wt

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE$TI

Supracoperta

;i

iiustrajiile:

Done Stan

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI

EDITURA MINERVA
Bucurejti, 1988

indeosebi bulgarilor. in infatisind talentul sau povestitor si arta sa narativa in admirabile semnificative ipostaze Prin marca bogafie carte. de la ramul sud-duriSrean al nearrrului romanese. alaturi sudslav. al DacS balada o insemnata pondere in eposul popular romanilor din sudul DunSrii. stiintS. in cadrul prozei popular? din aceasta zonS. ca si prin modal ji i tat ea de a povesti.INTRODUCERE Cine pStrunde in universul fastuos 51 facinant al basmului popular romanese. cu douS dintre colectiile fundamentaie ale basmului romanese: eu'egerea Legende sau basmele romanilor a lui Petre Ispirescu si Anlologie de prozd populara epicd a lui Ovidiu Birlea. prcvenind zona etnofolcloricS. in aceasta privinta de fata rezistind comparafiei. de prevazut ca o zona etnofoiclorica a$a de prodigioasS cum este aceasta pe care o cercetam. a infiltrapilor motivelor nararive balcanice. prezentindu-ie intr-o proportie echilibraia. basmul romanese din aceasta colectie poarta al folclorului marca inffuentclor strSine. cS eroii tticS. $i intr-adevSr. cintecul epic a avut o nestinsa vitalitate si a cunoscut o inflorire maxima. asupra cSreia pecetea. al poporului roman. Fiicte'e neomenesti din basm au psihologia sociologia lor misterioasS. Calincscu pentru basmul popular: t Basmul e un gen vast. §i fabulele vorbesc de animale. Caracteristica lui este nu sint numai oameni. in confluents cu balada celorlaltc popoare balcanice. al romanilor din Timoc. a conceptiilor viziunii artistice specifice si neamului romanese. care cunoaste cele variate IntrucbipSri. este surprins de frumusefi ale graiului 51 imaginariei strSlucite a popcrului roman. dar acestea sint simple masti pentru felurite tipuri de ndivizi.. Era parcS de asteptat. este o carte reprezentativS $i expresiva a tuturor speciilor prozei populare romanesti. prin mukitudinea motivelor si arta de a Ie imbina. florile spirituhii. pus mai Este momentul sa amintim defini{ia revelatoare pe care o formuleazS G. varietate a temelor si motivelor povestilor populate prezente aceasta dintr-'o straveche 51 inzestratS fnscriindu-se in primul rind in sfera imaginarului artistic romanese. E!e comunicS . prin substanfa spirituals si si morala. depSsind cu mult romanu!. aparpnind sirbilor Volumul Povesti populate rom&ne-ti genurilor si de care romanii din Timoc $i-au dus existenta. culegaior —o nouS fevelatie si atestare a geniuiui spiritual inepuizabil. fiind mitoiogie. in care epo->ul popular. cores- punzator ponderei pe care o au in realitatea folclorica general romaneasca. exccleaza in primul rind. Cartea de fa{3 $1 incintat s3 descopere himile este — cu toata modestia pe care si se cade sa o manifest. in si calitatea mea de si crcatii. o distincta vatra a Romaniei orientale. vigurosuiui talent epic al rapsodului popular din fantastica are si-a Timoc ii corespunde o rarS arta de a nara a povestitoruiui popular. ca si epica florilegiul popularS in proza sa exceleze. observafie moralS etc. efigia specifics. irnprimindu-s. ?i ci si anume fiin{e hmerice. basmul fantastic. animale. ale sensibilitatii 51 intelepciunii multimilenarului'neam romanese. unelc dintre cele mai originate si specifice intruchipari artistice ale geniuiui sau creator. spiritualitatea populara romaneasca ni se dezvaluie in noi filoane si cristalizari esretice si morale.

totodatl povestea popular! este. cit eel fantastic. o form! particular! dup! diversele grupuri etnice.u Birlea. n!z<ain[ele si aspirafiile sale. si variatl. Arts Ortdia Uttrari i. Rusalii. Calinescu — o oglindire in orice caz a — din aceast! noui carte de povesti populare romanesti se poate revela i < • si existenfa. avind a si infrunta atitea calamitira si a indura spolierile atitor exploatatori din liuntrul si-au pierdut nidejdile intr-un viitor din afara mai luminos pe care 1-au dorit raereu. basmul este o creafie si literar! de o mare comptexitate de o mare injircitur! de simbolur: semaificatii. dar spre deosebire de epopee si roman eroul e urmirit numai pin! la nunta. coafliccele cele mai frecvente in societatea umaaa din Cel mii pregnane oglindesce aceast! trasatur! basmul fantastic. pierd. In ciuda traiului lor zbuciumat. iar au face sine oameni. n-avem de-a viefii cu un basm *. decit ca are coordonace. structurile si modalitafile artei sale narative. existenta sa real! fipturile inchipuirii sale originate. basmul este o narafiune optimist! pefiile se desfisoara care insufl! ascultitorilor vigoare si incredere in viafi. a araca cum trebuie si fie orinduita viata pe pamint dupa jaloane drepte. basmul fantastic reflect! probleniele man ale societitii. cu omul.. aritind poate « ft specificul national pe care 11 romlexprim! mitologia tucarui popor. devenind o specie mixta. pe care le-a armlgamat in conturul uaei lumi ideale. morala si idealul sau de frumusefe. cu vechim. ci si apogeul ce se poate inchipui in viata unui om »».: multimilenar!. 1977. apoi zlnele bune sau re!e (Ielele.: compozitionale a basmaiui pjpular. iar basmdc ilustreaza cea mai basmul trateazi eel rau pedepsit in chip exemplar. dar verosimili. Cilinessu. cuprinzitoare este o definifie. atitudinea si reactia sa in fata vietii si iscoriei.»ca. profilul de basm. Aliturea si cu zmiii si si balaurii in diferitele vecinic! luoca cu elenxentele bune.x faldw. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. lipsiti de orice metehne. incit acolo unde lipseste. din care si se pot recoastitui filozotia. Lazlr Siineanu.. Arti: P*u>*j?x! ram-nnc Jn em&pfia ft rriziwus poporului. basm-legenda. In opozitie cu legenda. 315. cei toate grani felor. 253-256. Dae! si asa cum arita G.!or Iuminoas. Mama-Pidurei). in care protagonisrul este rasplatit la umia alee iaviag. Cind diatr-o naratiuae lipsesc acesti eroi himerici. asa cms. Spre toate timpurile. de?! pretutindenea fundamentulj aceleasi. Aetiuaea din basme are intindere biografici. reprezentind deci punctul culminant nu numai al actiunii din basm. Apvtd: Prumotul rvwimzsc im csnstp:ia p viziwum pupormlm. Sfarma-Piatri. Mjbilul care a generat basmul ca specie literar! a fost tocmii (tendinp d. VI . 1977. Basmul fiind in m jduri fjbuioase — dup! expresia acelutas G. universul spiritual si moral al poporului romaa. de cele roai multe ori un fenomen singular in ansamblul variantelor tipului . GiKa. a bogitiei de semalfuatii si ipostaz. p. mons:ri de diferite categorii (ca Jum!tate-de-Om) si intregul complex de personifu!ria!e feaorn'n. 1 Birlea.. Avusese perfect! dreptate primul exeget monografL: al basmului nesc. jVftcJ nciclopelis J pvntfiiXar rj<nlneiti. reflecfiile si expresiile sale favorite. (Soare. p. Statu-Palma). trsasmitind visul generafiilor urmitoare. si iafafiseaza in aceast! carte. In ciuda sceneriei sale cu atitea elements miraculoase. apar fitii-frumosi lor manifestatiuni Ileana Cosinzeana. gisim la O/idiu Birlea: Basmul naraf :ua: puternic schematizati. VerosimJitatea caraccerizeaza atic basmul nuvelistic. Vilva. uriasi ji pitici (Strimbi- acel Lemne. Zoril!) sau intunecoase 1 G. Lipsa acelui happy ending e semnul eel mai vizibil ci varianta respective reprezint! o abatere. Luceafir. adesea derutante. m>rala ce sc desprinde din general! norm! etici: binele invinge intotdeauaa rlul. chiar daca perifinal este atit incocmai dupi canonul basmului. iluscrare. un receptacol si o oglinda a visurilor nlzuintelor poporului. O < mi. p Jturile populare nu bun fiind risplltit. asa imbracl cum ins! ea ref acuta din povestile poporului: Fiinfele mitice din povestile populare. asa si cum sublinia O/id. Apoceoza eroului din isi narafiuaea de caracteristica.: toate piedicile u:mi prin cistigarea tronului imparitesc sau pria si imoogacire.

tipul A.. intitulat Voinicul < eel cu cartea in mind ndscut. calcind o interdictie. despre care cercetitorul C. Th. Th. in forma sa clasica. care legacura dintre dialectul intre diferite graiuri si popoare. ultimul cuprinzind si episodul cu fratii gemeni nascuti in mod miraculos. MurgiUi) si chiar ale unor abstractiuni (Ursitoarele. Basmul Voinicul cu cartea in mind face parte dintr-un tinar care a rezistat in trei rinduri la grup de basme in care este vorba despre eroismul unui niste incercari foarte grele si a salvat o printesi dm puterea alt unui farmec (Tip A. Basmul. mai povestilor populare romSnesti. 304. 315. 401). din colectia noastrS (pe aceeasi tenia ca si balada cu acelasi tidu). Pdtru Fdt-Frumos. Th. 325 pe motivul copilului cedat diavolului. Provenind dintr-o zona marginals a graiuiui romanesc. este unul dintre cele mai productive si raspindite tipuri pe plan national european. Th. pe motivul tema ca si si cintecul epic. contaminat adeseori cu basm aseminator despre tinarul so{ care. Norocul. car i constitute fondul mitologiilor poporale »* torusi const! tuie puntea de dacoroman si eel macedoroman. cuprinzind episodul cu omorirea balaurului stapinitor al unei finrini. care il invata « magia autometamorfozarilor in felurite animale si obiecte » (O. Th. si-a pierdut sotia pe care a trebuit si o caute infruntind muit. greutifi * Lazir $iineami. S3 purcedem — — fetelor imparatului care rup la joe si incaitamintea in fiecare noapte. si O simple trecere in revista a principalelor tipuri de 1 fi in misurS si convingft sumara analiza tipologica cu basmul fantastic. Robinson si Peftisorul rosu. p. primul tip al Basmului propriu-zis. 301. a avut in acelasi timp rolul de a vehicula continuu subiectele si temele folclorice dintre nord si sud. pe tema mamei tridatoare. din tita frumos poveseel a basmului din colectia lui Petre Ispirescu. colectia noastra. Antologie) este intilnit in colectia noastra in basmul Of! In Antologia lui CK Birlea. precum si Moartea-nafe. Th. episodul omoririi balaurului din cadrul tipului A. ambele din colectia A. din aceasta colecfie ar la aceasta de acest lucru. 303. 332. este imilnit in basmul Floarea fiind povestic 1 grddinarului. Th. Birlea. care circuli mai frecvent. In combinatie cu alte motive. Biimtit ramint. motivul nasterii miraculoase se intrejese cu alte motive si in cadrul basmelor Petrifor eel iubit si lmpdratul cu doi feciori. se incadreazS in tipul tea. incadrindu-se in tipul A. . in genere. varianta se cheami Ispirescu in Cele . Moartea). 327 etc. pe motivul nasului (Sfintul Arhanghel Mihail. BSrbulescu arati: . in basmele timocene Muma Padurii. fiind unul dintre cele mai frecvente la povestile romanesti dupa cum arata Ovidiu Birlea in notele Antologiei sale si care de obicei se combina cu alte tipuri. Th. (Miazanoapte. 33. 1978. de asemenea. 301 apare in primul basm al colectjei noastre. Tipul A. 301. 300 poate fi gSsit. 326. precum si in povestea Fiul vadi. originar din India. Tipul A. 306. 318. Episodul luptei voinicului cu zmeii. 300. din cadrul tipului A. este o variants Basmul Copilul n&scut cu cartea-n mind. 302. Th. Moarcare isi Dumnezeu) ajuta finul s3 se imbogateasca. combinat cu tipul A. pe motivul basme. este destul de raspindit la noi si se intilneste frecvent in toata Europa. in cadrul cSrei categorii sint selectionate unele dintre cele mai tipice si inchegate narariuni populare. Baiatu la scodla diavoului. Th. sau care la ii amina Iuarea vietii — fiind unul dintre tipurile cele mai raspindite fi noi si in Europa. cu care se deschide colectia. De alfel. cu episoadele motivele lor caracteristice. Narafiunea Poveste de o muiere cu un om. pe aceeasi ceinoui frafi. 365 E. Naratiunea Geamfiehia Lenore. Th. este intilnit in douaidin povestile colectiei noastre: Povatea lui Piping Paa. Tipul A. de Petre 12 fete de impdrat fi palatul eel fermecat. il intilnim in basmul Iovan Iorgovan. Tb. tip frecvent in toata Europa. spiritualitatea populari a romanovlavilor din sudul DunSrii fiind una dintre cele mai p5str5toare de motive mitice stravechi. 303. noastra. precum A. motiv cunoscut in toata fara. Astfel. adt tipurile cele pe plan intern pe plan international. si-ar face o imagine cvasicompleta despre mai cit si raspindite ale mai productive. fiind cunoscut raspindit in toata tara. 315. din cadrul tipului A. VII . Daca cineva caracteristice si si-ar exprima dorinta si cunoasca basmul popular romanesc si ar citi mai intii aceasta carte. Legtnde sau basmele romdnilor.ru si Cerbul fermecat.

ie. De asemenea si in cokctia sub titlul Until dintre tipuriie cele m3i productive si lui P. pe motivu! soviet-animal. mamei metamorfozate nSzdrSvana care isi ajutS fata persecutatS. In romanesc sint cunoseute pinS acum 52 de variante tipSrite si 10 variante cukse pe bandS de magnetofon in ultimii ari ». 1979. si publicat in Columna la lui Traic. Th. I Ciclul pdsdrilor sau om-animal. reprezentind c V2riar. Dovleacul eel ndzs dr&van primul la Fdt-Frumos si fata neguf&torului. a povestii hi: P. pe tema substituirii sotiei impSratului de cStre incadrindu-se in tipul 402. C. din cokctia noastra. Speciali?tii i-au acordat o deosebita. Ispirescu tint douS pove$ti pe actcas. Th. pe motivul cSutarii « sotului p'erdut » sau a « sotului monstruos » este prezent si in cokctia noastra In trei variante: Povestea cu poarca. atestatS indeosebi in sudul (ar::. ca si la toate popoarek.n acest volum. dintre acestea cca mai . 400). Sima Prunaru. este asa la cum arata Ov. Th. 480. este basmu! Andrei. 1895. in pare sa fie pepoarek europene. B. pe motivul sotului invidiat si persecutat pentru sopa frumoasS. La P. cuprinzind in colectia noastra 3 variante Intinse asupra a peste o ale I. face publica Ion Creanga Povestea porcului in revista Convorbiri parte dintr-un ciclu de basme cu o mare rSspindire Orientul Apropiat. cu citeva saptSmir.i mai inainte de literare. fiind semnalat si la alte citeva popoare in Canada. 408. Povestea Cele trei roadc de aur. fScind studii mie de variants cukse din folclorul a 62 de popoare din toatS lumea. mai frecvente si anume tipul A. la Pare Isp. mai dezvoltate si mai frumos narate din cokctia noastrS.r:scu. din pricina asemanSrii sale cu legenda lui Cupidon si Psyche. p. Ispirescu s. ascultat Psyche. din aceasta o sora vitrega (verisoara) a sa colec. balada fiind cokcfionata de la eel mai talentat rapsod popu ar timocean. Isp'rescu. veche variants fiind cukasS de F. In folcloru] pinS acum 20 de variante din intrcgul grup. la P. si fata mosneagului. Tipul Melusina. Tipul A. huroiuicrt LXI— LXII. fiind Fata din Dafin. Baxbulescu. I.n in anul 1876. Obert inainte de 1856 4 Basmul Broasca-Roasca. In amestecate intre ele. Batmeh romanilor. care se incadreaza in tipul A. folclcrul international aceste basme sint foarte cunoseute si rSspindite romanesc am inti!n:t combinate cu aire tipuri din pricina afinitatii unor motive. 425. pe motivul Cenuseresci..ci variame sint foarte aseminStoare cu basmul povestit de Petre Ispirescu (Tip 401 B*). §aineanu basmul este lui clasificat la tip A. persecutata de in vaca mama si vitrega. Cele trei rodii aurite. 465 A.n. §5ineanu remarcase de aproap° acum un secol popularitatea si marea frecventa a basmului: gasim si in * • Ibidem. n. 510 511. reprezintS naratiunea in proza pe aceiasi niotiv ca si cintecul epic. k douS din povestik cokctiei noastre: Pipilcuta $i Vaca neagrd. Tipul acesta de basm cite unul dintre cele ma: cunoseute si rSspindite !a noi. aparut in formS clasicS. Basmu) Fiica florilor. Th. Vechimea basmului seco!u! a! foarte mare. este o variants povestita toarte simplu auccint. La Zuni in Noul Mexic sau in Jamaica. aceasta poveste sc incadreaza in 1 Sectiunea I Povesti mitico-fantastice la cap. In lucrarea si L. este des intilnit in ciculatia vie si cules al pina in zilek noastre din toatS vara.» — (Tip A. LXI— LXII. Birlea. Magarul de etentie mai folclorul scrisS in II-Iea al erei noastre. fiind atestat in toate provinciik in peste 80 variante. Th. din primul nostru volum de folclor: Poezii populate de la Tomanii din Valea Timocuhii* 1943. in notele Anxologiei sale. tema: Zina mitntilor si Gdindreasa. Unul din basmele cele mai inchegate. CreangS. In lucrarea sa Basmele romdne L. Tipul barbat-animal sau Amor eel fermecat. Optrt. intre care cir. basmului desprc fata babe. Th. Ispirescu se gasesc trei variante si ak acestui basm: Porcul lui eel fermecat. BSrbulescu de acest tip de poveste: • Basmul Porcul de povestitor (P. incadrindu-se in tipul A. cu aceiasi titiu. India. p. Ispirescu. Povestea Broasca-Roasca se incadreaza in tipul A. cunoscuta si si Th. Ispirescu. CitSm din comentariul C. d. unul dintre cele mai r£sp:ndite noi. VIII . Dovletele si Dinu Fdi-Frumos. Th. deoarece o variants literara a lui se gaseste inclusS in lucrarea lui Apuleius» aur. Tipul A. In lucrarea lui Lazar Saineanu. 402. Brcasca testoasd cea termecjia. combinat cu tipul A.ta a povestii lui P.) in copilirie la mama a-si sa.

cf. pisica etc. la spanioli Cenicienta si Ventafochs (« Sufla-n foe •>). m5na In aceeasi lucrare. I°78. Atunci cocosul. strigS: Kikiriki ! Fata sub albie e virita aici ! • Pantoful se potrivi in piciorul drept si feciorul de imparat o lua de sotie » ". varianta a povestii lui P. fiind unul dintre mai rSspindite basme populare romanesti. Birlea in volumul Povestile lui Creanga (1967) arata ca tipul A. sau a influenfei de poate intr-o cercetare monografica viitoare: t un popor laalrul raminind deschisa. Pornind din casa in casa sa-I cerce. Saineanu descrie tlpu! sirbesc al Cermferesei. iar tipul A. 531. poate fi socotitS povestea din colectia noastra Cerbulde la baltd. iar ele vor culege meiul. Ibickm. Tipul A.') Cinderella etc. Th. Asa se arSta ea in trei rinduri $i cea din urma oara pierdu pantoful drept. L. Pepeliuga. Th. in tipul O A. supusS. nebrodindu-se in picioarele fetei sale. si so?iei doreste sS ia de sa si care fugind in lume de teama pacatului dupa multe peripe{ii. prigonita si injositS. dupS cum afirma C. In folclorul romanesc basmul este atestat in vreo 40 de variante. >. de rezolvat Varianta sirbeasci cu acelasi la tipul nume confine o introducere si — ia vaca nazdravana in gura — care se la rapoarta precedent. de nu-1 va culege pina la intoarcere. pe motivul nevastS pe fiica tatalui incestuos. Apoi mama vitrega porunceste s-o taie. 513). care intr-adev5r seacu cele doua variante din colectia noastra. Ducindu-se la mormintul vacei. ci sa stringa oasele si sa le inmorminteze sub o piatra. 475. inainte de a merge cu fata ei la bisericJ. prieten (vulpe. tipul acesta de basm este frecvent intilnit si in literatura noastra populara. 476. Tipul de basm A. Cemisereasa gasi o lada deschisa plina cu hainele cele mai scumpe si deasupra-i doud porumbife albe. Th. L. O varianta a basmului lui Ion Creanga. care cuprinde combinarile celor doua tipuri: tipul A. TrasStura caracterist!c5 a acestui tip e pantoful sau condurul.« Cemisereasa e uaul din basmcle cele mai populare si in toate colecfiunile se ana repre- zentat acel exemplar de copili blinda. pe motivul spinului (al omului rosu) si tipul tovarSsilor nazdravani (tip A. Th. Fiind cunoscut si atestat in folclorul european. La diferitele ». la grecii moderni DauaptxyouraouXoij (« BalegSde la vorba si « cenusS dupa cur5{5 vatra). p. Th. Ispirescu. catalogului Aarne-Thompson. Pasdrea mdiastrd. are doua variante in colectia noastra: Pielea de mdgar cele Giscdrita. 1964).) este reprezentat in colectia noastra de doua variante frumos povestite: Vulpea lui Rogojel si si Mirtanul n&zdr&van. la problem* imptumurulu. in casa si ea tagadui. dar si in India si in America. Pipelcufa). Asclienputtel. 510 B. care se incadreaza Th 550B am inclus si noi in colectia noastra si anume: Pasdrea Zambild. p. zburind pe albia pe care < mama i vitrega o ascunsese pe Cenu- sereasa. $iiinianu. precum si sporadic in Africa (cf. popoare acest ideal faja-i minjitS si a! inocen{ei si frumusetei potrta un nume dcrivat vasele mai ales dup3 ocupatiunea-i injositoare (ea spalS mama-i vitregS sau si (in basmele strSine) si de surori invidioase. ed. vaca sfatuieste pe fata (ca si intr-o poveste ruseasca de mai sus) sa nu manince din camea-i. Barbulescu in studiul amintit. la care e condamnatii de samar La popoarele slave Cemisereasa e asemenea reprezentata printr-un derivat din pepeli «cenusa» (sirb. pe motivul capStuirii unui tinar sarac de catre un animal. cari o povatuira sa se imbrace cu una din ele si sa mearga la biserica. 531 (spinul) este atestat in intreaga Europa. Ov. la francezi Cendrillon. fiind cunoscute 20 variante. vaca o mestecind-o. ca si la cele germanice: AschenbrSdel. vars5 in toata casa o strachina mare de mei si o ameninta cu moartea. Basmele remdru. Harap Alb. si pe care o intilnim in unele versiuni romanice de si mai vale. in Asia Africa. mult timp ascunsa sub un exterior respingStor » *. care dupa moartea se casatore?te. care reveleaza ade- varata mindrefe a croinei. dar cireia ii este rezcrvat un splendid viitcr. mama vitrega. firul Mama vitrega dind fetei sa toarca o intreaga traista de Una. Intr-o duminica. IX . cu un imparat. 513 (al tovarasilor supranaturali) este raspindit in Europa. feciorul de imparat ajunse si la casa mamei vitrege si. La italieni Cemisereasa se numeste Cenercntola. 545 B. dupa cum va putea oricine face comparatia. Th. o intreba daca se mai aflS cineva iesea tors din ureche.

fara sa aiba aceasi pondere insemnata ca Basmele fantastice. precum si pe plan de basmul Omul care §tie graiul animalelor. dar al doilea este muk mai frecvent productiv. Ambele si sint cunoscute si raspindite la noi. are corespondent. unut dintre cele mai raspindite in toate provinciile. incepe iarasi a cinta basme A. Th. pe motivul sfaturilor primite drept simbrie. Th. la care fata saracului d5 raspunsurile au conchis ca basmul este o creatie europeana. vreun fel tributare lui Petre Ispirescu. Capitolul Basmelor nuvelistice. prin limpeziniea si voiciunea stilului. Mai dorim sa consemnam din cadrul : Basmului fantastic. Tipul A. Ispirescu basmul se cheama popular in folclorul romanesc Dreptate ft Nedreptate. creativitatea populara in genere. Th. orice ai face. este reprezentat in aceasta colec^ie romanesc in numeroase variante. care capitolului sc circumscrie in linii rnari episoadelor si motivelor tipuiui. 613. incadrindu-se in tipul A. 875. intilnindu-se cu fratii sai. La P. tip atit de specific foiclorului romanesc. op. Basmele din colectia noastra.. cunoscut indeosebi din varianta lui P. cit in cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile. Th. doua variante : Cei trei /rati Doi /rati. Ispirescu. central pe motivui confiictului dintre bogat sarac potrivite. din colectia noastra. prelucrat si de V. are. 910. Th. Astfel. din colectia noastra. apare ia colectia noastra atit in naratiunea populara Ursitorile. Th. p. Sint cunoscute pina azi peste 70 variante romanesti ale tipuiui 707 C*. Tipul A. atestat in folclorul Tipul A.In lucrarea Basnule romdne. In cale. se impune printre cele mai frumoase basme povestite in limba romana. in colec{ia noastra. provenind din acelasi fond popular comun. Th. pasarea care ramasese muta din momentul rapirei. 910. de asemenea. doua variante ale tipuiui 707 C* Doi feti logofeti si Trei fete mari in cinepd. iar al doilea tip 567 are. avind episodul giiinii miraculoase sint prezente si in aceasta colec- a noastra. e prezent in colectia noastra prin basmul B'mele si rdul. balada fiind culeasa de piese. si universal. care are insa la baza unele motive si elemente orientale. Acelasi tip A. Alecsandri in versuri. $i:nsanu. 930. Dar Tipurile de scapa. cealalta in versuri. prin dramatismul situatiilor si prin valoarea morala exemplara pe care o degaja. intcrnajional. si Th. si Basmul Dreptatea tip foarte raspindit si Strimbdtatea. Th. Basmul lui Petre Ispirescu Hotu impdrat. f adnd parte din tipul A. turn). la rapsodul popular timocean Sima Prunaru. Th. Insir-te margdritari. dintre care dorim sa comentam doar citeva mai populare si frecvente. Cercetatorii tipuiui si a o serie de intrebari. aruncindu-1 Intr-o prapastie. vindecator). 670. care desi se circumscrie motivului • L. cuprinde totusi o seama de tipuri dintre cele mai specifice si caracteristice penrru basmul popular general romanesc. dinsii rapesc pasarea el cauta din invidie sa prapadeasca pe voinic. din colectia noastra. Primul tip 566. 566 si A. fratii perfizi sunt pedepsiti * 8. 950. Saineanu rezuma lapidar basmului acesta: « si extrem de limpede cipul Un imparat cu trei feciori are aevoie de o pasare maiastra spre a mareata (manastire. fara sa fie in Insir-te margdritari. una in proza. biserica. in combinatie cu tipul A. iar al doilea. ajutat fiind si impodobi o cladire de un animal si recunoscator. 353. atestat in peste 60 variante. 613 . Feciorul eel mai mic izbuteste s-o ii ia. este atestat in colectia noastra prin varianta Ivanciu eel sdrac. in acest volum. primul pe motivul fructelor producatoare de stare animaliera doctor bun tie ». ridica interesante O comparare a celor doua probleme privind procesul de creape un frumos in folclor. 567. in Europa si in Asia. cit. X . L. general romanesc. si care difera atit de mult de tipul international Copiii cu panil de aur. 2 variance: Ghiunea Ghiuzel sau si Ghina ceafruimpdrati nvjsd si Doctor bun. care de obicei se combina in povestile (si « populare romanesti. pe motivul dreptdfii si nedreptdtii. coerenc frumos povestit. in basmul hnpdratul hot. pe motivul destinului de care nu si te poti feri. basmul Fata iiueleaptd din acest volmun si se incadreaza in tipul A. sa fie reflexe ale basmului se apropie foarte mult de naratiunea povestitorului muntean.

n. profund imprimati. 235. « Hopu tmpdrat (Tip A. Cum a vindut Pacala vaca. Ispirescu. in jurul anului 1200 i. Astazi se cunosc peste 100 variante ciile tarii. ale ciclului Pdcald. inregistrati transcrisa fonetic de R. intrucit are la baza o viziune mai primitiva despre lume. Acestia sint personificarea aspirafiei intruchipate de Pacala (Pepelea) necurmate a straturilor populare spre dreptate ji echitate sociala. frumos povestit din colectia noastra. Cit despre mine. care prin universul lor fabuios viziunea artistica ne amintesc caracterizarea acestei specii f acute de Ovidiu Birlea: Basmul despre animale se vadeste mai arhaic decit basmul propriu. La inceput. care se incadreaza in tipul 2014. Snoave. fac parte din stratul eel mai arhaic. nu fac decit s5 scriu cum am consemnat pina acum 14 variante » '. Basme despre animate. In repertoriul noscru.i vulpea. ca Ariciul .e. In studiul despre basmele lui P. Cioha in O mie si una de nopti etc. Cum a pdedlit vulpea lupul. din tipurile cele mai originale si specifice simpatetica. p. XI . 211. temelor este am Gingdraful. pecetea autenticitatii populare. dar chiar si un limbaj propriu prin care ele se inteleg si pe care il poate descifra si omul. Th. Mult mai bine reprezentat. Ea presupune credinta ca animalele au nu numai un suflet. Pdcald si hotii.intilnit atit in folclorul romanesc. cit si in folclorul universal. este Scan lenesxi. figura lui Pacala (Pepelea) se vadeste mai complexa. la noi. pedepsind fara crufare chiar exponenpi claselor dominante din trecut. de o mare frumuset. Un fel de mister incununat de un nimb plutea in jurul celor cu roanifestari mai ciudate.e poetica. Pdcald §i unele piese caracteristlce pentru slavi si popoarele balcanice. nu este creat pe baza izvorului sens. similar celui uman. manifestindu-se in formde tipice ale neghiobiei. mare parte inciuderii lui in istoriile Basmul este foarte raspindit in intreaga lume datorita in lui Herodot in sec. Birbulescu arata privitor la acest basm amintit mai sus: este unul din pufinele basme pe care le gSsim consemnate Este vorba despre comoara lui Rampsinitus. 1931. dup5 pareri unanime. El apare in unele snoave ca intruchipare a prostiei funciare care. le atribuia puteri miraculoase. Till Eulenspigel in eel german. De aci pina la venerarea lor nu era decit un pas •*. care in fapt se dovedeste aparenta dupa atare viziune arhaica. op. C. in care sint reunute texte inchegate si frumos povestite. Herodot insuji 1-a auzit : ins3 din sursa orali cum si ale marturiseste « sa dea crezamint surselor egiptenilor eel care le socoteste vrednice de crezare. in cadrul acestui capitol apar 5 snoave din eunoscutul ciclu si taica si al lui Pacala: Pdcald la papa. Pacala uneori simuleazS prostia prin faprul ci ispravile savir§ite presupun o istetime subterana. Birbulescu.n.e. La noi. Marcovici. tradata de imprejurarea ci exploateaza sensul propriu al unor cxprimiri figurate sau chiar cuvinte. in toata povestirea mea. dar acesta este de obicei figura care intruchipeaza istetimea populara menita sa dejoace planurile impilatorilor de toate categoriile.zis. in colecfia noastra. raspindite in toate provin- mai frecvente fiind intilnite in Transilvania. al V-lea i. p. fara sa exceleze prin bogatia si forma artistica. din capitolul Anexe. p. XX-a egipteaoa. " IbidtM. si care trebuie sS adaugam snoava Pdcald. « din repertoriul romanesc. LXVI. Tot Ovidiu Birlea traseazi conturul acestui ciclu in cadrul universului snoavei populare romanesti: « Exista totusi snoave in care in central atentiei sta personajul pozitiv. unde eroul civilizator este in acelasi timp si personajul bufon. reprezeatind o combinare a mai multor tipuri A. prezent si la popoarele primitive. I. Al si treilea capitol al colectiei noastre. mai ales eel dotat cu insusiri speciale. * cit. Un alt basm despre dracul (zmeul) eel prost. in genere. numai cu intenjia de a provoca risetele cele mai nestavilite u • . Ovidiu Btrlea. Astfel. 1072 + 1071 + 1094+1149. rezultata din suprapuneri si contaminari. cuprinde totusi citeva povesti demne de mentionat.. 950) C. omul s-a apropiat cu sfiala de unele animale. auzit spusele unuia altuia ». Foldnul romJiasc. Un alt basm. Th. intemeietorul dinastiei a literar in antichitate. din acest In folclorul romanesc volum. Capra si lupul. Giufa in folclorul italian. este eel de al IV-Iea capitol. ci poarta. precum popa. Pdcald cu puralu.

Cum mai aratam. Ultimul capitol al volumului Povesti populare romdnesti cuprinde Legendele ce circula la romanovlahii din sudul Dunarii si care auincentrul lor figuri populare ale istoriei. Aceasta s-a canalizat in doua directii total la limitele absolute. Printesa de la si Poveste despre Gamza. dar nu mai incape indoiala ca e la Doar imparatul Traian face exceptie. ale gindirii '•' si artei celor mai vechi locuitori ai acestor meleaguri. de aproape doua dat nastere altui fenomen folcloric neobisnuit de rar: amintirea opuse. mai expresive si gradate momentele acti- precum si rcplicile personajelor. Exceptind pe Alexandru eel A-lare. si dacii. cele mai frecvente personaje 51 la ale snoavclor §i si din aceasta colectie sint popiis dupa cum se satirizeaza 51 unele defecte morale deficiente fizice ale oamenilor. dar de o mare vitalitate pina in zilele noastre. cea a lui Traian a dainuit numai pe cale orala si imprejurare a mai cu seama pe o perioada excesiv de lunga. dupa cum (Marcus este cea despre imparatul Traian lui Ulpius Traianus). incepind cu Traditiile Marian si unele raspun- suri la chestionarul lui Densusianu. ca Bai Ganea si Bai Giora. XII . imprumutata de la slavi Troiano in latina vulgara). Solomon imparatul. se stie. a patrunderii in miezu] povestilor a numeroase versuri populare. 1981. mitice circulind intr-un gen sau altul. Pacala. sint pomeniti mijloc o intruziune livresca. precum Marcu Cralevici si Baba Novae (ultimul prezent deopotriva si in cintecul epic romanesc norddun3rean\ Daca pina acum cercetatorii si-au putut forma o imagine revelatoare despre mareajbogatie si vitalitate a eposului popular romanesc care circula la romanovlahii din Timoc.DupS tiganii etc. Baba Novae din vremea turcuhii. Sint la prezente in citeva snoave din colectia noastra unele personaje care intruchipeaza pe PacalS bulgari si popoarele balcanice: Bai Giora si Bai Ganea Nastratin Hogea la turci. spre cufundarea in nimic. ale unor conceptii animiste totemice. dar sub dup3 parerea unanima (desi Schuchardt atesta forma Traian este singurul monarh a carui amintire a trecut dincolo de granitele statului pe care 1-a cirmuit. Folclorul rorairusc. intre balada fantastica si basmul fantastic s-a petrecut o osmoza genetica continua. dupa ce acestia au luat-o de la populajia romanizata din bazinul dunarean. in fapt despre geniul poetic epic al poporului roman. Impdralu! Traian trece-n [ard. din aceasta colectie specialistii vor avea revelatia aceleasi inzestrari spirituale exceptionale si pe tarimul epicii populare in proza. si Craleviciu Marcu si Aiircea eel Mare. Ca o dovada a influentei reciproce intre aceste genuri vigtiroase ale creatiei populare romanesti. cea mai vie si nestinsa amintire in istorice arata si Romaniei orientale se pastreaza in jurul figurii tolcloristul Ovidiu Birlea: * Cea mai veche amintire despre o figurS istorica memoria locuia imparatului Traian. intr-o forma compozitionala sau alta. multe teme si motive stravechi. I. care. prin trans- formarea numelui intr-un substantiv comun. evoluind pina 12 . forma Troian. p. din manualele scolare. este si exis- multor basme cu o frazare cadenfata. mitologiei si tpatiuhri popoarelor balcanice: Alexandru Macedon. a carui amintire a fost copios alimentata de faimosul roman popular. ale unor civilizatii si creatii spirituale de mult disparute. multe motive mitice stravechi traco-getice si greco-romane refugiindu-se in aceste specii conservatoare. milenii. care fac mult unii. conserva de-a lungul mileniilor reminiscente si relieve ale mcntalitatii populare arhaice. in panteonul zeilor pagini •> iar pe de ahS parte spre divinizare. prin ridicare S-a putut observa cum in spatiu! spiritual al basmului popular romanesc din sudul Dunarii. chiar in cadrul acestei carti a si epica in proza. Imparatul Constantin eel Mare. E drept ca in unele colec{ii. eposul popular tenta. in categoria snoavei s-au infiltrat personaje specifice folclorului bulgar. La fel se poate explica ajungerea pinS la noi in cintecul epic a unor subiecte mitice antice. iar in categoria legendei au patruns personaje specifice eposului popular sirbesc. dar spre deosebire de eel dintii. Legendele despre Traian constitute un capitol aparte al folcloristicii pentru considerentc de pondere unica. Oridiu 3ir!sa. 133—131. Desigur ca cea mai puternica torilor sensibila rezonanta in sufletul si traditiile poporului roman a produs personalitatea cuceritorului Daciei. numai printr-o confluents neintrerupta cu tradipa orala a si basmului.

iar Tata. §i povestea sf ir. dorind s3-i ia maciuca: „De-aci incolo mo. ai auzit. asa: t Bine mosule. dincotro vine el? — Vine de la scapatat. — §i cum vine? — Vine cu o mustata pe pSmint « ! XIII . Baiatu era mult . s'facu o cruce cu mina a dreapta. — Ce al5 e aia? — MustSciosul — Unde . sarac si ramas de Intr-o zi. luminos ca soar'li si luminosu de mo. ma doare picioareli ma nacajesc cu o traista.ul eel luminos ii dSruie mai intii mojului sSrac un magar nazdravan care face bani. n-are care sa . ca mult ieu sint si sarac. zice la alalant mo. orale. Saracul da-mi ce vreai tu. arhaic traditional 4 . sparsa un nod bun. nareaza despre (si un stravechi obicei.i o luarS Ia taina.i selili. din preistoric al din timpuri imemoriale ordinul de care in naratiune este plasat in vremea impiLr5{iei turcesti). ce-i da mincare. Intr-unul dintre basmele narate cu rara arta din aceasta colectie. de spargi cu toporu casa mea ». numai un baiat milos isi la ascunde « tatal: Colo intr-un sat. ceva sa sa spargS cu toporul. vada de mine. sa-mi umplu si eu traista » Dupa ruga mosului ridica toporul sus si dete o data in buturoaga.ede? — Care stie? Mai stai cita s5-l vezi. de fag.. comuna Zlocutea. care si-a crutat tatSl. ca esti eu sint batrin da de tine imi pare rau tinar. apare o figura mitologica straveche. Veni poziv din roc de-o saptamina s2-. In basm se povesteste. text redat in acelaji stil intelesul «. su poala un munte. ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. Vine la amiaz intotdeauna la ea. ama fara lemne n-a putut. ». De la acelasi povestitor. Ceea ce il determinS pe imparat sa nu mai omoare pe batrini. cu momente dramatice. pina la-ncalfatura imbracatura. care s-au dovedit oameni intelepti. Porni el tatal lui. ca « pasarica vicleana da singurS-n la. aide cu se degaja cu pregnanta.. pe care trebuie sa-1 infrunte eroul uman al povestii luminos se roaga de saracul de mo? sa nu-i sparga casa 1 de mo.i morala. sparsa o ajchie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturoaga aia mare umple moju traista. cum a rarnas far5 babS. Mustdciosul dip A.i la urma o maciuca magica.ului. mare plins si milos cum erea plingind. nu-§i mai pot purta de grija. sa-nchina. tensionate.te prin pedepsirea celor care rivnisera la saracia mo. ce pot. ci dupa faptele lor ». acela omoririi batrinilor. sat. un monstru uria. care crescusa copilul tot din cersie. satenii lui. taicutul nu indrajnea sa omoare pe meu. a putut implini porunca. Th. cum o vazu.: Un din basm nuvelistic. 981) care poarta nealterati tnarca de Prunaru Dobrila. f5ra copii. iel loa de acasa o traista pe umere §i un topor §i pleca dupa buturoage de-ale mici. Baiatu vorbeste plingind si-i — mine sa te pitul. erea un baiat cuminte si si milos. ajuta-ma sa sparg cu toporul buturoaga asta.e. cum venind vremuri grele. Povestirea e condusa cu multa dibScie fi mestejug artistic. bani n-am sa pot sS due. 503). spune: mine? Dupa ce se saturara. imparatul cere sa aduca fiecarc bucate imparapei. cum e rindu. produs al unei imaginatii populare bogate . povestit A. disparind chiar saminta grinelor. pina mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. fail celebrului lautar Sima Prunaru.i mai pot face rost de hrana. luminosule ! » Mo.i intr-un limbaj regional: Mo§ul s-a nacajit sa traiasca asa greu. cum ie rindu] caci zice: 1-ai batrini? Da tatiS-su-i zisS: — TaicS. Poveste de bdiatul milos (tip autenticitatii populare. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. Mergind mosu prin padure. decit gelatu pe tine. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga.i originale. Venind omoare bitrinii. care nu-si la impSratie sa-. — Vre{i voi sS m3ritati fata asta dupa — Vrem. cu puteria ta. asa ca rnosu intr-o zi. — AstSzi vine? — Vine. provine naratiunea Poveste de un mos cu o buluroaga (tip A. sub pedeapsa cu moartea. straniu. si : sa iveasca in sat cind ingroapS. top il implinesc. Mosu. nepo^. apoi o gSina miraculoasS care oua galbeni . — Mai baiete.i omoare batrinul. sa cumpar lemne si nu adun >.u-i judeca « nu dupa graiul lor. ama se pne de ea o hala. Jugoslavia. judetul Craina. in continuare. 650). Mo.ul ! ! sarac porni s3 povesteasd la alant asa: 1 mo. Prunaru DobrilS. mai bine tu pe mine. vorbi cu tata-su zisa Tata. odinira cita . si cum numai acest om. fara sa fie explicite. ciocanind prin buturogi. sfatuit de acesta. Th. ce r2u fi-am facut fie. Da mo§u a! ca-i da ce cere saracul de mo. avea un tat<S batrin. de foamete. ca trag nadejde ca s-a schimba asta zacon ». iaca iasa din buturoaga altu mo. pe motivul celor trei obiecte miraculoase pe care le primeste omul sarac de la un personaj mitologic (in alte variante fiind Dumnezeu). Th.

cind vazu ca si-a scos o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. — sede cu ea linga tigura cit vrea si iar pleaca-n sus ». cazu si muri. da cu alta da-n om si-1 inviaza pe loc. care prin infapsarea-i ne tese faima aminteste de Sfinxul mitologiei antice. ma scapi. voinice. Cind fu gata-gata sa-1 ajunga. Vezi fratele tau sta aci de vreo doi ani si daca — Nu ma omori. in basmul Moartea-na$e. Sta baiatul gindeste: asa ceva n-a mai auzit. cu sabia-n mina. Cind porneste din slavile cerului e mare. — Ala cea mare n-are putere deck cind pune ghiarele ei pe pamint. « Muma Padurii. Dete cu una-n dine dinele se prefacu intr-o stana de piatra. mosteniti in basmul popular din mitologia antica. ajutat de o batrina. rupe docile. la — amiaz. opreste apele. terifiante. Cum il lovi. Cum intra. 332. colon tufa. mai apare o fiinta mitologica monstruoasa. Spre deosebire de fiintele fantastice descinzind in universul basmului popular romanesc din mitologia pagina sau poate chiar dintr-un fond antropologic mult mai vechi. spune si eu ma tin de vorbS si ridica baba de pe jeregai. sa faca nici O ala la mare cazu miini sa-1 pe pamint. cerbul se-mpiedica de un ciutac. poate chiar dintr-un substrat mai vechi. Arhanghelul Mihail. Plecind in cautarea fratelui mai istet si mare omorit de Muma Padurii. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. Din miinile si alei Voinicul lua bitele $i le privi cu bagare de seama. Sa da jos. Dumnezeu. — Bine. intra in bordeiul babe. Cerbul insa cu gida infipta in cap nu-1 lasa. eu ip ca nu eu 1-am din pod. bufnite. s» preface stei de piatra. sint mult mai familiare omului in povestile romanesti. mai mai viteaz. otrava pe gura. ama el nu mai putu trase inca un pas §i cind instinsa ghiarele de prinda pe voinic. se-ntorcea la cu fapa spre voinicul din groapa. Bas o sa stau sa-1 vad cind vine. eroul apropiindu-§i-i sau respingindu-i cu nonsalanja. sa se li dete din ». basm intilnit in numeroase variante isi in folclorul romanesc. iar sterge stelele pe cer. matusa. acolo fa-ti crovu si stai pitit. dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe cazura doua bite. se intflneste mai intii eu Dumnezeu: XIV . mai accesibile si mai binevoitoare. Se mira imparatul de curajul slugii ginerelui sau. figurile mitologiei creatine. 1-ai putea-nvia. berze. care ama- rapeste viata. Dar el se prinsa de tulpinele copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre man si copad la vale. Sf intul Nicola sau chiar Moartea. o ameninfa cu moartea: facut pe frate-tu stana de piatra. ii arunca in fapH pielea cea fermecata. prefecatori. Dupa ce se scalda. iar dealurile le doboara $i face cimpii. In miinile ei poarta doua bite fermecate. nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu gudure lingindu-i de bucurie miinile Din aceeasi familie a monjtrilor mitologiei. Sa pierde lumina de pe pamint. apare Cerbul de baltS in povestea cu acelasi tidu. In basmul Muma Pddttrii. Cum da-n om. al nasilor supranaturali. ci ala salbatica spun cum s-o omori pe namila din pod. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. le rape. sa S3 stai numai pitulat. Th. trase jos Da voinicul. pe care trebuie infrunte eroul. sa-1 al miturilor primitive. care inepira omului sentimente de groaza. le mesteca. pnind calul de friu. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. care-i da o piele < vrSjita: Cerbul era o fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o chiar ?ura. Daca ai avea bitul fermecat. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de balta n-are sa-i mai omoare oastes lui Verde-mparat $1 el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia >. ca urla ca un cutremur. facind iarma mare. astupa ogasele. care apar in tipul A. si fringe padurile. omul sarac pornit in cautarea unui nas care sa-i boteze copilul. cu alalalta mustata de mustata are 365 de cuiburi Si golumbi. pagina. le tulbura. fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. sa se scalde.de matura drumurile de si ogasele. afara picioarele. casa sunetului. Astfel. Mai trasa inca o data de-i cazu capul. ji pamint. Intr-o parte arati. fara sa-1 sminteasca din loc. E! ii taie capul si-1 duse imparatului. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. vine ciripind. o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. pe Mumii si le Padurii. Voinicul. toate moadele de pasari. la o data si-i taie minele. pe puterea careia geste voinicii fratele eel mic.

dar pe care il Omul acesta era deosebit fatl de alp oameni. dt diferenpi XV . cind vine sorocul. pe unde picior de om inca nostru se uitS cu bagare de seama si nu vazu alte urme decit apoi zise: pe si ale mosului. chiar eu. Fruntea saracului se lumina de bucurie. 930) — s-a schimbat de-a lungul vremii. r5spunse mosul. zise mosul. fata paroasS. un fragment din poveste mai din balada. vin de la marginile lumii caut un om drept care sS-mi fie na§. avut. — De ce nenorocire. far5 sa vedem un reflex al creapei culte antice. fiindca sint sarac n-am nimic de petecele de pe mine acest toiag. omule? Nu te bucuri cS Dumnezeu p-a iesit in cale sS te ajute? — Nu s3rac. — Daca-i asa. asa cum se intilnesc si in colecfia noastr5." Actiunea basmului continua prin imbogap'rea omului sarac cu ajutorul nasei. ma bucur Dac3 ! ! esti . — Atunci sa §tii ca este bine Ma invoiesc sS-mi fii nase. apoi zise: ! esti Dumnezeu. care aratS atit confiuenpi. in care este surprins apoi un fragment si momentul ursitului. Era un vlajgan mare si urit. aminindu-si moartea in mai multe rinduri. in afara am avut mare noroc. nasule. din mindrie. Se dete-n vorbS cu mosu. dumneata esti Dumnezeu? O. eu sint Dumnezeu — Cum. Th. care te sfredeleau cu privirea cruda ca de fiara salbatica. pastreaza in in el liniile lui mari conturul mitului din opera marelui tragic grec. sabia te voi ajuta sa ajungi mea nu lui il alege. . St&tea put in ca sa-i vina curaj. Era imbracat in aine cam neosa-1 bisnuite cu barba alba. Tot una este pentru mine. Daca narapunea in proza Ursitorile — basm nuvelistic (tip A. cu fiecare nou5 povestire. pentxu ca esti ! Nu ! un om drept. se-ntilni cu un om. atunci nu-mi esti nas. tinar ori batrin. in dubla ipostazS. pe tema fatalitapi. ca sa-mi boteze copilul. ajungind pin2 antic. Mosu incepu ispiteascS: — Ce vinturi te-a pus pe astfel n-a indrSznit s2 calce? Omul de drumuri far5 capatii. Ba sa-1 intrebe cine este? Isi luS inima-n dinp §i-i zise: — Bine.i lovea ca geau picSturi calciie. fiindca dumneata nu esti om drept Daca Dumnezeu. Boteza nasul pruncul si o mic5 veselie. $oldul sting atirna Vorba lui era scurta . ori neavut. la care ceilalp oameni din nu venira. — Module. pe care se prelin- cald. sint om sarac. cum nici la cei avup nu le este mil5 de cei saraci ». si pe la chindia mare. zise sSracul. si la fel ca si in povestea lui Ivan Turbinca in alte versiuni din traditia orala. in traduia prelucrat in teatrul s5u Sofocle) a popoarelor balcanice. intari ea. pe care finul o pScaleste. din care-si au sorgintea piesele lui Sofocle. — sa te facS sa ghicesti: Sint moartea Da. A refuza « doua zi omul sarac se-ntilni iar. Si unui cine i-ar fi mila de trupul meu. dumneata nu esti un om drept. ochii negri schinteitori. Lasa capul in jos. Supraviepiirea mitului antic elin orala (din care 1-a preluat ?i al lui Oedip. a cintecului epic ?i a narapunii in proz3. in paralel. Mergi la fiecare si fara Apoi ma bucur ca si am facut o alegere buna. de curind nascut intr-un bordei — Cu voia ta eu a. arunci este drept sa te-ntreb pe cine am ales ca nas? — Da. pentxu ce at lasat in lumea asta atitea rele si pacoste? Pentru ce pe unii i-ai facut bogati. saracui ajunge cu nasul sau la bordeiul se facu unde muierea astepta cu fiul sau nebotezat. gol si plin de rani. A treia zi se intflni cu Sfintul Nicola. ci doar izvorind din aceeasi sursa inepuizabili a culturii ?i popufare. este dupS noi un adevarat miracol al creativitSui populare in genere si in special al spiritualitapi populare romanesti. si indurare curmi firul viepi celor bogati fericip $i celor saraci oropsiti. a destinului. Dumneata nu ?i sprijini nici pe si eel bogat. ca cale lunga si — om bogat. putea s5-p fiu nas. da pe alpi saraci lipip pamintului ? Aaa nu. nu.« lata ca intr-o zi. Dup5 o sat intoarsa. si Un lucru n-o sa-fi placS. o sageata. care se cu Moartea: oferi sa-i fie nas. ce-i ajungea la genunchi. da pe nu ti-e mila. zisa moartea. cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile la noi o copie palida a mitului grec la eel — colecponat de noi de grija fata literar cean. ce nenorocire. drept ar fi sa ?tiu si eu pe cine am ales sa-mi fie nas? De aceea te-as ruga spune-mi cine esti dumneata? — Chipul meu $i sabia ar putea — Dumneata moartea? zise tremurind de fric5 saracu!. Pe mari de singe inc3 o sabie mare ingrozitoare. Sima Prunaru — interpretat cu multa de tradipa orala mai talentat rapsod timosi memoria colectivitatii. nici pe eel sarac. Lasa tu saracia la o parte. . intii si Pentru comparape citam. 11 cuprinsera fiorii privindu-1 inca o data din crestet pina-n mai cuteza sa spuie nici o vorba. in casa saracului.

XVI . fermecatelor sa-1 Stati. cu pletele de aur rasfirate peste umar. Atunci copilul / luSm. cit si supravietuirea fabulosului. / Iar pe strat mi s-aseza.: diatre cele doua creafii populare. surioarelor. / Las' copilul sa traiasca. / Ba. / Si-n trochijS mi-1 muia. din premizs'e ursitului. Pe negustor §1— i stropira traiasca. / Inima / sa le-o ursoaica a mai mica. indepartarea de forma pina la degradare si demitizare. cum rostira masa pentru ursitori. visStorilor. in eposul popular. / Bas cu ea s-o cununa. / Cu copil / Dar omu-su ce-mi f acea ? / El in ginduri c3-mi intra. care compara cu fragmentul poetic pe care il citam: / Stancuta pe strat sedea. Deodata casca ocbii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. fantastic. Cinjpe ai cind s-o-mplinea. / Ocol mesii ca detera: / Dar ursoaica a mai mare sa culca / la piept uidea. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. Copilaju / sa traiasca Vacul s3 sa-1 si-1 / vacuaisca. cu aripi si camSsi subtiri ca pinza de paianjen. din care se vede pe de o parte poetizarea povestii sub influenta baladei. Cea mijlocie auzind asa. ce sa si moara pruncu chibzuia. / Lin5 verde de-o lalea. / Toati noaptea nu-mi dormea / Lin3 verde trei granate. / Dar ursoaica cea mai mare / Destiu-n sticla mi-1 baga. . De / la optspe / mum3-sa Numa-atita s-o-nsura. / / Mijlocasa-asa-mi vorbea / : / Ai copilul s3-l ursam. lui precum si modalitatea diferita de a pastra si transmite mini! Oedip: « Muierea 51 omul ei. sa se pome- neasca. urs3m ?i s3-l procopsam. Negustorului ii pierise somnul §i se tot vaita. / Iubeste copii cu foe. Ca este sarac. graia: s3 o apuca mila de bietul copila. rugindu-le astfel pe surori: — jale. hai noi mosteneasca. Acelasi rosteste zina cea clasica a mitului. auzi uja bordeiului scirtiind. Da ursoaicele-mi plecara ». / Doamne. cea mai frurnusica. adormira dusi. §i urmarirea indeaproape a antic in balada populara ji in acest caz cu diferentele specifice firesti. la vreme de tinereata. ce pacat. In fiecare creatie popularS este infatisata implinirea ursitei. desigur sub influenta baladei populare. Mina sub cap ii punea. haide sa-1 ursam. apoi — le acum. al elementului miraculos. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa ai'oa noroc sau sa fie nefericit si fara noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. copil s5-l cu o cerga-n pat. cind s-o insura. Tum-te-atunci s-o / cununa. Hai. / / S-acusi cu noi sa-1 luam. tiparului mitului fenomen al coexisten{ei aceluiasi motiv atit in cintecul epic. calu-i poticneasca. nici Toata nunta s-o stricam. avupa-i izideasca si frumos sa imi sa-1 ursi{i. Cele trei zine. fa surioare. negustorul prapadeasci. / Si un troc cu apa rece / Asa lucru-si isprave?te. Dar cind o crestea. caput sa-i rapeasca. / Zinilor. / Da pe ea somnu-o fura. / Cu apa rece stropea. / De pe strat mi se scula. cu cosi{ele din scare. / De-a mai mica la picioare. sta ! ! — Voi suratelor. . / Xip?oara-n gurS-i da. sa-i curmim frumoasa viata Mai bine n-ajunga pe-asa drum. / Iubite cu dor si jele. asa cului. in basmul popular. cum / se va putea Cind copilul mi-1 nastea. » fa^ prun- S-a putut observa ritmarea frazei povestii. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. / Trei turte de pine f acea / Si masa mi-o intindea: / Cirpa alba peste masa. / A mijlocase la buric. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici — Surioare balaioare. acum sa nu-1 luam. Surorile asa se ogodira. de zile. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele $i asculta. / Da Stancufa imi dormai mare / La capul copilului sa trJgea / Si ceva bolborosea. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. cu sudori'li de moarte. la mijloc de noapte. Pusera mina pe trocul cu apS ji pe busuioc Toate se-nchinara. / Bat-o Maica Precista Si Sfinta Duminica ai Si ziulica de / rupem Dar5 mine / Cu toate ! C2 nu-mi vorbea / un bine: /-Surorilor ursitorilor. ji-1 ursara. specifice epicii in proza. / Linga copil s-aseza. . zilele bur>e . chiar la cununie. / Pe copil mi-1 miruia / Si din gura-a§a-mi vorbea: / Voi. Iar ursoaica a copilul s3-l ursam. / Ai / Busuiocu-n mina-1 lua / mea. surorile mele. Si se-ntimple o minune: S3 se duca pomina / Piste toata lumea /. / Linga copi! circula in acelasi * mediu folcloric. nu v5 grabi^i. cit si in naratiunca in proz3 1-am putea urmari in cazul subiectului Broascd-Roa>ca. Dar zina cea mica.. / Trei steble de busuioc. de puteai toca lemne pe ei. ce piaza rea l-o ti-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. S-a putut deja observa. / Iaca sara sa-nsera. asa cum o mai mica. Vacul sa / si-1 vacuiasca. Si trei zile se-mplinea. / Ursatori'li imi venira / La soba mare intrara. / ! ca-1 ursara Si cocosii imi cintara.

da un accent la rnai dramatic. sa izvoarele inepuizabile ale geniului epic Aceasta t mare carte • a prozei popuiare romanesti ar merita. — Cum Naume. — Andrei. Apoi a mincat. Piec cu > tine. mediane si finale ale naratiunilor. romanesc. — Iata-ma. Imparatul mi — Las' ca nu te vede Sezi de maninca. sa relevam citeva dintre multiplele fete ale mitologiei nationale. care invioreaza ritmul actiunii. fii m3 vede si fac orice. Lasa-ti calul te due eu zburind sus in basmului romanesc. Dar daca vrei dau sa maninci. ea se roaga: — Stai. — Bodeaproste ca si ma s3turai si eu o data. a luat-o pe Maria si-a dus-o la coliba lui ! Da la el tot 1-a ascultat adus vinat. Si totusi exists colectie. ca o dovada in phis a oralitatii nealterate « — Deloc s5-l iei la pe Andrei si duci acolo la Cum Naum. asa ca la pe imparat si i-a casa noastra. este desigur si nu numai un rezultat al osmozei dintre genuri. — Bine. — Nu si cutez. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. — Aici nu e nimic si ! — Bag5-te-n grabar — Cum Naume. sper. sa-1 dialogului. Sa iribite. golumbi. nu m5 impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie fence de tine cit oi fi tu viu pe lume. baiat sarac. sezi cu mine cS ! spune nima. zi si Merge Andrei intr-o o pasare pe creanga. S-a pomenit cu un iesi la astal incarcat de buna- — te si Maninca. iesi afar' la mine. — Ce cati aici ? — Am — Hai. dar ! nu maninc. ce-as mai pleca Numai s3-mi dai mincare. n-o sa putem trai la imparatul. ci o dovadS sigura a vechimii povestitului numeroase basme in aceasta ji a povestilor pe care le-am ales spre a publicate acum. il Nu bun spun eu. vede imparatul. s-a dus deasupra de sat. iesi incoa'la mine. o sa te gaseasca mare noroc. al armonizarea In acelasi basm. sa dai de mine? Sa m-asculti. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: — Pune-ma la fereastrS. vede. — Pai nu te vad. sa te duci sa faci o coliba ci: de Acolo vii la coliba ta. eu doar lucru. El a ascultat. si cind ea a cucSit. — Cume Naume. ArStul s-a intors el a uidit singur. ca ea alia nu s-a mai vazut pe pamint. dupa se poate observa din tonul precipitat al inceputului naratiunii: t cum Andrei. noi aici proasta. sa dai cit poti cu pumnu-n masS. ci §1 in alte sectiuni ale lor. Andrei. a f acut o coliba. Striga Da Cum Naum nu se vede. Vezi pe mine nima nu Vrei sa vint. in care actiunea curge neimpiedecata de nici o intruziune liridi sau poetic3. mai ales in cazul cadentarii. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mincare de vinat. te cirpesc. Cind s-a dus cu ea acasa. A pus-o acolo. asa cum te-a invatat aratu. eu nu sint pasare. — Nu cutez s5 m3 arat. sa oferim o idee despre ipostazele si romaal sugeram dimensiunile impresionante poporului roman. Intreprinzind aceasta analiza a valorilor etice si estetice ale universului am reusit. nu numai in formulele initiate. Insa el doar dormea la ne\asta lui in padure coliba ! •> Povestile cele ci si mai autentice din aceasta si colectie exceleaza nu numai prin arta narativa purf. Ara{ul s-a dus si si el pe nisi- pin5 in pustietate Cum Naum — el: era intre niste grabari intr-o pustie striga: acolo se opresc. vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. contribuie la tensionarea relatiilor lor. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speriat si s-a prefacu: in femeie frumoasa. circumscricm artei narative numai sa-mi dai maninc. sa specificul imaginarului artistic nesti. Cum putusi sa ma capetr. De-ar fi nu te m3 roage ca tine ce 1-as mai pazi. tu stapinul meu? sa — Vreau. A luat-o acasa. intilnim un adevarat model a povestii. si sa vezi ce bine o gasestc sa fie de tine ! Auzi. in care asistam la desfasurarea unui epic pur. ritmarii rimarii fi cuvintelor. Andrei. te aranesc. mine ! la masi. Da girlita ii spune: sa ma iei acasa la tine. Aici sint multe slugi. dezlegarea conflictelor dintre personaje. iti MS tatj. dintre care se detaseaza povestea Andrei. Andrei. sa — Cine te mai vede? — De ani de zile slujesc — O sa mi omoare — nu-mi da mincare. o gugustiuca. o compozitie desavirsitS din acest punct de vedere. desigur parcurgerea analizS a valorilor lingvistice ji celei de a treia etape a cercetarii §i anume o minutioasa stilistice pe XVII . cu sint fata de imparat. ii prin modalitatea unica de a minui dialogul. aicea sint. mistteti. te spal. Cind vezi ca cucai.Prezenfa masiva a versului popular in cuprinsul prozei epice din acest voluni. Intinde Andrei pusca s-o impuste. venit dupa tine.

iar acum din si epica populari in proza. / Ce e mai de alune pe pamint? (Gindul). asa e si copilul. Tot natul cu zanatul. Chiar din limitata analiza si estetica intreprinsa s-a relevat. La cimpul al rosu cind va oua cocosul. Cit scaperi cu amaarul. Limba de la muma nu se zauita. Nu e cum vrem noi numai cum e scris. Mai intii sari. (Luna cu stelele) / Am doi bumbiti. Si saminta batrina rasare. experienta de viata forta lor plastica si intelepciunea pe care le concentreaza §i pentru nuanta expresiei lingvistice: i Nu e bun cu rau. Pasarea sa-ntoarce la cuib. alta gindeste. Acuma cum se haiducii nu-s in padure numa in cantelarii. (Pepenele verdej. DupS-nvat fum. Nu-i prinzi nici de cap nici de coada. din cintece batrinesti si si doine. JoacS /Nu un pina nu-1 . Cum e Omul e ca frunza din lemn.. au. Minte de zvinta pamintul (sparge. toate zece-mbracate-caciulita. Tot va dar noi n-o sa Omul cind se-neaca si de mai fim. basm. tuci. Una spune. Ce-a fost am vazut. rupe pamintul. cit gode dau. foe mai uideste ceva. 51 dezv5t. Casci din gura ca puiul de cue. Ii dai un deget si-ti ia mina-ntreaga. legende snoave. / Am o gaina cu mintea-n coada (Cintarul). ori joaca. cind vrunu ii fura fata si cind e batrin dupa tinerete. due. autentica si sinteticS asupra graiului romanovlahilor suddunareni. unitatea indestructibila a limbii romane in nordul la sudul Dunarii. Care nu s. Al urit nici la pe turta lui. ramasife ale acelei intilnite la tot pasul in Romanii orientale in sudul Dunarii si toponimia intregului spatiu balcanic. iute si / Am De la munte te culci pin' la punte tot zale marunte. a intrsgii umanicafi. ne marginim a realiza un florilegiu expresiv a doua specii folclorice prezente in aceastS carte. CRISTEA SANDU TIMOC . Iepurul sa-ntoarce cirtog. S-a pierdut mosul baba. / Ce nu sta-n cui? (Oul). Din fi. hotar nu mai iepurel sub un curpinel. patrimoniul spiritual national in genere la Dainuind de milenii in vatra stramosilor lor. A tunat in mintea copilareasca. rara forta expresiva a cuvintului in naratiunile populare care provin de mai o analiza adincita a valorilor lingvistice §i stilistice pe care le cuprinde volumul Povefti populare ronfanefti ar presupune o cercetare aparte. (Ulciorul). apoi zi hop. A trait traiul si-a mincat milaiul. (Ochii). romanii si-au gravat si transfigurat. a din apa nu uide- ste nimic. datorate profesorului Ratomir Marcovici. Oaia care nu-si duce Una. Dracu nici nu ara. provenind din Homole. Este prea bine cunoscut faptul c5 urme pot fi ale unei unitare vetre lingvistice. nuantata. Ploaie ca cu galeata. pentru a oferi totusi o imagine plastica. am la cautat sa relevant contributia creatoare inesti- mabila a umanitatii romanovlahilor timoceni eel universal. (Fusul cu si caierul la furea). dar si mai rau fara rau. Ban ia ban merge. I Am le o sita plina atit se am o nucS-n mijloc.sti la focul al de putregai.care le reveleaza tezaurul spiritual al romanovlahilor timoceni. nici nu grapa. numai impreuna d-ai nebuni. /Am o cosarca plina de cai — toti is cu coadele dinafara. Mutul stie toate limbile. Al frumos duce toarna-n co$. Omul e ca oul. cred. din eposul si Hrica populara. Fiindca fonetica (pe care noi le vom cita in transcriere literara). Daca te-ai prins in joe. Pe drumul al din ocol mai iute ajungi.ni facut. povestea si graiul fiindu-le ce'e rnii nobile si perene blazoane si insemne ale trecerii urmasilor lui Orfeu si ai Mesterului Manoie pe pamint. Sarpele moara nu prinde rind. ori nu la te nici prinde. pai se prinde. crimpeie din viata si istoria lor zbuciumata intr-o spiritualiate mirifica. ce va fi o sa vedem. in transcriere talentati creatori si povestitori populari. Sa suie-n pod sa sara-n cioareci. Tot natul trage cSrbuni nu-si arata picioarele. marea bogatie tiului si puritate a graiului romanovlahilor. Nu te incalz. Reproducem citeva proverbe zicatori pentru spiritul de observatie. Am si zece fetite. (Fumicile). Fierul se bate pina e cald. Cum fi-asterni. Altadata. singulars. sta soarele-n loc). cu toate cS se afla marginea spala cei romanesc. asa te culci. lupii c maainca. Sa te pazesti de omul al tacut ca de carbunele al potolit. cintecul. Conacul e de oam. lata citeva ghicitori care exceleaza ca si produse ale unei fantezii originale • prin magia cuvintului poetic: o miorrtS cu matele pestrite.e face nu moare. I-a pus mina-n cap *. Nu e foe fara de parintele. (Degetele la mind). intru cinstirea si etemitatea neamului romanesc. spre neuitare. Omul se piinge de trei ori: dupa tifa. La pomul al laudat nu te duci cu traista. (Strachina cu lingurile).

in ma: multe etape. amintindu-ne particularitaple lingvistice ale Olteniei {inuturile rominesti Banatului. desi este bine reprezentat artistice. pina XIX . C. cunoaste si unele irmltratii tipologice de art3 narativ3 specifice creapei populare meridionale. Cluj. De la romanii din Serbia. si romanesc. Silviu Dragomir. provenind din sudul Dunarii. universul imaginar si eposul popular.P. ponderea cea mai insemnata avind-o in plus a vitalita{ii artei narative si basmul fantastic. cu o introducere de N. odata cu poezia papulara. Romanii dintre Vidin si Timoc. Leipzig. Emanoil Bucuta. 1918. ca in plenitudinea sa. 1923. din Timoc de obirsie). Bucuresti. al satului natal. 1943 si Cintece bdtrinesti si cuvint inainte de Tudor Arghezi. din Serbia si din Bulgaria).. dintre cele mai interesame demae de conssmaat. asa cum s-a putut constata indeosebi din culegerile lui Giuglea si Vilsan (din 1913) si ale mele (din 1943 si 1967). continuind activitatea. exprimind. cu timpul largind orizontul cercetarii la intregul spatiu al satelor romanesti din valea Timocului ^din stinga dreapta riului.L. Doresc s5 amintesc ca opera de cercetare si culegere a graiului si folclorului romanovlahilor si din valea Timocului cunoaste o istorie centenara invatati ea a fost ilustrata si animata de o pleiada de : au tipSrit o seamS de lucrari valoroase. Bucuresti. norddunSrene cu care s-au aflat permanent intr-un strins contact. in primal rind din mediul familial. 1923. care se explica prin convietuirea cu popoarele sudslave. Am si inceput culegerea naratiunilor popalare prezinte in aceasta carte in tinerefea mea. ne-am strSduit sa colecsi strSini si romani care tionam folclorul. Vlahii din Serbia in sec. Daca eposul popular romanesc. Die rumdnischen Dialekte der Kleinen Walachei. Paris. 1942.NOTA asupra editiei colectionat-o de (vatra Volumul Povesti populate romdnesti reprezintH un florilegiu al prozei populare pe care am mai bine de o jumatate de secol de la romanii din sudul Dunarii. 1913. 1941. autentic popular. Giugleasi G. Emil Petrovici. indeosebi eposul si epica si romanovlahilor din stinga dreapta vaii Timocului (ei isi spun romani. pe care le-am consacrat poeziei populare Poezii populare romanii din valea Timocului. ca o dovada acesti graitori de limba si roma- neasc3. lingvisti si folcloristi. Gustav Weigand. Avind exemplul acestor man inaintasi si a atitor cercetatori valorosi. Serbien und Bulgarien. 1889. culegere de literature populara. poetic §i in proz2. Cvijic. si colectiei noastre antologice de povesti la tipurile principale care circula indeosebi in spatiul romanesc. Les Roumains de Serbie. XII— XV. este deo mare boga{i e 5' varietate tematica si de o mare frumuse^e artisticS. Bucuresti. Cartojan. circulind si intr-un frumos grai popular. G. Romanii dintre Timoc si Morava. fiind prezente si o seama de tipuri si motive folclorice balcanice. Predomina in cadrul in spatiul est-european. Sibiu. iar snoava si legends cuaosc iatruchipari circulapa vie. 1967. prin 1933. E. in basmol nuvelistic. Folclor de la romanii din Sirbia. iar sirbii si bulgarii le zic vlahi). Povesti populare romdnesti. epica populari din volumul de fata. istorici. Ion PStrut. din care amintim Emil Picotj Chants populaires des Roumains de Serbie. Vilsan. care vine s3 completeze imaginea pe care mea am dorit sa o ofer asupra spiri: tualitaui lor prin culegerile anterioare de la doine. 1900.

i bulgari. timbrul specific. aparfi Romanii rod al orientale despre care vorbesc lingvisrii. Snoave — 34 texte. am avut bucuria descoperirii unor povestitori talentap. Credem ca prin editarea acestei colecpi de povesti populare romanesti tradiponale se va imbogap parrimoniul nostru cultural cu o opera care atestS marea bogape spirituals a poporului nostru. Avind ca model cercetarile si culegerile de narapuni populare romanesti realizate de cercetatorii de la Institutul de cercetari etnologice si dialectologice. desi unele texte interferente pot $i ca contextului istoric. C. cit ale o importanta lucrare: Antologie de proza populara epicd. cu litere chirilice. si Se poate afirma ca prin ideatica si tipologia sa. V. pe teren. din care Ovidiu Birlea a publicat tara scrise de miniS. Dorim sa mulpimim pe aceasta cale. pe care m-am straduit s2 le transpun mai fidel fa|5 de modalitatea artistica ji lingvistica a originalului. prin Blmusqns sensibila. pentru sprijinul acordat la clasificarea narapunilor populare. la batrinii le-am consemnat mult mai tirziu. Volumul Povesti populare rom&nesti se va incheia cu un indice al informatorilor. in acelasi timp bucurindu-ma si de sprijinul autorizatului cercetator al basmul ui popular romanesc (autor al catalogului acestuia. cu semne diacritice. f ar5 magnetofon — In sectiunea etc. constituind o punte de si poporul nostru s. simful innascut acestei colecpi in al fru- intelepciunea populariL Desi rului am fost preocupap noi insine de selectarea in cadrul primul rind al povestito- a narapunilor populare autentice. de profesorul Ratomir Marcovici. Barbulescu. cu nimic mai prejos decit a cintareplor populari si a lautarilor de la care am cules creapa poeuca.. Basme despre animate — 6 texte. Basme — 64 texte. aflat in manuscris). basmul popular din aceasta colec(ie se ataseaza universului spiritual romanesc tinind acelei socotite in genere celui romanic. Pot spune c5 desi mi-a venit mult mai greu sa alcStuiesc colecpa de prozS populara in comparape cu culegerile poeziilor populare. dar mai ales prin expresivitatea stilistica si 51 lingvistica. IV. neintervenind in nici un fel.prin 1980. ghicitori fonetic. unele texte dupS inregistran pe band3 de Anexd facem loc unor texte dialectale (narapuni. . Vrabie. dar si colecpile valoroase unor folcloristi ca Gh. prin arta narativa. conviepiiesc de secole alaturi . 1974 §i Ion Nijloveanu Basme populare romanesti. Totusi unele texte mi-au fost trimise in de povestitorii insisi. Basmul cu Soarele si fata de impdrat. a textelor din volumul Povesti populare romanesti: nuvelistice (}i alte I. C. de sirbi desi aparrin prin comunitapi romanice orientale. Legende — 9 texte. cultural obirsie lingvistic balcanic. S. proverbe. popoarele sud-slave. frumusetea morala mosului. Basme basme) — 28 texte. am adoptat fantastice urmatoarea clasificare II. avind un contact legarura prietenie dintre neintrerupt cu trunchiul neamului romanesc din nordul Dunarii. T. majoritatea narapunilor populare le-am Inregistrat direct la dictarea povestitorilor. Adeseori am colecponat basmul popular de la aceeasi informatori de la care am inregistrat balada popular^. original al universului imaginarului romanesc. Caci romanovlahii din strins si Timoc. Dac5 unele povesti. Barbulescu. repovestindu-Ie cit mai apropiat de autenticitatea folclorica si graiul popular.) culese si transcrise semne diacritice. 1982. in contextul sud-est- european. prin structura sa tematica motivicS. precum si lectorului de carte loan §erb pentru ajutorul dat la definitivarea si editarea acestei colecpi de folclor romanesc. 3 vol. auzite in copilarie de la membrii de familie sau'de satului. si prin valorile etice estetice. III. de redarea basmului popular in graiul originar — am transcris fonetic. cu scopul de a surprinde evolupa graiului popular din ultimele decenii. prin substratul mitologic ?i universul personajelor. umanismul si si stralucirea creativitapi omului simplu. 1966. in primul rind folcloristului C.

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI .

.

BASME FANTASTICE .

.

Da barbatii ara de zor ogorul dar si ei nemincati si nebeuti de trei zile. in faja i se fac doua brazde. — O si Doamne sfinte. sa-i vie cumnata dar nici ea nu se mai intoarce. Ti veni rindul la cea mijlocie. in lumea zmeilor. Hai dupa ei sa-i cmcrim. pe care o deschideau si intrau in lumea lor. Celelalte doua cumnate asteapta. Cind colo i se fac si ei doua brazde. Cum iesi pe poarta. intr-o zi le zic 3a femei sa vie cu demincare ca ei se due departe. apuca si ea pe cea noua. departe la plug. Cel mai mic si mai viteaz se numea Patru. una veche si alta proaspata ca aburea pamintul. sa stiti ca muierile ncastre au fest furate de zmei. asteapta. S-a deschis usa. Hai Ascutira sabiile. doua brazde. vad in lec de o brazda. Cind acasa. Lasa plugul pe brszda si dau fuga acasa. Se mirara ele si-i intrebara: Unde sa va aducem mincare ca nu cunoastem locul de arat ? Uite ce e: o sa tragem o brazda lunga pina la capul pamintului. Mai fratilcr. Dau de poarta aceea zidita in pamint. vede doua brazde. Cind colo. ! — — — — ! . Patru Fat-Frumos. au fiert ce au fiert si au plecat. Deschid ei poarta si se inteleg sa se lase spre fundul pamintului pe rind. Pleaca cu prinzul cea mare. Hai s-o apuce pe cea noua ca e facuta de barbatul ei de Patru Fat-Frurrcs. Copiii ramasera flaminzi si pling de foame pe vatra. asteapta.! pAtru fAt-frumos Au fost pdata trei frati. Nu stia pe care s-o apuce. surata. ce-o fi? se intrebau ele una pe alta. Lua oalele si cotarita cu mincare si se duse cu mincare la oameni. cu fetele si femeile frumcase. care fusese trasa — — de zmeu. ce-o fi cu leica mea de nu mai vine Cazu pe ginduri a treia zi se duse ea cu merinde la barbati. Brazda a dus-o pina la usa ce s-a deschis in pamint. Sara asteapta. zise eel mic. iar ea a trecut sub pamint in lumea zmeilor. Se mira ei ce-o fi cu muierile de nu mai vin cu mincare. luara baltagul cu dinsii si o funie lunga si dusi au fost. S-au insurat ei pe rind si citesitrei au avut fiecare cite un copil. dar ea nu se mai intoarce Vai. S-au sculat femeile cu noaptea-n cap. Si se duse pe brazda noua pina ce ajunse la u§a ce despartea lumea alba de lumea neagra. voi sa veniti cu oalele-n cap cit mai fiiga cu mincare. pina ajunsa si ea in lumea cealalta. Un zmeu mic o trase de mina pe lumea cealalta si o duse la palatul sau. Incepe eel mare si le cere sa-1 traga-n sus daca vor simti ca se misca funia. Una veche si alta noua. Ea o lua pe brazda noua.

Pe la mijloc sc de fringhie si cci doi frati il trasera sus la lumina soareiui. Asa it veni sorocul sa-si incerce norocul eel mai June. arcuite in vint. Mie sa-mi dati drumul tot mai jos Si-i dadura Cind acolo sub pamint. Cum se apropie zmeul arunca din depaxtare buzduganul pina la pod. — Lele. se deschidea o alta lume. Vine zmeul calare pe un armasar. — De Hai. Se dusc si el jos dar misca funia sa-4 scoata si afara ca se speriase. paraleu. El jos. il viri in paunut pina-n genunchi. Iesi Patru din pamint. care varsa foe si para. apuca zmeul si cind il ridica-n sus si-1 dete-n jos. frateo. cu ! — le zise: zor de ajunse pina gradini luminate si si-1 palate frumoase de aur si argint. zmeul de si — Nu ma tem de zmeul tau. — Pe la podul de arama. ce dracie din fara zmeilor? — Cine se-ncumete sa se ascunda sub podul de argint . Eu aleg lupta direapta. se opinti si-1 infipse pe zmeu pina-n git in pamint. Patru Fat- Frumos. N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul Iar vintul. vinatoare? frateo. spune-mi doar pe unde vine — Vine pe la podul cu zale de argint. perisorul Patru — Cum cum il vede ii sare inainte. Pe ea Patru o asteapta Vreau si eu lupta direapta ii grai zmeul. frateo — Ai sa vezi ce poate fratea al tau ! Se duce el la podul de arama si se pitula dupa un picior. ! la El se duse si se ascunse sub pod. sforaie si nu mai face un pas. vrei sa ne luptam? In sabii sa ne taiem. nu mai sta. ! ramin copiii saraci cum ai ajuns aici? Daca te prinde zmeul te omoara Fugi. JHei. fugi ca te maninca zmeul si-ti ramine copilul sarac. zbici li pe ccl mare si da-i cu el in fundul pamintului.! ! ! Il legara sperie. Zmeul il indemna sa paseasca fara frica inainte: la pod. Se plimba el printre trandafiri zari cumnata-sa cea mare. ce-ti este podul greu? Ce-ti vad friul tare ros. lasa tu frica si spune-rai pe unde vine zmeul tau de la vinatoare. De aci se duse la leica-sa mezina la palatul de argint al zmeului. Apoi scoase palosul si-i taie capul. Ajunge Se opreste. veni rindul mezinului. Iesi Patru Fat-Frumos si i-1 arunca indarat. Petre. leu. Ea cum il vazu se sperie. Il — — Lele. — Leica. Mai bine ne sagetam.

!

!

!

Calul de frica

nu urneste din

loc.


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perioral.
-

Eu

sint si vreau sa

ne luptam

!

Sa vedem, care pe care

In sabii sa ne taiem,

Mai bine ne sagetam Eu aleg lupta direapta,
!

Pe ea Patru o asteapta

!


minie.
il

Lupta direapta vreu, pe

viata si pe moarte, zise

zmeul turbat de

Se repezi zmeul si-1 infipse in pamint pe Patru pina la briu. Sari Patru, prinse pe zmeu si-1 infipsa pina la nodul lui Adam pe zmeu. Trase palosul

si-i taie capul.

Si pleaca el de aici pe calul zmeului pina la palatele de aur unde stia dl este iubita lui, cu care s-a cununat. il vazu muierea il intreba: Petre, cu cine ai lasat copiii? Fugi, Petre, ca ramin copiii si far J

Cum

de

tine.

— — Nu te speria Spune-mi repede pe unde vine zmeul de — Vine pe la podul cu zalele de aur si picioarele de taur.
!

la

vinatoare ?
sforiie

Se repezi

la

pod

si

se ascunse.
si isi

Din departare vine zmeul. Calul
indeamna
calul:

§i se opreste speriat.

Zmeul cade pe ginduri


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? C5 cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perisorul

Se repezi Patru de sub pod

la

zmeu

zicindu-i:

Patru Fat-Frumos, Care-n lume n-a mai fost. Vrei in sabii, ne taiem, Mai bine ne sagetam
sint

Eu

Eu
Pe

aleg lupta direapta, ea Patru o asteapta
!

!

Aleg lupta direapta $i pornira lupta, din zori si pina-n sara, galbeni ca turta de ceara. Dar nici unul nu se putea birui. Trece-n zbor pe deasupra capului lor un vultur, iar zmeul setos il roaga: Vulture, stapin pe zari, Peste zari si peste mari; O s5-ti dau un stirv de om,

!

!!

Si naramze dintr-un

pom

!

Strope§te-ma cu apa rece, Pina puterea nu-mi trece Pe Patru cu apa calda, Capu! la pamint sa-i cada

!

Patru Fat-Frumos cind vazu vulturul, se ruga

si

mai frumos:

Eu iti dau trei stirvuri mari, N-o sa poti sa le mai cari Da-mi un strop cu apa rece,
Cind cu aripa vei C-am sa-ti urc pe
trece,

virf

de

stei,

Numai

capete de zmei

S-a lasat vulturul din zbor si 1-a stropit cu o picatura de apa rece de tras palosul si i-a taiat capul zmeului. Apoi s-a i-au venit puterile la loc. dus la muierea lui §i i-a spus: taiat toti zmeii, cheama cumnatele si sa ne intoarcem in lumea alba la copii si la frati. Petre, Petre, mare curaj ai avut, binecuvintat sa fii pentru bunatatea si vitejia ta. S3 iesim din imparatia zmeilor, insa pina atunci sa te-nva£ si eu ceava. la de pe polita zmeului biciul ala cu fire de aur si par de balaur. Este biciul fermecat. Invirteste-te de trei ori si pocne§te o data, ca palatele de aur ale zmeului se prefac intr-o mica de aur. Asa a si facut. A luat biciul fermecat si nuca de aur §i au plecat la leica-sa mijlocie. Acolo s-a invirtit de trei ori, a dat cu biciul fermecat si palatul de argint s-au facut mici, mici, cit o nuca de argint.

A

— Am —

tras si aici cu biciusca si a luat De aci s-au dus la leica cea mare. palatele de arama ale zmeilor, prefacute intr-o nuca mica de arama. Pusa nucile in pozanari si se dusera la poarta parnintului, pe unde intra si
ies zmeii.

A

funiile, sa-1 scoata la

Roaga vulturul sa se duca in lumea alba sa-i caute fratii sa le lungeasca lume si la tara. Venira fratii, slobozira funiile de scoasera muierile. Mai ramasese Patru Fat-Frumos, care-n lume n-a mai fost. Acum ce se gindi Petrisor. la sa pun eu la incercare credin|a fra|ilor
!

Si in loc sa se lege de funie lega un pietroi si in virf ii puse fesul. fratii trasera, si cind ajunsa la mijloc, dintre lumea alba si lumea zmeilor, ii dadu drumul bolovanului si se facu praf. Se intrista cind vazu ca fratii sai il urasc si incepu sa plinga. Numai la asta nu s-ar fi asteptat. H jeli muierea §i copiii multi ani si ridicara mina de el. Cu cit timpul trecea ei saraceau, iar cei doi frati haini se imbogateau.

mei

Trasera

Copiii erau chinuiti, dupa porci prin ciulini si maracini ca n-aveau si sa-i ocroteasca, sa-i apere. Mama copiilor ajunse si ea in zdrente argata la cumnati. Dar Patru Fat-Frumos nu se lasa si se tot ruga sa scape din pustietatea
ei

pe nimeni

de sub pamint.
Ii crescuse barba pina-n glezne si ii albise parul. Credea ca in lumea zmeilor o sa-i putrezeasca oasele. Dar intr-o zi, vazu un mosneag in pustiu

8

!

.

!

calare pe o iapa nazdravana cu douasprezece arpii. Statea la marginea drumului, se gindea la copii, la muiere si plingea. Ce plingi, baiete?

ca esti drept si bun si de aia am venit sa-ti dau iapa asta nazdravana cu douasprece arpii. Incaleca si du-te sanatos. El i-a sarutat mina mosneagului, i-a multamit, a sarit pe iapa si a zburat. Trei zile §i txei nopti a zburat pina a iesit sus prin poarta deschisa a pamintului. S-a dus drept la bordeiul lui sa-si vada copiii §i muierea. Cind i-a vazut slugi la fratii sai, chinuiti, flaminzi si goi, a luat nuca de arama, a scos biciul fermecats-ainvirtitde trei ori si atraso data si s-a facut un palat mare de arama. A chemat-o pe cumnata cea mai mare si i-a zis: Aici sa stapinesti tu cu copiii fratelui meu eel mare. Dar de ce nu si cu el? Cu el nu, el o sa se prefaca in pore, a§a cum se si cade dupa direptate. Cind se uita ea, vine spre ei un pore coltos si negru grohaind goh goh goh si rima prin gunoaie dupa demincare. la nuca cea mica de argint, se invirte de trei ori si trage cu biciul fermecat. Cum trase, odata din nuca rasari ca din pamint un palat mare si frumos de argint. O cheama pe cumnata cea mezina zicindu-i: Cumnata, asta e palatul tau si al copiilor, caci frate-meu e blestemat

— — Pling ca fratii m-au parasit — Nu te teme, eu te-am vazut

si

m-au

lasat sa

mor in

pustietatea asta.

— — —

:

!

!

sa se prefaca in pore.

cumnate, ce bun esti, dar iarta-1 pe frate-tu sa fie si stapin in palatul de argint. Nu eu 1-am blestemat, ci un mos cu barba alba Asta i-a

— Vai,

Asa

i-a fost lui ursita,

precum

i-a fost si sufletul.
el

cu noi

cata

dupa ce m-au

! fost judeparasit in acea pustietate, in imparatia zmeilor. Uite-1 cum

rima in gunoi. Apoi a chemat muierea lui si copiii, s-a invirtit de trei ori intr-un picior, a tras cu biciul si din nuca a rasarit un palat mindru de aur, ca la scare te puteai uita, dar la el ba

Au
tulati

tunat in palatul lor
toate.

§i

1-au stapinit in voie

buna

si

in|elegere, indes-

cu de

De

la mare, pin' la mare, Toata lumea privea-n zare.

IOVAN IORGOVAN

sarac lipit pamintului. Intr-o argea traia, inghesuit cu doi copii frumosi nevoie mare si cumin|i. La nasterea lor muma le sadi in semn de aducere aminte cite un mar. Copiii ramasera saracide muma, caci intr-o zi muma-sa fa prinsa de o furtuna groaznica in padure dupa surcele si cind sa se-ntoarca acasa un puhoi de apa de munte o izbi de stinci si o purta pina departe spre mare de se aranira pestii cu trupul ei. Sarmanul om cu mare greutate isi crescu copiii aducindu-le mincare: poame din padure si carne de fiare salbatice. Cu doru-n piept de sotia lui pierduta, se-mbolnavi.
fost odata

A A

fost odata ca niciodata

.

.

un om

!

!

Cei doi frati isi ingrijeau merii, ii sapau pe linga radacina, le culegcau omizile de pc frunze, ii udau cind era seceta si in timp ce cresteau copiii, cresteau si merii. Fiecare se lauda spunind: Marul meu este mai frumos decit al tau Ba al meu este mai mare si mai drept Tatal copiilor care intre timp isi pierduse mintile, se stinse intr-o zi. Isi adunara merele din meri le Copiii ramasera singuri fara nici un ajutor asezara in foale din bordei si plecara in padure dupa poame salbatice pe caii lor albi ca zapada, insotiti de niste ciini iuti ca bataia vintului. Copiii se-nvatara aci nu numai sa culeaga poame, dar incepura sa vineze iepuri, vulpi si mai tirziu lupi si ursi. Pe linga bordeiul lor cresteau pui de lupi pe care ii araneau cu carne de cerbi si caprioare. Cinii lor se-mprietenira cu lupii si asa mergeau la vinatoare de ursi, cerbi, boi salbatici, vulturi, cocosi si gaini de munte. Cei doi frati crescusera gogeamite magadani mari si le veni asa pe nesimtite vremea de-nsurat. Cercetara mari intinderi de pamint si ape si nu gasira vietate omeneasca. Atunci fratii se-ntelesera sa porneasca amindoi in lume sa-si cate neveste. Cei mare sa mearga spre soare-rasare, iar eel mic spre soare-apune. Ei se mai intelesera ca cine se va intoarce mai intii sa priveasca frunzele de la marul fratelui plecat in lume. Daca frunzele vor fi verzi, inseamna ca fratele sau este in viata, dar daca frunzele marului se vor usca, inseamna ca fratele ii este mort. Cei doi frati aveau merii, caii, sabiile si ciinii la fel. Dupa ce-si facura juramintul de credinta cu fata spre sfintu soare, caii nazdravani se avintara pe intinderile fara margini ale pamintului si mersera, mersera fara sa dea de izvor sau picior de om. Ama dupa citeva stamini fratele eel mic merse spre apus, dete de o fintina cu apa rece si curata ca lacrima. Isi adapa calul ostenit de drum si beu si el. Da-n sus de fintina auzi un glas omenesc. Deschisa mai bine urechile si auzi un suspin. Se sui pe cal si vazu o fata mare despletita cu fata la pamint plingind. S-apropie de fata si-o intreba: Fata mare si frumoasa, ce cati in salbaticie si ce ti s-a-ntimplat de versi lacrimi de singe? Sint fata de-mparat.

— —

!

Baiatul eel sarac

Di la "Taligrad. scoase un tarus, priponi

calul si

dupa ce cauta-n toate

partile din imprejurimi si caile pe care ar putea veni balaurul sa-nghita fata de-mparat, se aseza linga fata si o ruga sa-i cate-n cap pina el se odihneste

putin, ca e dubarit

si

ostanit

de drum.

Baiatul durmia pe poala fetii, iar fata plingea. Lacramile fetii erau asa de fierbinp ca unde picau pe obrajii voinicului, fata i se oparea, ama el nimic nu simtea de ostanit ce eria. Da-n rasarit de soare, se vede-o ala mare, vine serpuind limba-ascutind, copite ardicind, oichii schinteind, flacari aruncind. Fata zo, imi plinge cu lacrami de singe, voinicul simti, flacirili ca-n vis, sari-n picioare, dezlega roibul, s-arunca pe el isi lua vint si cind il vazu ala de balaur vine si spune voinicului:

— Voinice
au

calare, vrei sa te-ngbit

cu

cal,

ori sa-1

arunc dupa mai ?

Citi voinici
Plingerii.

fost

pe lume

si

mi

s-au impotrivit, iata oasale lor jos in Valea

10

!

Voinicul arunca o privire in jos si cind vazu acolo mormane intrcgi de capete si oase, se-ngrozi si se gindi la frati-sau. Ce-i dete lui in gind sa scoata arcul. Voinicul cind slobozi o sageata, trei capcte-i zbura de la trap si cind isi lua zborul peste namila dintr-o lovitura cu sabia, inca trei mai taie. Ala se zbatea in ghearele mortii, pe nari si pe gura varsa foe si venin, si grabea spre fata s-o-nghita. Fata tremura de groaza, zbiera, codrii clatina, iarba sa usca, pasarile-ngheta de mila fetii. Voinicul insa cind sari o data de pe un stei de piatra il izbi pe balaur atit de tare ca-i arunca la pamint inca doua capete, care se zvircoleau sarind din copac, in copac, din virf, in virf, de brad pina picau la pamint blestemind.
:

Ala dupa ce pierdu opt capete tot mai vru sa prinda-n ghiarele sale pe frumoasa fata, ama voinicul sleit de snaga avu grija de scoase din timp arcul
sau fermecat si cind trase o sageata i se-nfipse drept in cap, ca napraznica aratare cutremurindu-se de frica-n fata mortii, se-ntoarse cu coada ciormanita de voinicul eel sarac si sa ascunse in valurile Dunarii.
Voinicu-1 urmari pina ce balaurul de-acum fara opt capete se lasa la fundul apei inrosind cu singele veninos care cura tuturoaie pina ce iesi din apa si tuna in pestera di la Golumbat. Cind intra balaurul in pestera iar
blestema. Voinicul sa-ntoarna, taie limbile de la ale opt capete, le baga-n traista si mearse la fata. Fata ii da inainte cu plinsul, credea bag seama ca de lacrami balaurul se va indura. Cind arunca privirea, vazu gramezi de came facute loman pe cimpul din fata fintinii. Fata de-mparat sari-n bratele voinicului, multumindu-i fericita ca i-a daruit viata. Merse la o balta de singe umplu palma miinii drepte cu singe, apoi ii facu samn pe spate. Fiica-mparatului il ruga pi voinic sa treaca pi la-mparat, pentru a-1 cisti cu un lucru mare, pentru vitejia lui. Voinicul fagadui frumoasei fete ca-n trei zile va trece si pe la palatul imparatului si schimba inelele cu fata.
il

Ajunsa la palatele sclipitoare ale tatalui sau si-i povesti. Batrinul imparat se minima de isprava voinicului care a rapus serpele si trimeasa vorba-n toata-mparatia sa vie voinicul ca sa-i dea pe fie-sa de sotie si sa-1 faca imparat.

Auzind de treaba asta si un tigan caldarar merse de-si umplu disagii cu cele opt capete si le aduse la-mparat. Imparatul se bucura nespus de mult si nu stiu cum sa-i multameasca pentru vitejia lui fata de singura lui fiica. De aia imparatul hotari sa-si casatoreasca fiica cu tiganul tuciuriu
In zadar plingea si sa vaicarea biata fata spunind imparatului, ca adevaratul voinic care-a scapat-o de la moarte este un danac inalt si sarac, cu calul alb, ca imparatul nu-i da crezare si incepa nuata.

figanul odata ajuns imparat

isi

rupsa

talpile la joe si

multe pozne facu

fiica-mparatului sta trista, plingea, sa vaicarea si la tigan nici ca sa uita. Imparatul o certa si-i da sfaturi sa se poarte frumos cu barbatul ei. JFata degeaba-i arata imparatului inelul primit de la voinic ca el tinea ca un catir ca numai tiganul este viteazul care-a scapat-o si pe fie-sa si-ntreaga imparatie de namila spurcata de balaur care minca in fiecare zi cite-un cap de om.

de se minunau

nuntasii.

Da

Bas cind nunta eria-n toi, intra-n curtea-mparatului, voinicul eel viteaz pe un cal alb ce mergea in buestru si scotea flacari pe nari. Voinicul sari jos, merse drept la-mparat, apoi ii spuse ca el este eel care a scapat fata de
la

moarte.

11

!

Imparatul minios i-a aratat cele opt capete de balaur si pe tiganul eel dupa care dete ordin sa-1 spinzure pe voinicul mincinos in gradina de alaturi. Se pregati spinzuratoarea, s-aduna ostirea §i calaul fu gata, ama voinicul ridea de toate pregatirile astea. Nuntasii sa oprira din joe sa-1 vada pe voinicul necunoscut cu latul de git. Imparatul porunci sa-1 prinda pe voinicul eel sarac si sa-1 ridice pe un scaun sub spinzuratoare. Voinicul rise si de treaba asta si se sui sa fie
viteaz,

spinzurat.

In timpul asta auzi si fata-mparatului ca-n gradina o sa fie spinzurat Se repezi si ea acolo ca o naluca si cind ajunsa mare-i fu mirarea vazindu-1 bas pe voinicul eel sarac subt spinzuratoare zimbind nepasator, in timp ce calaul se pregatea. Fata vazind toate astea dete un tipat de groaza si pintre lacrami abia-i putu spune imparatului: Tata, asta este voinicul eel viteaz care a omorit balaurul. Uite pe spatele lui samn facut de mina mea cu singele alei. Nu sa poate fiica mea, dovada cea mai buna n-o are nici el si nici tu. Capetele balaurului aduse de tigan sint dovada. Marite imparate, unde s-a pomenit pe lume capete de sarpe fara limbi,

un

voinic.

— —

intreba ficiorul.

Imparatul cata capetele
la fintina

si le gasi fara

limbi

Apoi mireasa-i arata-mparatului inelul pe care 1-a schimbat cu voinicul unde s-a dat lupta cu namila de sarpe. Baiatul arunca scaunul de sub spinzuratoare si veni la mireasa de schimba inelul. Imparatul vazind ca

|iganul 1-a-nselat, porunci sa fie prins si spinzurat in locul voinicului. Ama figanul fugise si abia-1 putura soldatii gasi pitulat prin niste gradini. Tiganul dupa ce fu spinzurat, fu legat de pattu cai si spintecat in bucati, iar carnea lui fu aruncata s-o manince pasarile ceriului.

Mare nunta-mparateasca s-a facut dupa intimplarea asta. Voinicul eel sarac capata toale mindre-mparatesti si sabie de aur, iar mireasa lui eria atit de bucuroasa si fericita, ca tot timpul sa uita §i zimbea la iubitul ei sot. Ginerile si mireasa imbracati in pale de nunta pareau ca sint frumosi ca niste luceferi.
lima
si

Veselia |inu ca pe vremuri cite-o luna si-o saptamina de cind sa punea uidia cit secera.

MUMA

PADURII

Traia-n voie buna si-n pace o pereche-mparateasca. Intr-o zi, plecara si detera piste o gradina de cu flori albastre, alte rinduri numai cu flori albe si rosii, iar altile cu fieri galbine. Un rind inflorea, da alalant se-nchidea. Pe urma pemii tot asa, cind unii-nfloreau, ailanti dau in pirg de-si puteau tinerii culege mere, smochine, naramze, lamii, struguri si cite si mai cite altele. De aci voinicul vru sa intre intr-o padure-ntunecoasa cu niste copaci grosi si-nalti, de nu putea trece o raza de soare la pamint, plina de tot felul de ale salbatice.
tinerii calari departe prin cuprinsul imparatiei pomi si de flori asezati in rinduri. Erau rinduri

12

In padurea asta n-a intrat pina azi cap de om. Cine intra aici nu sa mai intoarce, doar oasali-i ramin risipite de alele salbatice §i sub radinele padurii ii spuse-mparateasa tinarului imparat, oprindu-1 sa mai calce pin ale-mprejurimi
!

Tinarul imparat nu putea rabda sa nu vada ce s-ascunde in tainele acestei paduri. Ispitit de frumusetea padurii adinci, intr-o zi, fara stirea imparatesii,
intra aci
virf

cu calul

si ciinele sau.

pas in padure, copacii incepura sa se clatine, de sa loveau de virf si ramura de ramura. Alele salbatice spaimintate fugeau care-ncotro. iar in fata voinicului iesi o baba razimindu-se de un bit. Bine-ai venit, muica, ca de cind trudesc si tot gatesc si de-o mie de ani nime nu-mi mai vine sa-1 ospatez. Da cine e§ti, matusa? Eu sint Muma Padurii, ce dau ajutor la tot natu.

Cum facu un

— — —

Dupa un drum
manince.

sa lege calul si ciinele.

indelungat, tinarul imparat inflaminzi si ceru o fringnie Dupa ce-i lega, intra-n bordeiul babei si-ncepu sa

Tocmai cind mincau si beau, scobori din pod o ala mare si turbata, n-apuca nici s-o vada ca sa pomeni lovit cu ceva-n cap de se prefacu intr-un stei de piatra. Namila de ala merse dete-n cal si-n cine si-i prefacu si pe ei in stei de piatra. Cind sara-mparateasa vazu ca sotul ei nu mai vine, intelese ca a intrat in padurea fermecata si a pierit. A dat veste-n toata-mparatia, doar se va afla vrun voinic care sa-1 poata gasi si invia, ama nima nu s-afla. La un rind de vreme, fratele voinicului eel mic sa-ntoarce la argea si mare-i fu mirarea vazind frunzele din marul fratelui sau uscate Nici nu mai scobori de pe cal si pleca sa-i caute-n lume mormintul. Merse la miazazi, nu-1 gasi, o apuca la apus, iar nu-1 gasi, porni spre soare-rasare, catind de-a lungul si de-a latul imparatiei si-ntr-un oras se-ntilni cu o femeie tinara plingind, imbracata-n negru calare pi-un cal rosu ca focu.
!

— De ce piingi, nevasta, ori tata-i pierdut ori sotul te-a lasat? — Nici tata n-am pierdut, nici sotul nu m-a lasat, numai ca

sotiorul

meu

a intrat intr-o padure fermecata si zinele 1-au omorit. fratele deslusi ca femeia aceasta este sotia fratelui sau.

Din vorba-n

vorba,

Innoptara la palatul imparatesc si mult se bucura cind afla ca fratele sau se-nsurase cu fata-mparatului, ama pacat ca murise. Toata noaptea nu dormi de grije. Facu tot felul de planuri. Abia cintara o data cocosii si sa scula, isi tasala calul, il arani, isi lua cinele si sa-ndrepta spre padurea cea fermecata. Cumnata-sa ii spusa ca, padurea aia maninca cap de om daca intri-n ea; cine-a tunat acolo, nu s-a mai
intors.

Voinicul,
padurii. si

cum

s-apropie de padure, scoasa sabia, privi pe subt desisul

nu vazu nimic. Intra in padure cu cinele inainte. N-apuca sa faca citiva pasi ca vazu un foe cu o balbataie mare ce lumina toata padurea ca ziua. Cu bagare de seama s-apropie si vazu un bordei iar linga bordei o baba cu dintii de lina, batrina si cocosata abia tinindu-se de un bit. — E, muica, bine c-ai venit ca de o mie de ani gatesc si nime nu-mi vine la masa, sa bem si sa mincam impreuna. .— Maica, n-am venit de flamind aici in padure, eu il cat pe frate-meu,
voinicul eel care a ajuns din copil sarac imparat.

13

— Pe aici, muica, dc cind eu Mvuna Padurii stapinesc padurik de o mie de ani de cind aici imi fac veacul, n-am vazut picior de om. Cind baba s-apleca sa puie niste taciuni pe foe, el arunca pe fereastra
si-1 vazu pe frate-su prefacut intr-un stei de piatra, cu cal §i ciine Atunci impinsa baba cu ochii pe jeregai de sa aprinsa. Baba incepu sa se vaicareasca spunind: Nu ma omori, voinice, ca nu eu 1-am facut pe frate-tu stana de piatra, ci ala salbatica din pod. Daca ma scapi, eu Iti spun cum s-o omori pe namila din pod. Bine, matusa, spune si eu ma tin de vorba si ridica pe baba de pe

o privire

cu

tot.

jeregai.

cea mare n-are putere decit cind pune ghiarele ei pe pamint. In miinile ei poarta doua bite fermecate. Cum da-n om si-1 preface stei de piatra da cu alta da-n om si-1 inviaza la loc. Vezi fratele tau sta aici de vreo doi ani si daca ai avea bitul fermecat 1-ai putea-nvia. Voinicul, tinind calul de friu, intra in bordeiul babei cu sabia-n mina. Cum intra, o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. Da voinicul, cind vazu ca si-a scos afara picioarele, trase o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. O ala mare cazu jos pe pamint, ama nu mai putu sa faca nici un pas si cind intinsa ghiarele de la miini sa-1 prinda pe voinic, el trase inca o data si-i taie minile. Mai trasa inca o data de-i cazu capul la pamint dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe si otrava pe gura. Din minile alei cazura doua bite. Voinicul lua bitele si le privi cu bagare de seama. Dete cu una-n ciine si ciinele se prefacu intr-o stana de piatra. li dete din nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu sa se gudure lingindu-i de bucurie
miinile.

— — Ala

Vazind el care este bitul vietii, dadu cu el in capul fratelui prefacut in stana de piatra si frate-su deschisa ochii; ramasa mirat cum de calul sau si ciinele sint prefacuti in piatra. Fratele sau mai dete o data-n capul calului si ciinelui, si calul de foame incepu sa pasca, iar ciinele incepu sa alerge dupa niste pui de caprioare ce treceau pe linga bordei. Frate draga, lung vis am mai visat si ramin mirat cind vad prefacut :n piatra calul si ciinele, iar tu te ani linga mine. Daca nu eria Aluma Padurii, sa te ospateze, nu visai doi ani aici si

— —

impreuna cu imparateasa ta. Fratele eel mic acum inviat, vazind-o pe Muma Padurii o baga-n coliba, o inchisa, aduna surcele si lemne uscate si-i dete foe. Focul ardea si baba gemea blastamind si cind fu focul mai in toi s-auzi o mugitura ca de o vaca salbatica, o pocnitura asa de tare, ca eria sa le plesniasca urechile. Crapa fierea babei rautacioase si focul fu aruncat prin padurea care s-aprinse de-a curmezisul, de eria sa-i prinda si pe cei doi voinici. Padurea arsa si toate lighioanele salbatice trecura in gradina imparatului cu pomi si cu flori.
erai

Voinici i sa-mprietenira cu alele salbatice si curatara-mparatia de vrajicu lighioanele salbatice din padure-n padure si arsera pe foe toate mumele padurilor. Supusii imparatului traiau acum fara frica de ale si dc vrajitoare.
toare. Plecara

La o vreme imparatul eel batrin muri si atunci fiul eel mic ajunsa-mparat. El vacui sub soare-n pace si-n sanatate-n tara sa cu muierea lui, iar pe fratele
14

Da iar de o fata frumoasa ca o zina. Ajunsera la locul de urcare in lumea cea alba pe fringhie. $i-ncalecai pe-o sea. Fac o noua fringhie din cerpen si mai lunga. chiar acolo sta sora lui legata de zid ea sa nu fuga. ce stai. pe urma colinda lumea-D 'ung si-n lat. Ajunsa iar acasa §i vazu marul fratelui cu frunzele verzi. El sparge usa si intra. Noaptea ii veni la eel mic in vis. a invaluit-o :ntr-un nor si dusa a fost de acel vint in loc necunoscut. Coboara el pe fringhia de cerpen si pe la mijloc se sperie si mirca fringhia sa-1 scoata afara. Fratele eel mai mare zice ca el este eel mai viteaz si curajos si se scoboara pe fringhie in lumea neagra s-o caute pe sora sa. pasind in lumea cea neagra. Mai vede o usa. Cind colo. tata. Asa facu si cobori pina la fundul prapastiei. I se arata in vis si-i zise sa se gindeasca la ea oricind s-ar "fla in suparare si greutate ca ea va veni la el prefacuta-n vaca si-1 va ajuta. Pe fata lui era numai fost A un imparat si fiind mai cuminte mai adinca intristare. Al treilea fecior istet la mime era eel mai mult iubit. o sparge si pe aceea si ce credeti. Cum ii zari ascunzisul sari pe zmeu si-1 taie in bucati. §i va spusai povestea asa. Merse el inainte sa-si caute sora incins cu sabie si fara cal. Acum crau patxu fete si un baiat. 15 . Mai da de o usa. Toti trei isi alesera cai. isi luara de-ale gurii pentru cale lunga si plecara-n lume s-o caute pe sora lor furata de mult de vint. Se spaiminta insa de adincime ?i intunecime si face semn sa-1 scoata la lumina. Mama-sa. Moare intr-o zi mama lor si toti o pling. ce ducea undeva in alta lume. Incearca de data asta si fratele mijlociu. O sparge si pe aceea. suparare — De — — si ! — Mama a venit in vis si mi-a spus ca tu e§ti un frate istet si curajos. S-aprinde o lumina si vede o fata frumoasa ca o zina si stralucitoare ca o stea. desi moarta. raspunse el. mama-sa si zise sa faca fringhia de zece ori mai lunga -i sa coboare ca acolo va da de sora lui. El le facu semn fratilor sai si pe rind urcara fetele la lumina ! ! — — — Am stiut ca — De unde? ai sa vii sa ma scapi ! soarelui. Merg impreuna pina ce ajung la o groapa mare. eu sint.il facu gheneral. In fata simte niste usi grele de fier. trist? il intrebara copiii. Tu e$ti Fiul Vacii ? Da. lui ccl-mai mare si cinuri mari FIUL VACII care avea trei feciori mari si frumo^i. Ama fratele eel mare nu sa multumi cu pleca iar in lume sa ajute pe ai saraci. Ce bine e ca m-ai gasit Acum sa vedem cum ie^im cu totii din gura zmeilor Pe drum mai scaparS o zina din ghearele unui zmeu care-i sugea singelc. da nas in nas cu un zmeu negru si urit ca ciuma. insa el nu se putea desparti de linga ea. Noi o s-o gasim Se laudara feciorii cei mari. sufletul nu-i iesise afara din casa si vedea pe fiecare cit se omoara dupa moartea ei. Imparatul dupa moartea imparatesii era tot mai trist. Ati avut si voi o sora si a batut intr-o zi un vint turbat.

pina ce osteneste si adoarme. Se gindi el. Dar daca vei da peste un berbec alb.Mai trebuia sa se suie si el. Puii se bucura si-1 sfatuiesc sa se pitule undeva ca muma lor e lacoma si mare si din el nu-i ajunge o inghititura. il va scoate odata si odata la lumina. vacile taiate si carale cu lemne ca sa faca foe in zborul lor pina acolo sus. Cind se scula. balaurul fiindca stiu ca ai sa — si Eu am omorit ma ajuti sa ma scoti din pustie in lumea alba. El trage sabia si-1 taie pe balaur. Cind vazu balaurul mort. Veni noaptea. Se scoala si suie inainte pina ce da de o tara pustie numai cu nisipuri. Ajunse el la acel copac putred si vede un balaur care este gata sa-i inghita puii. Il trag in — Mosule. numai sa zboare. Cum inghiti pe lumea alba. le viri si taie doua bucatele de carne bucatile intari zborul din talpa piciorului pe gura. bau bine pasarea. spune-mi ce lumea cea intunecata. Pasarea maiastra cobori din nori ca o vijelie. tipau. apoi ii dau drumul si bolovanul se face bucati. Deodata s-a pomenit cu berbecul negru ca-1 impunge. saptamini si luni de zile pina ce mincara tot. Si-au luat zborul. isi zise el in gind si porni inainte. muma-sa. ca intr-o pestera adinca. 16 . mi-e foame si si i ! Nu mai averh mult. il cauta. muma-sa merse la acel mosneag de sub poarta cerului si ceru ajutor pentru fiul ei. Baiatul urea din scara-n scara. ca m-am uscat de viu Baiete. baiete. Se inspaiminta cind auzi si se pitula printre tufe de spini. ca fratii lui ar putea sa-1 pismuiasca pentru curaj si frumusete si 1-ar putea omori ca sa nu se faca de ris fata de imparat ca ei n-au izbutit nimic. Pina si eel din urma butuc de lemn fu inghitit. insa tragea nadejde ca Vaca Neagra. incarca pe ea cuptoarele de piine. Pasare maiastra. In drum daca vei da mai intii peste un berbec negru esti pierdut. leaga tin pietroi de fringhie si face pina la jumatate. lata ce incredere poti sa ai si-n frati. In vis veni muma-sa si-i zise sa caute un copac mare putred ca acolo este pasarea maiastra. — Vai de mine. maracini. A trecut pe linga el berbecul eel alb. Sa-i scape puii de la sarpe si ea o sa-ltreaca in lumea alba. toate erau gatite. de unde vin. si cum adormi. Acolo oamenii de foame se mincau unii pe altii. Incearca sa urci nouazeci si noua de scari care due spre poarta cerului. — De Mi-am am" de zile imi maninca puii dat eu seama ca numai un voinic putea sa omoare balaurul. intreba cine 1-a omorit. Zburara zile. Pe-aici iti ramin oasele. Mergind prin a lume neagra vreme lunga sa-i ajunga dete fata-n fata de un mos. I se facea pielea de gisca pe unde calca. vinturi turbate si scorpii. si o sa ajung batrina fara lastar pe lume. Pasarea maiastra nu se lasa. butile cu vin. El lua sabia ori imi mai dai ce'va ori picam in adinc murim amindoi. — sa fac sa ies la lumea alba. sa le incerce credinja de frate. Minca bine. ca sa nu-1 manince pe baiat. El prajea fleici de carne si i le baga-n gura si pine dupa pine. noua cuptoare de piine eu aici in pustia sa gasesc bucate? $i incepu sa se plinga si sa se vaite. — Sa-mi dai noua vaci fripte. Ca semn sa-1 traga in sus. esti scapat si poti ajunge in lumea alba de unde ai pornit asa cutezator cum eu n-am mai pomenit. si da de baiat. cine te-a-ndemnat sa calci in lumea asta capul ti-a mincat. noua buti de noua cara de lemne pentru foe. ii azvirlea pe gitlej. Puii tac nu vreau sa spuna. dar nu 1-a vazut. asta atitea — si iesi Baiete. chiraiau si se bateau.

£1 ajunse la imparat. Intr-o zi. Pe Fiul Vacii U casatori imparatul cu zina cea mai frumoasa si toti nuntasii o facura lata. da ea zise: Aaaa. Si aveau doua fete care o pazeau. tico. nima nu zice nimic. ca cine va gasi fata. La urma i-a dat Dumnezeu o fata. uite barca ! Si s-a pus o punte pina la zid.! : — tare Baiete. 17 . bind si petrecind pina ce le iesi parul prin caciula si camasa prin cioareci. Spusera imparatului. mama-sa a visat ca o s-o fure cineva cind va implini 20 de ani §i pe urma ea s-a intristat. iar el raspunsa: De bre. ca a fost dulce. imparate ! Da a zis cu o gura mai moale. in istorie ce scrie? Pe urma se duce la imparat si-i zice ce s-a intimplat. ii sui pe cite un magar si-i mina in imparatie cu tobele sa afle lumea de ce fel de fapte sint buni. sa ducem fata acasa ca s-o pazim si n-o s-o fure nima. Imparatul ospata bine Pasarea maiastra cu bunatatile cele mai alese de pe fata pamintuluij o incarca cu de toate pentru drum lung si pasarea se intoarse in tara pustie. I-a facut palat separat cu invajatorij cu profesori si inva^S fata ca nu mai era proasta. si ajunsa in barca si puntea s-a ridicat. Da imparatul zice Lasa ca nu e nimica. Dupa care i-a pedepsit. ii va da 30 de arginti. armata. Si-a potolit-o. noua buti de vin. Palatul era linga mare. Si ea inainte: tico. legindu-le cite un pietroi de git si inecindu-i in vazul multimii. dar a treia oaraun ostas sarac zice: Eu plec. Parintii ii spuncau ca nu mai e lume decit ei sint. Fetele ramasera in gradina si vasu sa dusa cu fata. noua vaci. Fata s-a facut mare si a invatat si a vazut ca sint si al|i oameni pe pamint. ma. ca pleci ? — — — — — ! — — -Eu! Si i-a dat 30 de arginti. Care va pleca s-o cate? S-a adunat lume. Da regele a incurajat-o ca o va A La pazi §i n-o s-o poati nimeni s-o fure. Si le zice fetelor: ai sa vedem barca. insa din carti citea ea ca mai este lume. uite barca. fete de onoare. Lumea tace. Acum ca am sosit osteniti sa ma ospatezi iar cu noua cuptoare de piine. a treia zi cind se pun ursitorile. — A fost din — Daca stiam mele Apoi ii lua pe cei doi fii netrebnici. Da vecinii au zis ca el a zis. ca mai sint oameni. Tu ai zis. te inghiteam si nu te mai scoteam pe lumea alba. tineret. ii povesti cum 1-au inselat cei doi frati si au vrut sa-1 omoare ca sa se insoare cu zinele cele frumoase. De trei ori striga asta. asa o fi fost sa fie Da a dat ordin in toata tara. ROBINSON fost un imparat care n-avea copii. vine ma-sa la ea si-i zice: Voi ce ziceti ca nu mai e lume pe pamint? Pai uite in geografie. ca este asa de dulce carnea de om. acuma sa-mi spui de unde talpile picioarelor ai avut carnea cea de pe urma. bine fripte la frigare ca sa ma pot intoarce in lumea mea.

A durmit toti. a pus prajina la marginea marii si a facut samne. Ea cind 1-a vazut s-a speriat si i-a zis: Ce cati aici. Mosul ! — cind a vazut ca e gata mincarea. Intr-o zi i s-a parut ca vede un punct negru pe mare si a indreptat vaporu intr-acolo. nu i-au facut nimica. a luat cazanul de urechi si 1-a sorbit. Sa due in padure. gasaste inelu pe geam. alta usa vede. Acolo el nu stia limba din aia tara. cu nuci cu lapte de cocos. In ostrov. da capitanul de vapor a luat vaporul si-a plecat. Au pus cazanul si-au plecat la vinat sa manince ceva proaspat. Da in odaie nu era nici un loc pentru cheie. mosul se trage linga cazan si-1 soarbe. ca e un zmeu care la trei luni vine la mine si te omoara Da — — Noi sintem el plecati in catarea ta. Sta el cit sta si aude oameni. Vede salbatici cu lanci pe umeri. Da Robinson sta singur si plinge si se plimba prin padure. S-au intors venit la marginea marii. cu scari pina la cuib. El se intoarce cu vaporu. il intreba in toate limbile si nu le-a raspuns. a luat vro cinci-sasa ajlaci si a plecat cu ei din crisma-n crisma in ale sasa zile nu le-a ajuns banii. dau peste o casuta. Ei s-au pus pe beutura si pe chefuri si-au mers cit au mers pina s-au saturat de beutura si de toate. L-a vazut un mos. El 1-a bircait pe mos in pozanare si a dat de o cheie de aur. beutura. Alt bucatar a ramas. legat-o de-o prajina. venit si aci unul. iar babele il incercau sa vada daca e tare carnea sa-1 manince. Cind vin ei n-au ce minca Da ei nu-1 cred si-1 cearta pe bucatar. ca daca va trece vrun vapor sa-1 vad!. scos sabia si le-a taiat si a fugit. iar coboara. Intra in balta si pe scara in cuib. Si a trecut un vapor si 1-a vazut. veneau cu demincare acasa. Da si S3 ma lasi sasa zile ragaz sa ma gindesc cu ce sa plec in cautarea ei. si doispe marinari. S-a suit intr-un copac stolos si cind au venit salbaticii nu 1-au gasit ! Toti 1-au catat. da nu inapoi si el s-a A — Tu — Ai esti strin? cu mine acasa ! 18 . El a inceput sa se Iese afara. a luat banii. vede oglinzi si o fata. due pe fata la vapor. Ziua la sa facea ca doarme. intra. capitanul a pus-o pe fata sa jure ca el a gasit-o. de parca era acolo un sat. Pe mare A zi. da de-o balta. Pe urma o cu toate bogatiile si au plecat cu vaporul Dupa trei zile fata si-a adus aminte ca a uitat inelul pe geam cu monogramul lui tata-sau. Acolo. Era un ostrov. Le-a dat la babe da i-a dat si lui. Nu e nima in ea. A catat si a gasit in dusumea si a sarit de acolo in copac. a taiat camasa. S-a dat jos cu tot ce a avut. a tras la margine s-a dat el jos si 1-a luat si pe el. Se-ntoarce la vapor. S-au dus pina la margine si iar nu 1-au vazut. Il intreaba pe mo? de ce natie e? Da capitanul era destept. Pe scari in jos. Pe urma s-a dus la imparat si i-a zis el — tmi dai pentru trei ani mincare. Da el mersasa numai trei luni. cu ierburi si cuiburi. Fiecare s-a dus la cuibul lui. vad cazanul plin si pe mos mort. Da vaporu era din alta tara. I-a dat si au plecat pe mare. Da s-a cunoscut ca e un strain. Cind se trage mosu sa soarba i-a dat una-n cap si 1-a omorit. iar dupa vinat si ei au plecat. A doua zi. a dat jos de acolo. i-a zis sa ramina el. cind acolo doua babe salbatice. vin cu totii. Au trecut pe subt el A doua ammaza A 1-au gasit. iar s-a dus la vinat si-i mergea lui bine cu laptele ala. Au lasat acolo cazanu in care gateau. un mos. Avea o pusca si impusca pasari' da n-avea pine. Cind cazanul fierbea. muzica. Da punctu tot sa marea. o camera cu perdele si canapele. cu salcii mari.: . sa piece ! plinga ce-o sa se faca el singur aici in insula. 1-a ridicat la gura Robinson era militar.

Da ea nu stia care e sabia. ea singura taie capete ! ! ! —A A Cum — chemat plinge top. n-am mila de tine. n-ai umblat — Uite nu mai poti sta aid. Pe urma ea a povestit cum s-a jurat ca sa n-o arunce-n mare capitanul si cum l-a lasat pe el in padure. Da capitanul cu ea la brat si muzica le cinta. suparat zice: Sa-1 inchidem. Mosu a plecat si el a ramas cu cheile.! ! ! Cum L-a povestit ce i s-a intimplat. Pusa el afara o firma cit o conserva si trece intr-o zi imparatul si se mira ca el are bani si nu stie ce face cu ei Il cunoaste pe imparat si sa imprietenesc. Da Robinson a scapat cu fuga. Ce sa faca el §i la — se un duce pe picioare la imparatul dusman. da el n-a crezut in ce spune mosu. venit armata. da ea a lesinat si a cazut jcs. cind te gindesti la bani. imparatul vede ravasul. mitraliere. si o sabie. vine azi in port. iar Robinson mai ramasese numai cu floarea galbena. Acum fata s-a dus cu acel imparat. da floarea de oi minca-o te prefaci in orice vietate ce te gindesti. sa se cunune. e obiceiul mireselcr sa se serveasca ea intii. ea si sa duce sa i-o ia ! Da cata prin sclad o alta si i-o schimba si-i scrie imparatului strain ca i-a schimbat sabia si din ecu incepe razboiul. Da dau un bat. Da Robinson nu era sigur inca. cum a plecat mosul. Maninca bine. traieste bine. $i i-a mai spus: — Pe bat incaleci si unde te gindesti acolo ajungi. Da in timpul nuntii ea s-a indragostit de un alt imparat care era desti. Dupa citva timp veni si fata cu vaporu Se scoala intr-o dimineata si vede orasul tot impodobit. Si-a facut nunta frumoasa. serveste pe top invitatii. Iar portofelul. ama i-a spus sa nu umble intr-o odaie. s-a uitat cum in flcarea. a luat paharul a baut si inelul l-a pus in pahar. o fioare galbina. Cheama el imparatul. inghite lac frumos in fata palatului. Ridica ochii la el. a deschis-o. I-a dat cheile. Baiatul. un portofel. Vine si el. or sa-1 omorim? Da Robinson zice sa-1 lase liber. I-a dat si-a plecat. daca granita cu sabia si se gindeste pina-i taie pe dusmanii scria lui ta-su ca sa-i arate. Merge la Vin acasa §i imparatul vecin ii scrie la fata ca sotul ei are o sabie fermecata sa i-o ia ca altfel nu mai tuna-n casa ei. taie. imparateasa puscarie cu ei. sabia nimic Si i-a foat rcbi pe imparat. sa imbraca bine. Otelierul ii spune tot ce s-a intimplat: sosit fata imparatului. Cu sabia. Pe urma sa pune si face gramezi de bani. Robinson durmea cu ea subt cap. a inceput sa bata tunuri. imparatul avea Cum a 19 . ti-am spus sa nu umbli acolo? de oameni rai. muzica si era mare veselie. merge la otel. — Da ratul vecin. drept la odaia unde a zis mosu s-a dus. Da ia sa faca o incercare S-a incalecat pe batul ala si s-a pomenit in orasul la care s-a gindit. iti vin banii ca pe apa. si la nunta Imparatul acela §i ii merge la Robinson taie sabia. pe urma a inviat. imparatul si Robinscn pleaca Cind Robinson striga: ! fara grija ca o sa-1 bata pe impa- Taie sabie. la ce te giniti A — Nu auzit mosu. dar A degeaba. cheama si pe cei de la otel. El se uita si nu zice nimic. Da lac rasarea soarele. bea bine. Cerceteaza va face razboi. da cind a ajuns la el. pusti. Imparatul. — N-am umblat — Ei. mchis usa. sa nu-i faca nimic. Ajunge sa se faca si nunta.

