n ham ! $i din spita far' de vita ! Din Cizmisi — Ahaa va zica din Cizmis Acolo am mi caut mi cer parintilor sa-mi mireasa. ca tiganul aim sa nu-i mai scape din miini frumoasa necunoscuta. degeaba se-nvirtira. 120 . maria-ta. era dus cu gindurile-n alta parte si ce-ntelegeau peretii si tobele. Imparatul cind o zari isi zise in gind: asta-i si mai frumoasa deck aia de la Palmis. Imparatul se simtea alaturi de frumoasa fecioara venita din popor. Dar in zadar astepta ca fata asteptata. ca de fata nu dadura. O pofti. §i se jura ca n-o sa-i scape. imparatul si mai mult o iubea. nu mai venea. iaca intra si necunoscuta. vezi tu acu-n — Acu-1 vad. Ce erau sa faca sfetnicii? Toti dadeau din colt in colt si nu gaseau leac. injelegea si el. Mai bine masoara de multe ori si croieste o data sa nu ni se intimple ca celui din poveste. imparatesele si craiesele ramasera cu gurile cascate la ea. cum nu-i scapa socitele din gheare motanului. zise necunoscuta ! Pasarile se momesc cu graunte. de parca ar fi in al noualea cer. Sta posomorit si-si facea planul. In zadar se ostenira. parca te-ai fi imbatat. la masa lui si toata vremea dansa cu dinsa povestindu-i cite-n luna si-n stele. Mi te vad infumurat. Giscarita era cea mai frumoasa si cea mai aleasa.

iar imparatul ramase adinc indurerat. Se catara toate fetele din Bitis si din imparatie care aveau inele. cu toale din gainati. Ea nu se lasa Facea ce facea §i drept la usa la imparatul. Fata mihnita. Giscarita i-a raspuns ca este de la: sa nu-i ! Bitis. alpi cu iesi inainte. tuni in case de-mparap. Baiepi de la grajdurile imparatesti. fugi — — afara suparata. Pirporis. imparatesele cu craitele jucau si se veseleau. deie-ti Domnul sanatate si noroc la imbatate. herghelii. 121 . imparatese §i printese. Imparate. cautind a-i face toate voile iar ca sa fie mai sigur de ea schimbara inelele. o credeau zurlie de tot si cu toata frumusetea ei o lasau in pace sa ramiie acasa cu gistele ei gilcevitoare. numai tinarul imparat tinjea si se-ntuneca de inima rea. Este o fata saraca. li ii saruta mina si o pofti la bal.. far' de mama. De acum ridea si se veselea imparatul ca si cind era sigur ca frumoasa fata este a lui. de la bucatareasa Bucatareasa o lua la goana cu linguroiul eel mare plin de zeama. venite de pe intreaga fata a pamintului. parca-i tuna si fulgera. N-au lasat un joe sa le treaca si sa nu-1 danseze impreuna. Mai intii cerea voie sa mearga la bal. Giscarita facea pe proasta. pe-mparat. iesind pe o fereastra din palat fara ca sa fie vazuta. Biti§. iar cu luceafarul. far' de rata. De necajit ce era. isi holba ochii si-si fringea gitul in zadar. Optsaris ! Imparatul nu-i lua in seama glumele. Pe partea ailalta. Dar la cintatul cocosilor giscarita pacali pe imparat si garzile. iar ghineralii si mai marii curtii tremurau de frica temindu-se sa nu faca imparatul vreo pozna nefiind in toate apele lui. lasa-ma si pe mine la bal. Iar la cintatul cocosilor a pus straji s-o pazeasca mai scape. doar pe cele din palat le uitara si de urma fetii nu dadura. Se duse vestea-n imparatie ca trage-mparstul sa moar2. mersera la giscarita rugind-o pe rind si fiecare sa mearga cu ei la bal. las31-l. Unii o asemanau imparatul de bucurie isi pierdu mintile. Necunoscuta nu venea. n-ai putin obraz pe aici sa nu mai calci? Apoi suparat lua un bit si o lovi cu el in spate. Rochia si papucii ei din raze de soare luminau ca soarele ! in miez de vara. Deodata. sorbea din priviri de mindra ce era. Sta la intrare. alte cheltuieli. Intreaga suflare stelele. Sa-ti pui lacat la gura si fiare la picioare si-n palat sa nu mai calci. Imparatul pleca mai devreme s-o astepte pe frumoasa necunoscuta. crescuta din piatra Imparatul a mai intrebat-o din ce sat este ca sa stie unde s-o caute daca-i va mai scapa. nici ea nu se da batuta. Flacaii vazind-o intr-o ureche. . Giscarita auzi si ea si parca-i pieri pofta sa se joace cu soarta imparatului si sa-si zica in gind: lasa-1. $i dupa obiceiul imparatilor. Asa pieri pentru a treia oara. alti imparap. Venira doftori si doftoroaie de la capatul lumii dar leacul nu-1 gaseau. Marite-mparate. Intrebata de e fiica de-mparat. da-i frate cu alt bal. ea a raspuns ca nu e fiica de-mparat si nici de vita boiereasca. Toti imparapi. pacurarii §i porcarii. De data asta cazu bolnav si era a§a de trist si abatut ca numai ce nu-i iesea sufletul. in prag cine rasare pe nea§teptate ? Tocmai giscarita Palatul se umplu de strSlucire cind necunoscuta fata pasi pragul.

o luna. iar giscarita. de va spusei povestea asa. Unul avea copii. se spala frumos. in bucatarie nimeni n-a intrat ? Tu ai pus inelul in cafeaua mea? Atunci giscarita raspunse: se cuvine si un raspuns bun. o saptamina. il lua pe al mare. miine vei merge la spinzuratoare in mijlocul tirgului. zari la fund inelul lui. nu se uita 1-ai saraci Dar de-acum socotea ca destul 1-a chinuit si cauta sa afle imparatul adevarul. Cind acolo se prefacea ca este o ala mare cu dintii rinjiti si sabia ridicata gata sa-i ia zilele aluia care va cuteza sa treaca 122 . Dupa asta se facu nunta mare imparateasca. Mai marii palatului o adusera pe giscarita. frate. Intr-o zi. din cei trei copii ti-1 dau pe eel mare ca sa-ti fie de folos tie si imparatiei. Se zbatea bietul om ca pestele pe uscat si traia fara nadejde ca dracu-n apa mica. intra la bucatareasa giscarita pe nesimtite si lasa sa-i cada inelul dat de irrparat in cafea. Cind sorbi cafeaua. ca sa-ti dau raspunsul potrivit. scoase rochia din pinza de raze de soare si papucii din pinza de raze de luna. cind crede in ai bogati. Bucatareasa lua cafeaua si merse sa i-o dea imparatului. — Bine. sluga necredincioasa. spre mirarea tuturor ajunse craiasa si va fi traind si acuma fericita cu imparatul ei.fie si suparat. rupta si murdara. — — La o asa intrebare sa ma CERBUL DE LA BALTA A fost odata doi frati imparati. Cind o vazu imparatul o intreba: afli — — Nu — Cum nu — Iaca nu — Daca nu stiu. Pleca fratele mulpamit asteptind sa-i trimita pe fiul eel mai mare. Fara zabava merse deci si-i ceru: ! da-mi si mie un copii sa-mi mosteneasca imparatia vad ca n-ai avut rod si ca sa nu ni se piarda neamul. sari la ea de-o imbratisa cu dragoste si sete. Bucatareasa vazind ca n-arencotro recunoscu ca numai giscarita a intrat putin in bucatarie. ! intimplase. Imparatul sta betejit slab si ghebejit gata-gata sa dea ortul popii. Cum a rasarit inelul in cafeaua mea ? o intreba imparatul mirat. se dichisi si intra in palat. Cel fara de copii era trist si ingrijorat gindindu-se cui ii va ramine imparatia dupa moartea sa Si se gindi sa-i ceara un copii de suflet de la frate-su. mai frumoasa ca o floare de primavara. il arma din dinti pina-n picioare il sui pe un cal alb si-i ar5ta calea spre noua imparatie. cind i se pregati cafeaua. il imbraca in haine stralucitoare numai din aur si argint. desculta. gindesc un ceas. ii venira puterile. Imparatul incaleca si el pe alt roib si pe drum ocolit ajunse inaintea fiului sau la podul de arama. Fratele eel cu trei copii. dar celalalt nu avea. iar eu incalecai pe-o sea. Maria-ta stii? ! stiu. Cind o vazu imparatul. Giscarita pleca la sira de paie. un an si craisorul nu venea De ce nu venea ? Iaca intrase pe ginduri bietul imparat si nu-si putea da cu socotelile ce se ! — Fratioare. Da-mi ragaz Maria-ta. Astepta el o zi. sa ! cine a pus in cafea inelul.

da-mi un cal si palos si eu omor fiara de la podul de arama Numai lasa-ma sa-mi incerc si eu norocul. Copilul ii povestea taina cu fiara de la podul de arama si groaza ce 1-a apucat. Pe deasupra-i mai dadu si pielea cu care i-a spaimintat la podul de arama: Na-ti-o si cind ti-o fi vreodata mai greu sa nu uiti sa te arunci pe ea si asa o sa scapi de napasta. dar daca-i devenea sluga putea vedea si lumina zilei De aceea. Imparatul pe alta cale. merse si chiar la calea salbaticiuni si oameni rai. Tata. Iar — ii grai: Nu 123 . Copilul eel mare cind il vazu se-nfricosa foarte. I-a luat scara si 1-a lasat sa moara-n fundul fintinii. il apuca o sete pe inima. iar de capul incoronat. Pe alta parte si el i-o lua iar inainte si iesea iar la podul de arama. de beu apa. De-acum mergi cu Dumnezau si sa auzim de bine. Mai intii sa uiti ca e vai capul lui se lovesc. sint un mincinos ca alti oameni. numai cumpaneste bine ce greutati te asteapta. sa n-aiba-ncredere-n el si sa nu descalece calul. Cind privi vazu in capul scarii pe omul rosu rizind ca un smintit ca 1-a pacalit. S-a lasat pagubas si de asta si cazu bolnav pe patul de moarte. iar imparatul trist a dat din cap. — tata. fara ca sa simta ceva feciorul sau. daca-mi dai calul cu armile tale si toalele tale. incepu sa tremure. i-o lua inainte si-1 astepta ingrijorat la palatele de aur. iar el singur jumatate. Atunci imparatul arunca blana si striga la feciorul sau sa se-ntoarca: Heiii Petreeee intoarce-te o tira-ndarat. Iar se imbraca in toale de ale fioroase si iar se spaiminta si feciorul mijlociu fugind acasa. eu iti vreau binele. si-ti voi dovedi ca sint vita de imparat viteaz $i pleca de-aici inainte singur pe locuri prapastioase cu ale. — — Taicutule. Il asculta pe fiul eel mare povestindu-si patania si-si dete seama ca nu e bun sa fie imparat. el sa ofteze Incepu ce-o sa se faca? ! De ce nu 1-a ascultat Dar ! omul rosu pun Baiete. Din nou se-mbraca intr-o piele de fiara salbatica ce urla ca turbata la sosirea micutului craisor. Dupa ce beu apa se-ntoarse-n sus. ca treburile imparatiei de tu esti un nemintos. Iti scara sa iesi la lume. Merse el. vazind ca nici acest copil nu pretuieste o ceapa degerata. Craisorul isi lua vint si cu roibul sari peste fiara gata-gata sa-i ia capul de la trup. care crezi ca tot ce zboara se si maninca — Tata.! peste podul eel mare. Copilul intoarsa capu si se opri din cale mirindu-se ca in loc de o fiara salbatica vede pe tata-su ! — ! Imparatul il imbratisa de bucurie si-1 sfatui cit o fi si or trai sa se fereasca de omul rosu. Cel mai mic insa nu se lasa mai prejos si vru si el sa-si incerce norocul. eu ma due cu credinta-n Dumnezeu am sa birui Atunci imparatul mi-1 rosti frumos ca de plecare pentru cale lunga sa-i ajunga. vazind ce copii fricosi poate sa aiba. nu ! ! te las. De aceea il rosti pe eel mijlocari si-i dete drumul inainte. ca nu mai putu rabda si scobori de pe cal sa bea apa dintr-un bunar Mai intii lega el calul de stinghia bunarului si cobori in jos pe o scara. intoarse calul indarat si se duse dirdiind de frica la tata-su. ! neinfricat ! ! ! pe tata-su? in zadar. care pe alta cale ajunse si mai indata la palat. ca tata vrea sa-ti dea citeva povete sa-pl prinda bine la drumul greu si lung. Pe de alta parte el ii iesi inainte la podul de arama. la-ntuneric Iti si — multamesc. omul rosu il avea la mini Puteau sa-i putrezeasca oasele jos la racoare.

El ii tSie capul si-1 duse imparatului. ciinele se-mpiedica-n pielea fermecata. iar eu sint Patru. Patru fund silit n-are ce se face si se duce. bivoli. rupsa o floare si cind sa sara gardul indarat. Dupa ce se scalda se-ntorcea cu fap spre voinicul din groapa. Omoara-n cale tot ce este vietate oameni. unde zace casa sufletului. cu arcuri. Cind fu gatagata sa-1 ajunga ii arunca in fata pielea cea fermecata. il ruga pe imparat sa-1 trimeata pe Patru sa omoare cerbul — Ma-nvoiesc si scumpe A de la balta. Treceau ami si el il asculta cum asculta cinele pe stapin. Patru il asculta ca o sluga credincioasa. necum sa-i intoarca vorba. in virf sa-i puie un ac. graieste ! mic de imparat. Pe la un timp s-auzi ca la o balta mare s-a abatut un cerb cu coarnele numai pietre scumpe si ca face multe rele. Sa ia gida. cerbul multa floare omeneasca a bagat in pamint. hainele se sui pe calul imparatesc. Pe om sa puie pielea cea vrajita. boi. 124 . sa rupi o floare de pe stratul de viorele si daca vei scapa de ciinele meu. Dupa ani de calatorie pe jos. chiar la casa sufletului. fara sa-1 sminteasca din loc. Incepu de aici incolo sa capete curaj si nadejde ca are sa omoare cerbul. Atunci muierea auzind cum sta taina ii grai: Petre. Cum il lovi fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. fiul eel invoiesti. Sari el gardul in ograda. sa se scalde. — — Muierea-i dete pielea cea fermecata si-1 mai invafa sa sape o groapa adinca linga balta. fara sa cuteze a-i trece nici pe dinainte. cazu si muri. Ca sa nu-1 omoare omul rosu. e drept. dar toti cum s-au dus acolo s-au prapadit. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de la balta n-are sa-i mai omoare ostea lui Verde-mparat si el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. suliti si toghii sa omoare cerbul de la balta. catiri si cite altele trimis imparatul ostasi si ciSlareti. Sa sari gardul la mine-n ograda. cerbul se-mpiedica de un ciutac. Cerbu va veni sa se scalde si sa-1 ocheasca atunci cind se va intoarce cu capul catre groapa drept la capul pieptului. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. ii lua mai intii armele. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. iata-i ajunsi la cetatea mare imparateasca stralucind de mareple ca soarele cerului. Dar el se prinsa de tulpinile copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre mari si copaci la vale. Pe drum o muiere batrina il vede lacramind si-i iese inainte intrebindu-1 De ce plingi mai baiete? Pleca el sa-i spuna tot necazul. oi. iar omul rosu calare ca un mare craisor de la rasarit. Arunca pielea ce i-a dat-o ta-su. Se mira imparatul de curaj ul slugii ginerelui sau. In groapa sa faca un om. De aci inainte Patru mergea pe picioare descult. Pleca el oftind si lacramind. Statura locului si se minunau de cele ce vedeau. Cerbul era fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o sura. ! Omul rosu ii pusa scara. iar el scapa teafar. Omul rosu. un ciine mare negru se repezi sa-1 rupa-n bucap. ca sa scape de sluga. gindindu-se ca nu mai are aid nici o scapare. Cerbul insa cu gida inflpta in cap nu-1 lasa.: ! : de-acum Daca te inainte tu esti sluga mea. Imparatul le deschisa portile de aur si-1 saruta pe omul rosu crezindu-1 ca este nepotul sau din vita imparateasca. Pe sluga insa nici n-o baga-n seama. scapat vei fi si de cerbul de la balta. Tu sa ma asculti daca vrei sa scapi. cai.

Patru cind zari minunea se-ncbina de cele ce vazu. se opri din fuga si-i grai Baiete. Atunci. iar un om le inghitea si tot se vaita ca moare de foame. Cine s-a dus acolo. Noua piraie-i curau in gura si el sta si se vaita ca nu mai poate stii ! — — Cerbul di — Atunci sa — balta? — Eu — Si eu la balta eu 1-am omorit de sete. ce te-nduri Mai bine te-ai mira de voinicul ala care a am amorit cerbul de la ma numesc Setosu. viu nu s-a mai intors. graindu-i: Ce te miri. 125 . iar minili cit rischitoarili. Plecara de-acum trei insi pe cale. Setosu si Frigurosu. Patru sta-n loc si se crucea de cele ce vedea. ba. Mersera ei ce mersera. ia-ma cu tine ca poate-ti voi fi vreodata de vreun folos. la balta. — Daca tu eu sint Muschila-Ochila. ! Pleca el posomorit dar cu credinfa-n Dumnezeu. Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la sint acela care sint ala ce ca-ti voi fi de folos. Cind in cale un om imbracat in noua cojoace. nu casca gura. Doamne. Patru ramase locului mirindu-se: Doamne. Mergind el zile si nopti ajunse la o farina mare unde arau plugurile brazde man si adinci. Si-1 lua cu el. — — Eu sint ala care am omorit cerbul de raspunsa Patru. Pe cine sa-1 trimita atunci impetit ? Doar n-o sa-si puie via|a la cercare omul rosu Sa-1 trimita pe argatul sau. ce o mai fi si asta ? Lunganul il auzi. ii esti ala. ia-ma cu tine voi ! la balta.! :: Dar pina la Verde-mparat. far'de pic de demincare. detera de un om voinic cit un mai. iar omul setos ii zise Ce te miri. la un noroc Nu mersera mult ca vazu pe o cimpie un galigan de om cu niste picioare lungi cit prajinile. poate-ti voi fi cindva de folos. sta de se zgribulea si dirdiia de trig inconjurat de toate partile de foe si tot striga cit il tinea gura ca nu mai poate de ger si mai cerea alte cojoace. pe carare. se vaita de ger. L-a luat si pe asta si au pornit-o tot inainte. Alerga dupa un iepure speriat de pe cirtog si-1 batea cu palma peste fund sa fuga mai repede. Cind la un timp se opresc mirindu-se de un om care prindea musca. in mijlocul focului imbracat in noua cojoace? Ce te miri. nu te mira de mine. mira-te de ala care a omorit cerbul de la balta? Eu sint ala care am omorit cerbul de la balta. Ia-ma balta ! cu tine ma — — omorit cerbul de — Eu am omorit cerbul de — Atunci eu Frigurosu ! le balta. merg cu tine. baiete Mai bine te-ai mira de ala care a omorit cerbul sint si ! — — — — de la balta. sa stii ca eu sint Fugila. de mine. ce sa mai fie si asta. ii da drumul si iara§i o prindea. Te miri de mine ? Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la balta! ca eu sint Flaminjosul Ia-ma cu tine ca-ti voi fi de folos. cind colo. voi adapa pe unde voi da de riuri si izvoare. Se oprira-n loc toti mirindu-se: Doamne. Omul asta il vazu ca se mira ca un copil. De-aci inainte pleca impreuna cu: Flaminjosu. era cale lunga sa-ti ajunga. ca-ti fi odata de folos.

temindu-se sa nu le sece toate riurile si toate marile. noua berbeci fripti si pe deasupra inca un bou mare in frigare. Noaptea soldatii de jur imprejur aprinsera noua cara de lemne ca sa-i arda de vii. Cind auzi Patru. se-ntoarce la iapa. doar-doar le-o taia capetele. capetele vi le voi taia. Imparatul porunci de berbeci fripti si se adusera cele un bou alinat in frigare. Imparatul speriat il opri: li pentru o masea. Imparatul Verdes se facea ca nu e suparat. porunci sa-i insele la noapte si sa-i culce intr-o soba mare de tuci. Imparatul dete semnalul de incepere a intrecerii. Ea sa alerge pe o iapa nazdravana. ca te pomeni ca vrei sa bei izvoarele apelor si marilor sa lasi omenirea sa piara de sete ? Ogoieste-te ca ridic toate armatele sa lupte cu tine si nu ne lasam batuti. Imparateasa zbura-n vint ca o naluca. o bate cu mina peste fund pe iapa si-i zice sa grabeasca apoi se-ntoarce voios la-mparatul sa-i dea apa de izvor din munte sa bea. De nu-1 oprea imparatul era gata sa-i inghita ostirea toata Se mira imparatul ca asemenea mincacios nu mai vazuse si nici auzise. Insa tot nu se dadu batut si porunci sa scoata din pivniti noua ardoave de vin vechi si de nu le vor bea. iar eel ce se incumeta. li imparat — Cum ajunsera deschisera portile cele mari imparatesti. apoi incepu sa se vaite ca moare de sete. ajunge el mai intii la fintina. insa nu stia la ce greutati sa-i puie. Imparateasa se-ntoarse tirziu. Fugila zis Ochila. Verdesdin tinda de sus — Sa ca eu fata nu voi da-o decit daca o masa imi veti minca se iar le grai: stiti la piine. Pina la ziua mai adusera inca noua cara cu lemne groase sa faca cenusa nu friptura. Frigurosu. Setosu. Toti curtenii ramasera cu gurile cascate si cu ochii holbati la namila. Iaca ce-i mai trasni prin minte sa se-ntreaca cu imparateasa mea la fuga pina la MunMare. Iar de nu veti minca. umple ulcioarele. drept la Verdes-imparat. Daca vazu el ce vazu se aseza locului.: . Gerosu sufla ca moare de ger. Imparatul cind vazu cu cine are de-a face. Setosu de necaz ca n-are ce sa mai bea se puse pe doagele si cercurile de la ardoave si pe toate le minca parca ar fi mincat ocoaje de piine. tele al — Unul dintre voi 126 . si Muschila Si de aici inainte pleca baiatul cu: Flaminjosu. cu iapa frinta de oboseala. focurile ardeau de duduia pamintul. ba. Dimineata se scoala imparatul cu noaptea-n cap sa-si vada isprava. capul le va taia. sa fuga pe jos. dar cind arunca o gura de apa peste un regiment de ostati fu cit pe-aci gata-gata sa-i inece. Setosu puse gura la cep si le beu dintr-o sorbitura pe toate. cei noua Mincaciosu cind se arunca pe cuptoarele de piine le facu praf dintr-o imbucatura. Suparat. ! — Stai. deodata se-ntrista si-ncepu sa plinga ca stia bine ce-i poruncea imparatul nici in ruptul capului nu are ce sa faca ? Mincaciosu insa cum il vedea oftind se strica rizind stiind ca n-o sa-i ajunga bunatatile nici noua cuptoare de noua cuptoare de piine. Cind deschisera usa mare-i fu mirarea vazindu-i pe toti suflind in palme si batind pintenii de frig. Cind noaptea. de s-or duce pomina. iar Fugila cu doua ulcioare goale-n mini pasea leganat fara graba. Alerga in vale la un riu si-1 sorbi dintr-o-nghititura. Dupa asta-i veni foame si incepind sa strige ca lesina de foame de-nghiti niste depozite de munitii de la strajerii imparatiei. Dintre ei iesi afara Fugila. iar pe berbeci si pe bou ii inghiti parca ar fi mincat o pipota de gaina. s-apuca cu miinile de par si-si smulse barba. Mai la urma lungeste pasul.

bun ca eu ! ma numai pentru inselat. trase zina pe pamint si o culca linga Patru Fat-Frumos. Nu mai vreau nimic. Si iar ii mai veni un gind negru. Dorea intradins sa-i pedepseasca pe asti natarai veniti impetit sa le ramina doar oasele-nsirate pe garduri. far' de par pe cap. nu e om de treaba. baiete Voi pe toate le-ati izbindit macar ca n-am crezut. facu plecaciune in fata marelui Verdes-imparat. asa te-am invatat eu. Pina acum toate poruncile le dusera la indeplinire si trebnia sa le dea fata sa-i fie mireasa omului rosu. ce-o mai fi si asta se gindira ei tremurind de spaima Peste noapte fiica-mparatului se prefacu-n zina si pe o aripa de vint zbura-n cer. staie albe Se rostira toti curtenii dupa obrocul imparatesc. ce n-a mai vazut lumea de cind este lume. o s-o dau eu dupa eel ce se cuvine s-o dau Se-ntoarsa Patruta Fat-Frumos cu ortacii sai si-i spusa unchiului toate cele intimplate din fir in par. cu trei fire-n barba. Noaptea sa sc cuke fiica imparatului sub un mar de aur aproape de Patru si daca in zori va pieri din acel loc. el stia una si buna. ca e arata ca ea a zburat in slava cerului. Muschila-si lungi miinile pina sus aproape de bolta cereasca. asa te-am crescut eu. 127 . Ce mai vrei sa-ti mai facem ca sintem gata. Patruta Fat-Frumos. dar vad ca a iesit din el magar Ce rusine Te-ai pus linga un terchea-berchea. la palatele de clestar ale imparatului. numai sluga omului rosu in toale ca de argat. care-n lume n-a mai fost. aceea ca el este nepotul sau. tu 1-ai ascultat. singur. hain si rau la suflet. nici tartorele de la talpa iadului nu-i mai scapa. ca tot ce ne-ai poruncit ti-am indeplinit. numai una n-o spunea. dar nu era din pacate vis. iar pe fata. ! focului. In varsatul zorilor sosi imparatul zimbind pe sub mustata. Bine. Mai. Numai cintece. craita. fata s-o ducem precum am primit porunca de fata la Rosu- nici in ruptul capului.! ! Imparatul daca vedea si minunea asta. zicindu-i: lata. asa m-asculti tu de-mi mincasi zilele la batrineata Eu am crezut ca imparatul are armasar. zina dormea ! ! Fat-Frumos Nu-i venea sa creada ochilor imparatului ce vedea ? I se parea ca viseaza. inaltate imparate. le va atirna capetele-n pari sa sperie ciorile din vie. care-i pui de drac. El te-a inselat. Cind ajunsera si la Verdes-imparat se lumina curtea de si atita stralucire bogatie. ce se da drept om de vita imparateasca Insa Verdes-imparat tot nu vroia s-o dea decit cu de-a sila. joe veselie. Si turbat de minie nu mai putu pune friu gurii si da-i inainte cu sudalme si vorbe urite fata de tinara printesa si Patruta linga Patruta ! Fat-Frumos. nu dau dupa Rosu-imparat. Cind colo. singurel le nu — — ! cu motanul in vatra — Atunci da-ne imparat — Mai baiete. calul ti-a luat. craisor de vita imparateasca si nu omul rosu. ca fata lui nebuna Dupa ce toate poruncile fura indeplinite iar imparatul sa nu mai stie ce sa mai nascoceasca ca dea fata. se scula. ca de data asta. Acum ce sa mai fac ? O sa ramin fara de odrasla mea. mai-mai sa nu-i crape fierea-n el de usturimea de la ficati. c-asa i-ai jurat ! Eu toate-am ghicit de la inceput Acum du-te sa vie unchiul tau imparatul cu omul rosu pregatesc de nunta. ! ! ! — trei lei perechea In zadar printesa se vaicarea ! si-i dar ca omul eel cu miinile lungi a prins-o. imbracati in de aur si argint.

S-a chefuit si petrecut numai in cintece si jocuri. parca era un facut. Verdes-imparat se ridica de pe scaunul de aur si grai: Voi nouazeci si noua de-mparati. s-a facut cununia lui Patruja Fat-Frumos cu frumoasa printesa si s-au incoronat amindoi ca imparati a intregei lumi.! : ! Printesa se imbracase asa de frumos. se mingiia el cu asemenea ginduri. Dupa ce nuntasii au rasuflat usurati ca dupa o dreapta judecata. $tie ca-1 asteapta afara o tapa in care sa stea infipt pina i-o ciuguli corbii carnea ca sa-si mintuie sufletul eel rau si fara de legile sale. Ostirea prinse pe omul rosu. Pe cind gemea biserica de suflare omeneasca. impSratul mai intreba o data Patruta Fat-Frumos. il despuie de toalele imparatesti. Inal|ate imparate. sa-i piara urma. cu capete-ncoronati si neincoronati. Cind se vazu ca inselatorul era omul eel rosu si nu mai incapea nici o indoiala. c-am fost si eu la nunta lor. dar la ea ba. cu noua clopote si cu nouazeci si noua de popi. numai vulpe vicleana impopotonata in straie-mparatesti. ca la soare te puteai uita. cum ? isi dadura cu coatele imparatii suparati la auzul acestor cuvinte. Leleee. crai si — ! ! imparati. ca pe lupul schiop care a mincat turma de oi. Si in gindul lui isi zicea: Nimeni nu ma-ntrece pe lume. tu esti eel inselat. daca e pe direptate. ca prin viclesuguri ajunse-mparat ba si la-nsurat. il batura si-1 hulira. o luna si ani de zile. ca sa piara neamul omului rosu si eel viclean. Priviti fafa lui galbena ca ceara. pe cind eram copil micsor. sa nu-1 chinuiti prea mult. Era mai mindra dedt o zina picata din cer. apoi 1-au legat de patru cai salbatici si trupul lui rupt s-a dus in patru parti ale lumii. sa-i piara vita. El se stie acum. Numai unul dintre voi este hot Care. toti cu ochii pe omul rosu-galben si tremurind ca piftiile iarna-n furculita. numai curteni. tu esti nepotul imparatului Tu sa spui cum sa piara eel ce te-a osindit sa-1 slujesti prin viclenie fara mila si fara sa simta ce e pacatul. Stati. pe lume aleasa. care face pe viteazul. Omul rosu se umfla-n pene ca un curcan si zimbea pe sub mustata ce n-o avea. $i s-a pornit o nunta cu chiote si veselie. de spin ceera. Patruta Fat-Frumos s-a imbracat in straie imparatesti. patru armasari salbatici sa-i sfirtice trupul in patru colpuri ale pamintului. sunara trimbitile de aur si nuntasii pornira la manastirea cu noua turle. Mai priviti-1 pe acest viclean imparat ca nu-1 mai vedeti Nuntasii toti. fratilor si nu va mirati ! Top sinteti imparati numai unul de aid se da ca e de vita imparat. iar unchiul sau a plins de bucurie ca Verdes-imparat prin intelepdunea sa a aflat adevarul §i i-a scapat nepotul din robia acelui om videan. sa se incoroncze si sa se cunune tinara craiasa. de cind se punea luna si pina uidea ca secera. cine. Pri1-ar vinde si pe tata-su viti-1 cum tremura de frica. Deodata. o zi si-o saptamina. vulpe batrina mai sint Toti ma cred cineva ! Asta e tactica nu jucarie Toate imi merg ca pe roate. Insa multimea de crai si imparati chemati la nunta mi vazusera o mireasa mai frumoasa. — — — ! O ! ! — — 128 . cind pe altul 1-a-nselat ! Nici nu e viteaz. cu omul rosu.

Vazind el ca-n satul lui nu este loc de nici o procopseala. nu mai ramase apa si galeata se desfacu de sangi Si baiatu sa-mprieteni si cazu-n flntina — Daca vrei sa bei apa trebuie sa scobori in ciutura. Iaca ca-p gasesc eu Nu e nevoie de ajutorul dumitale. — NadSjduiesc ca mila de un om care de ai iar eu te voi ajuta. Unde mergi. vazind ca a ajuns la virsta cind se va putea singur descurca-ntre straini. da-mi-te un de tot nou il ajunsa din urma si-i spusa vei degeaba te sint si tata sa-1 cat. baiete? il intreba dracu. beau impreuna si sa hodineau impreuna. ajunsara sleiti de vlaga la o ciutura. pina ce-i iesi dracu-n drum. Da baiatul trebui sa mearga luni si ani. El merse drept la-mparateasa si sa plinsa spunindu-i necazurile lui. pe care le facea un om mare. ci e drac si iar il infrunta pe drac nevoind a ii calatori-mpreuna. ca dealurile erau sterpe si pamintul numai pietris de nu dadeau nici un rod.! ! ! : COPILUL SI DRACUL Departe. catindu-1 pe ta-su tata. Toata ziulica se certa cu barbatul ei. Dracul ramasa-n urma si-1 ajunsa iar din urma. impreuna. departe. top copiii-1 batjocoreau ca este fara tata si sarac. unde soare rasare. Cind ajunsa copilul mare de merse la scoala. raspunse copilul. Muma-sa se-mpotrivi. asa ca — Eu copil sarac dorul de ma trimite-n lume nu-mi rau — N-am facut rau nima. trecu piste mari si tari si mai urma dete de-o £ara unde traia o imparateasa vaduva. mergea cu oile. Dupa namneaz. Dracu baga-n ciuturS galeata si scoasa apa de beu si sa satura. te-a? faci la tie. Toate batjocurile astea nu-1 smintira Insa pe copil de la-nvatatura. El vazind cum e-mbracat dete-n gind ca nu e om curat. ma descurc eu §i singur. De chin si inima rea omul isi lasa la muierea lui cea cu suflet de napirca si copilul. cu diavolul si merse impreuna cale-ndelungata. cu porcii. care era cuminte si tare ascultator. ruga sa — De-acum inainte de oameni ca mine da. zile-ntregi n-a sorbit un strop de apa. Caut de lucru si nu gasesc. Pina la urma omul se baga-n casa la imparateasa. traia un om cu o muiere care aveau Muierea eria rea ca o scorpie. El invata bine si dascalii de la scoala il laudau pentru cumintenie si vrednicia lui. ama in cele din urma ii dete-nvoirea ceruta spunindu-i sa se fereasca sa mearga insa pe drum cu un om cu {oale verzi si mus- un copil. Si pleca copilu-n lume si merse. Vazind ca nu se poate-ntelege cu muierea isi lua lumea-n cap si pleca la-ntimplare-n lume. Mincau La o vreme mergind ei asa printr-o pustietate fara de apa si subt o dogoare a soarelui de sa putea coace oul in nisip. cind veni vremea baiatului sa bea si el. ceru di la muma-sa voie sa plece-n lume sa-1 cate pe tata-su. ajuta la munca cimpului lui muma-sa si facea tot felul de treburi. 129 . calator atit necajit. Dracul era imbracate in pale verzi si cu mustata. Merse el cit merse. Bietul om tot ce facea nu eria bun. ca acel — — — — si dracul din feresti. om este dracu.

Cind colo. Sarmanul baiat de-acum era drac. adica diavolului. la Cum ajunsera la-mparat. Iesi afara din ciutura. ca n-am incotro. ca-ti dau o pana din aripa mea si de la mare necaz are sa te scoata cind o vei aprinde. ca noi stanu este lucru pe lume pe care sa nu-1 putem face ? Daca vrei la lumina. vru sa ia din zbor un vultur mare. dar nu vina nimic. ii Fiul imparatului chema pe baiatul devenit diavol si-1 trimisa sa peteasca fata-mparatului de la miazazi si sa fie cu bagare de seama ca altfel unde-i stau picioarele ii va sta §i capul. o pusa-n chesa si merse mai departe la vinatoare. Baiatul o lua. vru sa vineze iepuri. ca este timpul mai potrivita mireasa ar fi fiica unui imparat dintr-o tara bogata. fiindu-mi toata viata argat. care de care mai grele si mai nastrusnice. Ai auzit? si trebuie sa-mi fac si eu datoria mei cei mari. Cind auzi asta diavolul sa bucura. Tu nu stii. Insa poti sa afli ca-ti dau dezlegarea sa-i spui tatalui tau ca esti cu adevarat fiul sau numai daca s-ar intimpla sa mori si dupa aia sa-nviezi. Insa intii el pleca la vinatoare. eu Dracu sint il privi si-i zise cum am porinca de pinim lumea si sa mai poti iesi cu adevarat fiul lui atunci dnd il vom gasi. Si asa tot mergind el la vinatoare se-mprieteni cu pasari si animalele pamintului si incepu sa le invete limbile si sa vorbeasca cu ele de tot ce se petre- — Voinice. Cine nu indeplinea poruncile era condamnat la moarte. iar diavolul era fiul ce-si cauta tatal pierdut. Dupa scurt timp ajunsera la palatul de marmora albastra al imparatului ce se aria tumite la marginea-mparatiei si aci aflara ca imparat eria bas tatal baiatului. Pasarea nazdravana rupse cu ciocul o pana si i-o arunca. sa-ntrista abia stapinindu-sa sa Imparatul sa-1 insoare si ca cea mare si spusa-ntr-o zi fiului sau. Dupa aceea. fagaduieste-mi ca nu-i vei spune lui tata-tu ca esti cu adevarat diavolul la dracii — Auzit si primesc.: — Ai beu apa cu asa incredere-n mine ca-n fratele tau. 130 . Pe urma a luat luntrea si a plecat pe Timoc sa pescuiasca. copile. Mai jura-mi ca-mi vei da inelul de la tatal tau cind te vei sui sus din ciutura. ca un solz pestele — cea in toata lumea. iar adevaratul nu nu plinga. nu ma omora. Se bucura nespus de mult imparatul de sosirea fiului sau si cum nu avea alti fii sa grabi sa-i spuna ca el va fi mostenitorul scaunului imparatiei. mergind pe cimp la vinatoare de pasari. Voinicul lua un solz si lasa de aur in apa. — Baiete. el i se-nfatisa aratindu-i inelul ce-1 schimbase logodna cu intiia sa sotie. mult te va ajuta cind vei fi la nevoie. Diavolul capata ca fiu de-mparat toale-mparatesti si-ncepu sa dea argatilor porunci. ama pasarea-1 vazu si spuse: Nu ma omori. scoboara numai. zise dracul. scoase inelul primit de la muma-sa si i-1 dete diavolului. apoi pornira din nou in lume. iar din gura prinsa un peste cu solz de aurel cuvinta: ! sint fiul imparatului pestilor si de vei lua de aur. Baiatul scobori din piatra-n piatra pina ajunsa jos in fundul ciuturii si pofta. unde nu este iarna si este tot timpul numai primavara si vara. Lua arcul de aur al imparatului. Mai esti dator sa faci tot ce-ti voi porunci eu. sub o radinea Pestele se zbatea si plingea. Baiatul diavol incepu sa faca pregatiri de plecare-n petit.

Fata-mparatului sa cam minie de cererea asta fiindca nu-i ardea de maritat. abia la mijlocul noptii ajunsera furnigile si-ncepura alesul la cele noua ambare pline cu griu. statu si sa gindi cum ar putea gasi inelul de aur ! Scoasa chesaua si aprinsa solzul de aurel din pestele pe care-1 arunca in Dunare. Sa bagara pe subt pietre. Cum drumul eria destul de departe. porincile ei Pestii jjunaru pornira-n cautare. din Imparateasa-i dete intiia porunca: sa aleaga griul de neghina. Nu statu mult pe ginduri si scoasa chesaua de-i spusa furnigii sa alerge la-mparatul furnigilor cS altfel moartea-1 a?teapta. Imparatul pestilor porni cu armata de pesti de rascoli toata Dunarea §i cind colo. Dupa ce imparateasa pleca. Pestii din nou pornira in lungul si latul Dunarii rascolindu-i fundul insa in zadar ca nu gasira nimic ! ! A treia oara ce-i trecu prin minte voinicului sa-i spuie imparatului pestilor sa cate inelul sub vrun peste batrin aflat pe moarte. Imparatesii ii fu ciuda cum de are voinicul asta atita putere sa izbindeasca si nascoci treburi tot mai grele. ajunsa la fata-mparatului careia-i spusa gindurile fiului de-mparat. pe sub scoici. Dupa citeva luni de mers. veni si sa ruga sa treaca pe alta parte ca sa nu-1 striveasca cu arsi sa aflau mata cu cruti armata. Furnigile muncira cu atita iuteala ca la revarsatul zorilor armata voinicului sculindu-se din somn gata pregatita de moarte. Imparatul pestilor sa ridica deasupra apei si ii spuse voinicului ca nu-1 gaseste Voinicul il ruga sa mai cate o data. Furniga-si lua zborul si ajunsa la-mparatul furnigilor bas cind fursira batalia de luasera-n robie cimpuri intregi de armata de furnigi. merse la Dunare pe un pod de marmora. Imparatul furnigilor. Baiatului ii fu mila sa striveasca armata de furnigi si dadu porunca sa fie ocolite. de la mare nevoie te voi scapa. pe subt case de cai sau de oameni si nu gasi r a nimic !. cu capul. Qnd sa izbindesti intr-o noapte o a auzit voinicul porinca a ramas incremenit cum de e cu putinta munca de ani si ani de zile. Toti pestii Dunarii s-apropiara de pod si asteptara porunca voinicului. Il enema cu intreaga armata. subt 131 . pe undeva. isi scoasa din mina inelul. Voinicul care-nvatase toate limbile lighioanelor de pe pamint le spuse sa cate inelul de aur si sa-1 scoata fiindca viata lui si) a armatei sale este legata de acest inel aruncat de-mparateasa. — Daca-mi tot. Imparatul furnigilor dadu indata porunca si furnigile toate-1 urmara pe drumul ce ducea la voinicul eel necajit si oropsit de soarta. ramasa-nmarmurita vazind in hambare griul curat si gramezi mari dt dealurile de neghina. marioara si sacara. li dete-n semn o furniga C3re sa-i fie la nevoie de ajutor. marioara noua ambara intr-o singura noapte. adica gindurile dracului. si sacara. Ca sa chinuie armata ginerelui.Merse baiatul ce merse in fruntea armatei taman atuncea trecea o armata de furnigi ce alte furnigi ce plinsa voinicului le si-1 ajunsa pe o cale pe care si ele in razboi cu calcasa-mparatia lor. si puse sa se pastreze bine furniga luata in dar. spusa in cele din urma imparatul furnigilorj care s-afla in capul unui lant lung de furnigi ce mergeau rinduite ca niste soldati. il supuse la porunci ce nu sa puteau niciodata-ndeplini aratindu-i ca daca nu va izbindi toate porincile va plati indrazneala si el si armata [lui. apoi il arunca in valuri spunindu-i sa-1 cate si sa i-1 aduca la palat si abia atunci se va marita cu stapinul sau.

Merse la el. fiul imparatului. In zadar asteptau soldatii sa vie ca el nu mai iesea din palat. L-a trimes in lume sa cate si sa-i aduca apa mortii si apa vietii. Ajunsa aci s-aseza pe scaunul imparatesc si spuse imparatului ca ea nu vrea sa se casatoreasca cu fiul sau. Voinicul a legat-o bine la soldul drept. In dimineata urmatoare fiica-mparatului dadu porunca sa se pregateasca curtenii de drum ca ea merge la fiul imparatului de departe sa se casatoreasca. trecuta ape mari si adinci. Voinicul se lega la ochi. Dupa luni de zile de calatorie. care in adevar era dracul prefacut in om. Vulturul il trimeasa ca cate noua topuri de pinza la dugaie. Voinicul-argat scoase atunci din chesa pana de vultur. Vulturii zburara zile de-a rindul peste intinsul marilor si iata ca deodata se lasara la pamint. Vulturul a luat troaca din mina stinga s-a lasat intr-o fintina si a umplut-o cu apa mortii apoi a astupat-o si i-a dat-o voinicului. Vulturii s-au lasat jos si voinicul a mers la palatul imparatesii dindu-i apa mortii si apa vietii. Intinse mina miresii si o pofti sa urce scarilepalatului in sala tronului. isi lega la ochi bine pe toti soldatii si se urcara in spinarea vulturilor. au inchis ochii si-n citeva zile au ajuns la uscat aproape de palatul frumoasei fiice de-mparat. 132 . s-a suit pe spatele vulturului. nuntasii mersera mai incet. Atunci. La-ntoarcere.! un somn cului batrin de vro mie de ani. a inchis ochii si a zburat la armata sa. a luat-o si a zburat departe gasind o alta fintina s-a lasat incet in jos. sa o taie si sa faca pinza pentru a se lega armata la ochi cind va zbura pe arpiile vultnrilor in mijlocul marii. iar voinicul si-mparatul vulturilor au plecat in cautarea izvorului mortii si al vietii. il uda cu apa vietii si voinicul se scutura cerindu-i iertare ca de ostaneala a adormit in scaun. ii taie capul sarmanului voinic. gasi inelul de aur pe care-1 dete voini- lar s-a minunat fiica-mparatului de puterile nevazute cu care lucreaza voinicul si a treia oara 1-a pus la incercari ce tree peste firea omeneasca. Mare-i fu bucuria imparatului vazindu-$i nora cea frumoasa ca o zina din povesti intrind in curtea palatelor sale sclipitoare cu razele soarelui. Apoi i-a cerut sa-i dea si troaca de pe soldul drept. apoi pleca si el la armata lui si se pregati de intors la palatul imparatului tatalui sau. intra fiica de-mparat pe portile de aur ale palatului. ci cu sluga sa care a dat dovada de vitejie si mare pricepere. De aci soldatii si voinicul s-au legat bine de spatele vulturilor. fiul trase sabia si in sala tronului de-mparat. Diavolul care se daduse drept fiu al imparatului credea ca o sa se-ntoarca voinicul la mosii verzi ai lui sfintu-asteapta. Vulturii si armata ramasera sa se hodineasca. o aprinse si vulturul veni in ajutor. iar la dreapta lega o troaca goala si la stinga alt a troaca goala. apoi a astupat-o bine. Voinicul pregati pinza pentru toti §i imparatul vulturilor scobori din ceri cu toti vulturii pe pamint. Imparatul in zadar o ruga sa-nteleaga ca nu este frumos si nici bine sa se marite cu o sluga a fiului sSu. f mparateasa l-a stropit pe voinic cu apa mortii si voinicul a murk. aducindu-i la indeplinire porinci ce nu le pot indeplini decit oameni cu puteri nevazute. vazind ca din pricina slugei i se strica nunta. Maidanul imparatului gemea de nuntasi suiti in trasuri de aur gata sa piece. Cind vru sa piece vazu ca voinicul eel viteaz care-i indeplinise toate poruncile zacea mort intr-un scaun de argint. muntii inalti si mari intinse. In intimpinarea miresii iesi si ginerele. a zburat de i-a dat-o voinicului. a umplut-o cu apa vietii.

dete foe la toalele si trupul din care iesise dracul si porni o nunta-mparateasca de tinu: — — Pop. fiindca am inviat din morti. De-o petrece si-acuma. nuntasii asteptau impreuna cu ginerele si-mparatul. neavind incotro trebui sa lase-mparateasa sa tie adetul. cu adevaratul ginere care-i spuse: Eu sint cu adevarat fiul tau. 1-am luat din mina mumii mele. pe care 1-au dus in marginea unei ripe linga o apa sa-1 manince ciorile. Ce caut in vagauna asta. Pot fi fericita atunci cu un sot viteaz si priceput ca tine. spala cu apa cea vie locul taiat. spuse fiul imparatului. maria-ta.Frumoasa mireasa si ostirea intreaga varsa lacrimi multe pentru soarta cruda a viteazului voinic. care m-anselat de i-am devenit sluga cind am scoborit sa iau apa din ciutura. De acum nu-mi mai este frica de dracul. Ginerile si-mparatul turbara de minie vazind-o pe imparateasa alaturi de sluga si imparatul porunci sa-1 ucida din nou. apoi stropi trupul cu apa viepi si voinicul deschise ochii. dar pe care le pitulase la varuica-sa. 133 . — — — — ! iubita mea mireasa. spuse tinara-mparateasa. Mergind ei cu vasele pline de apa luminau drumurile si potecile de stralucirea hainelor lor impodobite cu aur si diamante. ii lua capul. in timp ce mireasa s-apropie de-mparat. la apusul soarelui este obiceiul ca mireasa insotita de o varuica. Legamintul din ciutura este dezlegat. Cind ajunsa la ripa cea alba unde fusese aruncat voinicul de catre diavolul ajuns imparat. — luna si-o saptamina cind sa punea luna Si uidea ca secera. Ginerile. Sa stii. pe adevaratul sau copil. iar el nu este decit un diavol. oare m-am imbatat de-am adormit pe-aici ca un om necajit pe soarta lui? N-ai adormit. Intr-o fintina el m-a mintit si de-atunci i-am devenit sluga si daca n-as fi inviat n-as fi putut sa devin cu adevarat om si in veac as fi ramas diavol. cobori incet la el tinindu-se de ierburi si radacini de copaci. Imparatul cu lacrimi in ochi de bucurie strinse la pieptul sau. cind s-apropie mireasa arunca pe ginerile diavol din apa mortii si acesta cazu la pamint fara suflet. caci imparateasa avusese grija sa ia si haine pentru so|ul ei. Diavolul iesind din gura lui fugi uiduit de nuntasi de s-ascunsa in adincul nepatruns al noptii. SeJasa seara si-n amurg mireasa-i spuse ginerelui: La noi la nunta. Pentru a doua oara te-nviez Tii si eu n-am stiut ca puteam sa-i spun lui tata adevarul cum am sosit cu nuntasii. iata inelul din mina diavolului. Mireasa plingea. Ama. La palat incepura pregatirile de nunta. sa mearga-n marginea satului sa ia apa. Imparatul si nuntasii privira cuprinsi de groaza intimplarea. frumoasa mireasa. dar eu te-am inviat cu apa vietii adusa de tine. ca eu sint adevaratul fiu de-mparat. da si nuntasii plingeau de mila ei si a sarmanului voinic. Imparateasa mireasa a luat troaca cu apa vie si apa mortii si a plecat cu galetile si ulcioarele dupa apa. Fiul imparatului isi imbratisa mireasa cu foe. Ama-n fata mortii puterea omeneasca amuteste. dragul meu. mersera de luara apa si cind s-apropiara de palat. Vreau sa-mi indepliniti dorinfa. la fel cu apa cea vie si lipi capul de trup. fiul imparatului ti-a taiat capul si ai fost mort. Povestirea rumaneasca O De Dea Domnu sa pomeneasca Oameni buni ca dumneavoastra.

Voinicul ramase pe ginduri si de fric5. isi lepada camasile si in mijlocul odaii rasari o zina frumoasa ca o fioare. cum auzi. spune-mi drept incotro te drumul care duce in imparatia balaurului? Spune-mi mai intii si-ntii. sa creasca mare. da inauntru de un pui de balaur. de mare folos iti voi fi mai bine taie coarnele cerbului. ce vinturi fiului $i mina pe tine pe asemenea asa. Acolo noaptea zina iesea din ladita $i cobora la Petre de se jucau de-a prinselea. Il socotea ca este intr-o ureche. insa eel mic isi lua inima-n dinti si se duse sa vada ce poate sa fie. 134 . Cum o deschide. Cerbul. sa-i dea lapte vreun folos. Multumit de isprava baiatului. vad om umblat — pline de greutati? — Am facut un mare bine sau — Daca-i mergi drept inainte te si chinuit. i-au dat ladita si ciobanul Bucuros de isprava se grabeste si ajuns acasa deschide ladita. gros cit casa. poate-i va fi cindva de Intr-o seara ie?i balaurul din lacra aceea.TREI CIOBANI in coliba traiau trei frati. 1-a recunoscut ?i i-a multamit pentru marea bunatate. Cind colo. Sa intre argat la vreo mosie.balaurilor. zicindu-i: fost si A uadeva o coliba la poalele muntelui tustrei ciobani la oi. asa — Ce tu cu lada — Daca nu-mi dai faci cum il invatasc porcarul. ii grai: Uite. N-are rabdare si deschide. Boierul auzea tropaiala. un balaur la umbra brazilor se caznea sa inghita un cerb mare si frumos. Ca sa-1 rasplateasca a inceput sa-i dea aur. cum vazu voinicul. Acolo ai sa dai si de imparatul balaurilor. se ruga. baiete. Balaurul. zicindu-i: este cai — Mai porcarule. ai sa si merg sa-mi primesc rasplata. Intr-o zi se imbolnaveste el. ca eu si mai mare bine ip voi face. ai sa dai de un copac fara crengi. se rostogoli de trei ori. Cum 1-a vazut imparatul . ca de ma si scapi de la moarte. care este poteca ce duce la imparatia serpilor. de dupa u§5 ? zise ladita asta. Intr-o dimineata auzira un tipat groaznic — Baiete. altceva nici eel mai mare balaur. taie balaurul. Se mira Petre pastorul §i se-ntrista. Cei mari nu luara in seama tipatul. Fiind bun la suflet. asa ca-1 lasa-n pace. se ruga el: — grasuni. Ce sa faca acum? Cine sa se duca la lucru in tarina boierului. nu-mi trebuie. dar nu-si da seama ce sa fie cu argatul lui. Zina zise ca se duce ea la lucru. ei sa nu iese cu el la capatii. taie coarnele cerbului §i balaurul inghiti cerbul. pietre pretioase si altele. trecut multa vreme de calatorie si peripetii. Acasa era sarac si o sa-si ia ladita sa se duca-n lume. El cum auzi porni pe acea poteca ?i in cale intilni un porcar cu o cireada de — Ba in viaja. pina mai la urma ajunse la un palat de clestar in care misunau A balaurii. Asa si facu. de se cutremura padurea. insa el pe toate le refuza si cerea sa-i dea lada ascunsa dupa usa. s-a gindit Cind au vazut a plecat spre casa. si sa-1 araneasca. vezi poteca aceea care suie pe culmea dealului ? Sa urci pe acolo si sa intrebi calatorii. Deschizi usa copacului si cobori in jos in imparatia balaurilor unde pamintul este pirjolit si fierbe de focul ce iese din limbile balaurilor.

GALBINU NAZDRAVAN A fost odata ca niciodata. ! in — — Mi-ai adus coroana din mormintul meu — Poftim coroana. Asezara de o parte trunchiurile. boierule Si trage cocosul boier. iar radacinile intr-alta. li povesti cum sta tarasenia cu boierul si ce trebuie sa faca. suflara.! Boierul cum a zarit-o asa de frumoasa 1-au apucat tremuraturile. In sara urmatoare 1-a pus sa scoata o padure din radacina. A chemat niste babe din iad de au framintat piinea si pina la ziua toate erau la locul lor. El incarca ? si pusca tatalui fac. altoira. Apoi alt rind de balauri se asezara pe suflat peste vie sa se coaca strugurii pina in crapatul de ziua. asa cum a fost porunca. nu s-ar povesti. Acum sa te duci sa-mi aduci coroana lui tata. in loc sa se bucure i-a trintit trei palme. asa ca i-a pus gind rau argatului. A inceput el sa plinga si sa se vaicareasca fara rost. Sa faca pe necuratu-n patru si sa scape de el. dar pe toate le impusca. Se bucura norodul si se facu o nunta mare. pina le iesira ochii. cirnira si stropira. Mai marele balaurilor cum il zari suparat — — — ii spuse: si Na-ti o pusca si sa impusti boierul se duse tantos la boier. o sapara. Cind i-a dus tirnele cu struguri boierului. mort de o suta de ani. cind se potcovea puricele in locul calului si sarea cit nouazeci si noua de sate. radacinile. Dimineata. N-au avut ce sa lucreze pina la cumpana noptii. Suparat de atitea greutati. boierule. i-a tras o palma si 1-a imbrincit jos de pe scara. crengile. frunzele de alta. sa-i aduca stapinului cosurile pline cu struguri. Boierul drept multamire. Pe locul padurii altii sapara de vie. de se duse vestea peste noua mari si noua 'tari si astazi inca argatii satului isi mai rup opincile la nunta zinei. iti tai capul. Daca n-ai sa aduci intocmai la indeplinire porunca mea. Faina s-o dospesti si s-o coci in cinci cuptoare de piine calda. Cind 1-a vazut trist si posomorit i-a spus sa-si tie firea ca are ea grija de toate. pe cind zina il vede in suparare si-1 chema pe tatal sau. Boierul cade. flacai Slugile sar unele pe el. A luat un bici din cui. $i-ncalecai pe-o matraguna de va spusei o mare minciuna. lata. indata ce-1 auzi tipa o data tare de se cutremura tot pamintul. sadira vita de vie. Sisuflara. sa puie tulpinile de o parte. pe cind zina a dat de el. Pleca de aci plingind si oftind. Sa faci doua parti griu si o parte faina. aci a fost. Petre iese in margine de sat si-1 striga pe tata-su socru. ca daca n-ar fi. sloboade plumbii el. crengile intr-o gramada. s-a invirtit de trei ori si toata soricimea si guzganimea de pe pamint si de sub pamint. Atunci s-adunara zmeii si se pusera pe lucru. sa-1 scape de la necaz. precum poruncise stapinul eel lacom. tipind ca din gura de sarpe: — Puneti mina pe si slugile lui. Apoi sa-i semene o vie si pina-n revarsatul zorilor sa se coaca strugurii. care ciobanea in munte de 135 . Balaurul eel mare. pe toate le-am ispravit. frunzele. argatii. il vazu incepu cu poruncile: Cum Vezi stogurile alea de griu? la noapte sa le treieri fara sa le strici. Se povesteste ca era odata un cioban cu numele de Ion. dar si razachia din vie pina dimineata se coapse.

ale cui sa fie oile astea ? Mosu ii spuse: Ale cui sint. care-1 inghi^ea si el ce sa fie acolo? Sa cobor. Acum Ion s-a luat in vorba cu pindariul. pe brazda pe care o fac eu. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. cum a vrut sa-1 inghita si pe el si cum i-a spus ca-i face cit bine vrea el si sa mearga pe brazda lasata de el pe unde trecea. Si nu stie pina unde-1 duce balaurul. ale tale sint ca ti sint. ori nu? Cind coboara. ca balaurul te duce la el acasa si acolo parinpi lui are sa te duca numai pe sus in palatul lor de aur ca sa te rasplateasca pentru binele ce i 1-ai facut pentru fiul lor. — Oare intu ma-si. se vede in fundul hogasului ceva sclipind. nimic. Balaurul ii spuse: Nu te teme. cu un mos care le pazea. Da buna ziua cind ajunge si-1 intreaba: — Oare intu Mosu spuse: — Ale cui ! sf ma-si ale cui sint uleiurile astea de albine ? ii sint. ale cui nu sint. El nu stia Cind vrea sa treaca Se intreaba decit oile si el si alta dupa oi. In cale tot mergind da peste un cimp cit vedea cu ochii plin cu uleiuri de albine si un mos care le pazea. DS buna ziua. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. Odata el trece oile printx-un hogas. Vezi. vii la trei zile dupa mine. cind ! — Ioane — Balaur ul zise — — — ! ajunge. Balaurul inghite cerbul si dupa ce-1 inghite. Ion da buna ziua si pleca mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. Ion a inceput sa se vaiete. si-i spuse ce bine i-a facut balaurului. Sa nu pretinzi — 136 . ! Da si fringe coarnele cerbului ca-ti voi face cit bine vei dori tu El se gindeste ce sa faca? Sa omoare balaurul? Sa fringa coarnele cerbului? Da si fringe coarnele cerbului. ale cui nu sint. Merge Ion cit merge si in cale intirneste o turma de oi. cind ajunge. Ion si-a lasat oile in stirea lui Dumnezeu si a plecat pe brazda pe care o lasa balaurul pe unde trecea. ci te voi rasplati cum tt-am spus cu cit bine vei dori tu. cit vedea cu ochii. ale le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. atit de mare. ii spune lui Ion: Acum gateste-te ca a venit timpul sa te maninc pe tine. vede un balaur mare cu un cerb pe se oprise la coarne ca nu-1 mai putea si cit inghiti. Il lasa pe mosu cu cireada de boi si merge mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. il intreaba pe mos: Oare sfintu ma-si. Ce — Ioane de matase zice cerbul? ! Omoara balaurul vei trai intre coarnele si el: mele si te voi purta ca pe pamint ip voi face leagan pe un imparat. Mosul spuse: — Ale cui cui nu ! si-i intreaba: sf il a cui e cireada de boi ? sint.mic copil. ca nu te maninc. AIosul ii spuse: Sa nu-ti fie teama de nimic unde mergi. sa se roage ca i-a facut bine si acum vrea sa-1 manince. In cale tot mergind el intilneste si o cireada de boi cit vede cu ochii de mare. Da buna ziua. cu un mos care le pazea.

iar Galbenu era calul imparatului. nu aha si bate la poarta. iar calul il duce in grajd. zise: atunci ii iti va sta capul unde-ti stau picioarele. Incaleca iar pe da cal si porneste la drum §i Merge 1-a el ce merge. Sa-i dea pe Galbenu din nouazeci si noua de grajduri. de parca drumul ce merge se lungeste apucat noaptea intr-o margine de sat. Mergind el pe drum. a pus palaria linga el cu floarea infipta la palarie. ca in calea lui sa-si poata lua calul nazdravan inapoi. Vazind imparatul ca nu poate sa se scape de el. ia pe Galbenu din cele nouazeci si noua de grajduri si i-1 da. Merse el ce merse ajunse la niste palate care straluceau la soare de-tl luau ochii nu altceva. il incaleca si pleaca la drum spre casa. Auzind aceasta. I-au iesit in cale parintii balaurului. Ion se gindeste in sinea lui Asa si asa ! Rau ! Se da jos si o ia. s-o suceasca incolo. se duce in grajd la cal si incepe sa se plinga de ce este pe capul lui. la o fintina vede o floare cum nu se mai vazuse de frumoasa ce era vorbsi. — — Opreste calul linga ea si-1 intreaba: Sa iau floarea asta. iese afara. ba ca-i da cirezi de vite. — Daca nu-mi dai mie floarea asta. la el cazuta jos. fiul lor de la moarte. ba ca-i da turme de oi dt vede cu ochii. il intreaba: De unde ai luat asa floare frumoasa? Ce sa gindeste el sa gazduiasca acu sara. zise calul. ci sa-i aduca ale noua iepe cu armasarul lor. care-1 gazduise era Calul ii raspunde: spus ca rau e de o vei lua. Intra inauntru cu calul lui si ii pune masa sa manince. Iasa un om. nici asta. Uitai sa va spun ca parintii balaurului era imparatul si imparateasa balaurilor. Cind gazda vede floarea.! nimic decit pe Galbenu din nouazeci nazdravan. Pina la urma gazda zise ca nu-i mai pretinde sa-i aduca o floare ca asta. Spune-i ca mergem sa-i aducem si lui o floare ca asta. 1-au luat pe sus si 1-au purtat prin tot palatul de i-au aratat toate minunatiile ce nu erau pe pamint. Ion. 137 . Acolo 1-au intrebat Ce pretinde ca 1-au scapat pe balaur. tocmai imparatul balaurilor prefacut in om. si noua de grajduri ca este un cal Ion isi lua buna ziua de la mo? si pleca mai departe. rau e de n-o vei lua. aur cit vrea. fiindca 'Ti~ ai — n era fratele sau. nu si nu. El a spus ca nu pretinde decit pe Galbenu din nouazeci si noua si ! de grajduri. ba ca-i da herghelii de cai. Stind el la masa. si-i — El ii spune: gasit-o — Am Omul Omul venind pe drum. pe Galbenu. a trebuit sa se tina de Se duce. sau nu? ii Calul spuse: de-i lua-o. El cere binele cit vrea. Lasa insa ca nu-i nimic. era mai-mai sa lesine de spaima si incepu s-o suceasca incoa. Cind auzi imparatul. Cind ajunge acolo i se intimpla cum ii spusese mosul. care era si el un nazdravan. rau de n-ai lua-o. da buna spune ca vrea sa gazduiasca sara acolo daca se poate.

in jos. de au ramas din gazda numai oasele. se uita in dreapta. care-i spune ca ce are sa faca omul. Galbenu ii spune lui Ion sa-1 lege cu o batista alba la urechea dreapta si pleca de acolo. Omul -Alb! sari inapoi in groapa. vine si Galbenu si cind sufla o data in cazan ingheata tot laptele de iesi Ion cu gheata pe cap. ca unde-. Incaleca pe cal si plecara mai departe intr-o pustie groapa mare cit sa incapa calul si el. Ca eu iar am sa ies si am sa mai nechez inca o data de sa rasune tot vazduhul. — — eu si Rosu. Calul ii spuse: asta nu-i nimic. Sui pe mine si sa mergem. se uita iar in dreapta se uita in stinga. cu o falca in cer si cu una in pamint tremurind de minie ca-1 are pe frate-sau de rival la iepele lui. Ion se dezbraca si cind sare in cazan. Isi face treaba mica si a plecat.! Se plinse iar calului ca omul ii cere acum sa-i aduca cele noua iepe cu armasarul lor. — Nici Acum si acolo sapara o calul ii spuse stapinului: Stai in groapa. cum ! E bine si am sa ies spune Galbenu stapinului.i stau picioarele iti va sta si capul. peste toate grajdurile imparajiei si a trait in pace si liniste. pina ce armasarul celor noua iepe pica jos. Iese Galbenu afara necheaza asa de tare de se cutremura pamintul. Acum sai din nou in groapa ca voi necheza de se va cutremura pamintul. stapine si hai sa luam si iepele. A ramas atunci Ion stapin peste toata averea imparatului. Iau ei iepele si pe armasar si merg cale intoarsa si due armasarul si cele noua iepe la gazda. caci eu am sa nechez o data asa de tare incit o sa ma auda armasarul celor noua iepe §i o sa vina cu o falca in cer si cu una in pamint de o se cutremure pamintul. Vine iar armasarul celor noua iepe. calul a suflat numai foe peste cazan. daca n-o fi traind si azi. se uita din groapa si si-i spune: te uita cum ii este facuta lipsa mica. Galbenu nu mai sare in groapa si se iau ei la bataie de se bat de dimineata pina sara. Cind a sarit gazda in cazan. Iese calul si necheaza inca o data si sare inapoi in groapa. a pus cazanul iarasi la foe. iar daca nu unde-i stau picioarele ii va sta capul. Omul fierbe laptele in timpul asta si-1 chema pe Ion si-i spuse: — Sa te scalzi in laptele asta. in sus. In timpul asta Ion se duce in grajd si sta de vorba cu calul. Calul spune stapinului : — Acum — Iesi afara din groapa e singele si te uita cum ii este facuta lipsa mica si-mi spui. nu vede nimic. Mulge Ion iepele si varsa laptele intr-un cazan mare pe care il dete gazda. Vine iar armasarul. in jos. si atunci am sa ma ascund si eu in groapa. Isi face iar lipsa mica si pleaca. Vine armasarul de se cutremura pamintul. in sus. Vazind omul ca Ion nu a avut nimic. Atunci Galbenu zice stapinului: — Sui pe mine. Atunci — zice calul catre stapin: — iese Iesi afara afara. sa se scalde si el si sa sufle calul. si se da batut si supus. Ajunsi acolo si vazind c5 Ion Ciobanul nu s-a putut pierde ii spune:— Sa mulgi cele noua iepe si sa pui laptele in cazan. 138 . se uita in stinga. nu vede nimic.

ii zise: Bine. Mai cata vulpea prin curtea imparatului si gasi o paraluta de aur. nu stiti ca ruda omului este punga cu banii? Pai un obraz subtire cum are stapinul meu. nici camasa pe — — mai aducea lui Rogojel cite o gaina. O lua si pe aceea dindu-i-o baiatului lui Rogojel s-o pastreze. cu un par in mina prinse vulpea mincindu-i malaiul. cumatra. stai ca platesti tu cu blana. vazind-o cit de mult staruie. ori cocos de-si ospata cade baiatul. hoato. tinar si frumos. Imparatul. Rogojele. incit se imbraca intr-o rogojina atunci cind iesea prin lume. Nu stia cine-i fura din avere? Intr-o zi se puse la pinda. nu ma omori. Si traia el mai mult singur. ce nu va cirpiti voi cum putep. stapinul meu e A 139 . rugindu-1 sa-i imprumute pentru stapinul sau o banita ca are trei odai pline cu aur si vrea sa le masoare. ii zise ea pe nume. ca eu am sa te fac putred de bogat. numai cu multa cheltuiala se tine doua oara veni iar vulpea. Pai cum credeti ca si-ar tine el palatele si slugile fara bani? Ehe. Afla ea de gunoiul tarului si zgurma in el ca o gaina pina ce gasi un taler de aur pe care-1 dadu lui Rogojel. Bani nici nu vazuse-n zilele lui si se hranea cu uiumul ce i-1 da o moara cu o roata si un cos. — Marite-mparate. ca omul nu iese cu dosul la oameni. De acum Rogojel avea trei taleri de aur ca nimeni altul in imprejurimi. rugindu-1 sa-i dea o banita mai mare. bag de seama ca ai un stapin cumsecade si darnic. cumatra. nu uita un lucru. Imparatul ii mul^ami pentru chirie si cazu pe ginduri. Se mira flacaul de unde-i stie numele si ca este sarac. Pe urma se duse la imparat. Cind ii aduse banita ii dadu chirie un alt taler ceva mai mare.! ! VULPEA LU ROGOJEL Intr-un sat traia un baiat sarac lipit pamintului. Merse a doua oara. De sarac si rusinos ce era la hora ii era sfiala sa mearga ca sa nu-1 vada fetele si sa rida de el. Imparatul se mira de darnicia si bogatia necunoscutului si o-ntreba pe vulpe: Asculta. de gasi alt taler si pe urma si pe al treilea. Dupa citeva zile veni vulpea indarat intorcindu-i banita si dindu-i un taler drept chirie pentru ca masurase citeva cara de aur cu banicioara. ci cu obrazul N-o sa ne minjim noi fata pentru o banita? $i asa imparatul ii Vulpea ii si ea cum se — — ! banita. Asa. asezata de parintii lui pe un piriu repede de munte. iar de bogat intrece pe toti imparatii. De sarac ce era n-avea el. Dar vulpea se aduna cocolos intr-un colt si plingind se ruga de flacaul sarac: Rogojele. bucatele mele ! $i ridica parul sa izbeasca biata vulpe-n cap si s-o omoare. Imparatul ii dete banita mirindu-se de bogatiile cumetrei vulpi. cum osava dau eu bunatate de banita la un necunoscut? Imparate. dadu — pare a fi tare bogat Rogojel. in moara cea micufa care-i aducea cind si cind cite o lopetica de malai. ca are o odaie si mai mare de galbeni de masurat. i sa facu mila si o facu iesita. imparate. Odata a venit o vulpe si i-a furat faina ce-o agonisise cu mare chin. Se hranea cu mamaliga si juvetii pe care-i prindea in iazul morii cu o tirna din curpen.

de noroc. de se-nduiosa insusi imparatul si o-ntreba: Ce e. Rogojel auzind toate aceste lucruri. eu am sa mai incerc s-o ia de mireasa pe fiica mariei-tale. C-o zina picata din soare Eu ii zic cu fiica mata. Cica vrea sa sa-nsoare. imparate. asa stapin. tine-1 §i— 1 da stapinului. caci el: Cite zboara pe sus inca. Dar vulpea ii adeveri inca o data $i el o crezu. Bagati bine de seama — Ca sinteti mult mai aproape — ! — — — ! sa nu ne-auzim vorbe Lasa. destul a fost chiria ce ati platit. zise el. cuscra. se intoarse cu banita pe care li- cine o fi numara banii A un banut de aur inadins pe fundul ei si mai dadu si un taler mare de aur. — De te-ai Bine. un banut sama nu are raspunse vulpea. lasa. povestindu-i din fir in par intimplarile precum au fost cu masurarea aurului cu banicioarele si apoi inselaciunea cu galbenii gasiti in guncaiele-mparatului si mai la urma nunta cu fiica sa. vulpea ajunsa la moara lui Rogojel. apoi a treia zi se ivi la palatele cele straiucitoare ale imparatului zicindu-i: Imparate luminate. Se ospata bine vulpea. cuscrulita. ! Plocon de pomana.! ! ! ! ! ! ! acest bogatas care-§i masoara banetul cu banita. drept chirie Imparatul luind banita si zarind lipit un ban de aur zise catre vulpe: Cumatra. ce s-a-ntimplat de lacramezi. ca are de gind sa se-nsoare si vrea sa stie ce bogatii are ? Lua banita cea mare o ascunsa intr-un tufis si peste citeva zile ca si in celelalte dati. de sanatate. casca ochii la tocmeala si nu dupa ce te inseala Fata mea mai mult de jumatate de-mparatie zestre n-are. faca-ji domnul multa parte. imparate. Toate-i par ca se maninca Vulpea isi arunca coada pe spinare si o porni pina la cringul de alaturi de minca dintr-o mortaciune uitata. cumatra. dar tare ma tem de naravul stapinului meu. cind el imparat isi si tot nu-i ajung treia oara. uite ca vi s-a lipit un ban de aur pe fundul banitii. stai nu pleca. ii zise la plecare: Cuscra. i se paru ca-s viclenii de-ale vulpii si rise cu pofta. unde-i bogatie mare. o-ntreba iar imparatul. ceru o banita si mai mare ca mai are o incapere cu citeva cara cu taleri de aur si vrea sa o masoare cit mai degraba. — Parca e pagin Da ce s-a-ntimplat? tulburat. cumatra. iaca eu cu greutate il hotarii pe stapin sa-ti ia fata. Ia poftim in palat sa te ospatezi oleaca si sa cadem la tocmeala. doar nu ti-o plinge pise ! — — — ! copiii de foame? — De Da-l-as lui Satana. se-ntelese cu imparateasa. Lasa. Atunci vulpea ingrijorata ii — zise: 140 . ca-ti vin cu ginerele-n bra^a In timp ce printesa vesela se pregatea de nunta. ia mai incearca poate ne facem cuscri si vei avea o cinste precum ti-e osteneala Imparate. imparatul si mireasa sa faca nunta Ba imparateasa stiind ce ginere bogat are. Apoi incepu sa plinga ea cu hohote.

vazu-n zare niste palate si cu asta ! zise vulpea si fugi mari stralucitoare si fugi acolo batind la poarta. oastea i-a ucis-o si inecata-o. cumatra. lesne inainte. zise Rogojel? In rogojina ce o ai Grabeste-te. da ce ne facem acum? — Ce sa ne facem. sa spargem nunta. se omoara pe loc Pai tot mereu de cind a auzit de printul Rogojel imi zice: Tata. nevasta si servitorii si se ascunsa — — 141 . cum e calul si stapinu. Vulpea nu se ingrijora de asta si merse prin gradinile oamenilor adunind ca la un car de troci pe care le cara cu Rogojel sub un pod in apropierea palatului imparatesc. dar cu ce sa ma imbrac. — — ne descurcam noi Cind colo. tirii. zise vulpea. — Se vede ca am ginere de neam dupa urechile calului — Da. ca niste tilhari inarmati 1-au dezbracat. ca am eu grija si nu te afle. nu vedeti ce urechi mari are. iar Rogojel abia a scapat cu calul in josul riului. imparatul cela vecin vine cu oaste sa te omoare si sa-ti ia toate bogatiile. incaleca si cu roibul se repezi la fata locului vazindu-si ginerele luptindu-se pe riu cu valurile si alaturi calul si capetele os- trocile. bogat. da-mi barbat ca plec. cuscra. de ma due si ma-nec Sa nu spui vorba asta. nu vezi ca e lasat pielea goala de tilhari? — Cum sa spargem nunta. ca n-avem acoperis nici pentru caii-mparatesti? Fii pe pace. zise catre generalii sai: ca e cal de in — Ei frate. Vulpea-i da tircoale pe drum lui Rogojel care-i zise-ngrijorat Ei. asa este-mparate. La pod il invata pe Rogojel sa sara-n riu cu tap cu tot si pe apa sa arunce — — — ! iar podul il stricara. Apoi mai merse si fura dintr-o cireada de capre un tap si o porni cu el de zgarda sa-1 insoare pe stiipin. cuscra si mai bine sa facem nunta. soptindu-i in taina: Cind iesi printul vulpea se apropie Maria-ta. Imparatul cind auzi. vrei sa mi se prapadeasca fata Ce ! ! rasa.! ! ! ! : Rogojele. Bine. hai. iesi din moara si hai pin sate sa dam veste ca te-nsori cu fata-mparatului si sa-i chemam sa ne fie nuntasi Hai. Vulpea fugi cu coada-ntre picioare dind veste-mparatului ca nu se mai poate face nunta. cum zicea cumatra vulpe Mersera de aci la palat si juca imparatul pina-i crapara cizmele de bucurie ca si-a maritat fata dupa un om asa de bogat. nu mai sta ! $i pleca sa-si adune nuntasi. vulpea si cu oastea imparateasca plecara la intimplare pe un drum spunind imparatului ca merg la palatele — — printului Rogojel. dovada Vazindu-i calul. vorba e asta? Pai craita de va auzi. Dupa nunta Rogojel isi lua mireasa. zise printul si vazind cum se apropie ostirea isi lua copiii. Palatele erau ale unui prin. numai astupa usa cu niscaiva pari si maracini. acuma ce ne facem. Trimeas5 curtenii de-i adusa toale din fir de aur si sabie imparateasca. ii dadura si un cal si toate se linistira ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic la acel pod fara de noroc. vezi c-am venit sa-ti fac un mare bine. insa lumea-i alunga cu pietre huiduindu-i. Tu bag5-te-n pivnita palatului ascunzindu-te.

ma Rogojele ! Cu asa recunostin^ te porti cu mine ? Ca albina-n cioc cu miere. eu ma due in petit chiar la imparat. iese cuvintul. o lua de coada aruncind-o intr-un gunoi. taica. vazind-o moarta si cumiros urit. Se poate. Mosul era sarac lipit pamintului. nu e o floare la ureche cum crezi mataluta. sa tii bunatate de baiat frumos. numai sa nu fie vreo prefacatorie. nu te supara far' de socoteala. Si asa se sfirsi viapi cea minunata a vulpei. ca daca nu vrei. neinsurat ? Se poate. dar tu uita ca pe unde ai sa-p faci pacate cu mine. sa-p fie pe plac. ca sa vada la inapoiere imparatul cit de bogat este ginerele sau. Intr-o zi. mosule. baiat inptlept. ori sa ma faca careva burduf ? Sa vezi ca eu m-am prefacut. Vulpea astupa usa cu paie si coceni si cind intra Rogojel cu printesa se bucurara de palatele cele mindre si straluritoare. iese si sufietul Vulpea ramasa cu fiica-mparatului si Rogojel. cum sa nu sa poata Cine naiba vine dupa un coate goale ca asta. traind pina la adinci batrinete si tragind nadejde la omenia stapinului. iar Rogojel. ca stapinul la barba. Stii bine ca eu nu pot suferi vicleniile si prefacatoriile oamenilor Rogojele. eel sarac si golan. doar ma stii sugubat din fire Asa da. Se prefacu intr-o dimineata moarta la usa lui. top in picioare si zise amenintator lui Rogojel: Bine. de nu te vei pne de vorba. atita-ti fu recunostinta ta? Sa m-arunci in gunoi sa ma manince ciinii. Rogojel o lua de coada. Lasa.! ! ! acolo. — — ! — 142 . cita recunostinta-i poarta. vrenic si bun de insurat. cumatra vulpe. N-auzi cum se cearta ma^ele de foame in burta lui? La nora ii trebuie mincare si dichis. nu te supara. ajunsa stapin peste jumatate de-mparape si cumatra vulpe se-mbolnavi greu Cind isi dadu vulpea sfirsitul MlRTANUL NAZDRAVAN fost un mo? care avea un mirtan nazdravan. cumatra vrea sa-1 incerce pe Rogojel. casa se tinea in propte §i era acoperita cu paie si acelea putrezite A de vreme. ti-e rusine la obraz. ma nespalatule. si-n coada cu ac si fiere ? la stai. Si cu topi traiau aci fericiti si mulpimip. am imbatrinit. incit Rogojel ramase aci stapin Vulpea drept multamire ii dadu la fiecare ostas cite un pumn de galbeni din lada gasita plina. Vulpea simpndu-se azvirlita ca o nemernica. ca eu am stiut ca te prefaci si te-am aruncat facind o gluma. Apoi — Nu — — ! ! Nu cazu la pat. Prinpil Rogojel. mosule. mirtanul se dete la mos cu vorbe de infruntare. Mosneagul mai avea un Intr-o zi. Pe urma vulpea lua ostasii cu sape si lopep si astupara usa pivnipti pentru vecie. ca inca n-am murit. aruncind-o-ntr-un ogas unde-o napadira cinii de-i sfisiara blana la iuteala. eu te facui om si tu asa-ti tinusi legamintul cind voi muri sa-mi faci mormint din marmora si sa ma-ngropi cu doua sute de popi si cinci sute de calugari si cind colo.

asa cum vreau eu. apoi si merita s-o ia. E gol si pe toti ostasii sai i-a omorit si i-a aruncat in riu de i-a inecat. Cind pasi inauntru sa-i ia ochii oglinzile. apoi incet. ce s-a intimplat ? Da el se face ca stie tot ce s-a intimplat. infuleca un soricel proaspat sa aibe de cale lunga si o porni spre cetate intr-un oras mare de aur. Mirtanul nazdravan se opreste in fata imparatului. Facea zgoande si miaune de bucurie. 143 — — . pina noi aur git. Mirtanul isi pieptana mustatile. orice ar fi si ai sa vezi. legat si el cu daruri la ea. m-a trimis isi dau aceasta rochie frumoasei fuce a mariei voastre. Imparatul. maria-ta. Cind ajunge la marginea padurii. ca zice el. si voi asa va purtati cu un strain? Rusine sa va fie Ostasii pusera capul in pamint si-i dadura drumul la imparat. da o plecaciune cu laba. adevarat stilp al imparatiei. ca pe-un ghem. fiindca pin sate si orase se legau de el fel de fel de mirtani jigariti si prosti. mirtanul o vazu. cite alte bunatati si bogatii. insa el ne asteapta in marginea padurii cu mergem acolo cu mireasa sa i-o ducem. Bandele cintau si nuntasii chiuiau si se veseleau. isi linsa blana. — — Ba ! Pentru o asa indrazneala eu nu ma las. ! — — — — Chiar A ostasii lui calari. Dupa multe greutati. vazindu-1 pe el dolofan si frumos. unde era cea mai frumoasa fata din imparatie. Zina de frica sa nu-i rupa rochia din fir subfire de aur o lasa de pe arpia de nor in jos. sa-1 vad. este mare nenorocire. credeti ca rochia zinei sa-i — Marite imparate. Trebuie sa fie frumos si viteaz. asa rochie n-am vazut E cea mai frumoasa rochie de pe fata pamintului. priveste De cind mama m-a facut. Ce e. si aja este. zina zinelor Pe drum niste zmei se bateau in slavile cerului pe o zina furata dintr-o tara de la capatul lumii. n-are curaj sa tune in Aude baiatul plingind. cu bagare de sama sare pe o masa lunga. stapinul meu a fost jefuit de tilhari. matasuri. si zice: si graieste: sint sluga Ia imparatul Barba Albastra. maria-ta. o facu mototol si pleca inainte. sa-mi traiasca ! Sa intre ginerele. desface — Ce. pornit imparatul cu mireasa si carale pline cu podoabe. stapine. Toate erau imbracate in aur si in pietre scumpe. vrea sa o petesc ca s-o ia de nevasta. Si iata acum stapinul meu e in zdrente si vai de el fara avere. aurul si argintul. cergi. ii privi pe ostasi drept in ochi tinta si necioplitilor. vezi-ti de treaba ne-ar putea pe toti atirna in vreo spinzuratoare. Imparatul netezeste barba. Mirtanul eel nazdravan mergea in fruntea nuntii. vaitindu-se la imparat si-i spune: Marite imparate.! : Esti nebun. Alearga. Nu use. Daca s-a luptat cu zmeii si i-a invins. Mirtanul se scula. Eu m-am luptat cu zmeii si n-am fost bun de o ceapa degerata ! Asa ginere mai zic si eu. stapinul meu s-a luptat cu zmeii pe slavile cerului si a furat-o de la o zina pentru fiica mariei voastre. mai statu pe ginduri si cum il Niste ostasi cum il vazura azvirlira puse piciorul in prag batu cu laba in de pe scara ghiomotoc joe. mai baiete. $i este cu adevarat. ajunse la poarta ! palatului. printesa printeselor. incepu sa-i mustre va bateti joe de mine ? Vin de la imparatul Barba Albastra sa-i dau fiicei imparatului vostru aceasta rochie de aur furata de mine de la zinele din cer.

