wt

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE$TI

Supracoperta

;i

iiustrajiile:

Done Stan

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI

EDITURA MINERVA
Bucurejti, 1988

vigurosuiui talent epic al rapsodului popular din fantastica are si-a Timoc ii corespunde o rarS arta de a nara a povestitoruiui popular. prin substanfa spirituals si si morala. E!e comunicS . a conceptiilor viziunii artistice specifice si neamului romanese. Era parcS de asteptat. $i intr-adevSr. cores- punzator ponderei pe care o au in realitatea folclorica general romaneasca.. observafie moralS etc. in aceasta privinta de fata rezistind comparafiei. indeosebi bulgarilor. Cartea de fa{3 $1 incintat s3 descopere himile este — cu toata modestia pe care si se cade sa o manifest. stiintS. efigia specifics. in confluents cu balada celorlaltc popoare balcanice. Caracteristica lui este nu sint numai oameni. alaturi sudslav. al DacS balada o insemnata pondere in eposul popular romanilor din sudul DunSrii. basmul fantastic. pus mai Este momentul sa amintim defini{ia revelatoare pe care o formuleazS G. de prevazut ca o zona etnofoiclorica a$a de prodigioasS cum este aceasta pe care o cercetam. aparpnind sirbilor Volumul Povesti populate rom&ne-ti genurilor si de care romanii din Timoc $i-au dus existenta. dar acestea sint simple masti pentru felurite tipuri de ndivizi.INTRODUCERE Cine pStrunde in universul fastuos 51 facinant al basmului popular romanese. culegaior —o nouS fevelatie si atestare a geniuiui spiritual inepuizabil. in care epo->ul popular. ca si prin modal ji i tat ea de a povesti. Calincscu pentru basmul popular: t Basmul e un gen vast. a infiltrapilor motivelor nararive balcanice. prezentindu-ie intr-o proportie echilibraia. este surprins de frumusefi ale graiului 51 imaginariei strSlucite a popcrului roman. o distincta vatra a Romaniei orientale. al romanilor din Timoc. ale sensibilitatii 51 intelepciunii multimilenarului'neam romanese. care cunoaste cele variate IntrucbipSri. exccleaza in primul rind. §i fabulele vorbesc de animale. ca si epica florilegiul popularS in proza sa exceleze. in infatisind talentul sau povestitor si arta sa narativa in admirabile semnificative ipostaze Prin marca bogafie carte. animale. depSsind cu mult romanu!. in cadrul prozei popular? din aceasta zonS. al poporului roman. prcvenind zona etnofolcloricS. in si calitatea mea de si crcatii. unelc dintre cele mai originate si specifice intruchipari artistice ale geniuiui sau creator. cintecul epic a avut o nestinsa vitalitate si a cunoscut o inflorire maxima. cS eroii tticS. basmul romanese din aceasta colectie poarta al folclorului marca inffuentclor strSine. irnprimindu-s. Fiicte'e neomenesti din basm au psihologia sociologia lor misterioasS. de la ramul sud-duriSrean al nearrrului romanese. ?i ci si anume fiin{e hmerice. asupra cSreia pecetea. florile spirituhii. varietate a temelor si motivelor povestilor populate prezente aceasta dintr-'o straveche 51 inzestratS fnscriindu-se in primul rind in sfera imaginarului artistic romanese. cu douS dintre colectiile fundamentaie ale basmului romanese: eu'egerea Legende sau basmele romanilor a lui Petre Ispirescu si Anlologie de prozd populara epicd a lui Ovidiu Birlea. prin mukitudinea motivelor si arta de a Ie imbina. este o carte reprezentativS $i expresiva a tuturor speciilor prozei populare romanesti. fiind mitoiogie. spiritualitatea populara romaneasca ni se dezvaluie in noi filoane si cristalizari esretice si morale.

: toate piedicile u:mi prin cistigarea tronului imparitesc sau pria si imoogacire.u Birlea. O < mi. iluscrare. pe care le-a armlgamat in conturul uaei lumi ideale. structurile si modalitafile artei sale narative. 253-256. atitudinea si reactia sa in fata vietii si iscoriei. GiKa. n!z<ain[ele si aspirafiile sale.: multimilenar!. Avusese perfect! dreptate primul exeget monografL: al basmului nesc. cei toate grani felor. a bogitiei de semalfuatii si ipostaz. uriasi ji pitici (Strimbi- acel Lemne. si variatl.. VerosimJitatea caraccerizeaza atic basmul nuvelistic. devenind o specie mixta. si iafafiseaza in aceast! carte. Basmul fiind in m jduri fjbuioase — dup! expresia acelutas G.!or Iuminoas. apoi zlnele bune sau re!e (Ielele. o form! particular! dup! diversele grupuri etnice.x faldw. iar basmdc ilustreaza cea mai basmul trateazi eel rau pedepsit in chip exemplar. jVftcJ nciclopelis J pvntfiiXar rj<nlneiti. apar fitii-frumosi lor manifestatiuni Ileana Cosinzeana. de cele roai multe ori un fenomen singular in ansamblul variantelor tipului . incit acolo unde lipseste. basmul fantastic reflect! probleniele man ale societitii. decit ca are coordonace. avind a si infrunta atitea calamitira si a indura spolierile atitor exploatatori din liuntrul si-au pierdut nidejdile intr-un viitor din afara mai luminos pe care 1-au dorit raereu. asa cms. totodatl povestea popular! este. ci si apogeul ce se poate inchipui in viata unui om »». reflecfiile si expresiile sale favorite. cu vechim. dar spre deosebire de epopee si roman eroul e urmirit numai pin! la nunta. de?! pretutindenea fundamentulj aceleasi. p. profilul de basm. 1977. Calinescu — o oglindire in orice caz a — din aceast! noui carte de povesti populare romanesti se poate revela i < • si existenfa. In ciuda traiului lor zbuciumat. cit eel fantastic. Spre toate timpurile. Luceafir.. m>rala ce sc desprinde din general! norm! etici: binele invinge intotdeauaa rlul. cu omul. p Jturile populare nu bun fiind risplltit. reprezentind deci punctul culminant nu numai al actiunii din basm. dar verosimili. mons:ri de diferite categorii (ca Jum!tate-de-Om) si intregul complex de personifu!ria!e feaorn'n.. Arti: P*u>*j?x! ram-nnc Jn em&pfia ft rriziwus poporului. Vilva. Lazlr Siineanu.: compozitionale a basmaiui pjpular. Arts Ortdia Uttrari i. Aetiuaea din basme are intindere biografici. Cind diatr-o naratiuae lipsesc acesti eroi himerici. 1 Birlea. cuprinzitoare este o definifie. basm-legenda. chiar daca perifinal este atit incocmai dupi canonul basmului. basmul este o creafie si literar! de o mare comptexitate de o mare injircitur! de simbolur: semaificatii. existenta sa real! fipturile inchipuirii sale originate. Rusalii. adesea derutante. Zoril!) sau intunecoase 1 G. un receptacol si o oglinda a visurilor nlzuintelor poporului. In ciuda sceneriei sale cu atitea elements miraculoase. coafliccele cele mai frecvente in societatea umaaa din Cel mii pregnane oglindesce aceast! trasatur! basmul fantastic. p. din care si se pot recoastitui filozotia. trsasmitind visul generafiilor urmitoare. Statu-Palma). aritind poate « ft specificul national pe care 11 romlexprim! mitologia tucarui popor. basmul este o narafiune optimist! pefiile se desfisoara care insufl! ascultitorilor vigoare si incredere in viafi. Mama-Pidurei). (Soare. in care protagonisrul este rasplatit la umia alee iaviag. n-avem de-a viefii cu un basm *. asa si cum sublinia O/id. gisim la O/idiu Birlea: Basmul naraf :ua: puternic schematizati. VI . a araca cum trebuie si fie orinduita viata pe pamint dupa jaloane drepte. Cilinessu. lipsiti de orice metehne. morala si idealul sau de frumusefe. 1977. pierd. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. 315. universul spiritual si moral al poporului romaa. asa imbracl cum ins! ea ref acuta din povestile poporului: Fiinfele mitice din povestile populare. Lipsa acelui happy ending e semnul eel mai vizibil ci varianta respective reprezint! o abatere. In opozitie cu legenda. Dae! si asa cum arita G. iar au face sine oameni. Apoceoza eroului din isi narafiuaea de caracteristica. Apvtd: Prumotul rvwimzsc im csnstp:ia p viziwum pupormlm.»ca. Aliturea si cu zmiii si si balaurii in diferitele vecinic! luoca cu elenxentele bune. Sfarma-Piatri. Mjbilul care a generat basmul ca specie literar! a fost tocmii (tendinp d.

Robinson si Peftisorul rosu. combinat cu tipul A. episodul omoririi balaurului din cadrul tipului A. de Petre 12 fete de impdrat fi palatul eel fermecat. Tipul A. 1978. 300 poate fi gSsit. in cadrul cSrei categorii sint selectionate unele dintre cele mai tipice si inchegate narariuni populare. (Miazanoapte. ultimul cuprinzind si episodul cu fratii gemeni nascuti in mod miraculos. Th. S3 purcedem — — fetelor imparatului care rup la joe si incaitamintea in fiecare noapte. Th. si-ar face o imagine cvasicompleta despre mai cit si raspindite ale mai productive. Astfel. Th. pe motivul nasului (Sfintul Arhanghel Mihail. Moarcare isi Dumnezeu) ajuta finul s3 se imbogateasca. BSrbulescu arati: . 301. in basmele timocene Muma Padurii. originar din India. 301. 303. noastra. Th. Th. tipul A. Episodul luptei voinicului cu zmeii. mai povestilor populare romSnesti. Moartea). si-a pierdut sotia pe care a trebuit si o caute infruntind muit. care il invata « magia autometamorfozarilor in felurite animale si obiecte » (O. spiritualitatea populari a romanovlavilor din sudul DunSrii fiind una dintre cele mai p5str5toare de motive mitice stravechi. p. este intilnit in douaidin povestile colectiei noastre: Povatea lui Piping Paa. greutifi * Lazir $iineami. primul tip al Basmului propriu-zis. in genere. cuprinzind episodul cu omorirea balaurului stapinitor al unei finrini. 365 E. 332. Baiatu la scodla diavoului. contaminat adeseori cu basm aseminator despre tinarul so{ care. 303. VII . Antologie) este intilnit in colectia noastra in basmul Of! In Antologia lui CK Birlea.ru si Cerbul fermecat. 327 etc. motivul nasterii miraculoase se intrejese cu alte motive si in cadrul basmelor Petrifor eel iubit si lmpdratul cu doi feciori. car i constitute fondul mitologiilor poporale »* torusi const! tuie puntea de dacoroman si eel macedoroman. Basmul. Th. precum A. este o variants Basmul Copilul n&scut cu cartea-n mind. fiind unul dintre cele mai frecvente la povestile romanesti dupa cum arata Ovidiu Birlea in notele Antologiei sale si care de obicei se combina cu alte tipuri. 306.. De alfel. din aceasta colecfie ar la aceasta de acest lucru. se incadreazS in tipul tea. despre care cercetitorul C. precum si in povestea Fiul vadi. cu episoadele motivele lor caracteristice. 302. Th. 300. pe motivul basme. a avut in acelasi timp rolul de a vehicula continuu subiectele si temele folclorice dintre nord si sud. Provenind dintr-o zona marginals a graiuiui romanesc. si O simple trecere in revista a principalelor tipuri de 1 fi in misurS si convingft sumara analiza tipologica cu basmul fantastic. precum si Moartea-nafe. 33. Tipul A. Naratiunea Geamfiehia Lenore. pe tema mamei tridatoare. in forma sa clasica. este unul dintre cele mai productive si raspindite tipuri pe plan national european. 315. Legtnde sau basmele romdnilor. Th. din colectia noastrS (pe aceeasi tenia ca si balada cu acelasi tidu). fiind cunoscut raspindit in toata tara. sau care la ii amina Iuarea vietii — fiind unul dintre tipurile cele mai raspindite fi noi si in Europa. MurgiUi) si chiar ale unor abstractiuni (Ursitoarele. Pdtru Fdt-Frumos. cu care se deschide colectia. intitulat Voinicul < eel cu cartea in mind ndscut. Daca cineva caracteristice si si-ar exprima dorinta si cunoasca basmul popular romanesc si ar citi mai intii aceasta carte. 326. din tita frumos poveseel a basmului din colectia lui Petre Ispirescu. de asemenea. . 304. In combinatie cu alte motive. Th. varianta se cheami Ispirescu in Cele . Th. Narafiunea Poveste de o muiere cu un om. pe aceeasi ceinoui frafi. incadrindu-se in tipul A. 325 pe motivul copilului cedat diavolului. adt tipurile cele pe plan intern pe plan international. Norocul. 301 apare in primul basm al colectjei noastre. Basmul Voinicul cu cartea in mind face parte dintr-un tinar care a rezistat in trei rinduri la grup de basme in care este vorba despre eroismul unui niste incercari foarte grele si a salvat o printesi dm puterea alt unui farmec (Tip A. Birlea. care legacura dintre dialectul intre diferite graiuri si popoare. este imilnit in basmul Floarea fiind povestic 1 grddinarului. din cadrul tipului A. Tb. tip frecvent in toata Europa. il intilnim in basmul Iovan Iorgovan. colectia noastra. pe motivul tema ca si si cintecul epic. ambele din colectia A. este destul de raspindit la noi si se intilneste frecvent in toata Europa. Tipul A. Th. 401). motiv cunoscut in toata fara. 315. din cadrul tipului A. care circuli mai frecvent. 318. Biimtit ramint. calcind o interdictie.

India. LXI— LXII. Birlea. In amestecate intre ele. folclcrul international aceste basme sint foarte cunoseute si rSspindite romanesc am inti!n:t combinate cu aire tipuri din pricina afinitatii unor motive. unul dintre cele mai r£sp:ndite noi. n. fScind studii mie de variants cukse din folclorul a 62 de popoare din toatS lumea. Optrt. Tipul A. In romanesc sint cunoseute pinS acum 52 de variante tipSrite si 10 variante cukse pe bandS de magnetofon in ultimii ari ». Th. In folcloru] pinS acum 20 de variante din intrcgul grup. ascultat Psyche.n in anul 1876. Th. pe motivul sotului invidiat si persecutat pentru sopa frumoasS. Ispirescu. cunoscuta si si Th. Th. in notele Anxologiei sale. Th.n. Brcasca testoasd cea termecjia. La Zuni in Noul Mexic sau in Jamaica. 480. Tipul A. la Pare Isp. 1979. 1895. Tipul barbat-animal sau Amor eel fermecat. I. din cokctia noastra. Tipul acesta de basm cite unul dintre cele ma: cunoseute si rSspindite !a noi. Dovleacul eel ndzs dr&van primul la Fdt-Frumos si fata neguf&torului.» — (Tip A. ca si la toate popoarek. Th. este basmu! Andrei. si fata mosneagului. din aceasta o sora vitrega (verisoara) a sa colec. Povestea Broasca-Roasca se incadreaza in tipul A. d. 400). 408. mai dezvoltate si mai frumos narate din cokctia noastrS. 425. basmului desprc fata babe. Obert inainte de 1856 4 Basmul Broasca-Roasca. Ispirescu se gasesc trei variante si ak acestui basm: Porcul lui eel fermecat. La P. 465 A. I Ciclul pdsdrilor sau om-animal. p. si publicat in Columna la lui Traic. Tipul Melusina. este des intilnit in ciculatia vie si cules al pina in zilek noastre din toatS vara.ie. care se incadreaza in tipul A. cu aceiasi titiu. Isp'rescu. la P. k douS din povestik cokctiei noastre: Pipilcuta $i Vaca neagrd. Povestea Cele trei roadc de aur. §5ineanu remarcase de aproap° acum un secol popularitatea si marea frecventa a basmului: gasim si in * • Ibidem. cu citeva saptSmir. De asemenea si in cokctia sub titlul Until dintre tipuriie cele m3i productive si lui P. reprezentind c V2riar. este o variants povestita toarte simplu auccint. Ispirescu s. dintre acestea cca mai . Th. Ispirescu. In lucrarea si L. intre care cir. §aineanu basmul este lui clasificat la tip A. Sima Prunaru. a povestii hi: P. pe motivu! soviet-animal. reprezintS naratiunea in proza pe aceiasi niotiv ca si cintecul epic.ci variame sint foarte aseminStoare cu basmul povestit de Petre Ispirescu (Tip 401 B*). Basmu) Fiica florilor. 402. Vechimea basmului seco!u! a! foarte mare. 510 511.. aceasta poveste sc incadreaza in 1 Sectiunea I Povesti mitico-fantastice la cap.r:scu. fiind Fata din Dafin. fiind semnalat si la alte citeva popoare in Canada. aparut in formS clasicS. Dovletele si Dinu Fdi-Frumos. Unul din basmele cele mai inchegate. este asa la cum arata Ov. Baxbulescu. incadrindu-se in tipul A. p. pe motivul Cenuseresci. Th. balada fiind cokcfionata de la eel mai talentat rapsod popu ar timocean. CreangS.ta a povestii lui P. combinat cu tipul A. C.n acest volum. Ispirescu tint douS pove$ti pe actcas. cuprinzind in colectia noastra 3 variante Intinse asupra a peste o ale I. deoarece o variants literara a lui se gaseste inclusS in lucrarea lui Apuleius» aur.i mai inainte de literare. fiind atestat in toate provinciik in peste 80 variante. B. atestatS indeosebi in sudul (ar::. mai frecvente si anume tipul A. pe tema substituirii sotiei impSratului de cStre incadrindu-se in tipul 402. mamei metamorfozate nSzdrSvana care isi ajutS fata persecutatS. Speciali?tii i-au acordat o deosebita. tema: Zina mitntilor si Gdindreasa. Cele trei rodii aurite.) in copilirie la mama a-si sa. CitSm din comentariul C. din primul nostru volum de folclor: Poezii populate de la Tomanii din Valea Timocuhii* 1943. huroiuicrt LXI— LXII. In lucrarea lui Lazar Saineanu. Magarul de etentie mai folclorul scrisS in II-Iea al erei noastre. din pricina asemanSrii sale cu legenda lui Cupidon si Psyche. persecutata de in vaca mama si vitrega. veche variants fiind cukasS de F. Batmeh romanilor. face publica Ion Creanga Povestea porcului in revista Convorbiri parte dintr-un ciclu de basme cu o mare rSspindire Orientul Apropiat. BSrbulescu de acest tip de poveste: • Basmul Porcul de povestitor (P. VIII . pe motivul cSutarii « sotului p'erdut » sau a « sotului monstruos » este prezent si in cokctia noastra In trei variante: Povestea cu poarca. in pare sa fie pepoarek europene. In lucrarea sa Basmele romdne L.

la care e condamnatii de samar La popoarele slave Cemisereasa e asemenea reprezentata printr-un derivat din pepeli «cenusa» (sirb. 513 (al tovarasilor supranaturali) este raspindit in Europa. p. 510 B. la francezi Cendrillon. Th. feciorul de imparat ajunse si la casa mamei vitrege si. firul Mama vitrega dind fetei sa toarca o intreaga traista de Una. prieten (vulpe. >. vaca sfatuieste pe fata (ca si intr-o poveste ruseasca de mai sus) sa nu manince din camea-i. mama vitrega. la grecii moderni DauaptxyouraouXoij (« BalegSde la vorba si « cenusS dupa cur5{5 vatra). Saineanu descrie tlpu! sirbesc al Cermferesei. Ispirescu. I°78. Th. Tipul A. iar ele vor culege meiul. m5na In aceeasi lucrare. TrasStura caracterist!c5 a acestui tip e pantoful sau condurul. pe motivul nevastS pe fiica tatalui incestuos. Fiind cunoscut si atestat in folclorul european. L. Pepeliuga. Th. Intr-o duminica. dar si in India si in America. L. pe motivul capStuirii unui tinar sarac de catre un animal.« Cemisereasa e uaul din basmcle cele mai populare si in toate colecfiunile se ana repre- zentat acel exemplar de copili blinda. zburind pe albia pe care < mama i vitrega o ascunsese pe Cenu- sereasa. vaca o mestecind-o. dar cireia ii este rezcrvat un splendid viitcr. strigS: Kikiriki ! Fata sub albie e virita aici ! • Pantoful se potrivi in piciorul drept si feciorul de imparat o lua de sotie » ". 476. 475. care cuprinde combinarile celor doua tipuri: tipul A. cf. are doua variante in colectia noastra: Pielea de mdgar cele Giscdrita. o intreba daca se mai aflS cineva iesea tors din ureche. dupS cum afirma C. la spanioli Cenicienta si Ventafochs (« Sufla-n foe •>). care se incadreaza Th 550B am inclus si noi in colectia noastra si anume: Pasdrea Zambild. Ducindu-se la mormintul vacei. poate fi socotitS povestea din colectia noastra Cerbulde la baltd. dupa cum va putea oricine face comparatia. In folclorul romanesc basmul este atestat in vreo 40 de variante. Birlea in volumul Povestile lui Creanga (1967) arata ca tipul A. Ov. IX . cu un imparat. Ibickm. fiind cunoscute 20 variante. La italieni Cemisereasa se numeste Cenercntola. catalogului Aarne-Thompson. La diferitele ». Basmele remdru. Cemisereasa gasi o lada deschisa plina cu hainele cele mai scumpe si deasupra-i doud porumbife albe. ca si la cele germanice: AschenbrSdel. Tipul de basm A. si so?iei doreste sS ia de sa si care fugind in lume de teama pacatului dupa multe peripe{ii. in casa si ea tagadui. supusS. Th.) este reprezentat in colectia noastra de doua variante frumos povestite: Vulpea lui Rogojel si si Mirtanul n&zdr&van. de nu-1 va culege pina la intoarcere. Asa se arSta ea in trei rinduri $i cea din urma oara pierdu pantoful drept. Th. 531 (spinul) este atestat in intreaga Europa. cari o povatuira sa se imbrace cu una din ele si sa mearga la biserica. care intr-adev5r seacu cele doua variante din colectia noastra. prigonita si injositS. Atunci cocosul. in tipul O A. Barbulescu in studiul amintit.') Cinderella etc. Harap Alb. iar tipul A. 531. 513). pisica etc. la problem* imptumurulu. inainte de a merge cu fata ei la bisericJ. si pe care o intilnim in unele versiuni romanice de si mai vale. 1964). care dupa moartea se casatore?te. Pipelcufa). sau a influenfei de poate intr-o cercetare monografica viitoare: t un popor laalrul raminind deschisa. precum si sporadic in Africa (cf. Pasdrea mdiastrd. de rezolvat Varianta sirbeasci cu acelasi la tipul nume confine o introducere si — ia vaca nazdravana in gura — care se la rapoarta precedent. $iiinianu. p. varianta a povestii lui P. in Asia Africa. care reveleaza ade- varata mindrefe a croinei. nebrodindu-se in picioarele fetei sale. O varianta a basmului lui Ion Creanga. Pornind din casa in casa sa-I cerce. pe motivul spinului (al omului rosu) si tipul tovarSsilor nazdravani (tip A. vars5 in toata casa o strachina mare de mei si o ameninta cu moartea. mult timp ascunsa sub un exterior respingStor » *. Apoi mama vitrega porunceste s-o taie. popoare acest ideal faja-i minjitS si a! inocen{ei si frumusetei potrta un nume dcrivat vasele mai ales dup3 ocupatiunea-i injositoare (ea spalS mama-i vitregS sau si (in basmele strSine) si de surori invidioase. Asclienputtel. ci sa stringa oasele si sa le inmorminteze sub o piatra. fiind unul dintre mai rSspindite basme populare romanesti. 545 B. tipul acesta de basm este frecvent intilnit si in literatura noastra populara. Th. ed.

balada fiind culeasa de piese. Dar Tipurile de scapa. p. pe motivul sfaturilor primite drept simbrie. Basmele din colectia noastra. Th. in acest volum. pe motivul destinului de care nu si te poti feri. 613 . in Europa si in Asia. cuprinde totusi o seama de tipuri dintre cele mai specifice si caracteristice penrru basmul popular general romanesc. 910. la care fata saracului d5 raspunsurile au conchis ca basmul este o creatie europeana. prelucrat si de V. fratii perfizi sunt pedepsiti * 8. e prezent in colectia noastra prin basmul B'mele si rdul. Capitolul Basmelor nuvelistice. si care difera atit de mult de tipul international Copiii cu panil de aur. biserica. Alecsandri in versuri. care are insa la baza unele motive si elemente orientale. dar al doilea este muk mai frecvent productiv. primul pe motivul fructelor producatoare de stare animaliera doctor bun tie ». aruncindu-1 Intr-o prapastie. Th. Th. Astfel. dinsii rapesc pasarea el cauta din invidie sa prapadeasca pe voinic. 875. Th. cit in cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile. dintre care dorim sa comentam doar citeva mai populare si frecvente. cunoscut indeosebi din varianta lui P. una in proza. 930. in basmul hnpdratul hot. Primul tip 566. Ambele si sint cunoscute si raspindite la noi. general romanesc. prin dramatismul situatiilor si prin valoarea morala exemplara pe care o degaja. care capitolului sc circumscrie in linii rnari episoadelor si motivelor tipuiui. incadrindu-se in tipul A. doua variante ale tipuiui 707 C* Doi feti logofeti si Trei fete mari in cinepd. Ispirescu basmul se cheama popular in folclorul romanesc Dreptate ft Nedreptate. intcrnajional. din colectia noastra. apare ia colectia noastra atit in naratiunea populara Ursitorile. vreun fel tributare lui Petre Ispirescu. basmul Fata iiueleaptd din acest volmun si se incadreaza in tipul A. in combinatie cu tipul A. atestat in peste 60 variante. are corespondent. la rapsodul popular timocean Sima Prunaru. din colectia noastra. fara sa fie in Insir-te margdritari. f adnd parte din tipul A. central pe motivui confiictului dintre bogat sarac potrivite. creativitatea populara in genere. 910. 567. fara sa aiba aceasi pondere insemnata ca Basmele fantastice. Th. care desi se circumscrie motivului • L. Cercetatorii tipuiui si a o serie de intrebari. iar al doilea.In lucrarea Basnule romdne. sa fie reflexe ale basmului se apropie foarte mult de naratiunea povestitorului muntean. op. Tipul A. este atestat in colectia noastra prin varianta Ivanciu eel sdrac. vindecator). provenind din acelasi fond popular comun. Acelasi tip A. Th. cealalta in versuri. atestat in folclorul Tipul A. $i:nsanu. orice ai face. Th. X . Th. Sint cunoscute pina azi peste 70 variante romanesti ale tipuiui 707 C*. Mai dorim sa consemnam din cadrul : Basmului fantastic. se impune printre cele mai frumoase basme povestite in limba romana. Insir-te margdritari. 353. 670. precum si pe plan de basmul Omul care §tie graiul animalelor. Tipul A. Feciorul eel mai mic izbuteste s-o ii ia. iar al doilea tip 567 are. ajutat fiind si impodobi o cladire de un animal si recunoscator. intilnindu-se cu fratii sai. La P. doua variante : Cei trei /rati Doi /rati. ridica interesante O comparare a celor doua probleme privind procesul de creape un frumos in folclor. care de obicei se combina in povestile (si « populare romanesti. Saineanu rezuma lapidar basmului acesta: « si extrem de limpede cipul Un imparat cu trei feciori are aevoie de o pasare maiastra spre a mareata (manastire. prin limpeziniea si voiciunea stilului. din colectia noastra. turn). incepe iarasi a cinta basme A. tip atit de specific foiclorului romanesc. pe motivul dreptdfii si nedreptdtii. avind episodul giiinii miraculoase sint prezente si in aceasta colec- a noastra. 950. si universal. L. 613. coerenc frumos povestit.. si Basmul Dreptatea tip foarte raspindit si Strimbdtatea. in colec{ia noastra. de asemenea. Ispirescu. Th. In cale. 566 si A. are. este reprezentat in aceasta colec^ie romanesc in numeroase variante. unut dintre cele mai raspindite in toate provinciile. Basmul lui Petre Ispirescu Hotu impdrat. cit. si Th. pasarea care ramasese muta din momentul rapirei. 2 variance: Ghiunea Ghiuzel sau si Ghina ceafruimpdrati nvjsd si Doctor bun.

XX-a egipteaoa. In repertoriul noscru. Ea presupune credinta ca animalele au nu numai un suflet. nu fac decit s5 scriu cum am consemnat pina acum 14 variante » '. Ispirescu. ale ciclului Pdcald. este Scan lenesxi.e. profund imprimati.i vulpea. Cit despre mine. intemeietorul dinastiei a literar in antichitate. fac parte din stratul eel mai arhaic. I. similar celui uman. Th. in jurul anului 1200 i. din acest In folclorul romanesc volum. In studiul despre basmele lui P. si care trebuie sS adaugam snoava Pdcald. Cum a vindut Pacala vaca. le atribuia puteri miraculoase. La inceput. Marcovici. dar chiar si un limbaj propriu prin care ele se inteleg si pe care il poate descifra si omul. De aci pina la venerarea lor nu era decit un pas •*. Th. Un fel de mister incununat de un nimb plutea in jurul celor cu roanifestari mai ciudate. Astfel. LXVI. in colecfia noastra. ci poarta. pedepsind fara crufare chiar exponenpi claselor dominante din trecut. raspindite in toate provin- mai frecvente fiind intilnite in Transilvania. Foldnul romJiasc. Capra si lupul. numai cu intenjia de a provoca risetele cele mai nestavilite u • . op. Al si treilea capitol al colectiei noastre.. unde eroul civilizator este in acelasi timp si personajul bufon. prezent si la popoarele primitive. La noi. 950) C. in genere. figura lui Pacala (Pepelea) se vadeste mai complexa. * cit. p. cuprinde totusi citeva povesti demne de mentionat. Tot Ovidiu Birlea traseazi conturul acestui ciclu in cadrul universului snoavei populare romanesti: « Exista totusi snoave in care in central atentiei sta personajul pozitiv. Pdcald §i unele piese caracteristlce pentru slavi si popoarele balcanice. Birbulescu arata privitor la acest basm amintit mai sus: este unul din pufinele basme pe care le gSsim consemnate Este vorba despre comoara lui Rampsinitus. « din repertoriul romanesc. Snoave. 1072 + 1071 + 1094+1149. nu este creat pe baza izvorului sens. inregistrati transcrisa fonetic de R. mare parte inciuderii lui in istoriile Basmul este foarte raspindit in intreaga lume datorita in lui Herodot in sec. cit si in folclorul universal. reprezeatind o combinare a mai multor tipuri A. p. pecetea autenticitatii populare. Herodot insuji 1-a auzit : ins3 din sursa orali cum si ale marturiseste « sa dea crezamint surselor egiptenilor eel care le socoteste vrednice de crezare. din tipurile cele mai originale si specifice simpatetica. frumos povestit din colectia noastra. Mult mai bine reprezentat. in toata povestirea mea. p. Pacala uneori simuleazS prostia prin faprul ci ispravile savir§ite presupun o istetime subterana. tradata de imprejurarea ci exploateaza sensul propriu al unor cxprimiri figurate sau chiar cuvinte. Till Eulenspigel in eel german. dar acesta este de obicei figura care intruchipeaza istetimea populara menita sa dejoace planurile impilatorilor de toate categoriile. de o mare frumuset.n. dup5 pareri unanime. ca Ariciul . omul s-a apropiat cu sfiala de unele animale.n. 235. in cadrul acestui capitol apar 5 snoave din eunoscutul ciclu si taica si al lui Pacala: Pdcald la papa. " IbidtM. mai ales eel dotat cu insusiri speciale. din capitolul Anexe.zis. la noi. precum popa. Un alt basm. Giufa in folclorul italian.e poetica. El apare in unele snoave ca intruchipare a prostiei funciare care. Pdcald cu puralu. Pdcald si hotii. Cum a pdedlit vulpea lupul. rezultata din suprapuneri si contaminari. Birbulescu. Un alt basm despre dracul (zmeul) eel prost. 1931. 211.intilnit atit in folclorul romanesc. Ovidiu Btrlea. care se incadreaza in tipul 2014. Astazi se cunosc peste 100 variante ciile tarii. este eel de al IV-Iea capitol.e. XI . in care sint reunute texte inchegate si frumos povestite. intrucit are la baza o viziune mai primitiva despre lume. fara sa exceleze prin bogatia si forma artistica. Basme despre animate. al V-lea i. manifestindu-se in formde tipice ale neghiobiei. Acestia sint personificarea aspirafiei intruchipate de Pacala (Pepelea) necurmate a straturilor populare spre dreptate ji echitate sociala. « Hopu tmpdrat (Tip A. Cioha in O mie si una de nopti etc. care in fapt se dovedeste aparenta dupa atare viziune arhaica. temelor este am Gingdraful. care prin universul lor fabuios viziunea artistica ne amintesc caracterizarea acestei specii f acute de Ovidiu Birlea: Basmul despre animale se vadeste mai arhaic decit basmul propriu. C. auzit spusele unuia altuia ».

precum Marcu Cralevici si Baba Novae (ultimul prezent deopotriva si in cintecul epic romanesc norddun3rean\ Daca pina acum cercetatorii si-au putut forma o imagine revelatoare despre mareajbogatie si vitalitate a eposului popular romanesc care circula la romanovlahii din Timoc. evoluind pina 12 . cea a lui Traian a dainuit numai pe cale orala si imprejurare a mai cu seama pe o perioada excesiv de lunga. mai expresive si gradate momentele acti- precum si rcplicile personajelor. Impdralu! Traian trece-n [ard. intre balada fantastica si basmul fantastic s-a petrecut o osmoza genetica continua. Cum mai aratam. dar de o mare vitalitate pina in zilele noastre. iar in categoria legendei au patruns personaje specifice eposului popular sirbesc. cea mai vie si nestinsa amintire in istorice arata si Romaniei orientale se pastreaza in jurul figurii tolcloristul Ovidiu Birlea: * Cea mai veche amintire despre o figurS istorica memoria locuia imparatului Traian. incepind cu Traditiile Marian si unele raspun- suri la chestionarul lui Densusianu. Oridiu 3ir!sa. in fapt despre geniul poetic epic al poporului roman. din aceasta colectie specialistii vor avea revelatia aceleasi inzestrari spirituale exceptionale si pe tarimul epicii populare in proza. Sint la prezente in citeva snoave din colectia noastra unele personaje care intruchipeaza pe PacalS bulgari si popoarele balcanice: Bai Giora si Bai Ganea Nastratin Hogea la turci. in categoria snoavei s-au infiltrat personaje specifice folclorului bulgar. intr-o forma compozitionala sau alta. mitice circulind intr-un gen sau altul. dupa ce acestia au luat-o de la populajia romanizata din bazinul dunarean. Imparatul Constantin eel Mare. Pacala. ale gindirii '•' si artei celor mai vechi locuitori ai acestor meleaguri. Baba Novae din vremea turcuhii. din manualele scolare. La fel se poate explica ajungerea pinS la noi in cintecul epic a unor subiecte mitice antice. Legendele despre Traian constitute un capitol aparte al folcloristicii pentru considerentc de pondere unica. forma Troian. mitologiei si tpatiuhri popoarelor balcanice: Alexandru Macedon. ale unor civilizatii si creatii spirituale de mult disparute.DupS tiganii etc. Solomon imparatul. si dacii. eposul popular tenta. multe teme si motive stravechi. a carui amintire a fost copios alimentata de faimosul roman popular. se stie. chiar in cadrul acestei carti a si epica in proza. multe motive mitice stravechi traco-getice si greco-romane refugiindu-se in aceste specii conservatoare. Printesa de la si Poveste despre Gamza. E drept ca in unele colec{ii. sint pomeniti mijloc o intruziune livresca. numai printr-o confluents neintrerupta cu tradipa orala a si basmului. de aproape doua dat nastere altui fenomen folcloric neobisnuit de rar: amintirea opuse. milenii. imprumutata de la slavi Troiano in latina vulgara). ca Bai Ganea si Bai Giora. prin ridicare S-a putut observa cum in spatiu! spiritual al basmului popular romanesc din sudul Dunarii. Folclorul rorairusc. prin trans- formarea numelui intr-un substantiv comun. dupa cum (Marcus este cea despre imparatul Traian lui Ulpius Traianus). este si exis- multor basme cu o frazare cadenfata. I. care fac mult unii. a patrunderii in miezu] povestilor a numeroase versuri populare. dar sub dup3 parerea unanima (desi Schuchardt atesta forma Traian este singurul monarh a carui amintire a trecut dincolo de granitele statului pe care 1-a cirmuit. Aceasta s-a canalizat in doua directii total la limitele absolute. Ca o dovada a influentei reciproce intre aceste genuri vigtiroase ale creatiei populare romanesti. Ultimul capitol al volumului Povesti populare romdnesti cuprinde Legendele ce circula la romanovlahii din sudul Dunarii si care auincentrul lor figuri populare ale istoriei. Exceptind pe Alexandru eel A-lare. 133—131. si Craleviciu Marcu si Aiircea eel Mare. cele mai frecvente personaje 51 la ale snoavclor §i si din aceasta colectie sint popiis dupa cum se satirizeaza 51 unele defecte morale deficiente fizice ale oamenilor. 1981. ale unor conceptii animiste totemice. dar spre deosebire de eel dintii. dar nu mai incape indoiala ca e la Doar imparatul Traian face exceptie. spre cufundarea in nimic. care. conserva de-a lungul mileniilor reminiscente si relieve ale mcntalitatii populare arhaice. in panteonul zeilor pagini •> iar pe de ahS parte spre divinizare. p. XII . Desigur ca cea mai puternica torilor sensibila rezonanta in sufletul si traditiile poporului roman a produs personalitatea cuceritorului Daciei.

sparsa o ajchie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturoaga aia mare umple moju traista. aide cu se degaja cu pregnanta.i originale. luminosule ! » Mo. — Ce al5 e aia? — MustSciosul — Unde .. de spargi cu toporu casa mea ». decit gelatu pe tine. satenii lui. mai bine tu pe mine. Jugoslavia.i omoare batrinul. — §i cum vine? — Vine cu o mustata pe pSmint « ! XIII . n-are care sa . cum ie rindu] caci zice: 1-ai batrini? Da tatiS-su-i zisS: — TaicS. Veni poziv din roc de-o saptamina s2-. fail celebrului lautar Sima Prunaru. s'facu o cruce cu mina a dreapta. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. si : sa iveasca in sat cind ingroapS. Da mo§u a! ca-i da ce cere saracul de mo. povestit A. iar Tata. Baiatu era mult .i selili. dincotro vine el? — Vine de la scapatat. Mosu.i intr-un limbaj regional: Mo§ul s-a nacajit sa traiasca asa greu. in continuare. ama fara lemne n-a putut. Th. ma doare picioareli ma nacajesc cu o traista. zice la alalant mo. sub pedeapsa cu moartea. Mergind mosu prin padure. ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. nu-§i mai pot purta de grija. arhaic traditional 4 . de fag. Intr-unul dintre basmele narate cu rara arta din aceasta colectie. cum o vazu. care s-au dovedit oameni intelepti. fara sa fie explicite. ca « pasarica vicleana da singurS-n la. ciocanind prin buturogi. Th. ce r2u fi-am facut fie. provine naratiunea Poveste de un mos cu o buluroaga (tip A. si cum numai acest om. Th. 981) care poarta nealterati tnarca de Prunaru Dobrila. Povestirea e condusa cu multa dibScie fi mestejug artistic. De la acelasi povestitor. judetul Craina.ede? — Care stie? Mai stai cita s5-l vezi.i la urma o maciuca magica.te prin pedepsirea celor care rivnisera la saracia mo. disparind chiar saminta grinelor. tensionate. — AstSzi vine? — Vine. asa: t Bine mosule. care crescusa copilul tot din cersie. pe motivul celor trei obiecte miraculoase pe care le primeste omul sarac de la un personaj mitologic (in alte variante fiind Dumnezeu). vorbi cu tata-su zisa Tata. un monstru uria.ului.: Un din basm nuvelistic. f5ra copii. ca trag nadejde ca s-a schimba asta zacon ». — Mai baiete. ai auzit. Mo. apare o figura mitologica straveche. sfatuit de acesta. Saracul da-mi ce vreai tu. Venind omoare bitrinii. — Vre{i voi sS m3ritati fata asta dupa — Vrem. care nu-si la impSratie sa-. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga. comuna Zlocutea. imparatul cere sa aduca fiecarc bucate imparapei. cu momente dramatice. erea un baiat cuminte si si milos. Mustdciosul dip A. ce pot. care si-a crutat tatSl. top il implinesc. produs al unei imaginatii populare bogate . luminos ca soar'li si luminosu de mo. sat. ajuta-ma sa sparg cu toporul buturoaga asta. sarac si ramas de Intr-o zi. Baiatu vorbeste plingind si-i — mine sa te pitul. odinira cita . pe care trebuie sa-1 infrunte eroul uman al povestii luminos se roaga de saracul de mo? sa nu-i sparga casa 1 de mo. sa cumpar lemne si nu adun >. pina la-ncalfatura imbracatura. din preistoric al din timpuri imemoriale ordinul de care in naratiune este plasat in vremea impiLr5{iei turcesti). Prunaru DobrilS.u-i judeca « nu dupa graiul lor. nareaza despre (si un stravechi obicei. cu puteria ta. a putut implini porunca.i morala. 650). straniu. avea un tat<S batrin. asa ca rnosu intr-o zi. apoi o gSina miraculoasS care oua galbeni . orale. su poala un munte. Porni el tatal lui. de foamete. numai un baiat milos isi la ascunde « tatal: Colo intr-un sat. iaca iasa din buturoaga altu mo. sparsa un nod bun. cum venind vremuri grele. §i povestea sf ir. sa-nchina. ».i o luarS Ia taina. 503). Poveste de bdiatul milos (tip autenticitatii populare.. taicutul nu indrajnea sa omoare pe meu. iel loa de acasa o traista pe umere §i un topor §i pleca dupa buturoage de-ale mici. ci dupa faptele lor ». Ceea ce il determinS pe imparat sa nu mai omoare pe batrini. bani n-am sa pot sS due. cum a rarnas far5 babS. cum e rindu. ama se pne de ea o hala. vada de mine. mare plins si milos cum erea plingind. In basm se povesteste.ul ! ! sarac porni s3 povesteasd la alant asa: 1 mo.ul eel luminos ii dSruie mai intii mojului sSrac un magar nazdravan care face bani.e. ca mult ieu sint si sarac. Vine la amiaz intotdeauna la ea. spune: mine? Dupa ce se saturara. sa-mi umplu si eu traista » Dupa ruga mosului ridica toporul sus si dete o data in buturoaga.i mai pot face rost de hrana. ce-i da mincare. ceva sa sa spargS cu toporul. ca esti eu sint batrin da de tine imi pare rau tinar. text redat in acelaji stil intelesul «. acela omoririi batrinilor. pina mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. dorind s3-i ia maciuca: „De-aci incolo mo. nepo^.

al nasilor supranaturali. le rape. ajutat de o batrina. « Muma Padurii. Bas o sa stau sa-1 vad cind vine. sa se scalde. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de balta n-are sa-i mai omoare oastes lui Verde-mparat $1 el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia >. care ama- rapeste viata. care prin infapsarea-i ne tese faima aminteste de Sfinxul mitologiei antice. iar sterge stelele pe cer. 332. sa faca nici O ala la mare cazu miini sa-1 pe pamint. berze. Astfel. Spre deosebire de fiintele fantastice descinzind in universul basmului popular romanesc din mitologia pagina sau poate chiar dintr-un fond antropologic mult mai vechi. — sede cu ea linga tigura cit vrea si iar pleaca-n sus ». voinice. Cum il lovi. figurile mitologiei creatine. Cind fu gata-gata sa-1 ajunga. care apar in tipul A. iar dealurile le doboara $i face cimpii. ama el nu mai putu trase inca un pas §i cind instinsa ghiarele de prinda pe voinic. eroul apropiindu-§i-i sau respingindu-i cu nonsalanja. dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe cazura doua bite. omul sarac pornit in cautarea unui nas care sa-i boteze copilul. cind vazu ca si-a scos o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. otrava pe gura. sa se li dete din ». prefecatori. pe care trebuie infrunte eroul.de matura drumurile de si ogasele. 1-ai putea-nvia. poate chiar dintr-un substrat mai vechi. ma scapi. opreste apele. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. le mesteca. — Bine. sa S3 stai numai pitulat. le tulbura. Voinicul. Din miinile si alei Voinicul lua bitele $i le privi cu bagare de seama. pe puterea careia geste voinicii fratele eel mic. casa sunetului. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. In basmul Muma Pddttrii. care-i da o piele < vrSjita: Cerbul era o fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o chiar ?ura. trase jos Da voinicul. Cum intra. vine ciripind. Th. Sta baiatul gindeste: asa ceva n-a mai auzit. In miinile ei poarta doua bite fermecate. cu sabia-n mina. Mai trasa inca o data de-i cazu capul. mai apare o fiinta mitologica monstruoasa. facind iarma mare. colon tufa. s» preface stei de piatra. eu ip ca nu eu 1-am din pod. da cu alta da-n om si-1 inviaza pe loc. sa-1 al miturilor primitive. la — amiaz. care inepira omului sentimente de groaza. spune si eu ma tin de vorbS si ridica baba de pe jeregai. bufnite. Sa pierde lumina de pe pamint. pagina. Daca ai avea bitul fermecat. in basmul Moartea-na$e. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. mai mai viteaz. se intflneste mai intii eu Dumnezeu: XIV . cu alalalta mustata de mustata are 365 de cuiburi Si golumbi. o ameninfa cu moartea: facut pe frate-tu stana de piatra. ci ala salbatica spun cum s-o omori pe namila din pod. cerbul se-mpiedica de un ciutac. Sa da jos. Dete cu una-n dine dinele se prefacu intr-o stana de piatra. mosteniti in basmul popular din mitologia antica. pnind calul de friu. Intr-o parte arati. toate moadele de pasari. fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. rupe docile. la o data si-i taie minele. Dumnezeu. sint mult mai familiare omului in povestile romanesti. ji pamint. apare Cerbul de baltS in povestea cu acelasi tidu. Cerbul insa cu gida infipta in cap nu-1 lasa. — Ala cea mare n-are putere deck cind pune ghiarele ei pe pamint. Vezi fratele tau sta aci de vreo doi ani si daca — Nu ma omori. nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu gudure lingindu-i de bucurie miinile Din aceeasi familie a monjtrilor mitologiei. E! ii taie capul si-1 duse imparatului. Dar el se prinsa de tulpinele copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre man si copad la vale. ca urla ca un cutremur. cazu si muri. matusa. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. si fringe padurile. mai accesibile si mai binevoitoare. o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. Arhanghelul Mihail. ii arunca in fapH pielea cea fermecata. astupa ogasele. basm intilnit in numeroase variante isi in folclorul romanesc. se-ntorcea la cu fapa spre voinicul din groapa. Cum da-n om. Sf intul Nicola sau chiar Moartea. Se mira imparatul de curajul slugii ginerelui sau. acolo fa-ti crovu si stai pitit. Dupa ce se scalda. fara sa-1 sminteasca din loc. pe Mumii si le Padurii. Plecind in cautarea fratelui mai istet si mare omorit de Muma Padurii. Cind porneste din slavile cerului e mare. intra in bordeiul babe. afara picioarele. terifiante.

cu fiecare nou5 povestire. $oldul sting atirna Vorba lui era scurta . Fruntea saracului se lumina de bucurie. care se cu Moartea: oferi sa-i fie nas. Daca narapunea in proza Ursitorile — basm nuvelistic (tip A. dumneata nu esti un om drept. care aratS atit confiuenpi. 11 cuprinsera fiorii privindu-1 inca o data din crestet pina-n mai cuteza sa spuie nici o vorba. fiindca sint sarac n-am nimic de petecele de pe mine acest toiag. in dubla ipostazS. cind vine sorocul. nasule. si indurare curmi firul viepi celor bogati fericip $i celor saraci oropsiti. ca sa-mi boteze copilul. — Module. fiindca dumneata nu esti om drept Daca Dumnezeu. aminindu-si moartea in mai multe rinduri. Lasa capul in jos. zise sSracul. sabia te voi ajuta sa ajungi mea nu lui il alege. din mindrie. vin de la marginile lumii caut un om drept care sS-mi fie na§. Boteza nasul pruncul si o mic5 veselie. 930) — s-a schimbat de-a lungul vremii. intari ea. si Un lucru n-o sa-fi placS. da pe alpi saraci lipip pamintului ? Aaa nu. Ba sa-1 intrebe cine este? Isi luS inima-n dinp §i-i zise: — Bine. o sageata. far5 sa vedem un reflex al creapei culte antice. . Se dete-n vorbS cu mosu. ce nenorocire. ce-i ajungea la genunchi. Era imbracat in aine cam neosa-1 bisnuite cu barba alba. dar pe care il Omul acesta era deosebit fatl de alp oameni. zisa moartea. nu." Actiunea basmului continua prin imbogap'rea omului sarac cu ajutorul nasei. pe care finul o pScaleste. pastreaza in in el liniile lui mari conturul mitului din opera marelui tragic grec. ca cale lunga si — om bogat.« lata ca intr-o zi. omule? Nu te bucuri cS Dumnezeu p-a iesit in cale sS te ajute? — Nu s3rac. atunci nu-mi esti nas. in casa saracului. Dup5 o sat intoarsa. pe unde picior de om inca nostru se uitS cu bagare de seama si nu vazu alte urme decit apoi zise: pe si ale mosului. chiar eu. a destinului. este dupS noi un adevarat miracol al creativitSui populare in genere si in special al spiritualitapi populare romanesti. se-ntilni cu un om. intii si Pentru comparape citam. da pe nu ti-e mila. ori neavut. in afara am avut mare noroc. ci doar izvorind din aceeasi sursa inepuizabili a culturii ?i popufare. de curind nascut intr-un bordei — Cu voia ta eu a. cum nici la cei avup nu le este mil5 de cei saraci ». in paralel. nici pe eel sarac. — De ce nenorocire. pentxu ce at lasat in lumea asta atitea rele si pacoste? Pentru ce pe unii i-ai facut bogati. ajungind pin2 antic. ma bucur Dac3 ! ! esti . si la fel ca si in povestea lui Ivan Turbinca in alte versiuni din traditia orala. Tot una este pentru mine. gol si plin de rani. — Atunci sa §tii ca este bine Ma invoiesc sS-mi fii nase. putea s5-p fiu nas. care te sfredeleau cu privirea cruda ca de fiara salbatica. a cintecului epic ?i a narapunii in proz3. pe care se prelin- cald. pe tema fatalitapi. dt diferenpi XV . fata paroasS. — sa te facS sa ghicesti: Sint moartea Da. ochii negri schinteitori. Supraviepiirea mitului antic elin orala (din care 1-a preluat ?i al lui Oedip. saracui ajunge cu nasul sau la bordeiul se facu unde muierea astepta cu fiul sau nebotezat. Dumneata nu ?i sprijini nici pe si eel bogat. asa cum se intilnesc si in colecfia noastr5. un fragment din poveste mai din balada. la care ceilalp oameni din nu venira. r5spunse mosul. Era un vlajgan mare si urit. Mergi la fiecare si fara Apoi ma bucur ca si am facut o alegere buna. avut. Pe mari de singe inc3 o sabie mare ingrozitoare. dumneata esti Dumnezeu? O. tinar ori batrin. in traduia prelucrat in teatrul s5u Sofocle) a popoarelor balcanice. in care este surprins apoi un fragment si momentul ursitului. — Daca-i asa. A refuza « doua zi omul sarac se-ntilni iar. cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile la noi o copie palida a mitului grec la eel — colecponat de noi de grija fata literar cean. Sima Prunaru — interpretat cu multa de tradipa orala mai talentat rapsod timosi memoria colectivitatii. din care-si au sorgintea piesele lui Sofocle. si pe la chindia mare. Th. Lasa tu saracia la o parte. arunci este drept sa te-ntreb pe cine am ales ca nas? — Da. Si unui cine i-ar fi mila de trupul meu. sint om sarac. drept ar fi sa ?tiu si eu pe cine am ales sa-mi fie nas? De aceea te-as ruga spune-mi cine esti dumneata? — Chipul meu $i sabia ar putea — Dumneata moartea? zise tremurind de fric5 saracu!. St&tea put in ca sa-i vina curaj. pentxu ca esti ! Nu ! un om drept.i lovea ca geau picSturi calciie. eu sint Dumnezeu — Cum. zise mosul. . apoi zise: ! esti Dumnezeu. A treia zi se intflni cu Sfintul Nicola. Mosu incepu ispiteascS: — Ce vinturi te-a pus pe astfel n-a indrSznit s2 calce? Omul de drumuri far5 capatii.

Copilaju / sa traiasca Vacul s3 sa-1 si-1 / vacuaisca. Mina sub cap ii punea. Da ursoaicele-mi plecara ». Atunci copilul / luSm. / Cu copil / Dar omu-su ce-mi f acea ? / El in ginduri c3-mi intra. / Linga copil s-aseza. Cea mijlocie auzind asa. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici — Surioare balaioare. / Zinilor. / Cu apa rece stropea. / Inima / sa le-o ursoaica a mai mica. / Pe copil mi-1 miruia / Si din gura-a§a-mi vorbea: / Voi. sa se pome- neasca. surorile mele. Cele trei zine. fermecatelor sa-1 Stati. / / S-acusi cu noi sa-1 luam. / Si un troc cu apa rece / Asa lucru-si isprave?te. tiparului mitului fenomen al coexisten{ei aceluiasi motiv atit in cintecul epic. / / Mijlocasa-asa-mi vorbea / : / Ai copilul s3-l ursam. cu aripi si camSsi subtiri ca pinza de paianjen. cum rostira masa pentru ursitori. Cinjpe ai cind s-o-mplinea. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa ai'oa noroc sau sa fie nefericit si fara noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. Si trei zile se-mplinea. / Lin5 verde de-o lalea. de puteai toca lemne pe ei. Si se-ntimple o minune: S3 se duca pomina / Piste toata lumea /. chiar la cununie. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. Ca este sarac. acum sa nu-1 luam. / Xip?oara-n gurS-i da. zilele bur>e . / Toati noaptea nu-mi dormea / Lin3 verde trei granate. / Linga copi! circula in acelasi * mediu folcloric. Iar ursoaica a copilul s3-l ursam. / Ursatori'li imi venira / La soba mare intrara. Vacul sa / si-1 vacuiasca. care compara cu fragmentul poetic pe care il citam: / Stancuta pe strat sedea. adormira dusi. Deodata casca ocbii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. / Las' copilul sa traiasca. / Ocol mesii ca detera: / Dar ursoaica a mai mare sa culca / la piept uidea. din care se vede pe de o parte poetizarea povestii sub influenta baladei. lui precum si modalitatea diferita de a pastra si transmite mini! Oedip: « Muierea 51 omul ei. / Trei turte de pine f acea / Si masa mi-o intindea: / Cirpa alba peste masa. la mijloc de noapte. urs3m ?i s3-l procopsam. Hai. al elementului miraculos. XVI . / Doamne. sta ! ! — Voi suratelor. din premizs'e ursitului. / Trei steble de busuioc. cind s-o insura. / Iar pe strat mi s-aseza. apoi — le acum. / Da pe ea somnu-o fura. ce sa si moara pruncu chibzuia. De / la optspe / mum3-sa Numa-atita s-o-nsura. graia: s3 o apuca mila de bietul copila. / Si-n trochijS mi-1 muia. / Da Stancufa imi dormai mare / La capul copilului sa trJgea / Si ceva bolborosea. indepartarea de forma pina la degradare si demitizare. cu sudori'li de moarte. sa-i curmim frumoasa viata Mai bine n-ajunga pe-asa drum. haide sa-1 ursam. la vreme de tinereata. . asa cum o mai mica. Pe negustor §1— i stropira traiasca. nici Toata nunta s-o stricam. surioarelor. In fiecare creatie popularS este infatisata implinirea ursitei. specifice epicii in proza. calu-i poticneasca. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. / De pe strat mi se scula. / ! ca-1 ursara Si cocosii imi cintara. Tum-te-atunci s-o / cununa. nu v5 grabi^i. Surorile asa se ogodira. avupa-i izideasca si frumos sa imi sa-1 ursi{i. copil s5-l cu o cerga-n pat. §i urmarirea indeaproape a antic in balada populara ji in acest caz cu diferentele specifice firesti. de zile. cit si supravietuirea fabulosului. caput sa-i rapeasca. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. / De-a mai mica la picioare. . negustorul prapadeasci. fa surioare. Pusera mina pe trocul cu apS ji pe busuioc Toate se-nchinara. . / Dar ursoaica cea mai mare / Destiu-n sticla mi-1 baga. ce pacat. in basmul popular. Negustorului ii pierise somnul §i se tot vaita. cit si in naratiunca in proz3 1-am putea urmari in cazul subiectului Broascd-Roa>ca.: diatre cele doua creafii populare. asa cului. cu pletele de aur rasfirate peste umar. cu cosi{ele din scare. rugindu-le astfel pe surori: — jale. auzi uja bordeiului scirtiind. Acelasi rosteste zina cea clasica a mitului. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele $i asculta. cum / se va putea Cind copilul mi-1 nastea. fantastic. visStorilor. Dar zina cea mica. Dar cind o crestea. cea mai frurnusica. S-a putut deja observa. / A mijlocase la buric. / Bat-o Maica Precista Si Sfinta Duminica ai Si ziulica de / rupem Dar5 mine / Cu toate ! C2 nu-mi vorbea / un bine: /-Surorilor ursitorilor. / Ai / Busuiocu-n mina-1 lua / mea. / Bas cu ea s-o cununa. / Iaca sara sa-nsera. / Iubeste copii cu foe. hai noi mosteneasca. ce piaza rea l-o ti-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. ji-1 ursara. / Iubite cu dor si jele.. desigur sub influenta baladei populare. » fa^ prun- S-a putut observa ritmarea frazei povestii. / Ba. in eposul popular.

mai ales in cazul cadentarii. vede imparatul. eu doar lucru. Piec cu > tine. da un accent la rnai dramatic. vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. — Cum Naume. Intreprinzind aceasta analiza a valorilor etice si estetice ale universului am reusit. baiat sarac. sper. in care asistam la desfasurarea unui epic pur. Dar daca vrei dau sa maninci. ArStul s-a intors el a uidit singur.Prezenfa masiva a versului popular in cuprinsul prozei epice din acest voluni. iti MS tatj. o compozitie desavirsitS din acest punct de vedere. mediane si finale ale naratiunilor. — Ce cati aici ? — Am — Hai. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: — Pune-ma la fereastrS. ce-as mai pleca Numai s3-mi dai mincare. te aranesc. sa specificul imaginarului artistic nesti. asa ca la pe imparat si i-a casa noastra. asa cum te-a invatat aratu. Cind vezi ca cucai. venit dupa tine. — Andrei. ci o dovadS sigura a vechimii povestitului numeroase basme in aceasta ji a povestilor pe care le-am ales spre a publicate acum. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mincare de vinat. fii m3 vede si fac orice. iesi incoa'la mine. — Iata-ma. sa relevam citeva dintre multiplele fete ale mitologiei nationale. mistteti. iesi afar' la mine. sa te duci sa faci o coliba ci: de Acolo vii la coliba ta. ci §1 in alte sectiuni ale lor. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speriat si s-a prefacu: in femeie frumoasa. sa dai cit poti cu pumnu-n masS. dupa se poate observa din tonul precipitat al inceputului naratiunii: t cum Andrei. Aici sint multe slugi. s-a dus deasupra de sat. mine ! la masi. sa dai de mine? Sa m-asculti. ca o dovada in phis a oralitatii nealterate « — Deloc s5-l iei la pe Andrei si duci acolo la Cum Naum. sezi cu mine cS ! spune nima. Vezi pe mine nima nu Vrei sa vint. si cind ea a cucSit. Cind s-a dus cu ea acasa. — Aici nu e nimic si ! — Bag5-te-n grabar — Cum Naume. sa oferim o idee despre ipostazele si romaal sugeram dimensiunile impresionante poporului roman. ca ea alia nu s-a mai vazut pe pamint. El a ascultat. Si totusi exists colectie. te cirpesc. zi si Merge Andrei intr-o o pasare pe creanga. Imparatul mi — Las' ca nu te vede Sezi de maninca. Andrei. ea se roaga: — Stai. desigur parcurgerea analizS a valorilor lingvistice ji celei de a treia etape a cercetarii §i anume o minutioasa stilistice pe XVII . in care actiunea curge neimpiedecata de nici o intruziune liridi sau poetic3. nu m5 impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie fence de tine cit oi fi tu viu pe lume. si sa vezi ce bine o gasestc sa fie de tine ! Auzi. circumscricm artei narative numai sa-mi dai maninc. este desigur si nu numai un rezultat al osmozei dintre genuri. golumbi. nu numai in formulele initiate. dintre care se detaseaza povestea Andrei. al armonizarea In acelasi basm. De-ar fi nu te m3 roage ca tine ce 1-as mai pazi. Ara{ul s-a dus si si el pe nisi- pin5 in pustietate Cum Naum — el: era intre niste grabari intr-o pustie striga: acolo se opresc. Apoi a mincat. ii prin modalitatea unica de a minui dialogul. tu stapinul meu? sa — Vreau. romanesc. Cum putusi sa ma capetr. A pus-o acolo. Andrei. Andrei. n-o sa putem trai la imparatul. Sa iribite. noi aici proasta. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. sa — Cine te mai vede? — De ani de zile slujesc — O sa mi omoare — nu-mi da mincare. — Nu cutez s5 m3 arat. cu sint fata de imparat. sa-1 dialogului. Lasa-ti calul te due eu zburind sus in basmului romanesc. care invioreaza ritmul actiunii. — Cume Naume. o gugustiuca. contribuie la tensionarea relatiilor lor. aicea sint. Intinde Andrei pusca s-o impuste. intilnim un adevarat model a povestii. dar ! nu maninc. a f acut o coliba. — Pai nu te vad. ritmarii rimarii fi cuvintelor. sa izvoarele inepuizabile ale geniului epic Aceasta t mare carte • a prozei popuiare romanesti ar merita. Da girlita ii spune: sa ma iei acasa la tine. te spal. dezlegarea conflictelor dintre personaje. S-a pomenit cu un iesi la astal incarcat de buna- — te si Maninca. — Nu si cutez. — Bodeaproste ca si ma s3turai si eu o data. il Nu bun spun eu. Insa el doar dormea la ne\asta lui in padure coliba ! •> Povestile cele ci si mai autentice din aceasta si colectie exceleaza nu numai prin arta narativa purf. A luat-o acasa. o sa te gaseasca mare noroc. — Bine. Striga Da Cum Naum nu se vede. eu nu sint pasare. a luat-o pe Maria si-a dus-o la coliba lui ! Da la el tot 1-a ascultat adus vinat. vede.

cred. experienta de viata forta lor plastica si intelepciunea pe care le concentreaza §i pentru nuanta expresiei lingvistice: i Nu e bun cu rau. ramasife ale acelei intilnite la tot pasul in Romanii orientale in sudul Dunarii si toponimia intregului spatiu balcanic. sta soarele-n loc). Altadata. Tot natul trage cSrbuni nu-si arata picioarele. ne marginim a realiza un florilegiu expresiv a doua specii folclorice prezente in aceastS carte. I Am le o sita plina atit se am o nucS-n mijloc. Una spune. cintecul. lata citeva ghicitori care exceleaza ca si produse ale unei fantezii originale • prin magia cuvintului poetic: o miorrtS cu matele pestrite. Cit scaperi cu amaarul. toate zece-mbracate-caciulita. Sa te pazesti de omul al tacut ca de carbunele al potolit. Nu e cum vrem noi numai cum e scris. DupS-nvat fum. a din apa nu uide- ste nimic. Mutul stie toate limbile. Si saminta batrina rasare. (Luna cu stelele) / Am doi bumbiti. alta gindeste. (Fumicile).sti la focul al de putregai. Fierul se bate pina e cald. intru cinstirea si etemitatea neamului romanesc. din cintece batrinesti si si doine. Nu e foe fara de parintele. Minte de zvinta pamintul (sparge. ori nu la te nici prinde. Iepurul sa-ntoarce cirtog. (Ulciorul). Oaia care nu-si duce Una. Dracu nici nu ara. / Ce nu sta-n cui? (Oul). patrimoniul spiritual national in genere la Dainuind de milenii in vatra stramosilor lor. spre neuitare. legende snoave. iute si / Am De la munte te culci pin' la punte tot zale marunte. 51 dezv5t. Chiar din limitata analiza si estetica intreprinsa s-a relevat. autentica si sinteticS asupra graiului romanovlahilor suddunareni. asa e si copilul. La cimpul al rosu cind va oua cocosul. a intrsgii umanicafi. foe mai uideste ceva. due. Reproducem citeva proverbe zicatori pentru spiritul de observatie. rupe pamintul. lupii c maainca. A trait traiul si-a mincat milaiul. Care nu s. pai se prinde. Tot natul cu zanatul. cind vrunu ii fura fata si cind e batrin dupa tinerete. CRISTEA SANDU TIMOC . Am si zece fetite. (Strachina cu lingurile). Din fi. Nu-i prinzi nici de cap nici de coada. povestea si graiul fiindu-le ce'e rnii nobile si perene blazoane si insemne ale trecerii urmasilor lui Orfeu si ai Mesterului Manoie pe pamint. romanii si-au gravat si transfigurat. crimpeie din viata si istoria lor zbuciumata intr-o spiritualiate mirifica. Daca te-ai prins in joe. A tunat in mintea copilareasca. Al urit nici la pe turta lui. Tot va dar noi n-o sa Omul cind se-neaca si de mai fim. tuci. Casci din gura ca puiul de cue. basm. Sa suie-n pod sa sara-n cioareci. (Pepenele verdej. Pe drumul al din ocol mai iute ajungi.. Ii dai un deget si-ti ia mina-ntreaga. /Am o cosarca plina de cai — toti is cu coadele dinafara. La pomul al laudat nu te duci cu traista. JoacS /Nu un pina nu-1 . Conacul e de oam. provenind din Homole. marea bogatie tiului si puritate a graiului romanovlahilor. singulars.e face nu moare.care le reveleaza tezaurul spiritual al romanovlahilor timoceni. Mai intii sari. Ce-a fost am vazut. hotar nu mai iepurel sub un curpinel. Cum fi-asterni. / Ce e mai de alune pe pamint? (Gindul). Limba de la muma nu se zauita. ori joaca. Ploaie ca cu galeata. Al frumos duce toarna-n co$. in transcriere talentati creatori si povestitori populari. Ban ia ban merge. nuantata. (Ochii). Omul se piinge de trei ori: dupa tifa. ce va fi o sa vedem. cu toate cS se afla marginea spala cei romanesc. Pasarea sa-ntoarce la cuib. cit gode dau. au. Sarpele moara nu prinde rind. am la cautat sa relevant contributia creatoare inesti- mabila a umanitatii romanovlahilor timoceni eel universal. asa te culci. numai impreuna d-ai nebuni. Cum e Omul e ca frunza din lemn.ni facut. (Fusul cu si caierul la furea). Nu te incalz. pentru a oferi totusi o imagine plastica. unitatea indestructibila a limbii romane in nordul la sudul Dunarii. dar si mai rau fara rau. Omul e ca oul. nici nu grapa. Fiindca fonetica (pe care noi le vom cita in transcriere literara). / Am o gaina cu mintea-n coada (Cintarul). datorate profesorului Ratomir Marcovici. I-a pus mina-n cap *. (Degetele la mind). iar acum din si epica populari in proza. Este prea bine cunoscut faptul c5 urme pot fi ale unei unitare vetre lingvistice. rara forta expresiva a cuvintului in naratiunile populare care provin de mai o analiza adincita a valorilor lingvistice §i stilistice pe care le cuprinde volumul Povefti populare ronfanefti ar presupune o cercetare aparte. S-a pierdut mosul baba. apoi zi hop. Acuma cum se haiducii nu-s in padure numa in cantelarii. din eposul si Hrica populara.

Cluj. Serbien und Bulgarien. din Serbia si din Bulgaria). istorici. si romanesc. in primal rind din mediul familial. E. din Timoc de obirsie). Emil Petrovici. 1941. Emanoil Bucuta. asa cum s-a putut constata indeosebi din culegerile lui Giuglea si Vilsan (din 1913) si ale mele (din 1943 si 1967). Silviu Dragomir. Vlahii din Serbia in sec. Am si inceput culegerea naratiunilor popalare prezinte in aceasta carte in tinerefea mea. Predomina in cadrul in spatiul est-european. desi este bine reprezentat artistice. 1923. XII— XV. odata cu poezia papulara. al satului natal. si colectiei noastre antologice de povesti la tipurile principale care circula indeosebi in spatiul romanesc. culegere de literature populara. prin 1933. Romanii dintre Timoc si Morava. Leipzig. provenind din sudul Dunarii. G. Bucuresti. Ion PStrut. 1900. Die rumdnischen Dialekte der Kleinen Walachei. Gustav Weigand.. Romanii dintre Vidin si Timoc.NOTA asupra editiei colectionat-o de (vatra Volumul Povesti populate romdnesti reprezintH un florilegiu al prozei populare pe care am mai bine de o jumatate de secol de la romanii din sudul Dunarii. iar snoava si legends cuaosc iatruchipari circulapa vie. 1943 si Cintece bdtrinesti si cuvint inainte de Tudor Arghezi. 1923. pina XIX . Daca eposul popular romanesc. Cvijic. universul imaginar si eposul popular. norddunSrene cu care s-au aflat permanent intr-un strins contact. 1918. circulind si intr-un frumos grai popular. autentic popular. Sibiu. cu o introducere de N. amintindu-ne particularitaple lingvistice ale Olteniei {inuturile rominesti Banatului. pe care le-am consacrat poeziei populare Poezii populare romanii din valea Timocului. ca o dovada acesti graitori de limba si roma- neasc3. dintre cele mai interesame demae de conssmaat. fiind prezente si o seama de tipuri si motive folclorice balcanice. este deo mare boga{i e 5' varietate tematica si de o mare frumuse^e artisticS.L. Paris. Avind exemplul acestor man inaintasi si a atitor cercetatori valorosi.P. 1889. Bucuresti. 1942. care se explica prin convietuirea cu popoarele sudslave. exprimind. in basmol nuvelistic. lingvisti si folcloristi. Giugleasi G. ponderea cea mai insemnata avind-o in plus a vitalita{ii artei narative si basmul fantastic. 1967. Doresc s5 amintesc ca opera de cercetare si culegere a graiului si folclorului romanovlahilor si din valea Timocului cunoaste o istorie centenara invatati ea a fost ilustrata si animata de o pleiada de : au tipSrit o seamS de lucrari valoroase. cunoaste si unele irmltratii tipologice de art3 narativ3 specifice creapei populare meridionale. iar sirbii si bulgarii le zic vlahi). din care amintim Emil Picotj Chants populaires des Roumains de Serbie. cu timpul largind orizontul cercetarii la intregul spatiu al satelor romanesti din valea Timocului ^din stinga dreapta riului. ca in plenitudinea sa. indeosebi eposul si epica si romanovlahilor din stinga dreapta vaii Timocului (ei isi spun romani. Les Roumains de Serbie. Vilsan. Bucuresti. Povesti populare romdnesti. care vine s3 completeze imaginea pe care mea am dorit sa o ofer asupra spiri: tualitaui lor prin culegerile anterioare de la doine. in ma: multe etape. ne-am strSduit sa colecsi strSini si romani care tionam folclorul. epica populari din volumul de fata. poetic §i in proz2. De la romanii din Serbia. Cartojan. continuind activitatea. C. Folclor de la romanii din Sirbia. 1913.

Vrabie. C. 1966. Credem ca prin editarea acestei colecpi de povesti populare romanesti tradiponale se va imbogap parrimoniul nostru cultural cu o opera care atestS marea bogape spirituals a poporului nostru. ghicitori fonetic. III. si Se poate afirma ca prin ideatica si tipologia sa. dar si colecpile valoroase unor folcloristi ca Gh. constituind o punte de si poporul nostru s. Caci romanovlahii din strins si Timoc. majoritatea narapunilor populare le-am Inregistrat direct la dictarea povestitorilor. Volumul Povesti populare rom&nesti se va incheia cu un indice al informatorilor.i bulgari. proverbe. de profesorul Ratomir Marcovici. unele texte dupS inregistran pe band3 de Anexd facem loc unor texte dialectale (narapuni. din care Ovidiu Birlea a publicat tara scrise de miniS. 1982. Dorim sa mulpimim pe aceasta cale. aflat in manuscris). timbrul specific. prin Blmusqns sensibila. V. Barbulescu. 3 vol. cu scopul de a surprinde evolupa graiului popular din ultimele decenii. Totusi unele texte mi-au fost trimise in de povestitorii insisi. si prin valorile etice estetice. de sirbi desi aparrin prin comunitapi romanice orientale. am adoptat fantastice urmatoarea clasificare II. simful innascut acestei colecpi in al fru- intelepciunea populariL Desi rului am fost preocupap noi insine de selectarea in cadrul primul rind al povestito- a narapunilor populare autentice. IV. umanismul si si stralucirea creativitapi omului simplu. avind un contact legarura prietenie dintre neintrerupt cu trunchiul neamului romanesc din nordul Dunarii. basmul popular din aceasta colec(ie se ataseaza universului spiritual romanesc tinind acelei socotite in genere celui romanic. Basmul cu Soarele si fata de impdrat. Dac5 unele povesti.prin 1980. dar mai ales prin expresivitatea stilistica si 51 lingvistica. cultural obirsie lingvistic balcanic. f ar5 magnetofon — In sectiunea etc. T. 1974 §i Ion Nijloveanu Basme populare romanesti.. aparfi Romanii rod al orientale despre care vorbesc lingvisrii. Avind ca model cercetarile si culegerile de narapuni populare romanesti realizate de cercetatorii de la Institutul de cercetari etnologice si dialectologice. Snoave — 34 texte. cu litere chirilice. conviepiiesc de secole alaturi . in acelasi timp bucurindu-ma si de sprijinul autorizatului cercetator al basmul ui popular romanesc (autor al catalogului acestuia. la batrinii le-am consemnat mult mai tirziu. Adeseori am colecponat basmul popular de la aceeasi informatori de la care am inregistrat balada popular^. . prin substratul mitologic ?i universul personajelor. a textelor din volumul Povesti populare romanesti: nuvelistice (}i alte I. Basme despre animate — 6 texte. desi unele texte interferente pot $i ca contextului istoric. de redarea basmului popular in graiul originar — am transcris fonetic.) culese si transcrise semne diacritice. Basme basme) — 28 texte. cit ale o importanta lucrare: Antologie de proza populara epicd. prin structura sa tematica motivicS. auzite in copilarie de la membrii de familie sau'de satului. Pot spune c5 desi mi-a venit mult mai greu sa alcStuiesc colecpa de prozS populara in comparape cu culegerile poeziilor populare. S. in primul rind folcloristului C. cu nimic mai prejos decit a cintareplor populari si a lautarilor de la care am cules creapa poeuca. Barbulescu. C. in contextul sud-est- european. neintervenind in nici un fel. popoarele sud-slave. pe care m-am straduit s2 le transpun mai fidel fa|5 de modalitatea artistica ji lingvistica a originalului. pe teren. cu semne diacritice. original al universului imaginarului romanesc. am avut bucuria descoperirii unor povestitori talentap. frumusetea morala mosului. repovestindu-Ie cit mai apropiat de autenticitatea folclorica si graiul popular. pentru sprijinul acordat la clasificarea narapunilor populare. Legende — 9 texte. Basme — 64 texte. precum si lectorului de carte loan §erb pentru ajutorul dat la definitivarea si editarea acestei colecpi de folclor romanesc. prin arta narativa.

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI .

.

BASME FANTASTICE .

.

Hai s-o apuce pe cea noua ca e facuta de barbatul ei de Patru Fat-Frurrcs. Ti veni rindul la cea mijlocie.! pAtru fAt-frumos Au fost pdata trei frati. Mai fratilcr. zise eel mic. pina ajunsa si ea in lumea cealalta. voi sa veniti cu oalele-n cap cit mai fiiga cu mincare. pe care o deschideau si intrau in lumea lor. Dau de poarta aceea zidita in pamint. sa-i vie cumnata dar nici ea nu se mai intoarce. Si se duse pe brazda noua pina ce ajunse la u§a ce despartea lumea alba de lumea neagra. departe la plug. care fusese trasa — — de zmeu. Copiii ramasera flaminzi si pling de foame pe vatra. in faja i se fac doua brazde. Un zmeu mic o trase de mina pe lumea cealalta si o duse la palatul sau. Hai dupa ei sa-i cmcrim. Cind acasa. surata. Se mira ei ce-o fi cu muierile de nu mai vin cu mincare. Se mirara ele si-i intrebara: Unde sa va aducem mincare ca nu cunoastem locul de arat ? Uite ce e: o sa tragem o brazda lunga pina la capul pamintului. vad in lec de o brazda. dar ea nu se mai intoarce Vai. iar ea a trecut sub pamint in lumea zmeilor. S-au sculat femeile cu noaptea-n cap. ce-o fi? se intrebau ele una pe alta. Da barbatii ara de zor ogorul dar si ei nemincati si nebeuti de trei zile. Cum iesi pe poarta. cu fetele si femeile frumcase. doua brazde. intr-o zi le zic 3a femei sa vie cu demincare ca ei se due departe. — O si Doamne sfinte. Una veche si alta noua. asteapta. asteapta. Patru Fat-Frumos. Brazda a dus-o pina la usa ce s-a deschis in pamint. in lumea zmeilor. au fiert ce au fiert si au plecat. ! — — — — ! . luara baltagul cu dinsii si o funie lunga si dusi au fost. Ea o lua pe brazda noua. una veche si alta proaspata ca aburea pamintul. sa stiti ca muierile ncastre au fest furate de zmei. apuca si ea pe cea noua. S-au insurat ei pe rind si citesitrei au avut fiecare cite un copil. Celelalte doua cumnate asteapta. Cind colo. Cel mai mic si mai viteaz se numea Patru. Nu stia pe care s-o apuce. S-a deschis usa. Hai Ascutira sabiile. Lua oalele si cotarita cu mincare si se duse cu mincare la oameni. Lasa plugul pe brszda si dau fuga acasa. Deschid ei poarta si se inteleg sa se lase spre fundul pamintului pe rind. vede doua brazde. ce-o fi cu leica mea de nu mai vine Cazu pe ginduri a treia zi se duse ea cu merinde la barbati. Sara asteapta. Cind colo i se fac si ei doua brazde. Incepe eel mare si le cere sa-1 traga-n sus daca vor simti ca se misca funia. Pleaca cu prinzul cea mare.

— De Hai. ce-ti este podul greu? Ce-ti vad friul tare ros. Ajunge Se opreste. — Leica. De aci se duse la leica-sa mezina la palatul de argint al zmeului. ce dracie din fara zmeilor? — Cine se-ncumete sa se ascunda sub podul de argint .! ! ! Il legara sperie. vinatoare? frateo. se deschidea o alta lume. ! la El se duse si se ascunse sub pod. frateo — Ai sa vezi ce poate fratea al tau ! Se duce el la podul de arama si se pitula dupa un picior. Eu aleg lupta direapta. frateo. se opinti si-1 infipse pe zmeu pina-n git in pamint. Iesi Patru din pamint. perisorul Patru — Cum cum il vede ii sare inainte. arcuite in vint. spune-mi doar pe unde vine — Vine pe la podul cu zale de argint. Mie sa-mi dati drumul tot mai jos Si-i dadura Cind acolo sub pamint. Il — — Lele. zbici li pe ccl mare si da-i cu el in fundul pamintului. Se dusc si el jos dar misca funia sa-4 scoata si afara ca se speriase. nu mai sta. Pe ea Patru o asteapta Vreau si eu lupta direapta ii grai zmeul. Petre. vrei sa ne luptam? In sabii sa ne taiem. veni rindul mezinului. Zmeul il indemna sa paseasca fara frica inainte: la pod. leu. JHei. cu ! — le zise: zor de ajunse pina gradini luminate si si-1 palate frumoase de aur si argint. Iesi Patru Fat-Frumos si i-1 arunca indarat. Patru Fat- Frumos. Ea cum il vazu se sperie. Mai bine ne sagetam. zmeul de si — Nu ma tem de zmeul tau. care varsa foe si para. — Lele. El jos. sforaie si nu mai face un pas. apuca zmeul si cind il ridica-n sus si-1 dete-n jos. Apoi scoase palosul si-i taie capul. Vine zmeul calare pe un armasar. Asa it veni sorocul sa-si incerce norocul eel mai June. — Pe la podul de arama. Se plimba el printre trandafiri zari cumnata-sa cea mare. il viri in paunut pina-n genunchi. paraleu. N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul Iar vintul. ! ramin copiii saraci cum ai ajuns aici? Daca te prinde zmeul te omoara Fugi. Cum se apropie zmeul arunca din depaxtare buzduganul pina la pod. lasa tu frica si spune-rai pe unde vine zmeul tau de la vinatoare. Pe la mijloc sc de fringhie si cci doi frati il trasera sus la lumina soareiui. fugi ca te maninca zmeul si-ti ramine copilul sarac.

!

!

!

Calul de frica

nu urneste din

loc.


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perioral.
-

Eu

sint si vreau sa

ne luptam

!

Sa vedem, care pe care

In sabii sa ne taiem,

Mai bine ne sagetam Eu aleg lupta direapta,
!

Pe ea Patru o asteapta

!


minie.
il

Lupta direapta vreu, pe

viata si pe moarte, zise

zmeul turbat de

Se repezi zmeul si-1 infipse in pamint pe Patru pina la briu. Sari Patru, prinse pe zmeu si-1 infipsa pina la nodul lui Adam pe zmeu. Trase palosul

si-i taie capul.

Si pleaca el de aici pe calul zmeului pina la palatele de aur unde stia dl este iubita lui, cu care s-a cununat. il vazu muierea il intreba: Petre, cu cine ai lasat copiii? Fugi, Petre, ca ramin copiii si far J

Cum

de

tine.

— — Nu te speria Spune-mi repede pe unde vine zmeul de — Vine pe la podul cu zalele de aur si picioarele de taur.
!

la

vinatoare ?
sforiie

Se repezi

la

pod

si

se ascunse.
si isi

Din departare vine zmeul. Calul
indeamna
calul:

§i se opreste speriat.

Zmeul cade pe ginduri


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? C5 cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perisorul

Se repezi Patru de sub pod

la

zmeu

zicindu-i:

Patru Fat-Frumos, Care-n lume n-a mai fost. Vrei in sabii, ne taiem, Mai bine ne sagetam
sint

Eu

Eu
Pe

aleg lupta direapta, ea Patru o asteapta
!

!

Aleg lupta direapta $i pornira lupta, din zori si pina-n sara, galbeni ca turta de ceara. Dar nici unul nu se putea birui. Trece-n zbor pe deasupra capului lor un vultur, iar zmeul setos il roaga: Vulture, stapin pe zari, Peste zari si peste mari; O s5-ti dau un stirv de om,

!

!!

Si naramze dintr-un

pom

!

Strope§te-ma cu apa rece, Pina puterea nu-mi trece Pe Patru cu apa calda, Capu! la pamint sa-i cada

!

Patru Fat-Frumos cind vazu vulturul, se ruga

si

mai frumos:

Eu iti dau trei stirvuri mari, N-o sa poti sa le mai cari Da-mi un strop cu apa rece,
Cind cu aripa vei C-am sa-ti urc pe
trece,

virf

de

stei,

Numai

capete de zmei

S-a lasat vulturul din zbor si 1-a stropit cu o picatura de apa rece de tras palosul si i-a taiat capul zmeului. Apoi s-a i-au venit puterile la loc. dus la muierea lui §i i-a spus: taiat toti zmeii, cheama cumnatele si sa ne intoarcem in lumea alba la copii si la frati. Petre, Petre, mare curaj ai avut, binecuvintat sa fii pentru bunatatea si vitejia ta. S3 iesim din imparatia zmeilor, insa pina atunci sa te-nva£ si eu ceava. la de pe polita zmeului biciul ala cu fire de aur si par de balaur. Este biciul fermecat. Invirteste-te de trei ori si pocne§te o data, ca palatele de aur ale zmeului se prefac intr-o mica de aur. Asa a si facut. A luat biciul fermecat si nuca de aur §i au plecat la leica-sa mijlocie. Acolo s-a invirtit de trei ori, a dat cu biciul fermecat si palatul de argint s-au facut mici, mici, cit o nuca de argint.

A

— Am —

tras si aici cu biciusca si a luat De aci s-au dus la leica cea mare. palatele de arama ale zmeilor, prefacute intr-o nuca mica de arama. Pusa nucile in pozanari si se dusera la poarta parnintului, pe unde intra si
ies zmeii.

A

funiile, sa-1 scoata la

Roaga vulturul sa se duca in lumea alba sa-i caute fratii sa le lungeasca lume si la tara. Venira fratii, slobozira funiile de scoasera muierile. Mai ramasese Patru Fat-Frumos, care-n lume n-a mai fost. Acum ce se gindi Petrisor. la sa pun eu la incercare credin|a fra|ilor
!

Si in loc sa se lege de funie lega un pietroi si in virf ii puse fesul. fratii trasera, si cind ajunsa la mijloc, dintre lumea alba si lumea zmeilor, ii dadu drumul bolovanului si se facu praf. Se intrista cind vazu ca fratii sai il urasc si incepu sa plinga. Numai la asta nu s-ar fi asteptat. H jeli muierea §i copiii multi ani si ridicara mina de el. Cu cit timpul trecea ei saraceau, iar cei doi frati haini se imbogateau.

mei

Trasera

Copiii erau chinuiti, dupa porci prin ciulini si maracini ca n-aveau si sa-i ocroteasca, sa-i apere. Mama copiilor ajunse si ea in zdrente argata la cumnati. Dar Patru Fat-Frumos nu se lasa si se tot ruga sa scape din pustietatea
ei

pe nimeni

de sub pamint.
Ii crescuse barba pina-n glezne si ii albise parul. Credea ca in lumea zmeilor o sa-i putrezeasca oasele. Dar intr-o zi, vazu un mosneag in pustiu

8

!

.

!

calare pe o iapa nazdravana cu douasprezece arpii. Statea la marginea drumului, se gindea la copii, la muiere si plingea. Ce plingi, baiete?

ca esti drept si bun si de aia am venit sa-ti dau iapa asta nazdravana cu douasprece arpii. Incaleca si du-te sanatos. El i-a sarutat mina mosneagului, i-a multamit, a sarit pe iapa si a zburat. Trei zile §i txei nopti a zburat pina a iesit sus prin poarta deschisa a pamintului. S-a dus drept la bordeiul lui sa-si vada copiii §i muierea. Cind i-a vazut slugi la fratii sai, chinuiti, flaminzi si goi, a luat nuca de arama, a scos biciul fermecats-ainvirtitde trei ori si atraso data si s-a facut un palat mare de arama. A chemat-o pe cumnata cea mai mare si i-a zis: Aici sa stapinesti tu cu copiii fratelui meu eel mare. Dar de ce nu si cu el? Cu el nu, el o sa se prefaca in pore, a§a cum se si cade dupa direptate. Cind se uita ea, vine spre ei un pore coltos si negru grohaind goh goh goh si rima prin gunoaie dupa demincare. la nuca cea mica de argint, se invirte de trei ori si trage cu biciul fermecat. Cum trase, odata din nuca rasari ca din pamint un palat mare si frumos de argint. O cheama pe cumnata cea mezina zicindu-i: Cumnata, asta e palatul tau si al copiilor, caci frate-meu e blestemat

— — Pling ca fratii m-au parasit — Nu te teme, eu te-am vazut

si

m-au

lasat sa

mor in

pustietatea asta.

— — —

:

!

!

sa se prefaca in pore.

cumnate, ce bun esti, dar iarta-1 pe frate-tu sa fie si stapin in palatul de argint. Nu eu 1-am blestemat, ci un mos cu barba alba Asta i-a

— Vai,

Asa

i-a fost lui ursita,

precum

i-a fost si sufletul.
el

cu noi

cata

dupa ce m-au

! fost judeparasit in acea pustietate, in imparatia zmeilor. Uite-1 cum

rima in gunoi. Apoi a chemat muierea lui si copiii, s-a invirtit de trei ori intr-un picior, a tras cu biciul si din nuca a rasarit un palat mindru de aur, ca la scare te puteai uita, dar la el ba

Au
tulati

tunat in palatul lor
toate.

§i

1-au stapinit in voie

buna

si

in|elegere, indes-

cu de

De

la mare, pin' la mare, Toata lumea privea-n zare.

IOVAN IORGOVAN

sarac lipit pamintului. Intr-o argea traia, inghesuit cu doi copii frumosi nevoie mare si cumin|i. La nasterea lor muma le sadi in semn de aducere aminte cite un mar. Copiii ramasera saracide muma, caci intr-o zi muma-sa fa prinsa de o furtuna groaznica in padure dupa surcele si cind sa se-ntoarca acasa un puhoi de apa de munte o izbi de stinci si o purta pina departe spre mare de se aranira pestii cu trupul ei. Sarmanul om cu mare greutate isi crescu copiii aducindu-le mincare: poame din padure si carne de fiare salbatice. Cu doru-n piept de sotia lui pierduta, se-mbolnavi.
fost odata

A A

fost odata ca niciodata

.

.

un om

!

!

Cei doi frati isi ingrijeau merii, ii sapau pe linga radacina, le culegcau omizile de pc frunze, ii udau cind era seceta si in timp ce cresteau copiii, cresteau si merii. Fiecare se lauda spunind: Marul meu este mai frumos decit al tau Ba al meu este mai mare si mai drept Tatal copiilor care intre timp isi pierduse mintile, se stinse intr-o zi. Isi adunara merele din meri le Copiii ramasera singuri fara nici un ajutor asezara in foale din bordei si plecara in padure dupa poame salbatice pe caii lor albi ca zapada, insotiti de niste ciini iuti ca bataia vintului. Copiii se-nvatara aci nu numai sa culeaga poame, dar incepura sa vineze iepuri, vulpi si mai tirziu lupi si ursi. Pe linga bordeiul lor cresteau pui de lupi pe care ii araneau cu carne de cerbi si caprioare. Cinii lor se-mprietenira cu lupii si asa mergeau la vinatoare de ursi, cerbi, boi salbatici, vulturi, cocosi si gaini de munte. Cei doi frati crescusera gogeamite magadani mari si le veni asa pe nesimtite vremea de-nsurat. Cercetara mari intinderi de pamint si ape si nu gasira vietate omeneasca. Atunci fratii se-ntelesera sa porneasca amindoi in lume sa-si cate neveste. Cei mare sa mearga spre soare-rasare, iar eel mic spre soare-apune. Ei se mai intelesera ca cine se va intoarce mai intii sa priveasca frunzele de la marul fratelui plecat in lume. Daca frunzele vor fi verzi, inseamna ca fratele sau este in viata, dar daca frunzele marului se vor usca, inseamna ca fratele ii este mort. Cei doi frati aveau merii, caii, sabiile si ciinii la fel. Dupa ce-si facura juramintul de credinta cu fata spre sfintu soare, caii nazdravani se avintara pe intinderile fara margini ale pamintului si mersera, mersera fara sa dea de izvor sau picior de om. Ama dupa citeva stamini fratele eel mic merse spre apus, dete de o fintina cu apa rece si curata ca lacrima. Isi adapa calul ostenit de drum si beu si el. Da-n sus de fintina auzi un glas omenesc. Deschisa mai bine urechile si auzi un suspin. Se sui pe cal si vazu o fata mare despletita cu fata la pamint plingind. S-apropie de fata si-o intreba: Fata mare si frumoasa, ce cati in salbaticie si ce ti s-a-ntimplat de versi lacrimi de singe? Sint fata de-mparat.

— —

!

Baiatul eel sarac

Di la "Taligrad. scoase un tarus, priponi

calul si

dupa ce cauta-n toate

partile din imprejurimi si caile pe care ar putea veni balaurul sa-nghita fata de-mparat, se aseza linga fata si o ruga sa-i cate-n cap pina el se odihneste

putin, ca e dubarit

si

ostanit

de drum.

Baiatul durmia pe poala fetii, iar fata plingea. Lacramile fetii erau asa de fierbinp ca unde picau pe obrajii voinicului, fata i se oparea, ama el nimic nu simtea de ostanit ce eria. Da-n rasarit de soare, se vede-o ala mare, vine serpuind limba-ascutind, copite ardicind, oichii schinteind, flacari aruncind. Fata zo, imi plinge cu lacrami de singe, voinicul simti, flacirili ca-n vis, sari-n picioare, dezlega roibul, s-arunca pe el isi lua vint si cind il vazu ala de balaur vine si spune voinicului:

— Voinice
au

calare, vrei sa te-ngbit

cu

cal,

ori sa-1

arunc dupa mai ?

Citi voinici
Plingerii.

fost

pe lume

si

mi

s-au impotrivit, iata oasale lor jos in Valea

10

!

Voinicul arunca o privire in jos si cind vazu acolo mormane intrcgi de capete si oase, se-ngrozi si se gindi la frati-sau. Ce-i dete lui in gind sa scoata arcul. Voinicul cind slobozi o sageata, trei capcte-i zbura de la trap si cind isi lua zborul peste namila dintr-o lovitura cu sabia, inca trei mai taie. Ala se zbatea in ghearele mortii, pe nari si pe gura varsa foe si venin, si grabea spre fata s-o-nghita. Fata tremura de groaza, zbiera, codrii clatina, iarba sa usca, pasarile-ngheta de mila fetii. Voinicul insa cind sari o data de pe un stei de piatra il izbi pe balaur atit de tare ca-i arunca la pamint inca doua capete, care se zvircoleau sarind din copac, in copac, din virf, in virf, de brad pina picau la pamint blestemind.
:

Ala dupa ce pierdu opt capete tot mai vru sa prinda-n ghiarele sale pe frumoasa fata, ama voinicul sleit de snaga avu grija de scoase din timp arcul
sau fermecat si cind trase o sageata i se-nfipse drept in cap, ca napraznica aratare cutremurindu-se de frica-n fata mortii, se-ntoarse cu coada ciormanita de voinicul eel sarac si sa ascunse in valurile Dunarii.
Voinicu-1 urmari pina ce balaurul de-acum fara opt capete se lasa la fundul apei inrosind cu singele veninos care cura tuturoaie pina ce iesi din apa si tuna in pestera di la Golumbat. Cind intra balaurul in pestera iar
blestema. Voinicul sa-ntoarna, taie limbile de la ale opt capete, le baga-n traista si mearse la fata. Fata ii da inainte cu plinsul, credea bag seama ca de lacrami balaurul se va indura. Cind arunca privirea, vazu gramezi de came facute loman pe cimpul din fata fintinii. Fata de-mparat sari-n bratele voinicului, multumindu-i fericita ca i-a daruit viata. Merse la o balta de singe umplu palma miinii drepte cu singe, apoi ii facu samn pe spate. Fiica-mparatului il ruga pi voinic sa treaca pi la-mparat, pentru a-1 cisti cu un lucru mare, pentru vitejia lui. Voinicul fagadui frumoasei fete ca-n trei zile va trece si pe la palatul imparatului si schimba inelele cu fata.
il

Ajunsa la palatele sclipitoare ale tatalui sau si-i povesti. Batrinul imparat se minima de isprava voinicului care a rapus serpele si trimeasa vorba-n toata-mparatia sa vie voinicul ca sa-i dea pe fie-sa de sotie si sa-1 faca imparat.

Auzind de treaba asta si un tigan caldarar merse de-si umplu disagii cu cele opt capete si le aduse la-mparat. Imparatul se bucura nespus de mult si nu stiu cum sa-i multameasca pentru vitejia lui fata de singura lui fiica. De aia imparatul hotari sa-si casatoreasca fiica cu tiganul tuciuriu
In zadar plingea si sa vaicarea biata fata spunind imparatului, ca adevaratul voinic care-a scapat-o de la moarte este un danac inalt si sarac, cu calul alb, ca imparatul nu-i da crezare si incepa nuata.

figanul odata ajuns imparat

isi

rupsa

talpile la joe si

multe pozne facu

fiica-mparatului sta trista, plingea, sa vaicarea si la tigan nici ca sa uita. Imparatul o certa si-i da sfaturi sa se poarte frumos cu barbatul ei. JFata degeaba-i arata imparatului inelul primit de la voinic ca el tinea ca un catir ca numai tiganul este viteazul care-a scapat-o si pe fie-sa si-ntreaga imparatie de namila spurcata de balaur care minca in fiecare zi cite-un cap de om.

de se minunau

nuntasii.

Da

Bas cind nunta eria-n toi, intra-n curtea-mparatului, voinicul eel viteaz pe un cal alb ce mergea in buestru si scotea flacari pe nari. Voinicul sari jos, merse drept la-mparat, apoi ii spuse ca el este eel care a scapat fata de
la

moarte.

11

!

Imparatul minios i-a aratat cele opt capete de balaur si pe tiganul eel dupa care dete ordin sa-1 spinzure pe voinicul mincinos in gradina de alaturi. Se pregati spinzuratoarea, s-aduna ostirea §i calaul fu gata, ama voinicul ridea de toate pregatirile astea. Nuntasii sa oprira din joe sa-1 vada pe voinicul necunoscut cu latul de git. Imparatul porunci sa-1 prinda pe voinicul eel sarac si sa-1 ridice pe un scaun sub spinzuratoare. Voinicul rise si de treaba asta si se sui sa fie
viteaz,

spinzurat.

In timpul asta auzi si fata-mparatului ca-n gradina o sa fie spinzurat Se repezi si ea acolo ca o naluca si cind ajunsa mare-i fu mirarea vazindu-1 bas pe voinicul eel sarac subt spinzuratoare zimbind nepasator, in timp ce calaul se pregatea. Fata vazind toate astea dete un tipat de groaza si pintre lacrami abia-i putu spune imparatului: Tata, asta este voinicul eel viteaz care a omorit balaurul. Uite pe spatele lui samn facut de mina mea cu singele alei. Nu sa poate fiica mea, dovada cea mai buna n-o are nici el si nici tu. Capetele balaurului aduse de tigan sint dovada. Marite imparate, unde s-a pomenit pe lume capete de sarpe fara limbi,

un

voinic.

— —

intreba ficiorul.

Imparatul cata capetele
la fintina

si le gasi fara

limbi

Apoi mireasa-i arata-mparatului inelul pe care 1-a schimbat cu voinicul unde s-a dat lupta cu namila de sarpe. Baiatul arunca scaunul de sub spinzuratoare si veni la mireasa de schimba inelul. Imparatul vazind ca

|iganul 1-a-nselat, porunci sa fie prins si spinzurat in locul voinicului. Ama figanul fugise si abia-1 putura soldatii gasi pitulat prin niste gradini. Tiganul dupa ce fu spinzurat, fu legat de pattu cai si spintecat in bucati, iar carnea lui fu aruncata s-o manince pasarile ceriului.

Mare nunta-mparateasca s-a facut dupa intimplarea asta. Voinicul eel sarac capata toale mindre-mparatesti si sabie de aur, iar mireasa lui eria atit de bucuroasa si fericita, ca tot timpul sa uita §i zimbea la iubitul ei sot. Ginerile si mireasa imbracati in pale de nunta pareau ca sint frumosi ca niste luceferi.
lima
si

Veselia |inu ca pe vremuri cite-o luna si-o saptamina de cind sa punea uidia cit secera.

MUMA

PADURII

Traia-n voie buna si-n pace o pereche-mparateasca. Intr-o zi, plecara si detera piste o gradina de cu flori albastre, alte rinduri numai cu flori albe si rosii, iar altile cu fieri galbine. Un rind inflorea, da alalant se-nchidea. Pe urma pemii tot asa, cind unii-nfloreau, ailanti dau in pirg de-si puteau tinerii culege mere, smochine, naramze, lamii, struguri si cite si mai cite altele. De aci voinicul vru sa intre intr-o padure-ntunecoasa cu niste copaci grosi si-nalti, de nu putea trece o raza de soare la pamint, plina de tot felul de ale salbatice.
tinerii calari departe prin cuprinsul imparatiei pomi si de flori asezati in rinduri. Erau rinduri

12

In padurea asta n-a intrat pina azi cap de om. Cine intra aici nu sa mai intoarce, doar oasali-i ramin risipite de alele salbatice §i sub radinele padurii ii spuse-mparateasa tinarului imparat, oprindu-1 sa mai calce pin ale-mprejurimi
!

Tinarul imparat nu putea rabda sa nu vada ce s-ascunde in tainele acestei paduri. Ispitit de frumusetea padurii adinci, intr-o zi, fara stirea imparatesii,
intra aci
virf

cu calul

si ciinele sau.

pas in padure, copacii incepura sa se clatine, de sa loveau de virf si ramura de ramura. Alele salbatice spaimintate fugeau care-ncotro. iar in fata voinicului iesi o baba razimindu-se de un bit. Bine-ai venit, muica, ca de cind trudesc si tot gatesc si de-o mie de ani nime nu-mi mai vine sa-1 ospatez. Da cine e§ti, matusa? Eu sint Muma Padurii, ce dau ajutor la tot natu.

Cum facu un

— — —

Dupa un drum
manince.

sa lege calul si ciinele.

indelungat, tinarul imparat inflaminzi si ceru o fringnie Dupa ce-i lega, intra-n bordeiul babei si-ncepu sa

Tocmai cind mincau si beau, scobori din pod o ala mare si turbata, n-apuca nici s-o vada ca sa pomeni lovit cu ceva-n cap de se prefacu intr-un stei de piatra. Namila de ala merse dete-n cal si-n cine si-i prefacu si pe ei in stei de piatra. Cind sara-mparateasa vazu ca sotul ei nu mai vine, intelese ca a intrat in padurea fermecata si a pierit. A dat veste-n toata-mparatia, doar se va afla vrun voinic care sa-1 poata gasi si invia, ama nima nu s-afla. La un rind de vreme, fratele voinicului eel mic sa-ntoarce la argea si mare-i fu mirarea vazind frunzele din marul fratelui sau uscate Nici nu mai scobori de pe cal si pleca sa-i caute-n lume mormintul. Merse la miazazi, nu-1 gasi, o apuca la apus, iar nu-1 gasi, porni spre soare-rasare, catind de-a lungul si de-a latul imparatiei si-ntr-un oras se-ntilni cu o femeie tinara plingind, imbracata-n negru calare pi-un cal rosu ca focu.
!

— De ce piingi, nevasta, ori tata-i pierdut ori sotul te-a lasat? — Nici tata n-am pierdut, nici sotul nu m-a lasat, numai ca

sotiorul

meu

a intrat intr-o padure fermecata si zinele 1-au omorit. fratele deslusi ca femeia aceasta este sotia fratelui sau.

Din vorba-n

vorba,

Innoptara la palatul imparatesc si mult se bucura cind afla ca fratele sau se-nsurase cu fata-mparatului, ama pacat ca murise. Toata noaptea nu dormi de grije. Facu tot felul de planuri. Abia cintara o data cocosii si sa scula, isi tasala calul, il arani, isi lua cinele si sa-ndrepta spre padurea cea fermecata. Cumnata-sa ii spusa ca, padurea aia maninca cap de om daca intri-n ea; cine-a tunat acolo, nu s-a mai
intors.

Voinicul,
padurii. si

cum

s-apropie de padure, scoasa sabia, privi pe subt desisul

nu vazu nimic. Intra in padure cu cinele inainte. N-apuca sa faca citiva pasi ca vazu un foe cu o balbataie mare ce lumina toata padurea ca ziua. Cu bagare de seama s-apropie si vazu un bordei iar linga bordei o baba cu dintii de lina, batrina si cocosata abia tinindu-se de un bit. — E, muica, bine c-ai venit ca de o mie de ani gatesc si nime nu-mi vine la masa, sa bem si sa mincam impreuna. .— Maica, n-am venit de flamind aici in padure, eu il cat pe frate-meu,
voinicul eel care a ajuns din copil sarac imparat.

13

— Pe aici, muica, dc cind eu Mvuna Padurii stapinesc padurik de o mie de ani de cind aici imi fac veacul, n-am vazut picior de om. Cind baba s-apleca sa puie niste taciuni pe foe, el arunca pe fereastra
si-1 vazu pe frate-su prefacut intr-un stei de piatra, cu cal §i ciine Atunci impinsa baba cu ochii pe jeregai de sa aprinsa. Baba incepu sa se vaicareasca spunind: Nu ma omori, voinice, ca nu eu 1-am facut pe frate-tu stana de piatra, ci ala salbatica din pod. Daca ma scapi, eu Iti spun cum s-o omori pe namila din pod. Bine, matusa, spune si eu ma tin de vorba si ridica pe baba de pe

o privire

cu

tot.

jeregai.

cea mare n-are putere decit cind pune ghiarele ei pe pamint. In miinile ei poarta doua bite fermecate. Cum da-n om si-1 preface stei de piatra da cu alta da-n om si-1 inviaza la loc. Vezi fratele tau sta aici de vreo doi ani si daca ai avea bitul fermecat 1-ai putea-nvia. Voinicul, tinind calul de friu, intra in bordeiul babei cu sabia-n mina. Cum intra, o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. Da voinicul, cind vazu ca si-a scos afara picioarele, trase o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. O ala mare cazu jos pe pamint, ama nu mai putu sa faca nici un pas si cind intinsa ghiarele de la miini sa-1 prinda pe voinic, el trase inca o data si-i taie minile. Mai trasa inca o data de-i cazu capul la pamint dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe si otrava pe gura. Din minile alei cazura doua bite. Voinicul lua bitele si le privi cu bagare de seama. Dete cu una-n ciine si ciinele se prefacu intr-o stana de piatra. li dete din nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu sa se gudure lingindu-i de bucurie
miinile.

— — Ala

Vazind el care este bitul vietii, dadu cu el in capul fratelui prefacut in stana de piatra si frate-su deschisa ochii; ramasa mirat cum de calul sau si ciinele sint prefacuti in piatra. Fratele sau mai dete o data-n capul calului si ciinelui, si calul de foame incepu sa pasca, iar ciinele incepu sa alerge dupa niste pui de caprioare ce treceau pe linga bordei. Frate draga, lung vis am mai visat si ramin mirat cind vad prefacut :n piatra calul si ciinele, iar tu te ani linga mine. Daca nu eria Aluma Padurii, sa te ospateze, nu visai doi ani aici si

— —

impreuna cu imparateasa ta. Fratele eel mic acum inviat, vazind-o pe Muma Padurii o baga-n coliba, o inchisa, aduna surcele si lemne uscate si-i dete foe. Focul ardea si baba gemea blastamind si cind fu focul mai in toi s-auzi o mugitura ca de o vaca salbatica, o pocnitura asa de tare, ca eria sa le plesniasca urechile. Crapa fierea babei rautacioase si focul fu aruncat prin padurea care s-aprinse de-a curmezisul, de eria sa-i prinda si pe cei doi voinici. Padurea arsa si toate lighioanele salbatice trecura in gradina imparatului cu pomi si cu flori.
erai

Voinici i sa-mprietenira cu alele salbatice si curatara-mparatia de vrajicu lighioanele salbatice din padure-n padure si arsera pe foe toate mumele padurilor. Supusii imparatului traiau acum fara frica de ale si dc vrajitoare.
toare. Plecara

La o vreme imparatul eel batrin muri si atunci fiul eel mic ajunsa-mparat. El vacui sub soare-n pace si-n sanatate-n tara sa cu muierea lui, iar pe fratele
14

Ama fratele eel mare nu sa multumi cu pleca iar in lume sa ajute pe ai saraci. Mai da de o usa. Merse el inainte sa-si caute sora incins cu sabie si fara cal. Mama-sa. ce ducea undeva in alta lume. da nas in nas cu un zmeu negru si urit ca ciuma. Da iar de o fata frumoasa ca o zina. trist? il intrebara copiii. Cum ii zari ascunzisul sari pe zmeu si-1 taie in bucati. Coboara el pe fringhia de cerpen si pe la mijloc se sperie si mirca fringhia sa-1 scoata afara. Ce bine e ca m-ai gasit Acum sa vedem cum ie^im cu totii din gura zmeilor Pe drum mai scaparS o zina din ghearele unui zmeu care-i sugea singelc. Al treilea fecior istet la mime era eel mai mult iubit. Se spaiminta insa de adincime ?i intunecime si face semn sa-1 scoata la lumina. desi moarta. I se arata in vis si-i zise sa se gindeasca la ea oricind s-ar "fla in suparare si greutate ca ea va veni la el prefacuta-n vaca si-1 va ajuta. isi luara de-ale gurii pentru cale lunga si plecara-n lume s-o caute pe sora lor furata de mult de vint. pe urma colinda lumea-D 'ung si-n lat. El le facu semn fratilor sai si pe rind urcara fetele la lumina ! ! — — — Am stiut ca — De unde? ai sa vii sa ma scapi ! soarelui. Fac o noua fringhie din cerpen si mai lunga. Fratele eel mai mare zice ca el este eel mai viteaz si curajos si se scoboara pe fringhie in lumea neagra s-o caute pe sora sa. mama-sa si zise sa faca fringhia de zece ori mai lunga -i sa coboare ca acolo va da de sora lui. sufletul nu-i iesise afara din casa si vedea pe fiecare cit se omoara dupa moartea ei. Ati avut si voi o sora si a batut intr-o zi un vint turbat. Tu e$ti Fiul Vacii ? Da. §i va spusai povestea asa. El sparge usa si intra. ce stai. Incearca de data asta si fratele mijlociu.il facu gheneral. Pe fata lui era numai fost A un imparat si fiind mai cuminte mai adinca intristare. Ajunsera la locul de urcare in lumea cea alba pe fringhie. chiar acolo sta sora lui legata de zid ea sa nu fuga. Cind colo. $i-ncalecai pe-o sea. Imparatul dupa moartea imparatesii era tot mai trist. suparare — De — — si ! — Mama a venit in vis si mi-a spus ca tu e§ti un frate istet si curajos. tata. S-aprinde o lumina si vede o fata frumoasa ca o zina si stralucitoare ca o stea. In fata simte niste usi grele de fier. lui ccl-mai mare si cinuri mari FIUL VACII care avea trei feciori mari si frumo^i. pasind in lumea cea neagra. insa el nu se putea desparti de linga ea. Moare intr-o zi mama lor si toti o pling. Noi o s-o gasim Se laudara feciorii cei mari. a invaluit-o :ntr-un nor si dusa a fost de acel vint in loc necunoscut. Acum crau patxu fete si un baiat. 15 . raspunse el. Mai vede o usa. eu sint. O sparge si pe aceea. o sparge si pe aceea si ce credeti. Merg impreuna pina ce ajung la o groapa mare. Noaptea ii veni la eel mic in vis. Toti trei isi alesera cai. Asa facu si cobori pina la fundul prapastiei. Ajunsa iar acasa §i vazu marul fratelui cu frunzele verzi.

Puii tac nu vreau sa spuna. numai sa zboare. Sa-i scape puii de la sarpe si ea o sa-ltreaca in lumea alba. ca intr-o pestera adinca. mi-e foame si si i ! Nu mai averh mult. il va scoate odata si odata la lumina. leaga tin pietroi de fringhie si face pina la jumatate. A trecut pe linga el berbecul eel alb. muma-sa merse la acel mosneag de sub poarta cerului si ceru ajutor pentru fiul ei. El prajea fleici de carne si i le baga-n gura si pine dupa pine. cine te-a-ndemnat sa calci in lumea asta capul ti-a mincat. toate erau gatite. In vis veni muma-sa si-i zise sa caute un copac mare putred ca acolo este pasarea maiastra. ii azvirlea pe gitlej.Mai trebuia sa se suie si el. lata ce incredere poti sa ai si-n frati. — Vai de mine. Ca semn sa-1 traga in sus. — sa fac sa ies la lumea alba. ca m-am uscat de viu Baiete. chiraiau si se bateau. Pe-aici iti ramin oasele. In drum daca vei da mai intii peste un berbec negru esti pierdut. isi zise el in gind si porni inainte. asta atitea — si iesi Baiete. Cind se scula. Incearca sa urci nouazeci si noua de scari care due spre poarta cerului. Veni noaptea. esti scapat si poti ajunge in lumea alba de unde ai pornit asa cutezator cum eu n-am mai pomenit. Dar daca vei da peste un berbec alb. Minca bine. Se scoala si suie inainte pina ce da de o tara pustie numai cu nisipuri. muma-sa. Si-au luat zborul. si o sa ajung batrina fara lastar pe lume. pina ce osteneste si adoarme. vinturi turbate si scorpii. Cind vazu balaurul mort. Baiatul urea din scara-n scara. si cum adormi. Se gindi el. bau bine pasarea. ca fratii lui ar putea sa-1 pismuiasca pentru curaj si frumusete si 1-ar putea omori ca sa nu se faca de ris fata de imparat ca ei n-au izbutit nimic. El lua sabia ori imi mai dai ce'va ori picam in adinc murim amindoi. — Sa-mi dai noua vaci fripte. Deodata s-a pomenit cu berbecul negru ca-1 impunge. sa le incerce credinja de frate. Il trag in — Mosule. I se facea pielea de gisca pe unde calca. le viri si taie doua bucatele de carne bucatile intari zborul din talpa piciorului pe gura. butile cu vin. maracini. Pasarea maiastra nu se lasa. balaurul fiindca stiu ca ai sa — si Eu am omorit ma ajuti sa ma scoti din pustie in lumea alba. si da de baiat. Pasare maiastra. spune-mi ce lumea cea intunecata. Mergind prin a lume neagra vreme lunga sa-i ajunga dete fata-n fata de un mos. Pasarea maiastra cobori din nori ca o vijelie. il cauta. noua buti de noua cara de lemne pentru foe. insa tragea nadejde ca Vaca Neagra. intreba cine 1-a omorit. apoi ii dau drumul si bolovanul se face bucati. noua cuptoare de piine eu aici in pustia sa gasesc bucate? $i incepu sa se plinga si sa se vaite. Cum inghiti pe lumea alba. saptamini si luni de zile pina ce mincara tot. — De Mi-am am" de zile imi maninca puii dat eu seama ca numai un voinic putea sa omoare balaurul. Puii se bucura si-1 sfatuiesc sa se pitule undeva ca muma lor e lacoma si mare si din el nu-i ajunge o inghititura. incarca pe ea cuptoarele de piine. Acolo oamenii de foame se mincau unii pe altii. vacile taiate si carale cu lemne ca sa faca foe in zborul lor pina acolo sus. baiete. ca sa nu-1 manince pe baiat. Ajunse el la acel copac putred si vede un balaur care este gata sa-i inghita puii. de unde vin. El trage sabia si-1 taie pe balaur. Se inspaiminta cind auzi si se pitula printre tufe de spini. Zburara zile. 16 . tipau. Pina si eel din urma butuc de lemn fu inghitit. dar nu 1-a vazut.

Da imparatul zice Lasa ca nu e nimica. uite barca ! Si s-a pus o punte pina la zid. ii sui pe cite un magar si-i mina in imparatie cu tobele sa afle lumea de ce fel de fapte sint buni. Intr-o zi. legindu-le cite un pietroi de git si inecindu-i in vazul multimii. ma. si ajunsa in barca si puntea s-a ridicat. Acum ca am sosit osteniti sa ma ospatezi iar cu noua cuptoare de piine. De trei ori striga asta. Da regele a incurajat-o ca o va A La pazi §i n-o s-o poati nimeni s-o fure. ca este asa de dulce carnea de om. sa ducem fata acasa ca s-o pazim si n-o s-o fure nima. a treia zi cind se pun ursitorile. ii va da 30 de arginti. in istorie ce scrie? Pe urma se duce la imparat si-i zice ce s-a intimplat. nima nu zice nimic. Si le zice fetelor: ai sa vedem barca. mama-sa a visat ca o s-o fure cineva cind va implini 20 de ani §i pe urma ea s-a intristat. Lumea tace. Spusera imparatului. Palatul era linga mare. — A fost din — Daca stiam mele Apoi ii lua pe cei doi fii netrebnici. asa o fi fost sa fie Da a dat ordin in toata tara. insa din carti citea ea ca mai este lume. Dupa care i-a pedepsit. fete de onoare. Imparatul ospata bine Pasarea maiastra cu bunatatile cele mai alese de pe fata pamintuluij o incarca cu de toate pentru drum lung si pasarea se intoarse in tara pustie.! : — tare Baiete. vine ma-sa la ea si-i zice: Voi ce ziceti ca nu mai e lume pe pamint? Pai uite in geografie. Si ea inainte: tico. tineret. armata. 17 . dar a treia oaraun ostas sarac zice: Eu plec. uite barca. £1 ajunse la imparat. Fetele ramasera in gradina si vasu sa dusa cu fata. Da vecinii au zis ca el a zis. imparate ! Da a zis cu o gura mai moale. Care va pleca s-o cate? S-a adunat lume. noua vaci. ca a fost dulce. ca mai sint oameni. Si-a potolit-o. noua buti de vin. ca cine va gasi fata. Parintii ii spuncau ca nu mai e lume decit ei sint. Pe Fiul Vacii U casatori imparatul cu zina cea mai frumoasa si toti nuntasii o facura lata. tico. iar el raspunsa: De bre. bine fripte la frigare ca sa ma pot intoarce in lumea mea. Si aveau doua fete care o pazeau. Fata s-a facut mare si a invatat si a vazut ca sint si al|i oameni pe pamint. acuma sa-mi spui de unde talpile picioarelor ai avut carnea cea de pe urma. Tu ai zis. ca pleci ? — — — — — ! — — -Eu! Si i-a dat 30 de arginti. I-a facut palat separat cu invajatorij cu profesori si inva^S fata ca nu mai era proasta. te inghiteam si nu te mai scoteam pe lumea alba. bind si petrecind pina ce le iesi parul prin caciula si camasa prin cioareci. da ea zise: Aaaa. La urma i-a dat Dumnezeu o fata. ii povesti cum 1-au inselat cei doi frati si au vrut sa-1 omoare ca sa se insoare cu zinele cele frumoase. ROBINSON fost un imparat care n-avea copii.

Era un ostrov. Si a trecut un vapor si 1-a vazut. Cind vin ei n-au ce minca Da ei nu-1 cred si-1 cearta pe bucatar. A doua zi. Da vaporu era din alta tara. Da in odaie nu era nici un loc pentru cheie. El se intoarce cu vaporu. I-a dat si au plecat pe mare. de parca era acolo un sat. cind acolo doua babe salbatice. cu salcii mari. S-au intors venit la marginea marii. Pe scari in jos. Pe urma o cu toate bogatiile si au plecat cu vaporul Dupa trei zile fata si-a adus aminte ca a uitat inelul pe geam cu monogramul lui tata-sau. o camera cu perdele si canapele. ca e un zmeu care la trei luni vine la mine si te omoara Da — — Noi sintem el plecati in catarea ta. S-au dus pina la margine si iar nu 1-au vazut. mosul se trage linga cazan si-1 soarbe. Alt bucatar a ramas. due pe fata la vapor. In ostrov. a luat banii. Il intreaba pe mo? de ce natie e? Da capitanul era destept. A durmit toti. Da el mersasa numai trei luni. scos sabia si le-a taiat si a fugit. da de-o balta. a pus prajina la marginea marii si a facut samne. vad cazanul plin si pe mos mort. a dat jos de acolo. iar s-a dus la vinat si-i mergea lui bine cu laptele ala. iar coboara. 1-a ridicat la gura Robinson era militar. iar babele il incercau sa vada daca e tare carnea sa-1 manince. Nu e nima in ea. muzica. da capitanul de vapor a luat vaporul si-a plecat. nu i-au facut nimica. Acolo el nu stia limba din aia tara. cu ierburi si cuiburi. Ziua la sa facea ca doarme. Da s-a cunoscut ca e un strain. veneau cu demincare acasa. Acolo. Intra in balta si pe scara in cuib. cu nuci cu lapte de cocos. intra. Ea cind 1-a vazut s-a speriat si i-a zis: Ce cati aici. beutura. Cind cazanul fierbea. Le-a dat la babe da i-a dat si lui. capitanul a pus-o pe fata sa jure ca el a gasit-o. Au trecut pe subt el A doua ammaza A 1-au gasit. sa piece ! plinga ce-o sa se faca el singur aici in insula. a taiat camasa. Da punctu tot sa marea. dau peste o casuta. da nu inapoi si el s-a A — Tu — Ai esti strin? cu mine acasa ! 18 . Pe mare A zi. a luat cazanul de urechi si 1-a sorbit.: . El 1-a bircait pe mos in pozanare si a dat de o cheie de aur. Au lasat acolo cazanu in care gateau. Mosul ! — cind a vazut ca e gata mincarea. S-a suit intr-un copac stolos si cind au venit salbaticii nu 1-au gasit ! Toti 1-au catat. L-a vazut un mos. si doispe marinari. Ei s-au pus pe beutura si pe chefuri si-au mers cit au mers pina s-au saturat de beutura si de toate. a tras la margine s-a dat el jos si 1-a luat si pe el. a luat vro cinci-sasa ajlaci si a plecat cu ei din crisma-n crisma in ale sasa zile nu le-a ajuns banii. Pe urma s-a dus la imparat si i-a zis el — tmi dai pentru trei ani mincare. Vede salbatici cu lanci pe umeri. gasaste inelu pe geam. il intreba in toate limbile si nu le-a raspuns. Avea o pusca si impusca pasari' da n-avea pine. alta usa vede. ca daca va trece vrun vapor sa-1 vad!. Au pus cazanul si-au plecat la vinat sa manince ceva proaspat. iar dupa vinat si ei au plecat. venit si aci unul. Intr-o zi i s-a parut ca vede un punct negru pe mare si a indreptat vaporu intr-acolo. Cind se trage mosu sa soarba i-a dat una-n cap si 1-a omorit. Se-ntoarce la vapor. vede oglinzi si o fata. Sta el cit sta si aude oameni. cu scari pina la cuib. A catat si a gasit in dusumea si a sarit de acolo in copac. Sa due in padure. Da si S3 ma lasi sasa zile ragaz sa ma gindesc cu ce sa plec in cautarea ei. legat-o de-o prajina. i-a zis sa ramina el. vin cu totii. Fiecare s-a dus la cuibul lui. El a inceput sa se Iese afara. Da Robinson sta singur si plinge si se plimba prin padure. un mos. S-a dat jos cu tot ce a avut.

Pusa el afara o firma cit o conserva si trece intr-o zi imparatul si se mira ca el are bani si nu stie ce face cu ei Il cunoaste pe imparat si sa imprietenesc. iar Robinson mai ramasese numai cu floarea galbena.! ! ! Cum L-a povestit ce i s-a intimplat. El se uita si nu zice nimic. da floarea de oi minca-o te prefaci in orice vietate ce te gindesti. a luat paharul a baut si inelul l-a pus in pahar. dar A degeaba. Cerceteaza va face razboi. — Da ratul vecin. I-a dat si-a plecat. sa se cunune. Cu sabia. Mosu a plecat si el a ramas cu cheile. ama i-a spus sa nu umble intr-o odaie. pusti. iti vin banii ca pe apa. imparatul si Robinscn pleaca Cind Robinson striga: ! fara grija ca o sa-1 bata pe impa- Taie sabie. Maninca bine. a deschis-o. o fioare galbina. Cheama el imparatul. sa nu-i faca nimic. mitraliere. Da lac rasarea soarele. imparatul vede ravasul. un portofel. mchis usa. imparateasa puscarie cu ei. si la nunta Imparatul acela §i ii merge la Robinson taie sabia. n-am mila de tine. Da capitanul cu ea la brat si muzica le cinta. Ce sa faca el §i la — se un duce pe picioare la imparatul dusman. Baiatul. suparat zice: Sa-1 inchidem. e obiceiul mireselcr sa se serveasca ea intii. Da Robinson nu era sigur inca. traieste bine. s-a uitat cum in flcarea. ti-am spus sa nu umbli acolo? de oameni rai. or sa-1 omorim? Da Robinson zice sa-1 lase liber. Ridica ochii la el. cum a plecat mosul. Si-a facut nunta frumoasa. Da in timpul nuntii ea s-a indragostit de un alt imparat care era desti. I-a dat cheile. n-ai umblat — Uite nu mai poti sta aid. la ce te giniti A — Nu auzit mosu. drept la odaia unde a zis mosu s-a dus. daca granita cu sabia si se gindeste pina-i taie pe dusmanii scria lui ta-su ca sa-i arate. Pe urma ea a povestit cum s-a jurat ca sa n-o arunce-n mare capitanul si cum l-a lasat pe el in padure. Merge la Vin acasa §i imparatul vecin ii scrie la fata ca sotul ei are o sabie fermecata sa i-o ia ca altfel nu mai tuna-n casa ei. Da dau un bat. sabia nimic Si i-a foat rcbi pe imparat. Iar portofelul. ea singura taie capete ! ! ! —A A Cum — chemat plinge top. muzica si era mare veselie. cheama si pe cei de la otel. inghite lac frumos in fata palatului. Acum fata s-a dus cu acel imparat. venit armata. da ea a lesinat si a cazut jcs. sa imbraca bine. $i i-a mai spus: — Pe bat incaleci si unde te gindesti acolo ajungi. Dupa citva timp veni si fata cu vaporu Se scoala intr-o dimineata si vede orasul tot impodobit. taie. vine azi in port. Da ia sa faca o incercare S-a incalecat pe batul ala si s-a pomenit in orasul la care s-a gindit. Robinson durmea cu ea subt cap. — N-am umblat — Ei. Da ea nu stia care e sabia. Otelierul ii spune tot ce s-a intimplat: sosit fata imparatului. da cind a ajuns la el. Vine si el. a inceput sa bata tunuri. Pe urma sa pune si face gramezi de bani. Imparatul. cind te gindesti la bani. merge la otel. si o sabie. da el n-a crezut in ce spune mosu. serveste pe top invitatii. imparatul avea Cum a 19 . ea si sa duce sa i-o ia ! Da cata prin sclad o alta si i-o schimba si-i scrie imparatului strain ca i-a schimbat sabia si din ecu incepe razboiul. pe urma a inviat. bea bine. Ajunge sa se faca si nunta. Da Robinson a scapat cu fuga.

navodul gol. ca altfel au se poate. numai el a stat trist ca nu-i daduse Duainezeu nici o bucurie. ai mila de mine. Tncepu sa prinda omul cheag. — Ei. Omule. bordei cutrupit cu paie. pestisorul taichii. prinde-1 viu ! Da ratoiul fugea pina la mijlocul lacului. am sa te scap de la nevoi. venit ziua de Pasti Toata lumea s-a premenit frumos. Se dezbraca fuge dupa ratoi. iar asta se procopsise ia scurta vreme. A fost un pescar sarac lipit pamintului si toate un ! El avea A — Am sint eu si asa. fara vite in batatura. le ispiteau in ciuda zicindu-le: Fa. Hai sa se duca de Pasti sa arunce navodul. Se duce. Da muma-sa si tata-su au cerut s-ojomoare. Sarira copiii si muierea cu cosurile de desertara luntrea si se umplura de fost bucurie mare si multumire. poate cade vreo mreana sa-si faca ciorba de mincare. ca acolo se aduna mii de pesti si ai sa te faci bogat. arunca navodul si cind colo. Da in fundul navodului un pestisor rosu plinge. in ziua intiia de baaet. s-a imbaiat cu « rodul pamintului » sa nu-si piarda neamul. se-nchina. L-a omorit pe imparat. nu vezi ca e ratoi? Ratoiul la mijlocul lacului s-a dat de-a scufundiselea a pus mina pe sabie si iar s-a prefacut in om. ca-i chiraiau copiii de foame. Pasti. Pestisorul rosu a tulburat apa. Spune uade e inchisa mumi-ta si tata-tu? Atunci ea i-a dat portofelul si banii si el a iertat-o. pe urma se puse sa-si ridice casa si pe linga casa leauri mari pentru vite si grine. tinea — — — — Nu — A PESTI?ORUL ROSU ii mergeau de-a-ndoaselea. sarac cu solzii tai A — 20 . A doua zi de Pasti iar umplu luntrea cu peste si a treia la fel. faja de Cel de sus. omul a aruncat navodul si a umplut luntrea cu crapi si somai. voi stiti ceva da prindep peste. de au mai stia ce noroc a dat peste capul lui. iar el s-a insurat cu alta imparatita. n-am sa ma imbogatesc numai de aur ! Si l-a aruncat in apa. muierile alelante. da ea fugea. ca pe tine nu te omor ! prins-o. fameie. Ciad se intoli muierea si nurorile si se dusera la hora-n sat. ca poate vei fi odata la grea cumplna si eu sa te-nvat sa dai cu navodul uade tulbur eu apa. pentru tradare si au si omorit-o. facefi maghii. Si fugi prin palat dupa ea. Ei nu se alegeau dia balait mai cu aimica. ca altfel nu se poate. si A venit imparatul si imparatita in balcon sa uita la ratoi si sa mira. la sama sa nu fie vro ispita ! Ce ispita. Barbatul tau umbla cu necuratul de prinde atita peste. fara leauri. Mai intii isi cumpara o iapa.! inghitit floarea s-a prefacut in ratoi. striga cit gura: Prinde-1 viu. Ceilalti pescari se mirau. a mincat si s-a veselit frumos. Si el a zis: fugi. a rosit oua. Ii iesi vorba-a sat ca umbla cu maghii. Ce ratoi frumos ! Ce — rapi frumos si Da nu il se departau de sabie. Da ea nu credea si fugea de sa omora cu firea de spaima.

mai barbate. jura-te ! — Mare. lasa-te de maghii ca mult este pina la rai. dar de iad.! ! ! : ! : — Nu facem. dar si ei cazuti pe ginduri. tac. neam de neam din neamul tului si am ajuns noi sa facem o asa rusine nu s-a dat de partea necuraMuierii insa ii intra in cap ca barbatu-su face ceva si ea trage rusinea lui dupa ea. Cu muierea si cu dracul poti pune. Dracul isi baga coada in toate si atunci cind crezi ca doarme in poala ma-sii. tace si rabda. Capatina s-o dai s-o n. ca de nu pun joarda pe tine. el n-a avut incotro si i-a spus taina cu pestisorul rosu. n-are ce face. Ai sa te saturi tu Vine femeia dracii — ! ! acasa suparata cu nurorile si fetele si toate se pun pe lavita si pling parca 1-ar fi bocit pe un mort. de o sa-si lase gainatii ciorile pe capul nostru. te iau toti ! din balta. nu fac vraji. iese la oglinda apei si-i graieste: duce nu te — Stiu ca muierea ta ti-a poruncit sa ! sa-mi multumesti. Far'de rau — un Mai barbate. fa daica. Sa Dar mai intii si-ntii ma omori Daca crezi ca asa se cade am si eu o rugaminte. sa nu patim ceva? — Auzi. El nu se poate pune in colti cu ea si se sa prinda pestele. prindeai citiva juveti. lumea vorbeste pe la colturi ca esti in slujba cu necuratul. daca nu-ti pui friu la gura si lacat la inima. Sa prinzi pestisorul rosu si sa-1 bagi in oala. ma. sa stii Femeia. pe care-i mincam cu maruntaie cu tot? jura-te. doua zi. El a facut intocmai cum 1-a rugat pestisorul rosu. Vine barbatul de la balait. Ca-i mai rau. dar daca ma las de pescuit o sa ajung iar un nemernic. Ii parea rau. Bucata ce vine o dai la iapa si o alta la catea. pirleaz te desparte. Soseste si barbatul cu copiii. s-o ingropi in gradina cu flori pe strat. zise pesti! ma prinzi si sa ma tai in patru bucati. mai nostru ! — barbate. Alta data iar se duce la hora.anince femeia ta. nu te mai fa. muiere. $tii bine ca cine-§i vinde sufletul dracului pina la urma se duce dupa el. ea o sa-1 ia deoparte pe cornul casei si cu inima-n dinti o sa-i zica Mai barbate. iar coada. a aruncat navoadele si n-a picat nici un juvete. fa-o sorul rosu. in maghii. sa-ti vezi tu de treaba cu maghiile. o sa ramii fara avere si fara barbat. Nu crede. dar n-avea ce face. ce sa vezi? Muierea i-a nascut doi gemeni frumosi ca doi luceferi de pe cer. rau. a pus virsiile. ca barbatu-tau umbla cu vraji Dar cind s-o sarura dracul de el. La noua luni. maghii. Muierea iar ii zice: Nu te mai duci de azi inainte la peste ca te ineaca dracul. Iapa i-a 21 . — Nu se poate. le vede. Pestisorul rosu il vede. muierile dau buluc peste ea si-i zic in fata Fa. de unde sa stim noi sa umblam cu diavolul Cu uciga-1 toaca. O sa te vad eu atunci cind o sa dai la Timoc cu ciobul ca sa iese pestele la mai desdntind: — — Iesi. auzi ? A — Asa i-a poruncit muierea. Ce era sa faca bietul om? Daca 1-a tocat atita la cap. ca-ti prapadesti casa si copiii Fa muiere. De acum fugeau pestii de el cum fuge dracul de tamiie. pime mina pe piept si te jura ca tu nu umbli cu maghii ? Spune cum de se poate acuma sa umpli navodul cu peste si inainte cind trageai. Din pirau.

acolo la ea. sta impietrita de frica sa nu cada. il schingiuiesc si el nu spune nimic. sa mergi pe stratul din gradina si sa vezi daca s-a palit un fir de trestie sa stii ca ma aflu la strimtoare mare. a dat pinteni calului si dus a fost. doar. — Ba. soptesc batrinii. sa stii ca nu mai am seapare. El ii trase doua palme. doar l-o recunoaste pe careva. cita frunza si iarba si pe nici unul nu 1-a recuUnde sa fie nebunul se gindira mai marii imparStiei. Leaga calul si-i da zob. Acolo. tocmai buni de insurat. Era la mijloc de noapte. un spion prins in iscoada noaptea in gradina imparatului. Dar cine este batausul? Da porunca sa se aduca toti tinerii din imparatie si sa treaca prin fata printesei. ca nu e cu putinta sa ma despart de tine. 22 . da pinteni calului si se duce drept la palatul poleit cu aur al imparatului. fara stirea parintilor. Crescura minjii. vraci si filozofi si aflara ca mai este unul singur. Daca s-au palit amindoua firele. nascut si crescut erau la fel de asemanatoare. cum seamana doua picaturi de apa. ridica miinile spre luna si o cheama s-o duca sus. Se plxnge fata ca cineva a batut-o. — ! eu am murit. isi ia cinele si cere hangiului sa-1 ospateze cu ceva bunatati. Se auzeau trimbite si un glas cintind cu dans frumos te facea sa uiti ca esti pamintean. ca sa se sperie mukimea sa nu mai sara peste gardul imparatului. a zis ascultat. danseaza pe virful palatului. Tu sa ai grija. Se sui intr-un balcon si se pitula acolo. Cresteau copiii si muma-sa nu-i putea deosebi unul de altul. pierdut si 1-au uitat. Dansa si parca saruta un Fat-Frumos coborit dintr-o stea. Ostenii simtira baiatul. Il bat. Intr-o alta seara isi leaga copaiul si se furisa in curtea palatului.cateaua doi catei dolofani si jucausi. Fiecare si-a ales un cal si cite un ciine de vinatoare. crescura cSteii si crescu trestia. Sosi mijlocul noptii. plec in lums. il legara fedeles si-1 aruncara in temaita sa-1 spinzure intr-o sarbatoare mare. si tata-su mura alba. un glas din cer se coboara si ii cinta si nimeni nu stie ce taine se ascund in toate intimplarile astea. Cind trecu de stresini mergea cu ochii-nchisi si miinile indreptate spre luna. Iar daca te-i uita pe batista si vei vedea trei picaturi de singe s5 §tii ca nascut doi minji frumosi rasarit si doua trestii inalte. unul dintre frati ii spune celuilalt: Fratioare. Linga el la o masa stau doi mosnegi cu barbile atirnind pina in pamint. se minuneaza. cu lulelele lungi cit o schioapa si maciucile mari cit pumaul. simt ca se misca pamintul sub picioarele mele. Cum 1-au dus pe asta. Din coada au Tot ce s-a facut. Se tainuie ei ca sa n-auda baiatul si povestesc despre fiica imparatului ca este lunatica. Lumea de jos o priveste. Simt un dor de duca Trebuie sa. Ajunge el dar el n-a ca 1-au frumos numai din marcelalalt. fata 1-a recunoscut. Se aduna intregul tinert t. Pe burlanele palatului se sui printesa intr-o camasa alba ca spuma de mare. Atunci imparatul 1-a noscut. trage la un han El trage cu urechea. A plins mama-sa intr-un oras mare si sa conaceasca. ea se sperie cind se destepta si fugi rusinata la patul ei. ea parca are aripi de pasare. Imparatul e foe si para. Luna era mare si se vedea un cap de om in mijlocul luaii. se aduna maltimsa sa vada minunea cu suflarea oprita de frica si o vazu si el pe fiica cea frumoasa dansind pe coama palatului. cu fiori de moarte. Ii fura luna sufletul noaptea si se urea pe burlanul palatului sus pe creasta castelului. Intr-o zi. pin5 ce ajunsera danaci. Ea imbratisa iubitul si se lasa pe burlan sa intre in palat. merge.

cazut pe ginduri si s-a pregatit sa piece sa-1 caute. Printesa rasufla de bucurie si-i dadu ulciorul cu apa voinicului. cum le sufere cinele si magarul. cu case inalte. Il misca pe baiat: ! ca vine fiara si ne maninca. Flacaul adormi dus. prea inaljate imparate. fiindca asa e scris lui sa colinde lumea si — Scoala-te 23 . Cind colo. Doarme linistita si nu mai vedea luceferi in luna care o cheama sa se marite cu ei. Trecusera citeva zile de atunci. calaul vru sa-i puie streangul la git. Tremura lumea de groaza lui si in chiar acea zi linga fintina fiica imparatului. Intr-o vagauna numai capete si oase de voinici care s-au incumetat sa era se lupte cu balaurul. Il dezlega de lanturi zicindu-i: pus la Din nu mai ce-o fi dar tu mi-ai scapat fata din miinile diavolului. ii mai taie doua capete. Dar toate casele erau cernite si lumea trista. dar voinicul se ferea. pravalea bolovanii si pirjolea totul pe unde trecea. c5 eu am alte ginduri. Se umpluse vaile si piraiele de singe. apoi inca doua si mai ramase cu unul. Puse mina pe gida si sabie. Fratele care-i ramasese acasa. parca ar fi fost oparit. are sufletul robit de luna. Scoasera baiatul in tirg sa-1 spinzure in vazul norodului. sa-si faca seama cu ea. Varsa para si otrava. E tot numai zdrente si pielea de pe el vinata de batai. cind s-aude din departare strigind imparatul sa opreasca. dar ea ii dadu apa voinicului necunoscut. Niscai oameni stau la o masa si se vaita ca s-a aflat o ala mare de balaur. El le-a suferit pe toate. cu limbile lungi ca niste sulite. Fata il lasa sa-si aseze capul pe soldurile ei albe si sa-i cate in cap. Leaga calul si intra intr-o cafenea. poduri lume frumoasa. le pune in disagi. drept la flacau se duse. Sa facem nunta sa se dudi pomina peste mari si peste {ari. Cind ajunse imparatul. si ostire pe lume care sa-1 infrunte pe acest diavol ce darima copacii. la palat mare bucurie ca fiica imparatului nu mai este lunatica. vede ca trestia s-a inviorat. baiatul isi lua calul si pe aici ti-e calea neica.cazne si mai mari. frumoasa ca o zina si tinara. se poate. sa opreasca spinzuratoarea. — Mai baiete. Sa mergi la palat sa te intolesc precum e un fiu de imparat si sa ti-o dau de sotie. Fata inmarmuri de frica. vede frunzele palite la o trestie si isi da seama ca ceva rau s-a petrecut cu el. alte treburij am porunca sa fac ceva si trebuie sa colind lumea. isi ia ramas bun de la fata si pleaca. or — Nu A Merse el cit merse si ajunse intr-un oras mare. care le bea toata apa din fintina si pe deasupra o vrea de so|ie pe cea mai frumoasa fata din imparStie. Si-a dat el socoteala ca din incurcaturi mari a scapat frate-su teafar si a ramas pe loc: de aceea a reinviat trestia. S-au luptat. rasucea sabia si-i reteza eel de pe urma cap. Dimineata. de la prinz pina la chindie si numai sapte capete i-a taiat. Cind se lasa sara ii slabira puterile. in timp ce se auzi balaurul darimind padurile si scotind fiacari din cele douasprezece guri. se azvirli pe cal si zbura in vazduh dupa zmeu. Se facura pregatirile de scoatere la spinzuratoare a flacaului. Fata incepu sa plinga si lacrimile ei erau atit de fierbinti incit ii arsera fate flacaului si acesta sari drept in sus. ca cica e spion ticalos si pacatos. pe fiica mari fi imparatului. sara aceea. Nu om Flacaul ingenunchie in fata ei rugind-o sa n-aiba frica si sa-i tie capul in poala sa se odihneasca fiind ostanit de drum. Imparatul il umplu de bani. Scoala El nici vorba sa auda. El scoate limbile cu otrava. Ii ceru balaurul fetii un ulcior cu apa. fata nu se mai suie pe casa. Sunara trimbitele. astepta sa vie balaurul.

acum cu tine? Eu zic sa fac o manastire de pomina cu virful in nori si acolo sa va cununati. Imparatul de bucurie zor nevoie sa marite fata dupa el Ei i-a scapat viata si norodului i-a dat apa. ca aici e raiul si — riu si acolo o padure mese intinse 24 . aflu ca sinteti un imparat intelept. necredinciosul general a fost spinzurat. Asa a si facut si pe amindoi i-a cununat. tine capul in poala ma-sii si-1 indeamna sa se aseze pe chef. Peste tot era o mare veselie. poruncit sa ridice spinzuratoarea si in vazul lumii. — lata limbile. colindind prin imparatie si voinicul ca un ofiter imparatesc sa cununa la manastirea de aur cu fiica imparatului. La fintina mai intii sosi un general trimis de imparat sa vada ce a mai ramas din fiica sa. Numai fata nu vrea sa se marite Zice ca nu este el viteazul. acum a venit vremea sa fie spinzurati tilharii cei mari si sa scape cei mici. stati. El taie capetele. Vin niste zine si-1 poftesc undeva in Padurea Fermecata si cum ii dau sa bea vin fermecat se impietreste si ramine stana cu cine cu tot. maria-ta — Unde sint limbile.: ! ! : s-o apere de necuratul. Auzi. dar lui de asta nici ca-i pasa. care se da drept viteaz fara pereche. ! ! Imparatul nu ia in seama vaicareala printesei si da inainte cu pregatirile de nunta. ceru-va pe acest mire viclean si ticalos. Deodata batu pintenii. baiete? intreba imparatul. Printesa se intrista ca nu merge la imparat sa-1 daruiasca pentru vitejia lui. Trece un pod peste un cu ulcioare cu vin si bunatati pentru d-ale gurii. ca el a fost singurul care a facut zob namila de balauri. ramine in palat si-i criceste muierea: — A — — Mai. mai baiete. intra. ca asa sint balaurii raspunse mirele. maica. sa intru. fratilor. dar de la o vreme il muncesc gindurile ce-o fi in odaile acelea ? Isi baga dracul coada in oala lui si-1 indeamna sa deschida odaile sa vada ce minunatii zac ascunse acolo? ! Deschise usa si de-aci intra intr-o gradina. de s-a dus vestea despre cinstea imparatului. lua fata calare §i-i arata imparatului. in soba asta sa nu intri niciodata daca vrei sa — N-am ! fie bine. iti jur zise el. amindoi se apleca in fata mariei sale imparatul si grai: se opri drept in fata altarului unde sta princu coroanele pe cap. iar pe cei mari i-a facut scapati. — Prea sa-1 intrebati inaltate imparate. protopopi si mitropoliti: Stati. cu ce drept ia sotie pe o fiica de imparat asa de frumoasa? Atunci ginerele raspunse — Eu am omorit balaurul — Cu ce dovedesti? — Cu cele douasprezece capete — Sa le arate limbile. Intra. de ajunse voinicul ginerele imparatului. — Limbi n-a avut. Cintau lautarii si fetele se omorau jucind si iubindu-se cu baietii. la gradina o poarta de aur si o baba il pofteste pe pamint. Ce sa facem. prea intelept imparat Dezleaga desagii si le izidi pe ! il ! ! jos. Generalul arata capetele si imparatul isi face socoteala ca biata fata si-a pierdut mintile de teama si de groaza. de ce este in stare. Opriti nunta ! Pina acum acest dregator a spinzurat tilharii cei mici. Dracul nu-1 lasa numai asa. Se supara voinicul si isi zise in gind ia sa-i invat eu minte pe oamenii : vicleni si ticalosi ! Tntoarse calul si tesa plingind linga mire. Flacaul prinse gustul dragostei si toata ziulica se juca cu printesa prin paduri si poienile cu flori incit uitase de tati si de frati. Intr-o zi. Atunci imparatul se minie foe si striga la popi.

impietriti de mii de ani. iar pe zmeoaica o sfisiara cinii in bucati de o mincara ciorile si vulturii. ! — Iar cind vazura cata. merge tot inainte si o baba numai osul si pielea cu un dinte-n gura il tot pofteste sa treaca puntea in Padurea Fermecata. toti tinerii care visasera atitea mii de ani in Padurea Fermecata. scoate batista si pe ea trei picaturi de singe. Tot Iar apoi: ar minca mar din ! Mii de Facura o nunta imparateasca. Fratele sau vede trestia cum se paleste si i se-ndoaie. dus in padurea fermecata ca acelea nu sint zmeoaica vrajitoarea care te stropeste cu apa fermecata. pacatele mele. zise el. pe linga fintini si izvoare numai Feti-Frumosi si nice de imparati. — Babo. insa ia-1 de unde nu-i Cotrobaira nimic Se lasa peste toti o tristete ca de moarte. Dar bine ca n-ai ajuns la ea. Si-a zis in gind. il ! si-n gaura de sarpe. cazura zidurile mari de piatra dintre cele doua lumi si venira aci toti imparatii sa vada mimmea si zinele ramase pe pamint.asteapta imparatul. Tnseamna ca e mort. Se vazura fratii fata-n fata si cinii lor credinciosi la fel. maica. spune unde 1-ai impietrit pe fratele meu? — Ba. dar ! ei si-1 mustra. o viata are omul si: sin Cit e mosul de batrin. nu stiu nimic — Bine. atunci sa te sfisie-n bucati. ci e ! ! — De ce n-ai ascultat si te-ai fost potopul. ani sa pomeneasca. apoi ingenunchie si spuse niste vraji si descintece. ca altfel o spinzura de limba. crezind ca este sotul Tl asteapta sotia. Se intoarce si ea cu spatele la el si adorm suparati. Stia ca are sa vina in Padurea Fermecata. de cind a zine. se pregatira de nunta mare intre fratele sau gemen si printesa pe care o vindecase de boala lunii. Se deschisera atunci portile spre palat. capatara glas si se pusera pe jocuri si cintece. Cinii amindoi sar pe ea si de voie. dau drumul cinelui si te face praf. Veni si sotia voinicului nostru. arunca apa printre picioare pe statuie si piatra se prefacu in carne si porni pe picioare. Cinele nu se lasa nici el si tot dupa el pina ce da de palatul imparatului. te adoarme cu vin si te impietreste pe veci. ca umbli cu maghii. — Ba. La buni frati ca dumneavoastra ! 25 . a sarit pe cal §i-a pomit-o in lume ca fulgerul. Plinse de bucurie ca 1-a regasit iar el ii povesti patania cu vrajitoarea si suferintele indurate de Pestisorul Rosu. lua apa fermecata intr-un ciob. stelele si luceafarul care ii furase sufletul. Cind il vede fata se bucura. Sa-1 inviezi pe fratele meu daca vrei sa scapi cu zile Tl trecu puntea. deschide usa la odaia cu pricina. Se scoala si isi ia cinele. ca frumoase neiubite in Padurea Fermevorba batrineasca. Dar mare a fost incur catura ! Ea vede doi soti la fel de frumosi. Se repezi cinele §i-i rupse o bucata de carne din pulpa. lasa-ma ca spun si laptele ce 1-am supt de la muma Uite acolo e Padurea Fermecata si pe poienile cu flori. Se sarutara si poruncira vrajitoarei sa invieze toate pietrele adormite. El se preface ca doarme. cu doua palme. se mosnenii si atitea fete pusera pe joe veselie. Se culca el cu ea dar sta bosumflat. Atunci el ii povesti sotiei sale de ce 1-a asteptat pe fratele sau. de nevoie. il stropi de citeva ori. Sosi atunci si fiica imparatului care iubea luna.

crestea si maru fara alte crengi si in virf eria un mar de aur. Da el tace si n-o baga-n seama. I-a dat pine. Petrisor. azima. El a apucat-o pe cea din mijloc. s-a dus la rege si i-a spus. S-a facut ceata. prau si te — — 26 . zile si trei nopti pe craca aia si acolo da de o casuta mica. i-a umplut traista cu bunatati si i-a dat si el sa bea apa din urcior si aimindoi au beut apa din urciorul fermecat si a plecat mosul. S-a dus Petrisor si muma-sa a ramas plingind. Crestea asa de repede ca se ridicase sus de tot si numai marul din virf stralucea. n-a mai vazut nimic. L-a culcat pe un pat de flori pe ramura aceea si a visat ca s-a deschis cerul si mosul i-a dat doua mere de aur in mina. Intr-o zi trece pe acolo un erau tristi mos cu un si urcior in — Apa mina cu apa vie si striga: ! pentru copii Apa vie pentru copii ! Aude si imparatul aduca pe mos. spusera reginei si a trimes dupa el sa-1 ! Da gainareasa imparatului avea al un fiu numit Petrisor. Cind ii veni vremea de maritat. care eria toata albita si a luat merele sa le duca acasa. Pe urma si apoi a nascut la geamul ei a crescut un mar cu doua mere. §i inca dupa trei zile a ajuns la Sinta Duminica.* palatul era trist ca n-aveau copii. a multamit la Sinta Duminica. Petrisor. Da pomul tot sa ingrosa mers el trei si in virf cu trei crengi groase. arunca jos din ceri. Da — Tu Petrisor. Da cine sa suia cadea si murea.! ! : PETRISOR CEL IUBIT A si tot fost odata un imparat si o imparatita care n-aveau copii. Intr-o sarS viseaza iai. sa te sui ca tu ai sa le — Fugi. servitorii lui. da ti-au ruginit merele-n sin. Le-a luat. imparatul a zis ca aluia ii va da fata care sa va sui in virf sa ia marul. sari. zice o cioara: Petrisor. Bate la usa A dau drumu la catelusa cu dinti de otel. incotro s-o ia. brinza si i-a aratat drumul la sora Sinta Vinerea. S-a dus si la pom sa se suie si s-a suit pina nu s-a mai vazut asa de inalt crescusa. I-a dat regina vin si mincare. tu mergi. ca vine mosul El s-a facut doua fiare de legat si a plecat la rege ca el vrea sa ia merele. nu incerca ca toti s-au prapadit si nu 1-a lasat. Mergind el in jos. pina nu mai veni nima la fata si lumea sa spaminta si nima nu mai indraznea. apoi a luat ea o plapumS in cap Pe urma a nascut o fetita si i-a pus numili Luminita. Cind s-a trezit a vazut merele de aur linga el. de nu dau drumul la catelusa cu dinti de otel. ai sa iei merele de aur. El eria acum te face — Cine e? — Om bun. ce mai stai El s-a sculat. muica. tot palatul e trist ca moare regina Dadura veste in tara ca moare regina. Da mosul era galbin si slab ca un sfint. — Daca esti bun intra ca de nu. S-a pregatit in sacui cu mincare. ea a zis: Daca esti om bun intra. Da el a spus ca a plecat dupa merele de aur. — in cu apa vie si-i zice: dus la fierar si-a mosu somn i-a zis: Scoala. Da a doua oara a bircait la mere n-a ascultat-o pe Sinta Duminica. Crestea fata. Dupa noua luni regina moare si moare. Fata se facu frumoasa si tatal ei se numea Ciutura-imparat. Da Sinta Duminica i-a zis sa nu bircaie la ele pina acasa si a plecat el pe jos. a adurmit si a uitat sa se scoale. I-a dat sa manince si pe urma nici ei n-a stiut incotro.