Hai sa se duca de Pasti sa arunce navodul. Mai intii isi cumpara o iapa. Ceilalti pescari se mirau. tinea — — — — Nu — A PESTI?ORUL ROSU ii mergeau de-a-ndoaselea. — Ei. Ii iesi vorba-a sat ca umbla cu maghii. se-nchina. faja de Cel de sus. Ce ratoi frumos ! Ce — rapi frumos si Da nu il se departau de sabie. da ea fugea. prinde-1 viu ! Da ratoiul fugea pina la mijlocul lacului. ca poate vei fi odata la grea cumplna si eu sa te-nvat sa dai cu navodul uade tulbur eu apa. si A venit imparatul si imparatita in balcon sa uita la ratoi si sa mira. Tncepu sa prinda omul cheag. iar asta se procopsise ia scurta vreme. bordei cutrupit cu paie. Da muma-sa si tata-su au cerut s-ojomoare. facefi maghii. A doua zi de Pasti iar umplu luntrea cu peste si a treia la fel. Si el a zis: fugi. nu vezi ca e ratoi? Ratoiul la mijlocul lacului s-a dat de-a scufundiselea a pus mina pe sabie si iar s-a prefacut in om. a rosit oua. striga cit gura: Prinde-1 viu. ca altfel nu se poate. fara leauri. s-a imbaiat cu « rodul pamintului » sa nu-si piarda neamul. Da in fundul navodului un pestisor rosu plinge. pestisorul taichii. L-a omorit pe imparat. Omule. le ispiteau in ciuda zicindu-le: Fa. sarac cu solzii tai A — 20 . navodul gol. Se duce. poate cade vreo mreana sa-si faca ciorba de mincare. n-am sa ma imbogatesc numai de aur ! Si l-a aruncat in apa. in ziua intiia de baaet. venit ziua de Pasti Toata lumea s-a premenit frumos. ca altfel au se poate. Da ea nu credea si fugea de sa omora cu firea de spaima. Spune uade e inchisa mumi-ta si tata-tu? Atunci ea i-a dat portofelul si banii si el a iertat-o. Ciad se intoli muierea si nurorile si se dusera la hora-n sat. Pasti. a mincat si s-a veselit frumos. muierile alelante. pentru tradare si au si omorit-o.! inghitit floarea s-a prefacut in ratoi. fara vite in batatura. ai mila de mine. Pestisorul rosu a tulburat apa. Se dezbraca fuge dupa ratoi. Si fugi prin palat dupa ea. ca-i chiraiau copiii de foame. pe urma se puse sa-si ridice casa si pe linga casa leauri mari pentru vite si grine. Ei nu se alegeau dia balait mai cu aimica. iar el s-a insurat cu alta imparatita. arunca navodul si cind colo. Barbatul tau umbla cu necuratul de prinde atita peste. A fost un pescar sarac lipit pamintului si toate un ! El avea A — Am sint eu si asa. ca acolo se aduna mii de pesti si ai sa te faci bogat. am sa te scap de la nevoi. ca pe tine nu te omor ! prins-o. Sarira copiii si muierea cu cosurile de desertara luntrea si se umplura de fost bucurie mare si multumire. de au mai stia ce noroc a dat peste capul lui. la sama sa nu fie vro ispita ! Ce ispita. voi stiti ceva da prindep peste. omul a aruncat navodul si a umplut luntrea cu crapi si somai. fameie. numai el a stat trist ca nu-i daduse Duainezeu nici o bucurie.

zise pesti! ma prinzi si sa ma tai in patru bucati. mai nostru ! — barbate. Ca-i mai rau. s-o ingropi in gradina cu flori pe strat. El nu se poate pune in colti cu ea si se sa prinda pestele. tace si rabda. Capatina s-o dai s-o n. nu fac vraji. fa-o sorul rosu. Cu muierea si cu dracul poti pune. Nu crede. Sa Dar mai intii si-ntii ma omori Daca crezi ca asa se cade am si eu o rugaminte. Sa prinzi pestisorul rosu si sa-1 bagi in oala. dar de iad. a pus virsiile. Bucata ce vine o dai la iapa si o alta la catea. tac. neam de neam din neamul tului si am ajuns noi sa facem o asa rusine nu s-a dat de partea necuraMuierii insa ii intra in cap ca barbatu-su face ceva si ea trage rusinea lui dupa ea. ma. muierile dau buluc peste ea si-i zic in fata Fa. dar n-avea ce face. — Nu se poate. lasa-te de maghii ca mult este pina la rai. prindeai citiva juveti. De acum fugeau pestii de el cum fuge dracul de tamiie. sa-ti vezi tu de treaba cu maghiile. jura-te ! — Mare. ce sa vezi? Muierea i-a nascut doi gemeni frumosi ca doi luceferi de pe cer. O sa te vad eu atunci cind o sa dai la Timoc cu ciobul ca sa iese pestele la mai desdntind: — — Iesi. n-are ce face. Muierea iar ii zice: Nu te mai duci de azi inainte la peste ca te ineaca dracul. fa daica. daca nu-ti pui friu la gura si lacat la inima. auzi ? A — Asa i-a poruncit muierea. pime mina pe piept si te jura ca tu nu umbli cu maghii ? Spune cum de se poate acuma sa umpli navodul cu peste si inainte cind trageai. ea o sa-1 ia deoparte pe cornul casei si cu inima-n dinti o sa-i zica Mai barbate.! ! ! : ! : — Nu facem. El a facut intocmai cum 1-a rugat pestisorul rosu. maghii. o sa ramii fara avere si fara barbat. de unde sa stim noi sa umblam cu diavolul Cu uciga-1 toaca. dar daca ma las de pescuit o sa ajung iar un nemernic. iese la oglinda apei si-i graieste: duce nu te — Stiu ca muierea ta ti-a poruncit sa ! sa-mi multumesti. ca-ti prapadesti casa si copiii Fa muiere. nu te mai fa. de o sa-si lase gainatii ciorile pe capul nostru. te iau toti ! din balta. Ai sa te saturi tu Vine femeia dracii — ! ! acasa suparata cu nurorile si fetele si toate se pun pe lavita si pling parca 1-ar fi bocit pe un mort. in maghii. doua zi. iar coada. lumea vorbeste pe la colturi ca esti in slujba cu necuratul. Iapa i-a 21 . rau. Din pirau. ca barbatu-tau umbla cu vraji Dar cind s-o sarura dracul de el. Soseste si barbatul cu copiii. ca de nu pun joarda pe tine. Ii parea rau. Dracul isi baga coada in toate si atunci cind crezi ca doarme in poala ma-sii. a aruncat navoadele si n-a picat nici un juvete. Far'de rau — un Mai barbate. pe care-i mincam cu maruntaie cu tot? jura-te. Pestisorul rosu il vede. sa nu patim ceva? — Auzi. dar si ei cazuti pe ginduri. le vede. La noua luni. mai barbate. el n-a avut incotro si i-a spus taina cu pestisorul rosu. Ce era sa faca bietul om? Daca 1-a tocat atita la cap. Vine barbatul de la balait. $tii bine ca cine-§i vinde sufletul dracului pina la urma se duce dupa el. Alta data iar se duce la hora. sa stii Femeia. pirleaz te desparte.anince femeia ta. muiere.

a dat pinteni calului si dus a fost. Intr-o alta seara isi leaga copaiul si se furisa in curtea palatului. Il bat. Era la mijloc de noapte. acolo la ea. doar l-o recunoaste pe careva. Simt un dor de duca Trebuie sa. cu fiori de moarte. Atunci imparatul 1-a noscut. trage la un han El trage cu urechea. a zis ascultat. Se plxnge fata ca cineva a batut-o. Crescura minjii. 22 . Daca s-au palit amindoua firele. merge. Se tainuie ei ca sa n-auda baiatul si povestesc despre fiica imparatului ca este lunatica. il schingiuiesc si el nu spune nimic. Se auzeau trimbite si un glas cintind cu dans frumos te facea sa uiti ca esti pamintean. — ! eu am murit. vraci si filozofi si aflara ca mai este unul singur. A plins mama-sa intr-un oras mare si sa conaceasca. se minuneaza. Intr-o zi. soptesc batrinii. isi ia cinele si cere hangiului sa-1 ospateze cu ceva bunatati. cita frunza si iarba si pe nici unul nu 1-a recuUnde sa fie nebunul se gindira mai marii imparStiei. Dar cine este batausul? Da porunca sa se aduca toti tinerii din imparatie si sa treaca prin fata printesei. — Ba. sa stii ca nu mai am seapare. ridica miinile spre luna si o cheama s-o duca sus. pin5 ce ajunsera danaci. Ea imbratisa iubitul si se lasa pe burlan sa intre in palat. sta impietrita de frica sa nu cada. Dansa si parca saruta un Fat-Frumos coborit dintr-o stea. Acolo. Ostenii simtira baiatul. unul dintre frati ii spune celuilalt: Fratioare. Cum 1-au dus pe asta. Ii fura luna sufletul noaptea si se urea pe burlanul palatului sus pe creasta castelului. Se aduna intregul tinert t. ea parca are aripi de pasare. crescura cSteii si crescu trestia. si tata-su mura alba. fata 1-a recunoscut. Tu sa ai grija. cum seamana doua picaturi de apa. un spion prins in iscoada noaptea in gradina imparatului. tocmai buni de insurat. doar. ca sa se sperie mukimea sa nu mai sara peste gardul imparatului. sa mergi pe stratul din gradina si sa vezi daca s-a palit un fir de trestie sa stii ca ma aflu la strimtoare mare. ea se sperie cind se destepta si fugi rusinata la patul ei. il legara fedeles si-1 aruncara in temaita sa-1 spinzure intr-o sarbatoare mare. Linga el la o masa stau doi mosnegi cu barbile atirnind pina in pamint. Sosi mijlocul noptii. ca nu e cu putinta sa ma despart de tine. fara stirea parintilor. Cind trecu de stresini mergea cu ochii-nchisi si miinile indreptate spre luna. cu lulelele lungi cit o schioapa si maciucile mari cit pumaul. El ii trase doua palme. Leaga calul si-i da zob. se aduna maltimsa sa vada minunea cu suflarea oprita de frica si o vazu si el pe fiica cea frumoasa dansind pe coama palatului. Ajunge el dar el n-a ca 1-au frumos numai din marcelalalt.cateaua doi catei dolofani si jucausi. Imparatul e foe si para. da pinteni calului si se duce drept la palatul poleit cu aur al imparatului. Luna era mare si se vedea un cap de om in mijlocul luaii. Pe burlanele palatului se sui printesa intr-o camasa alba ca spuma de mare. Lumea de jos o priveste. un glas din cer se coboara si ii cinta si nimeni nu stie ce taine se ascund in toate intimplarile astea. nascut si crescut erau la fel de asemanatoare. plec in lums. Cresteau copiii si muma-sa nu-i putea deosebi unul de altul. Se sui intr-un balcon si se pitula acolo. Fiecare si-a ales un cal si cite un ciine de vinatoare. Din coada au Tot ce s-a facut. danseaza pe virful palatului. pierdut si 1-au uitat. simt ca se misca pamintul sub picioarele mele. Iar daca te-i uita pe batista si vei vedea trei picaturi de singe s5 §tii ca nascut doi minji frumosi rasarit si doua trestii inalte.

prea inaljate imparate. in timp ce se auzi balaurul darimind padurile si scotind fiacari din cele douasprezece guri. Fratele care-i ramasese acasa. Sunara trimbitele. dar ea ii dadu apa voinicului necunoscut. Scoasera baiatul in tirg sa-1 spinzure in vazul norodului. Varsa para si otrava. cind s-aude din departare strigind imparatul sa opreasca. Il dezlega de lanturi zicindu-i: pus la Din nu mai ce-o fi dar tu mi-ai scapat fata din miinile diavolului.cazne si mai mari. Niscai oameni stau la o masa si se vaita ca s-a aflat o ala mare de balaur. frumoasa ca o zina si tinara. Printesa rasufla de bucurie si-i dadu ulciorul cu apa voinicului. poduri lume frumoasa. El scoate limbile cu otrava. ii mai taie doua capete. S-au luptat. Tremura lumea de groaza lui si in chiar acea zi linga fintina fiica imparatului. Fata incepu sa plinga si lacrimile ei erau atit de fierbinti incit ii arsera fate flacaului si acesta sari drept in sus. Cind ajunse imparatul. Sa mergi la palat sa te intolesc precum e un fiu de imparat si sa ti-o dau de sotie. care le bea toata apa din fintina si pe deasupra o vrea de so|ie pe cea mai frumoasa fata din imparStie. E tot numai zdrente si pielea de pe el vinata de batai. astepta sa vie balaurul. le pune in disagi. cazut pe ginduri si s-a pregatit sa piece sa-1 caute. fata nu se mai suie pe casa. Intr-o vagauna numai capete si oase de voinici care s-au incumetat sa era se lupte cu balaurul. or — Nu A Merse el cit merse si ajunse intr-un oras mare. Dimineata. fiindca asa e scris lui sa colinde lumea si — Scoala-te 23 . pravalea bolovanii si pirjolea totul pe unde trecea. dar voinicul se ferea. sa-si faca seama cu ea. — Mai baiete. isi ia ramas bun de la fata si pleaca. Dar toate casele erau cernite si lumea trista. Se facura pregatirile de scoatere la spinzuratoare a flacaului. parca ar fi fost oparit. Flacaul adormi dus. Leaga calul si intra intr-o cafenea. Doarme linistita si nu mai vedea luceferi in luna care o cheama sa se marite cu ei. Imparatul il umplu de bani. se poate. Il misca pe baiat: ! ca vine fiara si ne maninca. Cind se lasa sara ii slabira puterile. Si-a dat el socoteala ca din incurcaturi mari a scapat frate-su teafar si a ramas pe loc: de aceea a reinviat trestia. El le-a suferit pe toate. vede ca trestia s-a inviorat. si ostire pe lume care sa-1 infrunte pe acest diavol ce darima copacii. apoi inca doua si mai ramase cu unul. calaul vru sa-i puie streangul la git. Ii ceru balaurul fetii un ulcior cu apa. Sa facem nunta sa se dudi pomina peste mari si peste {ari. sara aceea. rasucea sabia si-i reteza eel de pe urma cap. Trecusera citeva zile de atunci. Nu om Flacaul ingenunchie in fata ei rugind-o sa n-aiba frica si sa-i tie capul in poala sa se odihneasca fiind ostanit de drum. cu case inalte. de la prinz pina la chindie si numai sapte capete i-a taiat. cu limbile lungi ca niste sulite. Puse mina pe gida si sabie. alte treburij am porunca sa fac ceva si trebuie sa colind lumea. se azvirli pe cal si zbura in vazduh dupa zmeu. la palat mare bucurie ca fiica imparatului nu mai este lunatica. are sufletul robit de luna. drept la flacau se duse. baiatul isi lua calul si pe aici ti-e calea neica. c5 eu am alte ginduri. Se umpluse vaile si piraiele de singe. vede frunzele palite la o trestie si isi da seama ca ceva rau s-a petrecut cu el. pe fiica mari fi imparatului. Fata inmarmuri de frica. Fata il lasa sa-si aseze capul pe soldurile ei albe si sa-i cate in cap. Cind colo. ca cica e spion ticalos si pacatos. Scoala El nici vorba sa auda. cum le sufere cinele si magarul. sa opreasca spinzuratoarea.

aflu ca sinteti un imparat intelept. ! ! Imparatul nu ia in seama vaicareala printesei si da inainte cu pregatirile de nunta. Se supara voinicul si isi zise in gind ia sa-i invat eu minte pe oamenii : vicleni si ticalosi ! Tntoarse calul si tesa plingind linga mire. — Limbi n-a avut. lua fata calare §i-i arata imparatului. protopopi si mitropoliti: Stati. ca asa sint balaurii raspunse mirele. in soba asta sa nu intri niciodata daca vrei sa — N-am ! fie bine. de ajunse voinicul ginerele imparatului. Atunci imparatul se minie foe si striga la popi. poruncit sa ridice spinzuratoarea si in vazul lumii. care se da drept viteaz fara pereche. Printesa se intrista ca nu merge la imparat sa-1 daruiasca pentru vitejia lui. baiete? intreba imparatul. de s-a dus vestea despre cinstea imparatului. maica.: ! ! : s-o apere de necuratul. Peste tot era o mare veselie. fratilor. Asa a si facut si pe amindoi i-a cununat. Numai fata nu vrea sa se marite Zice ca nu este el viteazul. Intr-o zi. cu ce drept ia sotie pe o fiica de imparat asa de frumoasa? Atunci ginerele raspunse — Eu am omorit balaurul — Cu ce dovedesti? — Cu cele douasprezece capete — Sa le arate limbile. — lata limbile. iti jur zise el. Dracul nu-1 lasa numai asa. sa intru. Vin niste zine si-1 poftesc undeva in Padurea Fermecata si cum ii dau sa bea vin fermecat se impietreste si ramine stana cu cine cu tot. El taie capetele. acum cu tine? Eu zic sa fac o manastire de pomina cu virful in nori si acolo sa va cununati. colindind prin imparatie si voinicul ca un ofiter imparatesc sa cununa la manastirea de aur cu fiica imparatului. necredinciosul general a fost spinzurat. Auzi. tine capul in poala ma-sii si-1 indeamna sa se aseze pe chef. Opriti nunta ! Pina acum acest dregator a spinzurat tilharii cei mici. dar de la o vreme il muncesc gindurile ce-o fi in odaile acelea ? Isi baga dracul coada in oala lui si-1 indeamna sa deschida odaile sa vada ce minunatii zac ascunse acolo? ! Deschise usa si de-aci intra intr-o gradina. Intra. Generalul arata capetele si imparatul isi face socoteala ca biata fata si-a pierdut mintile de teama si de groaza. ca el a fost singurul care a facut zob namila de balauri. — Prea sa-1 intrebati inaltate imparate. maria-ta — Unde sint limbile. stati. ceru-va pe acest mire viclean si ticalos. Cintau lautarii si fetele se omorau jucind si iubindu-se cu baietii. acum a venit vremea sa fie spinzurati tilharii cei mari si sa scape cei mici. ca aici e raiul si — riu si acolo o padure mese intinse 24 . de ce este in stare. ramine in palat si-i criceste muierea: — A — — Mai. amindoi se apleca in fata mariei sale imparatul si grai: se opri drept in fata altarului unde sta princu coroanele pe cap. intra. mai baiete. Deodata batu pintenii. Ce sa facem. la gradina o poarta de aur si o baba il pofteste pe pamint. iar pe cei mari i-a facut scapati. prea intelept imparat Dezleaga desagii si le izidi pe ! il ! ! jos. Imparatul de bucurie zor nevoie sa marite fata dupa el Ei i-a scapat viata si norodului i-a dat apa. La fintina mai intii sosi un general trimis de imparat sa vada ce a mai ramas din fiica sa. dar lui de asta nici ca-i pasa. Flacaul prinse gustul dragostei si toata ziulica se juca cu printesa prin paduri si poienile cu flori incit uitase de tati si de frati. Trece un pod peste un cu ulcioare cu vin si bunatati pentru d-ale gurii.

pacatele mele. nu stiu nimic — Bine. ! — Iar cind vazura cata. atunci sa te sfisie-n bucati. arunca apa printre picioare pe statuie si piatra se prefacu in carne si porni pe picioare. apoi ingenunchie si spuse niste vraji si descintece. scoate batista si pe ea trei picaturi de singe. Cind il vede fata se bucura. de cind a zine. o viata are omul si: sin Cit e mosul de batrin. Se sarutara si poruncira vrajitoarei sa invieze toate pietrele adormite. crezind ca este sotul Tl asteapta sotia. Cinele nu se lasa nici el si tot dupa el pina ce da de palatul imparatului. maica. Si-a zis in gind. capatara glas si se pusera pe jocuri si cintece. cazura zidurile mari de piatra dintre cele doua lumi si venira aci toti imparatii sa vada mimmea si zinele ramase pe pamint. lasa-ma ca spun si laptele ce 1-am supt de la muma Uite acolo e Padurea Fermecata si pe poienile cu flori.asteapta imparatul. Sosi atunci si fiica imparatului care iubea luna. impietriti de mii de ani. Cinii amindoi sar pe ea si de voie. deschide usa la odaia cu pricina. dus in padurea fermecata ca acelea nu sint zmeoaica vrajitoarea care te stropeste cu apa fermecata. Tot Iar apoi: ar minca mar din ! Mii de Facura o nunta imparateasca. Se intoarce si ea cu spatele la el si adorm suparati. il ! si-n gaura de sarpe. merge tot inainte si o baba numai osul si pielea cu un dinte-n gura il tot pofteste sa treaca puntea in Padurea Fermecata. Sa-1 inviezi pe fratele meu daca vrei sa scapi cu zile Tl trecu puntea. Se deschisera atunci portile spre palat. te adoarme cu vin si te impietreste pe veci. il stropi de citeva ori. Fratele sau vede trestia cum se paleste si i se-ndoaie. Plinse de bucurie ca 1-a regasit iar el ii povesti patania cu vrajitoarea si suferintele indurate de Pestisorul Rosu. Veni si sotia voinicului nostru. ca umbli cu maghii. Se culca el cu ea dar sta bosumflat. de nevoie. Dar bine ca n-ai ajuns la ea. dar ! ei si-1 mustra. pe linga fintini si izvoare numai Feti-Frumosi si nice de imparati. La buni frati ca dumneavoastra ! 25 . Stia ca are sa vina in Padurea Fermecata. El se preface ca doarme. stelele si luceafarul care ii furase sufletul. insa ia-1 de unde nu-i Cotrobaira nimic Se lasa peste toti o tristete ca de moarte. Tnseamna ca e mort. Se vazura fratii fata-n fata si cinii lor credinciosi la fel. toti tinerii care visasera atitea mii de ani in Padurea Fermecata. zise el. Se repezi cinele §i-i rupse o bucata de carne din pulpa. ca altfel o spinzura de limba. Dar mare a fost incur catura ! Ea vede doi soti la fel de frumosi. se pregatira de nunta mare intre fratele sau gemen si printesa pe care o vindecase de boala lunii. cu doua palme. ani sa pomeneasca. dau drumul cinelui si te face praf. Atunci el ii povesti sotiei sale de ce 1-a asteptat pe fratele sau. — Babo. — Ba. se mosnenii si atitea fete pusera pe joe veselie. Se scoala si isi ia cinele. iar pe zmeoaica o sfisiara cinii in bucati de o mincara ciorile si vulturii. ca frumoase neiubite in Padurea Fermevorba batrineasca. spune unde 1-ai impietrit pe fratele meu? — Ba. lua apa fermecata intr-un ciob. a sarit pe cal §i-a pomit-o in lume ca fulgerul. ci e ! ! — De ce n-ai ascultat si te-ai fost potopul.

s-a dus la rege si i-a spus. El eria acum te face — Cine e? — Om bun.* palatul era trist ca n-aveau copii. ai sa iei merele de aur. S-a dus Petrisor si muma-sa a ramas plingind. Intr-o sarS viseaza iai. muica. de nu dau drumul la catelusa cu dinti de otel. tot palatul e trist ca moare regina Dadura veste in tara ca moare regina. Da el a spus ca a plecat dupa merele de aur. imparatul a zis ca aluia ii va da fata care sa va sui in virf sa ia marul. ca vine mosul El s-a facut doua fiare de legat si a plecat la rege ca el vrea sa ia merele. ea a zis: Daca esti om bun intra.! ! : PETRISOR CEL IUBIT A si tot fost odata un imparat si o imparatita care n-aveau copii. spusera reginei si a trimes dupa el sa-1 ! Da gainareasa imparatului avea al un fiu numit Petrisor. zice o cioara: Petrisor. tu mergi. n-a mai vazut nimic. pina nu mai veni nima la fata si lumea sa spaminta si nima nu mai indraznea. brinza si i-a aratat drumul la sora Sinta Vinerea. da ti-au ruginit merele-n sin. a adurmit si a uitat sa se scoale. Cind s-a trezit a vazut merele de aur linga el. Intr-o zi trece pe acolo un erau tristi mos cu un si urcior in — Apa mina cu apa vie si striga: ! pentru copii Apa vie pentru copii ! Aude si imparatul aduca pe mos. S-a facut ceata. El a apucat-o pe cea din mijloc. Mergind el in jos. — Daca esti bun intra ca de nu. S-a pregatit in sacui cu mincare. a multamit la Sinta Duminica. I-a dat pine. Da cine sa suia cadea si murea. I-a dat regina vin si mincare. Fata se facu frumoasa si tatal ei se numea Ciutura-imparat. Da a doua oara a bircait la mere n-a ascultat-o pe Sinta Duminica. servitorii lui. Da mosul era galbin si slab ca un sfint. — in cu apa vie si-i zice: dus la fierar si-a mosu somn i-a zis: Scoala. nu incerca ca toti s-au prapadit si nu 1-a lasat. apoi a luat ea o plapumS in cap Pe urma a nascut o fetita si i-a pus numili Luminita. sa te sui ca tu ai sa le — Fugi. care eria toata albita si a luat merele sa le duca acasa. Da pomul tot sa ingrosa mers el trei si in virf cu trei crengi groase. Dupa noua luni regina moare si moare. I-a dat sa manince si pe urma nici ei n-a stiut incotro. §i inca dupa trei zile a ajuns la Sinta Duminica. arunca jos din ceri. zile si trei nopti pe craca aia si acolo da de o casuta mica. azima. i-a umplut traista cu bunatati si i-a dat si el sa bea apa din urcior si aimindoi au beut apa din urciorul fermecat si a plecat mosul. Bate la usa A dau drumu la catelusa cu dinti de otel. Crestea asa de repede ca se ridicase sus de tot si numai marul din virf stralucea. ce mai stai El s-a sculat. Le-a luat. prau si te — — 26 . sari. Da Sinta Duminica i-a zis sa nu bircaie la ele pina acasa si a plecat el pe jos. L-a culcat pe un pat de flori pe ramura aceea si a visat ca s-a deschis cerul si mosul i-a dat doua mere de aur in mina. Petrisor. Cind ii veni vremea de maritat. Da — Tu Petrisor. incotro s-o ia. crestea si maru fara alte crengi si in virf eria un mar de aur. Da el tace si n-o baga-n seama. Pe urma si apoi a nascut la geamul ei a crescut un mar cu doua mere. Crestea fata. S-a dus si la pom sa se suie si s-a suit pina nu s-a mai vazut asa de inalt crescusa. Petrisor.

— Sa ia 90 de maturi si sa mature de 90 — — — — ! — scuturi din friul galbin. Ii placea de foe. El zdrancane capastrul ajunge la mlastina. facindu-se carbune si caii au scapat cu Petrisor. capestrele si da-ne drumul. A scos apoi un cai. Nu se duce la imparat. Atunci a scos a treia arpie si au trecut otarul. Atunci zmeul a cazut si a murit. sa baga pin urechea stinga si iese pin dreapta. Zboara ei si in zbor vad indarat o cioara. baiete? — Sa ma bag argat. manince. vinat si negru. Si a plecat Petrisor acasa. Da unu Furtuna-imparat. Petrisor intra in ureichea mea a stinga si iesi pe dreapta si a iesit in toale de argint. da drumul calului. Petrisor. ma. ai fost si tu la razboi. de acolo prau s-alege de tine. la douaspe noaptea le dai o tava de jaratec ! n-avea ce sa faca zmeului de el ca avea grija de cai. tu sa nu scoti caii din grajd ca daca eu aflu. Cind tree ostasii. Atunci calul a auzit cum chiraie. Si Lingura-imparat s-a pus pe fuga ?i-l batu el pe Lingura-imparat de-1 facu loman. Atunci el a facut asa: a gasit 90 de maturi. iar se 27 . caii au inceput sa vorbeasca Ei. ma. Ia uita-te ce sa vede? Sa vede o roata de foe dupa noi. declara razboi. sa se duca cei mai tari El s-a suit pe o mirtoaga si s-a impotmolit in imala. e zmeul Si au scos alt rind de arpii si mai iut' au zburat. am fost. — Bine. Soldatii. cu mirtoaga. Petrisor. Caii au zis: Ia-ne. da calul i-a zis: Fuga. Ce sa zica acum? le dai fin sa ii tasali. vino la mine argat. Si intr-o zi zmeul ii spune ca are de gind sa mearga la o nunta in pustietati peste mari. fura calul. da cind sa intoarce mirtoaga lui. arunca-te si au scos arpiile si au zburat cu Petrisor. de acolo un zmeu. Bate la usa si iese — Ce cati. venit vestea ca trebuie sa se duca la granita. Da aude ca s-a facut razboi. daca ar sti el ce sa faca. ofitarimea rid de el. a maturat de 90 de ori si paiele le-a adunat. hai? fost. nu e cioara. A. vitejii pe linga el. Ce faci. a ardicat arpiile si pe front. Rosu-imparat da nu-i da si-i calul. pe al doilea si cind sa-1 scoata pe al treilea. am scapa si noi. rid ca s-a impotmolit. ca paiele strigau la zmeu. zboara la frontiera si-1 face zob si pe asta. Acuma vinat vine si merge la rege. da cind oi avea nevoie sa fir — Pai ce sa faca? zisa un cai mai tinar. Lasa. a ascuns merele pe masa si casa s-a luminat de mere. ma. El sa duce acasa. Era in aur imbracat. Da cind a ajuns el la cai. ar scapa si el de zmeu. saracu baiat. zdrancane el capastrul negru. Si atunci imparatul iar a zis ca un inger de — — A — — Am si aur 1-a ajutat. a zdrancanit din capastrul galbin si a venit galbina. Da imparatul ii spune reginei ca un inger a trimis Dumnezau de 1-a batut pe Lingura-imparat. Dupa aia el a iesit de acolo. se termina drumul si dadu acolo de nn el a gresit directia palat mare. Baiatul a primit ca — — de ori maidanu sa nu ramiie de pai si atuncea sa ne ia sa ne scoata afara si pe noi. eu plec la nunta. calul a calcat pe un pai si 1-a ingropat la o piatra in pamint. declara si el razboi. El drept la ma-sa-n batatura.! :: la locul in care se desfaceau crengile si el in loc s-o ia in jos si cind colo. iar in noroi. si Uite ce ai la mine de facut? Eu am trei cai.

tu sa iei o sticla de apa de crin si cind joci cu el sa-i torni pe par ca el n-o vedea. Se face acum nunta la un imparat. Da fata cade bolnava. iar in toale de aur. unde s-a bagat sluga ca sa scape si n-a spus nimic. ajunsa iar la mlastina ii lua capastru. gaseste batista regelui cu singe pe ea. da pe parul lui a crescut o floare de crin. ce sa dreaga ca sa aiba copii ? Au umblat ei pe la toti doftorii. a chemat pe vinatul. cu pietre nestemate pe el. sa iai fata mea. ea eria sotie de imparat. Pe fereasta vad sirmele de aur ele luceau ca o lampa aprinsa. da cineva il atinsa cu sabia si singera. Mergind pe drum ajunse pe rege ii trase batista pun cu iesi si se lega la desti. Da el soarele ca de frumos ! Pe urma el pleaca. ce stralucea. zboara in hora si se prinde linga Luminita. Atunci s-a dus la rege si a zis ca gainareasa i-a furat batista. Au dat sfoara in tara sa vina si ghicitori. zice imparatul. Petrisor. — ImpAratul cu doi feciori fost odata un imparat si imparateasa lui. o spala. Apoi iar linga Luminita joaca si ea cu sticluta ii toarna pe par. Lumea vede. il cheama pe rege. dar el nu vede la sale nimic. Iar a dat drumul la cal si s-a dus acasa. o pune pe gard. Muma. dar degeaba. are oichii negri ca ai lui — — — Petrisor. il birui si pe asta. a iesit in toale de aur cu pietre nestemate. impara- A Un 28 . a Sa vina Petrisor sa vedem ce este? Cind vine Petrisor el cu crinul crescut in par ingerul care a biruit armatele. cu sabie de aur. numai in haine de aur. merge regele cu regina si cu Luminita si el ia friul negru. intra in mlastina cu mirtoaga lui. — Nu. care nu aveau copii. maica. Regele il vazu si crezu ca el este ingerul. intra in urechiea stinga si prin dreapta. cind colo. da Luminita zice Muma. Da gainareasa sta in fruntea mesii. joaca cu ea si dispare. Vine alta nunta in alta tara. regina si o iau si pe fata. ca pe omul ei 1-a omarit. eu ma imbolnavesc cu gindul la el. a zdrancanit au venit toti trei caii si s-a bagat in ureichile alui vinat. Vrednic esti. la fel coboara-n hora. A treia oara iar nunta. Daca ei vor minca din mar. Intr-o zi. A fost nunta mare si buna. El se duce. Cind vad ele. ghicitor le-a spus ca ei au un mar in gradina care rodeste numai un mar. Da Petrisor cheama calul cu capastrul galbin. cred ca gainareasa a furat-o. iar trece prin ureichea stinga si dreapta. La urma zdrancani de friu. eu am dat batista ingerului in razboi zis fata: au vazut doua mere de aur pe masa. A luat el capestrele. da ea a fugit cu copilul la Ciutura-imparat. Ce sa faca ei. Bine.: ! ! ris si batjocura. tinjesc dupa ingerul ala. Da cum — ! Atunci vad ei ca el e — Eu sint Arata caii sa-i vada si ei. Cind ajunsa la Rosu-imparat.

au fost de 20 de ani. imparatul are sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. dar cind veti ajunge acasa. La un an si bucatareasa si imparateasa nasc cite un baiat. Au ajuns la al treilea munte. fiindca se nascusera in aceeasi zi si in acelasi ceas si minut. unde o dascalita are o scoala unde invata doua fete pe care le tine inchise si ziua si noaptea si sint frumoase ca soarele. fiindca Dumnezeu il daruise sa cunoasca limba pasarilor. dar intii sa le controleze daca sint fete si nu baieti. care tocmai se copsese. Au trimis ei atunci bucatareasa sa culeaga marul. un pui de pasere a inceput sa cinte: « mult sinte|i buni si frumosi. Spun ei babei de ce au venit si ca vrea sa vada cele doua fete sa ale dascalitei. au auzit ca intr-un judet din imparatia lor se afla o comuna. Dascalita a primit sa le aduca la ea sa doarma si sa invete. Curata ea marul de coaja si il duce imparatului si imparatesei: Maninca ei din mar miezul si bucatareasa maninca si ea cojile. Feciorul babei Gheordachi mai istet decit Simon. cind auzi. care cunostea limba pasarilor. a oprit calul si a ascultat mai bine. puiul — a inceput iar sa cinte: « Sinteti buni si frumosi. A tocmit baba oameni de au sapat galeria pina la scoala. lua cu el o jeava de stuf de la baba si acolo o taie in doua si jumatate o dete fratelui sau si si-au facut lipsa mica prin tava ca sa nu se cunoasca in cenusa ca sint baieji. Cind sa treaca ultimul munte in virful lui. S-au dus ei in satul cu pricina si au tras la o baba linga scoala dascalitii. Cind doarme dascalita au plecat toji patru prin galerie pina la casa babei. opri calul si asculta si se intrista. si cind sa-1 treaca in virful lui. dar cind vep ajunge acasa imparatul are sa-i puna otrava in ciorba daca nu poate cu cafea sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta ». a mai cumparat patru cai din cei frumosi si iuti si apoi a vorbit cu dascalita ca i-a venit doua nepoate din alt sat si ar vrea sa le dea sa invete cu fetele ei la scoala. Auzind aceasta Gheordache.teasa va naste un baiat. puiul de pasare a inceput iar sa cinte: « sinteti frumosi si buni. vin la tatal lor si-i cer bani multi sa piece pin tara vada lumea. Simon atunci 1-a intrebat: De ce a oprit calul si ce a ascultat. I-a dat imparatul pe amindoi la scoala. Baba le spune ca e greu. Baiatul imparatului fu botezat Simon iar al bucataresei Gheordache. Sa cumpere haine de femeie si sa mearga sa-si tunda parul fiindca fetele sint tunse. fratele lui Simon. care cresteau frumosi ca doi braji si cresteau impreuna. are sa-i faca cafa cu otrava sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta. au luat caii si-au plecat peste munti. Umblind ei asa prin tara. doua luni. pentru ca aveau de trecut trei munti. Dimineata baba s-a dus la dascalita si a intrebat cum sint. S-au inteles sa fuga peste noapte. Ea a pus intr-un lighean cenusa cernuta si le-a cerut ca peste noapte se-si faca lipsa mica in ligheanul cu cenusa si dimineata sa controleze daca-s fete sau ficiori. fiindca sint inchise. Traind ei acolo impreuna cu fetele. imparatul are s5 vada nevasta lui Simon asa da frumoasa si are sa dea drumul la un sarpe sa-1 29 . dar cind va veti duce acasa. Cind au ajuns la al doilea munte. Se spune ca daca or fost baieti ar fi risipit cenusa. Dinsa a spus ca sint fete si nu baieti. Dinsul i-a spus: Niste pui de pasari cintau frumos despre noi. Cind au terminat ei scoala. Daca vei spune asta te vei face stana de piatra » Gheordache. fiindca fetelor le-a placut baietii. s-au destainuit ca ei sint feciori de imparati si ar vrea sa le ia. Auzind ei treaba asta. dar ca sa poata intra trebuie sa sape o galerie de la casa babei pe sub drum pina la scoala.

Gheordache luii o sabie si se furisa in camera fratelui sau sub pat si cind veni sarpele pe o gaura din zid ii taie capul si trase sarpele afara din gaura. Dupa ce au trecut muntii au mers ce au mai mers toti patru calari pe cai si au ajuns acasa. nevasta lui Simon a luat copilul. 1-a gasit pe Simon cu nevasta sanatosi I-a povestit imparatului ca Gheordache a vrut sa-1 omoare si sa-i ia nevasta. « -Euam Simon i-a zis: — Spune-mi ca sa te cred. ca am gresit de bucurie ca am sosit acasa cu nevestele noastre. are sa-i faca ciorba otravitoare. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. s-a sculat apoi si a sarutat mina imparatului si a zis: — Iarta-ma. ne-a cintat bum si sinteti de la Atunci eu m-am ascuns aci si cind a venit sarpele. tocmai in ziua de Pasti. iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. dar atunci am sa ma fac stana de cafea sau piatra alba. Sara cind se culcara. te vei face stana de piatra alba. Atunci s-a adus piine si ciorba. dar daca nu reuseste cu cu ciorba ». Daca vei spune aceasta si la altii. ca de bucurie mare ca am luat fetele cele mai frumoase si nu stiu ce fac. Cind am ajuns la eel de-al doilea munte. Cind am ajuns la al treilea munte. El a cerut hainele noi sa se imbrace sa mearga la biserica. iar Gheordache a inceput sa vorbeasca tare sa rida de bucurie si ca din intimplare a dat cu cotul in masa de a rasturnat toata ciorba din toate strachini. tata. Simon si Gheordache aveau camerele una linga alta. dar el s-a facut stana de piatra. puiul iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. s-a dus la poarta sa-1 dea de stana de piatra sa-1 omoare pentru sufletul lui Gheordache. Atunci eu am dat cu cotul. Gheordache a frinat calul a oprit si a ascultat ce spune puiul. un pui care spunea: frumosi. Dupa ce s-a imbracat s-a dus la bisericS si a intrat — 30 . dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. cind tocmai imparatul era la biserica. Atunci Gheordache i-a spus: sa-ti spun cum este treaba. Gheordache a lovit cu genunchiul in masa si a varsat cafeaua pe masa. cind imparatul dus sa vada ce s-a intimplat. > Dar eu am varsat cafeaua cu genunchiul de pe masa si te-am scapat de la moarte. Dupa un an. Imparatul. Si in acel moment s-a facut stana de piatra. Gheordache i-a aratat ca i-a fost trimis sarpele sa-1 muste sa moara si imparatul sa-i ia nevasta. nevasta lui Simon a nascut un baiat. Atunci el i-a spus: — Cind am trecut peste intiiul munte.muste cind va dormi in camera cu nevasta si sa i-o ia. S-a sculat de la masa si a sarutat iar mina imparatului si a zis: — Sa ma ierti. Pasarea a mai cintat ca daca voi spune ma voi face stana de piatra. are sa-i faca cafea cu otrava. 1-am omorit si te-am scapat moarte. cind s-a trezit a aprins lumina si 1-a vazut pe fratele sau cu sabia scoasa si i-a strigat ca vrea sa-1 omoare ca sa-i ia nevasta ca e mai frumoasa ca a lui. Dimineata. sa-1 omoare si sa-i ia nevasta i. Simon nu 1-a crezut. a intins o masa si a pus cafea pe masa sa manince. sa-1 otraveasca sa-i ia nevasta. In timpul dnd era sa-1 dea cu capul de piatra. a prins copilul si-a intrebat-o ce vrea sa faca? Pre sufletul tau vreau sa-1 dau jertfa. tata. Dimineata. are sa dea drumul la sarpe sa-1 muste. am rasturnat ciorba si te-am scapat de la moarte. Imparatul a luat atunci stana de piatra si a pus-o la poarta ca de pe ea sa incalece pe cal. sa moara si sa-i ia nevasta ». dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. Simon. Imparatul 1-a iertat. de bucurie. Gheordache s-a s-a sculat s-a ! sculat viu. Imparatul il ierta.

Orice ar fi facut imparatul cu ele. Aci a cintat asa de frumos ca slujba s-a terminat si imparatul ramasese pe loc de frumusete si de mirare ca e Gheordache sau e sufletul lui. atunci nu se mai inchid e si ramine sa se paleasca. baiat sarac. ce mergea din stapin in stapin. Imparatul s-a mirat intirziat asa — FLOAREA GRADINARULUI de neam mare care avea douasprezece fete. Imparatul le tinea pe toate inchise la un castel si in fiecare dimineata le scotea cu rindul sa le plimbe prin gradina ca sa nu le fure vreun vrajitor ori zmeu aciuat prin tufe. Sa sapi douasprezece razoare. si dupS ce le da. stapine. §i-a luat nevasta care se cernise si au petrecut si poate mai petrec si azi. daca n-or fi murit. s-o stergi bine si s-o pui in pamint. imparatul a plecat acasa si la poarta n-a mai vazut stana de piatra si atunci a inteles ca el a inviat si a venit la biserica. Fetele le luau. de la usa. zicindu-i: Uite. primeau florile. Ele infloresc in fiecare noapte intr-o clipa si tot intr-o clipa se inchid. cum se varsau zorile. pe tine sa nu te vada ». sa plivesti douasprezece straturi de flori si sa le uzi si in fiecare dimineata s5 si asculte Un — — — imparatului douasprezece buchete de flori. le imbracau si pina seara le rupeau. Dar o data-i izbuteste si dupa ce o saruta. cu capul in jos. inghite floarea galbena. imparatul le aducea douasprezece perechi de papuci de aur si douasprezece rochii albe de mireasa. nu le putea stapini sa-1 fost odata si vestit. facindu-se nevazut. Daca ai sa prinzi clipa aia si ai sa sarufi pe una din ele. Si macar ca erau dar oriunde. se face nevazut si zboara te miri pe unde. Fetele voioase. iese afara. ii zimbeau si-i multameau. A un imparat pace.: in biserica cintind psalt. iar el pleca tot rusinat. In fiecare dimineata. pindeste noua si nu poate sa prinda clipa ca sa sarute floarea cind se deschide. Din ea au sa rasara trei flori galbene. Ce te uiti. fuge de la boier intr-o zi pentru ca mr-i platea simbria si se opri drept in fata florariei imparatului. fetele multe sint saracie la casa omului. Apoi iar intra in odaia lor sa vada 31 . ce ai sa faci in fiecare zi. ai sa gasesti o nuia de putregai care straluceste noaptea. ii zise mai marele gradinarilor. Ba cum sa nu viu. ca faceau mare paguba la casa imparatului. el culegea florile cele mai frumoase si le ducea la geamul frumoaselor printese. Tu s-o inghiti daca vrei sa te faci nevazut si sa vezi tot ce e pe lume. chiar asta este si pofta inimii mele ! Il ogodi ajutor de gradinar de flori. il priveau. dar lumea duci la fiicele De aci inainte. caci era daruit de la Dumnezeu si cu glas si a spus la cintareti ca daca era Gheordache n-ar fi de mult cu slujba. Dupa ce s-a oprit slujba. Intr-o noapte ii vine in vis o zina si-i spune: « du-te in col^ul florariei. baiete. mai gura-casca si nu vii sa lucri. Dimineata le duce cite o chita cu flori si busuioc. din ceruri. Gheordache avea in mina si un stat de busuioc. pindeste doua. A venit si Gheordache. sa le fie cu noroc. Findeste o noapte. Cind a trecut pe linga imparat i-a sarutat mina si i-a dat busuiocul spunindu-i Cinstit nepot ai din partea lui Simon si a mea si trece mai departe in strana linga cintareti.

Iesi o luna mare si frumoasa de se vedeau oamenii lucrind pe ea la ogoare. El se duse in grajd si adormi de asemeni. dupa care se face nevazut. tipa. de facura ferfenrfa papucii. Printesele stau ingrozite la fintina. linga o padure cu frunze stralucitoare ca diamantele si in loc de lampi. dar de hora noi. Se potoleste furtuna. porneste sa caute dusmanul si daca nu-1 gaseste se pune cu potopul si furtuna. Apoi se pune o furtuna si da un potop de apa. ci mai indata sint diavoli sau zmei prefacuti in piele de om. luminau mii de licurici pina ce coboara aproape de ei luna. ramura de aur rupta din padurea cu pricina. zise cea mai mare. vazind ca padurea are picioare si merge. Fetele iarasi se iau de mina. Isi face baiatul socoteala ca baietii astia nu sint oameni. o saruta si o maninca. lasaii. zimbeste si nu zice nimic. 32 . A doua zi. zise una dintre ele fi. dea sa scoborim sa nu intirziem. El iar n-are de lucru. Fa. baietul pitula frumos in chita micutei printese. Se sui si el in corabie si poposira la un castel minunat la poalele unui munte de argint stralucitor ca soarele. se-ntinde si rupe o creanga.! ce indeletniciri au. Coboara incet soarele spre asfintit si atunci abia baga el de seama ca padurea are frunzele de argint. Dimineata. Printesele abia scapa cu viata pe sub steiurile ! — —O de piatra. beau apa. zise o fata. era aci o alta lume. si-a zis baiatul. nu si de petrecere nu ne In noaptea a treia. saruta floarea a treia galbena si o inghite si pe aceea. raspunsera alte surori. Cea mai mare le porunceste o data celor mici: Imbracati-va. Mai multi flacai le venira in ajutor sa coboare din corabii si cum pusera piciorul pe pamint se incinsera niste dansuri dracesti de-si prapadira si papucii si rochiile. se-nfurie si se misca sa prinda hotul care a ranit-o dar nu vede nimic El se urea in virful padurii si scapa. rochiile albe de mireasa. Se cutremura iar padurea. rupe o crenguta si o pastreaza. aici nu este lucru curat. Acolo la mal le asteapta doua corabii de aur cu patru marinari la fiecare. — Acolo se opresc la o fintina. $i iar se pusera pe chiote si joe. s-au legat una de alta sa nu se piarda si pe o seara adinca au scoborit in fundul pamintului. cind le aduce florile. se vede treaba. N-are rabdare. S-au imbracat cu rochii albe de mireasa. De data asta corabierii le due la niste izvoare cu apa fermecata care dadeau tinerete fara batrine^e omului. coboara scari. tnlcar de raminem in pielea goala. In seara urmatoare iar pindeste pina ce infloreste floarea cea galbena si iar rupe o floare. Beura ele apa. Ajung la marginea unui lac mare si frumos stralucitor ca oglinda. chiotesc si joaca pina ce le prinde seara la joe. Au intrat prin pesteri si tunele pina ce au iesit la un luminis. se culca padurea si tac pasarile. Padurea simte. Isi da el seama ca nu-1 simt desi sta pe lampa ce atirna pe un cinghil de aur in mijlocul odaii. ca abia scapara bietele fete cu viata. Dupa ce ostanira si ramasera desculte. care se tinea scai dupa ele. Printesa primeste chita. se urea pe corabii si ajung intr-o poiana cu flori albe si rosii. Sta in odaia lor si asteapta sa coboare in alta lum3 cu ele. Cineva ne-a simtit. Apoi se culcara si adormira bustean. in niste rize de rochii de li se vedeau pulpele si soldurile. tree prin tunele si pesteri. Apoi se intorc acasa. este lucru curat. strecoara in chita printesei celei mai mici ramura de argint rupta din acea padure fermecata. fie — Trebuie sa ceva cu — Trebuie. se-ntoarsera precum venisera. apoi niste flacai le purta cu cintecele pina ce le momi intr-o padure cu frunzele de aur. ca pina acuma asa ceva nu ni s-a intimplat. Apai iar se face nevazut.

Si sa dusa. Le cintara cintece frumoase de se induiosa padurea poftira sa se marite cu ei. sa va cer pe fiica a si mai mare sa mi-o dati cu mine sa vada ea averea mea. da muierile zic: — Sinteti cunoscuti? — Nu zise morarul. insa baiatul zboara deasupra si nimeni n-are ce-i face Vine cutremur. 1-ar cunoaste si pe morar. Ele au plecat la bilci. De ce va rositi. De acolo niciodata nu s-au mai intors pentru ca poarta le-a inchis-o gradinarul si ele s-au maritat cu zmeii. cine sa mosteneasca imparatia si sa ia scaunul de aur dupa moartea imparatului. iar dimineata gradinarul. Toate ar fi dorit sa ajunga imparatese. a plecat muma cu ele la bilci. Cind s-au intors de la bilci. stapina ? Parca v-ati incalzit prea mult la dansul cu zmeii.! si si izvoarele la fete. Fata a plecat cu in casatorie. Se intoarsera acasa frinte de oboseala. Ea cinta si el dansa ! nevazut. Zmeii venira si le nu-1 rabda inima si din nou rupe o creanga cu frunza de diamante sin. stiu eu de undeva — Dumneata stii sa cinti si sa dansezi frumos? — Stiu — Bine. vaete si tipete. Gradinarul iar se facu ca norocul sa-i pice micei printese. iar domnul in alta parte. Tree prin padure si ajung la un loc. se-ntilnesc cu un domn bine imbracat si domnul a vorbit cu ele ca si cind le-ar cunoaste. Copacii dadeau cu crengile se aplecau in jos sa omoare pe eel ce-i rupe din trupul ei. s-a casatorit cu fiica cea mai mica si mai frumusica a imparatului. furtuna si iar potop de ploaie ca si mai inainte. s-au intilnit cu domnul si le-a zis: — Sa-i spuneti domnului morar. ajunse imparat. atunci sa cint eu la ghitara si tu sa joci. tinarul gradinar. de aceea am saracit ca voi cu dansul si cintecul vostru nu mai conteniti de o sa ma duceti la sapa de lemn cu atitia papuci si rochii rupte. ca o sa-i fac o vizita. Se lasa iar noaptea si ele s-adunara pe mormintul lui mama-sa ca sa dea la noroc. — Uite de ce am venit. De data asta am sa va fac pentru cea din urma oara pantofi de nunta si rochii de nunta. se viri printre ele se si intimpla. da el cu inele de aur. — — — Ei. Sa fi vazut acum cutremur in padure. Dete imparatul peste ei dansind si se rasti: — Hei. Ele n-au vrut si iar s-au pus pe joe petrecere de si-au facut rochiile zdrente si papucii bucati de iapa moarta. ascunse in chita cu fiori. si facu in asa fel Asa Ea ramase pe pamint cu FETELE DIN MOARA Era un morar si avea trei fete si era bogat. Cum i-a dat-o printesa s-a rosit ca racul. La nunta lui tot poporul a fost chitit cu flori din gradinele imparatesti si s-a facut o nunta mare. cum alta n-a mai fost sub soare. Tntr-o zi. da el cu trasura. pina ce din gradinar si florar. Dar de unde stii? Pe el ascunzind-o in ! mai frumos decit zmeii. ramura cu frunze de diamante. Fiecare sa va maritati cu cine va e pofta insa una sa ramineti cu mine sa am si eu stilp la batrinete. iar surorile coborira jos in lumea zmeilor si facura acolo nunta jucind pina ce ramasera in pielea goala. 33 . Iar feciorul.

cind colo. ca daca nu era. giuvaieruri §i altele. Ia cheili si sa nu intri in camera asta. A fost un impa- nu avea copii. Cum sa scape ea de aci? Desface si alte camere §i gase§te numai lazi cu aur. scap eu de-aici A golit o lada cu pietrele nestemate si le-a pus in lada si deasupra a pus giuvaierurile. se plingea la toti sfetnicii sai si-i intreba. Iar sa preface pina o ia si pe-a mica. aci in padure fata. Da s-au intors ei la fata. Fata curioasa sa duce drept da nu poate fugi ca e incuiata. se-ntristeaza ea si i-adat si ei cheili sa nu umble in odaia aia. IMPARATUL FARA COPII A rat care fost odata ca nicicdata. fata deschide lada si sa vad capetele fetelor. ce sa faca ca sa aiba copii. ca ailalta Pe urma iar sa e ferice de ea Pe urma sa venim cite§i patru sa facem nunta. dupa doua-trei zile vin. Da sa nu intri in — — ! ! aci. a desfacut ea lada si s-a uitat.! Merge la — camera asta. da lui muica-sa Cind a ii face samn sa cheme militia si casa morarului sa umple de armata intrat militia. — Bine. trece un om cu un butoi in car. sa vada ce este? fete infipte in tapi. nu se povestea. da ea era mai desteapta si sa face vesela. ca hotii m-au legat. Baga-ma-n butoi. O duce el cu trasura in fundul padurii. dezleaga-ma. au dat-o si pe-a mica. Cind el vine. zise el si pleca. Au omorit ei din militieni si au ajuns criminalii si au legat-o de un pom. Zice: — Buna ziua. pe urma o duce pe ea sa vada casa lui. sa mascheaza si-i cere fata mijlocie. m-am gindit s-o aducem si pe mama si tata sa vada si ei palatul tau. Am vazut ca ai scumpete mare. §i daca nu avea copii. Zice ea. Mosule. Cind vine el iar zice: Ai fost acolo ? Te taiem. ea vesela. sa luam o ladk si s-o ducem s-o vada. am venit sa cer fata mijlocie. Cind colo. s-abate pe un drum intunecat si ajung o casa mare. — Mosule. A intrat si ea si a vazut capetele la surorile ei. fugarindu-i pe alti milijieni. Si-a dat-o morarul. Ajunsi. A inceput ea sa plinga ! duce la — Ce ai umblat acolo ?§io aduce acolo si-i taie capul morar. se duce si o taie si pe ea. A 34 . au dat lada jcs si i-a zis sa mearga si el acolo. da n-o gasesc. Stii ce. zise ea si ramasa Cind colo. n-ai vazut pe fata? — — ! — ! — — N-am vazut. Sfetnicii il sfStuiau sa dea sfoara prin tara mai umblat incoace sa caute vraci care sa faca ca imparateasa sa nasca copii. A luat cheia si a pus-o la fel ca sa nu priceapa el. Aci ti-e palatele? Da aci Da ea a vazut ca lucrul nu este curat El facu pe seriosu §i zice: Na cheile colea. si fata $i-au ajuns acasa a scapat in butoi. Si ea curioasa vede capul lui soru-sa a mare A pornit sa plinga. la numai capate de odaia aia. A pus ei lada in trasura si s-a dus la ta-su vesela. Da el avea o haita de criminali. il pupa ca a venit el. ca plec. S-au dus acolo si in cale au iesit tovarasii lui cu armile. merge. Ajung ei pe mos. $i-l duce pe el militia.

un minz cu un corn ! nu s-a mai vazut. vine si maninca si ea cojile. pe toate drumurile prin toate partile lumii si nu putea afla nimic care sa poata face ceva ca imparateasa sa aiba copii. veselie La mare ca imparatul are un copii care sa-i mosteneasca imparatia. Imparateasa nu i-a dat nici o seama ca iapa a mincat sau n-a mincat cojile. o gloaba de iapa care umbla pe-acolo prin curte. Vedem — ! 35 . — Bine Ma omule la imparatul marul. imparat si cu plecaciune zice: ! ! ! Ea zice: Da. Supusii imparatului se intrebau ce va fi cu copilul. — Buna ziua. nu-i nici calul. imparate Am leacuri de copii. Mare bucurie pe imparat. palatul imparatesc. Cirlanul nu-i face nimic copilului Cind copilul avu ncua ani. multe mere am mai mincat eu si n-am facut copii. trece un om pe acolo prin comuna unde era imparatul. fiindca avea sa aiba si el un fecior acum la batrinete. — Dumnezeu. dupa cum ma simt eu. acolo intr-un grajd undeva si lasati-1 in plata lui noi ce o fi si cu el. — inaljate imparate. la marul. imparateasa se simte ca o sa fie rost de copii si zice: — Ma imparate o sa fie rost de copii. ma omule. zise: Sa-1 aduceti la are leacuri de copii. Bietul imparat era cu jale mare. da ce are sa moara? zic unii Nu mai trece mult si se aude ca imparateasa a nascut un fecior. dupa trei. ce leacuri de copii are omul asta. — Da. Cind auzi impasa vedem. trecura opt. un fecior voinic de toata frumusetea. n-o sa fie rau. Da-i sfcrra-n tara dupa copii. Cind avu copilul opt ani se ducea s punea mina pe cirlan. leacuri de copii Cind auzira oamenii de acolo. Cirlanul crescu si el si se facu mare si nazdravan. patru luni de zile. sfetnicii — Ce vorba este asta. il curata frumos si se apuca sa-1 manince. Au dat fuga si mine la si tot satul zisera: ar vrea ratul. calul. — Ce. Copilul crescu frumos cu parul de aur. dar din marul sa-1 maninc si pe asta. cine-1 va minca va face un fecior de mare isprava. si incepu sa strige: si — Leacuri de copii. ii dadea de mincare. Ce este? Aud ca dumneata ai leacuri de copii. Dupa ce maninca ea marul. la a noua luna se aude in toata curtea ca moare si moare imparateasa. marul asta. cind imparateasa a nascut un fecior si gloaba de iapa nascu si ea un minz cu un corn. trecura sase. caci auzise si el de povestea imparatului fara copii. unde e copilul. si anume — Uite. De minune. La un timp. nici cirlan Supusii imparatului se intrebau: Baaa unde e copilul. Baaa Fata si iapa un minz cu un corn. si-1 da imparatesei sa-1 manince. In timpul asta. ca sa-i mosteneasca tronul. daca asta sa faca un copii. iese afara cu el in curte. Calul. ca nu mai putea nimeni sa-i dea de mincare si nici sa puna mina pe el Imparatul porunci slujitorilor sai: Inchideti cirlanul. Mai. dar nu e copilul. Trecu cinci luni.! ! ! incolo. Intr-o bunS zi. ! Se duce omul Sa traiesti. numai imparatul i-au spus imparatului. Baaa asta ! — Da ! ! — — Bucurie mare in toata imparatia ca imparateasa a nascut un fecior. fiindca copilul crestea si crestea si cirlanul. se trezi imparatul ca nu-i nici copii.

Mai are zmeul si alte slugi si odata si odata are sa te cheme sa-1 barbieresti si pe el. Ce mai trebuie sa avem? De acolo unde se culca zmeul. odata pe cind il barbierea pentru a nu — Ce ne trebuie? zise copilul. Cind auzi zmeul caeun bun barbier. S-a dus copilul si l-a barbierit. lasa ca tot ne mai trebuie ceva. El bucuros s-a dus si i-a stiu cita oara. L-a pierdut din urma pe copil. luai si pietricica. de doua ori. Ei zice tot mai trebuie sa avem ceva. facea tot ce trebuia prin curtea zmeului. Cind s-a dus la cal Mai zice bagai mina. — — — ! — ! — Ce facusi. — Mai — Noi calule. de sub patul lui. in cap. . Calul era nazdravan. A barbierit incoace si-ncolo. s-a dus si a bagat destiul unul intr-a cu arama. l-a sters. l-a chemat la el sa-1 barbiereasca. acolo si se plingea. sa vii la mine si sa-i dam drumul. om mai scapa noi de aci. Tu la care fintina te duci si aduci apa ? Ce f intini sint ? Una este sleita cu arama. Uite mai. Copilul ranea la cal si vedea si de alti cai. l-a atins spus calului. sa spui ca te-ai taiat. gateste-te si la noapte. zice de unde doarme el. pe unul mai rau. La aia cu aur a dat si pe cap si si-a facut si capul tot de aur. tu vii la mine si nu mai pui mina sa ma iei de friu. de trei ori ca sa nu banuiasca zmeul nimic. dorm 36 Ei bine. alta de jur imprejur cu argint si una cu aur Tu sa te duci sa bagi destiul intr-a cu arama si te legi la deste: unul intr-a cu argint si unul intr-a cu aur. ma? — Pai ce sa fac. De aci inainte l-a numit chelu. calule am si din singele zmeului si din barba zmeului. cind om socoti noi ca toate slugile o dormi si zmeul. dar tie iti trebuie multe. copilul s-a declarat barbier. Intr-o buna zi calul ii zise: o sa scapam de aci daca o vrea Dumnezeu si uite cum: Ne tre- buiesc multe lucruri. toca lemne. — — — — — — — si Calule. imi facui — Cauta o besica si pune-o ! si capul de aur. El a cautat o besica si a pus-o in cap. Cind 1-oi barbieri sa faci in asa fel sa-1 atingi cu briciul si iute sa dai cu batista ta. . aducea apa. si mai. cu briciul. Sa mai iei si citeva fire de par tot din barba lui. Repede a scos batista. pe unul mai bine. sa iei singele zmeului. ori ba. Tu te fa barbier si sa barbieresti prin curte. Zmeul nici n-a bagat de seama lucrul aia. Cind te-o intreba cineva.! n-a avut ce sa mai faca. s-a dus. s-a dus. Cind le-oi avea pe astea toate. da dadui si pe cap ! ! . i-a luat si citeva fire de par din barba si-a bagat batista in buzunar. copilul 1-au luat zmeii si 1-au bagat sluga la ei acolo si pe cal 1-au bagat la grajd. pina s-a invatat. Bine zise calul. In sfirsit. El a facut cum a putut si a luat si pietricica aia. dar sa te legi la deste. Sa bagi seama sa nu te vada cineva ca s-a sfirsit cu noi. — Mie nu mi-ar trebui asa multe. S-a facut o data. de acolo sa faci tot ce-i putea sa iei o pietricica cit de mica si s-o bagi in poznari. am destele si cu argint si cu arama si cu aur. ori zmeul asta ne-or minca oasele noua la amindoi. Dupa aia sa vii la mine si sa-mi spui. Copilului atit i-a trebuit. unul intr-a cu argint si altul intr-a cu aur. Dupa aia. . Copilul se ducea linga cal.

Cu aia scapam noi ca nici mult Ei zice nu mai e pina trecem de hotarul zmeului. de nici pasarea nu putea sa treaca prin ea. care. s-a facut el. Bietul copil a zis: — Iar ma arde in spate — Te arde rau ? — Ma arde rau — Arunca firele de barba ! ! ! de barba s-a facut o padure deasa. Cind a auzit zmeul ca e Cind auzi copilul: singele lui. pus cu paru pe un zid de piatra. ce sa mai manince. noi. a trecut prin »1 si dupa copil. ca trece de hotar si nu mai avem putere asupra lui. de ciuda a crapat. ca are zmeul o iapa balana. mai avem decit singele. sa si — sa — Ei. s-a pus si roade. om muri. zice. poti maninci. noi tot fugim. — Mai zice — ma arde — Arunca piatra. Se duce zmeul inapoi. A pus mina pe iapa si a intins-o dupa el. s-a dus in grajd si a tras capastrul de pe capul calului. 37 . a incalecat si-au luat-o la fuga si da-i bataie Iapa nazdravana. De aci inainte i-a dat mina pina au dat de livezi mindre. Daca ne prinde cu aia. lui nu-i era de copil. tu Cind la el. Zice baiatul: Om trai. Cind a ajuns iapa acolo s-a oprit. taie si cu palosul pina cind o trecu. e cam rau de noi pina trecem de hotarul zmeului. balano. ii era necaz de cal ca era nazdravan. a ros. — Mai da-i si tu — zice — ca uite. Cind a ajuns zmeul cu pumnu. ce sa mai bea. Iar zice copilul: Mai ma arde in spate de nu mai pot Arunca singele.! ! ! imi tragi capastrul din cap. chelul cu cal cu tot si avem timp sa-1 prindem. Si acum sintem liberi. Mina. da aia ma intrece inca o data. asta acum e singele tau. — — drumul Mai Mai si zice. sui pe mine din grajd si s-o luam. pline de flori si miresme calul zice: — E ma copile eu ramin aci. Cind om trece de hotarul zmeului. fugi. da-i bataie si copilul cu calul nazdravan si zmeul cu iapa nazdravana. Zice zmeul: firele Cind a aruncat — — — ! — ! — Da-i bataie. cit fug eu de tare. Cind te-o arde rau de tot. ?i roade si roade la ea. poti sa si bei ca tot trecem de el pina la hotarul tau. Tu sa stii ca aci in comuna vecina este o imparatie mare. nu mai are putere asupra noastra. ! La un timp copilul zice: Mai calule. ma arde in spate ! zmeul dupa rau. s-a a aruncat piatra. Sara cind au socotit ei ca s-au culcat toate slugile si s-a culcat si zmeul si au adormit. si — mina ! auzii o bubuitura? zmeul crapa. Zise: Ce-i. care o avea zmeul a inceput sa necheze. Cind a ajuns zmeul la ea. ca nici mult nu mai e pina la hotarul zmeului. Zmeul a sarit din somn si a fugit la grajd. A aruncat batista §i s-a facut un piriu de singe. zice — sa stii ca e arunci piatra aia jos. balana? Ce sa fie ? Sai pe mine si intinde-o repede Pai ce e? — ! — — — —A fugit baiatul.

veni calul. S-au dus fetele. zice gradinarul. Mai. Tu Tu — Binee copilul capastrul si pleca. se infatisa imparatului si-1 ruga sa-i fie sluga. se arata un b§iat destoinic. o vede facuta praf. Ei. zisera oamenii. — Bine. Unde e nevoie. Daca vreti sa o vedeti — Bine Nu e nevoie sa merg sa o vad. si ce facuuu prapadul lui Dumnezeu. imparatul lasa cite o fata in fiecare zi acasa. era sa-1 omoare. ia trei fete. cind ii veni lui odata bine. Se duse in sat acolo. zice: te bag la gradina de flori ca am un gradinar batrin si ar fi timpul sa-1 schimbam si Lua sa ramii tu. Fata mica ramasese acasa. Sa mearga fetele. sint batrin. - ! — ! — ! 38 . — Mai Nu — Maaa da ce e aici? — Imparate. — Bine ma copile. te invat aci un an. nici pe-a mijlocie si numai pe a mica. saracul Iiii potopul imparate. La un timp. copilul da tot stind eu pe aci calul meu si-o aduce aminte de mine ori ba? Scutura capastrul. imparate. lucreaza bine si gradina este o frumusete cum n-a mai fost niciodata. sa facem o gradina tot mai frumoasa de cum a fost. acolo intru si eu. Spusera tatalui lor de minunatiile de flori din gradina si cerura ca baiatul sa fie mai departe gradinar. §i mi-au rupt si straiele degeaba m-am tinut la ei c5 de pe mine Erau sa ma si omoare. Se duse el. cine are nevoie de o sluga? — Cine sa aiba decit imparatul. — Cum cine sa fie asta si ce e cu el ? ! zise nimica. El are sa nu pui ochii. Imparatul ii zise: — Mai baiete. sare pe cal si face gradina toata praf. plina cu fel de fel de flori ce nu le mai vazusera. nici pe-a mare. veni toata herghelia.! ! ! ! de la mine capastrul asta. doi. se uita bine la el. face el. da dregem noi alta data. — ! — — Bine. acum fetei celei mici — praf. ar fi bine sa ma lasati sa plec ca baiatul care mi 1-ati dat la gradina este foarte priceput. punem iar alte flori. tata si eu vazui. s-au uitat si niciodata n-au vazut gradina mai frumoasa ca acum. Cind vei avea nevoie de mine sa scuturi capastrul. a venit o herghelie ! de cai si mi-au facut-o Mai se poate? Fata cea mica era pe acolo pe-aproape si zice: Da. un an. te bagi sluga la imparat. lepada besica din cap. te duci. trece prin gradina si cind se uita. da. Cind vine imparatul de la biserica. ramase cu parul lui de aur. zice. ! doi si pe urma eu plec si tu ai sa ramii in locul imparatului. ca eu sint linga tine. in care timp in fiecare dumineca imparatul se ducea la biserica. ramii aci cu mine. apoi cum ii da drumul calului. as avea nevoie de sluga si n-as avea nevoie. Fu chemat la imparat si-i zise: Bine tu ramii de azi inainte gradinar. imparate Statu el cit statu. cum nu face ca fata cea mica il vede. ! meu sa ingrijesti de gradina Eee statu el un an de zile. Se duce batrinul gradinar la imparat si-i spune: Marite imparate. cum face gradina praf. Se duce la gradinar sa-1 puna la lucru. In timpul asta. intr-o duminica pe cind era imparatul Ia biserica. nu mai pot. priceput si mergea de minune ca era o mindrete.

Fetele si-au luat cite un mar. ce flori ai adus in dimineata asta la fetele mele. trecura — ! ! toti feciorii si . spune a mare. gradinarul. A mica cum sta cu marul in mina. asta e gata sa treaca si asta abia incepe. Qnueun om de nu spuse nimanui si nici la surorile ei si-si zise: — Ma asta de face lucrul asta nu-i om prost. — P5i unde e al tau? — PSi. asta e trecuta. feciorii.! ii intra la inima. — — mica spune aduc in fata A si omule. una trecuta. Cind vad treaba asta fetele mai mari. Trimite dupa el si-1 imparatului. mai mare. — Ma tat5. treaca o data. a mijlocie e gata sa treaca si asta mica e gata imbobocita — MS — eu asa le-am adus florile. atunci imparatul zice: Toata curtea sa treaca prin naintea fetii. rind. N-a mai trecut mult si imparatul asa a facut. pe a care e gata sa treaca o da la a mijlocie si a mai frumoasa o da celei mai mici. mai frumos. A mare isi alese unul. El se uita la fetele imparatului — Ma si zise: asta mica Face asta mare s-a trecut. mare. nu trecu al meu. si care fata i-o place de baiat sa dea cu marul in el. cu omul asta nu e lucru bun. Cind aude imparatul zice: Eiii si asta e o idee buna a omului asta. — 39 . tu nu alesesi nici unul ? — TatS. Cind facu el gradina si mai frumoasa. care vreau sa se insoare si fetele sa-si aleagS pe cine vrea. ca da aleia mai mici florile mai mindre le iau si dau fuga — Uite ce mi-a adus gradinarul asta. Eu am adus florile asa cum sint fetele. la chemati-1 incoace la mine. tmparate sa-mi fie cu iertare. Ei. in fiecare dimineata. mare e cam trecuta. dar Gindi ea ca aici nu e curat. — Ce v-a adus? — Uite ce floare mi-a adus mie. asta mijlocie e e ca gingia. A — Tata. Dar cum? Sa se stringa toti feciorii. ! nu alese nici unul. — Ehei ma cu asta avem bucluc. Inseamna ca eu am intirziat cu fetele mele si ele s-au ajuns ca n-au sa se mai marite Eu am sa dau sfoara in tara ca-mi marit fetele. Uite. asa cum i-a placut. daca mie nu-mi place nici unul. una gata o da la a una numai imbobocitS: Le duce si le da fetelor. Ei. Sa dea fetelor cite un mar in mina si zice: — Fetele le punem sus. trei buchete de flori. Sa mai — Tat5. nu trecur5 toti — Cum nu trecura toti? — SS treaca si din curte. pe a trecuta. ! la ratal lor si-i spune: si ea: uite ce flori mi-a adus mie. zice imparatul. Numai ca ea mai era sus. Au venit multi feciori si s-au sfatuit cum sa faca. cea mijlocie spune: — Uite ce flori mi-a adus mie. ducea la cele trei fete. a dat sfoara in tara ca isi marita fetele. a mijlocie si-alese si ea altul. s-au urcat in foisor si prin fata lor treceau in rind. ! numai buna de maritat sa treaca si si el trei buchete de flori.

porcar. El n-avea caciula dccit besica aia in cap. De asta-mi place. In marginea imparatiei intra si ea acolo intr-un bordei. — Ce-ai facut ma. Fata pac cu marul in cap la gradinar. vacar. zice imparatul. Ei. ! — Au capu. ca daca nu sint eu acolo sa stii ca-1 pe un magar si se ia dupa ei. tu nu te duci El zice: sa ma due si eu. scoate iute batista si-1 leaga. mai nimic. el scutura friul.! Trecea toata curtea. Imparatul crede ca-i un inger care i-a sarit intr-ajutor. I-a biruit pe dusmani si au plecat inapoi. el iute pune mina si-1 taie pe el la desti. li da alt mar si zice: — Sa mai treaca o data toata lumea. Mai trece o data ! si iar il pocneste cu marul in cap. intreba imparatul. cit dinspre partea lui. lasa-ma sa ma due si eu. se due vitejii. lasa-ma biruie. — — — Ea — zice: Ma. cind vede cine 1-a scapat si e taiat la desti. Imparatul isi strinse oastea. zise el catre nevasta lui. Facura surorile ei nunta imparateasca. A treia oara iar pocneste cu marul in cap. Ii stia ea rostul lui. zice imparatul. pina ajunge la o mlastina si se namoleste cu magar cu tot. S-ar. nu mai trece mult si imparatesei i se face dor si ei de fie-sa. daca Dumnezeu nu ne trimetea ingerul pe toti ne omora si mie imi lua gitul. fara ca pe ei sa-i bage in seama. Iasa si el din namolul ala si se duce la bordeiul lui. si iesi cu el afar a din trece gradinarul primit nimeni. incaleca pe calul lui. Qnd ajunge la bordei. Trece si el pe acolo ghebejit. — Tata. duce pe la ea si nu s-ar duce. fara ca sa poata da pe acolo. si zboara ca vintul pina acolo. Stai pe pace. Unde sa duca. sa mai treaca o data. treaca si gradinarul. zise imparatul. nu mai spuneti de el. n-are nici un fir de par pe cap. lasati-1 aci. Pe afara ramine tot un bordei prapadit. Fata zice: — 40 . lapada el besica din cap. ca de ce n-a dat fetele dupa feciorii lui. Trece oastea pe linga el. Acolo era in toiul luptei. Cum intra. Tncaleca si el — — ! ! Ma. Dupa ce tree. ca nu i-ar fi — Nu se poate. Nu trecu mult dupa asta si un imparat vecin pleca cu razboi impotriva tatalui sau. vedem noi ce facem. La mine n-ai ce mai cauta. Imparatul. Isi ia barbatul si pleaca. II arata imparatului zicind: Imparate uite ginerele Lasa. Intra si el in lupta aproape de imparat cind gata unul era sa-i taie capul. si frica-i era de imparat si rusine ii era si rau ii parea. se umple bordeiul cu tot ce trebuie numai si numai de aur. si magarul se preface in calul lui nazdravan. unde sa duca. Pina la urma se duce. Atunci zise baiatul catre nevasta lui: Ma. — Al tau sa fie. da intr-o margine a imparatiei. o cheama afara s-o vada. au capu. Tree ei inainte. si iar il imparatia mea. MS. — Nu se poate. Sa te duci unde oi vedea cu ochii. a venit si iar s-a inamolit tot acolo cu magarul. ce amar gaseste in bordei. Ma facusi aci de rusine cu cea mai cebaluita sluga. Da cu destiu pe pereti si-i face de aur. asta tot aci este. tu ai gresit. n-am gresit. Baiatul a dat pe alta parte. venira si cei doi gineri cu oastea lor. cu chelu. Merge ce merge calare pe magar.

frica ii era. cum se poate ca eu n-am lucruri de astea in imparatia mea si nici n-am vazut la nimeni. imparatul spune. — Ba e adevarat. a 41 — . sta cu gindul acolo. zice imparatul. numai aur peste — Ma. Cind sa intre inauntru. — Nu intru in bordeiul tau. il tin. Fata ii trimite vorba prin slujitori si zice: Eu nu pot sa viu fara barbatu-meu. Cind aude le imparatul toate astea zice: spuneti-i sa vina incoace si daca el se face asa cum a venit in razboi. imparateasa ii zice: Ma omule. Ma. — Mama. si i s-a taiat un deget cind 1-a aparat pe i-a taiat gitul. mama incoace. el de nu — Cum a fost pod si cind ne-am Dumnezeu. inseamna ca ai fost tu. Se due slujitorii inapoi si-i spun: Uite. sa nu-i spunaaaa. Razboiul nu 1-au n-au fost ei invingatori si a fost barbatu-meu. Cind aude imparateasa. Face ea doi pasi si intra la usa. — Si ea e fata noastra si el e ginerele nostru si pe urma nici nu stii bine ! fi cine e el? Bine ! Sa vina numai fata Se duce imparateasa si trimete dupa fata sa vina la petrecere. mama? — Pai cine a facut astea ? — Pai chelu aia. cind noi 1-am lasat impotmolit cu magaru-n balta la un intors. vina inauntru. ca si el este cineva si e mai viteaz si decit tata si decit cumnatii mei care tin pe surorile mele. A iesit el afara. ca daca te faci asa cum ai fost in razboi si daca ii arati batista care ti-a dat-o el cind te-ai legat la deste. si-a lasat pletele de aur pe spate. cu tine. dar n-ar fi bine. a luat sabia. de argint si de arama. La o petrecere mare. intra la grija. ma: cum e vorba. — — Merged si Baiatul le zice: Duceti-va de indata inapoi ca eu va ajung. ! — — — Ea sa vina. daca ar fi si fata noastra a mica aci ? Unde sa vina aia ca sa ne faca de rusine. ! — — — Pai cum ? — Iaca asa. — mama. spuneti-i ei si si terminat a venit tata lui tata asa cum va spun eu. — De unde are el putere sa faca tot in aur ? — Iaca de unde El are si capul de aur ! ! si desti de aur. mama. numai pina la us a zice vina. — Nu se poate. Ala a fost un inger trimes de la slujitorii si spun imparatului toata tarasenia. cind imparatul se veselea cu cei doi gineri ai lui. Merg barbatul meu a fost. da ce e aci la tine ? tot. — Tu nu vezi ce e. a scuturat de capastru si a venit calul si-a lepadat haina de pe el. 1-am gasit tot acolo. sa vorbesc — Vina. pina la usa.! — Mama. nu merita sa stea la masa cu noi. Se intoarce imparateasa acasa si vrea sa-i spuna imparatului. Ma ingerul care a omorit toata oastea aia. a incalecat pe cal. — Nu intru. vina sa te vad. el nu — Ma omule ar bine sa vina si el — Nici cum n-are ce cata el aci.

ca a si fost inapoi. ingerul. si ei pe caii lor. Ma. mai vazuram de facut? Pai noi nu mai avem pretentie A POVESTEA LUI PIPARU$ PATRU o femeie si aveau un baiat. S-a facut imparat a doua imparitii. si eu sint ala care te-am scapat de la moarte. imparate. se duse de nu-1 mai vazuram. $i acum ce e de facut? zice imparatul. fata da dar tu cine esti? ca te-am vazut cind am fost in razboi cu imparatul vecin. au incalecat al lui nazdravan. Al lui era vint ! Ai lor. N-au apucat sa" ispraveasca vorba bine. S-a facut apoi o nunta mare la care au fost chemati si parinfost mare bucurie cind parintii lui. Eu sint. — — — — Pai nici nu te — Si atunci ce e la tron siramii tu mostenitorul tronului. eu nu pot sa sufar copilul tau pe linga casa si eu am sa-1 omor. Daca ginerii astia ai dumitale va avea puterea pe care o am eu. cine e asta? Asta e tot ala care 1-am vazut. ginerele d-tale.! ! : ! zburat drept la imparat cu nevasta cu tot. Ce facurati ma cumnati. daca n-or fi murit Si incalicai o sea si va spusei povestea asa. a trait in pace si cu cumnatii lui si poate ca mai traiesc si azi. tii lui isi gasira fiul si calul nazdravan. sa nu mai aiba — Bine iesit la tron. si ei s5-si dea drumul dupa mine si sa ramin ei. ce sa-1 mai ajunga. va face ce fac eu sa fie ei mostenitorii tronului. imparate. Dupa ce s-a maritat. d3-i pe dincolo. si murit Dupa moartea tatalui. i se facu frica si zice: Ma. La un t imp s-au intors inapoi si au zis Cu omul asta nu ne putem masura. Cind 1-a vazut imparatul. di-i pe aci. eu incalec pe calul dupa mine. daca nu sa piece de unde au venit si ramin eu imparat in locul d-tale. omul Sla a vrut sa omoare pe baiat ca sa scape de el si a zis catre femeia lui: Femeie. Dupa un limp a femeia s-a maritat si a luat un alt tata la baiat. inaltate imparate. imparate? Pai asta ar cam fi batista care ti-am dat-o eu. El a coborit de pe cal cu nevasta si zise: Sa traiesti. — 42 . de ce nu vS tinurati dupa mine? A a zis imparatul afara. Pai uite ce e de facut Sa ne masuram puterile. a incalecat pe cal. Eu sint ginerele dumitale sil mic si fata a mica. Pai cu ce dovedesti? Batista asta o cunosti. Cind au pornit. Si asa a fost. Traia odata un barbat tatal. S-a uitat si el la gineri si ginerii la el si imparatul zice: Pai cum sa va masurati puterile? — — — — — — — — — — ! ! — — Uite. Daca m-o pretentie ! se tie nici o intrece meu. dupa care se afla ca el este fiu de imparat. si mai incalecai o matraguna si va spusei o mare si gogonata minctuna. Asta este. nu m-o intrece.

! Femeia fu si ea de parere ca sa omoare copilul. dac3 musti eu te impusc si ai sa ramii fara viata. Atunci iepurele i-a zis: Nu ma impusca. care o sa-ti fie de mare folos si o sa creasca si el pe linga puiul de iepure si de vulpe. Pe cind ei vorbeau. Era bucuros ca acum avea un pui de iepure si un pui de vulpe cu care se juca. dupa cum crezuserS si auzise tot ce vorbise tatal sau adormi a visat ca daca maica-sa ii va da un fir de par din sa-si poata face o pusca cu care sa mearga la vinatoare si bine de el. cind s-a sculat. dis-de-dimineata. Bineee. nu musca. ca asa pui frumosi am eu. ca am sa-p dau un pui de-al meu. voinice. te rog frumos. doua zi lupul ii aduse puiul. nu ma impusca. Atunci maicuta sa rugat asa: i 1-a dat. a zis baiatul. Plecind la vinatoare. Vorbele noaptea in soapta pe cind dormea copilul. lasind acasa cei doi pui care cresteau vazind cu ochii. In drumul lui i-a iesit un iepure in cale. Fara de el ciinii ceilalp ai tai n-au sa poata face mare isprava. A — — A — — — zorilor. A doua zi. voinice. Piparus. ca eu am sa te impusc. rniine la crapatul — Bine va fi de mare folos. Dimineata. El a luat puiul si acesta s-a luat dupa el ca un catelus. In zilele urmatoare a plecat iar la vinatoare. Daca nu 3 cu viatS doua zi de dimineata. Cind vazu vulpea ii zise: Stai. mise. vulpea i-a adus puiul. ?i a I-a lasat — m — 43 . s-a intilnit cu cumatrul urs cale si ii spune si lui: Stai. ca am sa-ti aduc un pui de-al meu. Atunci lupul ii zise: Te rog nu ma impusca. asa cum se joaca copiii. asa cum se invoise. pe tofi trei acasa si a plecat iar la vinatoare si cind a plecat. sa mi-1 aduci la mine acasa. in cale se intilni cu un lup si-i spuse: Stai. Si ! — daca i-a iesit iepurele el a — Stai si — meu. Daca a plecat la vinatoare. lasind puiul de iepure acasa. ca am sa-ti dau ! un pui de-al care-ti ! a zis baiatul. s-a intilnit cu o vulpe. El 1-a pus la umar la mina s-a Doamne Dumnezeule fa-mi si mie o pusca din firutu asta de par de la maicuta mea. doua zi. Atunci Dumnezeu i-a facut pusca. iepurele i-a adus puiul acasa. Vulpea speriata ii raspunse: Nu ma" impusca. cumetre urs. lupule. vulpe. cum n-ai mai vazut sub soare. daca nu stai am si te impusc si ai sa vezi ce blana frumoasa am sa fac maicutii mele din blana ta Ursul s-a oprit si i-a zis: Te rog. a rugat-o pe mama Maicuta te rog sa fii buna si sa-mi dai un fir de astea le el inca spuneau nu ador- vitreg. spus: ca te-mpusc ca el nu stia mai mult deck atit. Dupa ei ce cu ce numai asa va fi conciu lui zicind: — ! par din conciul stinga si mat ale. Auzise lupul ca el avea un iepure si o vulpe. sa mi-1 aduci la mine-acasa. nu mai scapi. ca am sa-p* dau un pui de-al meu fi o s5-ti fie la timpurile grele de mare ajutor. a plecat din nou la vinatoare. Pina atunci el nu avea nici un ciine afara decit puiul de iepure si puiul de vulpe care se luau dupa el cind pleca la vinatoare. rosii si vargap. Daca i-a facut pusca a doua zi a si plecat la vinatoare.

Zis si facut. Puse mina la gura si striga pe aripa vintului: Uiu-iu-iu. care intr-o clipita le facura farimita si le inghitira. dupa ce aflara ca vineaza baiatul cu ciinii lui. ! striga stapinul fratilor. spunind ca ii strica somnul si ca n-a auzit bine. In acelasi timp voia sa-1 omoare si pe baiat. usureii vintului. dar lupul care era linga vulpe ii trinti o laba. le arunca capcaunilor. Capcaunii se invoira. greii pamintului. Dupa ce capcaunii mincara si hainele. urechila si lasa-ma sa dorm ca n-ai auzit bine ! Dupa ce capcaunii. jos — Da-te Capcaunii sa-i mincati ! acum — — El in timpul asta striga din nou ! uiu-iu-iu. ca ne striga stapinul ca e la mare primejdie. TatSl viterg inchisese ciinii in cote£ si le pusese o piatra grea la usa. El se desculta de opinci. Tatal sau vitreg nu vedea cu ochi buni lighioanele astea care se gudurau pe linga baiat si-1 pazeau. Sariti de ma scapati sa te mincam. dar nu stia cum? Isi aduse aminte ca intr-o padure traiau niste capcauni cu doua coarne in cap si la picioare cu copite de cai. zisera capcaunii. o vulpe. ca sa le inchida in cotet si sa le puie o piatra mare la usa. mincara opincile ii poruncira sa se dea jos sa-1 manince. Merse la ei si se intelese cum sa omoare pe baiat. uiu-iu-iu. na-na. zisera baiatului: — Ne Atunci auzi si vulpea si zise: — Da-te jos sa te mincam. Veniti de ma scapap Capcaunii sa-i mincati. Ca de obicei baiatul pleca iar la vinatoare in padure lasindu-si chiar atunci ciinii acasa. na-na Usureii vintului. 44 . Botezase pe iepure si pe vulpe. a primit puiul de urs si a mers mai departe. iar pe lup si urs. Mergind el prin padure se intilni cu capcaunii. Astepta timpul sa piece baiatul la vinatoare. Ei il vazura si-i zisera: Stai ca te mincam Atunci baiatul le raspunse: Lasati-ma numai un pic sa ma urc in copacul asta si sa-mi cint un cintecel sa ma auda vintul. un lup si un urs care-1 apara. Atunci capcaunii ii spusera sa-i inchida in cotet si sa le puna o piatra grea la usa. iar acestia le roasera intr-o clipita. $i greii pamintului. Vulpea care era linga iepure ii lipi o laba peste ureche §i zise: Taci. ca sa-1 auda maicuta mea ca este eel din urma cintec al meu pe care il mai cint. — Uiu-iu-iu. Ei se invoira si-1 lasara de se urea in copac — — ! si incepu sa strige catre ciinii sai. Usureii vintului $i greii pamintului !. sa le faca de petrecanie. ca nu mai avem rabdare. asa ca le puse gind rau sa le omoare. Iepurele care auzi chemarea stapinului zise: I-auzip. Atunci baiatul se dezbraca de haine si le arunca capcaunilor. Tatal eel vitreg le spuse pe unde si ca are un iepure.

In casa toti ii tremurau de frica. da-mi si mie carne ca mi-e foame Si asa. se prefacura intr-o radacina. Aduse intr-o zi un iepure si-i porunci la muiere sa-1 friga. Capcaunii acum poruncira baiatului Acum da-te jos sa te mincam ca asa ne fu invoiala. lua altul si iepurele se gata. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. nici carne pe el nu avea. muiere. — . se ducea la vinatoare. ce sa faca de frica sa — ! n-o omoare barbatul eel rau si veninos ca un sarpe? Sa-si puie-n oala la fiert. el se dete jos din copac si impreuna plecara acasa si-1 mincara si pe tatal sau eel vitreg si rautacios. usa abia se clatina. ii trinti o laba de-1 ameti ca nu-1 lasa sa doarma. Baiatul isi taie si pulpa de la piciorul sting si le-o arunca capcaunilor ?i striga din nou: Atunci auzi — Auziti — si lupul Uiu-iu-iu. Dar feciorii erau multi. Ciinii roasera toate radacinile. Cind vazura capcaunii ciinii lui Piparus Petru. Muierea il fripse in tipsie asa cum se cuvine. cum se duce mita la gaura socitilor si nicicind nu se plictiseste. — CERBUL FERMECAT Avut-a odinioara un barbat si c-o muiere multi feciori si fete. dar ursul care era linga lup. . capcaunii se suiau in copac sa-1 manince. Cind a vazut ca nu mai este carne. Piparus Patru zise ciinilor: Roadeti radacinile astea ca sint capcaunii care au vrut sa ma manince. venea altul si cereau: Muma. $i de aci inainte Piparus Patru trai pe tara-n pace. Acum veni si rindul ursului si cind se repezi arunca si usa si piatra de nu se mai vazura de-a rostogolul. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati — ! ! Atunci auzi ursul. isi taie o bucata de pulpa de arunca capcaunilor zicind: Uiu-iu-iu. Fuga dupa mine. sari din birlog si zise: Intr-adevar ne striga stapinul. Omul asta de rau ce era. Iepurele nu se lasa si se repezi in usa cu capul. .: Baiatul. Veni barbatul flamind si fara vinat de la padure: Gata. ca n-are nima ce-i face. Cind ajunsera. Venea unul. dar isi jupui pielea din cap si usa nici nu se misca Se arunca si vulpea si pati si ea la fel. lua unul. Apoi o luara la goana spre padure la stapinul lor. Barbatu era lenes si nu sirbea la tarina ca toata lumea. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati la piciorul — ! ! zicindu-le: ca ne striga stapinul. drept si le-o nemaiavind ce sa le dea. Cind se repezi lupul. hai la el. in schimb. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. mincarea? taie sinul si sa-1 — 45 .

sa-i piarda si sa-i omoare. Hai sa punem un ficior. Asa zisera. asa facura. cei doi copii fugira. pina ce ajunsera intr-o padure si se oprira ostemti linga un izvor. ca ogarul dupa iepure. ii raspunse femeia Dar feciorii mai mici n-au de lucru si-i spun ca muma lor de frica si-a taiat sinii ca sa aiba el ce minca. tu asculta de mine Mergi. dupa ei. cauta o piatra de ascutit brice. aruncara cutea si se facura in urma lor mici placi care — smiciiau. se tot ducea pe linga fereastra la soru-sa de-i cerea mincare: Da-mi. pleca prin vecini intrebind: N-ati vazut ficiorii nostri? N-am vazut. Cind vazura ei ca sint pe urmele lor. pina se apropiara de infiora — si ! - — — urmele lor. copiii. il ruga pe frate-su: Tu frate. gata-gata sa-i prinda. noi avem prea multi copii. arunca cheptaru. zise sora. Fata vazind ca o sa-i prinda. Dupa asta. Cind se vazura copiii iar la spatele lor cu parintii turbati de minie. fugira. pina nu se scula tata-su §i muma-sa. apoi vino miine dimineata cu ele la mine sa-mi deschizi si amindoi sa fugim de aici. Eu o sa beau apa din izvorul asta. vad ca nu e fata si nu-i feciorul. Feciorul mai mic raminea tot flamind. iti dau. Speriat. alergind dupa ei cu muierea si cineva le spuse ca s-au dus incolo pe drumul de cara. Dar tata-sau si muma-sa dupa ei. au raspuns vecinii. cu rani singerate. Merse el mai departe intr-un catun. Ba eu am sa beau apa din urma cerbului. cind in varsatul zorilor. — — 46 . Muiere. spune di ce? Pe tine te aranesc ca sa te injunghie de Craciun. puse-n blid si minca. Da. Fata cind auzi se sa se-nvete — — — — se gindi ce sa faca? Fratiorule scump. aruncara briciul si se facura in urma lor niste cutite cu taisurile-n sus ascutite de-si taiara parintii picioarele si cazura lesinati peste cimpia pe care crescusera cutitele ca iarba. ce-i mai trasni prin minte la carne de om. Dis-de-dimineata. si un brici. Parintii. soro.! : sint cisnovita si nu ma simt bine. i-a raspuns muierea. o asculta ?i asa facu. mincare ca-ti spun de ce esti inchisa-n cocina. tatal. Frate-sau. — Gata! — Vino sa mincam — Maninca tu ca eu ! — — Atunci el zise: — Asa-i dulce carnea di om? — Eu nu stiu. Atunci alergara dupa ei intr-acolo. Deodata i se paru ca maninca carne dulce si-o intreba pe muiere: Da ce carne-i asta? Di iepure. da si ei fugeau dupa copii. sa-1 junghiem si sa-1 mincam. insa de copii nu se lasau si totuna dupa ei. cit pe aci iar sa-i prinda din urma. Copiii fugeau. Si se facura niste rugi mari incluceati. Atvmci copiii o luara pe un drum si mai lung si se indepartara mult de primejdie. O luara pe fata si o inchisera intr-o cocina si catara s-o ingrase. El scoase din oala. Copiii fugira. sa-1 aranim. Cind ajunsera parintii se incurcara si se zgiriara in rugi pina ce isi rupsera camasile si pielea si-o facura mii de intepaturi.

zisera speriati taietorii. Fata cind vazu cerbul incepu sa plinga si sa suspine in zadar. ba si mai gros se face. Vazind el atita nesupunere se duse la palatele sale. fa. Fata vazind-o ca este proasta. o intreba baba. framinta piinea si o puse pe vatra sa se coaca. Asa plecara ei acasa la imparatul §i-i spusera ca mai este de taiat inca un neac si cade plopul miine dimineata. sa se duca la o vrajitoare girbovita sa-1 ajute ea daca voinicii cu puterea lor nu sint in stare. Atunci ii porunci: Cum Fata. Baba se invoi sa scoboare zina de fata din plop pentru un mic bac§is. ca nu stie sa aseze tastul pe pine. Lua de acasa podnita pentru copt piine si facu focul la tulpina plopului. linse taietura §i plopul se vindeca. Cind ajunsera taietorii si vazura plopul si mai mare iar fata rizind de ei in virf. zicindu-i: Pune. innoptind aci de frica. dar fara nici un folos. noaptea se vindeca la loc. noduroase si stoloase. Cind vazura dimineata taietorii se suparara si-i spusera imparatului ca nu e chip de taiat plopul. Baba cum era de felul ei vicleana. cum se vindeca carnea omului. Ii dete-n gind ca babele pe toate le-ncurca si le descurca. iar imparatul nu pricepea pentru ce? Cind se zauita in virful plopului. fa muica. Ce sa faca sa n-o mince lupii si ursii care misunau primprejur. — Merse de incerca si imparatul. sa se suie in plopul de linga fintina. nu cu apucatorul pe — Zau maica nu pricep $i se prefacu baba ! pita. ca ce se taie ziua. Nu — — Cum — Pune dealtminteri. cobori incet jos din virful plopului si aseza ea podnita peste azima. da-te jos ! In schimb fata nu se misca de loc si nici nu-i raspundea nimic. padure cu alele salbatice o porni incotro zari o lumina catra un mic catun de oameni. fi se preface in cerb se dadu peste cap §i se prefacu intr-un cerb mare cu coarnele cit prajinile. gata sa puie peste ea podnita. ca aceea care pune laptele-n oala dar intinge pe dinafara. nu mai avea rabdare s-o invete. se duse cerbul la plop si linse. Noaptea. o aseza pe dos incit nu acoperea turta de piine. Fata privea de sus din plop si se mira de prostia babii. Noaptea veni cerbul din nou.! si ce — Ba si nu bei. Taiara ei. linse pina ce se facu plopul si mai gros. Ce sa faca de aci incolo ? mai stia ce. zari o fata frumoasa ca o zina din povesti. in loc sa puie podnita cum se cuvine. pina se-nnopta. taiara. Oamenii taiara. 47 . — Ba am sa beau si ce-o o fi. tastul cu gardinarul in jos. $i Intristata si amarita in cum bau. iar taietura se vindeca ca si cind nicicind n-ar fi fost infipta securea in trunchiul sau. caci plopul fund gros nu pridideau cu taiatul. Dupa ce se incinta vatra. Potera insa ii prinsa si iar in dimineata urmatoare mersera sa taie plopul. Ramase ca miine sa mai taie pu^in si sa-i fie pe plac imparatului. crescind si mai mare. se speriara si o luara la fuga sa-si piarda urma sa nu-i pedepseasca imparatul. puse doi oameni cu baltiile ca sa taie plopul si pe fata s-o doboare jos. ajunse calul la cesmea se sperie. taiara §i seara mai ramase inca un neac §i plopul se pravalea. Cind acolo se opri la o cesmea. ca cine bea apa din urma cerbului ma fac eu fara de tine in pustietatea asta. Asta e o minune si nicidecum altceva. Tocmai atunci trecea pe acolo feciorul imparatului sa-si adape calul.

Mirat de asemenea intimplari. cum se scula. sint sufletul fratelui meu prefacut in cerbul fermecat. n-are. Imparatul iar se-nvenina de minie. Toti mincara din carnea cerbului numai imparateasa nu. o intreba pe sotia sa: — Mereu la tine se lasa-n jos marul de aur. Pe tine toate te iubesc. Suparat. O lua calare pe calul sau alb inaripat si zbura ca gindul la palatele de marmura unde-1 aseptau nuntasii. s-a trudit si pe toti i-a dat la invatatura. — Tu ai sa fii sotia mea. Si se facu o nunta mare cum numai fetele imparaau stiut s-o faca. porunci sa se unga poarta cu smoala si sa se lipeasca de poarta raufacatorii care farima noaptea poarta. nici 1-ai meri. Fata stia ca sint picaturile de la fratele ei si plingea si ea sarutind florile de calapar. Dimineata. iar cenusa o arunca in gradina si din ea rasari un trandafir stolos cu multi boboci de toate culorile. Chema maistori si o dresera la loc. iar cind se ducea imparatul isi inalta crengile si virful si mai sus. iar imparatul cu ostirea sa iesi din padure. lecuire Baba rise de bucurie. Cind venea imparatul sa-i miroasa florile. Il prinse si-1 injunghie fara sa stie imparateasa. OF! trait odata un mos care avea noua copii. imparatul iar gasi poarta rupta. O apuca el dupa urme si ajunse la poarta imparatului. Imparatul se supara. trandafirul si calaparul. prinse fata si-i dadu o bacica de bucurie. astea nu sint nici flori. sarac cum era. calaparul crestea inalt ca un copac si imparatul n-avea ce-i face. sora ia-o de unde nu-i. muica. Imparatul. tinjea si se ofilea ca o floare. porunci sa se taie trandafirul. iar cind se ducea imparatul florile se lungeau in sus. i se lipira de smoala si ramase cu capul lipit de poarta pina la revarsatul zorilor. iar oasele le aruncara in grading. numai cu unul din ei n-a avut ce face. iar spinii se intindeau de-1 inghimpau.— Asa. Mosul. gasi poarta frinta si nu stia de cine. chema lemnarii. iar la mine toate se-nalta. Cind vazu ea cerbul mort. Din oasele aruncate crescu un mar mare si frumos cu merele de aur. Din cenusa crescu un calapar frumos. il taie si-1 arse. marul isi apleca virful in jos. Era tare de cap si nu era bun nici pentru o ceapa degerata. Cind veni noaptea cerbul fermecat s-o vada pe soru-sa in plop. plinse amarnic si pe zi ce trecea. Sara inchise poarta si se culcara. mare si stolos. gasi cerbul cu coarnele lipite de poarta. Cind se ducea la el imparateasa lasa florile in jos si din ele curgeau picaturi de lacrimi. iar cenusa sa fie aruncata in gradina. pe mine toate ma urasc si nu pricep pentru ce? Atunci imparateasa-i raspunse: esti — Maria ta. Cind veni cerbul si lovi cu coarnele in poarta imparatului. sa mergi cu mine sa facem nunta imparateasca. dar se vede ca prostia din nascare. Bucatarii fripsera cerbul. Se repezi cu coarnele in poarta cea mare si o rupse. Cind se ducea imparateasa sa culeaga mere. intr-o zi. pe care tu injunghiat facind un mare pacat. Cerbul veni din nou si frinse poarta. cind se scula imparatul. Dimineata. de Dumnezeu neiertat. Cind se ducea imparateasa in gradina florile se lasau in jos. A 48 . se coace pinea.

stiu si eu cutare si cutare trebusoara. A mers mult mosneagul cu feciorul. atunci poti sa dii cu el paste gard. pina acuma. 1-a legat la ochi si s-a scufundac cu el in fintina pina in fundul pamintului. cazma si vita. fie voia ta. se rezima de un gard si incepu sa plinga. vazind dintii si ghearele infioratoare. nu 1-a lasat ps baiat nici sa rasufle pus la invatatura. ca e prost si-i tare de cap si nu poate invata ca ceilalti opt feciori ce-i mai am. Ga scot Lasa. omule si sa-1 ce ai oftat? Asa oftez eu. dar eu am venit fiind chemat pe nume. pe un an de zile si daca nici la mine nu invata. tu mai baiete. Ga sa nu-1 faca de ris cind s-a ridica baietandru si i-a veni de iasurat. Mosule. Fiica tartorelui iadului il vazu pe sub sprinceana si cum ii placu de mutra lui. JPe mine ma cheama Of! Unde te duci cu baietanul asta? due in lume sa i se piarda urma. numai sa nu ma inseli La anul vii pe jgheab. de inima rea si necaz ca uite am plecat cu tontu asta sa-i caut capatuiala Bine bine. de ce plingi? Uite. Astazi mergem si punem via si miine mergem s-o culegera. da-mi mie copilul ucenic. Baiatul iesi afara din casa dracilor. grebla. Tartorul —d — Pai — eel stii. De acolo a pornit cu el pe fundul unei ape mari pina ce a dat de casa dracilor. — — — De ! — — — Ma — — — ! ! ! Omul i-a luat copilul. iata un om necunoscut se iveste in fa|a lui.arga fulgii daca nu ma asculti.! ! : Si-a pus in gind de suparare sa scape cumva de el. dai de trei ori cu batu in fintina si zici de trei ori Of Of Of ! Eu am sa te aud si indata ies din fintina si-ti aduc copilul teafar precum mi 1-ai dat Da mosul a zis: bodeaproste ca scapai de dracu si s-a dus acasa. nu-1 invata tu pe dracu sa traga cu pusca eu om din tine de-o sa-ti m. S-a asezat unchiasul pe jgheab si s-a pus pe oftat de suparare. Bine omule. A doua zi ia tirna diavolilor struguri timpurii pe mina si se duse de culege via pe masa. si 1-a mare il lua la ispiteala. ! li puse-n mini tirnacop. Apoi il duse in tarina diavolilor sa-i sadeasca vie intr-o zi si a doua zi s-o si culeaga singur. ca niciodata nu va fi in stare sa prinda de capatina mai mult decit la mine. Ori eu nu pot sa fac nimic I Nici nu ma pricep §i nici nu pot ! Sus pe pamint eram vestit in prostie. mai flacau. A luat traista cu de-ale gurii si-au plecat in lume. si-i puse imparatului 49 . Baiatul S3 intrista. mai baiete. mosule? Nu te-am chemat. — — — Zis si facut. sapa. Ia timpul Ista. Numai tu sa-mi spui cine te ajuta. pina ce de osteneala au poposit la o fintina sa bea apa si sa se odihneasca. intrebindu-1 La ce m-ai chemat. aici cum o sa ma descurc eu cu asa natii de tartori intelepti? Lasa nu te speria ca fac eu in locul tau tot. Gum a sosit. Sa-1 ia pe prost de mina duca-n lume ca sa-i piarda urma. se duse la el intrebindu-1: Ge-i cu tine. tata-tu 1-a pacalit pe tata si m-a adus aici la talpa iadului ca sa-i sadesc vie intr-o zi si in alta sa i-o coc si culeg.

Prefa-te in ciine Nu stiu.o-nghiti-n sec. O intreba el pe cea spinzurata de picioare: De ce v-a spinzurat ? Fiindca am sarit multe garduri si am alergat mult. sa ma due. uite. ! ! ! ! anul. Fata iadului iar i-a venit in ajutor. darn-a avut ce face. stapine. sus de tot si sa joci in doua labe si cit ai bate din palme sa fii dupa mine. te omor cu bataia. $i ce-ar trebui sa fac eu ca sa scap ? Sa-i spui ca n-ai invatat nimic si n-ai priceput de la el nimic Asa am sa fac Le-a slobozit din spinzuratori pe dracoaice si s-a facut ca nu stie nimic. stapine ! zise el si iar se porni pe plins. altfel te arunc si te fierb in cazanul cu smoala. tine-ti odrasla ca e neam prost si pune oala-n cap in loc s-o puie la foe. Si ce-i sinteti voi lui? Muierile lui sintem amindoua. $i pe tine are sa te spinzure. Mosule. Plecara ci spre casa mihniti. Uite in sobele de dincolo. Mai la urma i-a poruncit sa se prefaca armasar si sa-i aduca inelul de la capul pamintului. S-apropiara vinatorii si s-au mirat de copoi. dindu-i indarat copilul. Se tinu de vorba. au calatorit impreuna si au adus inelul tartorelui. Fa-te iepure Nu mai pot Si iar il lua la bataie. si sa te sui in al noualea virf de munte. De toate aceste ispravi s-a mirat dracul. Deo data ii zise el lui tata-su: Tat§. iar pe ea fiindca a vorbit mult si multe. pe jghiabul fintinii auzind Of de ! trei ori. enema duhurile din fundul marilor care-1 prefacura iepure si pe toate le ispravi precum i se poruncise. il prefaci in cal. Dracul cum auzi il lua la bataie. Da-i cu el in birlogul lupilor sa scapi de el ca e pacat sa faca umbra pamintului. Odata ramine el singur acasa si da intr-o soba de doua femei spinzurate. asa cum 1-a luat. — — 50 . baiatule. se apropie de noi doi vinatori. damite tu un pamintean prost. Mai tirziu 1-a pus sa se prefaca in cine si sa manince lupii din padurile dracilor. acum iar sa te mai vad cum imi pui vie si cum o culegi ? Nu stiu nici s-o pun. Fata iar veni la el. ehe. unde o inecase tartorele iadului pe ma-sa pentru ca-1 inselase. nu stiu Din nou il batu zdravan. alb cu pete negre. vezi. Eu am sa ma prefac intr-un copoi strengar. Iar a plins si iar 1-a ajutat fiica imparatului. iar tata-su dojenindu-1 si injurindu-1. Zgarda sa nu le-o dai nici in ruptul capului. — — — — — Daca nu te — Omoara-ma. dar nu pot ! Il zvinta in batai si fiindca se implinise apuca de git si-1 dusa la tata-su. Se mira — Acum diavolul si sa te prefaci in iepure — Am — — — — — — ! — — — ! Vine imparatul tartorilor si vrea acum sa-1 puie la incercare daca a prins ceva intr-un an de invatatura. Si-ncepe asa: E-he. toate sint pline de scafirlii de oameni ! Din ghearele lui nici diavolii din balta nu scapa. ei o sa ceara sa vinzi copoiul. nici s-o culeg. ins5 tu sa le ceri pe mine 500 lei. Una spinzurata de limba si alta de picioare.

el alearga. Iti dau 4000 de sint bani astia. tu sa te sui pe mine. cum nu se mai vazuse pe lime. Nici in ruptul capului sa nu-i dai capastru! Ajunsera la marginea orasului. eu dau doua mii de lei. o mirosira si se ! bucurara. mosule. Vinatorii i-au dat pe loc banii — Zgarda n-o dau — Lasa ca-1 legam noi ! si i-au cerut si zgarda. imi vinzi — N-o vind — Dau pe ea zece mii de sa cumpere fioarea cu tot dinadinsul. bogat si frumos. imparatul are sa ma vada si i se va lasa inima la mine. I-au dat drumul la copoi sa prinda iepuri. cind vom trece prin fata palatului. taica — Cat ceri pe el? — 500 lei ! copoiul? au intrebat ei. ii ia bami si vrea sa piece. — Il vind. Se vaita de burta si de ficati. vinzare. mie. ca si tatal baiatului. eu am sa ma prefac in armasar . iti dau inca pe atit. plinge si ofteaza. lei.! ! ! ! ! ! — Vinzi. Alofneagul se lacomi la bani si vindu si capestrele. numai atit. vinde flcarea cea frumoasa diavolului. — . si cu o sfoara a apucat-o inainte. Iese afara imparatul si-1 intreaba: — Mosule. care iesise pe pamint sa vada ce face flacaul eel prost. numai sa-mi dai si capestrele. capestrele In fata palatului din capestre crescu o floare alba frvimcasa. se tocmi cu geamba§ul. se zbiceste si capestrele sar peste gard in curtea imparatului. Iese un iepure. 51 . uitindu-se la armasar. iar vinatorii de zor s-au afundat in padure dupa vinat. — Iti vind calul pe doua mii de dar fara capastru. de vinzare ti-e armasarul asta frumos? dar pentru un cumparator de neam ca dumneata este de — Si cit ceri pe el? — O mie de — Numai atit? — Da. Cui i-ar fi dat in gind ca geambasul era chiar tartorele iadului. Tata-sau il tinea de friu. apoi se Mosul preface iar in baiat asa cum fusese pina aici. In drumul lor trebuiau sa treaca pe linga cetatea de aur a imparatului. lei. Gesmbasul vrea ! — Marite imparate. O vazu irrparstul si imparateasa. iar imparatul facea zimbrii. Baiatul a simtit numaidecit ca dracul este negustorul si la o nebagare de seama. Era un oras mare. daca mi-1 vinzi imparatul s-a zgircit pentru nimic. Atunci el iarasi ii zise lui tatine-su: Tata. nu jucarie. asta ? mie flcarea lei. doar Insa nu i le da de zgircit ce era. Sa-i ceri 1000 de lei. prinde iepurele si i-1 da lui tata-su. i-o da imparatul. — Nu este. Sa mcara dracul de ciuda. Daca — Mo§ule. fuge iepurele dupa ta-su. insa fara capastru — Ba da-mi capastrele zise imparatul lei si ! Un negustor se amesteca prin gloata iti ?i zise: — Negustorule. maria-ta ! Imparatul laccm si el dupa bani.

iar asa spusa. Aci pe loc se inbolnaveste muierea la si in putine zile muria si ea. ii zice « buna calea. ca ieu nu te cunosc. asa ca toata nora avea cite un copil. toti a murit. A fost Dumnezeu. dar da-mi mie copilu sa-1 botez eu ». Dia bobul ramas in cocos scoate opincile fermecate. POVESTE DE O MUIERE CU UN OM Eria un om cu]o}muiere: avea paispe copii §i toti a trait. Omul lo copilul ce ramasa viu si pleca la odina. poate m-oi fi vun dus man si nu-ti dau si om : : : : copilu sa-1 botez ». Mosu spune omului asa « tu baiete. sa-i puna alte nume ». asa ca pornira sa saraceasca din pomeni pe cum ie obiciaiu. asa porni boala in eopiii omului si ei murira tot treispe. Mai mergind pe drum. Da dupa putina vreme pornira sa se imbolnaveasca copiii. da te rog da-mi sa botez eu copilu ». asa ca ramasa numai omul cu muierea si un singur copil. Baiatu multamea mosului si iatreba mosu pe omul: « unde te duci cu copilul »? Omul spusa ca: « am avut paispe copii si paispe nurori si paispe nepoti. drumuind. asa murira tot paispe. baiete ». piste ape mari si tu n-ai bani sa platesti. a crescut mari i-a-nsurat pe toti. Mergind omu cu copilu la drum pin paduri pustiniacuri. Dracul iar cu gura sa adune meiul. ama baiatu nu 1-a cunoscut. da al de baiete. prinde cocosul si-1 maninca. Vulpea alearga. Omul ce sa faca? Vinda casa cu maidanul. care cum sa imbolnaveste din nepoti. asa am ramas numai eu si copilu asta la o odina drumuind. vede cocosul seminfele sprinjite si dintr-o lovitura inghite un bob. Cocosul vede vulpea si fuge. da eu visam asa. Imparatul trage piciorul si din frunza iese o dubla de seminte de mei. Mergind omul cu copilul pe drum in padure sa-ntilneste cu un mos in cale. Baiatu lua copilu si pleca iar la drum la mormintu lu Dumnezau. care stia ce este cu frunza se repede s-o ia. Mosu intreaba pe om. El pe loc iese din bobul de mei si se preface in vulpe. cu invatatura furata de la dracu. din floare se rupe o frunza si se lipeste pe ciztna imparatului. DracuJ. si intreaba: «und' te duci baiete cu copilu? » Omul spune la mos asa: « ma due la mormintul lu Dumaezau sa-i schimb numele copilului ca asa am visat ». barem sa traiasca ! ». inca un mos mai intilni in cale. Baiatul spune la mos « cum sa-1 dau copilu sa-1 botez. dupa ce murira nepotii porni moartea in nurori. moare. ca si al dintii mos. nu 52 . xViurira nurorli toate paispe. iara sa-ntilneste cu un altu mos in cale si iara mosu ii da buna ziua la baiat. o ingropa. el viseaza un vis asa « sa ia copilu sa sa duca la mormintu lu Dumaezau. sa boteaza din nou copilu. Se gindea: daca ma inghite diayolul siat pierdut. Si tocmai atunci. Omu. El se ascunse intr-un bob de mei. Tot ingropa omul cu muierea. Toti a trait bine zdraveni. se incarfa cu ele si pleaca in Iume de-1 procopseste pe tata-su si pe top fratii. Omul cu muierea mai avea si paispe nurori si paispe nepoti. Mosu spusa omului ! pot sa te duci la mormintul Domnului ca e mult departe piste mari si tu n-ai bani sa platesti ca esti sarac. facu pomana pe obiciaiu nostru.Cind sa se desparta dc geambas. sa ml due la mormintu Domnului sa schimb numele asa: « copilului. nu poti sa te duci pina la mormintu lu Dumnezau ca e rau departe. slrac.

dupa aia. mai sa dusa si mai cumpara o sabie mare. sa boteze mosu copilu. nu mai e sarac Vorbind finul cu nasul. la unul si la altul. baiatul vazu ca amindoi mosii tot o vorbafspun si baiatu odobri. Da in carte scrie trii zile. Umbla ca un doctor multa vreme.» » doi mos a fost Svete Aranghel. : ! : ! Finul facu asa cum i-a zis nasul. nu ceria nimic bani. ii lo durerea din ureiche. sa stii cind oi tuna la omul al bolnav in soba. ama pe mine nima nu ma vede. Daca ma vezi. multa blaga ridka. frumcasa si pe urma mearsa de-si cumpara un rind de toale turcesti. si gasi ca finul. porni foaie dupa foaie. asa de sa imbraca in tcale turcesti. Ce facu el? Tn loc sa-si « ! ! : ! adune banii. Auzind nasul ruga finului. dupa vreme mai delungata. am venit sa-1 iau ». o sa-1 doara ureichea Si intreba cit mai ieste pana atuncia? Nasu spusa ca mai ieste trii ani. da si am veresie la lume c-am lecuit lumea la veresie. iaca vine nasu pi la fin sa vada ce face finul? Finul ie om sarac n-are nici scaun sa-1 roage pe nasu sa sada. Mersara pin sat si gasira o casa la un bogatas si nasul vorbi cu bogatasul asa « dai la finul casa la chirie. mosule. nasule. finul sa-ntoarsa cu picioarele unde i-a fost capul. Vaitindu-sa finul si plingindu-1 finul. pe Traila. te rog spune-mi mie din ce o sa-mi fie mie moartea mea ! ! Finule. Finu mergind iel pe drum. porni finul vorba cu nasul. ca sa scoala. porni sa lucreze pe bani. aicea in padure n-avem unde sa botezi copilu? ». Bogatul dete casa la fin fara nici o chirie. fa asa tunind in soba 1-al bolnav. In drum nasi-su zice: «oco finule. pa face bani. « Bine. din sate. baiatul striga numele. sa cat in cartea mea » Mosu scoasa o carte. sa sada in ea ». il botezara pe nume Trails. decit pe tine te vede toti ». tu ca esti doctor. cu fesul rosu in cap si a pkcat calare pe calul albivfugind iel de-acasa. ramasa zdravan finul trii zile. iel sa dusa la piat cu mult bani si cumpara ce-a fost mai bun cal in piat si mai gras si mai frumos. sa imbogati finul si insura baiatul. sa ma due sa adun veresia ». Mosu spusa la baiat: «aide tu cu copilu cu mine ca eu stiu colia un sat si mergem sa botezi copilu la biserica ». Mai lo si un fes. Finul vazu ca nasu sede la capu finului. sa mili si-1 lasa trii zile pe finu-su. « Finule. mult sint ieu sarac dar cum sa fac. unde eu ma due cu copilu. lasa-ma barem trii zile . sa nu-1 mai gaseasca nasu. da nasul iar sa trasa la cap. la o zi noaptea sa pomeneste cu o durere fiiiul in ureiche. moartea lui este din ureiche. satilneste cu nasi-su. Vazind finu ca nasu a venit sa-1 ia pe finu. Dupa citava vreme iaca vine mosul pe la fin sa vada ce face finul ? Finul s-a imbogatjt. sa face ca nu-1 cunoaste pe nasi-su si trece repede pinga nasu mas! 53 . Si tunara in biserica cu copilu. asa finul sa vaita la nasul: « nasule. Dupa ce s-a mai cunoscut cu lumea finul. cere de la omul bolnav bani cit vreai tu. de pe urma. sa ma imbogatesc ca vezi cum sint nasule Spusa finului asa « lesne fa-te un doctor sa lecui lumea ». finule. vazind ca ie nasul sprimit sa-1 ia pe finu. Nasul pleca. finul porni sa-1 roage pe nasu asa « mult te rog. finule. Acuma iesira din biserica. pustiniacuri. mult imi pare rau de averea ce am facut. daca ma vezi pe mine la picioarele bolnavului. unde te ducei? » Da finu-su incura calul cit peate. veresia. s-o vad. ieu sint acolo. sa pomeni cu nasul la capu lui. ca eu aicea pe nima nu cunosc. intreaba finul pe nasu: « nasule. Mosu spune la fin: « mergem sa cat o casa sa sezi cu chirie ». la capu omului bolnav. Finul spune lu nasu asa: « ieu n-am invajat de doctor » Ama nasu zice: « porneste de te duce pin sate si intreaba de lume bolnava ca sa lecui. pin paduri. sa traiasca.

Fratii nu se invoira sa-si dea sora din mijlocul lor.! Vazind nasu pe fin asa ! dace fiaul. crescut ea intre fratii ei si-i iubea intocmai cum si ei o iubeau ca sora. Nici unul nu se gindea ca-i va veni si timpul de maritat. Intr-o zi. nasu striga 1-al bogat sa sloboada pe ai trii lucratori sa vina sa le plateasca lucratorii. se gindi ca Geamfichia nu va ramine multa vreme ca ei si tot va trebui sa se marite. da. cind mortii veneau din groapa sa-si vada fratii surorile si umblau pe lume de se speriau si cocosii la miezul noptii. Cind fratii lui erau plecati. Nasal piere de-acia si sa duce mult inaintea lui fiau-su si sede nasu de odini. Cel mai mic dintre frati. sa culca sa moara. Sezind in groapa. GEAMFICHIA §1 CEI NOUA FRAJI fost odata ca niciodata. eu am sa te marit departe in Grada Limonia. unii la agri. cazu calatoriul jos in groapa si muri. tineau la sora lor ca la ochii din cap pentru ca una singura era la parinti.ratorii groapa. Cind veneau alti petitori. cind sufletele lor fugeau in groapa. unde traia un flacau chipes si voinic nevoie mare. ingropati-1. voi trageti pamint pe el. Azi asa. Da nasu sa pitula colea dupa un tirsog stolos. Dupa ce facura lu. Ei venira si nasu le spusa: « Iote. nasul stie unde ! : ! banii frateste. care se numea Dinci Costrici. dar care se omora dupa Geamfichia fiindca si ea era chipesa si frumoasa. atit erau de multi si cocosii vesteau miezul noptii. Fratele eel mic se tot gindea cum sa faca ca sa-si marite sora. cind ajunsa calatoriul aproape de groapa sa spaiminta calu si nu merge neam inainte. ple. vaza calatoriul la capa lui pe nasi-su si-i lo sufletu la dilator Da calatoriul ramasa in groapa Atuncea. luati-i calul. sforaie pe nari. fata crestea si se facea tot mai mare si mai framoasa. Nu cere sa stie ca ie nasu sa calare pe cal. vindeti-le si impartiti chirit in toale turcesti. nasu mtna lucratorii iar 1-al bogat. Atuacea calatoriul sa cubari di pe cal jos. tot la fel fratii nu se intelegeau ca sa-si marite sora. Erau multi pentru ca la fiecare casa traiau multi frati si surori. Ei A — 54 . altii la vinuri la lucru. veai calatoriul pe drum si sa spaiminta calu de groapa-asta. Sta odinind nasul. da masura groapa. sabia. vazu intra alt loc niste oameni la sapat la un om bogat. « bas de mine vine groapa ».a nasul ca trii lucratori pina colea in marginea drumolui unde viae calatoral pe drum. « Ce e groapa asta in marginea drumalui de si spaiminta calu ? ». zise. miine asa. da una de lata. dar nu zise nimic. da de adinca iar de o metra. fara sa mai intreb pe fratii mei. Asa ca intr-un sat de munte traiau noua ce se numea Geamfichia. iar sa gindeste « bas asta groapa de mine-i gatita » si sa dubara de pe cal jos si sari in groapa. si A frati care aveau o singura sora. puse pe Geamfichia pe cal si plecara amindoi in Grada Limonia unde o lasa pe soru-sa la o casa mare. doi metri de lunga. Nasu spusa la lucratori asa: «faceti aicea groapa. Nasu sa dusa la bogatu si sa ruga de bogitasul si-i dea trii lucratori sa-i faca o groapa Bogatasul ii dete trii lucratori. Intr-o zi se pomenira cu un strain s-o ceara de nevasta. el zise catre surioara sa: Sora draga. Adasta sa ajunga finu-su calare dindarat.

Ieri cind ma jucam cu firtatii mi-am pier- Am dut davitu si vreau sa-1 aflu. ceru voie de la Dumnezeu ca dupa trei ani sa-1 lase sa viasca si sa se intoarca pe pamint sa vada pe soru-sa. intreba: Frate draga. Dinci Costrici fese nasalie si-o prefacu in cal. ce nu am vazut-vazui mortu-ghiu la poarta $i zise mai departe. Soru-sa plinse ca nu poate veni la casile — Mama Sa dea Damaezeu sa intre — — — Nu ei. Murira cei noua frati. de ce toate agrile noastre so pirleaza? Atunci Dinci Costrici ii raspunse: Cind te-am dat fara voia fratilor mei a intrat cearta intre noi si pini am facut cele noua case. fratele ii zise: Sora. incepura lumea sa fuga la adapost iar ea zise: Stati. se auzi cum cinta o pasare care zicea — Doamne. Fratele atunci ii raspunse: Sora draga. eu cind te-am dat pa tine fara sa intreb fratii a intrat cearta intre noi si case faceam. cind si fratele ei sosi si ea-i spuse: Bine ca veni§i frate dupa trei ani la casile mele sa le vezi. Mersera mamei lor care statea bolnava in pat. se facu ca nici nu aude. noi sa ne grabim sa vedem pe mama — — intreaba: — cu suflet. sa te desfaci de pe cal si sa te duci la vechile porti de la casa noastra sa te lase in casa ca eu ramin aici. — — — — Cind ajunsera si el Frate draga. a intrat o cearta intre noi §i ne-am apucat sa ne facem noua case si tot eu am facut lut §i de aceea miroseste corpul meu a pamint. se sui pe cal si se duse peste noua munti la soru-sa in Grada Limonia. Puiul ca puiul. ca s-au apropiat zilele cind frati-meu trebuie sa vina sa ma vada. vazui mortul ghiu la poarta. cinta cintecele lui. lasat atunci agrili si vinurile la o parte. vii colea pe calul meu si cit mai curind sa plecam ca sa apucam pe mama cu suflet. dar soru-sa il Frate. Dumnezeu auzi blestemul mamei si trimise virla. cind muri. 55 . Ea incaleca pe cal si chimisira Cind sosira la un munte.! : : §i Fratii cind se intoarsera acasa. ca Geamfichia a plecat cu Dinci Costrici s-o marite departe. fara stirea fratilor. Cind vede roua peste lume. eu cind te-am dat pe tine. ce spune puiul de pasare? la ce spune. Cind se apropie din picioare prau se-a-aridica si din nor roua cadea §i Geamfichia Pitimia la horuri dantul tragea. sa ma ierti ca nu pot veni la casile tale. fata iar intreba: si ale vecinilor so sorbite Sora draga. dar el — ii spuse: Geamfichia. Dupa ce ajunsera in graduri. Mai mersera ce mai mersera si trecura si de alt munte si fratele incepu sa miroase a mort. de ce vinurile noastre so pirleaza raspunse: — — — la vinurile. El invie. se supara asa de tare ca zise spusera virla in casa mea si sa usca tot. iar muma-sa ramase singura in casile vechili. pamintul a ramas nelucrat. ce nu am mai vazut. aflara de fapta lui Dinci Costrici. Tot msrgind ei au ajuns la agrile lor $i cind fata le vazu pirloaza. nu fugiti. ispravi bine vorba. care stia limba pasarilor. Dupa ce trecura cei trei ani. ca eu tare mult ma ingurisesc ca mama suflet trage. Dinci Costrici. Dinci Costrici. Atunci fata-1 intreba: Frate ! De ce mirose§ti a pamint? Dinci Costrici ii raspunse: Sora draga.

nu e virla. Cind a fost de 14 ani. A intrat inauntru a vazut ca Sf. glasul fiicei sale. iar ficiorul intra-n mormint si calul se prefacu in nasalic. asa de frumoasa a fost ca cica. . se duse si deschise si cum se imbratisara pentru totdeeuna. a sa spele. ci sint eu Geamfichia. am sa iau viata de la toti copiii tai si viaia ta. ce frumoasa e fata tiganului. Si cum a nascut nevasta-sa. a nascut o fetita. Cine-i. implinindu-se blestemul mamei. a dat inapoi si-i a inchis usa si a plecat. nu stiu cine este. — O Doamne. Primul copil care o sa-i avem scum o sa-1 dam la padure sa fie copilul padurii. auzind POVESTEA "TIGANULUI tigsn care avea atitia copii cite gauri sint pe un ciur si nici o fata n-a fost intre ei. Cind a o masa si scrie. nu stiu ce e la padurea mea Cum o sa dau iti fi ! o sa-ti dau pe singura mea fetita.. — Mama. atunci ii da drumul a facut ce i-a zis Sf. ca atunci cind va nevaso sa-1 dai sa fie al padurii. dar — — ta-ta grea ai zis ca ultimul copil — Nu vrem sa intrsm. Maica. mama. da jos Maica a padurii si s-a dus in cer cu ea. ne trebuie fetita aia Daca nu ne dai fetita asta. A venit Maica acasa spuse 56 . ea stia ingrijeasca. s-a pomenit tiganul ca cineva ii bate la usa. sta la mers si a deschis usa. eind venea rasaritul dimineata siatea scarele un ceas pe loc si sa mira. deschide. ncua noua nepoti incepu sa plinga. Mema. — Pitimia din noua frati mai mica? — Da ! Fata se duse la poarta de la vechili-case si striga: nurori si si . Maica la fata ca poate merge la a suta sa nu intre. Ea daca intra in a suta. Si fata cind a fost de fost asa de mare cit alta de zece ani. numai mai aminte§ti. — Mama. ncua nu ne mai trebuie copii. si Dumnezeu Sf. Si intr-un timp a zis Oare ce o sa in fie in a suta camera. da eu am sa due fata la padure acolo unde am spus. eu fetita mea. Maica acolo ca sa nu intru ea? Si s-a hotarit sa intre in a suta camera. intra Zice dinafara: fost cdata A un cu unul mai mult. Si intr-o noapte. daca vrei poti lua 5—6 copii? Da a zis cineva de la usa: Nu ne trebuie aki copii. sa gateasca si i-a spus Sf. a lasat-o acolo si a plecat. venit Sf. Doamne Dumnezeule. Dumnezeule. Si-a zis asa tiganul la nevasta-sa: Draga nevasta. mama. deschide — Dar mama zise: — Virla du-te de la casa mea ca-mi murisi ncua ficiori. zece zile. murira imbratisate. sa in 99 de odai. ce o avea Sf. da cum — — ! A A luat fata si a dus-o la marginea padurii. ca pe pamint de unde ea: a venit. ! ! : Fata pleca.

Cind s-a coborit a aratat imparatesei ca are trei catei. acum te dezbrac si te pe pamint. numai mi-e rusine sa ies ca sint in pielea goala. Pe ea a dat-o jos. $i a luat-o si s-a dus acasa cu ea. Fata tu n-ai avut copii. de unde sint ca Sf. Aloasa ii spune imparatului ca nevasta lui are trei catei. apoi s-a dus la tatal sau la imparat si i-a spus: Tata ! eu am gasit ceva ce nu-ti poti tu inchipui. da moasa a observat ca imparateasa trebuie sa nasca. ci cu fata gasita de mine. — ! S-a urcat sus si-a nascut doi copii. $i ea a strigat: Daca e om cu suflet pe aici. 57 . parca rasarea soarele din obrazul ei. ca tu nu stii cum trebuie sa nasti? Eu nu pot sa-ti spun. o iau de nevasta. surda si fara miini si fara picioare. daca e si mai in virsta o iau ca bunica. Atunci imparateasa spune cum £-a urcat la pod. Si a luat paltul pe ea si a iesit afara din fin si a vazut-o fiul de imparat. ca si eu sint un fiu de imparat. da n-avea ce sa faca. maica fetita. Cum i-a prins pe copii. ea s-a dus ingropat in gunoiul de la grajd si o catea avind trei catei mici. o iau ca sora mea. duci Si ea cind s-a coborit pe pamint goala. da tu ai sa te urci la pod si de acolo iti va cade copilul si eu ti-1 voi arata. a fost o sireada de fin si s-o ascuns in sireada de fin si ea a stat acolo si in timpul 3sta a venit un fiu de imparat la vinatoare si ca el a avut plan sa se insoare cu o fata a altui imparat in saptamina viitoare si voia sa vineze ceva animale pentru nunta. a ramas oarba. iar daca-i o fata de virsta mea. sa nu ma manince. muta. Sa vad si eu ce ai gasit? Arata-mi si mie ! — — — Au mers si au dus-o in camera la tata-su. ce femeie esti. Maica padurii mi-a spus ca ramin oarba si schioapa. ai intrat in odaia a suta. Imparatul i-a impins paltul in fin la ea. ca si eu o fata cu suflet. s-a dus la croitorii lor au fScut haine frumoase. ce natie. Si s-a dus la ea. Eu nu am sa ma insor cu fata logodita. In vecinatatea lui statea o moasa. Si totusi a povestit ea cum a ajuns pe pamint si din ce cauza. sint — — As iesi. sa ia copoiul. Cind a vazut-o tata-su s-a bucurat si a zis sa faca nunta cu asta si s-au cununat amindoi. Da-mi ceva haine ca sa ma acopar ca atunci am sa ies. i-a 3uat i-a pus in cos si i-a dus in casa.: — Vezi. a pus-o intr-un cearceaf si a dus-o la o balta fara fund si-a aruncat-o acolo. Atunci a luat-o moasa. El a fost la vinatoare. n-a mai putut-o privi. si i-a — — §i cind ea a povestit ca ea a intrat in camera a o suta. caci avea ea o fata si voia s-o marite cu imparatul. Si-a pus-o intr-o camera shigura. A scoata pe fata afara. cum a nascut si imparatul a intrebat-o Spune. Si oricine sa fie sa iasa afara din fin. Ea a plins. §i s-a insurat imparatul cu fata moasii. Cind a intrat in camera la imparat era intuneric si fata asa de frumoasa era ca s-a luminat camera. daca e in virsta o iau ca mama. sa aiba carne proasinceput sa sape ca s-o pata. Si copoiul lui a dat de un miros in fin si a latrat. $i atunci a raspuns fiul de imparat: Cine e acolo? Ca daca o fi femeie tinara si sa nu fie de virsta mea. Dupa 2—3 saptamini moare imparateasa si imparatul: Au ramas ei doi tineri si craiasa gravida si el in fiecare saptamina se ducea la vinatoare.

§i dupa un timp a dat fiecare din cer ei cite un lucru. mama. §inevasta imparatului. vineri i-a dat picioarele. in locul unde au fost ingropati. greutate. simbata i-a dat parul de aur si Sf. S-a dus moasa si a intrebat cit cere pe furca de tors. cintat ea despre copiii ei si despre ingroparea lor si ca n-a avut ea trei catei. Iasa afar a moasa cind a vazut-o a recunoscut-o cine-i si s-a dus inapoi si i-a spus cine-i feraeia aceea. ma scutur si dumneata sa te faci suparat sa rastorni tot si vinul si apoi o sa aduca alt vin tot cu morfina si iar sa te faci suparat pe mine si sa te duci sa te culci in camera ta si peste putin o sa soseasca^nevasta-ta si Mama — — — A A — iar o sa cinte: Frumosul lumii Mina de fier si imparatul s-a insurat fiind de 24 ani si n-a avut copii socotea cum se face ca pina acuma nu a avut copii cine sa-1 mosteneasca? Adica n-a avut copiii la 48 ani. Si nici atunci n-a auzit nimic. Si batrinul a auzit si miine zi cind a venit de la vinatoare imparatul. da cei doi brazi sint copiii dumitale ! Deseara iar o sa cinte si iar o sa-ti dea vin cu morfina. La miezul noptii s-a trezit din somn si cu mare bucurie i-a povestit la nevasta-sa visul. tntr-adevar A fost un imparat si tot pina la 48 ani 58 . Duminica a intrat in camera ei. luni i-a dat o closca cu pui de aur. ci doi copii. a venit la grajd si i-a spus cele auzite. numai deseara sa ma lase sa cint un cintec la ginerele d-tale imparatul. I-a dat furca de aur si i-a spus ca o lasa sa cinte la usa. care va avea luna in ceafa si rasaritul in frame. fata moasei a vazut-o pe geam ce femeie frumoasa toarce in fata portii si are o closca cu pui de aur. marti i-a dat o furca cu fus de aur. da dumneata sa nu bei. iar a bagat la ginere in vin morfina si a adormit. cum doua nopti a cintat femeia aceea si el a baut morfina. A doua noapte ia moasa closca cu puii de aur si iar a cintat si a doua noapte. Maria a dus-o la loc in fundul apei si i-a dat acolo un scaun de aur ca sa stea pe el. cumpara-mi mie furca aia de tors. Da imparatul asta a avut un batrin care ingrijea gistele la pasune si a auzit cind a zis catre barbatul ei ca mai am o noapte de cintat si daca nu ma vei auzi. Da in vis el a vazut ca va avea un copii ce se va numi Frumosul Lumii. imi iau o haina plina cu cenusa si cind s-a pune mincarea la masa. Decuseara a inceput cintecul. Dupa un timp nevasta lui a ramas gravida si la timp s-a nascut un copii de 9 kg. din fundul apei. care sint cei doi brazi crescuti pina-n cer. insa moasa batrina a pus in vinul lui morfina ca sa doarma si el sa nu inteleaga ce cinta ea. copiii tai vor ramine tot asa lemn si eu am sa ramin in fundul apei. lor. ca pina aci nu gasea medic s-o faca pe sotia lui sa nasca. Si a fost invoita ca sa mearga la usa barbatului ei ca sa-i cinte si sa-i spuna unde-i sint copiii ei ingropati. rniinile si ochii-napoi si vedea. joi i-a dat puterea inapoi ce a avut-o. ca ajungeau cu virful la cer. Si ea spune: Du-te. Si Sf. Atunci a spus imparatul: Eu ma due in casa. nu-mi trebuie nici un ban. Maica a dus-o tot la ea in cer. Du-te si cumpara-mi mie furca aia de aur. Sf. spus catre moasa: Uite.! Dupa^un an aujcrescut doi brazi din cei doi copii. N-a auzit barbatul nici un cintec in noaptea aia. In cele trei nopti ea trebui sa cinte la barbatul ei la usa. Si ea in a treia zi s-adus in fata portii cu toate darurile si ainceputpescaunsatoarca.

care incepura sa sara. dar in zadar. el nici mort nu lasa cartea din mina. cum incepu sa vorbeasca. iar ei au trait mai departe fericiti. Azi s-au rugat. asa cum sint prefacuti acum in brad. nici ziua si nici noaptea. acolo se va face un izlaz cu pasune si unde o sa cada un strop de singe se va face un piriu. — — O COPILUL NASCUT CU CARTEA-N MlNA fost odata o pereche de oameni care n-aveau copii. si copiii si nevasta-sa si pe copii si le-a cerut cum s-o pedepseasca pe soacra. a stat sub ua copac. El cind a vazut pe copiii lui si nevasta lui s-a mirat nespus. sa i-o puie sub capatii. Muma-sa cu grija in spinare n-a inchis ochii toata noaptea. n-a fost pe acelasi loc. Cind mai erau trei zile pina sa implineasca opt ani. ca ei sint cei doi brazi si daca nu o va scapa din greutatea asta sa fie el batut de Dumnezeu. ii citea din carte si indata se inzdravenea. iar copiii tai vor ramine toti de lemn. Se rugau la culcare desteptare sa le dea Dumnezeu un copii. era mare cit altii de doi ani. Si el a legat-o de coada calului si s-a intimplat asa cum a spus ea. Si spun sfetnicii: Imparate. satenii si se rugau sa le scape vrajitorul care stie tot ce e si la ! A pe lume ! Copilul sta in biserica si citea. sub care statuse si uachiul lui pe vremuri si copoiul lui de vinatoare s-a apropiat de imparat. numai pe cea bitrina s-o legi la coada unui armasar. sa urce calare si sa porneasca unde va cadea un drob de pecina. iar lumea asculta. si de-acolo s-a intins o mina de fier si a luat portia de mincare de la ciine. Deodata. Cind a avut o zi. Pe cea tinara nu ne suparam. unde va cadea un drob de os se va face un deal mare. Si tatal lui la vinatoare intinde masa la print. Scria si citea la timp de zece zile fara ca sa umble la scoala. incepu sa citeasca si cine era bolnav. si a venit nevasta. ptna ce Dumnezeu le-a dat un copii. Copilul. Atunci i-a mai dat. miine s-au rugat. Si iar asa s-a facut cum a spus. sa muste oamenii si 59 . El atunci a auzit si a deschis usa si in momentul acela copiii au iesit vii povestit din gunoi. A inceput cintecul. Cum i-a luat moasa copiii. sa ajungi si tu ca noi in fundul lacului. Parintii cautau sa-i ia cartea din mina. se umplu ca din senin minastirea de sobolani. S-au adunat cu mic cu mare in minastire. cum i-a ingropat in gunoi.ca a avut luna in ceafa si rasaritul in frunte. A dat portia lui de mincare si ciinele s-a dus dupa copac. muma-sa da de veste la toaca suflarea din sat. Si la un timp tatal lui umbla cu suita la vinatoare. de i se duse vestea in lume ca este un mare vraci. sa vie tot natu sa se roage pentru scaparea copilului de la necuratul. a fost chiar Frumosul Lumii asa de frumos era. s-a nascut cu cartea-n mina. sa nu va fie de mirare ca azi a alergat ciinele foarte mult. ce noroc dau copilului Venira ele pe vatra focului si-1 ursara ca la opt ani sa-1 fure un duh necurat si parintii sa ramiie cu inima fripta. S-a intors ciinele la imparat si a cerut din nou mincare ca-i e foame si zice imparatul catre oamsnii lui mai batrini: Ce s-a intimplat cu ciinele asta ca a doua oara sa mai vina sa ceara inca o portie de mincare. ca sint batrini si n-au un stilp la batrinete. Cind sa se nasca feciorul. sa auda ursitorile cind coboara din cer. Se puseraa trcia zi ursitorile.

asa cum vezi ca este. Totdeauna i-a facut pe plac i-a facut si ea 1-a blestemat sa dea potopul si cutremurul peste el si os peste os sa nu ramiie. Dar oamenii rabdau orice si de copilul cu cartea-n mina nu se departau. ce minune o fi si asta. claie — Ce cauti aid. Acum e acum. iar copilul i-a povestit cum a fost furat de necuApoi mosneagul i-a povestit zile si nopti. zis te las cu zile. Parintii ramasera la usa manastirii plingind si oftind zile in sir doar doar. N-a scapat vietate pe pamint Numai fata imparatului ce2 cu parul de aur a scapat ca era prea frutoare care si numai odata nu moasa traiesti. incotro a vazut cu ochii. altele. se mira lumea intristata. oasele se indesau iar casele din oase erau darimate. macar sa mor pe a copilul. loc. Ajunse la poarta. ? aici ! si i-a fost mila vrajitoarei de ea. dar de copilul minune nu s-au departat. se cutremura pamintul. treia sara se implinea opt ani. venit atunci. care era duhul necurat. — Lasa-ma s-o vad — E pacat de tine s-o vezi mori. dar copilul nicaieri ! Mai. ? si ii ratul. Mosul 1-a poftit in casa. Luptindu-se ei printre nori. Vazind ca nu s-a vatamat. Deschise usa un mosneag cu barba pina la calciie. a luat copilul in subsioara si s-a facut cu el nevazut. a luat cartea si a plecat la intimplare in lume. — Macar s-o vad odata pot sa mor — E pacat de frumusetea tineretea pieaca i-a cu rugaminte — Nu plec. dar copilul nu s-a lasat. m-a adus mosule pe mine soarta pe-aici. va mai veni copilul indarat. intr-o arie. care mai ramasese pe lume de la potopul eel mare. — Te mai rog odata. intre oasele astea — lata.muierile. — Unde e fata A intrebat copilul. Vede intr-o noapte numai o casa nedarimata cu o lumina la o fereastra si cu un gard din capete de oameni. isi lua inima-n dinti si batu. Aici a fost un oras mare si mindru ca soarele. ii scapa necuratului copilul si cazu pe o de paie. Dupa ce a zburat cu copilul. pe neasteptate. Din ce mergea. copilul se facuse nevazut si nimeni nu stia cum Il cautara in zadar peste tot. Veni a doua seara. Mai ce sa fie cu asta Se gindeau oamenii. citind. de aici de vrei sa ma: zis fata. ca el toata noaptea a citit din cartea cea fermecata. pleaca-n lume daca vrei sa — Nu plec de moarte nu ma tem. va fugi speriata din minastire. Dar cind se uita lumea. isi zicea tot natu in gind si fiecare se astepta la cine stie ce alte indurari si intimplari. si sa si ! si ta. Copilul sta in mijloc si citea neluind in seama sobolanii. Dar copilul nu mai venea. ! ! A Cum A ! Duhul eel rau cum a zburat cu copilul. Lumea s-a speriat. Din cer incepura sa cada trasnete si fulgere care doborau si ardeau copacii. a incercat sa-i ia cartea cea fermecata din mina. un popa. mai baiete. inviasera oamenii. — Este in casa mea. fiindca era frumoasa. Merse el zile si nopti prin pustiuri si din ce mergea da numai de oase albe spalate de ape si arse de soare. s-a luminal cerul si s-au aprins facliile in manastire. fara sa se urneasca din loc. Deodata se umplu minastirea de lilieci Liliecii sareau pe lume si o muscau. Imparatul avea o vraji- — ! facea toate voile. si Fata insa n-a avut ce-i face. In zori. se insera. doar-doar. ce sa vezi ? Se adunara oasele. de dinaime si de dupa potop si ©rasele se ridicasera la loc S-a adunat pe linga casa mos! 60 . Copilul ramase tot in mijlocul satenilor.

s-a uitat odata spre soare prin cercul lui si deodata s-au facut palate imparatesti numai din aur si argint. era in bordeiul tatalui. boierul pitis. Baiatul n-avu incotro. Destul am plins am oftat de ! iau inelul. ii iau inelul fermecat. s-au speriat. Qnd se pomeni din somn. ii dau o bataie buna si-i taica. si laudind fapta copilului cu el — El sa Dupa doi ani si atit fie i imparatul. Isi lua dupa aceea ramas bun si dus a fost. Sa-i lasi stapini peste ele si tu sa vii sa nu Iar daca luminate cum m-apuce dorul de tine. vazindu-1 mohorit muma — Du-te in nu vor de dorit de parinti i-a zis: sat la parintii tai. s-a facut dor copilului de si de tata. cine sa-mi fure desti. pina ce-i fura a doua oara inelul din Mai. il burdusesc bine. pitis. Atunci fata cea frumoasa. care-1 prind pe boier. fringindu-i oasele. se pomeneste cu doi arapi negri buzati. Il vad argafii. iar inelul fermecat 1-a pus bine. se duse in casa boierului. Iese lumea la rascruci. Boierul s-a bucurat ca numai el are palate. I-a scos inelul din desti si pe brate 1-au dus slugile la parintii sai. Cind s-a pomenit a doua zi. Ce era sa faca acum? Sa ramiie cu parintii. pina ce a dat de urmele satului. fermecat. cind te-a furat necuratul si te-ai pierdut in lumea alba. doi. Ramase baiatul suparat in pragul bordeiului gindindu-se la printesa lui. sa le stapini ti si sa se mire lumea si tara ce a fost in stare sa va faca fiul vostru. Le-a povestit pataniile si i-a rugat sa vie cu el sa fie fericiti si toata viata. Trimise din nou doi arapi. 61 . dar sa vii indarat. pai sa nu ridice de jos. cit a mers. dar parintii in ruptul capului nu vreau si nu vreau. Cum i-a zis printesa aste vorbe. Isi pregati calul eel alb sa-si ia zborul si sa piece unde-1 chema dorul. Dar in zadar. se uita prin el si iar rasar ca din senin palate mindre imparatesti numai din aur §i argint. el sa fie imparatul ! Ca ne-a dat lumina si viata. zi. fiica imparatului. zise tata-sau sa ramii si — — Ba. Ca sa-i fure inelul ii puse in vin afion si-1 adormi. sa se mire si el. Imparateasa iar priveste prin alt inel fermecat si-1 vede suparat. el dus a fost. i se rupea inima dupa mama si tata Dar intr-o ! ! luat inelul eel se hotari sa piece asa precum s-a inteles cu imparateasa. priponeste calul si adoarme. Cind 1-au vazut A mers parintii imbracat imparat. parintii nu-1 puteau indupleca sa ramiie. un an. Fe cind se pregatea el sa piece. Stind suparat numai cu citiva galbeni in punga. Sufla odata in inel. Pe drum poposeste linga un izvor sa se odihneasca. de puteai taia lemnele pe el. inelul fermecat nicaieri inelul fermecat? Se gindea el si nu stia ca tot boierul eel viclean era eel care-i purta simbetele. Aci fu poftit la o masa numai cu bunatati si purcei fripti. care i-au adus alt inel de la imparateasa. sar pe el. sa te uiti prin inelul asta si si le faci palate inalte si n-au mai fost alte. Arapii se dusesera de mult sa-i spuie imparatifei ca-i vine imparatul.trage la o umbra.! neagului dis-de-dimineata o multime strigind cartea in mina. Apoi a zis catre batrinii sai parinti: Astea sint palatele voastre. sa ne bulguim si noi de tine. Tot ii roaga el pe parinti sa piece impreuna la imparateasa sa-si petreaca batrinefele acolo. A cu noi. un boier il vazu si se mira de palatele ridicate pentru ai sai paring. iar inelul fermecat in chesaua boierului. caci palatele se pierdusera. se mira si vine iar boierul. Il rodea dorul si nu putea sta locului. In acest timp. Ea s-a uitat prin alt inel si 1-a vazut cum sta mihnit. Il ruga in genunchi sa intre in palatele sale sa-i vada bogatiile si mai la urma sa se ospateze imparateste. Sa-i aduci si pe ei aici sa vina. ii parea rau de imparateasa Sa piece la imparateasa.

ca niciodata. Ca n-au imparatii ce-i face : BROASCA . Intr-o zi. dar de saraci ce erau nici o fata din sat nu-i lua in seama. pe nume Dinu Fat-Frumos si-a luat inima-n din^ si i-a zis: — Tat5. di la frati. frumosi ca trei bujori. de sanaani de cind drumuiti s-a abatut un imparat rau vecin. Imparateasa lui mergea spre minastire plingind. de mertic. scoate sabia si-i taie capul imparatului strain. slobozira sagetile-n vazduh si pornira-n cautare. pevirnii pc asta parte cat sulita picata. linga imparatul eel strain §i ingimfat. eel mare. care-i graira: tate luminate. sa-i fie mircasa. tot de sulita-ntrebind. Ne-a robit pe top cu armata lui si sintem la grea incercare. ce-si inchidea poarta cu paru si gardu cu malu. din cchi negri ! — — — ! ! lacrimind? De trei ani si jumatate. iar lupii durmeau cu mieii la tirla. eu neinsurat? poate tu m-ai blastamat. Mersaptamini si luni de zile. Cica a fost un om sarac. nepotule ce mergi pe rosu plingind. Isi lua ramas bun di la tata.ROASCA a fost odata. iar tatal nu le purta nici o grija. faca-pl domnu multa parte. Fratele mijlociu si eel mic gasira sulitele intr-un sat apropiat. di la cumnate si pleca la drum. facura nunta si se capatuira. Avea omul trei ficiori. Buna calea module Multam tale. de matura pamintul. asa ca le trecu vremea baietilor. insa Dumitru Fat-Frumos. nu-si gasea nicaieri sulita. peste imparatia voastra si peste trei zile vrea sa faca nunta sa va ia imparatita cu sila. in lume sa-si cate sulita Mergea pe rosu-mboiestrind. Multimea se bucura si de data asta facu el nunta mare ca-n povesti de se duse vestea peste mari si tari. dadu pinteni calului si ajunse cu lautari cu tot. si zboara spre tara unde era sotia Ini imparateasa. care-n lume n-a mai fost. cind oi zice pelinita sa pui mina pe polita trei suliti. Unde sulita-o fugi Mireasa-acolo — veti gasi Se urcara cei trei frati pe un munte. taica. Pornira lautarii sa cinte ca la nunta. nici ursoaica n-a ursat. Taica nu v-a blastamat. sa luati cu ele in cer sa dati. Merse el mai departe spre soare rasare si se-ntilni cu un mosneEg cu barba alba. curgea laptele girla. pe cind mergeau ciinii cu colaci in coada. intinsera arcurile. Cind auzi una ca asta se supara si mai rau. n-o s-o aflu niciodata 62 . ! — Imparate trei De Si traiesc si azi in pace. iata ca se-ntilneste cu doi lautari. Insa pe cine-ntreba. ori ursoaica m-a ursat de-am ramas S-a intristat batrinul auzind infruntarea si i-a raspuns: Mai Dumitre Fat-Frumos. nici verba sa-i dea de urma sulitii.! ! Baiatul incaleca gind el asa zile. El cum ii vede coboara de pe cal.

piatra este scrisa mea ! zise el. sta sulita pe o piatra Se intrista el auzind ca sulita i-a cazut pe o piatra si ca asta e usrita lui. vazind broasca urita si bobosata linga el. Se apropie. urita si-ncracanata lua securea si-1 dudai de acasa pe Dumitru FatFrumos. Mosu Ti raspunse ca i-a vazut acum un an sulita intr-o dimineata in coadele marilor. stele de pe cer picate Cu sir de pruni influriti ca argintu poleiti. numai sa scape de ea. tu sa-mi faci conacili. Sa-llase picioarele Dumitru cum auzi porunca incepu sa plinga si si suspine. trebuind sa faci nunta cu o piatra. sa fiu eu de ris pe lume — Oi Dupa — CS tu esti o bobosata. ce nu s-au mai pomenit pe lume. corconi odata s-o audi din fundul pamintului muma-sa Salomia si aceasta sari in obor. care-n lume n-a mai fost. iara broasca topaind si dupa ei. care-n lume n-a mai fost Sa-mi faci mele mai aleasa Si-n fata de palate. ori nu-i mai place de ea si vrea si-si ia lumea-n cap ? ! — Mai palate frumoasa. indata se facu la picioarele ei. Ea incepu sa chiraie si toate broastele marii sarira pe el. Broasca il vazu suparat si-ndurerat. sa i se taie capul de citre ciliii imparatului. Ajunse la o fintini. cu solzii de aur stralucitori. Dumitru FatFrumos. ani si ani. palate. ! — tu zina zinelor. ii siri drept pe opinca si-i zise: oac. toati suflarea apelor si zidi conace. adipa calul si se culca la umbra sa se hodineasca de atita drumuiala. oac ! cu tine-o sa mi-mpac £1 de suparare puse piciorul pe ea. se pomenira cu lancieri si imparatul. Si orbeasci soarele. cu argint le poleiesti. sa am o ! Pe cind le era lumea mai dragi. zicindu-i: Pin'se varsS zorili. Daci vizu ca n-are noroc pe lume. se pomeni intr-un palat strilucitor ca soarele si cu o zina frumoasa si zimbitoare linga el. ale ! ! ! 63 . Fat-Frumos si mi pofteasca Aduni muma ei. esti — Cine — deunazi. Apoi lui cheia fermecati. aceea riioasa. asteptind ca a doua zi. in rasaritul soarelui. si-i descbise cojile riminind o craiasi frumoasi. sa-1 tragi la socoteala si la ispiteala: Dumitre Fat-Frumos. cum sa merg in sat cu tine. sari pe cal si fugi unde-o da Dumnezeu. de picioare-ncracinati. Incepu iar sa se vaite si sa plinga: Oi sarac de maica-mea. la cea salca cocotata ce sta cu burta pe api. o broasci verde ca iarba. frumoasa frumoaselor. bobosati si-ncracanata de care fugeai de rusine De acum n-ai si mai fugi. se gindea el. ele-n soare si luceasca. oac. sub soare mai aleasa. iara eu sint Fat-Frumos. Se lasS noaptea si Dumitru veni pe furis in grajd de se culca in ieslea calului. Atunci Boasca-Roasca incepu sa se jeluiasca la stapina pamintului. ca trebuie sa ne pregatim de nunta Se ptegatira si ficuri o nunta pe sub soare mai frumoasa si mai aleasa de ajunse vestea si la urechile imparatului. gata s-o striveasca. sarac de maica-mea. Dupa ce se trezi mare-i fu mirarea si supararea. Cine poate ispravi pe lume asemenea minimi. ca eu am fost sortit broasci miti si-mi fie ursiti? Eu sint Broasca-Roasca. L-a prins Broasca-Roasca suspinind si 1-a intrebat ce are pe suflet. dar nu se lasa de el. ajunsa la sala culcati cu burta pe apa.! ! ! . pina ce le Cind il vazu tata-sau ca vine din coadele marilor impreuna cu o bobosata. Mergea calul-mboiestrind. broasca este soata mea. Cind colo pe salca. Cind se virsari zorile.