Vorba batrineasca: mintea domneste. Iar mirtanul nazdravan a purtat si horele inainte si cu intelepciunea lui i-a procopsit pe stapinii sai si i-a purtat de grije imparatiei. ca vine imparatul cu ostirea praf va face ai mici ? Vai de mine. stralucind in bataia soarelui. asa ca au ajuns de pomina. fugiti care pe unde puteti. Mirtanul eel nazdravan o lua de goana inainte si ajunsa in palatele de clestar ale zmeilor. mai nazdravane. mai sa-1 baiete. s-a inchinat in fata imparatului si i-a pupat mina zicindu-i: Prea inaltate imparate. ce ne facem cu copiii ! — — — Zburati prin nori Zmeii — cu ei. slavile cerului. Apoi s-a pornit o numta mare. s-au bucurat cu totii si insusi ginerele nu stia ce este cu aceste minuni. si e. Mirtanul ii ceru voie imparatului sa mearga inainte sa spuie argatilor de la palatele stapinului sa aiba grija. Cind a ajuns la casuta saracacioasa a mosneagului 1-a gasit numarind boabele de fasui sa le bage-n oala. mincau si jucau cu danpi inainte chiuind de bucurie. lasa la vostru. ba eu zic bine ca a scapat numai cu atita. omoare — Asa asa sa-1 e. Si eu unul am apucat de am purtat o hora inainte si toate printesele isi dadeau coate. ca nuntasii s-au inva{at pe trai bun si petrecere si cuscrii la fel. ma — Suie-te pe mosule taci. ce crezi? misuna lumea de tilhari. iata. inainte. nu mieuna degeaba. a pus si el o sabie la sold si-a pus mirtanul pe umar si au plecat cal. si Mai fratilor. mare naiba fasuiu. cu beutura si purcei fripti si nunta cu dt cu atit se prelungea. Iar palatele lor cum Atunci mirtanul s-a inapoiat la ginere si mireasa. Tot beau. furindu-i tot ce avea in palate. se-nsoara baietasul tau cu faci sa dau in vreo belea cu imparatul. Bine. ca a dat procopseala si bogatia pe capul la casele zmeilor. Cind s-a apropiat imparatul cu nuntasii si din departare au zarit palatele de clestar poleite cu aur. zise mirtanul. ca stapinii sai erau niste natafleti. astea sint palatele mirelui Bucurati-va si va veseliti. auzira luara zinele furate in brate si copiii si dusi au fost in au ramas goale. urca-te pe coama lui si du-te drept — Imbracati-1 si aduceti-1 teafar la nunta. cuscru saracu Mirtanul nazdravan sari pe coama unui armasar si s-a facut nevazut. Avem nunta fiica imparatului. mosule. mirtane nazdravane. si — Aoleu. insa nu s-ar face sa nu-1 aducem si pe tatal imparatului meu la — ! nunta feciorului sau. tine-ti firea ca avem si noi toale imbracam ! Imparatul porunci sa sa-1 imbrace pe ginere in haine de purpura de aur si mearga nuntasii putea — Maria-ta. pe stapin. Mosul s-a imbracat in toale imparatesti. tine un cal. degraba si pitulati-va prin nori pina ce nu va ajung.! — Lasa. mintea imparateste se infierbinta ! 144 . ca mirtanul nazdravan stie ce face. Tilharii am auzit ca 1-au dus si 1-au legat intr-o coliba. in timp ce stapinul lui se ana in trasura linga frumoasa mireasa. in toate Jarile si nu le putem da de capatiiul lor. la ! — Hai.

Cei mari au dat pe drumul pe care se moare de foame. da noaptea sa cocea si nu stiu cine le fura. iar te prinsa ? — — — Merge — Ce. ? "Ti-o la lui si e. da a venit cineva si i-a furat merele. te duci dupa pasarea de aur. si si imparatul cu calul. ca sa-i dea in schimb calul. Da el cind a vazut capestre cu nestemate a luat si capestrele. n-ai cetit tabla ? Da-te jos sa-ti maninc calul. S-a dus si a stat pina la miezul noptii. mersa mai departe pe drum si-i iesi lupu-n cale. a dat de maracini. da tu mi-ai adus calul de m-am saturat si eu odata ca tare jigarisem. colivia la Da lupul il duce f i-am spus eu sa nu iai capastrul ? Atunci a plecat el la fata lui Ros-imparat. dar sa-mi aduci calul lup sa plinge: Vine — Ce ma? — Luai ma prinsa m-a trimis dupa calul faci. El binisor s-o prinda. daca-mi aduci fata lui Rosu-imparat. Si acuma feciorul eel mare i-a spus lui tata-su ca el se duce la noapte sa vada cine le fura merele. altul pe drumul unde se moare de sete. treia sara s-a dus si copilul eel mic. — Ce ma — Pai mi-a mincat merele de aur.LUPUL fost un om care avea trei baieti si el mai avea un mar crescut in balegar care facea mere de aur. Ai sa mergi dupa ea s-o prinzi. da el eel mic. cine da pe alalalt moare de sete. S-a dat jos si i-a mincat calul. lui Verdes-imparat. el trist la lup. a pus pe linga el maracini si cind a cucait. — Verdes-imparat. El e mai smecher. da in lungimea satului era o tabla cu trei drumuri pe care scria cine da pe drumul asta moare de foame. Cei doi se intilnira si venira indarat. i-a furat merele si marul i-a ramas gol. A incalecat el pe lup si au ajuns la un rege. bre ? Iau calul ca sa-1 dau imparatului sa-mi dea pasarica care mi-a mincat merele de aur. fi-1 dau. el o arunca pe spate si fuge cu ea si fuge la imparatul Verde? sa-i dea fata. Cind la mijlocul noptii. da pasarea la rege in colivie ! I-a spus sa ia numai pasarea fara colivie. s-a dus eel mijlociu. cei mai mari. Da lupul i-a zis: Eu stiu unde te duci . ca n-ai ascultat. dau. s-a pitulat sub trandafiri si cind trece fata imparatului cu fetele pinga ea. ma. Ce faci. Acolo lupu i-a zis ca nu-1 mai lasa si s-a dus lupul. vede el colivia de aur. vine o pasare de aur si culege merele de aur. Cind colo. A sunat din corn si a venit imparatul. Dimineata s-a dus la tata-sau si i-a povestit. i-a venit somn si a adormit. Da colivia avea sunatoare si-1 prinde acolo A A A — : — — : imparatul. 145 . cine da pe drumul al treilea ii maninca lupul calul. Ziua marul inflorea si lega. doua zi. da el pe drumul pe unde-i maninca lupul calul. a apucat-o de-o pana si pasarea a zburat. s-a intapat si s-a trezit. Pi la 12 noaptea a venit cineva. Au luat toti cite trei cai. Zice el ia sa ia el si colivia de aur. Te due eu finca pina la tine n-a indraznit nima sa vie. Baiatule. cind a ajuns acolo i-a zis sa ia numai calul fara capestre.

Bine. 146 soarelui. calfe* si zidari. numai ca toate se incearca fara rost. lasa-ma sa incerc si eu sa pazesc si sa aflu ce duhuri necurate fac asa de mare paguba si necaz imparauei tale. asa ca multe se suira pe omul acesta. graindu-i: Prea inaltate imparate.! lupul vede ca ei se iubeau si zice: stati voi aid. Zina era frumoasa. ca lumina de ea si o prinde de codite. N-au izbutit ei viteji si voinici tineri buni de vina. lupu le zisa: Acum dati-va toti jos de pe cal. sa auda lumea si tara ca mscai dusmani neispraviti. Ba mai spuse ca da un corn din imparatie aluia care va prinde pe raufacatori. incearca Esti slobod sa incerci. cu parul lung auriu. se batura tobele. dumneata un slabanog zdrentuit. Se chinui cit se chinui si un miros frumos simp si adormi. eel sarac isi lua arcul. ce se zidea ziua noaptea se farima. le-a zis. El s-apropie . muscaturile de furnici se destepta din somn si o lua pitis-pitis. darima lucrarea imparatului. Da — la — PASAREA ZAMBILA Cica odata de demult. Se cobori din cer o zina si incepu sa darime zidurile. I-a sapat baiatul groapa si i-a dat brinci in groapa ca sa moara lupul. merge la-mparat. Zis si facut Multa lume capata curaj crezind ca o sa se procopseasca cu vreo palma de pamint din imparatie stind noaptea la pinda. de cind cu lupii ai albi. nima n-a trecut ca sa-i maninc calul si eu am rabdat de foame si de acuma nima n-are sa mai treaca in afara de tine si sapa-mi groapa ca sa mor in groapa. Pe urma a adus tot lupul singur de a furat si pasarica si de acum si lupul si ei doi si pasarica erau in mina fetii. simti Furnicile se izidira care incotro. dar degeaba. Sa-ncerc. Dimineata doar gaseau zidurile pravalite la pamint. pina aproape Cum de zina. Mersara si ajunsara unde mincasa lupul calul. ca de citi am stau aici. Un om sarac isi ia si el inima-n dinti. care-si pusese-n gind sa ridice-n lume cea mai mare si A adunat de pe fata pamintului noua mii de mesteri mari. toti calari pe un singur cal. Apoi el s-aseza intre alte musuroaie de furnici. La miezul noptii il apuca un somn ca din senin. Ce sa fie? Cine-i darima lui noaptea zidurile manastirii? Dete sfoara-n Jara. ca ceva este necurat la mijloc. toti adormeau si nu vedeau nimic. sapa-mi aici o groapa mare. i-a dat brinci si a tras pamint piste ele. Dupa aceea au pornit sa lucreze mesterii si calfele. au facut semnele crucii pe vatra manastirii si i-au pus cu mina lui pietrele din temelii. Ce ridicau ziua. strigara birovii de pe culmile dealurilor. Cazu pe ginduri si imparatul. cazind la pamint. dar uite. Iar ei au plecat la ta-su cu pasarea. intr-o imparatie mare. omule. incinsa sabia lui si la cele patru cornuri de temelii puse musuroaie de furnici. ca ma due eu singur §i-i iau calul imparatului fara sa-i iau capastrul. ca buturuga mica rastoarna carul mare. vestita biserica. — — ! — — Incearca^ dar eu n-am Omul nici o nadejde. Isi da seama ca nu este de-a buna. li dau inainte cu lucrarea dar in zadar. noaptea se darima. ar fi trait un imparat mare. maria-ta.

cimpia si roadele pamintului. atit de turbat in minie era. Era Pasarea Zambila. sa caute Pasarea Zambila s-o puie pe aia sa cinte mai intii in biserica si dupa aceea sa intre lumea la rugaciune. S-au asezat sele-n sele. — Cinta-ti zina. Merse fiecare inainte. toate erau impietrite. merse si mai mult si ajunse la un copac mare. si va invia lumea din morti si iar o va fura vulturul eel negru din cer. Cum incepu ea sa cinte. iarba inverzi. Numai ca sa scape cu bine. ca-p jur ca de-aci incolo n-am sa mai imparatului. Mai era putin pina la slobozirea bisericii si nu se da de Pasarea Zambila. florile. toate pietrele se prefac in oameni. ca de mila mea vine aici Pasarea Zambila si-i vine rindul ca sa cinte. — Nici moarta nu Asta sa — Te rog. Tu esti trimis de Dumnezeu. Se mirara ei. Al patrulea iepure ii da apa si hrana. oamenii. Dar un vultur cu cioc de fier n-o lasa in pace. ai si viaja. . cintecul. moarte. iar. Copacii. incalecara armasarii si dusi au fost. Cum o prinse. Dar sa astepti pe-aproape. pasarile prind aripi. dar fiecare se grabea inainte sa dea de Pasarea Zambila. au pus miinile la ochi si s-au invirtit de trei ori si in ce loc s-au oprit intr-acolo drept au pornit fiecare voinic. Acolo in tara asta. Fata adasta pina ce adormira iepurii si-i povesti ce este in imparatia asta. leii. izvoarele se dezleaga si ciu-g. Pe de laturi o pazeau trei iepuri urecheati si fricosi. omule. De copac era legata o zina cu coadele ei lungi. au mers pina ce au ajuns intr-o tara mare pustie. tigrii. Adasta el trei zile si aude pe-o aripa de nor un cintec frumos care s-apropia de pamint. lata ca vine Pasarea Zambila. cinta si zboara. oamenii. Omul eel sarac se-ncrede-n zina si-i da drumul fara sa-i faca ceva. fiarele incepura sa se manince intre ele de fcame. ca de matase si plingea. se arunca asupra pasarii s-o piarda ca sa nu mai cinte. pasarile si izvoarele toate erau oprite de o zina rea pe loc si facute stei de piatra. vitele. el ii zimbi si z se: va invia padurea. iar Pasarea 147 . mai istet din fire. Sa nu te indepartezi ca te impietreste si pe tine. Oamenii prefacuti in pietre se sculara si pornira la lucru. baba rautacioasa. iar se impietri toata omenirea. Ce era sa faca ? Trebuia sa a^tepte trei ani pina la SiriZiieni. ca-ti spun care este taina tainelor. Fratele eel mic. florile capatara boboc si miros. frumosi si curajosi. ca sa scapi omenirea asta de la rau. cintind cu un glas frumos de inger picat din cer si to|i tot ce era impietrit invie ca prin 3 mortii ies din pamint. serpii. cu un dinte-n gura si un corn in frunte umbla in tara asta cu maghii. zidurile au sa se surupe pe omenire si toti vor muri cu imparat cu tot. Stai ! la stric nimic te las ! stii sarac. Dimineata ii povesteste de-a rindul imparatului cele intimplate.! ! ! — ca te-am prins De mine nu mai scapi — Lasa-ma. Imparatul avea trei iii mindri. Cind auzi imparatul ca i-a fost zina la mina si i-a dat drumul a fost din putin sa nu-i ia capul. Sa-i spui imparatului ca atunci cind o sa se slobozeasca biserica. De aci incolo zidurile se suiau mindre catre cer si nu se mai surpau. om inima da-mi nu ma omori. si fara grai. Ii spusera imparatului ca ei se due s-o aduca pe Pasarea Zambila. necazul necazurilor. Atunci — O fiarele. Au mers ei. sufletul Ca mi-i drag ca Pasarea Zambila cinta peste tot si minune. A facut farmece si a impietrit tot ce-a fost frumos si a avut viata. codrii capata frunze. Zina care era pazit5 de cei trei iepuri ii spuse sa mai astepte ca peste trei ani iar va veni sa cinte o data. Tata-su le dadu bani si-n desagi de-ale gurii. ursii.

ii pun gind rau si intr-o noapte il omoara.Zambila cinta. El aduse zina si Pasarea Zambila. tina adinca. Ciinele a luat-o inainte iar ei dupa ciine. Cei doi frati incep cearta. Era chiar in ziua nuntii cind trebuiau cei doi tineri printul eel mijlocas si zina sa se cunune la o alta manastire. Printul intreaba pe zina. scoborind ca o sageata ca uitase de ziua pe Pasarea Zambila. El merse drept la imparat si-i povesti cum 1-au lovit fratii si 1-au aruncat in fintina sa moara. plingea si el. Tocmai atunci sosi la nunta si printul eel mic imbracat in sarica. Ea desi stia ca printul eel mic fusese omorit chiar de acest frate mijlocas. la locul de unde se despartisera. inalta pina la cer si poleita cu aur. gata s-o casa sufletului cer. — — Tu te robisera si erau 148 . ca sa povesteasca mic o sa mai calce pragul casei. Printul eel mijlociu se puse cu zorul sa se insoare cu zina cea frumoasa. Suira Pasarea Zambila pe manastire sa cinte mai intii. Pasarea Zambila vazuse toate dar se temea si ea de razbunare. Cind colo. care sa se insoare cu zina cea frumoasa. Vine vulturul din prinda si asta. pasarea plinge si tace. ca sa auda toata lumea. chiar si frate-su si cu imparatul. Astia cind 1-au vazut pe eel mic ca este mai curajos. plingea si poporul cum o vedea plingind. La nu se tragea nici o nadejde ca prinpal eel Cine te-a scos din miinile celor patru iepurasi care zmei prefacuti in iepuri? singur. se temea sa spuie adevarul si tacea. facindu-si socoteala ca este vreun semn dat de Dumnezeu. i-au lasat in jos o fringhie si 1-au tras a far a la lumina. Calatoresc ei vreme lunga sa le-ajunga pina ce se intilnesc cu cei doi frati. imparatul era judecatorul. iar Ea. Apoi in loc de nunta ceru mai intii sa se adune toata lumea din imparatie si sa se faca judecata fratelui sau ucigas. In piata cea mare a cetatii. care le-au scos din ghearele zmeilor si le-au adus la curtea imparateasca. opinci si haine ciobanesti. ca aduce o zina si Pasarea Zambila. Amindoi o voiau si nici unul nu se lasa in voia celuilalt. Pasarea Zambila se intrista. Au fost poftiti imparati. apoi in toale imparatesti scsi si printul eel mic si voinic. ca in loc sa cinte. regi si printi din toate imparatiile asa cum este adetul la nunti. dezleaga zina legata cu coditele de copac. Imparatul se bucura vazind Pasarea Zambila. Lumea adunata credea ca se va face judecata pe sprinceana. Zina insa plingea si nu voia sa se faca nici o nunta. Baiatul trage cu arcul drept la vulturul cade si se face loman. singurel cu sabia. Mai inainte de nunta se batura si mijlocasul il omori pe fratele ! eel mare. si amindoua ramasera tacute si triste gindindu-se ce rautate poate sa fie intre oameni Ajunsi la imparat se laudara cu isprava lor si povestira nascocind fel de fel de minciuni. zina la fel. Imparatul in zadar o suia pe manastire sa cinte. mic Apa Un imparatului. Cind 1-au auzit in fundul fintinii vaitindu-se. Ei spun la Pasarea Zambila si Zinei ca pe amindoua le vor omori daca vor spune imparatului ca ei 1-au ucis pe fratele eel mic si ca ei sint cei mai viteji din imparatie. Veni timpul sa slobozeasca biserica cu noua turle. Pasarea Zambila. ca sa nu se darime biserica.. omoara iepurii care o pazeau sa nu fuga si cu amindoua se duce sa se intilneasca cu fratii sai. i-a luat oi la casa si ei Atunci baiatul cu turma de palat cele intimplate. ciine ciobanesc a auzit si nu s-a lasat pina ce nu i-a dus pe pastori pina acolo sa vada ce este. Pina la urma ajunsera la cearta si bataie. Fratele eel a fost aruncat aproape mort de catre fratii sai intr-o finnefiind adinca el s-a trezit de raceala si a strigat ajutor. dar se intrista auzind ca fiul eel mic a fost aruncat de niscaiva tilhari intr-o fintina fara fund si acolo s-a prapadit.

Pasarea Zambila si incepu sa cinte cu un glas frumos si duios. da-mi drumul. de aceea — Marite imparate. Si jucara toti pe loc Cu povestea din Timoc ! PESTELE DE AUR A fost un mos cu o baba. Mosu mergea cu undifa si prindea cite un juvete. ce astepta si veni pestele — : — in prundis. saraci lipiti pamintului si traiau la o margine de mare. arunca mosu undita si prinde un peste de aur. Se sfinti biserica si se cununa zina cu fiul eel cuminte si viteaz de se bucura intregul popor si bogat si sarac. Baba da-i pe el sa fie afurisit si marturisit. printul eel mic ruga Pasarea Zambila sa zboare pe biserica de aur si sa cinte. mai omule. macar atita fa si tu. intrebati pe Pasarea Zambila. Pestele cum s-a vazut in undita a inceput sa se zbata si sa vorbeasca de parca avea glas de om Mosule. Mosu i-a dat drumu uitind sa ceara sa-i faca si pestele lui vreo bunatate. Odati. Si jucara toti prin tinda Cu picioarele prin grinda. 149 . ca-ti voi face si eu vrun bine. ce pedeapsa i se cuvine unui fiu atit de ticalos pe care nu-1 mai socoteste vrednic sa-i fie fecior si mostenitor. ca n-are minte si cite si mai cite vorbe urite. Atunci imparatul a poruncit sa-1 ia pe ginerele ticalos sa-1 lege de patru cai salbatici si in fata mulpmii sa-1 spintece-n bucati. intrebindu-1 E.: ! : — Cine m-a cu m-a aruncat in put — Fratele tau. ce e. du-te si cere-i pestelui de aur sa-ti dea o albie. mosule ? Te vad trist Sint trist ca baba m-a certat fiindca pentru fapta aia nu ti-am cerut ceva sa — — ne imbogatim? — §i ce cere — Cere o avem ? albie. cine a omorit vulturul lovit cujitele si ? ia sotie. astepta. Cind ajunge acasa n-are de lucru si-i povesteste din fir in par babii. Se duse mosneagul la mai. La coconi sa pomeneasca. sa si noi in ce spala camasile de cilti. Asa si facura. dindu-i libertate si viata. Lumea adunata a cerut sa-1 omoare si a sarit minioasa pe el. Dupa asta. Iar bucatile din trupul lui sa fie duse in padure si aruncate fiarelor. put. Baba ii frigea pe carbuni si asa isi petreceau din greu bStrinetele. cu ciocul de el este voinicul eel viteaz — Dar cine a mai vrut ma omoare — Fratele mijlociu te-a injunghiat cu sa ? eel cutitul si eel mare te-a aruncat in put. Atunci imparatul a intrebat cu glas tare poporul adunat sa-i spuna. pentru dreptatea ce s-a izbindit. care vrea sa ma de mare te-a aruncat nu ajutat Dumnezeu. Du-te. Facu nunta imparateasca. de picau frunzele pe jos. iar eel in nici i-a fier si a scapat-o din robie ? Imparatul a intrebat-o si pasarea a raspuns ca care a scapat-o.

ca destul ai facut pentru el. da-i: Ajunge acasa aduc apa. nu unul. Se duce mosu acasa si cind colo. mergi sanatos ca si asta oi face. Iar se-ntoarce la pestisor tisorul il vede si-1 intreaba: Unchesule. Unii mulg vacile. vede o casa alba. se due la moara sa macine si cite si mai cite Sta mosu incremenit la toate minunile astea si isi zicea in gind ca nu e de-a buna cu baba asta. stiu de ce De ce? nu stie cum ci multi ci si averea e sa-nceapa vorba de rusine. cine o sa le pazeasca. Baba insa. De ce n-a cerut un lucru mare si scump.: ! ! p se va implini dorinta. mare. mosule. unchesule. mosule si tot suparat te vad. ca e un Tindala. ca baba. nima-n sat sa n-aibe ca ea. — Pleaca mosu iar suparat la marginea marii si asteapta sa vie pestisorul de aur. giste. Se bucura baba. ceri ! ai venit sa-ti argati. Mare minune e si asta si tuna in casa bucuros. care pina la urma are sa-i cear5 si steaua de pe cer. ma prostule neispravitule. Baba cind il vazu. mosule si cere-i sa ne faca pestele de aur o casa. — — — Sa-mi dau — Bas asa Da de unde — Asta e o mosule — Multumesc. gaini. Sa te duci tontolocule si sa-i ceri de data asta sa ne umple maidanul cu oi. Se pune pe capul mosneagului iar Fugi indarat. Se duce mosneagul la marginea marii si asteapta pestele. te si si altu stia ce sa ceara. altii tasala. dunga tinzii sta o albie de plop noua-nouta. lemne. iar nemultumita. rate. bibilici. Du-te si ai sa ai si argati sa te slujeasca ca m-ai scapat de la atitea. — Pestisorule am sature de o casa — Bine. incepe cu vorbe de ocara. cine o sa le araneasca? Baba cum il vede se repede la el cu o falca-n cer si alta in pamint de suparare. ca e un Pacala. la spune ce porunci ti-a mai dat baba? Cica sa-i faci vite cornute. vaci. — — — eu o muiere proasta cum sa — Ma daca era capatuiesti? — Fugi. stii ? ! taina. Cum il du-te acasa ca acasa. oare multe si pasari multe. sta si chibzuieste. baba ti cum dai nu e multumita. se fac voile. oare. Cum il vazu. Cica sa-i faci si ei sa se bogatie. c3 altfel cu baba unii maidanul plin de slugi. baba pe el. Cind ajunge mosu aproape. oi. vite mari si pasari sa n-aiba nima-n sat ca noi. golumbi si cu toate ielea. Trebuie sa te-nvat cere-i si argati. Bine. altii si taie 150 . pestisorule. ca nu se pricepe ca ea sa ceara. mare cu ferestile in soare. pe — Bine. Iar ai venit. Cind ajunsc — — vede. curcani. se bucura si mosu. sa iertare. du-te acasa ca ii zice: taica. maidanul plin de boi. in locul colibei proptite cu pari. Pes- pe stapini. Se mira mosu si cazu pe ginduri ce-o sa se faca el cu atitea vite. ca asta n-o scot la capatii.

nu avea care sa vada de iel. din argati si argate. Cind ajunse mosu la bordei. asa ca A intr-o zi. iar ea da la porunci. sa-mi umplu si ieu traista » mosu ! 151 . Mergind mosu pin padure. prea multe — Du-te. cu porcul meu — Bine. da si rau sarac. vrea sa fie boieroaica. pe mine imparat. Cum il vede pestele stind pe mal iar oftind ii zice nu te lasa baba ? — ! ! teasca supararea. Ce bine o sa fie atunci O sa se mire lumea si tara de ce sint eu in stare sa fac Merse el plingind si asteptind sa iese pestisorul de sub val ca sa-i poves- — Hai. Mosu. ceva sa sa sparga cu toporul. daca asa p-e dorinta. Sa te duci si sa te grabesti sa-i ceri palate-mparatesti. asa traiau de rau. pina ce-si dadu sufletul de suparare zgripturoaica. ajuta-ma sa sparg cu toporu buturoaga asta. se puse pe el cu cearta si bataie. ama fara lemne n-a putut. nepoti si baba la mos. Asa scapa mosneagul de gura babii si baba de atitea bunatap. te si sa-i ceri sa-mi dea fi si mie argate asa cum au boie- ceri si n-o bine ! venire-ai invirtindu-te si si rasucindu-te si fa ce-ti spun. din palate. asa am ? Iar ! Iar.! : ! roaicele. Se duce mosul acasa si cind colo. — Nu. cum o vazu. — Sa duci indarat — Babo. eu am crescut cu pupln am gaina mea. tot ce i-ai dat s-o saturi. taichii ! zice cica s-o faci pe ea impara- si doresti. sa-i aduca lemne de iarna si faina de mamaliga. iar pe mine sa ma faca imparatita si pe tine imparat. Baba sta cu mita pe vatra si blestema pe al ce i-a luat averea ?i bogatia pe nedrept. mosule. e. hai. nurori. Ajuns acasa vede baba cu argate in dreapta si-n stinga. unchesule. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. sa-nchina. teasa — Tu cum mosule? — Bre. nimic din case. Eu ia-ndarat meu. ciocanind prin buturogi ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. nu se multumeste cu ce are Du-te acasa ca si pofta asta i-o fac. asa ca eria mosu singur in casa. din vite. POVESTE DE UN MOS CU O BUTUROAGA fost un mos batrin care ramansese singur in casa: ii murisa toti copiii. 's facu o cruce cu mina a dreapta. cu puteria ta. Dar nici cu asta nu se mulpimi. Mosul. fost si trait bine in bordeiul si zic. — Ce mosule e ceva nemul jamire — pestisorul Auzi ce naroada. tontolocule. taica. ca mosu ce sa faca de cind iel a ramas singur in casa? Intotdeauna la culcare si sciilare s-a rugat la Dumnezau sa-1 ierte si pe iel ca nu poate sa traiasca singur ! Mosu s-a nacajit sa traiasca asa greu. iel loa de acasa o traista pe umere si un topor si pleca dupa buturoage de-ale mici. pestisorule — Vrea argate. N-a avut nima in sat. destul era batrin. sa fac.

Mosu lo galbinii. facu mosu o gramada mare de b§legar torit. Pleca saracul de mos colo. dimineata in varsatul zor'ilor. sa iai sama in toata baliga ca ieste citi aranesti coseria ». cum a ramas fara baba. facea faina. ma doare picioareli si selili ma nacajesc cu o traista. de spargi cu toporu casa mea ». ceva mai sparsa. si un galbin. ca sa nu mearga pe picioare ii da un magari. si platea la cara cu boi. avea mosu bani si cumpara porumb. n-are care sa vada de mine. iote magariu colo. sa nu mai vii la buturoaga-asta sa-mi spargi casa mea. pana mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. Petrecu mosu asa bine cu magariu multi ani. ii pusa iar in cirpa si asa porni mosu sa-si vina la socoteala. rindu la magari ie asa noaptea cind doarme magariul ! : : << ! : ! : sa caca. fara copii. griu. si cu toporu. inchisa magariul in satra. Mosu pusa traista plina de bite uscate. iaca iasa din buturoaga altu mos luminos ca soarli si luminosu de mos zice la alalant mos asa « Bine. dincolo de cringu-ala ieste o poiana cu iarba verde. loa mosu pe torn magariului. lo mosu banii. Mergind tiris mosul de dragu magariului. « Iote. ce pot sa aduc » Da mosu al luminos se roaga de saracul de mos sa nu-i sparga casa ca-i da ce cere saracul de mos. Lo magariul de un curmei si pleca cu iel sa-1 pasca da si sa mai adune \Tun lemn uscat de foe. saracule. asa sa cumpar lemne si nu pot sa due. galbini. Mosu avu o satra batrina cutrupita cu paie si cu feriga. Aduna mosu bite uscate. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga. mosule. vine un bogatas pina la mos si-1 intreaba vrea sa-i \anda torul ? Mosu sa gindi mult si spusa « vind ca n-am loc nici mosie : unde sa toresc cu iel ». pe magari. Si in dimineata a de doua. Mosul sarac porni sa povesteasca la alant mos cum e rindu. aproape pusa mina pe magar. pascut de iarba. da sa stii. da magariul porni sa-1 linga pe saracul de mos. ii lega intr-o cirpa. [dincolo de cring si vazu [poiana verde de iarba. ia-ti traista cu aschii si incaleca-te pe iel. umplu traista. Porni saracul. mosul s-a sculat de noapte. sa dusa in satra sa vada ce face magariul? Sta in picioare si minca niste iarba ce i-a pus mosu intr-un colt la satra. nepoti. Da intr-o zi. da si magariul pastea pe poiana cu streangu dupa iel. da aranind baliga la magari. stapin al magariului. sa dusa acasa sara. clece. Tu sa-I iai cind Saracul de mos cu mare drag si multa voie auzind unde ie magariul sa-nchina la Dumnezeu lui ca di-acuma inainte nu mai merge pe picioare.Dupa ruga mosului ridica toporu sus si dete o data in buturoaga. mosu aranind satra magariului. insara. acolo magariul paste si are la iel un streang tiris dupa iel. cumpara lemne si traia mosu bine mai decit altii in sat. luminosule « Mosul al luminos stia ca-i trebuie la saracul de mos multe ama mai intii. nacajitul de mos. bani n-am. Saracul de mos spune « da-mi ce vreai tu. iel porni sa-i arinjeasca satra cu o furca de lemn. buni bani pe tor. ce rau ti-am facut tie. ducea bucatele la moara. da si cu lemne. Mosu de dragu magariului. in doua baligi gasi doi bani. sparsa o aschie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturcaga aia mare umple mosu traista. sparsa un nod bun. intr-o baliga mosu gasi trii galbini. Sa ogodira. Mosu incepu inchinindu-sa domnului si il ruga de sanatate la mosu al luminos pentru ce 1-a podarit cu un magari. aschii. iara sa-nchina domnului si pusa mina pe streangu magariului si-1 trasa la iel cit putu. Porni bogatasu sa care toru cu carul incarcindu-1 de baligari. du-te de ia-1 de streang. Dimineata mosu minca o felie de mamaliga cu niste zama de linte. ca mult ieu sint si sarac. saracule. sa-1 pupe pe magari. da a ramas citi un galbin pin 152 . Mosu pusa traista pe magari si pleca acasa cu magariul.

Cind sa ia ce-a spart vede linga buturoaga un mos luminos si vorbind la saracul de mos asa « ce rau t-am facut de-mi spargi tu mie casa mea. mi-1 lega de un par. sa inchina lu Dumnezeu sa-i ajute. Ramasa numai streangu legat tasul nu-i sta ! ! de un tirsog. asa ca bogatasul pricepu ca ie dar de la Dumnezeu sa se cace magariul sa ia bani daruiti bani. inchisa usa si pleca. cobori traista de pe magari jos. Intr-o zi. asa ca sa roaga ca a gresit. Bogatasul sa-ntrista. ajunge la buturoaga mare si cam putreda. Traia mosu iar din greu. ca din asta buturoaga o sa umple traista de sparturi. ca ieu nu vin sa-ti sparg tie casa ta ». cind s-apropie vazu mult singe. sa-i dea putere sa sparga buturoaga. traiesc mult rau. Saracul de mos mult sa spaiminta de mosul al luminos si porni sa-i povestiasca cum traieste greu si nimica n-are. bogatasul sa baga in satra magariului si sa baga in paie cam su feriga. da nici n-a stiut cS e casa lui. da mosul tot mai bine petrece. sa cumpere ce trebuie. or fi vro buturoaga ! $i mergind mosu din stiap in stiap cu toporu si din buturoaga in buturoaga. Intr-o sara mult inourata de ploaie si era mare negura. sezind bogatasul cu magariul in padure piste %to trii-patru zile intr-o noapte a venit un lup si a mincat magariul Cind sa pomeneste bogata§ul din somn.baligi. Mosul al luminos intreba pe saracul ce cere sa-i dea. sa nacaja mosu citava vreme si vazu ca nu ie usor sa arda clecisoare nu tine fee si sa incalzasca bine. Inchisa usa cum a fost si pleca cu magariul de funie unde. da bogainima la loc. sparsa o margine din buturoaga. lo mosu o furca de lemn. ssi vada de unde ia bani galbini in baliga magariului. sa-ntoarsa acasa si vazu pe saracul de mos plingind de mila magariului. Cind araneste satra magariului. La mos i-a iesit din gind cum a fost dintii rind la traiul al bun. N-are bani sa plateasca. Care 1-o-ntreba. ce sa faca sa pazasca pe mos. ama sa nu mai vina la casa lui s-o sparga cu toporul. da porni si un vint cu ploaie mestecata. baga magariul in satra. iara lo o traista rupta si un topor si pleca sa sparga ceva mai gros lemn. Vazusa tot cum ie rindu mosului cu magariu Saracu de mos si-i pusa gindu sa-1 fure pe magari. Unde sa sa duca bogatasul ? Acas' la iel nu poate ca ie furat magariul. balegili la magar Fursi bogatasul torul de acarat. da sa gindi sa nu fie judecat pentru furat. pi la chindie. porni sa araniasca baligele magariului si desfacind cu furca lo din toata baliga citi un galbin. bogatasul sa dusa departe. vede ca magariu nu ie unde-1 legasa. Mine in zi vine mosu sa araniasca satra de baligi. pina mosul pe cimp cu magariul. deschisa usa setrii. Asa ramasa mosu iar sarac cum eria dintii. barem vro cinspreze zile si sa sa intoarca iar acasa cu magariul. Da n-are care sa vada de iel la vreme de batrineafa. oasa si tavalitura de magari. sparsa o aschie buna. cum sa aduca lemne cu spinaria. ca sa zaboviasca acolo. opri magariul. Mosul batrin n-a vazut bine aranind de Dumnezeu. iaca vine mosu cu traista pe magari ajunsa la usa setrii. de traiul omului. veni bogatasul. Da bogatasul sa uita de supt feriga unde sa pitulasa. Intr-o zi. ce n-are nu poate. mai ridica odata toporul iara sus si repezi iar in buturoaga. dezlega magariul di la par si iesi cu magariul afara. n-are bani sa cumpere. Mosul durmi greu. intra in niste paduri mari. iar ajunge. ia sama la magari. : 153 . sa zica ca 1-a cumparat de la bilci. bogatasul pazeste pe mos pina cineaza si se culca mosu. Mosu batrin cum o vazu sa-nchina. ridica toporu sus si dete odata in buturoaga. Pusa mosu mina pe topor. sa pitula bine si-si lasa o gaurice cit sa vada ce face mosu.

minca mamaliga cu oua coapte. si mosu o roaga pe baba sa-i ajute sa faca ceva dedete babii vro patru-cinci ouS si spusa babii: « gateste. Il lo baba si-1 baga in chesoi la bete si tacu baba. Dupa ce sa saturara. Cind gati baba chema pe mo? de afara sa manince.. Cind spargea ou si loa sama la mijloc la ou vazu un ban galbin ! Mosul mult ii fu drag cind vazu bani in ou. » Atuncia luminatul de mos spusa asa: « sa-ti dau o gaina alba ca soarli s5-ti faca in toata ziua cite un ou. Doamne. facu o cocina mica. ama intr-o zi iaca vine o baba cocosata si in doua ciumege la mos in soba. da mosu cum o vazu aproape de iel. aci aproape si vazu lomanuri cu blocuc adusa de potoc . mosu ii cite un bit de lemn intr-o zi. Lo mosu gaina.Mosu saracu sa gindi ce sa ceara si zice « Doamne. ipl dau unu sa ai si tu. sa iai sama. iar ca dintii. facu mosu bucatureli mici. Mult era drag la mos de gaina. Baba dete galbinii la ficioru ei in mina si povesti la ficior cum traieste saracu de mos cu o gaina. Cocosul umbla cu gaina amindoi. acolo ea ricaie si cata rime sa manince. gaina maninca. mos. povesti si glume pana mincara ouale din tigaie cu mamaliga calda. in ou ieste un galbin. o pusa in traista deasupra de buturoage : Cum si pleca acasa. si vazu in tot oul cite un ban galbin. un galbin. scoasa galbinii ce loasa din oua si le pusasa in tigaie. Porni baba sa sparga ouale. Ama baba striga la pe maidan. » « Bine. care n-a mai auzit sa faca in fiecare zi cite un ou si aia inuntru in ou.» Saracu de mos pleca la potoc. nu putea sa-i desparta. cocosu lo gaina dupa iel si pleca la cocina babii. aruncind tot aproape de iel bucaturile de mamaliga. scoasa din sin o bucatura de mamaliga. Mosu n-a bagat de sama. da cind 1-oi sparge sa-1 maninci. pipi. Cind fu soarele pe la chindie. sara inchide si iel cocina goala far a bit dupa 154 . pusa baba masa si mi-1 lo si pe mos la vorba lunga. Si iara porni mosu sa petreaca bine. ca gaina in toata ziua facea cite un ou la mos. Mosu gindi ca s-a invafat cu gaina mosului. cu voia ta da-mi ce vreai tu. Mosu o lasa intr-o noapte cu iel in soba. in toata ziua. baga mina in chesoiu betelor. cum ajunsa acasa baba desfacu betili de pinga ia. Iote am cocosi si sa bat. comsia sa pi atitia Saracu de mos sa insela aid si-1 lua. Trecu multa vreme. porni mosu sa" cumpere ce-i trebuie ca avea bani. stoaca si multe gaini si cocosi. si le lasa lui : « vezi ca nu e bine numai o gaina singura in maidanu tau. da si fa mamaliga. da si gaina ricaia in blocuc la mosu. intinsa repede mina si o prinsa pe gaina. o vazu. arunca la gaina citea frimituri si mosu o striga : « pipi. nurori. avea baba copii. Mosu al luminos ii zisa asa: « Du-te colo unde potocu a adus lomanuri cu blocuc. ie urit si iei singura. nepoti. baba sa dusa acasa incet cu doua ciumegele. porni mosu in maidan. asa mosu cu gaina. Asa ca babii i sa lasa la gaina la mos si-i pusa gindu la gaina sa nu mai o aiba mosu. sa pun la gaina apa sa bea». la soba si i-a facut un ou ! Mosu i-arunca firimituri de mamaliga. decit pe ai mai rai. pipi !» Gaina minca ce-i da mosu. Mosu porni sa o mingaie cu mina pe aripili iei. desfacu nojita de la piciorul cocosului si-1 lasa slobod pe maidan. da-mi ! » a zis. Asa ca mosu aduna citeva oua si mosu petrecea bine. gaina sa minta dupa frimituri aproape de mos. dimineata cind sa scoala vazu gaina ca sede intr-un colt. ii lega cu cite o nojija de picior cu un cap la nojita de pe alalant de Sede baba pe scaun mincare. o cutrupi cu niste blocuc de paie si acolo inchidea mosu in toata sara gaina. da ieu o sa scobesc afara intr-o piatra. care pe toata ziua sa batea cocosii babii. sa sada cu gaina ta ». Baba mai eria in stare mult decit mosu. mi-1 unu citeva zile legat cu un iel pin maidan.

ciocanind pe ripi dupa lemne. n-am ce sa maninc. multa vreme. cinili loa piinea sa : Mosu sa scula de jos in picioare apropie trii deste la mina dreapta. cinili sa rapezi la gaina implinta gura in ia o stoarsa mult asa ca gaina sa spaiminta de cine. gaina veni sa adune firimiturile de pine. Fursi inchinaciunea. numai porni sa plinga ! si si vaita ca i s-a urit traind si nacajind: « topi ma fura si ma-nsala. s-o iai. da si baba mi a bagat de sama. camasa din petece si cheba toata partaloasa asa ca de mine toata lumea fuge. n-am pe nima care sa vada de mine. aide ! cere sa-pl dau ce vrei». masa. sparsa un parcelus bun. ca tu te duci acasa la casa ta. iaca veni si mosu cu traista de lemne si vede un bulban negru linga parepi casii. sa intoarsa bulbanu. o plinsa mosu pe gaina multa vreme. mosu ii dete cu picioru la bulbanul negru. spune-mi mie ce ceri. ca un cersitori. ama Domnu sa-mi ajute s-o sparg sa umplu si ieu traista indata ». cu nepotiii. de te pusasi sa-mi spargi mie casa ca ieu ti-am facut tie de multe ori bine da nu rau ». daca lumea din sat nu ie buna. luminos si porni cam rastit sa zbiere pe saracu de mos asa: « Ce te-ai miniat pe mine. asa de sarac si rupturos uidisa.de gaina. la la cine. Copilu babii a incbis usa cocinii. ama sa nu mai imi spargi casa. fursisa banii topi ce avea. ai facut-o cu toporu. de-a pastravala. da a mia o vezi cum ie. sa te duci acasa. iaca iel iar sa duce la buturoaga mare. iote ma vezi cum sint. mosu vazu ca ie gaina lui moarta si rupta de cini. vazu gaina cum cinili mosului maninca pine. ca ie zilele lui lungi si are>!nca nacazuri sa traga. da si mosu rau saracisa. or sa-si piarda zilili. sparsa o margine buna. baba deschide usa cocinii si pleaca sa iese gainili babii. de-a pastravala si veni pina aproape de casa mosului. ca ie intreaga. Da mosu « buna srete m-a adus la a mare ofta odata tare. Opincili din plotoage. Ocolind mosu turbat de ginduri. or altceva. iar mosu ridica toporu sus si dete iara in buturoaga. ridica sus. vorbia el singur buturoaga. lo mosu sa gabe spartaturili in traista. decit zisa: « Ce vra voi Doamne luminosu de mos ! » Sa gindi ce s-a intimplat cu magariul si cu gaina asa ca acuma sa-i dea la saracu de mos o maciuca. sezu jos. mirai la gaina sa fuga ama gaina nu fuge. s-o pui pe poli^ si ce god iti : 155 . nima nu-mi da nimic ». da pe buturog sede un mos frumos. sanchina Domnului cu toata voia sJ-i ajute sa sparga buturoaga. niscai ale sarbatice sa-1 manince. lo toporu in mina. n-am ce sa imbrac. iel iara sa duce cu traista si cu un topor pe deal si sa ruga bunului Dumnezeu. Saracului de mos nu-i da-n gind ce bine i-a facut. da cind fu mine in zi. baba loa un codru dusa in baligari s-o manince. numai sa nu mai traiasca asa de rau. dete repede in buturoaga. da nici ce sa mai cumpere. da multe firimituri sa facu. nu sa lasa pana n-o umple. ca nu mai poate sa traiasca. sa te duci. da cinili dusman. o boata si ii spusa la saracul de mos asa « Iote colo in virfu coasti unde-s fagii frinti de vijelie. mai la urma. ca gaina cu cocosul mosului a venit in cocina babii. or ciuma sa-1 ia. Mosu vede ca ie traista goala. Uidi mosu plingind de mila gainii si sarac ca vai de ial. n-avea ce sa mai manince. Da mosu luminos zisa: « Dumnezeu cu tine. Saracu de mos nu mai stia ce sa ceara. Daca vazu mosu ca nu ie iertare de la Dumnezeu si nu-1 ia. ieste acolo o maciuca. or. si nu ma baga nima in sama. Cind fu vremea prinzului. Aci fu si gaina cu cocosu mosului. nacajitul de mos nu mai stia ce sa faca de neavere. baba minca cu de pine si-i da copiii. isi ruga intotdeauna moartea.

din voi trii fetita. sa dusa aproape de polita unde ieria si maciuca. sa juca fetele pe drum iaca. pusai inaintea mea niste partale rupte si pazii pe mos. vede o turta de pine pe masa lui. daca va da trochitale. Cind mosu pusa mina pe turta. iel ce i-a trebuit a cerut de la maciuca de fag. iesea aburi din ea. mosu sa-nchina. Spusa babii: «iote ce facuram. ducep-va la apa rece. sa resi sa-si cerce norocul. Mincind mosu la masa mult sa mira si zisa iel « mare ie Dumnezeu. Vazura lumea. iti pune pe : « masa da-mi pine. Porni mosu sa aiba si bani si ce god i-a trebuit. ! cum spusa mosu al luminos. pui mina pe ia si sa zici asa Ce god t-o trebuia tie. or bani » ». Tunara in soba la baba si fata care pazisa pe mos. da-mi mie ce mi-e drag. sa-curara pina la usa mosului si cerura de la mos trochitale sa aduca apa. doua care sintep mai mici. sateni. Mosu mult sa gindi unde Minca s-a vazut o maciuca sa-ti dea ce-p trebuie. da-mi mie o cinie de peste si o mamaliga calda ». o lo in mina si pleca acasa cu maciuca si cu traista de lemne. Mosu veni aproape de polipl. iote vine mosu cu de lemne si oftind pe drum. sa ceara de la maciuca barem o turta de pine calda si moale. acolo vazu o maciuca ca de toba. cum mi-a ajutat si mie ».. linga vatra focului rasturna traista de clece. trebuie. sa auz si sa vezi ce face mosu. tuna in casa. pusa mina pe maciuca si porni Fetiplle asa si traista incrosnata : 156 . de vint si sa zauita bine pin crengile fagilor si vazu o maciuca asa de frumoasa si dreapta. Mosu nu mai putu de drag. comsia de baba a mosului ce sa faca? Cheama baba trii fetita din mala la ea acasa si le spune la fetita asa « paziti cind vine mosu de la lemne si duce-p-va la iel in soba. dedii trochipi mea la fata mijlocie. Cind auzi mosu. Intr-o zi. Iaca vine fetele di la apa rece. porni sa povesteasca ce-a vazut pazind pe mos. cu o cinie de peste. da maciuca o pusa pe polita sus. da iel sa trasa linga polita unde eria maciuca de fag si pusa mina pe ea si sa ruga asa « maciuca. Mosu ne dete trii trochipi si io sint mai mare. te duci la ia. tuna mosu in pravalie. da si mincare buna ». da fata mare vazind tot cum ie rindu la mos isi lo trochita di la a mijlocie si sa bagara in soba mosului. Fata a mai mare ce fkcu ? Dete trochipi la a mijlocie si le porni la apa pe ale doua da ea sa trasa colo in colt la balcon. da fetiplli cind mosu le vazu. la o rugaciune dreapta de ana ce avea si iel saracu in casa lui si intr-o zi ne mai putind rabdind de toate. da-mi mie ce mi-e drag da-mi o turta de pine calda si moale sa manince mosu » Cum fursi ruga. da io ma pitulai colo in balcon in colt. ea-ti da pe loc. Mosu o lo si o dete cu mina dreapta de-a bobdaproste la mina stinga si sezu sa manince o pine calda si moale cu ceapa pisata intr-un blid. da satenii. lo traista. da a mai mare pitulata in balcon. Asa mosu. Ajunsa mosu acasa. lo trochitale de dupa usa casii si le dete la cite trile cite-o troaca sa sa duca la apa. eria calda. toporul si pleca colo in virfu coasti de vijehe. Petrecu mosu mult bine cu maciuca. ceruram di la mos trochipue sa-i aducem apa rece di la fintina. vazura pe masa o mamaliga calda si o cinie de peste. pusa mina pe maciuca si zisa asa « maciuca de fag. niste fagi frinti ! unde fura : ! ! : ! : facura. comsiili mult sa gindea: « de unde mosu are bani sa cumpere toale. maciuca de fag. pusa inaintea ei niste parpde si porni sa-1 petreaca pe mos cu ochii ce face. ca mosu a lapadat toalili ale rupte si imbracasa toale noi. aude odata o zdupaiala in soba lui Cind s-a zauitat. cum isi gateste demincare si sa vii sa-mi spin mie rindu mosului ». . aducind lemne cu o traista rupta in fiecare zi. Mosu fursi rugarea. cerep trochitale sa-i aducep apa rece di la fintina. Fetitali detera trochipue la mos si plecara iara la baba care le minase Ia mos. aide odata o zdupaiala in soba da cind sa zauita vede pe masa o mamaliga calda.

o lo. Iaca mosu sa intoarsa de unde plecase. inchisa usa. copiii nu le voia sa o fure. inchisa usa. bogatasul sa resi sa fure maciuca ca pe magar. 157 . sa opinti. maciuca de fag. cind vad pe masa saracul de mos veni la masa. da la bogatasu i sa facu un cucui. Si trecu multa vreme. pecum ce are mosu. Cum fursi mosu vorba. Aci bogatasul sa spaiminta si iesi din soba. chinezu facu un rind. dediram trochitale la mos si noi veniram iara la tine mama sa spunem ce vazuram ». pusa cheia la locul iei. nici n-o misca din loc. Da veni intr-o zi birovu di la opstina sa ceara di la mos bani pentru niscai f intini sa sa faca-n sat. Baba cind auzi asa vorbe. Si mosu pleca cu o cirjie in mina. Baba porni sa povesteasca la copiii iei ce are mosu.» sa vorbeasca asa « maciuca. in maidanu mosului. sa-nchina sezu pe un scaun. vazu o frumoasa de maciuca. tie judecat putu Chinezu s-apropie de polita pusa mina pe maciuca sa o ia. de unde al sarac de mos sa aiba asa maLo chinezu patraungii cu ciuca. ce cere mosu iel si pleca la mos acasa si porni sa-1 ispiteasca pe mos de unde are maciuca pe polita. Pazitorii venira si bine sa pitulara. Bogatasul vazu cheia casii. Da intr-o zi baba sezu in marginea drumului sa spuna care vro trece pe drum si sa nimeri sa treaca bogatasul care-i cumparasa toru de magar. ! : ! : ! ! : ! Intr-o zi. unul din ei vazusa tot. trii insi in trii parti. sa nu fii iel a visat sa nu o puie pe : * mosule. Mosu spusa « n-am bani. mosule. « Taci. Piste vro trii zile. svrr uita vazu mosu zece galbini. nici de maciuca. Da-mi un sacui de galbini » Cum fursi vorba sare maciuca de pe polita dete odata tare in cap la bogatas si iar sezu maciuca pe polita Bogatasul nici nu vazu cind mi-1 lovi maciuca. mina trii pazitori sa pazasca pe mos ce face iel in soba. tuna in soba. or oi fi fost toboseri la tinereati ? Mosu spusa « toboseri. sa nacaji. Da pazitorii care-1 pazeau pe mos. Mosu ce facu? Sa dusa aproape de maciuca. sa dusa la polita. auzii odata tup. sa dusa sa pazasca pe mos pina pleaca dupa lemne or sa duce uneva. da nu pricepu nimic de casa. n-am fost da maciuca am gasit-o cind am fost dupa lemne ». bani pe masa. mosu petrecea cu maciuca. iote mie ce mi-e drag da-mi o mamaliga calda si o cinie de peste ». Mult sa mira chinezu si sa ciudi. maciuca de fag. da s-o tie pe polita. ama nu s-o ridice de pe polita. sa-i dea mosului toate ielea. mult sa gindi ce sa faca batrina. ama nu putu sa o ridice de pe polita. mare ca nu rabda nici caciula in cap s-o tie. « Pai nu o pui pe foe ca : : ! ! ! : ie uscata ? » Mosu Chinezu lorn ! spusa ca zice mosului « ». ! De foe. Pusa mina pe maciuca sa o ia. da-mi si mie ce-mi ie drag. sa opinti. iote mie ce-mi Cind sa i-e drag vro zece galbini » Cum fursi vorba auzi mosu tup. Porni baba sa spuna cum ie rindu la mos. ia rau nu sa-ncrede sa o fure. nici nu o misca din loc neam Ce sa faca bietul de bogatas el o sa ceara de la maciuca ceva ? Sa gindi cum i-a spus baba sa zica si iel asa « maciuca. in cap. maciuca de fag. nu-ti trebuie asta noduroasa noi o s-o ce vi sa lasa voua la saracia mia ? ». Nacaji. iaca venira si ale doua fete di la apa. ii trebuia la mos o tira bani.\ usa. Ciuda : : bogatasului Zisa iel « treaba mea ? » Tuna bogatasul in ginduri. pusa mina pe ia si zisa « maciuca. nu pot sa lucru pe bani la bogatasi. tunai in soba mosului. leu iesii din coltul balconului si loai trochita mea di la fata mijlocie. deschis. baga cheia sub niste partale in balcon. zdupaie. ce facu mosu in soba sa dusa si spusa la chinezu. da nici n-am ce sa vind de bani » Asa ca birovu sa dusa si spusa la chinezu ca n-are mosu bani. ca ieu sint batrin.

Ce vrei. gasaste o tuvarca si sufla in tuvarca. doua pina a intrat la ea. da-mi un sacui cu bani » Atuncia deodata sari maciuca mi-1 lovi pe om in cap odata tare si iara sa pusa pe polita. Da a auzit si el ca cine vrea sa-i vada numai destiu trebuie sa-i dea cite o punga de aur. Si mai cata pe acolo si gasaste un fes si-1 pune in cap. Cind se scoala nu e tuvarca Da ea sufla in tuvarca. faca el acuma fara portofel. El a facut o punga si a pus destiu. a suflat in ea si a iesit arapu Ce vrei. Qnd si sa sperie. i-a luat de subt a stat la usa nevazut. asa cum a cerut mosu: « maciuca. apa si altele. maciuca de fag.care paza pe mos si vazusa tot cum ii cerusa mosu bani sa putu aproape de polita unde eria maciuca. Atuncea dete omu si iel cit ! ! GHIUNEA GHIUZEL SAU GHINA CEA FRUMOASA turc argat. Pe urma doua-trei pungi si a vazut mina toata. Fara sa stie ca daca-1 pune in cap se face nevazut. Nici n-a vazut nima asa lovitura de tare. Tot umblind pe acolo. cerut si el simbria 1-a inchis acolo. El. sa ceara de la maciuca. toti care acolo a fost sa spaimintara si plecara. Pusa mina s-o ia. iel sa nacajeste s-o ridice. Si el a spus tot si a spus ca are portofelul. stapina ? A — — ! 158 . il ia vechi si rupt. pe urma alt ban. stapine ? S-o fad pe asta magarita si pe slugile ei tot magarite. Asa traia mosu mult bine cit a avut iel zile de la Dumnezeu. tot mai raminea cite un ban de aur. — — Nimic — Ce — Sa ma vrei. tuvarca si — ! dai pe asta afara. cara la lume piatra. de unde are asta atitia bani si I-a luat cu « susu-musu » si 1-a inselat. ca « pasarica vicleana da singura-n lat ». da-mi si mie ce mi-e drag. S-a dus . s-a imbracat bine. Cu cit sa zauita in portofel si lua bani. Pe urma mai multe pungi ca s-o vada toata. Ma. iar iese arapu si-1 intreaba. dupa ce a stat din plins. ramasa mosu fara nici o frica ca i-o ia cineva maciuca. Si a iesit cu ele in oras. Dac§ vazu ca eria mult grea porni sa vorbiasca. Se iveste arapu si zice: Si el a fugit cu portofelul. Noaptea se culca cu ea si pjvarca o baga sub capatii si a vazut si i-a luat-o. Si cind colo s-a luat de mirare. rind colo iese din tuvarca un arap si-1 intreaba. si pe ala. da nu putu nici iel. De-aci incolo mosu-i judeca « nu dupa graiul lor. a gasit un portofel colo in portofel un ban de aur.ntr-un oras. capatii tuvarca. fara tuvarca. stapine ? fost A un baiat argat si si era si el la un A si turcu n-a vrut 1-a aruncat intr-o camera. sa uita si vede alt ban. ci dupa faptele lor ». Pe urma iar sufla in tuvarca. a pus fesu-n cap si pindit o zi. Da pe Ghina Giuzela punea — Ce — Sa-1 Ce sa vrei. Odaia era goala cu artii si vechituri pe jos. L-a cerut sa-1 vada si n-a mai \Tut sa i-1 dea. stapine ? scoti de aici ca sint inchis ! fesul.

Atunci scoate-ma la lume de aici. si ajunge la lumea-cealalta. umplu sinul cu mere rosii si galbene si isi cauta o poteca de iesit la lume. voinicule. Dar nu se aude suflet de om. . sa te ascund. se chinuie sa le fringa.mai mult si si mai greu pina a muierc slabit de tot. Un pui de vultur ii zice: Vino. cad coarnele. singur si te gindesti ? — ! ! — — — — — ! — 159 . Taurele se infurie si fuge. Si omul nostru vrea sa urce dealul. Si atunci iar a suflat din pivarca a zis: — Sa le faci la loc. Si atunci ea s-a rugat de el s-o ierte. Isi facu planul. Jos vede o gramada de carne de sarpe. fuge pina ce da de o pestera. Trage cu arcul si omoara sarpele Apoi coboara si-1 taie-n bucap. noua butcaie cu vin vechi si abia atunci te-as putea scoate la lume. Iese la un luminis. asa cum este in mormint. Pune mina pe coarne. dar in zadar. De data asta tu mi-ai scapat puii de la moarte si eu vreau sa te rasplatesc. Parca toate sint moarte si dorm. De doisprezece ani puiez in acest ciongar batrin si in fiecare an balaurul mi-a mincat copiii mei. Acolo. Ajunse la o padure mare. Cum o sa poata jpurta el pe umeri un cap greu ca plumbul. Acum isi dadu el seama ca mincind mere rosii cresc coarnele. nici o bataie de vint. Taurele ajunge si el si paste la iarba verde nebagat in seama. Ce sa faca? Incepe sa plinga si sa ofteze. iar min- cind mere galbene. Merge la o Tocmai atunci vine sa bea apa si un taure mare negru. noua bivcli grasi. de frica fiarelor salbatice se sui intr-un copac. Taurul vrea sa suie un deal. raspunsera pititi puisorii. intreba vuiturul ? Nu stim. Intra cu omul in pestera printr-o gaura Odata un om fintina sa bea apa. un copac si multi meri cu mere rosii si mere galbine. Cind aci un cuib de vultur cu puii golasi si un sarpe gata sa-i inghita. Ii veni foame. brosc£indu-se si mugind de fioros ce era. Minca mere rosii si simpi cum ii cresc coarnele-n cap. In cale. Pleca el de aci suparat. Omul nu se lasa si se duce inainte. minca mere galbene si-i cazura coarnele. Se apuca de coada taurului. Asta este cu neputinta. cu barba maturind pamintul si-1 intreaba: Ce stai. dar nu putea. ca tata cind o veni si te-o vedea te maninca de viu Se aud crengile cum cad si se aseaza vulturul pe ramuri. Cine a omorit balaurul. de-acusa era slaba de tot. cu pomi infloriti si iarba verde ca matasa de moale. DOCTOR BUN facea o plimbare pe marginea unui oras. cmule. Capu-i atirna ca un bolovan. Ar trebui sa-mi dai sa maninc noua cuptoare de piine. ori o miscare de frunzS. se aseza pe o piatra si se gindeste cum s-o scoata la capat Trece un mosneag cu parul alb ca zapada. Atunci el a luat-o in casatorie si n-a mai chinuit-o. o negura groaznica. Vulturul se slobozi prin tufe si gasi voinicul. Acolo.

Cazu mare pacoste pe capul bietilor oameni. Si chiar asa a si fost. Atunci el ii taie o bucata din pulpa piciorului si vulturul o minca. si-ai avuti laolalta. Il imbraca pe doctor bun in haine imparatesti si facu o nunti maritindu-si dupa el fata. plingea si se vaicarea. duse pina ce ajunse linga palatul poleit cu aur al imparatului. Fiica imparatului plinse de bucurie §i-l saruta pe doctorul bun. mere frumoase Cumparati mere dulci Se ingramadira marimile de la curte sa cumpere mere.! ! Ma gindesc mosule la vultur ca e flamind si nu ma poate scoate din lumea asta la lumea mea cea alba. Cind pusera piciorul pe pamin t. trebuia sa se tie de vorba. Se dete veste in patru parti de tara. Isi lua inima-n dinti si se duse cu vulturul sa se ospateze asa cum ii imbunase mosneagul. Ce sa se faca ei cu coarne? Hai sa zicem boierii si imparatul. Ii ceru de mincare dar voinicul nu mai avea. Se face ca trece pe linga poarta si striga: Mere dulci. — — vulturul 1-a intrebat: Ce carne duke mi-ai dat sa maninc Era carne de om. S-a saturat vulturul. imparatul ca sa nu se faca de ris. vin si piine. Cum intra in palat. si a luat citiva bivoli grasi in gheare. se imbraca in niste haine rupte si ponosite. ca este gata sa-si marite fata dupa acel om care le va scoate coarnele din cap. Ce doctor ma ? il intreba chiar imparatul. Voinice. noua bivoli grasi si noua butii cu vin vechi. si-ai saraci de atunci tot bat tobele si cinta lautarii. Cum mincara merele le crescura niste coarne mari rasucite ca de tap. cine nu crede. caci ajunsera sa-1 manince de tot. Mai la urma cumpara imparatul si fiica imparatului. ia merele galbene in sin si tocmai la poarta imparatului striga: Doctor bun. cea frumoasa si cu parul de aur. de se duse pomina. chiotele si cheful. Asa si facu. iti tai capul. de iapa moarta. ca e gata lesinata si o sa-si dea sufletul saraca Dar daca rei fi vreun vintura lume cum te arata faptura. esti doctor bun scoate-i fiicei mele coarnele din cap. sa se sature. Drumul e greu. bun tinut nunta o luna si o saptamina si-au mincat si beut. de la un ochi de geam de la doctor bun ? sint doctor bun. $i A 160 . In acest timp vulturul ispravise de mincat si de baut. sa aiba aceeasi soarta. insa coarnele tot mai mult sa intareau si se ingrosau. dar si lung. dar fiica imparatului. !mi cere noua cuptoare de piine. miine ai sa le ai pe toate pe locul asta sa vii cu vulturul. mai avu puterea sa-1 De aci incolo se — ! Flacaul cum aude. in lumea alba si aci vulturul nu — — ! ! manince. mai ieseau cumva la capatii. scoase o custura ruginita si incepu sa taie nodurile din coarne. Dadu fiicei imparatului si celorlalti cite un mar galben si cum il mincara le cazura la toti coarnele. ! — — nu — Doctor — Cine e — Eu — Daca ! stiu al citelea cat. Mai aveau putin pina sa treaca de buza gropii si-i veni foame vulturului. si a zburat cu voinicul spre lumea alba. din pulpa mea Vulturul auzindu-1 fu cit pe-aci scapa ca prin minune. La nunta asta am jucat si eu si mi-am rupt o pereche de papuci. ca sa se marite fetele si sa nu se mai ispraveasca jocurile. se tavalea zadarnic pe podele. Dar la o usa pe care iesira din lumea intunecata. doctor bun pasind tantos pe linga strajile imparatului.

Barbatul se ducea la padure sa care lemne si surcele acasa cu crosna. Acolo 1-a aratat muierii bucuros de isprava. Sa nu-1 prinda strajile imparatiei ca a pacalit omul. — — ! intr-o zi — Omule. a cumparat un sac nou. prinde pasarica. de unde bat cele patru vinturi. a bagat mina in scorbura si a gasit un ou. cotrobaind dupa surcele prin padure. ma due. palate sclipitoare ca soarele si mai la urma porni negustoria cu camilele. Omul a scos punga si i-a dat-o. cu poame. Aseaza oul in la pomul cu din nou mai gaseste palma si asteapta cumpasi el Vine unul si-1 intreaba: Cit ceri pe oul asta ? Doua pungi cu galbeni E ou de mare pret. priveste sub aripa si vede ce este scris: cine va minca capatina. Atunci dascalul. El le vindea si se imbogatea. Ea. Dascalul cum citi pe furis. 1-a apucat o frica. Stia zi ii cere muierii negustorului. sa-1 vinda miine la piata Pleaca mosul la piata sa vinda oul si sa cumpere pe el sare. om cu invatatura a simtit ca e ceva cu pasarea asta. Isi facu case mari. A luat oul si a plecat cu el acasa. Invatatorul. daca-1 iube$te. la ocna ! El si nunche — Barbate. muiere. Ea. Nici una. Cine va minca pipota va sti tot ce este pe lume si in soare. zise el. orez. ingese roaga pe la icoane. Aveau trei baieti si o casuta mica razimata-n propte. a vazut o pasare speriata zburind dintr-o scorbura. frumoasa. peste si alte bunatati. Omul ii numara doua pungi cu galbeni si lua oul. Omul a luat bucuros punga si a plecat nevazut de nimeni. Nimeni insa nu visa ca sub aripa. ! Si se duse. taie pasarea. El o pindi si o prinse. tocmai mergeau la scoala. Acasa. Baba-i zise ca e ou ce costa o avere. S-a suit in copac. Ii facu o colivie in necare zi pasarea ii facea cite un ou. Cind un ou pricina. ca sa-i dovedeasca cit il iubeste. A treia oara merse si mai lua un ou. daca tu te la hotie de ne bagi de vii se ai povesteste din fir in par intimplarea si descarca sacul. dete pasarea s-o fiarba si tacu cum tace ! ! mormintul. piine alba. luind o punga de aur pe un ou de pasare.CEI TREI FRAJI iMPARAfl A fost o pereche de oameni saraci nevoie mare. ca sa nu inghete in iarna de ger cu copiii pe vatra. II vindu si pe acela cu trei pungi de galbeni. ii zise: daca poti. S-a dus la o dugheana. miine duci pasarea — xMa due. Iar cine va minca inima. nevasta il vede cu sacul plin si-i zise: ! — Cit pe oul asta? — O punga de galbeni cei il intreba omul el in tantos. pasarea iar zboara si pleaca la tirg cu el sa-1 vinda. el ce face Intr-o nici alta. Era o pasare neagra. s-apuca sa se tie cu muierea negustorului. si pasarica are ceva scris Cei trei copii ai negustorului. Pe drum. nu poate Tu facut vreo ! ala ? Al cui este ? el ind. 161 . ! gluma. acela va fi istet. Intr-o zi. Muierea lui vrea si mai mult aur si ratorii. sa taie pasarica. va fi imparat. Se araneau si ei cum puteau. raspunse — Cine mai te-a mai insaxanat asa cu sacul — Al nostru raspunse zimb — Mai omule. cu ciuperci si bureti. Cind se scoala-i zice: ! ii aia si zici mai de noapte.

Ei tot miriie pe linga mama. Cind acolo. iar el pleca impreuna cu copiii la biserica N-au rabdare si se furiseaza prin sa se roage. care mincase capatina pasaricii. facu citeva rotocoale si se aseza taman pe capul celui mare. sa stiti la Si sa ? il al si ! Toata noaptea au fugit prin padure cu sufletul la gura. Cel mai mic. multimea se adunase sa aleaga un nou imparat. Au inchis copiii cu lacat. Ce-o fi cu atita noroc? Se mirara ei. 162 . Pe al cui cap se punea acela era ales imparat. se mirara si nu vreau in ruptul capului sa fie acel Prind golumbelul si-i dau drumul a doua oara. apoi i se da drumul. ! — —Nu ! si pe mine fript m-ai ascultat. Golumbul. Cind veni noaptea le zise stii ! ! — — Se joaca — Ai pasarica — Da. mai nastrusnic deci ceilalti n-are de lucru si pleaca in lume. Cum alegeau ? Se impodobea un porumbel cu floricele. am — Unde capul — L-a mincat mare — Dar pipota — A mincat-o mijlocas — Si inima — A mincat-o mic — Sa ca m-ai mincat fiert ? fiert-o. pacatoaso sa luam copiii si sa-i inchidem in hambar. e ? al ! ? al ! ? al ! Nu Acum celorlalti — Mai noapte invatatorul ca ne omoara — ce facem intreba mic. Cel mijlocas care mincase pipota. Golumbelul zbura peste multime. n-are ce face si le da bucati marunte sa nu se vada ca este inceputa pasarea. Porumbelul cum il lasa slobod. de acum stia tot. copiii nestatornici lume pina acasa. Imparatul asa mic cum era. Cind o veni sotul tau sa-i spui ca i-ai pedepsit fiindca au dat drumul la pasarica. El le-a pus gind rau sa-i omoare noaptea. zboara ce zboara si se lasa tot pe capul copilului. Celui mare ii da capatina. Copilul eel mare si cei doi frati ramin cu gurile cascate. se facura matanii. cer cite o bucatica din pasare. nu stia nimic. Scoasera o scindura si se facura nevazuti. La al mijlociu ii da pipota. cita-i frunza si iarba. — Scoatem o scindura fugim in lume fratilor. Vine dascalul ca o vijelie ca nu 1-au ascultat copiii. ca ne omoara dascalul si ea slaba de ingeri. sa ai grija ca nu manince copiii nimic din pasare. De flaminzi ce erau. Pusera pasarea in oala la foe. Se cintara dntece. I-a impacat pe copii si au plecat la joaca. impodobira golumbul si-1 slobozira in lume. Multimea n-are ce face si-1 alege pe copilul eel mare imparat. Multimea nu vrea si cirteste Cum o sa fie imparat un copil. frumoasa cu flori mirositoare. Acolo lume multa adunata. Iar noi doi mincam ce a mai ramas. Dimineata ajunsera la o poiana mare. Se furiseaza si ei prin multime si privesc. au mincat si au baut bine. Il legara bine si-1 ascunsera-n mijlocul multimii. Cel mijlocas il invata cum sS-si apere imparatia de oamenii ticalosi dinauntru imparatiei si de dusmanii din afara. Acolo. se poate. Unde sint copiii ? o intreba el. Se gindesc ce sa faca si ca sa scape de copil il baga intr-un sac si-1 leaga fedeles.: ! ! Baga de seama. si celui mic ii da inima. poate asa o scapa de el. Gaseste in Manmile adunate copil ales imparat. iar copiii au ramas plingind in hambar. zbura cit zbura buimacit ca nu vedea copilul si pina la urma se lasa pe sac. ii zise el.

Ajunsa el la piata cu oul. Pe capul lui muma-sa si al dascalului cazura pietrele Pe capul lui tata-su nu cazu nimic. Intr-o zi. El nu se lasa si hai cu ei la judecata la imparat. aveau trii baieti si n-aveau decit o singura casa. dar tace. pe ta-su. din care oriciti bani ai lua. O sa-1 manince jiganiile salbatice mic nu e bine L-a inselat zina si i-a Hai cu oastea dupa el sa-1 ! ! scapam mai avem timp. iar mare drept in de nu curat pc toti trei la daca va cade pe capul impricinatului. A scos punga si i-a dat-o. se gindi si zise catre imparat: cale nu — Mai cit fratioarc. Trecu gogea vreme si ana. Ii povestira toata intimplarea si ramasera la curtea imparateasca. negustorul a luat oul si a plecat Da el de frica s-a ascuns prin lume sa nu-1 gasasca polida ca a luat o punga de aur. S-a dus de a cumparat un sac nou. dar nu avea nici o dovada. Lui plat isi zicea el in gind toate-i picau cu banuiala. a zis el in gluma. Ea i-a zis Te duci mine la oras il vinzi si ei sare. ii ia portofelul fermecat si-i da cu piciorul. La un semn aruncara sus si este ca lacrima si scapat pietrele in sus. Ce sa faca acum.: un portofel. lor la palat din ghearele zinei rautacioase. acela vinovat de pedeapsa. Atunci cei trei frati se repezira la tata-su sarutindu-i mina de bucurie ca a scapat teafar. se joaca cu el. nu e pasarica. nu sint copiii ? Ce s-o fi intim! A pietroi este. Cit ceri pe oul asta ? O punga de galbeni. Si va spusei povestea toata ! ! DOI FRATI fost o pareche de oameni saraci. el tot se umplea. El credea ca e ou de pasare. Zina cum il vede cit este de prostut. s-a dus el. acasa din negustorie. tatal lor se intoarse aci. trebuie sa arunce un ! trecut oastea pe luntri si 1-au adus pe fratele Abia atunci. Ca sa se vada daca omul este vinovat sau este nevinovat. fiu-su il cunoaste. a luat oul si a plecat acasa. traind in pace si fericire. ca dascalul si muierea sint vinovati. El se pierde prin ostrov flamind si ramine acolo plingind. peste si altele si s-a dus acasa Nevasta-1 vede cu sacul plin si zice: Cine ma te-a mai insaxanat si al cui e sacul? A — — — — ! ! 163 . a bagat mina. sa ducea barbatul la padure sa adune lemne cu crosna. cum se aria toate tainele de pe lume. cu fratiorul eel luat portofelul. I l-a aratat muierii. Numai pe cei lasi si ticalosi asa-i pedepsi Dumnezeu ! Incalecai pe o surcea. de facea mincare sopa. Tac si ceilalti doi. orez. care stia tot. dar niciodata se golea. a gasit un ou. pine alba. el a vazut ca a zburat o pasare dintr-o gaura. Cind la palat. . il inseala. $i zice atunci imparatul cum se judeca la ei. Fratele eel mijlocas. Ii aseza imparatul rind. Cind Muierea il mintea si nu-i spunea adevarul. Va spusei povestea asa Incalecai pe o roata. cind era putred de bogat ? Trece intr-un ostrov la o zina frumoasa ca s-o iubeasca. si-i omorira. Sa araneau cum puteau. mama-sa si pe invatator.

cind acolo lumea avea sa aleaga pe imparat si cum — Ma. duci mai — Ma due. trage — Ai ma. Cind acasa al mare a cerut sa manince. ei cer si ea ii da la al mare capatina. — Da pipota — A mincat-o mijlocas. Cei trei copii invatau si la scoala. — Unde e capul — L-a mincat mare. Da invatatorul a vazut ce e scris cine va minca capul va fi imparat. noapte ne omoara — Ce facem mic — Scoatem o scindura fugim la dascalul. sa-i in hambari si sa-i ducem acuma sa-i inchidem. Da si el a prins-o si a adus-o casa.— Al nostru. ei sa priveasca. el a furat inima si au tai si la — S-o si i-a zis: — plecat la joaca. : a tacut dai sa nima sa nu-i dai nimic si copiii sa vie la biserica sa nu le manince din pasarica. — Unde — Afara. de doua ori. Dascalul a citit. Nu ca. si se-mprieteneste cu nevasta omului. facu case. cine va minca pipota va sti tot. I-a facut colivie si ea oua cite vindea. el cere daca-1 iubeste sa-i taie pasarica. aveti voi o pasarica ? si tata ia Merge dascalu in vizita odata. iar cine va minca inima va fi istet. Cind omul ei era plecat. a ingenuncheat ea si s-a rugat de noapte la pasarea aia. Cind o veni omul tau. — Daca il poti sa prinzi pasarea e bine. sa-i spui ca ei au dat drumul la pasarica si de frica au fugit la padure ca sa nu-i bati. din pasarica nu se poate. I-a luat pe copii si i-a inchis in hambar. Copiii au stat cita la biserica si au plecat acasa. se facu mare negustor si porni cu saniile piste pasarica subt arpie avea ceva scris ce nu stia nima. Pe urma femeia-i zice: Iar s-a dus si A treia zi. La Da il sa due alegeau? 164 . Vine invatatorul: taiat — Ai pasarica — Da. da a cere trei pungi de galbini. Era singura un ou. sa ? al zise. aur pe oua ! si dascal la scoala. Ea pentru a-i dovedi zice da. — Sint copii inchidem ? ? al ? al ? al sint copiii ? rai. Pai de unde — Barbate. aude asta di la alti copii. da acolo multa lume. face oua da invatatorul era cu urechea. El nu i-a vazut. — Da inima — A mincat-o mic. la al mijlocas ii da pipota si la al mic neavind ce sa-i dea. doua oara un alt negustor ii da doua pungi de galbini. El a luat cheia la el cu gindul ca noaptea sa-i omoare Cel ce mincase pipota stia tot si a zis: ! si si toata noaptea. cum — Da. la icoana a luat sama ca e ou de mare pret. fa iar te ! vii. ziua ajunsera departe intr-o poiana. El Dunare.

iar cei numai tata. El n-are bani nici sa iese indarat din ostrov fratile ? stii tu ce este cu la palat iar. §i— i dau drumul si pe-al cui cap se imparat Stind ei asa. da-1 poate face si cersetor si cine are o meserie.! : Impodobeau un porumbel. Copiii cresteau sub privirea grijulie a batrinului imparat care-i invata sa fie drepti cu lumea si cinstiti. Pe urma ei au spus tot lui ta-su si au ramas impreuna vicleni au fost pedepsiti de eel de sus. mergem sa-1 luam la palat. si armata. traia un imparat batrin si girbovit de ani. A auzit el ca este intr-un ostrov pe Dunare o zina care-i poate goli portofelul. sa calareasca. Golumbul iar face un ocol si iar sa pune pe capul alui mare. Atunci au prins golumbul si i-au pus iar coroana de flori si i-au dat drumul. n-a venit nima la mine. el ocoli. S-a dus la zina si i-a zis: luat portofelul — Ma. care mincasa capatina. da s-au gasit vecini care au spus de dascal ca a trecut si el pe la el. A pus gheara pe el si i-a dat cu piciorul. Detera ei drumul a treia oara la golumb. de — Ma. imbracau ! Da imparatia mergea Cel mai mic gasi un portofel din care or citi bani lua nu se termina. Da el nu stia nimic si-1 invata al mijlocas. Da el nu-i cunoaste pe copiii lui. Da lumea nu vrea sa-1 puie pe el imparat si altii mai sireti zic: Sa-1 punem intr-un sac si sa-1 ascundem pe copil sa nu-1 vada golumbu. Da unde sa-1 dea in crezut si el ca ai doi imparati judeca dirept. nu sint copiii Ea a mintit cum a fost invatata. ocoli pina sa pusa pe sac. se da drumul la golumb si golumbul se pune pe capul alui mare. Atuncea lumea a ramas cu gura cascata si a zis: — ! ! — — Asta bine. unde se impreuna cerul cu pamintul. este ales de Dumnezeu ca imparat. Lumea a zis: Nu e adevarat Nu e adevarat a facut golumbul greseala. sa loveasca cu prastia din zbor vulturii semeti si sa se bata cu sabiile facute din paltini. 165 . fiindca zicea batrinul. Si iaca sa-1 dea in judecata. la palat. L-a inselat si ! zina. mare si s-o arunce in sus si care e drept n-are sa Toti au aruncat piatra si-a cazut pe dascal si pe muma-sa. la coadele marilor. Imparatul isi invata copiii de mici sa minuiasca arcul si sulita. DREPTATEA SI STRlMBATATEA Departe spre soare-rasare. golumb cu va pune ala era ales flori. atita si i-a vreme. da copiii — Nu A Tatal lor veni de pe unde era dus vede il recunosc — Fiecare si-i judeca asa: sa ia o piatra cada piatra pe asa a ramas el. de aia li se zicea cei doi frati imparati poduri. instruia armata. li invata imparatul pe fiecare si cite o meserie. faceau susele. L-au adus e pasarica. are o bratara de aur. soarta-1 poate face pe om imparat. Trecu timp de atunci judecata? si se duce el cu dascalul la judecata.

cind e stiut ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. frate. 160 . hoti si tradatori. Sfinte Arhanghele. lasind jos sabia. Dormea pe cimp. Fratele eel mic porni in lume fara nici un capat. frate. pina va vor mosteni copiii vostri. ca n-as vrea sa tree in lumea celor drepti inainte de a da povete celor doi copii ai mei: Grabeste-te. eu sint in slujba si n-am timp sa astept pe fiecare muritor. imparatul isi chema fiii si stringindu-i la piept le spuse: Copiii mei. Sfintul Arhanghel ridica sabia de foe. Ai sa ne ramasim ca e mai buna dreptatea decit nedreptatea. Dupa asta. lata cit mi se cuvine din toata imparatia. trase si imparatul amuti pentru vecie. si sute — Fac voia de {echini. Mergind el asa in lung si-n curmezis de imparape se intilneste cu frati-su imparatul. Degeaba incercara toti vracii sa-1 zviduie ca toti ramasera neputinciosi in fata boalei care-i macina zilele in chinuri. Aveti grija de imparatie. cu alune si struguri de vita salbatica. imparatul se-mbujora la fata si-i spuse: Mai asteapta o clipa.Imparatul ajunse intr-o vreme ca-i lua Dumnezeu vederea. El isi lua cei trei pleca rostind: lui Dumnezeu. Merse pe unde-1 ducea calul si gindul. fiti drepti fata de cei saraci ca si fata de cei bogati. eel mare. ajuns prin sila imparat. s-o aparati de dusmani si sa va intelegeti ca fratii. Dupa ce Arhanghelul se aseza la capul imparatului. Voi ramineti singuri. ca-ntotdeauna pomenesti pe Dumnezeu. $i asa intr-un miez de noapte neagra ca si inima lui de atitea chinuri Sfintul Arhanghel scobori din cer pe o scara purtind in mina o sabie de foe si intra la imparat. fratele sau nedreptatea. raspunse cu ingimfare. Cind vru sa-i ridice viata cu sabia de foe. Fratele eel mare si nedrept zise indata celui mic: Aide de la mine. asta e toata partea ta din tot ce am mostenit — — — Ma — de la tata. calul — Agrest. S-o stapiniti cu schimbul. iar trupul i s-a facut tot o rana de-i cadeau plotoaje de coptura pe jos si viermii misunau pe carnea lui. eel mic. trei sute de techini si un cal. adaugi sa-ti — Sa-ti — Rau ajute Dumnezeu. lauda nimic n-ai. Sa nu impartiti imparatia. Dreptatea sa fie izvorul din care sa va adapati voi si supusii vostri. frate ! dea Dumnezeu. Ei facuri ramasag pe o suta de techini. dreptatea — — Primesc ramasagul. nu mai vreau sa traim impreuna. alegindu-si ca sfetnici dintre oamenii mincinosi si nedrepti. unul un an. baieti si copii. Asa trecea vremea si imparatul imbatrinea si imbatrinea mereu de-i crescuse o barba alba pina la genunchi. batrine. Drept judecatori. Fratele eel mic si drept striga celui nedrept: ta. Pina in zori trebuie sa colind pamintul in lung si in lat ca sa rup firul vietii la mii de mosi ca tine. due departe sus in lumea celor drepti linga mama voastra care ma asteapta. si lacrimile il podidira curgindu-i siroaie pe cutele adinci ale obrajilor scorojiti de batrinete. eu plec din lumea asta. alta raspunse fratele eel mic si drept. iar eel mare abia asteapta sa-1 ingroape pe ta-su ca lua in miinile sale frinele imparatiei. Mergea incovoiat in toiag si abia tiniridu-se de fail eel mic care fiindu-4 miia hu-I lasa sa se chinuie tinindu-se de pereti. Copilul eel mic plinse amarnic moartea tatalui sau. celalalt un an. iti dau toata averea ta. cazura la intelegere sa intrebe pe eel dintii om ce le va iesi in cale si sa hotarasca ce este mai buna. Iubiti-va neamul. se hranea cu pur din padure. zise cu minie fratele. la mii de fete. spuse Arhanghelul.

