wt

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE$TI

Supracoperta

;i

iiustrajiile:

Done Stan

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI

EDITURA MINERVA
Bucurejti, 1988

in aceasta privinta de fata rezistind comparafiei. vigurosuiui talent epic al rapsodului popular din fantastica are si-a Timoc ii corespunde o rarS arta de a nara a povestitoruiui popular. Fiicte'e neomenesti din basm au psihologia sociologia lor misterioasS. unelc dintre cele mai originate si specifice intruchipari artistice ale geniuiui sau creator. Era parcS de asteptat. observafie moralS etc. stiintS. de la ramul sud-duriSrean al nearrrului romanese. cS eroii tticS. Caracteristica lui este nu sint numai oameni.INTRODUCERE Cine pStrunde in universul fastuos 51 facinant al basmului popular romanese. cu douS dintre colectiile fundamentaie ale basmului romanese: eu'egerea Legende sau basmele romanilor a lui Petre Ispirescu si Anlologie de prozd populara epicd a lui Ovidiu Birlea. al poporului roman. ca si epica florilegiul popularS in proza sa exceleze. in infatisind talentul sau povestitor si arta sa narativa in admirabile semnificative ipostaze Prin marca bogafie carte. §i fabulele vorbesc de animale. animale. de prevazut ca o zona etnofoiclorica a$a de prodigioasS cum este aceasta pe care o cercetam. prin mukitudinea motivelor si arta de a Ie imbina. este o carte reprezentativS $i expresiva a tuturor speciilor prozei populare romanesti. basmul fantastic. in care epo->ul popular. indeosebi bulgarilor. prin substanfa spirituals si si morala. fiind mitoiogie. prezentindu-ie intr-o proportie echilibraia. al DacS balada o insemnata pondere in eposul popular romanilor din sudul DunSrii. varietate a temelor si motivelor povestilor populate prezente aceasta dintr-'o straveche 51 inzestratS fnscriindu-se in primul rind in sfera imaginarului artistic romanese. Calincscu pentru basmul popular: t Basmul e un gen vast. care cunoaste cele variate IntrucbipSri. al romanilor din Timoc. spiritualitatea populara romaneasca ni se dezvaluie in noi filoane si cristalizari esretice si morale. irnprimindu-s. $i intr-adevSr. aparpnind sirbilor Volumul Povesti populate rom&ne-ti genurilor si de care romanii din Timoc $i-au dus existenta. Cartea de fa{3 $1 incintat s3 descopere himile este — cu toata modestia pe care si se cade sa o manifest. a conceptiilor viziunii artistice specifice si neamului romanese. alaturi sudslav. este surprins de frumusefi ale graiului 51 imaginariei strSlucite a popcrului roman. prcvenind zona etnofolcloricS. depSsind cu mult romanu!. dar acestea sint simple masti pentru felurite tipuri de ndivizi. cores- punzator ponderei pe care o au in realitatea folclorica general romaneasca. E!e comunicS . pus mai Este momentul sa amintim defini{ia revelatoare pe care o formuleazS G. ca si prin modal ji i tat ea de a povesti. florile spirituhii. in si calitatea mea de si crcatii. o distincta vatra a Romaniei orientale. cintecul epic a avut o nestinsa vitalitate si a cunoscut o inflorire maxima. a infiltrapilor motivelor nararive balcanice. exccleaza in primul rind.. culegaior —o nouS fevelatie si atestare a geniuiui spiritual inepuizabil. basmul romanese din aceasta colectie poarta al folclorului marca inffuentclor strSine. asupra cSreia pecetea. in cadrul prozei popular? din aceasta zonS. efigia specifics. ale sensibilitatii 51 intelepciunii multimilenarului'neam romanese. in confluents cu balada celorlaltc popoare balcanice. ?i ci si anume fiin{e hmerice.

o form! particular! dup! diversele grupuri etnice. Apvtd: Prumotul rvwimzsc im csnstp:ia p viziwum pupormlm. si iafafiseaza in aceast! carte. cuprinzitoare este o definifie. avind a si infrunta atitea calamitira si a indura spolierile atitor exploatatori din liuntrul si-au pierdut nidejdile intr-un viitor din afara mai luminos pe care 1-au dorit raereu. In ciuda sceneriei sale cu atitea elements miraculoase. incit acolo unde lipseste. ci si apogeul ce se poate inchipui in viata unui om »». pierd. VI . basm-legenda. asa imbracl cum ins! ea ref acuta din povestile poporului: Fiinfele mitice din povestile populare. p. trsasmitind visul generafiilor urmitoare. coafliccele cele mai frecvente in societatea umaaa din Cel mii pregnane oglindesce aceast! trasatur! basmul fantastic. Cilinessu. 253-256. 1977.u Birlea. reflecfiile si expresiile sale favorite. existenta sa real! fipturile inchipuirii sale originate. In ciuda traiului lor zbuciumat. decit ca are coordonace. Dae! si asa cum arita G. un receptacol si o oglinda a visurilor nlzuintelor poporului. din care si se pot recoastitui filozotia. Aliturea si cu zmiii si si balaurii in diferitele vecinic! luoca cu elenxentele bune. dar spre deosebire de epopee si roman eroul e urmirit numai pin! la nunta. Lazlr Siineanu. profilul de basm. a araca cum trebuie si fie orinduita viata pe pamint dupa jaloane drepte. dar verosimili. a bogitiei de semalfuatii si ipostaz. apoi zlnele bune sau re!e (Ielele. universul spiritual si moral al poporului romaa. totodatl povestea popular! este. cei toate grani felor. Mjbilul care a generat basmul ca specie literar! a fost tocmii (tendinp d. mons:ri de diferite categorii (ca Jum!tate-de-Om) si intregul complex de personifu!ria!e feaorn'n. cu vechim. GiKa. Aetiuaea din basme are intindere biografici. Luceafir. adesea derutante. 1977. (Soare. asa cms.. Sfarma-Piatri. Arts Ortdia Uttrari i. iar au face sine oameni. basmul fantastic reflect! probleniele man ale societitii. 1 Birlea. aritind poate « ft specificul national pe care 11 romlexprim! mitologia tucarui popor. p. Statu-Palma). Lipsa acelui happy ending e semnul eel mai vizibil ci varianta respective reprezint! o abatere. m>rala ce sc desprinde din general! norm! etici: binele invinge intotdeauaa rlul. cit eel fantastic.: compozitionale a basmaiui pjpular. pe care le-a armlgamat in conturul uaei lumi ideale. atitudinea si reactia sa in fata vietii si iscoriei.. iluscrare. lipsiti de orice metehne. VerosimJitatea caraccerizeaza atic basmul nuvelistic. Apoceoza eroului din isi narafiuaea de caracteristica. reprezentind deci punctul culminant nu numai al actiunii din basm. si variatl. basmul este o creafie si literar! de o mare comptexitate de o mare injircitur! de simbolur: semaificatii.: multimilenar!. cu omul. Cind diatr-o naratiuae lipsesc acesti eroi himerici. Avusese perfect! dreptate primul exeget monografL: al basmului nesc. iar basmdc ilustreaza cea mai basmul trateazi eel rau pedepsit in chip exemplar. apar fitii-frumosi lor manifestatiuni Ileana Cosinzeana. jVftcJ nciclopelis J pvntfiiXar rj<nlneiti. in care protagonisrul este rasplatit la umia alee iaviag. asa si cum sublinia O/id. gisim la O/idiu Birlea: Basmul naraf :ua: puternic schematizati. Arti: P*u>*j?x! ram-nnc Jn em&pfia ft rriziwus poporului. Mama-Pidurei).x faldw.: toate piedicile u:mi prin cistigarea tronului imparitesc sau pria si imoogacire. chiar daca perifinal este atit incocmai dupi canonul basmului. de?! pretutindenea fundamentulj aceleasi. Spre toate timpurile. structurile si modalitafile artei sale narative. O < mi. devenind o specie mixta. p Jturile populare nu bun fiind risplltit. Vilva.. n-avem de-a viefii cu un basm *. Calinescu — o oglindire in orice caz a — din aceast! noui carte de povesti populare romanesti se poate revela i < • si existenfa.»ca. Zoril!) sau intunecoase 1 G. 315. Rusalii. morala si idealul sau de frumusefe. n!z<ain[ele si aspirafiile sale. Basmul fiind in m jduri fjbuioase — dup! expresia acelutas G. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. basmul este o narafiune optimist! pefiile se desfisoara care insufl! ascultitorilor vigoare si incredere in viafi. de cele roai multe ori un fenomen singular in ansamblul variantelor tipului . In opozitie cu legenda.!or Iuminoas. uriasi ji pitici (Strimbi- acel Lemne.

de asemenea. fiind unul dintre cele mai frecvente la povestile romanesti dupa cum arata Ovidiu Birlea in notele Antologiei sale si care de obicei se combina cu alte tipuri. pe motivul tema ca si si cintecul epic. episodul omoririi balaurului din cadrul tipului A. Tipul A. 304. . varianta se cheami Ispirescu in Cele . Birlea. Legtnde sau basmele romdnilor. pe motivul nasului (Sfintul Arhanghel Mihail. 303. Astfel. colectia noastra. cuprinzind episodul cu omorirea balaurului stapinitor al unei finrini. adt tipurile cele pe plan intern pe plan international. Th. Th. este imilnit in basmul Floarea fiind povestic 1 grddinarului. spiritualitatea populari a romanovlavilor din sudul DunSrii fiind una dintre cele mai p5str5toare de motive mitice stravechi. il intilnim in basmul Iovan Iorgovan. cu episoadele motivele lor caracteristice. Moartea). Episodul luptei voinicului cu zmeii. Basmul Voinicul cu cartea in mind face parte dintr-un tinar care a rezistat in trei rinduri la grup de basme in care este vorba despre eroismul unui niste incercari foarte grele si a salvat o printesi dm puterea alt unui farmec (Tip A. este destul de raspindit la noi si se intilneste frecvent in toata Europa. Th. Baiatu la scodla diavoului. in forma sa clasica. incadrindu-se in tipul A. este intilnit in douaidin povestile colectiei noastre: Povatea lui Piping Paa. 318. din colectia noastrS (pe aceeasi tenia ca si balada cu acelasi tidu).ru si Cerbul fermecat. Biimtit ramint. 365 E. 301 apare in primul basm al colectjei noastre. fiind cunoscut raspindit in toata tara. Narafiunea Poveste de o muiere cu un om. combinat cu tipul A. sau care la ii amina Iuarea vietii — fiind unul dintre tipurile cele mai raspindite fi noi si in Europa. Basmul. (Miazanoapte. care legacura dintre dialectul intre diferite graiuri si popoare. 327 etc. despre care cercetitorul C. precum si Moartea-nafe. 301. 401). Th. mai povestilor populare romSnesti. Robinson si Peftisorul rosu. Provenind dintr-o zona marginals a graiuiui romanesc. pe tema mamei tridatoare. p. In combinatie cu alte motive. este o variants Basmul Copilul n&scut cu cartea-n mind. originar din India. care il invata « magia autometamorfozarilor in felurite animale si obiecte » (O. 325 pe motivul copilului cedat diavolului. si O simple trecere in revista a principalelor tipuri de 1 fi in misurS si convingft sumara analiza tipologica cu basmul fantastic. precum si in povestea Fiul vadi. este unul dintre cele mai productive si raspindite tipuri pe plan national european. intitulat Voinicul < eel cu cartea in mind ndscut. 1978. Th. 315. De alfel. MurgiUi) si chiar ale unor abstractiuni (Ursitoarele. Th. 326. Th. si-a pierdut sotia pe care a trebuit si o caute infruntind muit. Tipul A. calcind o interdictie. Th. Th.. in genere. cu care se deschide colectia. motivul nasterii miraculoase se intrejese cu alte motive si in cadrul basmelor Petrifor eel iubit si lmpdratul cu doi feciori. S3 purcedem — — fetelor imparatului care rup la joe si incaitamintea in fiecare noapte. ultimul cuprinzind si episodul cu fratii gemeni nascuti in mod miraculos. 303. 315. primul tip al Basmului propriu-zis. pe motivul basme. tipul A. Th. 306. ambele din colectia A. car i constitute fondul mitologiilor poporale »* torusi const! tuie puntea de dacoroman si eel macedoroman. Th. 300. tip frecvent in toata Europa. se incadreazS in tipul tea. 33. a avut in acelasi timp rolul de a vehicula continuu subiectele si temele folclorice dintre nord si sud. din tita frumos poveseel a basmului din colectia lui Petre Ispirescu. din aceasta colecfie ar la aceasta de acest lucru. din cadrul tipului A. contaminat adeseori cu basm aseminator despre tinarul so{ care. 302. care circuli mai frecvent. Moarcare isi Dumnezeu) ajuta finul s3 se imbogateasca. in cadrul cSrei categorii sint selectionate unele dintre cele mai tipice si inchegate narariuni populare. si-ar face o imagine cvasicompleta despre mai cit si raspindite ale mai productive. Tb. Daca cineva caracteristice si si-ar exprima dorinta si cunoasca basmul popular romanesc si ar citi mai intii aceasta carte. de Petre 12 fete de impdrat fi palatul eel fermecat. motiv cunoscut in toata fara. 300 poate fi gSsit. din cadrul tipului A. greutifi * Lazir $iineami. Antologie) este intilnit in colectia noastra in basmul Of! In Antologia lui CK Birlea. noastra. 301. VII . precum A. in basmele timocene Muma Padurii. Norocul. 332. Pdtru Fdt-Frumos. pe aceeasi ceinoui frafi. BSrbulescu arati: . Naratiunea Geamfiehia Lenore. Tipul A.

Th. n. Baxbulescu. Tipul Melusina. Ispirescu. din pricina asemanSrii sale cu legenda lui Cupidon si Psyche. §5ineanu remarcase de aproap° acum un secol popularitatea si marea frecventa a basmului: gasim si in * • Ibidem.n in anul 1876.ta a povestii lui P. CreangS. la Pare Isp. Ispirescu tint douS pove$ti pe actcas. ascultat Psyche. La Zuni in Noul Mexic sau in Jamaica.n. Unul din basmele cele mai inchegate. Batmeh romanilor. Tipul barbat-animal sau Amor eel fermecat. k douS din povestik cokctiei noastre: Pipilcuta $i Vaca neagrd. Brcasca testoasd cea termecjia. combinat cu tipul A. Th. §aineanu basmul este lui clasificat la tip A. 400). deoarece o variants literara a lui se gaseste inclusS in lucrarea lui Apuleius» aur. tema: Zina mitntilor si Gdindreasa. fiind atestat in toate provinciik in peste 80 variante. care se incadreaza in tipul A. pe motivul cSutarii « sotului p'erdut » sau a « sotului monstruos » este prezent si in cokctia noastra In trei variante: Povestea cu poarca.n acest volum.i mai inainte de literare. 408. pe motivul Cenuseresci. cunoscuta si si Th. in notele Anxologiei sale. De asemenea si in cokctia sub titlul Until dintre tipuriie cele m3i productive si lui P. Optrt.r:scu. I. veche variants fiind cukasS de F. incadrindu-se in tipul A. Th. pe motivul sotului invidiat si persecutat pentru sopa frumoasS.» — (Tip A. huroiuicrt LXI— LXII. Th. Magarul de etentie mai folclorul scrisS in II-Iea al erei noastre. si fata mosneagului. 1979. balada fiind cokcfionata de la eel mai talentat rapsod popu ar timocean. I Ciclul pdsdrilor sau om-animal. Dovletele si Dinu Fdi-Frumos. aceasta poveste sc incadreaza in 1 Sectiunea I Povesti mitico-fantastice la cap. India. aparut in formS clasicS. p. fScind studii mie de variants cukse din folclorul a 62 de popoare din toatS lumea. folclcrul international aceste basme sint foarte cunoseute si rSspindite romanesc am inti!n:t combinate cu aire tipuri din pricina afinitatii unor motive. din cokctia noastra. din aceasta o sora vitrega (verisoara) a sa colec. ca si la toate popoarek. In folcloru] pinS acum 20 de variante din intrcgul grup. 402. Dovleacul eel ndzs dr&van primul la Fdt-Frumos si fata neguf&torului. este des intilnit in ciculatia vie si cules al pina in zilek noastre din toatS vara. Sima Prunaru. reprezentind c V2riar. unul dintre cele mai r£sp:ndite noi. si publicat in Columna la lui Traic. Speciali?tii i-au acordat o deosebita. Th. In lucrarea si L. In romanesc sint cunoseute pinS acum 52 de variante tipSrite si 10 variante cukse pe bandS de magnetofon in ultimii ari ». la P.ci variame sint foarte aseminStoare cu basmul povestit de Petre Ispirescu (Tip 401 B*). pe motivu! soviet-animal. BSrbulescu de acest tip de poveste: • Basmul Porcul de povestitor (P. cu citeva saptSmir. Tipul acesta de basm cite unul dintre cele ma: cunoseute si rSspindite !a noi. cu aceiasi titiu.) in copilirie la mama a-si sa. Ispirescu se gasesc trei variante si ak acestui basm: Porcul lui eel fermecat. VIII . CitSm din comentariul C. Th. mai frecvente si anume tipul A. 1895. In lucrarea sa Basmele romdne L. Obert inainte de 1856 4 Basmul Broasca-Roasca. Povestea Cele trei roadc de aur. a povestii hi: P. Isp'rescu. Basmu) Fiica florilor. 510 511. 480. in pare sa fie pepoarek europene. Th. basmului desprc fata babe. fiind semnalat si la alte citeva popoare in Canada. mai dezvoltate si mai frumos narate din cokctia noastrS.. dintre acestea cca mai . p. pe tema substituirii sotiei impSratului de cStre incadrindu-se in tipul 402. persecutata de in vaca mama si vitrega. LXI— LXII. Povestea Broasca-Roasca se incadreaza in tipul A. 425. intre care cir. este basmu! Andrei. d. C. face publica Ion Creanga Povestea porcului in revista Convorbiri parte dintr-un ciclu de basme cu o mare rSspindire Orientul Apropiat. mamei metamorfozate nSzdrSvana care isi ajutS fata persecutatS. In lucrarea lui Lazar Saineanu. este o variants povestita toarte simplu auccint. atestatS indeosebi in sudul (ar::. este asa la cum arata Ov. cuprinzind in colectia noastra 3 variante Intinse asupra a peste o ale I. B. 465 A. Ispirescu. In amestecate intre ele. fiind Fata din Dafin. Cele trei rodii aurite. Tipul A. reprezintS naratiunea in proza pe aceiasi niotiv ca si cintecul epic. Ispirescu s. Tipul A. Birlea. Vechimea basmului seco!u! a! foarte mare. La P. din primul nostru volum de folclor: Poezii populate de la Tomanii din Valea Timocuhii* 1943.ie.

') Cinderella etc. are doua variante in colectia noastra: Pielea de mdgar cele Giscdrita. prieten (vulpe. Ibickm. cu un imparat. 1964).« Cemisereasa e uaul din basmcle cele mai populare si in toate colecfiunile se ana repre- zentat acel exemplar de copili blinda. Pepeliuga. supusS. 475. Ov. L. de rezolvat Varianta sirbeasci cu acelasi la tipul nume confine o introducere si — ia vaca nazdravana in gura — care se la rapoarta precedent. fiind cunoscute 20 variante. p. de nu-1 va culege pina la intoarcere. Pornind din casa in casa sa-I cerce. fiind unul dintre mai rSspindite basme populare romanesti. 513 (al tovarasilor supranaturali) este raspindit in Europa. pe motivul nevastS pe fiica tatalui incestuos. p. Pipelcufa). Fiind cunoscut si atestat in folclorul european. vars5 in toata casa o strachina mare de mei si o ameninta cu moartea. O varianta a basmului lui Ion Creanga. mult timp ascunsa sub un exterior respingStor » *. In folclorul romanesc basmul este atestat in vreo 40 de variante. Th. popoare acest ideal faja-i minjitS si a! inocen{ei si frumusetei potrta un nume dcrivat vasele mai ales dup3 ocupatiunea-i injositoare (ea spalS mama-i vitregS sau si (in basmele strSine) si de surori invidioase. catalogului Aarne-Thompson. la francezi Cendrillon. cari o povatuira sa se imbrace cu una din ele si sa mearga la biserica. si so?iei doreste sS ia de sa si care fugind in lume de teama pacatului dupa multe peripe{ii. 476. ca si la cele germanice: AschenbrSdel. firul Mama vitrega dind fetei sa toarca o intreaga traista de Una. dar cireia ii este rezcrvat un splendid viitcr. Intr-o duminica. Pasdrea mdiastrd. 513). Atunci cocosul. Cemisereasa gasi o lada deschisa plina cu hainele cele mai scumpe si deasupra-i doud porumbife albe. vaca o mestecind-o. pisica etc. dupS cum afirma C. precum si sporadic in Africa (cf. Harap Alb. varianta a povestii lui P. I°78. ci sa stringa oasele si sa le inmorminteze sub o piatra. sau a influenfei de poate intr-o cercetare monografica viitoare: t un popor laalrul raminind deschisa. 545 B. care reveleaza ade- varata mindrefe a croinei. 510 B. in Asia Africa. la spanioli Cenicienta si Ventafochs (« Sufla-n foe •>). Basmele remdru. Birlea in volumul Povestile lui Creanga (1967) arata ca tipul A. vaca sfatuieste pe fata (ca si intr-o poveste ruseasca de mai sus) sa nu manince din camea-i. 531. 531 (spinul) este atestat in intreaga Europa. cf. dar si in India si in America. Ducindu-se la mormintul vacei. La diferitele ». o intreba daca se mai aflS cineva iesea tors din ureche. ed. pe motivul capStuirii unui tinar sarac de catre un animal. dupa cum va putea oricine face comparatia. feciorul de imparat ajunse si la casa mamei vitrege si. TrasStura caracterist!c5 a acestui tip e pantoful sau condurul. Th. poate fi socotitS povestea din colectia noastra Cerbulde la baltd. mama vitrega. Apoi mama vitrega porunceste s-o taie. la problem* imptumurulu. zburind pe albia pe care < mama i vitrega o ascunsese pe Cenu- sereasa.) este reprezentat in colectia noastra de doua variante frumos povestite: Vulpea lui Rogojel si si Mirtanul n&zdr&van. in tipul O A. Tipul de basm A. Asa se arSta ea in trei rinduri $i cea din urma oara pierdu pantoful drept. Th. $iiinianu. inainte de a merge cu fata ei la bisericJ. m5na In aceeasi lucrare. Ispirescu. L. la grecii moderni DauaptxyouraouXoij (« BalegSde la vorba si « cenusS dupa cur5{5 vatra). Th. care dupa moartea se casatore?te. strigS: Kikiriki ! Fata sub albie e virita aici ! • Pantoful se potrivi in piciorul drept si feciorul de imparat o lua de sotie » ". IX . in casa si ea tagadui. la care e condamnatii de samar La popoarele slave Cemisereasa e asemenea reprezentata printr-un derivat din pepeli «cenusa» (sirb. care se incadreaza Th 550B am inclus si noi in colectia noastra si anume: Pasdrea Zambild. iar tipul A. prigonita si injositS. Barbulescu in studiul amintit. Saineanu descrie tlpu! sirbesc al Cermferesei. Th. iar ele vor culege meiul. tipul acesta de basm este frecvent intilnit si in literatura noastra populara. care intr-adev5r seacu cele doua variante din colectia noastra. si pe care o intilnim in unele versiuni romanice de si mai vale. nebrodindu-se in picioarele fetei sale. care cuprinde combinarile celor doua tipuri: tipul A. Th. >. pe motivul spinului (al omului rosu) si tipul tovarSsilor nazdravani (tip A. Tipul A. La italieni Cemisereasa se numeste Cenercntola. Asclienputtel.

Mai dorim sa consemnam din cadrul : Basmului fantastic. L. din colectia noastra. aruncindu-1 Intr-o prapastie. Alecsandri in versuri. intcrnajional. 2 variance: Ghiunea Ghiuzel sau si Ghina ceafruimpdrati nvjsd si Doctor bun. are. 875. Basmele din colectia noastra. 566 si A. primul pe motivul fructelor producatoare de stare animaliera doctor bun tie ». ridica interesante O comparare a celor doua probleme privind procesul de creape un frumos in folclor. 353. cit in cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile. Saineanu rezuma lapidar basmului acesta: « si extrem de limpede cipul Un imparat cu trei feciori are aevoie de o pasare maiastra spre a mareata (manastire.. de asemenea. Ambele si sint cunoscute si raspindite la noi. central pe motivui confiictului dintre bogat sarac potrivite. Cercetatorii tipuiui si a o serie de intrebari. este atestat in colectia noastra prin varianta Ivanciu eel sdrac. una in proza. pasarea care ramasese muta din momentul rapirei. in colec{ia noastra. Sint cunoscute pina azi peste 70 variante romanesti ale tipuiui 707 C*. In cale. Ispirescu basmul se cheama popular in folclorul romanesc Dreptate ft Nedreptate. Th. turn). in basmul hnpdratul hot. in acest volum. si universal. Insir-te margdritari. are corespondent. tip atit de specific foiclorului romanesc. atestat in peste 60 variante. fara sa fie in Insir-te margdritari. 567. creativitatea populara in genere. Th. dar al doilea este muk mai frecvent productiv. e prezent in colectia noastra prin basmul B'mele si rdul. Th. pe motivul destinului de care nu si te poti feri. 910. care de obicei se combina in povestile (si « populare romanesti. si Th. 950. pe motivul dreptdfii si nedreptdtii. dintre care dorim sa comentam doar citeva mai populare si frecvente. ajutat fiind si impodobi o cladire de un animal si recunoscator. avind episodul giiinii miraculoase sint prezente si in aceasta colec- a noastra. p. in Europa si in Asia. la care fata saracului d5 raspunsurile au conchis ca basmul este o creatie europeana. precum si pe plan de basmul Omul care §tie graiul animalelor. care are insa la baza unele motive si elemente orientale. din colectia noastra. unut dintre cele mai raspindite in toate provinciile. Astfel. provenind din acelasi fond popular comun. Capitolul Basmelor nuvelistice. orice ai face. 613. op. basmul Fata iiueleaptd din acest volmun si se incadreaza in tipul A. biserica. se impune printre cele mai frumoase basme povestite in limba romana. La P. cealalta in versuri.In lucrarea Basnule romdne. 670. intilnindu-se cu fratii sai. doua variante ale tipuiui 707 C* Doi feti logofeti si Trei fete mari in cinepd. prin dramatismul situatiilor si prin valoarea morala exemplara pe care o degaja. care capitolului sc circumscrie in linii rnari episoadelor si motivelor tipuiui. Primul tip 566. iar al doilea. prin limpeziniea si voiciunea stilului. Th. fratii perfizi sunt pedepsiti * 8. sa fie reflexe ale basmului se apropie foarte mult de naratiunea povestitorului muntean. 613 . 910. Th. Th. Th. cit. si care difera atit de mult de tipul international Copiii cu panil de aur. Th. incepe iarasi a cinta basme A. este reprezentat in aceasta colec^ie romanesc in numeroase variante. coerenc frumos povestit. din colectia noastra. incadrindu-se in tipul A. iar al doilea tip 567 are. general romanesc. la rapsodul popular timocean Sima Prunaru. Dar Tipurile de scapa. care desi se circumscrie motivului • L. cunoscut indeosebi din varianta lui P. Tipul A. Feciorul eel mai mic izbuteste s-o ii ia. f adnd parte din tipul A. si Basmul Dreptatea tip foarte raspindit si Strimbdtatea. vreun fel tributare lui Petre Ispirescu. Th. fara sa aiba aceasi pondere insemnata ca Basmele fantastice. Basmul lui Petre Ispirescu Hotu impdrat. $i:nsanu. Ispirescu. 930. apare ia colectia noastra atit in naratiunea populara Ursitorile. pe motivul sfaturilor primite drept simbrie. cuprinde totusi o seama de tipuri dintre cele mai specifice si caracteristice penrru basmul popular general romanesc. atestat in folclorul Tipul A. Acelasi tip A. prelucrat si de V. vindecator). dinsii rapesc pasarea el cauta din invidie sa prapadeasca pe voinic. X . doua variante : Cei trei /rati Doi /rati. Tipul A. balada fiind culeasa de piese. in combinatie cu tipul A.

Tot Ovidiu Birlea traseazi conturul acestui ciclu in cadrul universului snoavei populare romanesti: « Exista totusi snoave in care in central atentiei sta personajul pozitiv.. in cadrul acestui capitol apar 5 snoave din eunoscutul ciclu si taica si al lui Pacala: Pdcald la papa. nu este creat pe baza izvorului sens. Astfel. 235.e. Herodot insuji 1-a auzit : ins3 din sursa orali cum si ale marturiseste « sa dea crezamint surselor egiptenilor eel care le socoteste vrednice de crezare. In repertoriul noscru. fara sa exceleze prin bogatia si forma artistica. de o mare frumuset. Ea presupune credinta ca animalele au nu numai un suflet. din acest In folclorul romanesc volum. La inceput. p. Capra si lupul. Foldnul romJiasc. raspindite in toate provin- mai frecvente fiind intilnite in Transilvania.i vulpea. mare parte inciuderii lui in istoriile Basmul este foarte raspindit in intreaga lume datorita in lui Herodot in sec. care se incadreaza in tipul 2014. pedepsind fara crufare chiar exponenpi claselor dominante din trecut. XX-a egipteaoa. I. « Hopu tmpdrat (Tip A. care in fapt se dovedeste aparenta dupa atare viziune arhaica. Pdcald §i unele piese caracteristlce pentru slavi si popoarele balcanice. precum popa. 950) C.n. Mult mai bine reprezentat. Ovidiu Btrlea. rezultata din suprapuneri si contaminari. prezent si la popoarele primitive. la noi. cuprinde totusi citeva povesti demne de mentionat. op. din capitolul Anexe. 1072 + 1071 + 1094+1149. in jurul anului 1200 i. dup5 pareri unanime. Un fel de mister incununat de un nimb plutea in jurul celor cu roanifestari mai ciudate. " IbidtM.n. El apare in unele snoave ca intruchipare a prostiei funciare care. intemeietorul dinastiei a literar in antichitate. este Scan lenesxi. din tipurile cele mai originale si specifice simpatetica. * cit. C. similar celui uman. in toata povestirea mea. Acestia sint personificarea aspirafiei intruchipate de Pacala (Pepelea) necurmate a straturilor populare spre dreptate ji echitate sociala. Cum a pdedlit vulpea lupul. este eel de al IV-Iea capitol. numai cu intenjia de a provoca risetele cele mai nestavilite u • . p. temelor este am Gingdraful. Th. cit si in folclorul universal. LXVI. ca Ariciul . De aci pina la venerarea lor nu era decit un pas •*. unde eroul civilizator este in acelasi timp si personajul bufon. in genere. p. Astazi se cunosc peste 100 variante ciile tarii. le atribuia puteri miraculoase. Giufa in folclorul italian. care prin universul lor fabuios viziunea artistica ne amintesc caracterizarea acestei specii f acute de Ovidiu Birlea: Basmul despre animale se vadeste mai arhaic decit basmul propriu. figura lui Pacala (Pepelea) se vadeste mai complexa.e poetica. La noi. auzit spusele unuia altuia ». frumos povestit din colectia noastra. Ispirescu. Snoave. In studiul despre basmele lui P. 1931.intilnit atit in folclorul romanesc. Basme despre animate. al V-lea i. profund imprimati. 211.e. Cit despre mine. Till Eulenspigel in eel german. dar chiar si un limbaj propriu prin care ele se inteleg si pe care il poate descifra si omul. inregistrati transcrisa fonetic de R. ale ciclului Pdcald. Birbulescu. tradata de imprejurarea ci exploateaza sensul propriu al unor cxprimiri figurate sau chiar cuvinte. mai ales eel dotat cu insusiri speciale. reprezeatind o combinare a mai multor tipuri A. manifestindu-se in formde tipice ale neghiobiei. Pdcald si hotii. ci poarta. dar acesta este de obicei figura care intruchipeaza istetimea populara menita sa dejoace planurile impilatorilor de toate categoriile. pecetea autenticitatii populare. « din repertoriul romanesc.zis. Cioha in O mie si una de nopti etc. Birbulescu arata privitor la acest basm amintit mai sus: este unul din pufinele basme pe care le gSsim consemnate Este vorba despre comoara lui Rampsinitus. omul s-a apropiat cu sfiala de unele animale. Marcovici. Pacala uneori simuleazS prostia prin faprul ci ispravile savir§ite presupun o istetime subterana. Th. Cum a vindut Pacala vaca. si care trebuie sS adaugam snoava Pdcald. fac parte din stratul eel mai arhaic. nu fac decit s5 scriu cum am consemnat pina acum 14 variante » '. in care sint reunute texte inchegate si frumos povestite. Un alt basm despre dracul (zmeul) eel prost. intrucit are la baza o viziune mai primitiva despre lume. in colecfia noastra. Un alt basm. XI . Al si treilea capitol al colectiei noastre. Pdcald cu puralu.

precum Marcu Cralevici si Baba Novae (ultimul prezent deopotriva si in cintecul epic romanesc norddun3rean\ Daca pina acum cercetatorii si-au putut forma o imagine revelatoare despre mareajbogatie si vitalitate a eposului popular romanesc care circula la romanovlahii din Timoc. La fel se poate explica ajungerea pinS la noi in cintecul epic a unor subiecte mitice antice. este si exis- multor basme cu o frazare cadenfata. forma Troian. ca Bai Ganea si Bai Giora. 133—131. mai expresive si gradate momentele acti- precum si rcplicile personajelor. incepind cu Traditiile Marian si unele raspun- suri la chestionarul lui Densusianu. Folclorul rorairusc. cea mai vie si nestinsa amintire in istorice arata si Romaniei orientale se pastreaza in jurul figurii tolcloristul Ovidiu Birlea: * Cea mai veche amintire despre o figurS istorica memoria locuia imparatului Traian. a patrunderii in miezu] povestilor a numeroase versuri populare. Baba Novae din vremea turcuhii. prin trans- formarea numelui intr-un substantiv comun. imprumutata de la slavi Troiano in latina vulgara). care. Desigur ca cea mai puternica torilor sensibila rezonanta in sufletul si traditiile poporului roman a produs personalitatea cuceritorului Daciei. prin ridicare S-a putut observa cum in spatiu! spiritual al basmului popular romanesc din sudul Dunarii. milenii. Pacala. in fapt despre geniul poetic epic al poporului roman. Printesa de la si Poveste despre Gamza. se stie. evoluind pina 12 . si dacii. ale unor conceptii animiste totemice. de aproape doua dat nastere altui fenomen folcloric neobisnuit de rar: amintirea opuse. Ca o dovada a influentei reciproce intre aceste genuri vigtiroase ale creatiei populare romanesti. mitice circulind intr-un gen sau altul. dupa cum (Marcus este cea despre imparatul Traian lui Ulpius Traianus). Impdralu! Traian trece-n [ard. ale unor civilizatii si creatii spirituale de mult disparute. Solomon imparatul. E drept ca in unele colec{ii. spre cufundarea in nimic. eposul popular tenta. Legendele despre Traian constitute un capitol aparte al folcloristicii pentru considerentc de pondere unica. din aceasta colectie specialistii vor avea revelatia aceleasi inzestrari spirituale exceptionale si pe tarimul epicii populare in proza. Imparatul Constantin eel Mare. 1981. multe motive mitice stravechi traco-getice si greco-romane refugiindu-se in aceste specii conservatoare. XII . numai printr-o confluents neintrerupta cu tradipa orala a si basmului. a carui amintire a fost copios alimentata de faimosul roman popular. Sint la prezente in citeva snoave din colectia noastra unele personaje care intruchipeaza pe PacalS bulgari si popoarele balcanice: Bai Giora si Bai Ganea Nastratin Hogea la turci. chiar in cadrul acestei carti a si epica in proza. si Craleviciu Marcu si Aiircea eel Mare. dar spre deosebire de eel dintii. iar in categoria legendei au patruns personaje specifice eposului popular sirbesc. dar nu mai incape indoiala ca e la Doar imparatul Traian face exceptie. multe teme si motive stravechi. sint pomeniti mijloc o intruziune livresca. Ultimul capitol al volumului Povesti populare romdnesti cuprinde Legendele ce circula la romanovlahii din sudul Dunarii si care auincentrul lor figuri populare ale istoriei. intr-o forma compozitionala sau alta. I.DupS tiganii etc. care fac mult unii. Exceptind pe Alexandru eel A-lare. din manualele scolare. in panteonul zeilor pagini •> iar pe de ahS parte spre divinizare. dar de o mare vitalitate pina in zilele noastre. p. Oridiu 3ir!sa. Cum mai aratam. conserva de-a lungul mileniilor reminiscente si relieve ale mcntalitatii populare arhaice. mitologiei si tpatiuhri popoarelor balcanice: Alexandru Macedon. cea a lui Traian a dainuit numai pe cale orala si imprejurare a mai cu seama pe o perioada excesiv de lunga. Aceasta s-a canalizat in doua directii total la limitele absolute. dupa ce acestia au luat-o de la populajia romanizata din bazinul dunarean. ale gindirii '•' si artei celor mai vechi locuitori ai acestor meleaguri. in categoria snoavei s-au infiltrat personaje specifice folclorului bulgar. dar sub dup3 parerea unanima (desi Schuchardt atesta forma Traian este singurul monarh a carui amintire a trecut dincolo de granitele statului pe care 1-a cirmuit. intre balada fantastica si basmul fantastic s-a petrecut o osmoza genetica continua. cele mai frecvente personaje 51 la ale snoavclor §i si din aceasta colectie sint popiis dupa cum se satirizeaza 51 unele defecte morale deficiente fizice ale oamenilor.

e.ul ! ! sarac porni s3 povesteasd la alant asa: 1 mo. asa ca rnosu intr-o zi. top il implinesc. cu puteria ta. — Ce al5 e aia? — MustSciosul — Unde . ma doare picioareli ma nacajesc cu o traista. mare plins si milos cum erea plingind. Porni el tatal lui. Th. acela omoririi batrinilor. Baiatu vorbeste plingind si-i — mine sa te pitul. ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. ama se pne de ea o hala.u-i judeca « nu dupa graiul lor. cum a rarnas far5 babS. pe care trebuie sa-1 infrunte eroul uman al povestii luminos se roaga de saracul de mo? sa nu-i sparga casa 1 de mo. luminosule ! » Mo. ce r2u fi-am facut fie. ca trag nadejde ca s-a schimba asta zacon ». sa cumpar lemne si nu adun >. cum ie rindu] caci zice: 1-ai batrini? Da tatiS-su-i zisS: — TaicS. pe motivul celor trei obiecte miraculoase pe care le primeste omul sarac de la un personaj mitologic (in alte variante fiind Dumnezeu). cum venind vremuri grele. bani n-am sa pot sS due. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga. ai auzit. cu momente dramatice. un monstru uria. Mustdciosul dip A. ».te prin pedepsirea celor care rivnisera la saracia mo.i originale. — AstSzi vine? — Vine. — Vre{i voi sS m3ritati fata asta dupa — Vrem. apoi o gSina miraculoasS care oua galbeni . aide cu se degaja cu pregnanta. arhaic traditional 4 . Venind omoare bitrinii. Mosu. sarac si ramas de Intr-o zi. taicutul nu indrajnea sa omoare pe meu. Poveste de bdiatul milos (tip autenticitatii populare. care crescusa copilul tot din cersie. odinira cita . sa-nchina. imparatul cere sa aduca fiecarc bucate imparapei. Saracul da-mi ce vreai tu. — Mai baiete. Intr-unul dintre basmele narate cu rara arta din aceasta colectie. Povestirea e condusa cu multa dibScie fi mestejug artistic.i o luarS Ia taina.. Mergind mosu prin padure. cum o vazu. sat. cum e rindu. n-are care sa . si cum numai acest om. in continuare. orale. ajuta-ma sa sparg cu toporul buturoaga asta. zice la alalant mo.i mai pot face rost de hrana. fail celebrului lautar Sima Prunaru. f5ra copii. ca mult ieu sint si sarac. In basm se povesteste. satenii lui. care si-a crutat tatSl. ceva sa sa spargS cu toporul. care nu-si la impSratie sa-. su poala un munte. de foamete.i la urma o maciuca magica. Vine la amiaz intotdeauna la ea. sfatuit de acesta. ci dupa faptele lor ». 650). erea un baiat cuminte si si milos. text redat in acelaji stil intelesul «. §i povestea sf ir. Ceea ce il determinS pe imparat sa nu mai omoare pe batrini. numai un baiat milos isi la ascunde « tatal: Colo intr-un sat. straniu. 503). si : sa iveasca in sat cind ingroapS. luminos ca soar'li si luminosu de mo. apare o figura mitologica straveche. a putut implini porunca. Th. Mo. ama fara lemne n-a putut. Veni poziv din roc de-o saptamina s2-.ului. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. nareaza despre (si un stravechi obicei. dorind s3-i ia maciuca: „De-aci incolo mo. nepo^. ce pot. iel loa de acasa o traista pe umere §i un topor §i pleca dupa buturoage de-ale mici. pina mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. Baiatu era mult . — §i cum vine? — Vine cu o mustata pe pSmint « ! XIII . ca « pasarica vicleana da singurS-n la. nu-§i mai pot purta de grija. povestit A. spune: mine? Dupa ce se saturara. iaca iasa din buturoaga altu mo.ede? — Care stie? Mai stai cita s5-l vezi. De la acelasi povestitor. provine naratiunea Poveste de un mos cu o buluroaga (tip A.: Un din basm nuvelistic. ca esti eu sint batrin da de tine imi pare rau tinar.ul eel luminos ii dSruie mai intii mojului sSrac un magar nazdravan care face bani. care s-au dovedit oameni intelepti.i selili. sa-mi umplu si eu traista » Dupa ruga mosului ridica toporul sus si dete o data in buturoaga.i intr-un limbaj regional: Mo§ul s-a nacajit sa traiasca asa greu. s'facu o cruce cu mina a dreapta. 981) care poarta nealterati tnarca de Prunaru Dobrila. ce-i da mincare. tensionate. vada de mine. mai bine tu pe mine. din preistoric al din timpuri imemoriale ordinul de care in naratiune este plasat in vremea impiLr5{iei turcesti). avea un tat<S batrin. ciocanind prin buturogi. decit gelatu pe tine. comuna Zlocutea. judetul Craina. Prunaru DobrilS. pina la-ncalfatura imbracatura. de spargi cu toporu casa mea ». sparsa un nod bun. produs al unei imaginatii populare bogate . sparsa o ajchie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturoaga aia mare umple moju traista.i omoare batrinul. Jugoslavia. disparind chiar saminta grinelor. de fag. vorbi cu tata-su zisa Tata. iar Tata. Th. asa: t Bine mosule. sub pedeapsa cu moartea. dincotro vine el? — Vine de la scapatat. Da mo§u a! ca-i da ce cere saracul de mo. fara sa fie explicite..i morala.

basm intilnit in numeroase variante isi in folclorul romanesc. prefecatori. ma scapi. la o data si-i taie minele. toate moadele de pasari. Cerbul insa cu gida infipta in cap nu-1 lasa. terifiante. omul sarac pornit in cautarea unui nas care sa-i boteze copilul. otrava pe gura. o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. iar dealurile le doboara $i face cimpii. ama el nu mai putu trase inca un pas §i cind instinsa ghiarele de prinda pe voinic. acolo fa-ti crovu si stai pitit. 332. le tulbura. Cum intra. matusa. care apar in tipul A. care prin infapsarea-i ne tese faima aminteste de Sfinxul mitologiei antice. care ama- rapeste viata. pnind calul de friu. mai accesibile si mai binevoitoare. pagina. Bas o sa stau sa-1 vad cind vine. la — amiaz. In basmul Muma Pddttrii.de matura drumurile de si ogasele. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de balta n-are sa-i mai omoare oastes lui Verde-mparat $1 el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia >. Spre deosebire de fiintele fantastice descinzind in universul basmului popular romanesc din mitologia pagina sau poate chiar dintr-un fond antropologic mult mai vechi. Astfel. al nasilor supranaturali. intra in bordeiul babe. sa se li dete din ». ca urla ca un cutremur. care-i da o piele < vrSjita: Cerbul era o fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o chiar ?ura. colon tufa. sa se scalde. iar sterge stelele pe cer. facind iarma mare. s» preface stei de piatra. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. si fringe padurile. cu sabia-n mina. Plecind in cautarea fratelui mai istet si mare omorit de Muma Padurii. cu alalalta mustata de mustata are 365 de cuiburi Si golumbi. In miinile ei poarta doua bite fermecate. eroul apropiindu-§i-i sau respingindu-i cu nonsalanja. Sta baiatul gindeste: asa ceva n-a mai auzit. figurile mitologiei creatine. Mai trasa inca o data de-i cazu capul. Daca ai avea bitul fermecat. Arhanghelul Mihail. mosteniti in basmul popular din mitologia antica. Voinicul. Cind porneste din slavile cerului e mare. Cind fu gata-gata sa-1 ajunga. nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu gudure lingindu-i de bucurie miinile Din aceeasi familie a monjtrilor mitologiei. Sa pierde lumina de pe pamint. se-ntorcea la cu fapa spre voinicul din groapa. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. Intr-o parte arati. da cu alta da-n om si-1 inviaza pe loc. astupa ogasele. pe care trebuie infrunte eroul. apare Cerbul de baltS in povestea cu acelasi tidu. sa S3 stai numai pitulat. pe puterea careia geste voinicii fratele eel mic. cind vazu ca si-a scos o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. ii arunca in fapH pielea cea fermecata. ji pamint. cazu si muri. bufnite. — Ala cea mare n-are putere deck cind pune ghiarele ei pe pamint. Dar el se prinsa de tulpinele copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre man si copad la vale. Sf intul Nicola sau chiar Moartea. opreste apele. eu ip ca nu eu 1-am din pod. cerbul se-mpiedica de un ciutac. trase jos Da voinicul. le rape. pe Mumii si le Padurii. voinice. Din miinile si alei Voinicul lua bitele $i le privi cu bagare de seama. le mesteca. Dumnezeu. dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe cazura doua bite. afara picioarele. vine ciripind. Cum da-n om. care inepira omului sentimente de groaza. rupe docile. fara sa-1 sminteasca din loc. ci ala salbatica spun cum s-o omori pe namila din pod. Vezi fratele tau sta aci de vreo doi ani si daca — Nu ma omori. mai mai viteaz. fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. poate chiar dintr-un substrat mai vechi. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. o ameninfa cu moartea: facut pe frate-tu stana de piatra. casa sunetului. Cum il lovi. sa faca nici O ala la mare cazu miini sa-1 pe pamint. ajutat de o batrina. Th. « Muma Padurii. E! ii taie capul si-1 duse imparatului. se intflneste mai intii eu Dumnezeu: XIV . sint mult mai familiare omului in povestile romanesti. spune si eu ma tin de vorbS si ridica baba de pe jeregai. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. in basmul Moartea-na$e. 1-ai putea-nvia. sa-1 al miturilor primitive. — sede cu ea linga tigura cit vrea si iar pleaca-n sus ». berze. — Bine. mai apare o fiinta mitologica monstruoasa. Dete cu una-n dine dinele se prefacu intr-o stana de piatra. Sa da jos. Se mira imparatul de curajul slugii ginerelui sau. Dupa ce se scalda.

omule? Nu te bucuri cS Dumnezeu p-a iesit in cale sS te ajute? — Nu s3rac. si la fel ca si in povestea lui Ivan Turbinca in alte versiuni din traditia orala. 11 cuprinsera fiorii privindu-1 inca o data din crestet pina-n mai cuteza sa spuie nici o vorba. putea s5-p fiu nas. ajungind pin2 antic. — Module. Mosu incepu ispiteascS: — Ce vinturi te-a pus pe astfel n-a indrSznit s2 calce? Omul de drumuri far5 capatii. dumneata esti Dumnezeu? O. Pe mari de singe inc3 o sabie mare ingrozitoare. se-ntilni cu un om. — sa te facS sa ghicesti: Sint moartea Da. Si unui cine i-ar fi mila de trupul meu. Lasa tu saracia la o parte. r5spunse mosul. intari ea. in casa saracului. nu. Ba sa-1 intrebe cine este? Isi luS inima-n dinp §i-i zise: — Bine. Boteza nasul pruncul si o mic5 veselie. Dup5 o sat intoarsa. avut. Mergi la fiecare si fara Apoi ma bucur ca si am facut o alegere buna. ca sa-mi boteze copilul. care se cu Moartea: oferi sa-i fie nas. pe tema fatalitapi. arunci este drept sa te-ntreb pe cine am ales ca nas? — Da. — Atunci sa §tii ca este bine Ma invoiesc sS-mi fii nase. 930) — s-a schimbat de-a lungul vremii. Dumneata nu ?i sprijini nici pe si eel bogat. sabia te voi ajuta sa ajungi mea nu lui il alege. vin de la marginile lumii caut un om drept care sS-mi fie na§. Fruntea saracului se lumina de bucurie. la care ceilalp oameni din nu venira. atunci nu-mi esti nas. ca cale lunga si — om bogat. ce nenorocire. un fragment din poveste mai din balada. — De ce nenorocire. si indurare curmi firul viepi celor bogati fericip $i celor saraci oropsiti. cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile la noi o copie palida a mitului grec la eel — colecponat de noi de grija fata literar cean. sint om sarac. dt diferenpi XV . pentxu ca esti ! Nu ! un om drept. ochii negri schinteitori. zise sSracul. in care este surprins apoi un fragment si momentul ursitului. Supraviepiirea mitului antic elin orala (din care 1-a preluat ?i al lui Oedip. da pe nu ti-e mila. drept ar fi sa ?tiu si eu pe cine am ales sa-mi fie nas? De aceea te-as ruga spune-mi cine esti dumneata? — Chipul meu $i sabia ar putea — Dumneata moartea? zise tremurind de fric5 saracu!. a cintecului epic ?i a narapunii in proz3. in afara am avut mare noroc. apoi zise: ! esti Dumnezeu. de curind nascut intr-un bordei — Cu voia ta eu a. Se dete-n vorbS cu mosu. aminindu-si moartea in mai multe rinduri. ce-i ajungea la genunchi. gol si plin de rani. Sima Prunaru — interpretat cu multa de tradipa orala mai talentat rapsod timosi memoria colectivitatii. pe care se prelin- cald. Th. ci doar izvorind din aceeasi sursa inepuizabili a culturii ?i popufare. Era un vlajgan mare si urit. care aratS atit confiuenpi. in traduia prelucrat in teatrul s5u Sofocle) a popoarelor balcanice. zise mosul. zisa moartea. Lasa capul in jos. nici pe eel sarac. dar pe care il Omul acesta era deosebit fatl de alp oameni. in dubla ipostazS." Actiunea basmului continua prin imbogap'rea omului sarac cu ajutorul nasei. si Un lucru n-o sa-fi placS. eu sint Dumnezeu — Cum. din mindrie. si pe la chindia mare. cind vine sorocul. tinar ori batrin. pastreaza in in el liniile lui mari conturul mitului din opera marelui tragic grec. far5 sa vedem un reflex al creapei culte antice. pentxu ce at lasat in lumea asta atitea rele si pacoste? Pentru ce pe unii i-ai facut bogati. da pe alpi saraci lipip pamintului ? Aaa nu. . a destinului. in paralel. nasule. Daca narapunea in proza Ursitorile — basm nuvelistic (tip A. St&tea put in ca sa-i vina curaj. ori neavut. $oldul sting atirna Vorba lui era scurta . ma bucur Dac3 ! ! esti . A treia zi se intflni cu Sfintul Nicola. este dupS noi un adevarat miracol al creativitSui populare in genere si in special al spiritualitapi populare romanesti. intii si Pentru comparape citam. Era imbracat in aine cam neosa-1 bisnuite cu barba alba. fiindca sint sarac n-am nimic de petecele de pe mine acest toiag. pe unde picior de om inca nostru se uitS cu bagare de seama si nu vazu alte urme decit apoi zise: pe si ale mosului. o sageata. — Daca-i asa. dumneata nu esti un om drept. Tot una este pentru mine. fiindca dumneata nu esti om drept Daca Dumnezeu. saracui ajunge cu nasul sau la bordeiul se facu unde muierea astepta cu fiul sau nebotezat. fata paroasS. pe care finul o pScaleste. cum nici la cei avup nu le este mil5 de cei saraci ». din care-si au sorgintea piesele lui Sofocle. . cu fiecare nou5 povestire. care te sfredeleau cu privirea cruda ca de fiara salbatica. asa cum se intilnesc si in colecfia noastr5. A refuza « doua zi omul sarac se-ntilni iar.« lata ca intr-o zi.i lovea ca geau picSturi calciie. chiar eu.

/ Cu copil / Dar omu-su ce-mi f acea ? / El in ginduri c3-mi intra. / Iubite cu dor si jele. . in eposul popular. / Ocol mesii ca detera: / Dar ursoaica a mai mare sa culca / la piept uidea. Deodata casca ocbii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. / Si un troc cu apa rece / Asa lucru-si isprave?te. / Linga copi! circula in acelasi * mediu folcloric. De / la optspe / mum3-sa Numa-atita s-o-nsura. Surorile asa se ogodira. cit si supravietuirea fabulosului. Atunci copilul / luSm. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici — Surioare balaioare. cind s-o insura. / Trei turte de pine f acea / Si masa mi-o intindea: / Cirpa alba peste masa. XVI . rugindu-le astfel pe surori: — jale. Copilaju / sa traiasca Vacul s3 sa-1 si-1 / vacuaisca. la mijloc de noapte. / Si-n trochijS mi-1 muia. Iar ursoaica a copilul s3-l ursam. cit si in naratiunca in proz3 1-am putea urmari in cazul subiectului Broascd-Roa>ca. . Hai. / Da pe ea somnu-o fura. zilele bur>e . caput sa-i rapeasca. Si se-ntimple o minune: S3 se duca pomina / Piste toata lumea /. Mina sub cap ii punea. Cea mijlocie auzind asa. Cele trei zine. ji-1 ursara. S-a putut deja observa. nici Toata nunta s-o stricam. Acelasi rosteste zina cea clasica a mitului. Tum-te-atunci s-o / cununa. cea mai frurnusica. / Lin5 verde de-o lalea. / Iar pe strat mi s-aseza. Ca este sarac. sa-i curmim frumoasa viata Mai bine n-ajunga pe-asa drum. Da ursoaicele-mi plecara ». Cinjpe ai cind s-o-mplinea. / Trei steble de busuioc. in basmul popular. surioarelor. cu sudori'li de moarte. cu pletele de aur rasfirate peste umar. lui precum si modalitatea diferita de a pastra si transmite mini! Oedip: « Muierea 51 omul ei. ce piaza rea l-o ti-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. Si trei zile se-mplinea. ce pacat. fermecatelor sa-1 Stati. apoi — le acum. sta ! ! — Voi suratelor. visStorilor. Pusera mina pe trocul cu apS ji pe busuioc Toate se-nchinara. din premizs'e ursitului. / Pe copil mi-1 miruia / Si din gura-a§a-mi vorbea: / Voi. chiar la cununie. Vacul sa / si-1 vacuiasca. auzi uja bordeiului scirtiind. ce sa si moara pruncu chibzuia. negustorul prapadeasci. / Cu apa rece stropea. cu aripi si camSsi subtiri ca pinza de paianjen. asa cum o mai mica. din care se vede pe de o parte poetizarea povestii sub influenta baladei. haide sa-1 ursam. / Zinilor. adormira dusi. copil s5-l cu o cerga-n pat. cum / se va putea Cind copilul mi-1 nastea.. calu-i poticneasca.: diatre cele doua creafii populare. / Da Stancufa imi dormai mare / La capul copilului sa trJgea / Si ceva bolborosea. graia: s3 o apuca mila de bietul copila. Pe negustor §1— i stropira traiasca. / A mijlocase la buric. fantastic. acum sa nu-1 luam. desigur sub influenta baladei populare. / Ba. asa cului. / Bas cu ea s-o cununa. / Iubeste copii cu foe. / Xip?oara-n gurS-i da. al elementului miraculos. / Las' copilul sa traiasca. cum rostira masa pentru ursitori. / Inima / sa le-o ursoaica a mai mica. de zile. Dar cind o crestea. tiparului mitului fenomen al coexisten{ei aceluiasi motiv atit in cintecul epic. de puteai toca lemne pe ei. / / Mijlocasa-asa-mi vorbea / : / Ai copilul s3-l ursam. » fa^ prun- S-a putut observa ritmarea frazei povestii. urs3m ?i s3-l procopsam. fa surioare. surorile mele. . / Doamne. cu cosi{ele din scare. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. indepartarea de forma pina la degradare si demitizare. care compara cu fragmentul poetic pe care il citam: / Stancuta pe strat sedea. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. Negustorului ii pierise somnul §i se tot vaita. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa ai'oa noroc sau sa fie nefericit si fara noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. / Toati noaptea nu-mi dormea / Lin3 verde trei granate. / Linga copil s-aseza. la vreme de tinereata. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. / Bat-o Maica Precista Si Sfinta Duminica ai Si ziulica de / rupem Dar5 mine / Cu toate ! C2 nu-mi vorbea / un bine: /-Surorilor ursitorilor. / ! ca-1 ursara Si cocosii imi cintara. / Ursatori'li imi venira / La soba mare intrara. / De-a mai mica la picioare. nu v5 grabi^i. §i urmarirea indeaproape a antic in balada populara ji in acest caz cu diferentele specifice firesti. sa se pome- neasca. / Ai / Busuiocu-n mina-1 lua / mea. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele $i asculta. / Dar ursoaica cea mai mare / Destiu-n sticla mi-1 baga. / / S-acusi cu noi sa-1 luam. / De pe strat mi se scula. In fiecare creatie popularS este infatisata implinirea ursitei. specifice epicii in proza. hai noi mosteneasca. avupa-i izideasca si frumos sa imi sa-1 ursi{i. / Iaca sara sa-nsera. Dar zina cea mica.

Piec cu > tine. sper. o gugustiuca. cu sint fata de imparat. — Pai nu te vad. intilnim un adevarat model a povestii. venit dupa tine. si sa vezi ce bine o gasestc sa fie de tine ! Auzi. s-a dus deasupra de sat. Dar daca vrei dau sa maninci. ea se roaga: — Stai. ArStul s-a intors el a uidit singur. ce-as mai pleca Numai s3-mi dai mincare. — Andrei. Intreprinzind aceasta analiza a valorilor etice si estetice ale universului am reusit. Cind vezi ca cucai. Lasa-ti calul te due eu zburind sus in basmului romanesc. dar ! nu maninc. asa cum te-a invatat aratu. iesi afar' la mine. o compozitie desavirsitS din acest punct de vedere. — Nu cutez s5 m3 arat. Si totusi exists colectie. zi si Merge Andrei intr-o o pasare pe creanga. De-ar fi nu te m3 roage ca tine ce 1-as mai pazi. noi aici proasta. sa relevam citeva dintre multiplele fete ale mitologiei nationale. sa dai de mine? Sa m-asculti. sa oferim o idee despre ipostazele si romaal sugeram dimensiunile impresionante poporului roman. iesi incoa'la mine. nu numai in formulele initiate. romanesc. o sa te gaseasca mare noroc. A pus-o acolo. sa specificul imaginarului artistic nesti. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. — Nu si cutez. sa dai cit poti cu pumnu-n masS. vede imparatul. Vezi pe mine nima nu Vrei sa vint. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: — Pune-ma la fereastrS. ritmarii rimarii fi cuvintelor. sa izvoarele inepuizabile ale geniului epic Aceasta t mare carte • a prozei popuiare romanesti ar merita. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speriat si s-a prefacu: in femeie frumoasa. te cirpesc. iti MS tatj. mediane si finale ale naratiunilor. tu stapinul meu? sa — Vreau. nu m5 impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie fence de tine cit oi fi tu viu pe lume. dezlegarea conflictelor dintre personaje. Andrei. S-a pomenit cu un iesi la astal incarcat de buna- — te si Maninca. eu nu sint pasare. ci o dovadS sigura a vechimii povestitului numeroase basme in aceasta ji a povestilor pe care le-am ales spre a publicate acum. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mincare de vinat. in care actiunea curge neimpiedecata de nici o intruziune liridi sau poetic3. Imparatul mi — Las' ca nu te vede Sezi de maninca. Striga Da Cum Naum nu se vede. Cind s-a dus cu ea acasa. Ara{ul s-a dus si si el pe nisi- pin5 in pustietate Cum Naum — el: era intre niste grabari intr-o pustie striga: acolo se opresc. ca ea alia nu s-a mai vazut pe pamint. Aici sint multe slugi. — Bodeaproste ca si ma s3turai si eu o data. sa-1 dialogului. in care asistam la desfasurarea unui epic pur. mine ! la masi. fii m3 vede si fac orice. ci §1 in alte sectiuni ale lor. sezi cu mine cS ! spune nima.Prezenfa masiva a versului popular in cuprinsul prozei epice din acest voluni. il Nu bun spun eu. Andrei. te spal. — Ce cati aici ? — Am — Hai. Cum putusi sa ma capetr. desigur parcurgerea analizS a valorilor lingvistice ji celei de a treia etape a cercetarii §i anume o minutioasa stilistice pe XVII . Da girlita ii spune: sa ma iei acasa la tine. ii prin modalitatea unica de a minui dialogul. sa — Cine te mai vede? — De ani de zile slujesc — O sa mi omoare — nu-mi da mincare. baiat sarac. mai ales in cazul cadentarii. — Cume Naume. si cind ea a cucSit. A luat-o acasa. — Cum Naume. El a ascultat. Intinde Andrei pusca s-o impuste. dupa se poate observa din tonul precipitat al inceputului naratiunii: t cum Andrei. te aranesc. contribuie la tensionarea relatiilor lor. asa ca la pe imparat si i-a casa noastra. a luat-o pe Maria si-a dus-o la coliba lui ! Da la el tot 1-a ascultat adus vinat. a f acut o coliba. circumscricm artei narative numai sa-mi dai maninc. da un accent la rnai dramatic. este desigur si nu numai un rezultat al osmozei dintre genuri. al armonizarea In acelasi basm. dintre care se detaseaza povestea Andrei. Sa iribite. sa te duci sa faci o coliba ci: de Acolo vii la coliba ta. aicea sint. — Bine. n-o sa putem trai la imparatul. — Aici nu e nimic si ! — Bag5-te-n grabar — Cum Naume. mistteti. golumbi. vede. — Iata-ma. ca o dovada in phis a oralitatii nealterate « — Deloc s5-l iei la pe Andrei si duci acolo la Cum Naum. care invioreaza ritmul actiunii. Andrei. eu doar lucru. Apoi a mincat. Insa el doar dormea la ne\asta lui in padure coliba ! •> Povestile cele ci si mai autentice din aceasta si colectie exceleaza nu numai prin arta narativa purf.

asa e si copilul. pentru a oferi totusi o imagine plastica. La pomul al laudat nu te duci cu traista. hotar nu mai iepurel sub un curpinel. (Ochii). Mutul stie toate limbile. patrimoniul spiritual national in genere la Dainuind de milenii in vatra stramosilor lor. dar si mai rau fara rau. Pe drumul al din ocol mai iute ajungi. Cum e Omul e ca frunza din lemn. Nu e cum vrem noi numai cum e scris. lata citeva ghicitori care exceleaza ca si produse ale unei fantezii originale • prin magia cuvintului poetic: o miorrtS cu matele pestrite. datorate profesorului Ratomir Marcovici. Tot natul cu zanatul. tuci. Fierul se bate pina e cald. povestea si graiul fiindu-le ce'e rnii nobile si perene blazoane si insemne ale trecerii urmasilor lui Orfeu si ai Mesterului Manoie pe pamint. Limba de la muma nu se zauita. Nu e foe fara de parintele. A trait traiul si-a mincat milaiul. cu toate cS se afla marginea spala cei romanesc. 51 dezv5t. (Strachina cu lingurile). autentica si sinteticS asupra graiului romanovlahilor suddunareni. ne marginim a realiza un florilegiu expresiv a doua specii folclorice prezente in aceastS carte. Ii dai un deget si-ti ia mina-ntreaga. Nu-i prinzi nici de cap nici de coada. Omul se piinge de trei ori: dupa tifa. nici nu grapa. cred. sta soarele-n loc). crimpeie din viata si istoria lor zbuciumata intr-o spiritualiate mirifica. Sa te pazesti de omul al tacut ca de carbunele al potolit. a intrsgii umanicafi. Si saminta batrina rasare. Ce-a fost am vazut. Sarpele moara nu prinde rind. Oaia care nu-si duce Una. Al frumos duce toarna-n co$. apoi zi hop. toate zece-mbracate-caciulita. (Pepenele verdej. Iepurul sa-ntoarce cirtog. Altadata. Daca te-ai prins in joe. experienta de viata forta lor plastica si intelepciunea pe care le concentreaza §i pentru nuanta expresiei lingvistice: i Nu e bun cu rau. am la cautat sa relevant contributia creatoare inesti- mabila a umanitatii romanovlahilor timoceni eel universal. Tot va dar noi n-o sa Omul cind se-neaca si de mai fim. cind vrunu ii fura fata si cind e batrin dupa tinerete. din cintece batrinesti si si doine. (Fusul cu si caierul la furea).e face nu moare. ori joaca. Cit scaperi cu amaarul. cit gode dau. provenind din Homole. ce va fi o sa vedem. Reproducem citeva proverbe zicatori pentru spiritul de observatie. rara forta expresiva a cuvintului in naratiunile populare care provin de mai o analiza adincita a valorilor lingvistice §i stilistice pe care le cuprinde volumul Povefti populare ronfanefti ar presupune o cercetare aparte. (Degetele la mind). /Am o cosarca plina de cai — toti is cu coadele dinafara. (Fumicile). intru cinstirea si etemitatea neamului romanesc. ramasife ale acelei intilnite la tot pasul in Romanii orientale in sudul Dunarii si toponimia intregului spatiu balcanic. foe mai uideste ceva. JoacS /Nu un pina nu-1 . Fiindca fonetica (pe care noi le vom cita in transcriere literara). iar acum din si epica populari in proza. (Ulciorul). asa te culci. La cimpul al rosu cind va oua cocosul. romanii si-au gravat si transfigurat. nuantata. rupe pamintul. alta gindeste. Casci din gura ca puiul de cue. din eposul si Hrica populara. / Am o gaina cu mintea-n coada (Cintarul). iute si / Am De la munte te culci pin' la punte tot zale marunte.. I-a pus mina-n cap *. marea bogatie tiului si puritate a graiului romanovlahilor. Cum fi-asterni. Nu te incalz. Al urit nici la pe turta lui. Este prea bine cunoscut faptul c5 urme pot fi ale unei unitare vetre lingvistice. Una spune. a din apa nu uide- ste nimic.sti la focul al de putregai. I Am le o sita plina atit se am o nucS-n mijloc. Care nu s. Ban ia ban merge. in transcriere talentati creatori si povestitori populari. Chiar din limitata analiza si estetica intreprinsa s-a relevat. S-a pierdut mosul baba. ori nu la te nici prinde. au. due. Minte de zvinta pamintul (sparge. Mai intii sari. Ploaie ca cu galeata. cintecul. (Luna cu stelele) / Am doi bumbiti. Dracu nici nu ara. Conacul e de oam. Sa suie-n pod sa sara-n cioareci. Am si zece fetite. CRISTEA SANDU TIMOC . Omul e ca oul. / Ce nu sta-n cui? (Oul). Acuma cum se haiducii nu-s in padure numa in cantelarii. unitatea indestructibila a limbii romane in nordul la sudul Dunarii. lupii c maainca. pai se prinde. DupS-nvat fum. / Ce e mai de alune pe pamint? (Gindul). legende snoave. Tot natul trage cSrbuni nu-si arata picioarele. numai impreuna d-ai nebuni.ni facut. A tunat in mintea copilareasca. basm.care le reveleaza tezaurul spiritual al romanovlahilor timoceni. Pasarea sa-ntoarce la cuib. singulars. Din fi. spre neuitare.

poetic §i in proz2. prin 1933. ca o dovada acesti graitori de limba si roma- neasc3. desi este bine reprezentat artistice. Serbien und Bulgarien. Cluj. De la romanii din Serbia. Romanii dintre Vidin si Timoc. Am si inceput culegerea naratiunilor popalare prezinte in aceasta carte in tinerefea mea. Vilsan. Vlahii din Serbia in sec. pe care le-am consacrat poeziei populare Poezii populare romanii din valea Timocului. 1923. Bucuresti. din Serbia si din Bulgaria). si colectiei noastre antologice de povesti la tipurile principale care circula indeosebi in spatiul romanesc. Povesti populare romdnesti. care vine s3 completeze imaginea pe care mea am dorit sa o ofer asupra spiri: tualitaui lor prin culegerile anterioare de la doine. Ion PStrut. Cartojan. 1913. 1941. al satului natal. 1918. pina XIX . Predomina in cadrul in spatiul est-european. iar snoava si legends cuaosc iatruchipari circulapa vie. exprimind. Emanoil Bucuta. in primal rind din mediul familial. Doresc s5 amintesc ca opera de cercetare si culegere a graiului si folclorului romanovlahilor si din valea Timocului cunoaste o istorie centenara invatati ea a fost ilustrata si animata de o pleiada de : au tipSrit o seamS de lucrari valoroase. in ma: multe etape. odata cu poezia papulara. lingvisti si folcloristi. Leipzig. in basmol nuvelistic. asa cum s-a putut constata indeosebi din culegerile lui Giuglea si Vilsan (din 1913) si ale mele (din 1943 si 1967). 1942. iar sirbii si bulgarii le zic vlahi). Silviu Dragomir. Cvijic. 1889. din Timoc de obirsie).NOTA asupra editiei colectionat-o de (vatra Volumul Povesti populate romdnesti reprezintH un florilegiu al prozei populare pe care am mai bine de o jumatate de secol de la romanii din sudul Dunarii. autentic popular.L. ne-am strSduit sa colecsi strSini si romani care tionam folclorul. Sibiu. 1900. indeosebi eposul si epica si romanovlahilor din stinga dreapta vaii Timocului (ei isi spun romani. dintre cele mai interesame demae de conssmaat.. cunoaste si unele irmltratii tipologice de art3 narativ3 specifice creapei populare meridionale. universul imaginar si eposul popular. amintindu-ne particularitaple lingvistice ale Olteniei {inuturile rominesti Banatului. cu timpul largind orizontul cercetarii la intregul spatiu al satelor romanesti din valea Timocului ^din stinga dreapta riului. provenind din sudul Dunarii. este deo mare boga{i e 5' varietate tematica si de o mare frumuse^e artisticS. si romanesc. epica populari din volumul de fata. C. Gustav Weigand. cu o introducere de N. culegere de literature populara. E. 1967. Giugleasi G. Les Roumains de Serbie. ponderea cea mai insemnata avind-o in plus a vitalita{ii artei narative si basmul fantastic. fiind prezente si o seama de tipuri si motive folclorice balcanice. Bucuresti. 1943 si Cintece bdtrinesti si cuvint inainte de Tudor Arghezi. Die rumdnischen Dialekte der Kleinen Walachei. XII— XV. Paris. continuind activitatea. care se explica prin convietuirea cu popoarele sudslave. norddunSrene cu care s-au aflat permanent intr-un strins contact. 1923. circulind si intr-un frumos grai popular. Daca eposul popular romanesc. Emil Petrovici. Bucuresti.P. din care amintim Emil Picotj Chants populaires des Roumains de Serbie. istorici. ca in plenitudinea sa. Romanii dintre Timoc si Morava. Folclor de la romanii din Sirbia. G. Avind exemplul acestor man inaintasi si a atitor cercetatori valorosi.

cu nimic mai prejos decit a cintareplor populari si a lautarilor de la care am cules creapa poeuca. conviepiiesc de secole alaturi . cultural obirsie lingvistic balcanic. . constituind o punte de si poporul nostru s. Basme despre animate — 6 texte.. neintervenind in nici un fel. prin arta narativa. desi unele texte interferente pot $i ca contextului istoric. aparfi Romanii rod al orientale despre care vorbesc lingvisrii. in acelasi timp bucurindu-ma si de sprijinul autorizatului cercetator al basmul ui popular romanesc (autor al catalogului acestuia. Vrabie. cit ale o importanta lucrare: Antologie de proza populara epicd. de sirbi desi aparrin prin comunitapi romanice orientale. Pot spune c5 desi mi-a venit mult mai greu sa alcStuiesc colecpa de prozS populara in comparape cu culegerile poeziilor populare. umanismul si si stralucirea creativitapi omului simplu. Volumul Povesti populare rom&nesti se va incheia cu un indice al informatorilor. de redarea basmului popular in graiul originar — am transcris fonetic. Dac5 unele povesti. frumusetea morala mosului. IV. Snoave — 34 texte. am avut bucuria descoperirii unor povestitori talentap. C. in primul rind folcloristului C. si prin valorile etice estetice. V. la batrinii le-am consemnat mult mai tirziu. III. 3 vol. pentru sprijinul acordat la clasificarea narapunilor populare. dar mai ales prin expresivitatea stilistica si 51 lingvistica. C. in contextul sud-est- european. Basmul cu Soarele si fata de impdrat. T. a textelor din volumul Povesti populare romanesti: nuvelistice (}i alte I. Totusi unele texte mi-au fost trimise in de povestitorii insisi. avind un contact legarura prietenie dintre neintrerupt cu trunchiul neamului romanesc din nordul Dunarii. f ar5 magnetofon — In sectiunea etc.prin 1980. 1982. Avind ca model cercetarile si culegerile de narapuni populare romanesti realizate de cercetatorii de la Institutul de cercetari etnologice si dialectologice. aflat in manuscris). Basme basme) — 28 texte. prin structura sa tematica motivicS. 1966. pe teren.) culese si transcrise semne diacritice. original al universului imaginarului romanesc. 1974 §i Ion Nijloveanu Basme populare romanesti. Credem ca prin editarea acestei colecpi de povesti populare romanesti tradiponale se va imbogap parrimoniul nostru cultural cu o opera care atestS marea bogape spirituals a poporului nostru. am adoptat fantastice urmatoarea clasificare II. Dorim sa mulpimim pe aceasta cale. simful innascut acestei colecpi in al fru- intelepciunea populariL Desi rului am fost preocupap noi insine de selectarea in cadrul primul rind al povestito- a narapunilor populare autentice. Barbulescu. Barbulescu. S.i bulgari. Basme — 64 texte. cu scopul de a surprinde evolupa graiului popular din ultimele decenii. dar si colecpile valoroase unor folcloristi ca Gh. si Se poate afirma ca prin ideatica si tipologia sa. de profesorul Ratomir Marcovici. unele texte dupS inregistran pe band3 de Anexd facem loc unor texte dialectale (narapuni. din care Ovidiu Birlea a publicat tara scrise de miniS. auzite in copilarie de la membrii de familie sau'de satului. ghicitori fonetic. prin substratul mitologic ?i universul personajelor. cu litere chirilice. Legende — 9 texte. basmul popular din aceasta colec(ie se ataseaza universului spiritual romanesc tinind acelei socotite in genere celui romanic. proverbe. popoarele sud-slave. majoritatea narapunilor populare le-am Inregistrat direct la dictarea povestitorilor. pe care m-am straduit s2 le transpun mai fidel fa|5 de modalitatea artistica ji lingvistica a originalului. repovestindu-Ie cit mai apropiat de autenticitatea folclorica si graiul popular. prin Blmusqns sensibila. cu semne diacritice. precum si lectorului de carte loan §erb pentru ajutorul dat la definitivarea si editarea acestei colecpi de folclor romanesc. Adeseori am colecponat basmul popular de la aceeasi informatori de la care am inregistrat balada popular^. Caci romanovlahii din strins si Timoc. timbrul specific.

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI .

.

BASME FANTASTICE .

.

ce-o fi? se intrebau ele una pe alta. Lua oalele si cotarita cu mincare si se duse cu mincare la oameni. Mai fratilcr. zise eel mic. Copiii ramasera flaminzi si pling de foame pe vatra. Una veche si alta noua. Cind colo. Cind colo i se fac si ei doua brazde. dar ea nu se mai intoarce Vai. in lumea zmeilor. vad in lec de o brazda. Se mira ei ce-o fi cu muierile de nu mai vin cu mincare. cu fetele si femeile frumcase. ! — — — — ! . Se mirara ele si-i intrebara: Unde sa va aducem mincare ca nu cunoastem locul de arat ? Uite ce e: o sa tragem o brazda lunga pina la capul pamintului. sa stiti ca muierile ncastre au fest furate de zmei. S-au insurat ei pe rind si citesitrei au avut fiecare cite un copil. doua brazde. sa-i vie cumnata dar nici ea nu se mai intoarce. Ti veni rindul la cea mijlocie. Brazda a dus-o pina la usa ce s-a deschis in pamint. care fusese trasa — — de zmeu. pe care o deschideau si intrau in lumea lor. asteapta. Dau de poarta aceea zidita in pamint. voi sa veniti cu oalele-n cap cit mai fiiga cu mincare. Hai Ascutira sabiile. — O si Doamne sfinte. S-a deschis usa. Lasa plugul pe brszda si dau fuga acasa. Sara asteapta. iar ea a trecut sub pamint in lumea zmeilor. au fiert ce au fiert si au plecat. Da barbatii ara de zor ogorul dar si ei nemincati si nebeuti de trei zile. Nu stia pe care s-o apuce. Ea o lua pe brazda noua. luara baltagul cu dinsii si o funie lunga si dusi au fost. apuca si ea pe cea noua. Deschid ei poarta si se inteleg sa se lase spre fundul pamintului pe rind.! pAtru fAt-frumos Au fost pdata trei frati. Pleaca cu prinzul cea mare. Cel mai mic si mai viteaz se numea Patru. Hai s-o apuce pe cea noua ca e facuta de barbatul ei de Patru Fat-Frurrcs. Celelalte doua cumnate asteapta. Un zmeu mic o trase de mina pe lumea cealalta si o duse la palatul sau. intr-o zi le zic 3a femei sa vie cu demincare ca ei se due departe. una veche si alta proaspata ca aburea pamintul. pina ajunsa si ea in lumea cealalta. Cum iesi pe poarta. Incepe eel mare si le cere sa-1 traga-n sus daca vor simti ca se misca funia. Cind acasa. Hai dupa ei sa-i cmcrim. ce-o fi cu leica mea de nu mai vine Cazu pe ginduri a treia zi se duse ea cu merinde la barbati. S-au sculat femeile cu noaptea-n cap. Si se duse pe brazda noua pina ce ajunse la u§a ce despartea lumea alba de lumea neagra. asteapta. Patru Fat-Frumos. surata. departe la plug. vede doua brazde. in faja i se fac doua brazde.

Pe ea Patru o asteapta Vreau si eu lupta direapta ii grai zmeul. Il — — Lele. JHei. Petre. se opinti si-1 infipse pe zmeu pina-n git in pamint. ! ramin copiii saraci cum ai ajuns aici? Daca te prinde zmeul te omoara Fugi. se deschidea o alta lume. Iesi Patru Fat-Frumos si i-1 arunca indarat. El jos. Patru Fat- Frumos. Asa it veni sorocul sa-si incerce norocul eel mai June. il viri in paunut pina-n genunchi. Zmeul il indemna sa paseasca fara frica inainte: la pod. lasa tu frica si spune-rai pe unde vine zmeul tau de la vinatoare. De aci se duse la leica-sa mezina la palatul de argint al zmeului. perisorul Patru — Cum cum il vede ii sare inainte. ce-ti este podul greu? Ce-ti vad friul tare ros. Mai bine ne sagetam. — De Hai. leu. — Lele. vrei sa ne luptam? In sabii sa ne taiem. — Pe la podul de arama. care varsa foe si para. ! la El se duse si se ascunse sub pod. Pe la mijloc sc de fringhie si cci doi frati il trasera sus la lumina soareiui. Se plimba el printre trandafiri zari cumnata-sa cea mare. Ajunge Se opreste. nu mai sta. frateo — Ai sa vezi ce poate fratea al tau ! Se duce el la podul de arama si se pitula dupa un picior. Se dusc si el jos dar misca funia sa-4 scoata si afara ca se speriase. N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul Iar vintul. ce dracie din fara zmeilor? — Cine se-ncumete sa se ascunda sub podul de argint . zbici li pe ccl mare si da-i cu el in fundul pamintului. apuca zmeul si cind il ridica-n sus si-1 dete-n jos. spune-mi doar pe unde vine — Vine pe la podul cu zale de argint. sforaie si nu mai face un pas.! ! ! Il legara sperie. Mie sa-mi dati drumul tot mai jos Si-i dadura Cind acolo sub pamint. Vine zmeul calare pe un armasar. Ea cum il vazu se sperie. — Leica. veni rindul mezinului. Cum se apropie zmeul arunca din depaxtare buzduganul pina la pod. Apoi scoase palosul si-i taie capul. vinatoare? frateo. zmeul de si — Nu ma tem de zmeul tau. fugi ca te maninca zmeul si-ti ramine copilul sarac. arcuite in vint. frateo. paraleu. Iesi Patru din pamint. Eu aleg lupta direapta. cu ! — le zise: zor de ajunse pina gradini luminate si si-1 palate frumoase de aur si argint.

!

!

!

Calul de frica

nu urneste din

loc.


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perioral.
-

Eu

sint si vreau sa

ne luptam

!

Sa vedem, care pe care

In sabii sa ne taiem,

Mai bine ne sagetam Eu aleg lupta direapta,
!

Pe ea Patru o asteapta

!


minie.
il

Lupta direapta vreu, pe

viata si pe moarte, zise

zmeul turbat de

Se repezi zmeul si-1 infipse in pamint pe Patru pina la briu. Sari Patru, prinse pe zmeu si-1 infipsa pina la nodul lui Adam pe zmeu. Trase palosul

si-i taie capul.

Si pleaca el de aici pe calul zmeului pina la palatele de aur unde stia dl este iubita lui, cu care s-a cununat. il vazu muierea il intreba: Petre, cu cine ai lasat copiii? Fugi, Petre, ca ramin copiii si far J

Cum

de

tine.

— — Nu te speria Spune-mi repede pe unde vine zmeul de — Vine pe la podul cu zalele de aur si picioarele de taur.
!

la

vinatoare ?
sforiie

Se repezi

la

pod

si

se ascunse.
si isi

Din departare vine zmeul. Calul
indeamna
calul:

§i se opreste speriat.

Zmeul cade pe ginduri


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? C5 cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perisorul

Se repezi Patru de sub pod

la

zmeu

zicindu-i:

Patru Fat-Frumos, Care-n lume n-a mai fost. Vrei in sabii, ne taiem, Mai bine ne sagetam
sint

Eu

Eu
Pe

aleg lupta direapta, ea Patru o asteapta
!

!

Aleg lupta direapta $i pornira lupta, din zori si pina-n sara, galbeni ca turta de ceara. Dar nici unul nu se putea birui. Trece-n zbor pe deasupra capului lor un vultur, iar zmeul setos il roaga: Vulture, stapin pe zari, Peste zari si peste mari; O s5-ti dau un stirv de om,

!

!!

Si naramze dintr-un

pom

!

Strope§te-ma cu apa rece, Pina puterea nu-mi trece Pe Patru cu apa calda, Capu! la pamint sa-i cada

!

Patru Fat-Frumos cind vazu vulturul, se ruga

si

mai frumos:

Eu iti dau trei stirvuri mari, N-o sa poti sa le mai cari Da-mi un strop cu apa rece,
Cind cu aripa vei C-am sa-ti urc pe
trece,

virf

de

stei,

Numai

capete de zmei

S-a lasat vulturul din zbor si 1-a stropit cu o picatura de apa rece de tras palosul si i-a taiat capul zmeului. Apoi s-a i-au venit puterile la loc. dus la muierea lui §i i-a spus: taiat toti zmeii, cheama cumnatele si sa ne intoarcem in lumea alba la copii si la frati. Petre, Petre, mare curaj ai avut, binecuvintat sa fii pentru bunatatea si vitejia ta. S3 iesim din imparatia zmeilor, insa pina atunci sa te-nva£ si eu ceava. la de pe polita zmeului biciul ala cu fire de aur si par de balaur. Este biciul fermecat. Invirteste-te de trei ori si pocne§te o data, ca palatele de aur ale zmeului se prefac intr-o mica de aur. Asa a si facut. A luat biciul fermecat si nuca de aur §i au plecat la leica-sa mijlocie. Acolo s-a invirtit de trei ori, a dat cu biciul fermecat si palatul de argint s-au facut mici, mici, cit o nuca de argint.

A

— Am —

tras si aici cu biciusca si a luat De aci s-au dus la leica cea mare. palatele de arama ale zmeilor, prefacute intr-o nuca mica de arama. Pusa nucile in pozanari si se dusera la poarta parnintului, pe unde intra si
ies zmeii.

A

funiile, sa-1 scoata la

Roaga vulturul sa se duca in lumea alba sa-i caute fratii sa le lungeasca lume si la tara. Venira fratii, slobozira funiile de scoasera muierile. Mai ramasese Patru Fat-Frumos, care-n lume n-a mai fost. Acum ce se gindi Petrisor. la sa pun eu la incercare credin|a fra|ilor
!

Si in loc sa se lege de funie lega un pietroi si in virf ii puse fesul. fratii trasera, si cind ajunsa la mijloc, dintre lumea alba si lumea zmeilor, ii dadu drumul bolovanului si se facu praf. Se intrista cind vazu ca fratii sai il urasc si incepu sa plinga. Numai la asta nu s-ar fi asteptat. H jeli muierea §i copiii multi ani si ridicara mina de el. Cu cit timpul trecea ei saraceau, iar cei doi frati haini se imbogateau.

mei

Trasera

Copiii erau chinuiti, dupa porci prin ciulini si maracini ca n-aveau si sa-i ocroteasca, sa-i apere. Mama copiilor ajunse si ea in zdrente argata la cumnati. Dar Patru Fat-Frumos nu se lasa si se tot ruga sa scape din pustietatea
ei

pe nimeni

de sub pamint.
Ii crescuse barba pina-n glezne si ii albise parul. Credea ca in lumea zmeilor o sa-i putrezeasca oasele. Dar intr-o zi, vazu un mosneag in pustiu

8

!

.

!

calare pe o iapa nazdravana cu douasprezece arpii. Statea la marginea drumului, se gindea la copii, la muiere si plingea. Ce plingi, baiete?

ca esti drept si bun si de aia am venit sa-ti dau iapa asta nazdravana cu douasprece arpii. Incaleca si du-te sanatos. El i-a sarutat mina mosneagului, i-a multamit, a sarit pe iapa si a zburat. Trei zile §i txei nopti a zburat pina a iesit sus prin poarta deschisa a pamintului. S-a dus drept la bordeiul lui sa-si vada copiii §i muierea. Cind i-a vazut slugi la fratii sai, chinuiti, flaminzi si goi, a luat nuca de arama, a scos biciul fermecats-ainvirtitde trei ori si atraso data si s-a facut un palat mare de arama. A chemat-o pe cumnata cea mai mare si i-a zis: Aici sa stapinesti tu cu copiii fratelui meu eel mare. Dar de ce nu si cu el? Cu el nu, el o sa se prefaca in pore, a§a cum se si cade dupa direptate. Cind se uita ea, vine spre ei un pore coltos si negru grohaind goh goh goh si rima prin gunoaie dupa demincare. la nuca cea mica de argint, se invirte de trei ori si trage cu biciul fermecat. Cum trase, odata din nuca rasari ca din pamint un palat mare si frumos de argint. O cheama pe cumnata cea mezina zicindu-i: Cumnata, asta e palatul tau si al copiilor, caci frate-meu e blestemat

— — Pling ca fratii m-au parasit — Nu te teme, eu te-am vazut

si

m-au

lasat sa

mor in

pustietatea asta.

— — —

:

!

!

sa se prefaca in pore.

cumnate, ce bun esti, dar iarta-1 pe frate-tu sa fie si stapin in palatul de argint. Nu eu 1-am blestemat, ci un mos cu barba alba Asta i-a

— Vai,

Asa

i-a fost lui ursita,

precum

i-a fost si sufletul.
el

cu noi

cata

dupa ce m-au

! fost judeparasit in acea pustietate, in imparatia zmeilor. Uite-1 cum

rima in gunoi. Apoi a chemat muierea lui si copiii, s-a invirtit de trei ori intr-un picior, a tras cu biciul si din nuca a rasarit un palat mindru de aur, ca la scare te puteai uita, dar la el ba

Au
tulati

tunat in palatul lor
toate.

§i

1-au stapinit in voie

buna

si

in|elegere, indes-

cu de

De

la mare, pin' la mare, Toata lumea privea-n zare.

IOVAN IORGOVAN

sarac lipit pamintului. Intr-o argea traia, inghesuit cu doi copii frumosi nevoie mare si cumin|i. La nasterea lor muma le sadi in semn de aducere aminte cite un mar. Copiii ramasera saracide muma, caci intr-o zi muma-sa fa prinsa de o furtuna groaznica in padure dupa surcele si cind sa se-ntoarca acasa un puhoi de apa de munte o izbi de stinci si o purta pina departe spre mare de se aranira pestii cu trupul ei. Sarmanul om cu mare greutate isi crescu copiii aducindu-le mincare: poame din padure si carne de fiare salbatice. Cu doru-n piept de sotia lui pierduta, se-mbolnavi.
fost odata

A A

fost odata ca niciodata

.

.

un om

!

!

Cei doi frati isi ingrijeau merii, ii sapau pe linga radacina, le culegcau omizile de pc frunze, ii udau cind era seceta si in timp ce cresteau copiii, cresteau si merii. Fiecare se lauda spunind: Marul meu este mai frumos decit al tau Ba al meu este mai mare si mai drept Tatal copiilor care intre timp isi pierduse mintile, se stinse intr-o zi. Isi adunara merele din meri le Copiii ramasera singuri fara nici un ajutor asezara in foale din bordei si plecara in padure dupa poame salbatice pe caii lor albi ca zapada, insotiti de niste ciini iuti ca bataia vintului. Copiii se-nvatara aci nu numai sa culeaga poame, dar incepura sa vineze iepuri, vulpi si mai tirziu lupi si ursi. Pe linga bordeiul lor cresteau pui de lupi pe care ii araneau cu carne de cerbi si caprioare. Cinii lor se-mprietenira cu lupii si asa mergeau la vinatoare de ursi, cerbi, boi salbatici, vulturi, cocosi si gaini de munte. Cei doi frati crescusera gogeamite magadani mari si le veni asa pe nesimtite vremea de-nsurat. Cercetara mari intinderi de pamint si ape si nu gasira vietate omeneasca. Atunci fratii se-ntelesera sa porneasca amindoi in lume sa-si cate neveste. Cei mare sa mearga spre soare-rasare, iar eel mic spre soare-apune. Ei se mai intelesera ca cine se va intoarce mai intii sa priveasca frunzele de la marul fratelui plecat in lume. Daca frunzele vor fi verzi, inseamna ca fratele sau este in viata, dar daca frunzele marului se vor usca, inseamna ca fratele ii este mort. Cei doi frati aveau merii, caii, sabiile si ciinii la fel. Dupa ce-si facura juramintul de credinta cu fata spre sfintu soare, caii nazdravani se avintara pe intinderile fara margini ale pamintului si mersera, mersera fara sa dea de izvor sau picior de om. Ama dupa citeva stamini fratele eel mic merse spre apus, dete de o fintina cu apa rece si curata ca lacrima. Isi adapa calul ostenit de drum si beu si el. Da-n sus de fintina auzi un glas omenesc. Deschisa mai bine urechile si auzi un suspin. Se sui pe cal si vazu o fata mare despletita cu fata la pamint plingind. S-apropie de fata si-o intreba: Fata mare si frumoasa, ce cati in salbaticie si ce ti s-a-ntimplat de versi lacrimi de singe? Sint fata de-mparat.

— —

!

Baiatul eel sarac

Di la "Taligrad. scoase un tarus, priponi

calul si

dupa ce cauta-n toate

partile din imprejurimi si caile pe care ar putea veni balaurul sa-nghita fata de-mparat, se aseza linga fata si o ruga sa-i cate-n cap pina el se odihneste

putin, ca e dubarit

si

ostanit

de drum.

Baiatul durmia pe poala fetii, iar fata plingea. Lacramile fetii erau asa de fierbinp ca unde picau pe obrajii voinicului, fata i se oparea, ama el nimic nu simtea de ostanit ce eria. Da-n rasarit de soare, se vede-o ala mare, vine serpuind limba-ascutind, copite ardicind, oichii schinteind, flacari aruncind. Fata zo, imi plinge cu lacrami de singe, voinicul simti, flacirili ca-n vis, sari-n picioare, dezlega roibul, s-arunca pe el isi lua vint si cind il vazu ala de balaur vine si spune voinicului:

— Voinice
au

calare, vrei sa te-ngbit

cu

cal,

ori sa-1

arunc dupa mai ?

Citi voinici
Plingerii.

fost

pe lume

si

mi

s-au impotrivit, iata oasale lor jos in Valea

10

!

Voinicul arunca o privire in jos si cind vazu acolo mormane intrcgi de capete si oase, se-ngrozi si se gindi la frati-sau. Ce-i dete lui in gind sa scoata arcul. Voinicul cind slobozi o sageata, trei capcte-i zbura de la trap si cind isi lua zborul peste namila dintr-o lovitura cu sabia, inca trei mai taie. Ala se zbatea in ghearele mortii, pe nari si pe gura varsa foe si venin, si grabea spre fata s-o-nghita. Fata tremura de groaza, zbiera, codrii clatina, iarba sa usca, pasarile-ngheta de mila fetii. Voinicul insa cind sari o data de pe un stei de piatra il izbi pe balaur atit de tare ca-i arunca la pamint inca doua capete, care se zvircoleau sarind din copac, in copac, din virf, in virf, de brad pina picau la pamint blestemind.
:

Ala dupa ce pierdu opt capete tot mai vru sa prinda-n ghiarele sale pe frumoasa fata, ama voinicul sleit de snaga avu grija de scoase din timp arcul
sau fermecat si cind trase o sageata i se-nfipse drept in cap, ca napraznica aratare cutremurindu-se de frica-n fata mortii, se-ntoarse cu coada ciormanita de voinicul eel sarac si sa ascunse in valurile Dunarii.
Voinicu-1 urmari pina ce balaurul de-acum fara opt capete se lasa la fundul apei inrosind cu singele veninos care cura tuturoaie pina ce iesi din apa si tuna in pestera di la Golumbat. Cind intra balaurul in pestera iar
blestema. Voinicul sa-ntoarna, taie limbile de la ale opt capete, le baga-n traista si mearse la fata. Fata ii da inainte cu plinsul, credea bag seama ca de lacrami balaurul se va indura. Cind arunca privirea, vazu gramezi de came facute loman pe cimpul din fata fintinii. Fata de-mparat sari-n bratele voinicului, multumindu-i fericita ca i-a daruit viata. Merse la o balta de singe umplu palma miinii drepte cu singe, apoi ii facu samn pe spate. Fiica-mparatului il ruga pi voinic sa treaca pi la-mparat, pentru a-1 cisti cu un lucru mare, pentru vitejia lui. Voinicul fagadui frumoasei fete ca-n trei zile va trece si pe la palatul imparatului si schimba inelele cu fata.
il

Ajunsa la palatele sclipitoare ale tatalui sau si-i povesti. Batrinul imparat se minima de isprava voinicului care a rapus serpele si trimeasa vorba-n toata-mparatia sa vie voinicul ca sa-i dea pe fie-sa de sotie si sa-1 faca imparat.

Auzind de treaba asta si un tigan caldarar merse de-si umplu disagii cu cele opt capete si le aduse la-mparat. Imparatul se bucura nespus de mult si nu stiu cum sa-i multameasca pentru vitejia lui fata de singura lui fiica. De aia imparatul hotari sa-si casatoreasca fiica cu tiganul tuciuriu
In zadar plingea si sa vaicarea biata fata spunind imparatului, ca adevaratul voinic care-a scapat-o de la moarte este un danac inalt si sarac, cu calul alb, ca imparatul nu-i da crezare si incepa nuata.

figanul odata ajuns imparat

isi

rupsa

talpile la joe si

multe pozne facu

fiica-mparatului sta trista, plingea, sa vaicarea si la tigan nici ca sa uita. Imparatul o certa si-i da sfaturi sa se poarte frumos cu barbatul ei. JFata degeaba-i arata imparatului inelul primit de la voinic ca el tinea ca un catir ca numai tiganul este viteazul care-a scapat-o si pe fie-sa si-ntreaga imparatie de namila spurcata de balaur care minca in fiecare zi cite-un cap de om.

de se minunau

nuntasii.

Da

Bas cind nunta eria-n toi, intra-n curtea-mparatului, voinicul eel viteaz pe un cal alb ce mergea in buestru si scotea flacari pe nari. Voinicul sari jos, merse drept la-mparat, apoi ii spuse ca el este eel care a scapat fata de
la

moarte.

11

!

Imparatul minios i-a aratat cele opt capete de balaur si pe tiganul eel dupa care dete ordin sa-1 spinzure pe voinicul mincinos in gradina de alaturi. Se pregati spinzuratoarea, s-aduna ostirea §i calaul fu gata, ama voinicul ridea de toate pregatirile astea. Nuntasii sa oprira din joe sa-1 vada pe voinicul necunoscut cu latul de git. Imparatul porunci sa-1 prinda pe voinicul eel sarac si sa-1 ridice pe un scaun sub spinzuratoare. Voinicul rise si de treaba asta si se sui sa fie
viteaz,

spinzurat.

In timpul asta auzi si fata-mparatului ca-n gradina o sa fie spinzurat Se repezi si ea acolo ca o naluca si cind ajunsa mare-i fu mirarea vazindu-1 bas pe voinicul eel sarac subt spinzuratoare zimbind nepasator, in timp ce calaul se pregatea. Fata vazind toate astea dete un tipat de groaza si pintre lacrami abia-i putu spune imparatului: Tata, asta este voinicul eel viteaz care a omorit balaurul. Uite pe spatele lui samn facut de mina mea cu singele alei. Nu sa poate fiica mea, dovada cea mai buna n-o are nici el si nici tu. Capetele balaurului aduse de tigan sint dovada. Marite imparate, unde s-a pomenit pe lume capete de sarpe fara limbi,

un

voinic.

— —

intreba ficiorul.

Imparatul cata capetele
la fintina

si le gasi fara

limbi

Apoi mireasa-i arata-mparatului inelul pe care 1-a schimbat cu voinicul unde s-a dat lupta cu namila de sarpe. Baiatul arunca scaunul de sub spinzuratoare si veni la mireasa de schimba inelul. Imparatul vazind ca

|iganul 1-a-nselat, porunci sa fie prins si spinzurat in locul voinicului. Ama figanul fugise si abia-1 putura soldatii gasi pitulat prin niste gradini. Tiganul dupa ce fu spinzurat, fu legat de pattu cai si spintecat in bucati, iar carnea lui fu aruncata s-o manince pasarile ceriului.

Mare nunta-mparateasca s-a facut dupa intimplarea asta. Voinicul eel sarac capata toale mindre-mparatesti si sabie de aur, iar mireasa lui eria atit de bucuroasa si fericita, ca tot timpul sa uita §i zimbea la iubitul ei sot. Ginerile si mireasa imbracati in pale de nunta pareau ca sint frumosi ca niste luceferi.
lima
si

Veselia |inu ca pe vremuri cite-o luna si-o saptamina de cind sa punea uidia cit secera.

MUMA

PADURII

Traia-n voie buna si-n pace o pereche-mparateasca. Intr-o zi, plecara si detera piste o gradina de cu flori albastre, alte rinduri numai cu flori albe si rosii, iar altile cu fieri galbine. Un rind inflorea, da alalant se-nchidea. Pe urma pemii tot asa, cind unii-nfloreau, ailanti dau in pirg de-si puteau tinerii culege mere, smochine, naramze, lamii, struguri si cite si mai cite altele. De aci voinicul vru sa intre intr-o padure-ntunecoasa cu niste copaci grosi si-nalti, de nu putea trece o raza de soare la pamint, plina de tot felul de ale salbatice.
tinerii calari departe prin cuprinsul imparatiei pomi si de flori asezati in rinduri. Erau rinduri

12

In padurea asta n-a intrat pina azi cap de om. Cine intra aici nu sa mai intoarce, doar oasali-i ramin risipite de alele salbatice §i sub radinele padurii ii spuse-mparateasa tinarului imparat, oprindu-1 sa mai calce pin ale-mprejurimi
!

Tinarul imparat nu putea rabda sa nu vada ce s-ascunde in tainele acestei paduri. Ispitit de frumusetea padurii adinci, intr-o zi, fara stirea imparatesii,
intra aci
virf

cu calul

si ciinele sau.

pas in padure, copacii incepura sa se clatine, de sa loveau de virf si ramura de ramura. Alele salbatice spaimintate fugeau care-ncotro. iar in fata voinicului iesi o baba razimindu-se de un bit. Bine-ai venit, muica, ca de cind trudesc si tot gatesc si de-o mie de ani nime nu-mi mai vine sa-1 ospatez. Da cine e§ti, matusa? Eu sint Muma Padurii, ce dau ajutor la tot natu.

Cum facu un

— — —

Dupa un drum
manince.

sa lege calul si ciinele.

indelungat, tinarul imparat inflaminzi si ceru o fringnie Dupa ce-i lega, intra-n bordeiul babei si-ncepu sa

Tocmai cind mincau si beau, scobori din pod o ala mare si turbata, n-apuca nici s-o vada ca sa pomeni lovit cu ceva-n cap de se prefacu intr-un stei de piatra. Namila de ala merse dete-n cal si-n cine si-i prefacu si pe ei in stei de piatra. Cind sara-mparateasa vazu ca sotul ei nu mai vine, intelese ca a intrat in padurea fermecata si a pierit. A dat veste-n toata-mparatia, doar se va afla vrun voinic care sa-1 poata gasi si invia, ama nima nu s-afla. La un rind de vreme, fratele voinicului eel mic sa-ntoarce la argea si mare-i fu mirarea vazind frunzele din marul fratelui sau uscate Nici nu mai scobori de pe cal si pleca sa-i caute-n lume mormintul. Merse la miazazi, nu-1 gasi, o apuca la apus, iar nu-1 gasi, porni spre soare-rasare, catind de-a lungul si de-a latul imparatiei si-ntr-un oras se-ntilni cu o femeie tinara plingind, imbracata-n negru calare pi-un cal rosu ca focu.
!

— De ce piingi, nevasta, ori tata-i pierdut ori sotul te-a lasat? — Nici tata n-am pierdut, nici sotul nu m-a lasat, numai ca

sotiorul

meu

a intrat intr-o padure fermecata si zinele 1-au omorit. fratele deslusi ca femeia aceasta este sotia fratelui sau.

Din vorba-n

vorba,

Innoptara la palatul imparatesc si mult se bucura cind afla ca fratele sau se-nsurase cu fata-mparatului, ama pacat ca murise. Toata noaptea nu dormi de grije. Facu tot felul de planuri. Abia cintara o data cocosii si sa scula, isi tasala calul, il arani, isi lua cinele si sa-ndrepta spre padurea cea fermecata. Cumnata-sa ii spusa ca, padurea aia maninca cap de om daca intri-n ea; cine-a tunat acolo, nu s-a mai
intors.

Voinicul,
padurii. si

cum

s-apropie de padure, scoasa sabia, privi pe subt desisul

nu vazu nimic. Intra in padure cu cinele inainte. N-apuca sa faca citiva pasi ca vazu un foe cu o balbataie mare ce lumina toata padurea ca ziua. Cu bagare de seama s-apropie si vazu un bordei iar linga bordei o baba cu dintii de lina, batrina si cocosata abia tinindu-se de un bit. — E, muica, bine c-ai venit ca de o mie de ani gatesc si nime nu-mi vine la masa, sa bem si sa mincam impreuna. .— Maica, n-am venit de flamind aici in padure, eu il cat pe frate-meu,
voinicul eel care a ajuns din copil sarac imparat.

13

— Pe aici, muica, dc cind eu Mvuna Padurii stapinesc padurik de o mie de ani de cind aici imi fac veacul, n-am vazut picior de om. Cind baba s-apleca sa puie niste taciuni pe foe, el arunca pe fereastra
si-1 vazu pe frate-su prefacut intr-un stei de piatra, cu cal §i ciine Atunci impinsa baba cu ochii pe jeregai de sa aprinsa. Baba incepu sa se vaicareasca spunind: Nu ma omori, voinice, ca nu eu 1-am facut pe frate-tu stana de piatra, ci ala salbatica din pod. Daca ma scapi, eu Iti spun cum s-o omori pe namila din pod. Bine, matusa, spune si eu ma tin de vorba si ridica pe baba de pe

o privire

cu

tot.

jeregai.

cea mare n-are putere decit cind pune ghiarele ei pe pamint. In miinile ei poarta doua bite fermecate. Cum da-n om si-1 preface stei de piatra da cu alta da-n om si-1 inviaza la loc. Vezi fratele tau sta aici de vreo doi ani si daca ai avea bitul fermecat 1-ai putea-nvia. Voinicul, tinind calul de friu, intra in bordeiul babei cu sabia-n mina. Cum intra, o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. Da voinicul, cind vazu ca si-a scos afara picioarele, trase o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. O ala mare cazu jos pe pamint, ama nu mai putu sa faca nici un pas si cind intinsa ghiarele de la miini sa-1 prinda pe voinic, el trase inca o data si-i taie minile. Mai trasa inca o data de-i cazu capul la pamint dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe si otrava pe gura. Din minile alei cazura doua bite. Voinicul lua bitele si le privi cu bagare de seama. Dete cu una-n ciine si ciinele se prefacu intr-o stana de piatra. li dete din nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu sa se gudure lingindu-i de bucurie
miinile.

— — Ala

Vazind el care este bitul vietii, dadu cu el in capul fratelui prefacut in stana de piatra si frate-su deschisa ochii; ramasa mirat cum de calul sau si ciinele sint prefacuti in piatra. Fratele sau mai dete o data-n capul calului si ciinelui, si calul de foame incepu sa pasca, iar ciinele incepu sa alerge dupa niste pui de caprioare ce treceau pe linga bordei. Frate draga, lung vis am mai visat si ramin mirat cind vad prefacut :n piatra calul si ciinele, iar tu te ani linga mine. Daca nu eria Aluma Padurii, sa te ospateze, nu visai doi ani aici si

— —

impreuna cu imparateasa ta. Fratele eel mic acum inviat, vazind-o pe Muma Padurii o baga-n coliba, o inchisa, aduna surcele si lemne uscate si-i dete foe. Focul ardea si baba gemea blastamind si cind fu focul mai in toi s-auzi o mugitura ca de o vaca salbatica, o pocnitura asa de tare, ca eria sa le plesniasca urechile. Crapa fierea babei rautacioase si focul fu aruncat prin padurea care s-aprinse de-a curmezisul, de eria sa-i prinda si pe cei doi voinici. Padurea arsa si toate lighioanele salbatice trecura in gradina imparatului cu pomi si cu flori.
erai

Voinici i sa-mprietenira cu alele salbatice si curatara-mparatia de vrajicu lighioanele salbatice din padure-n padure si arsera pe foe toate mumele padurilor. Supusii imparatului traiau acum fara frica de ale si dc vrajitoare.
toare. Plecara

La o vreme imparatul eel batrin muri si atunci fiul eel mic ajunsa-mparat. El vacui sub soare-n pace si-n sanatate-n tara sa cu muierea lui, iar pe fratele
14

Cum ii zari ascunzisul sari pe zmeu si-1 taie in bucati. o sparge si pe aceea si ce credeti. Mai vede o usa. §i va spusai povestea asa. Imparatul dupa moartea imparatesii era tot mai trist. raspunse el. eu sint. Ati avut si voi o sora si a batut intr-o zi un vint turbat. O sparge si pe aceea. Ajunsera la locul de urcare in lumea cea alba pe fringhie. Merse el inainte sa-si caute sora incins cu sabie si fara cal.il facu gheneral. Moare intr-o zi mama lor si toti o pling. da nas in nas cu un zmeu negru si urit ca ciuma. Mai da de o usa. Noi o s-o gasim Se laudara feciorii cei mari. Incearca de data asta si fratele mijlociu. Acum crau patxu fete si un baiat. Tu e$ti Fiul Vacii ? Da. mama-sa si zise sa faca fringhia de zece ori mai lunga -i sa coboare ca acolo va da de sora lui. Cind colo. Coboara el pe fringhia de cerpen si pe la mijloc se sperie si mirca fringhia sa-1 scoata afara. Al treilea fecior istet la mime era eel mai mult iubit. Noaptea ii veni la eel mic in vis. 15 . suparare — De — — si ! — Mama a venit in vis si mi-a spus ca tu e§ti un frate istet si curajos. El sparge usa si intra. a invaluit-o :ntr-un nor si dusa a fost de acel vint in loc necunoscut. Ama fratele eel mare nu sa multumi cu pleca iar in lume sa ajute pe ai saraci. Ce bine e ca m-ai gasit Acum sa vedem cum ie^im cu totii din gura zmeilor Pe drum mai scaparS o zina din ghearele unui zmeu care-i sugea singelc. $i-ncalecai pe-o sea. In fata simte niste usi grele de fier. isi luara de-ale gurii pentru cale lunga si plecara-n lume s-o caute pe sora lor furata de mult de vint. Fac o noua fringhie din cerpen si mai lunga. tata. pe urma colinda lumea-D 'ung si-n lat. desi moarta. Ajunsa iar acasa §i vazu marul fratelui cu frunzele verzi. Asa facu si cobori pina la fundul prapastiei. chiar acolo sta sora lui legata de zid ea sa nu fuga. Mama-sa. sufletul nu-i iesise afara din casa si vedea pe fiecare cit se omoara dupa moartea ei. S-aprinde o lumina si vede o fata frumoasa ca o zina si stralucitoare ca o stea. insa el nu se putea desparti de linga ea. Se spaiminta insa de adincime ?i intunecime si face semn sa-1 scoata la lumina. pasind in lumea cea neagra. I se arata in vis si-i zise sa se gindeasca la ea oricind s-ar "fla in suparare si greutate ca ea va veni la el prefacuta-n vaca si-1 va ajuta. Merg impreuna pina ce ajung la o groapa mare. Pe fata lui era numai fost A un imparat si fiind mai cuminte mai adinca intristare. El le facu semn fratilor sai si pe rind urcara fetele la lumina ! ! — — — Am stiut ca — De unde? ai sa vii sa ma scapi ! soarelui. Fratele eel mai mare zice ca el este eel mai viteaz si curajos si se scoboara pe fringhie in lumea neagra s-o caute pe sora sa. trist? il intrebara copiii. Da iar de o fata frumoasa ca o zina. ce ducea undeva in alta lume. Toti trei isi alesera cai. lui ccl-mai mare si cinuri mari FIUL VACII care avea trei feciori mari si frumo^i. ce stai.

El trage sabia si-1 taie pe balaur. apoi ii dau drumul si bolovanul se face bucati. balaurul fiindca stiu ca ai sa — si Eu am omorit ma ajuti sa ma scoti din pustie in lumea alba. El prajea fleici de carne si i le baga-n gura si pine dupa pine. ca intr-o pestera adinca.Mai trebuia sa se suie si el. pina ce osteneste si adoarme. Cum inghiti pe lumea alba. — sa fac sa ies la lumea alba. Si-au luat zborul. — De Mi-am am" de zile imi maninca puii dat eu seama ca numai un voinic putea sa omoare balaurul. si o sa ajung batrina fara lastar pe lume. Baiatul urea din scara-n scara. butile cu vin. Pasarea maiastra cobori din nori ca o vijelie. baiete. A trecut pe linga el berbecul eel alb. numai sa zboare. isi zise el in gind si porni inainte. Dar daca vei da peste un berbec alb. incarca pe ea cuptoarele de piine. mi-e foame si si i ! Nu mai averh mult. bau bine pasarea. muma-sa. Puii se bucura si-1 sfatuiesc sa se pitule undeva ca muma lor e lacoma si mare si din el nu-i ajunge o inghititura. Cind se scula. tipau. maracini. noua buti de noua cara de lemne pentru foe. vinturi turbate si scorpii. Se gindi el. lata ce incredere poti sa ai si-n frati. sa le incerce credinja de frate. Pasarea maiastra nu se lasa. Ajunse el la acel copac putred si vede un balaur care este gata sa-i inghita puii. Sa-i scape puii de la sarpe si ea o sa-ltreaca in lumea alba. In vis veni muma-sa si-i zise sa caute un copac mare putred ca acolo este pasarea maiastra. — Vai de mine. chiraiau si se bateau. Pe-aici iti ramin oasele. El lua sabia ori imi mai dai ce'va ori picam in adinc murim amindoi. 16 . I se facea pielea de gisca pe unde calca. Se scoala si suie inainte pina ce da de o tara pustie numai cu nisipuri. Acolo oamenii de foame se mincau unii pe altii. spune-mi ce lumea cea intunecata. Il trag in — Mosule. asta atitea — si iesi Baiete. Mergind prin a lume neagra vreme lunga sa-i ajunga dete fata-n fata de un mos. — Sa-mi dai noua vaci fripte. de unde vin. si cum adormi. Veni noaptea. Cind vazu balaurul mort. Zburara zile. Pina si eel din urma butuc de lemn fu inghitit. dar nu 1-a vazut. Se inspaiminta cind auzi si se pitula printre tufe de spini. le viri si taie doua bucatele de carne bucatile intari zborul din talpa piciorului pe gura. saptamini si luni de zile pina ce mincara tot. vacile taiate si carale cu lemne ca sa faca foe in zborul lor pina acolo sus. Ca semn sa-1 traga in sus. esti scapat si poti ajunge in lumea alba de unde ai pornit asa cutezator cum eu n-am mai pomenit. il cauta. muma-sa merse la acel mosneag de sub poarta cerului si ceru ajutor pentru fiul ei. leaga tin pietroi de fringhie si face pina la jumatate. Puii tac nu vreau sa spuna. il va scoate odata si odata la lumina. ca sa nu-1 manince pe baiat. insa tragea nadejde ca Vaca Neagra. ca m-am uscat de viu Baiete. si da de baiat. In drum daca vei da mai intii peste un berbec negru esti pierdut. intreba cine 1-a omorit. noua cuptoare de piine eu aici in pustia sa gasesc bucate? $i incepu sa se plinga si sa se vaite. Minca bine. Pasare maiastra. cine te-a-ndemnat sa calci in lumea asta capul ti-a mincat. ca fratii lui ar putea sa-1 pismuiasca pentru curaj si frumusete si 1-ar putea omori ca sa nu se faca de ris fata de imparat ca ei n-au izbutit nimic. toate erau gatite. Incearca sa urci nouazeci si noua de scari care due spre poarta cerului. Deodata s-a pomenit cu berbecul negru ca-1 impunge. ii azvirlea pe gitlej.

Fata s-a facut mare si a invatat si a vazut ca sint si al|i oameni pe pamint. Si le zice fetelor: ai sa vedem barca. asa o fi fost sa fie Da a dat ordin in toata tara. legindu-le cite un pietroi de git si inecindu-i in vazul multimii. Intr-o zi. in istorie ce scrie? Pe urma se duce la imparat si-i zice ce s-a intimplat. Tu ai zis. I-a facut palat separat cu invajatorij cu profesori si inva^S fata ca nu mai era proasta. insa din carti citea ea ca mai este lume. vine ma-sa la ea si-i zice: Voi ce ziceti ca nu mai e lume pe pamint? Pai uite in geografie. te inghiteam si nu te mai scoteam pe lumea alba. uite barca. Imparatul ospata bine Pasarea maiastra cu bunatatile cele mai alese de pe fata pamintuluij o incarca cu de toate pentru drum lung si pasarea se intoarse in tara pustie. Da imparatul zice Lasa ca nu e nimica. Care va pleca s-o cate? S-a adunat lume. bind si petrecind pina ce le iesi parul prin caciula si camasa prin cioareci. De trei ori striga asta. noua buti de vin. iar el raspunsa: De bre. Parintii ii spuncau ca nu mai e lume decit ei sint. noua vaci. Da vecinii au zis ca el a zis. Pe Fiul Vacii U casatori imparatul cu zina cea mai frumoasa si toti nuntasii o facura lata. Si ea inainte: tico. ca pleci ? — — — — — ! — — -Eu! Si i-a dat 30 de arginti. £1 ajunse la imparat. mama-sa a visat ca o s-o fure cineva cind va implini 20 de ani §i pe urma ea s-a intristat. a treia zi cind se pun ursitorile. uite barca ! Si s-a pus o punte pina la zid. si ajunsa in barca si puntea s-a ridicat. tineret. Lumea tace. ca cine va gasi fata. Acum ca am sosit osteniti sa ma ospatezi iar cu noua cuptoare de piine. imparate ! Da a zis cu o gura mai moale. La urma i-a dat Dumnezeu o fata. — A fost din — Daca stiam mele Apoi ii lua pe cei doi fii netrebnici. armata. ROBINSON fost un imparat care n-avea copii. 17 . ca este asa de dulce carnea de om. acuma sa-mi spui de unde talpile picioarelor ai avut carnea cea de pe urma. Da regele a incurajat-o ca o va A La pazi §i n-o s-o poati nimeni s-o fure. ii va da 30 de arginti. Fetele ramasera in gradina si vasu sa dusa cu fata. bine fripte la frigare ca sa ma pot intoarce in lumea mea. tico.! : — tare Baiete. nima nu zice nimic. ca mai sint oameni. sa ducem fata acasa ca s-o pazim si n-o s-o fure nima. Dupa care i-a pedepsit. Si aveau doua fete care o pazeau. fete de onoare. da ea zise: Aaaa. ca a fost dulce. Palatul era linga mare. Spusera imparatului. dar a treia oaraun ostas sarac zice: Eu plec. ma. Si-a potolit-o. ii povesti cum 1-au inselat cei doi frati si au vrut sa-1 omoare ca sa se insoare cu zinele cele frumoase. ii sui pe cite un magar si-i mina in imparatie cu tobele sa afle lumea de ce fel de fapte sint buni.

a pus prajina la marginea marii si a facut samne. In ostrov. muzica. cind acolo doua babe salbatice. ca daca va trece vrun vapor sa-1 vad!. S-au intors venit la marginea marii. iar babele il incercau sa vada daca e tare carnea sa-1 manince. a luat banii. cu ierburi si cuiburi. Ei s-au pus pe beutura si pe chefuri si-au mers cit au mers pina s-au saturat de beutura si de toate. a dat jos de acolo. Si a trecut un vapor si 1-a vazut. Au pus cazanul si-au plecat la vinat sa manince ceva proaspat. nu i-au facut nimica. L-a vazut un mos. cu salcii mari. cu scari pina la cuib. Alt bucatar a ramas. capitanul a pus-o pe fata sa jure ca el a gasit-o. Da Robinson sta singur si plinge si se plimba prin padure. Sa due in padure. da de-o balta. Ea cind 1-a vazut s-a speriat si i-a zis: Ce cati aici. scos sabia si le-a taiat si a fugit.: . dau peste o casuta. si doispe marinari. o camera cu perdele si canapele. de parca era acolo un sat. Intra in balta si pe scara in cuib. iar dupa vinat si ei au plecat. Era un ostrov. i-a zis sa ramina el. a luat cazanul de urechi si 1-a sorbit. vede oglinzi si o fata. un mos. legat-o de-o prajina. a luat vro cinci-sasa ajlaci si a plecat cu ei din crisma-n crisma in ale sasa zile nu le-a ajuns banii. Fiecare s-a dus la cuibul lui. venit si aci unul. iar s-a dus la vinat si-i mergea lui bine cu laptele ala. Il intreaba pe mo? de ce natie e? Da capitanul era destept. sa piece ! plinga ce-o sa se faca el singur aici in insula. Acolo el nu stia limba din aia tara. Pe urma s-a dus la imparat si i-a zis el — tmi dai pentru trei ani mincare. Cind cazanul fierbea. S-au dus pina la margine si iar nu 1-au vazut. alta usa vede. A durmit toti. Sta el cit sta si aude oameni. S-a suit intr-un copac stolos si cind au venit salbaticii nu 1-au gasit ! Toti 1-au catat. Au lasat acolo cazanu in care gateau. iar coboara. Pe scari in jos. Cind vin ei n-au ce minca Da ei nu-1 cred si-1 cearta pe bucatar. Le-a dat la babe da i-a dat si lui. S-a dat jos cu tot ce a avut. da nu inapoi si el s-a A — Tu — Ai esti strin? cu mine acasa ! 18 . il intreba in toate limbile si nu le-a raspuns. Mosul ! — cind a vazut ca e gata mincarea. Da si S3 ma lasi sasa zile ragaz sa ma gindesc cu ce sa plec in cautarea ei. due pe fata la vapor. intra. Pe urma o cu toate bogatiile si au plecat cu vaporul Dupa trei zile fata si-a adus aminte ca a uitat inelul pe geam cu monogramul lui tata-sau. Cind se trage mosu sa soarba i-a dat una-n cap si 1-a omorit. 1-a ridicat la gura Robinson era militar. Se-ntoarce la vapor. Da in odaie nu era nici un loc pentru cheie. Nu e nima in ea. ca e un zmeu care la trei luni vine la mine si te omoara Da — — Noi sintem el plecati in catarea ta. cu nuci cu lapte de cocos. vad cazanul plin si pe mos mort. El a inceput sa se Iese afara. Pe mare A zi. a tras la margine s-a dat el jos si 1-a luat si pe el. gasaste inelu pe geam. I-a dat si au plecat pe mare. veneau cu demincare acasa. Da el mersasa numai trei luni. Intr-o zi i s-a parut ca vede un punct negru pe mare si a indreptat vaporu intr-acolo. El se intoarce cu vaporu. beutura. Da vaporu era din alta tara. Au trecut pe subt el A doua ammaza A 1-au gasit. a taiat camasa. Da s-a cunoscut ca e un strain. mosul se trage linga cazan si-1 soarbe. Ziua la sa facea ca doarme. A doua zi. Avea o pusca si impusca pasari' da n-avea pine. da capitanul de vapor a luat vaporul si-a plecat. Vede salbatici cu lanci pe umeri. Acolo. El 1-a bircait pe mos in pozanare si a dat de o cheie de aur. Da punctu tot sa marea. vin cu totii. A catat si a gasit in dusumea si a sarit de acolo in copac.

Da ea nu stia care e sabia. da el n-a crezut in ce spune mosu. pusti. n-ai umblat — Uite nu mai poti sta aid. Iar portofelul. El se uita si nu zice nimic. sa se cunune. suparat zice: Sa-1 inchidem. Otelierul ii spune tot ce s-a intimplat: sosit fata imparatului. Da lac rasarea soarele. Merge la Vin acasa §i imparatul vecin ii scrie la fata ca sotul ei are o sabie fermecata sa i-o ia ca altfel nu mai tuna-n casa ei. cum a plecat mosul. imparatul vede ravasul. si la nunta Imparatul acela §i ii merge la Robinson taie sabia. si o sabie. imparateasa puscarie cu ei. Si-a facut nunta frumoasa. iti vin banii ca pe apa. s-a uitat cum in flcarea. drept la odaia unde a zis mosu s-a dus. cind te gindesti la bani. venit armata. mitraliere. ama i-a spus sa nu umble intr-o odaie. a luat paharul a baut si inelul l-a pus in pahar. or sa-1 omorim? Da Robinson zice sa-1 lase liber. Da capitanul cu ea la brat si muzica le cinta. Ridica ochii la el. ea si sa duce sa i-o ia ! Da cata prin sclad o alta si i-o schimba si-i scrie imparatului strain ca i-a schimbat sabia si din ecu incepe razboiul. sa imbraca bine. Da dau un bat. Ce sa faca el §i la — se un duce pe picioare la imparatul dusman. Da Robinson a scapat cu fuga. ea singura taie capete ! ! ! —A A Cum — chemat plinge top. a deschis-o. bea bine. I-a dat cheile. Da ia sa faca o incercare S-a incalecat pe batul ala si s-a pomenit in orasul la care s-a gindit. iar Robinson mai ramasese numai cu floarea galbena. taie. Pusa el afara o firma cit o conserva si trece intr-o zi imparatul si se mira ca el are bani si nu stie ce face cu ei Il cunoaste pe imparat si sa imprietenesc. Da Robinson nu era sigur inca. pe urma a inviat. da floarea de oi minca-o te prefaci in orice vietate ce te gindesti. muzica si era mare veselie. — Da ratul vecin. Mosu a plecat si el a ramas cu cheile. Pe urma ea a povestit cum s-a jurat ca sa n-o arunce-n mare capitanul si cum l-a lasat pe el in padure. daca granita cu sabia si se gindeste pina-i taie pe dusmanii scria lui ta-su ca sa-i arate. inghite lac frumos in fata palatului. da ea a lesinat si a cazut jcs. dar A degeaba. Acum fata s-a dus cu acel imparat. n-am mila de tine. vine azi in port. Cu sabia. Dupa citva timp veni si fata cu vaporu Se scoala intr-o dimineata si vede orasul tot impodobit. traieste bine. mchis usa. Robinson durmea cu ea subt cap. I-a dat si-a plecat. da cind a ajuns la el. un portofel. a inceput sa bata tunuri. la ce te giniti A — Nu auzit mosu.! ! ! Cum L-a povestit ce i s-a intimplat. o fioare galbina. — N-am umblat — Ei. Cerceteaza va face razboi. Cheama el imparatul. imparatul avea Cum a 19 . $i i-a mai spus: — Pe bat incaleci si unde te gindesti acolo ajungi. e obiceiul mireselcr sa se serveasca ea intii. Baiatul. Ajunge sa se faca si nunta. sa nu-i faca nimic. sabia nimic Si i-a foat rcbi pe imparat. Imparatul. serveste pe top invitatii. ti-am spus sa nu umbli acolo? de oameni rai. Da in timpul nuntii ea s-a indragostit de un alt imparat care era desti. imparatul si Robinscn pleaca Cind Robinson striga: ! fara grija ca o sa-1 bata pe impa- Taie sabie. Pe urma sa pune si face gramezi de bani. merge la otel. Vine si el. cheama si pe cei de la otel. Maninca bine.

se-nchina. Mai intii isi cumpara o iapa.! inghitit floarea s-a prefacut in ratoi. Omule. facefi maghii. omul a aruncat navodul si a umplut luntrea cu crapi si somai. Ciad se intoli muierea si nurorile si se dusera la hora-n sat. Se duce. Pasti. am sa te scap de la nevoi. Da in fundul navodului un pestisor rosu plinge. n-am sa ma imbogatesc numai de aur ! Si l-a aruncat in apa. Tncepu sa prinda omul cheag. ca altfel nu se poate. Ce ratoi frumos ! Ce — rapi frumos si Da nu il se departau de sabie. Pestisorul rosu a tulburat apa. si A venit imparatul si imparatita in balcon sa uita la ratoi si sa mira. venit ziua de Pasti Toata lumea s-a premenit frumos. — Ei. L-a omorit pe imparat. bordei cutrupit cu paie. Si el a zis: fugi. prinde-1 viu ! Da ratoiul fugea pina la mijlocul lacului. sarac cu solzii tai A — 20 . le ispiteau in ciuda zicindu-le: Fa. Si fugi prin palat dupa ea. a rosit oua. Sarira copiii si muierea cu cosurile de desertara luntrea si se umplura de fost bucurie mare si multumire. Ceilalti pescari se mirau. Se dezbraca fuge dupa ratoi. Da muma-sa si tata-su au cerut s-ojomoare. da ea fugea. iar asta se procopsise ia scurta vreme. Spune uade e inchisa mumi-ta si tata-tu? Atunci ea i-a dat portofelul si banii si el a iertat-o. numai el a stat trist ca nu-i daduse Duainezeu nici o bucurie. fameie. navodul gol. ca-i chiraiau copiii de foame. A doua zi de Pasti iar umplu luntrea cu peste si a treia la fel. tinea — — — — Nu — A PESTI?ORUL ROSU ii mergeau de-a-ndoaselea. Hai sa se duca de Pasti sa arunce navodul. Ii iesi vorba-a sat ca umbla cu maghii. a mincat si s-a veselit frumos. la sama sa nu fie vro ispita ! Ce ispita. pentru tradare si au si omorit-o. arunca navodul si cind colo. ca pe tine nu te omor ! prins-o. pe urma se puse sa-si ridice casa si pe linga casa leauri mari pentru vite si grine. poate cade vreo mreana sa-si faca ciorba de mincare. de au mai stia ce noroc a dat peste capul lui. Da ea nu credea si fugea de sa omora cu firea de spaima. s-a imbaiat cu « rodul pamintului » sa nu-si piarda neamul. fara leauri. nu vezi ca e ratoi? Ratoiul la mijlocul lacului s-a dat de-a scufundiselea a pus mina pe sabie si iar s-a prefacut in om. faja de Cel de sus. ca altfel au se poate. muierile alelante. striga cit gura: Prinde-1 viu. ca poate vei fi odata la grea cumplna si eu sa te-nvat sa dai cu navodul uade tulbur eu apa. fara vite in batatura. in ziua intiia de baaet. pestisorul taichii. Ei nu se alegeau dia balait mai cu aimica. ca acolo se aduna mii de pesti si ai sa te faci bogat. iar el s-a insurat cu alta imparatita. Barbatul tau umbla cu necuratul de prinde atita peste. ai mila de mine. A fost un pescar sarac lipit pamintului si toate un ! El avea A — Am sint eu si asa. voi stiti ceva da prindep peste.

sa-ti vezi tu de treaba cu maghiile. rau. lumea vorbeste pe la colturi ca esti in slujba cu necuratul. Bucata ce vine o dai la iapa si o alta la catea. Ce era sa faca bietul om? Daca 1-a tocat atita la cap. Ca-i mai rau. lasa-te de maghii ca mult este pina la rai. de o sa-si lase gainatii ciorile pe capul nostru. prindeai citiva juveti.anince femeia ta. muierile dau buluc peste ea si-i zic in fata Fa. neam de neam din neamul tului si am ajuns noi sa facem o asa rusine nu s-a dat de partea necuraMuierii insa ii intra in cap ca barbatu-su face ceva si ea trage rusinea lui dupa ea. ce sa vezi? Muierea i-a nascut doi gemeni frumosi ca doi luceferi de pe cer. tac. dar de iad. Alta data iar se duce la hora. le vede. Far'de rau — un Mai barbate. ca de nu pun joarda pe tine. iar coada. muiere. Cu muierea si cu dracul poti pune. dar si ei cazuti pe ginduri. Sa Dar mai intii si-ntii ma omori Daca crezi ca asa se cade am si eu o rugaminte. Vine barbatul de la balait. de unde sa stim noi sa umblam cu diavolul Cu uciga-1 toaca. Din pirau. tace si rabda. jura-te ! — Mare. pime mina pe piept si te jura ca tu nu umbli cu maghii ? Spune cum de se poate acuma sa umpli navodul cu peste si inainte cind trageai. mai nostru ! — barbate. sa nu patim ceva? — Auzi. El a facut intocmai cum 1-a rugat pestisorul rosu. el n-a avut incotro si i-a spus taina cu pestisorul rosu. — Nu se poate. pirleaz te desparte. dar n-avea ce face. Ii parea rau. nu te mai fa. Capatina s-o dai s-o n. Nu crede. Iapa i-a 21 . a pus virsiile. La noua luni. $tii bine ca cine-§i vinde sufletul dracului pina la urma se duce dupa el. Dracul isi baga coada in toate si atunci cind crezi ca doarme in poala ma-sii.! ! ! : ! : — Nu facem. auzi ? A — Asa i-a poruncit muierea. pe care-i mincam cu maruntaie cu tot? jura-te. s-o ingropi in gradina cu flori pe strat. fa daica. O sa te vad eu atunci cind o sa dai la Timoc cu ciobul ca sa iese pestele la mai desdntind: — — Iesi. zise pesti! ma prinzi si sa ma tai in patru bucati. nu fac vraji. sa stii Femeia. De acum fugeau pestii de el cum fuge dracul de tamiie. a aruncat navoadele si n-a picat nici un juvete. te iau toti ! din balta. n-are ce face. Sa prinzi pestisorul rosu si sa-1 bagi in oala. ea o sa-1 ia deoparte pe cornul casei si cu inima-n dinti o sa-i zica Mai barbate. ca-ti prapadesti casa si copiii Fa muiere. Muierea iar ii zice: Nu te mai duci de azi inainte la peste ca te ineaca dracul. iese la oglinda apei si-i graieste: duce nu te — Stiu ca muierea ta ti-a poruncit sa ! sa-mi multumesti. El nu se poate pune in colti cu ea si se sa prinda pestele. daca nu-ti pui friu la gura si lacat la inima. Soseste si barbatul cu copiii. mai barbate. maghii. ca barbatu-tau umbla cu vraji Dar cind s-o sarura dracul de el. dar daca ma las de pescuit o sa ajung iar un nemernic. doua zi. ma. Pestisorul rosu il vede. fa-o sorul rosu. in maghii. Ai sa te saturi tu Vine femeia dracii — ! ! acasa suparata cu nurorile si fetele si toate se pun pe lavita si pling parca 1-ar fi bocit pe un mort. o sa ramii fara avere si fara barbat.

Fiecare si-a ales un cal si cite un ciine de vinatoare. Dansa si parca saruta un Fat-Frumos coborit dintr-o stea.cateaua doi catei dolofani si jucausi. El ii trase doua palme. — Ba. Cind trecu de stresini mergea cu ochii-nchisi si miinile indreptate spre luna. Ea imbratisa iubitul si se lasa pe burlan sa intre in palat. 22 . Il bat. sta impietrita de frica sa nu cada. nascut si crescut erau la fel de asemanatoare. Tu sa ai grija. si tata-su mura alba. Se plxnge fata ca cineva a batut-o. fata 1-a recunoscut. Se sui intr-un balcon si se pitula acolo. Imparatul e foe si para. sa stii ca nu mai am seapare. Cresteau copiii si muma-sa nu-i putea deosebi unul de altul. trage la un han El trage cu urechea. Ii fura luna sufletul noaptea si se urea pe burlanul palatului sus pe creasta castelului. Era la mijloc de noapte. il schingiuiesc si el nu spune nimic. da pinteni calului si se duce drept la palatul poleit cu aur al imparatului. ea se sperie cind se destepta si fugi rusinata la patul ei. plec in lums. Luna era mare si se vedea un cap de om in mijlocul luaii. il legara fedeles si-1 aruncara in temaita sa-1 spinzure intr-o sarbatoare mare. Acolo. cita frunza si iarba si pe nici unul nu 1-a recuUnde sa fie nebunul se gindira mai marii imparStiei. Crescura minjii. fara stirea parintilor. Se aduna intregul tinert t. Cum 1-au dus pe asta. ridica miinile spre luna si o cheama s-o duca sus. ea parca are aripi de pasare. doar. Lumea de jos o priveste. vraci si filozofi si aflara ca mai este unul singur. Pe burlanele palatului se sui printesa intr-o camasa alba ca spuma de mare. Dar cine este batausul? Da porunca sa se aduca toti tinerii din imparatie si sa treaca prin fata printesei. ca sa se sperie mukimea sa nu mai sara peste gardul imparatului. doar l-o recunoaste pe careva. ca nu e cu putinta sa ma despart de tine. a dat pinteni calului si dus a fost. pin5 ce ajunsera danaci. Ajunge el dar el n-a ca 1-au frumos numai din marcelalalt. Sosi mijlocul noptii. Se tainuie ei ca sa n-auda baiatul si povestesc despre fiica imparatului ca este lunatica. Atunci imparatul 1-a noscut. danseaza pe virful palatului. Din coada au Tot ce s-a facut. Linga el la o masa stau doi mosnegi cu barbile atirnind pina in pamint. a zis ascultat. Intr-o alta seara isi leaga copaiul si se furisa in curtea palatului. sa mergi pe stratul din gradina si sa vezi daca s-a palit un fir de trestie sa stii ca ma aflu la strimtoare mare. Se auzeau trimbite si un glas cintind cu dans frumos te facea sa uiti ca esti pamintean. — ! eu am murit. unul dintre frati ii spune celuilalt: Fratioare. Daca s-au palit amindoua firele. crescura cSteii si crescu trestia. cu fiori de moarte. tocmai buni de insurat. se minuneaza. Simt un dor de duca Trebuie sa. simt ca se misca pamintul sub picioarele mele. soptesc batrinii. A plins mama-sa intr-un oras mare si sa conaceasca. pierdut si 1-au uitat. cum seamana doua picaturi de apa. Leaga calul si-i da zob. cu lulelele lungi cit o schioapa si maciucile mari cit pumaul. un spion prins in iscoada noaptea in gradina imparatului. Ostenii simtira baiatul. Iar daca te-i uita pe batista si vei vedea trei picaturi de singe s5 §tii ca nascut doi minji frumosi rasarit si doua trestii inalte. merge. se aduna maltimsa sa vada minunea cu suflarea oprita de frica si o vazu si el pe fiica cea frumoasa dansind pe coama palatului. acolo la ea. un glas din cer se coboara si ii cinta si nimeni nu stie ce taine se ascund in toate intimplarile astea. Intr-o zi. isi ia cinele si cere hangiului sa-1 ospateze cu ceva bunatati.