Veni muma-sa pe pamint si-i ispravi tot ce-i porunciss imparacul. Acolo toate lighioanele pamintului misuna si cata de lucru sa faca minuni. rinduielile si chemirile de nuntasi. Dumitru Fat-Frumos.! ! ! ! ! Taci Dumitre Fat-Frumos care-n lume n-a mii fost. fara muma si fara tata. Dar cum se imbraca imparatul in toalele purtate de tata-sau pe cealalta lume. pe-acolo crestea iarba si infloreau bujorii si trandafirii. Imparatul cind zari palatele poleite. De rautate tot nu se lasa si-i porunci sa-i aduca toalele lui taica-su cu care s-a cununat si din lume a plecat He. lua ineiul adus de la talpa apelor. Se invoira si se pornira ca la orice nuata mare. E buboasa. $i tot ce ramiaea in urma ei era numai miros ^A trait parul de aur vezi cu ochii. am sa mi iiwoiesc. he. Ca nu-ti sade cu ea bine. raposatul tata-imparat. e riioasa si la ochi e fioroasa.d il vazu imparatul ca si pe asta a ispravit-o cum se cuvine. cu trimbite si tobe. In varsatul de zori. Se mira lumea si se bucura de puterea pe care o are fata asta frumoasa si creasca pe urmele ei floricele si ochesele si sa moara danacii dupa ele. Pe unde pasea. O chema lumea pe locurile sterpe numai ca sa creasca in urma ei florile. sa ai. dar taica-su de cind putrezise Ce era sa mai faca acum Isi da sama ca i se cere sa faca lucruripeste putintele omenesti numai sa-1 omoare si sa-i ia pe cea pe care i-o daruise soarta. iti dau toatampiratia. piste lume-adevarat. haa. ca n-au dusmanii ce-i face — — FIICA FLORILOR odata o fata saraca. forfotelile. Fata era frumoasa cu si fata mindra ca soarele. da: n-avu incotro si ascunzindu-si mtnia zise: — Mai Dumitre Fat-Frumos. traia cu broschita-n pace. se aprinse palatul si arse imparatul de viu. si flori cit 64 . Asa ramase in palatele stralucitoare Damitru Fat-Frumos si BroascaRoasca si ajunse imparat. iar se uita pin inelul fermecat sa vada pe muma-sa Salomia. privi odata pin el. Muma-sa cum o vaza. ! — ! Cind auzi ea. i-nfig eu in cojoc acul Cum se apropie de cumpana noptii. de nimic nu te grijea Il astepta pe Fat Frumos pina ce adurmi iar in cumpana noptii. cu pruni infloriti. care-n lume n-a mai fost. Dar daca ti s-a lasat inima la ea. ramase inmlrmurit. noroc de sanitate si mii putine pacate. cit traieste muma mea. numai daca te-nsori cu ea si la nuata porti hainele cu care s-a dus pe lumea ailalta. sa i le dea imparatului Barba-Rosie. ii rise: Haa. sari sus pe fata pamintului si ide porunca. Eu ni schimb broschita mea. Il vazu Broasca-Roasca si din nou il intreba ce alte ascazuri il pasc sa-1 scape de ele. pe toata-mparatia ta. turb5 de minie. Cir. tacepu si ofteze si sa se intristeze. se da^ea in traista ci toalele de la nunta tatalui imparatului. in schimb. ha! ce mai cere si-mparatul. tu sa-mi dai sotia Imparate luminate. vazu tot ce se zbate pe sub pamint si-i facu samn lui muma-sa Salomia sa-i vina in ajutor ca se ana la mire strimtoare.

toata-n pielea goala Scoate baba fata din prapastie si umple tirna cu trandafiri. ii zicea de-a dreptul: Cum ! — Fetito. el nici una. Pe la un timp trece intr-acolo o baba cu o tirna pe mina sa culeaga bureti si ciuperci. chiraind si olicaind. fa. isi zise imparatul. sa nu-ti dau tie rochia mea de mireasa ? Poftim Si i-a dat rochia. fata sa-mi fii toata viata. Dupa ce s-a ispravit nunta. au legat-o aruncat-o intr-o groapa plina cu urzici. i-a cazut fata la inima. Tnsa imparateasa nu mai vede nimic ia baba de mina si o duce la o pasare maiastra zicindu-i sa zboare si sa-i aduca in cioc apa fermecata din fintinile cerului. Deodata. Sosi imparatul cu nuntasii sa-si ia mireasa §i pe unde mergea ea teau bujori si trandafiri. Galea era lunga si se vazura deodata in neguri. T*P a biata imparateasa. dar ce folos. ca ! O este duce nile o imparateasa mindra orbita de o bunica si o verisoara. cu licurici si pasari cintatoare. a trimes-o imparatul intr-o zi sa se plimbe cu matusa-sa §i verisoara-sa. Aduse apa. Vizitiul le-a dus undeva intr-o padure frumoasa cu cerbi si caprioare. iar de-i fi fecior. Au intrat mai adinc in padure. de-ti dadeai cu de§tele-n oicbi. s-aprinsa pe cer un luceafar si le lumina calea pina la palatele de clestar ale imparatului. In vremea asta in groapa se zbatea de moarte imparateasa adevorata. nici alta. § ca-mi esti draga si vreau sa-mi mireasa — Vai de mine de mine. cum se poate una ca asta? Eu cu Dumnezeu saraca si sint singura pe lume numai cu mine — Chiar de aia imi place de tine vreau sa ne cununam. Ca daca se va ii va inverzi ciongarul ?i iar va capata frunze ca altadata. sa-mi fii fecior toata viata. ulcioarele. iarba se palea si trandafirii se ofileau. cine sa-i vie in ajutor? A ramas acolo in glodul broastelor multa vreme. imparatul vazu ca pe unde trecea trasura cu verisoara ei ce samanau ca doua floricele. Fata si de-ar spune ceva nu poate de lesin si de groaza ce o apucase. — Nu — Baba coboara pe fringhie de matasa jos la imparateasa si cind aci vede o fata frumoasa intre bujori si trandafiri. plina de noroi si cu singe pe fata si-ncolo. Sta si numai suspina. Incaleca armasarul alb si drept la fintina aceea se opri. Aude-n vilcea in jos chirait. pina ce s-au ademenit dupa fragi §i cuiburi de pasarei. Sa vedem cum o — sa-i stea — Se poate vara-mea. Fata florilor. tii fii si sint o fata si si sa se mire lumea bunatatea ta. ce sa fie asta. ca nu mai avea stare la culcare si nici pofta de mincare. apoi bunica lor a zis: Da-i si lui verisoara ta sa incerce rochia ta de mireasa. Isi lua vint pasarea maiastra si se duse la poalele cerului unde erau finticu apa fermecata.! ! ! ! ! A tinaj cum trecut cica odata pe acolo imparatul si a vazut-o cu ulcioarele la fina zarit-o. i-a scos ochii. este lucru curat Mai. papuci din cres- linarie poleiti cu argint si o impodobi cu pietre scumpe. si Cind se intoarse vizitiul. Ii facu imparatul rochii frumoase din fir de aur si tara si de frumusetea si matasa. cum o poreclea el. Atunci bunica si verisoara a pus mina pe ea. picura in fiecare vedere si deodata iar se 65 . Cine esti. acolo ? Daca esti fata. asteptind sa vie ajunse fata cu la apa fata cea frumoasa.

ruga sa-i dea vederea si imparatesei. Imparatul ii dadu mirtoaga cu care facuse vitejii in razboaie si nu-i veni sa creada in spusele matusii. nu te mai olicai si dolicai. maria-ta. decit calul eel bubos din grajd ce trage sa moara de slab. iar incepu sa Atunci baba Lasa. Apoi se duce la imparat si-i zice sa vie sa-si ia armasarul ca-i doboara gardurile. Hai sa vedem. glumesti Mai daunazi il tineam in proptele si acum te vaiti ca ma da de belele? Asa este. trandafiri pe ochi Imparatul i-a cumparat florile si s-a dus la un riu sa se spele pe ochi cu trandafirii ca sa-i mearga bine si cum s-a spalat pe fata i-a cazut si lui si imparatesii ochii in apa. O ceri. mihnit pina la maduva pun auzit ca te vaiti de lipsa de vdere. plingind si chiraind. A-nceput imparatul sa se vaite si mare tristete s-a abatut peste toata imparatia. — ii zise: Am — Fata Florilcr 1-ar lasa orb pe imparat. ajunse la casa ei pitulata in padure Cum 1-a bagat in obor. o rochie mindra sa-ti dai sufletul pentru ea. a iesit Fata Florilor si a-nceput sa cinte de rasunau vaile. eu ochii la loc. in casa crescura numai iarba si flori. i-a legat in basma si s-a dus la fata cea frumoasa din padure. Cum intra fata. apoi ii spala cu apa vie si-i veni vederea. Ce vrei dumneata? zise imparatul eel orb.! facu ziua pentru imparateasa plinga. minca pina se umfla ca foalele si intr-o stamina de zile se facu frumos. matuse. Apoi se dusera la casa din padure a matusii. Lua baba calul de dirlogi si incet. Matusa a luat ochii. cal ca al dumitale nu se afla pe fata pamintuluL Pun capul la ramasag ca nu-1 poti prinde de dirlogi. ii puse ochii la lec in scafirlia capului. Iau un troc cu apa moarta si altul cu apa vie. vezi cum pling pasarile si se apleaca florile de mila ta? sa te due eu la izvoarele neincepute si am sa te fac frumoasa. Cum se poate. asa ca ramase imparateasa mai departe. Ajunse acolo. — — Ce-mi ! — ! — — ! 66 . $i ma ramasesc cu maria-ta ca intr-o saptamina ti-1 aduc gras ca un pepene. Crestea iarba si rasareau florile pe unde pasea aceasta faptura omeneasca. — Am am leacuri si vreau sa-ti Il spala cu apa moarta. o spala si din florile de trandafiri si bujori ii facu cit ai bate din palme. — oaselor. $i cind sa o spele cu apa vie cazu trocul jos si se sparse. ! Dar cind se vazu in pielea goala. doftoroaie. pentru marea bunatate. Matusa ia apa moarta si apa vie si drept la imparatul se opreste. Nu-ti cer nimic. Calul cum auza glasul ei. gras si tinar. incet. O invata pe baba sa bata la poarta imparatului si sa se prefaca in vrajitoare. dar n-o rabda inima si sa duce cu baba la fintina cu apa moarta si fintina cu apa vie. Dupa aceea a trimis-o pe baba sa vinda flori imparatului si sa strige: Trandafiri pe ochi. a intrebat-o imparatul. maica.

Au incalecat toti pe cai si s-au oprit la palatele poleite cu aur. ca tie ti-1 faci rele sa le scrii pe valul apei ce curge la vale si sa le uiti fara sa te gindesti la razbunare. care este asa de bun Uite se ofilira florile. Eu iti dau in schimb si ochi I-a spalat si barbat. a furat trei mere de aur. Aseaza urechea pe fintina si asculta iar. E. cum si Ajunge la o fintina sa adape calul. A coborit fata cea frumoasa si i-a dat calul. Incinsa sabia. El a trecut peste trei ape mari la mij- locul noptii cind apele dormeau si a ajuns la gradina cu poamele de aur. apoi cu apa vie si i-a venit vederea. se uscara copacii. Ca sa ajunga in tara fermecata. Aci pindit pe cind zinele pazeau pomii. le-a pus in sin si a plecat. care ziua infloreau si noaptea se coceau. dar sotiei tale ticaloase trebuie sa-i dam vederea si macar o povata. stralucitoare ca soarele. Calul fugea prin obor si nici un ostean nu se incumeta sa se apropie. care omoara A — Cum de calatorii si-i prefac in stana piatra. El indata a recunoscut-o ca este sotia lui. Trece peste toate apele. Atunci matusa a strigat sa vie Fata Florilor sa-1 prinda. peste trei vai cu zine. verisoara. verisoara buna? Vad si te rog iarta-ma Sint o pacatoasa Iertata sa fii de la mine si de la Dumnezeu. se pornira izvoarele sa curga isi pasarile sa cinte. zic s-o zic — — Eu — Eu — ucidem zis ! nu. parca cineva-1 inalta-n sus de bucurie.Tncalecara pe niste cai vineti si se oprira in padure la casa singuratica. n-ai sa te vindeci de lepra. a luat ulciorul si s-a dus la apa. Intr-o zi. lua sacul de merinde si calul si se duse-n lume. vino sa-ti pun ochii la loc si sa vezi din nou lumina lui Dumnezeu Tu mi-ai luat si ochii si barbatul. iar facerile de bine sa le scrii pe piatra sa invete lumea sa faca bine. cind toate apele si sufletele de pe lume tac. necajit si pe deasupra lepros. inverzira copacii. Aude un glas din adincul fintinii nedeslusit. dar nu stiu daca te va lerta imparatul. era cumpana noptii. pe toti ii lovea cu copitele sau ii minca cu dintii. din el sare jos o zina frumoasa ca soarele de pe cer striga: 67 . Cind scoate marul. muntii si A vaile teafar. de cind tu ajunsesi prin faradelegi imparateasa. Nu face nimic. auzi. Atunci in casa imparatului iar rasari soarele si in cuprinsul imparatiei ! ! — — — ! ! ! ! sale din si nou crescura florile. Sa inveti ca lucrurile Si acum o povata: nu fa rau altuia. a trecut peste trei prapastii. Ferice de imparatul care alege o asemenea nevasta i CELE TREI ROADE DE AUR fost un baiat orfan. grinele si secara izvoarele. Cineva de jos din fund striga: Pina ce nu te vei duce in tara fermecata sa iei cele trei roade de aur. Acum vezi. N-are rabdare si vrea sa vada arata merele de aur. a Fata Florilor. caci asa se cuvine sa fim oameni pe pamint si nu fiare ochii cu apa moarta. I-a cazut in genunchi si i-a cerut iertare luind-o din nou la palat.

intrista,

si muri. El se o ingroapa si pleaca mai departe. Ajunse iar la fintina. Iar descaleca, adapa calul si din nou scoase un mar sa-1 vada. Din nou, din mar sari jos o zina frumoasa cu parul lung de aur si incepu sa strige: Apa, apa, apa ca mor. El n-apuca sa-i dea apa ca zina cazu jos si isi dete sufletul. Plinse el dupa zina, dar ce era sa faca, o ingropa linga fintina si merse inainte. Ajunse din nou la o fintina. Adapa calul, apoi il priponi in apropiere. Ar vrea sa se uite si la eel de-al treilea mar de aur, dar se teme sa nu pateasca ca mai inainte. Lua apa-n gura si stropi marul din sin. Asa se gindi el ca este bine si asa a si fost. Gum a stropit marul, din el a rasarit o zina frumoasa, parca ar fi fost picata din soare. Zina ramase cu el si-i spuse sa se spele pe fata cu apa din acea fintina, ca este apa din tara fermecata. Cum se spala capata o piele frumoasa alba ca laptele si pieri lepra. Merg ei impreuna pina ce ajung aproape de satul lui. Ea ii dete pungi cu aur ca sa-si cumpere trasuri si cai si sa vie cu argatii s-o ia de la fintina din marginea satului. Baiatul

— Apa, apa, apa ca mor. Gum striga a treia oara cazu jos

isi ia calul, isi

cumpara

acolo, zina murise si-n locul ei

palate, cai, trasuri §i argati si se intoarce la zina. Cind il astepta o tiganca. Ce se intimplase? Pe cind

zina se urease intr-un pom deasupra fintinii, vine o tinara tiganca cu ulciorul sa ia apa. Vede in oglinda apei un chip frumos de fata cu parul de aur, mai frumoasa decit lumina soarelui. "Tiganca pina aci nu mai vazuse oglinda si credea ca ea este atit de frumoasa. Lasa ulciorul la fintina si alerga la mama-sa spunindu-i ce odrasla frumoasa are, indt se va putea marita dupa fiu de imparat. Mama-sa, o vrajitoare care facea maghii isi dete cu parerea ce este si fugi cu sufletul la gura la fintina. Cind pe o creanga de copac se odihnea o zina cu parul de aur. Ce stai cocotata ca o gaina in virf de copac, fetito ? zise tiganca. Astept pe mirele meu sa vie sa ma ia ii raspunse zina. Tiganca auzind ca este vorba de o procopseala, dobori zina, o omori si o arunca prin buruieni. In locul zinii se cocota pe creanga fata tigancii. Cind veni mirele cu tobe si lautari sa-si ia mireasa si s-o duca la palatele cumparate, nu este zina. Sus pe creanga copacului era o tiganca urita. Tu esti miresa mea zina? ii zise baiatul mirat. Da, eu sint ! Uite ce par frumos de aur am, atirna ps spinare. $i se uita in oglinda apei din jgbiabul fintinii. Cind se vazu neagra si canita pe fata de pacerneala neagra isi pierdu firea si cazu gramada peste pietre de isi

— —

!

— —

dadu

sufletul.

din vale auzi glasul zinei, care inviase pentru ca un arici ii adusese iarba fiarelor si i-o pusese peste rani. Baiatul, cum o vazu, o saruta de bucurie, se duse cu fata la-mparat sa-i cunune si facu o nunta mare si mindra, cum se facea odinioara in povesti.

De

MERELE DE AUR
care avea trei feciori, frumosi si toti voinici. Singura fost odata un lor avere era un mar care rodea poame de aur. In fiecare noapte cit au fost copiii mititei, marul era pazit de tata. Dupa ce crescura mari copiii, le veni

A

om

63

rindul lor, mai ales ca tatal imbatrinise

si

cineva

ii

fura in ultima

wme

merele de aur.
acesta era fermecat. Nici imparatii nu aveau noroc de asa ceva. la prinz lega, la chindie se cocea si noaptea se culegea. Isi aduna tatal feciorii intr-o zi si le zise: Ei, taica, vedeti bine ca eu am imbatrinit, mai vad ca prin ciur, asa ca o blestemata de fiara in fiecare noapte imi fura merele de aur si eu nu ant in stare, nici s-o vad nici s-o prind. venit rindul vostru sa va-ncercati puterile si cine va pune mina pe gadina aia, al lui va fi pomul cu merele de aur. prindem, o prindem raspunsera intr-un glas toti feciorii si indata ce veni seara incepura pinda. Mai intii fu la rind feciorul eel mai mare. El isi lua sacuiul cu nuci, brinza si pine, isi ascuti cutirul, pregati un ciumag si se aseza sub mar la pinda. Da noaptea era pe atunci mai mare decit acuma. Statu el cit statu si pe la mijlocul noptii il apucara niste fiori, pe urma un somn il dobori la pamint si adormi. Cind se destepta din somn, ia merele de unde nu-s.

Pomul

El dimineata infiorea,

A

—O

!

Pleca el trist la tata-su si-i povesti din fir in par intimplarea, plingind de necaz ca fiara salbatica le-a furat merele de aur. Veni in sara urmatoare rindul celui mijlocas. Pregati si el merinde ca si nene-su mai mare, lua ciumagul si cutitul si o porni la treaba. El fiind mai istet decit primul, tot timpul da ocol pomului de aur ca sa nu-1 doboare somnul. Ocoli el cit ocoli, dar pe la mijlocul noptii, cind pe pamint coboara si se plimba toate duhurile necurate, adormi sleit de oboseala sub pomul de aur Cind se crapa de ziua ia merele de unde nu-s Si lui ii furase gadina cea salbatica merele de aur. Jn zadar plinse el de ciuda ca 1-a furat somnul, ca tata-su ii zise cu mihnire mare in suflet: Ei, taica, cit am mai fost eu cu ochi buni si brat sanatos, fiara salbatica n-a cutezat sa se apropie de pomul cu merele de aur. Dar acum de cind va paziti voi averea pe toate le fura, fiindca voi nu sinteti buni de nimica. Tata, sa-ncerc si eu zise eel mai mic si daca nu voi putea nici eu dovedi, inseamna ca asa ne-a fost noua soarta, sa nu mai vedem merele de aur Feciorul eel mic isi lua merinde si ciumagul, iar in loc de cutit ceru de la tatal sau sabia. Ascuti el bine sabia si scoase din pamint un maracine de inaltimea lui pe care-1 infipse bine in pamint. Se aseza cu barba deasupra maracinelui si cum cucaia putin da cu barba-n maracini si sarea in sus, pina ajunsa la mijloc de noapte, cu fiorii de moarte Atunci somnul il apasa la pamint ca o piatra de moara, insa maracinele il facea sa tresara de fiecare data, tinind strinsa sabia-n mina. Deodata auzi un vuiet, un ibsnet si la lumina lunii vazu apropiindu-se un balaur cu noua capete. Cum venea el scotea limbile rcsii varsind para de foe la dreapta si la stinga, apoi se apropie de pomul cu merele de aur si incerca sa fure merele.
!
!

!

!

!

Feciorul eel mic trase cu sabia si-i taie pe nesimtite trei capete. Baiaurui simti caderea capetelor crezind ca si acest fecior doarme ca si ceilalp doi. Ridica cele sase capete sa culeaga merele de aur iar feciorul eel mic, se repezi si trase cu sabia doborind inca trei capete. Baiaurui se-nfurie si cind cu capetele, cind cu ccada, cauta a-1 lovi pe voinic. Dar voinicul se dadu dupa tulpina marului de aur si cind il izbi inc2
nici

nu

69

o data cu sete ii taie si celelalte trei capete; gadina raminind moarta pe loc. El aduna cele noua capete si alearga in revarsat de ziua sa-i vesteasca intimplarea
lui tata-su.

Cind

il

— Ei, taicule, ce facusi? — Am omorit balaurul cu noua capete, uite-le si le arata. — $i merele de aur sint in pom? — Sint, tata, nici un mar n-a putut fiara sa fure, ca sabia mea i-a
i

vazu

tatal

sau alergind

ii

grai:

dovedit

puterea.
si cind vazu pomul incarcat cu merele de aur, fu incarcata in cara si dusa la padure unde fu aruncata in foe sa-i piara urma §i neamul si sa se sature de singe. Apoi batrinul, simtind ca i se apropie sfirsitul isi aduna feciorii zicindu-le: Iaca simt ca muma voastra ma cheama sa ma odihnesc linga dinsa. N-am nici o avere sa va las in afara de pomul cu merele de aur. fi~l l as tie, mostenire, desi esti eel mai mic, fiinca cu mintea si bratul tau ai dovedit ca poti apara cu cinste averea stramosilor nostri. S-o stapinesti sanatos Apoi batrinul inchise ochii si-si dete duhul, iar feciorul eel mai intelept

Merse

tatal sa

vada isprava
fiara

zimbi de bucurie,

iar

!

si

viteaz stapineste

si

azi

pomul cu merele de

aur.

UN OGHI
A

RlDE,

ALTUL PLlNGE

fost odata un imparat care avea trei copii voinici si frumosi. Imparatul se purta aspru cu ei si nicicind n-au cutezat sa intre in odaia lui. Copiii au luat seama la ochii tatalui si tare s-au mirat vazind ca unul ride si altul plinge.

Mult timp s-au
Atunci
eel

sfatuit ei

cum
isi

mai mare

sa afls taina asta, dar n-au izbutit. lua inima-n dinti si intra in odaia cea
ii

mare

a

imparatului. Feciorul

— Sarut miinile, tata-mparate — Ce cati in odaia mea? De cind esti n-ai indraznit sa
!

cum

pasi pragul

zise tatalui:

intri si

acum cum

indraznit? Tata, iarta-ma, am venit sa te-ntreb, de ce la dumaeata un ochi ride si altul plinge, ii raspunse baiatul eel mai mare. Atunci imparatul, suparat, lua un cutit de pe masa si arunca dupa el fara a-1 nemeri. Baiatul, de speriat, nici nu le-a spus celorlalti ce a zis impaai

de

ratul

si

voi sa vedeti si sa auziti. S-a hotarit eel mijlocas sa incerce si el sa afle taina ce le rodea inimile si-i tinea ca pe ghimpi. deschis usa de aur si a zis: Sarut miinile, slavite tata-mparate Da ce cati de dimineata la mine, ca de cind esti n-ai cutezat a-mi pasi pragul iar acuma te vad plin de-ndrazneala. la spune ce este? Tata, am venit sa te rugam sa ne spui si noua, de ce la dumneata un ochi ride, iar altul plinge? Afurisitule si luind un cutit il arunca in copil ca fu cit pe-aci sa fugit si el speriat fara sa povesi se-nfiga-n inima daca nu se da la o parte.
si

— Duceti-va
— —

le-a zis

doar

atita:

A

!

!

A

70

!

teasca fraplor patania, zidndu-i celni

mic sa mearga

si

el

sa-si

vada visul

cu

ochii.

Cind

a intrat alta data eel mic, s-a inchinat aplecindu-se pina la

pamint

in fata imparatului, zicindu-i:
ca de cind te-ai nascut, nu te-ncumetasi sa-mi calci porincile ! Lua un cutit si ca si la ceilalp il arunca cu minie sa-1 strapunga pe fecior. Cuptul s-a infipt intr-o blana pe care o avea usa. Copilul, suparat, a luat cutitul si 1-a aruncat inapoi infigindu-se in masa imparatului. Imparatul a ramas mirat de curajul feciorului si muljamit ca areun

— Sarut miinile marelui imparat tata. — Ce cap, baiete, la mine fara voia mea,
si

p-au

calcat picioarele pe la

mine

si

acum

fecior indraznep

ii

zise:

mos
a-i

baiete, se vede ca ai singe de imparat in tine, esti tinar, frusi viteaz, pot sa-mi pun nadejdea in tine Acum iti voi povesti si pentru ce un ochi ride si altul plinge Si-ncepu
! !

— Bravo,
:

spune Vezi tu pomul acela din mijlocul gradinii palatului

?

pom noaptea infloreste, noaptea se coc poamele de aur. La mijlocul noppi infloreste, iar la cocosi se coc merele de aur si tot atunci cineva vine si-mi fura roadele si de aceea pling ca nu gasesc omul care sa
prinda hopil.

— Vad — Acest

Un ochi ride pentru ca pomul face flori si roade, iar celalalt plinge iiindca pier pina la ziua poamele. In zadar am pazit nopti de-a rindul sa prind zinele care ma fura in fiecare noapte ca m-am lasat pagubas. Nu le-am putut nici vedea, nici prinde. Acuma este rindul vostru sa va-ncercap norocul si cine va prinde hotul, va mosteni tronul imparapei.
Zis si facut, feciorii se rinduira sa pazeasca pomul, incepind cu eel mai mare. Se imbracara acesta in |oale de zale §i arme grele si pazi toata noaptea, vazu pomul cum infloreste, dar dupa mijlocul noppi adormi, iar zinele coborira nestingherite, umplura cosulep:le cu fructele de aur si se-naltara spre ceri. A doua seara ii veni rindul celui mijlocas. Vazu si el cum infloreste pomul, dar ca prin minune adormi dus si nici nu vazu cine-i furase merele. A treia seara veni rindul celui mai mic. El isi lua sabia, se aseza sub pom §i de jur imprejur pusa maracini. La mijlocul noppi vazu cum infloreste pomul, cum leaga si apoi cum se coc poamele. Cind dadura poamele in pirg, el adormi din picioare, dar cind cazu jos se intepa de maracini si se ridica. Atunci, deodata auzi un fllfiit de aripi si din cer se cobori imbracata in rochie de aur stralucitoare ca soarele o zina, cu un cos pe mina, care-i zise: Ioane, Ioane, mai bine sa te fi batut Dumnezeu sa fi murit cind te-a nascut, cind ajunsesi tu sa ma prinzi si sa-p flu sope. Tatal tau, toata viapi m-a urmarit sub acest pom sa ma prinda, dar n-a putut si de aceea un ochi ii plinge, iar altul ii ride. lata, maninca din aceste mere ca sa nu mai mori niciodata si sa traiesti cu mine cit o vesnicie. Baiatul minca un mar si-i venira puteri nevazute de parca era gata sa zboare spre soare

si

stele.

Dupa ce se crapa de ziua, merse cu zina cea maiastra la palatul tatalui sau, ducindu-i un cos cu mere de aur. I-a dat un mar batrinului sa manince 51 indata ce a mincat i-a suris si ochiul ce plingea, apoi a inceput a intineri
71

batrinul. Mult s-a bucurat imparatul ca fiul eel pe zina cea frumoasa ca sa-i fie mireasa.

mic

este

istet, si

a

pus mina

Nunta fu mare si vestita incit s-adunara aci de pe pamint. Toti erau multamiti, numai mireasa zina cerului nu era in toate voile. Nu-i placea felul cum se fac nuntile aid pe pamint. De aceea ii si zise ginerelui: Sotioare, tu stii ca eu nu sint din lumea asta. Eu sint invatata satraiesc nu cu paminteni, ci cu alte fiinte. De aceea, eu acum imi iau zborul spre stele. Tu sa nu ma cati in alt loc decit in spatele soarelui unde dogoarea nu este mare si se poate trai. Dupa ce ma voi da de trei ori peste cap si voi prindearpii. tu sa rupi o pana din arpia mea, iar cind vei dori sa zbori catra mine, s-e arunci spre pamint si vei prinde arpii si putere de a zbura.
Si se pregatira de nunta.
toti imparatii

POVESTEA CU POARCA
Niste oameni aveau o poarca si ei gasira un bordei cu paie ; poarca face zece purcei, unul era mai frumos. Purceii s-au facut de vinzare, de taiat.A venit vremea si la al zecelea purcei si el a vorbit: Tata, pe mine nu ma taia Si nu 1-a taiat, da el creste si sa face frumos, de drag sa te uiti la el si intr-o zi i-a spus: Tata sa te duci impetit la fetita imparatului si sa-i ceri fata desotie. Cum o sa-i cer eu fata ? Zici asa, tata, ca nu te taie si s-a dus ! Ajuns acolo s-a ploconit si a zis: venit impetit pentru baiatul meu porcul. Bine, da cum ai indraznit ? I-am spus ca ai sa-mi tai capul, da ce sa fac ? Atunci imparatul a zis ca e ceva la mijloc si a zis: Sa vii cu baiatul la mine, cu porcul. $i a venit cu porcul, a intrat porcul, da porcul era frumos de minune Iote, imparate luminate, asta este porcul meu. Cum ma, tu vorbesti ? Mai intii sa faci pod di la tine pina acasa la mine, pina la palatul meu, pod de aur, atunci iti dau fata. El s-a dus acasa la el. Casa lui a facut-o palat, da podul 1-a facut noaptea. Si i-a dat fata. Fata nu vrea, da imparatul o sili sa faca acolo nunta. Dupa nunta, imparatul a plecat acasa. Da porcul ziua era pore, da noaptea, da pielea jos de raminea un Fat-Frumos. Si se due ei la palat si povesteste ea ca noaptea porcul se face frumos, ca Fat-Frumos.

!

— — —

— Am — —

— — —

!

Muma-sa

— El

a invatat-o:
faci

cind duarme, tu sa

focul in cuptor

si

sa-i arunci pielea-n foe,

s-o arzi.

Ea a crezut ca asa e bine, a ars cuptorul, a aruncat-o, da putoarea a umplut casa de miros. Cind s-a trezit din somn a zis: Ah nenorocito, ce-ai facut? Sa stii ca ai sa umbli dupa mine pina oi rupe ncua parechi de opinci de fier, atit ai sa nacajesti. El a plecat acasa, Ea a ramas care s-a prefacut in bordei, fara podul de aur si isi pierde urma

!

72

!

:

acolo si a asteptat ca doar o veni. facut ea opinci de fier si mergind in lur gis si-n curmezis, pina a rupt noua parechi de opinci si a ajuns la Sinta Vineri si a intrebat-o unde este omul ei ? E-n mijlocul padurii, intr-o gramada de buturoagi si s-a dus si 1-a gasit in buturoagi, ca acolo isi facusa casa. Mergind ea pe drum, nascuse copilul si cu el in brata s-a dus. Cind a vazut el, a zis Vezi, ti-am spus eu sa asculti? Si-au plecat acasa si au gasit iar palatele facute la loc si podul si iar au ramas sa traiasca fericiti.

A

DOVLETELE
Traia un mos si-o baba si n-aveau copii, dar tare mult ar fi dorit sa aibe copil, ca sa se bucure la batrinete. Si au hotarit sa piece, sa cate ceva si ce vor gasi sa fie narocul lor, sa-1 aduca acasa. Baba a gasit o saminta de dovlete; s-au intors zicind: Mosule, aide acasa, ia-ti toiagul ca am gasit saminta de dovle'e si oi s-o punem in pamint. Si unde sa-1 puna, sa-1 puna in coltul casii. L-au udat si a crescut un vrej mare si a facut un singur dovlete mare. Mosu 51 vede ?i-i da cu piciorul, intrebind-o pe baba sa-1 rupa, sa-1 coaca. Intr-o zi, cind i-a dat mosul cu piciorul, i-a raspuns cu grai omen esc: Nu-mi da, mosule, cu piciorul, ia-ma-n casa ca sa-ti flu fecior. Azi asa, mine asa, pina mosu ii spune babii. Babo, ia vezi ce e cu dovletele asta ca-mi vorbeste in grai omenesc. S-a dus baba, 1-a vazut ca vorbeste, 1-a luat si 1-a dus in casa. I-a pus in coltul casii asternut de astrucat dovletele. Intr-o noapte, se trezeste mosul si vede un dovlete de toata frumusetea. A trezit-o si pe baba si l-au vazut, dar n-au zis nimica A doua zi de dimineata dovletele ii zice babei: Muma, eu vreau sa ma-nsor cu fata tarului nostru. Babii i-a fost rusine, cum o sa-i spuie ea ca vrea sa-nsoare un dovlete cu fata tarului? Dar dovleacul nu a lasat-o-n pace, n-avea pace pina nu i-o cata mireasa S-a dus la imparat si i-a spus: venit in petit, sa-mi dai fata dupa dovletele meu; i-a povestit cum s-a nascut dovletele. farul, stiind ca asta nu sa poate, a zis: Bine, babo, uite, dau fata, daca intr-o zi si o noapte sa-mi construiasca o susea, pe de o parte si alta numai cu pomi de aur si argint de toate felurile, cu poame, unii sa-nflureasca, altii sa imboboceasca, unii sa aiba poamele coapte,
si ei

un

— —

!

— Am —

sa aiba poamele legate. Baba, cind a auzit, sa-i vie rau, a plecat si s-a dus la dovlete, dar dovletele a intrebat-o: Ei, muma, ce ti-a zis tarul? Lasa, muica, n-ar trebui sa mai stii, si i-a spus ce i-a cerut tarul. Atunci dovletele a zis: Culca-te, muma, ca noaptea multe sa pot intimpla, noaptea inteleapta mai este. Cind baba s-a trezit dimineata, a ramas muta de uimire, vazind ca tot ce ceruse tarul erau indeplinite.
altii

— — —

73

Dovletele a rugat-o din nou sa se duca la tar si sa-i ceara fata, farul i-a cerut sa-i faca un castel din clestar si sa fie mai stralucitor decit al imparatului cutare. S-a-ntors ea la dovleac si i-a spus ca nu-i da fata daca nu-i face palatul de clestar. Dovletele a raspuns la fel si dimineata a vazut palatul de clestar

cind s-a

trezit.

spune ca nu-i da fiica deck pietre scumpe cu roate de aur, trasa de cai neintilniti pe lume, cu potcoave de aur, cu hamuri de diamante. venit acasa baba si-i spusa ce i-a mai cerut tarul si a treia zi s-a dus cu caleasca de aur la fiica tarului si s-a facut nunta, dar el era tot dovleac, da fiica tarului tot suparata si plingea. Da imparateasa ii spunea: Lasa, mama, nu plingea ca poate n-o fi dovlete, daca a putut sa faca atitea minuni. Si or facut-o mireasa, au urcat-o in caleasca, iar dovletele; tafalog, taf alog pe linga caleasca de aur, pina au ajuns la castel. Si-a luat mireasa ramas bun de la rude, iar sara pe intuneric in odaia de nunta a intrat un FatFrumos cu parul de aur ! Da ea a zis ca e maritata cu dovletele. Atunci el i-a povestit ca el este dovletele si ca este blestemat de o vrajitoare si va trebui sa-si duca povara. Increzindu-se craita, el a adus cojile de dovlete si asa sa-ntimpla in fiecare noapte. Ziua, dovlete, noaptea, Fat-Frumos !. Dupa o stamina vine muma ei s-o vada; a-ntxebat-o cum o duce? Ea mukamita, a raspuns ca el nu este un dovlete, este un Fat-Frumos. Ziua e dovlete, da noaptea, Fat-Frumos. Muma-sa a sfatuit-o sa se scoale de noapte, sa incalzeasca tastul si sa bage covetile de la dovlete in tast si sa le arda. $i a doua zi cind omul ei durmea si a copt covetile. Cind a mirosit el cojile, s-a
Iar a trimis-o la tar, iar a refuzat-o tarul si-i
si

daca-i face o caleasca din aur

A

trezit si i-a

grait:

ce-ai facut, te-ai pierdut pe tine si pe mine; eu eram blastamat noua zile de la cununie dovlete, dupa aceea ramineam pe vecie FatFrumos. I-a pus la burta un cere si a incins-o, ca Dumnezau a blastamat-o sa nu poata naste pina nu o pune el mina pe cere.
sa stau

— Vai,

Da

printesa era grea

si

n-a putut naste

si

a plecat sa-1 cate

si s-a intilnit

cu o baba in padure.
ai plecat, maica? Sa-1 cat pe barbatul meu, a zis ea. Baba era Sinta Vinerea si i-a zis:

— —

Unde

Maica, eu nu stiu, dar am sa-ti dau un dar si am sa te trimit la Sinta Simbata. I-a dat darul o clota cu sase pui de aur si i-a aratat drumul. A mers cit a mers, au trecut patru-cinci ani, da ea fara sa nasca copilul si a ajuns la o baba care torcea din furca, tort din lina de aur, cu fus si furca de aur. I-a dat binete si i-a spus ca vine de la Sinta Vinerea, care o roaga sa-i spuna daca nu stie ceva despre omul ei. Baba i-a spus ca nu stie, da i-a dat si ea un dar, ca poate Sinta Duminica il va gasi si i-a dat in dar furca cu fusul, ca s-o recunoasca omul ei. A trimis-o la Sinta Duminica, care lucra la o risnita si macina ceva boabe de aur. A intrebat-o si ea i-a spus ca el este in vale intr-un sat, casatorit acolo cu o prinjesa si a invatat-o sa se duca la fintina, la care printesa ia in fiecare zi apa, sara. Da ea pune lucrurile ca sa se vada si sa nu i le vindS dupa spusele Sintei Duminici. Doar sa ceara noaptea sa doarma linga barbatul printesei. Si s-a dus la fintina si a facut asa, s-a dus apoi la omul ei si a adurmit si nu a trecut cu mina peste ea. A doua noapte la fel, n-a putut sa nasca, pentruca in fiecare sara muierea lui il adurmea. In a treia sara n-a mai venit la fintina printesa, ci o slujnica, de a cerut morisca, ultimul dar ce-1 mai avea, ea i 1-a dat,

74

dar printului sa nu-i mai dea mincare acasa si a adurmit fiecare, asa ca el n-a mai adurmit si a inceput sa-1 strige pe nume si sa-1 mingiie, iar el s-a trezit si a trecut mina peste muierea lui adevarata si cordonul a plesnit si copilul s-a nascut. Atunci printul si-a dat sama cine este. Dimineata s-a dus la a doua lui muiere si i-a spus cum s-a chinuit noua ai de zile, pentru a naste, iar printesa a doua riind buna la inima, a intales si nu s-a suparat si 1-a lasat sa piece cu daruri multe in tara lui.

DINU FAT-FRUMOS
A
fost odata

niti si asteptau

un mos si o baba, Dumnezeu sa le ia

incovoiati de ani, fara copii. Stateau
sufletul.

mih-

Intr-o dimineata s-au vorbit sa piece in lume. Unul la apus, altul spre prima vietate ce le va iesi in cale, aceea sa le fie copil. Mosul o-apuca pe deal, iar baba spre vale. Mosul nu a gasit nimic, iar baba a gasit un pui micut de sarpe. L-a pus pe o frunza de caftalan si a strigat mosul de pe deal si s-a dus cu puiul acasa sa-1 creasca, ca sa le fie copil si ajutor
rasarit si
la batrinete.

Mai intii l-a pus in lingura cu lapte. Dupa ce a crescut l-a pus in strachina, din strachina-n oala si din oala in ciubar. crescut puiul de sarpe mare si din ciubar l-a pus in stran, iar din stran intr-un ardov mare cit o odaie. Chiar atunci sarpele ajunsese de douazeci de ani, tocmai bun de insurat. §arpele scoase capul pe vana ardovului si-i zise lui muma-sa: Mama, mi-a venit vremea de insurat, ma apuca fiorii si simt cum tot mii perpelesc ! Ia-ti toiagul si du-te impetit la fiica-mparatului. Vai de mine, muica, cum o sa cutez eu sa cer pe fiica imparatului sa se marite dupa fiul meu, care nu e om ca toti oamenii, ci e ala mare spurcata,

A

— —

un sarpe mare ctt bivolul. — Muma, nu e nimic, tu numai du-te un sarpe.
e

si-i

spune imparatului ca eu sint

Isi lua baba toiagul si desaga si hai pe cale pe drumul al mare la paiatele imparatului impetit. Tremura inima-n ea de frica si de rusine. La urma urmei, ce-o fi o fi, isi zise ea si se duse. O luasa inainte cu curaj. Cind ajunse la usa-mparatului, ii povesti din fir in par cum l-a gasit pe sarpe si cum l-a crescut. Iar acuma n-are ce se face, o vrea mireasa tocmai pe fiica-mparatului, zor nevoie Imparatul, cum auzi, nu se supara cu nimic, dar ii ceru:
!

Sa te duci, babo, la fiu-tu si sa-i spui ca o dau pe fata mea s<*-i fie mireasa, dar sa-mi faca de la mine pin' la el drum de aur sa merg cu caruta de argint pe el.
Sa-ntoarsa baba multamita si-i spusa sarpelui ce-i pofteste sufletul impadaca vrea sa-i dea fata. Dar ce-mparatul poruncea, sarpele-ntr-o noapte fursea. Iar o mina pe baba la imparatie sa-i dea fata si sa vada drumurile poleite cu aur. Imparatul insa nu vrea sa-i dea fata si-i cere sa-i mai faca o minune si mai mare si anume
ratului

75

chema toti serpii pamintului si ridica palatul mai lucitor decit soarele si decit luna. Cum cintau cocosii. Si-1 ruga pe vint s-o ia pe-o aripa si o lua vintul sa colinde pamintul in lungis si-n curmezis sa-1 cate pe Fat-Frumos. care m-a lasat? Sarmana nevasta cum auzea. §i ea mi-1 ruga. Si de-aci-mi pleca. n-are de lucru. pe cai mi-apuca. de ea se-ndura. pina ce intr-o zi dis-de-dimineata se scula fiica-mparatului cu noaptea-n cap. Pe dinauntru poleit. la-mparateasa zinelor. Fat-Frumos cind se vazu ramas fara camase. — — — ! ! Singele asta spurcat sa nu se ia. esti o dracoaica impodobita. pe unde-ai umblat n-ai fi oare-aflat. si blestemul sa se implineasca Pleca Fat-Frumos la capul pamintului. Noua ani si jumatate ramase in tara zinelor si a florilor. ! Si-asa se-ntimpia in fiecare seara. pamint lumina si ei ii vorbea. La noua ani si jumatate. de trei ori se suci. cobori pe o seara de aur din cer si-i dete: o clota de aur cu cinci puisori toti de aur. soarele de-o-auzea. burta ii crestea. O mireasa frumoasa ca o zina. pe al meu barbat. nici calare. isi blestema zilele si suferea.. Punea unul. sa ia camasa barbatului si s-o arda-n foe. Dar nevasta lui de dor si de greu nu se mai putea fine. pofteste si la urda de curca si la lapte de cue. burta sa-ti creasca. El insa ii dS un pumn virtos peste nas si peste camasa lui arsa picara trei picaturi de singe. cu cirtojul in ardov. In zadar piinse fata. Iar se-ntoarse la sarpe si-i spuse cum Noaptea sarpele iesi din butoi. Mersera si ei ca toata lumea de se cununara la manastire. dinafara zugravit. cercul mi-1 punea si nu ispravea. o virtelnita de aur si cu o motca din fire de aur. se invirti si ramase luminos si frumos ca un adevarat Fat-Frumos. camasa o lepada. de greu nici ca se mai putea Biata de ea intreba pe soare. ca soarele stralucea. Trecea anu. pina ce eu nu ma voi intoarce dupa zile la tine. suparat ii zise: Cata afurisita. ca hotarirea imparatului era luata. parca soarele rasarea. imparatul n-avu ce sa mai faca si-i dete fata. nu-i venea sa creada ochilor despre cele ce-i vedea. iar fata se bucura. la vint se ducea. Dumnezeu de sus o vedea. in jur numai cu flori si trandafiri. Cind se lasa noaptea. de trei ori se-ncolacea. Iara seara cind venea. vinte fratioare. se marita cu o ala. sta tarasenia. care-n lume n-a mai fost. noua ani de ! ! ! 76 . ca asa e muierea nemernica".un palat mai mindni baba si mai inaltca al lui. punea doua cercuri. din gura-i zicea: vinte eel mai mare. de trei ori se invirtea si mai mindru raminea. incepea de plingea cu lacrimi de singe doar 1-o-ndura pe Dumnezeu sa n-o mai patimeasca. iar omenirea se minuna de ce vedea. nici pe jos Mireasa il privea ca pe un soare. Cind o ispravi si pe asta. iesi sarpele afara. se-ncolaci. la scursorile apelor. spunindu-i ca in palat sta barbatul ei. $i aci o lasa vintul si se-ntoarse si el la casa lui. punea frate pin' la noua. ginerele eel frumos intra in camasa de sarpe si iar se prefacea in ala mare care se-ncolacea peste ardov si ziua se baga inuntru de parca ar fi intrat in fundul pamintului. Noua ani si jumatate copilul sa nu-1 nasti Sa te chinui. iar din ardov afar' iesea. iarta-ma 1-a rugat nevasta-sa. numai coarnele-ti lipsesc De ce m-ai nenorocit pe ast pamint blestemat? N-am stiut ce fac. se dete peste cap. Peste noua zile si jumatate vintul se opri la o poarta minunata de palat. facu focu-n vatra si o napadira gindurile. raze indrepta.

Imparateasa zinelor o vede. ia-o daca-ti place. Cind s-a dus cu ea Da girlita ii spune sa ma iei acasa la tine acasa. iribite. Intinde mina peste mine. cercurile imi plesnea. de — ! A — 77 . sa dai cit poti cu pumnu-n aaasa. Atunci zina o intreba: Cit sa-ti dau pe closca cu puii de aur. i se lasa la pui si de dragul lor nu mai putea. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: Pune-ma la fereastra. se mira si-i zice: Frumoasa virtelnita Citi bani imi ceri. Andrei. dar n-o cunostea A doua zi. o gugustiuca. vinat. frumoaso ? Nimica. Noaptea veni imparatul si se culca cu dosu la ea. baiat sarac.Se aseza la poarta si incepu sa invirta la virtelnita adunind motca din de aur. Costandine. Cind vezi ca cucai. ei copilul si-1 lua. golumbi. Nu-ti cer nimica Ia-o. aripa o intindea. iar closca cu puii pigulea pe linga ea. Merge Andrei intr-o zi si gaseste o pasare pe creanga. Cind vazu closca cu pui. Imparateasa zinelor dis-de-dimineata dete o raita pe la poarta in plimbare. Pe zine le parasea si copilul si-1 crestea. ! ANDREI Andrei. atitia iti dau. Fiul facut cu tine Barbatu-su insa tacea si nimic nu-i raspundea. Dine. pe el mi se bucura arpie s-aseza si prin nori ca imi zbura. Fiul eel fScut cu tine ! Abia atunci-ntelegea. iar ea de greu nu mai putea. iar copilul se nastea. Sa nasca puiul din mine. durerile facerii o apucara si din gura asa-i zicea: Dine. mistreti. o sa te gaseasca mare noroc. Intinde Andrei pusca s-o impuste. Si era asa frumos cum in lume n-a mai fost. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mmcare Sa vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. numai sa mi-1 arati si mie sa-1 vad pe imparatul Fat-Frumos iesea afara. la coadele marilor si la cimpul florilor. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. Intinde mina-ncet la mine. ma Dine Costandine. Fie-ti mila si de mine. iesi iar la poarta cu virtelnita adunind firele de aur. ea se roaga: Stai. luat-o acasa. nu ma impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie ferice de tine cit oi fi tu viu pe lume. blestemul s-adeverea. Dornnul de sus ii vedea si Daca vintul imi venea. Zina lua virtelnita si asa se invoira indata. numai sa mi-1 dai pe imparat sa stau de vorba cu el o noapte. Atunci ea din nou il ruga: fire — — — — ! ! ! ! — ! Ai. pe nevasta-sa o vedea. mina peste ea-ntindea. Sa nasca fiul din mine.

te spal. ri — Bine. mirata de frumusetea chilimului. tu esti cu chilimul? Cine 1-a cusut? Maria mea de la coliba Cind se uita mai bine sa vada ce e cusut de e toata lumea cu gurile cascate? $i ce credeti ca era? Era palatul imparatului. i-a dat in ei. Aici sint multe slugi. Cum vede imparatul frumusetea asta. arnici 5 —6 motche.! riat si s-a acolo. Vine aghiotantul imparatului prin piata. pestii de mare. Da i-a spus Maria lui Andrei: daca te-ntreaba cit costa. Nima nu-1 intreaba ce costa. eu nu sint pasare. Mario. ca sa cos si eu ziua sa luat-o pe Maria. Lumea s-a oprit si nu s-a mai bagat in piata si s-a impins om pe om. il lua aghiotantul pe 2000 de taleri. omul meu. Maria umpluse somotul de cusaturi pe a. gradina cu mere. eu nu cer nimic Asa a si facut. cadafeaua a scumpa — xMai ia niste bani pe o luna inainte Se duce Andrei la piata si-i la si arniciu la fel la tirguit si ! de la imparat si du-te imparat mai cere bani pe o luna inainte arniciul si se duce cumpara cadafea. Mai incolo livezi. dar fara sa stie ce face Maria. pe semanaturi si mai departe un munte cu orase. ia chilimul asta si du-te-n piata. a A pus-o — ! i-a Da el tot I-a ascultat pe imparat si adus vinat. statu si se gindi: Ce mina. aghiotantul. muierea lui Andrei — — Mi-a — — — — ! 78 . giste. caii imparatului. Andrei ? leria. artileria. luna cu soarele. eu din capu meu iti dau 2000 de taleri de aur. Mai in vale vede curtea. oceane. Aghiotantul se duce cu chilimul la imparat si la imparateasa. Atita lume s-a oprit ca nima n-a mai intrat in piata. vaci grase. Andrei. te aranesc. mari. te cirpesc. paduri. miine e plata. tu. a cusut dupa voia Andrei nu — ! — — ! muzica militara. herghelii de cai. turme de oi. curci. ce mime putea sa le faca pe astea ? Maria. s-a amestecat. si sa vezi ce bine o sa fie de tine Auzi. sa-mi dai cit vrei. piraie. iar pe scari. imparatul cu imparateasa.in laturi. Lumea se uita. muiere pe muiere. Insa el doar dormea la nevasta lui in padure la coliba Mai Andrei. du-te-n piata ia-mi doi metri de cadafea. eu sint fata de imparat. tu sa zici. lucratori spus muierea care-1 vrea el sa-1 pretuiasca si cit imi da atit iau. cava- Ea a inceput sa coasa. Ce. bucate. Sa bati doi pari in pamint si sa-1 pui cu fata unde tuna lumea-n tirg. El ca mai mare vrea sa vada de ce e lumea gramada. cu poduri. gutui. Aghiotantul sta uluit si-1 priveste ce n-a mai vazut zice: Andrei. tarini. Da Andrei se uita. mina la coliba. asa ca la casa noastra.dafea. O sa-1 intrebe iar pe Andrei: Ce costa. Acolo vii la coliba ta. Cum putusi sa ma capeti sa dai de mine? Sa m-asculti. a facut o coliba. sa te duci sa faci o coliba cit de proasta. ca ea alta nu s-a mai vazut pe pamint. si-a dus-o la coliba lui ! ! — nu ma plictisesc. Pe de laturi scrie armata imparatului: infanteria. mai Andrei. Toate orasele si padurile cusute pe chihmul ala. i-a spus: Andrei. dar Ia spatele lor el. cerul cu stelele. Cind a firsit de n-a mai avut ce sa mai coasa. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speprefacut in femeie frumoasa. si cind ea a cucait. fiinca primesti plata de la imparat. Mario. Se baga si-1 vede pe Andrei sluga lui. noi aici n-o sa putem trai la imparatul. Andrei a luat banii si s-a dus la coliba si i-a dat Alariei. Dar imparatul nu stia nimic. El a ascultat. sa vada ce e acolo. s-a dus deasupra de sat. Ea a cusut citeva luni de zile. El asa a facut. pere.

Dar el. sta — Vino. incolo. vine a de zece si el sa gindeste cum si de ce sa-1 omoare pe Andrei. Eu imparat sa n-o iau cind mi se poate? In zece zile sa-1 omori pe Andrei. ?i face ea alt chilim. Zau da-mi Aduce vinul negustorul. tu cum oi sti sa-1 omori pe Andrei. tu ofitir. nu se misca ! mingiiat ca doar o intra. — Ce. Dar de sila n-a mai putut si a iesit pe drum. Insa de atunci nu mai maninca. ea sa — Imparate. da cu pumnu in masa. Insa ea 1-a cunoscut cine era: — — Hai. n-am mai stiut pe ce lume sint si pe toate le-am uitat. tinar esti. — Fugi — Da-mi vinul si ai sa vezi. este ceva. trecut doua stamini si nu maninca nimic. dumneata daca ai s-o vezi. nu-i ! A Ond mai e foame. ai slabeste. Si i-a dat banii. intra Ea 1-a ! Dar el e impietrit. tronc. s-o iau eu de muiere. a ramas intepenit. Ce e. sa spun. ai sa mori. tronc si a pasit peste prag cu piciorul. unul inauntru si altul afara. nici inapoi. Se napirleste cmul. Au trecut opt. 6 —7 zile. ce stai trist ? stii ce griji am eu. si om mare esti. ca tu nu — Ce griji ai tu cind esti bogat. Dar cum ea era asa de frumoasa. ca doar n-o asa cum zici si fi ! §i s-a dus s-o el vada si imparatul. Mai aghiotantule. Sta bolnav. nici sa vorbeasca. A intrat in cafenea si pune capul intre palmi si se gindeste ce sa faca? Da. Dar aghiotantul face socoteala ca se duce si comanda altul de 2000 taleri si-i ramine si cu cistig. imparat si iar 1-a slujit. ai sa cazi si ai sa mori Si tot asa el a slabit si e gata sa moara. Il intreaba imparatul ce are. nici chilim n-am poruncit. bea. cu un picior afara si cu ochii belip. Ce e. un betiv cu toale rupte pe el. Au mai trecut zile si-1 cheama pe aghiotant. si comanda chilimul. nu a mai stiut sa traga picioarele. imparate. asta-ti cer. S-a intors si s-a culcat in pat. — Fugi mai. nu stie Da Vine si aghiotantul dupa dar nu-1 intilneste. muiere pe care n-o au imparatii Cind ai vedea. Asa frumusete nu e pe pamint. di ce nu esti vesel ca mine? Na de bea. tristete. cumpar ! altul si ! ! — Imparate. intreaba aghiotantul. Da-mi mie un pahar de vin ca-ti spun eu ce ai te vindec de de-aci. — — — Aghiotantul ce sa faca? Altfel il spinzura pe el? N-are incotro. sa bei o cafea ! imparatul mai cu autoritate. El sta inlemnit.! Da-mi-1 mie eu iti dau 4000 de taleri pe el. ai direptate. cum a pasit si nici inainte. Au slabit rau maria-ta. ce nu e. — Plata ai. bagat ea de seama ca el si-a pierciut mintile si abia atunci a bagat piciorul din launtru si 1-a tras afara si nu i-a mai s-a dus la spus de ce-a venit ca uitase la ce-a venit Se-ntoarse indarat. dar si altul inauntru. mai aghiotantule. a uitat de toate. Cind acolo a troncanit la usa: tronc. Se uita la aghiotant cum sede trist si zice: Bine ma. stana de piatra. la Chilimul ce 1-am vindut 1-a cusut Maria si am fost cind am vazut-o cit e de frumoasa. el a tras piciorul afara si s-a intors indarat. 79 . — la sa ma due s-o vad. aghiotant. Cind oi vedc-o ai sa mori Cind te gindesti ca e muierea la o sluga prapadita. ! — Hei. beat.

A incalecat si sa dusa Da i-a mai dat si un peschi sa-1 aiba la nevoie: de o sa-si piarda capul sa se mai limpede. te-o vedea. Andrei. Daca o ia la stinga. Hei. pe cimpii. pina aid. casa se intoarce de-a-ndoaselea si mai are un geam de idcla mare. ochii cit roata carului. intoarce-te cu selile la mine ». sa nu zmintesti drumul. ce o fi. Cind priveste-n geam vede o muiere cu dinti lungi ascutiri de zmeoaica lungi. ca sara e capul plin de ginduri. Pe top i-a mincat. Pe drum. — — Du-te. pierde calul Dar ce sa si fara cal ce naiba mai face? S-o ia drept. daca apuci la stinga ai sa pierzi calul. Andrei s-a sculat. Marie. Omul cum citeste. i-a omorit si pe Andrei o sa-1 manince. du-te si omoara-mi mirtanul peste noua mari si noua jari. El a belit ochii la ea are sa sara — Mirtanul cum Dica se fringe al de fier. si noua fari. Tu te aperi cu bitul de fier. ojel si altul de arama. ia bitele si se duce. nasul de un pas. de arama vii spele si sa se stearga si sa gindeasca la ea. iar diminea^ sa si de o{el. altul la stinga. dealuri. jumatate intr-o parte. cu ele la mine. n-a plecat sa se insoare faca? S-a gindit ca e mai bine drept. munp si ajunge la o rascruce. ca este un mirtan intr-un un mirtan care vede tot ce e pe pamint. o fi S-a dus drum indelungat pina a ajuns la o casa. deasupra de usa scrie: « Casa. acuma ce sa faca? Ce-ar face oricine s-ar afla in locul lui Andrei? De. Zice ea: — Du-te la fierari la pgani sa faci trei bite: de fier. da de aid incolo. ce-ai patit? — Hei. imparatul il cheama Andrei. peste noua mari lemn inalt. a facut bitele trei si a incalecat calul si ia bitele si pleaca. Si-a luat-o drept inainte. Il ruga sa cine dar nu mai cina. Da casa are o usa. Ce e cu tine ? — — — Hei. jumatate in alta si drumul trece prin usa casii. Un drum la dreapta. el se-ndoviga. Sa ispitesti din lume pe unde e drumul spre mirtan. sa-1 iei ! ! 80 . daca o pi dirept inainte ai sa te insori.: ! un pahar de vin. — Omoara-1 dumneata si si luna de a facut munti de oase pe Andrei: da-i ordin sa-ti aduca mirtanul care a mincat cimpii de capete de oameni. Se duce aghiotantul si-i spune ca nu-1 omoara. ca daca nu. Du-te de-i spune sa-1 cheme pe Andrei imparatul. cind si el poate sa-1 omoare ca nima nu-1 trage la socoteala. al de arama. Asa ramine cu capul si calul si tot e mai bine. picioarele ca birnele. Bepvu ii spuse: Ce-ti porunceste el. trii scrisori asa: « drumasule. ai drumuit bine. Andrei s-a intors trist seara acasa la coliba. imparatul imi cere si sa-i aduc mitul de peste noua mari si noua pari. daca apuci la dreapta. Atunci imparatul sa-i spuna lui Andrei: mi-ai dat grije ai. pusa peste drum. Intre drumuri o piatra bagata-n pamint si-n piatra scrie in trii locuri. S-a culcat si se scoala dimineata. casa buna. — Vezi. te due la spinzuratoare. Incaleca calul. da altul dreptinainte. $i nima nu-1 vede. ai un bit de fier. Cu bitu asta. pierde capul si fara cap nu se poate. 1-am baut. — Culca-te e fara fioare. pe-al de otel si daca si el s-o fringe sa-1 iei pe-al de arama ca el nu se fringe. ca doar nu-1 pune nima cu sila sa se insoare. ai sa-l dobori si ai sa-1 duci la imparat sa-1 vada. ia sa-mi spui dirept ce El s-a gindit si i-a spus tot cum e treaba. da paretele de sticla. unde s-o apuce? Sta el si se gindeste: s-o ia la direapta. miinile cit prajinile. ai sa pierzi capul.

Omoara-1 ca omor eu pe tine. sa-i spui sa — ! dejde supara. crechetusa De trei ori. Tuna in albie si scalda-te sa te am de cina. Si sa te intorci cu ele la mine. Sa strigi de trei ori ! Cusa. ca sara e plina'de ginduri. Andrei. sterge-te. sa dai cu ea in oala. A lasat calul. neparticitule. a tunat dorul in mine si nu mai pot dupa ea. si dau de aici sa dobori in — o oala cu lapte. 1-a bagat intr-o soba. Mai bine omoara-1 dumneata. Ce cati aici? El s-a plins de porunca imparatului. $i sa treci peste mare. ca e servitorul lui. Imparatul iar il cheama pe aghiotant: Cum oi putea pina miine sa-1 omori pe Andrei. Si vine imbracat in toale mindre de aur. Sa-i spui de unde vii si unde mergi. 1-a batut cu bitul de fier. La mare sa lasi calul in padure marginea Dunarii cu oala-n mina de lapte. Se duce spune de ce nu poate sa-1 omoare. L-a luat si indarat pe broasca peste mare la imparatul cu mirtanul viu A venit cu mitu si i 1-a dat imparatului. Iar mi-a poruncit sa-1 omor pe Andrei. muica. iti poruncesc sa te duci pe lumea ailanta. cu tine? Si-i spune despre tatal imparatului din cealalta lume. a tunat in albie si s-a spalat bine. Ce sa faca? Il cheama pe Si are sa iese din mare muma ! ! aghiotant. dar prefacuta in muiere minora si vine zile: — — A — cu tot Iti si toate mindre de el. Ea are sa se umfle cit plastru de fin §i are sa te treaca marea. El a povestit cum a fost. sa iei calul cu tine. legat calul si ea 1-a luat inuntru. iar stai trist? — Iar a dat ceva peste mine. nu te teme. eu te indirept la mirtan. Andrei se intristeaza si se duce la Maria. Dezbraca-te ! §i s-a dezbracat. Se da jos. — -i-fel te si Ce fac. la tatal dezbrace toalele ce i le-am dat eu pe toamna de pomana. s-a frint apoi cu eel de otel si i s-a rupt apoi cu eel de arama si 1-a darimat. nu mai scapi viu. Atunci si-a adus aminte de peschir si s-a sters cu peschirul. iar dimineata e pima de noaptea si a facut un ghem. Daca nu te duci. meu. ! — Na. — Ce. Bine ca nu te mincai. — Da-mi un vin si-ti spun ca imparatul trebuie sa-1 omoare. — Muica. Ea este o broasca mica. dar acolo mai erau capete de cai si de oameni.! ! !: Hei. nu al aghiotantului. de imbraca-te Se imbraca se iau la vorba. Maria i-a mai spus: sa te duci la imparat si sa-i spui: — Nu te A niS- tors ea toata 81 . — Andrei. El s-a dus cu oala si a facut cum i-a spus. Sa iei oala de lapte pina sa vie ea sa aiba ce minca Cind iesi dincolo la mal se face mica. Se scalda el. ca e omul dumitale Il cheama imparatul pe Andrei: iar si-i — — pina acuma. baiete De unde-1 ai? De la Maria fiica mea? Eu cunosc peschirul. Se duce^el in cafenea si acolo iar betivu se leagana cade peste mese. a luat bitele si cum 1-a vazut pe mirtan. S-a speriat. muica ! Stai. Ce e. de unde ai tu peschirul? Peschirul e de la mine. Mai balete. Acolo ea o sa manince si iar la intoarcere o s5 se umfle si o sa te aduca pe unde-ai plecat. mea. Imparatului nu i-a fost de mit ci de Maria. de cind te a§tept ca n-am mincat nimic de trei da-te jos de pe cal.

Si-i bat cu biciurile dracii de scapara scintei din pielea lor. Da de o poteca-ntr-o padure. Aud ceva dudaind si pocnind. citov. imparate. Hei. S-a furisat ghemul pe un drum mare. Sa-1 omori pe Andrei ca nu se poate altfel. Na. Iar se duce in cafenea aghiotantul si sta trist. Ma rog. Imparatul pe cine sa-1 dea.! ! : Imparate. dezbraca-te repede si da-mi toalele ca le cere fiu-tau si i le da. bas daca va grabiti. Se pomenesc cu o caruta plina de piatra trasa de imparati. Insa imparatului nu-i e de toale de-1 — — — — ii e si-i de moartea lui Andrei Imparatul slabeste. voi cine stie de unde le-ati luat? Intreaba-1 pe aghiotant ce-a patit de la draci. Iar vine betivul spune: — si-ti spun ce-a poruncit? dea or din lui Andrei sa plece-n lume sa-ntrebe. intr-un ogas mare. iar ei se-ntorc cu toalele indarat dupa ata ghemului. zi — Culca-te. Vede ca a mers ceva pe ea. Iar te-ai intristat. a ratacit. n-o sa ma crezi ca am fost pe lumea cealalta. sa-i « colo. nu ! luat calul si a plecat. adu pe-aia nu stiu ce ? Du-te-n colo. mindru. spune mai repede ce ai de spus ca-n urma e tartosi ne-o bate ca nu facem si noi planul si nu putem sa traim. Nu stiu daca oi putea sa scap capul tau. Imparate. dar se vede ca e umblata. nu stiu unde. fratilor Ce stati Uite asta mi-e tin cunoscut am ceva treaba cu el — om — ! ! Hei. in fata lui el zice in gluma Hei. Vin dracii si-1 dejuga pe aghiotant si-1 injuga pe imparat si se due cu carul. abia acuma am ajuns grija iar. Cind acolo. Andrei. Aghiotantul i-a aratat coastele frinte. A mers pina s-a pomenit prin pustietap. ca e mai cuminte dimineata sculat. adu pe-aia Cum Naum 82 . sa-1 gasesasca. $i-l da si-1 injuga si da-i cu bicele pe aghiotant rele al — — mare zmintesc. frati. Ca eu n-am auzit de asta ca ai mei au fost zmei. adu pe-aia nu nici ! ? ? » la strimtoare mare. otira. culcata la pamint. ce mi-ai poruncit ti-am fursit. la car il vede si pe tatal imparatului la jug. de voi. dar sub lemn o mogildeata neagra. sa ispiteasca. Si-au plecat ei amindoi cu ghemul in mina 1-au aruncat pe cimpie si ghemul a mers de-a tafaloaga pina la groapa. pe du-te-ncolo nu stiu unde. S-a culcat si miine s-a A nu stiu ce? / Intreaba si ispiteste ca de-aici incolo vine lucrul greu. nu stiu unde. — Du-te Da-mi un pahar cu vin sa-i si spune ! stiu — Ce e Andrei? — Mi-a dat mare — Ce? — Sa ma due du-te-n aduc: ce Cum Naum — Hei. care au judecat strimb pe pamint. ajunge la o poienita. acolo un lemn rotat. il da pe aghiotant. Maria il cunoaste pe fata. stiu — Du-te dar cu cine — Du-te-ncolo. fratele meu. da i-a zis Maria: intilni intreaba: unde. te-i decit seara. adu pe-aia nu stiu ce ? Cum Naum ? Andrei vine acasa trist. nu mai maninca si iar il cheama pe aghiotant. va dau pe asta pe aghiotant pina va intoarceti. Da-mi un de incredere ca sa vada ca am fost.

— Plec cu numai sa-mi due eu zburind sus in Lasa-ti calul striga: iesi afar' la si el si acolo se opresc: Aici nu e nimic Baga-te-n grabar si el: iesi la se sint. — pustie — — — Cume Naume. El se mai intinde astalele si pune bunatatile. copile. nu-i satura. S-a jeluit ca n-are bere §i mincare. Cine mai vede? — De ani de bun ma nu-mi da mincare. eu doar lucru. — Cume Naume. iti astal iesi la la te ! ! te te zile il si fi si sa 1-as te tine. eu — — — — — om Chid acolo o baba culcata cu fata-n jos. Deloc sa-1 iei pe Andrei sa-1 duci acolo la Cum Naum. ai auzit « du-te-nsuflet de ! nu : ! — Si dupa cheama nu se vede nimic si-1 De-ar gasi alt stapin ar pleca. 83 . si te vint. Vrei sa tu stapinul meu — Vreau.! muicaaa e se-ntoarse. adunati-va mese. mine. ce-as mai pleca Numai sa-mi dai mincare. roage ca tine ce — Bine. sinteti toate? Cind colo vine si aratul. da colo. doar pe imparat il slujeste. Dar daca vrei incarcat de bunatati. sezi cu mine ca nu spune nima. Se uita unul la altul: Ce e. — Nu cutez sa ma dau sa Ma vede imparatul. fuga sa faci mincare de risnita de morisca. I-a-ntrebat daca stiu : « Du-te-ncolo » Uitati-va. mine masa. dai sa maninc. Andrei. Dar daca vrei sa-ntrebi o sa adun toate juavinele sa le-ntreb. — Las' ca nu vede Sezi de maninca. De ce cind am strigat n-ai venit cu ceilanti ? N-am putut ca am dat de un om si m-am luat la taina cu el. N-are casa. Cum n-are ? Nu-i da imparatul? Ce slujba are? Il striga imparatul asa: « Cum Naum. incoa mine. da slujeste la imparatul cu toata snaga lui. El s-a mai linistit. nu ma vede — Bodeaproste ca ma saturai eu odata. — Ce cati aici? — Am venit dupa — Hei. dar nu maninc. Imparatul ma vede. cu tine de ma gasisi aicea pe mine? Hei si mie-mi pare bine ca te vad. Andrei aude. S-a pomenit cu un — Maninca. De-ar slujesc mai pazi. stiu — — unde? Adu nu — Hei. Naum nu — Iata-ma. Dar Cum Naum. a uidit singur. peste toate lighioanele si n-am auzit de aste nume. Striga la ea are decit un ochi in cap. maica. n-are toale. Vezi pe mine nima fac Apoi a mincat. Da Cum vede. — Nu cutez. pe-aia nu stiu ce? Cum Naum?» sint aici stapina. — O sa ma omoare — Nu spun eu. ! si orice. maninci. poate-ai vazut. si fii ? tine. Aratul s-a intors Striga — Cume Naume. Aratul s-a era intre niste grabari intr-o dus si el pe nispina in pustietate la Cum Naum — Astringe-te — ce maninca zice: mincare. te arat. aicea — Pai nu vad. asa cum te-a invatat aratu.

cafenelele ! Andrei Naum : — — Nu Cum : Cum sta pe schelS. a la loc. Naum? Bine. uite-ma aici. — Dar pe ce — Imi dati lucruri: o sacurita mica. ne dam jos. acolo-n mare sa vede oras cu cafenele. te las. vi-1 ! el ? astia se astalele pe apa. — — — — 84 . dar tu ma lasi pe mine. Tirrrr ce oras poate. Daca dau. ca tu m-ai saturat pe mine. Cum Naum a orasul a disparut. Dar cum Naum era cu aici fii gazda. Eu o sa-i las. Cum Naum fuge la Andrei. Cume Naume. Andrei. a suflat peste el si — Vezi. $i ca pe apa merse inainte. noi zburam peste nu se mai vede. Fac demincare si ne ospatam. apa. — Nu vrei vinzi. I-au dat cele lucruri au plecat Iar facut orasul — Cume Naume. dar tu sa strigi in tot ceasul Vin englejii cu vapoare sa vada orasul. Dupa ospat au vazut suflat peste si — Cume Naume. tot el. ma vinzi. dar pistalca « $i daca cineva face ajutarc cu securita ii bate pe toti. dar tu sa nu mi vinzi pe bani. Au sa-ti dea bani cu vapoarele. negustorii. o britva o — Pe alea nu dau. — Cume Naume. Cum au adormit. Nimuzica armatei. unde ratacesc in lege alte neamuri. oamenii flaminzi vreau sa ospateze cu aici si ? trei si pistalca. numai sa ceri trei lucruri de la ei o secerita mica. cind deschizi britva iese armata cu pistoale cit vezi cu ochii. Pe alea ei n-o sa vrea sa le dea. era — Al cui e orasul? intreba marinarii. Andrei de pe apa. trei si intii englejii. Tu sa ml vinzi englejilor daca ma cer. fa orasul cu palate luminate. nu te intrebai ce e cu cele trei lucruri? Cind intorci securita cu gura-n sus iese armata cita frunza si iarba. daca nu-ti dau. Are sa vie englejii cu — vapoarele.!: ! A nici el lasat calul si 1-a luat Cum Naum in spinare. Asa au zburat pina la un loc. ! si pun astalele pe apa pline cu bunatati. plecam cu vapoarele? — Hai. — L-as vinde dar nu pe bani. o sa zbor iar dupa Naum tine. tari si peste mari. aici voi. dar uneori dorm. Andrei. — A raspuns Andrei. lautarii cinta si faci ce vrei tu pe pamint. Atunci tree peste o mare si-i spune Cum Naum lui Andrei La mijloc de mare. nu. ca e vai de striga la loc. avem vapoarele pline de bani. — Nu-mi dau nu — Unde este — Cheama-1 — Cume Naume. ei au sa vada cafenelele si lumea mindra si au sa zica: Ce e asta? Ca am trecut pe aici si nu era nimic ? Dar tu ai sa Englejii au sa te intrebe: — — $i noi am trecut pe dar nu era nimic. Andrei a luat cele trei lucruri si a plecat si el. Eu il am pe Cum care face orase pe apa. le dati. o britva si o pistalca. priveste: Care e gazda aici? Noi tot am trecut pe sa-1 — — n-am vazut asemenea oras frumos.

lua sabia traista cu merinde si o porni la intim- plare in lume. care se insurase si era trist si posomorit fiindca imparateasa lui nu avea copii. el crestea intr-o zi. nici din tata. duceam o viata mai frumoasa — — A A Cum — ! asa cu lacomie. sa vii sa-mi slujesti mie. chinuindu-se in zadar. iata ca imparateasa cea frumoasa-i ramine greoane si a§tepta sa nasca un prune de vita imparateasca. sleit de puteri. tele. trecura noua si nu-1 putea face pe prune si gata. si Daca vazu el ce vazu. venit imparatul cu voisca sa-1 bata sa-i ia palaN-a vrut sa se duca. Dar pe cind nu se mai astepta la nimic decit la moarte. luni si ani. Cind colo sus. bau apa. Doamne. Trimisa slugi si ostire in cele patru cornuri de lume sa-i gaseasca fata frumoasa precum i-a facut vrerea maica-sa la nastere. S-a dus vestea-n lung si-n lat cS a venit pe mo$ia lui si a ridicat palat mai mindru ca al lui. dar nu la imparatul tau. sta oprindu-se Cum 85 . Au coborit pe o cimpie unde avea imparatul mosie. Dupa multe chinuri. nu se stie ! PICATA DIN CER A fost un imparat vestit peste lume. ajunsa la o margine de imparatie. dar cu neputinta. la o fintina sa-si potoleasca setea. trei saptamini. vreau sa fiu si eu sluga la tine cum ai fost tu Dar la mine. I?i arunca din intimplare privirea pe ramura unui arbore din apropierea cumpemi fintinii. ii venira puterile la loc. nu ma omori. Numai zina din cer picata. Mama-sa-i facu vrerea sa vie pe lume grabnic si cind ii va veni vremea de casatorit sa se insoare cu o fata care sa nu fie: Nici din mama. Trimisa imparatul dupa descintatoare si vrajitoare. Dar Naum intoarce securita si iese armata. cinta din pistelca. ce palate vrei aici? De aur. argint? $i-a facut palate stralucitoare ca soarele. asa ca in curind ii veni vremea de insurat. Merse. prin tari si peste mari. bintuita de vinturi. pe fiul imparatului. nascu un copil frumos cu parul de aur si ochii stralucitori ca doi luceferi. merse. Veni timpul sS nasca.mem nu i se poate impotrivi. dar nu putea sarmana. Pina cind copilul tipa in pintecele mamei sa-i dea drumul. trecura doua. $i sta el de se topea din picioare de grije si necaz. Cele trei ursitoare venira si ele ca dupa obicei si bine il incondeiara. Cit cresteau alti copii intr-un an. ca de aveam minte sanatoasa. Ce sa faca? Hai sa treaca printr-o pustie mare fara apa. Trecu o zi. deschide britva aha armata. trei luni si trei am de marea fericire ce dase peste capul imparatului. Cind zise aceste cuvinte. Intreaga imparape se veseli trei zile. prin sate si orase. Merg cu tine. nisipuri si prin care misunau serpi si balauri. insa fata pe plac nicidecum nu gasea. venit si a vazut ca e al lui Andrei. Doamne. vine muzica militara si-1 calca pe imparat. Andrei. Andrei. fara nadejdi si bucurii. dar ton se-ntoarsera cu fefele triste si capetele plecate. S-au dat jos si 1-a intrebat: Andrei.

si altul la intors. voinice. Ce sa faca bietul prin|: de atita cicaleala? Nu avu alta scapare decit s-o taie si s-o friga pe carbuni. frumoasa. Vrajitoarea o ademeni sa coboare de pe ramura ca sa-i dea babii apa ca e sarmana. cobori pe nisipul care ardea ca focul si se apleca sa scoata apa babei. iar dintre nuntasi abia jumatate tine te caut. Era o zina Ea il privi si ii zimbi. ca sa ma tirasc nefericit toata viata. numai cu un dinte-n gura. Se mirau fefele imparatesti si nu le venea ochilor sa creada cele ce vedea. Mirele nu lua seama ca-1 astepta o alta mireasa si porni de aci spre zarile imparatiei sale. incit la soare te puteai uita. O duse cu grije si o crescu intr-un elesteu anume facut de tata-su. dar nu ca zina cea picata din cer. dar intr-un vas lua apa pentru drum din fintina si cind colo. o tiganca. cu gura toata ziulica pe bietul print sa taie mreana de aur si s-o friga pe carbuni ca altfel ii ard ficapli de pofta de mreana. o taie si o minca p'ganca fripta. un solzisor a picat la fund si nebagat in seama s-a dus purtat de ape pina ce valurile 1-au aruncat la un tarm in acea mare imparape. Isi da ea seama ca zina picata din cer n-a murit si ca-i poarta cine stie ce pocinoage. Cerul se-ntuneca si tocmai atunci sosira nuntasii cu mirele eel frumos. calcind porunca zinei cerului ca numai dupa ce va veni mirele cu nuntasii sa puie piciorul pe pamintul trecator si inselator. ca intreg copacul si apa de marepa ei. — — Pe tata. Se induiosa zina picata din cer si cobori pentru intiia oara pe pamint. De aceea. 'Tiganca la toate aste intimplari era numai ochi si urechi. in galeata prinse o mreana cu solzi de aur si argint. Un an merse la dus. mai 86 . Bine ca soarta p-a indreptat calea pe aceste meleaguri pustii ca altfel eram blestemata sa ma prefac in sarpe de nisip. nici una. Baba atunci o impinsa in fintina si o ineca. Baba aseza pe ramura in haine albe de mireasa pe fiica-sa. ! di-un — numai din ramasera in viaja. Pleca el in graba la imparat. Eu sint aceea si aid te-astept de cind mi-a venit vremea de maritat nemiscata. cu alai si veselie. fata ce nu este nici di-o muma. Ca sa-i puie piedici in calea casatoriei. Isi imbrapsa el aleasa inimii si se intelesera ca trebuie sa se pregateasca de nunta. Chema o baba prinsa mreana din elesteu. tartorele iadului trimise pe lume o vrajitoare. Dar babii i se dadura porunci un solz sa nu scape pe piriu cind va spala-o ca unde-i va sta picioarele acolo-i va sta capul. Un soare scinteietor parca poposise sa se odihneasca o clipa pe ramura. prin aceasta salbatica pustie. o tiganca oachese si frumoasa. nici alta. batrina. apoi il intreba: Pe cine caup.fintinii straluceau o fata in haine de sarbatoare. Zina picata din cer ramase ca o faclie stralucind in acel copac singuratic lasat de Dumnezeu sa strajuiasca pustiul in bataia vinturilor salbatice. chinuita de caldura de jaratec a pustiului si sa-i fie mila sa-i scoata o galeata cu apa. Dar ea de mila uita o clipa povejele. vestindu-i marea bucurie si pornind cu nuntasii si mare alai spre acele pnuturi seci pirjolite de arsita soarelui si fara apa. nici cer picata. pe zina zinelor. Imparatul si imparateasa mureau de dragul acestei mrene de aur si chema top imparapi si stilpii pamintului sa vie sa vada minunea dumnezeiasca. Dar oricit de bagatoare de seama au fost slujnicile. Asa si facu. frumoasa. dar la ea ba. Dar zina asa fusese blestemata ca numai din acest loc pustiu trebuie sa fie luata cu nuntasii mirelui. cu vesminte numai de aur si argint.

Atunci imparatul suparat lua capul. povestea o fata. Apoi a zarit-o in copac si dupa cum le era scris de ursita. imparatul chema un calau imbracat in rosu minjit cu cu glas La claca veneau numai frumos si pricepute fete. dimineata linga cersetoare sta o fata frumoasa ca o zina din povesti. Baba puse ramureaua in sin si linga un izvor cu apa rece cu surcele si crengi isi f2cu o cobba sa n-o manince fiarele salbatice din padure. Dar vorba aceea. se in^elesera sa vie cu mare alai s-o ia pe cea zina: Nici de-o mama. In fiecare seara. in lungis si-n curmezis sa-si caute aleasa inimii. cu atita se ostenea in zadar. Si se puse pe capul printului si al imparatului sa taie marul. de mila ii dadu o ramurea din pomul de aur. Cine nu stia sa povesteasca. cu printed si tiganca. ca de n-ar fi nu s-ar povesti. Nu mai avea astimpar. pune-te neica pe drumuri istovitoare sa vada alta minune Eiau cu adevarat lucruri frumoase ca-n povesti. La Lemnarul care ciopirtea la pomul de aur si-1 facea gramezi sa-i dea foe. Dar cu cit mergea. pe o raza de lumina Maica Precista. abia tinindu-se intr-un toiag si se ruga de padurar sa-i dea o ramura sa-si faca umbra sub arsita de foe a soarelui. una si una. Si la o luna le venea o data rindu. la singe si-i lua dintr-o lovitura capul. Zina insa 1-a linistit zicindu-i sa aiba rabdare s-o lase si pe ea ca sa spuie o poveste. 87 . Zina picata din cer ca sa nu-i fie vazuta fata aseza pe fata un voal alb. dar la mar si la palat. stolos O'nd colo. "Tiganca insa traia ca dracu pe dracila. Tocmai atunci. Batrina o binecuvinta si plecara ele la claca sa despoaie porumbul imparatului de foi si chica. O zina din cer ascunsa sub poala unui nor vedea toatea acestea si pe cind prinrul era gata sa piara singur in pustiu cobori pe ramura unui arbore. iar merele de aur sa le dea la porci ca sint vrajite si dupa cum i s-a aratat ei in vis marul este piaza rea pentru imparatie. trimise o cersetoare jos pe pamint imbracata in zdrente. A fost un crai imparatesc vestit frumos ca soarele si cum i-a venit vremea de casatorit a scos calul din grajd si a pornit in lume. intr-un cu mere de aur si Cum ! soare se mai putea omul uita. temindu-se sa nu i-o fure niscaiva raufacatori. Numai din cer picata. Mai Desi la i urma s-a dat i-a venit rindul zinei picate din cer. i a refuzat ordinul capul pentru nesupunere. spus basme si povesti. iar printul ii vazu chipul maret in fintina. Zina si-a inceput povestea asa: A fost odata ca niciodata.revarsat dc zori din solzul de aur crescu un mar alaturi un palai stralucitor de clestar. nicidecum. ca de gura babelor si a muierii nici dracu nu te scapa. fru- Toate fetele se-ntreceau care mai de care sa rosteasca povesti mai moase facindu-i pe plac imparatului si printului. de ce-i era frica nu scapa. Gasira omul potrivit sa taie marul. Ramura de aur din mar o aseza cu luare-aminte la cap. auzi de una ca asta imparatul. nefiind vazut de nimeni. cum le-a lasat si pe celelalte fete si dupa aceea-i poate porunca sa arunce voalul de pe ochi ea a cerut sa se taie imparatului. nemaiputindu-i rabda mojiciile. Ce erau sa faca sarmanii. nici de-un tata. care mai de care mai frumoasa. Avea ea presimtiri rele si cauta din vreme sa ia masuri. Cind colo. asa ca nimeni nu-si da seama ca este picata din cer.

pune ea miinile-n solduri si-i zice mosului: Mosule. Ce sa faca bietul om. ca abia imi mai trag sufletul si poate vreodata la nevoie. Pe zavracioaca o legara de patru armasari si o rupsera in bucap. fata mare. pe urma ei. Ba s-o duca. daca vrei sa mincam impreuna dintr-o lingura sa-ti iei fata si s-o duci in padure ca maninca mult. trei ani si trei sute treizeci de ani. fara nici o zminteala. dar nimeni nu o auzea. a spalat-o frumos si a mers tot inainte. ca de mina si-i zise: Taica. curata-ma si pe mine de bube. Incotro s-o ia? Asta era greu de stiut Hai s-o ia drept inainte. Se framinta zadarnic sarmanul ca de muierea tinara nu se putea dezlipi. Tipa ea in zadar prin padure. iar nunta se facu din nebagarc de seama cu fata tigancii. numai frunzele se cutremurau de plinsul ei si de mila ei. incepu sa cada pe ginduri. bureti. care gifiia de cenusa si gunoaie. Merse cit merse si dadu de o fintina impotmolita de nisip si namol. spre marea mirare a printului si a imparatului. cum nu se dezlipeste scaiul de oaie. Dupa ce s-a terminat firul povestirii. si-a aruncat valul de pe fata. curata-ma de cenusa ca ti-oi da pine calda. Fata a sumes minecile si a curatat cuptorul de gunoaie si cenusa. Ajunse la un cuptor de pine. lenesa si proasta. zise fmtina. Fata sumete minecile si curata la repezeala fintina. trei luni. iar fiica muierii sale rea. Ajunse la o rascruce de drumuri. a cur§tat catelusa de bube. S-a oprit. Merge ea inainte sa afle un corn de tara cu suflet de om. Capul sa-1 taiem celei ce ne-a inselat prin mestesugite siretlicuri. bolnava si plina de bube. tu esti lumina ochilor si viata noastra. Fata mare. care o ineca pe zina. cocosul. vino de ma curata ca la nevoi iti voi da apa sa bei. Mersera ei cit mersera impreuna si intr-adins mosul se departa si-o lasa in voia soartei. iar ei au ramas incremeniti de frumuse^ea ei. iti voi fi de vreun ajutor. ba sa n-o duca. Fata mare. Cind colo. ba sa ramiie cu fata. De aci incolo povesti pe rind si cu tile intimplarile petrecute. dar nicaieri.! Zina fu insa inselata de o zgripturoaica de tiganca. fata mare. — — ! FATA BABII A Ce fost odata un mos si mosului i-a murit baba si-a ramas cu o ! fata. cuminte si blinda ca o batrinete cu doua fete ! mielusica. fata mare. iar nunta craiului si zinei picata din cer se porni de cind se punea luna si uidea ca secera: si tinu trei zile. ca sa-i dea cu piciorul la muierea cea rea. Isi lua fata — mergem in padure sa culegem de-ale gurii cu seceta asta. Femeia asta avea si ea la rindul ei o fata ! Asa se pomeni mosul pe vatra la Fata mosului era vrednica. fata tatii. Era cu adevarat picata din cer de frumoasa ce era si atunci a grait: Eu sint zina picata din cer Acum puteti sa-mi taiati capul Cum o sa-ti taiem capul. zise cuptorul de pine. mare vrajitoare. ne-a batut Dumnezeu. sa-si ia alta muiere Si ia o muiere mai tinara. iar fiul meu de-abia acum sa se pregateasca de nunta. sa faca mosul. a zis imparatul. fii blinda si miloasa. abia se tiraste o catelusa. De aci pleca iar drept inainte catre miazazi. hai sa — nu mai avem ! — — — 88 . Fata mare. Intr-o sara.

fie-ti mila de mine. era alba ca zapada. Merse ea vreme lunga sa-i ajunga. Aci i se arata calea ?i o porni iar singura. vita de par. frumcasa ca cerul instelat. iar parul ei stralucea ca aurul. insa mai intii sa-mi cauti in cap. fata cea cuminte §i pierduta — Intra. Dimineata se scula. scapa-ma de la moarte §i curata-ma de omizi. fata mare. Fata se urea in par si il curata frumos de omizi. Maica ii spuse: Sa ai grija. maica. Atunci sa ma scoli. — Cine bate. ca altfel amindoua trecem pe valuri in aha lume. cu pasari. Sfinta Duminica. scoate-ma fiu — — ! — — 89 . eu ma due la manastire. Maica Sfinta. Bate la usa bucuroasa ca a dat de picior — de om. maica. tu ramii sa dai mincare la orataniile mele. Nu te teme. ca am eu toata grija casei. Trecu peste ele o apa neagra cum este pacura. maica. Dupa accea. incit soarele se oprea in loc si o privea rivnind la chipul ei nemaiintilnit. prinde acuma ce vrei tu din valuri: pestisori de aur. intreba un glas de femeie. in voia soartei. Fata mare. nu te vaita de norcc Ai sa vezi tu ca cineva de sus. fluturi sau cutii pline cu lucruri. maturata. ca-ti voi da vreodata pere. Parul o vazu chinuindu-se si-i zise: Fata mare. fi §i dorm in copaci de frica fiarelor si ma hranesc cu Dumnezeu sa n-am §i eu noroc pe lumea asta. apoi pleca inainte. Se asezara pe pragul casei si fata incepu sa-i caute in cap. stai §i conaceste la maica. dupa atita cale. Cind intoarse de la manastire Sfinta Duminica. Fata prinse o cutie si iesi la mal. — Eu. Fata a§a facu precum i s-a spus.! ! nimic. lua fata-n brate si o arunca in riul acesta alb. ca de mult nu mi-a atins mina de fecioara. Era acum asa de frumoasa. cina §i se culca. maica. la curtea — Sfinta — pasarile §i jiganiile satule. Intr-o noapte vede ea undeva in padure o scinteie luminind. se abatu o apa frumoasa alba. Cind acolo da de o casuta in padure. pina cazu ostenita de foame si de sete. eu em sa adorm in poala ta. tu sa ma lasi sa dorm Sa te tii bine de prag sa nu si sa visez. vino si astimpara-ti fcamea. are grija de oamenii buni la suflet. Fata tipa ca se-neaca. Mai la urma va trece o apa alba. le arunca boabe. adormind bustean. Mai am citeva ramuri cu frunze §i ma maninca omizile. se plinse si ea parului ca n-are pe nimeni §i o dor picioarele. Peste noi va trece o apa mare neagra ne ia apa §i sa nu te sperii. iar Sfinta Duminica ii zise: Fata mamii. O destepta din somn pe Sfinta Duminica si aceasta se scula ca dupa o calatorie lunga de zeci de ani. Se spala fata. ierburi. cu valuri line sj pesti de aur. fata mamii. mergeti fara zabava. Se opreste sub un parde ostanita §i aude parul plingind. de ani de zile bat cai necuncscute in padure. poate vei — Sint. la lume si la tara din pustia asta si am sa-ti roaba toata viata Te scot. Duminica. Sint blestemata de Lasa. ea se ingrozi de asemenea £pa dar se tinu bine §i torentul n-o misca din loc. ostanita flaminda. eu sint Sfinta Duminica. sa ma rog. doar nemarginita pustietate si singuratate. iar la §erpi le dadu lapte. Isi astimpara foamea si cu puteri noi porni mai departe. Cind se uita in oglinda. gaseste casa curata. Isi lua cutia si pleca spre un ochi de padure cu Sfinta Duminica. ! — — Deschise se zugravita. Cum se scula.

spuma de mare. precum s-a procopsit fiica mosului. revarsa 90 . de luminau noaptea ca ziua. O mai ruga si parul plin de omizi sa-1 curete ca se usuca. ca are sa treaca peste noi o apa si alba. Ca nu cumva sa ia ceva din averea lor. S-a vazut lumina printre tulpini de copaci si a alergat bucuroasa la tata-su. S-a mirat muma vitrega si fara zabava ii zise fiicei sale sa porneasca si ea pe urmele ei sa se procopseasca. iar ea o infrunta si intinse pasul grabita dupa podoabe. Parul nu-i dadu pere si o batu cu ramurile. Batu in usa si-i deschise Sfinta Duminica. Fata iesi din apa. Pasarile. Fintina nu-i dadu apa. vino sa bei apa ca tu m-ai curatat de nomol. Cuptorul o vazu chi- o striga: Fata mare. cuptorul nu-i dadu pine si spuza-i umplu ochii. O vazu o fintina sleita si-i ceru s-o curete. numai aur si argint numai pietre pretioase. florile. Se vedea cea mai bogata si fericita muiere din lume. Pe drum o apuca nuindu-se si iar foamea si o parasira puterile. se plinsera pasarile si toate si tacu. sa le dea apa si mincare. Tu sa te tii de mine sa nu ma scoli din somn. Cind o intimpina muma-sa. ca-i duce lui maica-sa pietre pretioase si bogatie mare. Ajunse acasa neagra. Ti intinde salba si dadu sa treaca un riu. rupta si naminda ca vai de ea cu lada cea mare pe spinare gifiind de bucurie. Fata se satura de pine si se duse inainte. numai cind va fata se sperie. dar o apa neagra sa ma scoli. Cind din oborul ei ca le-a ars gitlejurile. I-a aratat poteca si s-a dus. Ducindu-se inainte ii iese-n cale o catelusa cu o salba de pietre scumpe si margele. O ruga o catelusa s-o curete de bube. se rinjesc la fetita si vreau s-o manince. a fugit de-aci incolo cu catelusa dupa ea. Pe drum inapoi o apuca foamea si seta. s-a racorit si a mai mers o zi. o destepta. A plecat Sfinta Duminica la manastire si a rugat-o sa aiba grija de pasari si de oare. Ea incalzi mlatul asa de mult ca arse gitul — A pasarilor. fata manii. Ii cauta-n — mare trece Sa ai grija. toti simteau ca ea are suflet rau. iar ea se facu surda. pina ce au cintat cocosii si a iesit dintre salbaticiunile padurii. puse O tara. neagra cum este catranul. niste lupi urla. Se odihni aci si se satura de bunatati ca drumul i-a fost greu si lung. Maica se supara pe fata sa-i caute-n cap daca vrea sa se intoarca la lume si la cap si nu-i gasi nimic. fata mare. copacii. n-o Cind trecu apa neagra. Cind a deschis cutia. iar Maica alba cum a lasat-o Dumnezeu. Ajunse in cele din urma la o casa. Plinse un cuptor de piine ca este infundat de funingine si de cenusa si-i ceru sa-1 curete.: . Dupa ce se odihni. zise Sfinta Duminica. toate se din jgheab si-i seaca izvorul. Sfinta Duminica ii arata poteca si pleca acasa. Cind dincolo de riu. Catelusa o latra. il afurisi si nu se abatu de lacoma ce era. aude un glas din Multa vreme padure Fata mamii. serpilor jiganiile si napircilor. sperie ca tu m-ai curatat de cenusa ! — lupii si fata trece riul. De pe riul negru culeasa o lada mare de lacoma ce era. baut apa. de aceea tremurau de frica ei. dadu un chiot de bucurie. nu ma mai cunosti? Vino de maninca pine. Trecu un suvoi de apa alba ca destepta pe Sfinta Duminica. acolo. Catelusa latra de zor. sosi acasa. ea lua un bit si o alunga. nu-i dadu salba de aur si lupii o muscara. pina ce o podidira apele de oboseala si cazu ostenita.

zise pacurarul. de-ntoarce porcii ca-|i voi da un purcel cind te vei in- — — — toarce pe-aici. Fata-ntoarse caii si hai inainte. de-ntoarce vacile. fata mea. Vru sa caute o pita. Mosul. ce sa faca? Sa se desparta de fata ii e greu. fata mea. le supse singele minca de vii. La un timp ii moare baba Mosul insa cit de mos. ca-ti voi da o mielusica atunci cind te vei intoarce. Merse ea. cinta si joaca-n hora de-si rup calciiele. intoarse porcii si se grabi pe drum mai departe. — Vezi. multi imosi. se marita dupa un Fat-Frumos. Fata se urca-n mar. fugind si coicaind pe cimpie dupa laturi calde. Stau ei cit stau si intr-o zi ii zice baba mosului: Mosule. Ei nu-i fu lene. facu o nunta mare. pina cu doua fete pe vatra. lumea la umbra mea sta si se racore§te. ramase cu bogatiile primite. iar toamna merele mi le culege sj la nimeni nu-i da-n gind ca am si eu frunze ?i ma use. daca omizile ma maninca. merse. Merge ea. cu o cu fata. tu. oi. il piguli de omizi §i pleca-nainte. fata le MOSUL A fost odata un mos cu o mo§ului §i ramine mo§ul numai fara de muiere $i se-nsura cu o colo. Pina la urma ii zise fetii sa piece in lume sa-si cate de lucru la vreun stapin. $i de colo. ajunsera mosul cu baba §i baba" si $1 BABA fata. Cind colo. fata. cit si Ea alerga. inima buna §i arane?te-ma de imala ca-ti voi da apa rece cind te vei intoarce pe aici. de aceea ramasera top desculti. Pe unele le apuca strechea fugeau de parca ar fl scapat de la cutit. Arani fintina de imala. incit si azi nuntasii chefuiesc. Fintina insa n-o lasa zicindu-i Vezi. Baba avea si ea o fata. cu mare zapuseala. dar nu putea baba. iuti. dar unul nu ma curata de imala ca ma-nec de tot Hai. Porcarul o vede pe fata si-i zice: Du-te. Se apleca sa bea apa dintr-o fintina. furca si fusul si o lua-nainte plingind. dar cuptorul — ! ii grai: 91 . sa-ti dai fata-n argatie daca vrei sa maninci dintr-o lingura cu mine. naravasi si neimblinziti. toti se apleaca si beau apa din fintina. Ciobanii cum o zarira o rugara: Du-te de-ntoarce caii ca-ti vom da cind te vei intoarce un cirlan. pe urma pleca-nainte. bun de-ncalecat. Din lada sarira serpii si napircile. Vacarul vazu fata fi-o ruga: Alearga. ca-ti voi da o juninca cind Ea le-ntoarse si te vei intoarce. cit merge $i cind colo ajunge la niscaiva porci. Isi lua fata sacuiul. fata. Marul o vazu si o ruga: — Fata. Era vara calduroasa. — capiate. Fata mosului cea cuminte. Merse iar cit merse si dete de o herghelie de cai. aci dete fi de o turma de prelungeste calea inainte sa-si cate un stapin. Fie-ti mile de mine si culege omizile de pe ramurile mele si cind te vei intoarce pe aici am sa-ti dau mere sa maninci. cale lunga sa-i ajunga pina ce se opri ostenita sub un mar intr-o gradina. Indata dete peste un cuptor cu pine cu vatra parasita plin de cenusa.: si pe furi§ deschisa lada. alearga. alerga de-ntoarse si oile. Niste oi se rasfirara pe cird si fugira de parca-ar du-te de-ntoarce oile. bau apa rece si prelungi drumul mai departe. Merse merse si intilni un vacar cu o cireada de vaci.

Drumeata nu statu mult pe ginduri. si care-ti vor placea — Fata mea. daca vrei sa-ti dau pine cind te vei intoarce. Fata aranea alele padurii si lua seama cum serpii si napircile intrau in lazile noi. Odata se intilni in padure cu o batrina fermecatoare care-i spuse sa ia seama ca in lazile noi creste serpi si napirci. iar celelalte in lazile vechi. Sa zbori ca vintul cu — muma. In zadar se opintea sa mearga ca o lasasera picioarele. Ajunse la cuptorul de piine pe care-1 curatise. Soarele ardea tarina sub picioare de-i frigea talpile. Mumia cale hergheliei ii zise: Fata buna. rasariti ca din pamint. ochi plini de lacramioara. saruta fintina ca n-a uitat-o. cosita galbioara. Acolo. rosii-aurii. Curata-ma tu. alege-ti o lada dintre cele de alal asta batrina. iar in lazile batrine creste vietati de pe linga casa omului si cind ii va iesi sorocul sa ceara de la mos o la da batrina sa nu ia una noua. incarcat de mere mari. Cum si-a luat lada. Cum facea doi pasi cadea. Trecura anii si veni vremea sa ia simbria §i sa piece. cit Trecusera ani de zile de cind pornise la o asa cale lunga. Merse. Cu Cu Ia-ti si feti§oara. 92 . CSlatorii zaceau lihniti de foame §i de sete pe carare. multami de bunatate si hai inainte. top cer nu-mi bine m-ai slujit. tu o azmioara isi Fata dadu spuza la o parte. Mult mertic si bunatate. Se tccmi aid sa araneasca alele mosului sa le dea apa §i mincare. cind din azima cea calda. un mos crestea niste ale in niste lazi. sa-i ajunga. pe care-1 curatase de omizi. i-a pupat mina stapinului si s-a dus indarat. raspunse fata. pe care o aranise de imala.: ! ! sa le coc pine. nici prea calda. La o vreme ostenise de tot si cazuse lesinata. la izvor. fara de zare. Ajunsa intr-o padure mare si frumoasa cu izvoare si poiene cu flori. Dar tocmai cind isi pierduse nadejdea. o ajunse o herghelie de cai. grai — Fetito Adapa-te Fata bau din izvorul inainte. Avea cale lunga si grea de mers. el. mare. gata sa-si dea duhul. iar tilharii tineau calea calatorilor pe la colnice. fara de Alege-ti un calusel. Fintina o ce porti mult dor. si acesta o chema: ai fost. infule- Ajunse zari si la fintina cu apa curata. nimeni sterge vatra. lua o azima §i pleca mai departe. Il curata si pe asta §i pleaca mai departe. Marul cum o vazu din departe-i facu cu o ramurea semn sa se abata sa culeaga un sin de mere. dar nimeni nu ma curata. dar fata mergea-nainte cu gindul la Dumnezeu. Era pierduta-n pustietati. cuminte mai mult — Eu imi aleg lada sa-ti fie — Fetita. tocmai buna s-o manince pasarile cerului si alele. fintinii. Ca sa ai tu sanatate. umplu sinul cu mere. si i-a dat zor merse si o zari marul. nici prea rece. cu picioarele zgiriate §i talpile pline de rani §i basici. Intr-o zi mosul ii zise: — Fata draga.

nici nu-si mai lua ramas bun. si gindind la avere. Fata mosului cum ajunse. La argeaua dosului. cu blaga legata-n spate. ca sa-i dea un pore cind s-o intoarce. mul^ami la stavari si o porni tot inainte. Ea lua oaia si merse-nainte. asta si Lua o palcata muma-sa. ca-i vor da un cirlan cind s-o-ntoarce. pacurarii ii detera o oaie. maguu Vine fata mo§ului. le multami si se grabi sa ajunga dupa cintatul cocosilor. cind amestecindu-se cu norii si iar scobori pe pamint sa sc hraneasca. se urea in seaua de aur si-i dadu pinteni. Ajunse la miria cu porci. ramase muta si nauca si zor nevoie s-o miie si pe fata ei sa se procopseasca. Cocosii cum o vazura sarira pe garduri si dadura de veste sa se stie cine vine. care miaa la tirg o cireada de vite care-i grai: — Hai Ca Sa-ti fetito. imblagata. Ii dracui si pe astia si merse-nainte. Se opri sub un mar 93 .! : Aleasa un cal miadru si voinic. Pina-n ziua sa te usti. Nu mai avea mult si se apropia de bordeiul ei. Ea-i lua in ris. si ajungea acasa. afurisindu-i cu cirlan cu tot si-i dete grabindu-se-nainte. Afurisitule cocos ! $i nu inceta sa blesteme cocosii de pe mahala sa-i ia holera si sa-i fure noaptea vulpile. Cind colo dete de herghelia de cai. cind atingind cu copitele pSmintul. umpli obor de oara Fata lua o vaca. podoabe nenumarate. — ! De Cu $i aur e incarcata. o deschise si ce credeji ca era innuntru? Numai aur si argint. vitele de-o parte ! Cind auzi una ca cocosilor. ea o lua. ii dracui si afurisi si din cale nu se opri. sa-ti fete o vitisoara. Fata ei cum auzi de unde a capatat atitea avere. Isi lua un toiag. tntolata. fetisoara. la in dar o vacusoara. Ajunse la cireada de vaci. merse. o seca dupa ei prin maidan si-i zvinte-n usi. 'mastioai-sa. Se-ntilni cu ua gelep. Merse ce merse si ajunse la o turma de oi. batind bucurosi din aripi si cintind: Mai avea putin Cucuriguu. Merse ea. Stavarii o rugara sa le-ntoarca caii. usi la ficati vestea batai: — Usi. Ca zo-mi esti mincinos. Cum ajunse la o turma de oi. porcarii o rugara sa le-ntoarca porcii. puse lada jos. disagii cu mincare si o zori-nainte. Ea i-a dracuit cu porci cu tot vazindu-si de drum. VScarii o rugara sa le-ntoarca vacile ca-i dau o vac5 cind s-o-ntoarce. Porcarii ii dadura si ei drept muljamire o purcelusa. In cale se-ntilni cu niste porcari care pazeau o mirie cu porci. Daca vazu mastioana-sa o avere asa de mare. Ea se minie. Pacurarii o rugara s5 le-ntoarcS oile ca-i vor da o miorita cind se va-napoia.

Mosul i-a dat-o. maguu Vine dracuu. Ajunse la cuptorul de pine. Unde-oi ajunge sa-ti rupi piciorul. dar marul o lua la bataie lovind-o cu ramurile. vru sa ia mere. pina ce s-a hotarit. Dupa ce i s-a ispravit sorocul mosul i-a zis sa-si aleaga o lacra din cele ce le avea. Cuptorul o ruga sa-1 curete de cenusa. Ajunse la turma de oi si se ruga de ele sa-i dea o tira de lapte ca moare de foame. coapte-n pirg. ceru un cal ca nu mai poate merge. Ajunsa setoasa la fintina cu imala. lacoma dupa avere. vru sa bea apa. iar piinea de sub spuza se prefacu in scrum. unde stapinea un mosneag multimea de ale in lazi inchise ca sa nu fuga. mai mult moarta decit vie. s-a sucit. gatagata sa-i sparga lada cea frumoasa. Iar pleca si de aci dracuind si blestemind prin gliontane si spini pina ce ajunse la o padure mare. vacile o cunoscura si parca le apucase strechea. fugeau. Ajunsa la cireada de vaci. Drumul e lung si greu. cocos. ca-i va da piine calda si buna. caii o lovira cu copitele de-i frinsera oasele si-i rupsera toalele. grai: — Fugi. Cocosul cum o vazu. iar pe ele le minca si le morfecara. ca te taie mos ! Cocosul insa batea din aripi si vestea din bordei in bordei intimplarea cu fata cea rea Cum tuna fata-n casa. s-n-virtit. darmite sa-i mai dea si mere rumene sa manince Ajunse la herghelia de cai. Berbecii insa n-o lasara si o burdusira cu coarnele. — Drum Unde-oi ajunge Ajunse la o fintina-necata de imala. Se tocmi la mos pe o lada sa-i slujeasca un an de zile. pan'-se saturara. Se opri sub marul stolos cu merele mindre. napirci. Tiris-grapis. A pus ochii pe lada cea mai mare si mai noua. Cum o deschise. sa-ti fringi capul. ca nu putu gasi nici o coaja de piine. cind se va-ntoarce. sari pe o leasa si cinta: ! Cucuriguu. dar fintina o umplu de imala. singerata. Drum batut ca fuiorul. muma-sa alerga dupa fata si deschise lada. Marul daca a vazut-o atit de rea si de indaratnica a blestemat-o si el: batut ca bumbacul. se broscaiau si cu coarnele o impungeau de-si rupse picioarele. moarta de foame. Fata a dracuit marul si si-a vazut de drum. Toata rupta. Ea insa izidi cenusa de pe vatra cuptorului. tisnira in toate partile serpi. Mai la urma urmelor se opri la cuptorul de piine. iar alele de atunci se liberara si nu mai traira-n lada ! 94 . O ruga fintina s-o curete de imala daca vrea sa-i dea sa bea apa cind se va-ntoarce. Si asa pe cei rai ii saturara de avere. Si batuta ! Baba cum il auzi. Marul o ruga sa-1 curete de omizi. ajunse miria cu porcii. a legat-o-n spinare si a plecat la muma-sa fericita de atita bogatie. Porcii cum o zarira o-ncoltira si cu dintii gata s-o rupa-n bucati. Ea o-nfrunta si pe fintina si merse setoasa si flaminda-nainte. ceru o pita. Abia scapa si de aia si a doajuns acasa toata rupta. Ea. iar cind se va inapoia-i va da mere sa manince. cocolos. dar cuptorul ii azvirli cu cenusa-n ochi de o orbi. ca se usuca.! ! plin de omizi. cu oasele frinte. de o dadura de-a dura prin tarina.

cccosul cu blaga in spate a si cintat : « cucurigu. Cind vede mastioaica asa aveare si atita blaga. ajunge la erghelia cu cai. El a luat aha baba care a avut iar o fata. ajunge la miria cu porci. ea. fata. Ea le intoarce. Ajunge la fintina cu apa rece. Ajunge la vaci. Ajunge la cuptorul cu pini care o mina sa-1 curete de cenusa ca. ea il curata de omida. cind sa va intoarce o sa-i dea apa rece sa bea. 2junge la vrun mos cu care sa tocmeaste sa-i fatuiasca niscai lazi cu ale carora sa nu le dea apa nici prea calda. Ajunge la cuptoru cu pini Curata-ma. Ea o raneaste si prolungeaste mai departe. cind te vei intoarce o sa-ti dau apa rece sa bei. fata. cind te vei inapoia o sa-ti dau un pore. cu vite dupa masticaica striga: Cccos. Ajunge la fintina cu apa: Raneaste-ma. Ajunge la cuptoru cu pini si-i da o pine. ca. de imala ca. ii — — — — — — da un pore. ca nu stii nimic.» : MO$U A $1 BABA fost vrodata vrun mos cui i-a murit baba si a ramas vaduvoi cu o fata. Ea ia o lada veche si pleaca. Ajunge la vaci. Ea n-a vrut. cind se va intoarce o sa-i dea un cal. alege-ti o lada si pleaca. Baba i-a spus cind va pleca sa ia o lada veche ca aia i-a fost plata. ajunge la porci. vine fata mosului. ia o vaca. ea n-a vrut. imblagata. ajunge la marul cu mera. Vro baba invata fata: Fata mea. cind sa va intoarce o sa-i dea o vaca. iar asa o mina sa intoarca porcii. ca. cind sa va intoarce o sa-i dea meara sa manince. Merge mai departe. cind te vei intoarce o sa-ti dau mera sa maninci. Ajunge la marul cu mera: Cura-ta-ma. o mina sa o raneasca de imala ca. de omida ca. ajunge la fintina cu apa. ii da un cal. Cind ea i-a iesit sorocul sa pleace acasa. ajunge la turma cu oi. ca. care o mina sa-1 curete de omida ca. o mina sa-i intoarca ca. iar o mina sa-ntoarca vacile. intolata. c5. fata. Ajunge la cai. o mina sa-ntoarca vacili. bea apa. ea nu vrea. ii da o oaie. cind se va intoarce o sa-i dea o vaca. ajunge la marul cu mere. nici prea rece. Ea le intoarce si pleaca. Ea il errata de cenusa si pleaca. fata. lovi-te-ar colera. prolungeaste drumul. Cind intra fata-n casa si deschide lada care e plina de blaga de aur. iar o mina sa le intoarca ca. de cenusa ca. cind se va inapoia o sa-i dea o oaie. Ea intoarce porcii si pleaca mai departe pe drum. cind sa va napoia o sa-i dea un cal. Baba noua a minat pe mos sa-si dea fata ca sluga. cind sa va intoarce o sa-i dea pine sa 95 . Ea nu vrea. cind sa va intoarce o sa-i dea o oaie. ajunge la gelepul cu vaci. Cind doajunge acasa. Ea n-a vrut. mina pe fica-sa si ea sa slujeasca sa Muma-sa — aduca bogatie. Ajunge la oi. ii da mere. iar o mina sa-ntoarca oile. cind te vei intoarce o sa-ti dau o pine sa maninci. tu sa iai sama in care lada sa baga alile alea. intoarce porcii. Du-te. stapinu i-a zis: Ia-ti. Fata mastioaicii pleaca. Fata merge pe drum si ajunge la niscai porci. acolo o mina sa-i intoarca ca. cind sa va intcarce o sa-i dea un pore. Ajunge la cai. Ea ia sama si vede ca serpii intra in lazile cele noi si spune babii. Ea nu vrea. Ajunge la oi.

$i nu ma-ndur nici de tine De aceea. gindind ca in aia e mai mare blaga. TREI FRATI iMPARATI A fost temea de tilhari ca-i odata un om sarac care avea trei copii si atit de sarac era ca nu se vor smulge averile. Ajunge rau. Ajunge la cuptoru cu pini. Cind ajunge la porci. o impung berbecii cu coarnele. — ! — — ! 96 . care o umple de imala. Cind se oprira intr-un munte se vorbira sa faca focul ?i-l minara pe fratele eel mic dupa lemne si surcele prin padure. mistreti si alte ale. Abia a scapat de acolo si abia doajuns acasa toata rupta si omorita si singeroasa. cocos. ii blestama pe nii sai. copiii msi. sa-1 taie si sa-1 frig3-n frigare la foe si apoi s5-l manince. ce stii tu Cind alili fata tuna inlauntru. simti ca-i viae sfirsitul. baba alerga si in toate partile plin de serpi. dar pina atuncea au fost inchisa. saracia cind s-a-ncuibat pe vatra. daca vor mai aprinde focul pe vatra bordeiului. a luat o lada noua. doar-doar. plin de amaraciune. vacile daucu coarnele in ea. ci sa-?i ia fiecare traista-n bat si s-o urneasca in lumea alba sa-si caute norocul si binele fiecare. nici la inima vreo taina J Intr-o zi. deschide lada din care tisnesc De atuncea au ramas libere. iar ei pustiira casa. o bate cu crengile.! ! : : nu vrea. Mai la urma a ajuns la stapinul la care a servit sora-sa vitrega §i acolo sa tocmeaste sa slujeasca un an de zile pe o lada pe care va vrea s-o ia cind va pleca. ursi. lucia. ca sa nu piara de foame. caci era o mare foamete. cum s-o atita focul sa puie mina pe eel mic. acum. riuri si pustiuri. Si incepu bietul tata a le grai de la inima ca sa le mearga drept la minte: Heeei. cautind demincare si pometuri. dar cu lada plina manince. ce-ai cu mine? M-am avut cu tat-tau bine. Tatal isi dadu sufletul impac3t in miinile lui Dumnezeu. ajunge la marul cu mere. De aceea el se purta ca omul eel ce n-are nici haina. porcii toata o incoltasc cu dintii si or vrut sa o manince de tot. lupi. Baba zice: Ici. care o umple de cenusa. Cocosu iar cinta: Cucuriguuu. Cind ajunge la cai. la despartirea cea mare. dupa priceperea lui. isi aduna copiii pe linga vatra si-ncepu a le da povete. ei o bat cu copitele de toata o rup. sa n-aiba parte de noroc si sanatate. Ea — — de ale. Ajunge la oi. toata rupta si batuta. poimiine Saracie. vine fata babii. ne bine la vaci. din cele pe care le pazeaste. precum o viata s-a tinut de mine. Trecura peste munti si vai. Fratele eel mare si mijlocasul se intelesera ca nemaiputind rabda de foame. ca scaiul de oaie Nu vreau sa va aud intrebind-o miine. lasind-o numai cu un cotoi p3 vatra ?i astfel plecara-n lumea alba. dar nu-i da meara sa manince. ii va invata cum sa scape de saracie. sa nu se tie de voi. e ca o stana de piatra Si eu as vrea saracia. ajunge la fintina. Cind a plecat.

deodata. dar — Leacul. Sed degeaba si maninc din ea. Fratele cel mic cind vazu ca mai este o zi pina se-mplineste sorocul. prajituri. in mijlocul casei veni un mos cu barba alba pina-n pamint zicindu-le: Uite. Fratii cei mari cum auzira ca pot gasi de-ale gurii. hai sa mincam. zicindu-le: Fratii mei. Din singele ala creste o floare galbena. hai sa fugim. dar una tot se-ntimpla. caci tare flaminzi erau. o sa va tai. ca de-o fi sa murim n-o fi mare paguba. zise Mai fratilor. ia sa stam noi sa mincam si sa bem. chiar subt spinzuratoarea imparatului. nu — Bine. cu feresti in soare. iar de lecuit topi vracii din lumea ! ! ! ! — ! — ! — — ! ! — — pasare maiastra nerabdatoare o intreba: leacul ascuns ? este de negasit si de nebanuit. leacul O alta tu nu spui unde-i ! incepu — Eu sa se laude astfel: am adunat moara de bine. Cind ajunsera la poarta. Fratii se-nvoira si cazvura pe ginduri ce-ntrebari ar putea sa fie alea si ei sa nu le nimereasca.: : Cel mic. pleca pe furis si se culca sub un stejar mare stolos. copii. trebuie sa fie si ceva mincare. mincau. bine va fi. Si se gindi el ca la o casa asa mare si frumoasa. ca stiu ca nu-i aveti. bine. daca nu veti raspunde. vazu in zare o casa mare. doftoroaicele s-o pazeasca noaptea si s-o culeaga inainte de a se face ziua cind se-nchide floarea. ce stati. un an ati sezut la mine. Cei mari. ori moare magarul. Ramasera noaptea-n casa sa-si vada norocul la ziua. aci tipenie de om O masa lunga la mijlocul casii goala. Daca veti raspunde. La sfirsitul anului bani n-o sa va cer. Noaptea zburara si se lasara pe copac trei pasari maiestre. Cel mai mic si mai istet la minte se gindi. Dar zilele treceau si anul se-mplinea. Cel mic insa ii imbie: Fratilor. Intr-o zi veni mosul zicindu-le: Copii. Floricica-nfloreste la mijlocul noptii. Din pustiul asta nici dracul nu ne scapa Si se asezara pe mincare si pe bere pina ce se saturara bine gata sa le crape burtile. Fiecare incepu sa se laude cu ispravile facute. Cel mic. se gindeau. ca mosu asta ne prapadeste. sa toate izvoarele din cutare imparape si le-am incuiat sete si foame oamenii. Cind vrura sa piece. grabindu-se la casa cea parasita din padure. Se-ntoarsendarat la fratii lui si le spuse noutatea cu casa cea alba-n zare. Ond auzira copiii ce-i asteapta li se facu parul maciuca-n cap si-ncepura sa tremure de frica. Imparatul a cazut la pat de 97 . temindu-se peste noapte sa nu-1 manince mosul. Numai purcei fripti. Acolo este o pata de singe de om. mincarati si baurati. masa se umplu cu bunatati. ori piere samarul. ar scalda-o si vindeca fata !. cafele si supe. o sa va omor si o sa va maninc fripu. soro. sapa si lopata Copilul era numai ochi si urechi. ca mare e anul si pina la anul. toate auzea si pricepea. dar o sa va pun sa raspundeti la trei intrebari. O alta pasare maiastra fac nici o isprava. dar bani nu platirati Asa o sa stati aici un an de zile. bat in zadar Casa era pustie. poate vor da peste ceva de mincare. Un an v-am aranit. Fratii cei mari se temura si nu fugira. Una din ele zise: Eu am puiat boala intr-o fiica de-mparat si acum imi am cuibul in trupul ei. Dar cum se asezara pe sandalii si cu coatele pe masa. lasara cutitele-n teaca si nu-1 mai taiara. cum vazura atita belsug se crucira si se mirara ca ce sa fie asta ? Dar de mincat se temeau. si v-am omenit Acum a sosit vremea sa-mi brodiu vorbele miine si bine sa va ginditi Daca o sa-mi raspundeti bine inca un an am sa va mai tin sa va aranesc ca pe copiii mei. Ce sa se faca ei osteniti si flaminzi ? Sa se aseze la masa de osteneala. Dar asa. Asa stau. nici nu visa ce soarta-1 paste Insa adunind surcele prin padure. Nimeni nu raspundea Intrara inauntru. beau si se plimbau. Daca ar sti zavracioaicile.

A chemat mesteri sa izvorasca apa. . dar voi din ce ati mincat. pe urma-si luara zborul si se dusera. daca le-o zgodi bine va fi. — Bineee. insa eu v-am intrecut. Am nu. de ati facut. sa-i intreb Din ce tata. asa precum fost intelegerea. Acuma nimeni nu mai cuteaza sa caute izvoarele de apa ascunse. ati mincat un an de zile? Daca vor raspunde din beut vin si scafirlia lui e bine. o sa-i nu viseaza ca sub vatra este leaganul izvoadea popa cu cadelnita la cap. Am aflat taina ati coava de — Din ce — Cu ce Pe urma: cal. mai. prins de un an aranit degeaba de un an si miine ori scapa. cind ati mincat ? Copiii incremenira si tacura ca niste muti. scafirlie ! si fratii innegri intr-o parte. sa-i intrebi ? zise una. cum se poate gasi cheia de slobozirea izvoarelor. si mine. Dar cum imparatul relor. Si mai — ! Ati auzit ? — Am de auzit ziua. . Din scafirlia capului tatalui nostru. stii. ca n-are-ncotro. au scapat. pasari. v-am aranit pina acuma. mosul ii intreba: 08 . Dupa asta mosul iarasi ca asa e. oameni.: : si ingineri sa sfredeleasca maruntaiele pamintului ca in zadar s-au straduit ca la toti le-a taiat capetele si a zidit o cula mare din capete de ingineri sa ramiie de pomenire. trei vorbulite. Copilul sta jos pitulat. vite. trei copii. iarba. din am mincat. mai zburara prin copaci. Se gindeau la ziua de miine cind nu vor putea raspunde si-i va minca mosul. daca ca atitea? — Subt vatra imparatului ascunsa de mine cheia cu care se deschid stii sta izvoarele. Acum rasufla usurat si se-ntoarse la fratii sai. Dar te lauzi — Spune. nici treia pasare maiastra Cea de-a arate auzindu-le laudindu-se. Cum ajunse eel mai mic le grai: Stati. ce va perpeliti asa. ati facut. Stau toti si pier cu zilele de sete. Cum le-a s-a crapat mosul a intrat pe usa gata sa-i intrebe. iar e bine. eu am sa raspund Daca n-ascultati de mine sintem pierduti. Pasarile maiestre. mai baiete. isi pigulira aripile si se pieptanara. si pentru voi. unde vazut tu mort si-ngropat cine unde — Ba din ea am mincat sa Ziceti voi mai — Asa. astia mai mult morti decit vii. porni si ea sa-si trei insi. ori pier. — Voi sa-i scofala ce Am I-am am — Ce de gind — Ascultati ce o ai maninc de vii. — — Taci. ascultati la mine. cu inima cit un purice de frica sa nu-1 simta maiestrele si sa-1 omoare. o-ntreba: necaz. sa-i intreb trei intrebari. nu te grabi. fratilor ca stie . raspunse indata eel mai mic si ! — mai istet ! ai scafirlia lui tata-tu. de sus pina jos. toate bunatatile. soro. e mosule. paduri. sa nu va para rau Insa cum intarira eel Mai copii. dornica de a aria care este cheia slobozirii izvoarelor. v-am dat de toate ielea. avem sa-i mincam si sa ne veselim. daca va pieri omenirea din lipsa de apa. ! ii raspunse fratii ca niste glasuri mai mult stinse. Iar daca n-o brodi-o sarmanii. apa un an de zile ? De vor raspunde din potla urma urmelor o sa-i intreb: ati mincat bucatele si mincarurile un an de zile pe de-a bodaproste? De vor raspunde cu destili lui tata. tot se usuca si numai vintul suiera a pustiu. Una dintre pasari. Cind ajunse la ei.

!

— Eu v-am dat de beut din pahare mindre, voi sa-mi raspundeti, — raspunse mic cu hotarire. — Unde vazut voi potcoava de Luati aminte, ca de nu chibzuiti mincati. bine, de o sa — Ba asa raspunsera doi natantoci.
ati

iar

cu adevarat din ele ati beut? Am beut din potcoava de
ati
vii
fiti

cal,

ii

eel

cal ?

este,

si

ceilalti

graira fratii, mosneagul, de necaz, innegri si pe cealalta parte de sus pina jos si uidi cu totul negru ca smoala. Heeei, copii, mai ramase unaaa V-am dat de ati mincat cu furculita si cu linguri, voi spuneti-mi cu ce ati mincat? Fratele eel istet, in graba-i

Cum

!

raspunse:

destili lui tatal vostru mort de putrezit? Voi amindoi nu dati crezare la narodu asta, nu-1 vedeti ca este smintit? Ba este adevarat, cu destili lui tata am mincat, mai intarira si ceilalti doi frati, tremurind de frica.
!

— Am mincat cu — Mai, ce prosti
si

destili

lui
ati

tata.

Unde

vazut voi

atit

ani

Mosul cum auzi si pe-al treilea raspuns, incepu de se umfla, se umfla, mult, mult si deodata plesni atit de tare ca rasunara muntii si se misca pamintul din furca lui. Din mos se facu praf, pulbere si tarina neagra, iar casa lui se risipi in cele patru vinturi. Copiii se pomenira azvirliti tocmai in munte, risipiti prin copaci cu cite un stei de piatra in mina. Cind se desmeticira ca dupa un vis urit, se vazura intre munti pustii si steiuri de piatra, pe care
misunau
virful
iar

serpi

si

balauri.

Se-nchinara lui Dumnezeu c-au scapat cu viata si au coborit de pe muntelui in vale. Colindind ei si umblind prin munte dupa pometuri, fratele eel mic, se pierdu de cei mari.
Rataci fara rost
zile si

nopti fara sa-si gaseasca

fratii.
si

Intr-o

zi se

slobozi

intr-o joaca mai in jos, auzind o fi aici? Se intreba bietul copil cocosi rosii mari si dolofani, cu zari ramase-ncremenit. Asa ceva

Ce-o mai si cobori sa vada. Cind in japca, vede trei crestele aplecate, cu pintenii-nodate. Cum ii
larma mare, cu batai
injuraturi.

mari

nici in vis n-ar fi putut sa vada. Cocosii erau oamenii, sareau unul pe altul cu cioacurile cit teglicele, cu picioarele cit crecanele, cu penele aurite, cu capete zdrobite. Copilul isi lua inima-n dinti puse mina pe o moaca §i sari sa desparta cocosii.
cit

— mai impacati? Unul dintre — Noi sintem
Stati,

ce va certati, ce va mincati, seama v-o luati si va plin de singe cu penele zdrentuite ii raspunse: trei frati, in japca blestemati, sa traim, sa ne batem si sa murim. De trei ani ne batem, de trei ani ne certam si nici cind pace n-avem, pe trei lucruri fermecate, de tata la moarte lasate.
fratilor,
ei

niste turbati, far'

de

lucruri nene, v-au ramas, de va ciocniti si singerati parca ati fi de minte scapatati Atunci un alt cocos, tantos cu pinteni aur la picioare-i zise: Baiete, logofete, trei lucruri ne-au ramas, pe vrajba am pornit, rau
!

— Ce

ne-am

— razboit — Spuneti odata ce lucruri va-nvrajbira, ce lucruri capul ciocanira? — Asta-i una sabie, cu a doua o chesa niste foale invechite, de
vi-1
si

la

tata-s mostenite.

99

fac

Nu vad ce scumpete zace in dananaile doua parale ?
! !

— — Ba fac
ti

astia,

vechi

si

imputite, de

nu

zise

un

alt cocos.

Cind

vei lua sabia-n
la lupta, si

lume

se

aduna-n

fata gata sa

porneasca

mina toate ostirile din ce gindesti, aia faci cu

Calci in picioare orice imparatie, orice avutie o iei cu sila si nici un imparat nu cuteaza sa zica impotriva o vorba. Ba te mai si lauda ca trecind prin foe si sabie omenirea, ai eliberat-o de la tiranii, ce nu sint si nici n-au fost. Iar chesaua fata bani. Cum o scuturi si te gindesti sa se umple de poli
ostirile.

de aur, ea indata face bani, asa ca, niciodata fara griji.

nu

sta goala,

cum nu

sta

omul

ce e cu foalele, nene ? intreba nedumerit copilul. cu foalele nu este un lucru prea mare. Cum vei vedea ca esti la strimtoare, te sui calare pe foale si zbori ca vintul si ca gindul la capul pamintului, in slava cerului, ori la talpa iadului. Unde gindesti, acolo ajungi. Daca vazura cocosii ce vazura, il rugara pe copil sa le-mparta el, ca un om cinstit lucrurile pe direptate. Copilul lua lucrurile si chibzui ca bine i-ar prinde ele la nevoie. Hai sa scoborim mai in jos in Valea Plingerii, linga acel riu minunat, bun de adapat dar si de scaldat. Hai Si cum iesira din japca cobori copilul cu cocosii in Valea Plingerii. Ei ramasera pe tarmul riului iar el se aseza pe foale in mijlocul riului.
foalele,
!

— Da — He

— —

!

Dupa

— Voi
o

asta

le

grai:

intii sabia

sa va grabiti, iute sa-naintap lucrurile sa le luati. Cine ajunge ia, cine ajunge al doilea, cheseaua de bani, iar al mai din urma

foale ciuruite, foalele invechite. El le facu semn sa porneasca cocosii, falosii, o pornira, dar cum se repezira si s-apropiara, el ridica sabia si gindi pe rind ca fiecare sa se prefaca intr-un stei de piatra si sa ramiie pe vecie la fundul apei. Asa gindi, asa se si facu. Asti trei cocosi se vedeau a fi cocosi, dar ei erau trei zmei care se certau pe lucrurile ce le lasase tatal lor.
sin, se aseza se gindi unde sint fratii lui pierduti. Dar cum porni intr-acolo, in Valea Plingerii, navalira zmeii, balaurii, napircile, pasari cu cioc de otel, gata-gata sa-1 piarda si sa-1 inghita de viu. El cum se vazu la strimtoare, se

Cum

ramase singur, pusa mina pe sabie, baga cheseaua-n

pe foale

si

aseza pe foale, ridica sabia si cum dete o data si gindi toate fiarele astea sa se prefaca-n steiuri de piatra negre, toate incremenira pe vecie, asa cum copilul eel istet gindise. Acum pleca sa-i caute pe fratii pierduti. Cum se gindi si ajunse la fratiorii lui flaminzi si rupti ca vai de ei. Mai intii le spuse tot, cum e rindul, mai pe urma le zise sa se suie pe foale, sa se tina bine ca o sa zboare in slava cerului.
Plingerii, alti zmei, alti balauri cu falcile-n fugarea scotind foe si para, gata sa-i inghita. Copilul eel mic cum ridica sabia le taia capetele, din zori si pina-n inserare, pina ce pe Valea Plingerii curgea acum un riu de singe de zmei si de balauri, iar dealurile si cimpiile erau pline numai de carne de ale spurcate. Nu se mai auzira vaiete si urlete si toate alele salbatice isi gasira pieirea in Valea Plingerii. Valea Plingerii rasufla linistita si de aci incolo pe luncile cu florile, sosira ciobanitele sa-si pasca oitele. Se bucurara cei trei frati, dar deodata tresarira amintindu-si eel mic, de cele auzite de la pasarile maiestre despre printesa cea de pe patul de mcarte. Se suira calari toti trei pe foale si cit se gindi al mic, atit tinu

Dar cum zburara peste Valea
altele-n pamint,
ii

cer

si

100

!

:

calatoria

!

Deodata mai

iute ca vintul zburara

clestar stralucitor ca soarele,

si se pomenira la palatul de unde tragea fiica-mparatului sa moara.

— Cine intreba tu mai pustiule un ostas inarmat din pina-n — Eu un doctor viu s-o lecuiesc pe fiica-mparatului. — Du-te, mai ca te-aude-mparatul pe pune numai din capete de doftori capul colo-n cula doftoroaie. — Eu rog ma pe mine intru la-mparatu, ca eu ce spun. — Bineee nu-ti para rau daca pierde capul. dusera la-mparatul: Veni ofitarimea — Imparate-luminate, domnul multa de noroc, de sanaesti,
!