Fratele al mare il opri intrebindu-1 Ma frate arape. ce este mai buna. drumet esti ca si noi si sfint precum vesmintele te arata . minca ce gasea prin paduri si pe cimp. Fratii si dupa ce-si adapara caii dreapta la stinga. adauga eel mare. macar de as ajunge rob si cersetor. cum poate un calugar sa spuna ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. 'j'oalele de pe el sclipeau si-mprejurul capului avea un cere stralucitor ca soarele de pe cer. Fratele eel mic ii dete binete celui mare. ! Ce este mai buna. asa ca e mai buna nedreptatea ? Dreptatea e mai buna. vreau. Dupa aia arapul isi intoarse calul si i se vazu coada si coarnele de drac. si de aram sa-ti fie Dar in momentul asta calugarul se-ntoarse pe calul sau arapesc si bufni intr-un ris cu hohot. Ii dadu fratelui eel mare pe cei o suta de techini si se despartira. prinzind cind si cind cite o vietate salbatica. pamint. Cind baga bine de seama fratele eel mic vazu ca era dracul Atunci intelese ca sub haina de calugar. fie ca esti vita de sarac. fratii se-ntilnira iara. s-ascunsese un diavol. raspunse arapul. lume si pamintul. si-n a treia zi se-ntilnira cu Dumnezeu in cale. Si de data asta fiul imparatului eel mic fusese pacalit. ce mergi prin imparatia mea cu buzduganul de aur. sa ne judece iar primul om care ne va intilni in cale. mergind ei asa vreme indelungata iata ca intr-o zi. zbughind-o ca o naluca pe calul care scotea flacari pe nari. in fata lor rasari ca din pamint un arap buzat negru ca o caldare de mamaliga. vazind calugarul si imbujorindu-se la fata ca a dat peste un om cinstit il intreba: SfLnte parinte. frate ! mersera o zi. mersera doua. La o rascruce de drumuri. dreptatea ori strimbatatea ? Calugarul ii privi pe amindoi si rizind ca un diavol raspunse: De cind e lumea. strimbatatea e mai buna Fratele eel mic ramase trist locului. ca tot dreptatea e mai buna. Bine. spune-ne adevarul. Toata averea lui mai era un cal si doua sute de techini ce-i mai ramasesera dupa ramasag. Vrei sa ne ramasim pe ultimii tai o suta de techini ca e mai nedreptatea? buna — Vreau — Si ne — Fie voia ! sa judece intiiul dilator intilnit in cale? ta. Deodata. Scoase cei o suta de techini si-i dete lui frate-su zicindu-i: Na-i. Fratii 167 . spune. Dupa vreo luna fratii se-ntilnira iar. in asfintit de soare se intilnesc cu un calugar calare pe un cal alb si frumos ca un golumb. si eel mic cutreiera lumea plin de mihnire ca a fost inselat. Fratele eel — fie ca esti vita de-mparat. Fratii se despartira. — — — pornira pe un drum incovoiat si cu ripe la mic mergea cu teami. Banii nu-i cheltuia. iar acesta-i raspunse: Rau sa-ti dea Dumnezeu. nedreptatea sau strimbatatea ? Nedreptatea. Fratele eel mare pleca spre palatul sau iar eel mic pribeag in lume la voia intimplarii. linga un izvor. Fratele eel mic fiind sigur ca e mai buna dreptatea si ca toata lumea iubeste doreste dreptatea.: Acuma. si eel mare il intreba pe eel mic: Frate draga. ca nu vezi ca strimbatatea pune stapinire si — — ! — ! pe lume? Aide sa ne ramasim a doua oara. adauga — — — — eel mic.

Fratele eel mic ofta din nou. Ramase asa in negura asteptind sa fie sfisiat de fiarele salbatice sau sa moara de foame. celor doi in vrajba spune-ne. Pluta era putin mai in sus de izvor. dar dreptatea este n-am decit ochii ma ramasesc pe ca — Nu-ti pare rau daca pentru dreptate ramii fara ochi. Aduc lauda lui Dumnezeu. il podidira lacrimile in ochi si dete calul fratelui mare dar aruncindu-si privirea catre mosneag. se urea pe magar si merse mai departe. toata omenirea e nedreapta esti tu. cine mic. ca n-am nici o avere. te ajute dreptatea. frate ? Atunci fratele eel mare nu avu rabdare sa astepte vreun alt judecator face singur dreptate. sa-si gaseasca ochii si sa-i ptma la loc. Se apropie de fratele sau eel mic cu un cutit si-i scoase ochii zicindu-i cu multamire. Fratele eel mic. Stind el aci isi facu un culcus din iarba la tulpina plutei si ca sa nu moara de foame ajunse sa pasca iarba ca vitele. iar eel mic neasteptindu-se ca pina si Dumnezeu sa fie de partea nedreptatii. Ofta din nou si intorcindu-se spre fratele sau zise: — — ! — — ! dreptate. taica si mosul pleca incet pe drum. niunai acum sa-mi dai apa intr-un ciob sa-mi ud gura si sa-mi spal ranile. dreptatea sau strimbatatea — Strimbatatea. sint om sarac si cinstit si n-am decit un cal. ce este mai buna. cind ai ajuns sarac si fara vedere. Astepta moartea cu bucurie sa-1 scape de chinuri. pe care ma ramasesc din nou ca dreptatea e mai buna. Fratele eel mare auzind ca vrea sa puie ramasag si pe cal ii spuse: Aide sa pornim si eel dintii drumet intilnit sa hotarasca daca e mai buna dreptate sau nedreptatea Ei plecara in lungul si curmezisul imparatiei. intreba — Eu stapinul pamintului. Orbul se aseza la tulpina plutei. — Aduc lauda Dumnezeu ca am ajuns de tot sarac. sa caute pe jos prin tarina. acesta se prefacu intr-un magar. fratele eel sint si al stelelor. In acest timp se intilnira cu un mosneag orb care abia se misca bodicaind cu ciumagul poteca pe care abia se misca.frati aflati — Calatorule. ofta mereu caci nu mai avea nici lacrimi si nici ochi sa mai plinga. am pierdut averea si ochii pentru dreptate. dreptatea ori nedreptatea? Nedreptatea. esti si ? ! fii Fratele eel mare bufni intr-un ris dracesc. — Nu! lui si tot cred in ei tot mai buna. mei. fa-ne dreptate noua. 168 . ofta adinc si-i dadu ultima suta de techini. ramase nauc si nu-i venea sa creada ochilor ca fusese iarasi pacalit. Fratele eel mic il privi cu neincredere zicindu-i: Mosule cu barba pina-n genunchi. Imparatul frate il duse sub o pluta linga un izvor ce se afla in apropiere si-n coaja unui fag ii aduse apa. este mai buna. Apoi du-ma linga un izvor si lasa-ma acolo sub o pluta sa mor la adapost de te rog vint satul de apa si de dreptate. eu iata. acum cind Dumnezeu ti-a luat vederea te rugam fii drept si ne spune: ce este mai buna oamenilor. Dumnezeul cerului — Daca tu cu adevarat Dumnezeu. aruncindu-1 pe mosneag la pamint care scotind un geamat lung si nabusit se prefacu in diavol cu coarne. vazu ca acesta ia bastonul si aruncindu-1 « de-a bou » de trei ori. Mosneagul cind se urea pe magar care si incepu sa sara in sus de partea dinapoi. si-si — Acuma sa — Frate draga. Uneori se pierdea de izvor si pluta si le cauta zile intregi ascultind sa auda susurul apei de la izvor. ai colindat lumea si ai vazut si bune si rele. dar ea il ocolea.

bietul baiat trebui sa iasa la lume sa caute un vas neinceput. de ma privesti asa? Nu-mi pare rau. daca fiica lui va muri pentru ca o avea numai pe ea. Ce-ti pare rau. s-apropie de izvorul tamaduitor. Intr-un miez de noapte se trezi deodata la zgomotul unui fosnet de Auzi pe cineva scaldindu-se in izvorul de alaturi si un glas omenesc spuse $titi voi. — pe Mare multamire aduse el zinelor. In zadar incerca el sa sape intr-o piatra cu o bauta tare loc pentru a pune apa care vindeca oamenii de orice boala. Rupse cu bagare de seama o troaca mai coapta si un teglici mic. Ar fi putut sa fure vreun cal. isi spala cu bagare de seama ochii si mare-i fu mirarea cind vazu din nou apa. le scoase semintele si porni inapoi la izvorul cu apa tamaduitoare. Greutatea cea mare era acum. omule. le umplu cu apa tamaduitoare si porni catre imparatia de miazanoapte. lua troaca si tegliciul. diavolul ii iesi inainte prefacut in porcar si cind trecu cu porcii pe linga el inadins dete cu o moaca si-i sparse troaca cu apa de la izvorul zinelor. oarba. umbla nauca prin palat se gindea sa-si si nu-si mai gasea loc de durere ca-si pierde fata. Varuicile ei ca si danacii care venisera din toata lumea cu fel de fel de leacuri sa-i scape viata nu-i puteau ajuta la nimic. In timpul asta fata imparatului tragea sa moara. cucuriguuuu. Daca baiatul asta care doarme alaturi ar sti sa ia apa de unde noi ne-am scaldat si sa i-o duca s-o scalde cu sanatoasa. numai ma mir unde s-a pomenit porcar cu coada? — — 169 . toate babele si doftoroaicele si doftorii si nima n-o mai poate vindeca. pe cind asa. El mergea pe cai lungi si ocolite tot asa cum il sfatuise ta-su ca cine merge pe drum ocolit ajunge mai iute decit eel ce vrea sa ajunga pe drum mai drept. cocosul salbatec scoase un puternic cucuriguuuu. copaci. Imparateasa isi smulgea parul din cap de durere.: ! pasari. drumul era lung si cal nu avea. La asfintit vazu si soarele si luna cind rasari pe ceri dupa ce se innopta. Cind s-a apropiat de zidurile marelui oras care se zareau in departare. Marea lui nenorocire a fost ca necuratul 1-a urmarit de pe urma. de o troaca mai. Mihnit. Imparatul puna capat zilelor cu gida. iarba. oloaga si beteaga toata viata ei. Zinele fuga se-mbracara in hainele lor de borangic albe si-si luara zborul spre casa zinelor departe ascunse dupa un nor in ceri. El alerga ziua si noaptea. ca nu avea in ce sa ia apa ca s-o duca la fata imparatului. fata imparatului abia isi tragea sufletul. zinelor. Lung era drumul pina la acel imparat. Saracul orb de linga pluta cum auzi zborul zinelor. Acuma in timpul asta fratele eel sarac mergea iute spre scaunul imparatiei. insa se gindea ca ta-su 1-a-nvatat. pentru care facu si un cintec minunat care-1 cinta la poalele codrului in miez de noapte. in adincuri de paduri nepatrunse de picior omenesc. Numai la soare nu se indura sa priveasca. ca stiu ca n-ai vrut. in departare. Acum nici un leac n-a putut s-o vindece. daca nu moare ramine ea. Taman cind zina cea mai mica sfirsi vorba fara a se nadai ca baiatul o poate auzi. Aci astepta el pina ce luna se sui sus pe cer de ramase ca un caier de lina. Asa mergind el ajunse la o gradina. ca fata imparatului din miazanoapte este plina de rani si trage sa moara? Imparatul a chemat toti vracii. intr-o zi si o noapte ar uidi chioara. Asezat din nou in culcusul sau astepta scaldatul zinelor si dupa ce cinta cocosul de-si luara zinele zborul spre stele. vazu troci crescute pe un gard. paduri si pasari. nici la cea mai mare nevoie sa nu fure din lucrul altuia ca mare pedeapsa 1-ar putea astepta.

li porunci sa se prefaca in cersetoare ca sa-1 poata cata daca nu mai are si alte vase cu apa de la izvorul zinelor. fiule. puse intr-o albie de lemn citeva picaturi de apa din tegliciul pitulat sub bratul sting si ii facu baie fiicei imparatului. imparatul se bucura asa de mult ca scoase pe toti robii din inchisori si ierta de datorii pe toti oamenii saraci ai imparatiei. tinar si frumos. zdrentaros cu fata batuta arsa de soare si vint 3 supt de foame si istovit de drumuri pe care mersese de trei luni de zile. caci ciomagelul era putere fermecata. si crezind ca e fratele imparatului care ducea apa zinelor se prefacu ca a fost batjocorita ca cersetoare incepu sa-1 loveasca cu ciomagelul tocmai pe unde zicea baba. — Fac tot ce pot si cred ca e bine si drept. Diavolul prefacut in cersetoare se lega de un baietandru care venea de undeva de la drum. Cei de linga ea stateau incremeniti si neputinciosi in fata mortii. se inveselea poporul de insanatosirea fiicei imparatului. a§a cum m-a invatat tatal meu. Si in deznadejdea asta cind toti o credeau pierduta si insasi moartea era sigura ca inainte de cintatul cocosilor va zbura cu sufletul frumoasei fete spre cer. La nunta veni si fratele sau eel mare din imparatia de la Soare Rasare. Dupa ce fata uidi curata si sanatcasa de rani.Diavolul atunci baga de seama ca uitase sa-si bage coada-n cioareci si pleca cu turma de porci. Tartorele se facu foe de minie de-1 pali de citeva ori peste spinare cu o furca de fier de-i piriira oasele. ci ca unul rupt. Cind baba a gindit c-a spart toate vasele drumetului ce le-ar fi avut si-a vazut de drum lasindu-1 pe acesta lesinat. Fata incepu sa se simta mai bine. fa ce stii sa-mi poti scapa fiica de la moarte si daca vei putea. Lasati-ma o zi si o noapte sa o ingrijesc eu si s-o spal cu apa de la izvorul zinelor. se inveseli si multami necunoscutului care-i adusese leacul din apa neinceputa a zinelor. In acest timp fratele eel sarac al imparatului din imparatia lui Scare Rasare. fratele eel mic si sarac intra ca furtuna in palat nu ca un flacau chipes.elegere ! Se inveseleau soli de imparati veniti din toate partile lumii. rujinat la Scaraoschi sa ceara alte toale ca a fost recunoscut. Linga scaunul imparatului sta acum inca un scaun de aur in care sta fratele 170 . care venise si sta gata sa-i ia sufletul tinerei si frumoasei nice de imparat din imparatia de miazanoapte. ascultind de sfaturile tatalui sau. tum-te pe la celalalt capat al orasului. care auzind de insanatosirea ei se strinsese la portile palatului sa se bucure. Fata imparatului isi tragea cea de pe urma suflare. Imparatul de bucurie. In palat toata lumea plingea si se vaicarea. Dupa o zi si jumatate ea fu vindecata si iesi pe portile palatului de aur ca s-o vada poporul din imparatie. il lua ca ginere si cheama la nunta fiicei sale pe toti imparatii din lume. — Bine ai venit. Ajunse acolo taman inainte de cintatul cocosilor. porni si merse pe marginea ora§ului $i intra in cetate. zise cu indrazneala incepatorului insa cu un glas aproape stins de drumuiala: — venit cu apa tlmaduitoare de la marginea lumii ca sa dau viata fiicei voastre. imbraca pe bietul drumet in toale de matase stralucitoare de imparat cum i se cuvenea dupa dreptate. imparatia va fi a ta. El se jura ca nu va mai face nic^odata razboaie si va cere Am la toti imparatii sa traiasca in prietenie si in. ca daca vrea sa ajunga la tinta e mai bine sa foloseasca drumul ocolit. In timpul asta fratele eel mic schimba poteca o lua sa ocoleasca cetatea. Fratele eel mic.

— 171 . am ajuns sarac si cersetor si iata ca pentru dreptate soarta m-a ajutat sa inving nedreptatea. taicule. Zis si facut Tocmai atunci fiica moarte ! porni la izvorul zinelor. Era multamit ca putea sa imparta dreptatea intre oameni. Se temea acum de puterea fratelui sau care avea in mina dreptatea. Incepuse sa se caiasca de faptele sale insa totusi lacomia nu-1 parasea. de cind se punea luna si uidea cit secera. primavara din negura pamintului. eel Drumepil. Eu pentru dreptate am pierdut imparatia tatalui meu. Tinara imparateasa avu dupa un an de zile un fat frumos ca din povesti. frate-su imparatul pleca foarte mihnit ca imparatia sa s-ar putea clatina de acum inainte din pricina fratelui eel mic caruia ii scosese ochii si-i luase toata imparatia. spuse cea mica. dupa bunatatea — — — — inimii tale Dupa nunta. voi stiti ca s-a vindecat fata imparatului de miaza- noapte cu apa din izvorul nostru? — Bag seama vreo fata omeneasca o fi ascultat vorbele noastre si i-o fi dus din apa tamaduitoare. Isi puse in gind ca n-ar fi rau daca si el se duce ca fratele sau sa fure din apa si apoi s-ar insura cu fiica imparatului. imparatul tarii de la Soare Rasare. spunindu-i: Frate draga. Ar fi bine sa cautam imprejurimile inainte de a ne scalda. Aci mai intii isi scoase ochii si se pregati sa astepte miezul noptii ca sa ia si el apa din izvorul eel tainic. e tocmai ceea ce dorea ca sa-1 intreaca pe fratele si sa-si mareasca si marginile imparatiei. ingalbeni si ramase locului ca o stana de piatra. eel cu direptatea. Urma din nou veselie si petreceri si peste tot dreptate si mukamire pentru popor. ca si iarba si vietatile. inainte de a se insura cu fata imparatului vru sa incerce pe imparat sa vada cit de drept este si-l intreba: Inalte imparat. Dupa putin timp s-auzi fosnetul zinelor care veneau voioase la scaldat. Atunci vreau sa va fiu ginere. de dreptate pentru popor si nici nu se gindea sa-i faca fratelui sau vreun rau. dreptatea sau nedreptatea? Dreptatea e mai buna. Imparatul auzind ca el a fost si fiu de imparat si a patimit pentru dreptate si mai mult s-a bucurat si nunta a tinut o luna si-o saptamina. La drept vorbind fratele eel mic ajuns imparat isi vedea de treburile imparatiei. Fratele eel mare. El care credea si acum ca e mai buna nedreptatea s-ascunsa intre niste rachita si astepta cu luare aminte coborirea zinelor din cer la scaldat. se infricosa. Fratele eel mare in schimb ajunsese foarte trist si nemultumit cu soarta sa. fetelor. auzi ca intr-o imparatie din miazazi ar fi pe patul de imparatului. vazind pe fratele sau eel mic linga imparat sezind pe scaunul de aur. cea mai mare spuse statu Nu mult pe ginduri. tie sa-ti dea soarta asa bine. S-o vindece mai intii. cu ochi in cap pe care el ii scosese. Voia si el intii sa-si spele ochii ca sa vada. asa noroc. La nunta lui el s-a purtat frumos cu fratele lui eel mare. Gnd ajunsera la izvor. ca ea iese la lumina din intuneric ca si soarele din noapte.! mic si sarac. apoi sa ia apa intr-un ulcior si sa se duca la fata imparatului din miazazi. ce credeti ca e mai buna. Aflase de izvorul zinelor si se gindea ce sa faca ca sa-1 poata intrece pe fratele sau. S-ar putea si acum cineva sa m-asculte. lua un vas si catre celelalte: — Suratelor.

Cum adunau ele fin vazut ursul din pestera. Nu mai are tita si-1 intreaba ursul pe — Pana I-a copil tie ! lul la vulpe. ursoaica. nu mai plec eu de la tine. ce stau eu cu ma-nsor sa iau famie fi — — Ma prost tine ? Eu sint un om. tata. daca vrei sa asculti de mine sa ies-i om mare. o aduc lapte de ? ! — urs: sa Tata. dar n-are putere sa-1 scoata Poti sa pleci numai ramii un om prost. le-a ! soarele. cu coroana. am copii acusa. a trecut anul. de ce-ti place sa-ti S-a-nvatat copilul pe lapte amestecat de la joavine. S-a repezit la cea mai frumoasa. Trage.: ! ! Zinele incepura a cat a. Ce cauti aci. ma due la lume. a luat-o in brata si a fugit cu ea in pestera. scoate fagul si pune-1 cu vinele-n sus. Si asa a crescut copi10 15 ani si se simte puternic. fag mai gros. Hai trage afara pe fag. fu apucat de zine de miini si de picioare care tragind fiecare de el in toate partile. vrei sa asculti nu sa iesi. Al de al treilea an 1-a scos pe fag si 1-a pus cu radacinile-nsus. la mine. Era mai puternic. Vino-ncoa cu mine. Vad si de mine ? Sa nu iesi din pestera. dat ea copilului tita si-i spune: cind ma tii asa. eu ca trebuie sa te duci in lume. $i si-au ales — Daca un pleci de — — — — 172 . cu crengile-n jos. plateste prin moarte? Fratele care iubea nedreptatea si nu era multamit cu soarta ce o avea. nu stii ca cine vine sa ia apa pe furat din izvorul vietii. ia piatra din usa pesterii. Dar copilul a ramas cu tata-su. ia fagul asta. Trebuie taica. haiduc mare. mare — MUSTACIOSUL adunat fin pe livezi primavara. in imparada zinelor. Vino incoace. dar daca mai stai un an de zile ai sa ajungi om mare. 1-a lasat pe urs. Si iasa ea afara pe lume. blestematule. Da intr-o zi. Ursul n-a lasat-o nici sa vada Au fost trei fete la de pe livezi. il spintecara in bucati si-1 azvirlira linga un ciongar batrin ca sa-i manince carnea cea acra corbii si vulturii cerului. Mai trebuie sa stai inca un an. cind i-a venit ei a luat dunga si a fugit si s-a dus in lume. S-a oprit copilul si a mai stat inca un an. mingaie copilul. Nu catara prea mult ca deter a peste fratele eel pitulat in desisul rachitelor. Fratele eel mare isi facu singur dreptate in cele din urma. scoate-1 si pune-1 in pamint. Il trage dar nu poate sa-1 intoarca. Si-a venit el in mintea lui si-i spune — Ce-ai mincat pina acum — Lapte — Bine. caci sapase groapa altuia si cazu el intr-insa. lupoaica. S-a culcat cu ea si-a luat-o de muiere Muierea a plecat greoaie si a facut copilul. Cind a venit anul a zis: Hei. copile. ma due.

ara unul dupa altul. cazane. In ziua vorbita vine baiatul ia banii. eu singur. il invirteste de doua ori si da cu el in sus. Cind se uita acolo vreo 400 pluguri. Hai la ramas. sa-si ia buzduganul §i maistorul sa-si — L-ai fursit? — L-am fursit. plugurile si buzduganul pe spinare. Plugarii au cascat ochii si 1-au lasat sa manince. — Mai aveti? — Nu mai avem. alelante plu- guri i-au ramas lui. lucru. sa vin sa-1 iau ii zisa. inca n-a venit prinzul. Le da bun lucru si se duce Numara el pe o cimpie. dar daca minca tot. Zice baiatul: — — Mai odin si eu oale. acuma poti sa te duci. Daca n-oi minca sa ma omoriti aici. ori va iau plugurile ! El le minca toata. si 1-a taiat buzdugan ? Scoate plugurile toate pe maistor. Au dejugat boii si au adunat plugurile. bine. zice. — Esti faci maistor bun. stii sa lucri ? Poti din plugurile astea toate sa-mi un buzdugan? -O faca — Pot. — — Bun garii aici pina vine prinzul. pleaca faci ! si se duce la alt — Poti sa-mi faci din plugurile astea un buzdugan? 173 . la plugari. boii. plecat baiatul in lume. iata carale vin pline cu fiertura. S-a apucat fierarul a topit fierul si a facut un buzdugan. — O sa-ti platesc sa ajunga. jugurile si plugurile cu rotile cu totul le-a luat in spinare si a plecat cu ele in oras si a intrebat cine este acolo fierar si 1-a indreptat lumea intr-acolo. n-aveti nici voi. n-am socoteala sa maninc cu voi. de 400 de oamini si 400 de pluguri. O sa-ti ajunga fierul? un buzdugan mai mic — In cutare vreme o Insa fierarul a facut socoteala ca asta este unul intr-o ureche si o sa-i si o sa scape. ori imi luati capul. sa stiti ca va iau cele 400 de pluguri. jos Ia copilul buzduganul se si fringe-n doua. s-aseaza sa manince. — Paziti mincarea bine. Le-a dat jos. plugarilor. vine acusi mincarea. — Dejugati boii. aveti ceva demincare? Bre. ara cu boii. Eu nu ma oi Fugi de-aci ca nu poti s-o maninci singur pe toata.! — A Hei. cind cade — Zisesi ca-mi Le-a scos Ia baiatul maistor. Se duce pluguri multe. Lasa ca prinzesti cu noi Pe la prinz. A lasat tinjelile. S-a pus pe mincare si — — ipraveste. Au oprit plu- — satur Bre. — Adu-1 incoa.

Astazi vine ? el: si ? stie ? stai cita sa-1 vezi. da omul. N-avem. Mincara toti si toti se lasara — Mai baiete. Sa da jos. — — — — Vine. rupe docile. I-a dat banii si a plecat. el ? la ? lurile le doboara si numai pitulat. saturat. — Am mincat Se gindi fi deodata. — Ce e aia — Mustaciosul — Unde sede — Care Mai — Mai baiete dincotro vine — Vine de scapatat. asta? Dupa ce se saturara odinira cita si o luara la taina. a pus fasuiul in strachina. ama se tine de ea o hala. Vreti voi sa maritati fata asta dupa mine ? Vrem. nu te grabi: ca la noi asa este obiceiul sa faci sfinta cruce si sa zici: « Doamne pazeste-ne de rau ». prefacatori. A iesit pe o cimpie unde munceste lumea. El lasa plugurile si maistorul a topit tot. Si cind vine. Intr-o parte de mustata are 365 de cuiburi de arati. fa-1 . gazda holbeaza ochii mari. Vine copilul sa ia buzduganul. Stai o tira. nu-ti si fie m-am rusine. opreste apele. Aveti o tira de mincare ca tare mi-e foame. mai baiete. malaiul pe traista. si pe urma sa maninci. Sa pierde lumina de pe pamint. Ce-o mai si ogasele. Facu baiatul cruce. bufnite. ba a mai cumparat 20 de pluguri si a bagat tot in buzdugan. facind larma mare.auzise ce se intimplase cu celalant. da-n oalda linga drum. Bun lucru ! Multamesc dumitale. sapa un om cu fata lui. Oala imbaierata. 174 . Sta baiatul si sa gindeste: asa ceva n-a mai auzit. toate moadele de pasari. astupa ogasele. colo-n tufa. sezi ca e vremea sa vina. acolo fa-ti crovu si stai pitit. golumbi. ca-ti fac buzdugan. — Pot. iar deaface cimpii : iar cu alalalta mustata sterge stelele pe cer. fringe padurile. Da cu el in sus si cind cade nu se mai fringe. ia de maninca. cit ceri atit iti platesc. dar aici ma saturai. El cum a pus mina pe lingura a inceput sa soar Da. — — — — — Da — Asta — ce-ti este fata asta ? este fata mea ! Se vede si muierea cu prinzul. le tulbura. ea cit si iar pleaca-n sus. — Daca Maistorul — Lasa-1 poti. sede cu stai — Bas — Sa vrea o sa stau sa-1 vad la amiaz. Cind porneste din slavile cerului e mare. A pus jos masa. — $i cum vine — Vine cu o mustata pe pamint de matura drumurile ala ? ! dincolo maninci cit 400 si nu te saturi. da vine muierea cu prinzul. berze. Vine la amiaz intotdeauna la ea. Merge pe drum. le mesteca. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. ca urla ca un cutremur. vine ciripind. iar lua lingura si incepu sa manince. le rupe.

Cind s-a doborit pune capul la fata-n poala ca e ostanit. Acolo am stat la scuteala. si-1 ? L-a pus aruncat Il vede Mustaciosul peste o aratura. iau sacii si-i bag in coliba. pina sa face mic si doboara la ea cit omul. la si ai cumpar Am capatina de cal. ! A cai sa tinar. El sare suparat. Omul semanind ! inca mai sta pitulat in masaua gaunoasa. incepura sa cineze. Iaca ajunge si Mustaciosul. sa ! —O Aude la ma gidila-n cap? Fata n-ar vrea sa spuna. tu face ma pisca ma si de nu ma lasa sa el. Cind ma pomenesc la ziua dormeam int»-o — Hoooo tu zau ca uitasam de — Sezi masa sa cinam. si poate traiesc 175 . ciupit in cap. acolo un semanator cu da Mustaciosul aproape. Baiatul mai da odata cu buzduganul si zice: fata — la iar sama. A si uitat de el Omul a luat plugul grapat si a plecat la cina. baiatu-i sare din gura. el — Unde-i ala care fuge pe-aici — Nu n-am vazut pe nima. S-au inchinat si si azi fericiu. ma odinesc ? la baiatul. Ajunge Mustaciosul intreaba: — Unde e baiatul — Uite-1 dincolo de apa. — Lasa-ma-n traista ca vine Mustaciosul piste mine si ma omoara ! cu mina griul i-a venit sa lapede in gura citeva boabe si l-a aruncat in gura pe baiat. ce. Vin pindarii iau capatina de cal. o pun in prastie si dau cu ea peste cimpie. fata-1 — Ceva Baiatul m-a isi da cit poate si — Care Fuge peste nu vezi ? zice Mustaciosul. ca lumea e mare s-au saturat dintr-un blid cu mincare si prostime multa. da Mustaciosul dupa si Ajunge asta. dar tocmai cind sa ia lingura ca s-o bage-n gura. a sezut sa cineze. vine un nor si sarea sa topeste. cite doi pe un sare si cu 40 saci goi la m»re. o arie. s-apleaca copacii. intreba baiatul. Invirteste buzduganul si da-n capul lui si-1 pomeneste. umplut 40 saci. da nu-i spune de baiatul cu buzduganul. unii vintura si 1-a griu. Cind sa roada boabele. L-a pitulat in griul din traista. Vine pitis si-1 gaseste durmind. sa opinteste odata. muierea de cina. El. N-are ce-i face Omul a ros boabele si samana griul. S-a intors Mustaciosul mirat. cata-1 ! nicaeri. Zice baiatul: — Ia-ma pe lopata arunca-ma peste apa apa. Atunci eu am cazut cu masaua intr-un par de vie si s-a facut gaunoasa. iar caii afara legati. Iar inchide putin in cap. urla cimpul in mustatile lui. ce cata oichii. — Pai cica pe cind eram mai cica m-a trimis tata cu 20 ! erai ? tine. sa pune pe fuga. incolo o coliba. adurmit. cal si am plecat cu sarea si cu caii. planul sa dea din toate puterile. Sara cind a ajuns acasa a facut si s-a dus acasa.stau sa vad amiaza vijaind cu cele 365 cuiburi prin mustatile lui. Eu cat incoa. Se aseazara — De ce dumneata o masea sparta-n gura. — S-a uitat da Da baiatul ? stiu. Acum baiatul vede si pleaca la ei cu buzduganul in mina sa vada ce face el cu ea. Ajunge la semanator si zice: traista de git. Mergind pe cimp. baiatul s-a ascuns intr-o masa gaunoasa.

fost odata A Intr-o zi. Si vine calul lui ta-su batrin si bubos prapadit de tot. eu am visat ca trebuie sa-mi dai tita pe sub pragul usii. Nu ridic pragul pina nu-mi spui cine este tatal meu ? Muica. A luat gresia si a aruncat-o piste padure. em am fost sluga la imparat si tu esti copilul lui. brinci. Pe urma a trecut o prapastie si a mers si a ajuns la o padure. Baiatul a ridicat pragu si mum-sa a plecat. da el eria baiat de peste 20 de ai. Au ajuns ei la un zid. da sa ma asculti pe mine. toate florile sa gramadesc pe tine. Ca multi voinici au plecat la fata din dafin si au murit.! FATA DIN DAFIN o fameie vaduva. toate intoarse cu fata spre voinic si cal si el s-a oprit si nu s-a dat jos si nici n-a rupt nici o floare. da fierbe ovas cu lapte si ai sa vezi ce El a facut asa cum i-a cerut si 40 de zile i-a dat sa manince i-a am si sa-ti fac ! s-a facut un cal stiu ca tu ai un gind de plecare undeva. ca avea calu arpii. catifelate si in mai multe culori. tu sa nu te atingi de ele. sa ne sfatuiesti ce sa facem ? ati venit. Calul vorbi: Ce ai cu mine. dai cu ea piste padure cit poti. mergem la un mos sa ne invete el ce — sa facem? S-au dus — — Am venit — Bine ca Dar la mosu si mosu a intrebat: piatra. sa due pinga zid ca sa gasasca un loc de trecere. ca florile sint vii si ataca oamenii voinici si calare si-i omoara. Atunci el intr-o zi s-a facut bolnav si i-a spus lui muma-sa: Muma. Vezi. calul a zis: Nu mergem la fata din dafin. Si au plecat la fata din dafin. ca atunci ma fac bine. eu frumos si i-a spus: — — — Calul atunci iar i-a spus: Baga mina in urechea mea. 1-a scuturat si a sclipit ca aurul. Zidul era inalt de la pamint pina la cer. rugina a cazut toata. ca multi voinici au mai venit si toti s-a facut daca vrei sa izbutesti sa te-nvaf sa seceri griul meu tot. Au plecat si au ajuns la lunca de flori. Ea a bagat tita pe sub prag ca sa suga. S-a dus. brinci calului. acuma ajungem la o livada cu flori frumoase ce n-ai mai vazut. Da el avea gindul sa piece sa cate fata din dafin. $i-au plecat la fata din dafin. Aci calul i-a spus: Priveste piste padure si vezi ce ne asteapta Piste padure doi balauri intoarsera capetele spre ei. il rodea dorul s-o cate. a sapat in baligar si a gasit un capastru ruginit ca vai de el. A luat capastru. — Stapine. Sa te duci in gunoi unde arunci la vite baligaru si sa cad acolo ca o sa gasasti un friu de la calul lui tata-tu. Calul a spus: Baga mina in ureichea mea si gasesti o gresie. ca daca rupi o floare. iar serpii au aplecat capetele si calul a zburat piste ei. Cind au ajuns aproape. stapine ? N-am nimic Eu te-am strigat. scoate o greasa si da-i cit poti in zid si s-a facut in zid o gaura cit sa treaca calul si au trecut si pe a treia prapastie. el tot — — — — — — Eu Si dat — Nu-mi da sint el ! calul lui tata-tu. saraca si fameia avea un copil din flori o intreba pe muma-sa cine este tatal lui? Da ea nu vrea sa spuna. ca eria nazdravan. sa-1 legi si 176 .

Fata iesea noaptea pina-n ziua din dafin. Ca vine a ta fata. bratul cu dafin. da ea are putere ca pina nu va rasari soarele te-mpetreste. vintul o batusa. ca tata nu ma mai primeste. Dupa asta povestire se ivea soarele. El pe cal 177 . Ea ii da flori da el nu se apropia si tot ii vorbea. si cu alta in fetii si ei OMUL CARE Un om calari. o strinse si-i dete drumul. Dafinul nu sa deschisa de suparare. Ca dafine. Da de acum numai era nici zidul pina-n cer. Da zmeoaica a aflat si a venit in zbor. $TIE GRAIUL ANIMALELOR cu o muiere sa ducea la sapa intr-o zi si in drum aimindoi erau si ea pe iapa si in drumul lor un foe mare. De voinic nesarutata.sa-1 faci cirstati. tata. vine a ta fata. cu o falca-n cer De De De — pamint. Vitejii care veneau s-o sarute se prefaceau in piatra. Ca o vazuse soarele. culegea flori si iar intra in dafin. Ea ii aducea flori. rosti cuvintele: — — Deschide-te. care zbiera cit putea sa-1 scape omul. Omul a pus coada sapei si sarpele s-a urcat pe sapa. pe tatal au inviat pe loc si au plecat impreuna pe acelasi loc pe unde venisera. Pe urma a venit iar la mosu si i-a spus: Tu te duci acolo. da cind sa varsau zorile. Da acuma sa dusa cu bratul cu flori si zise: — Deschide-te. A secerat el singur 40 de zile. Calul i-a spus sa se duca sa secere. Ea il privi si astepta s-o ia in brate si sa-1 impietreasca. Da baiatul s-a dus si ea iesi si culeasa flori. De soare nevazuta. a stropit vita. pe urma i-a scuipat lui in gura. Dafinul se deschidea si ea cu bratul cu flori intra inauntru. nici padurea cu balauri. si nici livada cu flori mincatoare de oameni. o lua pe la spate in brate. S-a dus el la cal si l-a spus tot ce i-a spus mosul. voinic nesarutata. Si-n mijlocul focului un serpe. Au mers la palatele imparatesti unde au ramas sa stapineasca si sa traiasca in pace si fericiti. dar el ii spunea povesti si o amina. Cind o vazu dupa rasaritul soarelui. Cu Aid sa opri flori. ea iar intra in dafin. i-a multamit mosului. Si asa a facut baiatul. pina rasari bine soarele. soare nevazuta. Atunci ea sa-ntoarsa cu brand cu flori si sa dusa la voinic si-i zisa: Ia-ma cu tine. adica pe muma fetii si pe dafin. De vint nebatuta. Atunci voinicul a luat-o si-a plecat cu ea la mosul unde era calul. ca nu mai putu spune mai departe: vint nebatuta. a legat si a fursit. Da sa faci in asa fel sa te duci si sa o duci cu vorba pina va rasari soarele si dupa aia s-o iei in brata si s-o stringi. Fata se dusa cu chita de flori la dafin si cind ajunsa acolo. se-mpietreau. au incalecat aimindoi si au plecat. voinicul o pupasa. Deschide-te.

nu lingeti sare. ca mor eu si — moara. Pe drum un cue cinta. ai sa la arat si le-a 178 . boii veneau sara obositi care sta toata ziua. iapa. ii intreba: nu i-a mai spus avea el si gemind si ? Pai ce sa facem ? sara. cucul frumos da pe cioara spurcata o rincheaza apoi intreba — Ti-e greu cu stapinul tau — t mi e greu — Da greu sa Il si Cucul zicea: Toata lumea ga. ia un ciumag. stii la ? ! sa-i el ! sa-ti ? ! A ce-i iar chemat omu sa-i faca ii cosciugu sa-ti si rudele sa-i faca pomana. pe lunca cu am — Mai. da o sa mor — Ce daca mori Uita. o spun. ajunsara injura pleca o cioara — Ga. unde eria lume adunata si da-i pe ea s-o le mint muiere si tot ! De omoare-n — Ce ma. Da a — Ma. si n-o sa va mai duca plug. si ma ! Si Da magaru — Ce gemeti ma — Pai daca nu mai putem de lucru — Faceti-va bolnavi. nu stiu nimic Dar ea zor spuna ca nu mai vorbeste cu — Bre. ca s-ar lasa ea de iscodiri. ce-ai cu mine — spun bre vorba care-o — Nu mai veni nu mai spune. ? Iti batai. asa. si-1 Omul intalege tot. in Da omul a zis: boilor. riinca cioara sa toata si sa am Da si ! il injurasi. vci sti sa asculti si intalegi tot cc vorbesc animal el e si sa spui la nimeni. ? la si a scapat omul de la moarte. nu beti apa. e. doi boi si un magar. ca-1 intalesese. ! tie ti-e ? si stapinu are copilul el ris. ? laudasi. iau masura. Da omul il injura pe cue. doar o brazda am pascut pe linga pirau. — Ei. da si boii asa au facut. ca mori daca spui> Atunci pleca serpele si plecara si ei sa sape la bostane. bre. rizi. a fost ? stii ? ziulica tras si flori. Se scoala el. sa — — Ali-e greu ca eu due eu am minz in burta iubitor. injug locul da-i pe magar. cinele — Bine ma. toata ziua ara — Ei ce cum — Aa. la jigodita: el zice: fa. aiba lumea eu Da muierea zice — Ce ma. daca e dat mincare si-au mincat. numai cucu ramina. ! inainte. da cele — Intinde-te putin. spune ma. de ce tu serpe ceva de — Nu bre. iapa.: ! : nu De-acum. ga Da — Asa minca-u-as limba. ca iau eu magarul vine sara gifaind acasa. zicea — Da-ne. Si si e. ce e Toata am pascut pe linga potoc. stapinul sa pregateste de moarte arde de — Lasa-1 ma sa moara daca prost Eu am patruzaci de gaini pe toate trist si faceau cosciugul zice: tie-ti cintat ? e ! si eu inghit bobul al mare. Da cocosul cinta in prag zice cocosului. Doamne berechet de porumb. cati ! Si fugi dupa ea. mergem lasa. Da el daca e prost sa sa lase dupa o ce nu ia el un pinnae si sa-i masoare selele. nu mincati asa.

apoi o injura de Il aude imparatul si-1 infrunta: ! ! mama. cu ce sa ma apar de ea ? Ce. Acolo. Daca cerea de la fata ceva. In palat e zarva mare. Apa era repede si i-a dus zile. Pentru Mucea. 179 . dar. numai buna de maritat. nimeni n-a pus nimic. felie ! cirnati si le ! ! fata. La o vreme fata isi minca toate bunatatile. de sus de la fereastra ii striga: —. ! — Mai baiete. da cu pietre si o injura chiar pe fata. cit mai trece si fata se vaita ca e grea. Fata la inceput minca bunatati. lata ce ie§i din glume'. sa nu-mi injuri fata de muma tnjur-o pe ea. i-a inchis in butoi pe amindoi si le-a dat drumul pe firul apei. dus de valuri peste man si tari si el citeva mamaligi si a pus sare intr-un sac. Ca sa-i pedepseasca. da-mi mie o o ceapa de mamaliga — Nu-ti dau. saptamini si luni de zile departe. daca ea ma batjocoreste. slugile au pus mincaruri bune toate si tot felul de bunatati. cind il vedea scotind cirezile de vaci la pascut. ca fetele de-mparati maninca place ceapa nu incepu sa plinga de foame — fine. $i-a facut Fata — Mucea. eu sint Mucea Cacicea ? cum imi zice ea ? ' Zi-i si tu altceva.! ! ! ! MUCEA CAClCEA Cica a fost vreodata un baiat prost de tot. la tine acas' te impiedicai de el. altfel s-o injure daca-1 ! — — muma-sa? mai batjocoreste Fata nu se sa-1 porecleasca: lasa si cum il vede rupt si jerpelit cu muci la nas. Se gindeste el ca de acum inainte. care s-a bagat argat la vreun Impara t bogat.Mucea - Cacicea Mucea Cacicea El lua pietre si da dupa ea. si la ! iti Mucea. Imparatul cind a auzit c-a ramas grea dintr-o injuratura a lui Mucea. -Fata. incepe iar — Mucea Cacicea Du-te la Temnicea. a poruncit drumul pe o apa la amindoi. dulciuri si bea vin. ! ! nu altceva. s-a miniat foe Turba de minie. Sa-1 agati in cui El si mai rau se minie pe fata. fripturi. jocuri de copii Ce era sa zica? Mai trece. sa se faca un butoi mare si sa le dea Pentru fiica imparatului. El a inceput sa plinga cind a auzit ca o sa fie inchis in butoi si are sa moara de viu.e tale prostesti. dar n-o injura de muma si de tata Zis si facut. Aude imparatul. eu ce sa fac. Mucea minca mamaligS cu ceapa si bea apa. a luat apa si faina de porumb si au plecat la marginea unei ape mari. Imparatul avea si el o fata mare si frumoasa. maria-ta. insa el nu zice nimic. Si adu fasui. ea ii da peste mina. este bun Mucea Acum tine ceapa mamaliga de si Se trase de foame intr-un colt al butoiului spre si Mucea. dar ce ai tu cu Bine.

apoi isi ceru iertare de dat sa la Mucea. baba 1-a intrebat: Ce ai facut. beutura si traiul bun pe ei si pina sa ajunga in imparatia lui tatine-su. din care a iesit i-a gasit doi copii si iar un au si ei vietati in casa. si-au prins fata de om. o ierta. Soarecele a inceput sa se zburde prin casa. Baba s-a bucurat ca mosu golit-o in mijlocul casii. daca 1-a gasit pe Prichindel. 1-a luat si 1-a pus in desaga si iar a plecat mai departe. Imparatul era pe patul de moarte. Baba i-a pregatit isi mosului mincare de cu seara. dorul si In timpul asta imparatul si-a venit in fire. ci fiindca mi-a fost mor linga o fata frumoasa de-mparat. Au inceput sa se zburde de bucurie. A cazut bolnav la pat ?i de fiicei era gata sa dea ortul popii. Vasele imparatului au inceput sa misune peste mari si tari. mosule ? — soricel si Mosul a scos desaga si a un Prichindel.Printesa minca ceapa si mamaliga plingind. zicindu-i: nu pentru alta. pus in desaga si s-a intors acasa. 180 . Mosul. ! — — ! ! cu tata-su. i-a pus-o in desaga si pune desaga in spate si pleaca in lume. a gasit in cale si un copil mic cit dimineata mosu un 1-a degetar. pe care 1-a botezat Prichindel. Mucea. Si incalecai pe o sea. De va spusei povestea asa ! UN SORICEL $1 UN PRICHINDEL A fost odata un mos si o baba care n-aveau copii. bun la suflet. ca el ti-a purtat noroc tie si tu lui. S-au pus cu mincarea. Pe drum merge mosu ce merge. Mergind el asa din loc in loc pe de-a baba oarba. A poruncit sa piece toate vapoarele sa cate butoiul cu fiica-sa si cu Mucea si pe amindoi teferi sa-i aduca indarat la palat. i-a venit sufletul la loc si a poruncit sa se faca nunta cu Mucea. Mai la urma urmei au sosit si la palatele cutropite cu aur ale imparatului. gata-gata sa-si dea sufletul. auzi Si ai sa te mariti cu el. amindoi erau galbeni ca turta de ceara. sa cate un copil ca sa aiba si ei o vietate in casa. $i s-au casatorit. Cind si-a vazut fata. Mucea insa a inceput sa plinga zicind: Ba. sa piece mosu in lume. maria-ta. pina ce i-a Mai aveau putin din faina de malai si mureau de foame Cind i-au scos afara din butoi. printesa a facut un dolofan de copil frumos ca un boboc. eu ma insor cu printesa numai daca inceteaza cu porecla asta de Mucea Cacicea Sa nu-1 mai poreclesti si sa-i zici pe numele lui cu care 1-a botezat ma-sa. cale lunga ca sa ajunga. Cind a ajuns acasa. incit semana ca doua picaturi de apa gasit. Ce s-au vorbit si ce s-au sfatuit. Mucea. mosul a gasit un soricel. prichindel a sarit drept in pat. de — Trebuie felul lui sa te iert. cu parul de aur si ochi albastri ca cerul.

vede in urma de cal pe Prichindel si-1 intreba: De unde d rasarit. Soricelul sari si el in caldarea cu pasat de pe foe ! — — il ! — Cind veni baba de chindel de fratele sau. cind s-a sculat. le fu frca sa nu-1 piarda si pe el si se pusera sa aiba grija de el ca ochii din cap. pasatel. Cind uciga-1 Hei m-a trimis mama cu mincare la tata si am cazut in groapa asta L-a scos de acolo si Prichindel a plecat mai departe pina a ajuns la tata-su cu demincare. a lasat in casa pe Soricel Prichindel vada zise: de Stind ei caldarea cu pasat a tot stropit pe Soricel. facind o larma de se auzea cit In acest timp a trecut un om pe drum si a auzit atita galagie strigind: cea si nevazind pe nima care sa mine boii dupa plug zise catre mosu: Cine ara cu boii si face atita galagie ca nu vad pe nima dupa plug Mosu raspunse: Am si eu un baiat pe care-1 cheama Prichindel si e pe coarnele plu! ! ! ! — — — gului si ara Dupa sa si ce mosu pasat. Tocmai trecea A un om — — calare pe drum si aude pe cineva strigind: Mai nene. scoate-ma si pe mine din groapa sa ma due la tata care. a mincat. mai baiete. ca esti inca mic si nu poti tine de coarnele plugului: Prichindel s-a rugat mult pina tat-su i-a dat voie zicind: ! — — mai uita odata. parca dinadins. Omul pe nima. pasatel. 181 . ! doua zi mosul. care se supara Pasatul iar Pasat. iar el a cerut voie lui tata-su cit timp maninca sa are si el. ca sar si eu in tine stropea. baba s-a dus sa mulga vaca. a injugat boii la caruta si a plecat la arat si a spus babei sa-i trimita cu copiii mincare la prinz. pasatel.! ! ! ! ! ! ! . la vaca si vazu lipsa soricelului. scoate-ma Omul zice: da cine strga. il intreba pe Pri- Prichindel a spus ca a sarit in ceaunul cu pasat fiindca l-a stropit. in jos si Dar din groapa tot striga: si cu minnu vede tata. si Cind a ajuns acasa. se uita in sus. la se uita in stinga. pe mine din groapa sa crucea ma due cu mincare — Ptii. nu sari pe mine. ca sar si eu in tine Vazind ca pasatul nu-1 asculta. Tata i-a spus: — Sa mai cresti. iar Soricel §i mai suparat ii zise: Pasat. il scoase din caldare fiert. Pe drum Prichindel a cazut intr-o urma de cal si n-a mai putut iesi afara. la foe. se uita in dreapta. nu sari pe mine ca sar si eu pe tine Pasatul iar il strop i si mai tare dar Soricel iar ii zise: Pasat. Aci l-a strigat si pe tata-su sa manince. sa vedem ce poti Ei Prichindel a luat biciul si numai ca se aseaza pe coarnele plugului a inceput sa strige: ! — si colo. Mai nene. La prinz baba a trimis pe Prichindel cu mincare la mosu. bata-te norocu sa te bata se du-te. taica si ara. Cind vazu baba aceasta nazdravana isprava a lui Soricel. hais ! Hais cea! hais cea boii la brazda. Prichindel a luat cosul si a plecat acasa. Il plinsera mult si apoi il ingropara cu mare durere Baba si mosu vazind ca au ramas numai cu Prichindel. nu sari tu pa mine.

ca niciodata. fiindca nu asculta de legile tarii. le da gloabe. auzind lauda surorilor. spuse cea mijlocare. Traiau intr-un sat mic pierdut printre niste cleanturi de munti inalti ce sa ridicau pina aproape de cer. m-ar lua de sotie. Prichindel cind s-a aplecat sa manlnce a caiut in strachina si s-a inecat. Imparatul traia trist Nu-i placea nimic pe lume si ce faceau supusii sai nimic nu era bun. au murit si ei de inima rea ! DOI FETI LOGOFETI Traia odata. sa gindi sa dea porunci ca nima sa nu arda noaptea lampa. ca i-as satura armata cu o piine. Imparatu trecu pe aci odata. Cea mai mica. nu s-ar fi povestit. nu-i pasa. Pedepsea bar ban si muieri. Imparatul. Imparatul era asa de mindru ca si soarele sta din drum sa-1 priveasca. 182 . m-ar lua de sotie. Fetele gindeau ca pe aci imparatul nu trece noaptea si nu se temeau de el ca sa nu arda lampa noaptea. Treaba asta o facu ca lumea sa se culce odata cu gainile. ama nici lui de asta abatut. De aia si poporul nu-1 iubea. suricatelor. pentru ca eu i-as face doi feti logofeti frumosi ca aurul si argintul. Miniat la culme s-apropie de fereastra fetelor si asculta. ca de n-ar fi trait. nu ma stie pe mine imparatul sa ma ia de sotie. traia undeva un imparat vestit in toata lumea. Umblase de-a lungul si si de-a latul pamintului si nu-si gasise muiere. Undeva departe la marginea imparatiei traiau trei surori nemaritate frumoase. Pe cind lupii se-mprieteneau cu mieii. Ba daca m-ar §ti pe mine-mparatul. pe cind soarele si luna cobora pe pamint si iar se suiau pe cer. nu mai avu rabdare si intra in casa saracacioasa a celor si — — — — trei fete. Baba si mosul cind s-au intors de la vite 1-au gasit si pe Prichindel inecat in strachina cu lapte. Imparatu. Fata cea mai mare sta si zicea Ei. le spuse: Daca m-ar sti pe mine imparatul. trecu de doua ori si cind trecu si a treia oara cu mare durere in suflet vazu ca fetele astea sint singurele din imparatie care n-au teama de stapin. Raminind baba si mosul iar singuri dupa ce 1-au ingropat si plins pe Prichindel. si sa se scoale la cintatul cocosilor ca sa munceasca pe ogoare mai mult si imparatul sa bage mai mult aur in visteria lui. Ama degeaba ca tinarul imparat nu-si putea gasi nevasta pe plac. auzind pe sora cea mai mica ca-i va face doi copii frumosi ca aurul si argintul. ii spinzura si gemeau inchisorile cu lume nevinovata. a fiert lap tele si i-a dat lui Prichindel si manince dihtr-o strachina. le taie el Fetele se minunara vazind ca imparatul le calca pragul si ca in loc sa capul ori sa le lege si trimeata la ocna. la un timp.: Baba dupa ce a muls iar vaca. le zimbeste si le intreaba de vorba. riindca eu i-as imbraca toata armata cu un fus.

ama pacat ca fusta de pe era era rupta si cirpita. cu lamii si naramze. imparatul s-a-nsurat cu frumoasa iar din baligarul unde fusesera ingropati cei doi feti 183 . La nunta toti nuntasii au petrecut mai bine de-o luna si-o saptamina si toata lumea s-a-nveselit cu virf si-ndesat. Sa-ti putrezeasca oasali acolo. o sui intr-o caruta de aur trasa de sasa telegari inaripati si mare jale a lasat micuta sora in casa dupa plecarea palatul ei. il intreba pe imparat ce 1-a facut sa-'vie la ele in casa. figanca fiindca o ura de moarte.Sora cea mare. Palatele imparatului de aur si marmura erau imprejmuite cu meri infloriti. sa nu vezi fir de iarba. iar ea nu mai stia cind e ziua. sa n-auzi glas de pasarele. sa te chinui toata viata sa nu vezi soarele. parul ei ajunsese pina-n pamint de-i servea drept acoperamint din lipsa de imbracaminte. cu roti Imparatul chema argatii si ghineralii. mai isteata. La Dupa anu sora cea mica ramase grea si-ntr-o noapte nascu doi feti logofrumosi ca soarele de pe ceri. o tiganca din cale-afara de frumoasa. ii lua pe cei doi feti logofeti si-i ingropa in balegarul cailor. Aici pe o crapatura a inchisorii un calau ii da din codrul lui de malai si sarmanei printese. in fluieratul serpilor si horcaitul broastelor. sa n-ai parte sa-ti mai vezi nici surorile si nici picior de vietate omeneasca. ca alta soarta mai buna nu ti se cuvine. isi lua mireasa. s-astrinsese imparati. figanca vazind ca cei doi meri au rasarit tumite in locul in care i-a ingropat pe fiii imparatesei. care intr-o zi infloreau si-n alta se coceau. spuse pe sleau: vreau sa ma-nsor cu sora voastra cea mica cu parul de aur ! ca si Fata cea mica cu adevarat era frumoasa ca o floare si parul ei stralucea razele soarelui. cind e noapte. ama sa razgindi si-i zisa n-am sa-ti iau capul. Doi turmasi o luara si o inchisera in fundul pamintului. iar imparatului i-a dus doi catei de curind fatati de o catea ce paza cirezile de vite ale imparatului. regi si printi din tot cuprinsul pamintului. Dar anii treceau. logofeti au rasarit doi meri ca aurul si argintul de mindri. sabia in inima. napirci si balauri pe care-i minca cruzi. am sa te-arunc in inchisoarea adinca. In zadar tinara nevasta il ruga s-o creada ca ea a nascut doi copii frumosi azvirli la pamint ca pe o cata ca doi feti logofeti. sta trista rezimata de zidul palatului si plingea. si razbunatoarea tigancuse. Frumoasei cu parul de aur ii crescusera unghiile cit furca si cu ele spinteca broaste. luna si stelele. Imparatul miniat peste fire veni la sotia sa si fu gata-gata sa-i innga feti. iar camasa ei facuta partale. s-a pus pe ginduri. cite luni sau citi ani au trecut de cind imparatul miniat de moarte a aruncat-o aci pentru a o chinui? Sa ruga insa sa poata scapa pentru ca unghiile ei sa le poata odata infige in beregata tigancii care s-a razbunat asa de crud pe dinsa. : O Imparatul in curind a uitat pe frumoasa printesa aruncata de el in turma. sa te suga serpii si napircile. sara sa te culci cu broastele si balaurii si s-ajungi sa te aranesti cu oua si pui de serpi. Isi facu un culcus subt un zid mai uscat si trai aici mai multi ani din mila turmasilor si a calaului care-i aruncau cind si cind cite o coaja de pine ori de malai. Imparatul. asezat la coadili marii. serpi. cind ea ingenunche si-i jura credinta. Ba mai mult. uitindu-se la cea mai mica. numai o roaba a imparatului. Ea se ruga sa vie o minune dumnezeiasca care s-o scoata la lumina facindu-i-se dreptate. imparatului. ca imparatul n-o credea.

si de aci au fost purtate de valuri pina s-au oprit intr-un prund pe un ostrov. muma-sa. Mai ceru imparatului ca argatii sa stea cu cergile sus la cos sa prinda-n cerga toate schinteiele. roaba bas sa-i faca la inat pgancii ajunsa imparateasa. mari si frumoase ca aurul si argintul. In zadar il rugara curtenii. Din riu matele au ajuns intr-o mare albastra si frumoasa. frumosi ca aurul. ruga pe imparat sa taie patul sa-1 faca tandlri si sa-1 bage-n foe. sluga nu stiu cum drese. nu te-ai gindit ca vitele au sta in negura mai mult decit este scris in 184 . caprioare. mere si naramze. se opri-n loc o zi si jumatate mirindu-se de stralucirea lor. priceputa cum eria. lua berbecul de-1 puse sa manince busuiocul. iar la berbec ba. ce sub pamint. cei doi feti logofeti nu puteau rabda pe ei trupul spurcat al tigancii. cind ai stat pe ceri o in cimp nemincata si nedormita o ostanit pe brazda. pe ti-e greu ? Mie imi este greu ca este pe mine serpoaica de pganca.Imparatul era falos ca in curtea palatului sau cresc niste meri ce nu s-au mai vazut pe fata pamintului. gheneralii si slugile sa nu taie o mindreata de berbec ca imparatul trebui sa faca voia muierii si de data asta. care dormea iepureste. iara alta lume legea cereasca? dai ocol marilor. Imparatul i-a facut si patul cerut. "Tiganca vazind asa minunatie de busuioc. celalant fata. trebui in cele de pe urma sa dea porinca sa-i taie. auzi ce vorbeau cei doi fed logofeti si cum se revarsa de ziua. ca pe mine doarme tata figanca. Unul eria baiat. tiganca insa banuitoare. ceru imparatului sa faca din ei un pat. treIn timpu asta muma soarelui s-a speriat de intirzierea soarelui. il indupleca pe imparat sa-i taie. dupa ce i-a pus masa si 1-a saturat ca pe orice drumet cit sint A ostanit. ca sa faca voia sotiei sale. buit sa-i faca mincare cu mult mai multa fiindca bietul soare-nflaminzise uitindu-se la cei doi fepl logofeti f ara seama de frumosi sub soare si sub stele. Argapli taiara berbecul si mare jale fu la palatul imparatului. cerbi si nici zmeii nu indrazneau sa se scoboare pe pamint s-o vada pe sora lui cea frumoasa. Dupa ce-1 taiara. Baiatul facu arc din parul lui soru-sa. se araneau cu lamii. sora zise catre frate: Frate. ceru imparatului sa taie neaparat berbecul de aur. care vede tot ce se misca pe lume. Mie nu-mi este greu. c& doua schintei iesira afara si cazura undeva in gradina. era s-o manince si pe muma-sa de foame. Matele au fost purtate asa de apele izvorului pina au ajuns intr-im riu. Vazind tiganca ca n-o brodeste nici asa. ca soarele de pe ceri. rupsa doua capete din mate si le dadu drumul pe apa. Cind s-a-ntors soarele acasa de pe ceri. Una de pe el era mindra ca de aur si la soare te puteai uita. Noaptea. Ama proasta nu facu nici o treaba nici cu asta. Jig31103 sa-nveseli si ca nu cumva iar sa mai rasara ceva din cei doi meri. Pe locul caderii rasarira doua stable de busuioc. 1-a certat spunindu-i: — Soare mindrule. Din ele au rasarit doi feu logofep care s-au prefacut in doi copii. pentru ca berbecul se facu mare si frumos. zarindu-i pe cei doi feu logofeti de frumosi. — — O ! O Soarele. Copiii cresteau in ostrov. vezi ce e pe pamint in stele si zi si jumatate nu te-ai gindit ca lumea sta zi si jumatate. ama sa aibe grije sa nu rupa pic din ele. pganca porunci slugilor sa mearga cu matele la izvor sa le spele. Pe cind dormea imparatul cu tiganca. vina vulturi. Ama nici asta nu fu destul. Imparatul.

N-avem de unde sti povesti. Soarele intari razale de scazu marea iar ostrovul ramase pe uscat. ochii lor mai luminosi ca stelele.! : sale Soarele si-a dat seama c-a gresit. daca vor fi fete amindoua vor alerga la furca de aur. spuse baiatul. venim dintr-un ostrov. ostrovul fu luminat mai mult si marea la o vreme incepu sa scadS. iar altii au adastat mai mult sa cinte cocosii si sa se reverse zorile. atunci vor alerga sa ia botita de aur. vazind ca a uitat sa-i faca fus muma-sa s-a suparat iara vazindu-1 ca e uituc. Auzind clacasii astfel de vorbe si imparatul ii rugara sa povesteasca. Fata. dar ce-am vazut ieri n-am vazut de cind calatoresc fntr-un ostrov stau doi feti logofeti mai frumosi si stralucitori decit aurul. spuse-mparatului sa piece. curatau porumbul de foi si umpleau ambarelecudrugideporumb. Soarele. Soarele. Daca va este la toti pe plac. bamutoare. baieti si fete. ca nu mai este cum era inainte. Da fata la claca era insusi imparatul. Cei doi feti logofeti au iesit pe uscat pornind in lume jos la ei ai ! — intr-o seara au venit bas la palatul imparatului. la repezeala. facu o furchita frumoasa de aur si o botita. Numai scoborindu-te putea sa afli ce sint ? Eu iti zic sa faci o furchita. merse deasupra ostrovului si-1 lasa jos pe pamint pe scara ceriului. incepind sa toarca. ama neavind fus torcea pe un bat. De dragul fetii din ostrov si de care se-ndragise soarele. Imparatul nu o asculta si-1 ruga pe baiat din nou sa povesteasca cum stie el viata lor. se scobori putin si pe scara cerului lasa in jos mai intii botita. placindu-i minune mare. dupa ce tacu putin si baga pe ureche porincile lui muma-sa.cerbii padurilor si asa amuitat lucrul ce aveam de facut. a 15sat capu-n jos si i-a spus mumii ce minune a vazut. in furca pusa un caier de lina tot de aur. — 185 . se mira de frumusetea lor si-i ruga sa-i spuie o poveste. eu sint dornic sa stiu daca cei doi feti logofeti sint amindoi — ! — baieti ori fete? E. Pe urma a potrivit scara si a lasat in jos furca cu caierul de lina de aur. iar la bita ii puse o para de aur in crestatura si ca sa nu mai zaboveasca pe drum pleca mai iute. Intalegerea la clacasi eria ca fiecare sa spuie cite o poveste si toti s-au pnut de cuvint. asta e greu de aflat privindu-i de sus. Atunci a inteles ca asta este baiat. logofeti. Muma. pleca pe ceri la timp. Acum soarele cind ajungea pe ceri in dreptul ostrovului cu cei doi feti logofeti se oprea mai mult si privea-n ca jos ca mai sa-1 manince vircolacii de eria sa ramina lumea fara soare. Numai tiganca. BSiatul a alergat si a ridicat-o. parul lor balai e din fire de purpura. a luat furca si-a pus-o la briu. Muma soarelui baga de seama ca soarele si-a pierdut capu. o botita si coborind in al ostrovel cu ele. spunind ca nu stiu nici o poveste. cind s-a mai pomenit ca im soare sa se-ntoarca-ndarat de pe ceri pentru o fata ca sa-i faca fuse Degeaba-1 certa muma pe soare. Se scula la timp. de cind tata m-a alinat pe ceri scotindu-ma din neguri. ajutap de soare. Ei n-au vrut. muica. a alergat. Privi si el copiii. care asculta cu luare-aminte povestile. eu alerg sub stele. de aia lumea a stat mai mult la lucru. Acum vedem intiiasi data oameni pe pamint. fata lor mai frumoasa ca razele mele cind vin dupa furtuna. zise Muma. va putem povesti viata noastra. In curtea-mparatului eria O multime de oameni. I-am urmarit cum doboara cu arcul vulturii semeti ai cerului. Noi nu stim nici o poveste. Mai la urma a ajuns rindu si la cei doi feti claca. dar daca vor fi amindoi baiep. Soarele. ca el ii facu un fus mindru de aur. bucuroasa.

de sanatate. e§ti voinic si sa ai parte. ca-ti imbrac casa si ostirile numai dintr-un fus de tort. isi lua si ea inima-n dinti rugindu-1: Marite imparate si prea luminate Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ca am sa-ti fac doi feti logofeti. s-au prefacut doua steble de busuioc. capata si ea curaj graindu-i: Imparate luminate. Asa cum culegeau ele cinepa timpurie de vara. i-a taiat. Tinarul imparat auzind-o vorbind asa de frumos. si-a-ntarit din nou razele si a scos-o dintr-o claie de paie unde se pitulase. ca ei au o soarta de azi inainte mai buna. cu glas de prefacatoare. sa culeaga cinepa. care faceau sa-i sake inima de bucurie si de drag. cu roua-n picioare. iar tiganca s-a facut nevazuta. sa se bucure si el. in berbecc de aur §i mai la urma din matele berbecului. Daca vazu ce vaza. cazind de pe scaunul lui de aur pe care se suira cei doi feti logofeti. care mergea pe ceri si vedea toate astea. Imparatul a poruncit s-o lege de patru cai de mtini si de picioare si armasarii o rupsera in fisii. cum s-au casatorit. Atunci fata cea mai mare zise imparatului: Imparate luminate. Imparatul. Tocmai atunci trecea pe acolo imparatul tinerel calare in fruntea ostirii si statu-n loc sa asculte cintecele celei mai mici. iar carnea fu aruncata pe cimp ca s-o mince corbii cerului. Baiatul incepu povestea lor. sora cea mai mica si cea mai frumoasa. aratind lumii ca el facuse un mare pacat ce nu poate fi iertat. Imparatul apoi ia-ntrebat de unde are bastoaul de aur si fata furca. sari jos de pe cal si se duse la fata in cinepa. pentru ca sotioara lui cea credincioasa putrezisa de mult in fundul pamintului. dupa ce-si lua copiii si le dete-ntreaga imparatie. Auzind-o cea mijlocie. insa in zadar. Imparatul ramase incremenit locului si intra in vorba cu cele trei surori. s-au nascut si crescut acolo sub grija razelor soarelui. La auzul acestor cuvinte clacasii si argatii-mpreuna cu-mparatul s-au minunat. cum tiganca la nasterea lor i-a-ngropat in baligar. ajunse-n prund. isi aduna ostirea si poporul in piata cea mare a orasului..\L\RI IN ClNEPA Cica au fost odata trei fete mari si toate treile s-au dus dis-de-dimineata cu ceata-n spinare. — — — ! — 186 . de palate fermecate. caierul si fusul de aur ! Ei au raspuns ca toate astea soarele le-a lasat pe scara ceruhii. de mertic. ia-ma pe mine de nevasta. frumoase nevoie mare si vrednice. TREI FETE . O lua de umeri. bas in timpul in care soarele de dragul lor se oprise din mers ca sa-i priveasca. faca-ti Domnu multa parte. Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ?i sa-ti hranesc casa si ostirea dintr-o oala cu linte. apoi au crescut merii. si-n fata norodului adunat aci isi infipse sabia in inima. O sui pe cal alaturea si plecara inainte cu ostirile pina ce ajuase la curtea imparateasca. aratind cum muma lor a fost gasita la marginea-mparatiei de imparat. Imparatul acum intelese ca fusese inselat de tiganca si porunci ostirii s-o caute §i sa i-o aduca vie si nevatamataSoarele. sanatate. de noroc. osalta-n sus si o saruta zicindu-i: Pe tine te aleg din intreaga imparatie sa-mi fii mireasa. Imparatul plinse amarnic. de. se intreceau cintind cintece frumoase de dragoste de rasuna valea. numai aur si argint.

poleite o nunta cu chiote si yeselie de se duse pomina peste mari Fata ramase grea si la anul e gata sa nasca. ca si muma noastra. Se puse garoaica pe capul imparatului zor-nevoie sa taie brazii ca nu-i poate suferi. ramase inmarmurit la vederea in leagan a cateilor. Facet! ce vreti cu ea ca nu vreau s-o mai vad in ochi iubea pe imparateasa si o duse la curtea pasarilor sa aiba grija de gaini. daca ne-a ingropat de vii Garoaia in fiecare noapte asculta cum vorbeau copiii si crapa fierea-n ea de necaz. brazii se aplecau de parca aveau suflet. Pina — Sa aveti si sa-i udati la paturi. Ii placeau imparatului si po- runci dregatorilor grija de acesti pomi ca ochii din cap. de o parte si de alta a scarilor. iar din bradul in care era ascuns sufletul fetitei s-a facut pat pentru nelegiuita. eu nu mai maninc la masa cu tine dintr-o strachina. Dar pina la urma de gura ei n-a mai scapat. Veni si imparatul bucuros sa-si vada odraslele si cind dadu buzna in odaie. ele. In fiecare dimineata cind cobora imparatul pe scari. A inceput atunci sa plinga si sa se vaicareasca. imparatul.! : Acolo i-a cu aur ajute? si s-a facut si peste. Ca vorba aceea. Se mira lumea si tara de o asa minune. m-am uritit si tremur de frica. incepu sa dea cu ciobul pe la pragul imparatului. Tiganca dracoaica. pus in picioare papuci de aur si rochie de purpura. lua copiii si-n locul lor puse in leagan doi catelusi de la o catea. Imparatul o lua de mina si o scoase afara din palat. tari. sapati in fiecare zi de doua ori. La nastere. incit a fost cit p-aci sa-si omoare sotia. Dar ce sa vezi. grea ca o Trebuie sa rabd. doar-doar i-o cadea la inima fiica ei cea rautacioasa. urma n-a avut ce Unul pentru Noaptea face si a poruncit sa taie brazii el si si sa faca din ei doua altul pentru garoaica. feti logofeti. Intreaba surioara pe frate in mijlocul noptii: Fratioare. ! frate. paturile incepeau sa vorbeasca intre in care era sufletul baiatului s-a facut pat pentru imparat. Pina ce intr-o zi. indata ce-i vazu. Cind venea imparatul indarat de la vinatoare ! — Mama iar se aplecau brazii de trei ori pina la pamint. tiganca i-a adus ca. tie ti-e greu cind doarme cineva peste tine? Nu-mi este greu. imparatul o lua de nevasta. fost atit de minios. Daca nu tai paturile astea blestemate. Imparateasa nascu doi A pe Luati-o. Imparatul n-a vrut sa auda la inceput. Si 1-a — 187 .eii. si dracul de gura muierii s-a-necat in balta. facind nunta si cu ea. De cind dormim pe paturile astea am slabit ca o scoaba. Simt ca ceva necurat zace ascuns in ele. ca peste sufletul meu doarme tatal nostru Dar tie cum iti este? cum adormea Din bradul — — — Frate. rasarira doi brazi cu tulpina de aur si frunzele de argint. Tiganca si vrajitoarea luara seama ca brazii nu se ploconesc si in fata lor si in asta vazura o piedica. daca ai sti ! piatra de moara. la intrarea in palat. tigancii era o vrajitoare. Cind intreba imparateasa unde-i sint copiii. care tocmai atunci fatase. zise unui unchies de la curte si aruncati-o-n temnita sau Unchesul o apa. Dar ce sa fac cum este sa jii pe suflet o garoaie. stralucind ca soarele. Se puse zor-nevoie pe capul imparatului pina ce nu-1 sminti de cap sa taie paturile si sa le puie pe foe. insa cine era sa o creada nevinovata. Baietasul la dreapta si fetita la stinga. sa-i feriti de omizi. numai aur si argint. Pe copii ii lua si-i ingropa de o parte si de alta a scarilor. cine s-o tiganca zgripturoaica argata la curte.

Se lumina bordeiul pescarului de stralucire si bunatate ca-i aduse acum la batrinete Dumnezeu doi copii de suflet atit de om frumosi. de muiere si de dracul nu poate scapa nici in gaura de sarpe. iar pentru baietas o colinda de aur. Sa-1 aduca spsilat si tuns. cu care putea zbura oriunde pe lume. Si se tinu iar de capul imparatului. insa ce era sa faca imparatul cu garoaia cea incapatinata. Argatii vazura copiii. Si da-i si da-i pe capul imparatului. Mersera argatele la Timoc sa spele matele si din nebagare de seama o ! Cum cioara se repezi si rupse un caravei de mat si zbura cu el in prundul riului. Ii intreba pe copii ce Un este cu ei si copiii care stiau povestea lor o spusera si pescarului. se veselesc si lucra toata noaptea. Schinteile cazura dupa casa in gradina de flori si din ele rasarira doua steble de busuioc cu frunzele numai aur si argint. Se mirara argatii si argatele ce porunca nesocotita o fi si asta. lasa o crapatura si doua schintei zburara-n sus si scapara. Veneau imparati si bogatasi sa vada berbecul de aur. cu parul inele de aur.batut la cap. Garoaica vazu chitele de busuioc stralucitoare si iar ii dete in gind ca nu e ceva curat. In fiecare seara venea rindul la cite unul sa spuie o poveste. pina ce porunci imparatul sa arda busuiocul. ca era bun la suflet si cu frica de Dumnezeu. sa taie berbecul ca-i da dureri de cap cind il vede. iar baiatul lua colinda. Aici de frumosi 188 . dar de frica dracoaicei nici nu cutezara sa spuie ceva ca infundau inchisorile. ca sa-i invete ea minte Dar o sluga facu ce facu. pescar tocmai arunca navodul in apropierea prundului si vazu intr-o dimineata pe cei doi copii. ca la soare te mai puteai uita. Auzira cei doi feti logofeti tarasenia cum sta si drept la claca se oprira. Veni o alta cioara pe creaca sa manince si ea si din cearta lor se rupse matul in doua si cazu jos in tufe ca nu le mai aflara de capatii. ca scaiul de coada porcului. Fata lua furca si fusul. Incalecara pe colinda si se dusera in cetatea cea poleita cu aur si argint a imparatului. o sa-ncerce sa vada care e baiat si care e fata? Si arunca din cer in batatura pescarului o furchi|a cu lina de aur si un fus de aur. Apa de la ploi a dus bucatelele de mate in nisip si deodata au rasarit din ele doi copii. Il fericeau pe imparat ca are o asemenea podoaba in batatura. Atunci Dumnezeu ii vazu de sus si vru si el sa se bucure de bucuria pescarului dindu-le cite un dar. Cum vazu si minunea asta garoaica nu mai avu astimpar. Niste berbeci de-ai imparatului trecura pe-acolo si un berbec rupse o frunza. cum bate fierarul otelul pe nicovala pina ce imparatul n-a avut incotro si a trebuit sa-i intre in toate voile si cu nelegiuirea asta. Ce sa faca imparatul. Copiii cresteau la casuta pescarului sarac vazind cu ochii si lumea se minuna de asa frumusete. inghiti busuiocul i se prefacu lina in aur si argint. Porunci sa taie berbecul si nici matele sa nu le arunce. decit sa inveti catirul sa numere. de nu-ti mai puteai ridica ochii de pe el. frumosi ca doi feti logofeti. Astupara ogeacul si cosurile sa nu iese nici o schinteie la lumina si totul sa se prefaca-n cenusa. Acolo multime de fete si baieti la claca cinta. Pescarul ca sa-i scape de la moarte. amindoi frumosi de parca erau picati din soare. numai bun de pus in oale. un baiat si o fetita. dar la ei ba. Dar cum semSnau ca doua picaturi de apa. Asa ca pina la urma dete imparatul porunca de taie paturile si le pusa pe foe. ii lua si-i duse ascunzindu-i acasa. Nu putea s-o potoleasca cu nici un chip caci mai repede inveti porcul sa bea apa din fedeles.