Si a plecat Petrisor acasa. manince. facindu-se carbune si caii au scapat cu Petrisor. ca paiele strigau la zmeu. Da imparatul ii spune reginei ca un inger a trimis Dumnezau de 1-a batut pe Lingura-imparat. iar in noroi. sa baga pin urechea stinga si iese pin dreapta. zdrancane el capastrul negru. Rosu-imparat da nu-i da si-i calul. Ce sa zica acum? le dai fin sa ii tasali. zboara la frontiera si-1 face zob si pe asta. cu mirtoaga. da cind sa intoarce mirtoaga lui. e zmeul Si au scos alt rind de arpii si mai iut' au zburat. ai fost si tu la razboi. Baiatul a primit ca — — de ori maidanu sa nu ramiie de pai si atuncea sa ne ia sa ne scoata afara si pe noi. da cind oi avea nevoie sa fir — Pai ce sa faca? zisa un cai mai tinar. fura calul. da drumul calului. El drept la ma-sa-n batatura. de acolo prau s-alege de tine. ma. a ardicat arpiile si pe front. Cind tree ostasii. baiete? — Sa ma bag argat. Petrisor. capestrele si da-ne drumul. Petrisor. am scapa si noi. Era in aur imbracat. Da unu Furtuna-imparat. arunca-te si au scos arpiile si au zburat cu Petrisor. am fost. Da cind a ajuns el la cai. eu plec la nunta. El sa duce acasa. Bate la usa si iese — Ce cati. Si intr-o zi zmeul ii spune ca are de gind sa mearga la o nunta in pustietati peste mari. ar scapa si el de zmeu. Ia uita-te ce sa vede? Sa vede o roata de foe dupa noi. El zdrancane capastrul ajunge la mlastina. rid ca s-a impotmolit. Petrisor intra in ureichea mea a stinga si iesi pe dreapta si a iesit in toale de argint. sa se duca cei mai tari El s-a suit pe o mirtoaga si s-a impotmolit in imala. ma. si Uite ce ai la mine de facut? Eu am trei cai. A scos apoi un cai. Ii placea de foe. hai? fost. Nu se duce la imparat. daca ar sti el ce sa faca. Atunci a scos a treia arpie si au trecut otarul. la douaspe noaptea le dai o tava de jaratec ! n-avea ce sa faca zmeului de el ca avea grija de cai. Atunci zmeul a cazut si a murit. venit vestea ca trebuie sa se duca la granita. Dupa aia el a iesit de acolo. iar se 27 . ma. a zdrancanit din capastrul galbin si a venit galbina.! :: la locul in care se desfaceau crengile si el in loc s-o ia in jos si cind colo. vinat si negru. Atunci el a facut asa: a gasit 90 de maturi. ofitarimea rid de el. vino la mine argat. declara razboi. Zboara ei si in zbor vad indarat o cioara. da calul i-a zis: Fuga. se termina drumul si dadu acolo de nn el a gresit directia palat mare. caii au inceput sa vorbeasca Ei. Soldatii. Caii au zis: Ia-ne. vitejii pe linga el. pe al doilea si cind sa-1 scoata pe al treilea. a ascuns merele pe masa si casa s-a luminat de mere. Si atunci imparatul iar a zis ca un inger de — — A — — Am si aur 1-a ajutat. Acuma vinat vine si merge la rege. de acolo un zmeu. nu e cioara. Da aude ca s-a facut razboi. calul a calcat pe un pai si 1-a ingropat la o piatra in pamint. Si Lingura-imparat s-a pus pe fuga ?i-l batu el pe Lingura-imparat de-1 facu loman. A. saracu baiat. — Sa ia 90 de maturi si sa mature de 90 — — — — ! — scuturi din friul galbin. — Bine. Atunci calul a auzit cum chiraie. a maturat de 90 de ori si paiele le-a adunat. tu sa nu scoti caii din grajd ca daca eu aflu. Lasa. declara si el razboi. Ce faci.

maica. tu sa iei o sticla de apa de crin si cind joci cu el sa-i torni pe par ca el n-o vedea. Cind vad ele. a zdrancanit au venit toti trei caii si s-a bagat in ureichile alui vinat. ce sa dreaga ca sa aiba copii ? Au umblat ei pe la toti doftorii. — ImpAratul cu doi feciori fost odata un imparat si imparateasa lui. Iar a dat drumul la cal si s-a dus acasa. A fost nunta mare si buna. il birui si pe asta. dar degeaba. Da el soarele ca de frumos ! Pe urma el pleaca. Intr-o zi. Da fata cade bolnava. cu sabie de aur. Muma. sa iai fata mea. regina si o iau si pe fata. Vrednic esti. Au dat sfoara in tara sa vina si ghicitori. care nu aveau copii. impara- A Un 28 . Atunci s-a dus la rege si a zis ca gainareasa i-a furat batista. gaseste batista regelui cu singe pe ea. numai in haine de aur. Se face acum nunta la un imparat. Vine alta nunta in alta tara. joaca cu ea si dispare. A luat el capestrele. La urma zdrancani de friu. da cineva il atinsa cu sabia si singera. ea eria sotie de imparat. la fel coboara-n hora. A treia oara iar nunta. Da cum — ! Atunci vad ei ca el e — Eu sint Arata caii sa-i vada si ei. cred ca gainareasa a furat-o. cu pietre nestemate pe el. Regele il vazu si crezu ca el este ingerul. Ce sa faca ei. ajunsa iar la mlastina ii lua capastru. ca pe omul ei 1-a omarit. El se duce. cind colo. eu am dat batista ingerului in razboi zis fata: au vazut doua mere de aur pe masa. Bine. intra in mlastina cu mirtoaga lui. Apoi iar linga Luminita joaca si ea cu sticluta ii toarna pe par. o pune pe gard. a iesit in toale de aur cu pietre nestemate. da Luminita zice Muma. — Nu. iar trece prin ureichea stinga si dreapta. Lumea vede.: ! ! ris si batjocura. Da gainareasa sta in fruntea mesii. zboara in hora si se prinde linga Luminita. merge regele cu regina si cu Luminita si el ia friul negru. iar in toale de aur. Petrisor. dar el nu vede la sale nimic. eu ma imbolnavesc cu gindul la el. intra in urechiea stinga si prin dreapta. da pe parul lui a crescut o floare de crin. Cind ajunsa la Rosu-imparat. il cheama pe rege. Da Petrisor cheama calul cu capastrul galbin. Mergind pe drum ajunse pe rege ii trase batista pun cu iesi si se lega la desti. ghicitor le-a spus ca ei au un mar in gradina care rodeste numai un mar. da ea a fugit cu copilul la Ciutura-imparat. tinjesc dupa ingerul ala. o spala. a chemat pe vinatul. unde s-a bagat sluga ca sa scape si n-a spus nimic. a Sa vina Petrisor sa vedem ce este? Cind vine Petrisor el cu crinul crescut in par ingerul care a biruit armatele. Daca ei vor minca din mar. zice imparatul. are oichii negri ca ai lui — — — Petrisor. ce stralucea. Pe fereasta vad sirmele de aur ele luceau ca o lampa aprinsa.

si cind sa-1 treaca in virful lui. care tocmai se copsese. Dinsa a spus ca sint fete si nu baieti. Auzind aceasta Gheordache. s-au destainuit ca ei sint feciori de imparati si ar vrea sa le ia. cind auzi. Baba le spune ca e greu. opri calul si asculta si se intrista. Sa cumpere haine de femeie si sa mearga sa-si tunda parul fiindca fetele sint tunse. dar cind veti ajunge acasa. au auzit ca intr-un judet din imparatia lor se afla o comuna. I-a dat imparatul pe amindoi la scoala. Au trimis ei atunci bucatareasa sa culeaga marul. La un an si bucatareasa si imparateasa nasc cite un baiat. Dinsul i-a spus: Niste pui de pasari cintau frumos despre noi. S-au dus ei in satul cu pricina si au tras la o baba linga scoala dascalitii. imparatul are s5 vada nevasta lui Simon asa da frumoasa si are sa dea drumul la un sarpe sa-1 29 . a mai cumparat patru cai din cei frumosi si iuti si apoi a vorbit cu dascalita ca i-a venit doua nepoate din alt sat si ar vrea sa le dea sa invete cu fetele ei la scoala.teasa va naste un baiat. Dascalita a primit sa le aduca la ea sa doarma si sa invete. doua luni. Au ajuns la al treilea munte. Dimineata baba s-a dus la dascalita si a intrebat cum sint. Simon atunci 1-a intrebat: De ce a oprit calul si ce a ascultat. Ea a pus intr-un lighean cenusa cernuta si le-a cerut ca peste noapte se-si faca lipsa mica in ligheanul cu cenusa si dimineata sa controleze daca-s fete sau ficiori. Spun ei babei de ce au venit si ca vrea sa vada cele doua fete sa ale dascalitei. Baiatul imparatului fu botezat Simon iar al bucataresei Gheordache. Daca vei spune asta te vei face stana de piatra » Gheordache. are sa-i faca cafa cu otrava sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta. fiindca Dumnezeu il daruise sa cunoasca limba pasarilor. vin la tatal lor si-i cer bani multi sa piece pin tara vada lumea. Se spune ca daca or fost baieti ar fi risipit cenusa. pentru ca aveau de trecut trei munti. puiul de pasare a inceput iar sa cinte: « sinteti frumosi si buni. dar ca sa poata intra trebuie sa sape o galerie de la casa babei pe sub drum pina la scoala. un pui de pasere a inceput sa cinte: « mult sinte|i buni si frumosi. fiindca fetelor le-a placut baietii. unde o dascalita are o scoala unde invata doua fete pe care le tine inchise si ziua si noaptea si sint frumoase ca soarele. a oprit calul si a ascultat mai bine. Curata ea marul de coaja si il duce imparatului si imparatesei: Maninca ei din mar miezul si bucatareasa maninca si ea cojile. fiindca se nascusera in aceeasi zi si in acelasi ceas si minut. A tocmit baba oameni de au sapat galeria pina la scoala. S-au inteles sa fuga peste noapte. care cresteau frumosi ca doi braji si cresteau impreuna. Cind au ajuns la al doilea munte. Auzind ei treaba asta. puiul — a inceput iar sa cinte: « Sinteti buni si frumosi. imparatul are sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. Feciorul babei Gheordachi mai istet decit Simon. au luat caii si-au plecat peste munti. dar cind va veti duce acasa. care cunostea limba pasarilor. Cind sa treaca ultimul munte in virful lui. Umblind ei asa prin tara. Cind doarme dascalita au plecat toji patru prin galerie pina la casa babei. dar cind vep ajunge acasa imparatul are sa-i puna otrava in ciorba daca nu poate cu cafea sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta ». fiindca sint inchise. lua cu el o jeava de stuf de la baba si acolo o taie in doua si jumatate o dete fratelui sau si si-au facut lipsa mica prin tava ca sa nu se cunoasca in cenusa ca sint baieji. fratele lui Simon. au fost de 20 de ani. Cind au terminat ei scoala. dar intii sa le controleze daca sint fete si nu baieti. Traind ei acolo impreuna cu fetele.

tata. cind s-a trezit a aprins lumina si 1-a vazut pe fratele sau cu sabia scoasa si i-a strigat ca vrea sa-1 omoare ca sa-i ia nevasta ca e mai frumoasa ca a lui. sa-1 otraveasca sa-i ia nevasta. dar daca nu reuseste cu cu ciorba ». El a cerut hainele noi sa se imbrace sa mearga la biserica. Imparatul il ierta. Atunci s-a adus piine si ciorba. are sa dea drumul la sarpe sa-1 muste. Simon. tocmai in ziua de Pasti. iar Gheordache a inceput sa vorbeasca tare sa rida de bucurie si ca din intimplare a dat cu cotul in masa de a rasturnat toata ciorba din toate strachini. te vei face stana de piatra alba. Daca vei spune aceasta si la altii. cind tocmai imparatul era la biserica. Dimineata. puiul iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. Gheordache i-a aratat ca i-a fost trimis sarpele sa-1 muste sa moara si imparatul sa-i ia nevasta. Imparatul 1-a iertat. Pasarea a mai cintat ca daca voi spune ma voi face stana de piatra. Si in acel moment s-a facut stana de piatra. Atunci el i-a spus: — Cind am trecut peste intiiul munte. Gheordache a frinat calul a oprit si a ascultat ce spune puiul. ne-a cintat bum si sinteti de la Atunci eu m-am ascuns aci si cind a venit sarpele. In timpul dnd era sa-1 dea cu capul de piatra. Cind am ajuns la al treilea munte. am rasturnat ciorba si te-am scapat de la moarte. s-a dus la poarta sa-1 dea de stana de piatra sa-1 omoare pentru sufletul lui Gheordache. de bucurie. Imparatul a luat atunci stana de piatra si a pus-o la poarta ca de pe ea sa incalece pe cal. sa moara si sa-i ia nevasta ». S-a sculat de la masa si a sarutat iar mina imparatului si a zis: — Sa ma ierti. are sa-i faca ciorba otravitoare. Imparatul. Gheordache luii o sabie si se furisa in camera fratelui sau sub pat si cind veni sarpele pe o gaura din zid ii taie capul si trase sarpele afara din gaura. dar el s-a facut stana de piatra. un pui care spunea: frumosi. Dupa ce au trecut muntii au mers ce au mai mers toti patru calari pe cai si au ajuns acasa. 1-a gasit pe Simon cu nevasta sanatosi I-a povestit imparatului ca Gheordache a vrut sa-1 omoare si sa-i ia nevasta. nevasta lui Simon a nascut un baiat. Simon si Gheordache aveau camerele una linga alta. Gheordache a lovit cu genunchiul in masa si a varsat cafeaua pe masa. nevasta lui Simon a luat copilul. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. Dupa un an. cind imparatul dus sa vada ce s-a intimplat. sa-1 omoare si sa-i ia nevasta i. 1-am omorit si te-am scapat moarte. tata. are sa-i faca cafea cu otrava. a prins copilul si-a intrebat-o ce vrea sa faca? Pre sufletul tau vreau sa-1 dau jertfa. Simon nu 1-a crezut. Dimineata. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. « -Euam Simon i-a zis: — Spune-mi ca sa te cred. Cind am ajuns la eel de-al doilea munte. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. > Dar eu am varsat cafeaua cu genunchiul de pe masa si te-am scapat de la moarte. Sara cind se culcara. Atunci Gheordache i-a spus: sa-ti spun cum este treaba. Gheordache s-a s-a sculat s-a ! sculat viu. iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. Atunci eu am dat cu cotul. s-a sculat apoi si a sarutat mina imparatului si a zis: — Iarta-ma. Dupa ce s-a imbracat s-a dus la bisericS si a intrat — 30 . a intins o masa si a pus cafea pe masa sa manince. ca de bucurie mare ca am luat fetele cele mai frumoase si nu stiu ce fac.muste cind va dormi in camera cu nevasta si sa i-o ia. dar atunci am sa ma fac stana de cafea sau piatra alba. ca am gresit de bucurie ca am sosit acasa cu nevestele noastre.

zicindu-i: Uite. pe tine sa nu te vada ». iese afara. ii zise mai marele gradinarilor. din ceruri. Cind a trecut pe linga imparat i-a sarutat mina si i-a dat busuiocul spunindu-i Cinstit nepot ai din partea lui Simon si a mea si trece mai departe in strana linga cintareti. Ba cum sa nu viu. sa le fie cu noroc. ce mergea din stapin in stapin. Si macar ca erau dar oriunde. §i-a luat nevasta care se cernise si au petrecut si poate mai petrec si azi. In fiecare dimineata. nu le putea stapini sa-1 fost odata si vestit. il priveau. Fetele voioase. atunci nu se mai inchid e si ramine sa se paleasca. cu capul in jos. Dar o data-i izbuteste si dupa ce o saruta. A un imparat pace. imparatul le aducea douasprezece perechi de papuci de aur si douasprezece rochii albe de mireasa. Din ea au sa rasara trei flori galbene. Orice ar fi facut imparatul cu ele. de la usa. Apoi iar intra in odaia lor sa vada 31 . iar el pleca tot rusinat. dar lumea duci la fiicele De aci inainte. si dupS ce le da. Daca ai sa prinzi clipa aia si ai sa sarufi pe una din ele. Imparatul s-a mirat intirziat asa — FLOAREA GRADINARULUI de neam mare care avea douasprezece fete. ai sa gasesti o nuia de putregai care straluceste noaptea. pindeste noua si nu poate sa prinda clipa ca sa sarute floarea cind se deschide. daca n-or fi murit. Intr-o noapte ii vine in vis o zina si-i spune: « du-te in col^ul florariei. imparatul a plecat acasa si la poarta n-a mai vazut stana de piatra si atunci a inteles ca el a inviat si a venit la biserica.: in biserica cintind psalt. se face nevazut si zboara te miri pe unde. baiat sarac. Sa sapi douasprezece razoare. Gheordache avea in mina si un stat de busuioc. ca faceau mare paguba la casa imparatului. ce ai sa faci in fiecare zi. fetele multe sint saracie la casa omului. fuge de la boier intr-o zi pentru ca mr-i platea simbria si se opri drept in fata florariei imparatului. Dimineata le duce cite o chita cu flori si busuioc. pindeste doua. Aci a cintat asa de frumos ca slujba s-a terminat si imparatul ramasese pe loc de frumusete si de mirare ca e Gheordache sau e sufletul lui. Ele infloresc in fiecare noapte intr-o clipa si tot intr-o clipa se inchid. ii zimbeau si-i multameau. Dupa ce s-a oprit slujba. stapine. primeau florile. sa plivesti douasprezece straturi de flori si sa le uzi si in fiecare dimineata s5 si asculte Un — — — imparatului douasprezece buchete de flori. facindu-se nevazut. Fetele le luau. inghite floarea galbena. caci era daruit de la Dumnezeu si cu glas si a spus la cintareti ca daca era Gheordache n-ar fi de mult cu slujba. baiete. Tu s-o inghiti daca vrei sa te faci nevazut si sa vezi tot ce e pe lume. Findeste o noapte. chiar asta este si pofta inimii mele ! Il ogodi ajutor de gradinar de flori. s-o stergi bine si s-o pui in pamint. mai gura-casca si nu vii sa lucri. Ce te uiti. cum se varsau zorile. el culegea florile cele mai frumoase si le ducea la geamul frumoaselor printese. A venit si Gheordache. Imparatul le tinea pe toate inchise la un castel si in fiecare dimineata le scotea cu rindul sa le plimbe prin gradina ca sa nu le fure vreun vrajitor ori zmeu aciuat prin tufe. le imbracau si pina seara le rupeau.

El iar n-are de lucru. era aci o alta lume. dupa care se face nevazut.! ce indeletniciri au. A doua zi. se culca padurea si tac pasarile. luminau mii de licurici pina ce coboara aproape de ei luna. s-au legat una de alta sa nu se piarda si pe o seara adinca au scoborit in fundul pamintului. Printesa primeste chita. El se duse in grajd si adormi de asemeni. ca pina acuma asa ceva nu ni s-a intimplat. $i iar se pusera pe chiote si joe. S-au imbracat cu rochii albe de mireasa. — Acolo se opresc la o fintina. porneste sa caute dusmanul si daca nu-1 gaseste se pune cu potopul si furtuna. In seara urmatoare iar pindeste pina ce infloreste floarea cea galbena si iar rupe o floare. tree prin tunele si pesteri. Au intrat prin pesteri si tunele pina ce au iesit la un luminis. Isi face baiatul socoteala ca baietii astia nu sint oameni. Dimineata. Apoi se intorc acasa. Beura ele apa. Coboara incet soarele spre asfintit si atunci abia baga el de seama ca padurea are frunzele de argint. este lucru curat. zise cea mai mare. beau apa. Dupa ce ostanira si ramasera desculte. cind le aduce florile. si-a zis baiatul. Iesi o luna mare si frumoasa de se vedeau oamenii lucrind pe ea la ogoare. chiotesc si joaca pina ce le prinde seara la joe. tipa. zise o fata. Fetele iarasi se iau de mina. Cea mai mare le porunceste o data celor mici: Imbracati-va. De data asta corabierii le due la niste izvoare cu apa fermecata care dadeau tinerete fara batrine^e omului. ca abia scapara bietele fete cu viata. zise una dintre ele fi. Apoi se pune o furtuna si da un potop de apa. ci mai indata sint diavoli sau zmei prefacuti in piele de om. care se tinea scai dupa ele. se-ntinde si rupe o creanga. baietul pitula frumos in chita micutei printese. lasaii. 32 . strecoara in chita printesei celei mai mici ramura de argint rupta din acea padure fermecata. Isi da el seama ca nu-1 simt desi sta pe lampa ce atirna pe un cinghil de aur in mijlocul odaii. in niste rize de rochii de li se vedeau pulpele si soldurile. Mai multi flacai le venira in ajutor sa coboare din corabii si cum pusera piciorul pe pamint se incinsera niste dansuri dracesti de-si prapadira si papucii si rochiile. ramura de aur rupta din padurea cu pricina. Sta in odaia lor si asteapta sa coboare in alta lum3 cu ele. coboara scari. Printesele stau ingrozite la fintina. tnlcar de raminem in pielea goala. dea sa scoborim sa nu intirziem. se vede treaba. nu si de petrecere nu ne In noaptea a treia. rochiile albe de mireasa. Apai iar se face nevazut. N-are rabdare. Se potoleste furtuna. se urea pe corabii si ajung intr-o poiana cu flori albe si rosii. zimbeste si nu zice nimic. fie — Trebuie sa ceva cu — Trebuie. aici nu este lucru curat. rupe o crenguta si o pastreaza. Fa. de facura ferfenrfa papucii. Ajung la marginea unui lac mare si frumos stralucitor ca oglinda. o saruta si o maninca. Acolo la mal le asteapta doua corabii de aur cu patru marinari la fiecare. raspunsera alte surori. linga o padure cu frunze stralucitoare ca diamantele si in loc de lampi. Printesele abia scapa cu viata pe sub steiurile ! — —O de piatra. se-ntoarsera precum venisera. vazind ca padurea are picioare si merge. Apoi se culcara si adormira bustean. apoi niste flacai le purta cu cintecele pina ce le momi intr-o padure cu frunzele de aur. Cineva ne-a simtit. dar de hora noi. Se cutremura iar padurea. se-nfurie si se misca sa prinda hotul care a ranit-o dar nu vede nimic El se urea in virful padurii si scapa. saruta floarea a treia galbena si o inghite si pe aceea. Padurea simte. Se sui si el in corabie si poposira la un castel minunat la poalele unui munte de argint stralucitor ca soarele.

da muierile zic: — Sinteti cunoscuti? — Nu zise morarul. Ele n-au vrut si iar s-au pus pe joe petrecere de si-au facut rochiile zdrente si papucii bucati de iapa moarta. ascunse in chita cu fiori. furtuna si iar potop de ploaie ca si mai inainte. Le cintara cintece frumoase de se induiosa padurea poftira sa se marite cu ei. sa va cer pe fiica a si mai mare sa mi-o dati cu mine sa vada ea averea mea. — — — Ei. Cind s-au intors de la bilci. se viri printre ele se si intimpla. cine sa mosteneasca imparatia si sa ia scaunul de aur dupa moartea imparatului. da el cu inele de aur. — Uite de ce am venit. atunci sa cint eu la ghitara si tu sa joci. si facu in asa fel Asa Ea ramase pe pamint cu FETELE DIN MOARA Era un morar si avea trei fete si era bogat. Se lasa iar noaptea si ele s-adunara pe mormintul lui mama-sa ca sa dea la noroc. s-a casatorit cu fiica cea mai mica si mai frumusica a imparatului. Se intoarsera acasa frinte de oboseala. ramura cu frunze de diamante. Copacii dadeau cu crengile se aplecau in jos sa omoare pe eel ce-i rupe din trupul ei. Iar feciorul. de aceea am saracit ca voi cu dansul si cintecul vostru nu mai conteniti de o sa ma duceti la sapa de lemn cu atitia papuci si rochii rupte. iar surorile coborira jos in lumea zmeilor si facura acolo nunta jucind pina ce ramasera in pielea goala. a plecat muma cu ele la bilci. da el cu trasura. Tree prin padure si ajung la un loc.! si si izvoarele la fete. Tntr-o zi. Dar de unde stii? Pe el ascunzind-o in ! mai frumos decit zmeii. Dete imparatul peste ei dansind si se rasti: — Hei. stapina ? Parca v-ati incalzit prea mult la dansul cu zmeii. pina ce din gradinar si florar. Fiecare sa va maritati cu cine va e pofta insa una sa ramineti cu mine sa am si eu stilp la batrinete. De acolo niciodata nu s-au mai intors pentru ca poarta le-a inchis-o gradinarul si ele s-au maritat cu zmeii. Ele au plecat la bilci. Cum i-a dat-o printesa s-a rosit ca racul. Ea cinta si el dansa ! nevazut. tinarul gradinar. vaete si tipete. ajunse imparat. iar dimineata gradinarul. Toate ar fi dorit sa ajunga imparatese. se-ntilnesc cu un domn bine imbracat si domnul a vorbit cu ele ca si cind le-ar cunoaste. 33 . cum alta n-a mai fost sub soare. Zmeii venira si le nu-1 rabda inima si din nou rupe o creanga cu frunza de diamante sin. Si sa dusa. 1-ar cunoaste si pe morar. Sa fi vazut acum cutremur in padure. Gradinarul iar se facu ca norocul sa-i pice micei printese. stiu eu de undeva — Dumneata stii sa cinti si sa dansezi frumos? — Stiu — Bine. De ce va rositi. insa baiatul zboara deasupra si nimeni n-are ce-i face Vine cutremur. La nunta lui tot poporul a fost chitit cu flori din gradinele imparatesti si s-a facut o nunta mare. ca o sa-i fac o vizita. s-au intilnit cu domnul si le-a zis: — Sa-i spuneti domnului morar. iar domnul in alta parte. Fata a plecat cu in casatorie. De data asta am sa va fac pentru cea din urma oara pantofi de nunta si rochii de nunta.

! Merge la — camera asta. ca daca nu era. merge. nu se povestea. Baga-ma-n butoi. $i-l duce pe el militia. da lui muica-sa Cind a ii face samn sa cheme militia si casa morarului sa umple de armata intrat militia. la numai capate de odaia aia. n-ai vazut pe fata? — — ! — ! — — N-am vazut. si fata $i-au ajuns acasa a scapat in butoi. Fata curioasa sa duce drept da nu poate fugi ca e incuiata. da n-o gasesc. trece un om cu un butoi in car. Ia cheili si sa nu intri in camera asta. se plingea la toti sfetnicii sai si-i intreba. s-abate pe un drum intunecat si ajung o casa mare. Cind vine el iar zice: Ai fost acolo ? Te taiem. zise ea si ramasa Cind colo. Cum sa scape ea de aci? Desface si alte camere §i gase§te numai lazi cu aur. sa mascheaza si-i cere fata mijlocie. pe urma o duce pe ea sa vada casa lui. A fost un impa- nu avea copii. Da sa nu intri in — — ! ! aci. Si ea curioasa vede capul lui soru-sa a mare A pornit sa plinga. sa luam o ladk si s-o ducem s-o vada. §i daca nu avea copii. Sfetnicii il sfStuiau sa dea sfoara prin tara mai umblat incoace sa caute vraci care sa faca ca imparateasa sa nasca copii. A inceput ea sa plinga ! duce la — Ce ai umblat acolo ?§io aduce acolo si-i taie capul morar. Zice ea. cind colo. sa vada ce este? fete infipte in tapi. a desfacut ea lada si s-a uitat. m-am gindit s-o aducem si pe mama si tata sa vada si ei palatul tau. au dat lada jcs si i-a zis sa mearga si el acolo. ca hotii m-au legat. Ajung ei pe mos. Au omorit ei din militieni si au ajuns criminalii si au legat-o de un pom. — Mosule. scap eu de-aici A golit o lada cu pietrele nestemate si le-a pus in lada si deasupra a pus giuvaierurile. au dat-o si pe-a mica. A pus ei lada in trasura si s-a dus la ta-su vesela. S-au dus acolo si in cale au iesit tovarasii lui cu armile. Iar sa preface pina o ia si pe-a mica. A 34 . Stii ce. Ajunsi. am venit sa cer fata mijlocie. giuvaieruri §i altele. Da s-au intors ei la fata. da ea era mai desteapta si sa face vesela. ce sa faca ca sa aiba copii. A luat cheia si a pus-o la fel ca sa nu priceapa el. se duce si o taie si pe ea. Am vazut ca ai scumpete mare. Zice: — Buna ziua. dupa doua-trei zile vin. se-ntristeaza ea si i-adat si ei cheili sa nu umble in odaia aia. zise el si pleca. il pupa ca a venit el. ca plec. Cind el vine. O duce el cu trasura in fundul padurii. fata deschide lada si sa vad capetele fetelor. dezleaga-ma. aci in padure fata. A intrat si ea si a vazut capetele la surorile ei. — Bine. ea vesela. Si-a dat-o morarul. Mosule. Da el avea o haita de criminali. Aci ti-e palatele? Da aci Da ea a vazut ca lucrul nu este curat El facu pe seriosu §i zice: Na cheile colea. fugarindu-i pe alti milijieni. IMPARATUL FARA COPII A rat care fost odata ca nicicdata. ca ailalta Pe urma iar sa e ferice de ea Pe urma sa venim cite§i patru sa facem nunta. Cind colo.

Dupa ce maninca ea marul. il curata frumos si se apuca sa-1 manince. la a noua luna se aude in toata curtea ca moare si moare imparateasa. multe mere am mai mincat eu si n-am facut copii. ca sa-i mosteneasca tronul. iese afara cu el in curte. nu-i nici calul. sfetnicii — Ce vorba este asta. ma omule. dar nu e copilul. fiindca copilul crestea si crestea si cirlanul. Baaa Fata si iapa un minz cu un corn. Cirlanul crescu si el si se facu mare si nazdravan. Bietul imparat era cu jale mare.! ! ! incolo. ii dadea de mincare. pe toate drumurile prin toate partile lumii si nu putea afla nimic care sa poata face ceva ca imparateasa sa aiba copii. trecura opt. un minz cu un corn ! nu s-a mai vazut. Calul. Baaa asta ! — Da ! ! — — Bucurie mare in toata imparatia ca imparateasa a nascut un fecior. veselie La mare ca imparatul are un copii care sa-i mosteneasca imparatia. patru luni de zile. se trezi imparatul ca nu-i nici copii. da ce are sa moara? zic unii Nu mai trece mult si se aude ca imparateasa a nascut un fecior. Mai. Mare bucurie pe imparat. dupa trei. daca asta sa faca un copii. nici cirlan Supusii imparatului se intrebau: Baaa unde e copilul. si anume — Uite. ! Se duce omul Sa traiesti. cind imparateasa a nascut un fecior si gloaba de iapa nascu si ea un minz cu un corn. si incepu sa strige: si — Leacuri de copii. n-o sa fie rau. Supusii imparatului se intrebau ce va fi cu copilul. — Ce. Da-i sfcrra-n tara dupa copii. marul asta. — Da. o gloaba de iapa care umbla pe-acolo prin curte. La un timp. Cind auzi impasa vedem. vine si maninca si ea cojile. imparate Am leacuri de copii. — inaljate imparate. dar din marul sa-1 maninc si pe asta. — Bine Ma omule la imparatul marul. cine-1 va minca va face un fecior de mare isprava. fiindca avea sa aiba si el un fecior acum la batrinete. Trecu cinci luni. Copilul crescu frumos cu parul de aur. zise: Sa-1 aduceti la are leacuri de copii. la marul. De minune. Cirlanul nu-i face nimic copilului Cind copilul avu ncua ani. Cind avu copilul opt ani se ducea s punea mina pe cirlan. dupa cum ma simt eu. Intr-o bunS zi. un fecior voinic de toata frumusetea. In timpul asta. ca nu mai putea nimeni sa-i dea de mincare si nici sa puna mina pe el Imparatul porunci slujitorilor sai: Inchideti cirlanul. — Dumnezeu. caci auzise si el de povestea imparatului fara copii. leacuri de copii Cind auzira oamenii de acolo. Imparateasa nu i-a dat nici o seama ca iapa a mincat sau n-a mincat cojile. palatul imparatesc. — Buna ziua. imparat si cu plecaciune zice: ! ! ! Ea zice: Da. Vedem — ! 35 . Au dat fuga si mine la si tot satul zisera: ar vrea ratul. trece un om pe acolo prin comuna unde era imparatul. ce leacuri de copii are omul asta. imparateasa se simte ca o sa fie rost de copii si zice: — Ma imparate o sa fie rost de copii. unde e copilul. si-1 da imparatesei sa-1 manince. trecura sase. numai imparatul i-au spus imparatului. Ce este? Aud ca dumneata ai leacuri de copii. acolo intr-un grajd undeva si lasati-1 in plata lui noi ce o fi si cu el. calul.

i-a luat si citeva fire de par din barba si-a bagat batista in buzunar. ori ba. Ei zice tot mai trebuie sa avem ceva. in cap. Tu la care fintina te duci si aduci apa ? Ce f intini sint ? Una este sleita cu arama. pina s-a invatat. de sub patul lui. El bucuros s-a dus si i-a stiu cita oara. — Mai — Noi calule. tu vii la mine si nu mai pui mina sa ma iei de friu. l-a atins spus calului. Ce mai trebuie sa avem? De acolo unde se culca zmeul. Intr-o buna zi calul ii zise: o sa scapam de aci daca o vrea Dumnezeu si uite cum: Ne tre- buiesc multe lucruri. Tu te fa barbier si sa barbieresti prin curte. l-a sters. Uite mai. . de acolo sa faci tot ce-i putea sa iei o pietricica cit de mica si s-o bagi in poznari. de trei ori ca sa nu banuiasca zmeul nimic. s-a dus. pe unul mai bine. Sa bagi seama sa nu te vada cineva ca s-a sfirsit cu noi. facea tot ce trebuia prin curtea zmeului. . Copilul se ducea linga cal. El a cautat o besica si a pus-o in cap. dar sa te legi la deste. da dadui si pe cap ! ! . cu briciul. luai si pietricica. toca lemne. Calul era nazdravan.! n-a avut ce sa mai faca. copilul s-a declarat barbier. El a facut cum a putut si a luat si pietricica aia. lasa ca tot ne mai trebuie ceva. Cind le-oi avea pe astea toate. am destele si cu argint si cu arama si cu aur. S-a dus copilul si l-a barbierit. gateste-te si la noapte. imi facui — Cauta o besica si pune-o ! si capul de aur. — — — — — — — si Calule. Bine zise calul. sa iei singele zmeului. calule am si din singele zmeului si din barba zmeului. Zmeul nici n-a bagat de seama lucrul aia. . ori zmeul asta ne-or minca oasele noua la amindoi. Sa mai iei si citeva fire de par tot din barba lui. odata pe cind il barbierea pentru a nu — Ce ne trebuie? zise copilul. — — — ! — ! — Ce facusi. zice de unde doarme el. Copilului atit i-a trebuit. Cind s-a dus la cal Mai zice bagai mina. Dupa aia. copilul 1-au luat zmeii si 1-au bagat sluga la ei acolo si pe cal 1-au bagat la grajd. Dupa aia sa vii la mine si sa-mi spui. alta de jur imprejur cu argint si una cu aur Tu sa te duci sa bagi destiul intr-a cu arama si te legi la deste: unul intr-a cu argint si unul intr-a cu aur. Repede a scos batista. De aci inainte l-a numit chelu. sa spui ca te-ai taiat. L-a pierdut din urma pe copil. l-a chemat la el sa-1 barbiereasca. In sfirsit. aducea apa. Cind te-o intreba cineva. Mai are zmeul si alte slugi si odata si odata are sa te cheme sa-1 barbieresti si pe el. de doua ori. cind om socoti noi ca toate slugile o dormi si zmeul. si mai. S-a facut o data. pe unul mai rau. sa vii la mine si sa-i dam drumul. dorm 36 Ei bine. A barbierit incoace si-ncolo. — Mie nu mi-ar trebui asa multe. Copilul ranea la cal si vedea si de alti cai. Cind auzi zmeul caeun bun barbier. om mai scapa noi de aci. Cind 1-oi barbieri sa faci in asa fel sa-1 atingi cu briciul si iute sa dai cu batista ta. La aia cu aur a dat si pe cap si si-a facut si capul tot de aur. acolo si se plingea. dar tie iti trebuie multe. unul intr-a cu argint si altul intr-a cu aur. s-a dus. s-a dus si a bagat destiul unul intr-a cu arama. ma? — Pai ce sa fac.

Iar zice copilul: Mai ma arde in spate de nu mai pot Arunca singele. nu mai are putere asupra noastra. care o avea zmeul a inceput sa necheze. ca are zmeul o iapa balana. Bietul copil a zis: — Iar ma arde in spate — Te arde rau ? — Ma arde rau — Arunca firele de barba ! ! ! de barba s-a facut o padure deasa. poti maninci. de ciuda a crapat. e cam rau de noi pina trecem de hotarul zmeului. Tu sa stii ca aci in comuna vecina este o imparatie mare. ! La un timp copilul zice: Mai calule. pline de flori si miresme calul zice: — E ma copile eu ramin aci. — — drumul Mai Mai si zice. s-a a aruncat piatra. cit fug eu de tare. ce sa mai manince. fugi. De aci inainte i-a dat mina pina au dat de livezi mindre. Zice zmeul: firele Cind a aruncat — — — ! — ! — Da-i bataie. zice. Daca ne prinde cu aia. Sara cind au socotit ei ca s-au culcat toate slugile si s-a culcat si zmeul si au adormit. balana? Ce sa fie ? Sai pe mine si intinde-o repede Pai ce e? — ! — — — —A fugit baiatul. taie si cu palosul pina cind o trecu. da-i bataie si copilul cu calul nazdravan si zmeul cu iapa nazdravana. chelul cu cal cu tot si avem timp sa-1 prindem. Cind te-o arde rau de tot. Cind a ajuns zmeul cu pumnu. ii era necaz de cal ca era nazdravan. Si acum sintem liberi. zice — sa stii ca e arunci piatra aia jos. Cind om trece de hotarul zmeului. s-a pus si roade. Zmeul a sarit din somn si a fugit la grajd. — Mai da-i si tu — zice — ca uite. poti sa si bei ca tot trecem de el pina la hotarul tau. a ros. ca nici mult nu mai e pina la hotarul zmeului. ma arde in spate ! zmeul dupa rau. balano. sui pe mine din grajd si s-o luam. ?i roade si roade la ea. Cu aia scapam noi ca nici mult Ei zice nu mai e pina trecem de hotarul zmeului. Mina. asta acum e singele tau. A aruncat batista §i s-a facut un piriu de singe. 37 . Cind a auzit zmeul ca e Cind auzi copilul: singele lui. lui nu-i era de copil. tu Cind la el. Zise: Ce-i. Se duce zmeul inapoi. Zice baiatul: Om trai. s-a facut el. da aia ma intrece inca o data. Cind a ajuns zmeul la ea. care. si — mina ! auzii o bubuitura? zmeul crapa. A pus mina pe iapa si a intins-o dupa el. noi tot fugim. ca trece de hotar si nu mai avem putere asupra lui. noi. a incalecat si-au luat-o la fuga si da-i bataie Iapa nazdravana.! ! ! imi tragi capastrul din cap. s-a dus in grajd si a tras capastrul de pe capul calului. de nici pasarea nu putea sa treaca prin ea. mai avem decit singele. — Mai zice — ma arde — Arunca piatra. sa si — sa — Ei. ce sa mai bea. pus cu paru pe un zid de piatra. om muri. Cind a ajuns iapa acolo s-a oprit. a trecut prin »1 si dupa copil.

apoi cum ii da drumul calului. ia trei fete. da. nici pe-a mijlocie si numai pe a mica. Se duce batrinul gradinar la imparat si-i spune: Marite imparate. Cind vei avea nevoie de mine sa scuturi capastrul. as avea nevoie de sluga si n-as avea nevoie. in care timp in fiecare dumineca imparatul se ducea la biserica. zice: te bag la gradina de flori ca am un gradinar batrin si ar fi timpul sa-1 schimbam si Lua sa ramii tu. priceput si mergea de minune ca era o mindrete.! ! ! ! de la mine capastrul asta. zice. era sa-1 omoare. Cind vine imparatul de la biserica. imparatul lasa cite o fata in fiecare zi acasa. Fu chemat la imparat si-i zise: Bine tu ramii de azi inainte gradinar. lepada besica din cap. trece prin gradina si cind se uita. se arata un b§iat destoinic. punem iar alte flori. nu mai pot. se uita bine la el. Sa mearga fetele. si ce facuuu prapadul lui Dumnezeu. cine are nevoie de o sluga? — Cine sa aiba decit imparatul. sa facem o gradina tot mai frumoasa de cum a fost. Se duse in sat acolo. Se duse el. se infatisa imparatului si-1 ruga sa-i fie sluga. face el. doi. Tu Tu — Binee copilul capastrul si pleca. El are sa nu pui ochii. Daca vreti sa o vedeti — Bine Nu e nevoie sa merg sa o vad. Se duce la gradinar sa-1 puna la lucru. — Bine ma copile. plina cu fel de fel de flori ce nu le mai vazusera. Fata mica ramasese acasa. un an. Imparatul ii zise: — Mai baiete. ramii aci cu mine. acolo intru si eu. Unde e nevoie. ramase cu parul lui de aur. te invat aci un an. ! meu sa ingrijesti de gradina Eee statu el un an de zile. zice gradinarul. copilul da tot stind eu pe aci calul meu si-o aduce aminte de mine ori ba? Scutura capastrul. acum fetei celei mici — praf. Mai. S-au dus fetele. veni calul. cum nu face ca fata cea mica il vede. saracul Iiii potopul imparate. s-au uitat si niciodata n-au vazut gradina mai frumoasa ca acum. nici pe-a mare. sint batrin. Spusera tatalui lor de minunatiile de flori din gradina si cerura ca baiatul sa fie mai departe gradinar. intr-o duminica pe cind era imparatul Ia biserica. lucreaza bine si gradina este o frumusete cum n-a mai fost niciodata. sare pe cal si face gradina toata praf. — Mai Nu — Maaa da ce e aici? — Imparate. La un timp. In timpul asta. Ei. te bagi sluga la imparat. cum face gradina praf. cind ii veni lui odata bine. veni toata herghelia. ca eu sint linga tine. imparate Statu el cit statu. - ! — ! — ! 38 . ar fi bine sa ma lasati sa plec ca baiatul care mi 1-ati dat la gradina este foarte priceput. te duci. ! doi si pe urma eu plec si tu ai sa ramii in locul imparatului. — Bine. — ! — — Bine. §i mi-au rupt si straiele degeaba m-am tinut la ei c5 de pe mine Erau sa ma si omoare. da dregem noi alta data. — Cum cine sa fie asta si ce e cu el ? ! zise nimica. zisera oamenii. tata si eu vazui. a venit o herghelie ! de cai si mi-au facut-o Mai se poate? Fata cea mica era pe acolo pe-aproape si zice: Da. o vede facuta praf. imparate.

Inseamna ca eu am intirziat cu fetele mele si ele s-au ajuns ca n-au sa se mai marite Eu am sa dau sfoara in tara ca-mi marit fetele. Eu am adus florile asa cum sint fetele. — 39 . ce flori ai adus in dimineata asta la fetele mele. gradinarul. — P5i unde e al tau? — PSi. ! la ratal lor si-i spune: si ea: uite ce flori mi-a adus mie. nu trecu al meu. atunci imparatul zice: Toata curtea sa treaca prin naintea fetii. mai mare. asta e trecuta. asa cum i-a placut. Fetele si-au luat cite un mar. A — Tata. la chemati-1 incoace la mine. feciorii. tu nu alesesi nici unul ? — TatS. una gata o da la a una numai imbobocitS: Le duce si le da fetelor. — Ma tat5. Au venit multi feciori si s-au sfatuit cum sa faca. ca da aleia mai mici florile mai mindre le iau si dau fuga — Uite ce mi-a adus gradinarul asta. Numai ca ea mai era sus. Qnueun om de nu spuse nimanui si nici la surorile ei si-si zise: — Ma asta de face lucrul asta nu-i om prost. Trimite dupa el si-1 imparatului. N-a mai trecut mult si imparatul asa a facut. trei buchete de flori. — — mica spune aduc in fata A si omule. una trecuta. ! numai buna de maritat sa treaca si si el trei buchete de flori. mare. asta e gata sa treaca si asta abia incepe. a mijlocie e gata sa treaca si asta mica e gata imbobocita — MS — eu asa le-am adus florile. pe a trecuta. care vreau sa se insoare si fetele sa-si aleagS pe cine vrea. trecura — ! ! toti feciorii si . tmparate sa-mi fie cu iertare. a mijlocie si-alese si ea altul. — Ce v-a adus? — Uite ce floare mi-a adus mie. Cind facu el gradina si mai frumoasa. Uite. ! nu alese nici unul. in fiecare dimineata. mai frumos. Cind vad treaba asta fetele mai mari. ducea la cele trei fete. si care fata i-o place de baiat sa dea cu marul in el. nu trecur5 toti — Cum nu trecura toti? — SS treaca si din curte. spune a mare. zice imparatul. daca mie nu-mi place nici unul. asta mijlocie e e ca gingia. Sa mai — Tat5. cu omul asta nu e lucru bun. Ei. pe a care e gata sa treaca o da la a mijlocie si a mai frumoasa o da celei mai mici. s-au urcat in foisor si prin fata lor treceau in rind. El se uita la fetele imparatului — Ma si zise: asta mica Face asta mare s-a trecut. cea mijlocie spune: — Uite ce flori mi-a adus mie. mare e cam trecuta. A mica cum sta cu marul in mina. treaca o data. Cind aude imparatul zice: Eiii si asta e o idee buna a omului asta. rind. — Ehei ma cu asta avem bucluc.! ii intra la inima. A mare isi alese unul. dar Gindi ea ca aici nu e curat. a dat sfoara in tara ca isi marita fetele. Dar cum? Sa se stringa toti feciorii. Sa dea fetelor cite un mar in mina si zice: — Fetele le punem sus. Ei.

Baiatul a dat pe alta parte. sa mai treaca o data. Iasa si el din namolul ala si se duce la bordeiul lui. Fata pac cu marul in cap la gradinar. nu mai trece mult si imparatesei i se face dor si ei de fie-sa. intreba imparatul. Ii stia ea rostul lui. Imparatul isi strinse oastea. MS. In marginea imparatiei intra si ea acolo intr-un bordei. ca nu i-ar fi — Nu se poate. daca Dumnezeu nu ne trimetea ingerul pe toti ne omora si mie imi lua gitul. treaca si gradinarul. duce pe la ea si nu s-ar duce. lasa-ma biruie. Cum intra. ca de ce n-a dat fetele dupa feciorii lui. Nu trecu mult dupa asta si un imparat vecin pleca cu razboi impotriva tatalui sau. li da alt mar si zice: — Sa mai treaca o data toata lumea. Unde sa duca. zise el catre nevasta lui. — — — Ea — zice: Ma. De asta-mi place. o cheama afara s-o vada. zise imparatul. venira si cei doi gineri cu oastea lor. si iar il imparatia mea. lasati-1 aci. scoate iute batista si-1 leaga. Qnd ajunge la bordei. Tree ei inainte. zice imparatul. Facura surorile ei nunta imparateasca. Dupa ce tree. Acolo era in toiul luptei. ca daca nu sint eu acolo sa stii ca-1 pe un magar si se ia dupa ei. lapada el besica din cap. n-are nici un fir de par pe cap. incaleca pe calul lui. Da cu destiu pe pereti si-i face de aur. Pe afara ramine tot un bordei prapadit. porcar. lasa-ma sa ma due si eu. — Al tau sa fie. Ma facusi aci de rusine cu cea mai cebaluita sluga. si iesi cu el afar a din trece gradinarul primit nimeni. Merge ce merge calare pe magar. a venit si iar s-a inamolit tot acolo cu magarul. Mai trece o data ! si iar il pocneste cu marul in cap. cit dinspre partea lui. n-am gresit. Imparatul crede ca-i un inger care i-a sarit intr-ajutor. — Nu se poate. au capu. A treia oara iar pocneste cu marul in cap. unde sa duca. asta tot aci este. El n-avea caciula dccit besica aia in cap. pina ajunge la o mlastina si se namoleste cu magar cu tot. zice imparatul. nu mai spuneti de el. Trece si el pe acolo ghebejit. S-ar. cu chelu. si zboara ca vintul pina acolo. Imparatul. Trece oastea pe linga el. el scutura friul. se umple bordeiul cu tot ce trebuie numai si numai de aur.! Trecea toata curtea. Tncaleca si el — — ! ! Ma. I-a biruit pe dusmani si au plecat inapoi. tu ai gresit. Sa te duci unde oi vedea cu ochii. La mine n-ai ce mai cauta. Intra si el in lupta aproape de imparat cind gata unul era sa-i taie capul. tu nu te duci El zice: sa ma due si eu. mai nimic. Pina la urma se duce. fara ca sa poata da pe acolo. Isi ia barbatul si pleaca. da intr-o margine a imparatiei. el iute pune mina si-1 taie pe el la desti. ce amar gaseste in bordei. Fata zice: — 40 . vacar. ! — Au capu. fara ca pe ei sa-i bage in seama. cind vede cine 1-a scapat si e taiat la desti. se due vitejii. Stai pe pace. Ei. II arata imparatului zicind: Imparate uite ginerele Lasa. vedem noi ce facem. si frica-i era de imparat si rusine ii era si rau ii parea. — Ce-ai facut ma. Atunci zise baiatul catre nevasta lui: Ma. si magarul se preface in calul lui nazdravan. — Tata.

! — Mama. vina inauntru. Face ea doi pasi si intra la usa. sta cu gindul acolo. Cind aude le imparatul toate astea zice: spuneti-i sa vina incoace si daca el se face asa cum a venit in razboi. ! — — — Ea sa vina. daca ar fi si fata noastra a mica aci ? Unde sa vina aia ca sa ne faca de rusine. cum se poate ca eu n-am lucruri de astea in imparatia mea si nici n-am vazut la nimeni. a 41 — . Se intoarce imparateasa acasa si vrea sa-i spuna imparatului. — mama. vina sa te vad. il tin. — Si ea e fata noastra si el e ginerele nostru si pe urma nici nu stii bine ! fi cine e el? Bine ! Sa vina numai fata Se duce imparateasa si trimete dupa fata sa vina la petrecere. a luat sabia. imparateasa ii zice: Ma omule. mama? — Pai cine a facut astea ? — Pai chelu aia. sa vorbesc — Vina. ca daca te faci asa cum ai fost in razboi si daca ii arati batista care ti-a dat-o el cind te-ai legat la deste. Cind aude imparateasa. Ma ingerul care a omorit toata oastea aia. mama. — De unde are el putere sa faca tot in aur ? — Iaca de unde El are si capul de aur ! ! si desti de aur. Razboiul nu 1-au n-au fost ei invingatori si a fost barbatu-meu. inseamna ca ai fost tu. el nu — Ma omule ar bine sa vina si el — Nici cum n-are ce cata el aci. — Nu se poate. — Nu intru. Fata ii trimite vorba prin slujitori si zice: Eu nu pot sa viu fara barbatu-meu. intra la grija. si i s-a taiat un deget cind 1-a aparat pe i-a taiat gitul. Merg barbatul meu a fost. cu tine. frica ii era. ! — — — Pai cum ? — Iaca asa. de argint si de arama. mama incoace. nu merita sa stea la masa cu noi. a incalecat pe cal. La o petrecere mare. — Mama. — — Merged si Baiatul le zice: Duceti-va de indata inapoi ca eu va ajung. Se due slujitorii inapoi si-i spun: Uite. si-a lasat pletele de aur pe spate. Ma. numai aur peste — Ma. A iesit el afara. Ala a fost un inger trimes de la slujitorii si spun imparatului toata tarasenia. sa nu-i spunaaaa. da ce e aci la tine ? tot. ca si el este cineva si e mai viteaz si decit tata si decit cumnatii mei care tin pe surorile mele. dar n-ar fi bine. cind noi 1-am lasat impotmolit cu magaru-n balta la un intors. a scuturat de capastru si a venit calul si-a lepadat haina de pe el. pina la usa. cind imparatul se veselea cu cei doi gineri ai lui. Cind sa intre inauntru. 1-am gasit tot acolo. ma: cum e vorba. imparatul spune. zice imparatul. — Nu intru in bordeiul tau. el de nu — Cum a fost pod si cind ne-am Dumnezeu. — Tu nu vezi ce e. — Ba e adevarat. spuneti-i ei si si terminat a venit tata lui tata asa cum va spun eu. numai pina la us a zice vina.

Cind au pornit. se duse de nu-1 mai vazuram. Asta este. si ei pe caii lor. La un t imp s-au intors inapoi si au zis Cu omul asta nu ne putem masura. d3-i pe dincolo. Pai cu ce dovedesti? Batista asta o cunosti. N-au apucat sa" ispraveasca vorba bine. daca n-or fi murit Si incalicai o sea si va spusei povestea asa. nu m-o intrece. Dupa un limp a femeia s-a maritat si a luat un alt tata la baiat. Dupa ce s-a maritat. Ce facurati ma cumnati. cine e asta? Asta e tot ala care 1-am vazut.! ! : ! zburat drept la imparat cu nevasta cu tot. eu incalec pe calul dupa mine. mai vazuram de facut? Pai noi nu mai avem pretentie A POVESTEA LUI PIPARU$ PATRU o femeie si aveau un baiat. Si asa a fost. a incalecat pe cal. Traia odata un barbat tatal. tii lui isi gasira fiul si calul nazdravan. inaltate imparate. ginerele d-tale. daca nu sa piece de unde au venit si ramin eu imparat in locul d-tale. ca a si fost inapoi. Cind 1-a vazut imparatul. de ce nu vS tinurati dupa mine? A a zis imparatul afara. fata da dar tu cine esti? ca te-am vazut cind am fost in razboi cu imparatul vecin. au incalecat al lui nazdravan. si ei s5-si dea drumul dupa mine si sa ramin ei. di-i pe aci. $i acum ce e de facut? zice imparatul. S-a facut apoi o nunta mare la care au fost chemati si parinfost mare bucurie cind parintii lui. Eu sint ginerele dumitale sil mic si fata a mica. i se facu frica si zice: Ma. Daca m-o pretentie ! se tie nici o intrece meu. sa nu mai aiba — Bine iesit la tron. S-a uitat si el la gineri si ginerii la el si imparatul zice: Pai cum sa va masurati puterile? — — — — — — — — — — ! ! — — Uite. omul Sla a vrut sa omoare pe baiat ca sa scape de el si a zis catre femeia lui: Femeie. — 42 . dupa care se afla ca el este fiu de imparat. imparate? Pai asta ar cam fi batista care ti-am dat-o eu. — — — — Pai nici nu te — Si atunci ce e la tron siramii tu mostenitorul tronului. El a coborit de pe cal cu nevasta si zise: Sa traiesti. imparate. imparate. si murit Dupa moartea tatalui. si mai incalecai o matraguna si va spusei o mare si gogonata minctuna. va face ce fac eu sa fie ei mostenitorii tronului. ce sa-1 mai ajunga. Eu sint. Daca ginerii astia ai dumitale va avea puterea pe care o am eu. Ma. S-a facut imparat a doua imparitii. si eu sint ala care te-am scapat de la moarte. ingerul. Al lui era vint ! Ai lor. eu nu pot sa sufar copilul tau pe linga casa si eu am sa-1 omor. a trait in pace si cu cumnatii lui si poate ca mai traiesc si azi. Pai uite ce e de facut Sa ne masuram puterile.

doua zi. pe tofi trei acasa si a plecat iar la vinatoare si cind a plecat. ca am sa-ti aduc un pui de-al meu. mise. rosii si vargap. ?i a I-a lasat — m — 43 . sa mi-1 aduci la mine-acasa. doua zi lupul ii aduse puiul. Vulpea speriata ii raspunse: Nu ma" impusca. Atunci iepurele i-a zis: Nu ma impusca. Auzise lupul ca el avea un iepure si o vulpe.! Femeia fu si ea de parere ca sa omoare copilul. In drumul lui i-a iesit un iepure in cale. asa cum se invoise. cum n-ai mai vazut sub soare. A — — A — — — zorilor. a zis baiatul. ca eu am sa te impusc. Pe cind ei vorbeau. Atunci Dumnezeu i-a facut pusca. a rugat-o pe mama Maicuta te rog sa fii buna si sa-mi dai un fir de astea le el inca spuneau nu ador- vitreg. voinice. lasind acasa cei doi pui care cresteau vazind cu ochii. nu musca. nu ma impusca. rniine la crapatul — Bine va fi de mare folos. s-a intilnit cu o vulpe. Plecind la vinatoare. cumetre urs. s-a intilnit cu cumatrul urs cale si ii spune si lui: Stai. ca am sa-p* dau un pui de-al meu fi o s5-ti fie la timpurile grele de mare ajutor. lupule. ca am sa-ti dau ! un pui de-al care-ti ! a zis baiatul. Cind vazu vulpea ii zise: Stai. Dupa ei ce cu ce numai asa va fi conciu lui zicind: — ! par din conciul stinga si mat ale. cind s-a sculat. Bineee. Vorbele noaptea in soapta pe cind dormea copilul. Era bucuros ca acum avea un pui de iepure si un pui de vulpe cu care se juca. ca am sa-p dau un pui de-al meu. vulpea i-a adus puiul. Atunci maicuta sa rugat asa: i 1-a dat. te rog frumos. a plecat din nou la vinatoare. Fara de el ciinii ceilalp ai tai n-au sa poata face mare isprava. El 1-a pus la umar la mina s-a Doamne Dumnezeule fa-mi si mie o pusca din firutu asta de par de la maicuta mea. spus: ca te-mpusc ca el nu stia mai mult deck atit. Piparus. vulpe. dupa cum crezuserS si auzise tot ce vorbise tatal sau adormi a visat ca daca maica-sa ii va da un fir de par din sa-si poata face o pusca cu care sa mearga la vinatoare si bine de el. lasind puiul de iepure acasa. voinice. A doua zi. in cale se intilni cu un lup si-i spuse: Stai. dis-de-dimineata. Si ! — daca i-a iesit iepurele el a — Stai si — meu. asa cum se joaca copiii. nu mai scapi. iepurele i-a adus puiul acasa. daca nu stai am si te impusc si ai sa vezi ce blana frumoasa am sa fac maicutii mele din blana ta Ursul s-a oprit si i-a zis: Te rog. Atunci lupul ii zise: Te rog nu ma impusca. Daca a plecat la vinatoare. care o sa-ti fie de mare folos si o sa creasca si el pe linga puiul de iepure si de vulpe. Daca nu 3 cu viatS doua zi de dimineata. In zilele urmatoare a plecat iar la vinatoare. sa mi-1 aduci la mine acasa. Pina atunci el nu avea nici un ciine afara decit puiul de iepure si puiul de vulpe care se luau dupa el cind pleca la vinatoare. ca asa pui frumosi am eu. Daca i-a facut pusca a doua zi a si plecat la vinatoare. dac3 musti eu te impusc si ai sa ramii fara viata. El a luat puiul si acesta s-a luat dupa el ca un catelus. Dimineata.

Veniti de ma scapap Capcaunii sa-i mincati. uiu-iu-iu. urechila si lasa-ma sa dorm ca n-ai auzit bine ! Dupa ce capcaunii. dar lupul care era linga vulpe ii trinti o laba. Iepurele care auzi chemarea stapinului zise: I-auzip. sa le faca de petrecanie. jos — Da-te Capcaunii sa-i mincati ! acum — — El in timpul asta striga din nou ! uiu-iu-iu. Ei se invoira si-1 lasara de se urea in copac — — ! si incepu sa strige catre ciinii sai. Vulpea care era linga iepure ii lipi o laba peste ureche §i zise: Taci. le arunca capcaunilor. Puse mina la gura si striga pe aripa vintului: Uiu-iu-iu. greii pamintului. Atunci capcaunii ii spusera sa-i inchida in cotet si sa le puna o piatra grea la usa. un lup si un urs care-1 apara. TatSl viterg inchisese ciinii in cote£ si le pusese o piatra grea la usa. $i greii pamintului. Capcaunii se invoira. iar acestia le roasera intr-o clipita. Mergind el prin padure se intilni cu capcaunii. usureii vintului. Merse la ei si se intelese cum sa omoare pe baiat. Botezase pe iepure si pe vulpe. zisera baiatului: — Ne Atunci auzi si vulpea si zise: — Da-te jos sa te mincam. asa ca le puse gind rau sa le omoare.Zis si facut. ca sa le inchida in cotet si sa le puie o piatra mare la usa. zisera capcaunii. Dupa ce capcaunii mincara si hainele. Sariti de ma scapati sa te mincam. dar nu stia cum? Isi aduse aminte ca intr-o padure traiau niste capcauni cu doua coarne in cap si la picioare cu copite de cai. iar pe lup si urs. In acelasi timp voia sa-1 omoare si pe baiat. 44 . ! striga stapinul fratilor. ca ne striga stapinul ca e la mare primejdie. Atunci baiatul se dezbraca de haine si le arunca capcaunilor. Ca de obicei baiatul pleca iar la vinatoare in padure lasindu-si chiar atunci ciinii acasa. Astepta timpul sa piece baiatul la vinatoare. ca sa-1 auda maicuta mea ca este eel din urma cintec al meu pe care il mai cint. spunind ca ii strica somnul si ca n-a auzit bine. Usureii vintului $i greii pamintului !. o vulpe. El se desculta de opinci. ca nu mai avem rabdare. dupa ce aflara ca vineaza baiatul cu ciinii lui. Tatal eel vitreg le spuse pe unde si ca are un iepure. care intr-o clipita le facura farimita si le inghitira. Tatal sau vitreg nu vedea cu ochi buni lighioanele astea care se gudurau pe linga baiat si-1 pazeau. — Uiu-iu-iu. na-na. a primit puiul de urs si a mers mai departe. mincara opincile ii poruncira sa se dea jos sa-1 manince. Ei il vazura si-i zisera: Stai ca te mincam Atunci baiatul le raspunse: Lasati-ma numai un pic sa ma urc in copacul asta si sa-mi cint un cintecel sa ma auda vintul. na-na Usureii vintului.

in schimb. mincarea? taie sinul si sa-1 — 45 . Capcaunii acum poruncira baiatului Acum da-te jos sa te mincam ca asa ne fu invoiala. Aduse intr-o zi un iepure si-i porunci la muiere sa-1 friga. drept si le-o nemaiavind ce sa le dea. Baiatul isi taie si pulpa de la piciorul sting si le-o arunca capcaunilor ?i striga din nou: Atunci auzi — Auziti — si lupul Uiu-iu-iu. ii trinti o laba de-1 ameti ca nu-1 lasa sa doarma. muiere. capcaunii se suiau in copac sa-1 manince. Ciinii roasera toate radacinile. Omul asta de rau ce era. Iepurele nu se lasa si se repezi in usa cu capul. ce sa faca de frica sa — ! n-o omoare barbatul eel rau si veninos ca un sarpe? Sa-si puie-n oala la fiert. Cind ajunsera. $i de aci inainte Piparus Patru trai pe tara-n pace. Piparus Patru zise ciinilor: Roadeti radacinile astea ca sint capcaunii care au vrut sa ma manince. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati la piciorul — ! ! zicindu-le: ca ne striga stapinul. sari din birlog si zise: Intr-adevar ne striga stapinul. Fuga dupa mine.: Baiatul. se ducea la vinatoare. cum se duce mita la gaura socitilor si nicicind nu se plictiseste. Acum veni si rindul ursului si cind se repezi arunca si usa si piatra de nu se mai vazura de-a rostogolul. lua altul si iepurele se gata. Veni barbatul flamind si fara vinat de la padure: Gata. Cind vazura capcaunii ciinii lui Piparus Petru. da-mi si mie carne ca mi-e foame Si asa. Venea unul. . isi taie o bucata de pulpa de arunca capcaunilor zicind: Uiu-iu-iu. dar isi jupui pielea din cap si usa nici nu se misca Se arunca si vulpea si pati si ea la fel. Dar feciorii erau multi. Cind a vazut ca nu mai este carne. Cind se repezi lupul. — CERBUL FERMECAT Avut-a odinioara un barbat si c-o muiere multi feciori si fete. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. usa abia se clatina. el se dete jos din copac si impreuna plecara acasa si-1 mincara si pe tatal sau eel vitreg si rautacios. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. Apoi o luara la goana spre padure la stapinul lor. . Barbatu era lenes si nu sirbea la tarina ca toata lumea. nici carne pe el nu avea. venea altul si cereau: Muma. ca n-are nima ce-i face. hai la el. Muierea il fripse in tipsie asa cum se cuvine. se prefacura intr-o radacina. — . Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati — ! ! Atunci auzi ursul. In casa toti ii tremurau de frica. dar ursul care era linga lup. lua unul.

tu asculta de mine Mergi. iti dau. aruncara briciul si se facura in urma lor niste cutite cu taisurile-n sus ascutite de-si taiara parintii picioarele si cazura lesinati peste cimpia pe care crescusera cutitele ca iarba. gata-gata sa-i prinda. i-a raspuns muierea. Hai sa punem un ficior. Cind se vazura copiii iar la spatele lor cu parintii turbati de minie. copiii. da si ei fugeau dupa copii. alergind dupa ei cu muierea si cineva le spuse ca s-au dus incolo pe drumul de cara. pina nu se scula tata-su §i muma-sa. au raspuns vecinii. sa-1 junghiem si sa-1 mincam. dupa ei. insa de copii nu se lasau si totuna dupa ei. Si se facura niste rugi mari incluceati. fugira. Copiii fugeau. arunca cheptaru. Feciorul mai mic raminea tot flamind. O luara pe fata si o inchisera intr-o cocina si catara s-o ingrase. apoi vino miine dimineata cu ele la mine sa-mi deschizi si amindoi sa fugim de aici. o asculta ?i asa facu. cei doi copii fugira. sa-i piarda si sa-i omoare. mincare ca-ti spun de ce esti inchisa-n cocina. Fata cind auzi se sa se-nvete — — — — se gindi ce sa faca? Fratiorule scump. pina se apropiara de infiora — si ! - — — urmele lor. Atvmci copiii o luara pe un drum si mai lung si se indepartara mult de primejdie. Merse el mai departe intr-un catun. vad ca nu e fata si nu-i feciorul. Dis-de-dimineata. Muiere. El scoase din oala. Cind vazura ei ca sint pe urmele lor. tatal. Deodata i se paru ca maninca carne dulce si-o intreba pe muiere: Da ce carne-i asta? Di iepure. — Gata! — Vino sa mincam — Maninca tu ca eu ! — — Atunci el zise: — Asa-i dulce carnea di om? — Eu nu stiu. se tot ducea pe linga fereastra la soru-sa de-i cerea mincare: Da-mi. Parintii.! : sint cisnovita si nu ma simt bine. cind in varsatul zorilor. Asa zisera. il ruga pe frate-su: Tu frate. ca ogarul dupa iepure. — — 46 . spune di ce? Pe tine te aranesc ca sa te injunghie de Craciun. aruncara cutea si se facura in urma lor mici placi care — smiciiau. ce-i mai trasni prin minte la carne de om. Da. si un brici. soro. Dupa asta. asa facura. pleca prin vecini intrebind: N-ati vazut ficiorii nostri? N-am vazut. noi avem prea multi copii. cit pe aci iar sa-i prinda din urma. puse-n blid si minca. Cind ajunsera parintii se incurcara si se zgiriara in rugi pina ce isi rupsera camasile si pielea si-o facura mii de intepaturi. ii raspunse femeia Dar feciorii mai mici n-au de lucru si-i spun ca muma lor de frica si-a taiat sinii ca sa aiba el ce minca. cu rani singerate. Ba eu am sa beau apa din urma cerbului. Fata vazind ca o sa-i prinda. Dar tata-sau si muma-sa dupa ei. pina ce ajunsera intr-o padure si se oprira ostemti linga un izvor. Frate-sau. Eu o sa beau apa din izvorul asta. cauta o piatra de ascutit brice. Copiii fugira. zise sora. Atunci alergara dupa ei intr-acolo. Speriat. sa-1 aranim.

Asa plecara ei acasa la imparatul §i-i spusera ca mai este de taiat inca un neac si cade plopul miine dimineata. Ii dete-n gind ca babele pe toate le-ncurca si le descurca. Baba se invoi sa scoboare zina de fata din plop pentru un mic bac§is. ca ce se taie ziua. caci plopul fund gros nu pridideau cu taiatul. se speriara si o luara la fuga sa-si piarda urma sa nu-i pedepseasca imparatul. taiara. sa se suie in plopul de linga fintina. — Merse de incerca si imparatul. puse doi oameni cu baltiile ca sa taie plopul si pe fata s-o doboare jos. innoptind aci de frica. ca nu stie sa aseze tastul pe pine. Cind acolo se opri la o cesmea. Ce sa faca sa n-o mince lupii si ursii care misunau primprejur. iar imparatul nu pricepea pentru ce? Cind se zauita in virful plopului. tastul cu gardinarul in jos. $i Intristata si amarita in cum bau. Tocmai atunci trecea pe acolo feciorul imparatului sa-si adape calul. gata sa puie peste ea podnita. fi se preface in cerb se dadu peste cap §i se prefacu intr-un cerb mare cu coarnele cit prajinile. Nu — — Cum — Pune dealtminteri. sa se duca la o vrajitoare girbovita sa-1 ajute ea daca voinicii cu puterea lor nu sint in stare. noduroase si stoloase. ca aceea care pune laptele-n oala dar intinge pe dinafara. Lua de acasa podnita pentru copt piine si facu focul la tulpina plopului. fa. nu mai avea rabdare s-o invete. linse taietura §i plopul se vindeca. Cind vazura dimineata taietorii se suparara si-i spusera imparatului ca nu e chip de taiat plopul. iar taietura se vindeca ca si cind nicicind n-ar fi fost infipta securea in trunchiul sau. Ramase ca miine sa mai taie pu^in si sa-i fie pe plac imparatului. Dupa ce se incinta vatra. ba si mai gros se face. Fata vazind-o ca este proasta. in loc sa puie podnita cum se cuvine. noaptea se vindeca la loc. crescind si mai mare. zicindu-i: Pune. Noaptea. o intreba baba. Oamenii taiara. Noaptea veni cerbul din nou. padure cu alele salbatice o porni incotro zari o lumina catra un mic catun de oameni. cum se vindeca carnea omului. framinta piinea si o puse pe vatra sa se coaca. ca cine bea apa din urma cerbului ma fac eu fara de tine in pustietatea asta. cobori incet jos din virful plopului si aseza ea podnita peste azima. Asta e o minune si nicidecum altceva. zisera speriati taietorii. Vazind el atita nesupunere se duse la palatele sale. — Ba am sa beau si ce-o o fi. linse pina ce se facu plopul si mai gros.! si ce — Ba si nu bei. se duse cerbul la plop si linse. 47 . dar fara nici un folos. Fata cind vazu cerbul incepu sa plinga si sa suspine in zadar. o aseza pe dos incit nu acoperea turta de piine. nu cu apucatorul pe — Zau maica nu pricep $i se prefacu baba ! pita. Cind ajunsera taietorii si vazura plopul si mai mare iar fata rizind de ei in virf. taiara §i seara mai ramase inca un neac §i plopul se pravalea. Taiara ei. fa muica. Fata privea de sus din plop si se mira de prostia babii. Baba cum era de felul ei vicleana. Atunci ii porunci: Cum Fata. da-te jos ! In schimb fata nu se misca de loc si nici nu-i raspundea nimic. Ce sa faca de aci incolo ? mai stia ce. ajunse calul la cesmea se sperie. pina se-nnopta. zari o fata frumoasa ca o zina din povesti. Potera insa ii prinsa si iar in dimineata urmatoare mersera sa taie plopul.

trandafirul si calaparul.— Asa. de Dumnezeu neiertat. Cind venea imparatul sa-i miroasa florile. dar se vede ca prostia din nascare. — Tu ai sa fii sotia mea. numai cu unul din ei n-a avut ce face. Dimineata. Pe tine toate te iubesc. il taie si-1 arse. iar imparatul cu ostirea sa iesi din padure. muica. Chema maistori si o dresera la loc. iar spinii se intindeau de-1 inghimpau. cind se scula imparatul. iar cind se ducea imparatul florile se lungeau in sus. Din oasele aruncate crescu un mar mare si frumos cu merele de aur. tinjea si se ofilea ca o floare. sint sufletul fratelui meu prefacut in cerbul fermecat. Suparat. O lua calare pe calul sau alb inaripat si zbura ca gindul la palatele de marmura unde-1 aseptau nuntasii. Cind se ducea la el imparateasa lasa florile in jos si din ele curgeau picaturi de lacrimi. porunci sa se unga poarta cu smoala si sa se lipeasca de poarta raufacatorii care farima noaptea poarta. sarac cum era. Mosul. Cind se ducea imparateasa in gradina florile se lasau in jos. sora ia-o de unde nu-i. sa mergi cu mine sa facem nunta imparateasca. imparatul iar gasi poarta rupta. pe care tu injunghiat facind un mare pacat. Toti mincara din carnea cerbului numai imparateasa nu. mare si stolos. cum se scula. iar cind se ducea imparatul isi inalta crengile si virful si mai sus. s-a trudit si pe toti i-a dat la invatatura. calaparul crestea inalt ca un copac si imparatul n-avea ce-i face. se coace pinea. pe mine toate ma urasc si nu pricep pentru ce? Atunci imparateasa-i raspunse: esti — Maria ta. OF! trait odata un mos care avea noua copii. gasi cerbul cu coarnele lipite de poarta. Bucatarii fripsera cerbul. Imparatul se supara. porunci sa se taie trandafirul. Cind vazu ea cerbul mort. astea nu sint nici flori. iar cenusa sa fie aruncata in gradina. o intreba pe sotia sa: — Mereu la tine se lasa-n jos marul de aur. Dimineata. Se repezi cu coarnele in poarta cea mare si o rupse. Sara inchise poarta si se culcara. gasi poarta frinta si nu stia de cine. iar oasele le aruncara in grading. plinse amarnic si pe zi ce trecea. Mirat de asemenea intimplari. Cerbul veni din nou si frinse poarta. A 48 . Imparatul. Fata stia ca sint picaturile de la fratele ei si plingea si ea sarutind florile de calapar. Cind veni noaptea cerbul fermecat s-o vada pe soru-sa in plop. n-are. Cind se ducea imparateasa sa culeaga mere. Era tare de cap si nu era bun nici pentru o ceapa degerata. Imparatul iar se-nvenina de minie. i se lipira de smoala si ramase cu capul lipit de poarta pina la revarsatul zorilor. O apuca el dupa urme si ajunse la poarta imparatului. Din cenusa crescu un calapar frumos. iar cenusa o arunca in gradina si din ea rasari un trandafir stolos cu multi boboci de toate culorile. Il prinse si-1 injunghie fara sa stie imparateasa. lecuire Baba rise de bucurie. Cind veni cerbul si lovi cu coarnele in poarta imparatului. nici 1-ai meri. Si se facu o nunta mare cum numai fetele imparaau stiut s-o faca. marul isi apleca virful in jos. intr-o zi. chema lemnarii. prinse fata si-i dadu o bacica de bucurie. iar la mine toate se-nalta.

mai flacau. Tartorul —d — Pai — eel stii. da-mi mie copilul ucenic. atunci poti sa dii cu el paste gard. vazind dintii si ghearele infioratoare. A mers mult mosneagul cu feciorul. Gum a sosit. JPe mine ma cheama Of! Unde te duci cu baietanul asta? due in lume sa i se piarda urma. tata-tu 1-a pacalit pe tata si m-a adus aici la talpa iadului ca sa-i sadesc vie intr-o zi si in alta sa i-o coc si culeg. Ori eu nu pot sa fac nimic I Nici nu ma pricep §i nici nu pot ! Sus pe pamint eram vestit in prostie. aici cum o sa ma descurc eu cu asa natii de tartori intelepti? Lasa nu te speria ca fac eu in locul tau tot. Astazi mergem si punem via si miine mergem s-o culegera. de ce plingi? Uite. pe un an de zile si daca nici la mine nu invata. Baiatul S3 intrista. iata un om necunoscut se iveste in fa|a lui. dai de trei ori cu batu in fintina si zici de trei ori Of Of Of ! Eu am sa te aud si indata ies din fintina si-ti aduc copilul teafar precum mi 1-ai dat Da mosul a zis: bodeaproste ca scapai de dracu si s-a dus acasa. Apoi il duse in tarina diavolilor sa-i sadeasca vie intr-o zi si a doua zi s-o si culeaga singur. ! li puse-n mini tirnacop. se duse la el intrebindu-1: Ge-i cu tine. de inima rea si necaz ca uite am plecat cu tontu asta sa-i caut capatuiala Bine bine. Ga scot Lasa. pina acuma. Sa-1 ia pe prost de mina duca-n lume ca sa-i piarda urma. Bine omule. De acolo a pornit cu el pe fundul unei ape mari pina ce a dat de casa dracilor. — — — De ! — — — Ma — — — ! ! ! Omul i-a luat copilul. dar eu am venit fiind chemat pe nume. fie voia ta. mai baiete. 1-a legat la ochi si s-a scufundac cu el in fintina pina in fundul pamintului. nu-1 invata tu pe dracu sa traga cu pusca eu om din tine de-o sa-ti m. omule si sa-1 ce ai oftat? Asa oftez eu. A luat traista cu de-ale gurii si-au plecat in lume. stiu si eu cutare si cutare trebusoara.arga fulgii daca nu ma asculti. sapa. tu mai baiete.! ! : Si-a pus in gind de suparare sa scape cumva de el. nu 1-a lasat ps baiat nici sa rasufle pus la invatatura. Ia timpul Ista. Mosule. — — — Zis si facut. A doua zi ia tirna diavolilor struguri timpurii pe mina si se duse de culege via pe masa. Fiica tartorelui iadului il vazu pe sub sprinceana si cum ii placu de mutra lui. numai sa nu ma inseli La anul vii pe jgheab. se rezima de un gard si incepu sa plinga. si 1-a mare il lua la ispiteala. Baiatul iesi afara din casa dracilor. S-a asezat unchiasul pe jgheab si s-a pus pe oftat de suparare. intrebindu-1 La ce m-ai chemat. si-i puse imparatului 49 . cazma si vita. ca e prost si-i tare de cap si nu poate invata ca ceilalti opt feciori ce-i mai am. mosule? Nu te-am chemat. ca niciodata nu va fi in stare sa prinda de capatina mai mult decit la mine. pina ce de osteneala au poposit la o fintina sa bea apa si sa se odihneasca. grebla. Ga sa nu-1 faca de ris cind s-a ridica baietandru si i-a veni de iasurat. Numai tu sa-mi spui cine te ajuta.

uite. — — 50 . si sa te sui in al noualea virf de munte. toate sint pline de scafirlii de oameni ! Din ghearele lui nici diavolii din balta nu scapa. enema duhurile din fundul marilor care-1 prefacura iepure si pe toate le ispravi precum i se poruncise. ins5 tu sa le ceri pe mine 500 lei. il prefaci in cal. unde o inecase tartorele iadului pe ma-sa pentru ca-1 inselase. — — — — — Daca nu te — Omoara-ma.o-nghiti-n sec. nu stiu Din nou il batu zdravan. Iar a plins si iar 1-a ajutat fiica imparatului. Si ce-i sinteti voi lui? Muierile lui sintem amindoua. iar tata-su dojenindu-1 si injurindu-1. stapine. Plecara ci spre casa mihniti. dindu-i indarat copilul. Dracul cum auzi il lua la bataie. pe jghiabul fintinii auzind Of de ! trei ori. tine-ti odrasla ca e neam prost si pune oala-n cap in loc s-o puie la foe. sa ma due. se apropie de noi doi vinatori. Si-ncepe asa: E-he. Mai la urma i-a poruncit sa se prefaca armasar si sa-i aduca inelul de la capul pamintului. Da-i cu el in birlogul lupilor sa scapi de el ca e pacat sa faca umbra pamintului. Fata iar veni la el. asa cum 1-a luat. De toate aceste ispravi s-a mirat dracul. nici s-o culeg. S-apropiara vinatorii si s-au mirat de copoi. Deo data ii zise el lui tata-su: Tat§. O intreba el pe cea spinzurata de picioare: De ce v-a spinzurat ? Fiindca am sarit multe garduri si am alergat mult. sus de tot si sa joci in doua labe si cit ai bate din palme sa fii dupa mine. darn-a avut ce face. dar nu pot ! Il zvinta in batai si fiindca se implinise apuca de git si-1 dusa la tata-su. ei o sa ceara sa vinzi copoiul. iar pe ea fiindca a vorbit mult si multe. Fata iadului iar i-a venit in ajutor. au calatorit impreuna si au adus inelul tartorelui. $i ce-ar trebui sa fac eu ca sa scap ? Sa-i spui ca n-ai invatat nimic si n-ai priceput de la el nimic Asa am sa fac Le-a slobozit din spinzuratori pe dracoaice si s-a facut ca nu stie nimic. Fa-te iepure Nu mai pot Si iar il lua la bataie. Prefa-te in ciine Nu stiu. ! ! ! ! anul. Mosule. Zgarda sa nu le-o dai nici in ruptul capului. Odata ramine el singur acasa si da intr-o soba de doua femei spinzurate. altfel te arunc si te fierb in cazanul cu smoala. vezi. Se mira — Acum diavolul si sa te prefaci in iepure — Am — — — — — — ! — — — ! Vine imparatul tartorilor si vrea acum sa-1 puie la incercare daca a prins ceva intr-un an de invatatura. Eu am sa ma prefac intr-un copoi strengar. baiatule. te omor cu bataia. Mai tirziu 1-a pus sa se prefaca in cine si sa manince lupii din padurile dracilor. $i pe tine are sa te spinzure. stapine ! zise el si iar se porni pe plins. Uite in sobele de dincolo. damite tu un pamintean prost. ehe. Se tinu de vorba. acum iar sa te mai vad cum imi pui vie si cum o culegi ? Nu stiu nici s-o pun. Una spinzurata de limba si alta de picioare. alb cu pete negre.

Sa-i ceri 1000 de lei. se zbiceste si capestrele sar peste gard in curtea imparatului. mosule. I-au dat drumul la copoi sa prinda iepuri. lei. Iese afara imparatul si-1 intreaba: — Mosule. insa fara capastru — Ba da-mi capastrele zise imparatul lei si ! Un negustor se amesteca prin gloata iti ?i zise: — Negustorule. Tata-sau il tinea de friu. iti dau inca pe atit. eu am sa ma prefac in armasar . se tocmi cu geamba§ul. iar vinatorii de zor s-au afundat in padure dupa vinat. — Nu este. apoi se Mosul preface iar in baiat asa cum fusese pina aici. o mirosira si se ! bucurara. numai atit. plinge si ofteaza. vinde flcarea cea frumoasa diavolului. Sa mcara dracul de ciuda. Alofneagul se lacomi la bani si vindu si capestrele. nu jucarie. Daca — Mo§ule. O vazu irrparstul si imparateasa. i-o da imparatul. prinde iepurele si i-1 da lui tata-su. Baiatul a simtit numaidecit ca dracul este negustorul si la o nebagare de seama. Era un oras mare. eu dau doua mii de lei. Atunci el iarasi ii zise lui tatine-su: Tata. — . Vinatorii i-au dat pe loc banii — Zgarda n-o dau — Lasa ca-1 legam noi ! si i-au cerut si zgarda.! ! ! ! ! ! — Vinzi. lei. Cui i-ar fi dat in gind ca geambasul era chiar tartorele iadului. cind vom trece prin fata palatului. asta ? mie flcarea lei. el alearga. taica — Cat ceri pe el? — 500 lei ! copoiul? au intrebat ei. cum nu se mai vazuse pe lime. de vinzare ti-e armasarul asta frumos? dar pentru un cumparator de neam ca dumneata este de — Si cit ceri pe el? — O mie de — Numai atit? — Da. tu sa te sui pe mine. doar Insa nu i le da de zgircit ce era. uitindu-se la armasar. — Iti vind calul pe doua mii de dar fara capastru. capestrele In fata palatului din capestre crescu o floare alba frvimcasa. — Il vind. vinzare. imi vinzi — N-o vind — Dau pe ea zece mii de sa cumpere fioarea cu tot dinadinsul. Iti dau 4000 de sint bani astia. maria-ta ! Imparatul laccm si el dupa bani. Nici in ruptul capului sa nu-i dai capastru! Ajunsera la marginea orasului. mie. bogat si frumos. daca mi-1 vinzi imparatul s-a zgircit pentru nimic. 51 . Gesmbasul vrea ! — Marite imparate. numai sa-mi dai si capestrele. care iesise pe pamint sa vada ce face flacaul eel prost. ii ia bami si vrea sa piece. ca si tatal baiatului. iar imparatul facea zimbrii. fuge iepurele dupa ta-su. imparatul are sa ma vada si i se va lasa inima la mine. In drumul lor trebuiau sa treaca pe linga cetatea de aur a imparatului. si cu o sfoara a apucat-o inainte. Se vaita de burta si de ficati. Iese un iepure.

Mai mergind pe drum. ii zice « buna calea. Dracul iar cu gura sa adune meiul. da eu visam asa. si intreaba: «und' te duci baiete cu copilu? » Omul spune la mos asa: « ma due la mormintul lu Dumaezau sa-i schimb numele copilului ca asa am visat ». asa ca toata nora avea cite un copil. El pe loc iese din bobul de mei si se preface in vulpe. sa-i puna alte nume ».Cind sa se desparta dc geambas. ca ieu nu te cunosc. Vulpea alearga. Dia bobul ramas in cocos scoate opincile fermecate. Mergind omul cu copilul pe drum in padure sa-ntilneste cu un mos in cale. iar asa spusa. Omu. Da dupa putina vreme pornira sa se imbolnaveasca copiii. cu invatatura furata de la dracu. da al de baiete. Mosu spusa omului ! pot sa te duci la mormintul Domnului ca e mult departe piste mari si tu n-ai bani sa platesti ca esti sarac. poate m-oi fi vun dus man si nu-ti dau si om : : : : copilu sa-1 botez ». Baiatu lua copilu si pleca iar la drum la mormintu lu Dumnezau. asa ca ramasa numai omul cu muierea si un singur copil. Mosu intreaba pe om. Baiatu multamea mosului si iatreba mosu pe omul: « unde te duci cu copilul »? Omul spusa ca: « am avut paispe copii si paispe nurori si paispe nepoti. Omul ce sa faca? Vinda casa cu maidanul. Mosu spune omului asa « tu baiete. iara sa-ntilneste cu un altu mos in cale si iara mosu ii da buna ziua la baiat. prinde cocosul si-1 maninca. asa murira tot paispe. se incarfa cu ele si pleaca in Iume de-1 procopseste pe tata-su si pe top fratii. nu 52 . care cum sa imbolnaveste din nepoti. Aci pe loc se inbolnaveste muierea la si in putine zile muria si ea. sa boteaza din nou copilu. drumuind. Se gindea: daca ma inghite diayolul siat pierdut. Tot ingropa omul cu muierea. asa porni boala in eopiii omului si ei murira tot treispe. care stia ce este cu frunza se repede s-o ia. Baiatul spune la mos « cum sa-1 dau copilu sa-1 botez. Si tocmai atunci. Mergind omu cu copilu la drum pin paduri pustiniacuri. Imparatul trage piciorul si din frunza iese o dubla de seminte de mei. o ingropa. dupa ce murira nepotii porni moartea in nurori. slrac. a crescut mari i-a-nsurat pe toti. dar da-mi mie copilu sa-1 botez eu ». POVESTE DE O MUIERE CU UN OM Eria un om cu]o}muiere: avea paispe copii §i toti a trait. vede cocosul seminfele sprinjite si dintr-o lovitura inghite un bob. asa am ramas numai eu si copilu asta la o odina drumuind. xViurira nurorli toate paispe. inca un mos mai intilni in cale. nu poti sa te duci pina la mormintu lu Dumnezau ca e rau departe. baiete ». ama baiatu nu 1-a cunoscut. facu pomana pe obiciaiu nostru. asa ca pornira sa saraceasca din pomeni pe cum ie obiciaiu. toti a murit. DracuJ. piste ape mari si tu n-ai bani sa platesti. Omul lo copilul ce ramasa viu si pleca la odina. Cocosul vede vulpea si fuge. moare. da te rog da-mi sa botez eu copilu ». din floare se rupe o frunza si se lipeste pe ciztna imparatului. el viseaza un vis asa « sa ia copilu sa sa duca la mormintu lu Dumaezau. Toti a trait bine zdraveni. ca si al dintii mos. sa ml due la mormintu Domnului sa schimb numele asa: « copilului. Omul cu muierea mai avea si paispe nurori si paispe nepoti. El se ascunse intr-un bob de mei. A fost Dumnezeu. barem sa traiasca ! ».

Mosu spune la fin: « mergem sa cat o casa sa sezi cu chirie ». la capu omului bolnav. finul porni sa-1 roage pe nasu asa « mult te rog. s-o vad. sa ma imbogatesc ca vezi cum sint nasule Spusa finului asa « lesne fa-te un doctor sa lecui lumea ». multa blaga ridka. din sate. unde eu ma due cu copilu. daca ma vezi pe mine la picioarele bolnavului. Bogatul dete casa la fin fara nici o chirie. Mersara pin sat si gasira o casa la un bogatas si nasul vorbi cu bogatasul asa « dai la finul casa la chirie. unde te ducei? » Da finu-su incura calul cit peate. sa pomeni cu nasul la capu lui. sa face ca nu-1 cunoaste pe nasi-su si trece repede pinga nasu mas! 53 . Umbla ca un doctor multa vreme. dupa vreme mai delungata. mult sint ieu sarac dar cum sa fac. cere de la omul bolnav bani cit vreai tu. asa de sa imbraca in tcale turcesti. Dupa ce s-a mai cunoscut cu lumea finul. mult imi pare rau de averea ce am facut. ca sa scoala. porni finul vorba cu nasul. Mosu spusa la baiat: «aide tu cu copilu cu mine ca eu stiu colia un sat si mergem sa botezi copilu la biserica ». Finu mergind iel pe drum. mai sa dusa si mai cumpara o sabie mare. Acuma iesira din biserica. fa asa tunind in soba 1-al bolnav. porni foaie dupa foaie. sa cat in cartea mea » Mosu scoasa o carte. finule. Auzind nasul ruga finului. sa sada in ea ». ii lo durerea din ureiche. Da in carte scrie trii zile. moartea lui este din ureiche. pin paduri. sa nu-1 mai gaseasca nasu. lasa-ma barem trii zile . Ce facu el? Tn loc sa-si « ! ! : ! adune banii. ca eu aicea pe nima nu cunosc. baiatul striga numele. cu fesul rosu in cap si a pkcat calare pe calul albivfugind iel de-acasa. il botezara pe nume Trails. finul sa-ntoarsa cu picioarele unde i-a fost capul. da nasul iar sa trasa la cap. pa face bani. sa mili si-1 lasa trii zile pe finu-su. satilneste cu nasi-su. nu ceria nimic bani. da si am veresie la lume c-am lecuit lumea la veresie. nasule. si gasi ca finul. Nasul pleca. nu mai e sarac Vorbind finul cu nasul. sa imbogati finul si insura baiatul.» » doi mos a fost Svete Aranghel. frumcasa si pe urma mearsa de-si cumpara un rind de toale turcesti. ieu sint acolo. aicea in padure n-avem unde sa botezi copilu? ». Finul spune lu nasu asa: « ieu n-am invajat de doctor » Ama nasu zice: « porneste de te duce pin sate si intreaba de lume bolnava ca sa lecui. Daca ma vezi. am venit sa-1 iau ». sa traiasca. Mai lo si un fes. veresia. mosule. la unul si la altul. Finul vazu ca nasu sede la capu finului. « Bine. Dupa citava vreme iaca vine mosul pe la fin sa vada ce face finul ? Finul s-a imbogatjt. Si tunara in biserica cu copilu. Vazind finu ca nasu a venit sa-1 ia pe finu. porni sa lucreze pe bani. pe Traila. : ! : ! Finul facu asa cum i-a zis nasul. sa boteze mosu copilu. ramasa zdravan finul trii zile. pustiniacuri. iaca vine nasu pi la fin sa vada ce face finul? Finul ie om sarac n-are nici scaun sa-1 roage pe nasu sa sada. intreaba finul pe nasu: « nasule. Vaitindu-sa finul si plingindu-1 finul. baiatul vazu ca amindoi mosii tot o vorbafspun si baiatu odobri. « Finule. o sa-1 doara ureichea Si intreba cit mai ieste pana atuncia? Nasu spusa ca mai ieste trii ani. la o zi noaptea sa pomeneste cu o durere fiiiul in ureiche. In drum nasi-su zice: «oco finule. vazind ca ie nasul sprimit sa-1 ia pe finu. ama pe mine nima nu ma vede. finule. te rog spune-mi mie din ce o sa-mi fie mie moartea mea ! ! Finule. sa stii cind oi tuna la omul al bolnav in soba. asa finul sa vaita la nasul: « nasule. tu ca esti doctor. iel sa dusa la piat cu mult bani si cumpara ce-a fost mai bun cal in piat si mai gras si mai frumos. dupa aia. sa ma due sa adun veresia ». decit pe tine te vede toti ». de pe urma.

Cind fratii lui erau plecati. el zise catre surioara sa: Sora draga. « bas de mine vine groapa ». doi metri de lunga. Dupa ce facura lu. dar care se omora dupa Geamfichia fiindca si ea era chipesa si frumoasa. da de adinca iar de o metra. voi trageti pamint pe el. eu am sa te marit departe in Grada Limonia. crescut ea intre fratii ei si-i iubea intocmai cum si ei o iubeau ca sora. unde traia un flacau chipes si voinic nevoie mare. tineau la sora lor ca la ochii din cap pentru ca una singura era la parinti. cind ajunsa calatoriul aproape de groapa sa spaiminta calu si nu merge neam inainte. Ei A — 54 . Asa ca intr-un sat de munte traiau noua ce se numea Geamfichia. unii la agri. Intr-o zi.! Vazind nasu pe fin asa ! dace fiaul. miine asa. iar sa gindeste « bas asta groapa de mine-i gatita » si sa dubara de pe cal jos si sari in groapa. sa culca sa moara. Cel mai mic dintre frati. Adasta sa ajunga finu-su calare dindarat. nasul stie unde ! : ! banii frateste. « Ce e groapa asta in marginea drumalui de si spaiminta calu ? ». cind sufletele lor fugeau in groapa. da masura groapa. cind mortii veneau din groapa sa-si vada fratii surorile si umblau pe lume de se speriau si cocosii la miezul noptii. Nasu sa dusa la bogatu si sa ruga de bogitasul si-i dea trii lucratori sa-i faca o groapa Bogatasul ii dete trii lucratori. nasu mtna lucratorii iar 1-al bogat.a nasul ca trii lucratori pina colea in marginea drumolui unde viae calatoral pe drum. Fratele eel mic se tot gindea cum sa faca ca sa-si marite sora. zise. vindeti-le si impartiti chirit in toale turcesti. tot la fel fratii nu se intelegeau ca sa-si marite sora. si A frati care aveau o singura sora. veai calatoriul pe drum si sa spaiminta calu de groapa-asta. altii la vinuri la lucru. ple. fata crestea si se facea tot mai mare si mai framoasa. vazu intra alt loc niste oameni la sapat la un om bogat. da una de lata. sforaie pe nari. atit erau de multi si cocosii vesteau miezul noptii. se gindi ca Geamfichia nu va ramine multa vreme ca ei si tot va trebui sa se marite. sabia. Atuacea calatoriul sa cubari di pe cal jos. Nici unul nu se gindea ca-i va veni si timpul de maritat. care se numea Dinci Costrici. Da nasu sa pitula colea dupa un tirsog stolos. Cind veneau alti petitori. Intr-o zi se pomenira cu un strain s-o ceara de nevasta. ingropati-1. vaza calatoriul la capa lui pe nasi-su si-i lo sufletu la dilator Da calatoriul ramasa in groapa Atuncea.ratorii groapa. Nasu spusa la lucratori asa: «faceti aicea groapa. Nasal piere de-acia si sa duce mult inaintea lui fiau-su si sede nasu de odini. Erau multi pentru ca la fiecare casa traiau multi frati si surori. Ei venira si nasu le spusa: « Iote. Fratii nu se invoira sa-si dea sora din mijlocul lor. dar nu zise nimic. Sezind in groapa. fara sa mai intreb pe fratii mei. puse pe Geamfichia pe cal si plecara amindoi in Grada Limonia unde o lasa pe soru-sa la o casa mare. cazu calatoriul jos in groapa si muri. da. Sta odinind nasul. nasu striga 1-al bogat sa sloboada pe ai trii lucratori sa vina sa le plateasca lucratorii. luati-i calul. Azi asa. Nu cere sa stie ca ie nasu sa calare pe cal. GEAMFICHIA §1 CEI NOUA FRAJI fost odata ca niciodata.

Puiul ca puiul. Atunci fata-1 intreba: Frate ! De ce mirose§ti a pamint? Dinci Costrici ii raspunse: Sora draga. fata iar intreba: si ale vecinilor so sorbite Sora draga. dar soru-sa il Frate. fratele ii zise: Sora. cinta cintecele lui. incepura lumea sa fuga la adapost iar ea zise: Stati. vazui mortul ghiu la poarta. se supara asa de tare ca zise spusera virla in casa mea si sa usca tot. Dinci Costrici. Mai mersera ce mai mersera si trecura si de alt munte si fratele incepu sa miroase a mort. nu fugiti. Cind vede roua peste lume. Soru-sa plinse ca nu poate veni la casile — Mama Sa dea Damaezeu sa intre — — — Nu ei. ce spune puiul de pasare? la ce spune. sa te desfaci de pe cal si sa te duci la vechile porti de la casa noastra sa te lase in casa ca eu ramin aici. Tot msrgind ei au ajuns la agrile lor $i cind fata le vazu pirloaza. iar muma-sa ramase singura in casile vechili. Mersera mamei lor care statea bolnava in pat. dar el — ii spuse: Geamfichia. Dumnezeu auzi blestemul mamei si trimise virla. pamintul a ramas nelucrat. Dinci Costrici fese nasalie si-o prefacu in cal. Ieri cind ma jucam cu firtatii mi-am pier- Am dut davitu si vreau sa-1 aflu. cind muri. se auzi cum cinta o pasare care zicea — Doamne.! : : §i Fratii cind se intoarsera acasa. ce nu am mai vazut. eu cind te-am dat pa tine fara sa intreb fratii a intrat cearta intre noi si case faceam. Ea incaleca pe cal si chimisira Cind sosira la un munte. vii colea pe calul meu si cit mai curind sa plecam ca sa apucam pe mama cu suflet. ca Geamfichia a plecat cu Dinci Costrici s-o marite departe. ispravi bine vorba. — — — — Cind ajunsera si el Frate draga. Dinci Costrici. Dupa ce trecura cei trei ani. care stia limba pasarilor. ca s-au apropiat zilele cind frati-meu trebuie sa vina sa ma vada. se sui pe cal si se duse peste noua munti la soru-sa in Grada Limonia. 55 . intreba: Frate draga. Murira cei noua frati. se facu ca nici nu aude. a intrat o cearta intre noi §i ne-am apucat sa ne facem noua case si tot eu am facut lut §i de aceea miroseste corpul meu a pamint. de ce vinurile noastre so pirleaza raspunse: — — — la vinurile. noi sa ne grabim sa vedem pe mama — — intreaba: — cu suflet. El invie. fara stirea fratilor. de ce toate agrile noastre so pirleaza? Atunci Dinci Costrici ii raspunse: Cind te-am dat fara voia fratilor mei a intrat cearta intre noi si pini am facut cele noua case. Cind se apropie din picioare prau se-a-aridica si din nor roua cadea §i Geamfichia Pitimia la horuri dantul tragea. ce nu am vazut-vazui mortu-ghiu la poarta $i zise mai departe. Dupa ce ajunsera in graduri. Fratele atunci ii raspunse: Sora draga. aflara de fapta lui Dinci Costrici. lasat atunci agrili si vinurile la o parte. sa ma ierti ca nu pot veni la casile tale. ca eu tare mult ma ingurisesc ca mama suflet trage. eu cind te-am dat pe tine. ceru voie de la Dumnezeu ca dupa trei ani sa-1 lase sa viasca si sa se intoarca pe pamint sa vada pe soru-sa. cind si fratele ei sosi si ea-i spuse: Bine ca veni§i frate dupa trei ani la casile mele sa le vezi.

atunci ii da drumul a facut ce i-a zis Sf. dar — — ta-ta grea ai zis ca ultimul copil — Nu vrem sa intrsm. A intrat inauntru a vazut ca Sf. se duse si deschise si cum se imbratisara pentru totdeeuna. A venit Maica acasa spuse 56 . deschide. a lasat-o acolo si a plecat. ce o avea Sf. numai mai aminte§ti. murira imbratisate. Cind a fost de 14 ani. a nascut o fetita. venit Sf. Mema. daca vrei poti lua 5—6 copii? Da a zis cineva de la usa: Nu ne trebuie aki copii. Dumnezeule. Si cum a nascut nevasta-sa. sa in 99 de odai. eu fetita mea. asa de frumoasa a fost ca cica. eind venea rasaritul dimineata siatea scarele un ceas pe loc si sa mira. Primul copil care o sa-i avem scum o sa-1 dam la padure sa fie copilul padurii. sa gateasca si i-a spus Sf. nu stiu ce e la padurea mea Cum o sa dau iti fi ! o sa-ti dau pe singura mea fetita. intra Zice dinafara: fost cdata A un cu unul mai mult. — Mama. sta la mers si a deschis usa. ne trebuie fetita aia Daca nu ne dai fetita asta. iar ficiorul intra-n mormint si calul se prefacu in nasalic. . ea stia ingrijeasca. am sa iau viata de la toti copiii tai si viaia ta. si Dumnezeu Sf. mama. Maica la fata ca poate merge la a suta sa nu intre. — Mama.. Cine-i. ncua nu ne mai trebuie copii. Doamne Dumnezeule. a dat inapoi si-i a inchis usa si a plecat. ca atunci cind va nevaso sa-1 dai sa fie al padurii. Si fata cind a fost de fost asa de mare cit alta de zece ani. ! ! : Fata pleca. zece zile. auzind POVESTEA "TIGANULUI tigsn care avea atitia copii cite gauri sint pe un ciur si nici o fata n-a fost intre ei. da cum — — ! A A luat fata si a dus-o la marginea padurii. Cind a o masa si scrie. ncua noua nepoti incepu sa plinga. — Pitimia din noua frati mai mica? — Da ! Fata se duse la poarta de la vechili-case si striga: nurori si si . da jos Maica a padurii si s-a dus in cer cu ea. nu stiu cine este. deschide — Dar mama zise: — Virla du-te de la casa mea ca-mi murisi ncua ficiori. Si-a zis asa tiganul la nevasta-sa: Draga nevasta. a sa spele. da eu am sa due fata la padure acolo unde am spus. Si intr-un timp a zis Oare ce o sa in fie in a suta camera. — O Doamne. Maica acolo ca sa nu intru ea? Si s-a hotarit sa intre in a suta camera. ci sint eu Geamfichia. ce frumoasa e fata tiganului. glasul fiicei sale. Si intr-o noapte. ca pe pamint de unde ea: a venit. Ea daca intra in a suta. nu e virla. implinindu-se blestemul mamei. Maica. s-a pomenit tiganul ca cineva ii bate la usa. mama.

§i s-a insurat imparatul cu fata moasii. a pus-o intr-un cearceaf si a dus-o la o balta fara fund si-a aruncat-o acolo. s-a dus la croitorii lor au fScut haine frumoase.: — Vezi. Si s-a dus la ea. surda si fara miini si fara picioare. muta. cum a nascut si imparatul a intrebat-o Spune. El a fost la vinatoare. Si-a pus-o intr-o camera shigura. iar daca-i o fata de virsta mea. sa nu ma manince. ce natie. da tu ai sa te urci la pod si de acolo iti va cade copilul si eu ti-1 voi arata. Dupa 2—3 saptamini moare imparateasa si imparatul: Au ramas ei doi tineri si craiasa gravida si el in fiecare saptamina se ducea la vinatoare. ce femeie esti. ca si eu o fata cu suflet. In vecinatatea lui statea o moasa. Imparatul i-a impins paltul in fin la ea. n-a mai putut-o privi. de unde sint ca Sf. Pe ea a dat-o jos. a fost o sireada de fin si s-o ascuns in sireada de fin si ea a stat acolo si in timpul 3sta a venit un fiu de imparat la vinatoare si ca el a avut plan sa se insoare cu o fata a altui imparat in saptamina viitoare si voia sa vineze ceva animale pentru nunta. Si oricine sa fie sa iasa afara din fin. da moasa a observat ca imparateasa trebuie sa nasca. o iau ca sora mea. Ea a plins. Da-mi ceva haine ca sa ma acopar ca atunci am sa ies. apoi s-a dus la tatal sau la imparat si i-a spus: Tata ! eu am gasit ceva ce nu-ti poti tu inchipui. i-a 3uat i-a pus in cos si i-a dus in casa. si i-a — — §i cind ea a povestit ca ea a intrat in camera a o suta. Cind a vazut-o tata-su s-a bucurat si a zis sa faca nunta cu asta si s-au cununat amindoi. $i atunci a raspuns fiul de imparat: Cine e acolo? Ca daca o fi femeie tinara si sa nu fie de virsta mea. Atunci imparateasa spune cum £-a urcat la pod. Si totusi a povestit ea cum a ajuns pe pamint si din ce cauza. 57 . A scoata pe fata afara. Sa vad si eu ce ai gasit? Arata-mi si mie ! — — — Au mers si au dus-o in camera la tata-su. ca tu nu stii cum trebuie sa nasti? Eu nu pot sa-ti spun. Eu nu am sa ma insor cu fata logodita. $i ea a strigat: Daca e om cu suflet pe aici. Si copoiul lui a dat de un miros in fin si a latrat. ea s-a dus ingropat in gunoiul de la grajd si o catea avind trei catei mici. daca e si mai in virsta o iau ca bunica. $i a luat-o si s-a dus acasa cu ea. o iau de nevasta. ca si eu sint un fiu de imparat. Si a luat paltul pe ea si a iesit afara din fin si a vazut-o fiul de imparat. maica fetita. sa aiba carne proasinceput sa sape ca s-o pata. sint — — As iesi. Atunci a luat-o moasa. Aloasa ii spune imparatului ca nevasta lui are trei catei. daca e in virsta o iau ca mama. — ! S-a urcat sus si-a nascut doi copii. numai mi-e rusine sa ies ca sint in pielea goala. Fata tu n-ai avut copii. ci cu fata gasita de mine. duci Si ea cind s-a coborit pe pamint goala. acum te dezbrac si te pe pamint. ai intrat in odaia a suta. da n-avea ce sa faca. a ramas oarba. Maica padurii mi-a spus ca ramin oarba si schioapa. caci avea ea o fata si voia s-o marite cu imparatul. parca rasarea soarele din obrazul ei. sa ia copoiul. Cind a intrat in camera la imparat era intuneric si fata asa de frumoasa era ca s-a luminat camera. Cind s-a coborit a aratat imparatesei ca are trei catei. Cum i-a prins pe copii.

ca ajungeau cu virful la cer. lor. Da imparatul asta a avut un batrin care ingrijea gistele la pasune si a auzit cind a zis catre barbatul ei ca mai am o noapte de cintat si daca nu ma vei auzi. da cei doi brazi sint copiii dumitale ! Deseara iar o sa cinte si iar o sa-ti dea vin cu morfina. in locul unde au fost ingropati. cumpara-mi mie furca aia de tors. simbata i-a dat parul de aur si Sf. Atunci a spus imparatul: Eu ma due in casa. La miezul noptii s-a trezit din somn si cu mare bucurie i-a povestit la nevasta-sa visul. mama. Si ea spune: Du-te. nu-mi trebuie nici un ban. din fundul apei. Si a fost invoita ca sa mearga la usa barbatului ei ca sa-i cinte si sa-i spuna unde-i sint copiii ei ingropati. In cele trei nopti ea trebui sa cinte la barbatul ei la usa. spus catre moasa: Uite. care sint cei doi brazi crescuti pina-n cer. N-a auzit barbatul nici un cintec in noaptea aia. cum doua nopti a cintat femeia aceea si el a baut morfina. Dupa un timp nevasta lui a ramas gravida si la timp s-a nascut un copii de 9 kg. numai deseara sa ma lase sa cint un cintec la ginerele d-tale imparatul. A doua noapte ia moasa closca cu puii de aur si iar a cintat si a doua noapte. copiii tai vor ramine tot asa lemn si eu am sa ramin in fundul apei. Iasa afar a moasa cind a vazut-o a recunoscut-o cine-i si s-a dus inapoi si i-a spus cine-i feraeia aceea. Da in vis el a vazut ca va avea un copii ce se va numi Frumosul Lumii. joi i-a dat puterea inapoi ce a avut-o. iar a bagat la ginere in vin morfina si a adormit. ci doi copii. Du-te si cumpara-mi mie furca aia de aur. luni i-a dat o closca cu pui de aur. Si nici atunci n-a auzit nimic. Maria a dus-o la loc in fundul apei si i-a dat acolo un scaun de aur ca sa stea pe el. rniinile si ochii-napoi si vedea. ca pina aci nu gasea medic s-o faca pe sotia lui sa nasca. Si ea in a treia zi s-adus in fata portii cu toate darurile si ainceputpescaunsatoarca. Si Sf. Decuseara a inceput cintecul. Sf. marti i-a dat o furca cu fus de aur. greutate. Maica a dus-o tot la ea in cer. I-a dat furca de aur si i-a spus ca o lasa sa cinte la usa. a venit la grajd si i-a spus cele auzite. vineri i-a dat picioarele. imi iau o haina plina cu cenusa si cind s-a pune mincarea la masa. S-a dus moasa si a intrebat cit cere pe furca de tors. Si batrinul a auzit si miine zi cind a venit de la vinatoare imparatul. ma scutur si dumneata sa te faci suparat sa rastorni tot si vinul si apoi o sa aduca alt vin tot cu morfina si iar sa te faci suparat pe mine si sa te duci sa te culci in camera ta si peste putin o sa soseasca^nevasta-ta si Mama — — — A A — iar o sa cinte: Frumosul lumii Mina de fier si imparatul s-a insurat fiind de 24 ani si n-a avut copii socotea cum se face ca pina acuma nu a avut copii cine sa-1 mosteneasca? Adica n-a avut copiii la 48 ani. tntr-adevar A fost un imparat si tot pina la 48 ani 58 . insa moasa batrina a pus in vinul lui morfina ca sa doarma si el sa nu inteleaga ce cinta ea.! Dupa^un an aujcrescut doi brazi din cei doi copii. §i dupa un timp a dat fiecare din cer ei cite un lucru. §inevasta imparatului. fata moasei a vazut-o pe geam ce femeie frumoasa toarce in fata portii si are o closca cu pui de aur. da dumneata sa nu bei. Duminica a intrat in camera ei. cintat ea despre copiii ei si despre ingroparea lor si ca n-a avut ea trei catei. care va avea luna in ceafa si rasaritul in frame.

sub care statuse si uachiul lui pe vremuri si copoiul lui de vinatoare s-a apropiat de imparat. ii citea din carte si indata se inzdravenea. dar in zadar. ce noroc dau copilului Venira ele pe vatra focului si-1 ursara ca la opt ani sa-1 fure un duh necurat si parintii sa ramiie cu inima fripta. Si el a legat-o de coada calului si s-a intimplat asa cum a spus ea. acolo se va face un izlaz cu pasune si unde o sa cada un strop de singe se va face un piriu. Scria si citea la timp de zece zile fara ca sa umble la scoala. Cind sa se nasca feciorul. a fost chiar Frumosul Lumii asa de frumos era. sa auda ursitorile cind coboara din cer. A inceput cintecul. El atunci a auzit si a deschis usa si in momentul acela copiii au iesit vii povestit din gunoi. incepu sa citeasca si cine era bolnav. Azi s-au rugat. Si tatal lui la vinatoare intinde masa la print. Muma-sa cu grija in spinare n-a inchis ochii toata noaptea. miine s-au rugat. Si la un timp tatal lui umbla cu suita la vinatoare. a stat sub ua copac.ca a avut luna in ceafa si rasaritul in frunte. Deodata. de i se duse vestea in lume ca este un mare vraci. cum i-a ingropat in gunoi. sa nu va fie de mirare ca azi a alergat ciinele foarte mult. sa muste oamenii si 59 . se umplu ca din senin minastirea de sobolani. Se puseraa trcia zi ursitorile. era mare cit altii de doi ani. Si iar asa s-a facut cum a spus. s-a nascut cu cartea-n mina. iar copiii tai vor ramine toti de lemn. ptna ce Dumnezeu le-a dat un copii. — — O COPILUL NASCUT CU CARTEA-N MlNA fost odata o pereche de oameni care n-aveau copii. Atunci i-a mai dat. sa vie tot natu sa se roage pentru scaparea copilului de la necuratul. ca ei sint cei doi brazi si daca nu o va scapa din greutatea asta sa fie el batut de Dumnezeu. unde va cadea un drob de os se va face un deal mare. nici ziua si nici noaptea. Cind mai erau trei zile pina sa implineasca opt ani. Se rugau la culcare desteptare sa le dea Dumnezeu un copii. sa i-o puie sub capatii. iar ei au trait mai departe fericiti. cum incepu sa vorbeasca. satenii si se rugau sa le scape vrajitorul care stie tot ce e si la ! A pe lume ! Copilul sta in biserica si citea. sa ajungi si tu ca noi in fundul lacului. Cum i-a luat moasa copiii. n-a fost pe acelasi loc. Si spun sfetnicii: Imparate. sa urce calare si sa porneasca unde va cadea un drob de pecina. S-au adunat cu mic cu mare in minastire. si a venit nevasta. Pe cea tinara nu ne suparam. Cind a avut o zi. El cind a vazut pe copiii lui si nevasta lui s-a mirat nespus. muma-sa da de veste la toaca suflarea din sat. iar lumea asculta. numai pe cea bitrina s-o legi la coada unui armasar. care incepura sa sara. el nici mort nu lasa cartea din mina. si de-acolo s-a intins o mina de fier si a luat portia de mincare de la ciine. Copilul. S-a intors ciinele la imparat si a cerut din nou mincare ca-i e foame si zice imparatul catre oamsnii lui mai batrini: Ce s-a intimplat cu ciinele asta ca a doua oara sa mai vina sa ceara inca o portie de mincare. asa cum sint prefacuti acum in brad. Parintii cautau sa-i ia cartea din mina. A dat portia lui de mincare si ciinele s-a dus dupa copac. ca sint batrini si n-au un stilp la batrinete. si copiii si nevasta-sa si pe copii si le-a cerut cum s-o pedepseasca pe soacra.

dar copilul nu s-a lasat. loc. m-a adus mosule pe mine soarta pe-aici. incotro a vazut cu ochii. pleaca-n lume daca vrei sa — Nu plec de moarte nu ma tem. Imparatul avea o vraji- — ! facea toate voile. — Macar s-o vad odata pot sa mor — E pacat de frumusetea tineretea pieaca i-a cu rugaminte — Nu plec. Din ce mergea. care era duhul necurat. Din cer incepura sa cada trasnete si fulgere care doborau si ardeau copacii. macar sa mor pe a copilul. In zori. ce sa vezi ? Se adunara oasele. fara sa se urneasca din loc. Deodata se umplu minastirea de lilieci Liliecii sareau pe lume si o muscau. se insera. altele. oasele se indesau iar casele din oase erau darimate. intr-o arie. ca el toata noaptea a citit din cartea cea fermecata. Veni a doua seara. Merse el zile si nopti prin pustiuri si din ce mergea da numai de oase albe spalate de ape si arse de soare. si Fata insa n-a avut ce-i face. pe neasteptate. intre oasele astea — lata. Mai ce sa fie cu asta Se gindeau oamenii. Aici a fost un oras mare si mindru ca soarele. se mira lumea intristata. de dinaime si de dupa potop si ©rasele se ridicasera la loc S-a adunat pe linga casa mos! 60 . citind. care mai ramasese pe lume de la potopul eel mare. a luat cartea si a plecat la intimplare in lume. un popa. Copilul sta in mijloc si citea neluind in seama sobolanii. Lumea s-a speriat. Totdeauna i-a facut pe plac i-a facut si ea 1-a blestemat sa dea potopul si cutremurul peste el si os peste os sa nu ramiie. zis te las cu zile. isi lua inima-n dinti si batu. — Te mai rog odata. N-a scapat vietate pe pamint Numai fata imparatului ce2 cu parul de aur a scapat ca era prea frutoare care si numai odata nu moasa traiesti. fiindca era frumoasa. copilul se facuse nevazut si nimeni nu stia cum Il cautara in zadar peste tot. isi zicea tot natu in gind si fiecare se astepta la cine stie ce alte indurari si intimplari. Dupa ce a zburat cu copilul. treia sara se implinea opt ani. Luptindu-se ei printre nori. inviasera oamenii. Deschise usa un mosneag cu barba pina la calciie. — Este in casa mea. Ajunse la poarta. a luat copilul in subsioara si s-a facut cu el nevazut. mai baiete.muierile. claie — Ce cauti aid. Vede intr-o noapte numai o casa nedarimata cu o lumina la o fereastra si cu un gard din capete de oameni. asa cum vezi ca este. venit atunci. — Lasa-ma s-o vad — E pacat de tine s-o vezi mori. dar de copilul minune nu s-au departat. ? aici ! si i-a fost mila vrajitoarei de ea. Vazind ca nu s-a vatamat. de aici de vrei sa ma: zis fata. Copilul ramase tot in mijlocul satenilor. ce minune o fi si asta. Dar copilul nu mai venea. va fugi speriata din minastire. doar-doar. s-a luminal cerul si s-au aprins facliile in manastire. si sa si ! si ta. dar copilul nicaieri ! Mai. — Unde e fata A intrebat copilul. Dar oamenii rabdau orice si de copilul cu cartea-n mina nu se departau. a incercat sa-i ia cartea cea fermecata din mina. ! ! A Cum A ! Duhul eel rau cum a zburat cu copilul. ii scapa necuratului copilul si cazu pe o de paie. Mosul 1-a poftit in casa. Dar cind se uita lumea. se cutremura pamintul. Parintii ramasera la usa manastirii plingind si oftind zile in sir doar doar. iar copilul i-a povestit cum a fost furat de necuApoi mosneagul i-a povestit zile si nopti. Acum e acum. va mai veni copilul indarat. ? si ii ratul.

fringindu-i oasele. sa le stapini ti si sa se mire lumea si tara ce a fost in stare sa va faca fiul vostru. sa se mire si el. iar inelul fermecat in chesaua boierului. Isi lua dupa aceea ramas bun si dus a fost. ii parea rau de imparateasa Sa piece la imparateasa. cind te-a furat necuratul si te-ai pierdut in lumea alba. cine sa-mi fure desti. sar pe el. Il vad argafii. se uita prin el si iar rasar ca din senin palate mindre imparatesti numai din aur §i argint. priponeste calul si adoarme. sa ne bulguim si noi de tine. Cind 1-au vazut A mers parintii imbracat imparat. ii iau inelul fermecat. Isi pregati calul eel alb sa-si ia zborul si sa piece unde-1 chema dorul. Ca sa-i fure inelul ii puse in vin afion si-1 adormi. inelul fermecat nicaieri inelul fermecat? Se gindea el si nu stia ca tot boierul eel viclean era eel care-i purta simbetele. Pe drum poposeste linga un izvor sa se odihneasca. Trimise din nou doi arapi. Baiatul n-avu incotro. Il ruga in genunchi sa intre in palatele sale sa-i vada bogatiile si mai la urma sa se ospateze imparateste. Dar in zadar. Ce era sa faca acum? Sa ramiie cu parintii.! neagului dis-de-dimineata o multime strigind cartea in mina. A cu noi. sa te uiti prin inelul asta si si le faci palate inalte si n-au mai fost alte.trage la o umbra. dar parintii in ruptul capului nu vreau si nu vreau. s-a facut dor copilului de si de tata. zise tata-sau sa ramii si — — Ba. parintii nu-1 puteau indupleca sa ramiie. pitis. Il rodea dorul si nu putea sta locului. il burdusesc bine. care i-au adus alt inel de la imparateasa. si laudind fapta copilului cu el — El sa Dupa doi ani si atit fie i imparatul. Ea s-a uitat prin alt inel si 1-a vazut cum sta mihnit. era in bordeiul tatalui. Imparateasa iar priveste prin alt inel fermecat si-1 vede suparat. de puteai taia lemnele pe el. boierul pitis. se mira si vine iar boierul. Apoi a zis catre batrinii sai parinti: Astea sint palatele voastre. ii dau o bataie buna si-i taica. el dus a fost. un boier il vazu si se mira de palatele ridicate pentru ai sai paring. zi. Boierul s-a bucurat ca numai el are palate. cit a mers. Le-a povestit pataniile si i-a rugat sa vie cu el sa fie fericiti si toata viata. Stind suparat numai cu citiva galbeni in punga. Iese lumea la rascruci. Cum i-a zis printesa aste vorbe. un an. i se rupea inima dupa mama si tata Dar intr-o ! ! luat inelul eel se hotari sa piece asa precum s-a inteles cu imparateasa. Qnd se pomeni din somn. el sa fie imparatul ! Ca ne-a dat lumina si viata. Aci fu poftit la o masa numai cu bunatati si purcei fripti. Fe cind se pregatea el sa piece. se duse in casa boierului. Sa-i lasi stapini peste ele si tu sa vii sa nu Iar daca luminate cum m-apuce dorul de tine. Sufla odata in inel. pina ce a dat de urmele satului. Destul am plins am oftat de ! iau inelul. I-a scos inelul din desti si pe brate 1-au dus slugile la parintii sai. Arapii se dusesera de mult sa-i spuie imparatifei ca-i vine imparatul. s-a uitat odata spre soare prin cercul lui si deodata s-au facut palate imparatesti numai din aur si argint. pina ce-i fura a doua oara inelul din Mai. Cind s-a pomenit a doua zi. pai sa nu ridice de jos. fermecat. fiica imparatului. iar inelul fermecat 1-a pus bine. dar sa vii indarat. Sa-i aduci si pe ei aici sa vina. Tot ii roaga el pe parinti sa piece impreuna la imparateasa sa-si petreaca batrinefele acolo. doi. 61 . Atunci fata cea frumoasa. se pomeneste cu doi arapi negri buzati. s-au speriat. In acest timp. Ramase baiatul suparat in pragul bordeiului gindindu-se la printesa lui. care-1 prind pe boier. vazindu-1 mohorit muma — Du-te in nu vor de dorit de parinti i-a zis: sat la parintii tai. caci palatele se pierdusera.

Ne-a robit pe top cu armata lui si sintem la grea incercare. Cind auzi una ca asta se supara si mai rau. sa-i fie mircasa. pe nume Dinu Fat-Frumos si-a luat inima-n din^ si i-a zis: — Tat5. intinsera arcurile. Taica nu v-a blastamat. pevirnii pc asta parte cat sulita picata. frumosi ca trei bujori. sa luati cu ele in cer sa dati. iata ca se-ntilneste cu doi lautari. n-o s-o aflu niciodata 62 . peste imparatia voastra si peste trei zile vrea sa faca nunta sa va ia imparatita cu sila. El cum ii vede coboara de pe cal.ROASCA a fost odata. eu neinsurat? poate tu m-ai blastamat. ca niciodata. si zboara spre tara unde era sotia Ini imparateasa. Intr-o zi. Ca n-au imparatii ce-i face : BROASCA . insa Dumitru Fat-Frumos.! ! Baiatul incaleca gind el asa zile. de matura pamintul. tot de sulita-ntrebind. asa ca le trecu vremea baietilor. Merse el mai departe spre soare rasare si se-ntilni cu un mosneEg cu barba alba. Insa pe cine-ntreba. iar tatal nu le purta nici o grija. slobozira sagetile-n vazduh si pornira-n cautare. Mersaptamini si luni de zile. Cica a fost un om sarac. Isi lua ramas bun di la tata. di la frati. linga imparatul eel strain §i ingimfat. dar de saraci ce erau nici o fata din sat nu-i lua in seama. iar lupii durmeau cu mieii la tirla. Unde sulita-o fugi Mireasa-acolo — veti gasi Se urcara cei trei frati pe un munte. nu-si gasea nicaieri sulita. Multimea se bucura si de data asta facu el nunta mare ca-n povesti de se duse vestea peste mari si tari. nici ursoaica n-a ursat. ori ursoaica m-a ursat de-am ramas S-a intristat batrinul auzind infruntarea si i-a raspuns: Mai Dumitre Fat-Frumos. di la cumnate si pleca la drum. Buna calea module Multam tale. dadu pinteni calului si ajunse cu lautari cu tot. cind oi zice pelinita sa pui mina pe polita trei suliti. ! — Imparate trei De Si traiesc si azi in pace. curgea laptele girla. Avea omul trei ficiori. facura nunta si se capatuira. Imparateasa lui mergea spre minastire plingind. ce-si inchidea poarta cu paru si gardu cu malu. faca-pl domnu multa parte. de sanaani de cind drumuiti s-a abatut un imparat rau vecin. in lume sa-si cate sulita Mergea pe rosu-mboiestrind. Pornira lautarii sa cinte ca la nunta. care-i graira: tate luminate. nici verba sa-i dea de urma sulitii. scoate sabia si-i taie capul imparatului strain. Fratele mijlociu si eel mic gasira sulitele intr-un sat apropiat. pe cind mergeau ciinii cu colaci in coada. care-n lume n-a mai fost. de mertic. nepotule ce mergi pe rosu plingind. taica. din cchi negri ! — — — ! ! lacrimind? De trei ani si jumatate. eel mare.

sa i se taie capul de citre ciliii imparatului. sa fiu eu de ris pe lume — Oi Dupa — CS tu esti o bobosata. iara eu sint Fat-Frumos. vazind broasca urita si bobosata linga el. si-i descbise cojile riminind o craiasi frumoasi. zicindu-i: Pin'se varsS zorili. tu sa-mi faci conacili. Ajunse la o fintini. stele de pe cer picate Cu sir de pruni influriti ca argintu poleiti. ca eu am fost sortit broasci miti si-mi fie ursiti? Eu sint Broasca-Roasca. corconi odata s-o audi din fundul pamintului muma-sa Salomia si aceasta sari in obor. ele-n soare si luceasca. Incepu iar sa se vaite si sa plinga: Oi sarac de maica-mea. se pomeni intr-un palat strilucitor ca soarele si cu o zina frumoasa si zimbitoare linga el. Daci vizu ca n-are noroc pe lume. cu solzii de aur stralucitori. gata s-o striveasca. Se apropie. cu argint le poleiesti. urita si-ncracanata lua securea si-1 dudai de acasa pe Dumitru FatFrumos. ori nu-i mai place de ea si vrea si-si ia lumea-n cap ? ! — Mai palate frumoasa. broasca este soata mea. Si orbeasci soarele. ! — tu zina zinelor. cum sa merg in sat cu tine. de picioare-ncracinati. Dupa ce se trezi mare-i fu mirarea si supararea. Sa-llase picioarele Dumitru cum auzi porunca incepu sa plinga si si suspine. numai sa scape de ea. sub soare mai aleasa. care-n lume n-a mai fost. Cind se virsari zorile. ale ! ! ! 63 . Apoi lui cheia fermecati. Ea incepu sa chiraie si toate broastele marii sarira pe el. Fat-Frumos si mi pofteasca Aduni muma ei. sta sulita pe o piatra Se intrista el auzind ca sulita i-a cazut pe o piatra si ca asta e usrita lui. asteptind ca a doua zi. Mergea calul-mboiestrind. pina ce le Cind il vazu tata-sau ca vine din coadele marilor impreuna cu o bobosata. ajunsa la sala culcati cu burta pe apa. ca trebuie sa ne pregatim de nunta Se ptegatira si ficuri o nunta pe sub soare mai frumoasa si mai aleasa de ajunse vestea si la urechile imparatului. adipa calul si se culca la umbra sa se hodineasca de atita drumuiala. sari pe cal si fugi unde-o da Dumnezeu. sarac de maica-mea. bobosati si-ncracanata de care fugeai de rusine De acum n-ai si mai fugi. Cine poate ispravi pe lume asemenea minimi. care-n lume n-a mai fost Sa-mi faci mele mai aleasa Si-n fata de palate. sa-1 tragi la socoteala si la ispiteala: Dumitre Fat-Frumos. Mosu Ti raspunse ca i-a vazut acum un an sulita intr-o dimineata in coadele marilor. indata se facu la picioarele ei. toati suflarea apelor si zidi conace. Broasca il vazu suparat si-ndurerat. aceea riioasa. oac. iara broasca topaind si dupa ei. Se lasS noaptea si Dumitru veni pe furis in grajd de se culca in ieslea calului. esti — Cine — deunazi.! ! ! . piatra este scrisa mea ! zise el. L-a prins Broasca-Roasca suspinind si 1-a intrebat ce are pe suflet. dar nu se lasa de el. Atunci Boasca-Roasca incepu sa se jeluiasca la stapina pamintului. in rasaritul soarelui. la cea salca cocotata ce sta cu burta pe api. o broasci verde ca iarba. Dumitru FatFrumos. se gindea el. sa am o ! Pe cind le era lumea mai dragi. palate. ce nu s-au mai pomenit pe lume. ii siri drept pe opinca si-i zise: oac. se pomenira cu lancieri si imparatul. ani si ani. Cind colo pe salca. oac ! cu tine-o sa mi-mpac £1 de suparare puse piciorul pe ea. trebuind sa faci nunta cu o piatra. frumoasa frumoaselor.

Pe unde pasea. ramase inmlrmurit. piste lume-adevarat. haa. Asa ramase in palatele stralucitoare Damitru Fat-Frumos si BroascaRoasca si ajunse imparat. ha! ce mai cere si-mparatul. Fata era frumoasa cu si fata mindra ca soarele. In varsatul de zori. ca n-au dusmanii ce-i face — — FIICA FLORILOR odata o fata saraca. raposatul tata-imparat. Imparatul cind zari palatele poleite. am sa mi iiwoiesc. numai daca te-nsori cu ea si la nuata porti hainele cu care s-a dus pe lumea ailalta. sari sus pe fata pamintului si ide porunca. De rautate tot nu se lasa si-i porunci sa-i aduca toalele lui taica-su cu care s-a cununat si din lume a plecat He.! ! ! ! ! Taci Dumitre Fat-Frumos care-n lume n-a mii fost.d il vazu imparatul ca si pe asta a ispravit-o cum se cuvine. Dumitru Fat-Frumos. Se mira lumea si se bucura de puterea pe care o are fata asta frumoasa si creasca pe urmele ei floricele si ochesele si sa moara danacii dupa ele. Acolo toate lighioanele pamintului misuna si cata de lucru sa faca minuni. Il vazu Broasca-Roasca si din nou il intreba ce alte ascazuri il pasc sa-1 scape de ele. iar se uita pin inelul fermecat sa vada pe muma-sa Salomia. Cir. sa i le dea imparatului Barba-Rosie. $i tot ce ramiaea in urma ei era numai miros ^A trait parul de aur vezi cu ochii. ii rise: Haa. he. tu sa-mi dai sotia Imparate luminate. Ca nu-ti sade cu ea bine. i-nfig eu in cojoc acul Cum se apropie de cumpana noptii. turb5 de minie. cit traieste muma mea. cu pruni infloriti. traia cu broschita-n pace. Dar cum se imbraca imparatul in toalele purtate de tata-sau pe cealalta lume. pe-acolo crestea iarba si infloreau bujorii si trandafirii. Dar daca ti s-a lasat inima la ea. in schimb. privi odata pin el. se da^ea in traista ci toalele de la nunta tatalui imparatului. forfotelile. noroc de sanitate si mii putine pacate. sa ai. dar taica-su de cind putrezise Ce era sa mai faca acum Isi da sama ca i se cere sa faca lucruripeste putintele omenesti numai sa-1 omoare si sa-i ia pe cea pe care i-o daruise soarta. O chema lumea pe locurile sterpe numai ca sa creasca in urma ei florile. se aprinse palatul si arse imparatul de viu. rinduielile si chemirile de nuntasi. si flori cit 64 . lua ineiul adus de la talpa apelor. ! — ! Cind auzi ea. Eu ni schimb broschita mea. da: n-avu incotro si ascunzindu-si mtnia zise: — Mai Dumitre Fat-Frumos. Se invoira si se pornira ca la orice nuata mare. pe toata-mparatia ta. vazu tot ce se zbate pe sub pamint si-i facu samn lui muma-sa Salomia sa-i vina in ajutor ca se ana la mire strimtoare. de nimic nu te grijea Il astepta pe Fat Frumos pina ce adurmi iar in cumpana noptii. tacepu si ofteze si sa se intristeze. fara muma si fara tata. cu trimbite si tobe. E buboasa. care-n lume n-a mai fost. Veni muma-sa pe pamint si-i ispravi tot ce-i porunciss imparacul. iti dau toatampiratia. Muma-sa cum o vaza. e riioasa si la ochi e fioroasa.

fata sa-mi fii toata viata. Fata si de-ar spune ceva nu poate de lesin si de groaza ce o apucase. sa-mi fii fecior toata viata. cu licurici si pasari cintatoare.! ! ! ! ! A tinaj cum trecut cica odata pe acolo imparatul si a vazut-o cu ulcioarele la fina zarit-o. de-ti dadeai cu de§tele-n oicbi. Pe la un timp trece intr-acolo o baba cu o tirna pe mina sa culeaga bureti si ciuperci. Atunci bunica si verisoara a pus mina pe ea. In vremea asta in groapa se zbatea de moarte imparateasa adevorata. Tnsa imparateasa nu mai vede nimic ia baba de mina si o duce la o pasare maiastra zicindu-i sa zboare si sa-i aduca in cioc apa fermecata din fintinile cerului. este lucru curat Mai. acolo ? Daca esti fata. si Cind se intoarse vizitiul. isi zise imparatul. papuci din cres- linarie poleiti cu argint si o impodobi cu pietre scumpe. Ca daca se va ii va inverzi ciongarul ?i iar va capata frunze ca altadata. Isi lua vint pasarea maiastra si se duse la poalele cerului unde erau finticu apa fermecata. el nici una. asteptind sa vie ajunse fata cu la apa fata cea frumoasa. ca ! O este duce nile o imparateasa mindra orbita de o bunica si o verisoara. Aduse apa. Deodata. iar de-i fi fecior. chiraind si olicaind. Sa vedem cum o — sa-i stea — Se poate vara-mea. sa nu-ti dau tie rochia mea de mireasa ? Poftim Si i-a dat rochia. Au intrat mai adinc in padure. Aude-n vilcea in jos chirait. ca nu mai avea stare la culcare si nici pofta de mincare. Dupa ce s-a ispravit nunta. cine sa-i vie in ajutor? A ramas acolo in glodul broastelor multa vreme. plina de noroi si cu singe pe fata si-ncolo. Vizitiul le-a dus undeva intr-o padure frumoasa cu cerbi si caprioare. Ii facu imparatul rochii frumoase din fir de aur si tara si de frumusetea si matasa. fa. Incaleca armasarul alb si drept la fintina aceea se opri. ulcioarele. § ca-mi esti draga si vreau sa-mi mireasa — Vai de mine de mine. pina ce s-au ademenit dupa fragi §i cuiburi de pasarei. T*P a biata imparateasa. au legat-o aruncat-o intr-o groapa plina cu urzici. picura in fiecare vedere si deodata iar se 65 . cum o poreclea el. Cine esti. ce sa fie asta. nici alta. toata-n pielea goala Scoate baba fata din prapastie si umple tirna cu trandafiri. s-aprinsa pe cer un luceafar si le lumina calea pina la palatele de clestar ale imparatului. Galea era lunga si se vazura deodata in neguri. cum se poate una ca asta? Eu cu Dumnezeu saraca si sint singura pe lume numai cu mine — Chiar de aia imi place de tine vreau sa ne cununam. tii fii si sint o fata si si sa se mire lumea bunatatea ta. apoi bunica lor a zis: Da-i si lui verisoara ta sa incerce rochia ta de mireasa. i-a cazut fata la inima. ii zicea de-a dreptul: Cum ! — Fetito. Fata florilor. — Nu — Baba coboara pe fringhie de matasa jos la imparateasa si cind aci vede o fata frumoasa intre bujori si trandafiri. dar ce folos. Sta si numai suspina. Sosi imparatul cu nuntasii sa-si ia mireasa §i pe unde mergea ea teau bujori si trandafiri. iarba se palea si trandafirii se ofileau. a trimes-o imparatul intr-o zi sa se plimbe cu matusa-sa §i verisoara-sa. i-a scos ochii. imparatul vazu ca pe unde trecea trasura cu verisoara ei ce samanau ca doua floricele.