Cum

pusa piciorul pe pamint, batu
il

la

poarta palatului.
rastit

talpi

dinti.

sint

si

baiete,

pustie,
sa

si-ti

si

tie

uite

aia-nalta zidita
lasi

si

te

sa

stiu

!

sa

ti-oi

si-1

faca-ti

parte,

prind asa cum ma vezi mic pipernicit sa-ti scol fata de pe boala si sa nu-ti cer nici o para chioara. Imparatul si curtenii sai, socotira ca ast copil glumeste sau e-ntr-o ureche. insa copilul nu se lasa si-i da-nainte ca daca n-o va putea vindeca, sa pofteasca imparatul sa-i ia si lui capul si sa-1 aline pe virful cetatii zidita numai din capete de oameni doftoriti. Imparatul se-nvoi si-i dete trei zile, sa faca dovada stiintei sale. Cum veni seara merse de culese floarea ce inflorea o data pe noapte din singe sub spinzuratoarea imparatului, o pusa-n sin si merse s-o scalde pe printesa cu ea. Cum o scalda o data fata capata roseata-n obraji si chip de om inviat din morti. A doua seara de sub alta spinzuratoare pindi pina-nflori floarea, o culese si iar o scalda pe printesa. Printesa capata viata si glas sa graiasca. A treia noapte mai culese o floare si inca o data o mai scalda si fata se-nzdraveni de-a binelea, de parca n-ar fi fost bolnava niciodata.
tate,

eu

ma

— Mai baiete, mireasa, — Imparate
eel
!

Imparatul se bucura foarte de isprava istetului copil si-i zise: baietele, pentru faptele mari ale tale, iti dau fiica de sa-ti fie sotie-aleasa, iar in marele palat, sa fii chiar imparat
si-naltate,

prea
!

esti

bun

si-mi dai de toate

!

Eu

sint

fiul

mai mic, nu ma pricep la nimic Mai am doi fratiori mai mari si s-or minia si m-or blastama, c-am luat-o-nainte si nu ne-am insurat pe rind, precum ne-am facut pe rind. S-ar cuveni sa-ti mariji fiica dupa fratele meu mai mare si nu dupa mine eel mai mic Strajele mersera in oras pe la dughene de-1 chemara pe fratele sau mai mare sa fie mire. Si se facu o nunta mare si frumoasa ca-n povesti, precum numai la crai ?i-mparati se poate face. Fratele eel mic si mijlociu n-au timp de pierdut. Se pusera pe foale si zburara ca gindul in tara insetata unde erau incuiate izvoarele. Cum gindira se pomenira in acea imparatie arsa de dogoarea soarelui, vitele si oamenii lingeau roua ce le-o mai da Dumnezeu dimineata. Intrebara lumea din cetate daca de multi ani nu mai au apa si spre mirarea lor, aflara ca de peste un veac izvoarele au secat, iar viata se stinge cu fiecare zi ce trece. Palate si orase mari ramin pustii. A doua zi, copilul eel istet nu mai putea rabda nici el de sete si drept la poarta
imparatului se opri si ceru sa-i vorbeasca. Imparatul il primi, iar baietasul ii grai Slavite-mparate, mare-luminate. Vad ca imparatia ta este topita de arsita soarelui. Pier vite, pier oameni, piere viata Eu ma leg, ca un inginer de izvoare ce sint, sa va slobod izvoarele si iar sa aveti apa si viata ca odinioara. Mai baiete, vezi tu cetatea aceea-nalta, e facuta numai din capete de ingineri de paie ca de-ai de tine. Mai bine vezi-ti de cale sa n-am pacate si cu un fecior necopt ca tine.

!

101

— Imparate-luminate,
sa scap

eu mi

lumea de

la sete, sa-i

ma tern de moarte Eu am venit dau apa cu izvoare si sa creasca florile
!

hotarit
iara. $i

se-nvoi imparatul sa-1 lase sa descuie izvoarele incuiate. Porni baiatul prin
palat, priveste-n deal, priveste-n vale, da-i si prin oborul imparatului, se face

gaseste capatiiul. gindeste ca asta e mic, dar e inginer istet. Nici prin gind nu-i trecea ca el este un bondoc de om, ce nimic nu stia Mai la urma se opri linga duvar la vatra focului asa cum auzise de la zinele maiestre. Ridica pliocii de piatra si sapa in vatra focului adinc. Oamenii sapara si pornira sa curga izvoarele. Vezi, marite imparate, aici sint legate, innodate si-ncuiate izvoarele din imparatia ta. De-acum inainte vor porni izvoarele sa curga in toata tara. Ca prin farmec, toate fintinile, toate lacurile, riurile cu izvoarele, se umplura cu apa si incepura sa curga la vale spre marea bucurie a imparatului. Atunci imparatul, plin de drag si de bucurie ii zise: Asculta, mai baiete, fiindca este treaba asa, ca descuiasi izvoarele, se umplura marile, inverzira cimpurile, inflorira florile si viata-mi luminasi da si-mparatia-mi luasi Si de-acum pina-n vecie s-o stapinesti tu cu fiica mea, care o sa-ti fie mireasa si-mparateasa
si

ca-ncearca, cauta

nu

Imparatul dupa

el,

!

!

!

— Ba,
Cum

marite imparate, ca

mai mare si nu se-nsoara, trebuie sa ne-nsuram pe rind precum ne-am nascut.
e
lui

am un frate, m-o batea si m-o iar eu ma leg la cap cind nu ma

certa, ca el

doare. Noi Sa-1 chemati pe el §i

sa-i

faceti
il

nunta.

gasira gura-casca prin oras, il chemara la palat si-i spusera ca e ginere si va fi-mparat. Mijlocariu casca ochii, credea ca viseaza, dar nunta si veselia-ncepu si tinu luni si ani, iar el tot nu-ntelegea prin ce minune
i-a

pus tocmai

lui

si sa veseleasca. Isi incinse sabia, ascunse chesaua fermecata-n sin se urea pe foale si zbura peste cimpii si-imparatii pina ce se scobori tumite la capul pamintului la niste palate mindie

Fratele eel

Dumnezeu mina-n cap. mic n-are rabdare sa petreaca

imparatesti de

marmora
si

si

de

clestar.

trage la o crisma sa ia ceva de-ale gurii. Cind la crisma fiica-mparatului juca carti cu un curtean inzorzonat, imbracat numai in toale de aur si de argint. Mai si se mira copilul de printesa ca se joaca la carti prin birturi. Ce-ar fi sa intre-n vorba cu ea si sa se joace cu ea. Tocmai ofiterul dc la curte golise portofelul si plecase suparat. Ia s-o-ntreb eu nu joaca cu mine ?

N-are de lucru

juca, stau

— Vad ca va place jocul de mie-mi place dar daca n-am cu cine rabd. — Ai bani — Am. — Hai sa jucam, zise printesa. Si se pusera pe joe frate faca de petrecarti si
si
?

sa-i

canie paralelor. Pina dimineata fiica-mparatului pierdu toti banii. Dar ea lua seama ca punga baiatului fata bani, indata ce nu mai avea. Cum sa faca ea Pune la cale cu crismariu sa-i sa-i fure chesaua cea fermecata care fata bani dea vin sa bea sa-1 imbete pina si-o pierde de tot mintile. §i crismarui se puse pe el cu vin vechi de noua ani si baiatul de bucurie ca i-a luat toti banii craitei, hai cu ea la bautura:
!

Bea cu oala Sa fuga boala,
102

!

!

cu ploschita Sa-si ude gurka Si asa beu cu sete pina-si ineaca pipota, de cazu lat la pamint. Fiica-mpail vazu, baga mina-n sinul baiatului si-i fura cheratului atit astepta. saua cu bani. Vru sa piece, dar necuratul n-are de lucru de-si viri coada si o-ndemna sa-i ia sabia cu care infrunti ostirile lumii si foalele cu care zbori ca vintul si ca gindul. Ca sa nu simta ca 1-a-nselat i-a pus la loc alta chesa, alta sabie si foale, asemanatoare ca picaturile de apa. Baietasul dormi un somn bun si se scula aminat, cind printesa hehe, de mult se dusese la palat. ridica-n sus si gindi sa se adune ostire se scula vru sa-ncerce sabia. cita frunza si iarba, dar ostire ioc. li furase sabia si alta la fel ii pusese la loc. Cind vazu una ca asta, simti cum il lasa picioarele. Hai sa-ncerc si chesaua daca mai fata bani Da de unde, in zadar o scutura ca parale nu mai fata Sa crape de ciuda, nu Tiii ! zise el in gindul sau, si pe asta mi-a luat-o alta Ce-i mai raminea de facut ? Sa se urce pe foale si sa zboare la palat sa se plinga. Dar cum se sui pe ele, foalele nu mai au nici o putere sa zboare ca odinioara. De-acum se vazu pierdut si se gindi la vorbele iui taica-su, ca mintea de-ar creste pe toate cararile, ar paste-o magarii. Plingea de necaz si-si da cu pumnii-n cap fara rost. De-acum sarac si gol pusca isi lua lumea-n cap si pleca la voia-ntimplarii unde o da sorocul si norocul. Umbla din sat in sat, din catun in catun, cersind de mincare. Toalele, i se rupsesera de se facusera ferfenita pe el. Ii era rusine sa mai treaca-n halul asta prin lume. Dar e mai bine sa mearga-n munte si sa-si caute de-ale gurii ca jiganiile salbatice prin paduri. Urcind si scoborind pe potecile neumblate ale muntilor, deodata gasi un mar cu mere neobisnuit de mari si frumoase. Hiii isi zise el, bine ca Dar cum musca dintr-un mar, eel putin am ce minca, sa nu mor de foame sa vezi dracia dracului, ii crescura coarne ca la tap. Cind vazu una ca asta incremeni de frica. Colac peste pupaza, asta-mi mai lipsea isi zise-n gind baiatul. Ce sa faca acum sa scape de coarne ? Se suci, se-nvirti, dar coarnele-i atirna-n cap, ca la un tap. N-are ce sa faca, trebuie sa rabde si sa le poarte daca asa 1-a pedepsit Dumnezeu ca n-a avut minte sa-si pastreze lucrurile ca ochii din cap. Acum sa sufere Ridica mina de coarne si merse prin padure speriind ca o aratare cerbii si caprioarele ce se adunau la izvoare sa-si stimpere setea. Mergind dupa izvoare cu apa curata de munte, in cale dete de un par, incarcat de pere. De sete lua o para, o minca si-i cazura coarnele jos, parca le-ar fi luat cineva cu mina. Heeei, dar fiindca la minte era istet, lua seama ca din mere ies coarne, din pere pica coarnele, ca si cind n-au fost. Stai, frate-meu, daca-i asa ca-i vin eu de hac printesei, s-o usture la ficati, daca a cutezat sa-mi fure lucrusoarele mele Se-ntoarse la mar, umplu sacuiul de mere, iar sinul de pere. De aci pleca drept la curtea-mparatului. Se plimba prin fata palatului si striga ca negustorii, doar, doar, o veni si fiica-mparatului sa cumpere si sa-i vie de hac. Si cum mergea si se-nvirtea striga:
Si

Cum

Cum

O

!

!

!

!

!

!

!

Hai Hai Hai

la la la

mere,
pere,

mindre

floricele

!

Fiica-mparatului, n-are iar treaba. Ridica capul peste gard sa vada ce vinde baiatul. El cum o zareste o recunoaste si mai tare striga sa-i iese sufletul din bosogi. Printesa cind vazu merele mari si frumoase nu-i paru rau de bani, patru galbeni numara si umplu sortul. Ii dete lui ta-su si ma-si si toti se mirara

103

Fiecare in palat sedea-n ogeacul lui cu sludin mar ii crescura coarnele ca la tap. Degeaba tipa, in zadar se zvircolea, ca de coarne nu scapa. De rusine se ascunse sub pat; sta acolo pitulata zi si noapte sa n-o vada imparatul si sfatuitorii acestuia. Mare rusine cazuse pe capul ei. Imparateasa veni in odaia lui fie-sa s-o vada, dar n-o gasi. Lua si ea dintr-un mar si-ntr-o doara musca din el. Cum musca ii crescura coarnele. De rusine fuge si ea sub pat sa n-o vada imparatul. Cind pe sub pat se gasi cu fiica-sa si ea ca naiba-ncornorata. Stateau aci ca slutele A fost furata si ca mutele. Le cauta slugile, da nu le gasesc. Zarva mare imparateasa si fiica de niscaiva zmei isi dau cu parerile doftoroaiele si vrajitoarele. Porni imparatul sa le cate. Cind in odaia lor vede marul pe masa si musca de sete si inima rea din mar. Cum musca, indat-i crescura coarnele ca la tap. Incepu sa traga de ele sa le rupa dar in zadar. De rusine sa nu-1 vada generalii si maresalii in halul asta, tisti si el sub pat Cind acolo, sotia si fiica, amindoua cu coarne. Incepura toti sa se vaite si sa-1 blesteme pe acel copil afurisit care i-a pacalit. Daca vazu imparatul ca n-are ce se face, ca la deal e greu, iar la vale-i rau, isi dojeni muierea si fata sa iese de sub pat, ca doar n-o fi cu banat sa stea tot pitulati cu coarnele-n cap: Hai, bre, iesiti, zise-mparatul, ca n-avem ce ne face De-acum ne-am facut de pomina si Dumnezeu de niscaiva pacate ne-a pus mina-n cap. Iesira si femeile ascunzindu-si de rusine fata. Ce era sa mai faca sarmanul imparat? Dete veste prin lume ca se cauta doftoroi si vrajitori care sa le taie coarnele. Se ivira o multime. Caci la mamaliga mare, vin multe haimanale. Dar cum le taiau si mai mari cresteau. La citava vreme, destul de aminat veni si copilul eel istet, dar de data asta nu mai era imbracat in haine ponosite si zdrenturoase. Se imbracase frumos, parca era pui de vraci. Isi puse-n poznare doftoriile si veni la-mparatu sa-i doboare
si avirii.

de asa mere frumoase mari
gile lui. Printesa

cum musca

!

!

!

coarnele.

Mai

intii, si-ntii,

imparatul
se parea.

il

pofti in palat

il

cinsti si-1

omeni ca pe un

doftor priceput,

sa va

Marite-mparate si prea luminate, toti avem pacate Eu nu voi putea dobor coarnele daca mai intii n-o sa va spovedesc. Daca nu o sa ascundeti nimic si o sa va marturisiti pacatele, atunci eu o sa pot lucra si coarnele or cadea. Altfel nu facem nimic Trecu intr-o alta odaie si-n taina se puse sa-1 ispiteasca pe imparat ce pacate
! !

cum

Dupa

aceea, baietasul zise:

imparat este fara de pacat N-o sa-si recunoasca vedea pe fata ca este un mincinos. Veni rindul la imparateasa. Si asta l a fel de mincinoasa, ca oprea apele-n loc si soarele, cu prefacatoriile si minciunile. O scoase afara sa intre fata cea cu pricina. Se uita la ea si-o-ntreba, parca ar fi fost calugare nu copil. Spune-mi frumusel ai vreun pacatel, pe eel sufletel ? Vai de mine, Doamne, sint curata baiete, ca roua dimineata, ca steaua-n cer, ca strugurile din vie, ca Maica Stamarie. El o vazu si pe asta ca e dintre alea ce daca spune adevarul se-mbolnaveste. O scoase afara zicindu-i ca e mincinoasa si printesa stiindu-se cu musca pe caciula iesi.
a facut. Imparatul, ca orice
!

el ca are si pacate. Si asa se

— —

;

cinstite fete-mparatesti, de nu-mi spuneti adevarul gol-golut, in loc de coarne pe cap o sa-mi purtati coarne ca necuratul din balta si sa luati aminte bine ca:

— Fac cea din urma-ncercare,

Pe urma

iar le grai la toti trei:

104

!

!

!

Minciuna
cit a

a umblat,
i

umblat si-acum

s-a-nfundat

mincinosi, le dete la fiecare cite o lingurita din zama de mere si cum beura coarnele le crescura mari ca la cerb. Cind se vazura ei in halul asta, de voie de nevoie, intrara pe rind in odaia laturalnica sa se spovedeasca in fata baietasului. Imparatul din fir in par spuse cum 1-a omorit pe frati-su ca sa-i ia locul, cum a spinzurat oameni sau pe altii i-a-nchis si lasat sa moara de foame intre ziduri. Pe urma a spus cu cine s-a tinut si tot ce god a mai pacatuit. Dupa asta 1-a poftit afara si-a venit imparateasa. Imparateasa marturisi ca din pricina ei a murit cutare general, cutare om invatat si mai la urma spuse si cu cine din palat s-a tinut fara sa afle-mparatul. Vazind ca si ea a spus dirept o pofti afara sa intre la spovedit si
$i ca sa le arate ca toti sint

frumoasa printesa.
Craita-i zise ca ea este fara de pacat ca florile cimpului, ca Maica PreMai la urma-i marturisi ca are totusi pe suflet un mare pacat. $i-i povesri din fir-in par cum 1-a-mbatat pe un copil sarac, i-a luat chesaua care fata bani, i-a luat o sabie si niste foale. Atunci baiatul a mai intrebat-o:
cista.


Asculta, fata, mai

tii
!

tu lucrurile alea?

— —
n-am

Le

tin,

cum

sa

Stii tu la

ce sint

nu bune ?
chesaua
puiaza
parale

Uite ce-p zic eu. Daca vrei sa-|i fie bine si sa ai noroc in viata sa nu-1 bogat si cind vreodata copilul ala, iti va cere lucrurile sa i le dai, ca sint ale lui. Asa sa faci Asa voi face Iesira-apoi afara-ntr-o odaie mare luminoasa, numai cu pietre scumpe-mpodobita. Lua sticluta cu zama de pere si la fiecare-i dadu o lingurita. Cum inghitira coarnele picara. Cind vazura minunea, sarira-n sus de bucurie, iar imparatul incepu sa joace strigind: Hopa, hopa, joaca popa, niniu si cu dascalu
inseli nici pe-al sarac, nici pe-al

— —

$tiu habar.

ca

doar

din

senin

dar

de

alelante

!

!

ce se desmetici, zise catre baietas: Mai baiete, logofete, de-acum sa-mi fii ginere, dau fata mea sa-ti Ca o armata de doftori mari nu ne-au doborit fie mireasa si-apoi imparateasa coarnele, iar tu cu zama dintr-o sticluta, facusi minuni Esti baiat istet, om

Dupa

!

!

— Slavite-mparate si iar luminate, ca sa le faci bine, fa si pentru mine, nunta sa-mi vie, din dalba-mparatie, cei doi frati, ce-mi sint imparati, la margine de pamint, unde n-ati fost nicicind. Imparatul trimise ostire si corabii in cele doua-mparatii sa vie si fratii lui sa se veseleasca la cea nunta-mparateasca ce n-o mai fi pe lume alta. Pina sa se pregateasca de nunta, el fuge din palat si cumpara niste toale ponosite si zdrentuite, ca s-o-ncerce pe mireasa daca e om, ori e pore de cine. Trecu pe la poarta palatului, descult si zdrenturos, cerind strajerului s-o cheme pe fata-mparatului ca are sa-i spuie ceva. Abia au chemat-o la ast
la

de mare pre;

105

:

!!

coate-goale pe craita. Dar pina la urma tot au adus-o. Cind a vazut-o a si-ntrebat-o Maria-ta, ma mai cunosti ? Ba, te cunosc. De unde ma cunosti ? Din sara aceea cind am jucat carti impreuna. Frumos din partea unei imparatese sa ma-mbete si sa-nsele un copil sarac, ca sa-i fure lucrurile? Spune, asa e? Asa e Te-am imbatat si te-am inselat, dar sa ma ierti. Te iert, daca-mi intorci lucrurile mele. Ti le-ntorc. Si fata se tinu de cuvint. ll lua in palat si-i dete sabia, chesaua si foalele. El ii multami. Lua sabia-n mina si se gindi sa se umple curtile si tirgurile de ostire ca sa petreaca de nunta lui si se umplura. Pe urma trecu prin fata ostasilor si scutura chesaua, ca sa adune ostirea parale sa se procopseasca si ostasul ca destul e de amarit saracul. Dupa aia se sui pe foale, ii arata printesei inelul primit de la ea de logodna si-i zise: lata eu sint ala pe care m-ai inselat si tot eu sint ala care ti-am pus coarne-n cap, ca sa te-nvat minte sa nu mai inseli. Daca ma mai vrei sa-ti fiu sot, spune-mi ca sa zbor sa-rni aduc fratii la nunta.

— — — — — — — —

!

— Vai iubitul meu mire, cum sa nu

Ea

il

privi

cu uirnire

si-i grai:

te vreau,
!

vorba mea

e sfinta si este

legamint inaintea lui Dumnezeu pentru mine Du-te si sa vii repede ca ard de nerabdare sa te vad pe veci linga mine, stapinul acestei mari imparatii. Baiatul se sui iar pe foale si cum se gindi zbura ca gindul si ca vintul la fratii lui imparati si tot ca gindul se-ntoarse la nunta cu ei tot calari pe foalele fermecate inainte de a se-ntoarce ostirile si corabiile trimise de tata-su. Si de aci inainte unde se porni o nunta frumoasa ca-n povesti, la care sosira si jucara si fratii lui ajunsi si ei imparati prin istetimea lui, precum si tot norodul si toti craii si-mparatii lumii. De cum se punea luna noua, jucau nuntasii si se veseleau, pina raminea alinata pe cer ca o andrea. Si da-i nainte cu: Hopa, tupa dt tine nunta
! !

chiote si trai patruzeci de ai Si poate ca tinerii-mparati, se vor veseli si nuntasii chiui,
!

si

astazi

!

PIPILCUTA

A

fost odata

ca niciodata ca de n-ar
.
.

.

fi

nu

s-ar povesti.

cind pe

undeva departe un om lucrator care toata viata a fost argat mununu, pe la altul, fara sa agoniseasca vreo avere. In maidanu lui avea doua-trei gaini si un cocos frumos, tantos si voinic de-ti era mai mare dragul
fost
la
el,

A

sa te uiti la

cutcurezind.

pe vremuri in saracie, dar se-ntelegea bine cu muierea si, in scurt timp, avura o fetita frumoasa cu parul stralucitor ca soarele. Fetita
traia ca

Omul

106

Necajit bietul om ii fagadui ca are s-o taie. ! — Muma. ii da apa si o aranea cu multa bagare de seama.! crestea. . iar Pipilcuta ramase incremenita vazindu-se cea de pe urma. se jucau si veneau dupa ele sa le mai stringa danacii. cind la una. Muierea daca vazu se prefacu intr-o zi ca pleaca cu fetele. . dar tata-su le-o scapat. cu coarne mari ascutite. sa le spele. cintau. De mica invata sa gateasca. mai ales cind stia ca este pus pret pe capul mumei. aceleia sa-i moara muma si sa i se prefaca vaca neagra. Tata-su nu se temea de vaca. Facura legamint ca pina la miezul noptii sa furseasca toate caierele de lina. lumea o lauda iar danacii cum scoasera capul. Pe cind tragea de zor cu gura din caier iar fusul i se invirtea ca un titirez. cind la alta pina torceau lina si ciltii. . nu se insura cu o alta muiere. Ar fi trait ea si asa cu muma-sa prefacuta in vaca neagra. . ! . cind auzi cum bate cu coarnele-n usa. Pipilcuta se impreieteni cu vaca Incepu sa stea de vorba cu ea sa se inteleaga si afla ca nu este vinovata de moartea mumei. pina crescura mari impreuna. Dupa ce se deschise usa. ! . Cum era obiceiul pe atunci. sa-i poarte simbetele. Dar nici Pipilcuta nu se lasa. iar cine va ramine pe urma. Fetele cele rele o pismuiau pentru vrednicia si cumintenia ei si se vorbira in taina. sa faca din ea pastrama si din piele foale. iar lumea se mira de frumusetea ei. Tatal Pipilcutii tot amina si nu vrea s-o taie. ci dimpotriva o tesela cu grije. ! Odata vaca neagra a vrut sa le ia pe surorile Pipilcutii-n coarne sa le omoare. sa le cirpeasca si cite altele. Unele dintre varuicele ei se mindreau ca sint prietene cu ea. Cu timpul. tot ce avea de spus. fetele se adunau seara la claci. Da zor si nu prididea cu lucrul fara a lua in seama ca celelalte fete arunca lina din caiere dupa use. Era un glas muu ca de vaca. Pipilcuta nu se ingrijea de baieti. Nu-si putea ierta acest mare pacat care o chinuia facind-o sa verse multe lacrimi. sa le dea lapte de capra. Isi lua fusul si furca si pleca plingind acasa. Fata se spaminta si nu-i veni sa creada. . pusera ochii pe ea. furcile goale. $i nici asta n-ar fi fost prea mare lucru daca muma ei vitrega nu-i facea doua surori pe care ea a trebuit sa le legene. gata s-o ceara. — Muu deschide . iar altele o urau pentru cinstea si cumintenia ei. S-a intimplat sa fie claca la o varuica. dar era si vrednica. Pipilcuta nu numai ca era frumoasa. De atunci muierea ii da zor lui tata-su sa taie vaca. darimind si spargind tot ce-i iesea in cale. ii asternea paie in cosere. iesi din casa o namila de vaca neagra care mugea infuriata. Tatal ei nu stia cine a facut sa vie moartea s-o ia pe sotioara lui si s-o prefaca in vaca neagra. sa tese si sa toarca. pe subt pat si o pitula unde pot. neluind in seama nebuniile celorlalte. Pipilcuta stia dar nu cuteza sa-i spuie nimic. plingea stiind ca a ramas fara muma pentru ca si-a fursit cea din urma lucrul. deodata varuicele ei aruncara fusele. avea ea grija casei si a furcii. Dar Pipilcuta ramase trista si abatuta. . Cind ajunsa in pragul casei striga: Muu ii raspunse un glas din casa. daca tata-su intr-o zi. tu nu 107 . Pipilcuta stiindu-se vrednica torcea. fiindca la claca povesteau. Fetele se intreceau care mai de care sa-si termine caierele de lina si de mite mai indata. Fetelor le placea sa fie impreuna. Toata ziua lucra si mai putin se juca. spuse. Vaca cea neagra auzind Auzind Pipilcuta merse ii la muma-sa si-i zise: fata mea. pina se duse la iesle in grajdul vitelor. toate pregatirile de moarte. Pe fata au botezat-o Pipilcuta.

Top ochii erau atintiti asupra lor. Dupa aceea. Tu ai de lucru si bineinteles ca n-ai dnd sa mergi la hora. Parul ei sclipea ca firele de aur. Vinise in ziua aia la hora feciorul imparatului. iar camasa si stralucitoare ca cerul instelat. papuci albi. varsa in vatra focului in cenusa o banita de fasui si-i spusa sa-1 aleaga. Fiul imparatului veni iar prinzindu-se in hora linga Pipikuja. te va bate. stralucea ca soarele. sa mai faca pe deasupra mincare. iar zimbetul ei de o bunatate fara pereche. inainte avu grija sa-i dea lui Pipikuta noua caiere de lina pline cu bondreci sa le treaca prin darac. Pipikuta n-adasta mult si-alerga la muma-sa. tu sa vii la mine. dadu de trei ori in corn cu nuiaua numaidecit mumasa ii trimisa in ajutor fete mari. ii dadu iar in coarne cu bitu si lumea care o ajutase intra din nou in scorbura. Pe cap purta basma de borangic stralucitoare. Muma-sa ii scoasa apoi niste toale frumoase de matase si dupa ce o premeni. Pipikuta capata arpii si zbura pina aproape de hora. surorile vitrege incepura s-o batjocoreasca aruncind cu cenusa spre dinsa. Se prinsa in hora linga feciorul imparatului. sa aduca apa si sa faca de mincare pina se intoarce cu fetele de la hora. muma vitrega pleca iar la hora cu fetele. Cind sosira acasa. Ai inteles — ! Inteles. isi lua fetele si pleca la hora sa se veseleasca. lasa toalele scumpe intorcindu-se acasa rupta si zdrenturoasa asa cum se purta. ii adusera apa in galeti. Papuci frumosi cu fir de aur. neveste care murisera de curind. camasa alba cu flori alese si dantela. sa le toarca pina ce se-ntoarce. Cum mumei vestmintele. 108 . Cind cineva te va certa. sa aduca apa. si pe-a fuga ii toarsera caierele de Una. batea si la hora nicicdata n-o lasa. Apoi se intoarsa din nou la muma-sa. ii zise muma vitrega. zbura la trunchiul gaunos. le ingropa sub buturuga cea mare. dadura la oratanii si venira de sa bagara iarasi in scorbura de unde iesisera. tacura lautarii. Intr-o duminica. Pipikuta juca frumos si nu vorbea ci numai ridea. ce taiara vaca. Inainte de a pleca. ori te va chinui. muieri. Pipikuta aduna cu grija oasele si coarnele. sa araneasca toate oarali din curte si abia dupa aia. O — Pipikuta indata alerga la muma-sa. sa le ingropi la tirla din deal sub radacina de buturugi gaunoase iar coarnele sa le lasi putin iesite afara din pamint. cu pistelci negre cusute cu trandafiri de aur. Dete de trei ori cu nuiaua in coarne si muma-sa-i trimeasa o multime de fete mari. Ochii danacilor erau indreptati numai la Pipikuta. In duminica urmatoare.trebuie sa maninci din carnea mea Sa adui toate oasele. ii facu de cina si-i adusa apa. privea la ele si ridea. Pipikuta la toate astea asculta cu nepasare. baieti si neveste si pe-a fuga aduna tot fasuiul din cenuse. cu naravul dracului in ea. n-o lasa sa se hodineasca si lucra pina la miezul noptii. Da muma vitrega o punea la munci grele. Muncea sarmana ca o roaba si tot n-o multumea. sa mature prin casa. fusta ca o gradina de flori. muma-sa ii scoase din nou alte toale si mai mindre de matasa. Dupa hora. Pipilcuja isi lua zborul lasindu-i Pleca acasa facindu-se ca dichiseste prin tinda. Ii povestira ca au vazut pe fiul imparatului jucind cu o zina. iar la git cu margele si salbe. sa dai cu nuiaua de trei ori in coarnele mele si eu am sa-ti vin in aju! tcr. Dupa muma si iar plinse.

Dusmanele plecara la hora. — Nebuna crezu Fiti bineveniti — Am 109 . muieri nenumarate. iar muma vitrega ii dadu porunca Pipilcutii sa adune un sac de porumb si altul de linte. Lasa. muma. altele sa adune boabele de porumb linte. din alte tari.vitrega ramase mirata de vrednicia Pipilcutei. si mi-au dat de lucru ca sa nu fursesc o zise muma-sa. Pipilcuta ramase cu un singur papuc si zbura la scorbura. Imparatul le privi si vazindu-le despletite. Da fiul imparatului a si pornit din bordei. la zile. dar tocmai cind sa se ridice. rasturnati de inat in cenusa. Pipilcuta matura pin casa. Biata fata nu schinci. te ii — Muma. FetiH mele va asteapta. Telepamintul de sub picioare. vru sa zboare la scorbura mumei sa-i duca hainele indarat ca sa i le puie-n lacra. din nari le iesea foe. Venira fete din multe sate. baieti. Tacu si ramase-n pod nestiind nimic din cele ce se petrec afara. fata mea. fiindca stiau ca vin fii de imparati sa-si caute mirese. sa toarca zece caiere. sa spele lintea si s-o usuce. ca imparatul a venit sa-i ceara in casatorie pe una din fete. care alergara ca sa gateasca. gindul la treaba. fiu unui imparat vru s-o prinda si abia-i putu scoate din picior un papuc. soarele se lasase spre asfintit. Surorile i se gatira frumos in rochii noi. vrenice si curate nevoie mare. prin imparatie sa incerce papucul ca sa-i fie sotie acea fata pe al carei picior se va potrivi papucul. toate vor fi gata. Pipilcuta dadu si alte si de aur dadu din nou cu nuielusa in cornul mumii si vaca neagra ii primenele si mai frumoase cu papuci din fir de aur. O priveau si se minunau de frumusetea ei. apoi plecara iuteala de se bagara in scorbura la muma-sa. o urea in pod. Sa opri o trasura de aur trasa de patru telegari toti cu arpii mari. indesind-o ca pe un capatii cu pene intr-un uloi plin cu cenusa. Asara la hora am jucat cu o fata frumoasa. venit o mare sarbatoare si se facu iar hora-n sat. mucoase si somnoroase. scoate dintr-o straita de argint un papuc alb cu fire de aur si zise: venit sa incerc papucul asta. urite ca muma padurii. Muma-sa n-o certa cind ii aseza pe coarne toalele ale scumpe. sa vinture porumbul. fata a zburat iar eu abia i-am luat papucul. atunci Pipilcuta alearga la muma-sa plingind: Muma A bataie ca ele nu luna de Din scorbura iesira fete. — — garii sforaiau si faceau praf iar din ochi scintei. sint frumoase ca soarele. camasa de matasa impodobita cu flori. Am pierdut un papuc. Dupa ce se termina cu hora. unele vinturara si spalara. isi lua fetele la tore un caier de lina intr-o stamina in timp ce Pipilcuta toarce noua caiere intr-o sara. sa adape vitele sa dea la gaini. zise. marite imparate. ala ti-aduce naroc. din casa in casa. in casa noastra. cind muma vitrega o lua cu de-a sila. in papuci de lac. mai are cit o roata de car pina apune. au plecat hora — Nu teme. fusta din fire de argint. de imparati jucara tot timpul linga ea. sa faca de mincare si rinduiala pin casa. altele adapara vitele si toarsera. De aci isi lua zborul la ajunse inaintea surorilor vitrege in sat Fii hora. in bordei. care mai de care mai frumoase. sa aduca apa. fata mea. Unele incepura si la indata.

ca stim noi ce vrem.: ! E papucul fetei mele. fata. Fata cea mare s-apropie. mari si urite in care nu ar intra cizma barbateasca da-mi-te un papuc. curteni Si cind imparatul sa se suie in trasura ? nu vrea sa faca direptate. La mica se potriveste fiindca papucii astia i-a purtat mai mult ea decit soru-sa lata si ! — — Lasa-ne-n pace. murdara. Isi smulgea de ciuda cu dintii unghiile de la miini si singele cura. sari jos. Acuma. insa tot mucoasa si urita ramase. paduchioasa si lenesa. galbene si cu o creasta rosie ca singele si cu o coada mai mare decit o secere. ! — — — Hai incercati. aid mari. plinge ! peste cap si intra sus in deal in scorbura copacului. incercati o data fost la fata ! Curtenii bufnira-n ris. ? asteia ! zau. De aia a si fugit in pod ca sa n-o vedeti §i pedepsiti pentru necuratenia in care-si face veacul. iar numai ca impa- ratul e rau — Ai inca vreo fata — Nu mai am nici o maria-ta — Atunci mergem dar. o rochie alba cu razele soarelui. Fusese ingrijea ca un inger pazitor. Pipilcuta este-n pod. mai incercati. pentru rochiile ei ce curg zdrente din ele. zbura un cocos cu pene rosii. cu margele si grimna la mina. femeie. femeie. erau gata sa piece pe poarta. nici ieri i-a intrat. fetele se rusinara si se ascunsera la fata ei naroada ii da cu cleanta inainte ca papucul a cazut de si dupa usa. Piciorul botocanos nu intra in papuc nici cu virful. acum o mai fi crescut fetita nu-i intra nici labele. ca de frica nu v-am aratat-o Pipilcuta este o fata urita. ii asezara o coroana din diamante si rubine ce varsau raze incit se lumina podul casei. slavite imparate la sa-ncercati sa vedeti Sa-ncercam. de soarta ei. o apucasera frigurile mortii. isi sterse cu podul palmii nasul si-ntinse piciorul sting. muiere. ! ! — Iarta-ma — De ce-ti dirdiie dintii-n gura. vrei sa stric o ! frumusete de papuc? In timpul asta fata cea mica sa primenisa in rochie alba de mireasa. nu ne inveti dumneata ca piciorul e prea mare — Ba mai bunule imparate. ca vorba. batu de trei ori din arpii cintind Cucuriguuu. Ascunsa dupa obod. maria-ta. raspunse-mparatul. pentru ca sa nu-i vedeti picioarele botocanoase. magu. hai ne arata ce ai ascuns in pod ? 110 . care eria atit de frumoasa. Plinge Pipilcuta. tesuta de paienjenii pamintului si-mpodobita cu stele de aur. ca — Nu vezi. ! sa ! si caii verzi. gros si noduros ca un butuc. care se muma Imparatul auzind glasul cocosului se mira cum de stie sa vorbeasca o pasare asa de frumos. plina de bube. incit prin acoperisul casei strabateau razele de lumina. ca papucul a de mea. zau ce samana cu papucul ei nevoie mare. In butoiu cu cenusa. alalt papuc din fire de aur. se trei ori Cocosul dadu de si dupa aia i§i lua zborul Pipilcutii. ca si cind din podul casei ar fi rasarit soarele Pe cap suratele pamintului care murisera nemaritate. Baba incepu sa tremure de frica. muma Pipilcutii ii trimisese pe sus cu o intreaga oaste. da-mi-te cu tocul.

se-ndrepta spre Pipilcuta. Cind incepu imparatul ma urc eu sa se suie. Dupa ce se freca bine la ochi. Muma vitrega vazindu-se plina de rani si oparita. Fata ramase nemiscata In timp ce imparatul sta incremenit locului si tulburat. de la marginea marii albastre. scara se lumina. incit la soare te puteai uita dar la Pipilcuta ba. se fereste ticaloasa V-am spus eu ? Doar va vreau binele. cu parul cazut pe spate in valuri de aur. se esti ! potrivi. iar cind ajunse la gura podului de stralucire nu putea privi in sus. dindu-si seama ca e cu sufletul gata sa-i iasa. maria-ta. Unii fugisera pe-afara de teama sa nu li se darime podu-n cap. trei luni si trei sapta- unde imparatul facu o nunta mare si frumoasa. care tinu mini. marite imparate. ! daca nu vrei. incit zvicni bucuria in el asa de tare ca isi lua mireasa de mijloc si o saruta. din loviturile in capriorii si birnele podului. casa se lumina ca de un soare. Cind Pipilcuta fu in gura podului. scoase papucul si cu sufletul la gura il Papucul nu numai ca se potrivea de minune dar si se semana cu celalalt. Imparatul isi lua mireasa. ca a gasit o sotie pe plac. Pipilcuta ii vazu papucul pe care el il viri in buzunar si-i zise cu un glas ca de inger: ! Pentru ce nu-1 incercati ? Datoria mariei voastre este sa incercati papucul si la fetele bogate si la cele sarace si la cele urite ca mine si la cele frumoase ca ale mumii mele vitrege Dati-mi-1 sa-1 incerc. si intaleapta si cum se prapadi Ill . Incepu sa sara in sus de fericire. speriindu-se. iar Pipilcuta pe urma. Imparatul tremura de teama. Cum insa ii placuse atit de mult de Pipilcuta se gindi ca s-ar putea ca papucul sa nu se potriveasca si atunci ar insemna sa paraseasca o fata asa de frumoasa ce nu vazuse de-a lungul si de-a latul imparatiei sale. iar muma vitrega fu apucata de friguri si. Pipilcuta ajunse la palatul de clestar. mai era sa cada-n capul rautacioasei si al curtenilor sai. chef si voie buna. Atunci. se impiedica de caldarea cu laturi fierbinti pentru porci. incerca.! ! Imparatul ii ceru muierii sa se urce-n pod s-o scoboarc jos. dadu foe casei de ciuda ca i s-au dat peste cap seama socotelile. mai frumoasa decit o zina din povesti. Podul de jocul lor mai. asa cum 1-ati dat la toate fetele din imparatie ! ! — tine asa — Ma tern ca nu va cum — Nu te teme. imparatul isi lua mireasa de mina si incepu sa scoboare. cu o rochie alba mai subtire decit o pinza de paianjen. sa joace cu Pipilcuta. maria-ta — Nu — Bine. Imbatat de infatisarea ei minunata uita pentru ce s-a urcat in pod si deodata hotarit. linga cosul casei vazu o fata subtirica parca ar fi fost trasa pintr-un inel. nebagind de ca se ana in pod incit isi umplu capul de cucuie. Atunci imparatul fu atit de fericit. numai in cintece. Rautacioasa se preface ca se urea in pod dar se intoarce zicindu-i: vrea. impodobita cu funigei de aur care-ti luau ochii. Cind vru s-o imbratiseze de bucurie. cazu in caldare de se opari. iar eu si ma multumesc sa te iau sotie pc cer incearca-1 abia atunci ai dreptul sa ma sa-ti fiu sotie. abia atunci vazu ca tine in mina un papuc alb pe care ar trebui sa-1 incerce. Si iata cum se rasplati fata lucratoare in flacari lacomia si nedreptatea. o sui in trasura de aur si se pregati de plecare. cu ochii blinzi albastri ca cerul. El scobora.

se insura cu o femeie vaduva. care avea o fata de seama frumoasei cu parul de aur. merse la vaca neagra ii !ua capul in brata si-ncepu sa plinga. merse la barbat zicindu-i: muma muma 112 . ii aduse caierele de lina si la ziua i le si arata toarse scorpiei de mama vitrega. Tata-su. ca eu sint mama ta. $i frumoasa cu parul de aur ii aduse ghemele de lina mirindu-se foarte de minunea asta zgripturoaica de mama vitrega. La mijlocul noptii fata lua fuioarele de cinepa si le duse la vaca neagra care le toarse cu coarnele la iuteala. La rindul ei vitelusa plingea si lacrimile i se prelingeau de-i ardeau obrajii. ruga pe stapinul cerului sa nu-i duca sufletul laolalta cu cei morti ci sa-i ingaduie a se intrupa intr-o vitica ce se nascu la moartea acesteia. jucindu-se impreuna. isi zise rautacioasa ! rau de fata ! §i intr-o alta zi. A fost odata fiica lor Fetita lua capul vitelusei intre miini imbratisind-o si sarutindu-i ochii gura ii povestea cum a venit ciuma si i-a rapit ce a avut ea mai scump pe lume. Femeia asta cind le vazu. de zece chile de lina. iti vad suferinta si de aceea m-am prefacut in vaca neagra ca sa te ajut Adu-mi tu lina ca eu ti-o tore Frumoasa cu parul de aur auzind ca vaca neagra este mama ei si mai — Nu ! ! o podidira lacrimile. se abatu ciuma prin satul lor si-i lua viata mamei frumoasei fecioare. muma sora vitrega mincara si se culcara. mai era neascultatoare si lenesa. ei. dar frumoasa si zburdalnica ca un copil.: VACA NEAGRA un om si c-o muiere care traiau fericiti iubind-o nespus pe cu parul de aur. dadu sa toarca intii zece caiere de lina intr-o noapte. Si de data asta vaca neagra ii toarse lina si la ziua mama cea vitrega ramasa impietrita vazind ca fata este atit de indeminatica si nu i se impotriveste poruncilor. iar frumoasa cu parul de aur ajunsa o zdrenturoasa. Fetita crestea si se facea tot mai mare si frumoasa iar vitelusa si ajunse vaca. parca turba de ciuda. Vitica era neagra. La un rind de vreme. pindind-o toata noaptea cum lucreaza. Intr-o alta seara ii dadu sa toarca un caiere de lina. ca doi copii. ii porunci sa toarca un car de fuior de cinepa. Tatal fetii ramas fara muiere. Dar cum mama o iubea mult pe fiica ei. Vicleana de vitrega vazind-o ca toarce in grajd cu vaca neagra. Ce Si-i vitrega si de-acum se gindi vipera-ntr-o zi? S-o puie la munci istovitoare si s-o omoare. voi afla eu cine o ajuta pe zdrenturoasa asta Stai. Stapinul cerului si al pamintului chibzui ca e dreapta cererea sarmanei si-i indeplini dorinta. Fetita cu parul de aur o pastea pe plaiuri cu flori mirositoare si izvoare. Mare-i fu mirarea. cind vaca ii vorbi cu grai omenesc zicindu-i plinge scumpa mea. fata de fiica ei care pe linga ca era urita ca muma padurii. Apoi. Mama vitrega insa o ura pe sarmana orfana vazind-o cit e de frumoasa si de cuminte. mama. Isi puse in gind sa-i dea sa toarca un car de mita intr-o alta noapte.

Dupa ce le termina pe toate astea. si 113 . decit pe un indaratnic de inversunare. coarnele le-ngropa sub iesle oasele pe masura ce se aruncara. mama ei. ca lapte berechet da. Odata. caci. indata ce o vazu ii placu si o chema la joe. s-a intimplat ca mama cea vitrega sa dea peste coada de vaca ascunsa in saltea si rastit o intreba pe zdrenturoasa De ce ai ascuns coada vacii in saltea. Oasale sa le aduni si sa le-ngropi pe lunca cu flori. ma prostule Tu nu te uiti ce privire are cind se uita la fata mea si la mine? Asa ca ori tai vaca. mai indata poti tamadui pe un nebun. Atunci vaca neagra venea. daca til la mine. la care putea veni si bogat si sarac. Auzind frumoasa cu parul de aur ca-i va taia-o pe mama-sa. ! — — — ! — Frumoasa zdrenturoasa lua gea. o apucau boalele si furia. o mingiia si-i spunea: Taci. am sa te rog sa-mi faci voia mea si sa tai vaca neagra? Da de ce. tu sa furi parul din coada mea si sa-1 ascunzi in salteaua ta. Ce sa faca acum frumoasa zdrenturoasa ? S-a intolit cu o rochie mai veche scapatata si a alergat si ea la joe cum fac toate fetele in astfel de-ntimplari. Azi vreau sa mi se aleaga. nadajduind ca frumosul print va pune ochii pe fiica ei. grasa cste si nici un rau nu face Rau nu face. Ascunsa coada sa in saltea. caierele de lina. ca o fata imparateasca. — — — ! ! — ! Cind vedea muma-sa vitrega atita indeminare. le aduna si ingropa unde-i placuse la vaca neagra sa pasca. Vaca neagra. Dupa aceea temind^-se de mama ei vitrega ca o va certa. o mingiia si luindu-i caierele si i cum le plintorcea si astfel scapa de cearta acrei mame vitrege. ii grai Maica. Frumosul print. Las' ca o sa-ti arat eu $i iar incepea cu chinurile fara de sfirsit. merse plingind si-i povesti vestea cea trista. §i dadu alte caiere de lina sa i le toarca. iar coarnele sa mi le-ngropi in grajd sub iesle. Si orice incerca ea impotriva blindei si inteleptei fetite nu putea duce la buna indeplinire. un print Fat-Frumos. ori e laie ori balaie. ca pina la ziua toate poruncile vor fi implinite si vei Merse ea la imparatul furnicilor. ca n-o mai pot suferi-n ochi. or eu plec din casa ta. frumoasa este. aproape de izvorul unde ne jucam impreuna ca doi copii. vaca neagra. S-a dus la joe mama cea vitrega cu fiica-sa imbracata in rochii frumoase si stralucitoare. raspunsa fata. Apoi iar incepe cu noi chinuri si osinde muma vitrega. ori mitelor si cu ciltii. daca ma va taia. Din doua una. aduna toate furnicile scapa de pedeapsa pamintului si la iuteala orezul cit si meiul se afla cmratat. cum s-o mai cbinuiasca $i cadea la pat de zacea de amaraciune ca nu se poate razbuna asa cum ii da puterea si dorinta. spunindu-i vorbe grele de ocara. fata mamii. S-a intimplat odata. Ii da orez amestecat cu volbura si neghina sa-1 curete apoi mei cu neghina si cenusa sa-1 aleaga si cite altele Ea sta linga gramada de orez sau de mei §i plingea gindindu-se la vaca neagra. sa ca n-avea ! •dea o serbare. prapadito ? Mi-e dor de mama mea si de aceea am ascuns-o. incepea cu altele.! : : Omule. Fata nu uita duca la buna indeplinire dorinta mamei sale. auzind. mai muiere. vorba aceea. mergea la iesle vaca neagra. Cind cu torsul linei. iar din carne sa nu maninci I se f5cu pe plac rautacioasei femei si taiara vaca neagra. da are de gind sa faca. venea.

iar aceasta lasa galetile fugind speriata. Printul merse la fata sa-ncerce pantofiorul. Printul o urmari. Dupa ce fu prinsa i se vorbi care este rostul pantofului si ea nu avu incotro incit printul incerca pantofiorul. in cautarea celei rinduite de soarta. Intr-o zi. Mare-i fu si ei dezamagirea atunci cind ajunse printul la casa lor si incerca pantoful. Dadu el veste in toiul jocului ca pe acea fata o va alege sa-i fie mireasa. doar se va potrivi pantofiorul pierdut. iar ele ramasera tinguindu-se. ca ceara de para focului. se A fost un crai si 114 . Se scremu si fiica mamei vitrege. Fat-Frumos o lua atunci de mireasa pe frumoasa cu parul de aur si facu o nunta imparateasca de se dusa vestea peste noua tari si noua mari. merse la niscaiva vrajitori si-i taie din piciorul eel drept fiicei sale. In seara a doua nemaiavind papucul ramase acasa plingind. vitrega cu fiica ei mersera din nou la joe si mai frumos imbracate. Pentru nimic in lume nu intra. lasa cu limba de moarte o dorinta catre sotul ei. incit de indata merse la parintii acesteia spre a o cere de mireasa. In zadar o apucara sudorile pe rautacioasa mama vitrega incercind. Intr-o zi. iaca asta e fata de maritat. dar pe pofta inimii mele si iar mama cea vitrega ramasa plingindu-se si zvircolindu-se de ciuda. carnea pina la os. fiind mai zdrentunu pe brezaia dumitale. ca o gaina jumulita de vie. iar frumoasa cu parul de aur. trista. se nemeri frumoasa zdrenturoasa cu galetile la apa si chiar pe aci trecea suita imparateasca. —O dinsa de maritat. Atunci fetele se-mbulzira fiecare a-si incerca norocul cu pantoful. PIELEA DE Mx\GAR o craita care aveau o fetita cuminte si frumoasa. care se potrivi. Atunci printul intreba ca daca mai are in casa si alte fete. imbolnavi regina si-si dadu sufletul. cu rabdarea trecu marea. aia si La care muma cea vitrega ii raspunse: fata de maritat. fi — Marite-mparate. care si-a pierdut papucul pe care-1 arata multirnii. ca totul fu cu neputinta. de minune pe piciorul zdrenturoasei. n-avem nu prapadita zdrenturoasa. frumosul print isi vazu de cale.fugi acasa. ajungind imparateasa. De necaz isi dau cu pumnii-n cap. trimeasa vorba in toate partile imparatiei ca va porni din sat in sat. iar ea in graba isi pierdu papucul din piciorul drept. dar fiindu-i piciorul mai mare ramase fara noroc. Apoi. dar spre dezamagirea lor la nici una Mama nu se potrivi. eu o aleg pe aceasta. Printul se bucura ca aleasa inimei sale este atit de gingasa si frumoasa cu parul de aur. Printul necunoscut. insa printul nici nu le baga-n seama. una ca asta. Auzind vicleana de muma vitrega. §i asa rautacioasa se prapadi si se topi. Inainte de a muri. Sa se insoare dupa moartea ei. insa roasa. la care se-ntelege ca ele raspunsera ca sint singure. cu^acea fata frumoasa la care i se va potrivi condurul ei din piciorul drept. nemaifiind si altele.

se imbraca in piele de magar ca nimeni sa nu stie cine este. iar fiica lui cind a vazut. la portile imparatului ? Caut de lucru. A mers ea singura plingind si suspinind prin paduri si printre salbaticiuni pina ce a vazut intr-o noapte un palat mare si frumos. numai cu ea glumea si numai la ea privea. Zis si facut Si s-a apropiat vremea de nunta. poate vor da peste 115 . A batut la poarta si i-a raspuns o muiere: Ce cauti noaptea. va veni si ea. alta de aur si alta numai din pietre nestemate. Fata insa nici ea nu se lasa usor. A trimis dregatorii de la domnie sa incerce inelul. treia oara. luindu-i inelul ei in schimb. da de condur si-1 vira in picior. in rochia de magar si nimeni nu banuia ca ea ar putea ri imparatul isi puse in gind sa dea o serbare mare sa vie tot poporul doar. se bucura. Intr-o zi. a cazut bolnav la pat. numai cu ea juca. Trecu o vreme si mai marii pun pe capul imparatului sa se insoare si gata. Sint fata saraca Ia-ma si pe Craiul. Imparatul. cum a vazut-o i-a placut de ea si a jucat cu ea de bucurie. Imparatul nu vrea si nu vrea. care fetele ! — — A ! mine argata ! si-a cerut voie sa iasa de si luat-o bucatareasa imparatului de mila si intr-o sara de sarbatoare lasat rochia din piele si ea in oras pentru scurt timp. Cind s-a vazut imparatul singur si fara inel. ea fugi fadndu-se nevazuta. sa ma aranesc. Gaseste timpul potrivit si-i scapa ca printre deste imparatului. Lasa pielea de magar si se imbraca in rochia de aur. Acum craiul si-a pus in gind sa nu-i mai dea drumul. ea s-a furisat prin multime si a fugit imbracindu-se iar in piele de magar. numai la casatorie nu se gindea. Sa se insoare imparatul cu fiica-sa ca asa i-a fost scris. Catara pe rind de boieri. dar la ea ba.tarii se Imparatul ramase trist si fetita asemenea. doar. se bucurara si zisera ca sint scapati. Cind vazura dregatorii minunea. a chemat-o la masa lui si i-a pus in desti un inel de logodna. dar nu gasira. Se lasa o tristete peste dregatori si o bucurie peste imparat. Alta data iar s-a cerut de la bucatareasa sa se duca in oras. s-a imbracat in rochia de argint si s-a dus la joe acolo undevenea A imparatul. Cind o vazu imparatul. Una de argint. Condurul se potriveste de minune. maicuta. magar. ca era atit de frumoasa. ci s-o duca drept la palat ca sa faca nunta cu ea. fetita lui se joaca prin palat. i-a pus rochiile frumoase intr-o traista si a dus-o pina a trecut granita in alta imparatie de i s-a pierdut urma. A vazut-o ingrijitoarea ei cum se topeste ca turta de ceara si a invatat-o sa porunceasca trei rochii. S-a imbracat de data asta in rochia de pietre nestemate. Da craiul n-are incotro. de plugari si mai la urma roabele si ninic. Iau ei condurul craitei si pornesc sa-i cate potrivire prin tari si mari. Se duce la odaia ei. Apoi cind i-a placut mai mult imparatului. fetito. Cind toate au fost gata sluga a imbracat-o in piele de magar. A Cind a vazut-o imparatul. Cum Se imbraca din nou atit de frumoasa ! o scapa din priviri putin imparatul. incit la soare te puteai uita. a cazut bolnava de nu s-a mai pomenit din plins.

Istovit si amarit se culca in pat sa moara de ciuda nu alta. Daca nu vei gasi. iar imparatul si fiica — ramasera tristi si indurerap: cu intreg norodul din marea lor imparatie. caci negasind mireasa asemenea fostei imparatese. Si cum sta el in jeltul imparatese cazut pe ginduri. colindara imparatia in lung si-n curmezis. imparate. As avea dupa moartea mea. Se intrista imparatul si se imbolnavi. daca te mai insori inca o data sa cauti o femeie care sa-mi semene mie. Mama imparatului lua fata cu binisoru. incearca inelul si ca prin minune i se potrivi dusara in fata imparatului. colindind pe alte impSratii si alte mosii. Nu trecu mult si-mparatului ii veni de-nsuratoare. mai bine-mi cautam eu mireasa si mi-o gaseam. chema la iertaciune pe-mparat si pe fiica. caci el cauta una si da peste alta.! fata cea frumoasa. sa-i semene la fosta imparateasa. Si cum vorbi. de cind se punea luna si si se facu o nunta mare. apoi o dusa la palatul imparatului. Tu. Asa au si facut. Plecara soliile prin cetati. o sa ramiie vaduv toata viata si fara muiere. este. Trimise in intreaga imparatie sa-i caute mireasa. graindu-le: fost odata ca niciodata. Cum o vSd mai marii imparatiei. bucatareasa imparatului zise ca are si ea o fata urita imbracata in piele de magar. isi zise in sine: vai de boierul ce se roaga mojicului. orase si-n sate. o pusa sa se spele si sa se imbrace in rochia cu pietre pretioase. si tinu o luna o imbratisa de bucurie o saptamina. GlSCARITA un imparat vestit. dar imparatul cind o vazu in piele de magar rise ca nu este ea si iar cazu bolnav la palat. asemenea imparatesii nu gasira. Pleca si el in lume de cauta in zadar. Si se potriveste inelul au luat-o din sat in sat. La o vreme se-mbolnavi rau imparateasa si simtind ca-i va iesi sufletul. ca un om stat si bine mincat il apucara frigurile dupa nevasta si zor-nevoie sa trimita sute si mii de solii cu potretul imparatesii ca sa-i gaseasca una asemenea. dar fara de rost ca n-au gasit nici acolo fata. din oras in oras si n-au gasit cui i Au plecat prin alte fari si imparatii. Mai la urma cineva n-are de lucru si zice sa se incerce inelul la roabe si la argatele palatului. cum seamana doua picaturi de apa. Sari-n sus de bucurie si o chema indata spunindu-i ce a poftit pe patul de moarte mum5-sa: 116 . Printesa semana cu mama-sa. Imparatul cind o vazu. Mireasa asa cum dorea imparatul nu se gasea. zise el. Cind mai lua o data-n mina potretul imparatesii baga de seama ca numai fie-sa-i seamana. A rateasa si fiica lui Eu simt ca sfirsitul imi este aproape. nici sa nu te-nsori. sufletu-i iesi. care traia fericit cu impafrumoasa ca o zina picata din cer. insa mireasa la fel de frumoasa. pe cind imparatul tragea sa moara. sari in picioare ca vindecat de privirea fru! O moasei — Ea fete. Se imbracara soliile imparatesti numai in aur si argint si colindar5 lumea. Mai la urma. insa fara nici un folos. care se uidea ca secera. insa n-au gasit nimic. Pe imparat. ramii vaduv.

sa plece-n lume. pina ce-i indeplini dorinta printesei. sfatuind-o de asta data sa-i ceara sa-i aduca rochie din raza de soare si papuci din raze de luna. prinse de un toiag sa se apere de rai. decit maritata O fi — — de tine. deie-ti Domnul multa parte. De data asta printesa nu mai avea ce sa mai porunceasca sa-i faca si se vedea pierduta. Se facu o vilva mare si-ntreg poporul pleca la claca sa-i caute pureci. Plecara voinicii. Imparatul aduna pe loc marimile. Vrajitoarea iar isi facu drum si-n taina mare-i sopti printesei sa-si lege intr-o pinza toate rochiile si papucii de nunta si noaptea sa fuga. Imparatul porunci curtenilor si generalilor. spre casa zinelor si spre casa zmeilor din cer. mertic. prin oboare. Vrajitoarei i se facu mila de ea si cu ghicitul. o vrajitoare o vazu cum se ofileste. cum tinjesc florile toamna. te iau de muiere. ii ceru trei parale sa-i ghiceasca norocul. dar printesa n-o crezu. s-a-nvirtit. de parca avea mortul pe mas5. le porunci si-ntr-o zi rochia si papucii erau gata. a mers. Cind vazu printesa rochia si papucii. ramase uimita si se mira cum de este cu putinta asa ceva Dar incepu sa ofteze si sa se tinguiasca rugind-o pe vrajitoare s-o scape de napasta. Dupa multa asteptare i se aduse imparatului tocmai ce ceruse. inaljate-mparate. Incepu batute de bruma ! — ii — n-are sa poata si ai sa scapi. croitorilor si cizmarilor. au sa-i aduca noroc. prin birloage. gata de dus la groapa. cautind sa le fure asemenea rochita si asemenea papuci. Prinjesa nici gind sa se pregateascS de nunta. Atunci vrajitoarea-i zise: Du-te la-mparatul si cere-i daca vrea sa-i fii mireasa sa-ti faca rochie inele. Se-ntoarse la-mparatul spuse dorinta crezind ca nu o sa i-o poata duce la indeplinire. Toata ziulica se pUctisea printesa cu gistele pe cimpie si se chinuia sa le scoata din balta. pe cai inaripati. n-am gSsit in lume imparateasa asemenea ei in afara asta vreun semn dumnezeiesc. il lucru blastamat si mai bine moarta. ostasilor. margele si bratara din aur si vei vedea ca si papuci din pele de puree pe tatS. Intr-o zi. pina ce a trecut in alta imparatie. se minji pe fa^a cu funingine si dadu birul cu fugitii. Ii ghici. ca jumatate din impararie si se vedea scapata ii va da aceluia care-i va aduce rochie pentru nunta printesei facuta din raze de soare si papuci din raze de luna. Asa ceva e cu neputinta sa-i faca Dar imparatul dete vestea-n tara. de de sanatate. multumi printesa si pleca cerindu-i imparatului sa-i duca la indeplinire dorinta. Intr-o noapte-si lua bocceaua cu lucrurile cele minunate. Ea isi tinea lucrurile scumpe pitulate intr-o sura de paie si cu gistele umbla zdren! 117 .Iaca. ! — Sa-i spui imparatului sa-ti faca rochie din pinza de aur si-i si ai sa vezi ca ai sa scapi. altii minati de aripa vintului eel mare. Acolo s-a sucit. tot pe linga palatele-mparatesti pina ce intr-o zi un curtean o tocmi giscarita. A mers. ca lucrurile ce i le-a facut imparatul. cu cersitul isi facucale iar pina la poarta-mparatului. sa ia tatal pe fiica si fiica Ca va fi pacat. §i o ruga sa-i dea o povata ca sa scape din ghearele-mparatului. sa argaseasca si sa croiasca pentru printesa rochie si papuci pentru nunta cum n-au mai fost pe pamint si pe subt pamint. la gistele imparatului. Cind vazu printesa ca si astia sint gata si mai rau se-ntrista si mai rau se puse pe plins si pe jeht. biata printesa sa plinga si sa tinjeasca. unde s-a vazut si s-a pomenit. Doamne. se imbraca intocmai ca o fata saraca. inaltindu-se-n vazduhuri. prin bordeie si argelesa adune pureci.

neputind sa-si mai azvirle ochii si la alte fete frumoase venite de la mari departari pentru a-si gasi aici norocul. de sanatate ! sa-mi dai si mie ca la o fata saraca si proasta voie sa merg diseara la bal Imparatul cind o auzi si o vazu in halul acela murdara si ciufulita ii trase o palma si-i porunci sa vada de giste ca n-a tocmit-o sa joace-n hora. fa. pe ele va pune ochii imparatul. ba. scoase incet din bocceaua ei. Faca-ti Domnul multa parte. inele si margele. tot ea joaca ! Vazind ea ca bucatareasa n-o ia-n seama ba o mai dinti si infrunta. rochia si papucii din piele de pureci. ii zice un fecior apoi altul si altul. iata ca deschise usa giscarita si pasi incet in multimea ce se veselea si chiotea de bucurie.turoasa si murdara ca vai de ea. Isi lua inima-n dinti si-i ceru voie: de tot. porunci sa se faca la curte un mare bal si sa fie chemati si imparapi din lume cu nice si rudenii sa-si aleaga o sotie sa-i fie pe plac. se spala si se ficu frumoasa ca o zina. Daca se lasa noaptea si nimeni n-o mai baga-n seama. imparatul. i — 118 . Ea stia sa se poarte frumos si-i vorbea numai frumos si cu tile de-1 facea pe-mparat s-o pretuiascl si mai mull. cind tu nu trebuie nici prin fata sa-i treci maritului imparat. dar si de pietrele pretioase de la cercei. nefiindu-i nici una dintre craiese pe placul inimii. Si cine a auzit. ca-i nebuna din rastoaca. Tot timpul imparatul a dansat cu giscarita si de frumoasa ce era o sorbea din ochi. ca orice fata o ardeau talpile sa se duca si ea la joe. gata de casatorie. sa ma faci de pomina fata de imparat ca n-am de slugi. dar nu-si pierdu nadejdea. Intr-o mare sarbatoare. Giscarita. ce ai innebunit. De noroc. Numai imparatul sta trist pe un scaun de aur la o masa. auzind de bal. n-am vazut. iar la bal sosisera fiice si craiese imparatesti. Pe cind era jocul in toi. mergi cu mine sa te joe la noapte. nu stiu. sa ne faci de rusine ? Ea pleca plingind in odaia ei gindindu-se ce-i mai ramine sa faca. imparate. isi puse cercei cu pietre scumpe stralucitoare. Dar cindo zari pe giscarita in prag. Cind afara. tot ea cinta. fii buna. bucatareasa incepu s-o ia la trei pazeste pentru cutezanta ei sa intre la-mparatul de capul ei fara voia mai marilor curteni: ! Am venit sa te rog grija Ai. n-am vazut. Multimea casca ochii la frumoasa necunoscuta mirindu-se de rochia si papucii minunati. care era un flacau chipes. doar-doar. isi ia inima-n — si intra la imparatul: Inaltate. pe sub ascuns merse la sira de paie. da-mi si mie voie sa merg la balul imparatului- stiu. ai innebunit ! — Maicuta. sa te duci la un bal tocmai tu o fata-n zdrente si murdara ca scroafa din cotet. Ca sa piece noaptea trebuia sa-si ceara voie de la bucatareasa. Celelalte slugi dupa ea s-o ademeneasca sa mearga la bal cu ei: Giscarito. — Cum. inele si bratari. Fata pleca mihnita. La rugile lor ea se facea ca e proasta si le raspundea: giscarito. frumos si voinic. n-a crezut Daca o auzeau graind asa fiacaii de la grajdurile imparatesti rideau de ea zicind ! — — Nu in batjocura: — Las-o. care mai de care mai frumoase. deodata se insenina fata si fara sa vrea alerga la ea dindu-i mina sa coboare scarile.

La sira de paie isi aseza hainele si podoabele si din nou se imbraca in toale rupte si zdrentuite de nu-ti venea sa arunci nici mucii pe ea. pe Pindi pina ce strajerul pleca de la usa imparatului si buzna in palat maritul imparat: Dupa Inaltimea voastra. Un sfatuitor mai intelept il scoase din incurcatura. Cind soseau acasa. — Sa te duci unde-a dus mutu iapa si sa nu te mai vad in fata ochilor. Pleca rusinata. ca pun slugile sa te tunda. curtenii si ostenii cu vesti proaste. alta-i iesea. fa. de rascolira fata lumii in zadar. Fugi fa si sterge-ti mucii ca nu esti tu pentru bal. auzi? Fata lasa capu-n pamint si nu scoase o vorba. se scalda si se imbrac5 de asta data si mai frumos in rochia si papucii din pinza de aur. alte bratari si inele. Mai la urma-n ! batjocura-i graiau: surda ca a mincat urda Giscarita din nou merge la stapina slugilor. care lipseste. $i raportau: ca-i laie. Trimise atunci ostirea s-o caute pe fata si din iad de-o fi sus pe pamint s-o scoata si sa i-o aduca. toti erau tristi ca le taie-mparatul leafa si nici capetele nu indrazneau de rusine sa le ridice in fata imparatului. cu rocbia din piele de pureci. Si pleca asa tiptil tiptil. auzeau. La git puse alte margele. Imparatul cazu la pat de trist si de necaz. Plecara ostirile in lungis si-n curmezis. giscarita fuge fara ca imparatul sau slugile sale sa bage de seama. frumos s-o lase sa mearga la balul imparatului. ei — Baba-i — Fugi. tu esti de nasula un bal ca de-al de asta ? Aici vin fete-mparatesti si imparatese. la bucatareasa. Dar ei ziceau. ca am aflat ca vin baieti frumosi? Imparatul tocmai isi tragea cizmele. dati-mi voie si mie la balul de deseara. rugind-o mparatului sa te duci vezi ca taci ca o muta si te porti ca o sluta. dar facea tot ce-o taia capul. caprei ii pica coada de riie si ea tot in sus o tine. Cam pe la cintatul cocosilor ! Baietii pe linga tirla. Si o impinsa nu ! afara ca pe o naroada aflata-n cerseala. fara una nu e asta Numai giscarita sta de matura curtea imparateasca si-i ridea inirna de isprava ce-o ftcea.— Frumoaso. Pe-o ureche-i intra. il va da cu fundu-n sus si cu susu-n fund si tot va gasi-o el pe fata cea frumoasa de la Palmis. poate ca nu Doar inaltimea voastra cum pe aproape care vreau marite —O palat n-am aduc pe esti ? La un timp o-ntreba: la ! te la calari satul si nadaj- parintii tai te sa-si fii zici? ! stiti ! sint parintii. 119 — . la atita dascaleala. fetele sa-i si ei la si tot sa te las. Imparatul cind se vazu singur. A doua zi cauta pe harta satul Palmis. povatuindu-1 sa faca un alt bal si sa cheme pe toti imparatii si pe toate craiesele lumii ca intre ele trebuie sa dea de frumoasa fata necunoscuta. ca-i balaie. de unde — De Palmis — Las'ca caut eu miine Palmis. ca lupul indemnind-o si ademenind-o sa mearga cu ei la balul imparatului. Vom veni in tau mireasa imparatului. Lua cizma si azvirli-n giscarita de suparat ce era. ea ramase ca mai inainte. alte podoabe stralucitoare-n parul ei balai. fara s-o simta nimeni la balul imparatului. Se spala. de la curte iar incepura sa dea tircoale pe linga giscarita. nu mucoase ca tine ? Dar cum vad. ca va rascoli pamintul. ba ca-i alta. cind balul era-n toi. Ce duiesc ca vor da sa — Poate ca da. ramas cu buzele umflate isi puse in gind. ba ca-i una.

degeaba se-nvirtira. Mai bine masoara de multe ori si croieste o data sa nu ni se intimple ca celui din poveste. iaca intra si necunoscuta. ca sa vada din ce neam este si din ce loc ? — Sint din neam Ce trage-n ham ! $i din spita far' de vita ! Din Cizmisi — Ahaa va zica din Cizmis Acolo am mi caut mi cer parintilor sa-mi mireasa. Toti imparatii. Fetitele cu vorbulite $i tot natu cade-n lat. dar fara folos. iar ea citeodata-i raspundea: — Asa e. Domnul multa parte. porunci generalilor. injelegea si el. ostirii. ca ea-n lume nu-i alta. la masa lui si toata vremea dansa cu dinsa povestindu-i cite-n luna si-n stele. Sta posomorit si-si facea planul. imparate. Aseza pinde ca sa o urmareasca ce face. sa-mi peste Iume mai — Inaltate imparate. zise necunoscuta ! Pasarile se momesc cu graunte. O pofti. Mi te vad infumurat. In zadar se ostenira. decit sa faca un nou bal. poate va veni din nou frumoasa necunoscuta si de data asta jura ca nu-i va mai scapa. Tot palatul se lumina de stralucirea si podoabele ei care luminau ca lumina soarelui. Dar in zadar astepta ca fata asteptata. imparatesele si craiesele ramasera cu gurile cascate la ea. Imparatul se simtea alaturi de frumoasa fecioara venita din popor. ca de fata nu dadura. de i se scurgeau ochii dupa ea. era dus cu gindurile-n alta parte si ce-ntelegeau peretii si tobele. babe si vrajitoare si vorba aceea mai putin leac. de parca era lovit de prastie si nu stia cine 1-a lovit. de dorul frumoasei fete necunoscute din Cizmis. dar babii un colac ». ca tiganul aim sa nu-i mai scape din miini frumoasa necunoscuta. Dorul il usca si la fata se pirlea vazind cu ochii. ! < Alta scapare de la boala nu era. ca-mparatul. $i-n mijloc de noapte. Imparatul cind o zari isi zise in gind: asta-i si mai frumoasa deck aia de la Palmis. parca te-ai fi imbatat. Pornira dupa ichimi. imparatul si mai mult o iubea. vezi tu acu-n — Acu-1 vad. de noroc de sanatate ! Unde-1 izbisi sa esti ? sa te si sa te fii fii craiasa. frumoasa fata din Cizmis. cind se-ntimpla toate.! : ! : Imparatul sta trist. Acuma isi da cu pumnii in cap ca n-a pus mina pe ea cind a putut. sa i se caute frumoasa fata in satul Cizmis si sa i se aduca nevatamata la palat. nu mai venea. faca-ti de muiere barbata. ofiterimii. cum nu-i scapa socitele din gheare motanului. de parca ar fi in al noualea cer. se strecura prin multime si ca o naluca se facu nevazuta Imparatul cind vazu. Asa isi irosea el cu mai marii imparatiei dupa leacuri. dar sura virful surii ! ? ba Imparatul. Giscarita era cea mai frumoasa si cea mai aleasa. aleasa. De data asta imparatul cazu bolnav la pat si se topea ca un muc de luminare. Pe cind isi pierduse orice nadejde. Imparatului nu-i iesea din minte. Cind cere minte de la-ailanti Ascultindu-i cuvintele-ntelepte. Incepu s-o coase si s-o descoase. maria-ta. Ce erau sa faca sfetnicii? Toti dadeau din colt in colt si nu gaseau leac. 120 . cind un imparat 1-a-ntrebat: si — Mai chiorule. §i se jura ca n-o sa-i scape.

fugi — — afara suparata. Imparatul pleca mai devreme s-o astepte pe frumoasa necunoscuta. Mai intii cerea voie sa mearga la bal. 121 . pacurarii §i porcarii. Flacaii vazind-o intr-o ureche. $i dupa obiceiul imparatilor. iar imparatul ramase adinc indurerat. parca-i tuna si fulgera. far' de rata. N-au lasat un joe sa le treaca si sa nu-1 danseze impreuna. alti imparap. De data asta cazu bolnav si era a§a de trist si abatut ca numai ce nu-i iesea sufletul. Toti imparapi. Sta la intrare. mersera la giscarita rugind-o pe rind si fiecare sa mearga cu ei la bal. herghelii. numai tinarul imparat tinjea si se-ntuneca de inima rea. Asa pieri pentru a treia oara. tuni in case de-mparap. Se duse vestea-n imparatie ca trage-mparstul sa moar2. far' de mama. nici ea nu se da batuta. li ii saruta mina si o pofti la bal. sorbea din priviri de mindra ce era. crescuta din piatra Imparatul a mai intrebat-o din ce sat este ca sa stie unde s-o caute daca-i va mai scapa. cautind a-i face toate voile iar ca sa fie mai sigur de ea schimbara inelele. Este o fata saraca. Fata mihnita. Deodata. alte cheltuieli. Necunoscuta nu venea. isi holba ochii si-si fringea gitul in zadar. Biti§. Dar la cintatul cocosilor giscarita pacali pe imparat si garzile. lasa-ma si pe mine la bal. Giscarita i-a raspuns ca este de la: sa nu-i ! Bitis. venite de pe intreaga fata a pamintului. doar pe cele din palat le uitara si de urma fetii nu dadura. Marite-mparate. imparatesele cu craitele jucau si se veseleau. Intreaga suflare stelele. imparatese §i printese. iar ghineralii si mai marii curtii tremurau de frica temindu-se sa nu faca imparatul vreo pozna nefiind in toate apele lui.. De necajit ce era. n-ai putin obraz pe aici sa nu mai calci? Apoi suparat lua un bit si o lovi cu el in spate. cu toale din gainati. Pe partea ailalta. las31-l. iesind pe o fereastra din palat fara ca sa fie vazuta. iar cu luceafarul. Optsaris ! Imparatul nu-i lua in seama glumele. Pirporis. Baiepi de la grajdurile imparatesti. Sa-ti pui lacat la gura si fiare la picioare si-n palat sa nu mai calci. Imparate. Giscarita auzi si ea si parca-i pieri pofta sa se joace cu soarta imparatului si sa-si zica in gind: lasa-1. . da-i frate cu alt bal. Iar la cintatul cocosilor a pus straji s-o pazeasca mai scape. ea a raspuns ca nu e fiica de-mparat si nici de vita boiereasca. Unii o asemanau imparatul de bucurie isi pierdu mintile. Giscarita facea pe proasta. alpi cu iesi inainte. de la bucatareasa Bucatareasa o lua la goana cu linguroiul eel mare plin de zeama. Intrebata de e fiica de-mparat. Ea nu se lasa Facea ce facea §i drept la usa la imparatul. pe-mparat. Se catara toate fetele din Bitis si din imparatie care aveau inele. Rochia si papucii ei din raze de soare luminau ca soarele ! in miez de vara. in prag cine rasare pe nea§teptate ? Tocmai giscarita Palatul se umplu de strSlucire cind necunoscuta fata pasi pragul. Venira doftori si doftoroaie de la capatul lumii dar leacul nu-1 gaseau. o credeau zurlie de tot si cu toata frumusetea ei o lasau in pace sa ramiie acasa cu gistele ei gilcevitoare. deie-ti Domnul sanatate si noroc la imbatate. De acum ridea si se veselea imparatul ca si cind era sigur ca frumoasa fata este a lui.

Unul avea copii. spre mirarea tuturor ajunse craiasa si va fi traind si acuma fericita cu imparatul ei. Cind sorbi cafeaua.fie si suparat. gindesc un ceas. scoase rochia din pinza de raze de soare si papucii din pinza de raze de luna. se dichisi si intra in palat. zari la fund inelul lui. — Bine. Imparatul incaleca si el pe alt roib si pe drum ocolit ajunse inaintea fiului sau la podul de arama. Cind o vazu imparatul o intreba: afli — — Nu — Cum nu — Iaca nu — Daca nu stiu. o luna. — — La o asa intrebare sa ma CERBUL DE LA BALTA A fost odata doi frati imparati. din cei trei copii ti-1 dau pe eel mare ca sa-ti fie de folos tie si imparatiei. sa ! cine a pus in cafea inelul. il lua pe al mare. iar giscarita. il arma din dinti pina-n picioare il sui pe un cal alb si-i ar5ta calea spre noua imparatie. de va spusei povestea asa. ii venira puterile. Cel fara de copii era trist si ingrijorat gindindu-se cui ii va ramine imparatia dupa moartea sa Si se gindi sa-i ceara un copii de suflet de la frate-su. Fara zabava merse deci si-i ceru: ! da-mi si mie un copii sa-mi mosteneasca imparatia vad ca n-ai avut rod si ca sa nu ni se piarda neamul. Giscarita pleca la sira de paie. o saptamina. Maria-ta stii? ! stiu. Fratele eel cu trei copii. ca sa-ti dau raspunsul potrivit. Da-mi ragaz Maria-ta. cind i se pregati cafeaua. Astepta el o zi. nu se uita 1-ai saraci Dar de-acum socotea ca destul 1-a chinuit si cauta sa afle imparatul adevarul. un an si craisorul nu venea De ce nu venea ? Iaca intrase pe ginduri bietul imparat si nu-si putea da cu socotelile ce se ! — Fratioare. se spala frumos. Intr-o zi. sari la ea de-o imbratisa cu dragoste si sete. Mai marii palatului o adusera pe giscarita. Cind acolo se prefacea ca este o ala mare cu dintii rinjiti si sabia ridicata gata sa-i ia zilele aluia care va cuteza sa treaca 122 . Se zbatea bietul om ca pestele pe uscat si traia fara nadejde ca dracu-n apa mica. sluga necredincioasa. intra la bucatareasa giscarita pe nesimtite si lasa sa-i cada inelul dat de irrparat in cafea. Bucatareasa vazind ca n-arencotro recunoscu ca numai giscarita a intrat putin in bucatarie. rupta si murdara. frate. cind crede in ai bogati. desculta. Dupa asta se facu nunta mare imparateasca. iar eu incalecai pe-o sea. in bucatarie nimeni n-a intrat ? Tu ai pus inelul in cafeaua mea? Atunci giscarita raspunse: se cuvine si un raspuns bun. dar celalalt nu avea. mai frumoasa ca o floare de primavara. Pleca fratele mulpamit asteptind sa-i trimita pe fiul eel mai mare. Cind o vazu imparatul. miine vei merge la spinzuratoare in mijlocul tirgului. ! intimplase. il imbraca in haine stralucitoare numai din aur si argint. Bucatareasa lua cafeaua si merse sa i-o dea imparatului. Cum a rasarit inelul in cafeaua mea ? o intreba imparatul mirat. Imparatul sta betejit slab si ghebejit gata-gata sa dea ortul popii.

Copilul ii povestea taina cu fiara de la podul de arama si groaza ce 1-a apucat. omul rosu il avea la mini Puteau sa-i putrezeasca oasele jos la racoare. eu iti vreau binele. Tata. numai cumpaneste bine ce greutati te asteapta. Merse el. sint un mincinos ca alti oameni. eu ma due cu credinta-n Dumnezeu am sa birui Atunci imparatul mi-1 rosti frumos ca de plecare pentru cale lunga sa-i ajunga. Iti scara sa iesi la lume. ca treburile imparatiei de tu esti un nemintos. da-mi un cal si palos si eu omor fiara de la podul de arama Numai lasa-ma sa-mi incerc si eu norocul. i-o lua inainte si-1 astepta ingrijorat la palatele de aur. Cind privi vazu in capul scarii pe omul rosu rizind ca un smintit ca 1-a pacalit. merse si chiar la calea salbaticiuni si oameni rai. la-ntuneric Iti si — multamesc. care crezi ca tot ce zboara se si maninca — Tata. daca-mi dai calul cu armile tale si toalele tale. ca tata vrea sa-ti dea citeva povete sa-pl prinda bine la drumul greu si lung. I-a luat scara si 1-a lasat sa moara-n fundul fintinii. Copilul intoarsa capu si se opri din cale mirindu-se ca in loc de o fiara salbatica vede pe tata-su ! — ! Imparatul il imbratisa de bucurie si-1 sfatui cit o fi si or trai sa se fereasca de omul rosu. Pe de alta parte el ii iesi inainte la podul de arama. — tata. vazind ce copii fricosi poate sa aiba. iar el singur jumatate. S-a lasat pagubas si de asta si cazu bolnav pe patul de moarte. Din nou se-mbraca intr-o piele de fiara salbatica ce urla ca turbata la sosirea micutului craisor. — — Taicutule. iar de capul incoronat. care pe alta cale ajunse si mai indata la palat. ca nu mai putu rabda si scobori de pe cal sa bea apa dintr-un bunar Mai intii lega el calul de stinghia bunarului si cobori in jos pe o scara. Cel mai mic insa nu se lasa mai prejos si vru si el sa-si incerce norocul. incepu sa tremure. Iar se imbraca in toale de ale fioroase si iar se spaiminta si feciorul mijlociu fugind acasa. de beu apa. Craisorul isi lua vint si cu roibul sari peste fiara gata-gata sa-i ia capul de la trup. Dupa ce beu apa se-ntoarse-n sus. Il asculta pe fiul eel mare povestindu-si patania si-si dete seama ca nu e bun sa fie imparat. De aceea il rosti pe eel mijlocari si-i dete drumul inainte. Mai intii sa uiti ca e vai capul lui se lovesc. Pe deasupra-i mai dadu si pielea cu care i-a spaimintat la podul de arama: Na-ti-o si cind ti-o fi vreodata mai greu sa nu uiti sa te arunci pe ea si asa o sa scapi de napasta. De-acum mergi cu Dumnezau si sa auzim de bine. Imparatul pe alta cale. intoarse calul indarat si se duse dirdiind de frica la tata-su. fara ca sa simta ceva feciorul sau. sa n-aiba-ncredere-n el si sa nu descalece calul. Iar — ii grai: Nu 123 . Atunci imparatul arunca blana si striga la feciorul sau sa se-ntoarca: Heiii Petreeee intoarce-te o tira-ndarat. Pe alta parte si el i-o lua iar inainte si iesea iar la podul de arama. nu ! ! te las. ! neinfricat ! ! ! pe tata-su? in zadar. iar imparatul trist a dat din cap. Copilul eel mare cind il vazu se-nfricosa foarte. il apuca o sete pe inima. si-ti voi dovedi ca sint vita de imparat viteaz $i pleca de-aici inainte singur pe locuri prapastioase cu ale.! peste podul eel mare. dar daca-i devenea sluga putea vedea si lumina zilei De aceea. el sa ofteze Incepu ce-o sa se faca? ! De ce nu 1-a ascultat Dar ! omul rosu pun Baiete. vazind ca nici acest copil nu pretuieste o ceapa degerata.

Pe drum o muiere batrina il vede lacramind si-i iese inainte intrebindu-1 De ce plingi mai baiete? Pleca el sa-i spuna tot necazul. Sari el gardul in ograda. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de la balta n-are sa-i mai omoare ostea lui Verde-mparat si el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia. e drept. cu arcuri. gindindu-se ca nu mai are aid nici o scapare. fara sa-1 sminteasca din loc. oi. fara sa cuteze a-i trece nici pe dinainte. sa rupi o floare de pe stratul de viorele si daca vei scapa de ciinele meu. Incepu de aici incolo sa capete curaj si nadejde ca are sa omoare cerbul. Dupa ani de calatorie pe jos. Cerbul insa cu gida inflpta in cap nu-1 lasa. ! Omul rosu ii pusa scara. De aci inainte Patru mergea pe picioare descult. Patru il asculta ca o sluga credincioasa. 124 . Pe sluga insa nici n-o baga-n seama. — — Muierea-i dete pielea cea fermecata si-1 mai invafa sa sape o groapa adinca linga balta. Ca sa nu-1 omoare omul rosu. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. Tu sa ma asculti daca vrei sa scapi. Treceau ami si el il asculta cum asculta cinele pe stapin. boi. Omoara-n cale tot ce este vietate oameni. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. ca sa scape de sluga. Se mira imparatul de curaj ul slugii ginerelui sau. fiul eel invoiesti. El ii tSie capul si-1 duse imparatului. Sa sari gardul la mine-n ograda. scapat vei fi si de cerbul de la balta. iar eu sint Patru. Statura locului si se minunau de cele ce vedeau. rupsa o floare si cind sa sara gardul indarat. ciinele se-mpiedica-n pielea fermecata. iar omul rosu calare ca un mare craisor de la rasarit. Pe la un timp s-auzi ca la o balta mare s-a abatut un cerb cu coarnele numai pietre scumpe si ca face multe rele. Patru fund silit n-are ce se face si se duce. iata-i ajunsi la cetatea mare imparateasca stralucind de mareple ca soarele cerului. il ruga pe imparat sa-1 trimeata pe Patru sa omoare cerbul — Ma-nvoiesc si scumpe A de la balta. cerbul multa floare omeneasca a bagat in pamint. Cum il lovi fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. suliti si toghii sa omoare cerbul de la balta. Pe om sa puie pielea cea vrajita. necum sa-i intoarca vorba. Dupa ce se scalda se-ntorcea cu fap spre voinicul din groapa. bivoli. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. sa se scalde. unde zace casa sufletului. graieste ! mic de imparat. Cind fu gatagata sa-1 ajunga ii arunca in fata pielea cea fermecata. un ciine mare negru se repezi sa-1 rupa-n bucap. Cerbu va veni sa se scalde si sa-1 ocheasca atunci cind se va intoarce cu capul catre groapa drept la capul pieptului.: ! : de-acum Daca te inainte tu esti sluga mea. iar el scapa teafar. Imparatul le deschisa portile de aur si-1 saruta pe omul rosu crezindu-1 ca este nepotul sau din vita imparateasca. cazu si muri. chiar la casa sufletului. in virf sa-i puie un ac. Sa ia gida. ii lua mai intii armele. Cerbul era fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o sura. catiri si cite altele trimis imparatul ostasi si ciSlareti. Dar el se prinsa de tulpinile copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre mari si copaci la vale. Pleca el oftind si lacramind. Omul rosu. dar toti cum s-au dus acolo s-au prapadit. Arunca pielea ce i-a dat-o ta-su. hainele se sui pe calul imparatesc. Atunci muierea auzind cum sta taina ii grai: Petre. cai. cerbul se-mpiedica de un ciutac. In groapa sa faca un om.

Doamne. ca-ti fi odata de folos. graindu-i: Ce te miri. pe carare. baiete Mai bine te-ai mira de ala care a omorit cerbul sint si ! — — — — de la balta. L-a luat si pe asta si au pornit-o tot inainte. la un noroc Nu mersera mult ca vazu pe o cimpie un galigan de om cu niste picioare lungi cit prajinile. Atunci. Cind la un timp se opresc mirindu-se de un om care prindea musca. de mine. voi adapa pe unde voi da de riuri si izvoare. Mergind el zile si nopti ajunse la o farina mare unde arau plugurile brazde man si adinci. Patru sta-n loc si se crucea de cele ce vedea. merg cu tine. in mijlocul focului imbracat in noua cojoace? Ce te miri. Cind in cale un om imbracat in noua cojoace. Se oprira-n loc toti mirindu-se: Doamne. mira-te de ala care a omorit cerbul de la balta? Eu sint ala care am omorit cerbul de la balta. Te miri de mine ? Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la balta! ca eu sint Flaminjosul Ia-ma cu tine ca-ti voi fi de folos. iar un om le inghitea si tot se vaita ca moare de foame. ce sa mai fie si asta. Setosu si Frigurosu. Omul asta il vazu ca se mira ca un copil. ia-ma cu tine ca poate-ti voi fi vreodata de vreun folos. cind colo. Plecara de-acum trei insi pe cale. Patru cind zari minunea se-ncbina de cele ce vazu. Patru ramase locului mirindu-se: Doamne. poate-ti voi fi cindva de folos. Pe cine sa-1 trimita atunci impetit ? Doar n-o sa-si puie via|a la cercare omul rosu Sa-1 trimita pe argatul sau. far'de pic de demincare. ii esti ala. Noua piraie-i curau in gura si el sta si se vaita ca nu mai poate stii ! — — Cerbul di — Atunci sa — balta? — Eu — Si eu la balta eu 1-am omorit de sete. Alerga dupa un iepure speriat de pe cirtog si-1 batea cu palma peste fund sa fuga mai repede. 125 . Si-1 lua cu el. iar omul setos ii zise Ce te miri. De-aci inainte pleca impreuna cu: Flaminjosu. ce te-nduri Mai bine te-ai mira de voinicul ala care a am amorit cerbul de la ma numesc Setosu. se vaita de ger. era cale lunga sa-ti ajunga. sta de se zgribulea si dirdiia de trig inconjurat de toate partile de foe si tot striga cit il tinea gura ca nu mai poate de ger si mai cerea alte cojoace. viu nu s-a mai intors. ia-ma cu tine voi ! la balta. Mersera ei ce mersera. detera de un om voinic cit un mai. ba. nu casca gura. ! Pleca el posomorit dar cu credinfa-n Dumnezeu. nu te mira de mine.! :: Dar pina la Verde-mparat. se opri din fuga si-i grai Baiete. sa stii ca eu sint Fugila. Ia-ma balta ! cu tine ma — — omorit cerbul de — Eu am omorit cerbul de — Atunci eu Frigurosu ! le balta. ii da drumul si iara§i o prindea. iar minili cit rischitoarili. Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la sint acela care sint ala ce ca-ti voi fi de folos. ce o mai fi si asta ? Lunganul il auzi. Cine s-a dus acolo. — — Eu sint ala care am omorit cerbul de raspunsa Patru. la balta. — Daca tu eu sint Muschila-Ochila.

drept la Verdes-imparat. Imparatul porunci de berbeci fripti si se adusera cele un bou alinat in frigare. Verdesdin tinda de sus — Sa ca eu fata nu voi da-o decit daca o masa imi veti minca se iar le grai: stiti la piine. Noaptea soldatii de jur imprejur aprinsera noua cara de lemne ca sa-i arda de vii. si Muschila Si de aici inainte pleca baiatul cu: Flaminjosu. Pina la ziua mai adusera inca noua cara cu lemne groase sa faca cenusa nu friptura. ! — Stai. deodata se-ntrista si-ncepu sa plinga ca stia bine ce-i poruncea imparatul nici in ruptul capului nu are ce sa faca ? Mincaciosu insa cum il vedea oftind se strica rizind stiind ca n-o sa-i ajunga bunatatile nici noua cuptoare de noua cuptoare de piine.: . Cind deschisera usa mare-i fu mirarea vazindu-i pe toti suflind in palme si batind pintenii de frig. Imparatul dete semnalul de incepere a intrecerii. Mai la urma lungeste pasul. apoi incepu sa se vaite ca moare de sete. iar pe berbeci si pe bou ii inghiti parca ar fi mincat o pipota de gaina. temindu-se sa nu le sece toate riurile si toate marile. Imparateasa se-ntoarse tirziu. Gerosu sufla ca moare de ger. se-ntoarce la iapa. iar Fugila cu doua ulcioare goale-n mini pasea leganat fara graba. sa fuga pe jos. umple ulcioarele. Dupa asta-i veni foame si incepind sa strige ca lesina de foame de-nghiti niste depozite de munitii de la strajerii imparatiei. cu iapa frinta de oboseala. ba. focurile ardeau de duduia pamintul. Suparat. Setosu de necaz ca n-are ce sa mai bea se puse pe doagele si cercurile de la ardoave si pe toate le minca parca ar fi mincat ocoaje de piine. De nu-1 oprea imparatul era gata sa-i inghita ostirea toata Se mira imparatul ca asemenea mincacios nu mai vazuse si nici auzise. insa nu stia la ce greutati sa-i puie. Imparateasa zbura-n vint ca o naluca. Iar de nu veti minca. Imparatul cind vazu cu cine are de-a face. Daca vazu el ce vazu se aseza locului. cei noua Mincaciosu cind se arunca pe cuptoarele de piine le facu praf dintr-o imbucatura. o bate cu mina peste fund pe iapa si-i zice sa grabeasca apoi se-ntoarce voios la-mparatul sa-i dea apa de izvor din munte sa bea. noua berbeci fripti si pe deasupra inca un bou mare in frigare. Imparatul Verdes se facea ca nu e suparat. capul le va taia. s-apuca cu miinile de par si-si smulse barba. li imparat — Cum ajunsera deschisera portile cele mari imparatesti. tele al — Unul dintre voi 126 . iar eel ce se incumeta. Fugila zis Ochila. Insa tot nu se dadu batut si porunci sa scoata din pivniti noua ardoave de vin vechi si de nu le vor bea. dar cind arunca o gura de apa peste un regiment de ostati fu cit pe-aci gata-gata sa-i inece. Iaca ce-i mai trasni prin minte sa se-ntreaca cu imparateasa mea la fuga pina la MunMare. Setosu puse gura la cep si le beu dintr-o sorbitura pe toate. Cind noaptea. Cind auzi Patru. Alerga in vale la un riu si-1 sorbi dintr-o-nghititura. ajunge el mai intii la fintina. de s-or duce pomina. doar-doar le-o taia capetele. Frigurosu. Dintre ei iesi afara Fugila. Toti curtenii ramasera cu gurile cascate si cu ochii holbati la namila. Dimineata se scoala imparatul cu noaptea-n cap sa-si vada isprava. porunci sa-i insele la noapte si sa-i culce intr-o soba mare de tuci. Ea sa alerge pe o iapa nazdravana. capetele vi le voi taia. Setosu. Imparatul speriat il opri: li pentru o masea. ca te pomeni ca vrei sa bei izvoarele apelor si marilor sa lasi omenirea sa piara de sete ? Ogoieste-te ca ridic toate armatele sa lupte cu tine si nu ne lasam batuti.

aceea ca el este nepotul sau. numai una n-o spunea. Bine. se scula. El te-a inselat. craisor de vita imparateasca si nu omul rosu. baiete Voi pe toate le-ati izbindit macar ca n-am crezut. Muschila-si lungi miinile pina sus aproape de bolta cereasca. c-asa i-ai jurat ! Eu toate-am ghicit de la inceput Acum du-te sa vie unchiul tau imparatul cu omul rosu pregatesc de nunta. Numai cintece. tu 1-ai ascultat. fata s-o ducem precum am primit porunca de fata la Rosu- nici in ruptul capului. Cind ajunsera si la Verdes-imparat se lumina curtea de si atita stralucire bogatie. asa m-asculti tu de-mi mincasi zilele la batrineata Eu am crezut ca imparatul are armasar. nu e om de treaba. care-n lume n-a mai fost. singurel le nu — — ! cu motanul in vatra — Atunci da-ne imparat — Mai baiete. ce-o mai fi si asta se gindira ei tremurind de spaima Peste noapte fiica-mparatului se prefacu-n zina si pe o aripa de vint zbura-n cer. craita. ca de data asta. nu dau dupa Rosu-imparat. calul ti-a luat. asa te-am invatat eu. mai-mai sa nu-i crape fierea-n el de usturimea de la ficati. Acum ce sa mai fac ? O sa ramin fara de odrasla mea. joe veselie. Si turbat de minie nu mai putu pune friu gurii si da-i inainte cu sudalme si vorbe urite fata de tinara printesa si Patruta linga Patruta ! Fat-Frumos. zina dormea ! ! Fat-Frumos Nu-i venea sa creada ochilor imparatului ce vedea ? I se parea ca viseaza. el stia una si buna. 127 . facu plecaciune in fata marelui Verdes-imparat. In varsatul zorilor sosi imparatul zimbind pe sub mustata. staie albe Se rostira toti curtenii dupa obrocul imparatesc. ca fata lui nebuna Dupa ce toate poruncile fura indeplinite iar imparatul sa nu mai stie ce sa mai nascoceasca ca dea fata. Dorea intradins sa-i pedepseasca pe asti natarai veniti impetit sa le ramina doar oasele-nsirate pe garduri. inaltate imparate. imbracati in de aur si argint.! ! Imparatul daca vedea si minunea asta. Noaptea sa sc cuke fiica imparatului sub un mar de aur aproape de Patru si daca in zori va pieri din acel loc. cu trei fire-n barba. care-i pui de drac. singur. far' de par pe cap. Mai. ! focului. trase zina pe pamint si o culca linga Patru Fat-Frumos. ce se da drept om de vita imparateasca Insa Verdes-imparat tot nu vroia s-o dea decit cu de-a sila. la palatele de clestar ale imparatului. ca e arata ca ea a zburat in slava cerului. Ce mai vrei sa-ti mai facem ca sintem gata. ! ! ! — trei lei perechea In zadar printesa se vaicarea ! si-i dar ca omul eel cu miinile lungi a prins-o. Nu mai vreau nimic. zicindu-i: lata. numai sluga omului rosu in toale ca de argat. o s-o dau eu dupa eel ce se cuvine s-o dau Se-ntoarsa Patruta Fat-Frumos cu ortacii sai si-i spusa unchiului toate cele intimplate din fir in par. bun ca eu ! ma numai pentru inselat. ce n-a mai vazut lumea de cind este lume. dar nu era din pacate vis. hain si rau la suflet. Si iar ii mai veni un gind negru. dar vad ca a iesit din el magar Ce rusine Te-ai pus linga un terchea-berchea. nici tartorele de la talpa iadului nu-i mai scapa. Pina acum toate poruncile le dusera la indeplinire si trebnia sa le dea fata sa-i fie mireasa omului rosu. Patruta Fat-Frumos. ca tot ce ne-ai poruncit ti-am indeplinit. asa te-am crescut eu. le va atirna capetele-n pari sa sperie ciorile din vie. Cind colo. iar pe fata.

s-a facut cununia lui Patruja Fat-Frumos cu frumoasa printesa si s-au incoronat amindoi ca imparati a intregei lumi. S-a chefuit si petrecut numai in cintece si jocuri. $i s-a pornit o nunta cu chiote si veselie. ca sa piara neamul omului rosu si eel viclean. Ostirea prinse pe omul rosu. il batura si-1 hulira. Numai unul dintre voi este hot Care. — — — ! O ! ! — — 128 .! : ! Printesa se imbracase asa de frumos. sa nu-1 chinuiti prea mult. cu omul rosu. vulpe batrina mai sint Toti ma cred cineva ! Asta e tactica nu jucarie Toate imi merg ca pe roate. de spin ceera. Patruta Fat-Frumos s-a imbracat in straie imparatesti. parca era un facut. o zi si-o saptamina. ca la soare te puteai uita. daca e pe direptate. patru armasari salbatici sa-i sfirtice trupul in patru colpuri ale pamintului. Leleee. c-am fost si eu la nunta lor. El se stie acum. Insa multimea de crai si imparati chemati la nunta mi vazusera o mireasa mai frumoasa. se mingiia el cu asemenea ginduri. Era mai mindra dedt o zina picata din cer. Stati. de cind se punea luna si pina uidea ca secera. Cind se vazu ca inselatorul era omul eel rosu si nu mai incapea nici o indoiala. Omul rosu se umfla-n pene ca un curcan si zimbea pe sub mustata ce n-o avea. pe cind eram copil micsor. numai curteni. Dupa ce nuntasii au rasuflat usurati ca dupa o dreapta judecata. sa-i piara urma. sa-i piara vita. pe lume aleasa. Si in gindul lui isi zicea: Nimeni nu ma-ntrece pe lume. dar la ea ba. care face pe viteazul. toti cu ochii pe omul rosu-galben si tremurind ca piftiile iarna-n furculita. tu esti eel inselat. fratilor si nu va mirati ! Top sinteti imparati numai unul de aid se da ca e de vita imparat. sa se incoroncze si sa se cunune tinara craiasa. cu capete-ncoronati si neincoronati. impSratul mai intreba o data Patruta Fat-Frumos. cine. o luna si ani de zile. Inal|ate imparate. cu noua clopote si cu nouazeci si noua de popi. cum ? isi dadura cu coatele imparatii suparati la auzul acestor cuvinte. apoi 1-au legat de patru cai salbatici si trupul lui rupt s-a dus in patru parti ale lumii. tu esti nepotul imparatului Tu sa spui cum sa piara eel ce te-a osindit sa-1 slujesti prin viclenie fara mila si fara sa simta ce e pacatul. $tie ca-1 asteapta afara o tapa in care sa stea infipt pina i-o ciuguli corbii carnea ca sa-si mintuie sufletul eel rau si fara de legile sale. il despuie de toalele imparatesti. Deodata. numai vulpe vicleana impopotonata in straie-mparatesti. cind pe altul 1-a-nselat ! Nici nu e viteaz. iar unchiul sau a plins de bucurie ca Verdes-imparat prin intelepdunea sa a aflat adevarul §i i-a scapat nepotul din robia acelui om videan. sunara trimbitile de aur si nuntasii pornira la manastirea cu noua turle. ca prin viclesuguri ajunse-mparat ba si la-nsurat. Mai priviti-1 pe acest viclean imparat ca nu-1 mai vedeti Nuntasii toti. Pri1-ar vinde si pe tata-su viti-1 cum tremura de frica. crai si — ! ! imparati. Priviti fafa lui galbena ca ceara. Pe cind gemea biserica de suflare omeneasca. ca pe lupul schiop care a mincat turma de oi. Verdes-imparat se ridica de pe scaunul de aur si grai: Voi nouazeci si noua de-mparati.

calator atit necajit. care era cuminte si tare ascultator. Bietul om tot ce facea nu eria bun. — NadSjduiesc ca mila de un om care de ai iar eu te voi ajuta. Toata ziulica se certa cu barbatul ei. ceru di la muma-sa voie sa plece-n lume sa-1 cate pe tata-su. El invata bine si dascalii de la scoala il laudau pentru cumintenie si vrednicia lui. trecu piste mari si tari si mai urma dete de-o £ara unde traia o imparateasa vaduva. ama in cele din urma ii dete-nvoirea ceruta spunindu-i sa se fereasca sa mearga insa pe drum cu un om cu {oale verzi si mus- un copil. Pina la urma omul se baga-n casa la imparateasa. om este dracu. ca acel — — — — si dracul din feresti. raspunse copilul. beau impreuna si sa hodineau impreuna. asa ca — Eu copil sarac dorul de ma trimite-n lume nu-mi rau — N-am facut rau nima. vazind ca a ajuns la virsta cind se va putea singur descurca-ntre straini. Dupa namneaz. ca dealurile erau sterpe si pamintul numai pietris de nu dadeau nici un rod. Unde mergi. ruga sa — De-acum inainte de oameni ca mine da. traia un om cu o muiere care aveau Muierea eria rea ca o scorpie. Vazind ca nu se poate-ntelege cu muierea isi lua lumea-n cap si pleca la-ntimplare-n lume. te-a? faci la tie. cind veni vremea baiatului sa bea si el.! ! ! : COPILUL SI DRACUL Departe. Dracu baga-n ciuturS galeata si scoasa apa de beu si sa satura. Iaca ca-p gasesc eu Nu e nevoie de ajutorul dumitale. ajuta la munca cimpului lui muma-sa si facea tot felul de treburi. cu porcii. top copiii-1 batjocoreau ca este fara tata si sarac. unde soare rasare. Mincau La o vreme mergind ei asa printr-o pustietate fara de apa si subt o dogoare a soarelui de sa putea coace oul in nisip. Muma-sa se-mpotrivi. Si pleca copilu-n lume si merse. da-mi-te un de tot nou il ajunsa din urma si-i spusa vei degeaba te sint si tata sa-1 cat. pe care le facea un om mare. Cind ajunsa copilul mare de merse la scoala. Toate batjocurile astea nu-1 smintira Insa pe copil de la-nvatatura. zile-ntregi n-a sorbit un strop de apa. ci e drac si iar il infrunta pe drac nevoind a ii calatori-mpreuna. Vazind el ca-n satul lui nu este loc de nici o procopseala. ajunsara sleiti de vlaga la o ciutura. Dracul era imbracate in pale verzi si cu mustata. catindu-1 pe ta-su tata. El vazind cum e-mbracat dete-n gind ca nu e om curat. departe. mergea cu oile. ma descurc eu §i singur. Merse el cit merse. Caut de lucru si nu gasesc. cu diavolul si merse impreuna cale-ndelungata. pina ce-i iesi dracu-n drum. nu mai ramase apa si galeata se desfacu de sangi Si baiatu sa-mprieteni si cazu-n flntina — Daca vrei sa bei apa trebuie sa scobori in ciutura. El merse drept la-mparateasa si sa plinsa spunindu-i necazurile lui. 129 . De chin si inima rea omul isi lasa la muierea lui cea cu suflet de napirca si copilul. impreuna. Da baiatul trebui sa mearga luni si ani. Dracul ramasa-n urma si-1 ajunsa iar din urma. baiete? il intreba dracu.

Diavolul capata ca fiu de-mparat toale-mparatesti si-ncepu sa dea argatilor porunci. Se bucura nespus de mult imparatul de sosirea fiului sau si cum nu avea alti fii sa grabi sa-i spuna ca el va fi mostenitorul scaunului imparatiei. unde nu este iarna si este tot timpul numai primavara si vara. — Baiete. Iesi afara din ciutura. Dupa scurt timp ajunsera la palatul de marmora albastra al imparatului ce se aria tumite la marginea-mparatiei si aci aflara ca imparat eria bas tatal baiatului. iar diavolul era fiul ce-si cauta tatal pierdut. vru sa ia din zbor un vultur mare. Si asa tot mergind el la vinatoare se-mprieteni cu pasari si animalele pamintului si incepu sa le invete limbile si sa vorbeasca cu ele de tot ce se petre- — Voinice. el i se-nfatisa aratindu-i inelul ce-1 schimbase logodna cu intiia sa sotie. Pe urma a luat luntrea si a plecat pe Timoc sa pescuiasca. Insa poti sa afli ca-ti dau dezlegarea sa-i spui tatalui tau ca esti cu adevarat fiul sau numai daca s-ar intimpla sa mori si dupa aia sa-nviezi. sub o radinea Pestele se zbatea si plingea. ca n-am incotro. Dupa aceea. apoi pornira din nou in lume. copile. fagaduieste-mi ca nu-i vei spune lui tata-tu ca esti cu adevarat diavolul la dracii — Auzit si primesc. la Cum ajunsera la-mparat. eu Dracu sint il privi si-i zise cum am porinca de pinim lumea si sa mai poti iesi cu adevarat fiul lui atunci dnd il vom gasi. Tu nu stii. scoase inelul primit de la muma-sa si i-1 dete diavolului. fiindu-mi toata viata argat. Mai esti dator sa faci tot ce-ti voi porunci eu. dar nu vina nimic. Baiatul diavol incepu sa faca pregatiri de plecare-n petit. Pasarea nazdravana rupse cu ciocul o pana si i-o arunca. vru sa vineze iepuri. adica diavolului. Voinicul lua un solz si lasa de aur in apa. Insa intii el pleca la vinatoare. zise dracul. Ai auzit? si trebuie sa-mi fac si eu datoria mei cei mari. Sarmanul baiat de-acum era drac.: — Ai beu apa cu asa incredere-n mine ca-n fratele tau. Mai jura-mi ca-mi vei da inelul de la tatal tau cind te vei sui sus din ciutura. sa-ntrista abia stapinindu-sa sa Imparatul sa-1 insoare si ca cea mare si spusa-ntr-o zi fiului sau. ama pasarea-1 vazu si spuse: Nu ma omori. care de care mai grele si mai nastrusnice. ca un solz pestele — cea in toata lumea. ca-ti dau o pana din aripa mea si de la mare necaz are sa te scoata cind o vei aprinde. ca noi stanu este lucru pe lume pe care sa nu-1 putem face ? Daca vrei la lumina. 130 . scoboara numai. nu ma omora. mult te va ajuta cind vei fi la nevoie. mergind pe cimp la vinatoare de pasari. iar din gura prinsa un peste cu solz de aurel cuvinta: ! sint fiul imparatului pestilor si de vei lua de aur. ca este timpul mai potrivita mireasa ar fi fiica unui imparat dintr-o tara bogata. Cind colo. Cine nu indeplinea poruncile era condamnat la moarte. Baiatul o lua. iar adevaratul nu nu plinga. Lua arcul de aur al imparatului. Cind auzi asta diavolul sa bucura. ii Fiul imparatului chema pe baiatul devenit diavol si-1 trimisa sa peteasca fata-mparatului de la miazazi si sa fie cu bagare de seama ca altfel unde-i stau picioarele ii va sta §i capul. o pusa-n chesa si merse mai departe la vinatoare. Baiatul scobori din piatra-n piatra pina ajunsa jos in fundul ciuturii si pofta.

isi scoasa din mina inelul. Imparatul pestilor porni cu armata de pesti de rascoli toata Dunarea §i cind colo. Pestii din nou pornira in lungul si latul Dunarii rascolindu-i fundul insa in zadar ca nu gasira nimic ! ! A treia oara ce-i trecu prin minte voinicului sa-i spuie imparatului pestilor sa cate inelul sub vrun peste batrin aflat pe moarte. subt 131 . Imparatul furnigilor. Il enema cu intreaga armata. Toti pestii Dunarii s-apropiara de pod si asteptara porunca voinicului. abia la mijlocul noptii ajunsera furnigile si-ncepura alesul la cele noua ambare pline cu griu. pe sub scoici. Nu statu mult pe ginduri si scoasa chesaua de-i spusa furnigii sa alerge la-mparatul furnigilor cS altfel moartea-1 a?teapta. si sacara. Dupa ce imparateasa pleca. Imparatul furnigilor dadu indata porunca si furnigile toate-1 urmara pe drumul ce ducea la voinicul eel necajit si oropsit de soarta. Imparatul pestilor sa ridica deasupra apei si ii spuse voinicului ca nu-1 gaseste Voinicul il ruga sa mai cate o data. din Imparateasa-i dete intiia porunca: sa aleaga griul de neghina. si puse sa se pastreze bine furniga luata in dar. marioara noua ambara intr-o singura noapte. Voinicul care-nvatase toate limbile lighioanelor de pe pamint le spuse sa cate inelul de aur si sa-1 scoata fiindca viata lui si) a armatei sale este legata de acest inel aruncat de-mparateasa. pe subt case de cai sau de oameni si nu gasi r a nimic !. — Daca-mi tot. veni si sa ruga sa treaca pe alta parte ca sa nu-1 striveasca cu arsi sa aflau mata cu cruti armata. spusa in cele din urma imparatul furnigilorj care s-afla in capul unui lant lung de furnigi ce mergeau rinduite ca niste soldati. il supuse la porunci ce nu sa puteau niciodata-ndeplini aratindu-i ca daca nu va izbindi toate porincile va plati indrazneala si el si armata [lui. Dupa citeva luni de mers. marioara si sacara. porincile ei Pestii jjunaru pornira-n cautare. Sa bagara pe subt pietre. Qnd sa izbindesti intr-o noapte o a auzit voinicul porinca a ramas incremenit cum de e cu putinta munca de ani si ani de zile.Merse baiatul ce merse in fruntea armatei taman atuncea trecea o armata de furnigi ce alte furnigi ce plinsa voinicului le si-1 ajunsa pe o cale pe care si ele in razboi cu calcasa-mparatia lor. Cum drumul eria destul de departe. Ca sa chinuie armata ginerelui. apoi il arunca in valuri spunindu-i sa-1 cate si sa i-1 aduca la palat si abia atunci se va marita cu stapinul sau. Furnigile muncira cu atita iuteala ca la revarsatul zorilor armata voinicului sculindu-se din somn gata pregatita de moarte. li dete-n semn o furniga C3re sa-i fie la nevoie de ajutor. Furniga-si lua zborul si ajunsa la-mparatul furnigilor bas cind fursira batalia de luasera-n robie cimpuri intregi de armata de furnigi. statu si sa gindi cum ar putea gasi inelul de aur ! Scoasa chesaua si aprinsa solzul de aurel din pestele pe care-1 arunca in Dunare. Fata-mparatului sa cam minie de cererea asta fiindca nu-i ardea de maritat. adica gindurile dracului. de la mare nevoie te voi scapa. Imparatesii ii fu ciuda cum de are voinicul asta atita putere sa izbindeasca si nascoci treburi tot mai grele. cu capul. ajunsa la fata-mparatului careia-i spusa gindurile fiului de-mparat. Baiatului ii fu mila sa striveasca armata de furnigi si dadu porunca sa fie ocolite. pe undeva. ramasa-nmarmurita vazind in hambare griul curat si gramezi mari dt dealurile de neghina. merse la Dunare pe un pod de marmora.

Voinicul-argat scoase atunci din chesa pana de vultur. ci cu sluga sa care a dat dovada de vitejie si mare pricepere. a inchis ochii si a zburat la armata sa. Mare-i fu bucuria imparatului vazindu-$i nora cea frumoasa ca o zina din povesti intrind in curtea palatelor sale sclipitoare cu razele soarelui. Vulturii zburara zile de-a rindul peste intinsul marilor si iata ca deodata se lasara la pamint. La-ntoarcere. iar la dreapta lega o troaca goala si la stinga alt a troaca goala. a luat-o si a zburat departe gasind o alta fintina s-a lasat incet in jos.! un somn cului batrin de vro mie de ani. s-a suit pe spatele vulturului. aducindu-i la indeplinire porinci ce nu le pot indeplini decit oameni cu puteri nevazute. In intimpinarea miresii iesi si ginerele. Vulturul a luat troaca din mina stinga s-a lasat intr-o fintina si a umplut-o cu apa mortii apoi a astupat-o si i-a dat-o voinicului. Apoi i-a cerut sa-i dea si troaca de pe soldul drept. a zburat de i-a dat-o voinicului. iar voinicul si-mparatul vulturilor au plecat in cautarea izvorului mortii si al vietii. isi lega la ochi bine pe toti soldatii si se urcara in spinarea vulturilor. Intinse mina miresii si o pofti sa urce scarilepalatului in sala tronului. Voinicul pregati pinza pentru toti §i imparatul vulturilor scobori din ceri cu toti vulturii pe pamint. trecuta ape mari si adinci. fiul imparatului. Voinicul se lega la ochi. il uda cu apa vietii si voinicul se scutura cerindu-i iertare ca de ostaneala a adormit in scaun. apoi pleca si el la armata lui si se pregati de intors la palatul imparatului tatalui sau. care in adevar era dracul prefacut in om. Dupa luni de zile de calatorie. 132 . vazind ca din pricina slugei i se strica nunta. o aprinse si vulturul veni in ajutor. Vulturul il trimeasa ca cate noua topuri de pinza la dugaie. apoi a astupat-o bine. a umplut-o cu apa vietii. nuntasii mersera mai incet. Merse la el. f mparateasa l-a stropit pe voinic cu apa mortii si voinicul a murk. ii taie capul sarmanului voinic. muntii inalti si mari intinse. fiul trase sabia si in sala tronului de-mparat. Cind vru sa piece vazu ca voinicul eel viteaz care-i indeplinise toate poruncile zacea mort intr-un scaun de argint. gasi inelul de aur pe care-1 dete voini- lar s-a minunat fiica-mparatului de puterile nevazute cu care lucreaza voinicul si a treia oara 1-a pus la incercari ce tree peste firea omeneasca. L-a trimes in lume sa cate si sa-i aduca apa mortii si apa vietii. Imparatul in zadar o ruga sa-nteleaga ca nu este frumos si nici bine sa se marite cu o sluga a fiului sSu. Voinicul a legat-o bine la soldul drept. De aci soldatii si voinicul s-au legat bine de spatele vulturilor. au inchis ochii si-n citeva zile au ajuns la uscat aproape de palatul frumoasei fiice de-mparat. intra fiica de-mparat pe portile de aur ale palatului. Atunci. In zadar asteptau soldatii sa vie ca el nu mai iesea din palat. Ajunsa aci s-aseza pe scaunul imparatesc si spuse imparatului ca ea nu vrea sa se casatoreasca cu fiul sau. Maidanul imparatului gemea de nuntasi suiti in trasuri de aur gata sa piece. Vulturii si armata ramasera sa se hodineasca. Vulturii s-au lasat jos si voinicul a mers la palatul imparatesii dindu-i apa mortii si apa vietii. sa o taie si sa faca pinza pentru a se lega armata la ochi cind va zbura pe arpiile vultnrilor in mijlocul marii. In dimineata urmatoare fiica-mparatului dadu porunca sa se pregateasca curtenii de drum ca ea merge la fiul imparatului de departe sa se casatoreasca. Diavolul care se daduse drept fiu al imparatului credea ca o sa se-ntoarca voinicul la mosii verzi ai lui sfintu-asteapta.

dragul meu. Pentru a doua oara te-nviez Tii si eu n-am stiut ca puteam sa-i spun lui tata adevarul cum am sosit cu nuntasii. Ama-n fata mortii puterea omeneasca amuteste. Sa stii. Imparatul si nuntasii privira cuprinsi de groaza intimplarea. spala cu apa cea vie locul taiat. in timp ce mireasa s-apropie de-mparat. cu adevaratul ginere care-i spuse: Eu sint cu adevarat fiul tau. la fel cu apa cea vie si lipi capul de trup. De-o petrece si-acuma. frumoasa mireasa. apoi stropi trupul cu apa viepi si voinicul deschise ochii. neavind incotro trebui sa lase-mparateasa sa tie adetul. ca eu sint adevaratul fiu de-mparat. oare m-am imbatat de-am adormit pe-aici ca un om necajit pe soarta lui? N-ai adormit. Ce caut in vagauna asta. Vreau sa-mi indepliniti dorinfa. pe care 1-au dus in marginea unei ripe linga o apa sa-1 manince ciorile. iar el nu este decit un diavol. caci imparateasa avusese grija sa ia si haine pentru so|ul ei. fiindca am inviat din morti. la apusul soarelui este obiceiul ca mireasa insotita de o varuica. ii lua capul. cind s-apropie mireasa arunca pe ginerile diavol din apa mortii si acesta cazu la pamint fara suflet. spuse fiul imparatului.Frumoasa mireasa si ostirea intreaga varsa lacrimi multe pentru soarta cruda a viteazului voinic. fiul imparatului ti-a taiat capul si ai fost mort. Ama. Fiul imparatului isi imbratisa mireasa cu foe. nuntasii asteptau impreuna cu ginerele si-mparatul. iata inelul din mina diavolului. SeJasa seara si-n amurg mireasa-i spuse ginerelui: La noi la nunta. sa mearga-n marginea satului sa ia apa. spuse tinara-mparateasa. — — — — ! iubita mea mireasa. dete foe la toalele si trupul din care iesise dracul si porni o nunta-mparateasca de tinu: — — Pop. De acum nu-mi mai este frica de dracul. 1-am luat din mina mumii mele. mersera de luara apa si cind s-apropiara de palat. Cind ajunsa la ripa cea alba unde fusese aruncat voinicul de catre diavolul ajuns imparat. cobori incet la el tinindu-se de ierburi si radacini de copaci. 133 . — luna si-o saptamina cind sa punea luna Si uidea ca secera. maria-ta. Intr-o fintina el m-a mintit si de-atunci i-am devenit sluga si daca n-as fi inviat n-as fi putut sa devin cu adevarat om si in veac as fi ramas diavol. La palat incepura pregatirile de nunta. care m-anselat de i-am devenit sluga cind am scoborit sa iau apa din ciutura. da si nuntasii plingeau de mila ei si a sarmanului voinic. Legamintul din ciutura este dezlegat. Imparateasa mireasa a luat troaca cu apa vie si apa mortii si a plecat cu galetile si ulcioarele dupa apa. Ginerile. pe adevaratul sau copil. Mireasa plingea. Ginerile si-mparatul turbara de minie vazind-o pe imparateasa alaturi de sluga si imparatul porunci sa-1 ucida din nou. Mergind ei cu vasele pline de apa luminau drumurile si potecile de stralucirea hainelor lor impodobite cu aur si diamante. Diavolul iesind din gura lui fugi uiduit de nuntasi de s-ascunsa in adincul nepatruns al noptii. dar eu te-am inviat cu apa vietii adusa de tine. Pot fi fericita atunci cu un sot viteaz si priceput ca tine. dar pe care le pitulase la varuica-sa. Povestirea rumaneasca O De Dea Domnu sa pomeneasca Oameni buni ca dumneavoastra. Imparatul cu lacrimi in ochi de bucurie strinse la pieptul sau.

cum auzi. Il socotea ca este intr-o ureche. Cei mari nu luara in seama tipatul. si sa-1 araneasca. ce vinturi fiului $i mina pe tine pe asemenea asa. sa-i dea lapte vreun folos. sa creasca mare. Fiind bun la suflet. Ca sa-1 rasplateasca a inceput sa-i dea aur. ca eu si mai mare bine ip voi face. i-au dat ladita si ciobanul Bucuros de isprava se grabeste si ajuns acasa deschide ladita. asa ca-1 lasa-n pace. de mare folos iti voi fi mai bine taie coarnele cerbului. zicindu-i: fost si A uadeva o coliba la poalele muntelui tustrei ciobani la oi. taie balaurul. Cerbul. Ce sa faca acum? Cine sa se duca la lucru in tarina boierului. ca de ma si scapi de la moarte. nu-mi trebuie. isi lepada camasile si in mijlocul odaii rasari o zina frumoasa ca o fioare. vezi poteca aceea care suie pe culmea dealului ? Sa urci pe acolo si sa intrebi calatorii. Voinicul ramase pe ginduri si de fric5. 134 . altceva nici eel mai mare balaur. zicindu-i: este cai — Mai porcarule. Boierul auzea tropaiala. El cum auzi porni pe acea poteca ?i in cale intilni un porcar cu o cireada de — Ba in viaja. Cind colo. Cum o deschide. Asa si facu. se ruga el: — grasuni. insa eel mic isi lua inima-n dinti si se duse sa vada ce poate sa fie. care este poteca ce duce la imparatia serpilor. se ruga. vad om umblat — pline de greutati? — Am facut un mare bine sau — Daca-i mergi drept inainte te si chinuit. Se mira Petre pastorul §i se-ntrista. de dupa u§5 ? zise ladita asta. Acasa era sarac si o sa-si ia ladita sa se duca-n lume. ai sa dai de un copac fara crengi. un balaur la umbra brazilor se caznea sa inghita un cerb mare si frumos. pietre pretioase si altele. N-are rabdare si deschide. trecut multa vreme de calatorie si peripetii. poate-i va fi cindva de Intr-o seara ie?i balaurul din lacra aceea. Intr-o zi se imbolnaveste el. de se cutremura padurea. insa el pe toate le refuza si cerea sa-i dea lada ascunsa dupa usa. ei sa nu iese cu el la capatii. Balaurul. Deschizi usa copacului si cobori in jos in imparatia balaurilor unde pamintul este pirjolit si fierbe de focul ce iese din limbile balaurilor. pina mai la urma ajunse la un palat de clestar in care misunau A balaurii.TREI CIOBANI in coliba traiau trei frati. 1-a recunoscut ?i i-a multamit pentru marea bunatate. cum vazu voinicul. da inauntru de un pui de balaur. se rostogoli de trei ori. Sa intre argat la vreo mosie. Acolo ai sa dai si de imparatul balaurilor. dar nu-si da seama ce sa fie cu argatul lui. Cum 1-a vazut imparatul . gros cit casa. spune-mi drept incotro te drumul care duce in imparatia balaurului? Spune-mi mai intii si-ntii. Zina zise ca se duce ea la lucru. taie coarnele cerbului §i balaurul inghiti cerbul. Acolo noaptea zina iesea din ladita $i cobora la Petre de se jucau de-a prinselea. ii grai: Uite. asa — Ce tu cu lada — Daca nu-mi dai faci cum il invatasc porcarul. s-a gindit Cind au vazut a plecat spre casa.balaurilor. ai sa si merg sa-mi primesc rasplata. baiete. Multumit de isprava baiatului. Intr-o dimineata auzira un tipat groaznic — Baiete.

nu s-ar povesti. boierule. dar pe toate le impusca. sa-i aduca stapinului cosurile pline cu struguri. indata ce-1 auzi tipa o data tare de se cutremura tot pamintul. Daca n-ai sa aduci intocmai la indeplinire porunca mea. pe toate le-am ispravit. Boierul drept multamire. Apoi alt rind de balauri se asezara pe suflat peste vie sa se coaca strugurii pina in crapatul de ziua. Suparat de atitea greutati. il vazu incepu cu poruncile: Cum Vezi stogurile alea de griu? la noapte sa le treieri fara sa le strici. Se bucura norodul si se facu o nunta mare. o sapara. de se duse vestea peste noua mari si noua 'tari si astazi inca argatii satului isi mai rup opincile la nunta zinei. pe cind zina a dat de el. li povesti cum sta tarasenia cu boierul si ce trebuie sa faca. argatii. altoira. Petre iese in margine de sat si-1 striga pe tata-su socru. Se povesteste ca era odata un cioban cu numele de Ion. asa ca i-a pus gind rau argatului. flacai Slugile sar unele pe el. Atunci s-adunara zmeii si se pusera pe lucru. in loc sa se bucure i-a trintit trei palme. frunzele. crengile intr-o gramada. mort de o suta de ani. cirnira si stropira.! Boierul cum a zarit-o asa de frumoasa 1-au apucat tremuraturile. sloboade plumbii el. Asezara de o parte trunchiurile. Boierul cade. El incarca ? si pusca tatalui fac. Balaurul eel mare. sa puie tulpinile de o parte. ca daca n-ar fi. ! in — — Mi-ai adus coroana din mormintul meu — Poftim coroana. asa cum a fost porunca. In sara urmatoare 1-a pus sa scoata o padure din radacina. Apoi sa-i semene o vie si pina-n revarsatul zorilor sa se coaca strugurii. precum poruncise stapinul eel lacom. A chemat niste babe din iad de au framintat piinea si pina la ziua toate erau la locul lor. sadira vita de vie. sa-1 scape de la necaz. Acum sa te duci sa-mi aduci coroana lui tata. Cind 1-a vazut trist si posomorit i-a spus sa-si tie firea ca are ea grija de toate. tipind ca din gura de sarpe: — Puneti mina pe si slugile lui. Cind i-a dus tirnele cu struguri boierului. A luat un bici din cui. $i-ncalecai pe-o matraguna de va spusei o mare minciuna. Mai marele balaurilor cum il zari suparat — — — ii spuse: si Na-ti o pusca si sa impusti boierul se duse tantos la boier. care ciobanea in munte de 135 . Faina s-o dospesti si s-o coci in cinci cuptoare de piine calda. lata. Dimineata. cind se potcovea puricele in locul calului si sarea cit nouazeci si noua de sate. Pe locul padurii altii sapara de vie. s-a invirtit de trei ori si toata soricimea si guzganimea de pe pamint si de sub pamint. Sa faci doua parti griu si o parte faina. Sa faca pe necuratu-n patru si sa scape de el. iar radacinile intr-alta. boierule Si trage cocosul boier. iti tai capul. i-a tras o palma si 1-a imbrincit jos de pe scara. GALBINU NAZDRAVAN A fost odata ca niciodata. radacinile. Sisuflara. Pleca de aci plingind si oftind. dar si razachia din vie pina dimineata se coapse. frunzele de alta. N-au avut ce sa lucreze pina la cumpana noptii. suflara. pe cind zina il vede in suparare si-1 chema pe tatal sau. crengile. pina le iesira ochii. A inceput el sa plinga si sa se vaicareasca fara rost. aci a fost.

ca nu te maninc. ale tale sint ca ti sint. cu un mos care le pazea. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. ale le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. si-i spuse ce bine i-a facut balaurului. ca balaurul te duce la el acasa si acolo parinpi lui are sa te duca numai pe sus in palatul lor de aur ca sa te rasplateasca pentru binele ce i 1-ai facut pentru fiul lor. DS buna ziua. ii spune lui Ion: Acum gateste-te ca a venit timpul sa te maninc pe tine. In cale tot mergind el intilneste si o cireada de boi cit vede cu ochii de mare. sa se roage ca i-a facut bine si acum vrea sa-1 manince. Sa nu pretinzi — 136 . AIosul ii spuse: Sa nu-ti fie teama de nimic unde mergi. In cale tot mergind da peste un cimp cit vedea cu ochii plin cu uleiuri de albine si un mos care le pazea. Ce — Ioane de matase zice cerbul? ! Omoara balaurul vei trai intre coarnele si el: mele si te voi purta ca pe pamint ip voi face leagan pe un imparat. Balaurul ii spuse: Nu te teme. vede un balaur mare cu un cerb pe se oprise la coarne ca nu-1 mai putea si cit inghiti. Da buna ziua cind ajunge si-1 intreaba: — Oare intu Mosu spuse: — Ale cui ! sf ma-si ale cui sint uleiurile astea de albine ? ii sint. cit vedea cu ochii. Si nu stie pina unde-1 duce balaurul. Il lasa pe mosu cu cireada de boi si merge mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. il intreaba pe mos: Oare sfintu ma-si. pe brazda pe care o fac eu. ale cui nu sint. Ion a inceput sa se vaiete. ci te voi rasplati cum tt-am spus cu cit bine vei dori tu. Mosul spuse: — Ale cui cui nu ! si-i intreaba: sf il a cui e cireada de boi ? sint. care-1 inghi^ea si el ce sa fie acolo? Sa cobor. ale cui sa fie oile astea ? Mosu ii spuse: Ale cui sint. Da buna ziua. Balaurul inghite cerbul si dupa ce-1 inghite. cu un mos care le pazea. se vede in fundul hogasului ceva sclipind. cum a vrut sa-1 inghita si pe el si cum i-a spus ca-i face cit bine vrea el si sa mearga pe brazda lasata de el pe unde trecea. El nu stia Cind vrea sa treaca Se intreaba decit oile si el si alta dupa oi. Ion si-a lasat oile in stirea lui Dumnezeu si a plecat pe brazda pe care o lasa balaurul pe unde trecea. — Oare intu ma-si. Ion da buna ziua si pleca mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. cind ! — Ioane — Balaur ul zise — — — ! ajunge. ori nu? Cind coboara.mic copil. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. vii la trei zile dupa mine. ale cui nu sint. cind ajunge. ! Da si fringe coarnele cerbului ca-ti voi face cit bine vei dori tu El se gindeste ce sa faca? Sa omoare balaurul? Sa fringa coarnele cerbului? Da si fringe coarnele cerbului. Acum Ion s-a luat in vorba cu pindariul. Odata el trece oile printx-un hogas. nimic. Merge Ion cit merge si in cale intirneste o turma de oi. Vezi. atit de mare.

a pus palaria linga el cu floarea infipta la palarie. si-i — El ii spune: gasit-o — Am Omul Omul venind pe drum. Ion se gindeste in sinea lui Asa si asa ! Rau ! Se da jos si o ia. — Daca nu-mi dai mie floarea asta. Intra inauntru cu calul lui si ii pune masa sa manince. ba ca-i da herghelii de cai. Stind el la masa.! nimic decit pe Galbenu din nouazeci nazdravan. iar Galbenu era calul imparatului. I-au iesit in cale parintii balaurului. fiindca 'Ti~ ai — n era fratele sau. Ion. Incaleca iar pe da cal si porneste la drum §i Merge 1-a el ce merge. Sa-i dea pe Galbenu din nouazeci si noua de grajduri. rau e de n-o vei lua. Auzind aceasta. Pina la urma gazda zise ca nu-i mai pretinde sa-i aduca o floare ca asta. — — Opreste calul linga ea si-1 intreaba: Sa iau floarea asta. il intreaba: De unde ai luat asa floare frumoasa? Ce sa gindeste el sa gazduiasca acu sara. aur cit vrea. ia pe Galbenu din cele nouazeci si noua de grajduri si i-1 da. ca in calea lui sa-si poata lua calul nazdravan inapoi. s-o suceasca incolo. care-1 gazduise era Calul ii raspunde: spus ca rau e de o vei lua. Cind ajunge acolo i se intimpla cum ii spusese mosul. il incaleca si pleaca la drum spre casa. Cind gazda vede floarea. 137 . Lasa insa ca nu-i nimic. da buna spune ca vrea sa gazduiasca sara acolo daca se poate. iar calul il duce in grajd. rau de n-ai lua-o. era mai-mai sa lesine de spaima si incepu s-o suceasca incoa. la o fintina vede o floare cum nu se mai vazuse de frumoasa ce era vorbsi. se duce in grajd la cal si incepe sa se plinga de ce este pe capul lui. ci sa-i aduca ale noua iepe cu armasarul lor. Acolo 1-au intrebat Ce pretinde ca 1-au scapat pe balaur. ba ca-i da turme de oi dt vede cu ochii. Uitai sa va spun ca parintii balaurului era imparatul si imparateasa balaurilor. tocmai imparatul balaurilor prefacut in om. nu si nu. care era si el un nazdravan. pe Galbenu. zise calul. Mergind el pe drum. Merse el ce merse ajunse la niste palate care straluceau la soare de-tl luau ochii nu altceva. 1-au luat pe sus si 1-au purtat prin tot palatul de i-au aratat toate minunatiile ce nu erau pe pamint. nici asta. iese afara. El cere binele cit vrea. Iasa un om. de parca drumul ce merge se lungeste apucat noaptea intr-o margine de sat. si noua de grajduri ca este un cal Ion isi lua buna ziua de la mo? si pleca mai departe. Spune-i ca mergem sa-i aducem si lui o floare ca asta. El a spus ca nu pretinde decit pe Galbenu din nouazeci si noua si ! de grajduri. Vazind imparatul ca nu poate sa se scape de el. la el cazuta jos. Cind auzi imparatul. ba ca-i da cirezi de vite. fiul lor de la moarte. sau nu? ii Calul spuse: de-i lua-o. zise: atunci ii iti va sta capul unde-ti stau picioarele. a trebuit sa se tina de Se duce. nu aha si bate la poarta.

Incaleca pe cal si plecara mai departe intr-o pustie groapa mare cit sa incapa calul si el. In timpul asta Ion se duce in grajd si sta de vorba cu calul. A ramas atunci Ion stapin peste toata averea imparatului. pina ce armasarul celor noua iepe pica jos. se uita in dreapta. caci eu am sa nechez o data asa de tare incit o sa ma auda armasarul celor noua iepe §i o sa vina cu o falca in cer si cu una in pamint de o se cutremure pamintul. in jos. Ajunsi acolo si vazind c5 Ion Ciobanul nu s-a putut pierde ii spune:— Sa mulgi cele noua iepe si sa pui laptele in cazan. Calul ii spuse: asta nu-i nimic. Sui pe mine si sa mergem. Vine armasarul de se cutremura pamintul. cum ! E bine si am sa ies spune Galbenu stapinului. stapine si hai sa luam si iepele. cu o falca in cer si cu una in pamint tremurind de minie ca-1 are pe frate-sau de rival la iepele lui. de au ramas din gazda numai oasele. in sus. Omul fierbe laptele in timpul asta si-1 chema pe Ion si-i spuse: — Sa te scalzi in laptele asta. Vazind omul ca Ion nu a avut nimic. Galbenu nu mai sare in groapa si se iau ei la bataie de se bat de dimineata pina sara. Iau ei iepele si pe armasar si merg cale intoarsa si due armasarul si cele noua iepe la gazda. se uita in stinga.! Se plinse iar calului ca omul ii cere acum sa-i aduca cele noua iepe cu armasarul lor. sa se scalde si el si sa sufle calul. peste toate grajdurile imparajiei si a trait in pace si liniste. Ca eu iar am sa ies si am sa mai nechez inca o data de sa rasune tot vazduhul. Ion se dezbraca si cind sare in cazan. care-i spune ca ce are sa faca omul. nu vede nimic. Iese Galbenu afara necheaza asa de tare de se cutremura pamintul. Atunci — zice calul catre stapin: — iese Iesi afara afara. si se da batut si supus. se uita iar in dreapta se uita in stinga. Vine iar armasarul celor noua iepe. Vine iar armasarul.i stau picioarele iti va sta si capul. in sus. Isi face treaba mica si a plecat. se uita din groapa si si-i spune: te uita cum ii este facuta lipsa mica. Cind a sarit gazda in cazan. nu vede nimic. si atunci am sa ma ascund si eu in groapa. daca n-o fi traind si azi. iar daca nu unde-i stau picioarele ii va sta capul. Calul spune stapinului : — Acum — Iesi afara din groapa e singele si te uita cum ii este facuta lipsa mica si-mi spui. in jos. Isi face iar lipsa mica si pleaca. Atunci Galbenu zice stapinului: — Sui pe mine. Iese calul si necheaza inca o data si sare inapoi in groapa. — — eu si Rosu. — Nici Acum si acolo sapara o calul ii spuse stapinului: Stai in groapa. calul a suflat numai foe peste cazan. Mulge Ion iepele si varsa laptele intr-un cazan mare pe care il dete gazda. vine si Galbenu si cind sufla o data in cazan ingheata tot laptele de iesi Ion cu gheata pe cap. Omul -Alb! sari inapoi in groapa. Galbenu ii spune lui Ion sa-1 lege cu o batista alba la urechea dreapta si pleca de acolo. 138 . a pus cazanul iarasi la foe. Acum sai din nou in groapa ca voi necheza de se va cutremura pamintul. ca unde-.