Imparatul lasa capul rusinat si iar ii grai: Draga mea sotie. povestiti copii ! zise imparatul. Ei au avut doi copii. Si daca a murit femeia. paturile arse si mai la urma urmelor cu berbecul. Si se intoarsera toti lucratorii iar la claca sa audi povestea povestilor. sa ai grija de copii si de vaca — 189 . Si cind se-ncheie povestea. Dar si imparatul nu mai putea de dragul lor. daca nu i-ai fi vazut De aceea. De aceea. Ce era sa faca? Cine sa le povesteasca? Oamcnii si-au luat dananaile si au vrut sa piece. Bine. Apoi pe garoaie porunci s-o lege de chingile cailor si s-o imparta in cele patru vinturi sa se aleaga de ea praful si pulberea. femeia a murit $i au ramas copiii saraci. spune. copilul o lua pe sora lui in brate si zise: Copiii aceia din prund sintem noi. o fetita si un baiat. voi cauta ca la omul fara de suflet sa-i gasesc unul fara de lege. nu mai spune Imparatul daca-1 vazu pe copil asa de cuminte si istet la minte. iar pe adevarata lui sotie. taci copile. Tu sa ai grija de casa. iertat sa fii de la mine si de la Dumnezeu. cazind in genunchi in fata ei si cerindu-i iertare. — — — — — ! ! : ! ! — — ! ! — ! COPILUL $1 FETITA A fost odata un om si o femeie. omul s-a insurat cu alta femeie. iar la unul fara de lege un altul fara de suflet. Se intristara fetele si baietii de la claca. stiti ? Stim. Fericiti am fi fost. nu s-ar povesti. ca-ti fac « doi feti logofeti » si nu m-ai crezut ? lata ca acuma i-ai vazut si ai crezut. Imparatul cind vazu ca cei doi fed logofeti sint copiii sai. vreau sa ma due si eu la biserica ca toti crestinii. o aduse din nou in palat.! ce erau toti erau cu ochii pe ei sa-i soarba de vii nu alta. ca daca nu ar fi. cit voi trai si voi sta pe tronul acesta de aur. spune Copilul incepu sa toarca firul povestirii asa precum se intimplase cu schimbarea lor cu cei doi catei. iar muma noastra cea buna si chinuita este cea de la gainarie. Dupa un timp spune omul catre femeie: Mai femeie. ca la vreme de furtuna mare sa cada copacii cei mari. dupa citiva ani indelungati. Cind toata lumea a povestit si intr-o seara ramasera fara povestitor. Baiatul avea sase ani si fata avea opt ani. cu alungaea mumei lor sa ajunga gainareasa. ii lua in brate si-i scalda in lacrimi de bucurie. poate ca stiu si copiii astia frumosi sa spuie o poveste Ce ziceti. ia-ma de sotie pe mine. impinsencolo imparateasa si-i zise: Un taciune si-un carbune. maria-ta. cu brazii. Vezi. ti-am spus la cules de cinepa cind treceai in fruntea ostirii. ca tot nasul sa-si aiba nasul si nici un tilhar si ticalos sa nu scape nepedepsit de mine si de Dumnezeu. iar buruienile sa ramiie pe loc si sa scape. Stati. cum sa nu stim? Ce daca sintem mici Sa va spun povestea « Despre cele trei fete mari in cinepa ». baiete. pentru ca si ai fi crezut ne-ai chinuit pe toti pentru o cobie pacatoasa. sa faci mincare. sint un pacatos si un nemernic Dar din asa aluat rau ne-a croit Dumnezeu. La un timp. Garoaia simti despre ce este vorba si ca sa-1 impiedice ii zise: Un taciune si-un carbune. zise imparatul. maria-ta.

de aci porumbelule. cinta a moarte si careva din casa noastra trebuie sa moara. la fetita i-a aruncat porumbelul numai lucruri scumpe imbracaminte. friptu-m-ai. In bortuta pusu-m-a. cind mastioaia a intrat in casa si a inceput iar sa cinte: Mastioaia — la — Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. Atunci a iesit mama afara si a alungat porumbelul. ca sa cascati gura la ea.§i a plecat omul la biserica. Mastioaia auzi ce spune fata si o inghimpa in inima. 1-a facut mincare. tot la fel a iesit fata afara si cind a iesit afara. Fiertu-m-ai. friptu-m-ai. femeia in timpul asta a trimis pe fata cu vaca la pasune. Cind fata s-a intors cu vaca de la pa$une nu si-a mai gasit fratiorul acasa Dar fata era tot necajita ca nu sj-a gasit fratiorul.. fiindca aceasta il omorise. nu mai cinta ca mult ma doare inima. Ea a strins oasele. a venit la casa lor sa cinte in fiecare dimineata in zori de zi asa: ! Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. cind te aud. Atunci porumbelul a zburat jos de pe casa. Si daca a strins oasele. cind fetita Isi primea cana de lapte. In fiecare dimineata. Dupa un timp ca a stiut ce a facut mama ci cu baiatul. Cind a venit tata-su de la biserica nu a stiut din ce e facuta mincarea ? Fetita n-a mincat fiindca a stiut ca e fratele ei. cum va da Dumnezeu. fato. o ducea in buturuga si o turna pe oasele alea uscate. Dupa opt saptamini. cind a plecat. Si porumbelul a plecat la a doua casa. dar cu inima indoita. Si atunci fata s-a dus. Dupa ce s-a facut porumbel. dar dupa aceea iar s-a intors. : ! 190 . toate numai din matase. Si daca a iesit afara. aur si argint. pantofi. s-a facut din oasele alea un porumbel. Cind mama vitrega a vazut asa ceva. La tatuta datu-m-ai. $i daca a plecat la biserica. Fiertu-m-ai. s-a dat de trei ori peste cap si s-a prefacut iarasi un baiat mare si frumcs. $i daca mama 1-a omorit. Atunci tatal s-a hotarit ca nu se va mai insura niciodata si sa-si creasca copiii singur. porumbelul i-a aruncat o piatra de moara in cap si a omorit-o. le-a pus intr-o buturuga de rachita. de alunga napasta aia de pe casa noastra. La tatuta datu-m-ai. a iesit si ea sa-i arunce si ei lucruri frumoase si scumpe. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a. Asa a si facut $i va spusei povestea asa. Dupa aia a povestit tatalui sau tot ce-a patit cu mama vitrega. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a In bortuta pusu-m-a Lapte dulce adusu-mi-a ! si fetita stiau despre ce este vorba si-i zise fetitei: du-te. Stin ca nu cinta a bine. Lapte dulce adusu-mi-a ! Si daca a cintat. si-i spuse: Husi.

iarna-i grea. fratioare: fratioare. nu cata ca este apa Fratele eel sarac. casa mi-o spurcasi. punga buna-n pozanari n-avea. vai de steulica mea Pune parul mai pe ea. Lipita de fundul pungii. ca ceva trebuie sa fie Atunci zise el rastit la mijloc. lasa-ma-n saracia mea. se-mbata si-ncepu sa cinte ! Saracie.! ! ! : : URA OMENEASCA Au trait ce era. Si nu ma-ndur nici de tine — M-am ! Cintind el leganat. — Bineee. i se pare ca cineva il ingina. — Si eu merg cu tine saracia. Facaturi. cu rupti-n tur cu camasa imoasa. cineva cinta cu el. daca vrei sa ai ce bea si ce bea si ce minca. saracie. — Nu ma-nfrunta. lua in mina o maciuca innodata si pleca la fratele eel bogat. ca un om adevarat beat. cinstes- te-ma cu putin vin Bogatul umplu ulcioarele cu apa si-i dete sa bea: fin-te ^i ne ?i te-mbata. fratioare. ce-ai cu mine? Te tii ca scaiul de cine avTJt cu tat-tu bine. ca lucru curat nu e Care esti tu ala ce cinti cu mine si ma-ngini ? Eu sint nevoia. Saracie Duce-te-ai tu pe pustie. ziua ! si ca orisice crestin. acolo ma due si eu Cum. $i cum sta de se gindea: n-avea haina. ca eu zise sa ! ! 191 . neintrerupt cu tine: — — — — — — ! ! ! ! Si-am Ca sa-ti stau pe stana de piatra vatrii. maghii. cu mine. — Saracie. vai de pacatele mele Merg cu tine. Atunci saracul. Cum ii calca prrguL dadu iti si el binete ca toata lumea in seara — Buna sara. De sarac Decit ata mamaligii. singur voi ajunge acasa. n-2\ea taina si nici de tilhari vreo teama. ca e mare sarbatoare — muierea-i rea. pe drum nu crapasi. Unui era bogat. dar nu-ti para rau — N-o sa-mi para ! nu ma chinuis. nici doi frati in doua sate. cinisoara venii — Cum de te-ndurasi. saracio? Und' te duci tu. cum beu. saracia si pe tine sint blestemata sa te-nsotesc Si unde mergi acum. ! cum — Aoleu. am sa ma eule ca sa mor. si — dumineca. isi dete cu comanacul. care tinea praznicul. ceva este. celalalt sarac. la ! de cinisoara: cioarecii si Saracut de maica mea. numai puzderii pe oasa. — Lasa-ma.

la frati-tu cit am trait. nu ca frati-tu pacatos. cum de i-a luat-o-nainte cu averea. saracul insfaca lada pe spinare si fugi cu ea-n vale la morminti. cum auzi. Eu ma mirai si iar o-ntrebai: Spune-mi cine esti. ma duceam si cintam un cintecel. de ce ma-nsotesti? Iar ea-mi raspunde: Eu sint cea ursata. o femeie. Cum o dezgroapa. eel bogat. C-asa-i fu inima aspra ! BAlATUL FARA noroc A mult. trimis sa lucreze prin toate partile. serpii-mi serpuieste Si napircile-mi vuieste ! Fratele eel bogat cum. Frate-su. si cum o-ngropa. cineva ma-ngina. O-ngropa. Unde Unde pic de iarba nu e. incepu sa se-mbogateasca. Saracia cum se vazu-nchisa. Frumos mi-o-nselai si mi-o-nmormintai. rasufla de bucurie ca serpii si napircile nu-i mai ciocneau la casa suflstului. ca ma dezgropasi pe mine. lada. abia-mi trag sufletul. care aveau un baiat frumos si bun Cind s-a facut destul de mare. am sa merg la tine ca sa traim bine. puse capacul peste ea si-1 batu-n cuie. si mai si il ura si-1 pizmuia. Bogatia i se duse pe apa. saracul Si saracio. Mult m-am chinuit. alta.! : : : ! zise ! se culca saracia El cum o vazu. parintii 1-au altii. ca sa-ti stau pe vatra. Fiindca-mi esti milos. gata sa-§i dea duhul. sa invete si de la atit nu avea spor la lucru si nici sa incropeasca baiat se credea ca n-are noroc ! Cu cit doua intr-un tei. lucra mai Bietul 192 . incepu sa se zvircoleasca. cind am fost la tine ? De ma adapai si ma imbatai ? Cu apa curata si nefermecata Si cum eu mergeam acasa. se ailalta ! Cum sosi acasa la bordei. bine ca-mi venisi de ma izbavisi. pe socacel. Dar la tine-o s-o due bine. trecu dealul cu amarul. — — Muma Si uidi el Bogatul cu saracia. N-avu rabdare si merse la casele lui intrebindu-1 Mai frate-meu. culcate-n ca ne-a venit vremea lumea Saracia auzindu-1 sperie — Culca-tc tu mai — Ba mai culca partea femeiasca. il apuca fiorile si pleaca drept la morminti dezgroape saracia. cu fost odata un barbat si de nu se gasea ca el altul in sat. intii se — Hei. pe colnic. ce facusi. saracia-mi raspundea. ca stana de piatra Si unde-ai dus-o? 1-a-ntrebat bogatul. hai la el sa-1 saracesti Padurii si i-a grait: Saracia s-a ridicat in virful picioarelor urita ca Vai sarmana de mine. Atunci bogatul ii zise: sa Scoala-te si hai la fratele meu ca s-a-mbogatit. aude. de te-mbogatisi ? Tii minte. isi facu o lada si striga sa ne ducem pe si-i grai baiete intii mai intii. : ! — — ! — — — — ! La cimpul cu colalie. sa dea din picioare si sa strige ajutooor Dar pina una.

iul meu n-au murit. nici pat. Se asezara la masa unde mincara si baura pina ce se saturara. Pe la miezul noptii veni iarasi — Cei care s-au nascut asta in bordeiul meu ! A cineva la geam ! si batu: ! — Cioc cioc cioc glas ! Mosneagul zise: — Cine e? Un — Eu sint: — Ce vrei? — Am venit — de afara ii raspunse: Norocul raspunse mosul. nici masa. Fara sa manince nimic. fara sa scoata o vorba. La mijlocul noptii bate cineva la fereastra: ! cioc cioc Batrinul intreba: — Cioc ! ! — Cine glas e. dupa care au plecat de au intrat in bordei. s-au culcat pe pamintul gol. cu totul casa era goala. De acum casa 193 . Ii da buna ziua. dupa care se culcara in paturi de aur si dDrmira pina dimineata. Casa era goala si intunecata. Au ce-au taiat. nici haine. minca pe unde nemerea si ce gasea ! Merse asa multa Isi lua ! vreme In cele din urma ajunse intr-o padure mare. de-ti luau ochii si auzul de frumusete. fereastra se facu nevazut. . ca pleaca in lume sa-si caute norocul. iar imbracamintea era din aur. Flacaul n-a indraz-rit sa intrebe nimic. nici mincare. Cind baiatul intra in bordei. la sa aiba tot ce am eu acum seara era Si zicind asa. taiat ei asa. vede ca nu-i nimic. eel care batuse plina cu de toate. de bautura. doua zi s-au sculat si fara sa manince nimic au plecat iarasi de au taiat lemne toata ziua. Mai la o parte un mos taia lemne. Merse ce merse prin padure pina ce ajimse la un bordei care avea numai un ochi de geam dintr-un burduf. . Vazind el ca mosul taia intruna lemne. eel care batuse la fereastra se facu nevazut. — Am venit la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie copii si o mie au murit. ? de afara ii raspunse: — Eu sint: Norocul — Ce vrei? raspunse mosul. plina de pasari cintatoare. argint si nestemate. Atunci batrinul zise Un si unu si n-au murk sa aiba tot ce am eu acum seara §i zicind asa. Seara s-au intors la bordei si-au intrat inauntru ca si in prima seara sa se culce.! ! ! ! : . obositi de atita munca. fara sa scoata o vorba. Intr-o zi. merinde in traista si pleca Merse el ce merse zi de vara pina-n seara dormea pe unde putea. cu poiene pline de flori. la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie si unu copii si-o mie au murit. batrinul zise: si Atunci asta in Cei care s-au nascut bord. spuse el parintilor sai. se puse sa-i ajute la taiat lemne. Dar mare le fu mirarea cind vazu ca bordeiul era plin cu de toate: fel de fel de bunatad: cu m^se pline de mincare. pina seara fara sa vorbeasca unul cu altul. dar mosul nu-i raspunse nimic.

ce merinde. Au mers ei ce-au mers. Gusta si din celalalt turloi. Si-au pregatit desagii cu ceva merinde. au plecat mai departe sa-si gaseasca si ei norocul. sarac Ei bine si tu te-ai nascut intre aceia o mie si unu cind eu nu am avut nimic si de aceea tu nu ai noroc. Neavind ce face. Si trai el asa din norocul femeii. Numai cu o asa nevasta vei trai bine. tele — fara plata. Au stat ei acolo ce au stat si eel mijlociu zise: — Daca din aceste doua turloaie ar curge din unul tuica si din altul vin. zise in gindul lui: « "Tuica si vin Ceilalti doi frati sa curga. Le povesti parintilor toata intimplarea de se minunara de aceea ce auzira. Daca vrei sa ai noroc trebuie sa te insori cu o nevasta care s-a nascut cu noroc si sa traiesti din norocul ei. ! Ce vrei. vad ca este tuica Vazind ca dorinta i s-a implinit. Au mers ei ce-au mers pina au dat de o fintina cu doua turloaie din care curgea apa. De saraci ce erau curgeau zdrende pe ei. Fiind obositi s-au asezat jos sa se hodineasca si sa bea apa. Unde este griu. Cind vreau ei sa bea apa vad ca dintr-un turloi curge apa rosie si dupa ce au gustat au vazut ca este vin. S-o cau|i asa ca pe ce pune mina ii merge din plin toate. Dimineata cind se — sculara. sa piece in lume sa-si cate norocul. vad in locul ciorilor oi Atunci eel mai mare « ! ! dintre ei zice: — Eu ramin aici caci mi-am gasit norocul. ii voi da sa manince pina se va satura de lapte. Se pusera de-1 insurara pe baiat cu o fata care pe ce punea mina ii mergea din plin. gol. Vad ei un cird de ciori si eel mare zice: Daca-as avea atitea oi. niste radacini adunate de prin padure §i au plecat. sint si pasari. Ce s-au gindit ei. Nu mai departe : gindul lui Cind decit linga ei venea un batrin care auzindu-i a zis in Ciorile sa se faca oi » se uita cei trei frati. in sat nu gaseau de lucru pentru ca toti oamenii satului erau saraci de n-aveau nici foe in vatra. mi-as face in cimpul asta o stina si oricine va trece pe aci. Le venise vremea de insuratoare si n-ar fi avut cu ce sa-si tina nevestele. baiete Ce cauti aici la mo§neagul il intreba pe baiat: mine-n casa? Baiatul raspunse: plecat in lume sa-mi caut Norocul Atunci batrinul ii zise: Ai vazut in prima sear a cind a venit la mine Norocul si mi-a spus ca s-au nascut o mie si unu si au murit o mie? Si ai vazut ce am avut eu atunci in bordei ? Nimic. prin paduri si cimpii cu volburi si balarii pina cind au trecut printr-o cimpie cu lanuri de griu care se leganau la adierea vintului. mi-as face aci un birt si cine va trece pe aici am sa-i dau sa bea pina se satura Din fata venea un batrin care auzindu-i. Si baiatul se intoarse atunci acasa. brinza si carne. daca n-or fi traind si acuma. Si incilicai pe o matraguna si va spusei a mea minciuna. . — Am — ! TREI FLACAl SARACI Traia odata intr-un sat trei frati saraci.» ! :. eel mijlociu zice catre fratele eel mai mie 194 .

cment a inceput sa curga din turloaie in loc de vin si tuica. unde isi avea stina. sa secere. il striga inapoi. Cind parintii fetei si ea au auzit despre ce este vorba si desi il vazura atit de zdrenturos au facut nunta cu flacaul nostru. Au plecat ei in sat si s-au dus la casa baiatului unde nunta era in toi. cu de toate. Cel mai mic dintre mai departe mergind el se intilneste cu si acelasi batrin. gazda ii ceru sa-i plateasca gazduirea. oile dimineata vrea sa piece. si in momentul acela stolul de ciori isi lua zborul si batrinul pleca. Flacaul il striga sa vina ca-i da demincare cit vrea. ca fata este la inima flacaului cu care a venit si sa strice nunta. Batrinul era departe si-i spt:se ca e prea tirziu si 1-a lasat vaicarirdu-se. cum le merg treburile si daca se tin de vorba pe care au spus-o ! Merge si-i la eel mai mare dintre cei trei fecicri si ceru gazduire. vite. La anul nevasta ii nascu un baiat de toata frumusetea. porumb. Atunci s-au dus impreuna la fata. Batrinul ii zise: Nevasta care sa-ti fie la inima are nunta miine intr-un sat nu departe de aci. desi avea de toate in ograda Atunci batrinul zise: « Apa a fost. Batrinul intra in casa plin ! : ! gazda ! ! ! 195 . sa-i dea sa bea cit vrea. Parintii mirelui au vazut ca batrinul trebuie sa fie Dumnezeu care umbla pe pamint. Intra ei in casa si batrinul spune catre parintii mirelui. Numaidecit vita a inceput sa-i creasca frunzele si pina dimineata cind ei s-au sculat a avut rod. Ograda se umpluse cu pasari. dar ii cere sa-i plateasca. Cere batrinul sa manince. pina dimineata.— Eu ramin aci si-mi cladesc birtul. care-1 intreba vazindu-1 asa sarac. toate le mergea din plin si tccmai atunci se rssscuse primul baiat. apa sa fie » In 2cel rr. In curte era o vita neingrcpata caci era tjmp de toamna si le spuse ca vita pina miine dimineaia are sa rodeasca si strugurii are sa fie copti. Flacaul ii spune ca daca ar da la toata lumea atunci Atunci batrinul spune « Cicri au fost. ci numai cu flacaul nostru care-si cauta o nevasta care sa-i fie la inima. sa treiere caci era vrednic nevoie mare. caci plecase. Cind vru sa piece. nvrrai spa. maninca si bea fara sa plateasca Tinarul ii raspunde ca el a avut chekuieli cu hanul si daca da pe gratis atunci el cu ce sa traiasca. Flacaul a fost imbracat in haine curate si dimineata a si plecat la lucru pe cimp sa samene. Pe toate ce puneau mina le mergea din plin si aveau de toate. din ce ar trai fie ». fara mire. hambare cu griu. Batrinul vru sa vada ce mai fac cei trei frati. Atunci a vazut ca batrinul era Dumnezeu Dupa ce pleca de la fratele eel mai mare se opri la hanul celui mijlociu si la fel ceru gazduire si mincare. Omul vazird ca a ramas sarac si ca batrinul a fost Dumnezeu. Strainul ii spune ca a auzit ca oricine vine. Ajunse acum Dumrezeu la eel mai mic. insa batrinul raspunde ca e tirziu si nu se mai intcarce. unde se pregateau ca a doua zi duminica sa se duca la mireasa. ciori sa el ce ar face. ca unde merge? plecat in lume sa-mi gasesc o nevasta care sa-mi fie la inima — Am — tot ce va zice el sa nu fie altfel. frati pleca Tu du-te mai departe si si cata-u norocul. Parintii mirelui se impotrivesc si vreau sa-i arunce afara din casa insa batrinul le spune ca el le va dovedi ca asa este. Batrinul spune ca a auzit ca la stina lui orice trecator poate minca cit ii trebuie fara sa plateasca. Daca mergi cu mine am sa pot sa stric nunta si sa ti-o iei. Aci erau de toate.

zdrentaros si cere gazduire. Omul se abate in dreapta. El le-a urat sa aiba multa sanatate.i copii.! ! : si cap. Atunci au vazut ca batrinul nu era altul deck Dumnezeu. Atuncea tapul incepe sa spuna omului si-i zice: Imi dai tu mie ce t-a mai drag tiie in casa ta? Omul a gindit ca din saracia lui a facut o casa si sa-i dea casa. caci daca n-a§ saracit si fi fost n-as fi stiut frati caci as fi eu ca cei doi POVESTEA LUI PATRU OJU si a facut un copil mic si a facut el o casa. barbatul sta pe ginduri si apoi zice catre nevasta sa: cu cenusa copilului nostru ». Sa facem jertfa copilul pentru acest batrin nenorosit Atunci barbatul isi trimite nevasta sa faca fo. si eu pe-acolo pe vremea sa va povestesc. Apoi toti se culca si dirnineata bltrinul tritnite femsia sa scoata cenusa din cuptor. ba mai mult el crescuse intr-o noapte cit crescuse intr-un an.al la cuptor pint el mai st3 de vorba cu batrinul. Gind deschide capacul. El le spune ca are riie si ca toti vracii i-au spus ca se poate vindeca numai cu cenusa primului copil. batrinul zice: Acum sa mi lasati pe mine sa bag copilul in cuptor fiinica voi nu puteti vedea cum arde copilul vostru. da si stinga. Asa ca nu v-am mindt. Omul nu poate in nici un chip sa treaca. dar inainte de a-1 viri in cuptor scuipS inauntru si cuptorul pe data s-a racit. Mergind pe drum pina la preduzece. — Ca ce zici ca-ti pare rau de casa. Vira copilul in cuptor §i pune capacul. la mijlocul drumului a fost o reca si ca sa treaca reca la mijlocul apii ii iasa un tap negru cu coarne in cap si sa punie inaintea omului si-1 spaminta sa nu poata trece. Cind cuptorul a fost incins bine. ca mai mult iti pare rau de copil 196 . Omul si-a de casa de la preduzece ?i a luat matrialu in veresie si cind a fur^it casa. ca eu am casi de sticla. da tapu-i spune: Nu-mi trebuie mie casa ta. sa fie Am fost aia. A fost un om sarac cumparat tot matrialu — — Omul a zis tapului: — Eu am numai un copil Dara tapu decit si mult imi pare rau de tie iel. Ea ii raspuade « Sa-1 vindecam pe batrin Noi avem primul copil si o sa mai primim si alti copii.a pina la adinci batrinste si sa aiba mul. de bubs pe fata si gazduit — — buni cu oamenii. Dar uude gaseste el asemenea oameni. asa ca sa-1 vindecam noi. sa traias. El ia copilul si-1 pune pe lopata. mai mari. copilul dormea ca §i cind n-ar fi fost nimic. da sa-mi dai tu mie copilu tau. tot tapul ii iasa inainte si-1 spaminta. care sa-si arda copilul si sa se uaga el cu cenusa lui Auzind aceasta. s-a dus sa plateasca matrialul la preduzsce. a zis: de casa. Batrinul este primit si seara la vorba il intreaba de ce este plin cu bubs pe fata si cap. Se facuse un baiat frumos.

da Patru otu sa doarma si el cind o veni. copilul si pe trochi|a cu el. pe cum sa-i dea copilu la paispe ani. eu indemnai copilu ei si sa-neca. s-a dunat tot roata pinga copil si a pornit brinci unu! spre altul. pana ea scotind apa. dara tartorli al zis: Stat. Dupa ce a platit matrialu. da unu nu e din numar. cu un tap pe cum a cerut tapu copilu sa-1 dea si i-a spus ca cind o fi copilu de paispe ani si vreme dupa vreme. sa iai sama ce sudbina am eu la implinirea Acuma — — a paisprece ani. nu grabit sa-1 omoriti. s-a inters acasa si incepe a povesti la muiere ce s-a intimplat pe drumul la mijlocul apii. sa stropeasca cu apa de trochita. Da al de trii raul spune ca un cioban pazind 197 . s-a dus sa plateasca matrialu da casa. plecind cu el. dracul spusa: « La un otar de loc gasi certindu-sa doi : — frat. Intrebindu-1 pe al dci. sa spuna tot la rind ce a invinat finca asta a adus copilu de-1 vedem noi tot. ce i-a zis un tap. care sa omoare copilu. Pazind copilu intr-o zi boii. Ca ducindu-sa pe drum sa platiasca matrialu casii. Raul ce a dus copilu a zis la trubaci: Ia de cinta sa s-adune tot raii de la invinat. Dupa ridicarea norilcr cu copilu. da alant a fost la un vinat pin svet. de la gura trochitii un busuioc. eu ii indemnai de sa omorira. ajunsa la casi de sticla pe mari. $i scoasa cartea si cetira raii si vazura ce spune. copiii lui. Omul a luat copilu si s-a dus cu copilu la biserica sa-i faca popa o apa de iertare si i-a spus omul lu popa. sa lom sama in can cum ie copilu scris. cind s-a dus sa imoarca boii vede ca s-a slobozit un nor negru si vinturos si deodata 1-a ridicat pe copil sus. Drugarii. De vor lo va duce pe copil mare nacazuri. $i spune popa la ratal copilului sa poarte copilul trochita undeva vor s-o duca. si ajunsara la vreme. Atuncea omu si-a adus aminte ca vremea a venit la paispe ani. Atuncea tuma-1 dusa inuntru. dupa culesu de porumb. sari in f intina*. pin sobe. da ieu nu-1 iau. cind vazu ca pe drugaru lui 1-a loat noru al negru si al vinturos s-a dus cu el sus. care ce a invinat. nu e raul al schiop Tot. ca aia-i ajuta copilului. Dracul al schiop intrebindu-1 pe al dintii: « Ce ai facut? » El spusa: « Eu gasii o fameie scotind apa din fintina. Cind a venit omul cu copilul acasa de la biserica.tapul spune omului: Obeceste-mi ca-mi dai. pe vremea aia Patru otu o auzit de tatal copilului ca i-a facut vo apa la copil si copihi o poarta la iel si acuma s-a dus Patru otu la copil si i-a zis: De te-oi duce pe undeva. Omul s-a dus pin apa pina-n partea lanta. bagindu de sama numarindu-l. akrgara ! Dupa Dupa sa-si dea schiop a ce ajunsa §chiopu. Dara raii au sprimit un pat de foe. — ce cinta trubaciu tot raii pornira sa vie ca pasarile la casa de sticla. Atuncea popa i-a facut o molivda si i-a pus-o intr-o trochija mica. Acum i-1 iau cind o creste copilu de paispe ani. Si pe urma tapul a perit din drumul omului. plecind copilu pe anul de paisprece. Dracul al schiop porni sa intrebe pe tot drugarii la rind. copilul s-a dus cu oili si boii la iarba. Copilu a pazit boii. atuncea alant drugar a loat boii si a fugit cu ei acasa si i-a spus la tatal copilului ca 1-a loat vintu cu noru al negru s-a dus sus: « eu m-am spamintat §i am venit fuga acasa si va spusai intimplarea lui drugariu meu ». rindu copilului. scrie in cartie de copil asa « Copilu sa doarma su patu lu Patru opi ». sa ia tapu copilu. nima nu eria decit trubaciu rSilor dejurni la casi de sticla.

iel aude ca-n vrun munte ieste vrun calugare la vo manastire batrin si sa dusa la calugare si-i spusa asa: « Iou am fost patruzaci de ani ot si vreau sa-mi ierti pacatele mele. Atuncea copilu vazind multimea de rai mergind cu iel la patu lu Patru otu si zicindu-i copilului: Iote aici su pat sa sezi. Si copilu sezind cu dracii acolo auzi ce sudbina are el. sa vii sa-mi spui. Dupa ce vazu Patru otu ca n-are popi unde sa-si ierte pacatele. dupa ce lega mere marul. Patru otu pina la cinci popi omori. Calugarul spusa ca poate. sa umflara si murira boii. scoasa cutitu pe popa Acuma Patru otu pleca in altu sat sa-ntrebe pe altu popa si cind a spus la al de doi popa sa-i ierte pacatele si ala popa a spus ca nu poate sa-i ierte pacatele. Calugarul lo ciumagu de mar si-1 dete lu Patru otu si-i spusa asa Vezi muntele al mare. Raul lo copilul si pleca sa-1 duca de unde 1-a loat si 1-a dus iara la locul unde a pazit oili. zbera fuga la-al cea adus copilu: « Rugati-va de copil sa nu va mai stropeasca ca voi ati prins pe Dumnezeu. da n-are frunza in el cit flori. marul a crescut mult mare si frumos. de aia ardet cu totu si pristanit sa-1 duceti indarat de unde ati venit cu el». Veni Patru otu la calugare si-i spusa: Parinte iote ciumagu al de mar s-a prins si a crescut Mai uda-1 doi ani inca pana face si mere si cind o face mere. copilu muierii sa arsa in foe. Copilu spamintat scoasa trochita din sin cu busuioc si porni stropindu-i pe toti dracii cu apa popii. ca: «nu poate sa-i ierte pacatele ». ciumagu a avut optzaci de ani. Patru otu pleca la calugare si-i spusa: Parinte n-are maru frunze in iel cit mere. Din locul unde 1-a lasat raul pe copil. Calugarul spusa lu Patru otu asa: si-1 taie ! : — — — 198 . acolo sa te duci sus in virfu lui. Dracul al schiop cind vazu atita foe si moarte de draci. sa-1 infigi ciumagu in pamint si tu sa iai otira apa cu gura sa-1 uzi pina s-o prinde de-o inverzi si sa creasca mare. Piste vo citava vreme aude Patru otu ca copilu a venit acasa $i vine si Patru otu sa-ntrebe ce sudbina are el si cum a facut copilu de 1-a intors raii ca sa faca si el. asa ii spune lu Patru otu. vazu Patru otu ca ciumagu s-a prins si a crescut. Deodata sa aprinsa focul pe draci si pornira sa arda. ! : Patru opa cind auzi ca popa nu poate sa-i ierte pacatele. Copilu spune lu Patru otu sa-si faca apa la popa Patru otu sa dusa la popa in sat si spune lu popa « Asa.! boii sa pasca iarba: « I-am dat un somn greu la cioban de a durmit si boii s-a dus in livade. A carat Patru otu 12 ani apa cu gura. altu raul a indemnat pe o muiere sa bage malaiul in foe. Atunci Patru otu. copilul pleca acasa la tata lui. » Dupa intimplarea ciobanului. $i popa cind aude pe Patru otu. Porni tartorli al schiop sa zica Sa ia copilu sa-1 duca la patu lui Patru otu sa sada su pat. da muierea n-a bagat de sama. fa-mi si mie apa ca la copil ca ieu am otit patruzaci de ani si sa-mi ierti pacatele si mie ». a pascut. sa nu mor cu iele ». Din cauza ca nu-1 vrea sa-i ierte lui pacatele. aide parinte sa vezi. parinte. scoasa cutitu si-1 taie §i pe al de doi popa. da si ce sudbina : — are Patru otu. Atuncea calugarul sa sui in pod si lua un ciumag de mar uscat pastrat de cind a fost manastirea. Mai il uda Patru otu inca doi ani si facu paispe ani. Patru otu infipsa ciumagu in virful muntelui si porni sa-1 ude carind apa cu gura.

Tot spunind Patru otu toate pacatele pe rind. Sa fi vazut in toata imparatia inghesuiala mare. da din mar cade cite o mara jos la pamint. toti se temeau si tremurau de frica imparatului. mai baiete la mine? Ca aveti urechi de tap. Calugarul zice lui Patru otu: Petre. din mar cade cite un mar pe pamint. mai ramasa inca doua mere in mar. raspundeau pe rind barbierii. spune pe rind! Porni Petru otu sa spuna pacatele. De acolo el vedea peste Dunare in Romania si peste cetatea Decebalium de la Prahova zisa si Deci. ! Asa sint oamenii: nu sa judeca dupa graiul lor. Imparatul Traian chema barbierii pe rind sa-1 dichiseasca. Ei 199 . Cind auzi calugarul pacatele mai de la urma. si 1-a Patru a murit pe loc primit in rai lor. spune-le si — — si pe alea Patru sa gindi si pe urma si cazu si-si veni in minti. Si cind ajunsa la mar ii zisa calugar'li lu Patru otu asa: Sezi. in loc sa minta cum le este adetul. Barbierii insa nu au voie sa vorbeasca si spuna minciuni in timpul luaveau datoria sa se uite drept in locul unde rad si daca sint prinsi de client ca privesc in alt loc. Mai la urma imparatia ramase fara barbieri. cum s-o scoata la capatii cu barbierii cu — — — Cum mincinosii? Aduna pe sfatuitorii imparatiei si le ceru ajutorul. Dupa asta se dete ordin mare ca fiecare oras si sat sa aiba un anumit numar de barbieri si sa li se plateasca pentru tuns un ducat si pentru barbierit alt ducat. mai ai inca doua mere in mar. Calugarul uitindu-sa in mar. Cel mai frumos era la Geanova. Imparatul era viteaz. Barbatii incepura sa sopteasca in dreapta si-n stinga si purtau mare ura pe imparat ca le-a stricat obiceiurile. ca intii a omorit pe tata-su. scotea sabia si le lua capul de la trup.! : Adasta putin sa iau cartile sa mergem sa-ti iert pacatele su mar. El avea palate multe si frumoase. care mai de care sa fie barbier. dar care cum venea era intrebat dupa ce termina cu lucru. alea sint doua pacate. chema un barbier sa-1 rada il intreba Ce ai vazut. Atunci imparatul care nu da la nimeni seama. Atuncea calugarul spusa lu Patru: — Pacatele tale s-a iertat. merele ale doua din mar. pe aci a trait un mare imparat letinesc care se chema Traian. Petre. spuneau adevarul ca au vazut ca inaltimea sa are urechi de crului. scoasa calugar'li patrailu si i-1 pusa in cap lui Patru — — ! porni sa-1 ispiteasca: Ce pacate ai facut. ce a vazut? Barbierii nestiind taina. ama ce pacat ca Dumnezeu ii daruise urechi de tap. Toata lumea umbla cu barbi si insusi imparatul ajunse cu o barba pin' la briu. su mar Sezu Patru su mar. ci dupa faptele ImpAratul traian cu urechi de tap Pe timpuri. pe muma-sa a plecat ot in padure. frumos. marite imparate. pe deal. La barbieri le era frica sa-1 mai rada si oricit s-ar face ei de viteji. atunci munca s-o faca degeaba. Ce sa faca bietul imparat.

incepu pe ucenic sa-1 chinuie gindul ca in el se ascunde o taina a§a de mare si n-are nici muma. miine asa si stapinul a bagat de seama ca baiatul e trist si ca are ceva pe suflet. Ucenicul merse la imparat si povesti toata taina. nu pot. — — si ! 200 . sint tinar si vreau §i eu sa traiesc. Imparatul ii dete porunca ca sa-1 barbiereasca pe loc. zi se gindi la povestile lui ta-su care-i spusese: Ce auzi sa te faci ca n-auzi si ce vezi sa te faci ca sa-nveti meserie si sa ai noroc in viata. sapa acolo o groapa adinca. Daca nu vreai si nu vreai. am ceva pe suflet insa nu pot spune cuiva. caiora sa le spuna ce fel de urechi are imparatul Traian $i ziua si noaptea il chinuia gindul. O sa ma auda fiarele salbatice. Flacaul il barbieri numaidecit si imparatul ii darui doisprezece ducati. spunindu-i. mai baiete. va fi vai de viata mea Iti mai spun una. Uite. Atunci isi usura sufletul dar dupa ce se destepta din somn. lata ca-i veni rindul intr-o unui barbier ovrei. Cind ajunse la stapina-su. ca numaidecit as muri. N-o sa te tin la mine intunecat ca o baba care-si cinta si-si descinta. bataie de la stapin ! Dar flacaul tacu si ! — — — Spune-mi. atunci iti iai calabalicul si te duci in lumea alba de la mine. — Nu. mai baietas. Ce ai. Toate mergeau bine. Azi asa. si daca nici pe asta n-o faci. ca te vad tot ingindurat. Atunci barbierul raspunse prefacut ca n-a vazut. De aci inainte ovreiul aduna la ducati fiindca de fiecare barbierit copilul ii aducea doisprezece ducati. Apoi il intreba daca a vazut ceva la el. maria-ta ! Vazind imparatul ca flacaul este destul de curatel si cuminte. insa de la un rind de vreme. Asa nu se-nvata meserie. acesta ramase mirat cum de a scapat cu viata? Iar cind ii arata ca i-a dat si doisprezece ducati ramase si mai mirat si numaidecit se scula din pat si-i lua ucenicului ducatii. sa-i spuie imparatului sa treaca cu rindul peste maistrul sau fiindca e bolnav de moarte si nu-1 poate barbieri. du-te in pustiu. apoi astupa groapa la loc si asa ai scapat. fricos din cale afara.Atunci imparatul tragea sabia si le taia capul. nici tata si nici frati. ca o sluga ca el n-are ce face cu atitia bani. daca vrei — N-am vazut nimic. In somn visa ca sta de vorba cu parintii sai si le spune ce-a vazut. baiete Meseria se-nvata prin munca si ! nu-i spuse stapinului ca a vazut la imparat urechi de tap. pasarile ceriului. iar pe ceilalti barbieri din imparatie nu-i mai durea capul. spune ce ai pe suflet ? Maistore. Barbierul tap. — nu vezi. macar ca taina asta ii apasa sufletul ca o piatra de moara. du-te si spovedeste-te la un sfint la vreo manastire ca acolo se tin ascunse tainele omenesti: — Nici acolo nu ma due — Du-te atunci si spune taina in ai pustii de munti unde picior de cm nu calca. dete ordin ca el pe viitor sa vie sa-1 barbiereasca. parca nu ti-ar fi toti boii acasa. macar ca tu esti un calic. stapine. Atunci ceilarfi barbieri din imparatie rasuflara linistiti si dupa un timp iarasi dadura drumul la cleanta. raspundea ucenicul. iar la imparat trimise pe un baiat ce facea ucenicia la barbier. Il apucara frigurile si se culca de spaima in pat. doar vezi tu cita grija am de tine ca de copilul meu. abia atunci chinurile iar incepeau. apoi dezleaga baierile inimii si spune de trei ori taina. atunci tot eu am sa te ajut. codrii. — ! Nici acolo n-am curajul.

Dupa ce se linisti imparatul. iertindu-1 si de-aci-nainte se facu imparatul blind ca mielul ca veneau barbierii de-1 radeau pe rind si glumeau cu — — — ! imparatul. pe cind insu§i imparatul se plimba cu imparateasa prin cetate auzi cum copiii fluierau: Pamintule. din taina pe care o stiu. Cum ajunsera acolo. Atunci imparatul scoase sabia §i cind vru sa-i reteze capul. ins5 cum suflau in ele se auzea glasul — — ! ucenicului. Au txecut citiva ani si in locul unde barbierul ucenic a spus taina pamintului a crescut un tei mare §i frumos. Intr-o zi. imparatul auzi: — Pamintule. mai. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap. de ma facusi de — — basme ? Marite imparate. il opri.Asta am sa fac. zau ca n-am spus la nici o fiinta omeneasca nimic. insa imparateasa. miloasa din fire. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap ? Si asta. de trei ori. uliti si suflau in fluiere iar din acestea se auzea taina spusa de barbier pamintului. — Pamintule. Care taina. Copiii mergeau pe Fluierile incepura sa se vinda ca piinea calda si ajunsera pina in cetatea. baga capul in ea §i striga de trei ori: Pamintule. Pastorii care pasteau oile si caprele pe acolo au taiat crengi si au facut fluiere. daca este adevarata. imparateasa cum a il opri. raspunse ucenicul. imparatul se facu foe si para de minie si fu gata sa-i taie pe toti barbierii din imparatie ca nu-si vad de meseria lor si numai de birfeala se tin. . La auzul fluierilor. Atunci dadu ordin sa i se aduca la palat numaidecit ucenicul barbier. unde sedea imparatul. In varsat de zi isi lua o sapa si pleca undeva departe de eras in pustiu. mincinosule? N-am spus ca aveti urechi de tap. Ii dete drumul la barbier. facu o groapa. Imparatul lua pe barbier si pleca la tei ca sa vada cu ochii lui minunea asta. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Se mira imparatul de asemenea minune si din ziua aceea isi dadu seama ca nu e om pe lume care sa poata ascunde o taina si ca pe pamint nimic nu se poate tainui. Baiatul fu adus in fata imparatului si acesta il intreba rastit: Bine. dupa un timp de chibzuiala. sau este iar vreo minciuna de barbier. ce vesti ai dat tu in lume despre mine. ucenicul ii povesti din fir in par ajuns sa se spovedeasca pamintului ca sa-si linisteasca taina de pe suflet si cum din acel loc unde a strigat a crescut teiul cu pricina care 1-a dat de belea pe imparat. teiul era tot darapanat si abia mai gasira o nuiclusa din care facura un fluier. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Dupa aceea astupa groapa la loc si pleca usurat fluierind de parca n-ar fi avut niciodata nimic pe inima.

.

II BASME NUVELISTICE §1 ALTE BASME .

.

parca era rupta" din soare. iar muma-sa plingea privindu-1 pe nenorocitul cinta: Iaca-a§a. minte? zise prostul. tu nu — — Oare ce-i cei doi frari. in tate din imparatie. $tie. fa-ne merinde pentru drum lung ca noi amindoi mergem sa ne incercam narocul cu fiica imparatului. nu va duceti. ne-om n baat mintea ca imparadi. $i intr-o — Muma. Ce-i drept. Singar cinta. risera zicind: stii ce-ai mincat ieri si vrei sa cutezi sa mergi frumoasa lumii? Merem noi acolo. zise prostul. — Pruncii mei. da avem mai multa minte decit fii zi. o rugara astfel pe muma-sa: ca noi doar nu ajunga imparat. printesa era mai frumaasa decit o zina. Dar la — Fugi. ma prostule. ca altfel ar paste-o magarii Da sti-va fiica imparatului sa joace la nunta? zise prostu. in fata palatului imparatesc se facu din ei o zidire rotunda ca sa-i ingrozeasca pe cei ce vor cuteza. noi nu sintem ds imparati. — — vorba care aceea: « la vale. nu te teme. cei doi frati cuminti si viteji. ca merg si io. ei. hop asa. 205 . In zadar se incercara ei ca nici care §i cum invoiala era ca celui ce nu va ghici i se va taia capul. ce da-mi si mie msrinde. $i or pornit din toate colturile lumii printi s-o prinda pe fiica cea frutrei vorbe. Dar feciorii muierii zor nevoie sa-si incerce si ei norocul. unul dintre noi tot o sa io oarece. ca toti cei ce s-or dus si-or pierdut capu acolo. Da-mi un blid cu coleasa si ceapS ca mere padurete culeg eu. n-o s-o-nveti tu? $i-ncepu el sa joace de bucurie si si chiuie asa cum se pricepea. vremea aceea. singur joaca » El cinta si topaia. ca unde-i minte-i aia si noroc. pe toate cararile. auzindu-1. Oi face si n-au facut mi de imparati. — Muma.! ! PROSTU-MPARAT muiere si a avut trei feciori si uaul dintre ei era prost. — Muma. da-mi imparate fata. imparatul strigase in imparatie ca acel voinic ce va putea prinde pe fiica lui cu trei vorbe i-o va da lui de muiere si jumafost odata o A O data. moasa a astui imparat. Lasa-te mai prostule de cotcarii ca doar n-ai crede ca mintea ti-a veni mergind la fata-mparatului ? Mintea nu creste ba.-n rastoaca. tontule. cu cele nu putu dezlega cuvintele.

las' ca te prind eu ! Si o zbughi prostul dupa iepure. prostul face ce vede si ce aude. tu — Ii bun cercu raspunse prostu. ne ia tot Cu toate ne-nsela ! ! ! 206 . prostule. Le dau cu moaca-n ce am gasit. nu mi-e frica. este un pui de magar. tist de linga el din cirtog si fugi. ii dadura fiecare cite o placinta. tu nu stii vorba batrineasca « prost sa fii. Eu am gasit oarece? Ce mai gasisi. fratii Arata-ne. Si flaminzi o pornira din vazu o cioara moarta. 'ai sa-i dam macar ca raminem fara pic de merinde. abia-1 fatasa magarita. Atunci le zise fratilor sai — Eu am gasit ceva Daca-mi dati fiecare cite o placinta. erau fratii lui striga el. noroc sa ai ». sa-i dea un blid gol numai sa vada ce minune or mai fi gasit. catre tara imparatului. Si alergind el cit il tineau puterile. A. Prostul lua si-o pusa-n traista. ca noi vedem un iepure? Nu. ! ! zise: ma. au pomit-o la cale lunga fara sa-i vada prostu pe care-1 lasara sub o pluta dormind. ce te tii de noi ca scaiul de oaie. Asculta. ca de. tu nu ma lasai sa dorm. frate. un cere de lemn si-1 viri si pe acela in traista. Cei doi frati imbracati frumos si inarmati cu sabii. cine stie ce va fi gasit §i lucrul acela poate ne va fi de folos. Mai. o putoare de mortaciune. nou — Daca iar am gasit oarece — Ai gasit pe dracu zise unul ! ! O la drum. Da nici un magar nu se tineti magaru 'Tineti magaru vedea. il lua si viri-n traista. ca nu era sa-si puie mintea cu el. ca a sarit din cirtog. arata-ne ce-ai gasit? va arat Sa-mi dati si sabia si atunci va arat. Prostul se scula si un iepure. prostule? spun decit daca-mi dati cite-un darap de brinza fiecare. cepu — Tip£"l os 3 ! — — — Nu — si In alta zi gasi el : o minca — Iaca cercu — Tiii si pentru un cere ne-nselasi. frate. de ne luasi brinza? si ! pe cale. Iaca. se chibzuira. Cind o vazura ei plina de viermi si reversindu-se din ea Cit pe-aci sa pice lesinati. Dar temindu-se ei ca nu cumva sa le-o ia-nainte fiind prost si cu noroc. intoarna-te acasa ca te ! — — ! ! — — — Ma minca pe cap. sa moara de ciuda Mai frate-miu. ce lucru mare ai gasit? Da prostu nu vrea. Da-1 muscara niscaiva muste. Si-i dadura si brinza. noi iti dam ast blid. vazu doi oameni.! ! : Fratii insa se pregatira de cale lunga. asta daca se mai tine dupa noi. ma. Merse la ei si cind colo. raspunse prostu. J — — Iaca. iar el ce gasea in cale. din frati. impreuna un darap de vreme. aduna Gasi mai intii un cep de la o cada. Lua prostul brinza. Mersi baga-n traista sera ei si-1 apuca foamea. Prostul le minca placinta si apoi le arata: tontule da el nu 1-a tipat si or mers inainte. va arat Si mersera ei ! ! — aici gadinile. Crezind ca va fi gasit vreun lucru de pret si ca le-ar face trebuinta. Ii dadura ei blidul si o sabie si prostu le scoasa cioara din traista si tinind-o — — Nu — ! de o aripa le-o arata. fi-va-ti cindva de folos. magarusule. unde vezi tu magar. in afara de un iepure care se pitula in niste tufisuri. fratilor.

dar nu vezi tu ce a facut? — Adevar graiesti Are pe dracu-n el Nu vezi la ce incurcaturi ne-a pus nu numai pe noi. sim|i miros de draci spurcati si cu oastea lui o porni fuga in aceea parte sa-si razbune copiii. Dar mare le fu uimirea. Prosrul. Da el luind sabia intepa fiecare ochi de-i lasa pe toti dracii orbi. chiar si pe tartorele iadului. da pina si pe stapinii pamintului. il udara de-si veni in fire. o pornira in vale la un riu unde era moara dracilor. altii agatati prin pod. Niste gaini si cocosi de pe moara si speriati. altii striviti de pietre. mergind noaptea pe home in lungis si-n curmezis. Scoase el sabia sa omoare licuricii care luminau si nu-1 lasau sa doarma-n tihna. ca poate-i va fi vreodata de trebuinta sa-i prinda ! — Aghiuta. ostenit frint cum era. Da-n moara intuneric bezna. dar nu fu chip in moara dracilor erau numai vaiete. iar el crezind ca e vrun mit. numai noaptea se inghesuiau acolo la sfat. noi ridem de el. Ba la un timp.! : Mai bine sa-1 ducem la moara dracilor poate ca impielitatii ii via de hac asa scapam de el $i dupa ce-si cumpanira gindurile. vazu in jurul lui numai ochi scinteietori ca de licurici. gata sa aprinda focul iar pe prost sa-1 friga de viu Cind colo. Vru diavolii se sa se mincau cu cuke. il prinsa de git si-1 baga-n disaga legind-o la gura. gasindu-1 sforaind inca. Apoi grai: 207 . cu capul pe un sac de uruiala. Ziua dracii nu se adunau in sa-nmurgi s-adunara moara. si ! Cum Cum Tartorele dracilor tipa cit il tinea gura aduna-ti ostile si faceti focul ca in asta noapte avem ospat un voinic. pricepe ca prostul e linga Intr-un tirziu dracii luptindu-se intre ei pierira. — Mai frate-meu. unul mai mic dete peste prost. Dar de lene. ia sa prinda o gaina si s-o friga. Toata noaptea n-a putut prostu sa doarma de tipetele necuratilor. zdrobiti de rotile cele mari. Cind se uita prostu. Ce-i veni in gind prostului care era flamind. Unii zaceau prin cosuri. ca nu cumva i-ar prinde ziua pe pamint si sa ramina fara de putere. Dracii adunara surcele. ! ! frigurile si cazu le lesinat. §i prin intuneric prinse un cocosel. iar fratii plecara lasindu-1 sa-1 manince tartorii iadului. care a cutezat sa ne calce pragul morii. uita de mincare si iar adormi. iar dintii unul pe altul. Fratii luara un blid cu apa. in moara. Dar pe draci nu-i vedea. §i cind sa p§seasca peste pragul morii. lasa ca tu poti fi bun la fie ce Esti mic si usor de purtat si tisti cu el in ailalta desaga. inca mai cotcodaceau dupa larma draceasca ce o auzisera toata noaptea. Ei. Tartorele tartorilor iadului. ajunsera ei acolo. cu lumina intrara in moara si se prefacura ca se culca. §i se facu odata o liniste ca de mormint. iar unii cazuti la chirepul morii. prin intuneric unul il calca pe burta desteptindu-1 din somn. se speriara dracii si care mai de care sarira in adincul apei sa-si piarda urma. pe diavoli? — Scoala. pe tine nu te tai. Cind se facu ziua venira cei doi frati sa-i vada oscioarele insirate prin vatra morii. Dracii stau cere in jurul lui fara a pricepe ce ginduri are. adormi dus. tu nu vezi cu cine ne-am luptat noi asta-noapte? Cind se uita el prin prejur si vazu moara plina de draci morti. il prinsera ! — vesti ivirea zorilor. ba prostule. la hirti. cocoselul din desaga — ! odata Cucuriguuu De. jupuindu-se si zdrelindu-se fara a ei.

Si-ntorcindu-se. Ai in cap pasat? . Pe cap ea purta o coroana cu pietre scumpe. cine-i prost si-si pune mintea cu printesa isi — — Nu — — pierde capu si el sa-si incerce mei saracii ziceau ca sint prost. iar printesa pe alt tron mai mic. x\tunci printesa se incrunta si intreba: Apropie-te. Sa-i umple covetaua cu pasat si sa i-o puie-n cap sub caciulS. de marmora sta pe tronul de aur implratul. n-ai putea frige-o cioara? A cura de-acolo ! si-i arata o butie. imparateasa — E mai cald in fund la — — —A — —A ! ! ! cald e-n curte la dumneavoastra zise printesa. zise prostul. Bine ca i-ati imburdat. ca sa-1 faca sa mearga drept inainte fara a mai culege de pe jos fiece lucru si a-i insela. Eu nu sint prost. Mai la o parte. cascind oichii mari catre fratii sai. care judecau daca s-au brodit ponturile. Le am. iar ii sopti prostului: Iaca. Intr-o odaie lunga. semn ca nu deslegase intrebarile imparatesii. Mai lipseau doua capete. Fiica-mparatului cind il vazu o podidi risul. ce casi incalecate. calaul iesi aratindu-le celor doi frati capul fratiorului. fratii ! — O — — — — Buna ziua. fiica imparatului. Ha Ha ! Pirlitul asta a cutezat sa-si incerce norocul cu mine ? Ha sa-ti stea scafirlia chiar in virful stivei de capatini Incepe cu ponturile grai imparatul cu un glas poruncitor. Si desi-1 ardea focu-n spinare de dogoare si greutate. La urma urmelor iata-i ajunsi la palatele imparatesti. ma tontule ! Omule.! ! ! ! cu cum ati putut sa-i ucideti ? Toata noaptea v-ati luptat a fost. pune cercu ! Ce mine ! ! ! — 208 — — Da ai-le? zise el. Printesa spune la ponturi pe care nimeni nu le brodeste. A crepa zise-mparateasa. Dupa putina vreme. o-ntoarsl prostul. aseza si capatina fratelui mai mare in virful gramezii. Calaul imbracat in vesminte rosii. $i facura o colesa si mlncara bine. chiar atita citi cutezatori mai erau. ca prostul abia o putea privi. da eu nu sint si intra norocul. nu m-a ascultat. stau sfatuitorii imparatului. pentru cale lunga sa le-ajunga. ca-i de ajuns una pentru el si fiica-sa ? Da iaca cheltuiala degeaba. cugetind dinsii ca s-or liisa el de ei. inteleptii imparatiei. Apoi. si cu aur suflate Ce i-ar fi trebuit atitea sobe. fratii imi zic asa 1 Intra mijlocasul si curind iesi calaul si cu capul acestuia de-i aseza scafirlia tocma-n virful gramezii. — Mare larma asezara blidul plin de pasat. prostu suferea cu rabdare. Si-1 purtara asa prin codri si pustii. De. pe rind intrara la palat sa ghiceasca intrebarile ce le punea frumoasa lumii. cu desagii pe umeri si cu blidu-n cap. ei. $i se mira prostu: Ei. Iar calaul trecind pe linga dinsii le sopti plin de mila: fiti prosti sa va-ncercati norocul. Si subt caciula-i Fratiorilor mei. ca cine-a venit aici toti s-au dus pe apa simbetii. bate cepu raspunsl prostu. Da prostu sta cu gura cascata si asculta. Da ce le trasni prin minte fratilor.

vazind ca un om de rind i-a brodit toate ! — Am tesii ponturile. cit putea. Cind colo. Iut'-ca dracul. cazu blidu la picioarele imparastropind-o cu pasat pe rochia de aur. ca niste drepti judecatori. nu s-a mirat imparateasa cu inteleptii au lesinat. vrei sa te tii de legamint si eu sa fac voia marieitale. luceste. doar nu iau un om de rind ? da nu-1 vezi cit este de intelept? Nu te uita la ce straSe cade sa ne tinem legamintul si sa-1 iei de barbat eu dindu-i si jumatate din imparatia mea. da ochi n-avea. Daca. iar Fugea. ca tinarul zdrentaros a ghicit al — Nu. cu o imparatie mare si cu o buna de maritat. cepu si cercul. si fata mare. numai si bogata cu palate ca o marita dupa acela care va 209 . incepu — sa-mi — fie sa cinte: — Cucuriguuu pont ! de se cutremura printesa gata sa innebuneasca de minie ! Din nou si inteleptii aratara imparatului. Apoi. filfiind din aripi de trei ori si tantos. pe toti va omor zise ea catre judecatori. ce sa vezi. dadura din cap. Inteleprii palatului. de ce sa nu vreau? Ca n-o fi mai greu decit de dus sacu la Este om de jos. inchininduse catre imparat ca prostul a dezlegat cele trei ponturi si ca i se cuvine fiica imparatului pentru a-i fi mireasa rautacioasa nu vrea si zisa: precum si jumatate din imparatie Dar ! printesa Pina nu va cinta cocosu in palatu asta nu-1 voi lua pe ast om de rind barbat Sa cinte cocosu meu zise prostu scotind cocoselul. Pe printesa o apucara sudorile. pe cind imparatul a crapat frica Si asa a ajuns prostu imparat PROSTUL CU PASARICA Era un imparat mare. o Da ce dracu o fi miscind? Si dezlega desagii. fugi la o fereastra cintind. cum se vazu slobod. Cind 1-a vazut prostul. slavite-mparate. zbughi un pui de-mpelitat Mic ca acul. Dete veste imparatul in lume ca are o fata frumoasa de clestar. — de de loc.! ! ! ! ! ! ! zise prostu si scotind caciula. — patrulea nu vreau. Vrei. care. sarac — Dai pe dracu? $i tocmai atunci se misca puiul de drac in cealalta desaga. ci la ce vorbeste ! — — — moara ? — Esti bogat? intreba printesa. il intreba imparatul? Vreau. — Bogat pe dracu. sa-i mai dau un pont pentru dezlegare. carute de aur si cai impodobiti da raspunsuri potrivite la intrebari. ridica desaga cu cocosu scoasa pe rind: cioara.

Din vorba-n vorba. — 210 Fac ramasag ca tu nu iei dopul ca e plin de murdarie. unde este fiica imparatului? teaca Ostasul ii arata poarta. Se plinse de patania lui si zise ca nu este om pe lume care sa-i potriveasca raspunsurile dupa placer ea unei fete nebune de imparat. Cine n-ar fi vrut sa aiba o sotie asa de cuminte ca ea? Insa toti imparatii. Se incurca asa cum se incurca cei mici in vrejurile de bostan si pleca rusinat acasa. care-i va raspunde potrivit la in- Cind au la fiica trebarile ei. Se imbraca eel mai mare in toale noi ca de sarbatoare.: ! auzit parintii si imparatii. cum il vazu. El intra inauntrul si o caldura inabusitoare cu o duhoare grea ii izbeste nasul. intr-un sat aud trei frati saraci ca fiica imparatului se marita cu orice om de rind. au dat buluc. se dusese vestea in lume ca este o fata inteleapta si frumoasa. fost noi in stare de nimic. la sa-si bata joe de el. tu nu vezi ca n-am fost in stare fete intelepte imparatesti sa ! sa nu piece. cum era si de asteptat. incaleca iapa si pleaca in petit. El lipeste urechea la usa si intelege tot. li placea sa faca glume sarate si nesarate si sa-i batjocoreasca pe cei prosti. De aceea. isi puse in gind sa-1 omoare. incit uita si cum il cheama si iesi incurcat afara plecind suparat acasa. Mai la urma de tot. Cel mic insa nu se lasa. mai prostule. Pleaca si eel mijlociu. Merse el luni si saptamini si ajunse intr-o cetate mare cu palate sclipitoare. cu turlele de aur ce se urcau semet in slavile cerului. dar Il oprira sa o sa fii tu un papa lapte. isi puse el in gind. hotului i se paru ca are mintea adunata de pe drum. ascunsera opincile si toalele nerupte si-1 pindira Fugi. imparatului s-o peteasca. raspunda cum se cuvine. zise hotul. printii si tinerii care i-au calcat pragul n-au izbutit sa-i raspunda la cele trei intrebari si toti au plecat in partile lor cu coada intre picioare. Cel mic vrea si el sa dar il imping afara. Acasa povesteste fratelui mijlociu intimplarea. da de un hot care isi numara banii furati. Intreba pe un ostas din garda imparatului. doar doar va da de casa imparatului. pune cutitul in si merinde in desagi. ii deschide usa. Cel mic trase cu afle — urechea si zise: — — nu au Eu pot sa-i trag niste raspunsuri potrivite ! grai el celor doi frati mai mari. un zdrenturos si prost de dai in gropi se duca. Vazu in cale hotul un dop murdar de la butoiul cu vin. — raspunse Ce cald este la dumneavoastra si ce miros urit? ! La aceste fata ii La mine-n burta e si mai cald Baiatul la acestea ramase uimit si se uita prosteste si incremenit. el bate si printesa imbracata numai in aur si argint cu parul de matasa auriu. Mergind prin padure. Pindeste noaptea cind toti dormeau si pleaca in lumea alba. li luara iapa. incit de mirare. HotuI. . rusinati. uita sa-i sa-i zica: buna ziua. bine imbracat si bine mincat si cind intra inauntru incremeni vazind-o cit este de frumoasa si ce intrebare si raspuns cere. Pleca dupa baiat cu gindul necurat si intra in vorba sa-1 vada ce minte are. Fiica imparatului de felul ei era soada.

nu te vezi ca esti intr-o ureche? Ba nu. vazu un cere de lemn intr-un gunoi. si asa scapa el de la moarte sigura. Era un palat inalt si stralucitor ca soarele. — Nu te teme ca pun dopul asta — Vai. Se gindi hotul. — Mai baiete. mai nene ? Eu — Tu mai prostule Sint om batrin si nu mi-a decit tine. vazind prostia drumetului si zise ca e pacat sa omoare un asemenea prostanac. Mersera cit mersera si in cale cazuta dintr-un copac ! — zacea o cioara moarta. daca pui dopul ma umfiu-n foale §i ma sparg in bucati ! ! ! Ce-o !a sa se aleaga atunci de mine? Si se preface ca plinge.! ! ! ! ! ! Eu. fac — Mie sa-mi si ramasag cu tine ca ! ti-e frica sa fie frica ? Ia te uita ca o pun in sin. sa nu dai de vreo belea Fiica imparatului vazind ca desuicheatul asta a raspuns bine la toate intrebarile. printesa. mai baiete. asa ca ia dau. iar pe drum sa se joace cu cioara — un cere? Cind fiice coresti printesa ? te-o vedea curtenii cit esti de smintit o sa te spinzure ca le batjoesti tu de nasul unei Eu te sfatuiesc sa-ti vezi de treaba ! Nu de-mparat mare — Care. Dupa ce se apropiara de cetatea imparateasca. Pe fiica imparatului Merg s-o petesc Fugi. macar sa-si piarda capul Cum a batut la usa printesei din soba ei a iesit un busneac de miros si caldura de te ametea. eu nu ma las si trebuie s-o vad pe printesa Daca vazu ca nu poate sa scape de el. A urmat o nunta mare si frumoasa ca-n povesti. ce cald e la dumneavoastra La mine-n burta e si mai cald El a scos din sin cioara moarta si La marginea — — — — ! ! — — ! i-a grait: — Tine. 211 — Am . iaca il iau Si murdar cum era. baga-n burta pasarica asta ca sa-ti fie si mai cald — Nu pot ca mi-e frica sa nu iese si sa zboare din mine. de aci-ncolo. ca nici sacui n-avea. Se duse. Se mira el de frumusete si batu la usa palatului. jap cu el in sin. El ispiti lumea in dreapta si-n stinga si dete de poarta imparateasca. lua si cercul jucindu-se cu el pe drum. ii arata poarta la care trebuie sa bata. mai piriitule. El o priveste si-i zice intimplare ce-ti ! eu grija sa-ti leg burta cu cercul asta sa nu se sparga. ce prost trebuie sa fie baiatul asta. baiete? il intreba un strajer imbracat numai in zale si cu o sulita ascutita inalta cit pcmul. a ingalbenit de ciuda. sa-si ude limba cutitului degeaba. Bine. se cade un ginere care merge in petit la fiica imparatului sa duca-n sin un dop si o mortaciune. pui in sin cioara asta ? macar ca pute Lua ! o puse in sin Hotul casca niste ochi mari. Atunci baiatul mirat de miros a grait: Vai. Pe cine cati. insa neavind incotro a trebuit sa se marite cu el. ia sa mai incerc o gluma sa fiu mai sigur. — Bineee Ai sa vezi dumneata ca te-nseli ! ! ! dat ochiior un prost mai orasului se despartira care incotro.

In timpul asta — Se duse batrinul 212 . dar trei luni sedem sa mincam si ne veselim daca avem cu ce. altul o iapa burtoasa. flaminzi si frinti de oboseala plecara lucratorii acasa fara bani. gata sa fete. batindu-si capul. Batrinul se mira si crezu ca-1 ibatjocoreste. insa voi sa-mi raspundeti ce inseamna noua pietre peste an. odihna si de veselie. la boier zicindu-i: Boierule. Din astea trei fire de cinepa sa-i faci camasa si giubea Fata se duse si rupse din gard trei baschii. sa stii ca fiica mea iti face ce-ai cerut. camasa si giubea. se-nvirtira si unul nici nu §tiu sa-i spuie stapinului o poveste. Traira ei asa multa vreme in pace si buna intelegere. bucuros. da-mi banii mei. Unul dintre ei. omule. ce sa insemne noua pietre. iaca va iert. Scormonira in zadar prin cap gindurile. unul mai voinic. ca noua pietre de moara-n spinarea lucratorului. sint noua muncite de plugar. ca noua pietre sint noua luni pe an grele noua pietre de moara pentru muncitor. Se duse batrinul la boier zise: — ca sa — Boierule. Intr-o zi doi tarani saraci plecara la tirg. Seara cind veni sa le dea leafa el ii aduna pe linga divanul sau zicindu-le: va dau leafa daca nu-mi spuneti fiecare cite o poveste Statura plugarii. Unul avea caruta. fus si razboi de tesut. nimic ! A — Nu ! — — — — — Pentru ce. numai fa-i si dumneata ei din aste trei baschii. Atunci boierul s-a mirat si 1-a-ntrebat: — Cine ti-a spus. Boierul se mira si-1 ruga pe batrin sa-i dea fata de nevasta. le raspunse boierul. apoi il ruga pe tata-su — Du-te la boier si sa-i spui ca-i fac din cele trei fire de cinepa camasa si giubea.: ! : : FATA CEA INTELEAPTA fost odata un boier bogat si neinsurat. ca noua pietre-n an. avea o fata mare. i-a dat trei fire de cinepa din care sa-i faca boierului. De aceea. Boierul. ca nu degeaba am ostenit pe tarina boieriei voastre Daca nu stiti nici o poveste nu e nimic. tata? Aia. furca. Stateau toti pe prag. se vorbira ca unul fara altul sa nu faca nici o judecata. din astea trei baschii: furca. — N-am stiut daca i-ai muncit ? inseamna noua ratine-su nici unul sa-i pietre-n an Fata ! spunem o poveste si sa-i raspundem ce lui ramase putin pe ginduri spunindu-i luni trei si-i Du-te-ndarat si-i spune boierului. Ajunsera ei in tirg. Intr-o zi trimisese la o zacatoare lucratori sa-i munceasca. eel mai sarac. mie sa-mi dai partea mea. La nunta cind facura cununia. Fata iesi in intimpinarea lui tata-su intrebindu-1 Citi bani ti-a dat boierul. legara iapa de oistea carutii si pornira dupa negustorii. se sucira. Suparati. cam trecuta de maritat. ca nici unul nu fu in stare sa ghiceasca raspunsul cerut. fus si — ! razboi. ca de saraca ce era nici un flacau n-o baga in seama. istet si batrin ii zise: Boierule. iar luni sint de sedere. dar pina la urma fata cea inteleapta se marita dupa boier. Batrinul se-ntoarse la fata indarat zicindu-i: Uite ce mi-a spus boierul. dar mai intii sa-mi faca el mie. ca la-nceput n-ai stiut? — Fiica mea mi-a spus.

Si neavind cum sa-si faca dreptate plecara drept la boier la judecata. nu fa pe sprinceana. Daca-i vazu certindu-se pe minz le zise: Stati. ce va certati si nu va judecati? Ba tocmai vrem sa ne judece boierul Boierul nu-i acasa — — — — — ! ! ! — — — — ! lata. un minz mare si frumos. iar eel cu iapa isi lua minzul si multumi pentru judecata dreapta a cucoanei. Cind ajunsera taranii de vazura minzul sub caruta. eu iti pcruncesc sa-ti alegi lucrul ce-ti este mai scump si drag si s4 pleci la bordeiul lui taica-tu. — Oameni buni. o poti mina. sa mergem la judecata direapta decit sa ajungem la maciuca. zise eel cu caruta. eel cu caruta auzind a ris zicindu-i: He-hee cucoana ne spui palavre. te crezi ca ti-a ouat gaina drept in caciula si te faci stapin peste minzul meu Tu nu vezi ca te faci de pomina lumii. cucoana. — Ba nu e adevarat. iar ovazul ii e mama. 213 . Stati locului in pace pina vine boierul. ca nu vazu sa se dea linga iapa si blestematul se aseza pe celuilalt asa sta el niste paie sub caruta se taran. nu ne-a fost vorba ca fara faca pe mosia noastra nici o judecata? Ba asa ne-a fost — mine si fara tine sa nu se — — Fiindca tu ai calcat juramintul mai intii. — — — ! Dar dumneata. Bine. boieru-i plecat sa se plimbe peste vii si mosii . boierul? S-a dus la locul cu griu de linga balta. Nu stiti voi ca judecata la unii e ca o trasura cu doua oisti. cucoana. insa boierul nici in ruptul capului n-o ierta. ochii mei ca minzul este de la Stapina. Cel cu caruta-i zise celui cu iapa: Iote. nu va mai certati in curtea mea ca eu o fata muiereasca — nu va pot judeca. spui una ca asta. mea chiar in tirgul al mare. falnic si frumos bucurara. ti-ai pierdut mintile. unde s-a vazut peste sa pasca iarba si calugar fara barba? crapii. breee-mi fata caruta Cum bre. unde-ai vazut. va jur pe mea tot satul stie caruta . Unul zicea un — om f — sus si tare ca 1-a fatat caruta lui. numai cucoana cea inteleapta-i acasa. Minzul cu ochii lui inchisi.!! ! fata iapa noua zile. asta-i cam asa dupa mintea ta: iapa face minzul. cucoana. Vazind ea ca n-are incotro. fa judecata direapta. crestinule. Ei n-au de lucru si o intreaba: Dar unde-i. minzul ista 1-a fatat iapa placa. nu-1 fata iapa mea? Vezi-ti de treaba. Ea incepu sa plinga si sa se vaicareasca cerindu-si iertare. il ruga pe boier sa-i dea voie sa mai faca o mincare si sa se cinsteasca ca oamenii nesuparati la despartire. sa fete caruta si sa cinte mita? Esti in toata firea si umbli cu plosca cu minciuni. cind indarat. Cind sosi boierul intreba pe cucoana ce-a mai facut de cind s-a dus el calare sa-si vada roadele si mosiile: Apoi am judecat doi tarani care se gilceveau pe un minz. aranul cu caruta apleca capul si pleca rusinat. oameni buni. sa pazeasca griul sa nu-1 pasca Atunci. zise eel cu iapa. la tot nat sa-i Ca judecata-i oloaga cind lipseste-n cap o doaga. cucoana cum este treaba. sa nu mai cadem in vreo gilceava de mai dam si de belele Nu vezi minzul sub caruta? Mai vecine. Cind acolo. Daca-i asa. cind inainte.

daca a cerut iarna fragi si struguri. au intrat porcii 214 . numai rareori iesea si asta iiumai la hora si cu multa insistenta de parinp. muiere. destul ai sa muncesti cind te vei marita. dar mama-sa la iuteala zicea: Lasa. tineri si frumosi. Atunci cucoana porunci slugilor sa-1 urce-n trasura amindoi plecara la bordeiul lui tatine-su. Se puse muierea pe gatit si rinduit. De atunci boierul de bucurie ca are femeie-nteleapta se puse pe bautura la munca pina-i iesi parul prin caciula si camasa prin izmene. ! — Ei. o incalta si o dezbraca. si ce-ai ales? — Pe tine te-am ales — Hei. mai mult varsa jos. atit se incit la Cu cit crestea mai mare cu facea mai frumoasa. porunci slugilor sa vie cu trasurile sa-si duca calabalicul la locullor vechi si ramase sa traiasca-n pace si fericire. Frumoasei fete ii dadea tircoale baieti din noua sate. in pantofi. Aduse un vin bun de-al mermeziu ce-1 adormea pe om de viu si se pusera la petrecere ca inainte de marea despartire. n-am ce ! nu tu mi-ai spus sa plec din casa ta fiiindca am calcat un sa-mi aleg ce mi-o fi mai drag si scump inaintea ochilor? FATA CEA RASFATATA Traia odata intr-un sat o pereche de oameni iubeau foarte. dar in afara din ograda. Uite. nu lucra. Ca sa nu se osteneasca fata. tata-su a mers tara in lung si-n curmezis si i-a indeplinit poftele. in timp ce boierul bea si nu se glumea pina ce se imbata turta si cazu jos sub masa.dupa care va lua ce-i este mai drag ochilor si va pleca din conacul boieresc. sa tes. Citeodata voia si ea sa-nvete a coase. dereteca prin odai. Si au avut norocul sa aiba o fetita soare te puteai uita. sa toarca. sa speie. insa ea se tinea marcata. sa navadesc. o spala. ogcia prin casa. fata mamei. mama-sa. de frica sa n-o arda soarele si sa-i strice fata cea alba ca spuma de mare. dar la ea ba. si asa se prapadi. cu fata cea saraca si-nteleapta de se duse vestea peste noua mari si peste noua tari. — — Mama. fata mamei Las' ca atunci ai sa inveti tu. cu bucate noi la gura veche. mama o pieptana. macar ca ajunsese fata mare de maritat. ori prin curte. Parintii n-o puneau la munca. care se atit de frumoasa. Asa ca frumoasa copila statea acasa. Trecura vreo citeva zile si boierul se trezi si-o-ntreba pe sotia lui ce cauta el intr-un bordei de om sarac? si — Boierule. iar fata cea inteleapta ramase stapina peste toate viile si mosiile. sa tore si cite altele. mai zburdalnica si mai iubita de parinti. n-o sa stiu nimic sa fac mincare. Dupa o asa intimplare rise boierul. ori s-o zareasca babele si s-o deoache. Cucoana mai de§teapta. mama-sa l-a dat si ea a supt. Si n-o lasau pe rasfatata sa ridice un pai de jos pe toate ! — Nu le dereteca si locul fiicei. vinul. numai la dormit nu putea dormi in Odata s-a intimplat ca uitindu-se fata in oglinda. ! si e nimic. nu stiu dar cind ma voi marita. sa te descurci asa trece vremea. stiind ca este frumoasa. Fata era asa de rasfatata ca daca la sapte ani a cerut sa suga. m-ai dat gata Cind femeia-i inteleapta il judeca si pe dracul si tot il gaseste datori. si juramint sa mai zic .

maica si mincati. O ceru sa-i fie nora intr-o zi un mosneag si ea vazind ca feciorul lui era chipes si frumos. ar fi mincat si mere padurete. Au mers atunci la ea. iar mama 1-a certat ca-si supara fetita. ca destul ati muncit toata ziulica Vedeti noi in casa este obiceiul ca cine munceste maninca si bea. cine nu. ca de aceea muncim ca sa mincam si bem. cuscra. iaca la noi toti muncim si toti mincam bine. o tinea cu narav. iar nora cea tinara sta in fata strachinii goale si fara un pic de pine. — — ! — voi ca sta si la Luati. Cin veni prinzul. dadu minlasa ca — Multamim. scoase oile la ciobani. le dadura de mincare. nu-si chema nora cea rasfatata si frumoasa la masa. avind parinti cu dare de mina. muma. ! priveste. le adapara. ne pricepem noi la mincat. fetele si baietii mei. seama la baut. da mai cu Nora cea rasfatata ramase cu buzele umflate intr-un colt si nu sufla un cuvint. s-a suparat pe ea. Ce sa faca ea de aci inainte? Sa stea. Dar cind soacra ii puse strachina plina cu friptura in capul mesei si eel mai mare codru de piine. de riile au dat cu fundul in sus oalele cu untura. le adapa. asa cum se pricepu facu prinzul si o porni cu sapa la lucru si toata ziulica munci nora cea rasfatata cu postata inainte. De flaminda ce era. da tot inainte. precum si cite un codru mare de pita. fesela vacile. ca este destul de lucru la noi. dar si la si si de muncit. insa sa stiti ca ea nu stie sa lucreze ! Lasa. mulsera vacile. despre vrednicia nurorii rasfatate. ca se-nvata ea la noi sa lucreze. Nora cea rasfatata minca pe nerasuflate. Fata iar s-a inveselit si se invrednicea la lucru ca si pina acum. care la porci. graunte la gaini. Se bucurara de vrednicia ei toti. $i eu cascam gura La ochii ca mura. peste lume tara. 215 . Nora cea rasfatata sta de se odihnea si nu punea mina sa ridice un tirs din curte de care se impiedicau porcii. tare vrednice. apoi vazindu-i pe toti asezati se adresa catre nurori si feciori. vrea sa dovedeasca ca este cea frumoasa si rasmunca nimeni n-o intrecea. adica soacra-sa. Seara. si atunci parintii au plins impreuna cu fata fiindca a fost dojenita sarmana lor copila. facura mincare pentru prinz si o pornira la lucrul cimpului. dar mai cu seama barbatul si socrul. Atunci mama fetei avu grija sa-i spuie viitorului cuscru: Eu va dau fata. cind ii chema pe toti imprejurul mesei. nu-i purta grija asta. le dadu mincare. Iar dupa nunta fiecare o porni la treaba. Se logodira si apoi facura nunta mare de se duse pomina. Dar nici cei din casa n-o sileau sa faca treaba. baba. Asa se duse vestea. sau sa se puie pe treaba? Ba sa se puie pe lucru zise ea in gind si a doua zi o porni la munca mai de noapte decit cele doua cumnate. Vindeam cu ciurul apa. Calare pe-o iapa. zisera baietii babei. cei ce muncisera aveau blidele pline de bucate si ciorba. cu tuica si vin rosu ca la orice masa. au spart vasele si farfudin casa si cind a vazut-o tata-su. hranira pasarile si porcii. vorbindu-le cu glas dulce imbietor: — sa Mincati. Nurorile celelalte se sculara cu noaptea-n cap. dadura frunze la oi. nu zise ba Batrinul mai avea doi feciori si doua nurori. de se mirara sapatorii. singura pe lume. Venindu-i vremea de maritat s-au pregatit cu daruri si cite si mai cite bogatii. le adapara.in casa. au sarutat-o si i-au cerut iertare pentru nedreapta dojana. era fata fatata.

dar furtuna l-a ajuns. — Ma.IVANCIU CEL SARAC ani. mie mi-a spus turcu sa nu las nevasta singura la nunta Ia sa ma due acolo sa vedem. Ta-su l-a vazut cu bani multi. care leaga bani de creci si merge inainte. aveau de toate I-a venit vremea de insurat. Venisa un nor greu si n-a plecat a stat sub un gard. eu stau cu ailanti. Pe urma toti sa-mbata. ia toalele turcului. — afara. Sa stii ca e bine sa mergi pe drumul drept. Merse la nunta. Omul. Pina la anul a avut un copil si i-au pus numele Ivanciu. toata lumea are linga el o muiere. Ia baiatul disagii cu bani. babo. vorbeste ca-ti da icca o punga de galbini ca sa dormi cu el. ce sa vezi? Drumul il luasa apa si vede acolo un cal inecat cu turc cu tot. da-mi un ban indarat. Cind sa scoala dimineata. sa te dau argat ca n-avem ce sa mincam. Toti care au trecut m-au intrebat ce fac ? Numai tu ai gasit sa treci fara sa ma-ntrebi si m-ai dezlegat de blastam. Merse el si ajunsa intr-un sat. Cind sa piece acasa de la turc. Si asa a plecat acasa. apele 1-au inecat. I-a dat un ban. Da Ivanciu e in leagan culcat. el s-a sculat. Fiind bogati. Nu mai aveau ce sa manince. El a stat facut broasca sub gard si a scapat cu viata. Da turcu nu s-a imbatat. A venit o furtuna si ploaie grea. la un turc trei ani de zile. ajunge pe un drum si vede un om suit intr-un pom. Un frate al muierii mai mic s-a insurat si el si i-a chemat si pe ei la nunta. ma — Ce! — Na banii astia. acolo sa dormi. le ia cu eh Turcul era un zapciu. Cind a adurmit ea. au luat o fata cu avere. i-a facut casa: aveau avere. A fost un om sarac. daca l-a vazut nepasa stii acolo luat si al doilea la usa. $i sc duce in alte case. iar l-a sator. S-a bagat baiatul si l-a tras la margine si cind colo gaseste disagii plini cu galbeni. El era bogat. I-a facut loc linga nasu. da ta-su murisa. I-a ban si-a ramas numai cu un ban si a plecat. avea argati. tu te duci cu argatu si copilu si a plecat ea la nunta Cind pe urma si-a adus el aminte dupa ce a potolit vitele. Turcu-i zisa: Fata. tu ca n-am incredere in slugi. Cind a ajuns chemat indarat: — Sa stii sa nu-ti trimiti niciodata fameia la nunta singura. stai si tu cu el. da simbrie trei bani. i-a pus mincare tot. Merge el amarit merge. Turcul iar l-a chemat indarat. numai eu nu am. potop. Du-te singura cu un argat. Adu si mie o fameie si-ti dau o punga cu galbini. Acolo nima nu l-a cunoscut. ia vino-ncoa. ii murise femeia. El face cu mina la soacra si-i zice: Babo. Mai da-mi un ban. ca sa leg banii toata viata. Bine. ca eu sint blastamat ! l-a strigat: Du-te. el adunase banii. ! — ! — — — 216 . da el nu sa dusa. Baiatul a plecat si a vrut — L-a dat argat — — sa iese unde insarezi. a incalecat calul si-a plecat. si-a vazut de drum. Bai2tul lua punga cu bani si pleca acasa. Cind sa deschida usa turcul 11 striga: la vino. ! — Mai baiete. turcu ne da o punga de galbeni. S-a imbracat in toalili lui turcesti. Raminsese cu un baiat de zece ii Taica. a luat pe Ivanciu din leagan si afugitacasa la el. ii da jos. fata. Ea se duce la fata si-i spune: Fata.