Scoala El nici vorba sa auda. cum le sufere cinele si magarul. Nu om Flacaul ingenunchie in fata ei rugind-o sa n-aiba frica si sa-i tie capul in poala sa se odihneasca fiind ostanit de drum. fiindca asa e scris lui sa colinde lumea si — Scoala-te 23 . El le-a suferit pe toate. Dimineata. Fratele care-i ramasese acasa. Intr-o vagauna numai capete si oase de voinici care s-au incumetat sa era se lupte cu balaurul. Il misca pe baiat: ! ca vine fiara si ne maninca. fata nu se mai suie pe casa. Il dezlega de lanturi zicindu-i: pus la Din nu mai ce-o fi dar tu mi-ai scapat fata din miinile diavolului. le pune in disagi. frumoasa ca o zina si tinara. pe fiica mari fi imparatului. sa-si faca seama cu ea. Puse mina pe gida si sabie. alte treburij am porunca sa fac ceva si trebuie sa colind lumea. drept la flacau se duse. El scoate limbile cu otrava. Fata il lasa sa-si aseze capul pe soldurile ei albe si sa-i cate in cap. in timp ce se auzi balaurul darimind padurile si scotind fiacari din cele douasprezece guri. la palat mare bucurie ca fiica imparatului nu mai este lunatica. pravalea bolovanii si pirjolea totul pe unde trecea. ca cica e spion ticalos si pacatos. ii mai taie doua capete. Cind colo. Tremura lumea de groaza lui si in chiar acea zi linga fintina fiica imparatului.cazne si mai mari. Si-a dat el socoteala ca din incurcaturi mari a scapat frate-su teafar si a ramas pe loc: de aceea a reinviat trestia. sa opreasca spinzuratoarea. dar voinicul se ferea. Ii ceru balaurul fetii un ulcior cu apa. astepta sa vie balaurul. apoi inca doua si mai ramase cu unul. Dar toate casele erau cernite si lumea trista. Niscai oameni stau la o masa si se vaita ca s-a aflat o ala mare de balaur. Doarme linistita si nu mai vedea luceferi in luna care o cheama sa se marite cu ei. Sa mergi la palat sa te intolesc precum e un fiu de imparat si sa ti-o dau de sotie. S-au luptat. Flacaul adormi dus. are sufletul robit de luna. sara aceea. cind s-aude din departare strigind imparatul sa opreasca. E tot numai zdrente si pielea de pe el vinata de batai. Fata incepu sa plinga si lacrimile ei erau atit de fierbinti incit ii arsera fate flacaului si acesta sari drept in sus. vede frunzele palite la o trestie si isi da seama ca ceva rau s-a petrecut cu el. Se umpluse vaile si piraiele de singe. c5 eu am alte ginduri. Printesa rasufla de bucurie si-i dadu ulciorul cu apa voinicului. parca ar fi fost oparit. cu limbile lungi ca niste sulite. Se facura pregatirile de scoatere la spinzuratoare a flacaului. si ostire pe lume care sa-1 infrunte pe acest diavol ce darima copacii. se azvirli pe cal si zbura in vazduh dupa zmeu. care le bea toata apa din fintina si pe deasupra o vrea de so|ie pe cea mai frumoasa fata din imparStie. se poate. cu case inalte. Cind se lasa sara ii slabira puterile. isi ia ramas bun de la fata si pleaca. poduri lume frumoasa. cazut pe ginduri si s-a pregatit sa piece sa-1 caute. baiatul isi lua calul si pe aici ti-e calea neica. rasucea sabia si-i reteza eel de pe urma cap. vede ca trestia s-a inviorat. prea inaljate imparate. Fata inmarmuri de frica. de la prinz pina la chindie si numai sapte capete i-a taiat. Cind ajunse imparatul. — Mai baiete. Leaga calul si intra intr-o cafenea. Varsa para si otrava. Sunara trimbitele. calaul vru sa-i puie streangul la git. Scoasera baiatul in tirg sa-1 spinzure in vazul norodului. Sa facem nunta sa se dudi pomina peste mari si peste {ari. Imparatul il umplu de bani. Trecusera citeva zile de atunci. dar ea ii dadu apa voinicului necunoscut. or — Nu A Merse el cit merse si ajunse intr-un oras mare.

care se da drept viteaz fara pereche. Numai fata nu vrea sa se marite Zice ca nu este el viteazul. Intra. La fintina mai intii sosi un general trimis de imparat sa vada ce a mai ramas din fiica sa. intra. de ajunse voinicul ginerele imparatului. poruncit sa ridice spinzuratoarea si in vazul lumii. Asa a si facut si pe amindoi i-a cununat. Opriti nunta ! Pina acum acest dregator a spinzurat tilharii cei mici. lua fata calare §i-i arata imparatului. baiete? intreba imparatul. fratilor. Flacaul prinse gustul dragostei si toata ziulica se juca cu printesa prin paduri si poienile cu flori incit uitase de tati si de frati. ca aici e raiul si — riu si acolo o padure mese intinse 24 . Deodata batu pintenii. tine capul in poala ma-sii si-1 indeamna sa se aseze pe chef. Imparatul de bucurie zor nevoie sa marite fata dupa el Ei i-a scapat viata si norodului i-a dat apa. la gradina o poarta de aur si o baba il pofteste pe pamint. de ce este in stare. El taie capetele. colindind prin imparatie si voinicul ca un ofiter imparatesc sa cununa la manastirea de aur cu fiica imparatului. Se supara voinicul si isi zise in gind ia sa-i invat eu minte pe oamenii : vicleni si ticalosi ! Tntoarse calul si tesa plingind linga mire. — Prea sa-1 intrebati inaltate imparate. Cintau lautarii si fetele se omorau jucind si iubindu-se cu baietii. Auzi. maica. iti jur zise el. Dracul nu-1 lasa numai asa. acum a venit vremea sa fie spinzurati tilharii cei mari si sa scape cei mici. mai baiete. Ce sa facem. sa intru. Trece un pod peste un cu ulcioare cu vin si bunatati pentru d-ale gurii. ! ! Imparatul nu ia in seama vaicareala printesei si da inainte cu pregatirile de nunta. necredinciosul general a fost spinzurat. Vin niste zine si-1 poftesc undeva in Padurea Fermecata si cum ii dau sa bea vin fermecat se impietreste si ramine stana cu cine cu tot. — lata limbile. dar lui de asta nici ca-i pasa. Intr-o zi. prea intelept imparat Dezleaga desagii si le izidi pe ! il ! ! jos. cu ce drept ia sotie pe o fiica de imparat asa de frumoasa? Atunci ginerele raspunse — Eu am omorit balaurul — Cu ce dovedesti? — Cu cele douasprezece capete — Sa le arate limbile. — Limbi n-a avut. maria-ta — Unde sint limbile.: ! ! : s-o apere de necuratul. protopopi si mitropoliti: Stati. ceru-va pe acest mire viclean si ticalos. ca el a fost singurul care a facut zob namila de balauri. ramine in palat si-i criceste muierea: — A — — Mai. dar de la o vreme il muncesc gindurile ce-o fi in odaile acelea ? Isi baga dracul coada in oala lui si-1 indeamna sa deschida odaile sa vada ce minunatii zac ascunse acolo? ! Deschise usa si de-aci intra intr-o gradina. iar pe cei mari i-a facut scapati. in soba asta sa nu intri niciodata daca vrei sa — N-am ! fie bine. Atunci imparatul se minie foe si striga la popi. Printesa se intrista ca nu merge la imparat sa-1 daruiasca pentru vitejia lui. Peste tot era o mare veselie. Generalul arata capetele si imparatul isi face socoteala ca biata fata si-a pierdut mintile de teama si de groaza. stati. ca asa sint balaurii raspunse mirele. acum cu tine? Eu zic sa fac o manastire de pomina cu virful in nori si acolo sa va cununati. amindoi se apleca in fata mariei sale imparatul si grai: se opri drept in fata altarului unde sta princu coroanele pe cap. de s-a dus vestea despre cinstea imparatului. aflu ca sinteti un imparat intelept.

atunci sa te sfisie-n bucati. Tot Iar apoi: ar minca mar din ! Mii de Facura o nunta imparateasca. Se vazura fratii fata-n fata si cinii lor credinciosi la fel. lua apa fermecata intr-un ciob. capatara glas si se pusera pe jocuri si cintece. maica. Cind il vede fata se bucura. dus in padurea fermecata ca acelea nu sint zmeoaica vrajitoarea care te stropeste cu apa fermecata. iar pe zmeoaica o sfisiara cinii in bucati de o mincara ciorile si vulturii. Stia ca are sa vina in Padurea Fermecata. — Ba. Plinse de bucurie ca 1-a regasit iar el ii povesti patania cu vrajitoarea si suferintele indurate de Pestisorul Rosu. te adoarme cu vin si te impietreste pe veci. ca umbli cu maghii. zise el. se pregatira de nunta mare intre fratele sau gemen si printesa pe care o vindecase de boala lunii. Fratele sau vede trestia cum se paleste si i se-ndoaie. ! — Iar cind vazura cata. crezind ca este sotul Tl asteapta sotia. ca frumoase neiubite in Padurea Fermevorba batrineasca. Sa-1 inviezi pe fratele meu daca vrei sa scapi cu zile Tl trecu puntea. deschide usa la odaia cu pricina. Si-a zis in gind. se mosnenii si atitea fete pusera pe joe veselie. stelele si luceafarul care ii furase sufletul. il stropi de citeva ori. pe linga fintini si izvoare numai Feti-Frumosi si nice de imparati. cu doua palme. Atunci el ii povesti sotiei sale de ce 1-a asteptat pe fratele sau. — Babo. ci e ! ! — De ce n-ai ascultat si te-ai fost potopul. de nevoie. insa ia-1 de unde nu-i Cotrobaira nimic Se lasa peste toti o tristete ca de moarte. El se preface ca doarme. Dar bine ca n-ai ajuns la ea. impietriti de mii de ani. Tnseamna ca e mort. nu stiu nimic — Bine. Se scoala si isi ia cinele. Cinele nu se lasa nici el si tot dupa el pina ce da de palatul imparatului. a sarit pe cal §i-a pomit-o in lume ca fulgerul. Sosi atunci si fiica imparatului care iubea luna. La buni frati ca dumneavoastra ! 25 . o viata are omul si: sin Cit e mosul de batrin. Se repezi cinele §i-i rupse o bucata de carne din pulpa. apoi ingenunchie si spuse niste vraji si descintece. scoate batista si pe ea trei picaturi de singe. spune unde 1-ai impietrit pe fratele meu? — Ba. ani sa pomeneasca. dau drumul cinelui si te face praf. toti tinerii care visasera atitea mii de ani in Padurea Fermecata. lasa-ma ca spun si laptele ce 1-am supt de la muma Uite acolo e Padurea Fermecata si pe poienile cu flori. ca altfel o spinzura de limba. il ! si-n gaura de sarpe. cazura zidurile mari de piatra dintre cele doua lumi si venira aci toti imparatii sa vada mimmea si zinele ramase pe pamint. Se intoarce si ea cu spatele la el si adorm suparati. arunca apa printre picioare pe statuie si piatra se prefacu in carne si porni pe picioare. Veni si sotia voinicului nostru.asteapta imparatul. de cind a zine. Dar mare a fost incur catura ! Ea vede doi soti la fel de frumosi. Cinii amindoi sar pe ea si de voie. Se culca el cu ea dar sta bosumflat. dar ! ei si-1 mustra. merge tot inainte si o baba numai osul si pielea cu un dinte-n gura il tot pofteste sa treaca puntea in Padurea Fermecata. Se sarutara si poruncira vrajitoarei sa invieze toate pietrele adormite. Se deschisera atunci portile spre palat. pacatele mele.

apoi a luat ea o plapumS in cap Pe urma a nascut o fetita si i-a pus numili Luminita. i-a umplut traista cu bunatati si i-a dat si el sa bea apa din urcior si aimindoi au beut apa din urciorul fermecat si a plecat mosul. da ti-au ruginit merele-n sin. Mergind el in jos. arunca jos din ceri.* palatul era trist ca n-aveau copii. ea a zis: Daca esti om bun intra. Petrisor. tot palatul e trist ca moare regina Dadura veste in tara ca moare regina. pina nu mai veni nima la fata si lumea sa spaminta si nima nu mai indraznea. muica. ca vine mosul El s-a facut doua fiare de legat si a plecat la rege ca el vrea sa ia merele. servitorii lui. L-a culcat pe un pat de flori pe ramura aceea si a visat ca s-a deschis cerul si mosul i-a dat doua mere de aur in mina. — in cu apa vie si-i zice: dus la fierar si-a mosu somn i-a zis: Scoala. spusera reginei si a trimes dupa el sa-1 ! Da gainareasa imparatului avea al un fiu numit Petrisor.! ! : PETRISOR CEL IUBIT A si tot fost odata un imparat si o imparatita care n-aveau copii. ce mai stai El s-a sculat. brinza si i-a aratat drumul la sora Sinta Vinerea. El a apucat-o pe cea din mijloc. Intr-o zi trece pe acolo un erau tristi mos cu un si urcior in — Apa mina cu apa vie si striga: ! pentru copii Apa vie pentru copii ! Aude si imparatul aduca pe mos. Da a doua oara a bircait la mere n-a ascultat-o pe Sinta Duminica. Fata se facu frumoasa si tatal ei se numea Ciutura-imparat. S-a dus si la pom sa se suie si s-a suit pina nu s-a mai vazut asa de inalt crescusa. tu mergi. S-a facut ceata. care eria toata albita si a luat merele sa le duca acasa. n-a mai vazut nimic. sari. incotro s-o ia. a adurmit si a uitat sa se scoale. Da el tace si n-o baga-n seama. sa te sui ca tu ai sa le — Fugi. S-a dus Petrisor si muma-sa a ramas plingind. I-a dat regina vin si mincare. Le-a luat. imparatul a zis ca aluia ii va da fata care sa va sui in virf sa ia marul. Da — Tu Petrisor. El eria acum te face — Cine e? — Om bun. §i inca dupa trei zile a ajuns la Sinta Duminica. Da el a spus ca a plecat dupa merele de aur. — Daca esti bun intra ca de nu. de nu dau drumul la catelusa cu dinti de otel. Petrisor. Intr-o sarS viseaza iai. nu incerca ca toti s-au prapadit si nu 1-a lasat. I-a dat sa manince si pe urma nici ei n-a stiut incotro. S-a pregatit in sacui cu mincare. I-a dat pine. prau si te — — 26 . zile si trei nopti pe craca aia si acolo da de o casuta mica. ai sa iei merele de aur. zice o cioara: Petrisor. Cind ii veni vremea de maritat. Crestea asa de repede ca se ridicase sus de tot si numai marul din virf stralucea. Crestea fata. Da Sinta Duminica i-a zis sa nu bircaie la ele pina acasa si a plecat el pe jos. Da pomul tot sa ingrosa mers el trei si in virf cu trei crengi groase. azima. crestea si maru fara alte crengi si in virf eria un mar de aur. Da cine sa suia cadea si murea. Cind s-a trezit a vazut merele de aur linga el. s-a dus la rege si i-a spus. Bate la usa A dau drumu la catelusa cu dinti de otel. Da mosul era galbin si slab ca un sfint. a multamit la Sinta Duminica. Pe urma si apoi a nascut la geamul ei a crescut un mar cu doua mere. Dupa noua luni regina moare si moare.

ar scapa si el de zmeu. Petrisor intra in ureichea mea a stinga si iesi pe dreapta si a iesit in toale de argint. da drumul calului. ca paiele strigau la zmeu. arunca-te si au scos arpiile si au zburat cu Petrisor. am fost. zdrancane el capastrul negru. calul a calcat pe un pai si 1-a ingropat la o piatra in pamint. sa baga pin urechea stinga si iese pin dreapta. Da unu Furtuna-imparat. da calul i-a zis: Fuga. iar se 27 . Si a plecat Petrisor acasa. Petrisor. saracu baiat. nu e cioara. A scos apoi un cai. Da cind a ajuns el la cai. baiete? — Sa ma bag argat. tu sa nu scoti caii din grajd ca daca eu aflu. capestrele si da-ne drumul. Da aude ca s-a facut razboi. e zmeul Si au scos alt rind de arpii si mai iut' au zburat. ma. Cind tree ostasii. a ascuns merele pe masa si casa s-a luminat de mere. Ii placea de foe. caii au inceput sa vorbeasca Ei. ma. vinat si negru. Zboara ei si in zbor vad indarat o cioara. Ce faci. daca ar sti el ce sa faca. facindu-se carbune si caii au scapat cu Petrisor. El sa duce acasa. — Sa ia 90 de maturi si sa mature de 90 — — — — ! — scuturi din friul galbin. pe al doilea si cind sa-1 scoata pe al treilea. venit vestea ca trebuie sa se duca la granita. declara si el razboi. Bate la usa si iese — Ce cati. vitejii pe linga el. hai? fost. Atunci calul a auzit cum chiraie. Soldatii. Nu se duce la imparat. rid ca s-a impotmolit. Caii au zis: Ia-ne. da cind sa intoarce mirtoaga lui. Baiatul a primit ca — — de ori maidanu sa nu ramiie de pai si atuncea sa ne ia sa ne scoata afara si pe noi. Si Lingura-imparat s-a pus pe fuga ?i-l batu el pe Lingura-imparat de-1 facu loman. iar in noroi. de acolo un zmeu. vino la mine argat. ai fost si tu la razboi. Atunci zmeul a cazut si a murit. a maturat de 90 de ori si paiele le-a adunat. fura calul. Ce sa zica acum? le dai fin sa ii tasali. Atunci a scos a treia arpie si au trecut otarul. Da imparatul ii spune reginei ca un inger a trimis Dumnezau de 1-a batut pe Lingura-imparat. Era in aur imbracat. Dupa aia el a iesit de acolo. Si intr-o zi zmeul ii spune ca are de gind sa mearga la o nunta in pustietati peste mari. zboara la frontiera si-1 face zob si pe asta. eu plec la nunta. am scapa si noi. da cind oi avea nevoie sa fir — Pai ce sa faca? zisa un cai mai tinar. El drept la ma-sa-n batatura. A. si Uite ce ai la mine de facut? Eu am trei cai. de acolo prau s-alege de tine. Acuma vinat vine si merge la rege. — Bine. la douaspe noaptea le dai o tava de jaratec ! n-avea ce sa faca zmeului de el ca avea grija de cai. Lasa. Ia uita-te ce sa vede? Sa vede o roata de foe dupa noi. declara razboi. Si atunci imparatul iar a zis ca un inger de — — A — — Am si aur 1-a ajutat. Rosu-imparat da nu-i da si-i calul. manince. se termina drumul si dadu acolo de nn el a gresit directia palat mare. a ardicat arpiile si pe front. sa se duca cei mai tari El s-a suit pe o mirtoaga si s-a impotmolit in imala. Petrisor. Atunci el a facut asa: a gasit 90 de maturi. ma.! :: la locul in care se desfaceau crengile si el in loc s-o ia in jos si cind colo. a zdrancanit din capastrul galbin si a venit galbina. ofitarimea rid de el. El zdrancane capastrul ajunge la mlastina. cu mirtoaga.

ea eria sotie de imparat. Vine alta nunta in alta tara. Iar a dat drumul la cal si s-a dus acasa. il birui si pe asta. joaca cu ea si dispare. intra in mlastina cu mirtoaga lui. Apoi iar linga Luminita joaca si ea cu sticluta ii toarna pe par. cind colo. Da el soarele ca de frumos ! Pe urma el pleaca. Da cum — ! Atunci vad ei ca el e — Eu sint Arata caii sa-i vada si ei. numai in haine de aur. tinjesc dupa ingerul ala. cu sabie de aur. da ea a fugit cu copilul la Ciutura-imparat. merge regele cu regina si cu Luminita si el ia friul negru. Se face acum nunta la un imparat. Cind ajunsa la Rosu-imparat. impara- A Un 28 . zboara in hora si se prinde linga Luminita. unde s-a bagat sluga ca sa scape si n-a spus nimic. La urma zdrancani de friu. cred ca gainareasa a furat-o. dar degeaba. o spala. Muma. da Luminita zice Muma. sa iai fata mea. Mergind pe drum ajunse pe rege ii trase batista pun cu iesi si se lega la desti. Lumea vede. Da fata cade bolnava. a iesit in toale de aur cu pietre nestemate. A treia oara iar nunta. ce sa dreaga ca sa aiba copii ? Au umblat ei pe la toti doftorii. are oichii negri ca ai lui — — — Petrisor. Intr-o zi. regina si o iau si pe fata. iar trece prin ureichea stinga si dreapta. maica. eu ma imbolnavesc cu gindul la el. a Sa vina Petrisor sa vedem ce este? Cind vine Petrisor el cu crinul crescut in par ingerul care a biruit armatele. El se duce. eu am dat batista ingerului in razboi zis fata: au vazut doua mere de aur pe masa. da cineva il atinsa cu sabia si singera. Bine.: ! ! ris si batjocura. Regele il vazu si crezu ca el este ingerul. intra in urechiea stinga si prin dreapta. Vrednic esti. Au dat sfoara in tara sa vina si ghicitori. Pe fereasta vad sirmele de aur ele luceau ca o lampa aprinsa. A fost nunta mare si buna. A luat el capestrele. care nu aveau copii. ca pe omul ei 1-a omarit. da pe parul lui a crescut o floare de crin. la fel coboara-n hora. Cind vad ele. — ImpAratul cu doi feciori fost odata un imparat si imparateasa lui. ajunsa iar la mlastina ii lua capastru. zice imparatul. o pune pe gard. ce stralucea. Petrisor. ghicitor le-a spus ca ei au un mar in gradina care rodeste numai un mar. a chemat pe vinatul. tu sa iei o sticla de apa de crin si cind joci cu el sa-i torni pe par ca el n-o vedea. gaseste batista regelui cu singe pe ea. dar el nu vede la sale nimic. a zdrancanit au venit toti trei caii si s-a bagat in ureichile alui vinat. cu pietre nestemate pe el. il cheama pe rege. iar in toale de aur. Da gainareasa sta in fruntea mesii. — Nu. Daca ei vor minca din mar. Da Petrisor cheama calul cu capastrul galbin. Ce sa faca ei. Atunci s-a dus la rege si a zis ca gainareasa i-a furat batista.

dar ca sa poata intra trebuie sa sape o galerie de la casa babei pe sub drum pina la scoala. Dinsul i-a spus: Niste pui de pasari cintau frumos despre noi. lua cu el o jeava de stuf de la baba si acolo o taie in doua si jumatate o dete fratelui sau si si-au facut lipsa mica prin tava ca sa nu se cunoasca in cenusa ca sint baieji. S-au dus ei in satul cu pricina si au tras la o baba linga scoala dascalitii. La un an si bucatareasa si imparateasa nasc cite un baiat. a oprit calul si a ascultat mai bine. Auzind ei treaba asta. Sa cumpere haine de femeie si sa mearga sa-si tunda parul fiindca fetele sint tunse. Daca vei spune asta te vei face stana de piatra » Gheordache. Cind doarme dascalita au plecat toji patru prin galerie pina la casa babei. opri calul si asculta si se intrista. puiul — a inceput iar sa cinte: « Sinteti buni si frumosi. Cind au ajuns la al doilea munte. imparatul are s5 vada nevasta lui Simon asa da frumoasa si are sa dea drumul la un sarpe sa-1 29 . Simon atunci 1-a intrebat: De ce a oprit calul si ce a ascultat. A tocmit baba oameni de au sapat galeria pina la scoala. fiindca fetelor le-a placut baietii. imparatul are sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. S-au inteles sa fuga peste noapte. Auzind aceasta Gheordache. Feciorul babei Gheordachi mai istet decit Simon. doua luni. vin la tatal lor si-i cer bani multi sa piece pin tara vada lumea. fiindca se nascusera in aceeasi zi si in acelasi ceas si minut. Au ajuns la al treilea munte.teasa va naste un baiat. dar cind veti ajunge acasa. Dimineata baba s-a dus la dascalita si a intrebat cum sint. dar cind va veti duce acasa. dar cind vep ajunge acasa imparatul are sa-i puna otrava in ciorba daca nu poate cu cafea sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta ». Au trimis ei atunci bucatareasa sa culeaga marul. Dinsa a spus ca sint fete si nu baieti. I-a dat imparatul pe amindoi la scoala. Cind sa treaca ultimul munte in virful lui. Cind au terminat ei scoala. fiindca Dumnezeu il daruise sa cunoasca limba pasarilor. au fost de 20 de ani. au auzit ca intr-un judet din imparatia lor se afla o comuna. puiul de pasare a inceput iar sa cinte: « sinteti frumosi si buni. Baba le spune ca e greu. un pui de pasere a inceput sa cinte: « mult sinte|i buni si frumosi. care cunostea limba pasarilor. Se spune ca daca or fost baieti ar fi risipit cenusa. Ea a pus intr-un lighean cenusa cernuta si le-a cerut ca peste noapte se-si faca lipsa mica in ligheanul cu cenusa si dimineata sa controleze daca-s fete sau ficiori. s-au destainuit ca ei sint feciori de imparati si ar vrea sa le ia. Spun ei babei de ce au venit si ca vrea sa vada cele doua fete sa ale dascalitei. au luat caii si-au plecat peste munti. Umblind ei asa prin tara. unde o dascalita are o scoala unde invata doua fete pe care le tine inchise si ziua si noaptea si sint frumoase ca soarele. cind auzi. fratele lui Simon. care cresteau frumosi ca doi braji si cresteau impreuna. fiindca sint inchise. dar intii sa le controleze daca sint fete si nu baieti. Traind ei acolo impreuna cu fetele. pentru ca aveau de trecut trei munti. si cind sa-1 treaca in virful lui. Dascalita a primit sa le aduca la ea sa doarma si sa invete. a mai cumparat patru cai din cei frumosi si iuti si apoi a vorbit cu dascalita ca i-a venit doua nepoate din alt sat si ar vrea sa le dea sa invete cu fetele ei la scoala. Curata ea marul de coaja si il duce imparatului si imparatesei: Maninca ei din mar miezul si bucatareasa maninca si ea cojile. Baiatul imparatului fu botezat Simon iar al bucataresei Gheordache. are sa-i faca cafa cu otrava sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta. care tocmai se copsese.

Simon nu 1-a crezut. are sa-i faca cafea cu otrava. sa-1 omoare si sa-i ia nevasta i. iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. In timpul dnd era sa-1 dea cu capul de piatra. tocmai in ziua de Pasti. Pasarea a mai cintat ca daca voi spune ma voi face stana de piatra. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. ne-a cintat bum si sinteti de la Atunci eu m-am ascuns aci si cind a venit sarpele. Cind am ajuns la eel de-al doilea munte. Gheordache i-a aratat ca i-a fost trimis sarpele sa-1 muste sa moara si imparatul sa-i ia nevasta. iar Gheordache a inceput sa vorbeasca tare sa rida de bucurie si ca din intimplare a dat cu cotul in masa de a rasturnat toata ciorba din toate strachini. Daca vei spune aceasta si la altii. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. Imparatul il ierta. Gheordache luii o sabie si se furisa in camera fratelui sau sub pat si cind veni sarpele pe o gaura din zid ii taie capul si trase sarpele afara din gaura. s-a sculat apoi si a sarutat mina imparatului si a zis: — Iarta-ma. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. S-a sculat de la masa si a sarutat iar mina imparatului si a zis: — Sa ma ierti. Imparatul a luat atunci stana de piatra si a pus-o la poarta ca de pe ea sa incalece pe cal. Dimineata. Sara cind se culcara. 1-am omorit si te-am scapat moarte. dar atunci am sa ma fac stana de cafea sau piatra alba. dar daca nu reuseste cu cu ciorba ». Cind am ajuns la al treilea munte. cind s-a trezit a aprins lumina si 1-a vazut pe fratele sau cu sabia scoasa si i-a strigat ca vrea sa-1 omoare ca sa-i ia nevasta ca e mai frumoasa ca a lui. Dimineata. am rasturnat ciorba si te-am scapat de la moarte.muste cind va dormi in camera cu nevasta si sa i-o ia. El a cerut hainele noi sa se imbrace sa mearga la biserica. un pui care spunea: frumosi. Atunci eu am dat cu cotul. sa-1 otraveasca sa-i ia nevasta. ca de bucurie mare ca am luat fetele cele mai frumoase si nu stiu ce fac. ca am gresit de bucurie ca am sosit acasa cu nevestele noastre. 1-a gasit pe Simon cu nevasta sanatosi I-a povestit imparatului ca Gheordache a vrut sa-1 omoare si sa-i ia nevasta. Dupa ce au trecut muntii au mers ce au mai mers toti patru calari pe cai si au ajuns acasa. are sa dea drumul la sarpe sa-1 muste. dar el s-a facut stana de piatra. Atunci el i-a spus: — Cind am trecut peste intiiul munte. Gheordache s-a s-a sculat s-a ! sculat viu. > Dar eu am varsat cafeaua cu genunchiul de pe masa si te-am scapat de la moarte. Si in acel moment s-a facut stana de piatra. Dupa ce s-a imbracat s-a dus la bisericS si a intrat — 30 . nevasta lui Simon a luat copilul. te vei face stana de piatra alba. tata. Simon. cind tocmai imparatul era la biserica. Gheordache a frinat calul a oprit si a ascultat ce spune puiul. tata. puiul iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. s-a dus la poarta sa-1 dea de stana de piatra sa-1 omoare pentru sufletul lui Gheordache. a intins o masa si a pus cafea pe masa sa manince. Imparatul. Atunci Gheordache i-a spus: sa-ti spun cum este treaba. Atunci s-a adus piine si ciorba. Simon si Gheordache aveau camerele una linga alta. are sa-i faca ciorba otravitoare. Imparatul 1-a iertat. « -Euam Simon i-a zis: — Spune-mi ca sa te cred. Dupa un an. cind imparatul dus sa vada ce s-a intimplat. Gheordache a lovit cu genunchiul in masa si a varsat cafeaua pe masa. a prins copilul si-a intrebat-o ce vrea sa faca? Pre sufletul tau vreau sa-1 dau jertfa. nevasta lui Simon a nascut un baiat. de bucurie. sa moara si sa-i ia nevasta ».

Daca ai sa prinzi clipa aia si ai sa sarufi pe una din ele. el culegea florile cele mai frumoase si le ducea la geamul frumoaselor printese. Dupa ce s-a oprit slujba. sa plivesti douasprezece straturi de flori si sa le uzi si in fiecare dimineata s5 si asculte Un — — — imparatului douasprezece buchete de flori. Dar o data-i izbuteste si dupa ce o saruta. pe tine sa nu te vada ». Imparatul le tinea pe toate inchise la un castel si in fiecare dimineata le scotea cu rindul sa le plimbe prin gradina ca sa nu le fure vreun vrajitor ori zmeu aciuat prin tufe. Sa sapi douasprezece razoare. si dupS ce le da. In fiecare dimineata. daca n-or fi murit. Ba cum sa nu viu. sa le fie cu noroc. Apoi iar intra in odaia lor sa vada 31 . de la usa. zicindu-i: Uite. baiat sarac. Imparatul s-a mirat intirziat asa — FLOAREA GRADINARULUI de neam mare care avea douasprezece fete. ai sa gasesti o nuia de putregai care straluceste noaptea. inghite floarea galbena. mai gura-casca si nu vii sa lucri.: in biserica cintind psalt. ce mergea din stapin in stapin. §i-a luat nevasta care se cernise si au petrecut si poate mai petrec si azi. A un imparat pace. facindu-se nevazut. Tu s-o inghiti daca vrei sa te faci nevazut si sa vezi tot ce e pe lume. nu le putea stapini sa-1 fost odata si vestit. le imbracau si pina seara le rupeau. Ele infloresc in fiecare noapte intr-o clipa si tot intr-o clipa se inchid. imparatul a plecat acasa si la poarta n-a mai vazut stana de piatra si atunci a inteles ca el a inviat si a venit la biserica. pindeste doua. s-o stergi bine si s-o pui in pamint. Orice ar fi facut imparatul cu ele. ce ai sa faci in fiecare zi. ii zise mai marele gradinarilor. Si macar ca erau dar oriunde. Aci a cintat asa de frumos ca slujba s-a terminat si imparatul ramasese pe loc de frumusete si de mirare ca e Gheordache sau e sufletul lui. Cind a trecut pe linga imparat i-a sarutat mina si i-a dat busuiocul spunindu-i Cinstit nepot ai din partea lui Simon si a mea si trece mai departe in strana linga cintareti. pindeste noua si nu poate sa prinda clipa ca sa sarute floarea cind se deschide. fetele multe sint saracie la casa omului. se face nevazut si zboara te miri pe unde. A venit si Gheordache. iar el pleca tot rusinat. iese afara. Intr-o noapte ii vine in vis o zina si-i spune: « du-te in col^ul florariei. Dimineata le duce cite o chita cu flori si busuioc. atunci nu se mai inchid e si ramine sa se paleasca. Fetele le luau. Din ea au sa rasara trei flori galbene. primeau florile. cu capul in jos. stapine. il priveau. chiar asta este si pofta inimii mele ! Il ogodi ajutor de gradinar de flori. baiete. imparatul le aducea douasprezece perechi de papuci de aur si douasprezece rochii albe de mireasa. dar lumea duci la fiicele De aci inainte. Gheordache avea in mina si un stat de busuioc. ii zimbeau si-i multameau. fuge de la boier intr-o zi pentru ca mr-i platea simbria si se opri drept in fata florariei imparatului. cum se varsau zorile. din ceruri. caci era daruit de la Dumnezeu si cu glas si a spus la cintareti ca daca era Gheordache n-ar fi de mult cu slujba. ca faceau mare paguba la casa imparatului. Fetele voioase. Findeste o noapte. Ce te uiti.

Se cutremura iar padurea. se-ntinde si rupe o creanga. Apoi se pune o furtuna si da un potop de apa. rochiile albe de mireasa. Ajung la marginea unui lac mare si frumos stralucitor ca oglinda. Au intrat prin pesteri si tunele pina ce au iesit la un luminis. strecoara in chita printesei celei mai mici ramura de argint rupta din acea padure fermecata. apoi niste flacai le purta cu cintecele pina ce le momi intr-o padure cu frunzele de aur. Printesa primeste chita. Fa. dar de hora noi. Cea mai mare le porunceste o data celor mici: Imbracati-va.! ce indeletniciri au. Isi face baiatul socoteala ca baietii astia nu sint oameni. Coboara incet soarele spre asfintit si atunci abia baga el de seama ca padurea are frunzele de argint. o saruta si o maninca. — Acolo se opresc la o fintina. Dimineata. dupa care se face nevazut. tree prin tunele si pesteri. El iar n-are de lucru. zise cea mai mare. fie — Trebuie sa ceva cu — Trebuie. vazind ca padurea are picioare si merge. Acolo la mal le asteapta doua corabii de aur cu patru marinari la fiecare. S-au imbracat cu rochii albe de mireasa. Se sui si el in corabie si poposira la un castel minunat la poalele unui munte de argint stralucitor ca soarele. zise una dintre ele fi. Apai iar se face nevazut. Mai multi flacai le venira in ajutor sa coboare din corabii si cum pusera piciorul pe pamint se incinsera niste dansuri dracesti de-si prapadira si papucii si rochiile. linga o padure cu frunze stralucitoare ca diamantele si in loc de lampi. era aci o alta lume. se vede treaba. se urea pe corabii si ajung intr-o poiana cu flori albe si rosii. si-a zis baiatul. Fetele iarasi se iau de mina. s-au legat una de alta sa nu se piarda si pe o seara adinca au scoborit in fundul pamintului. Sta in odaia lor si asteapta sa coboare in alta lum3 cu ele. In seara urmatoare iar pindeste pina ce infloreste floarea cea galbena si iar rupe o floare. Se potoleste furtuna. porneste sa caute dusmanul si daca nu-1 gaseste se pune cu potopul si furtuna. Apoi se intorc acasa. N-are rabdare. de facura ferfenrfa papucii. saruta floarea a treia galbena si o inghite si pe aceea. chiotesc si joaca pina ce le prinde seara la joe. cind le aduce florile. se-ntoarsera precum venisera. raspunsera alte surori. care se tinea scai dupa ele. zise o fata. lasaii. Dupa ce ostanira si ramasera desculte. in niste rize de rochii de li se vedeau pulpele si soldurile. beau apa. De data asta corabierii le due la niste izvoare cu apa fermecata care dadeau tinerete fara batrine^e omului. luminau mii de licurici pina ce coboara aproape de ei luna. ci mai indata sint diavoli sau zmei prefacuti in piele de om. tnlcar de raminem in pielea goala. aici nu este lucru curat. A doua zi. Iesi o luna mare si frumoasa de se vedeau oamenii lucrind pe ea la ogoare. ca pina acuma asa ceva nu ni s-a intimplat. nu si de petrecere nu ne In noaptea a treia. Padurea simte. Isi da el seama ca nu-1 simt desi sta pe lampa ce atirna pe un cinghil de aur in mijlocul odaii. dea sa scoborim sa nu intirziem. baietul pitula frumos in chita micutei printese. coboara scari. rupe o crenguta si o pastreaza. ca abia scapara bietele fete cu viata. Printesele stau ingrozite la fintina. Printesele abia scapa cu viata pe sub steiurile ! — —O de piatra. se culca padurea si tac pasarile. $i iar se pusera pe chiote si joe. se-nfurie si se misca sa prinda hotul care a ranit-o dar nu vede nimic El se urea in virful padurii si scapa. Apoi se culcara si adormira bustean. El se duse in grajd si adormi de asemeni. 32 . ramura de aur rupta din padurea cu pricina. Beura ele apa. este lucru curat. zimbeste si nu zice nimic. tipa. Cineva ne-a simtit.

si facu in asa fel Asa Ea ramase pe pamint cu FETELE DIN MOARA Era un morar si avea trei fete si era bogat. s-a casatorit cu fiica cea mai mica si mai frumusica a imparatului.! si si izvoarele la fete. atunci sa cint eu la ghitara si tu sa joci. De ce va rositi. ajunse imparat. Copacii dadeau cu crengile se aplecau in jos sa omoare pe eel ce-i rupe din trupul ei. Ele au plecat la bilci. stiu eu de undeva — Dumneata stii sa cinti si sa dansezi frumos? — Stiu — Bine. ramura cu frunze de diamante. Zmeii venira si le nu-1 rabda inima si din nou rupe o creanga cu frunza de diamante sin. iar dimineata gradinarul. de aceea am saracit ca voi cu dansul si cintecul vostru nu mai conteniti de o sa ma duceti la sapa de lemn cu atitia papuci si rochii rupte. Fiecare sa va maritati cu cine va e pofta insa una sa ramineti cu mine sa am si eu stilp la batrinete. cine sa mosteneasca imparatia si sa ia scaunul de aur dupa moartea imparatului. da el cu inele de aur. Gradinarul iar se facu ca norocul sa-i pice micei printese. Cum i-a dat-o printesa s-a rosit ca racul. sa va cer pe fiica a si mai mare sa mi-o dati cu mine sa vada ea averea mea. Toate ar fi dorit sa ajunga imparatese. 1-ar cunoaste si pe morar. se-ntilnesc cu un domn bine imbracat si domnul a vorbit cu ele ca si cind le-ar cunoaste. Tree prin padure si ajung la un loc. 33 . Se intoarsera acasa frinte de oboseala. iar domnul in alta parte. Tntr-o zi. De acolo niciodata nu s-au mai intors pentru ca poarta le-a inchis-o gradinarul si ele s-au maritat cu zmeii. ca o sa-i fac o vizita. Le cintara cintece frumoase de se induiosa padurea poftira sa se marite cu ei. cum alta n-a mai fost sub soare. Si sa dusa. stapina ? Parca v-ati incalzit prea mult la dansul cu zmeii. s-au intilnit cu domnul si le-a zis: — Sa-i spuneti domnului morar. Ea cinta si el dansa ! nevazut. da muierile zic: — Sinteti cunoscuti? — Nu zise morarul. De data asta am sa va fac pentru cea din urma oara pantofi de nunta si rochii de nunta. Ele n-au vrut si iar s-au pus pe joe petrecere de si-au facut rochiile zdrente si papucii bucati de iapa moarta. — Uite de ce am venit. vaete si tipete. furtuna si iar potop de ploaie ca si mai inainte. Sa fi vazut acum cutremur in padure. — — — Ei. Cind s-au intors de la bilci. insa baiatul zboara deasupra si nimeni n-are ce-i face Vine cutremur. se viri printre ele se si intimpla. a plecat muma cu ele la bilci. Se lasa iar noaptea si ele s-adunara pe mormintul lui mama-sa ca sa dea la noroc. iar surorile coborira jos in lumea zmeilor si facura acolo nunta jucind pina ce ramasera in pielea goala. Fata a plecat cu in casatorie. pina ce din gradinar si florar. Dar de unde stii? Pe el ascunzind-o in ! mai frumos decit zmeii. Dete imparatul peste ei dansind si se rasti: — Hei. ascunse in chita cu fiori. tinarul gradinar. da el cu trasura. La nunta lui tot poporul a fost chitit cu flori din gradinele imparatesti si s-a facut o nunta mare. Iar feciorul.

sa vada ce este? fete infipte in tapi.! Merge la — camera asta. Ajunsi. zise el si pleca. ce sa faca ca sa aiba copii. Zice: — Buna ziua. Zice ea. Ajung ei pe mos. Cind vine el iar zice: Ai fost acolo ? Te taiem. s-abate pe un drum intunecat si ajung o casa mare. da lui muica-sa Cind a ii face samn sa cheme militia si casa morarului sa umple de armata intrat militia. n-ai vazut pe fata? — — ! — ! — — N-am vazut. IMPARATUL FARA COPII A rat care fost odata ca nicicdata. A fost un impa- nu avea copii. la numai capate de odaia aia. nu se povestea. Iar sa preface pina o ia si pe-a mica. si fata $i-au ajuns acasa a scapat in butoi. Cind el vine. §i daca nu avea copii. dezleaga-ma. dupa doua-trei zile vin. Fata curioasa sa duce drept da nu poate fugi ca e incuiata. Si ea curioasa vede capul lui soru-sa a mare A pornit sa plinga. Ia cheili si sa nu intri in camera asta. S-au dus acolo si in cale au iesit tovarasii lui cu armile. merge. A inceput ea sa plinga ! duce la — Ce ai umblat acolo ?§io aduce acolo si-i taie capul morar. Da sa nu intri in — — ! ! aci. A pus ei lada in trasura si s-a dus la ta-su vesela. Au omorit ei din militieni si au ajuns criminalii si au legat-o de un pom. ca plec. Stii ce. m-am gindit s-o aducem si pe mama si tata sa vada si ei palatul tau. au dat-o si pe-a mica. — Mosule. Cind colo. am venit sa cer fata mijlocie. Da el avea o haita de criminali. scap eu de-aici A golit o lada cu pietrele nestemate si le-a pus in lada si deasupra a pus giuvaierurile. A 34 . ea vesela. ca daca nu era. fata deschide lada si sa vad capetele fetelor. Am vazut ca ai scumpete mare. — Bine. pe urma o duce pe ea sa vada casa lui. sa mascheaza si-i cere fata mijlocie. Da s-au intors ei la fata. ca hotii m-au legat. $i-l duce pe el militia. il pupa ca a venit el. se-ntristeaza ea si i-adat si ei cheili sa nu umble in odaia aia. da ea era mai desteapta si sa face vesela. se duce si o taie si pe ea. cind colo. Baga-ma-n butoi. a desfacut ea lada si s-a uitat. sa luam o ladk si s-o ducem s-o vada. trece un om cu un butoi in car. zise ea si ramasa Cind colo. Aci ti-e palatele? Da aci Da ea a vazut ca lucrul nu este curat El facu pe seriosu §i zice: Na cheile colea. Cum sa scape ea de aci? Desface si alte camere §i gase§te numai lazi cu aur. Sfetnicii il sfStuiau sa dea sfoara prin tara mai umblat incoace sa caute vraci care sa faca ca imparateasa sa nasca copii. Mosule. ca ailalta Pe urma iar sa e ferice de ea Pe urma sa venim cite§i patru sa facem nunta. au dat lada jcs si i-a zis sa mearga si el acolo. da n-o gasesc. se plingea la toti sfetnicii sai si-i intreba. A luat cheia si a pus-o la fel ca sa nu priceapa el. aci in padure fata. O duce el cu trasura in fundul padurii. Si-a dat-o morarul. giuvaieruri §i altele. A intrat si ea si a vazut capetele la surorile ei. fugarindu-i pe alti milijieni.

ca sa-i mosteneasca tronul.! ! ! incolo. Intr-o bunS zi. palatul imparatesc. daca asta sa faca un copii. numai imparatul i-au spus imparatului. n-o sa fie rau. multe mere am mai mincat eu si n-am facut copii. De minune. Calul. ma omule. Mare bucurie pe imparat. pe toate drumurile prin toate partile lumii si nu putea afla nimic care sa poata face ceva ca imparateasa sa aiba copii. fiindca copilul crestea si crestea si cirlanul. — Da. trecura sase. si incepu sa strige: si — Leacuri de copii. dar din marul sa-1 maninc si pe asta. ii dadea de mincare. dupa trei. — inaljate imparate. sfetnicii — Ce vorba este asta. fiindca avea sa aiba si el un fecior acum la batrinete. trecura opt. imparateasa se simte ca o sa fie rost de copii si zice: — Ma imparate o sa fie rost de copii. Dupa ce maninca ea marul. il curata frumos si se apuca sa-1 manince. si-1 da imparatesei sa-1 manince. da ce are sa moara? zic unii Nu mai trece mult si se aude ca imparateasa a nascut un fecior. ca nu mai putea nimeni sa-i dea de mincare si nici sa puna mina pe el Imparatul porunci slujitorilor sai: Inchideti cirlanul. caci auzise si el de povestea imparatului fara copii. nici cirlan Supusii imparatului se intrebau: Baaa unde e copilul. dupa cum ma simt eu. iese afara cu el in curte. se trezi imparatul ca nu-i nici copii. Baaa Fata si iapa un minz cu un corn. Cind auzi impasa vedem. Imparateasa nu i-a dat nici o seama ca iapa a mincat sau n-a mincat cojile. ce leacuri de copii are omul asta. imparat si cu plecaciune zice: ! ! ! Ea zice: Da. La un timp. la a noua luna se aude in toata curtea ca moare si moare imparateasa. cind imparateasa a nascut un fecior si gloaba de iapa nascu si ea un minz cu un corn. Cirlanul nu-i face nimic copilului Cind copilul avu ncua ani. Mai. marul asta. nu-i nici calul. — Dumnezeu. trece un om pe acolo prin comuna unde era imparatul. Vedem — ! 35 . vine si maninca si ea cojile. zise: Sa-1 aduceti la are leacuri de copii. Bietul imparat era cu jale mare. In timpul asta. Supusii imparatului se intrebau ce va fi cu copilul. leacuri de copii Cind auzira oamenii de acolo. o gloaba de iapa care umbla pe-acolo prin curte. — Ce. Trecu cinci luni. acolo intr-un grajd undeva si lasati-1 in plata lui noi ce o fi si cu el. ! Se duce omul Sa traiesti. patru luni de zile. si anume — Uite. Cirlanul crescu si el si se facu mare si nazdravan. Au dat fuga si mine la si tot satul zisera: ar vrea ratul. veselie La mare ca imparatul are un copii care sa-i mosteneasca imparatia. unde e copilul. imparate Am leacuri de copii. calul. — Buna ziua. Baaa asta ! — Da ! ! — — Bucurie mare in toata imparatia ca imparateasa a nascut un fecior. — Bine Ma omule la imparatul marul. Ce este? Aud ca dumneata ai leacuri de copii. cine-1 va minca va face un fecior de mare isprava. Copilul crescu frumos cu parul de aur. la marul. Da-i sfcrra-n tara dupa copii. un fecior voinic de toata frumusetea. dar nu e copilul. Cind avu copilul opt ani se ducea s punea mina pe cirlan. un minz cu un corn ! nu s-a mai vazut.

Copilului atit i-a trebuit. acolo si se plingea. i-a luat si citeva fire de par din barba si-a bagat batista in buzunar. zice de unde doarme el. In sfirsit. da dadui si pe cap ! ! . s-a dus. cind om socoti noi ca toate slugile o dormi si zmeul. dar tie iti trebuie multe. Ce mai trebuie sa avem? De acolo unde se culca zmeul. Cind 1-oi barbieri sa faci in asa fel sa-1 atingi cu briciul si iute sa dai cu batista ta. Sa bagi seama sa nu te vada cineva ca s-a sfirsit cu noi. Calul era nazdravan. imi facui — Cauta o besica si pune-o ! si capul de aur. de sub patul lui.! n-a avut ce sa mai faca. Intr-o buna zi calul ii zise: o sa scapam de aci daca o vrea Dumnezeu si uite cum: Ne tre- buiesc multe lucruri. Copilul se ducea linga cal. Bine zise calul. Ei zice tot mai trebuie sa avem ceva. pe unul mai rau. — — — — — — — si Calule. De aci inainte l-a numit chelu. tu vii la mine si nu mai pui mina sa ma iei de friu. El a facut cum a putut si a luat si pietricica aia. calule am si din singele zmeului si din barba zmeului. facea tot ce trebuia prin curtea zmeului. A barbierit incoace si-ncolo. luai si pietricica. L-a pierdut din urma pe copil. Cind s-a dus la cal Mai zice bagai mina. — Mai — Noi calule. de doua ori. Cind te-o intreba cineva. Dupa aia sa vii la mine si sa-mi spui. pe unul mai bine. El a cautat o besica si a pus-o in cap. cu briciul. in cap. l-a atins spus calului. sa iei singele zmeului. Repede a scos batista. toca lemne. dorm 36 Ei bine. de acolo sa faci tot ce-i putea sa iei o pietricica cit de mica si s-o bagi in poznari. Cind le-oi avea pe astea toate. am destele si cu argint si cu arama si cu aur. ma? — Pai ce sa fac. ori zmeul asta ne-or minca oasele noua la amindoi. unul intr-a cu argint si altul intr-a cu aur. s-a dus si a bagat destiul unul intr-a cu arama. — Mie nu mi-ar trebui asa multe. Zmeul nici n-a bagat de seama lucrul aia. La aia cu aur a dat si pe cap si si-a facut si capul tot de aur. Tu la care fintina te duci si aduci apa ? Ce f intini sint ? Una este sleita cu arama. Dupa aia. aducea apa. . de trei ori ca sa nu banuiasca zmeul nimic. sa vii la mine si sa-i dam drumul. — — — ! — ! — Ce facusi. odata pe cind il barbierea pentru a nu — Ce ne trebuie? zise copilul. S-a facut o data. Copilul ranea la cal si vedea si de alti cai. S-a dus copilul si l-a barbierit. lasa ca tot ne mai trebuie ceva. gateste-te si la noapte. . Mai are zmeul si alte slugi si odata si odata are sa te cheme sa-1 barbieresti si pe el. El bucuros s-a dus si i-a stiu cita oara. ori ba. copilul s-a declarat barbier. Tu te fa barbier si sa barbieresti prin curte. s-a dus. . sa spui ca te-ai taiat. l-a sters. alta de jur imprejur cu argint si una cu aur Tu sa te duci sa bagi destiul intr-a cu arama si te legi la deste: unul intr-a cu argint si unul intr-a cu aur. copilul 1-au luat zmeii si 1-au bagat sluga la ei acolo si pe cal 1-au bagat la grajd. si mai. om mai scapa noi de aci. dar sa te legi la deste. Sa mai iei si citeva fire de par tot din barba lui. l-a chemat la el sa-1 barbiereasca. pina s-a invatat. Cind auzi zmeul caeun bun barbier. Uite mai.

Daca ne prinde cu aia. balano. — Mai zice — ma arde — Arunca piatra. Zice baiatul: Om trai. Cind a auzit zmeul ca e Cind auzi copilul: singele lui. de nici pasarea nu putea sa treaca prin ea. a incalecat si-au luat-o la fuga si da-i bataie Iapa nazdravana. Tu sa stii ca aci in comuna vecina este o imparatie mare. 37 . tu Cind la el. asta acum e singele tau. ! La un timp copilul zice: Mai calule. care o avea zmeul a inceput sa necheze. a ros. zice — sa stii ca e arunci piatra aia jos. ca nici mult nu mai e pina la hotarul zmeului. Cind om trece de hotarul zmeului. Si acum sintem liberi. pus cu paru pe un zid de piatra. care. poti maninci. s-a facut el. de ciuda a crapat. s-a a aruncat piatra. ca trece de hotar si nu mai avem putere asupra lui. sui pe mine din grajd si s-o luam. Iar zice copilul: Mai ma arde in spate de nu mai pot Arunca singele. Zice zmeul: firele Cind a aruncat — — — ! — ! — Da-i bataie. Cind te-o arde rau de tot. taie si cu palosul pina cind o trecu. Cind a ajuns iapa acolo s-a oprit. Cind a ajuns zmeul cu pumnu. a trecut prin »1 si dupa copil. A pus mina pe iapa si a intins-o dupa el. e cam rau de noi pina trecem de hotarul zmeului. ii era necaz de cal ca era nazdravan. da-i bataie si copilul cu calul nazdravan si zmeul cu iapa nazdravana. noi. — — drumul Mai Mai si zice. fugi. A aruncat batista §i s-a facut un piriu de singe. om muri. cit fug eu de tare. chelul cu cal cu tot si avem timp sa-1 prindem. pline de flori si miresme calul zice: — E ma copile eu ramin aci. Cu aia scapam noi ca nici mult Ei zice nu mai e pina trecem de hotarul zmeului. ce sa mai bea. sa si — sa — Ei. si — mina ! auzii o bubuitura? zmeul crapa. balana? Ce sa fie ? Sai pe mine si intinde-o repede Pai ce e? — ! — — — —A fugit baiatul. nu mai are putere asupra noastra. De aci inainte i-a dat mina pina au dat de livezi mindre. Bietul copil a zis: — Iar ma arde in spate — Te arde rau ? — Ma arde rau — Arunca firele de barba ! ! ! de barba s-a facut o padure deasa. poti sa si bei ca tot trecem de el pina la hotarul tau. s-a dus in grajd si a tras capastrul de pe capul calului. da aia ma intrece inca o data. Mina. mai avem decit singele. lui nu-i era de copil. Cind a ajuns zmeul la ea. zice. ma arde in spate ! zmeul dupa rau. Se duce zmeul inapoi.! ! ! imi tragi capastrul din cap. — Mai da-i si tu — zice — ca uite. Sara cind au socotit ei ca s-au culcat toate slugile si s-a culcat si zmeul si au adormit. s-a pus si roade. Zmeul a sarit din somn si a fugit la grajd. ?i roade si roade la ea. ca are zmeul o iapa balana. noi tot fugim. ce sa mai manince. Zise: Ce-i.

apoi cum ii da drumul calului. se arata un b§iat destoinic. s-au uitat si niciodata n-au vazut gradina mai frumoasa ca acum. Se duse el. priceput si mergea de minune ca era o mindrete. cind ii veni lui odata bine. sint batrin. Ei. zice gradinarul. Se duce batrinul gradinar la imparat si-i spune: Marite imparate. cum nu face ca fata cea mica il vede. Imparatul ii zise: — Mai baiete. zisera oamenii. acolo intru si eu. trece prin gradina si cind se uita. te invat aci un an. — Bine ma copile. Unde e nevoie. ! meu sa ingrijesti de gradina Eee statu el un an de zile. o vede facuta praf. Mai. nici pe-a mijlocie si numai pe a mica. doi. se infatisa imparatului si-1 ruga sa-i fie sluga. da dregem noi alta data. Daca vreti sa o vedeti — Bine Nu e nevoie sa merg sa o vad. face el. plina cu fel de fel de flori ce nu le mai vazusera. nici pe-a mare. nu mai pot. ! doi si pe urma eu plec si tu ai sa ramii in locul imparatului. sa facem o gradina tot mai frumoasa de cum a fost. — Mai Nu — Maaa da ce e aici? — Imparate. Cind vine imparatul de la biserica. ramii aci cu mine. Sa mearga fetele. in care timp in fiecare dumineca imparatul se ducea la biserica. era sa-1 omoare. acum fetei celei mici — praf. lucreaza bine si gradina este o frumusete cum n-a mai fost niciodata. lepada besica din cap. si ce facuuu prapadul lui Dumnezeu. ramase cu parul lui de aur. Se duse in sat acolo. - ! — ! — ! 38 . saracul Iiii potopul imparate. La un timp. Spusera tatalui lor de minunatiile de flori din gradina si cerura ca baiatul sa fie mai departe gradinar. zice: te bag la gradina de flori ca am un gradinar batrin si ar fi timpul sa-1 schimbam si Lua sa ramii tu. a venit o herghelie ! de cai si mi-au facut-o Mai se poate? Fata cea mica era pe acolo pe-aproape si zice: Da. In timpul asta. S-au dus fetele. ca eu sint linga tine. as avea nevoie de sluga si n-as avea nevoie. cum face gradina praf. intr-o duminica pe cind era imparatul Ia biserica. tata si eu vazui. ia trei fete. — ! — — Bine. Tu Tu — Binee copilul capastrul si pleca. — Bine. Fu chemat la imparat si-i zise: Bine tu ramii de azi inainte gradinar. copilul da tot stind eu pe aci calul meu si-o aduce aminte de mine ori ba? Scutura capastrul. ar fi bine sa ma lasati sa plec ca baiatul care mi 1-ati dat la gradina este foarte priceput. imparate.! ! ! ! de la mine capastrul asta. te bagi sluga la imparat. §i mi-au rupt si straiele degeaba m-am tinut la ei c5 de pe mine Erau sa ma si omoare. punem iar alte flori. zice. se uita bine la el. da. un an. sare pe cal si face gradina toata praf. veni calul. — Cum cine sa fie asta si ce e cu el ? ! zise nimica. imparate Statu el cit statu. te duci. cine are nevoie de o sluga? — Cine sa aiba decit imparatul. veni toata herghelia. El are sa nu pui ochii. Fata mica ramasese acasa. imparatul lasa cite o fata in fiecare zi acasa. Cind vei avea nevoie de mine sa scuturi capastrul. Se duce la gradinar sa-1 puna la lucru.

! numai buna de maritat sa treaca si si el trei buchete de flori. s-au urcat in foisor si prin fata lor treceau in rind. Au venit multi feciori si s-au sfatuit cum sa faca. cea mijlocie spune: — Uite ce flori mi-a adus mie. una gata o da la a una numai imbobocitS: Le duce si le da fetelor. A — Tata. nu trecur5 toti — Cum nu trecura toti? — SS treaca si din curte. in fiecare dimineata. Qnueun om de nu spuse nimanui si nici la surorile ei si-si zise: — Ma asta de face lucrul asta nu-i om prost. Cind aude imparatul zice: Eiii si asta e o idee buna a omului asta. si care fata i-o place de baiat sa dea cu marul in el. a mijlocie si-alese si ea altul. pe a care e gata sa treaca o da la a mijlocie si a mai frumoasa o da celei mai mici. — 39 . Numai ca ea mai era sus. care vreau sa se insoare si fetele sa-si aleagS pe cine vrea. tu nu alesesi nici unul ? — TatS. — Ce v-a adus? — Uite ce floare mi-a adus mie. dar Gindi ea ca aici nu e curat. Ei. asta e gata sa treaca si asta abia incepe. Inseamna ca eu am intirziat cu fetele mele si ele s-au ajuns ca n-au sa se mai marite Eu am sa dau sfoara in tara ca-mi marit fetele. mai frumos. a dat sfoara in tara ca isi marita fetele. gradinarul.! ii intra la inima. zice imparatul. mare. cu omul asta nu e lucru bun. Ei. Fetele si-au luat cite un mar. Uite. trei buchete de flori. — P5i unde e al tau? — PSi. spune a mare. trecura — ! ! toti feciorii si . asta mijlocie e e ca gingia. Eu am adus florile asa cum sint fetele. A mare isi alese unul. nu trecu al meu. feciorii. mai mare. la chemati-1 incoace la mine. pe a trecuta. A mica cum sta cu marul in mina. ! la ratal lor si-i spune: si ea: uite ce flori mi-a adus mie. treaca o data. — Ehei ma cu asta avem bucluc. tmparate sa-mi fie cu iertare. ducea la cele trei fete. N-a mai trecut mult si imparatul asa a facut. ce flori ai adus in dimineata asta la fetele mele. ca da aleia mai mici florile mai mindre le iau si dau fuga — Uite ce mi-a adus gradinarul asta. Cind vad treaba asta fetele mai mari. El se uita la fetele imparatului — Ma si zise: asta mica Face asta mare s-a trecut. ! nu alese nici unul. — Ma tat5. Dar cum? Sa se stringa toti feciorii. una trecuta. Sa mai — Tat5. atunci imparatul zice: Toata curtea sa treaca prin naintea fetii. — — mica spune aduc in fata A si omule. rind. mare e cam trecuta. Sa dea fetelor cite un mar in mina si zice: — Fetele le punem sus. daca mie nu-mi place nici unul. Cind facu el gradina si mai frumoasa. Trimite dupa el si-1 imparatului. a mijlocie e gata sa treaca si asta mica e gata imbobocita — MS — eu asa le-am adus florile. asta e trecuta. asa cum i-a placut.

si zboara ca vintul pina acolo. zise el catre nevasta lui. cu chelu. el iute pune mina si-1 taie pe el la desti. Facura surorile ei nunta imparateasca. ca daca nu sint eu acolo sa stii ca-1 pe un magar si se ia dupa ei. sa mai treaca o data. daca Dumnezeu nu ne trimetea ingerul pe toti ne omora si mie imi lua gitul. Ei. pina ajunge la o mlastina si se namoleste cu magar cu tot. Tncaleca si el — — ! ! Ma. Pe afara ramine tot un bordei prapadit. De asta-mi place. — Tata. tu nu te duci El zice: sa ma due si eu. Trece si el pe acolo ghebejit. unde sa duca. Fata zice: — 40 . lasa-ma sa ma due si eu.! Trecea toata curtea. Isi ia barbatul si pleaca. Imparatul. Iasa si el din namolul ala si se duce la bordeiul lui. cind vede cine 1-a scapat si e taiat la desti. se umple bordeiul cu tot ce trebuie numai si numai de aur. I-a biruit pe dusmani si au plecat inapoi. n-am gresit. nu mai trece mult si imparatesei i se face dor si ei de fie-sa. da intr-o margine a imparatiei. Ma facusi aci de rusine cu cea mai cebaluita sluga. Baiatul a dat pe alta parte. el scutura friul. mai nimic. S-ar. Cum intra. duce pe la ea si nu s-ar duce. In marginea imparatiei intra si ea acolo intr-un bordei. Imparatul isi strinse oastea. II arata imparatului zicind: Imparate uite ginerele Lasa. ce amar gaseste in bordei. lapada el besica din cap. cit dinspre partea lui. Sa te duci unde oi vedea cu ochii. — Nu se poate. porcar. se due vitejii. vedem noi ce facem. lasati-1 aci. Trece oastea pe linga el. — — — Ea — zice: Ma. fara ca pe ei sa-i bage in seama. Unde sa duca. zise imparatul. Merge ce merge calare pe magar. si frica-i era de imparat si rusine ii era si rau ii parea. vacar. ! — Au capu. zice imparatul. Pina la urma se duce. nu mai spuneti de el. La mine n-ai ce mai cauta. Nu trecu mult dupa asta si un imparat vecin pleca cu razboi impotriva tatalui sau. scoate iute batista si-1 leaga. Atunci zise baiatul catre nevasta lui: Ma. si magarul se preface in calul lui nazdravan. Stai pe pace. si iar il imparatia mea. lasa-ma biruie. Da cu destiu pe pereti si-i face de aur. n-are nici un fir de par pe cap. treaca si gradinarul. — Ce-ai facut ma. Tree ei inainte. intreba imparatul. venira si cei doi gineri cu oastea lor. o cheama afara s-o vada. Dupa ce tree. a venit si iar s-a inamolit tot acolo cu magarul. Intra si el in lupta aproape de imparat cind gata unul era sa-i taie capul. ca nu i-ar fi — Nu se poate. Ii stia ea rostul lui. zice imparatul. Acolo era in toiul luptei. MS. li da alt mar si zice: — Sa mai treaca o data toata lumea. Qnd ajunge la bordei. au capu. tu ai gresit. — Al tau sa fie. incaleca pe calul lui. si iesi cu el afar a din trece gradinarul primit nimeni. A treia oara iar pocneste cu marul in cap. El n-avea caciula dccit besica aia in cap. fara ca sa poata da pe acolo. Imparatul crede ca-i un inger care i-a sarit intr-ajutor. Mai trece o data ! si iar il pocneste cu marul in cap. ca de ce n-a dat fetele dupa feciorii lui. Fata pac cu marul in cap la gradinar. asta tot aci este.

spuneti-i ei si si terminat a venit tata lui tata asa cum va spun eu. numai aur peste — Ma. Se intoarce imparateasa acasa si vrea sa-i spuna imparatului. numai pina la us a zice vina. sta cu gindul acolo. da ce e aci la tine ? tot. imparatul spune. Ala a fost un inger trimes de la slujitorii si spun imparatului toata tarasenia. vina inauntru. daca ar fi si fata noastra a mica aci ? Unde sa vina aia ca sa ne faca de rusine. Cind sa intre inauntru. ca si el este cineva si e mai viteaz si decit tata si decit cumnatii mei care tin pe surorile mele. de argint si de arama. Fata ii trimite vorba prin slujitori si zice: Eu nu pot sa viu fara barbatu-meu. A iesit el afara. Cind aude le imparatul toate astea zice: spuneti-i sa vina incoace si daca el se face asa cum a venit in razboi. Ma. — Nu intru in bordeiul tau. el nu — Ma omule ar bine sa vina si el — Nici cum n-are ce cata el aci. Cind aude imparateasa. si i s-a taiat un deget cind 1-a aparat pe i-a taiat gitul. sa nu-i spunaaaa. a scuturat de capastru si a venit calul si-a lepadat haina de pe el. zice imparatul. a 41 — . cum se poate ca eu n-am lucruri de astea in imparatia mea si nici n-am vazut la nimeni. ca daca te faci asa cum ai fost in razboi si daca ii arati batista care ti-a dat-o el cind te-ai legat la deste. — — Merged si Baiatul le zice: Duceti-va de indata inapoi ca eu va ajung. cind imparatul se veselea cu cei doi gineri ai lui. vina sa te vad. — Si ea e fata noastra si el e ginerele nostru si pe urma nici nu stii bine ! fi cine e el? Bine ! Sa vina numai fata Se duce imparateasa si trimete dupa fata sa vina la petrecere. inseamna ca ai fost tu. frica ii era. — Tu nu vezi ce e. ! — — — Ea sa vina. pina la usa. ! — — — Pai cum ? — Iaca asa. a luat sabia. mama. — De unde are el putere sa faca tot in aur ? — Iaca de unde El are si capul de aur ! ! si desti de aur. cind noi 1-am lasat impotmolit cu magaru-n balta la un intors. Se due slujitorii inapoi si-i spun: Uite. el de nu — Cum a fost pod si cind ne-am Dumnezeu. Ma ingerul care a omorit toata oastea aia. mama? — Pai cine a facut astea ? — Pai chelu aia. — Nu intru. Merg barbatul meu a fost. il tin. sa vorbesc — Vina. — Ba e adevarat. ma: cum e vorba. Face ea doi pasi si intra la usa. imparateasa ii zice: Ma omule. intra la grija. cu tine. dar n-ar fi bine. La o petrecere mare. nu merita sa stea la masa cu noi. a incalecat pe cal.! — Mama. — Nu se poate. Razboiul nu 1-au n-au fost ei invingatori si a fost barbatu-meu. — mama. mama incoace. — Mama. si-a lasat pletele de aur pe spate. 1-am gasit tot acolo.

Dupa ce s-a maritat. S-a facut apoi o nunta mare la care au fost chemati si parinfost mare bucurie cind parintii lui. imparate. Al lui era vint ! Ai lor. va face ce fac eu sa fie ei mostenitorii tronului. inaltate imparate. de ce nu vS tinurati dupa mine? A a zis imparatul afara.! ! : ! zburat drept la imparat cu nevasta cu tot. — — — — Pai nici nu te — Si atunci ce e la tron siramii tu mostenitorul tronului. eu nu pot sa sufar copilul tau pe linga casa si eu am sa-1 omor. d3-i pe dincolo. — 42 . ingerul. daca nu sa piece de unde au venit si ramin eu imparat in locul d-tale. Eu sint. omul Sla a vrut sa omoare pe baiat ca sa scape de el si a zis catre femeia lui: Femeie. fata da dar tu cine esti? ca te-am vazut cind am fost in razboi cu imparatul vecin. si eu sint ala care te-am scapat de la moarte. Traia odata un barbat tatal. Pai cu ce dovedesti? Batista asta o cunosti. imparate. ca a si fost inapoi. Cind 1-a vazut imparatul. si murit Dupa moartea tatalui. ce sa-1 mai ajunga. a trait in pace si cu cumnatii lui si poate ca mai traiesc si azi. El a coborit de pe cal cu nevasta si zise: Sa traiesti. N-au apucat sa" ispraveasca vorba bine. ginerele d-tale. La un t imp s-au intors inapoi si au zis Cu omul asta nu ne putem masura. si ei s5-si dea drumul dupa mine si sa ramin ei. i se facu frica si zice: Ma. se duse de nu-1 mai vazuram. tii lui isi gasira fiul si calul nazdravan. $i acum ce e de facut? zice imparatul. Eu sint ginerele dumitale sil mic si fata a mica. S-a facut imparat a doua imparitii. Daca ginerii astia ai dumitale va avea puterea pe care o am eu. si mai incalecai o matraguna si va spusei o mare si gogonata minctuna. mai vazuram de facut? Pai noi nu mai avem pretentie A POVESTEA LUI PIPARU$ PATRU o femeie si aveau un baiat. Pai uite ce e de facut Sa ne masuram puterile. Ce facurati ma cumnati. di-i pe aci. Ma. si ei pe caii lor. Cind au pornit. a incalecat pe cal. Si asa a fost. Dupa un limp a femeia s-a maritat si a luat un alt tata la baiat. sa nu mai aiba — Bine iesit la tron. au incalecat al lui nazdravan. nu m-o intrece. S-a uitat si el la gineri si ginerii la el si imparatul zice: Pai cum sa va masurati puterile? — — — — — — — — — — ! ! — — Uite. Daca m-o pretentie ! se tie nici o intrece meu. imparate? Pai asta ar cam fi batista care ti-am dat-o eu. dupa care se afla ca el este fiu de imparat. Asta este. cine e asta? Asta e tot ala care 1-am vazut. eu incalec pe calul dupa mine. daca n-or fi murit Si incalicai o sea si va spusei povestea asa.

A doua zi. ca am sa-ti dau ! un pui de-al care-ti ! a zis baiatul. nu musca. in cale se intilni cu un lup si-i spuse: Stai. Fara de el ciinii ceilalp ai tai n-au sa poata face mare isprava. Vorbele noaptea in soapta pe cind dormea copilul. dac3 musti eu te impusc si ai sa ramii fara viata. sa mi-1 aduci la mine acasa. iepurele i-a adus puiul acasa. Atunci lupul ii zise: Te rog nu ma impusca. a plecat din nou la vinatoare. Atunci maicuta sa rugat asa: i 1-a dat.! Femeia fu si ea de parere ca sa omoare copilul. Bineee. rosii si vargap. In zilele urmatoare a plecat iar la vinatoare. rniine la crapatul — Bine va fi de mare folos. ca am sa-p dau un pui de-al meu. Atunci iepurele i-a zis: Nu ma impusca. sa mi-1 aduci la mine-acasa. voinice. Cind vazu vulpea ii zise: Stai. Plecind la vinatoare. asa cum se joaca copiii. doua zi lupul ii aduse puiul. Pina atunci el nu avea nici un ciine afara decit puiul de iepure si puiul de vulpe care se luau dupa el cind pleca la vinatoare. asa cum se invoise. care o sa-ti fie de mare folos si o sa creasca si el pe linga puiul de iepure si de vulpe. Dupa ei ce cu ce numai asa va fi conciu lui zicind: — ! par din conciul stinga si mat ale. cumetre urs. El a luat puiul si acesta s-a luat dupa el ca un catelus. ca eu am sa te impusc. A — — A — — — zorilor. lupule. ca am sa-ti aduc un pui de-al meu. lasind puiul de iepure acasa. Daca nu 3 cu viatS doua zi de dimineata. Pe cind ei vorbeau. cind s-a sculat. dis-de-dimineata. Daca a plecat la vinatoare. s-a intilnit cu o vulpe. te rog frumos. Atunci Dumnezeu i-a facut pusca. mise. a rugat-o pe mama Maicuta te rog sa fii buna si sa-mi dai un fir de astea le el inca spuneau nu ador- vitreg. daca nu stai am si te impusc si ai sa vezi ce blana frumoasa am sa fac maicutii mele din blana ta Ursul s-a oprit si i-a zis: Te rog. nu mai scapi. ca am sa-p* dau un pui de-al meu fi o s5-ti fie la timpurile grele de mare ajutor. ca asa pui frumosi am eu. Si ! — daca i-a iesit iepurele el a — Stai si — meu. spus: ca te-mpusc ca el nu stia mai mult deck atit. cum n-ai mai vazut sub soare. a zis baiatul. El 1-a pus la umar la mina s-a Doamne Dumnezeule fa-mi si mie o pusca din firutu asta de par de la maicuta mea. Auzise lupul ca el avea un iepure si o vulpe. Vulpea speriata ii raspunse: Nu ma" impusca. vulpea i-a adus puiul. nu ma impusca. vulpe. dupa cum crezuserS si auzise tot ce vorbise tatal sau adormi a visat ca daca maica-sa ii va da un fir de par din sa-si poata face o pusca cu care sa mearga la vinatoare si bine de el. lasind acasa cei doi pui care cresteau vazind cu ochii. Daca i-a facut pusca a doua zi a si plecat la vinatoare. In drumul lui i-a iesit un iepure in cale. Dimineata. voinice. ?i a I-a lasat — m — 43 . doua zi. Piparus. pe tofi trei acasa si a plecat iar la vinatoare si cind a plecat. Era bucuros ca acum avea un pui de iepure si un pui de vulpe cu care se juca. s-a intilnit cu cumatrul urs cale si ii spune si lui: Stai.

Iepurele care auzi chemarea stapinului zise: I-auzip. Usureii vintului $i greii pamintului !. dar nu stia cum? Isi aduse aminte ca intr-o padure traiau niste capcauni cu doua coarne in cap si la picioare cu copite de cai. o vulpe. ! striga stapinul fratilor. Atunci capcaunii ii spusera sa-i inchida in cotet si sa le puna o piatra grea la usa. mincara opincile ii poruncira sa se dea jos sa-1 manince. Sariti de ma scapati sa te mincam. TatSl viterg inchisese ciinii in cote£ si le pusese o piatra grea la usa. Ei il vazura si-i zisera: Stai ca te mincam Atunci baiatul le raspunse: Lasati-ma numai un pic sa ma urc in copacul asta si sa-mi cint un cintecel sa ma auda vintul. Tatal eel vitreg le spuse pe unde si ca are un iepure. dupa ce aflara ca vineaza baiatul cu ciinii lui. care intr-o clipita le facura farimita si le inghitira. le arunca capcaunilor. ca nu mai avem rabdare. dar lupul care era linga vulpe ii trinti o laba. Puse mina la gura si striga pe aripa vintului: Uiu-iu-iu. 44 . zisera capcaunii. Merse la ei si se intelese cum sa omoare pe baiat. sa le faca de petrecanie. Tatal sau vitreg nu vedea cu ochi buni lighioanele astea care se gudurau pe linga baiat si-1 pazeau. Vulpea care era linga iepure ii lipi o laba peste ureche §i zise: Taci. Veniti de ma scapap Capcaunii sa-i mincati. greii pamintului.Zis si facut. usureii vintului. urechila si lasa-ma sa dorm ca n-ai auzit bine ! Dupa ce capcaunii. ca sa le inchida in cotet si sa le puie o piatra mare la usa. Mergind el prin padure se intilni cu capcaunii. Botezase pe iepure si pe vulpe. a primit puiul de urs si a mers mai departe. Dupa ce capcaunii mincara si hainele. Ei se invoira si-1 lasara de se urea in copac — — ! si incepu sa strige catre ciinii sai. iar pe lup si urs. jos — Da-te Capcaunii sa-i mincati ! acum — — El in timpul asta striga din nou ! uiu-iu-iu. ca sa-1 auda maicuta mea ca este eel din urma cintec al meu pe care il mai cint. ca ne striga stapinul ca e la mare primejdie. $i greii pamintului. zisera baiatului: — Ne Atunci auzi si vulpea si zise: — Da-te jos sa te mincam. un lup si un urs care-1 apara. iar acestia le roasera intr-o clipita. Atunci baiatul se dezbraca de haine si le arunca capcaunilor. In acelasi timp voia sa-1 omoare si pe baiat. Ca de obicei baiatul pleca iar la vinatoare in padure lasindu-si chiar atunci ciinii acasa. na-na. Capcaunii se invoira. Astepta timpul sa piece baiatul la vinatoare. uiu-iu-iu. na-na Usureii vintului. asa ca le puse gind rau sa le omoare. El se desculta de opinci. spunind ca ii strica somnul si ca n-a auzit bine. — Uiu-iu-iu.

Acum veni si rindul ursului si cind se repezi arunca si usa si piatra de nu se mai vazura de-a rostogolul. Dar feciorii erau multi. Iepurele nu se lasa si se repezi in usa cu capul. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati la piciorul — ! ! zicindu-le: ca ne striga stapinul. el se dete jos din copac si impreuna plecara acasa si-1 mincara si pe tatal sau eel vitreg si rautacios. Cind se repezi lupul. dar isi jupui pielea din cap si usa nici nu se misca Se arunca si vulpea si pati si ea la fel. Muierea il fripse in tipsie asa cum se cuvine. nici carne pe el nu avea. lua altul si iepurele se gata. ii trinti o laba de-1 ameti ca nu-1 lasa sa doarma. capcaunii se suiau in copac sa-1 manince. muiere. usa abia se clatina. dar ursul care era linga lup. isi taie o bucata de pulpa de arunca capcaunilor zicind: Uiu-iu-iu. mincarea? taie sinul si sa-1 — 45 . Cind vazura capcaunii ciinii lui Piparus Petru. cum se duce mita la gaura socitilor si nicicind nu se plictiseste. Capcaunii acum poruncira baiatului Acum da-te jos sa te mincam ca asa ne fu invoiala. Piparus Patru zise ciinilor: Roadeti radacinile astea ca sint capcaunii care au vrut sa ma manince. Ciinii roasera toate radacinile. — CERBUL FERMECAT Avut-a odinioara un barbat si c-o muiere multi feciori si fete. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. .: Baiatul. se ducea la vinatoare. Barbatu era lenes si nu sirbea la tarina ca toata lumea. Veni barbatul flamind si fara vinat de la padure: Gata. Fuga dupa mine. . sari din birlog si zise: Intr-adevar ne striga stapinul. hai la el. In casa toti ii tremurau de frica. in schimb. Cind a vazut ca nu mai este carne. drept si le-o nemaiavind ce sa le dea. Cind ajunsera. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. se prefacura intr-o radacina. ce sa faca de frica sa — ! n-o omoare barbatul eel rau si veninos ca un sarpe? Sa-si puie-n oala la fiert. $i de aci inainte Piparus Patru trai pe tara-n pace. Omul asta de rau ce era. lua unul. Aduse intr-o zi un iepure si-i porunci la muiere sa-1 friga. venea altul si cereau: Muma. — . Baiatul isi taie si pulpa de la piciorul sting si le-o arunca capcaunilor ?i striga din nou: Atunci auzi — Auziti — si lupul Uiu-iu-iu. ca n-are nima ce-i face. Apoi o luara la goana spre padure la stapinul lor. Venea unul. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati — ! ! Atunci auzi ursul. da-mi si mie carne ca mi-e foame Si asa.

copiii. Speriat. fugira. Frate-sau. Copiii fugeau. ii raspunse femeia Dar feciorii mai mici n-au de lucru si-i spun ca muma lor de frica si-a taiat sinii ca sa aiba el ce minca. Parintii. zise sora. se tot ducea pe linga fereastra la soru-sa de-i cerea mincare: Da-mi. alergind dupa ei cu muierea si cineva le spuse ca s-au dus incolo pe drumul de cara. il ruga pe frate-su: Tu frate. insa de copii nu se lasau si totuna dupa ei. Feciorul mai mic raminea tot flamind. noi avem prea multi copii. O luara pe fata si o inchisera intr-o cocina si catara s-o ingrase. mincare ca-ti spun de ce esti inchisa-n cocina. Cind ajunsera parintii se incurcara si se zgiriara in rugi pina ce isi rupsera camasile si pielea si-o facura mii de intepaturi. si un brici. ca ogarul dupa iepure. cu rani singerate. aruncara cutea si se facura in urma lor mici placi care — smiciiau. sa-i piarda si sa-i omoare. Merse el mai departe intr-un catun. Ba eu am sa beau apa din urma cerbului. asa facura. i-a raspuns muierea. gata-gata sa-i prinda. cit pe aci iar sa-i prinda din urma. soro. tatal. sa-1 aranim. dupa ei. Muiere. Dupa asta. tu asculta de mine Mergi. Eu o sa beau apa din izvorul asta. pleca prin vecini intrebind: N-ati vazut ficiorii nostri? N-am vazut. Da. Fata vazind ca o sa-i prinda. o asculta ?i asa facu. cind in varsatul zorilor. vad ca nu e fata si nu-i feciorul. Fata cind auzi se sa se-nvete — — — — se gindi ce sa faca? Fratiorule scump.! : sint cisnovita si nu ma simt bine. Hai sa punem un ficior. Atunci alergara dupa ei intr-acolo. — — 46 . Asa zisera. sa-1 junghiem si sa-1 mincam. Cind vazura ei ca sint pe urmele lor. El scoase din oala. Atvmci copiii o luara pe un drum si mai lung si se indepartara mult de primejdie. puse-n blid si minca. arunca cheptaru. Dis-de-dimineata. pina nu se scula tata-su §i muma-sa. spune di ce? Pe tine te aranesc ca sa te injunghie de Craciun. au raspuns vecinii. ce-i mai trasni prin minte la carne de om. cauta o piatra de ascutit brice. Si se facura niste rugi mari incluceati. — Gata! — Vino sa mincam — Maninca tu ca eu ! — — Atunci el zise: — Asa-i dulce carnea di om? — Eu nu stiu. apoi vino miine dimineata cu ele la mine sa-mi deschizi si amindoi sa fugim de aici. Deodata i se paru ca maninca carne dulce si-o intreba pe muiere: Da ce carne-i asta? Di iepure. cei doi copii fugira. Dar tata-sau si muma-sa dupa ei. aruncara briciul si se facura in urma lor niste cutite cu taisurile-n sus ascutite de-si taiara parintii picioarele si cazura lesinati peste cimpia pe care crescusera cutitele ca iarba. Copiii fugira. pina se apropiara de infiora — si ! - — — urmele lor. iti dau. da si ei fugeau dupa copii. pina ce ajunsera intr-o padure si se oprira ostemti linga un izvor. Cind se vazura copiii iar la spatele lor cu parintii turbati de minie.

noduroase si stoloase. sa se duca la o vrajitoare girbovita sa-1 ajute ea daca voinicii cu puterea lor nu sint in stare. Asta e o minune si nicidecum altceva. fi se preface in cerb se dadu peste cap §i se prefacu intr-un cerb mare cu coarnele cit prajinile. Ii dete-n gind ca babele pe toate le-ncurca si le descurca. dar fara nici un folos. ca aceea care pune laptele-n oala dar intinge pe dinafara. linse taietura §i plopul se vindeca. zisera speriati taietorii. ca cine bea apa din urma cerbului ma fac eu fara de tine in pustietatea asta. in loc sa puie podnita cum se cuvine. iar imparatul nu pricepea pentru ce? Cind se zauita in virful plopului. $i Intristata si amarita in cum bau. fa. Potera insa ii prinsa si iar in dimineata urmatoare mersera sa taie plopul. Fata vazind-o ca este proasta. framinta piinea si o puse pe vatra sa se coaca. puse doi oameni cu baltiile ca sa taie plopul si pe fata s-o doboare jos. innoptind aci de frica. ajunse calul la cesmea se sperie. se speriara si o luara la fuga sa-si piarda urma sa nu-i pedepseasca imparatul. Tocmai atunci trecea pe acolo feciorul imparatului sa-si adape calul. Nu — — Cum — Pune dealtminteri. Noaptea. zicindu-i: Pune. Ramase ca miine sa mai taie pu^in si sa-i fie pe plac imparatului. taiara. ca ce se taie ziua. Asa plecara ei acasa la imparatul §i-i spusera ca mai este de taiat inca un neac si cade plopul miine dimineata. crescind si mai mare. noaptea se vindeca la loc. Dupa ce se incinta vatra. Noaptea veni cerbul din nou. — Ba am sa beau si ce-o o fi. Taiara ei. — Merse de incerca si imparatul. Fata cind vazu cerbul incepu sa plinga si sa suspine in zadar. Ce sa faca sa n-o mince lupii si ursii care misunau primprejur. o aseza pe dos incit nu acoperea turta de piine. iar taietura se vindeca ca si cind nicicind n-ar fi fost infipta securea in trunchiul sau. linse pina ce se facu plopul si mai gros. gata sa puie peste ea podnita. ba si mai gros se face. Atunci ii porunci: Cum Fata. fa muica. Vazind el atita nesupunere se duse la palatele sale. Oamenii taiara. sa se suie in plopul de linga fintina. taiara §i seara mai ramase inca un neac §i plopul se pravalea. se duse cerbul la plop si linse. nu cu apucatorul pe — Zau maica nu pricep $i se prefacu baba ! pita. padure cu alele salbatice o porni incotro zari o lumina catra un mic catun de oameni. da-te jos ! In schimb fata nu se misca de loc si nici nu-i raspundea nimic. Baba cum era de felul ei vicleana. cum se vindeca carnea omului. Cind acolo se opri la o cesmea. Cind ajunsera taietorii si vazura plopul si mai mare iar fata rizind de ei in virf. caci plopul fund gros nu pridideau cu taiatul. Ce sa faca de aci incolo ? mai stia ce.! si ce — Ba si nu bei. ca nu stie sa aseze tastul pe pine. nu mai avea rabdare s-o invete. o intreba baba. Cind vazura dimineata taietorii se suparara si-i spusera imparatului ca nu e chip de taiat plopul. zari o fata frumoasa ca o zina din povesti. Lua de acasa podnita pentru copt piine si facu focul la tulpina plopului. pina se-nnopta. Fata privea de sus din plop si se mira de prostia babii. Baba se invoi sa scoboare zina de fata din plop pentru un mic bac§is. cobori incet jos din virful plopului si aseza ea podnita peste azima. 47 . tastul cu gardinarul in jos.

Mosul. marul isi apleca virful in jos. iar imparatul cu ostirea sa iesi din padure. Bucatarii fripsera cerbul. Era tare de cap si nu era bun nici pentru o ceapa degerata. iar cenusa sa fie aruncata in gradina. Din cenusa crescu un calapar frumos. Dimineata. prinse fata si-i dadu o bacica de bucurie. Imparatul se supara. pe mine toate ma urasc si nu pricep pentru ce? Atunci imparateasa-i raspunse: esti — Maria ta. — Tu ai sa fii sotia mea. tinjea si se ofilea ca o floare. cum se scula. Cind venea imparatul sa-i miroasa florile. sa mergi cu mine sa facem nunta imparateasca. sint sufletul fratelui meu prefacut in cerbul fermecat. astea nu sint nici flori. Pe tine toate te iubesc. Cind veni noaptea cerbul fermecat s-o vada pe soru-sa in plop. iar cind se ducea imparatul florile se lungeau in sus. Cerbul veni din nou si frinse poarta. cind se scula imparatul. Sara inchise poarta si se culcara. sora ia-o de unde nu-i. Si se facu o nunta mare cum numai fetele imparaau stiut s-o faca. iar cind se ducea imparatul isi inalta crengile si virful si mai sus. dar se vede ca prostia din nascare. Dimineata. Din oasele aruncate crescu un mar mare si frumos cu merele de aur. mare si stolos. plinse amarnic si pe zi ce trecea. s-a trudit si pe toti i-a dat la invatatura. gasi poarta frinta si nu stia de cine. muica. Se repezi cu coarnele in poarta cea mare si o rupse. Cind se ducea imparateasa sa culeaga mere. il taie si-1 arse. iar la mine toate se-nalta. lecuire Baba rise de bucurie. pe care tu injunghiat facind un mare pacat. Toti mincara din carnea cerbului numai imparateasa nu. Cind veni cerbul si lovi cu coarnele in poarta imparatului. nici 1-ai meri. gasi cerbul cu coarnele lipite de poarta. Cind se ducea la el imparateasa lasa florile in jos si din ele curgeau picaturi de lacrimi. iar spinii se intindeau de-1 inghimpau. o intreba pe sotia sa: — Mereu la tine se lasa-n jos marul de aur. numai cu unul din ei n-a avut ce face. Fata stia ca sint picaturile de la fratele ei si plingea si ea sarutind florile de calapar. trandafirul si calaparul. iar oasele le aruncara in grading. intr-o zi. Il prinse si-1 injunghie fara sa stie imparateasa.— Asa. OF! trait odata un mos care avea noua copii. porunci sa se taie trandafirul. n-are. Cind vazu ea cerbul mort. Cind se ducea imparateasa in gradina florile se lasau in jos. Imparatul. Suparat. sarac cum era. Chema maistori si o dresera la loc. chema lemnarii. i se lipira de smoala si ramase cu capul lipit de poarta pina la revarsatul zorilor. calaparul crestea inalt ca un copac si imparatul n-avea ce-i face. Mirat de asemenea intimplari. iar cenusa o arunca in gradina si din ea rasari un trandafir stolos cu multi boboci de toate culorile. imparatul iar gasi poarta rupta. se coace pinea. de Dumnezeu neiertat. Imparatul iar se-nvenina de minie. A 48 . O lua calare pe calul sau alb inaripat si zbura ca gindul la palatele de marmura unde-1 aseptau nuntasii. O apuca el dupa urme si ajunse la poarta imparatului. porunci sa se unga poarta cu smoala si sa se lipeasca de poarta raufacatorii care farima noaptea poarta.

Ga scot Lasa. tu mai baiete. A doua zi ia tirna diavolilor struguri timpurii pe mina si se duse de culege via pe masa. JPe mine ma cheama Of! Unde te duci cu baietanul asta? due in lume sa i se piarda urma. grebla. iata un om necunoscut se iveste in fa|a lui. mai baiete. de ce plingi? Uite. De acolo a pornit cu el pe fundul unei ape mari pina ce a dat de casa dracilor. mosule? Nu te-am chemat. se rezima de un gard si incepu sa plinga. Gum a sosit. Ia timpul Ista. dai de trei ori cu batu in fintina si zici de trei ori Of Of Of ! Eu am sa te aud si indata ies din fintina si-ti aduc copilul teafar precum mi 1-ai dat Da mosul a zis: bodeaproste ca scapai de dracu si s-a dus acasa. Apoi il duse in tarina diavolilor sa-i sadeasca vie intr-o zi si a doua zi s-o si culeaga singur. Ori eu nu pot sa fac nimic I Nici nu ma pricep §i nici nu pot ! Sus pe pamint eram vestit in prostie. Baiatul iesi afara din casa dracilor. nu-1 invata tu pe dracu sa traga cu pusca eu om din tine de-o sa-ti m. pina acuma. ca niciodata nu va fi in stare sa prinda de capatina mai mult decit la mine. intrebindu-1 La ce m-ai chemat. dar eu am venit fiind chemat pe nume. cazma si vita. ! li puse-n mini tirnacop. se duse la el intrebindu-1: Ge-i cu tine. aici cum o sa ma descurc eu cu asa natii de tartori intelepti? Lasa nu te speria ca fac eu in locul tau tot. numai sa nu ma inseli La anul vii pe jgheab. — — — Zis si facut. mai flacau. A mers mult mosneagul cu feciorul. Ga sa nu-1 faca de ris cind s-a ridica baietandru si i-a veni de iasurat. Fiica tartorelui iadului il vazu pe sub sprinceana si cum ii placu de mutra lui. nu 1-a lasat ps baiat nici sa rasufle pus la invatatura. si-i puse imparatului 49 .arga fulgii daca nu ma asculti. A luat traista cu de-ale gurii si-au plecat in lume. tata-tu 1-a pacalit pe tata si m-a adus aici la talpa iadului ca sa-i sadesc vie intr-o zi si in alta sa i-o coc si culeg. de inima rea si necaz ca uite am plecat cu tontu asta sa-i caut capatuiala Bine bine. Tartorul —d — Pai — eel stii. Numai tu sa-mi spui cine te ajuta. 1-a legat la ochi si s-a scufundac cu el in fintina pina in fundul pamintului. da-mi mie copilul ucenic. atunci poti sa dii cu el paste gard. omule si sa-1 ce ai oftat? Asa oftez eu.! ! : Si-a pus in gind de suparare sa scape cumva de el. si 1-a mare il lua la ispiteala. Mosule. ca e prost si-i tare de cap si nu poate invata ca ceilalti opt feciori ce-i mai am. Astazi mergem si punem via si miine mergem s-o culegera. pina ce de osteneala au poposit la o fintina sa bea apa si sa se odihneasca. S-a asezat unchiasul pe jgheab si s-a pus pe oftat de suparare. vazind dintii si ghearele infioratoare. Baiatul S3 intrista. stiu si eu cutare si cutare trebusoara. pe un an de zile si daca nici la mine nu invata. Sa-1 ia pe prost de mina duca-n lume ca sa-i piarda urma. fie voia ta. sapa. — — — De ! — — — Ma — — — ! ! ! Omul i-a luat copilul. Bine omule.

il prefaci in cal. Se mira — Acum diavolul si sa te prefaci in iepure — Am — — — — — — ! — — — ! Vine imparatul tartorilor si vrea acum sa-1 puie la incercare daca a prins ceva intr-un an de invatatura. Fa-te iepure Nu mai pot Si iar il lua la bataie. Si-ncepe asa: E-he. ei o sa ceara sa vinzi copoiul. dar nu pot ! Il zvinta in batai si fiindca se implinise apuca de git si-1 dusa la tata-su. iar pe ea fiindca a vorbit mult si multe. alb cu pete negre. Fata iar veni la el. toate sint pline de scafirlii de oameni ! Din ghearele lui nici diavolii din balta nu scapa. Si ce-i sinteti voi lui? Muierile lui sintem amindoua. tine-ti odrasla ca e neam prost si pune oala-n cap in loc s-o puie la foe. sus de tot si sa joci in doua labe si cit ai bate din palme sa fii dupa mine. $i pe tine are sa te spinzure. au calatorit impreuna si au adus inelul tartorelui. dindu-i indarat copilul. iar tata-su dojenindu-1 si injurindu-1. Mai la urma i-a poruncit sa se prefaca armasar si sa-i aduca inelul de la capul pamintului. stapine. sa ma due. Prefa-te in ciine Nu stiu. te omor cu bataia. vezi. $i ce-ar trebui sa fac eu ca sa scap ? Sa-i spui ca n-ai invatat nimic si n-ai priceput de la el nimic Asa am sa fac Le-a slobozit din spinzuratori pe dracoaice si s-a facut ca nu stie nimic. Deo data ii zise el lui tata-su: Tat§. Iar a plins si iar 1-a ajutat fiica imparatului. Zgarda sa nu le-o dai nici in ruptul capului. Fata iadului iar i-a venit in ajutor. Odata ramine el singur acasa si da intr-o soba de doua femei spinzurate. O intreba el pe cea spinzurata de picioare: De ce v-a spinzurat ? Fiindca am sarit multe garduri si am alergat mult. uite. stapine ! zise el si iar se porni pe plins. Mai tirziu 1-a pus sa se prefaca in cine si sa manince lupii din padurile dracilor. De toate aceste ispravi s-a mirat dracul. si sa te sui in al noualea virf de munte. — — — — — Daca nu te — Omoara-ma. baiatule. Da-i cu el in birlogul lupilor sa scapi de el ca e pacat sa faca umbra pamintului. Eu am sa ma prefac intr-un copoi strengar. Se tinu de vorba. ehe. Mosule. unde o inecase tartorele iadului pe ma-sa pentru ca-1 inselase. ins5 tu sa le ceri pe mine 500 lei. altfel te arunc si te fierb in cazanul cu smoala. Dracul cum auzi il lua la bataie. enema duhurile din fundul marilor care-1 prefacura iepure si pe toate le ispravi precum i se poruncise. — — 50 . Plecara ci spre casa mihniti. damite tu un pamintean prost. acum iar sa te mai vad cum imi pui vie si cum o culegi ? Nu stiu nici s-o pun. se apropie de noi doi vinatori. nici s-o culeg. Una spinzurata de limba si alta de picioare. pe jghiabul fintinii auzind Of de ! trei ori. S-apropiara vinatorii si s-au mirat de copoi. ! ! ! ! anul. darn-a avut ce face.o-nghiti-n sec. Uite in sobele de dincolo. asa cum 1-a luat. nu stiu Din nou il batu zdravan.

cum nu se mai vazuse pe lime. ii ia bami si vrea sa piece. Sa mcara dracul de ciuda. Iese afara imparatul si-1 intreaba: — Mosule. i-o da imparatul. fuge iepurele dupa ta-su. Iese un iepure. mosule. Baiatul a simtit numaidecit ca dracul este negustorul si la o nebagare de seama. vinde flcarea cea frumoasa diavolului. iar imparatul facea zimbrii. O vazu irrparstul si imparateasa. de vinzare ti-e armasarul asta frumos? dar pentru un cumparator de neam ca dumneata este de — Si cit ceri pe el? — O mie de — Numai atit? — Da. uitindu-se la armasar. eu dau doua mii de lei. nu jucarie. I-au dat drumul la copoi sa prinda iepuri. Cui i-ar fi dat in gind ca geambasul era chiar tartorele iadului. imi vinzi — N-o vind — Dau pe ea zece mii de sa cumpere fioarea cu tot dinadinsul. imparatul are sa ma vada si i se va lasa inima la mine. bogat si frumos. numai sa-mi dai si capestrele. o mirosira si se ! bucurara. Iti dau 4000 de sint bani astia. Gesmbasul vrea ! — Marite imparate. — Nu este. care iesise pe pamint sa vada ce face flacaul eel prost. taica — Cat ceri pe el? — 500 lei ! copoiul? au intrebat ei. — . In drumul lor trebuiau sa treaca pe linga cetatea de aur a imparatului. iar vinatorii de zor s-au afundat in padure dupa vinat. Alofneagul se lacomi la bani si vindu si capestrele. vinzare. — Iti vind calul pe doua mii de dar fara capastru. capestrele In fata palatului din capestre crescu o floare alba frvimcasa. insa fara capastru — Ba da-mi capastrele zise imparatul lei si ! Un negustor se amesteca prin gloata iti ?i zise: — Negustorule. apoi se Mosul preface iar in baiat asa cum fusese pina aici. lei. doar Insa nu i le da de zgircit ce era. Era un oras mare. Daca — Mo§ule. iti dau inca pe atit. Vinatorii i-au dat pe loc banii — Zgarda n-o dau — Lasa ca-1 legam noi ! si i-au cerut si zgarda. cind vom trece prin fata palatului. maria-ta ! Imparatul laccm si el dupa bani. tu sa te sui pe mine. prinde iepurele si i-1 da lui tata-su. 51 . Nici in ruptul capului sa nu-i dai capastru! Ajunsera la marginea orasului. se zbiceste si capestrele sar peste gard in curtea imparatului. daca mi-1 vinzi imparatul s-a zgircit pentru nimic. el alearga. Tata-sau il tinea de friu. Se vaita de burta si de ficati. lei. eu am sa ma prefac in armasar . Atunci el iarasi ii zise lui tatine-su: Tata. ca si tatal baiatului. asta ? mie flcarea lei. numai atit. mie. plinge si ofteaza. — Il vind. si cu o sfoara a apucat-o inainte.! ! ! ! ! ! — Vinzi. Sa-i ceri 1000 de lei. se tocmi cu geamba§ul.

nu 52 . sa boteaza din nou copilu. da eu visam asa. da te rog da-mi sa botez eu copilu ». asa murira tot paispe. Mergind omu cu copilu la drum pin paduri pustiniacuri. El pe loc iese din bobul de mei si se preface in vulpe. a crescut mari i-a-nsurat pe toti.Cind sa se desparta dc geambas. asa ca ramasa numai omul cu muierea si un singur copil. DracuJ. el viseaza un vis asa « sa ia copilu sa sa duca la mormintu lu Dumaezau. care cum sa imbolnaveste din nepoti. ca si al dintii mos. se incarfa cu ele si pleaca in Iume de-1 procopseste pe tata-su si pe top fratii. Vulpea alearga. din floare se rupe o frunza si se lipeste pe ciztna imparatului. El se ascunse intr-un bob de mei. Omul lo copilul ce ramasa viu si pleca la odina. Baiatu multamea mosului si iatreba mosu pe omul: « unde te duci cu copilul »? Omul spusa ca: « am avut paispe copii si paispe nurori si paispe nepoti. poate m-oi fi vun dus man si nu-ti dau si om : : : : copilu sa-1 botez ». Mosu spune omului asa « tu baiete. ama baiatu nu 1-a cunoscut. Baiatu lua copilu si pleca iar la drum la mormintu lu Dumnezau. iara sa-ntilneste cu un altu mos in cale si iara mosu ii da buna ziua la baiat. asa ca pornira sa saraceasca din pomeni pe cum ie obiciaiu. sa-i puna alte nume ». si intreaba: «und' te duci baiete cu copilu? » Omul spune la mos asa: « ma due la mormintul lu Dumaezau sa-i schimb numele copilului ca asa am visat ». iar asa spusa. Baiatul spune la mos « cum sa-1 dau copilu sa-1 botez. Toti a trait bine zdraveni. o ingropa. baiete ». Tot ingropa omul cu muierea. asa ca toata nora avea cite un copil. Mai mergind pe drum. xViurira nurorli toate paispe. Omul cu muierea mai avea si paispe nurori si paispe nepoti. A fost Dumnezeu. barem sa traiasca ! ». cu invatatura furata de la dracu. Dracul iar cu gura sa adune meiul. asa porni boala in eopiii omului si ei murira tot treispe. nu poti sa te duci pina la mormintu lu Dumnezau ca e rau departe. vede cocosul seminfele sprinjite si dintr-o lovitura inghite un bob. Da dupa putina vreme pornira sa se imbolnaveasca copiii. Omu. prinde cocosul si-1 maninca. ca ieu nu te cunosc. care stia ce este cu frunza se repede s-o ia. slrac. da al de baiete. asa am ramas numai eu si copilu asta la o odina drumuind. piste ape mari si tu n-ai bani sa platesti. Si tocmai atunci. Dia bobul ramas in cocos scoate opincile fermecate. Imparatul trage piciorul si din frunza iese o dubla de seminte de mei. facu pomana pe obiciaiu nostru. Mosu intreaba pe om. Mergind omul cu copilul pe drum in padure sa-ntilneste cu un mos in cale. POVESTE DE O MUIERE CU UN OM Eria un om cu]o}muiere: avea paispe copii §i toti a trait. ii zice « buna calea. sa ml due la mormintu Domnului sa schimb numele asa: « copilului. dar da-mi mie copilu sa-1 botez eu ». toti a murit. moare. drumuind. inca un mos mai intilni in cale. Omul ce sa faca? Vinda casa cu maidanul. Mosu spusa omului ! pot sa te duci la mormintul Domnului ca e mult departe piste mari si tu n-ai bani sa platesti ca esti sarac. Se gindea: daca ma inghite diayolul siat pierdut. Aci pe loc se inbolnaveste muierea la si in putine zile muria si ea. Cocosul vede vulpea si fuge. dupa ce murira nepotii porni moartea in nurori.

il botezara pe nume Trails.» » doi mos a fost Svete Aranghel. si gasi ca finul. ama pe mine nima nu ma vede. la o zi noaptea sa pomeneste cu o durere fiiiul in ureiche. sa ma imbogatesc ca vezi cum sint nasule Spusa finului asa « lesne fa-te un doctor sa lecui lumea ». te rog spune-mi mie din ce o sa-mi fie mie moartea mea ! ! Finule. sa sada in ea ». sa mili si-1 lasa trii zile pe finu-su. sa face ca nu-1 cunoaste pe nasi-su si trece repede pinga nasu mas! 53 . Mersara pin sat si gasira o casa la un bogatas si nasul vorbi cu bogatasul asa « dai la finul casa la chirie. de pe urma. Dupa citava vreme iaca vine mosul pe la fin sa vada ce face finul ? Finul s-a imbogatjt. moartea lui este din ureiche. sa cat in cartea mea » Mosu scoasa o carte. Vazind finu ca nasu a venit sa-1 ia pe finu. ieu sint acolo. satilneste cu nasi-su. sa ma due sa adun veresia ». s-o vad. veresia. frumcasa si pe urma mearsa de-si cumpara un rind de toale turcesti. sa nu-1 mai gaseasca nasu. pustiniacuri. asa de sa imbraca in tcale turcesti. Si tunara in biserica cu copilu. : ! : ! Finul facu asa cum i-a zis nasul. finule. asa finul sa vaita la nasul: « nasule. Ce facu el? Tn loc sa-si « ! ! : ! adune banii. porni finul vorba cu nasul. decit pe tine te vede toti ». ramasa zdravan finul trii zile. pin paduri. baiatul vazu ca amindoi mosii tot o vorbafspun si baiatu odobri. finul porni sa-1 roage pe nasu asa « mult te rog. da nasul iar sa trasa la cap. sa boteze mosu copilu. multa blaga ridka. finule. unde te ducei? » Da finu-su incura calul cit peate. finul sa-ntoarsa cu picioarele unde i-a fost capul. la unul si la altul. Finu mergind iel pe drum. porni foaie dupa foaie. pe Traila. porni sa lucreze pe bani. sa pomeni cu nasul la capu lui. aicea in padure n-avem unde sa botezi copilu? ». Vaitindu-sa finul si plingindu-1 finul. « Bine. din sate. Bogatul dete casa la fin fara nici o chirie. iaca vine nasu pi la fin sa vada ce face finul? Finul ie om sarac n-are nici scaun sa-1 roage pe nasu sa sada. unde eu ma due cu copilu. Acuma iesira din biserica. iel sa dusa la piat cu mult bani si cumpara ce-a fost mai bun cal in piat si mai gras si mai frumos. mult sint ieu sarac dar cum sa fac. tu ca esti doctor. pa face bani. Mosu spusa la baiat: «aide tu cu copilu cu mine ca eu stiu colia un sat si mergem sa botezi copilu la biserica ». sa traiasca. mai sa dusa si mai cumpara o sabie mare. daca ma vezi pe mine la picioarele bolnavului. baiatul striga numele. nasule. nu mai e sarac Vorbind finul cu nasul. la capu omului bolnav. lasa-ma barem trii zile . Da in carte scrie trii zile. Auzind nasul ruga finului. cere de la omul bolnav bani cit vreai tu. mosule. fa asa tunind in soba 1-al bolnav. dupa vreme mai delungata. nu ceria nimic bani. sa stii cind oi tuna la omul al bolnav in soba. am venit sa-1 iau ». ca eu aicea pe nima nu cunosc. Finul spune lu nasu asa: « ieu n-am invajat de doctor » Ama nasu zice: « porneste de te duce pin sate si intreaba de lume bolnava ca sa lecui. da si am veresie la lume c-am lecuit lumea la veresie. Nasul pleca. sa imbogati finul si insura baiatul. o sa-1 doara ureichea Si intreba cit mai ieste pana atuncia? Nasu spusa ca mai ieste trii ani. Mosu spune la fin: « mergem sa cat o casa sa sezi cu chirie ». « Finule. ii lo durerea din ureiche. ca sa scoala. Mai lo si un fes. cu fesul rosu in cap si a pkcat calare pe calul albivfugind iel de-acasa. intreaba finul pe nasu: « nasule. Umbla ca un doctor multa vreme. Finul vazu ca nasu sede la capu finului. vazind ca ie nasul sprimit sa-1 ia pe finu. dupa aia. mult imi pare rau de averea ce am facut. Dupa ce s-a mai cunoscut cu lumea finul. Daca ma vezi. In drum nasi-su zice: «oco finule.

luati-i calul. GEAMFICHIA §1 CEI NOUA FRAJI fost odata ca niciodata. eu am sa te marit departe in Grada Limonia.a nasul ca trii lucratori pina colea in marginea drumolui unde viae calatoral pe drum. Nasal piere de-acia si sa duce mult inaintea lui fiau-su si sede nasu de odini. vazu intra alt loc niste oameni la sapat la un om bogat. vindeti-le si impartiti chirit in toale turcesti. Ei venira si nasu le spusa: « Iote. atit erau de multi si cocosii vesteau miezul noptii. « bas de mine vine groapa ». Erau multi pentru ca la fiecare casa traiau multi frati si surori. Dupa ce facura lu. doi metri de lunga. tot la fel fratii nu se intelegeau ca sa-si marite sora. Ei A — 54 . nasu striga 1-al bogat sa sloboada pe ai trii lucratori sa vina sa le plateasca lucratorii. altii la vinuri la lucru. da de adinca iar de o metra. Sezind in groapa. crescut ea intre fratii ei si-i iubea intocmai cum si ei o iubeau ca sora. veai calatoriul pe drum si sa spaiminta calu de groapa-asta. Nu cere sa stie ca ie nasu sa calare pe cal. tineau la sora lor ca la ochii din cap pentru ca una singura era la parinti. dar nu zise nimic. puse pe Geamfichia pe cal si plecara amindoi in Grada Limonia unde o lasa pe soru-sa la o casa mare.! Vazind nasu pe fin asa ! dace fiaul. da una de lata. Fratele eel mic se tot gindea cum sa faca ca sa-si marite sora. care se numea Dinci Costrici. ingropati-1. nasu mtna lucratorii iar 1-al bogat. « Ce e groapa asta in marginea drumalui de si spaiminta calu ? ». nasul stie unde ! : ! banii frateste. Fratii nu se invoira sa-si dea sora din mijlocul lor. Asa ca intr-un sat de munte traiau noua ce se numea Geamfichia. sa culca sa moara. sabia. Intr-o zi. da. fara sa mai intreb pe fratii mei. dar care se omora dupa Geamfichia fiindca si ea era chipesa si frumoasa. Intr-o zi se pomenira cu un strain s-o ceara de nevasta. Cind fratii lui erau plecati. cazu calatoriul jos in groapa si muri.ratorii groapa. Sta odinind nasul. Adasta sa ajunga finu-su calare dindarat. el zise catre surioara sa: Sora draga. se gindi ca Geamfichia nu va ramine multa vreme ca ei si tot va trebui sa se marite. vaza calatoriul la capa lui pe nasi-su si-i lo sufletu la dilator Da calatoriul ramasa in groapa Atuncea. Cel mai mic dintre frati. fata crestea si se facea tot mai mare si mai framoasa. voi trageti pamint pe el. ple. sforaie pe nari. Atuacea calatoriul sa cubari di pe cal jos. da masura groapa. zise. cind sufletele lor fugeau in groapa. unii la agri. cind ajunsa calatoriul aproape de groapa sa spaiminta calu si nu merge neam inainte. iar sa gindeste « bas asta groapa de mine-i gatita » si sa dubara de pe cal jos si sari in groapa. Nici unul nu se gindea ca-i va veni si timpul de maritat. Nasu spusa la lucratori asa: «faceti aicea groapa. Cind veneau alti petitori. si A frati care aveau o singura sora. Azi asa. Nasu sa dusa la bogatu si sa ruga de bogitasul si-i dea trii lucratori sa-i faca o groapa Bogatasul ii dete trii lucratori. cind mortii veneau din groapa sa-si vada fratii surorile si umblau pe lume de se speriau si cocosii la miezul noptii. unde traia un flacau chipes si voinic nevoie mare. miine asa. Da nasu sa pitula colea dupa un tirsog stolos.

Dinci Costrici. Dinci Costrici fese nasalie si-o prefacu in cal. fata iar intreba: si ale vecinilor so sorbite Sora draga. ceru voie de la Dumnezeu ca dupa trei ani sa-1 lase sa viasca si sa se intoarca pe pamint sa vada pe soru-sa. dar soru-sa il Frate. Soru-sa plinse ca nu poate veni la casile — Mama Sa dea Damaezeu sa intre — — — Nu ei. — — — — Cind ajunsera si el Frate draga. ce nu am mai vazut. dar el — ii spuse: Geamfichia. Dupa ce ajunsera in graduri. intreba: Frate draga. aflara de fapta lui Dinci Costrici. se sui pe cal si se duse peste noua munti la soru-sa in Grada Limonia. de ce toate agrile noastre so pirleaza? Atunci Dinci Costrici ii raspunse: Cind te-am dat fara voia fratilor mei a intrat cearta intre noi si pini am facut cele noua case. fratele ii zise: Sora. sa ma ierti ca nu pot veni la casile tale. Tot msrgind ei au ajuns la agrile lor $i cind fata le vazu pirloaza. Dinci Costrici. vii colea pe calul meu si cit mai curind sa plecam ca sa apucam pe mama cu suflet. ce nu am vazut-vazui mortu-ghiu la poarta $i zise mai departe. cind si fratele ei sosi si ea-i spuse: Bine ca veni§i frate dupa trei ani la casile mele sa le vezi. Dumnezeu auzi blestemul mamei si trimise virla. Dupa ce trecura cei trei ani. Fratele atunci ii raspunse: Sora draga. iar muma-sa ramase singura in casile vechili. cinta cintecele lui. a intrat o cearta intre noi §i ne-am apucat sa ne facem noua case si tot eu am facut lut §i de aceea miroseste corpul meu a pamint. ispravi bine vorba. vazui mortul ghiu la poarta. noi sa ne grabim sa vedem pe mama — — intreaba: — cu suflet. eu cind te-am dat pa tine fara sa intreb fratii a intrat cearta intre noi si case faceam. se facu ca nici nu aude. nu fugiti. ca Geamfichia a plecat cu Dinci Costrici s-o marite departe. sa te desfaci de pe cal si sa te duci la vechile porti de la casa noastra sa te lase in casa ca eu ramin aici. eu cind te-am dat pe tine. pamintul a ramas nelucrat. Puiul ca puiul. El invie. ca eu tare mult ma ingurisesc ca mama suflet trage. fara stirea fratilor. Cind vede roua peste lume. incepura lumea sa fuga la adapost iar ea zise: Stati. Murira cei noua frati. cind muri. 55 . Mai mersera ce mai mersera si trecura si de alt munte si fratele incepu sa miroase a mort. ce spune puiul de pasare? la ce spune. Atunci fata-1 intreba: Frate ! De ce mirose§ti a pamint? Dinci Costrici ii raspunse: Sora draga. se auzi cum cinta o pasare care zicea — Doamne. Mersera mamei lor care statea bolnava in pat. ca s-au apropiat zilele cind frati-meu trebuie sa vina sa ma vada.! : : §i Fratii cind se intoarsera acasa. se supara asa de tare ca zise spusera virla in casa mea si sa usca tot. Cind se apropie din picioare prau se-a-aridica si din nor roua cadea §i Geamfichia Pitimia la horuri dantul tragea. Ieri cind ma jucam cu firtatii mi-am pier- Am dut davitu si vreau sa-1 aflu. care stia limba pasarilor. Ea incaleca pe cal si chimisira Cind sosira la un munte. lasat atunci agrili si vinurile la o parte. de ce vinurile noastre so pirleaza raspunse: — — — la vinurile.

atunci ii da drumul a facut ce i-a zis Sf. Mema. Doamne Dumnezeule. Ea daca intra in a suta. eind venea rasaritul dimineata siatea scarele un ceas pe loc si sa mira. Maica. — O Doamne. glasul fiicei sale. a dat inapoi si-i a inchis usa si a plecat. a sa spele. da cum — — ! A A luat fata si a dus-o la marginea padurii. implinindu-se blestemul mamei. da jos Maica a padurii si s-a dus in cer cu ea. ne trebuie fetita aia Daca nu ne dai fetita asta. — Mama. Cind a fost de 14 ani. ce frumoasa e fata tiganului. ca pe pamint de unde ea: a venit. ci sint eu Geamfichia. auzind POVESTEA "TIGANULUI tigsn care avea atitia copii cite gauri sint pe un ciur si nici o fata n-a fost intre ei. daca vrei poti lua 5—6 copii? Da a zis cineva de la usa: Nu ne trebuie aki copii. Primul copil care o sa-i avem scum o sa-1 dam la padure sa fie copilul padurii. venit Sf. s-a pomenit tiganul ca cineva ii bate la usa. eu fetita mea. ncua nu ne mai trebuie copii. Si intr-un timp a zis Oare ce o sa in fie in a suta camera. numai mai aminte§ti. ncua noua nepoti incepu sa plinga. nu stiu ce e la padurea mea Cum o sa dau iti fi ! o sa-ti dau pe singura mea fetita. nu e virla. Cind a o masa si scrie. sa in 99 de odai. mama. am sa iau viata de la toti copiii tai si viaia ta. — Mama. ! ! : Fata pleca.. Si fata cind a fost de fost asa de mare cit alta de zece ani. A intrat inauntru a vazut ca Sf. dar — — ta-ta grea ai zis ca ultimul copil — Nu vrem sa intrsm. zece zile. si Dumnezeu Sf. Dumnezeule. ce o avea Sf. mama. asa de frumoasa a fost ca cica. iar ficiorul intra-n mormint si calul se prefacu in nasalic. intra Zice dinafara: fost cdata A un cu unul mai mult. a lasat-o acolo si a plecat. sa gateasca si i-a spus Sf. Cine-i. Si intr-o noapte. Si cum a nascut nevasta-sa. Maica la fata ca poate merge la a suta sa nu intre. A venit Maica acasa spuse 56 . Maica acolo ca sa nu intru ea? Si s-a hotarit sa intre in a suta camera. nu stiu cine este. se duse si deschise si cum se imbratisara pentru totdeeuna. sta la mers si a deschis usa. da eu am sa due fata la padure acolo unde am spus. ca atunci cind va nevaso sa-1 dai sa fie al padurii. a nascut o fetita. Si-a zis asa tiganul la nevasta-sa: Draga nevasta. deschide — Dar mama zise: — Virla du-te de la casa mea ca-mi murisi ncua ficiori. . ea stia ingrijeasca. deschide. murira imbratisate. — Pitimia din noua frati mai mica? — Da ! Fata se duse la poarta de la vechili-case si striga: nurori si si .

Cind a vazut-o tata-su s-a bucurat si a zis sa faca nunta cu asta si s-au cununat amindoi. Si a luat paltul pe ea si a iesit afara din fin si a vazut-o fiul de imparat. Pe ea a dat-o jos. Atunci imparateasa spune cum £-a urcat la pod. Cum i-a prins pe copii. surda si fara miini si fara picioare. Aloasa ii spune imparatului ca nevasta lui are trei catei. In vecinatatea lui statea o moasa. parca rasarea soarele din obrazul ei. sint — — As iesi. ci cu fata gasita de mine. muta. sa ia copoiul. n-a mai putut-o privi. a ramas oarba. maica fetita. o iau ca sora mea. ca tu nu stii cum trebuie sa nasti? Eu nu pot sa-ti spun. daca e in virsta o iau ca mama. Atunci a luat-o moasa. — ! S-a urcat sus si-a nascut doi copii. ce femeie esti. ce natie. da n-avea ce sa faca. $i atunci a raspuns fiul de imparat: Cine e acolo? Ca daca o fi femeie tinara si sa nu fie de virsta mea. ai intrat in odaia a suta. cum a nascut si imparatul a intrebat-o Spune. Si s-a dus la ea. caci avea ea o fata si voia s-o marite cu imparatul. Da-mi ceva haine ca sa ma acopar ca atunci am sa ies. s-a dus la croitorii lor au fScut haine frumoase. Fata tu n-ai avut copii. duci Si ea cind s-a coborit pe pamint goala. o iau de nevasta. ca si eu o fata cu suflet. i-a 3uat i-a pus in cos si i-a dus in casa. ea s-a dus ingropat in gunoiul de la grajd si o catea avind trei catei mici. Cind a intrat in camera la imparat era intuneric si fata asa de frumoasa era ca s-a luminat camera. Si copoiul lui a dat de un miros in fin si a latrat. sa nu ma manince. Si oricine sa fie sa iasa afara din fin. $i ea a strigat: Daca e om cu suflet pe aici. Sa vad si eu ce ai gasit? Arata-mi si mie ! — — — Au mers si au dus-o in camera la tata-su. 57 . acum te dezbrac si te pe pamint. Ea a plins. da moasa a observat ca imparateasa trebuie sa nasca. apoi s-a dus la tatal sau la imparat si i-a spus: Tata ! eu am gasit ceva ce nu-ti poti tu inchipui. numai mi-e rusine sa ies ca sint in pielea goala. El a fost la vinatoare. §i s-a insurat imparatul cu fata moasii. a fost o sireada de fin si s-o ascuns in sireada de fin si ea a stat acolo si in timpul 3sta a venit un fiu de imparat la vinatoare si ca el a avut plan sa se insoare cu o fata a altui imparat in saptamina viitoare si voia sa vineze ceva animale pentru nunta. Si totusi a povestit ea cum a ajuns pe pamint si din ce cauza. Dupa 2—3 saptamini moare imparateasa si imparatul: Au ramas ei doi tineri si craiasa gravida si el in fiecare saptamina se ducea la vinatoare. a pus-o intr-un cearceaf si a dus-o la o balta fara fund si-a aruncat-o acolo. daca e si mai in virsta o iau ca bunica. Si-a pus-o intr-o camera shigura. de unde sint ca Sf. iar daca-i o fata de virsta mea. si i-a — — §i cind ea a povestit ca ea a intrat in camera a o suta. Cind s-a coborit a aratat imparatesei ca are trei catei. sa aiba carne proasinceput sa sape ca s-o pata.: — Vezi. A scoata pe fata afara. ca si eu sint un fiu de imparat. Imparatul i-a impins paltul in fin la ea. $i a luat-o si s-a dus acasa cu ea. Eu nu am sa ma insor cu fata logodita. da tu ai sa te urci la pod si de acolo iti va cade copilul si eu ti-1 voi arata. Maica padurii mi-a spus ca ramin oarba si schioapa.

insa moasa batrina a pus in vinul lui morfina ca sa doarma si el sa nu inteleaga ce cinta ea. care va avea luna in ceafa si rasaritul in frame. greutate. I-a dat furca de aur si i-a spus ca o lasa sa cinte la usa. cum doua nopti a cintat femeia aceea si el a baut morfina. lor. cintat ea despre copiii ei si despre ingroparea lor si ca n-a avut ea trei catei. rniinile si ochii-napoi si vedea.! Dupa^un an aujcrescut doi brazi din cei doi copii. nu-mi trebuie nici un ban. simbata i-a dat parul de aur si Sf. a venit la grajd si i-a spus cele auzite. Sf. mama. Da in vis el a vazut ca va avea un copii ce se va numi Frumosul Lumii. copiii tai vor ramine tot asa lemn si eu am sa ramin in fundul apei. A doua noapte ia moasa closca cu puii de aur si iar a cintat si a doua noapte. In cele trei nopti ea trebui sa cinte la barbatul ei la usa. da dumneata sa nu bei. La miezul noptii s-a trezit din somn si cu mare bucurie i-a povestit la nevasta-sa visul. ca pina aci nu gasea medic s-o faca pe sotia lui sa nasca. in locul unde au fost ingropati. Duminica a intrat in camera ei. Iasa afar a moasa cind a vazut-o a recunoscut-o cine-i si s-a dus inapoi si i-a spus cine-i feraeia aceea. din fundul apei. ca ajungeau cu virful la cer. §i dupa un timp a dat fiecare din cer ei cite un lucru. Si ea in a treia zi s-adus in fata portii cu toate darurile si ainceputpescaunsatoarca. numai deseara sa ma lase sa cint un cintec la ginerele d-tale imparatul. spus catre moasa: Uite. Decuseara a inceput cintecul. Du-te si cumpara-mi mie furca aia de aur. tntr-adevar A fost un imparat si tot pina la 48 ani 58 . Maria a dus-o la loc in fundul apei si i-a dat acolo un scaun de aur ca sa stea pe el. cumpara-mi mie furca aia de tors. care sint cei doi brazi crescuti pina-n cer. Dupa un timp nevasta lui a ramas gravida si la timp s-a nascut un copii de 9 kg. §inevasta imparatului. N-a auzit barbatul nici un cintec in noaptea aia. ci doi copii. Si Sf. Da imparatul asta a avut un batrin care ingrijea gistele la pasune si a auzit cind a zis catre barbatul ei ca mai am o noapte de cintat si daca nu ma vei auzi. vineri i-a dat picioarele. luni i-a dat o closca cu pui de aur. marti i-a dat o furca cu fus de aur. da cei doi brazi sint copiii dumitale ! Deseara iar o sa cinte si iar o sa-ti dea vin cu morfina. iar a bagat la ginere in vin morfina si a adormit. Si a fost invoita ca sa mearga la usa barbatului ei ca sa-i cinte si sa-i spuna unde-i sint copiii ei ingropati. fata moasei a vazut-o pe geam ce femeie frumoasa toarce in fata portii si are o closca cu pui de aur. Si nici atunci n-a auzit nimic. joi i-a dat puterea inapoi ce a avut-o. S-a dus moasa si a intrebat cit cere pe furca de tors. Atunci a spus imparatul: Eu ma due in casa. Maica a dus-o tot la ea in cer. imi iau o haina plina cu cenusa si cind s-a pune mincarea la masa. Si batrinul a auzit si miine zi cind a venit de la vinatoare imparatul. Si ea spune: Du-te. ma scutur si dumneata sa te faci suparat sa rastorni tot si vinul si apoi o sa aduca alt vin tot cu morfina si iar sa te faci suparat pe mine si sa te duci sa te culci in camera ta si peste putin o sa soseasca^nevasta-ta si Mama — — — A A — iar o sa cinte: Frumosul lumii Mina de fier si imparatul s-a insurat fiind de 24 ani si n-a avut copii socotea cum se face ca pina acuma nu a avut copii cine sa-1 mosteneasca? Adica n-a avut copiii la 48 ani.

satenii si se rugau sa le scape vrajitorul care stie tot ce e si la ! A pe lume ! Copilul sta in biserica si citea. Se rugau la culcare desteptare sa le dea Dumnezeu un copii. Azi s-au rugat.ca a avut luna in ceafa si rasaritul in frunte. El cind a vazut pe copiii lui si nevasta lui s-a mirat nespus. El atunci a auzit si a deschis usa si in momentul acela copiii au iesit vii povestit din gunoi. n-a fost pe acelasi loc. si de-acolo s-a intins o mina de fier si a luat portia de mincare de la ciine. Se puseraa trcia zi ursitorile. S-a intors ciinele la imparat si a cerut din nou mincare ca-i e foame si zice imparatul catre oamsnii lui mai batrini: Ce s-a intimplat cu ciinele asta ca a doua oara sa mai vina sa ceara inca o portie de mincare. nici ziua si nici noaptea. sa i-o puie sub capatii. Copilul. Si tatal lui la vinatoare intinde masa la print. ce noroc dau copilului Venira ele pe vatra focului si-1 ursara ca la opt ani sa-1 fure un duh necurat si parintii sa ramiie cu inima fripta. numai pe cea bitrina s-o legi la coada unui armasar. cum incepu sa vorbeasca. dar in zadar. sa muste oamenii si 59 . ii citea din carte si indata se inzdravenea. ca ei sint cei doi brazi si daca nu o va scapa din greutatea asta sa fie el batut de Dumnezeu. ptna ce Dumnezeu le-a dat un copii. cum i-a ingropat in gunoi. sa vie tot natu sa se roage pentru scaparea copilului de la necuratul. se umplu ca din senin minastirea de sobolani. s-a nascut cu cartea-n mina. si a venit nevasta. care incepura sa sara. Pe cea tinara nu ne suparam. Parintii cautau sa-i ia cartea din mina. ca sint batrini si n-au un stilp la batrinete. a fost chiar Frumosul Lumii asa de frumos era. Si el a legat-o de coada calului si s-a intimplat asa cum a spus ea. muma-sa da de veste la toaca suflarea din sat. unde va cadea un drob de os se va face un deal mare. Deodata. Cind sa se nasca feciorul. Si la un timp tatal lui umbla cu suita la vinatoare. era mare cit altii de doi ani. incepu sa citeasca si cine era bolnav. de i se duse vestea in lume ca este un mare vraci. Cind mai erau trei zile pina sa implineasca opt ani. Atunci i-a mai dat. sub care statuse si uachiul lui pe vremuri si copoiul lui de vinatoare s-a apropiat de imparat. sa auda ursitorile cind coboara din cer. sa nu va fie de mirare ca azi a alergat ciinele foarte mult. — — O COPILUL NASCUT CU CARTEA-N MlNA fost odata o pereche de oameni care n-aveau copii. el nici mort nu lasa cartea din mina. Cum i-a luat moasa copiii. miine s-au rugat. A inceput cintecul. Si spun sfetnicii: Imparate. Muma-sa cu grija in spinare n-a inchis ochii toata noaptea. Scria si citea la timp de zece zile fara ca sa umble la scoala. iar copiii tai vor ramine toti de lemn. iar lumea asculta. S-au adunat cu mic cu mare in minastire. Cind a avut o zi. asa cum sint prefacuti acum in brad. Si iar asa s-a facut cum a spus. si copiii si nevasta-sa si pe copii si le-a cerut cum s-o pedepseasca pe soacra. sa urce calare si sa porneasca unde va cadea un drob de pecina. sa ajungi si tu ca noi in fundul lacului. A dat portia lui de mincare si ciinele s-a dus dupa copac. acolo se va face un izlaz cu pasune si unde o sa cada un strop de singe se va face un piriu. iar ei au trait mai departe fericiti. a stat sub ua copac.

— Te mai rog odata. ! ! A Cum A ! Duhul eel rau cum a zburat cu copilul. — Este in casa mea. macar sa mor pe a copilul. fara sa se urneasca din loc. ce minune o fi si asta. ce sa vezi ? Se adunara oasele. dar de copilul minune nu s-au departat. Dar oamenii rabdau orice si de copilul cu cartea-n mina nu se departau. care era duhul necurat. Imparatul avea o vraji- — ! facea toate voile. doar-doar. — Lasa-ma s-o vad — E pacat de tine s-o vezi mori. Copilul sta in mijloc si citea neluind in seama sobolanii. Parintii ramasera la usa manastirii plingind si oftind zile in sir doar doar. isi lua inima-n dinti si batu. Dupa ce a zburat cu copilul. Totdeauna i-a facut pe plac i-a facut si ea 1-a blestemat sa dea potopul si cutremurul peste el si os peste os sa nu ramiie. pleaca-n lume daca vrei sa — Nu plec de moarte nu ma tem. Deodata se umplu minastirea de lilieci Liliecii sareau pe lume si o muscau. ? si ii ratul. In zori. se insera. intre oasele astea — lata. Ajunse la poarta. de dinaime si de dupa potop si ©rasele se ridicasera la loc S-a adunat pe linga casa mos! 60 . dar copilul nicaieri ! Mai. Vazind ca nu s-a vatamat. un popa. isi zicea tot natu in gind si fiecare se astepta la cine stie ce alte indurari si intimplari. dar copilul nu s-a lasat. citind. Din cer incepura sa cada trasnete si fulgere care doborau si ardeau copacii. s-a luminal cerul si s-au aprins facliile in manastire. ca el toata noaptea a citit din cartea cea fermecata. de aici de vrei sa ma: zis fata. si sa si ! si ta. Mosul 1-a poftit in casa. — Macar s-o vad odata pot sa mor — E pacat de frumusetea tineretea pieaca i-a cu rugaminte — Nu plec. N-a scapat vietate pe pamint Numai fata imparatului ce2 cu parul de aur a scapat ca era prea frutoare care si numai odata nu moasa traiesti. Acum e acum. si Fata insa n-a avut ce-i face. a luat copilul in subsioara si s-a facut cu el nevazut. care mai ramasese pe lume de la potopul eel mare. Copilul ramase tot in mijlocul satenilor.muierile. incotro a vazut cu ochii. altele. Veni a doua seara. m-a adus mosule pe mine soarta pe-aici. Deschise usa un mosneag cu barba pina la calciie. Dar copilul nu mai venea. inviasera oamenii. fiindca era frumoasa. zis te las cu zile. loc. a incercat sa-i ia cartea cea fermecata din mina. ? aici ! si i-a fost mila vrajitoarei de ea. Dar cind se uita lumea. copilul se facuse nevazut si nimeni nu stia cum Il cautara in zadar peste tot. treia sara se implinea opt ani. — Unde e fata A intrebat copilul. Vede intr-o noapte numai o casa nedarimata cu o lumina la o fereastra si cu un gard din capete de oameni. pe neasteptate. venit atunci. ii scapa necuratului copilul si cazu pe o de paie. va fugi speriata din minastire. se cutremura pamintul. Merse el zile si nopti prin pustiuri si din ce mergea da numai de oase albe spalate de ape si arse de soare. va mai veni copilul indarat. iar copilul i-a povestit cum a fost furat de necuApoi mosneagul i-a povestit zile si nopti. oasele se indesau iar casele din oase erau darimate. a luat cartea si a plecat la intimplare in lume. mai baiete. Lumea s-a speriat. intr-o arie. se mira lumea intristata. asa cum vezi ca este. Mai ce sa fie cu asta Se gindeau oamenii. claie — Ce cauti aid. Din ce mergea. Luptindu-se ei printre nori. Aici a fost un oras mare si mindru ca soarele.

sa le stapini ti si sa se mire lumea si tara ce a fost in stare sa va faca fiul vostru. Sa-i aduci si pe ei aici sa vina. Imparateasa iar priveste prin alt inel fermecat si-1 vede suparat. zi. Trimise din nou doi arapi. fermecat. care i-au adus alt inel de la imparateasa. i se rupea inima dupa mama si tata Dar intr-o ! ! luat inelul eel se hotari sa piece asa precum s-a inteles cu imparateasa. Il rodea dorul si nu putea sta locului. Tot ii roaga el pe parinti sa piece impreuna la imparateasa sa-si petreaca batrinefele acolo. Cind 1-au vazut A mers parintii imbracat imparat. Qnd se pomeni din somn. Sufla odata in inel. Iese lumea la rascruci. ii iau inelul fermecat. sa se mire si el. Aci fu poftit la o masa numai cu bunatati si purcei fripti. pina ce-i fura a doua oara inelul din Mai. boierul pitis. cine sa-mi fure desti. ii parea rau de imparateasa Sa piece la imparateasa. sa ne bulguim si noi de tine. Dar in zadar. sar pe el. Il ruga in genunchi sa intre in palatele sale sa-i vada bogatiile si mai la urma sa se ospateze imparateste. Pe drum poposeste linga un izvor sa se odihneasca. Boierul s-a bucurat ca numai el are palate. I-a scos inelul din desti si pe brate 1-au dus slugile la parintii sai.trage la o umbra. Ce era sa faca acum? Sa ramiie cu parintii. sa te uiti prin inelul asta si si le faci palate inalte si n-au mai fost alte. vazindu-1 mohorit muma — Du-te in nu vor de dorit de parinti i-a zis: sat la parintii tai. un boier il vazu si se mira de palatele ridicate pentru ai sai paring. inelul fermecat nicaieri inelul fermecat? Se gindea el si nu stia ca tot boierul eel viclean era eel care-i purta simbetele. 61 . de puteai taia lemnele pe el. Ea s-a uitat prin alt inel si 1-a vazut cum sta mihnit. fiica imparatului. s-a uitat odata spre soare prin cercul lui si deodata s-au facut palate imparatesti numai din aur si argint. se pomeneste cu doi arapi negri buzati. Le-a povestit pataniile si i-a rugat sa vie cu el sa fie fericiti si toata viata. dar parintii in ruptul capului nu vreau si nu vreau. dar sa vii indarat. Arapii se dusesera de mult sa-i spuie imparatifei ca-i vine imparatul. fringindu-i oasele. pina ce a dat de urmele satului. se mira si vine iar boierul. A cu noi.! neagului dis-de-dimineata o multime strigind cartea in mina. Cum i-a zis printesa aste vorbe. pitis. il burdusesc bine. iar inelul fermecat in chesaua boierului. Isi pregati calul eel alb sa-si ia zborul si sa piece unde-1 chema dorul. s-a facut dor copilului de si de tata. iar inelul fermecat 1-a pus bine. priponeste calul si adoarme. In acest timp. era in bordeiul tatalui. doi. se duse in casa boierului. Sa-i lasi stapini peste ele si tu sa vii sa nu Iar daca luminate cum m-apuce dorul de tine. Stind suparat numai cu citiva galbeni in punga. Ca sa-i fure inelul ii puse in vin afion si-1 adormi. s-au speriat. ii dau o bataie buna si-i taica. el sa fie imparatul ! Ca ne-a dat lumina si viata. si laudind fapta copilului cu el — El sa Dupa doi ani si atit fie i imparatul. el dus a fost. Destul am plins am oftat de ! iau inelul. parintii nu-1 puteau indupleca sa ramiie. Apoi a zis catre batrinii sai parinti: Astea sint palatele voastre. Il vad argafii. Baiatul n-avu incotro. Isi lua dupa aceea ramas bun si dus a fost. Fe cind se pregatea el sa piece. caci palatele se pierdusera. zise tata-sau sa ramii si — — Ba. un an. Atunci fata cea frumoasa. cit a mers. Cind s-a pomenit a doua zi. Ramase baiatul suparat in pragul bordeiului gindindu-se la printesa lui. care-1 prind pe boier. pai sa nu ridice de jos. cind te-a furat necuratul si te-ai pierdut in lumea alba. se uita prin el si iar rasar ca din senin palate mindre imparatesti numai din aur §i argint.

Taica nu v-a blastamat. Ne-a robit pe top cu armata lui si sintem la grea incercare. sa luati cu ele in cer sa dati. pevirnii pc asta parte cat sulita picata. Fratele mijlociu si eel mic gasira sulitele intr-un sat apropiat. facura nunta si se capatuira. Imparateasa lui mergea spre minastire plingind. Intr-o zi. din cchi negri ! — — — ! ! lacrimind? De trei ani si jumatate. pe nume Dinu Fat-Frumos si-a luat inima-n din^ si i-a zis: — Tat5. cind oi zice pelinita sa pui mina pe polita trei suliti. ca niciodata. frumosi ca trei bujori. di la frati. iata ca se-ntilneste cu doi lautari. Multimea se bucura si de data asta facu el nunta mare ca-n povesti de se duse vestea peste mari si tari. dar de saraci ce erau nici o fata din sat nu-i lua in seama. Cica a fost un om sarac. nu-si gasea nicaieri sulita. Mersaptamini si luni de zile. ce-si inchidea poarta cu paru si gardu cu malu. Buna calea module Multam tale. Avea omul trei ficiori. care-i graira: tate luminate. asa ca le trecu vremea baietilor. scoate sabia si-i taie capul imparatului strain. pe cind mergeau ciinii cu colaci in coada. curgea laptele girla. Isi lua ramas bun di la tata. si zboara spre tara unde era sotia Ini imparateasa. Insa pe cine-ntreba. faca-pl domnu multa parte. in lume sa-si cate sulita Mergea pe rosu-mboiestrind. Merse el mai departe spre soare rasare si se-ntilni cu un mosneEg cu barba alba. de sanaani de cind drumuiti s-a abatut un imparat rau vecin. dadu pinteni calului si ajunse cu lautari cu tot. n-o s-o aflu niciodata 62 .ROASCA a fost odata. taica. di la cumnate si pleca la drum. tot de sulita-ntrebind. peste imparatia voastra si peste trei zile vrea sa faca nunta sa va ia imparatita cu sila. eu neinsurat? poate tu m-ai blastamat. care-n lume n-a mai fost. linga imparatul eel strain §i ingimfat. intinsera arcurile. slobozira sagetile-n vazduh si pornira-n cautare. ori ursoaica m-a ursat de-am ramas S-a intristat batrinul auzind infruntarea si i-a raspuns: Mai Dumitre Fat-Frumos. Unde sulita-o fugi Mireasa-acolo — veti gasi Se urcara cei trei frati pe un munte. nepotule ce mergi pe rosu plingind. Pornira lautarii sa cinte ca la nunta. Ca n-au imparatii ce-i face : BROASCA . El cum ii vede coboara de pe cal. Cind auzi una ca asta se supara si mai rau. sa-i fie mircasa.! ! Baiatul incaleca gind el asa zile. nici verba sa-i dea de urma sulitii. ! — Imparate trei De Si traiesc si azi in pace. iar lupii durmeau cu mieii la tirla. iar tatal nu le purta nici o grija. de matura pamintul. de mertic. insa Dumitru Fat-Frumos. eel mare. nici ursoaica n-a ursat.

Ajunse la o fintini. sa am o ! Pe cind le era lumea mai dragi. Cind colo pe salca. broasca este soata mea. ori nu-i mai place de ea si vrea si-si ia lumea-n cap ? ! — Mai palate frumoasa. care-n lume n-a mai fost Sa-mi faci mele mai aleasa Si-n fata de palate. esti — Cine — deunazi. Apoi lui cheia fermecati. pina ce le Cind il vazu tata-sau ca vine din coadele marilor impreuna cu o bobosata. Si orbeasci soarele. aceea riioasa. ce nu s-au mai pomenit pe lume. Broasca il vazu suparat si-ndurerat. se gindea el. oac ! cu tine-o sa mi-mpac £1 de suparare puse piciorul pe ea. stele de pe cer picate Cu sir de pruni influriti ca argintu poleiti. toati suflarea apelor si zidi conace. Atunci Boasca-Roasca incepu sa se jeluiasca la stapina pamintului. palate. sari pe cal si fugi unde-o da Dumnezeu. Dumitru FatFrumos. care-n lume n-a mai fost. sa i se taie capul de citre ciliii imparatului. urita si-ncracanata lua securea si-1 dudai de acasa pe Dumitru FatFrumos. corconi odata s-o audi din fundul pamintului muma-sa Salomia si aceasta sari in obor. tu sa-mi faci conacili. Daci vizu ca n-are noroc pe lume. adipa calul si se culca la umbra sa se hodineasca de atita drumuiala. zicindu-i: Pin'se varsS zorili. o broasci verde ca iarba. vazind broasca urita si bobosata linga el. Mosu Ti raspunse ca i-a vazut acum un an sulita intr-o dimineata in coadele marilor. asteptind ca a doua zi. cu argint le poleiesti. numai sa scape de ea. oac. Cind se virsari zorile. se pomeni intr-un palat strilucitor ca soarele si cu o zina frumoasa si zimbitoare linga el. Fat-Frumos si mi pofteasca Aduni muma ei. ale ! ! ! 63 . si-i descbise cojile riminind o craiasi frumoasi. ca trebuie sa ne pregatim de nunta Se ptegatira si ficuri o nunta pe sub soare mai frumoasa si mai aleasa de ajunse vestea si la urechile imparatului. sa fiu eu de ris pe lume — Oi Dupa — CS tu esti o bobosata. ii siri drept pe opinca si-i zise: oac. L-a prins Broasca-Roasca suspinind si 1-a intrebat ce are pe suflet. Se lasS noaptea si Dumitru veni pe furis in grajd de se culca in ieslea calului. iara eu sint Fat-Frumos. iara broasca topaind si dupa ei. de picioare-ncracinati. Mergea calul-mboiestrind. ca eu am fost sortit broasci miti si-mi fie ursiti? Eu sint Broasca-Roasca. cum sa merg in sat cu tine. in rasaritul soarelui.! ! ! . indata se facu la picioarele ei. Incepu iar sa se vaite si sa plinga: Oi sarac de maica-mea. ajunsa la sala culcati cu burta pe apa. se pomenira cu lancieri si imparatul. Cine poate ispravi pe lume asemenea minimi. ani si ani. sarac de maica-mea. ele-n soare si luceasca. gata s-o striveasca. cu solzii de aur stralucitori. Dupa ce se trezi mare-i fu mirarea si supararea. ! — tu zina zinelor. piatra este scrisa mea ! zise el. Sa-llase picioarele Dumitru cum auzi porunca incepu sa plinga si si suspine. bobosati si-ncracanata de care fugeai de rusine De acum n-ai si mai fugi. Ea incepu sa chiraie si toate broastele marii sarira pe el. dar nu se lasa de el. Se apropie. sta sulita pe o piatra Se intrista el auzind ca sulita i-a cazut pe o piatra si ca asta e usrita lui. la cea salca cocotata ce sta cu burta pe api. trebuind sa faci nunta cu o piatra. sub soare mai aleasa. frumoasa frumoaselor. sa-1 tragi la socoteala si la ispiteala: Dumitre Fat-Frumos.

Asa ramase in palatele stralucitoare Damitru Fat-Frumos si BroascaRoasca si ajunse imparat. raposatul tata-imparat. dar taica-su de cind putrezise Ce era sa mai faca acum Isi da sama ca i se cere sa faca lucruripeste putintele omenesti numai sa-1 omoare si sa-i ia pe cea pe care i-o daruise soarta. Veni muma-sa pe pamint si-i ispravi tot ce-i porunciss imparacul. care-n lume n-a mai fost. ! — ! Cind auzi ea. sa ai. iti dau toatampiratia. piste lume-adevarat. iar se uita pin inelul fermecat sa vada pe muma-sa Salomia. ca n-au dusmanii ce-i face — — FIICA FLORILOR odata o fata saraca. O chema lumea pe locurile sterpe numai ca sa creasca in urma ei florile. In varsatul de zori. sa i le dea imparatului Barba-Rosie. Dumitru Fat-Frumos. ha! ce mai cere si-mparatul. de nimic nu te grijea Il astepta pe Fat Frumos pina ce adurmi iar in cumpana noptii. Se invoira si se pornira ca la orice nuata mare. tu sa-mi dai sotia Imparate luminate. Dar daca ti s-a lasat inima la ea. Acolo toate lighioanele pamintului misuna si cata de lucru sa faca minuni. E buboasa. numai daca te-nsori cu ea si la nuata porti hainele cu care s-a dus pe lumea ailalta. turb5 de minie. Eu ni schimb broschita mea. Imparatul cind zari palatele poleite. ii rise: Haa. traia cu broschita-n pace. pe toata-mparatia ta. si flori cit 64 . da: n-avu incotro si ascunzindu-si mtnia zise: — Mai Dumitre Fat-Frumos.d il vazu imparatul ca si pe asta a ispravit-o cum se cuvine. Ca nu-ti sade cu ea bine. lua ineiul adus de la talpa apelor. sari sus pe fata pamintului si ide porunca. pe-acolo crestea iarba si infloreau bujorii si trandafirii. am sa mi iiwoiesc.! ! ! ! ! Taci Dumitre Fat-Frumos care-n lume n-a mii fost. vazu tot ce se zbate pe sub pamint si-i facu samn lui muma-sa Salomia sa-i vina in ajutor ca se ana la mire strimtoare. e riioasa si la ochi e fioroasa. fara muma si fara tata. forfotelile. cit traieste muma mea. Se mira lumea si se bucura de puterea pe care o are fata asta frumoasa si creasca pe urmele ei floricele si ochesele si sa moara danacii dupa ele. Dar cum se imbraca imparatul in toalele purtate de tata-sau pe cealalta lume. Pe unde pasea. privi odata pin el. rinduielile si chemirile de nuntasi. se aprinse palatul si arse imparatul de viu. tacepu si ofteze si sa se intristeze. cu trimbite si tobe. Fata era frumoasa cu si fata mindra ca soarele. cu pruni infloriti. Cir. noroc de sanitate si mii putine pacate. De rautate tot nu se lasa si-i porunci sa-i aduca toalele lui taica-su cu care s-a cununat si din lume a plecat He. $i tot ce ramiaea in urma ei era numai miros ^A trait parul de aur vezi cu ochii. he. se da^ea in traista ci toalele de la nunta tatalui imparatului. Muma-sa cum o vaza. i-nfig eu in cojoc acul Cum se apropie de cumpana noptii. ramase inmlrmurit. haa. in schimb. Il vazu Broasca-Roasca si din nou il intreba ce alte ascazuri il pasc sa-1 scape de ele.

sa-mi fii fecior toata viata. iar de-i fi fecior. Aude-n vilcea in jos chirait. isi zise imparatul. cum o poreclea el. sa nu-ti dau tie rochia mea de mireasa ? Poftim Si i-a dat rochia. si Cind se intoarse vizitiul. cu licurici si pasari cintatoare. Ca daca se va ii va inverzi ciongarul ?i iar va capata frunze ca altadata. Ii facu imparatul rochii frumoase din fir de aur si tara si de frumusetea si matasa. fata sa-mi fii toata viata. ca ! O este duce nile o imparateasa mindra orbita de o bunica si o verisoara. Tnsa imparateasa nu mai vede nimic ia baba de mina si o duce la o pasare maiastra zicindu-i sa zboare si sa-i aduca in cioc apa fermecata din fintinile cerului. iarba se palea si trandafirii se ofileau. Sosi imparatul cu nuntasii sa-si ia mireasa §i pe unde mergea ea teau bujori si trandafiri. apoi bunica lor a zis: Da-i si lui verisoara ta sa incerce rochia ta de mireasa. i-a cazut fata la inima. Cine esti. Fata florilor. In vremea asta in groapa se zbatea de moarte imparateasa adevorata. T*P a biata imparateasa. Deodata. nici alta. § ca-mi esti draga si vreau sa-mi mireasa — Vai de mine de mine. Sta si numai suspina. Aduse apa. fa. Dupa ce s-a ispravit nunta. asteptind sa vie ajunse fata cu la apa fata cea frumoasa. chiraind si olicaind. a trimes-o imparatul intr-o zi sa se plimbe cu matusa-sa §i verisoara-sa. Vizitiul le-a dus undeva intr-o padure frumoasa cu cerbi si caprioare. pina ce s-au ademenit dupa fragi §i cuiburi de pasarei. Atunci bunica si verisoara a pus mina pe ea. ii zicea de-a dreptul: Cum ! — Fetito. Fata si de-ar spune ceva nu poate de lesin si de groaza ce o apucase. cum se poate una ca asta? Eu cu Dumnezeu saraca si sint singura pe lume numai cu mine — Chiar de aia imi place de tine vreau sa ne cununam. Au intrat mai adinc in padure. este lucru curat Mai. acolo ? Daca esti fata. el nici una. au legat-o aruncat-o intr-o groapa plina cu urzici. Sa vedem cum o — sa-i stea — Se poate vara-mea. papuci din cres- linarie poleiti cu argint si o impodobi cu pietre scumpe. Incaleca armasarul alb si drept la fintina aceea se opri. toata-n pielea goala Scoate baba fata din prapastie si umple tirna cu trandafiri. tii fii si sint o fata si si sa se mire lumea bunatatea ta. cine sa-i vie in ajutor? A ramas acolo in glodul broastelor multa vreme. dar ce folos. imparatul vazu ca pe unde trecea trasura cu verisoara ei ce samanau ca doua floricele. ca nu mai avea stare la culcare si nici pofta de mincare. Isi lua vint pasarea maiastra si se duse la poalele cerului unde erau finticu apa fermecata. plina de noroi si cu singe pe fata si-ncolo. s-aprinsa pe cer un luceafar si le lumina calea pina la palatele de clestar ale imparatului. picura in fiecare vedere si deodata iar se 65 . de-ti dadeai cu de§tele-n oicbi. Pe la un timp trece intr-acolo o baba cu o tirna pe mina sa culeaga bureti si ciuperci.! ! ! ! ! A tinaj cum trecut cica odata pe acolo imparatul si a vazut-o cu ulcioarele la fina zarit-o. — Nu — Baba coboara pe fringhie de matasa jos la imparateasa si cind aci vede o fata frumoasa intre bujori si trandafiri. i-a scos ochii. Galea era lunga si se vazura deodata in neguri. ce sa fie asta. ulcioarele.