— Am am leacuri si vreau sa-ti Il spala cu apa moarta. plingind si chiraind. O invata pe baba sa bata la poarta imparatului si sa se prefaca in vrajitoare. maria-ta. a intrebat-o imparatul. decit calul eel bubos din grajd ce trage sa moara de slab. ! Dar cind se vazu in pielea goala. — oaselor. mihnit pina la maduva pun auzit ca te vaiti de lipsa de vdere. ajunse la casa ei pitulata in padure Cum 1-a bagat in obor. cal ca al dumitale nu se afla pe fata pamintuluL Pun capul la ramasag ca nu-1 poti prinde de dirlogi. Imparatul ii dadu mirtoaga cu care facuse vitejii in razboaie si nu-i veni sa creada in spusele matusii. Matusa ia apa moarta si apa vie si drept la imparatul se opreste. Iau un troc cu apa moarta si altul cu apa vie. $i ma ramasesc cu maria-ta ca intr-o saptamina ti-1 aduc gras ca un pepene. maica. Nu-ti cer nimic. eu ochii la loc. Crestea iarba si rasareau florile pe unde pasea aceasta faptura omeneasca. — — Ce-mi ! — ! — — ! 66 . pentru marea bunatate. A-nceput imparatul sa se vaite si mare tristete s-a abatut peste toata imparatia. $i cind sa o spele cu apa vie cazu trocul jos si se sparse. Apoi se duce la imparat si-i zice sa vie sa-si ia armasarul ca-i doboara gardurile. Cum se poate. doftoroaie. nu te mai olicai si dolicai. incet. apoi ii spala cu apa vie si-i veni vederea. minca pina se umfla ca foalele si intr-o stamina de zile se facu frumos. Matusa a luat ochii. glumesti Mai daunazi il tineam in proptele si acum te vaiti ca ma da de belele? Asa este. Lua baba calul de dirlogi si incet. dar n-o rabda inima si sa duce cu baba la fintina cu apa moarta si fintina cu apa vie. Ajunse acolo. trandafiri pe ochi Imparatul i-a cumparat florile si s-a dus la un riu sa se spele pe ochi cu trandafirii ca sa-i mearga bine si cum s-a spalat pe fata i-a cazut si lui si imparatesii ochii in apa. Cum intra fata.! facu ziua pentru imparateasa plinga. iar incepu sa Atunci baba Lasa. o rochie mindra sa-ti dai sufletul pentru ea. matuse. asa ca ramase imparateasa mai departe. gras si tinar. ruga sa-i dea vederea si imparatesei. Apoi se dusera la casa din padure a matusii. in casa crescura numai iarba si flori. Ce vrei dumneata? zise imparatul eel orb. O ceri. Calul cum auza glasul ei. o spala si din florile de trandafiri si bujori ii facu cit ai bate din palme. i-a legat in basma si s-a dus la fata cea frumoasa din padure. Dupa aceea a trimis-o pe baba sa vinda flori imparatului si sa strige: Trandafiri pe ochi. ii puse ochii la lec in scafirlia capului. a iesit Fata Florilor si a-nceput sa cinte de rasunau vaile. Hai sa vedem. — ii zise: Am — Fata Florilcr 1-ar lasa orb pe imparat. vezi cum pling pasarile si se apleaca florile de mila ta? sa te due eu la izvoarele neincepute si am sa te fac frumoasa.

muntii si A vaile teafar.Tncalecara pe niste cai vineti si se oprira in padure la casa singuratica. Acum vezi. Cineva de jos din fund striga: Pina ce nu te vei duce in tara fermecata sa iei cele trei roade de aur. Au incalecat toti pe cai si s-au oprit la palatele poleite cu aur. Incinsa sabia. El a trecut peste trei ape mari la mij- locul noptii cind apele dormeau si a ajuns la gradina cu poamele de aur. Intr-o zi. inverzira copacii. lua sacul de merinde si calul si se duse-n lume. care omoara A — Cum de calatorii si-i prefac in stana piatra. vino sa-ti pun ochii la loc si sa vezi din nou lumina lui Dumnezeu Tu mi-ai luat si ochii si barbatul. din el sare jos o zina frumoasa ca soarele de pe cer striga: 67 . grinele si secara izvoarele. a furat trei mere de aur. A coborit fata cea frumoasa si i-a dat calul. cum si Ajunge la o fintina sa adape calul. auzi. Trece peste toate apele. Calul fugea prin obor si nici un ostean nu se incumeta sa se apropie. dar sotiei tale ticaloase trebuie sa-i dam vederea si macar o povata. a Fata Florilor. iar facerile de bine sa le scrii pe piatra sa invete lumea sa faca bine. a luat ulciorul si s-a dus la apa. parca cineva-1 inalta-n sus de bucurie. necajit si pe deasupra lepros. n-ai sa te vindeci de lepra. Cind scoate marul. ca tie ti-1 faci rele sa le scrii pe valul apei ce curge la vale si sa le uiti fara sa te gindesti la razbunare. dar nu stiu daca te va lerta imparatul. de cind tu ajunsesi prin faradelegi imparateasa. Sa inveti ca lucrurile Si acum o povata: nu fa rau altuia. era cumpana noptii. Ca sa ajunga in tara fermecata. se pornira izvoarele sa curga isi pasarile sa cinte. I-a cazut in genunchi si i-a cerut iertare luind-o din nou la palat. cind toate apele si sufletele de pe lume tac. Nu face nimic. Ferice de imparatul care alege o asemenea nevasta i CELE TREI ROADE DE AUR fost un baiat orfan. stralucitoare ca soarele. se uscara copacii. Aseaza urechea pe fintina si asculta iar. Aude un glas din adincul fintinii nedeslusit. Aci pindit pe cind zinele pazeau pomii. N-are rabdare si vrea sa vada arata merele de aur. apoi cu apa vie si i-a venit vederea. peste trei vai cu zine. a trecut peste trei prapastii. verisoara buna? Vad si te rog iarta-ma Sint o pacatoasa Iertata sa fii de la mine si de la Dumnezeu. le-a pus in sin si a plecat. Atunci matusa a strigat sa vie Fata Florilor sa-1 prinda. Atunci in casa imparatului iar rasari soarele si in cuprinsul imparatiei ! ! — — — ! ! ! ! sale din si nou crescura florile. care ziua infloreau si noaptea se coceau. pe toti ii lovea cu copitele sau ii minca cu dintii. El indata a recunoscut-o ca este sotia lui. zic s-o zic — — Eu — Eu — ucidem zis ! nu. Eu iti dau in schimb si ochi I-a spalat si barbat. E. caci asa se cuvine sa fim oameni pe pamint si nu fiare ochii cu apa moarta. verisoara. care este asa de bun Uite se ofilira florile.

intrista,

si muri. El se o ingroapa si pleaca mai departe. Ajunse iar la fintina. Iar descaleca, adapa calul si din nou scoase un mar sa-1 vada. Din nou, din mar sari jos o zina frumoasa cu parul lung de aur si incepu sa strige: Apa, apa, apa ca mor. El n-apuca sa-i dea apa ca zina cazu jos si isi dete sufletul. Plinse el dupa zina, dar ce era sa faca, o ingropa linga fintina si merse inainte. Ajunse din nou la o fintina. Adapa calul, apoi il priponi in apropiere. Ar vrea sa se uite si la eel de-al treilea mar de aur, dar se teme sa nu pateasca ca mai inainte. Lua apa-n gura si stropi marul din sin. Asa se gindi el ca este bine si asa a si fost. Gum a stropit marul, din el a rasarit o zina frumoasa, parca ar fi fost picata din soare. Zina ramase cu el si-i spuse sa se spele pe fata cu apa din acea fintina, ca este apa din tara fermecata. Cum se spala capata o piele frumoasa alba ca laptele si pieri lepra. Merg ei impreuna pina ce ajung aproape de satul lui. Ea ii dete pungi cu aur ca sa-si cumpere trasuri si cai si sa vie cu argatii s-o ia de la fintina din marginea satului. Baiatul

— Apa, apa, apa ca mor. Gum striga a treia oara cazu jos

isi ia calul, isi

cumpara

acolo, zina murise si-n locul ei

palate, cai, trasuri §i argati si se intoarce la zina. Cind il astepta o tiganca. Ce se intimplase? Pe cind

zina se urease intr-un pom deasupra fintinii, vine o tinara tiganca cu ulciorul sa ia apa. Vede in oglinda apei un chip frumos de fata cu parul de aur, mai frumoasa decit lumina soarelui. "Tiganca pina aci nu mai vazuse oglinda si credea ca ea este atit de frumoasa. Lasa ulciorul la fintina si alerga la mama-sa spunindu-i ce odrasla frumoasa are, indt se va putea marita dupa fiu de imparat. Mama-sa, o vrajitoare care facea maghii isi dete cu parerea ce este si fugi cu sufletul la gura la fintina. Cind pe o creanga de copac se odihnea o zina cu parul de aur. Ce stai cocotata ca o gaina in virf de copac, fetito ? zise tiganca. Astept pe mirele meu sa vie sa ma ia ii raspunse zina. Tiganca auzind ca este vorba de o procopseala, dobori zina, o omori si o arunca prin buruieni. In locul zinii se cocota pe creanga fata tigancii. Cind veni mirele cu tobe si lautari sa-si ia mireasa si s-o duca la palatele cumparate, nu este zina. Sus pe creanga copacului era o tiganca urita. Tu esti miresa mea zina? ii zise baiatul mirat. Da, eu sint ! Uite ce par frumos de aur am, atirna ps spinare. $i se uita in oglinda apei din jgbiabul fintinii. Cind se vazu neagra si canita pe fata de pacerneala neagra isi pierdu firea si cazu gramada peste pietre de isi

— —

!

— —

dadu

sufletul.

din vale auzi glasul zinei, care inviase pentru ca un arici ii adusese iarba fiarelor si i-o pusese peste rani. Baiatul, cum o vazu, o saruta de bucurie, se duse cu fata la-mparat sa-i cunune si facu o nunta mare si mindra, cum se facea odinioara in povesti.

De

MERELE DE AUR
care avea trei feciori, frumosi si toti voinici. Singura fost odata un lor avere era un mar care rodea poame de aur. In fiecare noapte cit au fost copiii mititei, marul era pazit de tata. Dupa ce crescura mari copiii, le veni

A

om

63

rindul lor, mai ales ca tatal imbatrinise

si

cineva

ii

fura in ultima

wme

merele de aur.
acesta era fermecat. Nici imparatii nu aveau noroc de asa ceva. la prinz lega, la chindie se cocea si noaptea se culegea. Isi aduna tatal feciorii intr-o zi si le zise: Ei, taica, vedeti bine ca eu am imbatrinit, mai vad ca prin ciur, asa ca o blestemata de fiara in fiecare noapte imi fura merele de aur si eu nu ant in stare, nici s-o vad nici s-o prind. venit rindul vostru sa va-ncercati puterile si cine va pune mina pe gadina aia, al lui va fi pomul cu merele de aur. prindem, o prindem raspunsera intr-un glas toti feciorii si indata ce veni seara incepura pinda. Mai intii fu la rind feciorul eel mai mare. El isi lua sacuiul cu nuci, brinza si pine, isi ascuti cutirul, pregati un ciumag si se aseza sub mar la pinda. Da noaptea era pe atunci mai mare decit acuma. Statu el cit statu si pe la mijlocul noptii il apucara niste fiori, pe urma un somn il dobori la pamint si adormi. Cind se destepta din somn, ia merele de unde nu-s.

Pomul

El dimineata infiorea,

A

—O

!

Pleca el trist la tata-su si-i povesti din fir in par intimplarea, plingind de necaz ca fiara salbatica le-a furat merele de aur. Veni in sara urmatoare rindul celui mijlocas. Pregati si el merinde ca si nene-su mai mare, lua ciumagul si cutitul si o porni la treaba. El fiind mai istet decit primul, tot timpul da ocol pomului de aur ca sa nu-1 doboare somnul. Ocoli el cit ocoli, dar pe la mijlocul noptii, cind pe pamint coboara si se plimba toate duhurile necurate, adormi sleit de oboseala sub pomul de aur Cind se crapa de ziua ia merele de unde nu-s Si lui ii furase gadina cea salbatica merele de aur. Jn zadar plinse el de ciuda ca 1-a furat somnul, ca tata-su ii zise cu mihnire mare in suflet: Ei, taica, cit am mai fost eu cu ochi buni si brat sanatos, fiara salbatica n-a cutezat sa se apropie de pomul cu merele de aur. Dar acum de cind va paziti voi averea pe toate le fura, fiindca voi nu sinteti buni de nimica. Tata, sa-ncerc si eu zise eel mai mic si daca nu voi putea nici eu dovedi, inseamna ca asa ne-a fost noua soarta, sa nu mai vedem merele de aur Feciorul eel mic isi lua merinde si ciumagul, iar in loc de cutit ceru de la tatal sau sabia. Ascuti el bine sabia si scoase din pamint un maracine de inaltimea lui pe care-1 infipse bine in pamint. Se aseza cu barba deasupra maracinelui si cum cucaia putin da cu barba-n maracini si sarea in sus, pina ajunsa la mijloc de noapte, cu fiorii de moarte Atunci somnul il apasa la pamint ca o piatra de moara, insa maracinele il facea sa tresara de fiecare data, tinind strinsa sabia-n mina. Deodata auzi un vuiet, un ibsnet si la lumina lunii vazu apropiindu-se un balaur cu noua capete. Cum venea el scotea limbile rcsii varsind para de foe la dreapta si la stinga, apoi se apropie de pomul cu merele de aur si incerca sa fure merele.
!
!

!

!

!

Feciorul eel mic trase cu sabia si-i taie pe nesimtite trei capete. Baiaurui simti caderea capetelor crezind ca si acest fecior doarme ca si ceilalp doi. Ridica cele sase capete sa culeaga merele de aur iar feciorul eel mic, se repezi si trase cu sabia doborind inca trei capete. Baiaurui se-nfurie si cind cu capetele, cind cu ccada, cauta a-1 lovi pe voinic. Dar voinicul se dadu dupa tulpina marului de aur si cind il izbi inc2
nici

nu

69

o data cu sete ii taie si celelalte trei capete; gadina raminind moarta pe loc. El aduna cele noua capete si alearga in revarsat de ziua sa-i vesteasca intimplarea
lui tata-su.

Cind

il

— Ei, taicule, ce facusi? — Am omorit balaurul cu noua capete, uite-le si le arata. — $i merele de aur sint in pom? — Sint, tata, nici un mar n-a putut fiara sa fure, ca sabia mea i-a
i

vazu

tatal

sau alergind

ii

grai:

dovedit

puterea.
si cind vazu pomul incarcat cu merele de aur, fu incarcata in cara si dusa la padure unde fu aruncata in foe sa-i piara urma §i neamul si sa se sature de singe. Apoi batrinul, simtind ca i se apropie sfirsitul isi aduna feciorii zicindu-le: Iaca simt ca muma voastra ma cheama sa ma odihnesc linga dinsa. N-am nici o avere sa va las in afara de pomul cu merele de aur. fi~l l as tie, mostenire, desi esti eel mai mic, fiinca cu mintea si bratul tau ai dovedit ca poti apara cu cinste averea stramosilor nostri. S-o stapinesti sanatos Apoi batrinul inchise ochii si-si dete duhul, iar feciorul eel mai intelept

Merse

tatal sa

vada isprava
fiara

zimbi de bucurie,

iar

!

si

viteaz stapineste

si

azi

pomul cu merele de

aur.

UN OGHI
A

RlDE,

ALTUL PLlNGE

fost odata un imparat care avea trei copii voinici si frumosi. Imparatul se purta aspru cu ei si nicicind n-au cutezat sa intre in odaia lui. Copiii au luat seama la ochii tatalui si tare s-au mirat vazind ca unul ride si altul plinge.

Mult timp s-au
Atunci
eel

sfatuit ei

cum
isi

mai mare

sa afls taina asta, dar n-au izbutit. lua inima-n dinti si intra in odaia cea
ii

mare

a

imparatului. Feciorul

— Sarut miinile, tata-mparate — Ce cati in odaia mea? De cind esti n-ai indraznit sa
!

cum

pasi pragul

zise tatalui:

intri si

acum cum

indraznit? Tata, iarta-ma, am venit sa te-ntreb, de ce la dumaeata un ochi ride si altul plinge, ii raspunse baiatul eel mai mare. Atunci imparatul, suparat, lua un cutit de pe masa si arunca dupa el fara a-1 nemeri. Baiatul, de speriat, nici nu le-a spus celorlalti ce a zis impaai

de

ratul

si

voi sa vedeti si sa auziti. S-a hotarit eel mijlocas sa incerce si el sa afle taina ce le rodea inimile si-i tinea ca pe ghimpi. deschis usa de aur si a zis: Sarut miinile, slavite tata-mparate Da ce cati de dimineata la mine, ca de cind esti n-ai cutezat a-mi pasi pragul iar acuma te vad plin de-ndrazneala. la spune ce este? Tata, am venit sa te rugam sa ne spui si noua, de ce la dumneata un ochi ride, iar altul plinge? Afurisitule si luind un cutit il arunca in copil ca fu cit pe-aci sa fugit si el speriat fara sa povesi se-nfiga-n inima daca nu se da la o parte.
si

— Duceti-va
— —

le-a zis

doar

atita:

A

!

!

A

70

!

teasca fraplor patania, zidndu-i celni

mic sa mearga

si

el

sa-si

vada visul

cu

ochii.

Cind

a intrat alta data eel mic, s-a inchinat aplecindu-se pina la

pamint

in fata imparatului, zicindu-i:
ca de cind te-ai nascut, nu te-ncumetasi sa-mi calci porincile ! Lua un cutit si ca si la ceilalp il arunca cu minie sa-1 strapunga pe fecior. Cuptul s-a infipt intr-o blana pe care o avea usa. Copilul, suparat, a luat cutitul si 1-a aruncat inapoi infigindu-se in masa imparatului. Imparatul a ramas mirat de curajul feciorului si muljamit ca areun

— Sarut miinile marelui imparat tata. — Ce cap, baiete, la mine fara voia mea,
si

p-au

calcat picioarele pe la

mine

si

acum

fecior indraznep

ii

zise:

mos
a-i

baiete, se vede ca ai singe de imparat in tine, esti tinar, frusi viteaz, pot sa-mi pun nadejdea in tine Acum iti voi povesti si pentru ce un ochi ride si altul plinge Si-ncepu
! !

— Bravo,
:

spune Vezi tu pomul acela din mijlocul gradinii palatului

?

pom noaptea infloreste, noaptea se coc poamele de aur. La mijlocul noppi infloreste, iar la cocosi se coc merele de aur si tot atunci cineva vine si-mi fura roadele si de aceea pling ca nu gasesc omul care sa
prinda hopil.

— Vad — Acest

Un ochi ride pentru ca pomul face flori si roade, iar celalalt plinge iiindca pier pina la ziua poamele. In zadar am pazit nopti de-a rindul sa prind zinele care ma fura in fiecare noapte ca m-am lasat pagubas. Nu le-am putut nici vedea, nici prinde. Acuma este rindul vostru sa va-ncercap norocul si cine va prinde hotul, va mosteni tronul imparapei.
Zis si facut, feciorii se rinduira sa pazeasca pomul, incepind cu eel mai mare. Se imbracara acesta in |oale de zale §i arme grele si pazi toata noaptea, vazu pomul cum infloreste, dar dupa mijlocul noppi adormi, iar zinele coborira nestingherite, umplura cosulep:le cu fructele de aur si se-naltara spre ceri. A doua seara ii veni rindul celui mijlocas. Vazu si el cum infloreste pomul, dar ca prin minune adormi dus si nici nu vazu cine-i furase merele. A treia seara veni rindul celui mai mic. El isi lua sabia, se aseza sub pom §i de jur imprejur pusa maracini. La mijlocul noppi vazu cum infloreste pomul, cum leaga si apoi cum se coc poamele. Cind dadura poamele in pirg, el adormi din picioare, dar cind cazu jos se intepa de maracini si se ridica. Atunci, deodata auzi un fllfiit de aripi si din cer se cobori imbracata in rochie de aur stralucitoare ca soarele o zina, cu un cos pe mina, care-i zise: Ioane, Ioane, mai bine sa te fi batut Dumnezeu sa fi murit cind te-a nascut, cind ajunsesi tu sa ma prinzi si sa-p flu sope. Tatal tau, toata viapi m-a urmarit sub acest pom sa ma prinda, dar n-a putut si de aceea un ochi ii plinge, iar altul ii ride. lata, maninca din aceste mere ca sa nu mai mori niciodata si sa traiesti cu mine cit o vesnicie. Baiatul minca un mar si-i venira puteri nevazute de parca era gata sa zboare spre soare

si

stele.

Dupa ce se crapa de ziua, merse cu zina cea maiastra la palatul tatalui sau, ducindu-i un cos cu mere de aur. I-a dat un mar batrinului sa manince 51 indata ce a mincat i-a suris si ochiul ce plingea, apoi a inceput a intineri
71

batrinul. Mult s-a bucurat imparatul ca fiul eel pe zina cea frumoasa ca sa-i fie mireasa.

mic

este

istet, si

a

pus mina

Nunta fu mare si vestita incit s-adunara aci de pe pamint. Toti erau multamiti, numai mireasa zina cerului nu era in toate voile. Nu-i placea felul cum se fac nuntile aid pe pamint. De aceea ii si zise ginerelui: Sotioare, tu stii ca eu nu sint din lumea asta. Eu sint invatata satraiesc nu cu paminteni, ci cu alte fiinte. De aceea, eu acum imi iau zborul spre stele. Tu sa nu ma cati in alt loc decit in spatele soarelui unde dogoarea nu este mare si se poate trai. Dupa ce ma voi da de trei ori peste cap si voi prindearpii. tu sa rupi o pana din arpia mea, iar cind vei dori sa zbori catra mine, s-e arunci spre pamint si vei prinde arpii si putere de a zbura.
Si se pregatira de nunta.
toti imparatii

POVESTEA CU POARCA
Niste oameni aveau o poarca si ei gasira un bordei cu paie ; poarca face zece purcei, unul era mai frumos. Purceii s-au facut de vinzare, de taiat.A venit vremea si la al zecelea purcei si el a vorbit: Tata, pe mine nu ma taia Si nu 1-a taiat, da el creste si sa face frumos, de drag sa te uiti la el si intr-o zi i-a spus: Tata sa te duci impetit la fetita imparatului si sa-i ceri fata desotie. Cum o sa-i cer eu fata ? Zici asa, tata, ca nu te taie si s-a dus ! Ajuns acolo s-a ploconit si a zis: venit impetit pentru baiatul meu porcul. Bine, da cum ai indraznit ? I-am spus ca ai sa-mi tai capul, da ce sa fac ? Atunci imparatul a zis ca e ceva la mijloc si a zis: Sa vii cu baiatul la mine, cu porcul. $i a venit cu porcul, a intrat porcul, da porcul era frumos de minune Iote, imparate luminate, asta este porcul meu. Cum ma, tu vorbesti ? Mai intii sa faci pod di la tine pina acasa la mine, pina la palatul meu, pod de aur, atunci iti dau fata. El s-a dus acasa la el. Casa lui a facut-o palat, da podul 1-a facut noaptea. Si i-a dat fata. Fata nu vrea, da imparatul o sili sa faca acolo nunta. Dupa nunta, imparatul a plecat acasa. Da porcul ziua era pore, da noaptea, da pielea jos de raminea un Fat-Frumos. Si se due ei la palat si povesteste ea ca noaptea porcul se face frumos, ca Fat-Frumos.

!

— — —

— Am — —

— — —

!

Muma-sa

— El

a invatat-o:
faci

cind duarme, tu sa

focul in cuptor

si

sa-i arunci pielea-n foe,

s-o arzi.

Ea a crezut ca asa e bine, a ars cuptorul, a aruncat-o, da putoarea a umplut casa de miros. Cind s-a trezit din somn a zis: Ah nenorocito, ce-ai facut? Sa stii ca ai sa umbli dupa mine pina oi rupe ncua parechi de opinci de fier, atit ai sa nacajesti. El a plecat acasa, Ea a ramas care s-a prefacut in bordei, fara podul de aur si isi pierde urma

!

72

!

:

acolo si a asteptat ca doar o veni. facut ea opinci de fier si mergind in lur gis si-n curmezis, pina a rupt noua parechi de opinci si a ajuns la Sinta Vineri si a intrebat-o unde este omul ei ? E-n mijlocul padurii, intr-o gramada de buturoagi si s-a dus si 1-a gasit in buturoagi, ca acolo isi facusa casa. Mergind ea pe drum, nascuse copilul si cu el in brata s-a dus. Cind a vazut el, a zis Vezi, ti-am spus eu sa asculti? Si-au plecat acasa si au gasit iar palatele facute la loc si podul si iar au ramas sa traiasca fericiti.

A

DOVLETELE
Traia un mos si-o baba si n-aveau copii, dar tare mult ar fi dorit sa aibe copil, ca sa se bucure la batrinete. Si au hotarit sa piece, sa cate ceva si ce vor gasi sa fie narocul lor, sa-1 aduca acasa. Baba a gasit o saminta de dovlete; s-au intors zicind: Mosule, aide acasa, ia-ti toiagul ca am gasit saminta de dovle'e si oi s-o punem in pamint. Si unde sa-1 puna, sa-1 puna in coltul casii. L-au udat si a crescut un vrej mare si a facut un singur dovlete mare. Mosu 51 vede ?i-i da cu piciorul, intrebind-o pe baba sa-1 rupa, sa-1 coaca. Intr-o zi, cind i-a dat mosul cu piciorul, i-a raspuns cu grai omen esc: Nu-mi da, mosule, cu piciorul, ia-ma-n casa ca sa-ti flu fecior. Azi asa, mine asa, pina mosu ii spune babii. Babo, ia vezi ce e cu dovletele asta ca-mi vorbeste in grai omenesc. S-a dus baba, 1-a vazut ca vorbeste, 1-a luat si 1-a dus in casa. I-a pus in coltul casii asternut de astrucat dovletele. Intr-o noapte, se trezeste mosul si vede un dovlete de toata frumusetea. A trezit-o si pe baba si l-au vazut, dar n-au zis nimica A doua zi de dimineata dovletele ii zice babei: Muma, eu vreau sa ma-nsor cu fata tarului nostru. Babii i-a fost rusine, cum o sa-i spuie ea ca vrea sa-nsoare un dovlete cu fata tarului? Dar dovleacul nu a lasat-o-n pace, n-avea pace pina nu i-o cata mireasa S-a dus la imparat si i-a spus: venit in petit, sa-mi dai fata dupa dovletele meu; i-a povestit cum s-a nascut dovletele. farul, stiind ca asta nu sa poate, a zis: Bine, babo, uite, dau fata, daca intr-o zi si o noapte sa-mi construiasca o susea, pe de o parte si alta numai cu pomi de aur si argint de toate felurile, cu poame, unii sa-nflureasca, altii sa imboboceasca, unii sa aiba poamele coapte,
si ei

un

— —

!

— Am —

sa aiba poamele legate. Baba, cind a auzit, sa-i vie rau, a plecat si s-a dus la dovlete, dar dovletele a intrebat-o: Ei, muma, ce ti-a zis tarul? Lasa, muica, n-ar trebui sa mai stii, si i-a spus ce i-a cerut tarul. Atunci dovletele a zis: Culca-te, muma, ca noaptea multe sa pot intimpla, noaptea inteleapta mai este. Cind baba s-a trezit dimineata, a ramas muta de uimire, vazind ca tot ce ceruse tarul erau indeplinite.
altii

— — —

73

Dovletele a rugat-o din nou sa se duca la tar si sa-i ceara fata, farul i-a cerut sa-i faca un castel din clestar si sa fie mai stralucitor decit al imparatului cutare. S-a-ntors ea la dovleac si i-a spus ca nu-i da fata daca nu-i face palatul de clestar. Dovletele a raspuns la fel si dimineata a vazut palatul de clestar

cind s-a

trezit.

spune ca nu-i da fiica deck pietre scumpe cu roate de aur, trasa de cai neintilniti pe lume, cu potcoave de aur, cu hamuri de diamante. venit acasa baba si-i spusa ce i-a mai cerut tarul si a treia zi s-a dus cu caleasca de aur la fiica tarului si s-a facut nunta, dar el era tot dovleac, da fiica tarului tot suparata si plingea. Da imparateasa ii spunea: Lasa, mama, nu plingea ca poate n-o fi dovlete, daca a putut sa faca atitea minuni. Si or facut-o mireasa, au urcat-o in caleasca, iar dovletele; tafalog, taf alog pe linga caleasca de aur, pina au ajuns la castel. Si-a luat mireasa ramas bun de la rude, iar sara pe intuneric in odaia de nunta a intrat un FatFrumos cu parul de aur ! Da ea a zis ca e maritata cu dovletele. Atunci el i-a povestit ca el este dovletele si ca este blestemat de o vrajitoare si va trebui sa-si duca povara. Increzindu-se craita, el a adus cojile de dovlete si asa sa-ntimpla in fiecare noapte. Ziua, dovlete, noaptea, Fat-Frumos !. Dupa o stamina vine muma ei s-o vada; a-ntxebat-o cum o duce? Ea mukamita, a raspuns ca el nu este un dovlete, este un Fat-Frumos. Ziua e dovlete, da noaptea, Fat-Frumos. Muma-sa a sfatuit-o sa se scoale de noapte, sa incalzeasca tastul si sa bage covetile de la dovlete in tast si sa le arda. $i a doua zi cind omul ei durmea si a copt covetile. Cind a mirosit el cojile, s-a
Iar a trimis-o la tar, iar a refuzat-o tarul si-i
si

daca-i face o caleasca din aur

A

trezit si i-a

grait:

ce-ai facut, te-ai pierdut pe tine si pe mine; eu eram blastamat noua zile de la cununie dovlete, dupa aceea ramineam pe vecie FatFrumos. I-a pus la burta un cere si a incins-o, ca Dumnezau a blastamat-o sa nu poata naste pina nu o pune el mina pe cere.
sa stau

— Vai,

Da

printesa era grea

si

n-a putut naste

si

a plecat sa-1 cate

si s-a intilnit

cu o baba in padure.
ai plecat, maica? Sa-1 cat pe barbatul meu, a zis ea. Baba era Sinta Vinerea si i-a zis:

— —

Unde

Maica, eu nu stiu, dar am sa-ti dau un dar si am sa te trimit la Sinta Simbata. I-a dat darul o clota cu sase pui de aur si i-a aratat drumul. A mers cit a mers, au trecut patru-cinci ani, da ea fara sa nasca copilul si a ajuns la o baba care torcea din furca, tort din lina de aur, cu fus si furca de aur. I-a dat binete si i-a spus ca vine de la Sinta Vinerea, care o roaga sa-i spuna daca nu stie ceva despre omul ei. Baba i-a spus ca nu stie, da i-a dat si ea un dar, ca poate Sinta Duminica il va gasi si i-a dat in dar furca cu fusul, ca s-o recunoasca omul ei. A trimis-o la Sinta Duminica, care lucra la o risnita si macina ceva boabe de aur. A intrebat-o si ea i-a spus ca el este in vale intr-un sat, casatorit acolo cu o prinjesa si a invatat-o sa se duca la fintina, la care printesa ia in fiecare zi apa, sara. Da ea pune lucrurile ca sa se vada si sa nu i le vindS dupa spusele Sintei Duminici. Doar sa ceara noaptea sa doarma linga barbatul printesei. Si s-a dus la fintina si a facut asa, s-a dus apoi la omul ei si a adurmit si nu a trecut cu mina peste ea. A doua noapte la fel, n-a putut sa nasca, pentruca in fiecare sara muierea lui il adurmea. In a treia sara n-a mai venit la fintina printesa, ci o slujnica, de a cerut morisca, ultimul dar ce-1 mai avea, ea i 1-a dat,

74

dar printului sa nu-i mai dea mincare acasa si a adurmit fiecare, asa ca el n-a mai adurmit si a inceput sa-1 strige pe nume si sa-1 mingiie, iar el s-a trezit si a trecut mina peste muierea lui adevarata si cordonul a plesnit si copilul s-a nascut. Atunci printul si-a dat sama cine este. Dimineata s-a dus la a doua lui muiere si i-a spus cum s-a chinuit noua ai de zile, pentru a naste, iar printesa a doua riind buna la inima, a intales si nu s-a suparat si 1-a lasat sa piece cu daruri multe in tara lui.

DINU FAT-FRUMOS
A
fost odata

niti si asteptau

un mos si o baba, Dumnezeu sa le ia

incovoiati de ani, fara copii. Stateau
sufletul.

mih-

Intr-o dimineata s-au vorbit sa piece in lume. Unul la apus, altul spre prima vietate ce le va iesi in cale, aceea sa le fie copil. Mosul o-apuca pe deal, iar baba spre vale. Mosul nu a gasit nimic, iar baba a gasit un pui micut de sarpe. L-a pus pe o frunza de caftalan si a strigat mosul de pe deal si s-a dus cu puiul acasa sa-1 creasca, ca sa le fie copil si ajutor
rasarit si
la batrinete.

Mai intii l-a pus in lingura cu lapte. Dupa ce a crescut l-a pus in strachina, din strachina-n oala si din oala in ciubar. crescut puiul de sarpe mare si din ciubar l-a pus in stran, iar din stran intr-un ardov mare cit o odaie. Chiar atunci sarpele ajunsese de douazeci de ani, tocmai bun de insurat. §arpele scoase capul pe vana ardovului si-i zise lui muma-sa: Mama, mi-a venit vremea de insurat, ma apuca fiorii si simt cum tot mii perpelesc ! Ia-ti toiagul si du-te impetit la fiica-mparatului. Vai de mine, muica, cum o sa cutez eu sa cer pe fiica imparatului sa se marite dupa fiul meu, care nu e om ca toti oamenii, ci e ala mare spurcata,

A

— —

un sarpe mare ctt bivolul. — Muma, nu e nimic, tu numai du-te un sarpe.
e

si-i

spune imparatului ca eu sint

Isi lua baba toiagul si desaga si hai pe cale pe drumul al mare la paiatele imparatului impetit. Tremura inima-n ea de frica si de rusine. La urma urmei, ce-o fi o fi, isi zise ea si se duse. O luasa inainte cu curaj. Cind ajunse la usa-mparatului, ii povesti din fir in par cum l-a gasit pe sarpe si cum l-a crescut. Iar acuma n-are ce se face, o vrea mireasa tocmai pe fiica-mparatului, zor nevoie Imparatul, cum auzi, nu se supara cu nimic, dar ii ceru:
!

Sa te duci, babo, la fiu-tu si sa-i spui ca o dau pe fata mea s<*-i fie mireasa, dar sa-mi faca de la mine pin' la el drum de aur sa merg cu caruta de argint pe el.
Sa-ntoarsa baba multamita si-i spusa sarpelui ce-i pofteste sufletul impadaca vrea sa-i dea fata. Dar ce-mparatul poruncea, sarpele-ntr-o noapte fursea. Iar o mina pe baba la imparatie sa-i dea fata si sa vada drumurile poleite cu aur. Imparatul insa nu vrea sa-i dea fata si-i cere sa-i mai faca o minune si mai mare si anume
ratului

75

se-ncolaci. Fat-Frumos cind se vazu ramas fara camase. Cum cintau cocosii. Mersera si ei ca toata lumea de se cununara la manastire. de trei ori se invirtea si mai mindru raminea. iar fata se bucura. din gura-i zicea: vinte eel mai mare. iarta-ma 1-a rugat nevasta-sa. La noua ani si jumatate.. raze indrepta. $i aci o lasa vintul si se-ntoarse si el la casa lui. ! Si-asa se-ntimpia in fiecare seara. cu cirtojul in ardov. iar omenirea se minuna de ce vedea. Cind o ispravi si pe asta. si blestemul sa se implineasca Pleca Fat-Frumos la capul pamintului. ca asa e muierea nemernica". isi blestema zilele si suferea. cercul mi-1 punea si nu ispravea. de trei ori se-ncolacea. la-mparateasa zinelor. noua ani de ! ! ! 76 . nici calare. se invirti si ramase luminos si frumos ca un adevarat Fat-Frumos. burta ii crestea. Peste noua zile si jumatate vintul se opri la o poarta minunata de palat. Trecea anu. ginerele eel frumos intra in camasa de sarpe si iar se prefacea in ala mare care se-ncolacea peste ardov si ziua se baga inuntru de parca ar fi intrat in fundul pamintului. burta sa-ti creasca. Si-1 ruga pe vint s-o ia pe-o aripa si o lua vintul sa colinde pamintul in lungis si-n curmezis sa-1 cate pe Fat-Frumos. vinte fratioare. Iara seara cind venea. §i ea mi-1 ruga. pofteste si la urda de curca si la lapte de cue. punea doua cercuri. pina ce intr-o zi dis-de-dimineata se scula fiica-mparatului cu noaptea-n cap. spunindu-i ca in palat sta barbatul ei. incepea de plingea cu lacrimi de singe doar 1-o-ndura pe Dumnezeu sa n-o mai patimeasca. Dumnezeu de sus o vedea. pamint lumina si ei ii vorbea. numai coarnele-ti lipsesc De ce m-ai nenorocit pe ast pamint blestemat? N-am stiut ce fac. de greu nici ca se mai putea Biata de ea intreba pe soare. nu-i venea sa creada ochilor despre cele ce-i vedea. esti o dracoaica impodobita. care-n lume n-a mai fost. Cind se lasa noaptea. facu focu-n vatra si o napadira gindurile. iar din ardov afar' iesea. imparatul n-avu ce sa mai faca si-i dete fata. Pe dinauntru poleit. Iar se-ntoarse la sarpe si-i spuse cum Noaptea sarpele iesi din butoi. in jur numai cu flori si trandafiri. sa ia camasa barbatului si s-o arda-n foe. chema toti serpii pamintului si ridica palatul mai lucitor decit soarele si decit luna. El insa ii dS un pumn virtos peste nas si peste camasa lui arsa picara trei picaturi de singe. Dar nevasta lui de dor si de greu nu se mai putea fine. pe unde-ai umblat n-ai fi oare-aflat. Si de-aci-mi pleca. se marita cu o ala. cobori pe o seara de aur din cer si-i dete: o clota de aur cu cinci puisori toti de aur. sta tarasenia. pina ce eu nu ma voi intoarce dupa zile la tine. o virtelnita de aur si cu o motca din fire de aur. punea frate pin' la noua. suparat ii zise: Cata afurisita. iesi sarpele afara. Noua ani si jumatate ramase in tara zinelor si a florilor. pe al meu barbat. la scursorile apelor. In zadar piinse fata. ca soarele stralucea. ca hotarirea imparatului era luata. n-are de lucru. se dete peste cap.un palat mai mindni baba si mai inaltca al lui. — — — ! ! Singele asta spurcat sa nu se ia. pe cai mi-apuca. parca soarele rasarea. camasa o lepada. la vint se ducea. care m-a lasat? Sarmana nevasta cum auzea. Punea unul. soarele de-o-auzea. O mireasa frumoasa ca o zina. de trei ori se suci. de ea se-ndura. nici pe jos Mireasa il privea ca pe un soare. dinafara zugravit. Noua ani si jumatate copilul sa nu-1 nasti Sa te chinui.

ma Dine Costandine. cercurile imi plesnea. numai sa mi-1 dai pe imparat sa stau de vorba cu el o noapte. iar closca cu puii pigulea pe linga ea. Noaptea veni imparatul si se culca cu dosu la ea. blestemul s-adeverea. pe el mi se bucura arpie s-aseza si prin nori ca imi zbura. Intinde Andrei pusca s-o impuste. frumoaso ? Nimica. pe nevasta-sa o vedea. Si era asa frumos cum in lume n-a mai fost. Costandine. Dornnul de sus ii vedea si Daca vintul imi venea. Sa nasca puiul din mine. baiat sarac. Nu-ti cer nimica Ia-o. se mira si-i zice: Frumoasa virtelnita Citi bani imi ceri. vinat. o gugustiuca. mistreti. la coadele marilor si la cimpul florilor. Imparateasa zinelor dis-de-dimineata dete o raita pe la poarta in plimbare. sa dai cit poti cu pumnu-n aaasa. iesi iar la poarta cu virtelnita adunind firele de aur. Andrei. nu ma impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie ferice de tine cit oi fi tu viu pe lume. luat-o acasa. ei copilul si-1 lua. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. iar ea de greu nu mai putea. Merge Andrei intr-o zi si gaseste o pasare pe creanga. durerile facerii o apucara si din gura asa-i zicea: Dine. golumbi. ea se roaga: Stai. Fiul eel fScut cu tine ! Abia atunci-ntelegea. Cind vazu closca cu pui. Fie-ti mila si de mine. ! ANDREI Andrei. Pe zine le parasea si copilul si-1 crestea. Atunci zina o intreba: Cit sa-ti dau pe closca cu puii de aur. de — ! A — 77 . dar n-o cunostea A doua zi. ia-o daca-ti place. Atunci ea din nou il ruga: fire — — — — ! ! ! ! — ! Ai. Zina lua virtelnita si asa se invoira indata. aripa o intindea. i se lasa la pui si de dragul lor nu mai putea. Fiul facut cu tine Barbatu-su insa tacea si nimic nu-i raspundea. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: Pune-ma la fereastra. o sa te gaseasca mare noroc. Dine. numai sa mi-1 arati si mie sa-1 vad pe imparatul Fat-Frumos iesea afara. Cind s-a dus cu ea Da girlita ii spune sa ma iei acasa la tine acasa. atitia iti dau. iar copilul se nastea. mina peste ea-ntindea. Cind vezi ca cucai. Sa nasca fiul din mine.Se aseza la poarta si incepu sa invirta la virtelnita adunind motca din de aur. iribite. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mmcare Sa vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. Intinde mina peste mine. Imparateasa zinelor o vede. Intinde mina-ncet la mine.

Acolo vii la coliba ta.! riat si s-a acolo. tu sa zici. Dar imparatul nu stia nimic. te spal. gradina cu mere. Insa el doar dormea la nevasta lui in padure la coliba Mai Andrei. dar Ia spatele lor el. cava- Ea a inceput sa coasa.dafea. Mario. Aici sint multe slugi. Mario. ri — Bine. lucratori spus muierea care-1 vrea el sa-1 pretuiasca si cit imi da atit iau. Ce. s-a amestecat. cadafeaua a scumpa — xMai ia niste bani pe o luna inainte Se duce Andrei la piata si-i la si arniciu la fel la tirguit si ! de la imparat si du-te imparat mai cere bani pe o luna inainte arniciul si se duce cumpara cadafea. Aghiotantul sta uluit si-1 priveste ce n-a mai vazut zice: Andrei. pere. tu. Atita lume s-a oprit ca nima n-a mai intrat in piata. Andrei ? leria. te cirpesc. curci. a cusut dupa voia Andrei nu — ! — — ! muzica militara. Pe de laturi scrie armata imparatului: infanteria. Maria umpluse somotul de cusaturi pe a. Da Andrei se uita. El asa a facut. Nima nu-1 intreaba ce costa. omul meu. Ea a cusut citeva luni de zile. imparatul cu imparateasa. a facut o coliba. artileria. te aranesc. tu esti cu chilimul? Cine 1-a cusut? Maria mea de la coliba Cind se uita mai bine sa vada ce e cusut de e toata lumea cu gurile cascate? $i ce credeti ca era? Era palatul imparatului. sa te duci sa faci o coliba cit de proasta. si-a dus-o la coliba lui ! ! — nu ma plictisesc. oceane. vaci grase. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speprefacut in femeie frumoasa. noi aici n-o sa putem trai la imparatul. Da i-a spus Maria lui Andrei: daca te-ntreaba cit costa. iar pe scari. sa-mi dai cit vrei. ia chilimul asta si du-te-n piata. El a ascultat. tarini. Cind a firsit de n-a mai avut ce sa mai coasa. turme de oi. paduri. fiinca primesti plata de la imparat. si cind ea a cucait. gutui. si sa vezi ce bine o sa fie de tine Auzi.in laturi. muiere pe muiere. pe semanaturi si mai departe un munte cu orase. i-a spus: Andrei. mirata de frumusetea chilimului. muierea lui Andrei — — Mi-a — — — — ! 78 . i-a dat in ei. Se baga si-1 vede pe Andrei sluga lui. miine e plata. cerul cu stelele. aghiotantul. eu sint fata de imparat. ca sa cos si eu ziua sa luat-o pe Maria. Sa bati doi pari in pamint si sa-1 pui cu fata unde tuna lumea-n tirg. a A pus-o — ! i-a Da el tot I-a ascultat pe imparat si adus vinat. cu poduri. caii imparatului. Cum vede imparatul frumusetea asta. Toate orasele si padurile cusute pe chihmul ala. statu si se gindi: Ce mina. herghelii de cai. Mai in vale vede curtea. il lua aghiotantul pe 2000 de taleri. pestii de mare. ce mime putea sa le faca pe astea ? Maria. Mai incolo livezi. dar fara sa stie ce face Maria. du-te-n piata ia-mi doi metri de cadafea. arnici 5 —6 motche. Lumea se uita. Andrei. eu din capu meu iti dau 2000 de taleri de aur. mina la coliba. s-a dus deasupra de sat. mari. El ca mai mare vrea sa vada de ce e lumea gramada. bucate. piraie. Aghiotantul se duce cu chilimul la imparat si la imparateasa. Cum putusi sa ma capeti sa dai de mine? Sa m-asculti. luna cu soarele. asa ca la casa noastra. ca ea alta nu s-a mai vazut pe pamint. sa vada ce e acolo. Andrei a luat banii si s-a dus la coliba si i-a dat Alariei. mai Andrei. Lumea s-a oprit si nu s-a mai bagat in piata si s-a impins om pe om. eu nu sint pasare. O sa-1 intrebe iar pe Andrei: Ce costa. Vine aghiotantul imparatului prin piata. giste. eu nu cer nimic Asa a si facut.

tinar esti. Cind acolo a troncanit la usa: tronc. nu-i ! A Ond mai e foame. — Ce. nici sa vorbeasca. tronc si a pasit peste prag cu piciorul. Dar aghiotantul face socoteala ca se duce si comanda altul de 2000 taleri si-i ramine si cu cistig. Au slabit rau maria-ta. vine a de zece si el sa gindeste cum si de ce sa-1 omoare pe Andrei. dumneata daca ai s-o vezi. tu cum oi sti sa-1 omori pe Andrei. ea sa — Imparate. n-am mai stiut pe ce lume sint si pe toate le-am uitat. a ramas intepenit. ! — Hei. imparat si iar 1-a slujit. unul inauntru si altul afara. muiere pe care n-o au imparatii Cind ai vedea. aghiotant. tristete. Cind oi vedc-o ai sa mori Cind te gindesti ca e muierea la o sluga prapadita. — Fugi mai. 79 . nici inapoi. imparate. Dar de sila n-a mai putut si a iesit pe drum. Si i-a dat banii. sa bei o cafea ! imparatul mai cu autoritate. la Chilimul ce 1-am vindut 1-a cusut Maria si am fost cind am vazut-o cit e de frumoasa. el a tras piciorul afara si s-a intors indarat. S-a intors si s-a culcat in pat.! Da-mi-1 mie eu iti dau 4000 de taleri pe el. ai slabeste. tu ofitir. Se napirleste cmul. nu se misca ! mingiiat ca doar o intra. Insa ea 1-a cunoscut cine era: — — Hai. Il intreaba imparatul ce are. intra Ea 1-a ! Dar el e impietrit. Ce e. ai sa mori. intreaba aghiotantul. a uitat de toate. cumpar ! altul si ! ! — Imparate. sta — Vino. Au trecut opt. nu stie Da Vine si aghiotantul dupa dar nu-1 intilneste. di ce nu esti vesel ca mine? Na de bea. Dar cum ea era asa de frumoasa. trecut doua stamini si nu maninca nimic. sa spun. tronc. dar si altul inauntru. Mai aghiotantule. ce nu e. ce stai trist ? stii ce griji am eu. Insa de atunci nu mai maninca. cum a pasit si nici inainte. Asa frumusete nu e pe pamint. ?i face ea alt chilim. da cu pumnu in masa. incolo. Eu imparat sa n-o iau cind mi se poate? In zece zile sa-1 omori pe Andrei. Sta bolnav. ca doar n-o asa cum zici si fi ! §i s-a dus s-o el vada si imparatul. un betiv cu toale rupte pe el. Da-mi mie un pahar de vin ca-ti spun eu ce ai te vindec de de-aci. — Fugi — Da-mi vinul si ai sa vezi. — — — Aghiotantul ce sa faca? Altfel il spinzura pe el? N-are incotro. stana de piatra. s-o iau eu de muiere. bea. nu a mai stiut sa traga picioarele. este ceva. 6 —7 zile. — la sa ma due s-o vad. cu un picior afara si cu ochii belip. El sta inlemnit. ai sa cazi si ai sa mori Si tot asa el a slabit si e gata sa moara. A intrat in cafenea si pune capul intre palmi si se gindeste ce sa faca? Da. Zau da-mi Aduce vinul negustorul. Ce e. si om mare esti. nici chilim n-am poruncit. — Plata ai. bagat ea de seama ca el si-a pierciut mintile si abia atunci a bagat piciorul din launtru si 1-a tras afara si nu i-a mai s-a dus la spus de ce-a venit ca uitase la ce-a venit Se-ntoarse indarat. mai aghiotantule. si comanda chilimul. Au mai trecut zile si-1 cheama pe aghiotant. beat. ca tu nu — Ce griji ai tu cind esti bogat. Dar el. Se uita la aghiotant cum sede trist si zice: Bine ma. asta-ti cer. ai direptate.

Da casa are o usa. S-a culcat si se scoala dimineata. ai drumuit bine. dealuri. Il ruga sa cine dar nu mai cina. peste noua mari lemn inalt. A incalecat si sa dusa Da i-a mai dat si un peschi sa-1 aiba la nevoie: de o sa-si piarda capul sa se mai limpede. el se-ndoviga. Pe top i-a mincat. Asa ramine cu capul si calul si tot e mai bine. — Vezi. El a belit ochii la ea are sa sara — Mirtanul cum Dica se fringe al de fier. pina aid. 1-am baut. unde s-o apuce? Sta el si se gindeste: s-o ia la direapta. Cu bitu asta. ce-ai patit? — Hei. ia bitele si se duce. imparatul il cheama Andrei. Cind priveste-n geam vede o muiere cu dinti lungi ascutiri de zmeoaica lungi. al de arama. ca este un mirtan intr-un un mirtan care vede tot ce e pe pamint. trii scrisori asa: « drumasule. Ce e cu tine ? — — — Hei. cu ele la mine. pe-al de otel si daca si el s-o fringe sa-1 iei pe-al de arama ca el nu se fringe. nasul de un pas. Atunci imparatul sa-i spuna lui Andrei: mi-ai dat grije ai. ojel si altul de arama. du-te si omoara-mi mirtanul peste noua mari si noua jari. da de aid incolo. casa buna. Andrei s-a sculat. daca o pi dirept inainte ai sa te insori. imparatul imi cere si sa-i aduc mitul de peste noua mari si noua pari. i-a omorit si pe Andrei o sa-1 manince. te due la spinzuratoare. cind si el poate sa-1 omoare ca nima nu-1 trage la socoteala. daca apuci la stinga ai sa pierzi calul. ca doar nu-1 pune nima cu sila sa se insoare. — Culca-te e fara fioare. pusa peste drum. Du-te de-i spune sa-1 cheme pe Andrei imparatul. Zice ea: — Du-te la fierari la pgani sa faci trei bite: de fier. da altul dreptinainte. de arama vii spele si sa se stearga si sa gindeasca la ea. Tu te aperi cu bitul de fier. Omul cum citeste. te-o vedea. ce o fi. sa nu zmintesti drumul. iar diminea^ sa si de o{el. Bepvu ii spuse: Ce-ti porunceste el. miinile cit prajinile. Hei. ca sara e capul plin de ginduri. ai un bit de fier. acuma ce sa faca? Ce-ar face oricine s-ar afla in locul lui Andrei? De. — Omoara-1 dumneata si si luna de a facut munti de oase pe Andrei: da-i ordin sa-ti aduca mirtanul care a mincat cimpii de capete de oameni. pierde capul si fara cap nu se poate. da paretele de sticla. pierde calul Dar ce sa si fara cal ce naiba mai face? S-o ia drept. Andrei s-a intors trist seara acasa la coliba. o fi S-a dus drum indelungat pina a ajuns la o casa. Pe drum. jumatate intr-o parte. intoarce-te cu selile la mine ». Daca o ia la stinga. Intre drumuri o piatra bagata-n pamint si-n piatra scrie in trii locuri. a facut bitele trei si a incalecat calul si ia bitele si pleaca. $i nima nu-1 vede. deasupra de usa scrie: « Casa. munp si ajunge la o rascruce. Un drum la dreapta. Marie. — — Du-te. pe cimpii. ai sa-l dobori si ai sa-1 duci la imparat sa-1 vada. si noua fari. Incaleca calul. n-a plecat sa se insoare faca? S-a gindit ca e mai bine drept. ai sa pierzi capul. Andrei.: ! un pahar de vin. Si-a luat-o drept inainte. Se duce aghiotantul si-i spune ca nu-1 omoara. jumatate in alta si drumul trece prin usa casii. ia sa-mi spui dirept ce El s-a gindit si i-a spus tot cum e treaba. ca daca nu. picioarele ca birnele. ochii cit roata carului. altul la stinga. sa-1 iei ! ! 80 . Sa ispitesti din lume pe unde e drumul spre mirtan. casa se intoarce de-a-ndoaselea si mai are un geam de idcla mare. daca apuci la dreapta.

Ce sa faca? Il cheama pe Si are sa iese din mare muma ! ! aghiotant. baiete De unde-1 ai? De la Maria fiica mea? Eu cunosc peschirul. Ea are sa se umfle cit plastru de fin §i are sa te treaca marea. nu mai scapi viu. eu te indirept la mirtan. Atunci si-a adus aminte de peschir si s-a sters cu peschirul. crechetusa De trei ori. S-a speriat. nu al aghiotantului. muica. legat calul si ea 1-a luat inuntru. Andrei. 1-a batut cu bitul de fier. ca e omul dumitale Il cheama imparatul pe Andrei: iar si-i — — pina acuma. Imparatului nu i-a fost de mit ci de Maria. Se duce^el in cafenea si acolo iar betivu se leagana cade peste mese. de imbraca-te Se imbraca se iau la vorba. cu tine? Si-i spune despre tatal imparatului din cealalta lume. A lasat calul. a tunat in albie si s-a spalat bine. — Andrei. Ce e. El a povestit cum a fost. Ea este o broasca mica. $i sa treci peste mare. El s-a dus cu oala si a facut cum i-a spus. — -i-fel te si Ce fac. Sa strigi de trei ori ! Cusa. La mare sa lasi calul in padure marginea Dunarii cu oala-n mina de lapte. Mai bine omoara-1 dumneata. — Muica. sterge-te. nu te teme. Mai balete. Dezbraca-te ! §i s-a dezbracat. sa dai cu ea in oala. Andrei se intristeaza si se duce la Maria. ca sara e plina'de ginduri. muica ! Stai. Bine ca nu te mincai. — Da-mi un vin si-ti spun ca imparatul trebuie sa-1 omoare. 1-a bagat intr-o soba. Iar mi-a poruncit sa-1 omor pe Andrei. ! — Na. Tuna in albie si scalda-te sa te am de cina. Acolo ea o sa manince si iar la intoarcere o s5 se umfle si o sa te aduca pe unde-ai plecat. ca e servitorul lui. a tunat dorul in mine si nu mai pot dupa ea. dar prefacuta in muiere minora si vine zile: — — A — cu tot Iti si toate mindre de el. Ce cati aici? El s-a plins de porunca imparatului. Se scalda el. Se duce spune de ce nu poate sa-1 omoare. mea. Sa-i spui de unde vii si unde mergi. Si sa te intorci cu ele la mine. sa-i spui sa — ! dejde supara. s-a frint apoi cu eel de otel si i s-a rupt apoi cu eel de arama si 1-a darimat. Maria i-a mai spus: sa te duci la imparat si sa-i spui: — Nu te A niS- tors ea toata 81 . de cind te a§tept ca n-am mincat nimic de trei da-te jos de pe cal. Daca nu te duci. neparticitule. L-a luat si indarat pe broasca peste mare la imparatul cu mirtanul viu A venit cu mitu si i 1-a dat imparatului. Omoara-1 ca omor eu pe tine. Se da jos. Imparatul iar il cheama pe aghiotant: Cum oi putea pina miine sa-1 omori pe Andrei. iti poruncesc sa te duci pe lumea ailanta. si dau de aici sa dobori in — o oala cu lapte. — Ce. Sa iei oala de lapte pina sa vie ea sa aiba ce minca Cind iesi dincolo la mal se face mica. la tatal dezbrace toalele ce i le-am dat eu pe toamna de pomana. iar stai trist? — Iar a dat ceva peste mine.! ! !: Hei. meu. sa iei calul cu tine. a luat bitele si cum 1-a vazut pe mirtan. iar dimineata e pima de noaptea si a facut un ghem. Si vine imbracat in toale mindre de aur. dar acolo mai erau capete de cai si de oameni. de unde ai tu peschirul? Peschirul e de la mine.

abia acuma am ajuns grija iar. ce mi-ai poruncit ti-am fursit. A mers pina s-a pomenit prin pustietap. dar se vede ca e umblata. Imparatul pe cine sa-1 dea. Si-i bat cu biciurile dracii de scapara scintei din pielea lor. Maria il cunoaste pe fata. otira. — Du-te Da-mi un pahar cu vin sa-i si spune ! stiu — Ce e Andrei? — Mi-a dat mare — Ce? — Sa ma due du-te-n aduc: ce Cum Naum — Hei. ca e mai cuminte dimineata sculat. Da-mi un de incredere ca sa vada ca am fost. Cind acolo. Insa imparatului nu-i e de toale de-1 — — — — ii e si-i de moartea lui Andrei Imparatul slabeste. Iar se duce in cafenea aghiotantul si sta trist. fratilor Ce stati Uite asta mi-e tin cunoscut am ceva treaba cu el — om — ! ! Hei. acolo un lemn rotat. nu ! luat calul si a plecat. a ratacit. citov. in fata lui el zice in gluma Hei. sa-i « colo. va dau pe asta pe aghiotant pina va intoarceti. nu stiu unde. culcata la pamint. imparate. stiu — Du-te dar cu cine — Du-te-ncolo. Na. n-o sa ma crezi ca am fost pe lumea cealalta. sa-1 gasesasca. Se pomenesc cu o caruta plina de piatra trasa de imparati. spune mai repede ce ai de spus ca-n urma e tartosi ne-o bate ca nu facem si noi planul si nu putem sa traim. Iar te-ai intristat. adu pe-aia nu stiu ce ? Du-te-n colo. adu pe-aia nu nici ! ? ? » la strimtoare mare.! ! : Imparate. Sa-1 omori pe Andrei ca nu se poate altfel. voi cine stie de unde le-ati luat? Intreaba-1 pe aghiotant ce-a patit de la draci. Nu stiu daca oi putea sa scap capul tau. Imparate. la car il vede si pe tatal imparatului la jug. pe du-te-ncolo nu stiu unde. da i-a zis Maria: intilni intreaba: unde. S-a furisat ghemul pe un drum mare. zi — Culca-te. nu mai maninca si iar il cheama pe aghiotant. Aud ceva dudaind si pocnind. adu pe-aia nu stiu ce ? Cum Naum ? Andrei vine acasa trist. Vede ca a mers ceva pe ea. Si-au plecat ei amindoi cu ghemul in mina 1-au aruncat pe cimpie si ghemul a mers de-a tafaloaga pina la groapa. Vin dracii si-1 dejuga pe aghiotant si-1 injuga pe imparat si se due cu carul. Hei. de voi. care au judecat strimb pe pamint. Andrei. $i-l da si-1 injuga si da-i cu bicele pe aghiotant rele al — — mare zmintesc. dezbraca-te repede si da-mi toalele ca le cere fiu-tau si i le da. nu stiu unde. te-i decit seara. intr-un ogas mare. S-a culcat si miine s-a A nu stiu ce? / Intreaba si ispiteste ca de-aici incolo vine lucrul greu. il da pe aghiotant. Ma rog. adu pe-aia Cum Naum 82 . dar sub lemn o mogildeata neagra. ajunge la o poienita. Aghiotantul i-a aratat coastele frinte. mindru. sa ispiteasca. fratele meu. Iar vine betivul spune: — si-ti spun ce-a poruncit? dea or din lui Andrei sa plece-n lume sa-ntrebe. frati. Da de o poteca-ntr-o padure. bas daca va grabiti. iar ei se-ntorc cu toalele indarat dupa ata ghemului. Ca eu n-am auzit de asta ca ai mei au fost zmei.

Vrei sa tu stapinul meu — Vreau. roage ca tine ce — Bine. Imparatul ma vede. da colo. Aratul s-a intors Striga — Cume Naume. dar nu maninc. fuga sa faci mincare de risnita de morisca. poate-ai vazut. — Cume Naume. maninci. stiu — — unde? Adu nu — Hei. — Nu cutez. eu — — — — — om Chid acolo o baba culcata cu fata-n jos. mine. Se uita unul la altul: Ce e. maica. nu-i satura. Vezi pe mine nima fac Apoi a mincat. iti astal iesi la la te ! ! te te zile il si fi si sa 1-as te tine. doar pe imparat il slujeste. Andrei aude. ai auzit « du-te-nsuflet de ! nu : ! — Si dupa cheama nu se vede nimic si-1 De-ar gasi alt stapin ar pleca. Da Cum vede. N-are casa. ! si orice. n-are toale. S-a pomenit cu un — Maninca. — O sa ma omoare — Nu spun eu. dai sa maninc. El s-a mai linistit. Deloc sa-1 iei pe Andrei sa-1 duci acolo la Cum Naum. mine masa. — Nu cutez sa ma dau sa Ma vede imparatul. pe-aia nu stiu ce? Cum Naum?» sint aici stapina. Naum nu — Iata-ma. Dar Cum Naum. I-a-ntrebat daca stiu : « Du-te-ncolo » Uitati-va. nu ma vede — Bodeaproste ca ma saturai eu odata. Andrei. De-ar slujesc mai pazi. El se mai intinde astalele si pune bunatatile. te arat. Dar daca vrei incarcat de bunatati. Cum n-are ? Nu-i da imparatul? Ce slujba are? Il striga imparatul asa: « Cum Naum. cu tine de ma gasisi aicea pe mine? Hei si mie-mi pare bine ca te vad. sezi cu mine ca nu spune nima. si te vint. incoa mine. asa cum te-a invatat aratu. Cine mai vede? — De ani de bun ma nu-mi da mincare. sinteti toate? Cind colo vine si aratul.! muicaaa e se-ntoarse. De ce cind am strigat n-ai venit cu ceilanti ? N-am putut ca am dat de un om si m-am luat la taina cu el. ce-as mai pleca Numai sa-mi dai mincare. — Las' ca nu vede Sezi de maninca. 83 . Aratul s-a era intre niste grabari intr-o dus si el pe nispina in pustietate la Cum Naum — Astringe-te — ce maninca zice: mincare. da slujeste la imparatul cu toata snaga lui. S-a jeluit ca n-are bere §i mincare. adunati-va mese. — Plec cu numai sa-mi due eu zburind sus in Lasa-ti calul striga: iesi afar' la si el si acolo se opresc: Aici nu e nimic Baga-te-n grabar si el: iesi la se sint. — Ce cati aici? — Am venit dupa — Hei. — pustie — — — Cume Naume. peste toate lighioanele si n-am auzit de aste nume. Striga la ea are decit un ochi in cap. eu doar lucru. Dar daca vrei sa-ntrebi o sa adun toate juavinele sa le-ntreb. si fii ? tine. aicea — Pai nu vad. copile. a uidit singur.

a suflat peste el si — Vezi. negustorii. dar tu sa strigi in tot ceasul Vin englejii cu vapoare sa vada orasul. tari si peste mari. Fac demincare si ne ospatam. Tu sa ml vinzi englejilor daca ma cer. nu te intrebai ce e cu cele trei lucruri? Cind intorci securita cu gura-n sus iese armata cita frunza si iarba. ei au sa vada cafenelele si lumea mindra si au sa zica: Ce e asta? Ca am trecut pe aici si nu era nimic ? Dar tu ai sa Englejii au sa te intrebe: — — $i noi am trecut pe dar nu era nimic. — Nu vrei vinzi. unde ratacesc in lege alte neamuri. le dati. Cum Naum a orasul a disparut. Nimuzica armatei. o britva si o pistalca. o britva o — Pe alea nu dau. fa orasul cu palate luminate. Pe alea ei n-o sa vrea sa le dea. $i ca pe apa merse inainte. dar uneori dorm. — L-as vinde dar nu pe bani.!: ! A nici el lasat calul si 1-a luat Cum Naum in spinare. ne dam jos. oamenii flaminzi vreau sa ospateze cu aici si ? trei si pistalca. plecam cu vapoarele? — Hai. te las. Cum au adormit. — Cume Naume. dar tu sa nu mi vinzi pe bani. avem vapoarele pline de bani. Cume Naume. daca nu-ti dau. Tirrrr ce oras poate. ! si pun astalele pe apa pline cu bunatati. a la loc. — Nu-mi dau nu — Unde este — Cheama-1 — Cume Naume. Eu il am pe Cum care face orase pe apa. ma vinzi. noi zburam peste nu se mai vede. Asa au zburat pina la un loc. — A raspuns Andrei. Andrei a luat cele trei lucruri si a plecat si el. Andrei de pe apa. ca tu m-ai saturat pe mine. I-au dat cele lucruri au plecat Iar facut orasul — Cume Naume. Daca dau. Eu o sa-i las. Au sa-ti dea bani cu vapoarele. apa. nu. Naum? Bine. — Dar pe ce — Imi dati lucruri: o sacurita mica. trei si intii englejii. aici voi. acolo-n mare sa vede oras cu cafenele. Cum Naum fuge la Andrei. Atunci tree peste o mare si-i spune Cum Naum lui Andrei La mijloc de mare. uite-ma aici. tot el. Are sa vie englejii cu — vapoarele. priveste: Care e gazda aici? Noi tot am trecut pe sa-1 — — n-am vazut asemenea oras frumos. ca e vai de striga la loc. cafenelele ! Andrei Naum : — — Nu Cum : Cum sta pe schelS. dar tu ma lasi pe mine. Dar cum Naum era cu aici fii gazda. — — — — 84 . dar pistalca « $i daca cineva face ajutarc cu securita ii bate pe toti. Dupa ospat au vazut suflat peste si — Cume Naume. vi-1 ! el ? astia se astalele pe apa. Andrei. numai sa ceri trei lucruri de la ei o secerita mica. lautarii cinta si faci ce vrei tu pe pamint. era — Al cui e orasul? intreba marinarii. cind deschizi britva iese armata cu pistoale cit vezi cu ochii. Andrei. o sa zbor iar dupa Naum tine.

Numai zina din cer picata. Veni timpul sS nasca. Doamne. cinta din pistelca. prin sate si orase. nascu un copil frumos cu parul de aur si ochii stralucitori ca doi luceferi. Merg cu tine. Ce sa faca? Hai sa treaca printr-o pustie mare fara apa. fara nadejdi si bucurii. Merse. Trimisa slugi si ostire in cele patru cornuri de lume sa-i gaseasca fata frumoasa precum i-a facut vrerea maica-sa la nastere. la o fintina sa-si potoleasca setea. Dar pe cind nu se mai astepta la nimic decit la moarte. trei saptamini. vine muzica militara si-1 calca pe imparat. Cit cresteau alti copii intr-un an. trei luni si trei am de marea fericire ce dase peste capul imparatului. dar nu putea sarmana. Dar Naum intoarce securita si iese armata. insa fata pe plac nicidecum nu gasea. pe fiul imparatului. I?i arunca din intimplare privirea pe ramura unui arbore din apropierea cumpemi fintinii. nisipuri si prin care misunau serpi si balauri. Trimisa imparatul dupa descintatoare si vrajitoare. bau apa. dar ton se-ntoarsera cu fefele triste si capetele plecate. trecura noua si nu-1 putea face pe prune si gata. nici din tata. si Daca vazu el ce vazu. ce palate vrei aici? De aur. vreau sa fiu si eu sluga la tine cum ai fost tu Dar la mine. tele. S-a dus vestea-n lung si-n lat cS a venit pe mo$ia lui si a ridicat palat mai mindru ca al lui. dar nu la imparatul tau. lua sabia traista cu merinde si o porni la intim- plare in lume. Pina cind copilul tipa in pintecele mamei sa-i dea drumul. luni si ani. Dupa multe chinuri. trecura doua. Cind zise aceste cuvinte. chinuindu-se in zadar. asa ca in curind ii veni vremea de insurat. bintuita de vinturi. argint? $i-a facut palate stralucitoare ca soarele. ii venira puterile la loc. Mama-sa-i facu vrerea sa vie pe lume grabnic si cind ii va veni vremea de casatorit sa se insoare cu o fata care sa nu fie: Nici din mama. merse. sta oprindu-se Cum 85 . Intreaga imparape se veseli trei zile. ajunsa la o margine de imparatie. nu se stie ! PICATA DIN CER A fost un imparat vestit peste lume. nu ma omori. prin tari si peste mari. deschide britva aha armata. venit imparatul cu voisca sa-1 bata sa-i ia palaN-a vrut sa se duca. Andrei.mem nu i se poate impotrivi. Cind colo sus. dar cu neputinta. venit si a vazut ca e al lui Andrei. Au coborit pe o cimpie unde avea imparatul mosie. iata ca imparateasa cea frumoasa-i ramine greoane si a§tepta sa nasca un prune de vita imparateasca. sleit de puteri. ca de aveam minte sanatoasa. Doamne. S-au dat jos si 1-a intrebat: Andrei. Cele trei ursitoare venira si ele ca dupa obicei si bine il incondeiara. Andrei. duceam o viata mai frumoasa — — A A Cum — ! asa cu lacomie. sa vii sa-mi slujesti mie. care se insurase si era trist si posomorit fiindca imparateasa lui nu avea copii. el crestea intr-o zi. Trecu o zi. $i sta el de se topea din picioare de grije si necaz.

Dar babii i se dadura porunci un solz sa nu scape pe piriu cind va spala-o ca unde-i va sta picioarele acolo-i va sta capul. Zina picata din cer ramase ca o faclie stralucind in acel copac singuratic lasat de Dumnezeu sa strajuiasca pustiul in bataia vinturilor salbatice. Baba aseza pe ramura in haine albe de mireasa pe fiica-sa. Un soare scinteietor parca poposise sa se odihneasca o clipa pe ramura. Pleca el in graba la imparat. ca intreg copacul si apa de marepa ei. Se induiosa zina picata din cer si cobori pentru intiia oara pe pamint. numai cu un dinte-n gura. O duse cu grije si o crescu intr-un elesteu anume facut de tata-su. Un an merse la dus. ! di-un — numai din ramasera in viaja. frumoasa. Imparatul si imparateasa mureau de dragul acestei mrene de aur si chema top imparapi si stilpii pamintului sa vie sa vada minunea dumnezeiasca. Dar ea de mila uita o clipa povejele. cu vesminte numai de aur si argint. De aceea. calcind porunca zinei cerului ca numai dupa ce va veni mirele cu nuntasii sa puie piciorul pe pamintul trecator si inselator. o tiganca. chinuita de caldura de jaratec a pustiului si sa-i fie mila sa-i scoata o galeata cu apa. dar la ea ba. mai 86 . incit la soare te puteai uita. un solzisor a picat la fund si nebagat in seama s-a dus purtat de ape pina ce valurile 1-au aruncat la un tarm in acea mare imparape. Baba atunci o impinsa in fintina si o ineca. iar dintre nuntasi abia jumatate tine te caut. fata ce nu este nici di-o muma. cu gura toata ziulica pe bietul print sa taie mreana de aur si s-o friga pe carbuni ca altfel ii ard ficapli de pofta de mreana. voinice. Se mirau fefele imparatesti si nu le venea ochilor sa creada cele ce vedea. Ca sa-i puie piedici in calea casatoriei. Vrajitoarea o ademeni sa coboare de pe ramura ca sa-i dea babii apa ca e sarmana. Bine ca soarta p-a indreptat calea pe aceste meleaguri pustii ca altfel eram blestemata sa ma prefac in sarpe de nisip. Asa si facu. — — Pe tata. pe zina zinelor. Isi imbrapsa el aleasa inimii si se intelesera ca trebuie sa se pregateasca de nunta. cu alai si veselie. batrina. Chema o baba prinsa mreana din elesteu. tartorele iadului trimise pe lume o vrajitoare. dar nu ca zina cea picata din cer. Cerul se-ntuneca si tocmai atunci sosira nuntasii cu mirele eel frumos. Era o zina Ea il privi si ii zimbi. 'Tiganca la toate aste intimplari era numai ochi si urechi. Ce sa faca bietul prin|: de atita cicaleala? Nu avu alta scapare decit s-o taie si s-o friga pe carbuni. Dar oricit de bagatoare de seama au fost slujnicile. nici cer picata.fintinii straluceau o fata in haine de sarbatoare. cobori pe nisipul care ardea ca focul si se apleca sa scoata apa babei. nici una. Eu sint aceea si aid te-astept de cind mi-a venit vremea de maritat nemiscata. o tiganca oachese si frumoasa. o taie si o minca p'ganca fripta. Mirele nu lua seama ca-1 astepta o alta mireasa si porni de aci spre zarile imparatiei sale. vestindu-i marea bucurie si pornind cu nuntasii si mare alai spre acele pnuturi seci pirjolite de arsita soarelui si fara apa. prin aceasta salbatica pustie. Dar zina asa fusese blestemata ca numai din acest loc pustiu trebuie sa fie luata cu nuntasii mirelui. nici alta. dar intr-un vas lua apa pentru drum din fintina si cind colo. frumoasa. ca sa ma tirasc nefericit toata viata. si altul la intors. apoi il intreba: Pe cine caup. in galeata prinse o mreana cu solzi de aur si argint. Isi da ea seama ca zina picata din cer n-a murit si ca-i poarta cine stie ce pocinoage.

pune-te neica pe drumuri istovitoare sa vada alta minune Eiau cu adevarat lucruri frumoase ca-n povesti. fru- Toate fetele se-ntreceau care mai de care sa rosteasca povesti mai moase facindu-i pe plac imparatului si printului. dimineata linga cersetoare sta o fata frumoasa ca o zina din povesti. nemaiputindu-i rabda mojiciile. Apoi a zarit-o in copac si dupa cum le era scris de ursita. Ramura de aur din mar o aseza cu luare-aminte la cap. Si la o luna le venea o data rindu. una si una. Nu mai avea astimpar.revarsat dc zori din solzul de aur crescu un mar alaturi un palai stralucitor de clestar. A fost un crai imparatesc vestit frumos ca soarele si cum i-a venit vremea de casatorit a scos calul din grajd si a pornit in lume. trimise o cersetoare jos pe pamint imbracata in zdrente. cu atita se ostenea in zadar. temindu-se sa nu i-o fure niscaiva raufacatori. intr-un cu mere de aur si Cum ! soare se mai putea omul uita. Batrina o binecuvinta si plecara ele la claca sa despoaie porumbul imparatului de foi si chica. Numai din cer picata. Avea ea presimtiri rele si cauta din vreme sa ia masuri. Gasira omul potrivit sa taie marul. imparatul chema un calau imbracat in rosu minjit cu cu glas La claca veneau numai frumos si pricepute fete. Cine nu stia sa povesteasca. auzi de una ca asta imparatul. Zina picata din cer ca sa nu-i fie vazuta fata aseza pe fata un voal alb. la singe si-i lua dintr-o lovitura capul. In fiecare seara. Cind colo. cu printed si tiganca. Dar cu cit mergea. Atunci imparatul suparat lua capul. se in^elesera sa vie cu mare alai s-o ia pe cea zina: Nici de-o mama. cum le-a lasat si pe celelalte fete si dupa aceea-i poate porunca sa arunce voalul de pe ochi ea a cerut sa se taie imparatului. Si se puse pe capul printului si al imparatului sa taie marul. nefiind vazut de nimeni. Mai Desi la i urma s-a dat i-a venit rindul zinei picate din cer. Tocmai atunci. in lungis si-n curmezis sa-si caute aleasa inimii. iar merele de aur sa le dea la porci ca sint vrajite si dupa cum i s-a aratat ei in vis marul este piaza rea pentru imparatie. dar la mar si la palat. ca de n-ar fi nu s-ar povesti. povestea o fata. i a refuzat ordinul capul pentru nesupunere. O zina din cer ascunsa sub poala unui nor vedea toatea acestea si pe cind prinrul era gata sa piara singur in pustiu cobori pe ramura unui arbore. abia tinindu-se intr-un toiag si se ruga de padurar sa-i dea o ramura sa-si faca umbra sub arsita de foe a soarelui. Baba puse ramureaua in sin si linga un izvor cu apa rece cu surcele si crengi isi f2cu o cobba sa n-o manince fiarele salbatice din padure. asa ca nimeni nu-si da seama ca este picata din cer. La Lemnarul care ciopirtea la pomul de aur si-1 facea gramezi sa-i dea foe. Zina si-a inceput povestea asa: A fost odata ca niciodata. de ce-i era frica nu scapa. pe o raza de lumina Maica Precista. iar printul ii vazu chipul maret in fintina. nici de-un tata. ca de gura babelor si a muierii nici dracu nu te scapa. care mai de care mai frumoasa. Ce erau sa faca sarmanii. Dar vorba aceea. Zina insa 1-a linistit zicindu-i sa aiba rabdare s-o lase si pe ea ca sa spuie o poveste. spus basme si povesti. de mila ii dadu o ramurea din pomul de aur. stolos O'nd colo. 87 . nicidecum. "Tiganca insa traia ca dracu pe dracila.

fata mare. pune ea miinile-n solduri si-i zice mosului: Mosule. Tipa ea in zadar prin padure. Capul sa-1 taiem celei ce ne-a inselat prin mestesugite siretlicuri. mare vrajitoare. zise cuptorul de pine. iar nunta craiului si zinei picata din cer se porni de cind se punea luna si uidea ca secera: si tinu trei zile. Merge ea inainte sa afle un corn de tara cu suflet de om. Merse cit merse si dadu de o fintina impotmolita de nisip si namol. vino de ma curata ca la nevoi iti voi da apa sa bei. fii blinda si miloasa. Incotro s-o ia? Asta era greu de stiut Hai s-o ia drept inainte. ba sa ramiie cu fata. fata tatii. curata-ma si pe mine de bube. cum nu se dezlipeste scaiul de oaie. fata mare. bolnava si plina de bube. Isi lua fata — mergem in padure sa culegem de-ale gurii cu seceta asta. cuminte si blinda ca o batrinete cu doua fete ! mielusica. Intr-o sara. Fata mare. fata mare. Fata a sumes minecile si a curatat cuptorul de gunoaie si cenusa. — — ! FATA BABII A Ce fost odata un mos si mosului i-a murit baba si-a ramas cu o ! fata. dar nicaieri. zise fmtina. iar ei au ramas incremeniti de frumuse^ea ei. cocosul. pe urma ei. a cur§tat catelusa de bube. trei ani si trei sute treizeci de ani. Era cu adevarat picata din cer de frumoasa ce era si atunci a grait: Eu sint zina picata din cer Acum puteti sa-mi taiati capul Cum o sa-ti taiem capul. ca sa-i dea cu piciorul la muierea cea rea. incepu sa cada pe ginduri. Fata mare. iar fiul meu de-abia acum sa se pregateasca de nunta. De aci incolo povesti pe rind si cu tile intimplarile petrecute. De aci pleca iar drept inainte catre miazazi. daca vrei sa mincam impreuna dintr-o lingura sa-ti iei fata si s-o duci in padure ca maninca mult. trei luni. Ajunse la un cuptor de pine. numai frunzele se cutremurau de plinsul ei si de mila ei. sa-si ia alta muiere Si ia o muiere mai tinara. sa faca mosul. a zis imparatul. Cind colo.! Zina fu insa inselata de o zgripturoaica de tiganca. Mersera ei cit mersera impreuna si intr-adins mosul se departa si-o lasa in voia soartei. S-a oprit. dar nimeni nu o auzea. Femeia asta avea si ea la rindul ei o fata ! Asa se pomeni mosul pe vatra la Fata mosului era vrednica. bureti. Ajunse la o rascruce de drumuri. Pe zavracioaca o legara de patru armasari si o rupsera in bucap. ca de mina si-i zise: Taica. iti voi fi de vreun ajutor. ba sa n-o duca. Fata mare. iar fiica muierii sale rea. si-a aruncat valul de pe fata. care o ineca pe zina. iar nunta se facu din nebagarc de seama cu fata tigancii. ne-a batut Dumnezeu. Ce sa faca bietul om. Ba s-o duca. spre marea mirare a printului si a imparatului. abia se tiraste o catelusa. lenesa si proasta. Se framinta zadarnic sarmanul ca de muierea tinara nu se putea dezlipi. tu esti lumina ochilor si viata noastra. Dupa ce s-a terminat firul povestirii. hai sa — nu mai avem ! — — — 88 . fara nici o zminteala. ca abia imi mai trag sufletul si poate vreodata la nevoie. a spalat-o frumos si a mers tot inainte. care gifiia de cenusa si gunoaie. Fata sumete minecile si curata la repezeala fintina. curata-ma de cenusa ca ti-oi da pine calda.

eu sint Sfinta Duminica. ca-ti voi da vreodata pere. ostanita flaminda. fie-ti mila de mine. doar nemarginita pustietate si singuratate. maica. Aci i se arata calea ?i o porni iar singura. scapa-ma de la moarte §i curata-ma de omizi. are grija de oamenii buni la suflet. ierburi. cu valuri line sj pesti de aur. Peste noi va trece o apa mare neagra ne ia apa §i sa nu te sperii. ca de mult nu mi-a atins mina de fecioara. maica. fata mamii. Se opreste sub un parde ostanita §i aude parul plingind. frumcasa ca cerul instelat. ea se ingrozi de asemenea £pa dar se tinu bine §i torentul n-o misca din loc. dupa atita cale. — Eu. la lume si la tara din pustia asta si am sa-ti roaba toata viata Te scot. Nu te teme. Isi astimpara foamea si cu puteri noi porni mai departe. Intr-o noapte vede ea undeva in padure o scinteie luminind. — Cine bate. fi §i dorm in copaci de frica fiarelor si ma hranesc cu Dumnezeu sa n-am §i eu noroc pe lumea asta. gaseste casa curata. de ani de zile bat cai necuncscute in padure. scoate-ma fiu — — ! — — 89 . prinde acuma ce vrei tu din valuri: pestisori de aur. le arunca boabe. maica. tu ramii sa dai mincare la orataniile mele. Sfinta Duminica. fata cea cuminte §i pierduta — Intra. cina §i se culca. ! — — Deschise se zugravita. Sint blestemata de Lasa. mergeti fara zabava. apoi pleca inainte. Mai la urma va trece o apa alba. fata mare. eu ma due la manastire. Mai am citeva ramuri cu frunze §i ma maninca omizile. Parul o vazu chinuindu-se si-i zise: Fata mare. iar parul ei stralucea ca aurul. Cum se scula. Dimineata se scula. Cind acolo da de o casuta in padure. lua fata-n brate si o arunca in riul acesta alb. Era acum asa de frumoasa. stai §i conaceste la maica. vino si astimpara-ti fcamea. adormind bustean. Duminica. Cind se uita in oglinda. se abatu o apa frumoasa alba. Maica ii spuse: Sa ai grija. Fata a§a facu precum i s-a spus. la curtea — Sfinta — pasarile §i jiganiile satule. Bate la usa bucuroasa ca a dat de picior — de om. cu pasari. Fata tipa ca se-neaca. maica. Dupa accea. in voia soartei. Se asezara pe pragul casei si fata incepu sa-i caute in cap. ca am eu toata grija casei. se plinse si ea parului ca n-are pe nimeni §i o dor picioarele. Se spala fata. Maica Sfinta. vita de par. pina cazu ostenita de foame si de sete. Atunci sa ma scoli. ca altfel amindoua trecem pe valuri in aha lume. tu sa ma lasi sa dorm Sa te tii bine de prag sa nu si sa visez. O destepta din somn pe Sfinta Duminica si aceasta se scula ca dupa o calatorie lunga de zeci de ani. maturata. iar Sfinta Duminica ii zise: Fata mamii. fluturi sau cutii pline cu lucruri. era alba ca zapada. Cind intoarse de la manastire Sfinta Duminica. poate vei — Sint. iar la §erpi le dadu lapte. Merse ea vreme lunga sa-i ajunga.! ! nimic. Fata se urea in par si il curata frumos de omizi. sa ma rog. insa mai intii sa-mi cauti in cap. incit soarele se oprea in loc si o privea rivnind la chipul ei nemaiintilnit. Fata mare. intreba un glas de femeie. Trecu peste ele o apa neagra cum este pacura. eu em sa adorm in poala ta. nu te vaita de norcc Ai sa vezi tu ca cineva de sus. Isi lua cutia si pleca spre un ochi de padure cu Sfinta Duminica. Fata prinse o cutie si iesi la mal.

Ea incalzi mlatul asa de mult ca arse gitul — A pasarilor. ca-i duce lui maica-sa pietre pretioase si bogatie mare. O vazu o fintina sleita si-i ceru s-o curete. sperie ca tu m-ai curatat de cenusa ! — lupii si fata trece riul. Fintina nu-i dadu apa. copacii. Pe drum o apuca nuindu-se si iar foamea si o parasira puterile. Ducindu-se inainte ii iese-n cale o catelusa cu o salba de pietre scumpe si margele. sa le dea apa si mincare. Se vedea cea mai bogata si fericita muiere din lume. florile. Catelusa latra de zor. O ruga o catelusa s-o curete de bube. O mai ruga si parul plin de omizi sa-1 curete ca se usuca. aude un glas din Multa vreme padure Fata mamii. Sfinta Duminica ii arata poteca si pleca acasa. iar Maica alba cum a lasat-o Dumnezeu. s-a racorit si a mai mers o zi. Cind din oborul ei ca le-a ars gitlejurile. Fata iesi din apa. se plinsera pasarile si toate si tacu. Ii cauta-n — mare trece Sa ai grija. rupta si naminda ca vai de ea cu lada cea mare pe spinare gifiind de bucurie. dadu un chiot de bucurie. acolo. fata mare. Batu in usa si-i deschise Sfinta Duminica. Plinse un cuptor de piine ca este infundat de funingine si de cenusa si-i ceru sa-1 curete. il afurisi si nu se abatu de lacoma ce era. toate se din jgheab si-i seaca izvorul. Pasarile. numai aur si argint numai pietre pretioase. A plecat Sfinta Duminica la manastire si a rugat-o sa aiba grija de pasari si de oare. nu-i dadu salba de aur si lupii o muscara. Ti intinde salba si dadu sa treaca un riu. o destepta. S-a mirat muma vitrega si fara zabava ii zise fiicei sale sa porneasca si ea pe urmele ei sa se procopseasca. iar ea se facu surda. puse O tara. Trecu un suvoi de apa alba ca destepta pe Sfinta Duminica. Cind a deschis cutia. Catelusa o latra. Cind o intimpina muma-sa. ea lua un bit si o alunga. Tu sa te tii de mine sa nu ma scoli din somn. Cuptorul o vazu chi- o striga: Fata mare. Fata se satura de pine si se duse inainte. ca are sa treaca peste noi o apa si alba.: . pina ce o podidira apele de oboseala si cazu ostenita. I-a aratat poteca si s-a dus. neagra cum este catranul. revarsa 90 . dar o apa neagra sa ma scoli. serpilor jiganiile si napircilor. zise Sfinta Duminica. pina ce au cintat cocosii si a iesit dintre salbaticiunile padurii. de aceea tremurau de frica ei. toti simteau ca ea are suflet rau. cuptorul nu-i dadu pine si spuza-i umplu ochii. Se odihni aci si se satura de bunatati ca drumul i-a fost greu si lung. Cind dincolo de riu. Pe drum inapoi o apuca foamea si seta. Maica se supara pe fata sa-i caute-n cap daca vrea sa se intoarca la lume si la cap si nu-i gasi nimic. Ajunse in cele din urma la o casa. iar ea o infrunta si intinse pasul grabita dupa podoabe. n-o Cind trecu apa neagra. se rinjesc la fetita si vreau s-o manince. nu ma mai cunosti? Vino de maninca pine. baut apa. Ca nu cumva sa ia ceva din averea lor. fata manii. Ajunse acasa neagra. niste lupi urla. Dupa ce se odihni. S-a vazut lumina printre tulpini de copaci si a alergat bucuroasa la tata-su. numai cind va fata se sperie. a fugit de-aci incolo cu catelusa dupa ea. sosi acasa. spuma de mare. De pe riul negru culeasa o lada mare de lacoma ce era. Parul nu-i dadu pere si o batu cu ramurile. de luminau noaptea ca ziua. vino sa bei apa ca tu m-ai curatat de nomol. precum s-a procopsit fiica mosului.

furca si fusul si o lua-nainte plingind. multi imosi. pina cu doua fete pe vatra. Stau ei cit stau si intr-o zi ii zice baba mosului: Mosule. daca omizile ma maninca. fata le MOSUL A fost odata un mos cu o mo§ului §i ramine mo§ul numai fara de muiere $i se-nsura cu o colo. iar toamna merele mi le culege sj la nimeni nu-i da-n gind ca am si eu frunze ?i ma use. de aceea ramasera top desculti. fugind si coicaind pe cimpie dupa laturi calde. Marul o vazu si o ruga: — Fata. Se apleca sa bea apa dintr-o fintina. Cind colo. Indata dete peste un cuptor cu pine cu vatra parasita plin de cenusa. cit si Ea alerga. Fata se urca-n mar. ca-ti voi da o mielusica atunci cind te vei intoarce. fata.: si pe furi§ deschisa lada. Fintina insa n-o lasa zicindu-i Vezi. Merse merse si intilni un vacar cu o cireada de vaci. Din lada sarira serpii si napircile. fata mea. dar cuptorul — ! ii grai: 91 . Porcarul o vede pe fata si-i zice: Du-te. — Vezi. fata. de-ntoarce vacile. La un timp ii moare baba Mosul insa cit de mos. inima buna §i arane?te-ma de imala ca-ti voi da apa rece cind te vei intoarce pe aici. le supse singele minca de vii. Baba avea si ea o fata. bun de-ncalecat. bau apa rece si prelungi drumul mai departe. — capiate. merse. cale lunga sa-i ajunga pina ce se opri ostenita sub un mar intr-o gradina. aci dete fi de o turma de prelungeste calea inainte sa-si cate un stapin. $i de colo. Pe unele le apuca strechea fugeau de parca ar fl scapat de la cutit. de-ntoarce porcii ca-|i voi da un purcel cind te vei in- — — — toarce pe-aici. naravasi si neimblinziti. tu. iuti. oi. zise pacurarul. ce sa faca? Sa se desparta de fata ii e greu. Merse ea. alearga. cu mare zapuseala. fata mea. Fie-ti mile de mine si culege omizile de pe ramurile mele si cind te vei intoarce pe aici am sa-ti dau mere sa maninci. ajunsera mosul cu baba §i baba" si $1 BABA fata. Merge ea. sa-ti dai fata-n argatie daca vrei sa maninci dintr-o lingura cu mine. lumea la umbra mea sta si se racore§te. intoarse porcii si se grabi pe drum mai departe. Era vara calduroasa. ca-ti voi da o juninca cind Ea le-ntoarse si te vei intoarce. incit si azi nuntasii chefuiesc. Merse iar cit merse si dete de o herghelie de cai. Ciobanii cum o zarira o rugara: Du-te de-ntoarce caii ca-ti vom da cind te vei intoarce un cirlan. se marita dupa un Fat-Frumos. Fata mosului cea cuminte. Vacarul vazu fata fi-o ruga: Alearga. Vru sa caute o pita. Fata-ntoarse caii si hai inainte. Niste oi se rasfirara pe cird si fugira de parca-ar du-te de-ntoarce oile. cu o cu fata. Ei nu-i fu lene. Mosul. alerga de-ntoarse si oile. facu o nunta mare. pe urma pleca-nainte. cinta si joaca-n hora de-si rup calciiele. ramase cu bogatiile primite. dar nu putea baba. toti se apleaca si beau apa din fintina. Arani fintina de imala. dar unul nu ma curata de imala ca ma-nec de tot Hai. il piguli de omizi §i pleca-nainte. Pina la urma ii zise fetii sa piece in lume sa-si cate de lucru la vreun stapin. cit merge $i cind colo ajunge la niscaiva porci. Isi lua fata sacuiul.

nici prea rece. Odata se intilni in padure cu o batrina fermecatoare care-i spuse sa ia seama ca in lazile noi creste serpi si napirci. Mult mertic si bunatate. si acesta o chema: ai fost. dar nimeni nu ma curata. Soarele ardea tarina sub picioare de-i frigea talpile. el. Cu Cu Ia-ti si feti§oara.: ! ! sa le coc pine. Drumeata nu statu mult pe ginduri. tu o azmioara isi Fata dadu spuza la o parte. nimeni sterge vatra. i-a pupat mina stapinului si s-a dus indarat. lua o azima §i pleca mai departe. fara de Alege-ti un calusel. fara de zare. dar fata mergea-nainte cu gindul la Dumnezeu. Acolo. Fata aranea alele padurii si lua seama cum serpii si napircile intrau in lazile noi. top cer nu-mi bine m-ai slujit. saruta fintina ca n-a uitat-o. iar in lazile batrine creste vietati de pe linga casa omului si cind ii va iesi sorocul sa ceara de la mos o la da batrina sa nu ia una noua. cu picioarele zgiriate §i talpile pline de rani §i basici. Fintina o ce porti mult dor. pe care o aranise de imala. nici prea calda. o ajunse o herghelie de cai. cit Trecusera ani de zile de cind pornise la o asa cale lunga. Merse. Sa zbori ca vintul cu — muma. fintinii. Marul cum o vazu din departe-i facu cu o ramurea semn sa se abata sa culeaga un sin de mere. cuminte mai mult — Eu imi aleg lada sa-ti fie — Fetita. 92 . La o vreme ostenise de tot si cazuse lesinata. iar tilharii tineau calea calatorilor pe la colnice. daca vrei sa-ti dau pine cind te vei intoarce. ochi plini de lacramioara. iar celelalte in lazile vechi. Se tccmi aid sa araneasca alele mosului sa le dea apa §i mincare. sa-i ajunga. multami de bunatate si hai inainte. Trecura anii si veni vremea sa ia simbria §i sa piece. un mos crestea niste ale in niste lazi. infule- Ajunse zari si la fintina cu apa curata. grai — Fetito Adapa-te Fata bau din izvorul inainte. mare. incarcat de mere mari. Mumia cale hergheliei ii zise: Fata buna. umplu sinul cu mere. Curata-ma tu. In zadar se opintea sa mearga ca o lasasera picioarele. raspunse fata. Era pierduta-n pustietati. Avea cale lunga si grea de mers. Ajunsa intr-o padure mare si frumoasa cu izvoare si poiene cu flori. cosita galbioara. Cum facea doi pasi cadea. Intr-o zi mosul ii zise: — Fata draga. rosii-aurii. pe care-1 curatase de omizi. CSlatorii zaceau lihniti de foame §i de sete pe carare. Ajunse la cuptorul de piine pe care-1 curatise. cind din azima cea calda. Cum si-a luat lada. si care-ti vor placea — Fata mea. Il curata si pe asta §i pleaca mai departe. Ca sa ai tu sanatate. tocmai buna s-o manince pasarile cerului si alele. la izvor. gata sa-si dea duhul. si i-a dat zor merse si o zari marul. rasariti ca din pamint. alege-ti o lada dintre cele de alal asta batrina. Dar tocmai cind isi pierduse nadejdea.

Se opri sub un mar 93 . Nu mai avea mult si se apropia de bordeiul ei. Ajunse la miria cu porci. Ea se minie. Pacurarii o rugara s5 le-ntoarcS oile ca-i vor da o miorita cind se va-napoia. Ii dracui si pe astia si merse-nainte. la in dar o vacusoara. disagii cu mincare si o zori-nainte. ea o lua. Ea-i lua in ris. ca sa-i dea un pore cind s-o intoarce. — ! De Cu $i aur e incarcata. puse lada jos. si gindind la avere. ramase muta si nauca si zor nevoie s-o miie si pe fata ei sa se procopseasca. Se-ntilni cu ua gelep. VScarii o rugara sa le-ntoarca vacile ca-i dau o vac5 cind s-o-ntoarce. 'mastioai-sa. sa-ti fete o vitisoara. Cum ajunse la o turma de oi. Pina-n ziua sa te usti. maguu Vine fata mo§ului. nici nu-si mai lua ramas bun. si ajungea acasa. Porcarii ii dadura si ei drept muljamire o purcelusa. batind bucurosi din aripi si cintind: Mai avea putin Cucuriguu. care miaa la tirg o cireada de vite care-i grai: — Hai Ca Sa-ti fetito. merse. Merse ea. ii dracui si afurisi si din cale nu se opri. tntolata. cind amestecindu-se cu norii si iar scobori pe pamint sa sc hraneasca. Afurisitule cocos ! $i nu inceta sa blesteme cocosii de pe mahala sa-i ia holera si sa-i fure noaptea vulpile. podoabe nenumarate. asta si Lua o palcata muma-sa. In cale se-ntilni cu niste porcari care pazeau o mirie cu porci. ca-i vor da un cirlan cind s-o-ntoarce. mul^ami la stavari si o porni tot inainte. Ajunse la cireada de vaci. Daca vazu mastioana-sa o avere asa de mare. o seca dupa ei prin maidan si-i zvinte-n usi. cind atingind cu copitele pSmintul. umpli obor de oara Fata lua o vaca. Ea i-a dracuit cu porci cu tot vazindu-si de drum. usi la ficati vestea batai: — Usi. fetisoara. Fata mosului cum ajunse. Merse ce merse si ajunse la o turma de oi. cu blaga legata-n spate.! : Aleasa un cal miadru si voinic. Cocosii cum o vazura sarira pe garduri si dadura de veste sa se stie cine vine. Fata ei cum auzi de unde a capatat atitea avere. se urea in seaua de aur si-i dadu pinteni. Isi lua un toiag. afurisindu-i cu cirlan cu tot si-i dete grabindu-se-nainte. Cind colo dete de herghelia de cai. o deschise si ce credeji ca era innuntru? Numai aur si argint. vitele de-o parte ! Cind auzi una ca cocosilor. imblagata. le multami si se grabi sa ajunga dupa cintatul cocosilor. Stavarii o rugara sa le-ntoarca caii. porcarii o rugara sa le-ntoarca porcii. Ea lua oaia si merse-nainte. La argeaua dosului. Ca zo-mi esti mincinos. pacurarii ii detera o oaie.

sari pe o leasa si cinta: ! Cucuriguu. iar alele de atunci se liberara si nu mai traira-n lada ! 94 . iar pe ele le minca si le morfecara. vru sa bea apa. iar cind se va inapoia-i va da mere sa manince. sa-ti fringi capul. se broscaiau si cu coarnele o impungeau de-si rupse picioarele. Porcii cum o zarira o-ncoltira si cu dintii gata s-o rupa-n bucati. singerata. iar piinea de sub spuza se prefacu in scrum. Ea insa izidi cenusa de pe vatra cuptorului. lacoma dupa avere. Fata a dracuit marul si si-a vazut de drum. vacile o cunoscura si parca le apucase strechea. Ajunse la cuptorul de pine. Si batuta ! Baba cum il auzi. cocolos. s-n-virtit. Ajunsa setoasa la fintina cu imala. ca te taie mos ! Cocosul insa batea din aripi si vestea din bordei in bordei intimplarea cu fata cea rea Cum tuna fata-n casa. Drum batut ca fuiorul. ca-i va da piine calda si buna. — Drum Unde-oi ajunge Ajunse la o fintina-necata de imala. unde stapinea un mosneag multimea de ale in lazi inchise ca sa nu fuga. ca nu putu gasi nici o coaja de piine. de o dadura de-a dura prin tarina. pina ce s-a hotarit. cocos. Mosul i-a dat-o. ajunse miria cu porcii. Cuptorul o ruga sa-1 curete de cenusa. Mai la urma urmelor se opri la cuptorul de piine. Marul o ruga sa-1 curete de omizi. Iar pleca si de aci dracuind si blestemind prin gliontane si spini pina ce ajunse la o padure mare. dar fintina o umplu de imala. Ea. caii o lovira cu copitele de-i frinsera oasele si-i rupsera toalele. moarta de foame. a legat-o-n spinare si a plecat la muma-sa fericita de atita bogatie. Berbecii insa n-o lasara si o burdusira cu coarnele. Se opri sub marul stolos cu merele mindre. Drumul e lung si greu. cu oasele frinte. O ruga fintina s-o curete de imala daca vrea sa-i dea sa bea apa cind se va-ntoarce. coapte-n pirg. maguu Vine dracuu. muma-sa alerga dupa fata si deschise lada. ceru un cal ca nu mai poate merge. Abia scapa si de aia si a doajuns acasa toata rupta. dar marul o lua la bataie lovind-o cu ramurile. Se tocmi la mos pe o lada sa-i slujeasca un an de zile. grai: — Fugi. Ea o-nfrunta si pe fintina si merse setoasa si flaminda-nainte. gatagata sa-i sparga lada cea frumoasa. Dupa ce i s-a ispravit sorocul mosul i-a zis sa-si aleaga o lacra din cele ce le avea. cind se va-ntoarce. Si asa pe cei rai ii saturara de avere. Ajunse la turma de oi si se ruga de ele sa-i dea o tira de lapte ca moare de foame. Cocosul cum o vazu. Marul daca a vazut-o atit de rea si de indaratnica a blestemat-o si el: batut ca bumbacul. ca se usuca. s-a sucit. ceru o pita. tisnira in toate partile serpi. Cum o deschise. Unde-oi ajunge sa-ti rupi piciorul. fugeau. A pus ochii pe lada cea mai mare si mai noua.! ! plin de omizi. vru sa ia mere. mai mult moarta decit vie. Tiris-grapis. napirci. pan'-se saturara. darmite sa-i mai dea si mere rumene sa manince Ajunse la herghelia de cai. dar cuptorul ii azvirli cu cenusa-n ochi de o orbi. Toata rupta. Ajunsa la cireada de vaci.

o mina sa o raneasca de imala ca. fata. cind te vei inapoia o sa-ti dau un pore. cind se va intoarce o sa-i dea un cal. ea il curata de omida. Ajunge la oi. ia o vaca. Ajunge la fintina cu apa: Raneaste-ma. Ea le intoarce. Ajunge la fintina cu apa rece. alege-ti o lada si pleaca. Cind ea i-a iesit sorocul sa pleace acasa. Ajunge la marul cu mera: Cura-ta-ma. ajunge la fintina cu apa. iar o mina sa-ntoarca vacile. cind se va intoarce o sa-i dea o vaca. iar o mina sa-ntoarca oile. Baba i-a spus cind va pleca sa ia o lada veche ca aia i-a fost plata. cind sa va napoia o sa-i dea un cal. cind sa va intoarce o sa-i dea pine sa 95 . ea. fata. Ajunge la vaci. Merge mai departe. ajunge la miria cu porci. Baba noua a minat pe mos sa-si dea fata ca sluga. El a luat aha baba care a avut iar o fata. fata. Ajunge la cai. Ea ia sama si vede ca serpii intra in lazile cele noi si spune babii. Fata mastioaicii pleaca. o mina sa-i intoarca ca. care o mina sa-1 curete de omida ca. vine fata mosului. stapinu i-a zis: Ia-ti. de cenusa ca. cind te vei intoarce o sa-ti dau mera sa maninci. iar o mina sa le intoarca ca. cu vite dupa masticaica striga: Cccos. Ea le intoarce si pleaca. bea apa. c5. Cind intra fata-n casa si deschide lada care e plina de blaga de aur. ea n-a vrut. Ea n-a vrut. iar asa o mina sa intoarca porcii. ca. Vro baba invata fata: Fata mea. cind sa va intcarce o sa-i dea un pore.» : MO$U A $1 BABA fost vrodata vrun mos cui i-a murit baba si a ramas vaduvoi cu o fata. cind sa va intoarce o sa-i dea o vaca. cind sa va intoarce o sa-i dea meara sa manince. Ajunge la cuptoru cu pini Curata-ma. Ea il errata de cenusa si pleaca. Cind doajunge acasa. Ea intoarce porcii si pleaca mai departe pe drum. Ajunge la cuptoru cu pini si-i da o pine. ca. o mina sa-ntoarca vacili. mina pe fica-sa si ea sa slujeasca sa Muma-sa — aduca bogatie. Ea ia o lada veche si pleaca. Ea n-a vrut. cind te vei intoarce o sa-ti dau apa rece sa bei. ajunge la porci. prolungeaste drumul. ea nu vrea. nici prea rece. cind se va inapoia o sa-i dea o oaie. Ajunge la cai. acolo o mina sa-i intoarca ca. ajunge la marul cu mera. ii — — — — — — da un pore. Ea nu vrea. intoarce porcii. cind te vei intoarce o sa-ti dau o pine sa maninci. Ea o raneaste si prolungeaste mai departe. Ajunge la oi. Ea nu vrea. 2junge la vrun mos cu care sa tocmeaste sa-i fatuiasca niscai lazi cu ale carora sa nu le dea apa nici prea calda. ca nu stii nimic. imblagata. ajunge la erghelia cu cai. cccosul cu blaga in spate a si cintat : « cucurigu. cind sa va intoarce o sa-i dea apa rece sa bea. de omida ca. ajunge la turma cu oi. ajunge la gelepul cu vaci. ii da un cal. Du-te. Ajunge la vaci. ca. fata. ii da mere. tu sa iai sama in care lada sa baga alile alea. Fata merge pe drum si ajunge la niscai porci. cind sa va intoarce o sa-i dea o oaie. lovi-te-ar colera. Ajunge la cuptorul cu pini care o mina sa-1 curete de cenusa ca. ii da o oaie. Cind vede mastioaica asa aveare si atita blaga. de imala ca. intolata. ajunge la marul cu mere.

gindind ca in aia e mai mare blaga. acum. TREI FRATI iMPARATI A fost temea de tilhari ca-i odata un om sarac care avea trei copii si atit de sarac era ca nu se vor smulge averile. lupi. iar ei pustiira casa. dupa priceperea lui. sa n-aiba parte de noroc si sanatate. riuri si pustiuri. Cocosu iar cinta: Cucuriguuu. — ! — — ! 96 . poimiine Saracie. Cind a plecat. ne bine la vaci. Cind ajunge la porci. care o umple de cenusa. Cind se oprira intr-un munte se vorbira sa faca focul ?i-l minara pe fratele eel mic dupa lemne si surcele prin padure. Ajunge la cuptoru cu pini.! ! : : nu vrea. mistreti si alte ale. ca sa nu piara de foame. Mai la urma a ajuns la stapinul la care a servit sora-sa vitrega §i acolo sa tocmeaste sa slujeasca un an de zile pe o lada pe care va vrea s-o ia cind va pleca. la despartirea cea mare. daca vor mai aprinde focul pe vatra bordeiului. vine fata babii. ei o bat cu copitele de toata o rup. deschide lada din care tisnesc De atuncea au ramas libere. doar-doar. ci sa-?i ia fiecare traista-n bat si s-o urneasca in lumea alba sa-si caute norocul si binele fiecare. isi aduna copiii pe linga vatra si-ncepu a le da povete. baba alerga si in toate partile plin de serpi. lasind-o numai cu un cotoi p3 vatra ?i astfel plecara-n lumea alba. Baba zice: Ici. ajunge la marul cu mere. ca scaiul de oaie Nu vreau sa va aud intrebind-o miine. Abia a scapat de acolo si abia doajuns acasa toata rupta si omorita si singeroasa. Ajunge la oi. Tatal isi dadu sufletul impac3t in miinile lui Dumnezeu. $i nu ma-ndur nici de tine De aceea. Ajunge rau. sa nu se tie de voi. care o umple de imala. lucia. caci era o mare foamete. Cind ajunge la cai. Trecura peste munti si vai. copiii msi. dar cu lada plina manince. o bate cu crengile. ce stii tu Cind alili fata tuna inlauntru. cautind demincare si pometuri. Ea — — de ale. ursi. simti ca-i viae sfirsitul. cum s-o atita focul sa puie mina pe eel mic. vacile daucu coarnele in ea. plin de amaraciune. dar nu-i da meara sa manince. toata rupta si batuta. cocos. Fratele eel mare si mijlocasul se intelesera ca nemaiputind rabda de foame. sa-1 taie si sa-1 frig3-n frigare la foe si apoi s5-l manince. ajunge la fintina. nici la inima vreo taina J Intr-o zi. e ca o stana de piatra Si eu as vrea saracia. ii va invata cum sa scape de saracie. ii blestama pe nii sai. saracia cind s-a-ncuibat pe vatra. ce-ai cu mine? M-am avut cu tat-tau bine. porcii toata o incoltasc cu dintii si or vrut sa o manince de tot. precum o viata s-a tinut de mine. Si incepu bietul tata a le grai de la inima ca sa le mearga drept la minte: Heeei. De aceea el se purta ca omul eel ce n-are nici haina. o impung berbecii cu coarnele. a luat o lada noua. dar pina atuncea au fost inchisa. din cele pe care le pazeaste.

Sed degeaba si maninc din ea. Dar zilele treceau si anul se-mplinea. cafele si supe. Ond auzira copiii ce-i asteapta li se facu parul maciuca-n cap si-ncepura sa tremure de frica. Cel mai mic si mai istet la minte se gindi. ori moare magarul. bine. mincau. zise Mai fratilor. toate auzea si pricepea. Un an v-am aranit. Dar asa. trebuie sa fie si ceva mincare. Daca ar sti zavracioaicile. Cel mic. pleca pe furis si se culca sub un stejar mare stolos. o sa va omor si o sa va maninc fripu. Cind ajunsera la poarta. iar de lecuit topi vracii din lumea ! ! ! ! — ! — ! — — ! ! — — pasare maiastra nerabdatoare o intreba: leacul ascuns ? este de negasit si de nebanuit. Fratii cei mari se temura si nu fugira. mincarati si baurati. Fratii cei mari cum auzira ca pot gasi de-ale gurii. beau si se plimbau. ia sa stam noi sa mincam si sa bem. grabindu-se la casa cea parasita din padure.: : Cel mic. nu — Bine. prajituri. un an ati sezut la mine. chiar subt spinzuratoarea imparatului. Floricica-nfloreste la mijlocul noptii. Dar cum se asezara pe sandalii si cu coatele pe masa. masa se umplu cu bunatati. si v-am omenit Acum a sosit vremea sa-mi brodiu vorbele miine si bine sa va ginditi Daca o sa-mi raspundeti bine inca un an am sa va mai tin sa va aranesc ca pe copiii mei. Din singele ala creste o floare galbena. se gindeau. Daca veti raspunde. La sfirsitul anului bani n-o sa va cer. dar bani nu platirati Asa o sa stati aici un an de zile. dar — Leacul. zicindu-le: Fratii mei. sa toate izvoarele din cutare imparape si le-am incuiat sete si foame oamenii. Acolo este o pata de singe de om. Numai purcei fripti. O alta pasare maiastra fac nici o isprava. Asa stau. ori piere samarul. soro. Nimeni nu raspundea Intrara inauntru. ar scalda-o si vindeca fata !. doftoroaicele s-o pazeasca noaptea si s-o culeaga inainte de a se face ziua cind se-nchide floarea. Intr-o zi veni mosul zicindu-le: Copii. Cel mic insa ii imbie: Fratilor. bine va fi. cu feresti in soare. Si se gindi el ca la o casa asa mare si frumoasa. in mijlocul casei veni un mos cu barba alba pina-n pamint zicindu-le: Uite. sapa si lopata Copilul era numai ochi si urechi. o sa va tai. caci tare flaminzi erau. Cei mari. Cind vrura sa piece. Se-ntoarsendarat la fratii lui si le spuse noutatea cu casa cea alba-n zare. dar una tot se-ntimpla. Din pustiul asta nici dracul nu ne scapa Si se asezara pe mincare si pe bere pina ce se saturara bine gata sa le crape burtile. hai sa fugim. Ramasera noaptea-n casa sa-si vada norocul la ziua. aci tipenie de om O masa lunga la mijlocul casii goala. ca stiu ca nu-i aveti. hai sa mincam. deodata. ca mare e anul si pina la anul. vazu in zare o casa mare. lasara cutitele-n teaca si nu-1 mai taiara. Noaptea zburara si se lasara pe copac trei pasari maiestre. Fratele cel mic cind vazu ca mai este o zi pina se-mplineste sorocul. ca de-o fi sa murim n-o fi mare paguba. leacul O alta tu nu spui unde-i ! incepu — Eu sa se laude astfel: am adunat moara de bine. daca nu veti raspunde. copii. Imparatul a cazut la pat de 97 . poate vor da peste ceva de mincare. Fratii se-nvoira si cazvura pe ginduri ce-ntrebari ar putea sa fie alea si ei sa nu le nimereasca. nici nu visa ce soarta-1 paste Insa adunind surcele prin padure. bat in zadar Casa era pustie. temindu-se peste noapte sa nu-1 manince mosul. Fiecare incepu sa se laude cu ispravile facute. cum vazura atita belsug se crucira si se mirara ca ce sa fie asta ? Dar de mincat se temeau. dar o sa va pun sa raspundeti la trei intrebari. Ce sa se faca ei osteniti si flaminzi ? Sa se aseze la masa de osteneala. ce stati. Una din ele zise: Eu am puiat boala intr-o fiica de-mparat si acum imi am cuibul in trupul ei. ca mosu asta ne prapadeste.

Am aflat taina ati coava de — Din ce — Cu ce Pe urma: cal. . toate bunatatile. Se gindeau la ziua de miine cind nu vor putea raspunde si-i va minca mosul. ori pier. — — Taci. din am mincat. Stau toti si pier cu zilele de sete. Si mai — ! Ati auzit ? — Am de auzit ziua. mosul ii intreba: 08 . raspunse indata eel mai mic si ! — mai istet ! ai scafirlia lui tata-tu. ascultati la mine. oameni. iarba. v-am aranit pina acuma. v-am dat de toate ielea. ce va perpeliti asa. asa precum fost intelegerea. si mine. mai. astia mai mult morti decit vii. o-ntreba: necaz. — Voi sa-i scofala ce Am I-am am — Ce de gind — Ascultati ce o ai maninc de vii. Acuma nimeni nu mai cuteaza sa caute izvoarele de apa ascunse. sa-i intreb trei intrebari. Cum ajunse eel mai mic le grai: Stati. cum se poate gasi cheia de slobozirea izvoarelor. o sa-i nu viseaza ca sub vatra este leaganul izvoadea popa cu cadelnita la cap. dornica de a aria care este cheia slobozirii izvoarelor. iar e bine. Dupa asta mosul iarasi ca asa e. Una dintre pasari. sa-i intrebi ? zise una. vite. pe urma-si luara zborul si se dusera. — Bineee. porni si ea sa-si trei insi. daca le-o zgodi bine va fi. pasari. e mosule. trei vorbulite. Iar daca n-o brodi-o sarmanii. isi pigulira aripile si se pieptanara. stii. Dar te lauzi — Spune. paduri. insa eu v-am intrecut. fratilor ca stie . ati facut. nici treia pasare maiastra Cea de-a arate auzindu-le laudindu-se. Am nu. mai baiete. ! ii raspunse fratii ca niste glasuri mai mult stinse. nu te grabi.: : si ingineri sa sfredeleasca maruntaiele pamintului ca in zadar s-au straduit ca la toti le-a taiat capetele si a zidit o cula mare din capete de ingineri sa ramiie de pomenire. cu inima cit un purice de frica sa nu-1 simta maiestrele si sa-1 omoare. apa un an de zile ? De vor raspunde din potla urma urmelor o sa-i intreb: ati mincat bucatele si mincarurile un an de zile pe de-a bodaproste? De vor raspunde cu destili lui tata. Copilul sta jos pitulat. avem sa-i mincam si sa ne veselim. eu am sa raspund Daca n-ascultati de mine sintem pierduti. dar voi din ce ati mincat. Pasarile maiestre. Din scafirlia capului tatalui nostru. daca ca atitea? — Subt vatra imparatului ascunsa de mine cheia cu care se deschid stii sta izvoarele. scafirlie ! si fratii innegri intr-o parte. de sus pina jos. de ati facut. Acum rasufla usurat si se-ntoarse la fratii sai. cind ati mincat ? Copiii incremenira si tacura ca niste muti. soro. ati mincat un an de zile? Daca vor raspunde din beut vin si scafirlia lui e bine. daca va pieri omenirea din lipsa de apa. mai zburara prin copaci. si pentru voi. prins de un an aranit degeaba de un an si miine ori scapa. trei copii. ca n-are-ncotro. Dar cum imparatul relor. . Cum le-a s-a crapat mosul a intrat pe usa gata sa-i intrebe. unde vazut tu mort si-ngropat cine unde — Ba din ea am mincat sa Ziceti voi mai — Asa. sa nu va para rau Insa cum intarira eel Mai copii. Cind ajunse la ei. A chemat mesteri sa izvorasca apa. au scapat. sa-i intreb Din ce tata. tot se usuca si numai vintul suiera a pustiu.

!

— Eu v-am dat de beut din pahare mindre, voi sa-mi raspundeti, — raspunse mic cu hotarire. — Unde vazut voi potcoava de Luati aminte, ca de nu chibzuiti mincati. bine, de o sa — Ba asa raspunsera doi natantoci.
ati

iar

cu adevarat din ele ati beut? Am beut din potcoava de
ati
vii
fiti

cal,

ii

eel

cal ?

este,

si

ceilalti

graira fratii, mosneagul, de necaz, innegri si pe cealalta parte de sus pina jos si uidi cu totul negru ca smoala. Heeei, copii, mai ramase unaaa V-am dat de ati mincat cu furculita si cu linguri, voi spuneti-mi cu ce ati mincat? Fratele eel istet, in graba-i

Cum

!

raspunse:

destili lui tatal vostru mort de putrezit? Voi amindoi nu dati crezare la narodu asta, nu-1 vedeti ca este smintit? Ba este adevarat, cu destili lui tata am mincat, mai intarira si ceilalti doi frati, tremurind de frica.
!

— Am mincat cu — Mai, ce prosti
si

destili

lui
ati

tata.

Unde

vazut voi

atit

ani

Mosul cum auzi si pe-al treilea raspuns, incepu de se umfla, se umfla, mult, mult si deodata plesni atit de tare ca rasunara muntii si se misca pamintul din furca lui. Din mos se facu praf, pulbere si tarina neagra, iar casa lui se risipi in cele patru vinturi. Copiii se pomenira azvirliti tocmai in munte, risipiti prin copaci cu cite un stei de piatra in mina. Cind se desmeticira ca dupa un vis urit, se vazura intre munti pustii si steiuri de piatra, pe care
misunau
virful
iar

serpi

si

balauri.

Se-nchinara lui Dumnezeu c-au scapat cu viata si au coborit de pe muntelui in vale. Colindind ei si umblind prin munte dupa pometuri, fratele eel mic, se pierdu de cei mari.
Rataci fara rost
zile si

nopti fara sa-si gaseasca

fratii.
si

Intr-o

zi se

slobozi

intr-o joaca mai in jos, auzind o fi aici? Se intreba bietul copil cocosi rosii mari si dolofani, cu zari ramase-ncremenit. Asa ceva

Ce-o mai si cobori sa vada. Cind in japca, vede trei crestele aplecate, cu pintenii-nodate. Cum ii
larma mare, cu batai
injuraturi.

mari

nici in vis n-ar fi putut sa vada. Cocosii erau oamenii, sareau unul pe altul cu cioacurile cit teglicele, cu picioarele cit crecanele, cu penele aurite, cu capete zdrobite. Copilul isi lua inima-n dinti puse mina pe o moaca §i sari sa desparta cocosii.
cit

— mai impacati? Unul dintre — Noi sintem
Stati,

ce va certati, ce va mincati, seama v-o luati si va plin de singe cu penele zdrentuite ii raspunse: trei frati, in japca blestemati, sa traim, sa ne batem si sa murim. De trei ani ne batem, de trei ani ne certam si nici cind pace n-avem, pe trei lucruri fermecate, de tata la moarte lasate.
fratilor,
ei

niste turbati, far'

de

lucruri nene, v-au ramas, de va ciocniti si singerati parca ati fi de minte scapatati Atunci un alt cocos, tantos cu pinteni aur la picioare-i zise: Baiete, logofete, trei lucruri ne-au ramas, pe vrajba am pornit, rau
!

— Ce

ne-am

— razboit — Spuneti odata ce lucruri va-nvrajbira, ce lucruri capul ciocanira? — Asta-i una sabie, cu a doua o chesa niste foale invechite, de
vi-1
si

la

tata-s mostenite.

99

fac

Nu vad ce scumpete zace in dananaile doua parale ?
! !

— — Ba fac
ti

astia,

vechi

si

imputite, de

nu

zise

un

alt cocos.

Cind

vei lua sabia-n
la lupta, si

lume

se

aduna-n

fata gata sa

porneasca

mina toate ostirile din ce gindesti, aia faci cu

Calci in picioare orice imparatie, orice avutie o iei cu sila si nici un imparat nu cuteaza sa zica impotriva o vorba. Ba te mai si lauda ca trecind prin foe si sabie omenirea, ai eliberat-o de la tiranii, ce nu sint si nici n-au fost. Iar chesaua fata bani. Cum o scuturi si te gindesti sa se umple de poli
ostirile.

de aur, ea indata face bani, asa ca, niciodata fara griji.

nu

sta goala,

cum nu

sta

omul

ce e cu foalele, nene ? intreba nedumerit copilul. cu foalele nu este un lucru prea mare. Cum vei vedea ca esti la strimtoare, te sui calare pe foale si zbori ca vintul si ca gindul la capul pamintului, in slava cerului, ori la talpa iadului. Unde gindesti, acolo ajungi. Daca vazura cocosii ce vazura, il rugara pe copil sa le-mparta el, ca un om cinstit lucrurile pe direptate. Copilul lua lucrurile si chibzui ca bine i-ar prinde ele la nevoie. Hai sa scoborim mai in jos in Valea Plingerii, linga acel riu minunat, bun de adapat dar si de scaldat. Hai Si cum iesira din japca cobori copilul cu cocosii in Valea Plingerii. Ei ramasera pe tarmul riului iar el se aseza pe foale in mijlocul riului.
foalele,
!

— Da — He

— —

!

Dupa

— Voi
o

asta

le

grai:

intii sabia

sa va grabiti, iute sa-naintap lucrurile sa le luati. Cine ajunge ia, cine ajunge al doilea, cheseaua de bani, iar al mai din urma

foale ciuruite, foalele invechite. El le facu semn sa porneasca cocosii, falosii, o pornira, dar cum se repezira si s-apropiara, el ridica sabia si gindi pe rind ca fiecare sa se prefaca intr-un stei de piatra si sa ramiie pe vecie la fundul apei. Asa gindi, asa se si facu. Asti trei cocosi se vedeau a fi cocosi, dar ei erau trei zmei care se certau pe lucrurile ce le lasase tatal lor.
sin, se aseza se gindi unde sint fratii lui pierduti. Dar cum porni intr-acolo, in Valea Plingerii, navalira zmeii, balaurii, napircile, pasari cu cioc de otel, gata-gata sa-1 piarda si sa-1 inghita de viu. El cum se vazu la strimtoare, se

Cum

ramase singur, pusa mina pe sabie, baga cheseaua-n

pe foale

si

aseza pe foale, ridica sabia si cum dete o data si gindi toate fiarele astea sa se prefaca-n steiuri de piatra negre, toate incremenira pe vecie, asa cum copilul eel istet gindise. Acum pleca sa-i caute pe fratii pierduti. Cum se gindi si ajunse la fratiorii lui flaminzi si rupti ca vai de ei. Mai intii le spuse tot, cum e rindul, mai pe urma le zise sa se suie pe foale, sa se tina bine ca o sa zboare in slava cerului.
Plingerii, alti zmei, alti balauri cu falcile-n fugarea scotind foe si para, gata sa-i inghita. Copilul eel mic cum ridica sabia le taia capetele, din zori si pina-n inserare, pina ce pe Valea Plingerii curgea acum un riu de singe de zmei si de balauri, iar dealurile si cimpiile erau pline numai de carne de ale spurcate. Nu se mai auzira vaiete si urlete si toate alele salbatice isi gasira pieirea in Valea Plingerii. Valea Plingerii rasufla linistita si de aci incolo pe luncile cu florile, sosira ciobanitele sa-si pasca oitele. Se bucurara cei trei frati, dar deodata tresarira amintindu-si eel mic, de cele auzite de la pasarile maiestre despre printesa cea de pe patul de mcarte. Se suira calari toti trei pe foale si cit se gindi al mic, atit tinu

Dar cum zburara peste Valea
altele-n pamint,
ii

cer

si

100

!

:

calatoria

!

Deodata mai

iute ca vintul zburara

clestar stralucitor ca soarele,

si se pomenira la palatul de unde tragea fiica-mparatului sa moara.

— Cine intreba tu mai pustiule un ostas inarmat din pina-n — Eu un doctor viu s-o lecuiesc pe fiica-mparatului. — Du-te, mai ca te-aude-mparatul pe pune numai din capete de doftori capul colo-n cula doftoroaie. — Eu rog ma pe mine intru la-mparatu, ca eu ce spun. — Bineee nu-ti para rau daca pierde capul. dusera la-mparatul: Veni ofitarimea — Imparate-luminate, domnul multa de noroc, de sanaesti,
!

Cum

pusa piciorul pe pamint, batu
il

la

poarta palatului.
rastit

talpi

dinti.

sint

si

baiete,

pustie,
sa

si-ti

si

tie

uite

aia-nalta zidita
lasi

si

te

sa

stiu

!

sa

ti-oi

si-1

faca-ti

parte,

prind asa cum ma vezi mic pipernicit sa-ti scol fata de pe boala si sa nu-ti cer nici o para chioara. Imparatul si curtenii sai, socotira ca ast copil glumeste sau e-ntr-o ureche. insa copilul nu se lasa si-i da-nainte ca daca n-o va putea vindeca, sa pofteasca imparatul sa-i ia si lui capul si sa-1 aline pe virful cetatii zidita numai din capete de oameni doftoriti. Imparatul se-nvoi si-i dete trei zile, sa faca dovada stiintei sale. Cum veni seara merse de culese floarea ce inflorea o data pe noapte din singe sub spinzuratoarea imparatului, o pusa-n sin si merse s-o scalde pe printesa cu ea. Cum o scalda o data fata capata roseata-n obraji si chip de om inviat din morti. A doua seara de sub alta spinzuratoare pindi pina-nflori floarea, o culese si iar o scalda pe printesa. Printesa capata viata si glas sa graiasca. A treia noapte mai culese o floare si inca o data o mai scalda si fata se-nzdraveni de-a binelea, de parca n-ar fi fost bolnava niciodata.
tate,

eu

ma

— Mai baiete, mireasa, — Imparate
eel
!

Imparatul se bucura foarte de isprava istetului copil si-i zise: baietele, pentru faptele mari ale tale, iti dau fiica de sa-ti fie sotie-aleasa, iar in marele palat, sa fii chiar imparat
si-naltate,

prea
!

esti

bun

si-mi dai de toate

!

Eu

sint

fiul

mai mic, nu ma pricep la nimic Mai am doi fratiori mai mari si s-or minia si m-or blastama, c-am luat-o-nainte si nu ne-am insurat pe rind, precum ne-am facut pe rind. S-ar cuveni sa-ti mariji fiica dupa fratele meu mai mare si nu dupa mine eel mai mic Strajele mersera in oras pe la dughene de-1 chemara pe fratele sau mai mare sa fie mire. Si se facu o nunta mare si frumoasa ca-n povesti, precum numai la crai ?i-mparati se poate face. Fratele eel mic si mijlociu n-au timp de pierdut. Se pusera pe foale si zburara ca gindul in tara insetata unde erau incuiate izvoarele. Cum gindira se pomenira in acea imparatie arsa de dogoarea soarelui, vitele si oamenii lingeau roua ce le-o mai da Dumnezeu dimineata. Intrebara lumea din cetate daca de multi ani nu mai au apa si spre mirarea lor, aflara ca de peste un veac izvoarele au secat, iar viata se stinge cu fiecare zi ce trece. Palate si orase mari ramin pustii. A doua zi, copilul eel istet nu mai putea rabda nici el de sete si drept la poarta
imparatului se opri si ceru sa-i vorbeasca. Imparatul il primi, iar baietasul ii grai Slavite-mparate, mare-luminate. Vad ca imparatia ta este topita de arsita soarelui. Pier vite, pier oameni, piere viata Eu ma leg, ca un inginer de izvoare ce sint, sa va slobod izvoarele si iar sa aveti apa si viata ca odinioara. Mai baiete, vezi tu cetatea aceea-nalta, e facuta numai din capete de ingineri de paie ca de-ai de tine. Mai bine vezi-ti de cale sa n-am pacate si cu un fecior necopt ca tine.

!

101

— Imparate-luminate,
sa scap

eu mi

lumea de

la sete, sa-i

ma tern de moarte Eu am venit dau apa cu izvoare si sa creasca florile
!

hotarit
iara. $i

se-nvoi imparatul sa-1 lase sa descuie izvoarele incuiate. Porni baiatul prin
palat, priveste-n deal, priveste-n vale, da-i si prin oborul imparatului, se face

gaseste capatiiul. gindeste ca asta e mic, dar e inginer istet. Nici prin gind nu-i trecea ca el este un bondoc de om, ce nimic nu stia Mai la urma se opri linga duvar la vatra focului asa cum auzise de la zinele maiestre. Ridica pliocii de piatra si sapa in vatra focului adinc. Oamenii sapara si pornira sa curga izvoarele. Vezi, marite imparate, aici sint legate, innodate si-ncuiate izvoarele din imparatia ta. De-acum inainte vor porni izvoarele sa curga in toata tara. Ca prin farmec, toate fintinile, toate lacurile, riurile cu izvoarele, se umplura cu apa si incepura sa curga la vale spre marea bucurie a imparatului. Atunci imparatul, plin de drag si de bucurie ii zise: Asculta, mai baiete, fiindca este treaba asa, ca descuiasi izvoarele, se umplura marile, inverzira cimpurile, inflorira florile si viata-mi luminasi da si-mparatia-mi luasi Si de-acum pina-n vecie s-o stapinesti tu cu fiica mea, care o sa-ti fie mireasa si-mparateasa
si

ca-ncearca, cauta

nu

Imparatul dupa

el,

!

!

!

— Ba,
Cum

marite imparate, ca

mai mare si nu se-nsoara, trebuie sa ne-nsuram pe rind precum ne-am nascut.
e
lui

am un frate, m-o batea si m-o iar eu ma leg la cap cind nu ma

certa, ca el

doare. Noi Sa-1 chemati pe el §i

sa-i

faceti
il

nunta.

gasira gura-casca prin oras, il chemara la palat si-i spusera ca e ginere si va fi-mparat. Mijlocariu casca ochii, credea ca viseaza, dar nunta si veselia-ncepu si tinu luni si ani, iar el tot nu-ntelegea prin ce minune
i-a

pus tocmai

lui

si sa veseleasca. Isi incinse sabia, ascunse chesaua fermecata-n sin se urea pe foale si zbura peste cimpii si-imparatii pina ce se scobori tumite la capul pamintului la niste palate mindie

Fratele eel

Dumnezeu mina-n cap. mic n-are rabdare sa petreaca

imparatesti de

marmora
si

si

de

clestar.

trage la o crisma sa ia ceva de-ale gurii. Cind la crisma fiica-mparatului juca carti cu un curtean inzorzonat, imbracat numai in toale de aur si de argint. Mai si se mira copilul de printesa ca se joaca la carti prin birturi. Ce-ar fi sa intre-n vorba cu ea si sa se joace cu ea. Tocmai ofiterul dc la curte golise portofelul si plecase suparat. Ia s-o-ntreb eu nu joaca cu mine ?

N-are de lucru

juca, stau

— Vad ca va place jocul de mie-mi place dar daca n-am cu cine rabd. — Ai bani — Am. — Hai sa jucam, zise printesa. Si se pusera pe joe frate faca de petrecarti si
si
?

sa-i

canie paralelor. Pina dimineata fiica-mparatului pierdu toti banii. Dar ea lua seama ca punga baiatului fata bani, indata ce nu mai avea. Cum sa faca ea Pune la cale cu crismariu sa-i sa-i fure chesaua cea fermecata care fata bani dea vin sa bea sa-1 imbete pina si-o pierde de tot mintile. §i crismarui se puse pe el cu vin vechi de noua ani si baiatul de bucurie ca i-a luat toti banii craitei, hai cu ea la bautura:
!

Bea cu oala Sa fuga boala,
102

!

!

cu ploschita Sa-si ude gurka Si asa beu cu sete pina-si ineaca pipota, de cazu lat la pamint. Fiica-mpail vazu, baga mina-n sinul baiatului si-i fura cheratului atit astepta. saua cu bani. Vru sa piece, dar necuratul n-are de lucru de-si viri coada si o-ndemna sa-i ia sabia cu care infrunti ostirile lumii si foalele cu care zbori ca vintul si ca gindul. Ca sa nu simta ca 1-a-nselat i-a pus la loc alta chesa, alta sabie si foale, asemanatoare ca picaturile de apa. Baietasul dormi un somn bun si se scula aminat, cind printesa hehe, de mult se dusese la palat. ridica-n sus si gindi sa se adune ostire se scula vru sa-ncerce sabia. cita frunza si iarba, dar ostire ioc. li furase sabia si alta la fel ii pusese la loc. Cind vazu una ca asta, simti cum il lasa picioarele. Hai sa-ncerc si chesaua daca mai fata bani Da de unde, in zadar o scutura ca parale nu mai fata Sa crape de ciuda, nu Tiii ! zise el in gindul sau, si pe asta mi-a luat-o alta Ce-i mai raminea de facut ? Sa se urce pe foale si sa zboare la palat sa se plinga. Dar cum se sui pe ele, foalele nu mai au nici o putere sa zboare ca odinioara. De-acum se vazu pierdut si se gindi la vorbele iui taica-su, ca mintea de-ar creste pe toate cararile, ar paste-o magarii. Plingea de necaz si-si da cu pumnii-n cap fara rost. De-acum sarac si gol pusca isi lua lumea-n cap si pleca la voia-ntimplarii unde o da sorocul si norocul. Umbla din sat in sat, din catun in catun, cersind de mincare. Toalele, i se rupsesera de se facusera ferfenita pe el. Ii era rusine sa mai treaca-n halul asta prin lume. Dar e mai bine sa mearga-n munte si sa-si caute de-ale gurii ca jiganiile salbatice prin paduri. Urcind si scoborind pe potecile neumblate ale muntilor, deodata gasi un mar cu mere neobisnuit de mari si frumoase. Hiii isi zise el, bine ca Dar cum musca dintr-un mar, eel putin am ce minca, sa nu mor de foame sa vezi dracia dracului, ii crescura coarne ca la tap. Cind vazu una ca asta incremeni de frica. Colac peste pupaza, asta-mi mai lipsea isi zise-n gind baiatul. Ce sa faca acum sa scape de coarne ? Se suci, se-nvirti, dar coarnele-i atirna-n cap, ca la un tap. N-are ce sa faca, trebuie sa rabde si sa le poarte daca asa 1-a pedepsit Dumnezeu ca n-a avut minte sa-si pastreze lucrurile ca ochii din cap. Acum sa sufere Ridica mina de coarne si merse prin padure speriind ca o aratare cerbii si caprioarele ce se adunau la izvoare sa-si stimpere setea. Mergind dupa izvoare cu apa curata de munte, in cale dete de un par, incarcat de pere. De sete lua o para, o minca si-i cazura coarnele jos, parca le-ar fi luat cineva cu mina. Heeei, dar fiindca la minte era istet, lua seama ca din mere ies coarne, din pere pica coarnele, ca si cind n-au fost. Stai, frate-meu, daca-i asa ca-i vin eu de hac printesei, s-o usture la ficati, daca a cutezat sa-mi fure lucrusoarele mele Se-ntoarse la mar, umplu sacuiul de mere, iar sinul de pere. De aci pleca drept la curtea-mparatului. Se plimba prin fata palatului si striga ca negustorii, doar, doar, o veni si fiica-mparatului sa cumpere si sa-i vie de hac. Si cum mergea si se-nvirtea striga:
Si

Cum

Cum

O

!

!

!

!

!

!

!

Hai Hai Hai

la la la

mere,
pere,

mindre

floricele

!

Fiica-mparatului, n-are iar treaba. Ridica capul peste gard sa vada ce vinde baiatul. El cum o zareste o recunoaste si mai tare striga sa-i iese sufletul din bosogi. Printesa cind vazu merele mari si frumoase nu-i paru rau de bani, patru galbeni numara si umplu sortul. Ii dete lui ta-su si ma-si si toti se mirara

103

Fiecare in palat sedea-n ogeacul lui cu sludin mar ii crescura coarnele ca la tap. Degeaba tipa, in zadar se zvircolea, ca de coarne nu scapa. De rusine se ascunse sub pat; sta acolo pitulata zi si noapte sa n-o vada imparatul si sfatuitorii acestuia. Mare rusine cazuse pe capul ei. Imparateasa veni in odaia lui fie-sa s-o vada, dar n-o gasi. Lua si ea dintr-un mar si-ntr-o doara musca din el. Cum musca ii crescura coarnele. De rusine fuge si ea sub pat sa n-o vada imparatul. Cind pe sub pat se gasi cu fiica-sa si ea ca naiba-ncornorata. Stateau aci ca slutele A fost furata si ca mutele. Le cauta slugile, da nu le gasesc. Zarva mare imparateasa si fiica de niscaiva zmei isi dau cu parerile doftoroaiele si vrajitoarele. Porni imparatul sa le cate. Cind in odaia lor vede marul pe masa si musca de sete si inima rea din mar. Cum musca, indat-i crescura coarnele ca la tap. Incepu sa traga de ele sa le rupa dar in zadar. De rusine sa nu-1 vada generalii si maresalii in halul asta, tisti si el sub pat Cind acolo, sotia si fiica, amindoua cu coarne. Incepura toti sa se vaite si sa-1 blesteme pe acel copil afurisit care i-a pacalit. Daca vazu imparatul ca n-are ce se face, ca la deal e greu, iar la vale-i rau, isi dojeni muierea si fata sa iese de sub pat, ca doar n-o fi cu banat sa stea tot pitulati cu coarnele-n cap: Hai, bre, iesiti, zise-mparatul, ca n-avem ce ne face De-acum ne-am facut de pomina si Dumnezeu de niscaiva pacate ne-a pus mina-n cap. Iesira si femeile ascunzindu-si de rusine fata. Ce era sa mai faca sarmanul imparat? Dete veste prin lume ca se cauta doftoroi si vrajitori care sa le taie coarnele. Se ivira o multime. Caci la mamaliga mare, vin multe haimanale. Dar cum le taiau si mai mari cresteau. La citava vreme, destul de aminat veni si copilul eel istet, dar de data asta nu mai era imbracat in haine ponosite si zdrenturoase. Se imbracase frumos, parca era pui de vraci. Isi puse-n poznare doftoriile si veni la-mparatu sa-i doboare
si avirii.

de asa mere frumoase mari
gile lui. Printesa

cum musca

!

!

!

coarnele.

Mai

intii, si-ntii,

imparatul
se parea.

il

pofti in palat

il

cinsti si-1

omeni ca pe un

doftor priceput,

sa va

Marite-mparate si prea luminate, toti avem pacate Eu nu voi putea dobor coarnele daca mai intii n-o sa va spovedesc. Daca nu o sa ascundeti nimic si o sa va marturisiti pacatele, atunci eu o sa pot lucra si coarnele or cadea. Altfel nu facem nimic Trecu intr-o alta odaie si-n taina se puse sa-1 ispiteasca pe imparat ce pacate
! !

cum

Dupa

aceea, baietasul zise:

imparat este fara de pacat N-o sa-si recunoasca vedea pe fata ca este un mincinos. Veni rindul la imparateasa. Si asta l a fel de mincinoasa, ca oprea apele-n loc si soarele, cu prefacatoriile si minciunile. O scoase afara sa intre fata cea cu pricina. Se uita la ea si-o-ntreba, parca ar fi fost calugare nu copil. Spune-mi frumusel ai vreun pacatel, pe eel sufletel ? Vai de mine, Doamne, sint curata baiete, ca roua dimineata, ca steaua-n cer, ca strugurile din vie, ca Maica Stamarie. El o vazu si pe asta ca e dintre alea ce daca spune adevarul se-mbolnaveste. O scoase afara zicindu-i ca e mincinoasa si printesa stiindu-se cu musca pe caciula iesi.
a facut. Imparatul, ca orice
!

el ca are si pacate. Si asa se

— —

;

cinstite fete-mparatesti, de nu-mi spuneti adevarul gol-golut, in loc de coarne pe cap o sa-mi purtati coarne ca necuratul din balta si sa luati aminte bine ca:

— Fac cea din urma-ncercare,

Pe urma

iar le grai la toti trei:

104

!

!

!