Afla ea de gunoiul tarului si zgurma in el ca o gaina pina ce gasi un taler de aur pe care-1 dadu lui Rogojel. ca omul nu iese cu dosul la oameni. — Marite-mparate. De sarac ce era n-avea el. nu ma omori. in moara cea micufa care-i aducea cind si cind cite o lopetica de malai. Merse a doua oara. Asa. Bani nici nu vazuse-n zilele lui si se hranea cu uiumul ce i-1 da o moara cu o roata si un cos. cu un par in mina prinse vulpea mincindu-i malaiul. cum osava dau eu bunatate de banita la un necunoscut? Imparate. bag de seama ca ai un stapin cumsecade si darnic. tinar si frumos.! ! VULPEA LU ROGOJEL Intr-un sat traia un baiat sarac lipit pamintului. ii zise ea pe nume. ce nu va cirpiti voi cum putep. Imparatul. imparate. Rogojele. i sa facu mila si o facu iesita. ori cocos de-si ospata cade baiatul. De sarac si rusinos ce era la hora ii era sfiala sa mearga ca sa nu-1 vada fetele si sa rida de el. cumatra. ci cu obrazul N-o sa ne minjim noi fata pentru o banita? $i asa imparatul ii Vulpea ii si ea cum se — — ! banita. dadu — pare a fi tare bogat Rogojel. Imparatul ii dete banita mirindu-se de bogatiile cumetrei vulpi. cumatra. Pai cum credeti ca si-ar tine el palatele si slugile fara bani? Ehe. Imparatul ii mul^ami pentru chirie si cazu pe ginduri. Imparatul se mira de darnicia si bogatia necunoscutului si o-ntreba pe vulpe: Asculta. nici camasa pe — — mai aducea lui Rogojel cite o gaina. rugindu-1 sa-i dea o banita mai mare. iar de bogat intrece pe toti imparatii. ii zise: Bine. ca are o odaie si mai mare de galbeni de masurat. nu stiti ca ruda omului este punga cu banii? Pai un obraz subtire cum are stapinul meu. de gasi alt taler si pe urma si pe al treilea. nu uita un lucru. Mai cata vulpea prin curtea imparatului si gasi o paraluta de aur. O lua si pe aceea dindu-i-o baiatului lui Rogojel s-o pastreze. Nu stia cine-i fura din avere? Intr-o zi se puse la pinda. Dar vulpea se aduna cocolos intr-un colt si plingind se ruga de flacaul sarac: Rogojele. Si traia el mai mult singur. hoato. vazind-o cit de mult staruie. rugindu-1 sa-i imprumute pentru stapinul sau o banita ca are trei odai pline cu aur si vrea sa le masoare. ca eu am sa te fac putred de bogat. Dupa citeva zile veni vulpea indarat intorcindu-i banita si dindu-i un taler drept chirie pentru ca masurase citeva cara de aur cu banicioara. stai ca platesti tu cu blana. incit se imbraca intr-o rogojina atunci cind iesea prin lume. Cind ii aduse banita ii dadu chirie un alt taler ceva mai mare. Odata a venit o vulpe si i-a furat faina ce-o agonisise cu mare chin. De acum Rogojel avea trei taleri de aur ca nimeni altul in imprejurimi. asezata de parintii lui pe un piriu repede de munte. Se mira flacaul de unde-i stie numele si ca este sarac. Pe urma se duse la imparat. Se hranea cu mamaliga si juvetii pe care-i prindea in iazul morii cu o tirna din curpen. numai cu multa cheltuiala se tine doua oara veni iar vulpea. stapinul meu e A 139 . bucatele mele ! $i ridica parul sa izbeasca biata vulpe-n cap si s-o omoare.

de se-nduiosa insusi imparatul si o-ntreba: Ce e. o-ntreba iar imparatul. — Parca e pagin Da ce s-a-ntimplat? tulburat. se-ntelese cu imparateasa. imparate. un banut sama nu are raspunse vulpea. dar tare ma tem de naravul stapinului meu. casca ochii la tocmeala si nu dupa ce te inseala Fata mea mai mult de jumatate de-mparatie zestre n-are. eu am sa mai incerc s-o ia de mireasa pe fiica mariei-tale. drept chirie Imparatul luind banita si zarind lipit un ban de aur zise catre vulpe: Cumatra. ii zise la plecare: Cuscra. Dar vulpea ii adeveri inca o data $i el o crezu. imparatul si mireasa sa faca nunta Ba imparateasa stiind ce ginere bogat are. Toate-i par ca se maninca Vulpea isi arunca coada pe spinare si o porni pina la cringul de alaturi de minca dintr-o mortaciune uitata. cumatra. C-o zina picata din soare Eu ii zic cu fiica mata. ia mai incearca poate ne facem cuscri si vei avea o cinste precum ti-e osteneala Imparate. — De te-ai Bine. cumatra. ca are de gind sa se-nsoare si vrea sa stie ce bogatii are ? Lua banita cea mare o ascunsa intr-un tufis si peste citeva zile ca si in celelalte dati. vulpea ajunsa la moara lui Rogojel. unde-i bogatie mare. cuscra. de noroc. Se ospata bine vulpea. zise el. destul a fost chiria ce ati platit. lasa. se intoarse cu banita pe care li- cine o fi numara banii A un banut de aur inadins pe fundul ei si mai dadu si un taler mare de aur. Lasa. cuscrulita. uite ca vi s-a lipit un ban de aur pe fundul banitii. imparate. Ia poftim in palat sa te ospatezi oleaca si sa cadem la tocmeala. faca-ji domnul multa parte. cind el imparat isi si tot nu-i ajung treia oara. doar nu ti-o plinge pise ! — — — ! copiii de foame? — De Da-l-as lui Satana. apoi a treia zi se ivi la palatele cele straiucitoare ale imparatului zicindu-i: Imparate luminate. ! Plocon de pomana. Bagati bine de seama — Ca sinteti mult mai aproape — ! — — — ! sa nu ne-auzim vorbe Lasa. iaca eu cu greutate il hotarii pe stapin sa-ti ia fata. tine-1 §i— 1 da stapinului. Apoi incepu sa plinga ea cu hohote. asa stapin. povestindu-i din fir in par intimplarile precum au fost cu masurarea aurului cu banicioarele si apoi inselaciunea cu galbenii gasiti in guncaiele-mparatului si mai la urma nunta cu fiica sa. Atunci vulpea ingrijorata ii — zise: 140 . Rogojel auzind toate aceste lucruri. ceru o banita si mai mare ca mai are o incapere cu citeva cara cu taleri de aur si vrea sa o masoare cit mai degraba.! ! ! ! ! ! ! acest bogatas care-§i masoara banetul cu banita. stai nu pleca. Cica vrea sa sa-nsoare. ce s-a-ntimplat de lacramezi. de sanatate. ca-ti vin cu ginerele-n bra^a In timp ce printesa vesela se pregatea de nunta. i se paru ca-s viclenii de-ale vulpii si rise cu pofta. caci el: Cite zboara pe sus inca.

Apoi mai merse si fura dintr-o cireada de capre un tap si o porni cu el de zgarda sa-1 insoare pe stiipin. zise printul si vazind cum se apropie ostirea isi lua copiii. acuma ce ne facem. numai astupa usa cu niscaiva pari si maracini. vulpea si cu oastea imparateasca plecara la intimplare pe un drum spunind imparatului ca merg la palatele — — printului Rogojel. ca niste tilhari inarmati 1-au dezbracat. sa spargem nunta. bogat. nu mai sta ! $i pleca sa-si adune nuntasi. Palatele erau ale unui prin. zise vulpea. — Se vede ca am ginere de neam dupa urechile calului — Da. Imparatul cind auzi. hai. cum zicea cumatra vulpe Mersera de aci la palat si juca imparatul pina-i crapara cizmele de bucurie ca si-a maritat fata dupa un om asa de bogat. La pod il invata pe Rogojel sa sara-n riu cu tap cu tot si pe apa sa arunce — — — ! iar podul il stricara. vazu-n zare niste palate si cu asta ! zise vulpea si fugi mari stralucitoare si fugi acolo batind la poarta. — — ne descurcam noi Cind colo. Vulpea nu se ingrijora de asta si merse prin gradinile oamenilor adunind ca la un car de troci pe care le cara cu Rogojel sub un pod in apropierea palatului imparatesc. soptindu-i in taina: Cind iesi printul vulpea se apropie Maria-ta. imparatul cela vecin vine cu oaste sa te omoare si sa-ti ia toate bogatiile. iesi din moara si hai pin sate sa dam veste ca te-nsori cu fata-mparatului si sa-i chemam sa ne fie nuntasi Hai. Dupa nunta Rogojel isi lua mireasa. zise catre generalii sai: ca e cal de in — Ei frate. da-mi barbat ca plec. da ce ne facem acum? — Ce sa ne facem. se omoara pe loc Pai tot mereu de cind a auzit de printul Rogojel imi zice: Tata. nu vedeti ce urechi mari are. vezi c-am venit sa-ti fac un mare bine. cumatra. Trimeas5 curtenii de-i adusa toale din fir de aur si sabie imparateasca. incaleca si cu roibul se repezi la fata locului vazindu-si ginerele luptindu-se pe riu cu valurile si alaturi calul si capetele os- trocile. nevasta si servitorii si se ascunsa — — 141 . oastea i-a ucis-o si inecata-o. ii dadura si un cal si toate se linistira ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic la acel pod fara de noroc. Bine. cuscra. dar cu ce sa ma imbrac. ca n-avem acoperis nici pentru caii-mparatesti? Fii pe pace. Vulpea-i da tircoale pe drum lui Rogojel care-i zise-ngrijorat Ei. Vulpea fugi cu coada-ntre picioare dind veste-mparatului ca nu se mai poate face nunta. nu vezi ca e lasat pielea goala de tilhari? — Cum sa spargem nunta. Tu bag5-te-n pivnita palatului ascunzindu-te. vorba e asta? Pai craita de va auzi. dovada Vazindu-i calul. zise Rogojel? In rogojina ce o ai Grabeste-te. vrei sa mi se prapadeasca fata Ce ! ! rasa. insa lumea-i alunga cu pietre huiduindu-i. tirii. iar Rogojel abia a scapat cu calul in josul riului. cum e calul si stapinu. cuscra si mai bine sa facem nunta. lesne inainte. ca am eu grija si nu te afle. asa este-mparate.! ! ! ! : Rogojele. de ma due si ma-nec Sa nu spui vorba asta.

ori sa ma faca careva burduf ? Sa vezi ca eu m-am prefacut. o lua de coada aruncind-o intr-un gunoi. nu e o floare la ureche cum crezi mataluta. casa se tinea in propte §i era acoperita cu paie si acelea putrezite A de vreme.! ! ! acolo. Si cu topi traiau aci fericiti si mulpimip. Rogojel o lua de coada. Se poate. ca sa vada la inapoiere imparatul cit de bogat este ginerele sau. am imbatrinit. vrenic si bun de insurat. eu ma due in petit chiar la imparat. doar ma stii sugubat din fire Asa da. ti-e rusine la obraz. Apoi — Nu — — ! ! Nu cazu la pat. taica. nu te supara. baiat inptlept. ajunsa stapin peste jumatate de-mparape si cumatra vulpe se-mbolnavi greu Cind isi dadu vulpea sfirsitul MlRTANUL NAZDRAVAN fost un mo? care avea un mirtan nazdravan. top in picioare si zise amenintator lui Rogojel: Bine. mosule. Se prefacu intr-o dimineata moarta la usa lui. Si asa se sfirsi viapi cea minunata a vulpei. si-n coada cu ac si fiere ? la stai. Mosneagul mai avea un Intr-o zi. Pe urma vulpea lua ostasii cu sape si lopep si astupara usa pivnipti pentru vecie. Vulpea simpndu-se azvirlita ca o nemernica. ma nespalatule. aruncind-o-ntr-un ogas unde-o napadira cinii de-i sfisiara blana la iuteala. iese si sufietul Vulpea ramasa cu fiica-mparatului si Rogojel. ca daca nu vrei. Vulpea astupa usa cu paie si coceni si cind intra Rogojel cu printesa se bucurara de palatele cele mindre si straluritoare. cum sa nu sa poata Cine naiba vine dupa un coate goale ca asta. ma Rogojele ! Cu asa recunostin^ te porti cu mine ? Ca albina-n cioc cu miere. ca eu am stiut ca te prefaci si te-am aruncat facind o gluma. mirtanul se dete la mos cu vorbe de infruntare. traind pina la adinci batrinete si tragind nadejde la omenia stapinului. dar tu uita ca pe unde ai sa-p faci pacate cu mine. nu te supara far' de socoteala. N-auzi cum se cearta ma^ele de foame in burta lui? La nora ii trebuie mincare si dichis. — — ! — 142 . Prinpil Rogojel. iese cuvintul. neinsurat ? Se poate. atita-ti fu recunostinta ta? Sa m-arunci in gunoi sa ma manince ciinii. cumatra vrea sa-1 incerce pe Rogojel. Stii bine ca eu nu pot suferi vicleniile si prefacatoriile oamenilor Rogojele. sa-p fie pe plac. eu te facui om si tu asa-ti tinusi legamintul cind voi muri sa-mi faci mormint din marmora si sa ma-ngropi cu doua sute de popi si cinci sute de calugari si cind colo. de nu te vei pne de vorba. Mosul era sarac lipit pamintului. cumatra vulpe. ca stapinul la barba. sa tii bunatate de baiat frumos. incit Rogojel ramase aci stapin Vulpea drept multamire ii dadu la fiecare ostas cite un pumn de galbeni din lada gasita plina. numai sa nu fie vreo prefacatorie. vazind-o moarta si cumiros urit. iar Rogojel. Intr-o zi. mosule. eel sarac si golan. ca inca n-am murit. Lasa. cita recunostinta-i poarta.

matasuri. Mirtanul se scula. mai baiete. Ce e. apoi si merita s-o ia. sa-mi traiasca ! Sa intre ginerele. stapinul meu a fost jefuit de tilhari. mirtanul o vazu. m-a trimis isi dau aceasta rochie frumoasei fuce a mariei voastre. vaitindu-se la imparat si-i spune: Marite imparate. ajunse la poarta ! palatului. pornit imparatul cu mireasa si carale pline cu podoabe. Mirtanul eel nazdravan mergea in fruntea nuntii. pina noi aur git. apoi incet. infuleca un soricel proaspat sa aibe de cale lunga si o porni spre cetate intr-un oras mare de aur. Dupa multe greutati. maria-ta. Trebuie sa fie frumos si viteaz. Toate erau imbracate in aur si in pietre scumpe. Nu use. E gol si pe toti ostasii sai i-a omorit si i-a aruncat in riu de i-a inecat. zina zinelor Pe drum niste zmei se bateau in slavile cerului pe o zina furata dintr-o tara de la capatul lumii. Cind ajunge la marginea padurii. n-are curaj sa tune in Aude baiatul plingind. orice ar fi si ai sa vezi. Alearga. vazindu-1 pe el dolofan si frumos. Mirtanul nazdravan se opreste in fata imparatului. Daca s-a luptat cu zmeii si i-a invins. adevarat stilp al imparatiei. printesa printeselor. si zice: si graieste: sint sluga Ia imparatul Barba Albastra. asa cum vreau eu. Imparatul netezeste barba. desface — Ce. incepu sa-i mustre va bateti joe de mine ? Vin de la imparatul Barba Albastra sa-i dau fiicei imparatului vostru aceasta rochie de aur furata de mine de la zinele din cer. Si iata acum stapinul meu e in zdrente si vai de el fara avere. $i este cu adevarat. vezi-ti de treaba ne-ar putea pe toti atirna in vreo spinzuratoare. asa rochie n-am vazut E cea mai frumoasa rochie de pe fata pamintului. si voi asa va purtati cu un strain? Rusine sa va fie Ostasii pusera capul in pamint si-i dadura drumul la imparat. cergi. da o plecaciune cu laba. ! — — — — Chiar A ostasii lui calari. stapine.! : Esti nebun. este mare nenorocire. Mirtanul isi pieptana mustatile. credeti ca rochia zinei sa-i — Marite imparate. sa-1 vad. 143 — — . si aja este. maria-ta. Facea zgoande si miaune de bucurie. vrea sa o petesc ca s-o ia de nevasta. — — Ba ! Pentru o asa indrazneala eu nu ma las. fiindca pin sate si orase se legau de el fel de fel de mirtani jigariti si prosti. priveste De cind mama m-a facut. Eu m-am luptat cu zmeii si n-am fost bun de o ceapa degerata ! Asa ginere mai zic si eu. unde era cea mai frumoasa fata din imparatie. o facu mototol si pleca inainte. legat si el cu daruri la ea. Bandele cintau si nuntasii chiuiau si se veseleau. aurul si argintul. ii privi pe ostasi drept in ochi tinta si necioplitilor. ca zice el. Imparatul. ce s-a intimplat ? Da el se face ca stie tot ce s-a intimplat. Cind pasi inauntru sa-i ia ochii oglinzile. ca pe-un ghem. mai statu pe ginduri si cum il Niste ostasi cum il vazura azvirlira puse piciorul in prag batu cu laba in de pe scara ghiomotoc joe. stapinul meu s-a luptat cu zmeii pe slavile cerului si a furat-o de la o zina pentru fiica mariei voastre. Zina de frica sa nu-i rupa rochia din fir subfire de aur o lasa de pe arpia de nor in jos. isi linsa blana. cu bagare de sama sare pe o masa lunga. cite alte bunatati si bogatii. insa el ne asteapta in marginea padurii cu mergem acolo cu mireasa sa i-o ducem.

Tilharii am auzit ca 1-au dus si 1-au legat intr-o coliba. Si eu unul am apucat de am purtat o hora inainte si toate printesele isi dadeau coate. a pus si el o sabie la sold si-a pus mirtanul pe umar si au plecat cal. ca vine imparatul cu ostirea praf va face ai mici ? Vai de mine. mirtane nazdravane. Bine. insa nu s-ar face sa nu-1 aducem si pe tatal imparatului meu la — ! nunta feciorului sau. asa ca au ajuns de pomina. ca stapinii sai erau niste natafleti. Vorba batrineasca: mintea domneste. Tot beau. urca-te pe coama lui si du-te drept — Imbracati-1 si aduceti-1 teafar la nunta. mai nazdravane. omoare — Asa asa sa-1 e. slavile cerului. astea sint palatele mirelui Bucurati-va si va veseliti. ce crezi? misuna lumea de tilhari. stralucind in bataia soarelui. pe stapin. Cind s-a apropiat imparatul cu nuntasii si din departare au zarit palatele de clestar poleite cu aur. mosule. ma — Suie-te pe mosule taci. degraba si pitulati-va prin nori pina ce nu va ajung. mare naiba fasuiu. cuscru saracu Mirtanul nazdravan sari pe coama unui armasar si s-a facut nevazut. auzira luara zinele furate in brate si copiii si dusi au fost in au ramas goale. ca a dat procopseala si bogatia pe capul la casele zmeilor. tine un cal. tine-ti firea ca avem si noi toale imbracam ! Imparatul porunci sa sa-1 imbrace pe ginere in haine de purpura de aur si mearga nuntasii putea — Maria-ta. ba eu zic bine ca a scapat numai cu atita. Cind a ajuns la casuta saracacioasa a mosneagului 1-a gasit numarind boabele de fasui sa le bage-n oala. mai sa-1 baiete. s-au bucurat cu totii si insusi ginerele nu stia ce este cu aceste minuni. se-nsoara baietasul tau cu faci sa dau in vreo belea cu imparatul. in timp ce stapinul lui se ana in trasura linga frumoasa mireasa. s-a inchinat in fata imparatului si i-a pupat mina zicindu-i: Prea inaltate imparate. ce ne facem cu copiii ! — — — Zburati prin nori Zmeii — cu ei. Mosul s-a imbracat in toale imparatesti. Mirtanul ii ceru voie imparatului sa mearga inainte sa spuie argatilor de la palatele stapinului sa aiba grija. Avem nunta fiica imparatului. mintea imparateste se infierbinta ! 144 . la ! — Hai. Mirtanul eel nazdravan o lua de goana inainte si ajunsa in palatele de clestar ale zmeilor. si Mai fratilor. cu beutura si purcei fripti si nunta cu dt cu atit se prelungea. iata. si — Aoleu. ca nuntasii s-au inva{at pe trai bun si petrecere si cuscrii la fel.! — Lasa. Apoi s-a pornit o numta mare. fugiti care pe unde puteti. si e. Iar palatele lor cum Atunci mirtanul s-a inapoiat la ginere si mireasa. furindu-i tot ce avea in palate. nu mieuna degeaba. lasa la vostru. ca mirtanul nazdravan stie ce face. in toate Jarile si nu le putem da de capatiiul lor. inainte. mincau si jucau cu danpi inainte chiuind de bucurie. Iar mirtanul nazdravan a purtat si horele inainte si cu intelepciunea lui i-a procopsit pe stapinii sai si i-a purtat de grije imparatiei. zise mirtanul.

Ai sa mergi dupa ea s-o prinzi. s-a intapat si s-a trezit. vine o pasare de aur si culege merele de aur. cei mai mari. Si acuma feciorul eel mare i-a spus lui tata-su ca el se duce la noapte sa vada cine le fura merele. i-a venit somn si a adormit. da el eel mic. vede el colivia de aur. — Verdes-imparat. el trist la lup. fi-1 dau. da el pe drumul pe unde-i maninca lupul calul.LUPUL fost un om care avea trei baieti si el mai avea un mar crescut in balegar care facea mere de aur. s-a pitulat sub trandafiri si cind trece fata imparatului cu fetele pinga ea. da tu mi-ai adus calul de m-am saturat si eu odata ca tare jigarisem. Baiatule. te duci dupa pasarea de aur. 145 . cine da pe alalalt moare de sete. altul pe drumul unde se moare de sete. el o arunca pe spate si fuge cu ea si fuge la imparatul Verde? sa-i dea fata. cine da pe drumul al treilea ii maninca lupul calul. bre ? Iau calul ca sa-1 dau imparatului sa-mi dea pasarica care mi-a mincat merele de aur. si si imparatul cu calul. dar sa-mi aduci calul lup sa plinge: Vine — Ce ma? — Luai ma prinsa m-a trimis dupa calul faci. Cei mari au dat pe drumul pe care se moare de foame. A incalecat el pe lup si au ajuns la un rege. n-ai cetit tabla ? Da-te jos sa-ti maninc calul. Ce faci. da in lungimea satului era o tabla cu trei drumuri pe care scria cine da pe drumul asta moare de foame. Cind colo. s-a dus eel mijlociu. S-a dus si a stat pina la miezul noptii. Au luat toti cite trei cai. daca-mi aduci fata lui Rosu-imparat. — Ce ma — Pai mi-a mincat merele de aur. dau. treia sara s-a dus si copilul eel mic. El e mai smecher. da a venit cineva si i-a furat merele. mersa mai departe pe drum si-i iesi lupu-n cale. Acolo lupu i-a zis ca nu-1 mai lasa si s-a dus lupul. da noaptea sa cocea si nu stiu cine le fura. colivia la Da lupul il duce f i-am spus eu sa nu iai capastrul ? Atunci a plecat el la fata lui Ros-imparat. doua zi. Te due eu finca pina la tine n-a indraznit nima sa vie. Ziua marul inflorea si lega. a dat de maracini. iar te prinsa ? — — — Merge — Ce. Dimineata s-a dus la tata-sau si i-a povestit. cind a ajuns acolo i-a zis sa ia numai calul fara capestre. Zice el ia sa ia el si colivia de aur. Pi la 12 noaptea a venit cineva. A sunat din corn si a venit imparatul. a pus pe linga el maracini si cind a cucait. lui Verdes-imparat. ca sa-i dea in schimb calul. Cei doi se intilnira si venira indarat. Cind la mijlocul noptii. ca n-ai ascultat. El binisor s-o prinda. S-a dat jos si i-a mincat calul. i-a furat merele si marul i-a ramas gol. Da el cind a vazut capestre cu nestemate a luat si capestrele. Da colivia avea sunatoare si-1 prinde acolo A A A — : — — : imparatul. Da lupul i-a zis: Eu stiu unde te duci . ? "Ti-o la lui si e. ma. a apucat-o de-o pana si pasarea a zburat. da pasarea la rege in colivie ! I-a spus sa ia numai pasarea fara colivie.

vestita biserica. maria-ta. Dupa aceea au pornit sa lucreze mesterii si calfele. se batura tobele. Se chinui cit se chinui si un miros frumos simp si adormi.! lupul vede ca ei se iubeau si zice: stati voi aid. Sa-ncerc. N-au izbutit ei viteji si voinici tineri buni de vina. Isi da seama ca nu este de-a buna. incinsa sabia lui si la cele patru cornuri de temelii puse musuroaie de furnici. Un om sarac isi ia si el inima-n dinti. simti Furnicile se izidira care incotro. cazind la pamint. muscaturile de furnici se destepta din somn si o lua pitis-pitis. Cazu pe ginduri si imparatul. La miezul noptii il apuca un somn ca din senin. Pe urma a adus tot lupul singur de a furat si pasarica si de acum si lupul si ei doi si pasarica erau in mina fetii. El s-apropie . Bine. sa auda lumea si tara ca mscai dusmani neispraviti. calfe* si zidari. sapa-mi aici o groapa mare. au facut semnele crucii pe vatra manastirii si i-au pus cu mina lui pietrele din temelii. le-a zis. noaptea se darima. ca lumina de ea si o prinde de codite. care-si pusese-n gind sa ridice-n lume cea mai mare si A adunat de pe fata pamintului noua mii de mesteri mari. ca de citi am stau aici. lasa-ma sa incerc si eu sa pazesc si sa aflu ce duhuri necurate fac asa de mare paguba si necaz imparauei tale. eel sarac isi lua arcul. Ce sa fie? Cine-i darima lui noaptea zidurile manastirii? Dete sfoara-n Jara. nima n-a trecut ca sa-i maninc calul si eu am rabdat de foame si de acuma nima n-are sa mai treaca in afara de tine si sapa-mi groapa ca sa mor in groapa. ar fi trait un imparat mare. — — ! — — Incearca^ dar eu n-am Omul nici o nadejde. dumneata un slabanog zdrentuit. Da — la — PASAREA ZAMBILA Cica odata de demult. Se cobori din cer o zina si incepu sa darime zidurile. toti calari pe un singur cal. 146 soarelui. Dimineata doar gaseau zidurile pravalite la pamint. Ce ridicau ziua. i-a dat brinci si a tras pamint piste ele. li dau inainte cu lucrarea dar in zadar. Mersara si ajunsara unde mincasa lupul calul. incearca Esti slobod sa incerci. Ba mai spuse ca da un corn din imparatie aluia care va prinde pe raufacatori. toti adormeau si nu vedeau nimic. ca buturuga mica rastoarna carul mare. pina aproape Cum de zina. asa ca multe se suira pe omul acesta. I-a sapat baiatul groapa si i-a dat brinci in groapa ca sa moara lupul. cu parul lung auriu. ce se zidea ziua noaptea se farima. Zina era frumoasa. dar degeaba. omule. Zis si facut Multa lume capata curaj crezind ca o sa se procopseasca cu vreo palma de pamint din imparatie stind noaptea la pinda. graindu-i: Prea inaltate imparate. darima lucrarea imparatului. intr-o imparatie mare. Iar ei au plecat la ta-su cu pasarea. lupu le zisa: Acum dati-va toti jos de pe cal. ca ceva este necurat la mijloc. merge la-mparat. ca ma due eu singur §i-i iau calul imparatului fara sa-i iau capastrul. de cind cu lupii ai albi. strigara birovii de pe culmile dealurilor. numai ca toate se incearca fara rost. dar uite. Apoi el s-aseza intre alte musuroaie de furnici.

Copacii. S-au asezat sele-n sele. . Se mirara ei. ca sa scapi omenirea asta de la rau. Dar sa astepti pe-aproape. necazul necazurilor. Dar un vultur cu cioc de fier n-o lasa in pace. De copac era legata o zina cu coadele ei lungi. leii. frumosi si curajosi. omule. Tata-su le dadu bani si-n desagi de-ale gurii. Tu esti trimis de Dumnezeu. ca-p jur ca de-aci incolo n-am sa mai imparatului. Pe de laturi o pazeau trei iepuri urecheati si fricosi. Zina care era pazit5 de cei trei iepuri ii spuse sa mai astepte ca peste trei ani iar va veni sa cinte o data. Merse fiecare inainte. pasarile prind aripi. Ce era sa faca ? Trebuia sa a^tepte trei ani pina la SiriZiieni. Cind auzi imparatul ca i-a fost zina la mina si i-a dat drumul a fost din putin sa nu-i ia capul. Atunci — O fiarele. om inima da-mi nu ma omori. dar fiecare se grabea inainte sa dea de Pasarea Zambila. ca de matase si plingea. oamenii. se arunca asupra pasarii s-o piarda ca sa nu mai cinte. De aci incolo zidurile se suiau mindre catre cer si nu se mai surpau. fiarele incepura sa se manince intre ele de fcame. toate pietrele se prefac in oameni. Sa nu te indepartezi ca te impietreste si pe tine. Fata adasta pina ce adormira iepurii si-i povesti ce este in imparatia asta. Imparatul avea trei iii mindri. cintecul. Al patrulea iepure ii da apa si hrana. Era Pasarea Zambila. Cum incepu ea sa cinte. sufletul Ca mi-i drag ca Pasarea Zambila cinta peste tot si minune. Cum o prinse. au mers pina ce au ajuns intr-o tara mare pustie. iar. Sa-i spui imparatului ca atunci cind o sa se slobozeasca biserica. sa caute Pasarea Zambila s-o puie pe aia sa cinte mai intii in biserica si dupa aceea sa intre lumea la rugaciune. Fratele eel mic. incalecara armasarii si dusi au fost. au pus miinile la ochi si s-au invirtit de trei ori si in ce loc s-au oprit intr-acolo drept au pornit fiecare voinic. tigrii. ai si viaja. cinta si zboara. Oamenii prefacuti in pietre se sculara si pornira la lucru.! ! ! — ca te-am prins De mine nu mai scapi — Lasa-ma. iar Pasarea 147 . serpii. iarba inverzi. oamenii. Omul eel sarac se-ncrede-n zina si-i da drumul fara sa-i faca ceva. Au mers ei. si fara grai. A facut farmece si a impietrit tot ce-a fost frumos si a avut viata. zidurile au sa se surupe pe omenire si toti vor muri cu imparat cu tot. florile. ursii. — Cinta-ti zina. toate erau impietrite. el ii zimbi si z se: va invia padurea. moarte. cu un dinte-n gura si un corn in frunte umbla in tara asta cu maghii. atit de turbat in minie era. Ii spusera imparatului ca ei se due s-o aduca pe Pasarea Zambila. Acolo in tara asta. Dimineata ii povesteste de-a rindul imparatului cele intimplate. si va invia lumea din morti si iar o va fura vulturul eel negru din cer. lata ca vine Pasarea Zambila. merse si mai mult si ajunse la un copac mare. mai istet din fire. Mai era putin pina la slobozirea bisericii si nu se da de Pasarea Zambila. cintind cu un glas frumos de inger picat din cer si to|i tot ce era impietrit invie ca prin 3 mortii ies din pamint. ca-ti spun care este taina tainelor. codrii capata frunze. Stai ! la stric nimic te las ! stii sarac. cimpia si roadele pamintului. — Nici moarta nu Asta sa — Te rog. vitele. izvoarele se dezleaga si ciu-g. ca de mila mea vine aici Pasarea Zambila si-i vine rindul ca sa cinte. pasarile si izvoarele toate erau oprite de o zina rea pe loc si facute stei de piatra. iar se impietri toata omenirea. Numai ca sa scape cu bine. Adasta el trei zile si aude pe-o aripa de nor un cintec frumos care s-apropia de pamint. florile capatara boboc si miros. baba rautacioasa.

Au fost poftiti imparati. Tocmai atunci sosi la nunta si printul eel mic imbracat in sarica. Ei spun la Pasarea Zambila si Zinei ca pe amindoua le vor omori daca vor spune imparatului ca ei 1-au ucis pe fratele eel mic si ca ei sint cei mai viteji din imparatie. plingea si poporul cum o vedea plingind. ca sa auda toata lumea. tina adinca. pasarea plinge si tace. Pasarea Zambila se intrista. si amindoua ramasera tacute si triste gindindu-se ce rautate poate sa fie intre oameni Ajunsi la imparat se laudara cu isprava lor si povestira nascocind fel de fel de minciuni. Pasarea Zambila vazuse toate dar se temea si ea de razbunare. la locul de unde se despartisera. zina la fel. Imparatul in zadar o suia pe manastire sa cinte. Printul intreaba pe zina. El aduse zina si Pasarea Zambila. La nu se tragea nici o nadejde ca prinpal eel Cine te-a scos din miinile celor patru iepurasi care zmei prefacuti in iepuri? singur. ca sa povesteasca mic o sa mai calce pragul casei. singurel cu sabia. apoi in toale imparatesti scsi si printul eel mic si voinic. Ciinele a luat-o inainte iar ei dupa ciine. facindu-si socoteala ca este vreun semn dat de Dumnezeu. imparatul era judecatorul. Vine vulturul din prinda si asta. Pasarea Zambila. Cind colo. dezleaga zina legata cu coditele de copac. Calatoresc ei vreme lunga sa le-ajunga pina ce se intilnesc cu cei doi frati. Pina la urma ajunsera la cearta si bataie. i-a luat oi la casa si ei Atunci baiatul cu turma de palat cele intimplate.. omoara iepurii care o pazeau sa nu fuga si cu amindoua se duce sa se intilneasca cu fratii sai. Zina insa plingea si nu voia sa se faca nici o nunta. ca sa nu se darime biserica. Apoi in loc de nunta ceru mai intii sa se adune toata lumea din imparatie si sa se faca judecata fratelui sau ucigas. ca in loc sa cinte. mic Apa Un imparatului. Mai inainte de nunta se batura si mijlocasul il omori pe fratele ! eel mare. inalta pina la cer si poleita cu aur. ii pun gind rau si intr-o noapte il omoara. Imparatul se bucura vazind Pasarea Zambila. Amindoi o voiau si nici unul nu se lasa in voia celuilalt. Ea desi stia ca printul eel mic fusese omorit chiar de acest frate mijlocas. se temea sa spuie adevarul si tacea.Zambila cinta. chiar si frate-su si cu imparatul. Suira Pasarea Zambila pe manastire sa cinte mai intii. care sa se insoare cu zina cea frumoasa. ciine ciobanesc a auzit si nu s-a lasat pina ce nu i-a dus pe pastori pina acolo sa vada ce este. — — Tu te robisera si erau 148 . Cind 1-au auzit in fundul fintinii vaitindu-se. regi si printi din toate imparatiile asa cum este adetul la nunti. Astia cind 1-au vazut pe eel mic ca este mai curajos. care le-au scos din ghearele zmeilor si le-au adus la curtea imparateasca. gata s-o casa sufletului cer. Printul eel mijlociu se puse cu zorul sa se insoare cu zina cea frumoasa. Veni timpul sa slobozeasca biserica cu noua turle. plingea si el. El merse drept la imparat si-i povesti cum 1-au lovit fratii si 1-au aruncat in fintina sa moara. Lumea adunata credea ca se va face judecata pe sprinceana. Cei doi frati incep cearta. Baiatul trage cu arcul drept la vulturul cade si se face loman. opinci si haine ciobanesti. ca aduce o zina si Pasarea Zambila. Era chiar in ziua nuntii cind trebuiau cei doi tineri printul eel mijlocas si zina sa se cunune la o alta manastire. iar Ea. In piata cea mare a cetatii. Fratele eel a fost aruncat aproape mort de catre fratii sai intr-o finnefiind adinca el s-a trezit de raceala si a strigat ajutor. dar se intrista auzind ca fiul eel mic a fost aruncat de niscaiva tilhari intr-o fintina fara fund si acolo s-a prapadit. scoborind ca o sageata ca uitase de ziua pe Pasarea Zambila. i-au lasat in jos o fringhie si 1-au tras a far a la lumina.

macar atita fa si tu. Si jucara toti pe loc Cu povestea din Timoc ! PESTELE DE AUR A fost un mos cu o baba. Atunci imparatul a poruncit sa-1 ia pe ginerele ticalos sa-1 lege de patru cai salbatici si in fata mulpmii sa-1 spintece-n bucati. de aceea — Marite imparate. Lumea adunata a cerut sa-1 omoare si a sarit minioasa pe el. ca n-are minte si cite si mai cite vorbe urite. Cind ajunge acasa n-are de lucru si-i povesteste din fir in par babii. Pasarea Zambila si incepu sa cinte cu un glas frumos si duios. ca-ti voi face si eu vrun bine. ce e. de picau frunzele pe jos. Baba da-i pe el sa fie afurisit si marturisit. cu ciocul de el este voinicul eel viteaz — Dar cine a mai vrut ma omoare — Fratele mijlociu te-a injunghiat cu sa ? eel cutitul si eel mare te-a aruncat in put. Mosu mergea cu undifa si prindea cite un juvete. iar eel in nici i-a fier si a scapat-o din robie ? Imparatul a intrebat-o si pasarea a raspuns ca care a scapat-o. Asa si facura. du-te si cere-i pestelui de aur sa-ti dea o albie. Dupa asta. Atunci imparatul a intrebat cu glas tare poporul adunat sa-i spuna. put. ce pedeapsa i se cuvine unui fiu atit de ticalos pe care nu-1 mai socoteste vrednic sa-i fie fecior si mostenitor. Si jucara toti prin tinda Cu picioarele prin grinda. La coconi sa pomeneasca. Facu nunta imparateasca. astepta. Se duse mosneagul la mai. 149 . cine a omorit vulturul lovit cujitele si ? ia sotie. Du-te. pentru dreptatea ce s-a izbindit. printul eel mic ruga Pasarea Zambila sa zboare pe biserica de aur si sa cinte.: ! : — Cine m-a cu m-a aruncat in put — Fratele tau. dindu-i libertate si viata. care vrea sa ma de mare te-a aruncat nu ajutat Dumnezeu. arunca mosu undita si prinde un peste de aur. Pestele cum s-a vazut in undita a inceput sa se zbata si sa vorbeasca de parca avea glas de om Mosule. Iar bucatile din trupul lui sa fie duse in padure si aruncate fiarelor. mai omule. intrebindu-1 E. saraci lipiti pamintului si traiau la o margine de mare. sa si noi in ce spala camasile de cilti. Mosu i-a dat drumu uitind sa ceara sa-i faca si pestele lui vreo bunatate. ce astepta si veni pestele — : — in prundis. Odati. mosule ? Te vad trist Sint trist ca baba m-a certat fiindca pentru fapta aia nu ti-am cerut ceva sa — — ne imbogatim? — §i ce cere — Cere o avem ? albie. Se sfinti biserica si se cununa zina cu fiul eel cuminte si viteaz de se bucura intregul popor si bogat si sarac. da-mi drumul. intrebati pe Pasarea Zambila. Baba ii frigea pe carbuni si asa isi petreceau din greu bStrinetele.

sta si chibzuieste. Se duce mosneagul la marginea marii si asteapta pestele. du-te acasa ca ii zice: taica. Cind ajunge mosu aproape. dunga tinzii sta o albie de plop noua-nouta. Se bucura baba. oare multe si pasari multe. mergi sanatos ca si asta oi face. Unii mulg vacile. baba ti cum dai nu e multumita. mare cu ferestile in soare. ca e un Tindala. Trebuie sa te-nvat cere-i si argati. Cum il du-te acasa ca acasa. Baba cind il vazu. baba pe el. Iar se-ntoarce la pestisor tisorul il vede si-1 intreaba: Unchesule. Pes- pe stapini. mosule si cere-i sa ne faca pestele de aur o casa. oi. ca baba. lemne. te si si altu stia ce sa ceara. unchesule. Sa te duci tontolocule si sa-i ceri de data asta sa ne umple maidanul cu oi. Cind ajunsc — — vede. maidanul plin de boi. stii ? ! taina. stiu de ce De ce? nu stie cum ci multi ci si averea e sa-nceapa vorba de rusine. golumbi si cu toate ielea. nu unul. ca nu se pricepe ca ea sa ceara. — Pleaca mosu iar suparat la marginea marii si asteapta sa vie pestisorul de aur. altii tasala. pe — Bine. vite mari si pasari sa n-aiba nima-n sat ca noi.: ! ! p se va implini dorinta. ma prostule neispravitule. cine o sa le araneasca? Baba cum il vede se repede la el cu o falca-n cer si alta in pamint de suparare. ca asta n-o scot la capatii. da-i: Ajunge acasa aduc apa. giste. Cica sa-i faci si ei sa se bogatie. nima-n sat sa n-aibe ca ea. — Pestisorule am sature de o casa — Bine. Baba insa. — — — eu o muiere proasta cum sa — Ma daca era capatuiesti? — Fugi. mare. oare. Se pune pe capul mosneagului iar Fugi indarat. ceri ! ai venit sa-ti argati. Cum il vazu. iar nemultumita. se due la moara sa macine si cite si mai cite Sta mosu incremenit la toate minunile astea si isi zicea in gind ca nu e de-a buna cu baba asta. rate. De ce n-a cerut un lucru mare si scump. curcani. Se duce mosu acasa si cind colo. altii si taie 150 . in locul colibei proptite cu pari. pestisorule. se fac voile. ca destul ai facut pentru el. vede o casa alba. ca e un Pacala. Bine. bibilici. se bucura si mosu. c3 altfel cu baba unii maidanul plin de slugi. mosule. Du-te si ai sa ai si argati sa te slujeasca ca m-ai scapat de la atitea. mosule si tot suparat te vad. care pina la urma are sa-i cear5 si steaua de pe cer. Se mira mosu si cazu pe ginduri ce-o sa se faca el cu atitea vite. vaci. Iar ai venit. gaini. — — — Sa-mi dau — Bas asa Da de unde — Asta e o mosule — Multumesc. incepe cu vorbe de ocara. cine o sa le pazeasca. sa iertare. la spune ce porunci ti-a mai dat baba? Cica sa-i faci vite cornute. Mare minune e si asta si tuna in casa bucuros.

nimic din case. ceva sa sa sparga cu toporul. tontolocule. sa-nchina. taichii ! zice cica s-o faci pe ea impara- si doresti. vrea sa fie boieroaica. Asa scapa mosneagul de gura babii si baba de atitea bunatap. Sa te duci si sa te grabesti sa-i ceri palate-mparatesti. sa-i aduca lemne de iarna si faina de mamaliga. sa-mi umplu si ieu traista » mosu ! 151 . nu avea care sa vada de iel. ca mosu ce sa faca de cind iel a ramas singur in casa? Intotdeauna la culcare si sciilare s-a rugat la Dumnezau sa-1 ierte si pe iel ca nu poate sa traiasca singur ! Mosu s-a nacajit sa traiasca asa greu. asa ca A intr-o zi. cum o vazu. Se duce mosul acasa si cind colo. asa traiau de rau. sa fac. ama fara lemne n-a putut. unchesule. te si sa-i ceri sa-mi dea fi si mie argate asa cum au boie- ceri si n-o bine ! venire-ai invirtindu-te si si rasucindu-te si fa ce-ti spun. se puse pe el cu cearta si bataie. iel loa de acasa o traista pe umere si un topor si pleca dupa buturoage de-ale mici. — Sa duci indarat — Babo. hai. fost si trait bine in bordeiul si zic. iar pe mine sa ma faca imparatita si pe tine imparat. 's facu o cruce cu mina a dreapta. Eu ia-ndarat meu.! : ! roaicele. Ce bine o sa fie atunci O sa se mire lumea si tara de ce sint eu in stare sa fac Merse el plingind si asteptind sa iese pestisorul de sub val ca sa-i poves- — Hai. din argati si argate. iar ea da la porunci. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. taica. ciocanind prin buturogi ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. daca asa p-e dorinta. pestisorule — Vrea argate. asa ca eria mosu singur in casa. da si rau sarac. Mosul. N-a avut nima in sat. din palate. Cind ajunse mosu la bordei. nu se multumeste cu ce are Du-te acasa ca si pofta asta i-o fac. Mergind mosu pin padure. destul era batrin. Mosu. cu porcul meu — Bine. nepoti si baba la mos. din vite. asa am ? Iar ! Iar. Baba sta cu mita pe vatra si blestema pe al ce i-a luat averea ?i bogatia pe nedrept. — Ce mosule e ceva nemul jamire — pestisorul Auzi ce naroada. mosule. cu puteria ta. pina ce-si dadu sufletul de suparare zgripturoaica. POVESTE DE UN MOS CU O BUTUROAGA fost un mos batrin care ramansese singur in casa: ii murisa toti copiii. pe mine imparat. prea multe — Du-te. Dar nici cu asta nu se mulpimi. nurori. Cum il vede pestele stind pe mal iar oftind ii zice nu te lasa baba ? — ! ! teasca supararea. Ajuns acasa vede baba cu argate in dreapta si-n stinga. ajuta-ma sa sparg cu toporu buturoaga asta. e. — Nu. teasa — Tu cum mosule? — Bre. tot ce i-ai dat s-o saturi. eu am crescut cu pupln am gaina mea.

saracule. inchisa magariul in satra. sparsa un nod bun. mosule. Pleca saracul de mos colo. luminosule « Mosul al luminos stia ca-i trebuie la saracul de mos multe ama mai intii. sa dusa acasa sara. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga. Mosu avu o satra batrina cutrupita cu paie si cu feriga. si un galbin. sa nu mai vii la buturoaga-asta sa-mi spargi casa mea. da sa stii. Porni bogatasu sa care toru cu carul incarcindu-1 de baligari. in doua baligi gasi doi bani. Mosu pusa traista plina de bite uscate. « Iote. fara copii. Petrecu mosu asa bine cu magariu multi ani. loa mosu pe torn magariului. Mosu incepu inchinindu-sa domnului si il ruga de sanatate la mosu al luminos pentru ce 1-a podarit cu un magari. ce pot sa aduc » Da mosu al luminos se roaga de saracul de mos sa nu-i sparga casa ca-i da ce cere saracul de mos. nacajitul de mos. Mosul sarac porni sa povesteasca la alant mos cum e rindu. da si cu lemne. ducea bucatele la moara. buni bani pe tor. da magariul porni sa-1 linga pe saracul de mos. Mosu pusa traista pe magari si pleca acasa cu magariul. ca mult ieu sint si sarac. ce rau ti-am facut tie. n-are care sa vada de mine. Mosu lo galbinii. dimineata in varsatul zor'ilor. griu. pana mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. mosul s-a sculat de noapte. insara. si platea la cara cu boi. iel porni sa-i arinjeasca satra cu o furca de lemn. bani n-am. saracule. sa iai sama in toata baliga ca ieste citi aranesti coseria ». asa sa cumpar lemne si nu pot sa due. Saracul de mos spune « da-mi ce vreai tu. stapin al magariului. nepoti. Sa ogodira. Porni saracul. Lo magariul de un curmei si pleca cu iel sa-1 pasca da si sa mai adune \Tun lemn uscat de foe. ii lega intr-o cirpa.Dupa ruga mosului ridica toporu sus si dete o data in buturoaga. galbini. cumpara lemne si traia mosu bine mai decit altii in sat. ma doare picioareli si selili ma nacajesc cu o traista. ceva mai sparsa. pascut de iarba. si cu toporu. Si in dimineata a de doua. ii pusa iar in cirpa si asa porni mosu sa-si vina la socoteala. sparsa o aschie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturcaga aia mare umple mosu traista. aproape pusa mina pe magar. Tu sa-I iai cind Saracul de mos cu mare drag si multa voie auzind unde ie magariul sa-nchina la Dumnezeu lui ca di-acuma inainte nu mai merge pe picioare. avea mosu bani si cumpara porumb. sa dusa in satra sa vada ce face magariul? Sta in picioare si minca niste iarba ce i-a pus mosu intr-un colt la satra. acolo magariul paste si are la iel un streang tiris dupa iel. facu mosu o gramada mare de b§legar torit. da a ramas citi un galbin pin 152 . da si magariul pastea pe poiana cu streangu dupa iel. vine un bogatas pina la mos si-1 intreaba vrea sa-i \anda torul ? Mosu sa gindi mult si spusa « vind ca n-am loc nici mosie : unde sa toresc cu iel ». Da intr-o zi. cum a ramas fara baba. iara sa-nchina domnului si pusa mina pe streangu magariului si-1 trasa la iel cit putu. du-te de ia-1 de streang. rindu la magari ie asa noaptea cind doarme magariul ! : : << ! : ! : sa caca. aschii. iaca iasa din buturoaga altu mos luminos ca soarli si luminosu de mos zice la alalant mos asa « Bine. facea faina. umplu traista. intr-o baliga mosu gasi trii galbini. mosu aranind satra magariului. ia-ti traista cu aschii si incaleca-te pe iel. da aranind baliga la magari. ca sa nu mearga pe picioare ii da un magari. sa-1 pupe pe magari. de spargi cu toporu casa mea ». Aduna mosu bite uscate. iote magariu colo. dincolo de cringu-ala ieste o poiana cu iarba verde. pe magari. Dimineata mosu minca o felie de mamaliga cu niste zama de linte. Mergind tiris mosul de dragu magariului. Mosu de dragu magariului. clece. [dincolo de cring si vazu [poiana verde de iarba. lo mosu banii.

vede ca magariu nu ie unde-1 legasa. porni sa araniasca baligele magariului si desfacind cu furca lo din toata baliga citi un galbin. de traiul omului. La mos i-a iesit din gind cum a fost dintii rind la traiul al bun. Pusa mosu mina pe topor. baga magariul in satra. Inchisa usa cum a fost si pleca cu magariul de funie unde. balegili la magar Fursi bogatasul torul de acarat. Traia mosu iar din greu. ce sa faca sa pazasca pe mos. sa pitula bine si-si lasa o gaurice cit sa vada ce face mosu. asa ca bogatasul pricepu ca ie dar de la Dumnezeu sa se cace magariul sa ia bani daruiti bani. iaca vine mosu cu traista pe magari ajunsa la usa setrii. ia sama la magari.baligi. iara lo o traista rupta si un topor si pleca sa sparga ceva mai gros lemn. opri magariul. Mosul batrin n-a vazut bine aranind de Dumnezeu. Da bogatasul sa uita de supt feriga unde sa pitulasa. da bogainima la loc. Mosul durmi greu. Mine in zi vine mosu sa araniasca satra de baligi. cobori traista de pe magari jos. n-are bani sa cumpere. Cind sa ia ce-a spart vede linga buturoaga un mos luminos si vorbind la saracul de mos asa « ce rau t-am facut de-mi spargi tu mie casa mea. dezlega magariul di la par si iesi cu magariul afara. veni bogatasul. ca din asta buturoaga o sa umple traista de sparturi. Ramasa numai streangu legat tasul nu-i sta ! ! de un tirsog. sa-ntoarsa acasa si vazu pe saracul de mos plingind de mila magariului. oasa si tavalitura de magari. barem vro cinspreze zile si sa sa intoarca iar acasa cu magariul. : 153 . sa inchina lu Dumnezeu sa-i ajute. Saracul de mos mult sa spaiminta de mosul al luminos si porni sa-i povestiasca cum traieste greu si nimica n-are. ca sa zaboviasca acolo. Asa ramasa mosu iar sarac cum eria dintii. bogatasul sa dusa departe. Intr-o sara mult inourata de ploaie si era mare negura. pi la chindie. ce n-are nu poate. asa ca sa roaga ca a gresit. ajunge la buturoaga mare si cam putreda. sa nacaja mosu citava vreme si vazu ca nu ie usor sa arda clecisoare nu tine fee si sa incalzasca bine. lo mosu o furca de lemn. cum sa aduca lemne cu spinaria. Intr-o zi. bogatasul sa baga in satra magariului si sa baga in paie cam su feriga. da nici n-a stiut cS e casa lui. cind s-apropie vazu mult singe. sa zica ca 1-a cumparat de la bilci. ssi vada de unde ia bani galbini in baliga magariului. ridica toporu sus si dete odata in buturoaga. sa cumpere ce trebuie. bogatasul pazeste pe mos pina cineaza si se culca mosu. sa-i dea putere sa sparga buturoaga. Mosul al luminos intreba pe saracul ce cere sa-i dea. Care 1-o-ntreba. sezind bogatasul cu magariul in padure piste %to trii-patru zile intr-o noapte a venit un lup si a mincat magariul Cind sa pomeneste bogata§ul din somn. inchisa usa si pleca. Intr-o zi. or fi vro buturoaga ! $i mergind mosu din stiap in stiap cu toporu si din buturoaga in buturoaga. mi-1 lega de un par. traiesc mult rau. sparsa o aschie buna. da sa gindi sa nu fie judecat pentru furat. Unde sa sa duca bogatasul ? Acas' la iel nu poate ca ie furat magariul. da mosul tot mai bine petrece. ama sa nu mai vina la casa lui s-o sparga cu toporul. N-are bani sa plateasca. iar ajunge. intra in niste paduri mari. Bogatasul sa-ntrista. da porni si un vint cu ploaie mestecata. pina mosul pe cimp cu magariul. Mosu batrin cum o vazu sa-nchina. deschisa usa setrii. Vazusa tot cum ie rindu mosului cu magariu Saracu de mos si-i pusa gindu sa-1 fure pe magari. ca ieu nu vin sa-ti sparg tie casa ta ». Da n-are care sa vada de iel la vreme de batrineafa. sparsa o margine din buturoaga. mai ridica odata toporul iara sus si repezi iar in buturoaga. Cind araneste satra magariului.

ii lega cu cite o nojija de picior cu un cap la nojita de pe alalant de Sede baba pe scaun mincare. aci aproape si vazu lomanuri cu blocuc adusa de potoc . facu mosu bucatureli mici. ie urit si iei singura. pipi. baba sa dusa acasa incet cu doua ciumegele. Cind fu soarele pe la chindie. Mosu o lasa intr-o noapte cu iel in soba. sa iai sama. desfacu nojita de la piciorul cocosului si-1 lasa slobod pe maidan. minca mamaliga cu oua coapte. aruncind tot aproape de iel bucaturile de mamaliga. Baba dete galbinii la ficioru ei in mina si povesti la ficior cum traieste saracu de mos cu o gaina. Mosu porni sa o mingaie cu mina pe aripili iei. Asa ca mosu aduna citeva oua si mosu petrecea bine. da ieu o sa scobesc afara intr-o piatra. Porni baba sa sparga ouale. mosu ii cite un bit de lemn intr-o zi. scoasa din sin o bucatura de mamaliga. » « Bine. Dupa ce sa saturara.» Saracu de mos pleca la potoc. Baba mai eria in stare mult decit mosu. Il lo baba si-1 baga in chesoi la bete si tacu baba. Cind spargea ou si loa sama la mijloc la ou vazu un ban galbin ! Mosul mult ii fu drag cind vazu bani in ou. avea baba copii.. pusa baba masa si mi-1 lo si pe mos la vorba lunga. povesti si glume pana mincara ouale din tigaie cu mamaliga calda. baga mina in chesoiu betelor. decit pe ai mai rai. Mult era drag la mos de gaina. sara inchide si iel cocina goala far a bit dupa 154 . Cocosul umbla cu gaina amindoi. nu putea sa-i desparta. ama intr-o zi iaca vine o baba cocosata si in doua ciumege la mos in soba. in toata ziua. » Atuncia luminatul de mos spusa asa: « sa-ti dau o gaina alba ca soarli s5-ti faca in toata ziua cite un ou. sa pun la gaina apa sa bea». si le lasa lui : « vezi ca nu e bine numai o gaina singura in maidanu tau. in ou ieste un galbin. ipl dau unu sa ai si tu. gaina sa minta dupa frimituri aproape de mos. da si gaina ricaia in blocuc la mosu. Cind gati baba chema pe mo? de afara sa manince. si mosu o roaga pe baba sa-i ajute sa faca ceva dedete babii vro patru-cinci ouS si spusa babii: « gateste. cum ajunsa acasa baba desfacu betili de pinga ia. intinsa repede mina si o prinsa pe gaina. nurori.Mosu saracu sa gindi ce sa ceara si zice « Doamne. mos. Mosu n-a bagat de sama. acolo ea ricaie si cata rime sa manince. la soba si i-a facut un ou ! Mosu i-arunca firimituri de mamaliga. Iote am cocosi si sa bat. care pe toata ziua sa batea cocosii babii. ca gaina in toata ziua facea cite un ou la mos. arunca la gaina citea frimituri si mosu o striga : « pipi. Si iara porni mosu sa petreaca bine. comsia sa pi atitia Saracu de mos sa insela aid si-1 lua. si vazu in tot oul cite un ban galbin. facu o cocina mica. cocosu lo gaina dupa iel si pleca la cocina babii. Mosu al luminos ii zisa asa: « Du-te colo unde potocu a adus lomanuri cu blocuc. care n-a mai auzit sa faca in fiecare zi cite un ou si aia inuntru in ou. o pusa in traista deasupra de buturoage : Cum si pleca acasa. un galbin. Trecu multa vreme. Asa ca babii i sa lasa la gaina la mos si-i pusa gindu la gaina sa nu mai o aiba mosu. da mosu cum o vazu aproape de iel. porni mosu in maidan. Mosu gindi ca s-a invafat cu gaina mosului. cu voia ta da-mi ce vreai tu. Ama baba striga la pe maidan. nepoti. porni mosu sa" cumpere ce-i trebuie ca avea bani. da-mi ! » a zis. scoasa galbinii ce loasa din oua si le pusasa in tigaie. o cutrupi cu niste blocuc de paie si acolo inchidea mosu in toata sara gaina. mi-1 unu citeva zile legat cu un iel pin maidan. o vazu. da cind 1-oi sparge sa-1 maninci. pipi !» Gaina minca ce-i da mosu. dimineata cind sa scoala vazu gaina ca sede intr-un colt. sa sada cu gaina ta ». stoaca si multe gaini si cocosi. iar ca dintii. asa mosu cu gaina. da si fa mamaliga. Lo mosu gaina. gaina maninca. Doamne.

iote ma vezi cum sint. da pe buturog sede un mos frumos. de-a pastravala si veni pina aproape de casa mosului. da cind fu mine in zi. sparsa un parcelus bun. mosu ii dete cu picioru la bulbanul negru. iaca iel iar sa duce la buturoaga mare. da cinili dusman. sanchina Domnului cu toata voia sJ-i ajute sa sparga buturoaga. mai la urma. fursisa banii topi ce avea. la la cine. ridica sus. ca tu te duci acasa la casa ta. nu sa lasa pana n-o umple. mirai la gaina sa fuga ama gaina nu fuge. s-o iai. Mosu vede ca ie traista goala. daca lumea din sat nu ie buna. niscai ale sarbatice sa-1 manince. baba minca cu de pine si-i da copiii. Fursi inchinaciunea. dete repede in buturoaga. isi ruga intotdeauna moartea. Da mosu « buna srete m-a adus la a mare ofta odata tare. sa intoarsa bulbanu. si nu ma baga nima in sama. n-am ce sa maninc. iaca veni si mosu cu traista de lemne si vede un bulban negru linga parepi casii. Da mosu luminos zisa: « Dumnezeu cu tine. ca nu mai poate sa traiasca. ca un cersitori. multa vreme. asa de sarac si rupturos uidisa. Saracului de mos nu-i da-n gind ce bine i-a facut. iar mosu ridica toporu sus si dete iara in buturoaga. numai sa nu mai traiasca asa de rau. lo mosu sa gabe spartaturili in traista. ca gaina cu cocosul mosului a venit in cocina babii. ai facut-o cu toporu. da nici ce sa mai cumpere. camasa din petece si cheba toata partaloasa asa ca de mine toata lumea fuge. or ciuma sa-1 ia. or. sa te duci acasa. nima nu-mi da nimic ». de-a pastravala. lo toporu in mina. de te pusasi sa-mi spargi mie casa ca ieu ti-am facut tie de multe ori bine da nu rau ». iel iara sa duce cu traista si cu un topor pe deal si sa ruga bunului Dumnezeu. decit zisa: « Ce vra voi Doamne luminosu de mos ! » Sa gindi ce s-a intimplat cu magariul si cu gaina asa ca acuma sa-i dea la saracu de mos o maciuca. or sa-si piarda zilili. ciocanind pe ripi dupa lemne. sa te duci. da si baba mi a bagat de sama. ca ie zilele lui lungi si are>!nca nacazuri sa traga. n-avea ce sa mai manince. Opincili din plotoage. cinili loa piinea sa : Mosu sa scula de jos in picioare apropie trii deste la mina dreapta. masa. aide ! cere sa-pl dau ce vrei». cinili sa rapezi la gaina implinta gura in ia o stoarsa mult asa ca gaina sa spaiminta de cine. Daca vazu mosu ca nu ie iertare de la Dumnezeu si nu-1 ia. vorbia el singur buturoaga. vazu gaina cum cinili mosului maninca pine. cu nepotiii. Aci fu si gaina cu cocosu mosului. Uidi mosu plingind de mila gainii si sarac ca vai de ial. Ocolind mosu turbat de ginduri. ca ie intreaga. ama Domnu sa-mi ajute s-o sparg sa umplu si ieu traista indata ». baba loa un codru dusa in baligari s-o manince. Saracu de mos nu mai stia ce sa ceara. nacajitul de mos nu mai stia ce sa faca de neavere. n-am ce sa imbrac. o boata si ii spusa la saracul de mos asa « Iote colo in virfu coasti unde-s fagii frinti de vijelie. s-o pui pe poli^ si ce god iti : 155 . baba deschide usa cocinii si pleaca sa iese gainili babii. gaina veni sa adune firimiturile de pine. Cind fu vremea prinzului. ama sa nu mai imi spargi casa. sparsa o margine buna. o plinsa mosu pe gaina multa vreme. sezu jos.de gaina. da si mosu rau saracisa. or altceva. luminos si porni cam rastit sa zbiere pe saracu de mos asa: « Ce te-ai miniat pe mine. spune-mi mie ce ceri. ieste acolo o maciuca. da multe firimituri sa facu. Copilu babii a incbis usa cocinii. n-am pe nima care sa vada de mine. mosu vazu ca ie gaina lui moarta si rupta de cini. numai porni sa plinga ! si si vaita ca i s-a urit traind si nacajind: « topi ma fura si ma-nsala. da a mia o vezi cum ie.

tuna in casa. te duci la ia. da-mi mie ce mi-e drag. da maciuca o pusa pe polita sus. aducind lemne cu o traista rupta in fiecare zi. Mosu mult sa gindi unde Minca s-a vazut o maciuca sa-ti dea ce-p trebuie. Mosu nu mai putu de drag. iote vine mosu cu de lemne si oftind pe drum. Intr-o zi. da a mai mare pitulata in balcon. ca mosu a lapadat toalili ale rupte si imbracasa toale noi. aide odata o zdupaiala in soba da cind sa zauita vede pe masa o mamaliga calda. doua care sintep mai mici. da iel sa trasa linga polita unde eria maciuca de fag si pusa mina pe ea si sa ruga asa « maciuca. comsiili mult sa gindea: « de unde mosu are bani sa cumpere toale. pusa inaintea ei niste parpde si porni sa-1 petreaca pe mos cu ochii ce face. da fata mare vazind tot cum ie rindu la mos isi lo trochita di la a mijlocie si sa bagara in soba mosului. ! cum spusa mosu al luminos. Mosu o lo si o dete cu mina dreapta de-a bobdaproste la mina stinga si sezu sa manince o pine calda si moale cu ceapa pisata intr-un blid. Mincind mosu la masa mult sa mira si zisa iel « mare ie Dumnezeu. ceruram di la mos trochipue sa-i aducem apa rece di la fintina. da fetiplli cind mosu le vazu. linga vatra focului rasturna traista de clece. Mosu fursi rugarea. ducep-va la apa rece. Fetitali detera trochipue la mos si plecara iara la baba care le minase Ia mos. da-mi mie ce mi-e drag da-mi o turta de pine calda si moale sa manince mosu » Cum fursi ruga. niste fagi frinti ! unde fura : ! ! : ! : facura. trebuie. lo traista. comsia de baba a mosului ce sa faca? Cheama baba trii fetita din mala la ea acasa si le spune la fetita asa « paziti cind vine mosu de la lemne si duce-p-va la iel in soba. sa resi sa-si cerce norocul. dedii trochipi mea la fata mijlocie. Iaca vine fetele di la apa rece. Spusa babii: «iote ce facuram. pusa mina pe maciuca si zisa asa « maciuca de fag. Vazura lumea. iti pune pe : « masa da-mi pine. cerep trochitale sa-i aducep apa rece di la fintina. pusa mina pe maciuca si porni Fetiplle asa si traista incrosnata : 156 . ea-ti da pe loc. maciuca de fag. Asa mosu. pusai inaintea mea niste partale rupte si pazii pe mos. sa auz si sa vezi ce face mosu. vede o turta de pine pe masa lui. iel ce i-a trebuit a cerut de la maciuca de fag. Cind mosu pusa mina pe turta. aude odata o zdupaiala in soba lui Cind s-a zauitat. da si mincare buna ».. sa-curara pina la usa mosului si cerura de la mos trochitale sa aduca apa. da satenii. la o rugaciune dreapta de ana ce avea si iel saracu in casa lui si intr-o zi ne mai putind rabdind de toate. iesea aburi din ea. cum mi-a ajutat si mie ». de vint si sa zauita bine pin crengile fagilor si vazu o maciuca asa de frumoasa si dreapta. cu o cinie de peste. . da io ma pitulai colo in balcon in colt. tuna mosu in pravalie. o lo in mina si pleca acasa cu maciuca si cu traista de lemne. sa dusa aproape de polita unde ieria si maciuca. eria calda. Ajunsa mosu acasa. Fata a mai mare ce fkcu ? Dete trochipi la a mijlocie si le porni la apa pe ale doua da ea sa trasa colo in colt la balcon. Tunara in soba la baba si fata care pazisa pe mos. sa ceara de la maciuca barem o turta de pine calda si moale. acolo vazu o maciuca ca de toba. da-mi mie o cinie de peste si o mamaliga calda ». porni sa povesteasca ce-a vazut pazind pe mos. mosu sa-nchina. Cind auzi mosu. pui mina pe ia si sa zici asa Ce god t-o trebuia tie. Mosu veni aproape de polipl. din voi trii fetita. toporul si pleca colo in virfu coasti de vijehe. lo trochitale de dupa usa casii si le dete la cite trile cite-o troaca sa sa duca la apa. daca va da trochitale. cum isi gateste demincare si sa vii sa-mi spin mie rindu mosului ». sa juca fetele pe drum iaca. vazura pe masa o mamaliga calda si o cinie de peste. Petrecu mosu mult bine cu maciuca. Mosu ne dete trii trochipi si io sint mai mare. or bani » ». sateni. Porni mosu sa aiba si bani si ce god i-a trebuit.

nu pot sa lucru pe bani la bogatasi. deschis. inchisa usa. inchisa usa. Da intr-o zi baba sezu in marginea drumului sa spuna care vro trece pe drum si sa nimeri sa treaca bogatasul care-i cumparasa toru de magar. mult sa gindi ce sa faca batrina. nu-ti trebuie asta noduroasa noi o s-o ce vi sa lasa voua la saracia mia ? ». Si mosu pleca cu o cirjie in mina. iote mie ce mi-e drag da-mi o mamaliga calda si o cinie de peste ». da s-o tie pe polita. Mult sa mira chinezu si sa ciudi. Da pazitorii care-1 pazeau pe mos. Nacaji. ca ieu sint batrin. ! : ! : ! ! : ! Intr-o zi. nici de maciuca. Bogatasul vazu cheia casii.\ usa. auzii odata tup. maciuca de fag. vazu o frumoasa de maciuca. in maidanu mosului. ! De foe. zdupaie. dediram trochitale la mos si noi veniram iara la tine mama sa spunem ce vazuram ». da la bogatasu i sa facu un cucui. pecum ce are mosu. ce facu mosu in soba sa dusa si spusa la chinezu. sa nacaji. tuna in soba. de unde al sarac de mos sa aiba asa maLo chinezu patraungii cu ciuca. cind vad pe masa saracul de mos veni la masa. mina trii pazitori sa pazasca pe mos ce face iel in soba. sa dusa sa pazasca pe mos pina pleaca dupa lemne or sa duce uneva. or oi fi fost toboseri la tinereati ? Mosu spusa « toboseri. sa-nchina sezu pe un scaun. Si trecu multa vreme. mare ca nu rabda nici caciula in cap s-o tie. iaca venira si ale doua fete di la apa. mosu petrecea cu maciuca. Baba cind auzi asa vorbe. trii insi in trii parti. nici nu o misca din loc neam Ce sa faca bietul de bogatas el o sa ceara de la maciuca ceva ? Sa gindi cum i-a spus baba sa zica si iel asa « maciuca. mosule. ia rau nu sa-ncrede sa o fure. Da veni intr-o zi birovu di la opstina sa ceara di la mos bani pentru niscai f intini sa sa faca-n sat. Aci bogatasul sa spaiminta si iesi din soba. ii trebuia la mos o tira bani. leu iesii din coltul balconului si loai trochita mea di la fata mijlocie. 157 . sa dusa la polita. maciuca de fag. ama nu s-o ridice de pe polita. Mosu ce facu? Sa dusa aproape de maciuca. o lo. Ciuda : : bogatasului Zisa iel « treaba mea ? » Tuna bogatasul in ginduri. Baba porni sa povesteasca la copiii iei ce are mosu. pusa cheia la locul iei. unul din ei vazusa tot. copiii nu le voia sa o fure. Iaca mosu sa intoarsa de unde plecase. Mosu spusa « n-am bani. sa opinti. da nu pricepu nimic de casa. sa nu fii iel a visat sa nu o puie pe : * mosule. Pusa mina pe maciuca sa o ia. Cum fursi mosu vorba. Piste vro trii zile. da nici n-am ce sa vind de bani » Asa ca birovu sa dusa si spusa la chinezu ca n-are mosu bani. nici n-o misca din loc. n-am fost da maciuca am gasit-o cind am fost dupa lemne ». chinezu facu un rind. « Taci. Pazitorii venira si bine sa pitulara. da-mi si mie ce-mi ie drag. sa opinti. iote mie ce-mi Cind sa i-e drag vro zece galbini » Cum fursi vorba auzi mosu tup. baga cheia sub niste partale in balcon. bogatasul sa resi sa fure maciuca ca pe magar. tie judecat putu Chinezu s-apropie de polita pusa mina pe maciuca sa o ia. Da-mi un sacui de galbini » Cum fursi vorba sare maciuca de pe polita dete odata tare in cap la bogatas si iar sezu maciuca pe polita Bogatasul nici nu vazu cind mi-1 lovi maciuca. « Pai nu o pui pe foe ca : : ! ! ! : ie uscata ? » Mosu Chinezu lorn ! spusa ca zice mosului « ». svrr uita vazu mosu zece galbini. bani pe masa. ama nu putu sa o ridice de pe polita. tunai in soba mosului. in cap. pusa mina pe ia si zisa « maciuca.» sa vorbeasca asa « maciuca. ce cere mosu iel si pleca la mos acasa si porni sa-1 ispiteasca pe mos de unde are maciuca pe polita. sa-i dea mosului toate ielea. Porni baba sa spuna cum ie rindu la mos. maciuca de fag.

— — Nimic — Ce — Sa ma vrei. ca « pasarica vicleana da singura-n lat ». Dac§ vazu ca eria mult grea porni sa vorbiasca. El. rind colo iese din tuvarca un arap si-1 intreaba. gasaste o tuvarca si sufla in tuvarca. si pe ala. Si el a spus tot si a spus ca are portofelul. Cind se scoala nu e tuvarca Da ea sufla in tuvarca. a gasit un portofel colo in portofel un ban de aur. S-a dus . stapina ? A — — ! 158 . de unde are asta atitia bani si I-a luat cu « susu-musu » si 1-a inselat. Ma. L-a cerut sa-1 vada si n-a mai \Tut sa i-1 dea. Noaptea se culca cu ea si pjvarca o baga sub capatii si a vazut si i-a luat-o. asa cum a cerut mosu: « maciuca. cara la lume piatra. capatii tuvarca. Fara sa stie ca daca-1 pune in cap se face nevazut. dupa ce a stat din plins. tuvarca si — ! dai pe asta afara. Pe urma doua-trei pungi si a vazut mina toata. Se iveste arapu si zice: Si el a fugit cu portofelul. Si a iesit cu ele in oras. pe urma alt ban. apa si altele. iar iese arapu si-1 intreaba. da-mi si mie ce mi-e drag. faca el acuma fara portofel. fara tuvarca. Tot umblind pe acolo. stapine ? fost A un baiat argat si si era si el la un A si turcu n-a vrut 1-a aruncat intr-o camera. sa uita si vede alt ban. toti care acolo a fost sa spaimintara si plecara. Odaia era goala cu artii si vechituri pe jos. ci dupa faptele lor ». stapine ? S-o fad pe asta magarita si pe slugile ei tot magarite. il ia vechi si rupt. i-a luat de subt a stat la usa nevazut. Pe urma iar sufla in tuvarca. iel sa nacajeste s-o ridice. maciuca de fag. da-mi un sacui cu bani » Atuncia deodata sari maciuca mi-1 lovi pe om in cap odata tare si iara sa pusa pe polita. a pus fesu-n cap si pindit o zi. De-aci incolo mosu-i judeca « nu dupa graiul lor. El a facut o punga si a pus destiu. cerut si el simbria 1-a inchis acolo. doua pina a intrat la ea. Da pe Ghina Giuzela punea — Ce — Sa-1 Ce sa vrei.care paza pe mos si vazusa tot cum ii cerusa mosu bani sa putu aproape de polita unde eria maciuca. Si cind colo s-a luat de mirare. ramasa mosu fara nici o frica ca i-o ia cineva maciuca. s-a imbracat bine. Qnd si sa sperie. sa ceara de la maciuca. Pe urma mai multe pungi ca s-o vada toata. a suflat in ea si a iesit arapu Ce vrei. stapine ? scoti de aici ca sint inchis ! fesul. Cu cit sa zauita in portofel si lua bani. Si mai cata pe acolo si gasaste un fes si-1 pune in cap. Nici n-a vazut nima asa lovitura de tare. Pusa mina s-o ia. Asa traia mosu mult bine cit a avut iel zile de la Dumnezeu. Atuncea dete omu si iel cit ! ! GHIUNEA GHIUZEL SAU GHINA CEA FRUMOASA turc argat. tot mai raminea cite un ban de aur. da nu putu nici iel.ntr-un oras. Da a auzit si el ca cine vrea sa-i vada numai destiu trebuie sa-i dea cite o punga de aur. Ce vrei.

intreba vuiturul ? Nu stim. Ii veni foame. DOCTOR BUN facea o plimbare pe marginea unui oras. Atunci el a luat-o in casatorie si n-a mai chinuit-o. asa cum este in mormint. Isi facu planul. Se apuca de coada taurului. un copac si multi meri cu mere rosii si mere galbine. Cind aci un cuib de vultur cu puii golasi si un sarpe gata sa-i inghita. de-acusa era slaba de tot. Ar trebui sa-mi dai sa maninc noua cuptoare de piine. Taurele ajunge si el si paste la iarba verde nebagat in seama. cu pomi infloriti si iarba verde ca matasa de moale. noua bivcli grasi. Si omul nostru vrea sa urce dealul. . se aseza pe o piatra si se gindeste cum s-o scoata la capat Trece un mosneag cu parul alb ca zapada. Intra cu omul in pestera printr-o gaura Odata un om fintina sa bea apa. Un pui de vultur ii zice: Vino. Omul nu se lasa si se duce inainte. Merge la o Tocmai atunci vine sa bea apa si un taure mare negru. o negura groaznica. De doisprezece ani puiez in acest ciongar batrin si in fiecare an balaurul mi-a mincat copiii mei. minca mere galbene si-i cazura coarnele. umplu sinul cu mere rosii si galbene si isi cauta o poteca de iesit la lume. ca tata cind o veni si te-o vedea te maninca de viu Se aud crengile cum cad si se aseaza vulturul pe ramuri. Atunci scoate-ma la lume de aici. se chinuie sa le fringa. In cale. Si atunci iar a suflat din pivarca a zis: — Sa le faci la loc. si ajunge la lumea-cealalta. Parca toate sint moarte si dorm. singur si te gindesti ? — ! ! — — — — — ! — 159 . Taurele se infurie si fuge. Ce sa faca? Incepe sa plinga si sa ofteze. ori o miscare de frunzS. de frica fiarelor salbatice se sui intr-un copac. cad coarnele. brosc£indu-se si mugind de fioros ce era. Acum isi dadu el seama ca mincind mere rosii cresc coarnele. nici o bataie de vint. Minca mere rosii si simpi cum ii cresc coarnele-n cap. dar nu putea. Dar nu se aude suflet de om. Pleca el de aci suparat. noua butcaie cu vin vechi si abia atunci te-as putea scoate la lume. Taurul vrea sa suie un deal. Asta este cu neputinta. raspunsera pititi puisorii. cmule. iar min- cind mere galbene. Ajunse la o padure mare. Pune mina pe coarne. Capu-i atirna ca un bolovan. cu barba maturind pamintul si-1 intreaba: Ce stai. voinicule. Cum o sa poata jpurta el pe umeri un cap greu ca plumbul. Acolo. Trage cu arcul si omoara sarpele Apoi coboara si-1 taie-n bucap. fuge pina ce da de o pestera. Jos vede o gramada de carne de sarpe.mai mult si si mai greu pina a muierc slabit de tot. Cine a omorit balaurul. Acolo. sa te ascund. Iese la un luminis. Vulturul se slobozi prin tufe si gasi voinicul. dar in zadar. De data asta tu mi-ai scapat puii de la moarte si eu vreau sa te rasplatesc. Si atunci ea s-a rugat de el s-o ierte.

Atunci el ii taie o bucata din pulpa piciorului si vulturul o minca. $i A 160 . Voinice. cea frumoasa si cu parul de aur. mere frumoase Cumparati mere dulci Se ingramadira marimile de la curte sa cumpere mere. bun tinut nunta o luna si o saptamina si-au mincat si beut. ia merele galbene in sin si tocmai la poarta imparatului striga: Doctor bun. La nunta asta am jucat si eu si mi-am rupt o pereche de papuci. dar fiica imparatului. cine nu crede. Il imbraca pe doctor bun in haine imparatesti si facu o nunti maritindu-si dupa el fata. si-ai avuti laolalta. Ii ceru de mincare dar voinicul nu mai avea. ca sa se marite fetele si sa nu se mai ispraveasca jocurile. sa se sature. Asa si facu. — — vulturul 1-a intrebat: Ce carne duke mi-ai dat sa maninc Era carne de om. scoase o custura ruginita si incepu sa taie nodurile din coarne. Cum intra in palat. se tavalea zadarnic pe podele. chiotele si cheful. Ce sa se faca ei cu coarne? Hai sa zicem boierii si imparatul. insa coarnele tot mai mult sa intareau si se ingrosau. Dadu fiicei imparatului si celorlalti cite un mar galben si cum il mincara le cazura la toti coarnele. si-ai saraci de atunci tot bat tobele si cinta lautarii. caci ajunsera sa-1 manince de tot. dar si lung. !mi cere noua cuptoare de piine. vin si piine. Cazu mare pacoste pe capul bietilor oameni. de la un ochi de geam de la doctor bun ? sint doctor bun. ca este gata sa-si marite fata dupa acel om care le va scoate coarnele din cap. esti doctor bun scoate-i fiicei mele coarnele din cap. mai avu puterea sa-1 De aci incolo se — ! Flacaul cum aude. trebuia sa se tie de vorba. Mai aveau putin pina sa treaca de buza gropii si-i veni foame vulturului. S-a saturat vulturul. se imbraca in niste haine rupte si ponosite. si a luat citiva bivoli grasi in gheare. Dar la o usa pe care iesira din lumea intunecata. noua bivoli grasi si noua butii cu vin vechi. doctor bun pasind tantos pe linga strajile imparatului. sa aiba aceeasi soarta. mai ieseau cumva la capatii. Cind pusera piciorul pe pamin t. in lumea alba si aci vulturul nu — — ! ! manince. miine ai sa le ai pe toate pe locul asta sa vii cu vulturul. Isi lua inima-n dinti si se duse cu vulturul sa se ospateze asa cum ii imbunase mosneagul. Fiica imparatului plinse de bucurie §i-l saruta pe doctorul bun. Mai la urma cumpara imparatul si fiica imparatului. si a zburat cu voinicul spre lumea alba. imparatul ca sa nu se faca de ris. Ce doctor ma ? il intreba chiar imparatul. iti tai capul. duse pina ce ajunse linga palatul poleit cu aur al imparatului. plingea si se vaicarea. ! — — nu — Doctor — Cine e — Eu — Daca ! stiu al citelea cat. Se dete veste in patru parti de tara. de se duse pomina. In acest timp vulturul ispravise de mincat si de baut.! ! Ma gindesc mosule la vultur ca e flamind si nu ma poate scoate din lumea asta la lumea mea cea alba. de iapa moarta. Si chiar asa a si fost. Cum mincara merele le crescura niste coarne mari rasucite ca de tap. ca e gata lesinata si o sa-si dea sufletul saraca Dar daca rei fi vreun vintura lume cum te arata faptura. Se face ca trece pe linga poarta si striga: Mere dulci. Drumul e greu. din pulpa mea Vulturul auzindu-1 fu cit pe-aci scapa ca prin minune.

dete pasarea s-o fiarba si tacu cum tace ! ! mormintul. cotrobaind dupa surcele prin padure. de unde bat cele patru vinturi. Muierea lui vrea si mai mult aur si ratorii. — — ! intr-o zi — Omule.CEI TREI FRAJI iMPARAfl A fost o pereche de oameni saraci nevoie mare. Acasa. miine duci pasarea — xMa due. om cu invatatura a simtit ca e ceva cu pasarea asta. daca tu te la hotie de ne bagi de vii se ai povesteste din fir in par intimplarea si descarca sacul. Invatatorul. 161 . sa-1 vinda miine la piata Pleaca mosul la piata sa vinda oul si sa cumpere pe el sare. Ea. Iar cine va minca inima. Omul a scos punga si i-a dat-o. Cind se scoala-i zice: ! ii aia si zici mai de noapte. sa taie pasarica. raspunse — Cine mai te-a mai insaxanat asa cu sacul — Al nostru raspunse zimb — Mai omule. prinde pasarica. orez. Acolo 1-a aratat muierii bucuros de isprava. ! gluma. ii zise: daca poti. va fi imparat. El le vindea si se imbogatea. frumoasa. acela va fi istet. Pe drum. a cumparat un sac nou. nevasta il vede cu sacul plin si-i zise: ! — Cit pe oul asta? — O punga de galbeni cei il intreba omul el in tantos. tocmai mergeau la scoala. peste si alte bunatati. ca sa-i dovedeasca cit il iubeste. Omul ii numara doua pungi cu galbeni si lua oul. a vazut o pasare speriata zburind dintr-o scorbura. a bagat mina in scorbura si a gasit un ou. cu poame. ingese roaga pe la icoane. A luat oul si a plecat cu el acasa. daca-1 iube$te. Omul a luat bucuros punga si a plecat nevazut de nimeni. Cine va minca pipota va sti tot ce este pe lume si in soare. Ii facu o colivie in necare zi pasarea ii facea cite un ou. Aseaza oul in la pomul cu din nou mai gaseste palma si asteapta cumpasi el Vine unul si-1 intreaba: Cit ceri pe oul asta ? Doua pungi cu galbeni E ou de mare pret. Cind un ou pricina. 1-a apucat o frica. cu ciuperci si bureti. Barbatul se ducea la padure sa care lemne si surcele acasa cu crosna. A treia oara merse si mai lua un ou. palate sclipitoare ca soarele si mai la urma porni negustoria cu camilele. II vindu si pe acela cu trei pungi de galbeni. S-a suit in copac. el ce face Intr-o nici alta. Nici una. Isi facu case mari. Nimeni insa nu visa ca sub aripa. si pasarica are ceva scris Cei trei copii ai negustorului. piine alba. luind o punga de aur pe un ou de pasare. ! Si se duse. zise el. priveste sub aripa si vede ce este scris: cine va minca capatina. Se araneau si ei cum puteau. S-a dus la o dugheana. nu poate Tu facut vreo ! ala ? Al cui este ? el ind. la ocna ! El si nunche — Barbate. Sa nu-1 prinda strajile imparatiei ca a pacalit omul. Stia zi ii cere muierii negustorului. Era o pasare neagra. pasarea iar zboara si pleaca la tirg cu el sa-1 vinda. ma due. muiere. Atunci dascalul. ca sa nu inghete in iarna de ger cu copiii pe vatra. Dascalul cum citi pe furis. El o pindi si o prinse. s-apuca sa se tie cu muierea negustorului. Aveau trei baieti si o casuta mica razimata-n propte. Baba-i zise ca e ou ce costa o avere. taie pasarea. Intr-o zi. Ea.

Se cintara dntece. se mirara si nu vreau in ruptul capului sa fie acel Prind golumbelul si-i dau drumul a doua oara. Ce-o fi cu atita noroc? Se mirara ei. apoi i se da drumul. El le-a pus gind rau sa-i omoare noaptea. copiii nestatornici lume pina acasa. Vine dascalul ca o vijelie ca nu 1-au ascultat copiii. sa stiti la Si sa ? il al si ! Toata noaptea au fugit prin padure cu sufletul la gura. Celui mare ii da capatina. e ? al ! ? al ! ? al ! Nu Acum celorlalti — Mai noapte invatatorul ca ne omoara — ce facem intreba mic. Il legara bine si-1 ascunsera-n mijlocul multimii. Cum alegeau ? Se impodobea un porumbel cu floricele. multimea se adunase sa aleaga un nou imparat. Cel mijlocas il invata cum sS-si apere imparatia de oamenii ticalosi dinauntru imparatiei si de dusmanii din afara. Se furiseaza si ei prin multime si privesc. au mincat si au baut bine. zboara ce zboara si se lasa tot pe capul copilului. Cel mai mic. iar copiii au ramas plingind in hambar. poate asa o scapa de el. Golumbul. de acum stia tot. I-a impacat pe copii si au plecat la joaca. Acolo lume multa adunata. ! — —Nu ! si pe mine fript m-ai ascultat. pacatoaso sa luam copiii si sa-i inchidem in hambar. Cind o veni sotul tau sa-i spui ca i-ai pedepsit fiindca au dat drumul la pasarica. Copilul eel mare si cei doi frati ramin cu gurile cascate. care mincase capatina pasaricii. Acolo. De flaminzi ce erau. se poate. si celui mic ii da inima. cita-i frunza si iarba. nu stia nimic. Pusera pasarea in oala la foe. — Scoatem o scindura fugim in lume fratilor. facu citeva rotocoale si se aseza taman pe capul celui mare. Cind acolo. Imparatul asa mic cum era. Golumbelul zbura peste multime. Iar noi doi mincam ce a mai ramas. Ei tot miriie pe linga mama. Au inchis copiii cu lacat. se facura matanii. Pe al cui cap se punea acela era ales imparat. Cel mijlocas care mincase pipota. impodobira golumbul si-1 slobozira in lume. ii zise el.: ! ! Baga de seama. 162 . zbura cit zbura buimacit ca nu vedea copilul si pina la urma se lasa pe sac. Cind veni noaptea le zise stii ! ! — — Se joaca — Ai pasarica — Da. ca ne omoara dascalul si ea slaba de ingeri. Se gindesc ce sa faca si ca sa scape de copil il baga intr-un sac si-1 leaga fedeles. Gaseste in Manmile adunate copil ales imparat. La al mijlociu ii da pipota. Porumbelul cum il lasa slobod. Unde sint copiii ? o intreba el. frumoasa cu flori mirositoare. iar el pleca impreuna cu copiii la biserica N-au rabdare si se furiseaza prin sa se roage. sa ai grija ca nu manince copiii nimic din pasare. Scoasera o scindura si se facura nevazuti. cer cite o bucatica din pasare. Multimea n-are ce face si-1 alege pe copilul eel mare imparat. Multimea nu vrea si cirteste Cum o sa fie imparat un copil. n-are ce face si le da bucati marunte sa nu se vada ca este inceputa pasarea. mai nastrusnic deci ceilalti n-are de lucru si pleaca in lume. Dimineata ajunsera la o poiana mare. am — Unde capul — L-a mincat mare — Dar pipota — A mincat-o mijlocas — Si inima — A mincat-o mic — Sa ca m-ai mincat fiert ? fiert-o.

a zis el in gluma. ii ia portofelul fermecat si-i da cu piciorul. dar tace. nu e pasarica. se gindi si zise catre imparat: cale nu — Mai cit fratioarc. Zina cum il vede cit este de prostut. S-a dus de a cumparat un sac nou. fiu-su il cunoaste. si-i omorira. Ce sa faca acum. Ii povestira toata intimplarea si ramasera la curtea imparateasca. O sa-1 manince jiganiile salbatice mic nu e bine L-a inselat zina si i-a Hai cu oastea dupa el sa-1 ! ! scapam mai avem timp. aveau trii baieti si n-aveau decit o singura casa. peste si altele si s-a dus acasa Nevasta-1 vede cu sacul plin si zice: Cine ma te-a mai insaxanat si al cui e sacul? A — — — — ! ! 163 . negustorul a luat oul si a plecat Da el de frica s-a ascuns prin lume sa nu-1 gasasca polida ca a luat o punga de aur. orez. a luat oul si a plecat acasa. pe ta-su. Intr-o zi. . dar niciodata se golea. care stia tot. s-a dus el. pine alba. el tot se umplea. Numai pe cei lasi si ticalosi asa-i pedepsi Dumnezeu ! Incalecai pe o surcea. se joaca cu el. Ca sa se vada daca omul este vinovat sau este nevinovat. trebuie sa arunce un ! trecut oastea pe luntri si 1-au adus pe fratele Abia atunci. Sa araneau cum puteau. el a vazut ca a zburat o pasare dintr-o gaura. La un semn aruncara sus si este ca lacrima si scapat pietrele in sus. sa ducea barbatul la padure sa adune lemne cu crosna. Va spusei povestea asa Incalecai pe o roata. de facea mincare sopa. ca dascalul si muierea sint vinovati. acela vinovat de pedeapsa. Tac si ceilalti doi. lor la palat din ghearele zinei rautacioase. iar mare drept in de nu curat pc toti trei la daca va cade pe capul impricinatului. El nu se lasa si hai cu ei la judecata la imparat. El se pierde prin ostrov flamind si ramine acolo plingind. traind in pace si fericire. a gasit un ou. Cit ceri pe oul asta ? O punga de galbeni. Atunci cei trei frati se repezira la tata-su sarutindu-i mina de bucurie ca a scapat teafar. a bagat mina. din care oriciti bani ai lua. $i zice atunci imparatul cum se judeca la ei. mama-sa si pe invatator. I l-a aratat muierii.: un portofel. cind era putred de bogat ? Trece intr-un ostrov la o zina frumoasa ca s-o iubeasca. acasa din negustorie. El credea ca e ou de pasare. nu sint copiii ? Ce s-o fi intim! A pietroi este. Ajunsa el la piata cu oul. tatal lor se intoarse aci. cu fratiorul eel luat portofelul. Pe capul lui muma-sa si al dascalului cazura pietrele Pe capul lui tata-su nu cazu nimic. Cind Muierea il mintea si nu-i spunea adevarul. Lui plat isi zicea el in gind toate-i picau cu banuiala. Si va spusei povestea toata ! ! DOI FRATI fost o pareche de oameni saraci. cum se aria toate tainele de pe lume. Ii aseza imparatul rind. il inseala. Trecu gogea vreme si ana. Fratele eel mijlocas. dar nu avea nici o dovada. Ea i-a zis Te duci mine la oras il vinzi si ei sare. Cind la palat. A scos punga si i-a dat-o.

la al mijlocas ii da pipota si la al mic neavind ce sa-i dea. de doua ori. I-a facut colivie si ea oua cite vindea. Cei trei copii invatau si la scoala. aur pe oua ! si dascal la scoala. Pai de unde — Barbate. El a luat cheia la el cu gindul ca noaptea sa-i omoare Cel ce mincase pipota stia tot si a zis: ! si si toata noaptea. Nu ca. ei sa priveasca. sa-i spui ca ei au dat drumul la pasarica si de frica au fugit la padure ca sa nu-i bati. Vine invatatorul: taiat — Ai pasarica — Da. sa ? al zise. sa-i in hambari si sa-i ducem acuma sa-i inchidem. cum — Da. aveti voi o pasarica ? si tata ia Merge dascalu in vizita odata. din pasarica nu se poate. a ingenuncheat ea si s-a rugat de noapte la pasarea aia. el a furat inima si au tai si la — S-o si i-a zis: — plecat la joaca. ei cer si ea ii da la al mare capatina. cine va minca pipota va sti tot. duci mai — Ma due. la icoana a luat sama ca e ou de mare pret. — Da pipota — A mincat-o mijlocas. — Da inima — A mincat-o mic. Pe urma femeia-i zice: Iar s-a dus si A treia zi. — Unde — Afara. ziua ajunsera departe intr-o poiana. Da si el a prins-o si a adus-o casa.— Al nostru. trage — Ai ma. se facu mare negustor si porni cu saniile piste pasarica subt arpie avea ceva scris ce nu stia nima. Cind acasa al mare a cerut sa manince. La Da il sa due alegeau? 164 . da acolo multa lume. iar cine va minca inima va fi istet. Copiii au stat cita la biserica si au plecat acasa. — Daca il poti sa prinzi pasarea e bine. aude asta di la alti copii. si se-mprieteneste cu nevasta omului. fa iar te ! vii. : a tacut dai sa nima sa nu-i dai nimic si copiii sa vie la biserica sa nu le manince din pasarica. El Dunare. da a cere trei pungi de galbini. I-a luat pe copii si i-a inchis in hambar. El nu i-a vazut. facu case. noapte ne omoara — Ce facem mic — Scoatem o scindura fugim la dascalul. Cind omul ei era plecat. doua oara un alt negustor ii da doua pungi de galbini. — Unde e capul — L-a mincat mare. Era singura un ou. Ea pentru a-i dovedi zice da. Cind o veni omul tau. Da invatatorul a vazut ce e scris cine va minca capul va fi imparat. face oua da invatatorul era cu urechea. el cere daca-1 iubeste sa-i taie pasarica. cind acolo lumea avea sa aleaga pe imparat si cum — Ma. — Sint copii inchidem ? ? al ? al ? al sint copiii ? rai. Dascalul a citit.

traia un imparat batrin si girbovit de ani. da s-au gasit vecini care au spus de dascal ca a trecut si el pe la el. de — Ma. fiindca zicea batrinul. DREPTATEA SI STRlMBATATEA Departe spre soare-rasare. instruia armata. mergem sa-1 luam la palat. S-a dus la zina si i-a zis: luat portofelul — Ma. Da el nu stia nimic si-1 invata al mijlocas. li invata imparatul pe fiecare si cite o meserie. sa loveasca cu prastia din zbor vulturii semeti si sa se bata cu sabiile facute din paltini. atita si i-a vreme. Pe urma ei au spus tot lui ta-su si au ramas impreuna vicleni au fost pedepsiti de eel de sus. Da el nu-i cunoaste pe copiii lui. unde se impreuna cerul cu pamintul. faceau susele. A auzit el ca este intr-un ostrov pe Dunare o zina care-i poate goli portofelul. n-a venit nima la mine. Atunci au prins golumbul si i-au pus iar coroana de flori si i-au dat drumul. la palat. Si iaca sa-1 dea in judecata. imbracau ! Da imparatia mergea Cel mai mic gasi un portofel din care or citi bani lua nu se termina. la coadele marilor. si armata. Imparatul isi invata copiii de mici sa minuiasca arcul si sulita. Da lumea nu vrea sa-1 puie pe el imparat si altii mai sireti zic: Sa-1 punem intr-un sac si sa-1 ascundem pe copil sa nu-1 vada golumbu. soarta-1 poate face pe om imparat. Golumbul iar face un ocol si iar sa pune pe capul alui mare. golumb cu va pune ala era ales flori. se da drumul la golumb si golumbul se pune pe capul alui mare. de aia li se zicea cei doi frati imparati poduri. Detera ei drumul a treia oara la golumb. mare si s-o arunce in sus si care e drept n-are sa Toti au aruncat piatra si-a cazut pe dascal si pe muma-sa. Lumea a zis: Nu e adevarat Nu e adevarat a facut golumbul greseala. 165 . nu sint copiii Ea a mintit cum a fost invatata. Atuncea lumea a ramas cu gura cascata si a zis: — ! ! — — Asta bine. L-au adus e pasarica. sa calareasca. da-1 poate face si cersetor si cine are o meserie. iar cei numai tata. este ales de Dumnezeu ca imparat. Da unde sa-1 dea in crezut si el ca ai doi imparati judeca dirept. §i— i dau drumul si pe-al cui cap se imparat Stind ei asa. da copiii — Nu A Tatal lor veni de pe unde era dus vede il recunosc — Fiecare si-i judeca asa: sa ia o piatra cada piatra pe asa a ramas el. L-a inselat si ! zina. ocoli pina sa pusa pe sac. El n-are bani nici sa iese indarat din ostrov fratile ? stii tu ce este cu la palat iar. Copiii cresteau sub privirea grijulie a batrinului imparat care-i invata sa fie drepti cu lumea si cinstiti. Trecu timp de atunci judecata? si se duce el cu dascalul la judecata. are o bratara de aur. A pus gheara pe el si i-a dat cu piciorul. el ocoli.! : Impodobeau un porumbel. care mincasa capatina.

eu sint in slujba si n-am timp sa astept pe fiecare muritor. raspunse cu ingimfare. alta raspunse fratele eel mic si drept. Sfintul Arhanghel ridica sabia de foe. hoti si tradatori. Sa nu impartiti imparatia. baieti si copii. cu alune si struguri de vita salbatica.Imparatul ajunse intr-o vreme ca-i lua Dumnezeu vederea. Fratele eel mic porni in lume fara nici un capat. Dreptatea sa fie izvorul din care sa va adapati voi si supusii vostri. Fratele eel mic si drept striga celui nedrept: ta. 160 . S-o stapiniti cu schimbul. Pina in zori trebuie sa colind pamintul in lung si in lat ca sa rup firul vietii la mii de mosi ca tine. Mergea incovoiat in toiag si abia tiniridu-se de fail eel mic care fiindu-4 miia hu-I lasa sa se chinuie tinindu-se de pereti. lata cit mi se cuvine din toata imparatia. ajuns prin sila imparat. due departe sus in lumea celor drepti linga mama voastra care ma asteapta. fiti drepti fata de cei saraci ca si fata de cei bogati. se hranea cu pur din padure. nu mai vreau sa traim impreuna. Mergind el asa in lung si-n curmezis de imparape se intilneste cu frati-su imparatul. dreptatea — — Primesc ramasagul. Asa trecea vremea si imparatul imbatrinea si imbatrinea mereu de-i crescuse o barba alba pina la genunchi. pina va vor mosteni copiii vostri. Ai sa ne ramasim ca e mai buna dreptatea decit nedreptatea. frate. Dormea pe cimp. ca-ntotdeauna pomenesti pe Dumnezeu. iar trupul i s-a facut tot o rana de-i cadeau plotoaje de coptura pe jos si viermii misunau pe carnea lui. imparatul isi chema fiii si stringindu-i la piept le spuse: Copiii mei. Iubiti-va neamul. Sfinte Arhanghele. spuse Arhanghelul. eel mare. Copilul eel mic plinse amarnic moartea tatalui sau. alegindu-si ca sfetnici dintre oamenii mincinosi si nedrepti. frate. eel mic. asta e toata partea ta din tot ce am mostenit — — — Ma — de la tata. imparatul se-mbujora la fata si-i spuse: Mai asteapta o clipa. Drept judecatori. zise cu minie fratele. celalalt un an. iar eel mare abia asteapta sa-1 ingroape pe ta-su ca lua in miinile sale frinele imparatiei. fratele sau nedreptatea. unul un an. ca n-as vrea sa tree in lumea celor drepti inainte de a da povete celor doi copii ai mei: Grabeste-te. lauda nimic n-ai. Merse pe unde-1 ducea calul si gindul. si sute — Fac voia de {echini. eu plec din lumea asta. Cind vru sa-i ridice viata cu sabia de foe. El isi lua cei trei pleca rostind: lui Dumnezeu. Voi ramineti singuri. la mii de fete. Aveti grija de imparatie. s-o aparati de dusmani si sa va intelegeti ca fratii. frate ! dea Dumnezeu. Dupa asta. Fratele eel mare si nedrept zise indata celui mic: Aide de la mine. lasind jos sabia. cazura la intelegere sa intrebe pe eel dintii om ce le va iesi in cale si sa hotarasca ce este mai buna. calul — Agrest. $i asa intr-un miez de noapte neagra ca si inima lui de atitea chinuri Sfintul Arhanghel scobori din cer pe o scara purtind in mina o sabie de foe si intra la imparat. cind e stiut ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. adaugi sa-ti — Sa-ti — Rau ajute Dumnezeu. Degeaba incercara toti vracii sa-1 zviduie ca toti ramasera neputinciosi in fata boalei care-i macina zilele in chinuri. batrine. Dupa ce Arhanghelul se aseza la capul imparatului. si lacrimile il podidira curgindu-i siroaie pe cutele adinci ale obrajilor scorojiti de batrinete. trei sute de techini si un cal. iti dau toata averea ta. Ei facuri ramasag pe o suta de techini. trase si imparatul amuti pentru vecie.

drumet esti ca si noi si sfint precum vesmintele te arata . Banii nu-i cheltuia. si de aram sa-ti fie Dar in momentul asta calugarul se-ntoarse pe calul sau arapesc si bufni intr-un ris cu hohot. in asfintit de soare se intilnesc cu un calugar calare pe un cal alb si frumos ca un golumb. sa ne judece iar primul om care ne va intilni in cale. mergind ei asa vreme indelungata iata ca intr-o zi. Cind baga bine de seama fratele eel mic vazu ca era dracul Atunci intelese ca sub haina de calugar. strimbatatea e mai buna Fratele eel mic ramase trist locului. fratii se-ntilnira iara. Fratele eel — fie ca esti vita de-mparat. Deodata. Vrei sa ne ramasim pe ultimii tai o suta de techini ca e mai nedreptatea? buna — Vreau — Si ne — Fie voia ! sa judece intiiul dilator intilnit in cale? ta. vazind calugarul si imbujorindu-se la fata ca a dat peste un om cinstit il intreba: SfLnte parinte. spune. zbughind-o ca o naluca pe calul care scotea flacari pe nari. Fratele eel mare pleca spre palatul sau iar eel mic pribeag in lume la voia intimplarii. Fratele al mare il opri intrebindu-1 Ma frate arape. ce mergi prin imparatia mea cu buzduganul de aur. ca tot dreptatea e mai buna. adauga eel mare. macar de as ajunge rob si cersetor. frate ! mersera o zi. cum poate un calugar sa spuna ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. Dupa vreo luna fratii se-ntilnira iar. raspunse arapul. — — — pornira pe un drum incovoiat si cu ripe la mic mergea cu teami. ! Ce este mai buna. mersera doua. 'j'oalele de pe el sclipeau si-mprejurul capului avea un cere stralucitor ca soarele de pe cer. vreau. linga un izvor. Fratele eel mic ii dete binete celui mare. pamint. minca ce gasea prin paduri si pe cimp. lume si pamintul. Si de data asta fiul imparatului eel mic fusese pacalit. asa ca e mai buna nedreptatea ? Dreptatea e mai buna. Fratii si dupa ce-si adapara caii dreapta la stinga. Scoase cei o suta de techini si-i dete lui frate-su zicindu-i: Na-i. ce este mai buna. si eel mare il intreba pe eel mic: Frate draga. s-ascunsese un diavol. dreptatea ori strimbatatea ? Calugarul ii privi pe amindoi si rizind ca un diavol raspunse: De cind e lumea. fie ca esti vita de sarac. si eel mic cutreiera lumea plin de mihnire ca a fost inselat. adauga — — — — eel mic. ca nu vezi ca strimbatatea pune stapinire si — — ! — ! pe lume? Aide sa ne ramasim a doua oara. iar acesta-i raspunse: Rau sa-ti dea Dumnezeu. prinzind cind si cind cite o vietate salbatica. in fata lor rasari ca din pamint un arap buzat negru ca o caldare de mamaliga. nedreptatea sau strimbatatea ? Nedreptatea. Fratele eel mic fiind sigur ca e mai buna dreptatea si ca toata lumea iubeste doreste dreptatea. Dupa aia arapul isi intoarse calul si i se vazu coada si coarnele de drac. spune-ne adevarul. si-n a treia zi se-ntilnira cu Dumnezeu in cale. Fratii 167 . Ii dadu fratelui eel mare pe cei o suta de techini si se despartira. Bine. Toata averea lui mai era un cal si doua sute de techini ce-i mai ramasesera dupa ramasag. Fratii se despartira.: Acuma. La o rascruce de drumuri.

sa-si gaseasca ochii si sa-i ptma la loc. Astepta moartea cu bucurie sa-1 scape de chinuri. iar eel mic neasteptindu-se ca pina si Dumnezeu sa fie de partea nedreptatii. sa caute pe jos prin tarina. il podidira lacrimile in ochi si dete calul fratelui mare dar aruncindu-si privirea catre mosneag. niunai acum sa-mi dai apa intr-un ciob sa-mi ud gura si sa-mi spal ranile. Ofta din nou si intorcindu-se spre fratele sau zise: — — ! — — ! dreptate. dar ea il ocolea. ai colindat lumea si ai vazut si bune si rele. Pluta era putin mai in sus de izvor. cind ai ajuns sarac si fara vedere. Fratele eel mic ofta din nou. fratele eel sint si al stelelor. Mosneagul cind se urea pe magar care si incepu sa sara in sus de partea dinapoi. ca n-am nici o avere. Imparatul frate il duse sub o pluta linga un izvor ce se afla in apropiere si-n coaja unui fag ii aduse apa. intreba — Eu stapinul pamintului. ofta mereu caci nu mai avea nici lacrimi si nici ochi sa mai plinga. vazu ca acesta ia bastonul si aruncindu-1 « de-a bou » de trei ori. Aduc lauda lui Dumnezeu. In acest timp se intilnira cu un mosneag orb care abia se misca bodicaind cu ciumagul poteca pe care abia se misca. am pierdut averea si ochii pentru dreptate. Fratele eel mare auzind ca vrea sa puie ramasag si pe cal ii spuse: Aide sa pornim si eel dintii drumet intilnit sa hotarasca daca e mai buna dreptate sau nedreptatea Ei plecara in lungul si curmezisul imparatiei. Se apropie de fratele sau eel mic cu un cutit si-i scoase ochii zicindu-i cu multamire. aruncindu-1 pe mosneag la pamint care scotind un geamat lung si nabusit se prefacu in diavol cu coarne. — Aduc lauda Dumnezeu ca am ajuns de tot sarac. sint om sarac si cinstit si n-am decit un cal. acum cind Dumnezeu ti-a luat vederea te rugam fii drept si ne spune: ce este mai buna oamenilor. taica si mosul pleca incet pe drum. frate ? Atunci fratele eel mare nu avu rabdare sa astepte vreun alt judecator face singur dreptate. acesta se prefacu intr-un magar. Apoi du-ma linga un izvor si lasa-ma acolo sub o pluta sa mor la adapost de te rog vint satul de apa si de dreptate. ce este mai buna. si-si — Acuma sa — Frate draga. eu iata. Stind el aci isi facu un culcus din iarba la tulpina plutei si ca sa nu moara de foame ajunse sa pasca iarba ca vitele. toata omenirea e nedreapta esti tu. este mai buna.frati aflati — Calatorule. te ajute dreptatea. pe care ma ramasesc din nou ca dreptatea e mai buna. se urea pe magar si merse mai departe. Dumnezeul cerului — Daca tu cu adevarat Dumnezeu. dreptatea ori nedreptatea? Nedreptatea. cine mic. — Nu! lui si tot cred in ei tot mai buna. dar dreptatea este n-am decit ochii ma ramasesc pe ca — Nu-ti pare rau daca pentru dreptate ramii fara ochi. Uneori se pierdea de izvor si pluta si le cauta zile intregi ascultind sa auda susurul apei de la izvor. ofta adinc si-i dadu ultima suta de techini. mei. celor doi in vrajba spune-ne. Orbul se aseza la tulpina plutei. Fratele eel mic. fa-ne dreptate noua. Ramase asa in negura asteptind sa fie sfisiat de fiarele salbatice sau sa moara de foame. dreptatea sau strimbatatea — Strimbatatea. Fratele eel mic il privi cu neincredere zicindu-i: Mosule cu barba pina-n genunchi. 168 . esti si ? ! fii Fratele eel mare bufni intr-un ris dracesc. ramase nauc si nu-i venea sa creada ochilor ca fusese iarasi pacalit.

In zadar incerca el sa sape intr-o piatra cu o bauta tare loc pentru a pune apa care vindeca oamenii de orice boala. daca nu moare ramine ea. oloaga si beteaga toata viata ei. copaci. in departare. Acuma in timpul asta fratele eel sarac mergea iute spre scaunul imparatiei. Ar fi putut sa fure vreun cal. El mergea pe cai lungi si ocolite tot asa cum il sfatuise ta-su ca cine merge pe drum ocolit ajunge mai iute decit eel ce vrea sa ajunga pe drum mai drept. nici la cea mai mare nevoie sa nu fure din lucrul altuia ca mare pedeapsa 1-ar putea astepta. omule. In timpul asta fata imparatului tragea sa moara. Greutatea cea mare era acum. pentru care facu si un cintec minunat care-1 cinta la poalele codrului in miez de noapte. de ma privesti asa? Nu-mi pare rau. Taman cind zina cea mai mica sfirsi vorba fara a se nadai ca baiatul o poate auzi. El alerga ziua si noaptea. ca nu avea in ce sa ia apa ca s-o duca la fata imparatului. zinelor. Varuicile ei ca si danacii care venisera din toata lumea cu fel de fel de leacuri sa-i scape viata nu-i puteau ajuta la nimic. Numai la soare nu se indura sa priveasca. ca fata imparatului din miazanoapte este plina de rani si trage sa moara? Imparatul a chemat toti vracii. bietul baiat trebui sa iasa la lume sa caute un vas neinceput. Imparateasa isi smulgea parul din cap de durere. ca stiu ca n-ai vrut. umbla nauca prin palat se gindea sa-si si nu-si mai gasea loc de durere ca-si pierde fata. Lung era drumul pina la acel imparat. isi spala cu bagare de seama ochii si mare-i fu mirarea cind vazu din nou apa. insa se gindea ca ta-su 1-a-nvatat. Asezat din nou in culcusul sau astepta scaldatul zinelor si dupa ce cinta cocosul de-si luara zinele zborul spre stele. Ce-ti pare rau. le umplu cu apa tamaduitoare si porni catre imparatia de miazanoapte. Zinele fuga se-mbracara in hainele lor de borangic albe si-si luara zborul spre casa zinelor departe ascunse dupa un nor in ceri. Imparatul puna capat zilelor cu gida. fata imparatului abia isi tragea sufletul. lua troaca si tegliciul. diavolul ii iesi inainte prefacut in porcar si cind trecu cu porcii pe linga el inadins dete cu o moaca si-i sparse troaca cu apa de la izvorul zinelor. cucuriguuuu. le scoase semintele si porni inapoi la izvorul cu apa tamaduitoare. Acum nici un leac n-a putut s-o vindece. Mihnit. iarba. s-apropie de izvorul tamaduitor. Marea lui nenorocire a fost ca necuratul 1-a urmarit de pe urma. in adincuri de paduri nepatrunse de picior omenesc. Cind s-a apropiat de zidurile marelui oras care se zareau in departare. La asfintit vazu si soarele si luna cind rasari pe ceri dupa ce se innopta. intr-o zi si o noapte ar uidi chioara. — pe Mare multamire aduse el zinelor. Intr-un miez de noapte se trezi deodata la zgomotul unui fosnet de Auzi pe cineva scaldindu-se in izvorul de alaturi si un glas omenesc spuse $titi voi. cocosul salbatec scoase un puternic cucuriguuuu. vazu troci crescute pe un gard. Aci astepta el pina ce luna se sui sus pe cer de ramase ca un caier de lina. Saracul orb de linga pluta cum auzi zborul zinelor. oarba. paduri si pasari. pe cind asa. drumul era lung si cal nu avea. toate babele si doftoroaicele si doftorii si nima n-o mai poate vindeca.: ! pasari. numai ma mir unde s-a pomenit porcar cu coada? — — 169 . Rupse cu bagare de seama o troaca mai coapta si un teglici mic. Asa mergind el ajunse la o gradina. daca fiica lui va muri pentru ca o avea numai pe ea. Daca baiatul asta care doarme alaturi ar sti sa ia apa de unde noi ne-am scaldat si sa i-o duca s-o scalde cu sanatoasa. de o troaca mai.

ca daca vrea sa ajunga la tinta e mai bine sa foloseasca drumul ocolit. imbraca pe bietul drumet in toale de matase stralucitoare de imparat cum i se cuvenea dupa dreptate. Linga scaunul imparatului sta acum inca un scaun de aur in care sta fratele 170 . In palat toata lumea plingea si se vaicarea.Diavolul atunci baga de seama ca uitase sa-si bage coada-n cioareci si pleca cu turma de porci. caci ciomagelul era putere fermecata. li porunci sa se prefaca in cersetoare ca sa-1 poata cata daca nu mai are si alte vase cu apa de la izvorul zinelor. se inveseli si multami necunoscutului care-i adusese leacul din apa neinceputa a zinelor. Si in deznadejdea asta cind toti o credeau pierduta si insasi moartea era sigura ca inainte de cintatul cocosilor va zbura cu sufletul frumoasei fete spre cer. tum-te pe la celalalt capat al orasului. In timpul asta fratele eel mic schimba poteca o lua sa ocoleasca cetatea. fa ce stii sa-mi poti scapa fiica de la moarte si daca vei putea. zdrentaros cu fata batuta arsa de soare si vint 3 supt de foame si istovit de drumuri pe care mersese de trei luni de zile. Fratele eel mic.elegere ! Se inveseleau soli de imparati veniti din toate partile lumii. Lasati-ma o zi si o noapte sa o ingrijesc eu si s-o spal cu apa de la izvorul zinelor. se inveselea poporul de insanatosirea fiicei imparatului. La nunta veni si fratele sau eel mare din imparatia de la Soare Rasare. tinar si frumos. care venise si sta gata sa-i ia sufletul tinerei si frumoasei nice de imparat din imparatia de miazanoapte. porni si merse pe marginea ora§ului $i intra in cetate. Dupa o zi si jumatate ea fu vindecata si iesi pe portile palatului de aur ca s-o vada poporul din imparatie. Tartorele se facu foe de minie de-1 pali de citeva ori peste spinare cu o furca de fier de-i piriira oasele. — Bine ai venit. Ajunse acolo taman inainte de cintatul cocosilor. a§a cum m-a invatat tatal meu. il lua ca ginere si cheama la nunta fiicei sale pe toti imparatii din lume. Imparatul de bucurie. Fata imparatului isi tragea cea de pe urma suflare. si crezind ca e fratele imparatului care ducea apa zinelor se prefacu ca a fost batjocorita ca cersetoare incepu sa-1 loveasca cu ciomagelul tocmai pe unde zicea baba. Dupa ce fata uidi curata si sanatcasa de rani. imparatul se bucura asa de mult ca scoase pe toti robii din inchisori si ierta de datorii pe toti oamenii saraci ai imparatiei. fratele eel mic si sarac intra ca furtuna in palat nu ca un flacau chipes. fiule. imparatia va fi a ta. — Fac tot ce pot si cred ca e bine si drept. rujinat la Scaraoschi sa ceara alte toale ca a fost recunoscut. Cind baba a gindit c-a spart toate vasele drumetului ce le-ar fi avut si-a vazut de drum lasindu-1 pe acesta lesinat. El se jura ca nu va mai face nic^odata razboaie si va cere Am la toti imparatii sa traiasca in prietenie si in. puse intr-o albie de lemn citeva picaturi de apa din tegliciul pitulat sub bratul sting si ii facu baie fiicei imparatului. In acest timp fratele eel sarac al imparatului din imparatia lui Scare Rasare. care auzind de insanatosirea ei se strinsese la portile palatului sa se bucure. ascultind de sfaturile tatalui sau. Diavolul prefacut in cersetoare se lega de un baietandru care venea de undeva de la drum. Cei de linga ea stateau incremeniti si neputinciosi in fata mortii. Fata incepu sa se simta mai bine. zise cu indrazneala incepatorului insa cu un glas aproape stins de drumuiala: — venit cu apa tlmaduitoare de la marginea lumii ca sa dau viata fiicei voastre. ci ca unul rupt.

Zis si facut Tocmai atunci fiica moarte ! porni la izvorul zinelor. fetelor. S-o vindece mai intii. spuse cea mica. S-ar putea si acum cineva sa m-asculte. eel Drumepil. dreptatea sau nedreptatea? Dreptatea e mai buna. lua un vas si catre celelalte: — Suratelor. Urma din nou veselie si petreceri si peste tot dreptate si mukamire pentru popor. de cind se punea luna si uidea cit secera. Gnd ajunsera la izvor. cea mai mare spuse statu Nu mult pe ginduri. La drept vorbind fratele eel mic ajuns imparat isi vedea de treburile imparatiei. taicule. tie sa-ti dea soarta asa bine. de dreptate pentru popor si nici nu se gindea sa-i faca fratelui sau vreun rau. Tinara imparateasa avu dupa un an de zile un fat frumos ca din povesti. El care credea si acum ca e mai buna nedreptatea s-ascunsa intre niste rachita si astepta cu luare aminte coborirea zinelor din cer la scaldat. Imparatul auzind ca el a fost si fiu de imparat si a patimit pentru dreptate si mai mult s-a bucurat si nunta a tinut o luna si-o saptamina. Isi puse in gind ca n-ar fi rau daca si el se duce ca fratele sau sa fure din apa si apoi s-ar insura cu fiica imparatului. ce credeti ca e mai buna. vazind pe fratele sau eel mic linga imparat sezind pe scaunul de aur. dupa bunatatea — — — — inimii tale Dupa nunta. ca ea iese la lumina din intuneric ca si soarele din noapte. Fratele eel mare. Se temea acum de puterea fratelui sau care avea in mina dreptatea. se infricosa. Ar fi bine sa cautam imprejurimile inainte de a ne scalda. La nunta lui el s-a purtat frumos cu fratele lui eel mare. frate-su imparatul pleca foarte mihnit ca imparatia sa s-ar putea clatina de acum inainte din pricina fratelui eel mic caruia ii scosese ochii si-i luase toata imparatia. — 171 . Dupa putin timp s-auzi fosnetul zinelor care veneau voioase la scaldat. inainte de a se insura cu fata imparatului vru sa incerce pe imparat sa vada cit de drept este si-l intreba: Inalte imparat. am ajuns sarac si cersetor si iata ca pentru dreptate soarta m-a ajutat sa inving nedreptatea. Aci mai intii isi scoase ochii si se pregati sa astepte miezul noptii ca sa ia si el apa din izvorul eel tainic. Era multamit ca putea sa imparta dreptatea intre oameni. Voia si el intii sa-si spele ochii ca sa vada. ingalbeni si ramase locului ca o stana de piatra. e tocmai ceea ce dorea ca sa-1 intreaca pe fratele si sa-si mareasca si marginile imparatiei. Aflase de izvorul zinelor si se gindea ce sa faca ca sa-1 poata intrece pe fratele sau. auzi ca intr-o imparatie din miazazi ar fi pe patul de imparatului. ca si iarba si vietatile. apoi sa ia apa intr-un ulcior si sa se duca la fata imparatului din miazazi. imparatul tarii de la Soare Rasare. Atunci vreau sa va fiu ginere. asa noroc. eel cu direptatea. voi stiti ca s-a vindecat fata imparatului de miaza- noapte cu apa din izvorul nostru? — Bag seama vreo fata omeneasca o fi ascultat vorbele noastre si i-o fi dus din apa tamaduitoare. Incepuse sa se caiasca de faptele sale insa totusi lacomia nu-1 parasea. cu ochi in cap pe care el ii scosese. primavara din negura pamintului. Eu pentru dreptate am pierdut imparatia tatalui meu.! mic si sarac. spunindu-i: Frate draga. Fratele eel mare in schimb ajunsese foarte trist si nemultumit cu soarta sa.

Era mai puternic. 1-a lasat pe urs. de ce-ti place sa-ti S-a-nvatat copilul pe lapte amestecat de la joavine. scoate-1 si pune-1 in pamint. daca vrei sa asculti de mine sa ies-i om mare. mingaie copilul. o aduc lapte de ? ! — urs: sa Tata. S-a culcat cu ea si-a luat-o de muiere Muierea a plecat greoaie si a facut copilul. Cum adunau ele fin vazut ursul din pestera. Al de al treilea an 1-a scos pe fag si 1-a pus cu radacinile-nsus. S-a oprit copilul si a mai stat inca un an. am copii acusa. Il trage dar nu poate sa-1 intoarca. ma due. Cind a venit anul a zis: Hei. Vino incoace. dar n-are putere sa-1 scoata Poti sa pleci numai ramii un om prost. vrei sa asculti nu sa iesi. Vad si de mine ? Sa nu iesi din pestera. mare — MUSTACIOSUL adunat fin pe livezi primavara. le-a ! soarele. Ursul n-a lasat-o nici sa vada Au fost trei fete la de pe livezi. $i si-au ales — Daca un pleci de — — — — 172 . Si iasa ea afara pe lume. caci sapase groapa altuia si cazu el intr-insa. Hai trage afara pe fag. ia fagul asta. cind i-a venit ei a luat dunga si a fugit si s-a dus in lume. a luat-o in brata si a fugit cu ea in pestera. Vino-ncoa cu mine. Si asa a crescut copi10 15 ani si se simte puternic. Nu catara prea mult ca deter a peste fratele eel pitulat in desisul rachitelor. fu apucat de zine de miini si de picioare care tragind fiecare de el in toate partile. in imparada zinelor. ce stau eu cu ma-nsor sa iau famie fi — — Ma prost tine ? Eu sint un om. Ce cauti aci. blestematule. Nu mai are tita si-1 intreaba ursul pe — Pana I-a copil tie ! lul la vulpe. ia piatra din usa pesterii. Mai trebuie sa stai inca un an. Dar copilul a ramas cu tata-su. Trage. copile. eu ca trebuie sa te duci in lume. lupoaica. cu coroana. nu stii ca cine vine sa ia apa pe furat din izvorul vietii.: ! ! Zinele incepura a cat a. dar daca mai stai un an de zile ai sa ajungi om mare. nu mai plec eu de la tine. S-a repezit la cea mai frumoasa. ma due la lume. Da intr-o zi. a trecut anul. ursoaica. plateste prin moarte? Fratele care iubea nedreptatea si nu era multamit cu soarta ce o avea. Si-a venit el in mintea lui si-i spune — Ce-ai mincat pina acum — Lapte — Bine. haiduc mare. fag mai gros. tata. la mine. il spintecara in bucati si-1 azvirlira linga un ciongar batrin ca sa-i manince carnea cea acra corbii si vulturii cerului. Fratele eel mare isi facu singur dreptate in cele din urma. cu crengile-n jos. scoate fagul si pune-1 cu vinele-n sus. dat ea copilului tita si-i spune: cind ma tii asa. Trebuie taica.

S-a pus pe mincare si — — ipraveste. de 400 de oamini si 400 de pluguri. sa stiti ca va iau cele 400 de pluguri. jos Ia copilul buzduganul se si fringe-n doua. il invirteste de doua ori si da cu el in sus. A lasat tinjelile. sa-si ia buzduganul §i maistorul sa-si — L-ai fursit? — L-am fursit. plecat baiatul in lume. cind cade — Zisesi ca-mi Le-a scos Ia baiatul maistor. si 1-a taiat buzdugan ? Scoate plugurile toate pe maistor. In ziua vorbita vine baiatul ia banii. ara unul dupa altul. ara cu boii. Au oprit plu- — satur Bre. Le-a dat jos. Cind se uita acolo vreo 400 pluguri. n-am socoteala sa maninc cu voi. ori imi luati capul. pleaca faci ! si se duce la alt — Poti sa-mi faci din plugurile astea un buzdugan? 173 . acuma poti sa te duci. — Esti faci maistor bun. — — Bun garii aici pina vine prinzul. O sa-ti ajunga fierul? un buzdugan mai mic — In cutare vreme o Insa fierarul a facut socoteala ca asta este unul intr-o ureche si o sa-i si o sa scape. — Adu-1 incoa. Au dejugat boii si au adunat plugurile. cazane. S-a apucat fierarul a topit fierul si a facut un buzdugan. vine acusi mincarea. jugurile si plugurile cu rotile cu totul le-a luat in spinare si a plecat cu ele in oras si a intrebat cine este acolo fierar si 1-a indreptat lumea intr-acolo. s-aseaza sa manince. Lasa ca prinzesti cu noi Pe la prinz. plugurile si buzduganul pe spinare. n-aveti nici voi. Zice baiatul: — — Mai odin si eu oale. lucru. bine. iata carale vin pline cu fiertura. ori va iau plugurile ! El le minca toata. inca n-a venit prinzul. Plugarii au cascat ochii si 1-au lasat sa manince. dar daca minca tot. Se duce pluguri multe. eu singur. — Mai aveti? — Nu mai avem. zice. alelante plu- guri i-au ramas lui. — O sa-ti platesc sa ajunga. stii sa lucri ? Poti din plugurile astea toate sa-mi un buzdugan? -O faca — Pot.! — A Hei. Hai la ramas. — Paziti mincarea bine. Daca n-oi minca sa ma omoriti aici. la plugari. boii. plugarilor. aveti ceva demincare? Bre. — Dejugati boii. sa vin sa-1 iau ii zisa. Le da bun lucru si se duce Numara el pe o cimpie. Eu nu ma oi Fugi de-aci ca nu poti s-o maninci singur pe toata.

174 . ea cit si iar pleaca-n sus. da omul. Aveti o tira de mincare ca tare mi-e foame. malaiul pe traista. le rupe. A iesit pe o cimpie unde munceste lumea. fringe padurile. Intr-o parte de mustata are 365 de cuiburi de arati. ama se tine de ea o hala. da-n oalda linga drum. — Am mincat Se gindi fi deodata. sapa un om cu fata lui. asta? Dupa ce se saturara odinira cita si o luara la taina. Cind porneste din slavile cerului e mare. — Pot. Vreti voi sa maritati fata asta dupa mine ? Vrem. berze. ca-ti fac buzdugan. prefacatori. bufnite. Si cind vine. — $i cum vine — Vine cu o mustata pe pamint de matura drumurile ala ? ! dincolo maninci cit 400 si nu te saturi. sezi ca e vremea sa vina. ia de maninca. a pus fasuiul in strachina. gazda holbeaza ochii mari. Bun lucru ! Multamesc dumitale. mai baiete. — — — — Vine. iar lua lingura si incepu sa manince. da vine muierea cu prinzul. opreste apele. facind larma mare. N-avem. el ? la ? lurile le doboara si numai pitulat. sede cu stai — Bas — Sa vrea o sa stau sa-1 vad la amiaz. Astazi vine ? el: si ? stie ? stai cita sa-1 vezi. Sta baiatul si sa gindeste: asa ceva n-a mai auzit. iar deaface cimpii : iar cu alalalta mustata sterge stelele pe cer. le mesteca. colo-n tufa. fa-1 . saturat. Sa pierde lumina de pe pamint. vine ciripind. Oala imbaierata. cit ceri atit iti platesc. nu-ti si fie m-am rusine. El cum a pus mina pe lingura a inceput sa soar Da. Merge pe drum. golumbi. A pus jos masa. ba a mai cumparat 20 de pluguri si a bagat tot in buzdugan. le tulbura. Facu baiatul cruce. — Ce e aia — Mustaciosul — Unde sede — Care Mai — Mai baiete dincotro vine — Vine de scapatat. ca urla ca un cutremur. Da cu el in sus si cind cade nu se mai fringe. astupa ogasele. Stai o tira. toate moadele de pasari. acolo fa-ti crovu si stai pitit. El lasa plugurile si maistorul a topit tot. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. — — — — — Da — Asta — ce-ti este fata asta ? este fata mea ! Se vede si muierea cu prinzul. dar aici ma saturai. nu te grabi: ca la noi asa este obiceiul sa faci sfinta cruce si sa zici: « Doamne pazeste-ne de rau ».auzise ce se intimplase cu celalant. Mincara toti si toti se lasara — Mai baiete. Ce-o mai si ogasele. rupe docile. Vine la amiaz intotdeauna la ea. si pe urma sa maninci. I-a dat banii si a plecat. Vine copilul sa ia buzduganul. Sa da jos. — Daca Maistorul — Lasa-1 poti.

Iaca ajunge si Mustaciosul. iau sacii si-i bag in coliba. ma odinesc ? la baiatul.stau sa vad amiaza vijaind cu cele 365 cuiburi prin mustatile lui. Iar inchide putin in cap. Cind ma pomenesc la ziua dormeam int»-o — Hoooo tu zau ca uitasam de — Sezi masa sa cinam. sa opinteste odata. cal si am plecat cu sarea si cu caii. s-apleaca copacii. da Mustaciosul dupa si Ajunge asta. si-1 ? L-a pus aruncat Il vede Mustaciosul peste o aratura. ce cata oichii. sa ! —O Aude la ma gidila-n cap? Fata n-ar vrea sa spuna. a sezut sa cineze. Ajunge Mustaciosul intreaba: — Unde e baiatul — Uite-1 dincolo de apa. el — Unde-i ala care fuge pe-aici — Nu n-am vazut pe nima. ciupit in cap. sa pune pe fuga. Zice baiatul: — Ia-ma pe lopata arunca-ma peste apa apa. Invirteste buzduganul si da-n capul lui si-1 pomeneste. Se aseazara — De ce dumneata o masea sparta-n gura. ! A cai sa tinar. baiatu-i sare din gura. Cind sa roada boabele. pina sa face mic si doboara la ea cit omul. — Pai cica pe cind eram mai cica m-a trimis tata cu 20 ! erai ? tine. Mergind pe cimp. acolo un semanator cu da Mustaciosul aproape. ce. Cind s-a doborit pune capul la fata-n poala ca e ostanit. da nu-i spune de baiatul cu buzduganul. vine un nor si sarea sa topeste. umplut 40 saci. baiatul s-a ascuns intr-o masa gaunoasa. Vin pindarii iau capatina de cal. El. Sara cind a ajuns acasa a facut si s-a dus acasa. Omul semanind ! inca mai sta pitulat in masaua gaunoasa. o arie. o pun in prastie si dau cu ea peste cimpie. Vine pitis si-1 gaseste durmind. la si ai cumpar Am capatina de cal. ca lumea e mare s-au saturat dintr-un blid cu mincare si prostime multa. urla cimpul in mustatile lui. si poate traiesc 175 . iar caii afara legati. Acolo am stat la scuteala. adurmit. S-au inchinat si si azi fericiu. L-a pitulat in griul din traista. Baiatul mai da odata cu buzduganul si zice: fata — la iar sama. Ajunge la semanator si zice: traista de git. unii vintura si 1-a griu. cata-1 ! nicaeri. cite doi pe un sare si cu 40 saci goi la m»re. S-a intors Mustaciosul mirat. — S-a uitat da Da baiatul ? stiu. El sare suparat. dar tocmai cind sa ia lingura ca s-o bage-n gura. muierea de cina. incolo o coliba. Atunci eu am cazut cu masaua intr-un par de vie si s-a facut gaunoasa. tu face ma pisca ma si de nu ma lasa sa el. — Lasa-ma-n traista ca vine Mustaciosul piste mine si ma omoara ! cu mina griul i-a venit sa lapede in gura citeva boabe si l-a aruncat in gura pe baiat. Eu cat incoa. fata-1 — Ceva Baiatul m-a isi da cit poate si — Care Fuge peste nu vezi ? zice Mustaciosul. intreba baiatul. A si uitat de el Omul a luat plugul grapat si a plecat la cina. incepura sa cineze. N-are ce-i face Omul a ros boabele si samana griul. planul sa dea din toate puterile. Acum baiatul vede si pleaca la ei cu buzduganul in mina sa vada ce face el cu ea.

ca florile sint vii si ataca oamenii voinici si calare si-i omoara. calul a zis: Nu mergem la fata din dafin. 1-a scuturat si a sclipit ca aurul. scoate o greasa si da-i cit poti in zid si s-a facut in zid o gaura cit sa treaca calul si au trecut si pe a treia prapastie. stapine ? N-am nimic Eu te-am strigat. Aci calul i-a spus: Priveste piste padure si vezi ce ne asteapta Piste padure doi balauri intoarsera capetele spre ei. rugina a cazut toata. Calul vorbi: Ce ai cu mine. A luat gresia si a aruncat-o piste padure. Si vine calul lui ta-su batrin si bubos prapadit de tot. a sapat in baligar si a gasit un capastru ruginit ca vai de el. em am fost sluga la imparat si tu esti copilul lui. Da el avea gindul sa piece sa cate fata din dafin. ca multi voinici au mai venit si toti s-a facut daca vrei sa izbutesti sa te-nvaf sa seceri griul meu tot. acuma ajungem la o livada cu flori frumoase ce n-ai mai vazut. Atunci el intr-o zi s-a facut bolnav si i-a spus lui muma-sa: Muma. ca daca rupi o floare. da el eria baiat de peste 20 de ai. ca avea calu arpii. Cind au ajuns aproape. toate intoarse cu fata spre voinic si cal si el s-a oprit si nu s-a dat jos si nici n-a rupt nici o floare. Baiatul a ridicat pragu si mum-sa a plecat. brinci calului. saraca si fameia avea un copil din flori o intreba pe muma-sa cine este tatal lui? Da ea nu vrea sa spuna. A luat capastru. tu sa nu te atingi de ele. dai cu ea piste padure cit poti. Ca multi voinici au plecat la fata din dafin si au murit. sa due pinga zid ca sa gasasca un loc de trecere. il rodea dorul s-o cate. Au ajuns ei la un zid.! FATA DIN DAFIN o fameie vaduva. da sa ma asculti pe mine. Ea a bagat tita pe sub prag ca sa suga. Nu ridic pragul pina nu-mi spui cine este tatal meu ? Muica. catifelate si in mai multe culori. mergem la un mos sa ne invete el ce — sa facem? S-au dus — — Am venit — Bine ca Dar la mosu si mosu a intrebat: piatra. Pe urma a trecut o prapastie si a mers si a ajuns la o padure. ca atunci ma fac bine. Vezi. — Stapine. sa ne sfatuiesti ce sa facem ? ati venit. sa-1 legi si 176 . el tot — — — — — — Eu Si dat — Nu-mi da sint el ! calul lui tata-tu. brinci. Au plecat si au ajuns la lunca de flori. eu am visat ca trebuie sa-mi dai tita pe sub pragul usii. fost odata A Intr-o zi. Sa te duci in gunoi unde arunci la vite baligaru si sa cad acolo ca o sa gasasti un friu de la calul lui tata-tu. ca eria nazdravan. eu frumos si i-a spus: — — — Calul atunci iar i-a spus: Baga mina in urechea mea. Calul a spus: Baga mina in ureichea mea si gasesti o gresie. iar serpii au aplecat capetele si calul a zburat piste ei. toate florile sa gramadesc pe tine. S-a dus. da fierbe ovas cu lapte si ai sa vezi ce El a facut asa cum i-a cerut si 40 de zile i-a dat sa manince i-a am si sa-ti fac ! s-a facut un cal stiu ca tu ai un gind de plecare undeva. Si au plecat la fata din dafin. $i-au plecat la fata din dafin. Zidul era inalt de la pamint pina la cer.