— oaselor. i-a legat in basma si s-a dus la fata cea frumoasa din padure. Crestea iarba si rasareau florile pe unde pasea aceasta faptura omeneasca. matuse. nu te mai olicai si dolicai. o rochie mindra sa-ti dai sufletul pentru ea. O invata pe baba sa bata la poarta imparatului si sa se prefaca in vrajitoare. Apoi se duce la imparat si-i zice sa vie sa-si ia armasarul ca-i doboara gardurile. $i ma ramasesc cu maria-ta ca intr-o saptamina ti-1 aduc gras ca un pepene. Iau un troc cu apa moarta si altul cu apa vie.! facu ziua pentru imparateasa plinga. Dupa aceea a trimis-o pe baba sa vinda flori imparatului si sa strige: Trandafiri pe ochi. a iesit Fata Florilor si a-nceput sa cinte de rasunau vaile. Ce vrei dumneata? zise imparatul eel orb. cal ca al dumitale nu se afla pe fata pamintuluL Pun capul la ramasag ca nu-1 poti prinde de dirlogi. gras si tinar. Matusa a luat ochii. incet. maria-ta. mihnit pina la maduva pun auzit ca te vaiti de lipsa de vdere. Calul cum auza glasul ei. Hai sa vedem. Imparatul ii dadu mirtoaga cu care facuse vitejii in razboaie si nu-i veni sa creada in spusele matusii. A-nceput imparatul sa se vaite si mare tristete s-a abatut peste toata imparatia. dar n-o rabda inima si sa duce cu baba la fintina cu apa moarta si fintina cu apa vie. ruga sa-i dea vederea si imparatesei. vezi cum pling pasarile si se apleaca florile de mila ta? sa te due eu la izvoarele neincepute si am sa te fac frumoasa. — — Ce-mi ! — ! — — ! 66 . Ajunse acolo. Nu-ti cer nimic. maica. Cum intra fata. — ii zise: Am — Fata Florilcr 1-ar lasa orb pe imparat. trandafiri pe ochi Imparatul i-a cumparat florile si s-a dus la un riu sa se spele pe ochi cu trandafirii ca sa-i mearga bine si cum s-a spalat pe fata i-a cazut si lui si imparatesii ochii in apa. $i cind sa o spele cu apa vie cazu trocul jos si se sparse. apoi ii spala cu apa vie si-i veni vederea. Matusa ia apa moarta si apa vie si drept la imparatul se opreste. pentru marea bunatate. a intrebat-o imparatul. Apoi se dusera la casa din padure a matusii. ii puse ochii la lec in scafirlia capului. — Am am leacuri si vreau sa-ti Il spala cu apa moarta. plingind si chiraind. doftoroaie. ajunse la casa ei pitulata in padure Cum 1-a bagat in obor. o spala si din florile de trandafiri si bujori ii facu cit ai bate din palme. ! Dar cind se vazu in pielea goala. iar incepu sa Atunci baba Lasa. Cum se poate. asa ca ramase imparateasa mai departe. O ceri. eu ochii la loc. minca pina se umfla ca foalele si intr-o stamina de zile se facu frumos. glumesti Mai daunazi il tineam in proptele si acum te vaiti ca ma da de belele? Asa este. decit calul eel bubos din grajd ce trage sa moara de slab. Lua baba calul de dirlogi si incet. in casa crescura numai iarba si flori.

Ferice de imparatul care alege o asemenea nevasta i CELE TREI ROADE DE AUR fost un baiat orfan. Sa inveti ca lucrurile Si acum o povata: nu fa rau altuia. se pornira izvoarele sa curga isi pasarile sa cinte. necajit si pe deasupra lepros. verisoara. care omoara A — Cum de calatorii si-i prefac in stana piatra. apoi cu apa vie si i-a venit vederea. caci asa se cuvine sa fim oameni pe pamint si nu fiare ochii cu apa moarta. n-ai sa te vindeci de lepra. Aseaza urechea pe fintina si asculta iar. de cind tu ajunsesi prin faradelegi imparateasa. care este asa de bun Uite se ofilira florile. care ziua infloreau si noaptea se coceau. muntii si A vaile teafar. Atunci in casa imparatului iar rasari soarele si in cuprinsul imparatiei ! ! — — — ! ! ! ! sale din si nou crescura florile. pe toti ii lovea cu copitele sau ii minca cu dintii. iar facerile de bine sa le scrii pe piatra sa invete lumea sa faca bine. stralucitoare ca soarele. zic s-o zic — — Eu — Eu — ucidem zis ! nu. le-a pus in sin si a plecat. dar sotiei tale ticaloase trebuie sa-i dam vederea si macar o povata. Aci pindit pe cind zinele pazeau pomii. a luat ulciorul si s-a dus la apa. N-are rabdare si vrea sa vada arata merele de aur. se uscara copacii. El indata a recunoscut-o ca este sotia lui. vino sa-ti pun ochii la loc si sa vezi din nou lumina lui Dumnezeu Tu mi-ai luat si ochii si barbatul. Incinsa sabia. Cineva de jos din fund striga: Pina ce nu te vei duce in tara fermecata sa iei cele trei roade de aur. lua sacul de merinde si calul si se duse-n lume. cind toate apele si sufletele de pe lume tac. Cind scoate marul. verisoara buna? Vad si te rog iarta-ma Sint o pacatoasa Iertata sa fii de la mine si de la Dumnezeu. din el sare jos o zina frumoasa ca soarele de pe cer striga: 67 . E. auzi. Ca sa ajunga in tara fermecata. Intr-o zi. Eu iti dau in schimb si ochi I-a spalat si barbat. cum si Ajunge la o fintina sa adape calul. a trecut peste trei prapastii. Atunci matusa a strigat sa vie Fata Florilor sa-1 prinda. Au incalecat toti pe cai si s-au oprit la palatele poleite cu aur.Tncalecara pe niste cai vineti si se oprira in padure la casa singuratica. Trece peste toate apele. era cumpana noptii. a Fata Florilor. grinele si secara izvoarele. A coborit fata cea frumoasa si i-a dat calul. ca tie ti-1 faci rele sa le scrii pe valul apei ce curge la vale si sa le uiti fara sa te gindesti la razbunare. peste trei vai cu zine. parca cineva-1 inalta-n sus de bucurie. inverzira copacii. Calul fugea prin obor si nici un ostean nu se incumeta sa se apropie. dar nu stiu daca te va lerta imparatul. El a trecut peste trei ape mari la mij- locul noptii cind apele dormeau si a ajuns la gradina cu poamele de aur. I-a cazut in genunchi si i-a cerut iertare luind-o din nou la palat. Nu face nimic. Aude un glas din adincul fintinii nedeslusit. Acum vezi. a furat trei mere de aur.

intrista,

si muri. El se o ingroapa si pleaca mai departe. Ajunse iar la fintina. Iar descaleca, adapa calul si din nou scoase un mar sa-1 vada. Din nou, din mar sari jos o zina frumoasa cu parul lung de aur si incepu sa strige: Apa, apa, apa ca mor. El n-apuca sa-i dea apa ca zina cazu jos si isi dete sufletul. Plinse el dupa zina, dar ce era sa faca, o ingropa linga fintina si merse inainte. Ajunse din nou la o fintina. Adapa calul, apoi il priponi in apropiere. Ar vrea sa se uite si la eel de-al treilea mar de aur, dar se teme sa nu pateasca ca mai inainte. Lua apa-n gura si stropi marul din sin. Asa se gindi el ca este bine si asa a si fost. Gum a stropit marul, din el a rasarit o zina frumoasa, parca ar fi fost picata din soare. Zina ramase cu el si-i spuse sa se spele pe fata cu apa din acea fintina, ca este apa din tara fermecata. Cum se spala capata o piele frumoasa alba ca laptele si pieri lepra. Merg ei impreuna pina ce ajung aproape de satul lui. Ea ii dete pungi cu aur ca sa-si cumpere trasuri si cai si sa vie cu argatii s-o ia de la fintina din marginea satului. Baiatul

— Apa, apa, apa ca mor. Gum striga a treia oara cazu jos

isi ia calul, isi

cumpara

acolo, zina murise si-n locul ei

palate, cai, trasuri §i argati si se intoarce la zina. Cind il astepta o tiganca. Ce se intimplase? Pe cind

zina se urease intr-un pom deasupra fintinii, vine o tinara tiganca cu ulciorul sa ia apa. Vede in oglinda apei un chip frumos de fata cu parul de aur, mai frumoasa decit lumina soarelui. "Tiganca pina aci nu mai vazuse oglinda si credea ca ea este atit de frumoasa. Lasa ulciorul la fintina si alerga la mama-sa spunindu-i ce odrasla frumoasa are, indt se va putea marita dupa fiu de imparat. Mama-sa, o vrajitoare care facea maghii isi dete cu parerea ce este si fugi cu sufletul la gura la fintina. Cind pe o creanga de copac se odihnea o zina cu parul de aur. Ce stai cocotata ca o gaina in virf de copac, fetito ? zise tiganca. Astept pe mirele meu sa vie sa ma ia ii raspunse zina. Tiganca auzind ca este vorba de o procopseala, dobori zina, o omori si o arunca prin buruieni. In locul zinii se cocota pe creanga fata tigancii. Cind veni mirele cu tobe si lautari sa-si ia mireasa si s-o duca la palatele cumparate, nu este zina. Sus pe creanga copacului era o tiganca urita. Tu esti miresa mea zina? ii zise baiatul mirat. Da, eu sint ! Uite ce par frumos de aur am, atirna ps spinare. $i se uita in oglinda apei din jgbiabul fintinii. Cind se vazu neagra si canita pe fata de pacerneala neagra isi pierdu firea si cazu gramada peste pietre de isi

— —

!

— —

dadu

sufletul.

din vale auzi glasul zinei, care inviase pentru ca un arici ii adusese iarba fiarelor si i-o pusese peste rani. Baiatul, cum o vazu, o saruta de bucurie, se duse cu fata la-mparat sa-i cunune si facu o nunta mare si mindra, cum se facea odinioara in povesti.

De

MERELE DE AUR
care avea trei feciori, frumosi si toti voinici. Singura fost odata un lor avere era un mar care rodea poame de aur. In fiecare noapte cit au fost copiii mititei, marul era pazit de tata. Dupa ce crescura mari copiii, le veni

A

om

63

rindul lor, mai ales ca tatal imbatrinise

si

cineva

ii

fura in ultima

wme

merele de aur.
acesta era fermecat. Nici imparatii nu aveau noroc de asa ceva. la prinz lega, la chindie se cocea si noaptea se culegea. Isi aduna tatal feciorii intr-o zi si le zise: Ei, taica, vedeti bine ca eu am imbatrinit, mai vad ca prin ciur, asa ca o blestemata de fiara in fiecare noapte imi fura merele de aur si eu nu ant in stare, nici s-o vad nici s-o prind. venit rindul vostru sa va-ncercati puterile si cine va pune mina pe gadina aia, al lui va fi pomul cu merele de aur. prindem, o prindem raspunsera intr-un glas toti feciorii si indata ce veni seara incepura pinda. Mai intii fu la rind feciorul eel mai mare. El isi lua sacuiul cu nuci, brinza si pine, isi ascuti cutirul, pregati un ciumag si se aseza sub mar la pinda. Da noaptea era pe atunci mai mare decit acuma. Statu el cit statu si pe la mijlocul noptii il apucara niste fiori, pe urma un somn il dobori la pamint si adormi. Cind se destepta din somn, ia merele de unde nu-s.

Pomul

El dimineata infiorea,

A

—O

!

Pleca el trist la tata-su si-i povesti din fir in par intimplarea, plingind de necaz ca fiara salbatica le-a furat merele de aur. Veni in sara urmatoare rindul celui mijlocas. Pregati si el merinde ca si nene-su mai mare, lua ciumagul si cutitul si o porni la treaba. El fiind mai istet decit primul, tot timpul da ocol pomului de aur ca sa nu-1 doboare somnul. Ocoli el cit ocoli, dar pe la mijlocul noptii, cind pe pamint coboara si se plimba toate duhurile necurate, adormi sleit de oboseala sub pomul de aur Cind se crapa de ziua ia merele de unde nu-s Si lui ii furase gadina cea salbatica merele de aur. Jn zadar plinse el de ciuda ca 1-a furat somnul, ca tata-su ii zise cu mihnire mare in suflet: Ei, taica, cit am mai fost eu cu ochi buni si brat sanatos, fiara salbatica n-a cutezat sa se apropie de pomul cu merele de aur. Dar acum de cind va paziti voi averea pe toate le fura, fiindca voi nu sinteti buni de nimica. Tata, sa-ncerc si eu zise eel mai mic si daca nu voi putea nici eu dovedi, inseamna ca asa ne-a fost noua soarta, sa nu mai vedem merele de aur Feciorul eel mic isi lua merinde si ciumagul, iar in loc de cutit ceru de la tatal sau sabia. Ascuti el bine sabia si scoase din pamint un maracine de inaltimea lui pe care-1 infipse bine in pamint. Se aseza cu barba deasupra maracinelui si cum cucaia putin da cu barba-n maracini si sarea in sus, pina ajunsa la mijloc de noapte, cu fiorii de moarte Atunci somnul il apasa la pamint ca o piatra de moara, insa maracinele il facea sa tresara de fiecare data, tinind strinsa sabia-n mina. Deodata auzi un vuiet, un ibsnet si la lumina lunii vazu apropiindu-se un balaur cu noua capete. Cum venea el scotea limbile rcsii varsind para de foe la dreapta si la stinga, apoi se apropie de pomul cu merele de aur si incerca sa fure merele.
!
!

!

!

!

Feciorul eel mic trase cu sabia si-i taie pe nesimtite trei capete. Baiaurui simti caderea capetelor crezind ca si acest fecior doarme ca si ceilalp doi. Ridica cele sase capete sa culeaga merele de aur iar feciorul eel mic, se repezi si trase cu sabia doborind inca trei capete. Baiaurui se-nfurie si cind cu capetele, cind cu ccada, cauta a-1 lovi pe voinic. Dar voinicul se dadu dupa tulpina marului de aur si cind il izbi inc2
nici

nu

69

o data cu sete ii taie si celelalte trei capete; gadina raminind moarta pe loc. El aduna cele noua capete si alearga in revarsat de ziua sa-i vesteasca intimplarea
lui tata-su.

Cind

il

— Ei, taicule, ce facusi? — Am omorit balaurul cu noua capete, uite-le si le arata. — $i merele de aur sint in pom? — Sint, tata, nici un mar n-a putut fiara sa fure, ca sabia mea i-a
i

vazu

tatal

sau alergind

ii

grai:

dovedit

puterea.
si cind vazu pomul incarcat cu merele de aur, fu incarcata in cara si dusa la padure unde fu aruncata in foe sa-i piara urma §i neamul si sa se sature de singe. Apoi batrinul, simtind ca i se apropie sfirsitul isi aduna feciorii zicindu-le: Iaca simt ca muma voastra ma cheama sa ma odihnesc linga dinsa. N-am nici o avere sa va las in afara de pomul cu merele de aur. fi~l l as tie, mostenire, desi esti eel mai mic, fiinca cu mintea si bratul tau ai dovedit ca poti apara cu cinste averea stramosilor nostri. S-o stapinesti sanatos Apoi batrinul inchise ochii si-si dete duhul, iar feciorul eel mai intelept

Merse

tatal sa

vada isprava
fiara

zimbi de bucurie,

iar

!

si

viteaz stapineste

si

azi

pomul cu merele de

aur.

UN OGHI
A

RlDE,

ALTUL PLlNGE

fost odata un imparat care avea trei copii voinici si frumosi. Imparatul se purta aspru cu ei si nicicind n-au cutezat sa intre in odaia lui. Copiii au luat seama la ochii tatalui si tare s-au mirat vazind ca unul ride si altul plinge.

Mult timp s-au
Atunci
eel

sfatuit ei

cum
isi

mai mare

sa afls taina asta, dar n-au izbutit. lua inima-n dinti si intra in odaia cea
ii

mare

a

imparatului. Feciorul

— Sarut miinile, tata-mparate — Ce cati in odaia mea? De cind esti n-ai indraznit sa
!

cum

pasi pragul

zise tatalui:

intri si

acum cum

indraznit? Tata, iarta-ma, am venit sa te-ntreb, de ce la dumaeata un ochi ride si altul plinge, ii raspunse baiatul eel mai mare. Atunci imparatul, suparat, lua un cutit de pe masa si arunca dupa el fara a-1 nemeri. Baiatul, de speriat, nici nu le-a spus celorlalti ce a zis impaai

de

ratul

si

voi sa vedeti si sa auziti. S-a hotarit eel mijlocas sa incerce si el sa afle taina ce le rodea inimile si-i tinea ca pe ghimpi. deschis usa de aur si a zis: Sarut miinile, slavite tata-mparate Da ce cati de dimineata la mine, ca de cind esti n-ai cutezat a-mi pasi pragul iar acuma te vad plin de-ndrazneala. la spune ce este? Tata, am venit sa te rugam sa ne spui si noua, de ce la dumneata un ochi ride, iar altul plinge? Afurisitule si luind un cutit il arunca in copil ca fu cit pe-aci sa fugit si el speriat fara sa povesi se-nfiga-n inima daca nu se da la o parte.
si

— Duceti-va
— —

le-a zis

doar

atita:

A

!

!

A

70

!

teasca fraplor patania, zidndu-i celni

mic sa mearga

si

el

sa-si

vada visul

cu

ochii.

Cind

a intrat alta data eel mic, s-a inchinat aplecindu-se pina la

pamint

in fata imparatului, zicindu-i:
ca de cind te-ai nascut, nu te-ncumetasi sa-mi calci porincile ! Lua un cutit si ca si la ceilalp il arunca cu minie sa-1 strapunga pe fecior. Cuptul s-a infipt intr-o blana pe care o avea usa. Copilul, suparat, a luat cutitul si 1-a aruncat inapoi infigindu-se in masa imparatului. Imparatul a ramas mirat de curajul feciorului si muljamit ca areun

— Sarut miinile marelui imparat tata. — Ce cap, baiete, la mine fara voia mea,
si

p-au

calcat picioarele pe la

mine

si

acum

fecior indraznep

ii

zise:

mos
a-i

baiete, se vede ca ai singe de imparat in tine, esti tinar, frusi viteaz, pot sa-mi pun nadejdea in tine Acum iti voi povesti si pentru ce un ochi ride si altul plinge Si-ncepu
! !

— Bravo,
:

spune Vezi tu pomul acela din mijlocul gradinii palatului

?

pom noaptea infloreste, noaptea se coc poamele de aur. La mijlocul noppi infloreste, iar la cocosi se coc merele de aur si tot atunci cineva vine si-mi fura roadele si de aceea pling ca nu gasesc omul care sa
prinda hopil.

— Vad — Acest

Un ochi ride pentru ca pomul face flori si roade, iar celalalt plinge iiindca pier pina la ziua poamele. In zadar am pazit nopti de-a rindul sa prind zinele care ma fura in fiecare noapte ca m-am lasat pagubas. Nu le-am putut nici vedea, nici prinde. Acuma este rindul vostru sa va-ncercap norocul si cine va prinde hotul, va mosteni tronul imparapei.
Zis si facut, feciorii se rinduira sa pazeasca pomul, incepind cu eel mai mare. Se imbracara acesta in |oale de zale §i arme grele si pazi toata noaptea, vazu pomul cum infloreste, dar dupa mijlocul noppi adormi, iar zinele coborira nestingherite, umplura cosulep:le cu fructele de aur si se-naltara spre ceri. A doua seara ii veni rindul celui mijlocas. Vazu si el cum infloreste pomul, dar ca prin minune adormi dus si nici nu vazu cine-i furase merele. A treia seara veni rindul celui mai mic. El isi lua sabia, se aseza sub pom §i de jur imprejur pusa maracini. La mijlocul noppi vazu cum infloreste pomul, cum leaga si apoi cum se coc poamele. Cind dadura poamele in pirg, el adormi din picioare, dar cind cazu jos se intepa de maracini si se ridica. Atunci, deodata auzi un fllfiit de aripi si din cer se cobori imbracata in rochie de aur stralucitoare ca soarele o zina, cu un cos pe mina, care-i zise: Ioane, Ioane, mai bine sa te fi batut Dumnezeu sa fi murit cind te-a nascut, cind ajunsesi tu sa ma prinzi si sa-p flu sope. Tatal tau, toata viapi m-a urmarit sub acest pom sa ma prinda, dar n-a putut si de aceea un ochi ii plinge, iar altul ii ride. lata, maninca din aceste mere ca sa nu mai mori niciodata si sa traiesti cu mine cit o vesnicie. Baiatul minca un mar si-i venira puteri nevazute de parca era gata sa zboare spre soare

si

stele.

Dupa ce se crapa de ziua, merse cu zina cea maiastra la palatul tatalui sau, ducindu-i un cos cu mere de aur. I-a dat un mar batrinului sa manince 51 indata ce a mincat i-a suris si ochiul ce plingea, apoi a inceput a intineri
71

batrinul. Mult s-a bucurat imparatul ca fiul eel pe zina cea frumoasa ca sa-i fie mireasa.

mic

este

istet, si

a

pus mina

Nunta fu mare si vestita incit s-adunara aci de pe pamint. Toti erau multamiti, numai mireasa zina cerului nu era in toate voile. Nu-i placea felul cum se fac nuntile aid pe pamint. De aceea ii si zise ginerelui: Sotioare, tu stii ca eu nu sint din lumea asta. Eu sint invatata satraiesc nu cu paminteni, ci cu alte fiinte. De aceea, eu acum imi iau zborul spre stele. Tu sa nu ma cati in alt loc decit in spatele soarelui unde dogoarea nu este mare si se poate trai. Dupa ce ma voi da de trei ori peste cap si voi prindearpii. tu sa rupi o pana din arpia mea, iar cind vei dori sa zbori catra mine, s-e arunci spre pamint si vei prinde arpii si putere de a zbura.
Si se pregatira de nunta.
toti imparatii

POVESTEA CU POARCA
Niste oameni aveau o poarca si ei gasira un bordei cu paie ; poarca face zece purcei, unul era mai frumos. Purceii s-au facut de vinzare, de taiat.A venit vremea si la al zecelea purcei si el a vorbit: Tata, pe mine nu ma taia Si nu 1-a taiat, da el creste si sa face frumos, de drag sa te uiti la el si intr-o zi i-a spus: Tata sa te duci impetit la fetita imparatului si sa-i ceri fata desotie. Cum o sa-i cer eu fata ? Zici asa, tata, ca nu te taie si s-a dus ! Ajuns acolo s-a ploconit si a zis: venit impetit pentru baiatul meu porcul. Bine, da cum ai indraznit ? I-am spus ca ai sa-mi tai capul, da ce sa fac ? Atunci imparatul a zis ca e ceva la mijloc si a zis: Sa vii cu baiatul la mine, cu porcul. $i a venit cu porcul, a intrat porcul, da porcul era frumos de minune Iote, imparate luminate, asta este porcul meu. Cum ma, tu vorbesti ? Mai intii sa faci pod di la tine pina acasa la mine, pina la palatul meu, pod de aur, atunci iti dau fata. El s-a dus acasa la el. Casa lui a facut-o palat, da podul 1-a facut noaptea. Si i-a dat fata. Fata nu vrea, da imparatul o sili sa faca acolo nunta. Dupa nunta, imparatul a plecat acasa. Da porcul ziua era pore, da noaptea, da pielea jos de raminea un Fat-Frumos. Si se due ei la palat si povesteste ea ca noaptea porcul se face frumos, ca Fat-Frumos.

!

— — —

— Am — —

— — —

!

Muma-sa

— El

a invatat-o:
faci

cind duarme, tu sa

focul in cuptor

si

sa-i arunci pielea-n foe,

s-o arzi.

Ea a crezut ca asa e bine, a ars cuptorul, a aruncat-o, da putoarea a umplut casa de miros. Cind s-a trezit din somn a zis: Ah nenorocito, ce-ai facut? Sa stii ca ai sa umbli dupa mine pina oi rupe ncua parechi de opinci de fier, atit ai sa nacajesti. El a plecat acasa, Ea a ramas care s-a prefacut in bordei, fara podul de aur si isi pierde urma

!

72

!

:

acolo si a asteptat ca doar o veni. facut ea opinci de fier si mergind in lur gis si-n curmezis, pina a rupt noua parechi de opinci si a ajuns la Sinta Vineri si a intrebat-o unde este omul ei ? E-n mijlocul padurii, intr-o gramada de buturoagi si s-a dus si 1-a gasit in buturoagi, ca acolo isi facusa casa. Mergind ea pe drum, nascuse copilul si cu el in brata s-a dus. Cind a vazut el, a zis Vezi, ti-am spus eu sa asculti? Si-au plecat acasa si au gasit iar palatele facute la loc si podul si iar au ramas sa traiasca fericiti.

A

DOVLETELE
Traia un mos si-o baba si n-aveau copii, dar tare mult ar fi dorit sa aibe copil, ca sa se bucure la batrinete. Si au hotarit sa piece, sa cate ceva si ce vor gasi sa fie narocul lor, sa-1 aduca acasa. Baba a gasit o saminta de dovlete; s-au intors zicind: Mosule, aide acasa, ia-ti toiagul ca am gasit saminta de dovle'e si oi s-o punem in pamint. Si unde sa-1 puna, sa-1 puna in coltul casii. L-au udat si a crescut un vrej mare si a facut un singur dovlete mare. Mosu 51 vede ?i-i da cu piciorul, intrebind-o pe baba sa-1 rupa, sa-1 coaca. Intr-o zi, cind i-a dat mosul cu piciorul, i-a raspuns cu grai omen esc: Nu-mi da, mosule, cu piciorul, ia-ma-n casa ca sa-ti flu fecior. Azi asa, mine asa, pina mosu ii spune babii. Babo, ia vezi ce e cu dovletele asta ca-mi vorbeste in grai omenesc. S-a dus baba, 1-a vazut ca vorbeste, 1-a luat si 1-a dus in casa. I-a pus in coltul casii asternut de astrucat dovletele. Intr-o noapte, se trezeste mosul si vede un dovlete de toata frumusetea. A trezit-o si pe baba si l-au vazut, dar n-au zis nimica A doua zi de dimineata dovletele ii zice babei: Muma, eu vreau sa ma-nsor cu fata tarului nostru. Babii i-a fost rusine, cum o sa-i spuie ea ca vrea sa-nsoare un dovlete cu fata tarului? Dar dovleacul nu a lasat-o-n pace, n-avea pace pina nu i-o cata mireasa S-a dus la imparat si i-a spus: venit in petit, sa-mi dai fata dupa dovletele meu; i-a povestit cum s-a nascut dovletele. farul, stiind ca asta nu sa poate, a zis: Bine, babo, uite, dau fata, daca intr-o zi si o noapte sa-mi construiasca o susea, pe de o parte si alta numai cu pomi de aur si argint de toate felurile, cu poame, unii sa-nflureasca, altii sa imboboceasca, unii sa aiba poamele coapte,
si ei

un

— —

!

— Am —

sa aiba poamele legate. Baba, cind a auzit, sa-i vie rau, a plecat si s-a dus la dovlete, dar dovletele a intrebat-o: Ei, muma, ce ti-a zis tarul? Lasa, muica, n-ar trebui sa mai stii, si i-a spus ce i-a cerut tarul. Atunci dovletele a zis: Culca-te, muma, ca noaptea multe sa pot intimpla, noaptea inteleapta mai este. Cind baba s-a trezit dimineata, a ramas muta de uimire, vazind ca tot ce ceruse tarul erau indeplinite.
altii

— — —

73

Dovletele a rugat-o din nou sa se duca la tar si sa-i ceara fata, farul i-a cerut sa-i faca un castel din clestar si sa fie mai stralucitor decit al imparatului cutare. S-a-ntors ea la dovleac si i-a spus ca nu-i da fata daca nu-i face palatul de clestar. Dovletele a raspuns la fel si dimineata a vazut palatul de clestar

cind s-a

trezit.

spune ca nu-i da fiica deck pietre scumpe cu roate de aur, trasa de cai neintilniti pe lume, cu potcoave de aur, cu hamuri de diamante. venit acasa baba si-i spusa ce i-a mai cerut tarul si a treia zi s-a dus cu caleasca de aur la fiica tarului si s-a facut nunta, dar el era tot dovleac, da fiica tarului tot suparata si plingea. Da imparateasa ii spunea: Lasa, mama, nu plingea ca poate n-o fi dovlete, daca a putut sa faca atitea minuni. Si or facut-o mireasa, au urcat-o in caleasca, iar dovletele; tafalog, taf alog pe linga caleasca de aur, pina au ajuns la castel. Si-a luat mireasa ramas bun de la rude, iar sara pe intuneric in odaia de nunta a intrat un FatFrumos cu parul de aur ! Da ea a zis ca e maritata cu dovletele. Atunci el i-a povestit ca el este dovletele si ca este blestemat de o vrajitoare si va trebui sa-si duca povara. Increzindu-se craita, el a adus cojile de dovlete si asa sa-ntimpla in fiecare noapte. Ziua, dovlete, noaptea, Fat-Frumos !. Dupa o stamina vine muma ei s-o vada; a-ntxebat-o cum o duce? Ea mukamita, a raspuns ca el nu este un dovlete, este un Fat-Frumos. Ziua e dovlete, da noaptea, Fat-Frumos. Muma-sa a sfatuit-o sa se scoale de noapte, sa incalzeasca tastul si sa bage covetile de la dovlete in tast si sa le arda. $i a doua zi cind omul ei durmea si a copt covetile. Cind a mirosit el cojile, s-a
Iar a trimis-o la tar, iar a refuzat-o tarul si-i
si

daca-i face o caleasca din aur

A

trezit si i-a

grait:

ce-ai facut, te-ai pierdut pe tine si pe mine; eu eram blastamat noua zile de la cununie dovlete, dupa aceea ramineam pe vecie FatFrumos. I-a pus la burta un cere si a incins-o, ca Dumnezau a blastamat-o sa nu poata naste pina nu o pune el mina pe cere.
sa stau

— Vai,

Da

printesa era grea

si

n-a putut naste

si

a plecat sa-1 cate

si s-a intilnit

cu o baba in padure.
ai plecat, maica? Sa-1 cat pe barbatul meu, a zis ea. Baba era Sinta Vinerea si i-a zis:

— —

Unde

Maica, eu nu stiu, dar am sa-ti dau un dar si am sa te trimit la Sinta Simbata. I-a dat darul o clota cu sase pui de aur si i-a aratat drumul. A mers cit a mers, au trecut patru-cinci ani, da ea fara sa nasca copilul si a ajuns la o baba care torcea din furca, tort din lina de aur, cu fus si furca de aur. I-a dat binete si i-a spus ca vine de la Sinta Vinerea, care o roaga sa-i spuna daca nu stie ceva despre omul ei. Baba i-a spus ca nu stie, da i-a dat si ea un dar, ca poate Sinta Duminica il va gasi si i-a dat in dar furca cu fusul, ca s-o recunoasca omul ei. A trimis-o la Sinta Duminica, care lucra la o risnita si macina ceva boabe de aur. A intrebat-o si ea i-a spus ca el este in vale intr-un sat, casatorit acolo cu o prinjesa si a invatat-o sa se duca la fintina, la care printesa ia in fiecare zi apa, sara. Da ea pune lucrurile ca sa se vada si sa nu i le vindS dupa spusele Sintei Duminici. Doar sa ceara noaptea sa doarma linga barbatul printesei. Si s-a dus la fintina si a facut asa, s-a dus apoi la omul ei si a adurmit si nu a trecut cu mina peste ea. A doua noapte la fel, n-a putut sa nasca, pentruca in fiecare sara muierea lui il adurmea. In a treia sara n-a mai venit la fintina printesa, ci o slujnica, de a cerut morisca, ultimul dar ce-1 mai avea, ea i 1-a dat,

74

dar printului sa nu-i mai dea mincare acasa si a adurmit fiecare, asa ca el n-a mai adurmit si a inceput sa-1 strige pe nume si sa-1 mingiie, iar el s-a trezit si a trecut mina peste muierea lui adevarata si cordonul a plesnit si copilul s-a nascut. Atunci printul si-a dat sama cine este. Dimineata s-a dus la a doua lui muiere si i-a spus cum s-a chinuit noua ai de zile, pentru a naste, iar printesa a doua riind buna la inima, a intales si nu s-a suparat si 1-a lasat sa piece cu daruri multe in tara lui.

DINU FAT-FRUMOS
A
fost odata

niti si asteptau

un mos si o baba, Dumnezeu sa le ia

incovoiati de ani, fara copii. Stateau
sufletul.

mih-

Intr-o dimineata s-au vorbit sa piece in lume. Unul la apus, altul spre prima vietate ce le va iesi in cale, aceea sa le fie copil. Mosul o-apuca pe deal, iar baba spre vale. Mosul nu a gasit nimic, iar baba a gasit un pui micut de sarpe. L-a pus pe o frunza de caftalan si a strigat mosul de pe deal si s-a dus cu puiul acasa sa-1 creasca, ca sa le fie copil si ajutor
rasarit si
la batrinete.

Mai intii l-a pus in lingura cu lapte. Dupa ce a crescut l-a pus in strachina, din strachina-n oala si din oala in ciubar. crescut puiul de sarpe mare si din ciubar l-a pus in stran, iar din stran intr-un ardov mare cit o odaie. Chiar atunci sarpele ajunsese de douazeci de ani, tocmai bun de insurat. §arpele scoase capul pe vana ardovului si-i zise lui muma-sa: Mama, mi-a venit vremea de insurat, ma apuca fiorii si simt cum tot mii perpelesc ! Ia-ti toiagul si du-te impetit la fiica-mparatului. Vai de mine, muica, cum o sa cutez eu sa cer pe fiica imparatului sa se marite dupa fiul meu, care nu e om ca toti oamenii, ci e ala mare spurcata,

A

— —

un sarpe mare ctt bivolul. — Muma, nu e nimic, tu numai du-te un sarpe.
e

si-i

spune imparatului ca eu sint

Isi lua baba toiagul si desaga si hai pe cale pe drumul al mare la paiatele imparatului impetit. Tremura inima-n ea de frica si de rusine. La urma urmei, ce-o fi o fi, isi zise ea si se duse. O luasa inainte cu curaj. Cind ajunse la usa-mparatului, ii povesti din fir in par cum l-a gasit pe sarpe si cum l-a crescut. Iar acuma n-are ce se face, o vrea mireasa tocmai pe fiica-mparatului, zor nevoie Imparatul, cum auzi, nu se supara cu nimic, dar ii ceru:
!

Sa te duci, babo, la fiu-tu si sa-i spui ca o dau pe fata mea s<*-i fie mireasa, dar sa-mi faca de la mine pin' la el drum de aur sa merg cu caruta de argint pe el.
Sa-ntoarsa baba multamita si-i spusa sarpelui ce-i pofteste sufletul impadaca vrea sa-i dea fata. Dar ce-mparatul poruncea, sarpele-ntr-o noapte fursea. Iar o mina pe baba la imparatie sa-i dea fata si sa vada drumurile poleite cu aur. Imparatul insa nu vrea sa-i dea fata si-i cere sa-i mai faca o minune si mai mare si anume
ratului

75

la scursorile apelor. se-ncolaci. In zadar piinse fata. nu-i venea sa creada ochilor despre cele ce-i vedea. Si-1 ruga pe vint s-o ia pe-o aripa si o lua vintul sa colinde pamintul in lungis si-n curmezis sa-1 cate pe Fat-Frumos. suparat ii zise: Cata afurisita. de trei ori se invirtea si mai mindru raminea. se invirti si ramase luminos si frumos ca un adevarat Fat-Frumos. nici calare. nici pe jos Mireasa il privea ca pe un soare. isi blestema zilele si suferea. parca soarele rasarea. pe unde-ai umblat n-ai fi oare-aflat. pofteste si la urda de curca si la lapte de cue. camasa o lepada. ! Si-asa se-ntimpia in fiecare seara. Mersera si ei ca toata lumea de se cununara la manastire. Fat-Frumos cind se vazu ramas fara camase. Noua ani si jumatate copilul sa nu-1 nasti Sa te chinui. cobori pe o seara de aur din cer si-i dete: o clota de aur cu cinci puisori toti de aur. Punea unul. Noua ani si jumatate ramase in tara zinelor si a florilor. Pe dinauntru poleit. numai coarnele-ti lipsesc De ce m-ai nenorocit pe ast pamint blestemat? N-am stiut ce fac. ginerele eel frumos intra in camasa de sarpe si iar se prefacea in ala mare care se-ncolacea peste ardov si ziua se baga inuntru de parca ar fi intrat in fundul pamintului. noua ani de ! ! ! 76 . pamint lumina si ei ii vorbea. $i aci o lasa vintul si se-ntoarse si el la casa lui. iar din ardov afar' iesea. de trei ori se-ncolacea.un palat mai mindni baba si mai inaltca al lui. — — — ! ! Singele asta spurcat sa nu se ia. iar fata se bucura. la-mparateasa zinelor. Cum cintau cocosii. cu cirtojul in ardov. iesi sarpele afara. spunindu-i ca in palat sta barbatul ei. Cind o ispravi si pe asta. dinafara zugravit. sa ia camasa barbatului si s-o arda-n foe.. Iar se-ntoarse la sarpe si-i spuse cum Noaptea sarpele iesi din butoi. incepea de plingea cu lacrimi de singe doar 1-o-ndura pe Dumnezeu sa n-o mai patimeasca. in jur numai cu flori si trandafiri. Iara seara cind venea. de ea se-ndura. ca soarele stralucea. Dar nevasta lui de dor si de greu nu se mai putea fine. §i ea mi-1 ruga. La noua ani si jumatate. Cind se lasa noaptea. ca hotarirea imparatului era luata. Trecea anu. esti o dracoaica impodobita. punea doua cercuri. burta ii crestea. punea frate pin' la noua. facu focu-n vatra si o napadira gindurile. Peste noua zile si jumatate vintul se opri la o poarta minunata de palat. la vint se ducea. de greu nici ca se mai putea Biata de ea intreba pe soare. ca asa e muierea nemernica". pina ce intr-o zi dis-de-dimineata se scula fiica-mparatului cu noaptea-n cap. pe cai mi-apuca. cercul mi-1 punea si nu ispravea. vinte fratioare. si blestemul sa se implineasca Pleca Fat-Frumos la capul pamintului. o virtelnita de aur si cu o motca din fire de aur. O mireasa frumoasa ca o zina. se dete peste cap. sta tarasenia. chema toti serpii pamintului si ridica palatul mai lucitor decit soarele si decit luna. Si de-aci-mi pleca. n-are de lucru. pe al meu barbat. raze indrepta. pina ce eu nu ma voi intoarce dupa zile la tine. care-n lume n-a mai fost. soarele de-o-auzea. iar omenirea se minuna de ce vedea. se marita cu o ala. imparatul n-avu ce sa mai faca si-i dete fata. care m-a lasat? Sarmana nevasta cum auzea. burta sa-ti creasca. de trei ori se suci. din gura-i zicea: vinte eel mai mare. iarta-ma 1-a rugat nevasta-sa. Dumnezeu de sus o vedea. El insa ii dS un pumn virtos peste nas si peste camasa lui arsa picara trei picaturi de singe.

Cind s-a dus cu ea Da girlita ii spune sa ma iei acasa la tine acasa. Fie-ti mila si de mine. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. iribite. Dornnul de sus ii vedea si Daca vintul imi venea. Imparateasa zinelor dis-de-dimineata dete o raita pe la poarta in plimbare. Fiul eel fScut cu tine ! Abia atunci-ntelegea. ei copilul si-1 lua. la coadele marilor si la cimpul florilor. frumoaso ? Nimica. Dine. Si era asa frumos cum in lume n-a mai fost. iesi iar la poarta cu virtelnita adunind firele de aur. Costandine. luat-o acasa. atitia iti dau. dar n-o cunostea A doua zi. numai sa mi-1 arati si mie sa-1 vad pe imparatul Fat-Frumos iesea afara. de — ! A — 77 . Andrei. Zina lua virtelnita si asa se invoira indata. Cind vezi ca cucai. Pe zine le parasea si copilul si-1 crestea. mistreti. iar copilul se nastea. Noaptea veni imparatul si se culca cu dosu la ea. iar closca cu puii pigulea pe linga ea. Sa nasca puiul din mine. durerile facerii o apucara si din gura asa-i zicea: Dine. Nu-ti cer nimica Ia-o. iar ea de greu nu mai putea. ia-o daca-ti place. pe el mi se bucura arpie s-aseza si prin nori ca imi zbura. pe nevasta-sa o vedea. Atunci zina o intreba: Cit sa-ti dau pe closca cu puii de aur.Se aseza la poarta si incepu sa invirta la virtelnita adunind motca din de aur. mina peste ea-ntindea. blestemul s-adeverea. i se lasa la pui si de dragul lor nu mai putea. Imparateasa zinelor o vede. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: Pune-ma la fereastra. vinat. sa dai cit poti cu pumnu-n aaasa. ! ANDREI Andrei. Intinde Andrei pusca s-o impuste. Sa nasca fiul din mine. Intinde mina peste mine. numai sa mi-1 dai pe imparat sa stau de vorba cu el o noapte. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mmcare Sa vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. cercurile imi plesnea. Fiul facut cu tine Barbatu-su insa tacea si nimic nu-i raspundea. nu ma impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie ferice de tine cit oi fi tu viu pe lume. baiat sarac. ma Dine Costandine. se mira si-i zice: Frumoasa virtelnita Citi bani imi ceri. o sa te gaseasca mare noroc. Cind vazu closca cu pui. Merge Andrei intr-o zi si gaseste o pasare pe creanga. Atunci ea din nou il ruga: fire — — — — ! ! ! ! — ! Ai. o gugustiuca. Intinde mina-ncet la mine. ea se roaga: Stai. aripa o intindea. golumbi.

iar pe scari. a cusut dupa voia Andrei nu — ! — — ! muzica militara. dar Ia spatele lor el. eu din capu meu iti dau 2000 de taleri de aur. oceane. i-a dat in ei. sa vada ce e acolo. mari. Andrei a luat banii si s-a dus la coliba si i-a dat Alariei. ia chilimul asta si du-te-n piata. Ea a cusut citeva luni de zile. fiinca primesti plata de la imparat. Ce. turme de oi. caii imparatului. si cind ea a cucait. Aici sint multe slugi. te aranesc. Andrei ? leria. cerul cu stelele. cava- Ea a inceput sa coasa. imparatul cu imparateasa. cadafeaua a scumpa — xMai ia niste bani pe o luna inainte Se duce Andrei la piata si-i la si arniciu la fel la tirguit si ! de la imparat si du-te imparat mai cere bani pe o luna inainte arniciul si se duce cumpara cadafea. ca ea alta nu s-a mai vazut pe pamint. tu sa zici. dar fara sa stie ce face Maria. luna cu soarele. O sa-1 intrebe iar pe Andrei: Ce costa. Nima nu-1 intreaba ce costa. Mai incolo livezi. Lumea s-a oprit si nu s-a mai bagat in piata si s-a impins om pe om. Da Andrei se uita. miine e plata. ce mime putea sa le faca pe astea ? Maria. sa te duci sa faci o coliba cit de proasta.! riat si s-a acolo. statu si se gindi: Ce mina. muierea lui Andrei — — Mi-a — — — — ! 78 . giste. Sa bati doi pari in pamint si sa-1 pui cu fata unde tuna lumea-n tirg. eu nu sint pasare. Maria umpluse somotul de cusaturi pe a. cu poduri. pestii de mare. tu esti cu chilimul? Cine 1-a cusut? Maria mea de la coliba Cind se uita mai bine sa vada ce e cusut de e toata lumea cu gurile cascate? $i ce credeti ca era? Era palatul imparatului. bucate. Dar imparatul nu stia nimic. tu. gradina cu mere. Cind a firsit de n-a mai avut ce sa mai coasa. a facut o coliba. si sa vezi ce bine o sa fie de tine Auzi. curci. Acolo vii la coliba ta. te spal. Da i-a spus Maria lui Andrei: daca te-ntreaba cit costa. i-a spus: Andrei.in laturi. tarini. asa ca la casa noastra. Mario. s-a dus deasupra de sat. a A pus-o — ! i-a Da el tot I-a ascultat pe imparat si adus vinat. eu nu cer nimic Asa a si facut. piraie. Atita lume s-a oprit ca nima n-a mai intrat in piata. omul meu. lucratori spus muierea care-1 vrea el sa-1 pretuiasca si cit imi da atit iau. vaci grase. Andrei. aghiotantul. mirata de frumusetea chilimului.dafea. Vine aghiotantul imparatului prin piata. te cirpesc. sa-mi dai cit vrei. herghelii de cai. Lumea se uita. il lua aghiotantul pe 2000 de taleri. mai Andrei. pere. s-a amestecat. du-te-n piata ia-mi doi metri de cadafea. Aghiotantul sta uluit si-1 priveste ce n-a mai vazut zice: Andrei. Toate orasele si padurile cusute pe chihmul ala. gutui. Aghiotantul se duce cu chilimul la imparat si la imparateasa. ri — Bine. artileria. Mario. El asa a facut. muiere pe muiere. ca sa cos si eu ziua sa luat-o pe Maria. noi aici n-o sa putem trai la imparatul. Mai in vale vede curtea. Pe de laturi scrie armata imparatului: infanteria. Cum putusi sa ma capeti sa dai de mine? Sa m-asculti. arnici 5 —6 motche. paduri. Insa el doar dormea la nevasta lui in padure la coliba Mai Andrei. mina la coliba. eu sint fata de imparat. El a ascultat. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speprefacut in femeie frumoasa. si-a dus-o la coliba lui ! ! — nu ma plictisesc. pe semanaturi si mai departe un munte cu orase. Se baga si-1 vede pe Andrei sluga lui. Cum vede imparatul frumusetea asta. El ca mai mare vrea sa vada de ce e lumea gramada.

Mai aghiotantule. Ce e. stana de piatra. tu cum oi sti sa-1 omori pe Andrei. dar si altul inauntru. — — — Aghiotantul ce sa faca? Altfel il spinzura pe el? N-are incotro. tronc. ai sa cazi si ai sa mori Si tot asa el a slabit si e gata sa moara. si om mare esti. Ce e. tronc si a pasit peste prag cu piciorul. trecut doua stamini si nu maninca nimic. ce nu e. Cind oi vedc-o ai sa mori Cind te gindesti ca e muierea la o sluga prapadita. El sta inlemnit. Dar el. Zau da-mi Aduce vinul negustorul. Eu imparat sa n-o iau cind mi se poate? In zece zile sa-1 omori pe Andrei. Au mai trecut zile si-1 cheama pe aghiotant. Sta bolnav. — Ce. unul inauntru si altul afara. sta — Vino. Cind acolo a troncanit la usa: tronc. imparate. nu a mai stiut sa traga picioarele. sa spun. Se napirleste cmul. nici chilim n-am poruncit. Dar de sila n-a mai putut si a iesit pe drum. nu stie Da Vine si aghiotantul dupa dar nu-1 intilneste. intreaba aghiotantul. nici sa vorbeasca. cum a pasit si nici inainte. asta-ti cer. nu-i ! A Ond mai e foame. tu ofitir. tinar esti. beat. Si i-a dat banii. cumpar ! altul si ! ! — Imparate. — Fugi mai. imparat si iar 1-a slujit. Dar cum ea era asa de frumoasa. ea sa — Imparate. bea. a ramas intepenit. nici inapoi. ai sa mori. ?i face ea alt chilim. sa bei o cafea ! imparatul mai cu autoritate. Au slabit rau maria-ta. s-o iau eu de muiere. — la sa ma due s-o vad. S-a intors si s-a culcat in pat. 79 . mai aghiotantule. aghiotant. ca doar n-o asa cum zici si fi ! §i s-a dus s-o el vada si imparatul. Au trecut opt. ai slabeste. Asa frumusete nu e pe pamint. tristete. cu un picior afara si cu ochii belip. — Fugi — Da-mi vinul si ai sa vezi. dumneata daca ai s-o vezi. intra Ea 1-a ! Dar el e impietrit. Da-mi mie un pahar de vin ca-ti spun eu ce ai te vindec de de-aci. ca tu nu — Ce griji ai tu cind esti bogat. la Chilimul ce 1-am vindut 1-a cusut Maria si am fost cind am vazut-o cit e de frumoasa. vine a de zece si el sa gindeste cum si de ce sa-1 omoare pe Andrei. muiere pe care n-o au imparatii Cind ai vedea. Dar aghiotantul face socoteala ca se duce si comanda altul de 2000 taleri si-i ramine si cu cistig. incolo. a uitat de toate. si comanda chilimul. — Plata ai. ai direptate. ce stai trist ? stii ce griji am eu.! Da-mi-1 mie eu iti dau 4000 de taleri pe el. Il intreaba imparatul ce are. nu se misca ! mingiiat ca doar o intra. un betiv cu toale rupte pe el. di ce nu esti vesel ca mine? Na de bea. A intrat in cafenea si pune capul intre palmi si se gindeste ce sa faca? Da. n-am mai stiut pe ce lume sint si pe toate le-am uitat. este ceva. da cu pumnu in masa. bagat ea de seama ca el si-a pierciut mintile si abia atunci a bagat piciorul din launtru si 1-a tras afara si nu i-a mai s-a dus la spus de ce-a venit ca uitase la ce-a venit Se-ntoarse indarat. Insa de atunci nu mai maninca. ! — Hei. Se uita la aghiotant cum sede trist si zice: Bine ma. el a tras piciorul afara si s-a intors indarat. 6 —7 zile. Insa ea 1-a cunoscut cine era: — — Hai.

Atunci imparatul sa-i spuna lui Andrei: mi-ai dat grije ai. ia sa-mi spui dirept ce El s-a gindit si i-a spus tot cum e treaba. casa se intoarce de-a-ndoaselea si mai are un geam de idcla mare. el se-ndoviga. Zice ea: — Du-te la fierari la pgani sa faci trei bite: de fier. a facut bitele trei si a incalecat calul si ia bitele si pleaca. de arama vii spele si sa se stearga si sa gindeasca la ea. daca o pi dirept inainte ai sa te insori. acuma ce sa faca? Ce-ar face oricine s-ar afla in locul lui Andrei? De. Hei. cind si el poate sa-1 omoare ca nima nu-1 trage la socoteala. imparatul imi cere si sa-i aduc mitul de peste noua mari si noua pari. te-o vedea. Marie. Bepvu ii spuse: Ce-ti porunceste el. da de aid incolo. ojel si altul de arama. ai un bit de fier. pierde calul Dar ce sa si fara cal ce naiba mai face? S-o ia drept. Du-te de-i spune sa-1 cheme pe Andrei imparatul. ai sa-l dobori si ai sa-1 duci la imparat sa-1 vada. al de arama. ca sara e capul plin de ginduri. ca daca nu. A incalecat si sa dusa Da i-a mai dat si un peschi sa-1 aiba la nevoie: de o sa-si piarda capul sa se mai limpede. ca doar nu-1 pune nima cu sila sa se insoare. sa-1 iei ! ! 80 . Asa ramine cu capul si calul si tot e mai bine. sa nu zmintesti drumul. Pe top i-a mincat. Se duce aghiotantul si-i spune ca nu-1 omoara. munp si ajunge la o rascruce. peste noua mari lemn inalt. picioarele ca birnele. ai drumuit bine. — — Du-te. iar diminea^ sa si de o{el. Il ruga sa cine dar nu mai cina. da paretele de sticla. ca este un mirtan intr-un un mirtan care vede tot ce e pe pamint. jumatate intr-o parte. intoarce-te cu selile la mine ». daca apuci la stinga ai sa pierzi calul. n-a plecat sa se insoare faca? S-a gindit ca e mai bine drept. pierde capul si fara cap nu se poate. $i nima nu-1 vede. unde s-o apuce? Sta el si se gindeste: s-o ia la direapta.: ! un pahar de vin. pe-al de otel si daca si el s-o fringe sa-1 iei pe-al de arama ca el nu se fringe. imparatul il cheama Andrei. Ce e cu tine ? — — — Hei. Cu bitu asta. El a belit ochii la ea are sa sara — Mirtanul cum Dica se fringe al de fier. casa buna. du-te si omoara-mi mirtanul peste noua mari si noua jari. Si-a luat-o drept inainte. Pe drum. deasupra de usa scrie: « Casa. S-a culcat si se scoala dimineata. i-a omorit si pe Andrei o sa-1 manince. ia bitele si se duce. Incaleca calul. Intre drumuri o piatra bagata-n pamint si-n piatra scrie in trii locuri. o fi S-a dus drum indelungat pina a ajuns la o casa. ce-ai patit? — Hei. dealuri. Cind priveste-n geam vede o muiere cu dinti lungi ascutiri de zmeoaica lungi. — Culca-te e fara fioare. cu ele la mine. trii scrisori asa: « drumasule. — Omoara-1 dumneata si si luna de a facut munti de oase pe Andrei: da-i ordin sa-ti aduca mirtanul care a mincat cimpii de capete de oameni. te due la spinzuratoare. 1-am baut. nasul de un pas. pe cimpii. — Vezi. pina aid. Andrei s-a sculat. Andrei. ce o fi. si noua fari. Omul cum citeste. daca apuci la dreapta. miinile cit prajinile. ochii cit roata carului. altul la stinga. Tu te aperi cu bitul de fier. jumatate in alta si drumul trece prin usa casii. Daca o ia la stinga. Sa ispitesti din lume pe unde e drumul spre mirtan. Un drum la dreapta. da altul dreptinainte. Andrei s-a intors trist seara acasa la coliba. pusa peste drum. ai sa pierzi capul. Da casa are o usa.

a tunat in albie si s-a spalat bine. Bine ca nu te mincai. nu te teme. 1-a batut cu bitul de fier. $i sa treci peste mare. s-a frint apoi cu eel de otel si i s-a rupt apoi cu eel de arama si 1-a darimat. Maria i-a mai spus: sa te duci la imparat si sa-i spui: — Nu te A niS- tors ea toata 81 . de unde ai tu peschirul? Peschirul e de la mine. Atunci si-a adus aminte de peschir si s-a sters cu peschirul. Si vine imbracat in toale mindre de aur. — Ce. muica. neparticitule. Dezbraca-te ! §i s-a dezbracat. muica ! Stai. sa-i spui sa — ! dejde supara. ca sara e plina'de ginduri. mea. Ce sa faca? Il cheama pe Si are sa iese din mare muma ! ! aghiotant. Sa-i spui de unde vii si unde mergi. Acolo ea o sa manince si iar la intoarcere o s5 se umfle si o sa te aduca pe unde-ai plecat. crechetusa De trei ori. 1-a bagat intr-o soba. Si sa te intorci cu ele la mine. — Da-mi un vin si-ti spun ca imparatul trebuie sa-1 omoare. A lasat calul. la tatal dezbrace toalele ce i le-am dat eu pe toamna de pomana. Andrei se intristeaza si se duce la Maria. a luat bitele si cum 1-a vazut pe mirtan. L-a luat si indarat pe broasca peste mare la imparatul cu mirtanul viu A venit cu mitu si i 1-a dat imparatului. La mare sa lasi calul in padure marginea Dunarii cu oala-n mina de lapte. Ea este o broasca mica. sa iei calul cu tine. Mai bine omoara-1 dumneata. Se scalda el. — Muica. de cind te a§tept ca n-am mincat nimic de trei da-te jos de pe cal. iar stai trist? — Iar a dat ceva peste mine. baiete De unde-1 ai? De la Maria fiica mea? Eu cunosc peschirul. Ce e. si dau de aici sa dobori in — o oala cu lapte. Ea are sa se umfle cit plastru de fin §i are sa te treaca marea. — Andrei. cu tine? Si-i spune despre tatal imparatului din cealalta lume. Sa strigi de trei ori ! Cusa. legat calul si ea 1-a luat inuntru. de imbraca-te Se imbraca se iau la vorba. Andrei. meu. — -i-fel te si Ce fac. nu mai scapi viu. El a povestit cum a fost. Ce cati aici? El s-a plins de porunca imparatului.! ! !: Hei. dar acolo mai erau capete de cai si de oameni. S-a speriat. nu al aghiotantului. Imparatului nu i-a fost de mit ci de Maria. dar prefacuta in muiere minora si vine zile: — — A — cu tot Iti si toate mindre de el. Se da jos. a tunat dorul in mine si nu mai pot dupa ea. El s-a dus cu oala si a facut cum i-a spus. iar dimineata e pima de noaptea si a facut un ghem. sterge-te. ca e omul dumitale Il cheama imparatul pe Andrei: iar si-i — — pina acuma. Mai balete. Sa iei oala de lapte pina sa vie ea sa aiba ce minca Cind iesi dincolo la mal se face mica. sa dai cu ea in oala. Imparatul iar il cheama pe aghiotant: Cum oi putea pina miine sa-1 omori pe Andrei. ca e servitorul lui. ! — Na. Se duce^el in cafenea si acolo iar betivu se leagana cade peste mese. eu te indirept la mirtan. Omoara-1 ca omor eu pe tine. Iar mi-a poruncit sa-1 omor pe Andrei. Se duce spune de ce nu poate sa-1 omoare. Daca nu te duci. Tuna in albie si scalda-te sa te am de cina. iti poruncesc sa te duci pe lumea ailanta.

abia acuma am ajuns grija iar. A mers pina s-a pomenit prin pustietap. dar sub lemn o mogildeata neagra. de voi. citov. S-a culcat si miine s-a A nu stiu ce? / Intreaba si ispiteste ca de-aici incolo vine lucrul greu.! ! : Imparate. otira. la car il vede si pe tatal imparatului la jug. $i-l da si-1 injuga si da-i cu bicele pe aghiotant rele al — — mare zmintesc. Maria il cunoaste pe fata. culcata la pamint. fratilor Ce stati Uite asta mi-e tin cunoscut am ceva treaba cu el — om — ! ! Hei. adu pe-aia Cum Naum 82 . nu mai maninca si iar il cheama pe aghiotant. sa-i « colo. Ca eu n-am auzit de asta ca ai mei au fost zmei. fratele meu. Cind acolo. acolo un lemn rotat. adu pe-aia nu nici ! ? ? » la strimtoare mare. stiu — Du-te dar cu cine — Du-te-ncolo. Si-i bat cu biciurile dracii de scapara scintei din pielea lor. sa-1 gasesasca. nu ! luat calul si a plecat. Da-mi un de incredere ca sa vada ca am fost. Andrei. intr-un ogas mare. Insa imparatului nu-i e de toale de-1 — — — — ii e si-i de moartea lui Andrei Imparatul slabeste. Na. voi cine stie de unde le-ati luat? Intreaba-1 pe aghiotant ce-a patit de la draci. Nu stiu daca oi putea sa scap capul tau. Vede ca a mers ceva pe ea. Si-au plecat ei amindoi cu ghemul in mina 1-au aruncat pe cimpie si ghemul a mers de-a tafaloaga pina la groapa. iar ei se-ntorc cu toalele indarat dupa ata ghemului. Da de o poteca-ntr-o padure. care au judecat strimb pe pamint. Vin dracii si-1 dejuga pe aghiotant si-1 injuga pe imparat si se due cu carul. S-a furisat ghemul pe un drum mare. imparate. ca e mai cuminte dimineata sculat. nu stiu unde. adu pe-aia nu stiu ce ? Du-te-n colo. ce mi-ai poruncit ti-am fursit. sa ispiteasca. ajunge la o poienita. spune mai repede ce ai de spus ca-n urma e tartosi ne-o bate ca nu facem si noi planul si nu putem sa traim. Aghiotantul i-a aratat coastele frinte. in fata lui el zice in gluma Hei. Iar se duce in cafenea aghiotantul si sta trist. Imparatul pe cine sa-1 dea. Iar vine betivul spune: — si-ti spun ce-a poruncit? dea or din lui Andrei sa plece-n lume sa-ntrebe. Se pomenesc cu o caruta plina de piatra trasa de imparati. te-i decit seara. dar se vede ca e umblata. Iar te-ai intristat. — Du-te Da-mi un pahar cu vin sa-i si spune ! stiu — Ce e Andrei? — Mi-a dat mare — Ce? — Sa ma due du-te-n aduc: ce Cum Naum — Hei. pe du-te-ncolo nu stiu unde. Hei. dezbraca-te repede si da-mi toalele ca le cere fiu-tau si i le da. frati. n-o sa ma crezi ca am fost pe lumea cealalta. a ratacit. Imparate. Ma rog. va dau pe asta pe aghiotant pina va intoarceti. bas daca va grabiti. adu pe-aia nu stiu ce ? Cum Naum ? Andrei vine acasa trist. Aud ceva dudaind si pocnind. il da pe aghiotant. da i-a zis Maria: intilni intreaba: unde. Sa-1 omori pe Andrei ca nu se poate altfel. mindru. nu stiu unde. zi — Culca-te.

dai sa maninc. Cine mai vede? — De ani de bun ma nu-mi da mincare. nu ma vede — Bodeaproste ca ma saturai eu odata. — Las' ca nu vede Sezi de maninca.! muicaaa e se-ntoarse. — Nu cutez. Imparatul ma vede. Deloc sa-1 iei pe Andrei sa-1 duci acolo la Cum Naum. maica. Dar daca vrei incarcat de bunatati. Andrei aude. asa cum te-a invatat aratu. eu doar lucru. I-a-ntrebat daca stiu : « Du-te-ncolo » Uitati-va. El se mai intinde astalele si pune bunatatile. si fii ? tine. poate-ai vazut. iti astal iesi la la te ! ! te te zile il si fi si sa 1-as te tine. — Plec cu numai sa-mi due eu zburind sus in Lasa-ti calul striga: iesi afar' la si el si acolo se opresc: Aici nu e nimic Baga-te-n grabar si el: iesi la se sint. a uidit singur. stiu — — unde? Adu nu — Hei. Aratul s-a era intre niste grabari intr-o dus si el pe nispina in pustietate la Cum Naum — Astringe-te — ce maninca zice: mincare. Striga la ea are decit un ochi in cap. — Nu cutez sa ma dau sa Ma vede imparatul. — Cume Naume. — O sa ma omoare — Nu spun eu. Andrei. te arat. doar pe imparat il slujeste. sinteti toate? Cind colo vine si aratul. eu — — — — — om Chid acolo o baba culcata cu fata-n jos. pe-aia nu stiu ce? Cum Naum?» sint aici stapina. Da Cum vede. dar nu maninc. peste toate lighioanele si n-am auzit de aste nume. De-ar slujesc mai pazi. 83 . si te vint. incoa mine. De ce cind am strigat n-ai venit cu ceilanti ? N-am putut ca am dat de un om si m-am luat la taina cu el. ! si orice. Aratul s-a intors Striga — Cume Naume. sezi cu mine ca nu spune nima. maninci. Vrei sa tu stapinul meu — Vreau. S-a jeluit ca n-are bere §i mincare. Naum nu — Iata-ma. ce-as mai pleca Numai sa-mi dai mincare. da colo. S-a pomenit cu un — Maninca. da slujeste la imparatul cu toata snaga lui. Dar Cum Naum. mine. ai auzit « du-te-nsuflet de ! nu : ! — Si dupa cheama nu se vede nimic si-1 De-ar gasi alt stapin ar pleca. N-are casa. adunati-va mese. Cum n-are ? Nu-i da imparatul? Ce slujba are? Il striga imparatul asa: « Cum Naum. n-are toale. Se uita unul la altul: Ce e. cu tine de ma gasisi aicea pe mine? Hei si mie-mi pare bine ca te vad. mine masa. fuga sa faci mincare de risnita de morisca. El s-a mai linistit. — Ce cati aici? — Am venit dupa — Hei. copile. aicea — Pai nu vad. — pustie — — — Cume Naume. nu-i satura. Vezi pe mine nima fac Apoi a mincat. roage ca tine ce — Bine. Dar daca vrei sa-ntrebi o sa adun toate juavinele sa le-ntreb.

Eu il am pe Cum care face orase pe apa. a la loc. ne dam jos. Dupa ospat au vazut suflat peste si — Cume Naume. apa. avem vapoarele pline de bani. Cum Naum fuge la Andrei. unde ratacesc in lege alte neamuri. — L-as vinde dar nu pe bani. Eu o sa-i las. tot el. — Nu-mi dau nu — Unde este — Cheama-1 — Cume Naume. — Nu vrei vinzi. te las.!: ! A nici el lasat calul si 1-a luat Cum Naum in spinare. ma vinzi. fa orasul cu palate luminate. cind deschizi britva iese armata cu pistoale cit vezi cu ochii. Andrei de pe apa. a suflat peste el si — Vezi. acolo-n mare sa vede oras cu cafenele. Tu sa ml vinzi englejilor daca ma cer. plecam cu vapoarele? — Hai. — Cume Naume. Dar cum Naum era cu aici fii gazda. o britva si o pistalca. cafenelele ! Andrei Naum : — — Nu Cum : Cum sta pe schelS. uite-ma aici. nu te intrebai ce e cu cele trei lucruri? Cind intorci securita cu gura-n sus iese armata cita frunza si iarba. o sa zbor iar dupa Naum tine. priveste: Care e gazda aici? Noi tot am trecut pe sa-1 — — n-am vazut asemenea oras frumos. Are sa vie englejii cu — vapoarele. Asa au zburat pina la un loc. Pe alea ei n-o sa vrea sa le dea. Cum Naum a orasul a disparut. Andrei. oamenii flaminzi vreau sa ospateze cu aici si ? trei si pistalca. numai sa ceri trei lucruri de la ei o secerita mica. dar tu ma lasi pe mine. daca nu-ti dau. dar uneori dorm. Naum? Bine. Au sa-ti dea bani cu vapoarele. ca tu m-ai saturat pe mine. trei si intii englejii. Cume Naume. lautarii cinta si faci ce vrei tu pe pamint. — A raspuns Andrei. vi-1 ! el ? astia se astalele pe apa. dar tu sa nu mi vinzi pe bani. aici voi. Nimuzica armatei. le dati. Cum au adormit. negustorii. Tirrrr ce oras poate. $i ca pe apa merse inainte. I-au dat cele lucruri au plecat Iar facut orasul — Cume Naume. ! si pun astalele pe apa pline cu bunatati. Fac demincare si ne ospatam. era — Al cui e orasul? intreba marinarii. nu. Daca dau. Andrei a luat cele trei lucruri si a plecat si el. Andrei. noi zburam peste nu se mai vede. — — — — 84 . o britva o — Pe alea nu dau. dar pistalca « $i daca cineva face ajutarc cu securita ii bate pe toti. ca e vai de striga la loc. tari si peste mari. — Dar pe ce — Imi dati lucruri: o sacurita mica. dar tu sa strigi in tot ceasul Vin englejii cu vapoare sa vada orasul. Atunci tree peste o mare si-i spune Cum Naum lui Andrei La mijloc de mare. ei au sa vada cafenelele si lumea mindra si au sa zica: Ce e asta? Ca am trecut pe aici si nu era nimic ? Dar tu ai sa Englejii au sa te intrebe: — — $i noi am trecut pe dar nu era nimic.

prin tari si peste mari. Cind zise aceste cuvinte. dar ton se-ntoarsera cu fefele triste si capetele plecate. nu ma omori. vreau sa fiu si eu sluga la tine cum ai fost tu Dar la mine. cinta din pistelca. bau apa. care se insurase si era trist si posomorit fiindca imparateasa lui nu avea copii. trecura doua. duceam o viata mai frumoasa — — A A Cum — ! asa cu lacomie. vine muzica militara si-1 calca pe imparat. fara nadejdi si bucurii. Ce sa faca? Hai sa treaca printr-o pustie mare fara apa. chinuindu-se in zadar. Cit cresteau alti copii intr-un an. ajunsa la o margine de imparatie. argint? $i-a facut palate stralucitoare ca soarele. Au coborit pe o cimpie unde avea imparatul mosie. Cele trei ursitoare venira si ele ca dupa obicei si bine il incondeiara. Merse. asa ca in curind ii veni vremea de insurat. Andrei. iata ca imparateasa cea frumoasa-i ramine greoane si a§tepta sa nasca un prune de vita imparateasca. bintuita de vinturi. ce palate vrei aici? De aur. Dupa multe chinuri. I?i arunca din intimplare privirea pe ramura unui arbore din apropierea cumpemi fintinii. merse. Trimisa imparatul dupa descintatoare si vrajitoare. Doamne.mem nu i se poate impotrivi. ca de aveam minte sanatoasa. tele. sta oprindu-se Cum 85 . sleit de puteri. Merg cu tine. $i sta el de se topea din picioare de grije si necaz. trei saptamini. Andrei. trei luni si trei am de marea fericire ce dase peste capul imparatului. S-a dus vestea-n lung si-n lat cS a venit pe mo$ia lui si a ridicat palat mai mindru ca al lui. dar cu neputinta. prin sate si orase. Veni timpul sS nasca. nu se stie ! PICATA DIN CER A fost un imparat vestit peste lume. trecura noua si nu-1 putea face pe prune si gata. Trecu o zi. pe fiul imparatului. ii venira puterile la loc. Cind colo sus. Pina cind copilul tipa in pintecele mamei sa-i dea drumul. Numai zina din cer picata. S-au dat jos si 1-a intrebat: Andrei. Doamne. insa fata pe plac nicidecum nu gasea. dar nu la imparatul tau. dar nu putea sarmana. si Daca vazu el ce vazu. deschide britva aha armata. Trimisa slugi si ostire in cele patru cornuri de lume sa-i gaseasca fata frumoasa precum i-a facut vrerea maica-sa la nastere. el crestea intr-o zi. venit si a vazut ca e al lui Andrei. la o fintina sa-si potoleasca setea. nici din tata. venit imparatul cu voisca sa-1 bata sa-i ia palaN-a vrut sa se duca. sa vii sa-mi slujesti mie. nascu un copil frumos cu parul de aur si ochii stralucitori ca doi luceferi. Dar pe cind nu se mai astepta la nimic decit la moarte. luni si ani. Mama-sa-i facu vrerea sa vie pe lume grabnic si cind ii va veni vremea de casatorit sa se insoare cu o fata care sa nu fie: Nici din mama. Intreaga imparape se veseli trei zile. nisipuri si prin care misunau serpi si balauri. lua sabia traista cu merinde si o porni la intim- plare in lume. Dar Naum intoarce securita si iese armata.

O duse cu grije si o crescu intr-un elesteu anume facut de tata-su. ca sa ma tirasc nefericit toata viata. Baba aseza pe ramura in haine albe de mireasa pe fiica-sa. Se induiosa zina picata din cer si cobori pentru intiia oara pe pamint. o tiganca oachese si frumoasa. dar nu ca zina cea picata din cer. De aceea. cu alai si veselie. fata ce nu este nici di-o muma.fintinii straluceau o fata in haine de sarbatoare. cobori pe nisipul care ardea ca focul si se apleca sa scoata apa babei. nici cer picata. dar la ea ba. Asa si facu. Se mirau fefele imparatesti si nu le venea ochilor sa creada cele ce vedea. Un an merse la dus. cu gura toata ziulica pe bietul print sa taie mreana de aur si s-o friga pe carbuni ca altfel ii ard ficapli de pofta de mreana. Vrajitoarea o ademeni sa coboare de pe ramura ca sa-i dea babii apa ca e sarmana. incit la soare te puteai uita. Era o zina Ea il privi si ii zimbi. ca intreg copacul si apa de marepa ei. prin aceasta salbatica pustie. Chema o baba prinsa mreana din elesteu. vestindu-i marea bucurie si pornind cu nuntasii si mare alai spre acele pnuturi seci pirjolite de arsita soarelui si fara apa. Un soare scinteietor parca poposise sa se odihneasca o clipa pe ramura. Dar zina asa fusese blestemata ca numai din acest loc pustiu trebuie sa fie luata cu nuntasii mirelui. Isi da ea seama ca zina picata din cer n-a murit si ca-i poarta cine stie ce pocinoage. mai 86 . Dar oricit de bagatoare de seama au fost slujnicile. voinice. tartorele iadului trimise pe lume o vrajitoare. Isi imbrapsa el aleasa inimii si se intelesera ca trebuie sa se pregateasca de nunta. pe zina zinelor. Dar babii i se dadura porunci un solz sa nu scape pe piriu cind va spala-o ca unde-i va sta picioarele acolo-i va sta capul. iar dintre nuntasi abia jumatate tine te caut. numai cu un dinte-n gura. Dar ea de mila uita o clipa povejele. 'Tiganca la toate aste intimplari era numai ochi si urechi. Bine ca soarta p-a indreptat calea pe aceste meleaguri pustii ca altfel eram blestemata sa ma prefac in sarpe de nisip. o tiganca. Pleca el in graba la imparat. frumoasa. frumoasa. Cerul se-ntuneca si tocmai atunci sosira nuntasii cu mirele eel frumos. nici alta. Zina picata din cer ramase ca o faclie stralucind in acel copac singuratic lasat de Dumnezeu sa strajuiasca pustiul in bataia vinturilor salbatice. batrina. Imparatul si imparateasa mureau de dragul acestei mrene de aur si chema top imparapi si stilpii pamintului sa vie sa vada minunea dumnezeiasca. Ca sa-i puie piedici in calea casatoriei. Ce sa faca bietul prin|: de atita cicaleala? Nu avu alta scapare decit s-o taie si s-o friga pe carbuni. chinuita de caldura de jaratec a pustiului si sa-i fie mila sa-i scoata o galeata cu apa. o taie si o minca p'ganca fripta. un solzisor a picat la fund si nebagat in seama s-a dus purtat de ape pina ce valurile 1-au aruncat la un tarm in acea mare imparape. in galeata prinse o mreana cu solzi de aur si argint. calcind porunca zinei cerului ca numai dupa ce va veni mirele cu nuntasii sa puie piciorul pe pamintul trecator si inselator. dar intr-un vas lua apa pentru drum din fintina si cind colo. — — Pe tata. si altul la intors. Mirele nu lua seama ca-1 astepta o alta mireasa si porni de aci spre zarile imparatiei sale. Baba atunci o impinsa in fintina si o ineca. nici una. Eu sint aceea si aid te-astept de cind mi-a venit vremea de maritat nemiscata. apoi il intreba: Pe cine caup. cu vesminte numai de aur si argint. ! di-un — numai din ramasera in viaja.

pune-te neica pe drumuri istovitoare sa vada alta minune Eiau cu adevarat lucruri frumoase ca-n povesti. la singe si-i lua dintr-o lovitura capul. cum le-a lasat si pe celelalte fete si dupa aceea-i poate porunca sa arunce voalul de pe ochi ea a cerut sa se taie imparatului. Apoi a zarit-o in copac si dupa cum le era scris de ursita. i a refuzat ordinul capul pentru nesupunere. Dar vorba aceea. nemaiputindu-i rabda mojiciile. Cine nu stia sa povesteasca. nefiind vazut de nimeni. dar la mar si la palat. Zina si-a inceput povestea asa: A fost odata ca niciodata. Si la o luna le venea o data rindu. auzi de una ca asta imparatul. Baba puse ramureaua in sin si linga un izvor cu apa rece cu surcele si crengi isi f2cu o cobba sa n-o manince fiarele salbatice din padure. trimise o cersetoare jos pe pamint imbracata in zdrente. In fiecare seara. A fost un crai imparatesc vestit frumos ca soarele si cum i-a venit vremea de casatorit a scos calul din grajd si a pornit in lume. O zina din cer ascunsa sub poala unui nor vedea toatea acestea si pe cind prinrul era gata sa piara singur in pustiu cobori pe ramura unui arbore. iar printul ii vazu chipul maret in fintina. Dar cu cit mergea. Ce erau sa faca sarmanii. "Tiganca insa traia ca dracu pe dracila. Ramura de aur din mar o aseza cu luare-aminte la cap. pe o raza de lumina Maica Precista. La Lemnarul care ciopirtea la pomul de aur si-1 facea gramezi sa-i dea foe. Batrina o binecuvinta si plecara ele la claca sa despoaie porumbul imparatului de foi si chica. de mila ii dadu o ramurea din pomul de aur. abia tinindu-se intr-un toiag si se ruga de padurar sa-i dea o ramura sa-si faca umbra sub arsita de foe a soarelui. care mai de care mai frumoasa. Avea ea presimtiri rele si cauta din vreme sa ia masuri. fru- Toate fetele se-ntreceau care mai de care sa rosteasca povesti mai moase facindu-i pe plac imparatului si printului. Zina insa 1-a linistit zicindu-i sa aiba rabdare s-o lase si pe ea ca sa spuie o poveste. cu printed si tiganca. Numai din cer picata. Zina picata din cer ca sa nu-i fie vazuta fata aseza pe fata un voal alb. iar merele de aur sa le dea la porci ca sint vrajite si dupa cum i s-a aratat ei in vis marul este piaza rea pentru imparatie. cu atita se ostenea in zadar. stolos O'nd colo. Atunci imparatul suparat lua capul. povestea o fata. Nu mai avea astimpar. in lungis si-n curmezis sa-si caute aleasa inimii. Tocmai atunci. imparatul chema un calau imbracat in rosu minjit cu cu glas La claca veneau numai frumos si pricepute fete. nicidecum. nici de-un tata. una si una. spus basme si povesti. asa ca nimeni nu-si da seama ca este picata din cer. de ce-i era frica nu scapa. Si se puse pe capul printului si al imparatului sa taie marul. Gasira omul potrivit sa taie marul. Mai Desi la i urma s-a dat i-a venit rindul zinei picate din cer. ca de gura babelor si a muierii nici dracu nu te scapa. temindu-se sa nu i-o fure niscaiva raufacatori. dimineata linga cersetoare sta o fata frumoasa ca o zina din povesti. intr-un cu mere de aur si Cum ! soare se mai putea omul uita. 87 . se in^elesera sa vie cu mare alai s-o ia pe cea zina: Nici de-o mama. ca de n-ar fi nu s-ar povesti.revarsat dc zori din solzul de aur crescu un mar alaturi un palai stralucitor de clestar. Cind colo.

Intr-o sara. a zis imparatul. Ajunse la un cuptor de pine. De aci incolo povesti pe rind si cu tile intimplarile petrecute. iar nunta se facu din nebagarc de seama cu fata tigancii. fara nici o zminteala. Fata mare. Mersera ei cit mersera impreuna si intr-adins mosul se departa si-o lasa in voia soartei. Fata a sumes minecile si a curatat cuptorul de gunoaie si cenusa. Ba s-o duca. zise fmtina. curata-ma si pe mine de bube. ba sa ramiie cu fata. Femeia asta avea si ea la rindul ei o fata ! Asa se pomeni mosul pe vatra la Fata mosului era vrednica. Se framinta zadarnic sarmanul ca de muierea tinara nu se putea dezlipi. Ajunse la o rascruce de drumuri. Capul sa-1 taiem celei ce ne-a inselat prin mestesugite siretlicuri. Ce sa faca bietul om. abia se tiraste o catelusa. pune ea miinile-n solduri si-i zice mosului: Mosule. cocosul. Merse cit merse si dadu de o fintina impotmolita de nisip si namol. iar fiul meu de-abia acum sa se pregateasca de nunta. hai sa — nu mai avem ! — — — 88 . ne-a batut Dumnezeu. a spalat-o frumos si a mers tot inainte. ca de mina si-i zise: Taica. care gifiia de cenusa si gunoaie. sa-si ia alta muiere Si ia o muiere mai tinara. fata tatii. incepu sa cada pe ginduri. — — ! FATA BABII A Ce fost odata un mos si mosului i-a murit baba si-a ramas cu o ! fata. Pe zavracioaca o legara de patru armasari si o rupsera in bucap. De aci pleca iar drept inainte catre miazazi. Fata mare. trei ani si trei sute treizeci de ani. dar nicaieri. vino de ma curata ca la nevoi iti voi da apa sa bei. ca abia imi mai trag sufletul si poate vreodata la nevoie. ca sa-i dea cu piciorul la muierea cea rea. Dupa ce s-a terminat firul povestirii. numai frunzele se cutremurau de plinsul ei si de mila ei. trei luni. pe urma ei. Fata mare. dar nimeni nu o auzea. iar nunta craiului si zinei picata din cer se porni de cind se punea luna si uidea ca secera: si tinu trei zile. iti voi fi de vreun ajutor. fata mare. sa faca mosul. fii blinda si miloasa. Incotro s-o ia? Asta era greu de stiut Hai s-o ia drept inainte. Tipa ea in zadar prin padure. iar fiica muierii sale rea. Fata sumete minecile si curata la repezeala fintina. ba sa n-o duca. tu esti lumina ochilor si viata noastra. iar ei au ramas incremeniti de frumuse^ea ei. daca vrei sa mincam impreuna dintr-o lingura sa-ti iei fata si s-o duci in padure ca maninca mult.! Zina fu insa inselata de o zgripturoaica de tiganca. cum nu se dezlipeste scaiul de oaie. lenesa si proasta. si-a aruncat valul de pe fata. bolnava si plina de bube. S-a oprit. zise cuptorul de pine. spre marea mirare a printului si a imparatului. Isi lua fata — mergem in padure sa culegem de-ale gurii cu seceta asta. cuminte si blinda ca o batrinete cu doua fete ! mielusica. a cur§tat catelusa de bube. Merge ea inainte sa afle un corn de tara cu suflet de om. bureti. care o ineca pe zina. fata mare. Cind colo. curata-ma de cenusa ca ti-oi da pine calda. fata mare. Era cu adevarat picata din cer de frumoasa ce era si atunci a grait: Eu sint zina picata din cer Acum puteti sa-mi taiati capul Cum o sa-ti taiem capul. mare vrajitoare.

Sint blestemata de Lasa. Parul o vazu chinuindu-se si-i zise: Fata mare. eu ma due la manastire. vino si astimpara-ti fcamea. insa mai intii sa-mi cauti in cap. in voia soartei. Aci i se arata calea ?i o porni iar singura. era alba ca zapada. Nu te teme. pina cazu ostenita de foame si de sete. fata mare. Isi astimpara foamea si cu puteri noi porni mai departe. fluturi sau cutii pline cu lucruri. ca-ti voi da vreodata pere. scoate-ma fiu — — ! — — 89 . maica. Merse ea vreme lunga sa-i ajunga. cu valuri line sj pesti de aur. Intr-o noapte vede ea undeva in padure o scinteie luminind. sa ma rog. Atunci sa ma scoli. maica. Peste noi va trece o apa mare neagra ne ia apa §i sa nu te sperii. apoi pleca inainte. poate vei — Sint. dupa atita cale. O destepta din somn pe Sfinta Duminica si aceasta se scula ca dupa o calatorie lunga de zeci de ani. vita de par. iar parul ei stralucea ca aurul. prinde acuma ce vrei tu din valuri: pestisori de aur. Fata tipa ca se-neaca. iar la §erpi le dadu lapte. Cum se scula. Cind acolo da de o casuta in padure. Fata mare. Dimineata se scula. Fata se urea in par si il curata frumos de omizi. cu pasari. intreba un glas de femeie. Bate la usa bucuroasa ca a dat de picior — de om. tu sa ma lasi sa dorm Sa te tii bine de prag sa nu si sa visez. iar Sfinta Duminica ii zise: Fata mamii. eu em sa adorm in poala ta. Maica ii spuse: Sa ai grija. ierburi. fie-ti mila de mine. ca am eu toata grija casei. maica. — Eu. ostanita flaminda. scapa-ma de la moarte §i curata-ma de omizi. le arunca boabe. fi §i dorm in copaci de frica fiarelor si ma hranesc cu Dumnezeu sa n-am §i eu noroc pe lumea asta. Fata prinse o cutie si iesi la mal. Dupa accea. doar nemarginita pustietate si singuratate. eu sint Sfinta Duminica. la curtea — Sfinta — pasarile §i jiganiile satule. Se opreste sub un parde ostanita §i aude parul plingind. Se asezara pe pragul casei si fata incepu sa-i caute in cap. Se spala fata. stai §i conaceste la maica. maica. lua fata-n brate si o arunca in riul acesta alb. tu ramii sa dai mincare la orataniile mele. mergeti fara zabava. Cind se uita in oglinda. Maica Sfinta. Isi lua cutia si pleca spre un ochi de padure cu Sfinta Duminica. adormind bustean. nu te vaita de norcc Ai sa vezi tu ca cineva de sus. Duminica. Mai la urma va trece o apa alba. are grija de oamenii buni la suflet. Trecu peste ele o apa neagra cum este pacura. Cind intoarse de la manastire Sfinta Duminica. la lume si la tara din pustia asta si am sa-ti roaba toata viata Te scot. cina §i se culca. Era acum asa de frumoasa. Fata a§a facu precum i s-a spus. ! — — Deschise se zugravita. frumcasa ca cerul instelat. fata mamii. ca altfel amindoua trecem pe valuri in aha lume. ca de mult nu mi-a atins mina de fecioara. Mai am citeva ramuri cu frunze §i ma maninca omizile. — Cine bate. Sfinta Duminica. se plinse si ea parului ca n-are pe nimeni §i o dor picioarele. de ani de zile bat cai necuncscute in padure. gaseste casa curata. fata cea cuminte §i pierduta — Intra. ea se ingrozi de asemenea £pa dar se tinu bine §i torentul n-o misca din loc.! ! nimic. incit soarele se oprea in loc si o privea rivnind la chipul ei nemaiintilnit. se abatu o apa frumoasa alba. maturata.

s-a racorit si a mai mers o zi. Pe drum o apuca nuindu-se si iar foamea si o parasira puterile. Ajunse acasa neagra. Fintina nu-i dadu apa. Se vedea cea mai bogata si fericita muiere din lume. revarsa 90 . precum s-a procopsit fiica mosului. iar ea se facu surda. fata manii. aude un glas din Multa vreme padure Fata mamii. de luminau noaptea ca ziua. Ajunse in cele din urma la o casa. Parul nu-i dadu pere si o batu cu ramurile. ea lua un bit si o alunga. O vazu o fintina sleita si-i ceru s-o curete. sa le dea apa si mincare. dar o apa neagra sa ma scoli. florile. nu ma mai cunosti? Vino de maninca pine. I-a aratat poteca si s-a dus. Ii cauta-n — mare trece Sa ai grija. Ea incalzi mlatul asa de mult ca arse gitul — A pasarilor. neagra cum este catranul. numai cind va fata se sperie. fata mare. S-a vazut lumina printre tulpini de copaci si a alergat bucuroasa la tata-su. se plinsera pasarile si toate si tacu. Catelusa latra de zor. pina ce au cintat cocosii si a iesit dintre salbaticiunile padurii. nu-i dadu salba de aur si lupii o muscara. niste lupi urla. se rinjesc la fetita si vreau s-o manince. toate se din jgheab si-i seaca izvorul. toti simteau ca ea are suflet rau. O mai ruga si parul plin de omizi sa-1 curete ca se usuca. iar ea o infrunta si intinse pasul grabita dupa podoabe. ca are sa treaca peste noi o apa si alba. Cind dincolo de riu. de aceea tremurau de frica ei. Tu sa te tii de mine sa nu ma scoli din somn. Cuptorul o vazu chi- o striga: Fata mare. baut apa. Cind din oborul ei ca le-a ars gitlejurile. Se odihni aci si se satura de bunatati ca drumul i-a fost greu si lung. Maica se supara pe fata sa-i caute-n cap daca vrea sa se intoarca la lume si la cap si nu-i gasi nimic. n-o Cind trecu apa neagra. sosi acasa. Cind a deschis cutia. copacii. iar Maica alba cum a lasat-o Dumnezeu. A plecat Sfinta Duminica la manastire si a rugat-o sa aiba grija de pasari si de oare. serpilor jiganiile si napircilor. Cind o intimpina muma-sa. pina ce o podidira apele de oboseala si cazu ostenita. sperie ca tu m-ai curatat de cenusa ! — lupii si fata trece riul. Pe drum inapoi o apuca foamea si seta. Ti intinde salba si dadu sa treaca un riu. acolo. Ca nu cumva sa ia ceva din averea lor. Pasarile. Plinse un cuptor de piine ca este infundat de funingine si de cenusa si-i ceru sa-1 curete. il afurisi si nu se abatu de lacoma ce era. De pe riul negru culeasa o lada mare de lacoma ce era. Ducindu-se inainte ii iese-n cale o catelusa cu o salba de pietre scumpe si margele. Dupa ce se odihni. Fata se satura de pine si se duse inainte. dadu un chiot de bucurie. a fugit de-aci incolo cu catelusa dupa ea.: . ca-i duce lui maica-sa pietre pretioase si bogatie mare. rupta si naminda ca vai de ea cu lada cea mare pe spinare gifiind de bucurie. O ruga o catelusa s-o curete de bube. Batu in usa si-i deschise Sfinta Duminica. Fata iesi din apa. cuptorul nu-i dadu pine si spuza-i umplu ochii. Catelusa o latra. spuma de mare. numai aur si argint numai pietre pretioase. puse O tara. Sfinta Duminica ii arata poteca si pleca acasa. o destepta. Trecu un suvoi de apa alba ca destepta pe Sfinta Duminica. S-a mirat muma vitrega si fara zabava ii zise fiicei sale sa porneasca si ea pe urmele ei sa se procopseasca. zise Sfinta Duminica. vino sa bei apa ca tu m-ai curatat de nomol.

incit si azi nuntasii chefuiesc. cu o cu fata. fata mea. cit si Ea alerga. Pina la urma ii zise fetii sa piece in lume sa-si cate de lucru la vreun stapin. Isi lua fata sacuiul. Baba avea si ea o fata. sa-ti dai fata-n argatie daca vrei sa maninci dintr-o lingura cu mine. iuti. toti se apleaca si beau apa din fintina. — capiate. dar cuptorul — ! ii grai: 91 . fugind si coicaind pe cimpie dupa laturi calde. pina cu doua fete pe vatra. dar unul nu ma curata de imala ca ma-nec de tot Hai. fata. Porcarul o vede pe fata si-i zice: Du-te. Niste oi se rasfirara pe cird si fugira de parca-ar du-te de-ntoarce oile. fata le MOSUL A fost odata un mos cu o mo§ului §i ramine mo§ul numai fara de muiere $i se-nsura cu o colo. intoarse porcii si se grabi pe drum mai departe. Fata se urca-n mar. multi imosi. facu o nunta mare. Se apleca sa bea apa dintr-o fintina. merse. cale lunga sa-i ajunga pina ce se opri ostenita sub un mar intr-o gradina. Fintina insa n-o lasa zicindu-i Vezi.: si pe furi§ deschisa lada. Vacarul vazu fata fi-o ruga: Alearga. furca si fusul si o lua-nainte plingind. fata mea. zise pacurarul. lumea la umbra mea sta si se racore§te. Marul o vazu si o ruga: — Fata. Merse ea. ca-ti voi da o juninca cind Ea le-ntoarse si te vei intoarce. ramase cu bogatiile primite. tu. se marita dupa un Fat-Frumos. Indata dete peste un cuptor cu pine cu vatra parasita plin de cenusa. $i de colo. aci dete fi de o turma de prelungeste calea inainte sa-si cate un stapin. Stau ei cit stau si intr-o zi ii zice baba mosului: Mosule. Merse merse si intilni un vacar cu o cireada de vaci. naravasi si neimblinziti. fata. de aceea ramasera top desculti. pe urma pleca-nainte. Era vara calduroasa. inima buna §i arane?te-ma de imala ca-ti voi da apa rece cind te vei intoarce pe aici. bun de-ncalecat. — Vezi. le supse singele minca de vii. iar toamna merele mi le culege sj la nimeni nu-i da-n gind ca am si eu frunze ?i ma use. daca omizile ma maninca. oi. cit merge $i cind colo ajunge la niscaiva porci. cu mare zapuseala. ajunsera mosul cu baba §i baba" si $1 BABA fata. ca-ti voi da o mielusica atunci cind te vei intoarce. Din lada sarira serpii si napircile. alearga. Fie-ti mile de mine si culege omizile de pe ramurile mele si cind te vei intoarce pe aici am sa-ti dau mere sa maninci. Arani fintina de imala. Mosul. ce sa faca? Sa se desparta de fata ii e greu. dar nu putea baba. il piguli de omizi §i pleca-nainte. Ei nu-i fu lene. Fata mosului cea cuminte. de-ntoarce vacile. alerga de-ntoarse si oile. Pe unele le apuca strechea fugeau de parca ar fl scapat de la cutit. Ciobanii cum o zarira o rugara: Du-te de-ntoarce caii ca-ti vom da cind te vei intoarce un cirlan. Merse iar cit merse si dete de o herghelie de cai. bau apa rece si prelungi drumul mai departe. La un timp ii moare baba Mosul insa cit de mos. Cind colo. Merge ea. Vru sa caute o pita. de-ntoarce porcii ca-|i voi da un purcel cind te vei in- — — — toarce pe-aici. cinta si joaca-n hora de-si rup calciiele. Fata-ntoarse caii si hai inainte.

cu picioarele zgiriate §i talpile pline de rani §i basici. umplu sinul cu mere. o ajunse o herghelie de cai. La o vreme ostenise de tot si cazuse lesinata. Era pierduta-n pustietati. Mult mertic si bunatate. fara de zare. el. Curata-ma tu. cind din azima cea calda. pe care-1 curatase de omizi. Ca sa ai tu sanatate. Merse. Mumia cale hergheliei ii zise: Fata buna. Sa zbori ca vintul cu — muma. rosii-aurii. Il curata si pe asta §i pleaca mai departe. saruta fintina ca n-a uitat-o. Ajunsa intr-o padure mare si frumoasa cu izvoare si poiene cu flori. multami de bunatate si hai inainte. ochi plini de lacramioara. Avea cale lunga si grea de mers. si i-a dat zor merse si o zari marul. tu o azmioara isi Fata dadu spuza la o parte. grai — Fetito Adapa-te Fata bau din izvorul inainte. mare. dar fata mergea-nainte cu gindul la Dumnezeu. Cum facea doi pasi cadea. raspunse fata. fintinii. pe care o aranise de imala. i-a pupat mina stapinului si s-a dus indarat. nici prea calda. Dar tocmai cind isi pierduse nadejdea. Acolo. la izvor.: ! ! sa le coc pine. cit Trecusera ani de zile de cind pornise la o asa cale lunga. Cu Cu Ia-ti si feti§oara. Fata aranea alele padurii si lua seama cum serpii si napircile intrau in lazile noi. Soarele ardea tarina sub picioare de-i frigea talpile. 92 . Ajunse la cuptorul de piine pe care-1 curatise. iar tilharii tineau calea calatorilor pe la colnice. iar celelalte in lazile vechi. cosita galbioara. Cum si-a luat lada. un mos crestea niste ale in niste lazi. CSlatorii zaceau lihniti de foame §i de sete pe carare. fara de Alege-ti un calusel. Marul cum o vazu din departe-i facu cu o ramurea semn sa se abata sa culeaga un sin de mere. Trecura anii si veni vremea sa ia simbria §i sa piece. dar nimeni nu ma curata. alege-ti o lada dintre cele de alal asta batrina. si care-ti vor placea — Fata mea. iar in lazile batrine creste vietati de pe linga casa omului si cind ii va iesi sorocul sa ceara de la mos o la da batrina sa nu ia una noua. daca vrei sa-ti dau pine cind te vei intoarce. top cer nu-mi bine m-ai slujit. si acesta o chema: ai fost. In zadar se opintea sa mearga ca o lasasera picioarele. Intr-o zi mosul ii zise: — Fata draga. Drumeata nu statu mult pe ginduri. infule- Ajunse zari si la fintina cu apa curata. Odata se intilni in padure cu o batrina fermecatoare care-i spuse sa ia seama ca in lazile noi creste serpi si napirci. sa-i ajunga. tocmai buna s-o manince pasarile cerului si alele. Se tccmi aid sa araneasca alele mosului sa le dea apa §i mincare. gata sa-si dea duhul. nimeni sterge vatra. incarcat de mere mari. Fintina o ce porti mult dor. lua o azima §i pleca mai departe. cuminte mai mult — Eu imi aleg lada sa-ti fie — Fetita. rasariti ca din pamint. nici prea rece.

Cind colo dete de herghelia de cai. sa-ti fete o vitisoara. cu blaga legata-n spate. 'mastioai-sa. disagii cu mincare si o zori-nainte. Se-ntilni cu ua gelep. batind bucurosi din aripi si cintind: Mai avea putin Cucuriguu. Isi lua un toiag. Ajunse la miria cu porci. Ea-i lua in ris. si ajungea acasa. — ! De Cu $i aur e incarcata. se urea in seaua de aur si-i dadu pinteni. o deschise si ce credeji ca era innuntru? Numai aur si argint. o seca dupa ei prin maidan si-i zvinte-n usi. Pina-n ziua sa te usti. Ajunse la cireada de vaci. Fata mosului cum ajunse. usi la ficati vestea batai: — Usi. Ca zo-mi esti mincinos. asta si Lua o palcata muma-sa. Cocosii cum o vazura sarira pe garduri si dadura de veste sa se stie cine vine. umpli obor de oara Fata lua o vaca. le multami si se grabi sa ajunga dupa cintatul cocosilor. nici nu-si mai lua ramas bun. ca sa-i dea un pore cind s-o intoarce. tntolata. Se opri sub un mar 93 . cind amestecindu-se cu norii si iar scobori pe pamint sa sc hraneasca. Ea lua oaia si merse-nainte. si gindind la avere. VScarii o rugara sa le-ntoarca vacile ca-i dau o vac5 cind s-o-ntoarce. porcarii o rugara sa le-ntoarca porcii. care miaa la tirg o cireada de vite care-i grai: — Hai Ca Sa-ti fetito. puse lada jos. Fata ei cum auzi de unde a capatat atitea avere. Nu mai avea mult si se apropia de bordeiul ei. merse. Ii dracui si pe astia si merse-nainte. Stavarii o rugara sa le-ntoarca caii. vitele de-o parte ! Cind auzi una ca cocosilor. Cum ajunse la o turma de oi. fetisoara. ramase muta si nauca si zor nevoie s-o miie si pe fata ei sa se procopseasca.! : Aleasa un cal miadru si voinic. pacurarii ii detera o oaie. afurisindu-i cu cirlan cu tot si-i dete grabindu-se-nainte. podoabe nenumarate. In cale se-ntilni cu niste porcari care pazeau o mirie cu porci. imblagata. Merse ea. Porcarii ii dadura si ei drept muljamire o purcelusa. Afurisitule cocos ! $i nu inceta sa blesteme cocosii de pe mahala sa-i ia holera si sa-i fure noaptea vulpile. Ea se minie. ii dracui si afurisi si din cale nu se opri. Ea i-a dracuit cu porci cu tot vazindu-si de drum. la in dar o vacusoara. Pacurarii o rugara s5 le-ntoarcS oile ca-i vor da o miorita cind se va-napoia. Merse ce merse si ajunse la o turma de oi. maguu Vine fata mo§ului. Daca vazu mastioana-sa o avere asa de mare. ea o lua. La argeaua dosului. ca-i vor da un cirlan cind s-o-ntoarce. cind atingind cu copitele pSmintul. mul^ami la stavari si o porni tot inainte.

sari pe o leasa si cinta: ! Cucuriguu. Berbecii insa n-o lasara si o burdusira cu coarnele. Si batuta ! Baba cum il auzi. Fata a dracuit marul si si-a vazut de drum. Ajunsa la cireada de vaci. pina ce s-a hotarit. Se opri sub marul stolos cu merele mindre. dar cuptorul ii azvirli cu cenusa-n ochi de o orbi. fugeau. Ajunse la cuptorul de pine. mai mult moarta decit vie. Ajunsa setoasa la fintina cu imala. napirci. iar alele de atunci se liberara si nu mai traira-n lada ! 94 . Si asa pe cei rai ii saturara de avere. Iar pleca si de aci dracuind si blestemind prin gliontane si spini pina ce ajunse la o padure mare. ca-i va da piine calda si buna. gatagata sa-i sparga lada cea frumoasa. Cocosul cum o vazu. — Drum Unde-oi ajunge Ajunse la o fintina-necata de imala. ceru un cal ca nu mai poate merge. de o dadura de-a dura prin tarina. lacoma dupa avere. vacile o cunoscura si parca le apucase strechea. singerata. s-n-virtit. vru sa ia mere.! ! plin de omizi. cocolos. Cum o deschise. unde stapinea un mosneag multimea de ale in lazi inchise ca sa nu fuga. ca nu putu gasi nici o coaja de piine. Ea. iar pe ele le minca si le morfecara. Ea insa izidi cenusa de pe vatra cuptorului. Ajunse la turma de oi si se ruga de ele sa-i dea o tira de lapte ca moare de foame. ceru o pita. Marul daca a vazut-o atit de rea si de indaratnica a blestemat-o si el: batut ca bumbacul. Dupa ce i s-a ispravit sorocul mosul i-a zis sa-si aleaga o lacra din cele ce le avea. Toata rupta. iar piinea de sub spuza se prefacu in scrum. A pus ochii pe lada cea mai mare si mai noua. cind se va-ntoarce. darmite sa-i mai dea si mere rumene sa manince Ajunse la herghelia de cai. ca se usuca. cocos. Tiris-grapis. Abia scapa si de aia si a doajuns acasa toata rupta. s-a sucit. cu oasele frinte. Mai la urma urmelor se opri la cuptorul de piine. vru sa bea apa. ajunse miria cu porcii. sa-ti fringi capul. O ruga fintina s-o curete de imala daca vrea sa-i dea sa bea apa cind se va-ntoarce. Drum batut ca fuiorul. dar fintina o umplu de imala. Porcii cum o zarira o-ncoltira si cu dintii gata s-o rupa-n bucati. tisnira in toate partile serpi. caii o lovira cu copitele de-i frinsera oasele si-i rupsera toalele. coapte-n pirg. Drumul e lung si greu. pan'-se saturara. Unde-oi ajunge sa-ti rupi piciorul. Mosul i-a dat-o. dar marul o lua la bataie lovind-o cu ramurile. iar cind se va inapoia-i va da mere sa manince. Cuptorul o ruga sa-1 curete de cenusa. Ea o-nfrunta si pe fintina si merse setoasa si flaminda-nainte. maguu Vine dracuu. a legat-o-n spinare si a plecat la muma-sa fericita de atita bogatie. grai: — Fugi. se broscaiau si cu coarnele o impungeau de-si rupse picioarele. ca te taie mos ! Cocosul insa batea din aripi si vestea din bordei in bordei intimplarea cu fata cea rea Cum tuna fata-n casa. moarta de foame. Marul o ruga sa-1 curete de omizi. Se tocmi la mos pe o lada sa-i slujeasca un an de zile. muma-sa alerga dupa fata si deschise lada.

cind se va inapoia o sa-i dea o oaie. iar o mina sa le intoarca ca. cind te vei intoarce o sa-ti dau apa rece sa bei. care o mina sa-1 curete de omida ca. Ea nu vrea. ea il curata de omida. cind sa va intoarce o sa-i dea o oaie. o mina sa o raneasca de imala ca. de omida ca. Ea n-a vrut. Ea ia sama si vede ca serpii intra in lazile cele noi si spune babii. ca. ii — — — — — — da un pore. cind se va intoarce o sa-i dea un cal. Ea intoarce porcii si pleaca mai departe pe drum. o mina sa-ntoarca vacili. iar o mina sa-ntoarca oile. tu sa iai sama in care lada sa baga alile alea. ii da mere. stapinu i-a zis: Ia-ti. Cind doajunge acasa. cind sa va intoarce o sa-i dea pine sa 95 .» : MO$U A $1 BABA fost vrodata vrun mos cui i-a murit baba si a ramas vaduvoi cu o fata. cind sa va intoarce o sa-i dea o vaca. Ajunge la vaci. iar asa o mina sa intoarca porcii. ajunge la miria cu porci. alege-ti o lada si pleaca. Cind ea i-a iesit sorocul sa pleace acasa. Baba i-a spus cind va pleca sa ia o lada veche ca aia i-a fost plata. ii da o oaie. Cind intra fata-n casa si deschide lada care e plina de blaga de aur. Ajunge la oi. cind se va intoarce o sa-i dea o vaca. Baba noua a minat pe mos sa-si dea fata ca sluga. cind sa va intoarce o sa-i dea apa rece sa bea. intoarce porcii. Ea le intoarce. Fata merge pe drum si ajunge la niscai porci. iar o mina sa-ntoarca vacile. Ea nu vrea. Ajunge la cai. Du-te. Ajunge la fintina cu apa: Raneaste-ma. ca. acolo o mina sa-i intoarca ca. Ajunge la marul cu mera: Cura-ta-ma. ajunge la gelepul cu vaci. bea apa. ia o vaca. Vro baba invata fata: Fata mea. intolata. cind sa va intcarce o sa-i dea un pore. o mina sa-i intoarca ca. ajunge la marul cu mera. Ea n-a vrut. vine fata mosului. fata. fata. lovi-te-ar colera. Ajunge la cuptorul cu pini care o mina sa-1 curete de cenusa ca. ajunge la erghelia cu cai. Ajunge la vaci. ajunge la marul cu mere. ea. mina pe fica-sa si ea sa slujeasca sa Muma-sa — aduca bogatie. ajunge la turma cu oi. ajunge la porci. nici prea rece. c5. ca. de imala ca. ea n-a vrut. Ajunge la cuptoru cu pini Curata-ma. fata. ii da un cal. cu vite dupa masticaica striga: Cccos. 2junge la vrun mos cu care sa tocmeaste sa-i fatuiasca niscai lazi cu ale carora sa nu le dea apa nici prea calda. Ea o raneaste si prolungeaste mai departe. ca nu stii nimic. prolungeaste drumul. Ajunge la cuptoru cu pini si-i da o pine. Fata mastioaicii pleaca. Ea ia o lada veche si pleaca. cccosul cu blaga in spate a si cintat : « cucurigu. fata. Ajunge la oi. Ea il errata de cenusa si pleaca. cind sa va intoarce o sa-i dea meara sa manince. Merge mai departe. imblagata. Ea le intoarce si pleaca. de cenusa ca. Cind vede mastioaica asa aveare si atita blaga. cind te vei intoarce o sa-ti dau mera sa maninci. ajunge la fintina cu apa. ea nu vrea. cind te vei inapoia o sa-ti dau un pore. cind sa va napoia o sa-i dea un cal. Ajunge la fintina cu apa rece. El a luat aha baba care a avut iar o fata. Ajunge la cai. cind te vei intoarce o sa-ti dau o pine sa maninci.

Ajunge rau. lasind-o numai cu un cotoi p3 vatra ?i astfel plecara-n lumea alba. Abia a scapat de acolo si abia doajuns acasa toata rupta si omorita si singeroasa. baba alerga si in toate partile plin de serpi. isi aduna copiii pe linga vatra si-ncepu a le da povete. care o umple de cenusa. copiii msi. Ajunge la oi. ne bine la vaci. De aceea el se purta ca omul eel ce n-are nici haina. Baba zice: Ici. la despartirea cea mare. iar ei pustiira casa. ajunge la marul cu mere. simti ca-i viae sfirsitul. sa-1 taie si sa-1 frig3-n frigare la foe si apoi s5-l manince. toata rupta si batuta. Cind se oprira intr-un munte se vorbira sa faca focul ?i-l minara pe fratele eel mic dupa lemne si surcele prin padure. Tatal isi dadu sufletul impac3t in miinile lui Dumnezeu. e ca o stana de piatra Si eu as vrea saracia. Cocosu iar cinta: Cucuriguuu. nici la inima vreo taina J Intr-o zi. Ajunge la cuptoru cu pini. plin de amaraciune. Cind ajunge la cai. riuri si pustiuri. lucia. sa nu se tie de voi. caci era o mare foamete. dar pina atuncea au fost inchisa. ii va invata cum sa scape de saracie. vacile daucu coarnele in ea. a luat o lada noua. poimiine Saracie. cocos. o impung berbecii cu coarnele. deschide lada din care tisnesc De atuncea au ramas libere. precum o viata s-a tinut de mine. Si incepu bietul tata a le grai de la inima ca sa le mearga drept la minte: Heeei. ci sa-?i ia fiecare traista-n bat si s-o urneasca in lumea alba sa-si caute norocul si binele fiecare. vine fata babii. doar-doar. cum s-o atita focul sa puie mina pe eel mic. Trecura peste munti si vai. dupa priceperea lui. ajunge la fintina. TREI FRATI iMPARATI A fost temea de tilhari ca-i odata un om sarac care avea trei copii si atit de sarac era ca nu se vor smulge averile. dar nu-i da meara sa manince. ca scaiul de oaie Nu vreau sa va aud intrebind-o miine. $i nu ma-ndur nici de tine De aceea. Cind ajunge la porci. ce stii tu Cind alili fata tuna inlauntru. sa n-aiba parte de noroc si sanatate. — ! — — ! 96 . care o umple de imala. ursi. ei o bat cu copitele de toata o rup. ca sa nu piara de foame. Mai la urma a ajuns la stapinul la care a servit sora-sa vitrega §i acolo sa tocmeaste sa slujeasca un an de zile pe o lada pe care va vrea s-o ia cind va pleca. din cele pe care le pazeaste. Ea — — de ale. Cind a plecat. dar cu lada plina manince. Fratele eel mare si mijlocasul se intelesera ca nemaiputind rabda de foame. mistreti si alte ale. o bate cu crengile. ce-ai cu mine? M-am avut cu tat-tau bine. saracia cind s-a-ncuibat pe vatra. cautind demincare si pometuri. daca vor mai aprinde focul pe vatra bordeiului. gindind ca in aia e mai mare blaga. lupi. porcii toata o incoltasc cu dintii si or vrut sa o manince de tot. acum. ii blestama pe nii sai.! ! : : nu vrea.

Cel mai mic si mai istet la minte se gindi. ori moare magarul. ce stati. Sed degeaba si maninc din ea. hai sa fugim. Nimeni nu raspundea Intrara inauntru. Dar cum se asezara pe sandalii si cu coatele pe masa. trebuie sa fie si ceva mincare. hai sa mincam. in mijlocul casei veni un mos cu barba alba pina-n pamint zicindu-le: Uite. ca stiu ca nu-i aveti. Cel mic insa ii imbie: Fratilor. o sa va omor si o sa va maninc fripu. toate auzea si pricepea. Cel mic. Daca ar sti zavracioaicile. zicindu-le: Fratii mei. iar de lecuit topi vracii din lumea ! ! ! ! — ! — ! — — ! ! — — pasare maiastra nerabdatoare o intreba: leacul ascuns ? este de negasit si de nebanuit. dar una tot se-ntimpla. temindu-se peste noapte sa nu-1 manince mosul. O alta pasare maiastra fac nici o isprava. La sfirsitul anului bani n-o sa va cer. deodata. Din pustiul asta nici dracul nu ne scapa Si se asezara pe mincare si pe bere pina ce se saturara bine gata sa le crape burtile. Dar zilele treceau si anul se-mplinea. Noaptea zburara si se lasara pe copac trei pasari maiestre. chiar subt spinzuratoarea imparatului. Si se gindi el ca la o casa asa mare si frumoasa. Floricica-nfloreste la mijlocul noptii. Ce sa se faca ei osteniti si flaminzi ? Sa se aseze la masa de osteneala. sapa si lopata Copilul era numai ochi si urechi. Fratii se-nvoira si cazvura pe ginduri ce-ntrebari ar putea sa fie alea si ei sa nu le nimereasca. un an ati sezut la mine. se gindeau. mincarati si baurati. Cind ajunsera la poarta. pleca pe furis si se culca sub un stejar mare stolos. ca de-o fi sa murim n-o fi mare paguba. Cei mari. Numai purcei fripti. poate vor da peste ceva de mincare. ori piere samarul. Imparatul a cazut la pat de 97 . grabindu-se la casa cea parasita din padure. Fratele cel mic cind vazu ca mai este o zi pina se-mplineste sorocul. dar bani nu platirati Asa o sa stati aici un an de zile. leacul O alta tu nu spui unde-i ! incepu — Eu sa se laude astfel: am adunat moara de bine. cum vazura atita belsug se crucira si se mirara ca ce sa fie asta ? Dar de mincat se temeau. prajituri. Din singele ala creste o floare galbena. dar — Leacul. ia sa stam noi sa mincam si sa bem. Fratii cei mari se temura si nu fugira. mincau. Una din ele zise: Eu am puiat boala intr-o fiica de-mparat si acum imi am cuibul in trupul ei. bat in zadar Casa era pustie. bine. Daca veti raspunde. Dar asa. Fiecare incepu sa se laude cu ispravile facute. Cind vrura sa piece. soro. zise Mai fratilor. si v-am omenit Acum a sosit vremea sa-mi brodiu vorbele miine si bine sa va ginditi Daca o sa-mi raspundeti bine inca un an am sa va mai tin sa va aranesc ca pe copiii mei. doftoroaicele s-o pazeasca noaptea si s-o culeaga inainte de a se face ziua cind se-nchide floarea. nici nu visa ce soarta-1 paste Insa adunind surcele prin padure. nu — Bine. Un an v-am aranit. Asa stau. cafele si supe. aci tipenie de om O masa lunga la mijlocul casii goala. caci tare flaminzi erau. masa se umplu cu bunatati. copii. ca mosu asta ne prapadeste. Se-ntoarsendarat la fratii lui si le spuse noutatea cu casa cea alba-n zare. lasara cutitele-n teaca si nu-1 mai taiara. vazu in zare o casa mare. beau si se plimbau. ca mare e anul si pina la anul. sa toate izvoarele din cutare imparape si le-am incuiat sete si foame oamenii. Intr-o zi veni mosul zicindu-le: Copii. dar o sa va pun sa raspundeti la trei intrebari. ar scalda-o si vindeca fata !. Fratii cei mari cum auzira ca pot gasi de-ale gurii. Ramasera noaptea-n casa sa-si vada norocul la ziua.: : Cel mic. o sa va tai. Ond auzira copiii ce-i asteapta li se facu parul maciuca-n cap si-ncepura sa tremure de frica. bine va fi. cu feresti in soare. Acolo este o pata de singe de om. daca nu veti raspunde.

o sa-i nu viseaza ca sub vatra este leaganul izvoadea popa cu cadelnita la cap. sa nu va para rau Insa cum intarira eel Mai copii. asa precum fost intelegerea. pe urma-si luara zborul si se dusera. nici treia pasare maiastra Cea de-a arate auzindu-le laudindu-se. avem sa-i mincam si sa ne veselim. Si mai — ! Ati auzit ? — Am de auzit ziua. nu te grabi. mai baiete. iar e bine. dornica de a aria care este cheia slobozirii izvoarelor. de sus pina jos. Dupa asta mosul iarasi ca asa e. daca va pieri omenirea din lipsa de apa. unde vazut tu mort si-ngropat cine unde — Ba din ea am mincat sa Ziceti voi mai — Asa. au scapat. fratilor ca stie . cu inima cit un purice de frica sa nu-1 simta maiestrele si sa-1 omoare. si mine. vite. apa un an de zile ? De vor raspunde din potla urma urmelor o sa-i intreb: ati mincat bucatele si mincarurile un an de zile pe de-a bodaproste? De vor raspunde cu destili lui tata. din am mincat. pasari. v-am dat de toate ielea. Stau toti si pier cu zilele de sete. daca ca atitea? — Subt vatra imparatului ascunsa de mine cheia cu care se deschid stii sta izvoarele. — Voi sa-i scofala ce Am I-am am — Ce de gind — Ascultati ce o ai maninc de vii. Dar cum imparatul relor. Una dintre pasari. sa-i intrebi ? zise una. eu am sa raspund Daca n-ascultati de mine sintem pierduti. Dar te lauzi — Spune. ! ii raspunse fratii ca niste glasuri mai mult stinse.: : si ingineri sa sfredeleasca maruntaiele pamintului ca in zadar s-au straduit ca la toti le-a taiat capetele si a zidit o cula mare din capete de ingineri sa ramiie de pomenire. toate bunatatile. ati facut. Din scafirlia capului tatalui nostru. Cind ajunse la ei. o-ntreba: necaz. ati mincat un an de zile? Daca vor raspunde din beut vin si scafirlia lui e bine. stii. v-am aranit pina acuma. oameni. prins de un an aranit degeaba de un an si miine ori scapa. . isi pigulira aripile si se pieptanara. astia mai mult morti decit vii. ce va perpeliti asa. raspunse indata eel mai mic si ! — mai istet ! ai scafirlia lui tata-tu. — — Taci. Copilul sta jos pitulat. A chemat mesteri sa izvorasca apa. de ati facut. si pentru voi. scafirlie ! si fratii innegri intr-o parte. — Bineee. Iar daca n-o brodi-o sarmanii. Acum rasufla usurat si se-ntoarse la fratii sai. Am nu. cum se poate gasi cheia de slobozirea izvoarelor. daca le-o zgodi bine va fi. cind ati mincat ? Copiii incremenira si tacura ca niste muti. sa-i intreb Din ce tata. mosul ii intreba: 08 . dar voi din ce ati mincat. ca n-are-ncotro. Pasarile maiestre. mai zburara prin copaci. insa eu v-am intrecut. ascultati la mine. e mosule. tot se usuca si numai vintul suiera a pustiu. trei copii. ori pier. Se gindeau la ziua de miine cind nu vor putea raspunde si-i va minca mosul. Cum ajunse eel mai mic le grai: Stati. Cum le-a s-a crapat mosul a intrat pe usa gata sa-i intrebe. mai. paduri. porni si ea sa-si trei insi. soro. iarba. . trei vorbulite. Am aflat taina ati coava de — Din ce — Cu ce Pe urma: cal. Acuma nimeni nu mai cuteaza sa caute izvoarele de apa ascunse. sa-i intreb trei intrebari.

!

— Eu v-am dat de beut din pahare mindre, voi sa-mi raspundeti, — raspunse mic cu hotarire. — Unde vazut voi potcoava de Luati aminte, ca de nu chibzuiti mincati. bine, de o sa — Ba asa raspunsera doi natantoci.
ati

iar

cu adevarat din ele ati beut? Am beut din potcoava de
ati
vii
fiti

cal,

ii

eel

cal ?

este,

si

ceilalti

graira fratii, mosneagul, de necaz, innegri si pe cealalta parte de sus pina jos si uidi cu totul negru ca smoala. Heeei, copii, mai ramase unaaa V-am dat de ati mincat cu furculita si cu linguri, voi spuneti-mi cu ce ati mincat? Fratele eel istet, in graba-i

Cum

!

raspunse:

destili lui tatal vostru mort de putrezit? Voi amindoi nu dati crezare la narodu asta, nu-1 vedeti ca este smintit? Ba este adevarat, cu destili lui tata am mincat, mai intarira si ceilalti doi frati, tremurind de frica.
!

— Am mincat cu — Mai, ce prosti
si

destili

lui
ati

tata.

Unde

vazut voi

atit

ani

Mosul cum auzi si pe-al treilea raspuns, incepu de se umfla, se umfla, mult, mult si deodata plesni atit de tare ca rasunara muntii si se misca pamintul din furca lui. Din mos se facu praf, pulbere si tarina neagra, iar casa lui se risipi in cele patru vinturi. Copiii se pomenira azvirliti tocmai in munte, risipiti prin copaci cu cite un stei de piatra in mina. Cind se desmeticira ca dupa un vis urit, se vazura intre munti pustii si steiuri de piatra, pe care
misunau
virful
iar

serpi

si

balauri.

Se-nchinara lui Dumnezeu c-au scapat cu viata si au coborit de pe muntelui in vale. Colindind ei si umblind prin munte dupa pometuri, fratele eel mic, se pierdu de cei mari.
Rataci fara rost
zile si

nopti fara sa-si gaseasca

fratii.
si

Intr-o

zi se

slobozi

intr-o joaca mai in jos, auzind o fi aici? Se intreba bietul copil cocosi rosii mari si dolofani, cu zari ramase-ncremenit. Asa ceva

Ce-o mai si cobori sa vada. Cind in japca, vede trei crestele aplecate, cu pintenii-nodate. Cum ii
larma mare, cu batai
injuraturi.

mari

nici in vis n-ar fi putut sa vada. Cocosii erau oamenii, sareau unul pe altul cu cioacurile cit teglicele, cu picioarele cit crecanele, cu penele aurite, cu capete zdrobite. Copilul isi lua inima-n dinti puse mina pe o moaca §i sari sa desparta cocosii.
cit

— mai impacati? Unul dintre — Noi sintem
Stati,

ce va certati, ce va mincati, seama v-o luati si va plin de singe cu penele zdrentuite ii raspunse: trei frati, in japca blestemati, sa traim, sa ne batem si sa murim. De trei ani ne batem, de trei ani ne certam si nici cind pace n-avem, pe trei lucruri fermecate, de tata la moarte lasate.
fratilor,
ei

niste turbati, far'

de

lucruri nene, v-au ramas, de va ciocniti si singerati parca ati fi de minte scapatati Atunci un alt cocos, tantos cu pinteni aur la picioare-i zise: Baiete, logofete, trei lucruri ne-au ramas, pe vrajba am pornit, rau
!

— Ce

ne-am

— razboit — Spuneti odata ce lucruri va-nvrajbira, ce lucruri capul ciocanira? — Asta-i una sabie, cu a doua o chesa niste foale invechite, de
vi-1
si

la

tata-s mostenite.

99

fac

Nu vad ce scumpete zace in dananaile doua parale ?
! !

— — Ba fac
ti

astia,

vechi

si

imputite, de

nu

zise

un

alt cocos.

Cind

vei lua sabia-n
la lupta, si

lume

se

aduna-n

fata gata sa

porneasca

mina toate ostirile din ce gindesti, aia faci cu

Calci in picioare orice imparatie, orice avutie o iei cu sila si nici un imparat nu cuteaza sa zica impotriva o vorba. Ba te mai si lauda ca trecind prin foe si sabie omenirea, ai eliberat-o de la tiranii, ce nu sint si nici n-au fost. Iar chesaua fata bani. Cum o scuturi si te gindesti sa se umple de poli
ostirile.

de aur, ea indata face bani, asa ca, niciodata fara griji.

nu

sta goala,

cum nu

sta

omul

ce e cu foalele, nene ? intreba nedumerit copilul. cu foalele nu este un lucru prea mare. Cum vei vedea ca esti la strimtoare, te sui calare pe foale si zbori ca vintul si ca gindul la capul pamintului, in slava cerului, ori la talpa iadului. Unde gindesti, acolo ajungi. Daca vazura cocosii ce vazura, il rugara pe copil sa le-mparta el, ca un om cinstit lucrurile pe direptate. Copilul lua lucrurile si chibzui ca bine i-ar prinde ele la nevoie. Hai sa scoborim mai in jos in Valea Plingerii, linga acel riu minunat, bun de adapat dar si de scaldat. Hai Si cum iesira din japca cobori copilul cu cocosii in Valea Plingerii. Ei ramasera pe tarmul riului iar el se aseza pe foale in mijlocul riului.
foalele,
!

— Da — He

— —

!

Dupa

— Voi
o

asta

le

grai:

intii sabia

sa va grabiti, iute sa-naintap lucrurile sa le luati. Cine ajunge ia, cine ajunge al doilea, cheseaua de bani, iar al mai din urma

foale ciuruite, foalele invechite. El le facu semn sa porneasca cocosii, falosii, o pornira, dar cum se repezira si s-apropiara, el ridica sabia si gindi pe rind ca fiecare sa se prefaca intr-un stei de piatra si sa ramiie pe vecie la fundul apei. Asa gindi, asa se si facu. Asti trei cocosi se vedeau a fi cocosi, dar ei erau trei zmei care se certau pe lucrurile ce le lasase tatal lor.
sin, se aseza se gindi unde sint fratii lui pierduti. Dar cum porni intr-acolo, in Valea Plingerii, navalira zmeii, balaurii, napircile, pasari cu cioc de otel, gata-gata sa-1 piarda si sa-1 inghita de viu. El cum se vazu la strimtoare, se

Cum

ramase singur, pusa mina pe sabie, baga cheseaua-n

pe foale

si

aseza pe foale, ridica sabia si cum dete o data si gindi toate fiarele astea sa se prefaca-n steiuri de piatra negre, toate incremenira pe vecie, asa cum copilul eel istet gindise. Acum pleca sa-i caute pe fratii pierduti. Cum se gindi si ajunse la fratiorii lui flaminzi si rupti ca vai de ei. Mai intii le spuse tot, cum e rindul, mai pe urma le zise sa se suie pe foale, sa se tina bine ca o sa zboare in slava cerului.
Plingerii, alti zmei, alti balauri cu falcile-n fugarea scotind foe si para, gata sa-i inghita. Copilul eel mic cum ridica sabia le taia capetele, din zori si pina-n inserare, pina ce pe Valea Plingerii curgea acum un riu de singe de zmei si de balauri, iar dealurile si cimpiile erau pline numai de carne de ale spurcate. Nu se mai auzira vaiete si urlete si toate alele salbatice isi gasira pieirea in Valea Plingerii. Valea Plingerii rasufla linistita si de aci incolo pe luncile cu florile, sosira ciobanitele sa-si pasca oitele. Se bucurara cei trei frati, dar deodata tresarira amintindu-si eel mic, de cele auzite de la pasarile maiestre despre printesa cea de pe patul de mcarte. Se suira calari toti trei pe foale si cit se gindi al mic, atit tinu

Dar cum zburara peste Valea
altele-n pamint,
ii

cer

si

100

!

:

calatoria

!

Deodata mai

iute ca vintul zburara

clestar stralucitor ca soarele,

si se pomenira la palatul de unde tragea fiica-mparatului sa moara.

— Cine intreba tu mai pustiule un ostas inarmat din pina-n — Eu un doctor viu s-o lecuiesc pe fiica-mparatului. — Du-te, mai ca te-aude-mparatul pe pune numai din capete de doftori capul colo-n cula doftoroaie. — Eu rog ma pe mine intru la-mparatu, ca eu ce spun. — Bineee nu-ti para rau daca pierde capul. dusera la-mparatul: Veni ofitarimea — Imparate-luminate, domnul multa de noroc, de sanaesti,
!

Cum

pusa piciorul pe pamint, batu
il

la

poarta palatului.
rastit

talpi

dinti.

sint

si

baiete,

pustie,
sa

si-ti

si

tie

uite

aia-nalta zidita
lasi

si

te

sa

stiu

!

sa

ti-oi

si-1

faca-ti

parte,

prind asa cum ma vezi mic pipernicit sa-ti scol fata de pe boala si sa nu-ti cer nici o para chioara. Imparatul si curtenii sai, socotira ca ast copil glumeste sau e-ntr-o ureche. insa copilul nu se lasa si-i da-nainte ca daca n-o va putea vindeca, sa pofteasca imparatul sa-i ia si lui capul si sa-1 aline pe virful cetatii zidita numai din capete de oameni doftoriti. Imparatul se-nvoi si-i dete trei zile, sa faca dovada stiintei sale. Cum veni seara merse de culese floarea ce inflorea o data pe noapte din singe sub spinzuratoarea imparatului, o pusa-n sin si merse s-o scalde pe printesa cu ea. Cum o scalda o data fata capata roseata-n obraji si chip de om inviat din morti. A doua seara de sub alta spinzuratoare pindi pina-nflori floarea, o culese si iar o scalda pe printesa. Printesa capata viata si glas sa graiasca. A treia noapte mai culese o floare si inca o data o mai scalda si fata se-nzdraveni de-a binelea, de parca n-ar fi fost bolnava niciodata.
tate,

eu

ma

— Mai baiete, mireasa, — Imparate
eel
!

Imparatul se bucura foarte de isprava istetului copil si-i zise: baietele, pentru faptele mari ale tale, iti dau fiica de sa-ti fie sotie-aleasa, iar in marele palat, sa fii chiar imparat
si-naltate,

prea
!

esti

bun

si-mi dai de toate

!

Eu

sint

fiul

mai mic, nu ma pricep la nimic Mai am doi fratiori mai mari si s-or minia si m-or blastama, c-am luat-o-nainte si nu ne-am insurat pe rind, precum ne-am facut pe rind. S-ar cuveni sa-ti mariji fiica dupa fratele meu mai mare si nu dupa mine eel mai mic Strajele mersera in oras pe la dughene de-1 chemara pe fratele sau mai mare sa fie mire. Si se facu o nunta mare si frumoasa ca-n povesti, precum numai la crai ?i-mparati se poate face. Fratele eel mic si mijlociu n-au timp de pierdut. Se pusera pe foale si zburara ca gindul in tara insetata unde erau incuiate izvoarele. Cum gindira se pomenira in acea imparatie arsa de dogoarea soarelui, vitele si oamenii lingeau roua ce le-o mai da Dumnezeu dimineata. Intrebara lumea din cetate daca de multi ani nu mai au apa si spre mirarea lor, aflara ca de peste un veac izvoarele au secat, iar viata se stinge cu fiecare zi ce trece. Palate si orase mari ramin pustii. A doua zi, copilul eel istet nu mai putea rabda nici el de sete si drept la poarta
imparatului se opri si ceru sa-i vorbeasca. Imparatul il primi, iar baietasul ii grai Slavite-mparate, mare-luminate. Vad ca imparatia ta este topita de arsita soarelui. Pier vite, pier oameni, piere viata Eu ma leg, ca un inginer de izvoare ce sint, sa va slobod izvoarele si iar sa aveti apa si viata ca odinioara. Mai baiete, vezi tu cetatea aceea-nalta, e facuta numai din capete de ingineri de paie ca de-ai de tine. Mai bine vezi-ti de cale sa n-am pacate si cu un fecior necopt ca tine.

!

101

— Imparate-luminate,
sa scap

eu mi

lumea de

la sete, sa-i

ma tern de moarte Eu am venit dau apa cu izvoare si sa creasca florile
!

hotarit
iara. $i

se-nvoi imparatul sa-1 lase sa descuie izvoarele incuiate. Porni baiatul prin
palat, priveste-n deal, priveste-n vale, da-i si prin oborul imparatului, se face

gaseste capatiiul. gindeste ca asta e mic, dar e inginer istet. Nici prin gind nu-i trecea ca el este un bondoc de om, ce nimic nu stia Mai la urma se opri linga duvar la vatra focului asa cum auzise de la zinele maiestre. Ridica pliocii de piatra si sapa in vatra focului adinc. Oamenii sapara si pornira sa curga izvoarele. Vezi, marite imparate, aici sint legate, innodate si-ncuiate izvoarele din imparatia ta. De-acum inainte vor porni izvoarele sa curga in toata tara. Ca prin farmec, toate fintinile, toate lacurile, riurile cu izvoarele, se umplura cu apa si incepura sa curga la vale spre marea bucurie a imparatului. Atunci imparatul, plin de drag si de bucurie ii zise: Asculta, mai baiete, fiindca este treaba asa, ca descuiasi izvoarele, se umplura marile, inverzira cimpurile, inflorira florile si viata-mi luminasi da si-mparatia-mi luasi Si de-acum pina-n vecie s-o stapinesti tu cu fiica mea, care o sa-ti fie mireasa si-mparateasa
si

ca-ncearca, cauta

nu

Imparatul dupa

el,

!

!

!

— Ba,
Cum

marite imparate, ca

mai mare si nu se-nsoara, trebuie sa ne-nsuram pe rind precum ne-am nascut.
e
lui

am un frate, m-o batea si m-o iar eu ma leg la cap cind nu ma

certa, ca el

doare. Noi Sa-1 chemati pe el §i

sa-i

faceti
il

nunta.

gasira gura-casca prin oras, il chemara la palat si-i spusera ca e ginere si va fi-mparat. Mijlocariu casca ochii, credea ca viseaza, dar nunta si veselia-ncepu si tinu luni si ani, iar el tot nu-ntelegea prin ce minune
i-a

pus tocmai

lui

si sa veseleasca. Isi incinse sabia, ascunse chesaua fermecata-n sin se urea pe foale si zbura peste cimpii si-imparatii pina ce se scobori tumite la capul pamintului la niste palate mindie

Fratele eel

Dumnezeu mina-n cap. mic n-are rabdare sa petreaca

imparatesti de

marmora
si

si

de

clestar.

trage la o crisma sa ia ceva de-ale gurii. Cind la crisma fiica-mparatului juca carti cu un curtean inzorzonat, imbracat numai in toale de aur si de argint. Mai si se mira copilul de printesa ca se joaca la carti prin birturi. Ce-ar fi sa intre-n vorba cu ea si sa se joace cu ea. Tocmai ofiterul dc la curte golise portofelul si plecase suparat. Ia s-o-ntreb eu nu joaca cu mine ?

N-are de lucru

juca, stau

— Vad ca va place jocul de mie-mi place dar daca n-am cu cine rabd. — Ai bani — Am. — Hai sa jucam, zise printesa. Si se pusera pe joe frate faca de petrecarti si
si
?

sa-i

canie paralelor. Pina dimineata fiica-mparatului pierdu toti banii. Dar ea lua seama ca punga baiatului fata bani, indata ce nu mai avea. Cum sa faca ea Pune la cale cu crismariu sa-i sa-i fure chesaua cea fermecata care fata bani dea vin sa bea sa-1 imbete pina si-o pierde de tot mintile. §i crismarui se puse pe el cu vin vechi de noua ani si baiatul de bucurie ca i-a luat toti banii craitei, hai cu ea la bautura:
!

Bea cu oala Sa fuga boala,
102

!

!

cu ploschita Sa-si ude gurka Si asa beu cu sete pina-si ineaca pipota, de cazu lat la pamint. Fiica-mpail vazu, baga mina-n sinul baiatului si-i fura cheratului atit astepta. saua cu bani. Vru sa piece, dar necuratul n-are de lucru de-si viri coada si o-ndemna sa-i ia sabia cu care infrunti ostirile lumii si foalele cu care zbori ca vintul si ca gindul. Ca sa nu simta ca 1-a-nselat i-a pus la loc alta chesa, alta sabie si foale, asemanatoare ca picaturile de apa. Baietasul dormi un somn bun si se scula aminat, cind printesa hehe, de mult se dusese la palat. ridica-n sus si gindi sa se adune ostire se scula vru sa-ncerce sabia. cita frunza si iarba, dar ostire ioc. li furase sabia si alta la fel ii pusese la loc. Cind vazu una ca asta, simti cum il lasa picioarele. Hai sa-ncerc si chesaua daca mai fata bani Da de unde, in zadar o scutura ca parale nu mai fata Sa crape de ciuda, nu Tiii ! zise el in gindul sau, si pe asta mi-a luat-o alta Ce-i mai raminea de facut ? Sa se urce pe foale si sa zboare la palat sa se plinga. Dar cum se sui pe ele, foalele nu mai au nici o putere sa zboare ca odinioara. De-acum se vazu pierdut si se gindi la vorbele iui taica-su, ca mintea de-ar creste pe toate cararile, ar paste-o magarii. Plingea de necaz si-si da cu pumnii-n cap fara rost. De-acum sarac si gol pusca isi lua lumea-n cap si pleca la voia-ntimplarii unde o da sorocul si norocul. Umbla din sat in sat, din catun in catun, cersind de mincare. Toalele, i se rupsesera de se facusera ferfenita pe el. Ii era rusine sa mai treaca-n halul asta prin lume. Dar e mai bine sa mearga-n munte si sa-si caute de-ale gurii ca jiganiile salbatice prin paduri. Urcind si scoborind pe potecile neumblate ale muntilor, deodata gasi un mar cu mere neobisnuit de mari si frumoase. Hiii isi zise el, bine ca Dar cum musca dintr-un mar, eel putin am ce minca, sa nu mor de foame sa vezi dracia dracului, ii crescura coarne ca la tap. Cind vazu una ca asta incremeni de frica. Colac peste pupaza, asta-mi mai lipsea isi zise-n gind baiatul. Ce sa faca acum sa scape de coarne ? Se suci, se-nvirti, dar coarnele-i atirna-n cap, ca la un tap. N-are ce sa faca, trebuie sa rabde si sa le poarte daca asa 1-a pedepsit Dumnezeu ca n-a avut minte sa-si pastreze lucrurile ca ochii din cap. Acum sa sufere Ridica mina de coarne si merse prin padure speriind ca o aratare cerbii si caprioarele ce se adunau la izvoare sa-si stimpere setea. Mergind dupa izvoare cu apa curata de munte, in cale dete de un par, incarcat de pere. De sete lua o para, o minca si-i cazura coarnele jos, parca le-ar fi luat cineva cu mina. Heeei, dar fiindca la minte era istet, lua seama ca din mere ies coarne, din pere pica coarnele, ca si cind n-au fost. Stai, frate-meu, daca-i asa ca-i vin eu de hac printesei, s-o usture la ficati, daca a cutezat sa-mi fure lucrusoarele mele Se-ntoarse la mar, umplu sacuiul de mere, iar sinul de pere. De aci pleca drept la curtea-mparatului. Se plimba prin fata palatului si striga ca negustorii, doar, doar, o veni si fiica-mparatului sa cumpere si sa-i vie de hac. Si cum mergea si se-nvirtea striga:
Si

Cum

Cum

O

!

!

!

!

!

!

!

Hai Hai Hai

la la la

mere,
pere,

mindre

floricele

!

Fiica-mparatului, n-are iar treaba. Ridica capul peste gard sa vada ce vinde baiatul. El cum o zareste o recunoaste si mai tare striga sa-i iese sufletul din bosogi. Printesa cind vazu merele mari si frumoase nu-i paru rau de bani, patru galbeni numara si umplu sortul. Ii dete lui ta-su si ma-si si toti se mirara

103

Fiecare in palat sedea-n ogeacul lui cu sludin mar ii crescura coarnele ca la tap. Degeaba tipa, in zadar se zvircolea, ca de coarne nu scapa. De rusine se ascunse sub pat; sta acolo pitulata zi si noapte sa n-o vada imparatul si sfatuitorii acestuia. Mare rusine cazuse pe capul ei. Imparateasa veni in odaia lui fie-sa s-o vada, dar n-o gasi. Lua si ea dintr-un mar si-ntr-o doara musca din el. Cum musca ii crescura coarnele. De rusine fuge si ea sub pat sa n-o vada imparatul. Cind pe sub pat se gasi cu fiica-sa si ea ca naiba-ncornorata. Stateau aci ca slutele A fost furata si ca mutele. Le cauta slugile, da nu le gasesc. Zarva mare imparateasa si fiica de niscaiva zmei isi dau cu parerile doftoroaiele si vrajitoarele. Porni imparatul sa le cate. Cind in odaia lor vede marul pe masa si musca de sete si inima rea din mar. Cum musca, indat-i crescura coarnele ca la tap. Incepu sa traga de ele sa le rupa dar in zadar. De rusine sa nu-1 vada generalii si maresalii in halul asta, tisti si el sub pat Cind acolo, sotia si fiica, amindoua cu coarne. Incepura toti sa se vaite si sa-1 blesteme pe acel copil afurisit care i-a pacalit. Daca vazu imparatul ca n-are ce se face, ca la deal e greu, iar la vale-i rau, isi dojeni muierea si fata sa iese de sub pat, ca doar n-o fi cu banat sa stea tot pitulati cu coarnele-n cap: Hai, bre, iesiti, zise-mparatul, ca n-avem ce ne face De-acum ne-am facut de pomina si Dumnezeu de niscaiva pacate ne-a pus mina-n cap. Iesira si femeile ascunzindu-si de rusine fata. Ce era sa mai faca sarmanul imparat? Dete veste prin lume ca se cauta doftoroi si vrajitori care sa le taie coarnele. Se ivira o multime. Caci la mamaliga mare, vin multe haimanale. Dar cum le taiau si mai mari cresteau. La citava vreme, destul de aminat veni si copilul eel istet, dar de data asta nu mai era imbracat in haine ponosite si zdrenturoase. Se imbracase frumos, parca era pui de vraci. Isi puse-n poznare doftoriile si veni la-mparatu sa-i doboare
si avirii.

de asa mere frumoase mari
gile lui. Printesa

cum musca

!

!

!

coarnele.

Mai

intii, si-ntii,

imparatul
se parea.

il

pofti in palat

il

cinsti si-1

omeni ca pe un

doftor priceput,

sa va

Marite-mparate si prea luminate, toti avem pacate Eu nu voi putea dobor coarnele daca mai intii n-o sa va spovedesc. Daca nu o sa ascundeti nimic si o sa va marturisiti pacatele, atunci eu o sa pot lucra si coarnele or cadea. Altfel nu facem nimic Trecu intr-o alta odaie si-n taina se puse sa-1 ispiteasca pe imparat ce pacate
! !

cum

Dupa

aceea, baietasul zise:

imparat este fara de pacat N-o sa-si recunoasca vedea pe fata ca este un mincinos. Veni rindul la imparateasa. Si asta l a fel de mincinoasa, ca oprea apele-n loc si soarele, cu prefacatoriile si minciunile. O scoase afara sa intre fata cea cu pricina. Se uita la ea si-o-ntreba, parca ar fi fost calugare nu copil. Spune-mi frumusel ai vreun pacatel, pe eel sufletel ? Vai de mine, Doamne, sint curata baiete, ca roua dimineata, ca steaua-n cer, ca strugurile din vie, ca Maica Stamarie. El o vazu si pe asta ca e dintre alea ce daca spune adevarul se-mbolnaveste. O scoase afara zicindu-i ca e mincinoasa si printesa stiindu-se cu musca pe caciula iesi.
a facut. Imparatul, ca orice
!

el ca are si pacate. Si asa se

— —

;

cinstite fete-mparatesti, de nu-mi spuneti adevarul gol-golut, in loc de coarne pe cap o sa-mi purtati coarne ca necuratul din balta si sa luati aminte bine ca:

— Fac cea din urma-ncercare,

Pe urma

iar le grai la toti trei:

104

!

!

!