Minciuna
cit a

a umblat,
i

umblat si-acum

s-a-nfundat

mincinosi, le dete la fiecare cite o lingurita din zama de mere si cum beura coarnele le crescura mari ca la cerb. Cind se vazura ei in halul asta, de voie de nevoie, intrara pe rind in odaia laturalnica sa se spovedeasca in fata baietasului. Imparatul din fir in par spuse cum 1-a omorit pe frati-su ca sa-i ia locul, cum a spinzurat oameni sau pe altii i-a-nchis si lasat sa moara de foame intre ziduri. Pe urma a spus cu cine s-a tinut si tot ce god a mai pacatuit. Dupa asta 1-a poftit afara si-a venit imparateasa. Imparateasa marturisi ca din pricina ei a murit cutare general, cutare om invatat si mai la urma spuse si cu cine din palat s-a tinut fara sa afle-mparatul. Vazind ca si ea a spus dirept o pofti afara sa intre la spovedit si
$i ca sa le arate ca toti sint

frumoasa printesa.
Craita-i zise ca ea este fara de pacat ca florile cimpului, ca Maica PreMai la urma-i marturisi ca are totusi pe suflet un mare pacat. $i-i povesri din fir-in par cum 1-a-mbatat pe un copil sarac, i-a luat chesaua care fata bani, i-a luat o sabie si niste foale. Atunci baiatul a mai intrebat-o:
cista.


Asculta, fata, mai

tii
!

tu lucrurile alea?

— —
n-am

Le

tin,

cum

sa

Stii tu la

ce sint

nu bune ?
chesaua
puiaza
parale

Uite ce-p zic eu. Daca vrei sa-|i fie bine si sa ai noroc in viata sa nu-1 bogat si cind vreodata copilul ala, iti va cere lucrurile sa i le dai, ca sint ale lui. Asa sa faci Asa voi face Iesira-apoi afara-ntr-o odaie mare luminoasa, numai cu pietre scumpe-mpodobita. Lua sticluta cu zama de pere si la fiecare-i dadu o lingurita. Cum inghitira coarnele picara. Cind vazura minunea, sarira-n sus de bucurie, iar imparatul incepu sa joace strigind: Hopa, hopa, joaca popa, niniu si cu dascalu
inseli nici pe-al sarac, nici pe-al

— —

$tiu habar.

ca

doar

din

senin

dar

de

alelante

!

!

ce se desmetici, zise catre baietas: Mai baiete, logofete, de-acum sa-mi fii ginere, dau fata mea sa-ti Ca o armata de doftori mari nu ne-au doborit fie mireasa si-apoi imparateasa coarnele, iar tu cu zama dintr-o sticluta, facusi minuni Esti baiat istet, om

Dupa

!

!

— Slavite-mparate si iar luminate, ca sa le faci bine, fa si pentru mine, nunta sa-mi vie, din dalba-mparatie, cei doi frati, ce-mi sint imparati, la margine de pamint, unde n-ati fost nicicind. Imparatul trimise ostire si corabii in cele doua-mparatii sa vie si fratii lui sa se veseleasca la cea nunta-mparateasca ce n-o mai fi pe lume alta. Pina sa se pregateasca de nunta, el fuge din palat si cumpara niste toale ponosite si zdrentuite, ca s-o-ncerce pe mireasa daca e om, ori e pore de cine. Trecu pe la poarta palatului, descult si zdrenturos, cerind strajerului s-o cheme pe fata-mparatului ca are sa-i spuie ceva. Abia au chemat-o la ast
la

de mare pre;

105

:

!!

coate-goale pe craita. Dar pina la urma tot au adus-o. Cind a vazut-o a si-ntrebat-o Maria-ta, ma mai cunosti ? Ba, te cunosc. De unde ma cunosti ? Din sara aceea cind am jucat carti impreuna. Frumos din partea unei imparatese sa ma-mbete si sa-nsele un copil sarac, ca sa-i fure lucrurile? Spune, asa e? Asa e Te-am imbatat si te-am inselat, dar sa ma ierti. Te iert, daca-mi intorci lucrurile mele. Ti le-ntorc. Si fata se tinu de cuvint. ll lua in palat si-i dete sabia, chesaua si foalele. El ii multami. Lua sabia-n mina si se gindi sa se umple curtile si tirgurile de ostire ca sa petreaca de nunta lui si se umplura. Pe urma trecu prin fata ostasilor si scutura chesaua, ca sa adune ostirea parale sa se procopseasca si ostasul ca destul e de amarit saracul. Dupa aia se sui pe foale, ii arata printesei inelul primit de la ea de logodna si-i zise: lata eu sint ala pe care m-ai inselat si tot eu sint ala care ti-am pus coarne-n cap, ca sa te-nvat minte sa nu mai inseli. Daca ma mai vrei sa-ti fiu sot, spune-mi ca sa zbor sa-rni aduc fratii la nunta.

— — — — — — — —

!

— Vai iubitul meu mire, cum sa nu

Ea

il

privi

cu uirnire

si-i grai:

te vreau,
!

vorba mea

e sfinta si este

legamint inaintea lui Dumnezeu pentru mine Du-te si sa vii repede ca ard de nerabdare sa te vad pe veci linga mine, stapinul acestei mari imparatii. Baiatul se sui iar pe foale si cum se gindi zbura ca gindul si ca vintul la fratii lui imparati si tot ca gindul se-ntoarse la nunta cu ei tot calari pe foalele fermecate inainte de a se-ntoarce ostirile si corabiile trimise de tata-su. Si de aci inainte unde se porni o nunta frumoasa ca-n povesti, la care sosira si jucara si fratii lui ajunsi si ei imparati prin istetimea lui, precum si tot norodul si toti craii si-mparatii lumii. De cum se punea luna noua, jucau nuntasii si se veseleau, pina raminea alinata pe cer ca o andrea. Si da-i nainte cu: Hopa, tupa dt tine nunta
! !

chiote si trai patruzeci de ai Si poate ca tinerii-mparati, se vor veseli si nuntasii chiui,
!

si

astazi

!

PIPILCUTA

A

fost odata

ca niciodata ca de n-ar
.
.

.

fi

nu

s-ar povesti.

cind pe

undeva departe un om lucrator care toata viata a fost argat mununu, pe la altul, fara sa agoniseasca vreo avere. In maidanu lui avea doua-trei gaini si un cocos frumos, tantos si voinic de-ti era mai mare dragul
fost
la
el,

A

sa te uiti la

cutcurezind.

pe vremuri in saracie, dar se-ntelegea bine cu muierea si, in scurt timp, avura o fetita frumoasa cu parul stralucitor ca soarele. Fetita
traia ca

Omul

106

. se jucau si veneau dupa ele sa le mai stringa danacii. Pipilcuta nu se ingrijea de baieti. aceleia sa-i moara muma si sa i se prefaca vaca neagra. pe subt pat si o pitula unde pot. Tatal ei nu stia cine a facut sa vie moartea s-o ia pe sotioara lui si s-o prefaca in vaca neagra. Unele dintre varuicele ei se mindreau ca sint prietene cu ea. Tata-su nu se temea de vaca. ii asternea paie in cosere. tu nu 107 . sa-i poarte simbetele. pina crescura mari impreuna. sa faca din ea pastrama si din piele foale. cind auzi cum bate cu coarnele-n usa. sa tese si sa toarca. iar altele o urau pentru cinstea si cumintenia ei. tot ce avea de spus. Tatal Pipilcutii tot amina si nu vrea s-o taie. Isi lua fusul si furca si pleca plingind acasa. deodata varuicele ei aruncara fusele. toate pregatirile de moarte. De mica invata sa gateasca. Pipilcuta stiindu-se vrednica torcea. darimind si spargind tot ce-i iesea in cale. ! . Cu timpul. avea ea grija casei si a furcii. cind la una. pusera ochii pe ea. fiindca la claca povesteau. Ar fi trait ea si asa cu muma-sa prefacuta in vaca neagra. Fetelor le placea sa fie impreuna. ci dimpotriva o tesela cu grije. iesi din casa o namila de vaca neagra care mugea infuriata. Da zor si nu prididea cu lucrul fara a lua in seama ca celelalte fete arunca lina din caiere dupa use. Cum era obiceiul pe atunci. . . dar tata-su le-o scapat. ! — Muma. Era un glas muu ca de vaca.! crestea. nu se insura cu o alta muiere. cu coarne mari ascutite. Pipilcuta nu numai ca era frumoasa. Fata se spaminta si nu-i veni sa creada. sa le spele. Fetele cele rele o pismuiau pentru vrednicia si cumintenia ei si se vorbira in taina. Muierea daca vazu se prefacu intr-o zi ca pleaca cu fetele. cintau. ii da apa si o aranea cu multa bagare de seama. Fetele se intreceau care mai de care sa-si termine caierele de lina si de mite mai indata. Pe fata au botezat-o Pipilcuta. Nu-si putea ierta acest mare pacat care o chinuia facind-o sa verse multe lacrimi. fetele se adunau seara la claci. cind la alta pina torceau lina si ciltii. De atunci muierea ii da zor lui tata-su sa taie vaca. sa le cirpeasca si cite altele. plingea stiind ca a ramas fara muma pentru ca si-a fursit cea din urma lucrul. $i nici asta n-ar fi fost prea mare lucru daca muma ei vitrega nu-i facea doua surori pe care ea a trebuit sa le legene. ! Odata vaca neagra a vrut sa le ia pe surorile Pipilcutii-n coarne sa le omoare. iar cine va ramine pe urma. Pe cind tragea de zor cu gura din caier iar fusul i se invirtea ca un titirez. dar era si vrednica. furcile goale. — Muu deschide . Facura legamint ca pina la miezul noptii sa furseasca toate caierele de lina. gata s-o ceara. . Dar Pipilcuta ramase trista si abatuta. S-a intimplat sa fie claca la o varuica. Vaca cea neagra auzind Auzind Pipilcuta merse ii la muma-sa si-i zise: fata mea. lumea o lauda iar danacii cum scoasera capul. Necajit bietul om ii fagadui ca are s-o taie. pina se duse la iesle in grajdul vitelor. mai ales cind stia ca este pus pret pe capul mumei. iar lumea se mira de frumusetea ei. Cind ajunsa in pragul casei striga: Muu ii raspunse un glas din casa. . . Dar nici Pipilcuta nu se lasa. sa le dea lapte de capra. Pipilcuta stia dar nu cuteza sa-i spuie nimic. iar Pipilcuta ramase incremenita vazindu-se cea de pe urma. Dupa ce se deschise usa. Pipilcuta se impreieteni cu vaca Incepu sa stea de vorba cu ea sa se inteleaga si afla ca nu este vinovata de moartea mumei. neluind in seama nebuniile celorlalte. spuse. ! . Toata ziua lucra si mai putin se juca. daca tata-su intr-o zi.

cu naravul dracului in ea. Ai inteles — ! Inteles. sa dai cu nuiaua de trei ori in coarnele mele si eu am sa-ti vin in aju! tcr. surorile vitrege incepura s-o batjocoreasca aruncind cu cenusa spre dinsa. Cum mumei vestmintele. Papuci frumosi cu fir de aur. Intr-o duminica. te va bate. Se prinsa in hora linga feciorul imparatului. dadura la oratanii si venira de sa bagara iarasi in scorbura de unde iesisera. Cind sosira acasa. Inainte de a pleca. Pipikuta capata arpii si zbura pina aproape de hora. papuci albi. O — Pipikuta indata alerga la muma-sa. In duminica urmatoare. baieti si neveste si pe-a fuga aduna tot fasuiul din cenuse. Pipikuta n-adasta mult si-alerga la muma-sa. Pipikuta aduna cu grija oasele si coarnele. Apoi se intoarsa din nou la muma-sa. muieri. Muma-sa ii scoasa apoi niste toale frumoase de matase si dupa ce o premeni. sa mai faca pe deasupra mincare. varsa in vatra focului in cenusa o banita de fasui si-i spusa sa-1 aleaga. le ingropa sub buturuga cea mare. sa le ingropi la tirla din deal sub radacina de buturugi gaunoase iar coarnele sa le lasi putin iesite afara din pamint. Ochii danacilor erau indreptati numai la Pipikuta. Top ochii erau atintiti asupra lor. n-o lasa sa se hodineasca si lucra pina la miezul noptii. zbura la trunchiul gaunos. Vinise in ziua aia la hora feciorul imparatului. neveste care murisera de curind. batea si la hora nicicdata n-o lasa. isi lua fetele si pleca la hora sa se veseleasca. sa aduca apa. Dupa aceea. stralucea ca soarele. privea la ele si ridea. ii facu de cina si-i adusa apa. Tu ai de lucru si bineinteles ca n-ai dnd sa mergi la hora. ii adusera apa in galeti. ii dadu iar in coarne cu bitu si lumea care o ajutase intra din nou in scorbura. Dete de trei ori cu nuiaua in coarne si muma-sa-i trimeasa o multime de fete mari. muma-sa ii scoase din nou alte toale si mai mindre de matasa. Da muma vitrega o punea la munci grele. ce taiara vaca. si pe-a fuga ii toarsera caierele de Una. Cind cineva te va certa. lasa toalele scumpe intorcindu-se acasa rupta si zdrenturoasa asa cum se purta. iar la git cu margele si salbe.trebuie sa maninci din carnea mea Sa adui toate oasele. Parul ei sclipea ca firele de aur. iar camasa si stralucitoare ca cerul instelat. Dupa hora. dadu de trei ori in corn cu nuiaua numaidecit mumasa ii trimisa in ajutor fete mari. ori te va chinui. Muncea sarmana ca o roaba si tot n-o multumea. fusta ca o gradina de flori. 108 . sa araneasca toate oarali din curte si abia dupa aia. camasa alba cu flori alese si dantela. sa aduca apa si sa faca de mincare pina se intoarce cu fetele de la hora. iar zimbetul ei de o bunatate fara pereche. Dupa muma si iar plinse. Fiul imparatului veni iar prinzindu-se in hora linga Pipikuja. Pe cap purta basma de borangic stralucitoare. sa mature prin casa. Pipikuta la toate astea asculta cu nepasare. sa le toarca pina ce se-ntoarce. muma vitrega pleca iar la hora cu fetele. Pipilcuja isi lua zborul lasindu-i Pleca acasa facindu-se ca dichiseste prin tinda. Ii povestira ca au vazut pe fiul imparatului jucind cu o zina. ii zise muma vitrega. cu pistelci negre cusute cu trandafiri de aur. tacura lautarii. inainte avu grija sa-i dea lui Pipikuta noua caiere de lina pline cu bondreci sa le treaca prin darac. tu sa vii la mine. Pipikuta juca frumos si nu vorbea ci numai ridea.

muieri nenumarate. De aci isi lua zborul la ajunse inaintea surorilor vitrege in sat Fii hora.vitrega ramase mirata de vrednicia Pipilcutei. camasa de matasa impodobita cu flori. care alergara ca sa gateasca. Sa opri o trasura de aur trasa de patru telegari toti cu arpii mari. sa toarca zece caiere. FetiH mele va asteapta. Muma-sa n-o certa cind ii aseza pe coarne toalele ale scumpe. Asara la hora am jucat cu o fata frumoasa. sa faca de mincare si rinduiala pin casa. care mai de care mai frumoase. mai are cit o roata de car pina apune. scoate dintr-o straita de argint un papuc alb cu fire de aur si zise: venit sa incerc papucul asta. cind muma vitrega o lua cu de-a sila. O priveau si se minunau de frumusetea ei. marite imparate. in papuci de lac. prin imparatie sa incerce papucul ca sa-i fie sotie acea fata pe al carei picior se va potrivi papucul. sint frumoase ca soarele. din alte tari. Tacu si ramase-n pod nestiind nimic din cele ce se petrec afara. ala ti-aduce naroc. altele adapara vitele si toarsera. rasturnati de inat in cenusa. venit o mare sarbatoare si se facu iar hora-n sat. Biata fata nu schinci. isi lua fetele la tore un caier de lina intr-o stamina in timp ce Pipilcuta toarce noua caiere intr-o sara. sa vinture porumbul. din nari le iesea foe. urite ca muma padurii. fusta din fire de argint. Venira fete din multe sate. Lasa. Am pierdut un papuc. toate vor fi gata. indesind-o ca pe un capatii cu pene intr-un uloi plin cu cenusa. Telepamintul de sub picioare. apoi plecara iuteala de se bagara in scorbura la muma-sa. zise. vru sa zboare la scorbura mumei sa-i duca hainele indarat ca sa i le puie-n lacra. te ii — Muma. unele vinturara si spalara. Pipilcuta dadu si alte si de aur dadu din nou cu nuielusa in cornul mumii si vaca neagra ii primenele si mai frumoase cu papuci din fir de aur. fata mea. de imparati jucara tot timpul linga ea. Dupa ce se termina cu hora. atunci Pipilcuta alearga la muma-sa plingind: Muma A bataie ca ele nu luna de Din scorbura iesira fete. ca imparatul a venit sa-i ceara in casatorie pe una din fete. fiindca stiau ca vin fii de imparati sa-si caute mirese. au plecat hora — Nu teme. sa aduca apa. din casa in casa. — Nebuna crezu Fiti bineveniti — Am 109 . baieti. — — garii sforaiau si faceau praf iar din ochi scintei. mucoase si somnoroase. Unele incepura si la indata. sa adape vitele sa dea la gaini. Pipilcuta ramase cu un singur papuc si zbura la scorbura. soarele se lasase spre asfintit. fata mea. Pipilcuta matura pin casa. Da fiul imparatului a si pornit din bordei. Surorile i se gatira frumos in rochii noi. fata a zburat iar eu abia i-am luat papucul. in bordei. altele sa adune boabele de porumb linte. Dusmanele plecara la hora. o urea in pod. Imparatul le privi si vazindu-le despletite. muma. vrenice si curate nevoie mare. fiu unui imparat vru s-o prinda si abia-i putu scoate din picior un papuc. sa spele lintea si s-o usuce. gindul la treaba. la zile. dar tocmai cind sa se ridice. si mi-au dat de lucru ca sa nu fursesc o zise muma-sa. iar muma vitrega ii dadu porunca Pipilcutii sa adune un sac de porumb si altul de linte. in casa noastra.

paduchioasa si lenesa. o rochie alba cu razele soarelui. ca si cind din podul casei ar fi rasarit soarele Pe cap suratele pamintului care murisera nemaritate. mari si urite in care nu ar intra cizma barbateasca da-mi-te un papuc. slavite imparate la sa-ncercati sa vedeti Sa-ncercam. In butoiu cu cenusa. Pipilcuta este-n pod. ! — — — Hai incercati. curteni Si cind imparatul sa se suie in trasura ? nu vrea sa faca direptate. da-mi-te cu tocul. aid mari. incercati o data fost la fata ! Curtenii bufnira-n ris. alalt papuc din fire de aur. La mica se potriveste fiindca papucii astia i-a purtat mai mult ea decit soru-sa lata si ! — — Lasa-ne-n pace. plinge ! peste cap si intra sus in deal in scorbura copacului. ca — Nu vezi.: ! E papucul fetei mele. care se muma Imparatul auzind glasul cocosului se mira cum de stie sa vorbeasca o pasare asa de frumos. fetele se rusinara si se ascunsera la fata ei naroada ii da cu cleanta inainte ca papucul a cazut de si dupa usa. zau ce samana cu papucul ei nevoie mare. batu de trei ori din arpii cintind Cucuriguuu. Fusese ingrijea ca un inger pazitor. Fata cea mare s-apropie. nici ieri i-a intrat. femeie. sari jos. ! sa ! si caii verzi. incit prin acoperisul casei strabateau razele de lumina. isi sterse cu podul palmii nasul si-ntinse piciorul sting. care eria atit de frumoasa. ! ! — Iarta-ma — De ce-ti dirdiie dintii-n gura. Piciorul botocanos nu intra in papuc nici cu virful. vrei sa stric o ! frumusete de papuc? In timpul asta fata cea mica sa primenisa in rochie alba de mireasa. murdara. cu margele si grimna la mina. muma Pipilcutii ii trimisese pe sus cu o intreaga oaste. pentru rochiile ei ce curg zdrente din ele. ca de frica nu v-am aratat-o Pipilcuta este o fata urita. Ascunsa dupa obod. ca vorba. ? asteia ! zau. o apucasera frigurile mortii. mai incercati. femeie. Acuma. Baba incepu sa tremure de frica. Plinge Pipilcuta. nu ne inveti dumneata ca piciorul e prea mare — Ba mai bunule imparate. galbene si cu o creasta rosie ca singele si cu o coada mai mare decit o secere. ii asezara o coroana din diamante si rubine ce varsau raze incit se lumina podul casei. insa tot mucoasa si urita ramase. tesuta de paienjenii pamintului si-mpodobita cu stele de aur. erau gata sa piece pe poarta. maria-ta. zbura un cocos cu pene rosii. pentru ca sa nu-i vedeti picioarele botocanoase. De aia a si fugit in pod ca sa n-o vedeti §i pedepsiti pentru necuratenia in care-si face veacul. de soarta ei. Isi smulgea de ciuda cu dintii unghiile de la miini si singele cura. raspunse-mparatul. muiere. acum o mai fi crescut fetita nu-i intra nici labele. se trei ori Cocosul dadu de si dupa aia i§i lua zborul Pipilcutii. iar numai ca impa- ratul e rau — Ai inca vreo fata — Nu mai am nici o maria-ta — Atunci mergem dar. hai ne arata ce ai ascuns in pod ? 110 . gros si noduros ca un butuc. ca stim noi ce vrem. plina de bube. magu. ca papucul a de mea. fata.

abia atunci vazu ca tine in mina un papuc alb pe care ar trebui sa-1 incerce. Rautacioasa se preface ca se urea in pod dar se intoarce zicindu-i: vrea. speriindu-se. sa joace cu Pipilcuta. maria-ta — Nu — Bine. scoase papucul si cu sufletul la gura il Papucul nu numai ca se potrivea de minune dar si se semana cu celalalt. Muma vitrega vazindu-se plina de rani si oparita. se fereste ticaloasa V-am spus eu ? Doar va vreau binele. trei luni si trei sapta- unde imparatul facu o nunta mare si frumoasa. scara se lumina. Pipilcuta ajunse la palatul de clestar. chef si voie buna. Cum insa ii placuse atit de mult de Pipilcuta se gindi ca s-ar putea ca papucul sa nu se potriveasca si atunci ar insemna sa paraseasca o fata asa de frumoasa ce nu vazuse de-a lungul si de-a latul imparatiei sale. din loviturile in capriorii si birnele podului. Atunci imparatul fu atit de fericit. Incepu sa sara in sus de fericire. dindu-si seama ca e cu sufletul gata sa-i iasa. iar eu si ma multumesc sa te iau sotie pc cer incearca-1 abia atunci ai dreptul sa ma sa-ti fiu sotie. se impiedica de caldarea cu laturi fierbinti pentru porci. Unii fugisera pe-afara de teama sa nu li se darime podu-n cap. Imparatul isi lua mireasa. Cind Pipilcuta fu in gura podului. iar Pipilcuta pe urma. o sui in trasura de aur si se pregati de plecare. imparatul isi lua mireasa de mina si incepu sa scoboare. Si iata cum se rasplati fata lucratoare in flacari lacomia si nedreptatea. Imparatul tremura de teama. Atunci. si intaleapta si cum se prapadi Ill . iar cind ajunse la gura podului de stralucire nu putea privi in sus. Fata ramase nemiscata In timp ce imparatul sta incremenit locului si tulburat. se-ndrepta spre Pipilcuta. Pipilcuta ii vazu papucul pe care el il viri in buzunar si-i zise cu un glas ca de inger: ! Pentru ce nu-1 incercati ? Datoria mariei voastre este sa incercati papucul si la fetele bogate si la cele sarace si la cele urite ca mine si la cele frumoase ca ale mumii mele vitrege Dati-mi-1 sa-1 incerc. Imbatat de infatisarea ei minunata uita pentru ce s-a urcat in pod si deodata hotarit. cu o rochie alba mai subtire decit o pinza de paianjen. Cind vru s-o imbratiseze de bucurie. incit la soare te puteai uita dar la Pipilcuta ba. mai era sa cada-n capul rautacioasei si al curtenilor sai. casa se lumina ca de un soare. se esti ! potrivi. nebagind de ca se ana in pod incit isi umplu capul de cucuie. incit zvicni bucuria in el asa de tare ca isi lua mireasa de mijloc si o saruta. El scobora. ca a gasit o sotie pe plac.! ! Imparatul ii ceru muierii sa se urce-n pod s-o scoboarc jos. linga cosul casei vazu o fata subtirica parca ar fi fost trasa pintr-un inel. impodobita cu funigei de aur care-ti luau ochii. iar muma vitrega fu apucata de friguri si. Podul de jocul lor mai. dadu foe casei de ciuda ca i s-au dat peste cap seama socotelile. cu ochii blinzi albastri ca cerul. cu parul cazut pe spate in valuri de aur. ! daca nu vrei. marite imparate. asa cum 1-ati dat la toate fetele din imparatie ! ! — tine asa — Ma tern ca nu va cum — Nu te teme. care tinu mini. Cind incepu imparatul ma urc eu sa se suie. cazu in caldare de se opari. numai in cintece. Dupa ce se freca bine la ochi. maria-ta. incerca. mai frumoasa decit o zina din povesti. de la marginea marii albastre.

Mare-i fu mirarea. ii porunci sa toarca un car de fuior de cinepa. iti vad suferinta si de aceea m-am prefacut in vaca neagra ca sa te ajut Adu-mi tu lina ca eu ti-o tore Frumoasa cu parul de aur auzind ca vaca neagra este mama ei si mai — Nu ! ! o podidira lacrimile. La un rind de vreme. Intr-o alta seara ii dadu sa toarca un caiere de lina. care avea o fata de seama frumoasei cu parul de aur. mama. cind vaca ii vorbi cu grai omenesc zicindu-i plinge scumpa mea. Tatal fetii ramas fara muiere. $i frumoasa cu parul de aur ii aduse ghemele de lina mirindu-se foarte de minunea asta zgripturoaica de mama vitrega. A fost odata fiica lor Fetita lua capul vitelusei intre miini imbratisind-o si sarutindu-i ochii gura ii povestea cum a venit ciuma si i-a rapit ce a avut ea mai scump pe lume.: VACA NEAGRA un om si c-o muiere care traiau fericiti iubind-o nespus pe cu parul de aur. ii aduse caierele de lina si la ziua i le si arata toarse scorpiei de mama vitrega. parca turba de ciuda. La mijlocul noptii fata lua fuioarele de cinepa si le duse la vaca neagra care le toarse cu coarnele la iuteala. mai era neascultatoare si lenesa. Fetita cu parul de aur o pastea pe plaiuri cu flori mirositoare si izvoare. iar frumoasa cu parul de aur ajunsa o zdrenturoasa. ruga pe stapinul cerului sa nu-i duca sufletul laolalta cu cei morti ci sa-i ingaduie a se intrupa intr-o vitica ce se nascu la moartea acesteia. se abatu ciuma prin satul lor si-i lua viata mamei frumoasei fecioare. La rindul ei vitelusa plingea si lacrimile i se prelingeau de-i ardeau obrajii. Apoi. Stapinul cerului si al pamintului chibzui ca e dreapta cererea sarmanei si-i indeplini dorinta. dadu sa toarca intii zece caiere de lina intr-o noapte. Femeia asta cind le vazu. Si de data asta vaca neagra ii toarse lina si la ziua mama cea vitrega ramasa impietrita vazind ca fata este atit de indeminatica si nu i se impotriveste poruncilor. ca eu sint mama ta. Ce Si-i vitrega si de-acum se gindi vipera-ntr-o zi? S-o puie la munci istovitoare si s-o omoare. Tata-su. ei. isi zise rautacioasa ! rau de fata ! §i intr-o alta zi. Vicleana de vitrega vazind-o ca toarce in grajd cu vaca neagra. se insura cu o femeie vaduva. Vitica era neagra. pindind-o toata noaptea cum lucreaza. jucindu-se impreuna. Fetita crestea si se facea tot mai mare si frumoasa iar vitelusa si ajunse vaca. Isi puse in gind sa-i dea sa toarca un car de mita intr-o alta noapte. voi afla eu cine o ajuta pe zdrenturoasa asta Stai. dar frumoasa si zburdalnica ca un copil. Dar cum mama o iubea mult pe fiica ei. fata de fiica ei care pe linga ca era urita ca muma padurii. muma sora vitrega mincara si se culcara. de zece chile de lina. ca doi copii. merse la vaca neagra ii !ua capul in brata si-ncepu sa plinga. merse la barbat zicindu-i: muma muma 112 . Mama vitrega insa o ura pe sarmana orfana vazind-o cit e de frumoasa si de cuminte.

sa ca n-avea ! •dea o serbare. Auzind frumoasa cu parul de aur ca-i va taia-o pe mama-sa. Ii da orez amestecat cu volbura si neghina sa-1 curete apoi mei cu neghina si cenusa sa-1 aleaga si cite altele Ea sta linga gramada de orez sau de mei §i plingea gindindu-se la vaca neagra. si 113 . Vaca neagra. cum s-o mai cbinuiasca $i cadea la pat de zacea de amaraciune ca nu se poate razbuna asa cum ii da puterea si dorinta. aproape de izvorul unde ne jucam impreuna ca doi copii. iar coarnele sa mi le-ngropi in grajd sub iesle. prapadito ? Mi-e dor de mama mea si de aceea am ascuns-o. ca pina la ziua toate poruncile vor fi implinite si vei Merse ea la imparatul furnicilor. ca n-o mai pot suferi-n ochi. mai indata poti tamadui pe un nebun. raspunsa fata. daca til la mine. coarnele le-ngropa sub iesle oasele pe masura ce se aruncara. venea. ori e laie ori balaie. am sa te rog sa-mi faci voia mea si sa tai vaca neagra? Da de ce. Si orice incerca ea impotriva blindei si inteleptei fetite nu putea duce la buna indeplinire. auzind. ca o fata imparateasca. Cind cu torsul linei. Fata nu uita duca la buna indeplinire dorinta mamei sale. frumoasa este. da are de gind sa faca. Las' ca o sa-ti arat eu $i iar incepea cu chinurile fara de sfirsit. mama ei. §i dadu alte caiere de lina sa i le toarca. Din doua una. caci. S-a intimplat odata. incepea cu altele. un print Fat-Frumos. s-a intimplat ca mama cea vitrega sa dea peste coada de vaca ascunsa in saltea si rastit o intreba pe zdrenturoasa De ce ai ascuns coada vacii in saltea. Ascunsa coada sa in saltea. o apucau boalele si furia. Azi vreau sa mi se aleaga. caierele de lina. ma prostule Tu nu te uiti ce privire are cind se uita la fata mea si la mine? Asa ca ori tai vaca. indata ce o vazu ii placu si o chema la joe. o mingiia si luindu-i caierele si i cum le plintorcea si astfel scapa de cearta acrei mame vitrege. — — — ! ! — ! Cind vedea muma-sa vitrega atita indeminare. Dupa aceea temind^-se de mama ei vitrega ca o va certa. aduna toate furnicile scapa de pedeapsa pamintului si la iuteala orezul cit si meiul se afla cmratat. Odata. Dupa ce le termina pe toate astea. ! — — — ! — Frumoasa zdrenturoasa lua gea. ori mitelor si cu ciltii. iar din carne sa nu maninci I se f5cu pe plac rautacioasei femei si taiara vaca neagra. Ce sa faca acum frumoasa zdrenturoasa ? S-a intolit cu o rochie mai veche scapatata si a alergat si ea la joe cum fac toate fetele in astfel de-ntimplari. ca lapte berechet da. nadajduind ca frumosul print va pune ochii pe fiica ei. Frumosul print. Apoi iar incepe cu noi chinuri si osinde muma vitrega. le aduna si ingropa unde-i placuse la vaca neagra sa pasca. spunindu-i vorbe grele de ocara. ii grai Maica. tu sa furi parul din coada mea si sa-1 ascunzi in salteaua ta. Oasale sa le aduni si sa le-ngropi pe lunca cu flori. or eu plec din casa ta. vaca neagra. grasa cste si nici un rau nu face Rau nu face. mai muiere.! : : Omule. mergea la iesle vaca neagra. Atunci vaca neagra venea. o mingiia si-i spunea: Taci. fata mamii. S-a dus la joe mama cea vitrega cu fiica-sa imbracata in rochii frumoase si stralucitoare. decit pe un indaratnic de inversunare. vorba aceea. daca ma va taia. merse plingind si-i povesti vestea cea trista. la care putea veni si bogat si sarac.

de minune pe piciorul zdrenturoasei. Printul necunoscut.fugi acasa. §i asa rautacioasa se prapadi si se topi. iar ele ramasera tinguindu-se. insa roasa. Printul se bucura ca aleasa inimei sale este atit de gingasa si frumoasa cu parul de aur. Apoi. la care se-ntelege ca ele raspunsera ca sint singure. In seara a doua nemaiavind papucul ramase acasa plingind. cu^acea fata frumoasa la care i se va potrivi condurul ei din piciorul drept. iar frumoasa cu parul de aur. care se potrivi. nemaifiind si altele. incit de indata merse la parintii acesteia spre a o cere de mireasa. trimeasa vorba in toate partile imparatiei ca va porni din sat in sat. Intr-o zi. se nemeri frumoasa zdrenturoasa cu galetile la apa si chiar pe aci trecea suita imparateasca. PIELEA DE Mx\GAR o craita care aveau o fetita cuminte si frumoasa. carnea pina la os. Atunci fetele se-mbulzira fiecare a-si incerca norocul cu pantoful. fiind mai zdrentunu pe brezaia dumitale. —O dinsa de maritat. frumosul print isi vazu de cale. Inainte de a muri. fi — Marite-mparate. Printul o urmari. In zadar o apucara sudorile pe rautacioasa mama vitrega incercind. merse la niscaiva vrajitori si-i taie din piciorul eel drept fiicei sale. Dupa ce fu prinsa i se vorbi care este rostul pantofului si ea nu avu incotro incit printul incerca pantofiorul. Sa se insoare dupa moartea ei. iar ea in graba isi pierdu papucul din piciorul drept. in cautarea celei rinduite de soarta. ca totul fu cu neputinta. imbolnavi regina si-si dadu sufletul. care si-a pierdut papucul pe care-1 arata multirnii. iar aceasta lasa galetile fugind speriata. vitrega cu fiica ei mersera din nou la joe si mai frumos imbracate. Printul merse la fata sa-ncerce pantofiorul. iaca asta e fata de maritat. aia si La care muma cea vitrega ii raspunse: fata de maritat. dar pe pofta inimii mele si iar mama cea vitrega ramasa plingindu-se si zvircolindu-se de ciuda. lasa cu limba de moarte o dorinta catre sotul ei. Auzind vicleana de muma vitrega. Atunci printul intreba ca daca mai are in casa si alte fete. cu rabdarea trecu marea. doar se va potrivi pantofiorul pierdut. se A fost un crai si 114 . una ca asta. Dadu el veste in toiul jocului ca pe acea fata o va alege sa-i fie mireasa. Intr-o zi. trista. n-avem nu prapadita zdrenturoasa. dar spre dezamagirea lor la nici una Mama nu se potrivi. Mare-i fu si ei dezamagirea atunci cind ajunse printul la casa lor si incerca pantoful. ca ceara de para focului. eu o aleg pe aceasta. ca o gaina jumulita de vie. insa printul nici nu le baga-n seama. Fat-Frumos o lua atunci de mireasa pe frumoasa cu parul de aur si facu o nunta imparateasca de se dusa vestea peste noua tari si noua mari. Se scremu si fiica mamei vitrege. Pentru nimic in lume nu intra. dar fiindu-i piciorul mai mare ramase fara noroc. De necaz isi dau cu pumnii-n cap. ajungind imparateasa.

A trimis dregatorii de la domnie sa incerce inelul. Imparatul nu vrea si nu vrea. i-a pus rochiile frumoase intr-o traista si a dus-o pina a trecut granita in alta imparatie de i s-a pierdut urma. numai la casatorie nu se gindea. Fata insa nici ea nu se lasa usor. Alta data iar s-a cerut de la bucatareasa sa se duca in oras. Imparatul. in rochia de magar si nimeni nu banuia ca ea ar putea ri imparatul isi puse in gind sa dea o serbare mare sa vie tot poporul doar. la portile imparatului ? Caut de lucru. Lasa pielea de magar si se imbraca in rochia de aur. A vazut-o ingrijitoarea ei cum se topeste ca turta de ceara si a invatat-o sa porunceasca trei rochii. Una de argint. Gaseste timpul potrivit si-i scapa ca printre deste imparatului. Cind s-a vazut imparatul singur si fara inel. Condurul se potriveste de minune. Sint fata saraca Ia-ma si pe Craiul. s-a imbracat in rochia de argint si s-a dus la joe acolo undevenea A imparatul. a cazut bolnava de nu s-a mai pomenit din plins. iar fiica lui cind a vazut. incit la soare te puteai uita. ci s-o duca drept la palat ca sa faca nunta cu ea. Se duce la odaia ei. A batut la poarta si i-a raspuns o muiere: Ce cauti noaptea. cum a vazut-o i-a placut de ea si a jucat cu ea de bucurie. se bucura. numai cu ea juca. A Cind a vazut-o imparatul. de plugari si mai la urma roabele si ninic. Cind vazura dregatorii minunea. Catara pe rind de boieri. Da craiul n-are incotro. va veni si ea. Zis si facut Si s-a apropiat vremea de nunta.tarii se Imparatul ramase trist si fetita asemenea. a chemat-o la masa lui si i-a pus in desti un inel de logodna. magar. A mers ea singura plingind si suspinind prin paduri si printre salbaticiuni pina ce a vazut intr-o noapte un palat mare si frumos. fetito. Cind toate au fost gata sluga a imbracat-o in piele de magar. Se lasa o tristete peste dregatori si o bucurie peste imparat. dar nu gasira. Intr-o zi. dar la ea ba. da de condur si-1 vira in picior. treia oara. Acum craiul si-a pus in gind sa nu-i mai dea drumul. doar. Cind o vazu imparatul. se bucurara si zisera ca sint scapati. Trecu o vreme si mai marii pun pe capul imparatului sa se insoare si gata. ca era atit de frumoasa. alta de aur si alta numai din pietre nestemate. sa ma aranesc. Cum Se imbraca din nou atit de frumoasa ! o scapa din priviri putin imparatul. care fetele ! — — A ! mine argata ! si-a cerut voie sa iasa de si luat-o bucatareasa imparatului de mila si intr-o sara de sarbatoare lasat rochia din piele si ea in oras pentru scurt timp. se imbraca in piele de magar ca nimeni sa nu stie cine este. luindu-i inelul ei in schimb. Iau ei condurul craitei si pornesc sa-i cate potrivire prin tari si mari. maicuta. Sa se insoare imparatul cu fiica-sa ca asa i-a fost scris. ea fugi fadndu-se nevazuta. poate vor da peste 115 . ea s-a furisat prin multime si a fugit imbracindu-se iar in piele de magar. S-a imbracat de data asta in rochia de pietre nestemate. a cazut bolnav la pat. numai cu ea glumea si numai la ea privea. fetita lui se joaca prin palat. Apoi cind i-a placut mai mult imparatului.

de cind se punea luna si si se facu o nunta mare. chema la iertaciune pe-mparat si pe fiica. Tu. si tinu o luna o imbratisa de bucurie o saptamina. nici sa nu te-nsori. dar fara de rost ca n-au gasit nici acolo fata. Pe imparat. colindind pe alte impSratii si alte mosii. insa n-au gasit nimic. insa mireasa la fel de frumoasa. Cind mai lua o data-n mina potretul imparatesii baga de seama ca numai fie-sa-i seamana. mai bine-mi cautam eu mireasa si mi-o gaseam.! fata cea frumoasa. graindu-le: fost odata ca niciodata. Daca nu vei gasi. Se imbracara soliile imparatesti numai in aur si argint si colindar5 lumea. Imparatul cind o vazu. care se uidea ca secera. Mai la urma. Istovit si amarit se culca in pat sa moara de ciuda nu alta. sa-i semene la fosta imparateasa. Mireasa asa cum dorea imparatul nu se gasea. ramii vaduv. ca un om stat si bine mincat il apucara frigurile dupa nevasta si zor-nevoie sa trimita sute si mii de solii cu potretul imparatesii ca sa-i gaseasca una asemenea. La o vreme se-mbolnavi rau imparateasa si simtind ca-i va iesi sufletul. Mai la urma cineva n-are de lucru si zice sa se incerce inelul la roabe si la argatele palatului. o sa ramiie vaduv toata viata si fara muiere. Se intrista imparatul si se imbolnavi. este. Si cum sta el in jeltul imparatese cazut pe ginduri. Plecara soliile prin cetati. Si cum vorbi. bucatareasa imparatului zise ca are si ea o fata urita imbracata in piele de magar. Printesa semana cu mama-sa. Sari-n sus de bucurie si o chema indata spunindu-i ce a poftit pe patul de moarte mum5-sa: 116 . apoi o dusa la palatul imparatului. Asa au si facut. Trimise in intreaga imparatie sa-i caute mireasa. din oras in oras si n-au gasit cui i Au plecat prin alte fari si imparatii. Nu trecu mult si-mparatului ii veni de-nsuratoare. daca te mai insori inca o data sa cauti o femeie care sa-mi semene mie. As avea dupa moartea mea. orase si-n sate. Si se potriveste inelul au luat-o din sat in sat. isi zise in sine: vai de boierul ce se roaga mojicului. incearca inelul si ca prin minune i se potrivi dusara in fata imparatului. insa fara nici un folos. Cum o vSd mai marii imparatiei. Mama imparatului lua fata cu binisoru. cum seamana doua picaturi de apa. iar imparatul si fiica — ramasera tristi si indurerap: cu intreg norodul din marea lor imparatie. GlSCARITA un imparat vestit. asemenea imparatesii nu gasira. o pusa sa se spele si sa se imbrace in rochia cu pietre pretioase. Pleca si el in lume de cauta in zadar. dar imparatul cind o vazu in piele de magar rise ca nu este ea si iar cazu bolnav la palat. pe cind imparatul tragea sa moara. caci negasind mireasa asemenea fostei imparatese. zise el. imparate. care traia fericit cu impafrumoasa ca o zina picata din cer. A rateasa si fiica lui Eu simt ca sfirsitul imi este aproape. colindara imparatia in lung si-n curmezis. sari in picioare ca vindecat de privirea fru! O moasei — Ea fete. sufletu-i iesi. caci el cauta una si da peste alta.

Dupa multa asteptare i se aduse imparatului tocmai ce ceruse. de parca avea mortul pe mas5. Cind vazu printesa rochia si papucii. s-a-nvirtit. Se-ntoarse la-mparatul spuse dorinta crezind ca nu o sa i-o poata duce la indeplinire. gata de dus la groapa. ca lucrurile ce i le-a facut imparatul. Toata ziulica se pUctisea printesa cu gistele pe cimpie si se chinuia sa le scoata din balta. cautind sa le fure asemenea rochita si asemenea papuci. Vrajitoarei i se facu mila de ea si cu ghicitul. De data asta printesa nu mai avea ce sa mai porunceasca sa-i faca si se vedea pierduta. margele si bratara din aur si vei vedea ca si papuci din pele de puree pe tatS. Doamne. deie-ti Domnul multa parte. dar printesa n-o crezu. te iau de muiere. cum tinjesc florile toamna. cu cersitul isi facucale iar pina la poarta-mparatului. ostasilor.Iaca. unde s-a vazut si s-a pomenit. au sa-i aduca noroc. §i o ruga sa-i dea o povata ca sa scape din ghearele-mparatului. pina ce-i indeplini dorinta printesei. ramase uimita si se mira cum de este cu putinta asa ceva Dar incepu sa ofteze si sa se tinguiasca rugind-o pe vrajitoare s-o scape de napasta. prin bordeie si argelesa adune pureci. Intr-o zi. a mers. Intr-o noapte-si lua bocceaua cu lucrurile cele minunate. Asa ceva e cu neputinta sa-i faca Dar imparatul dete vestea-n tara. ca jumatate din impararie si se vedea scapata ii va da aceluia care-i va aduce rochie pentru nunta printesei facuta din raze de soare si papuci din raze de luna. Plecara voinicii. Ii ghici. spre casa zinelor si spre casa zmeilor din cer. se imbraca intocmai ca o fata saraca. prin birloage. sa ia tatal pe fiica si fiica Ca va fi pacat. A mers. sfatuind-o de asta data sa-i ceara sa-i aduca rochie din raza de soare si papuci din raze de luna. mertic. Atunci vrajitoarea-i zise: Du-te la-mparatul si cere-i daca vrea sa-i fii mireasa sa-ti faca rochie inele. sa plece-n lume. tot pe linga palatele-mparatesti pina ce intr-o zi un curtean o tocmi giscarita. Imparatul porunci curtenilor si generalilor. n-am gSsit in lume imparateasa asemenea ei in afara asta vreun semn dumnezeiesc. se minji pe fa^a cu funingine si dadu birul cu fugitii. altii minati de aripa vintului eel mare. la gistele imparatului. prinse de un toiag sa se apere de rai. de de sanatate. o vrajitoare o vazu cum se ofileste. ii ceru trei parale sa-i ghiceasca norocul. sa argaseasca si sa croiasca pentru printesa rochie si papuci pentru nunta cum n-au mai fost pe pamint si pe subt pamint. Se facu o vilva mare si-ntreg poporul pleca la claca sa-i caute pureci. pe cai inaripati. il lucru blastamat si mai bine moarta. Ea isi tinea lucrurile scumpe pitulate intr-o sura de paie si cu gistele umbla zdren! 117 . le porunci si-ntr-o zi rochia si papucii erau gata. Incepu batute de bruma ! — ii — n-are sa poata si ai sa scapi. decit maritata O fi — — de tine. croitorilor si cizmarilor. Prinjesa nici gind sa se pregateascS de nunta. inaltindu-se-n vazduhuri. pina ce a trecut in alta imparatie. Imparatul aduna pe loc marimile. Acolo s-a sucit. Vrajitoarea iar isi facu drum si-n taina mare-i sopti printesei sa-si lege intr-o pinza toate rochiile si papucii de nunta si noaptea sa fuga. biata printesa sa plinga si sa tinjeasca. multumi printesa si pleca cerindu-i imparatului sa-i duca la indeplinire dorinta. prin oboare. inaljate-mparate. ! — Sa-i spui imparatului sa-ti faca rochie din pinza de aur si-i si ai sa vezi ca ai sa scapi. Cind vazu printesa ca si astia sint gata si mai rau se-ntrista si mai rau se puse pe plins si pe jeht.

auzind de bal. imparate. tot ea joaca ! Vazind ea ca bucatareasa n-o ia-n seama ba o mai dinti si infrunta. Daca se lasa noaptea si nimeni n-o mai baga-n seama. porunci sa se faca la curte un mare bal si sa fie chemati si imparapi din lume cu nice si rudenii sa-si aleaga o sotie sa-i fie pe plac. ai innebunit ! — Maicuta. Numai imparatul sta trist pe un scaun de aur la o masa. iar la bal sosisera fiice si craiese imparatesti. Faca-ti Domnul multa parte. care mai de care mai frumoase. fa. imparatul. se spala si se ficu frumoasa ca o zina. Multimea casca ochii la frumoasa necunoscuta mirindu-se de rochia si papucii minunati. Giscarita. nu stiu. mergi cu mine sa te joe la noapte. deodata se insenina fata si fara sa vrea alerga la ea dindu-i mina sa coboare scarile. Isi lua inima-n dinti si-i ceru voie: de tot. ca-i nebuna din rastoaca. cind tu nu trebuie nici prin fata sa-i treci maritului imparat. pe ele va pune ochii imparatul. Si cine a auzit. sa te duci la un bal tocmai tu o fata-n zdrente si murdara ca scroafa din cotet. Celelalte slugi dupa ea s-o ademeneasca sa mearga la bal cu ei: Giscarito. De noroc. doar-doar. — Cum. iata ca deschise usa giscarita si pasi incet in multimea ce se veselea si chiotea de bucurie. La rugile lor ea se facea ca e proasta si le raspundea: giscarito. tot ea cinta. nefiindu-i nici una dintre craiese pe placul inimii. ce ai innebunit. isi ia inima-n — si intra la imparatul: Inaltate. isi puse cercei cu pietre scumpe stralucitoare. Tot timpul imparatul a dansat cu giscarita si de frumoasa ce era o sorbea din ochi.turoasa si murdara ca vai de ea. Dar cindo zari pe giscarita in prag. ii zice un fecior apoi altul si altul. dar si de pietrele pretioase de la cercei. Cind afara. sa ne faci de rusine ? Ea pleca plingind in odaia ei gindindu-se ce-i mai ramine sa faca. fii buna. care era un flacau chipes. gata de casatorie. de sanatate ! sa-mi dai si mie ca la o fata saraca si proasta voie sa merg diseara la bal Imparatul cind o auzi si o vazu in halul acela murdara si ciufulita ii trase o palma si-i porunci sa vada de giste ca n-a tocmit-o sa joace-n hora. inele si margele. ba. i — 118 . n-am vazut. da-mi si mie voie sa merg la balul imparatului- stiu. Intr-o mare sarbatoare. Ea stia sa se poarte frumos si-i vorbea numai frumos si cu tile de-1 facea pe-mparat s-o pretuiascl si mai mull. pe sub ascuns merse la sira de paie. n-a crezut Daca o auzeau graind asa fiacaii de la grajdurile imparatesti rideau de ea zicind ! — — Nu in batjocura: — Las-o. scoase incet din bocceaua ei. bucatareasa incepu s-o ia la trei pazeste pentru cutezanta ei sa intre la-mparatul de capul ei fara voia mai marilor curteni: ! Am venit sa te rog grija Ai. ca orice fata o ardeau talpile sa se duca si ea la joe. sa ma faci de pomina fata de imparat ca n-am de slugi. Ca sa piece noaptea trebuia sa-si ceara voie de la bucatareasa. dar nu-si pierdu nadejdea. frumos si voinic. neputind sa-si mai azvirle ochii si la alte fete frumoase venite de la mari departari pentru a-si gasi aici norocul. Pe cind era jocul in toi. Fata pleca mihnita. n-am vazut. inele si bratari. rochia si papucii din piele de pureci.

tu esti de nasula un bal ca de-al de asta ? Aici vin fete-mparatesti si imparatese. A doua zi cauta pe harta satul Palmis. $i raportau: ca-i laie. frumos s-o lase sa mearga la balul imparatului. ea ramase ca mai inainte. Plecara ostirile in lungis si-n curmezis. fara s-o simta nimeni la balul imparatului. Dar ei ziceau. ca am aflat ca vin baieti frumosi? Imparatul tocmai isi tragea cizmele. ei — Baba-i — Fugi. Se spala. La git puse alte margele. ca va rascoli pamintul. ba ca-i una. fara una nu e asta Numai giscarita sta de matura curtea imparateasca si-i ridea inirna de isprava ce-o ftcea. La sira de paie isi aseza hainele si podoabele si din nou se imbraca in toale rupte si zdrentuite de nu-ti venea sa arunci nici mucii pe ea. dar facea tot ce-o taia capul. Cind soseau acasa. Ce duiesc ca vor da sa — Poate ca da. — Sa te duci unde-a dus mutu iapa si sa nu te mai vad in fata ochilor. curtenii si ostenii cu vesti proaste. de unde — De Palmis — Las'ca caut eu miine Palmis. ca lupul indemnind-o si ademenind-o sa mearga cu ei la balul imparatului. giscarita fuge fara ca imparatul sau slugile sale sa bage de seama. toti erau tristi ca le taie-mparatul leafa si nici capetele nu indrazneau de rusine sa le ridice in fata imparatului. se scalda si se imbrac5 de asta data si mai frumos in rochia si papucii din pinza de aur. la bucatareasa. poate ca nu Doar inaltimea voastra cum pe aproape care vreau marite —O palat n-am aduc pe esti ? La un timp o-ntreba: la ! te la calari satul si nadaj- parintii tai te sa-si fii zici? ! stiti ! sint parintii. cu rocbia din piele de pureci. fetele sa-i si ei la si tot sa te las. Fugi fa si sterge-ti mucii ca nu esti tu pentru bal. cind balul era-n toi. Mai la urma-n ! batjocura-i graiau: surda ca a mincat urda Giscarita din nou merge la stapina slugilor. care lipseste. Un sfatuitor mai intelept il scoase din incurcatura. la atita dascaleala. ba ca-i alta. auzeau. ca-i balaie. dati-mi voie si mie la balul de deseara. rugind-o mparatului sa te duci vezi ca taci ca o muta si te porti ca o sluta. Pe-o ureche-i intra. de rascolira fata lumii in zadar. ramas cu buzele umflate isi puse in gind. alta-i iesea. caprei ii pica coada de riie si ea tot in sus o tine. de la curte iar incepura sa dea tircoale pe linga giscarita. fa. ca pun slugile sa te tunda. alte podoabe stralucitoare-n parul ei balai. Pleca rusinata. 119 — . Si pleca asa tiptil tiptil. pe Pindi pina ce strajerul pleca de la usa imparatului si buzna in palat maritul imparat: Dupa Inaltimea voastra. alte bratari si inele. Imparatul cazu la pat de trist si de necaz. Lua cizma si azvirli-n giscarita de suparat ce era. Vom veni in tau mireasa imparatului.— Frumoaso. auzi? Fata lasa capu-n pamint si nu scoase o vorba. Si o impinsa nu ! afara ca pe o naroada aflata-n cerseala. Cam pe la cintatul cocosilor ! Baietii pe linga tirla. Imparatul cind se vazu singur. Trimise atunci ostirea s-o caute pe fata si din iad de-o fi sus pe pamint s-o scoata si sa i-o aduca. nu mucoase ca tine ? Dar cum vad. il va da cu fundu-n sus si cu susu-n fund si tot va gasi-o el pe fata cea frumoasa de la Palmis. povatuindu-1 sa faca un alt bal si sa cheme pe toti imparatii si pe toate craiesele lumii ca intre ele trebuie sa dea de frumoasa fata necunoscuta.

Incepu s-o coase si s-o descoase. de parca ar fi in al noualea cer. ofiterimii. ca de fata nu dadura. 120 . Sta posomorit si-si facea planul. $i-n mijloc de noapte. ostirii. cind un imparat 1-a-ntrebat: si — Mai chiorule. Giscarita era cea mai frumoasa si cea mai aleasa.! : ! : Imparatul sta trist. imparate. ca ea-n lume nu-i alta. ca-mparatul. ca tiganul aim sa nu-i mai scape din miini frumoasa necunoscuta. frumoasa fata din Cizmis. Pe cind isi pierduse orice nadejde. iar ea citeodata-i raspundea: — Asa e. parca te-ai fi imbatat. dar fara folos. Dar in zadar astepta ca fata asteptata. decit sa faca un nou bal. ca sa vada din ce neam este si din ce loc ? — Sint din neam Ce trage-n ham ! $i din spita far' de vita ! Din Cizmisi — Ahaa va zica din Cizmis Acolo am mi caut mi cer parintilor sa-mi mireasa. Mi te vad infumurat. Domnul multa parte. imparatul si mai mult o iubea. sa-mi peste Iume mai — Inaltate imparate. ! < Alta scapare de la boala nu era. dar babii un colac ». Asa isi irosea el cu mai marii imparatiei dupa leacuri. imparatesele si craiesele ramasera cu gurile cascate la ea. Aseza pinde ca sa o urmareasca ce face. iaca intra si necunoscuta. dar sura virful surii ! ? ba Imparatul. poate va veni din nou frumoasa necunoscuta si de data asta jura ca nu-i va mai scapa. de dorul frumoasei fete necunoscute din Cizmis. Acuma isi da cu pumnii in cap ca n-a pus mina pe ea cind a putut. Fetitele cu vorbulite $i tot natu cade-n lat. porunci generalilor. aleasa. se strecura prin multime si ca o naluca se facu nevazuta Imparatul cind vazu. Mai bine masoara de multe ori si croieste o data sa nu ni se intimple ca celui din poveste. Tot palatul se lumina de stralucirea si podoabele ei care luminau ca lumina soarelui. Pornira dupa ichimi. nu mai venea. sa i se caute frumoasa fata in satul Cizmis si sa i se aduca nevatamata la palat. cum nu-i scapa socitele din gheare motanului. cind se-ntimpla toate. de i se scurgeau ochii dupa ea. Dorul il usca si la fata se pirlea vazind cu ochii. injelegea si el. zise necunoscuta ! Pasarile se momesc cu graunte. degeaba se-nvirtira. maria-ta. In zadar se ostenira. Imparatul se simtea alaturi de frumoasa fecioara venita din popor. babe si vrajitoare si vorba aceea mai putin leac. era dus cu gindurile-n alta parte si ce-ntelegeau peretii si tobele. §i se jura ca n-o sa-i scape. Cind cere minte de la-ailanti Ascultindu-i cuvintele-ntelepte. Ce erau sa faca sfetnicii? Toti dadeau din colt in colt si nu gaseau leac. Imparatului nu-i iesea din minte. de noroc de sanatate ! Unde-1 izbisi sa esti ? sa te si sa te fii fii craiasa. De data asta imparatul cazu bolnav la pat si se topea ca un muc de luminare. faca-ti de muiere barbata. O pofti. la masa lui si toata vremea dansa cu dinsa povestindu-i cite-n luna si-n stele. Imparatul cind o zari isi zise in gind: asta-i si mai frumoasa deck aia de la Palmis. de parca era lovit de prastie si nu stia cine 1-a lovit. Toti imparatii. vezi tu acu-n — Acu-1 vad.

numai tinarul imparat tinjea si se-ntuneca de inima rea. Ea nu se lasa Facea ce facea §i drept la usa la imparatul. li ii saruta mina si o pofti la bal. o credeau zurlie de tot si cu toata frumusetea ei o lasau in pace sa ramiie acasa cu gistele ei gilcevitoare. alpi cu iesi inainte. tuni in case de-mparap. Toti imparapi. Pe partea ailalta. Giscarita facea pe proasta. doar pe cele din palat le uitara si de urma fetii nu dadura.. iar imparatul ramase adinc indurerat. iar ghineralii si mai marii curtii tremurau de frica temindu-se sa nu faca imparatul vreo pozna nefiind in toate apele lui. 121 . ea a raspuns ca nu e fiica de-mparat si nici de vita boiereasca. Deodata. far' de mama. Este o fata saraca. Dar la cintatul cocosilor giscarita pacali pe imparat si garzile. sorbea din priviri de mindra ce era. Sa-ti pui lacat la gura si fiare la picioare si-n palat sa nu mai calci. nici ea nu se da batuta. Mai intii cerea voie sa mearga la bal. crescuta din piatra Imparatul a mai intrebat-o din ce sat este ca sa stie unde s-o caute daca-i va mai scapa. cu toale din gainati. mersera la giscarita rugind-o pe rind si fiecare sa mearga cu ei la bal. herghelii. n-ai putin obraz pe aici sa nu mai calci? Apoi suparat lua un bit si o lovi cu el in spate. Asa pieri pentru a treia oara. far' de rata. Giscarita auzi si ea si parca-i pieri pofta sa se joace cu soarta imparatului si sa-si zica in gind: lasa-1. isi holba ochii si-si fringea gitul in zadar. alti imparap. Rochia si papucii ei din raze de soare luminau ca soarele ! in miez de vara. Baiepi de la grajdurile imparatesti. $i dupa obiceiul imparatilor. Intreaga suflare stelele. iar cu luceafarul. Biti§. Iar la cintatul cocosilor a pus straji s-o pazeasca mai scape. Se catara toate fetele din Bitis si din imparatie care aveau inele. da-i frate cu alt bal. venite de pe intreaga fata a pamintului. imparatese §i printese. De data asta cazu bolnav si era a§a de trist si abatut ca numai ce nu-i iesea sufletul. De acum ridea si se veselea imparatul ca si cind era sigur ca frumoasa fata este a lui. Intrebata de e fiica de-mparat. imparatesele cu craitele jucau si se veseleau. iesind pe o fereastra din palat fara ca sa fie vazuta. . Pirporis. Necunoscuta nu venea. Venira doftori si doftoroaie de la capatul lumii dar leacul nu-1 gaseau. cautind a-i face toate voile iar ca sa fie mai sigur de ea schimbara inelele. Imparate. Unii o asemanau imparatul de bucurie isi pierdu mintile. las31-l. Se duse vestea-n imparatie ca trage-mparstul sa moar2. Giscarita i-a raspuns ca este de la: sa nu-i ! Bitis. in prag cine rasare pe nea§teptate ? Tocmai giscarita Palatul se umplu de strSlucire cind necunoscuta fata pasi pragul. Flacaii vazind-o intr-o ureche. De necajit ce era. Marite-mparate. fugi — — afara suparata. Sta la intrare. pe-mparat. Optsaris ! Imparatul nu-i lua in seama glumele. pacurarii §i porcarii. alte cheltuieli. de la bucatareasa Bucatareasa o lua la goana cu linguroiul eel mare plin de zeama. N-au lasat un joe sa le treaca si sa nu-1 danseze impreuna. lasa-ma si pe mine la bal. parca-i tuna si fulgera. Imparatul pleca mai devreme s-o astepte pe frumoasa necunoscuta. deie-ti Domnul sanatate si noroc la imbatate. Fata mihnita.

Unul avea copii.fie si suparat. Fratele eel cu trei copii. se dichisi si intra in palat. intra la bucatareasa giscarita pe nesimtite si lasa sa-i cada inelul dat de irrparat in cafea. Fara zabava merse deci si-i ceru: ! da-mi si mie un copii sa-mi mosteneasca imparatia vad ca n-ai avut rod si ca sa nu ni se piarda neamul. in bucatarie nimeni n-a intrat ? Tu ai pus inelul in cafeaua mea? Atunci giscarita raspunse: se cuvine si un raspuns bun. Pleca fratele mulpamit asteptind sa-i trimita pe fiul eel mai mare. il imbraca in haine stralucitoare numai din aur si argint. frate. un an si craisorul nu venea De ce nu venea ? Iaca intrase pe ginduri bietul imparat si nu-si putea da cu socotelile ce se ! — Fratioare. cind i se pregati cafeaua. din cei trei copii ti-1 dau pe eel mare ca sa-ti fie de folos tie si imparatiei. zari la fund inelul lui. Giscarita pleca la sira de paie. il lua pe al mare. Astepta el o zi. spre mirarea tuturor ajunse craiasa si va fi traind si acuma fericita cu imparatul ei. Imparatul incaleca si el pe alt roib si pe drum ocolit ajunse inaintea fiului sau la podul de arama. il arma din dinti pina-n picioare il sui pe un cal alb si-i ar5ta calea spre noua imparatie. se spala frumos. sari la ea de-o imbratisa cu dragoste si sete. sluga necredincioasa. Se zbatea bietul om ca pestele pe uscat si traia fara nadejde ca dracu-n apa mica. cind crede in ai bogati. desculta. mai frumoasa ca o floare de primavara. sa ! cine a pus in cafea inelul. Cind acolo se prefacea ca este o ala mare cu dintii rinjiti si sabia ridicata gata sa-i ia zilele aluia care va cuteza sa treaca 122 . iar eu incalecai pe-o sea. nu se uita 1-ai saraci Dar de-acum socotea ca destul 1-a chinuit si cauta sa afle imparatul adevarul. Cum a rasarit inelul in cafeaua mea ? o intreba imparatul mirat. o luna. o saptamina. ii venira puterile. gindesc un ceas. Cind o vazu imparatul. — — La o asa intrebare sa ma CERBUL DE LA BALTA A fost odata doi frati imparati. — Bine. miine vei merge la spinzuratoare in mijlocul tirgului. Intr-o zi. Dupa asta se facu nunta mare imparateasca. Cind sorbi cafeaua. iar giscarita. ca sa-ti dau raspunsul potrivit. scoase rochia din pinza de raze de soare si papucii din pinza de raze de luna. Cel fara de copii era trist si ingrijorat gindindu-se cui ii va ramine imparatia dupa moartea sa Si se gindi sa-i ceara un copii de suflet de la frate-su. ! intimplase. Mai marii palatului o adusera pe giscarita. Bucatareasa vazind ca n-arencotro recunoscu ca numai giscarita a intrat putin in bucatarie. de va spusei povestea asa. rupta si murdara. Bucatareasa lua cafeaua si merse sa i-o dea imparatului. Cind o vazu imparatul o intreba: afli — — Nu — Cum nu — Iaca nu — Daca nu stiu. Maria-ta stii? ! stiu. Da-mi ragaz Maria-ta. dar celalalt nu avea. Imparatul sta betejit slab si ghebejit gata-gata sa dea ortul popii.

I-a luat scara si 1-a lasat sa moara-n fundul fintinii. Copilul ii povestea taina cu fiara de la podul de arama si groaza ce 1-a apucat. Cel mai mic insa nu se lasa mai prejos si vru si el sa-si incerce norocul. iar imparatul trist a dat din cap. vazind ca nici acest copil nu pretuieste o ceapa degerata. Merse el. si-ti voi dovedi ca sint vita de imparat viteaz $i pleca de-aici inainte singur pe locuri prapastioase cu ale. nu ! ! te las. daca-mi dai calul cu armile tale si toalele tale. sint un mincinos ca alti oameni. da-mi un cal si palos si eu omor fiara de la podul de arama Numai lasa-ma sa-mi incerc si eu norocul. eu iti vreau binele. fara ca sa simta ceva feciorul sau. Copilul eel mare cind il vazu se-nfricosa foarte. Pe deasupra-i mai dadu si pielea cu care i-a spaimintat la podul de arama: Na-ti-o si cind ti-o fi vreodata mai greu sa nu uiti sa te arunci pe ea si asa o sa scapi de napasta. Imparatul pe alta cale. iar de capul incoronat. de beu apa. ca nu mai putu rabda si scobori de pe cal sa bea apa dintr-un bunar Mai intii lega el calul de stinghia bunarului si cobori in jos pe o scara. la-ntuneric Iti si — multamesc. — tata. Cind privi vazu in capul scarii pe omul rosu rizind ca un smintit ca 1-a pacalit. Il asculta pe fiul eel mare povestindu-si patania si-si dete seama ca nu e bun sa fie imparat. el sa ofteze Incepu ce-o sa se faca? ! De ce nu 1-a ascultat Dar ! omul rosu pun Baiete. Dupa ce beu apa se-ntoarse-n sus. Pe de alta parte el ii iesi inainte la podul de arama. sa n-aiba-ncredere-n el si sa nu descalece calul. Tata.! peste podul eel mare. intoarse calul indarat si se duse dirdiind de frica la tata-su. Pe alta parte si el i-o lua iar inainte si iesea iar la podul de arama. Din nou se-mbraca intr-o piele de fiara salbatica ce urla ca turbata la sosirea micutului craisor. — — Taicutule. ca treburile imparatiei de tu esti un nemintos. merse si chiar la calea salbaticiuni si oameni rai. S-a lasat pagubas si de asta si cazu bolnav pe patul de moarte. Atunci imparatul arunca blana si striga la feciorul sau sa se-ntoarca: Heiii Petreeee intoarce-te o tira-ndarat. De aceea il rosti pe eel mijlocari si-i dete drumul inainte. i-o lua inainte si-1 astepta ingrijorat la palatele de aur. care pe alta cale ajunse si mai indata la palat. eu ma due cu credinta-n Dumnezeu am sa birui Atunci imparatul mi-1 rosti frumos ca de plecare pentru cale lunga sa-i ajunga. numai cumpaneste bine ce greutati te asteapta. Iti scara sa iesi la lume. Mai intii sa uiti ca e vai capul lui se lovesc. ca tata vrea sa-ti dea citeva povete sa-pl prinda bine la drumul greu si lung. Copilul intoarsa capu si se opri din cale mirindu-se ca in loc de o fiara salbatica vede pe tata-su ! — ! Imparatul il imbratisa de bucurie si-1 sfatui cit o fi si or trai sa se fereasca de omul rosu. il apuca o sete pe inima. dar daca-i devenea sluga putea vedea si lumina zilei De aceea. Craisorul isi lua vint si cu roibul sari peste fiara gata-gata sa-i ia capul de la trup. omul rosu il avea la mini Puteau sa-i putrezeasca oasele jos la racoare. ! neinfricat ! ! ! pe tata-su? in zadar. incepu sa tremure. vazind ce copii fricosi poate sa aiba. Iar — ii grai: Nu 123 . De-acum mergi cu Dumnezau si sa auzim de bine. iar el singur jumatate. Iar se imbraca in toale de ale fioroase si iar se spaiminta si feciorul mijlociu fugind acasa. care crezi ca tot ce zboara se si maninca — Tata.

sa rupi o floare de pe stratul de viorele si daca vei scapa de ciinele meu. e drept. iar omul rosu calare ca un mare craisor de la rasarit. unde zace casa sufletului. Sa sari gardul la mine-n ograda. Dar el se prinsa de tulpinile copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre mari si copaci la vale. 124 . De aci inainte Patru mergea pe picioare descult. gindindu-se ca nu mai are aid nici o scapare. Patru fund silit n-are ce se face si se duce. fara sa cuteze a-i trece nici pe dinainte. iata-i ajunsi la cetatea mare imparateasca stralucind de mareple ca soarele cerului. Cerbu va veni sa se scalde si sa-1 ocheasca atunci cind se va intoarce cu capul catre groapa drept la capul pieptului. ca sa scape de sluga. boi. il ruga pe imparat sa-1 trimeata pe Patru sa omoare cerbul — Ma-nvoiesc si scumpe A de la balta. In groapa sa faca un om. Ca sa nu-1 omoare omul rosu. ciinele se-mpiedica-n pielea fermecata. graieste ! mic de imparat. Patru il asculta ca o sluga credincioasa. rupsa o floare si cind sa sara gardul indarat. un ciine mare negru se repezi sa-1 rupa-n bucap. Sa ia gida. bivoli. iar eu sint Patru. Atunci muierea auzind cum sta taina ii grai: Petre. Pe drum o muiere batrina il vede lacramind si-i iese inainte intrebindu-1 De ce plingi mai baiete? Pleca el sa-i spuna tot necazul. Omoara-n cale tot ce este vietate oameni. Incepu de aici incolo sa capete curaj si nadejde ca are sa omoare cerbul. cai. Se mira imparatul de curaj ul slugii ginerelui sau. chiar la casa sufletului. cerbul se-mpiedica de un ciutac. — — Muierea-i dete pielea cea fermecata si-1 mai invafa sa sape o groapa adinca linga balta. Pleca el oftind si lacramind. Omul rosu. scapat vei fi si de cerbul de la balta. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de la balta n-are sa-i mai omoare ostea lui Verde-mparat si el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia. fiul eel invoiesti. ii lua mai intii armele. Treceau ami si el il asculta cum asculta cinele pe stapin.: ! : de-acum Daca te inainte tu esti sluga mea. suliti si toghii sa omoare cerbul de la balta. in virf sa-i puie un ac. iar el scapa teafar. Dupa ani de calatorie pe jos. Cind fu gatagata sa-1 ajunga ii arunca in fata pielea cea fermecata. Dupa ce se scalda se-ntorcea cu fap spre voinicul din groapa. ! Omul rosu ii pusa scara. oi. Imparatul le deschisa portile de aur si-1 saruta pe omul rosu crezindu-1 ca este nepotul sau din vita imparateasca. cazu si muri. Pe om sa puie pielea cea vrajita. Cerbul insa cu gida inflpta in cap nu-1 lasa. Tu sa ma asculti daca vrei sa scapi. cu arcuri. Cerbul era fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o sura. Pe sluga insa nici n-o baga-n seama. Pe la un timp s-auzi ca la o balta mare s-a abatut un cerb cu coarnele numai pietre scumpe si ca face multe rele. cerbul multa floare omeneasca a bagat in pamint. El ii tSie capul si-1 duse imparatului. sa se scalde. necum sa-i intoarca vorba. Arunca pielea ce i-a dat-o ta-su. catiri si cite altele trimis imparatul ostasi si ciSlareti. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. fara sa-1 sminteasca din loc. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. dar toti cum s-au dus acolo s-au prapadit. Sari el gardul in ograda. Statura locului si se minunau de cele ce vedeau. Cum il lovi fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. hainele se sui pe calul imparatesc.

pe carare. nu te mira de mine. nu casca gura. ii esti ala. Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la sint acela care sint ala ce ca-ti voi fi de folos. Mergind el zile si nopti ajunse la o farina mare unde arau plugurile brazde man si adinci. Ia-ma balta ! cu tine ma — — omorit cerbul de — Eu am omorit cerbul de — Atunci eu Frigurosu ! le balta. ce o mai fi si asta ? Lunganul il auzi. — — Eu sint ala care am omorit cerbul de raspunsa Patru. voi adapa pe unde voi da de riuri si izvoare. se vaita de ger. de mine. sta de se zgribulea si dirdiia de trig inconjurat de toate partile de foe si tot striga cit il tinea gura ca nu mai poate de ger si mai cerea alte cojoace. cind colo. la balta. ba.! :: Dar pina la Verde-mparat. ii da drumul si iara§i o prindea. Cine s-a dus acolo. De-aci inainte pleca impreuna cu: Flaminjosu. Setosu si Frigurosu. sa stii ca eu sint Fugila. far'de pic de demincare. Patru sta-n loc si se crucea de cele ce vedea. Patru ramase locului mirindu-se: Doamne. L-a luat si pe asta si au pornit-o tot inainte. ca-ti fi odata de folos. ce sa mai fie si asta. 125 . graindu-i: Ce te miri. Cind la un timp se opresc mirindu-se de un om care prindea musca. iar minili cit rischitoarili. viu nu s-a mai intors. poate-ti voi fi cindva de folos. Plecara de-acum trei insi pe cale. ia-ma cu tine ca poate-ti voi fi vreodata de vreun folos. Alerga dupa un iepure speriat de pe cirtog si-1 batea cu palma peste fund sa fuga mai repede. iar omul setos ii zise Ce te miri. la un noroc Nu mersera mult ca vazu pe o cimpie un galigan de om cu niste picioare lungi cit prajinile. Omul asta il vazu ca se mira ca un copil. Noua piraie-i curau in gura si el sta si se vaita ca nu mai poate stii ! — — Cerbul di — Atunci sa — balta? — Eu — Si eu la balta eu 1-am omorit de sete. ce te-nduri Mai bine te-ai mira de voinicul ala care a am amorit cerbul de la ma numesc Setosu. — Daca tu eu sint Muschila-Ochila. Patru cind zari minunea se-ncbina de cele ce vazu. Si-1 lua cu el. Atunci. Doamne. Pe cine sa-1 trimita atunci impetit ? Doar n-o sa-si puie via|a la cercare omul rosu Sa-1 trimita pe argatul sau. ! Pleca el posomorit dar cu credinfa-n Dumnezeu. merg cu tine. era cale lunga sa-ti ajunga. in mijlocul focului imbracat in noua cojoace? Ce te miri. mira-te de ala care a omorit cerbul de la balta? Eu sint ala care am omorit cerbul de la balta. baiete Mai bine te-ai mira de ala care a omorit cerbul sint si ! — — — — de la balta. Cind in cale un om imbracat in noua cojoace. Mersera ei ce mersera. Se oprira-n loc toti mirindu-se: Doamne. Te miri de mine ? Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la balta! ca eu sint Flaminjosul Ia-ma cu tine ca-ti voi fi de folos. iar un om le inghitea si tot se vaita ca moare de foame. detera de un om voinic cit un mai. se opri din fuga si-i grai Baiete. ia-ma cu tine voi ! la balta.

li imparat — Cum ajunsera deschisera portile cele mari imparatesti. Dupa asta-i veni foame si incepind sa strige ca lesina de foame de-nghiti niste depozite de munitii de la strajerii imparatiei. capetele vi le voi taia. Iar de nu veti minca. noua berbeci fripti si pe deasupra inca un bou mare in frigare. Setosu de necaz ca n-are ce sa mai bea se puse pe doagele si cercurile de la ardoave si pe toate le minca parca ar fi mincat ocoaje de piine. Gerosu sufla ca moare de ger. Mai la urma lungeste pasul. s-apuca cu miinile de par si-si smulse barba. insa nu stia la ce greutati sa-i puie. Toti curtenii ramasera cu gurile cascate si cu ochii holbati la namila. cei noua Mincaciosu cind se arunca pe cuptoarele de piine le facu praf dintr-o imbucatura. deodata se-ntrista si-ncepu sa plinga ca stia bine ce-i poruncea imparatul nici in ruptul capului nu are ce sa faca ? Mincaciosu insa cum il vedea oftind se strica rizind stiind ca n-o sa-i ajunga bunatatile nici noua cuptoare de noua cuptoare de piine. Cind auzi Patru. Alerga in vale la un riu si-1 sorbi dintr-o-nghititura. Setosu puse gura la cep si le beu dintr-o sorbitura pe toate. capul le va taia. ajunge el mai intii la fintina. drept la Verdes-imparat. Noaptea soldatii de jur imprejur aprinsera noua cara de lemne ca sa-i arda de vii. sa fuga pe jos. de s-or duce pomina. Imparateasa se-ntoarse tirziu. Imparatul dete semnalul de incepere a intrecerii. Cind deschisera usa mare-i fu mirarea vazindu-i pe toti suflind in palme si batind pintenii de frig. focurile ardeau de duduia pamintul.: . iar eel ce se incumeta. Fugila zis Ochila. iar Fugila cu doua ulcioare goale-n mini pasea leganat fara graba. Verdesdin tinda de sus — Sa ca eu fata nu voi da-o decit daca o masa imi veti minca se iar le grai: stiti la piine. Imparatul speriat il opri: li pentru o masea. temindu-se sa nu le sece toate riurile si toate marile. Insa tot nu se dadu batut si porunci sa scoata din pivniti noua ardoave de vin vechi si de nu le vor bea. Imparatul Verdes se facea ca nu e suparat. iar pe berbeci si pe bou ii inghiti parca ar fi mincat o pipota de gaina. Ea sa alerge pe o iapa nazdravana. Imparatul porunci de berbeci fripti si se adusera cele un bou alinat in frigare. apoi incepu sa se vaite ca moare de sete. ca te pomeni ca vrei sa bei izvoarele apelor si marilor sa lasi omenirea sa piara de sete ? Ogoieste-te ca ridic toate armatele sa lupte cu tine si nu ne lasam batuti. doar-doar le-o taia capetele. Dintre ei iesi afara Fugila. dar cind arunca o gura de apa peste un regiment de ostati fu cit pe-aci gata-gata sa-i inece. se-ntoarce la iapa. De nu-1 oprea imparatul era gata sa-i inghita ostirea toata Se mira imparatul ca asemenea mincacios nu mai vazuse si nici auzise. umple ulcioarele. Frigurosu. Cind noaptea. cu iapa frinta de oboseala. o bate cu mina peste fund pe iapa si-i zice sa grabeasca apoi se-ntoarce voios la-mparatul sa-i dea apa de izvor din munte sa bea. porunci sa-i insele la noapte si sa-i culce intr-o soba mare de tuci. si Muschila Si de aici inainte pleca baiatul cu: Flaminjosu. ! — Stai. Daca vazu el ce vazu se aseza locului. tele al — Unul dintre voi 126 . Imparatul cind vazu cu cine are de-a face. Setosu. Imparateasa zbura-n vint ca o naluca. Dimineata se scoala imparatul cu noaptea-n cap sa-si vada isprava. Suparat. Iaca ce-i mai trasni prin minte sa se-ntreaca cu imparateasa mea la fuga pina la MunMare. ba. Pina la ziua mai adusera inca noua cara cu lemne groase sa faca cenusa nu friptura.

tu 1-ai ascultat. singurel le nu — — ! cu motanul in vatra — Atunci da-ne imparat — Mai baiete. ! ! ! — trei lei perechea In zadar printesa se vaicarea ! si-i dar ca omul eel cu miinile lungi a prins-o. craisor de vita imparateasca si nu omul rosu. Cind colo. asa te-am crescut eu. mai-mai sa nu-i crape fierea-n el de usturimea de la ficati. asa m-asculti tu de-mi mincasi zilele la batrineata Eu am crezut ca imparatul are armasar.! ! Imparatul daca vedea si minunea asta. ca fata lui nebuna Dupa ce toate poruncile fura indeplinite iar imparatul sa nu mai stie ce sa mai nascoceasca ca dea fata. nu e om de treaba. singur. nu dau dupa Rosu-imparat. o s-o dau eu dupa eel ce se cuvine s-o dau Se-ntoarsa Patruta Fat-Frumos cu ortacii sai si-i spusa unchiului toate cele intimplate din fir in par. Dorea intradins sa-i pedepseasca pe asti natarai veniti impetit sa le ramina doar oasele-nsirate pe garduri. In varsatul zorilor sosi imparatul zimbind pe sub mustata. c-asa i-ai jurat ! Eu toate-am ghicit de la inceput Acum du-te sa vie unchiul tau imparatul cu omul rosu pregatesc de nunta. Numai cintece. facu plecaciune in fata marelui Verdes-imparat. la palatele de clestar ale imparatului. zicindu-i: lata. fata s-o ducem precum am primit porunca de fata la Rosu- nici in ruptul capului. imbracati in de aur si argint. asa te-am invatat eu. baiete Voi pe toate le-ati izbindit macar ca n-am crezut. Patruta Fat-Frumos. inaltate imparate. Si turbat de minie nu mai putu pune friu gurii si da-i inainte cu sudalme si vorbe urite fata de tinara printesa si Patruta linga Patruta ! Fat-Frumos. zina dormea ! ! Fat-Frumos Nu-i venea sa creada ochilor imparatului ce vedea ? I se parea ca viseaza. ! focului. aceea ca el este nepotul sau. joe veselie. Mai. el stia una si buna. se scula. Pina acum toate poruncile le dusera la indeplinire si trebnia sa le dea fata sa-i fie mireasa omului rosu. trase zina pe pamint si o culca linga Patru Fat-Frumos. ce-o mai fi si asta se gindira ei tremurind de spaima Peste noapte fiica-mparatului se prefacu-n zina si pe o aripa de vint zbura-n cer. craita. Si iar ii mai veni un gind negru. Cind ajunsera si la Verdes-imparat se lumina curtea de si atita stralucire bogatie. Ce mai vrei sa-ti mai facem ca sintem gata. bun ca eu ! ma numai pentru inselat. hain si rau la suflet. Muschila-si lungi miinile pina sus aproape de bolta cereasca. ca de data asta. El te-a inselat. cu trei fire-n barba. staie albe Se rostira toti curtenii dupa obrocul imparatesc. Acum ce sa mai fac ? O sa ramin fara de odrasla mea. dar vad ca a iesit din el magar Ce rusine Te-ai pus linga un terchea-berchea. dar nu era din pacate vis. iar pe fata. numai sluga omului rosu in toale ca de argat. numai una n-o spunea. ce n-a mai vazut lumea de cind este lume. 127 . le va atirna capetele-n pari sa sperie ciorile din vie. ca tot ce ne-ai poruncit ti-am indeplinit. Bine. Nu mai vreau nimic. calul ti-a luat. care-i pui de drac. ca e arata ca ea a zburat in slava cerului. ce se da drept om de vita imparateasca Insa Verdes-imparat tot nu vroia s-o dea decit cu de-a sila. Noaptea sa sc cuke fiica imparatului sub un mar de aur aproape de Patru si daca in zori va pieri din acel loc. care-n lume n-a mai fost. far' de par pe cap. nici tartorele de la talpa iadului nu-i mai scapa.

Stati. Insa multimea de crai si imparati chemati la nunta mi vazusera o mireasa mai frumoasa. cu noua clopote si cu nouazeci si noua de popi. patru armasari salbatici sa-i sfirtice trupul in patru colpuri ale pamintului. S-a chefuit si petrecut numai in cintece si jocuri. numai curteni. fratilor si nu va mirati ! Top sinteti imparati numai unul de aid se da ca e de vita imparat. care face pe viteazul. sa-i piara urma. pe cind eram copil micsor. Mai priviti-1 pe acest viclean imparat ca nu-1 mai vedeti Nuntasii toti. ca prin viclesuguri ajunse-mparat ba si la-nsurat. Era mai mindra dedt o zina picata din cer. o luna si ani de zile. daca e pe direptate. de cind se punea luna si pina uidea ca secera. vulpe batrina mai sint Toti ma cred cineva ! Asta e tactica nu jucarie Toate imi merg ca pe roate. de spin ceera. ca sa piara neamul omului rosu si eel viclean. Numai unul dintre voi este hot Care. Si in gindul lui isi zicea: Nimeni nu ma-ntrece pe lume. il despuie de toalele imparatesti. cind pe altul 1-a-nselat ! Nici nu e viteaz. impSratul mai intreba o data Patruta Fat-Frumos. sa-i piara vita. Pe cind gemea biserica de suflare omeneasca. tu esti eel inselat. c-am fost si eu la nunta lor. Deodata. sunara trimbitile de aur si nuntasii pornira la manastirea cu noua turle. cu omul rosu. Verdes-imparat se ridica de pe scaunul de aur si grai: Voi nouazeci si noua de-mparati. parca era un facut. Inal|ate imparate. Ostirea prinse pe omul rosu. crai si — ! ! imparati. El se stie acum. il batura si-1 hulira. s-a facut cununia lui Patruja Fat-Frumos cu frumoasa printesa si s-au incoronat amindoi ca imparati a intregei lumi. Leleee. o zi si-o saptamina. iar unchiul sau a plins de bucurie ca Verdes-imparat prin intelepdunea sa a aflat adevarul §i i-a scapat nepotul din robia acelui om videan. ca la soare te puteai uita. Dupa ce nuntasii au rasuflat usurati ca dupa o dreapta judecata. sa se incoroncze si sa se cunune tinara craiasa. se mingiia el cu asemenea ginduri. pe lume aleasa. sa nu-1 chinuiti prea mult. tu esti nepotul imparatului Tu sa spui cum sa piara eel ce te-a osindit sa-1 slujesti prin viclenie fara mila si fara sa simta ce e pacatul. — — — ! O ! ! — — 128 . Omul rosu se umfla-n pene ca un curcan si zimbea pe sub mustata ce n-o avea. cine. dar la ea ba. numai vulpe vicleana impopotonata in straie-mparatesti. ca pe lupul schiop care a mincat turma de oi. $i s-a pornit o nunta cu chiote si veselie. Patruta Fat-Frumos s-a imbracat in straie imparatesti. Priviti fafa lui galbena ca ceara. apoi 1-au legat de patru cai salbatici si trupul lui rupt s-a dus in patru parti ale lumii. Cind se vazu ca inselatorul era omul eel rosu si nu mai incapea nici o indoiala. cu capete-ncoronati si neincoronati.! : ! Printesa se imbracase asa de frumos. Pri1-ar vinde si pe tata-su viti-1 cum tremura de frica. toti cu ochii pe omul rosu-galben si tremurind ca piftiile iarna-n furculita. cum ? isi dadura cu coatele imparatii suparati la auzul acestor cuvinte. $tie ca-1 asteapta afara o tapa in care sa stea infipt pina i-o ciuguli corbii carnea ca sa-si mintuie sufletul eel rau si fara de legile sale.

Dracul era imbracate in pale verzi si cu mustata. ruga sa — De-acum inainte de oameni ca mine da. 129 . Unde mergi. mergea cu oile. — NadSjduiesc ca mila de un om care de ai iar eu te voi ajuta. traia un om cu o muiere care aveau Muierea eria rea ca o scorpie. pe care le facea un om mare. raspunse copilul. ci e drac si iar il infrunta pe drac nevoind a ii calatori-mpreuna. departe. cu porcii. Dracul ramasa-n urma si-1 ajunsa iar din urma. cu diavolul si merse impreuna cale-ndelungata. Mincau La o vreme mergind ei asa printr-o pustietate fara de apa si subt o dogoare a soarelui de sa putea coace oul in nisip. Toate batjocurile astea nu-1 smintira Insa pe copil de la-nvatatura.! ! ! : COPILUL SI DRACUL Departe. Muma-sa se-mpotrivi. pina ce-i iesi dracu-n drum. trecu piste mari si tari si mai urma dete de-o £ara unde traia o imparateasa vaduva. ca dealurile erau sterpe si pamintul numai pietris de nu dadeau nici un rod. vazind ca a ajuns la virsta cind se va putea singur descurca-ntre straini. beau impreuna si sa hodineau impreuna. Iaca ca-p gasesc eu Nu e nevoie de ajutorul dumitale. Merse el cit merse. catindu-1 pe ta-su tata. baiete? il intreba dracu. da-mi-te un de tot nou il ajunsa din urma si-i spusa vei degeaba te sint si tata sa-1 cat. El merse drept la-mparateasa si sa plinsa spunindu-i necazurile lui. El invata bine si dascalii de la scoala il laudau pentru cumintenie si vrednicia lui. ajuta la munca cimpului lui muma-sa si facea tot felul de treburi. cind veni vremea baiatului sa bea si el. El vazind cum e-mbracat dete-n gind ca nu e om curat. Pina la urma omul se baga-n casa la imparateasa. te-a? faci la tie. calator atit necajit. asa ca — Eu copil sarac dorul de ma trimite-n lume nu-mi rau — N-am facut rau nima. Dracu baga-n ciuturS galeata si scoasa apa de beu si sa satura. Dupa namneaz. ca acel — — — — si dracul din feresti. unde soare rasare. top copiii-1 batjocoreau ca este fara tata si sarac. ma descurc eu §i singur. Vazind el ca-n satul lui nu este loc de nici o procopseala. nu mai ramase apa si galeata se desfacu de sangi Si baiatu sa-mprieteni si cazu-n flntina — Daca vrei sa bei apa trebuie sa scobori in ciutura. ajunsara sleiti de vlaga la o ciutura. Caut de lucru si nu gasesc. Vazind ca nu se poate-ntelege cu muierea isi lua lumea-n cap si pleca la-ntimplare-n lume. om este dracu. De chin si inima rea omul isi lasa la muierea lui cea cu suflet de napirca si copilul. care era cuminte si tare ascultator. Cind ajunsa copilul mare de merse la scoala. zile-ntregi n-a sorbit un strop de apa. Bietul om tot ce facea nu eria bun. Si pleca copilu-n lume si merse. impreuna. Toata ziulica se certa cu barbatul ei. ama in cele din urma ii dete-nvoirea ceruta spunindu-i sa se fereasca sa mearga insa pe drum cu un om cu {oale verzi si mus- un copil. Da baiatul trebui sa mearga luni si ani. ceru di la muma-sa voie sa plece-n lume sa-1 cate pe tata-su.

iar din gura prinsa un peste cu solz de aurel cuvinta: ! sint fiul imparatului pestilor si de vei lua de aur. o pusa-n chesa si merse mai departe la vinatoare. ca este timpul mai potrivita mireasa ar fi fiica unui imparat dintr-o tara bogata. Iesi afara din ciutura. Baiatul o lua. Baiatul scobori din piatra-n piatra pina ajunsa jos in fundul ciuturii si pofta. Se bucura nespus de mult imparatul de sosirea fiului sau si cum nu avea alti fii sa grabi sa-i spuna ca el va fi mostenitorul scaunului imparatiei. ca-ti dau o pana din aripa mea si de la mare necaz are sa te scoata cind o vei aprinde. la Cum ajunsera la-mparat. Cind auzi asta diavolul sa bucura. sa-ntrista abia stapinindu-sa sa Imparatul sa-1 insoare si ca cea mare si spusa-ntr-o zi fiului sau. Mai esti dator sa faci tot ce-ti voi porunci eu. — Baiete. ca n-am incotro. scoase inelul primit de la muma-sa si i-1 dete diavolului. Insa intii el pleca la vinatoare. Dupa aceea. Ai auzit? si trebuie sa-mi fac si eu datoria mei cei mari. fiindu-mi toata viata argat. mergind pe cimp la vinatoare de pasari. care de care mai grele si mai nastrusnice. eu Dracu sint il privi si-i zise cum am porinca de pinim lumea si sa mai poti iesi cu adevarat fiul lui atunci dnd il vom gasi. scoboara numai. Lua arcul de aur al imparatului. dar nu vina nimic. el i se-nfatisa aratindu-i inelul ce-1 schimbase logodna cu intiia sa sotie. nu ma omora. Sarmanul baiat de-acum era drac. Baiatul diavol incepu sa faca pregatiri de plecare-n petit. zise dracul. Si asa tot mergind el la vinatoare se-mprieteni cu pasari si animalele pamintului si incepu sa le invete limbile si sa vorbeasca cu ele de tot ce se petre- — Voinice. Voinicul lua un solz si lasa de aur in apa. mult te va ajuta cind vei fi la nevoie. ii Fiul imparatului chema pe baiatul devenit diavol si-1 trimisa sa peteasca fata-mparatului de la miazazi si sa fie cu bagare de seama ca altfel unde-i stau picioarele ii va sta §i capul. Cind colo. apoi pornira din nou in lume. ca un solz pestele — cea in toata lumea. Tu nu stii. iar diavolul era fiul ce-si cauta tatal pierdut. Cine nu indeplinea poruncile era condamnat la moarte. Dupa scurt timp ajunsera la palatul de marmora albastra al imparatului ce se aria tumite la marginea-mparatiei si aci aflara ca imparat eria bas tatal baiatului. adica diavolului. Diavolul capata ca fiu de-mparat toale-mparatesti si-ncepu sa dea argatilor porunci. ca noi stanu este lucru pe lume pe care sa nu-1 putem face ? Daca vrei la lumina. Insa poti sa afli ca-ti dau dezlegarea sa-i spui tatalui tau ca esti cu adevarat fiul sau numai daca s-ar intimpla sa mori si dupa aia sa-nviezi. Mai jura-mi ca-mi vei da inelul de la tatal tau cind te vei sui sus din ciutura. ama pasarea-1 vazu si spuse: Nu ma omori. vru sa vineze iepuri. Pe urma a luat luntrea si a plecat pe Timoc sa pescuiasca. copile. 130 . fagaduieste-mi ca nu-i vei spune lui tata-tu ca esti cu adevarat diavolul la dracii — Auzit si primesc. Pasarea nazdravana rupse cu ciocul o pana si i-o arunca. sub o radinea Pestele se zbatea si plingea.: — Ai beu apa cu asa incredere-n mine ca-n fratele tau. vru sa ia din zbor un vultur mare. iar adevaratul nu nu plinga. unde nu este iarna si este tot timpul numai primavara si vara.

Dupa citeva luni de mers. pe undeva. Furniga-si lua zborul si ajunsa la-mparatul furnigilor bas cind fursira batalia de luasera-n robie cimpuri intregi de armata de furnigi. si sacara. li dete-n semn o furniga C3re sa-i fie la nevoie de ajutor. de la mare nevoie te voi scapa. Ca sa chinuie armata ginerelui. Imparatul pestilor sa ridica deasupra apei si ii spuse voinicului ca nu-1 gaseste Voinicul il ruga sa mai cate o data. Cum drumul eria destul de departe. subt 131 . pe sub scoici. Nu statu mult pe ginduri si scoasa chesaua de-i spusa furnigii sa alerge la-mparatul furnigilor cS altfel moartea-1 a?teapta. marioara noua ambara intr-o singura noapte. Imparatesii ii fu ciuda cum de are voinicul asta atita putere sa izbindeasca si nascoci treburi tot mai grele. marioara si sacara. il supuse la porunci ce nu sa puteau niciodata-ndeplini aratindu-i ca daca nu va izbindi toate porincile va plati indrazneala si el si armata [lui. Pestii din nou pornira in lungul si latul Dunarii rascolindu-i fundul insa in zadar ca nu gasira nimic ! ! A treia oara ce-i trecu prin minte voinicului sa-i spuie imparatului pestilor sa cate inelul sub vrun peste batrin aflat pe moarte. Fata-mparatului sa cam minie de cererea asta fiindca nu-i ardea de maritat. Qnd sa izbindesti intr-o noapte o a auzit voinicul porinca a ramas incremenit cum de e cu putinta munca de ani si ani de zile. porincile ei Pestii jjunaru pornira-n cautare. — Daca-mi tot. adica gindurile dracului. veni si sa ruga sa treaca pe alta parte ca sa nu-1 striveasca cu arsi sa aflau mata cu cruti armata. si puse sa se pastreze bine furniga luata in dar. Imparatul furnigilor. Sa bagara pe subt pietre. Il enema cu intreaga armata. ramasa-nmarmurita vazind in hambare griul curat si gramezi mari dt dealurile de neghina. spusa in cele din urma imparatul furnigilorj care s-afla in capul unui lant lung de furnigi ce mergeau rinduite ca niste soldati. Imparatul furnigilor dadu indata porunca si furnigile toate-1 urmara pe drumul ce ducea la voinicul eel necajit si oropsit de soarta. Imparatul pestilor porni cu armata de pesti de rascoli toata Dunarea §i cind colo. isi scoasa din mina inelul. Baiatului ii fu mila sa striveasca armata de furnigi si dadu porunca sa fie ocolite. Furnigile muncira cu atita iuteala ca la revarsatul zorilor armata voinicului sculindu-se din somn gata pregatita de moarte. Dupa ce imparateasa pleca. cu capul. abia la mijlocul noptii ajunsera furnigile si-ncepura alesul la cele noua ambare pline cu griu. statu si sa gindi cum ar putea gasi inelul de aur ! Scoasa chesaua si aprinsa solzul de aurel din pestele pe care-1 arunca in Dunare. din Imparateasa-i dete intiia porunca: sa aleaga griul de neghina. pe subt case de cai sau de oameni si nu gasi r a nimic !. merse la Dunare pe un pod de marmora. ajunsa la fata-mparatului careia-i spusa gindurile fiului de-mparat. Voinicul care-nvatase toate limbile lighioanelor de pe pamint le spuse sa cate inelul de aur si sa-1 scoata fiindca viata lui si) a armatei sale este legata de acest inel aruncat de-mparateasa. Toti pestii Dunarii s-apropiara de pod si asteptara porunca voinicului. apoi il arunca in valuri spunindu-i sa-1 cate si sa i-1 aduca la palat si abia atunci se va marita cu stapinul sau.Merse baiatul ce merse in fruntea armatei taman atuncea trecea o armata de furnigi ce alte furnigi ce plinsa voinicului le si-1 ajunsa pe o cale pe care si ele in razboi cu calcasa-mparatia lor.

Vulturul il trimeasa ca cate noua topuri de pinza la dugaie. iar voinicul si-mparatul vulturilor au plecat in cautarea izvorului mortii si al vietii. sa o taie si sa faca pinza pentru a se lega armata la ochi cind va zbura pe arpiile vultnrilor in mijlocul marii. Apoi i-a cerut sa-i dea si troaca de pe soldul drept. isi lega la ochi bine pe toti soldatii si se urcara in spinarea vulturilor. care in adevar era dracul prefacut in om. 132 . fiul trase sabia si in sala tronului de-mparat. Maidanul imparatului gemea de nuntasi suiti in trasuri de aur gata sa piece. De aci soldatii si voinicul s-au legat bine de spatele vulturilor. trecuta ape mari si adinci. Vulturii si armata ramasera sa se hodineasca. In intimpinarea miresii iesi si ginerele. intra fiica de-mparat pe portile de aur ale palatului. au inchis ochii si-n citeva zile au ajuns la uscat aproape de palatul frumoasei fiice de-mparat. f mparateasa l-a stropit pe voinic cu apa mortii si voinicul a murk.! un somn cului batrin de vro mie de ani. La-ntoarcere. In dimineata urmatoare fiica-mparatului dadu porunca sa se pregateasca curtenii de drum ca ea merge la fiul imparatului de departe sa se casatoreasca. iar la dreapta lega o troaca goala si la stinga alt a troaca goala. Voinicul a legat-o bine la soldul drept. nuntasii mersera mai incet. Ajunsa aci s-aseza pe scaunul imparatesc si spuse imparatului ca ea nu vrea sa se casatoreasca cu fiul sau. Voinicul pregati pinza pentru toti §i imparatul vulturilor scobori din ceri cu toti vulturii pe pamint. ii taie capul sarmanului voinic. muntii inalti si mari intinse. Imparatul in zadar o ruga sa-nteleaga ca nu este frumos si nici bine sa se marite cu o sluga a fiului sSu. Dupa luni de zile de calatorie. In zadar asteptau soldatii sa vie ca el nu mai iesea din palat. Intinse mina miresii si o pofti sa urce scarilepalatului in sala tronului. fiul imparatului. vazind ca din pricina slugei i se strica nunta. L-a trimes in lume sa cate si sa-i aduca apa mortii si apa vietii. a luat-o si a zburat departe gasind o alta fintina s-a lasat incet in jos. a zburat de i-a dat-o voinicului. aducindu-i la indeplinire porinci ce nu le pot indeplini decit oameni cu puteri nevazute. gasi inelul de aur pe care-1 dete voini- lar s-a minunat fiica-mparatului de puterile nevazute cu care lucreaza voinicul si a treia oara 1-a pus la incercari ce tree peste firea omeneasca. Voinicul se lega la ochi. Voinicul-argat scoase atunci din chesa pana de vultur. Vulturii zburara zile de-a rindul peste intinsul marilor si iata ca deodata se lasara la pamint. o aprinse si vulturul veni in ajutor. ci cu sluga sa care a dat dovada de vitejie si mare pricepere. Mare-i fu bucuria imparatului vazindu-$i nora cea frumoasa ca o zina din povesti intrind in curtea palatelor sale sclipitoare cu razele soarelui. Diavolul care se daduse drept fiu al imparatului credea ca o sa se-ntoarca voinicul la mosii verzi ai lui sfintu-asteapta. a inchis ochii si a zburat la armata sa. Vulturul a luat troaca din mina stinga s-a lasat intr-o fintina si a umplut-o cu apa mortii apoi a astupat-o si i-a dat-o voinicului. Merse la el. a umplut-o cu apa vietii. Atunci. s-a suit pe spatele vulturului. apoi a astupat-o bine. il uda cu apa vietii si voinicul se scutura cerindu-i iertare ca de ostaneala a adormit in scaun. apoi pleca si el la armata lui si se pregati de intors la palatul imparatului tatalui sau. Vulturii s-au lasat jos si voinicul a mers la palatul imparatesii dindu-i apa mortii si apa vietii. Cind vru sa piece vazu ca voinicul eel viteaz care-i indeplinise toate poruncile zacea mort intr-un scaun de argint.

1-am luat din mina mumii mele. dete foe la toalele si trupul din care iesise dracul si porni o nunta-mparateasca de tinu: — — Pop. Pentru a doua oara te-nviez Tii si eu n-am stiut ca puteam sa-i spun lui tata adevarul cum am sosit cu nuntasii. cu adevaratul ginere care-i spuse: Eu sint cu adevarat fiul tau. La palat incepura pregatirile de nunta. iar el nu este decit un diavol. — luna si-o saptamina cind sa punea luna Si uidea ca secera. fiul imparatului ti-a taiat capul si ai fost mort. caci imparateasa avusese grija sa ia si haine pentru so|ul ei. Cind ajunsa la ripa cea alba unde fusese aruncat voinicul de catre diavolul ajuns imparat. Ce caut in vagauna asta. Povestirea rumaneasca O De Dea Domnu sa pomeneasca Oameni buni ca dumneavoastra. 133 . Diavolul iesind din gura lui fugi uiduit de nuntasi de s-ascunsa in adincul nepatruns al noptii. fiindca am inviat din morti. pe care 1-au dus in marginea unei ripe linga o apa sa-1 manince ciorile. dar pe care le pitulase la varuica-sa. Mireasa plingea. Imparatul si nuntasii privira cuprinsi de groaza intimplarea. ii lua capul. in timp ce mireasa s-apropie de-mparat. Fiul imparatului isi imbratisa mireasa cu foe. spuse tinara-mparateasa. mersera de luara apa si cind s-apropiara de palat. maria-ta. Ama-n fata mortii puterea omeneasca amuteste. cobori incet la el tinindu-se de ierburi si radacini de copaci. Ginerile si-mparatul turbara de minie vazind-o pe imparateasa alaturi de sluga si imparatul porunci sa-1 ucida din nou. frumoasa mireasa. SeJasa seara si-n amurg mireasa-i spuse ginerelui: La noi la nunta. Ginerile. Imparateasa mireasa a luat troaca cu apa vie si apa mortii si a plecat cu galetile si ulcioarele dupa apa. la apusul soarelui este obiceiul ca mireasa insotita de o varuica. — — — — ! iubita mea mireasa.Frumoasa mireasa si ostirea intreaga varsa lacrimi multe pentru soarta cruda a viteazului voinic. pe adevaratul sau copil. Intr-o fintina el m-a mintit si de-atunci i-am devenit sluga si daca n-as fi inviat n-as fi putut sa devin cu adevarat om si in veac as fi ramas diavol. sa mearga-n marginea satului sa ia apa. Pot fi fericita atunci cu un sot viteaz si priceput ca tine. Mergind ei cu vasele pline de apa luminau drumurile si potecile de stralucirea hainelor lor impodobite cu aur si diamante. dar eu te-am inviat cu apa vietii adusa de tine. la fel cu apa cea vie si lipi capul de trup. De-o petrece si-acuma. da si nuntasii plingeau de mila ei si a sarmanului voinic. ca eu sint adevaratul fiu de-mparat. apoi stropi trupul cu apa viepi si voinicul deschise ochii. iata inelul din mina diavolului. Vreau sa-mi indepliniti dorinfa. Sa stii. spala cu apa cea vie locul taiat. cind s-apropie mireasa arunca pe ginerile diavol din apa mortii si acesta cazu la pamint fara suflet. Ama. neavind incotro trebui sa lase-mparateasa sa tie adetul. spuse fiul imparatului. dragul meu. nuntasii asteptau impreuna cu ginerele si-mparatul. Imparatul cu lacrimi in ochi de bucurie strinse la pieptul sau. care m-anselat de i-am devenit sluga cind am scoborit sa iau apa din ciutura. oare m-am imbatat de-am adormit pe-aici ca un om necajit pe soarta lui? N-ai adormit. Legamintul din ciutura este dezlegat. De acum nu-mi mai este frica de dracul.

gros cit casa. baiete. Sa intre argat la vreo mosie. spune-mi drept incotro te drumul care duce in imparatia balaurului? Spune-mi mai intii si-ntii. vad om umblat — pline de greutati? — Am facut un mare bine sau — Daca-i mergi drept inainte te si chinuit. Deschizi usa copacului si cobori in jos in imparatia balaurilor unde pamintul este pirjolit si fierbe de focul ce iese din limbile balaurilor. taie balaurul. trecut multa vreme de calatorie si peripetii. Fiind bun la suflet. se ruga. un balaur la umbra brazilor se caznea sa inghita un cerb mare si frumos. i-au dat ladita si ciobanul Bucuros de isprava se grabeste si ajuns acasa deschide ladita. ei sa nu iese cu el la capatii. pina mai la urma ajunse la un palat de clestar in care misunau A balaurii. El cum auzi porni pe acea poteca ?i in cale intilni un porcar cu o cireada de — Ba in viaja. dar nu-si da seama ce sa fie cu argatul lui. 134 . se ruga el: — grasuni. zicindu-i: este cai — Mai porcarule. Il socotea ca este intr-o ureche. N-are rabdare si deschide. 1-a recunoscut ?i i-a multamit pentru marea bunatate. Cum 1-a vazut imparatul . Multumit de isprava baiatului. Boierul auzea tropaiala. zicindu-i: fost si A uadeva o coliba la poalele muntelui tustrei ciobani la oi. se rostogoli de trei ori. ca eu si mai mare bine ip voi face. isi lepada camasile si in mijlocul odaii rasari o zina frumoasa ca o fioare. Cind colo. si sa-1 araneasca. pietre pretioase si altele. Cei mari nu luara in seama tipatul. care este poteca ce duce la imparatia serpilor.TREI CIOBANI in coliba traiau trei frati. cum auzi. Cerbul. ai sa dai de un copac fara crengi. sa-i dea lapte vreun folos. nu-mi trebuie. insa eel mic isi lua inima-n dinti si se duse sa vada ce poate sa fie. ce vinturi fiului $i mina pe tine pe asemenea asa. Acolo ai sa dai si de imparatul balaurilor. ai sa si merg sa-mi primesc rasplata. Zina zise ca se duce ea la lucru.balaurilor. poate-i va fi cindva de Intr-o seara ie?i balaurul din lacra aceea. taie coarnele cerbului §i balaurul inghiti cerbul. insa el pe toate le refuza si cerea sa-i dea lada ascunsa dupa usa. cum vazu voinicul. ca de ma si scapi de la moarte. Se mira Petre pastorul §i se-ntrista. da inauntru de un pui de balaur. Balaurul. sa creasca mare. Intr-o zi se imbolnaveste el. Cum o deschide. asa ca-1 lasa-n pace. Asa si facu. Ca sa-1 rasplateasca a inceput sa-i dea aur. asa — Ce tu cu lada — Daca nu-mi dai faci cum il invatasc porcarul. s-a gindit Cind au vazut a plecat spre casa. Acasa era sarac si o sa-si ia ladita sa se duca-n lume. de se cutremura padurea. Ce sa faca acum? Cine sa se duca la lucru in tarina boierului. de mare folos iti voi fi mai bine taie coarnele cerbului. Intr-o dimineata auzira un tipat groaznic — Baiete. Acolo noaptea zina iesea din ladita $i cobora la Petre de se jucau de-a prinselea. ii grai: Uite. Voinicul ramase pe ginduri si de fric5. vezi poteca aceea care suie pe culmea dealului ? Sa urci pe acolo si sa intrebi calatorii. de dupa u§5 ? zise ladita asta. altceva nici eel mai mare balaur.

Acum sa te duci sa-mi aduci coroana lui tata. A chemat niste babe din iad de au framintat piinea si pina la ziua toate erau la locul lor. N-au avut ce sa lucreze pina la cumpana noptii. il vazu incepu cu poruncile: Cum Vezi stogurile alea de griu? la noapte sa le treieri fara sa le strici. El incarca ? si pusca tatalui fac. Pe locul padurii altii sapara de vie. crengile.! Boierul cum a zarit-o asa de frumoasa 1-au apucat tremuraturile. flacai Slugile sar unele pe el. Cind i-a dus tirnele cu struguri boierului. aci a fost. care ciobanea in munte de 135 . asa cum a fost porunca. pina le iesira ochii. Petre iese in margine de sat si-1 striga pe tata-su socru. in loc sa se bucure i-a trintit trei palme. Boierul cade. Apoi sa-i semene o vie si pina-n revarsatul zorilor sa se coaca strugurii. de se duse vestea peste noua mari si noua 'tari si astazi inca argatii satului isi mai rup opincile la nunta zinei. iar radacinile intr-alta. sa-1 scape de la necaz. In sara urmatoare 1-a pus sa scoata o padure din radacina. dar pe toate le impusca. lata. frunzele. pe toate le-am ispravit. Suparat de atitea greutati. $i-ncalecai pe-o matraguna de va spusei o mare minciuna. asa ca i-a pus gind rau argatului. o sapara. cirnira si stropira. Faina s-o dospesti si s-o coci in cinci cuptoare de piine calda. s-a invirtit de trei ori si toata soricimea si guzganimea de pe pamint si de sub pamint. ca daca n-ar fi. nu s-ar povesti. sloboade plumbii el. mort de o suta de ani. Se bucura norodul si se facu o nunta mare. Atunci s-adunara zmeii si se pusera pe lucru. ! in — — Mi-ai adus coroana din mormintul meu — Poftim coroana. Mai marele balaurilor cum il zari suparat — — — ii spuse: si Na-ti o pusca si sa impusti boierul se duse tantos la boier. pe cind zina a dat de el. Sa faca pe necuratu-n patru si sa scape de el. sadira vita de vie. radacinile. cind se potcovea puricele in locul calului si sarea cit nouazeci si noua de sate. Asezara de o parte trunchiurile. Sa faci doua parti griu si o parte faina. indata ce-1 auzi tipa o data tare de se cutremura tot pamintul. boierule. precum poruncise stapinul eel lacom. Dimineata. altoira. crengile intr-o gramada. i-a tras o palma si 1-a imbrincit jos de pe scara. suflara. sa puie tulpinile de o parte. A luat un bici din cui. Balaurul eel mare. Apoi alt rind de balauri se asezara pe suflat peste vie sa se coaca strugurii pina in crapatul de ziua. Sisuflara. Cind 1-a vazut trist si posomorit i-a spus sa-si tie firea ca are ea grija de toate. sa-i aduca stapinului cosurile pline cu struguri. iti tai capul. Boierul drept multamire. dar si razachia din vie pina dimineata se coapse. pe cind zina il vede in suparare si-1 chema pe tatal sau. boierule Si trage cocosul boier. Daca n-ai sa aduci intocmai la indeplinire porunca mea. Pleca de aci plingind si oftind. argatii. GALBINU NAZDRAVAN A fost odata ca niciodata. A inceput el sa plinga si sa se vaicareasca fara rost. Se povesteste ca era odata un cioban cu numele de Ion. frunzele de alta. tipind ca din gura de sarpe: — Puneti mina pe si slugile lui. li povesti cum sta tarasenia cu boierul si ce trebuie sa faca.

El nu stia Cind vrea sa treaca Se intreaba decit oile si el si alta dupa oi. Ion si-a lasat oile in stirea lui Dumnezeu si a plecat pe brazda pe care o lasa balaurul pe unde trecea. cind ! — Ioane — Balaur ul zise — — — ! ajunge. Acum Ion s-a luat in vorba cu pindariul. cind ajunge. ori nu? Cind coboara. In cale tot mergind da peste un cimp cit vedea cu ochii plin cu uleiuri de albine si un mos care le pazea. ale cui nu sint. Il lasa pe mosu cu cireada de boi si merge mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. si-i spuse ce bine i-a facut balaurului. Sa nu pretinzi — 136 . ale tale sint ca ti sint. In cale tot mergind el intilneste si o cireada de boi cit vede cu ochii de mare. ca balaurul te duce la el acasa si acolo parinpi lui are sa te duca numai pe sus in palatul lor de aur ca sa te rasplateasca pentru binele ce i 1-ai facut pentru fiul lor. pe brazda pe care o fac eu. ale cui nu sint. — Oare intu ma-si. Vezi. ale cui sa fie oile astea ? Mosu ii spuse: Ale cui sint. ii spune lui Ion: Acum gateste-te ca a venit timpul sa te maninc pe tine. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. Balaurul inghite cerbul si dupa ce-1 inghite. Ion a inceput sa se vaiete. Merge Ion cit merge si in cale intirneste o turma de oi. Ion da buna ziua si pleca mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. Da buna ziua cind ajunge si-1 intreaba: — Oare intu Mosu spuse: — Ale cui ! sf ma-si ale cui sint uleiurile astea de albine ? ii sint. AIosul ii spuse: Sa nu-ti fie teama de nimic unde mergi. Ce — Ioane de matase zice cerbul? ! Omoara balaurul vei trai intre coarnele si el: mele si te voi purta ca pe pamint ip voi face leagan pe un imparat. il intreaba pe mos: Oare sfintu ma-si. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. atit de mare. DS buna ziua. ca nu te maninc. cum a vrut sa-1 inghita si pe el si cum i-a spus ca-i face cit bine vrea el si sa mearga pe brazda lasata de el pe unde trecea. Si nu stie pina unde-1 duce balaurul. vede un balaur mare cu un cerb pe se oprise la coarne ca nu-1 mai putea si cit inghiti. ci te voi rasplati cum tt-am spus cu cit bine vei dori tu. cit vedea cu ochii. sa se roage ca i-a facut bine si acum vrea sa-1 manince. vii la trei zile dupa mine.mic copil. cu un mos care le pazea. Odata el trece oile printx-un hogas. Mosul spuse: — Ale cui cui nu ! si-i intreaba: sf il a cui e cireada de boi ? sint. ! Da si fringe coarnele cerbului ca-ti voi face cit bine vei dori tu El se gindeste ce sa faca? Sa omoare balaurul? Sa fringa coarnele cerbului? Da si fringe coarnele cerbului. cu un mos care le pazea. se vede in fundul hogasului ceva sclipind. nimic. Da buna ziua. Balaurul ii spuse: Nu te teme. care-1 inghi^ea si el ce sa fie acolo? Sa cobor. ale le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut.

nici asta. s-o suceasca incolo. Auzind aceasta. da buna spune ca vrea sa gazduiasca sara acolo daca se poate. Ion. fiindca 'Ti~ ai — n era fratele sau. rau de n-ai lua-o. ci sa-i aduca ale noua iepe cu armasarul lor. Stind el la masa. care era si el un nazdravan. Incaleca iar pe da cal si porneste la drum §i Merge 1-a el ce merge. tocmai imparatul balaurilor prefacut in om. 1-au luat pe sus si 1-au purtat prin tot palatul de i-au aratat toate minunatiile ce nu erau pe pamint. El cere binele cit vrea. Ion se gindeste in sinea lui Asa si asa ! Rau ! Se da jos si o ia. care-1 gazduise era Calul ii raspunde: spus ca rau e de o vei lua. Uitai sa va spun ca parintii balaurului era imparatul si imparateasa balaurilor. a pus palaria linga el cu floarea infipta la palarie. de parca drumul ce merge se lungeste apucat noaptea intr-o margine de sat. ca in calea lui sa-si poata lua calul nazdravan inapoi. a trebuit sa se tina de Se duce. si-i — El ii spune: gasit-o — Am Omul Omul venind pe drum.! nimic decit pe Galbenu din nouazeci nazdravan. — Daca nu-mi dai mie floarea asta. pe Galbenu. zise calul. aur cit vrea. ba ca-i da cirezi de vite. El a spus ca nu pretinde decit pe Galbenu din nouazeci si noua si ! de grajduri. Vazind imparatul ca nu poate sa se scape de el. fiul lor de la moarte. zise: atunci ii iti va sta capul unde-ti stau picioarele. Lasa insa ca nu-i nimic. nu aha si bate la poarta. la el cazuta jos. Acolo 1-au intrebat Ce pretinde ca 1-au scapat pe balaur. il intreaba: De unde ai luat asa floare frumoasa? Ce sa gindeste el sa gazduiasca acu sara. nu si nu. iar calul il duce in grajd. Merse el ce merse ajunse la niste palate care straluceau la soare de-tl luau ochii nu altceva. iar Galbenu era calul imparatului. sau nu? ii Calul spuse: de-i lua-o. Intra inauntru cu calul lui si ii pune masa sa manince. la o fintina vede o floare cum nu se mai vazuse de frumoasa ce era vorbsi. I-au iesit in cale parintii balaurului. Cind gazda vede floarea. Pina la urma gazda zise ca nu-i mai pretinde sa-i aduca o floare ca asta. 137 . Sa-i dea pe Galbenu din nouazeci si noua de grajduri. — — Opreste calul linga ea si-1 intreaba: Sa iau floarea asta. Mergind el pe drum. Iasa un om. ba ca-i da herghelii de cai. ba ca-i da turme de oi dt vede cu ochii. il incaleca si pleaca la drum spre casa. Spune-i ca mergem sa-i aducem si lui o floare ca asta. rau e de n-o vei lua. se duce in grajd la cal si incepe sa se plinga de ce este pe capul lui. Cind ajunge acolo i se intimpla cum ii spusese mosul. era mai-mai sa lesine de spaima si incepu s-o suceasca incoa. Cind auzi imparatul. ia pe Galbenu din cele nouazeci si noua de grajduri si i-1 da. iese afara. si noua de grajduri ca este un cal Ion isi lua buna ziua de la mo? si pleca mai departe.

se uita iar in dreapta se uita in stinga. daca n-o fi traind si azi. peste toate grajdurile imparajiei si a trait in pace si liniste. Vine iar armasarul. stapine si hai sa luam si iepele. Ajunsi acolo si vazind c5 Ion Ciobanul nu s-a putut pierde ii spune:— Sa mulgi cele noua iepe si sa pui laptele in cazan. A ramas atunci Ion stapin peste toata averea imparatului. Calul spune stapinului : — Acum — Iesi afara din groapa e singele si te uita cum ii este facuta lipsa mica si-mi spui. Omul -Alb! sari inapoi in groapa. si se da batut si supus. caci eu am sa nechez o data asa de tare incit o sa ma auda armasarul celor noua iepe §i o sa vina cu o falca in cer si cu una in pamint de o se cutremure pamintul. Ca eu iar am sa ies si am sa mai nechez inca o data de sa rasune tot vazduhul. Cind a sarit gazda in cazan. se uita din groapa si si-i spune: te uita cum ii este facuta lipsa mica. Acum sai din nou in groapa ca voi necheza de se va cutremura pamintul. si atunci am sa ma ascund si eu in groapa. Galbenu ii spune lui Ion sa-1 lege cu o batista alba la urechea dreapta si pleca de acolo. pina ce armasarul celor noua iepe pica jos. in jos. Atunci Galbenu zice stapinului: — Sui pe mine. Incaleca pe cal si plecara mai departe intr-o pustie groapa mare cit sa incapa calul si el. Galbenu nu mai sare in groapa si se iau ei la bataie de se bat de dimineata pina sara. iar daca nu unde-i stau picioarele ii va sta capul. ca unde-.i stau picioarele iti va sta si capul. in sus. care-i spune ca ce are sa faca omul. Vazind omul ca Ion nu a avut nimic. se uita in stinga. Mulge Ion iepele si varsa laptele intr-un cazan mare pe care il dete gazda. in jos. calul a suflat numai foe peste cazan. Isi face iar lipsa mica si pleaca. In timpul asta Ion se duce in grajd si sta de vorba cu calul. vine si Galbenu si cind sufla o data in cazan ingheata tot laptele de iesi Ion cu gheata pe cap. Sui pe mine si sa mergem. 138 . — — eu si Rosu. Vine iar armasarul celor noua iepe. Omul fierbe laptele in timpul asta si-1 chema pe Ion si-i spuse: — Sa te scalzi in laptele asta. Iau ei iepele si pe armasar si merg cale intoarsa si due armasarul si cele noua iepe la gazda. Ion se dezbraca si cind sare in cazan. a pus cazanul iarasi la foe. nu vede nimic. cum ! E bine si am sa ies spune Galbenu stapinului.! Se plinse iar calului ca omul ii cere acum sa-i aduca cele noua iepe cu armasarul lor. Iese calul si necheaza inca o data si sare inapoi in groapa. se uita in dreapta. cu o falca in cer si cu una in pamint tremurind de minie ca-1 are pe frate-sau de rival la iepele lui. — Nici Acum si acolo sapara o calul ii spuse stapinului: Stai in groapa. Isi face treaba mica si a plecat. Atunci — zice calul catre stapin: — iese Iesi afara afara. sa se scalde si el si sa sufle calul. Calul ii spuse: asta nu-i nimic. in sus. de au ramas din gazda numai oasele. Iese Galbenu afara necheaza asa de tare de se cutremura pamintul. Vine armasarul de se cutremura pamintul. nu vede nimic.

Asa. De sarac ce era n-avea el. incit se imbraca intr-o rogojina atunci cind iesea prin lume. vazind-o cit de mult staruie. ce nu va cirpiti voi cum putep. hoato. nu uita un lucru. i sa facu mila si o facu iesita. Dupa citeva zile veni vulpea indarat intorcindu-i banita si dindu-i un taler drept chirie pentru ca masurase citeva cara de aur cu banicioara. Imparatul ii mul^ami pentru chirie si cazu pe ginduri. Odata a venit o vulpe si i-a furat faina ce-o agonisise cu mare chin. imparate. ori cocos de-si ospata cade baiatul. bucatele mele ! $i ridica parul sa izbeasca biata vulpe-n cap si s-o omoare. stapinul meu e A 139 . Se mira flacaul de unde-i stie numele si ca este sarac.! ! VULPEA LU ROGOJEL Intr-un sat traia un baiat sarac lipit pamintului. nu ma omori. Pe urma se duse la imparat. asezata de parintii lui pe un piriu repede de munte. nici camasa pe — — mai aducea lui Rogojel cite o gaina. De sarac si rusinos ce era la hora ii era sfiala sa mearga ca sa nu-1 vada fetele si sa rida de el. ca omul nu iese cu dosul la oameni. ca eu am sa te fac putred de bogat. Pai cum credeti ca si-ar tine el palatele si slugile fara bani? Ehe. rugindu-1 sa-i dea o banita mai mare. numai cu multa cheltuiala se tine doua oara veni iar vulpea. Imparatul se mira de darnicia si bogatia necunoscutului si o-ntreba pe vulpe: Asculta. Mai cata vulpea prin curtea imparatului si gasi o paraluta de aur. stai ca platesti tu cu blana. rugindu-1 sa-i imprumute pentru stapinul sau o banita ca are trei odai pline cu aur si vrea sa le masoare. bag de seama ca ai un stapin cumsecade si darnic. iar de bogat intrece pe toti imparatii. de gasi alt taler si pe urma si pe al treilea. ii zise ea pe nume. cum osava dau eu bunatate de banita la un necunoscut? Imparate. in moara cea micufa care-i aducea cind si cind cite o lopetica de malai. Bani nici nu vazuse-n zilele lui si se hranea cu uiumul ce i-1 da o moara cu o roata si un cos. dadu — pare a fi tare bogat Rogojel. cu un par in mina prinse vulpea mincindu-i malaiul. Si traia el mai mult singur. O lua si pe aceea dindu-i-o baiatului lui Rogojel s-o pastreze. nu stiti ca ruda omului este punga cu banii? Pai un obraz subtire cum are stapinul meu. ci cu obrazul N-o sa ne minjim noi fata pentru o banita? $i asa imparatul ii Vulpea ii si ea cum se — — ! banita. Imparatul. Afla ea de gunoiul tarului si zgurma in el ca o gaina pina ce gasi un taler de aur pe care-1 dadu lui Rogojel. cumatra. cumatra. Se hranea cu mamaliga si juvetii pe care-i prindea in iazul morii cu o tirna din curpen. — Marite-mparate. Rogojele. tinar si frumos. Imparatul ii dete banita mirindu-se de bogatiile cumetrei vulpi. De acum Rogojel avea trei taleri de aur ca nimeni altul in imprejurimi. Cind ii aduse banita ii dadu chirie un alt taler ceva mai mare. ii zise: Bine. Merse a doua oara. Nu stia cine-i fura din avere? Intr-o zi se puse la pinda. ca are o odaie si mai mare de galbeni de masurat. Dar vulpea se aduna cocolos intr-un colt si plingind se ruga de flacaul sarac: Rogojele.

C-o zina picata din soare Eu ii zic cu fiica mata. — De te-ai Bine. Atunci vulpea ingrijorata ii — zise: 140 . ! Plocon de pomana. se-ntelese cu imparateasa. ii zise la plecare: Cuscra. Rogojel auzind toate aceste lucruri. vulpea ajunsa la moara lui Rogojel. povestindu-i din fir in par intimplarile precum au fost cu masurarea aurului cu banicioarele si apoi inselaciunea cu galbenii gasiti in guncaiele-mparatului si mai la urma nunta cu fiica sa. asa stapin. un banut sama nu are raspunse vulpea. destul a fost chiria ce ati platit. Se ospata bine vulpea. cuscrulita. apoi a treia zi se ivi la palatele cele straiucitoare ale imparatului zicindu-i: Imparate luminate. cind el imparat isi si tot nu-i ajung treia oara. stai nu pleca. Toate-i par ca se maninca Vulpea isi arunca coada pe spinare si o porni pina la cringul de alaturi de minca dintr-o mortaciune uitata. de noroc. Dar vulpea ii adeveri inca o data $i el o crezu. uite ca vi s-a lipit un ban de aur pe fundul banitii. ceru o banita si mai mare ca mai are o incapere cu citeva cara cu taleri de aur si vrea sa o masoare cit mai degraba. cumatra. caci el: Cite zboara pe sus inca. i se paru ca-s viclenii de-ale vulpii si rise cu pofta. lasa.! ! ! ! ! ! ! acest bogatas care-§i masoara banetul cu banita. Apoi incepu sa plinga ea cu hohote. imparatul si mireasa sa faca nunta Ba imparateasa stiind ce ginere bogat are. zise el. Bagati bine de seama — Ca sinteti mult mai aproape — ! — — — ! sa nu ne-auzim vorbe Lasa. de se-nduiosa insusi imparatul si o-ntreba: Ce e. eu am sa mai incerc s-o ia de mireasa pe fiica mariei-tale. ca are de gind sa se-nsoare si vrea sa stie ce bogatii are ? Lua banita cea mare o ascunsa intr-un tufis si peste citeva zile ca si in celelalte dati. casca ochii la tocmeala si nu dupa ce te inseala Fata mea mai mult de jumatate de-mparatie zestre n-are. faca-ji domnul multa parte. doar nu ti-o plinge pise ! — — — ! copiii de foame? — De Da-l-as lui Satana. imparate. ia mai incearca poate ne facem cuscri si vei avea o cinste precum ti-e osteneala Imparate. ca-ti vin cu ginerele-n bra^a In timp ce printesa vesela se pregatea de nunta. cumatra. o-ntreba iar imparatul. se intoarse cu banita pe care li- cine o fi numara banii A un banut de aur inadins pe fundul ei si mai dadu si un taler mare de aur. — Parca e pagin Da ce s-a-ntimplat? tulburat. Ia poftim in palat sa te ospatezi oleaca si sa cadem la tocmeala. de sanatate. dar tare ma tem de naravul stapinului meu. Cica vrea sa sa-nsoare. ce s-a-ntimplat de lacramezi. drept chirie Imparatul luind banita si zarind lipit un ban de aur zise catre vulpe: Cumatra. iaca eu cu greutate il hotarii pe stapin sa-ti ia fata. tine-1 §i— 1 da stapinului. Lasa. cuscra. imparate. unde-i bogatie mare.

iar Rogojel abia a scapat cu calul in josul riului. Vulpea-i da tircoale pe drum lui Rogojel care-i zise-ngrijorat Ei. Apoi mai merse si fura dintr-o cireada de capre un tap si o porni cu el de zgarda sa-1 insoare pe stiipin. Imparatul cind auzi. soptindu-i in taina: Cind iesi printul vulpea se apropie Maria-ta.! ! ! ! : Rogojele. Trimeas5 curtenii de-i adusa toale din fir de aur si sabie imparateasca. da ce ne facem acum? — Ce sa ne facem. nu vedeti ce urechi mari are. asa este-mparate. ca am eu grija si nu te afle. incaleca si cu roibul se repezi la fata locului vazindu-si ginerele luptindu-se pe riu cu valurile si alaturi calul si capetele os- trocile. vazu-n zare niste palate si cu asta ! zise vulpea si fugi mari stralucitoare si fugi acolo batind la poarta. — — ne descurcam noi Cind colo. Bine. zise printul si vazind cum se apropie ostirea isi lua copiii. — Se vede ca am ginere de neam dupa urechile calului — Da. zise vulpea. cum zicea cumatra vulpe Mersera de aci la palat si juca imparatul pina-i crapara cizmele de bucurie ca si-a maritat fata dupa un om asa de bogat. de ma due si ma-nec Sa nu spui vorba asta. Vulpea fugi cu coada-ntre picioare dind veste-mparatului ca nu se mai poate face nunta. acuma ce ne facem. vulpea si cu oastea imparateasca plecara la intimplare pe un drum spunind imparatului ca merg la palatele — — printului Rogojel. cuscra. Dupa nunta Rogojel isi lua mireasa. ca n-avem acoperis nici pentru caii-mparatesti? Fii pe pace. vezi c-am venit sa-ti fac un mare bine. cuscra si mai bine sa facem nunta. oastea i-a ucis-o si inecata-o. cumatra. dar cu ce sa ma imbrac. lesne inainte. nevasta si servitorii si se ascunsa — — 141 . iesi din moara si hai pin sate sa dam veste ca te-nsori cu fata-mparatului si sa-i chemam sa ne fie nuntasi Hai. imparatul cela vecin vine cu oaste sa te omoare si sa-ti ia toate bogatiile. nu vezi ca e lasat pielea goala de tilhari? — Cum sa spargem nunta. La pod il invata pe Rogojel sa sara-n riu cu tap cu tot si pe apa sa arunce — — — ! iar podul il stricara. se omoara pe loc Pai tot mereu de cind a auzit de printul Rogojel imi zice: Tata. tirii. sa spargem nunta. ca niste tilhari inarmati 1-au dezbracat. hai. zise catre generalii sai: ca e cal de in — Ei frate. Vulpea nu se ingrijora de asta si merse prin gradinile oamenilor adunind ca la un car de troci pe care le cara cu Rogojel sub un pod in apropierea palatului imparatesc. dovada Vazindu-i calul. ii dadura si un cal si toate se linistira ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic la acel pod fara de noroc. bogat. numai astupa usa cu niscaiva pari si maracini. Tu bag5-te-n pivnita palatului ascunzindu-te. vorba e asta? Pai craita de va auzi. insa lumea-i alunga cu pietre huiduindu-i. da-mi barbat ca plec. vrei sa mi se prapadeasca fata Ce ! ! rasa. nu mai sta ! $i pleca sa-si adune nuntasi. Palatele erau ale unui prin. zise Rogojel? In rogojina ce o ai Grabeste-te. cum e calul si stapinu.

cumatra vrea sa-1 incerce pe Rogojel. N-auzi cum se cearta ma^ele de foame in burta lui? La nora ii trebuie mincare si dichis. Se poate. baiat inptlept. aruncind-o-ntr-un ogas unde-o napadira cinii de-i sfisiara blana la iuteala. atita-ti fu recunostinta ta? Sa m-arunci in gunoi sa ma manince ciinii. o lua de coada aruncind-o intr-un gunoi. eel sarac si golan. cita recunostinta-i poarta. ti-e rusine la obraz. ca sa vada la inapoiere imparatul cit de bogat este ginerele sau.! ! ! acolo. — — ! — 142 . Rogojel o lua de coada. casa se tinea in propte §i era acoperita cu paie si acelea putrezite A de vreme. ca daca nu vrei. am imbatrinit. Mosul era sarac lipit pamintului. ma Rogojele ! Cu asa recunostin^ te porti cu mine ? Ca albina-n cioc cu miere. ori sa ma faca careva burduf ? Sa vezi ca eu m-am prefacut. Vulpea simpndu-se azvirlita ca o nemernica. cum sa nu sa poata Cine naiba vine dupa un coate goale ca asta. iese si sufietul Vulpea ramasa cu fiica-mparatului si Rogojel. Si asa se sfirsi viapi cea minunata a vulpei. Vulpea astupa usa cu paie si coceni si cind intra Rogojel cu printesa se bucurara de palatele cele mindre si straluritoare. Intr-o zi. sa tii bunatate de baiat frumos. Si cu topi traiau aci fericiti si mulpimip. cumatra vulpe. iar Rogojel. nu te supara far' de socoteala. Lasa. ca eu am stiut ca te prefaci si te-am aruncat facind o gluma. neinsurat ? Se poate. Se prefacu intr-o dimineata moarta la usa lui. ca stapinul la barba. de nu te vei pne de vorba. Prinpil Rogojel. ajunsa stapin peste jumatate de-mparape si cumatra vulpe se-mbolnavi greu Cind isi dadu vulpea sfirsitul MlRTANUL NAZDRAVAN fost un mo? care avea un mirtan nazdravan. eu ma due in petit chiar la imparat. top in picioare si zise amenintator lui Rogojel: Bine. nu te supara. si-n coada cu ac si fiere ? la stai. nu e o floare la ureche cum crezi mataluta. vrenic si bun de insurat. taica. vazind-o moarta si cumiros urit. mirtanul se dete la mos cu vorbe de infruntare. eu te facui om si tu asa-ti tinusi legamintul cind voi muri sa-mi faci mormint din marmora si sa ma-ngropi cu doua sute de popi si cinci sute de calugari si cind colo. dar tu uita ca pe unde ai sa-p faci pacate cu mine. doar ma stii sugubat din fire Asa da. Pe urma vulpea lua ostasii cu sape si lopep si astupara usa pivnipti pentru vecie. sa-p fie pe plac. iese cuvintul. ca inca n-am murit. mosule. numai sa nu fie vreo prefacatorie. mosule. Apoi — Nu — — ! ! Nu cazu la pat. Mosneagul mai avea un Intr-o zi. traind pina la adinci batrinete si tragind nadejde la omenia stapinului. ma nespalatule. Stii bine ca eu nu pot suferi vicleniile si prefacatoriile oamenilor Rogojele. incit Rogojel ramase aci stapin Vulpea drept multamire ii dadu la fiecare ostas cite un pumn de galbeni din lada gasita plina.

Mirtanul isi pieptana mustatile. maria-ta. vaitindu-se la imparat si-i spune: Marite imparate. sa-1 vad. Imparatul. si voi asa va purtati cu un strain? Rusine sa va fie Ostasii pusera capul in pamint si-i dadura drumul la imparat. Daca s-a luptat cu zmeii si i-a invins. legat si el cu daruri la ea. unde era cea mai frumoasa fata din imparatie. maria-ta. mirtanul o vazu. apoi si merita s-o ia. este mare nenorocire. ca zice el. Nu use. — — Ba ! Pentru o asa indrazneala eu nu ma las. m-a trimis isi dau aceasta rochie frumoasei fuce a mariei voastre. da o plecaciune cu laba. printesa printeselor. o facu mototol si pleca inainte. mai baiete. isi linsa blana. Facea zgoande si miaune de bucurie. infuleca un soricel proaspat sa aibe de cale lunga si o porni spre cetate intr-un oras mare de aur. ce s-a intimplat ? Da el se face ca stie tot ce s-a intimplat. ii privi pe ostasi drept in ochi tinta si necioplitilor. Mirtanul se scula. Dupa multe greutati. vrea sa o petesc ca s-o ia de nevasta. 143 — — . vezi-ti de treaba ne-ar putea pe toti atirna in vreo spinzuratoare. Cind pasi inauntru sa-i ia ochii oglinzile. stapinul meu s-a luptat cu zmeii pe slavile cerului si a furat-o de la o zina pentru fiica mariei voastre. Cind ajunge la marginea padurii. pina noi aur git. cite alte bunatati si bogatii. matasuri. zina zinelor Pe drum niste zmei se bateau in slavile cerului pe o zina furata dintr-o tara de la capatul lumii. Mirtanul nazdravan se opreste in fata imparatului. si zice: si graieste: sint sluga Ia imparatul Barba Albastra. asa cum vreau eu. cergi. Imparatul netezeste barba. E gol si pe toti ostasii sai i-a omorit si i-a aruncat in riu de i-a inecat. apoi incet. n-are curaj sa tune in Aude baiatul plingind. Zina de frica sa nu-i rupa rochia din fir subfire de aur o lasa de pe arpia de nor in jos. Si iata acum stapinul meu e in zdrente si vai de el fara avere. incepu sa-i mustre va bateti joe de mine ? Vin de la imparatul Barba Albastra sa-i dau fiicei imparatului vostru aceasta rochie de aur furata de mine de la zinele din cer. Bandele cintau si nuntasii chiuiau si se veseleau. stapine. ajunse la poarta ! palatului. priveste De cind mama m-a facut. stapinul meu a fost jefuit de tilhari. insa el ne asteapta in marginea padurii cu mergem acolo cu mireasa sa i-o ducem. $i este cu adevarat. mai statu pe ginduri si cum il Niste ostasi cum il vazura azvirlira puse piciorul in prag batu cu laba in de pe scara ghiomotoc joe. si aja este. ca pe-un ghem. Alearga. Ce e.! : Esti nebun. Toate erau imbracate in aur si in pietre scumpe. fiindca pin sate si orase se legau de el fel de fel de mirtani jigariti si prosti. asa rochie n-am vazut E cea mai frumoasa rochie de pe fata pamintului. cu bagare de sama sare pe o masa lunga. adevarat stilp al imparatiei. vazindu-1 pe el dolofan si frumos. orice ar fi si ai sa vezi. Eu m-am luptat cu zmeii si n-am fost bun de o ceapa degerata ! Asa ginere mai zic si eu. sa-mi traiasca ! Sa intre ginerele. Mirtanul eel nazdravan mergea in fruntea nuntii. pornit imparatul cu mireasa si carale pline cu podoabe. ! — — — — Chiar A ostasii lui calari. Trebuie sa fie frumos si viteaz. credeti ca rochia zinei sa-i — Marite imparate. aurul si argintul. desface — Ce.

ca nuntasii s-au inva{at pe trai bun si petrecere si cuscrii la fel. si e. asa ca au ajuns de pomina. slavile cerului. Tilharii am auzit ca 1-au dus si 1-au legat intr-o coliba. urca-te pe coama lui si du-te drept — Imbracati-1 si aduceti-1 teafar la nunta. auzira luara zinele furate in brate si copiii si dusi au fost in au ramas goale. Tot beau. ma — Suie-te pe mosule taci. insa nu s-ar face sa nu-1 aducem si pe tatal imparatului meu la — ! nunta feciorului sau. si — Aoleu. Apoi s-a pornit o numta mare. ca mirtanul nazdravan stie ce face. ca a dat procopseala si bogatia pe capul la casele zmeilor. tine-ti firea ca avem si noi toale imbracam ! Imparatul porunci sa sa-1 imbrace pe ginere in haine de purpura de aur si mearga nuntasii putea — Maria-ta. a pus si el o sabie la sold si-a pus mirtanul pe umar si au plecat cal. omoare — Asa asa sa-1 e. in timp ce stapinul lui se ana in trasura linga frumoasa mireasa. lasa la vostru.! — Lasa. se-nsoara baietasul tau cu faci sa dau in vreo belea cu imparatul. Mirtanul ii ceru voie imparatului sa mearga inainte sa spuie argatilor de la palatele stapinului sa aiba grija. in toate Jarile si nu le putem da de capatiiul lor. ce ne facem cu copiii ! — — — Zburati prin nori Zmeii — cu ei. Bine. la ! — Hai. cu beutura si purcei fripti si nunta cu dt cu atit se prelungea. Mosul s-a imbracat in toale imparatesti. astea sint palatele mirelui Bucurati-va si va veseliti. Si eu unul am apucat de am purtat o hora inainte si toate printesele isi dadeau coate. Mirtanul eel nazdravan o lua de goana inainte si ajunsa in palatele de clestar ale zmeilor. fugiti care pe unde puteti. Cind a ajuns la casuta saracacioasa a mosneagului 1-a gasit numarind boabele de fasui sa le bage-n oala. ce crezi? misuna lumea de tilhari. mosule. mai nazdravane. Vorba batrineasca: mintea domneste. stralucind in bataia soarelui. nu mieuna degeaba. inainte. Cind s-a apropiat imparatul cu nuntasii si din departare au zarit palatele de clestar poleite cu aur. ca stapinii sai erau niste natafleti. degraba si pitulati-va prin nori pina ce nu va ajung. mare naiba fasuiu. mirtane nazdravane. tine un cal. cuscru saracu Mirtanul nazdravan sari pe coama unui armasar si s-a facut nevazut. iata. Avem nunta fiica imparatului. mai sa-1 baiete. mintea imparateste se infierbinta ! 144 . pe stapin. mincau si jucau cu danpi inainte chiuind de bucurie. furindu-i tot ce avea in palate. s-au bucurat cu totii si insusi ginerele nu stia ce este cu aceste minuni. ca vine imparatul cu ostirea praf va face ai mici ? Vai de mine. zise mirtanul. Iar palatele lor cum Atunci mirtanul s-a inapoiat la ginere si mireasa. s-a inchinat in fata imparatului si i-a pupat mina zicindu-i: Prea inaltate imparate. si Mai fratilor. ba eu zic bine ca a scapat numai cu atita. Iar mirtanul nazdravan a purtat si horele inainte si cu intelepciunea lui i-a procopsit pe stapinii sai si i-a purtat de grije imparatiei.

altul pe drumul unde se moare de sete. El e mai smecher. Zice el ia sa ia el si colivia de aur. A incalecat el pe lup si au ajuns la un rege. 145 . a dat de maracini. da el pe drumul pe unde-i maninca lupul calul. Da el cind a vazut capestre cu nestemate a luat si capestrele. Da lupul i-a zis: Eu stiu unde te duci . da noaptea sa cocea si nu stiu cine le fura. Cind colo. vine o pasare de aur si culege merele de aur. Da colivia avea sunatoare si-1 prinde acolo A A A — : — — : imparatul. daca-mi aduci fata lui Rosu-imparat. el o arunca pe spate si fuge cu ea si fuge la imparatul Verde? sa-i dea fata. lui Verdes-imparat. ma. s-a intapat si s-a trezit. s-a pitulat sub trandafiri si cind trece fata imparatului cu fetele pinga ea. A sunat din corn si a venit imparatul. el trist la lup. si si imparatul cu calul. Cei mari au dat pe drumul pe care se moare de foame. i-a furat merele si marul i-a ramas gol. i-a venit somn si a adormit. treia sara s-a dus si copilul eel mic. ? "Ti-o la lui si e. S-a dus si a stat pina la miezul noptii. doua zi. cine da pe drumul al treilea ii maninca lupul calul. n-ai cetit tabla ? Da-te jos sa-ti maninc calul. cine da pe alalalt moare de sete.LUPUL fost un om care avea trei baieti si el mai avea un mar crescut in balegar care facea mere de aur. El binisor s-o prinda. Ai sa mergi dupa ea s-o prinzi. bre ? Iau calul ca sa-1 dau imparatului sa-mi dea pasarica care mi-a mincat merele de aur. — Ce ma — Pai mi-a mincat merele de aur. Cind la mijlocul noptii. mersa mai departe pe drum si-i iesi lupu-n cale. da tu mi-ai adus calul de m-am saturat si eu odata ca tare jigarisem. S-a dat jos si i-a mincat calul. colivia la Da lupul il duce f i-am spus eu sa nu iai capastrul ? Atunci a plecat el la fata lui Ros-imparat. dau. te duci dupa pasarea de aur. Baiatule. dar sa-mi aduci calul lup sa plinge: Vine — Ce ma? — Luai ma prinsa m-a trimis dupa calul faci. — Verdes-imparat. ca n-ai ascultat. da in lungimea satului era o tabla cu trei drumuri pe care scria cine da pe drumul asta moare de foame. da el eel mic. Cei doi se intilnira si venira indarat. a pus pe linga el maracini si cind a cucait. Ce faci. Te due eu finca pina la tine n-a indraznit nima sa vie. ca sa-i dea in schimb calul. Ziua marul inflorea si lega. s-a dus eel mijlociu. fi-1 dau. Dimineata s-a dus la tata-sau si i-a povestit. Acolo lupu i-a zis ca nu-1 mai lasa si s-a dus lupul. cind a ajuns acolo i-a zis sa ia numai calul fara capestre. da a venit cineva si i-a furat merele. a apucat-o de-o pana si pasarea a zburat. Si acuma feciorul eel mare i-a spus lui tata-su ca el se duce la noapte sa vada cine le fura merele. iar te prinsa ? — — — Merge — Ce. Pi la 12 noaptea a venit cineva. Au luat toti cite trei cai. vede el colivia de aur. cei mai mari. da pasarea la rege in colivie ! I-a spus sa ia numai pasarea fara colivie.