Da baiatul s-a dus si ea iesi si culeasa flori. nici padurea cu balauri. ca nu mai putu spune mai departe: vint nebatuta. pe urma i-a scuipat lui in gura. Ea ii aducea flori. si cu alta in fetii si ei OMUL CARE Un om calari. dar el ii spunea povesti si o amina. S-a dus el la cal si l-a spus tot ce i-a spus mosul. au incalecat aimindoi si au plecat. Fata se dusa cu chita de flori la dafin si cind ajunsa acolo. Si asa a facut baiatul. Dafinul nu sa deschisa de suparare. De soare nevazuta. Ea ii da flori da el nu se apropia si tot ii vorbea. Ca dafine. Ca o vazuse soarele. a stropit vita. tata.sa-1 faci cirstati. Au mers la palatele imparatesti unde au ramas sa stapineasca si sa traiasca in pace si fericiti. Cind o vazu dupa rasaritul soarelui. Da zmeoaica a aflat si a venit in zbor. A secerat el singur 40 de zile. Omul a pus coada sapei si sarpele s-a urcat pe sapa. El pe cal 177 . Atunci ea sa-ntoarsa cu brand cu flori si sa dusa la voinic si-i zisa: Ia-ma cu tine. rosti cuvintele: — — Deschide-te. bratul cu dafin. Dafinul se deschidea si ea cu bratul cu flori intra inauntru. Atunci voinicul a luat-o si-a plecat cu ea la mosul unde era calul. da cind sa varsau zorile. $TIE GRAIUL ANIMALELOR cu o muiere sa ducea la sapa intr-o zi si in drum aimindoi erau si ea pe iapa si in drumul lor un foe mare. Ca vine a ta fata. adica pe muma fetii si pe dafin. Si-n mijlocul focului un serpe. Calul i-a spus sa se duca sa secere. o strinse si-i dete drumul. pe tatal au inviat pe loc si au plecat impreuna pe acelasi loc pe unde venisera. vintul o batusa. voinicul o pupasa. Da sa faci in asa fel sa te duci si sa o duci cu vorba pina va rasari soarele si dupa aia s-o iei in brata si s-o stringi. voinic nesarutata. Deschide-te. Dupa asta povestire se ivea soarele. si nici livada cu flori mincatoare de oameni. Fata iesea noaptea pina-n ziua din dafin. se-mpietreau. da ea are putere ca pina nu va rasari soarele te-mpetreste. soare nevazuta. De vint nebatuta. Ea il privi si astepta s-o ia in brate si sa-1 impietreasca. ca tata nu ma mai primeste. cu o falca-n cer De De De — pamint. care zbiera cit putea sa-1 scape omul. vine a ta fata. Da de acum numai era nici zidul pina-n cer. i-a multamit mosului. culegea flori si iar intra in dafin. a legat si a fursit. De voinic nesarutata. o lua pe la spate in brate. Vitejii care veneau s-o sarute se prefaceau in piatra. Cu Aid sa opri flori. pina rasari bine soarele. ea iar intra in dafin. Pe urma a venit iar la mosu si i-a spus: Tu te duci acolo. Da acuma sa dusa cu bratul cu flori si zise: — Deschide-te.

boii veneau sara obositi care sta toata ziua. ca-1 intalesese. o spun. nu mincati asa. doar o brazda am pascut pe linga pirau. si-1 Omul intalege tot. la jigodita: el zice: fa. ca mori daca spui> Atunci pleca serpele si plecara si ei sa sape la bostane. numai cucu ramina. da cele — Intinde-te putin. ce e Toata am pascut pe linga potoc. Se scoala el. cucul frumos da pe cioara spurcata o rincheaza apoi intreba — Ti-e greu cu stapinul tau — t mi e greu — Da greu sa Il si Cucul zicea: Toata lumea ga. da o sa mor — Ce daca mori Uita. ia un ciumag. ca mor eu si — moara. Pe drum un cue cinta. mergem lasa. nu stiu nimic Dar ea zor spuna ca nu mai vorbeste cu — Bre. Si si e. sa — — Ali-e greu ca eu due eu am minz in burta iubitor. stii la ? ! sa-i el ! sa-ti ? ! A ce-i iar chemat omu sa-i faca ii cosciugu sa-ti si rudele sa-i faca pomana. Da cocosul cinta in prag zice cocosului. asa. toata ziua ara — Ei ce cum — Aa. ii intreba: nu i-a mai spus avea el si gemind si ? Pai ce sa facem ? sara. nu lingeti sare. ai sa la arat si le-a 178 . nu beti apa. ce-ai cu mine — spun bre vorba care-o — Nu mai veni nu mai spune. ! tie ti-e ? si stapinu are copilul el ris. cinele — Bine ma. ga Da — Asa minca-u-as limba. da si boii asa au facut. iau masura. rizi.: ! : nu De-acum. iapa. stapinul sa pregateste de moarte arde de — Lasa-1 ma sa moara daca prost Eu am patruzaci de gaini pe toate trist si faceau cosciugul zice: tie-ti cintat ? e ! si eu inghit bobul al mare. pe lunca cu am — Mai. ? laudasi. in Da omul a zis: boilor. si n-o sa va mai duca plug. ajunsara injura pleca o cioara — Ga. Da omul il injura pe cue. doi boi si un magar. vci sti sa asculti si intalegi tot cc vorbesc animal el e si sa spui la nimeni. de ce tu serpe ceva de — Nu bre. ca s-ar lasa ea de iscodiri. ca iau eu magarul vine sara gifaind acasa. iapa. zicea — Da-ne. unde eria lume adunata si da-i pe ea s-o le mint muiere si tot ! De omoare-n — Ce ma. Doamne berechet de porumb. spune ma. a fost ? stii ? ziulica tras si flori. ? la si a scapat omul de la moarte. si ma ! Si Da magaru — Ce gemeti ma — Pai daca nu mai putem de lucru — Faceti-va bolnavi. Da el daca e prost sa sa lase dupa o ce nu ia el un pinnae si sa-i masoare selele. e. cati ! Si fugi dupa ea. — Ei. riinca cioara sa toata si sa am Da si ! il injurasi. ? Iti batai. Da a — Ma. ! inainte. injug locul da-i pe magar. aiba lumea eu Da muierea zice — Ce ma. daca e dat mincare si-au mincat. bre.

insa el nu zice nimic. felie ! cirnati si le ! ! fata.e tale prostesti. Pentru Mucea. a luat apa si faina de porumb si au plecat la marginea unei ape mari. ea ii da peste mina. i-a inchis in butoi pe amindoi si le-a dat drumul pe firul apei. si la ! iti Mucea. Aude imparatul. $i-a facut Fata — Mucea. sa nu-mi injuri fata de muma tnjur-o pe ea. ! ! nu altceva. dar n-o injura de muma si de tata Zis si facut. daca ea ma batjocoreste.Mucea - Cacicea Mucea Cacicea El lua pietre si da dupa ea. ca fetele de-mparati maninca place ceapa nu incepu sa plinga de foame — fine. Si adu fasui. altfel s-o injure daca-1 ! — — muma-sa? mai batjocoreste Fata nu se sa-1 porecleasca: lasa si cum il vede rupt si jerpelit cu muci la nas. lata ce ie§i din glume'. In palat e zarva mare. incepe iar — Mucea Cacicea Du-te la Temnicea. apoi o injura de Il aude imparatul si-1 infrunta: ! ! mama. numai buna de maritat. ! — Mai baiete. dus de valuri peste man si tari si el citeva mamaligi si a pus sare intr-un sac. a poruncit drumul pe o apa la amindoi. nimeni n-a pus nimic. jocuri de copii Ce era sa zica? Mai trece. la tine acas' te impiedicai de el. Acolo. Imparatul cind a auzit c-a ramas grea dintr-o injuratura a lui Mucea.! ! ! ! MUCEA CAClCEA Cica a fost vreodata un baiat prost de tot. slugile au pus mincaruri bune toate si tot felul de bunatati. care s-a bagat argat la vreun Impara t bogat. El a inceput sa plinga cind a auzit ca o sa fie inchis in butoi si are sa moara de viu. Apa era repede si i-a dus zile. maria-ta. -Fata. sa se faca un butoi mare si sa le dea Pentru fiica imparatului. dar ce ai tu cu Bine. cu ce sa ma apar de ea ? Ce. Daca cerea de la fata ceva. da cu pietre si o injura chiar pe fata. 179 . dulciuri si bea vin. Sa-1 agati in cui El si mai rau se minie pe fata. este bun Mucea Acum tine ceapa mamaliga de si Se trase de foame intr-un colt al butoiului spre si Mucea. de sus de la fereastra ii striga: —. cind il vedea scotind cirezile de vaci la pascut. Mucea minca mamaligS cu ceapa si bea apa. s-a miniat foe Turba de minie. da-mi mie o o ceapa de mamaliga — Nu-ti dau. eu ce sa fac. eu sint Mucea Cacicea ? cum imi zice ea ? ' Zi-i si tu altceva. Imparatul avea si el o fata mare si frumoasa. dar. La o vreme fata isi minca toate bunatatile. Fata la inceput minca bunatati. Ca sa-i pedepseasca. fripturi. Se gindeste el ca de acum inainte. saptamini si luni de zile departe. cit mai trece si fata se vaita ca e grea.

Cind si-a vazut fata. bun la suflet. gata-gata sa-si dea sufletul. beutura si traiul bun pe ei si pina sa ajunga in imparatia lui tatine-su. sa piece mosu in lume. o ierta. A cazut bolnav la pat ?i de fiicei era gata sa dea ortul popii. $i s-au casatorit. Cind a ajuns acasa. de — Trebuie felul lui sa te iert. mosul a gasit un soricel. si-au prins fata de om. Mucea. Si incalecai pe o sea. baba 1-a intrebat: Ce ai facut. i-a venit sufletul la loc si a poruncit sa se faca nunta cu Mucea. ci fiindca mi-a fost mor linga o fata frumoasa de-mparat. apoi isi ceru iertare de dat sa la Mucea. dorul si In timpul asta imparatul si-a venit in fire. eu ma insor cu printesa numai daca inceteaza cu porecla asta de Mucea Cacicea Sa nu-1 mai poreclesti si sa-i zici pe numele lui cu care 1-a botezat ma-sa. Ce s-au vorbit si ce s-au sfatuit. maria-ta. Mucea insa a inceput sa plinga zicind: Ba. Baba i-a pregatit isi mosului mincare de cu seara. Baba s-a bucurat ca mosu golit-o in mijlocul casii. Mai la urma urmei au sosit si la palatele cutropite cu aur ale imparatului. din care a iesit i-a gasit doi copii si iar un au si ei vietati in casa. 180 . auzi Si ai sa te mariti cu el. pe care 1-a botezat Prichindel. cu parul de aur si ochi albastri ca cerul. Mosul. prichindel a sarit drept in pat. Pe drum merge mosu ce merge. pina ce i-a Mai aveau putin din faina de malai si mureau de foame Cind i-au scos afara din butoi. Au inceput sa se zburde de bucurie. a gasit in cale si un copil mic cit dimineata mosu un 1-a degetar. incit semana ca doua picaturi de apa gasit. De va spusei povestea asa ! UN SORICEL $1 UN PRICHINDEL A fost odata un mos si o baba care n-aveau copii. Mucea. 1-a luat si 1-a pus in desaga si iar a plecat mai departe. Imparatul era pe patul de moarte. Vasele imparatului au inceput sa misune peste mari si tari. mosule ? — soricel si Mosul a scos desaga si a un Prichindel.Printesa minca ceapa si mamaliga plingind. ca el ti-a purtat noroc tie si tu lui. daca 1-a gasit pe Prichindel. i-a pus-o in desaga si pune desaga in spate si pleaca in lume. amindoi erau galbeni ca turta de ceara. Soarecele a inceput sa se zburde prin casa. printesa a facut un dolofan de copil frumos ca un boboc. S-au pus cu mincarea. ! — — ! ! cu tata-su. sa cate un copil ca sa aiba si ei o vietate in casa. A poruncit sa piece toate vapoarele sa cate butoiul cu fiica-sa si cu Mucea si pe amindoi teferi sa-i aduca indarat la palat. pus in desaga si s-a intors acasa. Mergind el asa din loc in loc pe de-a baba oarba. cale lunga ca sa ajunga. zicindu-i: nu pentru alta.

in jos si Dar din groapa tot striga: si cu minnu vede tata. nu sari pe mine. 181 . a lasat in casa pe Soricel Prichindel vada zise: de Stind ei caldarea cu pasat a tot stropit pe Soricel. pe mine din groapa sa crucea ma due cu mincare — Ptii. Prichindel a luat cosul si a plecat acasa. il intreba pe Pri- Prichindel a spus ca a sarit in ceaunul cu pasat fiindca l-a stropit. scoate-ma si pe mine din groapa sa ma due la tata care. Il plinsera mult si apoi il ingropara cu mare durere Baba si mosu vazind ca au ramas numai cu Prichindel. la foe. pasatel. Cind uciga-1 Hei m-a trimis mama cu mincare la tata si am cazut in groapa asta L-a scos de acolo si Prichindel a plecat mai departe pina a ajuns la tata-su cu demincare. ca sar si eu in tine stropea. Mai nene. Omul pe nima. la vaca si vazu lipsa soricelului. parca dinadins. Tata i-a spus: — Sa mai cresti.! ! ! ! ! ! ! . ca esti inca mic si nu poti tine de coarnele plugului: Prichindel s-a rugat mult pina tat-su i-a dat voie zicind: ! — — mai uita odata. iar el a cerut voie lui tata-su cit timp maninca sa are si el. si Cind a ajuns acasa. nu sari tu pa mine. mai baiete. pasatel. pasatel. vede in urma de cal pe Prichindel si-1 intreba: De unde d rasarit. taica si ara. a injugat boii la caruta si a plecat la arat si a spus babei sa-i trimita cu copiii mincare la prinz. La prinz baba a trimis pe Prichindel cu mincare la mosu. ca sar si eu in tine Vazind ca pasatul nu-1 asculta. se uita in dreapta. ! doua zi mosul. scoate-ma Omul zice: da cine strga. Tocmai trecea A un om — — calare pe drum si aude pe cineva strigind: Mai nene. nu sari pe mine ca sar si eu pe tine Pasatul iar il strop i si mai tare dar Soricel iar ii zise: Pasat. facind o larma de se auzea cit In acest timp a trecut un om pe drum si a auzit atita galagie strigind: cea si nevazind pe nima care sa mine boii dupa plug zise catre mosu: Cine ara cu boii si face atita galagie ca nu vad pe nima dupa plug Mosu raspunse: Am si eu un baiat pe care-1 cheama Prichindel si e pe coarnele plu! ! ! ! — — — gului si ara Dupa sa si ce mosu pasat. hais ! Hais cea! hais cea boii la brazda. Pe drum Prichindel a cazut intr-o urma de cal si n-a mai putut iesi afara. Cind vazu baba aceasta nazdravana isprava a lui Soricel. Soricelul sari si el in caldarea cu pasat de pe foe ! — — il ! — Cind veni baba de chindel de fratele sau. il scoase din caldare fiert. cind s-a sculat. bata-te norocu sa te bata se du-te. a mincat. le fu frca sa nu-1 piarda si pe el si se pusera sa aiba grija de el ca ochii din cap. se uita in sus. care se supara Pasatul iar Pasat. la se uita in stinga. baba s-a dus sa mulga vaca. iar Soricel §i mai suparat ii zise: Pasat. Aci l-a strigat si pe tata-su sa manince. sa vedem ce poti Ei Prichindel a luat biciul si numai ca se aseaza pe coarnele plugului a inceput sa strige: ! — si colo.

fiindca nu asculta de legile tarii. De aia si poporul nu-1 iubea. Umblase de-a lungul si si de-a latul pamintului si nu-si gasise muiere. Treaba asta o facu ca lumea sa se culce odata cu gainile. le da gloabe. traia undeva un imparat vestit in toata lumea. Prichindel cind s-a aplecat sa manlnce a caiut in strachina si s-a inecat. ca de n-ar fi trait. le zimbeste si le intreaba de vorba. Baba si mosul cind s-au intors de la vite 1-au gasit si pe Prichindel inecat in strachina cu lapte. a fiert lap tele si i-a dat lui Prichindel si manince dihtr-o strachina. nu-i pasa. m-ar lua de sotie. m-ar lua de sotie. la un timp. sa gindi sa dea porunci ca nima sa nu arda noaptea lampa. Raminind baba si mosul iar singuri dupa ce 1-au ingropat si plins pe Prichindel. pentru ca eu i-as face doi feti logofeti frumosi ca aurul si argintul. Pe cind lupii se-mprieteneau cu mieii. Imparatul era asa de mindru ca si soarele sta din drum sa-1 priveasca. auzind lauda surorilor. spuse cea mijlocare. Imparatu. nu ma stie pe mine imparatul sa ma ia de sotie. suricatelor. ca i-as satura armata cu o piine. ca niciodata. Imparatu trecu pe aci odata. pe cind soarele si luna cobora pe pamint si iar se suiau pe cer. 182 . Traiau intr-un sat mic pierdut printre niste cleanturi de munti inalti ce sa ridicau pina aproape de cer. nu s-ar fi povestit. Ba daca m-ar §ti pe mine-mparatul. au murit si ei de inima rea ! DOI FETI LOGOFETI Traia odata. Miniat la culme s-apropie de fereastra fetelor si asculta. Ama degeaba ca tinarul imparat nu-si putea gasi nevasta pe plac. Imparatul traia trist Nu-i placea nimic pe lume si ce faceau supusii sai nimic nu era bun. ama nici lui de asta abatut.: Baba dupa ce a muls iar vaca. Fetele gindeau ca pe aci imparatul nu trece noaptea si nu se temeau de el ca sa nu arda lampa noaptea. auzind pe sora cea mai mica ca-i va face doi copii frumosi ca aurul si argintul. le spuse: Daca m-ar sti pe mine imparatul. le taie el Fetele se minunara vazind ca imparatul le calca pragul si ca in loc sa capul ori sa le lege si trimeata la ocna. trecu de doua ori si cind trecu si a treia oara cu mare durere in suflet vazu ca fetele astea sint singurele din imparatie care n-au teama de stapin. Fata cea mai mare sta si zicea Ei. ii spinzura si gemeau inchisorile cu lume nevinovata. Undeva departe la marginea imparatiei traiau trei surori nemaritate frumoase. riindca eu i-as imbraca toata armata cu un fus. Imparatul. nu mai avu rabdare si intra in casa saracacioasa a celor si — — — — trei fete. Pedepsea bar ban si muieri. Cea mai mica. si sa se scoale la cintatul cocosilor ca sa munceasca pe ogoare mai mult si imparatul sa bage mai mult aur in visteria lui.

in fluieratul serpilor si horcaitul broastelor. s-a pus pe ginduri.Sora cea mare. cind ea ingenunche si-i jura credinta. si razbunatoarea tigancuse. imparatului. sta trista rezimata de zidul palatului si plingea. Sa-ti putrezeasca oasali acolo. ama pacat ca fusta de pe era era rupta si cirpita. sabia in inima. uitindu-se la cea mai mica. sa te suga serpii si napircile. Imparatul. Frumoasei cu parul de aur ii crescusera unghiile cit furca si cu ele spinteca broaste. o sui intr-o caruta de aur trasa de sasa telegari inaripati si mare jale a lasat micuta sora in casa dupa plecarea palatul ei. sa te chinui toata viata sa nu vezi soarele. serpi. La nunta toti nuntasii au petrecut mai bine de-o luna si-o saptamina si toata lumea s-a-nveselit cu virf si-ndesat. iar camasa ei facuta partale. Isi facu un culcus subt un zid mai uscat si trai aici mai multi ani din mila turmasilor si a calaului care-i aruncau cind si cind cite o coaja de pine ori de malai. sa nu vezi fir de iarba. s-astrinsese imparati. : O Imparatul in curind a uitat pe frumoasa printesa aruncata de el in turma. luna si stelele. iar imparatului i-a dus doi catei de curind fatati de o catea ce paza cirezile de vite ale imparatului. Imparatul miniat peste fire veni la sotia sa si fu gata-gata sa-i innga feti. parul ei ajunsese pina-n pamint de-i servea drept acoperamint din lipsa de imbracaminte. cind e noapte. sa n-auzi glas de pasarele. iar ea nu mai stia cind e ziua. am sa te-arunc in inchisoarea adinca. logofeti au rasarit doi meri ca aurul si argintul de mindri. Doi turmasi o luara si o inchisera in fundul pamintului. Dar anii treceau. o tiganca din cale-afara de frumoasa. imparatul s-a-nsurat cu frumoasa iar din baligarul unde fusesera ingropati cei doi feti 183 . cite luni sau citi ani au trecut de cind imparatul miniat de moarte a aruncat-o aci pentru a o chinui? Sa ruga insa sa poata scapa pentru ca unghiile ei sa le poata odata infige in beregata tigancii care s-a razbunat asa de crud pe dinsa. Ba mai mult. In zadar tinara nevasta il ruga s-o creada ca ea a nascut doi copii frumosi azvirli la pamint ca pe o cata ca doi feti logofeti. cu lamii si naramze. ca imparatul n-o credea. numai o roaba a imparatului. sa n-ai parte sa-ti mai vezi nici surorile si nici picior de vietate omeneasca. Ea se ruga sa vie o minune dumnezeiasca care s-o scoata la lumina facindu-i-se dreptate. regi si printi din tot cuprinsul pamintului. ii lua pe cei doi feti logofeti si-i ingropa in balegarul cailor. cu roti Imparatul chema argatii si ghineralii. napirci si balauri pe care-i minca cruzi. ca alta soarta mai buna nu ti se cuvine. Palatele imparatului de aur si marmura erau imprejmuite cu meri infloriti. isi lua mireasa. figanca fiindca o ura de moarte. asezat la coadili marii. La Dupa anu sora cea mica ramase grea si-ntr-o noapte nascu doi feti logofrumosi ca soarele de pe ceri. spuse pe sleau: vreau sa ma-nsor cu sora voastra cea mica cu parul de aur ! ca si Fata cea mica cu adevarat era frumoasa ca o floare si parul ei stralucea razele soarelui. il intreba pe imparat ce 1-a facut sa-'vie la ele in casa. mai isteata. care intr-o zi infloreau si-n alta se coceau. ama sa razgindi si-i zisa n-am sa-ti iau capul. figanca vazind ca cei doi meri au rasarit tumite in locul in care i-a ingropat pe fiii imparatesei. Aici pe o crapatura a inchisorii un calau ii da din codrul lui de malai si sarmanei printese. sara sa te culci cu broastele si balaurii si s-ajungi sa te aranesti cu oua si pui de serpi.

Imparatul i-a facut si patul cerut. cind ai stat pe ceri o in cimp nemincata si nedormita o ostanit pe brazda. pganca porunci slugilor sa mearga cu matele la izvor sa le spele. Imparatul. ce sub pamint. Dupa ce-1 taiara. era s-o manince si pe muma-sa de foame. Ama proasta nu facu nici o treaba nici cu asta. Baiatul facu arc din parul lui soru-sa. caprioare. priceputa cum eria. se opri-n loc o zi si jumatate mirindu-se de stralucirea lor. muma-sa. pentru ca berbecul se facu mare si frumos. sora zise catre frate: Frate. vina vulturi. iar la berbec ba. Mai ceru imparatului ca argatii sa stea cu cergile sus la cos sa prinda-n cerga toate schinteiele. frumosi ca aurul. treIn timpu asta muma soarelui s-a speriat de intirzierea soarelui. nu te-ai gindit ca vitele au sta in negura mai mult decit este scris in 184 . ama sa aibe grije sa nu rupa pic din ele. "Tiganca vazind asa minunatie de busuioc. rupsa doua capete din mate si le dadu drumul pe apa. cei doi feti logofeti nu puteau rabda pe ei trupul spurcat al tigancii. Pe cind dormea imparatul cu tiganca. zarindu-i pe cei doi feu logofeti de frumosi. cerbi si nici zmeii nu indrazneau sa se scoboare pe pamint s-o vada pe sora lui cea frumoasa. pe ti-e greu ? Mie imi este greu ca este pe mine serpoaica de pganca. dupa ce i-a pus masa si 1-a saturat ca pe orice drumet cit sint A ostanit. 1-a certat spunindu-i: — Soare mindrule. care vede tot ce se misca pe lume. tiganca insa banuitoare. — — O ! O Soarele. Din riu matele au ajuns intr-o mare albastra si frumoasa. lua berbecul de-1 puse sa manince busuiocul. trebui in cele de pe urma sa dea porinca sa-i taie. ceru imparatului sa taie neaparat berbecul de aur. ca pe mine doarme tata figanca. ceru imparatului sa faca din ei un pat. Matele au fost purtate asa de apele izvorului pina au ajuns intr-im riu. si de aci au fost purtate de valuri pina s-au oprit intr-un prund pe un ostrov. Mie nu-mi este greu. buit sa-i faca mincare cu mult mai multa fiindca bietul soare-nflaminzise uitindu-se la cei doi fepl logofeti f ara seama de frumosi sub soare si sub stele.Imparatul era falos ca in curtea palatului sau cresc niste meri ce nu s-au mai vazut pe fata pamintului. Unul eria baiat. sluga nu stiu cum drese. Noaptea. ruga pe imparat sa taie patul sa-1 faca tandlri si sa-1 bage-n foe. Una de pe el era mindra ca de aur si la soare te puteai uita. mere si naramze. se araneau cu lamii. gheneralii si slugile sa nu taie o mindreata de berbec ca imparatul trebui sa faca voia muierii si de data asta. auzi ce vorbeau cei doi fed logofeti si cum se revarsa de ziua. Pe locul caderii rasarira doua stable de busuioc. Jig31103 sa-nveseli si ca nu cumva iar sa mai rasara ceva din cei doi meri. roaba bas sa-i faca la inat pgancii ajunsa imparateasa. Argapli taiara berbecul si mare jale fu la palatul imparatului. Cind s-a-ntors soarele acasa de pe ceri. il indupleca pe imparat sa-i taie. In zadar il rugara curtenii. care dormea iepureste. vezi ce e pe pamint in stele si zi si jumatate nu te-ai gindit ca lumea sta zi si jumatate. c& doua schintei iesira afara si cazura undeva in gradina. iara alta lume legea cereasca? dai ocol marilor. mari si frumoase ca aurul si argintul. ca soarele de pe ceri. Din ele au rasarit doi feu logofep care s-au prefacut in doi copii. Copiii cresteau in ostrov. ca sa faca voia sotiei sale. Ama nici asta nu fu destul. celalant fata. Vazind tiganca ca n-o brodeste nici asa.

Muma. Acum soarele cind ajungea pe ceri in dreptul ostrovului cu cei doi feti logofeti se oprea mai mult si privea-n ca jos ca mai sa-1 manince vircolacii de eria sa ramina lumea fara soare. Intalegerea la clacasi eria ca fiecare sa spuie cite o poveste si toti s-au pnut de cuvint. Mai la urma a ajuns rindu si la cei doi feti claca. Numai scoborindu-te putea sa afli ce sint ? Eu iti zic sa faci o furchita. se scobori putin si pe scara cerului lasa in jos mai intii botita. Imparatul nu o asculta si-1 ruga pe baiat din nou sa povesteasca cum stie el viata lor. a luat furca si-a pus-o la briu. Atunci a inteles ca asta este baiat. atunci vor alerga sa ia botita de aur. Ei n-au vrut. ostrovul fu luminat mai mult si marea la o vreme incepu sa scadS. baieti si fete. va putem povesti viata noastra. ca el ii facu un fus mindru de aur. venim dintr-un ostrov. Da fata la claca era insusi imparatul. bucuroasa. a 15sat capu-n jos si i-a spus mumii ce minune a vazut. Privi si el copiii. ochii lor mai luminosi ca stelele. curatau porumbul de foi si umpleau ambarelecudrugideporumb. Acum vedem intiiasi data oameni pe pamint. parul lor balai e din fire de purpura. placindu-i minune mare. eu alerg sub stele. dupa ce tacu putin si baga pe ureche porincile lui muma-sa. asta e greu de aflat privindu-i de sus. dar ce-am vazut ieri n-am vazut de cind calatoresc fntr-un ostrov stau doi feti logofeti mai frumosi si stralucitori decit aurul. Fata. logofeti. iar altii au adastat mai mult sa cinte cocosii si sa se reverse zorile.! : sale Soarele si-a dat seama c-a gresit. fata lor mai frumoasa ca razele mele cind vin dupa furtuna. care asculta cu luare-aminte povestile. ca nu mai este cum era inainte. BSiatul a alergat si a ridicat-o. de cind tata m-a alinat pe ceri scotindu-ma din neguri. Cei doi feti logofeti au iesit pe uscat pornind in lume jos la ei ai ! — intr-o seara au venit bas la palatul imparatului. pleca pe ceri la timp. Muma soarelui baga de seama ca soarele si-a pierdut capu. Auzind clacasii astfel de vorbe si imparatul ii rugara sa povesteasca. spuse-mparatului sa piece. Numai tiganca. Pe urma a potrivit scara si a lasat in jos furca cu caierul de lina de aur. cind s-a mai pomenit ca im soare sa se-ntoarca-ndarat de pe ceri pentru o fata ca sa-i faca fuse Degeaba-1 certa muma pe soare. Soarele. Se scula la timp. ajutap de soare. In curtea-mparatului eria O multime de oameni.cerbii padurilor si asa amuitat lucrul ce aveam de facut. dar daca vor fi amindoi baiep. N-avem de unde sti povesti. ama neavind fus torcea pe un bat. eu sint dornic sa stiu daca cei doi feti logofeti sint amindoi — ! — baieti ori fete? E. o botita si coborind in al ostrovel cu ele. iar la bita ii puse o para de aur in crestatura si ca sa nu mai zaboveasca pe drum pleca mai iute. Soarele intari razale de scazu marea iar ostrovul ramase pe uscat. la repezeala. Soarele. I-am urmarit cum doboara cu arcul vulturii semeti ai cerului. Daca va este la toti pe plac. spunind ca nu stiu nici o poveste. bamutoare. a alergat. in furca pusa un caier de lina tot de aur. muica. de aia lumea a stat mai mult la lucru. facu o furchita frumoasa de aur si o botita. De dragul fetii din ostrov si de care se-ndragise soarele. se mira de frumusetea lor si-i ruga sa-i spuie o poveste. spuse baiatul. Noi nu stim nici o poveste. Soarele. merse deasupra ostrovului si-1 lasa jos pe pamint pe scara ceriului. daca vor fi fete amindoua vor alerga la furca de aur. vazind ca a uitat sa-i faca fus muma-sa s-a suparat iara vazindu-1 ca e uituc. zise Muma. — 185 . incepind sa toarca.

cu glas de prefacatoare. Atunci fata cea mai mare zise imparatului: Imparate luminate. ca-ti imbrac casa si ostirile numai dintr-un fus de tort. cu roua-n picioare. Imparatul apoi ia-ntrebat de unde are bastoaul de aur si fata furca. sa culeaga cinepa. aratind cum muma lor a fost gasita la marginea-mparatiei de imparat. de palate fermecate. ca ei au o soarta de azi inainte mai buna.. capata si ea curaj graindu-i: Imparate luminate. i-a taiat. Auzind-o cea mijlocie. — — — ! — 186 . isi aduna ostirea si poporul in piata cea mare a orasului. cum tiganca la nasterea lor i-a-ngropat in baligar. de sanatate. sora cea mai mica si cea mai frumoasa. isi lua si ea inima-n dinti rugindu-1: Marite imparate si prea luminate Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ca am sa-ti fac doi feti logofeti. pentru ca sotioara lui cea credincioasa putrezisa de mult in fundul pamintului. Imparatul. iar tiganca s-a facut nevazuta. La auzul acestor cuvinte clacasii si argatii-mpreuna cu-mparatul s-au minunat. Daca vazu ce vaza. cum s-au casatorit. care mergea pe ceri si vedea toate astea. si-a-ntarit din nou razele si a scos-o dintr-o claie de paie unde se pitulase. osalta-n sus si o saruta zicindu-i: Pe tine te aleg din intreaga imparatie sa-mi fii mireasa. cazind de pe scaunul lui de aur pe care se suira cei doi feti logofeti. caierul si fusul de aur ! Ei au raspuns ca toate astea soarele le-a lasat pe scara ceruhii. frumoase nevoie mare si vrednice. de. aratind lumii ca el facuse un mare pacat ce nu poate fi iertat. de noroc. Tocmai atunci trecea pe acolo imparatul tinerel calare in fruntea ostirii si statu-n loc sa asculte cintecele celei mai mici. in berbecc de aur §i mai la urma din matele berbecului. sari jos de pe cal si se duse la fata in cinepa. insa in zadar. care faceau sa-i sake inima de bucurie si de drag. se intreceau cintind cintece frumoase de dragoste de rasuna valea. de mertic. e§ti voinic si sa ai parte. Baiatul incepu povestea lor. dupa ce-si lua copiii si le dete-ntreaga imparatie. Tinarul imparat auzind-o vorbind asa de frumos. apoi au crescut merii. iar carnea fu aruncata pe cimp ca s-o mince corbii cerului. si-n fata norodului adunat aci isi infipse sabia in inima.\L\RI IN ClNEPA Cica au fost odata trei fete mari si toate treile s-au dus dis-de-dimineata cu ceata-n spinare. ajunse-n prund. O sui pe cal alaturea si plecara inainte cu ostirile pina ce ajuase la curtea imparateasca. numai aur si argint. O lua de umeri. s-au nascut si crescut acolo sub grija razelor soarelui. sa se bucure si el. faca-ti Domnu multa parte. Imparatul a poruncit s-o lege de patru cai de mtini si de picioare si armasarii o rupsera in fisii. Imparatul ramase incremenit locului si intra in vorba cu cele trei surori. bas in timpul in care soarele de dragul lor se oprise din mers ca sa-i priveasca. s-au prefacut doua steble de busuioc. Imparatul plinse amarnic. Asa cum culegeau ele cinepa timpurie de vara. TREI FETE . sanatate. Imparatul acum intelese ca fusese inselat de tiganca si porunci ostirii s-o caute §i sa i-o aduca vie si nevatamataSoarele. ia-ma pe mine de nevasta. Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ?i sa-ti hranesc casa si ostirea dintr-o oala cu linte.

Imparatul n-a vrut sa auda la inceput. Cind venea imparatul indarat de la vinatoare ! — Mama iar se aplecau brazii de trei ori pina la pamint. Se puse zor-nevoie pe capul imparatului pina ce nu-1 sminti de cap sa taie paturile si sa le puie pe foe. ca si muma noastra. doar-doar i-o cadea la inima fiica ei cea rautacioasa. si dracul de gura muierii s-a-necat in balta. tari. feti logofeti. m-am uritit si tremur de frica. Facet! ce vreti cu ea ca nu vreau s-o mai vad in ochi iubea pe imparateasa si o duse la curtea pasarilor sa aiba grija de gaini. A inceput atunci sa plinga si sa se vaicareasca. Ii placeau imparatului si po- runci dregatorilor grija de acesti pomi ca ochii din cap. Daca nu tai paturile astea blestemate. tie ti-e greu cind doarme cineva peste tine? Nu-mi este greu. Dar ce sa fac cum este sa jii pe suflet o garoaie. Pina ce intr-o zi. Se mira lumea si tara de o asa minune. In fiecare dimineata cind cobora imparatul pe scari. ! frate. sa-i feriti de omizi.eii. Dar pina la urma de gura ei n-a mai scapat. cine s-o tiganca zgripturoaica argata la curte. de o parte si de alta a scarilor. grea ca o Trebuie sa rabd. Si 1-a — 187 .! : Acolo i-a cu aur ajute? si s-a facut si peste. stralucind ca soarele. daca ne-a ingropat de vii Garoaia in fiecare noapte asculta cum vorbeau copiii si crapa fierea-n ea de necaz. fost atit de minios. Pe copii ii lua si-i ingropa de o parte si de alta a scarilor. Tiganca si vrajitoarea luara seama ca brazii nu se ploconesc si in fata lor si in asta vazura o piedica. brazii se aplecau de parca aveau suflet. Dar ce sa vezi. Pina — Sa aveti si sa-i udati la paturi. facind nunta si cu ea. iar din bradul in care era ascuns sufletul fetitei s-a facut pat pentru nelegiuita. poleite o nunta cu chiote si yeselie de se duse pomina peste mari Fata ramase grea si la anul e gata sa nasca. ramase inmarmurit la vederea in leagan a cateilor. Cind intreba imparateasa unde-i sint copiii. care tocmai atunci fatase. Tiganca dracoaica. ca peste sufletul meu doarme tatal nostru Dar tie cum iti este? cum adormea Din bradul — — — Frate. eu nu mai maninc la masa cu tine dintr-o strachina. urma n-a avut ce Unul pentru Noaptea face si a poruncit sa taie brazii el si si sa faca din ei doua altul pentru garoaica. Intreaba surioara pe frate in mijlocul noptii: Fratioare. indata ce-i vazu. Baietasul la dreapta si fetita la stinga. tigancii era o vrajitoare. incit a fost cit p-aci sa-si omoare sotia. De cind dormim pe paturile astea am slabit ca o scoaba. Se puse garoaica pe capul imparatului zor-nevoie sa taie brazii ca nu-i poate suferi. imparatul. rasarira doi brazi cu tulpina de aur si frunzele de argint. Veni si imparatul bucuros sa-si vada odraslele si cind dadu buzna in odaie. lua copiii si-n locul lor puse in leagan doi catelusi de la o catea. Imparatul o lua de mina si o scoase afara din palat. paturile incepeau sa vorbeasca intre in care era sufletul baiatului s-a facut pat pentru imparat. sapati in fiecare zi de doua ori. insa cine era sa o creada nevinovata. Simt ca ceva necurat zace ascuns in ele. ele. Ca vorba aceea. daca ai sti ! piatra de moara. incepu sa dea cu ciobul pe la pragul imparatului. imparatul o lua de nevasta. La nastere. tiganca i-a adus ca. Imparateasa nascu doi A pe Luati-o. la intrarea in palat. zise unui unchies de la curte si aruncati-o-n temnita sau Unchesul o apa. numai aur si argint. pus in picioare papuci de aur si rochie de purpura.

Ii intreba pe copii ce Un este cu ei si copiii care stiau povestea lor o spusera si pescarului. ii lua si-i duse ascunzindu-i acasa. Dar cum semSnau ca doua picaturi de apa. frumosi ca doi feti logofeti. ca era bun la suflet si cu frica de Dumnezeu. iar baiatul lua colinda. inghiti busuiocul i se prefacu lina in aur si argint. Pescarul ca sa-i scape de la moarte. ca sa-i invete ea minte Dar o sluga facu ce facu. Si da-i si da-i pe capul imparatului. de nu-ti mai puteai ridica ochii de pe el. amindoi frumosi de parca erau picati din soare. se veselesc si lucra toata noaptea. sa taie berbecul ca-i da dureri de cap cind il vede.batut la cap. pina ce porunci imparatul sa arda busuiocul. numai bun de pus in oale. pescar tocmai arunca navodul in apropierea prundului si vazu intr-o dimineata pe cei doi copii. Porunci sa taie berbecul si nici matele sa nu le arunce. ca scaiul de coada porcului. Schinteile cazura dupa casa in gradina de flori si din ele rasarira doua steble de busuioc cu frunzele numai aur si argint. Garoaica vazu chitele de busuioc stralucitoare si iar ii dete in gind ca nu e ceva curat. Ce sa faca imparatul. Si se tinu iar de capul imparatului. Veneau imparati si bogatasi sa vada berbecul de aur. insa ce era sa faca imparatul cu garoaia cea incapatinata. Incalecara pe colinda si se dusera in cetatea cea poleita cu aur si argint a imparatului. Astupara ogeacul si cosurile sa nu iese nici o schinteie la lumina si totul sa se prefaca-n cenusa. un baiat si o fetita. Il fericeau pe imparat ca are o asemenea podoaba in batatura. Asa ca pina la urma dete imparatul porunca de taie paturile si le pusa pe foe. Se mirara argatii si argatele ce porunca nesocotita o fi si asta. de muiere si de dracul nu poate scapa nici in gaura de sarpe. Acolo multime de fete si baieti la claca cinta. ca la soare te mai puteai uita. Auzira cei doi feti logofeti tarasenia cum sta si drept la claca se oprira. Sa-1 aduca spsilat si tuns. lasa o crapatura si doua schintei zburara-n sus si scapara. Fata lua furca si fusul. Nu putea s-o potoleasca cu nici un chip caci mai repede inveti porcul sa bea apa din fedeles. iar pentru baietas o colinda de aur. Copiii cresteau la casuta pescarului sarac vazind cu ochii si lumea se minuna de asa frumusete. Argatii vazura copiii. Veni o alta cioara pe creaca sa manince si ea si din cearta lor se rupse matul in doua si cazu jos in tufe ca nu le mai aflara de capatii. cu parul inele de aur. dar de frica dracoaicei nici nu cutezara sa spuie ceva ca infundau inchisorile. o sa-ncerce sa vada care e baiat si care e fata? Si arunca din cer in batatura pescarului o furchi|a cu lina de aur si un fus de aur. Se lumina bordeiul pescarului de stralucire si bunatate ca-i aduse acum la batrinete Dumnezeu doi copii de suflet atit de om frumosi. In fiecare seara venea rindul la cite unul sa spuie o poveste. Mersera argatele la Timoc sa spele matele si din nebagare de seama o ! Cum cioara se repezi si rupse un caravei de mat si zbura cu el in prundul riului. Niste berbeci de-ai imparatului trecura pe-acolo si un berbec rupse o frunza. decit sa inveti catirul sa numere. cum bate fierarul otelul pe nicovala pina ce imparatul n-a avut incotro si a trebuit sa-i intre in toate voile si cu nelegiuirea asta. cu care putea zbura oriunde pe lume. Atunci Dumnezeu ii vazu de sus si vru si el sa se bucure de bucuria pescarului dindu-le cite un dar. Aici de frumosi 188 . dar la ei ba. Cum vazu si minunea asta garoaica nu mai avu astimpar. Apa de la ploi a dus bucatelele de mate in nisip si deodata au rasarit din ele doi copii.

omul s-a insurat cu alta femeie. iar pe adevarata lui sotie. cit voi trai si voi sta pe tronul acesta de aur. Tu sa ai grija de casa. cu brazii. pentru ca si ai fi crezut ne-ai chinuit pe toti pentru o cobie pacatoasa. Se intristara fetele si baietii de la claca. impinsencolo imparateasa si-i zise: Un taciune si-un carbune. femeia a murit $i au ramas copiii saraci.! ce erau toti erau cu ochii pe ei sa-i soarba de vii nu alta. voi cauta ca la omul fara de suflet sa-i gasesc unul fara de lege. Ei au avut doi copii. paturile arse si mai la urma urmelor cu berbecul. o aduse din nou in palat. — — — — — ! ! : ! ! — — ! ! — ! COPILUL $1 FETITA A fost odata un om si o femeie. iar buruienile sa ramiie pe loc si sa scape. Bine. sa faci mincare. Imparatul lasa capul rusinat si iar ii grai: Draga mea sotie. daca nu i-ai fi vazut De aceea. Si se intoarsera toti lucratorii iar la claca sa audi povestea povestilor. copilul o lua pe sora lui in brate si zise: Copiii aceia din prund sintem noi. Ce era sa faca? Cine sa le povesteasca? Oamcnii si-au luat dananaile si au vrut sa piece. Fericiti am fi fost. nu s-ar povesti. Si daca a murit femeia. Imparatul cind vazu ca cei doi fed logofeti sint copiii sai. nu mai spune Imparatul daca-1 vazu pe copil asa de cuminte si istet la minte. Vezi. ca-ti fac « doi feti logofeti » si nu m-ai crezut ? lata ca acuma i-ai vazut si ai crezut. Baiatul avea sase ani si fata avea opt ani. ia-ma de sotie pe mine. o fetita si un baiat. iertat sa fii de la mine si de la Dumnezeu. zise imparatul. ca tot nasul sa-si aiba nasul si nici un tilhar si ticalos sa nu scape nepedepsit de mine si de Dumnezeu. baiete. ti-am spus la cules de cinepa cind treceai in fruntea ostirii. spune. Garoaia simti despre ce este vorba si ca sa-1 impiedice ii zise: Un taciune si-un carbune. Dar si imparatul nu mai putea de dragul lor. sint un pacatos si un nemernic Dar din asa aluat rau ne-a croit Dumnezeu. Dupa un timp spune omul catre femeie: Mai femeie. cazind in genunchi in fata ei si cerindu-i iertare. sa ai grija de copii si de vaca — 189 . La un timp. cu alungaea mumei lor sa ajunga gainareasa. De aceea. Stati. povestiti copii ! zise imparatul. Si cind se-ncheie povestea. ca la vreme de furtuna mare sa cada copacii cei mari. taci copile. Cind toata lumea a povestit si intr-o seara ramasera fara povestitor. dupa citiva ani indelungati. poate ca stiu si copiii astia frumosi sa spuie o poveste Ce ziceti. Apoi pe garoaie porunci s-o lege de chingile cailor si s-o imparta in cele patru vinturi sa se aleaga de ea praful si pulberea. ca daca nu ar fi. iar muma noastra cea buna si chinuita este cea de la gainarie. maria-ta. spune Copilul incepu sa toarca firul povestirii asa precum se intimplase cu schimbarea lor cu cei doi catei. iar la unul fara de lege un altul fara de suflet. stiti ? Stim. vreau sa ma due si eu la biserica ca toti crestinii. cum sa nu stim? Ce daca sintem mici Sa va spun povestea « Despre cele trei fete mari in cinepa ». ii lua in brate si-i scalda in lacrimi de bucurie. maria-ta.

le-a pus intr-o buturuga de rachita. Cind a venit tata-su de la biserica nu a stiut din ce e facuta mincarea ? Fetita n-a mincat fiindca a stiut ca e fratele ei. Fiertu-m-ai. Ea a strins oasele. s-a facut din oasele alea un porumbel. de aci porumbelule. toate numai din matase. fato. la fetita i-a aruncat porumbelul numai lucruri scumpe imbracaminte. Si daca a strins oasele. Si daca a iesit afara. $i daca mama 1-a omorit. Si atunci fata s-a dus.§i a plecat omul la biserica. s-a dat de trei ori peste cap si s-a prefacut iarasi un baiat mare si frumcs. Dupa ce s-a facut porumbel. porumbelul i-a aruncat o piatra de moara in cap si a omorit-o. Lapte dulce adusu-mi-a ! Si daca a cintat. ca sa cascati gura la ea. nu mai cinta ca mult ma doare inima. friptu-m-ai. friptu-m-ai. $i daca a plecat la biserica. Dupa aia a povestit tatalui sau tot ce-a patit cu mama vitrega. Atunci a iesit mama afara si a alungat porumbelul. tot la fel a iesit fata afara si cind a iesit afara. In fiecare dimineata. dar cu inima indoita. de alunga napasta aia de pe casa noastra. Stin ca nu cinta a bine. cind te aud. La tatuta datu-m-ai. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a. Mastioaia auzi ce spune fata si o inghimpa in inima. cind mastioaia a intrat in casa si a inceput iar sa cinte: Mastioaia — la — Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. Dupa opt saptamini. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a In bortuta pusu-m-a Lapte dulce adusu-mi-a ! si fetita stiau despre ce este vorba si-i zise fetitei: du-te. Dupa un timp ca a stiut ce a facut mama ci cu baiatul. a iesit si ea sa-i arunce si ei lucruri frumoase si scumpe. o ducea in buturuga si o turna pe oasele alea uscate. Atunci porumbelul a zburat jos de pe casa. La tatuta datu-m-ai. cum va da Dumnezeu. fiindca aceasta il omorise. si-i spuse: Husi. Fiertu-m-ai. Si porumbelul a plecat la a doua casa. cinta a moarte si careva din casa noastra trebuie sa moara. : ! 190 . aur si argint. Cind mama vitrega a vazut asa ceva.. Asa a si facut $i va spusei povestea asa. dar dupa aceea iar s-a intors. In bortuta pusu-m-a. 1-a facut mincare. pantofi. cind a plecat. cind fetita Isi primea cana de lapte. Cind fata s-a intors cu vaca de la pa$une nu si-a mai gasit fratiorul acasa Dar fata era tot necajita ca nu sj-a gasit fratiorul. femeia in timpul asta a trimis pe fata cu vaca la pasune. a venit la casa lor sa cinte in fiecare dimineata in zori de zi asa: ! Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. Atunci tatal s-a hotarit ca nu se va mai insura niciodata si sa-si creasca copiii singur.

cu mine. nu cata ca este apa Fratele eel sarac. se-mbata si-ncepu sa cinte ! Saracie. dar nu-ti para rau — N-o sa-mi para ! nu ma chinuis. daca vrei sa ai ce bea si ce bea si ce minca.! ! ! : : URA OMENEASCA Au trait ce era. ca ceva trebuie sa fie Atunci zise el rastit la mijloc. lasa-ma-n saracia mea. vai de pacatele mele Merg cu tine. la ! de cinisoara: cioarecii si Saracut de maica mea. cineva cinta cu el. i se pare ca cineva il ingina. ce-ai cu mine? Te tii ca scaiul de cine avTJt cu tat-tu bine. — Saracie. Facaturi. punga buna-n pozanari n-avea. saracia si pe tine sint blestemata sa te-nsotesc Si unde mergi acum. cum beu. Unui era bogat. care tinea praznicul. celalalt sarac. vai de steulica mea Pune parul mai pe ea. ca e mare sarbatoare — muierea-i rea. neintrerupt cu tine: — — — — — — ! ! ! ! Si-am Ca sa-ti stau pe stana de piatra vatrii. ziua ! si ca orisice crestin. ! cum — Aoleu. saracie. De sarac Decit ata mamaligii. pe drum nu crapasi. si — dumineca. — Nu ma-nfrunta. — Si eu merg cu tine saracia. ceva este. Atunci saracul. — Lasa-ma. Cum ii calca prrguL dadu iti si el binete ca toata lumea in seara — Buna sara. Lipita de fundul pungii. am sa ma eule ca sa mor. cinstes- te-ma cu putin vin Bogatul umplu ulcioarele cu apa si-i dete sa bea: fin-te ^i ne ?i te-mbata. singur voi ajunge acasa. fratioare: fratioare. acolo ma due si eu Cum. isi dete cu comanacul. ca lucru curat nu e Care esti tu ala ce cinti cu mine si ma-ngini ? Eu sint nevoia. maghii. iarna-i grea. — Bineee. Saracie Duce-te-ai tu pe pustie. $i cum sta de se gindea: n-avea haina. Si nu ma-ndur nici de tine — M-am ! Cintind el leganat. ca eu zise sa ! ! 191 . ca un om adevarat beat. cinisoara venii — Cum de te-ndurasi. n-2\ea taina si nici de tilhari vreo teama. saracio? Und' te duci tu. casa mi-o spurcasi. cu rupti-n tur cu camasa imoasa. nici doi frati in doua sate. lua in mina o maciuca innodata si pleca la fratele eel bogat. fratioare. numai puzderii pe oasa.

culcate-n ca ne-a venit vremea lumea Saracia auzindu-1 sperie — Culca-tc tu mai — Ba mai culca partea femeiasca. Frumos mi-o-nselai si mi-o-nmormintai. nu ca frati-tu pacatos. : ! — — ! — — — — ! La cimpul cu colalie. puse capacul peste ea si-1 batu-n cuie. lucra mai Bietul 192 . pe socacel. incepu sa se-mbogateasca.! : : : ! zise ! se culca saracia El cum o vazu. O-ngropa. Atunci bogatul ii zise: sa Scoala-te si hai la fratele meu ca s-a-mbogatit. cum auzi. si mai si il ura si-1 pizmuia. N-avu rabdare si merse la casele lui intrebindu-1 Mai frate-meu. se ailalta ! Cum sosi acasa la bordei. ca ma dezgropasi pe mine. la frati-tu cit am trait. cu fost odata un barbat si de nu se gasea ca el altul in sat. de ce ma-nsotesti? Iar ea-mi raspunde: Eu sint cea ursata. ce facusi. am sa merg la tine ca sa traim bine. Saracia cum se vazu-nchisa. Bogatia i se duse pe apa. care aveau un baiat frumos si bun Cind s-a facut destul de mare. saracul Si saracio. pe colnic. Eu ma mirai si iar o-ntrebai: Spune-mi cine esti. il apuca fiorile si pleaca drept la morminti dezgroape saracia. saracul insfaca lada pe spinare si fugi cu ea-n vale la morminti. alta. de te-mbogatisi ? Tii minte. eel bogat. trimis sa lucreze prin toate partile. saracia-mi raspundea. Fiindca-mi esti milos. aude. Frate-su. ca stana de piatra Si unde-ai dus-o? 1-a-ntrebat bogatul. intii se — Hei. abia-mi trag sufletul. parintii 1-au altii. incepu sa se zvircoleasca. Dar la tine-o s-o due bine. si cum o-ngropa. Mult m-am chinuit. Unde Unde pic de iarba nu e. o femeie. cineva ma-ngina. rasufla de bucurie ca serpii si napircile nu-i mai ciocneau la casa suflstului. lada. serpii-mi serpuieste Si napircile-mi vuieste ! Fratele eel bogat cum. gata sa-§i dea duhul. cind am fost la tine ? De ma adapai si ma imbatai ? Cu apa curata si nefermecata Si cum eu mergeam acasa. C-asa-i fu inima aspra ! BAlATUL FARA noroc A mult. isi facu o lada si striga sa ne ducem pe si-i grai baiete intii mai intii. hai la el sa-1 saracesti Padurii si i-a grait: Saracia s-a ridicat in virful picioarelor urita ca Vai sarmana de mine. bine ca-mi venisi de ma izbavisi. — — Muma Si uidi el Bogatul cu saracia. Cum o dezgroapa. ma duceam si cintam un cintecel. sa dea din picioare si sa strige ajutooor Dar pina una. trecu dealul cu amarul. cum de i-a luat-o-nainte cu averea. ca sa-ti stau pe vatra. sa invete si de la atit nu avea spor la lucru si nici sa incropeasca baiat se credea ca n-are noroc ! Cu cit doua intr-un tei.

nici pat. obositi de atita munca. dar mosul nu-i raspunse nimic. Ii da buna ziua. plina de pasari cintatoare. Vazind el ca mosul taia intruna lemne. cu totul casa era goala. Se asezara la masa unde mincara si baura pina ce se saturara. de-ti luau ochii si auzul de frumusete. doua zi s-au sculat si fara sa manince nimic au plecat iarasi de au taiat lemne toata ziua. cu poiene pline de flori. merinde in traista si pleca Merse el ce merse zi de vara pina-n seara dormea pe unde putea. taiat ei asa. Atunci batrinul zise Un si unu si n-au murk sa aiba tot ce am eu acum seara §i zicind asa. eel care batuse la fereastra se facu nevazut. nici haine. Pe la miezul noptii veni iarasi — Cei care s-au nascut asta in bordeiul meu ! A cineva la geam ! si batu: ! — Cioc cioc cioc glas ! Mosneagul zise: — Cine e? Un — Eu sint: — Ce vrei? — Am venit — de afara ii raspunse: Norocul raspunse mosul. de bautura. vede ca nu-i nimic. — Am venit la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie copii si o mie au murit. nici mincare. se puse sa-i ajute la taiat lemne. ca pleaca in lume sa-si caute norocul. s-au culcat pe pamintul gol. Fara sa manince nimic. Flacaul n-a indraz-rit sa intrebe nimic. argint si nestemate. Intr-o zi. Cind baiatul intra in bordei. la sa aiba tot ce am eu acum seara era Si zicind asa. la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie si unu copii si-o mie au murit. eel care batuse plina cu de toate. fara sa scoata o vorba. ? de afara ii raspunse: — Eu sint: Norocul — Ce vrei? raspunse mosul. De acum casa 193 . Seara s-au intors la bordei si-au intrat inauntru ca si in prima seara sa se culce. fara sa scoata o vorba. dupa care au plecat de au intrat in bordei. Casa era goala si intunecata. nici masa. Mai la o parte un mos taia lemne. .iul meu n-au murit. Dar mare le fu mirarea cind vazu ca bordeiul era plin cu de toate: fel de fel de bunatad: cu m^se pline de mincare.! ! ! ! : . dupa care se culcara in paturi de aur si dDrmira pina dimineata. . pina seara fara sa vorbeasca unul cu altul. La mijlocul noptii bate cineva la fereastra: ! cioc cioc Batrinul intreba: — Cioc ! ! — Cine glas e. fereastra se facu nevazut. spuse el parintilor sai. Merse ce merse prin padure pina ce ajimse la un bordei care avea numai un ochi de geam dintr-un burduf. Au ce-au taiat. minca pe unde nemerea si ce gasea ! Merse asa multa Isi lua ! vreme In cele din urma ajunse intr-o padure mare. iar imbracamintea era din aur. batrinul zise: si Atunci asta in Cei care s-au nascut bord.

eel mijlociu zice catre fratele eel mai mie 194 . vad ca este tuica Vazind ca dorinta i s-a implinit. Daca vrei sa ai noroc trebuie sa te insori cu o nevasta care s-a nascut cu noroc si sa traiesti din norocul ei. Ce s-au gindit ei. Dimineata cind se — sculara. Vad ei un cird de ciori si eel mare zice: Daca-as avea atitea oi. niste radacini adunate de prin padure §i au plecat. in sat nu gaseau de lucru pentru ca toti oamenii satului erau saraci de n-aveau nici foe in vatra. Cind vreau ei sa bea apa vad ca dintr-un turloi curge apa rosie si dupa ce au gustat au vazut ca este vin. au plecat mai departe sa-si gaseasca si ei norocul. De saraci ce erau curgeau zdrende pe ei. Au mers ei ce-au mers.» ! :. Si trai el asa din norocul femeii. Si incilicai pe o matraguna si va spusei a mea minciuna. sarac Ei bine si tu te-ai nascut intre aceia o mie si unu cind eu nu am avut nimic si de aceea tu nu ai noroc. Numai cu o asa nevasta vei trai bine. brinza si carne. ii voi da sa manince pina se va satura de lapte. Se pusera de-1 insurara pe baiat cu o fata care pe ce punea mina ii mergea din plin. . zise in gindul lui: « "Tuica si vin Ceilalti doi frati sa curga. Au stat ei acolo ce au stat si eel mijlociu zise: — Daca din aceste doua turloaie ar curge din unul tuica si din altul vin. Fiind obositi s-au asezat jos sa se hodineasca si sa bea apa. Au mers ei ce-au mers pina au dat de o fintina cu doua turloaie din care curgea apa. Nu mai departe : gindul lui Cind decit linga ei venea un batrin care auzindu-i a zis in Ciorile sa se faca oi » se uita cei trei frati. gol. baiete Ce cauti aici la mo§neagul il intreba pe baiat: mine-n casa? Baiatul raspunse: plecat in lume sa-mi caut Norocul Atunci batrinul ii zise: Ai vazut in prima sear a cind a venit la mine Norocul si mi-a spus ca s-au nascut o mie si unu si au murit o mie? Si ai vazut ce am avut eu atunci in bordei ? Nimic. Gusta si din celalalt turloi. Neavind ce face. ce merinde. S-o cau|i asa ca pe ce pune mina ii merge din plin toate. Unde este griu. ! Ce vrei. Si-au pregatit desagii cu ceva merinde. sint si pasari. mi-as face aci un birt si cine va trece pe aici am sa-i dau sa bea pina se satura Din fata venea un batrin care auzindu-i. Le venise vremea de insuratoare si n-ar fi avut cu ce sa-si tina nevestele. prin paduri si cimpii cu volburi si balarii pina cind au trecut printr-o cimpie cu lanuri de griu care se leganau la adierea vintului. daca n-or fi traind si acuma. tele — fara plata. vad in locul ciorilor oi Atunci eel mai mare « ! ! dintre ei zice: — Eu ramin aici caci mi-am gasit norocul. Si baiatul se intoarse atunci acasa. — Am — ! TREI FLACAl SARACI Traia odata intr-un sat trei frati saraci. mi-as face in cimpul asta o stina si oricine va trece pe aci. sa piece in lume sa-si cate norocul. Le povesti parintilor toata intimplarea de se minunara de aceea ce auzira.

Aci erau de toate. Ograda se umpluse cu pasari. Au plecat ei in sat si s-au dus la casa baiatului unde nunta era in toi. fara mire. Flacaul ii spune ca daca ar da la toata lumea atunci Atunci batrinul spune « Cicri au fost. cum le merg treburile si daca se tin de vorba pe care au spus-o ! Merge si-i la eel mai mare dintre cei trei fecicri si ceru gazduire. pina dimineata. si in momentul acela stolul de ciori isi lua zborul si batrinul pleca. sa secere. sa-i dea sa bea cit vrea. Omul vazird ca a ramas sarac si ca batrinul a fost Dumnezeu. Flacaul il striga sa vina ca-i da demincare cit vrea. ciori sa el ce ar face. vite. care-1 intreba vazindu-1 asa sarac. Batrinul vru sa vada ce mai fac cei trei frati. ci numai cu flacaul nostru care-si cauta o nevasta care sa-i fie la inima. Batrinul era departe si-i spt:se ca e prea tirziu si 1-a lasat vaicarirdu-se. Batrinul ii zise: Nevasta care sa-ti fie la inima are nunta miine intr-un sat nu departe de aci. sa treiere caci era vrednic nevoie mare. Parintii mirelui au vazut ca batrinul trebuie sa fie Dumnezeu care umbla pe pamint. apa sa fie » In 2cel rr. caci plecase. insa batrinul raspunde ca e tirziu si nu se mai intcarce. unde isi avea stina. il striga inapoi. toate le mergea din plin si tccmai atunci se rssscuse primul baiat. nvrrai spa. Batrinul intra in casa plin ! : ! gazda ! ! ! 195 . Cere batrinul sa manince. cu de toate. din ce ar trai fie ». maninca si bea fara sa plateasca Tinarul ii raspunde ca el a avut chekuieli cu hanul si daca da pe gratis atunci el cu ce sa traiasca. Strainul ii spune ca a auzit ca oricine vine. gazda ii ceru sa-i plateasca gazduirea. Atunci s-au dus impreuna la fata. desi avea de toate in ograda Atunci batrinul zise: « Apa a fost. ca unde merge? plecat in lume sa-mi gasesc o nevasta care sa-mi fie la inima — Am — tot ce va zice el sa nu fie altfel. Parintii mirelui se impotrivesc si vreau sa-i arunce afara din casa insa batrinul le spune ca el le va dovedi ca asa este. Ajunse acum Dumrezeu la eel mai mic. Cind vru sa piece. frati pleca Tu du-te mai departe si si cata-u norocul. In curte era o vita neingrcpata caci era tjmp de toamna si le spuse ca vita pina miine dimineaia are sa rodeasca si strugurii are sa fie copti. Cind parintii fetei si ea au auzit despre ce este vorba si desi il vazura atit de zdrenturos au facut nunta cu flacaul nostru. oile dimineata vrea sa piece. La anul nevasta ii nascu un baiat de toata frumusetea.cment a inceput sa curga din turloaie in loc de vin si tuica. Numaidecit vita a inceput sa-i creasca frunzele si pina dimineata cind ei s-au sculat a avut rod. unde se pregateau ca a doua zi duminica sa se duca la mireasa. Pe toate ce puneau mina le mergea din plin si aveau de toate. dar ii cere sa-i plateasca. Atunci a vazut ca batrinul era Dumnezeu Dupa ce pleca de la fratele eel mai mare se opri la hanul celui mijlociu si la fel ceru gazduire si mincare. Batrinul spune ca a auzit ca la stina lui orice trecator poate minca cit ii trebuie fara sa plateasca. porumb. ca fata este la inima flacaului cu care a venit si sa strice nunta. Flacaul a fost imbracat in haine curate si dimineata a si plecat la lucru pe cimp sa samene. Intra ei in casa si batrinul spune catre parintii mirelui.— Eu ramin aci si-mi cladesc birtul. hambare cu griu. Daca mergi cu mine am sa pot sa stric nunta si sa ti-o iei. Cel mai mic dintre mai departe mergind el se intilneste cu si acelasi batrin.

Omul se abate in dreapta. da sa-mi dai tu mie copilu tau. Sa facem jertfa copilul pentru acest batrin nenorosit Atunci barbatul isi trimite nevasta sa faca fo. ca mai mult iti pare rau de copil 196 . Gind deschide capacul. a zis: de casa. Mergind pe drum pina la preduzece. El le spune ca are riie si ca toti vracii i-au spus ca se poate vindeca numai cu cenusa primului copil. El le-a urat sa aiba multa sanatate. Atuncea tapul incepe sa spuna omului si-i zice: Imi dai tu mie ce t-a mai drag tiie in casa ta? Omul a gindit ca din saracia lui a facut o casa si sa-i dea casa. si eu pe-acolo pe vremea sa va povestesc. asa ca sa-1 vindecam noi. s-a dus sa plateasca matrialul la preduzsce. tot tapul ii iasa inainte si-1 spaminta. sa traias. da si stinga.i copii. — Ca ce zici ca-ti pare rau de casa. da tapu-i spune: Nu-mi trebuie mie casa ta. Se facuse un baiat frumos. El ia copilul si-1 pune pe lopata.al la cuptor pint el mai st3 de vorba cu batrinul. Ea ii raspuade « Sa-1 vindecam pe batrin Noi avem primul copil si o sa mai primim si alti copii. batrinul zice: Acum sa mi lasati pe mine sa bag copilul in cuptor fiinica voi nu puteti vedea cum arde copilul vostru. Cind cuptorul a fost incins bine. Batrinul este primit si seara la vorba il intreaba de ce este plin cu bubs pe fata si cap. Atunci au vazut ca batrinul nu era altul deck Dumnezeu. barbatul sta pe ginduri si apoi zice catre nevasta sa: cu cenusa copilului nostru ». sa fie Am fost aia. dar inainte de a-1 viri in cuptor scuipS inauntru si cuptorul pe data s-a racit. caci daca n-a§ saracit si fi fost n-as fi stiut frati caci as fi eu ca cei doi POVESTEA LUI PATRU OJU si a facut un copil mic si a facut el o casa. A fost un om sarac cumparat tot matrialu — — Omul a zis tapului: — Eu am numai un copil Dara tapu decit si mult imi pare rau de tie iel. mai mari. ca eu am casi de sticla.a pina la adinci batrinste si sa aiba mul. care sa-si arda copilul si sa se uaga el cu cenusa lui Auzind aceasta. copilul dormea ca §i cind n-ar fi fost nimic. Dar uude gaseste el asemenea oameni.! ! : si cap. de bubs pe fata si gazduit — — buni cu oamenii. Apoi toti se culca si dirnineata bltrinul tritnite femsia sa scoata cenusa din cuptor. Omul si-a de casa de la preduzece ?i a luat matrialu in veresie si cind a fur^it casa. ba mai mult el crescuse intr-o noapte cit crescuse intr-un an. la mijlocul drumului a fost o reca si ca sa treaca reca la mijlocul apii ii iasa un tap negru cu coarne in cap si sa punie inaintea omului si-1 spaminta sa nu poata trece. Vira copilul in cuptor §i pune capacul. Asa ca nu v-am mindt. Omul nu poate in nici un chip sa treaca. zdrentaros si cere gazduire.

eu ii indemnai de sa omorira. Dracul al schiop porni sa intrebe pe tot drugarii la rind. Dracul al schiop intrebindu-1 pe al dintii: « Ce ai facut? » El spusa: « Eu gasii o fameie scotind apa din fintina. dracul spusa: « La un otar de loc gasi certindu-sa doi : — frat. pin sobe. Raul ce a dus copilu a zis la trubaci: Ia de cinta sa s-adune tot raii de la invinat. Cind a venit omul cu copilul acasa de la biserica. bagindu de sama numarindu-l. Atuncea omu si-a adus aminte ca vremea a venit la paispe ani. care ce a invinat. Omul a luat copilu si s-a dus cu copilu la biserica sa-i faca popa o apa de iertare si i-a spus omul lu popa. Dara raii au sprimit un pat de foe. plecind cu el. $i spune popa la ratal copilului sa poarte copilul trochita undeva vor s-o duca. Intrebindu-1 pe al dci. sa ia tapu copilu. nu e raul al schiop Tot. scrie in cartie de copil asa « Copilu sa doarma su patu lu Patru opi ». pe vremea aia Patru otu o auzit de tatal copilului ca i-a facut vo apa la copil si copihi o poarta la iel si acuma s-a dus Patru otu la copil si i-a zis: De te-oi duce pe undeva. Copilu a pazit boii. ajunsa la casi de sticla pe mari. Pazind copilu intr-o zi boii. nu grabit sa-1 omoriti. s-a dus sa plateasca matrialu da casa. Dupa ce a platit matrialu. copilul s-a dus cu oili si boii la iarba. sa spuna tot la rind ce a invinat finca asta a adus copilu de-1 vedem noi tot. Si pe urma tapul a perit din drumul omului. cind vazu ca pe drugaru lui 1-a loat noru al negru si al vinturos s-a dus cu el sus. dupa culesu de porumb. dara tartorli al zis: Stat. copiii lui. sa stropeasca cu apa de trochita. Omul s-a dus pin apa pina-n partea lanta. da Patru otu sa doarma si el cind o veni. s-a dunat tot roata pinga copil si a pornit brinci unu! spre altul. pana ea scotind apa. Atuncea tuma-1 dusa inuntru. s-a inters acasa si incepe a povesti la muiere ce s-a intimplat pe drumul la mijlocul apii. care sa omoare copilu. $i scoasa cartea si cetira raii si vazura ce spune. pe cum sa-i dea copilu la paispe ani.tapul spune omului: Obeceste-mi ca-mi dai. eu indemnai copilu ei si sa-neca. cu un tap pe cum a cerut tapu copilu sa-1 dea si i-a spus ca cind o fi copilu de paispe ani si vreme dupa vreme. da unu nu e din numar. sari in f intina*. — ce cinta trubaciu tot raii pornira sa vie ca pasarile la casa de sticla. Acum i-1 iau cind o creste copilu de paispe ani. nima nu eria decit trubaciu rSilor dejurni la casi de sticla. sa iai sama ce sudbina am eu la implinirea Acuma — — a paisprece ani. rindu copilului. Atuncea popa i-a facut o molivda si i-a pus-o intr-o trochija mica. Drugarii. da ieu nu-1 iau. plecind copilu pe anul de paisprece. Dupa ridicarea norilcr cu copilu. ca aia-i ajuta copilului. akrgara ! Dupa Dupa sa-si dea schiop a ce ajunsa §chiopu. ce i-a zis un tap. De vor lo va duce pe copil mare nacazuri. copilul si pe trochi|a cu el. da alant a fost la un vinat pin svet. atuncea alant drugar a loat boii si a fugit cu ei acasa si i-a spus la tatal copilului ca 1-a loat vintu cu noru al negru s-a dus sus: « eu m-am spamintat §i am venit fuga acasa si va spusai intimplarea lui drugariu meu ». Ca ducindu-sa pe drum sa platiasca matrialu casii. si ajunsara la vreme. sa lom sama in can cum ie copilu scris. cind s-a dus sa imoarca boii vede ca s-a slobozit un nor negru si vinturos si deodata 1-a ridicat pe copil sus. de la gura trochitii un busuioc. Da al de trii raul spune ca un cioban pazind 197 .

altu raul a indemnat pe o muiere sa bage malaiul in foe. Porni tartorli al schiop sa zica Sa ia copilu sa-1 duca la patu lui Patru otu sa sada su pat. Veni Patru otu la calugare si-i spusa: Parinte iote ciumagu al de mar s-a prins si a crescut Mai uda-1 doi ani inca pana face si mere si cind o face mere. sa vii sa-mi spui. Raul lo copilul si pleca sa-1 duca de unde 1-a loat si 1-a dus iara la locul unde a pazit oili. parinte. ! : Patru opa cind auzi ca popa nu poate sa-i ierte pacatele. sa nu mor cu iele ».! boii sa pasca iarba: « I-am dat un somn greu la cioban de a durmit si boii s-a dus in livade. Dupa ce vazu Patru otu ca n-are popi unde sa-si ierte pacatele. acolo sa te duci sus in virfu lui. de aia ardet cu totu si pristanit sa-1 duceti indarat de unde ati venit cu el». sa umflara si murira boii. vazu Patru otu ca ciumagu s-a prins si a crescut. Deodata sa aprinsa focul pe draci si pornira sa arda. scoasa cutitu pe popa Acuma Patru otu pleca in altu sat sa-ntrebe pe altu popa si cind a spus la al de doi popa sa-i ierte pacatele si ala popa a spus ca nu poate sa-i ierte pacatele. iel aude ca-n vrun munte ieste vrun calugare la vo manastire batrin si sa dusa la calugare si-i spusa asa: « Iou am fost patruzaci de ani ot si vreau sa-mi ierti pacatele mele. Atuncea calugarul sa sui in pod si lua un ciumag de mar uscat pastrat de cind a fost manastirea. Din locul unde 1-a lasat raul pe copil. Calugarul spusa lu Patru otu asa: si-1 taie ! : — — — 198 . Piste vo citava vreme aude Patru otu ca copilu a venit acasa $i vine si Patru otu sa-ntrebe ce sudbina are el si cum a facut copilu de 1-a intors raii ca sa faca si el. Atunci Patru otu. Mai il uda Patru otu inca doi ani si facu paispe ani. da n-are frunza in el cit flori. $i popa cind aude pe Patru otu. a pascut. sa-1 infigi ciumagu in pamint si tu sa iai otira apa cu gura sa-1 uzi pina s-o prinde de-o inverzi si sa creasca mare. asa ii spune lu Patru otu. Copilu spamintat scoasa trochita din sin cu busuioc si porni stropindu-i pe toti dracii cu apa popii. Patru otu pina la cinci popi omori. ciumagu a avut optzaci de ani. ca: «nu poate sa-i ierte pacatele ». Dracul al schiop cind vazu atita foe si moarte de draci. dupa ce lega mere marul. Din cauza ca nu-1 vrea sa-i ierte lui pacatele. Atuncea copilu vazind multimea de rai mergind cu iel la patu lu Patru otu si zicindu-i copilului: Iote aici su pat sa sezi. Calugarul lo ciumagu de mar si-1 dete lu Patru otu si-i spusa asa Vezi muntele al mare. da muierea n-a bagat de sama. Calugarul spusa ca poate. Patru otu infipsa ciumagu in virful muntelui si porni sa-1 ude carind apa cu gura. marul a crescut mult mare si frumos. aide parinte sa vezi. A carat Patru otu 12 ani apa cu gura. Patru otu pleca la calugare si-i spusa: Parinte n-are maru frunze in iel cit mere. Copilu spune lu Patru otu sa-si faca apa la popa Patru otu sa dusa la popa in sat si spune lu popa « Asa. da si ce sudbina : — are Patru otu. fa-mi si mie apa ca la copil ca ieu am otit patruzaci de ani si sa-mi ierti pacatele si mie ». » Dupa intimplarea ciobanului. zbera fuga la-al cea adus copilu: « Rugati-va de copil sa nu va mai stropeasca ca voi ati prins pe Dumnezeu. copilu muierii sa arsa in foe. copilul pleca acasa la tata lui. scoasa cutitu si-1 taie §i pe al de doi popa. Si copilu sezind cu dracii acolo auzi ce sudbina are el.

Mai la urma imparatia ramase fara barbieri. ! Asa sint oamenii: nu sa judeca dupa graiul lor. scoasa calugar'li patrailu si i-1 pusa in cap lui Patru — — ! porni sa-1 ispiteasca: Ce pacate ai facut. ci dupa faptele ImpAratul traian cu urechi de tap Pe timpuri. ama ce pacat ca Dumnezeu ii daruise urechi de tap. pe muma-sa a plecat ot in padure. din mar cade cite un mar pe pamint. toti se temeau si tremurau de frica imparatului. mai ai inca doua mere in mar. Atunci imparatul care nu da la nimeni seama. Imparatul era viteaz. Barbatii incepura sa sopteasca in dreapta si-n stinga si purtau mare ura pe imparat ca le-a stricat obiceiurile. pe aci a trait un mare imparat letinesc care se chema Traian. chema un barbier sa-1 rada il intreba Ce ai vazut. scotea sabia si le lua capul de la trup. dar care cum venea era intrebat dupa ce termina cu lucru. care mai de care sa fie barbier. ca intii a omorit pe tata-su. El avea palate multe si frumoase. spune-le si — — si pe alea Patru sa gindi si pe urma si cazu si-si veni in minti. Ce sa faca bietul imparat. Cel mai frumos era la Geanova. Si cind ajunsa la mar ii zisa calugar'li lu Patru otu asa: Sezi. atunci munca s-o faca degeaba. alea sint doua pacate. Calugarul zice lui Patru otu: Petre.! : Adasta putin sa iau cartile sa mergem sa-ti iert pacatele su mar. Barbierii insa nu au voie sa vorbeasca si spuna minciuni in timpul luaveau datoria sa se uite drept in locul unde rad si daca sint prinsi de client ca privesc in alt loc. da din mar cade cite o mara jos la pamint. si 1-a Patru a murit pe loc primit in rai lor. frumos. marite imparate. Imparatul Traian chema barbierii pe rind sa-1 dichiseasca. mai ramasa inca doua mere in mar. ce a vazut? Barbierii nestiind taina. Dupa asta se dete ordin mare ca fiecare oras si sat sa aiba un anumit numar de barbieri si sa li se plateasca pentru tuns un ducat si pentru barbierit alt ducat. merele ale doua din mar. Petre. Sa fi vazut in toata imparatia inghesuiala mare. De acolo el vedea peste Dunare in Romania si peste cetatea Decebalium de la Prahova zisa si Deci. Tot spunind Patru otu toate pacatele pe rind. su mar Sezu Patru su mar. mai baiete la mine? Ca aveti urechi de tap. pe deal. Atuncea calugarul spusa lu Patru: — Pacatele tale s-a iertat. Toata lumea umbla cu barbi si insusi imparatul ajunse cu o barba pin' la briu. cum s-o scoata la capatii cu barbierii cu — — — Cum mincinosii? Aduna pe sfatuitorii imparatiei si le ceru ajutorul. La barbieri le era frica sa-1 mai rada si oricit s-ar face ei de viteji. in loc sa minta cum le este adetul. raspundeau pe rind barbierii. Ei 199 . Calugarul uitindu-sa in mar. spune pe rind! Porni Petru otu sa spuna pacatele. spuneau adevarul ca au vazut ca inaltimea sa are urechi de crului. Cind auzi calugarul pacatele mai de la urma.

nici tata si nici frati. Atunci ceilarfi barbieri din imparatie rasuflara linistiti si dupa un timp iarasi dadura drumul la cleanta. sint tinar si vreau §i eu sa traiesc. Cind ajunse la stapina-su. caiora sa le spuna ce fel de urechi are imparatul Traian $i ziua si noaptea il chinuia gindul. doar vezi tu cita grija am de tine ca de copilul meu. parca nu ti-ar fi toti boii acasa. maria-ta ! Vazind imparatul ca flacaul este destul de curatel si cuminte. Azi asa. spune ce ai pe suflet ? Maistore. — nu vezi. sapa acolo o groapa adinca. — Nu. bataie de la stapin ! Dar flacaul tacu si ! — — — Spune-mi. Atunci isi usura sufletul dar dupa ce se destepta din somn. Toate mergeau bine. Uite. mai baietas. dete ordin ca el pe viitor sa vie sa-1 barbiereasca. ca numaidecit as muri. O sa ma auda fiarele salbatice. raspundea ucenicul. Il apucara frigurile si se culca de spaima in pat. acesta ramase mirat cum de a scapat cu viata? Iar cind ii arata ca i-a dat si doisprezece ducati ramase si mai mirat si numaidecit se scula din pat si-i lua ucenicului ducatii. nu pot. Imparatul ii dete porunca ca sa-1 barbiereasca pe loc. am ceva pe suflet insa nu pot spune cuiva. atunci tot eu am sa te ajut. De aci inainte ovreiul aduna la ducati fiindca de fiecare barbierit copilul ii aducea doisprezece ducati. apoi astupa groapa la loc si asa ai scapat. du-te si spovedeste-te la un sfint la vreo manastire ca acolo se tin ascunse tainele omenesti: — Nici acolo nu ma due — Du-te atunci si spune taina in ai pustii de munti unde picior de cm nu calca. pasarile ceriului. iar la imparat trimise pe un baiat ce facea ucenicia la barbier. Ucenicul merse la imparat si povesti toata taina. baiete Meseria se-nvata prin munca si ! nu-i spuse stapinului ca a vazut la imparat urechi de tap. macar ca taina asta ii apasa sufletul ca o piatra de moara. N-o sa te tin la mine intunecat ca o baba care-si cinta si-si descinta. va fi vai de viata mea Iti mai spun una. Daca nu vreai si nu vreai. — — si ! 200 . mai baiete. atunci iti iai calabalicul si te duci in lumea alba de la mine. zi se gindi la povestile lui ta-su care-i spusese: Ce auzi sa te faci ca n-auzi si ce vezi sa te faci ca sa-nveti meserie si sa ai noroc in viata. iar pe ceilalti barbieri din imparatie nu-i mai durea capul.Atunci imparatul tragea sabia si le taia capul. In somn visa ca sta de vorba cu parintii sai si le spune ce-a vazut. ca o sluga ca el n-are ce face cu atitia bani. abia atunci chinurile iar incepeau. spunindu-i. insa de la un rind de vreme. macar ca tu esti un calic. lata ca-i veni rindul intr-o unui barbier ovrei. Asa nu se-nvata meserie. codrii. fricos din cale afara. apoi dezleaga baierile inimii si spune de trei ori taina. stapine. sa-i spuie imparatului sa treaca cu rindul peste maistrul sau fiindca e bolnav de moarte si nu-1 poate barbieri. miine asa si stapinul a bagat de seama ca baiatul e trist si ca are ceva pe suflet. Flacaul il barbieri numaidecit si imparatul ii darui doisprezece ducati. du-te in pustiu. si daca nici pe asta n-o faci. ca te vad tot ingindurat. Barbierul tap. daca vrei — N-am vazut nimic. Ce ai. Apoi il intreba daca a vazut ceva la el. incepu pe ucenic sa-1 chinuie gindul ca in el se ascunde o taina a§a de mare si n-are nici muma. — ! Nici acolo n-am curajul. Atunci barbierul raspunse prefacut ca n-a vazut.

. mincinosule? N-am spus ca aveti urechi de tap. de ma facusi de — — basme ? Marite imparate. imparateasa cum a il opri. insa imparateasa. sau este iar vreo minciuna de barbier. Copiii mergeau pe Fluierile incepura sa se vinda ca piinea calda si ajunsera pina in cetatea. — Pamintule. baga capul in ea §i striga de trei ori: Pamintule. unde sedea imparatul. Intr-o zi. facu o groapa. il opri. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Dupa aceea astupa groapa la loc si pleca usurat fluierind de parca n-ar fi avut niciodata nimic pe inima. Dupa ce se linisti imparatul. Pastorii care pasteau oile si caprele pe acolo au taiat crengi si au facut fluiere. dupa un timp de chibzuiala.Asta am sa fac. din taina pe care o stiu. de trei ori. zau ca n-am spus la nici o fiinta omeneasca nimic. Baiatul fu adus in fata imparatului si acesta il intreba rastit: Bine. Atunci dadu ordin sa i se aduca la palat numaidecit ucenicul barbier. ins5 cum suflau in ele se auzea glasul — — ! ucenicului. pe cind insu§i imparatul se plimba cu imparateasa prin cetate auzi cum copiii fluierau: Pamintule. Cum ajunsera acolo. iertindu-1 si de-aci-nainte se facu imparatul blind ca mielul ca veneau barbierii de-1 radeau pe rind si glumeau cu — — — ! imparatul. In varsat de zi isi lua o sapa si pleca undeva departe de eras in pustiu. ucenicul ii povesti din fir in par ajuns sa se spovedeasca pamintului ca sa-si linisteasca taina de pe suflet si cum din acel loc unde a strigat a crescut teiul cu pricina care 1-a dat de belea pe imparat. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Se mira imparatul de asemenea minune si din ziua aceea isi dadu seama ca nu e om pe lume care sa poata ascunde o taina si ca pe pamint nimic nu se poate tainui. ce vesti ai dat tu in lume despre mine. Ii dete drumul la barbier. raspunse ucenicul. teiul era tot darapanat si abia mai gasira o nuiclusa din care facura un fluier. imparatul auzi: — Pamintule. Atunci imparatul scoase sabia §i cind vru sa-i reteze capul. mai. daca este adevarata. La auzul fluierilor. imparatul se facu foe si para de minie si fu gata sa-i taie pe toti barbierii din imparatie ca nu-si vad de meseria lor si numai de birfeala se tin. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap ? Si asta. uliti si suflau in fluiere iar din acestea se auzea taina spusa de barbier pamintului. Au txecut citiva ani si in locul unde barbierul ucenic a spus taina pamintului a crescut un tei mare §i frumos. miloasa din fire. Imparatul lua pe barbier si pleca la tei ca sa vada cu ochii lui minunea asta. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap. Care taina.

.

II BASME NUVELISTICE §1 ALTE BASME .

.

— — vorba care aceea: « la vale. zise prostul. tu nu — — Oare ce-i cei doi frari. da-mi imparate fata. da avem mai multa minte decit fii zi. Dar feciorii muierii zor nevoie sa-si incerce si ei norocul. nu va duceti. cu cele nu putu dezlega cuvintele. Lasa-te mai prostule de cotcarii ca doar n-ai crede ca mintea ti-a veni mergind la fata-mparatului ? Mintea nu creste ba. auzindu-1. ca altfel ar paste-o magarii Da sti-va fiica imparatului sa joace la nunta? zise prostu. ca unde-i minte-i aia si noroc. pe toate cararile. nu te teme. Ce-i drept. cei doi frati cuminti si viteji. hop asa. unul dintre noi tot o sa io oarece. vremea aceea. fa-ne merinde pentru drum lung ca noi amindoi mergem sa ne incercam narocul cu fiica imparatului. — Muma. moasa a astui imparat. — Pruncii mei. $i or pornit din toate colturile lumii printi s-o prinda pe fiica cea frutrei vorbe. singur joaca » El cinta si topaia. Singar cinta. ca merg si io. in tate din imparatie. iar muma-sa plingea privindu-1 pe nenorocitul cinta: Iaca-a§a. in fata palatului imparatesc se facu din ei o zidire rotunda ca sa-i ingrozeasca pe cei ce vor cuteza. ce da-mi si mie msrinde. $i intr-o — Muma. risera zicind: stii ce-ai mincat ieri si vrei sa cutezi sa mergi frumoasa lumii? Merem noi acolo. ca toti cei ce s-or dus si-or pierdut capu acolo. ma prostule. Oi face si n-au facut mi de imparati. Da-mi un blid cu coleasa si ceapS ca mere padurete culeg eu. printesa era mai frumaasa decit o zina. parca era rupta" din soare.! ! PROSTU-MPARAT muiere si a avut trei feciori si uaul dintre ei era prost. $tie. 205 . minte? zise prostul. ei. ne-om n baat mintea ca imparadi. imparatul strigase in imparatie ca acel voinic ce va putea prinde pe fiica lui cu trei vorbe i-o va da lui de muiere si jumafost odata o A O data. noi nu sintem ds imparati.-n rastoaca. n-o s-o-nveti tu? $i-ncepu el sa joace de bucurie si si chiuie asa cum se pricepea. — Muma. tontule. o rugara astfel pe muma-sa: ca noi doar nu ajunga imparat. In zadar se incercara ei ca nici care §i cum invoiala era ca celui ce nu va ghici i se va taia capul. Dar la — Fugi.

sa moara de ciuda Mai frate-miu. iar el ce gasea in cale. o putoare de mortaciune. arata-ne ce-ai gasit? va arat Sa-mi dati si sabia si atunci va arat. frate. Prostul se scula si un iepure. raspunse prostu. aduna Gasi mai intii un cep de la o cada. fratii Arata-ne. frate. tu nu ma lasai sa dorm. Da nici un magar nu se tineti magaru 'Tineti magaru vedea. vazu doi oameni. 'ai sa-i dam macar ca raminem fara pic de merinde. din frati. unde vezi tu magar. erau fratii lui striga el. Crezind ca va fi gasit vreun lucru de pret si ca le-ar face trebuinta. J — — Iaca. fi-va-ti cindva de folos. catre tara imparatului. ! ! zise: ma. Si alergind el cit il tineau puterile. este un pui de magar. magarusule. tu — Ii bun cercu raspunse prostu. Da-1 muscara niscaiva muste. ne ia tot Cu toate ne-nsela ! ! ! 206 . impreuna un darap de vreme. cine stie ce va fi gasit §i lucrul acela poate ne va fi de folos. las' ca te prind eu ! Si o zbughi prostul dupa iepure. asta daca se mai tine dupa noi. Mersi baga-n traista sera ei si-1 apuca foamea. va arat Si mersera ei ! ! — aici gadinile. Eu am gasit oarece? Ce mai gasisi. ca de. tist de linga el din cirtog si fugi. abia-1 fatasa magarita.! ! : Fratii insa se pregatira de cale lunga. prostule. Iaca. Prostul lua si-o pusa-n traista. tu nu stii vorba batrineasca « prost sa fii. de ne luasi brinza? si ! pe cale. Dar temindu-se ei ca nu cumva sa le-o ia-nainte fiind prost si cu noroc. Lua prostul brinza. A. Cind o vazura ei plina de viermi si reversindu-se din ea Cit pe-aci sa pice lesinati. un cere de lemn si-1 viri si pe acela in traista. fratilor. prostul face ce vede si ce aude. nu mi-e frica. Cei doi frati imbracati frumos si inarmati cu sabii. Merse la ei si cind colo. ii dadura fiecare cite o placinta. il lua si viri-n traista. noi iti dam ast blid. cepu — Tip£"l os 3 ! — — — Nu — si In alta zi gasi el : o minca — Iaca cercu — Tiii si pentru un cere ne-nselasi. Si-i dadura si brinza. intoarna-te acasa ca te ! — — ! ! — — — Ma minca pe cap. Mai. Asculta. prostule? spun decit daca-mi dati cite-un darap de brinza fiecare. se chibzuira. sa-i dea un blid gol numai sa vada ce minune or mai fi gasit. Atunci le zise fratilor sai — Eu am gasit ceva Daca-mi dati fiecare cite o placinta. ma. Prostul le minca placinta si apoi le arata: tontule da el nu 1-a tipat si or mers inainte. au pomit-o la cale lunga fara sa-i vada prostu pe care-1 lasara sub o pluta dormind. Ii dadura ei blidul si o sabie si prostu le scoasa cioara din traista si tinind-o — — Nu — ! de o aripa le-o arata. Si flaminzi o pornira din vazu o cioara moarta. noroc sa ai ». ca nu era sa-si puie mintea cu el. Le dau cu moaca-n ce am gasit. nou — Daca iar am gasit oarece — Ai gasit pe dracu zise unul ! ! O la drum. ce lucru mare ai gasit? Da prostu nu vrea. ce te tii de noi ca scaiul de oaie. ca noi vedem un iepure? Nu. in afara de un iepure care se pitula in niste tufisuri. ca a sarit din cirtog.

Tartorele tartorilor iadului. Prosrul. iar unii cazuti la chirepul morii.! : Mai bine sa-1 ducem la moara dracilor poate ca impielitatii ii via de hac asa scapam de el $i dupa ce-si cumpanira gindurile. tu nu vezi cu cine ne-am luptat noi asta-noapte? Cind se uita el prin prejur si vazu moara plina de draci morti. mergind noaptea pe home in lungis si-n curmezis. Dar de lene. Vru diavolii se sa se mincau cu cuke. Cind se facu ziua venira cei doi frati sa-i vada oscioarele insirate prin vatra morii. §i cind sa p§seasca peste pragul morii. Ba la un timp. Dar pe draci nu-i vedea. Ziua dracii nu se adunau in sa-nmurgi s-adunara moara. Cind se uita prostu. iar el crezind ca e vrun mit. ostenit frint cum era. Unii zaceau prin cosuri. zdrobiti de rotile cele mari. chiar si pe tartorele iadului. numai noaptea se inghesuiau acolo la sfat. unul mai mic dete peste prost. ca poate-i va fi vreodata de trebuinta sa-i prinda ! — Aghiuta. Ei. Dracii adunara surcele. ! ! frigurile si cazu le lesinat. inca mai cotcodaceau dupa larma draceasca ce o auzisera toata noaptea. gasindu-1 sforaind inca. cu capul pe un sac de uruiala. pe tine nu te tai. care a cutezat sa ne calce pragul morii. iar fratii plecara lasindu-1 sa-1 manince tartorii iadului. si ! Cum Cum Tartorele dracilor tipa cit il tinea gura aduna-ti ostile si faceti focul ca in asta noapte avem ospat un voinic. il udara de-si veni in fire. gata sa aprinda focul iar pe prost sa-1 friga de viu Cind colo. cocoselul din desaga — ! odata Cucuriguuu De. cu lumina intrara in moara si se prefacura ca se culca. prin intuneric unul il calca pe burta desteptindu-1 din somn. uita de mincare si iar adormi. da pina si pe stapinii pamintului. §i prin intuneric prinse un cocosel. adormi dus. vazu in jurul lui numai ochi scinteietori ca de licurici. dar nu vezi tu ce a facut? — Adevar graiesti Are pe dracu-n el Nu vezi la ce incurcaturi ne-a pus nu numai pe noi. §i se facu odata o liniste ca de mormint. il prinsa de git si-1 baga-n disaga legind-o la gura. pricepe ca prostul e linga Intr-un tirziu dracii luptindu-se intre ei pierira. il prinsera ! — vesti ivirea zorilor. Dar mare le fu uimirea. Ce-i veni in gind prostului care era flamind. ajunsera ei acolo. altii agatati prin pod. Apoi grai: 207 . in moara. la hirti. Scoase el sabia sa omoare licuricii care luminau si nu-1 lasau sa doarma-n tihna. — Mai frate-meu. Fratii luara un blid cu apa. Niste gaini si cocosi de pe moara si speriati. pe diavoli? — Scoala. sim|i miros de draci spurcati si cu oastea lui o porni fuga in aceea parte sa-si razbune copiii. iar dintii unul pe altul. o pornira in vale la un riu unde era moara dracilor. dar nu fu chip in moara dracilor erau numai vaiete. se speriara dracii si care mai de care sarira in adincul apei sa-si piarda urma. ba prostule. jupuindu-se si zdrelindu-se fara a ei. altii striviti de pietre. noi ridem de el. lasa ca tu poti fi bun la fie ce Esti mic si usor de purtat si tisti cu el in ailalta desaga. Toata noaptea n-a putut prostu sa doarma de tipetele necuratilor. ia sa prinda o gaina si s-o friga. Da el luind sabia intepa fiecare ochi de-i lasa pe toti dracii orbi. ca nu cumva i-ar prinde ziua pe pamint si sa ramina fara de putere. Dracii stau cere in jurul lui fara a pricepe ce ginduri are. Da-n moara intuneric bezna.

da eu nu sint si intra norocul. $i se mira prostu: Ei. cu desagii pe umeri si cu blidu-n cap. Apoi. Si desi-1 ardea focu-n spinare de dogoare si greutate. nu m-a ascultat. $i facura o colesa si mlncara bine.! ! ! ! cu cum ati putut sa-i ucideti ? Toata noaptea v-ati luptat a fost. ei. Da prostu sta cu gura cascata si asculta. Bine ca i-ati imburdat. de marmora sta pe tronul de aur implratul. Dupa putina vreme. imparateasa — E mai cald in fund la — — —A — —A ! ! ! cald e-n curte la dumneavoastra zise printesa. inteleptii imparatiei. — Mare larma asezara blidul plin de pasat. bate cepu raspunsl prostu. Mai la o parte. o-ntoarsl prostul. ca sa-1 faca sa mearga drept inainte fara a mai culege de pe jos fiece lucru si a-i insela. pune cercu ! Ce mine ! ! ! — 208 — — Da ai-le? zise el. Printesa spune la ponturi pe care nimeni nu le brodeste. Si subt caciula-i Fratiorilor mei. cugetind dinsii ca s-or liisa el de ei. ca prostul abia o putea privi. ce casi incalecate. cine-i prost si-si pune mintea cu printesa isi — — Nu — — pierde capu si el sa-si incerce mei saracii ziceau ca sint prost. Mai lipseau doua capete. ma tontule ! Omule. x\tunci printesa se incrunta si intreba: Apropie-te. Da ce le trasni prin minte fratilor. De. Intr-o odaie lunga. prostu suferea cu rabdare. Iar calaul trecind pe linga dinsii le sopti plin de mila: fiti prosti sa va-ncercati norocul. pe rind intrara la palat sa ghiceasca intrebarile ce le punea frumoasa lumii. calaul iesi aratindu-le celor doi frati capul fratiorului. aseza si capatina fratelui mai mare in virful gramezii. ca cine-a venit aici toti s-au dus pe apa simbetii. pentru cale lunga sa le-ajunga. Pe cap ea purta o coroana cu pietre scumpe. La urma urmelor iata-i ajunsi la palatele imparatesti. Sa-i umple covetaua cu pasat si sa i-o puie-n cap sub caciulS. Fiica-mparatului cind il vazu o podidi risul. Calaul imbracat in vesminte rosii. zise prostul. A crepa zise-mparateasa. fiica imparatului. n-ai putea frige-o cioara? A cura de-acolo ! si-i arata o butie. Ha Ha ! Pirlitul asta a cutezat sa-si incerce norocul cu mine ? Ha sa-ti stea scafirlia chiar in virful stivei de capatini Incepe cu ponturile grai imparatul cu un glas poruncitor. si cu aur suflate Ce i-ar fi trebuit atitea sobe. ca-i de ajuns una pentru el si fiica-sa ? Da iaca cheltuiala degeaba. chiar atita citi cutezatori mai erau. fratii imi zic asa 1 Intra mijlocasul si curind iesi calaul si cu capul acestuia de-i aseza scafirlia tocma-n virful gramezii. Si-ntorcindu-se. stau sfatuitorii imparatului. iar ii sopti prostului: Iaca. fratii ! — O — — — — Buna ziua. Eu nu sint prost. iar printesa pe alt tron mai mic. Si-1 purtara asa prin codri si pustii. Le am. care judecau daca s-au brodit ponturile. semn ca nu deslegase intrebarile imparatesii. Ai in cap pasat? . cascind oichii mari catre fratii sai.

ca niste drepti judecatori. Dete veste imparatul in lume ca are o fata frumoasa de clestar. Iut'-ca dracul. inchininduse catre imparat ca prostul a dezlegat cele trei ponturi si ca i se cuvine fiica imparatului pentru a-i fi mireasa rautacioasa nu vrea si zisa: precum si jumatate din imparatie Dar ! printesa Pina nu va cinta cocosu in palatu asta nu-1 voi lua pe ast om de rind barbat Sa cinte cocosu meu zise prostu scotind cocoselul. — Bogat pe dracu. — patrulea nu vreau. — de de loc. ca tinarul zdrentaros a ghicit al — Nu. ridica desaga cu cocosu scoasa pe rind: cioara. filfiind din aripi de trei ori si tantos. da ochi n-avea. pe toti va omor zise ea catre judecatori. numai si bogata cu palate ca o marita dupa acela care va 209 . cit putea. luceste. nu s-a mirat imparateasa cu inteleptii au lesinat. care. o Da ce dracu o fi miscind? Si dezlega desagii. Apoi.! ! ! ! ! ! ! zise prostu si scotind caciula. pe cind imparatul a crapat frica Si asa a ajuns prostu imparat PROSTUL CU PASARICA Era un imparat mare. slavite-mparate. Vrei. incepu — sa-mi — fie sa cinte: — Cucuriguuu pont ! de se cutremura printesa gata sa innebuneasca de minie ! Din nou si inteleptii aratara imparatului. il intreba imparatul? Vreau. doar nu iau un om de rind ? da nu-1 vezi cit este de intelept? Nu te uita la ce straSe cade sa ne tinem legamintul si sa-1 iei de barbat eu dindu-i si jumatate din imparatia mea. vazind ca un om de rind i-a brodit toate ! — Am tesii ponturile. ce sa vezi. Cind 1-a vazut prostul. ci la ce vorbeste ! — — — moara ? — Esti bogat? intreba printesa. Cind colo. si fata mare. fugi la o fereastra cintind. cazu blidu la picioarele imparastropind-o cu pasat pe rochia de aur. de ce sa nu vreau? Ca n-o fi mai greu decit de dus sacu la Este om de jos. dadura din cap. vrei sa te tii de legamint si eu sa fac voia marieitale. cum se vazu slobod. Inteleprii palatului. carute de aur si cai impodobiti da raspunsuri potrivite la intrebari. sa-i mai dau un pont pentru dezlegare. cu o imparatie mare si cu o buna de maritat. Pe printesa o apucara sudorile. zbughi un pui de-mpelitat Mic ca acul. cepu si cercul. Daca. sarac — Dai pe dracu? $i tocmai atunci se misca puiul de drac in cealalta desaga. iar Fugea.

cum era si de asteptat. pune cutitul in si merinde in desagi. Cel mic trase cu afle — urechea si zise: — — nu au Eu pot sa-i trag niste raspunsuri potrivite ! grai el celor doi frati mai mari. Merse el luni si saptamini si ajunse intr-o cetate mare cu palate sclipitoare. Cel mic insa nu se lasa. De aceea. au dat buluc. li placea sa faca glume sarate si nesarate si sa-i batjocoreasca pe cei prosti. Intreba pe un ostas din garda imparatului. — 210 Fac ramasag ca tu nu iei dopul ca e plin de murdarie. intr-un sat aud trei frati saraci ca fiica imparatului se marita cu orice om de rind.: ! auzit parintii si imparatii. isi puse in gind sa-1 omoare. cum il vazu. zise hotul. mai prostule. isi puse el in gind. doar doar va da de casa imparatului. Cine n-ar fi vrut sa aiba o sotie asa de cuminte ca ea? Insa toti imparatii. el bate si printesa imbracata numai in aur si argint cu parul de matasa auriu. Mergind prin padure. Cel mic vrea si el sa dar il imping afara. li luara iapa. da de un hot care isi numara banii furati. dar Il oprira sa o sa fii tu un papa lapte. Se incurca asa cum se incurca cei mici in vrejurile de bostan si pleca rusinat acasa. Pindeste noaptea cind toti dormeau si pleaca in lumea alba. Fiica imparatului de felul ei era soada. cu turlele de aur ce se urcau semet in slavile cerului. Se imbraca eel mai mare in toale noi ca de sarbatoare. HotuI. incaleca iapa si pleaca in petit. imparatului s-o peteasca. la sa-si bata joe de el. care-i va raspunde potrivit la in- Cind au la fiica trebarile ei. hotului i se paru ca are mintea adunata de pe drum. ii deschide usa. uita sa-i sa-i zica: buna ziua. ascunsera opincile si toalele nerupte si-1 pindira Fugi. unde este fiica imparatului? teaca Ostasul ii arata poarta. raspunda cum se cuvine. El intra inauntrul si o caldura inabusitoare cu o duhoare grea ii izbeste nasul. Vazu in cale hotul un dop murdar de la butoiul cu vin. El lipeste urechea la usa si intelege tot. Din vorba-n vorba. Mai la urma de tot. printii si tinerii care i-au calcat pragul n-au izbutit sa-i raspunda la cele trei intrebari si toti au plecat in partile lor cu coada intre picioare. bine imbracat si bine mincat si cind intra inauntru incremeni vazind-o cit este de frumoasa si ce intrebare si raspuns cere. fost noi in stare de nimic. Pleca dupa baiat cu gindul necurat si intra in vorba sa-1 vada ce minte are. incit uita si cum il cheama si iesi incurcat afara plecind suparat acasa. tu nu vezi ca n-am fost in stare fete intelepte imparatesti sa ! sa nu piece. se dusese vestea in lume ca este o fata inteleapta si frumoasa. Pleaca si eel mijlociu. — raspunse Ce cald este la dumneavoastra si ce miros urit? ! La aceste fata ii La mine-n burta e si mai cald Baiatul la acestea ramase uimit si se uita prosteste si incremenit. Se plinse de patania lui si zise ca nu este om pe lume care sa-i potriveasca raspunsurile dupa placer ea unei fete nebune de imparat. un zdrenturos si prost de dai in gropi se duca. . incit de mirare. rusinati. Acasa povesteste fratelui mijlociu intimplarea.

Se gindi hotul. jap cu el in sin. iar pe drum sa se joace cu cioara — un cere? Cind fiice coresti printesa ? te-o vedea curtenii cit esti de smintit o sa te spinzure ca le batjoesti tu de nasul unei Eu te sfatuiesc sa-ti vezi de treaba ! Nu de-mparat mare — Care. nu te vezi ca esti intr-o ureche? Ba nu. printesa. Bine. Atunci baiatul mirat de miros a grait: Vai. Pe cine cati. El o priveste si-i zice intimplare ce-ti ! eu grija sa-ti leg burta cu cercul asta sa nu se sparga. baga-n burta pasarica asta ca sa-ti fie si mai cald — Nu pot ca mi-e frica sa nu iese si sa zboare din mine. sa-si ude limba cutitului degeaba. eu nu ma las si trebuie s-o vad pe printesa Daca vazu ca nu poate sa scape de el. iaca il iau Si murdar cum era. — Bineee Ai sa vezi dumneata ca te-nseli ! ! ! dat ochiior un prost mai orasului se despartira care incotro. lua si cercul jucindu-se cu el pe drum. mai piriitule. a ingalbenit de ciuda. — Nu te teme ca pun dopul asta — Vai.! ! ! ! ! ! Eu. Pe fiica imparatului Merg s-o petesc Fugi. de aci-ncolo. pui in sin cioara asta ? macar ca pute Lua ! o puse in sin Hotul casca niste ochi mari. ia sa mai incerc o gluma sa fiu mai sigur. daca pui dopul ma umfiu-n foale §i ma sparg in bucati ! ! ! Ce-o !a sa se aleaga atunci de mine? Si se preface ca plinge. El ispiti lumea in dreapta si-n stinga si dete de poarta imparateasca. se cade un ginere care merge in petit la fiica imparatului sa duca-n sin un dop si o mortaciune. Se duse. asa ca ia dau. Mersera cit mersera si in cale cazuta dintr-un copac ! — zacea o cioara moarta. mai nene ? Eu — Tu mai prostule Sint om batrin si nu mi-a decit tine. — Mai baiete. vazu un cere de lemn intr-un gunoi. baiete? il intreba un strajer imbracat numai in zale si cu o sulita ascutita inalta cit pcmul. Se mira el de frumusete si batu la usa palatului. Era un palat inalt si stralucitor ca soarele. insa neavind incotro a trebuit sa se marite cu el. macar sa-si piarda capul Cum a batut la usa printesei din soba ei a iesit un busneac de miros si caldura de te ametea. 211 — Am . ca nici sacui n-avea. ce prost trebuie sa fie baiatul asta. fac — Mie sa-mi si ramasag cu tine ca ! ti-e frica sa fie frica ? Ia te uita ca o pun in sin. ii arata poarta la care trebuie sa bata. sa nu dai de vreo belea Fiica imparatului vazind ca desuicheatul asta a raspuns bine la toate intrebarile. A urmat o nunta mare si frumoasa ca-n povesti. ce cald e la dumneavoastra La mine-n burta e si mai cald El a scos din sin cioara moarta si La marginea — — — — ! ! — — ! i-a grait: — Tine. si asa scapa el de la moarte sigura. mai baiete. Dupa ce se apropiara de cetatea imparateasca. vazind prostia drumetului si zise ca e pacat sa omoare un asemenea prostanac.

dar pina la urma fata cea inteleapta se marita dupa boier. Traira ei asa multa vreme in pace si buna intelegere. ca la-nceput n-ai stiut? — Fiica mea mi-a spus. apoi il ruga pe tata-su — Du-te la boier si sa-i spui ca-i fac din cele trei fire de cinepa camasa si giubea. se sucira. bucuros. Atunci boierul s-a mirat si 1-a-ntrebat: — Cine ti-a spus. ca noua pietre de moara-n spinarea lucratorului. tata? Aia. le raspunse boierul. insa voi sa-mi raspundeti ce inseamna noua pietre peste an. De aceea. ca noua pietre-n an. ca de saraca ce era nici un flacau n-o baga in seama. fus si — ! razboi. Stateau toti pe prag. Scormonira in zadar prin cap gindurile. Boierul se mira si-1 ruga pe batrin sa-i dea fata de nevasta. nimic ! A — Nu ! — — — — — Pentru ce. Ajunsera ei in tirg. batindu-si capul. mie sa-mi dai partea mea. furca. omule. Fata iesi in intimpinarea lui tata-su intrebindu-1 Citi bani ti-a dat boierul. se vorbira ca unul fara altul sa nu faca nici o judecata. — N-am stiut daca i-ai muncit ? inseamna noua ratine-su nici unul sa-i pietre-n an Fata ! spunem o poveste si sa-i raspundem ce lui ramase putin pe ginduri spunindu-i luni trei si-i Du-te-ndarat si-i spune boierului. unul mai voinic. sint noua muncite de plugar. legara iapa de oistea carutii si pornira dupa negustorii. se-nvirtira si unul nici nu §tiu sa-i spuie stapinului o poveste.: ! : : FATA CEA INTELEAPTA fost odata un boier bogat si neinsurat. La nunta cind facura cununia. istet si batrin ii zise: Boierule. ca nu degeaba am ostenit pe tarina boieriei voastre Daca nu stiti nici o poveste nu e nimic. Batrinul se mira si crezu ca-1 ibatjocoreste. dar trei luni sedem sa mincam si ne veselim daca avem cu ce. odihna si de veselie. Suparati. Unul dintre ei. numai fa-i si dumneata ei din aste trei baschii. eel mai sarac. fus si razboi de tesut. gata sa fete. Seara cind veni sa le dea leafa el ii aduna pe linga divanul sau zicindu-le: va dau leafa daca nu-mi spuneti fiecare cite o poveste Statura plugarii. da-mi banii mei. Intr-o zi trimisese la o zacatoare lucratori sa-i munceasca. ca nici unul nu fu in stare sa ghiceasca raspunsul cerut. cam trecuta de maritat. dar mai intii sa-mi faca el mie. ce sa insemne noua pietre. Batrinul se-ntoarse la fata indarat zicindu-i: Uite ce mi-a spus boierul. i-a dat trei fire de cinepa din care sa-i faca boierului. din astea trei baschii: furca. la boier zicindu-i: Boierule. Unul avea caruta. flaminzi si frinti de oboseala plecara lucratorii acasa fara bani. Din astea trei fire de cinepa sa-i faci camasa si giubea Fata se duse si rupse din gard trei baschii. sa stii ca fiica mea iti face ce-ai cerut. In timpul asta — Se duse batrinul 212 . iar luni sint de sedere. avea o fata mare. altul o iapa burtoasa. camasa si giubea. Boierul. Se duse batrinul la boier zise: — ca sa — Boierule. ca noua pietre sint noua luni pe an grele noua pietre de moara pentru muncitor. iaca va iert. Intr-o zi doi tarani saraci plecara la tirg.

il ruga pe boier sa-i dea voie sa mai faca o mincare si sa se cinsteasca ca oamenii nesuparati la despartire. Daca-i vazu certindu-se pe minz le zise: Stati. ca nu vazu sa se dea linga iapa si blestematul se aseza pe celuilalt asa sta el niste paie sub caruta se taran. Unul zicea un — om f — sus si tare ca 1-a fatat caruta lui. Cind sosi boierul intreba pe cucoana ce-a mai facut de cind s-a dus el calare sa-si vada roadele si mosiile: Apoi am judecat doi tarani care se gilceveau pe un minz. o poti mina. eu iti pcruncesc sa-ti alegi lucrul ce-ti este mai scump si drag si s4 pleci la bordeiul lui taica-tu. nu fa pe sprinceana. cucoana cum este treaba. nu va mai certati in curtea mea ca eu o fata muiereasca — nu va pot judeca. Ea incepu sa plinga si sa se vaicareasca cerindu-si iertare. Minzul cu ochii lui inchisi. — — — ! Dar dumneata. zise eel cu iapa. falnic si frumos bucurara. Cind ajunsera taranii de vazura minzul sub caruta. sa nu mai cadem in vreo gilceava de mai dam si de belele Nu vezi minzul sub caruta? Mai vecine. insa boierul nici in ruptul capului n-o ierta. va jur pe mea tot satul stie caruta . Daca-i asa. sa fete caruta si sa cinte mita? Esti in toata firea si umbli cu plosca cu minciuni. — Ba nu e adevarat. fa judecata direapta. cucoana. cucoana. nu-1 fata iapa mea? Vezi-ti de treaba. cind inainte. 213 . ochii mei ca minzul este de la Stapina. spui una ca asta. iar ovazul ii e mama. Ei n-au de lucru si o intreaba: Dar unde-i. te crezi ca ti-a ouat gaina drept in caciula si te faci stapin peste minzul meu Tu nu vezi ca te faci de pomina lumii. breee-mi fata caruta Cum bre. minzul ista 1-a fatat iapa placa. iar eel cu iapa isi lua minzul si multumi pentru judecata dreapta a cucoanei. cucoana. Si neavind cum sa-si faca dreptate plecara drept la boier la judecata. Nu stiti voi ca judecata la unii e ca o trasura cu doua oisti. Vazind ea ca n-are incotro. ti-ai pierdut mintile. sa pazeasca griul sa nu-1 pasca Atunci. aranul cu caruta apleca capul si pleca rusinat. Bine. asta-i cam asa dupa mintea ta: iapa face minzul. unde-ai vazut. un minz mare si frumos. ce va certati si nu va judecati? Ba tocmai vrem sa ne judece boierul Boierul nu-i acasa — — — — — ! ! ! — — — — ! lata. boierul? S-a dus la locul cu griu de linga balta. cind indarat. — Oameni buni. zise eel cu caruta. oameni buni. eel cu caruta auzind a ris zicindu-i: He-hee cucoana ne spui palavre. boieru-i plecat sa se plimbe peste vii si mosii .!! ! fata iapa noua zile. Stati locului in pace pina vine boierul. nu ne-a fost vorba ca fara faca pe mosia noastra nici o judecata? Ba asa ne-a fost — mine si fara tine sa nu se — — Fiindca tu ai calcat juramintul mai intii. sa mergem la judecata direapta decit sa ajungem la maciuca. numai cucoana cea inteleapta-i acasa. unde s-a vazut peste sa pasca iarba si calugar fara barba? crapii. mea chiar in tirgul al mare. la tot nat sa-i Ca judecata-i oloaga cind lipseste-n cap o doaga. Cind acolo. Cel cu caruta-i zise celui cu iapa: Iote. crestinule.

m-ai dat gata Cind femeia-i inteleapta il judeca si pe dracul si tot il gaseste datori. mama-sa l-a dat si ea a supt. Aduse un vin bun de-al mermeziu ce-1 adormea pe om de viu si se pusera la petrecere ca inainte de marea despartire. mama-sa. sa te descurci asa trece vremea. Si n-o lasau pe rasfatata sa ridice un pai de jos pe toate ! — Nu le dereteca si locul fiicei. sa toarca. Ca sa nu se osteneasca fata. ! si e nimic. dar in afara din ograda. cu bucate noi la gura veche.dupa care va lua ce-i este mai drag ochilor si va pleca din conacul boieresc. Asa ca frumoasa copila statea acasa. De atunci boierul de bucurie ca are femeie-nteleapta se puse pe bautura la munca pina-i iesi parul prin caciula si camasa prin izmene. fata mamei. muiere. numai rareori iesea si asta iiumai la hora si cu multa insistenta de parinp. Frumoasei fete ii dadea tircoale baieti din noua sate. stiind ca este frumoasa. — — Mama. insa ea se tinea marcata. Dupa o asa intimplare rise boierul. numai la dormit nu putea dormi in Odata s-a intimplat ca uitindu-se fata in oglinda. n-o sa stiu nimic sa fac mincare. cu fata cea saraca si-nteleapta de se duse vestea peste noua mari si peste noua tari. macar ca ajunsese fata mare de maritat. Citeodata voia si ea sa-nvete a coase. Parintii n-o puneau la munca. Trecura vreo citeva zile si boierul se trezi si-o-ntreba pe sotia lui ce cauta el intr-un bordei de om sarac? si — Boierule. Si au avut norocul sa aiba o fetita soare te puteai uita. dereteca prin odai. tata-su a mers tara in lung si-n curmezis si i-a indeplinit poftele. o incalta si o dezbraca. iar fata cea inteleapta ramase stapina peste toate viile si mosiile. Se puse muierea pe gatit si rinduit. vinul. dar mama-sa la iuteala zicea: Lasa. nu lucra. fata mamei Las' ca atunci ai sa inveti tu. si ce-ai ales? — Pe tine te-am ales — Hei. mai zburdalnica si mai iubita de parinti. care se atit de frumoasa. o spala. ori s-o zareasca babele si s-o deoache. sa navadesc. mai mult varsa jos. ! — Ei. daca a cerut iarna fragi si struguri. porunci slugilor sa vie cu trasurile sa-si duca calabalicul la locullor vechi si ramase sa traiasca-n pace si fericire. dar la ea ba. sa tore si cite altele. in pantofi. atit se incit la Cu cit crestea mai mare cu facea mai frumoasa. Fata era asa de rasfatata ca daca la sapte ani a cerut sa suga. destul ai sa muncesti cind te vei marita. ori prin curte. de frica sa n-o arda soarele si sa-i strice fata cea alba ca spuma de mare. nu stiu dar cind ma voi marita. n-am ce ! nu tu mi-ai spus sa plec din casa ta fiiindca am calcat un sa-mi aleg ce mi-o fi mai drag si scump inaintea ochilor? FATA CEA RASFATATA Traia odata intr-un sat o pereche de oameni iubeau foarte. Cucoana mai de§teapta. tineri si frumosi. Atunci cucoana porunci slugilor sa-1 urce-n trasura amindoi plecara la bordeiul lui tatine-su. ogcia prin casa. sa tes. si juramint sa mai zic . au intrat porcii 214 . in timp ce boierul bea si nu se glumea pina ce se imbata turta si cazu jos sub masa. mama o pieptana. si asa se prapadi. Uite. sa speie.

Dar cind soacra ii puse strachina plina cu friptura in capul mesei si eel mai mare codru de piine. da mai cu Nora cea rasfatata ramase cu buzele umflate intr-un colt si nu sufla un cuvint. tare vrednice. fesela vacile. vrea sa dovedeasca ca este cea frumoasa si rasmunca nimeni n-o intrecea. dadu minlasa ca — Multamim. iar mama 1-a certat ca-si supara fetita. O ceru sa-i fie nora intr-o zi un mosneag si ea vazind ca feciorul lui era chipes si frumos. despre vrednicia nurorii rasfatate. Au mers atunci la ea. nu-i purta grija asta. ca de aceea muncim ca sa mincam si bem. cuscra. vorbindu-le cu glas dulce imbietor: — sa Mincati. Asa se duse vestea. Se bucurara de vrednicia ei toti. zisera baietii babei. iar nora cea tinara sta in fata strachinii goale si fara un pic de pine. De flaminda ce era. asa cum se pricepu facu prinzul si o porni cu sapa la lucru si toata ziulica munci nora cea rasfatata cu postata inainte. le dadu mincare.in casa. facura mincare pentru prinz si o pornira la lucrul cimpului. de se mirara sapatorii. care la porci. au sarutat-o si i-au cerut iertare pentru nedreapta dojana. dadura frunze la oi. adica soacra-sa. Fata iar s-a inveselit si se invrednicea la lucru ca si pina acum. precum si cite un codru mare de pita. sau sa se puie pe treaba? Ba sa se puie pe lucru zise ea in gind si a doua zi o porni la munca mai de noapte decit cele doua cumnate. cind ii chema pe toti imprejurul mesei. Nora cea rasfatata minca pe nerasuflate. Atunci mama fetei avu grija sa-i spuie viitorului cuscru: Eu va dau fata. maica si mincati. s-a suparat pe ea. graunte la gaini. mulsera vacile. le adapara. $i eu cascam gura La ochii ca mura. ar fi mincat si mere padurete. si atunci parintii au plins impreuna cu fata fiindca a fost dojenita sarmana lor copila. dar mai cu seama barbatul si socrul. — — ! — voi ca sta si la Luati. nu zise ba Batrinul mai avea doi feciori si doua nurori. muma. de riile au dat cu fundul in sus oalele cu untura. seama la baut. ca destul ati muncit toata ziulica Vedeti noi in casa este obiceiul ca cine munceste maninca si bea. scoase oile la ciobani. Venindu-i vremea de maritat s-au pregatit cu daruri si cite si mai cite bogatii. iaca la noi toti muncim si toti mincam bine. da tot inainte. singura pe lume. le dadura de mincare. ca este destul de lucru la noi. nu-si chema nora cea rasfatata si frumoasa la masa. cine nu. o tinea cu narav. le adapa. ne pricepem noi la mincat. Nurorile celelalte se sculara cu noaptea-n cap. ! priveste. cu tuica si vin rosu ca la orice masa. Ce sa faca ea de aci inainte? Sa stea. insa sa stiti ca ea nu stie sa lucreze ! Lasa. dar si la si si de muncit. baba. apoi vazindu-i pe toti asezati se adresa catre nurori si feciori. Dar nici cei din casa n-o sileau sa faca treaba. cei ce muncisera aveau blidele pline de bucate si ciorba. Seara. avind parinti cu dare de mina. Se logodira si apoi facura nunta mare de se duse pomina. au spart vasele si farfudin casa si cind a vazut-o tata-su. fetele si baietii mei. Calare pe-o iapa. era fata fatata. Iar dupa nunta fiecare o porni la treaba. ca se-nvata ea la noi sa lucreze. Cin veni prinzul. peste lume tara. le adapara. Vindeam cu ciurul apa. hranira pasarile si porcii. Nora cea rasfatata sta de se odihnea si nu punea mina sa ridice un tirs din curte de care se impiedicau porcii. 215 .

Pina la anul a avut un copil si i-au pus numele Ivanciu. dar furtuna l-a ajuns.IVANCIU CEL SARAC ani. Cind sa deschida usa turcul 11 striga: la vino. Baiatul a plecat si a vrut — L-a dat argat — — sa iese unde insarezi. Du-te singura cu un argat. da-mi un ban indarat. ma — Ce! — Na banii astia. — Ma. Mai da-mi un ban. El face cu mina la soacra si-i zice: Babo. ia toalele turcului. Ea se duce la fata si-i spune: Fata. ! — Mai baiete. I-a ban si-a ramas numai cu un ban si a plecat. da ta-su murisa. S-a imbracat in toalili lui turcesti. ii da jos. Da Ivanciu e in leagan culcat. Toti care au trecut m-au intrebat ce fac ? Numai tu ai gasit sa treci fara sa ma-ntrebi si m-ai dezlegat de blastam. stai si tu cu el. Merge el amarit merge. A venit o furtuna si ploaie grea. Bine. el s-a sculat. vorbeste ca-ti da icca o punga de galbini ca sa dormi cu el. Nu mai aveau ce sa manince. acolo sa dormi. tu ca n-am incredere in slugi. care leaga bani de creci si merge inainte. da simbrie trei bani. fata. avea argati. Turcu-i zisa: Fata. ! — ! — — — 216 . Cind a adurmit ea. i-a facut casa: aveau avere. Merse la nunta. da el nu sa dusa. Ia baiatul disagii cu bani. Raminsese cu un baiat de zece ii Taica. ajunge pe un drum si vede un om suit intr-un pom. Adu si mie o fameie si-ti dau o punga cu galbini. El a stat facut broasca sub gard si a scapat cu viata. Pe urma toti sa-mbata. turcu ne da o punga de galbeni. a incalecat calul si-a plecat. la un turc trei ani de zile. Cind a ajuns chemat indarat: — Sa stii sa nu-ti trimiti niciodata fameia la nunta singura. Acolo nima nu l-a cunoscut. apele 1-au inecat. Da turcu nu s-a imbatat. I-a dat un ban. El era bogat. Merse el si ajunsa intr-un sat. eu stau cu ailanti. daca l-a vazut nepasa stii acolo luat si al doilea la usa. Si asa a plecat acasa. A fost un om sarac. le ia cu eh Turcul era un zapciu. $i sc duce in alte case. Bai2tul lua punga cu bani si pleca acasa. Un frate al muierii mai mic s-a insurat si el si i-a chemat si pe ei la nunta. i-a pus mincare tot. Sa stii ca e bine sa mergi pe drumul drept. a luat pe Ivanciu din leagan si afugitacasa la el. I-a facut loc linga nasu. Turcul iar l-a chemat indarat. babo. aveau de toate I-a venit vremea de insurat. Cind sa piece acasa de la turc. ca sa leg banii toata viata. potop. Ta-su l-a vazut cu bani multi. Venisa un nor greu si n-a plecat a stat sub un gard. ii murise femeia. S-a bagat baiatul si l-a tras la margine si cind colo gaseste disagii plini cu galbeni. numai eu nu am. ca eu sint blastamat ! l-a strigat: Du-te. el adunase banii. — afara. tu te duci cu argatu si copilu si a plecat ea la nunta Cind pe urma si-a adus el aminte dupa ce a potolit vitele. mie mi-a spus turcu sa nu las nevasta singura la nunta Ia sa ma due acolo sa vedem. au luat o fata cu avere. si-a vazut de drum. iar l-a sator. sa te dau argat ca n-avem ce sa mincam. ce sa vezi? Drumul il luasa apa si vede acolo un cal inecat cu turc cu tot. Cind sa scoala dimineata. Omul. Fiind bogati. toata lumea are linga el o muiere. ia vino-ncoa.

Si au inceput muierile sa gateasca. nevasta sa n-o mini la nunta singura. vara intotdeauna sa tragi haina de mineca ca bine va prinde la nevoie. daca acum a venit vremea sa ne spui ceva ce nu ne-ai mai spus sa ne dai vreo povata ca el. du-te scoate vin. Vai de mine. unul mai afurisit si rau. Cind sa duce da peste Ivanciu. Se duce si ea si cind il vede pe Ivanciu ramine si ea acolo de frica si de rusine. tu ai sa sa ne fie de folos in viata. Cind il vede pe Ivanciu de rusine a incremenit si de rusine ramine si el acolo cu muierile. — fiind bun numai pentru Mai tata. Au dat foe. da el 1-a dus pe Ivanciu in podrum. cit veti fi si veti trai. iar iarna cum veti cugeta — ! 217 . Tainuie si cu socru si-1 trimite si pe socru. veniti incoa. uns cu tcate unsorile si lenes de puta pamintul fost A un om furtisag si inselatorii. ia taie o gaina. Dar copiii se asezara tristi si smeriti la picioarele lui sa-si faca iertaciunea. Da ea nu mai vine. Pe urma el zice Bre. Bine. fa mincare ca a venit tata socru sa se ospateze. Ce-a fost a trecut? Si s-au veselit si pe urma dupa ce au ridicat masa a spus — — — — — — — parintilor. Pe urma a zis: Bre. citeva lucruri in viatj sa nu le faceti si anume: sa nu va luati copii de suflet. Atunci se duce el la ei si-i cheama zicind: Haide. Si asa el a ramas cu Ivanciu iar muierea lui a ramas sa dea buna dimineata gistelor. BINELE SI RAUL sa moara. Vazind ca el nu mai vine. briciu. Si o sa vina vremea la batrineata mare ca o sa moara batrinul. Batrinul stinsa lumina din mina si mai ceru invoiala de la moarte citava pina isi sfatuieste pruncii. sa mincam si sa bem. I-a poftit in casa. ca ei place sa trSiasca bine cu turcu. adica socrilor: ii — Acum luati-va fata si plecati. ca nu e nimica. sa bagati de seama bine si sa luati aminte la vorbele mele. a trait fericit. haide.! ! ! : Dimineata mi era nici turcu nici Ivanciu — Ce-o sa-mi faca mie omu. iar bani imprumut sa nu dai Pe urma cit veti fi si veti trai. vaiete si ja!e Dar dupa care a avut doi copii. ii zise cu putina sfiala: mori. mama soacra. Ia vezi ce? Du-te. sa vezi. Hehe. calul la nunta sa nu-1 dati imprumut. ca o sa facem altul a zis el linistit. taidi. sa zicem ca a ars ars si au plecat cu ta-su si ma-sa la omu ei — Bine ati venit Bine ati venit ! Muma-sa-i zice: acolo Ivanciu. iar noi copiii tai raminem. ramine acolo cu Ivanciu. ma due si se duce. Da masa e pusa. ce ne facem far' de copil? Las' ca nu e nimica. — Am venit. Chiote. o trimite pe soacra-sa. si eu n-am nevoie de asa muiere. ca nu e Ivanciu? a — Sa dam foe la bucatarii. linga butoiul cu vin. am venit dar sa vezi nenorocire ca a luat focul bucataria si a ars si Ivanciu. coasa si lulcaua sa nu le dai pe mina altuia.

cum este mai bine sa fie omul pe pamint bun. iar daca esti bun si faci direptate oamenilor. Bine. Lasa. Tu — — — ! nu vezi ca minciuna umbla-n lume. ai sa vezi cind te vei duce pe copca cu Dumnezaul tau cu tot. curat. iti multamesc tie si lui tata ca mi-a lasat citiva galbiori si un cal sa ma pot singur in lume arani cu ei. unchiule. nici una nici alta. zdravan. fara stire si fara capatii. Atunci fratele eel blestemat zise: — — Lasa. te rugam sa ne spui ca te vad om cu judecata si cu scaun la cap. Nu credea in Dumnezeu si de fatarnic si prefacut ce era cu un ochi ridea iar cu altul plingea. ca stiut este ca iarba rea nu piere. pleca. ca sa stii ca pe lume e mai bine sa faci rau si nedreptate decit direptate la lume. aista c ca aia din basme. toata lumea iti tremura de frica. ca te bate Dumnezeu Mare o sa te bata pe tine. cum iti merge frate cu bunatatea ta si Dumnezaul tau? Or. doar n-ai mincat ceapa ciorii vorbesti astfel. rise batjocurindu-1 si Intr-un tirziu. era rau. trai pe vatrai ! Fratele eel rau sa moara. cu cit esti mai rau si faci fapte rele. Binecuvintati sa riti si voi si fratele care mi i-a dat. Dar asa ramine. baiete. mersera si si se ramasira. Dumnezau sa-ti ajute Mare. Tine-ti treizeci de galbeni si un cal si du-te-n lume sa te procopsesti Iar lui ii ramasa toata — Mai ! averea parinteasca. ca la noi in popor se spune: Mersera — ei cit se-ntilnira — — Naduseala. rau sau bun? Mare. intr-o buna zi ii zise fratelui mai mic care era credincios si cu frica de Dumnezeu si iubitor de oameni: nici noi fratie. sa ne ramasim. iar cei doi frati uidira. lumea nu da o ceapa degerata pe tine si astfel de oameni in zadar vor nadusi. cum s-a zis. dar cea buna da Cit ii hau si dudaul nu-i nici o intelepciune in vorbele tale. iar dreptatea sta pe loc spart? si umbla cu capul Ba nu e bine asa fratele meu. judecatorule. dupa aminata vreme se-ntilneste fratele al mare cu eel mic: amindoi calari. cu tartorele iadului in drum. ce-mi tot pomenesti de Dumnezau. nu vezi ca orbului in zadar ii spui ca N-o fi nimic de capul lui si sarac are s-a facut ii lua galbenii si calul.! ! ! voi. Pacat ca tata altfel ne-a invatat Bine. Asculta. Hehe. rau. tu stii bine ca doua sabii intr-o teaca nu au loc si de aia amindoi intr-o casa nu avem stare si nici asezare. ce naiba. cum este mai bine omul in viata sa fie. se-ntalege. bre. Ei. fratele meu. ori rau Sa ne ramasim pe galbeni sa — — — — — ! : ! si calul tau. viclean si blestemat. lasa-ma. sa pornim tovarasie si pe cine-1 vom intilni in cale sa-1 intrebam. 218 . Scoate boala ! Fara naduseala nu se departeaza omul de saracie. Doamne. judecatorule. Pentru ca avea pe diavolul bagat in burta lui. Ce! mic ii da bine^e bucurindu-se ca se intilnesc: Buna ziua. iar se intilnesc ei ca dintr-o intimplare. Cind colo. Dupa asta si-a luat calul si-a strins chinga si a plecat in lumea alba. si ziua ! E un tontoloc natafleata. puternic si cuminte. Si asa batrinul muri. Unul.

ii ia besica. Cind colo. Baura ele apa si se scaldara. ii zise sa ii sa-1 scoata deasupra la lume si-1 i se tie de coada ca scoase pina la jumatatea drumului. suratelor. nimeni nu iti da in gura. multamesc de intrebare Cit am ochi si brate harnice. nestiind ca padurea are urechi si cimpul ochi: Fa.! Bine. Daca-1 vazu diavolul ramas far' de ochi. adevarul gol. Zinele cele mari au vrut s-o mustreze de cele spuse cu glas tare. Insa el nu cuteza. Dar cum le pierira ochii de atita stralucire si bogatie. altii pe sub mal. Numai fratele eel sarac a plecat ca gisca-n ceata. vraci si vrajitoare venite din toate colturile lumii sa scoata pe dracul din madularele tinerei fecioare. Mai la urma cobori intr-o prapastie sa-i aduca intr-un ciob apa. El trage sus. 219 . diavolii insa-1 cheama-n hora si trag de el. iar cea mai mica n-are de lucru si dezvaluie taina izvorului fermecat. Iar pe bietul om il arunca pe mal. o umple cu apa si hai cu ea plina la cetatea imparateasca. — Cum aci cum o sa duca el apa fermecata de-mparat? Se duce in padure. ca moare batrinul cersetor de foame. la mijlocul noptii coborira trei zine frumoase din cer si venira aci sa se scalde in jgheabul fintinii cu apa fermecata care-i facea pe cei ce se scaldau in ea sa aiba tinerete fara batrinete si viata fara de moarte. omoara un pore salbatic. s-ar spala si niciodata n-ar mai murea. se izbi de lemne si de pietre. Cind sa se suie diavolul il trage-n jos in lac sa-1 A inece zicindu-i: Uite. de aceea trcbuie ! — — si cite-o minciuna Si de aci iar li se deznodara drumurile si cararile si fiecare pleca-n treaba mers el cit a mers pina lui. Sarmanul s-a tavalit cum a putut si cu ajutorul lui Dumnezeu a ajuns la izvorul fermecat. iar el se mira cum sa scape ! din hora sa ajunga in lumea lui pe pamint. Mai fratioare. La nunta lui povesti intimplarea cu izvorul fermecat si hind si frate-su lui Dumnezeu pentru marea lui bunatate. dar cocosii au cintat si zinele au zburat in inaltul vazduhului. i-a iesit un orb in cale. mergi la fundul lacului si dai de comoara parnintului si atunci vei fi fericit. Acolo cum ajunge imparatul goleste odaile de doftori. pe unii la fund. De fiice frumoasei ! de fata. Orbul i-a cerut ultima bucata de pine ca sa nu moara de foame iar el i-a dat-o raminind flamind. ii lua la bataie si-i arunca cu toghia pe unde nimerea. de-ar sti fiica imparatului care zace pe patul de moarte de apa asta tamaduitoare si datatoare de viata si tinerete ar veni. Deschise usa si vazu comorile parnintului. n-o sa ajnng cersetor la usa nimanui. pe altii pe mal. ai o cheie de aur. la Trage o fintina pe inserat. omule. pina ce ajunse Beu el apa si adormi intr-un tufis din apropiere. Cind deodata veni tartorele iadului si cind isi vazu copiii tot in petreceri si sarbatori cu zdrente pe ei. Vorba aceea: cu un ban s-a prins in hora si cu zece nu poate scapa Si asa jucau de se stricau dracii si dracoaicele. s-a spalat a vazut cum se crapa de ziua si a multamit el incoa. Si cum o scalda pe printesa se inviora si zimbi fericita dupa zece ani de boala grea Atunci se facu nunta si bietul sarac ajunse imparat. Caci acolo dracii erau la nunta. Frate-su ii ceru voie sa mearga la acea fintina sa se procopseas^a i ei. Diavolul il trase — el dupa vazu cu de-a sila. trage incolo. Aci ramase el stingher cu cerul intunecat pe vecie deasupra capului.

legea. ura de moarte pe alp regi si imparap care se tineau de minciuni si razboaie. sa fie om de omenie.! ! ! Pe aci multi nebuni au plecat cu frate-su la izvorul fermecat. o deschise cu ostirea si tot aurul il imparti poporului ca si cei saraci sa fie imbielsugap. Ca oricare om. fiindca intregul popor lupta cu barbape sa-si apere pira §i averile. el pe top ii punea cu fata la pamint. cum pieri si fratele sau ! eel necinstit. iar astfel de oameni de mai sint pe undeva pe pamint: Mai tului. §i cu cit trecea vremea vedea el ca fiii sai nu judeca cu mintea lor. top frumosi si voinici. iar apa nu era fermecata. sa pastreze limba. Dupa ce si-au scos top ochii au a§teptat sa vie zinele sa se scalde in apa viepi. Domnul nu le ramine dator. nu pentru unii muma si pentru alpi ciuma Inconjurat numai dc oameni cu scaun la cap. ca sa-si faca renume prin vitejia oamenilor. iar toti cei din imparatie sa se ajute si iubescS. Pentru faradelegi ii pedepsea la mai de jos supusi. un om intelept si drept si nu ramine dator nisi pe cei manui pentru 220 . multamiti De atunci. ca stejarii din munte. stapinea o imparatie unde si ciinii mergeau cu colacii-n coada si fara de zgardiL si Imparatul era intelept. Dar cum i se treceau hotarele. intelepciunea din carji si minuirea cu istepme a sabiei. drept pe dregatorii domniei. Asa se intimpla ca top orbii pieira fara de hrana si lumina. De atunci si pina azi. ca I se dusese vestea ca este incalcarea obiceiului pamintului. Imparatul eel intelept avu multe razboaie cu vecinii hraparep si flaminzi care jinduiau la laptele si mierea din holdele imparapei sale. si obiceiurile stramosesti. cu bun si cu rau. Imparatul tragca cu urechea ce-i invapl vracii. cu prosti si cu infelepp. Tatal Neamului si asta pentru ca era pentru top la fel. oamenii din acea tara traiesc si azi in petreceri si veselie> cu cintece si lautari. dar cu frica de Dumnezeu si facatori de bine. top au ramas orbi si pedepsip de Dumnezau pentru lacomia lor Ce sa faci daca Dumnezau a umplut lumea cu ce a putut. carturarii si cititorii in stele. Obiceiul pamintului era ca tot natul. avea $i imparatul trei feciori. SNOPUL DE NUIELE Cindva traia intinsa si imbelsugata. Dar cum nici o zina n-a venit. top fep logofep. si Traiesc ca fratii $i se iubesc ca dracii Asa este de cind lumea. ci cu bun. Toata ziulica invStau copiii vorbind ca albinele din mireasma florilor. fel un imparat mare peste mari si tari. caci dracul isi gaseste cirtog in inima prostului fuge de tamiie si de intelepciune. asa cum se iubesc fratii la nevoie. S-a ingrijit el sa le dea invapltura aleasa chemind la palat pe cei mai mari invaup din lume. Poporul intreg credea in el si il iubea ca pe un sfint. numai ca sa supuie alte popoare mici si neputincioase. Batrinii il porecleau Tatal. a ramas vorba stramoseasca ca fapl de oamenii lacomi §i aplecati spre rele si razbunare. la urma noul imparat gasi in buzunar cheia de la comoara paminmerse.

cinstiti carturari. doar copiii lui vor Apoi le spuse imparatul cite verzi si uscate. nu de frica lor sa tremure. o sa-i puie la o grea incercare pe inteleptii si carturarii palaPornnci sa se adune in marea sala de marmora albastra toti invatatii si copiii sai. zisera intr-un glas feciorii. Supusii vostri sa fie drepti si oameni liberi. Daca pe toate astea le au si nu le lipseste rabdarea pot stapini o imparatie si-i pot face pe supusi fericiti. atunci cind faptele o dovedesc. sa nu uitam ca trebuie sa fim oameni si legati de popor. ! — Trecea vremea. Isi aduna iar pe mai marii dregatori si povatuitori si le impartasi hotarirea sa: fiu Prea cinstiti sfetnici si intelepti. fiecare cite un an. altmintrelea. iuti si viteji.! mintea invatatilor ingrijorat tului. ! ! Pe toti ne asteapta o dreapta judecata ! In fata mortii sa ne dam sufletul usurati ca pe pamint am facut numai lucruri bune si eu asta va cer acum la sfirsitul vietii. doar prinde ceva din intelepciunea sa. apoi eel mijlocas si mai la urma eel mic. Tirania. De azi pina la anul. este biciul omenirii. De buna voie sa se supuna legilor. Cineva sa-mi spuie. ea stinge bucuria omului si lumina lui Dumnezeu. va departati de talpa tarii. imbatrinea imparatul. ca sa nu mearga {ara la ripa. Simtea ca moartea-i bate la usa si de grijuliu ce era socoti ca nu poate sa-si dea sufletul inainte de a ramine impacat cu gindul ca fiii sai s-au ales cu ceva dintr-atita puzderie de invatatura. Noi le avem pe toate astea. Ce-o sa iese din ei? Se intreba bietul imparat si cadea pe ginduri. Altii zisera sa fie harnici. toti tiranii. zise cu blindete batrinul imparat. Dati o mina de ajutor oricarui om necajit fie el cit de rau Numai asa il veti face bun. fara de care nu se poate stapini o imparatie Sa fie aprigi. zisera unii. demni si zgirciti cu visteria si cite si mai cite pareri. despre slujitorii vicleni. Sa va spun eu. care se indeletnicesc sa-1 laude ca sa-si pastreze slujbele. mici si mari o sfirsesc in streang. iar imparatul le zise: lata pentru ce ne-am adunat aici. lor. pina ce il parasira vederile. Nu-i de ajuns sa spui ca esti cu scaun la cap. De azi incolo vor porunci feciorii mei. zise cu vorba blinda si dulce imparatul: sa fie intelepti. Acum sa va vad intelepciunea. 221 . fie mare dregator. incepe feciorul eel mare. copiii mei. de oamenii desculti sau in opinci. si se girbovi de tot. conducind imparatia — pe rind. toti frumos — — — — — imbracati. Toti oamenii rai. huiduiti de multime. priceperea si indeminarea in treburile imparatiei. Voi trebuie sa fiti buni si drepti cu cei de jos si cu cei de sus Cu ingimfare si infumurare. sa stie si copiii mei care sint cele trei virtuti. ori om de rind. in loc sa-i spuie ce necazuri are poporul. Intr-o zi. Sa va biruiti patimile si pornirile rele. nu veti putea fi stapini buni si va fi vai de steaua voastra Fie imparat. Apoi le vorbi batrinul despre imparatii si regii tirani. am hotarit ca de azi inainte sa nu mai eu imparat. sa aiba infrinare la gura §i rusine la obraz.