Minciuna
cit a

a umblat,
i

umblat si-acum

s-a-nfundat

mincinosi, le dete la fiecare cite o lingurita din zama de mere si cum beura coarnele le crescura mari ca la cerb. Cind se vazura ei in halul asta, de voie de nevoie, intrara pe rind in odaia laturalnica sa se spovedeasca in fata baietasului. Imparatul din fir in par spuse cum 1-a omorit pe frati-su ca sa-i ia locul, cum a spinzurat oameni sau pe altii i-a-nchis si lasat sa moara de foame intre ziduri. Pe urma a spus cu cine s-a tinut si tot ce god a mai pacatuit. Dupa asta 1-a poftit afara si-a venit imparateasa. Imparateasa marturisi ca din pricina ei a murit cutare general, cutare om invatat si mai la urma spuse si cu cine din palat s-a tinut fara sa afle-mparatul. Vazind ca si ea a spus dirept o pofti afara sa intre la spovedit si
$i ca sa le arate ca toti sint

frumoasa printesa.
Craita-i zise ca ea este fara de pacat ca florile cimpului, ca Maica PreMai la urma-i marturisi ca are totusi pe suflet un mare pacat. $i-i povesri din fir-in par cum 1-a-mbatat pe un copil sarac, i-a luat chesaua care fata bani, i-a luat o sabie si niste foale. Atunci baiatul a mai intrebat-o:
cista.


Asculta, fata, mai

tii
!

tu lucrurile alea?

— —
n-am

Le

tin,

cum

sa

Stii tu la

ce sint

nu bune ?
chesaua
puiaza
parale

Uite ce-p zic eu. Daca vrei sa-|i fie bine si sa ai noroc in viata sa nu-1 bogat si cind vreodata copilul ala, iti va cere lucrurile sa i le dai, ca sint ale lui. Asa sa faci Asa voi face Iesira-apoi afara-ntr-o odaie mare luminoasa, numai cu pietre scumpe-mpodobita. Lua sticluta cu zama de pere si la fiecare-i dadu o lingurita. Cum inghitira coarnele picara. Cind vazura minunea, sarira-n sus de bucurie, iar imparatul incepu sa joace strigind: Hopa, hopa, joaca popa, niniu si cu dascalu
inseli nici pe-al sarac, nici pe-al

— —

$tiu habar.

ca

doar

din

senin

dar

de

alelante

!

!

ce se desmetici, zise catre baietas: Mai baiete, logofete, de-acum sa-mi fii ginere, dau fata mea sa-ti Ca o armata de doftori mari nu ne-au doborit fie mireasa si-apoi imparateasa coarnele, iar tu cu zama dintr-o sticluta, facusi minuni Esti baiat istet, om

Dupa

!

!

— Slavite-mparate si iar luminate, ca sa le faci bine, fa si pentru mine, nunta sa-mi vie, din dalba-mparatie, cei doi frati, ce-mi sint imparati, la margine de pamint, unde n-ati fost nicicind. Imparatul trimise ostire si corabii in cele doua-mparatii sa vie si fratii lui sa se veseleasca la cea nunta-mparateasca ce n-o mai fi pe lume alta. Pina sa se pregateasca de nunta, el fuge din palat si cumpara niste toale ponosite si zdrentuite, ca s-o-ncerce pe mireasa daca e om, ori e pore de cine. Trecu pe la poarta palatului, descult si zdrenturos, cerind strajerului s-o cheme pe fata-mparatului ca are sa-i spuie ceva. Abia au chemat-o la ast
la

de mare pre;

105

:

!!

coate-goale pe craita. Dar pina la urma tot au adus-o. Cind a vazut-o a si-ntrebat-o Maria-ta, ma mai cunosti ? Ba, te cunosc. De unde ma cunosti ? Din sara aceea cind am jucat carti impreuna. Frumos din partea unei imparatese sa ma-mbete si sa-nsele un copil sarac, ca sa-i fure lucrurile? Spune, asa e? Asa e Te-am imbatat si te-am inselat, dar sa ma ierti. Te iert, daca-mi intorci lucrurile mele. Ti le-ntorc. Si fata se tinu de cuvint. ll lua in palat si-i dete sabia, chesaua si foalele. El ii multami. Lua sabia-n mina si se gindi sa se umple curtile si tirgurile de ostire ca sa petreaca de nunta lui si se umplura. Pe urma trecu prin fata ostasilor si scutura chesaua, ca sa adune ostirea parale sa se procopseasca si ostasul ca destul e de amarit saracul. Dupa aia se sui pe foale, ii arata printesei inelul primit de la ea de logodna si-i zise: lata eu sint ala pe care m-ai inselat si tot eu sint ala care ti-am pus coarne-n cap, ca sa te-nvat minte sa nu mai inseli. Daca ma mai vrei sa-ti fiu sot, spune-mi ca sa zbor sa-rni aduc fratii la nunta.

— — — — — — — —

!

— Vai iubitul meu mire, cum sa nu

Ea

il

privi

cu uirnire

si-i grai:

te vreau,
!

vorba mea

e sfinta si este

legamint inaintea lui Dumnezeu pentru mine Du-te si sa vii repede ca ard de nerabdare sa te vad pe veci linga mine, stapinul acestei mari imparatii. Baiatul se sui iar pe foale si cum se gindi zbura ca gindul si ca vintul la fratii lui imparati si tot ca gindul se-ntoarse la nunta cu ei tot calari pe foalele fermecate inainte de a se-ntoarce ostirile si corabiile trimise de tata-su. Si de aci inainte unde se porni o nunta frumoasa ca-n povesti, la care sosira si jucara si fratii lui ajunsi si ei imparati prin istetimea lui, precum si tot norodul si toti craii si-mparatii lumii. De cum se punea luna noua, jucau nuntasii si se veseleau, pina raminea alinata pe cer ca o andrea. Si da-i nainte cu: Hopa, tupa dt tine nunta
! !

chiote si trai patruzeci de ai Si poate ca tinerii-mparati, se vor veseli si nuntasii chiui,
!

si

astazi

!

PIPILCUTA

A

fost odata

ca niciodata ca de n-ar
.
.

.

fi

nu

s-ar povesti.

cind pe

undeva departe un om lucrator care toata viata a fost argat mununu, pe la altul, fara sa agoniseasca vreo avere. In maidanu lui avea doua-trei gaini si un cocos frumos, tantos si voinic de-ti era mai mare dragul
fost
la
el,

A

sa te uiti la

cutcurezind.

pe vremuri in saracie, dar se-ntelegea bine cu muierea si, in scurt timp, avura o fetita frumoasa cu parul stralucitor ca soarele. Fetita
traia ca

Omul

106

! crestea. . ii da apa si o aranea cu multa bagare de seama. Da zor si nu prididea cu lucrul fara a lua in seama ca celelalte fete arunca lina din caiere dupa use. ! . Unele dintre varuicele ei se mindreau ca sint prietene cu ea. S-a intimplat sa fie claca la o varuica. toate pregatirile de moarte. cintau. daca tata-su intr-o zi. cind la una. Cum era obiceiul pe atunci. De atunci muierea ii da zor lui tata-su sa taie vaca. pina se duse la iesle in grajdul vitelor. dar era si vrednica. Fetele cele rele o pismuiau pentru vrednicia si cumintenia ei si se vorbira in taina. Pipilcuta nu se ingrijea de baieti. furcile goale. gata s-o ceara. sa faca din ea pastrama si din piele foale. iar cine va ramine pe urma. fetele se adunau seara la claci. Tatal Pipilcutii tot amina si nu vrea s-o taie. Ar fi trait ea si asa cu muma-sa prefacuta in vaca neagra. mai ales cind stia ca este pus pret pe capul mumei. Necajit bietul om ii fagadui ca are s-o taie. darimind si spargind tot ce-i iesea in cale. ! Odata vaca neagra a vrut sa le ia pe surorile Pipilcutii-n coarne sa le omoare. cu coarne mari ascutite. aceleia sa-i moara muma si sa i se prefaca vaca neagra. deodata varuicele ei aruncara fusele. pe subt pat si o pitula unde pot. pina crescura mari impreuna. Cu timpul. avea ea grija casei si a furcii. Tata-su nu se temea de vaca. Vaca cea neagra auzind Auzind Pipilcuta merse ii la muma-sa si-i zise: fata mea. Toata ziua lucra si mai putin se juca. Tatal ei nu stia cine a facut sa vie moartea s-o ia pe sotioara lui si s-o prefaca in vaca neagra. Pipilcuta stiindu-se vrednica torcea. Dar Pipilcuta ramase trista si abatuta. neluind in seama nebuniile celorlalte. iar altele o urau pentru cinstea si cumintenia ei. tu nu 107 . Pipilcuta stia dar nu cuteza sa-i spuie nimic. iesi din casa o namila de vaca neagra care mugea infuriata. Dar nici Pipilcuta nu se lasa. . sa le dea lapte de capra. ! . De mica invata sa gateasca. lumea o lauda iar danacii cum scoasera capul. Facura legamint ca pina la miezul noptii sa furseasca toate caierele de lina. Muierea daca vazu se prefacu intr-o zi ca pleaca cu fetele. pusera ochii pe ea. sa le spele. nu se insura cu o alta muiere. Nu-si putea ierta acest mare pacat care o chinuia facind-o sa verse multe lacrimi. — Muu deschide . Isi lua fusul si furca si pleca plingind acasa. ! — Muma. . ii asternea paie in cosere. tot ce avea de spus. . plingea stiind ca a ramas fara muma pentru ca si-a fursit cea din urma lucrul. . se jucau si veneau dupa ele sa le mai stringa danacii. sa-i poarte simbetele. fiindca la claca povesteau. cind la alta pina torceau lina si ciltii. . dar tata-su le-o scapat. ci dimpotriva o tesela cu grije. Pe cind tragea de zor cu gura din caier iar fusul i se invirtea ca un titirez. Dupa ce se deschise usa. sa le cirpeasca si cite altele. sa tese si sa toarca. Fata se spaminta si nu-i veni sa creada. $i nici asta n-ar fi fost prea mare lucru daca muma ei vitrega nu-i facea doua surori pe care ea a trebuit sa le legene. Cind ajunsa in pragul casei striga: Muu ii raspunse un glas din casa. Pipilcuta se impreieteni cu vaca Incepu sa stea de vorba cu ea sa se inteleaga si afla ca nu este vinovata de moartea mumei. Era un glas muu ca de vaca. Fetele se intreceau care mai de care sa-si termine caierele de lina si de mite mai indata. iar Pipilcuta ramase incremenita vazindu-se cea de pe urma. spuse. iar lumea se mira de frumusetea ei. Pipilcuta nu numai ca era frumoasa. Fetelor le placea sa fie impreuna. cind auzi cum bate cu coarnele-n usa. Pe fata au botezat-o Pipilcuta.

tu sa vii la mine. cu naravul dracului in ea. muma-sa ii scoase din nou alte toale si mai mindre de matasa. sa mature prin casa. n-o lasa sa se hodineasca si lucra pina la miezul noptii. dadura la oratanii si venira de sa bagara iarasi in scorbura de unde iesisera. ori te va chinui. ii zise muma vitrega. Inainte de a pleca. lasa toalele scumpe intorcindu-se acasa rupta si zdrenturoasa asa cum se purta. Muma-sa ii scoasa apoi niste toale frumoase de matase si dupa ce o premeni. neveste care murisera de curind. Da muma vitrega o punea la munci grele. Se prinsa in hora linga feciorul imparatului. Intr-o duminica. fusta ca o gradina de flori. Fiul imparatului veni iar prinzindu-se in hora linga Pipikuja. iar la git cu margele si salbe. privea la ele si ridea. sa dai cu nuiaua de trei ori in coarnele mele si eu am sa-ti vin in aju! tcr. Ii povestira ca au vazut pe fiul imparatului jucind cu o zina. Dupa hora. Pipikuta juca frumos si nu vorbea ci numai ridea. si pe-a fuga ii toarsera caierele de Una. papuci albi. Parul ei sclipea ca firele de aur. iar camasa si stralucitoare ca cerul instelat. ce taiara vaca. ii dadu iar in coarne cu bitu si lumea care o ajutase intra din nou in scorbura. surorile vitrege incepura s-o batjocoreasca aruncind cu cenusa spre dinsa. Pe cap purta basma de borangic stralucitoare. Muncea sarmana ca o roaba si tot n-o multumea. Pipikuta la toate astea asculta cu nepasare. Dupa aceea. In duminica urmatoare. sa aduca apa si sa faca de mincare pina se intoarce cu fetele de la hora.trebuie sa maninci din carnea mea Sa adui toate oasele. sa le toarca pina ce se-ntoarce. sa mai faca pe deasupra mincare. isi lua fetele si pleca la hora sa se veseleasca. Dete de trei ori cu nuiaua in coarne si muma-sa-i trimeasa o multime de fete mari. le ingropa sub buturuga cea mare. sa le ingropi la tirla din deal sub radacina de buturugi gaunoase iar coarnele sa le lasi putin iesite afara din pamint. batea si la hora nicicdata n-o lasa. Pipikuta aduna cu grija oasele si coarnele. Ai inteles — ! Inteles. 108 . Cum mumei vestmintele. Dupa muma si iar plinse. sa araneasca toate oarali din curte si abia dupa aia. baieti si neveste si pe-a fuga aduna tot fasuiul din cenuse. dadu de trei ori in corn cu nuiaua numaidecit mumasa ii trimisa in ajutor fete mari. Pipikuta n-adasta mult si-alerga la muma-sa. Pipikuta capata arpii si zbura pina aproape de hora. tacura lautarii. camasa alba cu flori alese si dantela. varsa in vatra focului in cenusa o banita de fasui si-i spusa sa-1 aleaga. Cind cineva te va certa. O — Pipikuta indata alerga la muma-sa. inainte avu grija sa-i dea lui Pipikuta noua caiere de lina pline cu bondreci sa le treaca prin darac. muieri. ii adusera apa in galeti. Vinise in ziua aia la hora feciorul imparatului. ii facu de cina si-i adusa apa. Pipilcuja isi lua zborul lasindu-i Pleca acasa facindu-se ca dichiseste prin tinda. zbura la trunchiul gaunos. Top ochii erau atintiti asupra lor. Ochii danacilor erau indreptati numai la Pipikuta. stralucea ca soarele. Papuci frumosi cu fir de aur. Tu ai de lucru si bineinteles ca n-ai dnd sa mergi la hora. muma vitrega pleca iar la hora cu fetele. te va bate. Apoi se intoarsa din nou la muma-sa. cu pistelci negre cusute cu trandafiri de aur. iar zimbetul ei de o bunatate fara pereche. Cind sosira acasa. sa aduca apa.

altele sa adune boabele de porumb linte. muieri nenumarate.vitrega ramase mirata de vrednicia Pipilcutei. in papuci de lac. gindul la treaba. fusta din fire de argint. Dusmanele plecara la hora. indesind-o ca pe un capatii cu pene intr-un uloi plin cu cenusa. Surorile i se gatira frumos in rochii noi. marite imparate. vrenice si curate nevoie mare. Venira fete din multe sate. apoi plecara iuteala de se bagara in scorbura la muma-sa. Imparatul le privi si vazindu-le despletite. din alte tari. Tacu si ramase-n pod nestiind nimic din cele ce se petrec afara. Biata fata nu schinci. fata a zburat iar eu abia i-am luat papucul. in bordei. unele vinturara si spalara. — Nebuna crezu Fiti bineveniti — Am 109 . sa vinture porumbul. Sa opri o trasura de aur trasa de patru telegari toti cu arpii mari. FetiH mele va asteapta. Lasa. De aci isi lua zborul la ajunse inaintea surorilor vitrege in sat Fii hora. altele adapara vitele si toarsera. sa adape vitele sa dea la gaini. de imparati jucara tot timpul linga ea. Telepamintul de sub picioare. te ii — Muma. Pipilcuta dadu si alte si de aur dadu din nou cu nuielusa in cornul mumii si vaca neagra ii primenele si mai frumoase cu papuci din fir de aur. Muma-sa n-o certa cind ii aseza pe coarne toalele ale scumpe. mai are cit o roata de car pina apune. camasa de matasa impodobita cu flori. Unele incepura si la indata. toate vor fi gata. au plecat hora — Nu teme. soarele se lasase spre asfintit. din casa in casa. sa faca de mincare si rinduiala pin casa. fiindca stiau ca vin fii de imparati sa-si caute mirese. sa toarca zece caiere. dar tocmai cind sa se ridice. muma. Da fiul imparatului a si pornit din bordei. fata mea. — — garii sforaiau si faceau praf iar din ochi scintei. urite ca muma padurii. Pipilcuta matura pin casa. venit o mare sarbatoare si se facu iar hora-n sat. Asara la hora am jucat cu o fata frumoasa. fiu unui imparat vru s-o prinda si abia-i putu scoate din picior un papuc. ca imparatul a venit sa-i ceara in casatorie pe una din fete. care mai de care mai frumoase. sa aduca apa. isi lua fetele la tore un caier de lina intr-o stamina in timp ce Pipilcuta toarce noua caiere intr-o sara. Pipilcuta ramase cu un singur papuc si zbura la scorbura. sint frumoase ca soarele. cind muma vitrega o lua cu de-a sila. vru sa zboare la scorbura mumei sa-i duca hainele indarat ca sa i le puie-n lacra. mucoase si somnoroase. scoate dintr-o straita de argint un papuc alb cu fire de aur si zise: venit sa incerc papucul asta. baieti. prin imparatie sa incerce papucul ca sa-i fie sotie acea fata pe al carei picior se va potrivi papucul. o urea in pod. zise. fata mea. in casa noastra. sa spele lintea si s-o usuce. din nari le iesea foe. Am pierdut un papuc. atunci Pipilcuta alearga la muma-sa plingind: Muma A bataie ca ele nu luna de Din scorbura iesira fete. Dupa ce se termina cu hora. O priveau si se minunau de frumusetea ei. ala ti-aduce naroc. iar muma vitrega ii dadu porunca Pipilcutii sa adune un sac de porumb si altul de linte. rasturnati de inat in cenusa. care alergara ca sa gateasca. la zile. si mi-au dat de lucru ca sa nu fursesc o zise muma-sa.

o apucasera frigurile mortii. Pipilcuta este-n pod. De aia a si fugit in pod ca sa n-o vedeti §i pedepsiti pentru necuratenia in care-si face veacul. mari si urite in care nu ar intra cizma barbateasca da-mi-te un papuc. care eria atit de frumoasa. muiere. de soarta ei. aid mari. slavite imparate la sa-ncercati sa vedeti Sa-ncercam. femeie. care se muma Imparatul auzind glasul cocosului se mira cum de stie sa vorbeasca o pasare asa de frumos. ! ! — Iarta-ma — De ce-ti dirdiie dintii-n gura. In butoiu cu cenusa. Acuma. zau ce samana cu papucul ei nevoie mare. muma Pipilcutii ii trimisese pe sus cu o intreaga oaste. gros si noduros ca un butuc. se trei ori Cocosul dadu de si dupa aia i§i lua zborul Pipilcutii. pentru rochiile ei ce curg zdrente din ele. Isi smulgea de ciuda cu dintii unghiile de la miini si singele cura. ii asezara o coroana din diamante si rubine ce varsau raze incit se lumina podul casei. ca papucul a de mea. curteni Si cind imparatul sa se suie in trasura ? nu vrea sa faca direptate. plina de bube. ? asteia ! zau. incit prin acoperisul casei strabateau razele de lumina. hai ne arata ce ai ascuns in pod ? 110 . La mica se potriveste fiindca papucii astia i-a purtat mai mult ea decit soru-sa lata si ! — — Lasa-ne-n pace. vrei sa stric o ! frumusete de papuc? In timpul asta fata cea mica sa primenisa in rochie alba de mireasa. mai incercati. incercati o data fost la fata ! Curtenii bufnira-n ris. magu. ca de frica nu v-am aratat-o Pipilcuta este o fata urita. raspunse-mparatul. galbene si cu o creasta rosie ca singele si cu o coada mai mare decit o secere. iar numai ca impa- ratul e rau — Ai inca vreo fata — Nu mai am nici o maria-ta — Atunci mergem dar. ca stim noi ce vrem. fetele se rusinara si se ascunsera la fata ei naroada ii da cu cleanta inainte ca papucul a cazut de si dupa usa. sari jos. ca si cind din podul casei ar fi rasarit soarele Pe cap suratele pamintului care murisera nemaritate. ! sa ! si caii verzi. fata. plinge ! peste cap si intra sus in deal in scorbura copacului.: ! E papucul fetei mele. ! — — — Hai incercati. ca — Nu vezi. pentru ca sa nu-i vedeti picioarele botocanoase. nu ne inveti dumneata ca piciorul e prea mare — Ba mai bunule imparate. Fata cea mare s-apropie. nici ieri i-a intrat. ca vorba. Fusese ingrijea ca un inger pazitor. insa tot mucoasa si urita ramase. isi sterse cu podul palmii nasul si-ntinse piciorul sting. murdara. o rochie alba cu razele soarelui. Plinge Pipilcuta. femeie. paduchioasa si lenesa. Piciorul botocanos nu intra in papuc nici cu virful. tesuta de paienjenii pamintului si-mpodobita cu stele de aur. maria-ta. acum o mai fi crescut fetita nu-i intra nici labele. batu de trei ori din arpii cintind Cucuriguuu. erau gata sa piece pe poarta. alalt papuc din fire de aur. da-mi-te cu tocul. Baba incepu sa tremure de frica. Ascunsa dupa obod. cu margele si grimna la mina. zbura un cocos cu pene rosii.

cu parul cazut pe spate in valuri de aur. mai frumoasa decit o zina din povesti. Unii fugisera pe-afara de teama sa nu li se darime podu-n cap. casa se lumina ca de un soare. iar Pipilcuta pe urma. Atunci imparatul fu atit de fericit. El scobora. scoase papucul si cu sufletul la gura il Papucul nu numai ca se potrivea de minune dar si se semana cu celalalt. o sui in trasura de aur si se pregati de plecare. impodobita cu funigei de aur care-ti luau ochii. Cum insa ii placuse atit de mult de Pipilcuta se gindi ca s-ar putea ca papucul sa nu se potriveasca si atunci ar insemna sa paraseasca o fata asa de frumoasa ce nu vazuse de-a lungul si de-a latul imparatiei sale. linga cosul casei vazu o fata subtirica parca ar fi fost trasa pintr-un inel. imparatul isi lua mireasa de mina si incepu sa scoboare. marite imparate.! ! Imparatul ii ceru muierii sa se urce-n pod s-o scoboarc jos. Si iata cum se rasplati fata lucratoare in flacari lacomia si nedreptatea. chef si voie buna. Imparatul isi lua mireasa. ca a gasit o sotie pe plac. abia atunci vazu ca tine in mina un papuc alb pe care ar trebui sa-1 incerce. incerca. dindu-si seama ca e cu sufletul gata sa-i iasa. incit zvicni bucuria in el asa de tare ca isi lua mireasa de mijloc si o saruta. cu ochii blinzi albastri ca cerul. Cind vru s-o imbratiseze de bucurie. se fereste ticaloasa V-am spus eu ? Doar va vreau binele. maria-ta. Pipilcuta ii vazu papucul pe care el il viri in buzunar si-i zise cu un glas ca de inger: ! Pentru ce nu-1 incercati ? Datoria mariei voastre este sa incercati papucul si la fetele bogate si la cele sarace si la cele urite ca mine si la cele frumoase ca ale mumii mele vitrege Dati-mi-1 sa-1 incerc. asa cum 1-ati dat la toate fetele din imparatie ! ! — tine asa — Ma tern ca nu va cum — Nu te teme. Muma vitrega vazindu-se plina de rani si oparita. incit la soare te puteai uita dar la Pipilcuta ba. trei luni si trei sapta- unde imparatul facu o nunta mare si frumoasa. se esti ! potrivi. mai era sa cada-n capul rautacioasei si al curtenilor sai. cazu in caldare de se opari. Cind incepu imparatul ma urc eu sa se suie. Rautacioasa se preface ca se urea in pod dar se intoarce zicindu-i: vrea. speriindu-se. Atunci. de la marginea marii albastre. Incepu sa sara in sus de fericire. cu o rochie alba mai subtire decit o pinza de paianjen. se impiedica de caldarea cu laturi fierbinti pentru porci. Cind Pipilcuta fu in gura podului. din loviturile in capriorii si birnele podului. Pipilcuta ajunse la palatul de clestar. scara se lumina. Dupa ce se freca bine la ochi. Podul de jocul lor mai. se-ndrepta spre Pipilcuta. Imparatul tremura de teama. ! daca nu vrei. iar cind ajunse la gura podului de stralucire nu putea privi in sus. care tinu mini. Imbatat de infatisarea ei minunata uita pentru ce s-a urcat in pod si deodata hotarit. Fata ramase nemiscata In timp ce imparatul sta incremenit locului si tulburat. numai in cintece. iar muma vitrega fu apucata de friguri si. maria-ta — Nu — Bine. nebagind de ca se ana in pod incit isi umplu capul de cucuie. sa joace cu Pipilcuta. dadu foe casei de ciuda ca i s-au dat peste cap seama socotelile. si intaleapta si cum se prapadi Ill . iar eu si ma multumesc sa te iau sotie pc cer incearca-1 abia atunci ai dreptul sa ma sa-ti fiu sotie.

Mare-i fu mirarea. $i frumoasa cu parul de aur ii aduse ghemele de lina mirindu-se foarte de minunea asta zgripturoaica de mama vitrega. La mijlocul noptii fata lua fuioarele de cinepa si le duse la vaca neagra care le toarse cu coarnele la iuteala. isi zise rautacioasa ! rau de fata ! §i intr-o alta zi. Stapinul cerului si al pamintului chibzui ca e dreapta cererea sarmanei si-i indeplini dorinta. Intr-o alta seara ii dadu sa toarca un caiere de lina. A fost odata fiica lor Fetita lua capul vitelusei intre miini imbratisind-o si sarutindu-i ochii gura ii povestea cum a venit ciuma si i-a rapit ce a avut ea mai scump pe lume. se abatu ciuma prin satul lor si-i lua viata mamei frumoasei fecioare. La rindul ei vitelusa plingea si lacrimile i se prelingeau de-i ardeau obrajii. muma sora vitrega mincara si se culcara. jucindu-se impreuna. Tatal fetii ramas fara muiere. Tata-su. Fetita crestea si se facea tot mai mare si frumoasa iar vitelusa si ajunse vaca. ruga pe stapinul cerului sa nu-i duca sufletul laolalta cu cei morti ci sa-i ingaduie a se intrupa intr-o vitica ce se nascu la moartea acesteia.: VACA NEAGRA un om si c-o muiere care traiau fericiti iubind-o nespus pe cu parul de aur. ca doi copii. cind vaca ii vorbi cu grai omenesc zicindu-i plinge scumpa mea. Mama vitrega insa o ura pe sarmana orfana vazind-o cit e de frumoasa si de cuminte. dadu sa toarca intii zece caiere de lina intr-o noapte. ii porunci sa toarca un car de fuior de cinepa. pindind-o toata noaptea cum lucreaza. Femeia asta cind le vazu. Vitica era neagra. iar frumoasa cu parul de aur ajunsa o zdrenturoasa. La un rind de vreme. iti vad suferinta si de aceea m-am prefacut in vaca neagra ca sa te ajut Adu-mi tu lina ca eu ti-o tore Frumoasa cu parul de aur auzind ca vaca neagra este mama ei si mai — Nu ! ! o podidira lacrimile. mai era neascultatoare si lenesa. voi afla eu cine o ajuta pe zdrenturoasa asta Stai. dar frumoasa si zburdalnica ca un copil. care avea o fata de seama frumoasei cu parul de aur. Apoi. fata de fiica ei care pe linga ca era urita ca muma padurii. ca eu sint mama ta. Fetita cu parul de aur o pastea pe plaiuri cu flori mirositoare si izvoare. mama. de zece chile de lina. Ce Si-i vitrega si de-acum se gindi vipera-ntr-o zi? S-o puie la munci istovitoare si s-o omoare. merse la barbat zicindu-i: muma muma 112 . Dar cum mama o iubea mult pe fiica ei. Si de data asta vaca neagra ii toarse lina si la ziua mama cea vitrega ramasa impietrita vazind ca fata este atit de indeminatica si nu i se impotriveste poruncilor. se insura cu o femeie vaduva. ii aduse caierele de lina si la ziua i le si arata toarse scorpiei de mama vitrega. Isi puse in gind sa-i dea sa toarca un car de mita intr-o alta noapte. parca turba de ciuda. Vicleana de vitrega vazind-o ca toarce in grajd cu vaca neagra. merse la vaca neagra ii !ua capul in brata si-ncepu sa plinga. ei.

§i dadu alte caiere de lina sa i le toarca. merse plingind si-i povesti vestea cea trista. iar coarnele sa mi le-ngropi in grajd sub iesle. mai muiere. spunindu-i vorbe grele de ocara. ca lapte berechet da. ca pina la ziua toate poruncile vor fi implinite si vei Merse ea la imparatul furnicilor. S-a intimplat odata. Auzind frumoasa cu parul de aur ca-i va taia-o pe mama-sa. ori mitelor si cu ciltii. le aduna si ingropa unde-i placuse la vaca neagra sa pasca. Din doua una. ca o fata imparateasca. S-a dus la joe mama cea vitrega cu fiica-sa imbracata in rochii frumoase si stralucitoare. Ce sa faca acum frumoasa zdrenturoasa ? S-a intolit cu o rochie mai veche scapatata si a alergat si ea la joe cum fac toate fetele in astfel de-ntimplari. Frumosul print. nadajduind ca frumosul print va pune ochii pe fiica ei. Odata. mai indata poti tamadui pe un nebun. ca n-o mai pot suferi-n ochi. incepea cu altele. Vaca neagra. un print Fat-Frumos. raspunsa fata. auzind. Apoi iar incepe cu noi chinuri si osinde muma vitrega. decit pe un indaratnic de inversunare. — — — ! ! — ! Cind vedea muma-sa vitrega atita indeminare. Ii da orez amestecat cu volbura si neghina sa-1 curete apoi mei cu neghina si cenusa sa-1 aleaga si cite altele Ea sta linga gramada de orez sau de mei §i plingea gindindu-se la vaca neagra. o mingiia si luindu-i caierele si i cum le plintorcea si astfel scapa de cearta acrei mame vitrege. coarnele le-ngropa sub iesle oasele pe masura ce se aruncara. grasa cste si nici un rau nu face Rau nu face. fata mamii. Fata nu uita duca la buna indeplinire dorinta mamei sale. am sa te rog sa-mi faci voia mea si sa tai vaca neagra? Da de ce. tu sa furi parul din coada mea si sa-1 ascunzi in salteaua ta. Dupa ce le termina pe toate astea. Azi vreau sa mi se aleaga. ma prostule Tu nu te uiti ce privire are cind se uita la fata mea si la mine? Asa ca ori tai vaca. ii grai Maica. aproape de izvorul unde ne jucam impreuna ca doi copii. venea. s-a intimplat ca mama cea vitrega sa dea peste coada de vaca ascunsa in saltea si rastit o intreba pe zdrenturoasa De ce ai ascuns coada vacii in saltea. ! — — — ! — Frumoasa zdrenturoasa lua gea. mama ei. iar din carne sa nu maninci I se f5cu pe plac rautacioasei femei si taiara vaca neagra. Dupa aceea temind^-se de mama ei vitrega ca o va certa. Si orice incerca ea impotriva blindei si inteleptei fetite nu putea duce la buna indeplinire. sa ca n-avea ! •dea o serbare. o mingiia si-i spunea: Taci. or eu plec din casa ta. prapadito ? Mi-e dor de mama mea si de aceea am ascuns-o. daca til la mine.! : : Omule. Atunci vaca neagra venea. o apucau boalele si furia. vorba aceea. la care putea veni si bogat si sarac. cum s-o mai cbinuiasca $i cadea la pat de zacea de amaraciune ca nu se poate razbuna asa cum ii da puterea si dorinta. Cind cu torsul linei. frumoasa este. Oasale sa le aduni si sa le-ngropi pe lunca cu flori. aduna toate furnicile scapa de pedeapsa pamintului si la iuteala orezul cit si meiul se afla cmratat. mergea la iesle vaca neagra. caierele de lina. indata ce o vazu ii placu si o chema la joe. Ascunsa coada sa in saltea. si 113 . vaca neagra. Las' ca o sa-ti arat eu $i iar incepea cu chinurile fara de sfirsit. ori e laie ori balaie. da are de gind sa faca. caci. daca ma va taia.

Dupa ce fu prinsa i se vorbi care este rostul pantofului si ea nu avu incotro incit printul incerca pantofiorul. in cautarea celei rinduite de soarta. fiind mai zdrentunu pe brezaia dumitale. care se potrivi. Auzind vicleana de muma vitrega. fi — Marite-mparate. Printul o urmari. Printul necunoscut. carnea pina la os. Atunci printul intreba ca daca mai are in casa si alte fete. insa printul nici nu le baga-n seama. nemaifiind si altele. PIELEA DE Mx\GAR o craita care aveau o fetita cuminte si frumoasa. ca ceara de para focului. cu rabdarea trecu marea. Se scremu si fiica mamei vitrege. vitrega cu fiica ei mersera din nou la joe si mai frumos imbracate. trimeasa vorba in toate partile imparatiei ca va porni din sat in sat. dar fiindu-i piciorul mai mare ramase fara noroc. una ca asta. Printul se bucura ca aleasa inimei sale este atit de gingasa si frumoasa cu parul de aur. In seara a doua nemaiavind papucul ramase acasa plingind. se nemeri frumoasa zdrenturoasa cu galetile la apa si chiar pe aci trecea suita imparateasca. Sa se insoare dupa moartea ei. In zadar o apucara sudorile pe rautacioasa mama vitrega incercind. Printul merse la fata sa-ncerce pantofiorul. §i asa rautacioasa se prapadi si se topi. imbolnavi regina si-si dadu sufletul. merse la niscaiva vrajitori si-i taie din piciorul eel drept fiicei sale. de minune pe piciorul zdrenturoasei. Intr-o zi. Pentru nimic in lume nu intra. la care se-ntelege ca ele raspunsera ca sint singure. insa roasa. Dadu el veste in toiul jocului ca pe acea fata o va alege sa-i fie mireasa. dar pe pofta inimii mele si iar mama cea vitrega ramasa plingindu-se si zvircolindu-se de ciuda. Mare-i fu si ei dezamagirea atunci cind ajunse printul la casa lor si incerca pantoful. De necaz isi dau cu pumnii-n cap. lasa cu limba de moarte o dorinta catre sotul ei. eu o aleg pe aceasta. dar spre dezamagirea lor la nici una Mama nu se potrivi. n-avem nu prapadita zdrenturoasa. ca o gaina jumulita de vie. iaca asta e fata de maritat. doar se va potrivi pantofiorul pierdut. ca totul fu cu neputinta.fugi acasa. frumosul print isi vazu de cale. trista. iar frumoasa cu parul de aur. cu^acea fata frumoasa la care i se va potrivi condurul ei din piciorul drept. se A fost un crai si 114 . Intr-o zi. Apoi. Atunci fetele se-mbulzira fiecare a-si incerca norocul cu pantoful. Inainte de a muri. iar aceasta lasa galetile fugind speriata. —O dinsa de maritat. Fat-Frumos o lua atunci de mireasa pe frumoasa cu parul de aur si facu o nunta imparateasca de se dusa vestea peste noua tari si noua mari. aia si La care muma cea vitrega ii raspunse: fata de maritat. iar ea in graba isi pierdu papucul din piciorul drept. care si-a pierdut papucul pe care-1 arata multirnii. iar ele ramasera tinguindu-se. incit de indata merse la parintii acesteia spre a o cere de mireasa. ajungind imparateasa.

a cazut bolnava de nu s-a mai pomenit din plins. ca era atit de frumoasa. va veni si ea. Cind s-a vazut imparatul singur si fara inel. Catara pe rind de boieri. ea s-a furisat prin multime si a fugit imbracindu-se iar in piele de magar. Alta data iar s-a cerut de la bucatareasa sa se duca in oras. numai cu ea juca. Intr-o zi. A batut la poarta si i-a raspuns o muiere: Ce cauti noaptea. Cind toate au fost gata sluga a imbracat-o in piele de magar. treia oara. maicuta. S-a imbracat de data asta in rochia de pietre nestemate. luindu-i inelul ei in schimb. Condurul se potriveste de minune. fetito. Zis si facut Si s-a apropiat vremea de nunta. a cazut bolnav la pat. Acum craiul si-a pus in gind sa nu-i mai dea drumul. alta de aur si alta numai din pietre nestemate. dar nu gasira. Imparatul. Cind vazura dregatorii minunea. Fata insa nici ea nu se lasa usor. la portile imparatului ? Caut de lucru. Sint fata saraca Ia-ma si pe Craiul. numai la casatorie nu se gindea. numai cu ea glumea si numai la ea privea. fetita lui se joaca prin palat. cum a vazut-o i-a placut de ea si a jucat cu ea de bucurie. se imbraca in piele de magar ca nimeni sa nu stie cine este. Sa se insoare imparatul cu fiica-sa ca asa i-a fost scris. Cind o vazu imparatul. A mers ea singura plingind si suspinind prin paduri si printre salbaticiuni pina ce a vazut intr-o noapte un palat mare si frumos. Trecu o vreme si mai marii pun pe capul imparatului sa se insoare si gata. doar. A Cind a vazut-o imparatul. magar. dar la ea ba. Apoi cind i-a placut mai mult imparatului. Se lasa o tristete peste dregatori si o bucurie peste imparat. ea fugi fadndu-se nevazuta. in rochia de magar si nimeni nu banuia ca ea ar putea ri imparatul isi puse in gind sa dea o serbare mare sa vie tot poporul doar. s-a imbracat in rochia de argint si s-a dus la joe acolo undevenea A imparatul. Iau ei condurul craitei si pornesc sa-i cate potrivire prin tari si mari. i-a pus rochiile frumoase intr-o traista si a dus-o pina a trecut granita in alta imparatie de i s-a pierdut urma. ci s-o duca drept la palat ca sa faca nunta cu ea.tarii se Imparatul ramase trist si fetita asemenea. de plugari si mai la urma roabele si ninic. A vazut-o ingrijitoarea ei cum se topeste ca turta de ceara si a invatat-o sa porunceasca trei rochii. Cum Se imbraca din nou atit de frumoasa ! o scapa din priviri putin imparatul. a chemat-o la masa lui si i-a pus in desti un inel de logodna. se bucura. incit la soare te puteai uita. care fetele ! — — A ! mine argata ! si-a cerut voie sa iasa de si luat-o bucatareasa imparatului de mila si intr-o sara de sarbatoare lasat rochia din piele si ea in oras pentru scurt timp. da de condur si-1 vira in picior. se bucurara si zisera ca sint scapati. sa ma aranesc. Gaseste timpul potrivit si-i scapa ca printre deste imparatului. iar fiica lui cind a vazut. A trimis dregatorii de la domnie sa incerce inelul. Da craiul n-are incotro. Imparatul nu vrea si nu vrea. poate vor da peste 115 . Una de argint. Lasa pielea de magar si se imbraca in rochia de aur. Se duce la odaia ei.

ramii vaduv. colindara imparatia in lung si-n curmezis. insa n-au gasit nimic. o pusa sa se spele si sa se imbrace in rochia cu pietre pretioase. iar imparatul si fiica — ramasera tristi si indurerap: cu intreg norodul din marea lor imparatie. dar imparatul cind o vazu in piele de magar rise ca nu este ea si iar cazu bolnav la palat. nici sa nu te-nsori. mai bine-mi cautam eu mireasa si mi-o gaseam. Si cum vorbi. Mai la urma. incearca inelul si ca prin minune i se potrivi dusara in fata imparatului. Plecara soliile prin cetati. insa fara nici un folos. orase si-n sate. care se uidea ca secera. Trimise in intreaga imparatie sa-i caute mireasa. este. Mai la urma cineva n-are de lucru si zice sa se incerce inelul la roabe si la argatele palatului. si tinu o luna o imbratisa de bucurie o saptamina. Se intrista imparatul si se imbolnavi. Mireasa asa cum dorea imparatul nu se gasea. A rateasa si fiica lui Eu simt ca sfirsitul imi este aproape. apoi o dusa la palatul imparatului. isi zise in sine: vai de boierul ce se roaga mojicului. As avea dupa moartea mea. care traia fericit cu impafrumoasa ca o zina picata din cer. Daca nu vei gasi. asemenea imparatesii nu gasira. Si se potriveste inelul au luat-o din sat in sat. GlSCARITA un imparat vestit. caci negasind mireasa asemenea fostei imparatese. sa-i semene la fosta imparateasa. ca un om stat si bine mincat il apucara frigurile dupa nevasta si zor-nevoie sa trimita sute si mii de solii cu potretul imparatesii ca sa-i gaseasca una asemenea. bucatareasa imparatului zise ca are si ea o fata urita imbracata in piele de magar. La o vreme se-mbolnavi rau imparateasa si simtind ca-i va iesi sufletul. din oras in oras si n-au gasit cui i Au plecat prin alte fari si imparatii. graindu-le: fost odata ca niciodata. daca te mai insori inca o data sa cauti o femeie care sa-mi semene mie. Cum o vSd mai marii imparatiei. zise el. Printesa semana cu mama-sa. colindind pe alte impSratii si alte mosii. dar fara de rost ca n-au gasit nici acolo fata. Tu.! fata cea frumoasa. o sa ramiie vaduv toata viata si fara muiere. Sari-n sus de bucurie si o chema indata spunindu-i ce a poftit pe patul de moarte mum5-sa: 116 . Asa au si facut. cum seamana doua picaturi de apa. Pleca si el in lume de cauta in zadar. Si cum sta el in jeltul imparatese cazut pe ginduri. Istovit si amarit se culca in pat sa moara de ciuda nu alta. pe cind imparatul tragea sa moara. sufletu-i iesi. Mama imparatului lua fata cu binisoru. de cind se punea luna si si se facu o nunta mare. Nu trecu mult si-mparatului ii veni de-nsuratoare. Imparatul cind o vazu. Cind mai lua o data-n mina potretul imparatesii baga de seama ca numai fie-sa-i seamana. Se imbracara soliile imparatesti numai in aur si argint si colindar5 lumea. caci el cauta una si da peste alta. Pe imparat. imparate. chema la iertaciune pe-mparat si pe fiica. insa mireasa la fel de frumoasa. sari in picioare ca vindecat de privirea fru! O moasei — Ea fete.

Plecara voinicii. unde s-a vazut si s-a pomenit. tot pe linga palatele-mparatesti pina ce intr-o zi un curtean o tocmi giscarita. gata de dus la groapa. dar printesa n-o crezu. se minji pe fa^a cu funingine si dadu birul cu fugitii. margele si bratara din aur si vei vedea ca si papuci din pele de puree pe tatS. §i o ruga sa-i dea o povata ca sa scape din ghearele-mparatului. croitorilor si cizmarilor. sfatuind-o de asta data sa-i ceara sa-i aduca rochie din raza de soare si papuci din raze de luna. cautind sa le fure asemenea rochita si asemenea papuci. sa plece-n lume. deie-ti Domnul multa parte. ostasilor. cu cersitul isi facucale iar pina la poarta-mparatului. ramase uimita si se mira cum de este cu putinta asa ceva Dar incepu sa ofteze si sa se tinguiasca rugind-o pe vrajitoare s-o scape de napasta. biata printesa sa plinga si sa tinjeasca. il lucru blastamat si mai bine moarta. Cind vazu printesa ca si astia sint gata si mai rau se-ntrista si mai rau se puse pe plins si pe jeht. mertic. spre casa zinelor si spre casa zmeilor din cer. ca lucrurile ce i le-a facut imparatul. ca jumatate din impararie si se vedea scapata ii va da aceluia care-i va aduce rochie pentru nunta printesei facuta din raze de soare si papuci din raze de luna. pina ce a trecut in alta imparatie. prinse de un toiag sa se apere de rai. multumi printesa si pleca cerindu-i imparatului sa-i duca la indeplinire dorinta. a mers. pina ce-i indeplini dorinta printesei. Prinjesa nici gind sa se pregateascS de nunta. Se-ntoarse la-mparatul spuse dorinta crezind ca nu o sa i-o poata duce la indeplinire. Acolo s-a sucit. Atunci vrajitoarea-i zise: Du-te la-mparatul si cere-i daca vrea sa-i fii mireasa sa-ti faca rochie inele. Ea isi tinea lucrurile scumpe pitulate intr-o sura de paie si cu gistele umbla zdren! 117 . le porunci si-ntr-o zi rochia si papucii erau gata. Asa ceva e cu neputinta sa-i faca Dar imparatul dete vestea-n tara. Cind vazu printesa rochia si papucii. ! — Sa-i spui imparatului sa-ti faca rochie din pinza de aur si-i si ai sa vezi ca ai sa scapi. Se facu o vilva mare si-ntreg poporul pleca la claca sa-i caute pureci. inaljate-mparate. Intr-o noapte-si lua bocceaua cu lucrurile cele minunate. inaltindu-se-n vazduhuri. au sa-i aduca noroc. sa argaseasca si sa croiasca pentru printesa rochie si papuci pentru nunta cum n-au mai fost pe pamint si pe subt pamint. de de sanatate. te iau de muiere. Toata ziulica se pUctisea printesa cu gistele pe cimpie si se chinuia sa le scoata din balta. se imbraca intocmai ca o fata saraca.Iaca. la gistele imparatului. Vrajitoarei i se facu mila de ea si cu ghicitul. Imparatul aduna pe loc marimile. De data asta printesa nu mai avea ce sa mai porunceasca sa-i faca si se vedea pierduta. Doamne. Imparatul porunci curtenilor si generalilor. prin oboare. Intr-o zi. altii minati de aripa vintului eel mare. cum tinjesc florile toamna. prin birloage. Vrajitoarea iar isi facu drum si-n taina mare-i sopti printesei sa-si lege intr-o pinza toate rochiile si papucii de nunta si noaptea sa fuga. Dupa multa asteptare i se aduse imparatului tocmai ce ceruse. decit maritata O fi — — de tine. prin bordeie si argelesa adune pureci. pe cai inaripati. Ii ghici. n-am gSsit in lume imparateasa asemenea ei in afara asta vreun semn dumnezeiesc. A mers. Incepu batute de bruma ! — ii — n-are sa poata si ai sa scapi. ii ceru trei parale sa-i ghiceasca norocul. o vrajitoare o vazu cum se ofileste. de parca avea mortul pe mas5. sa ia tatal pe fiica si fiica Ca va fi pacat. s-a-nvirtit.

Si cine a auzit. de sanatate ! sa-mi dai si mie ca la o fata saraca si proasta voie sa merg diseara la bal Imparatul cind o auzi si o vazu in halul acela murdara si ciufulita ii trase o palma si-i porunci sa vada de giste ca n-a tocmit-o sa joace-n hora. imparatul. fii buna. inele si margele. ai innebunit ! — Maicuta. n-a crezut Daca o auzeau graind asa fiacaii de la grajdurile imparatesti rideau de ea zicind ! — — Nu in batjocura: — Las-o. Numai imparatul sta trist pe un scaun de aur la o masa. ca-i nebuna din rastoaca. iar la bal sosisera fiice si craiese imparatesti. mergi cu mine sa te joe la noapte. fa. ca orice fata o ardeau talpile sa se duca si ea la joe. Tot timpul imparatul a dansat cu giscarita si de frumoasa ce era o sorbea din ochi. ce ai innebunit. De noroc. da-mi si mie voie sa merg la balul imparatului- stiu.turoasa si murdara ca vai de ea. Multimea casca ochii la frumoasa necunoscuta mirindu-se de rochia si papucii minunati. Intr-o mare sarbatoare. doar-doar. iata ca deschise usa giscarita si pasi incet in multimea ce se veselea si chiotea de bucurie. Faca-ti Domnul multa parte. gata de casatorie. deodata se insenina fata si fara sa vrea alerga la ea dindu-i mina sa coboare scarile. sa ne faci de rusine ? Ea pleca plingind in odaia ei gindindu-se ce-i mai ramine sa faca. dar nu-si pierdu nadejdea. n-am vazut. sa te duci la un bal tocmai tu o fata-n zdrente si murdara ca scroafa din cotet. isi puse cercei cu pietre scumpe stralucitoare. pe ele va pune ochii imparatul. dar si de pietrele pretioase de la cercei. care era un flacau chipes. Daca se lasa noaptea si nimeni n-o mai baga-n seama. tot ea joaca ! Vazind ea ca bucatareasa n-o ia-n seama ba o mai dinti si infrunta. cind tu nu trebuie nici prin fata sa-i treci maritului imparat. care mai de care mai frumoase. sa ma faci de pomina fata de imparat ca n-am de slugi. Isi lua inima-n dinti si-i ceru voie: de tot. imparate. isi ia inima-n — si intra la imparatul: Inaltate. scoase incet din bocceaua ei. La rugile lor ea se facea ca e proasta si le raspundea: giscarito. auzind de bal. Fata pleca mihnita. Ea stia sa se poarte frumos si-i vorbea numai frumos si cu tile de-1 facea pe-mparat s-o pretuiascl si mai mull. bucatareasa incepu s-o ia la trei pazeste pentru cutezanta ei sa intre la-mparatul de capul ei fara voia mai marilor curteni: ! Am venit sa te rog grija Ai. Dar cindo zari pe giscarita in prag. nefiindu-i nici una dintre craiese pe placul inimii. Celelalte slugi dupa ea s-o ademeneasca sa mearga la bal cu ei: Giscarito. — Cum. inele si bratari. frumos si voinic. nu stiu. Ca sa piece noaptea trebuia sa-si ceara voie de la bucatareasa. porunci sa se faca la curte un mare bal si sa fie chemati si imparapi din lume cu nice si rudenii sa-si aleaga o sotie sa-i fie pe plac. ii zice un fecior apoi altul si altul. rochia si papucii din piele de pureci. i — 118 . Pe cind era jocul in toi. ba. tot ea cinta. Giscarita. neputind sa-si mai azvirle ochii si la alte fete frumoase venite de la mari departari pentru a-si gasi aici norocul. pe sub ascuns merse la sira de paie. se spala si se ficu frumoasa ca o zina. n-am vazut. Cind afara.

toti erau tristi ca le taie-mparatul leafa si nici capetele nu indrazneau de rusine sa le ridice in fata imparatului. Vom veni in tau mireasa imparatului. frumos s-o lase sa mearga la balul imparatului. Cind soseau acasa. se scalda si se imbrac5 de asta data si mai frumos in rochia si papucii din pinza de aur. ca pun slugile sa te tunda. poate ca nu Doar inaltimea voastra cum pe aproape care vreau marite —O palat n-am aduc pe esti ? La un timp o-ntreba: la ! te la calari satul si nadaj- parintii tai te sa-si fii zici? ! stiti ! sint parintii. care lipseste. Trimise atunci ostirea s-o caute pe fata si din iad de-o fi sus pe pamint s-o scoata si sa i-o aduca. pe Pindi pina ce strajerul pleca de la usa imparatului si buzna in palat maritul imparat: Dupa Inaltimea voastra. povatuindu-1 sa faca un alt bal si sa cheme pe toti imparatii si pe toate craiesele lumii ca intre ele trebuie sa dea de frumoasa fata necunoscuta.— Frumoaso. la bucatareasa. nu mucoase ca tine ? Dar cum vad. La git puse alte margele. Imparatul cind se vazu singur. ba ca-i una. ca-i balaie. de rascolira fata lumii in zadar. tu esti de nasula un bal ca de-al de asta ? Aici vin fete-mparatesti si imparatese. Pe-o ureche-i intra. curtenii si ostenii cu vesti proaste. ramas cu buzele umflate isi puse in gind. il va da cu fundu-n sus si cu susu-n fund si tot va gasi-o el pe fata cea frumoasa de la Palmis. 119 — . ea ramase ca mai inainte. Ce duiesc ca vor da sa — Poate ca da. — Sa te duci unde-a dus mutu iapa si sa nu te mai vad in fata ochilor. de unde — De Palmis — Las'ca caut eu miine Palmis. rugind-o mparatului sa te duci vezi ca taci ca o muta si te porti ca o sluta. la atita dascaleala. fara una nu e asta Numai giscarita sta de matura curtea imparateasca si-i ridea inirna de isprava ce-o ftcea. auzi? Fata lasa capu-n pamint si nu scoase o vorba. cind balul era-n toi. ca am aflat ca vin baieti frumosi? Imparatul tocmai isi tragea cizmele. ei — Baba-i — Fugi. de la curte iar incepura sa dea tircoale pe linga giscarita. $i raportau: ca-i laie. Cam pe la cintatul cocosilor ! Baietii pe linga tirla. Se spala. fa. La sira de paie isi aseza hainele si podoabele si din nou se imbraca in toale rupte si zdrentuite de nu-ti venea sa arunci nici mucii pe ea. alta-i iesea. fara s-o simta nimeni la balul imparatului. fetele sa-i si ei la si tot sa te las. giscarita fuge fara ca imparatul sau slugile sale sa bage de seama. cu rocbia din piele de pureci. ca va rascoli pamintul. ca lupul indemnind-o si ademenind-o sa mearga cu ei la balul imparatului. Plecara ostirile in lungis si-n curmezis. Dar ei ziceau. Fugi fa si sterge-ti mucii ca nu esti tu pentru bal. alte podoabe stralucitoare-n parul ei balai. auzeau. Un sfatuitor mai intelept il scoase din incurcatura. Si o impinsa nu ! afara ca pe o naroada aflata-n cerseala. dar facea tot ce-o taia capul. Si pleca asa tiptil tiptil. A doua zi cauta pe harta satul Palmis. caprei ii pica coada de riie si ea tot in sus o tine. dati-mi voie si mie la balul de deseara. Mai la urma-n ! batjocura-i graiau: surda ca a mincat urda Giscarita din nou merge la stapina slugilor. alte bratari si inele. Imparatul cazu la pat de trist si de necaz. ba ca-i alta. Pleca rusinata. Lua cizma si azvirli-n giscarita de suparat ce era.

iar ea citeodata-i raspundea: — Asa e. ca ea-n lume nu-i alta. cind un imparat 1-a-ntrebat: si — Mai chiorule. dar babii un colac ». Tot palatul se lumina de stralucirea si podoabele ei care luminau ca lumina soarelui. Ce erau sa faca sfetnicii? Toti dadeau din colt in colt si nu gaseau leac. imparatul si mai mult o iubea. babe si vrajitoare si vorba aceea mai putin leac. de dorul frumoasei fete necunoscute din Cizmis. Mi te vad infumurat. In zadar se ostenira. Toti imparatii. Incepu s-o coase si s-o descoase. vezi tu acu-n — Acu-1 vad. imparate. de i se scurgeau ochii dupa ea. Domnul multa parte. ca tiganul aim sa nu-i mai scape din miini frumoasa necunoscuta.! : ! : Imparatul sta trist. Cind cere minte de la-ailanti Ascultindu-i cuvintele-ntelepte. Sta posomorit si-si facea planul. sa i se caute frumoasa fata in satul Cizmis si sa i se aduca nevatamata la palat. de parca ar fi in al noualea cer. cind se-ntimpla toate. Aseza pinde ca sa o urmareasca ce face. de parca era lovit de prastie si nu stia cine 1-a lovit. aleasa. Imparatul se simtea alaturi de frumoasa fecioara venita din popor. O pofti. Pe cind isi pierduse orice nadejde. Imparatul cind o zari isi zise in gind: asta-i si mai frumoasa deck aia de la Palmis. Giscarita era cea mai frumoasa si cea mai aleasa. dar fara folos. De data asta imparatul cazu bolnav la pat si se topea ca un muc de luminare. faca-ti de muiere barbata. ! < Alta scapare de la boala nu era. era dus cu gindurile-n alta parte si ce-ntelegeau peretii si tobele. de noroc de sanatate ! Unde-1 izbisi sa esti ? sa te si sa te fii fii craiasa. se strecura prin multime si ca o naluca se facu nevazuta Imparatul cind vazu. Pornira dupa ichimi. ca de fata nu dadura. Imparatului nu-i iesea din minte. ca-mparatul. Acuma isi da cu pumnii in cap ca n-a pus mina pe ea cind a putut. ca sa vada din ce neam este si din ce loc ? — Sint din neam Ce trage-n ham ! $i din spita far' de vita ! Din Cizmisi — Ahaa va zica din Cizmis Acolo am mi caut mi cer parintilor sa-mi mireasa. maria-ta. frumoasa fata din Cizmis. $i-n mijloc de noapte. ostirii. injelegea si el. parca te-ai fi imbatat. cum nu-i scapa socitele din gheare motanului. sa-mi peste Iume mai — Inaltate imparate. la masa lui si toata vremea dansa cu dinsa povestindu-i cite-n luna si-n stele. zise necunoscuta ! Pasarile se momesc cu graunte. 120 . imparatesele si craiesele ramasera cu gurile cascate la ea. dar sura virful surii ! ? ba Imparatul. poate va veni din nou frumoasa necunoscuta si de data asta jura ca nu-i va mai scapa. Asa isi irosea el cu mai marii imparatiei dupa leacuri. Dar in zadar astepta ca fata asteptata. nu mai venea. degeaba se-nvirtira. Dorul il usca si la fata se pirlea vazind cu ochii. Fetitele cu vorbulite $i tot natu cade-n lat. porunci generalilor. iaca intra si necunoscuta. ofiterimii. Mai bine masoara de multe ori si croieste o data sa nu ni se intimple ca celui din poveste. decit sa faca un nou bal. §i se jura ca n-o sa-i scape.

De acum ridea si se veselea imparatul ca si cind era sigur ca frumoasa fata este a lui. Intrebata de e fiica de-mparat. De data asta cazu bolnav si era a§a de trist si abatut ca numai ce nu-i iesea sufletul. Dar la cintatul cocosilor giscarita pacali pe imparat si garzile. fugi — — afara suparata. far' de rata. iar imparatul ramase adinc indurerat. imparatesele cu craitele jucau si se veseleau. N-au lasat un joe sa le treaca si sa nu-1 danseze impreuna. Fata mihnita. Marite-mparate. sorbea din priviri de mindra ce era. da-i frate cu alt bal. iar cu luceafarul. doar pe cele din palat le uitara si de urma fetii nu dadura. Venira doftori si doftoroaie de la capatul lumii dar leacul nu-1 gaseau. alte cheltuieli. alti imparap. lasa-ma si pe mine la bal. iesind pe o fereastra din palat fara ca sa fie vazuta. Pirporis. Imparate.. Flacaii vazind-o intr-o ureche. pacurarii §i porcarii. Giscarita i-a raspuns ca este de la: sa nu-i ! Bitis. $i dupa obiceiul imparatilor. de la bucatareasa Bucatareasa o lua la goana cu linguroiul eel mare plin de zeama. nici ea nu se da batuta. Optsaris ! Imparatul nu-i lua in seama glumele. las31-l. Necunoscuta nu venea. alpi cu iesi inainte. Toti imparapi. mersera la giscarita rugind-o pe rind si fiecare sa mearga cu ei la bal. Baiepi de la grajdurile imparatesti. Asa pieri pentru a treia oara. in prag cine rasare pe nea§teptate ? Tocmai giscarita Palatul se umplu de strSlucire cind necunoscuta fata pasi pragul. De necajit ce era. li ii saruta mina si o pofti la bal. Se duse vestea-n imparatie ca trage-mparstul sa moar2. Ea nu se lasa Facea ce facea §i drept la usa la imparatul. Este o fata saraca. n-ai putin obraz pe aici sa nu mai calci? Apoi suparat lua un bit si o lovi cu el in spate. Iar la cintatul cocosilor a pus straji s-o pazeasca mai scape. isi holba ochii si-si fringea gitul in zadar. deie-ti Domnul sanatate si noroc la imbatate. numai tinarul imparat tinjea si se-ntuneca de inima rea. tuni in case de-mparap. Rochia si papucii ei din raze de soare luminau ca soarele ! in miez de vara. pe-mparat. Sta la intrare. far' de mama. venite de pe intreaga fata a pamintului. Giscarita auzi si ea si parca-i pieri pofta sa se joace cu soarta imparatului si sa-si zica in gind: lasa-1. 121 . Intreaga suflare stelele. Se catara toate fetele din Bitis si din imparatie care aveau inele. Biti§. Sa-ti pui lacat la gura si fiare la picioare si-n palat sa nu mai calci. . Pe partea ailalta. herghelii. crescuta din piatra Imparatul a mai intrebat-o din ce sat este ca sa stie unde s-o caute daca-i va mai scapa. ea a raspuns ca nu e fiica de-mparat si nici de vita boiereasca. imparatese §i printese. Imparatul pleca mai devreme s-o astepte pe frumoasa necunoscuta. cu toale din gainati. Deodata. iar ghineralii si mai marii curtii tremurau de frica temindu-se sa nu faca imparatul vreo pozna nefiind in toate apele lui. parca-i tuna si fulgera. Unii o asemanau imparatul de bucurie isi pierdu mintile. Mai intii cerea voie sa mearga la bal. cautind a-i face toate voile iar ca sa fie mai sigur de ea schimbara inelele. o credeau zurlie de tot si cu toata frumusetea ei o lasau in pace sa ramiie acasa cu gistele ei gilcevitoare. Giscarita facea pe proasta.

il lua pe al mare. sluga necredincioasa. ! intimplase. — Bine. sari la ea de-o imbratisa cu dragoste si sete.fie si suparat. Giscarita pleca la sira de paie. il imbraca in haine stralucitoare numai din aur si argint. — — La o asa intrebare sa ma CERBUL DE LA BALTA A fost odata doi frati imparati. iar eu incalecai pe-o sea. cind crede in ai bogati. Da-mi ragaz Maria-ta. Cind acolo se prefacea ca este o ala mare cu dintii rinjiti si sabia ridicata gata sa-i ia zilele aluia care va cuteza sa treaca 122 . Cum a rasarit inelul in cafeaua mea ? o intreba imparatul mirat. Cind o vazu imparatul. Astepta el o zi. ca sa-ti dau raspunsul potrivit. Cind o vazu imparatul o intreba: afli — — Nu — Cum nu — Iaca nu — Daca nu stiu. spre mirarea tuturor ajunse craiasa si va fi traind si acuma fericita cu imparatul ei. Mai marii palatului o adusera pe giscarita. desculta. sa ! cine a pus in cafea inelul. miine vei merge la spinzuratoare in mijlocul tirgului. mai frumoasa ca o floare de primavara. din cei trei copii ti-1 dau pe eel mare ca sa-ti fie de folos tie si imparatiei. Cel fara de copii era trist si ingrijorat gindindu-se cui ii va ramine imparatia dupa moartea sa Si se gindi sa-i ceara un copii de suflet de la frate-su. se spala frumos. rupta si murdara. intra la bucatareasa giscarita pe nesimtite si lasa sa-i cada inelul dat de irrparat in cafea. Pleca fratele mulpamit asteptind sa-i trimita pe fiul eel mai mare. Fara zabava merse deci si-i ceru: ! da-mi si mie un copii sa-mi mosteneasca imparatia vad ca n-ai avut rod si ca sa nu ni se piarda neamul. Fratele eel cu trei copii. Se zbatea bietul om ca pestele pe uscat si traia fara nadejde ca dracu-n apa mica. cind i se pregati cafeaua. Intr-o zi. o luna. o saptamina. Bucatareasa vazind ca n-arencotro recunoscu ca numai giscarita a intrat putin in bucatarie. frate. iar giscarita. Dupa asta se facu nunta mare imparateasca. zari la fund inelul lui. in bucatarie nimeni n-a intrat ? Tu ai pus inelul in cafeaua mea? Atunci giscarita raspunse: se cuvine si un raspuns bun. il arma din dinti pina-n picioare il sui pe un cal alb si-i ar5ta calea spre noua imparatie. ii venira puterile. Unul avea copii. de va spusei povestea asa. Maria-ta stii? ! stiu. gindesc un ceas. Imparatul incaleca si el pe alt roib si pe drum ocolit ajunse inaintea fiului sau la podul de arama. dar celalalt nu avea. Imparatul sta betejit slab si ghebejit gata-gata sa dea ortul popii. nu se uita 1-ai saraci Dar de-acum socotea ca destul 1-a chinuit si cauta sa afle imparatul adevarul. un an si craisorul nu venea De ce nu venea ? Iaca intrase pe ginduri bietul imparat si nu-si putea da cu socotelile ce se ! — Fratioare. Cind sorbi cafeaua. scoase rochia din pinza de raze de soare si papucii din pinza de raze de luna. se dichisi si intra in palat. Bucatareasa lua cafeaua si merse sa i-o dea imparatului.

Pe alta parte si el i-o lua iar inainte si iesea iar la podul de arama.! peste podul eel mare. ca tata vrea sa-ti dea citeva povete sa-pl prinda bine la drumul greu si lung. si-ti voi dovedi ca sint vita de imparat viteaz $i pleca de-aici inainte singur pe locuri prapastioase cu ale. Imparatul pe alta cale. eu ma due cu credinta-n Dumnezeu am sa birui Atunci imparatul mi-1 rosti frumos ca de plecare pentru cale lunga sa-i ajunga. la-ntuneric Iti si — multamesc. el sa ofteze Incepu ce-o sa se faca? ! De ce nu 1-a ascultat Dar ! omul rosu pun Baiete. Iar se imbraca in toale de ale fioroase si iar se spaiminta si feciorul mijlociu fugind acasa. dar daca-i devenea sluga putea vedea si lumina zilei De aceea. vazind ce copii fricosi poate sa aiba. Pe de alta parte el ii iesi inainte la podul de arama. intoarse calul indarat si se duse dirdiind de frica la tata-su. Merse el. eu iti vreau binele. Cind privi vazu in capul scarii pe omul rosu rizind ca un smintit ca 1-a pacalit. De-acum mergi cu Dumnezau si sa auzim de bine. ca nu mai putu rabda si scobori de pe cal sa bea apa dintr-un bunar Mai intii lega el calul de stinghia bunarului si cobori in jos pe o scara. il apuca o sete pe inima. ! neinfricat ! ! ! pe tata-su? in zadar. — tata. Copilul intoarsa capu si se opri din cale mirindu-se ca in loc de o fiara salbatica vede pe tata-su ! — ! Imparatul il imbratisa de bucurie si-1 sfatui cit o fi si or trai sa se fereasca de omul rosu. de beu apa. omul rosu il avea la mini Puteau sa-i putrezeasca oasele jos la racoare. fara ca sa simta ceva feciorul sau. iar el singur jumatate. sint un mincinos ca alti oameni. Din nou se-mbraca intr-o piele de fiara salbatica ce urla ca turbata la sosirea micutului craisor. De aceea il rosti pe eel mijlocari si-i dete drumul inainte. i-o lua inainte si-1 astepta ingrijorat la palatele de aur. care pe alta cale ajunse si mai indata la palat. Copilul eel mare cind il vazu se-nfricosa foarte. Pe deasupra-i mai dadu si pielea cu care i-a spaimintat la podul de arama: Na-ti-o si cind ti-o fi vreodata mai greu sa nu uiti sa te arunci pe ea si asa o sa scapi de napasta. merse si chiar la calea salbaticiuni si oameni rai. Copilul ii povestea taina cu fiara de la podul de arama si groaza ce 1-a apucat. Iti scara sa iesi la lume. numai cumpaneste bine ce greutati te asteapta. Mai intii sa uiti ca e vai capul lui se lovesc. iar imparatul trist a dat din cap. care crezi ca tot ce zboara se si maninca — Tata. — — Taicutule. incepu sa tremure. S-a lasat pagubas si de asta si cazu bolnav pe patul de moarte. sa n-aiba-ncredere-n el si sa nu descalece calul. Craisorul isi lua vint si cu roibul sari peste fiara gata-gata sa-i ia capul de la trup. iar de capul incoronat. Tata. vazind ca nici acest copil nu pretuieste o ceapa degerata. daca-mi dai calul cu armile tale si toalele tale. Iar — ii grai: Nu 123 . Atunci imparatul arunca blana si striga la feciorul sau sa se-ntoarca: Heiii Petreeee intoarce-te o tira-ndarat. I-a luat scara si 1-a lasat sa moara-n fundul fintinii. Il asculta pe fiul eel mare povestindu-si patania si-si dete seama ca nu e bun sa fie imparat. Cel mai mic insa nu se lasa mai prejos si vru si el sa-si incerce norocul. nu ! ! te las. Dupa ce beu apa se-ntoarse-n sus. ca treburile imparatiei de tu esti un nemintos. da-mi un cal si palos si eu omor fiara de la podul de arama Numai lasa-ma sa-mi incerc si eu norocul.

ciinele se-mpiedica-n pielea fermecata. un ciine mare negru se repezi sa-1 rupa-n bucap. Ca sa nu-1 omoare omul rosu. Pe om sa puie pielea cea vrajita. iar omul rosu calare ca un mare craisor de la rasarit. iar eu sint Patru. De aci inainte Patru mergea pe picioare descult. chiar la casa sufletului. Sa ia gida. Pleca el oftind si lacramind. Cum il lovi fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. iata-i ajunsi la cetatea mare imparateasca stralucind de mareple ca soarele cerului. bivoli. necum sa-i intoarca vorba. ii lua mai intii armele. iar el scapa teafar. Cind fu gatagata sa-1 ajunga ii arunca in fata pielea cea fermecata. suliti si toghii sa omoare cerbul de la balta. Cerbul era fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o sura. Treceau ami si el il asculta cum asculta cinele pe stapin. cai. il ruga pe imparat sa-1 trimeata pe Patru sa omoare cerbul — Ma-nvoiesc si scumpe A de la balta. gindindu-se ca nu mai are aid nici o scapare. sa rupi o floare de pe stratul de viorele si daca vei scapa de ciinele meu. Atunci muierea auzind cum sta taina ii grai: Petre. e drept. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. rupsa o floare si cind sa sara gardul indarat. In groapa sa faca un om. Se mira imparatul de curaj ul slugii ginerelui sau. Dupa ce se scalda se-ntorcea cu fap spre voinicul din groapa. Imparatul le deschisa portile de aur si-1 saruta pe omul rosu crezindu-1 ca este nepotul sau din vita imparateasca. graieste ! mic de imparat.: ! : de-acum Daca te inainte tu esti sluga mea. Sari el gardul in ograda. cerbul se-mpiedica de un ciutac. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. ! Omul rosu ii pusa scara. Pe la un timp s-auzi ca la o balta mare s-a abatut un cerb cu coarnele numai pietre scumpe si ca face multe rele. in virf sa-i puie un ac. Tu sa ma asculti daca vrei sa scapi. Statura locului si se minunau de cele ce vedeau. fiul eel invoiesti. Sa sari gardul la mine-n ograda. El ii tSie capul si-1 duse imparatului. Arunca pielea ce i-a dat-o ta-su. scapat vei fi si de cerbul de la balta. fara sa-1 sminteasca din loc. catiri si cite altele trimis imparatul ostasi si ciSlareti. Patru il asculta ca o sluga credincioasa. boi. cazu si muri. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de la balta n-are sa-i mai omoare ostea lui Verde-mparat si el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia. — — Muierea-i dete pielea cea fermecata si-1 mai invafa sa sape o groapa adinca linga balta. sa se scalde. 124 . Cerbu va veni sa se scalde si sa-1 ocheasca atunci cind se va intoarce cu capul catre groapa drept la capul pieptului. hainele se sui pe calul imparatesc. Patru fund silit n-are ce se face si se duce. oi. Incepu de aici incolo sa capete curaj si nadejde ca are sa omoare cerbul. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. Cerbul insa cu gida inflpta in cap nu-1 lasa. dar toti cum s-au dus acolo s-au prapadit. cu arcuri. fara sa cuteze a-i trece nici pe dinainte. Pe sluga insa nici n-o baga-n seama. ca sa scape de sluga. Pe drum o muiere batrina il vede lacramind si-i iese inainte intrebindu-1 De ce plingi mai baiete? Pleca el sa-i spuna tot necazul. unde zace casa sufletului. Omul rosu. cerbul multa floare omeneasca a bagat in pamint. Dar el se prinsa de tulpinile copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre mari si copaci la vale. Dupa ani de calatorie pe jos. Omoara-n cale tot ce este vietate oameni.

se opri din fuga si-i grai Baiete. De-aci inainte pleca impreuna cu: Flaminjosu. Plecara de-acum trei insi pe cale. Te miri de mine ? Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la balta! ca eu sint Flaminjosul Ia-ma cu tine ca-ti voi fi de folos. L-a luat si pe asta si au pornit-o tot inainte. se vaita de ger. viu nu s-a mai intors. ce te-nduri Mai bine te-ai mira de voinicul ala care a am amorit cerbul de la ma numesc Setosu. iar omul setos ii zise Ce te miri. — Daca tu eu sint Muschila-Ochila. — — Eu sint ala care am omorit cerbul de raspunsa Patru. Cind la un timp se opresc mirindu-se de un om care prindea musca. detera de un om voinic cit un mai. sa stii ca eu sint Fugila. ca-ti fi odata de folos. de mine. la balta. ba. voi adapa pe unde voi da de riuri si izvoare. ce sa mai fie si asta. Atunci. iar minili cit rischitoarili. Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la sint acela care sint ala ce ca-ti voi fi de folos. graindu-i: Ce te miri. ! Pleca el posomorit dar cu credinfa-n Dumnezeu. pe carare. Mergind el zile si nopti ajunse la o farina mare unde arau plugurile brazde man si adinci. merg cu tine. Mersera ei ce mersera. ia-ma cu tine ca poate-ti voi fi vreodata de vreun folos. Omul asta il vazu ca se mira ca un copil. era cale lunga sa-ti ajunga. Patru sta-n loc si se crucea de cele ce vedea. Noua piraie-i curau in gura si el sta si se vaita ca nu mai poate stii ! — — Cerbul di — Atunci sa — balta? — Eu — Si eu la balta eu 1-am omorit de sete. 125 . Ia-ma balta ! cu tine ma — — omorit cerbul de — Eu am omorit cerbul de — Atunci eu Frigurosu ! le balta. in mijlocul focului imbracat in noua cojoace? Ce te miri. Cind in cale un om imbracat in noua cojoace. Se oprira-n loc toti mirindu-se: Doamne. Doamne.! :: Dar pina la Verde-mparat. far'de pic de demincare. mira-te de ala care a omorit cerbul de la balta? Eu sint ala care am omorit cerbul de la balta. Patru cind zari minunea se-ncbina de cele ce vazu. Pe cine sa-1 trimita atunci impetit ? Doar n-o sa-si puie via|a la cercare omul rosu Sa-1 trimita pe argatul sau. ii esti ala. ii da drumul si iara§i o prindea. Si-1 lua cu el. cind colo. iar un om le inghitea si tot se vaita ca moare de foame. ia-ma cu tine voi ! la balta. Alerga dupa un iepure speriat de pe cirtog si-1 batea cu palma peste fund sa fuga mai repede. nu casca gura. Cine s-a dus acolo. poate-ti voi fi cindva de folos. baiete Mai bine te-ai mira de ala care a omorit cerbul sint si ! — — — — de la balta. ce o mai fi si asta ? Lunganul il auzi. Patru ramase locului mirindu-se: Doamne. Setosu si Frigurosu. nu te mira de mine. sta de se zgribulea si dirdiia de trig inconjurat de toate partile de foe si tot striga cit il tinea gura ca nu mai poate de ger si mai cerea alte cojoace. la un noroc Nu mersera mult ca vazu pe o cimpie un galigan de om cu niste picioare lungi cit prajinile.

Mai la urma lungeste pasul. ca te pomeni ca vrei sa bei izvoarele apelor si marilor sa lasi omenirea sa piara de sete ? Ogoieste-te ca ridic toate armatele sa lupte cu tine si nu ne lasam batuti. doar-doar le-o taia capetele. Cind noaptea. porunci sa-i insele la noapte si sa-i culce intr-o soba mare de tuci. capul le va taia. ba. s-apuca cu miinile de par si-si smulse barba. Dupa asta-i veni foame si incepind sa strige ca lesina de foame de-nghiti niste depozite de munitii de la strajerii imparatiei. Setosu. dar cind arunca o gura de apa peste un regiment de ostati fu cit pe-aci gata-gata sa-i inece. Pina la ziua mai adusera inca noua cara cu lemne groase sa faca cenusa nu friptura. Iaca ce-i mai trasni prin minte sa se-ntreaca cu imparateasa mea la fuga pina la MunMare. insa nu stia la ce greutati sa-i puie. de s-or duce pomina. Daca vazu el ce vazu se aseza locului. apoi incepu sa se vaite ca moare de sete. Imparatul cind vazu cu cine are de-a face. li imparat — Cum ajunsera deschisera portile cele mari imparatesti. Imparatul speriat il opri: li pentru o masea. Gerosu sufla ca moare de ger. temindu-se sa nu le sece toate riurile si toate marile. Ea sa alerge pe o iapa nazdravana. iar pe berbeci si pe bou ii inghiti parca ar fi mincat o pipota de gaina. capetele vi le voi taia. Iar de nu veti minca. De nu-1 oprea imparatul era gata sa-i inghita ostirea toata Se mira imparatul ca asemenea mincacios nu mai vazuse si nici auzise. Frigurosu. tele al — Unul dintre voi 126 . Imparateasa se-ntoarse tirziu. Imparatul Verdes se facea ca nu e suparat. Cind auzi Patru. Setosu puse gura la cep si le beu dintr-o sorbitura pe toate. si Muschila Si de aici inainte pleca baiatul cu: Flaminjosu. Toti curtenii ramasera cu gurile cascate si cu ochii holbati la namila. Fugila zis Ochila. Imparatul dete semnalul de incepere a intrecerii. Cind deschisera usa mare-i fu mirarea vazindu-i pe toti suflind in palme si batind pintenii de frig.: . o bate cu mina peste fund pe iapa si-i zice sa grabeasca apoi se-ntoarce voios la-mparatul sa-i dea apa de izvor din munte sa bea. focurile ardeau de duduia pamintul. Noaptea soldatii de jur imprejur aprinsera noua cara de lemne ca sa-i arda de vii. Alerga in vale la un riu si-1 sorbi dintr-o-nghititura. Dintre ei iesi afara Fugila. drept la Verdes-imparat. ajunge el mai intii la fintina. Verdesdin tinda de sus — Sa ca eu fata nu voi da-o decit daca o masa imi veti minca se iar le grai: stiti la piine. Setosu de necaz ca n-are ce sa mai bea se puse pe doagele si cercurile de la ardoave si pe toate le minca parca ar fi mincat ocoaje de piine. iar Fugila cu doua ulcioare goale-n mini pasea leganat fara graba. cei noua Mincaciosu cind se arunca pe cuptoarele de piine le facu praf dintr-o imbucatura. sa fuga pe jos. noua berbeci fripti si pe deasupra inca un bou mare in frigare. Suparat. Insa tot nu se dadu batut si porunci sa scoata din pivniti noua ardoave de vin vechi si de nu le vor bea. umple ulcioarele. iar eel ce se incumeta. Dimineata se scoala imparatul cu noaptea-n cap sa-si vada isprava. Imparateasa zbura-n vint ca o naluca. ! — Stai. se-ntoarce la iapa. cu iapa frinta de oboseala. deodata se-ntrista si-ncepu sa plinga ca stia bine ce-i poruncea imparatul nici in ruptul capului nu are ce sa faca ? Mincaciosu insa cum il vedea oftind se strica rizind stiind ca n-o sa-i ajunga bunatatile nici noua cuptoare de noua cuptoare de piine. Imparatul porunci de berbeci fripti si se adusera cele un bou alinat in frigare.

ca de data asta.! ! Imparatul daca vedea si minunea asta. Si iar ii mai veni un gind negru. Cind colo. imbracati in de aur si argint. nu dau dupa Rosu-imparat. asa m-asculti tu de-mi mincasi zilele la batrineata Eu am crezut ca imparatul are armasar. far' de par pe cap. ! ! ! — trei lei perechea In zadar printesa se vaicarea ! si-i dar ca omul eel cu miinile lungi a prins-o. zicindu-i: lata. ce n-a mai vazut lumea de cind este lume. care-n lume n-a mai fost. facu plecaciune in fata marelui Verdes-imparat. 127 . Numai cintece. craita. baiete Voi pe toate le-ati izbindit macar ca n-am crezut. singur. tu 1-ai ascultat. ce se da drept om de vita imparateasca Insa Verdes-imparat tot nu vroia s-o dea decit cu de-a sila. Nu mai vreau nimic. asa te-am crescut eu. numai sluga omului rosu in toale ca de argat. el stia una si buna. joe veselie. Mai. ca e arata ca ea a zburat in slava cerului. Si turbat de minie nu mai putu pune friu gurii si da-i inainte cu sudalme si vorbe urite fata de tinara printesa si Patruta linga Patruta ! Fat-Frumos. In varsatul zorilor sosi imparatul zimbind pe sub mustata. dar vad ca a iesit din el magar Ce rusine Te-ai pus linga un terchea-berchea. nici tartorele de la talpa iadului nu-i mai scapa. care-i pui de drac. ! focului. fata s-o ducem precum am primit porunca de fata la Rosu- nici in ruptul capului. Dorea intradins sa-i pedepseasca pe asti natarai veniti impetit sa le ramina doar oasele-nsirate pe garduri. cu trei fire-n barba. Cind ajunsera si la Verdes-imparat se lumina curtea de si atita stralucire bogatie. iar pe fata. o s-o dau eu dupa eel ce se cuvine s-o dau Se-ntoarsa Patruta Fat-Frumos cu ortacii sai si-i spusa unchiului toate cele intimplate din fir in par. Acum ce sa mai fac ? O sa ramin fara de odrasla mea. dar nu era din pacate vis. hain si rau la suflet. singurel le nu — — ! cu motanul in vatra — Atunci da-ne imparat — Mai baiete. staie albe Se rostira toti curtenii dupa obrocul imparatesc. Patruta Fat-Frumos. aceea ca el este nepotul sau. Noaptea sa sc cuke fiica imparatului sub un mar de aur aproape de Patru si daca in zori va pieri din acel loc. mai-mai sa nu-i crape fierea-n el de usturimea de la ficati. calul ti-a luat. Muschila-si lungi miinile pina sus aproape de bolta cereasca. El te-a inselat. ca tot ce ne-ai poruncit ti-am indeplinit. numai una n-o spunea. ca fata lui nebuna Dupa ce toate poruncile fura indeplinite iar imparatul sa nu mai stie ce sa mai nascoceasca ca dea fata. la palatele de clestar ale imparatului. Ce mai vrei sa-ti mai facem ca sintem gata. Pina acum toate poruncile le dusera la indeplinire si trebnia sa le dea fata sa-i fie mireasa omului rosu. trase zina pe pamint si o culca linga Patru Fat-Frumos. se scula. inaltate imparate. le va atirna capetele-n pari sa sperie ciorile din vie. Bine. craisor de vita imparateasca si nu omul rosu. bun ca eu ! ma numai pentru inselat. c-asa i-ai jurat ! Eu toate-am ghicit de la inceput Acum du-te sa vie unchiul tau imparatul cu omul rosu pregatesc de nunta. nu e om de treaba. asa te-am invatat eu. ce-o mai fi si asta se gindira ei tremurind de spaima Peste noapte fiica-mparatului se prefacu-n zina si pe o aripa de vint zbura-n cer. zina dormea ! ! Fat-Frumos Nu-i venea sa creada ochilor imparatului ce vedea ? I se parea ca viseaza.

cu capete-ncoronati si neincoronati. Si in gindul lui isi zicea: Nimeni nu ma-ntrece pe lume. ca sa piara neamul omului rosu si eel viclean. apoi 1-au legat de patru cai salbatici si trupul lui rupt s-a dus in patru parti ale lumii. s-a facut cununia lui Patruja Fat-Frumos cu frumoasa printesa si s-au incoronat amindoi ca imparati a intregei lumi. sa se incoroncze si sa se cunune tinara craiasa. Cind se vazu ca inselatorul era omul eel rosu si nu mai incapea nici o indoiala. Verdes-imparat se ridica de pe scaunul de aur si grai: Voi nouazeci si noua de-mparati. cum ? isi dadura cu coatele imparatii suparati la auzul acestor cuvinte. Pe cind gemea biserica de suflare omeneasca. dar la ea ba. daca e pe direptate. Pri1-ar vinde si pe tata-su viti-1 cum tremura de frica. care face pe viteazul. de cind se punea luna si pina uidea ca secera. c-am fost si eu la nunta lor. Leleee. $tie ca-1 asteapta afara o tapa in care sa stea infipt pina i-o ciuguli corbii carnea ca sa-si mintuie sufletul eel rau si fara de legile sale. ca prin viclesuguri ajunse-mparat ba si la-nsurat. ca la soare te puteai uita. cind pe altul 1-a-nselat ! Nici nu e viteaz. sa-i piara urma. ca pe lupul schiop care a mincat turma de oi. $i s-a pornit o nunta cu chiote si veselie. pe cind eram copil micsor. Priviti fafa lui galbena ca ceara. crai si — ! ! imparati. o luna si ani de zile. Stati. — — — ! O ! ! — — 128 . Inal|ate imparate. impSratul mai intreba o data Patruta Fat-Frumos. o zi si-o saptamina. se mingiia el cu asemenea ginduri. Omul rosu se umfla-n pene ca un curcan si zimbea pe sub mustata ce n-o avea. Patruta Fat-Frumos s-a imbracat in straie imparatesti. El se stie acum. fratilor si nu va mirati ! Top sinteti imparati numai unul de aid se da ca e de vita imparat. Mai priviti-1 pe acest viclean imparat ca nu-1 mai vedeti Nuntasii toti. patru armasari salbatici sa-i sfirtice trupul in patru colpuri ale pamintului. parca era un facut. cu noua clopote si cu nouazeci si noua de popi. Numai unul dintre voi este hot Care. cine. il batura si-1 hulira. toti cu ochii pe omul rosu-galben si tremurind ca piftiile iarna-n furculita. sa-i piara vita. Ostirea prinse pe omul rosu. numai curteni. numai vulpe vicleana impopotonata in straie-mparatesti.! : ! Printesa se imbracase asa de frumos. S-a chefuit si petrecut numai in cintece si jocuri. tu esti eel inselat. Deodata. iar unchiul sau a plins de bucurie ca Verdes-imparat prin intelepdunea sa a aflat adevarul §i i-a scapat nepotul din robia acelui om videan. il despuie de toalele imparatesti. Dupa ce nuntasii au rasuflat usurati ca dupa o dreapta judecata. vulpe batrina mai sint Toti ma cred cineva ! Asta e tactica nu jucarie Toate imi merg ca pe roate. sa nu-1 chinuiti prea mult. Insa multimea de crai si imparati chemati la nunta mi vazusera o mireasa mai frumoasa. Era mai mindra dedt o zina picata din cer. pe lume aleasa. sunara trimbitile de aur si nuntasii pornira la manastirea cu noua turle. de spin ceera. cu omul rosu. tu esti nepotul imparatului Tu sa spui cum sa piara eel ce te-a osindit sa-1 slujesti prin viclenie fara mila si fara sa simta ce e pacatul.

ruga sa — De-acum inainte de oameni ca mine da. om este dracu. Mincau La o vreme mergind ei asa printr-o pustietate fara de apa si subt o dogoare a soarelui de sa putea coace oul in nisip. baiete? il intreba dracu. ma descurc eu §i singur. Dracul ramasa-n urma si-1 ajunsa iar din urma. nu mai ramase apa si galeata se desfacu de sangi Si baiatu sa-mprieteni si cazu-n flntina — Daca vrei sa bei apa trebuie sa scobori in ciutura. Merse el cit merse. te-a? faci la tie. Muma-sa se-mpotrivi. pe care le facea un om mare. Toate batjocurile astea nu-1 smintira Insa pe copil de la-nvatatura. ajunsara sleiti de vlaga la o ciutura. Si pleca copilu-n lume si merse. care era cuminte si tare ascultator. El merse drept la-mparateasa si sa plinsa spunindu-i necazurile lui. Unde mergi. Bietul om tot ce facea nu eria bun. Pina la urma omul se baga-n casa la imparateasa. departe. da-mi-te un de tot nou il ajunsa din urma si-i spusa vei degeaba te sint si tata sa-1 cat. pina ce-i iesi dracu-n drum. ca acel — — — — si dracul din feresti. ci e drac si iar il infrunta pe drac nevoind a ii calatori-mpreuna. ceru di la muma-sa voie sa plece-n lume sa-1 cate pe tata-su. El vazind cum e-mbracat dete-n gind ca nu e om curat. impreuna. unde soare rasare. De chin si inima rea omul isi lasa la muierea lui cea cu suflet de napirca si copilul. traia un om cu o muiere care aveau Muierea eria rea ca o scorpie. asa ca — Eu copil sarac dorul de ma trimite-n lume nu-mi rau — N-am facut rau nima. Iaca ca-p gasesc eu Nu e nevoie de ajutorul dumitale. zile-ntregi n-a sorbit un strop de apa. — NadSjduiesc ca mila de un om care de ai iar eu te voi ajuta. Toata ziulica se certa cu barbatul ei. Dupa namneaz. Dracu baga-n ciuturS galeata si scoasa apa de beu si sa satura.! ! ! : COPILUL SI DRACUL Departe. 129 . cu diavolul si merse impreuna cale-ndelungata. mergea cu oile. trecu piste mari si tari si mai urma dete de-o £ara unde traia o imparateasa vaduva. Vazind el ca-n satul lui nu este loc de nici o procopseala. El invata bine si dascalii de la scoala il laudau pentru cumintenie si vrednicia lui. catindu-1 pe ta-su tata. calator atit necajit. Da baiatul trebui sa mearga luni si ani. cind veni vremea baiatului sa bea si el. beau impreuna si sa hodineau impreuna. vazind ca a ajuns la virsta cind se va putea singur descurca-ntre straini. ca dealurile erau sterpe si pamintul numai pietris de nu dadeau nici un rod. Dracul era imbracate in pale verzi si cu mustata. cu porcii. top copiii-1 batjocoreau ca este fara tata si sarac. ama in cele din urma ii dete-nvoirea ceruta spunindu-i sa se fereasca sa mearga insa pe drum cu un om cu {oale verzi si mus- un copil. Vazind ca nu se poate-ntelege cu muierea isi lua lumea-n cap si pleca la-ntimplare-n lume. Caut de lucru si nu gasesc. ajuta la munca cimpului lui muma-sa si facea tot felul de treburi. Cind ajunsa copilul mare de merse la scoala. raspunse copilul.

Pasarea nazdravana rupse cu ciocul o pana si i-o arunca. scoase inelul primit de la muma-sa si i-1 dete diavolului. Diavolul capata ca fiu de-mparat toale-mparatesti si-ncepu sa dea argatilor porunci. la Cum ajunsera la-mparat. Tu nu stii. Se bucura nespus de mult imparatul de sosirea fiului sau si cum nu avea alti fii sa grabi sa-i spuna ca el va fi mostenitorul scaunului imparatiei. sub o radinea Pestele se zbatea si plingea. ca este timpul mai potrivita mireasa ar fi fiica unui imparat dintr-o tara bogata. mergind pe cimp la vinatoare de pasari. ii Fiul imparatului chema pe baiatul devenit diavol si-1 trimisa sa peteasca fata-mparatului de la miazazi si sa fie cu bagare de seama ca altfel unde-i stau picioarele ii va sta §i capul. Ai auzit? si trebuie sa-mi fac si eu datoria mei cei mari. o pusa-n chesa si merse mai departe la vinatoare. Baiatul o lua. Pe urma a luat luntrea si a plecat pe Timoc sa pescuiasca. Cine nu indeplinea poruncile era condamnat la moarte. scoboara numai. Iesi afara din ciutura. ca noi stanu este lucru pe lume pe care sa nu-1 putem face ? Daca vrei la lumina. Insa intii el pleca la vinatoare. Insa poti sa afli ca-ti dau dezlegarea sa-i spui tatalui tau ca esti cu adevarat fiul sau numai daca s-ar intimpla sa mori si dupa aia sa-nviezi. care de care mai grele si mai nastrusnice. Cind colo. Mai esti dator sa faci tot ce-ti voi porunci eu. copile. Baiatul scobori din piatra-n piatra pina ajunsa jos in fundul ciuturii si pofta. Lua arcul de aur al imparatului. ca n-am incotro. iar adevaratul nu nu plinga. eu Dracu sint il privi si-i zise cum am porinca de pinim lumea si sa mai poti iesi cu adevarat fiul lui atunci dnd il vom gasi. zise dracul. apoi pornira din nou in lume. Mai jura-mi ca-mi vei da inelul de la tatal tau cind te vei sui sus din ciutura. el i se-nfatisa aratindu-i inelul ce-1 schimbase logodna cu intiia sa sotie. — Baiete.: — Ai beu apa cu asa incredere-n mine ca-n fratele tau. ca-ti dau o pana din aripa mea si de la mare necaz are sa te scoata cind o vei aprinde. nu ma omora. vru sa ia din zbor un vultur mare. fagaduieste-mi ca nu-i vei spune lui tata-tu ca esti cu adevarat diavolul la dracii — Auzit si primesc. unde nu este iarna si este tot timpul numai primavara si vara. Baiatul diavol incepu sa faca pregatiri de plecare-n petit. adica diavolului. Dupa aceea. fiindu-mi toata viata argat. Cind auzi asta diavolul sa bucura. Sarmanul baiat de-acum era drac. ca un solz pestele — cea in toata lumea. iar diavolul era fiul ce-si cauta tatal pierdut. vru sa vineze iepuri. Voinicul lua un solz si lasa de aur in apa. dar nu vina nimic. 130 . iar din gura prinsa un peste cu solz de aurel cuvinta: ! sint fiul imparatului pestilor si de vei lua de aur. Dupa scurt timp ajunsera la palatul de marmora albastra al imparatului ce se aria tumite la marginea-mparatiei si aci aflara ca imparat eria bas tatal baiatului. mult te va ajuta cind vei fi la nevoie. ama pasarea-1 vazu si spuse: Nu ma omori. Si asa tot mergind el la vinatoare se-mprieteni cu pasari si animalele pamintului si incepu sa le invete limbile si sa vorbeasca cu ele de tot ce se petre- — Voinice. sa-ntrista abia stapinindu-sa sa Imparatul sa-1 insoare si ca cea mare si spusa-ntr-o zi fiului sau.

si sacara. Imparatul furnigilor dadu indata porunca si furnigile toate-1 urmara pe drumul ce ducea la voinicul eel necajit si oropsit de soarta. pe sub scoici. Furnigile muncira cu atita iuteala ca la revarsatul zorilor armata voinicului sculindu-se din somn gata pregatita de moarte. abia la mijlocul noptii ajunsera furnigile si-ncepura alesul la cele noua ambare pline cu griu. Fata-mparatului sa cam minie de cererea asta fiindca nu-i ardea de maritat. subt 131 . isi scoasa din mina inelul. ajunsa la fata-mparatului careia-i spusa gindurile fiului de-mparat.Merse baiatul ce merse in fruntea armatei taman atuncea trecea o armata de furnigi ce alte furnigi ce plinsa voinicului le si-1 ajunsa pe o cale pe care si ele in razboi cu calcasa-mparatia lor. Nu statu mult pe ginduri si scoasa chesaua de-i spusa furnigii sa alerge la-mparatul furnigilor cS altfel moartea-1 a?teapta. Dupa citeva luni de mers. spusa in cele din urma imparatul furnigilorj care s-afla in capul unui lant lung de furnigi ce mergeau rinduite ca niste soldati. Imparatul furnigilor. Dupa ce imparateasa pleca. Imparatul pestilor porni cu armata de pesti de rascoli toata Dunarea §i cind colo. Furniga-si lua zborul si ajunsa la-mparatul furnigilor bas cind fursira batalia de luasera-n robie cimpuri intregi de armata de furnigi. li dete-n semn o furniga C3re sa-i fie la nevoie de ajutor. cu capul. Il enema cu intreaga armata. marioara si sacara. de la mare nevoie te voi scapa. adica gindurile dracului. Sa bagara pe subt pietre. Baiatului ii fu mila sa striveasca armata de furnigi si dadu porunca sa fie ocolite. Toti pestii Dunarii s-apropiara de pod si asteptara porunca voinicului. Cum drumul eria destul de departe. din Imparateasa-i dete intiia porunca: sa aleaga griul de neghina. si puse sa se pastreze bine furniga luata in dar. — Daca-mi tot. Qnd sa izbindesti intr-o noapte o a auzit voinicul porinca a ramas incremenit cum de e cu putinta munca de ani si ani de zile. Ca sa chinuie armata ginerelui. pe subt case de cai sau de oameni si nu gasi r a nimic !. statu si sa gindi cum ar putea gasi inelul de aur ! Scoasa chesaua si aprinsa solzul de aurel din pestele pe care-1 arunca in Dunare. Imparatul pestilor sa ridica deasupra apei si ii spuse voinicului ca nu-1 gaseste Voinicul il ruga sa mai cate o data. merse la Dunare pe un pod de marmora. veni si sa ruga sa treaca pe alta parte ca sa nu-1 striveasca cu arsi sa aflau mata cu cruti armata. Voinicul care-nvatase toate limbile lighioanelor de pe pamint le spuse sa cate inelul de aur si sa-1 scoata fiindca viata lui si) a armatei sale este legata de acest inel aruncat de-mparateasa. porincile ei Pestii jjunaru pornira-n cautare. pe undeva. Pestii din nou pornira in lungul si latul Dunarii rascolindu-i fundul insa in zadar ca nu gasira nimic ! ! A treia oara ce-i trecu prin minte voinicului sa-i spuie imparatului pestilor sa cate inelul sub vrun peste batrin aflat pe moarte. apoi il arunca in valuri spunindu-i sa-1 cate si sa i-1 aduca la palat si abia atunci se va marita cu stapinul sau. il supuse la porunci ce nu sa puteau niciodata-ndeplini aratindu-i ca daca nu va izbindi toate porincile va plati indrazneala si el si armata [lui. marioara noua ambara intr-o singura noapte. ramasa-nmarmurita vazind in hambare griul curat si gramezi mari dt dealurile de neghina. Imparatesii ii fu ciuda cum de are voinicul asta atita putere sa izbindeasca si nascoci treburi tot mai grele.

trecuta ape mari si adinci. Intinse mina miresii si o pofti sa urce scarilepalatului in sala tronului. ci cu sluga sa care a dat dovada de vitejie si mare pricepere. In zadar asteptau soldatii sa vie ca el nu mai iesea din palat. aducindu-i la indeplinire porinci ce nu le pot indeplini decit oameni cu puteri nevazute. iar voinicul si-mparatul vulturilor au plecat in cautarea izvorului mortii si al vietii. a luat-o si a zburat departe gasind o alta fintina s-a lasat incet in jos. Maidanul imparatului gemea de nuntasi suiti in trasuri de aur gata sa piece. Cind vru sa piece vazu ca voinicul eel viteaz care-i indeplinise toate poruncile zacea mort intr-un scaun de argint. Ajunsa aci s-aseza pe scaunul imparatesc si spuse imparatului ca ea nu vrea sa se casatoreasca cu fiul sau. nuntasii mersera mai incet. Merse la el. a inchis ochii si a zburat la armata sa. care in adevar era dracul prefacut in om. Dupa luni de zile de calatorie. Diavolul care se daduse drept fiu al imparatului credea ca o sa se-ntoarca voinicul la mosii verzi ai lui sfintu-asteapta. L-a trimes in lume sa cate si sa-i aduca apa mortii si apa vietii. il uda cu apa vietii si voinicul se scutura cerindu-i iertare ca de ostaneala a adormit in scaun. Vulturii si armata ramasera sa se hodineasca. apoi a astupat-o bine. iar la dreapta lega o troaca goala si la stinga alt a troaca goala. Voinicul se lega la ochi.! un somn cului batrin de vro mie de ani. Voinicul a legat-o bine la soldul drept. In dimineata urmatoare fiica-mparatului dadu porunca sa se pregateasca curtenii de drum ca ea merge la fiul imparatului de departe sa se casatoreasca. gasi inelul de aur pe care-1 dete voini- lar s-a minunat fiica-mparatului de puterile nevazute cu care lucreaza voinicul si a treia oara 1-a pus la incercari ce tree peste firea omeneasca. Atunci. Apoi i-a cerut sa-i dea si troaca de pe soldul drept. au inchis ochii si-n citeva zile au ajuns la uscat aproape de palatul frumoasei fiice de-mparat. Imparatul in zadar o ruga sa-nteleaga ca nu este frumos si nici bine sa se marite cu o sluga a fiului sSu. La-ntoarcere. vazind ca din pricina slugei i se strica nunta. fiul imparatului. o aprinse si vulturul veni in ajutor. a umplut-o cu apa vietii. Vulturul il trimeasa ca cate noua topuri de pinza la dugaie. Vulturii zburara zile de-a rindul peste intinsul marilor si iata ca deodata se lasara la pamint. intra fiica de-mparat pe portile de aur ale palatului. ii taie capul sarmanului voinic. fiul trase sabia si in sala tronului de-mparat. s-a suit pe spatele vulturului. 132 . isi lega la ochi bine pe toti soldatii si se urcara in spinarea vulturilor. Voinicul pregati pinza pentru toti §i imparatul vulturilor scobori din ceri cu toti vulturii pe pamint. Vulturul a luat troaca din mina stinga s-a lasat intr-o fintina si a umplut-o cu apa mortii apoi a astupat-o si i-a dat-o voinicului. muntii inalti si mari intinse. apoi pleca si el la armata lui si se pregati de intors la palatul imparatului tatalui sau. De aci soldatii si voinicul s-au legat bine de spatele vulturilor. f mparateasa l-a stropit pe voinic cu apa mortii si voinicul a murk. Vulturii s-au lasat jos si voinicul a mers la palatul imparatesii dindu-i apa mortii si apa vietii. sa o taie si sa faca pinza pentru a se lega armata la ochi cind va zbura pe arpiile vultnrilor in mijlocul marii. Voinicul-argat scoase atunci din chesa pana de vultur. Mare-i fu bucuria imparatului vazindu-$i nora cea frumoasa ca o zina din povesti intrind in curtea palatelor sale sclipitoare cu razele soarelui. In intimpinarea miresii iesi si ginerele. a zburat de i-a dat-o voinicului.

dar pe care le pitulase la varuica-sa. caci imparateasa avusese grija sa ia si haine pentru so|ul ei. — — — — ! iubita mea mireasa. Sa stii. De acum nu-mi mai este frica de dracul. spuse tinara-mparateasa. Ama. Intr-o fintina el m-a mintit si de-atunci i-am devenit sluga si daca n-as fi inviat n-as fi putut sa devin cu adevarat om si in veac as fi ramas diavol. iata inelul din mina diavolului. Pot fi fericita atunci cu un sot viteaz si priceput ca tine. Imparatul si nuntasii privira cuprinsi de groaza intimplarea. Imparateasa mireasa a luat troaca cu apa vie si apa mortii si a plecat cu galetile si ulcioarele dupa apa. Mireasa plingea. 133 . dar eu te-am inviat cu apa vietii adusa de tine. spala cu apa cea vie locul taiat. ii lua capul. Fiul imparatului isi imbratisa mireasa cu foe. mersera de luara apa si cind s-apropiara de palat. oare m-am imbatat de-am adormit pe-aici ca un om necajit pe soarta lui? N-ai adormit. Vreau sa-mi indepliniti dorinfa. dragul meu. pe care 1-au dus in marginea unei ripe linga o apa sa-1 manince ciorile. SeJasa seara si-n amurg mireasa-i spuse ginerelui: La noi la nunta. Ginerile si-mparatul turbara de minie vazind-o pe imparateasa alaturi de sluga si imparatul porunci sa-1 ucida din nou. fiul imparatului ti-a taiat capul si ai fost mort. da si nuntasii plingeau de mila ei si a sarmanului voinic. Legamintul din ciutura este dezlegat. cobori incet la el tinindu-se de ierburi si radacini de copaci. Mergind ei cu vasele pline de apa luminau drumurile si potecile de stralucirea hainelor lor impodobite cu aur si diamante. ca eu sint adevaratul fiu de-mparat. cu adevaratul ginere care-i spuse: Eu sint cu adevarat fiul tau. La palat incepura pregatirile de nunta. frumoasa mireasa. sa mearga-n marginea satului sa ia apa. Ce caut in vagauna asta. Ama-n fata mortii puterea omeneasca amuteste. Imparatul cu lacrimi in ochi de bucurie strinse la pieptul sau. dete foe la toalele si trupul din care iesise dracul si porni o nunta-mparateasca de tinu: — — Pop. 1-am luat din mina mumii mele. nuntasii asteptau impreuna cu ginerele si-mparatul. apoi stropi trupul cu apa viepi si voinicul deschise ochii. fiindca am inviat din morti.Frumoasa mireasa si ostirea intreaga varsa lacrimi multe pentru soarta cruda a viteazului voinic. la apusul soarelui este obiceiul ca mireasa insotita de o varuica. pe adevaratul sau copil. la fel cu apa cea vie si lipi capul de trup. in timp ce mireasa s-apropie de-mparat. Povestirea rumaneasca O De Dea Domnu sa pomeneasca Oameni buni ca dumneavoastra. Ginerile. Diavolul iesind din gura lui fugi uiduit de nuntasi de s-ascunsa in adincul nepatruns al noptii. Pentru a doua oara te-nviez Tii si eu n-am stiut ca puteam sa-i spun lui tata adevarul cum am sosit cu nuntasii. iar el nu este decit un diavol. cind s-apropie mireasa arunca pe ginerile diavol din apa mortii si acesta cazu la pamint fara suflet. De-o petrece si-acuma. neavind incotro trebui sa lase-mparateasa sa tie adetul. — luna si-o saptamina cind sa punea luna Si uidea ca secera. Cind ajunsa la ripa cea alba unde fusese aruncat voinicul de catre diavolul ajuns imparat. spuse fiul imparatului. maria-ta. care m-anselat de i-am devenit sluga cind am scoborit sa iau apa din ciutura.

Acolo ai sa dai si de imparatul balaurilor. ca eu si mai mare bine ip voi face. Intr-o zi se imbolnaveste el. care este poteca ce duce la imparatia serpilor. Acasa era sarac si o sa-si ia ladita sa se duca-n lume. Il socotea ca este intr-o ureche. Cum o deschide. Boierul auzea tropaiala. si sa-1 araneasca. Voinicul ramase pe ginduri si de fric5. se ruga. cum auzi. taie coarnele cerbului §i balaurul inghiti cerbul. se rostogoli de trei ori. taie balaurul.TREI CIOBANI in coliba traiau trei frati. ei sa nu iese cu el la capatii. sa-i dea lapte vreun folos. gros cit casa. de dupa u§5 ? zise ladita asta. un balaur la umbra brazilor se caznea sa inghita un cerb mare si frumos. insa eel mic isi lua inima-n dinti si se duse sa vada ce poate sa fie. ai sa dai de un copac fara crengi. poate-i va fi cindva de Intr-o seara ie?i balaurul din lacra aceea. Intr-o dimineata auzira un tipat groaznic — Baiete. insa el pe toate le refuza si cerea sa-i dea lada ascunsa dupa usa. 1-a recunoscut ?i i-a multamit pentru marea bunatate. s-a gindit Cind au vazut a plecat spre casa. sa creasca mare. 134 . Sa intre argat la vreo mosie. Fiind bun la suflet.balaurilor. nu-mi trebuie. isi lepada camasile si in mijlocul odaii rasari o zina frumoasa ca o fioare. altceva nici eel mai mare balaur. Acolo noaptea zina iesea din ladita $i cobora la Petre de se jucau de-a prinselea. Cind colo. N-are rabdare si deschide. trecut multa vreme de calatorie si peripetii. Zina zise ca se duce ea la lucru. vezi poteca aceea care suie pe culmea dealului ? Sa urci pe acolo si sa intrebi calatorii. dar nu-si da seama ce sa fie cu argatul lui. da inauntru de un pui de balaur. Cerbul. ii grai: Uite. se ruga el: — grasuni. cum vazu voinicul. Deschizi usa copacului si cobori in jos in imparatia balaurilor unde pamintul este pirjolit si fierbe de focul ce iese din limbile balaurilor. ca de ma si scapi de la moarte. ce vinturi fiului $i mina pe tine pe asemenea asa. Balaurul. pina mai la urma ajunse la un palat de clestar in care misunau A balaurii. i-au dat ladita si ciobanul Bucuros de isprava se grabeste si ajuns acasa deschide ladita. vad om umblat — pline de greutati? — Am facut un mare bine sau — Daca-i mergi drept inainte te si chinuit. de mare folos iti voi fi mai bine taie coarnele cerbului. Asa si facu. spune-mi drept incotro te drumul care duce in imparatia balaurului? Spune-mi mai intii si-ntii. asa — Ce tu cu lada — Daca nu-mi dai faci cum il invatasc porcarul. baiete. de se cutremura padurea. asa ca-1 lasa-n pace. El cum auzi porni pe acea poteca ?i in cale intilni un porcar cu o cireada de — Ba in viaja. Ca sa-1 rasplateasca a inceput sa-i dea aur. zicindu-i: fost si A uadeva o coliba la poalele muntelui tustrei ciobani la oi. ai sa si merg sa-mi primesc rasplata. Cei mari nu luara in seama tipatul. pietre pretioase si altele. zicindu-i: este cai — Mai porcarule. Ce sa faca acum? Cine sa se duca la lucru in tarina boierului. Se mira Petre pastorul §i se-ntrista. Cum 1-a vazut imparatul . Multumit de isprava baiatului.

$i-ncalecai pe-o matraguna de va spusei o mare minciuna. GALBINU NAZDRAVAN A fost odata ca niciodata. Sa faci doua parti griu si o parte faina. asa ca i-a pus gind rau argatului. care ciobanea in munte de 135 . lata. Apoi alt rind de balauri se asezara pe suflat peste vie sa se coaca strugurii pina in crapatul de ziua. sadira vita de vie. mort de o suta de ani. Cind 1-a vazut trist si posomorit i-a spus sa-si tie firea ca are ea grija de toate. A chemat niste babe din iad de au framintat piinea si pina la ziua toate erau la locul lor. altoira. aci a fost. boierule Si trage cocosul boier. ca daca n-ar fi. A luat un bici din cui. dar pe toate le impusca. i-a tras o palma si 1-a imbrincit jos de pe scara. tipind ca din gura de sarpe: — Puneti mina pe si slugile lui. Se povesteste ca era odata un cioban cu numele de Ion. s-a invirtit de trei ori si toata soricimea si guzganimea de pe pamint si de sub pamint. suflara. Cind i-a dus tirnele cu struguri boierului. precum poruncise stapinul eel lacom.! Boierul cum a zarit-o asa de frumoasa 1-au apucat tremuraturile. Suparat de atitea greutati. cirnira si stropira. frunzele. Boierul cade. crengile. nu s-ar povesti. argatii. Dimineata. Acum sa te duci sa-mi aduci coroana lui tata. Asezara de o parte trunchiurile. dar si razachia din vie pina dimineata se coapse. Pleca de aci plingind si oftind. iar radacinile intr-alta. il vazu incepu cu poruncile: Cum Vezi stogurile alea de griu? la noapte sa le treieri fara sa le strici. pe cind zina il vede in suparare si-1 chema pe tatal sau. El incarca ? si pusca tatalui fac. frunzele de alta. sa puie tulpinile de o parte. Boierul drept multamire. Se bucura norodul si se facu o nunta mare. Sa faca pe necuratu-n patru si sa scape de el. pe toate le-am ispravit. pina le iesira ochii. Sisuflara. Balaurul eel mare. flacai Slugile sar unele pe el. In sara urmatoare 1-a pus sa scoata o padure din radacina. sa-1 scape de la necaz. Petre iese in margine de sat si-1 striga pe tata-su socru. Pe locul padurii altii sapara de vie. asa cum a fost porunca. sloboade plumbii el. cind se potcovea puricele in locul calului si sarea cit nouazeci si noua de sate. Atunci s-adunara zmeii si se pusera pe lucru. pe cind zina a dat de el. crengile intr-o gramada. radacinile. de se duse vestea peste noua mari si noua 'tari si astazi inca argatii satului isi mai rup opincile la nunta zinei. iti tai capul. indata ce-1 auzi tipa o data tare de se cutremura tot pamintul. Faina s-o dospesti si s-o coci in cinci cuptoare de piine calda. boierule. sa-i aduca stapinului cosurile pline cu struguri. ! in — — Mi-ai adus coroana din mormintul meu — Poftim coroana. o sapara. li povesti cum sta tarasenia cu boierul si ce trebuie sa faca. Daca n-ai sa aduci intocmai la indeplinire porunca mea. N-au avut ce sa lucreze pina la cumpana noptii. Apoi sa-i semene o vie si pina-n revarsatul zorilor sa se coaca strugurii. in loc sa se bucure i-a trintit trei palme. A inceput el sa plinga si sa se vaicareasca fara rost. Mai marele balaurilor cum il zari suparat — — — ii spuse: si Na-ti o pusca si sa impusti boierul se duse tantos la boier.

Ion da buna ziua si pleca mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. sa se roage ca i-a facut bine si acum vrea sa-1 manince. nimic. Si nu stie pina unde-1 duce balaurul. Merge Ion cit merge si in cale intirneste o turma de oi. Sa nu pretinzi — 136 . si-i spuse ce bine i-a facut balaurului. cind ajunge. Da buna ziua cind ajunge si-1 intreaba: — Oare intu Mosu spuse: — Ale cui ! sf ma-si ale cui sint uleiurile astea de albine ? ii sint. ale cui nu sint. Ce — Ioane de matase zice cerbul? ! Omoara balaurul vei trai intre coarnele si el: mele si te voi purta ca pe pamint ip voi face leagan pe un imparat. Balaurul ii spuse: Nu te teme. vii la trei zile dupa mine. care-1 inghi^ea si el ce sa fie acolo? Sa cobor. il intreaba pe mos: Oare sfintu ma-si. cu un mos care le pazea. ca nu te maninc. Ion si-a lasat oile in stirea lui Dumnezeu si a plecat pe brazda pe care o lasa balaurul pe unde trecea. cind ! — Ioane — Balaur ul zise — — — ! ajunge.mic copil. ii spune lui Ion: Acum gateste-te ca a venit timpul sa te maninc pe tine. Acum Ion s-a luat in vorba cu pindariul. Mosul spuse: — Ale cui cui nu ! si-i intreaba: sf il a cui e cireada de boi ? sint. ale tale sint ca ti sint. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. atit de mare. Il lasa pe mosu cu cireada de boi si merge mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. cum a vrut sa-1 inghita si pe el si cum i-a spus ca-i face cit bine vrea el si sa mearga pe brazda lasata de el pe unde trecea. ale cui nu sint. Da buna ziua. ca balaurul te duce la el acasa si acolo parinpi lui are sa te duca numai pe sus in palatul lor de aur ca sa te rasplateasca pentru binele ce i 1-ai facut pentru fiul lor. Balaurul inghite cerbul si dupa ce-1 inghite. se vede in fundul hogasului ceva sclipind. — Oare intu ma-si. Ion a inceput sa se vaiete. cit vedea cu ochii. DS buna ziua. Odata el trece oile printx-un hogas. El nu stia Cind vrea sa treaca Se intreaba decit oile si el si alta dupa oi. ci te voi rasplati cum tt-am spus cu cit bine vei dori tu. pe brazda pe care o fac eu. vede un balaur mare cu un cerb pe se oprise la coarne ca nu-1 mai putea si cit inghiti. Vezi. In cale tot mergind el intilneste si o cireada de boi cit vede cu ochii de mare. ori nu? Cind coboara. ale cui sa fie oile astea ? Mosu ii spuse: Ale cui sint. ! Da si fringe coarnele cerbului ca-ti voi face cit bine vei dori tu El se gindeste ce sa faca? Sa omoare balaurul? Sa fringa coarnele cerbului? Da si fringe coarnele cerbului. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. AIosul ii spuse: Sa nu-ti fie teama de nimic unde mergi. In cale tot mergind da peste un cimp cit vedea cu ochii plin cu uleiuri de albine si un mos care le pazea. cu un mos care le pazea. ale le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut.

zise: atunci ii iti va sta capul unde-ti stau picioarele. si-i — El ii spune: gasit-o — Am Omul Omul venind pe drum. Sa-i dea pe Galbenu din nouazeci si noua de grajduri. aur cit vrea. a pus palaria linga el cu floarea infipta la palarie. 137 . I-au iesit in cale parintii balaurului. Spune-i ca mergem sa-i aducem si lui o floare ca asta. ba ca-i da cirezi de vite. Cind auzi imparatul. se duce in grajd la cal si incepe sa se plinga de ce este pe capul lui. Pina la urma gazda zise ca nu-i mai pretinde sa-i aduca o floare ca asta. El cere binele cit vrea. sau nu? ii Calul spuse: de-i lua-o. Merse el ce merse ajunse la niste palate care straluceau la soare de-tl luau ochii nu altceva. iar Galbenu era calul imparatului. ia pe Galbenu din cele nouazeci si noua de grajduri si i-1 da. rau de n-ai lua-o. rau e de n-o vei lua. ba ca-i da herghelii de cai. s-o suceasca incolo. a trebuit sa se tina de Se duce. iese afara. Lasa insa ca nu-i nimic. fiindca 'Ti~ ai — n era fratele sau. Iasa un om. la o fintina vede o floare cum nu se mai vazuse de frumoasa ce era vorbsi. pe Galbenu. Acolo 1-au intrebat Ce pretinde ca 1-au scapat pe balaur. nu si nu. care era si el un nazdravan. 1-au luat pe sus si 1-au purtat prin tot palatul de i-au aratat toate minunatiile ce nu erau pe pamint. ba ca-i da turme de oi dt vede cu ochii. Uitai sa va spun ca parintii balaurului era imparatul si imparateasa balaurilor. ca in calea lui sa-si poata lua calul nazdravan inapoi. la el cazuta jos. ci sa-i aduca ale noua iepe cu armasarul lor. — Daca nu-mi dai mie floarea asta.! nimic decit pe Galbenu din nouazeci nazdravan. Cind ajunge acolo i se intimpla cum ii spusese mosul. El a spus ca nu pretinde decit pe Galbenu din nouazeci si noua si ! de grajduri. fiul lor de la moarte. il intreaba: De unde ai luat asa floare frumoasa? Ce sa gindeste el sa gazduiasca acu sara. da buna spune ca vrea sa gazduiasca sara acolo daca se poate. Mergind el pe drum. Cind gazda vede floarea. Stind el la masa. iar calul il duce in grajd. de parca drumul ce merge se lungeste apucat noaptea intr-o margine de sat. era mai-mai sa lesine de spaima si incepu s-o suceasca incoa. si noua de grajduri ca este un cal Ion isi lua buna ziua de la mo? si pleca mai departe. il incaleca si pleaca la drum spre casa. nici asta. Auzind aceasta. care-1 gazduise era Calul ii raspunde: spus ca rau e de o vei lua. Intra inauntru cu calul lui si ii pune masa sa manince. Ion se gindeste in sinea lui Asa si asa ! Rau ! Se da jos si o ia. Incaleca iar pe da cal si porneste la drum §i Merge 1-a el ce merge. nu aha si bate la poarta. zise calul. — — Opreste calul linga ea si-1 intreaba: Sa iau floarea asta. Ion. Vazind imparatul ca nu poate sa se scape de el. tocmai imparatul balaurilor prefacut in om.

Cind a sarit gazda in cazan. A ramas atunci Ion stapin peste toata averea imparatului. Ajunsi acolo si vazind c5 Ion Ciobanul nu s-a putut pierde ii spune:— Sa mulgi cele noua iepe si sa pui laptele in cazan. caci eu am sa nechez o data asa de tare incit o sa ma auda armasarul celor noua iepe §i o sa vina cu o falca in cer si cu una in pamint de o se cutremure pamintul. in sus. Isi face treaba mica si a plecat. Incaleca pe cal si plecara mai departe intr-o pustie groapa mare cit sa incapa calul si el. Calul ii spuse: asta nu-i nimic. se uita in stinga. Acum sai din nou in groapa ca voi necheza de se va cutremura pamintul. peste toate grajdurile imparajiei si a trait in pace si liniste. Atunci Galbenu zice stapinului: — Sui pe mine. Calul spune stapinului : — Acum — Iesi afara din groapa e singele si te uita cum ii este facuta lipsa mica si-mi spui. Atunci — zice calul catre stapin: — iese Iesi afara afara. sa se scalde si el si sa sufle calul. Omul -Alb! sari inapoi in groapa. in jos. calul a suflat numai foe peste cazan. cu o falca in cer si cu una in pamint tremurind de minie ca-1 are pe frate-sau de rival la iepele lui. se uita in dreapta. stapine si hai sa luam si iepele. ca unde-. vine si Galbenu si cind sufla o data in cazan ingheata tot laptele de iesi Ion cu gheata pe cap. In timpul asta Ion se duce in grajd si sta de vorba cu calul. — — eu si Rosu. Vine iar armasarul. Mulge Ion iepele si varsa laptele intr-un cazan mare pe care il dete gazda. pina ce armasarul celor noua iepe pica jos. in sus. — Nici Acum si acolo sapara o calul ii spuse stapinului: Stai in groapa. Sui pe mine si sa mergem. daca n-o fi traind si azi. Ca eu iar am sa ies si am sa mai nechez inca o data de sa rasune tot vazduhul. care-i spune ca ce are sa faca omul.i stau picioarele iti va sta si capul. iar daca nu unde-i stau picioarele ii va sta capul. si atunci am sa ma ascund si eu in groapa. a pus cazanul iarasi la foe. Iese calul si necheaza inca o data si sare inapoi in groapa. Vine armasarul de se cutremura pamintul. si se da batut si supus. 138 . Isi face iar lipsa mica si pleaca. cum ! E bine si am sa ies spune Galbenu stapinului. nu vede nimic. Vine iar armasarul celor noua iepe. Ion se dezbraca si cind sare in cazan. se uita din groapa si si-i spune: te uita cum ii este facuta lipsa mica. Vazind omul ca Ion nu a avut nimic. Galbenu nu mai sare in groapa si se iau ei la bataie de se bat de dimineata pina sara. Galbenu ii spune lui Ion sa-1 lege cu o batista alba la urechea dreapta si pleca de acolo.! Se plinse iar calului ca omul ii cere acum sa-i aduca cele noua iepe cu armasarul lor. in jos. se uita iar in dreapta se uita in stinga. Iese Galbenu afara necheaza asa de tare de se cutremura pamintul. de au ramas din gazda numai oasele. Iau ei iepele si pe armasar si merg cale intoarsa si due armasarul si cele noua iepe la gazda. Omul fierbe laptele in timpul asta si-1 chema pe Ion si-i spuse: — Sa te scalzi in laptele asta. nu vede nimic.

Dupa citeva zile veni vulpea indarat intorcindu-i banita si dindu-i un taler drept chirie pentru ca masurase citeva cara de aur cu banicioara. ori cocos de-si ospata cade baiatul. i sa facu mila si o facu iesita. De sarac ce era n-avea el. Afla ea de gunoiul tarului si zgurma in el ca o gaina pina ce gasi un taler de aur pe care-1 dadu lui Rogojel. ce nu va cirpiti voi cum putep. Cind ii aduse banita ii dadu chirie un alt taler ceva mai mare. Pe urma se duse la imparat. De acum Rogojel avea trei taleri de aur ca nimeni altul in imprejurimi. nu ma omori. tinar si frumos. Imparatul ii dete banita mirindu-se de bogatiile cumetrei vulpi. ca eu am sa te fac putred de bogat. stapinul meu e A 139 . Imparatul ii mul^ami pentru chirie si cazu pe ginduri. rugindu-1 sa-i imprumute pentru stapinul sau o banita ca are trei odai pline cu aur si vrea sa le masoare. dadu — pare a fi tare bogat Rogojel. cu un par in mina prinse vulpea mincindu-i malaiul. Merse a doua oara. — Marite-mparate. ci cu obrazul N-o sa ne minjim noi fata pentru o banita? $i asa imparatul ii Vulpea ii si ea cum se — — ! banita. cumatra. iar de bogat intrece pe toti imparatii. Bani nici nu vazuse-n zilele lui si se hranea cu uiumul ce i-1 da o moara cu o roata si un cos. O lua si pe aceea dindu-i-o baiatului lui Rogojel s-o pastreze. nici camasa pe — — mai aducea lui Rogojel cite o gaina. Si traia el mai mult singur. Nu stia cine-i fura din avere? Intr-o zi se puse la pinda. Rogojele. Imparatul. nu stiti ca ruda omului este punga cu banii? Pai un obraz subtire cum are stapinul meu. Imparatul se mira de darnicia si bogatia necunoscutului si o-ntreba pe vulpe: Asculta. bag de seama ca ai un stapin cumsecade si darnic. in moara cea micufa care-i aducea cind si cind cite o lopetica de malai. asezata de parintii lui pe un piriu repede de munte. ca are o odaie si mai mare de galbeni de masurat. stai ca platesti tu cu blana. Odata a venit o vulpe si i-a furat faina ce-o agonisise cu mare chin. cumatra. Dar vulpea se aduna cocolos intr-un colt si plingind se ruga de flacaul sarac: Rogojele. Asa. nu uita un lucru. rugindu-1 sa-i dea o banita mai mare. Se hranea cu mamaliga si juvetii pe care-i prindea in iazul morii cu o tirna din curpen. vazind-o cit de mult staruie. ca omul nu iese cu dosul la oameni. de gasi alt taler si pe urma si pe al treilea. De sarac si rusinos ce era la hora ii era sfiala sa mearga ca sa nu-1 vada fetele si sa rida de el. incit se imbraca intr-o rogojina atunci cind iesea prin lume. Mai cata vulpea prin curtea imparatului si gasi o paraluta de aur. ii zise ea pe nume. Se mira flacaul de unde-i stie numele si ca este sarac. hoato. numai cu multa cheltuiala se tine doua oara veni iar vulpea. ii zise: Bine. imparate. Pai cum credeti ca si-ar tine el palatele si slugile fara bani? Ehe. bucatele mele ! $i ridica parul sa izbeasca biata vulpe-n cap si s-o omoare.! ! VULPEA LU ROGOJEL Intr-un sat traia un baiat sarac lipit pamintului. cum osava dau eu bunatate de banita la un necunoscut? Imparate.

caci el: Cite zboara pe sus inca. eu am sa mai incerc s-o ia de mireasa pe fiica mariei-tale. cumatra. zise el. ca-ti vin cu ginerele-n bra^a In timp ce printesa vesela se pregatea de nunta. doar nu ti-o plinge pise ! — — — ! copiii de foame? — De Da-l-as lui Satana. unde-i bogatie mare. ce s-a-ntimplat de lacramezi. Ia poftim in palat sa te ospatezi oleaca si sa cadem la tocmeala. Cica vrea sa sa-nsoare. Rogojel auzind toate aceste lucruri. cumatra. ii zise la plecare: Cuscra. un banut sama nu are raspunse vulpea. se intoarse cu banita pe care li- cine o fi numara banii A un banut de aur inadins pe fundul ei si mai dadu si un taler mare de aur. imparate. asa stapin. imparate. iaca eu cu greutate il hotarii pe stapin sa-ti ia fata. ia mai incearca poate ne facem cuscri si vei avea o cinste precum ti-e osteneala Imparate. Bagati bine de seama — Ca sinteti mult mai aproape — ! — — — ! sa nu ne-auzim vorbe Lasa. faca-ji domnul multa parte. se-ntelese cu imparateasa. Apoi incepu sa plinga ea cu hohote. imparatul si mireasa sa faca nunta Ba imparateasa stiind ce ginere bogat are. vulpea ajunsa la moara lui Rogojel.! ! ! ! ! ! ! acest bogatas care-§i masoara banetul cu banita. drept chirie Imparatul luind banita si zarind lipit un ban de aur zise catre vulpe: Cumatra. apoi a treia zi se ivi la palatele cele straiucitoare ale imparatului zicindu-i: Imparate luminate. uite ca vi s-a lipit un ban de aur pe fundul banitii. C-o zina picata din soare Eu ii zic cu fiica mata. Dar vulpea ii adeveri inca o data $i el o crezu. povestindu-i din fir in par intimplarile precum au fost cu masurarea aurului cu banicioarele si apoi inselaciunea cu galbenii gasiti in guncaiele-mparatului si mai la urma nunta cu fiica sa. i se paru ca-s viclenii de-ale vulpii si rise cu pofta. Atunci vulpea ingrijorata ii — zise: 140 . lasa. cuscra. de sanatate. dar tare ma tem de naravul stapinului meu. de noroc. destul a fost chiria ce ati platit. ! Plocon de pomana. ca are de gind sa se-nsoare si vrea sa stie ce bogatii are ? Lua banita cea mare o ascunsa intr-un tufis si peste citeva zile ca si in celelalte dati. tine-1 §i— 1 da stapinului. Se ospata bine vulpea. casca ochii la tocmeala si nu dupa ce te inseala Fata mea mai mult de jumatate de-mparatie zestre n-are. — De te-ai Bine. stai nu pleca. de se-nduiosa insusi imparatul si o-ntreba: Ce e. ceru o banita si mai mare ca mai are o incapere cu citeva cara cu taleri de aur si vrea sa o masoare cit mai degraba. — Parca e pagin Da ce s-a-ntimplat? tulburat. cuscrulita. cind el imparat isi si tot nu-i ajung treia oara. Lasa. Toate-i par ca se maninca Vulpea isi arunca coada pe spinare si o porni pina la cringul de alaturi de minca dintr-o mortaciune uitata. o-ntreba iar imparatul.

Vulpea-i da tircoale pe drum lui Rogojel care-i zise-ngrijorat Ei. numai astupa usa cu niscaiva pari si maracini. soptindu-i in taina: Cind iesi printul vulpea se apropie Maria-ta. vrei sa mi se prapadeasca fata Ce ! ! rasa. Apoi mai merse si fura dintr-o cireada de capre un tap si o porni cu el de zgarda sa-1 insoare pe stiipin. — — ne descurcam noi Cind colo. incaleca si cu roibul se repezi la fata locului vazindu-si ginerele luptindu-se pe riu cu valurile si alaturi calul si capetele os- trocile. cum zicea cumatra vulpe Mersera de aci la palat si juca imparatul pina-i crapara cizmele de bucurie ca si-a maritat fata dupa un om asa de bogat. da-mi barbat ca plec. lesne inainte. Palatele erau ale unui prin. vulpea si cu oastea imparateasca plecara la intimplare pe un drum spunind imparatului ca merg la palatele — — printului Rogojel. Dupa nunta Rogojel isi lua mireasa. oastea i-a ucis-o si inecata-o. zise vulpea. nu vedeti ce urechi mari are. hai. cum e calul si stapinu. Vulpea fugi cu coada-ntre picioare dind veste-mparatului ca nu se mai poate face nunta. — Se vede ca am ginere de neam dupa urechile calului — Da. Tu bag5-te-n pivnita palatului ascunzindu-te. dar cu ce sa ma imbrac. asa este-mparate. Trimeas5 curtenii de-i adusa toale din fir de aur si sabie imparateasca. ca am eu grija si nu te afle. nu vezi ca e lasat pielea goala de tilhari? — Cum sa spargem nunta. insa lumea-i alunga cu pietre huiduindu-i. da ce ne facem acum? — Ce sa ne facem. zise catre generalii sai: ca e cal de in — Ei frate.! ! ! ! : Rogojele. se omoara pe loc Pai tot mereu de cind a auzit de printul Rogojel imi zice: Tata. acuma ce ne facem. bogat. ca n-avem acoperis nici pentru caii-mparatesti? Fii pe pace. tirii. de ma due si ma-nec Sa nu spui vorba asta. cuscra. ii dadura si un cal si toate se linistira ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic la acel pod fara de noroc. Vulpea nu se ingrijora de asta si merse prin gradinile oamenilor adunind ca la un car de troci pe care le cara cu Rogojel sub un pod in apropierea palatului imparatesc. ca niste tilhari inarmati 1-au dezbracat. nu mai sta ! $i pleca sa-si adune nuntasi. La pod il invata pe Rogojel sa sara-n riu cu tap cu tot si pe apa sa arunce — — — ! iar podul il stricara. sa spargem nunta. dovada Vazindu-i calul. zise printul si vazind cum se apropie ostirea isi lua copiii. Imparatul cind auzi. vorba e asta? Pai craita de va auzi. vazu-n zare niste palate si cu asta ! zise vulpea si fugi mari stralucitoare si fugi acolo batind la poarta. vezi c-am venit sa-ti fac un mare bine. imparatul cela vecin vine cu oaste sa te omoare si sa-ti ia toate bogatiile. cumatra. zise Rogojel? In rogojina ce o ai Grabeste-te. nevasta si servitorii si se ascunsa — — 141 . iesi din moara si hai pin sate sa dam veste ca te-nsori cu fata-mparatului si sa-i chemam sa ne fie nuntasi Hai. Bine. iar Rogojel abia a scapat cu calul in josul riului. cuscra si mai bine sa facem nunta.

cita recunostinta-i poarta. eel sarac si golan. mosule. N-auzi cum se cearta ma^ele de foame in burta lui? La nora ii trebuie mincare si dichis. mirtanul se dete la mos cu vorbe de infruntare. Stii bine ca eu nu pot suferi vicleniile si prefacatoriile oamenilor Rogojele. ca sa vada la inapoiere imparatul cit de bogat este ginerele sau. doar ma stii sugubat din fire Asa da. sa tii bunatate de baiat frumos.! ! ! acolo. si-n coada cu ac si fiere ? la stai. am imbatrinit. cumatra vrea sa-1 incerce pe Rogojel. ori sa ma faca careva burduf ? Sa vezi ca eu m-am prefacut. ma nespalatule. vazind-o moarta si cumiros urit. Prinpil Rogojel. Rogojel o lua de coada. ma Rogojele ! Cu asa recunostin^ te porti cu mine ? Ca albina-n cioc cu miere. Apoi — Nu — — ! ! Nu cazu la pat. neinsurat ? Se poate. Mosneagul mai avea un Intr-o zi. dar tu uita ca pe unde ai sa-p faci pacate cu mine. Vulpea simpndu-se azvirlita ca o nemernica. cum sa nu sa poata Cine naiba vine dupa un coate goale ca asta. nu te supara. ca daca nu vrei. iese cuvintul. ajunsa stapin peste jumatate de-mparape si cumatra vulpe se-mbolnavi greu Cind isi dadu vulpea sfirsitul MlRTANUL NAZDRAVAN fost un mo? care avea un mirtan nazdravan. nu e o floare la ureche cum crezi mataluta. Si cu topi traiau aci fericiti si mulpimip. atita-ti fu recunostinta ta? Sa m-arunci in gunoi sa ma manince ciinii. ca inca n-am murit. incit Rogojel ramase aci stapin Vulpea drept multamire ii dadu la fiecare ostas cite un pumn de galbeni din lada gasita plina. ca stapinul la barba. mosule. — — ! — 142 . Lasa. iese si sufietul Vulpea ramasa cu fiica-mparatului si Rogojel. iar Rogojel. Mosul era sarac lipit pamintului. Se poate. ca eu am stiut ca te prefaci si te-am aruncat facind o gluma. numai sa nu fie vreo prefacatorie. eu te facui om si tu asa-ti tinusi legamintul cind voi muri sa-mi faci mormint din marmora si sa ma-ngropi cu doua sute de popi si cinci sute de calugari si cind colo. casa se tinea in propte §i era acoperita cu paie si acelea putrezite A de vreme. traind pina la adinci batrinete si tragind nadejde la omenia stapinului. nu te supara far' de socoteala. Se prefacu intr-o dimineata moarta la usa lui. o lua de coada aruncind-o intr-un gunoi. taica. Intr-o zi. Pe urma vulpea lua ostasii cu sape si lopep si astupara usa pivnipti pentru vecie. aruncind-o-ntr-un ogas unde-o napadira cinii de-i sfisiara blana la iuteala. sa-p fie pe plac. baiat inptlept. ti-e rusine la obraz. vrenic si bun de insurat. cumatra vulpe. Vulpea astupa usa cu paie si coceni si cind intra Rogojel cu printesa se bucurara de palatele cele mindre si straluritoare. de nu te vei pne de vorba. eu ma due in petit chiar la imparat. top in picioare si zise amenintator lui Rogojel: Bine. Si asa se sfirsi viapi cea minunata a vulpei.

si zice: si graieste: sint sluga Ia imparatul Barba Albastra. stapine. da o plecaciune cu laba. matasuri. apoi si merita s-o ia. pornit imparatul cu mireasa si carale pline cu podoabe. aurul si argintul. priveste De cind mama m-a facut. n-are curaj sa tune in Aude baiatul plingind. Nu use. isi linsa blana. Mirtanul nazdravan se opreste in fata imparatului. Si iata acum stapinul meu e in zdrente si vai de el fara avere. Bandele cintau si nuntasii chiuiau si se veseleau. Zina de frica sa nu-i rupa rochia din fir subfire de aur o lasa de pe arpia de nor in jos. asa rochie n-am vazut E cea mai frumoasa rochie de pe fata pamintului. cite alte bunatati si bogatii. 143 — — . zina zinelor Pe drum niste zmei se bateau in slavile cerului pe o zina furata dintr-o tara de la capatul lumii. mai statu pe ginduri si cum il Niste ostasi cum il vazura azvirlira puse piciorul in prag batu cu laba in de pe scara ghiomotoc joe. Cind pasi inauntru sa-i ia ochii oglinzile. legat si el cu daruri la ea. apoi incet. fiindca pin sate si orase se legau de el fel de fel de mirtani jigariti si prosti. incepu sa-i mustre va bateti joe de mine ? Vin de la imparatul Barba Albastra sa-i dau fiicei imparatului vostru aceasta rochie de aur furata de mine de la zinele din cer. printesa printeselor. ca zice el. si voi asa va purtati cu un strain? Rusine sa va fie Ostasii pusera capul in pamint si-i dadura drumul la imparat. m-a trimis isi dau aceasta rochie frumoasei fuce a mariei voastre. maria-ta. unde era cea mai frumoasa fata din imparatie. vaitindu-se la imparat si-i spune: Marite imparate. Trebuie sa fie frumos si viteaz. infuleca un soricel proaspat sa aibe de cale lunga si o porni spre cetate intr-un oras mare de aur. Ce e. Alearga. stapinul meu s-a luptat cu zmeii pe slavile cerului si a furat-o de la o zina pentru fiica mariei voastre. ! — — — — Chiar A ostasii lui calari. Mirtanul eel nazdravan mergea in fruntea nuntii. Eu m-am luptat cu zmeii si n-am fost bun de o ceapa degerata ! Asa ginere mai zic si eu. si aja este.! : Esti nebun. sa-mi traiasca ! Sa intre ginerele. insa el ne asteapta in marginea padurii cu mergem acolo cu mireasa sa i-o ducem. sa-1 vad. adevarat stilp al imparatiei. ajunse la poarta ! palatului. pina noi aur git. cu bagare de sama sare pe o masa lunga. ca pe-un ghem. desface — Ce. maria-ta. asa cum vreau eu. o facu mototol si pleca inainte. mai baiete. stapinul meu a fost jefuit de tilhari. E gol si pe toti ostasii sai i-a omorit si i-a aruncat in riu de i-a inecat. Toate erau imbracate in aur si in pietre scumpe. credeti ca rochia zinei sa-i — Marite imparate. Mirtanul isi pieptana mustatile. Daca s-a luptat cu zmeii si i-a invins. Imparatul. cergi. este mare nenorocire. Imparatul netezeste barba. ce s-a intimplat ? Da el se face ca stie tot ce s-a intimplat. vazindu-1 pe el dolofan si frumos. — — Ba ! Pentru o asa indrazneala eu nu ma las. ii privi pe ostasi drept in ochi tinta si necioplitilor. $i este cu adevarat. Cind ajunge la marginea padurii. Dupa multe greutati. Mirtanul se scula. mirtanul o vazu. Facea zgoande si miaune de bucurie. orice ar fi si ai sa vezi. vezi-ti de treaba ne-ar putea pe toti atirna in vreo spinzuratoare. vrea sa o petesc ca s-o ia de nevasta.

a pus si el o sabie la sold si-a pus mirtanul pe umar si au plecat cal. Avem nunta fiica imparatului. se-nsoara baietasul tau cu faci sa dau in vreo belea cu imparatul. nu mieuna degeaba. zise mirtanul. mosule. degraba si pitulati-va prin nori pina ce nu va ajung. in toate Jarile si nu le putem da de capatiiul lor.! — Lasa. Apoi s-a pornit o numta mare. Iar palatele lor cum Atunci mirtanul s-a inapoiat la ginere si mireasa. inainte. Bine. urca-te pe coama lui si du-te drept — Imbracati-1 si aduceti-1 teafar la nunta. auzira luara zinele furate in brate si copiii si dusi au fost in au ramas goale. mirtane nazdravane. si e. asa ca au ajuns de pomina. ce ne facem cu copiii ! — — — Zburati prin nori Zmeii — cu ei. ba eu zic bine ca a scapat numai cu atita. Mosul s-a imbracat in toale imparatesti. Tot beau. iata. mai nazdravane. stralucind in bataia soarelui. insa nu s-ar face sa nu-1 aducem si pe tatal imparatului meu la — ! nunta feciorului sau. s-au bucurat cu totii si insusi ginerele nu stia ce este cu aceste minuni. pe stapin. in timp ce stapinul lui se ana in trasura linga frumoasa mireasa. ca stapinii sai erau niste natafleti. mincau si jucau cu danpi inainte chiuind de bucurie. Mirtanul eel nazdravan o lua de goana inainte si ajunsa in palatele de clestar ale zmeilor. fugiti care pe unde puteti. si Mai fratilor. mare naiba fasuiu. Vorba batrineasca: mintea domneste. ca mirtanul nazdravan stie ce face. Mirtanul ii ceru voie imparatului sa mearga inainte sa spuie argatilor de la palatele stapinului sa aiba grija. si — Aoleu. Tilharii am auzit ca 1-au dus si 1-au legat intr-o coliba. Cind a ajuns la casuta saracacioasa a mosneagului 1-a gasit numarind boabele de fasui sa le bage-n oala. tine un cal. ce crezi? misuna lumea de tilhari. astea sint palatele mirelui Bucurati-va si va veseliti. Iar mirtanul nazdravan a purtat si horele inainte si cu intelepciunea lui i-a procopsit pe stapinii sai si i-a purtat de grije imparatiei. cu beutura si purcei fripti si nunta cu dt cu atit se prelungea. furindu-i tot ce avea in palate. Cind s-a apropiat imparatul cu nuntasii si din departare au zarit palatele de clestar poleite cu aur. cuscru saracu Mirtanul nazdravan sari pe coama unui armasar si s-a facut nevazut. Si eu unul am apucat de am purtat o hora inainte si toate printesele isi dadeau coate. omoare — Asa asa sa-1 e. ca nuntasii s-au inva{at pe trai bun si petrecere si cuscrii la fel. lasa la vostru. slavile cerului. mintea imparateste se infierbinta ! 144 . s-a inchinat in fata imparatului si i-a pupat mina zicindu-i: Prea inaltate imparate. la ! — Hai. tine-ti firea ca avem si noi toale imbracam ! Imparatul porunci sa sa-1 imbrace pe ginere in haine de purpura de aur si mearga nuntasii putea — Maria-ta. ca a dat procopseala si bogatia pe capul la casele zmeilor. ca vine imparatul cu ostirea praf va face ai mici ? Vai de mine. ma — Suie-te pe mosule taci. mai sa-1 baiete.