Ia vezi ce? Du-te. Bine. uns cu tcate unsorile si lenes de puta pamintul fost A un om furtisag si inselatorii. Pe urma a zis: Bre. coasa si lulcaua sa nu le dai pe mina altuia. a trait fericit. sa vezi. iar bani imprumut sa nu dai Pe urma cit veti fi si veti trai. Cind il vede pe Ivanciu de rusine a incremenit si de rusine ramine si el acolo cu muierile. ca ei place sa trSiasca bine cu turcu. linga butoiul cu vin. ia taie o gaina. Vazind ca el nu mai vine. Dar copiii se asezara tristi si smeriti la picioarele lui sa-si faca iertaciunea. Si au inceput muierile sa gateasca. Hehe. citeva lucruri in viatj sa nu le faceti si anume: sa nu va luati copii de suflet. taidi. da el 1-a dus pe Ivanciu in podrum. ramine acolo cu Ivanciu. Atunci se duce el la ei si-i cheama zicind: Haide. sa bagati de seama bine si sa luati aminte la vorbele mele. am venit dar sa vezi nenorocire ca a luat focul bucataria si a ars si Ivanciu. Vai de mine. briciu. mama soacra. vara intotdeauna sa tragi haina de mineca ca bine va prinde la nevoie. Da ea nu mai vine. haide. ca nu e Ivanciu? a — Sa dam foe la bucatarii. I-a poftit in casa. ii zise cu putina sfiala: mori. sa zicem ca a ars ars si au plecat cu ta-su si ma-sa la omu ei — Bine ati venit Bine ati venit ! Muma-sa-i zice: acolo Ivanciu. iar noi copiii tai raminem.! ! ! : Dimineata mi era nici turcu nici Ivanciu — Ce-o sa-mi faca mie omu. sa mincam si sa bem. Batrinul stinsa lumina din mina si mai ceru invoiala de la moarte citava pina isi sfatuieste pruncii. adica socrilor: ii — Acum luati-va fata si plecati. o trimite pe soacra-sa. — Am venit. nevasta sa n-o mini la nunta singura. Tainuie si cu socru si-1 trimite si pe socru. Cind sa duce da peste Ivanciu. Au dat foe. Ce-a fost a trecut? Si s-au veselit si pe urma dupa ce au ridicat masa a spus — — — — — — — parintilor. Pe urma el zice Bre. Chiote. Si asa el a ramas cu Ivanciu iar muierea lui a ramas sa dea buna dimineata gistelor. Da masa e pusa. calul la nunta sa nu-1 dati imprumut. veniti incoa. — fiind bun numai pentru Mai tata. ca o sa facem altul a zis el linistit. tu ai sa sa ne fie de folos in viata. cit veti fi si veti trai. ma due si se duce. iar iarna cum veti cugeta — ! 217 . unul mai afurisit si rau. Si o sa vina vremea la batrineata mare ca o sa moara batrinul. daca acum a venit vremea sa ne spui ceva ce nu ne-ai mai spus sa ne dai vreo povata ca el. BINELE SI RAUL sa moara. si eu n-am nevoie de asa muiere. ca nu e nimica. du-te scoate vin. ce ne facem far' de copil? Las' ca nu e nimica. Se duce si ea si cind il vede pe Ivanciu ramine si ea acolo de frica si de rusine. vaiete si ja!e Dar dupa care a avut doi copii. fa mincare ca a venit tata socru sa se ospateze.

iti multamesc tie si lui tata ca mi-a lasat citiva galbiori si un cal sa ma pot singur in lume arani cu ei. Si asa batrinul muri. Tine-ti treizeci de galbeni si un cal si du-te-n lume sa te procopsesti Iar lui ii ramasa toata — Mai ! averea parinteasca. nu vezi ca orbului in zadar ii spui ca N-o fi nimic de capul lui si sarac are s-a facut ii lua galbenii si calul. lumea nu da o ceapa degerata pe tine si astfel de oameni in zadar vor nadusi. Dupa asta si-a luat calul si-a strins chinga si a plecat in lumea alba. Tu — — — ! nu vezi ca minciuna umbla-n lume. Atunci fratele eel blestemat zise: — — Lasa. toata lumea iti tremura de frica. nici una nici alta. cum s-a zis. zdravan. dar cea buna da Cit ii hau si dudaul nu-i nici o intelepciune in vorbele tale. iar dreptatea sta pe loc spart? si umbla cu capul Ba nu e bine asa fratele meu. fara stire si fara capatii. Nu credea in Dumnezeu si de fatarnic si prefacut ce era cu un ochi ridea iar cu altul plingea. cum este mai bine sa fie omul pe pamint bun. ori rau Sa ne ramasim pe galbeni sa — — — — — ! : ! si calul tau. rau sau bun? Mare. baiete. iar se intilnesc ei ca dintr-o intimplare. Ce! mic ii da bine^e bucurindu-se ca se intilnesc: Buna ziua. Cind colo. ca la noi in popor se spune: Mersera — ei cit se-ntilnira — — Naduseala. aista c ca aia din basme. Ei. Dar asa ramine. ca sa stii ca pe lume e mai bine sa faci rau si nedreptate decit direptate la lume. ce-mi tot pomenesti de Dumnezau. iar daca esti bun si faci direptate oamenilor. Doamne. pleca. Binecuvintati sa riti si voi si fratele care mi i-a dat. rise batjocurindu-1 si Intr-un tirziu. cu cit esti mai rau si faci fapte rele. ca te bate Dumnezeu Mare o sa te bata pe tine. 218 . Dumnezau sa-ti ajute Mare. fratele meu. era rau. doar n-ai mincat ceapa ciorii vorbesti astfel. Unul. si ziua ! E un tontoloc natafleata. judecatorule. iar cei doi frati uidira. Hehe. unchiule. Scoate boala ! Fara naduseala nu se departeaza omul de saracie. cum este mai bine omul in viata sa fie. mersera si si se ramasira. viclean si blestemat.! ! ! voi. Bine. dupa aminata vreme se-ntilneste fratele al mare cu eel mic: amindoi calari. Pacat ca tata altfel ne-a invatat Bine. Lasa. intr-o buna zi ii zise fratelui mai mic care era credincios si cu frica de Dumnezeu si iubitor de oameni: nici noi fratie. ca stiut este ca iarba rea nu piere. se-ntalege. ce naiba. Asculta. rau. sa pornim tovarasie si pe cine-1 vom intilni in cale sa-1 intrebam. Pentru ca avea pe diavolul bagat in burta lui. sa ne ramasim. te rugam sa ne spui ca te vad om cu judecata si cu scaun la cap. tu stii bine ca doua sabii intr-o teaca nu au loc si de aia amindoi intr-o casa nu avem stare si nici asezare. trai pe vatrai ! Fratele eel rau sa moara. cum iti merge frate cu bunatatea ta si Dumnezaul tau? Or. lasa-ma. judecatorule. puternic si cuminte. bre. curat. cu tartorele iadului in drum. ai sa vezi cind te vei duce pe copca cu Dumnezaul tau cu tot.

Dar cum le pierira ochii de atita stralucire si bogatie. dar cocosii au cintat si zinele au zburat in inaltul vazduhului. trage incolo. Iar pe bietul om il arunca pe mal. Daca-1 vazu diavolul ramas far' de ochi. Zinele cele mari au vrut s-o mustreze de cele spuse cu glas tare. ii zise sa ii sa-1 scoata deasupra la lume si-1 i se tie de coada ca scoase pina la jumatatea drumului.! Bine. la mijlocul noptii coborira trei zine frumoase din cer si venira aci sa se scalde in jgheabul fintinii cu apa fermecata care-i facea pe cei ce se scaldau in ea sa aiba tinerete fara batrinete si viata fara de moarte. De fiice frumoasei ! de fata. omoara un pore salbatic. Diavolul il trase — el dupa vazu cu de-a sila. altii pe sub mal. diavolii insa-1 cheama-n hora si trag de el. Cind deodata veni tartorele iadului si cind isi vazu copiii tot in petreceri si sarbatori cu zdrente pe ei. Sarmanul s-a tavalit cum a putut si cu ajutorul lui Dumnezeu a ajuns la izvorul fermecat. ii lua la bataie si-i arunca cu toghia pe unde nimerea. ai o cheie de aur. n-o sa ajnng cersetor la usa nimanui. ii ia besica. Orbul i-a cerut ultima bucata de pine ca sa nu moara de foame iar el i-a dat-o raminind flamind. vraci si vrajitoare venite din toate colturile lumii sa scoata pe dracul din madularele tinerei fecioare. La nunta lui povesti intimplarea cu izvorul fermecat si hind si frate-su lui Dumnezeu pentru marea lui bunatate. multamesc de intrebare Cit am ochi si brate harnice. iar cea mai mica n-are de lucru si dezvaluie taina izvorului fermecat. s-a spalat a vazut cum se crapa de ziua si a multamit el incoa. Mai la urma cobori intr-o prapastie sa-i aduca intr-un ciob apa. adevarul gol. Deschise usa si vazu comorile parnintului. pe altii pe mal. 219 . la Trage o fintina pe inserat. nestiind ca padurea are urechi si cimpul ochi: Fa. omule. nimeni nu iti da in gura. pina ce ajunse Beu el apa si adormi intr-un tufis din apropiere. Mai fratioare. i-a iesit un orb in cale. El trage sus. de-ar sti fiica imparatului care zace pe patul de moarte de apa asta tamaduitoare si datatoare de viata si tinerete ar veni. o umple cu apa si hai cu ea plina la cetatea imparateasca. Cind colo. Aci ramase el stingher cu cerul intunecat pe vecie deasupra capului. Cind sa se suie diavolul il trage-n jos in lac sa-1 A inece zicindu-i: Uite. ca moare batrinul cersetor de foame. de aceea trcbuie ! — — si cite-o minciuna Si de aci iar li se deznodara drumurile si cararile si fiecare pleca-n treaba mers el cit a mers pina lui. — Cum aci cum o sa duca el apa fermecata de-mparat? Se duce in padure. pe unii la fund. Si cum o scalda pe printesa se inviora si zimbi fericita dupa zece ani de boala grea Atunci se facu nunta si bietul sarac ajunse imparat. Caci acolo dracii erau la nunta. Vorba aceea: cu un ban s-a prins in hora si cu zece nu poate scapa Si asa jucau de se stricau dracii si dracoaicele. Acolo cum ajunge imparatul goleste odaile de doftori. iar el se mira cum sa scape ! din hora sa ajunga in lumea lui pe pamint. s-ar spala si niciodata n-ar mai murea. suratelor. Baura ele apa si se scaldara. Numai fratele eel sarac a plecat ca gisca-n ceata. mergi la fundul lacului si dai de comoara parnintului si atunci vei fi fericit. Insa el nu cuteza. se izbi de lemne si de pietre. Frate-su ii ceru voie sa mearga la acea fintina sa se procopseas^a i ei.

cu bun si cu rau. un om intelept si drept si nu ramine dator nisi pe cei manui pentru 220 . S-a ingrijit el sa le dea invapltura aleasa chemind la palat pe cei mai mari invaup din lume. top au ramas orbi si pedepsip de Dumnezau pentru lacomia lor Ce sa faci daca Dumnezau a umplut lumea cu ce a putut. sa pastreze limba. oamenii din acea tara traiesc si azi in petreceri si veselie> cu cintece si lautari. Dar cum i se treceau hotarele. legea. Toata ziulica invStau copiii vorbind ca albinele din mireasma florilor. fel un imparat mare peste mari si tari. Dar cum nici o zina n-a venit. Imparatul tragca cu urechea ce-i invapl vracii. iar toti cei din imparatie sa se ajute si iubescS. ci cu bun. iar apa nu era fermecata. De atunci si pina azi. numai ca sa supuie alte popoare mici si neputincioase. Poporul intreg credea in el si il iubea ca pe un sfint. fiindca intregul popor lupta cu barbape sa-si apere pira §i averile. Tatal Neamului si asta pentru ca era pentru top la fel. top frumosi si voinici. drept pe dregatorii domniei. ca stejarii din munte. intelepciunea din carji si minuirea cu istepme a sabiei. iar astfel de oameni de mai sint pe undeva pe pamint: Mai tului. Pentru faradelegi ii pedepsea la mai de jos supusi. Ca oricare om. ca sa-si faca renume prin vitejia oamenilor. Imparatul eel intelept avu multe razboaie cu vecinii hraparep si flaminzi care jinduiau la laptele si mierea din holdele imparapei sale. Asa se intimpla ca top orbii pieira fara de hrana si lumina. si Traiesc ca fratii $i se iubesc ca dracii Asa este de cind lumea. Obiceiul pamintului era ca tot natul. stapinea o imparatie unde si ciinii mergeau cu colacii-n coada si fara de zgardiL si Imparatul era intelept. si obiceiurile stramosesti. top fep logofep. caci dracul isi gaseste cirtog in inima prostului fuge de tamiie si de intelepciune. SNOPUL DE NUIELE Cindva traia intinsa si imbelsugata. dar cu frica de Dumnezeu si facatori de bine. sa fie om de omenie. multamiti De atunci. nu pentru unii muma si pentru alpi ciuma Inconjurat numai dc oameni cu scaun la cap. la urma noul imparat gasi in buzunar cheia de la comoara paminmerse. cu prosti si cu infelepp. ca I se dusese vestea ca este incalcarea obiceiului pamintului. o deschise cu ostirea si tot aurul il imparti poporului ca si cei saraci sa fie imbielsugap. Domnul nu le ramine dator. §i cu cit trecea vremea vedea el ca fiii sai nu judeca cu mintea lor. a ramas vorba stramoseasca ca fapl de oamenii lacomi §i aplecati spre rele si razbunare. carturarii si cititorii in stele. ura de moarte pe alp regi si imparap care se tineau de minciuni si razboaie. cum pieri si fratele sau ! eel necinstit.! ! ! Pe aci multi nebuni au plecat cu frate-su la izvorul fermecat. asa cum se iubesc fratii la nevoie. avea $i imparatul trei feciori. Batrinii il porecleau Tatal. el pe top ii punea cu fata la pamint. Dupa ce si-au scos top ochii au a§teptat sa vie zinele sa se scalde in apa viepi.

ea stinge bucuria omului si lumina lui Dumnezeu. zisera intr-un glas feciorii. zise cu blindete batrinul imparat. Apoi le vorbi batrinul despre imparatii si regii tirani. lor. Toti oamenii rai. Sa va spun eu. imbatrinea imparatul. Intr-o zi. Cineva sa-mi spuie. 221 . Nu-i de ajuns sa spui ca esti cu scaun la cap. De azi incolo vor porunci feciorii mei. sa aiba infrinare la gura §i rusine la obraz. mici si mari o sfirsesc in streang. ! — Trecea vremea. Daca pe toate astea le au si nu le lipseste rabdarea pot stapini o imparatie si-i pot face pe supusi fericiti. toti tiranii. cinstiti carturari. zise cu vorba blinda si dulce imparatul: sa fie intelepti. iar imparatul le zise: lata pentru ce ne-am adunat aici. Altii zisera sa fie harnici. toti frumos — — — — — imbracati. care se indeletnicesc sa-1 laude ca sa-si pastreze slujbele. Supusii vostri sa fie drepti si oameni liberi. zisera unii. ca sa nu mearga {ara la ripa. fiecare cite un an. De azi pina la anul. demni si zgirciti cu visteria si cite si mai cite pareri. Sa va biruiti patimile si pornirile rele. altmintrelea. sa stie si copiii mei care sint cele trei virtuti. pina ce il parasira vederile.! mintea invatatilor ingrijorat tului. despre slujitorii vicleni. sa nu uitam ca trebuie sa fim oameni si legati de popor. Acum sa va vad intelepciunea. o sa-i puie la o grea incercare pe inteleptii si carturarii palaPornnci sa se adune in marea sala de marmora albastra toti invatatii si copiii sai. huiduiti de multime. Noi le avem pe toate astea. atunci cind faptele o dovedesc. nu de frica lor sa tremure. doar prinde ceva din intelepciunea sa. in loc sa-i spuie ce necazuri are poporul. doar copiii lui vor Apoi le spuse imparatul cite verzi si uscate. si se girbovi de tot. Ce-o sa iese din ei? Se intreba bietul imparat si cadea pe ginduri. incepe feciorul eel mare. nu veti putea fi stapini buni si va fi vai de steaua voastra Fie imparat. va departati de talpa tarii. apoi eel mijlocas si mai la urma eel mic. ! ! Pe toti ne asteapta o dreapta judecata ! In fata mortii sa ne dam sufletul usurati ca pe pamint am facut numai lucruri bune si eu asta va cer acum la sfirsitul vietii. am hotarit ca de azi inainte sa nu mai eu imparat. este biciul omenirii. de oamenii desculti sau in opinci. Tirania. De buna voie sa se supuna legilor. Voi trebuie sa fiti buni si drepti cu cei de jos si cu cei de sus Cu ingimfare si infumurare. Simtea ca moartea-i bate la usa si de grijuliu ce era socoti ca nu poate sa-si dea sufletul inainte de a ramine impacat cu gindul ca fiii sai s-au ales cu ceva dintr-atita puzderie de invatatura. Isi aduna iar pe mai marii dregatori si povatuitori si le impartasi hotarirea sa: fiu Prea cinstiti sfetnici si intelepti. fie mare dregator. copiii mei. iuti si viteji. ori om de rind. conducind imparatia — pe rind. priceperea si indeminarea in treburile imparatiei. Dati o mina de ajutor oricarui om necajit fie el cit de rau Numai asa il veti face bun. fara de care nu se poate stapini o imparatie Sa fie aprigi.

! ! ! Mijlocasul ca sa se arate mai cuminte decit tatal sau. vazura atita belsug la batrinul imparat. fie de era bine. Vazind poporul ca prin munca cinstita nu se ajunge la capatii. Se imbracara locuitorii pasnici in haine de razboi. fie de facea ceva rau. Astepta doar sa-i vadii ispravile. care-i aruncau in ocna pe cei ce cutezau sa spuna adevarul. vacile si mioarele si ramin saraci. Sa fim prieteni adevarati si sa ne ajutam la nevoie ca oamenii. le iesi in intimpinare imparatul acela cu barba alba pina in pamint si le grai razboinicilor La foamete lumea multe Fratilor din tara vecina. dadu cu piciorul la dregatorii cu parul alb si girboviti ai tatalui. In locul lor aduse oameni tineri. celui mijlocas sa fie si el un an imparat. sa treaca prin foe si sabie imparatia acestuia. ca li se ia griul. suspina si tacea. Al batrin vedea. ridea impreuna cu sfetnicii sai de gloata infometata dupa dreptate si vorba buna. incit se sfatuira cu mai marile sale capetenii. te lasa maria-ta impins de patimi si nepriceperea tinerilor cirmuitori. Asa era rinduiala. pusera mina pe sape si topoara. oameni sintem pacate face lata ca noi va iesim pe cimpie cu carale pline de griu si porumb. Grija lui nu era sa se lucreze holdele. ci sa faca multa ostire inarmata. pentru ca poporul de frica sa-1 asculte. ca oamenii ajunsera sa jinduiasca dupa o bucata de piine. El in loc sa le asculte necazurile si sa-i pedepseasca asa cum se cuvine pe cei ce se dadeau la faradelegi. nepriceperea si saracia? In loc sa cumpere griu si porumb de la tarile vecine.! ! : ! Imparatul se scula de pe scaunul de aur §i-i lasa locul printului celui mai mare. ca in visterie erau bani destui se hotari saporneasca razboi impotriva unei tari vecine in care paminrul isi daduse roadele din belsug. Ba pe unii ii arunca la inchisoare. Maria-sa nu se amesteca la nimic si tacea molcom. Poporul batea la poarta palatului cu jalbe-n protap si cu paie aprinse-n cap. vazind neobrazarea. In tara la tot pasul erau stapini lancierii imparatului. de facura ferfenita ostirea si pe dregatorii sai. ca asa era facuta intelegerea sa nu se amestece nimeni si ei sa se descurce cum i-o taia capul. iar inchisorile gemeau de osinditi la robie grea. Feciorul sau cum ajunse imparat. frumosi. facu alte legi mai aspre. iar pe 222 . Cind ajunsera la fruntariile acelei tari bogate. cu mese intinse si bauturi. sa fie multi stringatori de dari. Scoasera sabiile si incepura macelul Si astfel nu se tinura de cuvint Ostirea acestui imparat. dar nepriceputi in rinduiala tarii. pina ce se saturara si se imbatara de-a binelea Daca se ospatara si se imbatara bine. inflaminzita si insetata Apoi se asezara la mesele intinse pe iarba verde. Veniti la noi si va luati griu cit va trebuie si sa nu varsam singele celor nevinovati Caci cine la razboi porneste — ! ! Nu ! — Sfirsitul vietii sale Vrem pace si frati sa fim ! ! dovedeste raspunse intr-un glas ostirea tinarului imparat. puse mina pe securi si buzdugane de-i nimici pe nesatui si insusi tinarul imparat ramase fara o mina pe cimpul de batalie Cei care scapasera se intoarsera tristi si rusinati Trecu anul si hai sa-i vie rindul si celui de-al doilea copil. Se abatu si un an rau de seceta. isi lua alti dregatori. inarmati pina in dinti. multe cazarmi siinchisori. Asa ajunse tara de ripa. ca nu mai pot suporta darile grele.

parca ar fi facute din carne moale. Asa ca si el arunca bratul cu nuiele si se dadu batut. acela ma va urma pe scaunul imparatiei si vrednic va fi de mine si — ! ! Am — poporul meu. spre cinstea mariei-tale. taica. Imparatul. n-am pomenit. se invirti ca lepada bratul de nuiele rusinat. lata. bratul cu nuiele sa-1 fringa pe rind si incepu tot cu eel mai mare. Baiatul eel mare ciung cum era. — un imparat imelept Iubite fiule. la rindul sau. dar oameni sint putini avut dorinta sa va las Anii m-au imbatrinit si simt ca am sa mor feciorii mei sa fiti imparati cu schimbul. 223 . puse snopul intre genunchi si se opinti din rasputeri sa fringa nuielele. dar osteneala ii fu zadarnica. Daca nu putu isi aduna din nou puterile. ca pe eel mic nu 1-am pus la vreo incercare. parca se bucura si el de nepriceperea astora doi. multamesc din inima cerului ca pot lasa poporului si bun ca tine. voi tot ati stricat Atunci lua bratul cu nuiele si-1 intinse celui mai mic. ingenunche in fata tatalui sau iubit. si cu putere vru sa-1 fringa. da cei fara cap si pricepere. Veni si sorocul mult asteptat si in fata multimii batrinul imparat in vazul lumii isi puse cu mina lui copiii la incercare. greseli multe si suferinta mare la norod. pamintul stramosesc si obiceiurile Acuma vad ca lume e multa. eu v-am cirmuit ca un pastor blind ce-si iubeste turma. fiii mei. grai el. cite un an fiecare. Copilul saruta mina imparatului. Imparatului si poporului ii crestea inima de bucurie. meu. Hei. sa-i vada si astuia intelepciunea. iata Dupa zicindu-i: — voi Marite imparate. incovoiat de ani si abia tinindu-se de un toiag le zise: Hei. ca nici una nu se rupe Dadu — ! si se bucura de nepriceperea sa. va dau snopul asta fraged de nuiele. copiii mei. De aci mersera la imparatul lor de pe vremuri si-1 rugara sa nu-i paraseasca si sa nu le mai dea imparati tineri si infumurati sa-i conduca. vazindu-i price- Poporul rise cu hohote de prostia feciorului celui mare v — ! perea si indeminarea. caci unde nu e stiinta si pricepere.! ! tinarul imparat fura gata sa-1 spinzure de nu venea mosneagui sa-1 scape de ura norodului. legea. zicind: Afurisite nuieluse. Lua el si snopul de nuiele. pina ce le frinse pe toate. sa-mi dau seama de priceperea si nepriceperea voastra. lua snopul de nuiele il dezlega. saracie. Apoi veni rindul fiului mijlocas. V-am vazut ispravile si astfel sfirsitul imi este si mai aproape. amunca e a se face lucru bun si intelept. Imparatul. V-am lasat la domnie doi ani si aduserati turma pe care am pastorit-o un veac la sapa de lemn Ce-am facut eu bun. cine il va fringe. In zadar se suci. Simt ca o sa mor cu sufletul neimpacat. ce indeplini cu bine porunca. acolo e paguba mare. nadajduind ca o fi ceva de capul celui mic. si incepu sa rupa mladita cu mladita. am ispravit porunca precum e mai si de imi vei da si alte si porunci placerea incerca sa le indeplinesc bine. Poporul stiindu-1 si pe asta rau si vazindu-1 pe deasupra si prost se bucura ca nu s-a priceput.

din fir in par. cinci lei pe cele cinci oua. baiete. Toti il socoteau ca este vinovat. bre naica. Bine. pe scari la judecatorie. aduceau o mie de pui. Daca nu-mi pui toti banii pe masa. Ajunse odata mort de foame la o cafenea si ceru negustorului sa-i dea mincare in veresie ca e sarac si cauta de lucru. Dupa sase ani de argatie. Oamenii din birt dadura osteniti de atitea socoteli din cap. te dau in judecata si toata viata nu te platesti de datorie cu tot neamul tau. Cata el un advocat bun. Cind colo. m-a dat boieru-n judecata si pentru cinci oua Ce e fierte imi cere azi prin judecata o mosie. Asta inseamna ojmie de oua inca din al doilea an. zise drumetul. Bietul om era atit de mihnit ca sarea pielea pe el. apoi zise: boierule. de ce plingi si de ce oftezi ? Uite. Mai indatorat sa fii omenirii sa-i slujesti Apoi se urea pe tronul de aur imparat isi dadu sufletul usurat ca dupa moartea sa. Da-mi cinci oua fierte si ti le platesc cind m-oi intoarce de la stapin. iar batrinul rod bun sa cirmuiasca imparatia JUDECATA DREAPTA fost un om sarac ce se afla in drumetie. — Cum de te-ncumetasi. cu tine. — — — il vede Pacala. Plingea si se vaita insa far a rost. intra argat si munci si el pe unde putu cu gindul la copii si la muiere. sa-ti bati joe de mine numai cu cinci lei ? Pai cinci oua de nu le mincai le clocea gaina si ieseau cinci pui ? In al doilea an. Clocite la rindul lor. Cind vazu negustorul numai cinci lei pe tejghea ii risipi pe jos de necaz. si dadu si el ca tot natu buna ziua. Saracu pleca in lume. Si-i povesti lui Pacala. iar eel de minte. Deschise usa — Poftim. sa te insemn pe raboj si sa nu uiti datoria Multumesc. aduce tulburare si necazuri cu duiumul. feciorul eel lasase mic si intelept. mai baiete. Apoi iar il sfatui: Sa mai stii ca cu cit mai mare esti.! Un lipsit imparat intelept aduce poporului liniste si belsug in casa. plecat fund in argatie. Stii ce e. ca-ti cistig eu procestu ! ! . boierule. ce le-am mincat acum sase ani. hai sa se intoarca sa-si plateasca A — — — ! ! datoria birtasului. ca toate judecatile. adu un brat de lemne 224 eu sint advocatul tau Du-te si cumpara o chila de griu. cresteau puici si se faceau in eel de-al treilea an gaini si iar fiecare facea cite doua sute de oua Si-i dadu birtasu cu socotelile inainte ca nu a agonisit saracul atitia lei nici in cei sase ani citi ii socotea drept datorie acum. toata intimplarea. cinci gaini faceau fiecare cite doua sute de oua. Veni vremea la judecata cu sorocul lui. O mie de pui. domnule. Pagin negustor isi zise el in gindul sau si nu-si ierta ce 1-a indemnat sa ! — fie cinstit si sa vie sa-si plateasca datoria. si un amnar. iar saracul cazu pe ginduri si incepu sa ofteze de inima rea si apoi se plinga. dar nici unul nu vrea sa-1 apere. pentru bunatate si se ospata flamindul.

atul si sa se faca haiduc de codru. ca cere unui cinstit si sarac pentru cinci oua fierte. da-i in jos. oua cu seminte si gaini ouatoare? Unde s-a mai vazut. domnule judecStor. ce fiert? sa vie aici sa te apere. pe care-1 astepta osinda grea si fara pereche pe lume. Asa se duse vestea-n popor ca Pacala a devenit advocat vestit. Multi oameni apucau calea codrului de teama si groaza fapa de stapinirea nemiloasa si nedreapta a irnparatului si a slugilor sale. domnule judecator. Veni rindul sa vorbeasca si advocatul datornicului. ori care se dadeau la furturi tilharii. eu sint nebun ca fierb griu pentru semanat pe ogor ! Dar piritorul. sau de zgoande? Nici la judecatorie nu te lasi de pacaleli? — Nu e nici o pacaleala. Asa ramineau vaduve. Iaca vine. Incepu judecata ! Advoeatul negustorului facea spurns la gura vorbind. cam jerpelit in toale de taran.il acesta este dator si ca datoria lui din cinci oua se ridica la nu stiu cit. nu se multumea cu ceea ce av. da-i in sus. desi era bogat si avea o tara mare. Cind prindea vreun curtean imparatesc cu bani 225 . o banita de aur. in care mureau zeci de mii de oameni pentru hatirul lui de a fi eel mai mare imparat. domnule. Pe vremea unui astfel de imparat s-a intimplat ca un ostas sa arunce coiful si s. De prindea vreun n. Imparatul. — Asa Lumea IMPARATUL om si SI TlLHARUL Cica era un imparat rau din fire care trecea prin taisui sabiei pe orice din imparape. o banita de bani? era cu putinta sa iese din ele atitia pui. ca om. esti aparator. mai are de fiert oala Ce oala. cu mustatile canite de zama si untura. ca ne faci nebuni in prinzu-al mare? Domnule judecator. sari in sus de bucurie ca omul eel sarac gasise un advocat. aperi pe acest nenorocit. auzi? In timpul asta intra Pacala. omule zise judecatorul. Unde ti-e advocatul. copiii orfani si ogoarele-npelenite.! ! — Cum adica? — Ai sa vezi Merse impricinatulj aduse o oala cu griu si i-o dete lui Pacala. te tii — Ce e cu dumneata. sub soare si sub stele si toata lumea il tocmea. Domnule Pacala. ii lua bogatiile din carufa si le da copiilor sai goi si desculti. puici. nu esti mascarici ? Unde s-a vazut pe lumea asta sa semeni griu fiert? vezi. Se ingrozi judecatorul si lumea de soarta bietului sarac. una ca asta? Raspundeti? — — Nu om Cum este. nu este nebun. care-1 scapa cu mintea lui isteafa de la datorii si-1 facu fericit pentru toata viata. domnule judecator. adeveri judecatorul adunata. bun ca Pacala. am intirziat pentru ca a il trebuit sa suflu-n foe sa fiarba oala de griu ! Vreau sa min dirnineata in varsatul zorilor muierea la semanat.a si facea razboaie. Pacala atita surcelele si puse griul la foe sa fiarba sa-i faca coliva birtasului. birtasul asta burtos si rotofei. vino-ti in fire. care nu se supunea poruncilor. dupa razboaie. ca n-am timp de glume. dar zimbind — — — ! ! si hotarit. domnule Pacala.gustor bogat il taia.

eu am tilharit ca sa cistig o bucata de pine pentru o casa de copii goi si flaminzi Dar maria-ta. esti mai mare tilhar decit mine. insara intr-un sat. zise catre tilhar: ! ! — de la Drept graiesti. Daca as fi mare. la drept vorbind. Tilhar sint eu si altii care ajung sa omoare de flaminzi. nu ca lingusitorii mei sfatuitori. pe nimeni nu cunstea si noaptea se-nnopta. S-a intimplat insa ca intr-o zi omul sa fie prins de oastea-mparatului. multimea s-a cutremurat de groaza mortii infioratoare. vezi c-ai ajuns cu gitul in streang pentru — faptele tale? Maria-ta. Maria-ta ai ucis zeci de mii de oameni si sute de mii. ai umplut inchisorile cu oameni banuiti de necredinta fata de imparat si nimeni nu cuteaza sa-ti zica tilhar. Negustorul se abatu in marginea satului la o casa saracacioasa si-1 ruga pe stapin sa-1 lase sa conaceasca noaptea. Mie mi se zice tilhar fiindca sint sarac. cu avere si putere ca maria-ta si cu oamenii inarmati. iar de — ! eu sint mai mare tilhar dedt tine. ci imparat si top cei lasi s-ar gudura pe linga mine ca niste ciini flaminzi asteptind de la mine imparatul rasplata pentru supusenie. omule mine si imparatie. Era greu. caci pe tine si nedreptatile tale le ocroteste si apara oastea ta. c-o masa mica sub 226 . In sat sa plimba de colo-colo sa-si cate un conac.omora la drumul mare si-i lua pungile de aur ce le purta asupra sa si le impartea banii la cei nevoiasi. Atunci imparatul intreba pe condamnat cu glas tare: Omule. Asta am vrut sa ti-o spun ca si asa putin imi pasa daca ai sa ma ucizi cu sabia ori cu streangul. pentru ca multimea de norod sa invete ca hotia si tilharia se pedepseste de lege cu moartea. N-am nimic de pierdut de la aceasta lume si viata in care dreppi si fericiti sint numai cei tari Ce nu sint eu inconjurat ca si si mari. care au facut dintr-un imparat. In fata tronului imparatesc asezat in piata se zice ca i s-a adus tilharul plin de singe si legat in lanturi. Batut si schingiuit a fost dus in marea piata a unei cetati ca sa i se atirne streangul il la git. Si acuma sint gata sa ma spinzurap tine de tilhari inarmati. si crimele fapl de popor. nu mi s-ar zice tilhar si tot ceea ce as face ar fi bine si drept. Ramii cu mine sa-mi fii prieten si povapaitor bun. Nu avea decit un bordei afumat. un tilhar. Imparatul era si el de fata. La vederea nenorocitului. Omul unde trase era sarac. cu un pat lat. noaptea sa se odihneasca. Poporul auzind aceste cuvinte se mira foarte de o astfel de intimplare si de aci inainte isi urma imparatul cu dragoste si iubire. Fii iertat azi inainte vei fi eel dintii sfetnic al meu. ca atunci nu mi s-ar zice tilhar. dupa vite. ca e tare drumuit si de oase ostenit. URSITORILE Un negustor umblind odata pin sate dupa bucate. caci tu esti singurul om cinstit care ai avut curajul sa-mi arati in fapl adevarul si cu intelepciunea ta de om cinstit sa-mi spui calea cea dreapta. singur si neputincios. Imparatul auzind aceste cuvinte. de ce ai tilharit.

c-un cctoi pe vatra. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. Surorile asa se ogodira. facura botezul copilului dupa cum le era cbrccul. durerile o napadira si nascu sarmana un baiat frumos. Dar cind o crestea. sta aci pe pat. Tot ce-1 ursasera ursitorile el auzise. ce urita soarta Finca s-a brodit. ce piaza rea l-o fi-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. Cele trei zine. auzind muierea in fiorii facerii. sa se pomeneasca. Merse haaat pe o coasta. fermecatelor Stap nu va grabip. Pe la mijlocul noppi muierea omului unde trasese negustorul nascu un baiat. unde sapau parinpi pruncului la o Jarina. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. din oras in oras.pat. Negustorul se pierdu de rusine. facea haz de necaz Apoi pleca in regustcrie ingrijorat §i-ngindurat. chiar la cununie. El se prefacea ca doarme si nu scoase capul de sub cerga neam. ccpil sa-1 ursip. cu aripi si camasi subpri ca pinza de paianjen. ca un fat-logofat. vaitindu-se si zvircolindu-se si el linga ea fara s-a poata ajuta. poate ca a scapat de eel care-i va minca mesia miine. dar gindurile lui stateau rasfirate. apoi le graia: Voi suratelor. acum sa nu-1 luam. sa afie unde este copilul. Se culcara top impreuna si se cutrupira top cu cerga. ca mintea muierii. ce sa faca acuma. Ocoli negustorul lumea din sat. sa-i curmam Mai bine sa moara pruncu-acum. Deodata casca ochii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. de puteai toca lemne pe ei. Isi lasa negustoria si porni pe uimele gindului sau. Pe negustor sa-1 mosteneasca. Pusera mina pe trocul cu apa si pe busuioc si-i stropira fa|a pruncului. la bcrdei nu este ppenie de cm. ca toata lumea. La marginea padurii copilul dormea-n luica legat de crengile unui paltin. Ca este sarac. cu pletele de aur rasfirate peste umar. o apuca o mila de bietul copilas. ce jale. ginduri. cea mai frumusica. se furisa prin padure pina la luica si incet fura Negustorul era ca Cazu dus pe ! Cum ! 227 . in sat. Muierea si omul ei. Negustorul. haide sa-1 ursam. sta si chibzuia. negustor bogat. lua o masuta. surioarelor. Negustorului ii pierise somnul si se tot vaita. gindul lui la acel copil din bordeiul eel sarac ztura. sa n-ajunga pe-asa drum. pitis-pitis. Cind ajunse-n sat. de nevoie. Se hctari sa mearga sa vada daca mai traieste copilul. asternu pe ea o camasa barbateasca curata. numai cu crengi de dip si rogojini. poimiine. puse o stebla de busuioc si un trochit cu apa si se culca. de voie. negustorul prapadeasca. ! Dar zina cea mica. Negustcrul ncstru. auzi usa bordeiului scirpind. ca mai era pupn pina la mijlocul noppi si veneau ursitorile. cind s-o insura. cum rostira masa pentru ursitori. Si de la marginea pamintului de-ar fi fost. hai noi sa-1 ursam si sa-1 procopsam. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa aiba noroc sau sa fie nefericit si fara de noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici: — Surioare. ce pacat. calu-i poticneasca. -n stinga. La un timp. cu o cerga-n pat. bas s-a potrivit. Dupa ce-1 nascu se scula biata muiere. cu cositele din soare. asa si-1 ursara. rugindu-le astfel pe surori: frumoasa viata fa surioare. la vreme de tinereata. Ispiteste-n dreapta. — Hai. Toate se-nchinara. adormira dusi. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. Cea mijlocie auzind asa. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele si asculta. — ! ! fiert de suparare. avupa-i izideasca si frumos sa imi traiasca. capul sa-i rapeasca. cum s-o sccata la capatii? se facu ziua. Peste noapte se-ntimpla insa o minune mare. balaioare.

pina-n tirg. din stina-n stina. negustorule ! Argapli mei 1-au gasit pe valuri si de atunci Gasitul i-a ramas numele. trecu negustorul prin paduri. Stapinul privi copilul frumos si sanatos si porunci sa aiba topi grija de copil si sa-1 creasca pe linga tirla cu lapte de capra starpa. s-a-necat si de diavol e scapat. cumparind la oi si la mioare de-si facu si el o turma mare. bucuros. Dar negustorul tot mai mult se gindea. baciule. nici nume nu are ca topi oamenii. De aci dusera copilul la stapinul lor la tirla si-i povestira intimplarea. Copilul sugea la capra si crestea vazind cu ocbii. Pastorii il cresteau si-1 porecleau « al gasit*! Asa-i ziceau ei: Gasitule-ncoa. Un copil mai indraznet inota si scoase copilul la mai. leganat de valuri. Cind vazura copilul ud il mingiiara si-1 aplecara la o capra. La saisprezece ani stia sa scoata oarele din tirla. Era un baiat cuminte in toata firea si topi il iubeau ca pe fratele lor. Isi vedea de-aci-nainte fara grija. cum ar drege si-ar facea. negustor cinstit ?i fericit. Dupa ce le cumpara intreba pe stapinul stinei cine o sa-i miie lui oile pina-n oras ? Stapinul ii dadu pe argatul eel mai mic. Ia-1 frate si fa-ti treburile. bun de lucru. il arse la ficati vorbele ciobanului si-ndata pricepu ca este vorba de copilul cu ursitorile. du-te baaa de mina-i oile astui negustor in oras. Odata. ce ma fac de-aici incolo. tu ala Gasitu. sa fie copil zdravan si puternic. Cum se gindi. c-o sa-ti dea simit sa maninci acolo ca boierii. moare nebotezat si o sa avem mare pacat Negustorul. Insa bietul copilas plutea pe valuri. Dar cum o sa piece cu atitea oi singur cue. Pina la cer el credea ca s-a dus copilul. purta rindul la pasune si la mulsoare. Pastorul. pl-am luat mioare. zicindu-i: Mai. in oras ! Doamne. Isi aduna turmele de miei si de sa-i ceara ajutor oi si vru sa piece. doar §i gasit? nu va fi fost Asa a fost. sa vie sa adape oile si caprele Zarira si auzira copilul chiraind. le — — Bine. niste copii pastori. S-a nimerit sa mai ajunga odata iar prin locurile umblate odinioara. cum sa nu pl-1 dau. Sa-1 arunce-n apa sa-1 inece. Merse el ce merse cu copilul riu mare. acum saisprezece ani. nestiind cine este negustorul. asa si facu. te-am incarcat de bani. se bucura de venirea lui.: ! cu copilul sa i se piarda urma. Ea este muma lui. fara sa-1 traga apa la fund de usor ce era. cumva pierdut vere. Gasitule-ncolo ! la riu. fara bataie de cap. fiindca ea a crescut un om si e pacat s-o taiem sau s-o vindem la alpli. firul viepli-a-i rapunea. Se nimeri atunci. copilul. Intr-o zi. pe copilul gasit. stapinului: — — O Asculta. din tirla-n tirla. isi zise-n gind negustorul. cum auzi. isi zise el in gindul lui. N-are si el pe nimeni saracul. aci fugi la De pina ce ajunse un . 228 . Cind o muri trebuie s-o-ngropam ca pe oameni. pentru ce-i zici Gasitul copilandrului. Isi facu cruce ca a scapat de o belea asa de mare si porni fluierind pe drum. facind avere tot mai mare. De moare. Negustorul isi insirui cirdurile de oi si le mina catre conacele sale — — impreuna cu baiatul eel aruncat pe apa tocmai de el. Lua copilul legat in scutece si-1 arunca-n riu. ca Ajunse baiefandru mare. nu faci bine sa-mi dai pe Gasitul sa m-ajute la minat oile. din salas in salas. ba ii mai arata §i capra care 1-a alaptat si crescut zicindu-i Asta-i capra suta care 1-a crescut pe Gasitul. iar s-a-ntimplat sa piece negustorul dupa vite prin sate. Hei ! Vai de steaua mea.

de vestea cea rea. cind vazu ce-i porunceste barbatul. sa-1 luati. De aia in scrisoare zise asa « Cum ajunge baiatul asta cu oile. la masa lui. o s-o-ntrebe. cum e porunca si treaba cu nunta. In urma lui venea un mosneag cu barba alba maturind pamintul care se opintea si se grabea sa-i ajunga stoaca din urma. dar ce sa faca. Cind o deschise ti-e tilharii sj-ti ia la oile si-i sale. atitea si nu si si-i citi slovele. Chema slugile si fata si le spuse cum e rindul. A luat de dindarat oile si incet-incet. cu oare singur pe a pustietate teama ca te omoara oile? — Merg negustorul cutare. ! citesc. Cind intra-n casa la muiere. uite plicul asta Cum ajungi cu oile-n batatura il dai la argatul meu al mai batrin. sa faceti nunta. Mosneagul ii dete plicul indemnindu-1 sa-1 dea stapinei ca toate sint seme — Unde baiete. tare se-ntrista batrinul. « Iar eu o sa ma mai zabovesc prin munte pe la tirle si la stine dupa capre sterpe si berbeci grasi si daca-1 omoriti sa-1 pitulap » incheie el scrisoarea si lipi pucul. Negustorul insa nadajduia ca baiatul s-a dus pe apa simbetei si nici prin gind nu-4 trecea de cele ce se petrecea. de-i min due cartea asta argatilor cocoanei — Care carte? intreba mosneagul. ca doar n-oi fi tare de cap Voi face precum mi-ai poruncit. ei sint argati. mai zabovesc in negustorie sa scot pirleala cu cheltuiala ». iar copilul ajunse cu oile-n batatura negustorului. Tii minte? fin. scoase citeva parale si se face ca-i daruieste. Negustorul viclean foe. Copilul nimic nu bagase de seama. sa se pomeneasca pe sub luna si pe sub soare. mosneagul scrise alta scrisoare cu plavitu. Scoase scrisoarea din sin si o dete negustoresei. tocmira lautari si mersera de-1 cununara pe ast baiat drumet cu fata cea mindra si bogata sus la manastire. cum sa nu tin. Pina copilul sa adune oile.: La o fintina se opri ca la zacatoare sa se odihneasca oile $i sa le adape. se-ntoarse si el la casa lui. cu ce rind a maritat fata ! ! 229 . Slugile cum auzira se mirara. Ea rupse plicul. mina-le pina intr-o zi s-a apropiat de conacul boierului. Cind socoti ca e mai bine. ii citesc. ca le era frica sa nu-i pirasca la negustor cind s-o-ntoarce. Asa ajunse ginerele negustorului stapin in casa cea bogata. ce om fericit Dar negustorul cum auzea. Iar eu mai ramin pe-aici. — Da-mi-o mie s-o Si i-o dete. se-nvinetea si frigurile-1 apuca. Argarii-1 ascultau si alergau de colo-colo. n-are ce face. iar stapinul. stapine. sa-1 imbracati in toale mindre si sa faceti nunta lui fie-mea cu el. Cine-1 intilnea pe drum il fericea. cu rinduiala si-ntelepciune si nimic nu e scris rau. Mosneaguhii insa ii paruse rau de copil vazindu-1 ca merge nevinovat la moarte si Dumnezeu il trimisese de sus sa-1 apere. Apoi grai catrebaiat: Feciorule. stapin Imbracara flacaul in haine frumoase de sarbatoare. ca are ginere mindru si voinic si bine-a nimerit. citi cuprinsul si ramase de mirare. sa fie de pomenire. Apoi ce-i mai nazare prin minte negustorului? Sa scrie o carte slugilor sa-1 omoare pe ast copil indata ce a baga oile-n obor. Pe urma mosneagul ramase sa se odihneasca si se sui la cer sa spuie isprava Domnului. taiara oile. Cum calca pragul casii fiica-sa si ginere-su il primira si-i pupara mina. — — ! ! Si-1 ajunse. te calatoresti. Sa luati oile sa le taiati. o puse-n plic s-o lipi la loc. — Uite pe asta — Ce scrie-n ea? — Nu stiu sa raspunse baiatul.

Chema nevasta si-i spuse si ei intreaga taina. asa credea si negustorul. i-am cununat sus la manastire. $i oricit s-a ostenit negustorul sa fuga dinaintea ursoaicii n-a fost cu putinta. caci tot natu are o stea pe cer. Intr-o zi. ca la fata mare. sa ia un ginere sarac. Mai. Omule. Dupa ce terminara porunca stapinului mersera acasa. isi facura cruce. iar tinerii scapara de piaza rea. asteptind. Slugile incarcara pustile cu prau si cu plumb. de ce i-a fost frica n-a scapat. Slugile cum il simpra si-1 vazura. Fata-1 auzi cintind si pitis-pitis. a-ntrebat-o ? Lasa intrebarile pina ce crapa dracul. Atit era el de minios ca-i era moartea mai aproape decit camasa. Se aciuara si se culcara. Baiatul cum auzi lua ulciorul si dupa porunca socrului porni la apa. mai intii ceteste si apoi vorbeste Ce sint eu de vina daca te-ai imbatat si cartea ai scriat de. sa cada pacatul lor pe negustor si trasera Cum il omorira. asteapta Asteapta. incarcara pistoalele. Asa pe nevrute slugile se umplura de bodaproste. La cina o sa trimeata pe ginere-su cu ulciorul la apa. caci moartea nu vine cind o chemi. Dar tot ce ei vorbeau fiica-i asculta si amarnic plingea. era gogea aminat. ci te ia cind nu te temi Asteapta si ai sa vezi minunea minunilor. cum sa-i faca facerea si de ginere a scapa. $i asa pleca el cintind. Pleca-n tarina la ciutura cu pricina. A venit mijlocul noptii si nimic ! Ardea de nerabdare sa afle ce s-a-ntimplat ? Ii ardeau tdlpile. asteapta Dar in zadar o veste. dar la stat nu-1 cunoscura. ori altcineva a scris-o. se gindi cum sa-i faca facerea ? Aduna toti argat ii si le porunci sa se duca-n tarina la o ciutura si s-o pazeasca cu arme si cu pistoale. iata ca-i dete Dumnezeu si pe-al zecelea copil. A treia zi s-a asezat ea pe strat cu camasa intoarsa. El o si-ncremeni vazind scrisul si iscalitura lui. caci una i-a fost ursita lui si alta a copilului. ce sa fie? isi zise el in gind. ! ! Acasa negustorul asteapta. Cind povirnise spre batrinete. Aaaa dar nu se lasa negustorul nici mort sa-i manince averea Si iar ii puse gind rau sa-1 omoare. Cum vine asta. ori ca el o fi fost smintit cind a scris-o si orice-ar face Dumnezeu il ajuta pe acest copilandru precum ursoaica 1-a ursat. Se si ! citi — ! ! ! ! ! — — — ! pitulara nici si adastara. caci moartea unora este viata altora. potrivira capsele la arme si se pitulara linga put. il aruncara in ciutura cea parasita sa i se piarda urma. sa astepte ursitorile cu norocul copilului. asa cred unii. dupa el pina ce-i spuse: Vino-ncoace dupa mine si nu te duce la moarte. si de pomenire Mai privi o data cartea si isi dete cu socoteala ca scrisoarea. N-o sa faca el voia la dusmani si lui Dumnezeu pe plac. 230 . Intiiul om ce va veni sa ia apa sa fie impuscat si lepadat in ciutura. nuierind si de moarte negrijind. bogatia-i de mincat. in frunte-i pus. URSITORILE SAU LUPUL CU CAPUL DE FIER Cica o muiere odata a facut noua copii si toti i-au pierit. si ce-i ! scris. cu stebla de busuioc si colac. Oricit s-a zbatut si s-a trudit.peatru ce sa faca una ca asta si de capul ei Femeia ii arata scrisoarea. Abia dimineata luara seama ca lipseste stapinul si traieste ginerele.

la 1-a ursat sa moara la nunta mincat de lupul cu capul de fier. Cind a teme. na greill pamintului. Lupul eel flamind nici una. lupul ramase mult in urma. gata. Cind s-au intors ei de la biserica mergind catra casa. pne-1 colea. a inceput sa tremure de frica. Bate la use si-i deschide o lupoaica cu capul de om si trupul de lup. ca eu 1-am blestemat sa fie cu capul de fier. o castioara cu o luminita. Baba s-a strecurat afara sa dea la ciini mincare. ginerele mergea in fruntea flacailor si toti calari incinsi cu sabii. Ca sa nu-1 manince lupul cu capul de fier. Dar cum ginerele avea un cal iute ce zbura ca vintul. nu i-a ingaduit copilului sa intre in padure. este nimic. — Mama. departe in pustiu. da sa stii ca eu sint mama lupului — — — cu capul de fier. na usorul vintului. a pus calul in galop ca sa i se piarda urma. iata ca soseste si lupul eel blestemat mort de Apoi lupoaica 1-a invatat ! mama ciinelui si sa strige: ! ! osteneala omeneasca oameni mincati mai de mult. cite un flacau pe an si ala tremura. ca lupul ma maninca. a facut semn ginerelui sa fuga si el a incalecat murgul si s-a dus ca gindul. de aceea m-a fugarit in nuntii — Nu apere. se-nfuriseaza lupul cu capul de fier si fugi dupa ginerele spaimintat. dupa el gata sa-1 prinda sa-1 manince. — Eu ziua te sint unul din aia ursit a fi mincat de el. s-au gindit. Cind 1-a vazut lupul cu capul de fier el era departe in cimpie la dteva poste. sa n-ai teama ca eu am sa-ti dau trei ciini mari sa cum sa arunce in vint un fir din parul ur ur ur ciinele meu. mai baiete? Caut un adapost ca sa nu ma manince lupul cu capul de fier. eu simt aici miros — E miros de untura. cu nasi. iar ginerele isi pierdu urmele undeva departe in pustiu la marginile unei paduri. Na usorul vintului §i greul pamintului ! ! Ur ! 231 . sau pe jos. de de fiinta ! la alti se urea intr-un copac. gata sa-1 prinda. muica. nu poate minca decit ce-i soroceste el. S-a facut nunta mare. Intra si leaga-ti calul aici in tinda. Lupul intra dupa el. De fiecare data sa arunce un fir de par si vintul va aduce parul la ciine care-1 va cauta si gasi aparindu-1 de lup. te — Nu auzit flacaul. Cind acolo. il sufla-n vint si striga tare ! ur ur Cinele meu bun.: ! : Cind au venit si ursitorile. s-au rasucit ce soarta sa-i urzeasca pina care a stat treaza a auzit toata proroceala zinelor si speriata de soarta fiului sau ca o sa fie mincat de lupul cu capul de fier chiar la nunta. nici alta si dupa el. Ginerele de frica a uitat de mireasa. scoate un fir de par din batista. Stind el asa intr-o soba. plne-1 ici. stralucind in noapte. cumnat de mina si tineret cita frunza si iarba. Ce cauti aici asa tirziu. staroiche. nu chiar in ziua cununiei. ca la noi n-a venit nici un om. El vede in urma lupul in departare. ori sa treaca prin codri cu caruta urma Muma-sa. $i asa i-a venit copilului vremea de insurat. ca sa nu manince toate vietaple din padure si cimpie si Dumnezeu acuma il tine flamind.

Traia asa macar ca era argat impreuna cu muierea pe la cei bogati i-a rarnas grea si-i nascu un copil. De sarac Dupa nu ce-si ridicasa gindul statu neam pe ginduri. Cobori fericit din ciongar si ginerele. ciinii il sfisiara. intrara pe cos si de-acolo s-asezara-n casa pe vatra focului si incepura sa se sfatuiasca. Mare veselie fu in casa saracului vazind ca au un copil asa de dragalas. sa infiga coltii-n el. Asa a intrat el intr-un pustiu. sufiind in vint ultimul fir de par si strigind: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. 232 . scotindu-i cchii. Na usorul vintului Si greul pamintului? s-au pus pe lup toti ciinii. spuse cea mai mare ! lipit pamintului. nici o fata nu-1 vroia sa se marite cu el. Dupa un an muierea — ursitoare. Vulturul s-a suparat si el pe lup si in timp ce-1 incolteau ciinii el se repezi ca sageata in capul de fier. a fost un om sarac ce erea. iar el iar s-a departat. ca un nor de praf. Lupul insa nu se lasa si tot una dupa baiet gata-gata. acra ?i otravita de care nici ciinii si nici vulturii nu se apropiau. Eu zic copilu asta sa moara-n zori de zi. S-a urcat el in cicngarul ros de vinturi si fara pic de ccaje pe el. raminind din el numai capul de fier si burta rosie. bucurindu-se ca i-a murit mcartea ?i din ura ce-o avea fata de lup dadu o data cu piciorul in burta cea rosie din care iesi un praf rosu. Dar cum il lovi. se coborira din ceri trei ursitoare. Cicele a ostenit si el. in care un vultur isi fgcuse cuitul. ginerele cazu jos si muri otravit linga lupul cu capul de fier. iata ca-i veni narocul in cale si ba se grabi.! Cinele s-a luat dupa lup gata-gata sa-i rupa coada si spatele. Na u§orul vintului $i greul pamintului Atunci cinele al dcilea a pcrnit-o la gcana dupa lup gata sa-i rupa partea dindarat. dar se intristara vazind ca n-au nici scutece sa-1 invaluiasca? La mijloc de noapte. piciorul i se frinse si de praful eel ro?u. scsit §i eel de-al treilea cine si fier A capul de OMUL FARA NAROC De cind cu lupii ai albi. de la insuratoare. Dupa ce ramase lupul faraochi. iar s-a suit intr-o girnita mare strigind si suflind firul de par in vint: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. asa cum ii fusese proorocita soarta in noaptea ursitorilor. fara iarba §i ccpaci numai cu un ciongar batrin. Lupul cu levea cit putea in trunchiul cicngarului sa-1 rupa ca sa cada jos ginerele eel ursat a-i fi o data pe an hrana de mincare. cind 1-apuca pe om fiorii de moarte si toate alele umbla pe parnint.

ca sa nu moara de foame o apucsra dupa ghinda de fagi. multumindu-si stapinul. gol si flamind si iaca de fiecare data oili mi-au murit due in lume. la acelasi stapin. sa nu s-aleaga cu nimic din ce va munci. caci dupa vorba batrineasca capra este vaca saracului. ca de ea nu de piatra. pleca iar in lume dupa stapin. Pina la urma isi gasi un stapin si se ogadi sa-1 slujeasca un an pe o oaie. dar abia iesi din batatura cu oaia ca aceasta si muri. dupa alt an de munca. plingind fara de nici un ajutor sau de mingiiere. asa Iu. iarasi isi lua traistc-n bat si hai in lume sa-si cate narocul. El si-a luat oaia sa piece la alt stapin. — Ba surioarelor. oi gasi un stapin cu un suflet mai bun si mai norocos. binele si raul. toti boierii cum il vedeau intorceau capul si nici ca-1 bagau in sama. Parintii isi botezara copilul ca tot natul si-i pusera numele Pauu. Suspinind si blestemindu-si soarta cea grea pe care de mic avea s-o-nfrunte. oaia cazu si muri. argatii doi ani la stapin. Mergind ass pin ale paduri cu purcelul. pleaca-n lume sa se araneasca din munca lui. Of sarac de maica mea. Mai bine sa-1 lasam sa traiasca. — Binee zisera celelalte doua. care-i si dadu simbrie. Cind pe drum. un sarac usor se poate descurca in viata. Dupa scurt timp. ca apa de gisca. Ajunsa intr-un sat si se baga argat la un boicr pe un purcel. insa ducindu-se la un izvor sa bea apa. Sluji si mai cu cinste si stapinul la sorcc ii de zile si iar sa — ! ! Ma om dadu capra. caia si a plecat. Sa-ntrista bietul baiat ca intr-un minut a pierdut munca lui pe un an ogodi in slujba inca un an si tot pe o oaie. $-apoi cu o capra. Stapinul ii dete purcclul si el pleca spre satul lui. ! 233 . Isifacu arc si de mic-mititel sarea din craca in craca. Ajunsa intr-un sat undeva departe la munti sa-i slujeasca un an pe o capra. Dupa ce scapa de lupi. uita de purcel si fugi lui. zise Patru-n gindul lui. sa fie pe voia ta si luindu-si zborul se — Eu zic sa-1 lasam sa traiasca ! inghititi ! pierdura printre nori mai ales ca si cocosii se pregateau sa-si scuture aripiile vestind revarsatul zorilor. La Simedru.si sa moara la nunta impreuna cu mireasa. Patru se-nvata sa prinda pasarele si sa cinte ca ele. vrun cotcar de baiet. Merse multe zile cu capra. Isi lua el capra cu gindul ca acum cu averea asta sa se-ntcarca la bordeiul s-aprinda si el o lumina pe mormintul parintilor care 1-au adus pe lume sa vada si el soarele. Mergea cersind pe la unul si pe Ta altu vreo coaja uscata de malai si singur singurel uidi in bordeiul lui cu o mita cu care se-ntelegea destul de bine. aci se ogodi cu un sa prind boalele. o haita de lupi ii taiara calea si daca nu se suia intr-un paltin 1-ar fi mincat si pe el bietul ciobanel In vazul lui. insa sa n-aiba noroc pe lume. de valurile riului inghetat. e pacat sa-1 chinuim pe al cm sarac. cind s-a-ncherbat anul. Patru vazu acolo un cerb cu o stea de aur infrunte. prin viscol si furtuni. lupii ii sfasiara capra si iar nu s-aleasa cu nimic. pina ce nu se va insura cu o schioapa pe care s-o cheme Gherghina si care sa-i aduca norocul. ca o veverita. Gol si rupt cum era. zice cea mijlocie.ndu-i de pe lume singurul copil. Si iar necazuri si iar munca pina ce i se implini anul. a primit dreptul sau. La ghinda de fagi ii mergea bine porcului. ii murira parintii si copilul ramasa singur. aranindu-se impreuna. Copilul era cuminte si argati un an. Ajungind otrra de copilandru. Poate ca porcii sa fie mai norocosi decit oarnenii. s-apoi roade unde o legi. dar trecind printr-o padure.

Dar n-avu notoc nici sa-1 prinda si cind se intoarse. da sa stii ca orice mi-ai da. piere. Boierule. Patru isi vedea de treburi fiindca nu mai putea trage nadejde ca ar putea da ceva cistiga in viata.! . ce este paduretul?" trecea si PStru 31 far' de noroc crestea. la mine nu sta. zise Patru de-aci-nainte am sa argajesc de-a fiecea " cu stare si-1 intreba: si iar pleca sa-si cate un stapin. apoi pasarea isi lua zborul si se pierdu in slavile cerului. din nou isi gasi unul cu care se ogodi sa-i slujeasca un an pentru o junca. Dupa ce i-a venit sorocul si-a luat junca si a plecat fericit ca a ajuns si el om cu avere. sa fringe ori il mi-ai da o oara. tu esti far' de noroc. sa-1 injunghie. Dup5 ce sluji vreo doi ani merse la stapin sa-si ia ramas bun. blestemindu-si soarta si ziua-n care s-a nascut si fu cit p-aci sa-nchida ochii si si se arunce si el in prapastie cind mare-i fu mirarea auzind intr-un ciongar batrin un glas de pasare care-i spusa: pierde curajul Petre. boierule De mi-ai da ! pentru truda ta? arde focul De Petre Te sfatuiesc sa nu pleci de la mine. ca e pacat de cheltuiala Nu cheltui orzul pe giste ca e in zadar. te ascult lata ca ramin. numai mergi cata o fata care sa se cheme Gherghina si ea iti va aduce mult noroc. ca dupa atitia ani nu e-n stare sa aiba parte de trufia lui. iti fac un bordei si vei trai si tu fericit ca toti oamenii. fund invatat cu munca la stapin. sa rataceste-n pustiu ! Eu sint omul far' de naroc pe lume. se sparge. n-ai nevoie de un sa-ri ceara simbrie? in — Nu-ti si om lume — om om — Ba. iaca mi-a venit timpul sa plec. 234 . Ramii aid si cind ip va veni vremea de-nsurat. or. stie tirgovepol. saptamini si luni. ! — Petre. or meare. Muncea in sila si-n sudori. Pe drum insa iar ii venira necazurile cu carul. dar de purcel nici urma. mai dea de purcel. atunci am sa te-nsor. de argatit te-am argatit. da bogatu sa primeasca. raspunse boierul si tocmeala fu ca si facuta. De cistig se stersese pe bot. stapinu-i da mamaliga ca-n padure erau destule mere -padure te. Cauta el prin padure. Junca fu apucata de streche isi puse coada pe spinare si fugi orbeste printr-o padure si-nnebunita biata vitica de frica nici nu vazu prapastia in care se prabusi de nu se mai alese nimic dupa cerb nici sa dintr-insa Patru vazind nenorocirea. Ajunsa la casa unui care sa-ti munceasca-n holde. spune-mi ce-ti datorez — Nimic. Dupa ce statu putin pe ginduri. stapine. Vorba aceea: „ Ce Vremea — un lucru sa sparge. pin munti zile. Asa ca eu m-am invatat sa hoinaresc de-a lungul si de-a latul. spuse hotarit: Bine. orice mi-ai darui. Daca danaci cu rost si rinduiala s-ar fi omorit fetili dupa el. asa ca sint osindit toata viata sa muncesc pentru altii si eu sa n-am un petec in spinare la vreme de batrineata. Neavind ce face altceva. §i nici sa nu-mi platesti vreodata ceva. nu traieste. „ Pe legea mea. ! — — ! ! ar fi fost si el ca ceilalti Se mai scursera citiva ani si Patru se facu baiat mare si frumos. Cine n-ar vrea sa i se lucreze degeaba? — Unul sa se opinteasca. Vai de oaia ce nu-si poate duce lina isi zise baiatul plingind de nacaz. ca un om far' de naroc. sorocu a venit. cum sa n-am baiete. fara Stapine. ramasa mut in gura prapastiei.

sorbea apa. Apoi aci se puse pe croncanit. eu sarac. Cind obosit si fara de nadejde se-ntoarsa la stapin intr-un amurg de sara. baiete? — Pe — fii mireasa mea si de aia bine ca te-am gasit. — Ce — si o usui. pe dinsul. Unde? zise Patru fericit. Petre. de ani de zile te cat si-mi pare ! ! si te vreau asa. cum dnta. tu te omori. care se prefacuse-n cioara il urmarea pas cu pas. si-i spuse Petre. insa care fata a sa se fii marite cu danaci. dar daca sint sanatos tot ce vad pe lume poate fi al meu. ca nu p-a facut nimic rau drazneala Patru. dar nima nu-1 baga-n seama. fara de parinp sint si schioapa Un danac frumos ca tine ar fi pacat sa-si lege viapi cu o mireasa care sa n-aiba nici un fel de avere. Dar uita-te bine la mine. da peste toate sa mai fie si schioapa — Pe mine ma cheama Gherghina — Cioara aceea mi-a spus ca tu esti rinduita sa ! o fata cu numele Gherghina. parc-ar vrea sa spuna ceva si n-as vrea sa spuie. lata ca la o vreme stapinu ii spuse lui Patru: atit era ipl iti cum si-ar fi aruncat cineva cauti muiere. ele se aduna laolalta si nu se despart. — Mai baiete. s-apoi un sarantoc ca si mine ? Eu vezi ca n-am una dupa masura ta. Ca eu sint sarac. si pleca trist si amarit. ii zise cam cu in- Nu vezi. 235 . Lua lumea in lung si-n curmezis. te ostanesti in suspine. le bufnea risul. dar sa traim impreuna in intelegere si bunatate. Gherghina asculta rugamintea de lui Patru isi dadu seama ca el este trimis Dumnezau sa-i fie neavsta si fara sa se mai ogodeasca. luminindu-i-se fapi si-ncolpnd nadejdile in inima lui cowsita de durere. baiete. curgeau peticile dupa el. de alelalte ai de toate. De avere nu-mi pasa. fetip. de cebaluit.:! Dar asa. Patru sa mai uita o data la bordeiul in care avea sa traiasca cu soploara sa. pleca impreuna la bordeiul ce-i astepta. — Mukamesc dumitale. cind o fata schioapa iesi omul de-o nevasta — — afara dudai cioara. Muma lui. Da pe cine cauti pe aici. Fii intalegatoare si hai cu mine daca vrei sa fii fericita si iubita. nici pale de sus cum au alp — Du-te cata bine si ca cine sa aseamana s-aduna de-o mita are nevoie in casa. maica. ceva de rau ca (destul sint eu de napastuita sa traiesc singura pe lume prin ale pustii. Cind 11 vedeau fetele asa. Cind ridica capul se-ngrozi vazind o cioara care zbura si se puse drept pe argeaua unde era fata ce i-o rinduisera ursitorile in noaptea nasterii. iar Patru de rusine s-ar fi bagat in pamint. iar tu sa in stare acu sa-ti Du-te-n lume. o cioara se aseza pe o fintina tocmai cind el setos. Tu sa stii un lucru. stapine. da norocul tau este la Gherghina care este colo-n argeaua aceea. alege mireasa si-ntoarce-te la casa mea. nici mucii nu de imos si neispravit. Sa mincam numai o ceapa sparta sezind pe un mar aci ne. ca pe linga ca sint saraca. vorba ceea ne-a tunat si ne-a adunat Hai sa mergem la stapinul meu unde am si eu un bordei si acolo ai sa te simp — Pe tine te caut ca intr-o casa boiereasca. mai baiete. am sa ma due. prin ale nadolii. ca atunci cind se-ntilneste foamea cu setea. Mai la urma ajunsa intr-un pustiu intins fara de vietap. Tu saraca. cautindu-pl mireasa in lumea larga. uite eu daruiesc un bordei.

da la alpi sa-mblinzeasca dogoarea soarelui si sa fie mare berechet. sa nimeri sa fie chiar in capul locului. Pamintul rodea si ei se-nstareau incet-incet. Cf. si cu bordeiul nu se mai intimpla nimic rau. Numai holdele Gherghinei se-nmulteau si se mareau. Cumpara niste juncani si ca sa-i moara. De nerabdare intrara-n vorba si zisera: — Buna vremea. Pe urma alt bordei. ca frumosi mai sint? Nu sint ai mei. Orice mi s-ar darui. Mai la urma le mai dete si o curea de pamint pe linga casa care tot a Gherghinei spusa Patru ca este. omule ! — Multam dumneavoastra. In fiecare an era seceta si toate holdele se pirleau de arsita soarelui. ca trestia in bataia vintului ! Nu intelesera taina.Apropiindu-se de sat. drept pe bordeiul lui si numaidecit arse de nu se mai cunostea decit o groapa adinca in pamint. ca barza vrea sa-i arda cuibul cu pui cu tot. Intr-o zi. niste sateni il intrebara: Petre. zise Gherghina. Cind veni iarna. nevasta-sa. Dar cind era Mai tirziu isi facu car si cobirlet plug. oftara adinc si limba le ramasa amortita nestiind ce sa mai zica la aceste semne rele. sa stii ca eu sint omul far' de noroc pe lume. zari bcrdeiul. grapa intrebat ale cui sint. insa Patru spusa stapinului ca nu este bordeiul sau. Apoi intr-un tirziu Patru zise: — — Gherghino. sa nu moara de foame isi vindea o parte din mosie si lua griu dc la sluga sa. meu e. ai tai sint juncanii. el spunea ca sint ale lui Gherghina. si Ajunsa o vreme rea cind Dumnezeu uitase de lume si pinjolise grinele Toate holdele erau pirjolite. fara sa-si dea seama. 236 . — — ! altele. incit pareau ca o mare dc aur leganata de vint. fugi spre mijlocul griului si striga: „ Mai oameni buni. eu nu sint stapin pe nimic. uitati-va bine si-ntelegep. drumetilor — Da dumitale este griul asta asa de mare frumos ? — Da. bre. Da tocmai in vremea asta o barza urmarita de un vultur intaritat. orisice as agonisi prin munca mea totul piere si nimic nu ramine ! — De le aci inainte sa stii ca orice vom cistiga al tau este. da boierul minca rabdari prajitc. sint ai muierii mele eu ursit facu nunta si fost si asa este. auzit raspunsera calatorii care vazura cu uimire cum iocul se stinge si griul lui nevasta-sa ramasa frumes. da griul lui Patru eel fara de naroc era mare si frumos. pin-aici a fost griul meu. este casa noastra. ! al si al vazind ca din senin s-aprinsa griul Atunci isi dete seama de greseala. asa facu am Stapinul le se cununara si ei ca tot natu. ati auzit? Auzit. scapa din cioc taciunele luat de undeva de pe niscaiva ciobani. pentru ca ii rapise unul din puisorii ei. cum se poate ca Dumnezeu sa fie asa de nedrept. Cind se uita. da nici nu incercara s-o afle si-si vazura de drum ! — ! fund grabiti. dar de aici inainte este griul muierii mele. Si toate-i mergeau bine. incremeni. Patru si Gherghina aveau de tcate. Aceea este casa pe care mi-a daruit-o stapinul. zise Patru. de le arsese arsita soarelui. Fata zimbea de fericire. fiindca la unii oameni sa le arda bucatele si sa le sece izvoarele. ci al nevestii sale. O sa traim cu bu curie in ea impreuna cu copiii nostri. Cind vazura casa arzind le-ngheta inima de necaz. cind niste calatori se mirara.

mure si flori asteptindu-1 pe tata-su sa se intoarca. Mai gasi un vraci schiop si prapadit care ramase sa vada ce face fata noaptea. culege fragi. de foame a murit boierul cu tot neamul sau si s-a prapadit si Patru eel fara de naroc •cu nevasta lui si pamintul a ramas pustiu de oameni. o fetita. Turbat de minie. Nici unul nu putea sa-i dea de capatii ce este cu fata asta care-i este piaza rea. In padure vineaza cerbi. Mai la urma s-a aprins coliba peste ciobani. boierul intr-un in gind sa-1 scoata din minti pe Patru. Cum pleca feti^. A dat veste in lume sa-i vie filozofi si vraci sa-i citeasca-n stele si sa-i vada ce zodie il mai asteapta. tot cimpul cu holdele sale si ale Gherghinei s-au aprins si s-au facut scrum. daca n-o duci in padure s-o manince fiarele. numita la palat piaza rea. ciobanii se sfatuira s-o alunge pe fetita ducind-o departe in padure s-o minince fiarele. Ce era sa faca? In fata sortii nici imparatii n-au nici o putere. o imbraca bine ca pentru drum lung. Mai intii i-au murit vitele. Pina nu pleaca din casa. ii da mai multe pungi cu aur si pleaca in padure prefacindu-se ca merge cu ea la vinatoare. au omenit-o cu lapte. iar eu ajunsei argat. Cum i-a venit 237 . Palatele au inceput sa se darime. vitele sa behaie flaminde si oamenii sa se manince unul pe altul de foame. ca sa nu moara de foame. urda si mamaligS si au luat-o s5 le fie ca si fiica lor. apoi copiii si slugile. zise Patru eel fara de naroc. N-a trecut insa mult. doar va spune ca e griul lui. sudori si suspine. mai Patrule. caprioare si se pierde ca din intimplare de fiica lui. uitasa ca este om far' de naroc si acesta-1 intreba pe cind se aflau acasa: Vezi. a fost prea tirziu. Ce sa-ti fac eu boierule. parca a dat ciuma-n oi. El o pindi si spre mirarea lui vazu ca se face cirlig si doarme cu genunchii la gura si cu fata in jos. ca a dat moartea in turmele de oi si era cit pe aci sa se prapadeasca toate. Dupa atita paguba si necazuri. toate se prapadesc si praf si pulbere se va alege si de imparatie. trecusera multi ani. Piaza rea la rindul ei i-a daruit cu aur si alte lucruri scumpe. la argat ! Tu ai holde de grine iar eu opinteala. Atunci i-a grait vraciul imparatului. ajunge la o tirla de ciobani intr-un munte. A inceput sa-i mearga rau. isi vindu toata averea si ajunsa el cu lui sluga pe mosia Gherghinei. raminind cu mare durere in suflet. Dar tata-su nu se mai intoarce. Fiica lui. Nemaiavind ce minca. N-are ce face. asa ca era cit pe aci sa arda de vii. asa ne-a fost scrisa tu sa saracesti. tot neamul an si-a pus Cum — — PIAZA REA A •si fost un imparat care avea zece copii. Cind a vazut Petre. Plinge ea amarnic si o ia prin padure doar o da peste vreun ochi de lumina in tuns. cum e soarta omului. S-a ingrijorat imparatul si nu mai avea nici un chef de viata. iar eu sa ma-nbogatesc Atunci dintr-o data. Asta este piaza rea. Pastorii se mirara cum de o fiinta omeneasca are curajul sa treaca prin paduri cu atitea fiare salbatice ! Ei s-au bucurat de venirea ei. Mai la urma i-a dat Dumnezeu pe lume fetita. Dupa multa osteneala si nopti de groaza.! Boierul. daca o parte nu sareau in riu si nu treceau pe malul unde piaza rea nu avea nici o putere. iarba sa se paleasca. din sluga te facusi boier.

de s-au veselit si chiuit o luna si o saptamina si astazi inca joaca hora. ape si munti pe unde nu calcase picior de om.. De aci plecara ele departe cu trasura intr-o tar a sub un munte. era slab ca un rir si se juca si ! cu doua gheme. iar altii se caznesc sa goleasca vedrele cu vin. Intr-o noapte vazu un licurici. Imparatul sta trist ca s-a lasat ca un prost vindut de viu si n-o sa mai faca nunta niciodata. Arapoaica stia ce comoara este ascunsa in acele gheme. a patra zi. ca de Maica Precesta lasata. a fost gata. Vad o casa. urita si arsa de foe precum este arama. decit cer.: turmele de oi se inmultira la loc si toate deveneau din belsug ca mai inainte. Dupa multa osteneala intr-o zi ajunse la o casa facuta intr-un stei de piatra si acolo. El n-are incotro se suie pe cintar si abia acum plateste cu trupul lui ghemul. sa-1 cintarim pe imparat si ca datornic al meu.. arapoaica o duse cu trasura ei la o apa fermecata. o duse-n padure sa culeaga bureti si iar se pierduIar de aci incolo incepura necazurile. ea dusa a fost. luminata. Fur a ghemul de aur cu care se juca omul eel slab si fugi la trasura. Fetita ii povesti necazurile si baba o asculta facindu-i-se mila de ea. a treia zi ii muri purcelusa. Intr-o zi i-a aratat imparatului pe fetita de la ea Piaza Rea. a cincea zi. Bate tobele in tara sa se afle unde este ghemul ca el da oricit numai sa i se dea ghemul ca are nunta si trebuie facuta rochie din tors pentru mireasa. gata sa-i ia lumina ochilor. cum se joaca mifele. va trebui sa se insoare cu fata pe care i-o dau eu. Impinse fata afara zicindu-i sa stea cuminte in trasura pina vine ea. Imparatul crede ca are aur destul. La urma urmei zise arapoaica imparatului ca n-are bani de ajuns pentru lina de aur. Iar cind va veni sa dea bid cailor si sa fuga. Vine imparatul cu carul cu aur sa-i plateasca ghemul. fiindca stia sa citeasca in stele. o arapoaica. Il ia pe imparat si intreaga comoara si o duce la casa ei din munte. Arapoaica stia dinainte cine este fetita. S-a dus cu fata la tatal ei. Ce era sa faca? Ca sa nu piara toate de Piaza Rea. Insa fund vindut arapoaicei aceasta face ce vrea cu el de aci inainte. se lua dupa el si cind colo el o duse la casa Sfintei Vineri. Fetita o porni tot inainte plingind si rugindu-se s-o ajute Dumnezeu sa scape din gura fiarelor ce misunau prin paduri. Cind iesi afara era frumoasa ca o zina si nu mai era trista ca inainte. Zis si facut. S-a bucurat el de o asa intimplare si a cerut-o pe Piaza Rea s-o ia de nevasta. Lua fata o arunca in riu si de aci iesi curata. nu se mai tocmeste si-i raspunde: Sa fie pe pofta inimii dumitale Si pornira sa cintareasca. care matura drumul cu chica si cu barba de batrin ce era si au facut o nunta-mparateasca. Cind a vazut-o asa de frumoasa. A doua zi ii muri catelusa. Ghemul era vrajit si oricit aur puneau nu cintarea cit ghemul.. — Dau ghemul — ! 238 . Ce bani n-or ajunge. Unul era trintor Toata ziua sta si dormea si tarina de sub el putea de lene. Aude imparatul ca s-a furat ghemul cu lina de aur. Sfinta Vineri se bucura cind vazu fetita. cocosul si-i mai ramasese pe vatra doar mita. ci zimbitoare si placuta la grai. Pina s-o ajunga. Rautatea din sufletul si toalele ei se duse pe acea apa. dupa stelele de pe cer. Trece prin paduri. Arapoaica trimite vorba ca ea are ghemul cu lina de aur.. O mingiie si ii dadu sa manince si sa se culce. Fata trage trasura aproape. paduri si fiare. Arapoaica zice la cintar pe aur. Alalalt. gaina. stapina. Intr-o zi. bat la usa si intra. Inauntru stateau doi insi. Fata ii povesti cum fusese alungata de peste tot.

taica-su si acesta se bucura nespus ca a dat peste el un om cu o asa tragere de inima. unde ardea sara o lampa la o casa. s-a ridicat pe picioare a si inceput cu invatatura. Omul pleaca. Se intoarce si schilaune ca iepurele. ce meserie a invatat si ce nu Isi dau ei cu socoteala ca fiul imparatului este eel mai invatat A Cum ! om din lume. patraungiu. numai sa Il dusa la Mosul de la inceput ii zice: — Baga de seama. maria-ta. nu se lasa mai prejos si se pregati sa plece-n lume — — — — ! ! ! sa se faca hot. negustor. ambitios. nu-ti dau dreptul ! sa fii calfa. iar femeia ramase. frizer. drumetule raspunse femeia. iar el sta nepasator pe cind hotii i-o iau inainte. Baiatul. timplar. As spune. S-a inters la imparat cu o lada plina cu diplome. pe asta n-a-nvatat-o Cazu imparatul pe ginduri de rusine ca baiatul lui are o meserie pe care hotii o stiu. Stau la masa cu mai marii dregatori si isi fac socotelile. papugiu. pescar. 239 . — Ce mai lucrezi? — Iaca nimic E noapte astept sa ma culc. Unul care se afumase nitel. potcovar. Fiul imparatului stia si limba fiarelor din padure. Lasa lumea la masa. Se cobori la marginea unui oras mare. croitor. Se uita inuntru si vede un om si o muiere care se certau. — Dar gisca de sub pat pentru cine o jumoli? — De unde atitea? zise femeia inciudata ! si stii de suparare ca i-a aflat taina. dar e meserie grea zise dregatorul. profesor. linga o padure mare. ! ! si incepu sa o jumoala. iar el n-o stie Si da-i cu mustrarea pe el ca sint pe lume oameni mai invatati decit el. zidar. sa astepte negustori la geaua de sub mine rascruci de drumuri si sa se capatuiasca. morar. ca iepurele. se aseza intr-o lada zburatoare si porni in lume sa se faca hot. lingurar. — Chiar tatal meu este eel mai mare hot. fierar. vacar. Te dau pe mina lui sa scoata si om nu afle barbatu-meu ce e cu gisca. Daca nu spui. S-a facut portar. Se culcara ei sub tufe si amindoi dorm ho teste. din dumneata. S-au imprietenit si amindoi au pornit-o-n hotii. pina ce nu furi iepinSi plecara inarmati in padure. El isi ia — Buna sara zise el. — Eu sint un pui de hot cat sa ma bag la un stapin sa ajung hot vestit. Imparatul s-a bucurat si pe loc s-a pus pe chef si tambalau mare pentru ca fiu-su s-a procopsit cu atita invatatura.! ! ImpAratul hot fost odata un imparat ce avea un baiat si pe care voia sa-1 invete toate meseriile din lume. — Buna sara. cioban. iti tai capul Meseria de hot. Hotul eel batrinsare intr-acolo dupa iepure. scoasa o gisca de sub pat inima-n dinti si bate la usa. iar el ii fur a iepingeaua pe care dormea si i-o pitula-n padure. advocat si doftor. il ia gura pe dinainte si zice ca totusi este o meserie pe care n-a invatat-o Care-i meseria aia? il intreba rastit imparatul.

sa furi o casa de bani ? Acolo te vad eu cum te descurci? Plecara noaptea sa sparga banca. Numai sa-i dea o caruta §i doi calup mici si slabanogi. Pune in caruja un butoi cu afion §i rachiu ce adoarme omul de viu. ca asta trebuie sa fie mire hot. prostilor din palat. — Lasa ca te pun eu sa spargi o banca. De aci inainte. injura §i bate caii s ca nu pot din loc carufa plina cu noroi. Trece noaptea prin piata imparateasca. Isi da cu parerea imparatul. in vazul lumii. Duce mortul la groapa lui. ca in asemenea meserie il intrece si are sa i-o ia inainte. ba colac peste pupaza sa fuga si mortul far! cap. pitite dupa pomi. al acestui renumit mester. El se duce la femeie si-i spune sa nu plinga. latr-o zi. ca n-au fost in stare sa prinda hotul. intelept. ii zise tata-su. Strajile si pohtia sta legatS-n lanturi. sparse zidul si casa lua intr-un sac topi banii.Hotul n-are ce face si-i recunoaste ca are apucaturi de hop. Ostasii imparatejti n-au de lucru. Imparatul. porunceste sa aseze trupul hotului in piata. il pune-n sac $i fuge la fie-sa in satul de unde pornise dupa furtisaguri. umplu doi saci cu aur si cind sa iese. Hai a doua noapte sa sparga banca imparaSparge el zidul. — far a sa-1 cunoasca cine este. Hopil eel batrin isi da cu socoteala. Baiatul isi facu planul sa se cam dea pe linga palat sa le mai traga cite si ! o pacaleala. Fiind zidar face zidul la loc si pleaca linistit ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic rau. iar trupul si ar vrea drept recunostinfa ca 1-a invajat o meserie atit de procopsita sa-1 fure. 240 . il cutroape cu tulei si da-i bici cailor. imparatul face chema multa lume aleasa si ei. top adormira. Urea mortul in carupa. El le dadu cite un pahar si cum beura. El alerga dupa scroafa si o sageta. Iscoadele palatului venira cu §tirea ca hotul care a furat banii este printre iar o mare petrecere. El ocoli pazitorii. Pleca el cu o caruta hodorogita §i cu nijte mirpage-n haturi de tei si sfori innodate. Ca sa-1 afle. Il ridica in grad si din calfa. zicea el in gindul sau. un mistret omori un ofijer din garda palatului la vinatoare. ca doar avea de unde si cit mai pestrita. ca sa nu afle unde sta ascunsa comoara imparatului. Mosul tului. baiete. El ii taie capul mosului. ii face pomana sa urneasca — vins sa vadii ce se vorbeste in oras despre isprava lui. ca sa-1 ingroape ca pe toti cre?tinii dupa datina. cind lucreaza cu atita pricep^re. mosul le§ina si cade cu sacul plin. ai deschise usile la palatul meu. Stati. ies din ascunzis ji-1 ajuta sa urneasca din loc hodoroaga de caruta. de fier si ii puse gindul rau. Hei ce bine-ar fi de-ar ajunge fiul sau la degetu eel mic. ca sa prinda hotul care i-a spart banca si i-a jefuit de bani. iar strajile sa-1 pazeasca din departare sa-1 prinda si pe-al doilea hof Zis §i facut ! Aproape de fintina in piata pun trupul hotului §i strajile inarmate stau pe linga drum Ii ramas . dar ca totusi nu-1 intrece pe el in maiestrie. fratilor. devine in scurt timp hot. i-a arata capul si-i spusa ca i 1-au taiat pazuicii impara£esti. Adusa scroafa si i-o arunca pe pragul imparatului. daca-mi ajutarati sa va cinstesc si eu cu opja rachiu.