Se cobori din cer o zina si incepu sa darime zidurile. i-a dat brinci si a tras pamint piste ele. strigara birovii de pe culmile dealurilor. cazind la pamint. omule. Ce ridicau ziua. maria-ta. intr-o imparatie mare. ca lumina de ea si o prinde de codite. El s-apropie . cu parul lung auriu. Bine. lupu le zisa: Acum dati-va toti jos de pe cal. simti Furnicile se izidira care incotro. Isi da seama ca nu este de-a buna. toti adormeau si nu vedeau nimic. de cind cu lupii ai albi. dar uite. — — ! — — Incearca^ dar eu n-am Omul nici o nadejde. asa ca multe se suira pe omul acesta. Zina era frumoasa. vestita biserica. La miezul noptii il apuca un somn ca din senin. graindu-i: Prea inaltate imparate. Apoi el s-aseza intre alte musuroaie de furnici. ca buturuga mica rastoarna carul mare. Cazu pe ginduri si imparatul. lasa-ma sa incerc si eu sa pazesc si sa aflu ce duhuri necurate fac asa de mare paguba si necaz imparauei tale. care-si pusese-n gind sa ridice-n lume cea mai mare si A adunat de pe fata pamintului noua mii de mesteri mari. ca de citi am stau aici. Dupa aceea au pornit sa lucreze mesterii si calfele. Ce sa fie? Cine-i darima lui noaptea zidurile manastirii? Dete sfoara-n Jara. calfe* si zidari. eel sarac isi lua arcul. pina aproape Cum de zina. ca ceva este necurat la mijloc. ar fi trait un imparat mare.! lupul vede ca ei se iubeau si zice: stati voi aid. le-a zis. darima lucrarea imparatului. numai ca toate se incearca fara rost. 146 soarelui. ce se zidea ziua noaptea se farima. Pe urma a adus tot lupul singur de a furat si pasarica si de acum si lupul si ei doi si pasarica erau in mina fetii. sapa-mi aici o groapa mare. muscaturile de furnici se destepta din somn si o lua pitis-pitis. merge la-mparat. ca ma due eu singur §i-i iau calul imparatului fara sa-i iau capastrul. Se chinui cit se chinui si un miros frumos simp si adormi. nima n-a trecut ca sa-i maninc calul si eu am rabdat de foame si de acuma nima n-are sa mai treaca in afara de tine si sapa-mi groapa ca sa mor in groapa. noaptea se darima. Zis si facut Multa lume capata curaj crezind ca o sa se procopseasca cu vreo palma de pamint din imparatie stind noaptea la pinda. se batura tobele. I-a sapat baiatul groapa si i-a dat brinci in groapa ca sa moara lupul. Sa-ncerc. li dau inainte cu lucrarea dar in zadar. N-au izbutit ei viteji si voinici tineri buni de vina. incearca Esti slobod sa incerci. incinsa sabia lui si la cele patru cornuri de temelii puse musuroaie de furnici. Da — la — PASAREA ZAMBILA Cica odata de demult. Ba mai spuse ca da un corn din imparatie aluia care va prinde pe raufacatori. Dimineata doar gaseau zidurile pravalite la pamint. Mersara si ajunsara unde mincasa lupul calul. toti calari pe un singur cal. dar degeaba. Iar ei au plecat la ta-su cu pasarea. au facut semnele crucii pe vatra manastirii si i-au pus cu mina lui pietrele din temelii. sa auda lumea si tara ca mscai dusmani neispraviti. Un om sarac isi ia si el inima-n dinti. dumneata un slabanog zdrentuit.

pasarile si izvoarele toate erau oprite de o zina rea pe loc si facute stei de piatra. se arunca asupra pasarii s-o piarda ca sa nu mai cinte. necazul necazurilor. pasarile prind aripi. De copac era legata o zina cu coadele ei lungi. A facut farmece si a impietrit tot ce-a fost frumos si a avut viata. atit de turbat in minie era. au mers pina ce au ajuns intr-o tara mare pustie. Copacii. cinta si zboara. cimpia si roadele pamintului. Sa-i spui imparatului ca atunci cind o sa se slobozeasca biserica. florile. oamenii. Cum incepu ea sa cinte. moarte. Ce era sa faca ? Trebuia sa a^tepte trei ani pina la SiriZiieni. au pus miinile la ochi si s-au invirtit de trei ori si in ce loc s-au oprit intr-acolo drept au pornit fiecare voinic. . izvoarele se dezleaga si ciu-g. Dimineata ii povesteste de-a rindul imparatului cele intimplate. iarba inverzi. sufletul Ca mi-i drag ca Pasarea Zambila cinta peste tot si minune. ca de mila mea vine aici Pasarea Zambila si-i vine rindul ca sa cinte. cintecul. De aci incolo zidurile se suiau mindre catre cer si nu se mai surpau. Adasta el trei zile si aude pe-o aripa de nor un cintec frumos care s-apropia de pamint. ai si viaja. Imparatul avea trei iii mindri. Oamenii prefacuti in pietre se sculara si pornira la lucru. Era Pasarea Zambila. dar fiecare se grabea inainte sa dea de Pasarea Zambila. sa caute Pasarea Zambila s-o puie pe aia sa cinte mai intii in biserica si dupa aceea sa intre lumea la rugaciune. Mai era putin pina la slobozirea bisericii si nu se da de Pasarea Zambila. si fara grai. serpii. merse si mai mult si ajunse la un copac mare. Cum o prinse. lata ca vine Pasarea Zambila. fiarele incepura sa se manince intre ele de fcame. Al patrulea iepure ii da apa si hrana. tigrii. cu un dinte-n gura si un corn in frunte umbla in tara asta cu maghii. Dar sa astepti pe-aproape. oamenii. Fata adasta pina ce adormira iepurii si-i povesti ce este in imparatia asta. — Cinta-ti zina. toate pietrele se prefac in oameni. el ii zimbi si z se: va invia padurea. ca-p jur ca de-aci incolo n-am sa mai imparatului. Fratele eel mic. Au mers ei. Merse fiecare inainte. si va invia lumea din morti si iar o va fura vulturul eel negru din cer. zidurile au sa se surupe pe omenire si toti vor muri cu imparat cu tot. S-au asezat sele-n sele. Pe de laturi o pazeau trei iepuri urecheati si fricosi. Atunci — O fiarele. florile capatara boboc si miros. incalecara armasarii si dusi au fost. Stai ! la stric nimic te las ! stii sarac. — Nici moarta nu Asta sa — Te rog. codrii capata frunze. Numai ca sa scape cu bine. cintind cu un glas frumos de inger picat din cer si to|i tot ce era impietrit invie ca prin 3 mortii ies din pamint. Omul eel sarac se-ncrede-n zina si-i da drumul fara sa-i faca ceva. baba rautacioasa. Zina care era pazit5 de cei trei iepuri ii spuse sa mai astepte ca peste trei ani iar va veni sa cinte o data. mai istet din fire. ursii. vitele. ca de matase si plingea. Ii spusera imparatului ca ei se due s-o aduca pe Pasarea Zambila.! ! ! — ca te-am prins De mine nu mai scapi — Lasa-ma. omule. Sa nu te indepartezi ca te impietreste si pe tine. iar. Tu esti trimis de Dumnezeu. Cind auzi imparatul ca i-a fost zina la mina si i-a dat drumul a fost din putin sa nu-i ia capul. om inima da-mi nu ma omori. iar Pasarea 147 . ca-ti spun care este taina tainelor. iar se impietri toata omenirea. frumosi si curajosi. Acolo in tara asta. toate erau impietrite. Tata-su le dadu bani si-n desagi de-ale gurii. Dar un vultur cu cioc de fier n-o lasa in pace. Se mirara ei. leii. ca sa scapi omenirea asta de la rau.

regi si printi din toate imparatiile asa cum este adetul la nunti. Au fost poftiti imparati. Pasarea Zambila. tina adinca. Imparatul in zadar o suia pe manastire sa cinte. Vine vulturul din prinda si asta. Fratele eel a fost aruncat aproape mort de catre fratii sai intr-o finnefiind adinca el s-a trezit de raceala si a strigat ajutor. facindu-si socoteala ca este vreun semn dat de Dumnezeu. El aduse zina si Pasarea Zambila. El merse drept la imparat si-i povesti cum 1-au lovit fratii si 1-au aruncat in fintina sa moara. plingea si poporul cum o vedea plingind. chiar si frate-su si cu imparatul. opinci si haine ciobanesti. Cei doi frati incep cearta. imparatul era judecatorul. Ei spun la Pasarea Zambila si Zinei ca pe amindoua le vor omori daca vor spune imparatului ca ei 1-au ucis pe fratele eel mic si ca ei sint cei mai viteji din imparatie. Apoi in loc de nunta ceru mai intii sa se adune toata lumea din imparatie si sa se faca judecata fratelui sau ucigas. zina la fel. Astia cind 1-au vazut pe eel mic ca este mai curajos.Zambila cinta. i-au lasat in jos o fringhie si 1-au tras a far a la lumina. dezleaga zina legata cu coditele de copac. Baiatul trage cu arcul drept la vulturul cade si se face loman. care sa se insoare cu zina cea frumoasa. Amindoi o voiau si nici unul nu se lasa in voia celuilalt. iar Ea. ca aduce o zina si Pasarea Zambila. Cind 1-au auzit in fundul fintinii vaitindu-se. Pina la urma ajunsera la cearta si bataie. Cind colo. ca sa nu se darime biserica. Pasarea Zambila vazuse toate dar se temea si ea de razbunare. Pasarea Zambila se intrista. Veni timpul sa slobozeasca biserica cu noua turle. Printul intreaba pe zina. la locul de unde se despartisera. Ciinele a luat-o inainte iar ei dupa ciine. Tocmai atunci sosi la nunta si printul eel mic imbracat in sarica. ca sa auda toata lumea. In piata cea mare a cetatii. mic Apa Un imparatului. ii pun gind rau si intr-o noapte il omoara.. ca in loc sa cinte. Ea desi stia ca printul eel mic fusese omorit chiar de acest frate mijlocas. ca sa povesteasca mic o sa mai calce pragul casei. gata s-o casa sufletului cer. pasarea plinge si tace. — — Tu te robisera si erau 148 . apoi in toale imparatesti scsi si printul eel mic si voinic. i-a luat oi la casa si ei Atunci baiatul cu turma de palat cele intimplate. dar se intrista auzind ca fiul eel mic a fost aruncat de niscaiva tilhari intr-o fintina fara fund si acolo s-a prapadit. se temea sa spuie adevarul si tacea. inalta pina la cer si poleita cu aur. Lumea adunata credea ca se va face judecata pe sprinceana. Mai inainte de nunta se batura si mijlocasul il omori pe fratele ! eel mare. Era chiar in ziua nuntii cind trebuiau cei doi tineri printul eel mijlocas si zina sa se cunune la o alta manastire. omoara iepurii care o pazeau sa nu fuga si cu amindoua se duce sa se intilneasca cu fratii sai. Calatoresc ei vreme lunga sa le-ajunga pina ce se intilnesc cu cei doi frati. Suira Pasarea Zambila pe manastire sa cinte mai intii. si amindoua ramasera tacute si triste gindindu-se ce rautate poate sa fie intre oameni Ajunsi la imparat se laudara cu isprava lor si povestira nascocind fel de fel de minciuni. plingea si el. singurel cu sabia. scoborind ca o sageata ca uitase de ziua pe Pasarea Zambila. Imparatul se bucura vazind Pasarea Zambila. ciine ciobanesc a auzit si nu s-a lasat pina ce nu i-a dus pe pastori pina acolo sa vada ce este. La nu se tragea nici o nadejde ca prinpal eel Cine te-a scos din miinile celor patru iepurasi care zmei prefacuti in iepuri? singur. care le-au scos din ghearele zmeilor si le-au adus la curtea imparateasca. Zina insa plingea si nu voia sa se faca nici o nunta. Printul eel mijlociu se puse cu zorul sa se insoare cu zina cea frumoasa.

intrebati pe Pasarea Zambila. La coconi sa pomeneasca. du-te si cere-i pestelui de aur sa-ti dea o albie. arunca mosu undita si prinde un peste de aur. put. Se sfinti biserica si se cununa zina cu fiul eel cuminte si viteaz de se bucura intregul popor si bogat si sarac. Baba ii frigea pe carbuni si asa isi petreceau din greu bStrinetele. ca n-are minte si cite si mai cite vorbe urite. Mosu i-a dat drumu uitind sa ceara sa-i faca si pestele lui vreo bunatate. ce astepta si veni pestele — : — in prundis. Se duse mosneagul la mai. Dupa asta. Facu nunta imparateasca. Asa si facura. Du-te. Atunci imparatul a poruncit sa-1 ia pe ginerele ticalos sa-1 lege de patru cai salbatici si in fata mulpmii sa-1 spintece-n bucati. Cind ajunge acasa n-are de lucru si-i povesteste din fir in par babii. saraci lipiti pamintului si traiau la o margine de mare. intrebindu-1 E. cine a omorit vulturul lovit cujitele si ? ia sotie. da-mi drumul. ca-ti voi face si eu vrun bine. sa si noi in ce spala camasile de cilti. care vrea sa ma de mare te-a aruncat nu ajutat Dumnezeu. Odati. Lumea adunata a cerut sa-1 omoare si a sarit minioasa pe el. de aceea — Marite imparate. printul eel mic ruga Pasarea Zambila sa zboare pe biserica de aur si sa cinte. dindu-i libertate si viata. Pasarea Zambila si incepu sa cinte cu un glas frumos si duios. Si jucara toti prin tinda Cu picioarele prin grinda. cu ciocul de el este voinicul eel viteaz — Dar cine a mai vrut ma omoare — Fratele mijlociu te-a injunghiat cu sa ? eel cutitul si eel mare te-a aruncat in put. de picau frunzele pe jos. Si jucara toti pe loc Cu povestea din Timoc ! PESTELE DE AUR A fost un mos cu o baba. iar eel in nici i-a fier si a scapat-o din robie ? Imparatul a intrebat-o si pasarea a raspuns ca care a scapat-o. Atunci imparatul a intrebat cu glas tare poporul adunat sa-i spuna. Baba da-i pe el sa fie afurisit si marturisit. mai omule. ce pedeapsa i se cuvine unui fiu atit de ticalos pe care nu-1 mai socoteste vrednic sa-i fie fecior si mostenitor.: ! : — Cine m-a cu m-a aruncat in put — Fratele tau. Iar bucatile din trupul lui sa fie duse in padure si aruncate fiarelor. astepta. macar atita fa si tu. ce e. Mosu mergea cu undifa si prindea cite un juvete. mosule ? Te vad trist Sint trist ca baba m-a certat fiindca pentru fapta aia nu ti-am cerut ceva sa — — ne imbogatim? — §i ce cere — Cere o avem ? albie. 149 . pentru dreptatea ce s-a izbindit. Pestele cum s-a vazut in undita a inceput sa se zbata si sa vorbeasca de parca avea glas de om Mosule.

gaini. pestisorule. mosule si cere-i sa ne faca pestele de aur o casa. Se duce mosu acasa si cind colo. c3 altfel cu baba unii maidanul plin de slugi. Cica sa-i faci si ei sa se bogatie. — — — Sa-mi dau — Bas asa Da de unde — Asta e o mosule — Multumesc. Iar ai venit. — Pleaca mosu iar suparat la marginea marii si asteapta sa vie pestisorul de aur. mosule. incepe cu vorbe de ocara. Iar se-ntoarce la pestisor tisorul il vede si-1 intreaba: Unchesule. oi. ca e un Tindala. ma prostule neispravitule. — — — eu o muiere proasta cum sa — Ma daca era capatuiesti? — Fugi. ca baba. Mare minune e si asta si tuna in casa bucuros. vede o casa alba. Trebuie sa te-nvat cere-i si argati. nu unul. Cum il vazu. mosule si tot suparat te vad. altii si taie 150 . mare. baba ti cum dai nu e multumita. giste. Pes- pe stapini. in locul colibei proptite cu pari. rate. mergi sanatos ca si asta oi face. dunga tinzii sta o albie de plop noua-nouta. — Pestisorule am sature de o casa — Bine. cine o sa le araneasca? Baba cum il vede se repede la el cu o falca-n cer si alta in pamint de suparare. oare. stiu de ce De ce? nu stie cum ci multi ci si averea e sa-nceapa vorba de rusine. nima-n sat sa n-aibe ca ea. se fac voile. unchesule. Cind ajunge mosu aproape. Se pune pe capul mosneagului iar Fugi indarat. vaci. altii tasala. golumbi si cu toate ielea. Du-te si ai sa ai si argati sa te slujeasca ca m-ai scapat de la atitea. ca nu se pricepe ca ea sa ceara. lemne. curcani. Cind ajunsc — — vede. stii ? ! taina. vite mari si pasari sa n-aiba nima-n sat ca noi. cine o sa le pazeasca. se bucura si mosu. Baba cind il vazu. Se mira mosu si cazu pe ginduri ce-o sa se faca el cu atitea vite.: ! ! p se va implini dorinta. iar nemultumita. bibilici. Cum il du-te acasa ca acasa. sa iertare. sta si chibzuieste. Unii mulg vacile. Se duce mosneagul la marginea marii si asteapta pestele. Sa te duci tontolocule si sa-i ceri de data asta sa ne umple maidanul cu oi. mare cu ferestile in soare. ca asta n-o scot la capatii. ca e un Pacala. baba pe el. ca destul ai facut pentru el. De ce n-a cerut un lucru mare si scump. ceri ! ai venit sa-ti argati. te si si altu stia ce sa ceara. la spune ce porunci ti-a mai dat baba? Cica sa-i faci vite cornute. Baba insa. pe — Bine. maidanul plin de boi. se due la moara sa macine si cite si mai cite Sta mosu incremenit la toate minunile astea si isi zicea in gind ca nu e de-a buna cu baba asta. du-te acasa ca ii zice: taica. Bine. oare multe si pasari multe. da-i: Ajunge acasa aduc apa. Se bucura baba. care pina la urma are sa-i cear5 si steaua de pe cer.

ciocanind prin buturogi ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. taica. Eu ia-ndarat meu. N-a avut nima in sat. iar pe mine sa ma faca imparatita si pe tine imparat. ajuta-ma sa sparg cu toporu buturoaga asta. sa-mi umplu si ieu traista » mosu ! 151 . unchesule. Cum il vede pestele stind pe mal iar oftind ii zice nu te lasa baba ? — ! ! teasca supararea. Se duce mosul acasa si cind colo. Mergind mosu pin padure. nu se multumeste cu ce are Du-te acasa ca si pofta asta i-o fac. tot ce i-ai dat s-o saturi. — Ce mosule e ceva nemul jamire — pestisorul Auzi ce naroada. din vite. taichii ! zice cica s-o faci pe ea impara- si doresti. pina ce-si dadu sufletul de suparare zgripturoaica. iar ea da la porunci. e. sa fac. prea multe — Du-te. ca mosu ce sa faca de cind iel a ramas singur in casa? Intotdeauna la culcare si sciilare s-a rugat la Dumnezau sa-1 ierte si pe iel ca nu poate sa traiasca singur ! Mosu s-a nacajit sa traiasca asa greu. mosule. din palate. destul era batrin. ceva sa sa sparga cu toporul. cu porcul meu — Bine. pestisorule — Vrea argate. fost si trait bine in bordeiul si zic. daca asa p-e dorinta. nimic din case. 's facu o cruce cu mina a dreapta. iel loa de acasa o traista pe umere si un topor si pleca dupa buturoage de-ale mici. nepoti si baba la mos. te si sa-i ceri sa-mi dea fi si mie argate asa cum au boie- ceri si n-o bine ! venire-ai invirtindu-te si si rasucindu-te si fa ce-ti spun. se puse pe el cu cearta si bataie. asa am ? Iar ! Iar. cum o vazu. — Nu. nurori. Mosul. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. nu avea care sa vada de iel. Cind ajunse mosu la bordei. Ajuns acasa vede baba cu argate in dreapta si-n stinga. — Sa duci indarat — Babo. cu puteria ta. Ce bine o sa fie atunci O sa se mire lumea si tara de ce sint eu in stare sa fac Merse el plingind si asteptind sa iese pestisorul de sub val ca sa-i poves- — Hai. Asa scapa mosneagul de gura babii si baba de atitea bunatap. ama fara lemne n-a putut. Dar nici cu asta nu se mulpimi. hai. Baba sta cu mita pe vatra si blestema pe al ce i-a luat averea ?i bogatia pe nedrept. asa traiau de rau. da si rau sarac. din argati si argate. sa-i aduca lemne de iarna si faina de mamaliga. Mosu. teasa — Tu cum mosule? — Bre. Sa te duci si sa te grabesti sa-i ceri palate-mparatesti. asa ca A intr-o zi.! : ! roaicele. asa ca eria mosu singur in casa. sa-nchina. tontolocule. vrea sa fie boieroaica. POVESTE DE UN MOS CU O BUTUROAGA fost un mos batrin care ramansese singur in casa: ii murisa toti copiii. pe mine imparat. eu am crescut cu pupln am gaina mea.

iaca iasa din buturoaga altu mos luminos ca soarli si luminosu de mos zice la alalant mos asa « Bine. Mosu pusa traista pe magari si pleca acasa cu magariul. sparsa o aschie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturcaga aia mare umple mosu traista. pana mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. buni bani pe tor. Mosu incepu inchinindu-sa domnului si il ruga de sanatate la mosu al luminos pentru ce 1-a podarit cu un magari. Mosul sarac porni sa povesteasca la alant mos cum e rindu. saracule. [dincolo de cring si vazu [poiana verde de iarba. intr-o baliga mosu gasi trii galbini. ma doare picioareli si selili ma nacajesc cu o traista. Si in dimineata a de doua. loa mosu pe torn magariului. stapin al magariului. aschii. mosul s-a sculat de noapte. sa dusa in satra sa vada ce face magariul? Sta in picioare si minca niste iarba ce i-a pus mosu intr-un colt la satra. pascut de iarba. n-are care sa vada de mine. Mergind tiris mosul de dragu magariului. avea mosu bani si cumpara porumb. da a ramas citi un galbin pin 152 . si platea la cara cu boi. ii lega intr-o cirpa. iel porni sa-i arinjeasca satra cu o furca de lemn. Lo magariul de un curmei si pleca cu iel sa-1 pasca da si sa mai adune \Tun lemn uscat de foe. cum a ramas fara baba. da aranind baliga la magari. clece. da magariul porni sa-1 linga pe saracul de mos. da si magariul pastea pe poiana cu streangu dupa iel. « Iote. fara copii. inchisa magariul in satra. ceva mai sparsa. nepoti. Petrecu mosu asa bine cu magariu multi ani. Pleca saracul de mos colo. Aduna mosu bite uscate.Dupa ruga mosului ridica toporu sus si dete o data in buturoaga. nacajitul de mos. saracule. du-te de ia-1 de streang. asa sa cumpar lemne si nu pot sa due. ducea bucatele la moara. mosu aranind satra magariului. griu. Mosu pusa traista plina de bite uscate. ce pot sa aduc » Da mosu al luminos se roaga de saracul de mos sa nu-i sparga casa ca-i da ce cere saracul de mos. galbini. cumpara lemne si traia mosu bine mai decit altii in sat. umplu traista. Mosu de dragu magariului. rindu la magari ie asa noaptea cind doarme magariul ! : : << ! : ! : sa caca. ca mult ieu sint si sarac. dimineata in varsatul zor'ilor. da sa stii. iote magariu colo. Porni saracul. pe magari. si un galbin. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga. facu mosu o gramada mare de b§legar torit. Da intr-o zi. sa nu mai vii la buturoaga-asta sa-mi spargi casa mea. Sa ogodira. da si cu lemne. lo mosu banii. sa iai sama in toata baliga ca ieste citi aranesti coseria ». ce rau ti-am facut tie. sparsa un nod bun. ca sa nu mearga pe picioare ii da un magari. sa-1 pupe pe magari. bani n-am. Mosu lo galbinii. mosule. iara sa-nchina domnului si pusa mina pe streangu magariului si-1 trasa la iel cit putu. luminosule « Mosul al luminos stia ca-i trebuie la saracul de mos multe ama mai intii. insara. si cu toporu. facea faina. Porni bogatasu sa care toru cu carul incarcindu-1 de baligari. sa dusa acasa sara. Saracul de mos spune « da-mi ce vreai tu. Tu sa-I iai cind Saracul de mos cu mare drag si multa voie auzind unde ie magariul sa-nchina la Dumnezeu lui ca di-acuma inainte nu mai merge pe picioare. vine un bogatas pina la mos si-1 intreaba vrea sa-i \anda torul ? Mosu sa gindi mult si spusa « vind ca n-am loc nici mosie : unde sa toresc cu iel ». ia-ti traista cu aschii si incaleca-te pe iel. ii pusa iar in cirpa si asa porni mosu sa-si vina la socoteala. dincolo de cringu-ala ieste o poiana cu iarba verde. Dimineata mosu minca o felie de mamaliga cu niste zama de linte. acolo magariul paste si are la iel un streang tiris dupa iel. de spargi cu toporu casa mea ». in doua baligi gasi doi bani. Mosu avu o satra batrina cutrupita cu paie si cu feriga. aproape pusa mina pe magar.

inchisa usa si pleca. Mosu batrin cum o vazu sa-nchina. Bogatasul sa-ntrista. ca din asta buturoaga o sa umple traista de sparturi. ce n-are nu poate. intra in niste paduri mari. Unde sa sa duca bogatasul ? Acas' la iel nu poate ca ie furat magariul. sa nacaja mosu citava vreme si vazu ca nu ie usor sa arda clecisoare nu tine fee si sa incalzasca bine. bogatasul sa dusa departe. sa pitula bine si-si lasa o gaurice cit sa vada ce face mosu. sa zica ca 1-a cumparat de la bilci. sa cumpere ce trebuie. lo mosu o furca de lemn. Da n-are care sa vada de iel la vreme de batrineafa. ridica toporu sus si dete odata in buturoaga. Intr-o zi. cobori traista de pe magari jos. cind s-apropie vazu mult singe. Ramasa numai streangu legat tasul nu-i sta ! ! de un tirsog. da sa gindi sa nu fie judecat pentru furat. Cind araneste satra magariului. Cind sa ia ce-a spart vede linga buturoaga un mos luminos si vorbind la saracul de mos asa « ce rau t-am facut de-mi spargi tu mie casa mea. ssi vada de unde ia bani galbini in baliga magariului. baga magariul in satra. sa inchina lu Dumnezeu sa-i ajute. sparsa o margine din buturoaga. Vazusa tot cum ie rindu mosului cu magariu Saracu de mos si-i pusa gindu sa-1 fure pe magari. traiesc mult rau. vede ca magariu nu ie unde-1 legasa. iar ajunge. La mos i-a iesit din gind cum a fost dintii rind la traiul al bun. sa-ntoarsa acasa si vazu pe saracul de mos plingind de mila magariului. dezlega magariul di la par si iesi cu magariul afara. oasa si tavalitura de magari. Asa ramasa mosu iar sarac cum eria dintii. bogatasul sa baga in satra magariului si sa baga in paie cam su feriga. pi la chindie. iaca vine mosu cu traista pe magari ajunsa la usa setrii. Intr-o zi. barem vro cinspreze zile si sa sa intoarca iar acasa cu magariul. bogatasul pazeste pe mos pina cineaza si se culca mosu. Mosul batrin n-a vazut bine aranind de Dumnezeu. ajunge la buturoaga mare si cam putreda. Mosul durmi greu. ca ieu nu vin sa-ti sparg tie casa ta ». cum sa aduca lemne cu spinaria. da porni si un vint cu ploaie mestecata. sezind bogatasul cu magariul in padure piste %to trii-patru zile intr-o noapte a venit un lup si a mincat magariul Cind sa pomeneste bogata§ul din somn. deschisa usa setrii. or fi vro buturoaga ! $i mergind mosu din stiap in stiap cu toporu si din buturoaga in buturoaga. ca sa zaboviasca acolo. Intr-o sara mult inourata de ploaie si era mare negura. balegili la magar Fursi bogatasul torul de acarat. Saracul de mos mult sa spaiminta de mosul al luminos si porni sa-i povestiasca cum traieste greu si nimica n-are. ama sa nu mai vina la casa lui s-o sparga cu toporul. de traiul omului. porni sa araniasca baligele magariului si desfacind cu furca lo din toata baliga citi un galbin. Mosul al luminos intreba pe saracul ce cere sa-i dea. Care 1-o-ntreba. da bogainima la loc.baligi. veni bogatasul. N-are bani sa plateasca. sa-i dea putere sa sparga buturoaga. Inchisa usa cum a fost si pleca cu magariul de funie unde. ia sama la magari. da nici n-a stiut cS e casa lui. Da bogatasul sa uita de supt feriga unde sa pitulasa. : 153 . asa ca bogatasul pricepu ca ie dar de la Dumnezeu sa se cace magariul sa ia bani daruiti bani. mai ridica odata toporul iara sus si repezi iar in buturoaga. opri magariul. mi-1 lega de un par. Pusa mosu mina pe topor. pina mosul pe cimp cu magariul. iara lo o traista rupta si un topor si pleca sa sparga ceva mai gros lemn. Traia mosu iar din greu. n-are bani sa cumpere. asa ca sa roaga ca a gresit. ce sa faca sa pazasca pe mos. da mosul tot mai bine petrece. sparsa o aschie buna. Mine in zi vine mosu sa araniasca satra de baligi.

Asa ca mosu aduna citeva oua si mosu petrecea bine. stoaca si multe gaini si cocosi. Mult era drag la mos de gaina. Mosu o lasa intr-o noapte cu iel in soba. facu mosu bucatureli mici. povesti si glume pana mincara ouale din tigaie cu mamaliga calda. Ama baba striga la pe maidan. scoasa galbinii ce loasa din oua si le pusasa in tigaie. mos. sara inchide si iel cocina goala far a bit dupa 154 .Mosu saracu sa gindi ce sa ceara si zice « Doamne. arunca la gaina citea frimituri si mosu o striga : « pipi. Dupa ce sa saturara. si vazu in tot oul cite un ban galbin. Mosu gindi ca s-a invafat cu gaina mosului. mosu ii cite un bit de lemn intr-o zi. Porni baba sa sparga ouale. pipi !» Gaina minca ce-i da mosu. baga mina in chesoiu betelor. » Atuncia luminatul de mos spusa asa: « sa-ti dau o gaina alba ca soarli s5-ti faca in toata ziua cite un ou. ca gaina in toata ziua facea cite un ou la mos. desfacu nojita de la piciorul cocosului si-1 lasa slobod pe maidan. sa sada cu gaina ta ». porni mosu in maidan. Mosu n-a bagat de sama. Mosu al luminos ii zisa asa: « Du-te colo unde potocu a adus lomanuri cu blocuc. Il lo baba si-1 baga in chesoi la bete si tacu baba. nu putea sa-i desparta. da si gaina ricaia in blocuc la mosu. cocosu lo gaina dupa iel si pleca la cocina babii. aci aproape si vazu lomanuri cu blocuc adusa de potoc . ipl dau unu sa ai si tu. iar ca dintii. da-mi ! » a zis. porni mosu sa" cumpere ce-i trebuie ca avea bani.. minca mamaliga cu oua coapte. baba sa dusa acasa incet cu doua ciumegele. facu o cocina mica. intinsa repede mina si o prinsa pe gaina. Cind fu soarele pe la chindie. scoasa din sin o bucatura de mamaliga. Asa ca babii i sa lasa la gaina la mos si-i pusa gindu la gaina sa nu mai o aiba mosu. gaina sa minta dupa frimituri aproape de mos. la soba si i-a facut un ou ! Mosu i-arunca firimituri de mamaliga. un galbin. nepoti. da si fa mamaliga. Cind spargea ou si loa sama la mijloc la ou vazu un ban galbin ! Mosul mult ii fu drag cind vazu bani in ou. gaina maninca. o vazu. Baba dete galbinii la ficioru ei in mina si povesti la ficior cum traieste saracu de mos cu o gaina. cu voia ta da-mi ce vreai tu. pusa baba masa si mi-1 lo si pe mos la vorba lunga. » « Bine. Iote am cocosi si sa bat. sa iai sama. in ou ieste un galbin. nurori. comsia sa pi atitia Saracu de mos sa insela aid si-1 lua. ie urit si iei singura. ama intr-o zi iaca vine o baba cocosata si in doua ciumege la mos in soba. Cocosul umbla cu gaina amindoi. si mosu o roaga pe baba sa-i ajute sa faca ceva dedete babii vro patru-cinci ouS si spusa babii: « gateste. o pusa in traista deasupra de buturoage : Cum si pleca acasa. sa pun la gaina apa sa bea». mi-1 unu citeva zile legat cu un iel pin maidan. da cind 1-oi sparge sa-1 maninci. dimineata cind sa scoala vazu gaina ca sede intr-un colt. aruncind tot aproape de iel bucaturile de mamaliga. Doamne.» Saracu de mos pleca la potoc. o cutrupi cu niste blocuc de paie si acolo inchidea mosu in toata sara gaina. da ieu o sa scobesc afara intr-o piatra. Lo mosu gaina. care n-a mai auzit sa faca in fiecare zi cite un ou si aia inuntru in ou. Cind gati baba chema pe mo? de afara sa manince. Si iara porni mosu sa petreaca bine. Mosu porni sa o mingaie cu mina pe aripili iei. decit pe ai mai rai. Trecu multa vreme. da mosu cum o vazu aproape de iel. in toata ziua. ii lega cu cite o nojija de picior cu un cap la nojita de pe alalant de Sede baba pe scaun mincare. care pe toata ziua sa batea cocosii babii. cum ajunsa acasa baba desfacu betili de pinga ia. acolo ea ricaie si cata rime sa manince. asa mosu cu gaina. Baba mai eria in stare mult decit mosu. avea baba copii. si le lasa lui : « vezi ca nu e bine numai o gaina singura in maidanu tau. pipi.

nima nu-mi da nimic ». or sa-si piarda zilili. multa vreme. cinili sa rapezi la gaina implinta gura in ia o stoarsa mult asa ca gaina sa spaiminta de cine. s-o iai. mai la urma. sparsa un parcelus bun. iar mosu ridica toporu sus si dete iara in buturoaga.de gaina. o boata si ii spusa la saracul de mos asa « Iote colo in virfu coasti unde-s fagii frinti de vijelie. baba deschide usa cocinii si pleaca sa iese gainili babii. Saracu de mos nu mai stia ce sa ceara. ca ie zilele lui lungi si are>!nca nacazuri sa traga. decit zisa: « Ce vra voi Doamne luminosu de mos ! » Sa gindi ce s-a intimplat cu magariul si cu gaina asa ca acuma sa-i dea la saracu de mos o maciuca. n-am ce sa maninc. ca gaina cu cocosul mosului a venit in cocina babii. vorbia el singur buturoaga. isi ruga intotdeauna moartea. dete repede in buturoaga. da pe buturog sede un mos frumos. Saracului de mos nu-i da-n gind ce bine i-a facut. lo mosu sa gabe spartaturili in traista. baba minca cu de pine si-i da copiii. nu sa lasa pana n-o umple. Da mosu luminos zisa: « Dumnezeu cu tine. niscai ale sarbatice sa-1 manince. iaca iel iar sa duce la buturoaga mare. n-avea ce sa mai manince. de-a pastravala. or ciuma sa-1 ia. iaca veni si mosu cu traista de lemne si vede un bulban negru linga parepi casii. daca lumea din sat nu ie buna. da a mia o vezi cum ie. cinili loa piinea sa : Mosu sa scula de jos in picioare apropie trii deste la mina dreapta. de te pusasi sa-mi spargi mie casa ca ieu ti-am facut tie de multe ori bine da nu rau ». da cinili dusman. iel iara sa duce cu traista si cu un topor pe deal si sa ruga bunului Dumnezeu. sparsa o margine buna. asa de sarac si rupturos uidisa. ca ie intreaga. camasa din petece si cheba toata partaloasa asa ca de mine toata lumea fuge. Copilu babii a incbis usa cocinii. sa te duci. cu nepotiii. sa te duci acasa. spune-mi mie ce ceri. da si baba mi a bagat de sama. si nu ma baga nima in sama. or. Aci fu si gaina cu cocosu mosului. da si mosu rau saracisa. Da mosu « buna srete m-a adus la a mare ofta odata tare. ama Domnu sa-mi ajute s-o sparg sa umplu si ieu traista indata ». mosu ii dete cu picioru la bulbanul negru. Opincili din plotoage. ridica sus. aide ! cere sa-pl dau ce vrei». ca un cersitori. ciocanind pe ripi dupa lemne. s-o pui pe poli^ si ce god iti : 155 . ca nu mai poate sa traiasca. Uidi mosu plingind de mila gainii si sarac ca vai de ial. or altceva. da nici ce sa mai cumpere. lo toporu in mina. Daca vazu mosu ca nu ie iertare de la Dumnezeu si nu-1 ia. n-am ce sa imbrac. sa intoarsa bulbanu. iote ma vezi cum sint. nacajitul de mos nu mai stia ce sa faca de neavere. la la cine. Fursi inchinaciunea. da cind fu mine in zi. o plinsa mosu pe gaina multa vreme. ama sa nu mai imi spargi casa. ai facut-o cu toporu. mosu vazu ca ie gaina lui moarta si rupta de cini. luminos si porni cam rastit sa zbiere pe saracu de mos asa: « Ce te-ai miniat pe mine. ca tu te duci acasa la casa ta. ieste acolo o maciuca. sezu jos. numai porni sa plinga ! si si vaita ca i s-a urit traind si nacajind: « topi ma fura si ma-nsala. n-am pe nima care sa vada de mine. Mosu vede ca ie traista goala. sanchina Domnului cu toata voia sJ-i ajute sa sparga buturoaga. gaina veni sa adune firimiturile de pine. de-a pastravala si veni pina aproape de casa mosului. numai sa nu mai traiasca asa de rau. baba loa un codru dusa in baligari s-o manince. Ocolind mosu turbat de ginduri. masa. fursisa banii topi ce avea. Cind fu vremea prinzului. mirai la gaina sa fuga ama gaina nu fuge. vazu gaina cum cinili mosului maninca pine. da multe firimituri sa facu.

ea-ti da pe loc. Petrecu mosu mult bine cu maciuca. Vazura lumea. lo trochitale de dupa usa casii si le dete la cite trile cite-o troaca sa sa duca la apa. cu o cinie de peste. da maciuca o pusa pe polita sus. din voi trii fetita. Cind mosu pusa mina pe turta. Mosu ne dete trii trochipi si io sint mai mare. iel ce i-a trebuit a cerut de la maciuca de fag. sateni. vede o turta de pine pe masa lui. te duci la ia. Fetitali detera trochipue la mos si plecara iara la baba care le minase Ia mos. ! cum spusa mosu al luminos. dedii trochipi mea la fata mijlocie. iti pune pe : « masa da-mi pine. Ajunsa mosu acasa. tuna in casa. sa-curara pina la usa mosului si cerura de la mos trochitale sa aduca apa. Fata a mai mare ce fkcu ? Dete trochipi la a mijlocie si le porni la apa pe ale doua da ea sa trasa colo in colt la balcon. lo traista. porni sa povesteasca ce-a vazut pazind pe mos. Porni mosu sa aiba si bani si ce god i-a trebuit. eria calda. da-mi mie ce mi-e drag da-mi o turta de pine calda si moale sa manince mosu » Cum fursi ruga. linga vatra focului rasturna traista de clece. niste fagi frinti ! unde fura : ! ! : ! : facura. cum mi-a ajutat si mie ». Asa mosu. aude odata o zdupaiala in soba lui Cind s-a zauitat. mosu sa-nchina. pusa mina pe maciuca si zisa asa « maciuca de fag. pusa mina pe maciuca si porni Fetiplle asa si traista incrosnata : 156 . iote vine mosu cu de lemne si oftind pe drum. sa juca fetele pe drum iaca. cum isi gateste demincare si sa vii sa-mi spin mie rindu mosului ». doua care sintep mai mici. Mosu fursi rugarea. da si mincare buna ». pusa inaintea ei niste parpde si porni sa-1 petreaca pe mos cu ochii ce face. sa ceara de la maciuca barem o turta de pine calda si moale. vazura pe masa o mamaliga calda si o cinie de peste. Iaca vine fetele di la apa rece. Mosu veni aproape de polipl. Cind auzi mosu. ceruram di la mos trochipue sa-i aducem apa rece di la fintina. da-mi mie ce mi-e drag. sa resi sa-si cerce norocul. sa auz si sa vezi ce face mosu. iesea aburi din ea. trebuie. da fata mare vazind tot cum ie rindu la mos isi lo trochita di la a mijlocie si sa bagara in soba mosului. Tunara in soba la baba si fata care pazisa pe mos.. comsiili mult sa gindea: « de unde mosu are bani sa cumpere toale. da fetiplli cind mosu le vazu. Mosu nu mai putu de drag. da a mai mare pitulata in balcon. o lo in mina si pleca acasa cu maciuca si cu traista de lemne. da io ma pitulai colo in balcon in colt. aide odata o zdupaiala in soba da cind sa zauita vede pe masa o mamaliga calda. pusai inaintea mea niste partale rupte si pazii pe mos. Mosu mult sa gindi unde Minca s-a vazut o maciuca sa-ti dea ce-p trebuie. sa dusa aproape de polita unde ieria si maciuca. ducep-va la apa rece. la o rugaciune dreapta de ana ce avea si iel saracu in casa lui si intr-o zi ne mai putind rabdind de toate. acolo vazu o maciuca ca de toba. Intr-o zi. tuna mosu in pravalie. Spusa babii: «iote ce facuram. cerep trochitale sa-i aducep apa rece di la fintina. Mincind mosu la masa mult sa mira si zisa iel « mare ie Dumnezeu. comsia de baba a mosului ce sa faca? Cheama baba trii fetita din mala la ea acasa si le spune la fetita asa « paziti cind vine mosu de la lemne si duce-p-va la iel in soba. Mosu o lo si o dete cu mina dreapta de-a bobdaproste la mina stinga si sezu sa manince o pine calda si moale cu ceapa pisata intr-un blid. aducind lemne cu o traista rupta in fiecare zi. ca mosu a lapadat toalili ale rupte si imbracasa toale noi. de vint si sa zauita bine pin crengile fagilor si vazu o maciuca asa de frumoasa si dreapta. da satenii. or bani » ». da iel sa trasa linga polita unde eria maciuca de fag si pusa mina pe ea si sa ruga asa « maciuca. . maciuca de fag. pui mina pe ia si sa zici asa Ce god t-o trebuia tie. daca va da trochitale. da-mi mie o cinie de peste si o mamaliga calda ». toporul si pleca colo in virfu coasti de vijehe.

de unde al sarac de mos sa aiba asa maLo chinezu patraungii cu ciuca. Baba cind auzi asa vorbe. Nacaji. tunai in soba mosului. in cap. iaca venira si ale doua fete di la apa. sa-i dea mosului toate ielea. iote mie ce mi-e drag da-mi o mamaliga calda si o cinie de peste ». pusa cheia la locul iei. inchisa usa. inchisa usa. sa nacaji. sa-nchina sezu pe un scaun. nu-ti trebuie asta noduroasa noi o s-o ce vi sa lasa voua la saracia mia ? ». da-mi si mie ce-mi ie drag. mina trii pazitori sa pazasca pe mos ce face iel in soba. nici de maciuca. Pusa mina pe maciuca sa o ia. svrr uita vazu mosu zece galbini. da s-o tie pe polita. Aci bogatasul sa spaiminta si iesi din soba. sa nu fii iel a visat sa nu o puie pe : * mosule. Piste vro trii zile. maciuca de fag. trii insi in trii parti. ca ieu sint batrin. tie judecat putu Chinezu s-apropie de polita pusa mina pe maciuca sa o ia. ia rau nu sa-ncrede sa o fure. ama nu putu sa o ridice de pe polita. vazu o frumoasa de maciuca. Mosu ce facu? Sa dusa aproape de maciuca. ! De foe. 157 . ii trebuia la mos o tira bani. maciuca de fag. Da veni intr-o zi birovu di la opstina sa ceara di la mos bani pentru niscai f intini sa sa faca-n sat. Ciuda : : bogatasului Zisa iel « treaba mea ? » Tuna bogatasul in ginduri. ce facu mosu in soba sa dusa si spusa la chinezu. tuna in soba. « Taci. bani pe masa. sa dusa sa pazasca pe mos pina pleaca dupa lemne or sa duce uneva. da nu pricepu nimic de casa. maciuca de fag. chinezu facu un rind. Mult sa mira chinezu si sa ciudi. ce cere mosu iel si pleca la mos acasa si porni sa-1 ispiteasca pe mos de unde are maciuca pe polita. mosu petrecea cu maciuca. pusa mina pe ia si zisa « maciuca. mare ca nu rabda nici caciula in cap s-o tie. Da pazitorii care-1 pazeau pe mos. ama nu s-o ridice de pe polita. mosule. dediram trochitale la mos si noi veniram iara la tine mama sa spunem ce vazuram ».\ usa. copiii nu le voia sa o fure. mult sa gindi ce sa faca batrina. Pazitorii venira si bine sa pitulara. « Pai nu o pui pe foe ca : : ! ! ! : ie uscata ? » Mosu Chinezu lorn ! spusa ca zice mosului « ». nu pot sa lucru pe bani la bogatasi. sa opinti. or oi fi fost toboseri la tinereati ? Mosu spusa « toboseri. nici nu o misca din loc neam Ce sa faca bietul de bogatas el o sa ceara de la maciuca ceva ? Sa gindi cum i-a spus baba sa zica si iel asa « maciuca. cind vad pe masa saracul de mos veni la masa. Porni baba sa spuna cum ie rindu la mos. o lo. Cum fursi mosu vorba. ! : ! : ! ! : ! Intr-o zi. da nici n-am ce sa vind de bani » Asa ca birovu sa dusa si spusa la chinezu ca n-are mosu bani. deschis. Mosu spusa « n-am bani. iote mie ce-mi Cind sa i-e drag vro zece galbini » Cum fursi vorba auzi mosu tup. baga cheia sub niste partale in balcon. sa dusa la polita.» sa vorbeasca asa « maciuca. Si mosu pleca cu o cirjie in mina. Si trecu multa vreme. Bogatasul vazu cheia casii. auzii odata tup. da la bogatasu i sa facu un cucui. Da intr-o zi baba sezu in marginea drumului sa spuna care vro trece pe drum si sa nimeri sa treaca bogatasul care-i cumparasa toru de magar. bogatasul sa resi sa fure maciuca ca pe magar. zdupaie. Da-mi un sacui de galbini » Cum fursi vorba sare maciuca de pe polita dete odata tare in cap la bogatas si iar sezu maciuca pe polita Bogatasul nici nu vazu cind mi-1 lovi maciuca. pecum ce are mosu. leu iesii din coltul balconului si loai trochita mea di la fata mijlocie. in maidanu mosului. sa opinti. unul din ei vazusa tot. nici n-o misca din loc. Iaca mosu sa intoarsa de unde plecase. Baba porni sa povesteasca la copiii iei ce are mosu. n-am fost da maciuca am gasit-o cind am fost dupa lemne ».

da-mi si mie ce mi-e drag. Qnd si sa sperie. Si cind colo s-a luat de mirare. stapine ? fost A un baiat argat si si era si el la un A si turcu n-a vrut 1-a aruncat intr-o camera. Pe urma doua-trei pungi si a vazut mina toata. Odaia era goala cu artii si vechituri pe jos. L-a cerut sa-1 vada si n-a mai \Tut sa i-1 dea. a gasit un portofel colo in portofel un ban de aur. De-aci incolo mosu-i judeca « nu dupa graiul lor. Da pe Ghina Giuzela punea — Ce — Sa-1 Ce sa vrei. de unde are asta atitia bani si I-a luat cu « susu-musu » si 1-a inselat. Si a iesit cu ele in oras. Si el a spus tot si a spus ca are portofelul. faca el acuma fara portofel. capatii tuvarca. si pe ala. Nici n-a vazut nima asa lovitura de tare. il ia vechi si rupt. s-a imbracat bine. gasaste o tuvarca si sufla in tuvarca. rind colo iese din tuvarca un arap si-1 intreaba. Fara sa stie ca daca-1 pune in cap se face nevazut. tuvarca si — ! dai pe asta afara.ntr-un oras. Atuncea dete omu si iel cit ! ! GHIUNEA GHIUZEL SAU GHINA CEA FRUMOASA turc argat. Cu cit sa zauita in portofel si lua bani. stapine ? scoti de aici ca sint inchis ! fesul. — — Nimic — Ce — Sa ma vrei. iel sa nacajeste s-o ridice. Noaptea se culca cu ea si pjvarca o baga sub capatii si a vazut si i-a luat-o. da-mi un sacui cu bani » Atuncia deodata sari maciuca mi-1 lovi pe om in cap odata tare si iara sa pusa pe polita. doua pina a intrat la ea. Pe urma iar sufla in tuvarca. cerut si el simbria 1-a inchis acolo. ramasa mosu fara nici o frica ca i-o ia cineva maciuca. a suflat in ea si a iesit arapu Ce vrei. ci dupa faptele lor ». stapina ? A — — ! 158 . asa cum a cerut mosu: « maciuca. Ma. fara tuvarca. Si mai cata pe acolo si gasaste un fes si-1 pune in cap. S-a dus . Se iveste arapu si zice: Si el a fugit cu portofelul. sa uita si vede alt ban. dupa ce a stat din plins. Da a auzit si el ca cine vrea sa-i vada numai destiu trebuie sa-i dea cite o punga de aur. Cind se scoala nu e tuvarca Da ea sufla in tuvarca. El. maciuca de fag. da nu putu nici iel.care paza pe mos si vazusa tot cum ii cerusa mosu bani sa putu aproape de polita unde eria maciuca. cara la lume piatra. toti care acolo a fost sa spaimintara si plecara. sa ceara de la maciuca. i-a luat de subt a stat la usa nevazut. Ce vrei. pe urma alt ban. Asa traia mosu mult bine cit a avut iel zile de la Dumnezeu. Pe urma mai multe pungi ca s-o vada toata. a pus fesu-n cap si pindit o zi. ca « pasarica vicleana da singura-n lat ». apa si altele. El a facut o punga si a pus destiu. stapine ? S-o fad pe asta magarita si pe slugile ei tot magarite. Dac§ vazu ca eria mult grea porni sa vorbiasca. Pusa mina s-o ia. iar iese arapu si-1 intreaba. tot mai raminea cite un ban de aur. Tot umblind pe acolo.

asa cum este in mormint. Capu-i atirna ca un bolovan. Ar trebui sa-mi dai sa maninc noua cuptoare de piine. o negura groaznica. raspunsera pititi puisorii. sa te ascund. se aseza pe o piatra si se gindeste cum s-o scoata la capat Trece un mosneag cu parul alb ca zapada. Vulturul se slobozi prin tufe si gasi voinicul. Omul nu se lasa si se duce inainte.mai mult si si mai greu pina a muierc slabit de tot. Jos vede o gramada de carne de sarpe. De data asta tu mi-ai scapat puii de la moarte si eu vreau sa te rasplatesc. ca tata cind o veni si te-o vedea te maninca de viu Se aud crengile cum cad si se aseaza vulturul pe ramuri. cmule. Pleca el de aci suparat. de frica fiarelor salbatice se sui intr-un copac. Atunci scoate-ma la lume de aici. dar nu putea. Dar nu se aude suflet de om. Taurul vrea sa suie un deal. Asta este cu neputinta. Intra cu omul in pestera printr-o gaura Odata un om fintina sa bea apa. un copac si multi meri cu mere rosii si mere galbine. cad coarnele. Taurele se infurie si fuge. Cine a omorit balaurul. minca mere galbene si-i cazura coarnele. Taurele ajunge si el si paste la iarba verde nebagat in seama. cu barba maturind pamintul si-1 intreaba: Ce stai. brosc£indu-se si mugind de fioros ce era. Se apuca de coada taurului. Cum o sa poata jpurta el pe umeri un cap greu ca plumbul. nici o bataie de vint. In cale. DOCTOR BUN facea o plimbare pe marginea unui oras. dar in zadar. Atunci el a luat-o in casatorie si n-a mai chinuit-o. Ce sa faca? Incepe sa plinga si sa ofteze. se chinuie sa le fringa. Si atunci ea s-a rugat de el s-o ierte. cu pomi infloriti si iarba verde ca matasa de moale. Acolo. singur si te gindesti ? — ! ! — — — — — ! — 159 . de-acusa era slaba de tot. umplu sinul cu mere rosii si galbene si isi cauta o poteca de iesit la lume. Ii veni foame. Trage cu arcul si omoara sarpele Apoi coboara si-1 taie-n bucap. noua butcaie cu vin vechi si abia atunci te-as putea scoate la lume. Si omul nostru vrea sa urce dealul. noua bivcli grasi. Merge la o Tocmai atunci vine sa bea apa si un taure mare negru. . ori o miscare de frunzS. Si atunci iar a suflat din pivarca a zis: — Sa le faci la loc. Acolo. De doisprezece ani puiez in acest ciongar batrin si in fiecare an balaurul mi-a mincat copiii mei. Isi facu planul. Cind aci un cuib de vultur cu puii golasi si un sarpe gata sa-i inghita. Minca mere rosii si simpi cum ii cresc coarnele-n cap. fuge pina ce da de o pestera. Iese la un luminis. intreba vuiturul ? Nu stim. Un pui de vultur ii zice: Vino. voinicule. Ajunse la o padure mare. iar min- cind mere galbene. Parca toate sint moarte si dorm. Acum isi dadu el seama ca mincind mere rosii cresc coarnele. si ajunge la lumea-cealalta. Pune mina pe coarne.

insa coarnele tot mai mult sa intareau si se ingrosau. mere frumoase Cumparati mere dulci Se ingramadira marimile de la curte sa cumpere mere. doctor bun pasind tantos pe linga strajile imparatului. bun tinut nunta o luna si o saptamina si-au mincat si beut. duse pina ce ajunse linga palatul poleit cu aur al imparatului. si-ai saraci de atunci tot bat tobele si cinta lautarii. Fiica imparatului plinse de bucurie §i-l saruta pe doctorul bun. plingea si se vaicarea. cine nu crede. !mi cere noua cuptoare de piine. si-ai avuti laolalta. din pulpa mea Vulturul auzindu-1 fu cit pe-aci scapa ca prin minune. Se dete veste in patru parti de tara. dar fiica imparatului. Voinice. mai ieseau cumva la capatii. vin si piine. scoase o custura ruginita si incepu sa taie nodurile din coarne. esti doctor bun scoate-i fiicei mele coarnele din cap. caci ajunsera sa-1 manince de tot. chiotele si cheful. si a luat citiva bivoli grasi in gheare. iti tai capul. ia merele galbene in sin si tocmai la poarta imparatului striga: Doctor bun. miine ai sa le ai pe toate pe locul asta sa vii cu vulturul. Cum mincara merele le crescura niste coarne mari rasucite ca de tap. Drumul e greu. imparatul ca sa nu se faca de ris. Dar la o usa pe care iesira din lumea intunecata. trebuia sa se tie de vorba. dar si lung. Si chiar asa a si fost. Il imbraca pe doctor bun in haine imparatesti si facu o nunti maritindu-si dupa el fata. Atunci el ii taie o bucata din pulpa piciorului si vulturul o minca. Ii ceru de mincare dar voinicul nu mai avea. se tavalea zadarnic pe podele. Cum intra in palat. In acest timp vulturul ispravise de mincat si de baut. S-a saturat vulturul. Mai aveau putin pina sa treaca de buza gropii si-i veni foame vulturului. Asa si facu. Mai la urma cumpara imparatul si fiica imparatului. de iapa moarta. Ce sa se faca ei cu coarne? Hai sa zicem boierii si imparatul. ca e gata lesinata si o sa-si dea sufletul saraca Dar daca rei fi vreun vintura lume cum te arata faptura. — — vulturul 1-a intrebat: Ce carne duke mi-ai dat sa maninc Era carne de om. noua bivoli grasi si noua butii cu vin vechi. ca este gata sa-si marite fata dupa acel om care le va scoate coarnele din cap. ca sa se marite fetele si sa nu se mai ispraveasca jocurile. si a zburat cu voinicul spre lumea alba. se imbraca in niste haine rupte si ponosite. Cind pusera piciorul pe pamin t. Ce doctor ma ? il intreba chiar imparatul. $i A 160 . Cazu mare pacoste pe capul bietilor oameni. cea frumoasa si cu parul de aur. Se face ca trece pe linga poarta si striga: Mere dulci. sa aiba aceeasi soarta. Dadu fiicei imparatului si celorlalti cite un mar galben si cum il mincara le cazura la toti coarnele. ! — — nu — Doctor — Cine e — Eu — Daca ! stiu al citelea cat. de se duse pomina. Isi lua inima-n dinti si se duse cu vulturul sa se ospateze asa cum ii imbunase mosneagul. mai avu puterea sa-1 De aci incolo se — ! Flacaul cum aude. La nunta asta am jucat si eu si mi-am rupt o pereche de papuci. in lumea alba si aci vulturul nu — — ! ! manince.! ! Ma gindesc mosule la vultur ca e flamind si nu ma poate scoate din lumea asta la lumea mea cea alba. de la un ochi de geam de la doctor bun ? sint doctor bun. sa se sature.

ca sa-i dovedeasca cit il iubeste. Isi facu case mari. S-a dus la o dugheana. ! Si se duse. Aveau trei baieti si o casuta mica razimata-n propte. nu poate Tu facut vreo ! ala ? Al cui este ? el ind. a vazut o pasare speriata zburind dintr-o scorbura. 1-a apucat o frica. Sa nu-1 prinda strajile imparatiei ca a pacalit omul. Barbatul se ducea la padure sa care lemne si surcele acasa cu crosna. frumoasa. muiere. Ii facu o colivie in necare zi pasarea ii facea cite un ou. el ce face Intr-o nici alta. Nimeni insa nu visa ca sub aripa. luind o punga de aur pe un ou de pasare. ii zise: daca poti. Pe drum. Omul ii numara doua pungi cu galbeni si lua oul. El o pindi si o prinse. A luat oul si a plecat cu el acasa. tocmai mergeau la scoala. ca sa nu inghete in iarna de ger cu copiii pe vatra. ma due. a bagat mina in scorbura si a gasit un ou. pasarea iar zboara si pleaca la tirg cu el sa-1 vinda. cotrobaind dupa surcele prin padure. ! gluma. s-apuca sa se tie cu muierea negustorului. A treia oara merse si mai lua un ou. — — ! intr-o zi — Omule. Dascalul cum citi pe furis. taie pasarea. raspunse — Cine mai te-a mai insaxanat asa cu sacul — Al nostru raspunse zimb — Mai omule. Invatatorul. cu poame. Nici una. palate sclipitoare ca soarele si mai la urma porni negustoria cu camilele. Aseaza oul in la pomul cu din nou mai gaseste palma si asteapta cumpasi el Vine unul si-1 intreaba: Cit ceri pe oul asta ? Doua pungi cu galbeni E ou de mare pret. Era o pasare neagra. sa-1 vinda miine la piata Pleaca mosul la piata sa vinda oul si sa cumpere pe el sare. va fi imparat. daca-1 iube$te. priveste sub aripa si vede ce este scris: cine va minca capatina. Acolo 1-a aratat muierii bucuros de isprava. si pasarica are ceva scris Cei trei copii ai negustorului. orez. acela va fi istet.CEI TREI FRAJI iMPARAfl A fost o pereche de oameni saraci nevoie mare. Iar cine va minca inima. a cumparat un sac nou. sa taie pasarica. miine duci pasarea — xMa due. zise el. la ocna ! El si nunche — Barbate. 161 . cu ciuperci si bureti. Ea. daca tu te la hotie de ne bagi de vii se ai povesteste din fir in par intimplarea si descarca sacul. Se araneau si ei cum puteau. Omul a luat bucuros punga si a plecat nevazut de nimeni. Ea. peste si alte bunatati. El le vindea si se imbogatea. ingese roaga pe la icoane. de unde bat cele patru vinturi. Stia zi ii cere muierii negustorului. Cind un ou pricina. Intr-o zi. Omul a scos punga si i-a dat-o. piine alba. Cine va minca pipota va sti tot ce este pe lume si in soare. Acasa. S-a suit in copac. prinde pasarica. om cu invatatura a simtit ca e ceva cu pasarea asta. II vindu si pe acela cu trei pungi de galbeni. Muierea lui vrea si mai mult aur si ratorii. Atunci dascalul. Baba-i zise ca e ou ce costa o avere. nevasta il vede cu sacul plin si-i zise: ! — Cit pe oul asta? — O punga de galbeni cei il intreba omul el in tantos. dete pasarea s-o fiarba si tacu cum tace ! ! mormintul. Cind se scoala-i zice: ! ii aia si zici mai de noapte.

Porumbelul cum il lasa slobod. ii zise el.: ! ! Baga de seama. zboara ce zboara si se lasa tot pe capul copilului. se poate. Pusera pasarea in oala la foe. cer cite o bucatica din pasare. La al mijlociu ii da pipota. au mincat si au baut bine. multimea se adunase sa aleaga un nou imparat. pacatoaso sa luam copiii si sa-i inchidem in hambar. Cind acolo. 162 . De flaminzi ce erau. Cind o veni sotul tau sa-i spui ca i-ai pedepsit fiindca au dat drumul la pasarica. iar copiii au ramas plingind in hambar. — Scoatem o scindura fugim in lume fratilor. iar el pleca impreuna cu copiii la biserica N-au rabdare si se furiseaza prin sa se roage. frumoasa cu flori mirositoare. ca ne omoara dascalul si ea slaba de ingeri. Dimineata ajunsera la o poiana mare. poate asa o scapa de el. si celui mic ii da inima. Cel mai mic. facu citeva rotocoale si se aseza taman pe capul celui mare. se facura matanii. Se furiseaza si ei prin multime si privesc. Pe al cui cap se punea acela era ales imparat. Golumbelul zbura peste multime. care mincase capatina pasaricii. Imparatul asa mic cum era. impodobira golumbul si-1 slobozira in lume. ! — —Nu ! si pe mine fript m-ai ascultat. sa stiti la Si sa ? il al si ! Toata noaptea au fugit prin padure cu sufletul la gura. nu stia nimic. sa ai grija ca nu manince copiii nimic din pasare. apoi i se da drumul. El le-a pus gind rau sa-i omoare noaptea. Vine dascalul ca o vijelie ca nu 1-au ascultat copiii. Au inchis copiii cu lacat. Gaseste in Manmile adunate copil ales imparat. se mirara si nu vreau in ruptul capului sa fie acel Prind golumbelul si-i dau drumul a doua oara. e ? al ! ? al ! ? al ! Nu Acum celorlalti — Mai noapte invatatorul ca ne omoara — ce facem intreba mic. n-are ce face si le da bucati marunte sa nu se vada ca este inceputa pasarea. Acolo. Acolo lume multa adunata. mai nastrusnic deci ceilalti n-are de lucru si pleaca in lume. Multimea nu vrea si cirteste Cum o sa fie imparat un copil. Cel mijlocas care mincase pipota. zbura cit zbura buimacit ca nu vedea copilul si pina la urma se lasa pe sac. Unde sint copiii ? o intreba el. Ei tot miriie pe linga mama. Cum alegeau ? Se impodobea un porumbel cu floricele. Se gindesc ce sa faca si ca sa scape de copil il baga intr-un sac si-1 leaga fedeles. cita-i frunza si iarba. I-a impacat pe copii si au plecat la joaca. de acum stia tot. Ce-o fi cu atita noroc? Se mirara ei. Multimea n-are ce face si-1 alege pe copilul eel mare imparat. Se cintara dntece. Iar noi doi mincam ce a mai ramas. Celui mare ii da capatina. Golumbul. Copilul eel mare si cei doi frati ramin cu gurile cascate. Cel mijlocas il invata cum sS-si apere imparatia de oamenii ticalosi dinauntru imparatiei si de dusmanii din afara. Scoasera o scindura si se facura nevazuti. Cind veni noaptea le zise stii ! ! — — Se joaca — Ai pasarica — Da. copiii nestatornici lume pina acasa. am — Unde capul — L-a mincat mare — Dar pipota — A mincat-o mijlocas — Si inima — A mincat-o mic — Sa ca m-ai mincat fiert ? fiert-o. Il legara bine si-1 ascunsera-n mijlocul multimii.

Lui plat isi zicea el in gind toate-i picau cu banuiala. tatal lor se intoarse aci. Cind Muierea il mintea si nu-i spunea adevarul. a gasit un ou. de facea mincare sopa. a zis el in gluma. il inseala. I l-a aratat muierii. Tac si ceilalti doi. nu sint copiii ? Ce s-o fi intim! A pietroi este. trebuie sa arunce un ! trecut oastea pe luntri si 1-au adus pe fratele Abia atunci. dar niciodata se golea. Intr-o zi. ii ia portofelul fermecat si-i da cu piciorul. iar mare drept in de nu curat pc toti trei la daca va cade pe capul impricinatului. Numai pe cei lasi si ticalosi asa-i pedepsi Dumnezeu ! Incalecai pe o surcea. traind in pace si fericire. dar tace. Atunci cei trei frati se repezira la tata-su sarutindu-i mina de bucurie ca a scapat teafar. S-a dus de a cumparat un sac nou. a luat oul si a plecat acasa. El credea ca e ou de pasare. cum se aria toate tainele de pe lume.: un portofel. nu e pasarica. peste si altele si s-a dus acasa Nevasta-1 vede cu sacul plin si zice: Cine ma te-a mai insaxanat si al cui e sacul? A — — — — ! ! 163 . . La un semn aruncara sus si este ca lacrima si scapat pietrele in sus. Fratele eel mijlocas. se gindi si zise catre imparat: cale nu — Mai cit fratioarc. O sa-1 manince jiganiile salbatice mic nu e bine L-a inselat zina si i-a Hai cu oastea dupa el sa-1 ! ! scapam mai avem timp. aveau trii baieti si n-aveau decit o singura casa. Pe capul lui muma-sa si al dascalului cazura pietrele Pe capul lui tata-su nu cazu nimic. Ca sa se vada daca omul este vinovat sau este nevinovat. Trecu gogea vreme si ana. Ii aseza imparatul rind. se joaca cu el. Ce sa faca acum. Ajunsa el la piata cu oul. mama-sa si pe invatator. orez. Ii povestira toata intimplarea si ramasera la curtea imparateasca. A scos punga si i-a dat-o. a bagat mina. el a vazut ca a zburat o pasare dintr-o gaura. Cit ceri pe oul asta ? O punga de galbeni. Sa araneau cum puteau. pine alba. El nu se lasa si hai cu ei la judecata la imparat. cu fratiorul eel luat portofelul. sa ducea barbatul la padure sa adune lemne cu crosna. Ea i-a zis Te duci mine la oras il vinzi si ei sare. El se pierde prin ostrov flamind si ramine acolo plingind. $i zice atunci imparatul cum se judeca la ei. acasa din negustorie. negustorul a luat oul si a plecat Da el de frica s-a ascuns prin lume sa nu-1 gasasca polida ca a luat o punga de aur. el tot se umplea. s-a dus el. cind era putred de bogat ? Trece intr-un ostrov la o zina frumoasa ca s-o iubeasca. Zina cum il vede cit este de prostut. si-i omorira. Cind la palat. Va spusei povestea asa Incalecai pe o roata. lor la palat din ghearele zinei rautacioase. din care oriciti bani ai lua. care stia tot. ca dascalul si muierea sint vinovati. fiu-su il cunoaste. acela vinovat de pedeapsa. pe ta-su. Si va spusei povestea toata ! ! DOI FRATI fost o pareche de oameni saraci. dar nu avea nici o dovada.

a ingenuncheat ea si s-a rugat de noapte la pasarea aia. Cei trei copii invatau si la scoala. ziua ajunsera departe intr-o poiana. de doua ori. da acolo multa lume. cine va minca pipota va sti tot. El nu i-a vazut. Cind omul ei era plecat. la icoana a luat sama ca e ou de mare pret. El Dunare. cum — Da. Era singura un ou. Nu ca. El a luat cheia la el cu gindul ca noaptea sa-i omoare Cel ce mincase pipota stia tot si a zis: ! si si toata noaptea.— Al nostru. — Unde — Afara. Pe urma femeia-i zice: Iar s-a dus si A treia zi. Vine invatatorul: taiat — Ai pasarica — Da. trage — Ai ma. sa ? al zise. Da invatatorul a vazut ce e scris cine va minca capul va fi imparat. se facu mare negustor si porni cu saniile piste pasarica subt arpie avea ceva scris ce nu stia nima. I-a facut colivie si ea oua cite vindea. — Sint copii inchidem ? ? al ? al ? al sint copiii ? rai. : a tacut dai sa nima sa nu-i dai nimic si copiii sa vie la biserica sa nu le manince din pasarica. ei cer si ea ii da la al mare capatina. La Da il sa due alegeau? 164 . doua oara un alt negustor ii da doua pungi de galbini. Cind o veni omul tau. el cere daca-1 iubeste sa-i taie pasarica. el a furat inima si au tai si la — S-o si i-a zis: — plecat la joaca. cind acolo lumea avea sa aleaga pe imparat si cum — Ma. duci mai — Ma due. sa-i in hambari si sa-i ducem acuma sa-i inchidem. I-a luat pe copii si i-a inchis in hambar. aveti voi o pasarica ? si tata ia Merge dascalu in vizita odata. Cind acasa al mare a cerut sa manince. Da si el a prins-o si a adus-o casa. — Da pipota — A mincat-o mijlocas. Copiii au stat cita la biserica si au plecat acasa. noapte ne omoara — Ce facem mic — Scoatem o scindura fugim la dascalul. Dascalul a citit. iar cine va minca inima va fi istet. aur pe oua ! si dascal la scoala. face oua da invatatorul era cu urechea. — Unde e capul — L-a mincat mare. — Daca il poti sa prinzi pasarea e bine. da a cere trei pungi de galbini. la al mijlocas ii da pipota si la al mic neavind ce sa-i dea. ei sa priveasca. Pai de unde — Barbate. fa iar te ! vii. aude asta di la alti copii. — Da inima — A mincat-o mic. sa-i spui ca ei au dat drumul la pasarica si de frica au fugit la padure ca sa nu-i bati. si se-mprieteneste cu nevasta omului. din pasarica nu se poate. facu case. Ea pentru a-i dovedi zice da.

are o bratara de aur. este ales de Dumnezeu ca imparat. Imparatul isi invata copiii de mici sa minuiasca arcul si sulita. Copiii cresteau sub privirea grijulie a batrinului imparat care-i invata sa fie drepti cu lumea si cinstiti. li invata imparatul pe fiecare si cite o meserie. n-a venit nima la mine. §i— i dau drumul si pe-al cui cap se imparat Stind ei asa. sa calareasca. S-a dus la zina si i-a zis: luat portofelul — Ma. L-au adus e pasarica. Atunci au prins golumbul si i-au pus iar coroana de flori si i-au dat drumul. fiindca zicea batrinul. da s-au gasit vecini care au spus de dascal ca a trecut si el pe la el. A pus gheara pe el si i-a dat cu piciorul. Si iaca sa-1 dea in judecata. da copiii — Nu A Tatal lor veni de pe unde era dus vede il recunosc — Fiecare si-i judeca asa: sa ia o piatra cada piatra pe asa a ramas el. traia un imparat batrin si girbovit de ani. 165 . Pe urma ei au spus tot lui ta-su si au ramas impreuna vicleni au fost pedepsiti de eel de sus. unde se impreuna cerul cu pamintul. atita si i-a vreme. care mincasa capatina. instruia armata. golumb cu va pune ala era ales flori. Da el nu stia nimic si-1 invata al mijlocas. faceau susele. Detera ei drumul a treia oara la golumb. el ocoli. Lumea a zis: Nu e adevarat Nu e adevarat a facut golumbul greseala. si armata. Golumbul iar face un ocol si iar sa pune pe capul alui mare. la palat. de aia li se zicea cei doi frati imparati poduri. Da lumea nu vrea sa-1 puie pe el imparat si altii mai sireti zic: Sa-1 punem intr-un sac si sa-1 ascundem pe copil sa nu-1 vada golumbu. L-a inselat si ! zina. Trecu timp de atunci judecata? si se duce el cu dascalul la judecata. ocoli pina sa pusa pe sac. de — Ma. Atuncea lumea a ramas cu gura cascata si a zis: — ! ! — — Asta bine. nu sint copiii Ea a mintit cum a fost invatata. A auzit el ca este intr-un ostrov pe Dunare o zina care-i poate goli portofelul. mergem sa-1 luam la palat. mare si s-o arunce in sus si care e drept n-are sa Toti au aruncat piatra si-a cazut pe dascal si pe muma-sa.! : Impodobeau un porumbel. da-1 poate face si cersetor si cine are o meserie. sa loveasca cu prastia din zbor vulturii semeti si sa se bata cu sabiile facute din paltini. se da drumul la golumb si golumbul se pune pe capul alui mare. iar cei numai tata. Da unde sa-1 dea in crezut si el ca ai doi imparati judeca dirept. DREPTATEA SI STRlMBATATEA Departe spre soare-rasare. Da el nu-i cunoaste pe copiii lui. imbracau ! Da imparatia mergea Cel mai mic gasi un portofel din care or citi bani lua nu se termina. El n-are bani nici sa iese indarat din ostrov fratile ? stii tu ce este cu la palat iar. la coadele marilor. soarta-1 poate face pe om imparat.

Sfintul Arhanghel ridica sabia de foe. zise cu minie fratele. si sute — Fac voia de {echini. fratele sau nedreptatea. due departe sus in lumea celor drepti linga mama voastra care ma asteapta. dreptatea — — Primesc ramasagul. hoti si tradatori. Asa trecea vremea si imparatul imbatrinea si imbatrinea mereu de-i crescuse o barba alba pina la genunchi. trase si imparatul amuti pentru vecie. lasind jos sabia. unul un an. Mergea incovoiat in toiag si abia tiniridu-se de fail eel mic care fiindu-4 miia hu-I lasa sa se chinuie tinindu-se de pereti. Mergind el asa in lung si-n curmezis de imparape se intilneste cu frati-su imparatul. raspunse cu ingimfare. cu alune si struguri de vita salbatica. si lacrimile il podidira curgindu-i siroaie pe cutele adinci ale obrajilor scorojiti de batrinete. eu plec din lumea asta. El isi lua cei trei pleca rostind: lui Dumnezeu. batrine. spuse Arhanghelul. iar eel mare abia asteapta sa-1 ingroape pe ta-su ca lua in miinile sale frinele imparatiei. S-o stapiniti cu schimbul. lauda nimic n-ai. celalalt un an. asta e toata partea ta din tot ce am mostenit — — — Ma — de la tata. imparatul isi chema fiii si stringindu-i la piept le spuse: Copiii mei. pina va vor mosteni copiii vostri. Merse pe unde-1 ducea calul si gindul. Fratele eel mare si nedrept zise indata celui mic: Aide de la mine.Imparatul ajunse intr-o vreme ca-i lua Dumnezeu vederea. Ai sa ne ramasim ca e mai buna dreptatea decit nedreptatea. cind e stiut ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. Dupa asta. iti dau toata averea ta. cazura la intelegere sa intrebe pe eel dintii om ce le va iesi in cale si sa hotarasca ce este mai buna. Iubiti-va neamul. calul — Agrest. nu mai vreau sa traim impreuna. eel mare. eu sint in slujba si n-am timp sa astept pe fiecare muritor. eel mic. frate. iar trupul i s-a facut tot o rana de-i cadeau plotoaje de coptura pe jos si viermii misunau pe carnea lui. Ei facuri ramasag pe o suta de techini. adaugi sa-ti — Sa-ti — Rau ajute Dumnezeu. Aveti grija de imparatie. Degeaba incercara toti vracii sa-1 zviduie ca toti ramasera neputinciosi in fata boalei care-i macina zilele in chinuri. ca n-as vrea sa tree in lumea celor drepti inainte de a da povete celor doi copii ai mei: Grabeste-te. Pina in zori trebuie sa colind pamintul in lung si in lat ca sa rup firul vietii la mii de mosi ca tine. 160 . la mii de fete. Sa nu impartiti imparatia. ca-ntotdeauna pomenesti pe Dumnezeu. lata cit mi se cuvine din toata imparatia. alta raspunse fratele eel mic si drept. alegindu-si ca sfetnici dintre oamenii mincinosi si nedrepti. Voi ramineti singuri. trei sute de techini si un cal. Sfinte Arhanghele. Fratele eel mic porni in lume fara nici un capat. baieti si copii. Dupa ce Arhanghelul se aseza la capul imparatului. $i asa intr-un miez de noapte neagra ca si inima lui de atitea chinuri Sfintul Arhanghel scobori din cer pe o scara purtind in mina o sabie de foe si intra la imparat. fiti drepti fata de cei saraci ca si fata de cei bogati. ajuns prin sila imparat. Dreptatea sa fie izvorul din care sa va adapati voi si supusii vostri. imparatul se-mbujora la fata si-i spuse: Mai asteapta o clipa. Cind vru sa-i ridice viata cu sabia de foe. se hranea cu pur din padure. frate ! dea Dumnezeu. Fratele eel mic si drept striga celui nedrept: ta. Drept judecatori. Dormea pe cimp. s-o aparati de dusmani si sa va intelegeti ca fratii. Copilul eel mic plinse amarnic moartea tatalui sau. frate.

zbughind-o ca o naluca pe calul care scotea flacari pe nari. Banii nu-i cheltuia. ca nu vezi ca strimbatatea pune stapinire si — — ! — ! pe lume? Aide sa ne ramasim a doua oara. Bine. strimbatatea e mai buna Fratele eel mic ramase trist locului. adauga eel mare. Vrei sa ne ramasim pe ultimii tai o suta de techini ca e mai nedreptatea? buna — Vreau — Si ne — Fie voia ! sa judece intiiul dilator intilnit in cale? ta. linga un izvor. si eel mic cutreiera lumea plin de mihnire ca a fost inselat. Fratele al mare il opri intrebindu-1 Ma frate arape. macar de as ajunge rob si cersetor. in fata lor rasari ca din pamint un arap buzat negru ca o caldare de mamaliga. Fratele eel — fie ca esti vita de-mparat. Dupa aia arapul isi intoarse calul si i se vazu coada si coarnele de drac. vazind calugarul si imbujorindu-se la fata ca a dat peste un om cinstit il intreba: SfLnte parinte. lume si pamintul. si-n a treia zi se-ntilnira cu Dumnezeu in cale. vreau. Si de data asta fiul imparatului eel mic fusese pacalit. Fratele eel mic ii dete binete celui mare. Fratii si dupa ce-si adapara caii dreapta la stinga. 'j'oalele de pe el sclipeau si-mprejurul capului avea un cere stralucitor ca soarele de pe cer. fratii se-ntilnira iara. Fratii 167 . Toata averea lui mai era un cal si doua sute de techini ce-i mai ramasesera dupa ramasag. Scoase cei o suta de techini si-i dete lui frate-su zicindu-i: Na-i. sa ne judece iar primul om care ne va intilni in cale. Cind baga bine de seama fratele eel mic vazu ca era dracul Atunci intelese ca sub haina de calugar. si de aram sa-ti fie Dar in momentul asta calugarul se-ntoarse pe calul sau arapesc si bufni intr-un ris cu hohot. pamint. s-ascunsese un diavol. adauga — — — — eel mic. ! Ce este mai buna. si eel mare il intreba pe eel mic: Frate draga. ce mergi prin imparatia mea cu buzduganul de aur. fie ca esti vita de sarac. Ii dadu fratelui eel mare pe cei o suta de techini si se despartira. La o rascruce de drumuri. mersera doua. — — — pornira pe un drum incovoiat si cu ripe la mic mergea cu teami. spune-ne adevarul. dreptatea ori strimbatatea ? Calugarul ii privi pe amindoi si rizind ca un diavol raspunse: De cind e lumea. raspunse arapul. iar acesta-i raspunse: Rau sa-ti dea Dumnezeu. drumet esti ca si noi si sfint precum vesmintele te arata . mergind ei asa vreme indelungata iata ca intr-o zi. spune. Fratele eel mic fiind sigur ca e mai buna dreptatea si ca toata lumea iubeste doreste dreptatea. Dupa vreo luna fratii se-ntilnira iar.: Acuma. prinzind cind si cind cite o vietate salbatica. in asfintit de soare se intilnesc cu un calugar calare pe un cal alb si frumos ca un golumb. Fratii se despartira. minca ce gasea prin paduri si pe cimp. nedreptatea sau strimbatatea ? Nedreptatea. cum poate un calugar sa spuna ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. Deodata. ce este mai buna. ca tot dreptatea e mai buna. asa ca e mai buna nedreptatea ? Dreptatea e mai buna. frate ! mersera o zi. Fratele eel mare pleca spre palatul sau iar eel mic pribeag in lume la voia intimplarii.

sa caute pe jos prin tarina. ofta mereu caci nu mai avea nici lacrimi si nici ochi sa mai plinga. sa-si gaseasca ochii si sa-i ptma la loc. In acest timp se intilnira cu un mosneag orb care abia se misca bodicaind cu ciumagul poteca pe care abia se misca. il podidira lacrimile in ochi si dete calul fratelui mare dar aruncindu-si privirea catre mosneag. si-si — Acuma sa — Frate draga. cind ai ajuns sarac si fara vedere. dar dreptatea este n-am decit ochii ma ramasesc pe ca — Nu-ti pare rau daca pentru dreptate ramii fara ochi. Dumnezeul cerului — Daca tu cu adevarat Dumnezeu. cine mic. Fratele eel mare auzind ca vrea sa puie ramasag si pe cal ii spuse: Aide sa pornim si eel dintii drumet intilnit sa hotarasca daca e mai buna dreptate sau nedreptatea Ei plecara in lungul si curmezisul imparatiei. se urea pe magar si merse mai departe. aruncindu-1 pe mosneag la pamint care scotind un geamat lung si nabusit se prefacu in diavol cu coarne. te ajute dreptatea. Ofta din nou si intorcindu-se spre fratele sau zise: — — ! — — ! dreptate. celor doi in vrajba spune-ne. Astepta moartea cu bucurie sa-1 scape de chinuri. frate ? Atunci fratele eel mare nu avu rabdare sa astepte vreun alt judecator face singur dreptate. Ramase asa in negura asteptind sa fie sfisiat de fiarele salbatice sau sa moara de foame. Aduc lauda lui Dumnezeu. pe care ma ramasesc din nou ca dreptatea e mai buna. ofta adinc si-i dadu ultima suta de techini. dreptatea sau strimbatatea — Strimbatatea. — Aduc lauda Dumnezeu ca am ajuns de tot sarac. — Nu! lui si tot cred in ei tot mai buna. acesta se prefacu intr-un magar. Stind el aci isi facu un culcus din iarba la tulpina plutei si ca sa nu moara de foame ajunse sa pasca iarba ca vitele. este mai buna. Orbul se aseza la tulpina plutei. fa-ne dreptate noua. am pierdut averea si ochii pentru dreptate. acum cind Dumnezeu ti-a luat vederea te rugam fii drept si ne spune: ce este mai buna oamenilor. ai colindat lumea si ai vazut si bune si rele. Mosneagul cind se urea pe magar care si incepu sa sara in sus de partea dinapoi. Uneori se pierdea de izvor si pluta si le cauta zile intregi ascultind sa auda susurul apei de la izvor. ramase nauc si nu-i venea sa creada ochilor ca fusese iarasi pacalit. niunai acum sa-mi dai apa intr-un ciob sa-mi ud gura si sa-mi spal ranile. Fratele eel mic il privi cu neincredere zicindu-i: Mosule cu barba pina-n genunchi. sint om sarac si cinstit si n-am decit un cal. dar ea il ocolea. iar eel mic neasteptindu-se ca pina si Dumnezeu sa fie de partea nedreptatii. fratele eel sint si al stelelor. Fratele eel mic ofta din nou. Imparatul frate il duse sub o pluta linga un izvor ce se afla in apropiere si-n coaja unui fag ii aduse apa. ce este mai buna. eu iata. Se apropie de fratele sau eel mic cu un cutit si-i scoase ochii zicindu-i cu multamire. ca n-am nici o avere.frati aflati — Calatorule. taica si mosul pleca incet pe drum. intreba — Eu stapinul pamintului. Pluta era putin mai in sus de izvor. Apoi du-ma linga un izvor si lasa-ma acolo sub o pluta sa mor la adapost de te rog vint satul de apa si de dreptate. toata omenirea e nedreapta esti tu. mei. Fratele eel mic. vazu ca acesta ia bastonul si aruncindu-1 « de-a bou » de trei ori. esti si ? ! fii Fratele eel mare bufni intr-un ris dracesc. 168 . dreptatea ori nedreptatea? Nedreptatea.

Taman cind zina cea mai mica sfirsi vorba fara a se nadai ca baiatul o poate auzi. Acum nici un leac n-a putut s-o vindece. paduri si pasari. le umplu cu apa tamaduitoare si porni catre imparatia de miazanoapte. Imparateasa isi smulgea parul din cap de durere. Zinele fuga se-mbracara in hainele lor de borangic albe si-si luara zborul spre casa zinelor departe ascunse dupa un nor in ceri. Asa mergind el ajunse la o gradina. La asfintit vazu si soarele si luna cind rasari pe ceri dupa ce se innopta. numai ma mir unde s-a pomenit porcar cu coada? — — 169 . Asezat din nou in culcusul sau astepta scaldatul zinelor si dupa ce cinta cocosul de-si luara zinele zborul spre stele.: ! pasari. In timpul asta fata imparatului tragea sa moara. omule. zinelor. fata imparatului abia isi tragea sufletul. pentru care facu si un cintec minunat care-1 cinta la poalele codrului in miez de noapte. Imparatul puna capat zilelor cu gida. intr-o zi si o noapte ar uidi chioara. ca fata imparatului din miazanoapte este plina de rani si trage sa moara? Imparatul a chemat toti vracii. daca nu moare ramine ea. Aci astepta el pina ce luna se sui sus pe cer de ramase ca un caier de lina. drumul era lung si cal nu avea. daca fiica lui va muri pentru ca o avea numai pe ea. in departare. s-apropie de izvorul tamaduitor. Ce-ti pare rau. de o troaca mai. iarba. Lung era drumul pina la acel imparat. El alerga ziua si noaptea. ca stiu ca n-ai vrut. lua troaca si tegliciul. insa se gindea ca ta-su 1-a-nvatat. Intr-un miez de noapte se trezi deodata la zgomotul unui fosnet de Auzi pe cineva scaldindu-se in izvorul de alaturi si un glas omenesc spuse $titi voi. diavolul ii iesi inainte prefacut in porcar si cind trecu cu porcii pe linga el inadins dete cu o moaca si-i sparse troaca cu apa de la izvorul zinelor. de ma privesti asa? Nu-mi pare rau. In zadar incerca el sa sape intr-o piatra cu o bauta tare loc pentru a pune apa care vindeca oamenii de orice boala. Marea lui nenorocire a fost ca necuratul 1-a urmarit de pe urma. umbla nauca prin palat se gindea sa-si si nu-si mai gasea loc de durere ca-si pierde fata. in adincuri de paduri nepatrunse de picior omenesc. cocosul salbatec scoase un puternic cucuriguuuu. oarba. Mihnit. le scoase semintele si porni inapoi la izvorul cu apa tamaduitoare. toate babele si doftoroaicele si doftorii si nima n-o mai poate vindeca. pe cind asa. — pe Mare multamire aduse el zinelor. Daca baiatul asta care doarme alaturi ar sti sa ia apa de unde noi ne-am scaldat si sa i-o duca s-o scalde cu sanatoasa. nici la cea mai mare nevoie sa nu fure din lucrul altuia ca mare pedeapsa 1-ar putea astepta. ca nu avea in ce sa ia apa ca s-o duca la fata imparatului. oloaga si beteaga toata viata ei. Cind s-a apropiat de zidurile marelui oras care se zareau in departare. Saracul orb de linga pluta cum auzi zborul zinelor. Varuicile ei ca si danacii care venisera din toata lumea cu fel de fel de leacuri sa-i scape viata nu-i puteau ajuta la nimic. bietul baiat trebui sa iasa la lume sa caute un vas neinceput. Rupse cu bagare de seama o troaca mai coapta si un teglici mic. copaci. Numai la soare nu se indura sa priveasca. El mergea pe cai lungi si ocolite tot asa cum il sfatuise ta-su ca cine merge pe drum ocolit ajunge mai iute decit eel ce vrea sa ajunga pe drum mai drept. Acuma in timpul asta fratele eel sarac mergea iute spre scaunul imparatiei. Ar fi putut sa fure vreun cal. cucuriguuuu. vazu troci crescute pe un gard. isi spala cu bagare de seama ochii si mare-i fu mirarea cind vazu din nou apa. Greutatea cea mare era acum.

La nunta veni si fratele sau eel mare din imparatia de la Soare Rasare. Dupa o zi si jumatate ea fu vindecata si iesi pe portile palatului de aur ca s-o vada poporul din imparatie. imbraca pe bietul drumet in toale de matase stralucitoare de imparat cum i se cuvenea dupa dreptate. zise cu indrazneala incepatorului insa cu un glas aproape stins de drumuiala: — venit cu apa tlmaduitoare de la marginea lumii ca sa dau viata fiicei voastre. care venise si sta gata sa-i ia sufletul tinerei si frumoasei nice de imparat din imparatia de miazanoapte. ascultind de sfaturile tatalui sau. fa ce stii sa-mi poti scapa fiica de la moarte si daca vei putea. se inveseli si multami necunoscutului care-i adusese leacul din apa neinceputa a zinelor. Si in deznadejdea asta cind toti o credeau pierduta si insasi moartea era sigura ca inainte de cintatul cocosilor va zbura cu sufletul frumoasei fete spre cer. care auzind de insanatosirea ei se strinsese la portile palatului sa se bucure.Diavolul atunci baga de seama ca uitase sa-si bage coada-n cioareci si pleca cu turma de porci. li porunci sa se prefaca in cersetoare ca sa-1 poata cata daca nu mai are si alte vase cu apa de la izvorul zinelor. imparatul se bucura asa de mult ca scoase pe toti robii din inchisori si ierta de datorii pe toti oamenii saraci ai imparatiei. Dupa ce fata uidi curata si sanatcasa de rani. rujinat la Scaraoschi sa ceara alte toale ca a fost recunoscut. Fratele eel mic. tinar si frumos. Tartorele se facu foe de minie de-1 pali de citeva ori peste spinare cu o furca de fier de-i piriira oasele. imparatia va fi a ta. Linga scaunul imparatului sta acum inca un scaun de aur in care sta fratele 170 . a§a cum m-a invatat tatal meu. il lua ca ginere si cheama la nunta fiicei sale pe toti imparatii din lume. Cind baba a gindit c-a spart toate vasele drumetului ce le-ar fi avut si-a vazut de drum lasindu-1 pe acesta lesinat. Lasati-ma o zi si o noapte sa o ingrijesc eu si s-o spal cu apa de la izvorul zinelor. tum-te pe la celalalt capat al orasului. zdrentaros cu fata batuta arsa de soare si vint 3 supt de foame si istovit de drumuri pe care mersese de trei luni de zile. — Bine ai venit. El se jura ca nu va mai face nic^odata razboaie si va cere Am la toti imparatii sa traiasca in prietenie si in. caci ciomagelul era putere fermecata. si crezind ca e fratele imparatului care ducea apa zinelor se prefacu ca a fost batjocorita ca cersetoare incepu sa-1 loveasca cu ciomagelul tocmai pe unde zicea baba. In palat toata lumea plingea si se vaicarea. In acest timp fratele eel sarac al imparatului din imparatia lui Scare Rasare. Fata imparatului isi tragea cea de pe urma suflare. Diavolul prefacut in cersetoare se lega de un baietandru care venea de undeva de la drum. Imparatul de bucurie. ca daca vrea sa ajunga la tinta e mai bine sa foloseasca drumul ocolit. Cei de linga ea stateau incremeniti si neputinciosi in fata mortii.elegere ! Se inveseleau soli de imparati veniti din toate partile lumii. In timpul asta fratele eel mic schimba poteca o lua sa ocoleasca cetatea. fiule. ci ca unul rupt. Fata incepu sa se simta mai bine. puse intr-o albie de lemn citeva picaturi de apa din tegliciul pitulat sub bratul sting si ii facu baie fiicei imparatului. se inveselea poporul de insanatosirea fiicei imparatului. — Fac tot ce pot si cred ca e bine si drept. fratele eel mic si sarac intra ca furtuna in palat nu ca un flacau chipes. porni si merse pe marginea ora§ului $i intra in cetate. Ajunse acolo taman inainte de cintatul cocosilor.

dreptatea sau nedreptatea? Dreptatea e mai buna. tie sa-ti dea soarta asa bine. Era multamit ca putea sa imparta dreptatea intre oameni.! mic si sarac. S-ar putea si acum cineva sa m-asculte. auzi ca intr-o imparatie din miazazi ar fi pe patul de imparatului. de dreptate pentru popor si nici nu se gindea sa-i faca fratelui sau vreun rau. taicule. Dupa putin timp s-auzi fosnetul zinelor care veneau voioase la scaldat. voi stiti ca s-a vindecat fata imparatului de miaza- noapte cu apa din izvorul nostru? — Bag seama vreo fata omeneasca o fi ascultat vorbele noastre si i-o fi dus din apa tamaduitoare. asa noroc. primavara din negura pamintului. Aflase de izvorul zinelor si se gindea ce sa faca ca sa-1 poata intrece pe fratele sau. Fratele eel mare in schimb ajunsese foarte trist si nemultumit cu soarta sa. Urma din nou veselie si petreceri si peste tot dreptate si mukamire pentru popor. La drept vorbind fratele eel mic ajuns imparat isi vedea de treburile imparatiei. frate-su imparatul pleca foarte mihnit ca imparatia sa s-ar putea clatina de acum inainte din pricina fratelui eel mic caruia ii scosese ochii si-i luase toata imparatia. Aci mai intii isi scoase ochii si se pregati sa astepte miezul noptii ca sa ia si el apa din izvorul eel tainic. e tocmai ceea ce dorea ca sa-1 intreaca pe fratele si sa-si mareasca si marginile imparatiei. La nunta lui el s-a purtat frumos cu fratele lui eel mare. se infricosa. Fratele eel mare. cea mai mare spuse statu Nu mult pe ginduri. Atunci vreau sa va fiu ginere. lua un vas si catre celelalte: — Suratelor. Gnd ajunsera la izvor. spuse cea mica. Isi puse in gind ca n-ar fi rau daca si el se duce ca fratele sau sa fure din apa si apoi s-ar insura cu fiica imparatului. dupa bunatatea — — — — inimii tale Dupa nunta. Tinara imparateasa avu dupa un an de zile un fat frumos ca din povesti. El care credea si acum ca e mai buna nedreptatea s-ascunsa intre niste rachita si astepta cu luare aminte coborirea zinelor din cer la scaldat. Ar fi bine sa cautam imprejurimile inainte de a ne scalda. eel Drumepil. imparatul tarii de la Soare Rasare. inainte de a se insura cu fata imparatului vru sa incerce pe imparat sa vada cit de drept este si-l intreba: Inalte imparat. Voia si el intii sa-si spele ochii ca sa vada. ca ea iese la lumina din intuneric ca si soarele din noapte. — 171 . eel cu direptatea. Se temea acum de puterea fratelui sau care avea in mina dreptatea. Eu pentru dreptate am pierdut imparatia tatalui meu. Imparatul auzind ca el a fost si fiu de imparat si a patimit pentru dreptate si mai mult s-a bucurat si nunta a tinut o luna si-o saptamina. S-o vindece mai intii. ce credeti ca e mai buna. Incepuse sa se caiasca de faptele sale insa totusi lacomia nu-1 parasea. cu ochi in cap pe care el ii scosese. spunindu-i: Frate draga. fetelor. de cind se punea luna si uidea cit secera. am ajuns sarac si cersetor si iata ca pentru dreptate soarta m-a ajutat sa inving nedreptatea. ca si iarba si vietatile. ingalbeni si ramase locului ca o stana de piatra. apoi sa ia apa intr-un ulcior si sa se duca la fata imparatului din miazazi. Zis si facut Tocmai atunci fiica moarte ! porni la izvorul zinelor. vazind pe fratele sau eel mic linga imparat sezind pe scaunul de aur.

blestematule. a trecut anul. plateste prin moarte? Fratele care iubea nedreptatea si nu era multamit cu soarta ce o avea. Vad si de mine ? Sa nu iesi din pestera. mare — MUSTACIOSUL adunat fin pe livezi primavara. ia piatra din usa pesterii. Fratele eel mare isi facu singur dreptate in cele din urma. Si iasa ea afara pe lume. scoate-1 si pune-1 in pamint. Era mai puternic. dat ea copilului tita si-i spune: cind ma tii asa. la mine. Vino incoace. Ursul n-a lasat-o nici sa vada Au fost trei fete la de pe livezi. Da intr-o zi. ce stau eu cu ma-nsor sa iau famie fi — — Ma prost tine ? Eu sint un om. Mai trebuie sa stai inca un an. Nu catara prea mult ca deter a peste fratele eel pitulat in desisul rachitelor. caci sapase groapa altuia si cazu el intr-insa. Ce cauti aci. Il trage dar nu poate sa-1 intoarca. cind i-a venit ei a luat dunga si a fugit si s-a dus in lume. ma due. o aduc lapte de ? ! — urs: sa Tata. Vino-ncoa cu mine. le-a ! soarele. cu coroana. Trage. in imparada zinelor. dar daca mai stai un an de zile ai sa ajungi om mare.: ! ! Zinele incepura a cat a. Cum adunau ele fin vazut ursul din pestera. Nu mai are tita si-1 intreaba ursul pe — Pana I-a copil tie ! lul la vulpe. eu ca trebuie sa te duci in lume. mingaie copilul. copile. ursoaica. nu mai plec eu de la tine. daca vrei sa asculti de mine sa ies-i om mare. il spintecara in bucati si-1 azvirlira linga un ciongar batrin ca sa-i manince carnea cea acra corbii si vulturii cerului. am copii acusa. S-a culcat cu ea si-a luat-o de muiere Muierea a plecat greoaie si a facut copilul. Si-a venit el in mintea lui si-i spune — Ce-ai mincat pina acum — Lapte — Bine. S-a oprit copilul si a mai stat inca un an. dar n-are putere sa-1 scoata Poti sa pleci numai ramii un om prost. Al de al treilea an 1-a scos pe fag si 1-a pus cu radacinile-nsus. a luat-o in brata si a fugit cu ea in pestera. haiduc mare. vrei sa asculti nu sa iesi. fag mai gros. Trebuie taica. nu stii ca cine vine sa ia apa pe furat din izvorul vietii. cu crengile-n jos. 1-a lasat pe urs. scoate fagul si pune-1 cu vinele-n sus. Dar copilul a ramas cu tata-su. S-a repezit la cea mai frumoasa. ia fagul asta. $i si-au ales — Daca un pleci de — — — — 172 . de ce-ti place sa-ti S-a-nvatat copilul pe lapte amestecat de la joavine. Si asa a crescut copi10 15 ani si se simte puternic. fu apucat de zine de miini si de picioare care tragind fiecare de el in toate partile. tata. Hai trage afara pe fag. Cind a venit anul a zis: Hei. lupoaica. ma due la lume.

! — A Hei. Plugarii au cascat ochii si 1-au lasat sa manince. boii. ara unul dupa altul. Lasa ca prinzesti cu noi Pe la prinz. Cind se uita acolo vreo 400 pluguri. acuma poti sa te duci. Hai la ramas. inca n-a venit prinzul. — — Bun garii aici pina vine prinzul. Eu nu ma oi Fugi de-aci ca nu poti s-o maninci singur pe toata. ara cu boii. S-a apucat fierarul a topit fierul si a facut un buzdugan. A lasat tinjelile. eu singur. de 400 de oamini si 400 de pluguri. aveti ceva demincare? Bre. cind cade — Zisesi ca-mi Le-a scos Ia baiatul maistor. jos Ia copilul buzduganul se si fringe-n doua. Au dejugat boii si au adunat plugurile. sa vin sa-1 iau ii zisa. Le da bun lucru si se duce Numara el pe o cimpie. cazane. ori va iau plugurile ! El le minca toata. la plugari. pleaca faci ! si se duce la alt — Poti sa-mi faci din plugurile astea un buzdugan? 173 . — Dejugati boii. — Mai aveti? — Nu mai avem. — Paziti mincarea bine. Le-a dat jos. Se duce pluguri multe. zice. sa stiti ca va iau cele 400 de pluguri. Zice baiatul: — — Mai odin si eu oale. si 1-a taiat buzdugan ? Scoate plugurile toate pe maistor. n-am socoteala sa maninc cu voi. — Esti faci maistor bun. — O sa-ti platesc sa ajunga. jugurile si plugurile cu rotile cu totul le-a luat in spinare si a plecat cu ele in oras si a intrebat cine este acolo fierar si 1-a indreptat lumea intr-acolo. plugarilor. O sa-ti ajunga fierul? un buzdugan mai mic — In cutare vreme o Insa fierarul a facut socoteala ca asta este unul intr-o ureche si o sa-i si o sa scape. Daca n-oi minca sa ma omoriti aici. iata carale vin pline cu fiertura. — Adu-1 incoa. plecat baiatul in lume. dar daca minca tot. stii sa lucri ? Poti din plugurile astea toate sa-mi un buzdugan? -O faca — Pot. sa-si ia buzduganul §i maistorul sa-si — L-ai fursit? — L-am fursit. Au oprit plu- — satur Bre. In ziua vorbita vine baiatul ia banii. lucru. il invirteste de doua ori si da cu el in sus. vine acusi mincarea. ori imi luati capul. bine. n-aveti nici voi. alelante plu- guri i-au ramas lui. S-a pus pe mincare si — — ipraveste. plugurile si buzduganul pe spinare. s-aseaza sa manince.

Ce-o mai si ogasele. — Ce e aia — Mustaciosul — Unde sede — Care Mai — Mai baiete dincotro vine — Vine de scapatat. nu te grabi: ca la noi asa este obiceiul sa faci sfinta cruce si sa zici: « Doamne pazeste-ne de rau ». facind larma mare. — Daca Maistorul — Lasa-1 poti. ca-ti fac buzdugan. fringe padurile. da-n oalda linga drum. sapa un om cu fata lui. — Am mincat Se gindi fi deodata. le tulbura. A pus jos masa. le rupe. Da cu el in sus si cind cade nu se mai fringe. Vine copilul sa ia buzduganul. Intr-o parte de mustata are 365 de cuiburi de arati. Stai o tira. sede cu stai — Bas — Sa vrea o sa stau sa-1 vad la amiaz. A iesit pe o cimpie unde munceste lumea. Sa da jos. si pe urma sa maninci.auzise ce se intimplase cu celalant. El cum a pus mina pe lingura a inceput sa soar Da. asta? Dupa ce se saturara odinira cita si o luara la taina. Merge pe drum. ia de maninca. sezi ca e vremea sa vina. Aveti o tira de mincare ca tare mi-e foame. iar lua lingura si incepu sa manince. berze. Cind porneste din slavile cerului e mare. vine ciripind. Sta baiatul si sa gindeste: asa ceva n-a mai auzit. — $i cum vine — Vine cu o mustata pe pamint de matura drumurile ala ? ! dincolo maninci cit 400 si nu te saturi. El lasa plugurile si maistorul a topit tot. acolo fa-ti crovu si stai pitit. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. ama se tine de ea o hala. el ? la ? lurile le doboara si numai pitulat. Facu baiatul cruce. rupe docile. toate moadele de pasari. astupa ogasele. saturat. Mincara toti si toti se lasara — Mai baiete. Sa pierde lumina de pe pamint. I-a dat banii si a plecat. ea cit si iar pleaca-n sus. N-avem. — — — — — Da — Asta — ce-ti este fata asta ? este fata mea ! Se vede si muierea cu prinzul. — Pot. fa-1 . nu-ti si fie m-am rusine. Astazi vine ? el: si ? stie ? stai cita sa-1 vezi. ca urla ca un cutremur. Vine la amiaz intotdeauna la ea. — — — — Vine. Vreti voi sa maritati fata asta dupa mine ? Vrem. golumbi. le mesteca. 174 . da vine muierea cu prinzul. a pus fasuiul in strachina. opreste apele. Bun lucru ! Multamesc dumitale. Oala imbaierata. ba a mai cumparat 20 de pluguri si a bagat tot in buzdugan. malaiul pe traista. prefacatori. cit ceri atit iti platesc. colo-n tufa. mai baiete. da omul. dar aici ma saturai. Si cind vine. bufnite. iar deaface cimpii : iar cu alalalta mustata sterge stelele pe cer. gazda holbeaza ochii mari.

Atunci eu am cazut cu masaua intr-un par de vie si s-a facut gaunoasa. ! A cai sa tinar. — Lasa-ma-n traista ca vine Mustaciosul piste mine si ma omoara ! cu mina griul i-a venit sa lapede in gura citeva boabe si l-a aruncat in gura pe baiat. umplut 40 saci. — S-a uitat da Da baiatul ? stiu. si-1 ? L-a pus aruncat Il vede Mustaciosul peste o aratura. a sezut sa cineze. muierea de cina. S-a intors Mustaciosul mirat. Mergind pe cimp. N-are ce-i face Omul a ros boabele si samana griul. urla cimpul in mustatile lui. el — Unde-i ala care fuge pe-aici — Nu n-am vazut pe nima. dar tocmai cind sa ia lingura ca s-o bage-n gura. incolo o coliba. da nu-i spune de baiatul cu buzduganul. sa ! —O Aude la ma gidila-n cap? Fata n-ar vrea sa spuna. Zice baiatul: — Ia-ma pe lopata arunca-ma peste apa apa. intreba baiatul. ca lumea e mare s-au saturat dintr-un blid cu mincare si prostime multa.stau sa vad amiaza vijaind cu cele 365 cuiburi prin mustatile lui. vine un nor si sarea sa topeste. adurmit. tu face ma pisca ma si de nu ma lasa sa el. s-apleaca copacii. iar caii afara legati. pina sa face mic si doboara la ea cit omul. cite doi pe un sare si cu 40 saci goi la m»re. Vin pindarii iau capatina de cal. ciupit in cap. da Mustaciosul dupa si Ajunge asta. sa opinteste odata. Omul semanind ! inca mai sta pitulat in masaua gaunoasa. Eu cat incoa. acolo un semanator cu da Mustaciosul aproape. Invirteste buzduganul si da-n capul lui si-1 pomeneste. unii vintura si 1-a griu. o arie. ma odinesc ? la baiatul. fata-1 — Ceva Baiatul m-a isi da cit poate si — Care Fuge peste nu vezi ? zice Mustaciosul. o pun in prastie si dau cu ea peste cimpie. Acolo am stat la scuteala. baiatu-i sare din gura. Ajunge Mustaciosul intreaba: — Unde e baiatul — Uite-1 dincolo de apa. Ajunge la semanator si zice: traista de git. planul sa dea din toate puterile. Vine pitis si-1 gaseste durmind. ce cata oichii. iau sacii si-i bag in coliba. incepura sa cineze. El. A si uitat de el Omul a luat plugul grapat si a plecat la cina. Acum baiatul vede si pleaca la ei cu buzduganul in mina sa vada ce face el cu ea. Cind s-a doborit pune capul la fata-n poala ca e ostanit. Se aseazara — De ce dumneata o masea sparta-n gura. — Pai cica pe cind eram mai cica m-a trimis tata cu 20 ! erai ? tine. Cind ma pomenesc la ziua dormeam int»-o — Hoooo tu zau ca uitasam de — Sezi masa sa cinam. Cind sa roada boabele. S-au inchinat si si azi fericiu. si poate traiesc 175 . la si ai cumpar Am capatina de cal. baiatul s-a ascuns intr-o masa gaunoasa. Iaca ajunge si Mustaciosul. cata-1 ! nicaeri. Baiatul mai da odata cu buzduganul si zice: fata — la iar sama. ce. L-a pitulat in griul din traista. sa pune pe fuga. cal si am plecat cu sarea si cu caii. Iar inchide putin in cap. Sara cind a ajuns acasa a facut si s-a dus acasa. El sare suparat.

ca atunci ma fac bine. Cind au ajuns aproape. da el eria baiat de peste 20 de ai. S-a dus. sa-1 legi si 176 . mergem la un mos sa ne invete el ce — sa facem? S-au dus — — Am venit — Bine ca Dar la mosu si mosu a intrebat: piatra. Nu ridic pragul pina nu-mi spui cine este tatal meu ? Muica. Ca multi voinici au plecat la fata din dafin si au murit. ca florile sint vii si ataca oamenii voinici si calare si-i omoara. Au ajuns ei la un zid. Si vine calul lui ta-su batrin si bubos prapadit de tot. ca multi voinici au mai venit si toti s-a facut daca vrei sa izbutesti sa te-nvaf sa seceri griul meu tot. il rodea dorul s-o cate. Au plecat si au ajuns la lunca de flori. ca daca rupi o floare. Aci calul i-a spus: Priveste piste padure si vezi ce ne asteapta Piste padure doi balauri intoarsera capetele spre ei. brinci. ca avea calu arpii. calul a zis: Nu mergem la fata din dafin. Calul a spus: Baga mina in ureichea mea si gasesti o gresie. eu frumos si i-a spus: — — — Calul atunci iar i-a spus: Baga mina in urechea mea. Atunci el intr-o zi s-a facut bolnav si i-a spus lui muma-sa: Muma. A luat gresia si a aruncat-o piste padure. scoate o greasa si da-i cit poti in zid si s-a facut in zid o gaura cit sa treaca calul si au trecut si pe a treia prapastie. Pe urma a trecut o prapastie si a mers si a ajuns la o padure. 1-a scuturat si a sclipit ca aurul. eu am visat ca trebuie sa-mi dai tita pe sub pragul usii. acuma ajungem la o livada cu flori frumoase ce n-ai mai vazut. stapine ? N-am nimic Eu te-am strigat. Ea a bagat tita pe sub prag ca sa suga.! FATA DIN DAFIN o fameie vaduva. $i-au plecat la fata din dafin. da sa ma asculti pe mine. iar serpii au aplecat capetele si calul a zburat piste ei. catifelate si in mai multe culori. tu sa nu te atingi de ele. A luat capastru. dai cu ea piste padure cit poti. sa due pinga zid ca sa gasasca un loc de trecere. Si au plecat la fata din dafin. Zidul era inalt de la pamint pina la cer. Sa te duci in gunoi unde arunci la vite baligaru si sa cad acolo ca o sa gasasti un friu de la calul lui tata-tu. toate intoarse cu fata spre voinic si cal si el s-a oprit si nu s-a dat jos si nici n-a rupt nici o floare. em am fost sluga la imparat si tu esti copilul lui. sa ne sfatuiesti ce sa facem ? ati venit. rugina a cazut toata. ca eria nazdravan. Da el avea gindul sa piece sa cate fata din dafin. saraca si fameia avea un copil din flori o intreba pe muma-sa cine este tatal lui? Da ea nu vrea sa spuna. el tot — — — — — — Eu Si dat — Nu-mi da sint el ! calul lui tata-tu. da fierbe ovas cu lapte si ai sa vezi ce El a facut asa cum i-a cerut si 40 de zile i-a dat sa manince i-a am si sa-ti fac ! s-a facut un cal stiu ca tu ai un gind de plecare undeva. Vezi. Baiatul a ridicat pragu si mum-sa a plecat. toate florile sa gramadesc pe tine. brinci calului. — Stapine. Calul vorbi: Ce ai cu mine. a sapat in baligar si a gasit un capastru ruginit ca vai de el. fost odata A Intr-o zi.

Calul i-a spus sa se duca sa secere. Da baiatul s-a dus si ea iesi si culeasa flori. rosti cuvintele: — — Deschide-te. vintul o batusa. Ea il privi si astepta s-o ia in brate si sa-1 impietreasca. Si asa a facut baiatul. De vint nebatuta. Atunci voinicul a luat-o si-a plecat cu ea la mosul unde era calul. a stropit vita. ca tata nu ma mai primeste. Da de acum numai era nici zidul pina-n cer. o strinse si-i dete drumul. Ea ii aducea flori. Fata se dusa cu chita de flori la dafin si cind ajunsa acolo. Da zmeoaica a aflat si a venit in zbor. Da acuma sa dusa cu bratul cu flori si zise: — Deschide-te. care zbiera cit putea sa-1 scape omul. Au mers la palatele imparatesti unde au ramas sa stapineasca si sa traiasca in pace si fericiti. Vitejii care veneau s-o sarute se prefaceau in piatra. pe tatal au inviat pe loc si au plecat impreuna pe acelasi loc pe unde venisera. Ca o vazuse soarele. nici padurea cu balauri. si cu alta in fetii si ei OMUL CARE Un om calari. voinic nesarutata. A secerat el singur 40 de zile. pina rasari bine soarele. Dupa asta povestire se ivea soarele. Fata iesea noaptea pina-n ziua din dafin. De soare nevazuta. Cu Aid sa opri flori. Dafinul nu sa deschisa de suparare. Dafinul se deschidea si ea cu bratul cu flori intra inauntru. Ca dafine. Da sa faci in asa fel sa te duci si sa o duci cu vorba pina va rasari soarele si dupa aia s-o iei in brata si s-o stringi. Si-n mijlocul focului un serpe. Deschide-te. ca nu mai putu spune mai departe: vint nebatuta.sa-1 faci cirstati. o lua pe la spate in brate. Atunci ea sa-ntoarsa cu brand cu flori si sa dusa la voinic si-i zisa: Ia-ma cu tine. dar el ii spunea povesti si o amina. voinicul o pupasa. da ea are putere ca pina nu va rasari soarele te-mpetreste. culegea flori si iar intra in dafin. Cind o vazu dupa rasaritul soarelui. Ea ii da flori da el nu se apropia si tot ii vorbea. bratul cu dafin. De voinic nesarutata. Pe urma a venit iar la mosu si i-a spus: Tu te duci acolo. vine a ta fata. pe urma i-a scuipat lui in gura. Omul a pus coada sapei si sarpele s-a urcat pe sapa. i-a multamit mosului. $TIE GRAIUL ANIMALELOR cu o muiere sa ducea la sapa intr-o zi si in drum aimindoi erau si ea pe iapa si in drumul lor un foe mare. tata. se-mpietreau. da cind sa varsau zorile. adica pe muma fetii si pe dafin. soare nevazuta. S-a dus el la cal si l-a spus tot ce i-a spus mosul. cu o falca-n cer De De De — pamint. a legat si a fursit. Ca vine a ta fata. El pe cal 177 . ea iar intra in dafin. au incalecat aimindoi si au plecat. si nici livada cu flori mincatoare de oameni.

nu mincati asa. a fost ? stii ? ziulica tras si flori. de ce tu serpe ceva de — Nu bre. ga Da — Asa minca-u-as limba. ai sa la arat si le-a 178 . ? la si a scapat omul de la moarte. cati ! Si fugi dupa ea. si n-o sa va mai duca plug. aiba lumea eu Da muierea zice — Ce ma. ia un ciumag. si-1 Omul intalege tot. stii la ? ! sa-i el ! sa-ti ? ! A ce-i iar chemat omu sa-i faca ii cosciugu sa-ti si rudele sa-i faca pomana. cucul frumos da pe cioara spurcata o rincheaza apoi intreba — Ti-e greu cu stapinul tau — t mi e greu — Da greu sa Il si Cucul zicea: Toata lumea ga. si ma ! Si Da magaru — Ce gemeti ma — Pai daca nu mai putem de lucru — Faceti-va bolnavi. sa — — Ali-e greu ca eu due eu am minz in burta iubitor. zicea — Da-ne. ca-1 intalesese. ca mor eu si — moara. Da omul il injura pe cue. ca mori daca spui> Atunci pleca serpele si plecara si ei sa sape la bostane. daca e dat mincare si-au mincat. nu lingeti sare. iapa. Doamne berechet de porumb. asa. da si boii asa au facut. ? laudasi. Da cocosul cinta in prag zice cocosului. boii veneau sara obositi care sta toata ziua. pe lunca cu am — Mai. Da el daca e prost sa sa lase dupa o ce nu ia el un pinnae si sa-i masoare selele. stapinul sa pregateste de moarte arde de — Lasa-1 ma sa moara daca prost Eu am patruzaci de gaini pe toate trist si faceau cosciugul zice: tie-ti cintat ? e ! si eu inghit bobul al mare. da o sa mor — Ce daca mori Uita. cinele — Bine ma. ca s-ar lasa ea de iscodiri. ! inainte. nu stiu nimic Dar ea zor spuna ca nu mai vorbeste cu — Bre. ! tie ti-e ? si stapinu are copilul el ris. ce-ai cu mine — spun bre vorba care-o — Nu mai veni nu mai spune. la jigodita: el zice: fa. bre. vci sti sa asculti si intalegi tot cc vorbesc animal el e si sa spui la nimeni. rizi. iapa. injug locul da-i pe magar. mergem lasa. nu beti apa. Si si e. doar o brazda am pascut pe linga pirau. o spun. riinca cioara sa toata si sa am Da si ! il injurasi.: ! : nu De-acum. toata ziua ara — Ei ce cum — Aa. spune ma. ajunsara injura pleca o cioara — Ga. ca iau eu magarul vine sara gifaind acasa. numai cucu ramina. Da a — Ma. iau masura. — Ei. unde eria lume adunata si da-i pe ea s-o le mint muiere si tot ! De omoare-n — Ce ma. in Da omul a zis: boilor. Pe drum un cue cinta. Se scoala el. ii intreba: nu i-a mai spus avea el si gemind si ? Pai ce sa facem ? sara. da cele — Intinde-te putin. e. doi boi si un magar. ? Iti batai. ce e Toata am pascut pe linga potoc.

! ! nu altceva. fripturi. Fata la inceput minca bunatati. cu ce sa ma apar de ea ? Ce. Acolo.Mucea - Cacicea Mucea Cacicea El lua pietre si da dupa ea. Aude imparatul. altfel s-o injure daca-1 ! — — muma-sa? mai batjocoreste Fata nu se sa-1 porecleasca: lasa si cum il vede rupt si jerpelit cu muci la nas. ea ii da peste mina.e tale prostesti. dar n-o injura de muma si de tata Zis si facut. ! — Mai baiete. cit mai trece si fata se vaita ca e grea. El a inceput sa plinga cind a auzit ca o sa fie inchis in butoi si are sa moara de viu. da cu pietre si o injura chiar pe fata. daca ea ma batjocoreste. nimeni n-a pus nimic. s-a miniat foe Turba de minie. incepe iar — Mucea Cacicea Du-te la Temnicea. Pentru Mucea. lata ce ie§i din glume'. slugile au pus mincaruri bune toate si tot felul de bunatati. dus de valuri peste man si tari si el citeva mamaligi si a pus sare intr-un sac. saptamini si luni de zile departe. cind il vedea scotind cirezile de vaci la pascut. Sa-1 agati in cui El si mai rau se minie pe fata. sa nu-mi injuri fata de muma tnjur-o pe ea. Apa era repede si i-a dus zile. La o vreme fata isi minca toate bunatatile. la tine acas' te impiedicai de el. dulciuri si bea vin. In palat e zarva mare. numai buna de maritat. de sus de la fereastra ii striga: —. ca fetele de-mparati maninca place ceapa nu incepu sa plinga de foame — fine. da-mi mie o o ceapa de mamaliga — Nu-ti dau. eu sint Mucea Cacicea ? cum imi zice ea ? ' Zi-i si tu altceva. $i-a facut Fata — Mucea. 179 . Ca sa-i pedepseasca. Imparatul avea si el o fata mare si frumoasa. si la ! iti Mucea. jocuri de copii Ce era sa zica? Mai trece. a poruncit drumul pe o apa la amindoi. Se gindeste el ca de acum inainte. -Fata. dar.! ! ! ! MUCEA CAClCEA Cica a fost vreodata un baiat prost de tot. maria-ta. Mucea minca mamaligS cu ceapa si bea apa. Imparatul cind a auzit c-a ramas grea dintr-o injuratura a lui Mucea. felie ! cirnati si le ! ! fata. insa el nu zice nimic. apoi o injura de Il aude imparatul si-1 infrunta: ! ! mama. Daca cerea de la fata ceva. sa se faca un butoi mare si sa le dea Pentru fiica imparatului. Si adu fasui. care s-a bagat argat la vreun Impara t bogat. dar ce ai tu cu Bine. eu ce sa fac. este bun Mucea Acum tine ceapa mamaliga de si Se trase de foame intr-un colt al butoiului spre si Mucea. i-a inchis in butoi pe amindoi si le-a dat drumul pe firul apei. a luat apa si faina de porumb si au plecat la marginea unei ape mari.

Cind si-a vazut fata. printesa a facut un dolofan de copil frumos ca un boboc. a gasit in cale si un copil mic cit dimineata mosu un 1-a degetar. sa piece mosu in lume. baba 1-a intrebat: Ce ai facut. din care a iesit i-a gasit doi copii si iar un au si ei vietati in casa. zicindu-i: nu pentru alta. Mucea insa a inceput sa plinga zicind: Ba. pina ce i-a Mai aveau putin din faina de malai si mureau de foame Cind i-au scos afara din butoi. de — Trebuie felul lui sa te iert. Baba i-a pregatit isi mosului mincare de cu seara. S-au pus cu mincarea. Cind a ajuns acasa. dorul si In timpul asta imparatul si-a venit in fire. Mai la urma urmei au sosit si la palatele cutropite cu aur ale imparatului.Printesa minca ceapa si mamaliga plingind. A cazut bolnav la pat ?i de fiicei era gata sa dea ortul popii. ca el ti-a purtat noroc tie si tu lui. beutura si traiul bun pe ei si pina sa ajunga in imparatia lui tatine-su. mosul a gasit un soricel. Pe drum merge mosu ce merge. Baba s-a bucurat ca mosu golit-o in mijlocul casii. si-au prins fata de om. sa cate un copil ca sa aiba si ei o vietate in casa. Ce s-au vorbit si ce s-au sfatuit. apoi isi ceru iertare de dat sa la Mucea. Mucea. Imparatul era pe patul de moarte. ! — — ! ! cu tata-su. cale lunga ca sa ajunga. amindoi erau galbeni ca turta de ceara. Vasele imparatului au inceput sa misune peste mari si tari. Mosul. Mergind el asa din loc in loc pe de-a baba oarba. o ierta. pe care 1-a botezat Prichindel. Au inceput sa se zburde de bucurie. Soarecele a inceput sa se zburde prin casa. cu parul de aur si ochi albastri ca cerul. pus in desaga si s-a intors acasa. gata-gata sa-si dea sufletul. bun la suflet. 1-a luat si 1-a pus in desaga si iar a plecat mai departe. De va spusei povestea asa ! UN SORICEL $1 UN PRICHINDEL A fost odata un mos si o baba care n-aveau copii. eu ma insor cu printesa numai daca inceteaza cu porecla asta de Mucea Cacicea Sa nu-1 mai poreclesti si sa-i zici pe numele lui cu care 1-a botezat ma-sa. incit semana ca doua picaturi de apa gasit. maria-ta. i-a pus-o in desaga si pune desaga in spate si pleaca in lume. auzi Si ai sa te mariti cu el. mosule ? — soricel si Mosul a scos desaga si a un Prichindel. 180 . $i s-au casatorit. A poruncit sa piece toate vapoarele sa cate butoiul cu fiica-sa si cu Mucea si pe amindoi teferi sa-i aduca indarat la palat. ci fiindca mi-a fost mor linga o fata frumoasa de-mparat. prichindel a sarit drept in pat. i-a venit sufletul la loc si a poruncit sa se faca nunta cu Mucea. Mucea. Si incalecai pe o sea. daca 1-a gasit pe Prichindel.

scoate-ma Omul zice: da cine strga. pasatel. mai baiete. facind o larma de se auzea cit In acest timp a trecut un om pe drum si a auzit atita galagie strigind: cea si nevazind pe nima care sa mine boii dupa plug zise catre mosu: Cine ara cu boii si face atita galagie ca nu vad pe nima dupa plug Mosu raspunse: Am si eu un baiat pe care-1 cheama Prichindel si e pe coarnele plu! ! ! ! — — — gului si ara Dupa sa si ce mosu pasat. iar el a cerut voie lui tata-su cit timp maninca sa are si el. hais ! Hais cea! hais cea boii la brazda. taica si ara. baba s-a dus sa mulga vaca. le fu frca sa nu-1 piarda si pe el si se pusera sa aiba grija de el ca ochii din cap. ca sar si eu in tine Vazind ca pasatul nu-1 asculta. Cind vazu baba aceasta nazdravana isprava a lui Soricel. Omul pe nima. a lasat in casa pe Soricel Prichindel vada zise: de Stind ei caldarea cu pasat a tot stropit pe Soricel. la se uita in stinga. nu sari pe mine. a injugat boii la caruta si a plecat la arat si a spus babei sa-i trimita cu copiii mincare la prinz.! ! ! ! ! ! ! . Aci l-a strigat si pe tata-su sa manince. vede in urma de cal pe Prichindel si-1 intreba: De unde d rasarit. il scoase din caldare fiert. in jos si Dar din groapa tot striga: si cu minnu vede tata. nu sari tu pa mine. Cind uciga-1 Hei m-a trimis mama cu mincare la tata si am cazut in groapa asta L-a scos de acolo si Prichindel a plecat mai departe pina a ajuns la tata-su cu demincare. se uita in dreapta. nu sari pe mine ca sar si eu pe tine Pasatul iar il strop i si mai tare dar Soricel iar ii zise: Pasat. la vaca si vazu lipsa soricelului. se uita in sus. ca esti inca mic si nu poti tine de coarnele plugului: Prichindel s-a rugat mult pina tat-su i-a dat voie zicind: ! — — mai uita odata. parca dinadins. Soricelul sari si el in caldarea cu pasat de pe foe ! — — il ! — Cind veni baba de chindel de fratele sau. sa vedem ce poti Ei Prichindel a luat biciul si numai ca se aseaza pe coarnele plugului a inceput sa strige: ! — si colo. cind s-a sculat. bata-te norocu sa te bata se du-te. Tata i-a spus: — Sa mai cresti. pasatel. Prichindel a luat cosul si a plecat acasa. pasatel. ! doua zi mosul. Mai nene. 181 . ca sar si eu in tine stropea. Il plinsera mult si apoi il ingropara cu mare durere Baba si mosu vazind ca au ramas numai cu Prichindel. il intreba pe Pri- Prichindel a spus ca a sarit in ceaunul cu pasat fiindca l-a stropit. Tocmai trecea A un om — — calare pe drum si aude pe cineva strigind: Mai nene. care se supara Pasatul iar Pasat. si Cind a ajuns acasa. a mincat. la foe. iar Soricel §i mai suparat ii zise: Pasat. La prinz baba a trimis pe Prichindel cu mincare la mosu. scoate-ma si pe mine din groapa sa ma due la tata care. Pe drum Prichindel a cazut intr-o urma de cal si n-a mai putut iesi afara. pe mine din groapa sa crucea ma due cu mincare — Ptii.

le taie el Fetele se minunara vazind ca imparatul le calca pragul si ca in loc sa capul ori sa le lege si trimeata la ocna. Cea mai mica. si sa se scoale la cintatul cocosilor ca sa munceasca pe ogoare mai mult si imparatul sa bage mai mult aur in visteria lui. Traiau intr-un sat mic pierdut printre niste cleanturi de munti inalti ce sa ridicau pina aproape de cer. Ama degeaba ca tinarul imparat nu-si putea gasi nevasta pe plac. 182 . Undeva departe la marginea imparatiei traiau trei surori nemaritate frumoase. m-ar lua de sotie. suricatelor. Umblase de-a lungul si si de-a latul pamintului si nu-si gasise muiere. le da gloabe. le spuse: Daca m-ar sti pe mine imparatul. Baba si mosul cind s-au intors de la vite 1-au gasit si pe Prichindel inecat in strachina cu lapte. la un timp.: Baba dupa ce a muls iar vaca. ii spinzura si gemeau inchisorile cu lume nevinovata. Fetele gindeau ca pe aci imparatul nu trece noaptea si nu se temeau de el ca sa nu arda lampa noaptea. traia undeva un imparat vestit in toata lumea. auzind pe sora cea mai mica ca-i va face doi copii frumosi ca aurul si argintul. Pe cind lupii se-mprieteneau cu mieii. pentru ca eu i-as face doi feti logofeti frumosi ca aurul si argintul. au murit si ei de inima rea ! DOI FETI LOGOFETI Traia odata. fiindca nu asculta de legile tarii. Prichindel cind s-a aplecat sa manlnce a caiut in strachina si s-a inecat. Imparatul era asa de mindru ca si soarele sta din drum sa-1 priveasca. le zimbeste si le intreaba de vorba. Imparatul. nu-i pasa. nu mai avu rabdare si intra in casa saracacioasa a celor si — — — — trei fete. nu ma stie pe mine imparatul sa ma ia de sotie. auzind lauda surorilor. ca de n-ar fi trait. ca niciodata. Treaba asta o facu ca lumea sa se culce odata cu gainile. ca i-as satura armata cu o piine. ama nici lui de asta abatut. pe cind soarele si luna cobora pe pamint si iar se suiau pe cer. spuse cea mijlocare. Pedepsea bar ban si muieri. Imparatul traia trist Nu-i placea nimic pe lume si ce faceau supusii sai nimic nu era bun. Imparatu. Miniat la culme s-apropie de fereastra fetelor si asculta. a fiert lap tele si i-a dat lui Prichindel si manince dihtr-o strachina. De aia si poporul nu-1 iubea. Fata cea mai mare sta si zicea Ei. Imparatu trecu pe aci odata. nu s-ar fi povestit. Raminind baba si mosul iar singuri dupa ce 1-au ingropat si plins pe Prichindel. m-ar lua de sotie. trecu de doua ori si cind trecu si a treia oara cu mare durere in suflet vazu ca fetele astea sint singurele din imparatie care n-au teama de stapin. riindca eu i-as imbraca toata armata cu un fus. sa gindi sa dea porunci ca nima sa nu arda noaptea lampa. Ba daca m-ar §ti pe mine-mparatul.

Aici pe o crapatura a inchisorii un calau ii da din codrul lui de malai si sarmanei printese. asezat la coadili marii. iar ea nu mai stia cind e ziua. Sa-ti putrezeasca oasali acolo. ca imparatul n-o credea. sta trista rezimata de zidul palatului si plingea. sabia in inima. luna si stelele. cind ea ingenunche si-i jura credinta. cu lamii si naramze. sa n-auzi glas de pasarele. o sui intr-o caruta de aur trasa de sasa telegari inaripati si mare jale a lasat micuta sora in casa dupa plecarea palatul ei. Ea se ruga sa vie o minune dumnezeiasca care s-o scoata la lumina facindu-i-se dreptate.Sora cea mare. La Dupa anu sora cea mica ramase grea si-ntr-o noapte nascu doi feti logofrumosi ca soarele de pe ceri. Doi turmasi o luara si o inchisera in fundul pamintului. cind e noapte. mai isteata. sara sa te culci cu broastele si balaurii si s-ajungi sa te aranesti cu oua si pui de serpi. Isi facu un culcus subt un zid mai uscat si trai aici mai multi ani din mila turmasilor si a calaului care-i aruncau cind si cind cite o coaja de pine ori de malai. Imparatul miniat peste fire veni la sotia sa si fu gata-gata sa-i innga feti. Palatele imparatului de aur si marmura erau imprejmuite cu meri infloriti. ama sa razgindi si-i zisa n-am sa-ti iau capul. ama pacat ca fusta de pe era era rupta si cirpita. ii lua pe cei doi feti logofeti si-i ingropa in balegarul cailor. iar camasa ei facuta partale. spuse pe sleau: vreau sa ma-nsor cu sora voastra cea mica cu parul de aur ! ca si Fata cea mica cu adevarat era frumoasa ca o floare si parul ei stralucea razele soarelui. s-astrinsese imparati. ca alta soarta mai buna nu ti se cuvine. La nunta toti nuntasii au petrecut mai bine de-o luna si-o saptamina si toata lumea s-a-nveselit cu virf si-ndesat. isi lua mireasa. Imparatul. sa nu vezi fir de iarba. il intreba pe imparat ce 1-a facut sa-'vie la ele in casa. sa n-ai parte sa-ti mai vezi nici surorile si nici picior de vietate omeneasca. logofeti au rasarit doi meri ca aurul si argintul de mindri. napirci si balauri pe care-i minca cruzi. : O Imparatul in curind a uitat pe frumoasa printesa aruncata de el in turma. cu roti Imparatul chema argatii si ghineralii. si razbunatoarea tigancuse. iar imparatului i-a dus doi catei de curind fatati de o catea ce paza cirezile de vite ale imparatului. cite luni sau citi ani au trecut de cind imparatul miniat de moarte a aruncat-o aci pentru a o chinui? Sa ruga insa sa poata scapa pentru ca unghiile ei sa le poata odata infige in beregata tigancii care s-a razbunat asa de crud pe dinsa. imparatul s-a-nsurat cu frumoasa iar din baligarul unde fusesera ingropati cei doi feti 183 . serpi. o tiganca din cale-afara de frumoasa. figanca vazind ca cei doi meri au rasarit tumite in locul in care i-a ingropat pe fiii imparatesei. imparatului. sa te suga serpii si napircile. Frumoasei cu parul de aur ii crescusera unghiile cit furca si cu ele spinteca broaste. Ba mai mult. am sa te-arunc in inchisoarea adinca. uitindu-se la cea mai mica. figanca fiindca o ura de moarte. in fluieratul serpilor si horcaitul broastelor. s-a pus pe ginduri. In zadar tinara nevasta il ruga s-o creada ca ea a nascut doi copii frumosi azvirli la pamint ca pe o cata ca doi feti logofeti. numai o roaba a imparatului. care intr-o zi infloreau si-n alta se coceau. regi si printi din tot cuprinsul pamintului. Dar anii treceau. sa te chinui toata viata sa nu vezi soarele. parul ei ajunsese pina-n pamint de-i servea drept acoperamint din lipsa de imbracaminte.

iar la berbec ba. iara alta lume legea cereasca? dai ocol marilor. ca pe mine doarme tata figanca. era s-o manince si pe muma-sa de foame. Argapli taiara berbecul si mare jale fu la palatul imparatului. 1-a certat spunindu-i: — Soare mindrule. celalant fata. Vazind tiganca ca n-o brodeste nici asa. se opri-n loc o zi si jumatate mirindu-se de stralucirea lor. cei doi feti logofeti nu puteau rabda pe ei trupul spurcat al tigancii. dupa ce i-a pus masa si 1-a saturat ca pe orice drumet cit sint A ostanit. pentru ca berbecul se facu mare si frumos. priceputa cum eria. roaba bas sa-i faca la inat pgancii ajunsa imparateasa. Imparatul. se araneau cu lamii. Din riu matele au ajuns intr-o mare albastra si frumoasa. mari si frumoase ca aurul si argintul. Copiii cresteau in ostrov. auzi ce vorbeau cei doi fed logofeti si cum se revarsa de ziua. lua berbecul de-1 puse sa manince busuiocul. Mai ceru imparatului ca argatii sa stea cu cergile sus la cos sa prinda-n cerga toate schinteiele. Noaptea. ceru imparatului sa faca din ei un pat. caprioare. Jig31103 sa-nveseli si ca nu cumva iar sa mai rasara ceva din cei doi meri. Imparatul i-a facut si patul cerut. buit sa-i faca mincare cu mult mai multa fiindca bietul soare-nflaminzise uitindu-se la cei doi fepl logofeti f ara seama de frumosi sub soare si sub stele. sora zise catre frate: Frate. pganca porunci slugilor sa mearga cu matele la izvor sa le spele. sluga nu stiu cum drese. cerbi si nici zmeii nu indrazneau sa se scoboare pe pamint s-o vada pe sora lui cea frumoasa. Cind s-a-ntors soarele acasa de pe ceri. Matele au fost purtate asa de apele izvorului pina au ajuns intr-im riu. Mie nu-mi este greu. treIn timpu asta muma soarelui s-a speriat de intirzierea soarelui. muma-sa. vina vulturi. care dormea iepureste. Pe cind dormea imparatul cu tiganca. Ama nici asta nu fu destul. ce sub pamint. frumosi ca aurul. vezi ce e pe pamint in stele si zi si jumatate nu te-ai gindit ca lumea sta zi si jumatate. Din ele au rasarit doi feu logofep care s-au prefacut in doi copii. cind ai stat pe ceri o in cimp nemincata si nedormita o ostanit pe brazda. ama sa aibe grije sa nu rupa pic din ele. care vede tot ce se misca pe lume. Una de pe el era mindra ca de aur si la soare te puteai uita. gheneralii si slugile sa nu taie o mindreata de berbec ca imparatul trebui sa faca voia muierii si de data asta. "Tiganca vazind asa minunatie de busuioc. ruga pe imparat sa taie patul sa-1 faca tandlri si sa-1 bage-n foe. il indupleca pe imparat sa-i taie. zarindu-i pe cei doi feu logofeti de frumosi. tiganca insa banuitoare. Unul eria baiat. trebui in cele de pe urma sa dea porinca sa-i taie. nu te-ai gindit ca vitele au sta in negura mai mult decit este scris in 184 . rupsa doua capete din mate si le dadu drumul pe apa. Baiatul facu arc din parul lui soru-sa.Imparatul era falos ca in curtea palatului sau cresc niste meri ce nu s-au mai vazut pe fata pamintului. Ama proasta nu facu nici o treaba nici cu asta. ceru imparatului sa taie neaparat berbecul de aur. — — O ! O Soarele. c& doua schintei iesira afara si cazura undeva in gradina. Dupa ce-1 taiara. mere si naramze. In zadar il rugara curtenii. Pe locul caderii rasarira doua stable de busuioc. pe ti-e greu ? Mie imi este greu ca este pe mine serpoaica de pganca. ca soarele de pe ceri. ca sa faca voia sotiei sale. si de aci au fost purtate de valuri pina s-au oprit intr-un prund pe un ostrov.