Ai sa mergi dupa ea s-o prinzi. vine o pasare de aur si culege merele de aur. el trist la lup. ca n-ai ascultat. S-a dus si a stat pina la miezul noptii. Cei doi se intilnira si venira indarat. da el eel mic. da noaptea sa cocea si nu stiu cine le fura. cine da pe alalalt moare de sete. Pi la 12 noaptea a venit cineva. s-a pitulat sub trandafiri si cind trece fata imparatului cu fetele pinga ea. Au luat toti cite trei cai. Cind la mijlocul noptii. i-a furat merele si marul i-a ramas gol. cind a ajuns acolo i-a zis sa ia numai calul fara capestre. Da el cind a vazut capestre cu nestemate a luat si capestrele. Da colivia avea sunatoare si-1 prinde acolo A A A — : — — : imparatul. lui Verdes-imparat. Ziua marul inflorea si lega. A incalecat el pe lup si au ajuns la un rege. daca-mi aduci fata lui Rosu-imparat. si si imparatul cu calul. El binisor s-o prinda. s-a dus eel mijlociu. a dat de maracini. a pus pe linga el maracini si cind a cucait. ? "Ti-o la lui si e. Baiatule. ma. cei mai mari. a apucat-o de-o pana si pasarea a zburat. altul pe drumul unde se moare de sete. Cei mari au dat pe drumul pe care se moare de foame. vede el colivia de aur. iar te prinsa ? — — — Merge — Ce. da in lungimea satului era o tabla cu trei drumuri pe care scria cine da pe drumul asta moare de foame. ca sa-i dea in schimb calul. dau. mersa mai departe pe drum si-i iesi lupu-n cale. Zice el ia sa ia el si colivia de aur. Te due eu finca pina la tine n-a indraznit nima sa vie. 145 . El e mai smecher. te duci dupa pasarea de aur. — Ce ma — Pai mi-a mincat merele de aur. n-ai cetit tabla ? Da-te jos sa-ti maninc calul. da el pe drumul pe unde-i maninca lupul calul. — Verdes-imparat.LUPUL fost un om care avea trei baieti si el mai avea un mar crescut in balegar care facea mere de aur. da tu mi-ai adus calul de m-am saturat si eu odata ca tare jigarisem. da a venit cineva si i-a furat merele. Da lupul i-a zis: Eu stiu unde te duci . treia sara s-a dus si copilul eel mic. S-a dat jos si i-a mincat calul. da pasarea la rege in colivie ! I-a spus sa ia numai pasarea fara colivie. dar sa-mi aduci calul lup sa plinge: Vine — Ce ma? — Luai ma prinsa m-a trimis dupa calul faci. Acolo lupu i-a zis ca nu-1 mai lasa si s-a dus lupul. colivia la Da lupul il duce f i-am spus eu sa nu iai capastrul ? Atunci a plecat el la fata lui Ros-imparat. A sunat din corn si a venit imparatul. el o arunca pe spate si fuge cu ea si fuge la imparatul Verde? sa-i dea fata. bre ? Iau calul ca sa-1 dau imparatului sa-mi dea pasarica care mi-a mincat merele de aur. Dimineata s-a dus la tata-sau si i-a povestit. doua zi. Si acuma feciorul eel mare i-a spus lui tata-su ca el se duce la noapte sa vada cine le fura merele. i-a venit somn si a adormit. cine da pe drumul al treilea ii maninca lupul calul. fi-1 dau. Cind colo. Ce faci. s-a intapat si s-a trezit.

Iar ei au plecat la ta-su cu pasarea. Se cobori din cer o zina si incepu sa darime zidurile. dar uite. eel sarac isi lua arcul. cazind la pamint. Un om sarac isi ia si el inima-n dinti. lasa-ma sa incerc si eu sa pazesc si sa aflu ce duhuri necurate fac asa de mare paguba si necaz imparauei tale. i-a dat brinci si a tras pamint piste ele. ca de citi am stau aici. ca ma due eu singur §i-i iau calul imparatului fara sa-i iau capastrul. ca ceva este necurat la mijloc. omule. Ce sa fie? Cine-i darima lui noaptea zidurile manastirii? Dete sfoara-n Jara. darima lucrarea imparatului. — — ! — — Incearca^ dar eu n-am Omul nici o nadejde. Cazu pe ginduri si imparatul. maria-ta. pina aproape Cum de zina. ar fi trait un imparat mare. se batura tobele. Apoi el s-aseza intre alte musuroaie de furnici. noaptea se darima. ca lumina de ea si o prinde de codite. Ba mai spuse ca da un corn din imparatie aluia care va prinde pe raufacatori. Dimineata doar gaseau zidurile pravalite la pamint. cu parul lung auriu. Bine. Dupa aceea au pornit sa lucreze mesterii si calfele. incearca Esti slobod sa incerci. sapa-mi aici o groapa mare. Da — la — PASAREA ZAMBILA Cica odata de demult. ca buturuga mica rastoarna carul mare. merge la-mparat. strigara birovii de pe culmile dealurilor. Se chinui cit se chinui si un miros frumos simp si adormi. El s-apropie . asa ca multe se suira pe omul acesta. 146 soarelui. dar degeaba.! lupul vede ca ei se iubeau si zice: stati voi aid. Isi da seama ca nu este de-a buna. La miezul noptii il apuca un somn ca din senin. vestita biserica. le-a zis. Mersara si ajunsara unde mincasa lupul calul. Pe urma a adus tot lupul singur de a furat si pasarica si de acum si lupul si ei doi si pasarica erau in mina fetii. toti adormeau si nu vedeau nimic. I-a sapat baiatul groapa si i-a dat brinci in groapa ca sa moara lupul. nima n-a trecut ca sa-i maninc calul si eu am rabdat de foame si de acuma nima n-are sa mai treaca in afara de tine si sapa-mi groapa ca sa mor in groapa. calfe* si zidari. graindu-i: Prea inaltate imparate. N-au izbutit ei viteji si voinici tineri buni de vina. ce se zidea ziua noaptea se farima. dumneata un slabanog zdrentuit. numai ca toate se incearca fara rost. Zis si facut Multa lume capata curaj crezind ca o sa se procopseasca cu vreo palma de pamint din imparatie stind noaptea la pinda. muscaturile de furnici se destepta din somn si o lua pitis-pitis. au facut semnele crucii pe vatra manastirii si i-au pus cu mina lui pietrele din temelii. Ce ridicau ziua. li dau inainte cu lucrarea dar in zadar. de cind cu lupii ai albi. toti calari pe un singur cal. Sa-ncerc. Zina era frumoasa. intr-o imparatie mare. incinsa sabia lui si la cele patru cornuri de temelii puse musuroaie de furnici. simti Furnicile se izidira care incotro. sa auda lumea si tara ca mscai dusmani neispraviti. care-si pusese-n gind sa ridice-n lume cea mai mare si A adunat de pe fata pamintului noua mii de mesteri mari. lupu le zisa: Acum dati-va toti jos de pe cal.

cu un dinte-n gura si un corn in frunte umbla in tara asta cu maghii. omule. Au mers ei. ursii. Oamenii prefacuti in pietre se sculara si pornira la lucru. Imparatul avea trei iii mindri. iar. Ce era sa faca ? Trebuia sa a^tepte trei ani pina la SiriZiieni. zidurile au sa se surupe pe omenire si toti vor muri cu imparat cu tot. Sa nu te indepartezi ca te impietreste si pe tine. Al patrulea iepure ii da apa si hrana. Omul eel sarac se-ncrede-n zina si-i da drumul fara sa-i faca ceva. necazul necazurilor. ai si viaja. iar se impietri toata omenirea. Adasta el trei zile si aude pe-o aripa de nor un cintec frumos care s-apropia de pamint. sa caute Pasarea Zambila s-o puie pe aia sa cinte mai intii in biserica si dupa aceea sa intre lumea la rugaciune. Mai era putin pina la slobozirea bisericii si nu se da de Pasarea Zambila. si fara grai. cintecul. se arunca asupra pasarii s-o piarda ca sa nu mai cinte. izvoarele se dezleaga si ciu-g. Copacii. au mers pina ce au ajuns intr-o tara mare pustie. cimpia si roadele pamintului.! ! ! — ca te-am prins De mine nu mai scapi — Lasa-ma. om inima da-mi nu ma omori. sufletul Ca mi-i drag ca Pasarea Zambila cinta peste tot si minune. au pus miinile la ochi si s-au invirtit de trei ori si in ce loc s-au oprit intr-acolo drept au pornit fiecare voinic. Fata adasta pina ce adormira iepurii si-i povesti ce este in imparatia asta. serpii. Cum o prinse. pasarile prind aripi. Dimineata ii povesteste de-a rindul imparatului cele intimplate. — Nici moarta nu Asta sa — Te rog. De aci incolo zidurile se suiau mindre catre cer si nu se mai surpau. el ii zimbi si z se: va invia padurea. pasarile si izvoarele toate erau oprite de o zina rea pe loc si facute stei de piatra. toate erau impietrite. Dar un vultur cu cioc de fier n-o lasa in pace. Stai ! la stric nimic te las ! stii sarac. iar Pasarea 147 . Tata-su le dadu bani si-n desagi de-ale gurii. ca de mila mea vine aici Pasarea Zambila si-i vine rindul ca sa cinte. Ii spusera imparatului ca ei se due s-o aduca pe Pasarea Zambila. cintind cu un glas frumos de inger picat din cer si to|i tot ce era impietrit invie ca prin 3 mortii ies din pamint. Numai ca sa scape cu bine. ca de matase si plingea. Dar sa astepti pe-aproape. Zina care era pazit5 de cei trei iepuri ii spuse sa mai astepte ca peste trei ani iar va veni sa cinte o data. tigrii. dar fiecare se grabea inainte sa dea de Pasarea Zambila. leii. Se mirara ei. merse si mai mult si ajunse la un copac mare. cinta si zboara. Merse fiecare inainte. florile. — Cinta-ti zina. vitele. fiarele incepura sa se manince intre ele de fcame. ca-ti spun care este taina tainelor. S-au asezat sele-n sele. florile capatara boboc si miros. frumosi si curajosi. Cind auzi imparatul ca i-a fost zina la mina si i-a dat drumul a fost din putin sa nu-i ia capul. si va invia lumea din morti si iar o va fura vulturul eel negru din cer. Acolo in tara asta. Pe de laturi o pazeau trei iepuri urecheati si fricosi. A facut farmece si a impietrit tot ce-a fost frumos si a avut viata. ca-p jur ca de-aci incolo n-am sa mai imparatului. Fratele eel mic. . Sa-i spui imparatului ca atunci cind o sa se slobozeasca biserica. atit de turbat in minie era. codrii capata frunze. mai istet din fire. toate pietrele se prefac in oameni. oamenii. incalecara armasarii si dusi au fost. ca sa scapi omenirea asta de la rau. Tu esti trimis de Dumnezeu. moarte. lata ca vine Pasarea Zambila. oamenii. iarba inverzi. Atunci — O fiarele. Cum incepu ea sa cinte. baba rautacioasa. Era Pasarea Zambila. De copac era legata o zina cu coadele ei lungi.

Ei spun la Pasarea Zambila si Zinei ca pe amindoua le vor omori daca vor spune imparatului ca ei 1-au ucis pe fratele eel mic si ca ei sint cei mai viteji din imparatie. regi si printi din toate imparatiile asa cum este adetul la nunti. mic Apa Un imparatului. pasarea plinge si tace. Suira Pasarea Zambila pe manastire sa cinte mai intii. Baiatul trage cu arcul drept la vulturul cade si se face loman. Ciinele a luat-o inainte iar ei dupa ciine. Tocmai atunci sosi la nunta si printul eel mic imbracat in sarica. Apoi in loc de nunta ceru mai intii sa se adune toata lumea din imparatie si sa se faca judecata fratelui sau ucigas. Calatoresc ei vreme lunga sa le-ajunga pina ce se intilnesc cu cei doi frati. ca sa povesteasca mic o sa mai calce pragul casei. In piata cea mare a cetatii. El aduse zina si Pasarea Zambila. i-a luat oi la casa si ei Atunci baiatul cu turma de palat cele intimplate. dezleaga zina legata cu coditele de copac. Vine vulturul din prinda si asta. inalta pina la cer si poleita cu aur. apoi in toale imparatesti scsi si printul eel mic si voinic. care le-au scos din ghearele zmeilor si le-au adus la curtea imparateasca. Pasarea Zambila.Zambila cinta. dar se intrista auzind ca fiul eel mic a fost aruncat de niscaiva tilhari intr-o fintina fara fund si acolo s-a prapadit. Cei doi frati incep cearta. ca sa auda toata lumea. zina la fel. iar Ea. ii pun gind rau si intr-o noapte il omoara. scoborind ca o sageata ca uitase de ziua pe Pasarea Zambila. si amindoua ramasera tacute si triste gindindu-se ce rautate poate sa fie intre oameni Ajunsi la imparat se laudara cu isprava lor si povestira nascocind fel de fel de minciuni. Printul eel mijlociu se puse cu zorul sa se insoare cu zina cea frumoasa. Fratele eel a fost aruncat aproape mort de catre fratii sai intr-o finnefiind adinca el s-a trezit de raceala si a strigat ajutor. opinci si haine ciobanesti. i-au lasat in jos o fringhie si 1-au tras a far a la lumina. ca sa nu se darime biserica. tina adinca. Cind 1-au auzit in fundul fintinii vaitindu-se. ca in loc sa cinte. chiar si frate-su si cu imparatul. Era chiar in ziua nuntii cind trebuiau cei doi tineri printul eel mijlocas si zina sa se cunune la o alta manastire. Pasarea Zambila vazuse toate dar se temea si ea de razbunare. Cind colo. imparatul era judecatorul. El merse drept la imparat si-i povesti cum 1-au lovit fratii si 1-au aruncat in fintina sa moara. plingea si el. Imparatul se bucura vazind Pasarea Zambila. care sa se insoare cu zina cea frumoasa. Zina insa plingea si nu voia sa se faca nici o nunta. Astia cind 1-au vazut pe eel mic ca este mai curajos. plingea si poporul cum o vedea plingind. Printul intreaba pe zina. Pina la urma ajunsera la cearta si bataie. la locul de unde se despartisera. Veni timpul sa slobozeasca biserica cu noua turle. Au fost poftiti imparati. Mai inainte de nunta se batura si mijlocasul il omori pe fratele ! eel mare. Lumea adunata credea ca se va face judecata pe sprinceana. singurel cu sabia. Imparatul in zadar o suia pe manastire sa cinte. ca aduce o zina si Pasarea Zambila. — — Tu te robisera si erau 148 . Pasarea Zambila se intrista. facindu-si socoteala ca este vreun semn dat de Dumnezeu. La nu se tragea nici o nadejde ca prinpal eel Cine te-a scos din miinile celor patru iepurasi care zmei prefacuti in iepuri? singur. ciine ciobanesc a auzit si nu s-a lasat pina ce nu i-a dus pe pastori pina acolo sa vada ce este. omoara iepurii care o pazeau sa nu fuga si cu amindoua se duce sa se intilneasca cu fratii sai. se temea sa spuie adevarul si tacea. Amindoi o voiau si nici unul nu se lasa in voia celuilalt. Ea desi stia ca printul eel mic fusese omorit chiar de acest frate mijlocas. gata s-o casa sufletului cer..

Dupa asta. arunca mosu undita si prinde un peste de aur. Mosu mergea cu undifa si prindea cite un juvete. Facu nunta imparateasca. Iar bucatile din trupul lui sa fie duse in padure si aruncate fiarelor. Pestele cum s-a vazut in undita a inceput sa se zbata si sa vorbeasca de parca avea glas de om Mosule. Atunci imparatul a poruncit sa-1 ia pe ginerele ticalos sa-1 lege de patru cai salbatici si in fata mulpmii sa-1 spintece-n bucati. Odati. put. intrebindu-1 E. Pasarea Zambila si incepu sa cinte cu un glas frumos si duios. iar eel in nici i-a fier si a scapat-o din robie ? Imparatul a intrebat-o si pasarea a raspuns ca care a scapat-o. ca n-are minte si cite si mai cite vorbe urite. cine a omorit vulturul lovit cujitele si ? ia sotie. 149 . sa si noi in ce spala camasile de cilti. Se sfinti biserica si se cununa zina cu fiul eel cuminte si viteaz de se bucura intregul popor si bogat si sarac. Du-te. Si jucara toti prin tinda Cu picioarele prin grinda. ce pedeapsa i se cuvine unui fiu atit de ticalos pe care nu-1 mai socoteste vrednic sa-i fie fecior si mostenitor. Asa si facura. de aceea — Marite imparate. de picau frunzele pe jos. Mosu i-a dat drumu uitind sa ceara sa-i faca si pestele lui vreo bunatate.: ! : — Cine m-a cu m-a aruncat in put — Fratele tau. ce astepta si veni pestele — : — in prundis. dindu-i libertate si viata. ca-ti voi face si eu vrun bine. cu ciocul de el este voinicul eel viteaz — Dar cine a mai vrut ma omoare — Fratele mijlociu te-a injunghiat cu sa ? eel cutitul si eel mare te-a aruncat in put. Baba ii frigea pe carbuni si asa isi petreceau din greu bStrinetele. mosule ? Te vad trist Sint trist ca baba m-a certat fiindca pentru fapta aia nu ti-am cerut ceva sa — — ne imbogatim? — §i ce cere — Cere o avem ? albie. astepta. La coconi sa pomeneasca. printul eel mic ruga Pasarea Zambila sa zboare pe biserica de aur si sa cinte. ce e. Cind ajunge acasa n-are de lucru si-i povesteste din fir in par babii. care vrea sa ma de mare te-a aruncat nu ajutat Dumnezeu. Lumea adunata a cerut sa-1 omoare si a sarit minioasa pe el. macar atita fa si tu. da-mi drumul. intrebati pe Pasarea Zambila. mai omule. Se duse mosneagul la mai. saraci lipiti pamintului si traiau la o margine de mare. du-te si cere-i pestelui de aur sa-ti dea o albie. pentru dreptatea ce s-a izbindit. Si jucara toti pe loc Cu povestea din Timoc ! PESTELE DE AUR A fost un mos cu o baba. Baba da-i pe el sa fie afurisit si marturisit. Atunci imparatul a intrebat cu glas tare poporul adunat sa-i spuna.

: ! ! p se va implini dorinta. Cum il vazu. Se mira mosu si cazu pe ginduri ce-o sa se faca el cu atitea vite. se due la moara sa macine si cite si mai cite Sta mosu incremenit la toate minunile astea si isi zicea in gind ca nu e de-a buna cu baba asta. vaci. ca asta n-o scot la capatii. ca e un Pacala. — — — eu o muiere proasta cum sa — Ma daca era capatuiesti? — Fugi. lemne. ca nu se pricepe ca ea sa ceara. Pes- pe stapini. Se bucura baba. da-i: Ajunge acasa aduc apa. Cica sa-i faci si ei sa se bogatie. te si si altu stia ce sa ceara. giste. maidanul plin de boi. Se duce mosneagul la marginea marii si asteapta pestele. Se duce mosu acasa si cind colo. ceri ! ai venit sa-ti argati. cine o sa le araneasca? Baba cum il vede se repede la el cu o falca-n cer si alta in pamint de suparare. mergi sanatos ca si asta oi face. Se pune pe capul mosneagului iar Fugi indarat. Sa te duci tontolocule si sa-i ceri de data asta sa ne umple maidanul cu oi. Baba insa. ca destul ai facut pentru el. — Pleaca mosu iar suparat la marginea marii si asteapta sa vie pestisorul de aur. Trebuie sa te-nvat cere-i si argati. Iar ai venit. iar nemultumita. se bucura si mosu. pe — Bine. baba ti cum dai nu e multumita. Du-te si ai sa ai si argati sa te slujeasca ca m-ai scapat de la atitea. care pina la urma are sa-i cear5 si steaua de pe cer. stii ? ! taina. Cind ajunsc — — vede. c3 altfel cu baba unii maidanul plin de slugi. Mare minune e si asta si tuna in casa bucuros. oi. se fac voile. gaini. altii tasala. mosule si cere-i sa ne faca pestele de aur o casa. ca baba. Cind ajunge mosu aproape. — Pestisorule am sature de o casa — Bine. oare. ca e un Tindala. Baba cind il vazu. dunga tinzii sta o albie de plop noua-nouta. mare cu ferestile in soare. Iar se-ntoarce la pestisor tisorul il vede si-1 intreaba: Unchesule. oare multe si pasari multe. pestisorule. vede o casa alba. sa iertare. du-te acasa ca ii zice: taica. vite mari si pasari sa n-aiba nima-n sat ca noi. nima-n sat sa n-aibe ca ea. ma prostule neispravitule. De ce n-a cerut un lucru mare si scump. stiu de ce De ce? nu stie cum ci multi ci si averea e sa-nceapa vorba de rusine. cine o sa le pazeasca. rate. mare. incepe cu vorbe de ocara. curcani. baba pe el. la spune ce porunci ti-a mai dat baba? Cica sa-i faci vite cornute. mosule. unchesule. Bine. mosule si tot suparat te vad. — — — Sa-mi dau — Bas asa Da de unde — Asta e o mosule — Multumesc. Unii mulg vacile. altii si taie 150 . nu unul. Cum il du-te acasa ca acasa. sta si chibzuieste. bibilici. in locul colibei proptite cu pari. golumbi si cu toate ielea.

se puse pe el cu cearta si bataie. fost si trait bine in bordeiul si zic. din argati si argate. destul era batrin. — Ce mosule e ceva nemul jamire — pestisorul Auzi ce naroada. nurori. e. Dar nici cu asta nu se mulpimi. din vite. Eu ia-ndarat meu. Asa scapa mosneagul de gura babii si baba de atitea bunatap. nimic din case. pestisorule — Vrea argate. da si rau sarac. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. vrea sa fie boieroaica. din palate. hai. taica. Sa te duci si sa te grabesti sa-i ceri palate-mparatesti. teasa — Tu cum mosule? — Bre. — Sa duci indarat — Babo. ciocanind prin buturogi ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. eu am crescut cu pupln am gaina mea. iar pe mine sa ma faca imparatita si pe tine imparat. cu puteria ta. taichii ! zice cica s-o faci pe ea impara- si doresti. prea multe — Du-te. sa-nchina. Ce bine o sa fie atunci O sa se mire lumea si tara de ce sint eu in stare sa fac Merse el plingind si asteptind sa iese pestisorul de sub val ca sa-i poves- — Hai. Mosu. pe mine imparat. te si sa-i ceri sa-mi dea fi si mie argate asa cum au boie- ceri si n-o bine ! venire-ai invirtindu-te si si rasucindu-te si fa ce-ti spun. tot ce i-ai dat s-o saturi. unchesule. — Nu. cu porcul meu — Bine. POVESTE DE UN MOS CU O BUTUROAGA fost un mos batrin care ramansese singur in casa: ii murisa toti copiii. Cum il vede pestele stind pe mal iar oftind ii zice nu te lasa baba ? — ! ! teasca supararea. tontolocule. sa-i aduca lemne de iarna si faina de mamaliga. Cind ajunse mosu la bordei.! : ! roaicele. Baba sta cu mita pe vatra si blestema pe al ce i-a luat averea ?i bogatia pe nedrept. nepoti si baba la mos. N-a avut nima in sat. asa ca eria mosu singur in casa. cum o vazu. iel loa de acasa o traista pe umere si un topor si pleca dupa buturoage de-ale mici. iar ea da la porunci. Mergind mosu pin padure. ca mosu ce sa faca de cind iel a ramas singur in casa? Intotdeauna la culcare si sciilare s-a rugat la Dumnezau sa-1 ierte si pe iel ca nu poate sa traiasca singur ! Mosu s-a nacajit sa traiasca asa greu. asa traiau de rau. nu avea care sa vada de iel. mosule. ajuta-ma sa sparg cu toporu buturoaga asta. asa ca A intr-o zi. ama fara lemne n-a putut. ceva sa sa sparga cu toporul. Ajuns acasa vede baba cu argate in dreapta si-n stinga. sa fac. asa am ? Iar ! Iar. 's facu o cruce cu mina a dreapta. Mosul. pina ce-si dadu sufletul de suparare zgripturoaica. daca asa p-e dorinta. Se duce mosul acasa si cind colo. sa-mi umplu si ieu traista » mosu ! 151 . nu se multumeste cu ce are Du-te acasa ca si pofta asta i-o fac.

nacajitul de mos. Mosu avu o satra batrina cutrupita cu paie si cu feriga. insara. ma doare picioareli si selili ma nacajesc cu o traista. lo mosu banii. iara sa-nchina domnului si pusa mina pe streangu magariului si-1 trasa la iel cit putu. Sa ogodira. Mosul sarac porni sa povesteasca la alant mos cum e rindu. iaca iasa din buturoaga altu mos luminos ca soarli si luminosu de mos zice la alalant mos asa « Bine. Saracul de mos spune « da-mi ce vreai tu. [dincolo de cring si vazu [poiana verde de iarba. buni bani pe tor. Aduna mosu bite uscate. facu mosu o gramada mare de b§legar torit. dimineata in varsatul zor'ilor. iote magariu colo. ii lega intr-o cirpa. ce rau ti-am facut tie. sparsa un nod bun. saracule. in doua baligi gasi doi bani. dincolo de cringu-ala ieste o poiana cu iarba verde. si un galbin. ca mult ieu sint si sarac. sa nu mai vii la buturoaga-asta sa-mi spargi casa mea. stapin al magariului. Mosu lo galbinii. griu. saracule. fara copii. umplu traista. mosul s-a sculat de noapte. si platea la cara cu boi. acolo magariul paste si are la iel un streang tiris dupa iel.Dupa ruga mosului ridica toporu sus si dete o data in buturoaga. nepoti. cumpara lemne si traia mosu bine mai decit altii in sat. de spargi cu toporu casa mea ». da si magariul pastea pe poiana cu streangu dupa iel. Da intr-o zi. Porni bogatasu sa care toru cu carul incarcindu-1 de baligari. sa dusa in satra sa vada ce face magariul? Sta in picioare si minca niste iarba ce i-a pus mosu intr-un colt la satra. rindu la magari ie asa noaptea cind doarme magariul ! : : << ! : ! : sa caca. Mosu incepu inchinindu-sa domnului si il ruga de sanatate la mosu al luminos pentru ce 1-a podarit cu un magari. ducea bucatele la moara. ia-ti traista cu aschii si incaleca-te pe iel. Tu sa-I iai cind Saracul de mos cu mare drag si multa voie auzind unde ie magariul sa-nchina la Dumnezeu lui ca di-acuma inainte nu mai merge pe picioare. Mosu pusa traista plina de bite uscate. da aranind baliga la magari. clece. Petrecu mosu asa bine cu magariu multi ani. sa dusa acasa sara. si cu toporu. ii pusa iar in cirpa si asa porni mosu sa-si vina la socoteala. intr-o baliga mosu gasi trii galbini. pana mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. Mosu de dragu magariului. vine un bogatas pina la mos si-1 intreaba vrea sa-i \anda torul ? Mosu sa gindi mult si spusa « vind ca n-am loc nici mosie : unde sa toresc cu iel ». cum a ramas fara baba. Porni saracul. aschii. n-are care sa vada de mine. sparsa o aschie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturcaga aia mare umple mosu traista. loa mosu pe torn magariului. da a ramas citi un galbin pin 152 . du-te de ia-1 de streang. Mergind tiris mosul de dragu magariului. « Iote. mosu aranind satra magariului. Dimineata mosu minca o felie de mamaliga cu niste zama de linte. facea faina. inchisa magariul in satra. galbini. pascut de iarba. pe magari. asa sa cumpar lemne si nu pot sa due. Mosu pusa traista pe magari si pleca acasa cu magariul. Pleca saracul de mos colo. da sa stii. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga. luminosule « Mosul al luminos stia ca-i trebuie la saracul de mos multe ama mai intii. mosule. sa-1 pupe pe magari. sa iai sama in toata baliga ca ieste citi aranesti coseria ». iel porni sa-i arinjeasca satra cu o furca de lemn. avea mosu bani si cumpara porumb. da magariul porni sa-1 linga pe saracul de mos. ca sa nu mearga pe picioare ii da un magari. Si in dimineata a de doua. da si cu lemne. bani n-am. Lo magariul de un curmei si pleca cu iel sa-1 pasca da si sa mai adune \Tun lemn uscat de foe. ce pot sa aduc » Da mosu al luminos se roaga de saracul de mos sa nu-i sparga casa ca-i da ce cere saracul de mos. ceva mai sparsa. aproape pusa mina pe magar.

Mosul batrin n-a vazut bine aranind de Dumnezeu. opri magariul. Bogatasul sa-ntrista. bogatasul sa baga in satra magariului si sa baga in paie cam su feriga. ridica toporu sus si dete odata in buturoaga. cum sa aduca lemne cu spinaria. Unde sa sa duca bogatasul ? Acas' la iel nu poate ca ie furat magariul. da porni si un vint cu ploaie mestecata. ca din asta buturoaga o sa umple traista de sparturi. or fi vro buturoaga ! $i mergind mosu din stiap in stiap cu toporu si din buturoaga in buturoaga. cind s-apropie vazu mult singe. : 153 . sa-i dea putere sa sparga buturoaga. asa ca sa roaga ca a gresit. Mosul al luminos intreba pe saracul ce cere sa-i dea. ia sama la magari. porni sa araniasca baligele magariului si desfacind cu furca lo din toata baliga citi un galbin. cobori traista de pe magari jos. Ramasa numai streangu legat tasul nu-i sta ! ! de un tirsog. Inchisa usa cum a fost si pleca cu magariul de funie unde. mi-1 lega de un par. sa cumpere ce trebuie. traiesc mult rau. bogatasul sa dusa departe.baligi. oasa si tavalitura de magari. bogatasul pazeste pe mos pina cineaza si se culca mosu. Pusa mosu mina pe topor. intra in niste paduri mari. barem vro cinspreze zile si sa sa intoarca iar acasa cu magariul. veni bogatasul. Intr-o zi. Mosul durmi greu. ce sa faca sa pazasca pe mos. da nici n-a stiut cS e casa lui. iar ajunge. Da bogatasul sa uita de supt feriga unde sa pitulasa. sa zica ca 1-a cumparat de la bilci. La mos i-a iesit din gind cum a fost dintii rind la traiul al bun. da sa gindi sa nu fie judecat pentru furat. lo mosu o furca de lemn. iara lo o traista rupta si un topor si pleca sa sparga ceva mai gros lemn. Saracul de mos mult sa spaiminta de mosul al luminos si porni sa-i povestiasca cum traieste greu si nimica n-are. sparsa o aschie buna. Mine in zi vine mosu sa araniasca satra de baligi. Intr-o zi. sa-ntoarsa acasa si vazu pe saracul de mos plingind de mila magariului. Vazusa tot cum ie rindu mosului cu magariu Saracu de mos si-i pusa gindu sa-1 fure pe magari. Cind sa ia ce-a spart vede linga buturoaga un mos luminos si vorbind la saracul de mos asa « ce rau t-am facut de-mi spargi tu mie casa mea. Asa ramasa mosu iar sarac cum eria dintii. ssi vada de unde ia bani galbini in baliga magariului. inchisa usa si pleca. Traia mosu iar din greu. de traiul omului. ajunge la buturoaga mare si cam putreda. sezind bogatasul cu magariul in padure piste %to trii-patru zile intr-o noapte a venit un lup si a mincat magariul Cind sa pomeneste bogata§ul din somn. deschisa usa setrii. mai ridica odata toporul iara sus si repezi iar in buturoaga. ama sa nu mai vina la casa lui s-o sparga cu toporul. asa ca bogatasul pricepu ca ie dar de la Dumnezeu sa se cace magariul sa ia bani daruiti bani. Da n-are care sa vada de iel la vreme de batrineafa. da bogainima la loc. Cind araneste satra magariului. ce n-are nu poate. sa pitula bine si-si lasa o gaurice cit sa vada ce face mosu. N-are bani sa plateasca. baga magariul in satra. Intr-o sara mult inourata de ploaie si era mare negura. n-are bani sa cumpere. Mosu batrin cum o vazu sa-nchina. iaca vine mosu cu traista pe magari ajunsa la usa setrii. sparsa o margine din buturoaga. ca ieu nu vin sa-ti sparg tie casa ta ». ca sa zaboviasca acolo. da mosul tot mai bine petrece. pi la chindie. vede ca magariu nu ie unde-1 legasa. pina mosul pe cimp cu magariul. balegili la magar Fursi bogatasul torul de acarat. Care 1-o-ntreba. dezlega magariul di la par si iesi cu magariul afara. sa nacaja mosu citava vreme si vazu ca nu ie usor sa arda clecisoare nu tine fee si sa incalzasca bine. sa inchina lu Dumnezeu sa-i ajute.

ca gaina in toata ziua facea cite un ou la mos.Mosu saracu sa gindi ce sa ceara si zice « Doamne. acolo ea ricaie si cata rime sa manince. ie urit si iei singura. ii lega cu cite o nojija de picior cu un cap la nojita de pe alalant de Sede baba pe scaun mincare. in ou ieste un galbin. pipi !» Gaina minca ce-i da mosu.. da mosu cum o vazu aproape de iel. Asa ca babii i sa lasa la gaina la mos si-i pusa gindu la gaina sa nu mai o aiba mosu. da ieu o sa scobesc afara intr-o piatra. un galbin. Il lo baba si-1 baga in chesoi la bete si tacu baba. Iote am cocosi si sa bat. Lo mosu gaina. facu o cocina mica. Si iara porni mosu sa petreaca bine. in toata ziua. Mult era drag la mos de gaina. mi-1 unu citeva zile legat cu un iel pin maidan. Cind fu soarele pe la chindie. gaina sa minta dupa frimituri aproape de mos. Porni baba sa sparga ouale. mosu ii cite un bit de lemn intr-o zi. Ama baba striga la pe maidan. porni mosu in maidan. intinsa repede mina si o prinsa pe gaina. ama intr-o zi iaca vine o baba cocosata si in doua ciumege la mos in soba. Mosu n-a bagat de sama. baga mina in chesoiu betelor. da si gaina ricaia in blocuc la mosu. povesti si glume pana mincara ouale din tigaie cu mamaliga calda. desfacu nojita de la piciorul cocosului si-1 lasa slobod pe maidan. si mosu o roaga pe baba sa-i ajute sa faca ceva dedete babii vro patru-cinci ouS si spusa babii: « gateste. facu mosu bucatureli mici. Cind spargea ou si loa sama la mijloc la ou vazu un ban galbin ! Mosul mult ii fu drag cind vazu bani in ou. Cind gati baba chema pe mo? de afara sa manince. » Atuncia luminatul de mos spusa asa: « sa-ti dau o gaina alba ca soarli s5-ti faca in toata ziua cite un ou. o vazu. pipi. o cutrupi cu niste blocuc de paie si acolo inchidea mosu in toata sara gaina. porni mosu sa" cumpere ce-i trebuie ca avea bani. Mosu gindi ca s-a invafat cu gaina mosului. arunca la gaina citea frimituri si mosu o striga : « pipi. da cind 1-oi sparge sa-1 maninci. Dupa ce sa saturara. si vazu in tot oul cite un ban galbin. cocosu lo gaina dupa iel si pleca la cocina babii. » « Bine. care n-a mai auzit sa faca in fiecare zi cite un ou si aia inuntru in ou. nu putea sa-i desparta. care pe toata ziua sa batea cocosii babii. sa sada cu gaina ta ». si le lasa lui : « vezi ca nu e bine numai o gaina singura in maidanu tau. avea baba copii. minca mamaliga cu oua coapte. scoasa galbinii ce loasa din oua si le pusasa in tigaie. sa iai sama. Baba mai eria in stare mult decit mosu. aruncind tot aproape de iel bucaturile de mamaliga. Trecu multa vreme. stoaca si multe gaini si cocosi. da-mi ! » a zis. o pusa in traista deasupra de buturoage : Cum si pleca acasa. Mosu al luminos ii zisa asa: « Du-te colo unde potocu a adus lomanuri cu blocuc. nurori. nepoti. Mosu o lasa intr-o noapte cu iel in soba. pusa baba masa si mi-1 lo si pe mos la vorba lunga. gaina maninca. aci aproape si vazu lomanuri cu blocuc adusa de potoc . Cocosul umbla cu gaina amindoi. decit pe ai mai rai. ipl dau unu sa ai si tu. da si fa mamaliga. la soba si i-a facut un ou ! Mosu i-arunca firimituri de mamaliga. dimineata cind sa scoala vazu gaina ca sede intr-un colt. Baba dete galbinii la ficioru ei in mina si povesti la ficior cum traieste saracu de mos cu o gaina. mos. iar ca dintii. Asa ca mosu aduna citeva oua si mosu petrecea bine. sara inchide si iel cocina goala far a bit dupa 154 . cu voia ta da-mi ce vreai tu. cum ajunsa acasa baba desfacu betili de pinga ia. Mosu porni sa o mingaie cu mina pe aripili iei. sa pun la gaina apa sa bea». comsia sa pi atitia Saracu de mos sa insela aid si-1 lua. scoasa din sin o bucatura de mamaliga. baba sa dusa acasa incet cu doua ciumegele. asa mosu cu gaina.» Saracu de mos pleca la potoc. Doamne.

or. n-avea ce sa mai manince. Saracului de mos nu-i da-n gind ce bine i-a facut. de-a pastravala si veni pina aproape de casa mosului. ama Domnu sa-mi ajute s-o sparg sa umplu si ieu traista indata ». sparsa un parcelus bun. ca tu te duci acasa la casa ta. ai facut-o cu toporu. ciocanind pe ripi dupa lemne. ca ie zilele lui lungi si are>!nca nacazuri sa traga. nima nu-mi da nimic ». iaca iel iar sa duce la buturoaga mare. cinili loa piinea sa : Mosu sa scula de jos in picioare apropie trii deste la mina dreapta. ca nu mai poate sa traiasca. s-o pui pe poli^ si ce god iti : 155 . niscai ale sarbatice sa-1 manince. nu sa lasa pana n-o umple. iar mosu ridica toporu sus si dete iara in buturoaga. mai la urma. ridica sus. gaina veni sa adune firimiturile de pine. mosu vazu ca ie gaina lui moarta si rupta de cini. n-am pe nima care sa vada de mine. de te pusasi sa-mi spargi mie casa ca ieu ti-am facut tie de multe ori bine da nu rau ». Da mosu luminos zisa: « Dumnezeu cu tine. camasa din petece si cheba toata partaloasa asa ca de mine toata lumea fuge. Ocolind mosu turbat de ginduri. Aci fu si gaina cu cocosu mosului. mosu ii dete cu picioru la bulbanul negru. da pe buturog sede un mos frumos. asa de sarac si rupturos uidisa. aide ! cere sa-pl dau ce vrei». ca un cersitori. decit zisa: « Ce vra voi Doamne luminosu de mos ! » Sa gindi ce s-a intimplat cu magariul si cu gaina asa ca acuma sa-i dea la saracu de mos o maciuca. da a mia o vezi cum ie. Copilu babii a incbis usa cocinii. iote ma vezi cum sint. lo toporu in mina. la la cine. Mosu vede ca ie traista goala. de-a pastravala. ca ie intreaga. luminos si porni cam rastit sa zbiere pe saracu de mos asa: « Ce te-ai miniat pe mine. numai porni sa plinga ! si si vaita ca i s-a urit traind si nacajind: « topi ma fura si ma-nsala. spune-mi mie ce ceri. sanchina Domnului cu toata voia sJ-i ajute sa sparga buturoaga. lo mosu sa gabe spartaturili in traista. iel iara sa duce cu traista si cu un topor pe deal si sa ruga bunului Dumnezeu. multa vreme. iaca veni si mosu cu traista de lemne si vede un bulban negru linga parepi casii. Fursi inchinaciunea. dete repede in buturoaga. cu nepotiii. or altceva. baba loa un codru dusa in baligari s-o manince. ca gaina cu cocosul mosului a venit in cocina babii. cinili sa rapezi la gaina implinta gura in ia o stoarsa mult asa ca gaina sa spaiminta de cine. Da mosu « buna srete m-a adus la a mare ofta odata tare. masa. Cind fu vremea prinzului. baba deschide usa cocinii si pleaca sa iese gainili babii. isi ruga intotdeauna moartea. sa te duci acasa. da nici ce sa mai cumpere. o plinsa mosu pe gaina multa vreme. Saracu de mos nu mai stia ce sa ceara. da cinili dusman. Opincili din plotoage. or ciuma sa-1 ia. sa te duci. o boata si ii spusa la saracul de mos asa « Iote colo in virfu coasti unde-s fagii frinti de vijelie. da si baba mi a bagat de sama. vazu gaina cum cinili mosului maninca pine. baba minca cu de pine si-i da copiii. da cind fu mine in zi. numai sa nu mai traiasca asa de rau. da si mosu rau saracisa. ieste acolo o maciuca. nacajitul de mos nu mai stia ce sa faca de neavere. si nu ma baga nima in sama. vorbia el singur buturoaga. mirai la gaina sa fuga ama gaina nu fuge. fursisa banii topi ce avea. Uidi mosu plingind de mila gainii si sarac ca vai de ial. sa intoarsa bulbanu. n-am ce sa imbrac. or sa-si piarda zilili. daca lumea din sat nu ie buna. da multe firimituri sa facu. sezu jos. s-o iai. sparsa o margine buna. ama sa nu mai imi spargi casa. n-am ce sa maninc. Daca vazu mosu ca nu ie iertare de la Dumnezeu si nu-1 ia.de gaina.

maciuca de fag. Vazura lumea. Asa mosu. comsiili mult sa gindea: « de unde mosu are bani sa cumpere toale. aude odata o zdupaiala in soba lui Cind s-a zauitat. Porni mosu sa aiba si bani si ce god i-a trebuit. ! cum spusa mosu al luminos. mosu sa-nchina. Iaca vine fetele di la apa rece. Petrecu mosu mult bine cu maciuca. pusa mina pe maciuca si zisa asa « maciuca de fag. doua care sintep mai mici. Mosu ne dete trii trochipi si io sint mai mare. vede o turta de pine pe masa lui. da io ma pitulai colo in balcon in colt. la o rugaciune dreapta de ana ce avea si iel saracu in casa lui si intr-o zi ne mai putind rabdind de toate. cerep trochitale sa-i aducep apa rece di la fintina. pusa inaintea ei niste parpde si porni sa-1 petreaca pe mos cu ochii ce face. acolo vazu o maciuca ca de toba. cum isi gateste demincare si sa vii sa-mi spin mie rindu mosului ». eria calda. vazura pe masa o mamaliga calda si o cinie de peste. te duci la ia. iesea aburi din ea. da-mi mie ce mi-e drag da-mi o turta de pine calda si moale sa manince mosu » Cum fursi ruga. lo trochitale de dupa usa casii si le dete la cite trile cite-o troaca sa sa duca la apa. niste fagi frinti ! unde fura : ! ! : ! : facura. ducep-va la apa rece. da maciuca o pusa pe polita sus. iote vine mosu cu de lemne si oftind pe drum. Spusa babii: «iote ce facuram. tuna mosu in pravalie. or bani » ». Mosu nu mai putu de drag. trebuie. porni sa povesteasca ce-a vazut pazind pe mos. da satenii. Tunara in soba la baba si fata care pazisa pe mos. Mosu fursi rugarea. Fetitali detera trochipue la mos si plecara iara la baba care le minase Ia mos. sa resi sa-si cerce norocul. Cind auzi mosu. Intr-o zi. linga vatra focului rasturna traista de clece. dedii trochipi mea la fata mijlocie. cum mi-a ajutat si mie ». da si mincare buna ». ceruram di la mos trochipue sa-i aducem apa rece di la fintina. da-mi mie ce mi-e drag. aide odata o zdupaiala in soba da cind sa zauita vede pe masa o mamaliga calda. sa juca fetele pe drum iaca. da fetiplli cind mosu le vazu. daca va da trochitale. sa-curara pina la usa mosului si cerura de la mos trochitale sa aduca apa. da fata mare vazind tot cum ie rindu la mos isi lo trochita di la a mijlocie si sa bagara in soba mosului. da-mi mie o cinie de peste si o mamaliga calda ». o lo in mina si pleca acasa cu maciuca si cu traista de lemne. tuna in casa. cu o cinie de peste.. iel ce i-a trebuit a cerut de la maciuca de fag. de vint si sa zauita bine pin crengile fagilor si vazu o maciuca asa de frumoasa si dreapta. din voi trii fetita. toporul si pleca colo in virfu coasti de vijehe. lo traista. Mosu o lo si o dete cu mina dreapta de-a bobdaproste la mina stinga si sezu sa manince o pine calda si moale cu ceapa pisata intr-un blid. sa dusa aproape de polita unde ieria si maciuca. da iel sa trasa linga polita unde eria maciuca de fag si pusa mina pe ea si sa ruga asa « maciuca. Mosu veni aproape de polipl. iti pune pe : « masa da-mi pine. sa auz si sa vezi ce face mosu. da a mai mare pitulata in balcon. aducind lemne cu o traista rupta in fiecare zi. Cind mosu pusa mina pe turta. pusai inaintea mea niste partale rupte si pazii pe mos. sateni. comsia de baba a mosului ce sa faca? Cheama baba trii fetita din mala la ea acasa si le spune la fetita asa « paziti cind vine mosu de la lemne si duce-p-va la iel in soba. ca mosu a lapadat toalili ale rupte si imbracasa toale noi. . Ajunsa mosu acasa. Mosu mult sa gindi unde Minca s-a vazut o maciuca sa-ti dea ce-p trebuie. ea-ti da pe loc. pui mina pe ia si sa zici asa Ce god t-o trebuia tie. sa ceara de la maciuca barem o turta de pine calda si moale. Fata a mai mare ce fkcu ? Dete trochipi la a mijlocie si le porni la apa pe ale doua da ea sa trasa colo in colt la balcon. pusa mina pe maciuca si porni Fetiplle asa si traista incrosnata : 156 . Mincind mosu la masa mult sa mira si zisa iel « mare ie Dumnezeu.

bani pe masa. Mosu spusa « n-am bani. ce facu mosu in soba sa dusa si spusa la chinezu. Iaca mosu sa intoarsa de unde plecase. iote mie ce mi-e drag da-mi o mamaliga calda si o cinie de peste ». Pazitorii venira si bine sa pitulara. nici n-o misca din loc. nici de maciuca. de unde al sarac de mos sa aiba asa maLo chinezu patraungii cu ciuca. Mult sa mira chinezu si sa ciudi. nu pot sa lucru pe bani la bogatasi. pusa cheia la locul iei. da s-o tie pe polita. ca ieu sint batrin. « Pai nu o pui pe foe ca : : ! ! ! : ie uscata ? » Mosu Chinezu lorn ! spusa ca zice mosului « ». sa opinti. zdupaie. da nu pricepu nimic de casa. bogatasul sa resi sa fure maciuca ca pe magar. maciuca de fag. Aci bogatasul sa spaiminta si iesi din soba. Porni baba sa spuna cum ie rindu la mos. tuna in soba. maciuca de fag. deschis. da-mi si mie ce-mi ie drag. in cap. tie judecat putu Chinezu s-apropie de polita pusa mina pe maciuca sa o ia. sa nu fii iel a visat sa nu o puie pe : * mosule. ce cere mosu iel si pleca la mos acasa si porni sa-1 ispiteasca pe mos de unde are maciuca pe polita. « Taci. mult sa gindi ce sa faca batrina. ii trebuia la mos o tira bani. iote mie ce-mi Cind sa i-e drag vro zece galbini » Cum fursi vorba auzi mosu tup. Si mosu pleca cu o cirjie in mina. tunai in soba mosului. mina trii pazitori sa pazasca pe mos ce face iel in soba. Baba porni sa povesteasca la copiii iei ce are mosu. 157 . or oi fi fost toboseri la tinereati ? Mosu spusa « toboseri. leu iesii din coltul balconului si loai trochita mea di la fata mijlocie. sa nacaji. ama nu putu sa o ridice de pe polita. inchisa usa. Mosu ce facu? Sa dusa aproape de maciuca. sa dusa sa pazasca pe mos pina pleaca dupa lemne or sa duce uneva. nu-ti trebuie asta noduroasa noi o s-o ce vi sa lasa voua la saracia mia ? ». sa-i dea mosului toate ielea. unul din ei vazusa tot. pusa mina pe ia si zisa « maciuca. ia rau nu sa-ncrede sa o fure. n-am fost da maciuca am gasit-o cind am fost dupa lemne ». mosu petrecea cu maciuca. ! : ! : ! ! : ! Intr-o zi. nici nu o misca din loc neam Ce sa faca bietul de bogatas el o sa ceara de la maciuca ceva ? Sa gindi cum i-a spus baba sa zica si iel asa « maciuca. chinezu facu un rind. mosule. sa opinti. inchisa usa. da nici n-am ce sa vind de bani » Asa ca birovu sa dusa si spusa la chinezu ca n-are mosu bani. Nacaji. Pusa mina pe maciuca sa o ia. Da intr-o zi baba sezu in marginea drumului sa spuna care vro trece pe drum si sa nimeri sa treaca bogatasul care-i cumparasa toru de magar. da la bogatasu i sa facu un cucui. pecum ce are mosu. Piste vro trii zile. ! De foe. sa dusa la polita. Ciuda : : bogatasului Zisa iel « treaba mea ? » Tuna bogatasul in ginduri. Da-mi un sacui de galbini » Cum fursi vorba sare maciuca de pe polita dete odata tare in cap la bogatas si iar sezu maciuca pe polita Bogatasul nici nu vazu cind mi-1 lovi maciuca. baga cheia sub niste partale in balcon. Cum fursi mosu vorba. svrr uita vazu mosu zece galbini.» sa vorbeasca asa « maciuca. mare ca nu rabda nici caciula in cap s-o tie. trii insi in trii parti. o lo. ama nu s-o ridice de pe polita. cind vad pe masa saracul de mos veni la masa. copiii nu le voia sa o fure. Da veni intr-o zi birovu di la opstina sa ceara di la mos bani pentru niscai f intini sa sa faca-n sat. dediram trochitale la mos si noi veniram iara la tine mama sa spunem ce vazuram ». iaca venira si ale doua fete di la apa. Si trecu multa vreme. auzii odata tup. Baba cind auzi asa vorbe. Bogatasul vazu cheia casii. in maidanu mosului. vazu o frumoasa de maciuca. sa-nchina sezu pe un scaun.\ usa. Da pazitorii care-1 pazeau pe mos. maciuca de fag.

doua pina a intrat la ea. dupa ce a stat din plins. sa uita si vede alt ban. Cu cit sa zauita in portofel si lua bani. Asa traia mosu mult bine cit a avut iel zile de la Dumnezeu. El. ci dupa faptele lor ». si pe ala. da-mi un sacui cu bani » Atuncia deodata sari maciuca mi-1 lovi pe om in cap odata tare si iara sa pusa pe polita. stapina ? A — — ! 158 . cara la lume piatra. Fara sa stie ca daca-1 pune in cap se face nevazut. asa cum a cerut mosu: « maciuca. s-a imbracat bine. sa ceara de la maciuca. i-a luat de subt a stat la usa nevazut. il ia vechi si rupt. De-aci incolo mosu-i judeca « nu dupa graiul lor. de unde are asta atitia bani si I-a luat cu « susu-musu » si 1-a inselat. tot mai raminea cite un ban de aur.ntr-un oras. Nici n-a vazut nima asa lovitura de tare. capatii tuvarca. rind colo iese din tuvarca un arap si-1 intreaba. Da a auzit si el ca cine vrea sa-i vada numai destiu trebuie sa-i dea cite o punga de aur. tuvarca si — ! dai pe asta afara. da nu putu nici iel. Pe urma doua-trei pungi si a vazut mina toata. L-a cerut sa-1 vada si n-a mai \Tut sa i-1 dea. ca « pasarica vicleana da singura-n lat ». stapine ? S-o fad pe asta magarita si pe slugile ei tot magarite. toti care acolo a fost sa spaimintara si plecara. a suflat in ea si a iesit arapu Ce vrei. da-mi si mie ce mi-e drag. iar iese arapu si-1 intreaba. Si el a spus tot si a spus ca are portofelul. iel sa nacajeste s-o ridice. Dac§ vazu ca eria mult grea porni sa vorbiasca. stapine ? fost A un baiat argat si si era si el la un A si turcu n-a vrut 1-a aruncat intr-o camera. Cind se scoala nu e tuvarca Da ea sufla in tuvarca. Noaptea se culca cu ea si pjvarca o baga sub capatii si a vazut si i-a luat-o. — — Nimic — Ce — Sa ma vrei. faca el acuma fara portofel. Si a iesit cu ele in oras. Ce vrei.care paza pe mos si vazusa tot cum ii cerusa mosu bani sa putu aproape de polita unde eria maciuca. Si mai cata pe acolo si gasaste un fes si-1 pune in cap. Qnd si sa sperie. Se iveste arapu si zice: Si el a fugit cu portofelul. Pe urma mai multe pungi ca s-o vada toata. Ma. Odaia era goala cu artii si vechituri pe jos. gasaste o tuvarca si sufla in tuvarca. El a facut o punga si a pus destiu. ramasa mosu fara nici o frica ca i-o ia cineva maciuca. Tot umblind pe acolo. Atuncea dete omu si iel cit ! ! GHIUNEA GHIUZEL SAU GHINA CEA FRUMOASA turc argat. fara tuvarca. Si cind colo s-a luat de mirare. Pusa mina s-o ia. Pe urma iar sufla in tuvarca. a pus fesu-n cap si pindit o zi. S-a dus . a gasit un portofel colo in portofel un ban de aur. cerut si el simbria 1-a inchis acolo. maciuca de fag. apa si altele. Da pe Ghina Giuzela punea — Ce — Sa-1 Ce sa vrei. pe urma alt ban. stapine ? scoti de aici ca sint inchis ! fesul.

ca tata cind o veni si te-o vedea te maninca de viu Se aud crengile cum cad si se aseaza vulturul pe ramuri. raspunsera pititi puisorii. Taurele se infurie si fuge. fuge pina ce da de o pestera. singur si te gindesti ? — ! ! — — — — — ! — 159 . Minca mere rosii si simpi cum ii cresc coarnele-n cap. nici o bataie de vint. Omul nu se lasa si se duce inainte. umplu sinul cu mere rosii si galbene si isi cauta o poteca de iesit la lume. dar in zadar. se aseza pe o piatra si se gindeste cum s-o scoata la capat Trece un mosneag cu parul alb ca zapada. intreba vuiturul ? Nu stim. minca mere galbene si-i cazura coarnele. voinicule.mai mult si si mai greu pina a muierc slabit de tot. Ajunse la o padure mare. Se apuca de coada taurului. Isi facu planul. Si atunci iar a suflat din pivarca a zis: — Sa le faci la loc. cmule. Cum o sa poata jpurta el pe umeri un cap greu ca plumbul. Cine a omorit balaurul. De data asta tu mi-ai scapat puii de la moarte si eu vreau sa te rasplatesc. un copac si multi meri cu mere rosii si mere galbine. Acolo. asa cum este in mormint. sa te ascund. Taurul vrea sa suie un deal. Un pui de vultur ii zice: Vino. brosc£indu-se si mugind de fioros ce era. noua butcaie cu vin vechi si abia atunci te-as putea scoate la lume. In cale. Ii veni foame. de frica fiarelor salbatice se sui intr-un copac. ori o miscare de frunzS. de-acusa era slaba de tot. Acolo. Jos vede o gramada de carne de sarpe. Parca toate sint moarte si dorm. cad coarnele. cu barba maturind pamintul si-1 intreaba: Ce stai. cu pomi infloriti si iarba verde ca matasa de moale. Trage cu arcul si omoara sarpele Apoi coboara si-1 taie-n bucap. Capu-i atirna ca un bolovan. Iese la un luminis. noua bivcli grasi. Merge la o Tocmai atunci vine sa bea apa si un taure mare negru. iar min- cind mere galbene. Si atunci ea s-a rugat de el s-o ierte. Atunci el a luat-o in casatorie si n-a mai chinuit-o. Dar nu se aude suflet de om. Taurele ajunge si el si paste la iarba verde nebagat in seama. Pleca el de aci suparat. o negura groaznica. Atunci scoate-ma la lume de aici. Ce sa faca? Incepe sa plinga si sa ofteze. si ajunge la lumea-cealalta. . DOCTOR BUN facea o plimbare pe marginea unui oras. Vulturul se slobozi prin tufe si gasi voinicul. Pune mina pe coarne. dar nu putea. Acum isi dadu el seama ca mincind mere rosii cresc coarnele. se chinuie sa le fringa. Cind aci un cuib de vultur cu puii golasi si un sarpe gata sa-i inghita. Asta este cu neputinta. Intra cu omul in pestera printr-o gaura Odata un om fintina sa bea apa. Ar trebui sa-mi dai sa maninc noua cuptoare de piine. Si omul nostru vrea sa urce dealul. De doisprezece ani puiez in acest ciongar batrin si in fiecare an balaurul mi-a mincat copiii mei.

trebuia sa se tie de vorba. S-a saturat vulturul. mai avu puterea sa-1 De aci incolo se — ! Flacaul cum aude. imparatul ca sa nu se faca de ris. de iapa moarta.! ! Ma gindesc mosule la vultur ca e flamind si nu ma poate scoate din lumea asta la lumea mea cea alba. Cazu mare pacoste pe capul bietilor oameni. sa se sature. ca sa se marite fetele si sa nu se mai ispraveasca jocurile. miine ai sa le ai pe toate pe locul asta sa vii cu vulturul. duse pina ce ajunse linga palatul poleit cu aur al imparatului. si-ai avuti laolalta. — — vulturul 1-a intrebat: Ce carne duke mi-ai dat sa maninc Era carne de om. Drumul e greu. Se face ca trece pe linga poarta si striga: Mere dulci. cea frumoasa si cu parul de aur. ia merele galbene in sin si tocmai la poarta imparatului striga: Doctor bun. plingea si se vaicarea. insa coarnele tot mai mult sa intareau si se ingrosau. In acest timp vulturul ispravise de mincat si de baut. Asa si facu. Isi lua inima-n dinti si se duse cu vulturul sa se ospateze asa cum ii imbunase mosneagul. Si chiar asa a si fost. se tavalea zadarnic pe podele. iti tai capul. Mai la urma cumpara imparatul si fiica imparatului. $i A 160 . mai ieseau cumva la capatii. de se duse pomina. Ce doctor ma ? il intreba chiar imparatul. Ii ceru de mincare dar voinicul nu mai avea. si a luat citiva bivoli grasi in gheare. vin si piine. Ce sa se faca ei cu coarne? Hai sa zicem boierii si imparatul. dar fiica imparatului. Cind pusera piciorul pe pamin t. Voinice. ca este gata sa-si marite fata dupa acel om care le va scoate coarnele din cap. cine nu crede. se imbraca in niste haine rupte si ponosite. Se dete veste in patru parti de tara. ca e gata lesinata si o sa-si dea sufletul saraca Dar daca rei fi vreun vintura lume cum te arata faptura. caci ajunsera sa-1 manince de tot. Dar la o usa pe care iesira din lumea intunecata. Mai aveau putin pina sa treaca de buza gropii si-i veni foame vulturului. Fiica imparatului plinse de bucurie §i-l saruta pe doctorul bun. bun tinut nunta o luna si o saptamina si-au mincat si beut. chiotele si cheful. mere frumoase Cumparati mere dulci Se ingramadira marimile de la curte sa cumpere mere. Atunci el ii taie o bucata din pulpa piciorului si vulturul o minca. Cum intra in palat. sa aiba aceeasi soarta. scoase o custura ruginita si incepu sa taie nodurile din coarne. de la un ochi de geam de la doctor bun ? sint doctor bun. ! — — nu — Doctor — Cine e — Eu — Daca ! stiu al citelea cat. esti doctor bun scoate-i fiicei mele coarnele din cap. Il imbraca pe doctor bun in haine imparatesti si facu o nunti maritindu-si dupa el fata. noua bivoli grasi si noua butii cu vin vechi. dar si lung. si-ai saraci de atunci tot bat tobele si cinta lautarii. in lumea alba si aci vulturul nu — — ! ! manince. Cum mincara merele le crescura niste coarne mari rasucite ca de tap. !mi cere noua cuptoare de piine. Dadu fiicei imparatului si celorlalti cite un mar galben si cum il mincara le cazura la toti coarnele. din pulpa mea Vulturul auzindu-1 fu cit pe-aci scapa ca prin minune. La nunta asta am jucat si eu si mi-am rupt o pereche de papuci. si a zburat cu voinicul spre lumea alba. doctor bun pasind tantos pe linga strajile imparatului.

prinde pasarica. Dascalul cum citi pe furis. ! Si se duse. El le vindea si se imbogatea. Ii facu o colivie in necare zi pasarea ii facea cite un ou. Omul a scos punga si i-a dat-o. frumoasa. Cine va minca pipota va sti tot ce este pe lume si in soare. peste si alte bunatati. Nici una. nevasta il vede cu sacul plin si-i zise: ! — Cit pe oul asta? — O punga de galbeni cei il intreba omul el in tantos. ingese roaga pe la icoane. taie pasarea. de unde bat cele patru vinturi. tocmai mergeau la scoala. El o pindi si o prinse. A luat oul si a plecat cu el acasa. Pe drum. palate sclipitoare ca soarele si mai la urma porni negustoria cu camilele. Isi facu case mari. pasarea iar zboara si pleaca la tirg cu el sa-1 vinda. s-apuca sa se tie cu muierea negustorului. raspunse — Cine mai te-a mai insaxanat asa cu sacul — Al nostru raspunse zimb — Mai omule. Sa nu-1 prinda strajile imparatiei ca a pacalit omul. piine alba. cu poame. el ce face Intr-o nici alta. Intr-o zi. daca tu te la hotie de ne bagi de vii se ai povesteste din fir in par intimplarea si descarca sacul.CEI TREI FRAJI iMPARAfl A fost o pereche de oameni saraci nevoie mare. si pasarica are ceva scris Cei trei copii ai negustorului. sa-1 vinda miine la piata Pleaca mosul la piata sa vinda oul si sa cumpere pe el sare. Omul a luat bucuros punga si a plecat nevazut de nimeni. Cind un ou pricina. Barbatul se ducea la padure sa care lemne si surcele acasa cu crosna. Aseaza oul in la pomul cu din nou mai gaseste palma si asteapta cumpasi el Vine unul si-1 intreaba: Cit ceri pe oul asta ? Doua pungi cu galbeni E ou de mare pret. Atunci dascalul. II vindu si pe acela cu trei pungi de galbeni. a bagat mina in scorbura si a gasit un ou. ii zise: daca poti. cotrobaind dupa surcele prin padure. Baba-i zise ca e ou ce costa o avere. 161 . nu poate Tu facut vreo ! ala ? Al cui este ? el ind. Acolo 1-a aratat muierii bucuros de isprava. Acasa. ma due. Stia zi ii cere muierii negustorului. daca-1 iube$te. orez. muiere. dete pasarea s-o fiarba si tacu cum tace ! ! mormintul. cu ciuperci si bureti. Invatatorul. Era o pasare neagra. luind o punga de aur pe un ou de pasare. Iar cine va minca inima. om cu invatatura a simtit ca e ceva cu pasarea asta. miine duci pasarea — xMa due. Omul ii numara doua pungi cu galbeni si lua oul. Ea. S-a dus la o dugheana. 1-a apucat o frica. ca sa-i dovedeasca cit il iubeste. priveste sub aripa si vede ce este scris: cine va minca capatina. ! gluma. Se araneau si ei cum puteau. Ea. zise el. sa taie pasarica. A treia oara merse si mai lua un ou. Muierea lui vrea si mai mult aur si ratorii. la ocna ! El si nunche — Barbate. — — ! intr-o zi — Omule. a cumparat un sac nou. S-a suit in copac. Aveau trei baieti si o casuta mica razimata-n propte. Nimeni insa nu visa ca sub aripa. acela va fi istet. va fi imparat. ca sa nu inghete in iarna de ger cu copiii pe vatra. Cind se scoala-i zice: ! ii aia si zici mai de noapte. a vazut o pasare speriata zburind dintr-o scorbura.

Multimea nu vrea si cirteste Cum o sa fie imparat un copil. care mincase capatina pasaricii. e ? al ! ? al ! ? al ! Nu Acum celorlalti — Mai noapte invatatorul ca ne omoara — ce facem intreba mic. Cel mijlocas il invata cum sS-si apere imparatia de oamenii ticalosi dinauntru imparatiei si de dusmanii din afara. Se cintara dntece. se mirara si nu vreau in ruptul capului sa fie acel Prind golumbelul si-i dau drumul a doua oara. cer cite o bucatica din pasare. Gaseste in Manmile adunate copil ales imparat. 162 . Celui mare ii da capatina. Acolo. Golumbul. — Scoatem o scindura fugim in lume fratilor. De flaminzi ce erau.: ! ! Baga de seama. Golumbelul zbura peste multime. Cum alegeau ? Se impodobea un porumbel cu floricele. Au inchis copiii cu lacat. mai nastrusnic deci ceilalti n-are de lucru si pleaca in lume. Porumbelul cum il lasa slobod. pacatoaso sa luam copiii si sa-i inchidem in hambar. Cel mijlocas care mincase pipota. Ei tot miriie pe linga mama. zboara ce zboara si se lasa tot pe capul copilului. Dimineata ajunsera la o poiana mare. La al mijlociu ii da pipota. se poate. de acum stia tot. Se gindesc ce sa faca si ca sa scape de copil il baga intr-un sac si-1 leaga fedeles. cita-i frunza si iarba. apoi i se da drumul. Pusera pasarea in oala la foe. se facura matanii. Copilul eel mare si cei doi frati ramin cu gurile cascate. Multimea n-are ce face si-1 alege pe copilul eel mare imparat. si celui mic ii da inima. n-are ce face si le da bucati marunte sa nu se vada ca este inceputa pasarea. Il legara bine si-1 ascunsera-n mijlocul multimii. multimea se adunase sa aleaga un nou imparat. ! — —Nu ! si pe mine fript m-ai ascultat. facu citeva rotocoale si se aseza taman pe capul celui mare. copiii nestatornici lume pina acasa. am — Unde capul — L-a mincat mare — Dar pipota — A mincat-o mijlocas — Si inima — A mincat-o mic — Sa ca m-ai mincat fiert ? fiert-o. Cind veni noaptea le zise stii ! ! — — Se joaca — Ai pasarica — Da. ii zise el. ca ne omoara dascalul si ea slaba de ingeri. Iar noi doi mincam ce a mai ramas. Vine dascalul ca o vijelie ca nu 1-au ascultat copiii. frumoasa cu flori mirositoare. I-a impacat pe copii si au plecat la joaca. au mincat si au baut bine. zbura cit zbura buimacit ca nu vedea copilul si pina la urma se lasa pe sac. sa stiti la Si sa ? il al si ! Toata noaptea au fugit prin padure cu sufletul la gura. Cel mai mic. Cind o veni sotul tau sa-i spui ca i-ai pedepsit fiindca au dat drumul la pasarica. Imparatul asa mic cum era. Pe al cui cap se punea acela era ales imparat. sa ai grija ca nu manince copiii nimic din pasare. Unde sint copiii ? o intreba el. Se furiseaza si ei prin multime si privesc. poate asa o scapa de el. impodobira golumbul si-1 slobozira in lume. Scoasera o scindura si se facura nevazuti. Cind acolo. iar el pleca impreuna cu copiii la biserica N-au rabdare si se furiseaza prin sa se roage. Acolo lume multa adunata. nu stia nimic. iar copiii au ramas plingind in hambar. Ce-o fi cu atita noroc? Se mirara ei. El le-a pus gind rau sa-i omoare noaptea.

Trecu gogea vreme si ana. de facea mincare sopa. el tot se umplea. a zis el in gluma. Zina cum il vede cit este de prostut. Ii povestira toata intimplarea si ramasera la curtea imparateasca. a luat oul si a plecat acasa. Fratele eel mijlocas. trebuie sa arunce un ! trecut oastea pe luntri si 1-au adus pe fratele Abia atunci. El se pierde prin ostrov flamind si ramine acolo plingind. cind era putred de bogat ? Trece intr-un ostrov la o zina frumoasa ca s-o iubeasca. Ce sa faca acum. Cind Muierea il mintea si nu-i spunea adevarul. La un semn aruncara sus si este ca lacrima si scapat pietrele in sus. cum se aria toate tainele de pe lume. si-i omorira. ca dascalul si muierea sint vinovati. peste si altele si s-a dus acasa Nevasta-1 vede cu sacul plin si zice: Cine ma te-a mai insaxanat si al cui e sacul? A — — — — ! ! 163 . pine alba. el a vazut ca a zburat o pasare dintr-o gaura. . iar mare drept in de nu curat pc toti trei la daca va cade pe capul impricinatului. Si va spusei povestea toata ! ! DOI FRATI fost o pareche de oameni saraci. Tac si ceilalti doi. se gindi si zise catre imparat: cale nu — Mai cit fratioarc. mama-sa si pe invatator. Cit ceri pe oul asta ? O punga de galbeni. $i zice atunci imparatul cum se judeca la ei. s-a dus el. nu e pasarica. pe ta-su. Pe capul lui muma-sa si al dascalului cazura pietrele Pe capul lui tata-su nu cazu nimic.: un portofel. se joaca cu el. cu fratiorul eel luat portofelul. lor la palat din ghearele zinei rautacioase. dar nu avea nici o dovada. I l-a aratat muierii. El credea ca e ou de pasare. dar tace. aveau trii baieti si n-aveau decit o singura casa. Ca sa se vada daca omul este vinovat sau este nevinovat. din care oriciti bani ai lua. il inseala. Ii aseza imparatul rind. Atunci cei trei frati se repezira la tata-su sarutindu-i mina de bucurie ca a scapat teafar. Numai pe cei lasi si ticalosi asa-i pedepsi Dumnezeu ! Incalecai pe o surcea. care stia tot. ii ia portofelul fermecat si-i da cu piciorul. Ea i-a zis Te duci mine la oras il vinzi si ei sare. Intr-o zi. S-a dus de a cumparat un sac nou. sa ducea barbatul la padure sa adune lemne cu crosna. fiu-su il cunoaste. Lui plat isi zicea el in gind toate-i picau cu banuiala. Ajunsa el la piata cu oul. A scos punga si i-a dat-o. negustorul a luat oul si a plecat Da el de frica s-a ascuns prin lume sa nu-1 gasasca polida ca a luat o punga de aur. traind in pace si fericire. nu sint copiii ? Ce s-o fi intim! A pietroi este. Cind la palat. orez. Sa araneau cum puteau. tatal lor se intoarse aci. a gasit un ou. acela vinovat de pedeapsa. Va spusei povestea asa Incalecai pe o roata. El nu se lasa si hai cu ei la judecata la imparat. acasa din negustorie. dar niciodata se golea. a bagat mina. O sa-1 manince jiganiile salbatice mic nu e bine L-a inselat zina si i-a Hai cu oastea dupa el sa-1 ! ! scapam mai avem timp.

trage — Ai ma. El a luat cheia la el cu gindul ca noaptea sa-i omoare Cel ce mincase pipota stia tot si a zis: ! si si toata noaptea. — Daca il poti sa prinzi pasarea e bine. I-a facut colivie si ea oua cite vindea. duci mai — Ma due. a ingenuncheat ea si s-a rugat de noapte la pasarea aia. La Da il sa due alegeau? 164 . I-a luat pe copii si i-a inchis in hambar. el a furat inima si au tai si la — S-o si i-a zis: — plecat la joaca. Vine invatatorul: taiat — Ai pasarica — Da. fa iar te ! vii. Da invatatorul a vazut ce e scris cine va minca capul va fi imparat. la al mijlocas ii da pipota si la al mic neavind ce sa-i dea. ziua ajunsera departe intr-o poiana. Cind acasa al mare a cerut sa manince. Copiii au stat cita la biserica si au plecat acasa. — Unde e capul — L-a mincat mare. aur pe oua ! si dascal la scoala. din pasarica nu se poate. la icoana a luat sama ca e ou de mare pret. — Da inima — A mincat-o mic. Cei trei copii invatau si la scoala.— Al nostru. — Unde — Afara. — Sint copii inchidem ? ? al ? al ? al sint copiii ? rai. de doua ori. ei sa priveasca. : a tacut dai sa nima sa nu-i dai nimic si copiii sa vie la biserica sa nu le manince din pasarica. El Dunare. sa-i spui ca ei au dat drumul la pasarica si de frica au fugit la padure ca sa nu-i bati. doua oara un alt negustor ii da doua pungi de galbini. cine va minca pipota va sti tot. Dascalul a citit. — Da pipota — A mincat-o mijlocas. face oua da invatatorul era cu urechea. si se-mprieteneste cu nevasta omului. Pai de unde — Barbate. el cere daca-1 iubeste sa-i taie pasarica. noapte ne omoara — Ce facem mic — Scoatem o scindura fugim la dascalul. facu case. sa ? al zise. da acolo multa lume. aude asta di la alti copii. Da si el a prins-o si a adus-o casa. se facu mare negustor si porni cu saniile piste pasarica subt arpie avea ceva scris ce nu stia nima. Era singura un ou. Cind omul ei era plecat. Pe urma femeia-i zice: Iar s-a dus si A treia zi. sa-i in hambari si sa-i ducem acuma sa-i inchidem. iar cine va minca inima va fi istet. da a cere trei pungi de galbini. El nu i-a vazut. aveti voi o pasarica ? si tata ia Merge dascalu in vizita odata. Cind o veni omul tau. cind acolo lumea avea sa aleaga pe imparat si cum — Ma. cum — Da. Nu ca. ei cer si ea ii da la al mare capatina. Ea pentru a-i dovedi zice da.

El n-are bani nici sa iese indarat din ostrov fratile ? stii tu ce este cu la palat iar. Da unde sa-1 dea in crezut si el ca ai doi imparati judeca dirept. L-au adus e pasarica. se da drumul la golumb si golumbul se pune pe capul alui mare. soarta-1 poate face pe om imparat. Imparatul isi invata copiii de mici sa minuiasca arcul si sulita. da-1 poate face si cersetor si cine are o meserie. el ocoli. si armata. mare si s-o arunce in sus si care e drept n-are sa Toti au aruncat piatra si-a cazut pe dascal si pe muma-sa. Atunci au prins golumbul si i-au pus iar coroana de flori si i-au dat drumul. ocoli pina sa pusa pe sac. traia un imparat batrin si girbovit de ani. da s-au gasit vecini care au spus de dascal ca a trecut si el pe la el. la coadele marilor. instruia armata. fiindca zicea batrinul. imbracau ! Da imparatia mergea Cel mai mic gasi un portofel din care or citi bani lua nu se termina. Da el nu stia nimic si-1 invata al mijlocas. este ales de Dumnezeu ca imparat. unde se impreuna cerul cu pamintul. atita si i-a vreme. mergem sa-1 luam la palat. Golumbul iar face un ocol si iar sa pune pe capul alui mare. §i— i dau drumul si pe-al cui cap se imparat Stind ei asa. Detera ei drumul a treia oara la golumb.! : Impodobeau un porumbel. da copiii — Nu A Tatal lor veni de pe unde era dus vede il recunosc — Fiecare si-i judeca asa: sa ia o piatra cada piatra pe asa a ramas el. are o bratara de aur. la palat. L-a inselat si ! zina. faceau susele. Lumea a zis: Nu e adevarat Nu e adevarat a facut golumbul greseala. S-a dus la zina si i-a zis: luat portofelul — Ma. de — Ma. A auzit el ca este intr-un ostrov pe Dunare o zina care-i poate goli portofelul. Da el nu-i cunoaste pe copiii lui. Si iaca sa-1 dea in judecata. care mincasa capatina. Atuncea lumea a ramas cu gura cascata si a zis: — ! ! — — Asta bine. golumb cu va pune ala era ales flori. A pus gheara pe el si i-a dat cu piciorul. 165 . n-a venit nima la mine. iar cei numai tata. sa calareasca. sa loveasca cu prastia din zbor vulturii semeti si sa se bata cu sabiile facute din paltini. Da lumea nu vrea sa-1 puie pe el imparat si altii mai sireti zic: Sa-1 punem intr-un sac si sa-1 ascundem pe copil sa nu-1 vada golumbu. Copiii cresteau sub privirea grijulie a batrinului imparat care-i invata sa fie drepti cu lumea si cinstiti. Pe urma ei au spus tot lui ta-su si au ramas impreuna vicleni au fost pedepsiti de eel de sus. nu sint copiii Ea a mintit cum a fost invatata. li invata imparatul pe fiecare si cite o meserie. de aia li se zicea cei doi frati imparati poduri. Trecu timp de atunci judecata? si se duce el cu dascalul la judecata. DREPTATEA SI STRlMBATATEA Departe spre soare-rasare.

se hranea cu pur din padure. zise cu minie fratele. Pina in zori trebuie sa colind pamintul in lung si in lat ca sa rup firul vietii la mii de mosi ca tine. Aveti grija de imparatie. Mergea incovoiat in toiag si abia tiniridu-se de fail eel mic care fiindu-4 miia hu-I lasa sa se chinuie tinindu-se de pereti. El isi lua cei trei pleca rostind: lui Dumnezeu. Dupa asta. asta e toata partea ta din tot ce am mostenit — — — Ma — de la tata. Voi ramineti singuri. iti dau toata averea ta. due departe sus in lumea celor drepti linga mama voastra care ma asteapta. Sa nu impartiti imparatia.Imparatul ajunse intr-o vreme ca-i lua Dumnezeu vederea. Copilul eel mic plinse amarnic moartea tatalui sau. si lacrimile il podidira curgindu-i siroaie pe cutele adinci ale obrajilor scorojiti de batrinete. ca n-as vrea sa tree in lumea celor drepti inainte de a da povete celor doi copii ai mei: Grabeste-te. lasind jos sabia. cind e stiut ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. batrine. Fratele eel mare si nedrept zise indata celui mic: Aide de la mine. Fratele eel mic si drept striga celui nedrept: ta. eel mic. imparatul se-mbujora la fata si-i spuse: Mai asteapta o clipa. la mii de fete. lata cit mi se cuvine din toata imparatia. calul — Agrest. nu mai vreau sa traim impreuna. Merse pe unde-1 ducea calul si gindul. alegindu-si ca sfetnici dintre oamenii mincinosi si nedrepti. trase si imparatul amuti pentru vecie. dreptatea — — Primesc ramasagul. lauda nimic n-ai. si sute — Fac voia de {echini. frate ! dea Dumnezeu. Fratele eel mic porni in lume fara nici un capat. pina va vor mosteni copiii vostri. Mergind el asa in lung si-n curmezis de imparape se intilneste cu frati-su imparatul. cazura la intelegere sa intrebe pe eel dintii om ce le va iesi in cale si sa hotarasca ce este mai buna. Sfinte Arhanghele. ajuns prin sila imparat. Ai sa ne ramasim ca e mai buna dreptatea decit nedreptatea. trei sute de techini si un cal. 160 . Sfintul Arhanghel ridica sabia de foe. ca-ntotdeauna pomenesti pe Dumnezeu. Dupa ce Arhanghelul se aseza la capul imparatului. imparatul isi chema fiii si stringindu-i la piept le spuse: Copiii mei. eu plec din lumea asta. spuse Arhanghelul. iar eel mare abia asteapta sa-1 ingroape pe ta-su ca lua in miinile sale frinele imparatiei. Degeaba incercara toti vracii sa-1 zviduie ca toti ramasera neputinciosi in fata boalei care-i macina zilele in chinuri. fiti drepti fata de cei saraci ca si fata de cei bogati. Ei facuri ramasag pe o suta de techini. iar trupul i s-a facut tot o rana de-i cadeau plotoaje de coptura pe jos si viermii misunau pe carnea lui. adaugi sa-ti — Sa-ti — Rau ajute Dumnezeu. Iubiti-va neamul. $i asa intr-un miez de noapte neagra ca si inima lui de atitea chinuri Sfintul Arhanghel scobori din cer pe o scara purtind in mina o sabie de foe si intra la imparat. s-o aparati de dusmani si sa va intelegeti ca fratii. frate. raspunse cu ingimfare. fratele sau nedreptatea. celalalt un an. Cind vru sa-i ridice viata cu sabia de foe. frate. cu alune si struguri de vita salbatica. unul un an. S-o stapiniti cu schimbul. Drept judecatori. alta raspunse fratele eel mic si drept. hoti si tradatori. Dreptatea sa fie izvorul din care sa va adapati voi si supusii vostri. baieti si copii. Dormea pe cimp. eu sint in slujba si n-am timp sa astept pe fiecare muritor. Asa trecea vremea si imparatul imbatrinea si imbatrinea mereu de-i crescuse o barba alba pina la genunchi. eel mare.

Si de data asta fiul imparatului eel mic fusese pacalit. minca ce gasea prin paduri si pe cimp. ca tot dreptatea e mai buna. dreptatea ori strimbatatea ? Calugarul ii privi pe amindoi si rizind ca un diavol raspunse: De cind e lumea. linga un izvor. vazind calugarul si imbujorindu-se la fata ca a dat peste un om cinstit il intreba: SfLnte parinte. in fata lor rasari ca din pamint un arap buzat negru ca o caldare de mamaliga. 'j'oalele de pe el sclipeau si-mprejurul capului avea un cere stralucitor ca soarele de pe cer. ! Ce este mai buna. s-ascunsese un diavol. Cind baga bine de seama fratele eel mic vazu ca era dracul Atunci intelese ca sub haina de calugar. ce este mai buna. La o rascruce de drumuri. Fratele eel — fie ca esti vita de-mparat. ca nu vezi ca strimbatatea pune stapinire si — — ! — ! pe lume? Aide sa ne ramasim a doua oara. Vrei sa ne ramasim pe ultimii tai o suta de techini ca e mai nedreptatea? buna — Vreau — Si ne — Fie voia ! sa judece intiiul dilator intilnit in cale? ta. macar de as ajunge rob si cersetor. pamint. sa ne judece iar primul om care ne va intilni in cale. Fratele al mare il opri intrebindu-1 Ma frate arape. lume si pamintul. Bine. Fratii 167 . in asfintit de soare se intilnesc cu un calugar calare pe un cal alb si frumos ca un golumb. Scoase cei o suta de techini si-i dete lui frate-su zicindu-i: Na-i. frate ! mersera o zi. Banii nu-i cheltuia. Dupa aia arapul isi intoarse calul si i se vazu coada si coarnele de drac. si eel mare il intreba pe eel mic: Frate draga. strimbatatea e mai buna Fratele eel mic ramase trist locului. Deodata. nedreptatea sau strimbatatea ? Nedreptatea. Ii dadu fratelui eel mare pe cei o suta de techini si se despartira.: Acuma. adauga — — — — eel mic. Toata averea lui mai era un cal si doua sute de techini ce-i mai ramasesera dupa ramasag. Fratele eel mic ii dete binete celui mare. fratii se-ntilnira iara. vreau. mersera doua. zbughind-o ca o naluca pe calul care scotea flacari pe nari. Fratii se despartira. spune. si eel mic cutreiera lumea plin de mihnire ca a fost inselat. mergind ei asa vreme indelungata iata ca intr-o zi. fie ca esti vita de sarac. Fratele eel mic fiind sigur ca e mai buna dreptatea si ca toata lumea iubeste doreste dreptatea. drumet esti ca si noi si sfint precum vesmintele te arata . cum poate un calugar sa spuna ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. raspunse arapul. Fratele eel mare pleca spre palatul sau iar eel mic pribeag in lume la voia intimplarii. asa ca e mai buna nedreptatea ? Dreptatea e mai buna. spune-ne adevarul. Fratii si dupa ce-si adapara caii dreapta la stinga. — — — pornira pe un drum incovoiat si cu ripe la mic mergea cu teami. si de aram sa-ti fie Dar in momentul asta calugarul se-ntoarse pe calul sau arapesc si bufni intr-un ris cu hohot. prinzind cind si cind cite o vietate salbatica. ce mergi prin imparatia mea cu buzduganul de aur. iar acesta-i raspunse: Rau sa-ti dea Dumnezeu. Dupa vreo luna fratii se-ntilnira iar. si-n a treia zi se-ntilnira cu Dumnezeu in cale. adauga eel mare.

Stind el aci isi facu un culcus din iarba la tulpina plutei si ca sa nu moara de foame ajunse sa pasca iarba ca vitele. si-si — Acuma sa — Frate draga. Ramase asa in negura asteptind sa fie sfisiat de fiarele salbatice sau sa moara de foame. esti si ? ! fii Fratele eel mare bufni intr-un ris dracesc. Uneori se pierdea de izvor si pluta si le cauta zile intregi ascultind sa auda susurul apei de la izvor. se urea pe magar si merse mai departe. Mosneagul cind se urea pe magar care si incepu sa sara in sus de partea dinapoi. Fratele eel mare auzind ca vrea sa puie ramasag si pe cal ii spuse: Aide sa pornim si eel dintii drumet intilnit sa hotarasca daca e mai buna dreptate sau nedreptatea Ei plecara in lungul si curmezisul imparatiei. Ofta din nou si intorcindu-se spre fratele sau zise: — — ! — — ! dreptate. Aduc lauda lui Dumnezeu. este mai buna. Imparatul frate il duse sub o pluta linga un izvor ce se afla in apropiere si-n coaja unui fag ii aduse apa. te ajute dreptatea. ai colindat lumea si ai vazut si bune si rele. sa caute pe jos prin tarina. Fratele eel mic il privi cu neincredere zicindu-i: Mosule cu barba pina-n genunchi. Orbul se aseza la tulpina plutei. Se apropie de fratele sau eel mic cu un cutit si-i scoase ochii zicindu-i cu multamire. Astepta moartea cu bucurie sa-1 scape de chinuri. Apoi du-ma linga un izvor si lasa-ma acolo sub o pluta sa mor la adapost de te rog vint satul de apa si de dreptate. iar eel mic neasteptindu-se ca pina si Dumnezeu sa fie de partea nedreptatii. acesta se prefacu intr-un magar. am pierdut averea si ochii pentru dreptate. dar ea il ocolea. aruncindu-1 pe mosneag la pamint care scotind un geamat lung si nabusit se prefacu in diavol cu coarne. il podidira lacrimile in ochi si dete calul fratelui mare dar aruncindu-si privirea catre mosneag. ce este mai buna. Pluta era putin mai in sus de izvor. ofta adinc si-i dadu ultima suta de techini. acum cind Dumnezeu ti-a luat vederea te rugam fii drept si ne spune: ce este mai buna oamenilor. fratele eel sint si al stelelor. vazu ca acesta ia bastonul si aruncindu-1 « de-a bou » de trei ori. ofta mereu caci nu mai avea nici lacrimi si nici ochi sa mai plinga. fa-ne dreptate noua. sint om sarac si cinstit si n-am decit un cal. Fratele eel mic. 168 . dreptatea ori nedreptatea? Nedreptatea. toata omenirea e nedreapta esti tu. sa-si gaseasca ochii si sa-i ptma la loc. Fratele eel mic ofta din nou. taica si mosul pleca incet pe drum. intreba — Eu stapinul pamintului. pe care ma ramasesc din nou ca dreptatea e mai buna. dreptatea sau strimbatatea — Strimbatatea. In acest timp se intilnira cu un mosneag orb care abia se misca bodicaind cu ciumagul poteca pe care abia se misca. cine mic. mei.frati aflati — Calatorule. celor doi in vrajba spune-ne. ramase nauc si nu-i venea sa creada ochilor ca fusese iarasi pacalit. — Nu! lui si tot cred in ei tot mai buna. dar dreptatea este n-am decit ochii ma ramasesc pe ca — Nu-ti pare rau daca pentru dreptate ramii fara ochi. niunai acum sa-mi dai apa intr-un ciob sa-mi ud gura si sa-mi spal ranile. — Aduc lauda Dumnezeu ca am ajuns de tot sarac. Dumnezeul cerului — Daca tu cu adevarat Dumnezeu. eu iata. ca n-am nici o avere. frate ? Atunci fratele eel mare nu avu rabdare sa astepte vreun alt judecator face singur dreptate. cind ai ajuns sarac si fara vedere.

oarba. Imparatul puna capat zilelor cu gida. diavolul ii iesi inainte prefacut in porcar si cind trecu cu porcii pe linga el inadins dete cu o moaca si-i sparse troaca cu apa de la izvorul zinelor. El alerga ziua si noaptea. pentru care facu si un cintec minunat care-1 cinta la poalele codrului in miez de noapte. El mergea pe cai lungi si ocolite tot asa cum il sfatuise ta-su ca cine merge pe drum ocolit ajunge mai iute decit eel ce vrea sa ajunga pe drum mai drept. Cind s-a apropiat de zidurile marelui oras care se zareau in departare. in adincuri de paduri nepatrunse de picior omenesc. isi spala cu bagare de seama ochii si mare-i fu mirarea cind vazu din nou apa. lua troaca si tegliciul. Daca baiatul asta care doarme alaturi ar sti sa ia apa de unde noi ne-am scaldat si sa i-o duca s-o scalde cu sanatoasa. — pe Mare multamire aduse el zinelor. paduri si pasari. Acum nici un leac n-a putut s-o vindece. Saracul orb de linga pluta cum auzi zborul zinelor. daca fiica lui va muri pentru ca o avea numai pe ea. Ce-ti pare rau. omule. in departare. ca stiu ca n-ai vrut. le scoase semintele si porni inapoi la izvorul cu apa tamaduitoare. drumul era lung si cal nu avea. Mihnit. nici la cea mai mare nevoie sa nu fure din lucrul altuia ca mare pedeapsa 1-ar putea astepta. Marea lui nenorocire a fost ca necuratul 1-a urmarit de pe urma. umbla nauca prin palat se gindea sa-si si nu-si mai gasea loc de durere ca-si pierde fata. ca nu avea in ce sa ia apa ca s-o duca la fata imparatului. Greutatea cea mare era acum. fata imparatului abia isi tragea sufletul. daca nu moare ramine ea. zinelor. oloaga si beteaga toata viata ei. ca fata imparatului din miazanoapte este plina de rani si trage sa moara? Imparatul a chemat toti vracii. bietul baiat trebui sa iasa la lume sa caute un vas neinceput. copaci. de ma privesti asa? Nu-mi pare rau. numai ma mir unde s-a pomenit porcar cu coada? — — 169 . In zadar incerca el sa sape intr-o piatra cu o bauta tare loc pentru a pune apa care vindeca oamenii de orice boala. Varuicile ei ca si danacii care venisera din toata lumea cu fel de fel de leacuri sa-i scape viata nu-i puteau ajuta la nimic. Imparateasa isi smulgea parul din cap de durere. Asezat din nou in culcusul sau astepta scaldatul zinelor si dupa ce cinta cocosul de-si luara zinele zborul spre stele. La asfintit vazu si soarele si luna cind rasari pe ceri dupa ce se innopta. Intr-un miez de noapte se trezi deodata la zgomotul unui fosnet de Auzi pe cineva scaldindu-se in izvorul de alaturi si un glas omenesc spuse $titi voi. Ar fi putut sa fure vreun cal. Taman cind zina cea mai mica sfirsi vorba fara a se nadai ca baiatul o poate auzi. Acuma in timpul asta fratele eel sarac mergea iute spre scaunul imparatiei. pe cind asa. Numai la soare nu se indura sa priveasca. insa se gindea ca ta-su 1-a-nvatat. Zinele fuga se-mbracara in hainele lor de borangic albe si-si luara zborul spre casa zinelor departe ascunse dupa un nor in ceri. Aci astepta el pina ce luna se sui sus pe cer de ramase ca un caier de lina. Asa mergind el ajunse la o gradina. Rupse cu bagare de seama o troaca mai coapta si un teglici mic. In timpul asta fata imparatului tragea sa moara. iarba. le umplu cu apa tamaduitoare si porni catre imparatia de miazanoapte. cucuriguuuu. toate babele si doftoroaicele si doftorii si nima n-o mai poate vindeca. intr-o zi si o noapte ar uidi chioara. s-apropie de izvorul tamaduitor. cocosul salbatec scoase un puternic cucuriguuuu.: ! pasari. de o troaca mai. Lung era drumul pina la acel imparat. vazu troci crescute pe un gard.

Tartorele se facu foe de minie de-1 pali de citeva ori peste spinare cu o furca de fier de-i piriira oasele. se inveselea poporul de insanatosirea fiicei imparatului. Linga scaunul imparatului sta acum inca un scaun de aur in care sta fratele 170 . fa ce stii sa-mi poti scapa fiica de la moarte si daca vei putea. zdrentaros cu fata batuta arsa de soare si vint 3 supt de foame si istovit de drumuri pe care mersese de trei luni de zile. In acest timp fratele eel sarac al imparatului din imparatia lui Scare Rasare. puse intr-o albie de lemn citeva picaturi de apa din tegliciul pitulat sub bratul sting si ii facu baie fiicei imparatului. zise cu indrazneala incepatorului insa cu un glas aproape stins de drumuiala: — venit cu apa tlmaduitoare de la marginea lumii ca sa dau viata fiicei voastre. In timpul asta fratele eel mic schimba poteca o lua sa ocoleasca cetatea. li porunci sa se prefaca in cersetoare ca sa-1 poata cata daca nu mai are si alte vase cu apa de la izvorul zinelor. Dupa o zi si jumatate ea fu vindecata si iesi pe portile palatului de aur ca s-o vada poporul din imparatie. tinar si frumos. rujinat la Scaraoschi sa ceara alte toale ca a fost recunoscut. porni si merse pe marginea ora§ului $i intra in cetate. Cind baba a gindit c-a spart toate vasele drumetului ce le-ar fi avut si-a vazut de drum lasindu-1 pe acesta lesinat. Imparatul de bucurie. imparatia va fi a ta. In palat toata lumea plingea si se vaicarea. imparatul se bucura asa de mult ca scoase pe toti robii din inchisori si ierta de datorii pe toti oamenii saraci ai imparatiei. imbraca pe bietul drumet in toale de matase stralucitoare de imparat cum i se cuvenea dupa dreptate. Fata imparatului isi tragea cea de pe urma suflare. caci ciomagelul era putere fermecata. ascultind de sfaturile tatalui sau. tum-te pe la celalalt capat al orasului. fratele eel mic si sarac intra ca furtuna in palat nu ca un flacau chipes.elegere ! Se inveseleau soli de imparati veniti din toate partile lumii. fiule. Cei de linga ea stateau incremeniti si neputinciosi in fata mortii. ca daca vrea sa ajunga la tinta e mai bine sa foloseasca drumul ocolit. care auzind de insanatosirea ei se strinsese la portile palatului sa se bucure. care venise si sta gata sa-i ia sufletul tinerei si frumoasei nice de imparat din imparatia de miazanoapte. Lasati-ma o zi si o noapte sa o ingrijesc eu si s-o spal cu apa de la izvorul zinelor. Diavolul prefacut in cersetoare se lega de un baietandru care venea de undeva de la drum. il lua ca ginere si cheama la nunta fiicei sale pe toti imparatii din lume. a§a cum m-a invatat tatal meu. Ajunse acolo taman inainte de cintatul cocosilor. El se jura ca nu va mai face nic^odata razboaie si va cere Am la toti imparatii sa traiasca in prietenie si in. Dupa ce fata uidi curata si sanatcasa de rani. La nunta veni si fratele sau eel mare din imparatia de la Soare Rasare. Fata incepu sa se simta mai bine. — Bine ai venit. ci ca unul rupt.Diavolul atunci baga de seama ca uitase sa-si bage coada-n cioareci si pleca cu turma de porci. Fratele eel mic. Si in deznadejdea asta cind toti o credeau pierduta si insasi moartea era sigura ca inainte de cintatul cocosilor va zbura cu sufletul frumoasei fete spre cer. si crezind ca e fratele imparatului care ducea apa zinelor se prefacu ca a fost batjocorita ca cersetoare incepu sa-1 loveasca cu ciomagelul tocmai pe unde zicea baba. — Fac tot ce pot si cred ca e bine si drept. se inveseli si multami necunoscutului care-i adusese leacul din apa neinceputa a zinelor.

cu ochi in cap pe care el ii scosese. ca ea iese la lumina din intuneric ca si soarele din noapte. se infricosa. taicule. El care credea si acum ca e mai buna nedreptatea s-ascunsa intre niste rachita si astepta cu luare aminte coborirea zinelor din cer la scaldat. La nunta lui el s-a purtat frumos cu fratele lui eel mare. Tinara imparateasa avu dupa un an de zile un fat frumos ca din povesti. de dreptate pentru popor si nici nu se gindea sa-i faca fratelui sau vreun rau. inainte de a se insura cu fata imparatului vru sa incerce pe imparat sa vada cit de drept este si-l intreba: Inalte imparat. La drept vorbind fratele eel mic ajuns imparat isi vedea de treburile imparatiei. S-o vindece mai intii. e tocmai ceea ce dorea ca sa-1 intreaca pe fratele si sa-si mareasca si marginile imparatiei. eel Drumepil. Dupa putin timp s-auzi fosnetul zinelor care veneau voioase la scaldat. lua un vas si catre celelalte: — Suratelor. Voia si el intii sa-si spele ochii ca sa vada. ca si iarba si vietatile. Era multamit ca putea sa imparta dreptatea intre oameni. auzi ca intr-o imparatie din miazazi ar fi pe patul de imparatului. Gnd ajunsera la izvor. fetelor. Imparatul auzind ca el a fost si fiu de imparat si a patimit pentru dreptate si mai mult s-a bucurat si nunta a tinut o luna si-o saptamina. Isi puse in gind ca n-ar fi rau daca si el se duce ca fratele sau sa fure din apa si apoi s-ar insura cu fiica imparatului. Aflase de izvorul zinelor si se gindea ce sa faca ca sa-1 poata intrece pe fratele sau. — 171 . cea mai mare spuse statu Nu mult pe ginduri. spunindu-i: Frate draga. asa noroc. dupa bunatatea — — — — inimii tale Dupa nunta. spuse cea mica. frate-su imparatul pleca foarte mihnit ca imparatia sa s-ar putea clatina de acum inainte din pricina fratelui eel mic caruia ii scosese ochii si-i luase toata imparatia. Fratele eel mare in schimb ajunsese foarte trist si nemultumit cu soarta sa. Fratele eel mare. vazind pe fratele sau eel mic linga imparat sezind pe scaunul de aur. ingalbeni si ramase locului ca o stana de piatra. Ar fi bine sa cautam imprejurimile inainte de a ne scalda. de cind se punea luna si uidea cit secera. S-ar putea si acum cineva sa m-asculte. Atunci vreau sa va fiu ginere. Zis si facut Tocmai atunci fiica moarte ! porni la izvorul zinelor. voi stiti ca s-a vindecat fata imparatului de miaza- noapte cu apa din izvorul nostru? — Bag seama vreo fata omeneasca o fi ascultat vorbele noastre si i-o fi dus din apa tamaduitoare.! mic si sarac. am ajuns sarac si cersetor si iata ca pentru dreptate soarta m-a ajutat sa inving nedreptatea. primavara din negura pamintului. imparatul tarii de la Soare Rasare. apoi sa ia apa intr-un ulcior si sa se duca la fata imparatului din miazazi. dreptatea sau nedreptatea? Dreptatea e mai buna. Aci mai intii isi scoase ochii si se pregati sa astepte miezul noptii ca sa ia si el apa din izvorul eel tainic. tie sa-ti dea soarta asa bine. ce credeti ca e mai buna. Eu pentru dreptate am pierdut imparatia tatalui meu. Incepuse sa se caiasca de faptele sale insa totusi lacomia nu-1 parasea. Se temea acum de puterea fratelui sau care avea in mina dreptatea. eel cu direptatea. Urma din nou veselie si petreceri si peste tot dreptate si mukamire pentru popor.

fag mai gros. a luat-o in brata si a fugit cu ea in pestera. Nu catara prea mult ca deter a peste fratele eel pitulat in desisul rachitelor. dar n-are putere sa-1 scoata Poti sa pleci numai ramii un om prost. Cind a venit anul a zis: Hei. copile. Si asa a crescut copi10 15 ani si se simte puternic. mare — MUSTACIOSUL adunat fin pe livezi primavara. Ursul n-a lasat-o nici sa vada Au fost trei fete la de pe livezi. nu stii ca cine vine sa ia apa pe furat din izvorul vietii. ma due. Trage. Fratele eel mare isi facu singur dreptate in cele din urma. nu mai plec eu de la tine. Vino incoace. dat ea copilului tita si-i spune: cind ma tii asa. Si-a venit el in mintea lui si-i spune — Ce-ai mincat pina acum — Lapte — Bine. Trebuie taica. haiduc mare. am copii acusa.: ! ! Zinele incepura a cat a. lupoaica. daca vrei sa asculti de mine sa ies-i om mare. ia fagul asta. o aduc lapte de ? ! — urs: sa Tata. Vino-ncoa cu mine. blestematule. tata. Vad si de mine ? Sa nu iesi din pestera. Il trage dar nu poate sa-1 intoarca. caci sapase groapa altuia si cazu el intr-insa. S-a oprit copilul si a mai stat inca un an. Ce cauti aci. Si iasa ea afara pe lume. S-a repezit la cea mai frumoasa. Hai trage afara pe fag. cind i-a venit ei a luat dunga si a fugit si s-a dus in lume. ce stau eu cu ma-nsor sa iau famie fi — — Ma prost tine ? Eu sint un om. 1-a lasat pe urs. ursoaica. la mine. mingaie copilul. ia piatra din usa pesterii. Da intr-o zi. plateste prin moarte? Fratele care iubea nedreptatea si nu era multamit cu soarta ce o avea. cu crengile-n jos. cu coroana. Al de al treilea an 1-a scos pe fag si 1-a pus cu radacinile-nsus. le-a ! soarele. a trecut anul. scoate-1 si pune-1 in pamint. eu ca trebuie sa te duci in lume. dar daca mai stai un an de zile ai sa ajungi om mare. de ce-ti place sa-ti S-a-nvatat copilul pe lapte amestecat de la joavine. S-a culcat cu ea si-a luat-o de muiere Muierea a plecat greoaie si a facut copilul. Mai trebuie sa stai inca un an. ma due la lume. Dar copilul a ramas cu tata-su. Era mai puternic. fu apucat de zine de miini si de picioare care tragind fiecare de el in toate partile. Cum adunau ele fin vazut ursul din pestera. in imparada zinelor. Nu mai are tita si-1 intreaba ursul pe — Pana I-a copil tie ! lul la vulpe. $i si-au ales — Daca un pleci de — — — — 172 . il spintecara in bucati si-1 azvirlira linga un ciongar batrin ca sa-i manince carnea cea acra corbii si vulturii cerului. scoate fagul si pune-1 cu vinele-n sus. vrei sa asculti nu sa iesi.

plugarilor. la plugari. Au dejugat boii si au adunat plugurile. alelante plu- guri i-au ramas lui. cazane. zice. S-a apucat fierarul a topit fierul si a facut un buzdugan. Le-a dat jos. vine acusi mincarea.! — A Hei. sa stiti ca va iau cele 400 de pluguri. si 1-a taiat buzdugan ? Scoate plugurile toate pe maistor. eu singur. Plugarii au cascat ochii si 1-au lasat sa manince. acuma poti sa te duci. ara cu boii. — O sa-ti platesc sa ajunga. Zice baiatul: — — Mai odin si eu oale. bine. iata carale vin pline cu fiertura. sa vin sa-1 iau ii zisa. ori va iau plugurile ! El le minca toata. Daca n-oi minca sa ma omoriti aici. inca n-a venit prinzul. — Paziti mincarea bine. Eu nu ma oi Fugi de-aci ca nu poti s-o maninci singur pe toata. s-aseaza sa manince. A lasat tinjelile. — Dejugati boii. Cind se uita acolo vreo 400 pluguri. boii. de 400 de oamini si 400 de pluguri. jugurile si plugurile cu rotile cu totul le-a luat in spinare si a plecat cu ele in oras si a intrebat cine este acolo fierar si 1-a indreptat lumea intr-acolo. Au oprit plu- — satur Bre. stii sa lucri ? Poti din plugurile astea toate sa-mi un buzdugan? -O faca — Pot. aveti ceva demincare? Bre. ori imi luati capul. il invirteste de doua ori si da cu el in sus. Hai la ramas. pleaca faci ! si se duce la alt — Poti sa-mi faci din plugurile astea un buzdugan? 173 . — Mai aveti? — Nu mai avem. dar daca minca tot. Lasa ca prinzesti cu noi Pe la prinz. In ziua vorbita vine baiatul ia banii. — — Bun garii aici pina vine prinzul. ara unul dupa altul. n-am socoteala sa maninc cu voi. Le da bun lucru si se duce Numara el pe o cimpie. — Esti faci maistor bun. cind cade — Zisesi ca-mi Le-a scos Ia baiatul maistor. S-a pus pe mincare si — — ipraveste. O sa-ti ajunga fierul? un buzdugan mai mic — In cutare vreme o Insa fierarul a facut socoteala ca asta este unul intr-o ureche si o sa-i si o sa scape. sa-si ia buzduganul §i maistorul sa-si — L-ai fursit? — L-am fursit. Se duce pluguri multe. n-aveti nici voi. lucru. plugurile si buzduganul pe spinare. — Adu-1 incoa. plecat baiatul in lume. jos Ia copilul buzduganul se si fringe-n doua.

da-n oalda linga drum. asta? Dupa ce se saturara odinira cita si o luara la taina. 174 . ca urla ca un cutremur. prefacatori. Intr-o parte de mustata are 365 de cuiburi de arati. Mincara toti si toti se lasara — Mai baiete. vine ciripind. Ce-o mai si ogasele. Stai o tira. malaiul pe traista. sapa un om cu fata lui. colo-n tufa. rupe docile. El cum a pus mina pe lingura a inceput sa soar Da. ba a mai cumparat 20 de pluguri si a bagat tot in buzdugan. A iesit pe o cimpie unde munceste lumea. Sa pierde lumina de pe pamint. — Daca Maistorul — Lasa-1 poti. le rupe. cit ceri atit iti platesc. Oala imbaierata. si pe urma sa maninci. El lasa plugurile si maistorul a topit tot. Cind porneste din slavile cerului e mare. nu-ti si fie m-am rusine. ea cit si iar pleaca-n sus. ama se tine de ea o hala. — — — — — Da — Asta — ce-ti este fata asta ? este fata mea ! Se vede si muierea cu prinzul. Sta baiatul si sa gindeste: asa ceva n-a mai auzit. Bun lucru ! Multamesc dumitale. mai baiete. iar deaface cimpii : iar cu alalalta mustata sterge stelele pe cer. le mesteca. Merge pe drum. dar aici ma saturai. Si cind vine. A pus jos masa. — Ce e aia — Mustaciosul — Unde sede — Care Mai — Mai baiete dincotro vine — Vine de scapatat. fa-1 . saturat. acolo fa-ti crovu si stai pitit. Da cu el in sus si cind cade nu se mai fringe. iar lua lingura si incepu sa manince. Sa da jos. fringe padurile. Astazi vine ? el: si ? stie ? stai cita sa-1 vezi. nu te grabi: ca la noi asa este obiceiul sa faci sfinta cruce si sa zici: « Doamne pazeste-ne de rau ». — Pot. le tulbura. facind larma mare. Vine copilul sa ia buzduganul. I-a dat banii si a plecat. opreste apele. da omul. Aveti o tira de mincare ca tare mi-e foame. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. Vine la amiaz intotdeauna la ea. ia de maninca. golumbi. el ? la ? lurile le doboara si numai pitulat. gazda holbeaza ochii mari. bufnite. berze. Vreti voi sa maritati fata asta dupa mine ? Vrem. da vine muierea cu prinzul. sezi ca e vremea sa vina. toate moadele de pasari.auzise ce se intimplase cu celalant. sede cu stai — Bas — Sa vrea o sa stau sa-1 vad la amiaz. ca-ti fac buzdugan. a pus fasuiul in strachina. — Am mincat Se gindi fi deodata. — — — — Vine. N-avem. astupa ogasele. Facu baiatul cruce. — $i cum vine — Vine cu o mustata pe pamint de matura drumurile ala ? ! dincolo maninci cit 400 si nu te saturi.

vine un nor si sarea sa topeste. Omul semanind ! inca mai sta pitulat in masaua gaunoasa. da nu-i spune de baiatul cu buzduganul. o arie. umplut 40 saci. s-apleaca copacii. cata-1 ! nicaeri. iar caii afara legati. a sezut sa cineze. Eu cat incoa. Vin pindarii iau capatina de cal. S-au inchinat si si azi fericiu. N-are ce-i face Omul a ros boabele si samana griul. Acolo am stat la scuteala. ca lumea e mare s-au saturat dintr-un blid cu mincare si prostime multa. Ajunge la semanator si zice: traista de git. si poate traiesc 175 . — S-a uitat da Da baiatul ? stiu. El. la si ai cumpar Am capatina de cal. cal si am plecat cu sarea si cu caii. intreba baiatul. baiatu-i sare din gura. Iaca ajunge si Mustaciosul. Sara cind a ajuns acasa a facut si s-a dus acasa. ce.stau sa vad amiaza vijaind cu cele 365 cuiburi prin mustatile lui. unii vintura si 1-a griu. el — Unde-i ala care fuge pe-aici — Nu n-am vazut pe nima. Vine pitis si-1 gaseste durmind. ce cata oichii. Cind sa roada boabele. incolo o coliba. sa pune pe fuga. ciupit in cap. — Pai cica pe cind eram mai cica m-a trimis tata cu 20 ! erai ? tine. tu face ma pisca ma si de nu ma lasa sa el. si-1 ? L-a pus aruncat Il vede Mustaciosul peste o aratura. Cind ma pomenesc la ziua dormeam int»-o — Hoooo tu zau ca uitasam de — Sezi masa sa cinam. Mergind pe cimp. A si uitat de el Omul a luat plugul grapat si a plecat la cina. Cind s-a doborit pune capul la fata-n poala ca e ostanit. Se aseazara — De ce dumneata o masea sparta-n gura. Atunci eu am cazut cu masaua intr-un par de vie si s-a facut gaunoasa. acolo un semanator cu da Mustaciosul aproape. da Mustaciosul dupa si Ajunge asta. L-a pitulat in griul din traista. sa opinteste odata. Acum baiatul vede si pleaca la ei cu buzduganul in mina sa vada ce face el cu ea. o pun in prastie si dau cu ea peste cimpie. El sare suparat. fata-1 — Ceva Baiatul m-a isi da cit poate si — Care Fuge peste nu vezi ? zice Mustaciosul. cite doi pe un sare si cu 40 saci goi la m»re. — Lasa-ma-n traista ca vine Mustaciosul piste mine si ma omoara ! cu mina griul i-a venit sa lapede in gura citeva boabe si l-a aruncat in gura pe baiat. urla cimpul in mustatile lui. adurmit. Zice baiatul: — Ia-ma pe lopata arunca-ma peste apa apa. pina sa face mic si doboara la ea cit omul. Baiatul mai da odata cu buzduganul si zice: fata — la iar sama. Iar inchide putin in cap. ! A cai sa tinar. ma odinesc ? la baiatul. muierea de cina. planul sa dea din toate puterile. baiatul s-a ascuns intr-o masa gaunoasa. incepura sa cineze. Invirteste buzduganul si da-n capul lui si-1 pomeneste. sa ! —O Aude la ma gidila-n cap? Fata n-ar vrea sa spuna. Ajunge Mustaciosul intreaba: — Unde e baiatul — Uite-1 dincolo de apa. dar tocmai cind sa ia lingura ca s-o bage-n gura. S-a intors Mustaciosul mirat. iau sacii si-i bag in coliba.

Vezi. stapine ? N-am nimic Eu te-am strigat. Calul a spus: Baga mina in ureichea mea si gasesti o gresie. toate florile sa gramadesc pe tine. Cind au ajuns aproape. ca florile sint vii si ataca oamenii voinici si calare si-i omoara. sa due pinga zid ca sa gasasca un loc de trecere. S-a dus. fost odata A Intr-o zi. Pe urma a trecut o prapastie si a mers si a ajuns la o padure. ca multi voinici au mai venit si toti s-a facut daca vrei sa izbutesti sa te-nvaf sa seceri griul meu tot. ca daca rupi o floare. tu sa nu te atingi de ele. brinci calului. iar serpii au aplecat capetele si calul a zburat piste ei. A luat gresia si a aruncat-o piste padure. scoate o greasa si da-i cit poti in zid si s-a facut in zid o gaura cit sa treaca calul si au trecut si pe a treia prapastie. saraca si fameia avea un copil din flori o intreba pe muma-sa cine este tatal lui? Da ea nu vrea sa spuna. $i-au plecat la fata din dafin. il rodea dorul s-o cate. Ea a bagat tita pe sub prag ca sa suga. catifelate si in mai multe culori. da el eria baiat de peste 20 de ai. brinci. Si vine calul lui ta-su batrin si bubos prapadit de tot. dai cu ea piste padure cit poti. da fierbe ovas cu lapte si ai sa vezi ce El a facut asa cum i-a cerut si 40 de zile i-a dat sa manince i-a am si sa-ti fac ! s-a facut un cal stiu ca tu ai un gind de plecare undeva. 1-a scuturat si a sclipit ca aurul. el tot — — — — — — Eu Si dat — Nu-mi da sint el ! calul lui tata-tu. — Stapine. a sapat in baligar si a gasit un capastru ruginit ca vai de el. Atunci el intr-o zi s-a facut bolnav si i-a spus lui muma-sa: Muma. Ca multi voinici au plecat la fata din dafin si au murit. calul a zis: Nu mergem la fata din dafin. Sa te duci in gunoi unde arunci la vite baligaru si sa cad acolo ca o sa gasasti un friu de la calul lui tata-tu. Zidul era inalt de la pamint pina la cer. ca avea calu arpii. mergem la un mos sa ne invete el ce — sa facem? S-au dus — — Am venit — Bine ca Dar la mosu si mosu a intrebat: piatra. Nu ridic pragul pina nu-mi spui cine este tatal meu ? Muica. eu am visat ca trebuie sa-mi dai tita pe sub pragul usii. sa-1 legi si 176 . ca atunci ma fac bine. da sa ma asculti pe mine. Calul vorbi: Ce ai cu mine. Si au plecat la fata din dafin. sa ne sfatuiesti ce sa facem ? ati venit.! FATA DIN DAFIN o fameie vaduva. Da el avea gindul sa piece sa cate fata din dafin. Au plecat si au ajuns la lunca de flori. A luat capastru. em am fost sluga la imparat si tu esti copilul lui. Au ajuns ei la un zid. ca eria nazdravan. toate intoarse cu fata spre voinic si cal si el s-a oprit si nu s-a dat jos si nici n-a rupt nici o floare. eu frumos si i-a spus: — — — Calul atunci iar i-a spus: Baga mina in urechea mea. Baiatul a ridicat pragu si mum-sa a plecat. acuma ajungem la o livada cu flori frumoase ce n-ai mai vazut. rugina a cazut toata. Aci calul i-a spus: Priveste piste padure si vezi ce ne asteapta Piste padure doi balauri intoarsera capetele spre ei.

si cu alta in fetii si ei OMUL CARE Un om calari. Da de acum numai era nici zidul pina-n cer. Fata iesea noaptea pina-n ziua din dafin. Ea ii aducea flori. nici padurea cu balauri. i-a multamit mosului. si nici livada cu flori mincatoare de oameni.sa-1 faci cirstati. De voinic nesarutata. a legat si a fursit. ca tata nu ma mai primeste. Calul i-a spus sa se duca sa secere. tata. $TIE GRAIUL ANIMALELOR cu o muiere sa ducea la sapa intr-o zi si in drum aimindoi erau si ea pe iapa si in drumul lor un foe mare. vintul o batusa. Vitejii care veneau s-o sarute se prefaceau in piatra. Ca vine a ta fata. Da sa faci in asa fel sa te duci si sa o duci cu vorba pina va rasari soarele si dupa aia s-o iei in brata si s-o stringi. Dupa asta povestire se ivea soarele. El pe cal 177 . o lua pe la spate in brate. Da baiatul s-a dus si ea iesi si culeasa flori. da cind sa varsau zorile. Dafinul se deschidea si ea cu bratul cu flori intra inauntru. ca nu mai putu spune mai departe: vint nebatuta. vine a ta fata. pe urma i-a scuipat lui in gura. S-a dus el la cal si l-a spus tot ce i-a spus mosul. Si-n mijlocul focului un serpe. Dafinul nu sa deschisa de suparare. ea iar intra in dafin. De soare nevazuta. a stropit vita. voinic nesarutata. A secerat el singur 40 de zile. bratul cu dafin. o strinse si-i dete drumul. soare nevazuta. se-mpietreau. De vint nebatuta. Atunci voinicul a luat-o si-a plecat cu ea la mosul unde era calul. Ca o vazuse soarele. care zbiera cit putea sa-1 scape omul. rosti cuvintele: — — Deschide-te. Cu Aid sa opri flori. Au mers la palatele imparatesti unde au ramas sa stapineasca si sa traiasca in pace si fericiti. Fata se dusa cu chita de flori la dafin si cind ajunsa acolo. culegea flori si iar intra in dafin. Si asa a facut baiatul. da ea are putere ca pina nu va rasari soarele te-mpetreste. Omul a pus coada sapei si sarpele s-a urcat pe sapa. dar el ii spunea povesti si o amina. adica pe muma fetii si pe dafin. Da acuma sa dusa cu bratul cu flori si zise: — Deschide-te. Ea il privi si astepta s-o ia in brate si sa-1 impietreasca. pina rasari bine soarele. au incalecat aimindoi si au plecat. voinicul o pupasa. Atunci ea sa-ntoarsa cu brand cu flori si sa dusa la voinic si-i zisa: Ia-ma cu tine. Da zmeoaica a aflat si a venit in zbor. Ea ii da flori da el nu se apropia si tot ii vorbea. pe tatal au inviat pe loc si au plecat impreuna pe acelasi loc pe unde venisera. cu o falca-n cer De De De — pamint. Ca dafine. Pe urma a venit iar la mosu si i-a spus: Tu te duci acolo. Cind o vazu dupa rasaritul soarelui. Deschide-te.

stapinul sa pregateste de moarte arde de — Lasa-1 ma sa moara daca prost Eu am patruzaci de gaini pe toate trist si faceau cosciugul zice: tie-ti cintat ? e ! si eu inghit bobul al mare. Da a — Ma. ce-ai cu mine — spun bre vorba care-o — Nu mai veni nu mai spune. ca mor eu si — moara. cucul frumos da pe cioara spurcata o rincheaza apoi intreba — Ti-e greu cu stapinul tau — t mi e greu — Da greu sa Il si Cucul zicea: Toata lumea ga. spune ma. injug locul da-i pe magar. rizi. iau masura. ? laudasi. ca-1 intalesese. da si boii asa au facut. sa — — Ali-e greu ca eu due eu am minz in burta iubitor. a fost ? stii ? ziulica tras si flori. ga Da — Asa minca-u-as limba. si ma ! Si Da magaru — Ce gemeti ma — Pai daca nu mai putem de lucru — Faceti-va bolnavi. de ce tu serpe ceva de — Nu bre. si n-o sa va mai duca plug. iapa. aiba lumea eu Da muierea zice — Ce ma. in Da omul a zis: boilor. Pe drum un cue cinta. pe lunca cu am — Mai. boii veneau sara obositi care sta toata ziua. Se scoala el. ? la si a scapat omul de la moarte. doi boi si un magar. ? Iti batai. da cele — Intinde-te putin. mergem lasa. Da cocosul cinta in prag zice cocosului. Doamne berechet de porumb. ce e Toata am pascut pe linga potoc. da o sa mor — Ce daca mori Uita. ! inainte. cati ! Si fugi dupa ea. ca s-ar lasa ea de iscodiri. ! tie ti-e ? si stapinu are copilul el ris. nu stiu nimic Dar ea zor spuna ca nu mai vorbeste cu — Bre. Si si e. zicea — Da-ne. unde eria lume adunata si da-i pe ea s-o le mint muiere si tot ! De omoare-n — Ce ma. ia un ciumag. bre. nu beti apa. ai sa la arat si le-a 178 . numai cucu ramina. o spun. — Ei. riinca cioara sa toata si sa am Da si ! il injurasi. la jigodita: el zice: fa. cinele — Bine ma. ca iau eu magarul vine sara gifaind acasa. stii la ? ! sa-i el ! sa-ti ? ! A ce-i iar chemat omu sa-i faca ii cosciugu sa-ti si rudele sa-i faca pomana. doar o brazda am pascut pe linga pirau. e. ajunsara injura pleca o cioara — Ga. nu mincati asa. asa. toata ziua ara — Ei ce cum — Aa. vci sti sa asculti si intalegi tot cc vorbesc animal el e si sa spui la nimeni. daca e dat mincare si-au mincat. ii intreba: nu i-a mai spus avea el si gemind si ? Pai ce sa facem ? sara. nu lingeti sare. si-1 Omul intalege tot. Da el daca e prost sa sa lase dupa o ce nu ia el un pinnae si sa-i masoare selele. iapa. ca mori daca spui> Atunci pleca serpele si plecara si ei sa sape la bostane.: ! : nu De-acum. Da omul il injura pe cue.

da cu pietre si o injura chiar pe fata. Imparatul cind a auzit c-a ramas grea dintr-o injuratura a lui Mucea. Daca cerea de la fata ceva. apoi o injura de Il aude imparatul si-1 infrunta: ! ! mama. este bun Mucea Acum tine ceapa mamaliga de si Se trase de foame intr-un colt al butoiului spre si Mucea. ea ii da peste mina. slugile au pus mincaruri bune toate si tot felul de bunatati. a luat apa si faina de porumb si au plecat la marginea unei ape mari. la tine acas' te impiedicai de el. care s-a bagat argat la vreun Impara t bogat. eu ce sa fac. cu ce sa ma apar de ea ? Ce. felie ! cirnati si le ! ! fata. daca ea ma batjocoreste. maria-ta. Ca sa-i pedepseasca. La o vreme fata isi minca toate bunatatile. Aude imparatul. a poruncit drumul pe o apa la amindoi.e tale prostesti. lata ce ie§i din glume'. altfel s-o injure daca-1 ! — — muma-sa? mai batjocoreste Fata nu se sa-1 porecleasca: lasa si cum il vede rupt si jerpelit cu muci la nas. Apa era repede si i-a dus zile. Mucea minca mamaligS cu ceapa si bea apa. de sus de la fereastra ii striga: —. Imparatul avea si el o fata mare si frumoasa. Si adu fasui. eu sint Mucea Cacicea ? cum imi zice ea ? ' Zi-i si tu altceva. Sa-1 agati in cui El si mai rau se minie pe fata. dar. 179 . dar n-o injura de muma si de tata Zis si facut. $i-a facut Fata — Mucea. -Fata. jocuri de copii Ce era sa zica? Mai trece. Fata la inceput minca bunatati. insa el nu zice nimic. da-mi mie o o ceapa de mamaliga — Nu-ti dau. El a inceput sa plinga cind a auzit ca o sa fie inchis in butoi si are sa moara de viu. dar ce ai tu cu Bine. Se gindeste el ca de acum inainte. In palat e zarva mare. fripturi. i-a inchis in butoi pe amindoi si le-a dat drumul pe firul apei. ! ! nu altceva. ca fetele de-mparati maninca place ceapa nu incepu sa plinga de foame — fine. dulciuri si bea vin. cind il vedea scotind cirezile de vaci la pascut. saptamini si luni de zile departe. sa nu-mi injuri fata de muma tnjur-o pe ea. nimeni n-a pus nimic.Mucea - Cacicea Mucea Cacicea El lua pietre si da dupa ea. Acolo. si la ! iti Mucea. cit mai trece si fata se vaita ca e grea. s-a miniat foe Turba de minie. ! — Mai baiete. sa se faca un butoi mare si sa le dea Pentru fiica imparatului. incepe iar — Mucea Cacicea Du-te la Temnicea. Pentru Mucea. numai buna de maritat. dus de valuri peste man si tari si el citeva mamaligi si a pus sare intr-un sac.! ! ! ! MUCEA CAClCEA Cica a fost vreodata un baiat prost de tot.

De va spusei povestea asa ! UN SORICEL $1 UN PRICHINDEL A fost odata un mos si o baba care n-aveau copii. baba 1-a intrebat: Ce ai facut. A poruncit sa piece toate vapoarele sa cate butoiul cu fiica-sa si cu Mucea si pe amindoi teferi sa-i aduca indarat la palat. si-au prins fata de om. Mucea. ci fiindca mi-a fost mor linga o fata frumoasa de-mparat. Cind a ajuns acasa. Soarecele a inceput sa se zburde prin casa. Au inceput sa se zburde de bucurie. Mucea. eu ma insor cu printesa numai daca inceteaza cu porecla asta de Mucea Cacicea Sa nu-1 mai poreclesti si sa-i zici pe numele lui cu care 1-a botezat ma-sa. cu parul de aur si ochi albastri ca cerul. amindoi erau galbeni ca turta de ceara. Pe drum merge mosu ce merge. i-a pus-o in desaga si pune desaga in spate si pleaca in lume. mosule ? — soricel si Mosul a scos desaga si a un Prichindel. o ierta. printesa a facut un dolofan de copil frumos ca un boboc. 1-a luat si 1-a pus in desaga si iar a plecat mai departe. sa cate un copil ca sa aiba si ei o vietate in casa. pe care 1-a botezat Prichindel. Mergind el asa din loc in loc pe de-a baba oarba. a gasit in cale si un copil mic cit dimineata mosu un 1-a degetar. maria-ta. pina ce i-a Mai aveau putin din faina de malai si mureau de foame Cind i-au scos afara din butoi.Printesa minca ceapa si mamaliga plingind. de — Trebuie felul lui sa te iert. i-a venit sufletul la loc si a poruncit sa se faca nunta cu Mucea. 180 . mosul a gasit un soricel. Imparatul era pe patul de moarte. Si incalecai pe o sea. bun la suflet. dorul si In timpul asta imparatul si-a venit in fire. Baba s-a bucurat ca mosu golit-o in mijlocul casii. zicindu-i: nu pentru alta. Mucea insa a inceput sa plinga zicind: Ba. din care a iesit i-a gasit doi copii si iar un au si ei vietati in casa. ca el ti-a purtat noroc tie si tu lui. pus in desaga si s-a intors acasa. Baba i-a pregatit isi mosului mincare de cu seara. Mosul. auzi Si ai sa te mariti cu el. cale lunga ca sa ajunga. beutura si traiul bun pe ei si pina sa ajunga in imparatia lui tatine-su. S-au pus cu mincarea. gata-gata sa-si dea sufletul. Cind si-a vazut fata. apoi isi ceru iertare de dat sa la Mucea. incit semana ca doua picaturi de apa gasit. prichindel a sarit drept in pat. daca 1-a gasit pe Prichindel. Vasele imparatului au inceput sa misune peste mari si tari. sa piece mosu in lume. A cazut bolnav la pat ?i de fiicei era gata sa dea ortul popii. Mai la urma urmei au sosit si la palatele cutropite cu aur ale imparatului. ! — — ! ! cu tata-su. Ce s-au vorbit si ce s-au sfatuit. $i s-au casatorit.

scoate-ma Omul zice: da cine strga. a lasat in casa pe Soricel Prichindel vada zise: de Stind ei caldarea cu pasat a tot stropit pe Soricel. pasatel. Tocmai trecea A un om — — calare pe drum si aude pe cineva strigind: Mai nene. il intreba pe Pri- Prichindel a spus ca a sarit in ceaunul cu pasat fiindca l-a stropit. se uita in dreapta. cind s-a sculat. la vaca si vazu lipsa soricelului. Aci l-a strigat si pe tata-su sa manince. ca esti inca mic si nu poti tine de coarnele plugului: Prichindel s-a rugat mult pina tat-su i-a dat voie zicind: ! — — mai uita odata. a injugat boii la caruta si a plecat la arat si a spus babei sa-i trimita cu copiii mincare la prinz. iar Soricel §i mai suparat ii zise: Pasat. care se supara Pasatul iar Pasat. la se uita in stinga. ca sar si eu in tine Vazind ca pasatul nu-1 asculta. nu sari pe mine ca sar si eu pe tine Pasatul iar il strop i si mai tare dar Soricel iar ii zise: Pasat. a mincat. mai baiete. Il plinsera mult si apoi il ingropara cu mare durere Baba si mosu vazind ca au ramas numai cu Prichindel. pasatel. taica si ara. sa vedem ce poti Ei Prichindel a luat biciul si numai ca se aseaza pe coarnele plugului a inceput sa strige: ! — si colo. Prichindel a luat cosul si a plecat acasa. bata-te norocu sa te bata se du-te. Mai nene. si Cind a ajuns acasa. iar el a cerut voie lui tata-su cit timp maninca sa are si el. La prinz baba a trimis pe Prichindel cu mincare la mosu. nu sari pe mine. facind o larma de se auzea cit In acest timp a trecut un om pe drum si a auzit atita galagie strigind: cea si nevazind pe nima care sa mine boii dupa plug zise catre mosu: Cine ara cu boii si face atita galagie ca nu vad pe nima dupa plug Mosu raspunse: Am si eu un baiat pe care-1 cheama Prichindel si e pe coarnele plu! ! ! ! — — — gului si ara Dupa sa si ce mosu pasat. Pe drum Prichindel a cazut intr-o urma de cal si n-a mai putut iesi afara. pasatel. se uita in sus. baba s-a dus sa mulga vaca. ! doua zi mosul. hais ! Hais cea! hais cea boii la brazda. le fu frca sa nu-1 piarda si pe el si se pusera sa aiba grija de el ca ochii din cap. in jos si Dar din groapa tot striga: si cu minnu vede tata. Cind vazu baba aceasta nazdravana isprava a lui Soricel. Tata i-a spus: — Sa mai cresti. il scoase din caldare fiert. la foe. nu sari tu pa mine. Soricelul sari si el in caldarea cu pasat de pe foe ! — — il ! — Cind veni baba de chindel de fratele sau. parca dinadins. ca sar si eu in tine stropea. scoate-ma si pe mine din groapa sa ma due la tata care.! ! ! ! ! ! ! . pe mine din groapa sa crucea ma due cu mincare — Ptii. 181 . Cind uciga-1 Hei m-a trimis mama cu mincare la tata si am cazut in groapa asta L-a scos de acolo si Prichindel a plecat mai departe pina a ajuns la tata-su cu demincare. Omul pe nima. vede in urma de cal pe Prichindel si-1 intreba: De unde d rasarit.

Cea mai mica. Baba si mosul cind s-au intors de la vite 1-au gasit si pe Prichindel inecat in strachina cu lapte. Treaba asta o facu ca lumea sa se culce odata cu gainile. riindca eu i-as imbraca toata armata cu un fus. ca i-as satura armata cu o piine. Prichindel cind s-a aplecat sa manlnce a caiut in strachina si s-a inecat. le da gloabe. auzind lauda surorilor. pentru ca eu i-as face doi feti logofeti frumosi ca aurul si argintul. nu mai avu rabdare si intra in casa saracacioasa a celor si — — — — trei fete. le spuse: Daca m-ar sti pe mine imparatul. Miniat la culme s-apropie de fereastra fetelor si asculta. nu-i pasa. auzind pe sora cea mai mica ca-i va face doi copii frumosi ca aurul si argintul. Ama degeaba ca tinarul imparat nu-si putea gasi nevasta pe plac. Umblase de-a lungul si si de-a latul pamintului si nu-si gasise muiere. Fata cea mai mare sta si zicea Ei. pe cind soarele si luna cobora pe pamint si iar se suiau pe cer. traia undeva un imparat vestit in toata lumea. ama nici lui de asta abatut. a fiert lap tele si i-a dat lui Prichindel si manince dihtr-o strachina. si sa se scoale la cintatul cocosilor ca sa munceasca pe ogoare mai mult si imparatul sa bage mai mult aur in visteria lui. Imparatul. Imparatul era asa de mindru ca si soarele sta din drum sa-1 priveasca. ca de n-ar fi trait. Imparatul traia trist Nu-i placea nimic pe lume si ce faceau supusii sai nimic nu era bun. De aia si poporul nu-1 iubea. fiindca nu asculta de legile tarii. le taie el Fetele se minunara vazind ca imparatul le calca pragul si ca in loc sa capul ori sa le lege si trimeata la ocna. Undeva departe la marginea imparatiei traiau trei surori nemaritate frumoase. Raminind baba si mosul iar singuri dupa ce 1-au ingropat si plins pe Prichindel. Imparatu. Ba daca m-ar §ti pe mine-mparatul. spuse cea mijlocare. nu ma stie pe mine imparatul sa ma ia de sotie. le zimbeste si le intreaba de vorba. 182 . trecu de doua ori si cind trecu si a treia oara cu mare durere in suflet vazu ca fetele astea sint singurele din imparatie care n-au teama de stapin. suricatelor. Pedepsea bar ban si muieri. Imparatu trecu pe aci odata. la un timp. Traiau intr-un sat mic pierdut printre niste cleanturi de munti inalti ce sa ridicau pina aproape de cer. m-ar lua de sotie. nu s-ar fi povestit. au murit si ei de inima rea ! DOI FETI LOGOFETI Traia odata. m-ar lua de sotie. ii spinzura si gemeau inchisorile cu lume nevinovata. Pe cind lupii se-mprieteneau cu mieii. sa gindi sa dea porunci ca nima sa nu arda noaptea lampa. Fetele gindeau ca pe aci imparatul nu trece noaptea si nu se temeau de el ca sa nu arda lampa noaptea.: Baba dupa ce a muls iar vaca. ca niciodata.

Ea se ruga sa vie o minune dumnezeiasca care s-o scoata la lumina facindu-i-se dreptate. iar ea nu mai stia cind e ziua. logofeti au rasarit doi meri ca aurul si argintul de mindri. Imparatul miniat peste fire veni la sotia sa si fu gata-gata sa-i innga feti. In zadar tinara nevasta il ruga s-o creada ca ea a nascut doi copii frumosi azvirli la pamint ca pe o cata ca doi feti logofeti. s-a pus pe ginduri. imparatului. ama sa razgindi si-i zisa n-am sa-ti iau capul. care intr-o zi infloreau si-n alta se coceau. iar camasa ei facuta partale. ca alta soarta mai buna nu ti se cuvine. ca imparatul n-o credea. ama pacat ca fusta de pe era era rupta si cirpita. Sa-ti putrezeasca oasali acolo.Sora cea mare. luna si stelele. cite luni sau citi ani au trecut de cind imparatul miniat de moarte a aruncat-o aci pentru a o chinui? Sa ruga insa sa poata scapa pentru ca unghiile ei sa le poata odata infige in beregata tigancii care s-a razbunat asa de crud pe dinsa. cind e noapte. Doi turmasi o luara si o inchisera in fundul pamintului. in fluieratul serpilor si horcaitul broastelor. o tiganca din cale-afara de frumoasa. regi si printi din tot cuprinsul pamintului. asezat la coadili marii. sa te suga serpii si napircile. ii lua pe cei doi feti logofeti si-i ingropa in balegarul cailor. Ba mai mult. sa n-ai parte sa-ti mai vezi nici surorile si nici picior de vietate omeneasca. sta trista rezimata de zidul palatului si plingea. si razbunatoarea tigancuse. Imparatul. mai isteata. La Dupa anu sora cea mica ramase grea si-ntr-o noapte nascu doi feti logofrumosi ca soarele de pe ceri. sa n-auzi glas de pasarele. : O Imparatul in curind a uitat pe frumoasa printesa aruncata de el in turma. sa nu vezi fir de iarba. La nunta toti nuntasii au petrecut mai bine de-o luna si-o saptamina si toata lumea s-a-nveselit cu virf si-ndesat. Isi facu un culcus subt un zid mai uscat si trai aici mai multi ani din mila turmasilor si a calaului care-i aruncau cind si cind cite o coaja de pine ori de malai. imparatul s-a-nsurat cu frumoasa iar din baligarul unde fusesera ingropati cei doi feti 183 . sara sa te culci cu broastele si balaurii si s-ajungi sa te aranesti cu oua si pui de serpi. sa te chinui toata viata sa nu vezi soarele. parul ei ajunsese pina-n pamint de-i servea drept acoperamint din lipsa de imbracaminte. Aici pe o crapatura a inchisorii un calau ii da din codrul lui de malai si sarmanei printese. iar imparatului i-a dus doi catei de curind fatati de o catea ce paza cirezile de vite ale imparatului. numai o roaba a imparatului. o sui intr-o caruta de aur trasa de sasa telegari inaripati si mare jale a lasat micuta sora in casa dupa plecarea palatul ei. uitindu-se la cea mai mica. cind ea ingenunche si-i jura credinta. cu lamii si naramze. serpi. isi lua mireasa. s-astrinsese imparati. Dar anii treceau. spuse pe sleau: vreau sa ma-nsor cu sora voastra cea mica cu parul de aur ! ca si Fata cea mica cu adevarat era frumoasa ca o floare si parul ei stralucea razele soarelui. Palatele imparatului de aur si marmura erau imprejmuite cu meri infloriti. am sa te-arunc in inchisoarea adinca. Frumoasei cu parul de aur ii crescusera unghiile cit furca si cu ele spinteca broaste. napirci si balauri pe care-i minca cruzi. figanca fiindca o ura de moarte. sabia in inima. figanca vazind ca cei doi meri au rasarit tumite in locul in care i-a ingropat pe fiii imparatesei. il intreba pe imparat ce 1-a facut sa-'vie la ele in casa. cu roti Imparatul chema argatii si ghineralii.

priceputa cum eria. roaba bas sa-i faca la inat pgancii ajunsa imparateasa. se araneau cu lamii. ruga pe imparat sa taie patul sa-1 faca tandlri si sa-1 bage-n foe. ce sub pamint. lua berbecul de-1 puse sa manince busuiocul. cerbi si nici zmeii nu indrazneau sa se scoboare pe pamint s-o vada pe sora lui cea frumoasa. iara alta lume legea cereasca? dai ocol marilor. 1-a certat spunindu-i: — Soare mindrule. vina vulturi. celalant fata. pe ti-e greu ? Mie imi este greu ca este pe mine serpoaica de pganca. In zadar il rugara curtenii. Vazind tiganca ca n-o brodeste nici asa. ca sa faca voia sotiei sale. Baiatul facu arc din parul lui soru-sa. Jig31103 sa-nveseli si ca nu cumva iar sa mai rasara ceva din cei doi meri. Imparatul. era s-o manince si pe muma-sa de foame. cind ai stat pe ceri o in cimp nemincata si nedormita o ostanit pe brazda. Mie nu-mi este greu. pganca porunci slugilor sa mearga cu matele la izvor sa le spele. ama sa aibe grije sa nu rupa pic din ele. Una de pe el era mindra ca de aur si la soare te puteai uita. si de aci au fost purtate de valuri pina s-au oprit intr-un prund pe un ostrov. Copiii cresteau in ostrov. Dupa ce-1 taiara. il indupleca pe imparat sa-i taie. mere si naramze. pentru ca berbecul se facu mare si frumos. tiganca insa banuitoare. vezi ce e pe pamint in stele si zi si jumatate nu te-ai gindit ca lumea sta zi si jumatate. cei doi feti logofeti nu puteau rabda pe ei trupul spurcat al tigancii. Mai ceru imparatului ca argatii sa stea cu cergile sus la cos sa prinda-n cerga toate schinteiele. treIn timpu asta muma soarelui s-a speriat de intirzierea soarelui. mari si frumoase ca aurul si argintul. ca pe mine doarme tata figanca. Cind s-a-ntors soarele acasa de pe ceri. muma-sa. Noaptea. care dormea iepureste. c& doua schintei iesira afara si cazura undeva in gradina. Pe locul caderii rasarira doua stable de busuioc. auzi ce vorbeau cei doi fed logofeti si cum se revarsa de ziua. iar la berbec ba. nu te-ai gindit ca vitele au sta in negura mai mult decit este scris in 184 . sluga nu stiu cum drese. Din ele au rasarit doi feu logofep care s-au prefacut in doi copii. Ama proasta nu facu nici o treaba nici cu asta. "Tiganca vazind asa minunatie de busuioc. ca soarele de pe ceri. caprioare. — — O ! O Soarele.Imparatul era falos ca in curtea palatului sau cresc niste meri ce nu s-au mai vazut pe fata pamintului. trebui in cele de pe urma sa dea porinca sa-i taie. se opri-n loc o zi si jumatate mirindu-se de stralucirea lor. Pe cind dormea imparatul cu tiganca. gheneralii si slugile sa nu taie o mindreata de berbec ca imparatul trebui sa faca voia muierii si de data asta. ceru imparatului sa faca din ei un pat. Din riu matele au ajuns intr-o mare albastra si frumoasa. dupa ce i-a pus masa si 1-a saturat ca pe orice drumet cit sint A ostanit. Argapli taiara berbecul si mare jale fu la palatul imparatului. Ama nici asta nu fu destul. Imparatul i-a facut si patul cerut. Matele au fost purtate asa de apele izvorului pina au ajuns intr-im riu. zarindu-i pe cei doi feu logofeti de frumosi. care vede tot ce se misca pe lume. frumosi ca aurul. Unul eria baiat. rupsa doua capete din mate si le dadu drumul pe apa. sora zise catre frate: Frate. ceru imparatului sa taie neaparat berbecul de aur. buit sa-i faca mincare cu mult mai multa fiindca bietul soare-nflaminzise uitindu-se la cei doi fepl logofeti f ara seama de frumosi sub soare si sub stele.

ochii lor mai luminosi ca stelele. bamutoare. Numai tiganca. Pe urma a potrivit scara si a lasat in jos furca cu caierul de lina de aur. baieti si fete. ca nu mai este cum era inainte.cerbii padurilor si asa amuitat lucrul ce aveam de facut. logofeti. Ei n-au vrut. Atunci a inteles ca asta este baiat. iar altii au adastat mai mult sa cinte cocosii si sa se reverse zorile. Muma. va putem povesti viata noastra. Cei doi feti logofeti au iesit pe uscat pornind in lume jos la ei ai ! — intr-o seara au venit bas la palatul imparatului. facu o furchita frumoasa de aur si o botita. in furca pusa un caier de lina tot de aur. De dragul fetii din ostrov si de care se-ndragise soarele. ostrovul fu luminat mai mult si marea la o vreme incepu sa scadS. pleca pe ceri la timp. dar daca vor fi amindoi baiep. o botita si coborind in al ostrovel cu ele. Soarele. zise Muma. dupa ce tacu putin si baga pe ureche porincile lui muma-sa. cind s-a mai pomenit ca im soare sa se-ntoarca-ndarat de pe ceri pentru o fata ca sa-i faca fuse Degeaba-1 certa muma pe soare. se scobori putin si pe scara cerului lasa in jos mai intii botita. venim dintr-un ostrov. atunci vor alerga sa ia botita de aur. ama neavind fus torcea pe un bat. Intalegerea la clacasi eria ca fiecare sa spuie cite o poveste si toti s-au pnut de cuvint. ajutap de soare. a alergat. Acum vedem intiiasi data oameni pe pamint. Auzind clacasii astfel de vorbe si imparatul ii rugara sa povesteasca. placindu-i minune mare. Muma soarelui baga de seama ca soarele si-a pierdut capu. Daca va este la toti pe plac. vazind ca a uitat sa-i faca fus muma-sa s-a suparat iara vazindu-1 ca e uituc. curatau porumbul de foi si umpleau ambarelecudrugideporumb. spuse-mparatului sa piece. eu alerg sub stele. Privi si el copiii. fata lor mai frumoasa ca razele mele cind vin dupa furtuna. ca el ii facu un fus mindru de aur. de cind tata m-a alinat pe ceri scotindu-ma din neguri. Fata. Noi nu stim nici o poveste. dar ce-am vazut ieri n-am vazut de cind calatoresc fntr-un ostrov stau doi feti logofeti mai frumosi si stralucitori decit aurul. Soarele. Numai scoborindu-te putea sa afli ce sint ? Eu iti zic sa faci o furchita. care asculta cu luare-aminte povestile. Da fata la claca era insusi imparatul. N-avem de unde sti povesti. iar la bita ii puse o para de aur in crestatura si ca sa nu mai zaboveasca pe drum pleca mai iute. Soarele intari razale de scazu marea iar ostrovul ramase pe uscat. spunind ca nu stiu nici o poveste. — 185 . Mai la urma a ajuns rindu si la cei doi feti claca. incepind sa toarca. merse deasupra ostrovului si-1 lasa jos pe pamint pe scara ceriului. BSiatul a alergat si a ridicat-o. a luat furca si-a pus-o la briu. Imparatul nu o asculta si-1 ruga pe baiat din nou sa povesteasca cum stie el viata lor. eu sint dornic sa stiu daca cei doi feti logofeti sint amindoi — ! — baieti ori fete? E. I-am urmarit cum doboara cu arcul vulturii semeti ai cerului. Acum soarele cind ajungea pe ceri in dreptul ostrovului cu cei doi feti logofeti se oprea mai mult si privea-n ca jos ca mai sa-1 manince vircolacii de eria sa ramina lumea fara soare. In curtea-mparatului eria O multime de oameni. de aia lumea a stat mai mult la lucru. bucuroasa. asta e greu de aflat privindu-i de sus. se mira de frumusetea lor si-i ruga sa-i spuie o poveste.! : sale Soarele si-a dat seama c-a gresit. muica. spuse baiatul. la repezeala. a 15sat capu-n jos si i-a spus mumii ce minune a vazut. Se scula la timp. parul lor balai e din fire de purpura. Soarele. daca vor fi fete amindoua vor alerga la furca de aur.

sa culeaga cinepa. Asa cum culegeau ele cinepa timpurie de vara. Baiatul incepu povestea lor. ia-ma pe mine de nevasta. — — — ! — 186 . de sanatate. sari jos de pe cal si se duse la fata in cinepa. sora cea mai mica si cea mai frumoasa. in berbecc de aur §i mai la urma din matele berbecului. e§ti voinic si sa ai parte. de noroc. Imparatul acum intelese ca fusese inselat de tiganca si porunci ostirii s-o caute §i sa i-o aduca vie si nevatamataSoarele. insa in zadar. cum s-au casatorit. de palate fermecate. iar tiganca s-a facut nevazuta. i-a taiat. ca-ti imbrac casa si ostirile numai dintr-un fus de tort. de mertic. Auzind-o cea mijlocie. care faceau sa-i sake inima de bucurie si de drag. s-au nascut si crescut acolo sub grija razelor soarelui. si-n fata norodului adunat aci isi infipse sabia in inima. de.\L\RI IN ClNEPA Cica au fost odata trei fete mari si toate treile s-au dus dis-de-dimineata cu ceata-n spinare. si-a-ntarit din nou razele si a scos-o dintr-o claie de paie unde se pitulase. Imparatul plinse amarnic. s-au prefacut doua steble de busuioc. sanatate. aratind cum muma lor a fost gasita la marginea-mparatiei de imparat. cum tiganca la nasterea lor i-a-ngropat in baligar. O sui pe cal alaturea si plecara inainte cu ostirile pina ce ajuase la curtea imparateasca. apoi au crescut merii. La auzul acestor cuvinte clacasii si argatii-mpreuna cu-mparatul s-au minunat. sa se bucure si el. Daca vazu ce vaza. Imparatul. cu glas de prefacatoare. isi lua si ea inima-n dinti rugindu-1: Marite imparate si prea luminate Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ca am sa-ti fac doi feti logofeti. aratind lumii ca el facuse un mare pacat ce nu poate fi iertat. Tinarul imparat auzind-o vorbind asa de frumos. pentru ca sotioara lui cea credincioasa putrezisa de mult in fundul pamintului. faca-ti Domnu multa parte. bas in timpul in care soarele de dragul lor se oprise din mers ca sa-i priveasca. se intreceau cintind cintece frumoase de dragoste de rasuna valea. dupa ce-si lua copiii si le dete-ntreaga imparatie. osalta-n sus si o saruta zicindu-i: Pe tine te aleg din intreaga imparatie sa-mi fii mireasa. numai aur si argint. Atunci fata cea mai mare zise imparatului: Imparate luminate. isi aduna ostirea si poporul in piata cea mare a orasului. TREI FETE . Imparatul ramase incremenit locului si intra in vorba cu cele trei surori. cu roua-n picioare. capata si ea curaj graindu-i: Imparate luminate. cazind de pe scaunul lui de aur pe care se suira cei doi feti logofeti. Tocmai atunci trecea pe acolo imparatul tinerel calare in fruntea ostirii si statu-n loc sa asculte cintecele celei mai mici. caierul si fusul de aur ! Ei au raspuns ca toate astea soarele le-a lasat pe scara ceruhii. Imparatul a poruncit s-o lege de patru cai de mtini si de picioare si armasarii o rupsera in fisii. O lua de umeri. frumoase nevoie mare si vrednice.. iar carnea fu aruncata pe cimp ca s-o mince corbii cerului. ajunse-n prund. Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ?i sa-ti hranesc casa si ostirea dintr-o oala cu linte. Imparatul apoi ia-ntrebat de unde are bastoaul de aur si fata furca. care mergea pe ceri si vedea toate astea. ca ei au o soarta de azi inainte mai buna.