iar ceilalti au sa se imbete. si-1 prinsera chiar pe hot. Topi au mincat si s-au imbatat si de data asta. Cei mai multi erau oamenii palatului sau. Top zaceau morp de bep pe podele. a venit cumpana de noapte. lasind-1 sa se faca Haideti sa-i punem pomana si sa-i fie de suflet toate bunatatile astea. ! Am Atunci baiatul hot isi face semn cu funingine pe frunte. acolo nimeni. Se gindeste el: topi — — — Doamne sfinte. Ride de prostia imparateasca si indata isi face alte planuri sa-i insele. insusi imparatul era judecator. ce i-ar putea mosteni imparapa. atirna la gitul calaului ridica in sus. Popa ii facu sfestania si spovedania. se da pe linga imparat si-i fura sabia. zicindu-i: Hai. Se duce sa bea apa din fintina si vede semnul. Cind se destepta imparatul merse la fata si o-ntreba ce-a facut? Pe unul singur 1-am uns si uite-1 cum doarme Cind se uita. beutura si mincare si se termina cu beple. mai este putin si cinta cocosii. Fata se da pe linga el. iar ea in pat. Fata il lua de mina si merse in odaia ei.! Apoi ii spuse fiicei sale sa aiba grije ca hotul n-are sa bea. Cind sa-i puie latul. la funingine intr-un ciot si pe top nuntasii ii vapseste cu negru pe frunte. dar se face ca este strain si ea il unge pe frunte^ cu funingine. Baiatul fu legat in lanturi si aruncat intr-o inchisoare neagra si urita ca o groapa. Cind se desmeticeste nu e sabia Unde e sabia? Se intreaba mai marii imparatiei si paznicii? Pornira cercetari peste tot. Merse printre ceilalti si top cu fruntile pline de fu n ingi ne. Simte cind il murdareste si tace. 241 . laudindu-se ca are sabie furata de la un imparat. numai imparatul a stat si. ii zimbeste. El se culca jos. iarba verde. Veni lume cita frunza si iarba si veni si imparatul trist si posomorit ca si-a pierdut fiul. l-o hoj: fi omorit cineva. Ea sa se dea pe linga el. In timpul noptii merse la fintina si se spala. Fetele adunate-n piapl isi dadeau coate si se veseleau ascultind povestile tinarului. hai sa ne culcam si noi. fata. Calaul puse mina pe lat si vru sa i-1 puie la git ca sa-i taie rasuflarea. apoi trecu pe miinile calaului. Ea cind ea nu i-a atins. Incepe petrecerea cu joe. Meseria asta tine omul cu un picior in groapa cu altul pe fost un pacatos si mi-am prapadit baiatul. si-1 Hopil lua cu iuteala fulgerului lapil. La judecata. uite la imparat si vezi ca te cheama? El privi catre imparat — ! — si i il se paru ca-1 cheama sa-i spuie ceva. multi hop poate sa mai tie o imparatie mulpmea de hop. Era usor sa-1 prinda de git si sa-1 duca drept la judecata. suparat — De zise: atitia ani fiul meu a plecat in hope nu s-a mai intors. Se rindui ziua cea mare de spinzurat. s-a bocit ca un copil. lifacu pomana si veni la pomana fiecine. si-i ! Pleca la fiica-sa arata se mira cine putea sa-i insemne asa frumos. il privi zimbind pe calau si-i grai: Mestere. ca nu mai avea parte barbateasca. Apoi top se spalara si se asezara la le adunare si si Imparatul. Bai si sama. sfatuiala. apoi merge la fata. Baiatul recunoscu hotia si fu condamnat la moarte prin spinzuratoare. sa rida cu el si sa-i faca un semn negru cu degetul plin de funingine pe frunte. Veni chiar si hotul si minca din pomana sa. numai hopal era treaz. el vede ca e soru-sa.

acum toata osteneala le era fara de folos. zise — — — ! fata cea mare §i pleca. fiu Imparatul Ingrijorat A fost odata un imparat care stapinea o pura cu munti $i paduri. in zadar ma privesti. $i afla si ea cele ce aflase sora ei cea mare. cinPndu-i cintece frumoase. baiatul zise: Tata. Tobele si trimbitele incepura sa bata §i sa sune §i petrecerea de atunci pne si azi. Nu stiu cum sa scap de ei. ca de la un rind de vreme p-ai intunecat si firea si sufletul. Dupa ce se apropie. Dar oricit se straduiau. doua zi. nu este cine stie ce mare nenorocire. Oamenii din acea |ara munceau vaile cu plugu. p-am furat sabia si p-am ucis calaul Sint eel mai mare hot? Pot Imparatul crezu ca este un semn mai bine — ! ! ! sa imparatul hoplor? Tatal sau numai ca nu lesina de bucurie vazindu-§i odrasla in viata. ce griji te apasa. arunc5-n sus cu caciulile de bucurie cS s-a gasit ac si de cojocul dumnezeiesc si merse sa vada hotul. de ce nu spui fetelor tale care te iubesc. Din ziua aceea. Munpi. pcporul care pina aci muncea in pace si lini§te incepu a bate drumul spre cetatea imparateasca plingindu-se ca raii ii jefuiesc de vite. asta e tot. Atunci fata-1 intreba: Tata. pina ce se face mica. rugindu-1 sa-i apere de raufacatorii aciuap in pesterile munplor stincosi. mica cit un caier de lina alba ca matasa. isi facusera hopi cuib intr-insele. vazindu-1 ca-i tot §i sa afle marea printre lamiii din gradina. Tara e plina de hop si jefuitori.Mulpmea calaului. dansindu-i si cite alte lucruri ce mai inainte ii erau pe plac. bani. insorita si-mbelsugata. ca n-ai sa ma recunosti cu coatele goale Acum iata ca p-am dovedit-o Ti-am spart casa si plin de funingine pe fata de bani. grine si haine si ca nu li se poate impotrivi. iar plaiurile munplor le cutreierau cu turmele de oi sau de capre.mani pentruca avind pesteri largi si adinci. Porunci sa se taie vite. imparatul cazu intristat foarte. $i-i treia zi. le erau du. veni de-1 intreba si fata mijlocie ce ginduri ii framinta mintea nelinisteste inima. de cind se pune luna mare cit o f oata de mamaliga. pe ginduri fiind ingrijorat si tuna si-i fulgera cautau sa-i faca voile taina a ingrijorarii bunului lor parinte. in loc sa le fie prieteni. Intr-o zi. incit nici zece ostiri imparatesti nu-i putea stSpini. sa se aduca butoaie cu vin si beutura ca sa petreaca cu intreg poporul de bucurie ca si-a gasit fiul. La un rind. fiica cea mai mare il intilni plimbindu-se ingrijorat ca totdeauna Cele trei fiice. il ruga si fiica cea mai mica sa-i destainuiasca ce ingrijorare mare 1-a facut din vesel trist. Noi am crezut ca te-ai intristat fiindca trebuie sa ma dai la vrun imparat cu sila sa le fiu mireasa Daca-i asa. §i-i povesti si ei despre tilharii si hopi care-i neli- A A 242 .

tot va trebui sa mor. — — — — — ! — — — — Bine. Apoi. Comitele n-avea nici tata. sabie si cal cu sea. Tot intrebind din om in om. Armata mergea-nainte. ca stim noi drumul pina la casa parintilor mei. — Bine. odata. iaca va parintii tai. Imparatul se supara auzind ca ea vrea sa se marite cu un hangiu. ce isprava facu fiica ta cea mica. Ca sa duca la buna indeplinire gindul sau eel negru. afla ca este fiica cea mica a imparatului. Sa-mi traiesti. ei la mijlcc cu nuntasii si lautarii pe urma. vitele. Cum ajunsera acolo. deschise un han in apropiere de palatul imparatului. apoi aduna crengi s-o arda de vie. faca-se voia ta. zise fata cea mica. zise imparatul. nunta si la casa tatalui meu dau oaste. bine traim. dar tu nu te temi de comiti ca te omoara? Nu ma tern Si asa. treceau niste chirigii cu o caravana de camile incarcate cu carbuni. insa pentru ca-i facuse invoiala. fara a se apropia fata de comit. sa mergeti ! ! la precum este obiceiul stramosesc la nunta. Ii pregati imparatul toate lucrurile cerute si intr-o zi pleca fata calare din sat in sat. marite imparate. banii mai zise: si si imbracamintea. spre a se razbuna. fes. de necaz si mergea din catun in catun. nici casa si vazindu-se singuri cu fiica-mparatului. iar mireasa cu mirele o pornira singuri. Ea se aseza la intrare cu sabia-n mina si-n zori cind sa iese la drumul mare. Numai capitanul lor scapa nejunghiat. Aduna fata 39 de capete §i le duse imparatului. amnarul nu scapara iar iasca nu se aprindea. fata. daca niste comiti nu ne-ar fura tot avutul. ca tu e§ti mai viteaz decit un barbat Si acum sa-mi spui ce ceri de la mine fiindca scapasi tara de acesti hop? Nimic nu-ti cer. armata si lautari. ii mai mare — Ce sa-ti mai spun tie toate grijilc mele Le-am spus surioarei tale §i mijlocie ce folos ca stiu cind nu ma pot ajuta cu nimic. Atunci comitul le zise mmtasilor Mergeti voi indarat la imparat. le taie capetele unul dupa altul. In vale pe un drum batut de calatori si cara. spre a afla cine este vcinicul acela. o duse la pestera din locul unde ea ucisese pe cei 39 frati comiti. Stip voi unde este pestera comitilor ? Sa ma duceti la ascunzisul lor ? Te ducem. cum traiti voi aici in munte? Bine. o lega burduf cu capul in jos de un brad. nuntasi si lautari. fata mea. am sa-{i dovedesc ca eu pot sa te ajut. zicindu-i: Iaca. zise: viata. nuntasi si lautari. $i se-ntoarsera. Comitul. numai sa-mi dai voie sa ma marit dupa cine voi vrea eu. Privi el in departare si vazu niste pacurari cu oile stind pe linga un foe. Fiica-mparatului il cunoscu ca el este capitanul comitilor si-i spuse ca ei i-ar place sa-1 ia de barbat. Cind s-aprinda focul. Comitul mai intii se opri la un han si imbata turta pe ostasi. turba Comitul care scapase cu — Acum sa mergem sa facem — Bine. Deodata carbunarii auzira un strigat disperat: pornira — la cale 243 . zise imparatul. Apoi o lunga abia urnindu-se din loc. Lasa asa fata spinzurata si alerga sa ia foe. nu i se mai putea pune de-a curmezisul si incepura nunta la palatul imparatesc.: ni§tesc poporul fiirindu-le bucatele. Ajunse intr-un catun si intreba: Oameni buni. Se veselira ei aci. Numai ! si tu sa-mi dai haine voinicesti. La tatal meu avem nuntasj. Mersera taranii de-i aratara pestera in care era birlogul tilharilor. in ziua a doua.

iar daca o intreaba cine brodeaza asa de frumos. Apoi batrina cumpara bucate pentru ale gurii si alte torturi mai frumoase si mai scumpe. vino si si el si impunsa cu sabia peste tot. care n-am un bob de orez sa bag in oala si faina pentru o turta de piine? Lasa. Uite una lira de aur.! : Ajutor ! ajutor mi omoara comitii ! Sarira chirigii de pe camile dezlegara mireasa spinzurata ascunzind-o intre cocoasele camilei. Veni atunci un fecior de-mparat si o-ntreba: Cit ceri pe aceasta pala? Una lira. eu am sa muncesc si pentru tine. maicuta. ca eu n-am nici o avere Ai sa vezi tu. in puneguri nu-i dadu-n Carbunarii ajunsesera cu carbunii intr-un oras si o pornira iar in carausie. tesind covoare si paturi frumoase ca si cimpul de prima vara incarcat cu trandafiri si bujori. mergi in cetate si cumpara-mi torturi de brodat de toate culorile. rugind-o Maica batrina. o dadu curtenilor sai si plecara. nunta Merse camilarilor. Merse baba-n piata cumpara de-ale mincarii si tot neamu de torturi. iar fata broda. sint tinara si din cistigul meu trai-vom impreuna ca mama cu fata. Baba facea mincare. dar ce si muncesti. ! — Ajunra la caravana strigind: — Ei. Dar cum era prea scumpa nimanui nu-i da punga sa dea atitia bani. Fata cosa modele tot mai frumoase si scumpe. raspunse batrina. turba de minie si se gindi: camilarii aceia. Cind se-ntoarse comitul si vazu ca fiica-raparatului e scapata. sa se faca bine ca am furat-o din ghearele morfii. dati-mi mireasa s-o ucid pentru ca m-a necinstit la — N-am gind sa-ncerce vazut nici o mireasa. ^ine una lira de aur si sa fit sanatoasa cu fata cu tot. maica. tocmai mie imi aduceti belea pe cap. Se mira si bucura matusa de maiestria fetii. maica. dar asa scapa printesa de la moarte. ca asa mi-a spus fiica mea. Cind ajunsa in tirg. numai inima buna sa ai. Bine. O trimeasa pe baba in tirg sa vinda pala cu 5 lire de aur. — Si ce pret are? — Cinci lire de aur ! 244 . Apoi fata-i dete sa mearga-n piaja sa vinda o patura si sa cumpere alte modele de torturi. iar tinarul imparat lua patura. trecind. dar tot nu scapa din miinile mele. Lua maicuja patura si se aseza cu ea in tirg. Bine. ii zise matusichii: Maica. ea sa spuna ca are o fiica care se pricepe la astfel de treburi. maica. fie-ti mila de fata asta. in culori. nu fi intristata. au dezlegat-o. Da unde sa lase ei fata? O dusera la o baba saraca ce traia intr-o casa veche darapanata. cu ajutorul domnului te descurci dumaeata si plecara lasind-o pe batrina amarita si-ngrijorata de soarta fetei care inca nu-si venise-n fire dupa cele intimplate. oricit de frumoasa ar fi fost acea patura. Cind se vazu scapata. care de care mai frumoase. cauta-ne daca nu ne crezi. maria-ta. in cosul peste care turnara carbuni. Cine-o vedea o privea intrebind-o despre pret. Bine. iar veni feciorul imparatului intrebind-o: — — — — — — — ! — — — — Aceasta pala frumoasa ti-e de vinzare? — De vinzare. frate. stapine.

lumea lui ramansasa saraca. Fata deschisa poarta larg apoi striga catre cei doi lei: Leii mei. Cine va intra sau iesi din palat sa treaca printre cei doi lei. El spunea asa: „care are in casa lui om ! batrin de la saizeci de ani. Multa lume isi facea moartea singura numai sa nu mai traiasca. Atunci comitul sari zidurile imparatesti. iar la lumina lunei comitul vazu prin peretii de sticla locul unde se aflau tinerii. Vreau sa merg sa-ti vad fiica cea priceputa. Mirele dormea. S-asculte povestea bine POVESTE DE BAlATUL MILOS Intr-o vreme mult de batrineata. Cind o vazu feciorul imparatujui cit era de frumoasa. ea se temea si astepta. sfi§iindu-i trupul. Iar leii se azvirlira cu furie pe comit. Asa traiau de greu. numai daca-mi indeplinesti o mare dorinta si anume sa-mi faci un palat numai din sticla. Se ridica palatul. Bine. cind se bateau imparapi unul cu altul. imparateasa merse la soful ei si trezindu-1 din somn ii arata pentru ce n-a dormit toata noaptea. Insa. tu vreai? Eu vreau. Mai dap la copiii smochine. fara ca hotul sa §tie ce-1 asteapta. Asa trecu vreme multa cind intr-o zi. mincaji-1. tot natu sa-si omoare batrinii. precum ai dorit. ca a venit un nou zacon. ii zise incet De cind te asteptam sa ma scapi de aici Vezi doar c-am venit Si cobori pe scarile palatului de brat cu comitul. eu doresc sa-p cer fiica sa-mi fie mireasa. raspunse fecicrul de-mparat si mersera la bordeiul ei. ca de pe 245 . da-mi ragaz o saptamina si palatul va fi gata. Noaptea se culcara ei intr-o odaie mare. ca i se faceau semne ca ceva rau se-ntimpla si-i arata pe comitul sfisiat de lei Ii spusa dupa aceea mirelui povestea cu hotii si cu tatal ei imparatul eel ingrijorat. Unul de o parte si altul de alta. zise catre batrina: Maicuta. de la imparatu. fura adusi cei doi lei si se facu nunta imparateasca de care auzi si comitul eel care-i dorea moartea. iaca un strain. — — Am — — — — — — — ! — Apoi. iaca birovu satului loasa un baraban. aruncind pe fereastra odaii o fringhie din pinza alba ce se prinsa bine de un cirlig si fiind deschisa fereastra se urea si cobori in odaia palatului. ca nici nu-p mai era drag sa mai traiesti. batrin in sus. il chemara si pe el la nunta impreuna cu surorile sale si de atunci se porni o veselie ce se fine si acuma. pne banii §i da-mi pala. Ea cind il vazu. iar la poarta sa-mi pui doi pazitori falnici. porni cu un zacon greu pe lume care mult spamintasa toata lumea. fara capetenie Imparatul ce-1 osfoisa pe alant. numai fata sa vrea ! Si eu vreau. maica. doi lei.:! ! ! Bine. o tobifl. asa ca un imparat isi pierdea imparapa. la git si pleca in sat pe toate drumurli si spunea din gura-n gura. insa mireasa nu dormea. acum sa-mi spui drept cine face aceasta pala atit de frumoasa? o fata de suflet si ea se pricepe-n toate cele. Si mersera sa iese incet pe poarta cea mare pazita de lei.

paie. ai auzit cum ie rindu 1-ai batrini? Da tat§- da de tine imi pare rau ca asta zacon. Mai adusa baiatu si cu saci. Baiatu sa gindi mult aici in padure. pe „greierli si furaiga" si alte povesti.urma 1-ai batrini nima n-are nici un cistig . Sa gindi iel plingind ce sa faca? Lo o sapa in mina si pleca pe deal in plimbare pintr-o padure dete de o groapa adinca care erea facuta pentru lupi. nima sa omoare batrinu lui ! DupS ce vazu imparatu ca nima nu omoara. ca s-a schimba Baiatul avea o micu^a de fetita pe care batrinul o crescusa tot pe brata si batrinu-i povestea povesti fetitii. iaca chinezu satului facu on spisac numai de-ai batrini. Baiatu porni sa faca o proba ca pentru tata-su. mincara ei cu plins mare. sa-1 tina pitulat. or trii orase. ca ieu sint batrin. su poala la un munte. Colo intr-un sat. nu poate sa lucre. — Taica. fetita si batrinul. facu un asternut bun si mai sa gindi. pe: „trei surori la flori". baiatul sa-si omoare batrinul Si baiatul fa^u si el o minciuna ca vulpea. intoarsa zaconu si cerea la zece sate. pana la-ncaltatura si imbracatura. socace si batind barabanul. imparatul si-mi porni prin Atuncea sa spaminta lumea si mai mult. sa pazeasca stoaca. Baiatul erea mult sarac si ramas de satenii lui. ca trag nadejde. pana se va schimba asta zacon. Intr-o zi. mora sa-si omoare toata casa pe batrinii ei. decit gelatu pe tine. la groapa asta sa-1 duca pe tatal lui. facu o coliba pe groapa si mai pusa pe lemne niste boji. nu indrajnea nima sa omoare. pe care fetita le asculta din gura batrinului. Porni pin sat mare plinsuri si ginduri incurcate. esti tinar. su-i zisa: taicutul 'meu. „vesalia pescarului". sa sa iveasca patru gelati dobrovolti. batrinii fac mare troscuri. — Tata. de la saizaci de ani in sus si mai facu pozivuri la toata casa unde ieste om. avea un tata batrin care crescusa copilu tot din cersie. mai — Tata. cum sa faca. le lega cu ni§te curpin de virfuri. matacina. ! Ajunsa saptamina care erea rocu. beura cu suspin mare. Asa crescu fettta pe bratale batrinului ca ia mult mi-1 voia pe si pa geiuachi deda al ei. toata lumea sa spamintasa. aide bine tu pe mine. Sa ivira dobrovolti. care au peste 60 de ani. or porci sarbatici sa-i prinda lovgii. asa: lo el doi iepuri de-ai de casa si un sac. taie iepuri si-i pusa-n car plini de singe. sed degeaba. plingind. Baiatu vorbeste plingind si-i zice: cu mine sa te pitul. de adusa o oala mare de pamint si niste troci de apa. or muiere batrina. gindea ca e lucru de gluma. le dete si odobrene. 246 . Intii adusa multa tufa di pe jos si o lapada in groapa si pe urma indupleca lemne la ocolu gropii. Auzind lumea asa zacon rau si greu. pe „viezurli cu vulpea". erea un baiat cuminte si milos. Veni poziv din sat roc de-o saptamina sa-si omoare batrinul si sa iveasca in sat cind ingroapa? Porni el cu mare plins si milos cum erea nu indrajnea sa omoare pe tata lui. asa o rindui bine de ploaia. „vulpia sireata" si multe si marunte. vorbi cu tat3-su si zisa: sate si orase taiara gogea. Mincara baiatu cu m'oierea. risipeste mincarea" Asa spusa birovul ! mergind pe drumuri. si coceni. pnA sacu jos ling! un gros de lema. zapada si de toata vremea urita erea buna. gelati. Da-n oala trebuie sa se spurce tata-su da din troci sa bea apa. da dupa o saptamina de zile. care sa taie cu sabii pe aia care nu-si omoara parintii.

Dimineata de noapte. desfScu otira margina. rupsa vo citeva mini de iarba. pusa in gura triiistii. da acolo apa clocoteste. in groapa sa-1 manince pe tata-su. sa culca cu tata-su si durmira amindoi o noapte. porni batrinul sa scapere cu amaariul in cremene. Iesira la ce insara. VSzu baiatu ca sa lumineaza. Iaca baiatu sa sprimi cu mincare mai multa si pale spalate sa-1 premeneasca pe tata-su. Iesira din sat afara. lumea Da si la Erea o lumina de luna. pujin mersara. Dimineata baiatul sa scula mai de noapte. iaca baiatul poarta maidanului.Dupa si pleca. Sa-mplini o saptamina. porni sa taie cu toporu niste maracini si ingradi groapa la ocol. — Taica. sa scoala baiatu. si troci goale mi-1 : pupa pe ta-su si iesea sus. Tata-su raspunsa oftind si inchinindu-sa. rupsa un tiv. lup. tuna linga groapa. or altceva. e rod pe nu mai pe tata-su. Sara insara. spusa cum ie rindu. marginili. loa toale imoasa. sanin. ca nu e nici o lege mai rea decit turcu. iasca. Ajunsa la groapa. Cind arata baiatu sacu. Facu o lumina si asternu in groapa. 1-am adus. iote cum ie plin de singe". Sa-ntoarsa baiatul in casa lo amnariu. iasca. Pusa toalili in traista trocili ale goale si pleca acasa. cind da cind veni un nou zacon porni toate berecheturli pamint cum a fost. vazura sacu numai singe. ca iaca batrinu nu mai putu sa mearga. am alanta. tata". da bas cind sa baiat. Trecu o saptamina de cind 1-a pitulat pe tat-su. toporu si pleca plingind la tata-su. linga groapa si baiatul slobozi o scara de lemn in groapa jos. 1-am loat in sac. il unsa cu untura si aprinsa tivu cu iasca. cremenea si mai lo si un toporas si pleca cu tata-su. care eria pus intr-un ciob. de-ti eria scirba sa te uiti la iel. baiatu lo traista cu mincare si niste troci de apa. isi face ris de fete mari. pleca acasa plingind. toate imi trebuie ca sa scapar foe pc viata mi-a trebuit. De cind 1-a pitulat „un somoldoc de negreata 247 . Veni iar saptamina. s-a dus indarat. stele luminoasa si ajunsara pina la groapa. sa-i duca lui tata-su. Baiatul mi-1 lo in girga pe ta-su si mi-1 dusa pina la groapa. unde virtopu. visa niste visa grele visa cam tot un vis: gata sa tuie la el in gura. facu luminS mica. Intilneste pe buna dimineata nu i-a dat da 1-a si intrebat: „de unde vii asa de noapte?" „La invinat am fost. iaca pornira prin casi sa cate sa vada care si-a omorit batrinii. dupa iarba si muguri de iepuri". I-am legat si o piatra de mijloc si 1-am lapadat in virtop. Baiatul lo riza de camase. cam pi la chindie soarek apusa. colia la vale de sat. Sezu cu tata-su jos. dubari carpinu al nodoros care-1 facusa ca o scara si baiatu binisor. da aci pe loc sa face tata-su. batrinu sa opri si zisa: uitat lo pe tat-su amnaru. cind ajunsa la casa baiatului el spusa asa: „pe tatal meu 1-am ingropat de mult. Ajunsa baiatul acasa. de neveste. iar trasa la loc. iar trebuie sa ia ceva. stringindu-1 „tata. nici tuie in sat iote o famie sa duce cu ulcioru la apa. Baiatul fursi gardu pinga groapa. vaduve si famii sarace: „aici la noi cit ne-o tine imparatia turcului multe avem sa mai patim si sa vedem". incepu intii baiatul sa cuboare pe scara da si batrinul dupa baiat mereu jos pina la fundu gropii ajunsara. BStrinu toata noaptea povestea la baiat. aprinsa un tiv de camasa. minca cu baiatul de cina in groapa. Lo ca de rindu al dintii si sa dusa iar acolo si porni sa-i povesteasca lu tata-su visu ce 1-a visat. si cind s-a-ntors. iar daca nu credeti iote sacu cu care 1-am adus. ca sufla cu gura si rasfira toata negreata si ramine iar lumina la gura lui". pentru ca sa nu cada vro ala.

unde a adunat furnigile si sociti saminta. sa gindi sa se pitule cu tata-su in groapa ca n-are scapare. cind o desfacu. n-avu imparatul ce sa faca. In satu la baiat iar lo birovu barabanu la git si pleca pin sat. asa zacon a facut. pleca pe cimp. Lumea minca mai mult crimpei goi. nici ai bogap. stapinul ca§ii sa dea cite 15 ocale de boabe de porumb or 10 ocale de boabe de griu or sacara. or in furnigari. spusa cum e rindu acuma. si spunea asa „a venit vorba de la imparatu si spune. ala vis e moartea mia. foametea e si mai mare. tot omu care e stapin in casa. zisa tata-su. or linte. umbla si gasi o misina de sociti. batrinul. seceta e mare. !" care nu da pleaca gelatii pin sat Toata lumea inebunisa de gindu ca pe niciun chip nu gaseai bob defel sa cumperi. Trecu vo citeva saptamini de zile. da batrinu sa vaita ca i s-a urit de atitia ani ^ezind. slobozi carpinu cu un cap in groapa si binisor sa slobozi din creaca-n creaca. gasi a — Tata. Da care sa-i aduca de mincare lu tata-su? Sa dusa iar la tatasu. moartea ta. de nici care sa semene lumea in pamint. sa sa duca la tata-su. or de sacara la dirjava de saminta. or copti. si-adusa aminte ca boabe risipite de bucate nu poti sa gasesti nici unde decit in misina de sociti. iar birovu spune: „tot natu sa aduca la !" opstina bucatele. mai mult minca peste. Aiincara amindoi de cina. Care a avut peste. dete maracinii otira la o parte. vaci. capre. Baiatul vazu ca acum e rindu lui sa-1 taie gelatii. pe drumuri. pina cind o sa fie asa imparatie pustie Baiatul desfacu traista de la sele. asa cum a zis imparatul Nima n-a adus bob a lu Dumnezau c5 n-are nima. nu e sa cumperi bob de nimica. o lumina in ciobu lui de untura si cu tivu de la camase aprinsara. iar de-o saptamina si pleca la tat-su pe drum plingind. nici unde. porni intii pe-ai bogati sa-i taie. care nu da bucate la turc. Bietu baiat adasta moartea. pusa toale spalate si mincare. omora si cite-o pasare pe une putea. nici sa cumperi. facu iar cu amnariu cremenii iasca. Birovu a trecut pin sat cu barabanu la git si ne-a spus tot. taica. Iote baiatu sa sprimea. la fundu gropii ?i facu el — — Nu e. Sa dam la dirjava. scoasa ce avu in traista. Auzind baiatul ce-1 invata tata-su. aicea-n groapa ca lupii saibatici.si Tata. facusi iar lumina. : striga: stau in apsa pentru dusmanu de turc. Batrinu cazu pe ginduri. Baiatul vorbea plingind si spunind: Taci. iepuri de casa o mai insela pe foamete. cata misini pe cimp si furnigari. cind eria cioban a vazut pe unde a pazit oile. ramasatoatalumealafoamete". sa ?tii ca zaconul Da iar tu sufla §i in negureata al turcesc. Mai trecu iar o saptamina. ia sacu cu tine si cata. socace. da imparatu scoasa aim zacon si zice asa „toata casa. Atunci batrinu spusa la baiat: Du-te. n-avea bucate. scoasa un zacon nou si mi-1 trimiasa iar in lume. Lo traista. Nu eria nici saminta de griu. cred ca o sa gasesti. carne de iepuri de casa. tu ai scapat de moarte. n-au la piat. plecara gelatii pin sate si orase. Bogatasii n-au nici ei. — Rau. — „Taica. or toata casa sa dea cite cinspe ocale de boabe de porumb si zece chile de griu. sa pilnsa iar. Iote cum bucate nu e. ce faci? ! nu stiu — : — 248 . pana jos. Tata-su iar zisa: ii inima buna. tata. de porumb. tata. Multi ani trecura asa nacajind lumea. da nu §tii ca acuma e §i mai rau. Ajunsa la padure unde erea groapa. cai. fierti. lo un sac si-o sapa. vad eu de tine. taica. taica. care nu dam ni sa duce capu.

sa baga cu voinicii in opstina. da veni rindu sa dea si baiatul Cind mi-1 dusa in sat cu traista dete-n mina la chinez si-1 cintari. te dubor de la sa spui cum e rindu la griu. numai sa scape. adunind iel boabe de griu si porumb. tot ce-ai facut. iti prostesc toate elea. baiatul desfacu maracinii si pusa un lemn de carpin cu niste 249 . ca eu stiu ca n-ai in ambar. sa vada unde e pitulat batrinul Sa pusara in caruta si plecara in padure. or sa-ti fie frica. de bucate. injuga doi cai la o caruta si pleca la drum. ca ce-o fi tata mi-a spus mie sa ma due pe cimp sa cat misina. sa nu sa mai omoare batrinii. Trasa caruta la baiat inaintea la casa satului. tatal intr-o groapa meu e viu. sa-1 vada pe baiatul care a adus boabe de griu asa de frumoasa. il adusa acasa.! ! mina de boabe de porumb si si otira de griu. de sociti or furnigari. porni sa plinga si sa tremure de frica. Dupa ce-1 sapala si-1 usca il pusa intr-o traista mi-1 cintari. cind 1-auzi pe baiat. Da imparatu. care n-a dat neam. ca nu e nici unde bucate. mi-1 spala oriraj mi-1 usca. si sa ruga de baiat sa mearga cu imparatul si chinezu. tori. pe cimp adunind. zisa la baiat. Dete mina baiatul cu toti si cu imparatu. Chinezu mi-1 trimeasa la imparatu de ciuda. fura 10 ocale de boabe de griu. neam. ei sint mai intalepti. ca el are griu. zisa ! ! ! ! ! la baiat: — Am dat si venit sa te vad ce om or e?ti. Cind ajunsa griul la imparatul. De astazi sa pierde asta zacon. mult sa mira de ale boabe zdravene si frumoasa Da altu a adus o mina. asa ca pana sara umplu sacu de blocuc. imparatul porni vorba cu chinezu si intreba de baiat? Sa mearga iel sa vada unde traieste baiatul sa-1 podariasca imparatul pentru cele 10 ocale de griu Si sa mai spuna baiatul de unde a loat boabele de griu Cind sa dusa imparatul cu chinezu la casa baiatului. gindi el ca vine sa-1 taie cu sabia. padure de prins Imparatul. acolo sa cat boabe cit de purine. da ca baiatul nima Sa resi imparatul sa piece. altu citeva boabe. altii citeva boabe mincate si sparte de gargarita. a fost 10 ocale de boabe. da altii au adus cite otira. zece ani incherbati e de cind 1-am lupi. te spaminti. Sa ciudi si chinezu de asa boabe de griu frumoasa. vazu un bordei de nuiele lipit cu pamint si cutrupit cu trestie. trebuie sa vedem de ca ei stiu mai bine decit noi. asta e iscoala ta a mare. nici nu 1-ai cumparat. te nagradesc. ca daca spune ca 1-a invatat tata-su o sa fie de vina. mi-1 lo in braja. sa-ti sa-mi spui de unde ai loat ai dau nagrada pentru griul ce ai cumparat asa boabe de griu frumoasa. Baiatul. si sa-i spuna la imparat. Mearsa gogea zile pana ajunsa in satu la baiat. mare saracie Da baiatul cind vazu pe chinezu cu vo cinci-sasa voinici. Baiatul tuna in ginduri. mi-1 pupa. Tremura de frica ca n-are o minciuna sa scape. vesel. Daca e viu batrinul tau. casa saraca. cind auzi mult sa slobozi cind auzi pe imparat si-i zisa: — Cistite pitulat in imparate. numai sa-mi pastrez capul. de ce nu 1-a omorit asa cum a spus zaconu. Imparatul sa mira si zisa intristat: — Asa — o fi. asa facu baiatu vo saptamina de zile. Mult am gresit de am el omorit pe ai batrini. — fie numai Iara sa resi baiatul. Cind tunara in padure s-apropiara de groapa lupilor. da si pe imparatu cu sabia tirais dupa el. Pusa in sac si pleca sa cate alta misina in aia gasi otira griu si porumb. Multa moarte de om facura gelatii prin lume. slobodno sa fie cu noi aicea. Da-mparatul il vede ca e frica si-i spune: N-ai sa dare. Lo imparatul vro citiva voinici. daca o fi pe uneva ramas vunu.

unde avea meri. da unu pe mai. mereu. Trecu otira vreme. tu sa nu mai stai pitulat in pamint ingropat Iote a venit si imparatul sa te vada cum ti-am pastrat capul Baiatul il lo pe tat-su in girga si mereu. Cind sa pomeni imparatul din somn. sa injuge calu al pistrit si sa sui imparatul cu imparatita in caic si plecara sa vada basteaua cu pomi. cind s-o ia in vale sa imparu lu imparatu ca un iepure sede intre spitele la roata si imparatul sa dete cam in dunga sa vada bine iepur'li si cade sub roata carutii. ramasa baiatul nagradit de imparatul cu o suma de bani. Mergind pe drum. il vazu si-1 si intreba Uite. Mi-1 lo imparatita mi-1 pusa de aci in caic mi-1 dusa pe mare acasa. ca-ti intra o negreata in gura si eu o suflam cu gura mea de spargeam negureata si raminea iar lumina. — . de pe scara striga la tata-su cu un glas milos: Tat'. tat'. zaconu s-a schimbat. s-a momit un iepure si a jupuit tot pomii. frate Stane? porumb 250 . casca. da batrinu ramasa in casa lui. sa scubari baiatu mereu jos. mi-1 ingropa ca pe toata lumea in pamint. Atunci batrinu! zisa baiatului: Iote. Un drac ce trecea tocmai pe aci. Plecara toti in sat. sa vezi lumea iara. tu mie mi-ai lungit zilili. gutui si altii. facu baiatu in sat o veselie. Cu vorba mea si cu mintea ta. pe grinda de caprin. iaca visaza imparatul. ca sa-i mai treaca de urit. cind la un pripor. te vinde.' De-aci imparatul iar sa dusa in Stambol. Intr-o zi de vara. de atita groapa de lupi si cit poate omul sa-ndure dintr-o prostie. ca vreau s-o use sa puie lumea sa se araneasca. de pujea pamintul sub el. Sta pe margine de balta. „ca noi tinereta. De-atunci a ramas vorba: „Cine nu te stie. Mult sa minima imparatul. sperie broastele si cotrobaie in balta cu bita. cu voinicii si cu imparatul. din craca-n creaca. da cine te §tie. cu un cap in groapa. porni sa spuna la imparatita da ii veni o mill de gradina cu pomi si zisa: — Sa mergem sa vedem gradina cum i-o fi jupuit iepurii pomii Imparatul dete vorba la doi voinici sa sprimeasca caicu. trebuie sa lorn invatatura de la ai batrini". mort de plictiseala. pina ce-1 scoasa pe tata-su la lumina lu Dumnezeu afara Cind iesi batrinu dete mina cu chinezu. visu care de multe ori 1-ai visat. cu toata a lui familie. copilu meu. — — Ce lucrezi aci. ca in gradina lui. fac o gaura-n balta. Toata ziulica dormea n-avea timp de vreo lucrare. Stan lenesu ia bita in mina si pleaca la balta. te ! — cumpara" ! STAN LENESU A fost un om tare lenes. peri. aide iesi afara. trecu roata piste git si calu mi-1 lovi cu picioru si muri deloc. Lumina aia sint eu cu invatatura ce ti-am dat sa aduni griu din misina si furnigari. da si io tie Imparatu dete vorba in toata tara sa nu mai sa omoare nici un batrin.: ! ! ! noduri pe el.

! — nu ne saca balta ca ne mor copiii pe fund fara apa. Eu cu destiu-al mic va trintesc Sa luptati voi intii cu fiul meu. abia tragindu-si sufletul: Bre. negru ca smoala cu ochii stralucitori ca doi carbuni aprinsi. apele fara noi blestemat. lasa-ne bre sa traim si noi ca n-o vreo procopseala pentru tine daca ne seci balta. — Iesi impieli|atul asta si zise: — Nana Stane. de se prapadi prin maracini si nu prinsa iepurele.! ! ! — Doamne. tu vrei sa ne pierdem urma din balta? Sa ramiie adincurilor? Iti dam ce vrei numai arunca bitu ala — Nu se poate. care doarme de caldura intr-o vizuina. sa se suie un drac la Stan la marginea baljii si sa se lupte cu el. cu adevarat copilul tau e mai iute la fuga decit mine Ce ne facem. se dadu in fundul balfii si povesti tartorelui iadului patania cu bitu lui Stan eel lenes. ! — — Ha ! La lupta dreapta Care pe care-1 ! ! ! toti. treaba voastra. Stan. si tainele Stane. Merse dracul la vizuina. Eu am porunca trebuie s-o due la bun sfirsit ca orice ostean al lui Dumnezeu. copilul meu. eu am venit la tine pentru impacare. Cind 251 . taiculita. zise Stan lenesu — Cum? zise dracul. — Nu e cu putinta. de aia te-am hranit eu cu boraci si vircolaci ca sa te intreaca un Stan zis lene§u? Las' ca-ji arat eu fie Si-i trase o scarmaneala buna. Dar mai Iarta-ne si si ! Puiul de drac se sperie. intii si-ntii. Se-ntoarsa ostenit la Stan si-i grai. raspunse Stan. daca-i asa. — Sa ne luam la intrecere. — Atunci. ce ne facem fara balta Asteapta otira sa merg sa-i spun si tartorelui iadului ca altfel ma frige de viu in cazan. mutati-va in alta balta. ala cistiga. Stan rostogoli un bolovan pe coasta un iepure speriat prin caiti cit vreti ! — Uite. ca nu-i place prea mult zapuc. zise tartorele ingrijorat. hai sa ne luptam doboara pe ha ha ha ce-mi auzira urechile. intra citiva pasi si ursul il lua in brate de-i frinse oasele. si sari Plecara ei sa urce un deal. Dracul ppa ca din gura de sarpe. Stane. Bine. — Nu se poate V-am mai spus-o o data. Stane. in alta fi ! tara. Cine fuge mai repede. daca esti al dracului. Stan se aseza de lene cu picioarele in balta si da-i cu bita scormonind in apa la — ! — — ! ! ! ! intimplare. hai sa ne luptam. dar abia cind veni Stan la gura vizuinii si striga la urs sa-1 ierte. ne lasa Stan saraci Ne ia balta M-a intrecut copilul lui la fuga Bine. eu sint pus aici sa sec balta. scapa ca prin urechile acului cu viata. de se clatina talpa iadului Trimise atunci la Stan un drac mare si bine legat la oase si la sale. mie imi trebuie balta. Hai sa facem pace. Se duse puiul de drac la stapinul diavolilor si se plinse: Tata. sa te intreci cu copilul meu eel mai mic. Dintre papuris si trestii scoase capul un diavol urit. — Hai. care o sa le usuce balta Daca este asa. cum il vazu ii dete cu bitu-n cap. ca n-am unde sa infig plugul sa-mi ! aranesc copiii. fugi dupa el si daca-1 prinzi va las balta sa va brosDracu fugi dupa el tufis. Frate Stane.

— si tot ne jupoaie de ne numai cu osu pielea pe Hai Zau Uite. vad ca mergi greu. bine dar de ce e cazuta de un corn si toata N-ai tigla sa o cutropi? — Mare. frate. §i vru sa fuga tartorele iadului de blestemul muieresc. saci imi usca de aur i-am dat zi ii indarat. nu ne prapadi de tot si incepu tartorele sa tremure Fratilor. mie nici ca-mi pasa de razbunam. Pai de. am dat de mare necaz. Te leg cu o fringhie de mine si sa mergem ne 252 . Ce e cu tine. se opri la o margine de padure sa se hodineasca putin. Si se gindea ce-o sa faca cu ei? Tartorele iadului. Stane. zise catre adunarea cu adevarat Stan lenesu ne pierde urma de pe fata pamintului. mai bine tine aici doi saci cu galbeni si hai acasa la tine sa-i ducem. il prinse de coada si da-i si da-i cu un driglete de scarmanat cinepa. ca Stan e lenes si prost. Asta e casa ta? — — — Nu — — — Asta! — Pai. insa eu am 15sat-o este descutrupita. vad ca nu te tin curelele. Stan cu bitu saraceste. Si plecara la casa lui Stan din umbra-n umbra. — Trebuie sa ma ! — ! si sa plinga. pina il facu lac de singe. ca altfel nu ramine picior de drac Isi lua furca-n dinti si pleca pe sub apa drept la Stan. Dracu. ca pe Stan lenesu il apucasera naduselile de zapuc ce era. Eu in fiecare fur cite-o gaina si i-o jumol aici in cringul asta. — Aoleu. Zis si facut Stan lenesu il intreba cum vrea sa-1 blesteme. — De. Ai. O vulpe sari de pe cirtog si drept la el. Destul. Se urea in spinarea dracului si zburara ca gindul pina la poarta lui Stan. ca o sa ramiie osul si pielea pe mine. balta si-mi pierde neamul. cumatra vulpe. scoala-te Ce ai. prind bine la cei ce n-au. lui Ne prapadeste Stan lasa si ne si Doi noi. numai blestem muieresc sa n-aud ca ma topesc din calciie. bre. fugind. bita lui. Hai inapoi sa-i cerem banii. Pe toti v-a pacalit. care dormea. frate Stane. sui-te-n spinarea mea si sa zburam. dar daca-i aveti. ne luam la intrecere.! ! se pomeni tartorele dracilor cu fiu-su abia draceasca: tirindu-se. — Bine. due eu sa lupt cu el. cind auzi. il lepada de pe spinare cu cei doi saci de aur si se facu nevazut. Stane. Stane. sint eu halos dupa banii vostri. Stan ramase incrumenit cind se vazu in batatura cu atita banet. ca-mi pling copiii de foame si ma grabesc pomina mare. bre Stane. care va blestema mai bine ala sa cis- tige. asa ca s-o cutrop cu piele de drac. pacatele mele. am eu cu ce s-o cutrop. ti-a intrat frica-n oase de la Stan lenesu. tem de el si de bitu ala fermecat sa nu ne mai faca vreo pozna. sa ca — Ma nu m-as duce — Bine. ajuns in padure dnd locul tau este-n — balta? — Uite. cu noi de te impiedici de noi si nu ne dai pace sa traim si noi cum om putea in balta. Stan insa nu-1 lasa. uite. asa am fost eu blestemat sa ma lupt cu voi si sa va jupoi de vii. cu blestem de cruce barbateasca ori femeiasca. drace asa impelitat. bre tartore.

sa-mi aduci gingarasul. departe peste cres- A — tetul codrilor. zicindu-i: Scoala-te. s-a rasucit. Vazind el ca se lasa seara. s-a oprit cu plavanii flaminzi sa-i pasca. pe o pajiste frumoasa cu flori. Pasarile ciripeau. zise plingind. stapinul a inceput sa-1 mustre cu vorbe urite: Unde-i gingarasul. care purta sunetul gingarasului haaat. iar sacuiul cu gingarasul atirnau sus de tot. blestemindu-si soarta si zodia in care s-a nascut. ! — GINGARASUL fost odata un copil orfan si ce sa faca bunicii lui ca sa-si agoniseasca piinea cea de toate zilele. ca altfel te vind lupilor din padure sa te manince de viu. La poalele unui munte. zise tartorele se scula Stan din somn de la nucul cu umbra deasa. ca nici azi n-a mai iesit de frica la lumina zilei. Sa te duci inapoi si din pamint. a plecat la stapin sa-i duca vitele plingind si suspinind dupa sacui si mai ales dupa gingarasul eel frumos.! ! ! ! linga gard. iar el intra in talpa iadului si se ascunse acolo pentru vecie. o lua tirais pe vulpe pina la balta de o prapadi. unde numai pasarile cerului mai puteau sa zboare. Mergind el asa. ridica labufele zicindu-i: — — — — Am ! 253 . Vulpea zicea: Sari tu gardu-ntii Ba sari tu. auzi ? sa ma due. s-a sters la ochi si neavind ce face a plecat cu vitele stapinului la pasune. Ce sa faca acum. Noaptea era neagra ca-ti dadeai cu degetele-n ochi. O porni iarasi plingind si suspinind. ca sa doarma gitul boilor? Sa ia gingarasul si sacuiul unui pin verde stolos. la auda gingarasul de la atirne de creanga umbra carina adormi dus. pinul crescuse copac mare si inalt. in fiecare zi mi-ai adus legati doi draci si-acum mi-aduci numai unul ? Lasa ca-ti arat eu $i fugi dupa vulpe cu maciuca gata s-o omoare. din mormint. mai copile. S-a intors el din cale si a pornit-o spre desisuri ca sa ceara pinului gingarasul. pina nu se varsa zorile Bietul copil s-a sucit. ridica o maciuca zicind catre ei: Cind ajunsera — — Cum A-ha ! ! asa ne-a fost vorba. un iepuras ramas orfan il vazu trist si speriat si pentru a-i da curaj. 1-a dat argat la stapin de mic mititel. sarmanul de el Mai intii stapinul 1-a sculat dis-de-dimineata indata ce ziua si-a aratat fa$a. Cind s-a desteptat copilul. prostule? Mi 1-a furat pinul din padure raspunse copilul suspinind. Stan se trezi de cearta lor. Dracul a crezut ca vulpea e vorbita cu Stan sa-i faca de petrecanie si inspaimmtat de Stan. Ajuns acasa. pe cind somnul e mai dulce. ca sa-si incheie somnul eel linistit si sa nu se cu merinde si sa-i dulce intrerupt de catre stapin. iar brazii se clatinau de adierea vintului. ca somnul cu moartea frati gemeni s-au nascut iata-ti sacuiul cu merinde si du-te sa pasti boii pe cimpul cu florile. izvoarele murmurau.

parca sintem frati. vino cu mine sa tai pinu sa-mi iau gingarasul — Nu pot. — — ! Gingarasul este-al meu Daruit de Dumnezeu $i cind vintul mi-o batea. oare tu nu stii ca focul ce se aprinde prin maracini uscap arde si pe cei verzi ? Nu e nimic. apoi. iar suspinul lui s-aude departe Daca-i asa. Bine tu nu stii de la parintii tai. O s-adune pasari. Cind au ajuns la tulpina pinului.: ! ! ! : ! ! ! plecat in toiul nopfii? Sa cer pinului gingarasul ca ma omoara stapinul Biiine eu am sa te due la pin. frumosule. ce nu-ntelegi odata? o sa-ti para rau. niste veverite n-au de lucru si tot certindu-se pe un simbure de nuca. ca nu vrea sa taie pinul care mi-a furat gingarasul. Unde ai leganatul viselor frumoase. apele si codrii toti dorm. numai gingarasul sa-1 due stapinului. puiule. o data. cazu nuca pe nasul copilului si astfel se scula speriat din ! — Mai — — copile. tu esti tare nemintos. — Nu — Bineee sa te tai ! te ti-1 ! mai rog. stol Copilul auzind asemenea cuvinte. Si 1-a luat pe copil iepurasul de minuta ducindu-se intr-acolo de unde iepurasul auzea ecoul gingarasului leganat de vint. ceru poruncitor gingarasul: ! — Pinule. ca noaptea pamintul. adunindu-si puterile. Mai bine la ziua sa-i ceara gingarasul. da-mi gingarasul meu dau. ramura verde nu se mai vede. focule. visindu-se iarasi cu gingarasul la gitul vitelor si cu stapinul voios_ Dupa ce s-au revarsat zorile. Fa ce baltia poftesti. Asa adormi el cu iepurasul la tulpina pinului. Sa-mi iau gingaras frumos Nu-ti dau nici un gingaras Pofta-n cui tu sa ti-o pui. sa nu-i tulbure somnul. ce i se parea ca da mina cu cerul. Iar focul i-a raspuns: Mai baiete. te rog. zise Pinule. Privi spre virful pinului. urechile. am sa strig focul sa-ti arda coada. cum ca fratele nostru-i codru saracul ? El ne-a pnut si lungit veacul ! — — — — ! — — 254 . ca nu-mi pasa de un tine ca tine S-a dus apoi la foe si i-a zis Focule. Gingarasul mi-o cinta §i-o sa-mi cinte el domol. Cind uitata — Baltie. Du-te. sa mergi cu mine sa arzi coada de la baltie. am sa merg la lemnar sa-i cer baltia si am — acolo. ca e copac verde-n floare si de lemne verzi mi se rupe coada de lemn uscat si pot fi blestemata caci: Copacul cind cade. iepurasul 1-a sfatuit sa lase pinul sa doarma. totuna de tri§ti si necajiti. dar copacul isi Atunci baiatul lua iepurele jos cu radacini adinci nu se teme de furtuna ! si se duse la lemnar sa-i ceara baltia. vreau sa te rog. indoaie-ti cetina-n jos. ciulind din cind in cind. sa arda tot.

boule. Foe dupa foe vine.! ! ! — Nu stiu. n-am avut parinti — Sa stii ca daca ard baltia. hai cu mine-n deal sa stingi focul ca n-a vrut sa mearga sa arda coada la baltie. iar pe mine stapinul m-a alungat din vina lui si zbenguiesc zadarnic pe aici. ca surdului in de mine. sa-ti ramina pietrele si sa plinga vadurile. — Ma tincule. care n-a vrut sa curga-n deal sa stinga focul. Iar focul si el e vinovat sa stii ca n-a vrut sa arda coada baltiei. iar boul n-a vrut nici el sa bea riul sa-1 sece dintr-o sorbitura. fiindca nu am asa putere. incit si soriceii se joaca pe spinarea mea Of ce lume. batrin si lenes care n-a vrut sa mearga sa manince boul. ai sa vezi ca am sa ma due de o sa te prapadesc pe vecie. care n-a vrut sa taie pinul eel blestemat ce mi-a furat gingarasul eel frumos si care a ramas alinat sus pe o creanga. ca altfel e vai de steaua mea — Ba eu ma due sa chem A — — ! — — Mai bine curg la vale. iar omul la teapa lui. frate. iar baltia s-a temut sa taie pinul din munte ce nu vrea sa-mi dea gingarasul si mi-1 tine pe creanga lui sa-1 legene vintul si sa le cinte codrilor in loc sa stea la gitul boilor stapinului meu. care n-a vrut sa mearga sa bea riul din vale sa-1 sece. pe dnd asa ard pe si-mi face lemne loc innabusit si si — O sa-ti para rau. de semeni a barbat. a pus mina pilnie la gura si a strigat: Vale cu apa curgatoare. Nu pot. Te vad cu caciula pe cap. Cenaiba. zama de prune ! ramii atunci flamind si sa te vad cind mi-oi vedea ceafa Dar pina una alta. hai sa impusti un lup riios. caci mi-a furat gingarasul si-1 tine atirnat pe o creanga sa-1 legene vintul sa cinte codrilor si cerbilor. daca nu-ti ii ! vad ca m-ai oprit din este mila cale. sa te soarba. tu sa-nveti una buna de la foe si sa tii nicicum sa-1 zgindari. ca si riul n-a vrut la rindul lui sa curga-n deal. care n-a vrut nici el sa arda coada de la baltie. sa te sting focul. sa stinga focul eel — — — — ! Am ! — — ! ! ! ! ! — 255 . iar raul dupa rau ! valea sa te stinga. fiindca asa este: sa strig riul am minte ca focu ce nu te supara. Vinatorule. uscate.doar n-ai cumva pasat Sa stii situ ca apatrebuie sa vie la matca ei. ca zadar cinti a jale — Biiineee. tu esti mare. ca n-a vrut sa curga din vale-n deal sa stinga focul. tu esti tare. hai cu mine sa mininci boul. cu cap cu demintele. hai cu mine in graba: sa bei riul ca sa sece. Mai baietele. vede Muma Padurii. Si a plecat sa cate boul ca sa sece riul Boule. mai bine beau apa de izvor ca e mai limpede. pe carare.aicap. chem vinatorul si-o sa-ti vina el de hac Se grabi si gasi pe o cale. coborit intr-o vale. care n-a vrut sa mearga sa taie pinul eel blestemat. vine de prapadesc pamintul cu nimanui rau nu fac. esti impotriva sa chem lupul din padure sa-ti faca pielea ferfelita si sa te manince Suparat a plecat si a gasit lupul: Lupule. focule. riule. am sa chem boul sa te bea. ca sint batrin si-mi stric si dintii ce-i mai am Nu vezi ca am napirlit si imbatrinit. stiu ca trebuie sa-i due stapmului gingarasul. Unde ai vazut tu vale cu riu sa curga in deal ? Nu stiu. ajuta-ma pe mine ca sint mic si plapind. Nici eu nu pot sa sec riul. un vinator voinic. Aaaa ! va sa zica si tu.

care aveau o gaina casa lor. focul speriat dupa coada baltiei s-o prefaca-n scrum. Mai bine vinez un pui de iepure. iar cu un voinic asa fricos. iar pe mine gindurile si nu-i e de vreun folos. fa-te ca te joci cu el n-apuca sa mai rosteasca inca o vorba ca pisica flaminda precum era zise: — Unde-i acel ingeras. sint nacajit mica si Soricelul daca vazu ca gluma pisicii poate aduce moartea soarecilor. ia-1 de unde nu-i? Se gindesc fi luat oul ? Azi asa. boul n-a voit sa bea riul. iar pinul n-a vrut sa dezlege gingarasul de creanga de sus si sa mi-1 dea sa-1 due stapinului Sta vezi atirnat si-1 bate ziua toate vinturile. vinatorul are tinte pe talpa si-mi striveste coada. Gaina a inceput sa oua. |opa. ce 1-am atirnat pe creanga. Si miniat peste fire. Cind mosul si ei si socotesc. minca-1-as de purcelas topa. dupa ! Pisica ce tot lingind pila. hai cu mine la vinator sa-i minci urechile. BABA SI GAlNA la A fost odata un mos si o baba. jiganie spurcata. ouale nu erau nicaieri 256 . Daca nu vrei sa stii ca merg sa chem socitele sa vina sa-ti roada urechile sa ramii ciul. — Sa dea domnul. iar copilul si-a dezlegat gingarasul de pe ramura si-a plecat bucuros cu iepurasul zburdind de bucurie sa-1 dea stapinului. tu care esti in stare sa rozi incetul. a inceput sa tremure si-a aplecat virful. miine asa. Am sa chem mifa sa te mince de viu. nu e de glumit Mai bine vin la moara Sa rod sacul cu faina pacatos. iar lupul n-a voit sa mince boul. Degeaba. parca cine stie ce n-a vrut nici el. zise socitele. draga mea. Nu pot. lupul speriat si schiop dupa bou. ca asa-ti trebuie ciul sa fii toata viata si mincinos. baltia n-a vrut sa taie pinul si pinul n-a vrut sa-mi dea gingarasul. vinatorul cu pusca la ochi dupa lup. Si-a pilit limba. focul n-a vrut sa arda coada baltiei. §i s-a speriat pinul. gasi mita pindind la un musuroi: Pisicujo. ca soarecele a mincat anafora si s-a facut liliac. in zadar il cati Copilul. Iar baltia sa stii ca nici ea n-a vnit sa taie pinul din tulpina. riul n-a vrut sa curga la deal sa stinga focul. merse la moara sa cheme socitele zicindu-i: Soricelule. fiindca n-a vrut sa mearga sa-1 impuste pe lup.! ! ! ! ! ! si mai si putea sa arda coada de la baltie. iar focul pierdea si ! — — — — ! ! — ! hac ! — Ahaaaa nici tu nu ma ajuti Stai. decit sa umblu dupa piei de lup napirlite. iar baltia vazind ca din gluma s-a facut cearta fugi si ea in soricel ! jural pinului gata sa-1 taie. frumusico. in fuga mare. riul se-ntoarse de-a-ndoaselea dupa foe. sa te duci la: ! ! si podul cu slanina ca-ti vin eu de $i — mea — De ce? — "Ti -3111 gasit un soricel sa-1 maninci de mititel. ca s-o zvirle valurile pe mal. cu-ncetul odgonul de la corabie. iugi dupa vinator. desi cinta mult milos Nu pot nu pot i-a raspuns vinatorul. MOSUL. boul alerga dupS riu cu gura cascata sa-1 bea dintr-o sorbitura. imi pare rau. cine sa baba se dusera sa ia oul.

pisica. Lasa-ma. Tu. Cind il — — Oul ii — raspunde: si Iacata la bine. si mosul dupa el. oule? oul. Atunci hotul se scoala. sa te ascunzi in soba. mai de frica. Tu. Hotul vrea sa {asa afara. dar tapul da cu capul in hot si-1 doboara. la bine. oule. sa sariti toti pe el — $i iata ca tocmai veni hotul ! El vrea sa faca focul. mai de-a vedea ce-o mai fi. ca si gaina care-I ouase. sa stea la pinda. mosul dupa ei. dar fuge mare Fuge prinde aproape de o padure. ce mersera prin padure. Racul il intreaba: Un' te duci. daca n-or mai fi traind ?i azi. la bine $i plecara Hai mai departe si tu cu ! mine ! toti sase Alergind asa ajunsera in padure si dupa ce mersera. In drum se intilneste cu un rac. fiindca era nazdravan. Mer- — Unde ii Oul — Ia. tocmai stringeau bogatiile hotului pe care le dadura mosiilui. ca-ti voi fi de folos. la bine Hai si tu cu mine $i plecara toti patru cu mosul dupa ei. Tu. Cind vine hotul. Pisica-i intreba: ii ajunse — Un' te duci tu. te duci. Pisica din cuptorul il cu cenusa a sa se spele-n ligheanul cu apa cu cenusa-n ochi. Tu. sa te ascunzi in butoara. sare pe geam si fuge de frica. Hotul merge apuca de nas. hai tu cu mine ! Si plecara amindoi mai departe si cu alergatura. ii dete drumul. care-i intreba: Unde ii te duci. Oul o ia din nou la goana. cocosule. Casa este a unui hot. In drum se intilnesc cu o pisica. care obosit de atita Mai departe — se intilnesc cu un soarec. ! Oul raspunse: — Iaca. sa te ascunzi in apa din lighean. racule. sui-te sus pe soba. soarecule. ramase mult in urma. — Unde te mai departe. se gindeste mosul. care ramasese gind ei. Se dusera acasa la mosu si de atunci mosu si baba au trait bine. Cocosul intreba pe ou: ! iar in urma. Veni mosul dupa ei si-i gasi. Cocosul sare de pe soba si-1 ciuguleste in cap. S-a asezat mosul la pinda si cind vede ca oul o ia la goana catre marginea satului. mosul si se lua si el dupa ei. Mergind ei asa intilnira in cale Tapul il intreba pe ou. pina statura de vorba.! ! Ce i-a fost mirarea. se intilnesc cu un cocos. ajunsera la o casa. Intrara inauntru. duci. sa te ascunzi intre usi. fiindca el mergea in capul tuturor. oule? Oul ii raspunse: — Ia. papule. cu alaiul asta dupa tine? toti cinci. asa ca nici n-a mai dat pe acasa de atunci. Atunci oul spuse catre ortacii lui: Tu. mosule. sarit pe hot de 1-a zgiriat si i-a dat si racul 257 . oule? Oul raspunse: tu cu mine ! — Ia. oule? raspunse: la bine Hai si tu cu mine ! ! Si plecara acum din urma un tap. Auzind mosul o asa mare minune ca un ou sa vorbeasca. zice oul catre mos. si mosul dupa el pina ce-1 prinde. hai si Si plecara mai departe citestrei. Soarecul sare din butoara si-1 zgirie si el.

pentruca te-ai eu sa-mi tin gura. muica. lasind acuma trei galbini. fuga ca-mi curma viata arsinul asta. Ti-am spus eu ca serpele ieste narocul tau? sa ma due si miine. nu sint eu muierea ta? tu n-ai credinta in muierea ta cu care cununat. intreba in toata ziulica muierea lui il Muiere. i-au facut o lacra mica. Baiatul sa dusa iar acolo si iar auzi serpele vaitindu-sa. daca-ti povestesc. Fuga. ba de la altul. pe copil il batjocoreau firtapi lui finca n-avea tata si muma lui eria vaduva. Muierea. pere. Mai incerca Alerga baiatul. o gramada de galbini. da Gheorghe scutura numai galbini. 1-au stropit cu apa de busuioc si 1-au ingropat in fata ferestrii linga zidul casii. Ce eria sa faca. da nici saraca Oamenii din sat scuturau toamna din pomi mere. de el nu se prindeau si fugeau de el ca dracul de tamiie Odata. — Daca nu-mi spui. Cind il vazu muma-sa sa lesine de bucurie Ce sa faca acuma cu serpele? L-au luat. care se bucura. cind colo. fara sa poata urni din loc piatra si cind colo gasi sub pliocie serpele mort. teme. Da s-a insurat cu una care nu eria nici bogata. ba de la unu. asta e narocul tau. Dupa ce a crescut si s-a facut si el gogea mare baietandru de se prindea in ora fetili. intr-o padure 1-a ocolit lupii si 1-au mincat cu cal cu tot. findca eria sarac si intorcindu-sa acasa. In sat. ca de avuta ce eria ii jucau socitii pe vatra. Da in locul de unde plecasa lasa un galben. sintem pierduti M-am belstemat sa nu te — Nu — Mi-e frica sa nu ma muste ! — — Am — — ! ! : — — ! spun nimic — Spune-mi mie ca ! stiu — Stii ce e? Nu-ti spun nici mort. trebuia sa se capatuiasca si el. 258 . ii pusa si-n poala camasii si se-ncura pina acasa. ca i sa lumina fata la vederea aurului. ca serpele te musca numai cind il calci pe coada. Du-te. nuci. eu am sa mor. Alerga si pe-a fuga dete piatra la o parte. vaduva si cu copil. sub piatra. a inceput sa cerseasca. Baiatul sa face mare si-i vine vremea si lui de insurat. Baiatul lua banul si-1 dusa la muma-sa. iar sarpele abia lua valea incolacindu-se de durere.! ! ! TAINA MUIERII fi fost o muiere care ramasa vaduva si cu un copil. baiete. sa opinti. Gheorghe. Din nou loa di pe el plocia de piatra si sarpele rasucindu-se se dusa prin tufisuri. da la deal de drum auzi un glas: Scapa-ma de la moarte ca-ti dau un galbin Privi el si vazu un sarpe peste care se rostogolise un bolovan. auzi iar un glas ragusit de sarpe. ca-i venisa vremea si-i ardeau talpile. Au trecut citiva ani si din acel serpe a rasarit un pom de aur. si ai grije sa nu-ti fure hotii banii A treia zi. ar ei s-a ! Intr-o zi se intoarce el suparat de la joe. care crestea si rodea galbini. cite un blid de faina. in loc de poame. Ma Gheorghe. ia sa te uiti si miine ca serpele — ! — Ma este ursoaica ta a buna. Umplu baiatul sinul cu galbini. Lua iel banii si fuga la muma-sa. Barbatul dus in lume sa argatasca. spune-mi si mie de ce pomul asta rodeste galbini.

nu ma bate. Ea de miloasa ii primi. iaca din balta un iepure. intors. s-a dus si cu cinstea ta. da caii bcgatului stau pe loc in balta si pasc ala chior iarba verde. Sara. Boli ea o zi. Omul al bogat in toata ziua mina caii in balta sa pasca iarba verde. ca eu sint narocul 1-al bogat om care-i pazasc caii iou. — Muiere. sa nu iai dai imprumut si trei sa nu-i spui taina muierii Muicaaa daca bas zici asa am sa ma culc. narocul tau s-a ingrasat. sa vezi si sa te invat ce sa-i faci. Ama intr-o zi de vara omul sarac pazind care ii mina calul in stricaciune. nu-1 tine nici scaunul. sa — nu sa o ia. da din iepure sa facu om si cind sa-1 bata pe omul prefacut din iepure zisa: Stai. da tu sa zici asa: o data am dat. Saracul ce sa faca. Sa nu-1 bati. da si al sarac mina si el calul al chior sa pasca in balta. Omul o data al sarac intreba norocul: m-am facut. 259 .! ! ! — — ce Muiere. gasi pomul de aur palit si uscat. de la lucru. ca i-a luat norocul muierea si 1-a vindut strainilor. poale lungi si minte scurta. numai doua sa-i tragi. pindariu gasaste calul al chior in stricaciune si-1 mina in sat. cerura ei sa-i primeasca sa conaceasca. daca vreai sa cu mine. facu ce facu si prinsa iepurli de picior. a fost. vazind el cum se paleste muierea lui si sa vaita. muiere. mereu. omul ei sa dusa la ea si de mila ei ii spusa taina Atunci muierea isi veni in fire. ca va fi atunci rau de noi Eu care-mpart si binele si raul cu tine. ma omule? — Ma due si eu une a dus de aur si am pomul Dus nici muiere. drept este sa stiu si eu tu ! tot stii si tu in viata trei lucruri sa nu faci: intii. top intr-o parte pinga calul al chior. vin de la agelic . daca-mi spui cum de ati ajuns sa aveti pom de aur imi las boieria si te fac cucoana vestita-n tara. tot muiere. Iarba verde pascind toti caii in toata ziua. doi. tree pe acolo doi boieri. a avut cincizeci de cai. boli pina la noua. sa gindeste cum sa-1 prinda iepuru. boli luni. aci pe loc. top in partea lanta pinga cal si spaminta calul si s-a dus in stricaciune. Narocul o sa zica mai da-i o data. da noaptea unul dintre ei zise: — Auzi. Muierea. sezind pitulat in papora pazind calul. S-a uscat mutul iapa. da al sarac a avut un cal si de oichii amindoi. Da de al meu naroc stii unde este? — — Omul — mergi palme prins spusa: Stiu. cind veni omul ei de la tarina. Atunci pricepu ca muierea n-a fost cinstita si ca de aci inainte nu mai are noroc. ii spusa boierului toata taina. ca si asa de aci inainte nu mai pomul. ca indarat nu s-a mai POVESTE CU UN A fost OM SARAC SI UNU BOGAT un om bogat. doua. sa bolesc si sa ma prapadesc. sa ! stii si copil de suflet. El isi lua lumea-n cap: ! cum isi cheama moartea — Unde pleci. intelege ca nu-ti pot spune. sa scapati de mine o pacatoasa si se culca sa moara. alerga bucuroasa pe batatura si se mira cum de s-au imbogatit Odata. mereu.

De aci inainte a pornit sa sa imbogatasca saracul. sa duce la o baba de turc bogat. da ie destulat de tot de la voi. da-mi un pahar de apa ca sa beau si sa odinesc catava ca-s mort de ostanit. pai a venit fiinca punga de bani. il indemn io pe el si-ti poate cumpara calul si-ti da bam cit ceri tu. Intreba turcoaica: — Dar ce face. — — — — UN OM DE PE LUMEA LANTAj A fost un om nelucrator. $i lo calul al chior si cumparatoriul pleca. iaca vine cumparatoriul si intreaba pe saracul: Vinzi calul ? Saracul Vind. — Dar de uae vii asa de nacajit. A. decit s-a plins ca n-are de tutun bani si i-am dat sa aiba de toata vremea lui. Cind venea barbatu la batrina si la apa zicea: un dilator de pe la copilu nostru si i-am dat are de toate. Saracul putin zabovi. mai turcoaico. Pe urma la astia vorbe norocul spusa saracului: Pe vara pune porumb pe deal ca are sa fie plointe si a sa faci porumb. mai. si du-te piat cere cit vrei tu. de anul alalant pune porumb pe vale. Bircaia poznariu lu aga la chesao de galbini si-i da ca sa aiba — de lunga vreme. Da norocul saracului spusa asa: Ai loat bani pe calul al chior. bre.: ! — De ce mie nu-mi Norocul a spus saracului: — — la calul al chior ajuti da m-ai la saracit si si am rams cu un cal chior. Saracul spune: Care-mi da mie bani cit io cer pe calul meu chior ? Nima nu-i da nimic pe el. Turcu vedea ca a gresit baba lui si mai de graba dupa el cu calu cind vedea lenesu. Zice — Ce. Na hainele mele si da-mi pe ale tele. 260 . sa nu te cunoasca. ale grasa daca iai pe vara ie zapuc mare si nu-ti tin la lucru. Narocul spune asa: — Vino la piat. Zice omu din gura: — Buna ziua. sa baga iatr-o moara. sa-i zicem dinsu ca o sa-1 ajunga aga. in piat. — Pai vin di pe lumea lanta — Ahaa. face bine. Cit ceri pe iel ? Saracul a spus cit vrea cumparatoriul si scoate banii si-i da la sarac pe calul al chior. unde durmea la umbra si hogea trece la apa cu calu. care a fost acolo? — Mai barbate. ca eu vin cu cumparatoriu. da 1-oi fi vazut pe copilu meu? — Pa cum nu 1-am vazut cind sint cu el intr-un pat. stai ca sa-i dau si io vrun ban sa-i dai. Intr-o zi de vara. ca iote turcu — te omoara c-ai facut faina mare. du-te si cumpara doua vaci slabe ca de. mai la morari: Fugi. ca o sa fie seceta si iar faci bucate. are de toate? — Are de toate decit n-are bani de tutun. decit cere bani de tutun. da voia sa cam insele. mai domnule.

dar eu calul. sau Glad. Dar dinsul se umplea el si sa facea bas ca morariu. Cind colo. ce sa faca saraca de ea? Zice: — Vai de mine.! : ! : : de faina pe Morariu face de nevoie. degraba e Atunci de graba ostanita. El i-a spus Cafrinii: Catrino. voi sa sa duca la baba Babo. Da-si aduce amintea de Vlad ca sufere de foame. ca eu sint morari — — Zice turcu ama calu nu — CATRINA A LENE$A fost odata un om si avea o singura fata. mamaliga vai de ea arsa. Ea. ! Adu banii ca te-am prins. Vlad a dus-o bine fiindca o ajutau parintii. Cind ajungea aga. Dupa ce i-au murit parintii. Cind a venit cat ! Vlad. pe la Dar dinsu incaleca calu si mai la opinte ! fugea. dupa ce a plecat Vlad. ce-ai facut. vine Grivei ia cirnatul si fuge cu el pe maidan. cam prostuta si o chema Catrina. I-a venit timpul sa se marite. a intebat-o: — Catrino. unde — A murit. tu i-ai dat banii de tutun. in Dealu Mare. 1-am e copilul? ingropat subt ieslea boilor. Vlad al meu ma omoara cind o vedea Avea un sac de faina. Iar zicea morariu: Ce bani sint aia. ia mai de graba sa-1 ajungi. ca baiat sarac n-avea ce sa faca 261 . ai luat banii ? Nu. alerga la moara. babo. Cind intra in casa vinul cursese tot. Turcu cam burtos. Da au avut si ei un copil. — Iar zicea turcu: — Pazam calu meu calea jumatate ajungea morariu pina 1-ajung de graba. a luat un baiat sarac pe care-1 chema Vlad. da vinul cura. a luat sacul si a cutrupit vinul risipind faina sa nu se mai vada. ha. sa friga si cirnatul. copilu a murit si 1-a-ngropat in cosere subt ieslea boilor. S-a maritat. da ea dupa el si cum fugea tot rupea din el pina 1-a min- — pe tot. la plug. El fiind ! cm la ea in casa. Cind mai pe urma si-a adus aminte sa scoata si vin pentru Vlad al ei si a Iasat cirnatul pe foe. Grivei s-a bagat subt patul. Haha. Ea se-ncura dupa el sa-1 prinda sa-i ia cirnatul. Catrina si cu Vlad. ca vedea ca ie in scurt. 1-intreba Unde e dus omu ala? — Nu-1 vezi cum fuge pe coasta. era si lenesa din cale afara. In vro zi s-a dus Vlad la lucru. Cit au trait parintii fetii. da ce s-a gindit ea? Pina va fierbe mamaliga. vazu ca e pacalit. ca sa nu mearga pe picioare baiatul nostru. sa vii cu demincarea la mine. Scotind vin si-a adus aminte ca este cirnatul pe foe si poate-1 ia te pomeni Grivei A lasat slavina deschisa sa cure vinul si-a dat fuga sa ia cirnatul. a spalat caldarea si a facut focul sa faca mamaliga. au ramas A Da amindoi.