Se imbracara locuitorii pasnici in haine de razboi. dadu cu piciorul la dregatorii cu parul alb si girboviti ai tatalui.! ! : ! Imparatul se scula de pe scaunul de aur §i-i lasa locul printului celui mai mare. isi lua alti dregatori. Maria-sa nu se amesteca la nimic si tacea molcom. inarmati pina in dinti. multe cazarmi siinchisori. frumosi. ca nu mai pot suporta darile grele. de facura ferfenita ostirea si pe dregatorii sai. Cind ajunsera la fruntariile acelei tari bogate. ca oamenii ajunsera sa jinduiasca dupa o bucata de piine. Asa ajunse tara de ripa. dar nepriceputi in rinduiala tarii. fie de facea ceva rau. In locul lor aduse oameni tineri. ca asa era facuta intelegerea sa nu se amestece nimeni si ei sa se descurce cum i-o taia capul. ci sa faca multa ostire inarmata. care-i aruncau in ocna pe cei ce cutezau sa spuna adevarul. puse mina pe securi si buzdugane de-i nimici pe nesatui si insusi tinarul imparat ramase fara o mina pe cimpul de batalie Cei care scapasera se intoarsera tristi si rusinati Trecu anul si hai sa-i vie rindul si celui de-al doilea copil. El in loc sa le asculte necazurile si sa-i pedepseasca asa cum se cuvine pe cei ce se dadeau la faradelegi. ridea impreuna cu sfetnicii sai de gloata infometata dupa dreptate si vorba buna. Vazind poporul ca prin munca cinstita nu se ajunge la capatii. Sa fim prieteni adevarati si sa ne ajutam la nevoie ca oamenii. vacile si mioarele si ramin saraci. Se abatu si un an rau de seceta. celui mijlocas sa fie si el un an imparat. vazura atita belsug la batrinul imparat. In tara la tot pasul erau stapini lancierii imparatului. iar inchisorile gemeau de osinditi la robie grea. ca li se ia griul. le iesi in intimpinare imparatul acela cu barba alba pina in pamint si le grai razboinicilor La foamete lumea multe Fratilor din tara vecina. Veniti la noi si va luati griu cit va trebuie si sa nu varsam singele celor nevinovati Caci cine la razboi porneste — ! ! Nu ! — Sfirsitul vietii sale Vrem pace si frati sa fim ! ! dovedeste raspunse intr-un glas ostirea tinarului imparat. Astepta doar sa-i vadii ispravile. pina ce se saturara si se imbatara de-a binelea Daca se ospatara si se imbatara bine. facu alte legi mai aspre. nepriceperea si saracia? In loc sa cumpere griu si porumb de la tarile vecine. vazind neobrazarea. Poporul batea la poarta palatului cu jalbe-n protap si cu paie aprinse-n cap. Al batrin vedea. incit se sfatuira cu mai marile sale capetenii. sa treaca prin foe si sabie imparatia acestuia. pentru ca poporul de frica sa-1 asculte. Feciorul sau cum ajunse imparat. Asa era rinduiala. te lasa maria-ta impins de patimi si nepriceperea tinerilor cirmuitori. Scoasera sabiile si incepura macelul Si astfel nu se tinura de cuvint Ostirea acestui imparat. pusera mina pe sape si topoara. suspina si tacea. sa fie multi stringatori de dari. Grija lui nu era sa se lucreze holdele. iar pe 222 . ! ! ! Mijlocasul ca sa se arate mai cuminte decit tatal sau. cu mese intinse si bauturi. ca in visterie erau bani destui se hotari saporneasca razboi impotriva unei tari vecine in care paminrul isi daduse roadele din belsug. oameni sintem pacate face lata ca noi va iesim pe cimpie cu carale pline de griu si porumb. inflaminzita si insetata Apoi se asezara la mesele intinse pe iarba verde. Ba pe unii ii arunca la inchisoare. fie de era bine.

se invirti ca lepada bratul de nuiele rusinat. De aci mersera la imparatul lor de pe vremuri si-1 rugara sa nu-i paraseasca si sa nu le mai dea imparati tineri si infumurati sa-i conduca. cine il va fringe. vazindu-i price- Poporul rise cu hohote de prostia feciorului celui mare v — ! perea si indeminarea. si incepu sa rupa mladita cu mladita. pamintul stramosesc si obiceiurile Acuma vad ca lume e multa. va dau snopul asta fraged de nuiele. da cei fara cap si pricepere. puse snopul intre genunchi si se opinti din rasputeri sa fringa nuielele. 223 . eu v-am cirmuit ca un pastor blind ce-si iubeste turma. grai el. iata Dupa zicindu-i: — voi Marite imparate. Baiatul eel mare ciung cum era. ingenunche in fata tatalui sau iubit. Veni si sorocul mult asteptat si in fata multimii batrinul imparat in vazul lumii isi puse cu mina lui copiii la incercare. Imparatului si poporului ii crestea inima de bucurie. Lua el si snopul de nuiele. la rindul sau. copiii mei. ce indeplini cu bine porunca. bratul cu nuiele sa-1 fringa pe rind si incepu tot cu eel mai mare. saracie. nadajduind ca o fi ceva de capul celui mic. fiii mei. taica.! ! tinarul imparat fura gata sa-1 spinzure de nu venea mosneagui sa-1 scape de ura norodului. Hei. multamesc din inima cerului ca pot lasa poporului si bun ca tine. lata. V-am lasat la domnie doi ani si aduserati turma pe care am pastorit-o un veac la sapa de lemn Ce-am facut eu bun. V-am vazut ispravile si astfel sfirsitul imi este si mai aproape. cite un an fiecare. Simt ca o sa mor cu sufletul neimpacat. legea. Copilul saruta mina imparatului. — un imparat imelept Iubite fiule. pina ce le frinse pe toate. lua snopul de nuiele il dezlega. parca ar fi facute din carne moale. Daca nu putu isi aduna din nou puterile. amunca e a se face lucru bun si intelept. sa-mi dau seama de priceperea si nepriceperea voastra. Apoi veni rindul fiului mijlocas. voi tot ati stricat Atunci lua bratul cu nuiele si-1 intinse celui mai mic. dar osteneala ii fu zadarnica. Imparatul. acela ma va urma pe scaunul imparatiei si vrednic va fi de mine si — ! ! Am — poporul meu. ca nici una nu se rupe Dadu — ! si se bucura de nepriceperea sa. spre cinstea mariei-tale. zicind: Afurisite nuieluse. dar oameni sint putini avut dorinta sa va las Anii m-au imbatrinit si simt ca am sa mor feciorii mei sa fiti imparati cu schimbul. acolo e paguba mare. incovoiat de ani si abia tinindu-se de un toiag le zise: Hei. In zadar se suci. Imparatul. Poporul stiindu-1 si pe asta rau si vazindu-1 pe deasupra si prost se bucura ca nu s-a priceput. am ispravit porunca precum e mai si de imi vei da si alte si porunci placerea incerca sa le indeplinesc bine. n-am pomenit. parca se bucura si el de nepriceperea astora doi. Asa ca si el arunca bratul cu nuiele si se dadu batut. meu. ca pe eel mic nu 1-am pus la vreo incercare. si cu putere vru sa-1 fringa. greseli multe si suferinta mare la norod. caci unde nu e stiinta si pricepere. sa-i vada si astuia intelepciunea.

apoi zise: boierule. m-a dat boieru-n judecata si pentru cinci oua Ce e fierte imi cere azi prin judecata o mosie. Bietul om era atit de mihnit ca sarea pielea pe el. boierule. mai baiete. sa-ti bati joe de mine numai cu cinci lei ? Pai cinci oua de nu le mincai le clocea gaina si ieseau cinci pui ? In al doilea an. Cind colo.! Un lipsit imparat intelept aduce poporului liniste si belsug in casa. Plingea si se vaita insa far a rost. din fir in par. — Cum de te-ncumetasi. Saracu pleca in lume. Daca nu-mi pui toti banii pe masa. pentru bunatate si se ospata flamindul. — — — il vede Pacala. plecat fund in argatie. iar eel de minte. sa te insemn pe raboj si sa nu uiti datoria Multumesc. cinci lei pe cele cinci oua. Da-mi cinci oua fierte si ti le platesc cind m-oi intoarce de la stapin. cu tine. te dau in judecata si toata viata nu te platesti de datorie cu tot neamul tau. pe scari la judecatorie. Deschise usa — Poftim. ce le-am mincat acum sase ani. si un amnar. Veni vremea la judecata cu sorocul lui. si dadu si el ca tot natu buna ziua. zise drumetul. toata intimplarea. hai sa se intoarca sa-si plateasca A — — — ! ! datoria birtasului. intra argat si munci si el pe unde putu cu gindul la copii si la muiere. dar nici unul nu vrea sa-1 apere. Pagin negustor isi zise el in gindul sau si nu-si ierta ce 1-a indemnat sa ! — fie cinstit si sa vie sa-si plateasca datoria. Cind vazu negustorul numai cinci lei pe tejghea ii risipi pe jos de necaz. Toti il socoteau ca este vinovat. Stii ce e. ca-ti cistig eu procestu ! ! . Cata el un advocat bun. Asta inseamna ojmie de oua inca din al doilea an. Bine. baiete. iar saracul cazu pe ginduri si incepu sa ofteze de inima rea si apoi se plinga. de ce plingi si de ce oftezi ? Uite. domnule. Clocite la rindul lor. bre naica. iar batrinul rod bun sa cirmuiasca imparatia JUDECATA DREAPTA fost un om sarac ce se afla in drumetie. cresteau puici si se faceau in eel de-al treilea an gaini si iar fiecare facea cite doua sute de oua Si-i dadu birtasu cu socotelile inainte ca nu a agonisit saracul atitia lei nici in cei sase ani citi ii socotea drept datorie acum. Mai indatorat sa fii omenirii sa-i slujesti Apoi se urea pe tronul de aur imparat isi dadu sufletul usurat ca dupa moartea sa. cinci gaini faceau fiecare cite doua sute de oua. Oamenii din birt dadura osteniti de atitea socoteli din cap. feciorul eel lasase mic si intelept. Dupa sase ani de argatie. adu un brat de lemne 224 eu sint advocatul tau Du-te si cumpara o chila de griu. O mie de pui. aduce tulburare si necazuri cu duiumul. aduceau o mie de pui. Ajunse odata mort de foame la o cafenea si ceru negustorului sa-i dea mincare in veresie ca e sarac si cauta de lucru. Apoi iar il sfatui: Sa mai stii ca cu cit mai mare esti. Si-i povesti lui Pacala. ca toate judecatile.

omule zise judecatorul. Se ingrozi judecatorul si lumea de soarta bietului sarac. nu se multumea cu ceea ce av. da-i in jos. eu sint nebun ca fierb griu pentru semanat pe ogor ! Dar piritorul. ca n-am timp de glume. domnule judecator. in care mureau zeci de mii de oameni pentru hatirul lui de a fi eel mai mare imparat. cu mustatile canite de zama si untura. sari in sus de bucurie ca omul eel sarac gasise un advocat. ca cere unui cinstit si sarac pentru cinci oua fierte. o banita de bani? era cu putinta sa iese din ele atitia pui. nu este nebun. Pacala atita surcelele si puse griul la foe sa fiarba sa-i faca coliva birtasului. dar zimbind — — — ! ! si hotarit. bun ca Pacala. Cind prindea vreun curtean imparatesc cu bani 225 .! ! — Cum adica? — Ai sa vezi Merse impricinatulj aduse o oala cu griu si i-o dete lui Pacala. copiii orfani si ogoarele-npelenite. nu esti mascarici ? Unde s-a vazut pe lumea asta sa semeni griu fiert? vezi. care nu se supunea poruncilor. Asa ramineau vaduve. auzi? In timpul asta intra Pacala. vino-ti in fire. da-i in sus. Iaca vine.a si facea razboaie.il acesta este dator si ca datoria lui din cinci oua se ridica la nu stiu cit. adeveri judecatorul adunata. Domnule Pacala. Pe vremea unui astfel de imparat s-a intimplat ca un ostas sa arunce coiful si s. Asa se duse vestea-n popor ca Pacala a devenit advocat vestit. sau de zgoande? Nici la judecatorie nu te lasi de pacaleli? — Nu e nici o pacaleala. am intirziat pentru ca a il trebuit sa suflu-n foe sa fiarba oala de griu ! Vreau sa min dirnineata in varsatul zorilor muierea la semanat.atul si sa se faca haiduc de codru. o banita de aur. domnule judecStor. Veni rindul sa vorbeasca si advocatul datornicului.gustor bogat il taia. dupa razboaie. sub soare si sub stele si toata lumea il tocmea. mai are de fiert oala Ce oala. domnule. ce fiert? sa vie aici sa te apere. ori care se dadeau la furturi tilharii. aperi pe acest nenorocit. ii lua bogatiile din carufa si le da copiilor sai goi si desculti. oua cu seminte si gaini ouatoare? Unde s-a mai vazut. De prindea vreun n. una ca asta? Raspundeti? — — Nu om Cum este. domnule judecator. — Asa Lumea IMPARATUL om si SI TlLHARUL Cica era un imparat rau din fire care trecea prin taisui sabiei pe orice din imparape. domnule Pacala. puici. ca om. Unde ti-e advocatul. Multi oameni apucau calea codrului de teama si groaza fapa de stapinirea nemiloasa si nedreapta a irnparatului si a slugilor sale. care-1 scapa cu mintea lui isteafa de la datorii si-1 facu fericit pentru toata viata. pe care-1 astepta osinda grea si fara pereche pe lume. Incepu judecata ! Advoeatul negustorului facea spurns la gura vorbind. esti aparator. birtasul asta burtos si rotofei. cam jerpelit in toale de taran. te tii — Ce e cu dumneata. ca ne faci nebuni in prinzu-al mare? Domnule judecator. Imparatul. desi era bogat si avea o tara mare.

caci pe tine si nedreptatile tale le ocroteste si apara oastea ta. Poporul auzind aceste cuvinte se mira foarte de o astfel de intimplare si de aci inainte isi urma imparatul cu dragoste si iubire. Maria-ta ai ucis zeci de mii de oameni si sute de mii. si crimele fapl de popor. c-o masa mica sub 226 . care au facut dintr-un imparat. un tilhar. pe nimeni nu cunstea si noaptea se-nnopta. Mie mi se zice tilhar fiindca sint sarac. ai umplut inchisorile cu oameni banuiti de necredinta fata de imparat si nimeni nu cuteaza sa-ti zica tilhar. ca e tare drumuit si de oase ostenit. cu un pat lat. Si acuma sint gata sa ma spinzurap tine de tilhari inarmati. URSITORILE Un negustor umblind odata pin sate dupa bucate. vezi c-ai ajuns cu gitul in streang pentru — faptele tale? Maria-ta. Daca as fi mare. Ramii cu mine sa-mi fii prieten si povapaitor bun. Omul unde trase era sarac. nu mi s-ar zice tilhar si tot ceea ce as face ar fi bine si drept. insara intr-un sat. Tilhar sint eu si altii care ajung sa omoare de flaminzi. cu avere si putere ca maria-ta si cu oamenii inarmati. Imparatul auzind aceste cuvinte. Imparatul era si el de fata. ci imparat si top cei lasi s-ar gudura pe linga mine ca niste ciini flaminzi asteptind de la mine imparatul rasplata pentru supusenie. nu ca lingusitorii mei sfatuitori. Negustorul se abatu in marginea satului la o casa saracacioasa si-1 ruga pe stapin sa-1 lase sa conaceasca noaptea. La vederea nenorocitului. Fii iertat azi inainte vei fi eel dintii sfetnic al meu. de ce ai tilharit. esti mai mare tilhar decit mine. multimea s-a cutremurat de groaza mortii infioratoare. omule mine si imparatie.omora la drumul mare si-i lua pungile de aur ce le purta asupra sa si le impartea banii la cei nevoiasi. In sat sa plimba de colo-colo sa-si cate un conac. Atunci imparatul intreba pe condamnat cu glas tare: Omule. dupa vite. Nu avea decit un bordei afumat. In fata tronului imparatesc asezat in piata se zice ca i s-a adus tilharul plin de singe si legat in lanturi. noaptea sa se odihneasca. eu am tilharit ca sa cistig o bucata de pine pentru o casa de copii goi si flaminzi Dar maria-ta. Batut si schingiuit a fost dus in marea piata a unei cetati ca sa i se atirne streangul il la git. ca atunci nu mi s-ar zice tilhar. pentru ca multimea de norod sa invete ca hotia si tilharia se pedepseste de lege cu moartea. iar de — ! eu sint mai mare tilhar dedt tine. S-a intimplat insa ca intr-o zi omul sa fie prins de oastea-mparatului. singur si neputincios. zise catre tilhar: ! ! — de la Drept graiesti. la drept vorbind. caci tu esti singurul om cinstit care ai avut curajul sa-mi arati in fapl adevarul si cu intelepciunea ta de om cinstit sa-mi spui calea cea dreapta. Asta am vrut sa ti-o spun ca si asa putin imi pasa daca ai sa ma ucizi cu sabia ori cu streangul. Era greu. N-am nimic de pierdut de la aceasta lume si viata in care dreppi si fericiti sint numai cei tari Ce nu sint eu inconjurat ca si si mari.

— Hai. calu-i poticneasca. sta si chibzuia. in sat. la bcrdei nu este ppenie de cm. ce piaza rea l-o fi-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. facura botezul copilului dupa cum le era cbrccul. cind s-o insura. Dupa ce-1 nascu se scula biata muiere. c-un cctoi pe vatra. Isi lasa negustoria si porni pe uimele gindului sau. Ocoli negustorul lumea din sat. rugindu-le astfel pe surori: frumoasa viata fa surioare. Cea mijlocie auzind asa. se furisa prin padure pina la luica si incet fura Negustorul era ca Cazu dus pe ! Cum ! 227 . surioarelor. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa aiba noroc sau sa fie nefericit si fara de noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. Negustorul se pierdu de rusine. avupa-i izideasca si frumos sa imi traiasca. ce sa faca acuma. asternu pe ea o camasa barbateasca curata. ce jale. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele si asculta. hai noi sa-1 ursam si sa-1 procopsam. sa-i curmam Mai bine sa moara pruncu-acum. fermecatelor Stap nu va grabip. adormira dusi. Tot ce-1 ursasera ursitorile el auzise. de puteai toca lemne pe ei. bas s-a potrivit. dar gindurile lui stateau rasfirate. ca un fat-logofat. ce urita soarta Finca s-a brodit. Pe negustor sa-1 mosteneasca. vaitindu-se si zvircolindu-se si el linga ea fara s-a poata ajuta. apoi le graia: Voi suratelor. unde sapau parinpi pruncului la o Jarina. Pe la mijlocul noppi muierea omului unde trasese negustorul nascu un baiat. balaioare. capul sa-i rapeasca. sa se pomeneasca. gindul lui la acel copil din bordeiul eel sarac ztura.pat. la vreme de tinereata. cum s-o sccata la capatii? se facu ziua. puse o stebla de busuioc si un trochit cu apa si se culca. negustor bogat. cu pletele de aur rasfirate peste umar. Toate se-nchinara. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. Merse haaat pe o coasta. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici: — Surioare. — ! ! fiert de suparare. din oras in oras. Peste noapte se-ntimpla insa o minune mare. de nevoie. numai cu crengi de dip si rogojini. cum rostira masa pentru ursitori. cea mai frumusica. acum sa nu-1 luam. sa n-ajunga pe-asa drum. sa afie unde este copilul. sta aci pe pat. ca mintea muierii. haide sa-1 ursam. Pusera mina pe trocul cu apa si pe busuioc si-i stropira fa|a pruncului. ginduri. Negustcrul ncstru. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. ! Dar zina cea mica. Cele trei zine. facea haz de necaz Apoi pleca in regustcrie ingrijorat §i-ngindurat. Negustorului ii pierise somnul si se tot vaita. Ca este sarac. auzi usa bordeiului scirpind. ca mai era pupn pina la mijlocul noppi si veneau ursitorile. -n stinga. o apuca o mila de bietul copilas. Se hctari sa mearga sa vada daca mai traieste copilul. negustorul prapadeasca. El se prefacea ca doarme si nu scoase capul de sub cerga neam. lua o masuta. Dar cind o crestea. poate ca a scapat de eel care-i va minca mesia miine. poimiine. chiar la cununie. ce pacat. ca toata lumea. Muierea si omul ei. Ispiteste-n dreapta. pitis-pitis. Deodata casca ochii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. Si de la marginea pamintului de-ar fi fost. La marginea padurii copilul dormea-n luica legat de crengile unui paltin. cu aripi si camasi subpri ca pinza de paianjen. cu cositele din soare. durerile o napadira si nascu sarmana un baiat frumos. Surorile asa se ogodira. asa si-1 ursara. ccpil sa-1 ursip. Negustorul. La un timp. Se culcara top impreuna si se cutrupira top cu cerga. de voie. cu o cerga-n pat. Cind ajunse-n sat. auzind muierea in fiorii facerii.

din tirla-n tirla. Dupa ce le cumpara intreba pe stapinul stinei cine o sa-i miie lui oile pina-n oras ? Stapinul ii dadu pe argatul eel mai mic. De aci dusera copilul la stapinul lor la tirla si-i povestira intimplarea. ba ii mai arata §i capra care 1-a alaptat si crescut zicindu-i Asta-i capra suta care 1-a crescut pe Gasitul. asa si facu. firul viepli-a-i rapunea. tu ala Gasitu. pentru ce-i zici Gasitul copilandrului. ca Ajunse baiefandru mare. Pastorul. Intr-o zi. pe copilul gasit. du-te baaa de mina-i oile astui negustor in oras. se bucura de venirea lui. De moare. niste copii pastori. La saisprezece ani stia sa scoata oarele din tirla. N-are si el pe nimeni saracul. c-o sa-ti dea simit sa maninci acolo ca boierii. negustor cinstit ?i fericit. Copilul sugea la capra si crestea vazind cu ocbii. Stapinul privi copilul frumos si sanatos si porunci sa aiba topi grija de copil si sa-1 creasca pe linga tirla cu lapte de capra starpa. isi zise-n gind negustorul. bucuros. facind avere tot mai mare. S-a nimerit sa mai ajunga odata iar prin locurile umblate odinioara. 228 . Dar negustorul tot mai mult se gindea. cum sa nu pl-1 dau. trecu negustorul prin paduri. in oras ! Doamne. nu faci bine sa-mi dai pe Gasitul sa m-ajute la minat oile. purta rindul la pasune si la mulsoare. Sa-1 arunce-n apa sa-1 inece. acum saisprezece ani. cumparind la oi si la mioare de-si facu si el o turma mare. nici nume nu are ca topi oamenii. Pastorii il cresteau si-1 porecleau « al gasit*! Asa-i ziceau ei: Gasitule-ncoa. Isi vedea de-aci-nainte fara grija. Gasitule-ncolo ! la riu. Era un baiat cuminte in toata firea si topi il iubeau ca pe fratele lor. Ia-1 frate si fa-ti treburile. din stina-n stina. fara sa-1 traga apa la fund de usor ce era. copilul. cum ar drege si-ar facea. pina-n tirg. Cum se gindi. bun de lucru. cum auzi. iar s-a-ntimplat sa piece negustorul dupa vite prin sate. te-am incarcat de bani. Merse el ce merse cu copilul riu mare. ce ma fac de-aici incolo. zicindu-i: Mai. moare nebotezat si o sa avem mare pacat Negustorul. Cind vazura copilul ud il mingiiara si-1 aplecara la o capra. cumva pierdut vere.: ! cu copilul sa i se piarda urma. stapinului: — — O Asculta. s-a-necat si de diavol e scapat. Isi facu cruce ca a scapat de o belea asa de mare si porni fluierind pe drum. din salas in salas. il arse la ficati vorbele ciobanului si-ndata pricepu ca este vorba de copilul cu ursitorile. fiindca ea a crescut un om si e pacat s-o taiem sau s-o vindem la alpli. baciule. Lua copilul legat in scutece si-1 arunca-n riu. negustorule ! Argapli mei 1-au gasit pe valuri si de atunci Gasitul i-a ramas numele. fara bataie de cap. sa vie sa adape oile si caprele Zarira si auzira copilul chiraind. Ea este muma lui. Negustorul isi insirui cirdurile de oi si le mina catre conacele sale — — impreuna cu baiatul eel aruncat pe apa tocmai de el. Hei ! Vai de steaua mea. leganat de valuri. nestiind cine este negustorul. le — — Bine. Pina la cer el credea ca s-a dus copilul. pl-am luat mioare. Isi aduna turmele de miei si de sa-i ceara ajutor oi si vru sa piece. sa fie copil zdravan si puternic. Cind o muri trebuie s-o-ngropam ca pe oameni. Dar cum o sa piece cu atitea oi singur cue. Odata. isi zise el in gindul lui. Se nimeri atunci. doar §i gasit? nu va fi fost Asa a fost. Un copil mai indraznet inota si scoase copilul la mai. aci fugi la De pina ce ajunse un . Insa bietul copilas plutea pe valuri.

tare se-ntrista batrinul. de-i min due cartea asta argatilor cocoanei — Care carte? intreba mosneagul. de vestea cea rea. stapin Imbracara flacaul in haine frumoase de sarbatoare. A luat de dindarat oile si incet-incet. Mosneagul ii dete plicul indemnindu-1 sa-1 dea stapinei ca toate sint seme — Unde baiete. Ea rupse plicul. atitea si nu si si-i citi slovele. sa-1 imbracati in toale mindre si sa faceti nunta lui fie-mea cu el. o s-o-ntrebe. ca doar n-oi fi tare de cap Voi face precum mi-ai poruncit. te calatoresti. cu rinduiala si-ntelepciune si nimic nu e scris rau. sa se pomeneasca pe sub luna si pe sub soare. iar stapinul. Mosneaguhii insa ii paruse rau de copil vazindu-1 ca merge nevinovat la moarte si Dumnezeu il trimisese de sus sa-1 apere. se-nvinetea si frigurile-1 apuca. Asa ajunse ginerele negustorului stapin in casa cea bogata. Cind intra-n casa la muiere. Slugile cum auzira se mirara. mosneagul scrise alta scrisoare cu plavitu. cu ce rind a maritat fata ! ! 229 . n-are ce face. Copilul nimic nu bagase de seama. citi cuprinsul si ramase de mirare. la masa lui. Apoi ce-i mai nazare prin minte negustorului? Sa scrie o carte slugilor sa-1 omoare pe ast copil indata ce a baga oile-n obor. iar copilul ajunse cu oile-n batatura negustorului. se-ntoarse si el la casa lui. dar ce sa faca. ! citesc. o puse-n plic s-o lipi la loc. cind vazu ce-i porunceste barbatul. scoase citeva parale si se face ca-i daruieste. Chema slugile si fata si le spuse cum e rindul. Apoi grai catrebaiat: Feciorule. Cind socoti ca e mai bine. ca are ginere mindru si voinic si bine-a nimerit. cu oare singur pe a pustietate teama ca te omoara oile? — Merg negustorul cutare. sa fie de pomenire.: La o fintina se opri ca la zacatoare sa se odihneasca oile $i sa le adape. ce om fericit Dar negustorul cum auzea. taiara oile. Sa luati oile sa le taiati. Tii minte? fin. Argarii-1 ascultau si alergau de colo-colo. Cine-1 intilnea pe drum il fericea. — Uite pe asta — Ce scrie-n ea? — Nu stiu sa raspunse baiatul. ei sint argati. tocmira lautari si mersera de-1 cununara pe ast baiat drumet cu fata cea mindra si bogata sus la manastire. Cum calca pragul casii fiica-sa si ginere-su il primira si-i pupara mina. Cind o deschise ti-e tilharii sj-ti ia la oile si-i sale. sa faceti nunta. cum e porunca si treaba cu nunta. ii citesc. ca le era frica sa nu-i pirasca la negustor cind s-o-ntoarce. mai zabovesc in negustorie sa scot pirleala cu cheltuiala ». Scoase scrisoarea din sin si o dete negustoresei. stapine. De aia in scrisoare zise asa « Cum ajunge baiatul asta cu oile. Negustorul viclean foe. sa-1 luati. Pina copilul sa adune oile. In urma lui venea un mosneag cu barba alba maturind pamintul care se opintea si se grabea sa-i ajunga stoaca din urma. — Da-mi-o mie s-o Si i-o dete. « Iar eu o sa ma mai zabovesc prin munte pe la tirle si la stine dupa capre sterpe si berbeci grasi si daca-1 omoriti sa-1 pitulap » incheie el scrisoarea si lipi pucul. Negustorul insa nadajduia ca baiatul s-a dus pe apa simbetei si nici prin gind nu-4 trecea de cele ce se petrecea. Iar eu mai ramin pe-aici. Pe urma mosneagul ramase sa se odihneasca si se sui la cer sa spuie isprava Domnului. uite plicul asta Cum ajungi cu oile-n batatura il dai la argatul meu al mai batrin. — — ! ! Si-1 ajunse. cum sa nu tin. mina-le pina intr-o zi s-a apropiat de conacul boierului.

in frunte-i pus. Se aciuara si se culcara. Cind povirnise spre batrinete. Se si ! citi — ! ! ! ! ! — — — ! pitulara nici si adastara. La cina o sa trimeata pe ginere-su cu ulciorul la apa. asteapta Dar in zadar o veste. Intr-o zi. ca la fata mare. Cum vine asta. i-am cununat sus la manastire. Mai. sa cada pacatul lor pe negustor si trasera Cum il omorira. isi facura cruce. iata ca-i dete Dumnezeu si pe-al zecelea copil. 230 . ori ca el o fi fost smintit cind a scris-o si orice-ar face Dumnezeu il ajuta pe acest copilandru precum ursoaica 1-a ursat. dar la stat nu-1 cunoscura. A treia zi s-a asezat ea pe strat cu camasa intoarsa. Abia dimineata luara seama ca lipseste stapinul si traieste ginerele. Dar tot ce ei vorbeau fiica-i asculta si amarnic plingea. caci moartea nu vine cind o chemi. Pleca-n tarina la ciutura cu pricina. ori altcineva a scris-o. ! ! Acasa negustorul asteapta. $i oricit s-a ostenit negustorul sa fuga dinaintea ursoaicii n-a fost cu putinta. a-ntrebat-o ? Lasa intrebarile pina ce crapa dracul. se gindi cum sa-i faca facerea ? Aduna toti argat ii si le porunci sa se duca-n tarina la o ciutura si s-o pazeasca cu arme si cu pistoale. A venit mijlocul noptii si nimic ! Ardea de nerabdare sa afle ce s-a-ntimplat ? Ii ardeau tdlpile. cum sa-i faca facerea si de ginere a scapa. Fata-1 auzi cintind si pitis-pitis. il aruncara in ciutura cea parasita sa i se piarda urma. caci moartea unora este viata altora. Slugile cum il simpra si-1 vazura. ci te ia cind nu te temi Asteapta si ai sa vezi minunea minunilor. URSITORILE SAU LUPUL CU CAPUL DE FIER Cica o muiere odata a facut noua copii si toti i-au pierit. caci tot natu are o stea pe cer. nuierind si de moarte negrijind. asa cred unii. potrivira capsele la arme si se pitulara linga put. Oricit s-a zbatut si s-a trudit. sa astepte ursitorile cu norocul copilului. incarcara pistoalele. iar tinerii scapara de piaza rea. $i asa pleca el cintind.peatru ce sa faca una ca asta si de capul ei Femeia ii arata scrisoarea. El o si-ncremeni vazind scrisul si iscalitura lui. si de pomenire Mai privi o data cartea si isi dete cu socoteala ca scrisoarea. Omule. Dupa ce terminara porunca stapinului mersera acasa. sa ia un ginere sarac. si ce-i ! scris. Asa pe nevrute slugile se umplura de bodaproste. caci una i-a fost ursita lui si alta a copilului. Aaaa dar nu se lasa negustorul nici mort sa-i manince averea Si iar ii puse gind rau sa-1 omoare. Baiatul cum auzi lua ulciorul si dupa porunca socrului porni la apa. Intiiul om ce va veni sa ia apa sa fie impuscat si lepadat in ciutura. de ce i-a fost frica n-a scapat. asa credea si negustorul. mai intii ceteste si apoi vorbeste Ce sint eu de vina daca te-ai imbatat si cartea ai scriat de. dupa el pina ce-i spuse: Vino-ncoace dupa mine si nu te duce la moarte. asteapta Asteapta. era gogea aminat. Atit era el de minios ca-i era moartea mai aproape decit camasa. asteptind. Chema nevasta si-i spuse si ei intreaga taina. N-o sa faca el voia la dusmani si lui Dumnezeu pe plac. Slugile incarcara pustile cu prau si cu plumb. ce sa fie? isi zise el in gind. cu stebla de busuioc si colac. bogatia-i de mincat.

gata sa-1 prinda. a pus calul in galop ca sa i se piarda urma. S-a facut nunta mare. de de fiinta ! la alti se urea intr-un copac. Cind a teme. sau pe jos. na greill pamintului. — Eu ziua te sint unul din aia ursit a fi mincat de el. cu nasi. cumnat de mina si tineret cita frunza si iarba. Ginerele de frica a uitat de mireasa. na usorul vintului. da sa stii ca eu sint mama lupului — — — cu capul de fier. ca eu 1-am blestemat sa fie cu capul de fier. scoate un fir de par din batista. a facut semn ginerelui sa fuga si el a incalecat murgul si s-a dus ca gindul. dupa el gata sa-1 prinda sa-1 manince. plne-1 ici. nu poate minca decit ce-i soroceste el. El vede in urma lupul in departare. ginerele mergea in fruntea flacailor si toti calari incinsi cu sabii. pne-1 colea. cite un flacau pe an si ala tremura. nici alta si dupa el. s-au rasucit ce soarta sa-i urzeasca pina care a stat treaza a auzit toata proroceala zinelor si speriata de soarta fiului sau ca o sa fie mincat de lupul cu capul de fier chiar la nunta. nu i-a ingaduit copilului sa intre in padure. este nimic. gata. iar ginerele isi pierdu urmele undeva departe in pustiu la marginile unei paduri. Bate la use si-i deschide o lupoaica cu capul de om si trupul de lup. Stind el asa intr-o soba. s-au gindit. departe in pustiu. — Mama. a inceput sa tremure de frica. Ce cauti aici asa tirziu. Lupul eel flamind nici una. Lupul intra dupa el. stralucind in noapte. muica. staroiche. Cind 1-a vazut lupul cu capul de fier el era departe in cimpie la dteva poste. o castioara cu o luminita. se-nfuriseaza lupul cu capul de fier si fugi dupa ginerele spaimintat. de aceea m-a fugarit in nuntii — Nu apere. Intra si leaga-ti calul aici in tinda. mai baiete? Caut un adapost ca sa nu ma manince lupul cu capul de fier. De fiecare data sa arunce un fir de par si vintul va aduce parul la ciine care-1 va cauta si gasi aparindu-1 de lup. Ca sa nu-1 manince lupul cu capul de fier. iata ca soseste si lupul eel blestemat mort de Apoi lupoaica 1-a invatat ! mama ciinelui si sa strige: ! ! osteneala omeneasca oameni mincati mai de mult. ca sa nu manince toate vietaple din padure si cimpie si Dumnezeu acuma il tine flamind. Na usorul vintului §i greul pamintului ! ! Ur ! 231 . Cind s-au intors ei de la biserica mergind catra casa. la 1-a ursat sa moara la nunta mincat de lupul cu capul de fier. $i asa i-a venit copilului vremea de insurat.: ! : Cind au venit si ursitorile. Cind acolo. Dar cum ginerele avea un cal iute ce zbura ca vintul. nu chiar in ziua cununiei. te — Nu auzit flacaul. ca la noi n-a venit nici un om. Baba s-a strecurat afara sa dea la ciini mincare. il sufla-n vint si striga tare ! ur ur Cinele meu bun. eu simt aici miros — E miros de untura. ca lupul ma maninca. sa n-ai teama ca eu am sa-ti dau trei ciini mari sa cum sa arunce in vint un fir din parul ur ur ur ciinele meu. ori sa treaca prin codri cu caruta urma Muma-sa. lupul ramase mult in urma.

dar se intristara vazind ca n-au nici scutece sa-1 invaluiasca? La mijloc de noapte. ciinii il sfisiara. Asa a intrat el intr-un pustiu. sufiind in vint ultimul fir de par si strigind: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. Dupa un an muierea — ursitoare. scsit §i eel de-al treilea cine si fier A capul de OMUL FARA NAROC De cind cu lupii ai albi. sa infiga coltii-n el. Cobori fericit din ciongar si ginerele. raminind din el numai capul de fier si burta rosie. Dar cum il lovi. iar s-a suit intr-o girnita mare strigind si suflind firul de par in vint: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. Traia asa macar ca era argat impreuna cu muierea pe la cei bogati i-a rarnas grea si-i nascu un copil. S-a urcat el in cicngarul ros de vinturi si fara pic de ccaje pe el. 232 . Cicele a ostenit si el. in care un vultur isi fgcuse cuitul. Vulturul s-a suparat si el pe lup si in timp ce-1 incolteau ciinii el se repezi ca sageata in capul de fier. Lupul insa nu se lasa si tot una dupa baiet gata-gata. spuse cea mai mare ! lipit pamintului. ginerele cazu jos si muri otravit linga lupul cu capul de fier. de la insuratoare. asa cum ii fusese proorocita soarta in noaptea ursitorilor. iar el iar s-a departat. De sarac Dupa nu ce-si ridicasa gindul statu neam pe ginduri. Na u§orul vintului $i greul pamintului Atunci cinele al dcilea a pcrnit-o la gcana dupa lup gata sa-i rupa partea dindarat. iata ca-i veni narocul in cale si ba se grabi. a fost un om sarac ce erea. Mare veselie fu in casa saracului vazind ca au un copil asa de dragalas. Eu zic copilu asta sa moara-n zori de zi. cind 1-apuca pe om fiorii de moarte si toate alele umbla pe parnint. se coborira din ceri trei ursitoare. nici o fata nu-1 vroia sa se marite cu el. scotindu-i cchii. Lupul cu levea cit putea in trunchiul cicngarului sa-1 rupa ca sa cada jos ginerele eel ursat a-i fi o data pe an hrana de mincare. ca un nor de praf. bucurindu-se ca i-a murit mcartea ?i din ura ce-o avea fata de lup dadu o data cu piciorul in burta cea rosie din care iesi un praf rosu. fara iarba §i ccpaci numai cu un ciongar batrin.! Cinele s-a luat dupa lup gata-gata sa-i rupa coada si spatele. intrara pe cos si de-acolo s-asezara-n casa pe vatra focului si incepura sa se sfatuiasca. acra ?i otravita de care nici ciinii si nici vulturii nu se apropiau. Na usorul vintului Si greul pamintului? s-au pus pe lup toti ciinii. Dupa ce ramase lupul faraochi. piciorul i se frinse si de praful eel ro?u.

La ghinda de fagi ii mergea bine porcului. Isifacu arc si de mic-mititel sarea din craca in craca. Mai bine sa-1 lasam sa traiasca. binele si raul. plingind fara de nici un ajutor sau de mingiiere. dar trecind printr-o padure. Gol si rupt cum era. Isi lua el capra cu gindul ca acum cu averea asta sa se-ntcarca la bordeiul s-aprinda si el o lumina pe mormintul parintilor care 1-au adus pe lume sa vada si el soarele. s-apoi roade unde o legi. ca de ea nu de piatra. Parintii isi botezara copilul ca tot natul si-i pusera numele Pauu. ca sa nu moara de foame o apucsra dupa ghinda de fagi. dupa alt an de munca. zise Patru-n gindul lui. Merse multe zile cu capra.ndu-i de pe lume singurul copil. Patru se-nvata sa prinda pasarele si sa cinte ca ele. la acelasi stapin. aranindu-se impreuna. Ajunsa intr-un sat undeva departe la munti sa-i slujeasca un an pe o capra. oaia cazu si muri. Ajungind otrra de copilandru. ! 233 . pleaca-n lume sa se araneasca din munca lui. aci se ogodi cu un sa prind boalele. insa ducindu-se la un izvor sa bea apa. sa fie pe voia ta si luindu-si zborul se — Eu zic sa-1 lasam sa traiasca ! inghititi ! pierdura printre nori mai ales ca si cocosii se pregateau sa-si scuture aripiile vestind revarsatul zorilor. sa nu s-aleaga cu nimic din ce va munci. toti boierii cum il vedeau intorceau capul si nici ca-1 bagau in sama. Sluji si mai cu cinste si stapinul la sorcc ii de zile si iar sa — ! ! Ma om dadu capra. $-apoi cu o capra. Stapinul ii dete purcclul si el pleca spre satul lui. Mergea cersind pe la unul si pe Ta altu vreo coaja uscata de malai si singur singurel uidi in bordeiul lui cu o mita cu care se-ntelegea destul de bine. cind s-a-ncherbat anul. pleca iar in lume dupa stapin. gol si flamind si iaca de fiecare data oili mi-au murit due in lume. insa sa n-aiba noroc pe lume. caci dupa vorba batrineasca capra este vaca saracului. ii murira parintii si copilul ramasa singur. — Ba surioarelor. asa Iu. La Simedru. zice cea mijlocie. Poate ca porcii sa fie mai norocosi decit oarnenii. e pacat sa-1 chinuim pe al cm sarac.si sa moara la nunta impreuna cu mireasa. Patru vazu acolo un cerb cu o stea de aur infrunte. Dupa ce scapa de lupi. caia si a plecat. iarasi isi lua traistc-n bat si hai in lume sa-si cate narocul. dar abia iesi din batatura cu oaia ca aceasta si muri. Copilul era cuminte si argati un an. a primit dreptul sau. care-i si dadu simbrie. Dupa scurt timp. Cind pe drum. Of sarac de maica mea. prin viscol si furtuni. de valurile riului inghetat. Si iar necazuri si iar munca pina ce i se implini anul. vrun cotcar de baiet. uita de purcel si fugi lui. ca o veverita. oi gasi un stapin cu un suflet mai bun si mai norocos. El si-a luat oaia sa piece la alt stapin. Pina la urma isi gasi un stapin si se ogadi sa-1 slujeasca un an pe o oaie. Sa-ntrista bietul baiat ca intr-un minut a pierdut munca lui pe un an ogodi in slujba inca un an si tot pe o oaie. Mergind ass pin ale paduri cu purcelul. o haita de lupi ii taiara calea si daca nu se suia intr-un paltin 1-ar fi mincat si pe el bietul ciobanel In vazul lui. multumindu-si stapinul. un sarac usor se poate descurca in viata. argatii doi ani la stapin. pina ce nu se va insura cu o schioapa pe care s-o cheme Gherghina si care sa-i aduca norocul. Suspinind si blestemindu-si soarta cea grea pe care de mic avea s-o-nfrunte. Ajunsa intr-un sat si se baga argat la un boicr pe un purcel. — Binee zisera celelalte doua. lupii ii sfasiara capra si iar nu s-aleasa cu nimic. ca apa de gisca.

stapine. ! — — ! ! ar fi fost si el ca ceilalti Se mai scursera citiva ani si Patru se facu baiat mare si frumos. sa rataceste-n pustiu ! Eu sint omul far' de naroc pe lume. dar de purcel nici urma. Junca fu apucata de streche isi puse coada pe spinare si fugi orbeste printr-o padure si-nnebunita biata vitica de frica nici nu vazu prapastia in care se prabusi de nu se mai alese nimic dupa cerb nici sa dintr-insa Patru vazind nenorocirea. Vorba aceea: „ Ce Vremea — un lucru sa sparge. Dupa ce statu putin pe ginduri. apoi pasarea isi lua zborul si se pierdu in slavile cerului. ca un om far' de naroc. Muncea in sila si-n sudori. Ajunsa la casa unui care sa-ti munceasca-n holde. De cistig se stersese pe bot. fara Stapine. nu traieste. or meare. raspunse boierul si tocmeala fu ca si facuta. sorocu a venit. Dupa ce i-a venit sorocul si-a luat junca si a plecat fericit ca a ajuns si el om cu avere. zise Patru de-aci-nainte am sa argajesc de-a fiecea " cu stare si-1 intreba: si iar pleca sa-si cate un stapin. da bogatu sa primeasca. ! — Petre. ce este paduretul?" trecea si PStru 31 far' de noroc crestea. te ascult lata ca ramin. Boierule. stapinu-i da mamaliga ca-n padure erau destule mere -padure te. Dup5 ce sluji vreo doi ani merse la stapin sa-si ia ramas bun. Vai de oaia ce nu-si poate duce lina isi zise baiatul plingind de nacaz.! . din nou isi gasi unul cu care se ogodi sa-i slujeasca un an pentru o junca. Dar n-avu notoc nici sa-1 prinda si cind se intoarse. Asa ca eu m-am invatat sa hoinaresc de-a lungul si de-a latul. §i nici sa nu-mi platesti vreodata ceva. 234 . ca e pacat de cheltuiala Nu cheltui orzul pe giste ca e in zadar. Cine n-ar vrea sa i se lucreze degeaba? — Unul sa se opinteasca. piere. numai mergi cata o fata care sa se cheme Gherghina si ea iti va aduce mult noroc. tu esti far' de noroc. n-ai nevoie de un sa-ri ceara simbrie? in — Nu-ti si om lume — om om — Ba. de argatit te-am argatit. da sa stii ca orice mi-ai da. boierule De mi-ai da ! pentru truda ta? arde focul De Petre Te sfatuiesc sa nu pleci de la mine. Daca danaci cu rost si rinduiala s-ar fi omorit fetili dupa el. mai dea de purcel. sa-1 injunghie. pin munti zile. or. „ Pe legea mea. ramasa mut in gura prapastiei. ca dupa atitia ani nu e-n stare sa aiba parte de trufia lui. spune-mi ce-ti datorez — Nimic. saptamini si luni. orice mi-ai darui. Cauta el prin padure. cum sa n-am baiete. iaca mi-a venit timpul sa plec. Patru isi vedea de treburi fiindca nu mai putea trage nadejde ca ar putea da ceva cistiga in viata. Neavind ce face altceva. asa ca sint osindit toata viata sa muncesc pentru altii si eu sa n-am un petec in spinare la vreme de batrineata. se sparge. iti fac un bordei si vei trai si tu fericit ca toti oamenii. sa fringe ori il mi-ai da o oara. atunci am sa te-nsor. Ramii aid si cind ip va veni vremea de-nsurat. la mine nu sta. blestemindu-si soarta si ziua-n care s-a nascut si fu cit p-aci sa-nchida ochii si si se arunce si el in prapastie cind mare-i fu mirarea auzind intr-un ciongar batrin un glas de pasare care-i spusa: pierde curajul Petre. stie tirgovepol. spuse hotarit: Bine. fund invatat cu munca la stapin. Pe drum insa iar ii venira necazurile cu carul.

le bufnea risul. vorba ceea ne-a tunat si ne-a adunat Hai sa mergem la stapinul meu unde am si eu un bordei si acolo ai sa te simp — Pe tine te caut ca intr-o casa boiereasca. iar Patru de rusine s-ar fi bagat in pamint. lata ca la o vreme stapinu ii spuse lui Patru: atit era ipl iti cum si-ar fi aruncat cineva cauti muiere. dar nima nu-1 baga-n seama. Tu sa stii un lucru. dar sa traim impreuna in intelegere si bunatate. maica. Muma lui. Cind obosit si fara de nadejde se-ntoarsa la stapin intr-un amurg de sara. 235 . te ostanesti in suspine. Dar uita-te bine la mine. stapine. care se prefacuse-n cioara il urmarea pas cu pas. — Ce — si o usui. insa care fata a sa se fii marite cu danaci. — Mukamesc dumitale. Ca eu sint sarac. dar daca sint sanatos tot ce vad pe lume poate fi al meu. tu te omori. fetip. ca atunci cind se-ntilneste foamea cu setea. parc-ar vrea sa spuna ceva si n-as vrea sa spuie. ele se aduna laolalta si nu se despart. da norocul tau este la Gherghina care este colo-n argeaua aceea. uite eu daruiesc un bordei. Tu saraca. de cebaluit. s-apoi un sarantoc ca si mine ? Eu vezi ca n-am una dupa masura ta. sorbea apa. Sa mincam numai o ceapa sparta sezind pe un mar aci ne. Mai la urma ajunsa intr-un pustiu intins fara de vietap. curgeau peticile dupa el. alege mireasa si-ntoarce-te la casa mea. de alelalte ai de toate. luminindu-i-se fapi si-ncolpnd nadejdile in inima lui cowsita de durere. Fii intalegatoare si hai cu mine daca vrei sa fii fericita si iubita. si pleca trist si amarit.:! Dar asa. Patru sa mai uita o data la bordeiul in care avea sa traiasca cu soploara sa. nici pale de sus cum au alp — Du-te cata bine si ca cine sa aseamana s-aduna de-o mita are nevoie in casa. fara de parinp sint si schioapa Un danac frumos ca tine ar fi pacat sa-si lege viapi cu o mireasa care sa n-aiba nici un fel de avere. cind o fata schioapa iesi omul de-o nevasta — — afara dudai cioara. cautindu-pl mireasa in lumea larga. o cioara se aseza pe o fintina tocmai cind el setos. cum dnta. Cind 11 vedeau fetele asa. de ani de zile te cat si-mi pare ! ! si te vreau asa. Petre. baiete. da peste toate sa mai fie si schioapa — Pe mine ma cheama Gherghina — Cioara aceea mi-a spus ca tu esti rinduita sa ! o fata cu numele Gherghina. Da pe cine cauti pe aici. Cind ridica capul se-ngrozi vazind o cioara care zbura si se puse drept pe argeaua unde era fata ce i-o rinduisera ursitorile in noaptea nasterii. si-i spuse Petre. iar tu sa in stare acu sa-ti Du-te-n lume. prin ale nadolii. ca nu p-a facut nimic rau drazneala Patru. — Mai baiete. pleca impreuna la bordeiul ce-i astepta. Apoi aci se puse pe croncanit. mai baiete. ii zise cam cu in- Nu vezi. baiete? — Pe — fii mireasa mea si de aia bine ca te-am gasit. am sa ma due. Unde? zise Patru fericit. ca pe linga ca sint saraca. Lua lumea in lung si-n curmezis. ceva de rau ca (destul sint eu de napastuita sa traiesc singura pe lume prin ale pustii. Gherghina asculta rugamintea de lui Patru isi dadu seama ca el este trimis Dumnezau sa-i fie neavsta si fara sa se mai ogodeasca. pe dinsul. eu sarac. De avere nu-mi pasa. nici mucii nu de imos si neispravit.

fiindca la unii oameni sa le arda bucatele si sa le sece izvoarele. pentru ca ii rapise unul din puisorii ei. Intr-o zi. este casa noastra. ! al si al vazind ca din senin s-aprinsa griul Atunci isi dete seama de greseala. drept pe bordeiul lui si numaidecit arse de nu se mai cunostea decit o groapa adinca in pamint. si cu bordeiul nu se mai intimpla nimic rau. incremeni. zise Patru. fara sa-si dea seama. scapa din cioc taciunele luat de undeva de pe niscaiva ciobani. eu nu sint stapin pe nimic. Cumpara niste juncani si ca sa-i moara. omule ! — Multam dumneavoastra. De nerabdare intrara-n vorba si zisera: — Buna vremea. Cind vazura casa arzind le-ngheta inima de necaz. orisice as agonisi prin munca mea totul piere si nimic nu ramine ! — De le aci inainte sa stii ca orice vom cistiga al tau este. Numai holdele Gherghinei se-nmulteau si se mareau. nevasta-sa. dar de aici inainte este griul muierii mele. Si toate-i mergeau bine. da boierul minca rabdari prajitc. insa Patru spusa stapinului ca nu este bordeiul sau.Apropiindu-se de sat. Cind veni iarna. ca frumosi mai sint? Nu sint ai mei. Mai la urma le mai dete si o curea de pamint pe linga casa care tot a Gherghinei spusa Patru ca este. ai tai sint juncanii. 236 . meu e. Pamintul rodea si ei se-nstareau incet-incet. O sa traim cu bu curie in ea impreuna cu copiii nostri. niste sateni il intrebara: Petre. cind niste calatori se mirara. sint ai muierii mele eu ursit facu nunta si fost si asa este. da nici nu incercara s-o afle si-si vazura de drum ! — ! fund grabiti. pin-aici a fost griul meu. Aceea este casa pe care mi-a daruit-o stapinul. Orice mi s-ar darui. Da tocmai in vremea asta o barza urmarita de un vultur intaritat. bre. Patru si Gherghina aveau de tcate. de le arsese arsita soarelui. grapa intrebat ale cui sint. Cind se uita. In fiecare an era seceta si toate holdele se pirleau de arsita soarelui. ca barza vrea sa-i arda cuibul cu pui cu tot. incit pareau ca o mare dc aur leganata de vint. Apoi intr-un tirziu Patru zise: — — Gherghino. sa nu moara de foame isi vindea o parte din mosie si lua griu dc la sluga sa. — — ! altele. ati auzit? Auzit. da griul lui Patru eel fara de naroc era mare si frumos. si Ajunsa o vreme rea cind Dumnezeu uitase de lume si pinjolise grinele Toate holdele erau pirjolite. el spunea ca sint ale lui Gherghina. ca trestia in bataia vintului ! Nu intelesera taina. zari bcrdeiul. auzit raspunsera calatorii care vazura cu uimire cum iocul se stinge si griul lui nevasta-sa ramasa frumes. da la alpi sa-mblinzeasca dogoarea soarelui si sa fie mare berechet. drumetilor — Da dumitale este griul asta asa de mare frumos ? — Da. cum se poate ca Dumnezeu sa fie asa de nedrept. oftara adinc si limba le ramasa amortita nestiind ce sa mai zica la aceste semne rele. ci al nevestii sale. sa nimeri sa fie chiar in capul locului. uitati-va bine si-ntelegep. sa stii ca eu sint omul far' de noroc pe lume. Fata zimbea de fericire. zise Gherghina. Pe urma alt bordei. Dar cind era Mai tirziu isi facu car si cobirlet plug. Cf. asa facu am Stapinul le se cununara si ei ca tot natu. fugi spre mijlocul griului si striga: „ Mai oameni buni.

N-are ce face.! Boierul. ca sa nu moara de foame. Palatele au inceput sa se darime. uitasa ca este om far' de naroc si acesta-1 intreba pe cind se aflau acasa: Vezi. Atunci i-a grait vraciul imparatului. Nemaiavind ce minca. raminind cu mare durere in suflet. au omenit-o cu lapte. Turbat de minie. toate se prapadesc si praf si pulbere se va alege si de imparatie. ciobanii se sfatuira s-o alunge pe fetita ducind-o departe in padure s-o minince fiarele. culege fragi. doar va spune ca e griul lui. cum e soarta omului. din sluga te facusi boier. Pastorii se mirara cum de o fiinta omeneasca are curajul sa treaca prin paduri cu atitea fiare salbatice ! Ei s-au bucurat de venirea ei. ca a dat moartea in turmele de oi si era cit pe aci sa se prapadeasca toate. Cum pleca feti^. ajunge la o tirla de ciobani intr-un munte. El o pindi si spre mirarea lui vazu ca se face cirlig si doarme cu genunchii la gura si cu fata in jos. S-a ingrijorat imparatul si nu mai avea nici un chef de viata. trecusera multi ani. o imbraca bine ca pentru drum lung. la argat ! Tu ai holde de grine iar eu opinteala. Ce sa-ti fac eu boierule. Mai intii i-au murit vitele. Cum i-a venit 237 . A dat veste in lume sa-i vie filozofi si vraci sa-i citeasca-n stele si sa-i vada ce zodie il mai asteapta. iar eu ajunsei argat. N-a trecut insa mult. caprioare si se pierde ca din intimplare de fiica lui. Fiica lui. daca o parte nu sareau in riu si nu treceau pe malul unde piaza rea nu avea nici o putere. Mai gasi un vraci schiop si prapadit care ramase sa vada ce face fata noaptea. o fetita. Mai la urma s-a aprins coliba peste ciobani. boierul intr-un in gind sa-1 scoata din minti pe Patru. urda si mamaligS si au luat-o s5 le fie ca si fiica lor. zise Patru eel fara de naroc. vitele sa behaie flaminde si oamenii sa se manince unul pe altul de foame. Nici unul nu putea sa-i dea de capatii ce este cu fata asta care-i este piaza rea. Piaza rea la rindul ei i-a daruit cu aur si alte lucruri scumpe. ii da mai multe pungi cu aur si pleaca in padure prefacindu-se ca merge cu ea la vinatoare. apoi copiii si slugile. Mai la urma i-a dat Dumnezeu pe lume fetita. iar eu sa ma-nbogatesc Atunci dintr-o data. tot neamul an si-a pus Cum — — PIAZA REA A •si fost un imparat care avea zece copii. numita la palat piaza rea. Plinge ea amarnic si o ia prin padure doar o da peste vreun ochi de lumina in tuns. iarba sa se paleasca. Pina nu pleaca din casa. de foame a murit boierul cu tot neamul sau si s-a prapadit si Patru eel fara de naroc •cu nevasta lui si pamintul a ramas pustiu de oameni. Dupa atita paguba si necazuri. asa ne-a fost scrisa tu sa saracesti. mai Patrule. sudori si suspine. In padure vineaza cerbi. asa ca era cit pe aci sa arda de vii. mure si flori asteptindu-1 pe tata-su sa se intoarca. A inceput sa-i mearga rau. Dar tata-su nu se mai intoarce. parca a dat ciuma-n oi. Asta este piaza rea. isi vindu toata averea si ajunsa el cu lui sluga pe mosia Gherghinei. daca n-o duci in padure s-o manince fiarele. Cind a vazut Petre. Ce era sa faca? In fata sortii nici imparatii n-au nici o putere. a fost prea tirziu. tot cimpul cu holdele sale si ale Gherghinei s-au aprins si s-au facut scrum. Dupa multa osteneala si nopti de groaza.

Ce bani n-or ajunge. El n-are incotro se suie pe cintar si abia acum plateste cu trupul lui ghemul.. Unul era trintor Toata ziua sta si dormea si tarina de sub el putea de lene. Impinse fata afara zicindu-i sa stea cuminte in trasura pina vine ea. Imparatul sta trist ca s-a lasat ca un prost vindut de viu si n-o sa mai faca nunta niciodata. Arapoaica trimite vorba ca ea are ghemul cu lina de aur. Cind a vazut-o asa de frumoasa. Rautatea din sufletul si toalele ei se duse pe acea apa. luminata. Fata ii povesti cum fusese alungata de peste tot. Imparatul crede ca are aur destul. Arapoaica zice la cintar pe aur. Pina s-o ajunga. Intr-o zi i-a aratat imparatului pe fetita de la ea Piaza Rea. Fetita ii povesti necazurile si baba o asculta facindu-i-se mila de ea. decit cer. era slab ca un rir si se juca si ! cu doua gheme. a fost gata. Ghemul era vrajit si oricit aur puneau nu cintarea cit ghemul. se lua dupa el si cind colo el o duse la casa Sfintei Vineri. Sfinta Vineri se bucura cind vazu fetita. o arapoaica. Zis si facut. De aci plecara ele departe cu trasura intr-o tar a sub un munte. O mingiie si ii dadu sa manince si sa se culce.. bat la usa si intra. Trece prin paduri. nu se mai tocmeste si-i raspunde: Sa fie pe pofta inimii dumitale Si pornira sa cintareasca. dupa stelele de pe cer.. gata sa-i ia lumina ochilor. cocosul si-i mai ramasese pe vatra doar mita. paduri si fiare. sa-1 cintarim pe imparat si ca datornic al meu. stapina. S-a bucurat el de o asa intimplare si a cerut-o pe Piaza Rea s-o ia de nevasta. Intr-o zi. Ce era sa faca? Ca sa nu piara toate de Piaza Rea. fiindca stia sa citeasca in stele. Vine imparatul cu carul cu aur sa-i plateasca ghemul.. Dupa multa osteneala intr-o zi ajunse la o casa facuta intr-un stei de piatra si acolo. Lua fata o arunca in riu si de aci iesi curata. Insa fund vindut arapoaicei aceasta face ce vrea cu el de aci inainte. — Dau ghemul — ! 238 . Arapoaica stia dinainte cine este fetita. Iar cind va veni sa dea bid cailor si sa fuga. a treia zi ii muri purcelusa. S-a dus cu fata la tatal ei. o duse-n padure sa culeaga bureti si iar se pierduIar de aci incolo incepura necazurile. Fetita o porni tot inainte plingind si rugindu-se s-o ajute Dumnezeu sa scape din gura fiarelor ce misunau prin paduri. La urma urmei zise arapoaica imparatului ca n-are bani de ajuns pentru lina de aur. a patra zi. ape si munti pe unde nu calcase picior de om. care matura drumul cu chica si cu barba de batrin ce era si au facut o nunta-mparateasca. Intr-o noapte vazu un licurici. a cincea zi. Alalalt. va trebui sa se insoare cu fata pe care i-o dau eu. iar altii se caznesc sa goleasca vedrele cu vin. gaina. de s-au veselit si chiuit o luna si o saptamina si astazi inca joaca hora.: turmele de oi se inmultira la loc si toate deveneau din belsug ca mai inainte. A doua zi ii muri catelusa. Fata trage trasura aproape. ca de Maica Precesta lasata. Il ia pe imparat si intreaga comoara si o duce la casa ei din munte. cum se joaca mifele. ci zimbitoare si placuta la grai. Aude imparatul ca s-a furat ghemul cu lina de aur. Inauntru stateau doi insi. urita si arsa de foe precum este arama. Cind iesi afara era frumoasa ca o zina si nu mai era trista ca inainte. arapoaica o duse cu trasura ei la o apa fermecata. Vad o casa. Bate tobele in tara sa se afle unde este ghemul ca el da oricit numai sa i se dea ghemul ca are nunta si trebuie facuta rochie din tors pentru mireasa. Arapoaica stia ce comoara este ascunsa in acele gheme. Fur a ghemul de aur cu care se juca omul eel slab si fugi la trasura. ea dusa a fost.

— Chiar tatal meu este eel mai mare hot. Se cobori la marginea unui oras mare. Imparatul s-a bucurat si pe loc s-a pus pe chef si tambalau mare pentru ca fiu-su s-a procopsit cu atita invatatura. iar el ii fur a iepingeaua pe care dormea si i-o pitula-n padure. lingurar. Daca nu spui. pina ce nu furi iepinSi plecara inarmati in padure. ambitios. il ia gura pe dinainte si zice ca totusi este o meserie pe care n-a invatat-o Care-i meseria aia? il intreba rastit imparatul. El isi ia — Buna sara zise el. iti tai capul Meseria de hot. croitor. maria-ta. s-a ridicat pe picioare a si inceput cu invatatura. S-a facut portar. ca iepurele. timplar. nu se lasa mai prejos si se pregati sa plece-n lume — — — — ! ! ! sa se faca hot. nu-ti dau dreptul ! sa fii calfa. unde ardea sara o lampa la o casa. Omul pleaca. ! ! si incepu sa o jumoala. taica-su si acesta se bucura nespus ca a dat peste el un om cu o asa tragere de inima. As spune. zidar. Se uita inuntru si vede un om si o muiere care se certau. cioban. pescar. scoasa o gisca de sub pat inima-n dinti si bate la usa.! ! ImpAratul hot fost odata un imparat ce avea un baiat si pe care voia sa-1 invete toate meseriile din lume. dar e meserie grea zise dregatorul. Se intoarce si schilaune ca iepurele. Te dau pe mina lui sa scoata si om nu afle barbatu-meu ce e cu gisca. papugiu. negustor. Se culcara ei sub tufe si amindoi dorm ho teste. linga o padure mare. potcovar. se aseza intr-o lada zburatoare si porni in lume sa se faca hot. profesor. patraungiu. frizer. — Eu sint un pui de hot cat sa ma bag la un stapin sa ajung hot vestit. vacar. 239 . iar el sta nepasator pe cind hotii i-o iau inainte. Lasa lumea la masa. Baiatul. drumetule raspunse femeia. S-a inters la imparat cu o lada plina cu diplome. — Dar gisca de sub pat pentru cine o jumoli? — De unde atitea? zise femeia inciudata ! si stii de suparare ca i-a aflat taina. iar femeia ramase. advocat si doftor. Unul care se afumase nitel. pe asta n-a-nvatat-o Cazu imparatul pe ginduri de rusine ca baiatul lui are o meserie pe care hotii o stiu. sa astepte negustori la geaua de sub mine rascruci de drumuri si sa se capatuiasca. din dumneata. ce meserie a invatat si ce nu Isi dau ei cu socoteala ca fiul imparatului este eel mai invatat A Cum ! om din lume. — Buna sara. Stau la masa cu mai marii dregatori si isi fac socotelile. numai sa Il dusa la Mosul de la inceput ii zice: — Baga de seama. S-au imprietenit si amindoi au pornit-o-n hotii. Fiul imparatului stia si limba fiarelor din padure. iar el n-o stie Si da-i cu mustrarea pe el ca sint pe lume oameni mai invatati decit el. fierar. morar. — Ce mai lucrezi? — Iaca nimic E noapte astept sa ma culc. Hotul eel batrinsare intr-acolo dupa iepure.

de fier si ii puse gindul rau. in vazul lumii. ca doar avea de unde si cit mai pestrita. intelept. ca asta trebuie sa fie mire hot. Numai sa-i dea o caruta §i doi calup mici si slabanogi. ies din ascunzis ji-1 ajuta sa urneasca din loc hodoroaga de caruta. ca sa nu afle unde sta ascunsa comoara imparatului. i-a arata capul si-i spusa ca i 1-au taiat pazuicii impara£esti. ca in asemenea meserie il intrece si are sa i-o ia inainte. Pune in caruja un butoi cu afion §i rachiu ce adoarme omul de viu. El le dadu cite un pahar si cum beura. Fiind zidar face zidul la loc si pleaca linistit ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic rau. El ii taie capul mosului. cind lucreaza cu atita pricep^re. il pune-n sac $i fuge la fie-sa in satul de unde pornise dupa furtisaguri. Duce mortul la groapa lui. Iscoadele palatului venira cu §tirea ca hotul care a furat banii este printre iar o mare petrecere. mosul le§ina si cade cu sacul plin. — Lasa ca te pun eu sa spargi o banca. sparse zidul si casa lua intr-un sac topi banii. ca n-au fost in stare sa prinda hotul. Stati. Pleca el cu o caruta hodorogita §i cu nijte mirpage-n haturi de tei si sfori innodate. Ostasii imparatejti n-au de lucru. ii face pomana sa urneasca — vins sa vadii ce se vorbeste in oras despre isprava lui. ba colac peste pupaza sa fuga si mortul far! cap. il cutroape cu tulei si da-i bici cailor.Hotul n-are ce face si-i recunoaste ca are apucaturi de hop. Ca sa-1 afle. Strajile si pohtia sta legatS-n lanturi. fratilor. top adormira. De aci inainte. Mosul tului. pitite dupa pomi. El ocoli pazitorii. Il ridica in grad si din calfa. dar ca totusi nu-1 intrece pe el in maiestrie. iar trupul si ar vrea drept recunostinfa ca 1-a invajat o meserie atit de procopsita sa-1 fure. baiete. porunceste sa aseze trupul hotului in piata. 240 . Imparatul. Adusa scroafa si i-o arunca pe pragul imparatului. devine in scurt timp hot. El alerga dupa scroafa si o sageta. prostilor din palat. Urea mortul in carupa. Hai a doua noapte sa sparga banca imparaSparge el zidul. al acestui renumit mester. ii zise tata-su. ca sa prinda hotul care i-a spart banca si i-a jefuit de bani. un mistret omori un ofijer din garda palatului la vinatoare. iar strajile sa-1 pazeasca din departare sa-1 prinda si pe-al doilea hof Zis §i facut ! Aproape de fintina in piata pun trupul hotului §i strajile inarmate stau pe linga drum Ii ramas . sa furi o casa de bani ? Acolo te vad eu cum te descurci? Plecara noaptea sa sparga banca. ca sa-1 ingroape ca pe toti cre?tinii dupa datina. Hei ce bine-ar fi de-ar ajunge fiul sau la degetu eel mic. — far a sa-1 cunoasca cine este. Baiatul isi facu planul sa se cam dea pe linga palat sa le mai traga cite si ! o pacaleala. El se duce la femeie si-i spune sa nu plinga. zicea el in gindul sau. Hopil eel batrin isi da cu socoteala. injura §i bate caii s ca nu pot din loc carufa plina cu noroi. Isi da cu parerea imparatul. latr-o zi. daca-mi ajutarati sa va cinstesc si eu cu opja rachiu. umplu doi saci cu aur si cind sa iese. ai deschise usile la palatul meu. imparatul face chema multa lume aleasa si ei. Trece noaptea prin piata imparateasca.

Ea cind ea nu i-a atins. a venit cumpana de noapte. Cind se desmeticeste nu e sabia Unde e sabia? Se intreaba mai marii imparatiei si paznicii? Pornira cercetari peste tot. Apoi top se spalara si se asezara la le adunare si si Imparatul. lifacu pomana si veni la pomana fiecine. hai sa ne culcam si noi. sa rida cu el si sa-i faca un semn negru cu degetul plin de funingine pe frunte. si-1 prinsera chiar pe hot. s-a bocit ca un copil. dar se face ca este strain si ea il unge pe frunte^ cu funingine. ii zimbeste. iarba verde. suparat — De zise: atitia ani fiul meu a plecat in hope nu s-a mai intors. Cind se destepta imparatul merse la fata si o-ntreba ce-a facut? Pe unul singur 1-am uns si uite-1 cum doarme Cind se uita. Cind sa-i puie latul. iar ea in pat. Calaul puse mina pe lat si vru sa i-1 puie la git ca sa-i taie rasuflarea. beutura si mincare si se termina cu beple. mai este putin si cinta cocosii. Fata il lua de mina si merse in odaia ei. Se duce sa bea apa din fintina si vede semnul. Meseria asta tine omul cu un picior in groapa cu altul pe fost un pacatos si mi-am prapadit baiatul. si-i ! Pleca la fiica-sa arata se mira cine putea sa-i insemne asa frumos. Ride de prostia imparateasca si indata isi face alte planuri sa-i insele. Ea sa se dea pe linga el. lasind-1 sa se faca Haideti sa-i punem pomana si sa-i fie de suflet toate bunatatile astea. insusi imparatul era judecator. La judecata. se da pe linga imparat si-i fura sabia. numai hopal era treaz. In timpul noptii merse la fintina si se spala. laudindu-se ca are sabie furata de la un imparat. ! Am Atunci baiatul hot isi face semn cu funingine pe frunte. si-1 Hopil lua cu iuteala fulgerului lapil. 241 . numai imparatul a stat si. multi hop poate sa mai tie o imparatie mulpmea de hop. la funingine intr-un ciot si pe top nuntasii ii vapseste cu negru pe frunte.! Apoi ii spuse fiicei sale sa aiba grije ca hotul n-are sa bea. Era usor sa-1 prinda de git si sa-1 duca drept la judecata. zicindu-i: Hai. Baiatul fu legat in lanturi si aruncat intr-o inchisoare neagra si urita ca o groapa. Baiatul recunoscu hotia si fu condamnat la moarte prin spinzuratoare. ce i-ar putea mosteni imparapa. iar ceilalti au sa se imbete. Simte cind il murdareste si tace. Merse printre ceilalti si top cu fruntile pline de fu n ingi ne. Topi au mincat si s-au imbatat si de data asta. fata. Se rindui ziua cea mare de spinzurat. Fata se da pe linga el. Cei mai multi erau oamenii palatului sau. Top zaceau morp de bep pe podele. uite la imparat si vezi ca te cheama? El privi catre imparat — ! — si i il se paru ca-1 cheama sa-i spuie ceva. il privi zimbind pe calau si-i grai: Mestere. l-o hoj: fi omorit cineva. Incepe petrecerea cu joe. Fetele adunate-n piapl isi dadeau coate si se veseleau ascultind povestile tinarului. acolo nimeni. El se culca jos. apoi merge la fata. ca nu mai avea parte barbateasca. Veni lume cita frunza si iarba si veni si imparatul trist si posomorit ca si-a pierdut fiul. sfatuiala. atirna la gitul calaului ridica in sus. el vede ca e soru-sa. Bai si sama. Popa ii facu sfestania si spovedania. Se gindeste el: topi — — — Doamne sfinte. Veni chiar si hotul si minca din pomana sa. apoi trecu pe miinile calaului.

de ce nu spui fetelor tale care te iubesc. Porunci sa se taie vite. fiica cea mai mare il intilni plimbindu-se ingrijorat ca totdeauna Cele trei fiice. bani. ca de la un rind de vreme p-ai intunecat si firea si sufletul. fiu Imparatul Ingrijorat A fost odata un imparat care stapinea o pura cu munti $i paduri. cinPndu-i cintece frumoase. Munpi. incit nici zece ostiri imparatesti nu-i putea stSpini. pcporul care pina aci muncea in pace si lini§te incepu a bate drumul spre cetatea imparateasca plingindu-se ca raii ii jefuiesc de vite.mani pentruca avind pesteri largi si adinci. La un rind. pe ginduri fiind ingrijorat si tuna si-i fulgera cautau sa-i faca voile taina a ingrijorarii bunului lor parinte. insorita si-mbelsugata. Tobele si trimbitele incepura sa bata §i sa sune §i petrecerea de atunci pne si azi. Nu stiu cum sa scap de ei. imparatul cazu intristat foarte. ca n-ai sa ma recunosti cu coatele goale Acum iata ca p-am dovedit-o Ti-am spart casa si plin de funingine pe fata de bani. mica cit un caier de lina alba ca matasa. asta e tot. doua zi. Oamenii din acea |ara munceau vaile cu plugu. rugindu-1 sa-i apere de raufacatorii aciuap in pesterile munplor stincosi. $i-i treia zi. Noi am crezut ca te-ai intristat fiindca trebuie sa ma dai la vrun imparat cu sila sa le fiu mireasa Daca-i asa. Intr-o zi. Din ziua aceea. vazindu-1 ca-i tot §i sa afle marea printre lamiii din gradina. le erau du. il ruga si fiica cea mai mica sa-i destainuiasca ce ingrijorare mare 1-a facut din vesel trist.Mulpmea calaului. in loc sa le fie prieteni. p-am furat sabia si p-am ucis calaul Sint eel mai mare hot? Pot Imparatul crezu ca este un semn mai bine — ! ! ! sa imparatul hoplor? Tatal sau numai ca nu lesina de bucurie vazindu-§i odrasla in viata. Atunci fata-1 intreba: Tata. Tara e plina de hop si jefuitori. pina ce se face mica. baiatul zise: Tata. veni de-1 intreba si fata mijlocie ce ginduri ii framinta mintea nelinisteste inima. ce griji te apasa. arunc5-n sus cu caciulile de bucurie cS s-a gasit ac si de cojocul dumnezeiesc si merse sa vada hotul. nu este cine stie ce mare nenorocire. isi facusera hopi cuib intr-insele. de cind se pune luna mare cit o f oata de mamaliga. §i-i povesti si ei despre tilharii si hopi care-i neli- A A 242 . iar plaiurile munplor le cutreierau cu turmele de oi sau de capre. sa se aduca butoaie cu vin si beutura ca sa petreaca cu intreg poporul de bucurie ca si-a gasit fiul. Dupa ce se apropie. zise — — — ! fata cea mare §i pleca. dansindu-i si cite alte lucruri ce mai inainte ii erau pe plac. in zadar ma privesti. acum toata osteneala le era fara de folos. Dar oricit se straduiau. grine si haine si ca nu li se poate impotrivi. $i afla si ea cele ce aflase sora ei cea mare.

Ajunse intr-un catun si intreba: Oameni buni. spre a se razbuna. Comitul. ca stim noi drumul pina la casa parintilor mei. o duse la pestera din locul unde ea ucisese pe cei 39 frati comiti. bine traim. iar mireasa cu mirele o pornira singuri. Stip voi unde este pestera comitilor ? Sa ma duceti la ascunzisul lor ? Te ducem. Numai ! si tu sa-mi dai haine voinicesti. o lega burduf cu capul in jos de un brad. sa mergeti ! ! la precum este obiceiul stramosesc la nunta. de necaz si mergea din catun in catun. numai sa-mi dai voie sa ma marit dupa cine voi vrea eu. odata. ii mai mare — Ce sa-ti mai spun tie toate grijilc mele Le-am spus surioarei tale §i mijlocie ce folos ca stiu cind nu ma pot ajuta cu nimic. nuntasi si lautari. zise fata cea mica. amnarul nu scapara iar iasca nu se aprindea. zise imparatul. fata. Ii pregati imparatul toate lucrurile cerute si intr-o zi pleca fata calare din sat in sat. dar tu nu te temi de comiti ca te omoara? Nu ma tern Si asa. turba Comitul care scapase cu — Acum sa mergem sa facem — Bine. apoi aduna crengi s-o arda de vie. in ziua a doua. Apoi o lunga abia urnindu-se din loc. ca tu e§ti mai viteaz decit un barbat Si acum sa-mi spui ce ceri de la mine fiindca scapasi tara de acesti hop? Nimic nu-ti cer. iaca va parintii tai. zicindu-i: Iaca. fara a se apropia fata de comit. tot va trebui sa mor. vitele. Comitele n-avea nici tata. Mersera taranii de-i aratara pestera in care era birlogul tilharilor. fes. am sa-{i dovedesc ca eu pot sa te ajut. ei la mijlcc cu nuntasii si lautarii pe urma. le taie capetele unul dupa altul. cum traiti voi aici in munte? Bine. spre a afla cine este vcinicul acela. Deodata carbunarii auzira un strigat disperat: pornira — la cale 243 . Apoi. deschise un han in apropiere de palatul imparatului. zise imparatul. Lasa asa fata spinzurata si alerga sa ia foe. Atunci comitul le zise mmtasilor Mergeti voi indarat la imparat. nici casa si vazindu-se singuri cu fiica-mparatului. fata mea. Ca sa duca la buna indeplinire gindul sau eel negru. marite imparate. insa pentru ca-i facuse invoiala. — Bine. In vale pe un drum batut de calatori si cara. Fiica-mparatului il cunoscu ca el este capitanul comitilor si-i spuse ca ei i-ar place sa-1 ia de barbat. Aduna fata 39 de capete §i le duse imparatului. armata si lautari. Sa-mi traiesti. nu i se mai putea pune de-a curmezisul si incepura nunta la palatul imparatesc. nuntasi si lautari. Imparatul se supara auzind ca ea vrea sa se marite cu un hangiu. banii mai zise: si si imbracamintea. ce isprava facu fiica ta cea mica. $i se-ntoarsera. Privi el in departare si vazu niste pacurari cu oile stind pe linga un foe. Armata mergea-nainte. Comitul mai intii se opri la un han si imbata turta pe ostasi. Tot intrebind din om in om. faca-se voia ta. Se veselira ei aci. Cind s-aprinda focul. Numai capitanul lor scapa nejunghiat. — — — — — ! — — — — Bine. La tatal meu avem nuntasj.: ni§tesc poporul fiirindu-le bucatele. treceau niste chirigii cu o caravana de camile incarcate cu carbuni. afla ca este fiica cea mica a imparatului. sabie si cal cu sea. zise: viata. Cum ajunsera acolo. daca niste comiti nu ne-ar fura tot avutul. nunta si la casa tatalui meu dau oaste. Ea se aseza la intrare cu sabia-n mina si-n zori cind sa iese la drumul mare.

ea sa spuna ca are o fiica care se pricepe la astfel de treburi. Baba facea mincare. sa se faca bine ca am furat-o din ghearele morfii. tesind covoare si paturi frumoase ca si cimpul de prima vara incarcat cu trandafiri si bujori. ca asa mi-a spus fiica mea. cauta-ne daca nu ne crezi. maica. iar daca o intreaba cine brodeaza asa de frumos. Lua maicuja patura si se aseza cu ea in tirg. Cine-o vedea o privea intrebind-o despre pret. Cind ajunsa in tirg. iar fata broda. Dar cum era prea scumpa nimanui nu-i da punga sa dea atitia bani. Apoi fata-i dete sa mearga-n piaja sa vinda o patura si sa cumpere alte modele de torturi. fie-ti mila de fata asta. Fata cosa modele tot mai frumoase si scumpe. numai inima buna sa ai. eu am sa muncesc si pentru tine. Da unde sa lase ei fata? O dusera la o baba saraca ce traia intr-o casa veche darapanata. tocmai mie imi aduceti belea pe cap. in culori. au dezlegat-o. dati-mi mireasa s-o ucid pentru ca m-a necinstit la — N-am gind sa-ncerce vazut nici o mireasa. rugind-o Maica batrina. Bine. stapine. nunta Merse camilarilor. maica. in cosul peste care turnara carbuni. oricit de frumoasa ar fi fost acea patura. Bine. dar asa scapa printesa de la moarte. ii zise matusichii: Maica. maicuta. maica. in puneguri nu-i dadu-n Carbunarii ajunsesera cu carbunii intr-un oras si o pornira iar in carausie. cu ajutorul domnului te descurci dumaeata si plecara lasind-o pe batrina amarita si-ngrijorata de soarta fetei care inca nu-si venise-n fire dupa cele intimplate. dar ce si muncesti. vino si si el si impunsa cu sabia peste tot. mergi in cetate si cumpara-mi torturi de brodat de toate culorile. O trimeasa pe baba in tirg sa vinda pala cu 5 lire de aur.! : Ajutor ! ajutor mi omoara comitii ! Sarira chirigii de pe camile dezlegara mireasa spinzurata ascunzind-o intre cocoasele camilei. maria-ta. iar tinarul imparat lua patura. Se mira si bucura matusa de maiestria fetii. ! — Ajunra la caravana strigind: — Ei. dar tot nu scapa din miinile mele. trecind. frate. sint tinara si din cistigul meu trai-vom impreuna ca mama cu fata. Cind se-ntoarse comitul si vazu ca fiica-raparatului e scapata. care de care mai frumoase. Veni atunci un fecior de-mparat si o-ntreba: Cit ceri pe aceasta pala? Una lira. ^ine una lira de aur si sa fit sanatoasa cu fata cu tot. o dadu curtenilor sai si plecara. — Si ce pret are? — Cinci lire de aur ! 244 . ca eu n-am nici o avere Ai sa vezi tu. Uite una lira de aur. turba de minie si se gindi: camilarii aceia. Merse baba-n piata cumpara de-ale mincarii si tot neamu de torturi. Apoi batrina cumpara bucate pentru ale gurii si alte torturi mai frumoase si mai scumpe. iar veni feciorul imparatului intrebind-o: — — — — — — — ! — — — — Aceasta pala frumoasa ti-e de vinzare? — De vinzare. raspunse batrina. Cind se vazu scapata. Bine. care n-am un bob de orez sa bag in oala si faina pentru o turta de piine? Lasa. nu fi intristata.

ea se temea si astepta. aruncind pe fereastra odaii o fringhie din pinza alba ce se prinsa bine de un cirlig si fiind deschisa fereastra se urea si cobori in odaia palatului. iaca birovu satului loasa un baraban. Multa lume isi facea moartea singura numai sa nu mai traiasca. insa mireasa nu dormea. fara ca hotul sa §tie ce-1 asteapta. iar la lumina lunei comitul vazu prin peretii de sticla locul unde se aflau tinerii. asa ca un imparat isi pierdea imparapa. tu vreai? Eu vreau. numai daca-mi indeplinesti o mare dorinta si anume sa-mi faci un palat numai din sticla. fara capetenie Imparatul ce-1 osfoisa pe alant. zise catre batrina: Maicuta. acum sa-mi spui drept cine face aceasta pala atit de frumoasa? o fata de suflet si ea se pricepe-n toate cele. Noaptea se culcara ei intr-o odaie mare. la git si pleca in sat pe toate drumurli si spunea din gura-n gura. ca a venit un nou zacon. cind se bateau imparapi unul cu altul. Insa. Unul de o parte si altul de alta. S-asculte povestea bine POVESTE DE BAlATUL MILOS Intr-o vreme mult de batrineata. Asa trecu vreme multa cind intr-o zi. fura adusi cei doi lei si se facu nunta imparateasca de care auzi si comitul eel care-i dorea moartea. Fata deschisa poarta larg apoi striga catre cei doi lei: Leii mei. porni cu un zacon greu pe lume care mult spamintasa toata lumea. il chemara si pe el la nunta impreuna cu surorile sale si de atunci se porni o veselie ce se fine si acuma. El spunea asa: „care are in casa lui om ! batrin de la saizeci de ani. batrin in sus. Cine va intra sau iesi din palat sa treaca printre cei doi lei. de la imparatu. tot natu sa-si omoare batrinii. Vreau sa merg sa-ti vad fiica cea priceputa. imparateasa merse la soful ei si trezindu-1 din somn ii arata pentru ce n-a dormit toata noaptea. o tobifl. iar la poarta sa-mi pui doi pazitori falnici. eu doresc sa-p cer fiica sa-mi fie mireasa. mincaji-1. Ea cind il vazu. — — Am — — — — — — — ! — Apoi. numai fata sa vrea ! Si eu vreau. pne banii §i da-mi pala. lumea lui ramansasa saraca. Asa traiau de greu. doi lei. ca nici nu-p mai era drag sa mai traiesti. Bine.:! ! ! Bine. maica. Si mersera sa iese incet pe poarta cea mare pazita de lei. Iar leii se azvirlira cu furie pe comit. ca de pe 245 . precum ai dorit. raspunse fecicrul de-mparat si mersera la bordeiul ei. iaca un strain. sfi§iindu-i trupul. Cind o vazu feciorul imparatujui cit era de frumoasa. Atunci comitul sari zidurile imparatesti. ca i se faceau semne ca ceva rau se-ntimpla si-i arata pe comitul sfisiat de lei Ii spusa dupa aceea mirelui povestea cu hotii si cu tatal ei imparatul eel ingrijorat. Se ridica palatul. ii zise incet De cind te asteptam sa ma scapi de aici Vezi doar c-am venit Si cobori pe scarile palatului de brat cu comitul. Mai dap la copiii smochine. da-mi ragaz o saptamina si palatul va fi gata. Mirele dormea.

246 . Intr-o zi. asa: lo el doi iepuri de-ai de casa si un sac. Intii adusa multa tufa di pe jos si o lapada in groapa si pe urma indupleca lemne la ocolu gropii. Mai adusa baiatu si cu saci. „vulpia sireata" si multe si marunte. pnA sacu jos ling! un gros de lema. iaca chinezu satului facu on spisac numai de-ai batrini. fetita si batrinul. paie. ! Ajunsa saptamina care erea rocu. nu poate sa lucre. de la saizaci de ani in sus si mai facu pozivuri la toata casa unde ieste om. plingind. avea un tata batrin care crescusa copilu tot din cersie. sa pazeasca stoaca. taie iepuri si-i pusa-n car plini de singe. sa sa iveasca patru gelati dobrovolti. Baiatu sa gindi mult aici in padure. zapada si de toata vremea urita erea buna. care sa taie cu sabii pe aia care nu-si omoara parintii. da dupa o saptamina de zile. batrinii fac mare troscuri. Baiatu vorbeste plingind si-i zice: cu mine sa te pitul. cum sa faca. su-i zisa: taicutul 'meu. su poala la un munte. or trii orase. de adusa o oala mare de pamint si niste troci de apa. la groapa asta sa-1 duca pe tatal lui. Veni poziv din sat roc de-o saptamina sa-si omoare batrinul si sa iveasca in sat cind ingroapa? Porni el cu mare plins si milos cum erea nu indrajnea sa omoare pe tata lui. facu un asternut bun si mai sa gindi. Asa crescu fettta pe bratale batrinului ca ia mult mi-1 voia pe si pa geiuachi deda al ei. — Taica. le lega cu ni§te curpin de virfuri. si coceni. Porni pin sat mare plinsuri si ginduri incurcate. asa o rindui bine de ploaia. esti tinar. risipeste mincarea" Asa spusa birovul ! mergind pe drumuri. Baiatu porni sa faca o proba ca pentru tata-su. Colo intr-un sat. socace si batind barabanul. „vesalia pescarului".urma 1-ai batrini nima n-are nici un cistig . ca trag nadejde. nima sa omoare batrinu lui ! DupS ce vazu imparatu ca nima nu omoara. Mincara baiatu cu m'oierea. pana la-ncaltatura si imbracatura. Sa ivira dobrovolti. beura cu suspin mare. sa-1 tina pitulat. decit gelatu pe tine. matacina. aide bine tu pe mine. Baiatul erea mult sarac si ramas de satenii lui. or porci sarbatici sa-i prinda lovgii. mora sa-si omoare toata casa pe batrinii ei. baiatul sa-si omoare batrinul Si baiatul fa^u si el o minciuna ca vulpea. pe „greierli si furaiga" si alte povesti. gelati. care au peste 60 de ani. Auzind lumea asa zacon rau si greu. erea un baiat cuminte si milos. ca s-a schimba Baiatul avea o micu^a de fetita pe care batrinul o crescusa tot pe brata si batrinu-i povestea povesti fetitii. — Tata. mincara ei cu plins mare. gindea ca e lucru de gluma. ca ieu sint batrin. facu o coliba pe groapa si mai pusa pe lemne niste boji. ai auzit cum ie rindu 1-ai batrini? Da tat§- da de tine imi pare rau ca asta zacon. mai — Tata. pe: „trei surori la flori". imparatul si-mi porni prin Atuncea sa spaminta lumea si mai mult. or muiere batrina. nu indrajnea nima sa omoare. pana se va schimba asta zacon. Sa gindi iel plingind ce sa faca? Lo o sapa in mina si pleca pe deal in plimbare pintr-o padure dete de o groapa adinca care erea facuta pentru lupi. pe care fetita le asculta din gura batrinului. toata lumea sa spamintasa. pe „viezurli cu vulpea". Da-n oala trebuie sa se spurce tata-su da din troci sa bea apa. le dete si odobrene. sed degeaba. vorbi cu tat3-su si zisa: sate si orase taiara gogea. intoarsa zaconu si cerea la zece sate.

si troci goale mi-1 : pupa pe ta-su si iesea sus. Sa-ntoarsa baiatul in casa lo amnariu. I-am legat si o piatra de mijloc si 1-am lapadat in virtop. da acolo apa clocoteste. cam pi la chindie soarek apusa. dubari carpinu al nodoros care-1 facusa ca o scara si baiatu binisor. Baiatul fursi gardu pinga groapa. Iesira din sat afara. Ajunsa la groapa. Dimineata baiatul sa scula mai de noapte. Trecu o saptamina de cind 1-a pitulat pe tat-su. de neveste. toate imi trebuie ca sa scapar foe pc viata mi-a trebuit. aprinsa un tiv de camasa. BStrinu toata noaptea povestea la baiat. rupsa vo citeva mini de iarba. Iesira la ce insara. De cind 1-a pitulat „un somoldoc de negreata 247 . minca cu baiatul de cina in groapa. Sa-mplini o saptamina. Baiatul mi-1 lo in girga pe ta-su si mi-1 dusa pina la groapa. iar trasa la loc. care eria pus intr-un ciob. loa toale imoasa.Dupa si pleca. porni sa taie cu toporu niste maracini si ingradi groapa la ocol. nici tuie in sat iote o famie sa duce cu ulcioru la apa. spusa cum ie rindu. facu luminS mica. tuna linga groapa. iar trebuie sa ia ceva. stele luminoasa si ajunsara pina la groapa. linga groapa si baiatul slobozi o scara de lemn in groapa jos. sa scoala baiatu. — Taica. Pusa toalili in traista trocili ale goale si pleca acasa. Intilneste pe buna dimineata nu i-a dat da 1-a si intrebat: „de unde vii asa de noapte?" „La invinat am fost. Facu o lumina si asternu in groapa. Iaca baiatu sa sprimi cu mincare mai multa si pale spalate sa-1 premeneasca pe tata-su. pleca acasa plingind. cind da cind veni un nou zacon porni toate berecheturli pamint cum a fost. lumea Da si la Erea o lumina de luna. Lo ca de rindu al dintii si sa dusa iar acolo si porni sa-i povesteasca lu tata-su visu ce 1-a visat. marginili. stringindu-1 „tata. Sara insara. am alanta. iote cum ie plin de singe". ca sufla cu gura si rasfira toata negreata si ramine iar lumina la gura lui". si cind s-a-ntors. tata". 1-am adus. sanin. iasca. pujin mersara. pentru ca sa nu cada vro ala. da aci pe loc sa face tata-su. de-ti eria scirba sa te uiti la iel. in groapa sa-1 manince pe tata-su. isi face ris de fete mari. Dimineata de noapte. toporu si pleca plingind la tata-su. da bas cind sa baiat. Sezu cu tata-su jos. ca nu e nici o lege mai rea decit turcu. Baiatul lo riza de camase. Tata-su raspunsa oftind si inchinindu-sa. il unsa cu untura si aprinsa tivu cu iasca. cremenea si mai lo si un toporas si pleca cu tata-su. Cind arata baiatu sacu. Veni iar saptamina. porni batrinul sa scapere cu amaariul in cremene. visa niste visa grele visa cam tot un vis: gata sa tuie la el in gura. baiatu lo traista cu mincare si niste troci de apa. desfScu otira margina. 1-am loat in sac. iasca. iaca baiatul poarta maidanului. colia la vale de sat. vazura sacu numai singe. ca iaca batrinu nu mai putu sa mearga. dupa iarba si muguri de iepuri". Ajunsa baiatul acasa. unde virtopu. batrinu sa opri si zisa: uitat lo pe tat-su amnaru. sa culca cu tata-su si durmira amindoi o noapte. cind ajunsa la casa baiatului el spusa asa: „pe tatal meu 1-am ingropat de mult. s-a dus indarat. incepu intii baiatul sa cuboare pe scara da si batrinul dupa baiat mereu jos pina la fundu gropii ajunsara. iaca pornira prin casi sa cate sa vada care si-a omorit batrinii. vaduve si famii sarace: „aici la noi cit ne-o tine imparatia turcului multe avem sa mai patim si sa vedem". or altceva. lup. e rod pe nu mai pe tata-su. pusa in gura triiistii. rupsa un tiv. sa-i duca lui tata-su. iar daca nu credeti iote sacu cu care 1-am adus. VSzu baiatu ca sa lumineaza.

da nu §tii ca acuma e §i mai rau. cred ca o sa gasesti. Atunci batrinu spusa la baiat: Du-te. seceta e mare. mai mult minca peste. ia sacu cu tine si cata. Batrinu cazu pe ginduri. facusi iar lumina. tata. Bietu baiat adasta moartea. gasi a — Tata. care nu dam ni sa duce capu. taica. Da care sa-i aduca de mincare lu tata-su? Sa dusa iar la tatasu. pina cind o sa fie asa imparatie pustie Baiatul desfacu traista de la sele. Lo traista. tata. or in furnigari. si spunea asa „a venit vorba de la imparatu si spune. n-avea bucate. stapinul ca§ii sa dea cite 15 ocale de boabe de porumb or 10 ocale de boabe de griu or sacara. Lumea minca mai mult crimpei goi.si Tata. omora si cite-o pasare pe une putea. Iote baiatu sa sprimea. n-avu imparatul ce sa faca. facu iar cu amnariu cremenii iasca. iar birovu spune: „tot natu sa aduca la !" opstina bucatele. pana jos. sa ?tii ca zaconul Da iar tu sufla §i in negureata al turcesc. tu ai scapat de moarte. capre. n-au la piat. ala vis e moartea mia. foametea e si mai mare. or copti. si-adusa aminte ca boabe risipite de bucate nu poti sa gasesti nici unde decit in misina de sociti. de porumb. fierti. Sa dam la dirjava. moartea ta. umbla si gasi o misina de sociti. scoasa un zacon nou si mi-1 trimiasa iar in lume. ramasatoatalumealafoamete". lo un sac si-o sapa. pleca pe cimp. Iote cum bucate nu e. or linte. porni intii pe-ai bogati sa-i taie. or de sacara la dirjava de saminta. pe drumuri. taica. de nici care sa semene lumea in pamint. asa cum a zis imparatul Nima n-a adus bob a lu Dumnezau c5 n-are nima. batrinul. da batrinu sa vaita ca i s-a urit de atitia ani ^ezind. zisa tata-su. sa pilnsa iar. scoasa ce avu in traista. socace. aicea-n groapa ca lupii saibatici. Nu eria nici saminta de griu. asa zacon a facut. carne de iepuri de casa. dete maracinii otira la o parte. Bogatasii n-au nici ei. ce faci? ! nu stiu — : — 248 . Multi ani trecura asa nacajind lumea. vaci. unde a adunat furnigile si sociti saminta. da imparatu scoasa aim zacon si zice asa „toata casa. Tata-su iar zisa: ii inima buna. Ajunsa la padure unde erea groapa. !" care nu da pleaca gelatii pin sat Toata lumea inebunisa de gindu ca pe niciun chip nu gaseai bob defel sa cumperi. iar de-o saptamina si pleca la tat-su pe drum plingind. slobozi carpinu cu un cap in groapa si binisor sa slobozi din creaca-n creaca. iepuri de casa o mai insela pe foamete. cata misini pe cimp si furnigari. cai. Aiincara amindoi de cina. — „Taica. — Rau. Trecu vo citeva saptamini de zile. Mai trecu iar o saptamina. cind o desfacu. vad eu de tine. or toata casa sa dea cite cinspe ocale de boabe de porumb si zece chile de griu. plecara gelatii pin sate si orase. tot omu care e stapin in casa. care nu da bucate la turc. Care a avut peste. cind eria cioban a vazut pe unde a pazit oile. nici unde. nici sa cumperi. spusa cum e rindu acuma. In satu la baiat iar lo birovu barabanu la git si pleca pin sat. Baiatul vorbea plingind si spunind: Taci. nici ai bogap. sa sa duca la tata-su. Birovu a trecut pin sat cu barabanu la git si ne-a spus tot. nu e sa cumperi bob de nimica. pusa toale spalate si mincare. taica. : striga: stau in apsa pentru dusmanu de turc. sa gindi sa se pitule cu tata-su in groapa ca n-are scapare. Baiatul vazu ca acum e rindu lui sa-1 taie gelatii. la fundu gropii ?i facu el — — Nu e. Auzind baiatul ce-1 invata tata-su. o lumina in ciobu lui de untura si cu tivu de la camase aprinsara.

acolo sa cat boabe cit de purine. sa baga cu voinicii in opstina. vazu un bordei de nuiele lipit cu pamint si cutrupit cu trestie. ca ce-o fi tata mi-a spus mie sa ma due pe cimp sa cat misina. asta e iscoala ta a mare. porni sa plinga si sa tremure de frica. trebuie sa vedem de ca ei stiu mai bine decit noi. Dupa ce-1 sapala si-1 usca il pusa intr-o traista mi-1 cintari. Mearsa gogea zile pana ajunsa in satu la baiat. te dubor de la sa spui cum e rindu la griu. Baiatul. zisa ! ! ! ! ! la baiat: — Am dat si venit sa te vad ce om or e?ti. casa saraca. Lo imparatul vro citiva voinici. tot ce-ai facut. adunind iel boabe de griu si porumb. or sa-ti fie frica. da altii au adus cite otira. baiatul desfacu maracinii si pusa un lemn de carpin cu niste 249 . si sa-i spuna la imparat. tatal intr-o groapa meu e viu. mi-1 pupa. neam. Chinezu mi-1 trimeasa la imparatu de ciuda. te spaminti. tori. ei sint mai intalepti. nici nu 1-ai cumparat. — fie numai Iara sa resi baiatul. gindi el ca vine sa-1 taie cu sabia. sa vada unde e pitulat batrinul Sa pusara in caruta si plecara in padure. ca eu stiu ca n-ai in ambar. pe cimp adunind. mi-1 lo in braja. padure de prins Imparatul. daca o fi pe uneva ramas vunu. Da imparatu. injuga doi cai la o caruta si pleca la drum. Dete mina baiatul cu toti si cu imparatu. Cind tunara in padure s-apropiara de groapa lupilor. Multa moarte de om facura gelatii prin lume. Sa ciudi si chinezu de asa boabe de griu frumoasa. Imparatul sa mira si zisa intristat: — Asa — o fi. fura 10 ocale de boabe de griu. altu citeva boabe. de bucate. Cind ajunsa griul la imparatul. Daca e viu batrinul tau. Baiatul tuna in ginduri. sa-1 vada pe baiatul care a adus boabe de griu asa de frumoasa. sa nu sa mai omoare batrinii. Trasa caruta la baiat inaintea la casa satului. imparatul porni vorba cu chinezu si intreba de baiat? Sa mearga iel sa vada unde traieste baiatul sa-1 podariasca imparatul pentru cele 10 ocale de griu Si sa mai spuna baiatul de unde a loat boabele de griu Cind sa dusa imparatul cu chinezu la casa baiatului. altii citeva boabe mincate si sparte de gargarita. numai sa scape. iti prostesc toate elea. il adusa acasa. zisa la baiat.! ! mina de boabe de porumb si si otira de griu. cind auzi mult sa slobozi cind auzi pe imparat si-i zisa: — Cistite pitulat in imparate. Pusa in sac si pleca sa cate alta misina in aia gasi otira griu si porumb. ca el are griu. asa facu baiatu vo saptamina de zile. cind 1-auzi pe baiat. mi-1 spala oriraj mi-1 usca. da ca baiatul nima Sa resi imparatul sa piece. sa-ti sa-mi spui de unde ai loat ai dau nagrada pentru griul ce ai cumparat asa boabe de griu frumoasa. de sociti or furnigari. De astazi sa pierde asta zacon. care n-a dat neam. te nagradesc. de ce nu 1-a omorit asa cum a spus zaconu. slobodno sa fie cu noi aicea. Tremura de frica ca n-are o minciuna sa scape. zece ani incherbati e de cind 1-am lupi. vesel. ca nu e nici unde bucate. a fost 10 ocale de boabe. numai sa-mi pastrez capul. ca daca spune ca 1-a invatat tata-su o sa fie de vina. Mult am gresit de am el omorit pe ai batrini. da si pe imparatu cu sabia tirais dupa el. mult sa mira de ale boabe zdravene si frumoasa Da altu a adus o mina. Da-mparatul il vede ca e frica si-i spune: N-ai sa dare. si sa ruga de baiat sa mearga cu imparatul si chinezu. da veni rindu sa dea si baiatul Cind mi-1 dusa in sat cu traista dete-n mina la chinez si-1 cintari. mare saracie Da baiatul cind vazu pe chinezu cu vo cinci-sasa voinici. asa ca pana sara umplu sacu de blocuc.

iaca visaza imparatul. ca sa-i mai treaca de urit. sperie broastele si cotrobaie in balta cu bita. — — Ce lucrezi aci. peri. cu toata a lui familie. sa scubari baiatu mereu jos. facu baiatu in sat o veselie. Mergind pe drum. sa vezi lumea iara. mi-1 ingropa ca pe toata lumea in pamint. da si io tie Imparatu dete vorba in toata tara sa nu mai sa omoare nici un batrin. Sta pe margine de balta. mereu. copilu meu. frate Stane? porumb 250 . trecu roata piste git si calu mi-1 lovi cu picioru si muri deloc. unde avea meri. zaconu s-a schimbat. cu voinicii si cu imparatul. te ! — cumpara" ! STAN LENESU A fost un om tare lenes. pina ce-1 scoasa pe tata-su la lumina lu Dumnezeu afara Cind iesi batrinu dete mina cu chinezu. — . Un drac ce trecea tocmai pe aci. de pujea pamintul sub el. Lumina aia sint eu cu invatatura ce ti-am dat sa aduni griu din misina si furnigari. ca in gradina lui. „ca noi tinereta. Stan lenesu ia bita in mina si pleaca la balta. Cind sa pomeni imparatul din somn. sa injuge calu al pistrit si sa sui imparatul cu imparatita in caic si plecara sa vada basteaua cu pomi. porni sa spuna la imparatita da ii veni o mill de gradina cu pomi si zisa: — Sa mergem sa vedem gradina cum i-o fi jupuit iepurii pomii Imparatul dete vorba la doi voinici sa sprimeasca caicu. s-a momit un iepure si a jupuit tot pomii. visu care de multe ori 1-ai visat. ca-ti intra o negreata in gura si eu o suflam cu gura mea de spargeam negureata si raminea iar lumina. aide iesi afara. De-atunci a ramas vorba: „Cine nu te stie. da cine te §tie. tat'. Intr-o zi de vara. da unu pe mai. te vinde.: ! ! ! noduri pe el. de atita groapa de lupi si cit poate omul sa-ndure dintr-o prostie. Mult sa minima imparatul. cind s-o ia in vale sa imparu lu imparatu ca un iepure sede intre spitele la roata si imparatul sa dete cam in dunga sa vada bine iepur'li si cade sub roata carutii. Trecu otira vreme. de pe scara striga la tata-su cu un glas milos: Tat'. fac o gaura-n balta. cind la un pripor. Plecara toti in sat. din craca-n creaca.' De-aci imparatul iar sa dusa in Stambol. trebuie sa lorn invatatura de la ai batrini". ca vreau s-o use sa puie lumea sa se araneasca. tu sa nu mai stai pitulat in pamint ingropat Iote a venit si imparatul sa te vada cum ti-am pastrat capul Baiatul il lo pe tat-su in girga si mereu. da batrinu ramasa in casa lui. ramasa baiatul nagradit de imparatul cu o suma de bani. cu un cap in groapa. Mi-1 lo imparatita mi-1 pusa de aci in caic mi-1 dusa pe mare acasa. gutui si altii. mort de plictiseala. il vazu si-1 si intreba Uite. Cu vorba mea si cu mintea ta. tu mie mi-ai lungit zilili. casca. Toata ziulica dormea n-avea timp de vreo lucrare. Atunci batrinu! zisa baiatului: Iote. pe grinda de caprin.

si sari Plecara ei sa urce un deal. ! — nu ne saca balta ca ne mor copiii pe fund fara apa. Se duse puiul de drac la stapinul diavolilor si se plinse: Tata. Stan se aseza de lene cu picioarele in balta si da-i cu bita scormonind in apa la — ! — — ! ! ! ! intimplare. zise tartorele ingrijorat. scapa ca prin urechile acului cu viata. zise Stan lenesu — Cum? zise dracul. hai sa ne luptam. — Sa ne luam la intrecere. eu am venit la tine pentru impacare. abia tragindu-si sufletul: Bre. — Nu se poate V-am mai spus-o o data. ce ne facem fara balta Asteapta otira sa merg sa-i spun si tartorelui iadului ca altfel ma frige de viu in cazan. Stan. Merse dracul la vizuina. cum il vazu ii dete cu bitu-n cap. Dar mai Iarta-ne si si ! Puiul de drac se sperie. ala cistiga. in alta fi ! tara. negru ca smoala cu ochii stralucitori ca doi carbuni aprinsi. — Atunci. Cine fuge mai repede. sa te intreci cu copilul meu eel mai mic. fugi dupa el si daca-1 prinzi va las balta sa va brosDracu fugi dupa el tufis. de aia te-am hranit eu cu boraci si vircolaci ca sa te intreaca un Stan zis lene§u? Las' ca-ji arat eu fie Si-i trase o scarmaneala buna. mie imi trebuie balta. dar abia cind veni Stan la gura vizuinii si striga la urs sa-1 ierte. raspunse Stan.! ! ! — Doamne. mutati-va in alta balta. care doarme de caldura intr-o vizuina. daca esti al dracului. — Iesi impieli|atul asta si zise: — Nana Stane. tu vrei sa ne pierdem urma din balta? Sa ramiie adincurilor? Iti dam ce vrei numai arunca bitu ala — Nu se poate. Dracul ppa ca din gura de sarpe. intra citiva pasi si ursul il lua in brate de-i frinse oasele. copilul meu. Eu cu destiu-al mic va trintesc Sa luptati voi intii cu fiul meu. treaba voastra. sa se suie un drac la Stan la marginea baljii si sa se lupte cu el. hai sa ne luptam doboara pe ha ha ha ce-mi auzira urechile. Eu am porunca trebuie s-o due la bun sfirsit ca orice ostean al lui Dumnezeu. intii si-ntii. si tainele Stane. Stane. ca nu-i place prea mult zapuc. Cind 251 . Stan rostogoli un bolovan pe coasta un iepure speriat prin caiti cit vreti ! — Uite. ne lasa Stan saraci Ne ia balta M-a intrecut copilul lui la fuga Bine. Bine. Stane. — Nu e cu putinta. — Hai. eu sint pus aici sa sec balta. Dintre papuris si trestii scoase capul un diavol urit. ca n-am unde sa infig plugul sa-mi ! aranesc copiii. care o sa le usuce balta Daca este asa. taiculita. cu adevarat copilul tau e mai iute la fuga decit mine Ce ne facem. Hai sa facem pace. daca-i asa. lasa-ne bre sa traim si noi ca n-o vreo procopseala pentru tine daca ne seci balta. se dadu in fundul balfii si povesti tartorelui iadului patania cu bitu lui Stan eel lenes. Frate Stane. de se prapadi prin maracini si nu prinsa iepurele. Se-ntoarsa ostenit la Stan si-i grai. apele fara noi blestemat. ! — — Ha ! La lupta dreapta Care pe care-1 ! ! ! toti. de se clatina talpa iadului Trimise atunci la Stan un drac mare si bine legat la oase si la sale.

bre tartore.! ! se pomeni tartorele dracilor cu fiu-su abia draceasca: tirindu-se. pina il facu lac de singe. cumatra vulpe. sint eu halos dupa banii vostri. Stan ramase incrumenit cind se vazu in batatura cu atita banet. ti-a intrat frica-n oase de la Stan lenesu. il prinse de coada si da-i si da-i cu un driglete de scarmanat cinepa. Ai. Pe toti v-a pacalit. vad ca mergi greu. tem de el si de bitu ala fermecat sa nu ne mai faca vreo pozna. il lepada de pe spinare cu cei doi saci de aur si se facu nevazut. Stan insa nu-1 lasa. dar daca-i aveti. sui-te-n spinarea mea si sa zburam. — si tot ne jupoaie de ne numai cu osu pielea pe Hai Zau Uite. Zis si facut Stan lenesu il intreba cum vrea sa-1 blesteme. scoala-te Ce ai. mai bine tine aici doi saci cu galbeni si hai acasa la tine sa-i ducem. asa ca s-o cutrop cu piele de drac. Si se gindea ce-o sa faca cu ei? Tartorele iadului. Stane. Ce e cu tine. sa ca — Ma nu m-as duce — Bine. bine dar de ce e cazuta de un corn si toata N-ai tigla sa o cutropi? — Mare. ca Stan e lenes si prost. Si plecara la casa lui Stan din umbra-n umbra. frate. saci imi usca de aur i-am dat zi ii indarat. ca pe Stan lenesu il apucasera naduselile de zapuc ce era. numai blestem muieresc sa n-aud ca ma topesc din calciie. zise catre adunarea cu adevarat Stan lenesu ne pierde urma de pe fata pamintului. cind auzi. Stane. se opri la o margine de padure sa se hodineasca putin. Pai de. frate Stane. am dat de mare necaz. Hai inapoi sa-i cerem banii. insa eu am 15sat-o este descutrupita. cu noi de te impiedici de noi si nu ne dai pace sa traim si noi cum om putea in balta. uite. ca altfel nu ramine picior de drac Isi lua furca-n dinti si pleca pe sub apa drept la Stan. care dormea. Dracu. balta si-mi pierde neamul. prind bine la cei ce n-au. asa am fost eu blestemat sa ma lupt cu voi si sa va jupoi de vii. — Trebuie sa ma ! — ! si sa plinga. ajuns in padure dnd locul tau este-n — balta? — Uite. Stane. bre Stane. pacatele mele. Destul. §i vru sa fuga tartorele iadului de blestemul muieresc. am eu cu ce s-o cutrop. vad ca nu te tin curelele. mie nici ca-mi pasa de razbunam. — Bine. O vulpe sari de pe cirtog si drept la el. cu blestem de cruce barbateasca ori femeiasca. bita lui. Te leg cu o fringhie de mine si sa mergem ne 252 . Se urea in spinarea dracului si zburara ca gindul pina la poarta lui Stan. care va blestema mai bine ala sa cis- tige. nu ne prapadi de tot si incepu tartorele sa tremure Fratilor. Eu in fiecare fur cite-o gaina si i-o jumol aici in cringul asta. ca o sa ramiie osul si pielea pe mine. Asta e casa ta? — — — Nu — — — Asta! — Pai. ne luam la intrecere. drace asa impelitat. — Aoleu. — De. fugind. ca-mi pling copiii de foame si ma grabesc pomina mare. lui Ne prapadeste Stan lasa si ne si Doi noi. bre. Stan cu bitu saraceste. due eu sa lupt cu el.

La poalele unui munte. zicindu-i: Scoala-te. Cind s-a desteptat copilul. zise tartorele se scula Stan din somn de la nucul cu umbra deasa. zise plingind. auzi ? sa ma due. a plecat la stapin sa-i duca vitele plingind si suspinind dupa sacui si mai ales dupa gingarasul eel frumos. pe cind somnul e mai dulce. iar sacuiul cu gingarasul atirnau sus de tot. mai copile. S-a intors el din cale si a pornit-o spre desisuri ca sa ceara pinului gingarasul. iar brazii se clatinau de adierea vintului. ca altfel te vind lupilor din padure sa te manince de viu. O porni iarasi plingind si suspinind. 1-a dat argat la stapin de mic mititel. in fiecare zi mi-ai adus legati doi draci si-acum mi-aduci numai unul ? Lasa ca-ti arat eu $i fugi dupa vulpe cu maciuca gata s-o omoare. din mormint. la auda gingarasul de la atirne de creanga umbra carina adormi dus. ca nici azi n-a mai iesit de frica la lumina zilei. iar el intra in talpa iadului si se ascunse acolo pentru vecie. s-a sters la ochi si neavind ce face a plecat cu vitele stapinului la pasune. Stan se trezi de cearta lor. pinul crescuse copac mare si inalt. sa-mi aduci gingarasul. Mergind el asa. un iepuras ramas orfan il vazu trist si speriat si pentru a-i da curaj. Vazind el ca se lasa seara. pe o pajiste frumoasa cu flori. blestemindu-si soarta si zodia in care s-a nascut. ca sa-si incheie somnul eel linistit si sa nu se cu merinde si sa-i dulce intrerupt de catre stapin. Sa te duci inapoi si din pamint. Ajuns acasa. departe peste cres- A — tetul codrilor. s-a oprit cu plavanii flaminzi sa-i pasca. s-a rasucit. stapinul a inceput sa-1 mustre cu vorbe urite: Unde-i gingarasul. Dracul a crezut ca vulpea e vorbita cu Stan sa-i faca de petrecanie si inspaimmtat de Stan. ridica labufele zicindu-i: — — — — Am ! 253 . Pasarile ciripeau. o lua tirais pe vulpe pina la balta de o prapadi. pina nu se varsa zorile Bietul copil s-a sucit. izvoarele murmurau. ca somnul cu moartea frati gemeni s-au nascut iata-ti sacuiul cu merinde si du-te sa pasti boii pe cimpul cu florile. prostule? Mi 1-a furat pinul din padure raspunse copilul suspinind. ridica o maciuca zicind catre ei: Cind ajunsera — — Cum A-ha ! ! asa ne-a fost vorba. Noaptea era neagra ca-ti dadeai cu degetele-n ochi.! ! ! ! linga gard. care purta sunetul gingarasului haaat. Vulpea zicea: Sari tu gardu-ntii Ba sari tu. unde numai pasarile cerului mai puteau sa zboare. ! — GINGARASUL fost odata un copil orfan si ce sa faca bunicii lui ca sa-si agoniseasca piinea cea de toate zilele. ca sa doarma gitul boilor? Sa ia gingarasul si sacuiul unui pin verde stolos. sarmanul de el Mai intii stapinul 1-a sculat dis-de-dimineata indata ce ziua si-a aratat fa$a. Ce sa faca acum.

ca nu-mi pasa de un tine ca tine S-a dus apoi la foe si i-a zis Focule. parca sintem frati. ramura verde nu se mai vede. frumosule. sa mergi cu mine sa arzi coada de la baltie. stol Copilul auzind asemenea cuvinte. — Nu — Bineee sa te tai ! te ti-1 ! mai rog. Asa adormi el cu iepurasul la tulpina pinului. Si 1-a luat pe copil iepurasul de minuta ducindu-se intr-acolo de unde iepurasul auzea ecoul gingarasului leganat de vint. niste veverite n-au de lucru si tot certindu-se pe un simbure de nuca. ca noaptea pamintul. vreau sa te rog. ce i se parea ca da mina cu cerul. ceru poruncitor gingarasul: ! — Pinule. Fa ce baltia poftesti. cazu nuca pe nasul copilului si astfel se scula speriat din ! — Mai — — copile. ca nu vrea sa taie pinul care mi-a furat gingarasul. focule. ciulind din cind in cind. Privi spre virful pinului. O s-adune pasari. Du-te. am sa merg la lemnar sa-i cer baltia si am — acolo. urechile. puiule. cum ca fratele nostru-i codru saracul ? El ne-a pnut si lungit veacul ! — — — — ! — — 254 . dar copacul isi Atunci baiatul lua iepurele jos cu radacini adinci nu se teme de furtuna ! si se duse la lemnar sa-i ceara baltia. iepurasul 1-a sfatuit sa lase pinul sa doarma. sa arda tot.: ! ! ! : ! ! ! plecat in toiul nopfii? Sa cer pinului gingarasul ca ma omoara stapinul Biiine eu am sa te due la pin. Gingarasul mi-o cinta §i-o sa-mi cinte el domol. iar suspinul lui s-aude departe Daca-i asa. Cind uitata — Baltie. te rog. totuna de tri§ti si necajiti. Cind au ajuns la tulpina pinului. Iar focul i-a raspuns: Mai baiete. am sa strig focul sa-ti arda coada. tu esti tare nemintos. ca e copac verde-n floare si de lemne verzi mi se rupe coada de lemn uscat si pot fi blestemata caci: Copacul cind cade. — — ! Gingarasul este-al meu Daruit de Dumnezeu $i cind vintul mi-o batea. Unde ai leganatul viselor frumoase. adunindu-si puterile. ce nu-ntelegi odata? o sa-ti para rau. indoaie-ti cetina-n jos. visindu-se iarasi cu gingarasul la gitul vitelor si cu stapinul voios_ Dupa ce s-au revarsat zorile. numai gingarasul sa-1 due stapinului. oare tu nu stii ca focul ce se aprinde prin maracini uscap arde si pe cei verzi ? Nu e nimic. o data. Mai bine la ziua sa-i ceara gingarasul. zise Pinule. vino cu mine sa tai pinu sa-mi iau gingarasul — Nu pot. Sa-mi iau gingaras frumos Nu-ti dau nici un gingaras Pofta-n cui tu sa ti-o pui. da-mi gingarasul meu dau. apele si codrii toti dorm. apoi. Bine tu nu stii de la parintii tai. sa nu-i tulbure somnul.

ca zadar cinti a jale — Biiineee. care n-a vrut sa mearga sa bea riul din vale sa-1 sece. coborit intr-o vale. sa-ti ramina pietrele si sa plinga vadurile. sa stinga focul eel — — — — ! Am ! — — ! ! ! ! ! — 255 . caci mi-a furat gingarasul si-1 tine atirnat pe o creanga sa-1 legene vintul sa cinte codrilor si cerbilor. iar pe mine stapinul m-a alungat din vina lui si zbenguiesc zadarnic pe aici. incit si soriceii se joaca pe spinarea mea Of ce lume. iar omul la teapa lui. Cenaiba. tu esti tare. ca altfel e vai de steaua mea — Ba eu ma due sa chem A — — ! — — Mai bine curg la vale. Unde ai vazut tu vale cu riu sa curga in deal ? Nu stiu. frate. pe dnd asa ard pe si-mi face lemne loc innabusit si si — O sa-ti para rau. de semeni a barbat. Nu pot. — Ma tincule. sa te soarba. riule. ca surdului in de mine. ai sa vezi ca am sa ma due de o sa te prapadesc pe vecie. fiindca asa este: sa strig riul am minte ca focu ce nu te supara. Nici eu nu pot sa sec riul.! ! ! — Nu stiu. pe carare. hai sa impusti un lup riios. focule. vine de prapadesc pamintul cu nimanui rau nu fac. uscate. mai bine beau apa de izvor ca e mai limpede. ajuta-ma pe mine ca sint mic si plapind. Si a plecat sa cate boul ca sa sece riul Boule. esti impotriva sa chem lupul din padure sa-ti faca pielea ferfelita si sa te manince Suparat a plecat si a gasit lupul: Lupule. hai cu mine sa mininci boul. ca n-a vrut sa curga din vale-n deal sa stinga focul. boule. chem vinatorul si-o sa-ti vina el de hac Se grabi si gasi pe o cale. iar raul dupa rau ! valea sa te stinga. iar baltia s-a temut sa taie pinul din munte ce nu vrea sa-mi dea gingarasul si mi-1 tine pe creanga lui sa-1 legene vintul si sa le cinte codrilor in loc sa stea la gitul boilor stapinului meu. vede Muma Padurii. Te vad cu caciula pe cap. Vinatorule. batrin si lenes care n-a vrut sa mearga sa manince boul. ca sint batrin si-mi stric si dintii ce-i mai am Nu vezi ca am napirlit si imbatrinit. fiindca nu am asa putere. tu esti mare. tu sa-nveti una buna de la foe si sa tii nicicum sa-1 zgindari. care n-a vrut sa taie pinul eel blestemat ce mi-a furat gingarasul eel frumos si care a ramas alinat sus pe o creanga. ca si riul n-a vrut la rindul lui sa curga-n deal. Aaaa ! va sa zica si tu. am sa chem boul sa te bea. care n-a vrut sa mearga sa taie pinul eel blestemat. a pus mina pilnie la gura si a strigat: Vale cu apa curgatoare. hai cu mine-n deal sa stingi focul ca n-a vrut sa mearga sa arda coada la baltie. hai cu mine in graba: sa bei riul ca sa sece. sa te sting focul. zama de prune ! ramii atunci flamind si sa te vad cind mi-oi vedea ceafa Dar pina una alta. n-am avut parinti — Sa stii ca daca ard baltia.doar n-ai cumva pasat Sa stii situ ca apatrebuie sa vie la matca ei. cu cap cu demintele. Iar focul si el e vinovat sa stii ca n-a vrut sa arda coada baltiei. un vinator voinic. daca nu-ti ii ! vad ca m-ai oprit din este mila cale. Foe dupa foe vine. iar boul n-a vrut nici el sa bea riul sa-1 sece dintr-o sorbitura. care n-a vrut nici el sa arda coada de la baltie. stiu ca trebuie sa-i due stapmului gingarasul.aicap. care n-a vrut sa curga-n deal sa stinga focul. Mai baietele.

! ! ! ! ! ! si mai si putea sa arda coada de la baltie. jiganie spurcata. Am sa chem mifa sa te mince de viu. imi pare rau. fa-te ca te joci cu el n-apuca sa mai rosteasca inca o vorba ca pisica flaminda precum era zise: — Unde-i acel ingeras. sint nacajit mica si Soricelul daca vazu ca gluma pisicii poate aduce moartea soarecilor. Gaina a inceput sa oua. Degeaba. riul se-ntoarse de-a-ndoaselea dupa foe. hai cu mine la vinator sa-i minci urechile. frumusico. MOSUL. Mai bine vinez un pui de iepure. Daca nu vrei sa stii ca merg sa chem socitele sa vina sa-ti roada urechile sa ramii ciul. — Sa dea domnul. care aveau o gaina casa lor. iugi dupa vinator. baltia n-a vrut sa taie pinul si pinul n-a vrut sa-mi dea gingarasul. decit sa umblu dupa piei de lup napirlite. tu care esti in stare sa rozi incetul. sa te duci la: ! ! si podul cu slanina ca-ti vin eu de $i — mea — De ce? — "Ti -3111 gasit un soricel sa-1 maninci de mititel. minca-1-as de purcelas topa. riul n-a vrut sa curga la deal sa stinga focul. in zadar il cati Copilul. boul alerga dupS riu cu gura cascata sa-1 bea dintr-o sorbitura. in fuga mare. miine asa. zise socitele. nu e de glumit Mai bine vin la moara Sa rod sacul cu faina pacatos. BABA SI GAlNA la A fost odata un mos si o baba. iar pe mine gindurile si nu-i e de vreun folos. ia-1 de unde nu-i? Se gindesc fi luat oul ? Azi asa. boul n-a voit sa bea riul. iar focul pierdea si ! — — — — ! ! — ! hac ! — Ahaaaa nici tu nu ma ajuti Stai. cine sa baba se dusera sa ia oul. focul speriat dupa coada baltiei s-o prefaca-n scrum. lupul speriat si schiop dupa bou. merse la moara sa cheme socitele zicindu-i: Soricelule. Si-a pilit limba. ouale nu erau nicaieri 256 . vinatorul are tinte pe talpa si-mi striveste coada. a inceput sa tremure si-a aplecat virful. ca soarecele a mincat anafora si s-a facut liliac. §i s-a speriat pinul. Cind mosul si ei si socotesc. iar pinul n-a vrut sa dezlege gingarasul de creanga de sus si sa mi-1 dea sa-1 due stapinului Sta vezi atirnat si-1 bate ziua toate vinturile. iar cu un voinic asa fricos. ca s-o zvirle valurile pe mal. iar baltia vazind ca din gluma s-a facut cearta fugi si ea in soricel ! jural pinului gata sa-1 taie. Iar baltia sa stii ca nici ea n-a vnit sa taie pinul din tulpina. vinatorul cu pusca la ochi dupa lup. draga mea. Nu pot. Si miniat peste fire. ca asa-ti trebuie ciul sa fii toata viata si mincinos. focul n-a vrut sa arda coada baltiei. |opa. parca cine stie ce n-a vrut nici el. cu-ncetul odgonul de la corabie. gasi mita pindind la un musuroi: Pisicujo. iar copilul si-a dezlegat gingarasul de pe ramura si-a plecat bucuros cu iepurasul zburdind de bucurie sa-1 dea stapinului. desi cinta mult milos Nu pot nu pot i-a raspuns vinatorul. ce 1-am atirnat pe creanga. dupa ! Pisica ce tot lingind pila. fiindca n-a vrut sa mearga sa-1 impuste pe lup. iar lupul n-a voit sa mince boul.

Veni mosul dupa ei si-i gasi. — Unde te mai departe. sa te ascunzi in butoara. mosul si se lua si el dupa ei. ca si gaina care-I ouase. sa te ascunzi intre usi. fiindca el mergea in capul tuturor. papule. soarecule. oule? Oul ii raspunse: — Ia. S-a asezat mosul la pinda si cind vede ca oul o ia la goana catre marginea satului. Cind il — — Oul ii — raspunde: si Iacata la bine. se gindeste mosul. te duci. care-i intreba: Unde ii te duci. ! Oul raspunse: — Iaca. Hotul merge apuca de nas. cocosule. Intrara inauntru. Casa este a unui hot. cu alaiul asta dupa tine? toti cinci. zice oul catre mos. la bine. In drum se intilneste cu un rac. care obosit de atita Mai departe — se intilnesc cu un soarec. Racul il intreaba: Un' te duci. Cocosul sare de pe soba si-1 ciuguleste in cap. Cind vine hotul. Mergind ei asa intilnira in cale Tapul il intreba pe ou. oule. ce mersera prin padure. la bine $i plecara Hai mai departe si tu cu ! mine ! toti sase Alergind asa ajunsera in padure si dupa ce mersera. ca-ti voi fi de folos. mai de-a vedea ce-o mai fi. racule. duci.! ! Ce i-a fost mirarea. sa te ascunzi in apa din lighean. fiindca era nazdravan. oule? oul. Soarecul sare din butoara si-1 zgirie si el. si mosul dupa el pina ce-1 prinde. Tu. ii dete drumul. In drum se intilnesc cu o pisica. dar tapul da cu capul in hot si-1 doboara. Tu. sarit pe hot de 1-a zgiriat si i-a dat si racul 257 . Atunci oul spuse catre ortacii lui: Tu. sare pe geam si fuge de frica. dar fuge mare Fuge prinde aproape de o padure. mai de frica. care ramasese gind ei. Se dusera acasa la mosu si de atunci mosu si baba au trait bine. se intilnesc cu un cocos. Tu. la bine Hai si tu cu mine $i plecara toti patru cu mosul dupa ei. oule? raspunse: la bine Hai si tu cu mine ! ! Si plecara acum din urma un tap. Hotul vrea sa {asa afara. Pisica-i intreba: ii ajunse — Un' te duci tu. Cocosul intreba pe ou: ! iar in urma. hai si Si plecara mai departe citestrei. hai tu cu mine ! Si plecara amindoi mai departe si cu alergatura. Lasa-ma. daca n-or mai fi traind ?i azi. mosule. asa ca nici n-a mai dat pe acasa de atunci. pina statura de vorba. si mosul dupa el. Pisica din cuptorul il cu cenusa a sa se spele-n ligheanul cu apa cu cenusa-n ochi. tocmai stringeau bogatiile hotului pe care le dadura mosiilui. Atunci hotul se scoala. Mer- — Unde ii Oul — Ia. mosul dupa ei. ajunsera la o casa. sa stea la pinda. ramase mult in urma. Auzind mosul o asa mare minune ca un ou sa vorbeasca. sa sariti toti pe el — $i iata ca tocmai veni hotul ! El vrea sa faca focul. oule? Oul raspunse: tu cu mine ! — Ia. sa te ascunzi in soba. pisica. Oul o ia din nou la goana. sui-te sus pe soba. Tu.

ca de avuta ce eria ii jucau socitii pe vatra. asta e narocul tau. Cind il vazu muma-sa sa lesine de bucurie Ce sa faca acuma cu serpele? L-au luat. lasind acuma trei galbini. auzi iar un glas ragusit de sarpe. Gheorghe. da nici saraca Oamenii din sat scuturau toamna din pomi mere. Muierea. ba de la altul. Baiatul sa face mare si-i vine vremea si lui de insurat. sub piatra. eu am sa mor. a inceput sa cerseasca. sa opinti. Umplu baiatul sinul cu galbini. Da s-a insurat cu una care nu eria nici bogata. intr-o padure 1-a ocolit lupii si 1-au mincat cu cal cu tot. 258 . trebuia sa se capatuiasca si el. intreba in toata ziulica muierea lui il Muiere. cite un blid de faina. cind colo. Barbatul dus in lume sa argatasca. Ma Gheorghe. muica. daca-ti povestesc. baiete. ii pusa si-n poala camasii si se-ncura pina acasa. o gramada de galbini. ca-i venisa vremea si-i ardeau talpile. Baiatul lua banul si-1 dusa la muma-sa. Fuga. nuci. — Daca nu-mi spui. ia sa te uiti si miine ca serpele — ! — Ma este ursoaica ta a buna. Au trecut citiva ani si din acel serpe a rasarit un pom de aur. fuga ca-mi curma viata arsinul asta. 1-au stropit cu apa de busuioc si 1-au ingropat in fata ferestrii linga zidul casii. Baiatul sa dusa iar acolo si iar auzi serpele vaitindu-sa.! ! ! TAINA MUIERII fi fost o muiere care ramasa vaduva si cu un copil. Din nou loa di pe el plocia de piatra si sarpele rasucindu-se se dusa prin tufisuri. teme. da la deal de drum auzi un glas: Scapa-ma de la moarte ca-ti dau un galbin Privi el si vazu un sarpe peste care se rostogolise un bolovan. ba de la unu. Lua iel banii si fuga la muma-sa. care crestea si rodea galbini. da Gheorghe scutura numai galbini. spune-mi si mie de ce pomul asta rodeste galbini. sintem pierduti M-am belstemat sa nu te — Nu — Mi-e frica sa nu ma muste ! — — Am — — ! ! : — — ! spun nimic — Spune-mi mie ca ! stiu — Stii ce e? Nu-ti spun nici mort. ca i sa lumina fata la vederea aurului. Da in locul de unde plecasa lasa un galben. Alerga si pe-a fuga dete piatra la o parte. nu sint eu muierea ta? tu n-ai credinta in muierea ta cu care cununat. ar ei s-a ! Intr-o zi se intoarce el suparat de la joe. pe copil il batjocoreau firtapi lui finca n-avea tata si muma lui eria vaduva. findca eria sarac si intorcindu-sa acasa. Ti-am spus eu ca serpele ieste narocul tau? sa ma due si miine. iar sarpele abia lua valea incolacindu-se de durere. Ce eria sa faca. ca serpele te musca numai cind il calci pe coada. pere. Mai incerca Alerga baiatul. pentruca te-ai eu sa-mi tin gura. Dupa ce a crescut si s-a facut si el gogea mare baietandru de se prindea in ora fetili. de el nu se prindeau si fugeau de el ca dracul de tamiie Odata. Du-te. care se bucura. vaduva si cu copil. i-au facut o lacra mica. si ai grije sa nu-ti fure hotii banii A treia zi. in loc de poame. In sat. fara sa poata urni din loc piatra si cind colo gasi sub pliocie serpele mort.

intelege ca nu-ti pot spune. ca indarat nu s-a mai POVESTE CU UN A fost OM SARAC SI UNU BOGAT un om bogat. Ea de miloasa ii primi. top intr-o parte pinga calul al chior. poale lungi si minte scurta. omul ei sa dusa la ea si de mila ei ii spusa taina Atunci muierea isi veni in fire.! ! ! — — ce Muiere. boli luni. pindariu gasaste calul al chior in stricaciune si-1 mina in sat. cerura ei sa-i primeasca sa conaceasca. — Muiere. sa nu iai dai imprumut si trei sa nu-i spui taina muierii Muicaaa daca bas zici asa am sa ma culc. El isi lua lumea-n cap: ! cum isi cheama moartea — Unde pleci. daca vreai sa cu mine. 259 . ca eu sint narocul 1-al bogat om care-i pazasc caii iou. doua. ca si asa de aci inainte nu mai pomul. da caii bcgatului stau pe loc in balta si pasc ala chior iarba verde. facu ce facu si prinsa iepurli de picior. sa bolesc si sa ma prapadesc. tree pe acolo doi boieri. ma omule? — Ma due si eu une a dus de aur si am pomul Dus nici muiere. S-a uscat mutul iapa. aci pe loc. numai doua sa-i tragi. ca va fi atunci rau de noi Eu care-mpart si binele si raul cu tine. intors. mereu. da tu sa zici asa: o data am dat. Muierea. daca-mi spui cum de ati ajuns sa aveti pom de aur imi las boieria si te fac cucoana vestita-n tara. da din iepure sa facu om si cind sa-1 bata pe omul prefacut din iepure zisa: Stai. vazind el cum se paleste muierea lui si sa vaita. Iarba verde pascind toti caii in toata ziua. Omul al bogat in toata ziua mina caii in balta sa pasca iarba verde. Narocul o sa zica mai da-i o data. gasi pomul de aur palit si uscat. nu-1 tine nici scaunul. a fost. cind veni omul ei de la tarina. Ama intr-o zi de vara omul sarac pazind care ii mina calul in stricaciune. ii spusa boierului toata taina. da si al sarac mina si el calul al chior sa pasca in balta. top in partea lanta pinga cal si spaminta calul si s-a dus in stricaciune. Omul o data al sarac intreba norocul: m-am facut. Sara. Da de al meu naroc stii unde este? — — Omul — mergi palme prins spusa: Stiu. alerga bucuroasa pe batatura si se mira cum de s-au imbogatit Odata. a avut cincizeci de cai. de la lucru. sa — nu sa o ia. da noaptea unul dintre ei zise: — Auzi. narocul tau s-a ingrasat. Saracul ce sa faca. sa vezi si sa te invat ce sa-i faci. vin de la agelic . iaca din balta un iepure. da al sarac a avut un cal si de oichii amindoi. s-a dus si cu cinstea ta. ca i-a luat norocul muierea si 1-a vindut strainilor. doi. Atunci pricepu ca muierea n-a fost cinstita si ca de aci inainte nu mai are noroc. Sa nu-1 bati. sa ! stii si copil de suflet. sa gindeste cum sa-1 prinda iepuru. sezind pitulat in papora pazind calul. Boli ea o zi. tot muiere. muiere. drept este sa stiu si eu tu ! tot stii si tu in viata trei lucruri sa nu faci: intii. sa scapati de mine o pacatoasa si se culca sa moara. mereu. nu ma bate. boli pina la noua.