Se puse garoaica pe capul imparatului zor-nevoie sa taie brazii ca nu-i poate suferi. tigancii era o vrajitoare. Imparateasa nascu doi A pe Luati-o. sa-i feriti de omizi. ramase inmarmurit la vederea in leagan a cateilor. A inceput atunci sa plinga si sa se vaicareasca. urma n-a avut ce Unul pentru Noaptea face si a poruncit sa taie brazii el si si sa faca din ei doua altul pentru garoaica. daca ai sti ! piatra de moara. Cind intreba imparateasa unde-i sint copiii. zise unui unchies de la curte si aruncati-o-n temnita sau Unchesul o apa. Facet! ce vreti cu ea ca nu vreau s-o mai vad in ochi iubea pe imparateasa si o duse la curtea pasarilor sa aiba grija de gaini. ele. tie ti-e greu cind doarme cineva peste tine? Nu-mi este greu. De cind dormim pe paturile astea am slabit ca o scoaba. Daca nu tai paturile astea blestemate. Se mira lumea si tara de o asa minune.eii. ca si muma noastra. insa cine era sa o creada nevinovata. si dracul de gura muierii s-a-necat in balta. fost atit de minios. cine s-o tiganca zgripturoaica argata la curte. Simt ca ceva necurat zace ascuns in ele. La nastere. iar din bradul in care era ascuns sufletul fetitei s-a facut pat pentru nelegiuita. Pe copii ii lua si-i ingropa de o parte si de alta a scarilor. Dar ce sa vezi. la intrarea in palat. Ii placeau imparatului si po- runci dregatorilor grija de acesti pomi ca ochii din cap. rasarira doi brazi cu tulpina de aur si frunzele de argint. In fiecare dimineata cind cobora imparatul pe scari. incit a fost cit p-aci sa-si omoare sotia. feti logofeti. grea ca o Trebuie sa rabd. Tiganca si vrajitoarea luara seama ca brazii nu se ploconesc si in fata lor si in asta vazura o piedica. Baietasul la dreapta si fetita la stinga. Pina — Sa aveti si sa-i udati la paturi. incepu sa dea cu ciobul pe la pragul imparatului. Veni si imparatul bucuros sa-si vada odraslele si cind dadu buzna in odaie. eu nu mai maninc la masa cu tine dintr-o strachina. ! frate. imparatul. Dar ce sa fac cum este sa jii pe suflet o garoaie. stralucind ca soarele. Imparatul o lua de mina si o scoase afara din palat. Intreaba surioara pe frate in mijlocul noptii: Fratioare. lua copiii si-n locul lor puse in leagan doi catelusi de la o catea. Se puse zor-nevoie pe capul imparatului pina ce nu-1 sminti de cap sa taie paturile si sa le puie pe foe. sapati in fiecare zi de doua ori. ca peste sufletul meu doarme tatal nostru Dar tie cum iti este? cum adormea Din bradul — — — Frate. Dar pina la urma de gura ei n-a mai scapat. daca ne-a ingropat de vii Garoaia in fiecare noapte asculta cum vorbeau copiii si crapa fierea-n ea de necaz. de o parte si de alta a scarilor. Imparatul n-a vrut sa auda la inceput. paturile incepeau sa vorbeasca intre in care era sufletul baiatului s-a facut pat pentru imparat. pus in picioare papuci de aur si rochie de purpura. numai aur si argint. m-am uritit si tremur de frica. Ca vorba aceea. indata ce-i vazu. brazii se aplecau de parca aveau suflet. Pina ce intr-o zi. tari. facind nunta si cu ea. care tocmai atunci fatase. tiganca i-a adus ca. Cind venea imparatul indarat de la vinatoare ! — Mama iar se aplecau brazii de trei ori pina la pamint. Si 1-a — 187 . imparatul o lua de nevasta. Tiganca dracoaica. poleite o nunta cu chiote si yeselie de se duse pomina peste mari Fata ramase grea si la anul e gata sa nasca.! : Acolo i-a cu aur ajute? si s-a facut si peste. doar-doar i-o cadea la inima fiica ei cea rautacioasa.

Cum vazu si minunea asta garoaica nu mai avu astimpar. Niste berbeci de-ai imparatului trecura pe-acolo si un berbec rupse o frunza. Si se tinu iar de capul imparatului. un baiat si o fetita. Argatii vazura copiii. inghiti busuiocul i se prefacu lina in aur si argint. ca scaiul de coada porcului. cu parul inele de aur. Veni o alta cioara pe creaca sa manince si ea si din cearta lor se rupse matul in doua si cazu jos in tufe ca nu le mai aflara de capatii. o sa-ncerce sa vada care e baiat si care e fata? Si arunca din cer in batatura pescarului o furchi|a cu lina de aur si un fus de aur. Auzira cei doi feti logofeti tarasenia cum sta si drept la claca se oprira. Pescarul ca sa-i scape de la moarte. Il fericeau pe imparat ca are o asemenea podoaba in batatura. iar pentru baietas o colinda de aur. Ii intreba pe copii ce Un este cu ei si copiii care stiau povestea lor o spusera si pescarului. amindoi frumosi de parca erau picati din soare. numai bun de pus in oale. dar de frica dracoaicei nici nu cutezara sa spuie ceva ca infundau inchisorile. pina ce porunci imparatul sa arda busuiocul. cu care putea zbura oriunde pe lume. de muiere si de dracul nu poate scapa nici in gaura de sarpe. Se mirara argatii si argatele ce porunca nesocotita o fi si asta. Veneau imparati si bogatasi sa vada berbecul de aur. se veselesc si lucra toata noaptea. Fata lua furca si fusul. Aici de frumosi 188 . Mersera argatele la Timoc sa spele matele si din nebagare de seama o ! Cum cioara se repezi si rupse un caravei de mat si zbura cu el in prundul riului. Sa-1 aduca spsilat si tuns. Copiii cresteau la casuta pescarului sarac vazind cu ochii si lumea se minuna de asa frumusete. Atunci Dumnezeu ii vazu de sus si vru si el sa se bucure de bucuria pescarului dindu-le cite un dar. ca era bun la suflet si cu frica de Dumnezeu. Acolo multime de fete si baieti la claca cinta. Ce sa faca imparatul. dar la ei ba. frumosi ca doi feti logofeti. Porunci sa taie berbecul si nici matele sa nu le arunce. lasa o crapatura si doua schintei zburara-n sus si scapara.batut la cap. ca la soare te mai puteai uita. Dar cum semSnau ca doua picaturi de apa. pescar tocmai arunca navodul in apropierea prundului si vazu intr-o dimineata pe cei doi copii. Garoaica vazu chitele de busuioc stralucitoare si iar ii dete in gind ca nu e ceva curat. In fiecare seara venea rindul la cite unul sa spuie o poveste. insa ce era sa faca imparatul cu garoaia cea incapatinata. Asa ca pina la urma dete imparatul porunca de taie paturile si le pusa pe foe. Apa de la ploi a dus bucatelele de mate in nisip si deodata au rasarit din ele doi copii. Nu putea s-o potoleasca cu nici un chip caci mai repede inveti porcul sa bea apa din fedeles. iar baiatul lua colinda. de nu-ti mai puteai ridica ochii de pe el. Se lumina bordeiul pescarului de stralucire si bunatate ca-i aduse acum la batrinete Dumnezeu doi copii de suflet atit de om frumosi. Si da-i si da-i pe capul imparatului. Astupara ogeacul si cosurile sa nu iese nici o schinteie la lumina si totul sa se prefaca-n cenusa. ii lua si-i duse ascunzindu-i acasa. Incalecara pe colinda si se dusera in cetatea cea poleita cu aur si argint a imparatului. sa taie berbecul ca-i da dureri de cap cind il vede. Schinteile cazura dupa casa in gradina de flori si din ele rasarira doua steble de busuioc cu frunzele numai aur si argint. decit sa inveti catirul sa numere. cum bate fierarul otelul pe nicovala pina ce imparatul n-a avut incotro si a trebuit sa-i intre in toate voile si cu nelegiuirea asta. ca sa-i invete ea minte Dar o sluga facu ce facu.

iar muma noastra cea buna si chinuita este cea de la gainarie. ca-ti fac « doi feti logofeti » si nu m-ai crezut ? lata ca acuma i-ai vazut si ai crezut. poate ca stiu si copiii astia frumosi sa spuie o poveste Ce ziceti. iar buruienile sa ramiie pe loc si sa scape. sa faci mincare. Stati. ii lua in brate si-i scalda in lacrimi de bucurie.! ce erau toti erau cu ochii pe ei sa-i soarba de vii nu alta. Imparatul cind vazu ca cei doi fed logofeti sint copiii sai. o fetita si un baiat. cum sa nu stim? Ce daca sintem mici Sa va spun povestea « Despre cele trei fete mari in cinepa ». Se intristara fetele si baietii de la claca. Si daca a murit femeia. cazind in genunchi in fata ei si cerindu-i iertare. La un timp. iertat sa fii de la mine si de la Dumnezeu. Dar si imparatul nu mai putea de dragul lor. ca daca nu ar fi. spune. povestiti copii ! zise imparatul. Dupa un timp spune omul catre femeie: Mai femeie. ti-am spus la cules de cinepa cind treceai in fruntea ostirii. ia-ma de sotie pe mine. pentru ca si ai fi crezut ne-ai chinuit pe toti pentru o cobie pacatoasa. iar pe adevarata lui sotie. Vezi. baiete. omul s-a insurat cu alta femeie. paturile arse si mai la urma urmelor cu berbecul. Tu sa ai grija de casa. copilul o lua pe sora lui in brate si zise: Copiii aceia din prund sintem noi. cu brazii. dupa citiva ani indelungati. iar la unul fara de lege un altul fara de suflet. Si cind se-ncheie povestea. Imparatul lasa capul rusinat si iar ii grai: Draga mea sotie. Cind toata lumea a povestit si intr-o seara ramasera fara povestitor. maria-ta. cit voi trai si voi sta pe tronul acesta de aur. sint un pacatos si un nemernic Dar din asa aluat rau ne-a croit Dumnezeu. Apoi pe garoaie porunci s-o lege de chingile cailor si s-o imparta in cele patru vinturi sa se aleaga de ea praful si pulberea. daca nu i-ai fi vazut De aceea. nu mai spune Imparatul daca-1 vazu pe copil asa de cuminte si istet la minte. — — — — — ! ! : ! ! — — ! ! — ! COPILUL $1 FETITA A fost odata un om si o femeie. De aceea. taci copile. sa ai grija de copii si de vaca — 189 . Si se intoarsera toti lucratorii iar la claca sa audi povestea povestilor. Bine. nu s-ar povesti. femeia a murit $i au ramas copiii saraci. Fericiti am fi fost. voi cauta ca la omul fara de suflet sa-i gasesc unul fara de lege. spune Copilul incepu sa toarca firul povestirii asa precum se intimplase cu schimbarea lor cu cei doi catei. zise imparatul. vreau sa ma due si eu la biserica ca toti crestinii. Ce era sa faca? Cine sa le povesteasca? Oamcnii si-au luat dananaile si au vrut sa piece. cu alungaea mumei lor sa ajunga gainareasa. impinsencolo imparateasa si-i zise: Un taciune si-un carbune. Baiatul avea sase ani si fata avea opt ani. maria-ta. ca tot nasul sa-si aiba nasul si nici un tilhar si ticalos sa nu scape nepedepsit de mine si de Dumnezeu. o aduse din nou in palat. stiti ? Stim. Ei au avut doi copii. Garoaia simti despre ce este vorba si ca sa-1 impiedice ii zise: Un taciune si-un carbune. ca la vreme de furtuna mare sa cada copacii cei mari.

$i daca mama 1-a omorit. si-i spuse: Husi. Lapte dulce adusu-mi-a ! Si daca a cintat. Stin ca nu cinta a bine. Dupa opt saptamini. Si daca a iesit afara. a venit la casa lor sa cinte in fiecare dimineata in zori de zi asa: ! Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. In fiecare dimineata. Atunci tatal s-a hotarit ca nu se va mai insura niciodata si sa-si creasca copiii singur. La tatuta datu-m-ai. de alunga napasta aia de pe casa noastra. Si porumbelul a plecat la a doua casa. Ea a strins oasele. o ducea in buturuga si o turna pe oasele alea uscate. 1-a facut mincare. cind a plecat. Atunci a iesit mama afara si a alungat porumbelul. s-a dat de trei ori peste cap si s-a prefacut iarasi un baiat mare si frumcs. La tatuta datu-m-ai. dar cu inima indoita. friptu-m-ai. dar dupa aceea iar s-a intors. Mastioaia auzi ce spune fata si o inghimpa in inima. : ! 190 . Asa a si facut $i va spusei povestea asa. Fiertu-m-ai. nu mai cinta ca mult ma doare inima. porumbelul i-a aruncat o piatra de moara in cap si a omorit-o. cum va da Dumnezeu. Si atunci fata s-a dus. le-a pus intr-o buturuga de rachita. pantofi. cind te aud. Cind fata s-a intors cu vaca de la pa$une nu si-a mai gasit fratiorul acasa Dar fata era tot necajita ca nu sj-a gasit fratiorul. s-a facut din oasele alea un porumbel. aur si argint. toate numai din matase. Atunci porumbelul a zburat jos de pe casa. Cind mama vitrega a vazut asa ceva. tot la fel a iesit fata afara si cind a iesit afara. cind fetita Isi primea cana de lapte. Cind a venit tata-su de la biserica nu a stiut din ce e facuta mincarea ? Fetita n-a mincat fiindca a stiut ca e fratele ei.§i a plecat omul la biserica. de aci porumbelule. fato. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a. cinta a moarte si careva din casa noastra trebuie sa moara. cind mastioaia a intrat in casa si a inceput iar sa cinte: Mastioaia — la — Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. $i daca a plecat la biserica. Dupa un timp ca a stiut ce a facut mama ci cu baiatul. la fetita i-a aruncat porumbelul numai lucruri scumpe imbracaminte. Dupa ce s-a facut porumbel. In bortuta pusu-m-a. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a In bortuta pusu-m-a Lapte dulce adusu-mi-a ! si fetita stiau despre ce este vorba si-i zise fetitei: du-te.. Si daca a strins oasele. ca sa cascati gura la ea. friptu-m-ai. Fiertu-m-ai. a iesit si ea sa-i arunce si ei lucruri frumoase si scumpe. Dupa aia a povestit tatalui sau tot ce-a patit cu mama vitrega. femeia in timpul asta a trimis pe fata cu vaca la pasune. fiindca aceasta il omorise.

Si nu ma-ndur nici de tine — M-am ! Cintind el leganat. ziua ! si ca orisice crestin. si — dumineca. punga buna-n pozanari n-avea. cinisoara venii — Cum de te-ndurasi. maghii. ca e mare sarbatoare — muierea-i rea. ce-ai cu mine? Te tii ca scaiul de cine avTJt cu tat-tu bine. ca ceva trebuie sa fie Atunci zise el rastit la mijloc. saracie. lua in mina o maciuca innodata si pleca la fratele eel bogat. — Nu ma-nfrunta. saracia si pe tine sint blestemata sa te-nsotesc Si unde mergi acum. $i cum sta de se gindea: n-avea haina. fratioare: fratioare. singur voi ajunge acasa. nu cata ca este apa Fratele eel sarac. acolo ma due si eu Cum. vai de steulica mea Pune parul mai pe ea. cinstes- te-ma cu putin vin Bogatul umplu ulcioarele cu apa si-i dete sa bea: fin-te ^i ne ?i te-mbata. i se pare ca cineva il ingina. saracio? Und' te duci tu. — Bineee. ca un om adevarat beat. ca lucru curat nu e Care esti tu ala ce cinti cu mine si ma-ngini ? Eu sint nevoia. — Lasa-ma. cu rupti-n tur cu camasa imoasa. iarna-i grea. la ! de cinisoara: cioarecii si Saracut de maica mea. am sa ma eule ca sa mor. se-mbata si-ncepu sa cinte ! Saracie. — Si eu merg cu tine saracia. lasa-ma-n saracia mea. vai de pacatele mele Merg cu tine. numai puzderii pe oasa. celalalt sarac. Cum ii calca prrguL dadu iti si el binete ca toata lumea in seara — Buna sara. cu mine. Unui era bogat. pe drum nu crapasi. dar nu-ti para rau — N-o sa-mi para ! nu ma chinuis. — Saracie.! ! ! : : URA OMENEASCA Au trait ce era. cum beu. cineva cinta cu el. Saracie Duce-te-ai tu pe pustie. nici doi frati in doua sate. isi dete cu comanacul. De sarac Decit ata mamaligii. fratioare. Atunci saracul. ceva este. casa mi-o spurcasi. daca vrei sa ai ce bea si ce bea si ce minca. Lipita de fundul pungii. ca eu zise sa ! ! 191 . Facaturi. ! cum — Aoleu. n-2\ea taina si nici de tilhari vreo teama. neintrerupt cu tine: — — — — — — ! ! ! ! Si-am Ca sa-ti stau pe stana de piatra vatrii. care tinea praznicul.

Saracia cum se vazu-nchisa. C-asa-i fu inima aspra ! BAlATUL FARA noroc A mult. abia-mi trag sufletul. lucra mai Bietul 192 . lada. se ailalta ! Cum sosi acasa la bordei. eel bogat. rasufla de bucurie ca serpii si napircile nu-i mai ciocneau la casa suflstului. Cum o dezgroapa. ma duceam si cintam un cintecel. intii se — Hei. nu ca frati-tu pacatos. cineva ma-ngina. gata sa-§i dea duhul. saracia-mi raspundea. Frumos mi-o-nselai si mi-o-nmormintai. o femeie. culcate-n ca ne-a venit vremea lumea Saracia auzindu-1 sperie — Culca-tc tu mai — Ba mai culca partea femeiasca. serpii-mi serpuieste Si napircile-mi vuieste ! Fratele eel bogat cum. Fiindca-mi esti milos. saracul Si saracio. sa dea din picioare si sa strige ajutooor Dar pina una. ca stana de piatra Si unde-ai dus-o? 1-a-ntrebat bogatul. Dar la tine-o s-o due bine. O-ngropa. Frate-su. cum de i-a luat-o-nainte cu averea. Unde Unde pic de iarba nu e. Eu ma mirai si iar o-ntrebai: Spune-mi cine esti. il apuca fiorile si pleaca drept la morminti dezgroape saracia. pe colnic. si mai si il ura si-1 pizmuia. ca sa-ti stau pe vatra. ca ma dezgropasi pe mine. hai la el sa-1 saracesti Padurii si i-a grait: Saracia s-a ridicat in virful picioarelor urita ca Vai sarmana de mine. — — Muma Si uidi el Bogatul cu saracia. la frati-tu cit am trait. ce facusi.! : : : ! zise ! se culca saracia El cum o vazu. Atunci bogatul ii zise: sa Scoala-te si hai la fratele meu ca s-a-mbogatit. trecu dealul cu amarul. incepu sa se-mbogateasca. sa invete si de la atit nu avea spor la lucru si nici sa incropeasca baiat se credea ca n-are noroc ! Cu cit doua intr-un tei. cind am fost la tine ? De ma adapai si ma imbatai ? Cu apa curata si nefermecata Si cum eu mergeam acasa. de te-mbogatisi ? Tii minte. parintii 1-au altii. Mult m-am chinuit. N-avu rabdare si merse la casele lui intrebindu-1 Mai frate-meu. puse capacul peste ea si-1 batu-n cuie. Bogatia i se duse pe apa. : ! — — ! — — — — ! La cimpul cu colalie. de ce ma-nsotesti? Iar ea-mi raspunde: Eu sint cea ursata. am sa merg la tine ca sa traim bine. care aveau un baiat frumos si bun Cind s-a facut destul de mare. cu fost odata un barbat si de nu se gasea ca el altul in sat. alta. pe socacel. trimis sa lucreze prin toate partile. isi facu o lada si striga sa ne ducem pe si-i grai baiete intii mai intii. cum auzi. bine ca-mi venisi de ma izbavisi. saracul insfaca lada pe spinare si fugi cu ea-n vale la morminti. si cum o-ngropa. aude. incepu sa se zvircoleasca.

Cind baiatul intra in bordei. La mijlocul noptii bate cineva la fereastra: ! cioc cioc Batrinul intreba: — Cioc ! ! — Cine glas e. doua zi s-au sculat si fara sa manince nimic au plecat iarasi de au taiat lemne toata ziua. spuse el parintilor sai.iul meu n-au murit. dupa care au plecat de au intrat in bordei. Vazind el ca mosul taia intruna lemne. ca pleaca in lume sa-si caute norocul. argint si nestemate. eel care batuse la fereastra se facu nevazut. Dar mare le fu mirarea cind vazu ca bordeiul era plin cu de toate: fel de fel de bunatad: cu m^se pline de mincare. . Seara s-au intors la bordei si-au intrat inauntru ca si in prima seara sa se culce. s-au culcat pe pamintul gol. Au ce-au taiat. pina seara fara sa vorbeasca unul cu altul. obositi de atita munca. batrinul zise: si Atunci asta in Cei care s-au nascut bord. taiat ei asa. de-ti luau ochii si auzul de frumusete. De acum casa 193 . Atunci batrinul zise Un si unu si n-au murk sa aiba tot ce am eu acum seara §i zicind asa. Flacaul n-a indraz-rit sa intrebe nimic. merinde in traista si pleca Merse el ce merse zi de vara pina-n seara dormea pe unde putea. se puse sa-i ajute la taiat lemne. Intr-o zi. eel care batuse plina cu de toate. fara sa scoata o vorba. de bautura. fereastra se facu nevazut.! ! ! ! : . Fara sa manince nimic. fara sa scoata o vorba. Casa era goala si intunecata. nici mincare. nici haine. nici pat. la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie si unu copii si-o mie au murit. vede ca nu-i nimic. Se asezara la masa unde mincara si baura pina ce se saturara. iar imbracamintea era din aur. — Am venit la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie copii si o mie au murit. . nici masa. plina de pasari cintatoare. la sa aiba tot ce am eu acum seara era Si zicind asa. Merse ce merse prin padure pina ce ajimse la un bordei care avea numai un ochi de geam dintr-un burduf. Mai la o parte un mos taia lemne. minca pe unde nemerea si ce gasea ! Merse asa multa Isi lua ! vreme In cele din urma ajunse intr-o padure mare. cu totul casa era goala. cu poiene pline de flori. ? de afara ii raspunse: — Eu sint: Norocul — Ce vrei? raspunse mosul. dupa care se culcara in paturi de aur si dDrmira pina dimineata. Ii da buna ziua. Pe la miezul noptii veni iarasi — Cei care s-au nascut asta in bordeiul meu ! A cineva la geam ! si batu: ! — Cioc cioc cioc glas ! Mosneagul zise: — Cine e? Un — Eu sint: — Ce vrei? — Am venit — de afara ii raspunse: Norocul raspunse mosul. dar mosul nu-i raspunse nimic.

Ce s-au gindit ei. ! Ce vrei. baiete Ce cauti aici la mo§neagul il intreba pe baiat: mine-n casa? Baiatul raspunse: plecat in lume sa-mi caut Norocul Atunci batrinul ii zise: Ai vazut in prima sear a cind a venit la mine Norocul si mi-a spus ca s-au nascut o mie si unu si au murit o mie? Si ai vazut ce am avut eu atunci in bordei ? Nimic. sarac Ei bine si tu te-ai nascut intre aceia o mie si unu cind eu nu am avut nimic si de aceea tu nu ai noroc. ce merinde. mi-as face in cimpul asta o stina si oricine va trece pe aci. Si incilicai pe o matraguna si va spusei a mea minciuna. Numai cu o asa nevasta vei trai bine. Vad ei un cird de ciori si eel mare zice: Daca-as avea atitea oi. niste radacini adunate de prin padure §i au plecat. gol. Au mers ei ce-au mers. Si trai el asa din norocul femeii. .» ! :. in sat nu gaseau de lucru pentru ca toti oamenii satului erau saraci de n-aveau nici foe in vatra. sint si pasari. prin paduri si cimpii cu volburi si balarii pina cind au trecut printr-o cimpie cu lanuri de griu care se leganau la adierea vintului. Au mers ei ce-au mers pina au dat de o fintina cu doua turloaie din care curgea apa. S-o cau|i asa ca pe ce pune mina ii merge din plin toate. Se pusera de-1 insurara pe baiat cu o fata care pe ce punea mina ii mergea din plin. Le venise vremea de insuratoare si n-ar fi avut cu ce sa-si tina nevestele. Unde este griu. Si baiatul se intoarse atunci acasa. De saraci ce erau curgeau zdrende pe ei. Fiind obositi s-au asezat jos sa se hodineasca si sa bea apa. Gusta si din celalalt turloi. Dimineata cind se — sculara. ii voi da sa manince pina se va satura de lapte. — Am — ! TREI FLACAl SARACI Traia odata intr-un sat trei frati saraci. Au stat ei acolo ce au stat si eel mijlociu zise: — Daca din aceste doua turloaie ar curge din unul tuica si din altul vin. zise in gindul lui: « "Tuica si vin Ceilalti doi frati sa curga. sa piece in lume sa-si cate norocul. mi-as face aci un birt si cine va trece pe aici am sa-i dau sa bea pina se satura Din fata venea un batrin care auzindu-i. vad ca este tuica Vazind ca dorinta i s-a implinit. Nu mai departe : gindul lui Cind decit linga ei venea un batrin care auzindu-i a zis in Ciorile sa se faca oi » se uita cei trei frati. Daca vrei sa ai noroc trebuie sa te insori cu o nevasta care s-a nascut cu noroc si sa traiesti din norocul ei. eel mijlociu zice catre fratele eel mai mie 194 . Neavind ce face. tele — fara plata. brinza si carne. daca n-or fi traind si acuma. Si-au pregatit desagii cu ceva merinde. Le povesti parintilor toata intimplarea de se minunara de aceea ce auzira. au plecat mai departe sa-si gaseasca si ei norocul. vad in locul ciorilor oi Atunci eel mai mare « ! ! dintre ei zice: — Eu ramin aici caci mi-am gasit norocul. Cind vreau ei sa bea apa vad ca dintr-un turloi curge apa rosie si dupa ce au gustat au vazut ca este vin.

Batrinul vru sa vada ce mai fac cei trei frati. Batrinul era departe si-i spt:se ca e prea tirziu si 1-a lasat vaicarirdu-se. Batrinul spune ca a auzit ca la stina lui orice trecator poate minca cit ii trebuie fara sa plateasca. caci plecase. cu de toate. Cind vru sa piece. Daca mergi cu mine am sa pot sa stric nunta si sa ti-o iei. Pe toate ce puneau mina le mergea din plin si aveau de toate. La anul nevasta ii nascu un baiat de toata frumusetea. Numaidecit vita a inceput sa-i creasca frunzele si pina dimineata cind ei s-au sculat a avut rod. oile dimineata vrea sa piece. Batrinul intra in casa plin ! : ! gazda ! ! ! 195 . sa secere. Flacaul ii spune ca daca ar da la toata lumea atunci Atunci batrinul spune « Cicri au fost. Au plecat ei in sat si s-au dus la casa baiatului unde nunta era in toi. desi avea de toate in ograda Atunci batrinul zise: « Apa a fost. care-1 intreba vazindu-1 asa sarac. fara mire. apa sa fie » In 2cel rr. porumb. sa treiere caci era vrednic nevoie mare. il striga inapoi. unde se pregateau ca a doua zi duminica sa se duca la mireasa. nvrrai spa. ciori sa el ce ar face. Ograda se umpluse cu pasari. Parintii mirelui se impotrivesc si vreau sa-i arunce afara din casa insa batrinul le spune ca el le va dovedi ca asa este. hambare cu griu. Parintii mirelui au vazut ca batrinul trebuie sa fie Dumnezeu care umbla pe pamint. Atunci s-au dus impreuna la fata. cum le merg treburile si daca se tin de vorba pe care au spus-o ! Merge si-i la eel mai mare dintre cei trei fecicri si ceru gazduire. Omul vazird ca a ramas sarac si ca batrinul a fost Dumnezeu. ci numai cu flacaul nostru care-si cauta o nevasta care sa-i fie la inima. ca unde merge? plecat in lume sa-mi gasesc o nevasta care sa-mi fie la inima — Am — tot ce va zice el sa nu fie altfel. Batrinul ii zise: Nevasta care sa-ti fie la inima are nunta miine intr-un sat nu departe de aci. gazda ii ceru sa-i plateasca gazduirea. Atunci a vazut ca batrinul era Dumnezeu Dupa ce pleca de la fratele eel mai mare se opri la hanul celui mijlociu si la fel ceru gazduire si mincare. vite. Flacaul il striga sa vina ca-i da demincare cit vrea. Cere batrinul sa manince. Aci erau de toate. ca fata este la inima flacaului cu care a venit si sa strice nunta. Intra ei in casa si batrinul spune catre parintii mirelui. Flacaul a fost imbracat in haine curate si dimineata a si plecat la lucru pe cimp sa samene. maninca si bea fara sa plateasca Tinarul ii raspunde ca el a avut chekuieli cu hanul si daca da pe gratis atunci el cu ce sa traiasca.cment a inceput sa curga din turloaie in loc de vin si tuica. In curte era o vita neingrcpata caci era tjmp de toamna si le spuse ca vita pina miine dimineaia are sa rodeasca si strugurii are sa fie copti. toate le mergea din plin si tccmai atunci se rssscuse primul baiat.— Eu ramin aci si-mi cladesc birtul. Cind parintii fetei si ea au auzit despre ce este vorba si desi il vazura atit de zdrenturos au facut nunta cu flacaul nostru. pina dimineata. Ajunse acum Dumrezeu la eel mai mic. sa-i dea sa bea cit vrea. Cel mai mic dintre mai departe mergind el se intilneste cu si acelasi batrin. Strainul ii spune ca a auzit ca oricine vine. din ce ar trai fie ». insa batrinul raspunde ca e tirziu si nu se mai intcarce. si in momentul acela stolul de ciori isi lua zborul si batrinul pleca. dar ii cere sa-i plateasca. unde isi avea stina. frati pleca Tu du-te mai departe si si cata-u norocul.

a zis: de casa. El le-a urat sa aiba multa sanatate. de bubs pe fata si gazduit — — buni cu oamenii. si eu pe-acolo pe vremea sa va povestesc. Gind deschide capacul. asa ca sa-1 vindecam noi. Asa ca nu v-am mindt. sa traias.i copii. dar inainte de a-1 viri in cuptor scuipS inauntru si cuptorul pe data s-a racit. sa fie Am fost aia. — Ca ce zici ca-ti pare rau de casa. ca eu am casi de sticla. Dar uude gaseste el asemenea oameni. s-a dus sa plateasca matrialul la preduzsce. da si stinga. Omul se abate in dreapta. da tapu-i spune: Nu-mi trebuie mie casa ta. Vira copilul in cuptor §i pune capacul. da sa-mi dai tu mie copilu tau. Omul nu poate in nici un chip sa treaca. Batrinul este primit si seara la vorba il intreaba de ce este plin cu bubs pe fata si cap. El ia copilul si-1 pune pe lopata. Cind cuptorul a fost incins bine. la mijlocul drumului a fost o reca si ca sa treaca reca la mijlocul apii ii iasa un tap negru cu coarne in cap si sa punie inaintea omului si-1 spaminta sa nu poata trece. Sa facem jertfa copilul pentru acest batrin nenorosit Atunci barbatul isi trimite nevasta sa faca fo. care sa-si arda copilul si sa se uaga el cu cenusa lui Auzind aceasta.! ! : si cap. A fost un om sarac cumparat tot matrialu — — Omul a zis tapului: — Eu am numai un copil Dara tapu decit si mult imi pare rau de tie iel. zdrentaros si cere gazduire.a pina la adinci batrinste si sa aiba mul. Atunci au vazut ca batrinul nu era altul deck Dumnezeu. Mergind pe drum pina la preduzece. Se facuse un baiat frumos. tot tapul ii iasa inainte si-1 spaminta. Apoi toti se culca si dirnineata bltrinul tritnite femsia sa scoata cenusa din cuptor. ca mai mult iti pare rau de copil 196 . Omul si-a de casa de la preduzece ?i a luat matrialu in veresie si cind a fur^it casa. batrinul zice: Acum sa mi lasati pe mine sa bag copilul in cuptor fiinica voi nu puteti vedea cum arde copilul vostru. mai mari. Ea ii raspuade « Sa-1 vindecam pe batrin Noi avem primul copil si o sa mai primim si alti copii. Atuncea tapul incepe sa spuna omului si-i zice: Imi dai tu mie ce t-a mai drag tiie in casa ta? Omul a gindit ca din saracia lui a facut o casa si sa-i dea casa. El le spune ca are riie si ca toti vracii i-au spus ca se poate vindeca numai cu cenusa primului copil. copilul dormea ca §i cind n-ar fi fost nimic. barbatul sta pe ginduri si apoi zice catre nevasta sa: cu cenusa copilului nostru ».al la cuptor pint el mai st3 de vorba cu batrinul. ba mai mult el crescuse intr-o noapte cit crescuse intr-un an. caci daca n-a§ saracit si fi fost n-as fi stiut frati caci as fi eu ca cei doi POVESTEA LUI PATRU OJU si a facut un copil mic si a facut el o casa.

dracul spusa: « La un otar de loc gasi certindu-sa doi : — frat. sa stropeasca cu apa de trochita. akrgara ! Dupa Dupa sa-si dea schiop a ce ajunsa §chiopu. Dracul al schiop porni sa intrebe pe tot drugarii la rind. copiii lui. sa spuna tot la rind ce a invinat finca asta a adus copilu de-1 vedem noi tot. care ce a invinat. ca aia-i ajuta copilului. rindu copilului. nima nu eria decit trubaciu rSilor dejurni la casi de sticla. eu ii indemnai de sa omorira. ajunsa la casi de sticla pe mari. Omul a luat copilu si s-a dus cu copilu la biserica sa-i faca popa o apa de iertare si i-a spus omul lu popa. cind s-a dus sa imoarca boii vede ca s-a slobozit un nor negru si vinturos si deodata 1-a ridicat pe copil sus. Copilu a pazit boii. da ieu nu-1 iau. s-a inters acasa si incepe a povesti la muiere ce s-a intimplat pe drumul la mijlocul apii. s-a dunat tot roata pinga copil si a pornit brinci unu! spre altul. Atuncea popa i-a facut o molivda si i-a pus-o intr-o trochija mica.tapul spune omului: Obeceste-mi ca-mi dai. Acum i-1 iau cind o creste copilu de paispe ani. scrie in cartie de copil asa « Copilu sa doarma su patu lu Patru opi ». sa lom sama in can cum ie copilu scris. Omul s-a dus pin apa pina-n partea lanta. care sa omoare copilu. pin sobe. da alant a fost la un vinat pin svet. eu indemnai copilu ei si sa-neca. Ca ducindu-sa pe drum sa platiasca matrialu casii. pe vremea aia Patru otu o auzit de tatal copilului ca i-a facut vo apa la copil si copihi o poarta la iel si acuma s-a dus Patru otu la copil si i-a zis: De te-oi duce pe undeva. Si pe urma tapul a perit din drumul omului. Dupa ce a platit matrialu. pe cum sa-i dea copilu la paispe ani. nu e raul al schiop Tot. Atuncea omu si-a adus aminte ca vremea a venit la paispe ani. Drugarii. Cind a venit omul cu copilul acasa de la biserica. da Patru otu sa doarma si el cind o veni. $i spune popa la ratal copilului sa poarte copilul trochita undeva vor s-o duca. Pazind copilu intr-o zi boii. da unu nu e din numar. plecind copilu pe anul de paisprece. plecind cu el. dupa culesu de porumb. s-a dus sa plateasca matrialu da casa. Dara raii au sprimit un pat de foe. cind vazu ca pe drugaru lui 1-a loat noru al negru si al vinturos s-a dus cu el sus. atuncea alant drugar a loat boii si a fugit cu ei acasa si i-a spus la tatal copilului ca 1-a loat vintu cu noru al negru s-a dus sus: « eu m-am spamintat §i am venit fuga acasa si va spusai intimplarea lui drugariu meu ». ce i-a zis un tap. sa iai sama ce sudbina am eu la implinirea Acuma — — a paisprece ani. cu un tap pe cum a cerut tapu copilu sa-1 dea si i-a spus ca cind o fi copilu de paispe ani si vreme dupa vreme. Atuncea tuma-1 dusa inuntru. si ajunsara la vreme. sa ia tapu copilu. pana ea scotind apa. de la gura trochitii un busuioc. De vor lo va duce pe copil mare nacazuri. bagindu de sama numarindu-l. Da al de trii raul spune ca un cioban pazind 197 . Dracul al schiop intrebindu-1 pe al dintii: « Ce ai facut? » El spusa: « Eu gasii o fameie scotind apa din fintina. sari in f intina*. Raul ce a dus copilu a zis la trubaci: Ia de cinta sa s-adune tot raii de la invinat. copilul s-a dus cu oili si boii la iarba. dara tartorli al zis: Stat. — ce cinta trubaciu tot raii pornira sa vie ca pasarile la casa de sticla. copilul si pe trochi|a cu el. nu grabit sa-1 omoriti. Dupa ridicarea norilcr cu copilu. Intrebindu-1 pe al dci. $i scoasa cartea si cetira raii si vazura ce spune.

altu raul a indemnat pe o muiere sa bage malaiul in foe. acolo sa te duci sus in virfu lui. Copilu spune lu Patru otu sa-si faca apa la popa Patru otu sa dusa la popa in sat si spune lu popa « Asa. Si copilu sezind cu dracii acolo auzi ce sudbina are el. Patru otu pleca la calugare si-i spusa: Parinte n-are maru frunze in iel cit mere. zbera fuga la-al cea adus copilu: « Rugati-va de copil sa nu va mai stropeasca ca voi ati prins pe Dumnezeu. Din cauza ca nu-1 vrea sa-i ierte lui pacatele. da muierea n-a bagat de sama. Piste vo citava vreme aude Patru otu ca copilu a venit acasa $i vine si Patru otu sa-ntrebe ce sudbina are el si cum a facut copilu de 1-a intors raii ca sa faca si el. Porni tartorli al schiop sa zica Sa ia copilu sa-1 duca la patu lui Patru otu sa sada su pat. copilu muierii sa arsa in foe. da n-are frunza in el cit flori. Calugarul spusa lu Patru otu asa: si-1 taie ! : — — — 198 . scoasa cutitu pe popa Acuma Patru otu pleca in altu sat sa-ntrebe pe altu popa si cind a spus la al de doi popa sa-i ierte pacatele si ala popa a spus ca nu poate sa-i ierte pacatele. sa-1 infigi ciumagu in pamint si tu sa iai otira apa cu gura sa-1 uzi pina s-o prinde de-o inverzi si sa creasca mare. Deodata sa aprinsa focul pe draci si pornira sa arda. Calugarul spusa ca poate. ca: «nu poate sa-i ierte pacatele ». ciumagu a avut optzaci de ani. marul a crescut mult mare si frumos. iel aude ca-n vrun munte ieste vrun calugare la vo manastire batrin si sa dusa la calugare si-i spusa asa: « Iou am fost patruzaci de ani ot si vreau sa-mi ierti pacatele mele. Atunci Patru otu. copilul pleca acasa la tata lui. parinte. Mai il uda Patru otu inca doi ani si facu paispe ani. Copilu spamintat scoasa trochita din sin cu busuioc si porni stropindu-i pe toti dracii cu apa popii. sa nu mor cu iele ». vazu Patru otu ca ciumagu s-a prins si a crescut. Calugarul lo ciumagu de mar si-1 dete lu Patru otu si-i spusa asa Vezi muntele al mare. scoasa cutitu si-1 taie §i pe al de doi popa. da si ce sudbina : — are Patru otu. Dracul al schiop cind vazu atita foe si moarte de draci. $i popa cind aude pe Patru otu. Dupa ce vazu Patru otu ca n-are popi unde sa-si ierte pacatele. asa ii spune lu Patru otu. A carat Patru otu 12 ani apa cu gura. ! : Patru opa cind auzi ca popa nu poate sa-i ierte pacatele. Atuncea calugarul sa sui in pod si lua un ciumag de mar uscat pastrat de cind a fost manastirea. » Dupa intimplarea ciobanului. sa vii sa-mi spui. fa-mi si mie apa ca la copil ca ieu am otit patruzaci de ani si sa-mi ierti pacatele si mie ». Atuncea copilu vazind multimea de rai mergind cu iel la patu lu Patru otu si zicindu-i copilului: Iote aici su pat sa sezi. Patru otu infipsa ciumagu in virful muntelui si porni sa-1 ude carind apa cu gura.! boii sa pasca iarba: « I-am dat un somn greu la cioban de a durmit si boii s-a dus in livade. Raul lo copilul si pleca sa-1 duca de unde 1-a loat si 1-a dus iara la locul unde a pazit oili. dupa ce lega mere marul. de aia ardet cu totu si pristanit sa-1 duceti indarat de unde ati venit cu el». Veni Patru otu la calugare si-i spusa: Parinte iote ciumagu al de mar s-a prins si a crescut Mai uda-1 doi ani inca pana face si mere si cind o face mere. aide parinte sa vezi. a pascut. sa umflara si murira boii. Din locul unde 1-a lasat raul pe copil. Patru otu pina la cinci popi omori.

La barbieri le era frica sa-1 mai rada si oricit s-ar face ei de viteji. Petre. Mai la urma imparatia ramase fara barbieri. Sa fi vazut in toata imparatia inghesuiala mare. dar care cum venea era intrebat dupa ce termina cu lucru. mai ramasa inca doua mere in mar. scoasa calugar'li patrailu si i-1 pusa in cap lui Patru — — ! porni sa-1 ispiteasca: Ce pacate ai facut. care mai de care sa fie barbier. ca intii a omorit pe tata-su. atunci munca s-o faca degeaba. frumos. De acolo el vedea peste Dunare in Romania si peste cetatea Decebalium de la Prahova zisa si Deci. Tot spunind Patru otu toate pacatele pe rind. Dupa asta se dete ordin mare ca fiecare oras si sat sa aiba un anumit numar de barbieri si sa li se plateasca pentru tuns un ducat si pentru barbierit alt ducat. Si cind ajunsa la mar ii zisa calugar'li lu Patru otu asa: Sezi. Cind auzi calugarul pacatele mai de la urma. Ce sa faca bietul imparat. pe deal. pe muma-sa a plecat ot in padure. chema un barbier sa-1 rada il intreba Ce ai vazut. si 1-a Patru a murit pe loc primit in rai lor. Atunci imparatul care nu da la nimeni seama. merele ale doua din mar. scotea sabia si le lua capul de la trup. Barbatii incepura sa sopteasca in dreapta si-n stinga si purtau mare ura pe imparat ca le-a stricat obiceiurile. Cel mai frumos era la Geanova. toti se temeau si tremurau de frica imparatului. mai ai inca doua mere in mar.! : Adasta putin sa iau cartile sa mergem sa-ti iert pacatele su mar. El avea palate multe si frumoase. Ei 199 . spuneau adevarul ca au vazut ca inaltimea sa are urechi de crului. Imparatul era viteaz. su mar Sezu Patru su mar. Calugarul uitindu-sa in mar. raspundeau pe rind barbierii. mai baiete la mine? Ca aveti urechi de tap. cum s-o scoata la capatii cu barbierii cu — — — Cum mincinosii? Aduna pe sfatuitorii imparatiei si le ceru ajutorul. Toata lumea umbla cu barbi si insusi imparatul ajunse cu o barba pin' la briu. Barbierii insa nu au voie sa vorbeasca si spuna minciuni in timpul luaveau datoria sa se uite drept in locul unde rad si daca sint prinsi de client ca privesc in alt loc. alea sint doua pacate. spune-le si — — si pe alea Patru sa gindi si pe urma si cazu si-si veni in minti. in loc sa minta cum le este adetul. Imparatul Traian chema barbierii pe rind sa-1 dichiseasca. Atuncea calugarul spusa lu Patru: — Pacatele tale s-a iertat. spune pe rind! Porni Petru otu sa spuna pacatele. pe aci a trait un mare imparat letinesc care se chema Traian. ! Asa sint oamenii: nu sa judeca dupa graiul lor. da din mar cade cite o mara jos la pamint. din mar cade cite un mar pe pamint. marite imparate. Calugarul zice lui Patru otu: Petre. ci dupa faptele ImpAratul traian cu urechi de tap Pe timpuri. ce a vazut? Barbierii nestiind taina. ama ce pacat ca Dumnezeu ii daruise urechi de tap.

Barbierul tap. acesta ramase mirat cum de a scapat cu viata? Iar cind ii arata ca i-a dat si doisprezece ducati ramase si mai mirat si numaidecit se scula din pat si-i lua ucenicului ducatii. caiora sa le spuna ce fel de urechi are imparatul Traian $i ziua si noaptea il chinuia gindul. ca numaidecit as muri. O sa ma auda fiarele salbatice. sapa acolo o groapa adinca. sa-i spuie imparatului sa treaca cu rindul peste maistrul sau fiindca e bolnav de moarte si nu-1 poate barbieri. macar ca tu esti un calic. spune ce ai pe suflet ? Maistore. — — si ! 200 . Uite. Daca nu vreai si nu vreai. si daca nici pe asta n-o faci. fricos din cale afara. — nu vezi.Atunci imparatul tragea sabia si le taia capul. atunci tot eu am sa te ajut. Ucenicul merse la imparat si povesti toata taina. daca vrei — N-am vazut nimic. macar ca taina asta ii apasa sufletul ca o piatra de moara. apoi astupa groapa la loc si asa ai scapat. nu pot. zi se gindi la povestile lui ta-su care-i spusese: Ce auzi sa te faci ca n-auzi si ce vezi sa te faci ca sa-nveti meserie si sa ai noroc in viata. N-o sa te tin la mine intunecat ca o baba care-si cinta si-si descinta. spunindu-i. incepu pe ucenic sa-1 chinuie gindul ca in el se ascunde o taina a§a de mare si n-are nici muma. dete ordin ca el pe viitor sa vie sa-1 barbiereasca. du-te in pustiu. iar la imparat trimise pe un baiat ce facea ucenicia la barbier. parca nu ti-ar fi toti boii acasa. pasarile ceriului. Atunci isi usura sufletul dar dupa ce se destepta din somn. baiete Meseria se-nvata prin munca si ! nu-i spuse stapinului ca a vazut la imparat urechi de tap. Atunci barbierul raspunse prefacut ca n-a vazut. De aci inainte ovreiul aduna la ducati fiindca de fiecare barbierit copilul ii aducea doisprezece ducati. lata ca-i veni rindul intr-o unui barbier ovrei. ca te vad tot ingindurat. abia atunci chinurile iar incepeau. va fi vai de viata mea Iti mai spun una. raspundea ucenicul. — Nu. codrii. mai baiete. am ceva pe suflet insa nu pot spune cuiva. doar vezi tu cita grija am de tine ca de copilul meu. — ! Nici acolo n-am curajul. In somn visa ca sta de vorba cu parintii sai si le spune ce-a vazut. iar pe ceilalti barbieri din imparatie nu-i mai durea capul. nici tata si nici frati. mai baietas. maria-ta ! Vazind imparatul ca flacaul este destul de curatel si cuminte. bataie de la stapin ! Dar flacaul tacu si ! — — — Spune-mi. Asa nu se-nvata meserie. Cind ajunse la stapina-su. stapine. Ce ai. atunci iti iai calabalicul si te duci in lumea alba de la mine. ca o sluga ca el n-are ce face cu atitia bani. Atunci ceilarfi barbieri din imparatie rasuflara linistiti si dupa un timp iarasi dadura drumul la cleanta. sint tinar si vreau §i eu sa traiesc. miine asa si stapinul a bagat de seama ca baiatul e trist si ca are ceva pe suflet. Toate mergeau bine. Il apucara frigurile si se culca de spaima in pat. insa de la un rind de vreme. Imparatul ii dete porunca ca sa-1 barbiereasca pe loc. apoi dezleaga baierile inimii si spune de trei ori taina. du-te si spovedeste-te la un sfint la vreo manastire ca acolo se tin ascunse tainele omenesti: — Nici acolo nu ma due — Du-te atunci si spune taina in ai pustii de munti unde picior de cm nu calca. Azi asa. Apoi il intreba daca a vazut ceva la el. Flacaul il barbieri numaidecit si imparatul ii darui doisprezece ducati.

mai. . Pastorii care pasteau oile si caprele pe acolo au taiat crengi si au facut fluiere. — Pamintule. Cum ajunsera acolo. de trei ori. din taina pe care o stiu. teiul era tot darapanat si abia mai gasira o nuiclusa din care facura un fluier. imparateasa cum a il opri. de ma facusi de — — basme ? Marite imparate. raspunse ucenicul. Atunci imparatul scoase sabia §i cind vru sa-i reteze capul. zau ca n-am spus la nici o fiinta omeneasca nimic. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap. iertindu-1 si de-aci-nainte se facu imparatul blind ca mielul ca veneau barbierii de-1 radeau pe rind si glumeau cu — — — ! imparatul. dupa un timp de chibzuiala. Intr-o zi. imparatul se facu foe si para de minie si fu gata sa-i taie pe toti barbierii din imparatie ca nu-si vad de meseria lor si numai de birfeala se tin. Baiatul fu adus in fata imparatului si acesta il intreba rastit: Bine. facu o groapa. miloasa din fire. insa imparateasa. Care taina. baga capul in ea §i striga de trei ori: Pamintule. Ii dete drumul la barbier. ucenicul ii povesti din fir in par ajuns sa se spovedeasca pamintului ca sa-si linisteasca taina de pe suflet si cum din acel loc unde a strigat a crescut teiul cu pricina care 1-a dat de belea pe imparat. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Dupa aceea astupa groapa la loc si pleca usurat fluierind de parca n-ar fi avut niciodata nimic pe inima. Copiii mergeau pe Fluierile incepura sa se vinda ca piinea calda si ajunsera pina in cetatea. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap ? Si asta. il opri. mincinosule? N-am spus ca aveti urechi de tap. ce vesti ai dat tu in lume despre mine. Atunci dadu ordin sa i se aduca la palat numaidecit ucenicul barbier. uliti si suflau in fluiere iar din acestea se auzea taina spusa de barbier pamintului. sau este iar vreo minciuna de barbier. imparatul auzi: — Pamintule.Asta am sa fac. Imparatul lua pe barbier si pleca la tei ca sa vada cu ochii lui minunea asta. In varsat de zi isi lua o sapa si pleca undeva departe de eras in pustiu. unde sedea imparatul. ins5 cum suflau in ele se auzea glasul — — ! ucenicului. Au txecut citiva ani si in locul unde barbierul ucenic a spus taina pamintului a crescut un tei mare §i frumos. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Se mira imparatul de asemenea minune si din ziua aceea isi dadu seama ca nu e om pe lume care sa poata ascunde o taina si ca pe pamint nimic nu se poate tainui. Dupa ce se linisti imparatul. pe cind insu§i imparatul se plimba cu imparateasa prin cetate auzi cum copiii fluierau: Pamintule. daca este adevarata. La auzul fluierilor.

.

II BASME NUVELISTICE §1 ALTE BASME .

.

— Muma. pe toate cararile. risera zicind: stii ce-ai mincat ieri si vrei sa cutezi sa mergi frumoasa lumii? Merem noi acolo. Dar la — Fugi. in fata palatului imparatesc se facu din ei o zidire rotunda ca sa-i ingrozeasca pe cei ce vor cuteza. n-o s-o-nveti tu? $i-ncepu el sa joace de bucurie si si chiuie asa cum se pricepea. ma prostule. Dar feciorii muierii zor nevoie sa-si incerce si ei norocul. ca altfel ar paste-o magarii Da sti-va fiica imparatului sa joace la nunta? zise prostu. ne-om n baat mintea ca imparadi. ce da-mi si mie msrinde. parca era rupta" din soare. — Pruncii mei. Lasa-te mai prostule de cotcarii ca doar n-ai crede ca mintea ti-a veni mergind la fata-mparatului ? Mintea nu creste ba. moasa a astui imparat. vremea aceea. noi nu sintem ds imparati. cei doi frati cuminti si viteji. Singar cinta. printesa era mai frumaasa decit o zina. da-mi imparate fata. ca toti cei ce s-or dus si-or pierdut capu acolo. minte? zise prostul. In zadar se incercara ei ca nici care §i cum invoiala era ca celui ce nu va ghici i se va taia capul. iar muma-sa plingea privindu-1 pe nenorocitul cinta: Iaca-a§a. tu nu — — Oare ce-i cei doi frari. cu cele nu putu dezlega cuvintele. auzindu-1. ca unde-i minte-i aia si noroc. da avem mai multa minte decit fii zi. in tate din imparatie. imparatul strigase in imparatie ca acel voinic ce va putea prinde pe fiica lui cu trei vorbe i-o va da lui de muiere si jumafost odata o A O data. ei. — — vorba care aceea: « la vale. zise prostul. nu va duceti. 205 .-n rastoaca. hop asa. — Muma. tontule. Ce-i drept. fa-ne merinde pentru drum lung ca noi amindoi mergem sa ne incercam narocul cu fiica imparatului.! ! PROSTU-MPARAT muiere si a avut trei feciori si uaul dintre ei era prost. ca merg si io. Da-mi un blid cu coleasa si ceapS ca mere padurete culeg eu. unul dintre noi tot o sa io oarece. $i intr-o — Muma. singur joaca » El cinta si topaia. nu te teme. $tie. Oi face si n-au facut mi de imparati. o rugara astfel pe muma-sa: ca noi doar nu ajunga imparat. $i or pornit din toate colturile lumii printi s-o prinda pe fiica cea frutrei vorbe.

in afara de un iepure care se pitula in niste tufisuri. din frati. frate. Prostul le minca placinta si apoi le arata: tontule da el nu 1-a tipat si or mers inainte. ce lucru mare ai gasit? Da prostu nu vrea. raspunse prostu. prostul face ce vede si ce aude. Le dau cu moaca-n ce am gasit. asta daca se mai tine dupa noi. unde vezi tu magar. Mersi baga-n traista sera ei si-1 apuca foamea. ne ia tot Cu toate ne-nsela ! ! ! 206 . Atunci le zise fratilor sai — Eu am gasit ceva Daca-mi dati fiecare cite o placinta. nu mi-e frica. sa moara de ciuda Mai frate-miu. A. Merse la ei si cind colo. se chibzuira. de ne luasi brinza? si ! pe cale. cepu — Tip£"l os 3 ! — — — Nu — si In alta zi gasi el : o minca — Iaca cercu — Tiii si pentru un cere ne-nselasi. un cere de lemn si-1 viri si pe acela in traista. magarusule. intoarna-te acasa ca te ! — — ! ! — — — Ma minca pe cap. ma. ca noi vedem un iepure? Nu. va arat Si mersera ei ! ! — aici gadinile. aduna Gasi mai intii un cep de la o cada. este un pui de magar. ca nu era sa-si puie mintea cu el. tu nu stii vorba batrineasca « prost sa fii. ce te tii de noi ca scaiul de oaie. Eu am gasit oarece? Ce mai gasisi. ! ! zise: ma. cine stie ce va fi gasit §i lucrul acela poate ne va fi de folos. il lua si viri-n traista. Prostul lua si-o pusa-n traista. las' ca te prind eu ! Si o zbughi prostul dupa iepure. Da-1 muscara niscaiva muste. prostule. Dar temindu-se ei ca nu cumva sa le-o ia-nainte fiind prost si cu noroc.! ! : Fratii insa se pregatira de cale lunga. o putoare de mortaciune. Cei doi frati imbracati frumos si inarmati cu sabii. Prostul se scula si un iepure. Si flaminzi o pornira din vazu o cioara moarta. Da nici un magar nu se tineti magaru 'Tineti magaru vedea. arata-ne ce-ai gasit? va arat Sa-mi dati si sabia si atunci va arat. Si-i dadura si brinza. Ii dadura ei blidul si o sabie si prostu le scoasa cioara din traista si tinind-o — — Nu — ! de o aripa le-o arata. iar el ce gasea in cale. tist de linga el din cirtog si fugi. 'ai sa-i dam macar ca raminem fara pic de merinde. ca a sarit din cirtog. tu nu ma lasai sa dorm. ca de. noroc sa ai ». ii dadura fiecare cite o placinta. fratilor. noi iti dam ast blid. erau fratii lui striga el. Cind o vazura ei plina de viermi si reversindu-se din ea Cit pe-aci sa pice lesinati. impreuna un darap de vreme. Si alergind el cit il tineau puterile. Mai. nou — Daca iar am gasit oarece — Ai gasit pe dracu zise unul ! ! O la drum. catre tara imparatului. Lua prostul brinza. tu — Ii bun cercu raspunse prostu. fratii Arata-ne. Iaca. Asculta. au pomit-o la cale lunga fara sa-i vada prostu pe care-1 lasara sub o pluta dormind. vazu doi oameni. frate. J — — Iaca. prostule? spun decit daca-mi dati cite-un darap de brinza fiecare. Crezind ca va fi gasit vreun lucru de pret si ca le-ar face trebuinta. abia-1 fatasa magarita. sa-i dea un blid gol numai sa vada ce minune or mai fi gasit. fi-va-ti cindva de folos.

adormi dus. Dracii stau cere in jurul lui fara a pricepe ce ginduri are. Prosrul. numai noaptea se inghesuiau acolo la sfat. da pina si pe stapinii pamintului. sim|i miros de draci spurcati si cu oastea lui o porni fuga in aceea parte sa-si razbune copiii. Cind se uita prostu. Dracii adunara surcele. iar unii cazuti la chirepul morii. vazu in jurul lui numai ochi scinteietori ca de licurici. lasa ca tu poti fi bun la fie ce Esti mic si usor de purtat si tisti cu el in ailalta desaga. §i cind sa p§seasca peste pragul morii. zdrobiti de rotile cele mari. Ba la un timp. gata sa aprinda focul iar pe prost sa-1 friga de viu Cind colo. se speriara dracii si care mai de care sarira in adincul apei sa-si piarda urma. Fratii luara un blid cu apa. ajunsera ei acolo. Dar mare le fu uimirea. ca nu cumva i-ar prinde ziua pe pamint si sa ramina fara de putere. unul mai mic dete peste prost. ia sa prinda o gaina si s-o friga. pe tine nu te tai. iar dintii unul pe altul. Apoi grai: 207 . Dar de lene. tu nu vezi cu cine ne-am luptat noi asta-noapte? Cind se uita el prin prejur si vazu moara plina de draci morti. in moara. Da-n moara intuneric bezna. Unii zaceau prin cosuri. il udara de-si veni in fire. ostenit frint cum era. cocoselul din desaga — ! odata Cucuriguuu De. uita de mincare si iar adormi. prin intuneric unul il calca pe burta desteptindu-1 din somn. altii agatati prin pod. ba prostule. Scoase el sabia sa omoare licuricii care luminau si nu-1 lasau sa doarma-n tihna. pricepe ca prostul e linga Intr-un tirziu dracii luptindu-se intre ei pierira. noi ridem de el. — Mai frate-meu. si ! Cum Cum Tartorele dracilor tipa cit il tinea gura aduna-ti ostile si faceti focul ca in asta noapte avem ospat un voinic. Vru diavolii se sa se mincau cu cuke. Ziua dracii nu se adunau in sa-nmurgi s-adunara moara. care a cutezat sa ne calce pragul morii. dar nu vezi tu ce a facut? — Adevar graiesti Are pe dracu-n el Nu vezi la ce incurcaturi ne-a pus nu numai pe noi. iar fratii plecara lasindu-1 sa-1 manince tartorii iadului. §i prin intuneric prinse un cocosel. inca mai cotcodaceau dupa larma draceasca ce o auzisera toata noaptea. cu lumina intrara in moara si se prefacura ca se culca. chiar si pe tartorele iadului.! : Mai bine sa-1 ducem la moara dracilor poate ca impielitatii ii via de hac asa scapam de el $i dupa ce-si cumpanira gindurile. altii striviti de pietre. Dar pe draci nu-i vedea. o pornira in vale la un riu unde era moara dracilor. gasindu-1 sforaind inca. iar el crezind ca e vrun mit. il prinsa de git si-1 baga-n disaga legind-o la gura. pe diavoli? — Scoala. Ce-i veni in gind prostului care era flamind. cu capul pe un sac de uruiala. Toata noaptea n-a putut prostu sa doarma de tipetele necuratilor. Da el luind sabia intepa fiecare ochi de-i lasa pe toti dracii orbi. il prinsera ! — vesti ivirea zorilor. Cind se facu ziua venira cei doi frati sa-i vada oscioarele insirate prin vatra morii. la hirti. ca poate-i va fi vreodata de trebuinta sa-i prinda ! — Aghiuta. ! ! frigurile si cazu le lesinat. Niste gaini si cocosi de pe moara si speriati. dar nu fu chip in moara dracilor erau numai vaiete. Tartorele tartorilor iadului. mergind noaptea pe home in lungis si-n curmezis. Ei. jupuindu-se si zdrelindu-se fara a ei. §i se facu odata o liniste ca de mormint.

Si-ntorcindu-se. Pe cap ea purta o coroana cu pietre scumpe. Printesa spune la ponturi pe care nimeni nu le brodeste. zise prostul. de marmora sta pe tronul de aur implratul. ce casi incalecate. Si desi-1 ardea focu-n spinare de dogoare si greutate. fiica imparatului. nu m-a ascultat.! ! ! ! cu cum ati putut sa-i ucideti ? Toata noaptea v-ati luptat a fost. x\tunci printesa se incrunta si intreba: Apropie-te. Si-1 purtara asa prin codri si pustii. stau sfatuitorii imparatului. Le am. prostu suferea cu rabdare. De. A crepa zise-mparateasa. chiar atita citi cutezatori mai erau. ca cine-a venit aici toti s-au dus pe apa simbetii. cu desagii pe umeri si cu blidu-n cap. Ai in cap pasat? . cine-i prost si-si pune mintea cu printesa isi — — Nu — — pierde capu si el sa-si incerce mei saracii ziceau ca sint prost. pune cercu ! Ce mine ! ! ! — 208 — — Da ai-le? zise el. Mai lipseau doua capete. Si subt caciula-i Fratiorilor mei. Calaul imbracat in vesminte rosii. si cu aur suflate Ce i-ar fi trebuit atitea sobe. Intr-o odaie lunga. pentru cale lunga sa le-ajunga. Sa-i umple covetaua cu pasat si sa i-o puie-n cap sub caciulS. Bine ca i-ati imburdat. ei. La urma urmelor iata-i ajunsi la palatele imparatesti. Da ce le trasni prin minte fratilor. bate cepu raspunsl prostu. cugetind dinsii ca s-or liisa el de ei. ca prostul abia o putea privi. n-ai putea frige-o cioara? A cura de-acolo ! si-i arata o butie. aseza si capatina fratelui mai mare in virful gramezii. semn ca nu deslegase intrebarile imparatesii. imparateasa — E mai cald in fund la — — —A — —A ! ! ! cald e-n curte la dumneavoastra zise printesa. care judecau daca s-au brodit ponturile. o-ntoarsl prostul. inteleptii imparatiei. Iar calaul trecind pe linga dinsii le sopti plin de mila: fiti prosti sa va-ncercati norocul. $i se mira prostu: Ei. iar printesa pe alt tron mai mic. pe rind intrara la palat sa ghiceasca intrebarile ce le punea frumoasa lumii. ma tontule ! Omule. — Mare larma asezara blidul plin de pasat. Mai la o parte. calaul iesi aratindu-le celor doi frati capul fratiorului. ca sa-1 faca sa mearga drept inainte fara a mai culege de pe jos fiece lucru si a-i insela. da eu nu sint si intra norocul. fratii imi zic asa 1 Intra mijlocasul si curind iesi calaul si cu capul acestuia de-i aseza scafirlia tocma-n virful gramezii. Fiica-mparatului cind il vazu o podidi risul. Eu nu sint prost. Ha Ha ! Pirlitul asta a cutezat sa-si incerce norocul cu mine ? Ha sa-ti stea scafirlia chiar in virful stivei de capatini Incepe cu ponturile grai imparatul cu un glas poruncitor. cascind oichii mari catre fratii sai. ca-i de ajuns una pentru el si fiica-sa ? Da iaca cheltuiala degeaba. iar ii sopti prostului: Iaca. $i facura o colesa si mlncara bine. Da prostu sta cu gura cascata si asculta. fratii ! — O — — — — Buna ziua. Dupa putina vreme. Apoi.

vazind ca un om de rind i-a brodit toate ! — Am tesii ponturile. ce sa vezi. o Da ce dracu o fi miscind? Si dezlega desagii. da ochi n-avea. cepu si cercul. care. Inteleprii palatului. ci la ce vorbeste ! — — — moara ? — Esti bogat? intreba printesa. fugi la o fereastra cintind. zbughi un pui de-mpelitat Mic ca acul. carute de aur si cai impodobiti da raspunsuri potrivite la intrebari. cum se vazu slobod.! ! ! ! ! ! ! zise prostu si scotind caciula. inchininduse catre imparat ca prostul a dezlegat cele trei ponturi si ca i se cuvine fiica imparatului pentru a-i fi mireasa rautacioasa nu vrea si zisa: precum si jumatate din imparatie Dar ! printesa Pina nu va cinta cocosu in palatu asta nu-1 voi lua pe ast om de rind barbat Sa cinte cocosu meu zise prostu scotind cocoselul. dadura din cap. numai si bogata cu palate ca o marita dupa acela care va 209 . ridica desaga cu cocosu scoasa pe rind: cioara. cu o imparatie mare si cu o buna de maritat. ca niste drepti judecatori. nu s-a mirat imparateasa cu inteleptii au lesinat. pe toti va omor zise ea catre judecatori. — de de loc. ca tinarul zdrentaros a ghicit al — Nu. — patrulea nu vreau. Apoi. incepu — sa-mi — fie sa cinte: — Cucuriguuu pont ! de se cutremura printesa gata sa innebuneasca de minie ! Din nou si inteleptii aratara imparatului. doar nu iau un om de rind ? da nu-1 vezi cit este de intelept? Nu te uita la ce straSe cade sa ne tinem legamintul si sa-1 iei de barbat eu dindu-i si jumatate din imparatia mea. pe cind imparatul a crapat frica Si asa a ajuns prostu imparat PROSTUL CU PASARICA Era un imparat mare. vrei sa te tii de legamint si eu sa fac voia marieitale. luceste. cazu blidu la picioarele imparastropind-o cu pasat pe rochia de aur. filfiind din aripi de trei ori si tantos. Daca. Cind 1-a vazut prostul. sa-i mai dau un pont pentru dezlegare. Iut'-ca dracul. il intreba imparatul? Vreau. Cind colo. slavite-mparate. cit putea. Pe printesa o apucara sudorile. iar Fugea. Vrei. de ce sa nu vreau? Ca n-o fi mai greu decit de dus sacu la Este om de jos. Dete veste imparatul in lume ca are o fata frumoasa de clestar. si fata mare. — Bogat pe dracu. sarac — Dai pe dracu? $i tocmai atunci se misca puiul de drac in cealalta desaga.

Se plinse de patania lui si zise ca nu este om pe lume care sa-i potriveasca raspunsurile dupa placer ea unei fete nebune de imparat. fost noi in stare de nimic. incaleca iapa si pleaca in petit. care-i va raspunde potrivit la in- Cind au la fiica trebarile ei. li placea sa faca glume sarate si nesarate si sa-i batjocoreasca pe cei prosti. rusinati. mai prostule. tu nu vezi ca n-am fost in stare fete intelepte imparatesti sa ! sa nu piece. Intreba pe un ostas din garda imparatului. li luara iapa. Vazu in cale hotul un dop murdar de la butoiul cu vin. De aceea. Pleca dupa baiat cu gindul necurat si intra in vorba sa-1 vada ce minte are. — raspunse Ce cald este la dumneavoastra si ce miros urit? ! La aceste fata ii La mine-n burta e si mai cald Baiatul la acestea ramase uimit si se uita prosteste si incremenit. Mergind prin padure. isi puse el in gind. isi puse in gind sa-1 omoare. Se imbraca eel mai mare in toale noi ca de sarbatoare. Mai la urma de tot. Din vorba-n vorba. uita sa-i sa-i zica: buna ziua. Se incurca asa cum se incurca cei mici in vrejurile de bostan si pleca rusinat acasa. dar Il oprira sa o sa fii tu un papa lapte. unde este fiica imparatului? teaca Ostasul ii arata poarta. cu turlele de aur ce se urcau semet in slavile cerului. hotului i se paru ca are mintea adunata de pe drum. cum era si de asteptat. pune cutitul in si merinde in desagi. un zdrenturos si prost de dai in gropi se duca. Cine n-ar fi vrut sa aiba o sotie asa de cuminte ca ea? Insa toti imparatii. bine imbracat si bine mincat si cind intra inauntru incremeni vazind-o cit este de frumoasa si ce intrebare si raspuns cere. imparatului s-o peteasca. cum il vazu. raspunda cum se cuvine. El intra inauntrul si o caldura inabusitoare cu o duhoare grea ii izbeste nasul. Merse el luni si saptamini si ajunse intr-o cetate mare cu palate sclipitoare. la sa-si bata joe de el. zise hotul.: ! auzit parintii si imparatii. HotuI. . Fiica imparatului de felul ei era soada. Cel mic trase cu afle — urechea si zise: — — nu au Eu pot sa-i trag niste raspunsuri potrivite ! grai el celor doi frati mai mari. Pindeste noaptea cind toti dormeau si pleaca in lumea alba. incit uita si cum il cheama si iesi incurcat afara plecind suparat acasa. Cel mic insa nu se lasa. da de un hot care isi numara banii furati. intr-un sat aud trei frati saraci ca fiica imparatului se marita cu orice om de rind. Acasa povesteste fratelui mijlociu intimplarea. incit de mirare. au dat buluc. El lipeste urechea la usa si intelege tot. ii deschide usa. se dusese vestea in lume ca este o fata inteleapta si frumoasa. — 210 Fac ramasag ca tu nu iei dopul ca e plin de murdarie. Pleaca si eel mijlociu. Cel mic vrea si el sa dar il imping afara. doar doar va da de casa imparatului. ascunsera opincile si toalele nerupte si-1 pindira Fugi. printii si tinerii care i-au calcat pragul n-au izbutit sa-i raspunda la cele trei intrebari si toti au plecat in partile lor cu coada intre picioare. el bate si printesa imbracata numai in aur si argint cu parul de matasa auriu.

! ! ! ! ! ! Eu. daca pui dopul ma umfiu-n foale §i ma sparg in bucati ! ! ! Ce-o !a sa se aleaga atunci de mine? Si se preface ca plinge. jap cu el in sin. Mersera cit mersera si in cale cazuta dintr-un copac ! — zacea o cioara moarta. ce prost trebuie sa fie baiatul asta. ce cald e la dumneavoastra La mine-n burta e si mai cald El a scos din sin cioara moarta si La marginea — — — — ! ! — — ! i-a grait: — Tine. fac — Mie sa-mi si ramasag cu tine ca ! ti-e frica sa fie frica ? Ia te uita ca o pun in sin. A urmat o nunta mare si frumoasa ca-n povesti. Pe fiica imparatului Merg s-o petesc Fugi. Se duse. vazu un cere de lemn intr-un gunoi. Era un palat inalt si stralucitor ca soarele. Bine. Dupa ce se apropiara de cetatea imparateasca. Pe cine cati. ii arata poarta la care trebuie sa bata. El o priveste si-i zice intimplare ce-ti ! eu grija sa-ti leg burta cu cercul asta sa nu se sparga. printesa. ca nici sacui n-avea. sa nu dai de vreo belea Fiica imparatului vazind ca desuicheatul asta a raspuns bine la toate intrebarile. ia sa mai incerc o gluma sa fiu mai sigur. iaca il iau Si murdar cum era. lua si cercul jucindu-se cu el pe drum. — Bineee Ai sa vezi dumneata ca te-nseli ! ! ! dat ochiior un prost mai orasului se despartira care incotro. — Mai baiete. nu te vezi ca esti intr-o ureche? Ba nu. — Nu te teme ca pun dopul asta — Vai. se cade un ginere care merge in petit la fiica imparatului sa duca-n sin un dop si o mortaciune. si asa scapa el de la moarte sigura. macar sa-si piarda capul Cum a batut la usa printesei din soba ei a iesit un busneac de miros si caldura de te ametea. Se mira el de frumusete si batu la usa palatului. Se gindi hotul. baga-n burta pasarica asta ca sa-ti fie si mai cald — Nu pot ca mi-e frica sa nu iese si sa zboare din mine. eu nu ma las si trebuie s-o vad pe printesa Daca vazu ca nu poate sa scape de el. vazind prostia drumetului si zise ca e pacat sa omoare un asemenea prostanac. mai baiete. El ispiti lumea in dreapta si-n stinga si dete de poarta imparateasca. a ingalbenit de ciuda. iar pe drum sa se joace cu cioara — un cere? Cind fiice coresti printesa ? te-o vedea curtenii cit esti de smintit o sa te spinzure ca le batjoesti tu de nasul unei Eu te sfatuiesc sa-ti vezi de treaba ! Nu de-mparat mare — Care. 211 — Am . insa neavind incotro a trebuit sa se marite cu el. sa-si ude limba cutitului degeaba. asa ca ia dau. baiete? il intreba un strajer imbracat numai in zale si cu o sulita ascutita inalta cit pcmul. pui in sin cioara asta ? macar ca pute Lua ! o puse in sin Hotul casca niste ochi mari. de aci-ncolo. mai piriitule. Atunci baiatul mirat de miros a grait: Vai. mai nene ? Eu — Tu mai prostule Sint om batrin si nu mi-a decit tine.

omule. le raspunse boierul. numai fa-i si dumneata ei din aste trei baschii. Intr-o zi doi tarani saraci plecara la tirg. dar pina la urma fata cea inteleapta se marita dupa boier. ca la-nceput n-ai stiut? — Fiica mea mi-a spus. Traira ei asa multa vreme in pace si buna intelegere. cam trecuta de maritat. da-mi banii mei. la boier zicindu-i: Boierule. Ajunsera ei in tirg. ca de saraca ce era nici un flacau n-o baga in seama. unul mai voinic. Batrinul se-ntoarse la fata indarat zicindu-i: Uite ce mi-a spus boierul. sint noua muncite de plugar. Suparati. Stateau toti pe prag. dar mai intii sa-mi faca el mie. Atunci boierul s-a mirat si 1-a-ntrebat: — Cine ti-a spus. bucuros. ce sa insemne noua pietre. insa voi sa-mi raspundeti ce inseamna noua pietre peste an. iar luni sint de sedere. Boierul se mira si-1 ruga pe batrin sa-i dea fata de nevasta. nimic ! A — Nu ! — — — — — Pentru ce. La nunta cind facura cununia. tata? Aia. flaminzi si frinti de oboseala plecara lucratorii acasa fara bani. se-nvirtira si unul nici nu §tiu sa-i spuie stapinului o poveste. Intr-o zi trimisese la o zacatoare lucratori sa-i munceasca. — N-am stiut daca i-ai muncit ? inseamna noua ratine-su nici unul sa-i pietre-n an Fata ! spunem o poveste si sa-i raspundem ce lui ramase putin pe ginduri spunindu-i luni trei si-i Du-te-ndarat si-i spune boierului. Batrinul se mira si crezu ca-1 ibatjocoreste.: ! : : FATA CEA INTELEAPTA fost odata un boier bogat si neinsurat. i-a dat trei fire de cinepa din care sa-i faca boierului. furca. ca nici unul nu fu in stare sa ghiceasca raspunsul cerut. din astea trei baschii: furca. Fata iesi in intimpinarea lui tata-su intrebindu-1 Citi bani ti-a dat boierul. Se duse batrinul la boier zise: — ca sa — Boierule. eel mai sarac. iaca va iert. De aceea. legara iapa de oistea carutii si pornira dupa negustorii. apoi il ruga pe tata-su — Du-te la boier si sa-i spui ca-i fac din cele trei fire de cinepa camasa si giubea. istet si batrin ii zise: Boierule. ca noua pietre de moara-n spinarea lucratorului. ca nu degeaba am ostenit pe tarina boieriei voastre Daca nu stiti nici o poveste nu e nimic. sa stii ca fiica mea iti face ce-ai cerut. mie sa-mi dai partea mea. avea o fata mare. se sucira. In timpul asta — Se duse batrinul 212 . fus si razboi de tesut. Seara cind veni sa le dea leafa el ii aduna pe linga divanul sau zicindu-le: va dau leafa daca nu-mi spuneti fiecare cite o poveste Statura plugarii. odihna si de veselie. Boierul. fus si — ! razboi. Scormonira in zadar prin cap gindurile. batindu-si capul. ca noua pietre sint noua luni pe an grele noua pietre de moara pentru muncitor. gata sa fete. camasa si giubea. ca noua pietre-n an. se vorbira ca unul fara altul sa nu faca nici o judecata. Unul avea caruta. altul o iapa burtoasa. dar trei luni sedem sa mincam si ne veselim daca avem cu ce. Unul dintre ei. Din astea trei fire de cinepa sa-i faci camasa si giubea Fata se duse si rupse din gard trei baschii.

cucoana. zise eel cu caruta. nu fa pe sprinceana. Ei n-au de lucru si o intreaba: Dar unde-i. — Ba nu e adevarat. Stati locului in pace pina vine boierul. sa fete caruta si sa cinte mita? Esti in toata firea si umbli cu plosca cu minciuni. Unul zicea un — om f — sus si tare ca 1-a fatat caruta lui. Cel cu caruta-i zise celui cu iapa: Iote. Vazind ea ca n-are incotro. sa pazeasca griul sa nu-1 pasca Atunci. Cind acolo. Cind ajunsera taranii de vazura minzul sub caruta. zise eel cu iapa. un minz mare si frumos. falnic si frumos bucurara.!! ! fata iapa noua zile. unde s-a vazut peste sa pasca iarba si calugar fara barba? crapii. ti-ai pierdut mintile. ca nu vazu sa se dea linga iapa si blestematul se aseza pe celuilalt asa sta el niste paie sub caruta se taran. cucoana. nu va mai certati in curtea mea ca eu o fata muiereasca — nu va pot judeca. aranul cu caruta apleca capul si pleca rusinat. eel cu caruta auzind a ris zicindu-i: He-hee cucoana ne spui palavre. la tot nat sa-i Ca judecata-i oloaga cind lipseste-n cap o doaga. Nu stiti voi ca judecata la unii e ca o trasura cu doua oisti. Si neavind cum sa-si faca dreptate plecara drept la boier la judecata. te crezi ca ti-a ouat gaina drept in caciula si te faci stapin peste minzul meu Tu nu vezi ca te faci de pomina lumii. — Oameni buni. boierul? S-a dus la locul cu griu de linga balta. Daca-i vazu certindu-se pe minz le zise: Stati. nu ne-a fost vorba ca fara faca pe mosia noastra nici o judecata? Ba asa ne-a fost — mine si fara tine sa nu se — — Fiindca tu ai calcat juramintul mai intii. Cind sosi boierul intreba pe cucoana ce-a mai facut de cind s-a dus el calare sa-si vada roadele si mosiile: Apoi am judecat doi tarani care se gilceveau pe un minz. asta-i cam asa dupa mintea ta: iapa face minzul. crestinule. numai cucoana cea inteleapta-i acasa. va jur pe mea tot satul stie caruta . mea chiar in tirgul al mare. unde-ai vazut. cucoana cum este treaba. il ruga pe boier sa-i dea voie sa mai faca o mincare si sa se cinsteasca ca oamenii nesuparati la despartire. iar ovazul ii e mama. insa boierul nici in ruptul capului n-o ierta. Ea incepu sa plinga si sa se vaicareasca cerindu-si iertare. nu-1 fata iapa mea? Vezi-ti de treaba. Minzul cu ochii lui inchisi. eu iti pcruncesc sa-ti alegi lucrul ce-ti este mai scump si drag si s4 pleci la bordeiul lui taica-tu. breee-mi fata caruta Cum bre. ce va certati si nu va judecati? Ba tocmai vrem sa ne judece boierul Boierul nu-i acasa — — — — — ! ! ! — — — — ! lata. ochii mei ca minzul este de la Stapina. Bine. oameni buni. 213 . cucoana. sa nu mai cadem in vreo gilceava de mai dam si de belele Nu vezi minzul sub caruta? Mai vecine. boieru-i plecat sa se plimbe peste vii si mosii . sa mergem la judecata direapta decit sa ajungem la maciuca. cind inainte. iar eel cu iapa isi lua minzul si multumi pentru judecata dreapta a cucoanei. — — — ! Dar dumneata. Daca-i asa. spui una ca asta. o poti mina. minzul ista 1-a fatat iapa placa. fa judecata direapta. cind indarat.

muiere. cu fata cea saraca si-nteleapta de se duse vestea peste noua mari si peste noua tari. Se puse muierea pe gatit si rinduit. n-o sa stiu nimic sa fac mincare. dar mama-sa la iuteala zicea: Lasa. — — Mama. mai mult varsa jos. mama-sa. Asa ca frumoasa copila statea acasa. macar ca ajunsese fata mare de maritat. vinul. iar fata cea inteleapta ramase stapina peste toate viile si mosiile. nu lucra. ori prin curte. mai zburdalnica si mai iubita de parinti. cu bucate noi la gura veche. si ce-ai ales? — Pe tine te-am ales — Hei. Atunci cucoana porunci slugilor sa-1 urce-n trasura amindoi plecara la bordeiul lui tatine-su. Dupa o asa intimplare rise boierul. sa tore si cite altele. Frumoasei fete ii dadea tircoale baieti din noua sate. si asa se prapadi. Si au avut norocul sa aiba o fetita soare te puteai uita. care se atit de frumoasa. de frica sa n-o arda soarele si sa-i strice fata cea alba ca spuma de mare. Cucoana mai de§teapta. o incalta si o dezbraca. daca a cerut iarna fragi si struguri. Citeodata voia si ea sa-nvete a coase. mama o pieptana. n-am ce ! nu tu mi-ai spus sa plec din casa ta fiiindca am calcat un sa-mi aleg ce mi-o fi mai drag si scump inaintea ochilor? FATA CEA RASFATATA Traia odata intr-un sat o pereche de oameni iubeau foarte. dar in afara din ograda. porunci slugilor sa vie cu trasurile sa-si duca calabalicul la locullor vechi si ramase sa traiasca-n pace si fericire. Fata era asa de rasfatata ca daca la sapte ani a cerut sa suga. o spala. sa speie. dereteca prin odai. m-ai dat gata Cind femeia-i inteleapta il judeca si pe dracul si tot il gaseste datori. sa te descurci asa trece vremea. au intrat porcii 214 . numai rareori iesea si asta iiumai la hora si cu multa insistenta de parinp. si juramint sa mai zic . fata mamei. Uite. De atunci boierul de bucurie ca are femeie-nteleapta se puse pe bautura la munca pina-i iesi parul prin caciula si camasa prin izmene. in pantofi. insa ea se tinea marcata. ! — Ei. ! si e nimic. sa toarca. nu stiu dar cind ma voi marita. mama-sa l-a dat si ea a supt. stiind ca este frumoasa. destul ai sa muncesti cind te vei marita. numai la dormit nu putea dormi in Odata s-a intimplat ca uitindu-se fata in oglinda. fata mamei Las' ca atunci ai sa inveti tu. Aduse un vin bun de-al mermeziu ce-1 adormea pe om de viu si se pusera la petrecere ca inainte de marea despartire. dar la ea ba. Trecura vreo citeva zile si boierul se trezi si-o-ntreba pe sotia lui ce cauta el intr-un bordei de om sarac? si — Boierule. tata-su a mers tara in lung si-n curmezis si i-a indeplinit poftele. ori s-o zareasca babele si s-o deoache. sa navadesc. sa tes. Si n-o lasau pe rasfatata sa ridice un pai de jos pe toate ! — Nu le dereteca si locul fiicei.dupa care va lua ce-i este mai drag ochilor si va pleca din conacul boieresc. Parintii n-o puneau la munca. ogcia prin casa. tineri si frumosi. in timp ce boierul bea si nu se glumea pina ce se imbata turta si cazu jos sub masa. atit se incit la Cu cit crestea mai mare cu facea mai frumoasa. Ca sa nu se osteneasca fata.

maica si mincati. insa sa stiti ca ea nu stie sa lucreze ! Lasa. nu-i purta grija asta. o tinea cu narav. Dar cind soacra ii puse strachina plina cu friptura in capul mesei si eel mai mare codru de piine. le adapara. Nora cea rasfatata sta de se odihnea si nu punea mina sa ridice un tirs din curte de care se impiedicau porcii. Calare pe-o iapa. hranira pasarile si porcii. Nora cea rasfatata minca pe nerasuflate. precum si cite un codru mare de pita. iaca la noi toti muncim si toti mincam bine. dar mai cu seama barbatul si socrul. ne pricepem noi la mincat. Cin veni prinzul.in casa. Se logodira si apoi facura nunta mare de se duse pomina. le adapara. s-a suparat pe ea. ca de aceea muncim ca sa mincam si bem. Au mers atunci la ea. iar nora cea tinara sta in fata strachinii goale si fara un pic de pine. seama la baut. dadura frunze la oi. De flaminda ce era. le dadu mincare. singura pe lume. au spart vasele si farfudin casa si cind a vazut-o tata-su. mulsera vacile. ca destul ati muncit toata ziulica Vedeti noi in casa este obiceiul ca cine munceste maninca si bea. nu-si chema nora cea rasfatata si frumoasa la masa. ar fi mincat si mere padurete. peste lume tara. iar mama 1-a certat ca-si supara fetita. Nurorile celelalte se sculara cu noaptea-n cap. le adapa. care la porci. cuscra. O ceru sa-i fie nora intr-o zi un mosneag si ea vazind ca feciorul lui era chipes si frumos. despre vrednicia nurorii rasfatate. cu tuica si vin rosu ca la orice masa. Iar dupa nunta fiecare o porni la treaba. le dadura de mincare. avind parinti cu dare de mina. dar si la si si de muncit. asa cum se pricepu facu prinzul si o porni cu sapa la lucru si toata ziulica munci nora cea rasfatata cu postata inainte. da mai cu Nora cea rasfatata ramase cu buzele umflate intr-un colt si nu sufla un cuvint. cind ii chema pe toti imprejurul mesei. graunte la gaini. muma. Seara. Dar nici cei din casa n-o sileau sa faca treaba. de riile au dat cu fundul in sus oalele cu untura. tare vrednice. scoase oile la ciobani. ca se-nvata ea la noi sa lucreze. ! priveste. $i eu cascam gura La ochii ca mura. — — ! — voi ca sta si la Luati. dadu minlasa ca — Multamim. Venindu-i vremea de maritat s-au pregatit cu daruri si cite si mai cite bogatii. fesela vacile. adica soacra-sa. vorbindu-le cu glas dulce imbietor: — sa Mincati. zisera baietii babei. vrea sa dovedeasca ca este cea frumoasa si rasmunca nimeni n-o intrecea. au sarutat-o si i-au cerut iertare pentru nedreapta dojana. sau sa se puie pe treaba? Ba sa se puie pe lucru zise ea in gind si a doua zi o porni la munca mai de noapte decit cele doua cumnate. da tot inainte. Asa se duse vestea. facura mincare pentru prinz si o pornira la lucrul cimpului. nu zise ba Batrinul mai avea doi feciori si doua nurori. baba. cei ce muncisera aveau blidele pline de bucate si ciorba. ca este destul de lucru la noi. Fata iar s-a inveselit si se invrednicea la lucru ca si pina acum. Ce sa faca ea de aci inainte? Sa stea. si atunci parintii au plins impreuna cu fata fiindca a fost dojenita sarmana lor copila. 215 . Atunci mama fetei avu grija sa-i spuie viitorului cuscru: Eu va dau fata. Vindeam cu ciurul apa. apoi vazindu-i pe toti asezati se adresa catre nurori si feciori. Se bucurara de vrednicia ei toti. era fata fatata. cine nu. fetele si baietii mei. de se mirara sapatorii.

Fiind bogati. ! — ! — — — 216 . — afara. apele 1-au inecat. Venisa un nor greu si n-a plecat a stat sub un gard. avea argati. Acolo nima nu l-a cunoscut. iar l-a sator. ii da jos. ajunge pe un drum si vede un om suit intr-un pom. I-a facut loc linga nasu. Toti care au trecut m-au intrebat ce fac ? Numai tu ai gasit sa treci fara sa ma-ntrebi si m-ai dezlegat de blastam. Pina la anul a avut un copil si i-au pus numele Ivanciu. vorbeste ca-ti da icca o punga de galbini ca sa dormi cu el. acolo sa dormi. El era bogat. S-a imbracat in toalili lui turcesti. la un turc trei ani de zile. $i sc duce in alte case. ia vino-ncoa. Merse el si ajunsa intr-un sat. stai si tu cu el. fata. ii murise femeia. Sa stii ca e bine sa mergi pe drumul drept. Du-te singura cu un argat. Cind a adurmit ea. el s-a sculat.IVANCIU CEL SARAC ani. ma — Ce! — Na banii astia. toata lumea are linga el o muiere. Da turcu nu s-a imbatat. Cind sa deschida usa turcul 11 striga: la vino. El a stat facut broasca sub gard si a scapat cu viata. tu ca n-am incredere in slugi. — Ma. daca l-a vazut nepasa stii acolo luat si al doilea la usa. a incalecat calul si-a plecat. Bai2tul lua punga cu bani si pleca acasa. Si asa a plecat acasa. mie mi-a spus turcu sa nu las nevasta singura la nunta Ia sa ma due acolo sa vedem. tu te duci cu argatu si copilu si a plecat ea la nunta Cind pe urma si-a adus el aminte dupa ce a potolit vitele. Ta-su l-a vazut cu bani multi. Bine. da ta-su murisa. da simbrie trei bani. I-a dat un ban. au luat o fata cu avere. A fost un om sarac. ia toalele turcului. el adunase banii. a luat pe Ivanciu din leagan si afugitacasa la el. Omul. care leaga bani de creci si merge inainte. turcu ne da o punga de galbeni. ! — Mai baiete. Mai da-mi un ban. Merse la nunta. Baiatul a plecat si a vrut — L-a dat argat — — sa iese unde insarezi. El face cu mina la soacra si-i zice: Babo. Nu mai aveau ce sa manince. Turcu-i zisa: Fata. I-a ban si-a ramas numai cu un ban si a plecat. Adu si mie o fameie si-ti dau o punga cu galbini. Cind a ajuns chemat indarat: — Sa stii sa nu-ti trimiti niciodata fameia la nunta singura. babo. eu stau cu ailanti. A venit o furtuna si ploaie grea. Un frate al muierii mai mic s-a insurat si el si i-a chemat si pe ei la nunta. Da Ivanciu e in leagan culcat. Ia baiatul disagii cu bani. i-a pus mincare tot. Cind sa scoala dimineata. numai eu nu am. potop. le ia cu eh Turcul era un zapciu. da-mi un ban indarat. Pe urma toti sa-mbata. Cind sa piece acasa de la turc. ca eu sint blastamat ! l-a strigat: Du-te. ca sa leg banii toata viata. S-a bagat baiatul si l-a tras la margine si cind colo gaseste disagii plini cu galbeni. Turcul iar l-a chemat indarat. da el nu sa dusa. dar furtuna l-a ajuns. si-a vazut de drum. Raminsese cu un baiat de zece ii Taica. aveau de toate I-a venit vremea de insurat. ce sa vezi? Drumul il luasa apa si vede acolo un cal inecat cu turc cu tot. i-a facut casa: aveau avere. Ea se duce la fata si-i spune: Fata. sa te dau argat ca n-avem ce sa mincam. Merge el amarit merge.

ramine acolo cu Ivanciu. nevasta sa n-o mini la nunta singura. adica socrilor: ii — Acum luati-va fata si plecati. citeva lucruri in viatj sa nu le faceti si anume: sa nu va luati copii de suflet. unul mai afurisit si rau. Si o sa vina vremea la batrineata mare ca o sa moara batrinul. Batrinul stinsa lumina din mina si mai ceru invoiala de la moarte citava pina isi sfatuieste pruncii. sa bagati de seama bine si sa luati aminte la vorbele mele. veniti incoa. sa zicem ca a ars ars si au plecat cu ta-su si ma-sa la omu ei — Bine ati venit Bine ati venit ! Muma-sa-i zice: acolo Ivanciu. Si asa el a ramas cu Ivanciu iar muierea lui a ramas sa dea buna dimineata gistelor. cit veti fi si veti trai. Au dat foe. Atunci se duce el la ei si-i cheama zicind: Haide. Dar copiii se asezara tristi si smeriti la picioarele lui sa-si faca iertaciunea. ia taie o gaina. briciu. iar bani imprumut sa nu dai Pe urma cit veti fi si veti trai. du-te scoate vin. mama soacra. Ia vezi ce? Du-te. Cind sa duce da peste Ivanciu. Vai de mine. uns cu tcate unsorile si lenes de puta pamintul fost A un om furtisag si inselatorii.! ! ! : Dimineata mi era nici turcu nici Ivanciu — Ce-o sa-mi faca mie omu. calul la nunta sa nu-1 dati imprumut. Da ea nu mai vine. Da masa e pusa. Chiote. daca acum a venit vremea sa ne spui ceva ce nu ne-ai mai spus sa ne dai vreo povata ca el. Bine. ma due si se duce. da el 1-a dus pe Ivanciu in podrum. ca ei place sa trSiasca bine cu turcu. Vazind ca el nu mai vine. sa vezi. tu ai sa sa ne fie de folos in viata. sa mincam si sa bem. a trait fericit. vaiete si ja!e Dar dupa care a avut doi copii. am venit dar sa vezi nenorocire ca a luat focul bucataria si a ars si Ivanciu. Ce-a fost a trecut? Si s-au veselit si pe urma dupa ce au ridicat masa a spus — — — — — — — parintilor. taidi. o trimite pe soacra-sa. Se duce si ea si cind il vede pe Ivanciu ramine si ea acolo de frica si de rusine. Hehe. fa mincare ca a venit tata socru sa se ospateze. ii zise cu putina sfiala: mori. ce ne facem far' de copil? Las' ca nu e nimica. ca nu e nimica. ca o sa facem altul a zis el linistit. BINELE SI RAUL sa moara. — Am venit. linga butoiul cu vin. haide. Pe urma el zice Bre. vara intotdeauna sa tragi haina de mineca ca bine va prinde la nevoie. Tainuie si cu socru si-1 trimite si pe socru. coasa si lulcaua sa nu le dai pe mina altuia. I-a poftit in casa. iar noi copiii tai raminem. — fiind bun numai pentru Mai tata. Pe urma a zis: Bre. si eu n-am nevoie de asa muiere. Cind il vede pe Ivanciu de rusine a incremenit si de rusine ramine si el acolo cu muierile. iar iarna cum veti cugeta — ! 217 . ca nu e Ivanciu? a — Sa dam foe la bucatarii. Si au inceput muierile sa gateasca.

dar cea buna da Cit ii hau si dudaul nu-i nici o intelepciune in vorbele tale. Nu credea in Dumnezeu si de fatarnic si prefacut ce era cu un ochi ridea iar cu altul plingea. Lasa. rau. rise batjocurindu-1 si Intr-un tirziu. toata lumea iti tremura de frica. trai pe vatrai ! Fratele eel rau sa moara. cum este mai bine omul in viata sa fie. te rugam sa ne spui ca te vad om cu judecata si cu scaun la cap. Doamne. cu tartorele iadului in drum. Pacat ca tata altfel ne-a invatat Bine. zdravan. Unul. era rau. ce naiba. viclean si blestemat. ca sa stii ca pe lume e mai bine sa faci rau si nedreptate decit direptate la lume. sa ne ramasim. mersera si si se ramasira. curat. Bine. Hehe. lasa-ma. Tu — — — ! nu vezi ca minciuna umbla-n lume. iar se intilnesc ei ca dintr-o intimplare. Dumnezau sa-ti ajute Mare. iar cei doi frati uidira. fara stire si fara capatii. judecatorule. rau sau bun? Mare. bre. unchiule. nu vezi ca orbului in zadar ii spui ca N-o fi nimic de capul lui si sarac are s-a facut ii lua galbenii si calul. Asculta. Ei. cu cit esti mai rau si faci fapte rele. Dar asa ramine. puternic si cuminte. Scoate boala ! Fara naduseala nu se departeaza omul de saracie. nici una nici alta. iti multamesc tie si lui tata ca mi-a lasat citiva galbiori si un cal sa ma pot singur in lume arani cu ei. judecatorule. Pentru ca avea pe diavolul bagat in burta lui. Cind colo. 218 . Ce! mic ii da bine^e bucurindu-se ca se intilnesc: Buna ziua. si ziua ! E un tontoloc natafleata. Tine-ti treizeci de galbeni si un cal si du-te-n lume sa te procopsesti Iar lui ii ramasa toata — Mai ! averea parinteasca.! ! ! voi. ca la noi in popor se spune: Mersera — ei cit se-ntilnira — — Naduseala. ai sa vezi cind te vei duce pe copca cu Dumnezaul tau cu tot. baiete. tu stii bine ca doua sabii intr-o teaca nu au loc si de aia amindoi intr-o casa nu avem stare si nici asezare. dupa aminata vreme se-ntilneste fratele al mare cu eel mic: amindoi calari. cum s-a zis. iar daca esti bun si faci direptate oamenilor. cum iti merge frate cu bunatatea ta si Dumnezaul tau? Or. fratele meu. iar dreptatea sta pe loc spart? si umbla cu capul Ba nu e bine asa fratele meu. intr-o buna zi ii zise fratelui mai mic care era credincios si cu frica de Dumnezeu si iubitor de oameni: nici noi fratie. Binecuvintati sa riti si voi si fratele care mi i-a dat. Dupa asta si-a luat calul si-a strins chinga si a plecat in lumea alba. Atunci fratele eel blestemat zise: — — Lasa. ca stiut este ca iarba rea nu piere. pleca. ori rau Sa ne ramasim pe galbeni sa — — — — — ! : ! si calul tau. Si asa batrinul muri. cum este mai bine sa fie omul pe pamint bun. lumea nu da o ceapa degerata pe tine si astfel de oameni in zadar vor nadusi. sa pornim tovarasie si pe cine-1 vom intilni in cale sa-1 intrebam. ca te bate Dumnezeu Mare o sa te bata pe tine. ce-mi tot pomenesti de Dumnezau. aista c ca aia din basme. doar n-ai mincat ceapa ciorii vorbesti astfel. se-ntalege.

Daca-1 vazu diavolul ramas far' de ochi.! Bine. Cind sa se suie diavolul il trage-n jos in lac sa-1 A inece zicindu-i: Uite. iar cea mai mica n-are de lucru si dezvaluie taina izvorului fermecat. la mijlocul noptii coborira trei zine frumoase din cer si venira aci sa se scalde in jgheabul fintinii cu apa fermecata care-i facea pe cei ce se scaldau in ea sa aiba tinerete fara batrinete si viata fara de moarte. Deschise usa si vazu comorile parnintului. ii ia besica. ii lua la bataie si-i arunca cu toghia pe unde nimerea. pe unii la fund. De fiice frumoasei ! de fata. Vorba aceea: cu un ban s-a prins in hora si cu zece nu poate scapa Si asa jucau de se stricau dracii si dracoaicele. Numai fratele eel sarac a plecat ca gisca-n ceata. ca moare batrinul cersetor de foame. nimeni nu iti da in gura. 219 . pina ce ajunse Beu el apa si adormi intr-un tufis din apropiere. Insa el nu cuteza. Sarmanul s-a tavalit cum a putut si cu ajutorul lui Dumnezeu a ajuns la izvorul fermecat. de-ar sti fiica imparatului care zace pe patul de moarte de apa asta tamaduitoare si datatoare de viata si tinerete ar veni. de aceea trcbuie ! — — si cite-o minciuna Si de aci iar li se deznodara drumurile si cararile si fiecare pleca-n treaba mers el cit a mers pina lui. i-a iesit un orb in cale. Baura ele apa si se scaldara. Frate-su ii ceru voie sa mearga la acea fintina sa se procopseas^a i ei. trage incolo. Aci ramase el stingher cu cerul intunecat pe vecie deasupra capului. adevarul gol. Acolo cum ajunge imparatul goleste odaile de doftori. Iar pe bietul om il arunca pe mal. omoara un pore salbatic. — Cum aci cum o sa duca el apa fermecata de-mparat? Se duce in padure. ii zise sa ii sa-1 scoata deasupra la lume si-1 i se tie de coada ca scoase pina la jumatatea drumului. Orbul i-a cerut ultima bucata de pine ca sa nu moara de foame iar el i-a dat-o raminind flamind. Cind deodata veni tartorele iadului si cind isi vazu copiii tot in petreceri si sarbatori cu zdrente pe ei. la Trage o fintina pe inserat. altii pe sub mal. ai o cheie de aur. Zinele cele mari au vrut s-o mustreze de cele spuse cu glas tare. Dar cum le pierira ochii de atita stralucire si bogatie. dar cocosii au cintat si zinele au zburat in inaltul vazduhului. pe altii pe mal. Mai la urma cobori intr-o prapastie sa-i aduca intr-un ciob apa. Cind colo. nestiind ca padurea are urechi si cimpul ochi: Fa. o umple cu apa si hai cu ea plina la cetatea imparateasca. diavolii insa-1 cheama-n hora si trag de el. Caci acolo dracii erau la nunta. n-o sa ajnng cersetor la usa nimanui. La nunta lui povesti intimplarea cu izvorul fermecat si hind si frate-su lui Dumnezeu pentru marea lui bunatate. s-ar spala si niciodata n-ar mai murea. iar el se mira cum sa scape ! din hora sa ajunga in lumea lui pe pamint. vraci si vrajitoare venite din toate colturile lumii sa scoata pe dracul din madularele tinerei fecioare. suratelor. Diavolul il trase — el dupa vazu cu de-a sila. se izbi de lemne si de pietre. Mai fratioare. Si cum o scalda pe printesa se inviora si zimbi fericita dupa zece ani de boala grea Atunci se facu nunta si bietul sarac ajunse imparat. omule. El trage sus. multamesc de intrebare Cit am ochi si brate harnice. s-a spalat a vazut cum se crapa de ziua si a multamit el incoa. mergi la fundul lacului si dai de comoara parnintului si atunci vei fi fericit.

Domnul nu le ramine dator. caci dracul isi gaseste cirtog in inima prostului fuge de tamiie si de intelepciune. multamiti De atunci. legea. De atunci si pina azi. Tatal Neamului si asta pentru ca era pentru top la fel. sa fie om de omenie. Obiceiul pamintului era ca tot natul. Dupa ce si-au scos top ochii au a§teptat sa vie zinele sa se scalde in apa viepi. intelepciunea din carji si minuirea cu istepme a sabiei. si Traiesc ca fratii $i se iubesc ca dracii Asa este de cind lumea. drept pe dregatorii domniei. top frumosi si voinici. §i cu cit trecea vremea vedea el ca fiii sai nu judeca cu mintea lor. un om intelept si drept si nu ramine dator nisi pe cei manui pentru 220 . fiindca intregul popor lupta cu barbape sa-si apere pira §i averile. ca stejarii din munte. Imparatul tragca cu urechea ce-i invapl vracii. Pentru faradelegi ii pedepsea la mai de jos supusi. ca sa-si faca renume prin vitejia oamenilor. a ramas vorba stramoseasca ca fapl de oamenii lacomi §i aplecati spre rele si razbunare. nu pentru unii muma si pentru alpi ciuma Inconjurat numai dc oameni cu scaun la cap. iar toti cei din imparatie sa se ajute si iubescS. Dar cum nici o zina n-a venit. Toata ziulica invStau copiii vorbind ca albinele din mireasma florilor.! ! ! Pe aci multi nebuni au plecat cu frate-su la izvorul fermecat. cum pieri si fratele sau ! eel necinstit. sa pastreze limba. dar cu frica de Dumnezeu si facatori de bine. si obiceiurile stramosesti. cu bun si cu rau. Imparatul eel intelept avu multe razboaie cu vecinii hraparep si flaminzi care jinduiau la laptele si mierea din holdele imparapei sale. iar astfel de oameni de mai sint pe undeva pe pamint: Mai tului. Ca oricare om. top au ramas orbi si pedepsip de Dumnezau pentru lacomia lor Ce sa faci daca Dumnezau a umplut lumea cu ce a putut. Poporul intreg credea in el si il iubea ca pe un sfint. avea $i imparatul trei feciori. Dar cum i se treceau hotarele. top fep logofep. S-a ingrijit el sa le dea invapltura aleasa chemind la palat pe cei mai mari invaup din lume. ura de moarte pe alp regi si imparap care se tineau de minciuni si razboaie. cu prosti si cu infelepp. fel un imparat mare peste mari si tari. el pe top ii punea cu fata la pamint. oamenii din acea tara traiesc si azi in petreceri si veselie> cu cintece si lautari. ca I se dusese vestea ca este incalcarea obiceiului pamintului. o deschise cu ostirea si tot aurul il imparti poporului ca si cei saraci sa fie imbielsugap. SNOPUL DE NUIELE Cindva traia intinsa si imbelsugata. Asa se intimpla ca top orbii pieira fara de hrana si lumina. ci cu bun. numai ca sa supuie alte popoare mici si neputincioase. asa cum se iubesc fratii la nevoie. stapinea o imparatie unde si ciinii mergeau cu colacii-n coada si fara de zgardiL si Imparatul era intelept. iar apa nu era fermecata. Batrinii il porecleau Tatal. carturarii si cititorii in stele. la urma noul imparat gasi in buzunar cheia de la comoara paminmerse.

pina ce il parasira vederile. De azi incolo vor porunci feciorii mei. sa stie si copiii mei care sint cele trei virtuti. o sa-i puie la o grea incercare pe inteleptii si carturarii palaPornnci sa se adune in marea sala de marmora albastra toti invatatii si copiii sai. zisera unii. Sa va spun eu. zisera intr-un glas feciorii. ! ! Pe toti ne asteapta o dreapta judecata ! In fata mortii sa ne dam sufletul usurati ca pe pamint am facut numai lucruri bune si eu asta va cer acum la sfirsitul vietii. doar copiii lui vor Apoi le spuse imparatul cite verzi si uscate. huiduiti de multime. ori om de rind. am hotarit ca de azi inainte sa nu mai eu imparat. despre slujitorii vicleni. zise cu blindete batrinul imparat. atunci cind faptele o dovedesc. Cineva sa-mi spuie. cinstiti carturari. Toti oamenii rai. ! — Trecea vremea. Intr-o zi. Altii zisera sa fie harnici. De azi pina la anul. zise cu vorba blinda si dulce imparatul: sa fie intelepti. copiii mei. Tirania. va departati de talpa tarii. Noi le avem pe toate astea. este biciul omenirii. fara de care nu se poate stapini o imparatie Sa fie aprigi. Ce-o sa iese din ei? Se intreba bietul imparat si cadea pe ginduri. Dati o mina de ajutor oricarui om necajit fie el cit de rau Numai asa il veti face bun.! mintea invatatilor ingrijorat tului. Supusii vostri sa fie drepti si oameni liberi. incepe feciorul eel mare. Nu-i de ajuns sa spui ca esti cu scaun la cap. iuti si viteji. toti frumos — — — — — imbracati. nu de frica lor sa tremure. Sa va biruiti patimile si pornirile rele. sa nu uitam ca trebuie sa fim oameni si legati de popor. ea stinge bucuria omului si lumina lui Dumnezeu. Daca pe toate astea le au si nu le lipseste rabdarea pot stapini o imparatie si-i pot face pe supusi fericiti. Isi aduna iar pe mai marii dregatori si povatuitori si le impartasi hotarirea sa: fiu Prea cinstiti sfetnici si intelepti. fie mare dregator. 221 . Apoi le vorbi batrinul despre imparatii si regii tirani. care se indeletnicesc sa-1 laude ca sa-si pastreze slujbele. in loc sa-i spuie ce necazuri are poporul. Acum sa va vad intelepciunea. demni si zgirciti cu visteria si cite si mai cite pareri. lor. toti tiranii. imbatrinea imparatul. altmintrelea. Simtea ca moartea-i bate la usa si de grijuliu ce era socoti ca nu poate sa-si dea sufletul inainte de a ramine impacat cu gindul ca fiii sai s-au ales cu ceva dintr-atita puzderie de invatatura. ca sa nu mearga {ara la ripa. apoi eel mijlocas si mai la urma eel mic. conducind imparatia — pe rind. si se girbovi de tot. sa aiba infrinare la gura §i rusine la obraz. fiecare cite un an. iar imparatul le zise: lata pentru ce ne-am adunat aici. doar prinde ceva din intelepciunea sa. priceperea si indeminarea in treburile imparatiei. Voi trebuie sa fiti buni si drepti cu cei de jos si cu cei de sus Cu ingimfare si infumurare. nu veti putea fi stapini buni si va fi vai de steaua voastra Fie imparat. de oamenii desculti sau in opinci. De buna voie sa se supuna legilor. mici si mari o sfirsesc in streang.

Astepta doar sa-i vadii ispravile. ! ! ! Mijlocasul ca sa se arate mai cuminte decit tatal sau. vacile si mioarele si ramin saraci. Poporul batea la poarta palatului cu jalbe-n protap si cu paie aprinse-n cap. vazind neobrazarea. In tara la tot pasul erau stapini lancierii imparatului. Al batrin vedea. dar nepriceputi in rinduiala tarii. Sa fim prieteni adevarati si sa ne ajutam la nevoie ca oamenii. incit se sfatuira cu mai marile sale capetenii. Veniti la noi si va luati griu cit va trebuie si sa nu varsam singele celor nevinovati Caci cine la razboi porneste — ! ! Nu ! — Sfirsitul vietii sale Vrem pace si frati sa fim ! ! dovedeste raspunse intr-un glas ostirea tinarului imparat. Se abatu si un an rau de seceta. dadu cu piciorul la dregatorii cu parul alb si girboviti ai tatalui. ci sa faca multa ostire inarmata. Feciorul sau cum ajunse imparat. multe cazarmi siinchisori. Maria-sa nu se amesteca la nimic si tacea molcom. celui mijlocas sa fie si el un an imparat. vazura atita belsug la batrinul imparat. inflaminzita si insetata Apoi se asezara la mesele intinse pe iarba verde. oameni sintem pacate face lata ca noi va iesim pe cimpie cu carale pline de griu si porumb. ca in visterie erau bani destui se hotari saporneasca razboi impotriva unei tari vecine in care paminrul isi daduse roadele din belsug. ca li se ia griul. ridea impreuna cu sfetnicii sai de gloata infometata dupa dreptate si vorba buna. le iesi in intimpinare imparatul acela cu barba alba pina in pamint si le grai razboinicilor La foamete lumea multe Fratilor din tara vecina. suspina si tacea. Ba pe unii ii arunca la inchisoare. inarmati pina in dinti. Cind ajunsera la fruntariile acelei tari bogate. sa treaca prin foe si sabie imparatia acestuia. Scoasera sabiile si incepura macelul Si astfel nu se tinura de cuvint Ostirea acestui imparat. Se imbracara locuitorii pasnici in haine de razboi. ca asa era facuta intelegerea sa nu se amestece nimeni si ei sa se descurce cum i-o taia capul. care-i aruncau in ocna pe cei ce cutezau sa spuna adevarul. pina ce se saturara si se imbatara de-a binelea Daca se ospatara si se imbatara bine.! ! : ! Imparatul se scula de pe scaunul de aur §i-i lasa locul printului celui mai mare. In locul lor aduse oameni tineri. fie de facea ceva rau. Vazind poporul ca prin munca cinstita nu se ajunge la capatii. nepriceperea si saracia? In loc sa cumpere griu si porumb de la tarile vecine. sa fie multi stringatori de dari. isi lua alti dregatori. de facura ferfenita ostirea si pe dregatorii sai. facu alte legi mai aspre. fie de era bine. frumosi. ca nu mai pot suporta darile grele. puse mina pe securi si buzdugane de-i nimici pe nesatui si insusi tinarul imparat ramase fara o mina pe cimpul de batalie Cei care scapasera se intoarsera tristi si rusinati Trecu anul si hai sa-i vie rindul si celui de-al doilea copil. Asa era rinduiala. pusera mina pe sape si topoara. Asa ajunse tara de ripa. ca oamenii ajunsera sa jinduiasca dupa o bucata de piine. El in loc sa le asculte necazurile si sa-i pedepseasca asa cum se cuvine pe cei ce se dadeau la faradelegi. Grija lui nu era sa se lucreze holdele. pentru ca poporul de frica sa-1 asculte. iar inchisorile gemeau de osinditi la robie grea. te lasa maria-ta impins de patimi si nepriceperea tinerilor cirmuitori. iar pe 222 . cu mese intinse si bauturi.

eu v-am cirmuit ca un pastor blind ce-si iubeste turma. Simt ca o sa mor cu sufletul neimpacat. Imparatul. ingenunche in fata tatalui sau iubit. caci unde nu e stiinta si pricepere. incovoiat de ani si abia tinindu-se de un toiag le zise: Hei. si incepu sa rupa mladita cu mladita. Lua el si snopul de nuiele. dar oameni sint putini avut dorinta sa va las Anii m-au imbatrinit si simt ca am sa mor feciorii mei sa fiti imparati cu schimbul. Asa ca si el arunca bratul cu nuiele si se dadu batut. legea. ce indeplini cu bine porunca. cite un an fiecare. De aci mersera la imparatul lor de pe vremuri si-1 rugara sa nu-i paraseasca si sa nu le mai dea imparati tineri si infumurati sa-i conduca. sa-i vada si astuia intelepciunea. parca se bucura si el de nepriceperea astora doi. dar osteneala ii fu zadarnica. lua snopul de nuiele il dezlega. V-am vazut ispravile si astfel sfirsitul imi este si mai aproape. V-am lasat la domnie doi ani si aduserati turma pe care am pastorit-o un veac la sapa de lemn Ce-am facut eu bun. 223 . Hei. spre cinstea mariei-tale. ca nici una nu se rupe Dadu — ! si se bucura de nepriceperea sa. Imparatului si poporului ii crestea inima de bucurie. multamesc din inima cerului ca pot lasa poporului si bun ca tine. nadajduind ca o fi ceva de capul celui mic. saracie. bratul cu nuiele sa-1 fringa pe rind si incepu tot cu eel mai mare. Baiatul eel mare ciung cum era. cine il va fringe. In zadar se suci. Apoi veni rindul fiului mijlocas. acolo e paguba mare. meu. n-am pomenit. se invirti ca lepada bratul de nuiele rusinat. am ispravit porunca precum e mai si de imi vei da si alte si porunci placerea incerca sa le indeplinesc bine. copiii mei. la rindul sau. si cu putere vru sa-1 fringa. puse snopul intre genunchi si se opinti din rasputeri sa fringa nuielele. Copilul saruta mina imparatului. ca pe eel mic nu 1-am pus la vreo incercare. amunca e a se face lucru bun si intelept.! ! tinarul imparat fura gata sa-1 spinzure de nu venea mosneagui sa-1 scape de ura norodului. da cei fara cap si pricepere. Veni si sorocul mult asteptat si in fata multimii batrinul imparat in vazul lumii isi puse cu mina lui copiii la incercare. sa-mi dau seama de priceperea si nepriceperea voastra. lata. va dau snopul asta fraged de nuiele. zicind: Afurisite nuieluse. Daca nu putu isi aduna din nou puterile. Imparatul. grai el. pina ce le frinse pe toate. fiii mei. pamintul stramosesc si obiceiurile Acuma vad ca lume e multa. iata Dupa zicindu-i: — voi Marite imparate. greseli multe si suferinta mare la norod. vazindu-i price- Poporul rise cu hohote de prostia feciorului celui mare v — ! perea si indeminarea. acela ma va urma pe scaunul imparatiei si vrednic va fi de mine si — ! ! Am — poporul meu. taica. parca ar fi facute din carne moale. — un imparat imelept Iubite fiule. Poporul stiindu-1 si pe asta rau si vazindu-1 pe deasupra si prost se bucura ca nu s-a priceput. voi tot ati stricat Atunci lua bratul cu nuiele si-1 intinse celui mai mic.

sa-ti bati joe de mine numai cu cinci lei ? Pai cinci oua de nu le mincai le clocea gaina si ieseau cinci pui ? In al doilea an. cinci lei pe cele cinci oua. feciorul eel lasase mic si intelept. Cind colo. Stii ce e. hai sa se intoarca sa-si plateasca A — — — ! ! datoria birtasului. Plingea si se vaita insa far a rost. m-a dat boieru-n judecata si pentru cinci oua Ce e fierte imi cere azi prin judecata o mosie. bre naica. Pagin negustor isi zise el in gindul sau si nu-si ierta ce 1-a indemnat sa ! — fie cinstit si sa vie sa-si plateasca datoria. aduceau o mie de pui. te dau in judecata si toata viata nu te platesti de datorie cu tot neamul tau. baiete. Daca nu-mi pui toti banii pe masa. cinci gaini faceau fiecare cite doua sute de oua. Oamenii din birt dadura osteniti de atitea socoteli din cap. toata intimplarea. ca toate judecatile. ce le-am mincat acum sase ani. apoi zise: boierule. Apoi iar il sfatui: Sa mai stii ca cu cit mai mare esti. Deschise usa — Poftim. Ajunse odata mort de foame la o cafenea si ceru negustorului sa-i dea mincare in veresie ca e sarac si cauta de lucru.! Un lipsit imparat intelept aduce poporului liniste si belsug in casa. Clocite la rindul lor. ca-ti cistig eu procestu ! ! . sa te insemn pe raboj si sa nu uiti datoria Multumesc. intra argat si munci si el pe unde putu cu gindul la copii si la muiere. Da-mi cinci oua fierte si ti le platesc cind m-oi intoarce de la stapin. pe scari la judecatorie. Asta inseamna ojmie de oua inca din al doilea an. Saracu pleca in lume. cu tine. pentru bunatate si se ospata flamindul. — Cum de te-ncumetasi. si un amnar. boierule. Cata el un advocat bun. aduce tulburare si necazuri cu duiumul. Si-i povesti lui Pacala. Veni vremea la judecata cu sorocul lui. din fir in par. Bietul om era atit de mihnit ca sarea pielea pe el. Mai indatorat sa fii omenirii sa-i slujesti Apoi se urea pe tronul de aur imparat isi dadu sufletul usurat ca dupa moartea sa. Toti il socoteau ca este vinovat. dar nici unul nu vrea sa-1 apere. si dadu si el ca tot natu buna ziua. Dupa sase ani de argatie. mai baiete. de ce plingi si de ce oftezi ? Uite. iar saracul cazu pe ginduri si incepu sa ofteze de inima rea si apoi se plinga. — — — il vede Pacala. Bine. adu un brat de lemne 224 eu sint advocatul tau Du-te si cumpara o chila de griu. iar batrinul rod bun sa cirmuiasca imparatia JUDECATA DREAPTA fost un om sarac ce se afla in drumetie. iar eel de minte. domnule. O mie de pui. plecat fund in argatie. Cind vazu negustorul numai cinci lei pe tejghea ii risipi pe jos de necaz. cresteau puici si se faceau in eel de-al treilea an gaini si iar fiecare facea cite doua sute de oua Si-i dadu birtasu cu socotelile inainte ca nu a agonisit saracul atitia lei nici in cei sase ani citi ii socotea drept datorie acum. zise drumetul.

ii lua bogatiile din carufa si le da copiilor sai goi si desculti. bun ca Pacala. copiii orfani si ogoarele-npelenite. domnule judecStor. sub soare si sub stele si toata lumea il tocmea. desi era bogat si avea o tara mare.atul si sa se faca haiduc de codru. Asa ramineau vaduve. dupa razboaie. auzi? In timpul asta intra Pacala. ce fiert? sa vie aici sa te apere. puici. De prindea vreun n. Se ingrozi judecatorul si lumea de soarta bietului sarac. Pe vremea unui astfel de imparat s-a intimplat ca un ostas sa arunce coiful si s. pe care-1 astepta osinda grea si fara pereche pe lume. Cind prindea vreun curtean imparatesc cu bani 225 . oua cu seminte si gaini ouatoare? Unde s-a mai vazut.gustor bogat il taia. Imparatul. o banita de aur. da-i in jos. Domnule Pacala. Iaca vine. ca om. te tii — Ce e cu dumneata. ca cere unui cinstit si sarac pentru cinci oua fierte. Incepu judecata ! Advoeatul negustorului facea spurns la gura vorbind. esti aparator. eu sint nebun ca fierb griu pentru semanat pe ogor ! Dar piritorul. ori care se dadeau la furturi tilharii. in care mureau zeci de mii de oameni pentru hatirul lui de a fi eel mai mare imparat. domnule judecator. una ca asta? Raspundeti? — — Nu om Cum este. vino-ti in fire. nu se multumea cu ceea ce av. Multi oameni apucau calea codrului de teama si groaza fapa de stapinirea nemiloasa si nedreapta a irnparatului si a slugilor sale. cam jerpelit in toale de taran.a si facea razboaie. domnule. am intirziat pentru ca a il trebuit sa suflu-n foe sa fiarba oala de griu ! Vreau sa min dirnineata in varsatul zorilor muierea la semanat. nu esti mascarici ? Unde s-a vazut pe lumea asta sa semeni griu fiert? vezi.il acesta este dator si ca datoria lui din cinci oua se ridica la nu stiu cit. — Asa Lumea IMPARATUL om si SI TlLHARUL Cica era un imparat rau din fire care trecea prin taisui sabiei pe orice din imparape. care-1 scapa cu mintea lui isteafa de la datorii si-1 facu fericit pentru toata viata. omule zise judecatorul. aperi pe acest nenorocit. domnule Pacala. ca n-am timp de glume. o banita de bani? era cu putinta sa iese din ele atitia pui. nu este nebun. dar zimbind — — — ! ! si hotarit. cu mustatile canite de zama si untura. sari in sus de bucurie ca omul eel sarac gasise un advocat. da-i in sus. adeveri judecatorul adunata. ca ne faci nebuni in prinzu-al mare? Domnule judecator. mai are de fiert oala Ce oala. domnule judecator. sau de zgoande? Nici la judecatorie nu te lasi de pacaleli? — Nu e nici o pacaleala. care nu se supunea poruncilor. birtasul asta burtos si rotofei. Pacala atita surcelele si puse griul la foe sa fiarba sa-i faca coliva birtasului.! ! — Cum adica? — Ai sa vezi Merse impricinatulj aduse o oala cu griu si i-o dete lui Pacala. Asa se duse vestea-n popor ca Pacala a devenit advocat vestit. Veni rindul sa vorbeasca si advocatul datornicului. Unde ti-e advocatul.

Asta am vrut sa ti-o spun ca si asa putin imi pasa daca ai sa ma ucizi cu sabia ori cu streangul. caci tu esti singurul om cinstit care ai avut curajul sa-mi arati in fapl adevarul si cu intelepciunea ta de om cinstit sa-mi spui calea cea dreapta. un tilhar. In sat sa plimba de colo-colo sa-si cate un conac. ci imparat si top cei lasi s-ar gudura pe linga mine ca niste ciini flaminzi asteptind de la mine imparatul rasplata pentru supusenie. omule mine si imparatie. In fata tronului imparatesc asezat in piata se zice ca i s-a adus tilharul plin de singe si legat in lanturi. singur si neputincios. esti mai mare tilhar decit mine. care au facut dintr-un imparat. Maria-ta ai ucis zeci de mii de oameni si sute de mii. vezi c-ai ajuns cu gitul in streang pentru — faptele tale? Maria-ta. Ramii cu mine sa-mi fii prieten si povapaitor bun. noaptea sa se odihneasca. La vederea nenorocitului. Nu avea decit un bordei afumat. pe nimeni nu cunstea si noaptea se-nnopta. ca e tare drumuit si de oase ostenit. Era greu. Fii iertat azi inainte vei fi eel dintii sfetnic al meu. zise catre tilhar: ! ! — de la Drept graiesti. c-o masa mica sub 226 . eu am tilharit ca sa cistig o bucata de pine pentru o casa de copii goi si flaminzi Dar maria-ta. dupa vite. multimea s-a cutremurat de groaza mortii infioratoare. Imparatul auzind aceste cuvinte. caci pe tine si nedreptatile tale le ocroteste si apara oastea ta. Poporul auzind aceste cuvinte se mira foarte de o astfel de intimplare si de aci inainte isi urma imparatul cu dragoste si iubire. Tilhar sint eu si altii care ajung sa omoare de flaminzi. nu mi s-ar zice tilhar si tot ceea ce as face ar fi bine si drept. ca atunci nu mi s-ar zice tilhar. Daca as fi mare. nu ca lingusitorii mei sfatuitori. Mie mi se zice tilhar fiindca sint sarac. de ce ai tilharit. S-a intimplat insa ca intr-o zi omul sa fie prins de oastea-mparatului. insara intr-un sat. cu un pat lat. si crimele fapl de popor. Batut si schingiuit a fost dus in marea piata a unei cetati ca sa i se atirne streangul il la git. cu avere si putere ca maria-ta si cu oamenii inarmati. N-am nimic de pierdut de la aceasta lume si viata in care dreppi si fericiti sint numai cei tari Ce nu sint eu inconjurat ca si si mari. ai umplut inchisorile cu oameni banuiti de necredinta fata de imparat si nimeni nu cuteaza sa-ti zica tilhar. Negustorul se abatu in marginea satului la o casa saracacioasa si-1 ruga pe stapin sa-1 lase sa conaceasca noaptea.omora la drumul mare si-i lua pungile de aur ce le purta asupra sa si le impartea banii la cei nevoiasi. iar de — ! eu sint mai mare tilhar dedt tine. Si acuma sint gata sa ma spinzurap tine de tilhari inarmati. Omul unde trase era sarac. URSITORILE Un negustor umblind odata pin sate dupa bucate. Atunci imparatul intreba pe condamnat cu glas tare: Omule. la drept vorbind. Imparatul era si el de fata. pentru ca multimea de norod sa invete ca hotia si tilharia se pedepseste de lege cu moartea.

capul sa-i rapeasca. ce jale. ce sa faca acuma. se furisa prin padure pina la luica si incet fura Negustorul era ca Cazu dus pe ! Cum ! 227 . puse o stebla de busuioc si un trochit cu apa si se culca. poate ca a scapat de eel care-i va minca mesia miine. Peste noapte se-ntimpla insa o minune mare. Merse haaat pe o coasta. Negustorul se pierdu de rusine. auzi usa bordeiului scirpind. sta aci pe pat. Ocoli negustorul lumea din sat. dar gindurile lui stateau rasfirate. Si de la marginea pamintului de-ar fi fost. la vreme de tinereata. Pusera mina pe trocul cu apa si pe busuioc si-i stropira fa|a pruncului. sa se pomeneasca. Negustorului ii pierise somnul si se tot vaita. ca mintea muierii. pitis-pitis. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. Toate se-nchinara. La marginea padurii copilul dormea-n luica legat de crengile unui paltin. o apuca o mila de bietul copilas. — ! ! fiert de suparare. rugindu-le astfel pe surori: frumoasa viata fa surioare. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa aiba noroc sau sa fie nefericit si fara de noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. de puteai toca lemne pe ei. durerile o napadira si nascu sarmana un baiat frumos. cu aripi si camasi subpri ca pinza de paianjen. surioarelor. Deodata casca ochii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. lua o masuta. El se prefacea ca doarme si nu scoase capul de sub cerga neam. cu pletele de aur rasfirate peste umar. Muierea si omul ei. ! Dar zina cea mica. la bcrdei nu este ppenie de cm. Ca este sarac. Dar cind o crestea. ce piaza rea l-o fi-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. poimiine. Ispiteste-n dreapta. balaioare. Pe negustor sa-1 mosteneasca. Isi lasa negustoria si porni pe uimele gindului sau. Negustcrul ncstru. hai noi sa-1 ursam si sa-1 procopsam. sa afie unde este copilul. bas s-a potrivit. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. de nevoie. Se hctari sa mearga sa vada daca mai traieste copilul. ccpil sa-1 ursip. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici: — Surioare. — Hai. vaitindu-se si zvircolindu-se si el linga ea fara s-a poata ajuta. cu cositele din soare. in sat. Cind ajunse-n sat. Tot ce-1 ursasera ursitorile el auzise. cum s-o sccata la capatii? se facu ziua. numai cu crengi de dip si rogojini.pat. cu o cerga-n pat. Negustorul. ce pacat. Surorile asa se ogodira. de voie. acum sa nu-1 luam. sa-i curmam Mai bine sa moara pruncu-acum. ca toata lumea. Cele trei zine. adormira dusi. La un timp. Se culcara top impreuna si se cutrupira top cu cerga. chiar la cununie. Dupa ce-1 nascu se scula biata muiere. facea haz de necaz Apoi pleca in regustcrie ingrijorat §i-ngindurat. facura botezul copilului dupa cum le era cbrccul. negustorul prapadeasca. calu-i poticneasca. apoi le graia: Voi suratelor. c-un cctoi pe vatra. asternu pe ea o camasa barbateasca curata. sa n-ajunga pe-asa drum. Cea mijlocie auzind asa. Pe la mijlocul noppi muierea omului unde trasese negustorul nascu un baiat. sta si chibzuia. -n stinga. ce urita soarta Finca s-a brodit. gindul lui la acel copil din bordeiul eel sarac ztura. avupa-i izideasca si frumos sa imi traiasca. ca mai era pupn pina la mijlocul noppi si veneau ursitorile. asa si-1 ursara. ginduri. negustor bogat. auzind muierea in fiorii facerii. fermecatelor Stap nu va grabip. cind s-o insura. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele si asculta. ca un fat-logofat. cea mai frumusica. din oras in oras. haide sa-1 ursam. unde sapau parinpi pruncului la o Jarina. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. cum rostira masa pentru ursitori.

in oras ! Doamne. sa vie sa adape oile si caprele Zarira si auzira copilul chiraind. doar §i gasit? nu va fi fost Asa a fost. Ia-1 frate si fa-ti treburile. 228 . din tirla-n tirla. cum ar drege si-ar facea. purta rindul la pasune si la mulsoare. iar s-a-ntimplat sa piece negustorul dupa vite prin sate. Isi vedea de-aci-nainte fara grija. Copilul sugea la capra si crestea vazind cu ocbii. cum auzi. fara bataie de cap. Dar negustorul tot mai mult se gindea. Hei ! Vai de steaua mea. s-a-necat si de diavol e scapat. pina-n tirg. Lua copilul legat in scutece si-1 arunca-n riu. pe copilul gasit. negustor cinstit ?i fericit. Intr-o zi. ba ii mai arata §i capra care 1-a alaptat si crescut zicindu-i Asta-i capra suta care 1-a crescut pe Gasitul. De moare. ce ma fac de-aici incolo. pl-am luat mioare. Odata. c-o sa-ti dea simit sa maninci acolo ca boierii. Isi facu cruce ca a scapat de o belea asa de mare si porni fluierind pe drum. Pina la cer el credea ca s-a dus copilul. La saisprezece ani stia sa scoata oarele din tirla. du-te baaa de mina-i oile astui negustor in oras. Pastorii il cresteau si-1 porecleau « al gasit*! Asa-i ziceau ei: Gasitule-ncoa. din salas in salas. Pastorul. Dupa ce le cumpara intreba pe stapinul stinei cine o sa-i miie lui oile pina-n oras ? Stapinul ii dadu pe argatul eel mai mic. isi zise-n gind negustorul. facind avere tot mai mare. Stapinul privi copilul frumos si sanatos si porunci sa aiba topi grija de copil si sa-1 creasca pe linga tirla cu lapte de capra starpa. S-a nimerit sa mai ajunga odata iar prin locurile umblate odinioara. nestiind cine este negustorul. Dar cum o sa piece cu atitea oi singur cue. Un copil mai indraznet inota si scoase copilul la mai. ca Ajunse baiefandru mare. negustorule ! Argapli mei 1-au gasit pe valuri si de atunci Gasitul i-a ramas numele. fara sa-1 traga apa la fund de usor ce era. fiindca ea a crescut un om si e pacat s-o taiem sau s-o vindem la alpli. copilul. Sa-1 arunce-n apa sa-1 inece. acum saisprezece ani. cumva pierdut vere. din stina-n stina. De aci dusera copilul la stapinul lor la tirla si-i povestira intimplarea. Cind o muri trebuie s-o-ngropam ca pe oameni. Ea este muma lui. te-am incarcat de bani. Negustorul isi insirui cirdurile de oi si le mina catre conacele sale — — impreuna cu baiatul eel aruncat pe apa tocmai de el. asa si facu. bucuros. il arse la ficati vorbele ciobanului si-ndata pricepu ca este vorba de copilul cu ursitorile. tu ala Gasitu. aci fugi la De pina ce ajunse un . nici nume nu are ca topi oamenii. leganat de valuri. niste copii pastori. bun de lucru. firul viepli-a-i rapunea. zicindu-i: Mai. baciule. sa fie copil zdravan si puternic. se bucura de venirea lui. cumparind la oi si la mioare de-si facu si el o turma mare. nu faci bine sa-mi dai pe Gasitul sa m-ajute la minat oile. isi zise el in gindul lui. moare nebotezat si o sa avem mare pacat Negustorul. trecu negustorul prin paduri. Insa bietul copilas plutea pe valuri. le — — Bine. Gasitule-ncolo ! la riu. Merse el ce merse cu copilul riu mare.: ! cu copilul sa i se piarda urma. Era un baiat cuminte in toata firea si topi il iubeau ca pe fratele lor. pentru ce-i zici Gasitul copilandrului. N-are si el pe nimeni saracul. Cind vazura copilul ud il mingiiara si-1 aplecara la o capra. cum sa nu pl-1 dau. Se nimeri atunci. Cum se gindi. stapinului: — — O Asculta. Isi aduna turmele de miei si de sa-i ceara ajutor oi si vru sa piece.

ii citesc. tocmira lautari si mersera de-1 cununara pe ast baiat drumet cu fata cea mindra si bogata sus la manastire. ! citesc. Negustorul insa nadajduia ca baiatul s-a dus pe apa simbetei si nici prin gind nu-4 trecea de cele ce se petrecea. Argarii-1 ascultau si alergau de colo-colo. ce om fericit Dar negustorul cum auzea. n-are ce face. iar stapinul. mosneagul scrise alta scrisoare cu plavitu. iar copilul ajunse cu oile-n batatura negustorului. Mosneagul ii dete plicul indemnindu-1 sa-1 dea stapinei ca toate sint seme — Unde baiete. o puse-n plic s-o lipi la loc. ca doar n-oi fi tare de cap Voi face precum mi-ai poruncit. cu ce rind a maritat fata ! ! 229 . cind vazu ce-i porunceste barbatul. De aia in scrisoare zise asa « Cum ajunge baiatul asta cu oile. Cine-1 intilnea pe drum il fericea. mai zabovesc in negustorie sa scot pirleala cu cheltuiala ». stapin Imbracara flacaul in haine frumoase de sarbatoare. Slugile cum auzira se mirara. se-ntoarse si el la casa lui. Scoase scrisoarea din sin si o dete negustoresei. ca are ginere mindru si voinic si bine-a nimerit. scoase citeva parale si se face ca-i daruieste. o s-o-ntrebe. Sa luati oile sa le taiati. te calatoresti. Cind socoti ca e mai bine. cum e porunca si treaba cu nunta. In urma lui venea un mosneag cu barba alba maturind pamintul care se opintea si se grabea sa-i ajunga stoaca din urma. Tii minte? fin. uite plicul asta Cum ajungi cu oile-n batatura il dai la argatul meu al mai batrin. sa-1 luati. Pina copilul sa adune oile. dar ce sa faca. mina-le pina intr-o zi s-a apropiat de conacul boierului. cu oare singur pe a pustietate teama ca te omoara oile? — Merg negustorul cutare. — Da-mi-o mie s-o Si i-o dete. Apoi ce-i mai nazare prin minte negustorului? Sa scrie o carte slugilor sa-1 omoare pe ast copil indata ce a baga oile-n obor. de-i min due cartea asta argatilor cocoanei — Care carte? intreba mosneagul. ca le era frica sa nu-i pirasca la negustor cind s-o-ntoarce. cum sa nu tin. Chema slugile si fata si le spuse cum e rindul. Asa ajunse ginerele negustorului stapin in casa cea bogata. — Uite pe asta — Ce scrie-n ea? — Nu stiu sa raspunse baiatul. Cum calca pragul casii fiica-sa si ginere-su il primira si-i pupara mina. A luat de dindarat oile si incet-incet. cu rinduiala si-ntelepciune si nimic nu e scris rau. — — ! ! Si-1 ajunse. Apoi grai catrebaiat: Feciorule. citi cuprinsul si ramase de mirare. sa fie de pomenire. Ea rupse plicul. atitea si nu si si-i citi slovele. Copilul nimic nu bagase de seama. la masa lui. Mosneaguhii insa ii paruse rau de copil vazindu-1 ca merge nevinovat la moarte si Dumnezeu il trimisese de sus sa-1 apere. sa faceti nunta. tare se-ntrista batrinul. Cind intra-n casa la muiere. Negustorul viclean foe. de vestea cea rea. sa se pomeneasca pe sub luna si pe sub soare. ei sint argati. Iar eu mai ramin pe-aici.: La o fintina se opri ca la zacatoare sa se odihneasca oile $i sa le adape. sa-1 imbracati in toale mindre si sa faceti nunta lui fie-mea cu el. Pe urma mosneagul ramase sa se odihneasca si se sui la cer sa spuie isprava Domnului. Cind o deschise ti-e tilharii sj-ti ia la oile si-i sale. stapine. taiara oile. « Iar eu o sa ma mai zabovesc prin munte pe la tirle si la stine dupa capre sterpe si berbeci grasi si daca-1 omoriti sa-1 pitulap » incheie el scrisoarea si lipi pucul. se-nvinetea si frigurile-1 apuca.

cu stebla de busuioc si colac. ! ! Acasa negustorul asteapta. se gindi cum sa-i faca facerea ? Aduna toti argat ii si le porunci sa se duca-n tarina la o ciutura si s-o pazeasca cu arme si cu pistoale. Chema nevasta si-i spuse si ei intreaga taina. Omule. nuierind si de moarte negrijind. caci una i-a fost ursita lui si alta a copilului. Se si ! citi — ! ! ! ! ! — — — ! pitulara nici si adastara. potrivira capsele la arme si se pitulara linga put. N-o sa faca el voia la dusmani si lui Dumnezeu pe plac. ori altcineva a scris-o. incarcara pistoalele. Dar tot ce ei vorbeau fiica-i asculta si amarnic plingea. Se aciuara si se culcara.peatru ce sa faca una ca asta si de capul ei Femeia ii arata scrisoarea. era gogea aminat. La cina o sa trimeata pe ginere-su cu ulciorul la apa. URSITORILE SAU LUPUL CU CAPUL DE FIER Cica o muiere odata a facut noua copii si toti i-au pierit. in frunte-i pus. cum sa-i faca facerea si de ginere a scapa. si de pomenire Mai privi o data cartea si isi dete cu socoteala ca scrisoarea. $i asa pleca el cintind. si ce-i ! scris. asa credea si negustorul. de ce i-a fost frica n-a scapat. Atit era el de minios ca-i era moartea mai aproape decit camasa. Asa pe nevrute slugile se umplura de bodaproste. caci tot natu are o stea pe cer. il aruncara in ciutura cea parasita sa i se piarda urma. El o si-ncremeni vazind scrisul si iscalitura lui. asteapta Dar in zadar o veste. dupa el pina ce-i spuse: Vino-ncoace dupa mine si nu te duce la moarte. $i oricit s-a ostenit negustorul sa fuga dinaintea ursoaicii n-a fost cu putinta. Intr-o zi. Dupa ce terminara porunca stapinului mersera acasa. bogatia-i de mincat. Slugile incarcara pustile cu prau si cu plumb. Oricit s-a zbatut si s-a trudit. ori ca el o fi fost smintit cind a scris-o si orice-ar face Dumnezeu il ajuta pe acest copilandru precum ursoaica 1-a ursat. caci moartea unora este viata altora. ce sa fie? isi zise el in gind. Baiatul cum auzi lua ulciorul si dupa porunca socrului porni la apa. caci moartea nu vine cind o chemi. isi facura cruce. 230 . asteptind. Slugile cum il simpra si-1 vazura. Cum vine asta. A treia zi s-a asezat ea pe strat cu camasa intoarsa. ca la fata mare. dar la stat nu-1 cunoscura. A venit mijlocul noptii si nimic ! Ardea de nerabdare sa afle ce s-a-ntimplat ? Ii ardeau tdlpile. ci te ia cind nu te temi Asteapta si ai sa vezi minunea minunilor. sa astepte ursitorile cu norocul copilului. Intiiul om ce va veni sa ia apa sa fie impuscat si lepadat in ciutura. sa ia un ginere sarac. Abia dimineata luara seama ca lipseste stapinul si traieste ginerele. Aaaa dar nu se lasa negustorul nici mort sa-i manince averea Si iar ii puse gind rau sa-1 omoare. iata ca-i dete Dumnezeu si pe-al zecelea copil. Pleca-n tarina la ciutura cu pricina. sa cada pacatul lor pe negustor si trasera Cum il omorira. Mai. asa cred unii. i-am cununat sus la manastire. a-ntrebat-o ? Lasa intrebarile pina ce crapa dracul. asteapta Asteapta. Cind povirnise spre batrinete. Fata-1 auzi cintind si pitis-pitis. mai intii ceteste si apoi vorbeste Ce sint eu de vina daca te-ai imbatat si cartea ai scriat de. iar tinerii scapara de piaza rea.

muica. gata. Cind acolo. Na usorul vintului §i greul pamintului ! ! Ur ! 231 . de de fiinta ! la alti se urea intr-un copac. nu chiar in ziua cununiei. ca eu 1-am blestemat sa fie cu capul de fier. la 1-a ursat sa moara la nunta mincat de lupul cu capul de fier. — Mama. ori sa treaca prin codri cu caruta urma Muma-sa. gata sa-1 prinda. iata ca soseste si lupul eel blestemat mort de Apoi lupoaica 1-a invatat ! mama ciinelui si sa strige: ! ! osteneala omeneasca oameni mincati mai de mult. se-nfuriseaza lupul cu capul de fier si fugi dupa ginerele spaimintat. cumnat de mina si tineret cita frunza si iarba. stralucind in noapte. na greill pamintului. Lupul intra dupa el. S-a facut nunta mare. Baba s-a strecurat afara sa dea la ciini mincare. cite un flacau pe an si ala tremura. De fiecare data sa arunce un fir de par si vintul va aduce parul la ciine care-1 va cauta si gasi aparindu-1 de lup. nu i-a ingaduit copilului sa intre in padure.: ! : Cind au venit si ursitorile. eu simt aici miros — E miros de untura. a pus calul in galop ca sa i se piarda urma. Lupul eel flamind nici una. lupul ramase mult in urma. na usorul vintului. Cind 1-a vazut lupul cu capul de fier el era departe in cimpie la dteva poste. Stind el asa intr-o soba. cu nasi. Ce cauti aici asa tirziu. Cind a teme. nu poate minca decit ce-i soroceste el. da sa stii ca eu sint mama lupului — — — cu capul de fier. iar ginerele isi pierdu urmele undeva departe in pustiu la marginile unei paduri. ca lupul ma maninca. de aceea m-a fugarit in nuntii — Nu apere. te — Nu auzit flacaul. ca la noi n-a venit nici un om. dupa el gata sa-1 prinda sa-1 manince. staroiche. $i asa i-a venit copilului vremea de insurat. sa n-ai teama ca eu am sa-ti dau trei ciini mari sa cum sa arunce in vint un fir din parul ur ur ur ciinele meu. il sufla-n vint si striga tare ! ur ur Cinele meu bun. departe in pustiu. ginerele mergea in fruntea flacailor si toti calari incinsi cu sabii. s-au gindit. a inceput sa tremure de frica. sau pe jos. nici alta si dupa el. — Eu ziua te sint unul din aia ursit a fi mincat de el. s-au rasucit ce soarta sa-i urzeasca pina care a stat treaza a auzit toata proroceala zinelor si speriata de soarta fiului sau ca o sa fie mincat de lupul cu capul de fier chiar la nunta. Bate la use si-i deschide o lupoaica cu capul de om si trupul de lup. a facut semn ginerelui sa fuga si el a incalecat murgul si s-a dus ca gindul. Intra si leaga-ti calul aici in tinda. Ginerele de frica a uitat de mireasa. este nimic. o castioara cu o luminita. scoate un fir de par din batista. plne-1 ici. pne-1 colea. Dar cum ginerele avea un cal iute ce zbura ca vintul. Ca sa nu-1 manince lupul cu capul de fier. ca sa nu manince toate vietaple din padure si cimpie si Dumnezeu acuma il tine flamind. mai baiete? Caut un adapost ca sa nu ma manince lupul cu capul de fier. El vede in urma lupul in departare. Cind s-au intors ei de la biserica mergind catra casa.

iata ca-i veni narocul in cale si ba se grabi. raminind din el numai capul de fier si burta rosie. Mare veselie fu in casa saracului vazind ca au un copil asa de dragalas. scotindu-i cchii. ciinii il sfisiara. bucurindu-se ca i-a murit mcartea ?i din ura ce-o avea fata de lup dadu o data cu piciorul in burta cea rosie din care iesi un praf rosu. se coborira din ceri trei ursitoare. Cicele a ostenit si el. Lupul insa nu se lasa si tot una dupa baiet gata-gata. nici o fata nu-1 vroia sa se marite cu el. sa infiga coltii-n el. S-a urcat el in cicngarul ros de vinturi si fara pic de ccaje pe el. Dupa ce ramase lupul faraochi. iar el iar s-a departat. a fost un om sarac ce erea. Dupa un an muierea — ursitoare. Vulturul s-a suparat si el pe lup si in timp ce-1 incolteau ciinii el se repezi ca sageata in capul de fier. ginerele cazu jos si muri otravit linga lupul cu capul de fier. Traia asa macar ca era argat impreuna cu muierea pe la cei bogati i-a rarnas grea si-i nascu un copil. Na usorul vintului Si greul pamintului? s-au pus pe lup toti ciinii. acra ?i otravita de care nici ciinii si nici vulturii nu se apropiau. Eu zic copilu asta sa moara-n zori de zi. de la insuratoare.! Cinele s-a luat dupa lup gata-gata sa-i rupa coada si spatele. Asa a intrat el intr-un pustiu. spuse cea mai mare ! lipit pamintului. Lupul cu levea cit putea in trunchiul cicngarului sa-1 rupa ca sa cada jos ginerele eel ursat a-i fi o data pe an hrana de mincare. ca un nor de praf. dar se intristara vazind ca n-au nici scutece sa-1 invaluiasca? La mijloc de noapte. Dar cum il lovi. 232 . Cobori fericit din ciongar si ginerele. asa cum ii fusese proorocita soarta in noaptea ursitorilor. scsit §i eel de-al treilea cine si fier A capul de OMUL FARA NAROC De cind cu lupii ai albi. intrara pe cos si de-acolo s-asezara-n casa pe vatra focului si incepura sa se sfatuiasca. sufiind in vint ultimul fir de par si strigind: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. in care un vultur isi fgcuse cuitul. iar s-a suit intr-o girnita mare strigind si suflind firul de par in vint: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. fara iarba §i ccpaci numai cu un ciongar batrin. De sarac Dupa nu ce-si ridicasa gindul statu neam pe ginduri. cind 1-apuca pe om fiorii de moarte si toate alele umbla pe parnint. Na u§orul vintului $i greul pamintului Atunci cinele al dcilea a pcrnit-o la gcana dupa lup gata sa-i rupa partea dindarat. piciorul i se frinse si de praful eel ro?u.