Da fata la claca era insusi imparatul. dar ce-am vazut ieri n-am vazut de cind calatoresc fntr-un ostrov stau doi feti logofeti mai frumosi si stralucitori decit aurul. placindu-i minune mare. dupa ce tacu putin si baga pe ureche porincile lui muma-sa. baieti si fete. se mira de frumusetea lor si-i ruga sa-i spuie o poveste. Daca va este la toti pe plac. incepind sa toarca. Numai scoborindu-te putea sa afli ce sint ? Eu iti zic sa faci o furchita. va putem povesti viata noastra. iar la bita ii puse o para de aur in crestatura si ca sa nu mai zaboveasca pe drum pleca mai iute. vazind ca a uitat sa-i faca fus muma-sa s-a suparat iara vazindu-1 ca e uituc. a 15sat capu-n jos si i-a spus mumii ce minune a vazut. se scobori putin si pe scara cerului lasa in jos mai intii botita. Mai la urma a ajuns rindu si la cei doi feti claca. ca el ii facu un fus mindru de aur. muica. Muma. Atunci a inteles ca asta este baiat. Fata. venim dintr-un ostrov.! : sale Soarele si-a dat seama c-a gresit. Imparatul nu o asculta si-1 ruga pe baiat din nou sa povesteasca cum stie el viata lor. Soarele intari razale de scazu marea iar ostrovul ramase pe uscat. N-avem de unde sti povesti. ajutap de soare. spunind ca nu stiu nici o poveste. De dragul fetii din ostrov si de care se-ndragise soarele. merse deasupra ostrovului si-1 lasa jos pe pamint pe scara ceriului. atunci vor alerga sa ia botita de aur. Cei doi feti logofeti au iesit pe uscat pornind in lume jos la ei ai ! — intr-o seara au venit bas la palatul imparatului. bamutoare. care asculta cu luare-aminte povestile. spuse-mparatului sa piece. dar daca vor fi amindoi baiep. bucuroasa. spuse baiatul. logofeti. ca nu mai este cum era inainte. a luat furca si-a pus-o la briu. Auzind clacasii astfel de vorbe si imparatul ii rugara sa povesteasca. — 185 . asta e greu de aflat privindu-i de sus. fata lor mai frumoasa ca razele mele cind vin dupa furtuna. facu o furchita frumoasa de aur si o botita. ama neavind fus torcea pe un bat. Privi si el copiii. Acum vedem intiiasi data oameni pe pamint. de cind tata m-a alinat pe ceri scotindu-ma din neguri. Muma soarelui baga de seama ca soarele si-a pierdut capu. ostrovul fu luminat mai mult si marea la o vreme incepu sa scadS. de aia lumea a stat mai mult la lucru. Se scula la timp. zise Muma. o botita si coborind in al ostrovel cu ele. Acum soarele cind ajungea pe ceri in dreptul ostrovului cu cei doi feti logofeti se oprea mai mult si privea-n ca jos ca mai sa-1 manince vircolacii de eria sa ramina lumea fara soare. Noi nu stim nici o poveste. Soarele. curatau porumbul de foi si umpleau ambarelecudrugideporumb. in furca pusa un caier de lina tot de aur. ochii lor mai luminosi ca stelele. Intalegerea la clacasi eria ca fiecare sa spuie cite o poveste si toti s-au pnut de cuvint. daca vor fi fete amindoua vor alerga la furca de aur. BSiatul a alergat si a ridicat-o. a alergat. eu sint dornic sa stiu daca cei doi feti logofeti sint amindoi — ! — baieti ori fete? E. parul lor balai e din fire de purpura. pleca pe ceri la timp. cind s-a mai pomenit ca im soare sa se-ntoarca-ndarat de pe ceri pentru o fata ca sa-i faca fuse Degeaba-1 certa muma pe soare.cerbii padurilor si asa amuitat lucrul ce aveam de facut. I-am urmarit cum doboara cu arcul vulturii semeti ai cerului. Numai tiganca. la repezeala. iar altii au adastat mai mult sa cinte cocosii si sa se reverse zorile. eu alerg sub stele. Pe urma a potrivit scara si a lasat in jos furca cu caierul de lina de aur. Soarele. Ei n-au vrut. Soarele. In curtea-mparatului eria O multime de oameni.

sora cea mai mica si cea mai frumoasa. isi aduna ostirea si poporul in piata cea mare a orasului. i-a taiat. osalta-n sus si o saruta zicindu-i: Pe tine te aleg din intreaga imparatie sa-mi fii mireasa. s-au prefacut doua steble de busuioc. Imparatul acum intelese ca fusese inselat de tiganca si porunci ostirii s-o caute §i sa i-o aduca vie si nevatamataSoarele. Imparatul apoi ia-ntrebat de unde are bastoaul de aur si fata furca. Imparatul. Tocmai atunci trecea pe acolo imparatul tinerel calare in fruntea ostirii si statu-n loc sa asculte cintecele celei mai mici. apoi au crescut merii. Daca vazu ce vaza. se intreceau cintind cintece frumoase de dragoste de rasuna valea. in berbecc de aur §i mai la urma din matele berbecului. care faceau sa-i sake inima de bucurie si de drag.. sa se bucure si el. Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ?i sa-ti hranesc casa si ostirea dintr-o oala cu linte. cu glas de prefacatoare. cum s-au casatorit. frumoase nevoie mare si vrednice. aratind lumii ca el facuse un mare pacat ce nu poate fi iertat. cazind de pe scaunul lui de aur pe care se suira cei doi feti logofeti. si-a-ntarit din nou razele si a scos-o dintr-o claie de paie unde se pitulase. sa culeaga cinepa. caierul si fusul de aur ! Ei au raspuns ca toate astea soarele le-a lasat pe scara ceruhii. s-au nascut si crescut acolo sub grija razelor soarelui. Imparatul ramase incremenit locului si intra in vorba cu cele trei surori. Auzind-o cea mijlocie. sanatate. de noroc. Imparatul plinse amarnic. — — — ! — 186 . capata si ea curaj graindu-i: Imparate luminate. si-n fata norodului adunat aci isi infipse sabia in inima. bas in timpul in care soarele de dragul lor se oprise din mers ca sa-i priveasca. Atunci fata cea mai mare zise imparatului: Imparate luminate. sari jos de pe cal si se duse la fata in cinepa. isi lua si ea inima-n dinti rugindu-1: Marite imparate si prea luminate Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ca am sa-ti fac doi feti logofeti. insa in zadar. ca ei au o soarta de azi inainte mai buna. TREI FETE . Tinarul imparat auzind-o vorbind asa de frumos. cum tiganca la nasterea lor i-a-ngropat in baligar. cu roua-n picioare. faca-ti Domnu multa parte. e§ti voinic si sa ai parte. iar carnea fu aruncata pe cimp ca s-o mince corbii cerului. pentru ca sotioara lui cea credincioasa putrezisa de mult in fundul pamintului. Imparatul a poruncit s-o lege de patru cai de mtini si de picioare si armasarii o rupsera in fisii. de sanatate. O sui pe cal alaturea si plecara inainte cu ostirile pina ce ajuase la curtea imparateasca. iar tiganca s-a facut nevazuta. Asa cum culegeau ele cinepa timpurie de vara. ca-ti imbrac casa si ostirile numai dintr-un fus de tort. care mergea pe ceri si vedea toate astea. de mertic. de palate fermecate. Baiatul incepu povestea lor. dupa ce-si lua copiii si le dete-ntreaga imparatie. numai aur si argint. ia-ma pe mine de nevasta. La auzul acestor cuvinte clacasii si argatii-mpreuna cu-mparatul s-au minunat. O lua de umeri. ajunse-n prund. aratind cum muma lor a fost gasita la marginea-mparatiei de imparat.\L\RI IN ClNEPA Cica au fost odata trei fete mari si toate treile s-au dus dis-de-dimineata cu ceata-n spinare. de.

facind nunta si cu ea. Simt ca ceva necurat zace ascuns in ele. La nastere.! : Acolo i-a cu aur ajute? si s-a facut si peste. iar din bradul in care era ascuns sufletul fetitei s-a facut pat pentru nelegiuita. grea ca o Trebuie sa rabd. Se puse garoaica pe capul imparatului zor-nevoie sa taie brazii ca nu-i poate suferi. ca peste sufletul meu doarme tatal nostru Dar tie cum iti este? cum adormea Din bradul — — — Frate. ele. sapati in fiecare zi de doua ori. incepu sa dea cu ciobul pe la pragul imparatului. si dracul de gura muierii s-a-necat in balta. ! frate. De cind dormim pe paturile astea am slabit ca o scoaba. urma n-a avut ce Unul pentru Noaptea face si a poruncit sa taie brazii el si si sa faca din ei doua altul pentru garoaica. rasarira doi brazi cu tulpina de aur si frunzele de argint. ca si muma noastra. Tiganca dracoaica. Pina ce intr-o zi. de o parte si de alta a scarilor. incit a fost cit p-aci sa-si omoare sotia. paturile incepeau sa vorbeasca intre in care era sufletul baiatului s-a facut pat pentru imparat. Tiganca si vrajitoarea luara seama ca brazii nu se ploconesc si in fata lor si in asta vazura o piedica. Dar ce sa fac cum este sa jii pe suflet o garoaie. indata ce-i vazu. daca ai sti ! piatra de moara. eu nu mai maninc la masa cu tine dintr-o strachina. Imparatul o lua de mina si o scoase afara din palat. care tocmai atunci fatase. Si 1-a — 187 . Intreaba surioara pe frate in mijlocul noptii: Fratioare. Dar ce sa vezi. fost atit de minios. lua copiii si-n locul lor puse in leagan doi catelusi de la o catea. imparatul o lua de nevasta. poleite o nunta cu chiote si yeselie de se duse pomina peste mari Fata ramase grea si la anul e gata sa nasca. pus in picioare papuci de aur si rochie de purpura. Se mira lumea si tara de o asa minune. Se puse zor-nevoie pe capul imparatului pina ce nu-1 sminti de cap sa taie paturile si sa le puie pe foe. doar-doar i-o cadea la inima fiica ei cea rautacioasa. A inceput atunci sa plinga si sa se vaicareasca.eii. ramase inmarmurit la vederea in leagan a cateilor. In fiecare dimineata cind cobora imparatul pe scari. Ca vorba aceea. Daca nu tai paturile astea blestemate. Baietasul la dreapta si fetita la stinga. feti logofeti. tie ti-e greu cind doarme cineva peste tine? Nu-mi este greu. Dar pina la urma de gura ei n-a mai scapat. tigancii era o vrajitoare. Imparatul n-a vrut sa auda la inceput. imparatul. Cind venea imparatul indarat de la vinatoare ! — Mama iar se aplecau brazii de trei ori pina la pamint. Facet! ce vreti cu ea ca nu vreau s-o mai vad in ochi iubea pe imparateasa si o duse la curtea pasarilor sa aiba grija de gaini. tari. m-am uritit si tremur de frica. Pina — Sa aveti si sa-i udati la paturi. la intrarea in palat. cine s-o tiganca zgripturoaica argata la curte. Imparateasa nascu doi A pe Luati-o. insa cine era sa o creada nevinovata. Cind intreba imparateasa unde-i sint copiii. brazii se aplecau de parca aveau suflet. stralucind ca soarele. Veni si imparatul bucuros sa-si vada odraslele si cind dadu buzna in odaie. sa-i feriti de omizi. numai aur si argint. Pe copii ii lua si-i ingropa de o parte si de alta a scarilor. zise unui unchies de la curte si aruncati-o-n temnita sau Unchesul o apa. Ii placeau imparatului si po- runci dregatorilor grija de acesti pomi ca ochii din cap. daca ne-a ingropat de vii Garoaia in fiecare noapte asculta cum vorbeau copiii si crapa fierea-n ea de necaz. tiganca i-a adus ca.

lasa o crapatura si doua schintei zburara-n sus si scapara. Atunci Dumnezeu ii vazu de sus si vru si el sa se bucure de bucuria pescarului dindu-le cite un dar. Argatii vazura copiii. Cum vazu si minunea asta garoaica nu mai avu astimpar. Garoaica vazu chitele de busuioc stralucitoare si iar ii dete in gind ca nu e ceva curat. pina ce porunci imparatul sa arda busuiocul. pescar tocmai arunca navodul in apropierea prundului si vazu intr-o dimineata pe cei doi copii. Veni o alta cioara pe creaca sa manince si ea si din cearta lor se rupse matul in doua si cazu jos in tufe ca nu le mai aflara de capatii. frumosi ca doi feti logofeti. cum bate fierarul otelul pe nicovala pina ce imparatul n-a avut incotro si a trebuit sa-i intre in toate voile si cu nelegiuirea asta. Se mirara argatii si argatele ce porunca nesocotita o fi si asta. Astupara ogeacul si cosurile sa nu iese nici o schinteie la lumina si totul sa se prefaca-n cenusa. Schinteile cazura dupa casa in gradina de flori si din ele rasarira doua steble de busuioc cu frunzele numai aur si argint. de muiere si de dracul nu poate scapa nici in gaura de sarpe. inghiti busuiocul i se prefacu lina in aur si argint. Apa de la ploi a dus bucatelele de mate in nisip si deodata au rasarit din ele doi copii. Porunci sa taie berbecul si nici matele sa nu le arunce. numai bun de pus in oale. Veneau imparati si bogatasi sa vada berbecul de aur. Ce sa faca imparatul. se veselesc si lucra toata noaptea. Incalecara pe colinda si se dusera in cetatea cea poleita cu aur si argint a imparatului. cu care putea zbura oriunde pe lume. ca sa-i invete ea minte Dar o sluga facu ce facu. ca era bun la suflet si cu frica de Dumnezeu. Si se tinu iar de capul imparatului. In fiecare seara venea rindul la cite unul sa spuie o poveste. Il fericeau pe imparat ca are o asemenea podoaba in batatura. Pescarul ca sa-i scape de la moarte. cu parul inele de aur. Dar cum semSnau ca doua picaturi de apa. ca la soare te mai puteai uita. o sa-ncerce sa vada care e baiat si care e fata? Si arunca din cer in batatura pescarului o furchi|a cu lina de aur si un fus de aur. iar baiatul lua colinda. Auzira cei doi feti logofeti tarasenia cum sta si drept la claca se oprira.batut la cap. Sa-1 aduca spsilat si tuns. Niste berbeci de-ai imparatului trecura pe-acolo si un berbec rupse o frunza. un baiat si o fetita. Fata lua furca si fusul. de nu-ti mai puteai ridica ochii de pe el. Se lumina bordeiul pescarului de stralucire si bunatate ca-i aduse acum la batrinete Dumnezeu doi copii de suflet atit de om frumosi. insa ce era sa faca imparatul cu garoaia cea incapatinata. dar de frica dracoaicei nici nu cutezara sa spuie ceva ca infundau inchisorile. Aici de frumosi 188 . Mersera argatele la Timoc sa spele matele si din nebagare de seama o ! Cum cioara se repezi si rupse un caravei de mat si zbura cu el in prundul riului. Acolo multime de fete si baieti la claca cinta. decit sa inveti catirul sa numere. Ii intreba pe copii ce Un este cu ei si copiii care stiau povestea lor o spusera si pescarului. dar la ei ba. Copiii cresteau la casuta pescarului sarac vazind cu ochii si lumea se minuna de asa frumusete. sa taie berbecul ca-i da dureri de cap cind il vede. Si da-i si da-i pe capul imparatului. ca scaiul de coada porcului. Nu putea s-o potoleasca cu nici un chip caci mai repede inveti porcul sa bea apa din fedeles. amindoi frumosi de parca erau picati din soare. Asa ca pina la urma dete imparatul porunca de taie paturile si le pusa pe foe. ii lua si-i duse ascunzindu-i acasa. iar pentru baietas o colinda de aur.

ii lua in brate si-i scalda in lacrimi de bucurie. Vezi. pentru ca si ai fi crezut ne-ai chinuit pe toti pentru o cobie pacatoasa. copilul o lua pe sora lui in brate si zise: Copiii aceia din prund sintem noi. zise imparatul. voi cauta ca la omul fara de suflet sa-i gasesc unul fara de lege. Apoi pe garoaie porunci s-o lege de chingile cailor si s-o imparta in cele patru vinturi sa se aleaga de ea praful si pulberea. cit voi trai si voi sta pe tronul acesta de aur. omul s-a insurat cu alta femeie. Imparatul cind vazu ca cei doi fed logofeti sint copiii sai. baiete. poate ca stiu si copiii astia frumosi sa spuie o poveste Ce ziceti. maria-ta. ca tot nasul sa-si aiba nasul si nici un tilhar si ticalos sa nu scape nepedepsit de mine si de Dumnezeu. iar la unul fara de lege un altul fara de suflet. ti-am spus la cules de cinepa cind treceai in fruntea ostirii. iar pe adevarata lui sotie. Tu sa ai grija de casa. stiti ? Stim. daca nu i-ai fi vazut De aceea. femeia a murit $i au ramas copiii saraci. Stati. spune Copilul incepu sa toarca firul povestirii asa precum se intimplase cu schimbarea lor cu cei doi catei. Baiatul avea sase ani si fata avea opt ani. Si cind se-ncheie povestea. Se intristara fetele si baietii de la claca. paturile arse si mai la urma urmelor cu berbecul. De aceea. vreau sa ma due si eu la biserica ca toti crestinii. nu mai spune Imparatul daca-1 vazu pe copil asa de cuminte si istet la minte. cazind in genunchi in fata ei si cerindu-i iertare. Ce era sa faca? Cine sa le povesteasca? Oamcnii si-au luat dananaile si au vrut sa piece. povestiti copii ! zise imparatul. sa faci mincare. sint un pacatos si un nemernic Dar din asa aluat rau ne-a croit Dumnezeu. spune. nu s-ar povesti. Bine. ca la vreme de furtuna mare sa cada copacii cei mari. iar buruienile sa ramiie pe loc si sa scape. cum sa nu stim? Ce daca sintem mici Sa va spun povestea « Despre cele trei fete mari in cinepa ». impinsencolo imparateasa si-i zise: Un taciune si-un carbune. ca daca nu ar fi. iertat sa fii de la mine si de la Dumnezeu. Si daca a murit femeia. Imparatul lasa capul rusinat si iar ii grai: Draga mea sotie. Fericiti am fi fost. o aduse din nou in palat. Dar si imparatul nu mai putea de dragul lor. ca-ti fac « doi feti logofeti » si nu m-ai crezut ? lata ca acuma i-ai vazut si ai crezut. ia-ma de sotie pe mine. cu alungaea mumei lor sa ajunga gainareasa. — — — — — ! ! : ! ! — — ! ! — ! COPILUL $1 FETITA A fost odata un om si o femeie. sa ai grija de copii si de vaca — 189 . Si se intoarsera toti lucratorii iar la claca sa audi povestea povestilor. o fetita si un baiat. La un timp. Dupa un timp spune omul catre femeie: Mai femeie. Cind toata lumea a povestit si intr-o seara ramasera fara povestitor. Ei au avut doi copii. dupa citiva ani indelungati. iar muma noastra cea buna si chinuita este cea de la gainarie. maria-ta. Garoaia simti despre ce este vorba si ca sa-1 impiedice ii zise: Un taciune si-un carbune. taci copile. cu brazii.! ce erau toti erau cu ochii pe ei sa-i soarba de vii nu alta.

In bortuta pusu-m-a. Fiertu-m-ai. porumbelul i-a aruncat o piatra de moara in cap si a omorit-o. cind mastioaia a intrat in casa si a inceput iar sa cinte: Mastioaia — la — Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. toate numai din matase. Ea a strins oasele. $i daca mama 1-a omorit.. cind fetita Isi primea cana de lapte. Atunci a iesit mama afara si a alungat porumbelul. friptu-m-ai. de alunga napasta aia de pe casa noastra. aur si argint. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a In bortuta pusu-m-a Lapte dulce adusu-mi-a ! si fetita stiau despre ce este vorba si-i zise fetitei: du-te. s-a dat de trei ori peste cap si s-a prefacut iarasi un baiat mare si frumcs.§i a plecat omul la biserica. Si atunci fata s-a dus. fiindca aceasta il omorise. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a. dar dupa aceea iar s-a intors. Si daca a iesit afara. ca sa cascati gura la ea. Dupa aia a povestit tatalui sau tot ce-a patit cu mama vitrega. La tatuta datu-m-ai. Asa a si facut $i va spusei povestea asa. femeia in timpul asta a trimis pe fata cu vaca la pasune. o ducea in buturuga si o turna pe oasele alea uscate. Cind fata s-a intors cu vaca de la pa$une nu si-a mai gasit fratiorul acasa Dar fata era tot necajita ca nu sj-a gasit fratiorul. 1-a facut mincare. nu mai cinta ca mult ma doare inima. : ! 190 . cinta a moarte si careva din casa noastra trebuie sa moara. friptu-m-ai. Si daca a strins oasele. Dupa un timp ca a stiut ce a facut mama ci cu baiatul. Cind a venit tata-su de la biserica nu a stiut din ce e facuta mincarea ? Fetita n-a mincat fiindca a stiut ca e fratele ei. In fiecare dimineata. Dupa opt saptamini. La tatuta datu-m-ai. Atunci porumbelul a zburat jos de pe casa. cind a plecat. a venit la casa lor sa cinte in fiecare dimineata in zori de zi asa: ! Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. la fetita i-a aruncat porumbelul numai lucruri scumpe imbracaminte. Si porumbelul a plecat la a doua casa. Cind mama vitrega a vazut asa ceva. fato. si-i spuse: Husi. Fiertu-m-ai. a iesit si ea sa-i arunce si ei lucruri frumoase si scumpe. Dupa ce s-a facut porumbel. le-a pus intr-o buturuga de rachita. Atunci tatal s-a hotarit ca nu se va mai insura niciodata si sa-si creasca copiii singur. Stin ca nu cinta a bine. Mastioaia auzi ce spune fata si o inghimpa in inima. tot la fel a iesit fata afara si cind a iesit afara. cum va da Dumnezeu. de aci porumbelule. dar cu inima indoita. pantofi. Lapte dulce adusu-mi-a ! Si daca a cintat. $i daca a plecat la biserica. cind te aud. s-a facut din oasele alea un porumbel.

cu mine. isi dete cu comanacul. si — dumineca. fratioare: fratioare. nici doi frati in doua sate. cum beu. — Nu ma-nfrunta. singur voi ajunge acasa. lua in mina o maciuca innodata si pleca la fratele eel bogat. iarna-i grea. punga buna-n pozanari n-avea. am sa ma eule ca sa mor. $i cum sta de se gindea: n-avea haina. Si nu ma-ndur nici de tine — M-am ! Cintind el leganat. dar nu-ti para rau — N-o sa-mi para ! nu ma chinuis. ca eu zise sa ! ! 191 . saracia si pe tine sint blestemata sa te-nsotesc Si unde mergi acum. la ! de cinisoara: cioarecii si Saracut de maica mea. ca un om adevarat beat. ce-ai cu mine? Te tii ca scaiul de cine avTJt cu tat-tu bine. Atunci saracul. care tinea praznicul. ca e mare sarbatoare — muierea-i rea. De sarac Decit ata mamaligii. se-mbata si-ncepu sa cinte ! Saracie. daca vrei sa ai ce bea si ce bea si ce minca. Facaturi. fratioare. maghii. celalalt sarac. cinstes- te-ma cu putin vin Bogatul umplu ulcioarele cu apa si-i dete sa bea: fin-te ^i ne ?i te-mbata. — Bineee. — Si eu merg cu tine saracia. cineva cinta cu el. Cum ii calca prrguL dadu iti si el binete ca toata lumea in seara — Buna sara. numai puzderii pe oasa. cinisoara venii — Cum de te-ndurasi. Lipita de fundul pungii. neintrerupt cu tine: — — — — — — ! ! ! ! Si-am Ca sa-ti stau pe stana de piatra vatrii. ca lucru curat nu e Care esti tu ala ce cinti cu mine si ma-ngini ? Eu sint nevoia. — Lasa-ma.! ! ! : : URA OMENEASCA Au trait ce era. pe drum nu crapasi. ! cum — Aoleu. ca ceva trebuie sa fie Atunci zise el rastit la mijloc. nu cata ca este apa Fratele eel sarac. ceva este. vai de pacatele mele Merg cu tine. vai de steulica mea Pune parul mai pe ea. n-2\ea taina si nici de tilhari vreo teama. acolo ma due si eu Cum. cu rupti-n tur cu camasa imoasa. lasa-ma-n saracia mea. casa mi-o spurcasi. Unui era bogat. — Saracie. saracio? Und' te duci tu. ziua ! si ca orisice crestin. Saracie Duce-te-ai tu pe pustie. i se pare ca cineva il ingina. saracie.

alta. Saracia cum se vazu-nchisa. hai la el sa-1 saracesti Padurii si i-a grait: Saracia s-a ridicat in virful picioarelor urita ca Vai sarmana de mine. se ailalta ! Cum sosi acasa la bordei. ca sa-ti stau pe vatra. — — Muma Si uidi el Bogatul cu saracia. puse capacul peste ea si-1 batu-n cuie. cineva ma-ngina. cind am fost la tine ? De ma adapai si ma imbatai ? Cu apa curata si nefermecata Si cum eu mergeam acasa. incepu sa se-mbogateasca. il apuca fiorile si pleaca drept la morminti dezgroape saracia. ca ma dezgropasi pe mine. serpii-mi serpuieste Si napircile-mi vuieste ! Fratele eel bogat cum. lucra mai Bietul 192 . pe colnic. C-asa-i fu inima aspra ! BAlATUL FARA noroc A mult. saracul Si saracio. culcate-n ca ne-a venit vremea lumea Saracia auzindu-1 sperie — Culca-tc tu mai — Ba mai culca partea femeiasca. de te-mbogatisi ? Tii minte. : ! — — ! — — — — ! La cimpul cu colalie.! : : : ! zise ! se culca saracia El cum o vazu. bine ca-mi venisi de ma izbavisi. isi facu o lada si striga sa ne ducem pe si-i grai baiete intii mai intii. Eu ma mirai si iar o-ntrebai: Spune-mi cine esti. Fiindca-mi esti milos. Frate-su. rasufla de bucurie ca serpii si napircile nu-i mai ciocneau la casa suflstului. cum auzi. saracul insfaca lada pe spinare si fugi cu ea-n vale la morminti. pe socacel. trimis sa lucreze prin toate partile. ca stana de piatra Si unde-ai dus-o? 1-a-ntrebat bogatul. intii se — Hei. aude. am sa merg la tine ca sa traim bine. Unde Unde pic de iarba nu e. nu ca frati-tu pacatos. care aveau un baiat frumos si bun Cind s-a facut destul de mare. O-ngropa. Dar la tine-o s-o due bine. Bogatia i se duse pe apa. Cum o dezgroapa. parintii 1-au altii. de ce ma-nsotesti? Iar ea-mi raspunde: Eu sint cea ursata. saracia-mi raspundea. trecu dealul cu amarul. lada. incepu sa se zvircoleasca. la frati-tu cit am trait. sa dea din picioare si sa strige ajutooor Dar pina una. o femeie. eel bogat. abia-mi trag sufletul. Mult m-am chinuit. sa invete si de la atit nu avea spor la lucru si nici sa incropeasca baiat se credea ca n-are noroc ! Cu cit doua intr-un tei. ce facusi. gata sa-§i dea duhul. si mai si il ura si-1 pizmuia. Frumos mi-o-nselai si mi-o-nmormintai. ma duceam si cintam un cintecel. si cum o-ngropa. N-avu rabdare si merse la casele lui intrebindu-1 Mai frate-meu. Atunci bogatul ii zise: sa Scoala-te si hai la fratele meu ca s-a-mbogatit. cu fost odata un barbat si de nu se gasea ca el altul in sat. cum de i-a luat-o-nainte cu averea.

? de afara ii raspunse: — Eu sint: Norocul — Ce vrei? raspunse mosul. eel care batuse la fereastra se facu nevazut. fara sa scoata o vorba. . spuse el parintilor sai. fara sa scoata o vorba. doua zi s-au sculat si fara sa manince nimic au plecat iarasi de au taiat lemne toata ziua. dupa care au plecat de au intrat in bordei. s-au culcat pe pamintul gol. la sa aiba tot ce am eu acum seara era Si zicind asa. merinde in traista si pleca Merse el ce merse zi de vara pina-n seara dormea pe unde putea. La mijlocul noptii bate cineva la fereastra: ! cioc cioc Batrinul intreba: — Cioc ! ! — Cine glas e.iul meu n-au murit. Flacaul n-a indraz-rit sa intrebe nimic. de bautura. batrinul zise: si Atunci asta in Cei care s-au nascut bord. plina de pasari cintatoare. dupa care se culcara in paturi de aur si dDrmira pina dimineata. vede ca nu-i nimic. argint si nestemate. dar mosul nu-i raspunse nimic. nici masa. Intr-o zi. pina seara fara sa vorbeasca unul cu altul. Vazind el ca mosul taia intruna lemne. Fara sa manince nimic. Se asezara la masa unde mincara si baura pina ce se saturara. Seara s-au intors la bordei si-au intrat inauntru ca si in prima seara sa se culce. . Mai la o parte un mos taia lemne. la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie si unu copii si-o mie au murit. Pe la miezul noptii veni iarasi — Cei care s-au nascut asta in bordeiul meu ! A cineva la geam ! si batu: ! — Cioc cioc cioc glas ! Mosneagul zise: — Cine e? Un — Eu sint: — Ce vrei? — Am venit — de afara ii raspunse: Norocul raspunse mosul. taiat ei asa. cu totul casa era goala. Merse ce merse prin padure pina ce ajimse la un bordei care avea numai un ochi de geam dintr-un burduf. — Am venit la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie copii si o mie au murit. Atunci batrinul zise Un si unu si n-au murk sa aiba tot ce am eu acum seara §i zicind asa. eel care batuse plina cu de toate. Casa era goala si intunecata. cu poiene pline de flori. minca pe unde nemerea si ce gasea ! Merse asa multa Isi lua ! vreme In cele din urma ajunse intr-o padure mare. Dar mare le fu mirarea cind vazu ca bordeiul era plin cu de toate: fel de fel de bunatad: cu m^se pline de mincare. nici haine. iar imbracamintea era din aur. Au ce-au taiat. De acum casa 193 . nici pat.! ! ! ! : . Cind baiatul intra in bordei. de-ti luau ochii si auzul de frumusete. ca pleaca in lume sa-si caute norocul. nici mincare. obositi de atita munca. fereastra se facu nevazut. Ii da buna ziua. se puse sa-i ajute la taiat lemne.

brinza si carne. daca n-or fi traind si acuma. Numai cu o asa nevasta vei trai bine. mi-as face aci un birt si cine va trece pe aici am sa-i dau sa bea pina se satura Din fata venea un batrin care auzindu-i. baiete Ce cauti aici la mo§neagul il intreba pe baiat: mine-n casa? Baiatul raspunse: plecat in lume sa-mi caut Norocul Atunci batrinul ii zise: Ai vazut in prima sear a cind a venit la mine Norocul si mi-a spus ca s-au nascut o mie si unu si au murit o mie? Si ai vazut ce am avut eu atunci in bordei ? Nimic. Si trai el asa din norocul femeii. Cind vreau ei sa bea apa vad ca dintr-un turloi curge apa rosie si dupa ce au gustat au vazut ca este vin. in sat nu gaseau de lucru pentru ca toti oamenii satului erau saraci de n-aveau nici foe in vatra. Le venise vremea de insuratoare si n-ar fi avut cu ce sa-si tina nevestele. niste radacini adunate de prin padure §i au plecat. — Am — ! TREI FLACAl SARACI Traia odata intr-un sat trei frati saraci. Si baiatul se intoarse atunci acasa. Se pusera de-1 insurara pe baiat cu o fata care pe ce punea mina ii mergea din plin. Daca vrei sa ai noroc trebuie sa te insori cu o nevasta care s-a nascut cu noroc si sa traiesti din norocul ei. prin paduri si cimpii cu volburi si balarii pina cind au trecut printr-o cimpie cu lanuri de griu care se leganau la adierea vintului. vad in locul ciorilor oi Atunci eel mai mare « ! ! dintre ei zice: — Eu ramin aici caci mi-am gasit norocul. Nu mai departe : gindul lui Cind decit linga ei venea un batrin care auzindu-i a zis in Ciorile sa se faca oi » se uita cei trei frati. ce merinde. Ce s-au gindit ei. Vad ei un cird de ciori si eel mare zice: Daca-as avea atitea oi. Fiind obositi s-au asezat jos sa se hodineasca si sa bea apa. sarac Ei bine si tu te-ai nascut intre aceia o mie si unu cind eu nu am avut nimic si de aceea tu nu ai noroc. S-o cau|i asa ca pe ce pune mina ii merge din plin toate. Au mers ei ce-au mers. gol. sint si pasari. tele — fara plata. eel mijlociu zice catre fratele eel mai mie 194 . Au stat ei acolo ce au stat si eel mijlociu zise: — Daca din aceste doua turloaie ar curge din unul tuica si din altul vin. sa piece in lume sa-si cate norocul. Unde este griu. Le povesti parintilor toata intimplarea de se minunara de aceea ce auzira. . mi-as face in cimpul asta o stina si oricine va trece pe aci. Dimineata cind se — sculara. ii voi da sa manince pina se va satura de lapte. zise in gindul lui: « "Tuica si vin Ceilalti doi frati sa curga. Neavind ce face. Gusta si din celalalt turloi. ! Ce vrei. Si incilicai pe o matraguna si va spusei a mea minciuna. au plecat mai departe sa-si gaseasca si ei norocul.» ! :. Si-au pregatit desagii cu ceva merinde. vad ca este tuica Vazind ca dorinta i s-a implinit. Au mers ei ce-au mers pina au dat de o fintina cu doua turloaie din care curgea apa. De saraci ce erau curgeau zdrende pe ei.

— Eu ramin aci si-mi cladesc birtul. il striga inapoi. frati pleca Tu du-te mai departe si si cata-u norocul. vite. Cind vru sa piece. Ajunse acum Dumrezeu la eel mai mic. Au plecat ei in sat si s-au dus la casa baiatului unde nunta era in toi. La anul nevasta ii nascu un baiat de toata frumusetea. caci plecase. Parintii mirelui se impotrivesc si vreau sa-i arunce afara din casa insa batrinul le spune ca el le va dovedi ca asa este. ciori sa el ce ar face.cment a inceput sa curga din turloaie in loc de vin si tuica. Cere batrinul sa manince. sa treiere caci era vrednic nevoie mare. unde se pregateau ca a doua zi duminica sa se duca la mireasa. Batrinul intra in casa plin ! : ! gazda ! ! ! 195 . pina dimineata. si in momentul acela stolul de ciori isi lua zborul si batrinul pleca. nvrrai spa. Daca mergi cu mine am sa pot sa stric nunta si sa ti-o iei. maninca si bea fara sa plateasca Tinarul ii raspunde ca el a avut chekuieli cu hanul si daca da pe gratis atunci el cu ce sa traiasca. ca unde merge? plecat in lume sa-mi gasesc o nevasta care sa-mi fie la inima — Am — tot ce va zice el sa nu fie altfel. Flacaul ii spune ca daca ar da la toata lumea atunci Atunci batrinul spune « Cicri au fost. ci numai cu flacaul nostru care-si cauta o nevasta care sa-i fie la inima. din ce ar trai fie ». Numaidecit vita a inceput sa-i creasca frunzele si pina dimineata cind ei s-au sculat a avut rod. Cel mai mic dintre mai departe mergind el se intilneste cu si acelasi batrin. Atunci a vazut ca batrinul era Dumnezeu Dupa ce pleca de la fratele eel mai mare se opri la hanul celui mijlociu si la fel ceru gazduire si mincare. Batrinul era departe si-i spt:se ca e prea tirziu si 1-a lasat vaicarirdu-se. Batrinul ii zise: Nevasta care sa-ti fie la inima are nunta miine intr-un sat nu departe de aci. unde isi avea stina. Intra ei in casa si batrinul spune catre parintii mirelui. In curte era o vita neingrcpata caci era tjmp de toamna si le spuse ca vita pina miine dimineaia are sa rodeasca si strugurii are sa fie copti. fara mire. care-1 intreba vazindu-1 asa sarac. hambare cu griu. desi avea de toate in ograda Atunci batrinul zise: « Apa a fost. oile dimineata vrea sa piece. sa secere. Aci erau de toate. Cind parintii fetei si ea au auzit despre ce este vorba si desi il vazura atit de zdrenturos au facut nunta cu flacaul nostru. sa-i dea sa bea cit vrea. porumb. cu de toate. gazda ii ceru sa-i plateasca gazduirea. apa sa fie » In 2cel rr. toate le mergea din plin si tccmai atunci se rssscuse primul baiat. Batrinul spune ca a auzit ca la stina lui orice trecator poate minca cit ii trebuie fara sa plateasca. Ograda se umpluse cu pasari. Flacaul a fost imbracat in haine curate si dimineata a si plecat la lucru pe cimp sa samene. Flacaul il striga sa vina ca-i da demincare cit vrea. ca fata este la inima flacaului cu care a venit si sa strice nunta. insa batrinul raspunde ca e tirziu si nu se mai intcarce. Batrinul vru sa vada ce mai fac cei trei frati. Omul vazird ca a ramas sarac si ca batrinul a fost Dumnezeu. Pe toate ce puneau mina le mergea din plin si aveau de toate. Atunci s-au dus impreuna la fata. Parintii mirelui au vazut ca batrinul trebuie sa fie Dumnezeu care umbla pe pamint. dar ii cere sa-i plateasca. cum le merg treburile si daca se tin de vorba pe care au spus-o ! Merge si-i la eel mai mare dintre cei trei fecicri si ceru gazduire. Strainul ii spune ca a auzit ca oricine vine.

Omul se abate in dreapta. de bubs pe fata si gazduit — — buni cu oamenii. Se facuse un baiat frumos. Batrinul este primit si seara la vorba il intreaba de ce este plin cu bubs pe fata si cap. Omul si-a de casa de la preduzece ?i a luat matrialu in veresie si cind a fur^it casa. asa ca sa-1 vindecam noi. care sa-si arda copilul si sa se uaga el cu cenusa lui Auzind aceasta. Cind cuptorul a fost incins bine. El le spune ca are riie si ca toti vracii i-au spus ca se poate vindeca numai cu cenusa primului copil. s-a dus sa plateasca matrialul la preduzsce. Sa facem jertfa copilul pentru acest batrin nenorosit Atunci barbatul isi trimite nevasta sa faca fo.a pina la adinci batrinste si sa aiba mul. da tapu-i spune: Nu-mi trebuie mie casa ta. Dar uude gaseste el asemenea oameni. El le-a urat sa aiba multa sanatate. Atuncea tapul incepe sa spuna omului si-i zice: Imi dai tu mie ce t-a mai drag tiie in casa ta? Omul a gindit ca din saracia lui a facut o casa si sa-i dea casa. Atunci au vazut ca batrinul nu era altul deck Dumnezeu.al la cuptor pint el mai st3 de vorba cu batrinul. a zis: de casa. Vira copilul in cuptor §i pune capacul. — Ca ce zici ca-ti pare rau de casa. A fost un om sarac cumparat tot matrialu — — Omul a zis tapului: — Eu am numai un copil Dara tapu decit si mult imi pare rau de tie iel. caci daca n-a§ saracit si fi fost n-as fi stiut frati caci as fi eu ca cei doi POVESTEA LUI PATRU OJU si a facut un copil mic si a facut el o casa. la mijlocul drumului a fost o reca si ca sa treaca reca la mijlocul apii ii iasa un tap negru cu coarne in cap si sa punie inaintea omului si-1 spaminta sa nu poata trece. copilul dormea ca §i cind n-ar fi fost nimic. ca eu am casi de sticla. Apoi toti se culca si dirnineata bltrinul tritnite femsia sa scoata cenusa din cuptor. da sa-mi dai tu mie copilu tau. tot tapul ii iasa inainte si-1 spaminta. El ia copilul si-1 pune pe lopata. sa fie Am fost aia. Ea ii raspuade « Sa-1 vindecam pe batrin Noi avem primul copil si o sa mai primim si alti copii. da si stinga. Omul nu poate in nici un chip sa treaca.i copii. Asa ca nu v-am mindt. ca mai mult iti pare rau de copil 196 . Mergind pe drum pina la preduzece. ba mai mult el crescuse intr-o noapte cit crescuse intr-un an. zdrentaros si cere gazduire. si eu pe-acolo pe vremea sa va povestesc. barbatul sta pe ginduri si apoi zice catre nevasta sa: cu cenusa copilului nostru ».! ! : si cap. batrinul zice: Acum sa mi lasati pe mine sa bag copilul in cuptor fiinica voi nu puteti vedea cum arde copilul vostru. dar inainte de a-1 viri in cuptor scuipS inauntru si cuptorul pe data s-a racit. mai mari. sa traias. Gind deschide capacul.

cind s-a dus sa imoarca boii vede ca s-a slobozit un nor negru si vinturos si deodata 1-a ridicat pe copil sus. de la gura trochitii un busuioc. Raul ce a dus copilu a zis la trubaci: Ia de cinta sa s-adune tot raii de la invinat. Atuncea tuma-1 dusa inuntru. nu grabit sa-1 omoriti. Dracul al schiop porni sa intrebe pe tot drugarii la rind. plecind copilu pe anul de paisprece. $i spune popa la ratal copilului sa poarte copilul trochita undeva vor s-o duca. care ce a invinat. Atuncea popa i-a facut o molivda si i-a pus-o intr-o trochija mica. pin sobe. — ce cinta trubaciu tot raii pornira sa vie ca pasarile la casa de sticla. Copilu a pazit boii. sa iai sama ce sudbina am eu la implinirea Acuma — — a paisprece ani. rindu copilului. plecind cu el. Acum i-1 iau cind o creste copilu de paispe ani. copilul s-a dus cu oili si boii la iarba. sa stropeasca cu apa de trochita. Atuncea omu si-a adus aminte ca vremea a venit la paispe ani. $i scoasa cartea si cetira raii si vazura ce spune. Dupa ridicarea norilcr cu copilu. Dara raii au sprimit un pat de foe. copilul si pe trochi|a cu el. pana ea scotind apa. ca aia-i ajuta copilului. eu ii indemnai de sa omorira. akrgara ! Dupa Dupa sa-si dea schiop a ce ajunsa §chiopu. Omul s-a dus pin apa pina-n partea lanta. da Patru otu sa doarma si el cind o veni. dupa culesu de porumb. cind vazu ca pe drugaru lui 1-a loat noru al negru si al vinturos s-a dus cu el sus. bagindu de sama numarindu-l. Pazind copilu intr-o zi boii. sa lom sama in can cum ie copilu scris. Ca ducindu-sa pe drum sa platiasca matrialu casii. s-a dus sa plateasca matrialu da casa. nu e raul al schiop Tot. Dupa ce a platit matrialu. atuncea alant drugar a loat boii si a fugit cu ei acasa si i-a spus la tatal copilului ca 1-a loat vintu cu noru al negru s-a dus sus: « eu m-am spamintat §i am venit fuga acasa si va spusai intimplarea lui drugariu meu ». cu un tap pe cum a cerut tapu copilu sa-1 dea si i-a spus ca cind o fi copilu de paispe ani si vreme dupa vreme. care sa omoare copilu. sa spuna tot la rind ce a invinat finca asta a adus copilu de-1 vedem noi tot. s-a inters acasa si incepe a povesti la muiere ce s-a intimplat pe drumul la mijlocul apii. copiii lui. eu indemnai copilu ei si sa-neca. da alant a fost la un vinat pin svet. sari in f intina*. scrie in cartie de copil asa « Copilu sa doarma su patu lu Patru opi ». ce i-a zis un tap. Drugarii. Da al de trii raul spune ca un cioban pazind 197 . Cind a venit omul cu copilul acasa de la biserica. Omul a luat copilu si s-a dus cu copilu la biserica sa-i faca popa o apa de iertare si i-a spus omul lu popa. da ieu nu-1 iau. s-a dunat tot roata pinga copil si a pornit brinci unu! spre altul. Si pe urma tapul a perit din drumul omului. Dracul al schiop intrebindu-1 pe al dintii: « Ce ai facut? » El spusa: « Eu gasii o fameie scotind apa din fintina. Intrebindu-1 pe al dci. dara tartorli al zis: Stat. nima nu eria decit trubaciu rSilor dejurni la casi de sticla. pe vremea aia Patru otu o auzit de tatal copilului ca i-a facut vo apa la copil si copihi o poarta la iel si acuma s-a dus Patru otu la copil si i-a zis: De te-oi duce pe undeva. ajunsa la casi de sticla pe mari. De vor lo va duce pe copil mare nacazuri. pe cum sa-i dea copilu la paispe ani. sa ia tapu copilu. da unu nu e din numar.tapul spune omului: Obeceste-mi ca-mi dai. dracul spusa: « La un otar de loc gasi certindu-sa doi : — frat. si ajunsara la vreme.

Din locul unde 1-a lasat raul pe copil. Din cauza ca nu-1 vrea sa-i ierte lui pacatele. $i popa cind aude pe Patru otu. da si ce sudbina : — are Patru otu. Dupa ce vazu Patru otu ca n-are popi unde sa-si ierte pacatele. ciumagu a avut optzaci de ani. Raul lo copilul si pleca sa-1 duca de unde 1-a loat si 1-a dus iara la locul unde a pazit oili. Atuncea copilu vazind multimea de rai mergind cu iel la patu lu Patru otu si zicindu-i copilului: Iote aici su pat sa sezi. vazu Patru otu ca ciumagu s-a prins si a crescut. aide parinte sa vezi. da n-are frunza in el cit flori. ca: «nu poate sa-i ierte pacatele ». Patru otu pina la cinci popi omori. Patru otu pleca la calugare si-i spusa: Parinte n-are maru frunze in iel cit mere. Copilu spune lu Patru otu sa-si faca apa la popa Patru otu sa dusa la popa in sat si spune lu popa « Asa. marul a crescut mult mare si frumos. Calugarul spusa ca poate. Deodata sa aprinsa focul pe draci si pornira sa arda. fa-mi si mie apa ca la copil ca ieu am otit patruzaci de ani si sa-mi ierti pacatele si mie ». copilul pleca acasa la tata lui. sa-1 infigi ciumagu in pamint si tu sa iai otira apa cu gura sa-1 uzi pina s-o prinde de-o inverzi si sa creasca mare. parinte. Porni tartorli al schiop sa zica Sa ia copilu sa-1 duca la patu lui Patru otu sa sada su pat. Si copilu sezind cu dracii acolo auzi ce sudbina are el. iel aude ca-n vrun munte ieste vrun calugare la vo manastire batrin si sa dusa la calugare si-i spusa asa: « Iou am fost patruzaci de ani ot si vreau sa-mi ierti pacatele mele. » Dupa intimplarea ciobanului. Calugarul spusa lu Patru otu asa: si-1 taie ! : — — — 198 . copilu muierii sa arsa in foe. Veni Patru otu la calugare si-i spusa: Parinte iote ciumagu al de mar s-a prins si a crescut Mai uda-1 doi ani inca pana face si mere si cind o face mere. altu raul a indemnat pe o muiere sa bage malaiul in foe. scoasa cutitu pe popa Acuma Patru otu pleca in altu sat sa-ntrebe pe altu popa si cind a spus la al de doi popa sa-i ierte pacatele si ala popa a spus ca nu poate sa-i ierte pacatele. sa umflara si murira boii. scoasa cutitu si-1 taie §i pe al de doi popa. Piste vo citava vreme aude Patru otu ca copilu a venit acasa $i vine si Patru otu sa-ntrebe ce sudbina are el si cum a facut copilu de 1-a intors raii ca sa faca si el. sa vii sa-mi spui. dupa ce lega mere marul. Copilu spamintat scoasa trochita din sin cu busuioc si porni stropindu-i pe toti dracii cu apa popii. sa nu mor cu iele ». Dracul al schiop cind vazu atita foe si moarte de draci. A carat Patru otu 12 ani apa cu gura. Calugarul lo ciumagu de mar si-1 dete lu Patru otu si-i spusa asa Vezi muntele al mare. a pascut. Atunci Patru otu.! boii sa pasca iarba: « I-am dat un somn greu la cioban de a durmit si boii s-a dus in livade. acolo sa te duci sus in virfu lui. Atuncea calugarul sa sui in pod si lua un ciumag de mar uscat pastrat de cind a fost manastirea. asa ii spune lu Patru otu. Patru otu infipsa ciumagu in virful muntelui si porni sa-1 ude carind apa cu gura. Mai il uda Patru otu inca doi ani si facu paispe ani. de aia ardet cu totu si pristanit sa-1 duceti indarat de unde ati venit cu el». ! : Patru opa cind auzi ca popa nu poate sa-i ierte pacatele. zbera fuga la-al cea adus copilu: « Rugati-va de copil sa nu va mai stropeasca ca voi ati prins pe Dumnezeu. da muierea n-a bagat de sama.

Sa fi vazut in toata imparatia inghesuiala mare. Imparatul Traian chema barbierii pe rind sa-1 dichiseasca. Ce sa faca bietul imparat. alea sint doua pacate. ama ce pacat ca Dumnezeu ii daruise urechi de tap. Mai la urma imparatia ramase fara barbieri. ci dupa faptele ImpAratul traian cu urechi de tap Pe timpuri. La barbieri le era frica sa-1 mai rada si oricit s-ar face ei de viteji. Petre. Calugarul uitindu-sa in mar. care mai de care sa fie barbier. Cel mai frumos era la Geanova. ce a vazut? Barbierii nestiind taina. Calugarul zice lui Patru otu: Petre. Atunci imparatul care nu da la nimeni seama. scoasa calugar'li patrailu si i-1 pusa in cap lui Patru — — ! porni sa-1 ispiteasca: Ce pacate ai facut. El avea palate multe si frumoase. scotea sabia si le lua capul de la trup. ca intii a omorit pe tata-su.! : Adasta putin sa iau cartile sa mergem sa-ti iert pacatele su mar. mai ai inca doua mere in mar. Toata lumea umbla cu barbi si insusi imparatul ajunse cu o barba pin' la briu. merele ale doua din mar. atunci munca s-o faca degeaba. din mar cade cite un mar pe pamint. toti se temeau si tremurau de frica imparatului. da din mar cade cite o mara jos la pamint. Barbierii insa nu au voie sa vorbeasca si spuna minciuni in timpul luaveau datoria sa se uite drept in locul unde rad si daca sint prinsi de client ca privesc in alt loc. spuneau adevarul ca au vazut ca inaltimea sa are urechi de crului. spune-le si — — si pe alea Patru sa gindi si pe urma si cazu si-si veni in minti. frumos. Dupa asta se dete ordin mare ca fiecare oras si sat sa aiba un anumit numar de barbieri si sa li se plateasca pentru tuns un ducat si pentru barbierit alt ducat. Atuncea calugarul spusa lu Patru: — Pacatele tale s-a iertat. Cind auzi calugarul pacatele mai de la urma. dar care cum venea era intrebat dupa ce termina cu lucru. Barbatii incepura sa sopteasca in dreapta si-n stinga si purtau mare ura pe imparat ca le-a stricat obiceiurile. De acolo el vedea peste Dunare in Romania si peste cetatea Decebalium de la Prahova zisa si Deci. Si cind ajunsa la mar ii zisa calugar'li lu Patru otu asa: Sezi. cum s-o scoata la capatii cu barbierii cu — — — Cum mincinosii? Aduna pe sfatuitorii imparatiei si le ceru ajutorul. mai ramasa inca doua mere in mar. spune pe rind! Porni Petru otu sa spuna pacatele. pe deal. su mar Sezu Patru su mar. pe muma-sa a plecat ot in padure. marite imparate. Tot spunind Patru otu toate pacatele pe rind. chema un barbier sa-1 rada il intreba Ce ai vazut. si 1-a Patru a murit pe loc primit in rai lor. in loc sa minta cum le este adetul. Ei 199 . raspundeau pe rind barbierii. ! Asa sint oamenii: nu sa judeca dupa graiul lor. mai baiete la mine? Ca aveti urechi de tap. Imparatul era viteaz. pe aci a trait un mare imparat letinesc care se chema Traian.

spunindu-i. In somn visa ca sta de vorba cu parintii sai si le spune ce-a vazut. miine asa si stapinul a bagat de seama ca baiatul e trist si ca are ceva pe suflet. insa de la un rind de vreme. O sa ma auda fiarele salbatice. Atunci isi usura sufletul dar dupa ce se destepta din somn. Barbierul tap. Atunci barbierul raspunse prefacut ca n-a vazut. — — si ! 200 . raspundea ucenicul. mai baietas. am ceva pe suflet insa nu pot spune cuiva. du-te in pustiu. maria-ta ! Vazind imparatul ca flacaul este destul de curatel si cuminte. — Nu. lata ca-i veni rindul intr-o unui barbier ovrei. ca o sluga ca el n-are ce face cu atitia bani. spune ce ai pe suflet ? Maistore. Cind ajunse la stapina-su. iar la imparat trimise pe un baiat ce facea ucenicia la barbier. atunci tot eu am sa te ajut. Daca nu vreai si nu vreai. atunci iti iai calabalicul si te duci in lumea alba de la mine. sint tinar si vreau §i eu sa traiesc. zi se gindi la povestile lui ta-su care-i spusese: Ce auzi sa te faci ca n-auzi si ce vezi sa te faci ca sa-nveti meserie si sa ai noroc in viata. codrii. acesta ramase mirat cum de a scapat cu viata? Iar cind ii arata ca i-a dat si doisprezece ducati ramase si mai mirat si numaidecit se scula din pat si-i lua ucenicului ducatii. Toate mergeau bine. apoi astupa groapa la loc si asa ai scapat. Ucenicul merse la imparat si povesti toata taina. va fi vai de viata mea Iti mai spun una. sapa acolo o groapa adinca. Apoi il intreba daca a vazut ceva la el. stapine. Flacaul il barbieri numaidecit si imparatul ii darui doisprezece ducati. apoi dezleaga baierile inimii si spune de trei ori taina. du-te si spovedeste-te la un sfint la vreo manastire ca acolo se tin ascunse tainele omenesti: — Nici acolo nu ma due — Du-te atunci si spune taina in ai pustii de munti unde picior de cm nu calca. mai baiete. Il apucara frigurile si se culca de spaima in pat. macar ca tu esti un calic. bataie de la stapin ! Dar flacaul tacu si ! — — — Spune-mi. incepu pe ucenic sa-1 chinuie gindul ca in el se ascunde o taina a§a de mare si n-are nici muma. baiete Meseria se-nvata prin munca si ! nu-i spuse stapinului ca a vazut la imparat urechi de tap. ca numaidecit as muri. si daca nici pe asta n-o faci. N-o sa te tin la mine intunecat ca o baba care-si cinta si-si descinta. — ! Nici acolo n-am curajul. macar ca taina asta ii apasa sufletul ca o piatra de moara. iar pe ceilalti barbieri din imparatie nu-i mai durea capul. fricos din cale afara. pasarile ceriului. — nu vezi. nici tata si nici frati. sa-i spuie imparatului sa treaca cu rindul peste maistrul sau fiindca e bolnav de moarte si nu-1 poate barbieri. caiora sa le spuna ce fel de urechi are imparatul Traian $i ziua si noaptea il chinuia gindul. De aci inainte ovreiul aduna la ducati fiindca de fiecare barbierit copilul ii aducea doisprezece ducati. dete ordin ca el pe viitor sa vie sa-1 barbiereasca. Ce ai. daca vrei — N-am vazut nimic.Atunci imparatul tragea sabia si le taia capul. Imparatul ii dete porunca ca sa-1 barbiereasca pe loc. nu pot. Atunci ceilarfi barbieri din imparatie rasuflara linistiti si dupa un timp iarasi dadura drumul la cleanta. abia atunci chinurile iar incepeau. Asa nu se-nvata meserie. doar vezi tu cita grija am de tine ca de copilul meu. Azi asa. ca te vad tot ingindurat. parca nu ti-ar fi toti boii acasa. Uite.

teiul era tot darapanat si abia mai gasira o nuiclusa din care facura un fluier. Cum ajunsera acolo. insa imparateasa. Care taina. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap ? Si asta. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap. uliti si suflau in fluiere iar din acestea se auzea taina spusa de barbier pamintului. pe cind insu§i imparatul se plimba cu imparateasa prin cetate auzi cum copiii fluierau: Pamintule. ins5 cum suflau in ele se auzea glasul — — ! ucenicului. dupa un timp de chibzuiala. daca este adevarata. Atunci imparatul scoase sabia §i cind vru sa-i reteze capul. Dupa ce se linisti imparatul. de trei ori. de ma facusi de — — basme ? Marite imparate. iertindu-1 si de-aci-nainte se facu imparatul blind ca mielul ca veneau barbierii de-1 radeau pe rind si glumeau cu — — — ! imparatul. imparatul auzi: — Pamintule. miloasa din fire. — Pamintule. imparateasa cum a il opri. imparatul se facu foe si para de minie si fu gata sa-i taie pe toti barbierii din imparatie ca nu-si vad de meseria lor si numai de birfeala se tin. Imparatul lua pe barbier si pleca la tei ca sa vada cu ochii lui minunea asta. In varsat de zi isi lua o sapa si pleca undeva departe de eras in pustiu. il opri. ucenicul ii povesti din fir in par ajuns sa se spovedeasca pamintului ca sa-si linisteasca taina de pe suflet si cum din acel loc unde a strigat a crescut teiul cu pricina care 1-a dat de belea pe imparat. din taina pe care o stiu. raspunse ucenicul. Ii dete drumul la barbier. Atunci dadu ordin sa i se aduca la palat numaidecit ucenicul barbier. facu o groapa. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Dupa aceea astupa groapa la loc si pleca usurat fluierind de parca n-ar fi avut niciodata nimic pe inima. Copiii mergeau pe Fluierile incepura sa se vinda ca piinea calda si ajunsera pina in cetatea. La auzul fluierilor. Baiatul fu adus in fata imparatului si acesta il intreba rastit: Bine. mai. . Pastorii care pasteau oile si caprele pe acolo au taiat crengi si au facut fluiere. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Se mira imparatul de asemenea minune si din ziua aceea isi dadu seama ca nu e om pe lume care sa poata ascunde o taina si ca pe pamint nimic nu se poate tainui. Intr-o zi. unde sedea imparatul. sau este iar vreo minciuna de barbier. zau ca n-am spus la nici o fiinta omeneasca nimic. baga capul in ea §i striga de trei ori: Pamintule.Asta am sa fac. mincinosule? N-am spus ca aveti urechi de tap. Au txecut citiva ani si in locul unde barbierul ucenic a spus taina pamintului a crescut un tei mare §i frumos. ce vesti ai dat tu in lume despre mine.

.

II BASME NUVELISTICE §1 ALTE BASME .

.

ne-om n baat mintea ca imparadi. ca merg si io. nu va duceti. $i intr-o — Muma. o rugara astfel pe muma-sa: ca noi doar nu ajunga imparat. n-o s-o-nveti tu? $i-ncepu el sa joace de bucurie si si chiuie asa cum se pricepea. $i or pornit din toate colturile lumii printi s-o prinda pe fiica cea frutrei vorbe. In zadar se incercara ei ca nici care §i cum invoiala era ca celui ce nu va ghici i se va taia capul. Dar la — Fugi. unul dintre noi tot o sa io oarece. 205 . Ce-i drept. hop asa. imparatul strigase in imparatie ca acel voinic ce va putea prinde pe fiica lui cu trei vorbe i-o va da lui de muiere si jumafost odata o A O data. ca toti cei ce s-or dus si-or pierdut capu acolo. minte? zise prostul. ca altfel ar paste-o magarii Da sti-va fiica imparatului sa joace la nunta? zise prostu. — Muma. singur joaca » El cinta si topaia. — Pruncii mei. vremea aceea. in tate din imparatie. in fata palatului imparatesc se facu din ei o zidire rotunda ca sa-i ingrozeasca pe cei ce vor cuteza. — Muma. cu cele nu putu dezlega cuvintele. Lasa-te mai prostule de cotcarii ca doar n-ai crede ca mintea ti-a veni mergind la fata-mparatului ? Mintea nu creste ba. Dar feciorii muierii zor nevoie sa-si incerce si ei norocul. moasa a astui imparat. pe toate cararile. da avem mai multa minte decit fii zi. fa-ne merinde pentru drum lung ca noi amindoi mergem sa ne incercam narocul cu fiica imparatului. iar muma-sa plingea privindu-1 pe nenorocitul cinta: Iaca-a§a. printesa era mai frumaasa decit o zina. da-mi imparate fata. risera zicind: stii ce-ai mincat ieri si vrei sa cutezi sa mergi frumoasa lumii? Merem noi acolo. ca unde-i minte-i aia si noroc.-n rastoaca. Singar cinta. Da-mi un blid cu coleasa si ceapS ca mere padurete culeg eu. tu nu — — Oare ce-i cei doi frari. parca era rupta" din soare. cei doi frati cuminti si viteji. $tie. auzindu-1. zise prostul. ce da-mi si mie msrinde. Oi face si n-au facut mi de imparati. noi nu sintem ds imparati. tontule. — — vorba care aceea: « la vale. nu te teme. ei. ma prostule.! ! PROSTU-MPARAT muiere si a avut trei feciori si uaul dintre ei era prost.

ca a sarit din cirtog. Dar temindu-se ei ca nu cumva sa le-o ia-nainte fiind prost si cu noroc. din frati. ca nu era sa-si puie mintea cu el. frate. nou — Daca iar am gasit oarece — Ai gasit pe dracu zise unul ! ! O la drum. fratilor. este un pui de magar. prostul face ce vede si ce aude. Crezind ca va fi gasit vreun lucru de pret si ca le-ar face trebuinta. Atunci le zise fratilor sai — Eu am gasit ceva Daca-mi dati fiecare cite o placinta. Si flaminzi o pornira din vazu o cioara moarta. A. un cere de lemn si-1 viri si pe acela in traista. abia-1 fatasa magarita. Mersi baga-n traista sera ei si-1 apuca foamea. asta daca se mai tine dupa noi. tu nu stii vorba batrineasca « prost sa fii. se chibzuira. aduna Gasi mai intii un cep de la o cada. Si-i dadura si brinza. Cei doi frati imbracati frumos si inarmati cu sabii. nu mi-e frica. ne ia tot Cu toate ne-nsela ! ! ! 206 . unde vezi tu magar. Lua prostul brinza. Asculta. fratii Arata-ne. prostule. Prostul se scula si un iepure. tu nu ma lasai sa dorm. Da-1 muscara niscaiva muste. Mai. J — — Iaca. Da nici un magar nu se tineti magaru 'Tineti magaru vedea. noi iti dam ast blid. impreuna un darap de vreme. il lua si viri-n traista. tu — Ii bun cercu raspunse prostu. ca noi vedem un iepure? Nu. intoarna-te acasa ca te ! — — ! ! — — — Ma minca pe cap. raspunse prostu. Si alergind el cit il tineau puterile. ! ! zise: ma. de ne luasi brinza? si ! pe cale. 'ai sa-i dam macar ca raminem fara pic de merinde. Le dau cu moaca-n ce am gasit. au pomit-o la cale lunga fara sa-i vada prostu pe care-1 lasara sub o pluta dormind. ce lucru mare ai gasit? Da prostu nu vrea. tist de linga el din cirtog si fugi. Ii dadura ei blidul si o sabie si prostu le scoasa cioara din traista si tinind-o — — Nu — ! de o aripa le-o arata. ce te tii de noi ca scaiul de oaie. iar el ce gasea in cale. noroc sa ai ». ca de. magarusule. in afara de un iepure care se pitula in niste tufisuri. sa moara de ciuda Mai frate-miu. las' ca te prind eu ! Si o zbughi prostul dupa iepure. ma. Prostul le minca placinta si apoi le arata: tontule da el nu 1-a tipat si or mers inainte. o putoare de mortaciune. va arat Si mersera ei ! ! — aici gadinile. erau fratii lui striga el. ii dadura fiecare cite o placinta. Prostul lua si-o pusa-n traista. Iaca. Cind o vazura ei plina de viermi si reversindu-se din ea Cit pe-aci sa pice lesinati. catre tara imparatului. Merse la ei si cind colo. cepu — Tip£"l os 3 ! — — — Nu — si In alta zi gasi el : o minca — Iaca cercu — Tiii si pentru un cere ne-nselasi.! ! : Fratii insa se pregatira de cale lunga. sa-i dea un blid gol numai sa vada ce minune or mai fi gasit. frate. prostule? spun decit daca-mi dati cite-un darap de brinza fiecare. fi-va-ti cindva de folos. vazu doi oameni. Eu am gasit oarece? Ce mai gasisi. cine stie ce va fi gasit §i lucrul acela poate ne va fi de folos. arata-ne ce-ai gasit? va arat Sa-mi dati si sabia si atunci va arat.

pe tine nu te tai. ajunsera ei acolo. cu capul pe un sac de uruiala. Toata noaptea n-a putut prostu sa doarma de tipetele necuratilor. Apoi grai: 207 . Ei. lasa ca tu poti fi bun la fie ce Esti mic si usor de purtat si tisti cu el in ailalta desaga. se speriara dracii si care mai de care sarira in adincul apei sa-si piarda urma. §i se facu odata o liniste ca de mormint. care a cutezat sa ne calce pragul morii. pricepe ca prostul e linga Intr-un tirziu dracii luptindu-se intre ei pierira. jupuindu-se si zdrelindu-se fara a ei. il udara de-si veni in fire. Cind se uita prostu. Fratii luara un blid cu apa. Ziua dracii nu se adunau in sa-nmurgi s-adunara moara. iar dintii unul pe altul. Dar mare le fu uimirea. — Mai frate-meu. altii striviti de pietre. Ce-i veni in gind prostului care era flamind. ba prostule. si ! Cum Cum Tartorele dracilor tipa cit il tinea gura aduna-ti ostile si faceti focul ca in asta noapte avem ospat un voinic. iar fratii plecara lasindu-1 sa-1 manince tartorii iadului. ia sa prinda o gaina si s-o friga. zdrobiti de rotile cele mari. iar unii cazuti la chirepul morii. altii agatati prin pod. in moara. gasindu-1 sforaind inca. chiar si pe tartorele iadului. la hirti. Tartorele tartorilor iadului. iar el crezind ca e vrun mit. noi ridem de el. ! ! frigurile si cazu le lesinat. sim|i miros de draci spurcati si cu oastea lui o porni fuga in aceea parte sa-si razbune copiii. il prinsa de git si-1 baga-n disaga legind-o la gura. Ba la un timp. cu lumina intrara in moara si se prefacura ca se culca. cocoselul din desaga — ! odata Cucuriguuu De. Dar pe draci nu-i vedea. Prosrul. pe diavoli? — Scoala. adormi dus. Dracii stau cere in jurul lui fara a pricepe ce ginduri are. inca mai cotcodaceau dupa larma draceasca ce o auzisera toata noaptea. Vru diavolii se sa se mincau cu cuke. prin intuneric unul il calca pe burta desteptindu-1 din somn. Scoase el sabia sa omoare licuricii care luminau si nu-1 lasau sa doarma-n tihna. Da-n moara intuneric bezna. dar nu vezi tu ce a facut? — Adevar graiesti Are pe dracu-n el Nu vezi la ce incurcaturi ne-a pus nu numai pe noi. Unii zaceau prin cosuri. §i cind sa p§seasca peste pragul morii. mergind noaptea pe home in lungis si-n curmezis. §i prin intuneric prinse un cocosel. dar nu fu chip in moara dracilor erau numai vaiete. tu nu vezi cu cine ne-am luptat noi asta-noapte? Cind se uita el prin prejur si vazu moara plina de draci morti. Da el luind sabia intepa fiecare ochi de-i lasa pe toti dracii orbi. ostenit frint cum era. numai noaptea se inghesuiau acolo la sfat. gata sa aprinda focul iar pe prost sa-1 friga de viu Cind colo. ca nu cumva i-ar prinde ziua pe pamint si sa ramina fara de putere. il prinsera ! — vesti ivirea zorilor. Cind se facu ziua venira cei doi frati sa-i vada oscioarele insirate prin vatra morii. Niste gaini si cocosi de pe moara si speriati. ca poate-i va fi vreodata de trebuinta sa-i prinda ! — Aghiuta. Dracii adunara surcele. o pornira in vale la un riu unde era moara dracilor. Dar de lene. uita de mincare si iar adormi. vazu in jurul lui numai ochi scinteietori ca de licurici.! : Mai bine sa-1 ducem la moara dracilor poate ca impielitatii ii via de hac asa scapam de el $i dupa ce-si cumpanira gindurile. unul mai mic dete peste prost. da pina si pe stapinii pamintului.

ca sa-1 faca sa mearga drept inainte fara a mai culege de pe jos fiece lucru si a-i insela. nu m-a ascultat. pune cercu ! Ce mine ! ! ! — 208 — — Da ai-le? zise el. Si-ntorcindu-se. calaul iesi aratindu-le celor doi frati capul fratiorului. cine-i prost si-si pune mintea cu printesa isi — — Nu — — pierde capu si el sa-si incerce mei saracii ziceau ca sint prost. imparateasa — E mai cald in fund la — — —A — —A ! ! ! cald e-n curte la dumneavoastra zise printesa. $i se mira prostu: Ei. cascind oichii mari catre fratii sai. Iar calaul trecind pe linga dinsii le sopti plin de mila: fiti prosti sa va-ncercati norocul. semn ca nu deslegase intrebarile imparatesii. pentru cale lunga sa le-ajunga. pe rind intrara la palat sa ghiceasca intrebarile ce le punea frumoasa lumii. fratii ! — O — — — — Buna ziua. iar ii sopti prostului: Iaca. fratii imi zic asa 1 Intra mijlocasul si curind iesi calaul si cu capul acestuia de-i aseza scafirlia tocma-n virful gramezii. Fiica-mparatului cind il vazu o podidi risul. Ai in cap pasat? . A crepa zise-mparateasa. Mai la o parte. $i facura o colesa si mlncara bine. ca-i de ajuns una pentru el si fiica-sa ? Da iaca cheltuiala degeaba. ca cine-a venit aici toti s-au dus pe apa simbetii. o-ntoarsl prostul. Dupa putina vreme. Si-1 purtara asa prin codri si pustii. chiar atita citi cutezatori mai erau. Ha Ha ! Pirlitul asta a cutezat sa-si incerce norocul cu mine ? Ha sa-ti stea scafirlia chiar in virful stivei de capatini Incepe cu ponturile grai imparatul cu un glas poruncitor. ce casi incalecate. Printesa spune la ponturi pe care nimeni nu le brodeste. da eu nu sint si intra norocul. fiica imparatului. Apoi. stau sfatuitorii imparatului. Le am. Si subt caciula-i Fratiorilor mei. ca prostul abia o putea privi. zise prostul. inteleptii imparatiei. Si desi-1 ardea focu-n spinare de dogoare si greutate. La urma urmelor iata-i ajunsi la palatele imparatesti. ei. ma tontule ! Omule. Sa-i umple covetaua cu pasat si sa i-o puie-n cap sub caciulS. Pe cap ea purta o coroana cu pietre scumpe. de marmora sta pe tronul de aur implratul. Da ce le trasni prin minte fratilor. aseza si capatina fratelui mai mare in virful gramezii. x\tunci printesa se incrunta si intreba: Apropie-te.! ! ! ! cu cum ati putut sa-i ucideti ? Toata noaptea v-ati luptat a fost. Mai lipseau doua capete. — Mare larma asezara blidul plin de pasat. iar printesa pe alt tron mai mic. cugetind dinsii ca s-or liisa el de ei. n-ai putea frige-o cioara? A cura de-acolo ! si-i arata o butie. prostu suferea cu rabdare. Intr-o odaie lunga. Calaul imbracat in vesminte rosii. bate cepu raspunsl prostu. Bine ca i-ati imburdat. Eu nu sint prost. Da prostu sta cu gura cascata si asculta. cu desagii pe umeri si cu blidu-n cap. si cu aur suflate Ce i-ar fi trebuit atitea sobe. care judecau daca s-au brodit ponturile. De.

Cind 1-a vazut prostul. — Bogat pe dracu. Cind colo. si fata mare. Apoi. luceste. — patrulea nu vreau. numai si bogata cu palate ca o marita dupa acela care va 209 . sa-i mai dau un pont pentru dezlegare. inchininduse catre imparat ca prostul a dezlegat cele trei ponturi si ca i se cuvine fiica imparatului pentru a-i fi mireasa rautacioasa nu vrea si zisa: precum si jumatate din imparatie Dar ! printesa Pina nu va cinta cocosu in palatu asta nu-1 voi lua pe ast om de rind barbat Sa cinte cocosu meu zise prostu scotind cocoselul. Dete veste imparatul in lume ca are o fata frumoasa de clestar. da ochi n-avea. cum se vazu slobod. vrei sa te tii de legamint si eu sa fac voia marieitale. o Da ce dracu o fi miscind? Si dezlega desagii. iar Fugea. Daca. cit putea. carute de aur si cai impodobiti da raspunsuri potrivite la intrebari. Pe printesa o apucara sudorile. zbughi un pui de-mpelitat Mic ca acul. Iut'-ca dracul. ca niste drepti judecatori. fugi la o fereastra cintind. il intreba imparatul? Vreau. vazind ca un om de rind i-a brodit toate ! — Am tesii ponturile. de ce sa nu vreau? Ca n-o fi mai greu decit de dus sacu la Este om de jos. pe cind imparatul a crapat frica Si asa a ajuns prostu imparat PROSTUL CU PASARICA Era un imparat mare. cazu blidu la picioarele imparastropind-o cu pasat pe rochia de aur. slavite-mparate. incepu — sa-mi — fie sa cinte: — Cucuriguuu pont ! de se cutremura printesa gata sa innebuneasca de minie ! Din nou si inteleptii aratara imparatului. ridica desaga cu cocosu scoasa pe rind: cioara. dadura din cap. — de de loc. nu s-a mirat imparateasa cu inteleptii au lesinat. cepu si cercul. ci la ce vorbeste ! — — — moara ? — Esti bogat? intreba printesa. cu o imparatie mare si cu o buna de maritat. sarac — Dai pe dracu? $i tocmai atunci se misca puiul de drac in cealalta desaga.! ! ! ! ! ! ! zise prostu si scotind caciula. Inteleprii palatului. pe toti va omor zise ea catre judecatori. care. Vrei. filfiind din aripi de trei ori si tantos. ca tinarul zdrentaros a ghicit al — Nu. ce sa vezi. doar nu iau un om de rind ? da nu-1 vezi cit este de intelept? Nu te uita la ce straSe cade sa ne tinem legamintul si sa-1 iei de barbat eu dindu-i si jumatate din imparatia mea.

intr-un sat aud trei frati saraci ca fiica imparatului se marita cu orice om de rind. un zdrenturos si prost de dai in gropi se duca. dar Il oprira sa o sa fii tu un papa lapte. rusinati. Fiica imparatului de felul ei era soada. incaleca iapa si pleaca in petit. ii deschide usa. care-i va raspunde potrivit la in- Cind au la fiica trebarile ei. De aceea. Acasa povesteste fratelui mijlociu intimplarea. raspunda cum se cuvine. . Pleca dupa baiat cu gindul necurat si intra in vorba sa-1 vada ce minte are. tu nu vezi ca n-am fost in stare fete intelepte imparatesti sa ! sa nu piece. la sa-si bata joe de el. — 210 Fac ramasag ca tu nu iei dopul ca e plin de murdarie. se dusese vestea in lume ca este o fata inteleapta si frumoasa. isi puse el in gind. Intreba pe un ostas din garda imparatului. isi puse in gind sa-1 omoare. li luara iapa. Se imbraca eel mai mare in toale noi ca de sarbatoare. Cine n-ar fi vrut sa aiba o sotie asa de cuminte ca ea? Insa toti imparatii. Mergind prin padure. unde este fiica imparatului? teaca Ostasul ii arata poarta. ascunsera opincile si toalele nerupte si-1 pindira Fugi. Cel mic trase cu afle — urechea si zise: — — nu au Eu pot sa-i trag niste raspunsuri potrivite ! grai el celor doi frati mai mari. El lipeste urechea la usa si intelege tot. da de un hot care isi numara banii furati. Merse el luni si saptamini si ajunse intr-o cetate mare cu palate sclipitoare. doar doar va da de casa imparatului. incit de mirare. Mai la urma de tot. imparatului s-o peteasca. Se incurca asa cum se incurca cei mici in vrejurile de bostan si pleca rusinat acasa. uita sa-i sa-i zica: buna ziua. cum il vazu.: ! auzit parintii si imparatii. zise hotul. Vazu in cale hotul un dop murdar de la butoiul cu vin. el bate si printesa imbracata numai in aur si argint cu parul de matasa auriu. hotului i se paru ca are mintea adunata de pe drum. Pindeste noaptea cind toti dormeau si pleaca in lumea alba. cu turlele de aur ce se urcau semet in slavile cerului. au dat buluc. Se plinse de patania lui si zise ca nu este om pe lume care sa-i potriveasca raspunsurile dupa placer ea unei fete nebune de imparat. printii si tinerii care i-au calcat pragul n-au izbutit sa-i raspunda la cele trei intrebari si toti au plecat in partile lor cu coada intre picioare. El intra inauntrul si o caldura inabusitoare cu o duhoare grea ii izbeste nasul. fost noi in stare de nimic. bine imbracat si bine mincat si cind intra inauntru incremeni vazind-o cit este de frumoasa si ce intrebare si raspuns cere. pune cutitul in si merinde in desagi. li placea sa faca glume sarate si nesarate si sa-i batjocoreasca pe cei prosti. mai prostule. Cel mic vrea si el sa dar il imping afara. incit uita si cum il cheama si iesi incurcat afara plecind suparat acasa. Din vorba-n vorba. Cel mic insa nu se lasa. Pleaca si eel mijlociu. — raspunse Ce cald este la dumneavoastra si ce miros urit? ! La aceste fata ii La mine-n burta e si mai cald Baiatul la acestea ramase uimit si se uita prosteste si incremenit. cum era si de asteptat. HotuI.

lua si cercul jucindu-se cu el pe drum. baiete? il intreba un strajer imbracat numai in zale si cu o sulita ascutita inalta cit pcmul. baga-n burta pasarica asta ca sa-ti fie si mai cald — Nu pot ca mi-e frica sa nu iese si sa zboare din mine. vazind prostia drumetului si zise ca e pacat sa omoare un asemenea prostanac. Se mira el de frumusete si batu la usa palatului. Se duse. mai nene ? Eu — Tu mai prostule Sint om batrin si nu mi-a decit tine. Pe fiica imparatului Merg s-o petesc Fugi. de aci-ncolo. Mersera cit mersera si in cale cazuta dintr-un copac ! — zacea o cioara moarta. vazu un cere de lemn intr-un gunoi. Se gindi hotul. iar pe drum sa se joace cu cioara — un cere? Cind fiice coresti printesa ? te-o vedea curtenii cit esti de smintit o sa te spinzure ca le batjoesti tu de nasul unei Eu te sfatuiesc sa-ti vezi de treaba ! Nu de-mparat mare — Care. mai baiete. ca nici sacui n-avea. jap cu el in sin. Bine. iaca il iau Si murdar cum era. pui in sin cioara asta ? macar ca pute Lua ! o puse in sin Hotul casca niste ochi mari. — Nu te teme ca pun dopul asta — Vai. El ispiti lumea in dreapta si-n stinga si dete de poarta imparateasca. — Mai baiete. a ingalbenit de ciuda. ce cald e la dumneavoastra La mine-n burta e si mai cald El a scos din sin cioara moarta si La marginea — — — — ! ! — — ! i-a grait: — Tine. eu nu ma las si trebuie s-o vad pe printesa Daca vazu ca nu poate sa scape de el. A urmat o nunta mare si frumoasa ca-n povesti. — Bineee Ai sa vezi dumneata ca te-nseli ! ! ! dat ochiior un prost mai orasului se despartira care incotro. asa ca ia dau. Dupa ce se apropiara de cetatea imparateasca. ii arata poarta la care trebuie sa bata. 211 — Am . sa-si ude limba cutitului degeaba. Pe cine cati. daca pui dopul ma umfiu-n foale §i ma sparg in bucati ! ! ! Ce-o !a sa se aleaga atunci de mine? Si se preface ca plinge. nu te vezi ca esti intr-o ureche? Ba nu. El o priveste si-i zice intimplare ce-ti ! eu grija sa-ti leg burta cu cercul asta sa nu se sparga. fac — Mie sa-mi si ramasag cu tine ca ! ti-e frica sa fie frica ? Ia te uita ca o pun in sin. Atunci baiatul mirat de miros a grait: Vai. si asa scapa el de la moarte sigura. se cade un ginere care merge in petit la fiica imparatului sa duca-n sin un dop si o mortaciune.! ! ! ! ! ! Eu. Era un palat inalt si stralucitor ca soarele. printesa. ia sa mai incerc o gluma sa fiu mai sigur. sa nu dai de vreo belea Fiica imparatului vazind ca desuicheatul asta a raspuns bine la toate intrebarile. ce prost trebuie sa fie baiatul asta. insa neavind incotro a trebuit sa se marite cu el. macar sa-si piarda capul Cum a batut la usa printesei din soba ei a iesit un busneac de miros si caldura de te ametea. mai piriitule.

ca noua pietre de moara-n spinarea lucratorului. batindu-si capul. ca de saraca ce era nici un flacau n-o baga in seama. dar trei luni sedem sa mincam si ne veselim daca avem cu ce. camasa si giubea. sint noua muncite de plugar. Intr-o zi trimisese la o zacatoare lucratori sa-i munceasca. In timpul asta — Se duse batrinul 212 . odihna si de veselie. iar luni sint de sedere. Intr-o zi doi tarani saraci plecara la tirg. ca noua pietre-n an. avea o fata mare. tata? Aia. iaca va iert. Unul dintre ei. da-mi banii mei. Atunci boierul s-a mirat si 1-a-ntrebat: — Cine ti-a spus. Boierul.: ! : : FATA CEA INTELEAPTA fost odata un boier bogat si neinsurat. eel mai sarac. dar pina la urma fata cea inteleapta se marita dupa boier. La nunta cind facura cununia. altul o iapa burtoasa. gata sa fete. ca nu degeaba am ostenit pe tarina boieriei voastre Daca nu stiti nici o poveste nu e nimic. se sucira. Stateau toti pe prag. ca nici unul nu fu in stare sa ghiceasca raspunsul cerut. Se duse batrinul la boier zise: — ca sa — Boierule. ca noua pietre sint noua luni pe an grele noua pietre de moara pentru muncitor. fus si — ! razboi. apoi il ruga pe tata-su — Du-te la boier si sa-i spui ca-i fac din cele trei fire de cinepa camasa si giubea. Ajunsera ei in tirg. flaminzi si frinti de oboseala plecara lucratorii acasa fara bani. Scormonira in zadar prin cap gindurile. numai fa-i si dumneata ei din aste trei baschii. — N-am stiut daca i-ai muncit ? inseamna noua ratine-su nici unul sa-i pietre-n an Fata ! spunem o poveste si sa-i raspundem ce lui ramase putin pe ginduri spunindu-i luni trei si-i Du-te-ndarat si-i spune boierului. furca. istet si batrin ii zise: Boierule. se vorbira ca unul fara altul sa nu faca nici o judecata. cam trecuta de maritat. ca la-nceput n-ai stiut? — Fiica mea mi-a spus. nimic ! A — Nu ! — — — — — Pentru ce. sa stii ca fiica mea iti face ce-ai cerut. omule. De aceea. bucuros. se-nvirtira si unul nici nu §tiu sa-i spuie stapinului o poveste. mie sa-mi dai partea mea. le raspunse boierul. unul mai voinic. legara iapa de oistea carutii si pornira dupa negustorii. la boier zicindu-i: Boierule. ce sa insemne noua pietre. Seara cind veni sa le dea leafa el ii aduna pe linga divanul sau zicindu-le: va dau leafa daca nu-mi spuneti fiecare cite o poveste Statura plugarii. Suparati. Batrinul se-ntoarse la fata indarat zicindu-i: Uite ce mi-a spus boierul. fus si razboi de tesut. Unul avea caruta. din astea trei baschii: furca. Batrinul se mira si crezu ca-1 ibatjocoreste. insa voi sa-mi raspundeti ce inseamna noua pietre peste an. Traira ei asa multa vreme in pace si buna intelegere. dar mai intii sa-mi faca el mie. Boierul se mira si-1 ruga pe batrin sa-i dea fata de nevasta. Din astea trei fire de cinepa sa-i faci camasa si giubea Fata se duse si rupse din gard trei baschii. Fata iesi in intimpinarea lui tata-su intrebindu-1 Citi bani ti-a dat boierul. i-a dat trei fire de cinepa din care sa-i faca boierului.

va jur pe mea tot satul stie caruta . cucoana. fa judecata direapta. cucoana cum este treaba. Ea incepu sa plinga si sa se vaicareasca cerindu-si iertare. boieru-i plecat sa se plimbe peste vii si mosii . ochii mei ca minzul este de la Stapina. oameni buni. Cind ajunsera taranii de vazura minzul sub caruta. ti-ai pierdut mintile. ca nu vazu sa se dea linga iapa si blestematul se aseza pe celuilalt asa sta el niste paie sub caruta se taran. zise eel cu caruta. sa pazeasca griul sa nu-1 pasca Atunci. — Oameni buni. unde-ai vazut. Daca-i asa. eel cu caruta auzind a ris zicindu-i: He-hee cucoana ne spui palavre. boierul? S-a dus la locul cu griu de linga balta. crestinule. iar ovazul ii e mama. — Ba nu e adevarat. cucoana. iar eel cu iapa isi lua minzul si multumi pentru judecata dreapta a cucoanei. Si neavind cum sa-si faca dreptate plecara drept la boier la judecata. Cind acolo. cind indarat. nu va mai certati in curtea mea ca eu o fata muiereasca — nu va pot judeca. nu-1 fata iapa mea? Vezi-ti de treaba. Minzul cu ochii lui inchisi. o poti mina. sa fete caruta si sa cinte mita? Esti in toata firea si umbli cu plosca cu minciuni. Unul zicea un — om f — sus si tare ca 1-a fatat caruta lui. cucoana. Vazind ea ca n-are incotro. eu iti pcruncesc sa-ti alegi lucrul ce-ti este mai scump si drag si s4 pleci la bordeiul lui taica-tu. — — — ! Dar dumneata. te crezi ca ti-a ouat gaina drept in caciula si te faci stapin peste minzul meu Tu nu vezi ca te faci de pomina lumii. ce va certati si nu va judecati? Ba tocmai vrem sa ne judece boierul Boierul nu-i acasa — — — — — ! ! ! — — — — ! lata. breee-mi fata caruta Cum bre. Daca-i vazu certindu-se pe minz le zise: Stati. insa boierul nici in ruptul capului n-o ierta. Cel cu caruta-i zise celui cu iapa: Iote. unde s-a vazut peste sa pasca iarba si calugar fara barba? crapii. 213 . mea chiar in tirgul al mare. aranul cu caruta apleca capul si pleca rusinat. Stati locului in pace pina vine boierul. minzul ista 1-a fatat iapa placa. il ruga pe boier sa-i dea voie sa mai faca o mincare si sa se cinsteasca ca oamenii nesuparati la despartire. Ei n-au de lucru si o intreaba: Dar unde-i. zise eel cu iapa.!! ! fata iapa noua zile. Cind sosi boierul intreba pe cucoana ce-a mai facut de cind s-a dus el calare sa-si vada roadele si mosiile: Apoi am judecat doi tarani care se gilceveau pe un minz. nu fa pe sprinceana. un minz mare si frumos. falnic si frumos bucurara. asta-i cam asa dupa mintea ta: iapa face minzul. numai cucoana cea inteleapta-i acasa. nu ne-a fost vorba ca fara faca pe mosia noastra nici o judecata? Ba asa ne-a fost — mine si fara tine sa nu se — — Fiindca tu ai calcat juramintul mai intii. Bine. Nu stiti voi ca judecata la unii e ca o trasura cu doua oisti. spui una ca asta. cind inainte. la tot nat sa-i Ca judecata-i oloaga cind lipseste-n cap o doaga. sa mergem la judecata direapta decit sa ajungem la maciuca. sa nu mai cadem in vreo gilceava de mai dam si de belele Nu vezi minzul sub caruta? Mai vecine.

! — Ei. tineri si frumosi. sa tore si cite altele. Si au avut norocul sa aiba o fetita soare te puteai uita. vinul. iar fata cea inteleapta ramase stapina peste toate viile si mosiile. Asa ca frumoasa copila statea acasa. si asa se prapadi. cu bucate noi la gura veche. m-ai dat gata Cind femeia-i inteleapta il judeca si pe dracul si tot il gaseste datori. Frumoasei fete ii dadea tircoale baieti din noua sate. de frica sa n-o arda soarele si sa-i strice fata cea alba ca spuma de mare. si juramint sa mai zic . nu stiu dar cind ma voi marita. mai mult varsa jos. insa ea se tinea marcata. n-o sa stiu nimic sa fac mincare. Atunci cucoana porunci slugilor sa-1 urce-n trasura amindoi plecara la bordeiul lui tatine-su. ori prin curte. care se atit de frumoasa. Fata era asa de rasfatata ca daca la sapte ani a cerut sa suga. si ce-ai ales? — Pe tine te-am ales — Hei. sa tes. ori s-o zareasca babele si s-o deoache. ogcia prin casa. Parintii n-o puneau la munca. Dupa o asa intimplare rise boierul. tata-su a mers tara in lung si-n curmezis si i-a indeplinit poftele. Citeodata voia si ea sa-nvete a coase. au intrat porcii 214 . numai la dormit nu putea dormi in Odata s-a intimplat ca uitindu-se fata in oglinda. in pantofi. Trecura vreo citeva zile si boierul se trezi si-o-ntreba pe sotia lui ce cauta el intr-un bordei de om sarac? si — Boierule. sa speie. porunci slugilor sa vie cu trasurile sa-si duca calabalicul la locullor vechi si ramase sa traiasca-n pace si fericire. dar la ea ba. sa toarca. dar in afara din ograda. Aduse un vin bun de-al mermeziu ce-1 adormea pe om de viu si se pusera la petrecere ca inainte de marea despartire. — — Mama. Uite. muiere. dereteca prin odai. fata mamei. o incalta si o dezbraca. De atunci boierul de bucurie ca are femeie-nteleapta se puse pe bautura la munca pina-i iesi parul prin caciula si camasa prin izmene. atit se incit la Cu cit crestea mai mare cu facea mai frumoasa. Se puse muierea pe gatit si rinduit. macar ca ajunsese fata mare de maritat. numai rareori iesea si asta iiumai la hora si cu multa insistenta de parinp. dar mama-sa la iuteala zicea: Lasa. cu fata cea saraca si-nteleapta de se duse vestea peste noua mari si peste noua tari. fata mamei Las' ca atunci ai sa inveti tu. n-am ce ! nu tu mi-ai spus sa plec din casa ta fiiindca am calcat un sa-mi aleg ce mi-o fi mai drag si scump inaintea ochilor? FATA CEA RASFATATA Traia odata intr-un sat o pereche de oameni iubeau foarte. nu lucra. mai zburdalnica si mai iubita de parinti. in timp ce boierul bea si nu se glumea pina ce se imbata turta si cazu jos sub masa. sa te descurci asa trece vremea. mama-sa. destul ai sa muncesti cind te vei marita. mama-sa l-a dat si ea a supt. Si n-o lasau pe rasfatata sa ridice un pai de jos pe toate ! — Nu le dereteca si locul fiicei.dupa care va lua ce-i este mai drag ochilor si va pleca din conacul boieresc. daca a cerut iarna fragi si struguri. sa navadesc. stiind ca este frumoasa. ! si e nimic. o spala. Cucoana mai de§teapta. mama o pieptana. Ca sa nu se osteneasca fata.

adica soacra-sa. ca se-nvata ea la noi sa lucreze. Nora cea rasfatata minca pe nerasuflate. le adapara. Au mers atunci la ea. Nurorile celelalte se sculara cu noaptea-n cap. singura pe lume. vorbindu-le cu glas dulce imbietor: — sa Mincati.in casa. asa cum se pricepu facu prinzul si o porni cu sapa la lucru si toata ziulica munci nora cea rasfatata cu postata inainte. le adapa. ca este destul de lucru la noi. ca destul ati muncit toata ziulica Vedeti noi in casa este obiceiul ca cine munceste maninca si bea. da mai cu Nora cea rasfatata ramase cu buzele umflate intr-un colt si nu sufla un cuvint. seama la baut. De flaminda ce era. da tot inainte. vrea sa dovedeasca ca este cea frumoasa si rasmunca nimeni n-o intrecea. s-a suparat pe ea. Asa se duse vestea. Se bucurara de vrednicia ei toti. precum si cite un codru mare de pita. le dadu mincare. — — ! — voi ca sta si la Luati. dadura frunze la oi. nu-i purta grija asta. Dar cind soacra ii puse strachina plina cu friptura in capul mesei si eel mai mare codru de piine. au sarutat-o si i-au cerut iertare pentru nedreapta dojana. si atunci parintii au plins impreuna cu fata fiindca a fost dojenita sarmana lor copila. care la porci. zisera baietii babei. graunte la gaini. peste lume tara. hranira pasarile si porcii. iar mama 1-a certat ca-si supara fetita. dar si la si si de muncit. au spart vasele si farfudin casa si cind a vazut-o tata-su. era fata fatata. facura mincare pentru prinz si o pornira la lucrul cimpului. avind parinti cu dare de mina. o tinea cu narav. nu zise ba Batrinul mai avea doi feciori si doua nurori. O ceru sa-i fie nora intr-o zi un mosneag si ea vazind ca feciorul lui era chipes si frumos. sau sa se puie pe treaba? Ba sa se puie pe lucru zise ea in gind si a doua zi o porni la munca mai de noapte decit cele doua cumnate. baba. Cin veni prinzul. Iar dupa nunta fiecare o porni la treaba. Seara. Vindeam cu ciurul apa. ! priveste. mulsera vacile. 215 . Venindu-i vremea de maritat s-au pregatit cu daruri si cite si mai cite bogatii. Calare pe-o iapa. despre vrednicia nurorii rasfatate. fesela vacile. le adapara. cu tuica si vin rosu ca la orice masa. Nora cea rasfatata sta de se odihnea si nu punea mina sa ridice un tirs din curte de care se impiedicau porcii. Dar nici cei din casa n-o sileau sa faca treaba. ne pricepem noi la mincat. dar mai cu seama barbatul si socrul. tare vrednice. de riile au dat cu fundul in sus oalele cu untura. Ce sa faca ea de aci inainte? Sa stea. cind ii chema pe toti imprejurul mesei. $i eu cascam gura La ochii ca mura. maica si mincati. insa sa stiti ca ea nu stie sa lucreze ! Lasa. muma. apoi vazindu-i pe toti asezati se adresa catre nurori si feciori. dadu minlasa ca — Multamim. le dadura de mincare. ar fi mincat si mere padurete. iaca la noi toti muncim si toti mincam bine. cuscra. Fata iar s-a inveselit si se invrednicea la lucru ca si pina acum. cei ce muncisera aveau blidele pline de bucate si ciorba. Atunci mama fetei avu grija sa-i spuie viitorului cuscru: Eu va dau fata. de se mirara sapatorii. cine nu. Se logodira si apoi facura nunta mare de se duse pomina. nu-si chema nora cea rasfatata si frumoasa la masa. ca de aceea muncim ca sa mincam si bem. fetele si baietii mei. scoase oile la ciobani. iar nora cea tinara sta in fata strachinii goale si fara un pic de pine.

Pe urma toti sa-mbata. S-a bagat baiatul si l-a tras la margine si cind colo gaseste disagii plini cu galbeni. $i sc duce in alte case. — Ma. Cind sa deschida usa turcul 11 striga: la vino. tu ca n-am incredere in slugi. a incalecat calul si-a plecat. Pina la anul a avut un copil si i-au pus numele Ivanciu. El face cu mina la soacra si-i zice: Babo. Si asa a plecat acasa. Toti care au trecut m-au intrebat ce fac ? Numai tu ai gasit sa treci fara sa ma-ntrebi si m-ai dezlegat de blastam. daca l-a vazut nepasa stii acolo luat si al doilea la usa. Un frate al muierii mai mic s-a insurat si el si i-a chemat si pe ei la nunta. Adu si mie o fameie si-ti dau o punga cu galbini. A fost un om sarac. Raminsese cu un baiat de zece ii Taica. mie mi-a spus turcu sa nu las nevasta singura la nunta Ia sa ma due acolo sa vedem. Turcu-i zisa: Fata. El a stat facut broasca sub gard si a scapat cu viata. si-a vazut de drum. I-a facut loc linga nasu. Bine. Merse el si ajunsa intr-un sat. Merse la nunta. i-a facut casa: aveau avere. Cind a adurmit ea. da-mi un ban indarat. ! — Mai baiete. turcu ne da o punga de galbeni. Nu mai aveau ce sa manince. I-a dat un ban. Da turcu nu s-a imbatat. sa te dau argat ca n-avem ce sa mincam. da el nu sa dusa. a luat pe Ivanciu din leagan si afugitacasa la el. babo. Acolo nima nu l-a cunoscut. I-a ban si-a ramas numai cu un ban si a plecat. Mai da-mi un ban. el s-a sculat. Cind sa scoala dimineata. ca sa leg banii toata viata. eu stau cu ailanti. avea argati. numai eu nu am. ma — Ce! — Na banii astia. le ia cu eh Turcul era un zapciu. au luat o fata cu avere. ca eu sint blastamat ! l-a strigat: Du-te. Venisa un nor greu si n-a plecat a stat sub un gard. ia vino-ncoa. da ta-su murisa. el adunase banii. dar furtuna l-a ajuns. Sa stii ca e bine sa mergi pe drumul drept. iar l-a sator. fata. — afara. Da Ivanciu e in leagan culcat. Ia baiatul disagii cu bani. A venit o furtuna si ploaie grea. la un turc trei ani de zile. Cind sa piece acasa de la turc. ii murise femeia. El era bogat. Merge el amarit merge. ia toalele turcului. vorbeste ca-ti da icca o punga de galbini ca sa dormi cu el. Turcul iar l-a chemat indarat. ce sa vezi? Drumul il luasa apa si vede acolo un cal inecat cu turc cu tot. S-a imbracat in toalili lui turcesti. i-a pus mincare tot. Fiind bogati. tu te duci cu argatu si copilu si a plecat ea la nunta Cind pe urma si-a adus el aminte dupa ce a potolit vitele. Du-te singura cu un argat. aveau de toate I-a venit vremea de insurat.IVANCIU CEL SARAC ani. Baiatul a plecat si a vrut — L-a dat argat — — sa iese unde insarezi. apele 1-au inecat. ! — ! — — — 216 . Cind a ajuns chemat indarat: — Sa stii sa nu-ti trimiti niciodata fameia la nunta singura. Omul. Ta-su l-a vazut cu bani multi. potop. Ea se duce la fata si-i spune: Fata. toata lumea are linga el o muiere. da simbrie trei bani. Bai2tul lua punga cu bani si pleca acasa. ajunge pe un drum si vede un om suit intr-un pom. acolo sa dormi. ii da jos. stai si tu cu el. care leaga bani de creci si merge inainte.

Si au inceput muierile sa gateasca. ramine acolo cu Ivanciu. Cind sa duce da peste Ivanciu. — Am venit. ca ei place sa trSiasca bine cu turcu. daca acum a venit vremea sa ne spui ceva ce nu ne-ai mai spus sa ne dai vreo povata ca el. Ce-a fost a trecut? Si s-au veselit si pe urma dupa ce au ridicat masa a spus — — — — — — — parintilor. Vai de mine. Bine. Pe urma a zis: Bre. cit veti fi si veti trai. Atunci se duce el la ei si-i cheama zicind: Haide. ce ne facem far' de copil? Las' ca nu e nimica. citeva lucruri in viatj sa nu le faceti si anume: sa nu va luati copii de suflet. da el 1-a dus pe Ivanciu in podrum. Au dat foe. Tainuie si cu socru si-1 trimite si pe socru. briciu. am venit dar sa vezi nenorocire ca a luat focul bucataria si a ars si Ivanciu. ma due si se duce. ca nu e nimica. iar iarna cum veti cugeta — ! 217 . a trait fericit. ca o sa facem altul a zis el linistit. tu ai sa sa ne fie de folos in viata. sa zicem ca a ars ars si au plecat cu ta-su si ma-sa la omu ei — Bine ati venit Bine ati venit ! Muma-sa-i zice: acolo Ivanciu. sa bagati de seama bine si sa luati aminte la vorbele mele. si eu n-am nevoie de asa muiere. du-te scoate vin. vaiete si ja!e Dar dupa care a avut doi copii.! ! ! : Dimineata mi era nici turcu nici Ivanciu — Ce-o sa-mi faca mie omu. Batrinul stinsa lumina din mina si mai ceru invoiala de la moarte citava pina isi sfatuieste pruncii. Da ea nu mai vine. Si asa el a ramas cu Ivanciu iar muierea lui a ramas sa dea buna dimineata gistelor. unul mai afurisit si rau. Dar copiii se asezara tristi si smeriti la picioarele lui sa-si faca iertaciunea. haide. uns cu tcate unsorile si lenes de puta pamintul fost A un om furtisag si inselatorii. Hehe. I-a poftit in casa. ca nu e Ivanciu? a — Sa dam foe la bucatarii. — fiind bun numai pentru Mai tata. Chiote. fa mincare ca a venit tata socru sa se ospateze. iar bani imprumut sa nu dai Pe urma cit veti fi si veti trai. adica socrilor: ii — Acum luati-va fata si plecati. Ia vezi ce? Du-te. vara intotdeauna sa tragi haina de mineca ca bine va prinde la nevoie. sa mincam si sa bem. Cind il vede pe Ivanciu de rusine a incremenit si de rusine ramine si el acolo cu muierile. mama soacra. Se duce si ea si cind il vede pe Ivanciu ramine si ea acolo de frica si de rusine. sa vezi. veniti incoa. taidi. ii zise cu putina sfiala: mori. calul la nunta sa nu-1 dati imprumut. ia taie o gaina. o trimite pe soacra-sa. iar noi copiii tai raminem. Da masa e pusa. Si o sa vina vremea la batrineata mare ca o sa moara batrinul. nevasta sa n-o mini la nunta singura. coasa si lulcaua sa nu le dai pe mina altuia. linga butoiul cu vin. BINELE SI RAUL sa moara. Pe urma el zice Bre. Vazind ca el nu mai vine.

rise batjocurindu-1 si Intr-un tirziu. aista c ca aia din basme. Doamne. fratele meu. sa ne ramasim. cum iti merge frate cu bunatatea ta si Dumnezaul tau? Or. 218 . ca te bate Dumnezeu Mare o sa te bata pe tine. iti multamesc tie si lui tata ca mi-a lasat citiva galbiori si un cal sa ma pot singur in lume arani cu ei. judecatorule. cum s-a zis. Tu — — — ! nu vezi ca minciuna umbla-n lume. Pacat ca tata altfel ne-a invatat Bine. ca sa stii ca pe lume e mai bine sa faci rau si nedreptate decit direptate la lume. Tine-ti treizeci de galbeni si un cal si du-te-n lume sa te procopsesti Iar lui ii ramasa toata — Mai ! averea parinteasca. doar n-ai mincat ceapa ciorii vorbesti astfel. Ce! mic ii da bine^e bucurindu-se ca se intilnesc: Buna ziua. se-ntalege. Lasa. si ziua ! E un tontoloc natafleata. mersera si si se ramasira. nu vezi ca orbului in zadar ii spui ca N-o fi nimic de capul lui si sarac are s-a facut ii lua galbenii si calul. lasa-ma. curat. Atunci fratele eel blestemat zise: — — Lasa. Bine. Asculta. iar dreptatea sta pe loc spart? si umbla cu capul Ba nu e bine asa fratele meu. toata lumea iti tremura de frica. puternic si cuminte. Hehe. trai pe vatrai ! Fratele eel rau sa moara. ca la noi in popor se spune: Mersera — ei cit se-ntilnira — — Naduseala. rau sau bun? Mare. Unul. viclean si blestemat. Dar asa ramine. nici una nici alta. era rau. ai sa vezi cind te vei duce pe copca cu Dumnezaul tau cu tot. Ei. Si asa batrinul muri. judecatorule. baiete. Scoate boala ! Fara naduseala nu se departeaza omul de saracie.! ! ! voi. tu stii bine ca doua sabii intr-o teaca nu au loc si de aia amindoi intr-o casa nu avem stare si nici asezare. iar se intilnesc ei ca dintr-o intimplare. iar cei doi frati uidira. te rugam sa ne spui ca te vad om cu judecata si cu scaun la cap. dar cea buna da Cit ii hau si dudaul nu-i nici o intelepciune in vorbele tale. unchiule. iar daca esti bun si faci direptate oamenilor. cum este mai bine sa fie omul pe pamint bun. ce-mi tot pomenesti de Dumnezau. pleca. cum este mai bine omul in viata sa fie. Cind colo. sa pornim tovarasie si pe cine-1 vom intilni in cale sa-1 intrebam. dupa aminata vreme se-ntilneste fratele al mare cu eel mic: amindoi calari. cu tartorele iadului in drum. intr-o buna zi ii zise fratelui mai mic care era credincios si cu frica de Dumnezeu si iubitor de oameni: nici noi fratie. fara stire si fara capatii. Dumnezau sa-ti ajute Mare. ce naiba. zdravan. Dupa asta si-a luat calul si-a strins chinga si a plecat in lumea alba. Binecuvintati sa riti si voi si fratele care mi i-a dat. ca stiut este ca iarba rea nu piere. Nu credea in Dumnezeu si de fatarnic si prefacut ce era cu un ochi ridea iar cu altul plingea. bre. cu cit esti mai rau si faci fapte rele. ori rau Sa ne ramasim pe galbeni sa — — — — — ! : ! si calul tau. rau. Pentru ca avea pe diavolul bagat in burta lui. lumea nu da o ceapa degerata pe tine si astfel de oameni in zadar vor nadusi.

pe unii la fund. Dar cum le pierira ochii de atita stralucire si bogatie. pina ce ajunse Beu el apa si adormi intr-un tufis din apropiere. Caci acolo dracii erau la nunta. ii ia besica. n-o sa ajnng cersetor la usa nimanui. nimeni nu iti da in gura. altii pe sub mal. Cind sa se suie diavolul il trage-n jos in lac sa-1 A inece zicindu-i: Uite. ai o cheie de aur. — Cum aci cum o sa duca el apa fermecata de-mparat? Se duce in padure. Iar pe bietul om il arunca pe mal. Baura ele apa si se scaldara. Daca-1 vazu diavolul ramas far' de ochi. ii lua la bataie si-i arunca cu toghia pe unde nimerea. Vorba aceea: cu un ban s-a prins in hora si cu zece nu poate scapa Si asa jucau de se stricau dracii si dracoaicele. la mijlocul noptii coborira trei zine frumoase din cer si venira aci sa se scalde in jgheabul fintinii cu apa fermecata care-i facea pe cei ce se scaldau in ea sa aiba tinerete fara batrinete si viata fara de moarte. pe altii pe mal. omoara un pore salbatic. s-ar spala si niciodata n-ar mai murea. Frate-su ii ceru voie sa mearga la acea fintina sa se procopseas^a i ei. Diavolul il trase — el dupa vazu cu de-a sila. Orbul i-a cerut ultima bucata de pine ca sa nu moara de foame iar el i-a dat-o raminind flamind. 219 . vraci si vrajitoare venite din toate colturile lumii sa scoata pe dracul din madularele tinerei fecioare. se izbi de lemne si de pietre. Si cum o scalda pe printesa se inviora si zimbi fericita dupa zece ani de boala grea Atunci se facu nunta si bietul sarac ajunse imparat. dar cocosii au cintat si zinele au zburat in inaltul vazduhului. Cind deodata veni tartorele iadului si cind isi vazu copiii tot in petreceri si sarbatori cu zdrente pe ei. multamesc de intrebare Cit am ochi si brate harnice. s-a spalat a vazut cum se crapa de ziua si a multamit el incoa. adevarul gol. Mai la urma cobori intr-o prapastie sa-i aduca intr-un ciob apa. Zinele cele mari au vrut s-o mustreze de cele spuse cu glas tare. omule. ca moare batrinul cersetor de foame. iar cea mai mica n-are de lucru si dezvaluie taina izvorului fermecat. Deschise usa si vazu comorile parnintului. de aceea trcbuie ! — — si cite-o minciuna Si de aci iar li se deznodara drumurile si cararile si fiecare pleca-n treaba mers el cit a mers pina lui. Cind colo. ii zise sa ii sa-1 scoata deasupra la lume si-1 i se tie de coada ca scoase pina la jumatatea drumului. La nunta lui povesti intimplarea cu izvorul fermecat si hind si frate-su lui Dumnezeu pentru marea lui bunatate. Insa el nu cuteza. diavolii insa-1 cheama-n hora si trag de el. Sarmanul s-a tavalit cum a putut si cu ajutorul lui Dumnezeu a ajuns la izvorul fermecat. i-a iesit un orb in cale.! Bine. suratelor. la Trage o fintina pe inserat. De fiice frumoasei ! de fata. Mai fratioare. trage incolo. Acolo cum ajunge imparatul goleste odaile de doftori. Numai fratele eel sarac a plecat ca gisca-n ceata. iar el se mira cum sa scape ! din hora sa ajunga in lumea lui pe pamint. o umple cu apa si hai cu ea plina la cetatea imparateasca. de-ar sti fiica imparatului care zace pe patul de moarte de apa asta tamaduitoare si datatoare de viata si tinerete ar veni. nestiind ca padurea are urechi si cimpul ochi: Fa. El trage sus. mergi la fundul lacului si dai de comoara parnintului si atunci vei fi fericit. Aci ramase el stingher cu cerul intunecat pe vecie deasupra capului.

top frumosi si voinici. Tatal Neamului si asta pentru ca era pentru top la fel. Dupa ce si-au scos top ochii au a§teptat sa vie zinele sa se scalde in apa viepi. ci cu bun. fel un imparat mare peste mari si tari. §i cu cit trecea vremea vedea el ca fiii sai nu judeca cu mintea lor. carturarii si cititorii in stele. Dar cum i se treceau hotarele. iar toti cei din imparatie sa se ajute si iubescS. el pe top ii punea cu fata la pamint. a ramas vorba stramoseasca ca fapl de oamenii lacomi §i aplecati spre rele si razbunare. iar astfel de oameni de mai sint pe undeva pe pamint: Mai tului. Asa se intimpla ca top orbii pieira fara de hrana si lumina. si Traiesc ca fratii $i se iubesc ca dracii Asa este de cind lumea. drept pe dregatorii domniei. si obiceiurile stramosesti. sa pastreze limba. Obiceiul pamintului era ca tot natul. SNOPUL DE NUIELE Cindva traia intinsa si imbelsugata. Imparatul tragca cu urechea ce-i invapl vracii. un om intelept si drept si nu ramine dator nisi pe cei manui pentru 220 . ca stejarii din munte. Dar cum nici o zina n-a venit. Toata ziulica invStau copiii vorbind ca albinele din mireasma florilor. Poporul intreg credea in el si il iubea ca pe un sfint. nu pentru unii muma si pentru alpi ciuma Inconjurat numai dc oameni cu scaun la cap. ca I se dusese vestea ca este incalcarea obiceiului pamintului. S-a ingrijit el sa le dea invapltura aleasa chemind la palat pe cei mai mari invaup din lume. fiindca intregul popor lupta cu barbape sa-si apere pira §i averile. intelepciunea din carji si minuirea cu istepme a sabiei. avea $i imparatul trei feciori. sa fie om de omenie. oamenii din acea tara traiesc si azi in petreceri si veselie> cu cintece si lautari. legea. De atunci si pina azi. asa cum se iubesc fratii la nevoie. stapinea o imparatie unde si ciinii mergeau cu colacii-n coada si fara de zgardiL si Imparatul era intelept. cu prosti si cu infelepp. ca sa-si faca renume prin vitejia oamenilor. iar apa nu era fermecata. cum pieri si fratele sau ! eel necinstit. la urma noul imparat gasi in buzunar cheia de la comoara paminmerse. Imparatul eel intelept avu multe razboaie cu vecinii hraparep si flaminzi care jinduiau la laptele si mierea din holdele imparapei sale. top fep logofep. cu bun si cu rau. top au ramas orbi si pedepsip de Dumnezau pentru lacomia lor Ce sa faci daca Dumnezau a umplut lumea cu ce a putut. Batrinii il porecleau Tatal. Domnul nu le ramine dator.! ! ! Pe aci multi nebuni au plecat cu frate-su la izvorul fermecat. ura de moarte pe alp regi si imparap care se tineau de minciuni si razboaie. dar cu frica de Dumnezeu si facatori de bine. multamiti De atunci. Ca oricare om. caci dracul isi gaseste cirtog in inima prostului fuge de tamiie si de intelepciune. Pentru faradelegi ii pedepsea la mai de jos supusi. o deschise cu ostirea si tot aurul il imparti poporului ca si cei saraci sa fie imbielsugap. numai ca sa supuie alte popoare mici si neputincioase.

Ce-o sa iese din ei? Se intreba bietul imparat si cadea pe ginduri. Tirania. De azi incolo vor porunci feciorii mei. este biciul omenirii. zise cu blindete batrinul imparat. fara de care nu se poate stapini o imparatie Sa fie aprigi. apoi eel mijlocas si mai la urma eel mic. Apoi le vorbi batrinul despre imparatii si regii tirani. si se girbovi de tot. Sa va spun eu. nu veti putea fi stapini buni si va fi vai de steaua voastra Fie imparat. huiduiti de multime. Sa va biruiti patimile si pornirile rele. ! ! Pe toti ne asteapta o dreapta judecata ! In fata mortii sa ne dam sufletul usurati ca pe pamint am facut numai lucruri bune si eu asta va cer acum la sfirsitul vietii. Acum sa va vad intelepciunea. Intr-o zi. toti frumos — — — — — imbracati. doar copiii lui vor Apoi le spuse imparatul cite verzi si uscate. iar imparatul le zise: lata pentru ce ne-am adunat aici. doar prinde ceva din intelepciunea sa. zisera unii. care se indeletnicesc sa-1 laude ca sa-si pastreze slujbele. zisera intr-un glas feciorii. in loc sa-i spuie ce necazuri are poporul. Noi le avem pe toate astea. sa nu uitam ca trebuie sa fim oameni si legati de popor. sa aiba infrinare la gura §i rusine la obraz. Isi aduna iar pe mai marii dregatori si povatuitori si le impartasi hotarirea sa: fiu Prea cinstiti sfetnici si intelepti. pina ce il parasira vederile. Altii zisera sa fie harnici. De azi pina la anul. nu de frica lor sa tremure. mici si mari o sfirsesc in streang. Nu-i de ajuns sa spui ca esti cu scaun la cap. despre slujitorii vicleni. De buna voie sa se supuna legilor. zise cu vorba blinda si dulce imparatul: sa fie intelepti. atunci cind faptele o dovedesc. imbatrinea imparatul. conducind imparatia — pe rind. Simtea ca moartea-i bate la usa si de grijuliu ce era socoti ca nu poate sa-si dea sufletul inainte de a ramine impacat cu gindul ca fiii sai s-au ales cu ceva dintr-atita puzderie de invatatura.! mintea invatatilor ingrijorat tului. Cineva sa-mi spuie. cinstiti carturari. ori om de rind. demni si zgirciti cu visteria si cite si mai cite pareri. sa stie si copiii mei care sint cele trei virtuti. copiii mei. ! — Trecea vremea. iuti si viteji. Supusii vostri sa fie drepti si oameni liberi. fiecare cite un an. fie mare dregator. lor. toti tiranii. am hotarit ca de azi inainte sa nu mai eu imparat. Dati o mina de ajutor oricarui om necajit fie el cit de rau Numai asa il veti face bun. altmintrelea. 221 . Toti oamenii rai. priceperea si indeminarea in treburile imparatiei. incepe feciorul eel mare. va departati de talpa tarii. de oamenii desculti sau in opinci. o sa-i puie la o grea incercare pe inteleptii si carturarii palaPornnci sa se adune in marea sala de marmora albastra toti invatatii si copiii sai. ea stinge bucuria omului si lumina lui Dumnezeu. Daca pe toate astea le au si nu le lipseste rabdarea pot stapini o imparatie si-i pot face pe supusi fericiti. Voi trebuie sa fiti buni si drepti cu cei de jos si cu cei de sus Cu ingimfare si infumurare. ca sa nu mearga {ara la ripa.

incit se sfatuira cu mai marile sale capetenii. oameni sintem pacate face lata ca noi va iesim pe cimpie cu carale pline de griu si porumb. vazura atita belsug la batrinul imparat. fie de era bine. Ba pe unii ii arunca la inchisoare. multe cazarmi siinchisori. iar pe 222 . Vazind poporul ca prin munca cinstita nu se ajunge la capatii. vazind neobrazarea. nepriceperea si saracia? In loc sa cumpere griu si porumb de la tarile vecine. Se abatu si un an rau de seceta. ci sa faca multa ostire inarmata. fie de facea ceva rau. frumosi. sa fie multi stringatori de dari. Maria-sa nu se amesteca la nimic si tacea molcom. Poporul batea la poarta palatului cu jalbe-n protap si cu paie aprinse-n cap. Al batrin vedea. inflaminzita si insetata Apoi se asezara la mesele intinse pe iarba verde. cu mese intinse si bauturi.! ! : ! Imparatul se scula de pe scaunul de aur §i-i lasa locul printului celui mai mare. Cind ajunsera la fruntariile acelei tari bogate. pina ce se saturara si se imbatara de-a binelea Daca se ospatara si se imbatara bine. Sa fim prieteni adevarati si sa ne ajutam la nevoie ca oamenii. isi lua alti dregatori. suspina si tacea. ca li se ia griul. care-i aruncau in ocna pe cei ce cutezau sa spuna adevarul. El in loc sa le asculte necazurile si sa-i pedepseasca asa cum se cuvine pe cei ce se dadeau la faradelegi. Se imbracara locuitorii pasnici in haine de razboi. pusera mina pe sape si topoara. inarmati pina in dinti. ridea impreuna cu sfetnicii sai de gloata infometata dupa dreptate si vorba buna. te lasa maria-ta impins de patimi si nepriceperea tinerilor cirmuitori. dadu cu piciorul la dregatorii cu parul alb si girboviti ai tatalui. Feciorul sau cum ajunse imparat. iar inchisorile gemeau de osinditi la robie grea. Asa era rinduiala. vacile si mioarele si ramin saraci. sa treaca prin foe si sabie imparatia acestuia. ca in visterie erau bani destui se hotari saporneasca razboi impotriva unei tari vecine in care paminrul isi daduse roadele din belsug. ca nu mai pot suporta darile grele. ca oamenii ajunsera sa jinduiasca dupa o bucata de piine. ! ! ! Mijlocasul ca sa se arate mai cuminte decit tatal sau. Astepta doar sa-i vadii ispravile. Grija lui nu era sa se lucreze holdele. ca asa era facuta intelegerea sa nu se amestece nimeni si ei sa se descurce cum i-o taia capul. Veniti la noi si va luati griu cit va trebuie si sa nu varsam singele celor nevinovati Caci cine la razboi porneste — ! ! Nu ! — Sfirsitul vietii sale Vrem pace si frati sa fim ! ! dovedeste raspunse intr-un glas ostirea tinarului imparat. celui mijlocas sa fie si el un an imparat. In tara la tot pasul erau stapini lancierii imparatului. de facura ferfenita ostirea si pe dregatorii sai. pentru ca poporul de frica sa-1 asculte. puse mina pe securi si buzdugane de-i nimici pe nesatui si insusi tinarul imparat ramase fara o mina pe cimpul de batalie Cei care scapasera se intoarsera tristi si rusinati Trecu anul si hai sa-i vie rindul si celui de-al doilea copil. le iesi in intimpinare imparatul acela cu barba alba pina in pamint si le grai razboinicilor La foamete lumea multe Fratilor din tara vecina. In locul lor aduse oameni tineri. Scoasera sabiile si incepura macelul Si astfel nu se tinura de cuvint Ostirea acestui imparat. Asa ajunse tara de ripa. dar nepriceputi in rinduiala tarii. facu alte legi mai aspre.

copiii mei. la rindul sau. Daca nu putu isi aduna din nou puterile. ca pe eel mic nu 1-am pus la vreo incercare. Apoi veni rindul fiului mijlocas. caci unde nu e stiinta si pricepere. lua snopul de nuiele il dezlega. Asa ca si el arunca bratul cu nuiele si se dadu batut. bratul cu nuiele sa-1 fringa pe rind si incepu tot cu eel mai mare. — un imparat imelept Iubite fiule. saracie. pamintul stramosesc si obiceiurile Acuma vad ca lume e multa. In zadar se suci. ca nici una nu se rupe Dadu — ! si se bucura de nepriceperea sa. legea. fiii mei. lata. ingenunche in fata tatalui sau iubit. voi tot ati stricat Atunci lua bratul cu nuiele si-1 intinse celui mai mic. acela ma va urma pe scaunul imparatiei si vrednic va fi de mine si — ! ! Am — poporul meu. si cu putere vru sa-1 fringa. Hei. greseli multe si suferinta mare la norod. Baiatul eel mare ciung cum era. se invirti ca lepada bratul de nuiele rusinat. cite un an fiecare. amunca e a se face lucru bun si intelept. acolo e paguba mare. spre cinstea mariei-tale. parca se bucura si el de nepriceperea astora doi. nadajduind ca o fi ceva de capul celui mic. zicind: Afurisite nuieluse. parca ar fi facute din carne moale. V-am lasat la domnie doi ani si aduserati turma pe care am pastorit-o un veac la sapa de lemn Ce-am facut eu bun. sa-i vada si astuia intelepciunea. V-am vazut ispravile si astfel sfirsitul imi este si mai aproape. puse snopul intre genunchi si se opinti din rasputeri sa fringa nuielele. n-am pomenit. si incepu sa rupa mladita cu mladita. meu. am ispravit porunca precum e mai si de imi vei da si alte si porunci placerea incerca sa le indeplinesc bine. ce indeplini cu bine porunca. grai el. Imparatul. eu v-am cirmuit ca un pastor blind ce-si iubeste turma. Lua el si snopul de nuiele. Veni si sorocul mult asteptat si in fata multimii batrinul imparat in vazul lumii isi puse cu mina lui copiii la incercare. dar oameni sint putini avut dorinta sa va las Anii m-au imbatrinit si simt ca am sa mor feciorii mei sa fiti imparati cu schimbul. sa-mi dau seama de priceperea si nepriceperea voastra. Poporul stiindu-1 si pe asta rau si vazindu-1 pe deasupra si prost se bucura ca nu s-a priceput. 223 . iata Dupa zicindu-i: — voi Marite imparate. Copilul saruta mina imparatului. cine il va fringe. Simt ca o sa mor cu sufletul neimpacat.! ! tinarul imparat fura gata sa-1 spinzure de nu venea mosneagui sa-1 scape de ura norodului. pina ce le frinse pe toate. va dau snopul asta fraged de nuiele. Imparatului si poporului ii crestea inima de bucurie. taica. incovoiat de ani si abia tinindu-se de un toiag le zise: Hei. De aci mersera la imparatul lor de pe vremuri si-1 rugara sa nu-i paraseasca si sa nu le mai dea imparati tineri si infumurati sa-i conduca. multamesc din inima cerului ca pot lasa poporului si bun ca tine. vazindu-i price- Poporul rise cu hohote de prostia feciorului celui mare v — ! perea si indeminarea. dar osteneala ii fu zadarnica. Imparatul. da cei fara cap si pricepere.

Si-i povesti lui Pacala. Veni vremea la judecata cu sorocul lui. Toti il socoteau ca este vinovat. toata intimplarea. feciorul eel lasase mic si intelept. Asta inseamna ojmie de oua inca din al doilea an. sa te insemn pe raboj si sa nu uiti datoria Multumesc. apoi zise: boierule. Dupa sase ani de argatie. cinci gaini faceau fiecare cite doua sute de oua. Oamenii din birt dadura osteniti de atitea socoteli din cap. dar nici unul nu vrea sa-1 apere. domnule. iar batrinul rod bun sa cirmuiasca imparatia JUDECATA DREAPTA fost un om sarac ce se afla in drumetie. Cind colo. Pagin negustor isi zise el in gindul sau si nu-si ierta ce 1-a indemnat sa ! — fie cinstit si sa vie sa-si plateasca datoria. pentru bunatate si se ospata flamindul. iar saracul cazu pe ginduri si incepu sa ofteze de inima rea si apoi se plinga. m-a dat boieru-n judecata si pentru cinci oua Ce e fierte imi cere azi prin judecata o mosie. ca-ti cistig eu procestu ! ! . Cind vazu negustorul numai cinci lei pe tejghea ii risipi pe jos de necaz. intra argat si munci si el pe unde putu cu gindul la copii si la muiere. mai baiete. din fir in par. Stii ce e. adu un brat de lemne 224 eu sint advocatul tau Du-te si cumpara o chila de griu. si dadu si el ca tot natu buna ziua. Cata el un advocat bun. ce le-am mincat acum sase ani. baiete. zise drumetul. Deschise usa — Poftim. Mai indatorat sa fii omenirii sa-i slujesti Apoi se urea pe tronul de aur imparat isi dadu sufletul usurat ca dupa moartea sa. cresteau puici si se faceau in eel de-al treilea an gaini si iar fiecare facea cite doua sute de oua Si-i dadu birtasu cu socotelile inainte ca nu a agonisit saracul atitia lei nici in cei sase ani citi ii socotea drept datorie acum. sa-ti bati joe de mine numai cu cinci lei ? Pai cinci oua de nu le mincai le clocea gaina si ieseau cinci pui ? In al doilea an. O mie de pui. Daca nu-mi pui toti banii pe masa. bre naica. aduce tulburare si necazuri cu duiumul. Plingea si se vaita insa far a rost. cu tine. si un amnar. Clocite la rindul lor. — — — il vede Pacala. Apoi iar il sfatui: Sa mai stii ca cu cit mai mare esti. ca toate judecatile. Bietul om era atit de mihnit ca sarea pielea pe el. aduceau o mie de pui. Da-mi cinci oua fierte si ti le platesc cind m-oi intoarce de la stapin. Ajunse odata mort de foame la o cafenea si ceru negustorului sa-i dea mincare in veresie ca e sarac si cauta de lucru.! Un lipsit imparat intelept aduce poporului liniste si belsug in casa. plecat fund in argatie. te dau in judecata si toata viata nu te platesti de datorie cu tot neamul tau. — Cum de te-ncumetasi. Saracu pleca in lume. de ce plingi si de ce oftezi ? Uite. Bine. pe scari la judecatorie. hai sa se intoarca sa-si plateasca A — — — ! ! datoria birtasului. cinci lei pe cele cinci oua. boierule. iar eel de minte.

Pacala atita surcelele si puse griul la foe sa fiarba sa-i faca coliva birtasului. da-i in sus. Unde ti-e advocatul. Domnule Pacala. care-1 scapa cu mintea lui isteafa de la datorii si-1 facu fericit pentru toata viata. dupa razboaie. domnule judecator. una ca asta? Raspundeti? — — Nu om Cum este. copiii orfani si ogoarele-npelenite. nu este nebun. Asa se duse vestea-n popor ca Pacala a devenit advocat vestit. domnule Pacala. birtasul asta burtos si rotofei. De prindea vreun n. domnule. domnule judecator. Se ingrozi judecatorul si lumea de soarta bietului sarac.a si facea razboaie.atul si sa se faca haiduc de codru. ca cere unui cinstit si sarac pentru cinci oua fierte. aperi pe acest nenorocit. esti aparator.il acesta este dator si ca datoria lui din cinci oua se ridica la nu stiu cit. nu esti mascarici ? Unde s-a vazut pe lumea asta sa semeni griu fiert? vezi. Iaca vine. desi era bogat si avea o tara mare. Imparatul. cam jerpelit in toale de taran. eu sint nebun ca fierb griu pentru semanat pe ogor ! Dar piritorul. dar zimbind — — — ! ! si hotarit. auzi? In timpul asta intra Pacala. oua cu seminte si gaini ouatoare? Unde s-a mai vazut. puici. pe care-1 astepta osinda grea si fara pereche pe lume. care nu se supunea poruncilor. Asa ramineau vaduve. ca ne faci nebuni in prinzu-al mare? Domnule judecator. Multi oameni apucau calea codrului de teama si groaza fapa de stapinirea nemiloasa si nedreapta a irnparatului si a slugilor sale. bun ca Pacala. ii lua bogatiile din carufa si le da copiilor sai goi si desculti. o banita de aur. sari in sus de bucurie ca omul eel sarac gasise un advocat. te tii — Ce e cu dumneata. ca om. cu mustatile canite de zama si untura. omule zise judecatorul. adeveri judecatorul adunata. am intirziat pentru ca a il trebuit sa suflu-n foe sa fiarba oala de griu ! Vreau sa min dirnineata in varsatul zorilor muierea la semanat. Incepu judecata ! Advoeatul negustorului facea spurns la gura vorbind. sau de zgoande? Nici la judecatorie nu te lasi de pacaleli? — Nu e nici o pacaleala. nu se multumea cu ceea ce av. sub soare si sub stele si toata lumea il tocmea. vino-ti in fire. da-i in jos. Veni rindul sa vorbeasca si advocatul datornicului. ori care se dadeau la furturi tilharii.! ! — Cum adica? — Ai sa vezi Merse impricinatulj aduse o oala cu griu si i-o dete lui Pacala. — Asa Lumea IMPARATUL om si SI TlLHARUL Cica era un imparat rau din fire care trecea prin taisui sabiei pe orice din imparape. in care mureau zeci de mii de oameni pentru hatirul lui de a fi eel mai mare imparat. mai are de fiert oala Ce oala. domnule judecStor. Cind prindea vreun curtean imparatesc cu bani 225 . o banita de bani? era cu putinta sa iese din ele atitia pui. ce fiert? sa vie aici sa te apere. Pe vremea unui astfel de imparat s-a intimplat ca un ostas sa arunce coiful si s.gustor bogat il taia. ca n-am timp de glume.

cu un pat lat. pe nimeni nu cunstea si noaptea se-nnopta. noaptea sa se odihneasca. omule mine si imparatie. Asta am vrut sa ti-o spun ca si asa putin imi pasa daca ai sa ma ucizi cu sabia ori cu streangul. c-o masa mica sub 226 .omora la drumul mare si-i lua pungile de aur ce le purta asupra sa si le impartea banii la cei nevoiasi. Fii iertat azi inainte vei fi eel dintii sfetnic al meu. Batut si schingiuit a fost dus in marea piata a unei cetati ca sa i se atirne streangul il la git. iar de — ! eu sint mai mare tilhar dedt tine. vezi c-ai ajuns cu gitul in streang pentru — faptele tale? Maria-ta. nu ca lingusitorii mei sfatuitori. Mie mi se zice tilhar fiindca sint sarac. ca atunci nu mi s-ar zice tilhar. un tilhar. Atunci imparatul intreba pe condamnat cu glas tare: Omule. Omul unde trase era sarac. Daca as fi mare. ci imparat si top cei lasi s-ar gudura pe linga mine ca niste ciini flaminzi asteptind de la mine imparatul rasplata pentru supusenie. S-a intimplat insa ca intr-o zi omul sa fie prins de oastea-mparatului. multimea s-a cutremurat de groaza mortii infioratoare. Negustorul se abatu in marginea satului la o casa saracacioasa si-1 ruga pe stapin sa-1 lase sa conaceasca noaptea. N-am nimic de pierdut de la aceasta lume si viata in care dreppi si fericiti sint numai cei tari Ce nu sint eu inconjurat ca si si mari. Imparatul auzind aceste cuvinte. Maria-ta ai ucis zeci de mii de oameni si sute de mii. de ce ai tilharit. Ramii cu mine sa-mi fii prieten si povapaitor bun. ca e tare drumuit si de oase ostenit. la drept vorbind. singur si neputincios. pentru ca multimea de norod sa invete ca hotia si tilharia se pedepseste de lege cu moartea. nu mi s-ar zice tilhar si tot ceea ce as face ar fi bine si drept. eu am tilharit ca sa cistig o bucata de pine pentru o casa de copii goi si flaminzi Dar maria-ta. insara intr-un sat. In fata tronului imparatesc asezat in piata se zice ca i s-a adus tilharul plin de singe si legat in lanturi. Nu avea decit un bordei afumat. Tilhar sint eu si altii care ajung sa omoare de flaminzi. care au facut dintr-un imparat. zise catre tilhar: ! ! — de la Drept graiesti. URSITORILE Un negustor umblind odata pin sate dupa bucate. Imparatul era si el de fata. ai umplut inchisorile cu oameni banuiti de necredinta fata de imparat si nimeni nu cuteaza sa-ti zica tilhar. esti mai mare tilhar decit mine. Poporul auzind aceste cuvinte se mira foarte de o astfel de intimplare si de aci inainte isi urma imparatul cu dragoste si iubire. Era greu. La vederea nenorocitului. dupa vite. si crimele fapl de popor. caci tu esti singurul om cinstit care ai avut curajul sa-mi arati in fapl adevarul si cu intelepciunea ta de om cinstit sa-mi spui calea cea dreapta. cu avere si putere ca maria-ta si cu oamenii inarmati. caci pe tine si nedreptatile tale le ocroteste si apara oastea ta. Si acuma sint gata sa ma spinzurap tine de tilhari inarmati. In sat sa plimba de colo-colo sa-si cate un conac.

cu pletele de aur rasfirate peste umar. Pe la mijlocul noppi muierea omului unde trasese negustorul nascu un baiat. Ca este sarac. gindul lui la acel copil din bordeiul eel sarac ztura. la vreme de tinereata. ca un fat-logofat. se furisa prin padure pina la luica si incet fura Negustorul era ca Cazu dus pe ! Cum ! 227 . Si de la marginea pamintului de-ar fi fost. hai noi sa-1 ursam si sa-1 procopsam. Negustorului ii pierise somnul si se tot vaita. ! Dar zina cea mica. Deodata casca ochii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. ca toata lumea. rugindu-le astfel pe surori: frumoasa viata fa surioare. cum rostira masa pentru ursitori. ginduri. La marginea padurii copilul dormea-n luica legat de crengile unui paltin. cu o cerga-n pat. pitis-pitis. avupa-i izideasca si frumos sa imi traiasca. asa si-1 ursara. sta si chibzuia. Toate se-nchinara. Dar cind o crestea. sa se pomeneasca. facea haz de necaz Apoi pleca in regustcrie ingrijorat §i-ngindurat. -n stinga. Pe negustor sa-1 mosteneasca. Se hctari sa mearga sa vada daca mai traieste copilul. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa aiba noroc sau sa fie nefericit si fara de noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. Muierea si omul ei. poate ca a scapat de eel care-i va minca mesia miine. — Hai. durerile o napadira si nascu sarmana un baiat frumos. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. Ispiteste-n dreapta. cu cositele din soare. ca mintea muierii. unde sapau parinpi pruncului la o Jarina. Negustorul se pierdu de rusine. calu-i poticneasca. de voie. facura botezul copilului dupa cum le era cbrccul. negustorul prapadeasca. — ! ! fiert de suparare. vaitindu-se si zvircolindu-se si el linga ea fara s-a poata ajuta. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. de nevoie. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici: — Surioare. cu aripi si camasi subpri ca pinza de paianjen. negustor bogat. cum s-o sccata la capatii? se facu ziua. ce piaza rea l-o fi-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar.pat. dar gindurile lui stateau rasfirate. ce pacat. Merse haaat pe o coasta. Negustcrul ncstru. ccpil sa-1 ursip. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. o apuca o mila de bietul copilas. puse o stebla de busuioc si un trochit cu apa si se culca. Cele trei zine. sta aci pe pat. bas s-a potrivit. cea mai frumusica. sa afie unde este copilul. auzi usa bordeiului scirpind. acum sa nu-1 luam. sa-i curmam Mai bine sa moara pruncu-acum. apoi le graia: Voi suratelor. din oras in oras. de puteai toca lemne pe ei. ce sa faca acuma. Peste noapte se-ntimpla insa o minune mare. Cea mijlocie auzind asa. c-un cctoi pe vatra. cind s-o insura. balaioare. Se culcara top impreuna si se cutrupira top cu cerga. El se prefacea ca doarme si nu scoase capul de sub cerga neam. poimiine. lua o masuta. ce urita soarta Finca s-a brodit. Dupa ce-1 nascu se scula biata muiere. Surorile asa se ogodira. chiar la cununie. haide sa-1 ursam. adormira dusi. la bcrdei nu este ppenie de cm. sa n-ajunga pe-asa drum. asternu pe ea o camasa barbateasca curata. ce jale. fermecatelor Stap nu va grabip. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele si asculta. numai cu crengi de dip si rogojini. ca mai era pupn pina la mijlocul noppi si veneau ursitorile. in sat. Negustorul. surioarelor. Ocoli negustorul lumea din sat. auzind muierea in fiorii facerii. Isi lasa negustoria si porni pe uimele gindului sau. Cind ajunse-n sat. La un timp. Pusera mina pe trocul cu apa si pe busuioc si-i stropira fa|a pruncului. Tot ce-1 ursasera ursitorile el auzise. capul sa-i rapeasca.

negustorule ! Argapli mei 1-au gasit pe valuri si de atunci Gasitul i-a ramas numele. facind avere tot mai mare. din tirla-n tirla. fara sa-1 traga apa la fund de usor ce era.: ! cu copilul sa i se piarda urma. Odata. in oras ! Doamne. Un copil mai indraznet inota si scoase copilul la mai. sa fie copil zdravan si puternic. zicindu-i: Mai. doar §i gasit? nu va fi fost Asa a fost. firul viepli-a-i rapunea. pina-n tirg. De moare. Pastorii il cresteau si-1 porecleau « al gasit*! Asa-i ziceau ei: Gasitule-ncoa. Pastorul. Negustorul isi insirui cirdurile de oi si le mina catre conacele sale — — impreuna cu baiatul eel aruncat pe apa tocmai de el. negustor cinstit ?i fericit. Intr-o zi. bucuros. Insa bietul copilas plutea pe valuri. Copilul sugea la capra si crestea vazind cu ocbii. S-a nimerit sa mai ajunga odata iar prin locurile umblate odinioara. asa si facu. leganat de valuri. cumparind la oi si la mioare de-si facu si el o turma mare. fiindca ea a crescut un om si e pacat s-o taiem sau s-o vindem la alpli. Dar negustorul tot mai mult se gindea. moare nebotezat si o sa avem mare pacat Negustorul. isi zise-n gind negustorul. sa vie sa adape oile si caprele Zarira si auzira copilul chiraind. se bucura de venirea lui. N-are si el pe nimeni saracul. Isi vedea de-aci-nainte fara grija. Cum se gindi. Ia-1 frate si fa-ti treburile. Lua copilul legat in scutece si-1 arunca-n riu. stapinului: — — O Asculta. pl-am luat mioare. Dar cum o sa piece cu atitea oi singur cue. copilul. fara bataie de cap. du-te baaa de mina-i oile astui negustor in oras. acum saisprezece ani. Era un baiat cuminte in toata firea si topi il iubeau ca pe fratele lor. pe copilul gasit. Isi facu cruce ca a scapat de o belea asa de mare si porni fluierind pe drum. Isi aduna turmele de miei si de sa-i ceara ajutor oi si vru sa piece. te-am incarcat de bani. cum auzi. ca Ajunse baiefandru mare. din stina-n stina. Pina la cer el credea ca s-a dus copilul. din salas in salas. ba ii mai arata §i capra care 1-a alaptat si crescut zicindu-i Asta-i capra suta care 1-a crescut pe Gasitul. Se nimeri atunci. cum ar drege si-ar facea. tu ala Gasitu. Dupa ce le cumpara intreba pe stapinul stinei cine o sa-i miie lui oile pina-n oras ? Stapinul ii dadu pe argatul eel mai mic. Stapinul privi copilul frumos si sanatos si porunci sa aiba topi grija de copil si sa-1 creasca pe linga tirla cu lapte de capra starpa. Merse el ce merse cu copilul riu mare. s-a-necat si de diavol e scapat. trecu negustorul prin paduri. baciule. nu faci bine sa-mi dai pe Gasitul sa m-ajute la minat oile. La saisprezece ani stia sa scoata oarele din tirla. cumva pierdut vere. il arse la ficati vorbele ciobanului si-ndata pricepu ca este vorba de copilul cu ursitorile. c-o sa-ti dea simit sa maninci acolo ca boierii. isi zise el in gindul lui. pentru ce-i zici Gasitul copilandrului. aci fugi la De pina ce ajunse un . nici nume nu are ca topi oamenii. ce ma fac de-aici incolo. cum sa nu pl-1 dau. Gasitule-ncolo ! la riu. Sa-1 arunce-n apa sa-1 inece. iar s-a-ntimplat sa piece negustorul dupa vite prin sate. niste copii pastori. purta rindul la pasune si la mulsoare. Hei ! Vai de steaua mea. le — — Bine. 228 . nestiind cine este negustorul. Ea este muma lui. bun de lucru. Cind o muri trebuie s-o-ngropam ca pe oameni. Cind vazura copilul ud il mingiiara si-1 aplecara la o capra. De aci dusera copilul la stapinul lor la tirla si-i povestira intimplarea.

ce om fericit Dar negustorul cum auzea. mosneagul scrise alta scrisoare cu plavitu. Cind intra-n casa la muiere. sa-1 luati. Chema slugile si fata si le spuse cum e rindul. te calatoresti. Mosneagul ii dete plicul indemnindu-1 sa-1 dea stapinei ca toate sint seme — Unde baiete. uite plicul asta Cum ajungi cu oile-n batatura il dai la argatul meu al mai batrin. cu ce rind a maritat fata ! ! 229 . taiara oile. ii citesc. Tii minte? fin. mina-le pina intr-o zi s-a apropiat de conacul boierului. Cine-1 intilnea pe drum il fericea. cum e porunca si treaba cu nunta. — Uite pe asta — Ce scrie-n ea? — Nu stiu sa raspunse baiatul. o puse-n plic s-o lipi la loc. Negustorul viclean foe. mai zabovesc in negustorie sa scot pirleala cu cheltuiala ». scoase citeva parale si se face ca-i daruieste. sa faceti nunta. ca le era frica sa nu-i pirasca la negustor cind s-o-ntoarce. ca are ginere mindru si voinic si bine-a nimerit. Apoi grai catrebaiat: Feciorule. se-nvinetea si frigurile-1 apuca. Pe urma mosneagul ramase sa se odihneasca si se sui la cer sa spuie isprava Domnului. Cum calca pragul casii fiica-sa si ginere-su il primira si-i pupara mina. Mosneaguhii insa ii paruse rau de copil vazindu-1 ca merge nevinovat la moarte si Dumnezeu il trimisese de sus sa-1 apere. Asa ajunse ginerele negustorului stapin in casa cea bogata. cind vazu ce-i porunceste barbatul. de vestea cea rea. stapine. ! citesc. In urma lui venea un mosneag cu barba alba maturind pamintul care se opintea si se grabea sa-i ajunga stoaca din urma. cum sa nu tin. Sa luati oile sa le taiati. Ea rupse plicul. Argarii-1 ascultau si alergau de colo-colo. Copilul nimic nu bagase de seama. cu rinduiala si-ntelepciune si nimic nu e scris rau. se-ntoarse si el la casa lui. sa se pomeneasca pe sub luna si pe sub soare. iar stapinul. citi cuprinsul si ramase de mirare. A luat de dindarat oile si incet-incet. Pina copilul sa adune oile. tare se-ntrista batrinul. « Iar eu o sa ma mai zabovesc prin munte pe la tirle si la stine dupa capre sterpe si berbeci grasi si daca-1 omoriti sa-1 pitulap » incheie el scrisoarea si lipi pucul. iar copilul ajunse cu oile-n batatura negustorului. o s-o-ntrebe. Cind o deschise ti-e tilharii sj-ti ia la oile si-i sale. De aia in scrisoare zise asa « Cum ajunge baiatul asta cu oile. Scoase scrisoarea din sin si o dete negustoresei. Cind socoti ca e mai bine. sa-1 imbracati in toale mindre si sa faceti nunta lui fie-mea cu el. — Da-mi-o mie s-o Si i-o dete. stapin Imbracara flacaul in haine frumoase de sarbatoare. n-are ce face. — — ! ! Si-1 ajunse. dar ce sa faca. tocmira lautari si mersera de-1 cununara pe ast baiat drumet cu fata cea mindra si bogata sus la manastire.: La o fintina se opri ca la zacatoare sa se odihneasca oile $i sa le adape. Iar eu mai ramin pe-aici. Apoi ce-i mai nazare prin minte negustorului? Sa scrie o carte slugilor sa-1 omoare pe ast copil indata ce a baga oile-n obor. atitea si nu si si-i citi slovele. Negustorul insa nadajduia ca baiatul s-a dus pe apa simbetei si nici prin gind nu-4 trecea de cele ce se petrecea. cu oare singur pe a pustietate teama ca te omoara oile? — Merg negustorul cutare. ei sint argati. sa fie de pomenire. ca doar n-oi fi tare de cap Voi face precum mi-ai poruncit. la masa lui. de-i min due cartea asta argatilor cocoanei — Care carte? intreba mosneagul. Slugile cum auzira se mirara.