I-a multamit omul altul. mare lucru. si iote caznesc s-o bag cu sacul. — a Ma. dumnezaii matii alba. iar a mai facut nebuna ceva — Catrino. pe rind injghebati la loc I-au multamit lui Vlad ca n-au spart casa si pleca el mai departe. a vazut maidanul. il deschidea. iti dam toate oalele. Gasi pe unul care facuse un bordei in pamint si tinea an sac deschis. ia si nu pot sa bag lumina-n si ei. in bordei si tot asa. ii arata: — Ce Uite. gardurile pline cu oale. lumea Merge el cit merge arunca nuci cu furca-n pod. doua. nimica. linguri. sint astea. cura apa de pe el si nucile nu le putea arunca. a batut-o. a treia zi. fratioare. Si i-au dat. Vladule? Aaa. si afara. ca ma omoara Vlad. ce-ai facut. ma. cu oalele — A Vlade. pe rind. la oale si straichini Nu.! : A doua. omule? — Ma muncesc sa arunc nucile-n pod. ? — Pe toti ! — in el Aoleu. am — Pe toti. cu topoarale? Sa faramam paretele. iar — — ma si Ce faci. il inchidea. n-am dat faina.nu asa. Ele au luat banii si au tuns-o. — Cum o sa le arunci. punei-i in pod. fa. a umplut-o cu nuci a suit-o-n — Ba. desfaceti o roata pe urma il ! alta. ma omule? ma. da gasii un ulcior si i 1-a aratat. sa le vinda. am facut un bordei asa. ulciorul plin cu galbini. fa. bine ca venisi. Si ea i-a pus in pod. rudaresele laiatale cu oale. . ca toata viata — 262 Mai nu puteam baga lumina in bordei. si pod. — Ai o banita? — Am. niste melcisori. facusa piste un pe usa. sa nacajea si sa omo- ra degeaba. Bine. Si el 1-a intrebat — Ce faci. Da Ainjurat-o. il injghebasa si sa caznea sa-1 scoata afara topoarale sa farime paretele si sa scoata carul. iau. Cind vine sara Vlad. I-a adus banita. fratioare. fa. ca sa scoatem carul. fa ! 5 dat melcisorii. bine ca venisi ca eu nu le mai furseam. Sara cind a venit Vlad.a chinuit-o si a plecat si da peste un barbat. fa. Da ea ce-a facut? impodobit ogeacul. polita si cuiele cu oale si pe urma ce a mai ramas a pus pe gard in pari pina a terminat oalele. merge el. daca dau faina. cu furca. un — — — Ce faceti. melcisori i sa-i vedem Catrina le-a adus melcisorii. Luasa si el a pornit mai departe. — Adu banita. nu da toporul incoa' ! A spart in bordei a facut un geam intrat lumina. straichini. Iaca. a zis: — A — — — — — ! ! A — Ei. s-a dus sa-1 dezgroape si sa-si vada copilul da n-a nimerit sa sape decit alaturea si a dat pieste un ulcior cu galbeni. eu nu gasii copilul. Ai. mai. Vlade. merge si da car in casa. Mai oameni. Da pe melcisori dati ? Adu. a treia zi tree tigancile. omu lui Dumnezau. da-ne melcisorii.

ca eu sint Catrina — Nu frate. vesalii. or sa dorm o tira? la — — — — ! ! — — — — — la sa dorm la ! aer curat culcat. Catrina — Pai Catrina e acasa. ma due. da al de doi. Ea s-a bucurat. fratii sa duceau pe la ori. da sa-i taiem picioarele ca sa intre-n casa Da el vazind. Cind sa intre in bordei mireasa nu putea ca mergea dreapta si sa lovea cu pieptul in usa.! : : A plecat Vlad mai departe. da pe Chelu sa-1 dea ginere in casa. ama chelu ieria mult neintales. Pai daca nu intra-n casa? Vlad a luat-o de cap. zicea in sinea ei. Catrina e acasa culcata ! tirziu ? ! ea pe urma a zis: Daca s-a culcat Catrina in casa. Omu pusasa gindu pe-al mic copil sa-1 opreasca la el. s-a culcat. Si atuncea a zis: Catrino. Ea vine si bate: Cioc. Da peste o nunta. Si — ! POVESTEA LU CHELU CU A TAINII A de la fost doi frati care crescusa aia cind sa insurara. pina s-a obisnuit. tata. Vlad a pus cuiul la casa si s-a — — — Eu. dar mireasa mai inalta. Ajunsa acolo. ce faceti? li taiem picioarili ca sa intre-n casa. bre. altu e ciung. cioc Cine e ? ! A durmit si s-a sculat sara. ca cineva. aspru la vorba. nu. Pe vremea din 1-ai batrini vreme de demult. nunti. cam putin invatat si spusa la asta intrebare: Omul al insamnat are samnul asa e chel in cap. intii sa secer. a aplecat-o si de citeva ori a bagat-o si a scos-o din bordei. Vlade. Atuncea Vlad s-a intors inapoi la Catrina lui. a luat mincare la ea. ca eria facuta pe masura alor mici. bun batrin omul care e insamnat Dumnezeu nu e norocos si bun de Intr-o casa de oameni. a zis Dumnezau sa avem si noi om inalt in casa. ori sa maninc? la sa mininc intii. si pornira sa intrebe mosii ai batrini. bucuros ca a dat peste alti oameni mai prosti ca ea. acuma du-te la cimp la secerat. or e facut pe dos din doi frati. a sarit Stati. Nuntasii zic: Ei vezi. cind sa facu n-avu nici un samn pe el. om in casa. Ma due. Vlade. de au ramas amindoi pe vecie impreuna. cioc. Ce sa fac eu acusi. ca o troaca alba in gradina. eu cine sint ? Poate eu nu sint Catrina Pe urma i-a venit lui Vlad mila de ea si i-a dat drumul in casa. ori e chior. ajunge ginerile cu mireasa bordei: ginerile mai mic. Ce cati asa — Da-mi. pe ce sa cunoaste omul al insemnat? Aci pe loc. Copiii crestea mult bine. Pe urma dupa ce a mincat a zis Ce sa fac eu sa secer. Vladule. voiau amindoi la o rnuma si un multe povesti si s-aude vorba de a povestit ca trai. sa ivi un om. altu e schiop. — : Asa la unu ii darui Dumnezau doi copii: al dintii fu chel pe cap. 263 .

n-avea nima-n sat nacazurile lor. sa botezam copilu ca-1 maninca lupu. veni la omu ce avu doi copii si-i ceru un copii. zisa muierea. Da Chelu fu baiat de insurat si sa-nsura. ca intr-o iarna mergind dupa lemne la padure. lo o fata saraca. i-a adus in poala opregului oasali bietului Tufica. Lo oasali copilului si le ingropa in capul locului. 51 ia o boala si moare nebotezat copilu. Tufica-ncoa'. ca-i zicem noi Tufica. Chelu cum o auzi se minie foe Aaa cum tu inca mai crezi in prostiile popilor si ale balelor ? Se pusa cu oticu pe biata Taina il facu capul dumicat cu oticu si o arunca in tufa s-o manince lupii. Taina zice lu Chelu sa sa duca cu o troaca la popa sa faca molivda. — Lasa. ii dete Dumnezeu rod si facu un copii. da au uitat de Tufica. cind a crescut fata mai mare. cind a fugi pin tufa dupa capre. ca nu-i placea numele. ca poate asa i-o fi fost lui scris. Tufica a intrat in tufa. sa nu te mai gindesti la Dumnezeu si la pui pe cheltuiala. — ! sa ma ma NEGEL IENICERU Era o fameie vaduva care avea o fata si un baiat: baiatul eria mai mare mai mica. Cind colo. Chelule. sa-1 faca ienicer. Chelule.: omu In satu ala eria un om cu o muiere. De aia muierea cu om rau petrece ca vulpea in pustiu. copiii cind treceau cu vitele vara mincau cirese din ciresu lui Chelu. sa-i dea de suflet si-i dete pe Chelu. ii facu mohvda si-i pusa numele la copii in molivda Umcea. — Bre. lasa fire-ai a dracului copilu si nu mai crede in popi. o chema Taina. ieseau aburii. 1-au incohit lupii si 1-au mincat. Traiau Taina cu Chelu tare amarit si greu. si spunea ca din oasali lui Tufica a crescut ciresu. i-a spart burta si 1-a mincat. nu-1 mai boteza. Sa ducea el cu galetile la apa in marginea satului. s-a pierdut in padure si a dat peste el un lup. de doi ani. botezuri. mergea ghebejit numai sa nu-i iese muierea la fintina s-o vada oamenii pe drum. i-a povestit cum si fata 264 . Taina dete furis o troaca de apa la aha muiere. Chelu porni sa blastame. — Chelu-i zice: Cind a vazut Chelu. na. ea cu vacile de coarne si ara. da Chelu nu ere dea in Dumnezeu. Muma-sa plingea si amarita cum eria. iar Chelu cu Taina pe deal la arat. Tufica. sa injure ca nu-i trebuie lui mohvda. Nici la ora-n sat n-o lasa. Taina asa a zis ca un copii are si s-a gresit si cu troaca si botezu lu popa. erau inca calde. Da de Chelu iar nu s-a ales nimic. care n-aveau copii la tineretea lor ce n-a avut copii. zburau ciocirliile in cer. Taina ie fata saraca n-are incotro. Da lasa copilu. Venira turcii si-1 luara pe baiat la birul singelui. pina la anul crescu acolo un cires mindru.. sa ai grije de copii. ara pina sara. Cind a venit muierea din padure. Venisa o primavara timpurie. asa ca ramasa copilu nebotezat si-i zisera Tufica. s-a pus cu oticu pe muiere si a omorit-o in batai: — Na. sa dusa la popa. Nu-1 lasa sa boteze copilu ca-i eria frica sa nu sa uite popa la ea ca e muiere frumoasa. pina ce ajunsa copilu de vreo trei anisori. el tine coarnele plugului. in casa lui. Tufica-ncolo. sa-1 manince-n tufa lupii pentru ca 1-ai botezat fara popa.

ce a prins si vazu iara ftearali inchisa. — Tata ai? — N-am tata — Muma ai ? — N-am muma. La mijlocul noptii aude din lemn o gura mare de oameni. unu din oameni zisa la ailanti asa: — Stati ca. a murit ea plinge. pescarul iara le aseza. sa sa araneasca si el. iar el ca ienicer s-a dus la sultan sa-i duca birurile. Da el a tras la o casa de romani. colea in drumul nostru unu a pus ftearali in poteca noastra. cerut el sa-i aduca omul si fata. — Da frati ai avut ? — Muma spunea ca am avut eu un frate si si si 1-au luat turcii ieniceri si spunea muma ca 1-a chemat Negel. avea insa obiceiul turcesc. o fi vun sarac.! 1-au luat turcii pe fratele ei sa-1 faca ienicer. a inzestrat-o ca sa se marite in Tara Romaneasca. Atunci el si-a dat seama ca despre el era vorba si a zis: Fata. era fratele ei A chemat el pe unchii care au dat-o pe fata sa petreaca impreuna cu ea si le-a spus cine este el. Ftearali sa inchisa. iara le aseaza bine frumos si sa raseste sa le pazasca. ei nu m-au lasat. Da oamenii ce a stat in loc. iar ei i-a dat bani. ca in fiecare sara sa-i dea mincare si cite-o fata mare de petrecere. ! POVESTE DESPRE UN PESCAR DUPA PESTE A fost un om care s-a zanimit in toata ziua dupa peste. Ala ce a zis stati in loc. — Fata s-a zauitat si a vazut. Oamenii care stau in loc. Fata s-a dus. vede o vidra iesind afara din apa. Muri muma-sa si pe fata o luara niste unchi si o crescura. Crescu ea gogea mare. In sara alanta. uita-te in capul meu si vezi ca eu am un negel in cap. fata. zice: — Nu inchidea ftearali omului. omul sa scoala de noapte. da ea plinge cu hohote. n-are incotro. I-a mustrat. iar sa duce sa vada ftearali. In sara a de trii. venind drept catra ftearali lui. Intr-o zi. sa duce la fteara pescariului si a ridicat cracu in sus si besi: pirt in fteara. prinzind peste. Da cind a vazut-o el a zis: Amarita asta de ce-o fi venit? Cine te-a trimis. Cind veni la fteara. fiinca avea un negel in crestetul capului. top fugisera pin paduri si nima nu-si da fata ! Se gindira ei mosnegii satului s-o dea pe fata aia saraca. dracii apoi ii spusa 1-al ce besi ! 265 . cind oamenii ajunsa la ftearali. Cind fu in varsatul zorilor. omul sa raseste. Vorbind ei. s-a dus pe margine la o apa sa prinda peste si mergind pe marginea apei. ftearali inchisa. — Da cum a murit ? — Muma a murit. care-i deschide ftearali Pina acuma de trii ori. sa vii? A — — Pai chinejii satului. Yidra ce sa faca? Se duce el acasa si ia o pareche de fteara si le pune in urma vidrei in marginea apii si dimineata pescariul se scoala si sa duce sa vada ftearali ce a prins. Da frati-su avea un negel in cresteru capului. omul sa sui intr-un lemn stolos si pazaste ftearali. Pescarul s-a gindit s-o prinda. da baiatul a crescut si el mare si a ajuns birnicul imparatului si tara turceasca 1-a trimis in Tara Romaneasca sastringa banii de pe tribut pentru sultan. lasa sa prinda si el ceva. Dar in sat nu eria nima. doar acuma vo prindea.

daca — O sa te bata o data. Omul care pazea din lemn tot vede si aude ce zic ailant draci. brazii si paltinii sa le fie nuntasii. stie ce-1 adasta. ! neincrezatoare ii zise barbatului sau. apoi isi jurara credinta.: ! ! in fteara. iaca iar vin dracii gomoind drept si in catra fteara. viul cu mortul Fiecare saruta pamintul si cutitul. Dracul zice: Mai da-i o data. — de picior: Omul — Omul — Am zice: dat o data. da dracul mai adasta sa mai dea o data. ftearali sare in sus si-1 apuca pe dracul de picior. da de-o da de doua ori. sa se ingroape deodata. FRAJI DE CRUCE si Cindva. Omul care asculta din lemn cum spusa dracul ca sa poata sa-1 prinda pe al inchide Omul ftearali. iar Apoi se jurara pe sfinta luna ca se vor purta cu credinta unul fata de altul. iara dracul sa alege ! din ailant vine sa ftearali. io rabd. Omul ridica odata sus ciumagul. dupa ce crescura mai gata de casatorit. iar de va muri unul din ei si va uidi altul. dracul plesni in fteara. facut Ama sa m-am frearali. care paza ftearali sa cobori din lemn si cu un toporas facu la lumina zilei un bun ciumag si veni la fteara. care fu prins de picior. facu butuc de paducel ftearali. ca odata m-am facut Dracul. ca e buna de leac. omul sa zica. dupa ce n-a dat de doua ori omul in ei. — Daca da Odata in spune ma prinde? el. cind ajunsa inchida iara cracu mult sus. Dracii zice 1-al la fteara. Omul veni mult aproape cu ciumagu. Dracul — Da ce sa-mi faca. asa sa stie omul care a pus ftearali sa faca un butuc de lemn paducel negru si sa-1 puna sub fteara sa vezi cum te prinde in fteara pe tine. Mare pe minte. ce ai catat ti-ai gasit. intr-o zi cu soare. Dracul sa umfla. ce le nazari prin Sa faca nunta pe virful muntelui. moare io il rog sa dea incodata. in lemn sa pazasca iel Sezind in lemn omul. ama omul stia. Si iaca-asa. de-te o data tare in dracul. sa facu tot cenusa si omu lo toata cenusa si o imparti. ca om supus oacatelor. Da in fteara sede prins un drac marc. ridica prins Sezi tu aicea. 266 . La o vreme aminata. stie a — dat sa dea. Mai la urma pastorita mai stelele cerului facliile. da noi ne ducem. Omul lua ftearali si pleca acasa cu ele. le-a fost bucuria gasindu-se si dupa ani de zile cutreierind cu turmele plaiuri nevazute nestiute. Pusa negru si pleca la reca sa puna pusa butucul de paducel pe pamint aseza ftearali pe butuc ftearali . nu mai da. besi: pirt in fetara. gras si fumeaza tutun. de demult un cioban si o ciobanita s-au suit cu oile la munte s-au pierdut unul de altul. dete Dumnezeu ca sc-ntilnira. sa nu cake juramintul. ama mine. si sa sui iar sa dusa acasa. Ailanti draci vazura cum il prinsa ftearali pe alesu de picior.

prin inima unui soc sa-i vie de afara aer ajutor. Mersera ei ce mersera si intr-o zi cu soare detera de lume si lumina. tata-su si neamurile toate in zadar incercau sa-1 opreasca de la acest pas necugetat. ma omule. Ea moarta. zise omul. iar carnea sa i-o manince vulturii. daca ai tu atita credinta in muierea ta. De bucurie ca cei pierduti si socotiti ca morti pentru totdeauna. ca sa aibe si el loc. Linga grcapa ramasera strajerii sa traga deloc pamintul de pe cioban ca stiau ca e inmormintat de viu. vazuse I se facu mila visa ca a venit la el un mos cu barba alba pina-n briu si 1-a-ntrebat ce cauta el in groapa cu moarta? Iar el i-a povestit mosului ca s-au luat din dragoste si s-au jurat asa sa faca. ce il facea sa moara cu zile. si — — — — Intr-o noapte iesi Maica Precista in cale spunindu-i ciobanitei sa mearga pe dira de luna si stele pina iese la luminis. mai baiete. Da el in groapa o ia pe sotia sa in brata si adoarme dus. Bine. Groparii trasera pamintul. Mai apoi. Mama-sa. iar pastorul care-si iubea ca un nebun sotia adormi dus linga ea in fundul pamintuiui. ori silit in prapastie. iar mai la urma si de satul lor. ca sa vezi si tu vreodata ce credinta arc si ea in tine. facind pacat va calca juramintul. muiere. asa sa fie de la mine si de la Dumnezeu si plecara in nestire cu turmele de oi pe steiuri depiatrasi codri fara margini.Asculta. isi da el cu planurile lesinat pe trupul rece al iubitei sotii. mosu i-a scris pe marginea leaganuiui o scrisoare pe care a impaturit-o-n patru. precum le-a fost juramintul. Nunta a tinut o luna si inca o saptamina si mai o zi. dar daca unul dintre noi va gresi minat de diavol. De ce n-ar muri deodata decit mai tirziu. si el viu. iar juramintul pentru el este lege. gata sa moara de viu. Tot natu-i fericea ca se iubesc si au turme de mioare ca nimeni altii. precum el vede. o cremene si o lumina zicindu-i: — 267 . Si asa se culca pastorul viu linga pastorita moarta. ! i Atunci mosul i-ar fi zis: Bine. cum sa fie pedepsit? Sa fie pedepsit de Dumnezeu. Tata-su pusa un ulei ca sa aibe cu socul rasuflatoare. Peste noapte Dumnezeu de sus priveste pe pamint si vede toata lumea la rostu ei. Pe la o vreme in ciobanita dete o boala grea care o dobori si in scurta vreme muri. daca tu asa doresti. ca asa s-au jurat ei cind i-a cununat brazii si paltinii din munte. Eu zic sa nu fie pedepsit de Dumnezeu si vezi tu muntele acela ce-si inalta piscul spre bolta cereasca. apoi i-a dat un amnar. au inviat. Lumea sta cernita din crestet pina-n glezne. caci unul fara altul nu pot trai. numai un om viu sta in mormint cu sotia moarta in brata si plinge Ce sa faca el acuma ? Asa ceva nu mai si suspina de ti se rupe inima nu alta si scobori jos pe pamint. de acolo din virf sa se arunce singur. Baiatul adormit precum era. eu am s-o scol si pe ea din morminti. Bietul barbat degeaba se batea cu pumnii in cap si isi jumulea parul ca muierea lui murise pentru totdeauna. Parintii se sfatuira cu groparii si lemnarii sa-i lase o deschizatura iar si sa asculte strejerii daca tipa si cere In chipul asta cei mai intelepti socoteau sa-1 scape de la o pieire sigura. Parintii le facura nunta mare si frumoasa de se duse vestea peste dealuri si vai. Dar nu era chip nimeni sa-1 induplece de la horarirea luata caci juramintul fiind sfint pina la urma duce tot la moarte. Se ceru lemnarilor sa faca leaganul mai lat.

asa cum il sfatuise Dumnezeu in vis. Omul sa aibe rabdare. ii toarna otrava in paharul cu vin si-1 omoara pe barbatul ei eel bun si credincios care se ingropase de viu pentru dragostea ce i-o purta. 268 . In cale il ajunse — un Buna soldat: calea. cu treaba. ca la orice birt: vine lume de tot neamul. deck al Trecuse gogea vreme cind negustorul nostru porni prin sate dupa tocmit beutura. nevasta-sa se scula. iasca. Dar muierea lui glumeata din fire s-a luat cu un ofipr tinar si frumos si s-au iubit. cremenea si lumina. un amnar si o lumina. cum il aud. Asa s-a-ntimplat ca de data asta vazindu-se cu capul pe umeri. gindindu-se de ce lucru sa se apuce pentru a putea trai. iar sopul ii ramase trintit jos cu spume la gura. Se oprira deci aci. ca tot ce face timpul tot el este si eel ce desface. sa citesti aia. Si asa ea in citeva zile dete cinstea pe rusine. Nu le-a trebuit multa chibzuinta ca s-au apucat si au deschis in mijlocul orasului o cafenea. : ! ! ! isi pleaca in cer. Asa mersera ei zile si saptamini pina ce ajunsera intr-o cetate mare cu ziduri inalte albe si scaldate in razele soarelui. Dar cum fiecare este stapin pe capul lui. La or cafea si fie cafenea. Isi aminti de vorbele mosului spuse in vis. Dupa ce citi de trei ori. insa oameni sint pupini. il dezgroapa si vreau sa-1 ia acasa. Aprinse cu amnarul iasca si lumina. ei erau morti si astfel o pornira in lume sa-si gaseasca norocul. asa cum s-a jurat tinguindu-se peste trupul ei rece ca gheata. Aici este frumos si aici este de trait ii zise muierea pastorului. ostaniti si sleiti de vlaga. Merse el cit merse si osteni. se gindi ca nu se cade pentru un purece sa arunci patura pe foe. Baiatul. Cind baga mina-n sin da de o carte. fie fara treaba. trei ori scrisoarea. iar pe muiere a lasat-o acasa. Qnd colo. negustorul tragea sa moara otravit. Ofiprul incepu sa umble cu momele impanindu-i capul cu fel de fel de lucruri rele si viclene.— de ia De si indata ce te vei destepta din acest vis aprinzi lumina. rachiu. mai frauoare ! ii zise ostasul. Ea lua banii toti strinsi de omul ei cu truda mare si pleca in lume cu ibomnicul. Mare le fu bucuria tinerilor si Dumnezeu din cer isi sterse lacrimile. Da-n vremea aia s-a potrivit sa treaca un cioban cu oile pe alaturi de cetate si ce-i da lui in gind sa se uite pe fereastra in cafenea. amnarul. si-a luat lumea-n cap punindu-si in sin cartea. praful cafenelei este calcat mai des bisericii. In clipa zborul mai la urma soptind amin amin amin mosul ii trage o palma zdravana baiatului si moartei. cind se vede cu lumina aprinsa in groapa zbiara ca din gura de sarpe.mai tare ca la caprele rasfirate pe ogasegata sa speriepe sotia sa multiubita. bea vin. iar mai apoi incepu sa citeasca din cartea lasata. Insa la coliba parinteasca nu era chip sa se mai intoarca. Ca sa ramina cu ofiprul. iar lume este multa. Cind a vazut el una ca asta. mirare mare. nu i-a venit sa creada ca timpul pe toate le schimba in lume si se schimba si iubita lui nevasta. Ce sa faca acuma? Mulse lapte de la mioarele sale si-i slobozi cu sila pe gura pina ce 1-a-nviat pe bietul si nefericitul negustor. insa el ramine linga sotia sa. Pentru cei ai casei si lume. Merse el dupa butii de rachiu si se cam zabovi. trag pamintul in graba mare. Strajerii.

Dupa o asa de mare isprava ii puse in teaca sabia si se prefacu vicleana ca doarme. Mersera ei din cazarma-n cazarma. Gendarii ii gasira sabia ostasului minjita cu singe. fu dus sa-si sape singur groapa. $i asa bietul om isi astepta osinda cea nedreapta Bietul sta in om numai sa recunoasca tari ca sa nu mai scape cu viata. doar o spune adevarul. Soldatul scoase spada. $i cum era slaba de minte. 269 . Dimineata ea rascula mahalaua tinguindu-se ca tilharii i-au ucis fata din casa de au lasat-o saraca. el are un frate ostas de la care vrea sa-si ceara iertare si sa-si ia ca toata lumea ramas bun. care-i povesti trista intimplare cu muierea lui mergind impreuna. ca nu se pricepeau nici la teorie. om judecat si cu scaun la cap.Multumesc dumitale raspunse nefericitul om. din oras in oras. dar auzind imparatul. supsera singele unul de la altul. Asa se petrecura lucrurile mergind el cu ostasul in iume sa-si gasasca un capatii. numai sa scape de el. nu stiu cum se face ca-i cade caciula jos si ofitereasa care-1 asemuia cu fostul ei barbat. Si cum tot patitul este priceput. Cateaua varsa venin si turba de minie nestiind cum sa-i faca facerea curmindu-i firul vietii. pe toti ii asculta si pe putini ii credea. de aceea isi puse in gind sa se faca frate de cruce cu ostasul. iar mai apoi in mijlocul orasului i s-a ridicat spinzuratoarea. lucru zis si facut. sa-1 puna pe ostas s-o spele pe picioare. fiindca i se parea ca este mai zburdat. il legara-n lanturi si zdup cu el la temnita cea neagra. Mai la urma judecata era facuta sa fie spinzurat. Da el tinea una si buna ca n-a omorit fata. flamind si biciuit fapta ce o facuse. ori sa-1 bage la robie pe vesnicie. doar. intr-o sara ce-i veni muierii pe chelie. porunci sa fie adus numaidecit dupa obiceiul stramosesc iertaciune. Din vorba-n vorba. numai ca nu lesina de frica vazind dovada ca banuiala ei se adeverise. taind-o la git pe tinara fetita. fata de altii. ! — apa pina-n briu. pina aflara unde este ofiterul care i-a furat nevasta si cerura sa fie primiti amindoi in oastea imparateasca. De acum omul avea in ostas ortac si astepta de la el sa-i vada patimile de ostas ca unui adevarat frate de cruce pastrator de juramint ori asteptator de moarte. insa el nu primi. Ce sa faca insa plotonierul cu ei in front. Avind ea si o fetiscana in casa isi facu planul s-o omoare zicind gendarilor ca soldatul a ucis-o de gelos ce era. cu broaste si serpi. Gendarii nu fratele sau si sa-si faca vrura. Spalind-o el pe picioare. curat si mai scuturat. sa-i dea pe amindoi ordonanta la vreun ofitir blestemat. Ce sa-i faca ea acuma ? Sa-1 omoare. Ofitirul care-i luase muierea il ceru chiar pe acest nou ostas intrat volintir. nici la minuitul spatiei si scutului cum era pe acea vreme indepartata. Cind colo. apoi isi jurara credinta pina la moarte. L-a mirat ca acest soldat pe unde trece nu lasa urme pirjolind pamintul ce nu este al sau. sa-1 vada lumea si |ara ca nimeni sa nu mai faca ce-a facut el. taie in cruce pe bratul sau si al fratelui sau. Veni un calugar barbos cu o carte-n mina sa-i ceteasca rugaciuni inainte de moarte. inainte de a pleca ferecat cu lanturi intii Mai pe cea lume. nu statu mult pe ginduri si intr-o noapte ii fura pe cind dormea sabia din teaca. ca cica zor nevoie. macar ca o slujea din zori pina-n scapatat de soare. baga el de seama ca soldatul era om de omenie si cumsecade. Multimea il privea ingrozit5. ci era cumpanit. il scuipa si-1 blestema pentru faradelegile sale. Dar muierea lui nu l-a cunoscut. Calaii insa il cercetau si-1 rasucea.

Noaptea s-au dus si 1-au ingropat ca pe un hoit de cal la o margine de drum. pe cind eel de omenie. care auzind despre spusele sale. caci nu i se cuvine tilharului dupa legea pamintului. stii tu cind ti-am povestit — Am priceput tot. Dupa asta s-a facut o nunta mare si frumoasa. A colindat el in lungis si-n curmezis cetati. si a-si fringe miinile mai frate-meu. resti — — Imparatii care venira din toate colturile pamintului se impotrivira zicind se face un imparat sa-si dea fata dupa un cioban nating. iasca si lumina si s-au despartit. Ostasul insa la mijlocul noptii s-a dus de 1-a dezgropat. Si dus a fost. Abia 1-a primit bietul imparat. fata imparatului a inviat Cind i-a calcat pragul imparatului cu fiica-sa de mina. ca si asa nu-mi ajuta la nimic lacramile de la mine ca eu mor nevinovat. sarmanul tata si mama. Numai tu sa afli narul iasca si lumina. Vracii si doctorii chemati din toate colturile lumii n-au avut ce-i face asa ca la palatele mari imparatesti era multa tinguire. apoi i-a citit din acea carte sfinta de trei ori si fratele sau de cruce s-a pomenit din morti. Ce sa faca el acum? Sa bata la portile imparatesti ca sa-1 primeasca cinstitul de-mparat. rupt si gol. Dar in oras vilva mare ca se astepta imparatul eel mic si ca era ziua de osindit la moarte a fratelui de cruce al micului imparat. Dar nefericitul om i-a spus fratelui sau de cruce ca are sa-i scrie si o sa-1 cate. il vazu fratele sau de cruce. caci infeleptul ca nu cu tacerea pe orice nebun si tot inteleptul la norod multa liniste si lipsit de minte numai tulburare si necazuri. iar nu peste gloata fara minte si judecata. Si-a luat indarat cartea. iar pe frate-su 1-au spinzurat in amiaza mare. sa-ti fie marite-mparate ginere. Cind mai la urma afla ca de curind murise singura fecioara a imparatului. Gendarii si calaii 1-au impins in multume. Sa-mi dai pe fiica-ta sa-mi fie sotie. innebuniti de durere era cit pe-aci sa le crape fierea-n ei de bucurie. incepu a plinge plinge. Au pus ei la trasura opt telegari albi ca spuma de mare si au luat tara in lungis da si-n curmezis pina ce au dat de orasul unde era nevasta lui cea necredincioasa cu ofitiru. numai ca de rautatea lumii trebuie sa piece undeva departe. ziceau mai marii preotilor. amnarul. Ce ceri.! ! Cum de mila tale. fara pic de cruce la cap. Si asa plecara toti imparatii de la nunta cu buzele umflate. iasca si lumina pe care mi le-a dat mosu ala. alungat de multimea cea nejudecata. Insa batrinul imparat ii linisti spunindu-le ca se cuvine sa-§i dea fiica dupa un intelept. Dar el nu s-a lasat pina ce noaptea pe furis a dezgropat-o pe fiica-mparatului in timp ce strajile plecasera dupa beutura si citind din acea carte frumoasa de trei ori. Na cartea asta. dar nicaieri nu si-a gasit un capatii. a aprins cu am- — Nu lui. a zis fratele sau de cruce stergindu-si lacramile si tucindu-1 pentru cea din urma oara. amnarul. sa ti sa faca aia ti se va da si face. iar el in loc de toale plugacapata toale-mparatesti. orase si sate. caci n-o sa fie uns de Dumnezeu in domnie dupa moartea-mparatului. baiete. caci asa a fost scris ca un om de rind. frate-meu si cred ca o sa ne vedem in curind. 1-a crezut ca este ori vreunul care umbla cu inselatorii ori ca are in fata vrun nebun. bocete si tristete. unde-o da peste oameni. iar tinerii plecara prin imparatie sa se plimbe si sa-si cunoasca orasele si oamenii biruieste pace aduce. Ce se mai intimplase? Fratele sau de cruce afla chiar din gura lui nevasta-sa ca ea 270 .

spunindu-i Mai firtate. Cind tocmai sa-i puie streangul la git calaul ostasului sosi imparatul cu imparateasa cea tinara. In zadar se ruga el sa fie crezut ca nu e spion. Deci judeca bine daca vrei sa nu mori. Pina und' se poate. e vinovat ostasul tau? vinovat. cerindu-i sa-1 cheme pe ofitir sa puie capul in cinstiti si drepti — ! streang. marite imparate. El s-a dus la marele judecator sa-i spuna despre omor. Apoi se adresa multimii. Dar ostasul ii povesti intreaga intimplare cu faradelegile de la casa ofiterului unde el ajunsese ordonanta. Lumea ramase uluita si inmarmurita ca in fata unei minuni nemaivazute. ca nici in ruptul capului un ostas nu avea crezamint la stapinire nici cit negru sub unghie. Dupa ce muri il pusera in leagan bun pentru inmormintare. De aceea. omul curat si nevinovat a inviat iar eel cu doua fete singur si-a sapat groapa ? lata ca vremea scoate la iveala si arata lumii minciunile. fratilor — Cind privi Capitane. Acum a venit vremea sa-i judecam noi pe adevaratii vinovati care nu trebuie iertati nici de catre imparati. i se ridica spinzuratoarea. Mare Sa fii blind la toate. si batrin cu barba pina-n glezne ingenunche in fata imparatului sarutindu-i picioarele ii zise: Un — Marite imparate. Este eel mai mare dusman al patriei si al — — — — E neamului. fiindca eel nevinovat a inviat. iar in locul lui in streang vei sta dumneata eel care-1 invinuiesti. Da 1-ai rai da moarte ! 271 . e tradator de tara. e spion Sa stii ca daca e nevinovat dupa ce-1 veti spinzura eu am sa citesc dintr-o carte si va invia. Imparatul aprinsa lumina si-i ceti la cap de trei ori acea rugaciune facatoare de minuni si ostasul se ridica din cosciug. dind dusmanului secrete despre ostirea imparaa taiat-o si-1 teasca cu care se afla in stare de razboi. luminate. Imparatul se apropie de ostas. Acum rasuna glasul norodumi care vine cu inversunare nebiruita si putere neintilnita si cere moarte pentru tine si judeEi.: ! pe slujitoare. ca e cu judecata nu e cu lopata. caci cine e nevinovat va invia. Atunci tinarul imparat il chema pe ofitir. ar merita sa i se taie capul cu satirul si a i se arunca la ciini. eu sint fratele tau de cruce. dar in loc sa i se faca dreptate. vezi ca — spurcat si taler catorii nedrepti si fatarnici. mai cu luare-aminte il recunoscu pe fratele sau de cruce intrebindu-1 daca se simte vinovat. judecatorii si gendarii il gasira dupa spusele ofiterului ca este tradator. el este un mare vinovat. ! zise tinarul imparat. Slavite imparate. capitane. ca nu e tradator si ca dimpotriva ofiterul si amanta lui sint necinstiti ca si cei ce cred in mmciunile lor. ce zici. ca sa scape de barbatul ei. crezind ca acesta va iubi-o va necinsti si pe ofitir. iata-ma acuma ajuns ca imparat Am plecat in lume precum ne-a fest vorba sa te caut si in imparatia mea iaca am dat de tine chiar in ceasul eel bun. zicindu-i: Stati. Atunci imparatul facu semn sa-si faca treburile calaii si judecatorii cei pina ce fratele sau de cruce fu inaltat in streang macar ca striga ca este nevinovat.

Poporul privi nedumerit si nauc. Atunci eel mai mare dintre frati zise: muma si fara tata. In mijlocul pietei fosta lui sotie isi stergea lacrimile sub picioarele ofiterului care atirna-n streang. ca sa-si afle piinea pentru gura si sa traiasca si ei ca toata lumea. Fratele eel mai mare zise la eel mijlocari: —O 272 . zise imparatul. Multimea privea la toate astea cu groaza si cu multumire. omul sa judece cu capul si nu cu inima. Muierea infipse capul in pamint rusinata. sa ne ducem la lucru. ceru poporului sa mai stea ca mai este o judecata. Bine. ca asa sint oamenii supusi pacatelor. Plecara toti trei si ajunsera in valea Caligioaiei la Orman Gripa. ce sa dreaga. daca nu-ti amintesti de juramintul dat fa{a de barbatul tau care s-a ingropat de viu o data cu tine si care te-a-nviat din morti. precum eu am facut la tineretele mele. — Insa imparatul i-a amintit ca ea a cerut ca eel ce va calca juramintul sa se arunce in prapastie din piscul muntelui cu virful infipt in cer. cerindu-si iertare. De-aci pleca imparatul cu sotia sa. unde vom putea si unde vom nimerea. ce sa fac5. sa cumpaniti mai intii si sa n-o dati porcilor. eu am sa-ti amintesc de toate. care apara pe eel nevinovat. Dar cind vru sa piece. iar credinta voastra sa n-o dati orisicui. Cu iedupi-n brata. fratele de cruce. urmat de norodul fericit si multamit ca au dat peste un imparat drept si injelept. povesti trista intimplare.! Imparatul se ridica in seaua calului scoase sabia si porunci ostirii sa-i puie in streanguri pe judecatorii necinstiti si ofitirul mincinos. Se gindira ei. Linga caprareata. iar mai apoi zicindu-le: Luap aminte ca frati sintem si se cuvine sa tragem invatatura ca numai acel om gaseste mai bine si mai frumos. vulturii sfisiindu-i resturile ramase din trupul ei eel blestemat. Dupa asta ea a inceput sa plinga. caci orice tirg se sparge si tot inceputul are si sfirsitul. §i asa veni vremea de se adeveri ca omul are mai multa credin|5 si virtute — decit muierea. Imparatul i-a aratat piscul. $i intorcindu-se imparatul catre norod. N-avu juramint $i nici crezamint MOARA LU $EBAN Triiau odata intr-un saraci. Ce cinta pe fatl. caci: Fetita frumoasa. Si-i arata semnul sabiei din crestet amintindu-i de omorul slujnicei. iar din virful cerului s-a prabusit in prapastie. spunind ca n-are nimic pe suflet. El o chema pe sarmana femeie spunindu-i cuvinte de imbarbatare. ea s-a urcat ajutata de ostasi. fara sat departat trei frati. Dar fiindca-i anevoie a cunoaste ce altul gindeste. apoi o-ntreba daca nu cumva are si ea pe suflet vreun mare pacat si n-a calcat vreun juramint. care ramasera de timpuriu se sucira.

o porni in jos si ajunse la Moara lui $eban. un ficior aici Ce cauti. cum se scula. ramii ! ramase — — Avem cas. vazu mare inghesuiala de ichimi. iar pe mine ma lasara adormit in padure. sa ma due eu s-o vad? — ! — — — 273 . 1-intreba pe fecior: Tiii. Atunci pacurarii cazura pe ginduri si se mirara ce vrea copilul cu berbecul Dupa ce se chibzuira. Veniti sa mincati Nu. ii raspunse un slujitor. Copilul lua paralele si fugi la bilincu Lugopci. Ce era sa fac Sa vin sa ma adapostesc in moara. Atunci lupul. lapte. nedumerit. Fata imparatului e bolnava de crasta. Sara se strinsera pacurarii pe linga foe si fiecare incepu sa pricajeasca cum se pricepe si cum il taie capul. Cocosul. Ca sa nu-i fie frica. un lup si o ursoaica. Coapsera piine in cuptor. incepeti de cinati. Peste noapte se abate din cale o vulpe. eu dau tircoale pe linga garduri si mine la puici timpurii. se auzira in departare cintind He-hee maninc miere — si eu ma due Cind cit pot. Du-te ia sacul de poli si mergi la bilincu Lugopci si cere-i sa-1 junghie pe Chisem berbecul. in moara parasita. Vulpea. lupul moara ramase feciorul si — ! — — ! voi in asta-sara la bilincu. Cum intra in moara. mincati acuma la fata imparatului. ! ii zise: la un iavore mare. Cind la poarta imparatului. eram trei frati si in timpul noptii fugira. intra in cosul morii si adurmi. altii ieseau. intuneric bezna. copile. intra in moara si stau la taifas. sc due si vin. unii intrau. se sperie caci se vazu singur fara frati pe linga el. eu nu cinez zise feciorul. unde numai dracii isi fac noaptea culcus ? Atunci ficiorul raspunse Uite. Mai intii vorbi vulpea: He-heee suratelor. fiu la ! — — Vreau sa oaspe Si Bine. urda si pine. $i se duse el Hai. Va dau o suta de galbeni sa-1 jungheati ! ! pe lor Chisem. Copilul frinse capul la berbece. dar mi-te de Mai bine sa-1 lasam adurmit in padure Cel mic. plinse amarnic. in cimpul de la Voinita. Stau ciuci pe coada si se nacajeau ce ispravi au mai facut fiecare. se scula zicind: Daca e asa plec la bilincu de oi al lui Lugopci sa maninc o oaie stearpa Dupa — ! — si grasa. ca s-o vindece numai pe fata de crasta si nu puteau. sla junghiem berbetili ca sa luam parali ceste? ceilalti frati raspunsera: "Ti si — Tunti sla junghiem ! Ficiorul le dadu suta de poli de aur. picurari. zise fratele eel mare: eel mai gras si bun Chisem berbecul ! — Atunci fatim fratre. in afara de un cocos pripasit prin asta moara parasita. ce plinse. sa-1 mai ducem cu noi el ? si pe eel mic ! Nu vezi ca nu putem gasi de si lucru pentru noi. este-n pod un tagircioc plin cu bani pitulat de hoti. Ce nu ma vor pe mine. Ficiorule. pacurarii taiara pe Chisem si-1 tiarsara.: „Ce sa fugim". Intreba el pe slujitorii din fata portilor: Ce-i aicea? Vad lume care intra si iasa. Nu era nici o vietate. zicind iesti catre pacurari: cocosii. si ursoaica fugira care-ncotro dupa treburile lor. Auzindu-1 sa ursoanea. scoase maduva si zise: Eu plec ca am treaba. flamind. sa-i iei maduva din cap si sa mergi cu ea la fata imparatului s-o lecude crasta. se crapa de ziua. apoi pacurarul eel mare ii pofti la masa. iar in cocosul. dar toti tristi.

poate ca el va face vreo minune. zicindu-i: Tata. ce bacsis poftesti. Vazind ei ca nu este cu dreptate. se plinsera la doi oameni — izuichiori Toata lumea vine. Daca-i sarman din popor. — — ! Ai. — Nu si trebuie sa stiti Le raspunse fratele eel mic. Izuichiorii asa facura precum li se poruncise. nici alta. vazu cum vin pe drum ! — si le porunci la izuichiori: Ceia doi oameni. ca si noi — Nu — De poci. Eram trei frati. ! Yrem sa ne spui stina di unde rise. nu poci. nu spui. Degeaba-si tine capul in poaleie ma-si. minca. Sa vina lumea sa manince. noi te omorim pe tine. dormea si fugea. L-am parasit in valea Calagioaiei — — — Eu pe capul cit vreti sim frate cela mic ! ! Ei atuncea se mic si nu puteam nu stim ce si fasi? mirara. Ficiorul intra in odaie. Dimineata cum se scula fata. fatim si asta raspunse imparatul multumit. iar cin' sa fuga sa-i puneti in odaie si inchidep. cari vin sla dati sa manca. sa afle cum s-a imbogatit frate-su: — Nu. Asa si ei. unu luam cu noi. ca tot rastoarna carele cu coada. Atunci. vazu fata. Si se sculara si se dusera la acel loc minunat cu lume multa. ca-mi lecuisi fata? Atunci copilul zise: Eu voi civa. nici una. ficior. Atunci imparatul se mira si se gindi ce sa faca ? Cum o sa dea el fata dupa un copil sarac ? Fato. ! sa-1 Di unde it? Noi im din Macedonia. necajita si vesela ca aici toate pe degeaba se primesc. Sa intre si el Destui au intrat si nimic n-au facut. Fata sari-n sus ca iedul de bucurie si merse la scaunul lui tata-su de aur pe care sedea. fuge ne inchideti? — — — si nu plateste si numai pc noi si-i Sa-i spunem la cirbagoaia. eu feciorul acesta voi sa-1 iau de barbat. bautura si-i inchisera in odaie. Insa dracu baga colacu. sa vedem ce zice? Se dusera la stapin spusera ca cei doi calatori pling ca numai pe ei ii tin inchisi in odaie. minca. bea. Pe urma-1 intreba pe ginere: Hei. sa bea si sa doarma si nimic sa nu plateasca. ca e rau de voi a spune adevarul. sa ni dutim si noi zisera ei. bea si doarma. Feciorul. ei sa vina sa plonga la mine. scoase maduva. bea.: ! Mersera slujitorii de-i spusera imparatului ce vrea ficiornl. Stati. iar tu esti de vita impa- — ! — — — rateasca. Si-i ridica un han frumos. eu il vreau de barbat Imparatul n-avu ce sa faca si marita fata dupa feciorul sarman. din popor. fara sa dea o para din buzunar. nu raminem voem.si tu vutia cesta. se bea si se doarme de-a ficea. zisera cei doi frati mai mari 274 . Sa vie la mine-n odaie zise feciorul si izuiciorii ii adusera pe cei doi oameni. o unse pe cap si pe unde avea crasta. auzira si fratii lui ca la cimpui de la Voinita se maninca. unde lumea venea. da ista-i ficior sarman. Le adusera mincare. — Bine. era sanatoasa. beti sa ghiti linga mine. de unde atita bogatie era si lui. sa-mi fati un han in campu di Voinita linga un iavure mare si sa dau bacsis la lumea nevoiasa. mincati.

la sa ubidim noi nu ne asculta si acum cineva Si plecara sa caute prin colturi. ca asa a fost Pina nu era hanul de saturam — — cuma ! ! de cind lumea: Cine e cu mina lunga si Pierde ce are-n punga ! . prin pod si prin cos. Leaga conii de pi mini di mi rup — La moara Cei doi frati se — Cum — — — — — Dar ! Eu Dar si lupule? tare rau zise lupul. tu. Lupul o intreba pe lisita: o duci cu puichili? Cind era cocotu pi grinda. mincam niare. tu. suratelor. Cind in cos. se saturara si veselira nevoie mare. zise vulpea: voi nu stiti ca dracu zace-n inima prostului Sa stiti ca-n seara aceea. Iar acum m-am invatat cu traiul rau ursoane. iar acuma na aflu nimica. Suratelor. sculara si se dusera la moara lui Seban. o duceam bine. ursoaica puse laba pe ei si zise: Stati. due bine. Intrara in moara si ubidira ca sa afle banii si sa se imbogateasca ca si fratele eel mic. la Iavoru din Voinita. ! Caum statea Chisem berbece la si bilioncu zic ca o Lugopci oi sterpe mincam. De vreti duceti-va sa dati derau. Mincam puichili. Peste noapte veni iar lisita. pona mi di noua ani caut si nu mai gasesc hrana. Ramasera acolo sa doarma peste noapte. lupul si ursoaica si incepura sa se plinga ca nu mai gasesc de mincare. cineva a ascultat si de atunci nu mai pica puichili dulci. cum traiesti? o intreba lupul.! lui Seban le aflai parali. ca aflai cine asculta Se napustira peste cei doi frati salbaticiunile de-i mincara.

.

Ill BASME DESPRE ANIMALE .

.

si-mi voi infige cokii in orice vrajmas care nu-ti va da pace Tu-mi esti o adevarata prietena. Lupul se simtia ingimfat si cind vulpea ii indruga verzi si uscate. cumatra vulpe. ! 279 . incit pe loc inghiti hartanul. isi lingea singele de pe mustata si da din coada in semn de prietenie cu vulpea. iti spun o taina mare. vulpea il auzi schincind prin tufani si vaitindu-se ca pe patul mortii. Si fu gata s-o sfisie pe vulpe de foamea ce-1 chinuia. bine-ai venit la birlogul meu. sireata cum este de ! — — Buna felul ei. asa cum iti place. dupa o iarna grea. jumulindu-i o parte din piele. apoi o privi induiosat de grija ce i-o poarta vulpea. pe cind lupii ai albi. o vulpe si un lup. de aia ti-am adus un cotoi de gaina sa-ti mai vina puterile la loc. traia odata. daca prin istetimea ei nu cuteza sa-1 pacaleasca si sa-si lungeasca zilele Vulpea sa lingusea pe linga lup. Lupul. Abia tirindu-se la culcus. — Da-1 incoa mai fuga. Desara este nunta la un om bogat in sat si eu vreau cu viclesugurile mele in timp ce joaca ora sa le mincam toate somoldoacele din stome. cumetre Multamesc. ii Cumetre. jupuit de carne cu bagare de sama de cumatra. Se apropie de lup si tremurind de frica ii zise: ! ziua. adica maninca ce apuca fara de nici o judecata si dare de sama. Dar vulpea. fioroasa si face dreptate in padure. Lupului ii lasa gura apa. vru sa fure o oaie. Asculta. abia apucase sa iese din birlog.CUM A PACALIT VULPEA LUPUL Cica. lupul. Intr-o zi. noaptea. laudindu-1 ca este ala voinica. — Cumetre. iar din ochi ii scaparau schintei de foame. am sa-ti port la ! — ghici gindul si i-o lua inainte zicind: toata viata recunostinta. ca vezi soarele este scapatat Abia acuma imi dau sama cit de buna esti cu mine. am venit si cu o veste buna si vreau sa-ti indulcesc inima. insa niste cini ciobanesti il scarmanara bine. facind planuri cui sa-i manince pielea. stapini peste o padure mare si intunecoasa. lihnit de foame. mincase toate lighioanele codrilor si cit pe-aci eria sa-i vie de hac si cumetrei vulpe. cind inca nu-si schimbase parul. Pe acea vreme vietatile salbatice se adunau la sfat in luminisul codrilor si stateau de vorba. S 1 "? eu am vazut ca au taiat numai boboci de-ai grasi. apoi cu o laba se sterse pe la bot si raspunse: — Daca e vorba de boboci grasi. am auzit ca ai cazut la pat si tare m-am intristat. hai sa ne grabim. zise lupul.

cos in oalele cu perisoare — Doamne fereste. nu e pacat de Dumnezau sa crezi t si ca eu sint in stare de o asa mirsevie? Eu care ma gindeam sa pornim si Sa nu mai noi ca boierii la agelic sa ne ierte si noua Dumnezau pacatele spui una ca asta ca ma arunc in vagauna asta de-mi fac de cap ! ! 280 .! ! zice Sa mergem. ca-i gura apa. cumatra vulpe. cumetre. Acuma erau aproape de cosul casei pe care se ridicau spre cer mirosurile ispititoare de bunatati. care mai pline. nuntasii se sprijinira de spaima care incotro gindeau ca a inceput sa ploaie cu lupi. ca-mi vine sa lesin din miroasele txipturilor si este vremea sa ne cam grabim. credea ca sint cini si nu-i alunga. Prin alunis. pitis. coseri. iar ora se juca de scaparau schintei din opincile nuntasilor. zise vulpea. ieu te-am asteptat ca poate aimindoi dam o raita pin oalele si stomele nuntasilor. te rog. cumetre. Hei. stomele ale mari sa rasturnara. sat Cam pe-nserat Ajunsera-n Se strecurara pe linga garduri. ocolis. Se auzea cintecul lautarilor si ii imbia un mires de carne de oaie si pnrcel fript. Sarira pe sopronul scund si de aci hop. cum auzi. Stii ce e. Pe linga foe. Cumetre. Lupul. Cine-i vedea. Si ca doi frati de cruce. la ce te poti gindi. cumetre. lasa — — — — — pe — Nu stiu. ce pacat ca te-ai grabit si ai luat-o la sanatoasa in vizurina. iar vulpea i se sui in circa si privi in jos. De ajunsera-n Cornis ! Cind pe Cind pe furis. a insfacat o gaina din tipsie si dusa a fost in tufa. sus pe casa. erau asezate numai oale cu carne. numai stome cu carne de oi si berbeci. acuma este timpul sa vedem ce sa petrece in ogeacul casei. Sa lingea pe bot si-i curgeau balele. e minune mare pe linga foe. zis si facut se lipi de cosul casei simtind tot mai — bine mirosul de berbece si perisoare. Vulpea daca a vazut s-a lasat incet in jos. sa vedem ieste vrun cocos in oala ? Lupul se lasa putin in jos cu labele si cazu peste oale. Hai sa privim jos prin cosul casei. si sa fii cu bagare de sama sa faci tot ce voi eu ca doar ma stii cit de priceputa sint in viclesuguri si in$elatorii. sa poate una ca asta. eu zic asa ca mi s-a parut ca eu am aluneca nu tu m-ai impins. s-a sters pe bot cu labuta si s-a dus la cumatrul lup: Bine. care mai goale si in vatra focului un purcel. Da-te putin mai jos. — Din tuns. Se pitulara prin spatele casei si poposira linga un sopron. lupul si vulpea o pornira: Pitis. cumetre lup. ai putina rabdare numai aseaza-te propta si tine-te bine de cosul casei sa vad eu unde joaca hora si precum e rinduita mincarea ? Lupul cuprinse cu labele dinainte cosul. Dupa ce a mincat gaina. apoi zise catre vulpe: Cumatra. sa ma lasi singura sa ma bat cu o nunta intreaga? Vezi. sa ne grabim otira ca simt cum ma apuca ametelile si vreau sa ma vad odata satul Bine frate. babe si muieri si ajunsera la casa cu nunta. prin gradini.

a aruncat tot pestele in caruta. lasind caprele-n pace. auzind acestea de frica ciobanului si de minie ca a fost pacalit de capra. 1-a adunat si dusa a fost in vizurina ei Cind Stan ajunge la tirg'. — Ce Isi zise: 281 . in drum a vazut cu A am sa fac nevestii din tine. a preSi-a inchipuit ca vulpea i-a facut-o si a chemat la ospat pe urs. asa mi-a venit mai cred ca esti sireata ca astea dupa iezi si gaini. Iar lupul s-a saturat: Sa nu strig acu ciobsnu. Ca eu. speriata. cind ma voi ingrasa. dar sa nu uiti cum te cheama si pleca lupul multumit ca la toamna va avea ceva gras de mincat. mie pe limba. pe lup. dar ! cum am sa pot eu ana ca tu esti aceea cu care ne-am inteles Bine. atunci sa vii sa te saturi din carnea si blana mea. uita-te ce slaba sint. da jur ca n-am sa O sa facem minimi pe socacele CAPRA SI LUPUL Cica odata un lup s-a abatut pe linga o tirla si vazind niste capre gramadite culcate. cumatra. numai osul si pielea pe mine Lasa-ma — ! sa traiesc si sa ma hranesc bine. cu toate bunatatile mai blana ! ! o vulpe moarta. Nici peste. pe drum. Sa te-omoare cu toiagu ? Lupu. caprita. O ia si o arunca vulpea care se prefacuse moarta. Veni timpul si se apropie de cirdul de capre. apoi a sarit din caruta. iesi grasuto sa te mine. lupul sint Capra care se furisase in mijlccul celorlalte capre.! — Doamne. Intr-o zi. c£re dormeau in tirla lor. Pe drum. ca sa scape. s-a repezit la una din margine. ia pestele de unde nu-i. mergind el cu o caruta de peste la tirg. Ca sa se razbune pe vulpe. ii zise: pina la toamna — Bine. — — Sa ma strigi tare pe nume: „Pasarica" ! Lupul „Pasarico". alelante vulpicele. nici vulpe. gatit un ospat mare. pusa coada-ntre picioare si isi vazu de meserie in codru. draga. — striga: — ! STAN FLUERATORUL fost odata un pescar pe care-1 chema Stan Fluieratorul. vulpe. Capra. dupa patania din vara ii raspunsa: Pasarica mi-a zburat. La aceste vorbe lupul ramase pe ginduri si vazind capra cu oasele iesite de slaba ce era. a zis lupului: Lupule. ce facea negot peste.

ca sa-si razbune pe vulpe. ei au zis: Hai sa fugim sa nu ne vada Stan. pe culmea unui deal acoperit cu vii si paduri de stejar. Inainte. traia cuminte si sfiicios. iar la vulpe i-a legat de coada un mestecau. am murdarit covorul si m-am murdarit si pe mine. omul nostru asternuse pe ce ursul. chemind toate alele padurii sa vie sa vada napasta si sa se ospateze la pomana pe care o facea pentru sufletul puisorilor ei. Inainte si vulpea au venit. Stan Fluieratorul. pe care Stan o jupui si pielea o facu blana. puiasa o vulpe vreo cinci pui. care-si vedea de treburile lui. pindind vreun sarpe sa-i suceasca capul si era micut cit un ghem. in luminisul padurii venira la casa vulpii: lupi. frate ursule Atunci lupul intreba: Dar tu. in citeva clipe. ca ne ia pielea si ne-o face cojoc. arici si alte jivine salbatice. Cind s-au sculat sa fuga. Intr-un tuns din apropiere. Stan pune mina pe vulpe care nu putea fugi din pricina mestecaului. Cind s-a trezit intii ursul. i-a ospatat bine si de culcare a facut cu ei un legamint. a zis catre lup: — — — Frate lup. ARICIUL SI VULPEA Odata.! ! ! pe iepure si pe vulpe. vulturi. Dupa apoi i-a poftit sa se culce. natici si indrazneti $i. fiindca nu dormise — — — — statuse la pinda. da asta sta deoparte si privea ca un filozof fara sa zica o vorba. ce ai facut? Urechila spuse: Si eu. ursi. si matu mi-a iesit Atunci. 282 . Stan Fluieratorul ii simti. a facut terci din tarite de griu si a turnat pe covor la fiecare la fund. lupul. Cel care peste noapte va murdari covoarele. se mai certau pentru cite o ghinda. ia puii de unde nu-s Ii mincara o droaie de arici. ! de mama focului Vulpea s-aseza pe coada in fata cirtogului si de mila puilor sa pusa pe plins. cumatra vulpe. frate lupule. frate urechila. pitulat pe dupa tufisuri. ca n-ai fi dat doi bani pe el. Atunci iepurele a zis si el cStre vulpe: Dar tu. asa si cum spusese cind o gasise pe drum. Dupa ce au adormit. Aricii dadura veste peste plai si prin vai si se ospatara cu puii vulpii in timp ce ea tinea cu tot dinadinsul sa-i vie la un cocos tantos de prin tarini de hac. va face blana din ea. Ceilalti arici se mai adunau la sfat. Cind au luat-o la fuga. Cind veni vulpea cu cocosul. iepurele jos foi de lipan si a intins masa. va fi vai de pielea lui. fiindca erau si putin chercheliti. eu am Lupul s-a pipait si el la ! murdarit covorul fund si a zis: Si eu. ce-ai facut? Vulpea s-a pipait si ea la fund si a zis: Ei. nebu- un arici. eu m-am murdarit si am murdarit covorul.

ia intindeti fa un dans colea pe iarba verde si ca sa ne inveselim sa ne jucam de-a pitisul. pe linga vulpe dornici sa se ospateze cu vulpea din ciolanele cocosului pe care vulpea il tinea in gura. greierii. La un timp vulpea se vazu jucind singura fiindca toate alele isi sugeau singele ce le cura din labe. v-am chemat sa va ospatati la pomana puisorilor mei. Hai sa-i dam drumiil la un sir sa se cutremure pamintul $i unde incepura sa cinte pasarile. puisor de vulpe. eu am mincat jumatate dintr-un — "fie dau din cocos zise vulpea. daca nu-1 gaseste. Da sa ramina numai aricii. nu va plingeti. Toti se vaitau care pe unde putea. iar am sa va chem eu si atunci o sa facem un zaiafet sa se duca pomina peste noua tari si mari. crezind c-oi da peste vreunul sa am dau nu-i puta carnea. ca vad ca ati capatat aripi si ati prins gust la carnea de gaina? De aia zic. — cu voie buna. Si in loc sa plingem. lupilor. le-as da cocosul asta intreg sa-1 Aricii. fiindca vecinii mei aricii mi-au facut un bine. nu-mi pare rau decit de pielea lor ca putea vrun om sarac. fa. nu va olicaiti. cum nu se poate banui. Ariciul zicea: Chiuu Da lupul ori ursul offf fiindca din picior ii cura singe. sa stii eu am mincat din toti cite ceva. Da focul sa-ncinta si cum sareau asa in nestire. Pai cum sa nu li sa-ntimple. Daca-1 gaseste primeste un somoldoc mare din cocos. dadura cu bita-n balta. nu va tavaliti si mai bine sa va duceti fiecare la birlogul vostru si cind o sa ne simtim bine. el vine sa-1 cate. numai sireata vulpe ridea pe sub mustata. sa ne veselim. rau. chem pe unul din voi.! : ! ! : Vaij suratelor. mai calcau pe cite un arid. La buna vedere. zisera alele padurii si se afundara in codri. dragii mei. veniti Aricii se ingramadira — — Sa — primeste rabdari prajite. iar veveritele spinzurate pe crengi se inginau de se inveselea toata padurea si sareau schintei din picioarele ursilor. iar sa-i multamesc cumetrei sau cumetrelor care le-a venit de hac si m-au scapat de pirlitii aia de copii. cum auzira. il pitul si cind 1-oi chema pe-al doilea. iepurilor si alorlalti viezuri. ma neastimparatilor. rnine-poimine sa-si faca vrun cojoc. zise altul. ca-i vad tare zbirliti si suparati si as avea dorinta sa le mai inveselesc inima. iar aricii sa vaitau de spinare. eel mai mare ciolan. cind o luasera razna prin cringuri lacomi dupa oratanii ! ! ! — Daca imbuce spunindu-i as sti cine le-a facut de petrecanie. dati-mi iti ! Vai. 283 . amestecati printre jivine. da incolo nici nu-mi pasa de ei Bine a facut cine i-a mincat. ! ! — Tie dau intregul cocos. ca de nenumarate ori le-am spus: stati ma dolofanilor pe linga cirtog. incit toti se repezira la vulpe — Cumatra. voie daca-i asa sa facem o hora zdravana si sa ne veselim. lingindu-si labele pline de singe. I-o fi mincat si pe ei vreunul din vecinii mei Saracii de ei. — Suratelor. broastele sa tie isonul. zise vulpea. Apoi prefacuta le zise Aricilor si aricioaicilor. puneti-va lacat la gura si nu chiraiti cind trece vreo ala strina prin tufa Mai ogoiti-va. suratelor si s-aveti cale usoara zise vulpea. Da printre ei tantosi darimau pamintul sub picioare aricii. — Eu — Iti — Ba iti mincat unul intreg. ca am mare bucurie si fericire. cumatra. Eu ma due dupa un tirsog.

Pe frate-tu gasisi ! Ariciul. nu avea incredere in vulpe. Pitulati prin tufis ! 284 . Vulpea se pitula dupa un tufan de un stat de om si zise: | Arid pogonici. de mai ramasese doi arici. bag de seama ca toti am tabarit la vulpe ca furnicile la stejar §i pot sa-ti jur ca dupa cum nu vei gasi iepuri in biserica.si trase capacul de tepi peste ea. Sa crape de ciuda. hat si-i zdrobi caput sarmanei. si cum scoase capul de la adapost. nici pe fratioiii nostri n-ai sa-i mai gasesti in viata. da nu cere ajutor si pierde-te printre tufe. vulpea il apuca de cap. Cit un elefant mi-1 face. Mergi rostogolis. da cu el de copac si-1 arunca mort in tufa. p-ici. Vino. mort intr-un Pe urma enema pe-al doilea ar'ci din nou zise: Airici pogonici. Cin' nu-ti da de urma. Treci-n ascunzis. tipa o data. Te plimbi Pin alunis. ii da ocol si nu mai stia ce viclenii sa mai scorneasca sa-nsele ariciul. aricioaica pac. Ariciul mai cuminte ii zise lui sora-sa: fa. de mincincasa ce este: Purecele cind i-o place. minioasa. Iar da-te pitis. Tu nu vezi ca asta este o vulpe batrina unsa cu toate unsorile? Apoi vorba aia. lingindu-se de singe ca aricii o intepau cit puteau pina-i omora.— Biine unul sta ! biine ! hai sa incepem jocul zisera intr-un glas aricii. pogonici. rabda apa calda si sarata. vulpea. ridica coada si-i dadu drumu la apa calda pe aricioaica. tirisi. Pe urma. Aricioaica. grapisi. vru sa-si vada moartea cu ochii. Cocos va minca ! ii tisti tisti si ajunse la vulpe. Un arici si o aricioaica. o data tirsog. se duse si la eel din urma arici. Uitati fratii toti aici. Intoarse spatele. insa nu se lasa Daca vazu ca n-are ce-i face impinse gogoloiul de arici pe coasta-n vale intr-un piriu. Asa-i omori vulpea pe toti aricii. fetito. cum venea. Atunci vulpea apuca pe arici de cap ii zdrobi creierii si-1 arunca Un arici mai iut' si indraznet: ! ! zise: fa-te ca te chirai. Colea in tuns. Vulpea. aici aricioaica simtind cum se duce pe girla. Jccul incepu.-aici. arici. frate. Ea merse cu bagare de seama si cind fu gata vulpea s-o prinda de cap. Numai deoparte tacut si moracanos. Vulpea de doua ori. incepind a striga: ! ! — Mai Vino. Pacat ca voi credeti in vicleniile ei si pe toti o sa va potcoveasca de o s-o pomeniti pe lumea ailalta ! In timpul asta vulpea striga aricioaica. Dar care v-a da.

incetisor. cumatra. asta s-o de mine. pe o ureche ii intra si pe alta ii iesea. vulpea intreba — — — Eu ca umple un un sac nu o adunate — Ei. vegheaza. daca n-avem altceva de facut si au trecut prin am — tarini ierburi. ciinii Cind vulpea daca vazu ca are de-a face cu un arici pe care nu-1 poate incepu sa indruge cai verzi pe pereti. Cu mine ai gresit-o. ca niciodata n-ai sa poti sa faci din cal magar. cumatra. mai ramin cu Jon sa'mor daca-n lumea asta nu se poate trai . Da din tot ce spunea. Si lasa-ma-n pustii. hai sa fim. vad ca te tragi la urma. zise: Cumatra. insela. gata din minciuni. tamiioasa si alte soiuri de struguri de li se umfkse burta ca cimpoiul. lasa-te pagubasa. eu iti cricesc sa fiu prietena cu toate alele. vulpea cazu jos intr-o fintina. -Drept multamire. in afara de cele lacome. Sa mergem. Pai stiu numai trei. pot.Iar ariciul eel maruntel si cuminte esti ii raspunse: — Vulpe. ariciul nimic nu credea. ca lumea vind citeva minciuni. Si plecara la vie. Dar daca — Mergind asa pe drum. Se uita in sus la arici plingind si rugindu-1: omoara popa. trei ai stii la traieste sint sa-ti gaita. pai de aia mestera sa tragi — Iar tu cu minciuni sa mori de foame. rinji catre airici si Da — — Ai dreptate. cumitra. ca eu ma mukumese Ariciule. raspunse ariciul. nu am decit spun o mincmna. tita oii. Ariciul. cu invoiala ca sa nu mai incerci sa ma potcovesti. fugi de mine ca dracul de tamiie. esti sforile. vazind ca vulpea se straduieste pe ocolite sa-1 insele. Nasica mare vicleana. Cind sa piece. n-am trebuinta de invatatura de la straini. oprindu-se in marginea viei. degeaba-mi descinti. spune-mi 0|m'nciuna si scapa-ma de la moarte. vulpea pe arici: inainte si ariciul pe urma. iar ariciul urmind-o incet. cumatra. cu ce invatat de la parintii mei. De n-ai pe lume sama. Vezi-ti de gainarii. traista si si tot ar fi laolalta toate. ivlai bine sa mergem la via popii. Merg cu tine. Ca ma atunci ce ma fac. spune-mi drept cite minciuni stii tu? Iar umbli cu soalda. Eu — Taca-ti cumatra. eu te poftesc sa mincam struguri abia pirguiti in via unui popa colea pe crestetul dealului. In capatul ei era un alingari cu boji si Vulpea pitis inainta. Da tu cite stii? stiu atitea ai car. braojhina. ti-ai gasit-o. ca daca-ti si — — Nu A-iciule. coarna. — Mie imi place — zici. Mincara ei bine la viala. Stiu ca tu in gaina vecinului vezi o curca. vad ca de si fac eu boi baltati sa fim prieteni ! desi boul aici inainte cu dumneata n-o sa mai cu bivolul nu se potrivesc la jug. Lupii nu cuteaza.

Se scobori la dupa ce o masura cu luare-aminte. de-acum nu mai am seamai spune-mi o minciuna ca mor aici cu zile si e pacat. de doua ori te-am scapat de la moarte spunindu-ti minciuni cu care tniiesc pe lume. nu e vreme de gluma. Prefa-te ca esti moarta. Te prefaci ca esti moarta. iar vine vulpea cu ariciul sa manince struguri pe ales. Cind sa piece. Nu-i scotea cu clestele o vorba din gura. zicind: Ei cumatra. vicleano. ce-i lega picioarele. nu prin fata. de data asta popa n-are sa te arunce afara. ospatara cu luare-aminte. ii dezleaga nojita si vulpea tisti. vazu vulpea cum se grabeste ea si — ! ! spre padure. Vezi daca umbli la secerat pe unde sa-ti n-ai semanat De-acum nu mai mai mearga cu scapi. urmarita de o gramada de dini de asurzise mahalaua cu latratul. isi dadu seama ca e moarta. luara domol pe carare si se Veni iar vremea sa piece la via popii. ci — Pacatoaso. Copiii insa n-au de lucru. ma inselasi Imi cazi tu al'data la De vie am sa te jupoi. Popa o sa te vada asa cum mirosi ca dracu. o sa te arunce afara din groapa. la Pina aci ii merseserl vulpii toate ca pe sfoara. ca ce-mi vei cere aceea iti voi darui. — — Cind veni popa. ! mina. ca o sa te leg eu zdravan. o lua de picioarele de dinapoi si o arunca de-azvirlita afara. pacatoaso. Ajuta-ma. Cind o vazu. isi mingiie barba de bucurie. Spune-mi inca o minciuna si scapa-ma te rog Baga de seama. pina-n virful din grindis. Al'data. ca nimanui nici mai mic rau n-am facut. Cumatre. cumetre arici. A venit rindul sa-mi spui . Tu sa fugi. intr-o soba. Popa are sa-ti lege picioarele. Nu pot. ghinionul vulpei sa cada iar intr-o capcana facuta anume de popa. Toti se bucurau mingiindu-i blana. eel Aoleo. iti cer numa o minciuna sa-mi spui ca o roaba te-oi asculta toata viata. numai scapa-ma din miinile popii. Tu stii destule. pare. atunci tu s-o iei fuga prin alunis. Aaa. o lua pe bat si o dusa acasa preoteasa. inselStoriile. Si abia sfirsi vorba si taica popa fu la gura groapei. cazu in fintina sar- O manul — Cumatra trei arici. ca-mi prapadisi averea. scoate una din carul tau si scapa-ti blana de si la argasala. O arunca jos pe podea. cumatre m-am dus pe apa simbetei. Da baga de seama ariciul ca vulpea eria cu ochii in patru si tacea ca un taciune cutrupit cu cenuse in vatra focului. Da nu fi zgircita dezleaga disagii tai cu minciuni si scapa-te de la greaua osinda. Te va duce acasa §i te va arunca n-am — — unde copiii iti vor dezlega picioarele. Mincara ce mincara ?i cind sa piece. ca mai ramin cu o singura minciuna si cu asta — — sa pot trai o viata intreaga. peste fereastra la sanatoasa prin garduri si ograzi. privi in fintina si vazu vulpea moarta. prin sobele din dos. nimenea nu cuteaza O sa fac un cojoc pentru coana preoteasa sa se mire intreg satul Dar cind ajunse la baza fintinii. ti-am facut facerea. ca are niste catele afurisite si te jumol de piele. cumatra. doua din cele 286 vulpe. Iti pun eu pielea la murat N-o o arunca afara. Dupa tot ! am pus eu mina pe tine.! ! decit din minciuna. al naibii ghinion. vezi asa e cind taica popa vegheaza. bata-te Dumnezeu.

Vulpea. fa. cind fara minciuna zici — — ca nu se poate trai? — Ei sa ajungi tu acolo. cumetre arici. Vulpea. si pe lumea cealalta sa-ti fie calea cutrupita In clipa aia. Toti la urma urmei o In acest timp se auzea popa 1-a pagubit. magarul ii cerea stapinului sa-i dea otira demincare. Si de aci inainte ori de cite ori ii da magarului paie. neputindu-i raspunde ii raspunde ariciul din fuga: Ei. o roaba si acuma nu-ti ! firea. i Magarul. aplecindu-se sa sarutata. ca mai ai o minciuna si o sa scapi cu aia. dc folcs. taica popo. nu-ti pierde ca toate de sus lasa. facindu-ma una cu pamintul. daca doreste sa-i mai lie Auzind stapinul acestea. Cind ajungea acasa. cumatra. slabindu-i puterile. sa ne sarutam ca mor cu inima impacata fie nu esti si sa facem iertaciunea. Lasa. o apuca pe vulpe de bot cu dintii si vulpea de durere sari in sus. ca nu mai poate de foame. scumpa mea. dar cu ce voi trai pe urma. Bine. ca sa suparata pe mine. te tu. nu-i da nici zob si nici fin. cumatre. sint lasate. da acusi imi cari strugurii cu tirna. STAPlNUL ZGIRCIT SI MAGARUL Cica a fost odata un stapin zgircit. Taica popa buimacit crezu ca vulpea ii fura de-acum strugurii cu cosuletul. Cind intra stapinul in grajd. nu mai — — ! are scapare. ca descurci — Te laudai ca toata viata sa ma ca pica o lacrima pentru viata mea — Cumatre. asa-i ai asculti spuse vulpea. din fuga dindu-1 pe taica popa cu crccii-n sus. cata Pina ieri ma furai de una. ca nu e varza sa pierim. ii aseza cu luare-aminte ochelarii. cind pe lup de git 1-apuca. si tinea magarul numai cu paie. care tinea cu orice chip a se imbogati de pe spinarea magarului. care indata ce ma va vedea imi va da cu parul in cap. isi imbia animalul. se gindi sa mearga la oras si sa cumpere magarului ochelari de culoare verde. zicindu-i: — Magarule.: si tu o minciuna ca sa ma scapi de la hapsinul de popa. Stapinul mergea cu magarul la tirg carindu-si in fiecare zi marfurile si avea mari foloase de pe urma dobitocului. struguri din via popii. Stapinul. isi paie. minca fin. iar magarul minca cu pofta cind vedea ca stapinul ii da fin. nu numai se apropie sfirsitul. ariciu prefacindu-se c-o saruta. care avea un magar. raspunse: — Ramii cu cu flori si bine. injurind si biestemind ca iar ariciul si vulpea Atunci ariciului cumetrei ii trece prin minte ca un fulger a treia minciuna si zice — Apleaca-te. sa nu se roaza. astea fiind mai ieftine. iar pe pore de bot. 287 . A. care simtea ca ruga stapinul sa-i dea si fin.

la nevoie si fiarele se-mprietenesc cu omul ca sa scape cu viata. De foame si de sete. abia-i putu cere ajutor. Lupii isi facura artag sub copac si ramasera aci zile si nopti. simti ca cineva il impinge cu palma-n cap sa stea pe loc. ursul ii punea mina-n cap si-1 indesa-n jos Lupii tot cautau pe sub copaci sa dea de om sa-1 manince. ii iesira-nainte o gramada de lupi. Daca scapa de la lupi. el tot riscaie-nainte cu ferestraul pina ce cazu ursul jos in mijlocul lupilor. era azi aid. Lucra din sat in sat si era multumit de cele ce agonisea. Cum incepu sa risciie. Asa. ca magarul nu mai era chip de inviat. Si asa pieri si ast magar. pe cind se-ntorcea el sa doarma. de adunati in haita. Il plinse atunci stapinul. Calatorul. Si cum sta asa. Sta aci ca-ntre ciocan si nicovala. nu stia ce sa faca sa scape cu viata. si greu la vale. trageau nadejde ca si la om o sa-i sparga foalele si o sa se-nfrupte si din carnea lui. Mirat si speriat privi-n sus sa vada ce este. cazu jos si muri. ! INTELEPCIUNEA URSULUI Undeva. intr-un sat departe la munte. un urs mare cit un bivol Cum privea ursul. Ca maistor ce era. alta data sa nu mai umbli cu^capu-n sac. Cum era de felul lui sarac. Iar priveste-n sus. Sara se-ntorcea sa doarma la casa lui. ursul din nou 51 indesa-n jos sa nu se miste. De aia. firiz. lupii plecau si voi va vedeati dc treaba. La urma urmelor puse mina pe firiz si taia creanga pe care sedea ursul speriat de lupi. e ca eel ce paste la vinturi. Dar daca se saturara. buluc pe linga copac. sus. ! : ! ! ! — 288 . care cred in spusele stapinului si nu stiu ca eel ce asculta la minciunile stapinului. cu toporul si cu firizul. traia un mester lemnar. dar ursul nu vrea si-1 indesa iar cu laba-n jos. Cum incerca sa urce mai sus. dete sa se suie mai sus pe virf. asa isi facu el socoteala. dar nu-1 gaseau. Greu la deal. Cind il vazura. dupa ce asculta intimplarea. Odata. ca sa piece lupii. urlau de infiorau pamintul frica fugi si se urea intr-un copac mare stufos.De la bunul tau stapin Silindu-si magarul la poveri grele. Ursul este un animal cuminte si aici mai intelept ca omul s-a dovedit. In om insa a puiat diavolul. dar ce folos ca-i ramasesera claile de fin neincepute. barda si altele. ursul pricepu gindul necurat al omului si-1 indesa-ncet cu laba sa-si bage mintile-n cap. sa fie mai sigur ca acolo nu-1 ajung lupii. dar n-au ce-i face decit sa dea ocol copacului. Omul. il mustra zicindu-i: Omule. se hranea din ce cistiga cu chisaru. deasupra de el. Lupii Lemnarul cum zari lupii. miine colea. iti ramineau oasele insirate prin acest copac. avea la el fel de fel de fterotenii chisar. venind de la lucru. Cind colo. El iar se uita la urs. daca nu treccam pe aici. de frica. Lupii lihniti de foame cum il vad se reped la el. Daca ascultai de urs. nu scapa de la urs Se gindea el. in copac. doar s-o urea ursul mai sus. Lupii se napustira pe el si-1 sfisiara-n bucati. ca si alti multi magari. Omul minca scoarta de pe copac parca era iepure si ca prin minune trecu un calator cu ciini si arma pe linga copac. sarmanul dobitoc isi lasa odata stapinul chiar la mijlocul drumului cu marfa.

IV SNOAVE .

.

te inveninasi pe mine? Nu dumneata ai zis sa merg oile jucind si — dntind? lata. feciorule. raspunse baiatul. si murim de frig in ciolanele goale. prin — De lucru. le Ajunse cu turma in munte. In zori scula iar: 291 . feciorule. ca turma e mare si zbiara oile de foame. si dimineata.PACALA si taica popa Au fost trei frati surumasi intr-un catun fratii cei si si nu aveau nici de mincare. de parca intrasera toti dracii in el. Nu-ti place? place. Cel mare merse. Cel mai mare zise catre — mici : Fratilor. sa le due. fara suparare. — Dar stii sa pasti oi? -Stiu! si catunul nostru? — Atunci sa ne ogodim cit ceri? — Eu nu ma tocmesc. sa ne grabim. ci ma bag argat pe degeaba. raspurse feciorul. sa le satur Asa se invoira — — Am ! inchise in strunga si le frinse cite un picior la fiecare. — Cum pe gratis? — Da. lasindu-le sa schioapete. Dar feciorul. zisera luara traista si ciemagu si fiecare o apuca pe unde le taie capul. cine se imserina ! sa-i scoatem o talpa de opinca din spate. merse si ajunse la un catun si dete de un popa. vazindu-1 asa-i zise: — — cu Cum. Scoate oile din tare si sa le duci cintindu-le si jucindu-le in virful muntelui. — Isi Bine. nici de purtare. Ba-mi parinte. baiete? De aia te hranesc si imbrac sa ma saracesti? $i incepu popa sa se vaite si sa ofteze de ciuda si mihnire mare. zicindu-i: Hai. cum sa nu ! Ce se vorbi el cu preoteasa sa nu-1 il mai trimita cu oile. ci cu porcii. Cind il vazu popa cu oile flaminde si schioapete se rasti la sluga. toate oile joaca-n trei picioare. pe gratis Numai una sa ne invoim. sa ne ducem sa ubidim de lucru ca lesinam de foame ceilalti doi. Cind se lasa seara. Se apuca sa manince mamaliga cu brinza si ceapa dupa care se culca la umbra bradului. parinte. lua oile si le mina la popa acasa. — Ce ubidesti. popa-1 scula cu noaptea-n cap. De ce schioapata oile.

se vede c-o sa-ti fie de cap. Ca e vai de steaua ta Daca vazura. de-i cisnovisi. muiere. $i asa mergind in nestire detera de un pacurar cu o turma mare de oi si niste ciini rai. ii zise Mai bine roaga-te lui Dumnezeu pentru oricine. de-ai suit pe dracu pe casa. se hotarira sa-si ia lumea-n cap ai si sa piece — — Sa plecam. preoteasa. raspunse prefacut popa. preoteasa. ca azi ai sa te duci sa pasti porcii la munte ghinda si rizind sa aduci porcii acasa ca nu-ti mai dau mincare. Ciinii. ce-mi facusi. popo. Cum ajunsa in munte. am sosit cu porcii rizind — Of of of ma bagi de viu in pamint — Cum sfintia-ta. — — Mai lasa-te de blesteme. $i-i — ! — — — scrie asa: Scriu la tine. tu nu vezi ca asta te scapa avut mintea-n calciie cind 1-ai luat din foe si te baga-n lac ? ! Atunci sa fugim. sa stii Asta-ai vrut-o tu. ma popo. feciorule. ii Cind ! Casa-i a ta Pleaca sfintia-ta. lumea se crucea si se mira cum se face ca toti porcii merg rizind. Magarul se sperie de ciini si o lua la fuga pina se rasturna samarul de pe el de sa dusa de-a berbeieacul la vale. facu o friptura si se satura. te inveninasi? — Da de unde Nu e nici o suparare. 292 . unde-o da sorocu si norocu. mai baiete. plecaram de la moara la risnita. — Asa cum ati poruncit. omule. Vazindu-si la jir si la — porcii-i zise: — Ce le facusi. ! ! ! ! ! ii Se duse in casa la preoteasa vaitindu-se: Vai de mine. si-i cebaluisi ca dracu. ! Vai de mine vedea slova mea.! ! ! ! ! Desteapta-te. ce ne facem ? Asta nu numai ca tunde. Cind se scula lua cutitul si taie gingia de jos de la fiecare pore. inchisa porcii intr-o pestera. ridicara sacii pe magar si se dusera in lume. ca parca sluga pe Pacala. vorba aia oaia. Isi adunara toate boarfele in doi saci mari si la cintatul cocosilor fugira cu voia lui Dumnezeu. sa fuga din casa noastra. se luara dupa el. Sa fugi incotro-i putea Fecioru-i scrise si el pe use: — Usa-i a mea. ca dam la belele. cind vazura magarul. din casa ! ce vazura. Cum cintara cocosii. Ma prostule. Pacala auzi tot ce pregateau pe sub ascuns stapinii si inainte de cintatul cocosilor arunca partalele afara si intra el in sac. dar ii ia si pielea Ne-am dus pe copca. parinte. se puse pe mincare de coricove si se odihni la umbra. ! Dar preoteasa da tot inainte cu ocari si sudalme de innebuni pe popa. sa scapam macar nejupuiti de vii. Mergind el spre catun cu porcii. Cind la poarta-1 astepta popa. sa-ti dea si tie bine popa. Stau in loc si ma gindssc cum o s-o mai nimeresc Hai sa-i scriem o scrisoare sa piece. Iaca.