La ghinda de fagi ii mergea bine porcului. La Simedru. de valurile riului inghetat. Isi lua el capra cu gindul ca acum cu averea asta sa se-ntcarca la bordeiul s-aprinda si el o lumina pe mormintul parintilor care 1-au adus pe lume sa vada si el soarele. prin viscol si furtuni. aranindu-se impreuna. s-apoi roade unde o legi. $-apoi cu o capra.ndu-i de pe lume singurul copil. la acelasi stapin. pleaca-n lume sa se araneasca din munca lui. Copilul era cuminte si argati un an. sa nu s-aleaga cu nimic din ce va munci. toti boierii cum il vedeau intorceau capul si nici ca-1 bagau in sama. ca sa nu moara de foame o apucsra dupa ghinda de fagi. Suspinind si blestemindu-si soarta cea grea pe care de mic avea s-o-nfrunte. dupa alt an de munca.si sa moara la nunta impreuna cu mireasa. un sarac usor se poate descurca in viata. ca o veverita. Poate ca porcii sa fie mai norocosi decit oarnenii. zice cea mijlocie. gol si flamind si iaca de fiecare data oili mi-au murit due in lume. Ajunsa intr-un sat undeva departe la munti sa-i slujeasca un an pe o capra. e pacat sa-1 chinuim pe al cm sarac. Ajungind otrra de copilandru. lupii ii sfasiara capra si iar nu s-aleasa cu nimic. Si iar necazuri si iar munca pina ce i se implini anul. o haita de lupi ii taiara calea si daca nu se suia intr-un paltin 1-ar fi mincat si pe el bietul ciobanel In vazul lui. aci se ogodi cu un sa prind boalele. Isifacu arc si de mic-mititel sarea din craca in craca. Mergea cersind pe la unul si pe Ta altu vreo coaja uscata de malai si singur singurel uidi in bordeiul lui cu o mita cu care se-ntelegea destul de bine. caci dupa vorba batrineasca capra este vaca saracului. pina ce nu se va insura cu o schioapa pe care s-o cheme Gherghina si care sa-i aduca norocul. dar abia iesi din batatura cu oaia ca aceasta si muri. Of sarac de maica mea. iarasi isi lua traistc-n bat si hai in lume sa-si cate narocul. Parintii isi botezara copilul ca tot natul si-i pusera numele Pauu. Pina la urma isi gasi un stapin si se ogadi sa-1 slujeasca un an pe o oaie. Mai bine sa-1 lasam sa traiasca. plingind fara de nici un ajutor sau de mingiiere. Gol si rupt cum era. dar trecind printr-o padure. vrun cotcar de baiet. ! 233 . argatii doi ani la stapin. ca apa de gisca. — Binee zisera celelalte doua. oi gasi un stapin cu un suflet mai bun si mai norocos. Patru vazu acolo un cerb cu o stea de aur infrunte. asa Iu. zise Patru-n gindul lui. pleca iar in lume dupa stapin. multumindu-si stapinul. oaia cazu si muri. Sluji si mai cu cinste si stapinul la sorcc ii de zile si iar sa — ! ! Ma om dadu capra. Patru se-nvata sa prinda pasarele si sa cinte ca ele. El si-a luat oaia sa piece la alt stapin. cind s-a-ncherbat anul. insa sa n-aiba noroc pe lume. Stapinul ii dete purcclul si el pleca spre satul lui. binele si raul. Ajunsa intr-un sat si se baga argat la un boicr pe un purcel. sa fie pe voia ta si luindu-si zborul se — Eu zic sa-1 lasam sa traiasca ! inghititi ! pierdura printre nori mai ales ca si cocosii se pregateau sa-si scuture aripiile vestind revarsatul zorilor. ii murira parintii si copilul ramasa singur. care-i si dadu simbrie. caia si a plecat. insa ducindu-se la un izvor sa bea apa. uita de purcel si fugi lui. — Ba surioarelor. Merse multe zile cu capra. Mergind ass pin ale paduri cu purcelul. Dupa ce scapa de lupi. ca de ea nu de piatra. Sa-ntrista bietul baiat ca intr-un minut a pierdut munca lui pe un an ogodi in slujba inca un an si tot pe o oaie. a primit dreptul sau. Dupa scurt timp. Cind pe drum.

cum sa n-am baiete. Pe drum insa iar ii venira necazurile cu carul. pin munti zile. din nou isi gasi unul cu care se ogodi sa-i slujeasca un an pentru o junca. „ Pe legea mea. ce este paduretul?" trecea si PStru 31 far' de noroc crestea. ! — — ! ! ar fi fost si el ca ceilalti Se mai scursera citiva ani si Patru se facu baiat mare si frumos. fara Stapine. iti fac un bordei si vei trai si tu fericit ca toti oamenii. numai mergi cata o fata care sa se cheme Gherghina si ea iti va aduce mult noroc. iaca mi-a venit timpul sa plec. Muncea in sila si-n sudori. §i nici sa nu-mi platesti vreodata ceva. zise Patru de-aci-nainte am sa argajesc de-a fiecea " cu stare si-1 intreba: si iar pleca sa-si cate un stapin. ca e pacat de cheltuiala Nu cheltui orzul pe giste ca e in zadar. or. Cine n-ar vrea sa i se lucreze degeaba? — Unul sa se opinteasca. boierule De mi-ai da ! pentru truda ta? arde focul De Petre Te sfatuiesc sa nu pleci de la mine. Junca fu apucata de streche isi puse coada pe spinare si fugi orbeste printr-o padure si-nnebunita biata vitica de frica nici nu vazu prapastia in care se prabusi de nu se mai alese nimic dupa cerb nici sa dintr-insa Patru vazind nenorocirea. dar de purcel nici urma. tu esti far' de noroc. sa fringe ori il mi-ai da o oara. sorocu a venit. da bogatu sa primeasca. ramasa mut in gura prapastiei. Cauta el prin padure. Vai de oaia ce nu-si poate duce lina isi zise baiatul plingind de nacaz. spune-mi ce-ti datorez — Nimic. Neavind ce face altceva. ! — Petre. apoi pasarea isi lua zborul si se pierdu in slavile cerului. de argatit te-am argatit. Asa ca eu m-am invatat sa hoinaresc de-a lungul si de-a latul. Boierule. nu traieste. la mine nu sta.! . ca dupa atitia ani nu e-n stare sa aiba parte de trufia lui. mai dea de purcel. spuse hotarit: Bine. se sparge. orice mi-ai darui. Dupa ce statu putin pe ginduri. Daca danaci cu rost si rinduiala s-ar fi omorit fetili dupa el. Patru isi vedea de treburi fiindca nu mai putea trage nadejde ca ar putea da ceva cistiga in viata. da sa stii ca orice mi-ai da. stie tirgovepol. te ascult lata ca ramin. Dupa ce i-a venit sorocul si-a luat junca si a plecat fericit ca a ajuns si el om cu avere. saptamini si luni. stapine. sa rataceste-n pustiu ! Eu sint omul far' de naroc pe lume. or meare. ca un om far' de naroc. asa ca sint osindit toata viata sa muncesc pentru altii si eu sa n-am un petec in spinare la vreme de batrineata. blestemindu-si soarta si ziua-n care s-a nascut si fu cit p-aci sa-nchida ochii si si se arunce si el in prapastie cind mare-i fu mirarea auzind intr-un ciongar batrin un glas de pasare care-i spusa: pierde curajul Petre. atunci am sa te-nsor. Vorba aceea: „ Ce Vremea — un lucru sa sparge. Dup5 ce sluji vreo doi ani merse la stapin sa-si ia ramas bun. stapinu-i da mamaliga ca-n padure erau destule mere -padure te. n-ai nevoie de un sa-ri ceara simbrie? in — Nu-ti si om lume — om om — Ba. Ajunsa la casa unui care sa-ti munceasca-n holde. 234 . De cistig se stersese pe bot. raspunse boierul si tocmeala fu ca si facuta. fund invatat cu munca la stapin. sa-1 injunghie. Ramii aid si cind ip va veni vremea de-nsurat. piere. Dar n-avu notoc nici sa-1 prinda si cind se intoarse.

ceva de rau ca (destul sint eu de napastuita sa traiesc singura pe lume prin ale pustii. ele se aduna laolalta si nu se despart. — Ce — si o usui. ca atunci cind se-ntilneste foamea cu setea. de alelalte ai de toate. dar daca sint sanatos tot ce vad pe lume poate fi al meu. de cebaluit. mai baiete. — Mukamesc dumitale. te ostanesti in suspine. Lua lumea in lung si-n curmezis. ca nu p-a facut nimic rau drazneala Patru. fara de parinp sint si schioapa Un danac frumos ca tine ar fi pacat sa-si lege viapi cu o mireasa care sa n-aiba nici un fel de avere. parc-ar vrea sa spuna ceva si n-as vrea sa spuie. stapine. dar nima nu-1 baga-n seama. maica. dar sa traim impreuna in intelegere si bunatate. Cind obosit si fara de nadejde se-ntoarsa la stapin intr-un amurg de sara. iar Patru de rusine s-ar fi bagat in pamint. eu sarac. pe dinsul. Cind 11 vedeau fetele asa. si-i spuse Petre. ca pe linga ca sint saraca. Mai la urma ajunsa intr-un pustiu intins fara de vietap. Tu sa stii un lucru. insa care fata a sa se fii marite cu danaci. care se prefacuse-n cioara il urmarea pas cu pas. Apoi aci se puse pe croncanit. am sa ma due. Sa mincam numai o ceapa sparta sezind pe un mar aci ne. sorbea apa. s-apoi un sarantoc ca si mine ? Eu vezi ca n-am una dupa masura ta. Patru sa mai uita o data la bordeiul in care avea sa traiasca cu soploara sa. cind o fata schioapa iesi omul de-o nevasta — — afara dudai cioara. Da pe cine cauti pe aici. ii zise cam cu in- Nu vezi. o cioara se aseza pe o fintina tocmai cind el setos. tu te omori. pleca impreuna la bordeiul ce-i astepta. baiete. da peste toate sa mai fie si schioapa — Pe mine ma cheama Gherghina — Cioara aceea mi-a spus ca tu esti rinduita sa ! o fata cu numele Gherghina. cum dnta. Petre. nici pale de sus cum au alp — Du-te cata bine si ca cine sa aseamana s-aduna de-o mita are nevoie in casa. Muma lui. de ani de zile te cat si-mi pare ! ! si te vreau asa. Gherghina asculta rugamintea de lui Patru isi dadu seama ca el este trimis Dumnezau sa-i fie neavsta si fara sa se mai ogodeasca. iar tu sa in stare acu sa-ti Du-te-n lume. Ca eu sint sarac. uite eu daruiesc un bordei. Fii intalegatoare si hai cu mine daca vrei sa fii fericita si iubita. Tu saraca. Unde? zise Patru fericit. Cind ridica capul se-ngrozi vazind o cioara care zbura si se puse drept pe argeaua unde era fata ce i-o rinduisera ursitorile in noaptea nasterii. luminindu-i-se fapi si-ncolpnd nadejdile in inima lui cowsita de durere. nici mucii nu de imos si neispravit. baiete? — Pe — fii mireasa mea si de aia bine ca te-am gasit. lata ca la o vreme stapinu ii spuse lui Patru: atit era ipl iti cum si-ar fi aruncat cineva cauti muiere. alege mireasa si-ntoarce-te la casa mea. si pleca trist si amarit.:! Dar asa. prin ale nadolii. cautindu-pl mireasa in lumea larga. — Mai baiete. le bufnea risul. 235 . da norocul tau este la Gherghina care este colo-n argeaua aceea. vorba ceea ne-a tunat si ne-a adunat Hai sa mergem la stapinul meu unde am si eu un bordei si acolo ai sa te simp — Pe tine te caut ca intr-o casa boiereasca. fetip. curgeau peticile dupa el. De avere nu-mi pasa. Dar uita-te bine la mine.

ca trestia in bataia vintului ! Nu intelesera taina. da boierul minca rabdari prajitc. da griul lui Patru eel fara de naroc era mare si frumos. Cf. Numai holdele Gherghinei se-nmulteau si se mareau. Pe urma alt bordei. Aceea este casa pe care mi-a daruit-o stapinul. Fata zimbea de fericire. Cumpara niste juncani si ca sa-i moara. Apoi intr-un tirziu Patru zise: — — Gherghino. Pamintul rodea si ei se-nstareau incet-incet. Cind vazura casa arzind le-ngheta inima de necaz. grapa intrebat ale cui sint. este casa noastra.Apropiindu-se de sat. ai tai sint juncanii. Da tocmai in vremea asta o barza urmarita de un vultur intaritat. Intr-o zi. ! al si al vazind ca din senin s-aprinsa griul Atunci isi dete seama de greseala. zari bcrdeiul. pentru ca ii rapise unul din puisorii ei. omule ! — Multam dumneavoastra. zise Gherghina. Cind se uita. — — ! altele. el spunea ca sint ale lui Gherghina. incremeni. Dar cind era Mai tirziu isi facu car si cobirlet plug. pin-aici a fost griul meu. incit pareau ca o mare dc aur leganata de vint. O sa traim cu bu curie in ea impreuna cu copiii nostri. fugi spre mijlocul griului si striga: „ Mai oameni buni. si cu bordeiul nu se mai intimpla nimic rau. dar de aici inainte este griul muierii mele. fiindca la unii oameni sa le arda bucatele si sa le sece izvoarele. ci al nevestii sale. bre. ati auzit? Auzit. cind niste calatori se mirara. Si toate-i mergeau bine. ca frumosi mai sint? Nu sint ai mei. drept pe bordeiul lui si numaidecit arse de nu se mai cunostea decit o groapa adinca in pamint. nevasta-sa. sint ai muierii mele eu ursit facu nunta si fost si asa este. drumetilor — Da dumitale este griul asta asa de mare frumos ? — Da. zise Patru. oftara adinc si limba le ramasa amortita nestiind ce sa mai zica la aceste semne rele. orisice as agonisi prin munca mea totul piere si nimic nu ramine ! — De le aci inainte sa stii ca orice vom cistiga al tau este. ca barza vrea sa-i arda cuibul cu pui cu tot. Cind veni iarna. sa nimeri sa fie chiar in capul locului. sa nu moara de foame isi vindea o parte din mosie si lua griu dc la sluga sa. sa stii ca eu sint omul far' de noroc pe lume. De nerabdare intrara-n vorba si zisera: — Buna vremea. uitati-va bine si-ntelegep. 236 . Mai la urma le mai dete si o curea de pamint pe linga casa care tot a Gherghinei spusa Patru ca este. scapa din cioc taciunele luat de undeva de pe niscaiva ciobani. da la alpi sa-mblinzeasca dogoarea soarelui si sa fie mare berechet. si Ajunsa o vreme rea cind Dumnezeu uitase de lume si pinjolise grinele Toate holdele erau pirjolite. da nici nu incercara s-o afle si-si vazura de drum ! — ! fund grabiti. insa Patru spusa stapinului ca nu este bordeiul sau. meu e. de le arsese arsita soarelui. Orice mi s-ar darui. asa facu am Stapinul le se cununara si ei ca tot natu. eu nu sint stapin pe nimic. Patru si Gherghina aveau de tcate. In fiecare an era seceta si toate holdele se pirleau de arsita soarelui. niste sateni il intrebara: Petre. fara sa-si dea seama. cum se poate ca Dumnezeu sa fie asa de nedrept. auzit raspunsera calatorii care vazura cu uimire cum iocul se stinge si griul lui nevasta-sa ramasa frumes.

In padure vineaza cerbi. asa ne-a fost scrisa tu sa saracesti.! Boierul. Pina nu pleaca din casa. Pastorii se mirara cum de o fiinta omeneasca are curajul sa treaca prin paduri cu atitea fiare salbatice ! Ei s-au bucurat de venirea ei. apoi copiii si slugile. Atunci i-a grait vraciul imparatului. Mai intii i-au murit vitele. sudori si suspine. boierul intr-un in gind sa-1 scoata din minti pe Patru. A dat veste in lume sa-i vie filozofi si vraci sa-i citeasca-n stele si sa-i vada ce zodie il mai asteapta. a fost prea tirziu. ajunge la o tirla de ciobani intr-un munte. ii da mai multe pungi cu aur si pleaca in padure prefacindu-se ca merge cu ea la vinatoare. ca sa nu moara de foame. Piaza rea la rindul ei i-a daruit cu aur si alte lucruri scumpe. N-are ce face. cum e soarta omului. iarba sa se paleasca. toate se prapadesc si praf si pulbere se va alege si de imparatie. urda si mamaligS si au luat-o s5 le fie ca si fiica lor. caprioare si se pierde ca din intimplare de fiica lui. parca a dat ciuma-n oi. daca o parte nu sareau in riu si nu treceau pe malul unde piaza rea nu avea nici o putere. trecusera multi ani. Mai la urma s-a aprins coliba peste ciobani. zise Patru eel fara de naroc. N-a trecut insa mult. Mai gasi un vraci schiop si prapadit care ramase sa vada ce face fata noaptea. A inceput sa-i mearga rau. Ce era sa faca? In fata sortii nici imparatii n-au nici o putere. tot neamul an si-a pus Cum — — PIAZA REA A •si fost un imparat care avea zece copii. daca n-o duci in padure s-o manince fiarele. Plinge ea amarnic si o ia prin padure doar o da peste vreun ochi de lumina in tuns. din sluga te facusi boier. uitasa ca este om far' de naroc si acesta-1 intreba pe cind se aflau acasa: Vezi. Fiica lui. vitele sa behaie flaminde si oamenii sa se manince unul pe altul de foame. mure si flori asteptindu-1 pe tata-su sa se intoarca. Nici unul nu putea sa-i dea de capatii ce este cu fata asta care-i este piaza rea. mai Patrule. isi vindu toata averea si ajunsa el cu lui sluga pe mosia Gherghinei. Ce sa-ti fac eu boierule. doar va spune ca e griul lui. Cind a vazut Petre. Dupa atita paguba si necazuri. raminind cu mare durere in suflet. S-a ingrijorat imparatul si nu mai avea nici un chef de viata. El o pindi si spre mirarea lui vazu ca se face cirlig si doarme cu genunchii la gura si cu fata in jos. iar eu ajunsei argat. Dar tata-su nu se mai intoarce. de foame a murit boierul cu tot neamul sau si s-a prapadit si Patru eel fara de naroc •cu nevasta lui si pamintul a ramas pustiu de oameni. ca a dat moartea in turmele de oi si era cit pe aci sa se prapadeasca toate. ciobanii se sfatuira s-o alunge pe fetita ducind-o departe in padure s-o minince fiarele. Asta este piaza rea. Cum pleca feti^. Palatele au inceput sa se darime. au omenit-o cu lapte. culege fragi. iar eu sa ma-nbogatesc Atunci dintr-o data. Nemaiavind ce minca. o imbraca bine ca pentru drum lung. o fetita. numita la palat piaza rea. Dupa multa osteneala si nopti de groaza. Cum i-a venit 237 . Turbat de minie. tot cimpul cu holdele sale si ale Gherghinei s-au aprins si s-au facut scrum. asa ca era cit pe aci sa arda de vii. la argat ! Tu ai holde de grine iar eu opinteala. Mai la urma i-a dat Dumnezeu pe lume fetita.

Impinse fata afara zicindu-i sa stea cuminte in trasura pina vine ea. El n-are incotro se suie pe cintar si abia acum plateste cu trupul lui ghemul. Vad o casa. stapina. ea dusa a fost. Il ia pe imparat si intreaga comoara si o duce la casa ei din munte. Sfinta Vineri se bucura cind vazu fetita. decit cer. Iar cind va veni sa dea bid cailor si sa fuga. Alalalt. Insa fund vindut arapoaicei aceasta face ce vrea cu el de aci inainte. Cind a vazut-o asa de frumoasa. arapoaica o duse cu trasura ei la o apa fermecata. Bate tobele in tara sa se afle unde este ghemul ca el da oricit numai sa i se dea ghemul ca are nunta si trebuie facuta rochie din tors pentru mireasa. nu se mai tocmeste si-i raspunde: Sa fie pe pofta inimii dumitale Si pornira sa cintareasca. gata sa-i ia lumina ochilor. a cincea zi. a patra zi. va trebui sa se insoare cu fata pe care i-o dau eu. De aci plecara ele departe cu trasura intr-o tar a sub un munte. Intr-o zi. Imparatul crede ca are aur destul. de s-au veselit si chiuit o luna si o saptamina si astazi inca joaca hora. La urma urmei zise arapoaica imparatului ca n-are bani de ajuns pentru lina de aur. paduri si fiare. S-a dus cu fata la tatal ei. Lua fata o arunca in riu si de aci iesi curata. Imparatul sta trist ca s-a lasat ca un prost vindut de viu si n-o sa mai faca nunta niciodata. Rautatea din sufletul si toalele ei se duse pe acea apa. Fetita o porni tot inainte plingind si rugindu-se s-o ajute Dumnezeu sa scape din gura fiarelor ce misunau prin paduri. Intr-o zi i-a aratat imparatului pe fetita de la ea Piaza Rea.: turmele de oi se inmultira la loc si toate deveneau din belsug ca mai inainte. S-a bucurat el de o asa intimplare si a cerut-o pe Piaza Rea s-o ia de nevasta. a fost gata. era slab ca un rir si se juca si ! cu doua gheme. Aude imparatul ca s-a furat ghemul cu lina de aur. Arapoaica trimite vorba ca ea are ghemul cu lina de aur. Arapoaica zice la cintar pe aur. O mingiie si ii dadu sa manince si sa se culce. Ghemul era vrajit si oricit aur puneau nu cintarea cit ghemul. ape si munti pe unde nu calcase picior de om. fiindca stia sa citeasca in stele. Ce bani n-or ajunge. ca de Maica Precesta lasata. o arapoaica. care matura drumul cu chica si cu barba de batrin ce era si au facut o nunta-mparateasca. Arapoaica stia ce comoara este ascunsa in acele gheme. Zis si facut. cocosul si-i mai ramasese pe vatra doar mita. luminata. se lua dupa el si cind colo el o duse la casa Sfintei Vineri. A doua zi ii muri catelusa. sa-1 cintarim pe imparat si ca datornic al meu..... Fata trage trasura aproape. Fetita ii povesti necazurile si baba o asculta facindu-i-se mila de ea. Intr-o noapte vazu un licurici. bat la usa si intra. gaina. Unul era trintor Toata ziua sta si dormea si tarina de sub el putea de lene. Trece prin paduri. ci zimbitoare si placuta la grai. Arapoaica stia dinainte cine este fetita. urita si arsa de foe precum este arama. Inauntru stateau doi insi. Cind iesi afara era frumoasa ca o zina si nu mai era trista ca inainte. Vine imparatul cu carul cu aur sa-i plateasca ghemul. Pina s-o ajunga. a treia zi ii muri purcelusa. dupa stelele de pe cer. Fur a ghemul de aur cu care se juca omul eel slab si fugi la trasura. iar altii se caznesc sa goleasca vedrele cu vin. Fata ii povesti cum fusese alungata de peste tot. — Dau ghemul — ! 238 . o duse-n padure sa culeaga bureti si iar se pierduIar de aci incolo incepura necazurile. Dupa multa osteneala intr-o zi ajunse la o casa facuta intr-un stei de piatra si acolo. cum se joaca mifele. Ce era sa faca? Ca sa nu piara toate de Piaza Rea.

iti tai capul Meseria de hot. cioban.! ! ImpAratul hot fost odata un imparat ce avea un baiat si pe care voia sa-1 invete toate meseriile din lume. Fiul imparatului stia si limba fiarelor din padure. Se cobori la marginea unui oras mare. Stau la masa cu mai marii dregatori si isi fac socotelile. 239 . linga o padure mare. Se uita inuntru si vede un om si o muiere care se certau. — Dar gisca de sub pat pentru cine o jumoli? — De unde atitea? zise femeia inciudata ! si stii de suparare ca i-a aflat taina. S-a facut portar. iar el n-o stie Si da-i cu mustrarea pe el ca sint pe lume oameni mai invatati decit el. S-au imprietenit si amindoi au pornit-o-n hotii. Daca nu spui. Lasa lumea la masa. ambitios. El isi ia — Buna sara zise el. ca iepurele. — Ce mai lucrezi? — Iaca nimic E noapte astept sa ma culc. Se intoarce si schilaune ca iepurele. vacar. unde ardea sara o lampa la o casa. numai sa Il dusa la Mosul de la inceput ii zice: — Baga de seama. Hotul eel batrinsare intr-acolo dupa iepure. croitor. ce meserie a invatat si ce nu Isi dau ei cu socoteala ca fiul imparatului este eel mai invatat A Cum ! om din lume. S-a inters la imparat cu o lada plina cu diplome. Unul care se afumase nitel. — Chiar tatal meu este eel mai mare hot. As spune. frizer. iar el ii fur a iepingeaua pe care dormea si i-o pitula-n padure. din dumneata. sa astepte negustori la geaua de sub mine rascruci de drumuri si sa se capatuiasca. taica-su si acesta se bucura nespus ca a dat peste el un om cu o asa tragere de inima. iar el sta nepasator pe cind hotii i-o iau inainte. dar e meserie grea zise dregatorul. pescar. advocat si doftor. potcovar. s-a ridicat pe picioare a si inceput cu invatatura. fierar. Te dau pe mina lui sa scoata si om nu afle barbatu-meu ce e cu gisca. ! ! si incepu sa o jumoala. Se culcara ei sub tufe si amindoi dorm ho teste. — Buna sara. zidar. profesor. timplar. maria-ta. patraungiu. lingurar. morar. se aseza intr-o lada zburatoare si porni in lume sa se faca hot. Imparatul s-a bucurat si pe loc s-a pus pe chef si tambalau mare pentru ca fiu-su s-a procopsit cu atita invatatura. negustor. — Eu sint un pui de hot cat sa ma bag la un stapin sa ajung hot vestit. nu se lasa mai prejos si se pregati sa plece-n lume — — — — ! ! ! sa se faca hot. Baiatul. papugiu. drumetule raspunse femeia. nu-ti dau dreptul ! sa fii calfa. pina ce nu furi iepinSi plecara inarmati in padure. scoasa o gisca de sub pat inima-n dinti si bate la usa. iar femeia ramase. pe asta n-a-nvatat-o Cazu imparatul pe ginduri de rusine ca baiatul lui are o meserie pe care hotii o stiu. Omul pleaca. il ia gura pe dinainte si zice ca totusi este o meserie pe care n-a invatat-o Care-i meseria aia? il intreba rastit imparatul.

Hotul n-are ce face si-i recunoaste ca are apucaturi de hop. El se duce la femeie si-i spune sa nu plinga. — far a sa-1 cunoasca cine este. Hai a doua noapte sa sparga banca imparaSparge el zidul. il cutroape cu tulei si da-i bici cailor. ca sa prinda hotul care i-a spart banca si i-a jefuit de bani. iar trupul si ar vrea drept recunostinfa ca 1-a invajat o meserie atit de procopsita sa-1 fure. Hopil eel batrin isi da cu socoteala. top adormira. il pune-n sac $i fuge la fie-sa in satul de unde pornise dupa furtisaguri. Baiatul isi facu planul sa se cam dea pe linga palat sa le mai traga cite si ! o pacaleala. Isi da cu parerea imparatul. Pune in caruja un butoi cu afion §i rachiu ce adoarme omul de viu. pitite dupa pomi. Hei ce bine-ar fi de-ar ajunge fiul sau la degetu eel mic. Iscoadele palatului venira cu §tirea ca hotul care a furat banii este printre iar o mare petrecere. prostilor din palat. Il ridica in grad si din calfa. El le dadu cite un pahar si cum beura. ca in asemenea meserie il intrece si are sa i-o ia inainte. ies din ascunzis ji-1 ajuta sa urneasca din loc hodoroaga de caruta. umplu doi saci cu aur si cind sa iese. intelept. Trece noaptea prin piata imparateasca. ii face pomana sa urneasca — vins sa vadii ce se vorbeste in oras despre isprava lui. un mistret omori un ofijer din garda palatului la vinatoare. El ocoli pazitorii. ca doar avea de unde si cit mai pestrita. ca sa-1 ingroape ca pe toti cre?tinii dupa datina. Imparatul. de fier si ii puse gindul rau. i-a arata capul si-i spusa ca i 1-au taiat pazuicii impara£esti. cind lucreaza cu atita pricep^re. daca-mi ajutarati sa va cinstesc si eu cu opja rachiu. dar ca totusi nu-1 intrece pe el in maiestrie. imparatul face chema multa lume aleasa si ei. iar strajile sa-1 pazeasca din departare sa-1 prinda si pe-al doilea hof Zis §i facut ! Aproape de fintina in piata pun trupul hotului §i strajile inarmate stau pe linga drum Ii ramas . sparse zidul si casa lua intr-un sac topi banii. Duce mortul la groapa lui. devine in scurt timp hot. ca sa nu afle unde sta ascunsa comoara imparatului. porunceste sa aseze trupul hotului in piata. in vazul lumii. mosul le§ina si cade cu sacul plin. latr-o zi. Strajile si pohtia sta legatS-n lanturi. Pleca el cu o caruta hodorogita §i cu nijte mirpage-n haturi de tei si sfori innodate. ai deschise usile la palatul meu. El alerga dupa scroafa si o sageta. sa furi o casa de bani ? Acolo te vad eu cum te descurci? Plecara noaptea sa sparga banca. zicea el in gindul sau. ca asta trebuie sa fie mire hot. Ostasii imparatejti n-au de lucru. injura §i bate caii s ca nu pot din loc carufa plina cu noroi. Stati. fratilor. Ca sa-1 afle. ii zise tata-su. al acestui renumit mester. — Lasa ca te pun eu sa spargi o banca. Urea mortul in carupa. Mosul tului. Numai sa-i dea o caruta §i doi calup mici si slabanogi. El ii taie capul mosului. De aci inainte. ca n-au fost in stare sa prinda hotul. 240 . Fiind zidar face zidul la loc si pleaca linistit ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic rau. ba colac peste pupaza sa fuga si mortul far! cap. Adusa scroafa si i-o arunca pe pragul imparatului. baiete.

Topi au mincat si s-au imbatat si de data asta. Ride de prostia imparateasca si indata isi face alte planuri sa-i insele. In timpul noptii merse la fintina si se spala. hai sa ne culcam si noi. lifacu pomana si veni la pomana fiecine. Simte cind il murdareste si tace. fata. ce i-ar putea mosteni imparapa. Fata se da pe linga el. Se gindeste el: topi — — — Doamne sfinte. Popa ii facu sfestania si spovedania. la funingine intr-un ciot si pe top nuntasii ii vapseste cu negru pe frunte. Fata il lua de mina si merse in odaia ei. iar ea in pat. Baiatul recunoscu hotia si fu condamnat la moarte prin spinzuratoare. Se duce sa bea apa din fintina si vede semnul. ! Am Atunci baiatul hot isi face semn cu funingine pe frunte. Cei mai multi erau oamenii palatului sau. Se rindui ziua cea mare de spinzurat. acolo nimeni. Era usor sa-1 prinda de git si sa-1 duca drept la judecata. Cind se desmeticeste nu e sabia Unde e sabia? Se intreaba mai marii imparatiei si paznicii? Pornira cercetari peste tot. laudindu-se ca are sabie furata de la un imparat. lasind-1 sa se faca Haideti sa-i punem pomana si sa-i fie de suflet toate bunatatile astea. iarba verde. mai este putin si cinta cocosii. Veni lume cita frunza si iarba si veni si imparatul trist si posomorit ca si-a pierdut fiul. Top zaceau morp de bep pe podele.! Apoi ii spuse fiicei sale sa aiba grije ca hotul n-are sa bea. suparat — De zise: atitia ani fiul meu a plecat in hope nu s-a mai intors. Baiatul fu legat in lanturi si aruncat intr-o inchisoare neagra si urita ca o groapa. Meseria asta tine omul cu un picior in groapa cu altul pe fost un pacatos si mi-am prapadit baiatul. Incepe petrecerea cu joe. ca nu mai avea parte barbateasca. Ea sa se dea pe linga el. el vede ca e soru-sa. numai hopal era treaz. 241 . Fetele adunate-n piapl isi dadeau coate si se veseleau ascultind povestile tinarului. sfatuiala. Ea cind ea nu i-a atins. apoi merge la fata. insusi imparatul era judecator. Bai si sama. sa rida cu el si sa-i faca un semn negru cu degetul plin de funingine pe frunte. zicindu-i: Hai. ii zimbeste. Cind sa-i puie latul. Apoi top se spalara si se asezara la le adunare si si Imparatul. si-1 prinsera chiar pe hot. se da pe linga imparat si-i fura sabia. beutura si mincare si se termina cu beple. apoi trecu pe miinile calaului. il privi zimbind pe calau si-i grai: Mestere. Veni chiar si hotul si minca din pomana sa. El se culca jos. multi hop poate sa mai tie o imparatie mulpmea de hop. si-1 Hopil lua cu iuteala fulgerului lapil. Merse printre ceilalti si top cu fruntile pline de fu n ingi ne. iar ceilalti au sa se imbete. a venit cumpana de noapte. dar se face ca este strain si ea il unge pe frunte^ cu funingine. si-i ! Pleca la fiica-sa arata se mira cine putea sa-i insemne asa frumos. s-a bocit ca un copil. uite la imparat si vezi ca te cheama? El privi catre imparat — ! — si i il se paru ca-1 cheama sa-i spuie ceva. Cind se destepta imparatul merse la fata si o-ntreba ce-a facut? Pe unul singur 1-am uns si uite-1 cum doarme Cind se uita. atirna la gitul calaului ridica in sus. numai imparatul a stat si. l-o hoj: fi omorit cineva. Calaul puse mina pe lat si vru sa i-1 puie la git ca sa-i taie rasuflarea. La judecata.

imparatul cazu intristat foarte. Intr-o zi. nu este cine stie ce mare nenorocire. dansindu-i si cite alte lucruri ce mai inainte ii erau pe plac. Noi am crezut ca te-ai intristat fiindca trebuie sa ma dai la vrun imparat cu sila sa le fiu mireasa Daca-i asa. Nu stiu cum sa scap de ei. ca n-ai sa ma recunosti cu coatele goale Acum iata ca p-am dovedit-o Ti-am spart casa si plin de funingine pe fata de bani. Tara e plina de hop si jefuitori. Atunci fata-1 intreba: Tata. de cind se pune luna mare cit o f oata de mamaliga. pe ginduri fiind ingrijorat si tuna si-i fulgera cautau sa-i faca voile taina a ingrijorarii bunului lor parinte. bani. pina ce se face mica. ce griji te apasa. Dupa ce se apropie. in zadar ma privesti. il ruga si fiica cea mai mica sa-i destainuiasca ce ingrijorare mare 1-a facut din vesel trist. iar plaiurile munplor le cutreierau cu turmele de oi sau de capre. $i afla si ea cele ce aflase sora ei cea mare. insorita si-mbelsugata. cinPndu-i cintece frumoase. isi facusera hopi cuib intr-insele. pcporul care pina aci muncea in pace si lini§te incepu a bate drumul spre cetatea imparateasca plingindu-se ca raii ii jefuiesc de vite. veni de-1 intreba si fata mijlocie ce ginduri ii framinta mintea nelinisteste inima. $i-i treia zi. vazindu-1 ca-i tot §i sa afle marea printre lamiii din gradina. doua zi. grine si haine si ca nu li se poate impotrivi. p-am furat sabia si p-am ucis calaul Sint eel mai mare hot? Pot Imparatul crezu ca este un semn mai bine — ! ! ! sa imparatul hoplor? Tatal sau numai ca nu lesina de bucurie vazindu-§i odrasla in viata. Din ziua aceea. rugindu-1 sa-i apere de raufacatorii aciuap in pesterile munplor stincosi.Mulpmea calaului. sa se aduca butoaie cu vin si beutura ca sa petreaca cu intreg poporul de bucurie ca si-a gasit fiul. zise — — — ! fata cea mare §i pleca. fiu Imparatul Ingrijorat A fost odata un imparat care stapinea o pura cu munti $i paduri. in loc sa le fie prieteni. La un rind. §i-i povesti si ei despre tilharii si hopi care-i neli- A A 242 . Porunci sa se taie vite. Tobele si trimbitele incepura sa bata §i sa sune §i petrecerea de atunci pne si azi. fiica cea mai mare il intilni plimbindu-se ingrijorat ca totdeauna Cele trei fiice. acum toata osteneala le era fara de folos. arunc5-n sus cu caciulile de bucurie cS s-a gasit ac si de cojocul dumnezeiesc si merse sa vada hotul. Dar oricit se straduiau. Oamenii din acea |ara munceau vaile cu plugu. le erau du. incit nici zece ostiri imparatesti nu-i putea stSpini. mica cit un caier de lina alba ca matasa. baiatul zise: Tata. Munpi. de ce nu spui fetelor tale care te iubesc. asta e tot.mani pentruca avind pesteri largi si adinci. ca de la un rind de vreme p-ai intunecat si firea si sufletul.

ca stim noi drumul pina la casa parintilor mei. Armata mergea-nainte. nu i se mai putea pune de-a curmezisul si incepura nunta la palatul imparatesc. cum traiti voi aici in munte? Bine. fes. Comitele n-avea nici tata. iaca va parintii tai. deschise un han in apropiere de palatul imparatului. o duse la pestera din locul unde ea ucisese pe cei 39 frati comiti. marite imparate. in ziua a doua. zise imparatul. afla ca este fiica cea mica a imparatului. banii mai zise: si si imbracamintea. Stip voi unde este pestera comitilor ? Sa ma duceti la ascunzisul lor ? Te ducem. Imparatul se supara auzind ca ea vrea sa se marite cu un hangiu. sa mergeti ! ! la precum este obiceiul stramosesc la nunta. Ii pregati imparatul toate lucrurile cerute si intr-o zi pleca fata calare din sat in sat. Cind s-aprinda focul. amnarul nu scapara iar iasca nu se aprindea. iar mireasa cu mirele o pornira singuri. nuntasi si lautari.: ni§tesc poporul fiirindu-le bucatele. nunta si la casa tatalui meu dau oaste. sabie si cal cu sea. Ajunse intr-un catun si intreba: Oameni buni. spre a se razbuna. nici casa si vazindu-se singuri cu fiica-mparatului. Aduna fata 39 de capete §i le duse imparatului. Ea se aseza la intrare cu sabia-n mina si-n zori cind sa iese la drumul mare. fata. Tot intrebind din om in om. Deodata carbunarii auzira un strigat disperat: pornira — la cale 243 . daca niste comiti nu ne-ar fura tot avutul. armata si lautari. zise fata cea mica. Comitul mai intii se opri la un han si imbata turta pe ostasi. zise: viata. ca tu e§ti mai viteaz decit un barbat Si acum sa-mi spui ce ceri de la mine fiindca scapasi tara de acesti hop? Nimic nu-ti cer. spre a afla cine este vcinicul acela. vitele. tot va trebui sa mor. — Bine. dar tu nu te temi de comiti ca te omoara? Nu ma tern Si asa. o lega burduf cu capul in jos de un brad. insa pentru ca-i facuse invoiala. le taie capetele unul dupa altul. treceau niste chirigii cu o caravana de camile incarcate cu carbuni. Mersera taranii de-i aratara pestera in care era birlogul tilharilor. Cum ajunsera acolo. — — — — — ! — — — — Bine. faca-se voia ta. Numai capitanul lor scapa nejunghiat. odata. nuntasi si lautari. turba Comitul care scapase cu — Acum sa mergem sa facem — Bine. ii mai mare — Ce sa-ti mai spun tie toate grijilc mele Le-am spus surioarei tale §i mijlocie ce folos ca stiu cind nu ma pot ajuta cu nimic. ei la mijlcc cu nuntasii si lautarii pe urma. Sa-mi traiesti. In vale pe un drum batut de calatori si cara. Apoi o lunga abia urnindu-se din loc. Numai ! si tu sa-mi dai haine voinicesti. $i se-ntoarsera. La tatal meu avem nuntasj. fara a se apropia fata de comit. de necaz si mergea din catun in catun. Fiica-mparatului il cunoscu ca el este capitanul comitilor si-i spuse ca ei i-ar place sa-1 ia de barbat. ce isprava facu fiica ta cea mica. Atunci comitul le zise mmtasilor Mergeti voi indarat la imparat. Privi el in departare si vazu niste pacurari cu oile stind pe linga un foe. Apoi. Se veselira ei aci. zise imparatul. apoi aduna crengi s-o arda de vie. am sa-{i dovedesc ca eu pot sa te ajut. Ca sa duca la buna indeplinire gindul sau eel negru. fata mea. Lasa asa fata spinzurata si alerga sa ia foe. bine traim. Comitul. numai sa-mi dai voie sa ma marit dupa cine voi vrea eu. zicindu-i: Iaca.

vino si si el si impunsa cu sabia peste tot. nunta Merse camilarilor. ca asa mi-a spus fiica mea. turba de minie si se gindi: camilarii aceia. rugind-o Maica batrina. maica. in culori. Se mira si bucura matusa de maiestria fetii. Dar cum era prea scumpa nimanui nu-i da punga sa dea atitia bani. Cind se vazu scapata. ea sa spuna ca are o fiica care se pricepe la astfel de treburi. eu am sa muncesc si pentru tine. sa se faca bine ca am furat-o din ghearele morfii. dar ce si muncesti. Uite una lira de aur. in puneguri nu-i dadu-n Carbunarii ajunsesera cu carbunii intr-un oras si o pornira iar in carausie. ^ine una lira de aur si sa fit sanatoasa cu fata cu tot. iar daca o intreaba cine brodeaza asa de frumos. frate. nu fi intristata. Lua maicuja patura si se aseza cu ea in tirg. stapine. dar tot nu scapa din miinile mele. ! — Ajunra la caravana strigind: — Ei. fie-ti mila de fata asta. Cind se-ntoarse comitul si vazu ca fiica-raparatului e scapata. ca eu n-am nici o avere Ai sa vezi tu. care de care mai frumoase. numai inima buna sa ai. Baba facea mincare. care n-am un bob de orez sa bag in oala si faina pentru o turta de piine? Lasa. maica. O trimeasa pe baba in tirg sa vinda pala cu 5 lire de aur. Cine-o vedea o privea intrebind-o despre pret. maicuta. dati-mi mireasa s-o ucid pentru ca m-a necinstit la — N-am gind sa-ncerce vazut nici o mireasa. — Si ce pret are? — Cinci lire de aur ! 244 . o dadu curtenilor sai si plecara. Fata cosa modele tot mai frumoase si scumpe. Bine. trecind. cu ajutorul domnului te descurci dumaeata si plecara lasind-o pe batrina amarita si-ngrijorata de soarta fetei care inca nu-si venise-n fire dupa cele intimplate. Veni atunci un fecior de-mparat si o-ntreba: Cit ceri pe aceasta pala? Una lira. tocmai mie imi aduceti belea pe cap.! : Ajutor ! ajutor mi omoara comitii ! Sarira chirigii de pe camile dezlegara mireasa spinzurata ascunzind-o intre cocoasele camilei. oricit de frumoasa ar fi fost acea patura. Merse baba-n piata cumpara de-ale mincarii si tot neamu de torturi. Bine. Bine. au dezlegat-o. in cosul peste care turnara carbuni. iar tinarul imparat lua patura. Apoi batrina cumpara bucate pentru ale gurii si alte torturi mai frumoase si mai scumpe. cauta-ne daca nu ne crezi. maria-ta. sint tinara si din cistigul meu trai-vom impreuna ca mama cu fata. raspunse batrina. maica. iar fata broda. ii zise matusichii: Maica. mergi in cetate si cumpara-mi torturi de brodat de toate culorile. Da unde sa lase ei fata? O dusera la o baba saraca ce traia intr-o casa veche darapanata. Cind ajunsa in tirg. iar veni feciorul imparatului intrebind-o: — — — — — — — ! — — — — Aceasta pala frumoasa ti-e de vinzare? — De vinzare. tesind covoare si paturi frumoase ca si cimpul de prima vara incarcat cu trandafiri si bujori. Apoi fata-i dete sa mearga-n piaja sa vinda o patura si sa cumpere alte modele de torturi. dar asa scapa printesa de la moarte.

numai fata sa vrea ! Si eu vreau. ea se temea si astepta. Se ridica palatul. Bine. ca nici nu-p mai era drag sa mai traiesti. iaca un strain. pne banii §i da-mi pala. precum ai dorit. numai daca-mi indeplinesti o mare dorinta si anume sa-mi faci un palat numai din sticla. Fata deschisa poarta larg apoi striga catre cei doi lei: Leii mei. Insa. iaca birovu satului loasa un baraban. doi lei. tot natu sa-si omoare batrinii. insa mireasa nu dormea. iar la poarta sa-mi pui doi pazitori falnici. lumea lui ramansasa saraca. sfi§iindu-i trupul. Mirele dormea. la git si pleca in sat pe toate drumurli si spunea din gura-n gura. acum sa-mi spui drept cine face aceasta pala atit de frumoasa? o fata de suflet si ea se pricepe-n toate cele. de la imparatu. fara ca hotul sa §tie ce-1 asteapta. — — Am — — — — — — — ! — Apoi. Iar leii se azvirlira cu furie pe comit. mincaji-1. Mai dap la copiii smochine. Atunci comitul sari zidurile imparatesti. aruncind pe fereastra odaii o fringhie din pinza alba ce se prinsa bine de un cirlig si fiind deschisa fereastra se urea si cobori in odaia palatului. Asa trecu vreme multa cind intr-o zi. Asa traiau de greu. iar la lumina lunei comitul vazu prin peretii de sticla locul unde se aflau tinerii. El spunea asa: „care are in casa lui om ! batrin de la saizeci de ani. Multa lume isi facea moartea singura numai sa nu mai traiasca. maica. Ea cind il vazu. porni cu un zacon greu pe lume care mult spamintasa toata lumea. S-asculte povestea bine POVESTE DE BAlATUL MILOS Intr-o vreme mult de batrineata. raspunse fecicrul de-mparat si mersera la bordeiul ei. ca a venit un nou zacon. asa ca un imparat isi pierdea imparapa. tu vreai? Eu vreau. Unul de o parte si altul de alta. fura adusi cei doi lei si se facu nunta imparateasca de care auzi si comitul eel care-i dorea moartea. Cind o vazu feciorul imparatujui cit era de frumoasa. fara capetenie Imparatul ce-1 osfoisa pe alant. cind se bateau imparapi unul cu altul. il chemara si pe el la nunta impreuna cu surorile sale si de atunci se porni o veselie ce se fine si acuma. batrin in sus. ca de pe 245 .:! ! ! Bine. imparateasa merse la soful ei si trezindu-1 din somn ii arata pentru ce n-a dormit toata noaptea. ca i se faceau semne ca ceva rau se-ntimpla si-i arata pe comitul sfisiat de lei Ii spusa dupa aceea mirelui povestea cu hotii si cu tatal ei imparatul eel ingrijorat. da-mi ragaz o saptamina si palatul va fi gata. zise catre batrina: Maicuta. ii zise incet De cind te asteptam sa ma scapi de aici Vezi doar c-am venit Si cobori pe scarile palatului de brat cu comitul. Cine va intra sau iesi din palat sa treaca printre cei doi lei. eu doresc sa-p cer fiica sa-mi fie mireasa. Noaptea se culcara ei intr-o odaie mare. Vreau sa merg sa-ti vad fiica cea priceputa. o tobifl. Si mersera sa iese incet pe poarta cea mare pazita de lei.

de adusa o oala mare de pamint si niste troci de apa. sed degeaba. mora sa-si omoare toata casa pe batrinii ei. iaca chinezu satului facu on spisac numai de-ai batrini. — Tata. vorbi cu tat3-su si zisa: sate si orase taiara gogea. Mincara baiatu cu m'oierea. ca s-a schimba Baiatul avea o micu^a de fetita pe care batrinul o crescusa tot pe brata si batrinu-i povestea povesti fetitii. pe: „trei surori la flori". mincara ei cu plins mare. zapada si de toata vremea urita erea buna. Sa ivira dobrovolti. pnA sacu jos ling! un gros de lema. ! Ajunsa saptamina care erea rocu. „vesalia pescarului". ca ieu sint batrin. le dete si odobrene. la groapa asta sa-1 duca pe tatal lui. beura cu suspin mare. ca trag nadejde. erea un baiat cuminte si milos. su-i zisa: taicutul 'meu. or muiere batrina. risipeste mincarea" Asa spusa birovul ! mergind pe drumuri. Intr-o zi. cum sa faca. 246 . „vulpia sireata" si multe si marunte. aide bine tu pe mine. da dupa o saptamina de zile. paie. Baiatu sa gindi mult aici in padure. matacina. pe „viezurli cu vulpea". pe „greierli si furaiga" si alte povesti. su poala la un munte. plingind. Baiatul erea mult sarac si ramas de satenii lui. Baiatu porni sa faca o proba ca pentru tata-su. or trii orase. esti tinar. mai — Tata. baiatul sa-si omoare batrinul Si baiatul fa^u si el o minciuna ca vulpea. le lega cu ni§te curpin de virfuri. nu poate sa lucre. gindea ca e lucru de gluma. fetita si batrinul. asa o rindui bine de ploaia. avea un tata batrin care crescusa copilu tot din cersie. de la saizaci de ani in sus si mai facu pozivuri la toata casa unde ieste om. toata lumea sa spamintasa. Baiatu vorbeste plingind si-i zice: cu mine sa te pitul. batrinii fac mare troscuri. Porni pin sat mare plinsuri si ginduri incurcate. taie iepuri si-i pusa-n car plini de singe. decit gelatu pe tine. Da-n oala trebuie sa se spurce tata-su da din troci sa bea apa. gelati. Intii adusa multa tufa di pe jos si o lapada in groapa si pe urma indupleca lemne la ocolu gropii. sa pazeasca stoaca. care au peste 60 de ani. ai auzit cum ie rindu 1-ai batrini? Da tat§- da de tine imi pare rau ca asta zacon. si coceni. Sa gindi iel plingind ce sa faca? Lo o sapa in mina si pleca pe deal in plimbare pintr-o padure dete de o groapa adinca care erea facuta pentru lupi. Auzind lumea asa zacon rau si greu.urma 1-ai batrini nima n-are nici un cistig . pana la-ncaltatura si imbracatura. facu o coliba pe groapa si mai pusa pe lemne niste boji. Veni poziv din sat roc de-o saptamina sa-si omoare batrinul si sa iveasca in sat cind ingroapa? Porni el cu mare plins si milos cum erea nu indrajnea sa omoare pe tata lui. pana se va schimba asta zacon. facu un asternut bun si mai sa gindi. Colo intr-un sat. nu indrajnea nima sa omoare. sa sa iveasca patru gelati dobrovolti. socace si batind barabanul. Mai adusa baiatu si cu saci. pe care fetita le asculta din gura batrinului. sa-1 tina pitulat. intoarsa zaconu si cerea la zece sate. care sa taie cu sabii pe aia care nu-si omoara parintii. or porci sarbatici sa-i prinda lovgii. imparatul si-mi porni prin Atuncea sa spaminta lumea si mai mult. — Taica. nima sa omoare batrinu lui ! DupS ce vazu imparatu ca nima nu omoara. asa: lo el doi iepuri de-ai de casa si un sac. Asa crescu fettta pe bratale batrinului ca ia mult mi-1 voia pe si pa geiuachi deda al ei.

pleca acasa plingind. ca iaca batrinu nu mai putu sa mearga. ca sufla cu gura si rasfira toata negreata si ramine iar lumina la gura lui". nici tuie in sat iote o famie sa duce cu ulcioru la apa. sa-i duca lui tata-su. sa culca cu tata-su si durmira amindoi o noapte. ca nu e nici o lege mai rea decit turcu. Baiatul lo riza de camase. De cind 1-a pitulat „un somoldoc de negreata 247 . Facu o lumina si asternu in groapa. iaca baiatul poarta maidanului. stringindu-1 „tata. Ajunsa la groapa. loa toale imoasa. pentru ca sa nu cada vro ala. iasca. iar daca nu credeti iote sacu cu care 1-am adus. I-am legat si o piatra de mijloc si 1-am lapadat in virtop. BStrinu toata noaptea povestea la baiat. pujin mersara. unde virtopu. iote cum ie plin de singe". si cind s-a-ntors. 1-am adus. am alanta. rupsa vo citeva mini de iarba. spusa cum ie rindu. toporu si pleca plingind la tata-su. Intilneste pe buna dimineata nu i-a dat da 1-a si intrebat: „de unde vii asa de noapte?" „La invinat am fost. da acolo apa clocoteste. colia la vale de sat. desfScu otira margina. tuna linga groapa. sanin. cam pi la chindie soarek apusa. incepu intii baiatul sa cuboare pe scara da si batrinul dupa baiat mereu jos pina la fundu gropii ajunsara. Iesira din sat afara. si troci goale mi-1 : pupa pe ta-su si iesea sus. stele luminoasa si ajunsara pina la groapa. Dimineata de noapte. Veni iar saptamina. Sa-mplini o saptamina. 1-am loat in sac. porni sa taie cu toporu niste maracini si ingradi groapa la ocol. da aci pe loc sa face tata-su. Sara insara. de neveste. Baiatul fursi gardu pinga groapa. cind da cind veni un nou zacon porni toate berecheturli pamint cum a fost. Baiatul mi-1 lo in girga pe ta-su si mi-1 dusa pina la groapa. cind ajunsa la casa baiatului el spusa asa: „pe tatal meu 1-am ingropat de mult. marginili. Sezu cu tata-su jos. iar trebuie sa ia ceva. lumea Da si la Erea o lumina de luna.Dupa si pleca. Iesira la ce insara. baiatu lo traista cu mincare si niste troci de apa. sa scoala baiatu. cremenea si mai lo si un toporas si pleca cu tata-su. Ajunsa baiatul acasa. s-a dus indarat. iar trasa la loc. visa niste visa grele visa cam tot un vis: gata sa tuie la el in gura. Pusa toalili in traista trocili ale goale si pleca acasa. Dimineata baiatul sa scula mai de noapte. da bas cind sa baiat. isi face ris de fete mari. dubari carpinu al nodoros care-1 facusa ca o scara si baiatu binisor. — Taica. linga groapa si baiatul slobozi o scara de lemn in groapa jos. tata". lup. in groapa sa-1 manince pe tata-su. Sa-ntoarsa baiatul in casa lo amnariu. iaca pornira prin casi sa cate sa vada care si-a omorit batrinii. dupa iarba si muguri de iepuri". Cind arata baiatu sacu. porni batrinul sa scapere cu amaariul in cremene. Lo ca de rindu al dintii si sa dusa iar acolo si porni sa-i povesteasca lu tata-su visu ce 1-a visat. minca cu baiatul de cina in groapa. or altceva. rupsa un tiv. de-ti eria scirba sa te uiti la iel. Iaca baiatu sa sprimi cu mincare mai multa si pale spalate sa-1 premeneasca pe tata-su. vaduve si famii sarace: „aici la noi cit ne-o tine imparatia turcului multe avem sa mai patim si sa vedem". toate imi trebuie ca sa scapar foe pc viata mi-a trebuit. il unsa cu untura si aprinsa tivu cu iasca. Tata-su raspunsa oftind si inchinindu-sa. vazura sacu numai singe. facu luminS mica. aprinsa un tiv de camasa. VSzu baiatu ca sa lumineaza. e rod pe nu mai pe tata-su. iasca. batrinu sa opri si zisa: uitat lo pe tat-su amnaru. pusa in gura triiistii. Trecu o saptamina de cind 1-a pitulat pe tat-su. care eria pus intr-un ciob.

nici unde. moartea ta. taica. taica. da imparatu scoasa aim zacon si zice asa „toata casa. or toata casa sa dea cite cinspe ocale de boabe de porumb si zece chile de griu. ia sacu cu tine si cata. iar de-o saptamina si pleca la tat-su pe drum plingind. Care a avut peste. : striga: stau in apsa pentru dusmanu de turc. si-adusa aminte ca boabe risipite de bucate nu poti sa gasesti nici unde decit in misina de sociti. cata misini pe cimp si furnigari. pana jos. n-avu imparatul ce sa faca. nici sa cumperi. iar birovu spune: „tot natu sa aduca la !" opstina bucatele. — „Taica. care nu da bucate la turc. Tata-su iar zisa: ii inima buna. In satu la baiat iar lo birovu barabanu la git si pleca pin sat. omora si cite-o pasare pe une putea. nici ai bogap. cind o desfacu. !" care nu da pleaca gelatii pin sat Toata lumea inebunisa de gindu ca pe niciun chip nu gaseai bob defel sa cumperi. aicea-n groapa ca lupii saibatici. care nu dam ni sa duce capu. unde a adunat furnigile si sociti saminta. sa gindi sa se pitule cu tata-su in groapa ca n-are scapare. taica. pina cind o sa fie asa imparatie pustie Baiatul desfacu traista de la sele. nu e sa cumperi bob de nimica. pusa toale spalate si mincare. zisa tata-su. Mai trecu iar o saptamina. batrinul. n-avea bucate. porni intii pe-ai bogati sa-i taie. Atunci batrinu spusa la baiat: Du-te. da nu §tii ca acuma e §i mai rau. Aiincara amindoi de cina. sa sa duca la tata-su. pleca pe cimp. socace. or copti. Ajunsa la padure unde erea groapa. o lumina in ciobu lui de untura si cu tivu de la camase aprinsara. tata. capre. la fundu gropii ?i facu el — — Nu e. Birovu a trecut pin sat cu barabanu la git si ne-a spus tot. asa zacon a facut. Bogatasii n-au nici ei. Iote baiatu sa sprimea. tot omu care e stapin in casa. gasi a — Tata. fierti. plecara gelatii pin sate si orase. Baiatul vorbea plingind si spunind: Taci. or in furnigari. scoasa ce avu in traista. scoasa un zacon nou si mi-1 trimiasa iar in lume. vad eu de tine. Multi ani trecura asa nacajind lumea. foametea e si mai mare. tata.si Tata. Bietu baiat adasta moartea. Nu eria nici saminta de griu. ce faci? ! nu stiu — : — 248 . umbla si gasi o misina de sociti. n-au la piat. de nici care sa semene lumea in pamint. si spunea asa „a venit vorba de la imparatu si spune. slobozi carpinu cu un cap in groapa si binisor sa slobozi din creaca-n creaca. iepuri de casa o mai insela pe foamete. dete maracinii otira la o parte. ala vis e moartea mia. sa ?tii ca zaconul Da iar tu sufla §i in negureata al turcesc. or linte. facu iar cu amnariu cremenii iasca. Trecu vo citeva saptamini de zile. de porumb. carne de iepuri de casa. pe drumuri. tu ai scapat de moarte. or de sacara la dirjava de saminta. stapinul ca§ii sa dea cite 15 ocale de boabe de porumb or 10 ocale de boabe de griu or sacara. facusi iar lumina. vaci. Batrinu cazu pe ginduri. Iote cum bucate nu e. spusa cum e rindu acuma. Sa dam la dirjava. cind eria cioban a vazut pe unde a pazit oile. Da care sa-i aduca de mincare lu tata-su? Sa dusa iar la tatasu. da batrinu sa vaita ca i s-a urit de atitia ani ^ezind. cai. Auzind baiatul ce-1 invata tata-su. cred ca o sa gasesti. Baiatul vazu ca acum e rindu lui sa-1 taie gelatii. lo un sac si-o sapa. asa cum a zis imparatul Nima n-a adus bob a lu Dumnezau c5 n-are nima. seceta e mare. mai mult minca peste. Lumea minca mai mult crimpei goi. ramasatoatalumealafoamete". sa pilnsa iar. — Rau. Lo traista.

care n-a dat neam. de sociti or furnigari. ca ce-o fi tata mi-a spus mie sa ma due pe cimp sa cat misina. da veni rindu sa dea si baiatul Cind mi-1 dusa in sat cu traista dete-n mina la chinez si-1 cintari. Imparatul sa mira si zisa intristat: — Asa — o fi. slobodno sa fie cu noi aicea. cind 1-auzi pe baiat. mi-1 lo in braja. Baiatul. ca eu stiu ca n-ai in ambar. tatal intr-o groapa meu e viu. da si pe imparatu cu sabia tirais dupa el. mare saracie Da baiatul cind vazu pe chinezu cu vo cinci-sasa voinici. si sa-i spuna la imparat. si sa ruga de baiat sa mearga cu imparatul si chinezu. Multa moarte de om facura gelatii prin lume. zisa ! ! ! ! ! la baiat: — Am dat si venit sa te vad ce om or e?ti. Da imparatu. fura 10 ocale de boabe de griu. Daca e viu batrinul tau. da altii au adus cite otira. Chinezu mi-1 trimeasa la imparatu de ciuda. tot ce-ai facut. mi-1 spala oriraj mi-1 usca. numai sa-mi pastrez capul. mult sa mira de ale boabe zdravene si frumoasa Da altu a adus o mina. ei sint mai intalepti. asta e iscoala ta a mare. Mearsa gogea zile pana ajunsa in satu la baiat. Tremura de frica ca n-are o minciuna sa scape. asa facu baiatu vo saptamina de zile. asa ca pana sara umplu sacu de blocuc. pe cimp adunind. tori. adunind iel boabe de griu si porumb. Trasa caruta la baiat inaintea la casa satului. Dete mina baiatul cu toti si cu imparatu. porni sa plinga si sa tremure de frica. trebuie sa vedem de ca ei stiu mai bine decit noi. Lo imparatul vro citiva voinici. casa saraca. Pusa in sac si pleca sa cate alta misina in aia gasi otira griu si porumb. Cind tunara in padure s-apropiara de groapa lupilor. acolo sa cat boabe cit de purine. il adusa acasa. De astazi sa pierde asta zacon. cind auzi mult sa slobozi cind auzi pe imparat si-i zisa: — Cistite pitulat in imparate. imparatul porni vorba cu chinezu si intreba de baiat? Sa mearga iel sa vada unde traieste baiatul sa-1 podariasca imparatul pentru cele 10 ocale de griu Si sa mai spuna baiatul de unde a loat boabele de griu Cind sa dusa imparatul cu chinezu la casa baiatului. Dupa ce-1 sapala si-1 usca il pusa intr-o traista mi-1 cintari. altu citeva boabe. de bucate. padure de prins Imparatul. ca nu e nici unde bucate. da ca baiatul nima Sa resi imparatul sa piece. sa vada unde e pitulat batrinul Sa pusara in caruta si plecara in padure. Cind ajunsa griul la imparatul. a fost 10 ocale de boabe. sa nu sa mai omoare batrinii. injuga doi cai la o caruta si pleca la drum. zece ani incherbati e de cind 1-am lupi. sa-1 vada pe baiatul care a adus boabe de griu asa de frumoasa. ca daca spune ca 1-a invatat tata-su o sa fie de vina. te dubor de la sa spui cum e rindu la griu. Sa ciudi si chinezu de asa boabe de griu frumoasa. gindi el ca vine sa-1 taie cu sabia. — fie numai Iara sa resi baiatul. zisa la baiat. sa-ti sa-mi spui de unde ai loat ai dau nagrada pentru griul ce ai cumparat asa boabe de griu frumoasa. Mult am gresit de am el omorit pe ai batrini. Da-mparatul il vede ca e frica si-i spune: N-ai sa dare. neam. mi-1 pupa. sa baga cu voinicii in opstina. vesel. numai sa scape. te spaminti. ca el are griu.! ! mina de boabe de porumb si si otira de griu. Baiatul tuna in ginduri. or sa-ti fie frica. nici nu 1-ai cumparat. vazu un bordei de nuiele lipit cu pamint si cutrupit cu trestie. daca o fi pe uneva ramas vunu. te nagradesc. altii citeva boabe mincate si sparte de gargarita. iti prostesc toate elea. de ce nu 1-a omorit asa cum a spus zaconu. baiatul desfacu maracinii si pusa un lemn de carpin cu niste 249 .

Mi-1 lo imparatita mi-1 pusa de aci in caic mi-1 dusa pe mare acasa. trecu roata piste git si calu mi-1 lovi cu picioru si muri deloc. te ! — cumpara" ! STAN LENESU A fost un om tare lenes. frate Stane? porumb 250 . Cu vorba mea si cu mintea ta. il vazu si-1 si intreba Uite. tu mie mi-ai lungit zilili. porni sa spuna la imparatita da ii veni o mill de gradina cu pomi si zisa: — Sa mergem sa vedem gradina cum i-o fi jupuit iepurii pomii Imparatul dete vorba la doi voinici sa sprimeasca caicu. fac o gaura-n balta. Toata ziulica dormea n-avea timp de vreo lucrare. Lumina aia sint eu cu invatatura ce ti-am dat sa aduni griu din misina si furnigari. ca sa-i mai treaca de urit. mereu. ca in gradina lui. ca-ti intra o negreata in gura si eu o suflam cu gura mea de spargeam negureata si raminea iar lumina. visu care de multe ori 1-ai visat. copilu meu. cu voinicii si cu imparatul. Stan lenesu ia bita in mina si pleaca la balta. trebuie sa lorn invatatura de la ai batrini". zaconu s-a schimbat. de atita groapa de lupi si cit poate omul sa-ndure dintr-o prostie. casca. Cind sa pomeni imparatul din somn. din craca-n creaca. ca vreau s-o use sa puie lumea sa se araneasca. cu un cap in groapa. da cine te §tie. sa vezi lumea iara. „ca noi tinereta. sa injuge calu al pistrit si sa sui imparatul cu imparatita in caic si plecara sa vada basteaua cu pomi. Mergind pe drum. iaca visaza imparatul. Intr-o zi de vara. cind la un pripor. ramasa baiatul nagradit de imparatul cu o suma de bani. de pe scara striga la tata-su cu un glas milos: Tat'. Un drac ce trecea tocmai pe aci. — — Ce lucrezi aci. gutui si altii. Atunci batrinu! zisa baiatului: Iote. De-atunci a ramas vorba: „Cine nu te stie. facu baiatu in sat o veselie. s-a momit un iepure si a jupuit tot pomii. sperie broastele si cotrobaie in balta cu bita. aide iesi afara.: ! ! ! noduri pe el. da batrinu ramasa in casa lui. da unu pe mai. da si io tie Imparatu dete vorba in toata tara sa nu mai sa omoare nici un batrin. pe grinda de caprin. Plecara toti in sat. mort de plictiseala. tat'. sa scubari baiatu mereu jos.' De-aci imparatul iar sa dusa in Stambol. cind s-o ia in vale sa imparu lu imparatu ca un iepure sede intre spitele la roata si imparatul sa dete cam in dunga sa vada bine iepur'li si cade sub roata carutii. tu sa nu mai stai pitulat in pamint ingropat Iote a venit si imparatul sa te vada cum ti-am pastrat capul Baiatul il lo pe tat-su in girga si mereu. mi-1 ingropa ca pe toata lumea in pamint. cu toata a lui familie. Mult sa minima imparatul. te vinde. de pujea pamintul sub el. — . pina ce-1 scoasa pe tata-su la lumina lu Dumnezeu afara Cind iesi batrinu dete mina cu chinezu. Sta pe margine de balta. peri. unde avea meri. Trecu otira vreme.

care doarme de caldura intr-o vizuina. ca nu-i place prea mult zapuc. dar abia cind veni Stan la gura vizuinii si striga la urs sa-1 ierte. ! — nu ne saca balta ca ne mor copiii pe fund fara apa. sa te intreci cu copilul meu eel mai mic. Stan. taiculita. abia tragindu-si sufletul: Bre. — Sa ne luam la intrecere. zise Stan lenesu — Cum? zise dracul. treaba voastra. — Nu se poate V-am mai spus-o o data. hai sa ne luptam. ala cistiga. mie imi trebuie balta. copilul meu. — Atunci. Stan rostogoli un bolovan pe coasta un iepure speriat prin caiti cit vreti ! — Uite. ca n-am unde sa infig plugul sa-mi ! aranesc copiii. Se duse puiul de drac la stapinul diavolilor si se plinse: Tata. mutati-va in alta balta. si sari Plecara ei sa urce un deal. cum il vazu ii dete cu bitu-n cap. Cind 251 . de se prapadi prin maracini si nu prinsa iepurele. si tainele Stane. lasa-ne bre sa traim si noi ca n-o vreo procopseala pentru tine daca ne seci balta. sa se suie un drac la Stan la marginea baljii si sa se lupte cu el. Cine fuge mai repede. apele fara noi blestemat. Eu am porunca trebuie s-o due la bun sfirsit ca orice ostean al lui Dumnezeu. — Hai. Dar mai Iarta-ne si si ! Puiul de drac se sperie. cu adevarat copilul tau e mai iute la fuga decit mine Ce ne facem. Stane. Stan se aseza de lene cu picioarele in balta si da-i cu bita scormonind in apa la — ! — — ! ! ! ! intimplare. Stane. Hai sa facem pace. fugi dupa el si daca-1 prinzi va las balta sa va brosDracu fugi dupa el tufis. Dracul ppa ca din gura de sarpe. Bine. Frate Stane. de se clatina talpa iadului Trimise atunci la Stan un drac mare si bine legat la oase si la sale. ne lasa Stan saraci Ne ia balta M-a intrecut copilul lui la fuga Bine. ! — — Ha ! La lupta dreapta Care pe care-1 ! ! ! toti. eu am venit la tine pentru impacare. intra citiva pasi si ursul il lua in brate de-i frinse oasele. se dadu in fundul balfii si povesti tartorelui iadului patania cu bitu lui Stan eel lenes. care o sa le usuce balta Daca este asa. hai sa ne luptam doboara pe ha ha ha ce-mi auzira urechile. negru ca smoala cu ochii stralucitori ca doi carbuni aprinsi. ce ne facem fara balta Asteapta otira sa merg sa-i spun si tartorelui iadului ca altfel ma frige de viu in cazan. zise tartorele ingrijorat. Merse dracul la vizuina. — Nu e cu putinta. daca esti al dracului. raspunse Stan. Se-ntoarsa ostenit la Stan si-i grai. scapa ca prin urechile acului cu viata.! ! ! — Doamne. daca-i asa. — Iesi impieli|atul asta si zise: — Nana Stane. Dintre papuris si trestii scoase capul un diavol urit. Eu cu destiu-al mic va trintesc Sa luptati voi intii cu fiul meu. in alta fi ! tara. intii si-ntii. de aia te-am hranit eu cu boraci si vircolaci ca sa te intreaca un Stan zis lene§u? Las' ca-ji arat eu fie Si-i trase o scarmaneala buna. eu sint pus aici sa sec balta. tu vrei sa ne pierdem urma din balta? Sa ramiie adincurilor? Iti dam ce vrei numai arunca bitu ala — Nu se poate.

pina il facu lac de singe. Eu in fiecare fur cite-o gaina si i-o jumol aici in cringul asta. Se urea in spinarea dracului si zburara ca gindul pina la poarta lui Stan. scoala-te Ce ai. cu blestem de cruce barbateasca ori femeiasca. care dormea. ajuns in padure dnd locul tau este-n — balta? — Uite. Pai de. Pe toti v-a pacalit. sa ca — Ma nu m-as duce — Bine. uite. bre tartore. balta si-mi pierde neamul. Ce e cu tine. Si plecara la casa lui Stan din umbra-n umbra. bine dar de ce e cazuta de un corn si toata N-ai tigla sa o cutropi? — Mare. insa eu am 15sat-o este descutrupita. frate Stane. Stane. vad ca nu te tin curelele. — De. cind auzi. Hai inapoi sa-i cerem banii. mai bine tine aici doi saci cu galbeni si hai acasa la tine sa-i ducem. Stane. dar daca-i aveti. numai blestem muieresc sa n-aud ca ma topesc din calciie. Stan insa nu-1 lasa. O vulpe sari de pe cirtog si drept la el. bita lui. cumatra vulpe. sint eu halos dupa banii vostri. Zis si facut Stan lenesu il intreba cum vrea sa-1 blesteme. Destul. ca pe Stan lenesu il apucasera naduselile de zapuc ce era. ca Stan e lenes si prost. — Bine. lui Ne prapadeste Stan lasa si ne si Doi noi. am dat de mare necaz. saci imi usca de aur i-am dat zi ii indarat. il prinse de coada si da-i si da-i cu un driglete de scarmanat cinepa. §i vru sa fuga tartorele iadului de blestemul muieresc. Ai. ne luam la intrecere. frate. Te leg cu o fringhie de mine si sa mergem ne 252 . prind bine la cei ce n-au. asa am fost eu blestemat sa ma lupt cu voi si sa va jupoi de vii.! ! se pomeni tartorele dracilor cu fiu-su abia draceasca: tirindu-se. Stan cu bitu saraceste. Dracu. ti-a intrat frica-n oase de la Stan lenesu. sui-te-n spinarea mea si sa zburam. — si tot ne jupoaie de ne numai cu osu pielea pe Hai Zau Uite. due eu sa lupt cu el. — Aoleu. mie nici ca-mi pasa de razbunam. Si se gindea ce-o sa faca cu ei? Tartorele iadului. il lepada de pe spinare cu cei doi saci de aur si se facu nevazut. cu noi de te impiedici de noi si nu ne dai pace sa traim si noi cum om putea in balta. tem de el si de bitu ala fermecat sa nu ne mai faca vreo pozna. — Trebuie sa ma ! — ! si sa plinga. am eu cu ce s-o cutrop. bre Stane. Stan ramase incrumenit cind se vazu in batatura cu atita banet. nu ne prapadi de tot si incepu tartorele sa tremure Fratilor. vad ca mergi greu. drace asa impelitat. Stane. pacatele mele. ca-mi pling copiii de foame si ma grabesc pomina mare. fugind. ca o sa ramiie osul si pielea pe mine. se opri la o margine de padure sa se hodineasca putin. care va blestema mai bine ala sa cis- tige. Asta e casa ta? — — — Nu — — — Asta! — Pai. asa ca s-o cutrop cu piele de drac. zise catre adunarea cu adevarat Stan lenesu ne pierde urma de pe fata pamintului. ca altfel nu ramine picior de drac Isi lua furca-n dinti si pleca pe sub apa drept la Stan. bre.

departe peste cres- A — tetul codrilor. ridica labufele zicindu-i: — — — — Am ! 253 . iar el intra in talpa iadului si se ascunse acolo pentru vecie. Mergind el asa. iar brazii se clatinau de adierea vintului. Ajuns acasa. zicindu-i: Scoala-te. Vulpea zicea: Sari tu gardu-ntii Ba sari tu. ca somnul cu moartea frati gemeni s-au nascut iata-ti sacuiul cu merinde si du-te sa pasti boii pe cimpul cu florile. ! — GINGARASUL fost odata un copil orfan si ce sa faca bunicii lui ca sa-si agoniseasca piinea cea de toate zilele. La poalele unui munte. iar sacuiul cu gingarasul atirnau sus de tot. o lua tirais pe vulpe pina la balta de o prapadi. s-a rasucit. unde numai pasarile cerului mai puteau sa zboare. sa-mi aduci gingarasul. O porni iarasi plingind si suspinind. ca nici azi n-a mai iesit de frica la lumina zilei. Dracul a crezut ca vulpea e vorbita cu Stan sa-i faca de petrecanie si inspaimmtat de Stan. izvoarele murmurau. auzi ? sa ma due. stapinul a inceput sa-1 mustre cu vorbe urite: Unde-i gingarasul. a plecat la stapin sa-i duca vitele plingind si suspinind dupa sacui si mai ales dupa gingarasul eel frumos. Sa te duci inapoi si din pamint. Cind s-a desteptat copilul. mai copile. pe o pajiste frumoasa cu flori. s-a sters la ochi si neavind ce face a plecat cu vitele stapinului la pasune. din mormint. blestemindu-si soarta si zodia in care s-a nascut. care purta sunetul gingarasului haaat. Ce sa faca acum. 1-a dat argat la stapin de mic mititel. un iepuras ramas orfan il vazu trist si speriat si pentru a-i da curaj. pina nu se varsa zorile Bietul copil s-a sucit. ca sa doarma gitul boilor? Sa ia gingarasul si sacuiul unui pin verde stolos. zise tartorele se scula Stan din somn de la nucul cu umbra deasa. Noaptea era neagra ca-ti dadeai cu degetele-n ochi. sarmanul de el Mai intii stapinul 1-a sculat dis-de-dimineata indata ce ziua si-a aratat fa$a. Vazind el ca se lasa seara.! ! ! ! linga gard. s-a oprit cu plavanii flaminzi sa-i pasca. ridica o maciuca zicind catre ei: Cind ajunsera — — Cum A-ha ! ! asa ne-a fost vorba. zise plingind. pinul crescuse copac mare si inalt. S-a intors el din cale si a pornit-o spre desisuri ca sa ceara pinului gingarasul. ca sa-si incheie somnul eel linistit si sa nu se cu merinde si sa-i dulce intrerupt de catre stapin. Stan se trezi de cearta lor. pe cind somnul e mai dulce. Pasarile ciripeau. in fiecare zi mi-ai adus legati doi draci si-acum mi-aduci numai unul ? Lasa ca-ti arat eu $i fugi dupa vulpe cu maciuca gata s-o omoare. ca altfel te vind lupilor din padure sa te manince de viu. la auda gingarasul de la atirne de creanga umbra carina adormi dus. prostule? Mi 1-a furat pinul din padure raspunse copilul suspinind.

ce i se parea ca da mina cu cerul. zise Pinule. cazu nuca pe nasul copilului si astfel se scula speriat din ! — Mai — — copile. da-mi gingarasul meu dau. puiule. iar suspinul lui s-aude departe Daca-i asa. ca noaptea pamintul. tu esti tare nemintos. ca nu-mi pasa de un tine ca tine S-a dus apoi la foe si i-a zis Focule. indoaie-ti cetina-n jos. visindu-se iarasi cu gingarasul la gitul vitelor si cu stapinul voios_ Dupa ce s-au revarsat zorile. Si 1-a luat pe copil iepurasul de minuta ducindu-se intr-acolo de unde iepurasul auzea ecoul gingarasului leganat de vint. Cind uitata — Baltie. oare tu nu stii ca focul ce se aprinde prin maracini uscap arde si pe cei verzi ? Nu e nimic. ca e copac verde-n floare si de lemne verzi mi se rupe coada de lemn uscat si pot fi blestemata caci: Copacul cind cade. O s-adune pasari. Mai bine la ziua sa-i ceara gingarasul. cum ca fratele nostru-i codru saracul ? El ne-a pnut si lungit veacul ! — — — — ! — — 254 . ce nu-ntelegi odata? o sa-ti para rau. o data. stol Copilul auzind asemenea cuvinte. totuna de tri§ti si necajiti. dar copacul isi Atunci baiatul lua iepurele jos cu radacini adinci nu se teme de furtuna ! si se duse la lemnar sa-i ceara baltia. frumosule. Sa-mi iau gingaras frumos Nu-ti dau nici un gingaras Pofta-n cui tu sa ti-o pui. focule. — Nu — Bineee sa te tai ! te ti-1 ! mai rog. sa mergi cu mine sa arzi coada de la baltie. apoi. am sa strig focul sa-ti arda coada. Privi spre virful pinului. niste veverite n-au de lucru si tot certindu-se pe un simbure de nuca. Bine tu nu stii de la parintii tai. Du-te. — — ! Gingarasul este-al meu Daruit de Dumnezeu $i cind vintul mi-o batea. ramura verde nu se mai vede. ciulind din cind in cind. am sa merg la lemnar sa-i cer baltia si am — acolo. te rog. vino cu mine sa tai pinu sa-mi iau gingarasul — Nu pot. Fa ce baltia poftesti. vreau sa te rog. ceru poruncitor gingarasul: ! — Pinule. apele si codrii toti dorm. iepurasul 1-a sfatuit sa lase pinul sa doarma. adunindu-si puterile.: ! ! ! : ! ! ! plecat in toiul nopfii? Sa cer pinului gingarasul ca ma omoara stapinul Biiine eu am sa te due la pin. sa nu-i tulbure somnul. Gingarasul mi-o cinta §i-o sa-mi cinte el domol. ca nu vrea sa taie pinul care mi-a furat gingarasul. Iar focul i-a raspuns: Mai baiete. Asa adormi el cu iepurasul la tulpina pinului. sa arda tot. numai gingarasul sa-1 due stapinului. urechile. parca sintem frati. Cind au ajuns la tulpina pinului. Unde ai leganatul viselor frumoase.

! ! ! — Nu stiu. hai cu mine sa mininci boul. care n-a vrut sa curga-n deal sa stinga focul. daca nu-ti ii ! vad ca m-ai oprit din este mila cale. ca sint batrin si-mi stric si dintii ce-i mai am Nu vezi ca am napirlit si imbatrinit. iar omul la teapa lui. Cenaiba. ca si riul n-a vrut la rindul lui sa curga-n deal. sa stinga focul eel — — — — ! Am ! — — ! ! ! ! ! — 255 . hai cu mine in graba: sa bei riul ca sa sece. sa te soarba. batrin si lenes care n-a vrut sa mearga sa manince boul. Si a plecat sa cate boul ca sa sece riul Boule. cu cap cu demintele.aicap. Foe dupa foe vine. care n-a vrut sa taie pinul eel blestemat ce mi-a furat gingarasul eel frumos si care a ramas alinat sus pe o creanga. chem vinatorul si-o sa-ti vina el de hac Se grabi si gasi pe o cale. Aaaa ! va sa zica si tu. sa te sting focul. care n-a vrut nici el sa arda coada de la baltie. care n-a vrut sa mearga sa taie pinul eel blestemat. sa-ti ramina pietrele si sa plinga vadurile. coborit intr-o vale. ca surdului in de mine. zama de prune ! ramii atunci flamind si sa te vad cind mi-oi vedea ceafa Dar pina una alta. pe dnd asa ard pe si-mi face lemne loc innabusit si si — O sa-ti para rau. ca n-a vrut sa curga din vale-n deal sa stinga focul. un vinator voinic. mai bine beau apa de izvor ca e mai limpede. boule.doar n-ai cumva pasat Sa stii situ ca apatrebuie sa vie la matca ei. a pus mina pilnie la gura si a strigat: Vale cu apa curgatoare. — Ma tincule. fiindca nu am asa putere. Iar focul si el e vinovat sa stii ca n-a vrut sa arda coada baltiei. Nu pot. ca zadar cinti a jale — Biiineee. care n-a vrut sa mearga sa bea riul din vale sa-1 sece. incit si soriceii se joaca pe spinarea mea Of ce lume. iar baltia s-a temut sa taie pinul din munte ce nu vrea sa-mi dea gingarasul si mi-1 tine pe creanga lui sa-1 legene vintul si sa le cinte codrilor in loc sa stea la gitul boilor stapinului meu. iar raul dupa rau ! valea sa te stinga. vede Muma Padurii. am sa chem boul sa te bea. tu esti tare. de semeni a barbat. Unde ai vazut tu vale cu riu sa curga in deal ? Nu stiu. riule. pe carare. uscate. ca altfel e vai de steaua mea — Ba eu ma due sa chem A — — ! — — Mai bine curg la vale. ajuta-ma pe mine ca sint mic si plapind. tu esti mare. frate. caci mi-a furat gingarasul si-1 tine atirnat pe o creanga sa-1 legene vintul sa cinte codrilor si cerbilor. Vinatorule. tu sa-nveti una buna de la foe si sa tii nicicum sa-1 zgindari. iar boul n-a vrut nici el sa bea riul sa-1 sece dintr-o sorbitura. stiu ca trebuie sa-i due stapmului gingarasul. focule. Te vad cu caciula pe cap. vine de prapadesc pamintul cu nimanui rau nu fac. n-am avut parinti — Sa stii ca daca ard baltia. hai sa impusti un lup riios. fiindca asa este: sa strig riul am minte ca focu ce nu te supara. Mai baietele. hai cu mine-n deal sa stingi focul ca n-a vrut sa mearga sa arda coada la baltie. esti impotriva sa chem lupul din padure sa-ti faca pielea ferfelita si sa te manince Suparat a plecat si a gasit lupul: Lupule. Nici eu nu pot sa sec riul. ai sa vezi ca am sa ma due de o sa te prapadesc pe vecie. iar pe mine stapinul m-a alungat din vina lui si zbenguiesc zadarnic pe aici.

ca asa-ti trebuie ciul sa fii toata viata si mincinos. Daca nu vrei sa stii ca merg sa chem socitele sa vina sa-ti roada urechile sa ramii ciul. sa te duci la: ! ! si podul cu slanina ca-ti vin eu de $i — mea — De ce? — "Ti -3111 gasit un soricel sa-1 maninci de mititel. in zadar il cati Copilul. gasi mita pindind la un musuroi: Pisicujo. minca-1-as de purcelas topa. draga mea. ouale nu erau nicaieri 256 . lupul speriat si schiop dupa bou. Gaina a inceput sa oua. iugi dupa vinator. BABA SI GAlNA la A fost odata un mos si o baba. §i s-a speriat pinul. iar baltia vazind ca din gluma s-a facut cearta fugi si ea in soricel ! jural pinului gata sa-1 taie. Cind mosul si ei si socotesc. iar focul pierdea si ! — — — — ! ! — ! hac ! — Ahaaaa nici tu nu ma ajuti Stai. baltia n-a vrut sa taie pinul si pinul n-a vrut sa-mi dea gingarasul. ce 1-am atirnat pe creanga. — Sa dea domnul. care aveau o gaina casa lor. sint nacajit mica si Soricelul daca vazu ca gluma pisicii poate aduce moartea soarecilor. tu care esti in stare sa rozi incetul. vinatorul are tinte pe talpa si-mi striveste coada. iar pe mine gindurile si nu-i e de vreun folos. in fuga mare. iar pinul n-a vrut sa dezlege gingarasul de creanga de sus si sa mi-1 dea sa-1 due stapinului Sta vezi atirnat si-1 bate ziua toate vinturile. Iar baltia sa stii ca nici ea n-a vnit sa taie pinul din tulpina. ca s-o zvirle valurile pe mal.! ! ! ! ! ! si mai si putea sa arda coada de la baltie. iar lupul n-a voit sa mince boul. decit sa umblu dupa piei de lup napirlite. jiganie spurcata. |opa. Mai bine vinez un pui de iepure. ia-1 de unde nu-i? Se gindesc fi luat oul ? Azi asa. focul speriat dupa coada baltiei s-o prefaca-n scrum. parca cine stie ce n-a vrut nici el. boul n-a voit sa bea riul. nu e de glumit Mai bine vin la moara Sa rod sacul cu faina pacatos. iar cu un voinic asa fricos. riul n-a vrut sa curga la deal sa stinga focul. cine sa baba se dusera sa ia oul. boul alerga dupS riu cu gura cascata sa-1 bea dintr-o sorbitura. imi pare rau. MOSUL. desi cinta mult milos Nu pot nu pot i-a raspuns vinatorul. fa-te ca te joci cu el n-apuca sa mai rosteasca inca o vorba ca pisica flaminda precum era zise: — Unde-i acel ingeras. zise socitele. Si-a pilit limba. cu-ncetul odgonul de la corabie. Am sa chem mifa sa te mince de viu. Si miniat peste fire. fiindca n-a vrut sa mearga sa-1 impuste pe lup. dupa ! Pisica ce tot lingind pila. focul n-a vrut sa arda coada baltiei. a inceput sa tremure si-a aplecat virful. miine asa. Nu pot. hai cu mine la vinator sa-i minci urechile. iar copilul si-a dezlegat gingarasul de pe ramura si-a plecat bucuros cu iepurasul zburdind de bucurie sa-1 dea stapinului. frumusico. merse la moara sa cheme socitele zicindu-i: Soricelule. Degeaba. vinatorul cu pusca la ochi dupa lup. ca soarecele a mincat anafora si s-a facut liliac. riul se-ntoarse de-a-ndoaselea dupa foe.

mosule. cocosule. Pisica-i intreba: ii ajunse — Un' te duci tu. oule. fiindca era nazdravan. sa stea la pinda. sa sariti toti pe el — $i iata ca tocmai veni hotul ! El vrea sa faca focul. Soarecul sare din butoara si-1 zgirie si el. Tu. hai tu cu mine ! Si plecara amindoi mai departe si cu alergatura. Oul o ia din nou la goana. ramase mult in urma. oule? Oul raspunse: tu cu mine ! — Ia. Casa este a unui hot. oule? oul. ca-ti voi fi de folos. se gindeste mosul. mai de frica. sa te ascunzi in soba. mosul si se lua si el dupa ei. mai de-a vedea ce-o mai fi. Se dusera acasa la mosu si de atunci mosu si baba au trait bine. Tu. In drum se intilneste cu un rac. papule. Mergind ei asa intilnira in cale Tapul il intreba pe ou. duci. Lasa-ma. Cocosul sare de pe soba si-1 ciuguleste in cap. te duci. Racul il intreaba: Un' te duci. daca n-or mai fi traind ?i azi. ca si gaina care-I ouase. Hotul vrea sa {asa afara. la bine. sui-te sus pe soba. Cind il — — Oul ii — raspunde: si Iacata la bine. Atunci oul spuse catre ortacii lui: Tu. Auzind mosul o asa mare minune ca un ou sa vorbeasca. dar fuge mare Fuge prinde aproape de o padure. ajunsera la o casa. asa ca nici n-a mai dat pe acasa de atunci. si mosul dupa el pina ce-1 prinde. care ramasese gind ei. oule? raspunse: la bine Hai si tu cu mine ! ! Si plecara acum din urma un tap. Atunci hotul se scoala. S-a asezat mosul la pinda si cind vede ca oul o ia la goana catre marginea satului. Cocosul intreba pe ou: ! iar in urma. mosul dupa ei. — Unde te mai departe. cu alaiul asta dupa tine? toti cinci. sa te ascunzi intre usi. fiindca el mergea in capul tuturor. si mosul dupa el. sare pe geam si fuge de frica. sarit pe hot de 1-a zgiriat si i-a dat si racul 257 . hai si Si plecara mai departe citestrei. la bine Hai si tu cu mine $i plecara toti patru cu mosul dupa ei. sa te ascunzi in apa din lighean. se intilnesc cu un cocos. Pisica din cuptorul il cu cenusa a sa se spele-n ligheanul cu apa cu cenusa-n ochi. Hotul merge apuca de nas. zice oul catre mos. la bine $i plecara Hai mai departe si tu cu ! mine ! toti sase Alergind asa ajunsera in padure si dupa ce mersera. tocmai stringeau bogatiile hotului pe care le dadura mosiilui. ii dete drumul. Tu. dar tapul da cu capul in hot si-1 doboara. Tu. Intrara inauntru. care-i intreba: Unde ii te duci. care obosit de atita Mai departe — se intilnesc cu un soarec. In drum se intilnesc cu o pisica. pina statura de vorba. ce mersera prin padure. sa te ascunzi in butoara. pisica. Mer- — Unde ii Oul — Ia. oule? Oul ii raspunse: — Ia.! ! Ce i-a fost mirarea. Veni mosul dupa ei si-i gasi. soarecule. racule. Cind vine hotul. ! Oul raspunse: — Iaca.

teme. ar ei s-a ! Intr-o zi se intoarce el suparat de la joe. findca eria sarac si intorcindu-sa acasa. Ma Gheorghe. Mai incerca Alerga baiatul. Du-te. Da s-a insurat cu una care nu eria nici bogata. Ce eria sa faca. sa opinti. Da in locul de unde plecasa lasa un galben. da la deal de drum auzi un glas: Scapa-ma de la moarte ca-ti dau un galbin Privi el si vazu un sarpe peste care se rostogolise un bolovan. pentruca te-ai eu sa-mi tin gura. Muierea. care crestea si rodea galbini. ia sa te uiti si miine ca serpele — ! — Ma este ursoaica ta a buna. sintem pierduti M-am belstemat sa nu te — Nu — Mi-e frica sa nu ma muste ! — — Am — — ! ! : — — ! spun nimic — Spune-mi mie ca ! stiu — Stii ce e? Nu-ti spun nici mort. Baiatul lua banul si-1 dusa la muma-sa. si ai grije sa nu-ti fure hotii banii A treia zi. Umplu baiatul sinul cu galbini. pere. eu am sa mor. ca i sa lumina fata la vederea aurului. o gramada de galbini. i-au facut o lacra mica. asta e narocul tau. care se bucura. auzi iar un glas ragusit de sarpe. — Daca nu-mi spui.! ! ! TAINA MUIERII fi fost o muiere care ramasa vaduva si cu un copil. ba de la altul. cite un blid de faina. sub piatra. Baiatul sa face mare si-i vine vremea si lui de insurat. Dupa ce a crescut si s-a facut si el gogea mare baietandru de se prindea in ora fetili. da Gheorghe scutura numai galbini. iar sarpele abia lua valea incolacindu-se de durere. nu sint eu muierea ta? tu n-ai credinta in muierea ta cu care cununat. ca de avuta ce eria ii jucau socitii pe vatra. lasind acuma trei galbini. fara sa poata urni din loc piatra si cind colo gasi sub pliocie serpele mort. da nici saraca Oamenii din sat scuturau toamna din pomi mere. ii pusa si-n poala camasii si se-ncura pina acasa. intreba in toata ziulica muierea lui il Muiere. Fuga. Lua iel banii si fuga la muma-sa. 258 . pe copil il batjocoreau firtapi lui finca n-avea tata si muma lui eria vaduva. muica. trebuia sa se capatuiasca si el. cind colo. spune-mi si mie de ce pomul asta rodeste galbini. de el nu se prindeau si fugeau de el ca dracul de tamiie Odata. 1-au stropit cu apa de busuioc si 1-au ingropat in fata ferestrii linga zidul casii. Gheorghe. in loc de poame. Cind il vazu muma-sa sa lesine de bucurie Ce sa faca acuma cu serpele? L-au luat. ca-i venisa vremea si-i ardeau talpile. a inceput sa cerseasca. ba de la unu. Barbatul dus in lume sa argatasca. ca serpele te musca numai cind il calci pe coada. fuga ca-mi curma viata arsinul asta. Ti-am spus eu ca serpele ieste narocul tau? sa ma due si miine. baiete. In sat. Din nou loa di pe el plocia de piatra si sarpele rasucindu-se se dusa prin tufisuri. daca-ti povestesc. Au trecut citiva ani si din acel serpe a rasarit un pom de aur. Baiatul sa dusa iar acolo si iar auzi serpele vaitindu-sa. Alerga si pe-a fuga dete piatra la o parte. intr-o padure 1-a ocolit lupii si 1-au mincat cu cal cu tot. nuci. vaduva si cu copil.

Boli ea o zi. sa — nu sa o ia. narocul tau s-a ingrasat. boli pina la noua. da si al sarac mina si el calul al chior sa pasca in balta. poale lungi si minte scurta. Iarba verde pascind toti caii in toata ziua. facu ce facu si prinsa iepurli de picior. Omul o data al sarac intreba norocul: m-am facut. aci pe loc. cind veni omul ei de la tarina. nu ma bate. gasi pomul de aur palit si uscat. alerga bucuroasa pe batatura si se mira cum de s-au imbogatit Odata. sezind pitulat in papora pazind calul. top in partea lanta pinga cal si spaminta calul si s-a dus in stricaciune. sa ! stii si copil de suflet. ca eu sint narocul 1-al bogat om care-i pazasc caii iou. Narocul o sa zica mai da-i o data. da din iepure sa facu om si cind sa-1 bata pe omul prefacut din iepure zisa: Stai. sa gindeste cum sa-1 prinda iepuru. ca va fi atunci rau de noi Eu care-mpart si binele si raul cu tine. Sa nu-1 bati. ca i-a luat norocul muierea si 1-a vindut strainilor. sa vezi si sa te invat ce sa-i faci. top intr-o parte pinga calul al chior. S-a uscat mutul iapa. sa scapati de mine o pacatoasa si se culca sa moara. ca indarat nu s-a mai POVESTE CU UN A fost OM SARAC SI UNU BOGAT un om bogat. tree pe acolo doi boieri. daca-mi spui cum de ati ajuns sa aveti pom de aur imi las boieria si te fac cucoana vestita-n tara. da noaptea unul dintre ei zise: — Auzi. Da de al meu naroc stii unde este? — — Omul — mergi palme prins spusa: Stiu. sa bolesc si sa ma prapadesc. muiere. doua. de la lucru. Saracul ce sa faca. intelege ca nu-ti pot spune. mereu. ii spusa boierului toata taina. sa nu iai dai imprumut si trei sa nu-i spui taina muierii Muicaaa daca bas zici asa am sa ma culc. da caii bcgatului stau pe loc in balta si pasc ala chior iarba verde. Atunci pricepu ca muierea n-a fost cinstita si ca de aci inainte nu mai are noroc. a fost. El isi lua lumea-n cap: ! cum isi cheama moartea — Unde pleci. daca vreai sa cu mine. omul ei sa dusa la ea si de mila ei ii spusa taina Atunci muierea isi veni in fire. numai doua sa-i tragi. vazind el cum se paleste muierea lui si sa vaita. ca si asa de aci inainte nu mai pomul. a avut cincizeci de cai. pindariu gasaste calul al chior in stricaciune si-1 mina in sat. intors. Ama intr-o zi de vara omul sarac pazind care ii mina calul in stricaciune. Muierea. boli luni. da tu sa zici asa: o data am dat. Omul al bogat in toata ziua mina caii in balta sa pasca iarba verde. mereu. cerura ei sa-i primeasca sa conaceasca. ma omule? — Ma due si eu une a dus de aur si am pomul Dus nici muiere. drept este sa stiu si eu tu ! tot stii si tu in viata trei lucruri sa nu faci: intii. Sara. 259 . nu-1 tine nici scaunul. vin de la agelic . — Muiere. doi. tot muiere. Ea de miloasa ii primi. da al sarac a avut un cal si de oichii amindoi. iaca din balta un iepure.! ! ! — — ce Muiere. s-a dus si cu cinstea ta.

Saracul spune: Care-mi da mie bani cit io cer pe calul meu chior ? Nima nu-i da nimic pe el. Narocul spune asa: — Vino la piat. stai ca sa-i dau si io vrun ban sa-i dai. ale grasa daca iai pe vara ie zapuc mare si nu-ti tin la lucru. $i lo calul al chior si cumparatoriul pleca. mai la morari: Fugi. decit s-a plins ca n-are de tutun bani si i-am dat sa aiba de toata vremea lui. sa duce la o baba de turc bogat. — — — — UN OM DE PE LUMEA LANTAj A fost un om nelucrator. Bircaia poznariu lu aga la chesao de galbini si-i da ca sa aiba — de lunga vreme. Cind venea barbatu la batrina si la apa zicea: un dilator de pe la copilu nostru si i-am dat are de toate. Turcu vedea ca a gresit baba lui si mai de graba dupa el cu calu cind vedea lenesu. Intreba turcoaica: — Dar ce face. Saracul putin zabovi. Intr-o zi de vara. De aci inainte a pornit sa sa imbogatasca saracul. Na hainele mele si da-mi pe ale tele. are de toate? — Are de toate decit n-are bani de tutun. Zice omu din gura: — Buna ziua. A. mai domnule. da ie destulat de tot de la voi. mai turcoaico. sa baga iatr-o moara. sa nu te cunoasca. si du-te piat cere cit vrei tu. Pe urma la astia vorbe norocul spusa saracului: Pe vara pune porumb pe deal ca are sa fie plointe si a sa faci porumb. Zice — Ce. ca eu vin cu cumparatoriu. unde durmea la umbra si hogea trece la apa cu calu. face bine. du-te si cumpara doua vaci slabe ca de. il indemn io pe el si-ti poate cumpara calul si-ti da bam cit ceri tu. care a fost acolo? — Mai barbate. iaca vine cumparatoriul si intreaba pe saracul: Vinzi calul ? Saracul Vind. — Pai vin di pe lumea lanta — Ahaa. Da norocul saracului spusa asa: Ai loat bani pe calul al chior. de anul alalant pune porumb pe vale. da voia sa cam insele. da-mi un pahar de apa ca sa beau si sa odinesc catava ca-s mort de ostanit. — Dar de uae vii asa de nacajit. in piat. decit cere bani de tutun. Cit ceri pe iel ? Saracul a spus cit vrea cumparatoriul si scoate banii si-i da la sarac pe calul al chior. da 1-oi fi vazut pe copilu meu? — Pa cum nu 1-am vazut cind sint cu el intr-un pat. sa-i zicem dinsu ca o sa-1 ajunga aga. ca o sa fie seceta si iar faci bucate. ca iote turcu — te omoara c-ai facut faina mare.: ! — De ce mie nu-mi Norocul a spus saracului: — — la calul al chior ajuti da m-ai la saracit si si am rams cu un cal chior. mai. pai a venit fiinca punga de bani. 260 . bre.

unde — A murit. ! Adu banii ca te-am prins. era si lenesa din cale afara. Grivei s-a bagat subt patul. ca baiat sarac n-avea ce sa faca 261 . in Dealu Mare. copilu a murit si 1-a-ngropat in cosere subt ieslea boilor. Ea se-ncura dupa el sa-1 prinda sa-i ia cirnatul. Vlad a dus-o bine fiindca o ajutau parintii. Da-si aduce amintea de Vlad ca sufere de foame. Catrina si cu Vlad. Turcu cam burtos. Cind a venit cat ! Vlad. Ea. El fiind ! cm la ea in casa. alerga la moara. Vlad al meu ma omoara cind o vedea Avea un sac de faina. 1-intreba Unde e dus omu ala? — Nu-1 vezi cum fuge pe coasta. S-a maritat. a luat un baiat sarac pe care-1 chema Vlad. vazu ca e pacalit. ia mai de graba sa-1 ajungi. Dar dinsul se umplea el si sa facea bas ca morariu. ca eu sint morari — — Zice turcu ama calu nu — CATRINA A LENE$A fost odata un om si avea o singura fata. ha. degraba e Atunci de graba ostanita. ce sa faca saraca de ea? Zice: — Vai de mine. dar eu calul. Iar zicea morariu: Ce bani sint aia. Da au avut si ei un copil. tu i-ai dat banii de tutun. In vro zi s-a dus Vlad la lucru. Dupa ce i-au murit parintii. dupa ce a plecat Vlad. pe la Dar dinsu incaleca calu si mai la opinte ! fugea. ce-ai facut. da ce s-a gindit ea? Pina va fierbe mamaliga. I-a venit timpul sa se marite. a spalat caldarea si a facut focul sa faca mamaliga. ai luat banii ? Nu. Cit au trait parintii fetii.! : ! : : de faina pe Morariu face de nevoie. a luat sacul si a cutrupit vinul risipind faina sa nu se mai vada. sau Glad. a intebat-o: — Catrino. da ea dupa el si cum fugea tot rupea din el pina 1-a min- — pe tot. voi sa sa duca la baba Babo. Cind mai pe urma si-a adus aminte sa scoata si vin pentru Vlad al ei si a Iasat cirnatul pe foe. au ramas A Da amindoi. babo. mamaliga vai de ea arsa. cam prostuta si o chema Catrina. sa vii cu demincarea la mine. Cind intra in casa vinul cursese tot. vine Grivei ia cirnatul si fuge cu el pe maidan. ca sa nu mearga pe picioare baiatul nostru. sa friga si cirnatul. da vinul cura. — Iar zicea turcu: — Pazam calu meu calea jumatate ajungea morariu pina 1-ajung de graba. Scotind vin si-a adus aminte ca este cirnatul pe foe si poate-1 ia te pomeni Grivei A lasat slavina deschisa sa cure vinul si-a dat fuga sa ia cirnatul. 1-am e copilul? ingropat subt ieslea boilor. Cind ajungea aga. ca vedea ca ie in scurt. El i-a spus Cafrinii: Catrino. la plug. Cind colo. Haha.

— a Ma. ce-ai facut. un — — — Ce faceti. iau. am — Pe toti. Si i-au dat. desfaceti o roata pe urma il ! alta. Da Ainjurat-o. cu furca. nu da toporul incoa' ! A spart in bordei a facut un geam intrat lumina. gardurile pline cu oale. cura apa de pe el si nucile nu le putea arunca. Luasa si el a pornit mai departe. fratioare. — Adu banita. a umplut-o cu nuci a suit-o-n — Ba. si pod. ii arata: — Ce Uite.nu asa. ia si nu pot sa bag lumina-n si ei. da gasii un ulcior si i 1-a aratat. a treia zi tree tigancile. punei-i in pod. cu oalele — A Vlade. a batut-o. fa. bine ca venisi. ca ma omoara Vlad. il inchidea. rudaresele laiatale cu oale. doua. polita si cuiele cu oale si pe urma ce a mai ramas a pus pe gard in pari pina a terminat oalele. a vazut maidanul. ? — Pe toti ! — in el Aoleu. straichini. dumnezaii matii alba. fratioare. s-a dus sa-1 dezgroape si sa-si vada copilul da n-a nimerit sa sape decit alaturea si a dat pieste un ulcior cu galbeni. — Cum o sa le arunci. Ele au luat banii si au tuns-o. Da ea ce-a facut? impodobit ogeacul. omule? — Ma muncesc sa arunc nucile-n pod. pe rind injghebati la loc I-au multamit lui Vlad ca n-au spart casa si pleca el mai departe. — Ai o banita? — Am. bine ca venisi ca eu nu le mai furseam. a zis: — A — — — — — ! ! A — Ei. Mai oameni. Si ea i-a pus in pod. Da pe melcisori dati ? Adu. I-a adus banita. in bordei si tot asa. ma. fa. mai. ca toata viata — 262 Mai nu puteam baga lumina in bordei. iti dam toate oalele. facusa piste un pe usa.! : A doua. a treia zi. Si el 1-a intrebat — Ce faci. Iaca. iar a mai facut nebuna ceva — Catrino. si iote caznesc s-o bag cu sacul. sa nacajea si sa omo- ra degeaba. lumea Merge el cit merge arunca nuci cu furca-n pod. iar — — ma si Ce faci. mare lucru. sint astea. la oale si straichini Nu. Vladule? Aaa. Bine. cu topoarale? Sa faramam paretele. ulciorul plin cu galbini. Sara cind a venit Vlad. am facut un bordei asa. niste melcisori.a chinuit-o si a plecat si da peste un barbat. fa. I-a multamit omul altul. ma omule? ma. Cind vine sara Vlad. n-am dat faina. . pe rind. Gasi pe unul care facuse un bordei in pamint si tinea an sac deschis. eu nu gasii copilul. ca sa scoatem carul. da-ne melcisorii. nimica. merge el. il injghebasa si sa caznea sa-1 scoata afara topoarale sa farime paretele si sa scoata carul. fa ! 5 dat melcisorii. daca dau faina. melcisori i sa-i vedem Catrina le-a adus melcisorii. sa le vinda. linguri. omu lui Dumnezau. merge si da car in casa. Vlade. si afara. Ai. il deschidea. fa.

Ea s-a bucurat. or sa dorm o tira? la — — — — ! ! — — — — — la sa dorm la ! aer curat culcat. Catrina — Pai Catrina e acasa. Copiii crestea mult bine. nunti. or e facut pe dos din doi frati. cioc Cine e ? ! A durmit si s-a sculat sara. eu cine sint ? Poate eu nu sint Catrina Pe urma i-a venit lui Vlad mila de ea si i-a dat drumul in casa. voiau amindoi la o rnuma si un multe povesti si s-aude vorba de a povestit ca trai. si pornira sa intrebe mosii ai batrini. a sarit Stati. ca eria facuta pe masura alor mici. ori sa maninc? la sa mininc intii. a luat mincare la ea.! : : A plecat Vlad mai departe. cind sa facu n-avu nici un samn pe el. Vladule. s-a culcat. ca cineva. Vlade. dar mireasa mai inalta. om in casa. Pe vremea din 1-ai batrini vreme de demult. Pai daca nu intra-n casa? Vlad a luat-o de cap. sa ivi un om. aspru la vorba. tata. Cind sa intre in bordei mireasa nu putea ca mergea dreapta si sa lovea cu pieptul in usa. fratii sa duceau pe la ori. Ajunsa acolo. pina s-a obisnuit. a zis Dumnezau sa avem si noi om inalt in casa. vesalii. Da peste o nunta. Omu pusasa gindu pe-al mic copil sa-1 opreasca la el. ca eu sint Catrina — Nu frate. Vlade. Pe urma dupa ce a mincat a zis Ce sa fac eu sa secer. pe ce sa cunoaste omul al insemnat? Aci pe loc. ama chelu ieria mult neintales. da pe Chelu sa-1 dea ginere in casa. Catrina e acasa culcata ! tirziu ? ! ea pe urma a zis: Daca s-a culcat Catrina in casa. Si — ! POVESTEA LU CHELU CU A TAINII A de la fost doi frati care crescusa aia cind sa insurara. bun batrin omul care e insamnat Dumnezeu nu e norocos si bun de Intr-o casa de oameni. bre. Vlad a pus cuiul la casa si s-a — — — Eu. ca o troaca alba in gradina. Atuncea Vlad s-a intors inapoi la Catrina lui. cioc. ce faceti? li taiem picioarili ca sa intre-n casa. altu e schiop. da al de doi. zicea in sinea ei. Ce sa fac eu acusi. ma due. Ma due. ori e chior. Si atuncea a zis: Catrino. intii sa secer. acuma du-te la cimp la secerat. Ce cati asa — Da-mi. da sa-i taiem picioarele ca sa intre-n casa Da el vazind. Nuntasii zic: Ei vezi. ajunge ginerile cu mireasa bordei: ginerile mai mic. altu e ciung. cam putin invatat si spusa la asta intrebare: Omul al insamnat are samnul asa e chel in cap. Ea vine si bate: Cioc. 263 . bucuros ca a dat peste alti oameni mai prosti ca ea. nu. a aplecat-o si de citeva ori a bagat-o si a scos-o din bordei. — : Asa la unu ii darui Dumnezau doi copii: al dintii fu chel pe cap. de au ramas amindoi pe vecie impreuna.

ii dete Dumnezeu rod si facu un copii. n-avea nima-n sat nacazurile lor. pina ce ajunsa copilu de vreo trei anisori. sa injure ca nu-i trebuie lui mohvda. da au uitat de Tufica. Cind colo. sa nu te mai gindesti la Dumnezeu si la pui pe cheltuiala. ea cu vacile de coarne si ara. zburau ciocirliile in cer. sa-1 manince-n tufa lupii pentru ca 1-ai botezat fara popa. iar Chelu cu Taina pe deal la arat. asa ca ramasa copilu nebotezat si-i zisera Tufica. Da lasa copilu. Tufica a intrat in tufa. care n-aveau copii la tineretea lor ce n-a avut copii. Tufica. Taina zice lu Chelu sa sa duca cu o troaca la popa sa faca molivda. Tufica-ncoa'. botezuri. sa-i dea de suflet si-i dete pe Chelu. Da Chelu fu baiat de insurat si sa-nsura. Tufica-ncolo. Muma-sa plingea si amarita cum eria. in casa lui. ara pina sara. cind a fugi pin tufa dupa capre. i-a povestit cum si fata 264 . ca intr-o iarna mergind dupa lemne la padure. Lo oasali copilului si le ingropa in capul locului. Sa ducea el cu galetile la apa in marginea satului. veni la omu ce avu doi copii si-i ceru un copii. sa-1 faca ienicer. s-a pus cu oticu pe muiere si a omorit-o in batai: — Na. Chelule. s-a pierdut in padure si a dat peste el un lup. pina la anul crescu acolo un cires mindru. Taina dete furis o troaca de apa la aha muiere. sa botezam copilu ca-1 maninca lupu. i-a spart burta si 1-a mincat. ca poate asa i-o fi fost lui scris. sa ai grije de copii. — Bre.: omu In satu ala eria un om cu o muiere. Cind a venit muierea din padure. sa dusa la popa. lo o fata saraca. o chema Taina. erau inca calde. Chelule. Chelu cum o auzi se minie foe Aaa cum tu inca mai crezi in prostiile popilor si ale balelor ? Se pusa cu oticu pe biata Taina il facu capul dumicat cu oticu si o arunca in tufa s-o manince lupii. ieseau aburii. zisa muierea. na. Chelu porni sa blastame. — Chelu-i zice: Cind a vazut Chelu. Da de Chelu iar nu s-a ales nimic. ii facu mohvda si-i pusa numele la copii in molivda Umcea. lasa fire-ai a dracului copilu si nu mai crede in popi. el tine coarnele plugului. nu-1 mai boteza. mergea ghebejit numai sa nu-i iese muierea la fintina s-o vada oamenii pe drum. copiii cind treceau cu vitele vara mincau cirese din ciresu lui Chelu. i-a adus in poala opregului oasali bietului Tufica. — Lasa. cind a crescut fata mai mare. — ! sa ma ma NEGEL IENICERU Era o fameie vaduva care avea o fata si un baiat: baiatul eria mai mare mai mica. De aia muierea cu om rau petrece ca vulpea in pustiu. Venira turcii si-1 luara pe baiat la birul singelui. da Chelu nu ere dea in Dumnezeu. de doi ani. Venisa o primavara timpurie. Nu-1 lasa sa boteze copilu ca-i eria frica sa nu sa uite popa la ea ca e muiere frumoasa.. si spunea ca din oasali lui Tufica a crescut ciresu. ca-i zicem noi Tufica. Traiau Taina cu Chelu tare amarit si greu. ca nu-i placea numele. Taina ie fata saraca n-are incotro. Nici la ora-n sat n-o lasa. Taina asa a zis ca un copii are si s-a gresit si cu troaca si botezu lu popa. 51 ia o boala si moare nebotezat copilu. 1-au incohit lupii si 1-au mincat.

omul sa raseste. ftearali inchisa. prinzind peste. Intr-o zi. sa duce la fteara pescariului si a ridicat cracu in sus si besi: pirt in fteara. Da oamenii ce a stat in loc. omul sa scoala de noapte. Fata s-a dus. avea insa obiceiul turcesc. unu din oameni zisa la ailanti asa: — Stati ca. sa sa araneasca si el. doar acuma vo prindea. Cind fu in varsatul zorilor. s-a dus pe margine la o apa sa prinda peste si mergind pe marginea apei. In sara a de trii. Pescarul s-a gindit s-o prinda. ce a prins si vazu iara ftearali inchisa. ! POVESTE DESPRE UN PESCAR DUPA PESTE A fost un om care s-a zanimit in toata ziua dupa peste. zice: — Nu inchidea ftearali omului. dracii apoi ii spusa 1-al ce besi ! 265 . da ea plinge cu hohote. La mijlocul noptii aude din lemn o gura mare de oameni. vede o vidra iesind afara din apa. a inzestrat-o ca sa se marite in Tara Romaneasca. Vorbind ei. Crescu ea gogea mare. Oamenii care stau in loc. — Da frati ai avut ? — Muma spunea ca am avut eu un frate si si si 1-au luat turcii ieniceri si spunea muma ca 1-a chemat Negel. iar el ca ienicer s-a dus la sultan sa-i duca birurile. Muri muma-sa si pe fata o luara niste unchi si o crescura. — Da cum a murit ? — Muma a murit. Da cind a vazut-o el a zis: Amarita asta de ce-o fi venit? Cine te-a trimis. cerut el sa-i aduca omul si fata. ei nu m-au lasat. — Tata ai? — N-am tata — Muma ai ? — N-am muma. Da frati-su avea un negel in cresteru capului. da baiatul a crescut si el mare si a ajuns birnicul imparatului si tara turceasca 1-a trimis in Tara Romaneasca sastringa banii de pe tribut pentru sultan. Atunci el si-a dat seama ca despre el era vorba si a zis: Fata. fiinca avea un negel in crestetul capului. lasa sa prinda si el ceva. care-i deschide ftearali Pina acuma de trii ori. Dar in sat nu eria nima. a murit ea plinge. cind oamenii ajunsa la ftearali. colea in drumul nostru unu a pus ftearali in poteca noastra. Ala ce a zis stati in loc. I-a mustrat. ca in fiecare sara sa-i dea mincare si cite-o fata mare de petrecere. omul sa sui intr-un lemn stolos si pazaste ftearali. pescarul iara le aseza. o fi vun sarac. Yidra ce sa faca? Se duce el acasa si ia o pareche de fteara si le pune in urma vidrei in marginea apii si dimineata pescariul se scoala si sa duce sa vada ftearali ce a prins. top fugisera pin paduri si nima nu-si da fata ! Se gindira ei mosnegii satului s-o dea pe fata aia saraca. In sara alanta. sa vii? A — — Pai chinejii satului. n-are incotro. era fratele ei A chemat el pe unchii care au dat-o pe fata sa petreaca impreuna cu ea si le-a spus cine este el. iara le aseaza bine frumos si sa raseste sa le pazasca. uita-te in capul meu si vezi ca eu am un negel in cap.! 1-au luat turcii pe fratele ei sa-1 faca ienicer. iar ei i-a dat bani. Ftearali sa inchisa. iar sa duce sa vada ftearali. Da el a tras la o casa de romani. venind drept catra ftearali lui. fata. — Fata s-a zauitat si a vazut. Cind veni la fteara.

omul sa zica. Dracii zice 1-al la fteara. dupa ce crescura mai gata de casatorit. de demult un cioban si o ciobanita s-au suit cu oile la munte s-au pierdut unul de altul. Dracul sa umfla. le-a fost bucuria gasindu-se si dupa ani de zile cutreierind cu turmele plaiuri nevazute nestiute. viul cu mortul Fiecare saruta pamintul si cutitul. in lemn sa pazasca iel Sezind in lemn omul. ama omul stia. — Daca da Odata in spune ma prinde? el. iara dracul sa alege ! din ailant vine sa ftearali. facu butuc de paducel ftearali. Ailanti draci vazura cum il prinsa ftearali pe alesu de picior. si sa sui iar sa dusa acasa. facut Ama sa m-am frearali. care fu prins de picior. brazii si paltinii sa le fie nuntasii. ridica prins Sezi tu aicea. Omul veni mult aproape cu ciumagu. nu mai da. io rabd. asa sa stie omul care a pus ftearali sa faca un butuc de lemn paducel negru si sa-1 puna sub fteara sa vezi cum te prinde in fteara pe tine. Dracul — Da ce sa-mi faca. Mai la urma pastorita mai stelele cerului facliile. FRAJI DE CRUCE si Cindva. dete Dumnezeu ca sc-ntilnira. ama mine. Omul lua ftearali si pleca acasa cu ele. gras si fumeaza tutun. stie a — dat sa dea. ftearali sare in sus si-1 apuca pe dracul de picior. da noi ne ducem. da dracul mai adasta sa mai dea o data. moare io il rog sa dea incodata.: ! ! in fteara. Da in fteara sede prins un drac marc. Si iaca-asa. ! neincrezatoare ii zise barbatului sau. apoi isi jurara credinta. sa facu tot cenusa si omu lo toata cenusa si o imparti. dupa ce n-a dat de doua ori omul in ei. 266 . La o vreme aminata. — de picior: Omul — Omul — Am zice: dat o data. iaca iar vin dracii gomoind drept si in catra fteara. Omul ridica odata sus ciumagul. intr-o zi cu soare. Mare pe minte. iar Apoi se jurara pe sfinta luna ca se vor purta cu credinta unul fata de altul. sa se ingroape deodata. cind ajunsa inchida iara cracu mult sus. ca om supus oacatelor. stie ce-1 adasta. dracul plesni in fteara. daca — O sa te bata o data. care paza ftearali sa cobori din lemn si cu un toporas facu la lumina zilei un bun ciumag si veni la fteara. iar de va muri unul din ei si va uidi altul. sa nu cake juramintul. ca e buna de leac. da de-o da de doua ori. Omul care asculta din lemn cum spusa dracul ca sa poata sa-1 prinda pe al inchide Omul ftearali. Pusa negru si pleca la reca sa puna pusa butucul de paducel pe pamint aseza ftearali pe butuc ftearali . de-te o data tare in dracul. Omul care pazea din lemn tot vede si aude ce zic ailant draci. ca odata m-am facut Dracul. ce ai catat ti-ai gasit. Dracul zice: Mai da-i o data. besi: pirt in fetara. ce le nazari prin Sa faca nunta pe virful muntelui.

Dar nu era chip nimeni sa-1 induplece de la horarirea luata caci juramintul fiind sfint pina la urma duce tot la moarte. mai baiete. Ea moarta. de acolo din virf sa se arunce singur. apoi i-a dat un amnar. Lumea sta cernita din crestet pina-n glezne. ca sa vezi si tu vreodata ce credinta arc si ea in tine. zise omul. iar juramintul pentru el este lege. iar pastorul care-si iubea ca un nebun sotia adormi dus linga ea in fundul pamintuiui. Mai apoi. Bine. iar mai la urma si de satul lor. au inviat. ori silit in prapastie. Eu zic sa nu fie pedepsit de Dumnezeu si vezi tu muntele acela ce-si inalta piscul spre bolta cereasca. facind pacat va calca juramintul. Mersera ei ce mersera si intr-o zi cu soare detera de lume si lumina. tata-su si neamurile toate in zadar incercau sa-1 opreasca de la acest pas necugetat. ca sa aibe si el loc. ma omule. Tata-su pusa un ulei ca sa aibe cu socul rasuflatoare. isi da el cu planurile lesinat pe trupul rece al iubitei sotii. Groparii trasera pamintul. De ce n-ar muri deodata decit mai tirziu. Parintii le facura nunta mare si frumoasa de se duse vestea peste dealuri si vai. daca ai tu atita credinta in muierea ta. ce il facea sa moara cu zile. cum sa fie pedepsit? Sa fie pedepsit de Dumnezeu. caci unul fara altul nu pot trai. Linga grcapa ramasera strajerii sa traga deloc pamintul de pe cioban ca stiau ca e inmormintat de viu. Parintii se sfatuira cu groparii si lemnarii sa-i lase o deschizatura iar si sa asculte strejerii daca tipa si cere In chipul asta cei mai intelepti socoteau sa-1 scape de la o pieire sigura. Nunta a tinut o luna si inca o saptamina si mai o zi. Da el in groapa o ia pe sotia sa in brata si adoarme dus. si — — — — Intr-o noapte iesi Maica Precista in cale spunindu-i ciobanitei sa mearga pe dira de luna si stele pina iese la luminis. mosu i-a scris pe marginea leaganuiui o scrisoare pe care a impaturit-o-n patru. Peste noapte Dumnezeu de sus priveste pe pamint si vede toata lumea la rostu ei. ca asa s-au jurat ei cind i-a cununat brazii si paltinii din munte. eu am s-o scol si pe ea din morminti.Asculta. asa sa fie de la mine si de la Dumnezeu si plecara in nestire cu turmele de oi pe steiuri depiatrasi codri fara margini. Baiatul adormit precum era. si el viu. iar carnea sa i-o manince vulturii. gata sa moara de viu. De bucurie ca cei pierduti si socotiti ca morti pentru totdeauna. precum el vede. muiere. daca tu asa doresti. Mama-sa. o cremene si o lumina zicindu-i: — 267 . Si asa se culca pastorul viu linga pastorita moarta. Tot natu-i fericea ca se iubesc si au turme de mioare ca nimeni altii. vazuse I se facu mila visa ca a venit la el un mos cu barba alba pina-n briu si 1-a-ntrebat ce cauta el in groapa cu moarta? Iar el i-a povestit mosului ca s-au luat din dragoste si s-au jurat asa sa faca. Bietul barbat degeaba se batea cu pumnii in cap si isi jumulea parul ca muierea lui murise pentru totdeauna. dar daca unul dintre noi va gresi minat de diavol. Pe la o vreme in ciobanita dete o boala grea care o dobori si in scurta vreme muri. precum le-a fost juramintul. ! i Atunci mosul i-ar fi zis: Bine. Se ceru lemnarilor sa faca leaganul mai lat. prin inima unui soc sa-i vie de afara aer ajutor. numai un om viu sta in mormint cu sotia moarta in brata si plinge Ce sa faca el acuma ? Asa ceva nu mai si suspina de ti se rupe inima nu alta si scobori jos pe pamint.

Asa mersera ei zile si saptamini pina ce ajunsera intr-o cetate mare cu ziduri inalte albe si scaldate in razele soarelui. iar sopul ii ramase trintit jos cu spume la gura. iar pe muiere a lasat-o acasa.— de ia De si indata ce te vei destepta din acest vis aprinzi lumina. un amnar si o lumina. Nu le-a trebuit multa chibzuinta ca s-au apucat si au deschis in mijlocul orasului o cafenea. nu i-a venit sa creada ca timpul pe toate le schimba in lume si se schimba si iubita lui nevasta. Cind a vazut el una ca asta. se gindi ca nu se cade pentru un purece sa arunci patura pe foe. iar mai apoi incepu sa citeasca din cartea lasata. Si asa ea in citeva zile dete cinstea pe rusine. cu treaba. fie fara treaba. asa cum il sfatuise Dumnezeu in vis. sa citesti aia. rachiu. La or cafea si fie cafenea. ca la orice birt: vine lume de tot neamul. Ca sa ramina cu ofiprul. cum il aud. ca tot ce face timpul tot el este si eel ce desface. Ofiprul incepu sa umble cu momele impanindu-i capul cu fel de fel de lucruri rele si viclene. insa oameni sint pupini. bea vin. Asa s-a-ntimplat ca de data asta vazindu-se cu capul pe umeri. Dar muierea lui glumeata din fire s-a luat cu un ofipr tinar si frumos si s-au iubit. In cale il ajunse — un Buna soldat: calea. il dezgroapa si vreau sa-1 ia acasa. nevasta-sa se scula. ostaniti si sleiti de vlaga. Mare le fu bucuria tinerilor si Dumnezeu din cer isi sterse lacrimile. Baiatul. deck al Trecuse gogea vreme cind negustorul nostru porni prin sate dupa tocmit beutura. trei ori scrisoarea. Ea lua banii toti strinsi de omul ei cu truda mare si pleca in lume cu ibomnicul. Cind baga mina-n sin da de o carte. Da-n vremea aia s-a potrivit sa treaca un cioban cu oile pe alaturi de cetate si ce-i da lui in gind sa se uite pe fereastra in cafenea. Aprinse cu amnarul iasca si lumina. trag pamintul in graba mare. ii toarna otrava in paharul cu vin si-1 omoara pe barbatul ei eel bun si credincios care se ingropase de viu pentru dragostea ce i-o purta. Dar cum fiecare este stapin pe capul lui. Ce sa faca acuma? Mulse lapte de la mioarele sale si-i slobozi cu sila pe gura pina ce 1-a-nviat pe bietul si nefericitul negustor. praful cafenelei este calcat mai des bisericii. : ! ! ! isi pleaca in cer. si-a luat lumea-n cap punindu-si in sin cartea. iasca. Se oprira deci aci. iar lume este multa. insa el ramine linga sotia sa. Dupa ce citi de trei ori.mai tare ca la caprele rasfirate pe ogasegata sa speriepe sotia sa multiubita. cind se vede cu lumina aprinsa in groapa zbiara ca din gura de sarpe. Aici este frumos si aici este de trait ii zise muierea pastorului. negustorul tragea sa moara otravit. Qnd colo. Merse el dupa butii de rachiu si se cam zabovi. amnarul. 268 . gindindu-se de ce lucru sa se apuce pentru a putea trai. mai frauoare ! ii zise ostasul. In clipa zborul mai la urma soptind amin amin amin mosul ii trage o palma zdravana baiatului si moartei. Isi aminti de vorbele mosului spuse in vis. Merse el cit merse si osteni. ei erau morti si astfel o pornira in lume sa-si gaseasca norocul. Strajerii. Pentru cei ai casei si lume. asa cum s-a jurat tinguindu-se peste trupul ei rece ca gheata. mirare mare. cremenea si lumina. Omul sa aibe rabdare. Insa la coliba parinteasca nu era chip sa se mai intoarca.

ca cica zor nevoie. Calaii insa il cercetau si-1 rasucea. Gendarii nu fratele sau si sa-si faca vrura. cu broaste si serpi. Mai la urma judecata era facuta sa fie spinzurat. Multimea il privea ingrozit5. fu dus sa-si sape singur groapa. $i cum era slaba de minte.Multumesc dumitale raspunse nefericitul om. Da el tinea una si buna ca n-a omorit fata. Si cum tot patitul este priceput. numai sa scape de el. Dar muierea lui nu l-a cunoscut. dar auzind imparatul. nici la minuitul spatiei si scutului cum era pe acea vreme indepartata. nu statu mult pe ginduri si intr-o noapte ii fura pe cind dormea sabia din teaca. pina aflara unde este ofiterul care i-a furat nevasta si cerura sa fie primiti amindoi in oastea imparateasca. din oras in oras. Ce sa-i faca ea acuma ? Sa-1 omoare. Ce sa faca insa plotonierul cu ei in front. doar o spune adevarul. il legara-n lanturi si zdup cu el la temnita cea neagra. sa-i dea pe amindoi ordonanta la vreun ofitir blestemat. numai ca nu lesina de frica vazind dovada ca banuiala ei se adeverise. Avind ea si o fetiscana in casa isi facu planul s-o omoare zicind gendarilor ca soldatul a ucis-o de gelos ce era. curat si mai scuturat. ci era cumpanit. supsera singele unul de la altul. iar mai apoi in mijlocul orasului i s-a ridicat spinzuratoarea. sa-1 vada lumea si |ara ca nimeni sa nu mai faca ce-a facut el. ! — apa pina-n briu. macar ca o slujea din zori pina-n scapatat de soare. ca nu se pricepeau nici la teorie. Gendarii ii gasira sabia ostasului minjita cu singe. Cind colo. insa el nu primi. fata de altii. pe toti ii asculta si pe putini ii credea. Asa se petrecura lucrurile mergind el cu ostasul in iume sa-si gasasca un capatii. sa-1 puna pe ostas s-o spele pe picioare. Veni un calugar barbos cu o carte-n mina sa-i ceteasca rugaciuni inainte de moarte. Cateaua varsa venin si turba de minie nestiind cum sa-i faca facerea curmindu-i firul vietii. apoi isi jurara credinta pina la moarte. care-i povesti trista intimplare cu muierea lui mergind impreuna. flamind si biciuit fapta ce o facuse. Mersera ei din cazarma-n cazarma. il scuipa si-1 blestema pentru faradelegile sale. taind-o la git pe tinara fetita. doar. baga el de seama ca soldatul era om de omenie si cumsecade. om judecat si cu scaun la cap. L-a mirat ca acest soldat pe unde trece nu lasa urme pirjolind pamintul ce nu este al sau. inainte de a pleca ferecat cu lanturi intii Mai pe cea lume. $i asa bietul om isi astepta osinda cea nedreapta Bietul sta in om numai sa recunoasca tari ca sa nu mai scape cu viata. 269 . De acum omul avea in ostas ortac si astepta de la el sa-i vada patimile de ostas ca unui adevarat frate de cruce pastrator de juramint ori asteptator de moarte. Dimineata ea rascula mahalaua tinguindu-se ca tilharii i-au ucis fata din casa de au lasat-o saraca. el are un frate ostas de la care vrea sa-si ceara iertare si sa-si ia ca toata lumea ramas bun. Spalind-o el pe picioare. de aceea isi puse in gind sa se faca frate de cruce cu ostasul. Din vorba-n vorba. taie in cruce pe bratul sau si al fratelui sau. fiindca i se parea ca este mai zburdat. Soldatul scoase spada. intr-o sara ce-i veni muierii pe chelie. porunci sa fie adus numaidecit dupa obiceiul stramosesc iertaciune. Ofitirul care-i luase muierea il ceru chiar pe acest nou ostas intrat volintir. nu stiu cum se face ca-i cade caciula jos si ofitereasa care-1 asemuia cu fostul ei barbat. Dupa o asa de mare isprava ii puse in teaca sabia si se prefacu vicleana ca doarme. lucru zis si facut. ori sa-1 bage la robie pe vesnicie.