Cind povirnise spre batrinete. incarcara pistoalele. Abia dimineata luara seama ca lipseste stapinul si traieste ginerele. si de pomenire Mai privi o data cartea si isi dete cu socoteala ca scrisoarea. asteapta Asteapta. se gindi cum sa-i faca facerea ? Aduna toti argat ii si le porunci sa se duca-n tarina la o ciutura si s-o pazeasca cu arme si cu pistoale. Dar tot ce ei vorbeau fiica-i asculta si amarnic plingea. bogatia-i de mincat. N-o sa faca el voia la dusmani si lui Dumnezeu pe plac. ca la fata mare. era gogea aminat. Fata-1 auzi cintind si pitis-pitis. Se aciuara si se culcara. Intr-o zi. caci tot natu are o stea pe cer. caci moartea nu vine cind o chemi. asa credea si negustorul. asteptind. ci te ia cind nu te temi Asteapta si ai sa vezi minunea minunilor. cu stebla de busuioc si colac.peatru ce sa faca una ca asta si de capul ei Femeia ii arata scrisoarea. Mai. A treia zi s-a asezat ea pe strat cu camasa intoarsa. sa cada pacatul lor pe negustor si trasera Cum il omorira. El o si-ncremeni vazind scrisul si iscalitura lui. Se si ! citi — ! ! ! ! ! — — — ! pitulara nici si adastara. potrivira capsele la arme si se pitulara linga put. Cum vine asta. i-am cununat sus la manastire. nuierind si de moarte negrijind. Slugile incarcara pustile cu prau si cu plumb. $i oricit s-a ostenit negustorul sa fuga dinaintea ursoaicii n-a fost cu putinta. Pleca-n tarina la ciutura cu pricina. 230 . Asa pe nevrute slugile se umplura de bodaproste. ori ca el o fi fost smintit cind a scris-o si orice-ar face Dumnezeu il ajuta pe acest copilandru precum ursoaica 1-a ursat. ori altcineva a scris-o. Chema nevasta si-i spuse si ei intreaga taina. asa cred unii. Intiiul om ce va veni sa ia apa sa fie impuscat si lepadat in ciutura. La cina o sa trimeata pe ginere-su cu ulciorul la apa. caci moartea unora este viata altora. isi facura cruce. Slugile cum il simpra si-1 vazura. cum sa-i faca facerea si de ginere a scapa. A venit mijlocul noptii si nimic ! Ardea de nerabdare sa afle ce s-a-ntimplat ? Ii ardeau tdlpile. iar tinerii scapara de piaza rea. Dupa ce terminara porunca stapinului mersera acasa. Baiatul cum auzi lua ulciorul si dupa porunca socrului porni la apa. si ce-i ! scris. $i asa pleca el cintind. asteapta Dar in zadar o veste. il aruncara in ciutura cea parasita sa i se piarda urma. Oricit s-a zbatut si s-a trudit. Omule. Aaaa dar nu se lasa negustorul nici mort sa-i manince averea Si iar ii puse gind rau sa-1 omoare. caci una i-a fost ursita lui si alta a copilului. ce sa fie? isi zise el in gind. mai intii ceteste si apoi vorbeste Ce sint eu de vina daca te-ai imbatat si cartea ai scriat de. URSITORILE SAU LUPUL CU CAPUL DE FIER Cica o muiere odata a facut noua copii si toti i-au pierit. ! ! Acasa negustorul asteapta. sa astepte ursitorile cu norocul copilului. sa ia un ginere sarac. iata ca-i dete Dumnezeu si pe-al zecelea copil. dar la stat nu-1 cunoscura. a-ntrebat-o ? Lasa intrebarile pina ce crapa dracul. Atit era el de minios ca-i era moartea mai aproape decit camasa. dupa el pina ce-i spuse: Vino-ncoace dupa mine si nu te duce la moarte. de ce i-a fost frica n-a scapat. in frunte-i pus.

Lupul eel flamind nici una. s-au gindit. El vede in urma lupul in departare. S-a facut nunta mare. nu chiar in ziua cununiei. Cind a teme.: ! : Cind au venit si ursitorile. eu simt aici miros — E miros de untura. ca sa nu manince toate vietaple din padure si cimpie si Dumnezeu acuma il tine flamind. ginerele mergea in fruntea flacailor si toti calari incinsi cu sabii. Cind acolo. se-nfuriseaza lupul cu capul de fier si fugi dupa ginerele spaimintat. a facut semn ginerelui sa fuga si el a incalecat murgul si s-a dus ca gindul. de de fiinta ! la alti se urea intr-un copac. cite un flacau pe an si ala tremura. Cind 1-a vazut lupul cu capul de fier el era departe in cimpie la dteva poste. Ce cauti aici asa tirziu. plne-1 ici. Na usorul vintului §i greul pamintului ! ! Ur ! 231 . il sufla-n vint si striga tare ! ur ur Cinele meu bun. Ginerele de frica a uitat de mireasa. Dar cum ginerele avea un cal iute ce zbura ca vintul. da sa stii ca eu sint mama lupului — — — cu capul de fier. dupa el gata sa-1 prinda sa-1 manince. ori sa treaca prin codri cu caruta urma Muma-sa. nici alta si dupa el. iar ginerele isi pierdu urmele undeva departe in pustiu la marginile unei paduri. Bate la use si-i deschide o lupoaica cu capul de om si trupul de lup. scoate un fir de par din batista. — Eu ziua te sint unul din aia ursit a fi mincat de el. departe in pustiu. na greill pamintului. — Mama. ca la noi n-a venit nici un om. cumnat de mina si tineret cita frunza si iarba. te — Nu auzit flacaul. Ca sa nu-1 manince lupul cu capul de fier. de aceea m-a fugarit in nuntii — Nu apere. na usorul vintului. Stind el asa intr-o soba. nu poate minca decit ce-i soroceste el. iata ca soseste si lupul eel blestemat mort de Apoi lupoaica 1-a invatat ! mama ciinelui si sa strige: ! ! osteneala omeneasca oameni mincati mai de mult. muica. ca eu 1-am blestemat sa fie cu capul de fier. este nimic. Baba s-a strecurat afara sa dea la ciini mincare. sau pe jos. sa n-ai teama ca eu am sa-ti dau trei ciini mari sa cum sa arunce in vint un fir din parul ur ur ur ciinele meu. lupul ramase mult in urma. s-au rasucit ce soarta sa-i urzeasca pina care a stat treaza a auzit toata proroceala zinelor si speriata de soarta fiului sau ca o sa fie mincat de lupul cu capul de fier chiar la nunta. Intra si leaga-ti calul aici in tinda. staroiche. a pus calul in galop ca sa i se piarda urma. mai baiete? Caut un adapost ca sa nu ma manince lupul cu capul de fier. la 1-a ursat sa moara la nunta mincat de lupul cu capul de fier. a inceput sa tremure de frica. Lupul intra dupa el. nu i-a ingaduit copilului sa intre in padure. cu nasi. pne-1 colea. $i asa i-a venit copilului vremea de insurat. Cind s-au intors ei de la biserica mergind catra casa. gata. De fiecare data sa arunce un fir de par si vintul va aduce parul la ciine care-1 va cauta si gasi aparindu-1 de lup. ca lupul ma maninca. gata sa-1 prinda. stralucind in noapte. o castioara cu o luminita.

Dar cum il lovi. Traia asa macar ca era argat impreuna cu muierea pe la cei bogati i-a rarnas grea si-i nascu un copil. S-a urcat el in cicngarul ros de vinturi si fara pic de ccaje pe el. de la insuratoare. Vulturul s-a suparat si el pe lup si in timp ce-1 incolteau ciinii el se repezi ca sageata in capul de fier. acra ?i otravita de care nici ciinii si nici vulturii nu se apropiau. ciinii il sfisiara. bucurindu-se ca i-a murit mcartea ?i din ura ce-o avea fata de lup dadu o data cu piciorul in burta cea rosie din care iesi un praf rosu. Dupa un an muierea — ursitoare. scotindu-i cchii. raminind din el numai capul de fier si burta rosie. iar s-a suit intr-o girnita mare strigind si suflind firul de par in vint: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. dar se intristara vazind ca n-au nici scutece sa-1 invaluiasca? La mijloc de noapte. cind 1-apuca pe om fiorii de moarte si toate alele umbla pe parnint. Na usorul vintului Si greul pamintului? s-au pus pe lup toti ciinii. sa infiga coltii-n el. intrara pe cos si de-acolo s-asezara-n casa pe vatra focului si incepura sa se sfatuiasca. ginerele cazu jos si muri otravit linga lupul cu capul de fier. Cicele a ostenit si el. Asa a intrat el intr-un pustiu. scsit §i eel de-al treilea cine si fier A capul de OMUL FARA NAROC De cind cu lupii ai albi. sufiind in vint ultimul fir de par si strigind: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. Cobori fericit din ciongar si ginerele. spuse cea mai mare ! lipit pamintului. Dupa ce ramase lupul faraochi. iar el iar s-a departat. De sarac Dupa nu ce-si ridicasa gindul statu neam pe ginduri. a fost un om sarac ce erea. 232 .! Cinele s-a luat dupa lup gata-gata sa-i rupa coada si spatele. se coborira din ceri trei ursitoare. in care un vultur isi fgcuse cuitul. asa cum ii fusese proorocita soarta in noaptea ursitorilor. piciorul i se frinse si de praful eel ro?u. Mare veselie fu in casa saracului vazind ca au un copil asa de dragalas. ca un nor de praf. iata ca-i veni narocul in cale si ba se grabi. Na u§orul vintului $i greul pamintului Atunci cinele al dcilea a pcrnit-o la gcana dupa lup gata sa-i rupa partea dindarat. fara iarba §i ccpaci numai cu un ciongar batrin. Lupul insa nu se lasa si tot una dupa baiet gata-gata. Eu zic copilu asta sa moara-n zori de zi. nici o fata nu-1 vroia sa se marite cu el. Lupul cu levea cit putea in trunchiul cicngarului sa-1 rupa ca sa cada jos ginerele eel ursat a-i fi o data pe an hrana de mincare.

La ghinda de fagi ii mergea bine porcului. Mergind ass pin ale paduri cu purcelul. ! 233 . gol si flamind si iaca de fiecare data oili mi-au murit due in lume. — Binee zisera celelalte doua. Sa-ntrista bietul baiat ca intr-un minut a pierdut munca lui pe un an ogodi in slujba inca un an si tot pe o oaie. dar trecind printr-o padure. sa fie pe voia ta si luindu-si zborul se — Eu zic sa-1 lasam sa traiasca ! inghititi ! pierdura printre nori mai ales ca si cocosii se pregateau sa-si scuture aripiile vestind revarsatul zorilor. Ajungind otrra de copilandru. aci se ogodi cu un sa prind boalele. oaia cazu si muri. un sarac usor se poate descurca in viata. aranindu-se impreuna. multumindu-si stapinul. pleca iar in lume dupa stapin. ca apa de gisca. oi gasi un stapin cu un suflet mai bun si mai norocos. Isifacu arc si de mic-mititel sarea din craca in craca. insa ducindu-se la un izvor sa bea apa. caci dupa vorba batrineasca capra este vaca saracului. de valurile riului inghetat. Pina la urma isi gasi un stapin si se ogadi sa-1 slujeasca un an pe o oaie. s-apoi roade unde o legi. ca o veverita. uita de purcel si fugi lui. sa nu s-aleaga cu nimic din ce va munci. la acelasi stapin. ca de ea nu de piatra. insa sa n-aiba noroc pe lume. El si-a luat oaia sa piece la alt stapin. Merse multe zile cu capra. Copilul era cuminte si argati un an. pleaca-n lume sa se araneasca din munca lui. lupii ii sfasiara capra si iar nu s-aleasa cu nimic. pina ce nu se va insura cu o schioapa pe care s-o cheme Gherghina si care sa-i aduca norocul. Suspinind si blestemindu-si soarta cea grea pe care de mic avea s-o-nfrunte. Mergea cersind pe la unul si pe Ta altu vreo coaja uscata de malai si singur singurel uidi in bordeiul lui cu o mita cu care se-ntelegea destul de bine. plingind fara de nici un ajutor sau de mingiiere.si sa moara la nunta impreuna cu mireasa. ii murira parintii si copilul ramasa singur. argatii doi ani la stapin. Sluji si mai cu cinste si stapinul la sorcc ii de zile si iar sa — ! ! Ma om dadu capra. asa Iu. zice cea mijlocie. Si iar necazuri si iar munca pina ce i se implini anul. o haita de lupi ii taiara calea si daca nu se suia intr-un paltin 1-ar fi mincat si pe el bietul ciobanel In vazul lui. prin viscol si furtuni. Isi lua el capra cu gindul ca acum cu averea asta sa se-ntcarca la bordeiul s-aprinda si el o lumina pe mormintul parintilor care 1-au adus pe lume sa vada si el soarele. Poate ca porcii sa fie mai norocosi decit oarnenii. Dupa scurt timp. zise Patru-n gindul lui. — Ba surioarelor. e pacat sa-1 chinuim pe al cm sarac. dupa alt an de munca. ca sa nu moara de foame o apucsra dupa ghinda de fagi. Of sarac de maica mea. Stapinul ii dete purcclul si el pleca spre satul lui. caia si a plecat. iarasi isi lua traistc-n bat si hai in lume sa-si cate narocul.ndu-i de pe lume singurul copil. La Simedru. care-i si dadu simbrie. a primit dreptul sau. Patru vazu acolo un cerb cu o stea de aur infrunte. cind s-a-ncherbat anul. dar abia iesi din batatura cu oaia ca aceasta si muri. Ajunsa intr-un sat undeva departe la munti sa-i slujeasca un an pe o capra. Cind pe drum. vrun cotcar de baiet. Dupa ce scapa de lupi. Ajunsa intr-un sat si se baga argat la un boicr pe un purcel. Parintii isi botezara copilul ca tot natul si-i pusera numele Pauu. Patru se-nvata sa prinda pasarele si sa cinte ca ele. Mai bine sa-1 lasam sa traiasca. Gol si rupt cum era. binele si raul. $-apoi cu o capra. toti boierii cum il vedeau intorceau capul si nici ca-1 bagau in sama.

iaca mi-a venit timpul sa plec. Asa ca eu m-am invatat sa hoinaresc de-a lungul si de-a latul. ce este paduretul?" trecea si PStru 31 far' de noroc crestea. Boierule. Cauta el prin padure. Daca danaci cu rost si rinduiala s-ar fi omorit fetili dupa el. Ramii aid si cind ip va veni vremea de-nsurat. §i nici sa nu-mi platesti vreodata ceva. dar de purcel nici urma. Muncea in sila si-n sudori. or meare. Pe drum insa iar ii venira necazurile cu carul. Dar n-avu notoc nici sa-1 prinda si cind se intoarse. Junca fu apucata de streche isi puse coada pe spinare si fugi orbeste printr-o padure si-nnebunita biata vitica de frica nici nu vazu prapastia in care se prabusi de nu se mai alese nimic dupa cerb nici sa dintr-insa Patru vazind nenorocirea. sa rataceste-n pustiu ! Eu sint omul far' de naroc pe lume. „ Pe legea mea. Dup5 ce sluji vreo doi ani merse la stapin sa-si ia ramas bun. te ascult lata ca ramin. da sa stii ca orice mi-ai da. stie tirgovepol. ramasa mut in gura prapastiei. sa fringe ori il mi-ai da o oara. iti fac un bordei si vei trai si tu fericit ca toti oamenii. saptamini si luni. piere. sa-1 injunghie. spuse hotarit: Bine. 234 . fund invatat cu munca la stapin. Vorba aceea: „ Ce Vremea — un lucru sa sparge. atunci am sa te-nsor. ca e pacat de cheltuiala Nu cheltui orzul pe giste ca e in zadar. Dupa ce statu putin pe ginduri. Ajunsa la casa unui care sa-ti munceasca-n holde. ca dupa atitia ani nu e-n stare sa aiba parte de trufia lui. Patru isi vedea de treburi fiindca nu mai putea trage nadejde ca ar putea da ceva cistiga in viata. ca un om far' de naroc. Dupa ce i-a venit sorocul si-a luat junca si a plecat fericit ca a ajuns si el om cu avere. tu esti far' de noroc. ! — Petre. ! — — ! ! ar fi fost si el ca ceilalti Se mai scursera citiva ani si Patru se facu baiat mare si frumos. de argatit te-am argatit. mai dea de purcel. orice mi-ai darui. nu traieste. apoi pasarea isi lua zborul si se pierdu in slavile cerului. asa ca sint osindit toata viata sa muncesc pentru altii si eu sa n-am un petec in spinare la vreme de batrineata. fara Stapine. numai mergi cata o fata care sa se cheme Gherghina si ea iti va aduce mult noroc.! . Neavind ce face altceva. din nou isi gasi unul cu care se ogodi sa-i slujeasca un an pentru o junca. sorocu a venit. De cistig se stersese pe bot. raspunse boierul si tocmeala fu ca si facuta. Vai de oaia ce nu-si poate duce lina isi zise baiatul plingind de nacaz. boierule De mi-ai da ! pentru truda ta? arde focul De Petre Te sfatuiesc sa nu pleci de la mine. n-ai nevoie de un sa-ri ceara simbrie? in — Nu-ti si om lume — om om — Ba. se sparge. spune-mi ce-ti datorez — Nimic. or. la mine nu sta. blestemindu-si soarta si ziua-n care s-a nascut si fu cit p-aci sa-nchida ochii si si se arunce si el in prapastie cind mare-i fu mirarea auzind intr-un ciongar batrin un glas de pasare care-i spusa: pierde curajul Petre. zise Patru de-aci-nainte am sa argajesc de-a fiecea " cu stare si-1 intreba: si iar pleca sa-si cate un stapin. stapine. da bogatu sa primeasca. pin munti zile. cum sa n-am baiete. Cine n-ar vrea sa i se lucreze degeaba? — Unul sa se opinteasca. stapinu-i da mamaliga ca-n padure erau destule mere -padure te.

— Ce — si o usui. 235 . da norocul tau este la Gherghina care este colo-n argeaua aceea. care se prefacuse-n cioara il urmarea pas cu pas. s-apoi un sarantoc ca si mine ? Eu vezi ca n-am una dupa masura ta. parc-ar vrea sa spuna ceva si n-as vrea sa spuie. Tu saraca. eu sarac. baiete? — Pe — fii mireasa mea si de aia bine ca te-am gasit. Ca eu sint sarac. dar daca sint sanatos tot ce vad pe lume poate fi al meu. Apoi aci se puse pe croncanit. insa care fata a sa se fii marite cu danaci. iar tu sa in stare acu sa-ti Du-te-n lume. Dar uita-te bine la mine. tu te omori. alege mireasa si-ntoarce-te la casa mea. pe dinsul. ca pe linga ca sint saraca. baiete. Tu sa stii un lucru. Petre. le bufnea risul. maica. nici mucii nu de imos si neispravit. dar nima nu-1 baga-n seama. Cind obosit si fara de nadejde se-ntoarsa la stapin intr-un amurg de sara. si pleca trist si amarit. lata ca la o vreme stapinu ii spuse lui Patru: atit era ipl iti cum si-ar fi aruncat cineva cauti muiere. — Mukamesc dumitale. Muma lui. Mai la urma ajunsa intr-un pustiu intins fara de vietap. fara de parinp sint si schioapa Un danac frumos ca tine ar fi pacat sa-si lege viapi cu o mireasa care sa n-aiba nici un fel de avere. Gherghina asculta rugamintea de lui Patru isi dadu seama ca el este trimis Dumnezau sa-i fie neavsta si fara sa se mai ogodeasca. De avere nu-mi pasa. pleca impreuna la bordeiul ce-i astepta. cind o fata schioapa iesi omul de-o nevasta — — afara dudai cioara. sorbea apa. Fii intalegatoare si hai cu mine daca vrei sa fii fericita si iubita. Sa mincam numai o ceapa sparta sezind pe un mar aci ne. nici pale de sus cum au alp — Du-te cata bine si ca cine sa aseamana s-aduna de-o mita are nevoie in casa. Cind 11 vedeau fetele asa. prin ale nadolii. de alelalte ai de toate. de ani de zile te cat si-mi pare ! ! si te vreau asa. iar Patru de rusine s-ar fi bagat in pamint. ele se aduna laolalta si nu se despart. Da pe cine cauti pe aici. Patru sa mai uita o data la bordeiul in care avea sa traiasca cu soploara sa. mai baiete. stapine. uite eu daruiesc un bordei. vorba ceea ne-a tunat si ne-a adunat Hai sa mergem la stapinul meu unde am si eu un bordei si acolo ai sa te simp — Pe tine te caut ca intr-o casa boiereasca. ii zise cam cu in- Nu vezi. luminindu-i-se fapi si-ncolpnd nadejdile in inima lui cowsita de durere. o cioara se aseza pe o fintina tocmai cind el setos. Unde? zise Patru fericit. da peste toate sa mai fie si schioapa — Pe mine ma cheama Gherghina — Cioara aceea mi-a spus ca tu esti rinduita sa ! o fata cu numele Gherghina. ceva de rau ca (destul sint eu de napastuita sa traiesc singura pe lume prin ale pustii. te ostanesti in suspine. dar sa traim impreuna in intelegere si bunatate. cautindu-pl mireasa in lumea larga. si-i spuse Petre. de cebaluit. Lua lumea in lung si-n curmezis. Cind ridica capul se-ngrozi vazind o cioara care zbura si se puse drept pe argeaua unde era fata ce i-o rinduisera ursitorile in noaptea nasterii. ca atunci cind se-ntilneste foamea cu setea.:! Dar asa. ca nu p-a facut nimic rau drazneala Patru. am sa ma due. fetip. — Mai baiete. cum dnta. curgeau peticile dupa el.

Orice mi s-ar darui. omule ! — Multam dumneavoastra. ca trestia in bataia vintului ! Nu intelesera taina. da boierul minca rabdari prajitc. fiindca la unii oameni sa le arda bucatele si sa le sece izvoarele. Mai la urma le mai dete si o curea de pamint pe linga casa care tot a Gherghinei spusa Patru ca este. da nici nu incercara s-o afle si-si vazura de drum ! — ! fund grabiti. meu e.Apropiindu-se de sat. 236 . ai tai sint juncanii. Apoi intr-un tirziu Patru zise: — — Gherghino. uitati-va bine si-ntelegep. scapa din cioc taciunele luat de undeva de pe niscaiva ciobani. fara sa-si dea seama. Cind vazura casa arzind le-ngheta inima de necaz. sa stii ca eu sint omul far' de noroc pe lume. Fata zimbea de fericire. da griul lui Patru eel fara de naroc era mare si frumos. O sa traim cu bu curie in ea impreuna cu copiii nostri. oftara adinc si limba le ramasa amortita nestiind ce sa mai zica la aceste semne rele. De nerabdare intrara-n vorba si zisera: — Buna vremea. sa nu moara de foame isi vindea o parte din mosie si lua griu dc la sluga sa. ca frumosi mai sint? Nu sint ai mei. In fiecare an era seceta si toate holdele se pirleau de arsita soarelui. drumetilor — Da dumitale este griul asta asa de mare frumos ? — Da. cum se poate ca Dumnezeu sa fie asa de nedrept. Aceea este casa pe care mi-a daruit-o stapinul. ca barza vrea sa-i arda cuibul cu pui cu tot. Numai holdele Gherghinei se-nmulteau si se mareau. niste sateni il intrebara: Petre. Da tocmai in vremea asta o barza urmarita de un vultur intaritat. Intr-o zi. Patru si Gherghina aveau de tcate. auzit raspunsera calatorii care vazura cu uimire cum iocul se stinge si griul lui nevasta-sa ramasa frumes. ! al si al vazind ca din senin s-aprinsa griul Atunci isi dete seama de greseala. Pe urma alt bordei. sa nimeri sa fie chiar in capul locului. Cf. eu nu sint stapin pe nimic. si Ajunsa o vreme rea cind Dumnezeu uitase de lume si pinjolise grinele Toate holdele erau pirjolite. sint ai muierii mele eu ursit facu nunta si fost si asa este. este casa noastra. ati auzit? Auzit. fugi spre mijlocul griului si striga: „ Mai oameni buni. si cu bordeiul nu se mai intimpla nimic rau. zise Gherghina. pentru ca ii rapise unul din puisorii ei. cind niste calatori se mirara. incit pareau ca o mare dc aur leganata de vint. de le arsese arsita soarelui. Cumpara niste juncani si ca sa-i moara. dar de aici inainte este griul muierii mele. drept pe bordeiul lui si numaidecit arse de nu se mai cunostea decit o groapa adinca in pamint. incremeni. zari bcrdeiul. da la alpi sa-mblinzeasca dogoarea soarelui si sa fie mare berechet. el spunea ca sint ale lui Gherghina. nevasta-sa. — — ! altele. Dar cind era Mai tirziu isi facu car si cobirlet plug. Si toate-i mergeau bine. bre. asa facu am Stapinul le se cununara si ei ca tot natu. Cind se uita. Cind veni iarna. pin-aici a fost griul meu. insa Patru spusa stapinului ca nu este bordeiul sau. zise Patru. orisice as agonisi prin munca mea totul piere si nimic nu ramine ! — De le aci inainte sa stii ca orice vom cistiga al tau este. Pamintul rodea si ei se-nstareau incet-incet. grapa intrebat ale cui sint. ci al nevestii sale.

boierul intr-un in gind sa-1 scoata din minti pe Patru. Dupa multa osteneala si nopti de groaza. uitasa ca este om far' de naroc si acesta-1 intreba pe cind se aflau acasa: Vezi. mai Patrule. El o pindi si spre mirarea lui vazu ca se face cirlig si doarme cu genunchii la gura si cu fata in jos. ciobanii se sfatuira s-o alunge pe fetita ducind-o departe in padure s-o minince fiarele. cum e soarta omului. Palatele au inceput sa se darime. numita la palat piaza rea. Cum pleca feti^. N-are ce face. A dat veste in lume sa-i vie filozofi si vraci sa-i citeasca-n stele si sa-i vada ce zodie il mai asteapta. Turbat de minie. zise Patru eel fara de naroc. ca a dat moartea in turmele de oi si era cit pe aci sa se prapadeasca toate. N-a trecut insa mult. Pastorii se mirara cum de o fiinta omeneasca are curajul sa treaca prin paduri cu atitea fiare salbatice ! Ei s-au bucurat de venirea ei. Mai gasi un vraci schiop si prapadit care ramase sa vada ce face fata noaptea. caprioare si se pierde ca din intimplare de fiica lui. parca a dat ciuma-n oi. daca o parte nu sareau in riu si nu treceau pe malul unde piaza rea nu avea nici o putere. Ce sa-ti fac eu boierule. o imbraca bine ca pentru drum lung.! Boierul. Dar tata-su nu se mai intoarce. vitele sa behaie flaminde si oamenii sa se manince unul pe altul de foame. raminind cu mare durere in suflet. a fost prea tirziu. A inceput sa-i mearga rau. Asta este piaza rea. ca sa nu moara de foame. Atunci i-a grait vraciul imparatului. asa ne-a fost scrisa tu sa saracesti. culege fragi. Piaza rea la rindul ei i-a daruit cu aur si alte lucruri scumpe. o fetita. Dupa atita paguba si necazuri. Nemaiavind ce minca. Nici unul nu putea sa-i dea de capatii ce este cu fata asta care-i este piaza rea. la argat ! Tu ai holde de grine iar eu opinteala. de foame a murit boierul cu tot neamul sau si s-a prapadit si Patru eel fara de naroc •cu nevasta lui si pamintul a ramas pustiu de oameni. Mai intii i-au murit vitele. S-a ingrijorat imparatul si nu mai avea nici un chef de viata. iar eu ajunsei argat. mure si flori asteptindu-1 pe tata-su sa se intoarca. Cum i-a venit 237 . urda si mamaligS si au luat-o s5 le fie ca si fiica lor. daca n-o duci in padure s-o manince fiarele. In padure vineaza cerbi. Cind a vazut Petre. tot cimpul cu holdele sale si ale Gherghinei s-au aprins si s-au facut scrum. doar va spune ca e griul lui. Plinge ea amarnic si o ia prin padure doar o da peste vreun ochi de lumina in tuns. ajunge la o tirla de ciobani intr-un munte. toate se prapadesc si praf si pulbere se va alege si de imparatie. Pina nu pleaca din casa. iarba sa se paleasca. Mai la urma s-a aprins coliba peste ciobani. Fiica lui. trecusera multi ani. din sluga te facusi boier. isi vindu toata averea si ajunsa el cu lui sluga pe mosia Gherghinei. sudori si suspine. iar eu sa ma-nbogatesc Atunci dintr-o data. Ce era sa faca? In fata sortii nici imparatii n-au nici o putere. ii da mai multe pungi cu aur si pleaca in padure prefacindu-se ca merge cu ea la vinatoare. apoi copiii si slugile. Mai la urma i-a dat Dumnezeu pe lume fetita. au omenit-o cu lapte. asa ca era cit pe aci sa arda de vii. tot neamul an si-a pus Cum — — PIAZA REA A •si fost un imparat care avea zece copii.

Intr-o zi. Impinse fata afara zicindu-i sa stea cuminte in trasura pina vine ea. Intr-o noapte vazu un licurici. Dupa multa osteneala intr-o zi ajunse la o casa facuta intr-un stei de piatra si acolo. Alalalt. Lua fata o arunca in riu si de aci iesi curata. — Dau ghemul — ! 238 . era slab ca un rir si se juca si ! cu doua gheme. arapoaica o duse cu trasura ei la o apa fermecata. Intr-o zi i-a aratat imparatului pe fetita de la ea Piaza Rea. iar altii se caznesc sa goleasca vedrele cu vin. Sfinta Vineri se bucura cind vazu fetita. stapina. fiindca stia sa citeasca in stele. Arapoaica zice la cintar pe aur. Arapoaica stia ce comoara este ascunsa in acele gheme. gata sa-i ia lumina ochilor. Bate tobele in tara sa se afle unde este ghemul ca el da oricit numai sa i se dea ghemul ca are nunta si trebuie facuta rochie din tors pentru mireasa. a treia zi ii muri purcelusa. ca de Maica Precesta lasata.. Cind a vazut-o asa de frumoasa. urita si arsa de foe precum este arama. Ce era sa faca? Ca sa nu piara toate de Piaza Rea. Cind iesi afara era frumoasa ca o zina si nu mai era trista ca inainte. cocosul si-i mai ramasese pe vatra doar mita. Unul era trintor Toata ziua sta si dormea si tarina de sub el putea de lene. S-a bucurat el de o asa intimplare si a cerut-o pe Piaza Rea s-o ia de nevasta. Ghemul era vrajit si oricit aur puneau nu cintarea cit ghemul. La urma urmei zise arapoaica imparatului ca n-are bani de ajuns pentru lina de aur. luminata. Fur a ghemul de aur cu care se juca omul eel slab si fugi la trasura. o arapoaica. bat la usa si intra. dupa stelele de pe cer. Fata trage trasura aproape. Vine imparatul cu carul cu aur sa-i plateasca ghemul. Trece prin paduri. cum se joaca mifele. Iar cind va veni sa dea bid cailor si sa fuga. Arapoaica stia dinainte cine este fetita. Imparatul sta trist ca s-a lasat ca un prost vindut de viu si n-o sa mai faca nunta niciodata. Zis si facut. O mingiie si ii dadu sa manince si sa se culce. Insa fund vindut arapoaicei aceasta face ce vrea cu el de aci inainte. Arapoaica trimite vorba ca ea are ghemul cu lina de aur. S-a dus cu fata la tatal ei. Fetita o porni tot inainte plingind si rugindu-se s-o ajute Dumnezeu sa scape din gura fiarelor ce misunau prin paduri. El n-are incotro se suie pe cintar si abia acum plateste cu trupul lui ghemul.. se lua dupa el si cind colo el o duse la casa Sfintei Vineri. ea dusa a fost. Imparatul crede ca are aur destul. decit cer. a fost gata. ape si munti pe unde nu calcase picior de om. gaina. a patra zi. o duse-n padure sa culeaga bureti si iar se pierduIar de aci incolo incepura necazurile. Fata ii povesti cum fusese alungata de peste tot. Pina s-o ajunga. care matura drumul cu chica si cu barba de batrin ce era si au facut o nunta-mparateasca.: turmele de oi se inmultira la loc si toate deveneau din belsug ca mai inainte. Aude imparatul ca s-a furat ghemul cu lina de aur. Fetita ii povesti necazurile si baba o asculta facindu-i-se mila de ea. sa-1 cintarim pe imparat si ca datornic al meu. Vad o casa. De aci plecara ele departe cu trasura intr-o tar a sub un munte. a cincea zi. va trebui sa se insoare cu fata pe care i-o dau eu. nu se mai tocmeste si-i raspunde: Sa fie pe pofta inimii dumitale Si pornira sa cintareasca. de s-au veselit si chiuit o luna si o saptamina si astazi inca joaca hora.. ci zimbitoare si placuta la grai. Il ia pe imparat si intreaga comoara si o duce la casa ei din munte. Rautatea din sufletul si toalele ei se duse pe acea apa. A doua zi ii muri catelusa. Inauntru stateau doi insi. Ce bani n-or ajunge.. paduri si fiare.

iar el ii fur a iepingeaua pe care dormea si i-o pitula-n padure. papugiu. Hotul eel batrinsare intr-acolo dupa iepure. dar e meserie grea zise dregatorul. 239 . profesor. drumetule raspunse femeia. din dumneata. Lasa lumea la masa. iar femeia ramase. scoasa o gisca de sub pat inima-n dinti si bate la usa. ! ! si incepu sa o jumoala. Omul pleaca. pe asta n-a-nvatat-o Cazu imparatul pe ginduri de rusine ca baiatul lui are o meserie pe care hotii o stiu. Daca nu spui. — Ce mai lucrezi? — Iaca nimic E noapte astept sa ma culc. timplar. — Eu sint un pui de hot cat sa ma bag la un stapin sa ajung hot vestit. maria-ta. cioban. — Buna sara. S-a facut portar. unde ardea sara o lampa la o casa. sa astepte negustori la geaua de sub mine rascruci de drumuri si sa se capatuiasca. linga o padure mare. il ia gura pe dinainte si zice ca totusi este o meserie pe care n-a invatat-o Care-i meseria aia? il intreba rastit imparatul. negustor. Baiatul. — Chiar tatal meu este eel mai mare hot. S-au imprietenit si amindoi au pornit-o-n hotii. Te dau pe mina lui sa scoata si om nu afle barbatu-meu ce e cu gisca. ce meserie a invatat si ce nu Isi dau ei cu socoteala ca fiul imparatului este eel mai invatat A Cum ! om din lume. zidar. taica-su si acesta se bucura nespus ca a dat peste el un om cu o asa tragere de inima. S-a inters la imparat cu o lada plina cu diplome. As spune. El isi ia — Buna sara zise el. ca iepurele. Imparatul s-a bucurat si pe loc s-a pus pe chef si tambalau mare pentru ca fiu-su s-a procopsit cu atita invatatura. s-a ridicat pe picioare a si inceput cu invatatura. Unul care se afumase nitel. advocat si doftor. nu se lasa mai prejos si se pregati sa plece-n lume — — — — ! ! ! sa se faca hot.! ! ImpAratul hot fost odata un imparat ce avea un baiat si pe care voia sa-1 invete toate meseriile din lume. ambitios. pina ce nu furi iepinSi plecara inarmati in padure. Se intoarce si schilaune ca iepurele. iti tai capul Meseria de hot. nu-ti dau dreptul ! sa fii calfa. Fiul imparatului stia si limba fiarelor din padure. fierar. se aseza intr-o lada zburatoare si porni in lume sa se faca hot. Stau la masa cu mai marii dregatori si isi fac socotelile. morar. Se culcara ei sub tufe si amindoi dorm ho teste. — Dar gisca de sub pat pentru cine o jumoli? — De unde atitea? zise femeia inciudata ! si stii de suparare ca i-a aflat taina. pescar. vacar. iar el sta nepasator pe cind hotii i-o iau inainte. frizer. lingurar. potcovar. iar el n-o stie Si da-i cu mustrarea pe el ca sint pe lume oameni mai invatati decit el. Se cobori la marginea unui oras mare. patraungiu. croitor. numai sa Il dusa la Mosul de la inceput ii zice: — Baga de seama. Se uita inuntru si vede un om si o muiere care se certau.

ca sa-1 ingroape ca pe toti cre?tinii dupa datina. imparatul face chema multa lume aleasa si ei. Mosul tului.Hotul n-are ce face si-i recunoaste ca are apucaturi de hop. De aci inainte. cind lucreaza cu atita pricep^re. — Lasa ca te pun eu sa spargi o banca. Fiind zidar face zidul la loc si pleaca linistit ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic rau. mosul le§ina si cade cu sacul plin. Iscoadele palatului venira cu §tirea ca hotul care a furat banii este printre iar o mare petrecere. Imparatul. ca asta trebuie sa fie mire hot. in vazul lumii. El le dadu cite un pahar si cum beura. Hei ce bine-ar fi de-ar ajunge fiul sau la degetu eel mic. dar ca totusi nu-1 intrece pe el in maiestrie. Adusa scroafa si i-o arunca pe pragul imparatului. ii zise tata-su. fratilor. ca doar avea de unde si cit mai pestrita. al acestui renumit mester. ba colac peste pupaza sa fuga si mortul far! cap. Duce mortul la groapa lui. baiete. ii face pomana sa urneasca — vins sa vadii ce se vorbeste in oras despre isprava lui. ca sa prinda hotul care i-a spart banca si i-a jefuit de bani. sparse zidul si casa lua intr-un sac topi banii. ca n-au fost in stare sa prinda hotul. Ostasii imparatejti n-au de lucru. 240 . latr-o zi. umplu doi saci cu aur si cind sa iese. ai deschise usile la palatul meu. Urea mortul in carupa. pitite dupa pomi. Pleca el cu o caruta hodorogita §i cu nijte mirpage-n haturi de tei si sfori innodate. un mistret omori un ofijer din garda palatului la vinatoare. injura §i bate caii s ca nu pot din loc carufa plina cu noroi. de fier si ii puse gindul rau. Numai sa-i dea o caruta §i doi calup mici si slabanogi. El se duce la femeie si-i spune sa nu plinga. il pune-n sac $i fuge la fie-sa in satul de unde pornise dupa furtisaguri. — far a sa-1 cunoasca cine este. zicea el in gindul sau. El alerga dupa scroafa si o sageta. Ca sa-1 afle. devine in scurt timp hot. Isi da cu parerea imparatul. Il ridica in grad si din calfa. Hopil eel batrin isi da cu socoteala. Pune in caruja un butoi cu afion §i rachiu ce adoarme omul de viu. il cutroape cu tulei si da-i bici cailor. Trece noaptea prin piata imparateasca. ca sa nu afle unde sta ascunsa comoara imparatului. Baiatul isi facu planul sa se cam dea pe linga palat sa le mai traga cite si ! o pacaleala. ies din ascunzis ji-1 ajuta sa urneasca din loc hodoroaga de caruta. Hai a doua noapte sa sparga banca imparaSparge el zidul. El ii taie capul mosului. sa furi o casa de bani ? Acolo te vad eu cum te descurci? Plecara noaptea sa sparga banca. ca in asemenea meserie il intrece si are sa i-o ia inainte. prostilor din palat. intelept. daca-mi ajutarati sa va cinstesc si eu cu opja rachiu. porunceste sa aseze trupul hotului in piata. i-a arata capul si-i spusa ca i 1-au taiat pazuicii impara£esti. top adormira. iar trupul si ar vrea drept recunostinfa ca 1-a invajat o meserie atit de procopsita sa-1 fure. iar strajile sa-1 pazeasca din departare sa-1 prinda si pe-al doilea hof Zis §i facut ! Aproape de fintina in piata pun trupul hotului §i strajile inarmate stau pe linga drum Ii ramas . Stati. Strajile si pohtia sta legatS-n lanturi. El ocoli pazitorii.

lifacu pomana si veni la pomana fiecine. zicindu-i: Hai. Popa ii facu sfestania si spovedania. Era usor sa-1 prinda de git si sa-1 duca drept la judecata. si-1 prinsera chiar pe hot. Veni lume cita frunza si iarba si veni si imparatul trist si posomorit ca si-a pierdut fiul. Fetele adunate-n piapl isi dadeau coate si se veseleau ascultind povestile tinarului. dar se face ca este strain si ea il unge pe frunte^ cu funingine. Cind sa-i puie latul. s-a bocit ca un copil. Fata se da pe linga el. numai hopal era treaz. apoi trecu pe miinile calaului. mai este putin si cinta cocosii. acolo nimeni. beutura si mincare si se termina cu beple. Se rindui ziua cea mare de spinzurat. Meseria asta tine omul cu un picior in groapa cu altul pe fost un pacatos si mi-am prapadit baiatul. lasind-1 sa se faca Haideti sa-i punem pomana si sa-i fie de suflet toate bunatatile astea. iar ea in pat. sfatuiala. ! Am Atunci baiatul hot isi face semn cu funingine pe frunte. hai sa ne culcam si noi. ii zimbeste. 241 . Se duce sa bea apa din fintina si vede semnul. In timpul noptii merse la fintina si se spala. Topi au mincat si s-au imbatat si de data asta. Cei mai multi erau oamenii palatului sau. l-o hoj: fi omorit cineva. el vede ca e soru-sa. iar ceilalti au sa se imbete. se da pe linga imparat si-i fura sabia. Incepe petrecerea cu joe. uite la imparat si vezi ca te cheama? El privi catre imparat — ! — si i il se paru ca-1 cheama sa-i spuie ceva. ca nu mai avea parte barbateasca. Ea cind ea nu i-a atins. Simte cind il murdareste si tace. numai imparatul a stat si. La judecata. laudindu-se ca are sabie furata de la un imparat. suparat — De zise: atitia ani fiul meu a plecat in hope nu s-a mai intors. Baiatul recunoscu hotia si fu condamnat la moarte prin spinzuratoare. Cind se destepta imparatul merse la fata si o-ntreba ce-a facut? Pe unul singur 1-am uns si uite-1 cum doarme Cind se uita. Merse printre ceilalti si top cu fruntile pline de fu n ingi ne. insusi imparatul era judecator. Top zaceau morp de bep pe podele. Bai si sama. multi hop poate sa mai tie o imparatie mulpmea de hop. ce i-ar putea mosteni imparapa. iarba verde. Baiatul fu legat in lanturi si aruncat intr-o inchisoare neagra si urita ca o groapa. El se culca jos.! Apoi ii spuse fiicei sale sa aiba grije ca hotul n-are sa bea. Ride de prostia imparateasca si indata isi face alte planuri sa-i insele. si-i ! Pleca la fiica-sa arata se mira cine putea sa-i insemne asa frumos. Fata il lua de mina si merse in odaia ei. Cind se desmeticeste nu e sabia Unde e sabia? Se intreaba mai marii imparatiei si paznicii? Pornira cercetari peste tot. fata. la funingine intr-un ciot si pe top nuntasii ii vapseste cu negru pe frunte. Ea sa se dea pe linga el. il privi zimbind pe calau si-i grai: Mestere. Apoi top se spalara si se asezara la le adunare si si Imparatul. si-1 Hopil lua cu iuteala fulgerului lapil. a venit cumpana de noapte. sa rida cu el si sa-i faca un semn negru cu degetul plin de funingine pe frunte. Veni chiar si hotul si minca din pomana sa. atirna la gitul calaului ridica in sus. apoi merge la fata. Calaul puse mina pe lat si vru sa i-1 puie la git ca sa-i taie rasuflarea. Se gindeste el: topi — — — Doamne sfinte.

$i afla si ea cele ce aflase sora ei cea mare. La un rind. iar plaiurile munplor le cutreierau cu turmele de oi sau de capre. veni de-1 intreba si fata mijlocie ce ginduri ii framinta mintea nelinisteste inima. fiu Imparatul Ingrijorat A fost odata un imparat care stapinea o pura cu munti $i paduri. ca de la un rind de vreme p-ai intunecat si firea si sufletul. Dupa ce se apropie. asta e tot. §i-i povesti si ei despre tilharii si hopi care-i neli- A A 242 . ce griji te apasa. pina ce se face mica. imparatul cazu intristat foarte. sa se aduca butoaie cu vin si beutura ca sa petreaca cu intreg poporul de bucurie ca si-a gasit fiul. baiatul zise: Tata. bani. dansindu-i si cite alte lucruri ce mai inainte ii erau pe plac. incit nici zece ostiri imparatesti nu-i putea stSpini. zise — — — ! fata cea mare §i pleca. Tara e plina de hop si jefuitori. nu este cine stie ce mare nenorocire. p-am furat sabia si p-am ucis calaul Sint eel mai mare hot? Pot Imparatul crezu ca este un semn mai bine — ! ! ! sa imparatul hoplor? Tatal sau numai ca nu lesina de bucurie vazindu-§i odrasla in viata. in zadar ma privesti.mani pentruca avind pesteri largi si adinci. il ruga si fiica cea mai mica sa-i destainuiasca ce ingrijorare mare 1-a facut din vesel trist. Oamenii din acea |ara munceau vaile cu plugu. Porunci sa se taie vite. Din ziua aceea. rugindu-1 sa-i apere de raufacatorii aciuap in pesterile munplor stincosi. le erau du. Noi am crezut ca te-ai intristat fiindca trebuie sa ma dai la vrun imparat cu sila sa le fiu mireasa Daca-i asa. Nu stiu cum sa scap de ei. insorita si-mbelsugata. grine si haine si ca nu li se poate impotrivi. arunc5-n sus cu caciulile de bucurie cS s-a gasit ac si de cojocul dumnezeiesc si merse sa vada hotul.Mulpmea calaului. vazindu-1 ca-i tot §i sa afle marea printre lamiii din gradina. Tobele si trimbitele incepura sa bata §i sa sune §i petrecerea de atunci pne si azi. pe ginduri fiind ingrijorat si tuna si-i fulgera cautau sa-i faca voile taina a ingrijorarii bunului lor parinte. mica cit un caier de lina alba ca matasa. $i-i treia zi. de cind se pune luna mare cit o f oata de mamaliga. pcporul care pina aci muncea in pace si lini§te incepu a bate drumul spre cetatea imparateasca plingindu-se ca raii ii jefuiesc de vite. in loc sa le fie prieteni. ca n-ai sa ma recunosti cu coatele goale Acum iata ca p-am dovedit-o Ti-am spart casa si plin de funingine pe fata de bani. de ce nu spui fetelor tale care te iubesc. Dar oricit se straduiau. acum toata osteneala le era fara de folos. Munpi. Atunci fata-1 intreba: Tata. fiica cea mai mare il intilni plimbindu-se ingrijorat ca totdeauna Cele trei fiice. isi facusera hopi cuib intr-insele. doua zi. cinPndu-i cintece frumoase. Intr-o zi.

Stip voi unde este pestera comitilor ? Sa ma duceti la ascunzisul lor ? Te ducem. zise imparatul. ei la mijlcc cu nuntasii si lautarii pe urma. Armata mergea-nainte. Fiica-mparatului il cunoscu ca el este capitanul comitilor si-i spuse ca ei i-ar place sa-1 ia de barbat. Ajunse intr-un catun si intreba: Oameni buni. spre a se razbuna. nuntasi si lautari. ii mai mare — Ce sa-ti mai spun tie toate grijilc mele Le-am spus surioarei tale §i mijlocie ce folos ca stiu cind nu ma pot ajuta cu nimic. In vale pe un drum batut de calatori si cara. ca stim noi drumul pina la casa parintilor mei. faca-se voia ta. Comitul mai intii se opri la un han si imbata turta pe ostasi. nu i se mai putea pune de-a curmezisul si incepura nunta la palatul imparatesc. dar tu nu te temi de comiti ca te omoara? Nu ma tern Si asa. Comitul. Tot intrebind din om in om. Aduna fata 39 de capete §i le duse imparatului. zise fata cea mica. — — — — — ! — — — — Bine. vitele. zicindu-i: Iaca. fata. tot va trebui sa mor. Cum ajunsera acolo. in ziua a doua. spre a afla cine este vcinicul acela. nici casa si vazindu-se singuri cu fiica-mparatului. nunta si la casa tatalui meu dau oaste. Deodata carbunarii auzira un strigat disperat: pornira — la cale 243 . cum traiti voi aici in munte? Bine. armata si lautari. bine traim. Privi el in departare si vazu niste pacurari cu oile stind pe linga un foe. fes. Numai capitanul lor scapa nejunghiat. — Bine. Ca sa duca la buna indeplinire gindul sau eel negru. o lega burduf cu capul in jos de un brad. Cind s-aprinda focul. Ii pregati imparatul toate lucrurile cerute si intr-o zi pleca fata calare din sat in sat. Ea se aseza la intrare cu sabia-n mina si-n zori cind sa iese la drumul mare. nuntasi si lautari. Imparatul se supara auzind ca ea vrea sa se marite cu un hangiu.: ni§tesc poporul fiirindu-le bucatele. Atunci comitul le zise mmtasilor Mergeti voi indarat la imparat. sa mergeti ! ! la precum este obiceiul stramosesc la nunta. de necaz si mergea din catun in catun. Lasa asa fata spinzurata si alerga sa ia foe. zise imparatul. Mersera taranii de-i aratara pestera in care era birlogul tilharilor. odata. amnarul nu scapara iar iasca nu se aprindea. am sa-{i dovedesc ca eu pot sa te ajut. Numai ! si tu sa-mi dai haine voinicesti. zise: viata. fara a se apropia fata de comit. sabie si cal cu sea. apoi aduna crengi s-o arda de vie. daca niste comiti nu ne-ar fura tot avutul. Apoi o lunga abia urnindu-se din loc. ce isprava facu fiica ta cea mica. Sa-mi traiesti. Comitele n-avea nici tata. Se veselira ei aci. ca tu e§ti mai viteaz decit un barbat Si acum sa-mi spui ce ceri de la mine fiindca scapasi tara de acesti hop? Nimic nu-ti cer. afla ca este fiica cea mica a imparatului. iaca va parintii tai. La tatal meu avem nuntasj. fata mea. treceau niste chirigii cu o caravana de camile incarcate cu carbuni. numai sa-mi dai voie sa ma marit dupa cine voi vrea eu. o duse la pestera din locul unde ea ucisese pe cei 39 frati comiti. le taie capetele unul dupa altul. turba Comitul care scapase cu — Acum sa mergem sa facem — Bine. $i se-ntoarsera. iar mireasa cu mirele o pornira singuri. insa pentru ca-i facuse invoiala. banii mai zise: si si imbracamintea. Apoi. deschise un han in apropiere de palatul imparatului. marite imparate.

care de care mai frumoase. dar asa scapa printesa de la moarte. Veni atunci un fecior de-mparat si o-ntreba: Cit ceri pe aceasta pala? Una lira. iar tinarul imparat lua patura. stapine. Baba facea mincare. — Si ce pret are? — Cinci lire de aur ! 244 . ii zise matusichii: Maica. maicuta. o dadu curtenilor sai si plecara. Cind se-ntoarse comitul si vazu ca fiica-raparatului e scapata. Bine. Dar cum era prea scumpa nimanui nu-i da punga sa dea atitia bani. oricit de frumoasa ar fi fost acea patura. Uite una lira de aur. Bine. Apoi fata-i dete sa mearga-n piaja sa vinda o patura si sa cumpere alte modele de torturi. ^ine una lira de aur si sa fit sanatoasa cu fata cu tot. dati-mi mireasa s-o ucid pentru ca m-a necinstit la — N-am gind sa-ncerce vazut nici o mireasa. maica. sa se faca bine ca am furat-o din ghearele morfii. ! — Ajunra la caravana strigind: — Ei. Cind ajunsa in tirg. tocmai mie imi aduceti belea pe cap. Lua maicuja patura si se aseza cu ea in tirg. mergi in cetate si cumpara-mi torturi de brodat de toate culorile. eu am sa muncesc si pentru tine. ea sa spuna ca are o fiica care se pricepe la astfel de treburi. O trimeasa pe baba in tirg sa vinda pala cu 5 lire de aur. Cine-o vedea o privea intrebind-o despre pret. turba de minie si se gindi: camilarii aceia. ca asa mi-a spus fiica mea.! : Ajutor ! ajutor mi omoara comitii ! Sarira chirigii de pe camile dezlegara mireasa spinzurata ascunzind-o intre cocoasele camilei. care n-am un bob de orez sa bag in oala si faina pentru o turta de piine? Lasa. ca eu n-am nici o avere Ai sa vezi tu. iar fata broda. frate. raspunse batrina. iar veni feciorul imparatului intrebind-o: — — — — — — — ! — — — — Aceasta pala frumoasa ti-e de vinzare? — De vinzare. rugind-o Maica batrina. trecind. Apoi batrina cumpara bucate pentru ale gurii si alte torturi mai frumoase si mai scumpe. dar tot nu scapa din miinile mele. Se mira si bucura matusa de maiestria fetii. Bine. Cind se vazu scapata. Fata cosa modele tot mai frumoase si scumpe. iar daca o intreaba cine brodeaza asa de frumos. au dezlegat-o. in culori. dar ce si muncesti. sint tinara si din cistigul meu trai-vom impreuna ca mama cu fata. cauta-ne daca nu ne crezi. maria-ta. numai inima buna sa ai. fie-ti mila de fata asta. in cosul peste care turnara carbuni. in puneguri nu-i dadu-n Carbunarii ajunsesera cu carbunii intr-un oras si o pornira iar in carausie. Merse baba-n piata cumpara de-ale mincarii si tot neamu de torturi. maica. Da unde sa lase ei fata? O dusera la o baba saraca ce traia intr-o casa veche darapanata. nunta Merse camilarilor. nu fi intristata. tesind covoare si paturi frumoase ca si cimpul de prima vara incarcat cu trandafiri si bujori. vino si si el si impunsa cu sabia peste tot. maica. cu ajutorul domnului te descurci dumaeata si plecara lasind-o pe batrina amarita si-ngrijorata de soarta fetei care inca nu-si venise-n fire dupa cele intimplate.

ca de pe 245 . tu vreai? Eu vreau. iaca birovu satului loasa un baraban. ca nici nu-p mai era drag sa mai traiesti. Multa lume isi facea moartea singura numai sa nu mai traiasca. pne banii §i da-mi pala. il chemara si pe el la nunta impreuna cu surorile sale si de atunci se porni o veselie ce se fine si acuma. ca a venit un nou zacon. da-mi ragaz o saptamina si palatul va fi gata. Cine va intra sau iesi din palat sa treaca printre cei doi lei. zise catre batrina: Maicuta. batrin in sus. imparateasa merse la soful ei si trezindu-1 din somn ii arata pentru ce n-a dormit toata noaptea. Insa. Si mersera sa iese incet pe poarta cea mare pazita de lei. — — Am — — — — — — — ! — Apoi. Se ridica palatul. Cind o vazu feciorul imparatujui cit era de frumoasa. Unul de o parte si altul de alta. o tobifl. asa ca un imparat isi pierdea imparapa. Fata deschisa poarta larg apoi striga catre cei doi lei: Leii mei. Mai dap la copiii smochine. eu doresc sa-p cer fiica sa-mi fie mireasa. Ea cind il vazu. fara ca hotul sa §tie ce-1 asteapta. maica. Noaptea se culcara ei intr-o odaie mare.:! ! ! Bine. ca i se faceau semne ca ceva rau se-ntimpla si-i arata pe comitul sfisiat de lei Ii spusa dupa aceea mirelui povestea cu hotii si cu tatal ei imparatul eel ingrijorat. ea se temea si astepta. iar la lumina lunei comitul vazu prin peretii de sticla locul unde se aflau tinerii. iar la poarta sa-mi pui doi pazitori falnici. insa mireasa nu dormea. numai daca-mi indeplinesti o mare dorinta si anume sa-mi faci un palat numai din sticla. fura adusi cei doi lei si se facu nunta imparateasca de care auzi si comitul eel care-i dorea moartea. doi lei. iaca un strain. ii zise incet De cind te asteptam sa ma scapi de aici Vezi doar c-am venit Si cobori pe scarile palatului de brat cu comitul. precum ai dorit. S-asculte povestea bine POVESTE DE BAlATUL MILOS Intr-o vreme mult de batrineata. cind se bateau imparapi unul cu altul. acum sa-mi spui drept cine face aceasta pala atit de frumoasa? o fata de suflet si ea se pricepe-n toate cele. Mirele dormea. fara capetenie Imparatul ce-1 osfoisa pe alant. mincaji-1. Asa trecu vreme multa cind intr-o zi. aruncind pe fereastra odaii o fringhie din pinza alba ce se prinsa bine de un cirlig si fiind deschisa fereastra se urea si cobori in odaia palatului. numai fata sa vrea ! Si eu vreau. Vreau sa merg sa-ti vad fiica cea priceputa. raspunse fecicrul de-mparat si mersera la bordeiul ei. sfi§iindu-i trupul. tot natu sa-si omoare batrinii. porni cu un zacon greu pe lume care mult spamintasa toata lumea. Bine. Atunci comitul sari zidurile imparatesti. Iar leii se azvirlira cu furie pe comit. El spunea asa: „care are in casa lui om ! batrin de la saizeci de ani. lumea lui ramansasa saraca. la git si pleca in sat pe toate drumurli si spunea din gura-n gura. de la imparatu. Asa traiau de greu.

care au peste 60 de ani. Sa ivira dobrovolti. Mincara baiatu cu m'oierea. mora sa-si omoare toata casa pe batrinii ei. mai — Tata. „vulpia sireata" si multe si marunte.urma 1-ai batrini nima n-are nici un cistig . de adusa o oala mare de pamint si niste troci de apa. le lega cu ni§te curpin de virfuri. Baiatu vorbeste plingind si-i zice: cu mine sa te pitul. Intr-o zi. or porci sarbatici sa-i prinda lovgii. esti tinar. avea un tata batrin care crescusa copilu tot din cersie. sed degeaba. gelati. le dete si odobrene. facu un asternut bun si mai sa gindi. vorbi cu tat3-su si zisa: sate si orase taiara gogea. Auzind lumea asa zacon rau si greu. si coceni. taie iepuri si-i pusa-n car plini de singe. risipeste mincarea" Asa spusa birovul ! mergind pe drumuri. Baiatu sa gindi mult aici in padure. Mai adusa baiatu si cu saci. asa: lo el doi iepuri de-ai de casa si un sac. paie. matacina. pe: „trei surori la flori". mincara ei cu plins mare. Sa gindi iel plingind ce sa faca? Lo o sapa in mina si pleca pe deal in plimbare pintr-o padure dete de o groapa adinca care erea facuta pentru lupi. 246 . imparatul si-mi porni prin Atuncea sa spaminta lumea si mai mult. intoarsa zaconu si cerea la zece sate. gindea ca e lucru de gluma. batrinii fac mare troscuri. cum sa faca. ca trag nadejde. fetita si batrinul. or trii orase. de la saizaci de ani in sus si mai facu pozivuri la toata casa unde ieste om. Asa crescu fettta pe bratale batrinului ca ia mult mi-1 voia pe si pa geiuachi deda al ei. su-i zisa: taicutul 'meu. ai auzit cum ie rindu 1-ai batrini? Da tat§- da de tine imi pare rau ca asta zacon. beura cu suspin mare. asa o rindui bine de ploaia. toata lumea sa spamintasa. sa sa iveasca patru gelati dobrovolti. ca ieu sint batrin. Veni poziv din sat roc de-o saptamina sa-si omoare batrinul si sa iveasca in sat cind ingroapa? Porni el cu mare plins si milos cum erea nu indrajnea sa omoare pe tata lui. aide bine tu pe mine. iaca chinezu satului facu on spisac numai de-ai batrini. nu indrajnea nima sa omoare. baiatul sa-si omoare batrinul Si baiatul fa^u si el o minciuna ca vulpea. facu o coliba pe groapa si mai pusa pe lemne niste boji. plingind. pe „greierli si furaiga" si alte povesti. Da-n oala trebuie sa se spurce tata-su da din troci sa bea apa. ca s-a schimba Baiatul avea o micu^a de fetita pe care batrinul o crescusa tot pe brata si batrinu-i povestea povesti fetitii. sa pazeasca stoaca. Intii adusa multa tufa di pe jos si o lapada in groapa si pe urma indupleca lemne la ocolu gropii. pana la-ncaltatura si imbracatura. zapada si de toata vremea urita erea buna. sa-1 tina pitulat. „vesalia pescarului". socace si batind barabanul. su poala la un munte. decit gelatu pe tine. ! Ajunsa saptamina care erea rocu. Baiatul erea mult sarac si ramas de satenii lui. pana se va schimba asta zacon. Porni pin sat mare plinsuri si ginduri incurcate. Colo intr-un sat. pe „viezurli cu vulpea". pnA sacu jos ling! un gros de lema. nu poate sa lucre. pe care fetita le asculta din gura batrinului. care sa taie cu sabii pe aia care nu-si omoara parintii. erea un baiat cuminte si milos. — Taica. — Tata. la groapa asta sa-1 duca pe tatal lui. Baiatu porni sa faca o proba ca pentru tata-su. da dupa o saptamina de zile. or muiere batrina. nima sa omoare batrinu lui ! DupS ce vazu imparatu ca nima nu omoara.

marginili. minca cu baiatul de cina in groapa. pleca acasa plingind. iote cum ie plin de singe". sa scoala baiatu. iaca baiatul poarta maidanului. vaduve si famii sarace: „aici la noi cit ne-o tine imparatia turcului multe avem sa mai patim si sa vedem". de-ti eria scirba sa te uiti la iel. porni sa taie cu toporu niste maracini si ingradi groapa la ocol. iasca. BStrinu toata noaptea povestea la baiat. linga groapa si baiatul slobozi o scara de lemn in groapa jos. in groapa sa-1 manince pe tata-su. da aci pe loc sa face tata-su. Dimineata baiatul sa scula mai de noapte. s-a dus indarat. Iaca baiatu sa sprimi cu mincare mai multa si pale spalate sa-1 premeneasca pe tata-su. Trecu o saptamina de cind 1-a pitulat pe tat-su. porni batrinul sa scapere cu amaariul in cremene. iar daca nu credeti iote sacu cu care 1-am adus. ca iaca batrinu nu mai putu sa mearga. lumea Da si la Erea o lumina de luna. Dimineata de noapte. si troci goale mi-1 : pupa pe ta-su si iesea sus. visa niste visa grele visa cam tot un vis: gata sa tuie la el in gura. loa toale imoasa.Dupa si pleca. Cind arata baiatu sacu. Baiatul mi-1 lo in girga pe ta-su si mi-1 dusa pina la groapa. VSzu baiatu ca sa lumineaza. cremenea si mai lo si un toporas si pleca cu tata-su. Lo ca de rindu al dintii si sa dusa iar acolo si porni sa-i povesteasca lu tata-su visu ce 1-a visat. sa-i duca lui tata-su. pentru ca sa nu cada vro ala. Baiatul fursi gardu pinga groapa. incepu intii baiatul sa cuboare pe scara da si batrinul dupa baiat mereu jos pina la fundu gropii ajunsara. cind da cind veni un nou zacon porni toate berecheturli pamint cum a fost. de neveste. dupa iarba si muguri de iepuri". Ajunsa la groapa. colia la vale de sat. si cind s-a-ntors. da bas cind sa baiat. iasca. Sa-mplini o saptamina. pusa in gura triiistii. da acolo apa clocoteste. aprinsa un tiv de camasa. baiatu lo traista cu mincare si niste troci de apa. De cind 1-a pitulat „un somoldoc de negreata 247 . tuna linga groapa. stringindu-1 „tata. pujin mersara. cam pi la chindie soarek apusa. care eria pus intr-un ciob. Iesira la ce insara. lup. isi face ris de fete mari. ca sufla cu gura si rasfira toata negreata si ramine iar lumina la gura lui". Intilneste pe buna dimineata nu i-a dat da 1-a si intrebat: „de unde vii asa de noapte?" „La invinat am fost. sanin. Sa-ntoarsa baiatul in casa lo amnariu. Sara insara. spusa cum ie rindu. Veni iar saptamina. toate imi trebuie ca sa scapar foe pc viata mi-a trebuit. iaca pornira prin casi sa cate sa vada care si-a omorit batrinii. stele luminoasa si ajunsara pina la groapa. sa culca cu tata-su si durmira amindoi o noapte. tata". vazura sacu numai singe. or altceva. 1-am adus. — Taica. ca nu e nici o lege mai rea decit turcu. il unsa cu untura si aprinsa tivu cu iasca. iar trebuie sa ia ceva. Iesira din sat afara. toporu si pleca plingind la tata-su. Tata-su raspunsa oftind si inchinindu-sa. am alanta. I-am legat si o piatra de mijloc si 1-am lapadat in virtop. nici tuie in sat iote o famie sa duce cu ulcioru la apa. batrinu sa opri si zisa: uitat lo pe tat-su amnaru. 1-am loat in sac. desfScu otira margina. iar trasa la loc. Baiatul lo riza de camase. Facu o lumina si asternu in groapa. rupsa vo citeva mini de iarba. Sezu cu tata-su jos. cind ajunsa la casa baiatului el spusa asa: „pe tatal meu 1-am ingropat de mult. Pusa toalili in traista trocili ale goale si pleca acasa. e rod pe nu mai pe tata-su. facu luminS mica. dubari carpinu al nodoros care-1 facusa ca o scara si baiatu binisor. rupsa un tiv. Ajunsa baiatul acasa. unde virtopu.

Ajunsa la padure unde erea groapa. asa zacon a facut. vaci. da batrinu sa vaita ca i s-a urit de atitia ani ^ezind. si-adusa aminte ca boabe risipite de bucate nu poti sa gasesti nici unde decit in misina de sociti. umbla si gasi o misina de sociti. slobozi carpinu cu un cap in groapa si binisor sa slobozi din creaca-n creaca. Aiincara amindoi de cina. n-avea bucate. !" care nu da pleaca gelatii pin sat Toata lumea inebunisa de gindu ca pe niciun chip nu gaseai bob defel sa cumperi. facusi iar lumina. scoasa un zacon nou si mi-1 trimiasa iar in lume. Bietu baiat adasta moartea. batrinul. sa sa duca la tata-su. — Rau. da nu §tii ca acuma e §i mai rau. taica. Trecu vo citeva saptamini de zile. stapinul ca§ii sa dea cite 15 ocale de boabe de porumb or 10 ocale de boabe de griu or sacara. or toata casa sa dea cite cinspe ocale de boabe de porumb si zece chile de griu. Iote cum bucate nu e. spusa cum e rindu acuma. Multi ani trecura asa nacajind lumea. Auzind baiatul ce-1 invata tata-su. mai mult minca peste. de porumb. cred ca o sa gasesti. Care a avut peste. sa pilnsa iar. or linte. Batrinu cazu pe ginduri. Lo traista. la fundu gropii ?i facu el — — Nu e. facu iar cu amnariu cremenii iasca. cata misini pe cimp si furnigari. tu ai scapat de moarte. Lumea minca mai mult crimpei goi. pleca pe cimp. seceta e mare. aicea-n groapa ca lupii saibatici. cai. cind eria cioban a vazut pe unde a pazit oile. carne de iepuri de casa. Birovu a trecut pin sat cu barabanu la git si ne-a spus tot. da imparatu scoasa aim zacon si zice asa „toata casa. care nu dam ni sa duce capu. Bogatasii n-au nici ei. pina cind o sa fie asa imparatie pustie Baiatul desfacu traista de la sele. Da care sa-i aduca de mincare lu tata-su? Sa dusa iar la tatasu. omora si cite-o pasare pe une putea. tata. iar birovu spune: „tot natu sa aduca la !" opstina bucatele. Atunci batrinu spusa la baiat: Du-te. Iote baiatu sa sprimea. n-avu imparatul ce sa faca. zisa tata-su. pana jos. iepuri de casa o mai insela pe foamete. Tata-su iar zisa: ii inima buna. porni intii pe-ai bogati sa-i taie. iar de-o saptamina si pleca la tat-su pe drum plingind. nici sa cumperi. si spunea asa „a venit vorba de la imparatu si spune. lo un sac si-o sapa. In satu la baiat iar lo birovu barabanu la git si pleca pin sat. capre. tata. dete maracinii otira la o parte. pe drumuri. ia sacu cu tine si cata. moartea ta. taica. taica. unde a adunat furnigile si sociti saminta. Mai trecu iar o saptamina. vad eu de tine. ramasatoatalumealafoamete". socace. scoasa ce avu in traista. gasi a — Tata. pusa toale spalate si mincare. — „Taica. or de sacara la dirjava de saminta. or in furnigari.si Tata. : striga: stau in apsa pentru dusmanu de turc. care nu da bucate la turc. sa gindi sa se pitule cu tata-su in groapa ca n-are scapare. tot omu care e stapin in casa. sa ?tii ca zaconul Da iar tu sufla §i in negureata al turcesc. o lumina in ciobu lui de untura si cu tivu de la camase aprinsara. nici ai bogap. ala vis e moartea mia. asa cum a zis imparatul Nima n-a adus bob a lu Dumnezau c5 n-are nima. Nu eria nici saminta de griu. Sa dam la dirjava. nu e sa cumperi bob de nimica. Baiatul vazu ca acum e rindu lui sa-1 taie gelatii. cind o desfacu. nici unde. foametea e si mai mare. n-au la piat. Baiatul vorbea plingind si spunind: Taci. de nici care sa semene lumea in pamint. plecara gelatii pin sate si orase. fierti. or copti. ce faci? ! nu stiu — : — 248 .

sa-ti sa-mi spui de unde ai loat ai dau nagrada pentru griul ce ai cumparat asa boabe de griu frumoasa. da ca baiatul nima Sa resi imparatul sa piece. mult sa mira de ale boabe zdravene si frumoasa Da altu a adus o mina. gindi el ca vine sa-1 taie cu sabia. ca eu stiu ca n-ai in ambar. injuga doi cai la o caruta si pleca la drum. vazu un bordei de nuiele lipit cu pamint si cutrupit cu trestie. ei sint mai intalepti. sa-1 vada pe baiatul care a adus boabe de griu asa de frumoasa. Da imparatu. tori. daca o fi pe uneva ramas vunu. trebuie sa vedem de ca ei stiu mai bine decit noi. a fost 10 ocale de boabe. da veni rindu sa dea si baiatul Cind mi-1 dusa in sat cu traista dete-n mina la chinez si-1 cintari. De astazi sa pierde asta zacon. care n-a dat neam. neam. ca nu e nici unde bucate. ca daca spune ca 1-a invatat tata-su o sa fie de vina. de sociti or furnigari. si sa ruga de baiat sa mearga cu imparatul si chinezu. Pusa in sac si pleca sa cate alta misina in aia gasi otira griu si porumb. Daca e viu batrinul tau. Imparatul sa mira si zisa intristat: — Asa — o fi. baiatul desfacu maracinii si pusa un lemn de carpin cu niste 249 . mare saracie Da baiatul cind vazu pe chinezu cu vo cinci-sasa voinici. asta e iscoala ta a mare. sa nu sa mai omoare batrinii. numai sa-mi pastrez capul. da si pe imparatu cu sabia tirais dupa el.! ! mina de boabe de porumb si si otira de griu. Sa ciudi si chinezu de asa boabe de griu frumoasa. de bucate. imparatul porni vorba cu chinezu si intreba de baiat? Sa mearga iel sa vada unde traieste baiatul sa-1 podariasca imparatul pentru cele 10 ocale de griu Si sa mai spuna baiatul de unde a loat boabele de griu Cind sa dusa imparatul cu chinezu la casa baiatului. te spaminti. porni sa plinga si sa tremure de frica. Dete mina baiatul cu toti si cu imparatu. padure de prins Imparatul. nici nu 1-ai cumparat. de ce nu 1-a omorit asa cum a spus zaconu. acolo sa cat boabe cit de purine. tot ce-ai facut. tatal intr-o groapa meu e viu. numai sa scape. cind 1-auzi pe baiat. si sa-i spuna la imparat. mi-1 lo in braja. Baiatul. Da-mparatul il vede ca e frica si-i spune: N-ai sa dare. asa facu baiatu vo saptamina de zile. altii citeva boabe mincate si sparte de gargarita. pe cimp adunind. Cind tunara in padure s-apropiara de groapa lupilor. slobodno sa fie cu noi aicea. Dupa ce-1 sapala si-1 usca il pusa intr-o traista mi-1 cintari. zece ani incherbati e de cind 1-am lupi. casa saraca. asa ca pana sara umplu sacu de blocuc. or sa-ti fie frica. Cind ajunsa griul la imparatul. mi-1 pupa. ca el are griu. Mult am gresit de am el omorit pe ai batrini. iti prostesc toate elea. Tremura de frica ca n-are o minciuna sa scape. Baiatul tuna in ginduri. Multa moarte de om facura gelatii prin lume. sa vada unde e pitulat batrinul Sa pusara in caruta si plecara in padure. zisa ! ! ! ! ! la baiat: — Am dat si venit sa te vad ce om or e?ti. Trasa caruta la baiat inaintea la casa satului. — fie numai Iara sa resi baiatul. te nagradesc. cind auzi mult sa slobozi cind auzi pe imparat si-i zisa: — Cistite pitulat in imparate. ca ce-o fi tata mi-a spus mie sa ma due pe cimp sa cat misina. Mearsa gogea zile pana ajunsa in satu la baiat. vesel. sa baga cu voinicii in opstina. altu citeva boabe. Lo imparatul vro citiva voinici. il adusa acasa. fura 10 ocale de boabe de griu. te dubor de la sa spui cum e rindu la griu. adunind iel boabe de griu si porumb. mi-1 spala oriraj mi-1 usca. da altii au adus cite otira. Chinezu mi-1 trimeasa la imparatu de ciuda. zisa la baiat.

fac o gaura-n balta. tat'. Mergind pe drum. Sta pe margine de balta. aide iesi afara. iaca visaza imparatul. din craca-n creaca. copilu meu.: ! ! ! noduri pe el. cu voinicii si cu imparatul. gutui si altii. da cine te §tie. da batrinu ramasa in casa lui. te vinde. trecu roata piste git si calu mi-1 lovi cu picioru si muri deloc. de atita groapa de lupi si cit poate omul sa-ndure dintr-o prostie. Toata ziulica dormea n-avea timp de vreo lucrare. visu care de multe ori 1-ai visat. Mi-1 lo imparatita mi-1 pusa de aci in caic mi-1 dusa pe mare acasa. Lumina aia sint eu cu invatatura ce ti-am dat sa aduni griu din misina si furnigari. ca in gradina lui. de pujea pamintul sub el. pina ce-1 scoasa pe tata-su la lumina lu Dumnezeu afara Cind iesi batrinu dete mina cu chinezu. cu toata a lui familie. da unu pe mai. sa scubari baiatu mereu jos. Stan lenesu ia bita in mina si pleaca la balta. cind la un pripor. ca-ti intra o negreata in gura si eu o suflam cu gura mea de spargeam negureata si raminea iar lumina. trebuie sa lorn invatatura de la ai batrini". tu mie mi-ai lungit zilili. ramasa baiatul nagradit de imparatul cu o suma de bani. Atunci batrinu! zisa baiatului: Iote. ca sa-i mai treaca de urit. frate Stane? porumb 250 . Mult sa minima imparatul. facu baiatu in sat o veselie. te ! — cumpara" ! STAN LENESU A fost un om tare lenes. Trecu otira vreme. sa vezi lumea iara. mereu. unde avea meri. De-atunci a ramas vorba: „Cine nu te stie. tu sa nu mai stai pitulat in pamint ingropat Iote a venit si imparatul sa te vada cum ti-am pastrat capul Baiatul il lo pe tat-su in girga si mereu. Un drac ce trecea tocmai pe aci. Cu vorba mea si cu mintea ta. ca vreau s-o use sa puie lumea sa se araneasca. mi-1 ingropa ca pe toata lumea in pamint. — . sa injuge calu al pistrit si sa sui imparatul cu imparatita in caic si plecara sa vada basteaua cu pomi. de pe scara striga la tata-su cu un glas milos: Tat'. Plecara toti in sat. Cind sa pomeni imparatul din somn. sperie broastele si cotrobaie in balta cu bita. — — Ce lucrezi aci. s-a momit un iepure si a jupuit tot pomii. il vazu si-1 si intreba Uite. „ca noi tinereta.' De-aci imparatul iar sa dusa in Stambol. casca. da si io tie Imparatu dete vorba in toata tara sa nu mai sa omoare nici un batrin. Intr-o zi de vara. zaconu s-a schimbat. mort de plictiseala. cind s-o ia in vale sa imparu lu imparatu ca un iepure sede intre spitele la roata si imparatul sa dete cam in dunga sa vada bine iepur'li si cade sub roata carutii. pe grinda de caprin. porni sa spuna la imparatita da ii veni o mill de gradina cu pomi si zisa: — Sa mergem sa vedem gradina cum i-o fi jupuit iepurii pomii Imparatul dete vorba la doi voinici sa sprimeasca caicu. cu un cap in groapa. peri.

hai sa ne luptam. Dar mai Iarta-ne si si ! Puiul de drac se sperie. ce ne facem fara balta Asteapta otira sa merg sa-i spun si tartorelui iadului ca altfel ma frige de viu in cazan. ca n-am unde sa infig plugul sa-mi ! aranesc copiii. intra citiva pasi si ursul il lua in brate de-i frinse oasele. apele fara noi blestemat. Merse dracul la vizuina. Hai sa facem pace. mutati-va in alta balta. raspunse Stan. Stan. daca-i asa. Stane. se dadu in fundul balfii si povesti tartorelui iadului patania cu bitu lui Stan eel lenes. ! — nu ne saca balta ca ne mor copiii pe fund fara apa. Cine fuge mai repede. Cind 251 . Eu am porunca trebuie s-o due la bun sfirsit ca orice ostean al lui Dumnezeu. ca nu-i place prea mult zapuc. intii si-ntii. si sari Plecara ei sa urce un deal. ala cistiga. Eu cu destiu-al mic va trintesc Sa luptati voi intii cu fiul meu. lasa-ne bre sa traim si noi ca n-o vreo procopseala pentru tine daca ne seci balta. copilul meu. in alta fi ! tara. ! — — Ha ! La lupta dreapta Care pe care-1 ! ! ! toti. zise tartorele ingrijorat. — Iesi impieli|atul asta si zise: — Nana Stane. ne lasa Stan saraci Ne ia balta M-a intrecut copilul lui la fuga Bine. Stan se aseza de lene cu picioarele in balta si da-i cu bita scormonind in apa la — ! — — ! ! ! ! intimplare. — Hai. tu vrei sa ne pierdem urma din balta? Sa ramiie adincurilor? Iti dam ce vrei numai arunca bitu ala — Nu se poate. daca esti al dracului. — Nu se poate V-am mai spus-o o data. zise Stan lenesu — Cum? zise dracul. de aia te-am hranit eu cu boraci si vircolaci ca sa te intreaca un Stan zis lene§u? Las' ca-ji arat eu fie Si-i trase o scarmaneala buna.! ! ! — Doamne. Stan rostogoli un bolovan pe coasta un iepure speriat prin caiti cit vreti ! — Uite. Se-ntoarsa ostenit la Stan si-i grai. sa te intreci cu copilul meu eel mai mic. treaba voastra. de se prapadi prin maracini si nu prinsa iepurele. — Sa ne luam la intrecere. taiculita. cu adevarat copilul tau e mai iute la fuga decit mine Ce ne facem. de se clatina talpa iadului Trimise atunci la Stan un drac mare si bine legat la oase si la sale. si tainele Stane. Stane. mie imi trebuie balta. — Nu e cu putinta. care o sa le usuce balta Daca este asa. Dintre papuris si trestii scoase capul un diavol urit. dar abia cind veni Stan la gura vizuinii si striga la urs sa-1 ierte. cum il vazu ii dete cu bitu-n cap. scapa ca prin urechile acului cu viata. sa se suie un drac la Stan la marginea baljii si sa se lupte cu el. Bine. fugi dupa el si daca-1 prinzi va las balta sa va brosDracu fugi dupa el tufis. — Atunci. abia tragindu-si sufletul: Bre. eu am venit la tine pentru impacare. Se duse puiul de drac la stapinul diavolilor si se plinse: Tata. Dracul ppa ca din gura de sarpe. eu sint pus aici sa sec balta. Frate Stane. hai sa ne luptam doboara pe ha ha ha ce-mi auzira urechile. care doarme de caldura intr-o vizuina. negru ca smoala cu ochii stralucitori ca doi carbuni aprinsi.

Eu in fiecare fur cite-o gaina si i-o jumol aici in cringul asta. Hai inapoi sa-i cerem banii. vad ca nu te tin curelele. ca o sa ramiie osul si pielea pe mine. frate. Te leg cu o fringhie de mine si sa mergem ne 252 . Si se gindea ce-o sa faca cu ei? Tartorele iadului. Si plecara la casa lui Stan din umbra-n umbra. Stan cu bitu saraceste. Stane. bre. prind bine la cei ce n-au. vad ca mergi greu. Ai. am eu cu ce s-o cutrop. tem de el si de bitu ala fermecat sa nu ne mai faca vreo pozna. care va blestema mai bine ala sa cis- tige. Pe toti v-a pacalit. mie nici ca-mi pasa de razbunam. ca pe Stan lenesu il apucasera naduselile de zapuc ce era. bre Stane. cu blestem de cruce barbateasca ori femeiasca. care dormea. — Trebuie sa ma ! — ! si sa plinga. — Aoleu. sui-te-n spinarea mea si sa zburam. ca-mi pling copiii de foame si ma grabesc pomina mare. am dat de mare necaz. sa ca — Ma nu m-as duce — Bine. ajuns in padure dnd locul tau este-n — balta? — Uite. frate Stane. drace asa impelitat. Dracu. cu noi de te impiedici de noi si nu ne dai pace sa traim si noi cum om putea in balta. Destul. il lepada de pe spinare cu cei doi saci de aur si se facu nevazut. due eu sa lupt cu el. bine dar de ce e cazuta de un corn si toata N-ai tigla sa o cutropi? — Mare. saci imi usca de aur i-am dat zi ii indarat. Stane. uite. il prinse de coada si da-i si da-i cu un driglete de scarmanat cinepa. numai blestem muieresc sa n-aud ca ma topesc din calciie. zise catre adunarea cu adevarat Stan lenesu ne pierde urma de pe fata pamintului. sint eu halos dupa banii vostri. scoala-te Ce ai. fugind. Stan insa nu-1 lasa. cumatra vulpe. bre tartore. asa ca s-o cutrop cu piele de drac. — De. Pai de. Asta e casa ta? — — — Nu — — — Asta! — Pai. se opri la o margine de padure sa se hodineasca putin. nu ne prapadi de tot si incepu tartorele sa tremure Fratilor. dar daca-i aveti. pacatele mele. Se urea in spinarea dracului si zburara ca gindul pina la poarta lui Stan. Ce e cu tine. ca Stan e lenes si prost. Stane. Stan ramase incrumenit cind se vazu in batatura cu atita banet. insa eu am 15sat-o este descutrupita. ti-a intrat frica-n oase de la Stan lenesu. asa am fost eu blestemat sa ma lupt cu voi si sa va jupoi de vii.! ! se pomeni tartorele dracilor cu fiu-su abia draceasca: tirindu-se. ne luam la intrecere. ca altfel nu ramine picior de drac Isi lua furca-n dinti si pleca pe sub apa drept la Stan. — si tot ne jupoaie de ne numai cu osu pielea pe Hai Zau Uite. balta si-mi pierde neamul. — Bine. §i vru sa fuga tartorele iadului de blestemul muieresc. lui Ne prapadeste Stan lasa si ne si Doi noi. bita lui. Zis si facut Stan lenesu il intreba cum vrea sa-1 blesteme. pina il facu lac de singe. cind auzi. mai bine tine aici doi saci cu galbeni si hai acasa la tine sa-i ducem. O vulpe sari de pe cirtog si drept la el.

s-a rasucit. Vazind el ca se lasa seara. Noaptea era neagra ca-ti dadeai cu degetele-n ochi. 1-a dat argat la stapin de mic mititel. ca somnul cu moartea frati gemeni s-au nascut iata-ti sacuiul cu merinde si du-te sa pasti boii pe cimpul cu florile. pe cind somnul e mai dulce. unde numai pasarile cerului mai puteau sa zboare. zicindu-i: Scoala-te. Stan se trezi de cearta lor. iar sacuiul cu gingarasul atirnau sus de tot. izvoarele murmurau. in fiecare zi mi-ai adus legati doi draci si-acum mi-aduci numai unul ? Lasa ca-ti arat eu $i fugi dupa vulpe cu maciuca gata s-o omoare. pina nu se varsa zorile Bietul copil s-a sucit. un iepuras ramas orfan il vazu trist si speriat si pentru a-i da curaj. blestemindu-si soarta si zodia in care s-a nascut. la auda gingarasul de la atirne de creanga umbra carina adormi dus. Sa te duci inapoi si din pamint. Ce sa faca acum. O porni iarasi plingind si suspinind. ca altfel te vind lupilor din padure sa te manince de viu. pe o pajiste frumoasa cu flori. Mergind el asa. ridica o maciuca zicind catre ei: Cind ajunsera — — Cum A-ha ! ! asa ne-a fost vorba. pinul crescuse copac mare si inalt.! ! ! ! linga gard. ridica labufele zicindu-i: — — — — Am ! 253 . iar el intra in talpa iadului si se ascunse acolo pentru vecie. zise plingind. s-a oprit cu plavanii flaminzi sa-i pasca. Cind s-a desteptat copilul. ! — GINGARASUL fost odata un copil orfan si ce sa faca bunicii lui ca sa-si agoniseasca piinea cea de toate zilele. ca nici azi n-a mai iesit de frica la lumina zilei. sa-mi aduci gingarasul. iar brazii se clatinau de adierea vintului. s-a sters la ochi si neavind ce face a plecat cu vitele stapinului la pasune. departe peste cres- A — tetul codrilor. care purta sunetul gingarasului haaat. ca sa-si incheie somnul eel linistit si sa nu se cu merinde si sa-i dulce intrerupt de catre stapin. a plecat la stapin sa-i duca vitele plingind si suspinind dupa sacui si mai ales dupa gingarasul eel frumos. mai copile. La poalele unui munte. Vulpea zicea: Sari tu gardu-ntii Ba sari tu. zise tartorele se scula Stan din somn de la nucul cu umbra deasa. S-a intors el din cale si a pornit-o spre desisuri ca sa ceara pinului gingarasul. prostule? Mi 1-a furat pinul din padure raspunse copilul suspinind. din mormint. stapinul a inceput sa-1 mustre cu vorbe urite: Unde-i gingarasul. Pasarile ciripeau. Ajuns acasa. ca sa doarma gitul boilor? Sa ia gingarasul si sacuiul unui pin verde stolos. o lua tirais pe vulpe pina la balta de o prapadi. auzi ? sa ma due. sarmanul de el Mai intii stapinul 1-a sculat dis-de-dimineata indata ce ziua si-a aratat fa$a. Dracul a crezut ca vulpea e vorbita cu Stan sa-i faca de petrecanie si inspaimmtat de Stan.

puiule. parca sintem frati. O s-adune pasari. vreau sa te rog. o data. apoi. ca e copac verde-n floare si de lemne verzi mi se rupe coada de lemn uscat si pot fi blestemata caci: Copacul cind cade. Mai bine la ziua sa-i ceara gingarasul. ca nu vrea sa taie pinul care mi-a furat gingarasul. zise Pinule. te rog. sa mergi cu mine sa arzi coada de la baltie. focule. numai gingarasul sa-1 due stapinului. Unde ai leganatul viselor frumoase. visindu-se iarasi cu gingarasul la gitul vitelor si cu stapinul voios_ Dupa ce s-au revarsat zorile. Sa-mi iau gingaras frumos Nu-ti dau nici un gingaras Pofta-n cui tu sa ti-o pui. dar copacul isi Atunci baiatul lua iepurele jos cu radacini adinci nu se teme de furtuna ! si se duse la lemnar sa-i ceara baltia. Iar focul i-a raspuns: Mai baiete. frumosule. vino cu mine sa tai pinu sa-mi iau gingarasul — Nu pot. — — ! Gingarasul este-al meu Daruit de Dumnezeu $i cind vintul mi-o batea. indoaie-ti cetina-n jos. sa nu-i tulbure somnul. oare tu nu stii ca focul ce se aprinde prin maracini uscap arde si pe cei verzi ? Nu e nimic. ca nu-mi pasa de un tine ca tine S-a dus apoi la foe si i-a zis Focule. cazu nuca pe nasul copilului si astfel se scula speriat din ! — Mai — — copile. stol Copilul auzind asemenea cuvinte. — Nu — Bineee sa te tai ! te ti-1 ! mai rog. Cind au ajuns la tulpina pinului. adunindu-si puterile. Si 1-a luat pe copil iepurasul de minuta ducindu-se intr-acolo de unde iepurasul auzea ecoul gingarasului leganat de vint. Cind uitata — Baltie. ceru poruncitor gingarasul: ! — Pinule. urechile. Fa ce baltia poftesti. ciulind din cind in cind. totuna de tri§ti si necajiti. am sa merg la lemnar sa-i cer baltia si am — acolo. cum ca fratele nostru-i codru saracul ? El ne-a pnut si lungit veacul ! — — — — ! — — 254 . sa arda tot. ce nu-ntelegi odata? o sa-ti para rau. am sa strig focul sa-ti arda coada. iepurasul 1-a sfatuit sa lase pinul sa doarma. tu esti tare nemintos. Privi spre virful pinului.: ! ! ! : ! ! ! plecat in toiul nopfii? Sa cer pinului gingarasul ca ma omoara stapinul Biiine eu am sa te due la pin. Du-te. Gingarasul mi-o cinta §i-o sa-mi cinte el domol. Asa adormi el cu iepurasul la tulpina pinului. Bine tu nu stii de la parintii tai. apele si codrii toti dorm. niste veverite n-au de lucru si tot certindu-se pe un simbure de nuca. ce i se parea ca da mina cu cerul. da-mi gingarasul meu dau. ramura verde nu se mai vede. ca noaptea pamintul. iar suspinul lui s-aude departe Daca-i asa.

tu esti tare. cu cap cu demintele. Si a plecat sa cate boul ca sa sece riul Boule. stiu ca trebuie sa-i due stapmului gingarasul. care n-a vrut sa mearga sa taie pinul eel blestemat. am sa chem boul sa te bea. tu sa-nveti una buna de la foe si sa tii nicicum sa-1 zgindari. ca altfel e vai de steaua mea — Ba eu ma due sa chem A — — ! — — Mai bine curg la vale. care n-a vrut sa mearga sa bea riul din vale sa-1 sece. boule. de semeni a barbat. sa-ti ramina pietrele si sa plinga vadurile. focule. Vinatorule. uscate. hai cu mine in graba: sa bei riul ca sa sece. Mai baietele. vede Muma Padurii. iar pe mine stapinul m-a alungat din vina lui si zbenguiesc zadarnic pe aici. pe carare. Nu pot. Aaaa ! va sa zica si tu. hai sa impusti un lup riios. ai sa vezi ca am sa ma due de o sa te prapadesc pe vecie. sa te sting focul. hai cu mine-n deal sa stingi focul ca n-a vrut sa mearga sa arda coada la baltie. Foe dupa foe vine. — Ma tincule. coborit intr-o vale. ca si riul n-a vrut la rindul lui sa curga-n deal. daca nu-ti ii ! vad ca m-ai oprit din este mila cale. un vinator voinic. incit si soriceii se joaca pe spinarea mea Of ce lume. riule. ca surdului in de mine. iar raul dupa rau ! valea sa te stinga. chem vinatorul si-o sa-ti vina el de hac Se grabi si gasi pe o cale. frate. iar boul n-a vrut nici el sa bea riul sa-1 sece dintr-o sorbitura. care n-a vrut sa taie pinul eel blestemat ce mi-a furat gingarasul eel frumos si care a ramas alinat sus pe o creanga. hai cu mine sa mininci boul. tu esti mare. batrin si lenes care n-a vrut sa mearga sa manince boul. iar omul la teapa lui. n-am avut parinti — Sa stii ca daca ard baltia. pe dnd asa ard pe si-mi face lemne loc innabusit si si — O sa-ti para rau. care n-a vrut nici el sa arda coada de la baltie. zama de prune ! ramii atunci flamind si sa te vad cind mi-oi vedea ceafa Dar pina una alta. sa stinga focul eel — — — — ! Am ! — — ! ! ! ! ! — 255 . fiindca asa este: sa strig riul am minte ca focu ce nu te supara. sa te soarba. vine de prapadesc pamintul cu nimanui rau nu fac. iar baltia s-a temut sa taie pinul din munte ce nu vrea sa-mi dea gingarasul si mi-1 tine pe creanga lui sa-1 legene vintul si sa le cinte codrilor in loc sa stea la gitul boilor stapinului meu. esti impotriva sa chem lupul din padure sa-ti faca pielea ferfelita si sa te manince Suparat a plecat si a gasit lupul: Lupule. Iar focul si el e vinovat sa stii ca n-a vrut sa arda coada baltiei. ca zadar cinti a jale — Biiineee. a pus mina pilnie la gura si a strigat: Vale cu apa curgatoare. Unde ai vazut tu vale cu riu sa curga in deal ? Nu stiu. care n-a vrut sa curga-n deal sa stinga focul. Nici eu nu pot sa sec riul. Cenaiba. mai bine beau apa de izvor ca e mai limpede.aicap. fiindca nu am asa putere. caci mi-a furat gingarasul si-1 tine atirnat pe o creanga sa-1 legene vintul sa cinte codrilor si cerbilor. Te vad cu caciula pe cap. ca sint batrin si-mi stric si dintii ce-i mai am Nu vezi ca am napirlit si imbatrinit. ajuta-ma pe mine ca sint mic si plapind. ca n-a vrut sa curga din vale-n deal sa stinga focul.doar n-ai cumva pasat Sa stii situ ca apatrebuie sa vie la matca ei.! ! ! — Nu stiu.

sa te duci la: ! ! si podul cu slanina ca-ti vin eu de $i — mea — De ce? — "Ti -3111 gasit un soricel sa-1 maninci de mititel. Nu pot. hai cu mine la vinator sa-i minci urechile. ca soarecele a mincat anafora si s-a facut liliac. iar lupul n-a voit sa mince boul. — Sa dea domnul. merse la moara sa cheme socitele zicindu-i: Soricelule. frumusico. cine sa baba se dusera sa ia oul. care aveau o gaina casa lor. focul n-a vrut sa arda coada baltiei. fiindca n-a vrut sa mearga sa-1 impuste pe lup. draga mea. iar copilul si-a dezlegat gingarasul de pe ramura si-a plecat bucuros cu iepurasul zburdind de bucurie sa-1 dea stapinului. riul se-ntoarse de-a-ndoaselea dupa foe. boul n-a voit sa bea riul. iar pe mine gindurile si nu-i e de vreun folos. |opa. nu e de glumit Mai bine vin la moara Sa rod sacul cu faina pacatos. ca asa-ti trebuie ciul sa fii toata viata si mincinos. jiganie spurcata. a inceput sa tremure si-a aplecat virful. boul alerga dupS riu cu gura cascata sa-1 bea dintr-o sorbitura. Iar baltia sa stii ca nici ea n-a vnit sa taie pinul din tulpina. tu care esti in stare sa rozi incetul. imi pare rau. Gaina a inceput sa oua. zise socitele. iar cu un voinic asa fricos. ca s-o zvirle valurile pe mal. focul speriat dupa coada baltiei s-o prefaca-n scrum. riul n-a vrut sa curga la deal sa stinga focul. iar baltia vazind ca din gluma s-a facut cearta fugi si ea in soricel ! jural pinului gata sa-1 taie. in zadar il cati Copilul. sint nacajit mica si Soricelul daca vazu ca gluma pisicii poate aduce moartea soarecilor. Cind mosul si ei si socotesc. miine asa.! ! ! ! ! ! si mai si putea sa arda coada de la baltie. Daca nu vrei sa stii ca merg sa chem socitele sa vina sa-ti roada urechile sa ramii ciul. fa-te ca te joci cu el n-apuca sa mai rosteasca inca o vorba ca pisica flaminda precum era zise: — Unde-i acel ingeras. ia-1 de unde nu-i? Se gindesc fi luat oul ? Azi asa. Mai bine vinez un pui de iepure. desi cinta mult milos Nu pot nu pot i-a raspuns vinatorul. vinatorul cu pusca la ochi dupa lup. gasi mita pindind la un musuroi: Pisicujo. vinatorul are tinte pe talpa si-mi striveste coada. ouale nu erau nicaieri 256 . MOSUL. parca cine stie ce n-a vrut nici el. Si miniat peste fire. dupa ! Pisica ce tot lingind pila. baltia n-a vrut sa taie pinul si pinul n-a vrut sa-mi dea gingarasul. cu-ncetul odgonul de la corabie. §i s-a speriat pinul. iar pinul n-a vrut sa dezlege gingarasul de creanga de sus si sa mi-1 dea sa-1 due stapinului Sta vezi atirnat si-1 bate ziua toate vinturile. BABA SI GAlNA la A fost odata un mos si o baba. in fuga mare. Am sa chem mifa sa te mince de viu. iugi dupa vinator. ce 1-am atirnat pe creanga. Si-a pilit limba. lupul speriat si schiop dupa bou. decit sa umblu dupa piei de lup napirlite. Degeaba. iar focul pierdea si ! — — — — ! ! — ! hac ! — Ahaaaa nici tu nu ma ajuti Stai. minca-1-as de purcelas topa.

fiindca el mergea in capul tuturor. dar tapul da cu capul in hot si-1 doboara. Mer- — Unde ii Oul — Ia. ajunsera la o casa. cu alaiul asta dupa tine? toti cinci. tocmai stringeau bogatiile hotului pe care le dadura mosiilui. papule. Tu. te duci. racule.! ! Ce i-a fost mirarea. oule? Oul raspunse: tu cu mine ! — Ia. Tu. Casa este a unui hot. In drum se intilneste cu un rac. dar fuge mare Fuge prinde aproape de o padure. Intrara inauntru. sui-te sus pe soba. ca-ti voi fi de folos. ca si gaina care-I ouase. pina statura de vorba. sa sariti toti pe el — $i iata ca tocmai veni hotul ! El vrea sa faca focul. se gindeste mosul. Hotul vrea sa {asa afara. soarecule. ! Oul raspunse: — Iaca. Racul il intreaba: Un' te duci. Atunci oul spuse catre ortacii lui: Tu. Mergind ei asa intilnira in cale Tapul il intreba pe ou. hai tu cu mine ! Si plecara amindoi mai departe si cu alergatura. oule? Oul ii raspunse: — Ia. Cocosul intreba pe ou: ! iar in urma. sa te ascunzi in butoara. Hotul merge apuca de nas. care ramasese gind ei. Lasa-ma. care obosit de atita Mai departe — se intilnesc cu un soarec. sa te ascunzi intre usi. Pisica-i intreba: ii ajunse — Un' te duci tu. Cocosul sare de pe soba si-1 ciuguleste in cap. pisica. hai si Si plecara mai departe citestrei. daca n-or mai fi traind ?i azi. sa te ascunzi in apa din lighean. Se dusera acasa la mosu si de atunci mosu si baba au trait bine. oule? oul. ce mersera prin padure. se intilnesc cu un cocos. Pisica din cuptorul il cu cenusa a sa se spele-n ligheanul cu apa cu cenusa-n ochi. oule. sare pe geam si fuge de frica. si mosul dupa el. duci. — Unde te mai departe. Soarecul sare din butoara si-1 zgirie si el. In drum se intilnesc cu o pisica. mosul si se lua si el dupa ei. S-a asezat mosul la pinda si cind vede ca oul o ia la goana catre marginea satului. asa ca nici n-a mai dat pe acasa de atunci. mosul dupa ei. la bine Hai si tu cu mine $i plecara toti patru cu mosul dupa ei. mosule. care-i intreba: Unde ii te duci. sa stea la pinda. la bine $i plecara Hai mai departe si tu cu ! mine ! toti sase Alergind asa ajunsera in padure si dupa ce mersera. sa te ascunzi in soba. si mosul dupa el pina ce-1 prinde. sarit pe hot de 1-a zgiriat si i-a dat si racul 257 . cocosule. mai de frica. ramase mult in urma. la bine. Tu. ii dete drumul. Atunci hotul se scoala. Tu. Veni mosul dupa ei si-i gasi. Auzind mosul o asa mare minune ca un ou sa vorbeasca. zice oul catre mos. mai de-a vedea ce-o mai fi. Oul o ia din nou la goana. fiindca era nazdravan. Cind vine hotul. oule? raspunse: la bine Hai si tu cu mine ! ! Si plecara acum din urma un tap. Cind il — — Oul ii — raspunde: si Iacata la bine.

Ma Gheorghe. baiete. ca i sa lumina fata la vederea aurului. care se bucura. Baiatul sa face mare si-i vine vremea si lui de insurat. ii pusa si-n poala camasii si se-ncura pina acasa. pere. auzi iar un glas ragusit de sarpe. — Daca nu-mi spui. care crestea si rodea galbini. iar sarpele abia lua valea incolacindu-se de durere. Ce eria sa faca. o gramada de galbini. Baiatul sa dusa iar acolo si iar auzi serpele vaitindu-sa. Alerga si pe-a fuga dete piatra la o parte. intr-o padure 1-a ocolit lupii si 1-au mincat cu cal cu tot. Barbatul dus in lume sa argatasca. ar ei s-a ! Intr-o zi se intoarce el suparat de la joe. Ti-am spus eu ca serpele ieste narocul tau? sa ma due si miine. Umplu baiatul sinul cu galbini. asta e narocul tau. da Gheorghe scutura numai galbini. i-au facut o lacra mica. Baiatul lua banul si-1 dusa la muma-sa. de el nu se prindeau si fugeau de el ca dracul de tamiie Odata. Muierea. Fuga. Din nou loa di pe el plocia de piatra si sarpele rasucindu-se se dusa prin tufisuri. ba de la altul. daca-ti povestesc. Da in locul de unde plecasa lasa un galben. Da s-a insurat cu una care nu eria nici bogata. Du-te. si ai grije sa nu-ti fure hotii banii A treia zi. Cind il vazu muma-sa sa lesine de bucurie Ce sa faca acuma cu serpele? L-au luat. findca eria sarac si intorcindu-sa acasa. sintem pierduti M-am belstemat sa nu te — Nu — Mi-e frica sa nu ma muste ! — — Am — — ! ! : — — ! spun nimic — Spune-mi mie ca ! stiu — Stii ce e? Nu-ti spun nici mort. ca de avuta ce eria ii jucau socitii pe vatra. Gheorghe. trebuia sa se capatuiasca si el. 258 . sa opinti. ca-i venisa vremea si-i ardeau talpile. da nici saraca Oamenii din sat scuturau toamna din pomi mere. da la deal de drum auzi un glas: Scapa-ma de la moarte ca-ti dau un galbin Privi el si vazu un sarpe peste care se rostogolise un bolovan. cind colo. fara sa poata urni din loc piatra si cind colo gasi sub pliocie serpele mort. pentruca te-ai eu sa-mi tin gura. lasind acuma trei galbini. intreba in toata ziulica muierea lui il Muiere. eu am sa mor. teme. vaduva si cu copil. cite un blid de faina. fuga ca-mi curma viata arsinul asta. sub piatra. In sat. spune-mi si mie de ce pomul asta rodeste galbini. nu sint eu muierea ta? tu n-ai credinta in muierea ta cu care cununat. Dupa ce a crescut si s-a facut si el gogea mare baietandru de se prindea in ora fetili. Mai incerca Alerga baiatul. nuci. ba de la unu. 1-au stropit cu apa de busuioc si 1-au ingropat in fata ferestrii linga zidul casii. Lua iel banii si fuga la muma-sa. Au trecut citiva ani si din acel serpe a rasarit un pom de aur. a inceput sa cerseasca.! ! ! TAINA MUIERII fi fost o muiere care ramasa vaduva si cu un copil. ca serpele te musca numai cind il calci pe coada. muica. pe copil il batjocoreau firtapi lui finca n-avea tata si muma lui eria vaduva. ia sa te uiti si miine ca serpele — ! — Ma este ursoaica ta a buna. in loc de poame.

intors. da caii bcgatului stau pe loc in balta si pasc ala chior iarba verde. top in partea lanta pinga cal si spaminta calul si s-a dus in stricaciune. — Muiere. gasi pomul de aur palit si uscat. a fost. Omul o data al sarac intreba norocul: m-am facut. cerura ei sa-i primeasca sa conaceasca. ca eu sint narocul 1-al bogat om care-i pazasc caii iou. iaca din balta un iepure. da al sarac a avut un cal si de oichii amindoi. alerga bucuroasa pe batatura si se mira cum de s-au imbogatit Odata. ca indarat nu s-a mai POVESTE CU UN A fost OM SARAC SI UNU BOGAT un om bogat. nu-1 tine nici scaunul. daca-mi spui cum de ati ajuns sa aveti pom de aur imi las boieria si te fac cucoana vestita-n tara. Ama intr-o zi de vara omul sarac pazind care ii mina calul in stricaciune. s-a dus si cu cinstea ta. muiere. Sara. vazind el cum se paleste muierea lui si sa vaita. intelege ca nu-ti pot spune. boli pina la noua. El isi lua lumea-n cap: ! cum isi cheama moartea — Unde pleci. Saracul ce sa faca. da si al sarac mina si el calul al chior sa pasca in balta.! ! ! — — ce Muiere. tot muiere. ca va fi atunci rau de noi Eu care-mpart si binele si raul cu tine. doi. boli luni. ii spusa boierului toata taina. sa vezi si sa te invat ce sa-i faci. aci pe loc. mereu. drept este sa stiu si eu tu ! tot stii si tu in viata trei lucruri sa nu faci: intii. 259 . sa gindeste cum sa-1 prinda iepuru. nu ma bate. top intr-o parte pinga calul al chior. sezind pitulat in papora pazind calul. Iarba verde pascind toti caii in toata ziua. de la lucru. mereu. cind veni omul ei de la tarina. sa scapati de mine o pacatoasa si se culca sa moara. Ea de miloasa ii primi. pindariu gasaste calul al chior in stricaciune si-1 mina in sat. Narocul o sa zica mai da-i o data. ca si asa de aci inainte nu mai pomul. tree pe acolo doi boieri. S-a uscat mutul iapa. da din iepure sa facu om si cind sa-1 bata pe omul prefacut din iepure zisa: Stai. Omul al bogat in toata ziua mina caii in balta sa pasca iarba verde. vin de la agelic . da tu sa zici asa: o data am dat. Da de al meu naroc stii unde este? — — Omul — mergi palme prins spusa: Stiu. facu ce facu si prinsa iepurli de picior. poale lungi si minte scurta. Sa nu-1 bati. sa ! stii si copil de suflet. Atunci pricepu ca muierea n-a fost cinstita si ca de aci inainte nu mai are noroc. sa bolesc si sa ma prapadesc. Boli ea o zi. a avut cincizeci de cai. doua. Muierea. numai doua sa-i tragi. sa — nu sa o ia. omul ei sa dusa la ea si de mila ei ii spusa taina Atunci muierea isi veni in fire. daca vreai sa cu mine. narocul tau s-a ingrasat. sa nu iai dai imprumut si trei sa nu-i spui taina muierii Muicaaa daca bas zici asa am sa ma culc. ma omule? — Ma due si eu une a dus de aur si am pomul Dus nici muiere. ca i-a luat norocul muierea si 1-a vindut strainilor. da noaptea unul dintre ei zise: — Auzi.

da-mi un pahar de apa ca sa beau si sa odinesc catava ca-s mort de ostanit. Bircaia poznariu lu aga la chesao de galbini si-i da ca sa aiba — de lunga vreme. ca o sa fie seceta si iar faci bucate. decit cere bani de tutun. care a fost acolo? — Mai barbate. Narocul spune asa: — Vino la piat. — Dar de uae vii asa de nacajit. iaca vine cumparatoriul si intreaba pe saracul: Vinzi calul ? Saracul Vind. 260 . mai la morari: Fugi. mai turcoaico. decit s-a plins ca n-are de tutun bani si i-am dat sa aiba de toata vremea lui. da ie destulat de tot de la voi. si du-te piat cere cit vrei tu. Turcu vedea ca a gresit baba lui si mai de graba dupa el cu calu cind vedea lenesu. unde durmea la umbra si hogea trece la apa cu calu. Saracul putin zabovi. de anul alalant pune porumb pe vale. Intr-o zi de vara. pai a venit fiinca punga de bani. Intreba turcoaica: — Dar ce face. sa nu te cunoasca. mai domnule. ca iote turcu — te omoara c-ai facut faina mare. Na hainele mele si da-mi pe ale tele. Saracul spune: Care-mi da mie bani cit io cer pe calul meu chior ? Nima nu-i da nimic pe el. ca eu vin cu cumparatoriu. du-te si cumpara doua vaci slabe ca de. Cind venea barbatu la batrina si la apa zicea: un dilator de pe la copilu nostru si i-am dat are de toate. sa-i zicem dinsu ca o sa-1 ajunga aga. face bine. sa duce la o baba de turc bogat. sa baga iatr-o moara. in piat. Zice omu din gura: — Buna ziua.: ! — De ce mie nu-mi Norocul a spus saracului: — — la calul al chior ajuti da m-ai la saracit si si am rams cu un cal chior. — Pai vin di pe lumea lanta — Ahaa. il indemn io pe el si-ti poate cumpara calul si-ti da bam cit ceri tu. — — — — UN OM DE PE LUMEA LANTAj A fost un om nelucrator. bre. da voia sa cam insele. De aci inainte a pornit sa sa imbogatasca saracul. Zice — Ce. $i lo calul al chior si cumparatoriul pleca. Pe urma la astia vorbe norocul spusa saracului: Pe vara pune porumb pe deal ca are sa fie plointe si a sa faci porumb. da 1-oi fi vazut pe copilu meu? — Pa cum nu 1-am vazut cind sint cu el intr-un pat. Da norocul saracului spusa asa: Ai loat bani pe calul al chior. stai ca sa-i dau si io vrun ban sa-i dai. Cit ceri pe iel ? Saracul a spus cit vrea cumparatoriul si scoate banii si-i da la sarac pe calul al chior. A. are de toate? — Are de toate decit n-are bani de tutun. mai. ale grasa daca iai pe vara ie zapuc mare si nu-ti tin la lucru.

1-intreba Unde e dus omu ala? — Nu-1 vezi cum fuge pe coasta. dupa ce a plecat Vlad. Da-si aduce amintea de Vlad ca sufere de foame. Cind mai pe urma si-a adus aminte sa scoata si vin pentru Vlad al ei si a Iasat cirnatul pe foe. Da au avut si ei un copil. da vinul cura. ca vedea ca ie in scurt. voi sa sa duca la baba Babo. vine Grivei ia cirnatul si fuge cu el pe maidan. ai luat banii ? Nu. ha. Catrina si cu Vlad. babo. ia mai de graba sa-1 ajungi. Scotind vin si-a adus aminte ca este cirnatul pe foe si poate-1 ia te pomeni Grivei A lasat slavina deschisa sa cure vinul si-a dat fuga sa ia cirnatul. Grivei s-a bagat subt patul.! : ! : : de faina pe Morariu face de nevoie. In vro zi s-a dus Vlad la lucru. Dupa ce i-au murit parintii. a spalat caldarea si a facut focul sa faca mamaliga. a luat un baiat sarac pe care-1 chema Vlad. Cind a venit cat ! Vlad. I-a venit timpul sa se marite. Turcu cam burtos. unde — A murit. Ea. pe la Dar dinsu incaleca calu si mai la opinte ! fugea. ce sa faca saraca de ea? Zice: — Vai de mine. ca baiat sarac n-avea ce sa faca 261 . cam prostuta si o chema Catrina. ca eu sint morari — — Zice turcu ama calu nu — CATRINA A LENE$A fost odata un om si avea o singura fata. Vlad al meu ma omoara cind o vedea Avea un sac de faina. a luat sacul si a cutrupit vinul risipind faina sa nu se mai vada. sa friga si cirnatul. Cit au trait parintii fetii. da ea dupa el si cum fugea tot rupea din el pina 1-a min- — pe tot. — Iar zicea turcu: — Pazam calu meu calea jumatate ajungea morariu pina 1-ajung de graba. da ce s-a gindit ea? Pina va fierbe mamaliga. El fiind ! cm la ea in casa. vazu ca e pacalit. Haha. S-a maritat. Ea se-ncura dupa el sa-1 prinda sa-i ia cirnatul. au ramas A Da amindoi. ce-ai facut. El i-a spus Cafrinii: Catrino. Dar dinsul se umplea el si sa facea bas ca morariu. Cind colo. copilu a murit si 1-a-ngropat in cosere subt ieslea boilor. Iar zicea morariu: Ce bani sint aia. Cind ajungea aga. in Dealu Mare. alerga la moara. a intebat-o: — Catrino. dar eu calul. era si lenesa din cale afara. Cind intra in casa vinul cursese tot. la plug. sa vii cu demincarea la mine. degraba e Atunci de graba ostanita. Vlad a dus-o bine fiindca o ajutau parintii. sau Glad. 1-am e copilul? ingropat subt ieslea boilor. tu i-ai dat banii de tutun. ! Adu banii ca te-am prins. mamaliga vai de ea arsa. ca sa nu mearga pe picioare baiatul nostru.

pe rind injghebati la loc I-au multamit lui Vlad ca n-au spart casa si pleca el mai departe. niste melcisori. bine ca venisi. ce-ai facut. cura apa de pe el si nucile nu le putea arunca. sa le vinda. Si i-au dat. doua. rudaresele laiatale cu oale. nimica. omu lui Dumnezau. a zis: — A — — — — — ! ! A — Ei. Da ea ce-a facut? impodobit ogeacul. a treia zi tree tigancile. a umplut-o cu nuci a suit-o-n — Ba. Si ea i-a pus in pod. pe rind. il injghebasa si sa caznea sa-1 scoata afara topoarale sa farime paretele si sa scoata carul. sa nacajea si sa omo- ra degeaba. eu nu gasii copilul. Gasi pe unul care facuse un bordei in pamint si tinea an sac deschis. straichini. fa. ma omule? ma. I-a adus banita. ii arata: — Ce Uite. fa ! 5 dat melcisorii. Ai. ia si nu pot sa bag lumina-n si ei. un — — — Ce faceti. fa. fratioare. ma. Si el 1-a intrebat — Ce faci. Cind vine sara Vlad. iti dam toate oalele. Sara cind a venit Vlad. mai. Mai oameni. Da pe melcisori dati ? Adu. s-a dus sa-1 dezgroape si sa-si vada copilul da n-a nimerit sa sape decit alaturea si a dat pieste un ulcior cu galbeni. a vazut maidanul. polita si cuiele cu oale si pe urma ce a mai ramas a pus pe gard in pari pina a terminat oalele. iar — — ma si Ce faci. ? — Pe toti ! — in el Aoleu. il deschidea. Bine. cu topoarale? Sa faramam paretele.! : A doua. ca sa scoatem carul. cu oalele — A Vlade. — Ai o banita? — Am. a batut-o. — a Ma. cu furca. mare lucru. in bordei si tot asa. Iaca. I-a multamit omul altul. si afara. daca dau faina. si pod. Vlade. — Cum o sa le arunci.a chinuit-o si a plecat si da peste un barbat. am facut un bordei asa. am — Pe toti. facusa piste un pe usa. fa. a treia zi. bine ca venisi ca eu nu le mai furseam. ulciorul plin cu galbini. si iote caznesc s-o bag cu sacul. lumea Merge el cit merge arunca nuci cu furca-n pod. omule? — Ma muncesc sa arunc nucile-n pod. nu da toporul incoa' ! A spart in bordei a facut un geam intrat lumina. linguri. ca ma omoara Vlad. il inchidea. merge el. melcisori i sa-i vedem Catrina le-a adus melcisorii. n-am dat faina. fa. Ele au luat banii si au tuns-o. Luasa si el a pornit mai departe. da gasii un ulcior si i 1-a aratat. iau. iar a mai facut nebuna ceva — Catrino. ca toata viata — 262 Mai nu puteam baga lumina in bordei. . dumnezaii matii alba. la oale si straichini Nu. Da Ainjurat-o. punei-i in pod. da-ne melcisorii. sint astea. gardurile pline cu oale. merge si da car in casa.nu asa. Vladule? Aaa. — Adu banita. fratioare. desfaceti o roata pe urma il ! alta.

ca o troaca alba in gradina. altu e schiop. Nuntasii zic: Ei vezi. cioc. dar mireasa mai inalta. pe ce sa cunoaste omul al insemnat? Aci pe loc. Si atuncea a zis: Catrino. acuma du-te la cimp la secerat. cam putin invatat si spusa la asta intrebare: Omul al insamnat are samnul asa e chel in cap. Ajunsa acolo. a luat mincare la ea. fratii sa duceau pe la ori. ajunge ginerile cu mireasa bordei: ginerile mai mic. si pornira sa intrebe mosii ai batrini. Ea s-a bucurat. eu cine sint ? Poate eu nu sint Catrina Pe urma i-a venit lui Vlad mila de ea si i-a dat drumul in casa. ca eria facuta pe masura alor mici. Ea vine si bate: Cioc. vesalii. da al de doi. Catrina e acasa culcata ! tirziu ? ! ea pe urma a zis: Daca s-a culcat Catrina in casa. zicea in sinea ei. sa ivi un om. ce faceti? li taiem picioarili ca sa intre-n casa. nunti. a zis Dumnezau sa avem si noi om inalt in casa. altu e ciung. Ma due. Cind sa intre in bordei mireasa nu putea ca mergea dreapta si sa lovea cu pieptul in usa. Atuncea Vlad s-a intors inapoi la Catrina lui. Vlad a pus cuiul la casa si s-a — — — Eu. Pe urma dupa ce a mincat a zis Ce sa fac eu sa secer. a aplecat-o si de citeva ori a bagat-o si a scos-o din bordei. Pai daca nu intra-n casa? Vlad a luat-o de cap. nu. — : Asa la unu ii darui Dumnezau doi copii: al dintii fu chel pe cap. da sa-i taiem picioarele ca sa intre-n casa Da el vazind. ori sa maninc? la sa mininc intii. ori e chior. Catrina — Pai Catrina e acasa. cind sa facu n-avu nici un samn pe el. Ce cati asa — Da-mi. Omu pusasa gindu pe-al mic copil sa-1 opreasca la el. a sarit Stati. ma due. de au ramas amindoi pe vecie impreuna. intii sa secer. ama chelu ieria mult neintales. om in casa. Ce sa fac eu acusi. ca eu sint Catrina — Nu frate. 263 . Vlade. da pe Chelu sa-1 dea ginere in casa. pina s-a obisnuit. s-a culcat. ca cineva. Pe vremea din 1-ai batrini vreme de demult. bun batrin omul care e insamnat Dumnezeu nu e norocos si bun de Intr-o casa de oameni. Da peste o nunta.! : : A plecat Vlad mai departe. Vladule. or e facut pe dos din doi frati. tata. aspru la vorba. or sa dorm o tira? la — — — — ! ! — — — — — la sa dorm la ! aer curat culcat. bucuros ca a dat peste alti oameni mai prosti ca ea. bre. Si — ! POVESTEA LU CHELU CU A TAINII A de la fost doi frati care crescusa aia cind sa insurara. Copiii crestea mult bine. voiau amindoi la o rnuma si un multe povesti si s-aude vorba de a povestit ca trai. cioc Cine e ? ! A durmit si s-a sculat sara. Vlade.

ara pina sara. sa botezam copilu ca-1 maninca lupu. Nu-1 lasa sa boteze copilu ca-i eria frica sa nu sa uite popa la ea ca e muiere frumoasa. cind a crescut fata mai mare. cind a fugi pin tufa dupa capre. Taina dete furis o troaca de apa la aha muiere. sa dusa la popa. 1-au incohit lupii si 1-au mincat. ca intr-o iarna mergind dupa lemne la padure. ea cu vacile de coarne si ara. erau inca calde. Venisa o primavara timpurie. sa-i dea de suflet si-i dete pe Chelu. Muma-sa plingea si amarita cum eria. lasa fire-ai a dracului copilu si nu mai crede in popi. sa ai grije de copii. el tine coarnele plugului. Venira turcii si-1 luara pe baiat la birul singelui. na. Tufica-ncoa'. ii facu mohvda si-i pusa numele la copii in molivda Umcea. sa injure ca nu-i trebuie lui mohvda. zisa muierea. ieseau aburii. s-a pus cu oticu pe muiere si a omorit-o in batai: — Na. care n-aveau copii la tineretea lor ce n-a avut copii. pina ce ajunsa copilu de vreo trei anisori. Cind colo. Traiau Taina cu Chelu tare amarit si greu. Taina zice lu Chelu sa sa duca cu o troaca la popa sa faca molivda. Chelule. Da Chelu fu baiat de insurat si sa-nsura. Tufica-ncolo. ca poate asa i-o fi fost lui scris. Cind a venit muierea din padure.: omu In satu ala eria un om cu o muiere. asa ca ramasa copilu nebotezat si-i zisera Tufica. — Chelu-i zice: Cind a vazut Chelu. si spunea ca din oasali lui Tufica a crescut ciresu. Taina ie fata saraca n-are incotro. De aia muierea cu om rau petrece ca vulpea in pustiu. i-a povestit cum si fata 264 . Lo oasali copilului si le ingropa in capul locului. pina la anul crescu acolo un cires mindru. ca nu-i placea numele. Da lasa copilu. Chelu porni sa blastame. Taina asa a zis ca un copii are si s-a gresit si cu troaca si botezu lu popa. in casa lui. Tufica a intrat in tufa. Chelule. mergea ghebejit numai sa nu-i iese muierea la fintina s-o vada oamenii pe drum. ii dete Dumnezeu rod si facu un copii. 51 ia o boala si moare nebotezat copilu. iar Chelu cu Taina pe deal la arat. s-a pierdut in padure si a dat peste el un lup. da au uitat de Tufica. Chelu cum o auzi se minie foe Aaa cum tu inca mai crezi in prostiile popilor si ale balelor ? Se pusa cu oticu pe biata Taina il facu capul dumicat cu oticu si o arunca in tufa s-o manince lupii. Da de Chelu iar nu s-a ales nimic. — Lasa. zburau ciocirliile in cer. i-a spart burta si 1-a mincat. i-a adus in poala opregului oasali bietului Tufica. nu-1 mai boteza. de doi ani. Sa ducea el cu galetile la apa in marginea satului. sa-1 manince-n tufa lupii pentru ca 1-ai botezat fara popa. — ! sa ma ma NEGEL IENICERU Era o fameie vaduva care avea o fata si un baiat: baiatul eria mai mare mai mica. ca-i zicem noi Tufica. veni la omu ce avu doi copii si-i ceru un copii. Nici la ora-n sat n-o lasa. copiii cind treceau cu vitele vara mincau cirese din ciresu lui Chelu. sa-1 faca ienicer. botezuri. n-avea nima-n sat nacazurile lor.. — Bre. lo o fata saraca. o chema Taina. da Chelu nu ere dea in Dumnezeu. sa nu te mai gindesti la Dumnezeu si la pui pe cheltuiala. Tufica.

iara le aseaza bine frumos si sa raseste sa le pazasca. unu din oameni zisa la ailanti asa: — Stati ca. ca in fiecare sara sa-i dea mincare si cite-o fata mare de petrecere. pescarul iara le aseza. top fugisera pin paduri si nima nu-si da fata ! Se gindira ei mosnegii satului s-o dea pe fata aia saraca. zice: — Nu inchidea ftearali omului. I-a mustrat. Yidra ce sa faca? Se duce el acasa si ia o pareche de fteara si le pune in urma vidrei in marginea apii si dimineata pescariul se scoala si sa duce sa vada ftearali ce a prins. Muri muma-sa si pe fata o luara niste unchi si o crescura. Da oamenii ce a stat in loc. ftearali inchisa. cind oamenii ajunsa la ftearali. Dar in sat nu eria nima. ei nu m-au lasat. Ftearali sa inchisa. La mijlocul noptii aude din lemn o gura mare de oameni. omul sa raseste. Atunci el si-a dat seama ca despre el era vorba si a zis: Fata. da ea plinge cu hohote. avea insa obiceiul turcesc. In sara a de trii. sa vii? A — — Pai chinejii satului. Crescu ea gogea mare. sa sa araneasca si el. Da cind a vazut-o el a zis: Amarita asta de ce-o fi venit? Cine te-a trimis. fata. iar el ca ienicer s-a dus la sultan sa-i duca birurile. vede o vidra iesind afara din apa. Cind fu in varsatul zorilor. sa duce la fteara pescariului si a ridicat cracu in sus si besi: pirt in fteara. — Tata ai? — N-am tata — Muma ai ? — N-am muma. iar ei i-a dat bani. dracii apoi ii spusa 1-al ce besi ! 265 . — Fata s-a zauitat si a vazut. o fi vun sarac. fiinca avea un negel in crestetul capului. Ala ce a zis stati in loc. Cind veni la fteara. doar acuma vo prindea. n-are incotro. ce a prins si vazu iara ftearali inchisa. Oamenii care stau in loc. uita-te in capul meu si vezi ca eu am un negel in cap. Da frati-su avea un negel in cresteru capului. — Da frati ai avut ? — Muma spunea ca am avut eu un frate si si si 1-au luat turcii ieniceri si spunea muma ca 1-a chemat Negel. iar sa duce sa vada ftearali. s-a dus pe margine la o apa sa prinda peste si mergind pe marginea apei. omul sa scoala de noapte. In sara alanta. cerut el sa-i aduca omul si fata. prinzind peste. lasa sa prinda si el ceva. Vorbind ei. ! POVESTE DESPRE UN PESCAR DUPA PESTE A fost un om care s-a zanimit in toata ziua dupa peste. Fata s-a dus. Pescarul s-a gindit s-o prinda.! 1-au luat turcii pe fratele ei sa-1 faca ienicer. a inzestrat-o ca sa se marite in Tara Romaneasca. omul sa sui intr-un lemn stolos si pazaste ftearali. da baiatul a crescut si el mare si a ajuns birnicul imparatului si tara turceasca 1-a trimis in Tara Romaneasca sastringa banii de pe tribut pentru sultan. a murit ea plinge. — Da cum a murit ? — Muma a murit. era fratele ei A chemat el pe unchii care au dat-o pe fata sa petreaca impreuna cu ea si le-a spus cine este el. venind drept catra ftearali lui. colea in drumul nostru unu a pus ftearali in poteca noastra. Da el a tras la o casa de romani. care-i deschide ftearali Pina acuma de trii ori. Intr-o zi.

FRAJI DE CRUCE si Cindva. da dracul mai adasta sa mai dea o data. Omul ridica odata sus ciumagul. La o vreme aminata. Mare pe minte. sa se ingroape deodata. omul sa zica. in lemn sa pazasca iel Sezind in lemn omul. care fu prins de picior. io rabd. ca e buna de leac. dete Dumnezeu ca sc-ntilnira. intr-o zi cu soare. sa nu cake juramintul. Omul care pazea din lemn tot vede si aude ce zic ailant draci. dupa ce n-a dat de doua ori omul in ei. brazii si paltinii sa le fie nuntasii. Dracii zice 1-al la fteara. ftearali sare in sus si-1 apuca pe dracul de picior. daca — O sa te bata o data. Mai la urma pastorita mai stelele cerului facliile. dracul plesni in fteara. de demult un cioban si o ciobanita s-au suit cu oile la munte s-au pierdut unul de altul. iar Apoi se jurara pe sfinta luna ca se vor purta cu credinta unul fata de altul. de-te o data tare in dracul. iar de va muri unul din ei si va uidi altul. Pusa negru si pleca la reca sa puna pusa butucul de paducel pe pamint aseza ftearali pe butuc ftearali . Dracul zice: Mai da-i o data. da noi ne ducem. Dracul — Da ce sa-mi faca. Omul lua ftearali si pleca acasa cu ele. ce ai catat ti-ai gasit. dupa ce crescura mai gata de casatorit. 266 . ce le nazari prin Sa faca nunta pe virful muntelui. stie ce-1 adasta. da de-o da de doua ori. facu butuc de paducel ftearali. sa facu tot cenusa si omu lo toata cenusa si o imparti. ! neincrezatoare ii zise barbatului sau. asa sa stie omul care a pus ftearali sa faca un butuc de lemn paducel negru si sa-1 puna sub fteara sa vezi cum te prinde in fteara pe tine. ama mine. Omul care asculta din lemn cum spusa dracul ca sa poata sa-1 prinda pe al inchide Omul ftearali. besi: pirt in fetara. stie a — dat sa dea. Omul veni mult aproape cu ciumagu. nu mai da. viul cu mortul Fiecare saruta pamintul si cutitul. gras si fumeaza tutun. Da in fteara sede prins un drac marc. Si iaca-asa. facut Ama sa m-am frearali. iaca iar vin dracii gomoind drept si in catra fteara. ca om supus oacatelor. si sa sui iar sa dusa acasa. le-a fost bucuria gasindu-se si dupa ani de zile cutreierind cu turmele plaiuri nevazute nestiute. moare io il rog sa dea incodata. ca odata m-am facut Dracul. care paza ftearali sa cobori din lemn si cu un toporas facu la lumina zilei un bun ciumag si veni la fteara. apoi isi jurara credinta. cind ajunsa inchida iara cracu mult sus. ama omul stia. Ailanti draci vazura cum il prinsa ftearali pe alesu de picior.: ! ! in fteara. iara dracul sa alege ! din ailant vine sa ftearali. Dracul sa umfla. — Daca da Odata in spune ma prinde? el. — de picior: Omul — Omul — Am zice: dat o data. ridica prins Sezi tu aicea.

Parintii le facura nunta mare si frumoasa de se duse vestea peste dealuri si vai. Pe la o vreme in ciobanita dete o boala grea care o dobori si in scurta vreme muri. De bucurie ca cei pierduti si socotiti ca morti pentru totdeauna. Dar nu era chip nimeni sa-1 induplece de la horarirea luata caci juramintul fiind sfint pina la urma duce tot la moarte. ma omule. Tot natu-i fericea ca se iubesc si au turme de mioare ca nimeni altii. Baiatul adormit precum era. Ea moarta.Asculta. Parintii se sfatuira cu groparii si lemnarii sa-i lase o deschizatura iar si sa asculte strejerii daca tipa si cere In chipul asta cei mai intelepti socoteau sa-1 scape de la o pieire sigura. apoi i-a dat un amnar. mosu i-a scris pe marginea leaganuiui o scrisoare pe care a impaturit-o-n patru. Bine. Da el in groapa o ia pe sotia sa in brata si adoarme dus. cum sa fie pedepsit? Sa fie pedepsit de Dumnezeu. vazuse I se facu mila visa ca a venit la el un mos cu barba alba pina-n briu si 1-a-ntrebat ce cauta el in groapa cu moarta? Iar el i-a povestit mosului ca s-au luat din dragoste si s-au jurat asa sa faca. Mai apoi. iar juramintul pentru el este lege. iar pastorul care-si iubea ca un nebun sotia adormi dus linga ea in fundul pamintuiui. Mama-sa. au inviat. Eu zic sa nu fie pedepsit de Dumnezeu si vezi tu muntele acela ce-si inalta piscul spre bolta cereasca. precum le-a fost juramintul. muiere. Tata-su pusa un ulei ca sa aibe cu socul rasuflatoare. de acolo din virf sa se arunce singur. o cremene si o lumina zicindu-i: — 267 . si — — — — Intr-o noapte iesi Maica Precista in cale spunindu-i ciobanitei sa mearga pe dira de luna si stele pina iese la luminis. Nunta a tinut o luna si inca o saptamina si mai o zi. Bietul barbat degeaba se batea cu pumnii in cap si isi jumulea parul ca muierea lui murise pentru totdeauna. Linga grcapa ramasera strajerii sa traga deloc pamintul de pe cioban ca stiau ca e inmormintat de viu. caci unul fara altul nu pot trai. Lumea sta cernita din crestet pina-n glezne. prin inima unui soc sa-i vie de afara aer ajutor. isi da el cu planurile lesinat pe trupul rece al iubitei sotii. Mersera ei ce mersera si intr-o zi cu soare detera de lume si lumina. Peste noapte Dumnezeu de sus priveste pe pamint si vede toata lumea la rostu ei. eu am s-o scol si pe ea din morminti. iar carnea sa i-o manince vulturii. tata-su si neamurile toate in zadar incercau sa-1 opreasca de la acest pas necugetat. ori silit in prapastie. dar daca unul dintre noi va gresi minat de diavol. Se ceru lemnarilor sa faca leaganul mai lat. numai un om viu sta in mormint cu sotia moarta in brata si plinge Ce sa faca el acuma ? Asa ceva nu mai si suspina de ti se rupe inima nu alta si scobori jos pe pamint. zise omul. daca ai tu atita credinta in muierea ta. Si asa se culca pastorul viu linga pastorita moarta. asa sa fie de la mine si de la Dumnezeu si plecara in nestire cu turmele de oi pe steiuri depiatrasi codri fara margini. mai baiete. Groparii trasera pamintul. gata sa moara de viu. ! i Atunci mosul i-ar fi zis: Bine. ca asa s-au jurat ei cind i-a cununat brazii si paltinii din munte. facind pacat va calca juramintul. ca sa vezi si tu vreodata ce credinta arc si ea in tine. daca tu asa doresti. si el viu. ca sa aibe si el loc. ce il facea sa moara cu zile. iar mai la urma si de satul lor. De ce n-ar muri deodata decit mai tirziu. precum el vede.

negustorul tragea sa moara otravit.— de ia De si indata ce te vei destepta din acest vis aprinzi lumina. asa cum il sfatuise Dumnezeu in vis. In clipa zborul mai la urma soptind amin amin amin mosul ii trage o palma zdravana baiatului si moartei. fie fara treaba. : ! ! ! isi pleaca in cer. bea vin. ei erau morti si astfel o pornira in lume sa-si gaseasca norocul. se gindi ca nu se cade pentru un purece sa arunci patura pe foe. Si asa ea in citeva zile dete cinstea pe rusine. ii toarna otrava in paharul cu vin si-1 omoara pe barbatul ei eel bun si credincios care se ingropase de viu pentru dragostea ce i-o purta. Merse el cit merse si osteni. Cind a vazut el una ca asta. trag pamintul in graba mare. Ca sa ramina cu ofiprul.mai tare ca la caprele rasfirate pe ogasegata sa speriepe sotia sa multiubita. iar pe muiere a lasat-o acasa. 268 . Aici este frumos si aici este de trait ii zise muierea pastorului. Ce sa faca acuma? Mulse lapte de la mioarele sale si-i slobozi cu sila pe gura pina ce 1-a-nviat pe bietul si nefericitul negustor. Dar cum fiecare este stapin pe capul lui. insa el ramine linga sotia sa. gindindu-se de ce lucru sa se apuce pentru a putea trai. Se oprira deci aci. rachiu. cind se vede cu lumina aprinsa in groapa zbiara ca din gura de sarpe. cremenea si lumina. Asa mersera ei zile si saptamini pina ce ajunsera intr-o cetate mare cu ziduri inalte albe si scaldate in razele soarelui. iar mai apoi incepu sa citeasca din cartea lasata. si-a luat lumea-n cap punindu-si in sin cartea. cu treaba. cum il aud. In cale il ajunse — un Buna soldat: calea. Ea lua banii toti strinsi de omul ei cu truda mare si pleca in lume cu ibomnicul. Isi aminti de vorbele mosului spuse in vis. Mare le fu bucuria tinerilor si Dumnezeu din cer isi sterse lacrimile. La or cafea si fie cafenea. un amnar si o lumina. Pentru cei ai casei si lume. ca tot ce face timpul tot el este si eel ce desface. Qnd colo. Merse el dupa butii de rachiu si se cam zabovi. deck al Trecuse gogea vreme cind negustorul nostru porni prin sate dupa tocmit beutura. ca la orice birt: vine lume de tot neamul. nevasta-sa se scula. Baiatul. Cind baga mina-n sin da de o carte. Insa la coliba parinteasca nu era chip sa se mai intoarca. iar sopul ii ramase trintit jos cu spume la gura. Aprinse cu amnarul iasca si lumina. mirare mare. sa citesti aia. iasca. praful cafenelei este calcat mai des bisericii. mai frauoare ! ii zise ostasul. Nu le-a trebuit multa chibzuinta ca s-au apucat si au deschis in mijlocul orasului o cafenea. Asa s-a-ntimplat ca de data asta vazindu-se cu capul pe umeri. Da-n vremea aia s-a potrivit sa treaca un cioban cu oile pe alaturi de cetate si ce-i da lui in gind sa se uite pe fereastra in cafenea. iar lume este multa. il dezgroapa si vreau sa-1 ia acasa. Dupa ce citi de trei ori. Dar muierea lui glumeata din fire s-a luat cu un ofipr tinar si frumos si s-au iubit. amnarul. Ofiprul incepu sa umble cu momele impanindu-i capul cu fel de fel de lucruri rele si viclene. insa oameni sint pupini. trei ori scrisoarea. nu i-a venit sa creada ca timpul pe toate le schimba in lume si se schimba si iubita lui nevasta. Strajerii. asa cum s-a jurat tinguindu-se peste trupul ei rece ca gheata. Omul sa aibe rabdare. ostaniti si sleiti de vlaga.

care-i povesti trista intimplare cu muierea lui mergind impreuna. sa-i dea pe amindoi ordonanta la vreun ofitir blestemat. De acum omul avea in ostas ortac si astepta de la el sa-i vada patimile de ostas ca unui adevarat frate de cruce pastrator de juramint ori asteptator de moarte. Soldatul scoase spada. el are un frate ostas de la care vrea sa-si ceara iertare si sa-si ia ca toata lumea ramas bun. dar auzind imparatul. Spalind-o el pe picioare. lucru zis si facut. ca nu se pricepeau nici la teorie. Gendarii nu fratele sau si sa-si faca vrura. Asa se petrecura lucrurile mergind el cu ostasul in iume sa-si gasasca un capatii. curat si mai scuturat. numai sa scape de el. $i cum era slaba de minte. $i asa bietul om isi astepta osinda cea nedreapta Bietul sta in om numai sa recunoasca tari ca sa nu mai scape cu viata. taind-o la git pe tinara fetita. numai ca nu lesina de frica vazind dovada ca banuiala ei se adeverise. Ofitirul care-i luase muierea il ceru chiar pe acest nou ostas intrat volintir. fata de altii. sa-1 vada lumea si |ara ca nimeni sa nu mai faca ce-a facut el. Ce sa faca insa plotonierul cu ei in front. Veni un calugar barbos cu o carte-n mina sa-i ceteasca rugaciuni inainte de moarte. doar o spune adevarul. sa-1 puna pe ostas s-o spele pe picioare. Ce sa-i faca ea acuma ? Sa-1 omoare. nu statu mult pe ginduri si intr-o noapte ii fura pe cind dormea sabia din teaca. apoi isi jurara credinta pina la moarte. porunci sa fie adus numaidecit dupa obiceiul stramosesc iertaciune. nici la minuitul spatiei si scutului cum era pe acea vreme indepartata. Multimea il privea ingrozit5. cu broaste si serpi. ca cica zor nevoie. Din vorba-n vorba. baga el de seama ca soldatul era om de omenie si cumsecade. Avind ea si o fetiscana in casa isi facu planul s-o omoare zicind gendarilor ca soldatul a ucis-o de gelos ce era. Dimineata ea rascula mahalaua tinguindu-se ca tilharii i-au ucis fata din casa de au lasat-o saraca. 269 . de aceea isi puse in gind sa se faca frate de cruce cu ostasul. pina aflara unde este ofiterul care i-a furat nevasta si cerura sa fie primiti amindoi in oastea imparateasca. iar mai apoi in mijlocul orasului i s-a ridicat spinzuratoarea. Dar muierea lui nu l-a cunoscut. il legara-n lanturi si zdup cu el la temnita cea neagra. macar ca o slujea din zori pina-n scapatat de soare. nu stiu cum se face ca-i cade caciula jos si ofitereasa care-1 asemuia cu fostul ei barbat. flamind si biciuit fapta ce o facuse. om judecat si cu scaun la cap. taie in cruce pe bratul sau si al fratelui sau. supsera singele unul de la altul. fiindca i se parea ca este mai zburdat. Da el tinea una si buna ca n-a omorit fata. Dupa o asa de mare isprava ii puse in teaca sabia si se prefacu vicleana ca doarme. ci era cumpanit. ! — apa pina-n briu. din oras in oras. Gendarii ii gasira sabia ostasului minjita cu singe. L-a mirat ca acest soldat pe unde trece nu lasa urme pirjolind pamintul ce nu este al sau. Calaii insa il cercetau si-1 rasucea. Si cum tot patitul este priceput.Multumesc dumitale raspunse nefericitul om. fu dus sa-si sape singur groapa. pe toti ii asculta si pe putini ii credea. Mai la urma judecata era facuta sa fie spinzurat. Cateaua varsa venin si turba de minie nestiind cum sa-i faca facerea curmindu-i firul vietii. Mersera ei din cazarma-n cazarma. ori sa-1 bage la robie pe vesnicie. inainte de a pleca ferecat cu lanturi intii Mai pe cea lume. il scuipa si-1 blestema pentru faradelegile sale. insa el nu primi. doar. intr-o sara ce-i veni muierii pe chelie. Cind colo.

ca si asa nu-mi ajuta la nimic lacramile de la mine ca eu mor nevinovat. care auzind despre spusele sale. caci nu i se cuvine tilharului dupa legea pamintului. frate-meu si cred ca o sa ne vedem in curind. innebuniti de durere era cit pe-aci sa le crape fierea-n ei de bucurie. rupt si gol. Dar el nu s-a lasat pina ce noaptea pe furis a dezgropat-o pe fiica-mparatului in timp ce strajile plecasera dupa beutura si citind din acea carte frumoasa de trei ori. iar pe frate-su 1-au spinzurat in amiaza mare. apoi i-a citit din acea carte sfinta de trei ori si fratele sau de cruce s-a pomenit din morti. fara pic de cruce la cap. bocete si tristete. caci n-o sa fie uns de Dumnezeu in domnie dupa moartea-mparatului. stii tu cind ti-am povestit — Am priceput tot. Sa-mi dai pe fiica-ta sa-mi fie sotie. Au pus ei la trasura opt telegari albi ca spuma de mare si au luat tara in lungis da si-n curmezis pina ce au dat de orasul unde era nevasta lui cea necredincioasa cu ofitiru. si a-si fringe miinile mai frate-meu. ziceau mai marii preotilor. Ostasul insa la mijlocul noptii s-a dus de 1-a dezgropat. Ce se mai intimplase? Fratele sau de cruce afla chiar din gura lui nevasta-sa ca ea 270 . il vazu fratele sau de cruce. Cind mai la urma afla ca de curind murise singura fecioara a imparatului. Gendarii si calaii 1-au impins in multume. Noaptea s-au dus si 1-au ingropat ca pe un hoit de cal la o margine de drum. Dupa asta s-a facut o nunta mare si frumoasa. sarmanul tata si mama. incepu a plinge plinge. Si-a luat indarat cartea. Si asa plecara toti imparatii de la nunta cu buzele umflate. iar el in loc de toale plugacapata toale-mparatesti. fata imparatului a inviat Cind i-a calcat pragul imparatului cu fiica-sa de mina. pe cind eel de omenie. 1-a crezut ca este ori vreunul care umbla cu inselatorii ori ca are in fata vrun nebun. iar tinerii plecara prin imparatie sa se plimbe si sa-si cunoasca orasele si oamenii biruieste pace aduce. A colindat el in lungis si-n curmezis cetati. iar nu peste gloata fara minte si judecata. Insa batrinul imparat ii linisti spunindu-le ca se cuvine sa-§i dea fiica dupa un intelept. sa ti sa faca aia ti se va da si face. amnarul. Dar in oras vilva mare ca se astepta imparatul eel mic si ca era ziua de osindit la moarte a fratelui de cruce al micului imparat. Vracii si doctorii chemati din toate colturile lumii n-au avut ce-i face asa ca la palatele mari imparatesti era multa tinguire. Ce sa faca el acum? Sa bata la portile imparatesti ca sa-1 primeasca cinstitul de-mparat. Na cartea asta. baiete. Abia 1-a primit bietul imparat. sa-ti fie marite-mparate ginere. iasca si lumina si s-au despartit. iasca si lumina pe care mi le-a dat mosu ala. orase si sate. alungat de multimea cea nejudecata. a aprins cu am- — Nu lui. Numai tu sa afli narul iasca si lumina.! ! Cum de mila tale. a zis fratele sau de cruce stergindu-si lacramile si tucindu-1 pentru cea din urma oara. Ce ceri. dar nicaieri nu si-a gasit un capatii. Si dus a fost. caci infeleptul ca nu cu tacerea pe orice nebun si tot inteleptul la norod multa liniste si lipsit de minte numai tulburare si necazuri. unde-o da peste oameni. numai ca de rautatea lumii trebuie sa piece undeva departe. resti — — Imparatii care venira din toate colturile pamintului se impotrivira zicind se face un imparat sa-si dea fata dupa un cioban nating. Dar nefericitul om i-a spus fratelui sau de cruce ca are sa-i scrie si o sa-1 cate. amnarul. caci asa a fost scris ca un om de rind.