! ! ! : : : Pe Pacala. preoteasa mea si zdup dupa ea. parinte Cu un pic de minte Mult e pin' la rai. suparat ca nu i-a taiat plotoage de opinci de pe spinare si mingiind urechile magarului. ! — — — ! ! Pacala de pe tarm il privea. sa creada in Dumnezeu. ca ne scaparam de dracu. de-i ramasa pe deasupra numai potcapul. zise cu glas tare sa-nteleaga si asinul: „Hehei ! daca ar sti omul. doamne sfintule. la mijloc. parinte. graindu-i este. de porcu Atunci Pacala grai multamit 51a de Pacala Cum. ca s-a span oala de unt si nu mai ramine". Si dupa spurcatu ! parinte. acolo? ! Isi sfintulet. puse preoteasa la margine. Popa intinsa barba si o muie cu unt: Dupa o asa nefericita intimplare. asa cum ! ! — Cum — Aaaa ! se intelesesera. preoteasa-1 picni pe Pacala care se rostogoli-n apa si se-neca Bucuros popa ca a scapat de dracu. voie. ii zise: „Cinge barba. Mersera ei pe inserat si se culcara pe margine de riu cu preoteasa la mijloc. ce vorba e asta? Aoleu. vai ! Dupa Dupa cine dai necuratu. fecicrule. iar cu samarul sus pe magar si zi-i inainte Lui Pacala ii venira alte nevoi si incepu sa vorbeasca singur ca ! nebunii: Parinte. Cind dezlega sacul vazu capul lui Pacala si cazu jos lesinat: — Vai. te inveninasi? cum o sa ma supar. E numai un gard Si ala-i tot spart. ! ! Lunga-i calea. parinte. vai. opri magarul si cobori samarul. iar el se culca Cind se destepta popa o picni pe preoteasa. scoala-te sa fugim. cind auzi. Din fire glumet Popa. dar nici pe dracu sa nu-1 uite !" 293 . zicindu-i Hai. abia am asteptat sa te vad Si dupa asta iar se impacara Popa se sfatui cu preoteasa sa-i faca de petrecanie noaptea. crezu ca e vreun si sfint care-1 cunoaste i-a intrat in sac — Cum — Un sfint netezi barba. Peste noapte se scula Pacala. vai ! Dar pina la iad. mai de sa curga unt. preoteasa. ! Hai acolo-ndat Cind auzi popa asemenea cuvinte. mai de nevoie. il podidi lipsa si din sac incepu Cind vazu preoteasa curgind unt din sac. o misca pe nevasta.

ii taie calea si iar ii iese inainte. mli baiete? —-Nu dar de cind m-am pomenit. iar eu un singur ou? Vezi. taica popo. oare este frumos sa iei dumueata de doua ori. hot de felul lui. popa ia de doua ori si Pacala ia o data. Apoi s-a asezat la umbra si puie capul pe o brazda sa se odihneasca oleaca. A doua zi. Plecara cu ziua-n cap la lucru. Apoi dica pe unde m^rg tot de Pacala diu. in sa ia te stiu. Du-te. taica popo. spre binele tau. iata ca iar ni se intretiiara drumarile. 'Tu. Sarut mina cea sfinta. pe Pacala n-am sa-1 iau nici in ruptul capului. — Cum. Bine. Eu am numarat de cite ori ai dat cu sapa si atitea linguri ti-am dat. — Vai de mine parinte Nu mi crede chiar asa N-oi ! ! si cu coada rastoarna fi eu calugire. cu tu esti piaza rea. Pacala maninca un ou. baiete. iei cu lingura. bltu-I-ar crucea. da incotro? — Merg lume. parinte. Pacala. n-am ce face Ce mi-o fi scris. ca sa nu te bata Dumnezau si sa te procopsesti. in frunte ml-o fi pus Te iau argat ca n-am inco. poate gasesc un popa cu inimi ma argat — Cum cheami. sanatos. Acum Pacala doarme de doua ori. ca nu te iau. mli baiete. iar eu o data? Dumneata sa iei doua oua. Pacala da cu sapa o data. popa ia doua oua. Popa pleca inainte. Pacala lenes de felul lui. iata ca iar ne intilniram. sa crape de ciuda nu alta. ii taie calea si iar ii iese inainte. biietas. precum dai cu sapa. S-au tocmit si s-au intors amindoi voiosi acasa. iar ml-a iesit in cale Fdgi. popa i-a spus ca-1 stie din fire poznas si ar vrea sa se faca om si sa se lase de dracii: Mai baiete.a-mi zice Pacala. Mi. stii cum esti tu? vrei si pe mine? M-a — — — — — ! ! ! ! — — Nu! — Esti ca diavolul care-si tine capul in poalele mi-si carale oamenilor cu bunatati pe susele. lasa-te de dracoveaii. tu Pacala? Tu care pacalit toata prostimea fii biiete.! PACALA Odata Pacala s-a lasat de leae sa se bage argat la vreun bogatas. Popa da cu sapa de doua o:i. de dracu si de femeie nu se poate feri omul.ro si gata. taica Pacala. Pacala ramise flimind. ca odata si odata tot ii taie calea. fugi. doar n-or fi intrat diavolii-n mine sa-mi iai mintile si sa te iau argat la curtea mea. lum. popo — Si-mi sanitos. asa din intimplare cu un popa. dar va spun ca alta slugi n-ai sa gisesti. Vine popa la Pacala si-1 roaga sa se scoale. esti esti ala ai si spas mie coana preoteasa sa ml feresc de Pacala. eu ma due. doar nu e mosia lui Stie el ce face Se aseaza sa faca prinzul tiganesc. taica ! si popa si Merge de fllmlad ce era a porait-o in lume el pe un colnic si se intilneste — Sarut mina. Pacala stie pe ce cale merge taica popa. dar de biserica nu-s Ai sa vezi ca sluga ca taica popa nimeni n-are-n sat. nici usa ! ! ! — — 294 . iar popa o data. isi ia inimi-n dinti si-i zice-n fata popii: Taica popo. Oricum dai nu scapi de mine si gata 'Asa este. ca desi am nevoie de argat. Buna ziua.

iar pe tigan il trimite sa se uite in oglinda unui izvor sa se vada cit e de frumos. daca-mi dai desara doua oua. haine El leaga iepele intr-o padure si coboara de se namoleste ca porcul pe si pe fata. si scol sa sint si prost precum par Da repeada el cit preoteasa Se coboara in cu ele sa le vinda. ca vedeti ca nu lenes taica. iar taica popa ramine cu el sa-i dea o mina de ajutor. hotii astia o sa ne fure tot. Dar vorba aceea. fi ! — Taica popo. Sa-i vedem gustul Poftim tegliciu ?i trage o inghititura. ia un cal si fugi dupa el spre tirg. asa tuciuriu. incaleca pe una si dus a fost. Linga o balta vede fugind Iti — Ce — dau — Bine. Iese-n marginea satului si se vaita ca 1-au jefuit hotii si 1-au aruncat in balta. ovasu din traista sa-1 dai frate. tuica se varsa si pina sa gaseasca omul cepul. $tii ce e. striga tare la popa care sapa pe coasta: ! alta n-am ce zice Sa vinda el iepele acum in de vara. negustorule. Toti cei trei. sa ma satur — Desara duci doua oua auzi — Aud ma treaba. scol. taica popo. pricep eu El scoate cepu. butoiasul era gol Cind se vede cu o asa paguba. Cind se uita si se vede tot jupuit si jumulit mai rau decit o gaina. amindoua — O innebunit popa. Pe drum se intilneste cu un taran care mergea tot la tirg cu o fucie plina cu rachiu vechi. vorba aia. Dupa aceea el se urea pe iapa. insa Pacala o luase de mult la sanatoasa. Ia ovasul si-i da la cai. fie Da-mi ovasul ! — — — — — ! Ma ! din urma trei in?i dupa el. Iar pe tigan se apuca sa-1 frece pe fata cu o gresie de-i lua un rind de piele. unde a dus. acesta-i cade jos. ca orice cre$tin. esti. Preotesii nu-i se suie-n geamlic si la da in pamint cu sapa si spre seara ii cere voie popii sa se sa ceara cele doua oua. bre scoala-te ca ne-apuca sara cu locul nesapat — Ma taica parinte. Mai bine da-mi odajdiile si tine toalile mele. muntene? Cit ne ogodim zise negustorul. popa. asculta — Amindoua.! ! ! !! ! ! — Hai. i-am vazut cum ne prapadesc. mutul iapa Sara cind afla popa ca a fost pacalit. te si-i ceri la preotesii. Sa i le dau pe amindoua ? toiul lucrului ! la cai daca-mi dai o coloare alba. — ! 295 . Cit cei pe fucia asta. pacatele-s pe oameni si nu pe buturugi ! Negustorul cu tuciuriul se due inainte spre tirg sa-1 prinda pe Pacala. ca o-ncerc pe la slavina. Lasa. cum au tunat in sat. scoase cutitul sa-i verse matale. asa ca nimeni nu-1 mai cunostea ca el este Pacala. sat si-i cere preotesii cele doua iepe sa se duca la tirg vine sa creada de cele ce aude si ca sa se adevereasca. aramila. Dar ia-1 de unde nu e Pe drum Pacala cu doua iepe se intilneste cu un tigan. tot ! il intreaba Pacala. Pacala. si eu. aramiul si negustoru de rachiuri il daruiesc cu cite ceva si-1 blestema toti pe Pacala. Ii dadu iepele. ca sa-i vad eu cine sint tilharii astia care ne lasa saraci Schimba toalile cu odajdiile si alearga in sat. incaleca si fuge.

auzim. si de necaz. cu — Dracul din balta v-a adus boala-n ! si-n vaci de mureau pe capete. nu stim — Ei bine. satu nu te mai tine pe bere si pe mincare. turbati de minie. stiti voi de ce a dat boala in gaini. ca la niste frati. da-i cu urzici. tot esti singur cue. Zis si facut Ii luara pamintul si capra si-1 pusera la mincare de post nu numai miercurea si vinerea. tocmai bun sa nu mai intre-n iarna si sa-1 duca drept la gropnita. toata lumea din sat il pismuia socotindu-1 om cu stare si avere. Nu da o data cu sapa-n tarina si cu capra se plimba prin tirguri ca voda prin loboda. porci si-n vaci ? in sat. pune brinca si munceste daca vrei sa ai in traista. graira oamenii. Intr-o zi. de nu o sa pasti ! — Mai — fata: ! ! — troscot pe uliti ! Bine. galben ca ceara. iar eu o sa colind din usa-n usa. incolo Ba incoace sint hotii zise gloata nebuna. da-i cu varza acra. Il batura bine si-1 inecara — — Nu. Fratilor. Altfel. topoare.Cind mare ! Pacala fuge-n sat de saracie. da-ne cureaua de pamint si capra noi te tinem pe fasui si malai. bucuros ca ii vin in ajutor sa-i prinda pe hoti le zise din balta: Incolo sint hotii. Oamenii. cu chisare cu maciuci si inecati-1 ca de la el vi se trag toate ponoasele. dar era intelegerea altfel zise Pacala. sc chizni oleaca si le raspunse: Oameni buni. pun mina care pe ce apuca si drept la balta se opresc. ci in fiecare zi. pina ajunsa Pacala slab ca un tir. cere sa bata primarul toba ca are sa spuna o vorba Se aduna tot satul si casca gura la Pacala. Si da-i cu ceapa. va dau cureaua de pamint si capra. Si o sa-mi dati pielea? — — ! Ca a copt-o — — — 296 . da-i cu prune crude. ajunge. da-i cu ardei iute. da-i cu pasat nesarat. oamenii isi pusera-n gind sa-i faca vint din sat Il chema chinezu zicindu-i: Baiete. va fac poftele si placerile. o molima daduse in porci si stiu ! ! ascultati scapati vitele de fefele palite moarte si noi de soare sat. fara sa ridici un pai de jos toata viata Pacala. dar nu vezi ca tarina ta nu da pic de red soarele si e tare ca tuciu? Dar cu capra. altfel. Merged cu — — ! ! in mocirla din marginea satului de se duse pomina. eu Si daca ma Ma auziti — Auzim. ce faceti? O s-o taiem pe Cirnelegi. pAcalA si hctii Dupa ce i-au murit parintii lui Pacala si drept mostenire i-au lasat o curea de pamint in ciosca si o capra. vad ca va doare inima dupa mine si-mi vreti binele. pina ce incepura satenii a-1 pizmui si a-i zice si pe Pacala. De mine ia sapa. Taica popa cum ii vede.

fac asa cum pofteste primaria. Cind se scoala el dimineata cu noaptea-n nu baga de sama stralucirea margelelor. numai sa nu va suparati ca n-am ce sa va mai dau. ca si asa a-nserat Si a intrat in casa mosneagului. ia vino-n palat — Care eu? — Tu. ca n-am alta avere ca v-as da-o si pe aia. Ingroapa banii si apuca pe alt drum. intr-o mahala. se urcara o luara razna dupa gogoloaie de capra. cind la o fintina da magarul sa bea apa. Multamesc. in frunte cu primarul ! — zeci de taleri dobindii de la pasa ! ! ! ata. Casca ochii mari. bre Chinezule. noaptea ii ia margelele si — — — — — — — — — ! ! — — — baga intr-o caldare cu aur topit. ca i se batea ochiul drept. mi le-a dat dom' primar sa fac parale pe ele Si cum te cheama? Pacala A. zicindu-i Buna ziua. Isi lua margelele-n bat si pleca fluierind sa le vinda la tirg. le cap. dar o s-o inghitim in sec. dar o sa-ti dam douazeci fatate de capra ta. ! zicindu-i Cit ceri? Cit vrea boieru? Poftim o punga cu treizeci de taleri de aur. si Dumnezau sa va ajute precum va e gindul. doar nu eu? Si se sui. Merge el cit merge. le-ntoarsa pe fata. tu ala-ntr-o ureche. A doua zi. Tine. il vede pasa cu margelele stralucind pe bat. tu esti ala ce pacalesti si pe cei bogati si pe-ai saraci? Eu. plecara in cetate de Isi pustiu numai cu Pacala. Trage la primarie si zice: ! ! — — — — Buna marfa. palarie giubea si un magar. le-ntoarsa pe dos. le insira pe bat si pleaca fluierind de parca toata lumea era a lui. Pacala-si lua traista-n bat si palaria asteptind margelele. Se-ntoarsa-n sat sa le multumeasca locuitorilor ca au avut inima buna. poate vede ! 297 . doar ne mincasi un an malaiul degeaba.: ! : — si N-o fie sa-ti dam doua de tau sa siruri de cacarezi. il opreste un mosneag cu barba alba si descult. mare multamire pentru margele Uite o punga cu treiDaca le vindeam imparatului. gata sa lesine de ciuda Cind auzira satenii pe ce chilipir te poti imbogati. esti multumit? Multumit. natafleata. mai fac si eu cite una vruta si nevruta. eram pricopsit pe viata Primarul casca ochii mari. vinde margelele daca vrei sa prinzi osinza-n satu asta. pielea ca e buna de obiele. mosnege. Vino si trage la mine sa cinezi si sa te ospatez pe doi bani. In marginea orasului. Pe fiecare ata erau insirate cite treizeci si trei de gogolii de cacarezi de capra Jui. dis-dedimineata cine bate-n stilpul cocioabei ? Oamenii din sat cu cele douazeci si doua de siruri de margele. ii lua pasa margelele. Le insirara pe pe magari si inainte de cintatul cocosilor. Isi cumpara cioareci de dimie. Acolo o papusa uitata pe o piatra. fratilor. de oaie si de iepuri. boierule Arunca punga-n sin si se opri drept la un pitar sa-si cumpere simit. Vin. Mosneagul. satul mort ramase satul lua magarul si pleca iar la oras. incotro cu marfa ? Iaca la tirg. mai Pacala. Bine. De buna seama ca bucurie n-avem de pe urma ta. Cind se scula Pacala. si-I striga: — Hei. sa le vinzi si ce-oi cistiga al cu alal. Ajunge in fata palatului pasei. baiete.

boierule. §i dupa urme se dusera si intrara intr-o pestera unde se ascundeau niste hoti vestiti. asa este iar fetita - — — — — — — Nu. baiete — Ce belea. cine esti? — Sint Pacala. Pacala zice: Vedeti urmele de copil si de femeie pe nisip? ! — — — — — cum spun. Vine pasa oftind si injurind Mai Pacala. n-am zarit-o. Tu le-ai vazut numai glumesti? Sa nu ma misc din loc daca le-am vazut. Asa este intocmai Se gindi pasa. ! — 298 . nu ma ! face prost ! ? Erau pe magarita oarba. si — ! — ! — Pe cine cautati in tara hotilor. Si cum il zarira. Si mai vedeti ca a pascut pe dreapta ca pe stinga era oarba. uite era schioapa de piciorul drept ca urma e mai adinca si insurubata. ! ! si Si-ncotro a luat-o. va sa zica o femeie cu o fetita. Mersera ei o zi. mersera doua si a treia zi urmele magaritei o luara in padure. ii legara burduf si da-i cu ei la ispiteala si descoseala unde tin comorile si bogatiile. mari lotri. ha zice el.indu-i carimbul cizmei numai sa nu-i taic capul si s-o ierte c-a fugit. pe o magarita chiala ! Unde s-o fi dus in cea pustie si nu-si mai batu capu indreptindu-se catre oras sa-si cumpere un fluier. Vedeti boierule Aici magarita s-a dat in poiana. Cadina cit il vazu pe pasa ii cazu in genunchi saru. Dar nu e tipenie de om. Hotii cum ii vazura pusera mina pe ei. — Ce-ai cu muierea? ! zise starostele lotrilor. hai la locul cu pricina Ajung la fintina. Daca imi gasesc muierea.! ! picior de om. dar dupa semne. Atunci de unde stii? — Ghicesc — Puneti mina pe el si puneti-1 la racoare pina spune — Pun ceausii mina pe Pacala si drept la inchisoare cu el. asta este eel mai mare intelept din imparatie. Mi-e draga ca ochii din cap si am o fata cu ea I-o adusera-n fata. ! ! Cind la cascate. baiete? Hai sa-ti arat ! Il scoasa pe Pacala de la racoare. Ha. boierule Ba le-ai vazut. boierule? — Mi-a furat cadina jumatate din margelele — $i cu fetita? — Da si cu fetita Da ce tu le-ai vazut ? ! ! marginea cetatii. ! cu papusa? Bas cum zici. pasa insotit de ostasi de suparare. padure si iar padure Pe jos insa vede urme. toti vineti — Mai baiete. boierule Nu ma cunosti ? — Am dat de belea. ii dadu cal si sabie — Vad — Vedeti papusa uitata? — Vad — E semn ca avem de-a face cu o mama si o fetita — Dar de unde stii ca e magarita si nu e magar? ! De unde stii ca e schioapa oarba cind nu le-ai vazut? Si mersera mai departe. si il ceausi alearga cu gurile oprira: tale. spune mai cum de zarisi cadina? Zau. — Caut muierea zise pasa. il iau la palat. padure.

Se scula tiptil.! ! ! ! ! ! ! — Asta e Emilia Emina Va dau ce vreti numai dati-mi-o — Ne-a mai dat unspe siruri de margele de aur. sa ne-mbogatim. Cica ne batem joe de oraseni cu asemanea margele si ne-au lasat lesinati dupa ce-au vazut marfa. si eu am odiile ! cind te cauta fedorii md. fara mirgele. Mosule. e acu. singurul om de cuvint raminea tot pasa. fara toale. zise el. he. numai dad-ne cocoana. Ajunge la hoti si le zice: Oameni buni. plinge si se vaita degeaba. Pe urma iar s-a dus in sat a scos un pol de aur si 1-a dat primarului: Domaule primar. zisera hotii. Se duse pasa sa aduca margelele ! Cind la intoarcere o sa-1 astepte hotii pe pasa. toata noaptea trage cu ochiul la odaie. uite polu. le-ai suflat aurul sa-ti pun aurul indarat. 299 . Pacala nu e primar sa n-aiba cuvint Si a plecat de a dat drumu puscariasilor de la inchisoare mai intii. Poftim sirurile de margele. numai ca vreau in mina margelele de aur ! ! ! si acu. acu vad eu cit pretuieste libertatea. nepoate. dar ce sa mai fac? Daca-mi dad drumu. dumneata ce ne mai dai ? — Va mai dau eu unspe. sa nu pun potere dupa voi He. tu esti Pacala? — — -Eu! De inainte: ca se lasa seara. unde e caldarea cu aurul topit ca iaca i-ai saracit. dar daca in trei zile nu ne aduci mlrgelele. dar Pacala. Ajunge pasa gol pusca. asta e ! Pacala arunca cele doulzed — si doua de siruri de margele in caldare. dati-ne drumu ca sa va ajute Alah Dar margelele si ! — si sa facem pace. tiptil. stii ce e? Scrie aici la ceausi sa deschida usile itichisorilor si eu in trei zile aduc douazeci si doua de siruri de margele. o sa-i ia margelele ca si cind ei sint aid hoti si o sa-i zica sa se duca sanatos. zise Pacala. fac dreptate Miria-ta. — — ! — — — — ce va cer si o sa vedeti ce bani fac eu puiul de soma si la cintatul cocosilor cu margelele drept la oras s-a dus. iVlosul ! d. zise Pacala. asa sa stii Iciteles. dam si noi drama. — Acum — soma usor. da-mi inca douazeci si doua de siruri de margele sa fac negot. cine sa se duca sa ia margelele? Sa se duca Pacala. inteles. si sa nu fie cu suparare. cum sa va zic ! Pe drum m-au prins hotii. Fie-va mila. te punem in teapa domle Pacala. Adormi batrinul. cum dai si dumneata — la cei ce putrezesc in cetate si vreau dreptate E drept ce ziceti. sa ne pricopsim Mii baiete. mi-au luat portofelul si unspe siruri de margele de aur ! M-au lasat sarac si n-am alte margele. — Bine. Numira ei si cind colo lipseste un sir. fraulor.schisa usa unei odai: Uite. Numai fratii hod sa aiba si ei inima larga. cine sa ti le insiruie ca toti sint cu oasele rupte. ia pe-aci ti-e valea Sa se duca roaba la fel. Avemj cum sa nu. fara bani. m-au dezbracat. mosule — Mii. Da primarul dupa el sa vada ce face? Insera ! — Dad-mi el Trase pe bat si iar ii iesi un mosneag m:le — N-ai nevoie de conacit si-ti cer doi banuti — Ba cum sa nu. va dam. scoate cu o nuia sirurile de mirgele le aseaza pe batul de aur si cu noaptea-n cap se urea pe cal si drept la pestera hodlor.

o freca. hai pe el sa-1 neagul ! Gnd ! jumulim pina spune tot. dar de degeaba. sa-1 O puie la cazne. Pe el il inhatara. Incalecara toti hotii si la marginea cetatii bate Pacala la o poarta. Numai ochii le stralucea in scafirlie ca le mai ramasese putin suflet nepatat. stiu unde e. El — tace si nu dar degeaba. Ce crezi. Sa spui Pacala. pitis. tocmai grijea un purcel in obor si-1 stropea cu mujdei de usturoi rostogolindu-1 in frigare. Bate la usa mosneagului suspinind: Mosule. respirind aerul curat al diminetii. De aceea intr-o zi sta intr-un foisor mostenit. cocoanei si copilei pentru un sir. — — ! — — — ! PACALA cu purcelu Se zice ca Pacala de lenes ce era se simtea bine si asa. lovindu-i genunchii: Ce e. cei cincizeci de hop erau negri. Ii dadura drumul pasei. parca ar fi fost spoip cu pacura. Mosul ii priveste mina. Daca nu va blestem de ajungeti saraci lipiti pamintului. ca uite venim de la drum lung greu si tare sintem osteniti. Pacala face cu cchiul sa vada barbosii din tufa. baiete? Bateam sa-ntrebam de conaceala. Du-te si adu-1 de unde stii. intelege si raspunde: Sint om sarac. mina era de aur. Mirosul scoale 300 . de bucurie baga mina dreapta si scoasa margelele. dar cum ai putut face una ca asta baiete. zice circ. fara sa se sinchiseasca de ceilalti plugari care forfoteau dupa treburi. colo. Ajunse la hoti. Intrara pitis.Blestematul zise Pacala. Incaleca Pacala ?i dus a fost. la fata negri ca drt cu din balta. cine are atita aur de se scalda-n el. mina stralucea ca soarele. cadinei si fetitei. Cind se facu ziu3. dar un blid de faina 1-om imparti frateste si tot bine fi-va Intrara la mosneag si asteptara sa adoarma. un barbos cu ochi de jeregai il strinsa de chica miscindu-i falcile din loc. il taie Le dadu margelele si vrea sa piece. Iese un mosneag cu barba alba. Hotii pe el sa le dea margelele ca de nu. Pacala. tocmai la catul de sus. un hot vazu mina la lumina lampii ca are mina de aur Isi zisera ei : asta are putini si hirdaie de aur . am avut si eu un §ir de margele pastrat din mosi stramosi si cind am varsat aurul in caldare mi-a cazut din nebagare de seama Miine am nunta si n-am ce sa-i atirn de git miresei. Mai marele hotilor. Uite ce e Daca in trei zile nu vii. Nu va slobozim decit daca puneti aici si pe-al douazeci si doilea sir. Nu era el sa se si sa-i cada oalele din poala. cinstiti hoji. ii taiem capul pasei. Apoi ce sa fac. se spalara in caldarea cu aur topit si inainte de cintatul cocosilor plecara. O sterse. cazut la necaz Doamne sfinte. dar n-o sa va puneti mintea cu un sir de margele Dati drumu pasei. daca n-am incotro Sa mergem. mai Pacala. pitis. ca ne duci pe noi ? Sa ne duci acolo unde este comoara si liber esti pe vecie din partea noastra. Vecinul sau fiindca era o duminica frumoasa. cadinei si copilei. zise mos! ! — — ! — — ! ! Am ! Baga mina si scoate-ti margelele. ca la noapte sa ajungem la comoara. Cind o scoasa.

Privi-n jos adulmecind mirosul ce se urea spre cer in valuri. daca nu. cing. Merse mai inainte si auzi o cioara care croncanea: gaaa gaaa gaaa Cum o auzi Pacala se apropie cu vaca. il imbiau sa se scoale. sasa galbeni. Atunci mai auzi si o cioara care croncani. Cu un furcer impinsa geamul sa intre mirosul. sa duca vaca la marginea satului si cind s-o intoarce acasa. Zis si facut. la cine a tragea vaca a lui sa fie. o vaca. Ca sa-1 imbie vecinul sa coboare sa guste pentru sufletul lui si sufletul mortilor.patrundea prin crapaturile ferestrelor la Pacala care dormea somnul eel mai dulce de dimineata. ca sa lase vaca pe un gavan de galbeni. S-o taie. ca ma satur si de miros — — ! ! CUM A VlNDUT PACALA VACA Pacala si cu frate-sau Tindala au mostenit. Frate-su. Mergind el la tirg. iata ca fosnetul crengilor unui copac. Ce i se paru lui Pacala ca fosnetul frunzelor ii spunea. Se pune el si-1 curata. eu ma due mai departe. crezind ca cioara ii zice: — — ! ! ! Da-o-ncoa. nu se lasa si se ruga de Pacala sa vinda vaca si sa imparta banii si fiecare din partea lui sa-si cumpere cite o capra si asa sa aiba pace buna intre ei. bine. se suiau spre Pacala aburii dulci. il matura ca vaca cind 1-a vedea sa vina la el. Mirosul si mai si. care era uscat. il taie-n bucati si-1 puse-n tipsii mari gata de ospat. valuri. Pacala zise catre frate-sau Tindala: Frate Tindala. Ce facura. ca om mai chibzuit in treburile gospodaresti. s-o tina unul. Pacala sta si se gindea ce sa faca? El avea un grajd neingrijit ca un bordei acoperit cu pamint pe care crescuse iarba. Lua vaca si pleca cu ea la tirg s-o vinda. era mai instarit si avea si un grajd frumos. dupa moartea parintilor. Isi fac ei socoteala. Cind vaca intra in curte trasa drept la grajdul lui Pacala si incepu sa pasca iarba de pe bordei. nu puteau. scirt". $i Pacala isi lua inima-n dinti si se scula de pe priciul de lemn. De bucurie. o intorc si pe fata si pe dos. Tindala. frate-meu. de-i lasa gura apa. de s-ar fi scoborit pe scara cerului si sfintii la un asemenea ospat. ! ! 301 . trecu printr-o padure cu vaca dupa el legata cu o funie. Vecinul sau zarindu-1 la fereastra-1 enema: Hai. cum sa imparta vaca. ce nu facura si-au zis. nu voia celalalt. da-o-ncoa Atunci Pacala intreba: Da citi galbeni imi dai pe ea? ! — — Vintul. se rasgindi si vazind cite scari are de scoborit raspunse: Lasa. daca vrei sase. Purcelul tocraai se copsese si din pielea rumena ca racul. cum sufla prin crengile copacilor. cing. vaca ma iubeste mai mult pe mine. crezu ca spune sasa. mai frate Pacala. Pacala crezu ca-1 roaga sa-i dea vaca pe cinci galbeni. scirtiiau de vint si faceau „scirt. Pacala se invoi pentru ca avea inima miloasa. aude o cincheza cum cinta prin pomi: cing. cum era hapsin. ca sa vina peste trei zile ca-i da banii. El ii raspunse: Nu vreau cinci. doboara-te jos sa vezi ce gustos cste Pacala se gindi. gaaa gaaa Crezu ca cioara ii spuse.

il omorisi pe taica popa? Sa-1 iei cum oi sti si — Eu ma due si ce masoara. il intreba daca a vindut vaca. Cind il vazu nevasta-sa si cu frate-sau Tindala. il luara pe Pacala sa mearga cu ei inapoi. muri si cazu peste mine. ci sa-i spuna ca au de impartit niste mei. zise preotesii lui: sa vad la aide Pacala ce fac ei acum noaptea cu banita. il trimisera pe Pacala sa ceara o banita Cum de la popa: ca era vecin cu ei. il lovi cu atita putere cu toporul. da-mi repede ca mor. 1-au gonit inapoi sa ia vaca si c-o maninca lupii. de unde mai ridicara un sac de galbeni si se intoarsera acasa sa-i imparteasca. Pacala le spune toata tirasenia ca a vindut-o unui copac uscat ca i-a fagaduit un gavan de galbeni si ca miine ii da banii si ca a lasat-o legata de copacul uscat. dar copacu nu-i raspunsa nimic. Pacala il vazu pe popa la fereastra. Cind il vede nevasta lui cu frate-sau Tindala. dar nu mai gasi vaca. Veni si 302 . Ajunsera la copacul uscat. o mincara lupii ! Ceru banii de la copac. Cind auzira si isprava asta. Pacala il lua si il duse la usa unui circiumar. dar sa nu-i spuna ca masoara bani. Mie imi trebuie numai un gavan plin. el zise: Taica popa. cu atitia galbeni de multi sa mirara de el si-1 intrebara Cum de ai luat atitia bani pe vaca? Pacala zisa: Pai de buna voie i-am cerut copacului. Cind au auzit de o asa isprava. iesi numaidecit afara si il lovi cu un resteu in cap si-1 omori pe loc si veni iar in casa. sa-1 — Circiumarul se trezi din somn si pina sa se imbrace. — ascunzi unde-oi sti ca o sa ne manince turma. incit copacul gaunos si putred cum era se crapa si cazu din el o gramada de galbeni de aur. Cum era noaptea. dar copacul nimic ! Cum Pacala avea toporul cu el. fiindca pricepusera cum sta treaba. Pe ailanti — — — ii lasai la el. $i Pacala fugi. mai multi nu-ti iau.: Lega el vaca de copacul uscat si pleca acasa. venii sa-mi dai banita dumitale ca avem de impartit — niste mei-bani. si suparat pe copac. Popa popa se uita la el a mirare putin si apoi ii dete banita. ei nu puteau sa numere atit de multi bani. il razima cu fata pe usa si porni sa strige la circiumar care durmea: Da-mi rachiu ca mor. da eu nu vrui sa iau decit ce am vorbit. intra in ograda si se uita pe fereastra si ii vazu cum imparteau galbeni cu banita. Se mai ruga. deschise usa si popa razimat mort cazu peste circiumar. ce vorba fu aia a lui Pacala de zise: ca masoara mei-bani? Pleca popa. Circiumarul fugi inapoi la nevasta-sa si ii spusa cum ca a fost popa si iata ca nu putui sa ies repede la cerinta lui. trecu o vreme. Mersa Pacala inapoi. da-mi rachiu ca mor. Pacala pleca sa ceara banita de la popa si in loc sa zica ca le trebuie sa masoare mei. Umplu o caciula. Pacala. fiindca asa ne-am inteles. se mai supara. si daca il vazui ca tace si nu voia sa-mi raspunda il lovii cu toporu si el de frica imi dete o gramada de galbeni. Pacala ii zise copacului: Ei ! acuma de ce imi dai atit de multi. de galbeni si pleca cu ei acasa. ceea ce vorbisam. Frate-sau Tindala il intreba: Ce facusi.

Ea spuse barbatului: iei. taiat si s-a dus tatalui a luat cite un bou mostenire. — Te rog. Cel mai mic a luat boul mai slab. 303 . ! si suit ! se si fripta. ma lasi sa dorm la noapte la dumneata ca sint drumuit? Da cu ce umbli pe-aici. GHICITOAREA SAU TREI FRAT1 Au Au fost trei frati. si la taica sa traista. zise femeia. 1-a la islaz cu pielea boului in cap. ce vada dumitale. n-aude Frige gaina. cu rachiu. Da nevasta a avut gagici. Face o turta de pine si o suie-n grinda. de vada? — Te rog eu sa-mi ghicesti mie stringe cioara de da cioara zice Baga mina-n — Caaar — Ce taica? — O gaina fripta-n pod o turta de pine. ce sa-ti si ! el traista. Cind Pacala vede la ziua ca popa a venit iar. pe care le suie-n pod. da el sa face ca nu vede. — — Sa-1 Circiumarul barbate. un om bogat. vin. Graniceru daca vazu trase drept in popa si cum gloantele il lovi. 1-a luat si 1-a pus intr-o barca pe Dunare si a impins-o pe apa cu popa in ea. — mai da-i mai spuna. omule. el a scos mina si a apucat o cioara de picior. Iti traista cu bani. iar popa nici nu se sinchisea. taica? — Ai vin rachiu in pod Cind gaina suie-n pod gaseste vinul. s-a gindit el. trage cu pusca pe deasupra popii. 1-a luat si sa-1 si duci unde stii tu ca stiind ca Pacala e prost. fluiera. si i 1-a aruncat pe popa mort in curte. git. o suie-n pod s-o manince desara cu gagicii. S-a dus la un om. da garavana zice Iar baga mina-n — Caaaar — Ce spune. numai muierea eria acasa. da omul ei la plug Iaca vine omul ei de la plug si zice da el intreaba nene. turma ne maninca. ! zice. rachiul. asa ca scapara de turma si Pacala si circiumaru si satu de un popa hapcagiu. S-a departat barca pe sforu apei si Pacala a fugit. Trecu pe-acolo un granicer si-1 vede pe popa cu barca ca trecuse linia din mijlocul Dunarii catre Rumania il soma pe popa sa traga barca la mal crezind ca e un dezertor. mai baiete ? Cu o ghicitoare ! ! : mai — — — la ma sa-mi ghicesti mie — A da.: : : Ce ne facem. ca e greu de tinut boul. popa cazu in barca si sa dusa cu barca cu tot. ca cica popa asta era un lacom ca la o pomana mincase un curcan. imi dai mie ghicitoarea asta? umplu — Odau. Striga. ! — Ma si ! sa-ti esti ai toate. a venit cu ea acasa si a bagat-o-n traista si a plecat cu ea intr-o comuna. omul era la plug. dupa moartea Ce venit ciorile si s-au pus pe piele.

Popa a adurmit cu copiii cu tot. atitia ? umplut Se due ei acasa. mai frate-meu. acolo unde voi m-ati aruncat. e. i-a dat venit brinci cu sacu in apa. fire-ai al si piste caciula s-a inecat ea si a dracului. — Aide. este. si ma. — — ! Ma — Ce ma.: I-a dat garavana si a plecat acasa cu o traista plina cu bani. Nu. in putinica ? Ma lasi. ca eu vreau ! ! bagat pe amindoi si le-a dat drumul pe apa.ma Sa due si ei la casile lor. S-a brodit la un popa Ce ai. ma. Aduna el murdaria aia si o pune intr-o putinica pina a umplut putinica. Au sarit toti in apa. sa ma bag primar tu sa intru eu. Cum ajunge acasa arunca traista cu bani pe pat. Multi bani ai luat. sa si sa si vaci. el Unde e banii mei. cu cu vaci cu porci — In fundul Dunarii plin de vaci de porci. ne bagam noi in fundul Dunarii dupa porci — Aidati mergem cu famei copii aducem turme de porci de atitea vite si si ? e si sa si si vaci. A luat-o in spinare si-a plecat cu ea intr-un sat. A luat umplut maidanul de vaci si de porci. sa ia bani multi. aidati cu totii. Da nevasta-i zice: da o muiere a ramas afara. Atunci popa-i umple putinica de bani si cind ajunge acasa. isi taie boii sa ia bani multi. cacatoarie de vinzare ! S-a dus unul sa cumpere. afara. Vin fratii si-1 intreaba: iesit el si i-a A A — Ce ma. 304 . sa nu te duci la strajeri ca mi-e rusine ca sint popa. un vacar si un porcar si-1 intreaba: Ce stai. porcii si vacile §i s-a dus acasa cu ele. La unu i-a iesit caciula — La fund. ce e cu-atitia bani ? vindut pielea la boul al slab. cu bani — Am vindut murdaria facuta de voi pe linga casa mea. umplu o putinica s-o vinda. cind desface putina nu poti sta de miros Fugi. Iesi. da el s-a sculat a luat putinica si s-a dus si a spalat-o la un riu si a venit hot. sint bani imparatesti due la imparatie sa spun. arunca putinica-n casa. ca asta nu sa vinde la oras? Au venit iar acasa suparati. Striga ei in piata: Cacatoarie de vinzare. parinte. ca sint sluga imparateasca. Da sacu n-a cazut in apa. dar nima nu le da decit cifiva craitari. ma taica. Intreaba fratii Ce facusi ma. de spal-o ca te minca pu§caria. Se due la oras. ca nu pot lua bani pe pei. Vin ei acasa nacajiti. bagat in sac ? A — — ! A — — Nu vreau — ma. Cind sa scoala el dimineata. il due sa-1 inece. Alergara fratii. putinica si-a plecat la oras. ca sa-mbogati frati-tu ! Si a sarit si ea ramas eel mai mic stapin si piste casile lor. ma. ci la marginea apei. Isi bat ei joe de el si se murdaresc pe linga casa lui. sa dorm la noapte Bani imparatesti sa-i schimb — — Am — ! la — — dumneata? — Da de ce nu S-a culcat si ! ! ! a pus putinica la capul lui. zice: si-a pus-o iar la ei la cap. ca frate-sau are bani si ei n-au ! Il iau pe frate-su eel prost si-1 leaga-ntr-un sac. bre taica.

tu tac cu picioarele. ca vine ursul si ne prapadeste. El fuge si iepurele fuge. vazin- du-te desculta far' de papuci. lipi mamaliga de buci si astepta sa vina iepurele. prea esti frumoasa. frumoasa. minca-ti-as laba. Sa lipesti mamaliga de bucile fundului si cum o veni iepuru sa mince. Pazea. de parca minca foe. Nevasta n-are si ea de lucru si-i povesteste de fiecare data barbatului tot ce-i indruga sfintia-sa. bun de haz si de petreceri ca toata lumea. fata-n fata. nevasta raspunde Nu e nimic. dar nici un iepure nu venea sa cada-n cursa. cu apa putina la care venea si tinerica s5 ia apS. mline asa. lui barbatul meu si asa-i place de mine. sa te duci la poteca-ngusta din tufa. sa nu faci una ca asta Femeia. macar uita-te-ncolo sa nu ma vezi pina o iau p-ici la sanatoasa. Leleee. La aste vorbe. de mi se rupe inima de tine. ca sa prind un pui de iepure. ingbiti-n sec ?i-o ! — — — — sfatui astfel: 305 . bre. s5 te-ntorci cu fundu-n sus si cu capu-n jos. le apropii si prinzi iepurele ca-ntr-un lap De aci incolo ai sa te saturi de ciorba de iepure si de bulmaci. de nu-mi mai vad vindecul Vai de mine. statu. Statu el. de ajunsei la capatul pamintului. Cind a auzit n-a mai putut de drag ca o sa prinda iepurele Sa dusa sa faca o mamaliga mare. Dar tiganul de-1 zari. Ce-i trasni prin minte omului. cum alta treaba n-avea. Tot fugind prin padure se-ntilneste cu un iepure speriat. sfintia-ta. mult am mai fugit. Altadata in capatul zorilor taica popa hai si el cu ulciorul la apa. iar el o incinse la fuga. taica popo. Zareste pe frumoasa nevestica. se aseza la poteca-ngusta de la tufele mari cu picioarele-n sus. o sa-ti ocolesc calea si poteceaua. traia odata intr-un sat un popa. sta si o tinara nevestea maritata de toamna.! : PROSTIA OMENEASCA Un {igan a vazut un om cu un iepure-n bra$ ?i-l intreba cum a facut s-a-ntimplat de a prins iepurele. isi face cruce ca sa aiba curaj si-i zice: Hei cu taica. §i se uita ursu-n alta parte. cum — ! ! — — — PATANIA LU TAICA POPA Ca-n toate satele. tot se cufuri rugindu-1: Aoooleu. unde sedea popa. Azi asa. ii sta-n cale si cu vorbe dulci o amagea si o petrecea. Ba zau. s-o bei intr-un pahar cu apa ! Aproape de casa popii se afla o fintina lina. hai sa-i traga o pacaleala zdravana tiganului si-1 povatui astfel: Sa faci o mamaliga maaare. taicuta. pina ce cazu intr-un ogas peste un cirtog cu pui de iepuri. In satul ala. nevestica-i cade la inima lui taica popa si de acinainte. cS ma bagi in boala si cad in vreun pacat. naica. Deodata veni o ala de urs cit un vitel de mare si se aseza linga el. cum ajunsa acasa povesti barbatului. Barbatul.

unde-i toporu. daca nu-i pacat. spune-i ca eu fript si sint dus la moara. bre muiere. mai barbate. vazindu-1. ca o fi ostanit si el. il inveli. Bine. Popa. darmite popa Popa-nvirtea. pe masa un purcel fript si mare greutate i se deschise. Dar de cind lumea. nu omori bunatate de speriata-i grai: cal. Se sucea. barbate.! : ! — Alta data. ca e tarasenie mare. Atunci barbatul graia catre nevasta: Fa nevasta. rumen ca fragile de pri- mavara. vine si plins. zise Sfin$ia-ta. Muierea. ca nu-s popa ca oricare Cum sa fripsa purcelul. de-atita Jnvirtitura. dara popa invirtea. Tu fine-ti gura. — virteasca risnita sa faca malai. Barbatul. — Bine. taie purcelul si-1 fripsa. Minca popa si cinta si de drag nu mai putea. ce te apuca sa tai purcelul la scapatat de soare ? din gura. il injuga la risnita sa-nvirteasca in locul calului. ce ne facem ? striga speriata nevestica. umplu birlicul cu vin. nu te-oi apuca sa-i arzi dracului tamiie sa ne afle lumea si satul. toate apele-1 prididea. a venit vladica si i-a crapat opinca vazind ca nici o fata sfintita nu-1 invredniceste cu bunatap. il gati. se sui pe iapa chioara ?i hai la vladica cu daruri. dar boabele nu ispravea. Injuga sa dovedeasca ca-i placi lua galetile si fugi la apa. vino diseara pe la mine ca barbatul mi-e plecat la moara. se invirtea. pusa papucii-n sin. cit invirtea. sa merg sa omor calul ala. se facu ca se duce la moara. . de-aseara pin' la cocosi. Cind la ograzile din marginea satului se-ntoarsa-ndarat la frumoasa nevestica. pina s-o culca omu-su. iar daca ostenea se mai oprea si el ca doar om eria. care le stia pe toate. c-auzi cum sta — Ce-i cu purcelul pe masa mea — E purcelul nostra. Il dusa acolo si ca sa nu-1 banuiasca barbatul. Pusara masa sa bea si sa se veseleasca. taiculita am sa vin cu un purcel fript si cu papuci potriviti pentru piciorusele tale frumoase. aia taiai tai si ori un cocos dar tu bunatate de purcel de ma saracisi Se pusera la masa pe loc si mincara. Asa ca eu ma due calare. iar el sa vie cu un purcel cu papuci si iarasi incepu sa-i Nevasta graiasca ca e rupta din soare si cite si mai cite cuvinte-ncintatoare. Hai sa te ascund in soba de la deal unde invirteste calu la risnita sa macine faina. joaca rupe cojoaca §i dupa ris. Lega iapa de stoborii de la gard si tuna la nevestica cu traista plina. batu la usa §i cu Intra-n soba si cind colo. eu stiam ca purcelul. Barbatul nevestii aflind cum sta taina. Cum era petrecerea-n toi iaca si barbatul ei dejuga boii. Minca barbatu si bea. Preoteasa. Doar cum era el sa ispraveasca-ntr-o noapte zece baniti de porumb ? Cal sa fie si tot n-ar ispravi. taica. isi puse friul peste piept si porni sa-ntaci — Mai — Muiere. il cum taica ajunsa acasa. Vai de mine. nu putusi sa tu o gaina asta fript ? si vii ostenit de la moara si de fripsei taiasi ! ! risnita? — Muierea — Lasa. ca-n zi de sarbatoare. daca-1 vazu asa perpelit de tot dupa ea. Sfintia-sa o astepta — — boii si pleca. Popa dete drumul la cal in grajd. intrebS: popa.

sfintia-ta. haide-n jos pe potecuta Mare. fursirati faina aia ce v-o macinai asta-noapte? Mincao-ati cu cerga-n cap si cu noduri in git S-adunara oamenii pe la circiuma.! : ! : : ! : Popa cum auzea gura barbatului si mai iute invirtea §i sudorile-i curgea. deloc — — — Cum bine? — Asa e vladica. pentru el macina. ce posomorit cucai ca o gaina capiata. il intreaba. iata ce nevasta frumoasa. sa nu te simta ciinii cu barbatu meu. Se aseza pe scari privind cu capu-n pamint. ca-i asa. ca are faina de Popa cum — — — Faurar — Mare. ca vacarul pe sat. vine sa dezbrace un la apa. incet. Pe la amiaza batu aringu. Iar el in gluma. incet. iar popa ramase bosumflat|si suparat. mai popo. cum asa ne fu vorba. le zise: Cine n-are faina. mai fara de gluma. se vaita fiecare ca n-au malai. se duse vorba asta ca vintul. Si cum adormi. Ori ce. sfintia-ta. cucaind si blestemind ceasul rau. ca doar nu te-o pus asta-noapte vladica — Mare. ca s-o aduca acasa pentru beut. vezi-ti de drum de cale ca n-am treaba cu nimeni Parinte. ii om iote ca intr-o zi o vede unul dintre acei popi pe la cind loa apa. Nu mai vedea muierile frugrai. Numai omul cu muierea frumoasa n-are nici o grije. mergi ? ! malai pina la Ispas. Muierea se facu ca barbatul sau nu stie nimica. Preoteasa. ca a venit apa mare si a-necat moara. sa-1 tocmeasca pe taica popa sa-i risneasca. De stia. Si vreai sa-ti fiu desara Of ! taicuta. Popa fara nici o vorba iesi si fugi acasa. vezi-ti de treaba. cu cosita de-a aleasa. se furisa in odaia cu risnita. Ortacii nu le — CEI TREI POPI A moasa avea nevasta frufost odata intr-un sat trei popi si in acel sat un si cum ea se ducea la fintina sa ia apa. deshama pe taica popa de la risnita si-i zise Taica popa. te schimbi ca zilele din sta si se gindeste fa. spinarea zdravana stai trist si fi Preoteasa-1 mina la treaba sa-i ari tarina. iar lumea anevoie-si pune lacat la gura. pe linga zid. ca pus de pe lume. cu vednite-n cobelita. Catra crapatul de ziua adormi barbatul si fursi popa de risnit tot porumbul. Sarut mina. ce frumoasa esti ! — zice popa Nu un musafir ? 307 . cum sa faca si ei sa scape de asa mare grije si sa moara copiii de foame. ca el risneste cu malaiul lui. De atunci. o sa manince boabe fierte. bata-te Dumnezeu pe drumu-ti la apa si nu te mai lega de mosi batrini. ca moara e-necata. Sta pe scari si scrisnea din dinti. Tocmai atunci trece pe drum iar la apa nevasta cea frumoasa. moase trecind — Hai. nipt si ostenit ca vai de el. parca trasese-n plug. cum il zari ii grai Cum petrecusi sfintia-ta pe la vladica? Mare bine — sfint si sa-1 imbrace pe altul. se scula si popa. ca pe-amindoi ne omoara. cit ti-e ! ii zise sfintia-sa.

casii. in asa fel ca sa ajunga la jumatate de ceas departare unul de altul. deschisa la al doilea popa si facu si cu el la fel. a venit in lipsa mea in casa ca sa-si bata joe de muierea mea. Apoi. aruncai in Da ruminu-i — Cum de omorit. da cind s-a dus acasa. 'ai. Sa dusa la usa. a venit barbatul meu Cind auzi o ruga sa-1 ascunda undeva si 1-a bagat si pe el linga ceilanti doi. ce sa faca ? Stancule. Cind il vade omul. Il dusa pe popa linga un lac. Pe urma pusa barbatul mina pe unul. dar el pe alta cale veni inapoi. ca iata tu-1 308 . a luat pe unul dintre ei. muiere. pusa mina pe el si mai cu suparare face si astuia de petrecanie si iar sa-ntoarsa sa ceara dreptul lui. Sa bucurara popii auzind ca vine omul muierii tirziu acasa. mai Stancule. si ceilalti doi popi o vazura la apa si tot ca si eel dintii ii zisa: Asa ca ea ii pofti intr-o sara pe top trii. Acum spusa barbatul muierii sa-i fiarba un cazan cu apa fiarta ca vrea sa spele magazia si dulapul din pimnita. da unde sa ma pitul acum? Muierea il ia frumos si-1 duboara jos in pimnita unde eria un dulap mare de tot si-1 aseza intr-un colt pe intuneric. la ce ceas sa vie. s-a zis cu noi. parinte. il enema pe un vecin de-al lui cam intr-o ureche. cind a venit indarat facusi. zice: 1-ai iote-1 mira. si Muie- rea fiarsa apa in clocot. — Ma — Ce ml Stancule? Tiganul — L-am pierdut de pe lume. am un sarlatan de popa. da fiecare popa intr-un colt. dar le spusa la fiecare aparte. jupine. atunci se dete omul ei jos din pod si sa dusa si batu Intr-o sara bate unul dintre ei la usa muierii. Ribdau din rasputeri opareala si nu ziceau circ. da cine-o mai fi? Sa facu ea ca sa uita la usa si zise speriata Parinte. sa asteapta ! lucratori la culesul viilor si trebuie sa aiba unde sa-i culce. tu sa-1 poftesti sa vie spui ca eu sint plecat departe la moara. cind te-o mai intreba asa si sa-i ei i-a raspuns. Vai. un tigan voinic si prostanac si zisa: Popii. popa asta aruncasi in lac. Da popii intre ei nu sa stiau si pastrau fiecare taina ca nu cumva sa afle niscaiva la sarlatani. da ea se prefacea c3 are de aranjat prin casa. a tacut. podul — — — — — ! el in usa. ii zice suparat: Il vazu tiganul si se il duce si-i dracu. spus i-a spus lu barbatu-su taica popa. zisa: si-1 lac. taica. Cind veni al treilea. Sa-ntoarsa la ruman sa-i ceara plata. te rog sa mergi si sa-i faci ma de petrecanie §i ce mi-oi cere ti-oi da. Zis si facut. s-a-ntors barbatul meu Taica. da omul ei pazea de sus din privind pe gaura podului si cum batu popa la usa. — Ce isi bate joe de tine. vrea el sa stirpeasca purecii. lata ca aude din nou ca bate la usa altcineva. Le spusa ea ca omul ei e plecat departe la moara si nu vine decit peste patru zile. ii deschisa usa si-1 pofti sa se aseze la masa. parinte. fiecare cite omul ei lo apa intr-o polomeaca mai mica arunca pe o polomeaca. S-a invoit tiganul si s-a si dus acolo. da pe ailalti doi nu i-a vazut. Popa cind auzi zisa Da cine-o fi la ceasu asta ? Da el s-a topit de frica. il sugruma si-1 arunca in lac.: : ! : Ea nu si i-a omu noi — Fa.

sa nu-ti fie frica in acest lacas sfint sa te gindesti la lucruri diavolesti Te incarci depacate muiere. Era plecat sa ceteasca de tamaduirea boalelor gainilor. Dar. ca Stanciu 1-a omorit si pe parintele Sofronie care se-ntorcea din satul vecin. Da ne scapa cocosul de la moarte. de la poale-n sus. ieu de trii ori te omor si tu de trii ori inviezi. numai opt oua de gisca. Asa o fi rinduiala la spovedanie. Dar daca se-ntimpla sa fie vruna cinstita si cu coraj. care aveau priceperea slaba. e dracu gol si nu mai are ce-i face Romanu a priceput cum sta treaba. muierile se invatara minte si nu mai spusera oamenilor toate nimicurile. acolo in altar si cum intra vro muiere ca sa sa spovedeasca. ca ieu ti-am spus ! — — 309 . s-a pornit sa se vaite si sa-i zica Vai. tata Cum fameile sint sfiicioase. dat fuga Stanciu la ruman si suparat i-a spus intimplarea si spusa ca daca o mai veni popa inapoi. il prinde de beregata.: : ! : : si-1 vede. ca el e popa cu leac la boale de oratanii. Tiganul crezu ca iar a inviat popa pe care-1 aruncasa-n lac si cum sa apropie de popa il si pocni cu toporu-n cap si-1 dubari di pe magari. el ii spunea: Ridica camasa. Cum auzi nevasta lui ca 1-a omorit si pe ala. mergind el spre casa bucuros de afacere. Cind venea ziua — ! popa: Vai. ce facea sarlatanu ? Cum intra la el o famie tinara si frumoasa si care lui ii placea. da alta. ii arunca iar in lac si zice Na. de zapacita. barbate. apoi daca o sa mai Cind sa duce tiganul si-1 zdrobeste capul — — — vii si acuma esti un adevarat drac. il infruntau pe un popa dat dracului de sarlatan si el spovedea la bisetinere. s-a dus de i-a spus lu nevasta lui Ce ne facem. Ca nu stiu de unde i se dusese lui renumele. credea ca trebuie sa-si ridice camasa ei. credeau ele. si Stanciu ne lasa si fara de el. sase chile de brinza de capra si numai trii chile de rachiu din butoiul de dud. alteia ii venea sa ridice camasa. si ca ea il stia ca are leac la cetanii de boale de gaini. da n-o fi pacat tocmai sfintia-ta sa zici asa vorba. Zise tiganul atunci Na. sa gramadeau care mai de care sa le spovedeasca. spovedania la el cea mai primita de Dumnezau. se duce cu el. ca sa-mi ridic eu camasa ? Bata-te Dumnazeu de proasta. taica popa Sofronie ne-a scapat de la moarte acum o luna cocosul al mare si ?tii ca nu ceru mult pintru asta. el avea smecherie cu care punea la incercare muierile tinere. Asa isi batea el joe de ele. parinte. ! A — ALT SARLATAN DE POPA Intr-un sat eria rica numai muierile ca cica este cind sa spovedea nevestele. se-ntilneste cu un alt popa care venea calare pe un magari. De aci incolo. acuma sa te vedem daca mai vii indarat Si pleca sa-si ia leafa si-i dete rumanu cit sa tomnisa si pleca tiganul acasa la el. E. Si iata care era smecheria lui ? Pusasa jos in fata lui o camasa alba si lunga intinsa pe podea la picioarili iui. noi nevasta.

ii mergea treaba de minune. ai scapat. Iti multamesc. bunule om si asa am sa fac precum mi-ai spus. blastamat ce esti Baiatul sa facu ca-i cere iertaciune. Cind 1-a vazut ce lucreaza. nu vezi ca nu lucri bine si ai sa cazi Aoleu. veni la el un baiat tinar. asa ca muierea pleca rusinata si el ii mai da cite trei inchinaciuni sa le faca ca sa-i ierte Dumnezau pacatele ce le facuse cu gindul. ca el cind o imbraca-o sa sa tamaduiasca de boala. ca eu iti spusai sa ridici camasa aia de jos. sa ridici Nu — — Atunci a intrat o baba si cind 1-a vazut asa de cebaluit si urit. fiind tare inimos. pe popa il lua groaza si-i zisa voinicului: Da drumul jos la camasa. da asta eria cu multe sute de ani in urma. ti-e tie rusine si frica de fetele sfintilor bisericesti sa crezi asa ceva? Cu astfel de cuvinte el o incredinta ca el a avut cu totul alt gind. de nu. ca sa nu calci pe ea. a iesit afara si a inceput sa zbiere. §i cum il vede popa ii zisa Ridica camasa. ca a pingarit dracul biserica. mai tigane. TIGANUL PACALIT un tigan cam intr-o ureche. popa i-a cerut iertare si a plecat acasa. Cind a venit lumea. Isi minjisa miinile cu clei si cu smoala. a crezut ca e dracu-n biserica. numai atita iti cer sa-mi spui. care am sfintit-o. imbracat in chip de fameie. Asa era el sarmanu. facea lucrurile pe dos. Ba nu i-a mers mult. ca aflasa de popa ce facea. in loc sa taie lemne din jos de la tulpina. blestematule. face de trei ori pirti te-ai dus. ca e camasa unui bolnav. il apuca de barba si se prefacu ca-1 pupa de drag. doar nu esti tu Dumnezeu sa le stii pe toate? la spune ce are sa se mai intimple? Omul daca-1 vazu de tot suchiat a plecat pe drum la vale. sa fii bun ca tu esti Dumnezeu. de unde stii. Intra si el sa se spovedeasca. frumos si voinic. da barba lui sa naclai toata cu clei si cu smoala. in loc de drac. tata ! Crezu ca e o nevasta. el si nu se lasa zicindu-i: omule. Cind acolo. Dar tiganul fost odata taie A padure sa — — ! dupa — Stai.! : camasa asta de jos. ii zise: Pune omul lui Dumnezeu un sac plin cu nisip pe iapa deal in sus. i sa ascutisa ca un fus. popa jumulit si prapadit ca sa se invete muierile minte. Umple un sac cu nisip si-1 aseaza pe iapa. lasa in jos camasa si se lasa spre popa sa-i faca o plecaciune de iertaciune si cum ii erau minile minjite cu smoala si clei. cind am mor? si Romanul daca-1 vazu ca se leagana de prostie. a luat el toporu §i-a plecat la lemne. Da cu ale proaste facea asa cum vrea el. nu-1 rabda inima sa taca si-i dadu o povata: Ai. Voinicul isi ridica camasa si cum eria gol ca nu avea izmene. — — min-o pe Daca iapa o cu ea sa urce un deal 310 . nu s-o ridici pe a ta. el s-a suit in virf. ca intr-o zi. il apleca si-1 taie. Apuca iapa de dirlogi si hai inalt si pietros. ca acela ce facea din zile de sarbatoare zile de lucru. iar din zile de lucru zile de sarbatoare. Tocmai atunci trecea un roman cu caru la loc de semanat.

piirji figanul auzind hotarirea dumnezeiasca. dar iapa incordata. fratioare. baiete il intreaba rastit otoritatea ? Iapa. Calatorul il imboldeste iar: Nu poci. Scoboara pe o ulicioara intr-un catun de munte si vede c3 niste oameni taiau un pore si-1 pirleau de par Dumnezeu sa-1 ierte. Pai si au am fost mort dar m-a sculat omu ala calatori Ce credep. tuciuriule. bre oameni buni. Cine te-a omorit. Si asa tot o ruga pe iapa si o mingiia. ce va grabiti. tine-o Alba. ca niste raufacatori iti gaurira sacul cu faina pina-n deal \i se goleste de macinis si fundul iepii se goleste de pirtiiala. se culca jos si ramase nemiscat. pina 1-a razbit pe mort si a luat-o la ruga. dom'le plotonier minca-ti-as turu.: : ! ! ! : : ! ! Sacu-i greu. ce-mi fu scris sa mor dintr-un pir£ de mirtoaga. tu nu vezi ca eu sint mort. figanul. bre creatine. Fugi. Vazindu-i el pe astia toti prosti. pe carare un romanas calare si-1 vede pe tigan lungit Scoala-te. Oamenii vazindu-1 ca e mort. ca tiganul e mort. Dimineata urmatoare. oameni buni otoritatile mai mult mort decit viu. iar bietul romanas inviaza Se urea el in car si se puse sa-1 bata pe mort si-1 suceste. iapa abia se suia incit obosita trase o data un vint. Mai mersera ei citava. incepu sa sarute fundul iepii si s-o — ! roage Him ! him ! minca-ti-as de tot pe asta. Iapa minca si se opintea inainte cu sacul de nisip pe spinare gata-gata sa se pravaleascS si sa se stirpeasca. cu cioarecii plini. In zadar ii vorbeste. s-a pus pe tigan de 1-a batut mar. drumu-i cu ghiontane si cu pietre. ma aramiule. Cind auzi tiganul ca i se apropie sorocul. cind a tras al treilea pirt. ingalbeni si zice catre iapa: Tine-o Alba pe ailalta minca-ti-as pe aia. n-ai stiut ca ce dai cu imprumut? Si s-a sculat cu adevarat mortul. nu ma lasa sa mor Mai facu iapa citiva pasi si mai facu o data pirt. 1-au pus — — — — — ! ! ! 311 . spunind Uite. §i asa ramase el mort in margine de ogas — — Trece pe pe dilma: cale. El fugea pe jos. dac3 stiam luam pe fulgeratura o iapa grasa de om bogat. domnule plotonier Plotonierul i-a tras vreo doua. fratilor. ce va zoriti sa bagati omul de viu in pamint. cind aude. si-1 invirteste ca pe tingire 1-a calit si 1-a spoit pina ce deodata mortul casca ochii mari speriati catre tigan injurindu-1 si apucindu-1 de la cheotoarea camasii: Ce ai cu mine. ca tu nu esti zdravan T i-au P^cat mintile pe vilcele Zau ca iapa. iar calatorul calare pina ce se incurdi intr-o multime de lume ce mergea cu un mort la groapa. Asa am fost sorocit de pirtul iepii si aici mi-e locul pe vecie Cind 1-a vazut calatorul ca-i lipseste o doaga. o bataie sora cu moartea sperie moartea si fuge. ba-i da din traista si cite un codricel de malai. vine plotonierul la cercetari. nu ma lasa. iar tiganul a rupt-o peste groapa. il musca pe tigan si tiganul deschide ochii. le zice Stati. ba. lasindu-1 si — — ! — ! — in sicriu linga groapa pina vin cu gendarii sa-1 vada. ca ajunsai sa-mi atirne sufletul de un pirt de-al tau. s-a pus cu maciuca pe el si da-i si da-i. ca doar una mai era.

pitula-te. aoleo. nu te lasa ! "Tiganul. il lua gura pe dinainte si-i dadu binete din varsat de zori ca cica ziua buna de dimineata se cunoaste: Sa-1 maninci sanatos. spune ce parere ai. este bine — — — — ! s-o si asculti LACOMIA $1 PROSTIA Intr-un sat oarecare au trait doi oameni de soiul acesta lacomi. pina ajunge la un bunar. sari-n put sa se pitule si imde a sarit n-a mai iesit. ce aveau. — Sari cine. barbat sa fie Atunci bine am facut eu ca n-am ascultat de nevasta si nu ti-am adus tipsia cu un ied fript si 1-am mincat eu ? Ba nu. Cind colo. atunci cind muierea da sfaturi intelepte ca acestea. Niste oameni vazindu-1 incoltit de ciini.! : ! ! ! ! : — Pe cine zici? — Pe pore — Cine — Dumnezeu da cine sa-1 ierte ! ? ! ? faranii daca-1 zarira smintit. ?i intr-o buna zi. daca e barbat. baiete. asa batjocoresti tu o fata preoteasca ? ! ! Si sumute popa ciinii pe tigan. sa-mi ajunga vreo cinci ai. taica pope — — — : ! — — Pe — Peeee. Dar cum era sa zic. ei au plecat la oras ca sa-si vinda fiecare cite ceva. dar. Cum il vazu. de ce avea nevoie. f iganul fugi si ciinii dupa tigan. — Aaaa. bine ca stiu Si a plecat de-aci tiganul multamit ca a inva^at ceva nou. intr-un sat da de un popa la vale de casa. crestine? ala ce-1 maninca ciinii parinte ticalosule. CADIU $1 FEMEIA Traia odata un aga si un cadiu vestit pin nedreptatile ce lefacea. Se cunosteau ei din vedere. si in dreptul marfii vindute sa-si ia fiecare cite altceva. strigara: in put. se cade ca barbatul sa asculte de femeie ? Nu se cade. ca te maninca ciinii. Merge aga la el si zice Cadiule. bineinteles acasa. ce mai pirdalnica luai. cu cinci ciini la spatele lui inghesuind si miriind. 312 . cum auzi. Se zicea despre cadiu ca judeca si pedepsele le da dupa cum era ploconu ce i se aducea. Cind se dezmetici din bataia primita zise Aoleo. ago. mai romanico ? ii intreaba pe tarani Sa fi zis sa-1 mincati sanatosi Ahaaaa. cum s-ar zice naravurile lor nu si le cunosteau mai de aproape. se da ca omul in poiana. se pusera cu ni?te pirmaci pe tigan de-1 lasara lesinat si cu balega-n cioareci.

Stane. traista cu nuci. Raminid singuri. zise el. pusa la cale un viclesug. $i dupa oleaca de gindire. zaitin. iar restul cu alte lucruri netrebuincioase. iar traista cu mere a avut dedesubt pietre. al doilea dadu mina catre consateanul lui si apoi se invoira si plecara amindoi bucurosi acasa. pina la urma. ca doar el n-a sapat pe merele care mi le-a dat. eel care a fost cu merele s-a dus la eel care a fost cu nucile si i-a cerut diferenta de 5 lei. mai fratioare. de exemplu. noi insa. cinci lei si pace. a avut dedesubtul nucilor frunze de nuc uscate. Datornicul insa nu s-a achitat de datoria lui nici dupa incheierea lunei si dupa o chibzuiala mai lunga. de ce sa n-o puna la cale. ca sa noi ceva. iar celalalt. dar spre marea lor mirare. cu 313 . nu e rau treaba asta ca sa scapam de gura lor. el se prefacu mort si sotia dusa in biserica veche din sat. cum s-ar zice in limba popular a. inteleg ca merele tale sint mai grele. apoi. spre a-si cumpara brinza. de ziua platii datoriei. si se Dupa — — hotari sa nu-i dea nici un ban. cind sa piece acasa. Ambele femei i-au facut. nimeni n-a avut nevoie de marfurile lor. ramasa de mult ruinata si ea il anunta pe celalant sa vina acolo sa-1 vada ca e mort. ei s-au apropiat unul de celalalt si atunci au inceput sa se vaiete. Asadar ei ramasesera cu fructele nevindute si se mirau ce o sa zka femeile lor acum acasa cind ii vor vedea ca s-au intors asa cum au plecat. adica au venit fara lucrurile ce le trebuiau lor in casa. schimbam si noi marfurile noastre. ca tot avem ! Cind ajunsera acasa si dadura in primire traistile sotiilor lor rostogolindu-le jos. Bine.A§a de exemplu. daca e vorba de o inselaciune. Bine. cu banii luati de pe nuci. cu o traista de mere. zile inainte lui il Cu doua nate. Da. blestemind pe oamenii care au fost in ziua aceea in piata si pe care ei nu i-au intrebat citi bani le fac caciulile. spre marea lor mirare constatara ca traistile erau numai pe jumatate umplute cu poame. unul s-a dus cu o traista de nuci la piata spre a-si cumpara. chiar daca am purcede la schimbul asta. eu am sa-ti mai dau acasa ca un adaos. tot fara marfurile trebuitoare noua ne intoarcem acasa. cit s-au tocmit ei. fiecare in parte pe frumosii lor soti cu ou si cu otet. dar vezi ca merele mele atirna mai greu decit nucile tale. dar nu-i am acus si iti voi da datoria dupa o luna de zile. ca oistea in gard. $i atunci. raspunsa alalant. se invoi eel care primise nucile. ne amagim — Mai — Mai — hai sa si sotiile. Au stat ei cit au stat in piata. numai si numai sa parem si noi in fata lor ca tot am facut ceva sa nu ne intoarcem acasa ca niste prosti. fiind siguri ca n-au sa fie certati de neveste Ioane. isi zise el in cele din urma. In prima noapte cind se asezase el mort intr-un ungher al bisericii ruipe la mijlocul noptii venira niste hoti spre a lasa o comoara acolo. dar ei au tacut chitic si nu si-au zis unul altuia nici o vorba urita pentruca n-au fost cinstiti ! trecerea citorva zile. am sa-ti dau cei cinci lei a raspuns eel cu nucile. unul din ei dadu drumul la o vorba asa cum la necaz trinteste o vorba. Adica. ca stii cum sint ele. Asa.

pentru cinci clipa astia adus aceasta datorie catre mine este cei lei. Cum. — Nu tu acum da-mi un galben nimica. o traista de galbeni. JIGANUL I-a SI COLIVA — — Sa-i — Sa-i A murit intr-o vara tatal tiganului. sa ma fac ? colac de pomana. ii luara de guler pe amindoi si ii aruncara afara din biserica ca pe niste zdrente murdare. in noaptea aceea in biserica nici al si-1 mada virtos noro- fata ! striga tare ruinata. deci nu amesteca datoria cu norocul ce — — — — ti 1-a — Bine. §i iata cum lacomia a dus pe cei doi la prostie. pace. dar eu in asta n-am nici un ban asupra mea afara de galbenii din fata mea. ai dreptate ca in locul celor cinci lei acum eu mi-am umplut buzunarele hainelor si pantalonilor cu galbeni. alalant. noi va fi pace si se repezi spre a-i lua si un galben din gra- — Nu.! ! : gindul ca s-o ridice noaptea. Babele. diferenta aceea de la schimbul celor doua traisti cu nuci si mere. au pornit sa dea-ndarat de si sfintii multimea a bufnit in inima-n dinti Popa de pe pereti s-au uitat urit si s-au suparat. draci 314 . Atunci se isca o bataie de toata frumusetea si in timpul acesta. se infurie inca mai cosul gasitor comorii pocni cu un pumn in — Lacomule pacatos. oare nu esti tu multumit ca datorita mie ai tu acum in loc de cinci lei. Se duse el la popa si zise: Taica popo. Da. sa-i fac o coliva pescareasca de raci. si dupa ce isi umplu buzunarile hainelor si pantalonilor el ceru de la fostul lui datornic. Cu cea mai mare placere. lata aci doua gramezi. datoria de cinci lei. bine. raspunsa mirat. Acolo i-a Cind a inceput popa sa citeasca au umplut biserica ca furnicile. Atunci popa si-a luat — Taica. A doua noapte cind s-a dus eel cu merele in biserica ruinata spre a-si vedea datornicul mort. in incaierarii lor aparura si hotii. dupa ce lei. cum pentru cinci ei au scapat o intreaga comoara din miinile lor ca niste prosti. mi-a murit tetea Ce ! faci o coliva ailanta. mosii si coliva. rosti mortul. se rasti eel care gasise comoara hotilor. racii intr-un cos si s-a dus cu ei la biserica. parinte. cei care lasasera comoara. si atunci intre lui. nu-ti dau un galben. si i-a zis-o de-a dreptul tiganului asta nu Asta e coliva de e coliva de raci. toiul le luara toti galbenii. alege-ti una din ele. racii ris. dar tu nu ajungeai sa ai galbenii astia daca nu-mi datorai cei cinci lei. iata ca datornicul lui era viu si numara galbenii ce-i gasise el lasati de hoti in noaptea precedent!. sa se duca posi sa-i dai un mina pe lumea pus tiganul asezat pe-o tava. fac. se infurie pretinsul mort.

vaicarindu-se: Au. zise turcu. caci ai minte-n cap. ce-o sa ma fac ca n-am nici un ban. Chiar atunci cobora pe aci de la munte un pacurar voinic si imos cu doi cai. Alah sa ma bata daca am o para chioara. De un pai si de-un gutui. cara cu lemne si cu mare greutate. ago. Atunci munteanul ii spuse: — sa tree peste podu asta ! nu-1 vezi destul de lat §i tapan. tu aici imi spui? Haide sezi iar pe spatele mele sa te mai due indarat de unde te-am luat. amindoi incarcati cu bunatati de tirguiala. ca mai adineaurea erai intreg. cea ca tu infelegi daca esti cal. ma porcule — Uite ago. ajuta te la esti si esti iti Daca-ai fi vreun om bun Ti-ai lega calutu-n drum. ce sa ma fac.: !! ! ! ! ! DOUA SURDE — Unde duci. ca nu ca-i lei. uite ca vreau. ce sa ma fac. Apoi suparat ii zise turcului Turcu — Vai saracu de mine. lipsesc cei 12 se necaji foe auzind — Cum sa n-ai. Cum il lasa jos. vezi ca peste el tree carute incarcate. tu surda? — Nu e lapte e urda — Daica Floare. sinco. de ce nu-mi spusasi asta dincolo. maica. se gasi din un turc arind pe linga un pod. de — Sa-mi dai 12 — Bine. Doamne. prin sin si prin buzunar. nu mai pot Ai bre. cum auzi vorbele de ocara isi puse-n gind sa-si bata joe de turc. cea. asa. turcu il vazu §i vru sa-si bata joe de el. — Da ce mine? ago. — Bine. Turcu intoarsa spinarea si cio- banul i se urea in girga. daica Floare? — Ma due Nica cu demincare — Daica Floare. — Lasa. Intoarce spatele. munteanul incepu sa se pipaie. Scoala-te. El se tot vaita si zbiera ca o vita lovita de durere. si treci ca ti se dusera caii. te luam in spinare. ago. Nu seliie — mele. cazu de pe cal. bre sinco. nu cutez treci fara frica. ce e cu tine. fiule. ceri. Cum ajunsa munteanu la pod. Ai. 315 . ce-mi dai bas daca ti-e frica sa te tree eu in spinare pe — — — Nu cutez. Cum ajunsa la capul podului. mai rumane. la lei. iar tu sa te temi sa treci ? Insa munteanul nu vrea sa treaca-n ruptul capului. Ciobanul. trecindu-1 peste pod in cealalta parte. Cea. iar stapinul tau n-are minte de doi bani. Si m-ai tine pe gurgui TURCUL intimplare SI MUNTEANUL Odata pe batrineata pe cind stapineau turcii tot pamintul. tu sluta? — Domnu. Sara.

sa-si cate un alt stapin mai bun si mai cu frica de Dumnezeu. vezi ca boii tai au mai multa minte decit tine. fara sa i se dea nici zob si nici un fel de mincare de catre vreunul dintre frati. El ti-o da ovaz fin ! muri baietilor magarul si cei doi frati ramasera saraci. le-a Au de a-si da Hi. De aia sa nu-1 mai batjocoresti pe cioban si sa cati iepuri in biserica. intr-o zi si-au luat ramas bun si au plecat in lume. MAGARUL CU DOI STAPlNI au mostenit de la tatal lor un magar. Cind unul. Hehei. cum si tata-su s-a hranit. dar vezi ca ti-a zburat gisca din frigare si te jumulii Munteanul se-ncaleca pe de unde-1 — luase. $i cind se poticnea magarul cu ochii holbati de foame si burta lipita de spate. Magarul era pus la munci grele. inainte spus ca fiind un singur magar intreaga lui avere. O zi cara tovarul la unul. fiecare nadajduind ca de hranit il va hrani celalalt. Asa a ramas boierul cu holdele-ntelenite si vitele flaminde si setoase.imic. miine-asa. Te calarii de doua ori ca pe un minz fara minte. Cum ! — — eu pe tine. iar turcu txecu indarat la capul podului. Ai crezut ca ai gasit gisca de jumulit.turc. ca nici un stapin nu-1 hranea. decit zama de varza-n cap in loc de creier. caci cine se zgirceste si ! mai mult se BOIERUL Cica un boier avea multe slugi pe care SI SLUGILE munca cimpului si le silea la vazind ele ca stapinul o sa le puie pielea-n pod. ajunsa aci. le dau demincare si ! fratele-i stapin. $i asa a inceput magarul sa fie sluga la doi stapini. Si s-au adunat 316 . si hi. iar tu bas ca n-ai i. fiecare stapin ii cinta ast cintec imbarbatindu-1 de zor: fost doi frati care sfirsitul. Tatal. plingindu-si fara folos dobitocul. folosindu-1 fiecare cit mai mult. batu-te-ar Alah. la deal. uite aici ramii sa mori daca n-ai bani sa-mi platesti Iar turcu se duse la el in tarina sa are cu boii. Pe neasteptate insa. Muncea si ostenea magarul in zadar. necajit dete cu el de pamint zicind: Porcule. cum putusi acusi sa treci si mai adineauri te faceai mort. pacatosule. cind altul si sa-1 ingrijeasca ca pe ochii din cap ca sa se hraneasca si ei cu el. ca niciodata nu stii de unde sare iepurele. pacurarul de la munte sare drept in picioare si pleaca peste pod pina-1 trecu frumusel dincolo. sa-ti Ca n-am Miine Azi pagubeste asa. Turcu il vazu si-1 intreba: Ai bre ghiaure. iar in cealalta zi la celalalt. bre ago. Ce sa faca el ? Sa dea sfoara-n tara ca este in cautare de argati. sa-1 aiba fiecare cu schimbul. la vale.

ii raspunse: ! BA E TUNSA.! ! ! ! conacul boierului o mulfime de oameni saraci si flaminzi. Daca vazu ca nu e gluma cu stiuca. lata. Noaptea pe malai Auzindu-1 stiuca. ma pescare. Muierea 1-a calcat pe om cununie si tinea in ruptul capului barbatul sa zica tot ce zice ea. il fost un prostanac mare. vrednicia argatilor. ! la tirg. prostia din nascare Are leac prin luminare Ca — Du-te. ea trage-n jos. a luat boierul o sapa si a ! — Cine vrea codrul asta de malai? — Eu. — — Mai la prasit? mai fratilor si voi. alta zi iar intreba: — ! aratat-o slugilor zicind: Cine vrea sapa asta sa mearga Atunci argatul eel tuciuriu a zis: luati. Dar printre ei era unul mai vorbaret si tuciuriu. mai baiete Lasa-ti barba lunga faci. de ramase barbat ca toji barbatii. ! si ai sa prinzi stiuci si raci sa te saturi barba mare si merse de-o baga in Timoc. zicea mai argatul tuciuriu. El trage-n sus. raspunde mai sluga cea tuciurie intii i-1 da. $i Intr-o — Cine vrea bucata asta de piine? — Eu. De 317 . afunda bine barba in apa. care s-a dus la pescuit. BA E RASA A fost un om si pe picior in biserica la o muiere care nu se intelegeau. Ga sa le incerce vrednicia. Il tinea pe bietul om sub papuc I pina la o vreme cind omul nu o mai putea rabda si-i dete un top de bataie. ION A. vine o stiuca §i-l prinde de barba. $1 PE$TELE — Ce Ioane? intreba un dilator care mergea — prind peste — Cum prinzi? — Cu caciula — Nu caciula. ii zise: Isi lasa Cum — $tiuculita Ca ma maichii draga. ca Asa stapinul si-a incercat eu destul am luat. boierule. Da-i drumu de barba. jur ca nu te tai. stipinul lua diminea^a un codru mare de malai si intreba: la intii tot si iar lua codrul de piine Alta data intreba stapinul: Cine vrea piciorul asta de curcan? §i tot el se-nghesuia si era eel dintii care primea bunatatile de la stapin Odata.

daca nu spui ca e rasa Ba e tunsa Ba e tunsa Asa sa stii §i sa crapi de necaz lua omul si o duse la iazul morii s-o-nece. baiete. se intorc de la loc acasa si vad o livada cosita frumos. V2ca vacarului se repede la vaca boierului si-o impunge. fa. pai acus chiar ca n-ai scapare Te-nec ! ! ! ! ! ! ! la fi tunsa ! e ! sa ! la fa. Barbatul zise E cosita de parca e rasa Ba e cosita. zise el. e tunsa? acum — — — — — — — — O — — — — Da. gindeste-te bine ca n-o catalina — Ba tunsa. de parca e tunsa Cum. scap de dracu O scufunda pina gura. de femeie citeodata fuge si dracu. bata-te Dumnezeu de pacatoasa. chiar si cind o ineca de-a binelea. El pastea vacile de-a-mpreuna pe livezi si toate mergeau bine pina la locul unde se incurcau. ca-i ! ! si ce-o fi sa fie ! scufunda pina-i trecu apa peste cap si muierea scoase mina afara si nemaiputind rosti o vorba. Marie. tu nu vezi? O batu bine crezind ca o sa zica precum era livada. Vacarul avea si el pe linga vacile turcului o vacusoara cu lapte. De aceea. Intr-o zi. mai e tunsa? E tunsa asa cum spun eu Te due la Timoc sa te-nec. bre muiere. e tunsa. — Marie. Ai bre. Cum e catalina. asta e tunsa? E tunsa. arata cu doua degete cum taie foarfecele. ca sa nu-1 scoata dator ! O VACARU §1 TURCU Pazea odata un vacar vacile la un boier turc. mai bine zi ca-i rasa Ba e tunsa O afunda-n apa pina la briu. se gindi el. — Bine. Boierule. Asa ca tot tunsa ramase dupa dinsa. lasat sa-si faca de cap si sa se impunga? Nu tu esti ala platit sa le pazesti? 318 . Te inec. e tunsa cu foarfeca — Atunci te-nec. Cind intra se spaminta. Intr-o zi. barbate. Ce-o sa faca? cu vacile-n obor isi lua inima-n dinti sa-i spuie boierului intimplarea ?i sa-i vada mintea si dreptatea ce e in stare s-o faca. avea el judecata lui si parerea lui asa ca nu se mai gindea muierea pentru el. — Zi rasa — Ba e tunsa — E. barbate. atunci te-nec O scufunda-n Timoc pina umeri. cine minat cine le-a le-a si mea. stiti ce s-a intimplat ? O — — Nu! — O vaca de-a dumneavoastra a impuns vaca — Da bine. Vacarul sa-1 omoare turcul si gata.! : ! ! ! ! incolo.

daca ai ajunge imparat ? Ce sa mai fac. il intrebara: Acum este rindul tau. dar nu v-as primi. la dreapta gindire a vacarului. daca voi ati ales tot ce-a fost mai bun Si cei trei prieteni visara multumiti. Vazind ca a mai ramas al treilea. sint vite ! sa-ti ! sint $i ele ! ta ! ! ! uita. fratioare. — Asculta. baiete f i-am spus. ca atunci cind era vorba de vaca mea. unul dintre ei mai istet. Efendi ramase cu buzele umflate. il intreba pe un altul. si as dormi sub o salcie pe iarba verde linga izvor. veni rindul ca §i acestia sa-1 intrebe pe-al patrulea. iar pe voi v-as pune sa-mi paziti porcii si sa feriti noroiul unde se-namolesc sa nu se strice. Asa m-as tragea singur ca un imparat. si imparatul nu a facut lege numai pentru vaca ta. Atunci ei dornici si nerabdatori de a cunoaste ce minune ar face prietenul lor. as minca numai simit si maduva de la ceapa. Bupa ce toti trei au spus ce dorinte mari si-ar indeplini. faceau o larma de vuiau vaile. se due de-a valma singure se borisCe fara minte — $i daca-mi moare vaca. si sa-i faci. Cum se jucau. daca ai fi imparat? A. zicindu-i: Fratioare. efendi? — Ce dau. iar voua v-as da cojile sa nu ziceti ca nu va sint prieten bun. de curios. pot — Ba eu. il intreba si pe acesta: Spune si tu. ce-mi dai. Imparatul a facut o singura lege si dreptate pentru toate vacile. vaca mea a impuns pe vaca ta — Ce e? — Vaca mea a impuns vaca — Nu se poate — I-a scos matele. zise vacarul — Ce sa-i vacile n-au minte. efendi. iar voi ati crapa de ciuda Atunci il intreba pe eel de-al doilea: Ce-ai face tu. nu mai faci. ca au fost destepti si au §tiut ce stejar batrin. patru copii pasteau porcii si vorbeau si se jucau intre ei.! ! ! ! caie. hai spune odata? Pai ce as face? As porunci sa mi se aduca un car cu loitre plin cu pleava si toata ziulica m-as plimba cu carul pin sat sezind pe pleava moale si m-as uita la voi cum va jucati in tarina. auzi? — Stai sa ma uit in Coran sa vad ce zice legea — Nu te mai efendi. ce-ai face. ce ai face tu daca-i ajunge-mparat? Multe as face de as ajunge numai Dar pe una n-as uita-o pentru nimic in lume $i anume ce ai face. vacile vaci pentru nu sa dau socoteala. daca ai ajunge imparat? Eu drept sa va spun. umbra unui — — — — — — — — ! ! — — s-aleaga 319 . ia sa vedem ce ai face tu. eu n-as fi prost sa ma plimb toata ziua. era lege CE DORESC COPIII Pe o stind la pajiste acoperita cu flori si izvoare.

Bre. maistore. sa-ti scoti pieile din pamint de unde le ai si sa va mutati satul in alta parte. peste Un 320 . cu catei. adauga barbierul. dar la toamna ! ? Da-n capul dealului se vedea ceva rotund si mare. incit incap in el toti plugarii satului cu vite. Ar putea. De ne pica la fiecare cite doua seminte ne-am procopsit. patuege. Si dovletele a crescut atit de mare. ce credeti. asezindu-i vatra cu mult mai departe. O saminta de dovlete este mare cit un ban. bre — Fara gluma. da de unde pasc vitele iarna acolo. cu purcei si cu tot ce vrei Si cu magari. — mare cit un deal. de nu crezi. maistore? Cu seminte. bre? il intreba tabacarul. zise barbierul. ca sa ajungem striviti de un dovlete ! Pai daca ne omoara toate vitele. ca sa nu se simta zguduitura cind se va rostogoli dovletele. alal sa va fie Ce noroc a dat peste voi. Vazind el dovletele si asta se sopteste — A. Ai auzit. Bine. maistore. Aa. in satul nostru a rasarit un fir de dovlete care si-a-ntins vrejul pina-n virful dealului deasupra satului vostru.! ! ! DOI MINCINOSI Cidi odata se-ntilnesc doi mincinosi. nu era altceva decit o claie mare de fin chitita de niste cosasi pe un virf de deal. bre? Ei asta sa fie tot necazul. Unul era tabacar si altul barbier. alalalt din alt sat. lata tabacarul la barbier. maninca si ei fin. frate. cind s-o Unul dintr-un — — — — — — — — — ! ! ! ! ! rostogoli dovletele prin satul vostru? intreba tabacarul. sat. Si n-avem scapare decit sa ne mutam satul de aici ca vedeji cit a crescut dovletele ! Numai coada poate sa-i ajunga de cinci ori cit biserica si prapadul e mare om ceva mai cuminte intra-n vorba ztcindu-le: Ba eu imi dau cu credinta ca e bine sa ne departam mult cu satul de partile astea. asa cit este de mare sa sudoame pamintul cu totul. $i cu raspunse barbierul. Si de frica si-ngrijorare uita omul sa se mai tunda si se-ntoarse-n satul sau povestindu-le satenilor intimplarea cea trista si ce-i astepta la toamna. e mare greumint. clai de paie si cite altele Dar oamenii cu ce se aranesc. cica se sperie si zise barbierului: Maistore. abia acum cind a legat. li se pierde ruda si eu ce mai tabacesc? Ba eu zic. noutatea. da stai ca nu s-a terminat Se sopteste prin sat ca raufacatorii au de gind sa dea dovletele de-a berbeleacul peste satul vostru si atunci va fi vai de voi Din casele voatre si averea voastra praful se va alege. fratilor ! Si se pregatira oamenii sa-si mute satul. se-ntrista si merse sa le spuna sa-si vada de treaba ca e numai o gluma. Zau ca-p multamesc ca ne-ai dat gindu-al bun ca mare pacoste s-abatea — — — — — capul nostru. doar in dovlete se fac clai de fin. priveste dovletele in capul dealului si vezi-1 cit e de mare. Vai de capul nostru ! incepura muierile si babele sa-si dea cu pumnii-n cap. bre. ce pacate vom avea noi sa tragem. mirosind a piele si mortaciune. ne face piftii pe toti. Auzind barbierul cele ce se-ntimpla in satul vecin.

pe care altii o ascundeau. El lua cojocul si mergind pe linga taranii necajiti cu cojocul eel nou. fiindca era prea tinara. pornind sa-si aleaga ua nou sat. Baiatul s-a dus si el sa stea de vorba cu ea. vazindu-1 plin de sare si cu capul spart. acesta-i dete un cojoc de bucurie ca a fost bun la inima si a dat in vileag taina ce-i putea curma zilele. incit isi batrinii il cunosteau pe barbier ca este un mincinos. ca eu am fost singurul dintr-un sat care i-am descoperit taina. la vitel. Trecind barbierul pe linga tabacar. taica. acestia-1 intrebara: mi 1-a daruit in semn de recunostinta. sa-1 bage-n casa la o fata cu capatii avere frumoasa. Baga miinile amindoua intr-o oala cu sare si incerca sa le scoata. — — Ce suparat? de Spune drept — Nu. Tatal fetii voia sa-si marite fata. Dupa multa bautura se apucara la taina. fata? fata insa m-a apucat o durere de mate si de aia stau ghebejit pina ma fac bine. luara stilpii si vitele. Cum se-ntoarce fata. stai Il intreba tata-su. la — De — De unde ai cojocul? tabacar. Nu m-a — Atunci tine de mine un miel — Si de mine un purcel. insa nici vorba sa>le mai scoata. Baiatul pe prispa casei nu stiu cum face ca sparge oala plina cu sare si oala cade cu totu-n capul socrului. COPILUL PROSTUT Um si om avea un baiat cam slab de cap. taicutule. el baga oala intre picioare. insa el sta cu oala ascunsa intre picioare de rusine. Fata sta si gatea la bucatarie. trage-n jos. I-a venit si lui vremea de insurat ca la orice flacau. Si aduna barbierul o cireada de vitei. o turma de porci de intra cu ele-n sat. Sa ploaie el cu oale sparte si cu sare? Toti rid. Socrul se mira cum ploua de sus cu oale si cu sare si se scarpina la cucuiele din cap. imi place de ! ai. Fata il cheama la masa. Fata a pus sare in mincare si s-a dus pe afara. numai ginerele cu miinile slobode maninca de zor. S-au dus la fata in petit cu purcel fript si lautari si-au inceput sa se tocmeasca ce-i da la fata. ce sa vezi ? Miinile nu le mai poate scoate Trage-n sus.Dar cum zura. nu-1 eredarimara casele. iar muma nici in ruptul capului. Poate nu-ti place de sa stiu ! 321 . Parintii au plecat sa-1 insoare in alt sat. si o turma de miei. zise — Iar de mine un si rabdat inima sa nu v-o spun. El n-are de lucru si vrea sa mai puie un pumn de sare in oale. la ! zise un taran.