Dupa asta s-a facut o nunta mare si frumoasa. Au pus ei la trasura opt telegari albi ca spuma de mare si au luat tara in lungis da si-n curmezis pina ce au dat de orasul unde era nevasta lui cea necredincioasa cu ofitiru. iar tinerii plecara prin imparatie sa se plimbe si sa-si cunoasca orasele si oamenii biruieste pace aduce. Vracii si doctorii chemati din toate colturile lumii n-au avut ce-i face asa ca la palatele mari imparatesti era multa tinguire. iasca si lumina pe care mi le-a dat mosu ala. Ce ceri. a aprins cu am- — Nu lui. pe cind eel de omenie. innebuniti de durere era cit pe-aci sa le crape fierea-n ei de bucurie. Numai tu sa afli narul iasca si lumina. Insa batrinul imparat ii linisti spunindu-le ca se cuvine sa-§i dea fiica dupa un intelept. Ostasul insa la mijlocul noptii s-a dus de 1-a dezgropat. caci nu i se cuvine tilharului dupa legea pamintului. caci asa a fost scris ca un om de rind. fata imparatului a inviat Cind i-a calcat pragul imparatului cu fiica-sa de mina. resti — — Imparatii care venira din toate colturile pamintului se impotrivira zicind se face un imparat sa-si dea fata dupa un cioban nating. unde-o da peste oameni. Sa-mi dai pe fiica-ta sa-mi fie sotie. amnarul. Si-a luat indarat cartea. ca si asa nu-mi ajuta la nimic lacramile de la mine ca eu mor nevinovat. sarmanul tata si mama. Gendarii si calaii 1-au impins in multume. dar nicaieri nu si-a gasit un capatii. sa-ti fie marite-mparate ginere. Dar el nu s-a lasat pina ce noaptea pe furis a dezgropat-o pe fiica-mparatului in timp ce strajile plecasera dupa beutura si citind din acea carte frumoasa de trei ori. bocete si tristete. iar nu peste gloata fara minte si judecata.! ! Cum de mila tale. A colindat el in lungis si-n curmezis cetati. ziceau mai marii preotilor. numai ca de rautatea lumii trebuie sa piece undeva departe. alungat de multimea cea nejudecata. Dar nefericitul om i-a spus fratelui sau de cruce ca are sa-i scrie si o sa-1 cate. Abia 1-a primit bietul imparat. stii tu cind ti-am povestit — Am priceput tot. iar pe frate-su 1-au spinzurat in amiaza mare. caci n-o sa fie uns de Dumnezeu in domnie dupa moartea-mparatului. a zis fratele sau de cruce stergindu-si lacramile si tucindu-1 pentru cea din urma oara. Ce sa faca el acum? Sa bata la portile imparatesti ca sa-1 primeasca cinstitul de-mparat. orase si sate. caci infeleptul ca nu cu tacerea pe orice nebun si tot inteleptul la norod multa liniste si lipsit de minte numai tulburare si necazuri. care auzind despre spusele sale. iar el in loc de toale plugacapata toale-mparatesti. Na cartea asta. amnarul. sa ti sa faca aia ti se va da si face. frate-meu si cred ca o sa ne vedem in curind. Si dus a fost. baiete. Si asa plecara toti imparatii de la nunta cu buzele umflate. Ce se mai intimplase? Fratele sau de cruce afla chiar din gura lui nevasta-sa ca ea 270 . il vazu fratele sau de cruce. si a-si fringe miinile mai frate-meu. rupt si gol. Noaptea s-au dus si 1-au ingropat ca pe un hoit de cal la o margine de drum. incepu a plinge plinge. apoi i-a citit din acea carte sfinta de trei ori si fratele sau de cruce s-a pomenit din morti. iasca si lumina si s-au despartit. 1-a crezut ca este ori vreunul care umbla cu inselatorii ori ca are in fata vrun nebun. Dar in oras vilva mare ca se astepta imparatul eel mic si ca era ziua de osindit la moarte a fratelui de cruce al micului imparat. fara pic de cruce la cap. Cind mai la urma afla ca de curind murise singura fecioara a imparatului.

fratilor — Cind privi Capitane. si batrin cu barba pina-n glezne ingenunche in fata imparatului sarutindu-i picioarele ii zise: Un — Marite imparate. judecatorii si gendarii il gasira dupa spusele ofiterului ca este tradator. cerindu-i sa-1 cheme pe ofitir sa puie capul in cinstiti si drepti — ! streang. eu sint fratele tau de cruce. caci cine e nevinovat va invia. Dar ostasul ii povesti intreaga intimplare cu faradelegile de la casa ofiterului unde el ajunsese ordonanta.: ! pe slujitoare. capitane. fiindca eel nevinovat a inviat. Pina und' se poate. i se ridica spinzuratoarea. Mare Sa fii blind la toate. De aceea. In zadar se ruga el sa fie crezut ca nu e spion. marite imparate. Apoi se adresa multimii. e spion Sa stii ca daca e nevinovat dupa ce-1 veti spinzura eu am sa citesc dintr-o carte si va invia. Lumea ramase uluita si inmarmurita ca in fata unei minuni nemaivazute. Cind tocmai sa-i puie streangul la git calaul ostasului sosi imparatul cu imparateasa cea tinara. spunindu-i Mai firtate. el este un mare vinovat. mai cu luare-aminte il recunoscu pe fratele sau de cruce intrebindu-1 daca se simte vinovat. luminate. dar in loc sa i se faca dreptate. Acum a venit vremea sa-i judecam noi pe adevaratii vinovati care nu trebuie iertati nici de catre imparati. ca nu e tradator si ca dimpotriva ofiterul si amanta lui sint necinstiti ca si cei ce cred in mmciunile lor. Da 1-ai rai da moarte ! 271 . zicindu-i: Stati. ! zise tinarul imparat. vezi ca — spurcat si taler catorii nedrepti si fatarnici. ca e cu judecata nu e cu lopata. Slavite imparate. Dupa ce muri il pusera in leagan bun pentru inmormintare. crezind ca acesta va iubi-o va necinsti si pe ofitir. omul curat si nevinovat a inviat iar eel cu doua fete singur si-a sapat groapa ? lata ca vremea scoate la iveala si arata lumii minciunile. ca nici in ruptul capului un ostas nu avea crezamint la stapinire nici cit negru sub unghie. Imparatul se apropie de ostas. e vinovat ostasul tau? vinovat. Atunci imparatul facu semn sa-si faca treburile calaii si judecatorii cei pina ce fratele sau de cruce fu inaltat in streang macar ca striga ca este nevinovat. Este eel mai mare dusman al patriei si al — — — — E neamului. dind dusmanului secrete despre ostirea imparaa taiat-o si-1 teasca cu care se afla in stare de razboi. El s-a dus la marele judecator sa-i spuna despre omor. ce zici. ca sa scape de barbatul ei. iar in locul lui in streang vei sta dumneata eel care-1 invinuiesti. Deci judeca bine daca vrei sa nu mori. Atunci tinarul imparat il chema pe ofitir. Acum rasuna glasul norodumi care vine cu inversunare nebiruita si putere neintilnita si cere moarte pentru tine si judeEi. ar merita sa i se taie capul cu satirul si a i se arunca la ciini. iata-ma acuma ajuns ca imparat Am plecat in lume precum ne-a fest vorba sa te caut si in imparatia mea iaca am dat de tine chiar in ceasul eel bun. Imparatul aprinsa lumina si-i ceti la cap de trei ori acea rugaciune facatoare de minuni si ostasul se ridica din cosciug. e tradator de tara.

precum eu am facut la tineretele mele. Atunci eel mai mare dintre frati zise: muma si fara tata. ceru poporului sa mai stea ca mai este o judecata. sa ne ducem la lucru. spunind ca n-are nimic pe suflet. caci orice tirg se sparge si tot inceputul are si sfirsitul. Poporul privi nedumerit si nauc. ce sa fac5. Muierea infipse capul in pamint rusinata. apoi o-ntreba daca nu cumva are si ea pe suflet vreun mare pacat si n-a calcat vreun juramint. Dar fiindca-i anevoie a cunoaste ce altul gindeste. zise imparatul. Linga caprareata. El o chema pe sarmana femeie spunindu-i cuvinte de imbarbatare. iar mai apoi zicindu-le: Luap aminte ca frati sintem si se cuvine sa tragem invatatura ca numai acel om gaseste mai bine si mai frumos. N-avu juramint $i nici crezamint MOARA LU $EBAN Triiau odata intr-un saraci. omul sa judece cu capul si nu cu inima. fara sat departat trei frati. povesti trista intimplare. Imparatul i-a aratat piscul. iar credinta voastra sa n-o dati orisicui. care apara pe eel nevinovat. care ramasera de timpuriu se sucira. Si-i arata semnul sabiei din crestet amintindu-i de omorul slujnicei. ca asa sint oamenii supusi pacatelor. Cu iedupi-n brata. — Insa imparatul i-a amintit ca ea a cerut ca eel ce va calca juramintul sa se arunce in prapastie din piscul muntelui cu virful infipt in cer. caci: Fetita frumoasa. Fratele eel mai mare zise la eel mijlocari: —O 272 . cerindu-si iertare. fratele de cruce. ce sa dreaga.! Imparatul se ridica in seaua calului scoase sabia si porunci ostirii sa-i puie in streanguri pe judecatorii necinstiti si ofitirul mincinos. Ce cinta pe fatl. Dar cind vru sa piece. unde vom putea si unde vom nimerea. Multimea privea la toate astea cu groaza si cu multumire. sa cumpaniti mai intii si sa n-o dati porcilor. ca sa-si afle piinea pentru gura si sa traiasca si ei ca toata lumea. Dupa asta ea a inceput sa plinga. daca nu-ti amintesti de juramintul dat fa{a de barbatul tau care s-a ingropat de viu o data cu tine si care te-a-nviat din morti. §i asa veni vremea de se adeveri ca omul are mai multa credin|5 si virtute — decit muierea. ea s-a urcat ajutata de ostasi. Bine. In mijlocul pietei fosta lui sotie isi stergea lacrimile sub picioarele ofiterului care atirna-n streang. Se gindira ei. De-aci pleca imparatul cu sotia sa. eu am sa-ti amintesc de toate. urmat de norodul fericit si multamit ca au dat peste un imparat drept si injelept. Plecara toti trei si ajunsera in valea Caligioaiei la Orman Gripa. $i intorcindu-se imparatul catre norod. vulturii sfisiindu-i resturile ramase din trupul ei eel blestemat. iar din virful cerului s-a prabusit in prapastie.

sla junghiem berbetili ca sa luam parali ceste? ceilalti frati raspunsera: "Ti si — Tunti sla junghiem ! Ficiorul le dadu suta de poli de aur. apoi pacurarul eel mare ii pofti la masa. zicind iesti catre pacurari: cocosii. Nu era nici o vietate. iar pe mine ma lasara adormit in padure. in moara parasita. 1-intreba pe fecior: Tiii. Cum intra in moara. se auzira in departare cintind He-hee maninc miere — si eu ma due Cind cit pot. copile. flamind. cum se scula. dar toti tristi. Atunci pacurarii cazura pe ginduri si se mirara ce vrea copilul cu berbecul Dupa ce se chibzuira. ramii ! ramase — — Avem cas. pacurarii taiara pe Chisem si-1 tiarsara. intuneric bezna. ca s-o vindece numai pe fata de crasta si nu puteau. $i se duse el Hai. dar mi-te de Mai bine sa-1 lasam adurmit in padure Cel mic. vazu mare inghesuiala de ichimi. Ficiorule. eram trei frati si in timpul noptii fugira. iar in cocosul. Va dau o suta de galbeni sa-1 jungheati ! ! pe lor Chisem. sa-i iei maduva din cap si sa mergi cu ea la fata imparatului s-o lecude crasta. Vulpea. Atunci lupul. in cimpul de la Voinita. Coapsera piine in cuptor. eu dau tircoale pe linga garduri si mine la puici timpurii. intra in moara si stau la taifas. un lup si o ursoaica. fiu la ! — — Vreau sa oaspe Si Bine. Copilul lua paralele si fugi la bilincu Lugopci. ce plinse. urda si pine. unii intrau. in afara de un cocos pripasit prin asta moara parasita. Auzindu-1 sa ursoanea. unde numai dracii isi fac noaptea culcus ? Atunci ficiorul raspunse Uite. Cind la poarta imparatului. lapte. sa ma due eu s-o vad? — ! — — — 273 . se scula zicind: Daca e asa plec la bilincu de oi al lui Lugopci sa maninc o oaie stearpa Dupa — ! — si grasa. Sara se strinsera pacurarii pe linga foe si fiecare incepu sa pricajeasca cum se pricepe si cum il taie capul. Cocosul. ! ii zise: la un iavore mare. picurari. plinse amarnic. Du-te ia sacul de poli si mergi la bilincu Lugopci si cere-i sa-1 junghie pe Chisem berbecul. Copilul frinse capul la berbece. mincati acuma la fata imparatului. eu nu cinez zise feciorul. Peste noapte se abate din cale o vulpe. si ursoaica fugira care-ncotro dupa treburile lor. este-n pod un tagircioc plin cu bani pitulat de hoti. zise fratele eel mare: eel mai gras si bun Chisem berbecul ! — Atunci fatim fratre. altii ieseau. se crapa de ziua. intra in cosul morii si adurmi. incepeti de cinati. Mai intii vorbi vulpea: He-heee suratelor. lupul moara ramase feciorul si — ! — — ! voi in asta-sara la bilincu.: „Ce sa fugim". Intreba el pe slujitorii din fata portilor: Ce-i aicea? Vad lume care intra si iasa. o porni in jos si ajunse la Moara lui $eban. Ce nu ma vor pe mine. Fata imparatului e bolnava de crasta. Ce era sa fac Sa vin sa ma adapostesc in moara. sc due si vin. un ficior aici Ce cauti. se sperie caci se vazu singur fara frati pe linga el. Stau ciuci pe coada si se nacajeau ce ispravi au mai facut fiecare. nedumerit. Veniti sa mincati Nu. scoase maduva si zise: Eu plec ca am treaba. sa-1 mai ducem cu noi el ? si pe eel mic ! Nu vezi ca nu putem gasi de si lucru pentru noi. ii raspunse un slujitor. Ca sa nu-i fie frica.

din popor. da ista-i ficior sarman. Dimineata cum se scula fata. beti sa ghiti linga mine. minca. sa-mi fati un han in campu di Voinita linga un iavure mare si sa dau bacsis la lumea nevoiasa. minca. zisera cei doi frati mai mari 274 . cari vin sla dati sa manca. Feciorul. sa vedem ce zice? Se dusera la stapin spusera ca cei doi calatori pling ca numai pe ei ii tin inchisi in odaie. fara sa dea o para din buzunar. Stati. — Bine. zicindu-i: Tata. nu spui. ca tot rastoarna carele cu coada. era sanatoasa. nu poci. fatim si asta raspunse imparatul multumit. necajita si vesela ca aici toate pe degeaba se primesc. Vazind ei ca nu este cu dreptate. Eram trei frati. Degeaba-si tine capul in poaleie ma-si. nici alta. — Nu si trebuie sa stiti Le raspunse fratele eel mic. dormea si fugea. bea. nu raminem voem. ficior. Asa si ei. Daca-i sarman din popor. Si se sculara si se dusera la acel loc minunat cu lume multa. ca si noi — Nu — De poci. auzira si fratii lui ca la cimpui de la Voinita se maninca. iar tu esti de vita impa- — ! — — — rateasca. sa afle cum s-a imbogatit frate-su: — Nu. Fata sari-n sus ca iedul de bucurie si merse la scaunul lui tata-su de aur pe care sedea. unu luam cu noi. ei sa vina sa plonga la mine. Insa dracu baga colacu. eu feciorul acesta voi sa-1 iau de barbat. ce bacsis poftesti. nici una. vazu cum vin pe drum ! — si le porunci la izuichiori: Ceia doi oameni. Pe urma-1 intreba pe ginere: Hei. — — ! Ai. fuge ne inchideti? — — — si nu plateste si numai pc noi si-i Sa-i spunem la cirbagoaia. bea.: ! Mersera slujitorii de-i spusera imparatului ce vrea ficiornl. unde lumea venea. Sa vie la mine-n odaie zise feciorul si izuiciorii ii adusera pe cei doi oameni. de unde atita bogatie era si lui. L-am parasit in valea Calagioaiei — — — Eu pe capul cit vreti sim frate cela mic ! ! Ei atuncea se mic si nu puteam nu stim ce si fasi? mirara. eu il vreau de barbat Imparatul n-avu ce sa faca si marita fata dupa feciorul sarman. bea si doarma. sa ni dutim si noi zisera ei. mincati. Le adusera mincare. se plinsera la doi oameni — izuichiori Toata lumea vine. Si-i ridica un han frumos. ca e rau de voi a spune adevarul. noi te omorim pe tine. ! sa-1 Di unde it? Noi im din Macedonia. se bea si se doarme de-a ficea. sa bea si sa doarma si nimic sa nu plateasca. vazu fata. Sa intre si el Destui au intrat si nimic n-au facut. o unse pe cap si pe unde avea crasta. Sa vina lumea sa manince. Atunci imparatul se mira si se gindi ce sa faca ? Cum o sa dea el fata dupa un copil sarac ? Fato. iar cin' sa fuga sa-i puneti in odaie si inchidep. Ficiorul intra in odaie.si tu vutia cesta. ! Yrem sa ne spui stina di unde rise. poate ca el va face vreo minune. bautura si-i inchisera in odaie. Atunci. Izuichiorii asa facura precum li se poruncise. ca-mi lecuisi fata? Atunci copilul zise: Eu voi civa. scoase maduva.

zise vulpea: voi nu stiti ca dracu zace-n inima prostului Sa stiti ca-n seara aceea. Cind in cos. la sa ubidim noi nu ne asculta si acum cineva Si plecara sa caute prin colturi. due bine. mincam niare. iar acuma na aflu nimica. Ramasera acolo sa doarma peste noapte. tu. Lupul o intreba pe lisita: o duci cu puichili? Cind era cocotu pi grinda. sculara si se dusera la moara lui Seban. Mincam puichili. ca asa a fost Pina nu era hanul de saturam — — cuma ! ! de cind lumea: Cine e cu mina lunga si Pierde ce are-n punga ! .! lui Seban le aflai parali. lupul si ursoaica si incepura sa se plinga ca nu mai gasesc de mincare. ! Caum statea Chisem berbece la si bilioncu zic ca o Lugopci oi sterpe mincam. De vreti duceti-va sa dati derau. se saturara si veselira nevoie mare. Peste noapte veni iar lisita. ursoaica puse laba pe ei si zise: Stati. Leaga conii de pi mini di mi rup — La moara Cei doi frati se — Cum — — — — — Dar ! Eu Dar si lupule? tare rau zise lupul. o duceam bine. ca aflai cine asculta Se napustira peste cei doi frati salbaticiunile de-i mincara. Iar acum m-am invatat cu traiul rau ursoane. la Iavoru din Voinita. cum traiesti? o intreba lupul. cineva a ascultat si de atunci nu mai pica puichili dulci. tu. suratelor. Suratelor. prin pod si prin cos. Intrara in moara si ubidira ca sa afle banii si sa se imbogateasca ca si fratele eel mic. pona mi di noua ani caut si nu mai gasesc hrana.

.

Ill BASME DESPRE ANIMALE .

.

apoi o privi induiosat de grija ce i-o poarta vulpea. — Cumetre. iar din ochi ii scaparau schintei de foame. Intr-o zi. traia odata. am sa-ti port la ! — ghici gindul si i-o lua inainte zicind: toata viata recunostinta. Si fu gata s-o sfisie pe vulpe de foamea ce-1 chinuia. Desara este nunta la un om bogat in sat si eu vreau cu viclesugurile mele in timp ce joaca ora sa le mincam toate somoldoacele din stome. o vulpe si un lup. Lupul se simtia ingimfat si cind vulpea ii indruga verzi si uscate. bine-ai venit la birlogul meu. asa cum iti place. ca vezi soarele este scapatat Abia acuma imi dau sama cit de buna esti cu mine. cumatra vulpe. daca prin istetimea ei nu cuteza sa-1 pacaleasca si sa-si lungeasca zilele Vulpea sa lingusea pe linga lup. am auzit ca ai cazut la pat si tare m-am intristat. fioroasa si face dreptate in padure. Abia tirindu-se la culcus. zise lupul. Lupului ii lasa gura apa. am venit si cu o veste buna si vreau sa-ti indulcesc inima. Pe acea vreme vietatile salbatice se adunau la sfat in luminisul codrilor si stateau de vorba. isi lingea singele de pe mustata si da din coada in semn de prietenie cu vulpea. Asculta. facind planuri cui sa-i manince pielea. vulpea il auzi schincind prin tufani si vaitindu-se ca pe patul mortii. ! 279 . insa niste cini ciobanesti il scarmanara bine. S 1 "? eu am vazut ca au taiat numai boboci de-ai grasi. apoi cu o laba se sterse pe la bot si raspunse: — Daca e vorba de boboci grasi. vru sa fure o oaie. pe cind lupii ai albi. adica maninca ce apuca fara de nici o judecata si dare de sama. lupul. ii Cumetre. Lupul. — Da-1 incoa mai fuga. cind inca nu-si schimbase parul. lihnit de foame. Dar vulpea. abia apucase sa iese din birlog. laudindu-1 ca este ala voinica. stapini peste o padure mare si intunecoasa. si-mi voi infige cokii in orice vrajmas care nu-ti va da pace Tu-mi esti o adevarata prietena. incit pe loc inghiti hartanul. hai sa ne grabim. Se apropie de lup si tremurind de frica ii zise: ! ziua. iti spun o taina mare. dupa o iarna grea.CUM A PACALIT VULPEA LUPUL Cica. jupuit de carne cu bagare de sama de cumatra. de aia ti-am adus un cotoi de gaina sa-ti mai vina puterile la loc. noaptea. jumulindu-i o parte din piele. mincase toate lighioanele codrilor si cit pe-aci eria sa-i vie de hac si cumetrei vulpe. cumetre Multamesc. sireata cum este de ! — — Buna felul ei.

Cumetre. te rog. cumetre lup. a insfacat o gaina din tipsie si dusa a fost in tufa. Vulpea daca a vazut s-a lasat incet in jos. prin gradini. Da-te putin mai jos. sa ma lasi singura sa ma bat cu o nunta intreaga? Vezi. s-a sters pe bot cu labuta si s-a dus la cumatrul lup: Bine. sa ne grabim otira ca simt cum ma apuca ametelile si vreau sa ma vad odata satul Bine frate. sus pe casa. Stii ce e. sa vedem ieste vrun cocos in oala ? Lupul se lasa putin in jos cu labele si cazu peste oale. cumetre. e minune mare pe linga foe. cumetre. cos in oalele cu perisoare — Doamne fereste. pitis. De ajunsera-n Cornis ! Cind pe Cind pe furis. cumetre. lasa — — — — — pe — Nu stiu. babe si muieri si ajunsera la casa cu nunta. Acuma erau aproape de cosul casei pe care se ridicau spre cer mirosurile ispititoare de bunatati. care mai goale si in vatra focului un purcel. Dupa ce a mincat gaina. erau asezate numai oale cu carne. Si ca doi frati de cruce. coseri. cum auzi. Pe linga foe. Se pitulara prin spatele casei si poposira linga un sopron. care mai pline. Hei. lupul si vulpea o pornira: Pitis. apoi zise catre vulpe: Cumatra. Se auzea cintecul lautarilor si ii imbia un mires de carne de oaie si pnrcel fript.! ! zice Sa mergem. iar ora se juca de scaparau schintei din opincile nuntasilor. zise vulpea. ieu te-am asteptat ca poate aimindoi dam o raita pin oalele si stomele nuntasilor. Sarira pe sopronul scund si de aci hop. Sa lingea pe bot si-i curgeau balele. sat Cam pe-nserat Ajunsera-n Se strecurara pe linga garduri. numai stome cu carne de oi si berbeci. ca-mi vine sa lesin din miroasele txipturilor si este vremea sa ne cam grabim. ce pacat ca te-ai grabit si ai luat-o la sanatoasa in vizurina. — Din tuns. ai putina rabdare numai aseaza-te propta si tine-te bine de cosul casei sa vad eu unde joaca hora si precum e rinduita mincarea ? Lupul cuprinse cu labele dinainte cosul. nu e pacat de Dumnezau sa crezi t si ca eu sint in stare de o asa mirsevie? Eu care ma gindeam sa pornim si Sa nu mai noi ca boierii la agelic sa ne ierte si noua Dumnezau pacatele spui una ca asta ca ma arunc in vagauna asta de-mi fac de cap ! ! 280 . sa poate una ca asta. eu zic asa ca mi s-a parut ca eu am aluneca nu tu m-ai impins. iar vulpea i se sui in circa si privi in jos. Cine-i vedea. acuma este timpul sa vedem ce sa petrece in ogeacul casei. nuntasii se sprijinira de spaima care incotro gindeau ca a inceput sa ploaie cu lupi. ca-i gura apa. credea ca sint cini si nu-i alunga. Prin alunis. Lupul. zis si facut se lipi de cosul casei simtind tot mai — bine mirosul de berbece si perisoare. Hai sa privim jos prin cosul casei. cumatra vulpe. stomele ale mari sa rasturnara. si sa fii cu bagare de sama sa faci tot ce voi eu ca doar ma stii cit de priceputa sint in viclesuguri si in$elatorii. la ce te poti gindi. ocolis.

caprita. in drum a vazut cu A am sa fac nevestii din tine. Pe drum. ca sa scape. ia pestele de unde nu-i. asa mi-a venit mai cred ca esti sireata ca astea dupa iezi si gaini. Ca eu. Sa te-omoare cu toiagu ? Lupu. pe drum. Nici peste. gatit un ospat mare. cu toate bunatatile mai blana ! ! o vulpe moarta. uita-te ce slaba sint. lupul sint Capra care se furisase in mijlccul celorlalte capre. mie pe limba. 1-a adunat si dusa a fost in vizurina ei Cind Stan ajunge la tirg'. alelante vulpicele. — — Sa ma strigi tare pe nume: „Pasarica" ! Lupul „Pasarico". atunci sa vii sa te saturi din carnea si blana mea. speriata. nici vulpe. s-a repezit la una din margine. a aruncat tot pestele in caruta. cind ma voi ingrasa. Veni timpul si se apropie de cirdul de capre. lasind caprele-n pace. a preSi-a inchipuit ca vulpea i-a facut-o si a chemat la ospat pe urs. Intr-o zi. dar sa nu uiti cum te cheama si pleca lupul multumit ca la toamna va avea ceva gras de mincat. vulpe. O ia si o arunca vulpea care se prefacuse moarta. mergind el cu o caruta de peste la tirg. iesi grasuto sa te mine. a zis lupului: Lupule. dupa patania din vara ii raspunsa: Pasarica mi-a zburat. draga. cumatra.! — Doamne. ce facea negot peste. La aceste vorbe lupul ramase pe ginduri si vazind capra cu oasele iesite de slaba ce era. c£re dormeau in tirla lor. apoi a sarit din caruta. da jur ca n-am sa O sa facem minimi pe socacele CAPRA SI LUPUL Cica odata un lup s-a abatut pe linga o tirla si vazind niste capre gramadite culcate. auzind acestea de frica ciobanului si de minie ca a fost pacalit de capra. — Ce Isi zise: 281 . dar ! cum am sa pot eu ana ca tu esti aceea cu care ne-am inteles Bine. numai osul si pielea pe mine Lasa-ma — ! sa traiesc si sa ma hranesc bine. Ca sa se razbune pe vulpe. Capra. pe lup. ii zise: pina la toamna — Bine. Iar lupul s-a saturat: Sa nu strig acu ciobsnu. pusa coada-ntre picioare si isi vazu de meserie in codru. — striga: — ! STAN FLUERATORUL fost odata un pescar pe care-1 chema Stan Fluieratorul.

a facut terci din tarite de griu si a turnat pe covor la fiecare la fund. frate lupule. Cind s-au sculat sa fuga. fiindca erau si putin chercheliti. va face blana din ea. ia puii de unde nu-s Ii mincara o droaie de arici. frate ursule Atunci lupul intreba: Dar tu. frate urechila. Cel care peste noapte va murdari covoarele. i-a ospatat bine si de culcare a facut cu ei un legamint. nebu- un arici. am murdarit covorul si m-am murdarit si pe mine. eu am Lupul s-a pipait si el la ! murdarit covorul fund si a zis: Si eu. cumatra vulpe. Ceilalti arici se mai adunau la sfat. ei au zis: Hai sa fugim sa nu ne vada Stan. se mai certau pentru cite o ghinda. asa si cum spusese cind o gasise pe drum. va fi vai de pielea lui. natici si indrazneti $i. eu m-am murdarit si am murdarit covorul. Cind au luat-o la fuga. vulturi. pitulat pe dupa tufisuri. ARICIUL SI VULPEA Odata. pindind vreun sarpe sa-i suceasca capul si era micut cit un ghem. da asta sta deoparte si privea ca un filozof fara sa zica o vorba. Aricii dadura veste peste plai si prin vai si se ospatara cu puii vulpii in timp ce ea tinea cu tot dinadinsul sa-i vie la un cocos tantos de prin tarini de hac. Stan Fluieratorul. Dupa apoi i-a poftit sa se culce. iar la vulpe i-a legat de coada un mestecau. si matu mi-a iesit Atunci. ca sa-si razbune pe vulpe. Cind veni vulpea cu cocosul. arici si alte jivine salbatice. ca ne ia pielea si ne-o face cojoc. 282 . ca n-ai fi dat doi bani pe el.! ! ! pe iepure si pe vulpe. in luminisul padurii venira la casa vulpii: lupi. traia cuminte si sfiicios. Inainte si vulpea au venit. Inainte. puiasa o vulpe vreo cinci pui. ! de mama focului Vulpea s-aseza pe coada in fata cirtogului si de mila puilor sa pusa pe plins. a zis catre lup: — — — Frate lup. ursi. chemind toate alele padurii sa vie sa vada napasta si sa se ospateze la pomana pe care o facea pentru sufletul puisorilor ei. ce ai facut? Urechila spuse: Si eu. care-si vedea de treburile lui. Stan Fluieratorul ii simti. Stan pune mina pe vulpe care nu putea fugi din pricina mestecaului. omul nostru asternuse pe ce ursul. in citeva clipe. lupul. fiindca nu dormise — — — — statuse la pinda. ce-ai facut? Vulpea s-a pipait si ea la fund si a zis: Ei. Intr-un tuns din apropiere. iepurele jos foi de lipan si a intins masa. Cind s-a trezit intii ursul. pe care Stan o jupui si pielea o facu blana. Atunci iepurele a zis si el cStre vulpe: Dar tu. Dupa ce au adormit. pe culmea unui deal acoperit cu vii si paduri de stejar.

ia intindeti fa un dans colea pe iarba verde si ca sa ne inveselim sa ne jucam de-a pitisul. nu va olicaiti. Pai cum sa nu li sa-ntimple. voie daca-i asa sa facem o hora zdravana si sa ne veselim. — Eu — Iti — Ba iti mincat unul intreg. I-o fi mincat si pe ei vreunul din vecinii mei Saracii de ei. ! ! — Tie dau intregul cocos. daca nu-1 gaseste. cind o luasera razna prin cringuri lacomi dupa oratanii ! ! ! — Daca imbuce spunindu-i as sti cine le-a facut de petrecanie. dragii mei. 283 . lingindu-si labele pline de singe. Ariciul zicea: Chiuu Da lupul ori ursul offf fiindca din picior ii cura singe. crezind c-oi da peste vreunul sa am dau nu-i puta carnea. cum nu se poate banui. da incolo nici nu-mi pasa de ei Bine a facut cine i-a mincat. Da focul sa-ncinta si cum sareau asa in nestire. el vine sa-1 cate. il pitul si cind 1-oi chema pe-al doilea. iepurilor si alorlalti viezuri. Eu ma due dupa un tirsog. Da printre ei tantosi darimau pamintul sub picioare aricii. lupilor. sa ne veselim. iar aricii sa vaitau de spinare. zisera alele padurii si se afundara in codri. Daca-1 gaseste primeste un somoldoc mare din cocos. nu-mi pare rau decit de pielea lor ca putea vrun om sarac. iar veveritele spinzurate pe crengi se inginau de se inveselea toata padurea si sareau schintei din picioarele ursilor. fiindca vecinii mei aricii mi-au facut un bine. cum auzira. iar am sa va chem eu si atunci o sa facem un zaiafet sa se duca pomina peste noua tari si mari. — cu voie buna. rnine-poimine sa-si faca vrun cojoc. Hai sa-i dam drumiil la un sir sa se cutremure pamintul $i unde incepura sa cinte pasarile. ca-i vad tare zbirliti si suparati si as avea dorinta sa le mai inveselesc inima. greierii. dati-mi iti ! Vai. veniti Aricii se ingramadira — — Sa — primeste rabdari prajite. cumatra. — Suratelor. ca vad ca ati capatat aripi si ati prins gust la carnea de gaina? De aia zic. pe linga vulpe dornici sa se ospateze cu vulpea din ciolanele cocosului pe care vulpea il tinea in gura. rau. La un timp vulpea se vazu jucind singura fiindca toate alele isi sugeau singele ce le cura din labe. La buna vedere. fa. puisor de vulpe. nu va plingeti. sa stii eu am mincat din toti cite ceva. eel mai mare ciolan. suratelor si s-aveti cale usoara zise vulpea. Si in loc sa plingem. numai sireata vulpe ridea pe sub mustata. incit toti se repezira la vulpe — Cumatra. broastele sa tie isonul. Apoi prefacuta le zise Aricilor si aricioaicilor. ca de nenumarate ori le-am spus: stati ma dolofanilor pe linga cirtog. dadura cu bita-n balta. zise vulpea. Toti se vaitau care pe unde putea. v-am chemat sa va ospatati la pomana puisorilor mei. nu va tavaliti si mai bine sa va duceti fiecare la birlogul vostru si cind o sa ne simtim bine. amestecati printre jivine. ma neastimparatilor. iar sa-i multamesc cumetrei sau cumetrelor care le-a venit de hac si m-au scapat de pirlitii aia de copii. puneti-va lacat la gura si nu chiraiti cind trece vreo ala strina prin tufa Mai ogoiti-va. Da sa ramina numai aricii.! : ! ! : Vaij suratelor. chem pe unul din voi. mai calcau pe cite un arid. ca am mare bucurie si fericire. eu am mincat jumatate dintr-un — "fie dau din cocos zise vulpea. zise altul. le-as da cocosul asta intreg sa-1 Aricii.

Ea merse cu bagare de seama si cind fu gata vulpea s-o prinda de cap. Te plimbi Pin alunis. insa nu se lasa Daca vazu ca n-are ce-i face impinse gogoloiul de arici pe coasta-n vale intr-un piriu. fetito. bag de seama ca toti am tabarit la vulpe ca furnicile la stejar §i pot sa-ti jur ca dupa cum nu vei gasi iepuri in biserica. Vino. p-ici. Intoarse spatele. hat si-i zdrobi caput sarmanei. Pacat ca voi credeti in vicleniile ei si pe toti o sa va potcoveasca de o s-o pomeniti pe lumea ailalta ! In timpul asta vulpea striga aricioaica. Asa-i omori vulpea pe toti aricii.-aici. de mincincasa ce este: Purecele cind i-o place. Numai deoparte tacut si moracanos. Pe frate-tu gasisi ! Ariciul. si cum scoase capul de la adapost. Vulpea. Tu nu vezi ca asta este o vulpe batrina unsa cu toate unsorile? Apoi vorba aia. Cit un elefant mi-1 face. Dar care v-a da. vru sa-si vada moartea cu ochii. cum venea. lingindu-se de singe ca aricii o intepau cit puteau pina-i omora. Atunci vulpea apuca pe arici de cap ii zdrobi creierii si-1 arunca Un arici mai iut' si indraznet: ! ! zise: fa-te ca te chirai. ridica coada si-i dadu drumu la apa calda pe aricioaica. Vulpea de doua ori. da nu cere ajutor si pierde-te printre tufe. Treci-n ascunzis. Un arici si o aricioaica. pogonici. se duse si la eel din urma arici. tirisi. nu avea incredere in vulpe. minioasa.— Biine unul sta ! biine ! hai sa incepem jocul zisera intr-un glas aricii. aici aricioaica simtind cum se duce pe girla. rabda apa calda si sarata.si trase capacul de tepi peste ea. Pe urma. Aricioaica. ii da ocol si nu mai stia ce viclenii sa mai scorneasca sa-nsele ariciul. Iar da-te pitis. Cocos va minca ! ii tisti tisti si ajunse la vulpe. o data tirsog. de mai ramasese doi arici. da cu el de copac si-1 arunca mort in tufa. mort intr-un Pe urma enema pe-al doilea ar'ci din nou zise: Airici pogonici. Vulpea se pitula dupa un tufan de un stat de om si zise: | Arid pogonici. vulpea. tipa o data. grapisi. Ariciul mai cuminte ii zise lui sora-sa: fa. arici. Colea in tuns. Pitulati prin tufis ! 284 . Sa crape de ciuda. aricioaica pac. incepind a striga: ! ! — Mai Vino. nici pe fratioiii nostri n-ai sa-i mai gasesti in viata. Cin' nu-ti da de urma. Mergi rostogolis. vulpea il apuca de cap. frate. Uitati fratii toti aici. Jccul incepu.

incetisor. cumatra. in afara de cele lacome. vegheaza. coarna. vad ca de si fac eu boi baltati sa fim prieteni ! desi boul aici inainte cu dumneata n-o sa mai cu bivolul nu se potrivesc la jug. Nasica mare vicleana. asta s-o de mine. gata din minciuni. spune-mi 0|m'nciuna si scapa-ma de la moarte. insela. braojhina. Ca ma atunci ce ma fac. degeaba-mi descinti. pot. cumatra. tita oii. ca lumea vind citeva minciuni. cu ce invatat de la parintii mei. vulpea cazu jos intr-o fintina. De n-ai pe lume sama. Da tu cite stii? stiu atitea ai car. Mincara ei bine la viala. ciinii Cind vulpea daca vazu ca are de-a face cu un arici pe care nu-1 poate incepu sa indruge cai verzi pe pereti. esti sforile. raspunse ariciul. mai ramin cu Jon sa'mor daca-n lumea asta nu se poate trai . Merg cu tine. Sa mergem. cumitra. Cu mine ai gresit-o. lasa-te pagubasa. n-am trebuinta de invatatura de la straini. nu am decit spun o mincmna. Vezi-ti de gainarii. ca daca-ti si — — Nu A-iciule. Si plecara la vie. -Drept multamire. — Mie imi place — zici. Dar daca — Mergind asa pe drum. vad ca te tragi la urma. traista si si tot ar fi laolalta toate. Ariciul. Se uita in sus la arici plingind si rugindu-1: omoara popa. Pai stiu numai trei. iar ariciul urmind-o incet. tamiioasa si alte soiuri de struguri de li se umfkse burta ca cimpoiul. ivlai bine sa mergem la via popii. ti-ai gasit-o. pe o ureche ii intra si pe alta ii iesea. vazind ca vulpea se straduieste pe ocolite sa-1 insele. hai sa fim. eu te poftesc sa mincam struguri abia pirguiti in via unui popa colea pe crestetul dealului. pai de aia mestera sa tragi — Iar tu cu minciuni sa mori de foame. fugi de mine ca dracul de tamiie. Lupii nu cuteaza. eu iti cricesc sa fiu prietena cu toate alele. ca niciodata n-ai sa poti sa faci din cal magar. cu invoiala ca sa nu mai incerci sa ma potcovesti. Da din tot ce spunea. trei ai stii la traieste sint sa-ti gaita. spune-mi drept cite minciuni stii tu? Iar umbli cu soalda. ca eu ma mukumese Ariciule. rinji catre airici si Da — — Ai dreptate. Si lasa-ma-n pustii. In capatul ei era un alingari cu boji si Vulpea pitis inainta. cumatra.Iar ariciul eel maruntel si cuminte esti ii raspunse: — Vulpe. oprindu-se in marginea viei. Stiu ca tu in gaina vecinului vezi o curca. vulpea pe arici: inainte si ariciul pe urma. Eu — Taca-ti cumatra. ariciul nimic nu credea. Cind sa piece. zise: Cumatra. vulpea intreba — — — Eu ca umple un un sac nu o adunate — Ei. daca n-avem altceva de facut si au trecut prin am — tarini ierburi.

ca-mi prapadisi averea. o lua pe bat si o dusa acasa preoteasa. de-acum nu mai am seamai spune-mi o minciuna ca mor aici cu zile si e pacat. prin sobele din dos. Si abia sfirsi vorba si taica popa fu la gura groapei. Al'data. o lua de picioarele de dinapoi si o arunca de-azvirlita afara. inselStoriile. ti-am facut facerea. Cumatre. Te prefaci ca esti moarta. A venit rindul sa-mi spui . zicind: Ei cumatra. ca ce-mi vei cere aceea iti voi darui. Aaa. bata-te Dumnezeu. cumatra. atunci tu s-o iei fuga prin alunis. vezi asa e cind taica popa vegheaza. iti cer numa o minciuna sa-mi spui ca o roaba te-oi asculta toata viata. Da baga de seama ariciul ca vulpea eria cu ochii in patru si tacea ca un taciune cutrupit cu cenuse in vatra focului. Popa are sa-ti lege picioarele. ! mina. Mincara ce mincara ?i cind sa piece. Se scobori la dupa ce o masura cu luare-aminte. Tu sa fugi. nimenea nu cuteaza O sa fac un cojoc pentru coana preoteasa sa se mire intreg satul Dar cind ajunse la baza fintinii. al naibii ghinion. ca mai ramin cu o singura minciuna si cu asta — — sa pot trai o viata intreaga. cumatre m-am dus pe apa simbetei. pina-n virful din grindis. ghinionul vulpei sa cada iar intr-o capcana facuta anume de popa. Tu stii destule. ospatara cu luare-aminte. ca are niste catele afurisite si te jumol de piele. vicleano. cazu in fintina sar- O manul — Cumatra trei arici. privi in fintina si vazu vulpea moarta. nu e vreme de gluma. ca o sa te leg eu zdravan. urmarita de o gramada de dini de asurzise mahalaua cu latratul. scoate una din carul tau si scapa-ti blana de si la argasala. peste fereastra la sanatoasa prin garduri si ograzi. isi dadu seama ca e moarta. vazu vulpea cum se grabeste ea si — ! ! spre padure. Nu pot. Spune-mi inca o minciuna si scapa-ma te rog Baga de seama. doua din cele 286 vulpe. cumetre arici. o sa te arunce afara din groapa. ce-i lega picioarele. ci — Pacatoaso. Cind sa piece. Cind o vazu. Da nu fi zgircita dezleaga disagii tai cu minciuni si scapa-te de la greaua osinda. intr-o soba. ii dezleaga nojita si vulpea tisti. Nu-i scotea cu clestele o vorba din gura. Iti pun eu pielea la murat N-o o arunca afara. ma inselasi Imi cazi tu al'data la De vie am sa te jupoi. luara domol pe carare si se Veni iar vremea sa piece la via popii. O arunca jos pe podea. isi mingiie barba de bucurie. de data asta popa n-are sa te arunce afara. Popa o sa te vada asa cum mirosi ca dracu. Vezi daca umbli la secerat pe unde sa-ti n-ai semanat De-acum nu mai mai mearga cu scapi. pacatoaso. Toti se bucurau mingiindu-i blana. Dupa tot ! am pus eu mina pe tine. ca nimanui nici mai mic rau n-am facut. Copiii insa n-au de lucru. la Pina aci ii merseserl vulpii toate ca pe sfoara. Prefa-te ca esti moarta. iar vine vulpea cu ariciul sa manince struguri pe ales.! ! decit din minciuna. Te va duce acasa §i te va arunca n-am — — unde copiii iti vor dezlega picioarele. — — Cind veni popa. nu prin fata. de doua ori te-am scapat de la moarte spunindu-ti minciuni cu care tniiesc pe lume. eel Aoleo. Ajuta-ma. numai scapa-ma din miinile popii. pare.

ca sa suparata pe mine. neputindu-i raspunde ii raspunde ariciul din fuga: Ei. cumatra. care indata ce ma va vedea imi va da cu parul in cap. cata Pina ieri ma furai de una. iar pe pore de bot. si pe lumea cealalta sa-ti fie calea cutrupita In clipa aia. struguri din via popii. zicindu-i: — Magarule. din fuga dindu-1 pe taica popa cu crccii-n sus. nu mai — — ! are scapare. o apuca pe vulpe de bot cu dintii si vulpea de durere sari in sus. magarul ii cerea stapinului sa-i dea otira demincare. care simtea ca ruga stapinul sa-i dea si fin. cind fara minciuna zici — — ca nu se poate trai? — Ei sa ajungi tu acolo. Stapinul mergea cu magarul la tirg carindu-si in fiecare zi marfurile si avea mari foloase de pe urma dobitocului. ii aseza cu luare-aminte ochelarii. Vulpea. minca fin. 287 . o roaba si acuma nu-ti ! firea. se gindi sa mearga la oras si sa cumpere magarului ochelari de culoare verde. dar cu ce voi trai pe urma. care tinea cu orice chip a se imbogati de pe spinarea magarului. cumatre. A. scumpa mea. daca doreste sa-i mai lie Auzind stapinul acestea. nu numai se apropie sfirsitul.: si tu o minciuna ca sa ma scapi de la hapsinul de popa. facindu-ma una cu pamintul. ca nu mai poate de foame. si tinea magarul numai cu paie. STAPlNUL ZGIRCIT SI MAGARUL Cica a fost odata un stapin zgircit. raspunse: — Ramii cu cu flori si bine. cumetre arici. slabindu-i puterile. iar magarul minca cu pofta cind vedea ca stapinul ii da fin. da acusi imi cari strugurii cu tirna. dc folcs. sint lasate. Taica popa buimacit crezu ca vulpea ii fura de-acum strugurii cu cosuletul. aplecindu-se sa sarutata. sa nu se roaza. ca descurci — Te laudai ca toata viata sa ma ca pica o lacrima pentru viata mea — Cumatre. fa. Vulpea. cind pe lup de git 1-apuca. Toti la urma urmei o In acest timp se auzea popa 1-a pagubit. astea fiind mai ieftine. Cind ajungea acasa. Lasa. nu-ti pierde ca toate de sus lasa. isi imbia animalul. Stapinul. care avea un magar. injurind si biestemind ca iar ariciul si vulpea Atunci ariciului cumetrei ii trece prin minte ca un fulger a treia minciuna si zice — Apleaca-te. ariciu prefacindu-se c-o saruta. isi paie. i Magarul. sa ne sarutam ca mor cu inima impacata fie nu esti si sa facem iertaciunea. Cind intra stapinul in grajd. nu-i da nici zob si nici fin. Si de aci inainte ori de cite ori ii da magarului paie. te tu. Bine. asa-i ai asculti spuse vulpea. ca nu e varza sa pierim. taica popo. ca mai ai o minciuna si o sa scapi cu aia.

! : ! ! ! — 288 . ursul pricepu gindul necurat al omului si-1 indesa-ncet cu laba sa-si bage mintile-n cap. ursul din nou 51 indesa-n jos sa nu se miste. e ca eel ce paste la vinturi. sarmanul dobitoc isi lasa odata stapinul chiar la mijlocul drumului cu marfa. Lupii lihniti de foame cum il vad se reped la el. era azi aid. iti ramineau oasele insirate prin acest copac. miine colea. de adunati in haita. sus. trageau nadejde ca si la om o sa-i sparga foalele si o sa se-nfrupte si din carnea lui. Mirat si speriat privi-n sus sa vada ce este. Dar daca se saturara. Sta aci ca-ntre ciocan si nicovala. Cum incepu sa risciie. Cind colo. Lupii Lemnarul cum zari lupii. La urma urmelor puse mina pe firiz si taia creanga pe care sedea ursul speriat de lupi. Si asa pieri si ast magar. Il plinse atunci stapinul. Lucra din sat in sat si era multumit de cele ce agonisea. Sara se-ntorcea sa doarma la casa lui. intr-un sat departe la munte. Greu la deal. Calatorul. Iar priveste-n sus. cu toporul si cu firizul. Daca ascultai de urs. dete sa se suie mai sus pe virf. nu scapa de la urs Se gindea el. deasupra de el. cazu jos si muri. se hranea din ce cistiga cu chisaru. dar ce folos ca-i ramasesera claile de fin neincepute. Odata. de frica. ca si alti multi magari. Lupii isi facura artag sub copac si ramasera aci zile si nopti. asa isi facu el socoteala. urlau de infiorau pamintul frica fugi si se urea intr-un copac mare stufos. daca nu treccam pe aici. Lupii se napustira pe el si-1 sfisiara-n bucati. dar ursul nu vrea si-1 indesa iar cu laba-n jos. dar nu-1 gaseau. traia un mester lemnar. doar s-o urea ursul mai sus. nu stia ce sa faca sa scape cu viata. el tot riscaie-nainte cu ferestraul pina ce cazu ursul jos in mijlocul lupilor. lupii plecau si voi va vedeati dc treaba. alta data sa nu mai umbli cu^capu-n sac. buluc pe linga copac. pe cind se-ntorcea el sa doarma. la nevoie si fiarele se-mprietenesc cu omul ca sa scape cu viata.De la bunul tau stapin Silindu-si magarul la poveri grele. simti ca cineva il impinge cu palma-n cap sa stea pe loc. Cum era de felul lui sarac. abia-i putu cere ajutor. sa fie mai sigur ca acolo nu-1 ajung lupii. ! INTELEPCIUNEA URSULUI Undeva. firiz. Omul. Cum incerca sa urce mai sus. Omul minca scoarta de pe copac parca era iepure si ca prin minune trecu un calator cu ciini si arma pe linga copac. dupa ce asculta intimplarea. Si cum sta asa. venind de la lucru. un urs mare cit un bivol Cum privea ursul. Cind il vazura. Asa. ca magarul nu mai era chip de inviat. barda si altele. ursul ii punea mina-n cap si-1 indesa-n jos Lupii tot cautau pe sub copaci sa dea de om sa-1 manince. ca sa piece lupii. De foame si de sete. Daca scapa de la lupi. ii iesira-nainte o gramada de lupi. Ursul este un animal cuminte si aici mai intelept ca omul s-a dovedit. dar n-au ce-i face decit sa dea ocol copacului. care cred in spusele stapinului si nu stiu ca eel ce asculta la minciunile stapinului. in copac. In om insa a puiat diavolul. si greu la vale. De aia. avea la el fel de fel de fterotenii chisar. il mustra zicindu-i: Omule. El iar se uita la urs. Ca maistor ce era.

IV SNOAVE .

.

— Isi Bine. lasindu-le sa schioapete. feciorule. Cel mare merse. ci ma bag argat pe degeaba. cum sa nu ! Ce se vorbi el cu preoteasa sa nu-1 il mai trimita cu oile. baiete? De aia te hranesc si imbrac sa ma saracesti? $i incepu popa sa se vaite si sa ofteze de ciuda si mihnire mare. sa le satur Asa se invoira — — Am ! inchise in strunga si le frinse cite un picior la fiecare. nici de purtare. sa ne ducem sa ubidim de lucru ca lesinam de foame ceilalti doi. Cel mai mare zise catre — mici : Fratilor. toate oile joaca-n trei picioare. In zori scula iar: 291 . Se apuca sa manince mamaliga cu brinza si ceapa dupa care se culca la umbra bradului. — Ce ubidesti.PACALA si taica popa Au fost trei frati surumasi intr-un catun fratii cei si si nu aveau nici de mincare. te inveninasi pe mine? Nu dumneata ai zis sa merg oile jucind si — dntind? lata. parinte. zicindu-i: Hai. Nu-ti place? place. si murim de frig in ciolanele goale. zisera luara traista si ciemagu si fiecare o apuca pe unde le taie capul. Ba-mi parinte. — Cum pe gratis? — Da. raspunse baiatul. vazindu-1 asa-i zise: — — cu Cum. sa le due. de parca intrasera toti dracii in el. Dar feciorul. fara suparare. pe gratis Numai una sa ne invoim. — Dar stii sa pasti oi? -Stiu! si catunul nostru? — Atunci sa ne ogodim cit ceri? — Eu nu ma tocmesc. De ce schioapata oile. cine se imserina ! sa-i scoatem o talpa de opinca din spate. prin — De lucru. ca turma e mare si zbiara oile de foame. popa-1 scula cu noaptea-n cap. Cind il vazu popa cu oile flaminde si schioapete se rasti la sluga. si dimineata. merse si ajunse la un catun si dete de un popa. ci cu porcii. feciorule. lua oile si le mina la popa acasa. Scoate oile din tare si sa le duci cintindu-le si jucindu-le in virful muntelui. raspurse feciorul. Cind se lasa seara. sa ne grabim. le Ajunse cu turma in munte.

$i asa mergind in nestire detera de un pacurar cu o turma mare de oi si niste ciini rai. unde-o da sorocu si norocu. din casa ! ce vazura. inchisa porcii intr-o pestera. Cind se scula lua cutitul si taie gingia de jos de la fiecare pore. popo. ! Dar preoteasa da tot inainte cu ocari si sudalme de innebuni pe popa. ii zise Mai bine roaga-te lui Dumnezeu pentru oricine. plecaram de la moara la risnita. ca azi ai sa te duci sa pasti porcii la munte ghinda si rizind sa aduci porcii acasa ca nu-ti mai dau mincare. Vazindu-si la jir si la — porcii-i zise: — Ce le facusi. Mergind el spre catun cu porcii. sa fuga din casa noastra. omule. se vede c-o sa-ti fie de cap. — Asa cum ati poruncit. ! Vai de mine vedea slova mea. Sa fugi incotro-i putea Fecioru-i scrise si el pe use: — Usa-i a mea. preoteasa. se hotarira sa-si ia lumea-n cap ai si sa piece — — Sa plecam. dar ii ia si pielea Ne-am dus pe copca. ma popo. $i-i — ! — — — scrie asa: Scriu la tine. mai baiete. ridicara sacii pe magar si se dusera in lume. Stau in loc si ma gindssc cum o s-o mai nimeresc Hai sa-i scriem o scrisoare sa piece. sa-ti dea si tie bine popa. si-i cebaluisi ca dracu. muiere. sa stii Asta-ai vrut-o tu. de-ai suit pe dracu pe casa. preoteasa. am sosit cu porcii rizind — Of of of ma bagi de viu in pamint — Cum sfintia-ta. Cind la poarta-1 astepta popa. ii Cind ! Casa-i a ta Pleaca sfintia-ta. se puse pe mincare de coricove si se odihni la umbra. ca dam la belele. facu o friptura si se satura. Cum cintara cocosii. tu nu vezi ca asta te scapa avut mintea-n calciie cind 1-ai luat din foe si te baga-n lac ? ! Atunci sa fugim. sa scapam macar nejupuiti de vii. Ciinii. Iaca. — — Mai lasa-te de blesteme. lumea se crucea si se mira cum se face ca toti porcii merg rizind. ! ! ! ! ! ii Se duse in casa la preoteasa vaitindu-se: Vai de mine. Ma prostule. Isi adunara toate boarfele in doi saci mari si la cintatul cocosilor fugira cu voia lui Dumnezeu. de-i cisnovisi. Ca e vai de steaua ta Daca vazura. parinte. 292 . vorba aia oaia. ca parca sluga pe Pacala. raspunse prefacut popa. ce ne facem ? Asta nu numai ca tunde.! ! ! ! ! Desteapta-te. te inveninasi? — Da de unde Nu e nici o suparare. ce-mi facusi. Cum ajunsa in munte. Pacala auzi tot ce pregateau pe sub ascuns stapinii si inainte de cintatul cocosilor arunca partalele afara si intra el in sac. se luara dupa el. Magarul se sperie de ciini si o lua la fuga pina se rasturna samarul de pe el de sa dusa de-a berbeieacul la vale. cind vazura magarul. feciorule.

parinte. il podidi lipsa si din sac incepu Cind vazu preoteasa curgind unt din sac. de-i ramasa pe deasupra numai potcapul. vai. fecicrule. puse preoteasa la margine. de porcu Atunci Pacala grai multamit 51a de Pacala Cum. la mijloc. Cind dezlega sacul vazu capul lui Pacala si cazu jos lesinat: — Vai. parinte Cu un pic de minte Mult e pin' la rai. acolo? ! Isi sfintulet. ! — — — ! ! Pacala de pe tarm il privea. dar nici pe dracu sa nu-1 uite !" 293 . scoala-te sa fugim. ii zise: „Cinge barba. Peste noapte se scula Pacala. Mersera ei pe inserat si se culcara pe margine de riu cu preoteasa la mijloc.! ! ! : : : Pe Pacala. iar el se culca Cind se destepta popa o picni pe preoteasa. ca s-a span oala de unt si nu mai ramine". iar cu samarul sus pe magar si zi-i inainte Lui Pacala ii venira alte nevoi si incepu sa vorbeasca singur ca ! nebunii: Parinte. suparat ca nu i-a taiat plotoage de opinci de pe spinare si mingiind urechile magarului. preoteasa mea si zdup dupa ea. parinte. Din fire glumet Popa. ca ne scaparam de dracu. opri magarul si cobori samarul. sa creada in Dumnezeu. o misca pe nevasta. zicindu-i Hai. vai ! Dar pina la iad. mai de nevoie. Popa intinsa barba si o muie cu unt: Dupa o asa nefericita intimplare. cind auzi. graindu-i este. abia am asteptat sa te vad Si dupa asta iar se impacara Popa se sfatui cu preoteasa sa-i faca de petrecanie noaptea. voie. preoteasa-1 picni pe Pacala care se rostogoli-n apa si se-neca Bucuros popa ca a scapat de dracu. zise cu glas tare sa-nteleaga si asinul: „Hehei ! daca ar sti omul. ! Hai acolo-ndat Cind auzi popa asemenea cuvinte. preoteasa. te inveninasi? cum o sa ma supar. ce vorba e asta? Aoleu. asa cum ! ! — Cum — Aaaa ! se intelesesera. E numai un gard Si ala-i tot spart. vai ! Dupa Dupa cine dai necuratu. doamne sfintule. mai de sa curga unt. ! ! Lunga-i calea. crezu ca e vreun si sfint care-1 cunoaste i-a intrat in sac — Cum — Un sfint netezi barba. Si dupa spurcatu ! parinte.

popa i-a spus ca-1 stie din fire poznas si ar vrea sa se faca om si sa se lase de dracii: Mai baiete. ca sa nu te bata Dumnezau si sa te procopsesti. ii taie calea si iar ii iese inainte.! PACALA Odata Pacala s-a lasat de leae sa se bage argat la vreun bogatas. Plecara cu ziua-n cap la lucru. Apoi dica pe unde m^rg tot de Pacala diu. asa din intimplare cu un popa. in frunte ml-o fi pus Te iau argat ca n-am inco. Pacala lenes de felul lui. ii taie calea si iar ii iese inainte. taica Pacala. Popa pleca inainte. pe Pacala n-am sa-1 iau nici in ruptul capului. tu Pacala? Tu care pacalit toata prostimea fii biiete. dar va spun ca alta slugi n-ai sa gisesti. popa ia de doua ori si Pacala ia o data. stii cum esti tu? vrei si pe mine? M-a — — — — — ! ! ! ! — — Nu! — Esti ca diavolul care-si tine capul in poalele mi-si carale oamenilor cu bunatati pe susele. ca nu te iau. Apoi s-a asezat la umbra si puie capul pe o brazda sa se odihneasca oleaca. parinte. fugi. S-au tocmit si s-au intors amindoi voiosi acasa. popa ia doua oua. Buna ziua. — Cum. Oricum dai nu scapi de mine si gata 'Asa este. n-am ce face Ce mi-o fi scris. Bine. ca desi am nevoie de argat. poate gasesc un popa cu inimi ma argat — Cum cheami. nici usa ! ! ! — — 294 . biietas. Pacala stie pe ce cale merge taica popa. popo — Si-mi sanitos. da incotro? — Merg lume.a-mi zice Pacala. cu tu esti piaza rea. hot de felul lui. Pacala ramise flimind. precum dai cu sapa. baiete. Eu am numarat de cite ori ai dat cu sapa si atitea linguri ti-am dat. iar ml-a iesit in cale Fdgi. isi ia inimi-n dinti si-i zice-n fata popii: Taica popo. mli baiete. lum. Vine popa la Pacala si-1 roaga sa se scoale. Sarut mina cea sfinta. iar eu o data? Dumneata sa iei doua oua. dar de biserica nu-s Ai sa vezi ca sluga ca taica popa nimeni n-are-n sat.ro si gata. doar n-or fi intrat diavolii-n mine sa-mi iai mintile si sa te iau argat la curtea mea. iar eu un singur ou? Vezi. iei cu lingura. Pacala da cu sapa o data. de dracu si de femeie nu se poate feri omul. sanatos. taica popo. lasa-te de dracoveaii. in sa ia te stiu. esti esti ala ai si spas mie coana preoteasa sa ml feresc de Pacala. iata ca iar ne intilniram. mli baiete? —-Nu dar de cind m-am pomenit. spre binele tau. A doua zi. ca odata si odata tot ii taie calea. Du-te. Pacala maninca un ou. sa crape de ciuda nu alta. — Vai de mine parinte Nu mi crede chiar asa N-oi ! ! si cu coada rastoarna fi eu calugire. 'Tu. Pacala. doar nu e mosia lui Stie el ce face Se aseaza sa faca prinzul tiganesc. Popa da cu sapa de doua o:i. taica popo. eu ma due. Acum Pacala doarme de doua ori. bltu-I-ar crucea. taica ! si popa si Merge de fllmlad ce era a porait-o in lume el pe un colnic si se intilneste — Sarut mina. iata ca iar ni se intretiiara drumarile. oare este frumos sa iei dumueata de doua ori. iar popa o data. Mi.

Mai bine da-mi odajdiile si tine toalile mele. Dar ia-1 de unde nu e Pe drum Pacala cu doua iepe se intilneste cu un tigan. amindoua — O innebunit popa. acesta-i cade jos. mutul iapa Sara cind afla popa ca a fost pacalit. pacatele-s pe oameni si nu pe buturugi ! Negustorul cu tuciuriul se due inainte spre tirg sa-1 prinda pe Pacala. ca o-ncerc pe la slavina. ovasu din traista sa-1 dai frate.! ! ! !! ! ! — Hai. daca-mi dai desara doua oua. butoiasul era gol Cind se vede cu o asa paguba. Pacala. iar taica popa ramine cu el sa-i dea o mina de ajutor. Linga o balta vede fugind Iti — Ce — dau — Bine. si scol sa sint si prost precum par Da repeada el cit preoteasa Se coboara in cu ele sa le vinda. sat si-i cere preotesii cele doua iepe sa se duca la tirg vine sa creada de cele ce aude si ca sa se adevereasca. popa. taica popo. sa ma satur — Desara duci doua oua auzi — Aud ma treaba. tuica se varsa si pina sa gaseasca omul cepul. Ii dadu iepele. esti. Iese-n marginea satului si se vaita ca 1-au jefuit hotii si 1-au aruncat in balta. unde a dus. muntene? Cit ne ogodim zise negustorul. i-am vazut cum ne prapadesc. pricep eu El scoate cepu. aramiul si negustoru de rachiuri il daruiesc cu cite ceva si-1 blestema toti pe Pacala. asa tuciuriu. si eu. Dar vorba aceea. Lasa. bre scoala-te ca ne-apuca sara cu locul nesapat — Ma taica parinte. hotii astia o sa ne fure tot. Cit cei pe fucia asta. incaleca pe una si dus a fost. haine El leaga iepele intr-o padure si coboara de se namoleste ca porcul pe si pe fata. asculta — Amindoua. te si-i ceri la preotesii. negustorule. vorba aia. fi ! — Taica popo. Preotesii nu-i se suie-n geamlic si la da in pamint cu sapa si spre seara ii cere voie popii sa se sa ceara cele doua oua. ca orice cre$tin. striga tare la popa care sapa pe coasta: ! alta n-am ce zice Sa vinda el iepele acum in de vara. scoase cutitul sa-i verse matale. Cind se uita si se vede tot jupuit si jumulit mai rau decit o gaina. asa ca nimeni nu-1 mai cunostea ca el este Pacala. Sa-i vedem gustul Poftim tegliciu ?i trage o inghititura. scol. tot ! il intreaba Pacala. ca vedeti ca nu lenes taica. Iar pe tigan se apuca sa-1 frece pe fata cu o gresie de-i lua un rind de piele. ia un cal si fugi dupa el spre tirg. Pe drum se intilneste cu un taran care mergea tot la tirg cu o fucie plina cu rachiu vechi. Sa i le dau pe amindoua ? toiul lucrului ! la cai daca-mi dai o coloare alba. cum au tunat in sat. iar pe tigan il trimite sa se uite in oglinda unui izvor sa se vada cit e de frumos. $tii ce e. — ! 295 . Ia ovasul si-i da la cai. fie Da-mi ovasul ! — — — — — ! Ma ! din urma trei in?i dupa el. incaleca si fuge. Dupa aceea el se urea pe iapa. Toti cei trei. ca sa-i vad eu cine sint tilharii astia care ne lasa saraci Schimba toalile cu odajdiile si alearga in sat. aramila. insa Pacala o luase de mult la sanatoasa.

Nu da o data cu sapa-n tarina si cu capra se plimba prin tirguri ca voda prin loboda. Si da-i cu ceapa. turbati de minie. tot esti singur cue. incolo Ba incoace sint hotii zise gloata nebuna. cere sa bata primarul toba ca are sa spuna o vorba Se aduna tot satul si casca gura la Pacala. vad ca va doare inima dupa mine si-mi vreti binele. sc chizni oleaca si le raspunse: Oameni buni. De mine ia sapa. nu stim — Ei bine. cu chisare cu maciuci si inecati-1 ca de la el vi se trag toate ponoasele. da-i cu pasat nesarat. dar era intelegerea altfel zise Pacala. fara sa ridici un pai de jos toata viata Pacala. o molima daduse in porci si stiu ! ! ascultati scapati vitele de fefele palite moarte si noi de soare sat. porci si-n vaci ? in sat. da-i cu urzici. tocmai bun sa nu mai intre-n iarna si sa-1 duca drept la gropnita. da-i cu varza acra. da-ne cureaua de pamint si capra noi te tinem pe fasui si malai. toata lumea din sat il pismuia socotindu-1 om cu stare si avere. Oamenii. si de necaz. Il batura bine si-1 inecara — — Nu. altfel. Intr-o zi. da-i cu prune crude. auzim. stiti voi de ce a dat boala in gaini. ci in fiecare zi. graira oamenii. satu nu te mai tine pe bere si pe mincare. galben ca ceara. oamenii isi pusera-n gind sa-i faca vint din sat Il chema chinezu zicindu-i: Baiete. Si o sa-mi dati pielea? — — ! Ca a copt-o — — — 296 . de nu o sa pasti ! — Mai — fata: ! ! — troscot pe uliti ! Bine. Altfel. cu — Dracul din balta v-a adus boala-n ! si-n vaci de mureau pe capete. ajunge. va fac poftele si placerile. Taica popa cum ii vede. pAcalA si hctii Dupa ce i-au murit parintii lui Pacala si drept mostenire i-au lasat o curea de pamint in ciosca si o capra. va dau cureaua de pamint si capra. dar nu vezi ca tarina ta nu da pic de red soarele si e tare ca tuciu? Dar cu capra.Cind mare ! Pacala fuge-n sat de saracie. topoare. da-i cu ardei iute. pun mina care pe ce apuca si drept la balta se opresc. Merged cu — — ! ! in mocirla din marginea satului de se duse pomina. pina ce incepura satenii a-1 pizmui si a-i zice si pe Pacala. eu Si daca ma Ma auziti — Auzim. Zis si facut Ii luara pamintul si capra si-1 pusera la mincare de post nu numai miercurea si vinerea. pune brinca si munceste daca vrei sa ai in traista. bucuros ca ii vin in ajutor sa-i prinda pe hoti le zise din balta: Incolo sint hotii. iar eu o sa colind din usa-n usa. ca la niste frati. ce faceti? O s-o taiem pe Cirnelegi. Fratilor. pina ajunsa Pacala slab ca un tir.

il vede pasa cu margelele stralucind pe bat. Mosneagul. In marginea orasului. plecara in cetate de Isi pustiu numai cu Pacala. si Dumnezau sa va ajute precum va e gindul. ii lua pasa margelele. le-ntoarsa pe dos. ca n-am alta avere ca v-as da-o si pe aia. Isi cumpara cioareci de dimie. mi le-a dat dom' primar sa fac parale pe ele Si cum te cheama? Pacala A. ca i se batea ochiul drept. mai fac si eu cite una vruta si nevruta. dar o sa-ti dam douazeci fatate de capra ta. mai Pacala. Acolo o papusa uitata pe o piatra. se urcara o luara razna dupa gogoloaie de capra. Pacala-si lua traista-n bat si palaria asteptind margelele. dis-dedimineata cine bate-n stilpul cocioabei ? Oamenii din sat cu cele douazeci si doua de siruri de margele. gata sa lesine de ciuda Cind auzira satenii pe ce chilipir te poti imbogati. de oaie si de iepuri. Se-ntoarsa-n sat sa le multumeasca locuitorilor ca au avut inima buna. Trage la primarie si zice: ! ! — — — — Buna marfa. A doua zi. Multamesc. Casca ochii mari. intr-o mahala. vinde margelele daca vrei sa prinzi osinza-n satu asta. cind la o fintina da magarul sa bea apa. Vino si trage la mine sa cinezi si sa te ospatez pe doi bani. Cind se scoala el dimineata cu noaptea-n nu baga de sama stralucirea margelelor. ca si asa a-nserat Si a intrat in casa mosneagului. Cind se scula Pacala. le-ntoarsa pe fata. Isi lua margelele-n bat si pleca fluierind sa le vinda la tirg. ! zicindu-i Cit ceri? Cit vrea boieru? Poftim o punga cu treizeci de taleri de aur. in frunte cu primarul ! — zeci de taleri dobindii de la pasa ! ! ! ata. baiete. noaptea ii ia margelele si — — — — — — — — — ! ! — — — baga intr-o caldare cu aur topit. doar nu eu? Si se sui. palarie giubea si un magar. poate vede ! 297 . De buna seama ca bucurie n-avem de pe urma ta. si-I striga: — Hei. zicindu-i Buna ziua. pielea ca e buna de obiele. fac asa cum pofteste primaria. Tine. mare multamire pentru margele Uite o punga cu treiDaca le vindeam imparatului. incotro cu marfa ? Iaca la tirg. dar o s-o inghitim in sec. numai sa nu va suparati ca n-am ce sa va mai dau. tu esti ala ce pacalesti si pe cei bogati si pe-ai saraci? Eu. Le insirara pe pe magari si inainte de cintatul cocosilor. eram pricopsit pe viata Primarul casca ochii mari. ia vino-n palat — Care eu? — Tu. Pe fiecare ata erau insirate cite treizeci si trei de gogolii de cacarezi de capra Jui. Merge el cit merge. natafleata. esti multumit? Multumit. doar ne mincasi un an malaiul degeaba.: ! : — si N-o fie sa-ti dam doua de tau sa siruri de cacarezi. le insira pe bat si pleaca fluierind de parca toata lumea era a lui. tu ala-ntr-o ureche. fratilor. satul mort ramase satul lua magarul si pleca iar la oras. boierule Arunca punga-n sin si se opri drept la un pitar sa-si cumpere simit. Ajunge in fata palatului pasei. il opreste un mosneag cu barba alba si descult. sa le vinzi si ce-oi cistiga al cu alal. Vin. bre Chinezule. le cap. Ingroapa banii si apuca pe alt drum. Bine. mosnege.

padure si iar padure Pe jos insa vede urme. Cadina cit il vazu pe pasa ii cazu in genunchi saru.! ! picior de om. Dar nu e tipenie de om. Pacala zice: Vedeti urmele de copil si de femeie pe nisip? ! — — — — — cum spun. asa este iar fetita - — — — — — — Nu.indu-i carimbul cizmei numai sa nu-i taic capul si s-o ierte c-a fugit. boierule. ! ! si Si-ncotro a luat-o. Mersera ei o zi. boierule Ba le-ai vazut. Si mai vedeti ca a pascut pe dreapta ca pe stinga era oarba. mersera doua si a treia zi urmele magaritei o luara in padure. n-am zarit-o. Daca imi gasesc muierea. dar dupa semne. Ha. Vedeti boierule Aici magarita s-a dat in poiana. si — ! — ! — Pe cine cautati in tara hotilor. ha zice el. padure. ! cu papusa? Bas cum zici. baiete — Ce belea. Mi-e draga ca ochii din cap si am o fata cu ea I-o adusera-n fata. nu ma ! face prost ! ? Erau pe magarita oarba. toti vineti — Mai baiete. spune mai cum de zarisi cadina? Zau. ii legara burduf si da-i cu ei la ispiteala si descoseala unde tin comorile si bogatiile. Tu le-ai vazut numai glumesti? Sa nu ma misc din loc daca le-am vazut. §i dupa urme se dusera si intrara intr-o pestera unde se ascundeau niste hoti vestiti. baiete? Hai sa-ti arat ! Il scoasa pe Pacala de la racoare. mari lotri. va sa zica o femeie cu o fetita. Asa este intocmai Se gindi pasa. il iau la palat. uite era schioapa de piciorul drept ca urma e mai adinca si insurubata. Hotii cum ii vazura pusera mina pe ei. ! — 298 . asta este eel mai mare intelept din imparatie. boierule Nu ma cunosti ? — Am dat de belea. boierule? — Mi-a furat cadina jumatate din margelele — $i cu fetita? — Da si cu fetita Da ce tu le-ai vazut ? ! ! marginea cetatii. Vine pasa oftind si injurind Mai Pacala. pe o magarita chiala ! Unde s-o fi dus in cea pustie si nu-si mai batu capu indreptindu-se catre oras sa-si cumpere un fluier. cine esti? — Sint Pacala. si il ceausi alearga cu gurile oprira: tale. Atunci de unde stii? — Ghicesc — Puneti mina pe el si puneti-1 la racoare pina spune — Pun ceausii mina pe Pacala si drept la inchisoare cu el. Si cum il zarira. — Ce-ai cu muierea? ! zise starostele lotrilor. — Caut muierea zise pasa. ii dadu cal si sabie — Vad — Vedeti papusa uitata? — Vad — E semn ca avem de-a face cu o mama si o fetita — Dar de unde stii ca e magarita si nu e magar? ! De unde stii ca e schioapa oarba cind nu le-ai vazut? Si mersera mai departe. hai la locul cu pricina Ajung la fintina. pasa insotit de ostasi de suparare. ! ! Cind la cascate.

iVlosul ! d. uite polu. Adormi batrinul. Da primarul dupa el sa vada ce face? Insera ! — Dad-mi el Trase pe bat si iar ii iesi un mosneag m:le — N-ai nevoie de conacit si-ti cer doi banuti — Ba cum sa nu. e acu. tiptil. sa nu pun potere dupa voi He. fraulor. sa ne-mbogatim.schisa usa unei odai: Uite. Pe urma iar s-a dus in sat a scos un pol de aur si 1-a dat primarului: Domaule primar. tu esti Pacala? — — -Eu! De inainte: ca se lasa seara. Numira ei si cind colo lipseste un sir. cine sa se duca sa ia margelele? Sa se duca Pacala. 299 . toata noaptea trage cu ochiul la odaie. stii ce e? Scrie aici la ceausi sa deschida usile itichisorilor si eu in trei zile aduc douazeci si doua de siruri de margele. plinge si se vaita degeaba. cum dai si dumneata — la cei ce putrezesc in cetate si vreau dreptate E drept ce ziceti. Fie-va mila. cine sa ti le insiruie ca toti sint cu oasele rupte. singurul om de cuvint raminea tot pasa. scoate cu o nuia sirurile de mirgele le aseaza pe batul de aur si cu noaptea-n cap se urea pe cal si drept la pestera hodlor. dati-ne drumu ca sa va ajute Alah Dar margelele si ! — si sa facem pace. Avemj cum sa nu. asta e ! Pacala arunca cele doulzed — si doua de siruri de margele in caldare. dar Pacala. dam si noi drama. Ajunge la hoti si le zice: Oameni buni. fara mirgele. numai dad-ne cocoana. le-ai suflat aurul sa-ti pun aurul indarat. Se duse pasa sa aduca margelele ! Cind la intoarcere o sa-1 astepte hotii pe pasa. Mosule. Poftim sirurile de margele. mi-au luat portofelul si unspe siruri de margele de aur ! M-au lasat sarac si n-am alte margele. Cica ne batem joe de oraseni cu asemanea margele si ne-au lasat lesinati dupa ce-au vazut marfa. zisera hotii. inteles. Pacala nu e primar sa n-aiba cuvint Si a plecat de a dat drumu puscariasilor de la inchisoare mai intii. zise Pacala. nepoate. va dam. fac dreptate Miria-ta. te punem in teapa domle Pacala. o sa-i ia margelele ca si cind ei sint aid hoti si o sa-i zica sa se duca sanatos. zise Pacala. zise el. numai ca vreau in mina margelele de aur ! ! ! si acu. acu vad eu cit pretuieste libertatea.! ! ! ! ! ! ! — Asta e Emilia Emina Va dau ce vreti numai dati-mi-o — Ne-a mai dat unspe siruri de margele de aur. ia pe-aci ti-e valea Sa se duca roaba la fel. dumneata ce ne mai dai ? — Va mai dau eu unspe. dar daca in trei zile nu ne aduci mlrgelele. si eu am odiile ! cind te cauta fedorii md. fara bani. he. dar ce sa mai fac? Daca-mi dad drumu. asa sa stii Iciteles. — Bine. — Acum — soma usor. unde e caldarea cu aurul topit ca iaca i-ai saracit. sa ne pricopsim Mii baiete. da-mi inca douazeci si doua de siruri de margele sa fac negot. fara toale. Numai fratii hod sa aiba si ei inima larga. Se scula tiptil. cum sa va zic ! Pe drum m-au prins hotii. Ajunge pasa gol pusca. — — ! — — — — ce va cer si o sa vedeti ce bani fac eu puiul de soma si la cintatul cocosilor cu margelele drept la oras s-a dus. m-au dezbracat. mosule — Mii. si sa nu fie cu suparare.

De aceea intr-o zi sta intr-un foisor mostenit. Hotii pe el sa le dea margelele ca de nu. daca n-am incotro Sa mergem. mina stralucea ca soarele. Iese un mosneag cu barba alba. Cind o scoasa. de bucurie baga mina dreapta si scoasa margelele. ii taiem capul pasei. fara sa se sinchiseasca de ceilalti plugari care forfoteau dupa treburi. Numai ochii le stralucea in scafirlie ca le mai ramasese putin suflet nepatat. stiu unde e. Nu va slobozim decit daca puneti aici si pe-al douazeci si doilea sir. dar cum ai putut face una ca asta baiete. dar un blid de faina 1-om imparti frateste si tot bine fi-va Intrara la mosneag si asteptara sa adoarma. mina era de aur. hai pe el sa-1 neagul ! Gnd ! jumulim pina spune tot. Nu era el sa se si sa-i cada oalele din poala. Incaleca Pacala ?i dus a fost. Ajunse la hoti. Ii dadura drumul pasei. Du-te si adu-1 de unde stii. cadinei si copilei. Intrara pitis. cinstiti hoji. mai Pacala. Daca nu va blestem de ajungeti saraci lipiti pamintului. tocmai grijea un purcel in obor si-1 stropea cu mujdei de usturoi rostogolindu-1 in frigare. am avut si eu un §ir de margele pastrat din mosi stramosi si cind am varsat aurul in caldare mi-a cazut din nebagare de seama Miine am nunta si n-am ce sa-i atirn de git miresei. Incalecara toti hotii si la marginea cetatii bate Pacala la o poarta. ca uite venim de la drum lung greu si tare sintem osteniti. tocmai la catul de sus. respirind aerul curat al diminetii. cadinei si fetitei. colo. baiete? Bateam sa-ntrebam de conaceala. dar n-o sa va puneti mintea cu un sir de margele Dati drumu pasei. un hot vazu mina la lumina lampii ca are mina de aur Isi zisera ei : asta are putini si hirdaie de aur . — — ! — — — ! PACALA cu purcelu Se zice ca Pacala de lenes ce era se simtea bine si asa. ca ne duci pe noi ? Sa ne duci acolo unde este comoara si liber esti pe vecie din partea noastra. parca ar fi fost spoip cu pacura. cei cincizeci de hop erau negri. pitis. Pe el il inhatara. il taie Le dadu margelele si vrea sa piece. sa-1 O puie la cazne. intelege si raspunde: Sint om sarac. se spalara in caldarea cu aur topit si inainte de cintatul cocosilor plecara. la fata negri ca drt cu din balta. Mirosul scoale 300 .Blestematul zise Pacala. Mosul ii priveste mina. Pacala face cu cchiul sa vada barbosii din tufa. ca la noapte sa ajungem la comoara. dar de degeaba. pitis. cine are atita aur de se scalda-n el. Bate la usa mosneagului suspinind: Mosule. lovindu-i genunchii: Ce e. Sa spui Pacala. cazut la necaz Doamne sfinte. Apoi ce sa fac. Ce crezi. o freca. Pacala. cocoanei si copilei pentru un sir. un barbos cu ochi de jeregai il strinsa de chica miscindu-i falcile din loc. zice circ. Uite ce e Daca in trei zile nu vii. zise mos! ! — — ! — — ! ! Am ! Baga mina si scoate-ti margelele. O sterse. El — tace si nu dar degeaba. Vecinul sau fiindca era o duminica frumoasa. Mai marele hotilor. Cind se facu ziu3.

Ca sa-1 imbie vecinul sa coboare sa guste pentru sufletul lui si sufletul mortilor. ca om mai chibzuit in treburile gospodaresti. daca nu. S-o taie. crezu ca spune sasa. gaaa gaaa Crezu ca cioara ii spuse. scirtiiau de vint si faceau „scirt. iata ca fosnetul crengilor unui copac. Ce facura. $i Pacala isi lua inima-n dinti si se scula de pe priciul de lemn. trecu printr-o padure cu vaca dupa el legata cu o funie. o intorc si pe fata si pe dos. El ii raspunse: Nu vreau cinci. daca vrei sase. Isi fac ei socoteala. s-o tina unul. Ce i se paru lui Pacala ca fosnetul frunzelor ii spunea. se rasgindi si vazind cite scari are de scoborit raspunse: Lasa. Frate-su. scirt". Pacala zise catre frate-sau Tindala: Frate Tindala. aude o cincheza cum cinta prin pomi: cing. il taie-n bucati si-1 puse-n tipsii mari gata de ospat. ca sa lase vaca pe un gavan de galbeni. il imbiau sa se scoale. frate-meu. mai frate Pacala. Pacala sta si se gindea ce sa faca? El avea un grajd neingrijit ca un bordei acoperit cu pamint pe care crescuse iarba. care era uscat. eu ma due mai departe. se suiau spre Pacala aburii dulci. Lua vaca si pleca cu ea la tirg s-o vinda. Tindala. Pacala crezu ca-1 roaga sa-i dea vaca pe cinci galbeni. cum sa imparta vaca. nu puteau. valuri. Mirosul si mai si. Purcelul tocraai se copsese si din pielea rumena ca racul. sa duca vaca la marginea satului si cind s-o intoarce acasa. Pacala se invoi pentru ca avea inima miloasa. doboara-te jos sa vezi ce gustos cste Pacala se gindi. Cind vaca intra in curte trasa drept la grajdul lui Pacala si incepu sa pasca iarba de pe bordei. de-i lasa gura apa. Mergind el la tirg. nu se lasa si se ruga de Pacala sa vinda vaca si sa imparta banii si fiecare din partea lui sa-si cumpere cite o capra si asa sa aiba pace buna intre ei.patrundea prin crapaturile ferestrelor la Pacala care dormea somnul eel mai dulce de dimineata. dupa moartea parintilor. ! ! 301 . vaca ma iubeste mai mult pe mine. Merse mai inainte si auzi o cioara care croncanea: gaaa gaaa gaaa Cum o auzi Pacala se apropie cu vaca. Atunci mai auzi si o cioara care croncani. il matura ca vaca cind 1-a vedea sa vina la el. sasa galbeni. ce nu facura si-au zis. Privi-n jos adulmecind mirosul ce se urea spre cer in valuri. cum era hapsin. crezind ca cioara ii zice: — — ! ! ! Da-o-ncoa. cum sufla prin crengile copacilor. era mai instarit si avea si un grajd frumos. cing. da-o-ncoa Atunci Pacala intreba: Da citi galbeni imi dai pe ea? ! — — Vintul. Cu un furcer impinsa geamul sa intre mirosul. nu voia celalalt. de s-ar fi scoborit pe scara cerului si sfintii la un asemenea ospat. cing. bine. ca sa vina peste trei zile ca-i da banii. ca ma satur si de miros — — ! ! CUM A VlNDUT PACALA VACA Pacala si cu frate-sau Tindala au mostenit. Se pune el si-1 curata. De bucurie. la cine a tragea vaca a lui sa fie. o vaca. Vecinul sau zarindu-1 la fereastra-1 enema: Hai. Zis si facut.

el zise: Taica popa. Cind il vazu nevasta-sa si cu frate-sau Tindala. mai multi nu-ti iau. dar copacu nu-i raspunsa nimic. Circiumarul fugi inapoi la nevasta-sa si ii spusa cum ca a fost popa si iata ca nu putui sa ies repede la cerinta lui. iesi numaidecit afara si il lovi cu un resteu in cap si-1 omori pe loc si veni iar in casa. trecu o vreme. il trimisera pe Pacala sa ceara o banita Cum de la popa: ca era vecin cu ei. dar nu mai gasi vaca. o mincara lupii ! Ceru banii de la copac. Veni si 302 . dar copacul nimic ! Cum Pacala avea toporul cu el. Cum era noaptea. dar sa nu-i spuna ca masoara bani. muri si cazu peste mine. zise preotesii lui: sa vad la aide Pacala ce fac ei acum noaptea cu banita. Cind au auzit de o asa isprava. il lovi cu atita putere cu toporul. Frate-sau Tindala il intreba: Ce facusi. Pacala ii zise copacului: Ei ! acuma de ce imi dai atit de multi. — ascunzi unde-oi sti ca o sa ne manince turma. Popa popa se uita la el a mirare putin si apoi ii dete banita. il omorisi pe taica popa? Sa-1 iei cum oi sti si — Eu ma due si ce masoara. il intreba daca a vindut vaca. ei nu puteau sa numere atit de multi bani. ce vorba fu aia a lui Pacala de zise: ca masoara mei-bani? Pleca popa. Pacala il vazu pe popa la fereastra. Pacala le spune toata tirasenia ca a vindut-o unui copac uscat ca i-a fagaduit un gavan de galbeni si ca miine ii da banii si ca a lasat-o legata de copacul uscat. cu atitia galbeni de multi sa mirara de el si-1 intrebara Cum de ai luat atitia bani pe vaca? Pacala zisa: Pai de buna voie i-am cerut copacului. il luara pe Pacala sa mearga cu ei inapoi.: Lega el vaca de copacul uscat si pleca acasa. fiindca pricepusera cum sta treaba. da eu nu vrui sa iau decit ce am vorbit. Cind auzira si isprava asta. fiindca asa ne-am inteles. Pacala il lua si il duse la usa unui circiumar. Se mai ruga. da-mi repede ca mor. si suparat pe copac. da-mi rachiu ca mor. Mie imi trebuie numai un gavan plin. intra in ograda si se uita pe fereastra si ii vazu cum imparteau galbeni cu banita. Ajunsera la copacul uscat. $i Pacala fugi. incit copacul gaunos si putred cum era se crapa si cazu din el o gramada de galbeni de aur. Pacala pleca sa ceara banita de la popa si in loc sa zica ca le trebuie sa masoare mei. sa-1 — Circiumarul se trezi din somn si pina sa se imbrace. Pe ailanti — — — ii lasai la el. il razima cu fata pe usa si porni sa strige la circiumar care durmea: Da-mi rachiu ca mor. Umplu o caciula. de unde mai ridicara un sac de galbeni si se intoarsera acasa sa-i imparteasca. ci sa-i spuna ca au de impartit niste mei. Mersa Pacala inapoi. Pacala. 1-au gonit inapoi sa ia vaca si c-o maninca lupii. se mai supara. de galbeni si pleca cu ei acasa. venii sa-mi dai banita dumitale ca avem de impartit — niste mei-bani. deschise usa si popa razimat mort cazu peste circiumar. ceea ce vorbisam. Cind il vede nevasta lui cu frate-sau Tindala. si daca il vazui ca tace si nu voia sa-mi raspunda il lovii cu toporu si el de frica imi dete o gramada de galbeni.

ce sa-ti si ! el traista. ma lasi sa dorm la noapte la dumneata ca sint drumuit? Da cu ce umbli pe-aici. — — Sa-1 Circiumarul barbate. el a scos mina si a apucat o cioara de picior. Ea spuse barbatului: iei. 303 . Cind Pacala vede la ziua ca popa a venit iar.: : : Ce ne facem. numai muierea eria acasa. — Te rog. ! — Ma si ! sa-ti esti ai toate. ! si suit ! se si fripta. de vada? — Te rog eu sa-mi ghicesti mie stringe cioara de da cioara zice Baga mina-n — Caaar — Ce taica? — O gaina fripta-n pod o turta de pine. ce vada dumitale. o suie-n pod s-o manince desara cu gagicii. iar popa nici nu se sinchisea. rachiul. 1-a luat si sa-1 si duci unde stii tu ca stiind ca Pacala e prost. a venit cu ea acasa si a bagat-o-n traista si a plecat cu ea intr-o comuna. trage cu pusca pe deasupra popii. Cel mai mic a luat boul mai slab. n-aude Frige gaina. GHICITOAREA SAU TREI FRAT1 Au Au fost trei frati. 1-a la islaz cu pielea boului in cap. Iti traista cu bani. Graniceru daca vazu trase drept in popa si cum gloantele il lovi. vin. da el sa face ca nu vede. Trecu pe-acolo un granicer si-1 vede pe popa cu barca ca trecuse linia din mijlocul Dunarii catre Rumania il soma pe popa sa traga barca la mal crezind ca e un dezertor. un om bogat. da omul ei la plug Iaca vine omul ei de la plug si zice da el intreaba nene. git. Face o turta de pine si o suie-n grinda. mai baiete ? Cu o ghicitoare ! ! : mai — — — la ma sa-mi ghicesti mie — A da. 1-a luat si 1-a pus intr-o barca pe Dunare si a impins-o pe apa cu popa in ea. Da nevasta a avut gagici. Striga. s-a gindit el. omul era la plug. asa ca scapara de turma si Pacala si circiumaru si satu de un popa hapcagiu. si i 1-a aruncat pe popa mort in curte. taiat si s-a dus tatalui a luat cite un bou mostenire. ca cica popa asta era un lacom ca la o pomana mincase un curcan. ! zice. popa cazu in barca si sa dusa cu barca cu tot. omule. dupa moartea Ce venit ciorile si s-au pus pe piele. S-a departat barca pe sforu apei si Pacala a fugit. imi dai mie ghicitoarea asta? umplu — Odau. si la taica sa traista. taica? — Ai vin rachiu in pod Cind gaina suie-n pod gaseste vinul. cu rachiu. zise femeia. ca e greu de tinut boul. fluiera. S-a dus la un om. — mai da-i mai spuna. pe care le suie-n pod. turma ne maninca. da garavana zice Iar baga mina-n — Caaaar — Ce spune.

bre taica. un vacar si un porcar si-1 intreaba: Ce stai. cu cu vaci cu porci — In fundul Dunarii plin de vaci de porci. ma. in putinica ? Ma lasi. de spal-o ca te minca pu§caria. sa ma bag primar tu sa intru eu. — Aide. sa si sa si vaci. Aduna el murdaria aia si o pune intr-o putinica pina a umplut putinica. ca sa-mbogati frati-tu ! Si a sarit si ea ramas eel mai mic stapin si piste casile lor. acolo unde voi m-ati aruncat. sa dorm la noapte Bani imparatesti sa-i schimb — — Am — ! la — — dumneata? — Da de ce nu S-a culcat si ! ! ! a pus putinica la capul lui. zice: si-a pus-o iar la ei la cap. ne bagam noi in fundul Dunarii dupa porci — Aidati mergem cu famei copii aducem turme de porci de atitea vite si si ? e si sa si si vaci. sint bani imparatesti due la imparatie sa spun. ca sint sluga imparateasca. Atunci popa-i umple putinica de bani si cind ajunge acasa. da el s-a sculat a luat putinica si s-a dus si a spalat-o la un riu si a venit hot. atitia ? umplut Se due ei acasa. Iesi. Multi bani ai luat. S-a brodit la un popa Ce ai. ma. umplu o putinica s-o vinda. sa nu te duci la strajeri ca mi-e rusine ca sint popa. parinte. Da sacu n-a cazut in apa. Popa a adurmit cu copiii cu tot. porcii si vacile §i s-a dus acasa cu ele. ca nu pot lua bani pe pei. cind desface putina nu poti sta de miros Fugi. Nu. sa ia bani multi. Da nevasta-i zice: da o muiere a ramas afara. afara. si ma. — — ! Ma — Ce ma. A luat umplut maidanul de vaci si de porci.ma Sa due si ei la casile lor. Se due la oras. e. ca eu vreau ! ! bagat pe amindoi si le-a dat drumul pe apa. Vin fratii si-1 intreaba: iesit el si i-a A A — Ce ma. arunca putinica-n casa. bagat in sac ? A — — ! A — — Nu vreau — ma. Intreaba fratii Ce facusi ma. Isi bat ei joe de el si se murdaresc pe linga casa lui. Vin ei acasa nacajiti. Striga ei in piata: Cacatoarie de vinzare. ce e cu-atitia bani ? vindut pielea la boul al slab. i-a dat venit brinci cu sacu in apa. 304 . La unu i-a iesit caciula — La fund. putinica si-a plecat la oras. A luat-o in spinare si-a plecat cu ea intr-un sat. ca frate-sau are bani si ei n-au ! Il iau pe frate-su eel prost si-1 leaga-ntr-un sac. cu bani — Am vindut murdaria facuta de voi pe linga casa mea. mai frate-meu. ma taica. Cum ajunge acasa arunca traista cu bani pe pat. este. el Unde e banii mei. ci la marginea apei.: I-a dat garavana si a plecat acasa cu o traista plina cu bani. Alergara fratii. isi taie boii sa ia bani multi. Au sarit toti in apa. cacatoarie de vinzare ! S-a dus unul sa cumpere. fire-ai al si piste caciula s-a inecat ea si a dracului. Cind sa scoala el dimineata. ca asta nu sa vinde la oras? Au venit iar acasa suparati. aidati cu totii. il due sa-1 inece. dar nima nu le da decit cifiva craitari.

mline asa. Tot fugind prin padure se-ntilneste cu un iepure speriat. frumoasa. o sa-ti ocolesc calea si poteceaua. El fuge si iepurele fuge. fata-n fata. tu tac cu picioarele. de mi se rupe inima de tine. lipi mamaliga de buci si astepta sa vina iepurele. se aseza la poteca-ngusta de la tufele mari cu picioarele-n sus. In satul ala. de parca minca foe. ca sa prind un pui de iepure. taica popo. Nevasta n-are si ea de lucru si-i povesteste de fiecare data barbatului tot ce-i indruga sfintia-sa. minca-ti-as laba. Leleee. nevestica-i cade la inima lui taica popa si de acinainte. sfintia-ta. cS ma bagi in boala si cad in vreun pacat. de nu-mi mai vad vindecul Vai de mine. iar el o incinse la fuga. cum ajunsa acasa povesti barbatului. Ce-i trasni prin minte omului. le apropii si prinzi iepurele ca-ntr-un lap De aci incolo ai sa te saturi de ciorba de iepure si de bulmaci. ingbiti-n sec ?i-o ! — — — — sfatui astfel: 305 . Dar tiganul de-1 zari. ii sta-n cale si cu vorbe dulci o amagea si o petrecea. Deodata veni o ala de urs cit un vitel de mare si se aseza linga el. prea esti frumoasa. hai sa-i traga o pacaleala zdravana tiganului si-1 povatui astfel: Sa faci o mamaliga maaare. Azi asa. Ba zau. §i se uita ursu-n alta parte. statu. sta si o tinara nevestea maritata de toamna. Barbatul. vazin- du-te desculta far' de papuci. Pazea. sa nu faci una ca asta Femeia. pina ce cazu intr-un ogas peste un cirtog cu pui de iepuri. bun de haz si de petreceri ca toata lumea. La aste vorbe. de ajunsei la capatul pamintului. cu apa putina la care venea si tinerica s5 ia apS. mult am mai fugit. taicuta. isi face cruce ca sa aiba curaj si-i zice: Hei cu taica. s5 te-ntorci cu fundu-n sus si cu capu-n jos. sa te duci la poteca-ngusta din tufa. Sa lipesti mamaliga de bucile fundului si cum o veni iepuru sa mince. bre. lui barbatul meu si asa-i place de mine. cum alta treaba n-avea. tot se cufuri rugindu-1: Aoooleu. naica. Zareste pe frumoasa nevestica. Altadata in capatul zorilor taica popa hai si el cu ulciorul la apa. s-o bei intr-un pahar cu apa ! Aproape de casa popii se afla o fintina lina.! : PROSTIA OMENEASCA Un {igan a vazut un om cu un iepure-n bra$ ?i-l intreba cum a facut s-a-ntimplat de a prins iepurele. traia odata intr-un sat un popa. unde sedea popa. dar nici un iepure nu venea sa cada-n cursa. ca vine ursul si ne prapadeste. macar uita-te-ncolo sa nu ma vezi pina o iau p-ici la sanatoasa. Cind a auzit n-a mai putut de drag ca o sa prinda iepurele Sa dusa sa faca o mamaliga mare. Statu el. cum — ! ! — — — PATANIA LU TAICA POPA Ca-n toate satele. nevasta raspunde Nu e nimic.

Preoteasa. a venit vladica si i-a crapat opinca vazind ca nici o fata sfintita nu-1 invredniceste cu bunatap. vine si plins. care le stia pe toate. toate apele-1 prididea. ca o fi ostanit si el.! : ! — Alta data. taica. . cit invirtea. isi puse friul peste piept si porni sa-ntaci — Mai — Muiere. Popa. Sfintia-sa o astepta — — boii si pleca. bre muiere. barbate. il injuga la risnita sa-nvirteasca in locul calului. Minca popa si cinta si de drag nu mai putea. Muierea. mai barbate. il gati. se invirtea. Barbatul. unde-i toporu. nu te-oi apuca sa-i arzi dracului tamiie sa ne afle lumea si satul. Minca barbatu si bea. taie purcelul si-1 fripsa. darmite popa Popa-nvirtea. Hai sa te ascund in soba de la deal unde invirteste calu la risnita sa macine faina. daca nu-i pacat. Bine. vino diseara pe la mine ca barbatul mi-e plecat la moara. ce te apuca sa tai purcelul la scapatat de soare ? din gura. Atunci barbatul graia catre nevasta: Fa nevasta. Vai de mine. Popa dete drumul la cal in grajd. eu stiam ca purcelul. pina s-o culca omu-su. il cum taica ajunsa acasa. sa merg sa omor calul ala. vazindu-1. iar el sa vie cu un purcel cu papuci si iarasi incepu sa-i Nevasta graiasca ca e rupta din soare si cite si mai cite cuvinte-ncintatoare. batu la usa §i cu Intra-n soba si cind colo. pusa papucii-n sin. il inveli. taiculita am sa vin cu un purcel fript si cu papuci potriviti pentru piciorusele tale frumoase. Tu fine-ti gura. ca nu-s popa ca oricare Cum sa fripsa purcelul. — virteasca risnita sa faca malai. nu putusi sa tu o gaina asta fript ? si vii ostenit de la moara si de fripsei taiasi ! ! risnita? — Muierea — Lasa. dara popa invirtea. de-aseara pin' la cocosi. Pusara masa sa bea si sa se veseleasca. pe masa un purcel fript si mare greutate i se deschise. rumen ca fragile de pri- mavara. nu omori bunatate de speriata-i grai: cal. ce ne facem ? striga speriata nevestica. — Bine. aia taiai tai si ori un cocos dar tu bunatate de purcel de ma saracisi Se pusera la masa pe loc si mincara. daca-1 vazu asa perpelit de tot dupa ea. se facu ca se duce la moara. de-atita Jnvirtitura. iar daca ostenea se mai oprea si el ca doar om eria. Se sucea. intrebS: popa. Il dusa acolo si ca sa nu-1 banuiasca barbatul. umplu birlicul cu vin. spune-i ca eu fript si sint dus la moara. zise Sfin$ia-ta. joaca rupe cojoaca §i dupa ris. ca-n zi de sarbatoare. Dar de cind lumea. Barbatul nevestii aflind cum sta taina. Cind la ograzile din marginea satului se-ntoarsa-ndarat la frumoasa nevestica. Asa ca eu ma due calare. ca e tarasenie mare. Doar cum era el sa ispraveasca-ntr-o noapte zece baniti de porumb ? Cal sa fie si tot n-ar ispravi. dar boabele nu ispravea. c-auzi cum sta — Ce-i cu purcelul pe masa mea — E purcelul nostra. Lega iapa de stoborii de la gard si tuna la nevestica cu traista plina. se sui pe iapa chioara ?i hai la vladica cu daruri. Cum era petrecerea-n toi iaca si barbatul ei dejuga boii. Injuga sa dovedeasca ca-i placi lua galetile si fugi la apa.

bata-te Dumnezeu pe drumu-ti la apa si nu te mai lega de mosi batrini. cum sa faca si ei sa scape de asa mare grije si sa moara copiii de foame. cu cosita de-a aleasa. Popa fara nici o vorba iesi si fugi acasa. De stia. il intreaba. Pe la amiaza batu aringu. Tocmai atunci trece pe drum iar la apa nevasta cea frumoasa. sfintia-ta. Ortacii nu le — CEI TREI POPI A moasa avea nevasta frufost odata intr-un sat trei popi si in acel sat un si cum ea se ducea la fintina sa ia apa. Nu mai vedea muierile frugrai. cucaind si blestemind ceasul rau. Muierea se facu ca barbatul sau nu stie nimica. ca pe-amindoi ne omoara. se vaita fiecare ca n-au malai. De atunci. ca a venit apa mare si a-necat moara. Ori ce. ii om iote ca intr-o zi o vede unul dintre acei popi pe la cind loa apa. cum asa ne fu vorba. vine sa dezbrace un la apa. ca-i asa. iar popa ramase bosumflat|si suparat. Iar el in gluma. Si vreai sa-ti fiu desara Of ! taicuta. ce posomorit cucai ca o gaina capiata. se scula si popa. cum il zari ii grai Cum petrecusi sfintia-ta pe la vladica? Mare bine — sfint si sa-1 imbrace pe altul. haide-n jos pe potecuta Mare. ca vacarul pe sat. incet. sfintia-ta. cit ti-e ! ii zise sfintia-sa. spinarea zdravana stai trist si fi Preoteasa-1 mina la treaba sa-i ari tarina. sa nu te simta ciinii cu barbatu meu. deloc — — — Cum bine? — Asa e vladica. moase trecind — Hai. mai popo. mai fara de gluma. pe linga zid. ca s-o aduca acasa pentru beut. se duse vorba asta ca vintul.! : ! : : ! : Popa cum auzea gura barbatului si mai iute invirtea §i sudorile-i curgea. vezi-ti de treaba. incet. ca moara e-necata. cu vednite-n cobelita. te schimbi ca zilele din sta si se gindeste fa. ce frumoasa esti ! — zice popa Nu un musafir ? 307 . Catra crapatul de ziua adormi barbatul si fursi popa de risnit tot porumbul. sa-1 tocmeasca pe taica popa sa-i risneasca. o sa manince boabe fierte. Si cum adormi. deshama pe taica popa de la risnita si-i zise Taica popa. iata ce nevasta frumoasa. ca are faina de Popa cum — — — Faurar — Mare. Numai omul cu muierea frumoasa n-are nici o grije. Preoteasa. ca el risneste cu malaiul lui. ca pus de pe lume. nipt si ostenit ca vai de el. mergi ? ! malai pina la Ispas. iar lumea anevoie-si pune lacat la gura. parca trasese-n plug. Sarut mina. pentru el macina. Sta pe scari si scrisnea din dinti. Se aseza pe scari privind cu capu-n pamint. vezi-ti de drum de cale ca n-am treaba cu nimeni Parinte. fursirati faina aia ce v-o macinai asta-noapte? Mincao-ati cu cerga-n cap si cu noduri in git S-adunara oamenii pe la circiuma. se furisa in odaia cu risnita. ca doar nu te-o pus asta-noapte vladica — Mare. le zise: Cine n-are faina.

parinte. S-a invoit tiganul si s-a si dus acolo. mai Stancule. da unde sa ma pitul acum? Muierea il ia frumos si-1 duboara jos in pimnita unde eria un dulap mare de tot si-1 aseza intr-un colt pe intuneric. in asa fel ca sa ajunga la jumatate de ceas departare unul de altul. a tacut. da fiecare popa intr-un colt. parinte. — Ma — Ce ml Stancule? Tiganul — L-am pierdut de pe lume. am un sarlatan de popa. casii. Apoi. fiecare cite omul ei lo apa intr-o polomeaca mai mica arunca pe o polomeaca. Sa bucurara popii auzind ca vine omul muierii tirziu acasa. da pe ailalti doi nu i-a vazut. un tigan voinic si prostanac si zisa: Popii. pusa mina pe el si mai cu suparare face si astuia de petrecanie si iar sa-ntoarsa sa ceara dreptul lui. ii deschisa usa si-1 pofti sa se aseze la masa. Pe urma pusa barbatul mina pe unul. atunci se dete omul ei jos din pod si sa dusa si batu Intr-o sara bate unul dintre ei la usa muierii. 'ai.: : ! : Ea nu si i-a omu noi — Fa. popa asta aruncasi in lac. taica. lata ca aude din nou ca bate la usa altcineva. si ceilalti doi popi o vazura la apa si tot ca si eel dintii ii zisa: Asa ca ea ii pofti intr-o sara pe top trii. il enema pe un vecin de-al lui cam intr-o ureche. a venit barbatul meu Cind auzi o ruga sa-1 ascunda undeva si 1-a bagat si pe el linga ceilanti doi. Ribdau din rasputeri opareala si nu ziceau circ. Vai. aruncai in Da ruminu-i — Cum de omorit. zisa: si-1 lac. Il dusa pe popa linga un lac. Zis si facut. s-a-ntors barbatul meu Taica. Le spusa ea ca omul ei e plecat departe la moara si nu vine decit peste patru zile. Sa dusa la usa. dar el pe alta cale veni inapoi. ca iata tu-1 308 . s-a zis cu noi. sa asteapta ! lucratori la culesul viilor si trebuie sa aiba unde sa-i culce. ii zice suparat: Il vazu tiganul si se il duce si-i dracu. deschisa la al doilea popa si facu si cu el la fel. Cind il vade omul. il sugruma si-1 arunca in lac. muiere. Sa-ntoarsa la ruman sa-i ceara plata. Acum spusa barbatul muierii sa-i fiarba un cazan cu apa fiarta ca vrea sa spele magazia si dulapul din pimnita. dar le spusa la fiecare aparte. Popa cind auzi zisa Da cine-o fi la ceasu asta ? Da el s-a topit de frica. spus i-a spus lu barbatu-su taica popa. zice: 1-ai iote-1 mira. a venit in lipsa mea in casa ca sa-si bata joe de muierea mea. da cind s-a dus acasa. da ea se prefacea c3 are de aranjat prin casa. podul — — — — — ! el in usa. jupine. cind te-o mai intreba asa si sa-i ei i-a raspuns. te rog sa mergi si sa-i faci ma de petrecanie §i ce mi-oi cere ti-oi da. Da popii intre ei nu sa stiau si pastrau fiecare taina ca nu cumva sa afle niscaiva la sarlatani. si Muie- rea fiarsa apa in clocot. — Ce isi bate joe de tine. tu sa-1 poftesti sa vie spui ca eu sint plecat departe la moara. cind a venit indarat facusi. vrea el sa stirpeasca purecii. ce sa faca ? Stancule. a luat pe unul dintre ei. la ce ceas sa vie. Cind veni al treilea. da cine-o mai fi? Sa facu ea ca sa uita la usa si zise speriata Parinte. da omul ei pazea de sus din privind pe gaura podului si cum batu popa la usa.

mergind el spre casa bucuros de afacere. Tiganul crezu ca iar a inviat popa pe care-1 aruncasa-n lac si cum sa apropie de popa il si pocni cu toporu-n cap si-1 dubari di pe magari. il infruntau pe un popa dat dracului de sarlatan si el spovedea la bisetinere. noi nevasta. s-a pornit sa se vaite si sa-i zica Vai. Zise tiganul atunci Na. acuma sa te vedem daca mai vii indarat Si pleca sa-si ia leafa si-i dete rumanu cit sa tomnisa si pleca tiganul acasa la el. si Stanciu ne lasa si fara de el. E. De aci incolo. Dar daca se-ntimpla sa fie vruna cinstita si cu coraj. ca el e popa cu leac la boale de oratanii. Asa isi batea el joe de ele. ! A — ALT SARLATAN DE POPA Intr-un sat eria rica numai muierile ca cica este cind sa spovedea nevestele. care aveau priceperea slaba. taica popa Sofronie ne-a scapat de la moarte acum o luna cocosul al mare si ?tii ca nu ceru mult pintru asta. barbate. sa nu-ti fie frica in acest lacas sfint sa te gindesti la lucruri diavolesti Te incarci depacate muiere. sase chile de brinza de capra si numai trii chile de rachiu din butoiul de dud. da alta. muierile se invatara minte si nu mai spusera oamenilor toate nimicurile. da n-o fi pacat tocmai sfintia-ta sa zici asa vorba. credea ca trebuie sa-si ridice camasa ei. alteia ii venea sa ridice camasa. apoi daca o sa mai Cind sa duce tiganul si-1 zdrobeste capul — — — vii si acuma esti un adevarat drac. el ii spunea: Ridica camasa. se-ntilneste cu un alt popa care venea calare pe un magari. s-a dus de i-a spus lu nevasta lui Ce ne facem. Da ne scapa cocosul de la moarte. de la poale-n sus. Cum auzi nevasta lui ca 1-a omorit si pe ala. acolo in altar si cum intra vro muiere ca sa sa spovedeasca. parinte. ca Stanciu 1-a omorit si pe parintele Sofronie care se-ntorcea din satul vecin. Era plecat sa ceteasca de tamaduirea boalelor gainilor. el avea smecherie cu care punea la incercare muierile tinere. spovedania la el cea mai primita de Dumnezau. Dar. il prinde de beregata. si ca ea il stia ca are leac la cetanii de boale de gaini. ce facea sarlatanu ? Cum intra la el o famie tinara si frumoasa si care lui ii placea. dat fuga Stanciu la ruman si suparat i-a spus intimplarea si spusa ca daca o mai veni popa inapoi. tata Cum fameile sint sfiicioase. Asa o fi rinduiala la spovedanie. Si iata care era smecheria lui ? Pusasa jos in fata lui o camasa alba si lunga intinsa pe podea la picioarili iui. ii arunca iar in lac si zice Na. sa gramadeau care mai de care sa le spovedeasca.: : ! : : si-1 vede. ca sa-mi ridic eu camasa ? Bata-te Dumnazeu de proasta. de zapacita. se duce cu el. ieu de trii ori te omor si tu de trii ori inviezi. e dracu gol si nu mai are ce-i face Romanu a priceput cum sta treaba. ca ieu ti-am spus ! — — 309 . Cind venea ziua — ! popa: Vai. Ca nu stiu de unde i se dusese lui renumele. numai opt oua de gisca. credeau ele.

popa i-a cerut iertare si a plecat acasa. Isi minjisa miinile cu clei si cu smoala. facea lucrurile pe dos. veni la el un baiat tinar. sa fii bun ca tu esti Dumnezeu. Cind 1-a vazut ce lucreaza. de unde stii. in loc de drac. Umple un sac cu nisip si-1 aseaza pe iapa. Da cu ale proaste facea asa cum vrea el. — — min-o pe Daca iapa o cu ea sa urce un deal 310 . nu-1 rabda inima sa taca si-i dadu o povata: Ai. in loc sa taie lemne din jos de la tulpina. face de trei ori pirti te-ai dus. nu vezi ca nu lucri bine si ai sa cazi Aoleu. ca intr-o zi. a crezut ca e dracu-n biserica. ii zise: Pune omul lui Dumnezeu un sac plin cu nisip pe iapa deal in sus. ca acela ce facea din zile de sarbatoare zile de lucru. nu s-o ridici pe a ta. popa jumulit si prapadit ca sa se invete muierile minte. Dar tiganul fost odata taie A padure sa — — ! dupa — Stai. Cind a venit lumea. da barba lui sa naclai toata cu clei si cu smoala. Ba nu i-a mers mult. Iti multamesc. care am sfintit-o. doar nu esti tu Dumnezeu sa le stii pe toate? la spune ce are sa se mai intimple? Omul daca-1 vazu de tot suchiat a plecat pe drum la vale. §i cum il vede popa ii zisa Ridica camasa. pe popa il lua groaza si-i zisa voinicului: Da drumul jos la camasa. Cind acolo. TIGANUL PACALIT un tigan cam intr-o ureche. da asta eria cu multe sute de ani in urma. ca aflasa de popa ce facea. Voinicul isi ridica camasa si cum eria gol ca nu avea izmene. a luat el toporu §i-a plecat la lemne. il apleca si-1 taie. iar din zile de lucru zile de sarbatoare. el s-a suit in virf. sa ridici Nu — — Atunci a intrat o baba si cind 1-a vazut asa de cebaluit si urit. Apuca iapa de dirlogi si hai inalt si pietros. ii mergea treaba de minune. imbracat in chip de fameie. Asa era el sarmanu. fiind tare inimos. ca e camasa unui bolnav. numai atita iti cer sa-mi spui. ca el cind o imbraca-o sa sa tamaduiasca de boala. ca sa nu calci pe ea. de nu. bunule om si asa am sa fac precum mi-ai spus. ai scapat. el si nu se lasa zicindu-i: omule. mai tigane. Tocmai atunci trecea un roman cu caru la loc de semanat. ca eu iti spusai sa ridici camasa aia de jos. ti-e tie rusine si frica de fetele sfintilor bisericesti sa crezi asa ceva? Cu astfel de cuvinte el o incredinta ca el a avut cu totul alt gind. frumos si voinic. il apuca de barba si se prefacu ca-1 pupa de drag. blastamat ce esti Baiatul sa facu ca-i cere iertaciune. ca a pingarit dracul biserica. Intra si el sa se spovedeasca. lasa in jos camasa si se lasa spre popa sa-i faca o plecaciune de iertaciune si cum ii erau minile minjite cu smoala si clei.! : camasa asta de jos. cind am mor? si Romanul daca-1 vazu ca se leagana de prostie. i sa ascutisa ca un fus. tata ! Crezu ca e o nevasta. a iesit afara si a inceput sa zbiere. asa ca muierea pleca rusinata si el ii mai da cite trei inchinaciuni sa le faca ca sa-i ierte Dumnezau pacatele ce le facuse cu gindul. blestematule.

vine plotonierul la cercetari. iar bietul romanas inviaza Se urea el in car si se puse sa-1 bata pe mort si-1 suceste. o bataie sora cu moartea sperie moartea si fuge. Cind auzi tiganul ca i se apropie sorocul. s-a pus pe tigan de 1-a batut mar. Pai si au am fost mort dar m-a sculat omu ala calatori Ce credep. spunind Uite. nu ma lasa. Asa am fost sorocit de pirtul iepii si aici mi-e locul pe vecie Cind 1-a vazut calatorul ca-i lipseste o doaga. pe carare un romanas calare si-1 vede pe tigan lungit Scoala-te. ba-i da din traista si cite un codricel de malai. pina 1-a razbit pe mort si a luat-o la ruga. tu nu vezi ca eu sint mort. incepu sa sarute fundul iepii si s-o — ! roage Him ! him ! minca-ti-as de tot pe asta.: : ! ! ! : : ! ! Sacu-i greu. ca tiganul e mort. dac3 stiam luam pe fulgeratura o iapa grasa de om bogat. ca doar una mai era. Calatorul il imboldeste iar: Nu poci. le zice Stati. ca tu nu esti zdravan T i-au P^cat mintile pe vilcele Zau ca iapa. n-ai stiut ca ce dai cu imprumut? Si s-a sculat cu adevarat mortul. si-1 invirteste ca pe tingire 1-a calit si 1-a spoit pina ce deodata mortul casca ochii mari speriati catre tigan injurindu-1 si apucindu-1 de la cheotoarea camasii: Ce ai cu mine. Mai mersera ei citava. dar iapa incordata. piirji figanul auzind hotarirea dumnezeiasca. iar tiganul a rupt-o peste groapa. 1-au pus — — — — — ! ! ! 311 . Scoboara pe o ulicioara intr-un catun de munte si vede c3 niste oameni taiau un pore si-1 pirleau de par Dumnezeu sa-1 ierte. Vazindu-i el pe astia toti prosti. tine-o Alba. §i asa ramase el mort in margine de ogas — — Trece pe pe dilma: cale. baiete il intreaba rastit otoritatea ? Iapa. dom'le plotonier minca-ti-as turu. domnule plotonier Plotonierul i-a tras vreo doua. nu ma lasa sa mor Mai facu iapa citiva pasi si mai facu o data pirt. cind aude. Iapa minca si se opintea inainte cu sacul de nisip pe spinare gata-gata sa se pravaleascS si sa se stirpeasca. cind a tras al treilea pirt. Fugi. il musca pe tigan si tiganul deschide ochii. fratilor. fratioare. ba. ingalbeni si zice catre iapa: Tine-o Alba pe ailalta minca-ti-as pe aia. El fugea pe jos. se culca jos si ramase nemiscat. ce va zoriti sa bagati omul de viu in pamint. In zadar ii vorbeste. ce va grabiti. drumu-i cu ghiontane si cu pietre. iar calatorul calare pina ce se incurdi intr-o multime de lume ce mergea cu un mort la groapa. ce-mi fu scris sa mor dintr-un pir£ de mirtoaga. tuciuriule. oameni buni otoritatile mai mult mort decit viu. cu cioarecii plini. bre oameni buni. Dimineata urmatoare. Si asa tot o ruga pe iapa si o mingiia. ca ajunsai sa-mi atirne sufletul de un pirt de-al tau. bre creatine. ca niste raufacatori iti gaurira sacul cu faina pina-n deal \i se goleste de macinis si fundul iepii se goleste de pirtiiala. ma aramiule. Oamenii vazindu-1 ca e mort. s-a pus cu maciuca pe el si da-i si da-i. lasindu-1 si — — ! — ! — in sicriu linga groapa pina vin cu gendarii sa-1 vada. figanul. Cine te-a omorit. iapa abia se suia incit obosita trase o data un vint.

se da ca omul in poiana. este bine — — — — ! s-o si asculti LACOMIA $1 PROSTIA Intr-un sat oarecare au trait doi oameni de soiul acesta lacomi. CADIU $1 FEMEIA Traia odata un aga si un cadiu vestit pin nedreptatile ce lefacea. bineinteles acasa. cu cinci ciini la spatele lui inghesuind si miriind. se cade ca barbatul sa asculte de femeie ? Nu se cade. pina ajunge la un bunar. baiete. Dar cum era sa zic. intr-un sat da de un popa la vale de casa. ca te maninca ciinii. barbat sa fie Atunci bine am facut eu ca n-am ascultat de nevasta si nu ti-am adus tipsia cu un ied fript si 1-am mincat eu ? Ba nu. se pusera cu ni?te pirmaci pe tigan de-1 lasara lesinat si cu balega-n cioareci. Merge aga la el si zice Cadiule. dar. bine ca stiu Si a plecat de-aci tiganul multamit ca a inva^at ceva nou. il lua gura pe dinainte si-i dadu binete din varsat de zori ca cica ziua buna de dimineata se cunoaste: Sa-1 maninci sanatos. nu te lasa ! "Tiganul. f iganul fugi si ciinii dupa tigan. aoleo. spune ce parere ai. strigara: in put. sa-mi ajunga vreo cinci ai. Niste oameni vazindu-1 incoltit de ciini. asa batjocoresti tu o fata preoteasca ? ! ! Si sumute popa ciinii pe tigan. de ce avea nevoie. Cind colo. daca e barbat. pitula-te. Cum il vazu. taica pope — — — : ! — — Pe — Peeee. 312 . ce aveau. cum auzi. Se cunosteau ei din vedere. cum s-ar zice naravurile lor nu si le cunosteau mai de aproape. — Sari cine. Cind se dezmetici din bataia primita zise Aoleo. si in dreptul marfii vindute sa-si ia fiecare cite altceva. atunci cind muierea da sfaturi intelepte ca acestea.! : ! ! ! ! : — Pe cine zici? — Pe pore — Cine — Dumnezeu da cine sa-1 ierte ! ? ! ? faranii daca-1 zarira smintit. sari-n put sa se pitule si imde a sarit n-a mai iesit. — Aaaa. ei au plecat la oras ca sa-si vinda fiecare cite ceva. ?i intr-o buna zi. ago. ce mai pirdalnica luai. mai romanico ? ii intreaba pe tarani Sa fi zis sa-1 mincati sanatosi Ahaaaa. Se zicea despre cadiu ca judeca si pedepsele le da dupa cum era ploconu ce i se aducea. crestine? ala ce-1 maninca ciinii parinte ticalosule.

raspunsa alalant. traista cu nuci. $i atunci. dar ei au tacut chitic si nu si-au zis unul altuia nici o vorba urita pentruca n-au fost cinstiti ! trecerea citorva zile. Raminid singuri. Stane. ramasa de mult ruinata si ea il anunta pe celalant sa vina acolo sa-1 vada ca e mort. de ce sa n-o puna la cale. daca e vorba de o inselaciune.A§a de exemplu. isi zise el in cele din urma. spre a-si cumpara brinza. fiind siguri ca n-au sa fie certati de neveste Ioane. nu e rau treaba asta ca sa scapam de gura lor. Bine. zaitin. ei s-au apropiat unul de celalalt si atunci au inceput sa se vaiete. Au stat ei cit au stat in piata. cinci lei si pace. dar vezi ca merele mele atirna mai greu decit nucile tale. cu banii luati de pe nuci. am sa-ti dau cei cinci lei a raspuns eel cu nucile. unul din ei dadu drumul la o vorba asa cum la necaz trinteste o vorba. spre marea lor mirare constatara ca traistile erau numai pe jumatate umplute cu poame. Da. cit s-au tocmit ei. el se prefacu mort si sotia dusa in biserica veche din sat. cu 313 . $i dupa oleaca de gindire. cum s-ar zice in limba popular a. dar spre marea lor mirare. fiecare in parte pe frumosii lor soti cu ou si cu otet. eu am sa-ti mai dau acasa ca un adaos. ca tot avem ! Cind ajunsera acasa si dadura in primire traistile sotiilor lor rostogolindu-le jos. blestemind pe oamenii care au fost in ziua aceea in piata si pe care ei nu i-au intrebat citi bani le fac caciulile. si se Dupa — — hotari sa nu-i dea nici un ban. unul s-a dus cu o traista de nuci la piata spre a-si cumpara. Asadar ei ramasesera cu fructele nevindute si se mirau ce o sa zka femeile lor acum acasa cind ii vor vedea ca s-au intors asa cum au plecat. zile inainte lui il Cu doua nate. ca sa noi ceva. eel care a fost cu merele s-a dus la eel care a fost cu nucile si i-a cerut diferenta de 5 lei. iar celalalt. schimbam si noi marfurile noastre. tot fara marfurile trebuitoare noua ne intoarcem acasa. cind sa piece acasa. In prima noapte cind se asezase el mort intr-un ungher al bisericii ruipe la mijlocul noptii venira niste hoti spre a lasa o comoara acolo. ne amagim — Mai — Mai — hai sa si sotiile. se invoi eel care primise nucile. pina la urma. de exemplu. Ambele femei i-au facut. ca doar el n-a sapat pe merele care mi le-a dat. iar restul cu alte lucruri netrebuincioase. adica au venit fara lucrurile ce le trebuiau lor in casa. pusa la cale un viclesug. ca stii cum sint ele. noi insa. Datornicul insa nu s-a achitat de datoria lui nici dupa incheierea lunei si dupa o chibzuiala mai lunga. Adica. ca oistea in gard. Bine. cu o traista de mere. apoi. dar nu-i am acus si iti voi da datoria dupa o luna de zile. iar traista cu mere a avut dedesubt pietre. numai si numai sa parem si noi in fata lor ca tot am facut ceva sa nu ne intoarcem acasa ca niste prosti. inteleg ca merele tale sint mai grele. al doilea dadu mina catre consateanul lui si apoi se invoira si plecara amindoi bucurosi acasa. Asa. mai fratioare. a avut dedesubtul nucilor frunze de nuc uscate. de ziua platii datoriei. zise el. nimeni n-a avut nevoie de marfurile lor. chiar daca am purcede la schimbul asta.

Se duse el la popa si zise: Taica popo. sa ma fac ? colac de pomana. cei care lasasera comoara. A doua noapte cind s-a dus eel cu merele in biserica ruinata spre a-si vedea datornicul mort. oare nu esti tu multumit ca datorita mie ai tu acum in loc de cinci lei. alalant. lata aci doua gramezi. nu-ti dau un galben. parinte. in incaierarii lor aparura si hotii. au pornit sa dea-ndarat de si sfintii multimea a bufnit in inima-n dinti Popa de pe pereti s-au uitat urit si s-au suparat. mosii si coliva. alege-ti una din ele. datoria de cinci lei. raspunsa mirat. Da. sa se duca posi sa-i dai un mina pe lumea pus tiganul asezat pe-o tava. se infurie pretinsul mort. sa-i fac o coliva pescareasca de raci. si i-a zis-o de-a dreptul tiganului asta nu Asta e coliva de e coliva de raci. Babele. Cum. dar tu nu ajungeai sa ai galbenii astia daca nu-mi datorai cei cinci lei. draci 314 . rosti mortul. deci nu amesteca datoria cu norocul ce — — — — ti 1-a — Bine. fac. Acolo i-a Cind a inceput popa sa citeasca au umplut biserica ca furnicile. — Nu tu acum da-mi un galben nimica. pace. Atunci se isca o bataie de toata frumusetea si in timpul acesta. Atunci popa si-a luat — Taica. ai dreptate ca in locul celor cinci lei acum eu mi-am umplut buzunarele hainelor si pantalonilor cu galbeni.! ! : gindul ca s-o ridice noaptea. dar eu in asta n-am nici un ban asupra mea afara de galbenii din fata mea. se rasti eel care gasise comoara hotilor. racii intr-un cos si s-a dus cu ei la biserica. mi-a murit tetea Ce ! faci o coliva ailanta. bine. dupa ce lei. pentru cinci clipa astia adus aceasta datorie catre mine este cei lei. JIGANUL I-a SI COLIVA — — Sa-i — Sa-i A murit intr-o vara tatal tiganului. cum pentru cinci ei au scapat o intreaga comoara din miinile lor ca niste prosti. si atunci intre lui. ii luara de guler pe amindoi si ii aruncara afara din biserica ca pe niste zdrente murdare. o traista de galbeni. si dupa ce isi umplu buzunarile hainelor si pantalonilor el ceru de la fostul lui datornic. noi va fi pace si se repezi spre a-i lua si un galben din gra- — Nu. iata ca datornicul lui era viu si numara galbenii ce-i gasise el lasati de hoti in noaptea precedent!. racii ris. toiul le luara toti galbenii. §i iata cum lacomia a dus pe cei doi la prostie. diferenta aceea de la schimbul celor doua traisti cu nuci si mere. in noaptea aceea in biserica nici al si-1 mada virtos noro- fata ! striga tare ruinata. Cu cea mai mare placere. se infurie inca mai cosul gasitor comorii pocni cu un pumn in — Lacomule pacatos.

Chiar atunci cobora pe aci de la munte un pacurar voinic si imos cu doi cai. si treci ca ti se dusera caii. amindoi incarcati cu bunatati de tirguiala. ajuta te la esti si esti iti Daca-ai fi vreun om bun Ti-ai lega calutu-n drum. — Bine. de ce nu-mi spusasi asta dincolo. 315 . ago. uite ca vreau. Atunci munteanul ii spuse: — sa tree peste podu asta ! nu-1 vezi destul de lat §i tapan. ce sa ma fac. Cum ajunsa la capul podului. tu aici imi spui? Haide sezi iar pe spatele mele sa te mai due indarat de unde te-am luat. sinco. Turcu intoarsa spinarea si cio- banul i se urea in girga. iar stapinul tau n-are minte de doi bani. Ai. ca mai adineaurea erai intreg. Nu seliie — mele. vezi ca peste el tree carute incarcate. lipsesc cei 12 se necaji foe auzind — Cum sa n-ai. trecindu-1 peste pod in cealalta parte. Ciobanul. Scoala-te. turcu il vazu §i vru sa-si bata joe de el. maica. tu sluta? — Domnu. ago. cara cu lemne si cu mare greutate. cum auzi vorbele de ocara isi puse-n gind sa-si bata joe de turc. nu mai pot Ai bre. cea. ce sa ma fac. Cea. caci ai minte-n cap. cea ca tu infelegi daca esti cal. Intoarce spatele. Apoi suparat ii zise turcului Turcu — Vai saracu de mine. zise turcu. — Lasa. ce-mi dai bas daca ti-e frica sa te tree eu in spinare pe — — — Nu cutez. fiule. bre sinco. asa. ca nu ca-i lei. ce e cu tine. Cum il lasa jos. de — Sa-mi dai 12 — Bine. — Da ce mine? ago. ce-o sa ma fac ca n-am nici un ban. vaicarindu-se: Au. la lei. se gasi din un turc arind pe linga un pod. tu surda? — Nu e lapte e urda — Daica Floare. Alah sa ma bata daca am o para chioara. prin sin si prin buzunar. Cum ajunsa munteanu la pod. ma porcule — Uite ago. daica Floare? — Ma due Nica cu demincare — Daica Floare. cazu de pe cal. munteanul incepu sa se pipaie. te luam in spinare. ceri. El se tot vaita si zbiera ca o vita lovita de durere. Doamne. nu cutez treci fara frica. iar tu sa te temi sa treci ? Insa munteanul nu vrea sa treaca-n ruptul capului. Si m-ai tine pe gurgui TURCUL intimplare SI MUNTEANUL Odata pe batrineata pe cind stapineau turcii tot pamintul. mai rumane.: !! ! ! ! ! DOUA SURDE — Unde duci. De un pai si de-un gutui. Sara.

miine-asa. iar turcu txecu indarat la capul podului. Pe neasteptate insa. uite aici ramii sa mori daca n-ai bani sa-mi platesti Iar turcu se duse la el in tarina sa are cu boii. la deal. cum si tata-su s-a hranit. $i cind se poticnea magarul cu ochii holbati de foame si burta lipita de spate. sa-1 aiba fiecare cu schimbul. fara sa i se dea nici zob si nici un fel de mincare de catre vreunul dintre frati. MAGARUL CU DOI STAPlNI au mostenit de la tatal lor un magar. Turcu il vazu si-1 intreba: Ai bre ghiaure. sa-si cate un alt stapin mai bun si mai cu frica de Dumnezeu. Te calarii de doua ori ca pe un minz fara minte.imic. plingindu-si fara folos dobitocul. O zi cara tovarul la unul. Ce sa faca el ? Sa dea sfoara-n tara ca este in cautare de argati. ca niciodata nu stii de unde sare iepurele. la vale. inainte spus ca fiind un singur magar intreaga lui avere. iar in cealalta zi la celalalt. iar tu bas ca n-ai i. fiecare stapin ii cinta ast cintec imbarbatindu-1 de zor: fost doi frati care sfirsitul. dar vezi ca ti-a zburat gisca din frigare si te jumulii Munteanul se-ncaleca pe de unde-1 — luase. pacatosule. Cum ! — — eu pe tine. le-a Au de a-si da Hi. Magarul era pus la munci grele.turc. cum putusi acusi sa treci si mai adineauri te faceai mort. batu-te-ar Alah. Muncea si ostenea magarul in zadar. ca nici un stapin nu-1 hranea. pacurarul de la munte sare drept in picioare si pleaca peste pod pina-1 trecu frumusel dincolo. El ti-o da ovaz fin ! muri baietilor magarul si cei doi frati ramasera saraci. decit zama de varza-n cap in loc de creier. Cind unul. si hi. Asa a ramas boierul cu holdele-ntelenite si vitele flaminde si setoase. vezi ca boii tai au mai multa minte decit tine. Si s-au adunat 316 . Hehei. $i asa a inceput magarul sa fie sluga la doi stapini. sa-ti Ca n-am Miine Azi pagubeste asa. necajit dete cu el de pamint zicind: Porcule. le dau demincare si ! fratele-i stapin. ajunsa aci. fiecare nadajduind ca de hranit il va hrani celalalt. Tatal. De aia sa nu-1 mai batjocoresti pe cioban si sa cati iepuri in biserica. Ai crezut ca ai gasit gisca de jumulit. caci cine se zgirceste si ! mai mult se BOIERUL Cica un boier avea multe slugi pe care SI SLUGILE munca cimpului si le silea la vazind ele ca stapinul o sa le puie pielea-n pod. intr-o zi si-au luat ramas bun si au plecat in lume. bre ago. cind altul si sa-1 ingrijeasca ca pe ochii din cap ca sa se hraneasca si ei cu el. folosindu-1 fiecare cit mai mult.

Muierea 1-a calcat pe om cununie si tinea in ruptul capului barbatul sa zica tot ce zice ea. raspunde mai sluga cea tuciurie intii i-1 da. ii raspunse: ! BA E TUNSA. vine o stiuca §i-l prinde de barba. Daca vazu ca nu e gluma cu stiuca. Da-i drumu de barba. zicea mai argatul tuciuriu. il fost un prostanac mare. El trage-n sus. boierule. alta zi iar intreba: — ! aratat-o slugilor zicind: Cine vrea sapa asta sa mearga Atunci argatul eel tuciuriu a zis: luati. lata. ca Asa stapinul si-a incercat eu destul am luat. care s-a dus la pescuit. De 317 . ! si ai sa prinzi stiuci si raci sa te saturi barba mare si merse de-o baga in Timoc. Dar printre ei era unul mai vorbaret si tuciuriu.! ! ! ! conacul boierului o mulfime de oameni saraci si flaminzi. — — Mai la prasit? mai fratilor si voi. Ga sa le incerce vrednicia. ii zise: Isi lasa Cum — $tiuculita Ca ma maichii draga. Noaptea pe malai Auzindu-1 stiuca. Il tinea pe bietul om sub papuc I pina la o vreme cind omul nu o mai putea rabda si-i dete un top de bataie. ! la tirg. a luat boierul o sapa si a ! — Cine vrea codrul asta de malai? — Eu. ION A. mai baiete Lasa-ti barba lunga faci. prostia din nascare Are leac prin luminare Ca — Du-te. stipinul lua diminea^a un codru mare de malai si intreba: la intii tot si iar lua codrul de piine Alta data intreba stapinul: Cine vrea piciorul asta de curcan? §i tot el se-nghesuia si era eel dintii care primea bunatatile de la stapin Odata. $1 PE$TELE — Ce Ioane? intreba un dilator care mergea — prind peste — Cum prinzi? — Cu caciula — Nu caciula. afunda bine barba in apa. $i Intr-o — Cine vrea bucata asta de piine? — Eu. de ramase barbat ca toji barbatii. jur ca nu te tai. BA E RASA A fost un om si pe picior in biserica la o muiere care nu se intelegeau. vrednicia argatilor. ma pescare. ea trage-n jos.

atunci te-nec O scufunda-n Timoc pina umeri. barbate. Ce-o sa faca? cu vacile-n obor isi lua inima-n dinti sa-i spuie boierului intimplarea ?i sa-i vada mintea si dreptatea ce e in stare s-o faca. — Zi rasa — Ba e tunsa — E. pai acus chiar ca n-ai scapare Te-nec ! ! ! ! ! ! ! la fi tunsa ! e ! sa ! la fa. Ai bre. mai e tunsa? E tunsa asa cum spun eu Te due la Timoc sa te-nec. V2ca vacarului se repede la vaca boierului si-o impunge. chiar si cind o ineca de-a binelea. se intorc de la loc acasa si vad o livada cosita frumos. El pastea vacile de-a-mpreuna pe livezi si toate mergeau bine pina la locul unde se incurcau. De aceea. asta e tunsa? E tunsa. ca sa nu-1 scoata dator ! O VACARU §1 TURCU Pazea odata un vacar vacile la un boier turc. avea el judecata lui si parerea lui asa ca nu se mai gindea muierea pentru el. Vacarul avea si el pe linga vacile turcului o vacusoara cu lapte. bre muiere. tu nu vezi? O batu bine crezind ca o sa zica precum era livada. se gindi el. mai bine zi ca-i rasa Ba e tunsa O afunda-n apa pina la briu. Asa ca tot tunsa ramase dupa dinsa. de femeie citeodata fuge si dracu. — Marie. Vacarul sa-1 omoare turcul si gata. gindeste-te bine ca n-o catalina — Ba tunsa. lasat sa-si faca de cap si sa se impunga? Nu tu esti ala platit sa le pazesti? 318 . zise el. daca nu spui ca e rasa Ba e tunsa Ba e tunsa Asa sa stii §i sa crapi de necaz lua omul si o duse la iazul morii s-o-nece. Boierule. baiete. Intr-o zi. arata cu doua degete cum taie foarfecele. barbate. Cum e catalina.! : ! ! ! ! incolo. de parca e tunsa Cum. cine minat cine le-a le-a si mea. e tunsa? acum — — — — — — — — O — — — — Da. fa. Intr-o zi. scap de dracu O scufunda pina gura. ca-i ! ! si ce-o fi sa fie ! scufunda pina-i trecu apa peste cap si muierea scoase mina afara si nemaiputind rosti o vorba. Te inec. stiti ce s-a intimplat ? O — — Nu! — O vaca de-a dumneavoastra a impuns vaca — Da bine. Cind intra se spaminta. bata-te Dumnezeu de pacatoasa. e tunsa cu foarfeca — Atunci te-nec. Marie. — Bine. Barbatul zise E cosita de parca e rasa Ba e cosita. e tunsa.

ce-mi dai. il intreba si pe acesta: Spune si tu. fratioare.! ! ! ! caie. auzi? — Stai sa ma uit in Coran sa vad ce zice legea — Nu te mai efendi. zise vacarul — Ce sa-i vacile n-au minte. daca ai ajunge imparat ? Ce sa mai fac. si imparatul nu a facut lege numai pentru vaca ta. se due de-a valma singure se borisCe fara minte — $i daca-mi moare vaca. efendi. eu n-as fi prost sa ma plimb toata ziua. Imparatul a facut o singura lege si dreptate pentru toate vacile. efendi? — Ce dau. daca ai fi imparat? A. Bupa ce toti trei au spus ce dorinte mari si-ar indeplini. ce ai face tu daca-i ajunge-mparat? Multe as face de as ajunge numai Dar pe una n-as uita-o pentru nimic in lume $i anume ce ai face. Vazind ca a mai ramas al treilea. iar pe voi v-as pune sa-mi paziti porcii si sa feriti noroiul unde se-namolesc sa nu se strice. ia sa vedem ce ai face tu. pot — Ba eu. iar voi ati crapa de ciuda Atunci il intreba pe eel de-al doilea: Ce-ai face tu. — Asculta. ce-ai face. era lege CE DORESC COPIII Pe o stind la pajiste acoperita cu flori si izvoare. dar nu v-as primi. vaca mea a impuns pe vaca ta — Ce e? — Vaca mea a impuns vaca — Nu se poate — I-a scos matele. de curios. hai spune odata? Pai ce as face? As porunci sa mi se aduca un car cu loitre plin cu pleava si toata ziulica m-as plimba cu carul pin sat sezind pe pleava moale si m-as uita la voi cum va jucati in tarina. daca voi ati ales tot ce-a fost mai bun Si cei trei prieteni visara multumiti. Atunci ei dornici si nerabdatori de a cunoaste ce minune ar face prietenul lor. vacile vaci pentru nu sa dau socoteala. la dreapta gindire a vacarului. si sa-i faci. iar voua v-as da cojile sa nu ziceti ca nu va sint prieten bun. Efendi ramase cu buzele umflate. il intreba pe un altul. zicindu-i: Fratioare. veni rindul ca §i acestia sa-1 intrebe pe-al patrulea. nu mai faci. umbra unui — — — — — — — — ! ! — — s-aleaga 319 . patru copii pasteau porcii si vorbeau si se jucau intre ei. ca au fost destepti si au §tiut ce stejar batrin. ca atunci cind era vorba de vaca mea. Cum se jucau. il intrebara: Acum este rindul tau. faceau o larma de vuiau vaile. as minca numai simit si maduva de la ceapa. baiete f i-am spus. unul dintre ei mai istet. daca ai ajunge imparat? Eu drept sa va spun. sint vite ! sa-ti ! sint $i ele ! ta ! ! ! uita. Asa m-as tragea singur ca un imparat. si as dormi sub o salcie pe iarba verde linga izvor.

se-ntrista si merse sa le spuna sa-si vada de treaba ca e numai o gluma. priveste dovletele in capul dealului si vezi-1 cit e de mare. $i cu raspunse barbierul. Ai auzit. in satul nostru a rasarit un fir de dovlete care si-a-ntins vrejul pina-n virful dealului deasupra satului vostru. asa cit este de mare sa sudoame pamintul cu totul. bre — Fara gluma. alal sa va fie Ce noroc a dat peste voi. ne face piftii pe toti. Bre. mirosind a piele si mortaciune. Aa. da stai ca nu s-a terminat Se sopteste prin sat ca raufacatorii au de gind sa dea dovletele de-a berbeleacul peste satul vostru si atunci va fi vai de voi Din casele voatre si averea voastra praful se va alege. Vazind el dovletele si asta se sopteste — A. incit incap in el toti plugarii satului cu vite. fratilor ! Si se pregatira oamenii sa-si mute satul. — mare cit un deal. maninca si ei fin. sat. lata tabacarul la barbier. abia acum cind a legat. Unul era tabacar si altul barbier. De ne pica la fiecare cite doua seminte ne-am procopsit. frate. e mare greumint. Vai de capul nostru ! incepura muierile si babele sa-si dea cu pumnii-n cap. Ar putea. ca sa ajungem striviti de un dovlete ! Pai daca ne omoara toate vitele. patuege. bre? il intreba tabacarul. cind s-o Unul dintr-un — — — — — — — — — ! ! ! ! ! rostogoli dovletele prin satul vostru? intreba tabacarul. cica se sperie si zise barbierului: Maistore. Si de frica si-ngrijorare uita omul sa se mai tunda si se-ntoarse-n satul sau povestindu-le satenilor intimplarea cea trista si ce-i astepta la toamna. ca sa nu se simta zguduitura cind se va rostogoli dovletele. da de unde pasc vitele iarna acolo. peste Un 320 . ce credeti. cu catei. nu era altceva decit o claie mare de fin chitita de niste cosasi pe un virf de deal. Auzind barbierul cele ce se-ntimpla in satul vecin. clai de paie si cite altele Dar oamenii cu ce se aranesc. O saminta de dovlete este mare cit un ban. noutatea. maistore. maistore? Cu seminte. de nu crezi. ce pacate vom avea noi sa tragem. zise barbierul.! ! ! DOI MINCINOSI Cidi odata se-ntilnesc doi mincinosi. sa-ti scoti pieile din pamint de unde le ai si sa va mutati satul in alta parte. Si n-avem scapare decit sa ne mutam satul de aici ca vedeji cit a crescut dovletele ! Numai coada poate sa-i ajunga de cinci ori cit biserica si prapadul e mare om ceva mai cuminte intra-n vorba ztcindu-le: Ba eu imi dau cu credinta ca e bine sa ne departam mult cu satul de partile astea. doar in dovlete se fac clai de fin. dar la toamna ! ? Da-n capul dealului se vedea ceva rotund si mare. Zau ca-p multamesc ca ne-ai dat gindu-al bun ca mare pacoste s-abatea — — — — — capul nostru. asezindu-i vatra cu mult mai departe. bre. bre? Ei asta sa fie tot necazul. Si dovletele a crescut atit de mare. li se pierde ruda si eu ce mai tabacesc? Ba eu zic. cu purcei si cu tot ce vrei Si cu magari. maistore. alalalt din alt sat. Bine. adauga barbierul.

El n-are de lucru si vrea sa mai puie un pumn de sare in oale. Dupa multa bautura se apucara la taina. acesta-i dete un cojoc de bucurie ca a fost bun la inima si a dat in vileag taina ce-i putea curma zilele. Si aduna barbierul o cireada de vitei. zise — Iar de mine un si rabdat inima sa nu v-o spun. Nu-mi este foame raspunde flacaul si raminea suparat cu oala intre ! picioare. nu-1 eredarimara casele. Tata-su il lasa in pace si ei isi vazura inainte de chef. Sa ploaie el cu oale sparte si cu sare? Toti rid. glume si cite ce. Baga miinile amindoua intr-o oala cu sare si incerca sa le scoata. COPILUL PROSTUT Um si om avea un baiat cam slab de cap. la vitel. El lua cojocul si mergind pe linga taranii necajiti cu cojocul eel nou. iar muma nici in ruptul capului. taicutule. la ! zise un taran. vazindu-1 plin de sare si cu capul spart. insa el sta cu oala ascunsa intre picioare de rusine. Nu m-a — Atunci tine de mine un miel — Si de mine un purcel. — — Ce suparat? de Spune drept — Nu. la — De — De unde ai cojocul? tabacar. ca eu am fost singurul dintr-un sat care i-am descoperit taina. Fata sta si gatea la bucatarie. sa-1 bage-n casa la o fata cu capatii avere frumoasa. Poate nu-ti place de sa stiu ! 321 . Socrul se mira cum ploua de sus cu oale si cu sare si se scarpina la cucuiele din cap. Baiatul pe prispa casei nu stiu cum face ca sparge oala plina cu sare si oala cade cu totu-n capul socrului. acestia-1 intrebara: mi 1-a daruit in semn de recunostinta. luara stilpii si vitele. S-au dus la fata in petit cu purcel fript si lautari si-au inceput sa se tocmeasca ce-i da la fata. Trecind barbierul pe linga tabacar. Parintii au plecat sa-1 insoare in alt sat. Tatal fetii iesi afara si se opri sub streasina cind tocmai cadea afara ua potop de ploaie. Fata il cheama la masa. la altul. Se duce-n casa si se jura c-a-nnebunit Dumnezeu. el baga oala intre picioare. fata? fata insa m-a apucat o durere de mate si de aia stau ghebejit pina ma fac bine. trage-n jos. ce sa vezi ? Miinile nu le mai poate scoate Trage-n sus.Dar cum zura. numai ginerele cu miinile slobode maninca de zor. stai Il intreba tata-su. Cum se-ntoarce fata. fiindca era prea tinara. taica. Fata a pus sare in mincare si s-a dus pe afara. Tatal fetii voia sa-si marite fata. Baiatul s-a dus si el sa stea de vorba cu ea. imi place de ! ai. pornind sa-si aleaga ua nou sat. o turma de porci de intra cu ele-n sat. si o turma de miei. Cind colo. pe care altii o ascundeau. I-a venit si lui vremea de insurat ca la orice flacau. insa nici vorba sa>le mai scoata. incit isi batrinii il cunosteau pe ba