Deci judeca bine daca vrei sa nu mori. De aceea. fratilor — Cind privi Capitane. spunindu-i Mai firtate. ce zici. cerindu-i sa-1 cheme pe ofitir sa puie capul in cinstiti si drepti — ! streang. Dar ostasul ii povesti intreaga intimplare cu faradelegile de la casa ofiterului unde el ajunsese ordonanta. Mare Sa fii blind la toate. ca sa scape de barbatul ei. Apoi se adresa multimii. ar merita sa i se taie capul cu satirul si a i se arunca la ciini. Imparatul aprinsa lumina si-i ceti la cap de trei ori acea rugaciune facatoare de minuni si ostasul se ridica din cosciug. e tradator de tara. si batrin cu barba pina-n glezne ingenunche in fata imparatului sarutindu-i picioarele ii zise: Un — Marite imparate. vezi ca — spurcat si taler catorii nedrepti si fatarnici. caci cine e nevinovat va invia. Cind tocmai sa-i puie streangul la git calaul ostasului sosi imparatul cu imparateasa cea tinara. Slavite imparate.: ! pe slujitoare. iar in locul lui in streang vei sta dumneata eel care-1 invinuiesti. Lumea ramase uluita si inmarmurita ca in fata unei minuni nemaivazute. Dupa ce muri il pusera in leagan bun pentru inmormintare. In zadar se ruga el sa fie crezut ca nu e spion. Pina und' se poate. judecatorii si gendarii il gasira dupa spusele ofiterului ca este tradator. omul curat si nevinovat a inviat iar eel cu doua fete singur si-a sapat groapa ? lata ca vremea scoate la iveala si arata lumii minciunile. dar in loc sa i se faca dreptate. Imparatul se apropie de ostas. crezind ca acesta va iubi-o va necinsti si pe ofitir. capitane. iata-ma acuma ajuns ca imparat Am plecat in lume precum ne-a fest vorba sa te caut si in imparatia mea iaca am dat de tine chiar in ceasul eel bun. luminate. ca nici in ruptul capului un ostas nu avea crezamint la stapinire nici cit negru sub unghie. Da 1-ai rai da moarte ! 271 . dind dusmanului secrete despre ostirea imparaa taiat-o si-1 teasca cu care se afla in stare de razboi. Acum rasuna glasul norodumi care vine cu inversunare nebiruita si putere neintilnita si cere moarte pentru tine si judeEi. El s-a dus la marele judecator sa-i spuna despre omor. Este eel mai mare dusman al patriei si al — — — — E neamului. ca nu e tradator si ca dimpotriva ofiterul si amanta lui sint necinstiti ca si cei ce cred in mmciunile lor. Acum a venit vremea sa-i judecam noi pe adevaratii vinovati care nu trebuie iertati nici de catre imparati. ! zise tinarul imparat. zicindu-i: Stati. mai cu luare-aminte il recunoscu pe fratele sau de cruce intrebindu-1 daca se simte vinovat. eu sint fratele tau de cruce. e spion Sa stii ca daca e nevinovat dupa ce-1 veti spinzura eu am sa citesc dintr-o carte si va invia. marite imparate. Atunci imparatul facu semn sa-si faca treburile calaii si judecatorii cei pina ce fratele sau de cruce fu inaltat in streang macar ca striga ca este nevinovat. Atunci tinarul imparat il chema pe ofitir. i se ridica spinzuratoarea. el este un mare vinovat. fiindca eel nevinovat a inviat. e vinovat ostasul tau? vinovat. ca e cu judecata nu e cu lopata.

ca asa sint oamenii supusi pacatelor. Multimea privea la toate astea cu groaza si cu multumire. care apara pe eel nevinovat. Ce cinta pe fatl. urmat de norodul fericit si multamit ca au dat peste un imparat drept si injelept. apoi o-ntreba daca nu cumva are si ea pe suflet vreun mare pacat si n-a calcat vreun juramint. ceru poporului sa mai stea ca mai este o judecata. iar credinta voastra sa n-o dati orisicui. caci: Fetita frumoasa. daca nu-ti amintesti de juramintul dat fa{a de barbatul tau care s-a ingropat de viu o data cu tine si care te-a-nviat din morti. Imparatul i-a aratat piscul. eu am sa-ti amintesc de toate. sa ne ducem la lucru. Bine. caci orice tirg se sparge si tot inceputul are si sfirsitul. zise imparatul. §i asa veni vremea de se adeveri ca omul are mai multa credin|5 si virtute — decit muierea. Se gindira ei. ce sa fac5. N-avu juramint $i nici crezamint MOARA LU $EBAN Triiau odata intr-un saraci. Plecara toti trei si ajunsera in valea Caligioaiei la Orman Gripa. povesti trista intimplare. Atunci eel mai mare dintre frati zise: muma si fara tata. sa cumpaniti mai intii si sa n-o dati porcilor. Si-i arata semnul sabiei din crestet amintindu-i de omorul slujnicei. Dar cind vru sa piece. Poporul privi nedumerit si nauc. omul sa judece cu capul si nu cu inima. — Insa imparatul i-a amintit ca ea a cerut ca eel ce va calca juramintul sa se arunce in prapastie din piscul muntelui cu virful infipt in cer. Linga caprareata. vulturii sfisiindu-i resturile ramase din trupul ei eel blestemat.! Imparatul se ridica in seaua calului scoase sabia si porunci ostirii sa-i puie in streanguri pe judecatorii necinstiti si ofitirul mincinos. ea s-a urcat ajutata de ostasi. Dar fiindca-i anevoie a cunoaste ce altul gindeste. Muierea infipse capul in pamint rusinata. Cu iedupi-n brata. Dupa asta ea a inceput sa plinga. fara sat departat trei frati. $i intorcindu-se imparatul catre norod. unde vom putea si unde vom nimerea. El o chema pe sarmana femeie spunindu-i cuvinte de imbarbatare. iar din virful cerului s-a prabusit in prapastie. Fratele eel mai mare zise la eel mijlocari: —O 272 . ca sa-si afle piinea pentru gura si sa traiasca si ei ca toata lumea. care ramasera de timpuriu se sucira. ce sa dreaga. spunind ca n-are nimic pe suflet. cerindu-si iertare. In mijlocul pietei fosta lui sotie isi stergea lacrimile sub picioarele ofiterului care atirna-n streang. precum eu am facut la tineretele mele. iar mai apoi zicindu-le: Luap aminte ca frati sintem si se cuvine sa tragem invatatura ca numai acel om gaseste mai bine si mai frumos. De-aci pleca imparatul cu sotia sa. fratele de cruce.

in moara parasita. un lup si o ursoaica. sa ma due eu s-o vad? — ! — — — 273 . dar mi-te de Mai bine sa-1 lasam adurmit in padure Cel mic. Peste noapte se abate din cale o vulpe. cum se scula. fiu la ! — — Vreau sa oaspe Si Bine. sa-1 mai ducem cu noi el ? si pe eel mic ! Nu vezi ca nu putem gasi de si lucru pentru noi. se sperie caci se vazu singur fara frati pe linga el.: „Ce sa fugim". dar toti tristi. vazu mare inghesuiala de ichimi. Atunci pacurarii cazura pe ginduri si se mirara ce vrea copilul cu berbecul Dupa ce se chibzuira. ca s-o vindece numai pe fata de crasta si nu puteau. Mai intii vorbi vulpea: He-heee suratelor. Va dau o suta de galbeni sa-1 jungheati ! ! pe lor Chisem. se auzira in departare cintind He-hee maninc miere — si eu ma due Cind cit pot. Nu era nici o vietate. picurari. Sara se strinsera pacurarii pe linga foe si fiecare incepu sa pricajeasca cum se pricepe si cum il taie capul. intra in moara si stau la taifas. lapte. Cum intra in moara. zicind iesti catre pacurari: cocosii. in cimpul de la Voinita. $i se duse el Hai. Ce era sa fac Sa vin sa ma adapostesc in moara. scoase maduva si zise: Eu plec ca am treaba. unde numai dracii isi fac noaptea culcus ? Atunci ficiorul raspunse Uite. Vulpea. Auzindu-1 sa ursoanea. Atunci lupul. intuneric bezna. unii intrau. Copilul lua paralele si fugi la bilincu Lugopci. apoi pacurarul eel mare ii pofti la masa. 1-intreba pe fecior: Tiii. Cocosul. pacurarii taiara pe Chisem si-1 tiarsara. Veniti sa mincati Nu. copile. eram trei frati si in timpul noptii fugira. sla junghiem berbetili ca sa luam parali ceste? ceilalti frati raspunsera: "Ti si — Tunti sla junghiem ! Ficiorul le dadu suta de poli de aur. Ce nu ma vor pe mine. Ca sa nu-i fie frica. se crapa de ziua. eu dau tircoale pe linga garduri si mine la puici timpurii. zise fratele eel mare: eel mai gras si bun Chisem berbecul ! — Atunci fatim fratre. Coapsera piine in cuptor. ce plinse. Du-te ia sacul de poli si mergi la bilincu Lugopci si cere-i sa-1 junghie pe Chisem berbecul. este-n pod un tagircioc plin cu bani pitulat de hoti. Fata imparatului e bolnava de crasta. se scula zicind: Daca e asa plec la bilincu de oi al lui Lugopci sa maninc o oaie stearpa Dupa — ! — si grasa. o porni in jos si ajunse la Moara lui $eban. ii raspunse un slujitor. Ficiorule. Copilul frinse capul la berbece. nedumerit. in afara de un cocos pripasit prin asta moara parasita. sc due si vin. incepeti de cinati. mincati acuma la fata imparatului. plinse amarnic. Intreba el pe slujitorii din fata portilor: Ce-i aicea? Vad lume care intra si iasa. iar pe mine ma lasara adormit in padure. flamind. ramii ! ramase — — Avem cas. ! ii zise: la un iavore mare. lupul moara ramase feciorul si — ! — — ! voi in asta-sara la bilincu. un ficior aici Ce cauti. Stau ciuci pe coada si se nacajeau ce ispravi au mai facut fiecare. si ursoaica fugira care-ncotro dupa treburile lor. iar in cocosul. altii ieseau. urda si pine. sa-i iei maduva din cap si sa mergi cu ea la fata imparatului s-o lecude crasta. intra in cosul morii si adurmi. Cind la poarta imparatului. eu nu cinez zise feciorul.

fara sa dea o para din buzunar. auzira si fratii lui ca la cimpui de la Voinita se maninca. Eram trei frati. Sa vina lumea sa manince. vazu cum vin pe drum ! — si le porunci la izuichiori: Ceia doi oameni. Si-i ridica un han frumos. ca tot rastoarna carele cu coada. L-am parasit in valea Calagioaiei — — — Eu pe capul cit vreti sim frate cela mic ! ! Ei atuncea se mic si nu puteam nu stim ce si fasi? mirara. bea si doarma. iar cin' sa fuga sa-i puneti in odaie si inchidep.: ! Mersera slujitorii de-i spusera imparatului ce vrea ficiornl. nu spui. o unse pe cap si pe unde avea crasta. bea. mincati. ! Yrem sa ne spui stina di unde rise. de unde atita bogatie era si lui. Sa intre si el Destui au intrat si nimic n-au facut. Daca-i sarman din popor. eu il vreau de barbat Imparatul n-avu ce sa faca si marita fata dupa feciorul sarman. sa bea si sa doarma si nimic sa nu plateasca. se plinsera la doi oameni — izuichiori Toata lumea vine. Sa vie la mine-n odaie zise feciorul si izuiciorii ii adusera pe cei doi oameni. sa afle cum s-a imbogatit frate-su: — Nu. zicindu-i: Tata. — Bine. sa-mi fati un han in campu di Voinita linga un iavure mare si sa dau bacsis la lumea nevoiasa. unde lumea venea. Si se sculara si se dusera la acel loc minunat cu lume multa. ce bacsis poftesti.si tu vutia cesta. Feciorul. ei sa vina sa plonga la mine. Degeaba-si tine capul in poaleie ma-si. ca-mi lecuisi fata? Atunci copilul zise: Eu voi civa. dormea si fugea. nu poci. Pe urma-1 intreba pe ginere: Hei. Le adusera mincare. Vazind ei ca nu este cu dreptate. zisera cei doi frati mai mari 274 . din popor. ! sa-1 Di unde it? Noi im din Macedonia. — Nu si trebuie sa stiti Le raspunse fratele eel mic. cari vin sla dati sa manca. minca. poate ca el va face vreo minune. sa ni dutim si noi zisera ei. Dimineata cum se scula fata. necajita si vesela ca aici toate pe degeaba se primesc. iar tu esti de vita impa- — ! — — — rateasca. unu luam cu noi. da ista-i ficior sarman. fuge ne inchideti? — — — si nu plateste si numai pc noi si-i Sa-i spunem la cirbagoaia. minca. nici una. bea. ficior. ca si noi — Nu — De poci. Fata sari-n sus ca iedul de bucurie si merse la scaunul lui tata-su de aur pe care sedea. — — ! Ai. Ficiorul intra in odaie. nici alta. era sanatoasa. Insa dracu baga colacu. beti sa ghiti linga mine. se bea si se doarme de-a ficea. Stati. Izuichiorii asa facura precum li se poruncise. Atunci imparatul se mira si se gindi ce sa faca ? Cum o sa dea el fata dupa un copil sarac ? Fato. nu raminem voem. sa vedem ce zice? Se dusera la stapin spusera ca cei doi calatori pling ca numai pe ei ii tin inchisi in odaie. Atunci. noi te omorim pe tine. scoase maduva. eu feciorul acesta voi sa-1 iau de barbat. ca e rau de voi a spune adevarul. Asa si ei. fatim si asta raspunse imparatul multumit. vazu fata. bautura si-i inchisera in odaie.

lupul si ursoaica si incepura sa se plinga ca nu mai gasesc de mincare. se saturara si veselira nevoie mare. Lupul o intreba pe lisita: o duci cu puichili? Cind era cocotu pi grinda. Peste noapte veni iar lisita. tu. ursoaica puse laba pe ei si zise: Stati. Suratelor. suratelor. zise vulpea: voi nu stiti ca dracu zace-n inima prostului Sa stiti ca-n seara aceea. ca asa a fost Pina nu era hanul de saturam — — cuma ! ! de cind lumea: Cine e cu mina lunga si Pierde ce are-n punga ! . Intrara in moara si ubidira ca sa afle banii si sa se imbogateasca ca si fratele eel mic. Leaga conii de pi mini di mi rup — La moara Cei doi frati se — Cum — — — — — Dar ! Eu Dar si lupule? tare rau zise lupul. o duceam bine. la Iavoru din Voinita. prin pod si prin cos. Iar acum m-am invatat cu traiul rau ursoane. mincam niare. la sa ubidim noi nu ne asculta si acum cineva Si plecara sa caute prin colturi. due bine.! lui Seban le aflai parali. Ramasera acolo sa doarma peste noapte. ca aflai cine asculta Se napustira peste cei doi frati salbaticiunile de-i mincara. Mincam puichili. Cind in cos. ! Caum statea Chisem berbece la si bilioncu zic ca o Lugopci oi sterpe mincam. cineva a ascultat si de atunci nu mai pica puichili dulci. tu. De vreti duceti-va sa dati derau. cum traiesti? o intreba lupul. iar acuma na aflu nimica. sculara si se dusera la moara lui Seban. pona mi di noua ani caut si nu mai gasesc hrana.

.

Ill BASME DESPRE ANIMALE .

.

Intr-o zi. adica maninca ce apuca fara de nici o judecata si dare de sama. ! 279 . Dar vulpea. bine-ai venit la birlogul meu. Pe acea vreme vietatile salbatice se adunau la sfat in luminisul codrilor si stateau de vorba. S 1 "? eu am vazut ca au taiat numai boboci de-ai grasi. stapini peste o padure mare si intunecoasa. pe cind lupii ai albi. iar din ochi ii scaparau schintei de foame. zise lupul. Desara este nunta la un om bogat in sat si eu vreau cu viclesugurile mele in timp ce joaca ora sa le mincam toate somoldoacele din stome. Lupul. jupuit de carne cu bagare de sama de cumatra. Se apropie de lup si tremurind de frica ii zise: ! ziua. vulpea il auzi schincind prin tufani si vaitindu-se ca pe patul mortii. abia apucase sa iese din birlog. vru sa fure o oaie. hai sa ne grabim. am sa-ti port la ! — ghici gindul si i-o lua inainte zicind: toata viata recunostinta. — Da-1 incoa mai fuga. laudindu-1 ca este ala voinica. Asculta. Si fu gata s-o sfisie pe vulpe de foamea ce-1 chinuia. insa niste cini ciobanesti il scarmanara bine. — Cumetre. am venit si cu o veste buna si vreau sa-ti indulcesc inima. ii Cumetre. lupul.CUM A PACALIT VULPEA LUPUL Cica. sireata cum este de ! — — Buna felul ei. jumulindu-i o parte din piele. daca prin istetimea ei nu cuteza sa-1 pacaleasca si sa-si lungeasca zilele Vulpea sa lingusea pe linga lup. mincase toate lighioanele codrilor si cit pe-aci eria sa-i vie de hac si cumetrei vulpe. si-mi voi infige cokii in orice vrajmas care nu-ti va da pace Tu-mi esti o adevarata prietena. isi lingea singele de pe mustata si da din coada in semn de prietenie cu vulpea. Abia tirindu-se la culcus. cumatra vulpe. traia odata. asa cum iti place. facind planuri cui sa-i manince pielea. apoi cu o laba se sterse pe la bot si raspunse: — Daca e vorba de boboci grasi. o vulpe si un lup. Lupului ii lasa gura apa. lihnit de foame. de aia ti-am adus un cotoi de gaina sa-ti mai vina puterile la loc. fioroasa si face dreptate in padure. Lupul se simtia ingimfat si cind vulpea ii indruga verzi si uscate. apoi o privi induiosat de grija ce i-o poarta vulpea. cumetre Multamesc. ca vezi soarele este scapatat Abia acuma imi dau sama cit de buna esti cu mine. iti spun o taina mare. dupa o iarna grea. cind inca nu-si schimbase parul. incit pe loc inghiti hartanul. noaptea. am auzit ca ai cazut la pat si tare m-am intristat.

zise vulpea. Lupul. Cumetre. Stii ce e. lupul si vulpea o pornira: Pitis. cum auzi. Se auzea cintecul lautarilor si ii imbia un mires de carne de oaie si pnrcel fript. ai putina rabdare numai aseaza-te propta si tine-te bine de cosul casei sa vad eu unde joaca hora si precum e rinduita mincarea ? Lupul cuprinse cu labele dinainte cosul. pitis. nuntasii se sprijinira de spaima care incotro gindeau ca a inceput sa ploaie cu lupi. si sa fii cu bagare de sama sa faci tot ce voi eu ca doar ma stii cit de priceputa sint in viclesuguri si in$elatorii.! ! zice Sa mergem. Si ca doi frati de cruce. Dupa ce a mincat gaina. Vulpea daca a vazut s-a lasat incet in jos. erau asezate numai oale cu carne. Prin alunis. sat Cam pe-nserat Ajunsera-n Se strecurara pe linga garduri. cumatra vulpe. te rog. Da-te putin mai jos. Se pitulara prin spatele casei si poposira linga un sopron. Hei. — Din tuns. cos in oalele cu perisoare — Doamne fereste. numai stome cu carne de oi si berbeci. coseri. ca-i gura apa. babe si muieri si ajunsera la casa cu nunta. Acuma erau aproape de cosul casei pe care se ridicau spre cer mirosurile ispititoare de bunatati. Sa lingea pe bot si-i curgeau balele. apoi zise catre vulpe: Cumatra. cumetre. sa ma lasi singura sa ma bat cu o nunta intreaga? Vezi. eu zic asa ca mi s-a parut ca eu am aluneca nu tu m-ai impins. ocolis. nu e pacat de Dumnezau sa crezi t si ca eu sint in stare de o asa mirsevie? Eu care ma gindeam sa pornim si Sa nu mai noi ca boierii la agelic sa ne ierte si noua Dumnezau pacatele spui una ca asta ca ma arunc in vagauna asta de-mi fac de cap ! ! 280 . Sarira pe sopronul scund si de aci hop. iar ora se juca de scaparau schintei din opincile nuntasilor. a insfacat o gaina din tipsie si dusa a fost in tufa. care mai pline. Cine-i vedea. sa vedem ieste vrun cocos in oala ? Lupul se lasa putin in jos cu labele si cazu peste oale. ieu te-am asteptat ca poate aimindoi dam o raita pin oalele si stomele nuntasilor. sus pe casa. prin gradini. De ajunsera-n Cornis ! Cind pe Cind pe furis. ca-mi vine sa lesin din miroasele txipturilor si este vremea sa ne cam grabim. credea ca sint cini si nu-i alunga. Hai sa privim jos prin cosul casei. sa ne grabim otira ca simt cum ma apuca ametelile si vreau sa ma vad odata satul Bine frate. s-a sters pe bot cu labuta si s-a dus la cumatrul lup: Bine. sa poate una ca asta. zis si facut se lipi de cosul casei simtind tot mai — bine mirosul de berbece si perisoare. acuma este timpul sa vedem ce sa petrece in ogeacul casei. cumetre. cumetre lup. lasa — — — — — pe — Nu stiu. ce pacat ca te-ai grabit si ai luat-o la sanatoasa in vizurina. iar vulpea i se sui in circa si privi in jos. e minune mare pe linga foe. cumetre. care mai goale si in vatra focului un purcel. stomele ale mari sa rasturnara. Pe linga foe. la ce te poti gindi.

mie pe limba. lasind caprele-n pace. 1-a adunat si dusa a fost in vizurina ei Cind Stan ajunge la tirg'. ce facea negot peste. La aceste vorbe lupul ramase pe ginduri si vazind capra cu oasele iesite de slaba ce era. gatit un ospat mare. draga. iesi grasuto sa te mine. speriata. cumatra. apoi a sarit din caruta. — striga: — ! STAN FLUERATORUL fost odata un pescar pe care-1 chema Stan Fluieratorul. dar sa nu uiti cum te cheama si pleca lupul multumit ca la toamna va avea ceva gras de mincat.! — Doamne. a zis lupului: Lupule. auzind acestea de frica ciobanului si de minie ca a fost pacalit de capra. nici vulpe. a aruncat tot pestele in caruta. pe drum. asa mi-a venit mai cred ca esti sireata ca astea dupa iezi si gaini. Capra. alelante vulpicele. mergind el cu o caruta de peste la tirg. ii zise: pina la toamna — Bine. caprita. Ca sa se razbune pe vulpe. dar ! cum am sa pot eu ana ca tu esti aceea cu care ne-am inteles Bine. — Ce Isi zise: 281 . Ca eu. pusa coada-ntre picioare si isi vazu de meserie in codru. Veni timpul si se apropie de cirdul de capre. ia pestele de unde nu-i. a preSi-a inchipuit ca vulpea i-a facut-o si a chemat la ospat pe urs. — — Sa ma strigi tare pe nume: „Pasarica" ! Lupul „Pasarico". O ia si o arunca vulpea care se prefacuse moarta. Pe drum. s-a repezit la una din margine. Iar lupul s-a saturat: Sa nu strig acu ciobsnu. da jur ca n-am sa O sa facem minimi pe socacele CAPRA SI LUPUL Cica odata un lup s-a abatut pe linga o tirla si vazind niste capre gramadite culcate. Intr-o zi. Nici peste. c£re dormeau in tirla lor. dupa patania din vara ii raspunsa: Pasarica mi-a zburat. atunci sa vii sa te saturi din carnea si blana mea. cind ma voi ingrasa. pe lup. lupul sint Capra care se furisase in mijlccul celorlalte capre. numai osul si pielea pe mine Lasa-ma — ! sa traiesc si sa ma hranesc bine. Sa te-omoare cu toiagu ? Lupu. uita-te ce slaba sint. ca sa scape. cu toate bunatatile mai blana ! ! o vulpe moarta. in drum a vazut cu A am sa fac nevestii din tine. vulpe.

eu m-am murdarit si am murdarit covorul. chemind toate alele padurii sa vie sa vada napasta si sa se ospateze la pomana pe care o facea pentru sufletul puisorilor ei. Atunci iepurele a zis si el cStre vulpe: Dar tu. frate ursule Atunci lupul intreba: Dar tu. se mai certau pentru cite o ghinda. Inainte. ca sa-si razbune pe vulpe. iepurele jos foi de lipan si a intins masa. Dupa ce au adormit. in luminisul padurii venira la casa vulpii: lupi. traia cuminte si sfiicios. va face blana din ea. da asta sta deoparte si privea ca un filozof fara sa zica o vorba. Stan Fluieratorul. si matu mi-a iesit Atunci. va fi vai de pielea lui. Cind s-a trezit intii ursul. pitulat pe dupa tufisuri. eu am Lupul s-a pipait si el la ! murdarit covorul fund si a zis: Si eu. care-si vedea de treburile lui. pe care Stan o jupui si pielea o facu blana. ei au zis: Hai sa fugim sa nu ne vada Stan. Dupa apoi i-a poftit sa se culce. ca n-ai fi dat doi bani pe el. ! de mama focului Vulpea s-aseza pe coada in fata cirtogului si de mila puilor sa pusa pe plins. Ceilalti arici se mai adunau la sfat. fiindca nu dormise — — — — statuse la pinda. a zis catre lup: — — — Frate lup. iar la vulpe i-a legat de coada un mestecau. omul nostru asternuse pe ce ursul. asa si cum spusese cind o gasise pe drum. in citeva clipe. vulturi. lupul. Stan Fluieratorul ii simti. cumatra vulpe. Cind au luat-o la fuga. Stan pune mina pe vulpe care nu putea fugi din pricina mestecaului. 282 . frate lupule. Cind s-au sculat sa fuga. nebu- un arici. Inainte si vulpea au venit. ce-ai facut? Vulpea s-a pipait si ea la fund si a zis: Ei. Intr-un tuns din apropiere. Aricii dadura veste peste plai si prin vai si se ospatara cu puii vulpii in timp ce ea tinea cu tot dinadinsul sa-i vie la un cocos tantos de prin tarini de hac. ca ne ia pielea si ne-o face cojoc. fiindca erau si putin chercheliti. puiasa o vulpe vreo cinci pui. pindind vreun sarpe sa-i suceasca capul si era micut cit un ghem. natici si indrazneti $i. frate urechila. am murdarit covorul si m-am murdarit si pe mine. Cind veni vulpea cu cocosul. arici si alte jivine salbatice.! ! ! pe iepure si pe vulpe. i-a ospatat bine si de culcare a facut cu ei un legamint. ia puii de unde nu-s Ii mincara o droaie de arici. pe culmea unui deal acoperit cu vii si paduri de stejar. ce ai facut? Urechila spuse: Si eu. Cel care peste noapte va murdari covoarele. a facut terci din tarite de griu si a turnat pe covor la fiecare la fund. ursi. ARICIUL SI VULPEA Odata.

La buna vedere. fiindca vecinii mei aricii mi-au facut un bine. ca am mare bucurie si fericire. Hai sa-i dam drumiil la un sir sa se cutremure pamintul $i unde incepura sa cinte pasarile. ia intindeti fa un dans colea pe iarba verde si ca sa ne inveselim sa ne jucam de-a pitisul. I-o fi mincat si pe ei vreunul din vecinii mei Saracii de ei. ca vad ca ati capatat aripi si ati prins gust la carnea de gaina? De aia zic. iar am sa va chem eu si atunci o sa facem un zaiafet sa se duca pomina peste noua tari si mari. dragii mei. il pitul si cind 1-oi chema pe-al doilea. rau. sa ne veselim. zise altul. nu va plingeti. mai calcau pe cite un arid. da incolo nici nu-mi pasa de ei Bine a facut cine i-a mincat. cum nu se poate banui. puisor de vulpe. amestecati printre jivine. Pai cum sa nu li sa-ntimple. eu am mincat jumatate dintr-un — "fie dau din cocos zise vulpea. ! ! — Tie dau intregul cocos. zise vulpea. cumatra. veniti Aricii se ingramadira — — Sa — primeste rabdari prajite. cum auzira. puneti-va lacat la gura si nu chiraiti cind trece vreo ala strina prin tufa Mai ogoiti-va. La un timp vulpea se vazu jucind singura fiindca toate alele isi sugeau singele ce le cura din labe. broastele sa tie isonul. chem pe unul din voi. Si in loc sa plingem. zisera alele padurii si se afundara in codri. ma neastimparatilor. ca de nenumarate ori le-am spus: stati ma dolofanilor pe linga cirtog. crezind c-oi da peste vreunul sa am dau nu-i puta carnea. el vine sa-1 cate. Ariciul zicea: Chiuu Da lupul ori ursul offf fiindca din picior ii cura singe. lupilor. Toti se vaitau care pe unde putea. incit toti se repezira la vulpe — Cumatra. 283 . iar aricii sa vaitau de spinare. lingindu-si labele pline de singe.! : ! ! : Vaij suratelor. le-as da cocosul asta intreg sa-1 Aricii. voie daca-i asa sa facem o hora zdravana si sa ne veselim. ca-i vad tare zbirliti si suparati si as avea dorinta sa le mai inveselesc inima. — Suratelor. iar sa-i multamesc cumetrei sau cumetrelor care le-a venit de hac si m-au scapat de pirlitii aia de copii. Apoi prefacuta le zise Aricilor si aricioaicilor. nu va tavaliti si mai bine sa va duceti fiecare la birlogul vostru si cind o sa ne simtim bine. suratelor si s-aveti cale usoara zise vulpea. Da focul sa-ncinta si cum sareau asa in nestire. Da printre ei tantosi darimau pamintul sub picioare aricii. iepurilor si alorlalti viezuri. v-am chemat sa va ospatati la pomana puisorilor mei. iar veveritele spinzurate pe crengi se inginau de se inveselea toata padurea si sareau schintei din picioarele ursilor. numai sireata vulpe ridea pe sub mustata. sa stii eu am mincat din toti cite ceva. pe linga vulpe dornici sa se ospateze cu vulpea din ciolanele cocosului pe care vulpea il tinea in gura. fa. nu-mi pare rau decit de pielea lor ca putea vrun om sarac. nu va olicaiti. eel mai mare ciolan. Eu ma due dupa un tirsog. dadura cu bita-n balta. daca nu-1 gaseste. dati-mi iti ! Vai. greierii. cind o luasera razna prin cringuri lacomi dupa oratanii ! ! ! — Daca imbuce spunindu-i as sti cine le-a facut de petrecanie. Da sa ramina numai aricii. rnine-poimine sa-si faca vrun cojoc. — cu voie buna. — Eu — Iti — Ba iti mincat unul intreg. Daca-1 gaseste primeste un somoldoc mare din cocos.

Asa-i omori vulpea pe toti aricii. Colea in tuns. pogonici. Treci-n ascunzis. Te plimbi Pin alunis. hat si-i zdrobi caput sarmanei. de mincincasa ce este: Purecele cind i-o place. Iar da-te pitis. o data tirsog. minioasa. Cocos va minca ! ii tisti tisti si ajunse la vulpe. incepind a striga: ! ! — Mai Vino. tipa o data. Vulpea de doua ori. Ariciul mai cuminte ii zise lui sora-sa: fa. ii da ocol si nu mai stia ce viclenii sa mai scorneasca sa-nsele ariciul. Ea merse cu bagare de seama si cind fu gata vulpea s-o prinda de cap. frate. se duse si la eel din urma arici. mort intr-un Pe urma enema pe-al doilea ar'ci din nou zise: Airici pogonici. arici. da cu el de copac si-1 arunca mort in tufa. ridica coada si-i dadu drumu la apa calda pe aricioaica. Intoarse spatele. de mai ramasese doi arici. Sa crape de ciuda. tirisi. Numai deoparte tacut si moracanos. aici aricioaica simtind cum se duce pe girla. lingindu-se de singe ca aricii o intepau cit puteau pina-i omora. da nu cere ajutor si pierde-te printre tufe. Jccul incepu. p-ici. nici pe fratioiii nostri n-ai sa-i mai gasesti in viata. Vulpea. fetito. grapisi. Cit un elefant mi-1 face. vulpea il apuca de cap. cum venea. Uitati fratii toti aici. Un arici si o aricioaica. insa nu se lasa Daca vazu ca n-are ce-i face impinse gogoloiul de arici pe coasta-n vale intr-un piriu. Pitulati prin tufis ! 284 . vulpea. Mergi rostogolis. vru sa-si vada moartea cu ochii. Vulpea se pitula dupa un tufan de un stat de om si zise: | Arid pogonici. si cum scoase capul de la adapost. Dar care v-a da. Vino. bag de seama ca toti am tabarit la vulpe ca furnicile la stejar §i pot sa-ti jur ca dupa cum nu vei gasi iepuri in biserica. Pe frate-tu gasisi ! Ariciul. aricioaica pac. Aricioaica. Tu nu vezi ca asta este o vulpe batrina unsa cu toate unsorile? Apoi vorba aia. Pe urma.— Biine unul sta ! biine ! hai sa incepem jocul zisera intr-un glas aricii. Cin' nu-ti da de urma.si trase capacul de tepi peste ea. Pacat ca voi credeti in vicleniile ei si pe toti o sa va potcoveasca de o s-o pomeniti pe lumea ailalta ! In timpul asta vulpea striga aricioaica. nu avea incredere in vulpe.-aici. rabda apa calda si sarata. Atunci vulpea apuca pe arici de cap ii zdrobi creierii si-1 arunca Un arici mai iut' si indraznet: ! ! zise: fa-te ca te chirai.

Cu mine ai gresit-o. tamiioasa si alte soiuri de struguri de li se umfkse burta ca cimpoiul. eu te poftesc sa mincam struguri abia pirguiti in via unui popa colea pe crestetul dealului. coarna. nu am decit spun o mincmna. pai de aia mestera sa tragi — Iar tu cu minciuni sa mori de foame. ariciul nimic nu credea. Pai stiu numai trei. rinji catre airici si Da — — Ai dreptate. braojhina. ca daca-ti si — — Nu A-iciule. mai ramin cu Jon sa'mor daca-n lumea asta nu se poate trai . daca n-avem altceva de facut si au trecut prin am — tarini ierburi. cumatra. cumatra. vegheaza. incetisor. esti sforile. Ca ma atunci ce ma fac. In capatul ei era un alingari cu boji si Vulpea pitis inainta. vazind ca vulpea se straduieste pe ocolite sa-1 insele. vulpea intreba — — — Eu ca umple un un sac nu o adunate — Ei. raspunse ariciul. De n-ai pe lume sama. cu invoiala ca sa nu mai incerci sa ma potcovesti. Se uita in sus la arici plingind si rugindu-1: omoara popa. vulpea pe arici: inainte si ariciul pe urma. Da tu cite stii? stiu atitea ai car. tita oii.Iar ariciul eel maruntel si cuminte esti ii raspunse: — Vulpe. vulpea cazu jos intr-o fintina. pe o ureche ii intra si pe alta ii iesea. traista si si tot ar fi laolalta toate. Cind sa piece. spune-mi 0|m'nciuna si scapa-ma de la moarte. trei ai stii la traieste sint sa-ti gaita. ca lumea vind citeva minciuni. pot. Sa mergem. gata din minciuni. ti-ai gasit-o. Vezi-ti de gainarii. Si lasa-ma-n pustii. cumatra. zise: Cumatra. n-am trebuinta de invatatura de la straini. insela. -Drept multamire. asta s-o de mine. ivlai bine sa mergem la via popii. oprindu-se in marginea viei. ciinii Cind vulpea daca vazu ca are de-a face cu un arici pe care nu-1 poate incepu sa indruge cai verzi pe pereti. ca niciodata n-ai sa poti sa faci din cal magar. Merg cu tine. Eu — Taca-ti cumatra. lasa-te pagubasa. iar ariciul urmind-o incet. spune-mi drept cite minciuni stii tu? Iar umbli cu soalda. Nasica mare vicleana. cumitra. eu iti cricesc sa fiu prietena cu toate alele. in afara de cele lacome. degeaba-mi descinti. vad ca de si fac eu boi baltati sa fim prieteni ! desi boul aici inainte cu dumneata n-o sa mai cu bivolul nu se potrivesc la jug. hai sa fim. ca eu ma mukumese Ariciule. Stiu ca tu in gaina vecinului vezi o curca. Dar daca — Mergind asa pe drum. cu ce invatat de la parintii mei. Da din tot ce spunea. — Mie imi place — zici. Lupii nu cuteaza. vad ca te tragi la urma. fugi de mine ca dracul de tamiie. Mincara ei bine la viala. Si plecara la vie. Ariciul.

o lua pe bat si o dusa acasa preoteasa. cumatra. ghinionul vulpei sa cada iar intr-o capcana facuta anume de popa. cazu in fintina sar- O manul — Cumatra trei arici. ca nimanui nici mai mic rau n-am facut. Mincara ce mincara ?i cind sa piece. o sa te arunce afara din groapa. vicleano. peste fereastra la sanatoasa prin garduri si ograzi. doua din cele 286 vulpe. O arunca jos pe podea. Si abia sfirsi vorba si taica popa fu la gura groapei. ca ce-mi vei cere aceea iti voi darui. Nu-i scotea cu clestele o vorba din gura. ! mina. isi mingiie barba de bucurie. Da nu fi zgircita dezleaga disagii tai cu minciuni si scapa-te de la greaua osinda. ca o sa te leg eu zdravan. Tu sa fugi. bata-te Dumnezeu. Spune-mi inca o minciuna si scapa-ma te rog Baga de seama. isi dadu seama ca e moarta. pina-n virful din grindis. Toti se bucurau mingiindu-i blana. Dupa tot ! am pus eu mina pe tine. vezi asa e cind taica popa vegheaza. Iti pun eu pielea la murat N-o o arunca afara. nu e vreme de gluma. cumatre m-am dus pe apa simbetei. al naibii ghinion. ti-am facut facerea. ii dezleaga nojita si vulpea tisti. ca mai ramin cu o singura minciuna si cu asta — — sa pot trai o viata intreaga. zicind: Ei cumatra. o lua de picioarele de dinapoi si o arunca de-azvirlita afara. Cumatre. iti cer numa o minciuna sa-mi spui ca o roaba te-oi asculta toata viata. luara domol pe carare si se Veni iar vremea sa piece la via popii. ci — Pacatoaso. nu prin fata. prin sobele din dos. vazu vulpea cum se grabeste ea si — ! ! spre padure. Ajuta-ma. numai scapa-ma din miinile popii. pare. scoate una din carul tau si scapa-ti blana de si la argasala. privi in fintina si vazu vulpea moarta. A venit rindul sa-mi spui . Popa are sa-ti lege picioarele. ma inselasi Imi cazi tu al'data la De vie am sa te jupoi. iar vine vulpea cu ariciul sa manince struguri pe ales. pacatoaso. Popa o sa te vada asa cum mirosi ca dracu. inselStoriile. urmarita de o gramada de dini de asurzise mahalaua cu latratul. Tu stii destule. de doua ori te-am scapat de la moarte spunindu-ti minciuni cu care tniiesc pe lume. de data asta popa n-are sa te arunce afara. Da baga de seama ariciul ca vulpea eria cu ochii in patru si tacea ca un taciune cutrupit cu cenuse in vatra focului. nimenea nu cuteaza O sa fac un cojoc pentru coana preoteasa sa se mire intreg satul Dar cind ajunse la baza fintinii. cumetre arici. Te va duce acasa §i te va arunca n-am — — unde copiii iti vor dezlega picioarele.! ! decit din minciuna. Copiii insa n-au de lucru. Al'data. Prefa-te ca esti moarta. Aaa. Nu pot. ca are niste catele afurisite si te jumol de piele. intr-o soba. ca-mi prapadisi averea. eel Aoleo. Cind o vazu. Cind sa piece. Se scobori la dupa ce o masura cu luare-aminte. ce-i lega picioarele. Te prefaci ca esti moarta. de-acum nu mai am seamai spune-mi o minciuna ca mor aici cu zile si e pacat. Vezi daca umbli la secerat pe unde sa-ti n-ai semanat De-acum nu mai mai mearga cu scapi. — — Cind veni popa. ospatara cu luare-aminte. la Pina aci ii merseserl vulpii toate ca pe sfoara. atunci tu s-o iei fuga prin alunis.

ca nu mai poate de foame. da acusi imi cari strugurii cu tirna. Stapinul mergea cu magarul la tirg carindu-si in fiecare zi marfurile si avea mari foloase de pe urma dobitocului. care tinea cu orice chip a se imbogati de pe spinarea magarului. Vulpea. scumpa mea. Stapinul. asa-i ai asculti spuse vulpea. neputindu-i raspunde ii raspunde ariciul din fuga: Ei. Toti la urma urmei o In acest timp se auzea popa 1-a pagubit. Si de aci inainte ori de cite ori ii da magarului paie. nu numai se apropie sfirsitul. ca descurci — Te laudai ca toata viata sa ma ca pica o lacrima pentru viata mea — Cumatre. dar cu ce voi trai pe urma. Bine. magarul ii cerea stapinului sa-i dea otira demincare. nu-i da nici zob si nici fin. injurind si biestemind ca iar ariciul si vulpea Atunci ariciului cumetrei ii trece prin minte ca un fulger a treia minciuna si zice — Apleaca-te. Cind ajungea acasa. Cind intra stapinul in grajd. din fuga dindu-1 pe taica popa cu crccii-n sus. 287 . si pe lumea cealalta sa-ti fie calea cutrupita In clipa aia. ariciu prefacindu-se c-o saruta. isi paie. STAPlNUL ZGIRCIT SI MAGARUL Cica a fost odata un stapin zgircit. cumatre. sint lasate. i Magarul.: si tu o minciuna ca sa ma scapi de la hapsinul de popa. cind fara minciuna zici — — ca nu se poate trai? — Ei sa ajungi tu acolo. isi imbia animalul. cind pe lup de git 1-apuca. care indata ce ma va vedea imi va da cu parul in cap. nu-ti pierde ca toate de sus lasa. o roaba si acuma nu-ti ! firea. sa ne sarutam ca mor cu inima impacata fie nu esti si sa facem iertaciunea. cumatra. taica popo. cumetre arici. Taica popa buimacit crezu ca vulpea ii fura de-acum strugurii cu cosuletul. si tinea magarul numai cu paie. facindu-ma una cu pamintul. o apuca pe vulpe de bot cu dintii si vulpea de durere sari in sus. slabindu-i puterile. A. iar pe pore de bot. fa. aplecindu-se sa sarutata. dc folcs. cata Pina ieri ma furai de una. ca mai ai o minciuna si o sa scapi cu aia. minca fin. te tu. ca sa suparata pe mine. care avea un magar. Lasa. ii aseza cu luare-aminte ochelarii. zicindu-i: — Magarule. Vulpea. daca doreste sa-i mai lie Auzind stapinul acestea. care simtea ca ruga stapinul sa-i dea si fin. se gindi sa mearga la oras si sa cumpere magarului ochelari de culoare verde. astea fiind mai ieftine. struguri din via popii. nu mai — — ! are scapare. raspunse: — Ramii cu cu flori si bine. iar magarul minca cu pofta cind vedea ca stapinul ii da fin. sa nu se roaza. ca nu e varza sa pierim.

traia un mester lemnar. Lupii lihniti de foame cum il vad se reped la el. barda si altele. Daca scapa de la lupi. abia-i putu cere ajutor. Mirat si speriat privi-n sus sa vada ce este. Cum incepu sa risciie. El iar se uita la urs. sa fie mai sigur ca acolo nu-1 ajung lupii. venind de la lucru. ii iesira-nainte o gramada de lupi. dar ursul nu vrea si-1 indesa iar cu laba-n jos. Cum era de felul lui sarac. dupa ce asculta intimplarea. lupii plecau si voi va vedeati dc treaba. avea la el fel de fel de fterotenii chisar. cazu jos si muri. sus. pe cind se-ntorcea el sa doarma. nu scapa de la urs Se gindea el. trageau nadejde ca si la om o sa-i sparga foalele si o sa se-nfrupte si din carnea lui. in copac. urlau de infiorau pamintul frica fugi si se urea intr-un copac mare stufos. Omul. ursul din nou 51 indesa-n jos sa nu se miste. deasupra de el. era azi aid. firiz. Lupii isi facura artag sub copac si ramasera aci zile si nopti. alta data sa nu mai umbli cu^capu-n sac. la nevoie si fiarele se-mprietenesc cu omul ca sa scape cu viata. de frica. iti ramineau oasele insirate prin acest copac. Lupii se napustira pe el si-1 sfisiara-n bucati. doar s-o urea ursul mai sus. nu stia ce sa faca sa scape cu viata. intr-un sat departe la munte. buluc pe linga copac.De la bunul tau stapin Silindu-si magarul la poveri grele. asa isi facu el socoteala. Ursul este un animal cuminte si aici mai intelept ca omul s-a dovedit. Sara se-ntorcea sa doarma la casa lui. si greu la vale. e ca eel ce paste la vinturi. ca sa piece lupii. Odata. De aia. de adunati in haita. ursul pricepu gindul necurat al omului si-1 indesa-ncet cu laba sa-si bage mintile-n cap. Cind colo. Greu la deal. Si cum sta asa. sarmanul dobitoc isi lasa odata stapinul chiar la mijlocul drumului cu marfa. In om insa a puiat diavolul. dete sa se suie mai sus pe virf. ca si alti multi magari. care cred in spusele stapinului si nu stiu ca eel ce asculta la minciunile stapinului. daca nu treccam pe aici. ! INTELEPCIUNEA URSULUI Undeva. La urma urmelor puse mina pe firiz si taia creanga pe care sedea ursul speriat de lupi. un urs mare cit un bivol Cum privea ursul. Cind il vazura. ! : ! ! ! — 288 . dar ce folos ca-i ramasesera claile de fin neincepute. Si asa pieri si ast magar. cu toporul si cu firizul. il mustra zicindu-i: Omule. el tot riscaie-nainte cu ferestraul pina ce cazu ursul jos in mijlocul lupilor. ursul ii punea mina-n cap si-1 indesa-n jos Lupii tot cautau pe sub copaci sa dea de om sa-1 manince. simti ca cineva il impinge cu palma-n cap sa stea pe loc. dar n-au ce-i face decit sa dea ocol copacului. miine colea. Cum incerca sa urce mai sus. Sta aci ca-ntre ciocan si nicovala. Il plinse atunci stapinul. Daca ascultai de urs. Calatorul. Dar daca se saturara. dar nu-1 gaseau. se hranea din ce cistiga cu chisaru. ca magarul nu mai era chip de inviat. Omul minca scoarta de pe copac parca era iepure si ca prin minune trecu un calator cu ciini si arma pe linga copac. De foame si de sete. Lucra din sat in sat si era multumit de cele ce agonisea. Lupii Lemnarul cum zari lupii. Ca maistor ce era. Asa. Iar priveste-n sus.

IV SNOAVE .

.

PACALA si taica popa Au fost trei frati surumasi intr-un catun fratii cei si si nu aveau nici de mincare. — Isi Bine. merse si ajunse la un catun si dete de un popa. zicindu-i: Hai. Ba-mi parinte. Se apuca sa manince mamaliga cu brinza si ceapa dupa care se culca la umbra bradului. Dar feciorul. sa le due. nici de purtare. fara suparare. Cel mai mare zise catre — mici : Fratilor. cum sa nu ! Ce se vorbi el cu preoteasa sa nu-1 il mai trimita cu oile. te inveninasi pe mine? Nu dumneata ai zis sa merg oile jucind si — dntind? lata. — Ce ubidesti. De ce schioapata oile. feciorule. raspunse baiatul. pe gratis Numai una sa ne invoim. feciorule. sa ne ducem sa ubidim de lucru ca lesinam de foame ceilalti doi. In zori scula iar: 291 . baiete? De aia te hranesc si imbrac sa ma saracesti? $i incepu popa sa se vaite si sa ofteze de ciuda si mihnire mare. lua oile si le mina la popa acasa. Cel mare merse. Scoate oile din tare si sa le duci cintindu-le si jucindu-le in virful muntelui. ci cu porcii. — Dar stii sa pasti oi? -Stiu! si catunul nostru? — Atunci sa ne ogodim cit ceri? — Eu nu ma tocmesc. lasindu-le sa schioapete. sa ne grabim. parinte. Cind il vazu popa cu oile flaminde si schioapete se rasti la sluga. ca turma e mare si zbiara oile de foame. de parca intrasera toti dracii in el. le Ajunse cu turma in munte. zisera luara traista si ciemagu si fiecare o apuca pe unde le taie capul. si dimineata. prin — De lucru. si murim de frig in ciolanele goale. Cind se lasa seara. cine se imserina ! sa-i scoatem o talpa de opinca din spate. toate oile joaca-n trei picioare. sa le satur Asa se invoira — — Am ! inchise in strunga si le frinse cite un picior la fiecare. ci ma bag argat pe degeaba. Nu-ti place? place. raspurse feciorul. vazindu-1 asa-i zise: — — cu Cum. — Cum pe gratis? — Da. popa-1 scula cu noaptea-n cap.

muiere. si-i cebaluisi ca dracu. ! ! ! ! ! ii Se duse in casa la preoteasa vaitindu-se: Vai de mine. vorba aia oaia. de-i cisnovisi. ca parca sluga pe Pacala. Ca e vai de steaua ta Daca vazura. sa stii Asta-ai vrut-o tu. ma popo. — Asa cum ati poruncit. ce-mi facusi. lumea se crucea si se mira cum se face ca toti porcii merg rizind. sa scapam macar nejupuiti de vii. de-ai suit pe dracu pe casa. Magarul se sperie de ciini si o lua la fuga pina se rasturna samarul de pe el de sa dusa de-a berbeieacul la vale. Cum ajunsa in munte. preoteasa. popo. Sa fugi incotro-i putea Fecioru-i scrise si el pe use: — Usa-i a mea. din casa ! ce vazura. te inveninasi? — Da de unde Nu e nici o suparare. ii Cind ! Casa-i a ta Pleaca sfintia-ta. ridicara sacii pe magar si se dusera in lume. tu nu vezi ca asta te scapa avut mintea-n calciie cind 1-ai luat din foe si te baga-n lac ? ! Atunci sa fugim. parinte. feciorule. Ciinii. se puse pe mincare de coricove si se odihni la umbra. ii zise Mai bine roaga-te lui Dumnezeu pentru oricine. ca dam la belele. unde-o da sorocu si norocu. Vazindu-si la jir si la — porcii-i zise: — Ce le facusi. Ma prostule. ca azi ai sa te duci sa pasti porcii la munte ghinda si rizind sa aduci porcii acasa ca nu-ti mai dau mincare. Mergind el spre catun cu porcii. se luara dupa el. ce ne facem ? Asta nu numai ca tunde. ! Vai de mine vedea slova mea. facu o friptura si se satura. Cind se scula lua cutitul si taie gingia de jos de la fiecare pore. dar ii ia si pielea Ne-am dus pe copca. raspunse prefacut popa.! ! ! ! ! Desteapta-te. Cum cintara cocosii. 292 . ! Dar preoteasa da tot inainte cu ocari si sudalme de innebuni pe popa. sa-ti dea si tie bine popa. preoteasa. se vede c-o sa-ti fie de cap. Cind la poarta-1 astepta popa. mai baiete. plecaram de la moara la risnita. Isi adunara toate boarfele in doi saci mari si la cintatul cocosilor fugira cu voia lui Dumnezeu. am sosit cu porcii rizind — Of of of ma bagi de viu in pamint — Cum sfintia-ta. omule. — — Mai lasa-te de blesteme. cind vazura magarul. Stau in loc si ma gindssc cum o s-o mai nimeresc Hai sa-i scriem o scrisoare sa piece. inchisa porcii intr-o pestera. $i-i — ! — — — scrie asa: Scriu la tine. $i asa mergind in nestire detera de un pacurar cu o turma mare de oi si niste ciini rai. se hotarira sa-si ia lumea-n cap ai si sa piece — — Sa plecam. Iaca. Pacala auzi tot ce pregateau pe sub ascuns stapinii si inainte de cintatul cocosilor arunca partalele afara si intra el in sac. sa fuga din casa noastra.

vai ! Dar pina la iad. graindu-i este. Din fire glumet Popa. mai de nevoie. abia am asteptat sa te vad Si dupa asta iar se impacara Popa se sfatui cu preoteasa sa-i faca de petrecanie noaptea. zise cu glas tare sa-nteleaga si asinul: „Hehei ! daca ar sti omul. o misca pe nevasta. de-i ramasa pe deasupra numai potcapul. ! — — — ! ! Pacala de pe tarm il privea. Si dupa spurcatu ! parinte. Peste noapte se scula Pacala. iar cu samarul sus pe magar si zi-i inainte Lui Pacala ii venira alte nevoi si incepu sa vorbeasca singur ca ! nebunii: Parinte. il podidi lipsa si din sac incepu Cind vazu preoteasa curgind unt din sac. puse preoteasa la margine. suparat ca nu i-a taiat plotoage de opinci de pe spinare si mingiind urechile magarului. preoteasa-1 picni pe Pacala care se rostogoli-n apa si se-neca Bucuros popa ca a scapat de dracu. preoteasa mea si zdup dupa ea. zicindu-i Hai. asa cum ! ! — Cum — Aaaa ! se intelesesera. Cind dezlega sacul vazu capul lui Pacala si cazu jos lesinat: — Vai. opri magarul si cobori samarul. ca ne scaparam de dracu. acolo? ! Isi sfintulet. cind auzi. sa creada in Dumnezeu. ! Hai acolo-ndat Cind auzi popa asemenea cuvinte. dar nici pe dracu sa nu-1 uite !" 293 . parinte. mai de sa curga unt. parinte. ce vorba e asta? Aoleu. parinte Cu un pic de minte Mult e pin' la rai. fecicrule.! ! ! : : : Pe Pacala. de porcu Atunci Pacala grai multamit 51a de Pacala Cum. preoteasa. vai ! Dupa Dupa cine dai necuratu. ! ! Lunga-i calea. vai. voie. ii zise: „Cinge barba. Popa intinsa barba si o muie cu unt: Dupa o asa nefericita intimplare. E numai un gard Si ala-i tot spart. ca s-a span oala de unt si nu mai ramine". doamne sfintule. crezu ca e vreun si sfint care-1 cunoaste i-a intrat in sac — Cum — Un sfint netezi barba. iar el se culca Cind se destepta popa o picni pe preoteasa. te inveninasi? cum o sa ma supar. la mijloc. Mersera ei pe inserat si se culcara pe margine de riu cu preoteasa la mijloc. scoala-te sa fugim.

Plecara cu ziua-n cap la lucru. Bine. tu Pacala? Tu care pacalit toata prostimea fii biiete. in sa ia te stiu. iata ca iar ni se intretiiara drumarile. doar n-or fi intrat diavolii-n mine sa-mi iai mintile si sa te iau argat la curtea mea. Pacala. iar popa o data. iar ml-a iesit in cale Fdgi. baiete. popo — Si-mi sanitos. dar va spun ca alta slugi n-ai sa gisesti. nici usa ! ! ! — — 294 . pe Pacala n-am sa-1 iau nici in ruptul capului.a-mi zice Pacala. asa din intimplare cu un popa. Apoi s-a asezat la umbra si puie capul pe o brazda sa se odihneasca oleaca. S-au tocmit si s-au intors amindoi voiosi acasa. popa ia de doua ori si Pacala ia o data. mli baiete? —-Nu dar de cind m-am pomenit. popa i-a spus ca-1 stie din fire poznas si ar vrea sa se faca om si sa se lase de dracii: Mai baiete. Mi. Buna ziua. biietas. lum. Du-te. iar eu o data? Dumneata sa iei doua oua. taica popo. eu ma due. ca desi am nevoie de argat. Pacala maninca un ou. ca sa nu te bata Dumnezau si sa te procopsesti. stii cum esti tu? vrei si pe mine? M-a — — — — — ! ! ! ! — — Nu! — Esti ca diavolul care-si tine capul in poalele mi-si carale oamenilor cu bunatati pe susele. dar de biserica nu-s Ai sa vezi ca sluga ca taica popa nimeni n-are-n sat. lasa-te de dracoveaii. ca odata si odata tot ii taie calea. sa crape de ciuda nu alta. hot de felul lui. taica Pacala. Oricum dai nu scapi de mine si gata 'Asa este. Pacala da cu sapa o data. taica ! si popa si Merge de fllmlad ce era a porait-o in lume el pe un colnic si se intilneste — Sarut mina. oare este frumos sa iei dumueata de doua ori. spre binele tau. de dracu si de femeie nu se poate feri omul. doar nu e mosia lui Stie el ce face Se aseaza sa faca prinzul tiganesc. precum dai cu sapa.ro si gata. Pacala stie pe ce cale merge taica popa. ii taie calea si iar ii iese inainte. iei cu lingura.! PACALA Odata Pacala s-a lasat de leae sa se bage argat la vreun bogatas. iar eu un singur ou? Vezi. ii taie calea si iar ii iese inainte. fugi. ca nu te iau. da incotro? — Merg lume. Popa da cu sapa de doua o:i. — Cum. in frunte ml-o fi pus Te iau argat ca n-am inco. sanatos. parinte. Popa pleca inainte. — Vai de mine parinte Nu mi crede chiar asa N-oi ! ! si cu coada rastoarna fi eu calugire. A doua zi. poate gasesc un popa cu inimi ma argat — Cum cheami. mli baiete. cu tu esti piaza rea. taica popo. Eu am numarat de cite ori ai dat cu sapa si atitea linguri ti-am dat. popa ia doua oua. esti esti ala ai si spas mie coana preoteasa sa ml feresc de Pacala. Sarut mina cea sfinta. Apoi dica pe unde m^rg tot de Pacala diu. Pacala ramise flimind. 'Tu. bltu-I-ar crucea. Acum Pacala doarme de doua ori. iata ca iar ne intilniram. n-am ce face Ce mi-o fi scris. Pacala lenes de felul lui. isi ia inimi-n dinti si-i zice-n fata popii: Taica popo. Vine popa la Pacala si-1 roaga sa se scoale.

daca-mi dai desara doua oua. Dupa aceea el se urea pe iapa. Pacala.! ! ! !! ! ! — Hai. vorba aia. acesta-i cade jos. popa. muntene? Cit ne ogodim zise negustorul. haine El leaga iepele intr-o padure si coboara de se namoleste ca porcul pe si pe fata. Ia ovasul si-i da la cai. aramila. pricep eu El scoate cepu. ca sa-i vad eu cine sint tilharii astia care ne lasa saraci Schimba toalile cu odajdiile si alearga in sat. Sa i le dau pe amindoua ? toiul lucrului ! la cai daca-mi dai o coloare alba. hotii astia o sa ne fure tot. mutul iapa Sara cind afla popa ca a fost pacalit. pacatele-s pe oameni si nu pe buturugi ! Negustorul cu tuciuriul se due inainte spre tirg sa-1 prinda pe Pacala. i-am vazut cum ne prapadesc. si scol sa sint si prost precum par Da repeada el cit preoteasa Se coboara in cu ele sa le vinda. incaleca si fuge. fi ! — Taica popo. — ! 295 . asa tuciuriu. aramiul si negustoru de rachiuri il daruiesc cu cite ceva si-1 blestema toti pe Pacala. ca o-ncerc pe la slavina. striga tare la popa care sapa pe coasta: ! alta n-am ce zice Sa vinda el iepele acum in de vara. iar taica popa ramine cu el sa-i dea o mina de ajutor. fie Da-mi ovasul ! — — — — — ! Ma ! din urma trei in?i dupa el. te si-i ceri la preotesii. unde a dus. tot ! il intreaba Pacala. Cind se uita si se vede tot jupuit si jumulit mai rau decit o gaina. $tii ce e. asa ca nimeni nu-1 mai cunostea ca el este Pacala. ovasu din traista sa-1 dai frate. cum au tunat in sat. Dar vorba aceea. Dar ia-1 de unde nu e Pe drum Pacala cu doua iepe se intilneste cu un tigan. Preotesii nu-i se suie-n geamlic si la da in pamint cu sapa si spre seara ii cere voie popii sa se sa ceara cele doua oua. esti. butoiasul era gol Cind se vede cu o asa paguba. Iar pe tigan se apuca sa-1 frece pe fata cu o gresie de-i lua un rind de piele. Iese-n marginea satului si se vaita ca 1-au jefuit hotii si 1-au aruncat in balta. asculta — Amindoua. si eu. insa Pacala o luase de mult la sanatoasa. Cit cei pe fucia asta. scol. amindoua — O innebunit popa. Mai bine da-mi odajdiile si tine toalile mele. Ii dadu iepele. sat si-i cere preotesii cele doua iepe sa se duca la tirg vine sa creada de cele ce aude si ca sa se adevereasca. taica popo. Sa-i vedem gustul Poftim tegliciu ?i trage o inghititura. sa ma satur — Desara duci doua oua auzi — Aud ma treaba. ca vedeti ca nu lenes taica. Toti cei trei. ca orice cre$tin. iar pe tigan il trimite sa se uite in oglinda unui izvor sa se vada cit e de frumos. ia un cal si fugi dupa el spre tirg. scoase cutitul sa-i verse matale. incaleca pe una si dus a fost. bre scoala-te ca ne-apuca sara cu locul nesapat — Ma taica parinte. Pe drum se intilneste cu un taran care mergea tot la tirg cu o fucie plina cu rachiu vechi. Lasa. tuica se varsa si pina sa gaseasca omul cepul. negustorule. Linga o balta vede fugind Iti — Ce — dau — Bine.

Intr-o zi. dar nu vezi ca tarina ta nu da pic de red soarele si e tare ca tuciu? Dar cu capra. va fac poftele si placerile. da-i cu pasat nesarat. De mine ia sapa. topoare. Si da-i cu ceapa. pun mina care pe ce apuca si drept la balta se opresc. Merged cu — — ! ! in mocirla din marginea satului de se duse pomina. va dau cureaua de pamint si capra. ci in fiecare zi. incolo Ba incoace sint hotii zise gloata nebuna. cere sa bata primarul toba ca are sa spuna o vorba Se aduna tot satul si casca gura la Pacala. Zis si facut Ii luara pamintul si capra si-1 pusera la mincare de post nu numai miercurea si vinerea. cu chisare cu maciuci si inecati-1 ca de la el vi se trag toate ponoasele. pAcalA si hctii Dupa ce i-au murit parintii lui Pacala si drept mostenire i-au lasat o curea de pamint in ciosca si o capra. nu stim — Ei bine. tot esti singur cue. da-i cu varza acra. iar eu o sa colind din usa-n usa. satu nu te mai tine pe bere si pe mincare. sc chizni oleaca si le raspunse: Oameni buni. stiti voi de ce a dat boala in gaini. da-i cu urzici. Taica popa cum ii vede. si de necaz. altfel.Cind mare ! Pacala fuge-n sat de saracie. pina ce incepura satenii a-1 pizmui si a-i zice si pe Pacala. turbati de minie. graira oamenii. da-i cu ardei iute. auzim. pune brinca si munceste daca vrei sa ai in traista. dar era intelegerea altfel zise Pacala. porci si-n vaci ? in sat. da-ne cureaua de pamint si capra noi te tinem pe fasui si malai. Nu da o data cu sapa-n tarina si cu capra se plimba prin tirguri ca voda prin loboda. Fratilor. da-i cu prune crude. ajunge. tocmai bun sa nu mai intre-n iarna si sa-1 duca drept la gropnita. ce faceti? O s-o taiem pe Cirnelegi. Altfel. fara sa ridici un pai de jos toata viata Pacala. galben ca ceara. Oamenii. oamenii isi pusera-n gind sa-i faca vint din sat Il chema chinezu zicindu-i: Baiete. Il batura bine si-1 inecara — — Nu. pina ajunsa Pacala slab ca un tir. o molima daduse in porci si stiu ! ! ascultati scapati vitele de fefele palite moarte si noi de soare sat. cu — Dracul din balta v-a adus boala-n ! si-n vaci de mureau pe capete. vad ca va doare inima dupa mine si-mi vreti binele. toata lumea din sat il pismuia socotindu-1 om cu stare si avere. Si o sa-mi dati pielea? — — ! Ca a copt-o — — — 296 . ca la niste frati. bucuros ca ii vin in ajutor sa-i prinda pe hoti le zise din balta: Incolo sint hotii. de nu o sa pasti ! — Mai — fata: ! ! — troscot pe uliti ! Bine. eu Si daca ma Ma auziti — Auzim.

dar o s-o inghitim in sec. Cind se scula Pacala. doar nu eu? Si se sui. tu ala-ntr-o ureche. mi le-a dat dom' primar sa fac parale pe ele Si cum te cheama? Pacala A. Casca ochii mari. tu esti ala ce pacalesti si pe cei bogati si pe-ai saraci? Eu. Le insirara pe pe magari si inainte de cintatul cocosilor. palarie giubea si un magar. si-I striga: — Hei. de oaie si de iepuri. Pe fiecare ata erau insirate cite treizeci si trei de gogolii de cacarezi de capra Jui. De buna seama ca bucurie n-avem de pe urma ta. plecara in cetate de Isi pustiu numai cu Pacala. sa le vinzi si ce-oi cistiga al cu alal. numai sa nu va suparati ca n-am ce sa va mai dau. pielea ca e buna de obiele. Merge el cit merge. eram pricopsit pe viata Primarul casca ochii mari. il vede pasa cu margelele stralucind pe bat. il opreste un mosneag cu barba alba si descult. doar ne mincasi un an malaiul degeaba. vinde margelele daca vrei sa prinzi osinza-n satu asta. le-ntoarsa pe dos. Ajunge in fata palatului pasei. Acolo o papusa uitata pe o piatra. Vin. in frunte cu primarul ! — zeci de taleri dobindii de la pasa ! ! ! ata. ca n-am alta avere ca v-as da-o si pe aia. le-ntoarsa pe fata. fac asa cum pofteste primaria. satul mort ramase satul lua magarul si pleca iar la oras. Isi lua margelele-n bat si pleca fluierind sa le vinda la tirg. A doua zi. poate vede ! 297 . natafleata. fratilor. noaptea ii ia margelele si — — — — — — — — — ! ! — — — baga intr-o caldare cu aur topit. cind la o fintina da magarul sa bea apa. si Dumnezau sa va ajute precum va e gindul. zicindu-i Buna ziua. mai Pacala. Bine. Isi cumpara cioareci de dimie. Pacala-si lua traista-n bat si palaria asteptind margelele. dis-dedimineata cine bate-n stilpul cocioabei ? Oamenii din sat cu cele douazeci si doua de siruri de margele. mai fac si eu cite una vruta si nevruta. mosnege. esti multumit? Multumit. Tine. Trage la primarie si zice: ! ! — — — — Buna marfa. ii lua pasa margelele. dar o sa-ti dam douazeci fatate de capra ta. gata sa lesine de ciuda Cind auzira satenii pe ce chilipir te poti imbogati. ! zicindu-i Cit ceri? Cit vrea boieru? Poftim o punga cu treizeci de taleri de aur. se urcara o luara razna dupa gogoloaie de capra. incotro cu marfa ? Iaca la tirg. ca i se batea ochiul drept.: ! : — si N-o fie sa-ti dam doua de tau sa siruri de cacarezi. le insira pe bat si pleaca fluierind de parca toata lumea era a lui. Vino si trage la mine sa cinezi si sa te ospatez pe doi bani. intr-o mahala. Ingroapa banii si apuca pe alt drum. ca si asa a-nserat Si a intrat in casa mosneagului. baiete. boierule Arunca punga-n sin si se opri drept la un pitar sa-si cumpere simit. mare multamire pentru margele Uite o punga cu treiDaca le vindeam imparatului. le cap. Se-ntoarsa-n sat sa le multumeasca locuitorilor ca au avut inima buna. In marginea orasului. Cind se scoala el dimineata cu noaptea-n nu baga de sama stralucirea margelelor. Mosneagul. bre Chinezule. Multamesc. ia vino-n palat — Care eu? — Tu.

padure si iar padure Pe jos insa vede urme. padure. Tu le-ai vazut numai glumesti? Sa nu ma misc din loc daca le-am vazut. boierule? — Mi-a furat cadina jumatate din margelele — $i cu fetita? — Da si cu fetita Da ce tu le-ai vazut ? ! ! marginea cetatii. toti vineti — Mai baiete. Vedeti boierule Aici magarita s-a dat in poiana. §i dupa urme se dusera si intrara intr-o pestera unde se ascundeau niste hoti vestiti. Si mai vedeti ca a pascut pe dreapta ca pe stinga era oarba. il iau la palat. mersera doua si a treia zi urmele magaritei o luara in padure. Mi-e draga ca ochii din cap si am o fata cu ea I-o adusera-n fata. boierule Ba le-ai vazut. ! — 298 . uite era schioapa de piciorul drept ca urma e mai adinca si insurubata. Daca imi gasesc muierea. boierule Nu ma cunosti ? — Am dat de belea. pasa insotit de ostasi de suparare. dar dupa semne. ha zice el. asta este eel mai mare intelept din imparatie. pe o magarita chiala ! Unde s-o fi dus in cea pustie si nu-si mai batu capu indreptindu-se catre oras sa-si cumpere un fluier. Pacala zice: Vedeti urmele de copil si de femeie pe nisip? ! — — — — — cum spun. spune mai cum de zarisi cadina? Zau.indu-i carimbul cizmei numai sa nu-i taic capul si s-o ierte c-a fugit. nu ma ! face prost ! ? Erau pe magarita oarba. — Caut muierea zise pasa. Dar nu e tipenie de om. n-am zarit-o. ! ! si Si-ncotro a luat-o. boierule. Si cum il zarira. ii dadu cal si sabie — Vad — Vedeti papusa uitata? — Vad — E semn ca avem de-a face cu o mama si o fetita — Dar de unde stii ca e magarita si nu e magar? ! De unde stii ca e schioapa oarba cind nu le-ai vazut? Si mersera mai departe. Cadina cit il vazu pe pasa ii cazu in genunchi saru. si — ! — ! — Pe cine cautati in tara hotilor. ! ! Cind la cascate. Ha. asa este iar fetita - — — — — — — Nu. si il ceausi alearga cu gurile oprira: tale. Mersera ei o zi. mari lotri. va sa zica o femeie cu o fetita. baiete? Hai sa-ti arat ! Il scoasa pe Pacala de la racoare. Hotii cum ii vazura pusera mina pe ei. ii legara burduf si da-i cu ei la ispiteala si descoseala unde tin comorile si bogatiile. cine esti? — Sint Pacala. — Ce-ai cu muierea? ! zise starostele lotrilor.! ! picior de om. baiete — Ce belea. hai la locul cu pricina Ajung la fintina. Asa este intocmai Se gindi pasa. Vine pasa oftind si injurind Mai Pacala. ! cu papusa? Bas cum zici. Atunci de unde stii? — Ghicesc — Puneti mina pe el si puneti-1 la racoare pina spune — Pun ceausii mina pe Pacala si drept la inchisoare cu el.

Fie-va mila. asa sa stii Iciteles. m-au dezbracat. dar Pacala. sa ne-mbogatim. fraulor.schisa usa unei odai: Uite. — — ! — — — — ce va cer si o sa vedeti ce bani fac eu puiul de soma si la cintatul cocosilor cu margelele drept la oras s-a dus. plinge si se vaita degeaba. va dam. Numai fratii hod sa aiba si ei inima larga. asta e ! Pacala arunca cele doulzed — si doua de siruri de margele in caldare. dumneata ce ne mai dai ? — Va mai dau eu unspe. tiptil. Cica ne batem joe de oraseni cu asemanea margele si ne-au lasat lesinati dupa ce-au vazut marfa. cum dai si dumneata — la cei ce putrezesc in cetate si vreau dreptate E drept ce ziceti. acu vad eu cit pretuieste libertatea. Mosule. singurul om de cuvint raminea tot pasa. numai dad-ne cocoana. unde e caldarea cu aurul topit ca iaca i-ai saracit. mi-au luat portofelul si unspe siruri de margele de aur ! M-au lasat sarac si n-am alte margele. Numira ei si cind colo lipseste un sir. cine sa ti le insiruie ca toti sint cu oasele rupte. o sa-i ia margelele ca si cind ei sint aid hoti si o sa-i zica sa se duca sanatos. zise Pacala. si eu am odiile ! cind te cauta fedorii md. cum sa va zic ! Pe drum m-au prins hotii. e acu. sa nu pun potere dupa voi He. Pacala nu e primar sa n-aiba cuvint Si a plecat de a dat drumu puscariasilor de la inchisoare mai intii. toata noaptea trage cu ochiul la odaie. stii ce e? Scrie aici la ceausi sa deschida usile itichisorilor si eu in trei zile aduc douazeci si doua de siruri de margele. cine sa se duca sa ia margelele? Sa se duca Pacala. Avemj cum sa nu. iVlosul ! d. zise el. Da primarul dupa el sa vada ce face? Insera ! — Dad-mi el Trase pe bat si iar ii iesi un mosneag m:le — N-ai nevoie de conacit si-ti cer doi banuti — Ba cum sa nu. dar ce sa mai fac? Daca-mi dad drumu.! ! ! ! ! ! ! — Asta e Emilia Emina Va dau ce vreti numai dati-mi-o — Ne-a mai dat unspe siruri de margele de aur. dar daca in trei zile nu ne aduci mlrgelele. nepoate. numai ca vreau in mina margelele de aur ! ! ! si acu. dati-ne drumu ca sa va ajute Alah Dar margelele si ! — si sa facem pace. fac dreptate Miria-ta. Se scula tiptil. — Bine. zise Pacala. dam si noi drama. fara toale. uite polu. Ajunge la hoti si le zice: Oameni buni. te punem in teapa domle Pacala. Pe urma iar s-a dus in sat a scos un pol de aur si 1-a dat primarului: Domaule primar. Ajunge pasa gol pusca. inteles. tu esti Pacala? — — -Eu! De inainte: ca se lasa seara. da-mi inca douazeci si doua de siruri de margele sa fac negot. si sa nu fie cu suparare. Se duse pasa sa aduca margelele ! Cind la intoarcere o sa-1 astepte hotii pe pasa. zisera hotii. le-ai suflat aurul sa-ti pun aurul indarat. fara mirgele. mosule — Mii. Poftim sirurile de margele. 299 . ia pe-aci ti-e valea Sa se duca roaba la fel. scoate cu o nuia sirurile de mirgele le aseaza pe batul de aur si cu noaptea-n cap se urea pe cal si drept la pestera hodlor. fara bani. — Acum — soma usor. Adormi batrinul. he. sa ne pricopsim Mii baiete.

zise mos! ! — — ! — — ! ! Am ! Baga mina si scoate-ti margelele. mai Pacala. Ce crezi. Incalecara toti hotii si la marginea cetatii bate Pacala la o poarta. dar n-o sa va puneti mintea cu un sir de margele Dati drumu pasei. stiu unde e. dar de degeaba. o freca. parca ar fi fost spoip cu pacura. zice circ. dar un blid de faina 1-om imparti frateste si tot bine fi-va Intrara la mosneag si asteptara sa adoarma. un hot vazu mina la lumina lampii ca are mina de aur Isi zisera ei : asta are putini si hirdaie de aur .Blestematul zise Pacala. Ajunse la hoti. il taie Le dadu margelele si vrea sa piece. pitis. ca uite venim de la drum lung greu si tare sintem osteniti. respirind aerul curat al diminetii. cinstiti hoji. ca ne duci pe noi ? Sa ne duci acolo unde este comoara si liber esti pe vecie din partea noastra. ii taiem capul pasei. cazut la necaz Doamne sfinte. El — tace si nu dar degeaba. dar cum ai putut face una ca asta baiete. Pacala. Du-te si adu-1 de unde stii. hai pe el sa-1 neagul ! Gnd ! jumulim pina spune tot. mina era de aur. de bucurie baga mina dreapta si scoasa margelele. Numai ochii le stralucea in scafirlie ca le mai ramasese putin suflet nepatat. cadinei si copilei. se spalara in caldarea cu aur topit si inainte de cintatul cocosilor plecara. Vecinul sau fiindca era o duminica frumoasa. cocoanei si copilei pentru un sir. daca n-am incotro Sa mergem. Uite ce e Daca in trei zile nu vii. tocmai la catul de sus. Apoi ce sa fac. Hotii pe el sa le dea margelele ca de nu. tocmai grijea un purcel in obor si-1 stropea cu mujdei de usturoi rostogolindu-1 in frigare. De aceea intr-o zi sta intr-un foisor mostenit. am avut si eu un §ir de margele pastrat din mosi stramosi si cind am varsat aurul in caldare mi-a cazut din nebagare de seama Miine am nunta si n-am ce sa-i atirn de git miresei. Bate la usa mosneagului suspinind: Mosule. Nu era el sa se si sa-i cada oalele din poala. Nu va slobozim decit daca puneti aici si pe-al douazeci si doilea sir. baiete? Bateam sa-ntrebam de conaceala. mina stralucea ca soarele. fara sa se sinchiseasca de ceilalti plugari care forfoteau dupa treburi. Ii dadura drumul pasei. ca la noapte sa ajungem la comoara. O sterse. Iese un mosneag cu barba alba. Sa spui Pacala. cei cincizeci de hop erau negri. Daca nu va blestem de ajungeti saraci lipiti pamintului. Mirosul scoale 300 . Pe el il inhatara. Pacala face cu cchiul sa vada barbosii din tufa. Cind se facu ziu3. Mosul ii priveste mina. — — ! — — — ! PACALA cu purcelu Se zice ca Pacala de lenes ce era se simtea bine si asa. sa-1 O puie la cazne. pitis. colo. la fata negri ca drt cu din balta. intelege si raspunde: Sint om sarac. cine are atita aur de se scalda-n el. Incaleca Pacala ?i dus a fost. lovindu-i genunchii: Ce e. cadinei si fetitei. Intrara pitis. Mai marele hotilor. un barbos cu ochi de jeregai il strinsa de chica miscindu-i falcile din loc. Cind o scoasa.

mai frate Pacala. Cu un furcer impinsa geamul sa intre mirosul. iata ca fosnetul crengilor unui copac. Purcelul tocraai se copsese si din pielea rumena ca racul. ca sa lase vaca pe un gavan de galbeni. cum sa imparta vaca. crezind ca cioara ii zice: — — ! ! ! Da-o-ncoa. daca vrei sase. Ce i se paru lui Pacala ca fosnetul frunzelor ii spunea. dupa moartea parintilor. Vecinul sau zarindu-1 la fereastra-1 enema: Hai. ! ! 301 . era mai instarit si avea si un grajd frumos. S-o taie. sasa galbeni. o vaca. cing. vaca ma iubeste mai mult pe mine. se suiau spre Pacala aburii dulci. care era uscat. Pacala zise catre frate-sau Tindala: Frate Tindala. ca om mai chibzuit in treburile gospodaresti. il imbiau sa se scoale. Pacala crezu ca-1 roaga sa-i dea vaca pe cinci galbeni. doboara-te jos sa vezi ce gustos cste Pacala se gindi. cing. cum sufla prin crengile copacilor. Mirosul si mai si. crezu ca spune sasa. Lua vaca si pleca cu ea la tirg s-o vinda. nu voia celalalt. trecu printr-o padure cu vaca dupa el legata cu o funie. cum era hapsin. s-o tina unul. scirtiiau de vint si faceau „scirt.patrundea prin crapaturile ferestrelor la Pacala care dormea somnul eel mai dulce de dimineata. Pacala sta si se gindea ce sa faca? El avea un grajd neingrijit ca un bordei acoperit cu pamint pe care crescuse iarba. Zis si facut. gaaa gaaa Crezu ca cioara ii spuse. Pacala se invoi pentru ca avea inima miloasa. Isi fac ei socoteala. bine. Tindala. se rasgindi si vazind cite scari are de scoborit raspunse: Lasa. ce nu facura si-au zis. frate-meu. De bucurie. valuri. nu se lasa si se ruga de Pacala sa vinda vaca si sa imparta banii si fiecare din partea lui sa-si cumpere cite o capra si asa sa aiba pace buna intre ei. sa duca vaca la marginea satului si cind s-o intoarce acasa. scirt". la cine a tragea vaca a lui sa fie. Privi-n jos adulmecind mirosul ce se urea spre cer in valuri. Ca sa-1 imbie vecinul sa coboare sa guste pentru sufletul lui si sufletul mortilor. ca sa vina peste trei zile ca-i da banii. Cind vaca intra in curte trasa drept la grajdul lui Pacala si incepu sa pasca iarba de pe bordei. il matura ca vaca cind 1-a vedea sa vina la el. Frate-su. Merse mai inainte si auzi o cioara care croncanea: gaaa gaaa gaaa Cum o auzi Pacala se apropie cu vaca. nu puteau. o intorc si pe fata si pe dos. $i Pacala isi lua inima-n dinti si se scula de pe priciul de lemn. aude o cincheza cum cinta prin pomi: cing. de-i lasa gura apa. El ii raspunse: Nu vreau cinci. da-o-ncoa Atunci Pacala intreba: Da citi galbeni imi dai pe ea? ! — — Vintul. ca ma satur si de miros — — ! ! CUM A VlNDUT PACALA VACA Pacala si cu frate-sau Tindala au mostenit. Atunci mai auzi si o cioara care croncani. Mergind el la tirg. Ce facura. daca nu. de s-ar fi scoborit pe scara cerului si sfintii la un asemenea ospat. eu ma due mai departe. il taie-n bucati si-1 puse-n tipsii mari gata de ospat. Se pune el si-1 curata.

Frate-sau Tindala il intreba: Ce facusi. da eu nu vrui sa iau decit ce am vorbit. $i Pacala fugi. Pe ailanti — — — ii lasai la el. — ascunzi unde-oi sti ca o sa ne manince turma. Veni si 302 . Pacala le spune toata tirasenia ca a vindut-o unui copac uscat ca i-a fagaduit un gavan de galbeni si ca miine ii da banii si ca a lasat-o legata de copacul uscat. zise preotesii lui: sa vad la aide Pacala ce fac ei acum noaptea cu banita. Pacala il vazu pe popa la fereastra. da-mi repede ca mor. Cind il vede nevasta lui cu frate-sau Tindala. dar copacu nu-i raspunsa nimic. ceea ce vorbisam. de galbeni si pleca cu ei acasa. intra in ograda si se uita pe fereastra si ii vazu cum imparteau galbeni cu banita. se mai supara. venii sa-mi dai banita dumitale ca avem de impartit — niste mei-bani. dar nu mai gasi vaca. ce vorba fu aia a lui Pacala de zise: ca masoara mei-bani? Pleca popa. cu atitia galbeni de multi sa mirara de el si-1 intrebara Cum de ai luat atitia bani pe vaca? Pacala zisa: Pai de buna voie i-am cerut copacului. Pacala pleca sa ceara banita de la popa si in loc sa zica ca le trebuie sa masoare mei. Mie imi trebuie numai un gavan plin. ei nu puteau sa numere atit de multi bani. da-mi rachiu ca mor. ci sa-i spuna ca au de impartit niste mei. Cum era noaptea. Pacala. il intreba daca a vindut vaca. de unde mai ridicara un sac de galbeni si se intoarsera acasa sa-i imparteasca. il razima cu fata pe usa si porni sa strige la circiumar care durmea: Da-mi rachiu ca mor. muri si cazu peste mine. incit copacul gaunos si putred cum era se crapa si cazu din el o gramada de galbeni de aur. si daca il vazui ca tace si nu voia sa-mi raspunda il lovii cu toporu si el de frica imi dete o gramada de galbeni. Umplu o caciula. il lovi cu atita putere cu toporul. Se mai ruga. si suparat pe copac. dar copacul nimic ! Cum Pacala avea toporul cu el. sa-1 — Circiumarul se trezi din somn si pina sa se imbrace. Ajunsera la copacul uscat. Pacala il lua si il duse la usa unui circiumar. mai multi nu-ti iau. dar sa nu-i spuna ca masoara bani. iesi numaidecit afara si il lovi cu un resteu in cap si-1 omori pe loc si veni iar in casa. trecu o vreme. Circiumarul fugi inapoi la nevasta-sa si ii spusa cum ca a fost popa si iata ca nu putui sa ies repede la cerinta lui. Popa popa se uita la el a mirare putin si apoi ii dete banita. Pacala ii zise copacului: Ei ! acuma de ce imi dai atit de multi. Cind au auzit de o asa isprava. fiindca pricepusera cum sta treaba. il omorisi pe taica popa? Sa-1 iei cum oi sti si — Eu ma due si ce masoara. deschise usa si popa razimat mort cazu peste circiumar. il luara pe Pacala sa mearga cu ei inapoi. 1-au gonit inapoi sa ia vaca si c-o maninca lupii. o mincara lupii ! Ceru banii de la copac. Cind il vazu nevasta-sa si cu frate-sau Tindala. Cind auzira si isprava asta. fiindca asa ne-am inteles. Mersa Pacala inapoi. el zise: Taica popa.: Lega el vaca de copacul uscat si pleca acasa. il trimisera pe Pacala sa ceara o banita Cum de la popa: ca era vecin cu ei.

— Te rog. turma ne maninca. Cind Pacala vede la ziua ca popa a venit iar. ca e greu de tinut boul. s-a gindit el. GHICITOAREA SAU TREI FRAT1 Au Au fost trei frati. da el sa face ca nu vede. dupa moartea Ce venit ciorile si s-au pus pe piele. Striga. rachiul. si la taica sa traista. ! — Ma si ! sa-ti esti ai toate. 1-a luat si 1-a pus intr-o barca pe Dunare si a impins-o pe apa cu popa in ea. fluiera.: : : Ce ne facem. Graniceru daca vazu trase drept in popa si cum gloantele il lovi. omule. o suie-n pod s-o manince desara cu gagicii. ma lasi sa dorm la noapte la dumneata ca sint drumuit? Da cu ce umbli pe-aici. mai baiete ? Cu o ghicitoare ! ! : mai — — — la ma sa-mi ghicesti mie — A da. si i 1-a aruncat pe popa mort in curte. un om bogat. 1-a luat si sa-1 si duci unde stii tu ca stiind ca Pacala e prost. ! zice. Da nevasta a avut gagici. ce sa-ti si ! el traista. zise femeia. ce vada dumitale. da omul ei la plug Iaca vine omul ei de la plug si zice da el intreaba nene. ! si suit ! se si fripta. taiat si s-a dus tatalui a luat cite un bou mostenire. asa ca scapara de turma si Pacala si circiumaru si satu de un popa hapcagiu. S-a departat barca pe sforu apei si Pacala a fugit. Cel mai mic a luat boul mai slab. pe care le suie-n pod. — mai da-i mai spuna. cu rachiu. vin. el a scos mina si a apucat o cioara de picior. 1-a la islaz cu pielea boului in cap. git. Face o turta de pine si o suie-n grinda. Trecu pe-acolo un granicer si-1 vede pe popa cu barca ca trecuse linia din mijlocul Dunarii catre Rumania il soma pe popa sa traga barca la mal crezind ca e un dezertor. popa cazu in barca si sa dusa cu barca cu tot. Ea spuse barbatului: iei. numai muierea eria acasa. trage cu pusca pe deasupra popii. omul era la plug. imi dai mie ghicitoarea asta? umplu — Odau. 303 . — — Sa-1 Circiumarul barbate. a venit cu ea acasa si a bagat-o-n traista si a plecat cu ea intr-o comuna. de vada? — Te rog eu sa-mi ghicesti mie stringe cioara de da cioara zice Baga mina-n — Caaar — Ce taica? — O gaina fripta-n pod o turta de pine. ca cica popa asta era un lacom ca la o pomana mincase un curcan. iar popa nici nu se sinchisea. taica? — Ai vin rachiu in pod Cind gaina suie-n pod gaseste vinul. da garavana zice Iar baga mina-n — Caaaar — Ce spune. Iti traista cu bani. S-a dus la un om. n-aude Frige gaina.

Da nevasta-i zice: da o muiere a ramas afara. Cind sa scoala el dimineata. Atunci popa-i umple putinica de bani si cind ajunge acasa. Au sarit toti in apa. atitia ? umplut Se due ei acasa. cacatoarie de vinzare ! S-a dus unul sa cumpere. cind desface putina nu poti sta de miros Fugi. arunca putinica-n casa. parinte. Da sacu n-a cazut in apa. aidati cu totii. putinica si-a plecat la oras. ma taica.: I-a dat garavana si a plecat acasa cu o traista plina cu bani. ma. Popa a adurmit cu copiii cu tot. A luat-o in spinare si-a plecat cu ea intr-un sat. — — ! Ma — Ce ma. Aduna el murdaria aia si o pune intr-o putinica pina a umplut putinica. ca sa-mbogati frati-tu ! Si a sarit si ea ramas eel mai mic stapin si piste casile lor. este. cu cu vaci cu porci — In fundul Dunarii plin de vaci de porci. dar nima nu le da decit cifiva craitari. sa ma bag primar tu sa intru eu. porcii si vacile §i s-a dus acasa cu ele. Intreaba fratii Ce facusi ma. — Aide. ca eu vreau ! ! bagat pe amindoi si le-a dat drumul pe apa. Alergara fratii. sa nu te duci la strajeri ca mi-e rusine ca sint popa. el Unde e banii mei. in putinica ? Ma lasi. si ma. afara. ca asta nu sa vinde la oras? Au venit iar acasa suparati. Iesi. S-a brodit la un popa Ce ai. umplu o putinica s-o vinda. de spal-o ca te minca pu§caria. Vin fratii si-1 intreaba: iesit el si i-a A A — Ce ma. fire-ai al si piste caciula s-a inecat ea si a dracului. bre taica. sa ia bani multi. Multi bani ai luat. isi taie boii sa ia bani multi. Cum ajunge acasa arunca traista cu bani pe pat. ma. ci la marginea apei. ca sint sluga imparateasca. ne bagam noi in fundul Dunarii dupa porci — Aidati mergem cu famei copii aducem turme de porci de atitea vite si si ? e si sa si si vaci. da el s-a sculat a luat putinica si s-a dus si a spalat-o la un riu si a venit hot. ca frate-sau are bani si ei n-au ! Il iau pe frate-su eel prost si-1 leaga-ntr-un sac. Se due la oras. bagat in sac ? A — — ! A — — Nu vreau — ma. Striga ei in piata: Cacatoarie de vinzare. i-a dat venit brinci cu sacu in apa. sa dorm la noapte Bani imparatesti sa-i schimb — — Am — ! la — — dumneata? — Da de ce nu S-a culcat si ! ! ! a pus putinica la capul lui. ca nu pot lua bani pe pei. il due sa-1 inece. e. 304 . un vacar si un porcar si-1 intreaba: Ce stai.ma Sa due si ei la casile lor. La unu i-a iesit caciula — La fund. cu bani — Am vindut murdaria facuta de voi pe linga casa mea. sa si sa si vaci. zice: si-a pus-o iar la ei la cap. mai frate-meu. A luat umplut maidanul de vaci si de porci. acolo unde voi m-ati aruncat. Nu. Isi bat ei joe de el si se murdaresc pe linga casa lui. ce e cu-atitia bani ? vindut pielea la boul al slab. sint bani imparatesti due la imparatie sa spun. Vin ei acasa nacajiti.

fata-n fata. §i se uita ursu-n alta parte. Leleee. minca-ti-as laba. s-o bei intr-un pahar cu apa ! Aproape de casa popii se afla o fintina lina. macar uita-te-ncolo sa nu ma vezi pina o iau p-ici la sanatoasa. nevestica-i cade la inima lui taica popa si de acinainte. taica popo. Dar tiganul de-1 zari. lui barbatul meu si asa-i place de mine. se aseza la poteca-ngusta de la tufele mari cu picioarele-n sus. bre. naica. hai sa-i traga o pacaleala zdravana tiganului si-1 povatui astfel: Sa faci o mamaliga maaare. Deodata veni o ala de urs cit un vitel de mare si se aseza linga el. cS ma bagi in boala si cad in vreun pacat. cum ajunsa acasa povesti barbatului. unde sedea popa. Nevasta n-are si ea de lucru si-i povesteste de fiecare data barbatului tot ce-i indruga sfintia-sa. ingbiti-n sec ?i-o ! — — — — sfatui astfel: 305 . o sa-ti ocolesc calea si poteceaua. isi face cruce ca sa aiba curaj si-i zice: Hei cu taica. le apropii si prinzi iepurele ca-ntr-un lap De aci incolo ai sa te saturi de ciorba de iepure si de bulmaci. statu. s5 te-ntorci cu fundu-n sus si cu capu-n jos. de mi se rupe inima de tine. iar el o incinse la fuga. traia odata intr-un sat un popa. cum alta treaba n-avea. Sa lipesti mamaliga de bucile fundului si cum o veni iepuru sa mince. La aste vorbe. Pazea. sa nu faci una ca asta Femeia.! : PROSTIA OMENEASCA Un {igan a vazut un om cu un iepure-n bra$ ?i-l intreba cum a facut s-a-ntimplat de a prins iepurele. tot se cufuri rugindu-1: Aoooleu. Ba zau. vazin- du-te desculta far' de papuci. frumoasa. nevasta raspunde Nu e nimic. In satul ala. pina ce cazu intr-un ogas peste un cirtog cu pui de iepuri. Tot fugind prin padure se-ntilneste cu un iepure speriat. Altadata in capatul zorilor taica popa hai si el cu ulciorul la apa. Barbatul. lipi mamaliga de buci si astepta sa vina iepurele. mline asa. de ajunsei la capatul pamintului. taicuta. ca vine ursul si ne prapadeste. prea esti frumoasa. bun de haz si de petreceri ca toata lumea. sta si o tinara nevestea maritata de toamna. de parca minca foe. Cind a auzit n-a mai putut de drag ca o sa prinda iepurele Sa dusa sa faca o mamaliga mare. de nu-mi mai vad vindecul Vai de mine. Ce-i trasni prin minte omului. sa te duci la poteca-ngusta din tufa. sfintia-ta. tu tac cu picioarele. Azi asa. ii sta-n cale si cu vorbe dulci o amagea si o petrecea. mult am mai fugit. cu apa putina la care venea si tinerica s5 ia apS. El fuge si iepurele fuge. ca sa prind un pui de iepure. Statu el. Zareste pe frumoasa nevestica. cum — ! ! — — — PATANIA LU TAICA POPA Ca-n toate satele. dar nici un iepure nu venea sa cada-n cursa.

Il dusa acolo si ca sa nu-1 banuiasca barbatul. unde-i toporu. Bine. pusa papucii-n sin. daca-1 vazu asa perpelit de tot dupa ea. a venit vladica si i-a crapat opinca vazind ca nici o fata sfintita nu-1 invredniceste cu bunatap. Minca popa si cinta si de drag nu mai putea. pina s-o culca omu-su. eu stiam ca purcelul. il cum taica ajunsa acasa. Vai de mine. Tu fine-ti gura. Injuga sa dovedeasca ca-i placi lua galetile si fugi la apa. Sfintia-sa o astepta — — boii si pleca. ca o fi ostanit si el. vino diseara pe la mine ca barbatul mi-e plecat la moara. de-aseara pin' la cocosi. ce ne facem ? striga speriata nevestica. Muierea. iar daca ostenea se mai oprea si el ca doar om eria. se facu ca se duce la moara. pe masa un purcel fript si mare greutate i se deschise. rumen ca fragile de pri- mavara. ca-n zi de sarbatoare. Asa ca eu ma due calare.! : ! — Alta data. Doar cum era el sa ispraveasca-ntr-o noapte zece baniti de porumb ? Cal sa fie si tot n-ar ispravi. Cum era petrecerea-n toi iaca si barbatul ei dejuga boii. joaca rupe cojoaca §i dupa ris. Lega iapa de stoborii de la gard si tuna la nevestica cu traista plina. isi puse friul peste piept si porni sa-ntaci — Mai — Muiere. Barbatul nevestii aflind cum sta taina. se sui pe iapa chioara ?i hai la vladica cu daruri. umplu birlicul cu vin. bre muiere. Dar de cind lumea. Barbatul. ca nu-s popa ca oricare Cum sa fripsa purcelul. — Bine. toate apele-1 prididea. mai barbate. Hai sa te ascund in soba de la deal unde invirteste calu la risnita sa macine faina. Se sucea. dara popa invirtea. Popa dete drumul la cal in grajd. darmite popa Popa-nvirtea. aia taiai tai si ori un cocos dar tu bunatate de purcel de ma saracisi Se pusera la masa pe loc si mincara. — virteasca risnita sa faca malai. care le stia pe toate. de-atita Jnvirtitura. daca nu-i pacat. Popa. . il gati. nu omori bunatate de speriata-i grai: cal. vine si plins. Minca barbatu si bea. nu putusi sa tu o gaina asta fript ? si vii ostenit de la moara si de fripsei taiasi ! ! risnita? — Muierea — Lasa. dar boabele nu ispravea. iar el sa vie cu un purcel cu papuci si iarasi incepu sa-i Nevasta graiasca ca e rupta din soare si cite si mai cite cuvinte-ncintatoare. Atunci barbatul graia catre nevasta: Fa nevasta. c-auzi cum sta — Ce-i cu purcelul pe masa mea — E purcelul nostra. taica. barbate. taie purcelul si-1 fripsa. batu la usa §i cu Intra-n soba si cind colo. ca e tarasenie mare. sa merg sa omor calul ala. se invirtea. Pusara masa sa bea si sa se veseleasca. taiculita am sa vin cu un purcel fript si cu papuci potriviti pentru piciorusele tale frumoase. il inveli. Cind la ograzile din marginea satului se-ntoarsa-ndarat la frumoasa nevestica. il injuga la risnita sa-nvirteasca in locul calului. intrebS: popa. nu te-oi apuca sa-i arzi dracului tamiie sa ne afle lumea si satul. cit invirtea. ce te apuca sa tai purcelul la scapatat de soare ? din gura. vazindu-1. zise Sfin$ia-ta. Preoteasa. spune-i ca eu fript si sint dus la moara.

Si cum adormi. Pe la amiaza batu aringu. ca moara e-necata. o sa manince boabe fierte. Iar el in gluma. ca s-o aduca acasa pentru beut. sfintia-ta. incet. Tocmai atunci trece pe drum iar la apa nevasta cea frumoasa. se duse vorba asta ca vintul. Muierea se facu ca barbatul sau nu stie nimica. il intreaba. cum sa faca si ei sa scape de asa mare grije si sa moara copiii de foame. cit ti-e ! ii zise sfintia-sa. Sarut mina. ca pus de pe lume. Ori ce. ca pe-amindoi ne omoara. le zise: Cine n-are faina. ce frumoasa esti ! — zice popa Nu un musafir ? 307 . ca el risneste cu malaiul lui. te schimbi ca zilele din sta si se gindeste fa. cum asa ne fu vorba. iar lumea anevoie-si pune lacat la gura. parca trasese-n plug. spinarea zdravana stai trist si fi Preoteasa-1 mina la treaba sa-i ari tarina. se scula si popa. cu cosita de-a aleasa. Popa fara nici o vorba iesi si fugi acasa. Numai omul cu muierea frumoasa n-are nici o grije. ce posomorit cucai ca o gaina capiata. cucaind si blestemind ceasul rau. Preoteasa. Se aseza pe scari privind cu capu-n pamint. se furisa in odaia cu risnita. Si vreai sa-ti fiu desara Of ! taicuta. incet. mergi ? ! malai pina la Ispas. Nu mai vedea muierile frugrai. ii om iote ca intr-o zi o vede unul dintre acei popi pe la cind loa apa. pentru el macina. sfintia-ta. De atunci. iar popa ramase bosumflat|si suparat. vezi-ti de treaba. cu vednite-n cobelita. ca are faina de Popa cum — — — Faurar — Mare. haide-n jos pe potecuta Mare. Sta pe scari si scrisnea din dinti. ca a venit apa mare si a-necat moara. bata-te Dumnezeu pe drumu-ti la apa si nu te mai lega de mosi batrini. iata ce nevasta frumoasa. vezi-ti de drum de cale ca n-am treaba cu nimeni Parinte. cum il zari ii grai Cum petrecusi sfintia-ta pe la vladica? Mare bine — sfint si sa-1 imbrace pe altul. nipt si ostenit ca vai de el. Catra crapatul de ziua adormi barbatul si fursi popa de risnit tot porumbul. mai fara de gluma. ca-i asa. se vaita fiecare ca n-au malai. moase trecind — Hai. De stia. Ortacii nu le — CEI TREI POPI A moasa avea nevasta frufost odata intr-un sat trei popi si in acel sat un si cum ea se ducea la fintina sa ia apa. ca vacarul pe sat. deshama pe taica popa de la risnita si-i zise Taica popa.! : ! : : ! : Popa cum auzea gura barbatului si mai iute invirtea §i sudorile-i curgea. sa-1 tocmeasca pe taica popa sa-i risneasca. sa nu te simta ciinii cu barbatu meu. ca doar nu te-o pus asta-noapte vladica — Mare. fursirati faina aia ce v-o macinai asta-noapte? Mincao-ati cu cerga-n cap si cu noduri in git S-adunara oamenii pe la circiuma. mai popo. deloc — — — Cum bine? — Asa e vladica. vine sa dezbrace un la apa. pe linga zid.

dar le spusa la fiecare aparte. Zis si facut. la ce ceas sa vie. ca iata tu-1 308 . a venit in lipsa mea in casa ca sa-si bata joe de muierea mea. Pe urma pusa barbatul mina pe unul. aruncai in Da ruminu-i — Cum de omorit. Le spusa ea ca omul ei e plecat departe la moara si nu vine decit peste patru zile. da cine-o mai fi? Sa facu ea ca sa uita la usa si zise speriata Parinte. a tacut. tu sa-1 poftesti sa vie spui ca eu sint plecat departe la moara. Apoi. Cind il vade omul. podul — — — — — ! el in usa. da ea se prefacea c3 are de aranjat prin casa. dar el pe alta cale veni inapoi. in asa fel ca sa ajunga la jumatate de ceas departare unul de altul. cind a venit indarat facusi. atunci se dete omul ei jos din pod si sa dusa si batu Intr-o sara bate unul dintre ei la usa muierii. deschisa la al doilea popa si facu si cu el la fel. a luat pe unul dintre ei. a venit barbatul meu Cind auzi o ruga sa-1 ascunda undeva si 1-a bagat si pe el linga ceilanti doi. vrea el sa stirpeasca purecii. si Muie- rea fiarsa apa in clocot. zisa: si-1 lac. s-a zis cu noi. Il dusa pe popa linga un lac. s-a-ntors barbatul meu Taica. Acum spusa barbatul muierii sa-i fiarba un cazan cu apa fiarta ca vrea sa spele magazia si dulapul din pimnita. fiecare cite omul ei lo apa intr-o polomeaca mai mica arunca pe o polomeaca. S-a invoit tiganul si s-a si dus acolo. — Ma — Ce ml Stancule? Tiganul — L-am pierdut de pe lume. muiere. sa asteapta ! lucratori la culesul viilor si trebuie sa aiba unde sa-i culce. te rog sa mergi si sa-i faci ma de petrecanie §i ce mi-oi cere ti-oi da. ii deschisa usa si-1 pofti sa se aseze la masa. pusa mina pe el si mai cu suparare face si astuia de petrecanie si iar sa-ntoarsa sa ceara dreptul lui. mai Stancule. il sugruma si-1 arunca in lac. ii zice suparat: Il vazu tiganul si se il duce si-i dracu. parinte. popa asta aruncasi in lac. da cind s-a dus acasa. da fiecare popa intr-un colt. il enema pe un vecin de-al lui cam intr-o ureche. Sa bucurara popii auzind ca vine omul muierii tirziu acasa. da unde sa ma pitul acum? Muierea il ia frumos si-1 duboara jos in pimnita unde eria un dulap mare de tot si-1 aseza intr-un colt pe intuneric. Sa-ntoarsa la ruman sa-i ceara plata. Sa dusa la usa. Popa cind auzi zisa Da cine-o fi la ceasu asta ? Da el s-a topit de frica. Vai. Da popii intre ei nu sa stiau si pastrau fiecare taina ca nu cumva sa afle niscaiva la sarlatani. casii. zice: 1-ai iote-1 mira. si ceilalti doi popi o vazura la apa si tot ca si eel dintii ii zisa: Asa ca ea ii pofti intr-o sara pe top trii. Cind veni al treilea. parinte. lata ca aude din nou ca bate la usa altcineva. jupine. cind te-o mai intreba asa si sa-i ei i-a raspuns. 'ai. am un sarlatan de popa. un tigan voinic si prostanac si zisa: Popii. Ribdau din rasputeri opareala si nu ziceau circ. spus i-a spus lu barbatu-su taica popa. taica.: : ! : Ea nu si i-a omu noi — Fa. ce sa faca ? Stancule. da omul ei pazea de sus din privind pe gaura podului si cum batu popa la usa. — Ce isi bate joe de tine. da pe ailalti doi nu i-a vazut.

se-ntilneste cu un alt popa care venea calare pe un magari. ca Stanciu 1-a omorit si pe parintele Sofronie care se-ntorcea din satul vecin. parinte. mergind el spre casa bucuros de afacere. ieu de trii ori te omor si tu de trii ori inviezi. noi nevasta. sase chile de brinza de capra si numai trii chile de rachiu din butoiul de dud. da n-o fi pacat tocmai sfintia-ta sa zici asa vorba. ca sa-mi ridic eu camasa ? Bata-te Dumnazeu de proasta. el avea smecherie cu care punea la incercare muierile tinere. barbate. el ii spunea: Ridica camasa. acolo in altar si cum intra vro muiere ca sa sa spovedeasca. Ca nu stiu de unde i se dusese lui renumele. ce facea sarlatanu ? Cum intra la el o famie tinara si frumoasa si care lui ii placea. acuma sa te vedem daca mai vii indarat Si pleca sa-si ia leafa si-i dete rumanu cit sa tomnisa si pleca tiganul acasa la el. numai opt oua de gisca. Dar daca se-ntimpla sa fie vruna cinstita si cu coraj. alteia ii venea sa ridice camasa. Zise tiganul atunci Na. taica popa Sofronie ne-a scapat de la moarte acum o luna cocosul al mare si ?tii ca nu ceru mult pintru asta. apoi daca o sa mai Cind sa duce tiganul si-1 zdrobeste capul — — — vii si acuma esti un adevarat drac. de zapacita. De aci incolo. il infruntau pe un popa dat dracului de sarlatan si el spovedea la bisetinere. sa gramadeau care mai de care sa le spovedeasca. Cum auzi nevasta lui ca 1-a omorit si pe ala. Cind venea ziua — ! popa: Vai. dat fuga Stanciu la ruman si suparat i-a spus intimplarea si spusa ca daca o mai veni popa inapoi. ii arunca iar in lac si zice Na. da alta. Si iata care era smecheria lui ? Pusasa jos in fata lui o camasa alba si lunga intinsa pe podea la picioarili iui. ! A — ALT SARLATAN DE POPA Intr-un sat eria rica numai muierile ca cica este cind sa spovedea nevestele. Era plecat sa ceteasca de tamaduirea boalelor gainilor. Tiganul crezu ca iar a inviat popa pe care-1 aruncasa-n lac si cum sa apropie de popa il si pocni cu toporu-n cap si-1 dubari di pe magari. Dar. care aveau priceperea slaba. il prinde de beregata. de la poale-n sus. e dracu gol si nu mai are ce-i face Romanu a priceput cum sta treaba. spovedania la el cea mai primita de Dumnezau. muierile se invatara minte si nu mai spusera oamenilor toate nimicurile. ca ieu ti-am spus ! — — 309 . Da ne scapa cocosul de la moarte. tata Cum fameile sint sfiicioase. si ca ea il stia ca are leac la cetanii de boale de gaini. s-a pornit sa se vaite si sa-i zica Vai. ca el e popa cu leac la boale de oratanii. si Stanciu ne lasa si fara de el. Asa o fi rinduiala la spovedanie. Asa isi batea el joe de ele. s-a dus de i-a spus lu nevasta lui Ce ne facem. sa nu-ti fie frica in acest lacas sfint sa te gindesti la lucruri diavolesti Te incarci depacate muiere. se duce cu el. credea ca trebuie sa-si ridice camasa ei.: : ! : : si-1 vede. E. credeau ele.

facea lucrurile pe dos. care am sfintit-o. ca acela ce facea din zile de sarbatoare zile de lucru. Cind a venit lumea. — — min-o pe Daca iapa o cu ea sa urce un deal 310 . TIGANUL PACALIT un tigan cam intr-o ureche. Intra si el sa se spovedeasca. numai atita iti cer sa-mi spui. ca e camasa unui bolnav. Dar tiganul fost odata taie A padure sa — — ! dupa — Stai. da barba lui sa naclai toata cu clei si cu smoala. sa ridici Nu — — Atunci a intrat o baba si cind 1-a vazut asa de cebaluit si urit. Isi minjisa miinile cu clei si cu smoala. in loc sa taie lemne din jos de la tulpina. el si nu se lasa zicindu-i: omule. pe popa il lua groaza si-i zisa voinicului: Da drumul jos la camasa. asa ca muierea pleca rusinata si el ii mai da cite trei inchinaciuni sa le faca ca sa-i ierte Dumnezau pacatele ce le facuse cu gindul. bunule om si asa am sa fac precum mi-ai spus. tata ! Crezu ca e o nevasta. il apuca de barba si se prefacu ca-1 pupa de drag. ti-e tie rusine si frica de fetele sfintilor bisericesti sa crezi asa ceva? Cu astfel de cuvinte el o incredinta ca el a avut cu totul alt gind. a luat el toporu §i-a plecat la lemne. Apuca iapa de dirlogi si hai inalt si pietros. in loc de drac. lasa in jos camasa si se lasa spre popa sa-i faca o plecaciune de iertaciune si cum ii erau minile minjite cu smoala si clei. Tocmai atunci trecea un roman cu caru la loc de semanat. ii mergea treaba de minune. Cind acolo. frumos si voinic. il apleca si-1 taie. doar nu esti tu Dumnezeu sa le stii pe toate? la spune ce are sa se mai intimple? Omul daca-1 vazu de tot suchiat a plecat pe drum la vale. de unde stii. ca intr-o zi. Da cu ale proaste facea asa cum vrea el. §i cum il vede popa ii zisa Ridica camasa. ca sa nu calci pe ea. nu vezi ca nu lucri bine si ai sa cazi Aoleu. face de trei ori pirti te-ai dus. ca el cind o imbraca-o sa sa tamaduiasca de boala. fiind tare inimos. a iesit afara si a inceput sa zbiere. popa i-a cerut iertare si a plecat acasa. ca a pingarit dracul biserica. sa fii bun ca tu esti Dumnezeu. ca eu iti spusai sa ridici camasa aia de jos. popa jumulit si prapadit ca sa se invete muierile minte. Asa era el sarmanu. Voinicul isi ridica camasa si cum eria gol ca nu avea izmene. da asta eria cu multe sute de ani in urma. Umple un sac cu nisip si-1 aseaza pe iapa.! : camasa asta de jos. i sa ascutisa ca un fus. nu s-o ridici pe a ta. ca aflasa de popa ce facea. blastamat ce esti Baiatul sa facu ca-i cere iertaciune. ai scapat. imbracat in chip de fameie. cind am mor? si Romanul daca-1 vazu ca se leagana de prostie. veni la el un baiat tinar. iar din zile de lucru zile de sarbatoare. a crezut ca e dracu-n biserica. mai tigane. nu-1 rabda inima sa taca si-i dadu o povata: Ai. Iti multamesc. el s-a suit in virf. de nu. blestematule. ii zise: Pune omul lui Dumnezeu un sac plin cu nisip pe iapa deal in sus. Cind 1-a vazut ce lucreaza. Ba nu i-a mers mult.

tu nu vezi ca eu sint mort. si-1 invirteste ca pe tingire 1-a calit si 1-a spoit pina ce deodata mortul casca ochii mari speriati catre tigan injurindu-1 si apucindu-1 de la cheotoarea camasii: Ce ai cu mine. Oamenii vazindu-1 ca e mort. Vazindu-i el pe astia toti prosti. Calatorul il imboldeste iar: Nu poci. tine-o Alba. se culca jos si ramase nemiscat. ce-mi fu scris sa mor dintr-un pir£ de mirtoaga. Si asa tot o ruga pe iapa si o mingiia. ce va grabiti. iar calatorul calare pina ce se incurdi intr-o multime de lume ce mergea cu un mort la groapa. incepu sa sarute fundul iepii si s-o — ! roage Him ! him ! minca-ti-as de tot pe asta. drumu-i cu ghiontane si cu pietre. Cine te-a omorit. bre oameni buni. §i asa ramase el mort in margine de ogas — — Trece pe pe dilma: cale. o bataie sora cu moartea sperie moartea si fuge. ba-i da din traista si cite un codricel de malai. s-a pus cu maciuca pe el si da-i si da-i. cind a tras al treilea pirt. dar iapa incordata. piirji figanul auzind hotarirea dumnezeiasca. ingalbeni si zice catre iapa: Tine-o Alba pe ailalta minca-ti-as pe aia. fratilor. iar tiganul a rupt-o peste groapa. tuciuriule. le zice Stati.: : ! ! ! : : ! ! Sacu-i greu. Fugi. Mai mersera ei citava. il musca pe tigan si tiganul deschide ochii. vine plotonierul la cercetari. s-a pus pe tigan de 1-a batut mar. spunind Uite. ca niste raufacatori iti gaurira sacul cu faina pina-n deal \i se goleste de macinis si fundul iepii se goleste de pirtiiala. 1-au pus — — — — — ! ! ! 311 . bre creatine. Cind auzi tiganul ca i se apropie sorocul. Pai si au am fost mort dar m-a sculat omu ala calatori Ce credep. oameni buni otoritatile mai mult mort decit viu. dom'le plotonier minca-ti-as turu. cu cioarecii plini. n-ai stiut ca ce dai cu imprumut? Si s-a sculat cu adevarat mortul. figanul. ca tiganul e mort. In zadar ii vorbeste. Dimineata urmatoare. ca doar una mai era. dac3 stiam luam pe fulgeratura o iapa grasa de om bogat. Scoboara pe o ulicioara intr-un catun de munte si vede c3 niste oameni taiau un pore si-1 pirleau de par Dumnezeu sa-1 ierte. pina 1-a razbit pe mort si a luat-o la ruga. cind aude. lasindu-1 si — — ! — ! — in sicriu linga groapa pina vin cu gendarii sa-1 vada. Iapa minca si se opintea inainte cu sacul de nisip pe spinare gata-gata sa se pravaleascS si sa se stirpeasca. El fugea pe jos. ba. Asa am fost sorocit de pirtul iepii si aici mi-e locul pe vecie Cind 1-a vazut calatorul ca-i lipseste o doaga. ce va zoriti sa bagati omul de viu in pamint. fratioare. nu ma lasa sa mor Mai facu iapa citiva pasi si mai facu o data pirt. nu ma lasa. pe carare un romanas calare si-1 vede pe tigan lungit Scoala-te. baiete il intreaba rastit otoritatea ? Iapa. ca tu nu esti zdravan T i-au P^cat mintile pe vilcele Zau ca iapa. ma aramiule. ca ajunsai sa-mi atirne sufletul de un pirt de-al tau. domnule plotonier Plotonierul i-a tras vreo doua. iapa abia se suia incit obosita trase o data un vint. iar bietul romanas inviaza Se urea el in car si se puse sa-1 bata pe mort si-1 suceste.

— Sari cine.! : ! ! ! ! : — Pe cine zici? — Pe pore — Cine — Dumnezeu da cine sa-1 ierte ! ? ! ? faranii daca-1 zarira smintit. sa-mi ajunga vreo cinci ai. aoleo. Se cunosteau ei din vedere. f iganul fugi si ciinii dupa tigan. Cind se dezmetici din bataia primita zise Aoleo. — Aaaa. intr-un sat da de un popa la vale de casa. se da ca omul in poiana. pina ajunge la un bunar. se pusera cu ni?te pirmaci pe tigan de-1 lasara lesinat si cu balega-n cioareci. cum auzi. ca te maninca ciinii. asa batjocoresti tu o fata preoteasca ? ! ! Si sumute popa ciinii pe tigan. pitula-te. este bine — — — — ! s-o si asculti LACOMIA $1 PROSTIA Intr-un sat oarecare au trait doi oameni de soiul acesta lacomi. daca e barbat. mai romanico ? ii intreaba pe tarani Sa fi zis sa-1 mincati sanatosi Ahaaaa. taica pope — — — : ! — — Pe — Peeee. il lua gura pe dinainte si-i dadu binete din varsat de zori ca cica ziua buna de dimineata se cunoaste: Sa-1 maninci sanatos. atunci cind muierea da sfaturi intelepte ca acestea. spune ce parere ai. Se zicea despre cadiu ca judeca si pedepsele le da dupa cum era ploconu ce i se aducea. Cum il vazu. ei au plecat la oras ca sa-si vinda fiecare cite ceva. cu cinci ciini la spatele lui inghesuind si miriind. Niste oameni vazindu-1 incoltit de ciini. nu te lasa ! "Tiganul. de ce avea nevoie. bine ca stiu Si a plecat de-aci tiganul multamit ca a inva^at ceva nou. sari-n put sa se pitule si imde a sarit n-a mai iesit. baiete. crestine? ala ce-1 maninca ciinii parinte ticalosule. 312 . se cade ca barbatul sa asculte de femeie ? Nu se cade. Dar cum era sa zic. ago. strigara: in put. barbat sa fie Atunci bine am facut eu ca n-am ascultat de nevasta si nu ti-am adus tipsia cu un ied fript si 1-am mincat eu ? Ba nu. si in dreptul marfii vindute sa-si ia fiecare cite altceva. CADIU $1 FEMEIA Traia odata un aga si un cadiu vestit pin nedreptatile ce lefacea. ?i intr-o buna zi. ce mai pirdalnica luai. Cind colo. dar. ce aveau. Merge aga la el si zice Cadiule. bineinteles acasa. cum s-ar zice naravurile lor nu si le cunosteau mai de aproape.

cinci lei si pace. ca sa noi ceva. ei s-au apropiat unul de celalalt si atunci au inceput sa se vaiete. blestemind pe oamenii care au fost in ziua aceea in piata si pe care ei nu i-au intrebat citi bani le fac caciulile. fiecare in parte pe frumosii lor soti cu ou si cu otet. iar traista cu mere a avut dedesubt pietre. cu 313 . In prima noapte cind se asezase el mort intr-un ungher al bisericii ruipe la mijlocul noptii venira niste hoti spre a lasa o comoara acolo. traista cu nuci. dar ei au tacut chitic si nu si-au zis unul altuia nici o vorba urita pentruca n-au fost cinstiti ! trecerea citorva zile. el se prefacu mort si sotia dusa in biserica veche din sat. iar restul cu alte lucruri netrebuincioase. schimbam si noi marfurile noastre. Au stat ei cit au stat in piata. pusa la cale un viclesug. isi zise el in cele din urma. dar vezi ca merele mele atirna mai greu decit nucile tale.A§a de exemplu. pina la urma. inteleg ca merele tale sint mai grele. cind sa piece acasa. zile inainte lui il Cu doua nate. spre marea lor mirare constatara ca traistile erau numai pe jumatate umplute cu poame. cum s-ar zice in limba popular a. zaitin. Asa. raspunsa alalant. Bine. chiar daca am purcede la schimbul asta. apoi. al doilea dadu mina catre consateanul lui si apoi se invoira si plecara amindoi bucurosi acasa. Stane. eu am sa-ti mai dau acasa ca un adaos. ramasa de mult ruinata si ea il anunta pe celalant sa vina acolo sa-1 vada ca e mort. fiind siguri ca n-au sa fie certati de neveste Ioane. si se Dupa — — hotari sa nu-i dea nici un ban. cu banii luati de pe nuci. Ambele femei i-au facut. dar spre marea lor mirare. ne amagim — Mai — Mai — hai sa si sotiile. $i dupa oleaca de gindire. eel care a fost cu merele s-a dus la eel care a fost cu nucile si i-a cerut diferenta de 5 lei. tot fara marfurile trebuitoare noua ne intoarcem acasa. se invoi eel care primise nucile. de ziua platii datoriei. de exemplu. am sa-ti dau cei cinci lei a raspuns eel cu nucile. numai si numai sa parem si noi in fata lor ca tot am facut ceva sa nu ne intoarcem acasa ca niste prosti. dar nu-i am acus si iti voi da datoria dupa o luna de zile. zise el. a avut dedesubtul nucilor frunze de nuc uscate. Bine. spre a-si cumpara brinza. adica au venit fara lucrurile ce le trebuiau lor in casa. unul s-a dus cu o traista de nuci la piata spre a-si cumpara. de ce sa n-o puna la cale. nu e rau treaba asta ca sa scapam de gura lor. Adica. ca tot avem ! Cind ajunsera acasa si dadura in primire traistile sotiilor lor rostogolindu-le jos. unul din ei dadu drumul la o vorba asa cum la necaz trinteste o vorba. Raminid singuri. Asadar ei ramasesera cu fructele nevindute si se mirau ce o sa zka femeile lor acum acasa cind ii vor vedea ca s-au intors asa cum au plecat. noi insa. cu o traista de mere. daca e vorba de o inselaciune. ca stii cum sint ele. mai fratioare. iar celalalt. $i atunci. cit s-au tocmit ei. nimeni n-a avut nevoie de marfurile lor. Datornicul insa nu s-a achitat de datoria lui nici dupa incheierea lunei si dupa o chibzuiala mai lunga. ca oistea in gard. ca doar el n-a sapat pe merele care mi le-a dat. Da.

lata aci doua gramezi. cum pentru cinci ei au scapat o intreaga comoara din miinile lor ca niste prosti. sa se duca posi sa-i dai un mina pe lumea pus tiganul asezat pe-o tava. Cu cea mai mare placere.! ! : gindul ca s-o ridice noaptea. si dupa ce isi umplu buzunarile hainelor si pantalonilor el ceru de la fostul lui datornic. ii luara de guler pe amindoi si ii aruncara afara din biserica ca pe niste zdrente murdare. se rasti eel care gasise comoara hotilor. noi va fi pace si se repezi spre a-i lua si un galben din gra- — Nu. racii intr-un cos si s-a dus cu ei la biserica. bine. pentru cinci clipa astia adus aceasta datorie catre mine este cei lei. deci nu amesteca datoria cu norocul ce — — — — ti 1-a — Bine. iata ca datornicul lui era viu si numara galbenii ce-i gasise el lasati de hoti in noaptea precedent!. in incaierarii lor aparura si hotii. Se duse el la popa si zise: Taica popo. Cum. Atunci popa si-a luat — Taica. — Nu tu acum da-mi un galben nimica. si i-a zis-o de-a dreptul tiganului asta nu Asta e coliva de e coliva de raci. sa-i fac o coliva pescareasca de raci. nu-ti dau un galben. Babele. oare nu esti tu multumit ca datorita mie ai tu acum in loc de cinci lei. raspunsa mirat. rosti mortul. parinte. toiul le luara toti galbenii. dar eu in asta n-am nici un ban asupra mea afara de galbenii din fata mea. Atunci se isca o bataie de toata frumusetea si in timpul acesta. Acolo i-a Cind a inceput popa sa citeasca au umplut biserica ca furnicile. racii ris. dupa ce lei. fac. si atunci intre lui. ai dreptate ca in locul celor cinci lei acum eu mi-am umplut buzunarele hainelor si pantalonilor cu galbeni. §i iata cum lacomia a dus pe cei doi la prostie. Da. diferenta aceea de la schimbul celor doua traisti cu nuci si mere. o traista de galbeni. cei care lasasera comoara. A doua noapte cind s-a dus eel cu merele in biserica ruinata spre a-si vedea datornicul mort. dar tu nu ajungeai sa ai galbenii astia daca nu-mi datorai cei cinci lei. alalant. au pornit sa dea-ndarat de si sfintii multimea a bufnit in inima-n dinti Popa de pe pereti s-au uitat urit si s-au suparat. draci 314 . mosii si coliva. datoria de cinci lei. se infurie pretinsul mort. alege-ti una din ele. sa ma fac ? colac de pomana. se infurie inca mai cosul gasitor comorii pocni cu un pumn in — Lacomule pacatos. mi-a murit tetea Ce ! faci o coliva ailanta. in noaptea aceea in biserica nici al si-1 mada virtos noro- fata ! striga tare ruinata. JIGANUL I-a SI COLIVA — — Sa-i — Sa-i A murit intr-o vara tatal tiganului. pace.

ce-mi dai bas daca ti-e frica sa te tree eu in spinare pe — — — Nu cutez. ma porcule — Uite ago. cum auzi vorbele de ocara isi puse-n gind sa-si bata joe de turc. caci ai minte-n cap. fiule. — Lasa. trecindu-1 peste pod in cealalta parte. Doamne. Cum ajunsa la capul podului. nu mai pot Ai bre. ceri. ce sa ma fac. ago. Chiar atunci cobora pe aci de la munte un pacurar voinic si imos cu doi cai. Cea. lipsesc cei 12 se necaji foe auzind — Cum sa n-ai. iar stapinul tau n-are minte de doi bani. Ai. prin sin si prin buzunar. mai rumane. de — Sa-mi dai 12 — Bine. Cum il lasa jos. ce e cu tine. Intoarce spatele. nu cutez treci fara frica. Nu seliie — mele. ce sa ma fac.: !! ! ! ! ! DOUA SURDE — Unde duci. Sara. El se tot vaita si zbiera ca o vita lovita de durere. Si m-ai tine pe gurgui TURCUL intimplare SI MUNTEANUL Odata pe batrineata pe cind stapineau turcii tot pamintul. — Bine. ce-o sa ma fac ca n-am nici un ban. Scoala-te. vaicarindu-se: Au. cazu de pe cal. 315 . sinco. ca mai adineaurea erai intreg. ajuta te la esti si esti iti Daca-ai fi vreun om bun Ti-ai lega calutu-n drum. vezi ca peste el tree carute incarcate. cea. se gasi din un turc arind pe linga un pod. maica. munteanul incepu sa se pipaie. bre sinco. asa. de ce nu-mi spusasi asta dincolo. Apoi suparat ii zise turcului Turcu — Vai saracu de mine. tu aici imi spui? Haide sezi iar pe spatele mele sa te mai due indarat de unde te-am luat. turcu il vazu §i vru sa-si bata joe de el. uite ca vreau. te luam in spinare. la lei. cea ca tu infelegi daca esti cal. si treci ca ti se dusera caii. cara cu lemne si cu mare greutate. iar tu sa te temi sa treci ? Insa munteanul nu vrea sa treaca-n ruptul capului. — Da ce mine? ago. ago. Atunci munteanul ii spuse: — sa tree peste podu asta ! nu-1 vezi destul de lat §i tapan. Cum ajunsa munteanu la pod. De un pai si de-un gutui. Turcu intoarsa spinarea si cio- banul i se urea in girga. Ciobanul. daica Floare? — Ma due Nica cu demincare — Daica Floare. amindoi incarcati cu bunatati de tirguiala. tu sluta? — Domnu. zise turcu. tu surda? — Nu e lapte e urda — Daica Floare. ca nu ca-i lei. Alah sa ma bata daca am o para chioara.

El ti-o da ovaz fin ! muri baietilor magarul si cei doi frati ramasera saraci. iar tu bas ca n-ai i. ajunsa aci. Tatal. le dau demincare si ! fratele-i stapin. pacatosule. pacurarul de la munte sare drept in picioare si pleaca peste pod pina-1 trecu frumusel dincolo. batu-te-ar Alah. Si s-au adunat 316 . Ai crezut ca ai gasit gisca de jumulit. vezi ca boii tai au mai multa minte decit tine. sa-1 aiba fiecare cu schimbul. O zi cara tovarul la unul. $i cind se poticnea magarul cu ochii holbati de foame si burta lipita de spate. fara sa i se dea nici zob si nici un fel de mincare de catre vreunul dintre frati. necajit dete cu el de pamint zicind: Porcule. Ce sa faca el ? Sa dea sfoara-n tara ca este in cautare de argati. miine-asa. iar in cealalta zi la celalalt. Pe neasteptate insa. ca niciodata nu stii de unde sare iepurele. cind altul si sa-1 ingrijeasca ca pe ochii din cap ca sa se hraneasca si ei cu el. sa-ti Ca n-am Miine Azi pagubeste asa. uite aici ramii sa mori daca n-ai bani sa-mi platesti Iar turcu se duse la el in tarina sa are cu boii. Cind unul. Turcu il vazu si-1 intreba: Ai bre ghiaure. $i asa a inceput magarul sa fie sluga la doi stapini. si hi. iar turcu txecu indarat la capul podului. le-a Au de a-si da Hi. MAGARUL CU DOI STAPlNI au mostenit de la tatal lor un magar. cum si tata-su s-a hranit. intr-o zi si-au luat ramas bun si au plecat in lume. sa-si cate un alt stapin mai bun si mai cu frica de Dumnezeu. plingindu-si fara folos dobitocul. Asa a ramas boierul cu holdele-ntelenite si vitele flaminde si setoase. Muncea si ostenea magarul in zadar.turc. De aia sa nu-1 mai batjocoresti pe cioban si sa cati iepuri in biserica. decit zama de varza-n cap in loc de creier. Cum ! — — eu pe tine. la deal. cum putusi acusi sa treci si mai adineauri te faceai mort. la vale. folosindu-1 fiecare cit mai mult. inainte spus ca fiind un singur magar intreaga lui avere.imic. ca nici un stapin nu-1 hranea. dar vezi ca ti-a zburat gisca din frigare si te jumulii Munteanul se-ncaleca pe de unde-1 — luase. bre ago. Hehei. caci cine se zgirceste si ! mai mult se BOIERUL Cica un boier avea multe slugi pe care SI SLUGILE munca cimpului si le silea la vazind ele ca stapinul o sa le puie pielea-n pod. fiecare stapin ii cinta ast cintec imbarbatindu-1 de zor: fost doi frati care sfirsitul. Magarul era pus la munci grele. Te calarii de doua ori ca pe un minz fara minte. fiecare nadajduind ca de hranit il va hrani celalalt.

ii raspunse: ! BA E TUNSA. a luat boierul o sapa si a ! — Cine vrea codrul asta de malai? — Eu. Daca vazu ca nu e gluma cu stiuca. Noaptea pe malai Auzindu-1 stiuca. stipinul lua diminea^a un codru mare de malai si intreba: la intii tot si iar lua codrul de piine Alta data intreba stapinul: Cine vrea piciorul asta de curcan? §i tot el se-nghesuia si era eel dintii care primea bunatatile de la stapin Odata. ea trage-n jos. ! la tirg. BA E RASA A fost un om si pe picior in biserica la o muiere care nu se intelegeau. Ga sa le incerce vrednicia. Muierea 1-a calcat pe om cununie si tinea in ruptul capului barbatul sa zica tot ce zice ea. il fost un prostanac mare.! ! ! ! conacul boierului o mulfime de oameni saraci si flaminzi. boierule. vine o stiuca §i-l prinde de barba. vrednicia argatilor. ii zise: Isi lasa Cum — $tiuculita Ca ma maichii draga. raspunde mai sluga cea tuciurie intii i-1 da. ION A. afunda bine barba in apa. Il tinea pe bietul om sub papuc I pina la o vreme cind omul nu o mai putea rabda si-i dete un top de bataie. — — Mai la prasit? mai fratilor si voi. care s-a dus la pescuit. ! si ai sa prinzi stiuci si raci sa te saturi barba mare si merse de-o baga in Timoc. ca Asa stapinul si-a incercat eu destul am luat. $i Intr-o — Cine vrea bucata asta de piine? — Eu. jur ca nu te tai. $1 PE$TELE — Ce Ioane? intreba un dilator care mergea — prind peste — Cum prinzi? — Cu caciula — Nu caciula. de ramase barbat ca toji barbatii. El trage-n sus. ma pescare. mai baiete Lasa-ti barba lunga faci. Dar printre ei era unul mai vorbaret si tuciuriu. alta zi iar intreba: — ! aratat-o slugilor zicind: Cine vrea sapa asta sa mearga Atunci argatul eel tuciuriu a zis: luati. prostia din nascare Are leac prin luminare Ca — Du-te. zicea mai argatul tuciuriu. lata. De 317 . Da-i drumu de barba.

bre muiere. — Marie. tu nu vezi? O batu bine crezind ca o sa zica precum era livada. mai bine zi ca-i rasa Ba e tunsa O afunda-n apa pina la briu. stiti ce s-a intimplat ? O — — Nu! — O vaca de-a dumneavoastra a impuns vaca — Da bine. — Bine. avea el judecata lui si parerea lui asa ca nu se mai gindea muierea pentru el. daca nu spui ca e rasa Ba e tunsa Ba e tunsa Asa sa stii §i sa crapi de necaz lua omul si o duse la iazul morii s-o-nece. de femeie citeodata fuge si dracu. se gindi el. Asa ca tot tunsa ramase dupa dinsa. se intorc de la loc acasa si vad o livada cosita frumos. Cum e catalina. atunci te-nec O scufunda-n Timoc pina umeri. ca-i ! ! si ce-o fi sa fie ! scufunda pina-i trecu apa peste cap si muierea scoase mina afara si nemaiputind rosti o vorba. Intr-o zi. cine minat cine le-a le-a si mea. Barbatul zise E cosita de parca e rasa Ba e cosita. Boierule. Ce-o sa faca? cu vacile-n obor isi lua inima-n dinti sa-i spuie boierului intimplarea ?i sa-i vada mintea si dreptatea ce e in stare s-o faca. e tunsa? acum — — — — — — — — O — — — — Da. ca sa nu-1 scoata dator ! O VACARU §1 TURCU Pazea odata un vacar vacile la un boier turc. De aceea. Ai bre. bata-te Dumnezeu de pacatoasa. de parca e tunsa Cum. Cind intra se spaminta. barbate. arata cu doua degete cum taie foarfecele. scap de dracu O scufunda pina gura. El pastea vacile de-a-mpreuna pe livezi si toate mergeau bine pina la locul unde se incurcau. zise el. baiete. Vacarul sa-1 omoare turcul si gata. asta e tunsa? E tunsa. fa. Vacarul avea si el pe linga vacile turcului o vacusoara cu lapte. lasat sa-si faca de cap si sa se impunga? Nu tu esti ala platit sa le pazesti? 318 . — Zi rasa — Ba e tunsa — E. mai e tunsa? E tunsa asa cum spun eu Te due la Timoc sa te-nec. e tunsa cu foarfeca — Atunci te-nec.! : ! ! ! ! incolo. e tunsa. barbate. V2ca vacarului se repede la vaca boierului si-o impunge. pai acus chiar ca n-ai scapare Te-nec ! ! ! ! ! ! ! la fi tunsa ! e ! sa ! la fa. Te inec. Marie. chiar si cind o ineca de-a binelea. Intr-o zi. gindeste-te bine ca n-o catalina — Ba tunsa.

il intrebara: Acum este rindul tau. veni rindul ca §i acestia sa-1 intrebe pe-al patrulea. unul dintre ei mai istet. baiete f i-am spus. patru copii pasteau porcii si vorbeau si se jucau intre ei. dar nu v-as primi. ce ai face tu daca-i ajunge-mparat? Multe as face de as ajunge numai Dar pe una n-as uita-o pentru nimic in lume $i anume ce ai face. umbra unui — — — — — — — — ! ! — — s-aleaga 319 . Asa m-as tragea singur ca un imparat. daca ai ajunge imparat ? Ce sa mai fac. fratioare. si imparatul nu a facut lege numai pentru vaca ta. efendi. la dreapta gindire a vacarului. pot — Ba eu. Bupa ce toti trei au spus ce dorinte mari si-ar indeplini. eu n-as fi prost sa ma plimb toata ziua. Vazind ca a mai ramas al treilea. vaca mea a impuns pe vaca ta — Ce e? — Vaca mea a impuns vaca — Nu se poate — I-a scos matele. ca atunci cind era vorba de vaca mea. iar pe voi v-as pune sa-mi paziti porcii si sa feriti noroiul unde se-namolesc sa nu se strice. il intreba pe un altul. si as dormi sub o salcie pe iarba verde linga izvor. Cum se jucau. ia sa vedem ce ai face tu. si sa-i faci. Imparatul a facut o singura lege si dreptate pentru toate vacile. Atunci ei dornici si nerabdatori de a cunoaste ce minune ar face prietenul lor. daca ai fi imparat? A. se due de-a valma singure se borisCe fara minte — $i daca-mi moare vaca. il intreba si pe acesta: Spune si tu. Efendi ramase cu buzele umflate. efendi? — Ce dau. iar voua v-as da cojile sa nu ziceti ca nu va sint prieten bun. sint vite ! sa-ti ! sint $i ele ! ta ! ! ! uita. — Asculta. de curios. zicindu-i: Fratioare. hai spune odata? Pai ce as face? As porunci sa mi se aduca un car cu loitre plin cu pleava si toata ziulica m-as plimba cu carul pin sat sezind pe pleava moale si m-as uita la voi cum va jucati in tarina. daca voi ati ales tot ce-a fost mai bun Si cei trei prieteni visara multumiti. vacile vaci pentru nu sa dau socoteala. era lege CE DORESC COPIII Pe o stind la pajiste acoperita cu flori si izvoare. ce-ai face. ce-mi dai. ca au fost destepti si au §tiut ce stejar batrin. auzi? — Stai sa ma uit in Coran sa vad ce zice legea — Nu te mai efendi. faceau o larma de vuiau vaile. zise vacarul — Ce sa-i vacile n-au minte. nu mai faci. iar voi ati crapa de ciuda Atunci il intreba pe eel de-al doilea: Ce-ai face tu. as minca numai simit si maduva de la ceapa.! ! ! ! caie. daca ai ajunge imparat? Eu drept sa va spun.

in satul nostru a rasarit un fir de dovlete care si-a-ntins vrejul pina-n virful dealului deasupra satului vostru. Ar putea. zise barbierul. bre. clai de paie si cite altele Dar oamenii cu ce se aranesc. maistore? Cu seminte. da stai ca nu s-a terminat Se sopteste prin sat ca raufacatorii au de gind sa dea dovletele de-a berbeleacul peste satul vostru si atunci va fi vai de voi Din casele voatre si averea voastra praful se va alege. asa cit este de mare sa sudoame pamintul cu totul. — mare cit un deal. bre? Ei asta sa fie tot necazul. maistore. lata tabacarul la barbier. abia acum cind a legat. noutatea. bre? il intreba tabacarul. Zau ca-p multamesc ca ne-ai dat gindu-al bun ca mare pacoste s-abatea — — — — — capul nostru. Vai de capul nostru ! incepura muierile si babele sa-si dea cu pumnii-n cap. sa-ti scoti pieile din pamint de unde le ai si sa va mutati satul in alta parte. cica se sperie si zise barbierului: Maistore. nu era altceva decit o claie mare de fin chitita de niste cosasi pe un virf de deal. da de unde pasc vitele iarna acolo. mirosind a piele si mortaciune. maninca si ei fin. priveste dovletele in capul dealului si vezi-1 cit e de mare. De ne pica la fiecare cite doua seminte ne-am procopsit.! ! ! DOI MINCINOSI Cidi odata se-ntilnesc doi mincinosi. doar in dovlete se fac clai de fin. maistore. sat. Bine. ce credeti. $i cu raspunse barbierul. fratilor ! Si se pregatira oamenii sa-si mute satul. peste Un 320 . Unul era tabacar si altul barbier. cu catei. li se pierde ruda si eu ce mai tabacesc? Ba eu zic. alalalt din alt sat. Si dovletele a crescut atit de mare. ca sa ajungem striviti de un dovlete ! Pai daca ne omoara toate vitele. adauga barbierul. ne face piftii pe toti. ce pacate vom avea noi sa tragem. Ai auzit. dar la toamna ! ? Da-n capul dealului se vedea ceva rotund si mare. Bre. Si n-avem scapare decit sa ne mutam satul de aici ca vedeji cit a crescut dovletele ! Numai coada poate sa-i ajunga de cinci ori cit biserica si prapadul e mare om ceva mai cuminte intra-n vorba ztcindu-le: Ba eu imi dau cu credinta ca e bine sa ne departam mult cu satul de partile astea. incit incap in el toti plugarii satului cu vite. O saminta de dovlete este mare cit un ban. frate. cu purcei si cu tot ce vrei Si cu magari. Auzind barbierul cele ce se-ntimpla in satul vecin. bre — Fara gluma. se-ntrista si merse sa le spuna sa-si vada de treaba ca e numai o gluma. patuege. Aa. ca sa nu se simta zguduitura cind se va rostogoli dovletele. Si de frica si-ngrijorare uita omul sa se mai tunda si se-ntoarse-n satul sau povestindu-le satenilor intimplarea cea trista si ce-i astepta la toamna. asezindu-i vatra cu mult mai departe. de nu crezi. e mare greumint. Vazind el dovletele si asta se sopteste — A. cind s-o Unul dintr-un — — — — — — — — — ! ! ! ! ! rostogoli dovletele prin satul vostru? intreba tabacarul. alal sa va fie Ce noroc a dat peste voi.

Dar cum zura. acestia-1 intrebara: mi 1-a daruit in semn de recunostinta. Tatal fetii iesi afara si se opri sub streasina cind tocmai cadea afara ua potop de ploaie. luara stilpii si vitele. iar muma nici in ruptul capului. Dupa multa bautura se apucara la taina. taica. la ! zise un taran. acesta-i dete un cojoc de bucurie ca a fost bun la inima si a dat in vileag taina ce-i putea curma zilele. Sa ploaie el cu oale sparte si cu sare? Toti rid. la — De — De unde ai cojocul? tabacar. Nu m-a — Atunci tine de mine un miel — Si de mine un purcel. la altul. Tata-su il lasa in pace si ei isi vazura inainte de chef. nu-1 eredarimara casele. si o turma de miei. taicutule. Fata sta si gatea la bucatarie. COPILUL PROSTUT Um si om avea un baiat cam slab de cap. el baga oala intre picioare. Tatal fetii voia sa-si marite fata. Baiatul s-a dus si el sa stea de vorba cu ea. o turma de porci de intra cu ele-n sat. Fata a pus sare in mincare si s-a dus pe afara. vazindu-1 plin de sare si cu capul spart. pornind sa-si aleaga ua nou sat. Socrul se mira cum ploua de sus cu oale si cu sare si se scarpina la cucuiele din cap. la vitel. Fata il cheama la masa. pe care altii o ascundeau. Trecind barbierul pe linga tabacar. glume si cite ce. Cum se-ntoarce fata. insa el sta cu oala ascunsa intre picioare de rusine. El n-are de lucru si vrea sa mai puie un pumn de sare in oale. fata? fata insa m-a apucat o durere de mate si de aia stau ghebejit pina ma fac bine. El lua cojocul si mergind pe linga taranii necajiti cu cojocul eel nou. — — Ce suparat? de Spune drept — Nu. fiindca era prea tinara. Baga miinile amindoua intr-o oala cu sare si incerca sa le scoata. numai ginerele cu miinile slobode maninca de zor. Cind colo. Nu-mi este foame raspunde flacaul si raminea suparat cu oala intre ! picioare. Si aduna barbierul o cireada de vitei. Se duce-n casa si se jura c-a-nnebunit Dumnezeu. stai Il intreba tata-su. insa nici vorba sa>le mai scoata. incit isi batrinii il cunosteau pe barbier ca este un mincinos. zise — Iar de mine un si rabdat inima sa nu v-o spun. S-au dus la fata in petit cu purcel fript si lautari si-au inceput sa se tocmeasca ce-i da la fata. imi place de ! ai. ca eu am fost singurul dintr-un sat care i-am descoperit taina. Parintii au plecat sa-1 insoare in alt sat. Poate nu-ti place de sa stiu ! 321 . sa-1 bage-n casa la o fata cu capatii avere frumoasa. ce sa vezi ? Miinile nu le mai poate scoate Trage-n sus. trage-n jos. I-a venit si lui vremea de insurat ca la orice flacau. Baiatul pe prispa casei nu stiu