Na hainele mele si da-mi pe ale tele. Cind venea barbatu la batrina si la apa zicea: un dilator de pe la copilu nostru si i-am dat are de toate. face bine. care a fost acolo? — Mai barbate. il indemn io pe el si-ti poate cumpara calul si-ti da bam cit ceri tu. Narocul spune asa: — Vino la piat. sa-i zicem dinsu ca o sa-1 ajunga aga. Bircaia poznariu lu aga la chesao de galbini si-i da ca sa aiba — de lunga vreme. sa baga iatr-o moara. da-mi un pahar de apa ca sa beau si sa odinesc catava ca-s mort de ostanit. mai domnule. du-te si cumpara doua vaci slabe ca de. Saracul spune: Care-mi da mie bani cit io cer pe calul meu chior ? Nima nu-i da nimic pe el. mai. Cit ceri pe iel ? Saracul a spus cit vrea cumparatoriul si scoate banii si-i da la sarac pe calul al chior. decit cere bani de tutun. — Pai vin di pe lumea lanta — Ahaa. sa nu te cunoasca. da 1-oi fi vazut pe copilu meu? — Pa cum nu 1-am vazut cind sint cu el intr-un pat. da ie destulat de tot de la voi. iaca vine cumparatoriul si intreaba pe saracul: Vinzi calul ? Saracul Vind. Turcu vedea ca a gresit baba lui si mai de graba dupa el cu calu cind vedea lenesu. da voia sa cam insele. are de toate? — Are de toate decit n-are bani de tutun. Intreba turcoaica: — Dar ce face. De aci inainte a pornit sa sa imbogatasca saracul. sa duce la o baba de turc bogat. Zice — Ce. ca iote turcu — te omoara c-ai facut faina mare. Zice omu din gura: — Buna ziua. si du-te piat cere cit vrei tu. Intr-o zi de vara. ca eu vin cu cumparatoriu. 260 . ca o sa fie seceta si iar faci bucate. Da norocul saracului spusa asa: Ai loat bani pe calul al chior. pai a venit fiinca punga de bani. — — — — UN OM DE PE LUMEA LANTAj A fost un om nelucrator. bre. Pe urma la astia vorbe norocul spusa saracului: Pe vara pune porumb pe deal ca are sa fie plointe si a sa faci porumb. unde durmea la umbra si hogea trece la apa cu calu. $i lo calul al chior si cumparatoriul pleca. A.: ! — De ce mie nu-mi Norocul a spus saracului: — — la calul al chior ajuti da m-ai la saracit si si am rams cu un cal chior. de anul alalant pune porumb pe vale. Saracul putin zabovi. in piat. mai turcoaico. stai ca sa-i dau si io vrun ban sa-i dai. decit s-a plins ca n-are de tutun bani si i-am dat sa aiba de toata vremea lui. mai la morari: Fugi. ale grasa daca iai pe vara ie zapuc mare si nu-ti tin la lucru. — Dar de uae vii asa de nacajit.

— Iar zicea turcu: — Pazam calu meu calea jumatate ajungea morariu pina 1-ajung de graba. ca vedea ca ie in scurt. a intebat-o: — Catrino. ce sa faca saraca de ea? Zice: — Vai de mine. copilu a murit si 1-a-ngropat in cosere subt ieslea boilor. degraba e Atunci de graba ostanita. a luat sacul si a cutrupit vinul risipind faina sa nu se mai vada. In vro zi s-a dus Vlad la lucru. da vinul cura. ce-ai facut. a luat un baiat sarac pe care-1 chema Vlad. ha. I-a venit timpul sa se marite. Cit au trait parintii fetii. Cind intra in casa vinul cursese tot. Cind mai pe urma si-a adus aminte sa scoata si vin pentru Vlad al ei si a Iasat cirnatul pe foe. S-a maritat. Dupa ce i-au murit parintii. au ramas A Da amindoi. voi sa sa duca la baba Babo. 1-am e copilul? ingropat subt ieslea boilor. Ea se-ncura dupa el sa-1 prinda sa-i ia cirnatul. unde — A murit. ca baiat sarac n-avea ce sa faca 261 . babo. Haha. Vlad a dus-o bine fiindca o ajutau parintii. ca sa nu mearga pe picioare baiatul nostru. Turcu cam burtos. ca eu sint morari — — Zice turcu ama calu nu — CATRINA A LENE$A fost odata un om si avea o singura fata. Ea. ia mai de graba sa-1 ajungi.! : ! : : de faina pe Morariu face de nevoie. a spalat caldarea si a facut focul sa faca mamaliga. El fiind ! cm la ea in casa. dar eu calul. tu i-ai dat banii de tutun. da ea dupa el si cum fugea tot rupea din el pina 1-a min- — pe tot. 1-intreba Unde e dus omu ala? — Nu-1 vezi cum fuge pe coasta. Cind ajungea aga. vine Grivei ia cirnatul si fuge cu el pe maidan. ai luat banii ? Nu. era si lenesa din cale afara. pe la Dar dinsu incaleca calu si mai la opinte ! fugea. Cind colo. Da au avut si ei un copil. ! Adu banii ca te-am prins. sa friga si cirnatul. mamaliga vai de ea arsa. Grivei s-a bagat subt patul. Vlad al meu ma omoara cind o vedea Avea un sac de faina. El i-a spus Cafrinii: Catrino. alerga la moara. in Dealu Mare. vazu ca e pacalit. sa vii cu demincarea la mine. Catrina si cu Vlad. Scotind vin si-a adus aminte ca este cirnatul pe foe si poate-1 ia te pomeni Grivei A lasat slavina deschisa sa cure vinul si-a dat fuga sa ia cirnatul. Dar dinsul se umplea el si sa facea bas ca morariu. dupa ce a plecat Vlad. Da-si aduce amintea de Vlad ca sufere de foame. da ce s-a gindit ea? Pina va fierbe mamaliga. cam prostuta si o chema Catrina. Iar zicea morariu: Ce bani sint aia. Cind a venit cat ! Vlad. sau Glad. la plug.

iar — — ma si Ce faci. cu furca. nu da toporul incoa' ! A spart in bordei a facut un geam intrat lumina. nimica. Da pe melcisori dati ? Adu. — Adu banita. fa. mai. fratioare. Ai. Si i-au dat. a umplut-o cu nuci a suit-o-n — Ba. Si el 1-a intrebat — Ce faci. fratioare. ce-ai facut. cura apa de pe el si nucile nu le putea arunca. cu topoarale? Sa faramam paretele. Gasi pe unul care facuse un bordei in pamint si tinea an sac deschis.a chinuit-o si a plecat si da peste un barbat. merge el. ? — Pe toti ! — in el Aoleu. da gasii un ulcior si i 1-a aratat. si afara. Sara cind a venit Vlad. il inchidea. ulciorul plin cu galbini. — Cum o sa le arunci. ii arata: — Ce Uite. Cind vine sara Vlad. eu nu gasii copilul. Luasa si el a pornit mai departe. ma. Da ea ce-a facut? impodobit ogeacul. a vazut maidanul. cu oalele — A Vlade. Vladule? Aaa. sa nacajea si sa omo- ra degeaba. sa le vinda. — Ai o banita? — Am. pe rind injghebati la loc I-au multamit lui Vlad ca n-au spart casa si pleca el mai departe. a zis: — A — — — — — ! ! A — Ei. si iote caznesc s-o bag cu sacul. n-am dat faina. Mai oameni. am — Pe toti. bine ca venisi ca eu nu le mai furseam. bine ca venisi. linguri. ca sa scoatem carul. dumnezaii matii alba. ca toata viata — 262 Mai nu puteam baga lumina in bordei. fa. iar a mai facut nebuna ceva — Catrino.nu asa. Si ea i-a pus in pod. — a Ma. pe rind. in bordei si tot asa. il injghebasa si sa caznea sa-1 scoata afara topoarale sa farime paretele si sa scoata carul. Da Ainjurat-o. niste melcisori. ma omule? ma. melcisori i sa-i vedem Catrina le-a adus melcisorii. a treia zi tree tigancile. omule? — Ma muncesc sa arunc nucile-n pod. facusa piste un pe usa. Vlade. iau. mare lucru. si pod. fa. Iaca. da-ne melcisorii. omu lui Dumnezau. il deschidea. daca dau faina. a batut-o. I-a multamit omul altul. desfaceti o roata pe urma il ! alta. am facut un bordei asa. polita si cuiele cu oale si pe urma ce a mai ramas a pus pe gard in pari pina a terminat oalele. fa ! 5 dat melcisorii. un — — — Ce faceti. straichini. iti dam toate oalele. a treia zi. lumea Merge el cit merge arunca nuci cu furca-n pod. Ele au luat banii si au tuns-o. doua.! : A doua. s-a dus sa-1 dezgroape si sa-si vada copilul da n-a nimerit sa sape decit alaturea si a dat pieste un ulcior cu galbeni. . gardurile pline cu oale. fa. la oale si straichini Nu. sint astea. ia si nu pot sa bag lumina-n si ei. rudaresele laiatale cu oale. I-a adus banita. ca ma omoara Vlad. punei-i in pod. merge si da car in casa. Bine.

Ce sa fac eu acusi. si pornira sa intrebe mosii ai batrini. cind sa facu n-avu nici un samn pe el. da pe Chelu sa-1 dea ginere in casa. a zis Dumnezau sa avem si noi om inalt in casa. ama chelu ieria mult neintales. Vlade.! : : A plecat Vlad mai departe. Atuncea Vlad s-a intors inapoi la Catrina lui. dar mireasa mai inalta. cam putin invatat si spusa la asta intrebare: Omul al insamnat are samnul asa e chel in cap. ca o troaca alba in gradina. bre. a luat mincare la ea. Da peste o nunta. ce faceti? li taiem picioarili ca sa intre-n casa. Cind sa intre in bordei mireasa nu putea ca mergea dreapta si sa lovea cu pieptul in usa. s-a culcat. bucuros ca a dat peste alti oameni mai prosti ca ea. da al de doi. sa ivi un om. Ea vine si bate: Cioc. Vlade. or sa dorm o tira? la — — — — ! ! — — — — — la sa dorm la ! aer curat culcat. a sarit Stati. Omu pusasa gindu pe-al mic copil sa-1 opreasca la el. Ma due. vesalii. ori sa maninc? la sa mininc intii. — : Asa la unu ii darui Dumnezau doi copii: al dintii fu chel pe cap. intii sa secer. eu cine sint ? Poate eu nu sint Catrina Pe urma i-a venit lui Vlad mila de ea si i-a dat drumul in casa. de au ramas amindoi pe vecie impreuna. ori e chior. Ea s-a bucurat. voiau amindoi la o rnuma si un multe povesti si s-aude vorba de a povestit ca trai. zicea in sinea ei. Copiii crestea mult bine. Ce cati asa — Da-mi. aspru la vorba. a aplecat-o si de citeva ori a bagat-o si a scos-o din bordei. nu. Si atuncea a zis: Catrino. pe ce sa cunoaste omul al insemnat? Aci pe loc. cioc. Pai daca nu intra-n casa? Vlad a luat-o de cap. Catrina — Pai Catrina e acasa. ma due. Vladule. Si — ! POVESTEA LU CHELU CU A TAINII A de la fost doi frati care crescusa aia cind sa insurara. fratii sa duceau pe la ori. acuma du-te la cimp la secerat. ajunge ginerile cu mireasa bordei: ginerile mai mic. pina s-a obisnuit. ca eu sint Catrina — Nu frate. ca eria facuta pe masura alor mici. da sa-i taiem picioarele ca sa intre-n casa Da el vazind. altu e schiop. Pe vremea din 1-ai batrini vreme de demult. cioc Cine e ? ! A durmit si s-a sculat sara. Pe urma dupa ce a mincat a zis Ce sa fac eu sa secer. tata. or e facut pe dos din doi frati. Catrina e acasa culcata ! tirziu ? ! ea pe urma a zis: Daca s-a culcat Catrina in casa. om in casa. Nuntasii zic: Ei vezi. altu e ciung. ca cineva. Ajunsa acolo. nunti. 263 . bun batrin omul care e insamnat Dumnezeu nu e norocos si bun de Intr-o casa de oameni. Vlad a pus cuiul la casa si s-a — — — Eu.

pina ce ajunsa copilu de vreo trei anisori. i-a povestit cum si fata 264 . copiii cind treceau cu vitele vara mincau cirese din ciresu lui Chelu. Tufica. sa botezam copilu ca-1 maninca lupu. s-a pierdut in padure si a dat peste el un lup. erau inca calde. ca-i zicem noi Tufica. Taina zice lu Chelu sa sa duca cu o troaca la popa sa faca molivda. Tufica a intrat in tufa.. Chelu porni sa blastame. de doi ani. iar Chelu cu Taina pe deal la arat. 1-au incohit lupii si 1-au mincat. mergea ghebejit numai sa nu-i iese muierea la fintina s-o vada oamenii pe drum. lasa fire-ai a dracului copilu si nu mai crede in popi. sa ai grije de copii. ca nu-i placea numele. care n-aveau copii la tineretea lor ce n-a avut copii. ii dete Dumnezeu rod si facu un copii. Venisa o primavara timpurie. sa-1 manince-n tufa lupii pentru ca 1-ai botezat fara popa. si spunea ca din oasali lui Tufica a crescut ciresu. el tine coarnele plugului. Muma-sa plingea si amarita cum eria. ea cu vacile de coarne si ara. i-a spart burta si 1-a mincat. sa injure ca nu-i trebuie lui mohvda. o chema Taina. ca intr-o iarna mergind dupa lemne la padure. zburau ciocirliile in cer. Tufica-ncolo. Cind a venit muierea din padure. cind a crescut fata mai mare. ara pina sara. na. — Chelu-i zice: Cind a vazut Chelu. — Bre. Da lasa copilu. ieseau aburii. asa ca ramasa copilu nebotezat si-i zisera Tufica. nu-1 mai boteza. Traiau Taina cu Chelu tare amarit si greu. veni la omu ce avu doi copii si-i ceru un copii. i-a adus in poala opregului oasali bietului Tufica. De aia muierea cu om rau petrece ca vulpea in pustiu. in casa lui. Sa ducea el cu galetile la apa in marginea satului. Chelu cum o auzi se minie foe Aaa cum tu inca mai crezi in prostiile popilor si ale balelor ? Se pusa cu oticu pe biata Taina il facu capul dumicat cu oticu si o arunca in tufa s-o manince lupii. sa-i dea de suflet si-i dete pe Chelu. pina la anul crescu acolo un cires mindru. sa-1 faca ienicer. — Lasa. sa dusa la popa. cind a fugi pin tufa dupa capre. Cind colo. zisa muierea. ca poate asa i-o fi fost lui scris. Taina dete furis o troaca de apa la aha muiere.: omu In satu ala eria un om cu o muiere. 51 ia o boala si moare nebotezat copilu. — ! sa ma ma NEGEL IENICERU Era o fameie vaduva care avea o fata si un baiat: baiatul eria mai mare mai mica. Taina asa a zis ca un copii are si s-a gresit si cu troaca si botezu lu popa. Venira turcii si-1 luara pe baiat la birul singelui. Chelule. ii facu mohvda si-i pusa numele la copii in molivda Umcea. da au uitat de Tufica. Da de Chelu iar nu s-a ales nimic. Chelule. Taina ie fata saraca n-are incotro. Nici la ora-n sat n-o lasa. botezuri. sa nu te mai gindesti la Dumnezeu si la pui pe cheltuiala. Tufica-ncoa'. da Chelu nu ere dea in Dumnezeu. n-avea nima-n sat nacazurile lor. lo o fata saraca. s-a pus cu oticu pe muiere si a omorit-o in batai: — Na. Lo oasali copilului si le ingropa in capul locului. Da Chelu fu baiat de insurat si sa-nsura. Nu-1 lasa sa boteze copilu ca-i eria frica sa nu sa uite popa la ea ca e muiere frumoasa.

era fratele ei A chemat el pe unchii care au dat-o pe fata sa petreaca impreuna cu ea si le-a spus cine este el. colea in drumul nostru unu a pus ftearali in poteca noastra. Da cind a vazut-o el a zis: Amarita asta de ce-o fi venit? Cine te-a trimis. ca in fiecare sara sa-i dea mincare si cite-o fata mare de petrecere. a murit ea plinge. Da el a tras la o casa de romani. Cind veni la fteara. omul sa scoala de noapte. prinzind peste. iar sa duce sa vada ftearali. Cind fu in varsatul zorilor. cerut el sa-i aduca omul si fata. Da oamenii ce a stat in loc. da ea plinge cu hohote. iar el ca ienicer s-a dus la sultan sa-i duca birurile. care-i deschide ftearali Pina acuma de trii ori. omul sa raseste. iara le aseaza bine frumos si sa raseste sa le pazasca. — Da frati ai avut ? — Muma spunea ca am avut eu un frate si si si 1-au luat turcii ieniceri si spunea muma ca 1-a chemat Negel. ! POVESTE DESPRE UN PESCAR DUPA PESTE A fost un om care s-a zanimit in toata ziua dupa peste. La mijlocul noptii aude din lemn o gura mare de oameni. doar acuma vo prindea. Pescarul s-a gindit s-o prinda. avea insa obiceiul turcesc. zice: — Nu inchidea ftearali omului. ce a prins si vazu iara ftearali inchisa. Intr-o zi. ftearali inchisa. Vorbind ei. fata. da baiatul a crescut si el mare si a ajuns birnicul imparatului si tara turceasca 1-a trimis in Tara Romaneasca sastringa banii de pe tribut pentru sultan. venind drept catra ftearali lui. lasa sa prinda si el ceva. a inzestrat-o ca sa se marite in Tara Romaneasca. n-are incotro. In sara alanta. unu din oameni zisa la ailanti asa: — Stati ca. Oamenii care stau in loc.! 1-au luat turcii pe fratele ei sa-1 faca ienicer. top fugisera pin paduri si nima nu-si da fata ! Se gindira ei mosnegii satului s-o dea pe fata aia saraca. Da frati-su avea un negel in cresteru capului. sa sa araneasca si el. fiinca avea un negel in crestetul capului. Muri muma-sa si pe fata o luara niste unchi si o crescura. Crescu ea gogea mare. cind oamenii ajunsa la ftearali. Fata s-a dus. Atunci el si-a dat seama ca despre el era vorba si a zis: Fata. Ftearali sa inchisa. Yidra ce sa faca? Se duce el acasa si ia o pareche de fteara si le pune in urma vidrei in marginea apii si dimineata pescariul se scoala si sa duce sa vada ftearali ce a prins. uita-te in capul meu si vezi ca eu am un negel in cap. — Da cum a murit ? — Muma a murit. iar ei i-a dat bani. Ala ce a zis stati in loc. — Fata s-a zauitat si a vazut. — Tata ai? — N-am tata — Muma ai ? — N-am muma. sa duce la fteara pescariului si a ridicat cracu in sus si besi: pirt in fteara. s-a dus pe margine la o apa sa prinda peste si mergind pe marginea apei. omul sa sui intr-un lemn stolos si pazaste ftearali. ei nu m-au lasat. I-a mustrat. In sara a de trii. vede o vidra iesind afara din apa. dracii apoi ii spusa 1-al ce besi ! 265 . o fi vun sarac. Dar in sat nu eria nima. pescarul iara le aseza. sa vii? A — — Pai chinejii satului.

ca om supus oacatelor. gras si fumeaza tutun. sa facu tot cenusa si omu lo toata cenusa si o imparti. ridica prins Sezi tu aicea. Omul care asculta din lemn cum spusa dracul ca sa poata sa-1 prinda pe al inchide Omul ftearali. da noi ne ducem. io rabd. — Daca da Odata in spune ma prinde? el. iaca iar vin dracii gomoind drept si in catra fteara. care paza ftearali sa cobori din lemn si cu un toporas facu la lumina zilei un bun ciumag si veni la fteara. da dracul mai adasta sa mai dea o data. daca — O sa te bata o data. Ailanti draci vazura cum il prinsa ftearali pe alesu de picior. facut Ama sa m-am frearali. La o vreme aminata. apoi isi jurara credinta. besi: pirt in fetara. nu mai da. stie ce-1 adasta. 266 . care fu prins de picior. ama omul stia. dupa ce crescura mai gata de casatorit. Omul ridica odata sus ciumagul. ca e buna de leac. ! neincrezatoare ii zise barbatului sau. Dracul — Da ce sa-mi faca. asa sa stie omul care a pus ftearali sa faca un butuc de lemn paducel negru si sa-1 puna sub fteara sa vezi cum te prinde in fteara pe tine. dupa ce n-a dat de doua ori omul in ei. ca odata m-am facut Dracul. Pusa negru si pleca la reca sa puna pusa butucul de paducel pe pamint aseza ftearali pe butuc ftearali . iar Apoi se jurara pe sfinta luna ca se vor purta cu credinta unul fata de altul. si sa sui iar sa dusa acasa. iara dracul sa alege ! din ailant vine sa ftearali. dracul plesni in fteara. cind ajunsa inchida iara cracu mult sus. ce ai catat ti-ai gasit. Si iaca-asa. sa nu cake juramintul. ce le nazari prin Sa faca nunta pe virful muntelui. moare io il rog sa dea incodata. da de-o da de doua ori. facu butuc de paducel ftearali. ftearali sare in sus si-1 apuca pe dracul de picior. iar de va muri unul din ei si va uidi altul. le-a fost bucuria gasindu-se si dupa ani de zile cutreierind cu turmele plaiuri nevazute nestiute. Mare pe minte. Mai la urma pastorita mai stelele cerului facliile. de-te o data tare in dracul. Dracul sa umfla. brazii si paltinii sa le fie nuntasii. Omul lua ftearali si pleca acasa cu ele. Dracul zice: Mai da-i o data. viul cu mortul Fiecare saruta pamintul si cutitul. ama mine. Omul veni mult aproape cu ciumagu. omul sa zica. dete Dumnezeu ca sc-ntilnira. — de picior: Omul — Omul — Am zice: dat o data.: ! ! in fteara. sa se ingroape deodata. FRAJI DE CRUCE si Cindva. intr-o zi cu soare. de demult un cioban si o ciobanita s-au suit cu oile la munte s-au pierdut unul de altul. Omul care pazea din lemn tot vede si aude ce zic ailant draci. Da in fteara sede prins un drac marc. Dracii zice 1-al la fteara. in lemn sa pazasca iel Sezind in lemn omul. stie a — dat sa dea.

Tot natu-i fericea ca se iubesc si au turme de mioare ca nimeni altii. Da el in groapa o ia pe sotia sa in brata si adoarme dus. Mai apoi. numai un om viu sta in mormint cu sotia moarta in brata si plinge Ce sa faca el acuma ? Asa ceva nu mai si suspina de ti se rupe inima nu alta si scobori jos pe pamint. o cremene si o lumina zicindu-i: — 267 . si — — — — Intr-o noapte iesi Maica Precista in cale spunindu-i ciobanitei sa mearga pe dira de luna si stele pina iese la luminis. facind pacat va calca juramintul. de acolo din virf sa se arunce singur. Se ceru lemnarilor sa faca leaganul mai lat. caci unul fara altul nu pot trai. muiere. Eu zic sa nu fie pedepsit de Dumnezeu si vezi tu muntele acela ce-si inalta piscul spre bolta cereasca. ori silit in prapastie. Dar nu era chip nimeni sa-1 induplece de la horarirea luata caci juramintul fiind sfint pina la urma duce tot la moarte. precum el vede. ma omule. iar pastorul care-si iubea ca un nebun sotia adormi dus linga ea in fundul pamintuiui. precum le-a fost juramintul. Bietul barbat degeaba se batea cu pumnii in cap si isi jumulea parul ca muierea lui murise pentru totdeauna. Ea moarta. Parintii se sfatuira cu groparii si lemnarii sa-i lase o deschizatura iar si sa asculte strejerii daca tipa si cere In chipul asta cei mai intelepti socoteau sa-1 scape de la o pieire sigura. gata sa moara de viu. prin inima unui soc sa-i vie de afara aer ajutor. Mama-sa. daca tu asa doresti. iar juramintul pentru el este lege. au inviat. ca sa aibe si el loc. si el viu. ca sa vezi si tu vreodata ce credinta arc si ea in tine. Groparii trasera pamintul. iar carnea sa i-o manince vulturii. De ce n-ar muri deodata decit mai tirziu. De bucurie ca cei pierduti si socotiti ca morti pentru totdeauna. eu am s-o scol si pe ea din morminti. Mersera ei ce mersera si intr-o zi cu soare detera de lume si lumina. Tata-su pusa un ulei ca sa aibe cu socul rasuflatoare. Pe la o vreme in ciobanita dete o boala grea care o dobori si in scurta vreme muri. zise omul. ! i Atunci mosul i-ar fi zis: Bine. Si asa se culca pastorul viu linga pastorita moarta. Lumea sta cernita din crestet pina-n glezne. isi da el cu planurile lesinat pe trupul rece al iubitei sotii. apoi i-a dat un amnar. dar daca unul dintre noi va gresi minat de diavol. ce il facea sa moara cu zile. mai baiete. asa sa fie de la mine si de la Dumnezeu si plecara in nestire cu turmele de oi pe steiuri depiatrasi codri fara margini. Nunta a tinut o luna si inca o saptamina si mai o zi. daca ai tu atita credinta in muierea ta. Peste noapte Dumnezeu de sus priveste pe pamint si vede toata lumea la rostu ei.Asculta. ca asa s-au jurat ei cind i-a cununat brazii si paltinii din munte. Parintii le facura nunta mare si frumoasa de se duse vestea peste dealuri si vai. mosu i-a scris pe marginea leaganuiui o scrisoare pe care a impaturit-o-n patru. iar mai la urma si de satul lor. Baiatul adormit precum era. Bine. vazuse I se facu mila visa ca a venit la el un mos cu barba alba pina-n briu si 1-a-ntrebat ce cauta el in groapa cu moarta? Iar el i-a povestit mosului ca s-au luat din dragoste si s-au jurat asa sa faca. Linga grcapa ramasera strajerii sa traga deloc pamintul de pe cioban ca stiau ca e inmormintat de viu. tata-su si neamurile toate in zadar incercau sa-1 opreasca de la acest pas necugetat. cum sa fie pedepsit? Sa fie pedepsit de Dumnezeu.

Ce sa faca acuma? Mulse lapte de la mioarele sale si-i slobozi cu sila pe gura pina ce 1-a-nviat pe bietul si nefericitul negustor. se gindi ca nu se cade pentru un purece sa arunci patura pe foe.mai tare ca la caprele rasfirate pe ogasegata sa speriepe sotia sa multiubita. praful cafenelei este calcat mai des bisericii. iar lume este multa. un amnar si o lumina. gindindu-se de ce lucru sa se apuce pentru a putea trai. iar mai apoi incepu sa citeasca din cartea lasata. ostaniti si sleiti de vlaga. cind se vede cu lumina aprinsa in groapa zbiara ca din gura de sarpe. il dezgroapa si vreau sa-1 ia acasa. iasca. trag pamintul in graba mare. Cind a vazut el una ca asta. Asa s-a-ntimplat ca de data asta vazindu-se cu capul pe umeri. La or cafea si fie cafenea. Aici este frumos si aici este de trait ii zise muierea pastorului. mirare mare. Dar cum fiecare este stapin pe capul lui. Dupa ce citi de trei ori. asa cum s-a jurat tinguindu-se peste trupul ei rece ca gheata. Pentru cei ai casei si lume. 268 . cu treaba. mai frauoare ! ii zise ostasul. si-a luat lumea-n cap punindu-si in sin cartea. iar sopul ii ramase trintit jos cu spume la gura. asa cum il sfatuise Dumnezeu in vis. Merse el cit merse si osteni. insa oameni sint pupini. Cind baga mina-n sin da de o carte. fie fara treaba. Omul sa aibe rabdare. Ofiprul incepu sa umble cu momele impanindu-i capul cu fel de fel de lucruri rele si viclene. Ca sa ramina cu ofiprul. Baiatul. nevasta-sa se scula. Da-n vremea aia s-a potrivit sa treaca un cioban cu oile pe alaturi de cetate si ce-i da lui in gind sa se uite pe fereastra in cafenea. Insa la coliba parinteasca nu era chip sa se mai intoarca. Qnd colo. insa el ramine linga sotia sa. Aprinse cu amnarul iasca si lumina.— de ia De si indata ce te vei destepta din acest vis aprinzi lumina. Merse el dupa butii de rachiu si se cam zabovi. Si asa ea in citeva zile dete cinstea pe rusine. Strajerii. Asa mersera ei zile si saptamini pina ce ajunsera intr-o cetate mare cu ziduri inalte albe si scaldate in razele soarelui. amnarul. In cale il ajunse — un Buna soldat: calea. Mare le fu bucuria tinerilor si Dumnezeu din cer isi sterse lacrimile. Dar muierea lui glumeata din fire s-a luat cu un ofipr tinar si frumos si s-au iubit. negustorul tragea sa moara otravit. Nu le-a trebuit multa chibzuinta ca s-au apucat si au deschis in mijlocul orasului o cafenea. nu i-a venit sa creada ca timpul pe toate le schimba in lume si se schimba si iubita lui nevasta. iar pe muiere a lasat-o acasa. deck al Trecuse gogea vreme cind negustorul nostru porni prin sate dupa tocmit beutura. cum il aud. trei ori scrisoarea. Isi aminti de vorbele mosului spuse in vis. ei erau morti si astfel o pornira in lume sa-si gaseasca norocul. sa citesti aia. Ea lua banii toti strinsi de omul ei cu truda mare si pleca in lume cu ibomnicul. ca tot ce face timpul tot el este si eel ce desface. ii toarna otrava in paharul cu vin si-1 omoara pe barbatul ei eel bun si credincios care se ingropase de viu pentru dragostea ce i-o purta. rachiu. : ! ! ! isi pleaca in cer. In clipa zborul mai la urma soptind amin amin amin mosul ii trage o palma zdravana baiatului si moartei. Se oprira deci aci. cremenea si lumina. bea vin. ca la orice birt: vine lume de tot neamul.

baga el de seama ca soldatul era om de omenie si cumsecade. din oras in oras. Ce sa-i faca ea acuma ? Sa-1 omoare. lucru zis si facut. Mersera ei din cazarma-n cazarma. Veni un calugar barbos cu o carte-n mina sa-i ceteasca rugaciuni inainte de moarte. Ce sa faca insa plotonierul cu ei in front. Multimea il privea ingrozit5. Da el tinea una si buna ca n-a omorit fata. inainte de a pleca ferecat cu lanturi intii Mai pe cea lume. om judecat si cu scaun la cap. Gendarii ii gasira sabia ostasului minjita cu singe. ori sa-1 bage la robie pe vesnicie. nici la minuitul spatiei si scutului cum era pe acea vreme indepartata. Ofitirul care-i luase muierea il ceru chiar pe acest nou ostas intrat volintir. flamind si biciuit fapta ce o facuse. intr-o sara ce-i veni muierii pe chelie. insa el nu primi. pe toti ii asculta si pe putini ii credea. Si cum tot patitul este priceput. care-i povesti trista intimplare cu muierea lui mergind impreuna. taind-o la git pe tinara fetita. doar. il legara-n lanturi si zdup cu el la temnita cea neagra. $i asa bietul om isi astepta osinda cea nedreapta Bietul sta in om numai sa recunoasca tari ca sa nu mai scape cu viata. supsera singele unul de la altul. sa-i dea pe amindoi ordonanta la vreun ofitir blestemat. fu dus sa-si sape singur groapa. de aceea isi puse in gind sa se faca frate de cruce cu ostasul. $i cum era slaba de minte. nu stiu cum se face ca-i cade caciula jos si ofitereasa care-1 asemuia cu fostul ei barbat. el are un frate ostas de la care vrea sa-si ceara iertare si sa-si ia ca toata lumea ramas bun. ca cica zor nevoie. Spalind-o el pe picioare. doar o spune adevarul. Cateaua varsa venin si turba de minie nestiind cum sa-i faca facerea curmindu-i firul vietii. il scuipa si-1 blestema pentru faradelegile sale. ! — apa pina-n briu. Cind colo. Soldatul scoase spada. Calaii insa il cercetau si-1 rasucea. macar ca o slujea din zori pina-n scapatat de soare. Din vorba-n vorba. porunci sa fie adus numaidecit dupa obiceiul stramosesc iertaciune. Dar muierea lui nu l-a cunoscut. iar mai apoi in mijlocul orasului i s-a ridicat spinzuratoarea. Mai la urma judecata era facuta sa fie spinzurat. cu broaste si serpi. apoi isi jurara credinta pina la moarte. Dupa o asa de mare isprava ii puse in teaca sabia si se prefacu vicleana ca doarme. pina aflara unde este ofiterul care i-a furat nevasta si cerura sa fie primiti amindoi in oastea imparateasca. numai ca nu lesina de frica vazind dovada ca banuiala ei se adeverise. sa-1 puna pe ostas s-o spele pe picioare. Asa se petrecura lucrurile mergind el cu ostasul in iume sa-si gasasca un capatii. ci era cumpanit. De acum omul avea in ostas ortac si astepta de la el sa-i vada patimile de ostas ca unui adevarat frate de cruce pastrator de juramint ori asteptator de moarte. Gendarii nu fratele sau si sa-si faca vrura.Multumesc dumitale raspunse nefericitul om. fiindca i se parea ca este mai zburdat. fata de altii. numai sa scape de el. L-a mirat ca acest soldat pe unde trece nu lasa urme pirjolind pamintul ce nu este al sau. curat si mai scuturat. ca nu se pricepeau nici la teorie. Dimineata ea rascula mahalaua tinguindu-se ca tilharii i-au ucis fata din casa de au lasat-o saraca. 269 . dar auzind imparatul. Avind ea si o fetiscana in casa isi facu planul s-o omoare zicind gendarilor ca soldatul a ucis-o de gelos ce era. nu statu mult pe ginduri si intr-o noapte ii fura pe cind dormea sabia din teaca. sa-1 vada lumea si |ara ca nimeni sa nu mai faca ce-a facut el. taie in cruce pe bratul sau si al fratelui sau.

Ce ceri. innebuniti de durere era cit pe-aci sa le crape fierea-n ei de bucurie. caci asa a fost scris ca un om de rind. Dar nefericitul om i-a spus fratelui sau de cruce ca are sa-i scrie si o sa-1 cate. Ce sa faca el acum? Sa bata la portile imparatesti ca sa-1 primeasca cinstitul de-mparat. Abia 1-a primit bietul imparat. Insa batrinul imparat ii linisti spunindu-le ca se cuvine sa-§i dea fiica dupa un intelept. fara pic de cruce la cap. Ostasul insa la mijlocul noptii s-a dus de 1-a dezgropat. sa-ti fie marite-mparate ginere. care auzind despre spusele sale. amnarul. caci nu i se cuvine tilharului dupa legea pamintului. resti — — Imparatii care venira din toate colturile pamintului se impotrivira zicind se face un imparat sa-si dea fata dupa un cioban nating. pe cind eel de omenie. alungat de multimea cea nejudecata. Si-a luat indarat cartea. si a-si fringe miinile mai frate-meu. Cind mai la urma afla ca de curind murise singura fecioara a imparatului. Si dus a fost. ziceau mai marii preotilor. iasca si lumina si s-au despartit. Sa-mi dai pe fiica-ta sa-mi fie sotie. a aprins cu am- — Nu lui. A colindat el in lungis si-n curmezis cetati. bocete si tristete. unde-o da peste oameni. Vracii si doctorii chemati din toate colturile lumii n-au avut ce-i face asa ca la palatele mari imparatesti era multa tinguire. iar el in loc de toale plugacapata toale-mparatesti. orase si sate. caci infeleptul ca nu cu tacerea pe orice nebun si tot inteleptul la norod multa liniste si lipsit de minte numai tulburare si necazuri.! ! Cum de mila tale. iasca si lumina pe care mi le-a dat mosu ala. frate-meu si cred ca o sa ne vedem in curind. Na cartea asta. numai ca de rautatea lumii trebuie sa piece undeva departe. Noaptea s-au dus si 1-au ingropat ca pe un hoit de cal la o margine de drum. sa ti sa faca aia ti se va da si face. apoi i-a citit din acea carte sfinta de trei ori si fratele sau de cruce s-a pomenit din morti. a zis fratele sau de cruce stergindu-si lacramile si tucindu-1 pentru cea din urma oara. iar nu peste gloata fara minte si judecata. Dar el nu s-a lasat pina ce noaptea pe furis a dezgropat-o pe fiica-mparatului in timp ce strajile plecasera dupa beutura si citind din acea carte frumoasa de trei ori. Au pus ei la trasura opt telegari albi ca spuma de mare si au luat tara in lungis da si-n curmezis pina ce au dat de orasul unde era nevasta lui cea necredincioasa cu ofitiru. il vazu fratele sau de cruce. Ce se mai intimplase? Fratele sau de cruce afla chiar din gura lui nevasta-sa ca ea 270 . rupt si gol. 1-a crezut ca este ori vreunul care umbla cu inselatorii ori ca are in fata vrun nebun. baiete. Numai tu sa afli narul iasca si lumina. Si asa plecara toti imparatii de la nunta cu buzele umflate. Gendarii si calaii 1-au impins in multume. incepu a plinge plinge. amnarul. ca si asa nu-mi ajuta la nimic lacramile de la mine ca eu mor nevinovat. fata imparatului a inviat Cind i-a calcat pragul imparatului cu fiica-sa de mina. caci n-o sa fie uns de Dumnezeu in domnie dupa moartea-mparatului. Dar in oras vilva mare ca se astepta imparatul eel mic si ca era ziua de osindit la moarte a fratelui de cruce al micului imparat. stii tu cind ti-am povestit — Am priceput tot. sarmanul tata si mama. Dupa asta s-a facut o nunta mare si frumoasa. iar pe frate-su 1-au spinzurat in amiaza mare. iar tinerii plecara prin imparatie sa se plimbe si sa-si cunoasca orasele si oamenii biruieste pace aduce. dar nicaieri nu si-a gasit un capatii.

ar merita sa i se taie capul cu satirul si a i se arunca la ciini. zicindu-i: Stati. spunindu-i Mai firtate. Apoi se adresa multimii. Dupa ce muri il pusera in leagan bun pentru inmormintare. Dar ostasul ii povesti intreaga intimplare cu faradelegile de la casa ofiterului unde el ajunsese ordonanta. omul curat si nevinovat a inviat iar eel cu doua fete singur si-a sapat groapa ? lata ca vremea scoate la iveala si arata lumii minciunile. Acum rasuna glasul norodumi care vine cu inversunare nebiruita si putere neintilnita si cere moarte pentru tine si judeEi.: ! pe slujitoare. iata-ma acuma ajuns ca imparat Am plecat in lume precum ne-a fest vorba sa te caut si in imparatia mea iaca am dat de tine chiar in ceasul eel bun. ca e cu judecata nu e cu lopata. Atunci tinarul imparat il chema pe ofitir. In zadar se ruga el sa fie crezut ca nu e spion. Cind tocmai sa-i puie streangul la git calaul ostasului sosi imparatul cu imparateasa cea tinara. Este eel mai mare dusman al patriei si al — — — — E neamului. Imparatul se apropie de ostas. fiindca eel nevinovat a inviat. dind dusmanului secrete despre ostirea imparaa taiat-o si-1 teasca cu care se afla in stare de razboi. El s-a dus la marele judecator sa-i spuna despre omor. dar in loc sa i se faca dreptate. capitane. mai cu luare-aminte il recunoscu pe fratele sau de cruce intrebindu-1 daca se simte vinovat. caci cine e nevinovat va invia. el este un mare vinovat. i se ridica spinzuratoarea. Atunci imparatul facu semn sa-si faca treburile calaii si judecatorii cei pina ce fratele sau de cruce fu inaltat in streang macar ca striga ca este nevinovat. e tradator de tara. Pina und' se poate. ce zici. vezi ca — spurcat si taler catorii nedrepti si fatarnici. ca nu e tradator si ca dimpotriva ofiterul si amanta lui sint necinstiti ca si cei ce cred in mmciunile lor. De aceea. iar in locul lui in streang vei sta dumneata eel care-1 invinuiesti. marite imparate. Lumea ramase uluita si inmarmurita ca in fata unei minuni nemaivazute. Mare Sa fii blind la toate. cerindu-i sa-1 cheme pe ofitir sa puie capul in cinstiti si drepti — ! streang. luminate. ca sa scape de barbatul ei. Acum a venit vremea sa-i judecam noi pe adevaratii vinovati care nu trebuie iertati nici de catre imparati. judecatorii si gendarii il gasira dupa spusele ofiterului ca este tradator. fratilor — Cind privi Capitane. Slavite imparate. crezind ca acesta va iubi-o va necinsti si pe ofitir. Deci judeca bine daca vrei sa nu mori. Imparatul aprinsa lumina si-i ceti la cap de trei ori acea rugaciune facatoare de minuni si ostasul se ridica din cosciug. e spion Sa stii ca daca e nevinovat dupa ce-1 veti spinzura eu am sa citesc dintr-o carte si va invia. e vinovat ostasul tau? vinovat. si batrin cu barba pina-n glezne ingenunche in fata imparatului sarutindu-i picioarele ii zise: Un — Marite imparate. ca nici in ruptul capului un ostas nu avea crezamint la stapinire nici cit negru sub unghie. ! zise tinarul imparat. eu sint fratele tau de cruce. Da 1-ai rai da moarte ! 271 .

— Insa imparatul i-a amintit ca ea a cerut ca eel ce va calca juramintul sa se arunce in prapastie din piscul muntelui cu virful infipt in cer. Muierea infipse capul in pamint rusinata. ca asa sint oamenii supusi pacatelor. Imparatul i-a aratat piscul. Plecara toti trei si ajunsera in valea Caligioaiei la Orman Gripa. Multimea privea la toate astea cu groaza si cu multumire. Poporul privi nedumerit si nauc. sa cumpaniti mai intii si sa n-o dati porcilor. Dupa asta ea a inceput sa plinga. Cu iedupi-n brata. eu am sa-ti amintesc de toate. urmat de norodul fericit si multamit ca au dat peste un imparat drept si injelept. caci orice tirg se sparge si tot inceputul are si sfirsitul. sa ne ducem la lucru. iar din virful cerului s-a prabusit in prapastie. cerindu-si iertare. Dar cind vru sa piece. Se gindira ei. Si-i arata semnul sabiei din crestet amintindu-i de omorul slujnicei. spunind ca n-are nimic pe suflet. §i asa veni vremea de se adeveri ca omul are mai multa credin|5 si virtute — decit muierea. iar credinta voastra sa n-o dati orisicui. precum eu am facut la tineretele mele. Fratele eel mai mare zise la eel mijlocari: —O 272 . unde vom putea si unde vom nimerea. care ramasera de timpuriu se sucira. N-avu juramint $i nici crezamint MOARA LU $EBAN Triiau odata intr-un saraci.! Imparatul se ridica in seaua calului scoase sabia si porunci ostirii sa-i puie in streanguri pe judecatorii necinstiti si ofitirul mincinos. fratele de cruce. El o chema pe sarmana femeie spunindu-i cuvinte de imbarbatare. ceru poporului sa mai stea ca mai este o judecata. Dar fiindca-i anevoie a cunoaste ce altul gindeste. povesti trista intimplare. Linga caprareata. ea s-a urcat ajutata de ostasi. Ce cinta pe fatl. vulturii sfisiindu-i resturile ramase din trupul ei eel blestemat. fara sat departat trei frati. ce sa fac5. $i intorcindu-se imparatul catre norod. omul sa judece cu capul si nu cu inima. De-aci pleca imparatul cu sotia sa. iar mai apoi zicindu-le: Luap aminte ca frati sintem si se cuvine sa tragem invatatura ca numai acel om gaseste mai bine si mai frumos. daca nu-ti amintesti de juramintul dat fa{a de barbatul tau care s-a ingropat de viu o data cu tine si care te-a-nviat din morti. caci: Fetita frumoasa. In mijlocul pietei fosta lui sotie isi stergea lacrimile sub picioarele ofiterului care atirna-n streang. ca sa-si afle piinea pentru gura si sa traiasca si ei ca toata lumea. Bine. care apara pe eel nevinovat. zise imparatul. apoi o-ntreba daca nu cumva are si ea pe suflet vreun mare pacat si n-a calcat vreun juramint. ce sa dreaga. Atunci eel mai mare dintre frati zise: muma si fara tata.

incepeti de cinati. urda si pine. este-n pod un tagircioc plin cu bani pitulat de hoti. dar toti tristi. vazu mare inghesuiala de ichimi. $i se duse el Hai. Du-te ia sacul de poli si mergi la bilincu Lugopci si cere-i sa-1 junghie pe Chisem berbecul. Stau ciuci pe coada si se nacajeau ce ispravi au mai facut fiecare. pacurarii taiara pe Chisem si-1 tiarsara. Cocosul. Ficiorule. sa-i iei maduva din cap si sa mergi cu ea la fata imparatului s-o lecude crasta. in moara parasita. intra in moara si stau la taifas. sla junghiem berbetili ca sa luam parali ceste? ceilalti frati raspunsera: "Ti si — Tunti sla junghiem ! Ficiorul le dadu suta de poli de aur. dar mi-te de Mai bine sa-1 lasam adurmit in padure Cel mic. cum se scula. ! ii zise: la un iavore mare. eram trei frati si in timpul noptii fugira. iar in cocosul. Intreba el pe slujitorii din fata portilor: Ce-i aicea? Vad lume care intra si iasa. copile. sa ma due eu s-o vad? — ! — — — 273 . flamind. Auzindu-1 sa ursoanea. se crapa de ziua. ce plinse. o porni in jos si ajunse la Moara lui $eban. un lup si o ursoaica. apoi pacurarul eel mare ii pofti la masa. Atunci pacurarii cazura pe ginduri si se mirara ce vrea copilul cu berbecul Dupa ce se chibzuira. Copilul lua paralele si fugi la bilincu Lugopci. Sara se strinsera pacurarii pe linga foe si fiecare incepu sa pricajeasca cum se pricepe si cum il taie capul. unde numai dracii isi fac noaptea culcus ? Atunci ficiorul raspunse Uite. lupul moara ramase feciorul si — ! — — ! voi in asta-sara la bilincu. Copilul frinse capul la berbece. sa-1 mai ducem cu noi el ? si pe eel mic ! Nu vezi ca nu putem gasi de si lucru pentru noi.: „Ce sa fugim". iar pe mine ma lasara adormit in padure. Ce era sa fac Sa vin sa ma adapostesc in moara. zicind iesti catre pacurari: cocosii. se scula zicind: Daca e asa plec la bilincu de oi al lui Lugopci sa maninc o oaie stearpa Dupa — ! — si grasa. picurari. Cind la poarta imparatului. ca s-o vindece numai pe fata de crasta si nu puteau. fiu la ! — — Vreau sa oaspe Si Bine. mincati acuma la fata imparatului. intuneric bezna. sc due si vin. se auzira in departare cintind He-hee maninc miere — si eu ma due Cind cit pot. intra in cosul morii si adurmi. Peste noapte se abate din cale o vulpe. ramii ! ramase — — Avem cas. plinse amarnic. Coapsera piine in cuptor. in afara de un cocos pripasit prin asta moara parasita. in cimpul de la Voinita. si ursoaica fugira care-ncotro dupa treburile lor. eu nu cinez zise feciorul. lapte. Nu era nici o vietate. scoase maduva si zise: Eu plec ca am treaba. Va dau o suta de galbeni sa-1 jungheati ! ! pe lor Chisem. Mai intii vorbi vulpea: He-heee suratelor. un ficior aici Ce cauti. Atunci lupul. Ca sa nu-i fie frica. altii ieseau. Cum intra in moara. unii intrau. se sperie caci se vazu singur fara frati pe linga el. 1-intreba pe fecior: Tiii. zise fratele eel mare: eel mai gras si bun Chisem berbecul ! — Atunci fatim fratre. Fata imparatului e bolnava de crasta. eu dau tircoale pe linga garduri si mine la puici timpurii. nedumerit. ii raspunse un slujitor. Veniti sa mincati Nu. Ce nu ma vor pe mine. Vulpea.

se bea si se doarme de-a ficea. Si se sculara si se dusera la acel loc minunat cu lume multa. nu spui. Ficiorul intra in odaie. beti sa ghiti linga mine. ! Yrem sa ne spui stina di unde rise. Izuichiorii asa facura precum li se poruncise. era sanatoasa. noi te omorim pe tine. ca e rau de voi a spune adevarul. fuge ne inchideti? — — — si nu plateste si numai pc noi si-i Sa-i spunem la cirbagoaia. sa ni dutim si noi zisera ei. se plinsera la doi oameni — izuichiori Toata lumea vine. ! sa-1 Di unde it? Noi im din Macedonia. zisera cei doi frati mai mari 274 . sa-mi fati un han in campu di Voinita linga un iavure mare si sa dau bacsis la lumea nevoiasa. Atunci imparatul se mira si se gindi ce sa faca ? Cum o sa dea el fata dupa un copil sarac ? Fato. Si-i ridica un han frumos. — Bine. zicindu-i: Tata. iar cin' sa fuga sa-i puneti in odaie si inchidep. vazu cum vin pe drum ! — si le porunci la izuichiori: Ceia doi oameni. — — ! Ai. nici alta. Le adusera mincare. Fata sari-n sus ca iedul de bucurie si merse la scaunul lui tata-su de aur pe care sedea. Sa vina lumea sa manince. Atunci. Dimineata cum se scula fata. Vazind ei ca nu este cu dreptate. Feciorul. Sa intre si el Destui au intrat si nimic n-au facut. auzira si fratii lui ca la cimpui de la Voinita se maninca. Daca-i sarman din popor. poate ca el va face vreo minune.si tu vutia cesta. Insa dracu baga colacu. Stati. ei sa vina sa plonga la mine. Pe urma-1 intreba pe ginere: Hei. ce bacsis poftesti. fatim si asta raspunse imparatul multumit. o unse pe cap si pe unde avea crasta. ca tot rastoarna carele cu coada. ca-mi lecuisi fata? Atunci copilul zise: Eu voi civa. bea. iar tu esti de vita impa- — ! — — — rateasca. L-am parasit in valea Calagioaiei — — — Eu pe capul cit vreti sim frate cela mic ! ! Ei atuncea se mic si nu puteam nu stim ce si fasi? mirara. din popor. bautura si-i inchisera in odaie. fara sa dea o para din buzunar. unu luam cu noi. minca. sa bea si sa doarma si nimic sa nu plateasca. ca si noi — Nu — De poci. Degeaba-si tine capul in poaleie ma-si. bea.: ! Mersera slujitorii de-i spusera imparatului ce vrea ficiornl. scoase maduva. nu poci. mincati. necajita si vesela ca aici toate pe degeaba se primesc. Sa vie la mine-n odaie zise feciorul si izuiciorii ii adusera pe cei doi oameni. Asa si ei. cari vin sla dati sa manca. Eram trei frati. minca. unde lumea venea. ficior. da ista-i ficior sarman. eu il vreau de barbat Imparatul n-avu ce sa faca si marita fata dupa feciorul sarman. de unde atita bogatie era si lui. dormea si fugea. — Nu si trebuie sa stiti Le raspunse fratele eel mic. nu raminem voem. bea si doarma. sa afle cum s-a imbogatit frate-su: — Nu. nici una. vazu fata. sa vedem ce zice? Se dusera la stapin spusera ca cei doi calatori pling ca numai pe ei ii tin inchisi in odaie. eu feciorul acesta voi sa-1 iau de barbat.

Ramasera acolo sa doarma peste noapte. se saturara si veselira nevoie mare. Iar acum m-am invatat cu traiul rau ursoane. sculara si se dusera la moara lui Seban. pona mi di noua ani caut si nu mai gasesc hrana. la sa ubidim noi nu ne asculta si acum cineva Si plecara sa caute prin colturi. Cind in cos. ursoaica puse laba pe ei si zise: Stati. Suratelor. De vreti duceti-va sa dati derau. Intrara in moara si ubidira ca sa afle banii si sa se imbogateasca ca si fratele eel mic. cum traiesti? o intreba lupul. prin pod si prin cos. suratelor. ca aflai cine asculta Se napustira peste cei doi frati salbaticiunile de-i mincara. due bine. iar acuma na aflu nimica. Mincam puichili. ca asa a fost Pina nu era hanul de saturam — — cuma ! ! de cind lumea: Cine e cu mina lunga si Pierde ce are-n punga ! . tu. zise vulpea: voi nu stiti ca dracu zace-n inima prostului Sa stiti ca-n seara aceea. mincam niare. la Iavoru din Voinita. o duceam bine. lupul si ursoaica si incepura sa se plinga ca nu mai gasesc de mincare. Lupul o intreba pe lisita: o duci cu puichili? Cind era cocotu pi grinda. ! Caum statea Chisem berbece la si bilioncu zic ca o Lugopci oi sterpe mincam. Leaga conii de pi mini di mi rup — La moara Cei doi frati se — Cum — — — — — Dar ! Eu Dar si lupule? tare rau zise lupul.! lui Seban le aflai parali. cineva a ascultat si de atunci nu mai pica puichili dulci. tu. Peste noapte veni iar lisita.

.

Ill BASME DESPRE ANIMALE .

.

vru sa fure o oaie. cind inca nu-si schimbase parul. Lupul. o vulpe si un lup. incit pe loc inghiti hartanul. — Cumetre. bine-ai venit la birlogul meu. adica maninca ce apuca fara de nici o judecata si dare de sama. asa cum iti place. S 1 "? eu am vazut ca au taiat numai boboci de-ai grasi.CUM A PACALIT VULPEA LUPUL Cica. cumetre Multamesc. ca vezi soarele este scapatat Abia acuma imi dau sama cit de buna esti cu mine. Intr-o zi. fioroasa si face dreptate in padure. insa niste cini ciobanesti il scarmanara bine. noaptea. cumatra vulpe. sireata cum este de ! — — Buna felul ei. am sa-ti port la ! — ghici gindul si i-o lua inainte zicind: toata viata recunostinta. Si fu gata s-o sfisie pe vulpe de foamea ce-1 chinuia. isi lingea singele de pe mustata si da din coada in semn de prietenie cu vulpea. daca prin istetimea ei nu cuteza sa-1 pacaleasca si sa-si lungeasca zilele Vulpea sa lingusea pe linga lup. abia apucase sa iese din birlog. zise lupul. pe cind lupii ai albi. mincase toate lighioanele codrilor si cit pe-aci eria sa-i vie de hac si cumetrei vulpe. — Da-1 incoa mai fuga. Pe acea vreme vietatile salbatice se adunau la sfat in luminisul codrilor si stateau de vorba. jupuit de carne cu bagare de sama de cumatra. traia odata. Lupului ii lasa gura apa. lupul. Desara este nunta la un om bogat in sat si eu vreau cu viclesugurile mele in timp ce joaca ora sa le mincam toate somoldoacele din stome. facind planuri cui sa-i manince pielea. si-mi voi infige cokii in orice vrajmas care nu-ti va da pace Tu-mi esti o adevarata prietena. iar din ochi ii scaparau schintei de foame. dupa o iarna grea. stapini peste o padure mare si intunecoasa. am auzit ca ai cazut la pat si tare m-am intristat. de aia ti-am adus un cotoi de gaina sa-ti mai vina puterile la loc. apoi cu o laba se sterse pe la bot si raspunse: — Daca e vorba de boboci grasi. Abia tirindu-se la culcus. laudindu-1 ca este ala voinica. ii Cumetre. iti spun o taina mare. Lupul se simtia ingimfat si cind vulpea ii indruga verzi si uscate. apoi o privi induiosat de grija ce i-o poarta vulpea. lihnit de foame. jumulindu-i o parte din piele. am venit si cu o veste buna si vreau sa-ti indulcesc inima. ! 279 . Se apropie de lup si tremurind de frica ii zise: ! ziua. Asculta. vulpea il auzi schincind prin tufani si vaitindu-se ca pe patul mortii. hai sa ne grabim. Dar vulpea.

te rog. Hei. Vulpea daca a vazut s-a lasat incet in jos. Lupul. nu e pacat de Dumnezau sa crezi t si ca eu sint in stare de o asa mirsevie? Eu care ma gindeam sa pornim si Sa nu mai noi ca boierii la agelic sa ne ierte si noua Dumnezau pacatele spui una ca asta ca ma arunc in vagauna asta de-mi fac de cap ! ! 280 . s-a sters pe bot cu labuta si s-a dus la cumatrul lup: Bine. Se auzea cintecul lautarilor si ii imbia un mires de carne de oaie si pnrcel fript. lasa — — — — — pe — Nu stiu. cumetre lup. Acuma erau aproape de cosul casei pe care se ridicau spre cer mirosurile ispititoare de bunatati. De ajunsera-n Cornis ! Cind pe Cind pe furis. cos in oalele cu perisoare — Doamne fereste. Sarira pe sopronul scund si de aci hop. — Din tuns. stomele ale mari sa rasturnara. iar ora se juca de scaparau schintei din opincile nuntasilor. ca-i gura apa. ca-mi vine sa lesin din miroasele txipturilor si este vremea sa ne cam grabim. Da-te putin mai jos. Cumetre. prin gradini. Se pitulara prin spatele casei si poposira linga un sopron. Stii ce e. zise vulpea. apoi zise catre vulpe: Cumatra. si sa fii cu bagare de sama sa faci tot ce voi eu ca doar ma stii cit de priceputa sint in viclesuguri si in$elatorii. Prin alunis. sa vedem ieste vrun cocos in oala ? Lupul se lasa putin in jos cu labele si cazu peste oale. cumatra vulpe. credea ca sint cini si nu-i alunga. ai putina rabdare numai aseaza-te propta si tine-te bine de cosul casei sa vad eu unde joaca hora si precum e rinduita mincarea ? Lupul cuprinse cu labele dinainte cosul. ce pacat ca te-ai grabit si ai luat-o la sanatoasa in vizurina. sus pe casa. Pe linga foe. lupul si vulpea o pornira: Pitis. Dupa ce a mincat gaina. ocolis. erau asezate numai oale cu carne. cumetre. la ce te poti gindi. pitis. Cine-i vedea. zis si facut se lipi de cosul casei simtind tot mai — bine mirosul de berbece si perisoare. coseri. Hai sa privim jos prin cosul casei. nuntasii se sprijinira de spaima care incotro gindeau ca a inceput sa ploaie cu lupi. numai stome cu carne de oi si berbeci. sa poate una ca asta. cum auzi. cumetre. cumetre. sat Cam pe-nserat Ajunsera-n Se strecurara pe linga garduri. iar vulpea i se sui in circa si privi in jos. ieu te-am asteptat ca poate aimindoi dam o raita pin oalele si stomele nuntasilor. eu zic asa ca mi s-a parut ca eu am aluneca nu tu m-ai impins. care mai goale si in vatra focului un purcel. care mai pline. babe si muieri si ajunsera la casa cu nunta. sa ne grabim otira ca simt cum ma apuca ametelile si vreau sa ma vad odata satul Bine frate. e minune mare pe linga foe. sa ma lasi singura sa ma bat cu o nunta intreaga? Vezi.! ! zice Sa mergem. a insfacat o gaina din tipsie si dusa a fost in tufa. Sa lingea pe bot si-i curgeau balele. Si ca doi frati de cruce. acuma este timpul sa vedem ce sa petrece in ogeacul casei.

ca sa scape. caprita. cumatra. mie pe limba. cind ma voi ingrasa. a preSi-a inchipuit ca vulpea i-a facut-o si a chemat la ospat pe urs. nici vulpe.! — Doamne. vulpe. Nici peste. ia pestele de unde nu-i. Ca eu. O ia si o arunca vulpea care se prefacuse moarta. apoi a sarit din caruta. dar sa nu uiti cum te cheama si pleca lupul multumit ca la toamna va avea ceva gras de mincat. dupa patania din vara ii raspunsa: Pasarica mi-a zburat. — — Sa ma strigi tare pe nume: „Pasarica" ! Lupul „Pasarico". Intr-o zi. — Ce Isi zise: 281 . Iar lupul s-a saturat: Sa nu strig acu ciobsnu. Ca sa se razbune pe vulpe. da jur ca n-am sa O sa facem minimi pe socacele CAPRA SI LUPUL Cica odata un lup s-a abatut pe linga o tirla si vazind niste capre gramadite culcate. dar ! cum am sa pot eu ana ca tu esti aceea cu care ne-am inteles Bine. — striga: — ! STAN FLUERATORUL fost odata un pescar pe care-1 chema Stan Fluieratorul. cu toate bunatatile mai blana ! ! o vulpe moarta. lasind caprele-n pace. auzind acestea de frica ciobanului si de minie ca a fost pacalit de capra. pe lup. ce facea negot peste. atunci sa vii sa te saturi din carnea si blana mea. iesi grasuto sa te mine. ii zise: pina la toamna — Bine. s-a repezit la una din margine. speriata. Sa te-omoare cu toiagu ? Lupu. pusa coada-ntre picioare si isi vazu de meserie in codru. lupul sint Capra care se furisase in mijlccul celorlalte capre. La aceste vorbe lupul ramase pe ginduri si vazind capra cu oasele iesite de slaba ce era. uita-te ce slaba sint. in drum a vazut cu A am sa fac nevestii din tine. alelante vulpicele. asa mi-a venit mai cred ca esti sireata ca astea dupa iezi si gaini. draga. Capra. Pe drum. gatit un ospat mare. a aruncat tot pestele in caruta. mergind el cu o caruta de peste la tirg. c£re dormeau in tirla lor. 1-a adunat si dusa a fost in vizurina ei Cind Stan ajunge la tirg'. pe drum. Veni timpul si se apropie de cirdul de capre. a zis lupului: Lupule. numai osul si pielea pe mine Lasa-ma — ! sa traiesc si sa ma hranesc bine.

ursi. Cind veni vulpea cu cocosul. puiasa o vulpe vreo cinci pui. arici si alte jivine salbatice. ca n-ai fi dat doi bani pe el. Stan Fluieratorul. iar la vulpe i-a legat de coada un mestecau. i-a ospatat bine si de culcare a facut cu ei un legamint. fiindca nu dormise — — — — statuse la pinda. Cind au luat-o la fuga. pitulat pe dupa tufisuri. iepurele jos foi de lipan si a intins masa. Cind s-a trezit intii ursul. da asta sta deoparte si privea ca un filozof fara sa zica o vorba. in citeva clipe. Inainte. 282 . frate lupule. ! de mama focului Vulpea s-aseza pe coada in fata cirtogului si de mila puilor sa pusa pe plins. Stan pune mina pe vulpe care nu putea fugi din pricina mestecaului. asa si cum spusese cind o gasise pe drum. va face blana din ea. Ceilalti arici se mai adunau la sfat. ce-ai facut? Vulpea s-a pipait si ea la fund si a zis: Ei. pe culmea unui deal acoperit cu vii si paduri de stejar. ARICIUL SI VULPEA Odata. cumatra vulpe. ca ne ia pielea si ne-o face cojoc. pindind vreun sarpe sa-i suceasca capul si era micut cit un ghem. ei au zis: Hai sa fugim sa nu ne vada Stan. Inainte si vulpea au venit. fiindca erau si putin chercheliti. in luminisul padurii venira la casa vulpii: lupi.! ! ! pe iepure si pe vulpe. Dupa ce au adormit. a zis catre lup: — — — Frate lup. care-si vedea de treburile lui. a facut terci din tarite de griu si a turnat pe covor la fiecare la fund. Intr-un tuns din apropiere. eu am Lupul s-a pipait si el la ! murdarit covorul fund si a zis: Si eu. traia cuminte si sfiicios. Aricii dadura veste peste plai si prin vai si se ospatara cu puii vulpii in timp ce ea tinea cu tot dinadinsul sa-i vie la un cocos tantos de prin tarini de hac. va fi vai de pielea lui. lupul. se mai certau pentru cite o ghinda. am murdarit covorul si m-am murdarit si pe mine. pe care Stan o jupui si pielea o facu blana. nebu- un arici. si matu mi-a iesit Atunci. ce ai facut? Urechila spuse: Si eu. chemind toate alele padurii sa vie sa vada napasta si sa se ospateze la pomana pe care o facea pentru sufletul puisorilor ei. Cind s-au sculat sa fuga. frate ursule Atunci lupul intreba: Dar tu. ca sa-si razbune pe vulpe. Stan Fluieratorul ii simti. Dupa apoi i-a poftit sa se culce. ia puii de unde nu-s Ii mincara o droaie de arici. omul nostru asternuse pe ce ursul. vulturi. eu m-am murdarit si am murdarit covorul. natici si indrazneti $i. frate urechila. Atunci iepurele a zis si el cStre vulpe: Dar tu. Cel care peste noapte va murdari covoarele.

— cu voie buna. dati-mi iti ! Vai. nu va tavaliti si mai bine sa va duceti fiecare la birlogul vostru si cind o sa ne simtim bine. broastele sa tie isonul. ! ! — Tie dau intregul cocos. daca nu-1 gaseste. Eu ma due dupa un tirsog. La un timp vulpea se vazu jucind singura fiindca toate alele isi sugeau singele ce le cura din labe. le-as da cocosul asta intreg sa-1 Aricii. greierii. eu am mincat jumatate dintr-un — "fie dau din cocos zise vulpea. sa ne veselim. lupilor. dragii mei. pe linga vulpe dornici sa se ospateze cu vulpea din ciolanele cocosului pe care vulpea il tinea in gura. Daca-1 gaseste primeste un somoldoc mare din cocos. puneti-va lacat la gura si nu chiraiti cind trece vreo ala strina prin tufa Mai ogoiti-va. veniti Aricii se ingramadira — — Sa — primeste rabdari prajite. — Eu — Iti — Ba iti mincat unul intreg. numai sireata vulpe ridea pe sub mustata. iepurilor si alorlalti viezuri. fiindca vecinii mei aricii mi-au facut un bine. fa. cind o luasera razna prin cringuri lacomi dupa oratanii ! ! ! — Daca imbuce spunindu-i as sti cine le-a facut de petrecanie. da incolo nici nu-mi pasa de ei Bine a facut cine i-a mincat. voie daca-i asa sa facem o hora zdravana si sa ne veselim. suratelor si s-aveti cale usoara zise vulpea. ca-i vad tare zbirliti si suparati si as avea dorinta sa le mai inveselesc inima. cum auzira. I-o fi mincat si pe ei vreunul din vecinii mei Saracii de ei. rnine-poimine sa-si faca vrun cojoc. Hai sa-i dam drumiil la un sir sa se cutremure pamintul $i unde incepura sa cinte pasarile. iar sa-i multamesc cumetrei sau cumetrelor care le-a venit de hac si m-au scapat de pirlitii aia de copii. La buna vedere. lingindu-si labele pline de singe. crezind c-oi da peste vreunul sa am dau nu-i puta carnea. Ariciul zicea: Chiuu Da lupul ori ursul offf fiindca din picior ii cura singe. ca de nenumarate ori le-am spus: stati ma dolofanilor pe linga cirtog. ca am mare bucurie si fericire. zisera alele padurii si se afundara in codri. Da sa ramina numai aricii. rau. el vine sa-1 cate. dadura cu bita-n balta. mai calcau pe cite un arid. il pitul si cind 1-oi chema pe-al doilea. zise altul. Apoi prefacuta le zise Aricilor si aricioaicilor. puisor de vulpe. zise vulpea. eel mai mare ciolan. — Suratelor. v-am chemat sa va ospatati la pomana puisorilor mei. 283 . iar am sa va chem eu si atunci o sa facem un zaiafet sa se duca pomina peste noua tari si mari. nu-mi pare rau decit de pielea lor ca putea vrun om sarac. ca vad ca ati capatat aripi si ati prins gust la carnea de gaina? De aia zic. Pai cum sa nu li sa-ntimple. Toti se vaitau care pe unde putea. nu va plingeti. ma neastimparatilor. nu va olicaiti. Da focul sa-ncinta si cum sareau asa in nestire.! : ! ! : Vaij suratelor. cum nu se poate banui. amestecati printre jivine. iar aricii sa vaitau de spinare. incit toti se repezira la vulpe — Cumatra. chem pe unul din voi. sa stii eu am mincat din toti cite ceva. iar veveritele spinzurate pe crengi se inginau de se inveselea toata padurea si sareau schintei din picioarele ursilor. Si in loc sa plingem. Da printre ei tantosi darimau pamintul sub picioare aricii. ia intindeti fa un dans colea pe iarba verde si ca sa ne inveselim sa ne jucam de-a pitisul. cumatra.

Cocos va minca ! ii tisti tisti si ajunse la vulpe. Ariciul mai cuminte ii zise lui sora-sa: fa. grapisi.-aici. Pacat ca voi credeti in vicleniile ei si pe toti o sa va potcoveasca de o s-o pomeniti pe lumea ailalta ! In timpul asta vulpea striga aricioaica. tipa o data. Vulpea. Mergi rostogolis. Jccul incepu. Vino. Colea in tuns. hat si-i zdrobi caput sarmanei. Tu nu vezi ca asta este o vulpe batrina unsa cu toate unsorile? Apoi vorba aia. Uitati fratii toti aici. da nu cere ajutor si pierde-te printre tufe. fetito.— Biine unul sta ! biine ! hai sa incepem jocul zisera intr-un glas aricii. Iar da-te pitis. incepind a striga: ! ! — Mai Vino. de mincincasa ce este: Purecele cind i-o place. cum venea. vru sa-si vada moartea cu ochii. nici pe fratioiii nostri n-ai sa-i mai gasesti in viata. ii da ocol si nu mai stia ce viclenii sa mai scorneasca sa-nsele ariciul. tirisi. Sa crape de ciuda.si trase capacul de tepi peste ea. lingindu-se de singe ca aricii o intepau cit puteau pina-i omora. arici. Aricioaica. Te plimbi Pin alunis. se duse si la eel din urma arici. Numai deoparte tacut si moracanos. pogonici. aricioaica pac. vulpea il apuca de cap. aici aricioaica simtind cum se duce pe girla. Treci-n ascunzis. rabda apa calda si sarata. Atunci vulpea apuca pe arici de cap ii zdrobi creierii si-1 arunca Un arici mai iut' si indraznet: ! ! zise: fa-te ca te chirai. da cu el de copac si-1 arunca mort in tufa. insa nu se lasa Daca vazu ca n-are ce-i face impinse gogoloiul de arici pe coasta-n vale intr-un piriu. p-ici. Pitulati prin tufis ! 284 . Vulpea de doua ori. Dar care v-a da. mort intr-un Pe urma enema pe-al doilea ar'ci din nou zise: Airici pogonici. ridica coada si-i dadu drumu la apa calda pe aricioaica. Pe urma. si cum scoase capul de la adapost. Intoarse spatele. o data tirsog. Vulpea se pitula dupa un tufan de un stat de om si zise: | Arid pogonici. de mai ramasese doi arici. minioasa. Un arici si o aricioaica. Cin' nu-ti da de urma. Ea merse cu bagare de seama si cind fu gata vulpea s-o prinda de cap. frate. nu avea incredere in vulpe. Cit un elefant mi-1 face. bag de seama ca toti am tabarit la vulpe ca furnicile la stejar §i pot sa-ti jur ca dupa cum nu vei gasi iepuri in biserica. vulpea. Asa-i omori vulpea pe toti aricii. Pe frate-tu gasisi ! Ariciul.

esti sforile. spune-mi drept cite minciuni stii tu? Iar umbli cu soalda. ariciul nimic nu credea. gata din minciuni. Nasica mare vicleana. fugi de mine ca dracul de tamiie. n-am trebuinta de invatatura de la straini. -Drept multamire. raspunse ariciul. — Mie imi place — zici. vad ca te tragi la urma. braojhina. vazind ca vulpea se straduieste pe ocolite sa-1 insele. ca daca-ti si — — Nu A-iciule. Da tu cite stii? stiu atitea ai car. rinji catre airici si Da — — Ai dreptate. Si plecara la vie. Pai stiu numai trei. pe o ureche ii intra si pe alta ii iesea. hai sa fim. eu te poftesc sa mincam struguri abia pirguiti in via unui popa colea pe crestetul dealului. ca niciodata n-ai sa poti sa faci din cal magar. Cu mine ai gresit-o. degeaba-mi descinti. Merg cu tine. incetisor. pai de aia mestera sa tragi — Iar tu cu minciuni sa mori de foame. vulpea pe arici: inainte si ariciul pe urma. lasa-te pagubasa. Ariciul. Mincara ei bine la viala. Cind sa piece. In capatul ei era un alingari cu boji si Vulpea pitis inainta. ciinii Cind vulpea daca vazu ca are de-a face cu un arici pe care nu-1 poate incepu sa indruge cai verzi pe pereti. Vezi-ti de gainarii. traista si si tot ar fi laolalta toate. spune-mi 0|m'nciuna si scapa-ma de la moarte. vulpea cazu jos intr-o fintina. cumatra. tita oii. ivlai bine sa mergem la via popii. vad ca de si fac eu boi baltati sa fim prieteni ! desi boul aici inainte cu dumneata n-o sa mai cu bivolul nu se potrivesc la jug. cumatra. Si lasa-ma-n pustii. in afara de cele lacome. coarna. ca eu ma mukumese Ariciule. insela. zise: Cumatra. Eu — Taca-ti cumatra. vulpea intreba — — — Eu ca umple un un sac nu o adunate — Ei. cumatra.Iar ariciul eel maruntel si cuminte esti ii raspunse: — Vulpe. Dar daca — Mergind asa pe drum. cumitra. iar ariciul urmind-o incet. daca n-avem altceva de facut si au trecut prin am — tarini ierburi. Da din tot ce spunea. Stiu ca tu in gaina vecinului vezi o curca. cu ce invatat de la parintii mei. asta s-o de mine. ti-ai gasit-o. Ca ma atunci ce ma fac. tamiioasa si alte soiuri de struguri de li se umfkse burta ca cimpoiul. Lupii nu cuteaza. cu invoiala ca sa nu mai incerci sa ma potcovesti. vegheaza. eu iti cricesc sa fiu prietena cu toate alele. mai ramin cu Jon sa'mor daca-n lumea asta nu se poate trai . pot. De n-ai pe lume sama. nu am decit spun o mincmna. trei ai stii la traieste sint sa-ti gaita. ca lumea vind citeva minciuni. Sa mergem. Se uita in sus la arici plingind si rugindu-1: omoara popa. oprindu-se in marginea viei.

Se scobori la dupa ce o masura cu luare-aminte. ti-am facut facerea. nu prin fata. ghinionul vulpei sa cada iar intr-o capcana facuta anume de popa. la Pina aci ii merseserl vulpii toate ca pe sfoara.! ! decit din minciuna. pina-n virful din grindis. intr-o soba. vezi asa e cind taica popa vegheaza. Tu stii destule. Copiii insa n-au de lucru. ca ce-mi vei cere aceea iti voi darui. de data asta popa n-are sa te arunce afara. scoate una din carul tau si scapa-ti blana de si la argasala. Iti pun eu pielea la murat N-o o arunca afara. Nu pot. eel Aoleo. cumetre arici. ma inselasi Imi cazi tu al'data la De vie am sa te jupoi. o lua de picioarele de dinapoi si o arunca de-azvirlita afara. ce-i lega picioarele. de-acum nu mai am seamai spune-mi o minciuna ca mor aici cu zile si e pacat. al naibii ghinion. Toti se bucurau mingiindu-i blana. o sa te arunce afara din groapa. de doua ori te-am scapat de la moarte spunindu-ti minciuni cu care tniiesc pe lume. Aaa. Vezi daca umbli la secerat pe unde sa-ti n-ai semanat De-acum nu mai mai mearga cu scapi. Te prefaci ca esti moarta. iti cer numa o minciuna sa-mi spui ca o roaba te-oi asculta toata viata. ca are niste catele afurisite si te jumol de piele. privi in fintina si vazu vulpea moarta. Si abia sfirsi vorba si taica popa fu la gura groapei. ospatara cu luare-aminte. ca o sa te leg eu zdravan. cumatra. Cind o vazu. numai scapa-ma din miinile popii. atunci tu s-o iei fuga prin alunis. Al'data. ca-mi prapadisi averea. bata-te Dumnezeu. Te va duce acasa §i te va arunca n-am — — unde copiii iti vor dezlega picioarele. inselStoriile. urmarita de o gramada de dini de asurzise mahalaua cu latratul. vazu vulpea cum se grabeste ea si — ! ! spre padure. o lua pe bat si o dusa acasa preoteasa. doua din cele 286 vulpe. pacatoaso. vicleano. Popa o sa te vada asa cum mirosi ca dracu. luara domol pe carare si se Veni iar vremea sa piece la via popii. Popa are sa-ti lege picioarele. Cumatre. peste fereastra la sanatoasa prin garduri si ograzi. nimenea nu cuteaza O sa fac un cojoc pentru coana preoteasa sa se mire intreg satul Dar cind ajunse la baza fintinii. Dupa tot ! am pus eu mina pe tine. Da nu fi zgircita dezleaga disagii tai cu minciuni si scapa-te de la greaua osinda. ! mina. isi mingiie barba de bucurie. ii dezleaga nojita si vulpea tisti. Cind sa piece. pare. — — Cind veni popa. prin sobele din dos. Mincara ce mincara ?i cind sa piece. ca nimanui nici mai mic rau n-am facut. nu e vreme de gluma. cazu in fintina sar- O manul — Cumatra trei arici. Nu-i scotea cu clestele o vorba din gura. iar vine vulpea cu ariciul sa manince struguri pe ales. Prefa-te ca esti moarta. zicind: Ei cumatra. A venit rindul sa-mi spui . O arunca jos pe podea. ci — Pacatoaso. Tu sa fugi. isi dadu seama ca e moarta. Ajuta-ma. ca mai ramin cu o singura minciuna si cu asta — — sa pot trai o viata intreaga. Spune-mi inca o minciuna si scapa-ma te rog Baga de seama. cumatre m-am dus pe apa simbetei. Da baga de seama ariciul ca vulpea eria cu ochii in patru si tacea ca un taciune cutrupit cu cenuse in vatra focului.

ariciu prefacindu-se c-o saruta. magarul ii cerea stapinului sa-i dea otira demincare. ca mai ai o minciuna si o sa scapi cu aia. se gindi sa mearga la oras si sa cumpere magarului ochelari de culoare verde. 287 . astea fiind mai ieftine. scumpa mea. Vulpea. Stapinul. nu-ti pierde ca toate de sus lasa. nu numai se apropie sfirsitul. Bine. care avea un magar. care tinea cu orice chip a se imbogati de pe spinarea magarului. facindu-ma una cu pamintul.: si tu o minciuna ca sa ma scapi de la hapsinul de popa. cumatre. nu mai — — ! are scapare. A. cata Pina ieri ma furai de una. sint lasate. o apuca pe vulpe de bot cu dintii si vulpea de durere sari in sus. i Magarul. dc folcs. Lasa. zicindu-i: — Magarule. fa. care indata ce ma va vedea imi va da cu parul in cap. cind pe lup de git 1-apuca. cumetre arici. iar pe pore de bot. da acusi imi cari strugurii cu tirna. ii aseza cu luare-aminte ochelarii. sa nu se roaza. din fuga dindu-1 pe taica popa cu crccii-n sus. Stapinul mergea cu magarul la tirg carindu-si in fiecare zi marfurile si avea mari foloase de pe urma dobitocului. si pe lumea cealalta sa-ti fie calea cutrupita In clipa aia. aplecindu-se sa sarutata. cumatra. nu-i da nici zob si nici fin. Vulpea. iar magarul minca cu pofta cind vedea ca stapinul ii da fin. isi imbia animalul. Taica popa buimacit crezu ca vulpea ii fura de-acum strugurii cu cosuletul. Cind intra stapinul in grajd. slabindu-i puterile. sa ne sarutam ca mor cu inima impacata fie nu esti si sa facem iertaciunea. ca nu mai poate de foame. struguri din via popii. minca fin. cind fara minciuna zici — — ca nu se poate trai? — Ei sa ajungi tu acolo. injurind si biestemind ca iar ariciul si vulpea Atunci ariciului cumetrei ii trece prin minte ca un fulger a treia minciuna si zice — Apleaca-te. si tinea magarul numai cu paie. o roaba si acuma nu-ti ! firea. Si de aci inainte ori de cite ori ii da magarului paie. ca sa suparata pe mine. STAPlNUL ZGIRCIT SI MAGARUL Cica a fost odata un stapin zgircit. Toti la urma urmei o In acest timp se auzea popa 1-a pagubit. daca doreste sa-i mai lie Auzind stapinul acestea. neputindu-i raspunde ii raspunde ariciul din fuga: Ei. care simtea ca ruga stapinul sa-i dea si fin. ca descurci — Te laudai ca toata viata sa ma ca pica o lacrima pentru viata mea — Cumatre. isi paie. taica popo. dar cu ce voi trai pe urma. asa-i ai asculti spuse vulpea. te tu. raspunse: — Ramii cu cu flori si bine. ca nu e varza sa pierim. Cind ajungea acasa.

Omul minca scoarta de pe copac parca era iepure si ca prin minune trecu un calator cu ciini si arma pe linga copac. un urs mare cit un bivol Cum privea ursul. Omul. simti ca cineva il impinge cu palma-n cap sa stea pe loc. dete sa se suie mai sus pe virf. venind de la lucru. ca si alti multi magari. la nevoie si fiarele se-mprietenesc cu omul ca sa scape cu viata. Il plinse atunci stapinul. cu toporul si cu firizul. urlau de infiorau pamintul frica fugi si se urea intr-un copac mare stufos. cazu jos si muri. Cind il vazura. pe cind se-ntorcea el sa doarma. Si cum sta asa. Iar priveste-n sus. el tot riscaie-nainte cu ferestraul pina ce cazu ursul jos in mijlocul lupilor. ! : ! ! ! — 288 . Cum era de felul lui sarac. Si asa pieri si ast magar. il mustra zicindu-i: Omule. Lucra din sat in sat si era multumit de cele ce agonisea. intr-un sat departe la munte. Lupii isi facura artag sub copac si ramasera aci zile si nopti. De foame si de sete. buluc pe linga copac. Calatorul. se hranea din ce cistiga cu chisaru. Ca maistor ce era. miine colea. Sta aci ca-ntre ciocan si nicovala. traia un mester lemnar. Daca scapa de la lupi. De aia. Cind colo. doar s-o urea ursul mai sus. In om insa a puiat diavolul. Asa. Ursul este un animal cuminte si aici mai intelept ca omul s-a dovedit. avea la el fel de fel de fterotenii chisar. Odata. de adunati in haita. sus. El iar se uita la urs. Lupii se napustira pe el si-1 sfisiara-n bucati. trageau nadejde ca si la om o sa-i sparga foalele si o sa se-nfrupte si din carnea lui. nu scapa de la urs Se gindea el. Dar daca se saturara. care cred in spusele stapinului si nu stiu ca eel ce asculta la minciunile stapinului. ca magarul nu mai era chip de inviat. dar ursul nu vrea si-1 indesa iar cu laba-n jos. iti ramineau oasele insirate prin acest copac. Cum incerca sa urce mai sus. barda si altele. ursul ii punea mina-n cap si-1 indesa-n jos Lupii tot cautau pe sub copaci sa dea de om sa-1 manince.De la bunul tau stapin Silindu-si magarul la poveri grele. sa fie mai sigur ca acolo nu-1 ajung lupii. e ca eel ce paste la vinturi. sarmanul dobitoc isi lasa odata stapinul chiar la mijlocul drumului cu marfa. Cum incepu sa risciie. lupii plecau si voi va vedeati dc treaba. ii iesira-nainte o gramada de lupi. ca sa piece lupii. Lupii Lemnarul cum zari lupii. abia-i putu cere ajutor. Daca ascultai de urs. nu stia ce sa faca sa scape cu viata. daca nu treccam pe aici. La urma urmelor puse mina pe firiz si taia creanga pe care sedea ursul speriat de lupi. firiz. in copac. de frica. si greu la vale. ursul pricepu gindul necurat al omului si-1 indesa-ncet cu laba sa-si bage mintile-n cap. Sara se-ntorcea sa doarma la casa lui. era azi aid. dar n-au ce-i face decit sa dea ocol copacului. asa isi facu el socoteala. Greu la deal. Lupii lihniti de foame cum il vad se reped la el. ursul din nou 51 indesa-n jos sa nu se miste. dar ce folos ca-i ramasesera claile de fin neincepute. dupa ce asculta intimplarea. alta data sa nu mai umbli cu^capu-n sac. dar nu-1 gaseau. ! INTELEPCIUNEA URSULUI Undeva. deasupra de el. Mirat si speriat privi-n sus sa vada ce este.

IV SNOAVE .

.

— Cum pe gratis? — Da. Cel mare merse. zisera luara traista si ciemagu si fiecare o apuca pe unde le taie capul. le Ajunse cu turma in munte. Dar feciorul.PACALA si taica popa Au fost trei frati surumasi intr-un catun fratii cei si si nu aveau nici de mincare. cine se imserina ! sa-i scoatem o talpa de opinca din spate. zicindu-i: Hai. raspurse feciorul. Scoate oile din tare si sa le duci cintindu-le si jucindu-le in virful muntelui. prin — De lucru. toate oile joaca-n trei picioare. sa ne grabim. nici de purtare. cum sa nu ! Ce se vorbi el cu preoteasa sa nu-1 il mai trimita cu oile. baiete? De aia te hranesc si imbrac sa ma saracesti? $i incepu popa sa se vaite si sa ofteze de ciuda si mihnire mare. In zori scula iar: 291 . feciorule. si murim de frig in ciolanele goale. — Isi Bine. si dimineata. feciorule. ci cu porcii. Cind il vazu popa cu oile flaminde si schioapete se rasti la sluga. Cel mai mare zise catre — mici : Fratilor. De ce schioapata oile. parinte. raspunse baiatul. Cind se lasa seara. sa le due. vazindu-1 asa-i zise: — — cu Cum. Nu-ti place? place. lua oile si le mina la popa acasa. te inveninasi pe mine? Nu dumneata ai zis sa merg oile jucind si — dntind? lata. sa le satur Asa se invoira — — Am ! inchise in strunga si le frinse cite un picior la fiecare. merse si ajunse la un catun si dete de un popa. Ba-mi parinte. popa-1 scula cu noaptea-n cap. Se apuca sa manince mamaliga cu brinza si ceapa dupa care se culca la umbra bradului. lasindu-le sa schioapete. sa ne ducem sa ubidim de lucru ca lesinam de foame ceilalti doi. fara suparare. pe gratis Numai una sa ne invoim. — Ce ubidesti. ca turma e mare si zbiara oile de foame. ci ma bag argat pe degeaba. — Dar stii sa pasti oi? -Stiu! si catunul nostru? — Atunci sa ne ogodim cit ceri? — Eu nu ma tocmesc. de parca intrasera toti dracii in el.

ridicara sacii pe magar si se dusera in lume. Pacala auzi tot ce pregateau pe sub ascuns stapinii si inainte de cintatul cocosilor arunca partalele afara si intra el in sac.! ! ! ! ! Desteapta-te. te inveninasi? — Da de unde Nu e nici o suparare. preoteasa. 292 . si-i cebaluisi ca dracu. $i-i — ! — — — scrie asa: Scriu la tine. inchisa porcii intr-o pestera. am sosit cu porcii rizind — Of of of ma bagi de viu in pamint — Cum sfintia-ta. muiere. Cum ajunsa in munte. ! Vai de mine vedea slova mea. raspunse prefacut popa. ca azi ai sa te duci sa pasti porcii la munte ghinda si rizind sa aduci porcii acasa ca nu-ti mai dau mincare. ma popo. ca parca sluga pe Pacala. ca dam la belele. se hotarira sa-si ia lumea-n cap ai si sa piece — — Sa plecam. sa stii Asta-ai vrut-o tu. facu o friptura si se satura. Ciinii. sa-ti dea si tie bine popa. Cind se scula lua cutitul si taie gingia de jos de la fiecare pore. de-i cisnovisi. vorba aia oaia. Vazindu-si la jir si la — porcii-i zise: — Ce le facusi. mai baiete. dar ii ia si pielea Ne-am dus pe copca. ! ! ! ! ! ii Se duse in casa la preoteasa vaitindu-se: Vai de mine. — — Mai lasa-te de blesteme. tu nu vezi ca asta te scapa avut mintea-n calciie cind 1-ai luat din foe si te baga-n lac ? ! Atunci sa fugim. se vede c-o sa-ti fie de cap. Cind la poarta-1 astepta popa. Ca e vai de steaua ta Daca vazura. ce ne facem ? Asta nu numai ca tunde. Mergind el spre catun cu porcii. plecaram de la moara la risnita. Isi adunara toate boarfele in doi saci mari si la cintatul cocosilor fugira cu voia lui Dumnezeu. ii zise Mai bine roaga-te lui Dumnezeu pentru oricine. se luara dupa el. de-ai suit pe dracu pe casa. popo. ii Cind ! Casa-i a ta Pleaca sfintia-ta. Ma prostule. din casa ! ce vazura. parinte. Iaca. Sa fugi incotro-i putea Fecioru-i scrise si el pe use: — Usa-i a mea. Magarul se sperie de ciini si o lua la fuga pina se rasturna samarul de pe el de sa dusa de-a berbeieacul la vale. — Asa cum ati poruncit. ce-mi facusi. se puse pe mincare de coricove si se odihni la umbra. cind vazura magarul. Stau in loc si ma gindssc cum o s-o mai nimeresc Hai sa-i scriem o scrisoare sa piece. unde-o da sorocu si norocu. Cum cintara cocosii. sa fuga din casa noastra. $i asa mergind in nestire detera de un pacurar cu o turma mare de oi si niste ciini rai. lumea se crucea si se mira cum se face ca toti porcii merg rizind. sa scapam macar nejupuiti de vii. preoteasa. feciorule. ! Dar preoteasa da tot inainte cu ocari si sudalme de innebuni pe popa. omule.

Popa intinsa barba si o muie cu unt: Dupa o asa nefericita intimplare. ca ne scaparam de dracu. preoteasa mea si zdup dupa ea. E numai un gard Si ala-i tot spart. ce vorba e asta? Aoleu. voie. il podidi lipsa si din sac incepu Cind vazu preoteasa curgind unt din sac. ii zise: „Cinge barba. zicindu-i Hai. Din fire glumet Popa. de-i ramasa pe deasupra numai potcapul. Peste noapte se scula Pacala. Mersera ei pe inserat si se culcara pe margine de riu cu preoteasa la mijloc. parinte. suparat ca nu i-a taiat plotoage de opinci de pe spinare si mingiind urechile magarului. cind auzi. fecicrule. te inveninasi? cum o sa ma supar. asa cum ! ! — Cum — Aaaa ! se intelesesera. mai de sa curga unt. la mijloc. sa creada in Dumnezeu. ca s-a span oala de unt si nu mai ramine". scoala-te sa fugim. ! ! Lunga-i calea. vai. graindu-i este. doamne sfintule. acolo? ! Isi sfintulet. opri magarul si cobori samarul. iar cu samarul sus pe magar si zi-i inainte Lui Pacala ii venira alte nevoi si incepu sa vorbeasca singur ca ! nebunii: Parinte. parinte. preoteasa-1 picni pe Pacala care se rostogoli-n apa si se-neca Bucuros popa ca a scapat de dracu. vai ! Dupa Dupa cine dai necuratu.! ! ! : : : Pe Pacala. ! Hai acolo-ndat Cind auzi popa asemenea cuvinte. crezu ca e vreun si sfint care-1 cunoaste i-a intrat in sac — Cum — Un sfint netezi barba. de porcu Atunci Pacala grai multamit 51a de Pacala Cum. ! — — — ! ! Pacala de pe tarm il privea. o misca pe nevasta. vai ! Dar pina la iad. preoteasa. abia am asteptat sa te vad Si dupa asta iar se impacara Popa se sfatui cu preoteasa sa-i faca de petrecanie noaptea. zise cu glas tare sa-nteleaga si asinul: „Hehei ! daca ar sti omul. parinte Cu un pic de minte Mult e pin' la rai. puse preoteasa la margine. iar el se culca Cind se destepta popa o picni pe preoteasa. Cind dezlega sacul vazu capul lui Pacala si cazu jos lesinat: — Vai. dar nici pe dracu sa nu-1 uite !" 293 . Si dupa spurcatu ! parinte. mai de nevoie.

spre binele tau. asa din intimplare cu un popa. Pacala maninca un ou. iar popa o data. baiete. fugi. iar eu un singur ou? Vezi. poate gasesc un popa cu inimi ma argat — Cum cheami. n-am ce face Ce mi-o fi scris. Eu am numarat de cite ori ai dat cu sapa si atitea linguri ti-am dat. bltu-I-ar crucea. popo — Si-mi sanitos. stii cum esti tu? vrei si pe mine? M-a — — — — — ! ! ! ! — — Nu! — Esti ca diavolul care-si tine capul in poalele mi-si carale oamenilor cu bunatati pe susele. taica ! si popa si Merge de fllmlad ce era a porait-o in lume el pe un colnic si se intilneste — Sarut mina. iar eu o data? Dumneata sa iei doua oua. Buna ziua. lasa-te de dracoveaii. doar n-or fi intrat diavolii-n mine sa-mi iai mintile si sa te iau argat la curtea mea. Apoi dica pe unde m^rg tot de Pacala diu. iar ml-a iesit in cale Fdgi. Plecara cu ziua-n cap la lucru. da incotro? — Merg lume. Pacala lenes de felul lui. Pacala stie pe ce cale merge taica popa. Oricum dai nu scapi de mine si gata 'Asa este. iei cu lingura. cu tu esti piaza rea. esti esti ala ai si spas mie coana preoteasa sa ml feresc de Pacala. iata ca iar ne intilniram. popa i-a spus ca-1 stie din fire poznas si ar vrea sa se faca om si sa se lase de dracii: Mai baiete. pe Pacala n-am sa-1 iau nici in ruptul capului. Sarut mina cea sfinta. eu ma due. mli baiete. Pacala.! PACALA Odata Pacala s-a lasat de leae sa se bage argat la vreun bogatas. ca nu te iau. Pacala ramise flimind. in frunte ml-o fi pus Te iau argat ca n-am inco. mli baiete? —-Nu dar de cind m-am pomenit. ca sa nu te bata Dumnezau si sa te procopsesti. precum dai cu sapa. Acum Pacala doarme de doua ori. — Vai de mine parinte Nu mi crede chiar asa N-oi ! ! si cu coada rastoarna fi eu calugire. Mi. ii taie calea si iar ii iese inainte. sanatos. popa ia de doua ori si Pacala ia o data. iata ca iar ni se intretiiara drumarile. taica popo. Popa da cu sapa de doua o:i. Bine. A doua zi. Pacala da cu sapa o data. in sa ia te stiu. ca desi am nevoie de argat. isi ia inimi-n dinti si-i zice-n fata popii: Taica popo. Vine popa la Pacala si-1 roaga sa se scoale. nici usa ! ! ! — — 294 . tu Pacala? Tu care pacalit toata prostimea fii biiete. Popa pleca inainte. dar va spun ca alta slugi n-ai sa gisesti. oare este frumos sa iei dumueata de doua ori. Apoi s-a asezat la umbra si puie capul pe o brazda sa se odihneasca oleaca. Du-te.ro si gata. de dracu si de femeie nu se poate feri omul. popa ia doua oua. dar de biserica nu-s Ai sa vezi ca sluga ca taica popa nimeni n-are-n sat. S-au tocmit si s-au intors amindoi voiosi acasa.a-mi zice Pacala. biietas. 'Tu. — Cum. ii taie calea si iar ii iese inainte. parinte. taica popo. sa crape de ciuda nu alta. hot de felul lui. ca odata si odata tot ii taie calea. lum. taica Pacala. doar nu e mosia lui Stie el ce face Se aseaza sa faca prinzul tiganesc.

negustorule. sat si-i cere preotesii cele doua iepe sa se duca la tirg vine sa creada de cele ce aude si ca sa se adevereasca. popa. Sa i le dau pe amindoua ? toiul lucrului ! la cai daca-mi dai o coloare alba. unde a dus. haine El leaga iepele intr-o padure si coboara de se namoleste ca porcul pe si pe fata. aramila. Mai bine da-mi odajdiile si tine toalile mele. insa Pacala o luase de mult la sanatoasa. incaleca si fuge. Lasa. asculta — Amindoua. Toti cei trei. acesta-i cade jos. Dupa aceea el se urea pe iapa. iar pe tigan il trimite sa se uite in oglinda unui izvor sa se vada cit e de frumos. asa tuciuriu. Ii dadu iepele. ca o-ncerc pe la slavina. taica popo. daca-mi dai desara doua oua. Cit cei pe fucia asta. ia un cal si fugi dupa el spre tirg. — ! 295 . hotii astia o sa ne fure tot. iar taica popa ramine cu el sa-i dea o mina de ajutor. tuica se varsa si pina sa gaseasca omul cepul. Preotesii nu-i se suie-n geamlic si la da in pamint cu sapa si spre seara ii cere voie popii sa se sa ceara cele doua oua. Linga o balta vede fugind Iti — Ce — dau — Bine. scoase cutitul sa-i verse matale. butoiasul era gol Cind se vede cu o asa paguba. fie Da-mi ovasul ! — — — — — ! Ma ! din urma trei in?i dupa el. tot ! il intreaba Pacala. Iese-n marginea satului si se vaita ca 1-au jefuit hotii si 1-au aruncat in balta. ovasu din traista sa-1 dai frate.! ! ! !! ! ! — Hai. mutul iapa Sara cind afla popa ca a fost pacalit. ca orice cre$tin. Sa-i vedem gustul Poftim tegliciu ?i trage o inghititura. vorba aia. Pacala. asa ca nimeni nu-1 mai cunostea ca el este Pacala. fi ! — Taica popo. Dar vorba aceea. Dar ia-1 de unde nu e Pe drum Pacala cu doua iepe se intilneste cu un tigan. striga tare la popa care sapa pe coasta: ! alta n-am ce zice Sa vinda el iepele acum in de vara. ca vedeti ca nu lenes taica. scol. esti. sa ma satur — Desara duci doua oua auzi — Aud ma treaba. muntene? Cit ne ogodim zise negustorul. te si-i ceri la preotesii. Cind se uita si se vede tot jupuit si jumulit mai rau decit o gaina. aramiul si negustoru de rachiuri il daruiesc cu cite ceva si-1 blestema toti pe Pacala. $tii ce e. Iar pe tigan se apuca sa-1 frece pe fata cu o gresie de-i lua un rind de piele. si scol sa sint si prost precum par Da repeada el cit preoteasa Se coboara in cu ele sa le vinda. Ia ovasul si-i da la cai. ca sa-i vad eu cine sint tilharii astia care ne lasa saraci Schimba toalile cu odajdiile si alearga in sat. amindoua — O innebunit popa. cum au tunat in sat. Pe drum se intilneste cu un taran care mergea tot la tirg cu o fucie plina cu rachiu vechi. pricep eu El scoate cepu. bre scoala-te ca ne-apuca sara cu locul nesapat — Ma taica parinte. incaleca pe una si dus a fost. si eu. i-am vazut cum ne prapadesc. pacatele-s pe oameni si nu pe buturugi ! Negustorul cu tuciuriul se due inainte spre tirg sa-1 prinda pe Pacala.

graira oamenii. toata lumea din sat il pismuia socotindu-1 om cu stare si avere. o molima daduse in porci si stiu ! ! ascultati scapati vitele de fefele palite moarte si noi de soare sat. ci in fiecare zi. bucuros ca ii vin in ajutor sa-i prinda pe hoti le zise din balta: Incolo sint hotii.Cind mare ! Pacala fuge-n sat de saracie. incolo Ba incoace sint hotii zise gloata nebuna. Nu da o data cu sapa-n tarina si cu capra se plimba prin tirguri ca voda prin loboda. tocmai bun sa nu mai intre-n iarna si sa-1 duca drept la gropnita. turbati de minie. da-i cu varza acra. da-i cu urzici. iar eu o sa colind din usa-n usa. Fratilor. sc chizni oleaca si le raspunse: Oameni buni. va dau cureaua de pamint si capra. Si o sa-mi dati pielea? — — ! Ca a copt-o — — — 296 . cere sa bata primarul toba ca are sa spuna o vorba Se aduna tot satul si casca gura la Pacala. va fac poftele si placerile. da-ne cureaua de pamint si capra noi te tinem pe fasui si malai. eu Si daca ma Ma auziti — Auzim. pune brinca si munceste daca vrei sa ai in traista. Taica popa cum ii vede. ce faceti? O s-o taiem pe Cirnelegi. auzim. da-i cu pasat nesarat. Si da-i cu ceapa. cu — Dracul din balta v-a adus boala-n ! si-n vaci de mureau pe capete. tot esti singur cue. satu nu te mai tine pe bere si pe mincare. topoare. oamenii isi pusera-n gind sa-i faca vint din sat Il chema chinezu zicindu-i: Baiete. si de necaz. Il batura bine si-1 inecara — — Nu. dar nu vezi ca tarina ta nu da pic de red soarele si e tare ca tuciu? Dar cu capra. pun mina care pe ce apuca si drept la balta se opresc. ca la niste frati. fara sa ridici un pai de jos toata viata Pacala. nu stim — Ei bine. De mine ia sapa. pAcalA si hctii Dupa ce i-au murit parintii lui Pacala si drept mostenire i-au lasat o curea de pamint in ciosca si o capra. da-i cu prune crude. Altfel. pina ajunsa Pacala slab ca un tir. porci si-n vaci ? in sat. da-i cu ardei iute. stiti voi de ce a dat boala in gaini. ajunge. dar era intelegerea altfel zise Pacala. pina ce incepura satenii a-1 pizmui si a-i zice si pe Pacala. galben ca ceara. vad ca va doare inima dupa mine si-mi vreti binele. Zis si facut Ii luara pamintul si capra si-1 pusera la mincare de post nu numai miercurea si vinerea. altfel. Oamenii. Merged cu — — ! ! in mocirla din marginea satului de se duse pomina. cu chisare cu maciuci si inecati-1 ca de la el vi se trag toate ponoasele. de nu o sa pasti ! — Mai — fata: ! ! — troscot pe uliti ! Bine. Intr-o zi.

Bine. mare multamire pentru margele Uite o punga cu treiDaca le vindeam imparatului. ca si asa a-nserat Si a intrat in casa mosneagului. le insira pe bat si pleaca fluierind de parca toata lumea era a lui. Mosneagul. fac asa cum pofteste primaria. Ajunge in fata palatului pasei. si-I striga: — Hei. Vino si trage la mine sa cinezi si sa te ospatez pe doi bani. Isi cumpara cioareci de dimie. mai Pacala. fratilor. ca n-am alta avere ca v-as da-o si pe aia. tu esti ala ce pacalesti si pe cei bogati si pe-ai saraci? Eu. Isi lua margelele-n bat si pleca fluierind sa le vinda la tirg. mai fac si eu cite una vruta si nevruta. le-ntoarsa pe dos. zicindu-i Buna ziua. sa le vinzi si ce-oi cistiga al cu alal. esti multumit? Multumit. il vede pasa cu margelele stralucind pe bat. mi le-a dat dom' primar sa fac parale pe ele Si cum te cheama? Pacala A. Cind se scula Pacala. noaptea ii ia margelele si — — — — — — — — — ! ! — — — baga intr-o caldare cu aur topit. doar nu eu? Si se sui. natafleata. palarie giubea si un magar. il opreste un mosneag cu barba alba si descult. pielea ca e buna de obiele. si Dumnezau sa va ajute precum va e gindul. bre Chinezule. eram pricopsit pe viata Primarul casca ochii mari. Pacala-si lua traista-n bat si palaria asteptind margelele. le cap. dar o s-o inghitim in sec. intr-o mahala. dis-dedimineata cine bate-n stilpul cocioabei ? Oamenii din sat cu cele douazeci si doua de siruri de margele. Trage la primarie si zice: ! ! — — — — Buna marfa. ! zicindu-i Cit ceri? Cit vrea boieru? Poftim o punga cu treizeci de taleri de aur. Pe fiecare ata erau insirate cite treizeci si trei de gogolii de cacarezi de capra Jui. mosnege. Acolo o papusa uitata pe o piatra.: ! : — si N-o fie sa-ti dam doua de tau sa siruri de cacarezi. Merge el cit merge. se urcara o luara razna dupa gogoloaie de capra. In marginea orasului. plecara in cetate de Isi pustiu numai cu Pacala. ca i se batea ochiul drept. ia vino-n palat — Care eu? — Tu. Ingroapa banii si apuca pe alt drum. Le insirara pe pe magari si inainte de cintatul cocosilor. dar o sa-ti dam douazeci fatate de capra ta. boierule Arunca punga-n sin si se opri drept la un pitar sa-si cumpere simit. incotro cu marfa ? Iaca la tirg. ii lua pasa margelele. poate vede ! 297 . satul mort ramase satul lua magarul si pleca iar la oras. le-ntoarsa pe fata. Se-ntoarsa-n sat sa le multumeasca locuitorilor ca au avut inima buna. De buna seama ca bucurie n-avem de pe urma ta. baiete. Multamesc. de oaie si de iepuri. gata sa lesine de ciuda Cind auzira satenii pe ce chilipir te poti imbogati. doar ne mincasi un an malaiul degeaba. in frunte cu primarul ! — zeci de taleri dobindii de la pasa ! ! ! ata. Casca ochii mari. numai sa nu va suparati ca n-am ce sa va mai dau. Tine. A doua zi. cind la o fintina da magarul sa bea apa. tu ala-ntr-o ureche. Vin. vinde margelele daca vrei sa prinzi osinza-n satu asta. Cind se scoala el dimineata cu noaptea-n nu baga de sama stralucirea margelelor.

baiete? Hai sa-ti arat ! Il scoasa pe Pacala de la racoare. mari lotri. n-am zarit-o. hai la locul cu pricina Ajung la fintina. Mersera ei o zi. ! cu papusa? Bas cum zici. Pacala zice: Vedeti urmele de copil si de femeie pe nisip? ! — — — — — cum spun. asta este eel mai mare intelept din imparatie. cine esti? — Sint Pacala. baiete — Ce belea. Daca imi gasesc muierea. il iau la palat. nu ma ! face prost ! ? Erau pe magarita oarba. uite era schioapa de piciorul drept ca urma e mai adinca si insurubata. boierule Ba le-ai vazut. mersera doua si a treia zi urmele magaritei o luara in padure. Asa este intocmai Se gindi pasa. va sa zica o femeie cu o fetita. boierule. padure si iar padure Pe jos insa vede urme. Atunci de unde stii? — Ghicesc — Puneti mina pe el si puneti-1 la racoare pina spune — Pun ceausii mina pe Pacala si drept la inchisoare cu el. asa este iar fetita - — — — — — — Nu. Hotii cum ii vazura pusera mina pe ei. si — ! — ! — Pe cine cautati in tara hotilor. Vedeti boierule Aici magarita s-a dat in poiana. dar dupa semne. Tu le-ai vazut numai glumesti? Sa nu ma misc din loc daca le-am vazut. ! ! Cind la cascate. ii legara burduf si da-i cu ei la ispiteala si descoseala unde tin comorile si bogatiile. Si mai vedeti ca a pascut pe dreapta ca pe stinga era oarba.! ! picior de om. ha zice el. ! ! si Si-ncotro a luat-o. Ha. ii dadu cal si sabie — Vad — Vedeti papusa uitata? — Vad — E semn ca avem de-a face cu o mama si o fetita — Dar de unde stii ca e magarita si nu e magar? ! De unde stii ca e schioapa oarba cind nu le-ai vazut? Si mersera mai departe. pe o magarita chiala ! Unde s-o fi dus in cea pustie si nu-si mai batu capu indreptindu-se catre oras sa-si cumpere un fluier.indu-i carimbul cizmei numai sa nu-i taic capul si s-o ierte c-a fugit. Dar nu e tipenie de om. si il ceausi alearga cu gurile oprira: tale. — Caut muierea zise pasa. boierule Nu ma cunosti ? — Am dat de belea. toti vineti — Mai baiete. Mi-e draga ca ochii din cap si am o fata cu ea I-o adusera-n fata. padure. Vine pasa oftind si injurind Mai Pacala. pasa insotit de ostasi de suparare. §i dupa urme se dusera si intrara intr-o pestera unde se ascundeau niste hoti vestiti. Si cum il zarira. boierule? — Mi-a furat cadina jumatate din margelele — $i cu fetita? — Da si cu fetita Da ce tu le-ai vazut ? ! ! marginea cetatii. ! — 298 . — Ce-ai cu muierea? ! zise starostele lotrilor. spune mai cum de zarisi cadina? Zau. Cadina cit il vazu pe pasa ii cazu in genunchi saru.

unde e caldarea cu aurul topit ca iaca i-ai saracit. dati-ne drumu ca sa va ajute Alah Dar margelele si ! — si sa facem pace. inteles. — — ! — — — — ce va cer si o sa vedeti ce bani fac eu puiul de soma si la cintatul cocosilor cu margelele drept la oras s-a dus. Mosule.! ! ! ! ! ! ! — Asta e Emilia Emina Va dau ce vreti numai dati-mi-o — Ne-a mai dat unspe siruri de margele de aur. asa sa stii Iciteles. numai dad-ne cocoana. Pacala nu e primar sa n-aiba cuvint Si a plecat de a dat drumu puscariasilor de la inchisoare mai intii. zise Pacala. fara mirgele. Avemj cum sa nu. uite polu. si sa nu fie cu suparare. cum sa va zic ! Pe drum m-au prins hotii. stii ce e? Scrie aici la ceausi sa deschida usile itichisorilor si eu in trei zile aduc douazeci si doua de siruri de margele. — Acum — soma usor. va dam. sa nu pun potere dupa voi He.schisa usa unei odai: Uite. m-au dezbracat. sa ne pricopsim Mii baiete. Se scula tiptil. fara toale. Adormi batrinul. singurul om de cuvint raminea tot pasa. nepoate. 299 . toata noaptea trage cu ochiul la odaie. cine sa se duca sa ia margelele? Sa se duca Pacala. dar ce sa mai fac? Daca-mi dad drumu. — Bine. cum dai si dumneata — la cei ce putrezesc in cetate si vreau dreptate E drept ce ziceti. Numai fratii hod sa aiba si ei inima larga. he. le-ai suflat aurul sa-ti pun aurul indarat. mi-au luat portofelul si unspe siruri de margele de aur ! M-au lasat sarac si n-am alte margele. Poftim sirurile de margele. te punem in teapa domle Pacala. si eu am odiile ! cind te cauta fedorii md. fara bani. scoate cu o nuia sirurile de mirgele le aseaza pe batul de aur si cu noaptea-n cap se urea pe cal si drept la pestera hodlor. Se duse pasa sa aduca margelele ! Cind la intoarcere o sa-1 astepte hotii pe pasa. dam si noi drama. iVlosul ! d. fac dreptate Miria-ta. dar daca in trei zile nu ne aduci mlrgelele. cine sa ti le insiruie ca toti sint cu oasele rupte. Ajunge la hoti si le zice: Oameni buni. tiptil. zise Pacala. mosule — Mii. tu esti Pacala? — — -Eu! De inainte: ca se lasa seara. dar Pacala. Pe urma iar s-a dus in sat a scos un pol de aur si 1-a dat primarului: Domaule primar. Cica ne batem joe de oraseni cu asemanea margele si ne-au lasat lesinati dupa ce-au vazut marfa. zise el. Numira ei si cind colo lipseste un sir. plinge si se vaita degeaba. ia pe-aci ti-e valea Sa se duca roaba la fel. Da primarul dupa el sa vada ce face? Insera ! — Dad-mi el Trase pe bat si iar ii iesi un mosneag m:le — N-ai nevoie de conacit si-ti cer doi banuti — Ba cum sa nu. o sa-i ia margelele ca si cind ei sint aid hoti si o sa-i zica sa se duca sanatos. sa ne-mbogatim. da-mi inca douazeci si doua de siruri de margele sa fac negot. acu vad eu cit pretuieste libertatea. fraulor. e acu. numai ca vreau in mina margelele de aur ! ! ! si acu. Ajunge pasa gol pusca. dumneata ce ne mai dai ? — Va mai dau eu unspe. Fie-va mila. asta e ! Pacala arunca cele doulzed — si doua de siruri de margele in caldare. zisera hotii.

Pacala. il taie Le dadu margelele si vrea sa piece. Numai ochii le stralucea in scafirlie ca le mai ramasese putin suflet nepatat. pitis. de bucurie baga mina dreapta si scoasa margelele. la fata negri ca drt cu din balta. ii taiem capul pasei. El — tace si nu dar degeaba. mai Pacala. dar un blid de faina 1-om imparti frateste si tot bine fi-va Intrara la mosneag si asteptara sa adoarma. cadinei si fetitei. Mirosul scoale 300 . Iese un mosneag cu barba alba. o freca. Hotii pe el sa le dea margelele ca de nu. stiu unde e. zise mos! ! — — ! — — ! ! Am ! Baga mina si scoate-ti margelele. am avut si eu un §ir de margele pastrat din mosi stramosi si cind am varsat aurul in caldare mi-a cazut din nebagare de seama Miine am nunta si n-am ce sa-i atirn de git miresei. Uite ce e Daca in trei zile nu vii. baiete? Bateam sa-ntrebam de conaceala. ca uite venim de la drum lung greu si tare sintem osteniti. ca ne duci pe noi ? Sa ne duci acolo unde este comoara si liber esti pe vecie din partea noastra. cei cincizeci de hop erau negri. un hot vazu mina la lumina lampii ca are mina de aur Isi zisera ei : asta are putini si hirdaie de aur . mina era de aur. Apoi ce sa fac. Bate la usa mosneagului suspinind: Mosule. respirind aerul curat al diminetii. mina stralucea ca soarele. Nu era el sa se si sa-i cada oalele din poala. lovindu-i genunchii: Ce e. Pe el il inhatara. dar de degeaba. — — ! — — — ! PACALA cu purcelu Se zice ca Pacala de lenes ce era se simtea bine si asa.Blestematul zise Pacala. daca n-am incotro Sa mergem. Incalecara toti hotii si la marginea cetatii bate Pacala la o poarta. Pacala face cu cchiul sa vada barbosii din tufa. Daca nu va blestem de ajungeti saraci lipiti pamintului. colo. se spalara in caldarea cu aur topit si inainte de cintatul cocosilor plecara. fara sa se sinchiseasca de ceilalti plugari care forfoteau dupa treburi. cinstiti hoji. Sa spui Pacala. Nu va slobozim decit daca puneti aici si pe-al douazeci si doilea sir. cadinei si copilei. cine are atita aur de se scalda-n el. Incaleca Pacala ?i dus a fost. O sterse. De aceea intr-o zi sta intr-un foisor mostenit. zice circ. Ce crezi. Ajunse la hoti. parca ar fi fost spoip cu pacura. Mosul ii priveste mina. Ii dadura drumul pasei. ca la noapte sa ajungem la comoara. sa-1 O puie la cazne. Intrara pitis. Mai marele hotilor. dar n-o sa va puneti mintea cu un sir de margele Dati drumu pasei. tocmai grijea un purcel in obor si-1 stropea cu mujdei de usturoi rostogolindu-1 in frigare. hai pe el sa-1 neagul ! Gnd ! jumulim pina spune tot. intelege si raspunde: Sint om sarac. Du-te si adu-1 de unde stii. Vecinul sau fiindca era o duminica frumoasa. cocoanei si copilei pentru un sir. Cind se facu ziu3. cazut la necaz Doamne sfinte. un barbos cu ochi de jeregai il strinsa de chica miscindu-i falcile din loc. pitis. dar cum ai putut face una ca asta baiete. Cind o scoasa. tocmai la catul de sus.

Ca sa-1 imbie vecinul sa coboare sa guste pentru sufletul lui si sufletul mortilor. nu se lasa si se ruga de Pacala sa vinda vaca si sa imparta banii si fiecare din partea lui sa-si cumpere cite o capra si asa sa aiba pace buna intre ei. nu voia celalalt. valuri. De bucurie. Se pune el si-1 curata. Ce facura. Purcelul tocraai se copsese si din pielea rumena ca racul. Mirosul si mai si. nu puteau. Frate-su. Merse mai inainte si auzi o cioara care croncanea: gaaa gaaa gaaa Cum o auzi Pacala se apropie cu vaca. o vaca. Isi fac ei socoteala. Cind vaca intra in curte trasa drept la grajdul lui Pacala si incepu sa pasca iarba de pe bordei. Pacala se invoi pentru ca avea inima miloasa. era mai instarit si avea si un grajd frumos. ca sa vina peste trei zile ca-i da banii. trecu printr-o padure cu vaca dupa el legata cu o funie. daca nu. iata ca fosnetul crengilor unui copac. ca om mai chibzuit in treburile gospodaresti. doboara-te jos sa vezi ce gustos cste Pacala se gindi. la cine a tragea vaca a lui sa fie. gaaa gaaa Crezu ca cioara ii spuse. scirtiiau de vint si faceau „scirt. il matura ca vaca cind 1-a vedea sa vina la el. s-o tina unul. Vecinul sau zarindu-1 la fereastra-1 enema: Hai. Atunci mai auzi si o cioara care croncani. cum sa imparta vaca. ca sa lase vaca pe un gavan de galbeni. Privi-n jos adulmecind mirosul ce se urea spre cer in valuri. bine. cing. cum era hapsin. vaca ma iubeste mai mult pe mine. eu ma due mai departe. se suiau spre Pacala aburii dulci. Ce i se paru lui Pacala ca fosnetul frunzelor ii spunea. o intorc si pe fata si pe dos. ca ma satur si de miros — — ! ! CUM A VlNDUT PACALA VACA Pacala si cu frate-sau Tindala au mostenit. se rasgindi si vazind cite scari are de scoborit raspunse: Lasa. scirt". care era uscat. de-i lasa gura apa. Pacala crezu ca-1 roaga sa-i dea vaca pe cinci galbeni. Mergind el la tirg. sa duca vaca la marginea satului si cind s-o intoarce acasa. mai frate Pacala. Cu un furcer impinsa geamul sa intre mirosul. El ii raspunse: Nu vreau cinci. ! ! 301 . ce nu facura si-au zis. dupa moartea parintilor. il taie-n bucati si-1 puse-n tipsii mari gata de ospat. aude o cincheza cum cinta prin pomi: cing. frate-meu. cing. Pacala zise catre frate-sau Tindala: Frate Tindala. Pacala sta si se gindea ce sa faca? El avea un grajd neingrijit ca un bordei acoperit cu pamint pe care crescuse iarba. da-o-ncoa Atunci Pacala intreba: Da citi galbeni imi dai pe ea? ! — — Vintul. de s-ar fi scoborit pe scara cerului si sfintii la un asemenea ospat. S-o taie.patrundea prin crapaturile ferestrelor la Pacala care dormea somnul eel mai dulce de dimineata. crezu ca spune sasa. Tindala. Zis si facut. cum sufla prin crengile copacilor. crezind ca cioara ii zice: — — ! ! ! Da-o-ncoa. daca vrei sase. Lua vaca si pleca cu ea la tirg s-o vinda. $i Pacala isi lua inima-n dinti si se scula de pe priciul de lemn. il imbiau sa se scoale. sasa galbeni.

Cind auzira si isprava asta. si daca il vazui ca tace si nu voia sa-mi raspunda il lovii cu toporu si el de frica imi dete o gramada de galbeni. Pacala pleca sa ceara banita de la popa si in loc sa zica ca le trebuie sa masoare mei. zise preotesii lui: sa vad la aide Pacala ce fac ei acum noaptea cu banita. ce vorba fu aia a lui Pacala de zise: ca masoara mei-bani? Pleca popa. Veni si 302 . Cum era noaptea. fiindca asa ne-am inteles. Cind il vede nevasta lui cu frate-sau Tindala. il intreba daca a vindut vaca. cu atitia galbeni de multi sa mirara de el si-1 intrebara Cum de ai luat atitia bani pe vaca? Pacala zisa: Pai de buna voie i-am cerut copacului. il lovi cu atita putere cu toporul. dar copacu nu-i raspunsa nimic. Pacala il vazu pe popa la fereastra. da-mi rachiu ca mor. Pacala. il trimisera pe Pacala sa ceara o banita Cum de la popa: ca era vecin cu ei. si suparat pe copac. Pacala le spune toata tirasenia ca a vindut-o unui copac uscat ca i-a fagaduit un gavan de galbeni si ca miine ii da banii si ca a lasat-o legata de copacul uscat. de galbeni si pleca cu ei acasa. dar copacul nimic ! Cum Pacala avea toporul cu el. intra in ograda si se uita pe fereastra si ii vazu cum imparteau galbeni cu banita. il razima cu fata pe usa si porni sa strige la circiumar care durmea: Da-mi rachiu ca mor. dar nu mai gasi vaca. muri si cazu peste mine. il luara pe Pacala sa mearga cu ei inapoi. Cind il vazu nevasta-sa si cu frate-sau Tindala. il omorisi pe taica popa? Sa-1 iei cum oi sti si — Eu ma due si ce masoara. Mersa Pacala inapoi. el zise: Taica popa. — ascunzi unde-oi sti ca o sa ne manince turma. mai multi nu-ti iau. ceea ce vorbisam. Frate-sau Tindala il intreba: Ce facusi. Pacala ii zise copacului: Ei ! acuma de ce imi dai atit de multi. ci sa-i spuna ca au de impartit niste mei. ei nu puteau sa numere atit de multi bani. deschise usa si popa razimat mort cazu peste circiumar. de unde mai ridicara un sac de galbeni si se intoarsera acasa sa-i imparteasca. incit copacul gaunos si putred cum era se crapa si cazu din el o gramada de galbeni de aur. iesi numaidecit afara si il lovi cu un resteu in cap si-1 omori pe loc si veni iar in casa. Umplu o caciula. sa-1 — Circiumarul se trezi din somn si pina sa se imbrace. venii sa-mi dai banita dumitale ca avem de impartit — niste mei-bani. Se mai ruga. trecu o vreme. Pacala il lua si il duse la usa unui circiumar. Mie imi trebuie numai un gavan plin. se mai supara. $i Pacala fugi. da eu nu vrui sa iau decit ce am vorbit. fiindca pricepusera cum sta treaba. 1-au gonit inapoi sa ia vaca si c-o maninca lupii. Cind au auzit de o asa isprava. o mincara lupii ! Ceru banii de la copac. da-mi repede ca mor. Popa popa se uita la el a mirare putin si apoi ii dete banita.: Lega el vaca de copacul uscat si pleca acasa. dar sa nu-i spuna ca masoara bani. Ajunsera la copacul uscat. Pe ailanti — — — ii lasai la el. Circiumarul fugi inapoi la nevasta-sa si ii spusa cum ca a fost popa si iata ca nu putui sa ies repede la cerinta lui.

pe care le suie-n pod. Face o turta de pine si o suie-n grinda. trage cu pusca pe deasupra popii. asa ca scapara de turma si Pacala si circiumaru si satu de un popa hapcagiu. Trecu pe-acolo un granicer si-1 vede pe popa cu barca ca trecuse linia din mijlocul Dunarii catre Rumania il soma pe popa sa traga barca la mal crezind ca e un dezertor. ca cica popa asta era un lacom ca la o pomana mincase un curcan. n-aude Frige gaina. 1-a luat si 1-a pus intr-o barca pe Dunare si a impins-o pe apa cu popa in ea. o suie-n pod s-o manince desara cu gagicii. — mai da-i mai spuna. Cind Pacala vede la ziua ca popa a venit iar. taiat si s-a dus tatalui a luat cite un bou mostenire. S-a departat barca pe sforu apei si Pacala a fugit. si i 1-a aruncat pe popa mort in curte. Da nevasta a avut gagici. — — Sa-1 Circiumarul barbate. Ea spuse barbatului: iei. 1-a luat si sa-1 si duci unde stii tu ca stiind ca Pacala e prost. da omul ei la plug Iaca vine omul ei de la plug si zice da el intreaba nene. ca e greu de tinut boul. ! si suit ! se si fripta. vin. 1-a la islaz cu pielea boului in cap. ! zice. Graniceru daca vazu trase drept in popa si cum gloantele il lovi. dupa moartea Ce venit ciorile si s-au pus pe piele. ce vada dumitale. cu rachiu. Striga. taica? — Ai vin rachiu in pod Cind gaina suie-n pod gaseste vinul. ma lasi sa dorm la noapte la dumneata ca sint drumuit? Da cu ce umbli pe-aici. rachiul. S-a dus la un om. omul era la plug. ! — Ma si ! sa-ti esti ai toate. Iti traista cu bani. da el sa face ca nu vede. un om bogat. omule. GHICITOAREA SAU TREI FRAT1 Au Au fost trei frati. da garavana zice Iar baga mina-n — Caaaar — Ce spune.: : : Ce ne facem. imi dai mie ghicitoarea asta? umplu — Odau. a venit cu ea acasa si a bagat-o-n traista si a plecat cu ea intr-o comuna. popa cazu in barca si sa dusa cu barca cu tot. zise femeia. iar popa nici nu se sinchisea. si la taica sa traista. mai baiete ? Cu o ghicitoare ! ! : mai — — — la ma sa-mi ghicesti mie — A da. fluiera. — Te rog. Cel mai mic a luat boul mai slab. turma ne maninca. ce sa-ti si ! el traista. numai muierea eria acasa. el a scos mina si a apucat o cioara de picior. s-a gindit el. 303 . git. de vada? — Te rog eu sa-mi ghicesti mie stringe cioara de da cioara zice Baga mina-n — Caaar — Ce taica? — O gaina fripta-n pod o turta de pine.

arunca putinica-n casa. sa nu te duci la strajeri ca mi-e rusine ca sint popa. e. Cind sa scoala el dimineata.: I-a dat garavana si a plecat acasa cu o traista plina cu bani. Aduna el murdaria aia si o pune intr-o putinica pina a umplut putinica. bre taica. ma. cu cu vaci cu porci — In fundul Dunarii plin de vaci de porci. dar nima nu le da decit cifiva craitari. parinte. ce e cu-atitia bani ? vindut pielea la boul al slab. este. A luat-o in spinare si-a plecat cu ea intr-un sat. Isi bat ei joe de el si se murdaresc pe linga casa lui. ca sint sluga imparateasca. ci la marginea apei. ca eu vreau ! ! bagat pe amindoi si le-a dat drumul pe apa. La unu i-a iesit caciula — La fund.ma Sa due si ei la casile lor. afara. da el s-a sculat a luat putinica si s-a dus si a spalat-o la un riu si a venit hot. un vacar si un porcar si-1 intreaba: Ce stai. i-a dat venit brinci cu sacu in apa. bagat in sac ? A — — ! A — — Nu vreau — ma. sa ia bani multi. Au sarit toti in apa. ca frate-sau are bani si ei n-au ! Il iau pe frate-su eel prost si-1 leaga-ntr-un sac. ma. de spal-o ca te minca pu§caria. si ma. il due sa-1 inece. cacatoarie de vinzare ! S-a dus unul sa cumpere. Se due la oras. mai frate-meu. Popa a adurmit cu copiii cu tot. ma taica. putinica si-a plecat la oras. ca asta nu sa vinde la oras? Au venit iar acasa suparati. Cum ajunge acasa arunca traista cu bani pe pat. sa si sa si vaci. ca nu pot lua bani pe pei. fire-ai al si piste caciula s-a inecat ea si a dracului. aidati cu totii. zice: si-a pus-o iar la ei la cap. sa dorm la noapte Bani imparatesti sa-i schimb — — Am — ! la — — dumneata? — Da de ce nu S-a culcat si ! ! ! a pus putinica la capul lui. ca sa-mbogati frati-tu ! Si a sarit si ea ramas eel mai mic stapin si piste casile lor. sint bani imparatesti due la imparatie sa spun. acolo unde voi m-ati aruncat. Striga ei in piata: Cacatoarie de vinzare. Atunci popa-i umple putinica de bani si cind ajunge acasa. cind desface putina nu poti sta de miros Fugi. in putinica ? Ma lasi. Da nevasta-i zice: da o muiere a ramas afara. cu bani — Am vindut murdaria facuta de voi pe linga casa mea. Da sacu n-a cazut in apa. Nu. Iesi. 304 . S-a brodit la un popa Ce ai. ne bagam noi in fundul Dunarii dupa porci — Aidati mergem cu famei copii aducem turme de porci de atitea vite si si ? e si sa si si vaci. el Unde e banii mei. Vin ei acasa nacajiti. Intreaba fratii Ce facusi ma. umplu o putinica s-o vinda. atitia ? umplut Se due ei acasa. Multi bani ai luat. — Aide. sa ma bag primar tu sa intru eu. Vin fratii si-1 intreaba: iesit el si i-a A A — Ce ma. Alergara fratii. porcii si vacile §i s-a dus acasa cu ele. isi taie boii sa ia bani multi. A luat umplut maidanul de vaci si de porci. — — ! Ma — Ce ma.

o sa-ti ocolesc calea si poteceaua. cu apa putina la care venea si tinerica s5 ia apS. pina ce cazu intr-un ogas peste un cirtog cu pui de iepuri. fata-n fata. mult am mai fugit. ca sa prind un pui de iepure. Zareste pe frumoasa nevestica. ii sta-n cale si cu vorbe dulci o amagea si o petrecea. taica popo. de parca minca foe. dar nici un iepure nu venea sa cada-n cursa. le apropii si prinzi iepurele ca-ntr-un lap De aci incolo ai sa te saturi de ciorba de iepure si de bulmaci. Deodata veni o ala de urs cit un vitel de mare si se aseza linga el. de mi se rupe inima de tine. Sa lipesti mamaliga de bucile fundului si cum o veni iepuru sa mince.! : PROSTIA OMENEASCA Un {igan a vazut un om cu un iepure-n bra$ ?i-l intreba cum a facut s-a-ntimplat de a prins iepurele. sta si o tinara nevestea maritata de toamna. Azi asa. de nu-mi mai vad vindecul Vai de mine. s-o bei intr-un pahar cu apa ! Aproape de casa popii se afla o fintina lina. Barbatul. El fuge si iepurele fuge. nevestica-i cade la inima lui taica popa si de acinainte. §i se uita ursu-n alta parte. Ce-i trasni prin minte omului. prea esti frumoasa. tu tac cu picioarele. naica. traia odata intr-un sat un popa. isi face cruce ca sa aiba curaj si-i zice: Hei cu taica. Ba zau. minca-ti-as laba. Altadata in capatul zorilor taica popa hai si el cu ulciorul la apa. bre. Dar tiganul de-1 zari. ingbiti-n sec ?i-o ! — — — — sfatui astfel: 305 . mline asa. lipi mamaliga de buci si astepta sa vina iepurele. se aseza la poteca-ngusta de la tufele mari cu picioarele-n sus. In satul ala. bun de haz si de petreceri ca toata lumea. Pazea. cum alta treaba n-avea. Tot fugind prin padure se-ntilneste cu un iepure speriat. cum ajunsa acasa povesti barbatului. s5 te-ntorci cu fundu-n sus si cu capu-n jos. unde sedea popa. Cind a auzit n-a mai putut de drag ca o sa prinda iepurele Sa dusa sa faca o mamaliga mare. macar uita-te-ncolo sa nu ma vezi pina o iau p-ici la sanatoasa. Statu el. sa nu faci una ca asta Femeia. La aste vorbe. Nevasta n-are si ea de lucru si-i povesteste de fiecare data barbatului tot ce-i indruga sfintia-sa. lui barbatul meu si asa-i place de mine. cS ma bagi in boala si cad in vreun pacat. nevasta raspunde Nu e nimic. vazin- du-te desculta far' de papuci. sfintia-ta. ca vine ursul si ne prapadeste. tot se cufuri rugindu-1: Aoooleu. cum — ! ! — — — PATANIA LU TAICA POPA Ca-n toate satele. frumoasa. iar el o incinse la fuga. hai sa-i traga o pacaleala zdravana tiganului si-1 povatui astfel: Sa faci o mamaliga maaare. statu. taicuta. sa te duci la poteca-ngusta din tufa. de ajunsei la capatul pamintului. Leleee.

c-auzi cum sta — Ce-i cu purcelul pe masa mea — E purcelul nostra. dara popa invirtea. nu te-oi apuca sa-i arzi dracului tamiie sa ne afle lumea si satul. Hai sa te ascund in soba de la deal unde invirteste calu la risnita sa macine faina. il cum taica ajunsa acasa. unde-i toporu. de-aseara pin' la cocosi. toate apele-1 prididea. iar daca ostenea se mai oprea si el ca doar om eria. nu putusi sa tu o gaina asta fript ? si vii ostenit de la moara si de fripsei taiasi ! ! risnita? — Muierea — Lasa. Injuga sa dovedeasca ca-i placi lua galetile si fugi la apa. dar boabele nu ispravea. vazindu-1. Minca barbatu si bea. Preoteasa. . mai barbate. sa merg sa omor calul ala. vine si plins. a venit vladica si i-a crapat opinca vazind ca nici o fata sfintita nu-1 invredniceste cu bunatap. il gati. Il dusa acolo si ca sa nu-1 banuiasca barbatul. se sui pe iapa chioara ?i hai la vladica cu daruri. Bine. Cind la ograzile din marginea satului se-ntoarsa-ndarat la frumoasa nevestica. care le stia pe toate. vino diseara pe la mine ca barbatul mi-e plecat la moara. se invirtea. Doar cum era el sa ispraveasca-ntr-o noapte zece baniti de porumb ? Cal sa fie si tot n-ar ispravi. Barbatul. ca-n zi de sarbatoare. barbate. — virteasca risnita sa faca malai. bre muiere. Muierea. taica. batu la usa §i cu Intra-n soba si cind colo. Se sucea. Popa. pe masa un purcel fript si mare greutate i se deschise. ca nu-s popa ca oricare Cum sa fripsa purcelul. ca e tarasenie mare. daca-1 vazu asa perpelit de tot dupa ea. Atunci barbatul graia catre nevasta: Fa nevasta. Dar de cind lumea. darmite popa Popa-nvirtea. pusa papucii-n sin. umplu birlicul cu vin. ce ne facem ? striga speriata nevestica. isi puse friul peste piept si porni sa-ntaci — Mai — Muiere. Pusara masa sa bea si sa se veseleasca. intrebS: popa. spune-i ca eu fript si sint dus la moara. de-atita Jnvirtitura. joaca rupe cojoaca §i dupa ris. eu stiam ca purcelul. pina s-o culca omu-su. aia taiai tai si ori un cocos dar tu bunatate de purcel de ma saracisi Se pusera la masa pe loc si mincara. iar el sa vie cu un purcel cu papuci si iarasi incepu sa-i Nevasta graiasca ca e rupta din soare si cite si mai cite cuvinte-ncintatoare. taiculita am sa vin cu un purcel fript si cu papuci potriviti pentru piciorusele tale frumoase. taie purcelul si-1 fripsa. il injuga la risnita sa-nvirteasca in locul calului. Cum era petrecerea-n toi iaca si barbatul ei dejuga boii. se facu ca se duce la moara. ce te apuca sa tai purcelul la scapatat de soare ? din gura. zise Sfin$ia-ta. Barbatul nevestii aflind cum sta taina. nu omori bunatate de speriata-i grai: cal. Asa ca eu ma due calare. rumen ca fragile de pri- mavara. Minca popa si cinta si de drag nu mai putea. Popa dete drumul la cal in grajd.! : ! — Alta data. Tu fine-ti gura. Vai de mine. il inveli. cit invirtea. Sfintia-sa o astepta — — boii si pleca. Lega iapa de stoborii de la gard si tuna la nevestica cu traista plina. — Bine. daca nu-i pacat. ca o fi ostanit si el.

Si vreai sa-ti fiu desara Of ! taicuta. cit ti-e ! ii zise sfintia-sa. Si cum adormi. Ortacii nu le — CEI TREI POPI A moasa avea nevasta frufost odata intr-un sat trei popi si in acel sat un si cum ea se ducea la fintina sa ia apa. mai fara de gluma. ca a venit apa mare si a-necat moara. iata ce nevasta frumoasa. o sa manince boabe fierte. te schimbi ca zilele din sta si se gindeste fa. haide-n jos pe potecuta Mare. pentru el macina. Muierea se facu ca barbatul sau nu stie nimica. De stia. De atunci. ca-i asa. cu vednite-n cobelita. cum sa faca si ei sa scape de asa mare grije si sa moara copiii de foame. deloc — — — Cum bine? — Asa e vladica. ca are faina de Popa cum — — — Faurar — Mare. Se aseza pe scari privind cu capu-n pamint. incet. sa nu te simta ciinii cu barbatu meu. nipt si ostenit ca vai de el. Preoteasa. mergi ? ! malai pina la Ispas. le zise: Cine n-are faina. vezi-ti de drum de cale ca n-am treaba cu nimeni Parinte. mai popo. fursirati faina aia ce v-o macinai asta-noapte? Mincao-ati cu cerga-n cap si cu noduri in git S-adunara oamenii pe la circiuma. iar popa ramase bosumflat|si suparat. cu cosita de-a aleasa. ca moara e-necata. sfintia-ta. sfintia-ta. ca vacarul pe sat. moase trecind — Hai. iar lumea anevoie-si pune lacat la gura. ce posomorit cucai ca o gaina capiata. Pe la amiaza batu aringu. cucaind si blestemind ceasul rau. deshama pe taica popa de la risnita si-i zise Taica popa. se vaita fiecare ca n-au malai. parca trasese-n plug. Catra crapatul de ziua adormi barbatul si fursi popa de risnit tot porumbul.! : ! : : ! : Popa cum auzea gura barbatului si mai iute invirtea §i sudorile-i curgea. incet. Popa fara nici o vorba iesi si fugi acasa. ca el risneste cu malaiul lui. il intreaba. vezi-ti de treaba. sa-1 tocmeasca pe taica popa sa-i risneasca. se furisa in odaia cu risnita. Sta pe scari si scrisnea din dinti. ce frumoasa esti ! — zice popa Nu un musafir ? 307 . se scula si popa. bata-te Dumnezeu pe drumu-ti la apa si nu te mai lega de mosi batrini. Tocmai atunci trece pe drum iar la apa nevasta cea frumoasa. cum asa ne fu vorba. ii om iote ca intr-o zi o vede unul dintre acei popi pe la cind loa apa. ca pe-amindoi ne omoara. spinarea zdravana stai trist si fi Preoteasa-1 mina la treaba sa-i ari tarina. Numai omul cu muierea frumoasa n-are nici o grije. pe linga zid. Sarut mina. Iar el in gluma. ca doar nu te-o pus asta-noapte vladica — Mare. Ori ce. ca s-o aduca acasa pentru beut. cum il zari ii grai Cum petrecusi sfintia-ta pe la vladica? Mare bine — sfint si sa-1 imbrace pe altul. Nu mai vedea muierile frugrai. ca pus de pe lume. se duse vorba asta ca vintul. vine sa dezbrace un la apa.

da cine-o mai fi? Sa facu ea ca sa uita la usa si zise speriata Parinte. casii. Da popii intre ei nu sa stiau si pastrau fiecare taina ca nu cumva sa afle niscaiva la sarlatani. Popa cind auzi zisa Da cine-o fi la ceasu asta ? Da el s-a topit de frica. ii deschisa usa si-1 pofti sa se aseze la masa. a venit barbatul meu Cind auzi o ruga sa-1 ascunda undeva si 1-a bagat si pe el linga ceilanti doi. jupine. dar le spusa la fiecare aparte. in asa fel ca sa ajunga la jumatate de ceas departare unul de altul. zice: 1-ai iote-1 mira. Apoi. cind a venit indarat facusi. da fiecare popa intr-un colt. atunci se dete omul ei jos din pod si sa dusa si batu Intr-o sara bate unul dintre ei la usa muierii. popa asta aruncasi in lac. 'ai. ca iata tu-1 308 . Pe urma pusa barbatul mina pe unul.: : ! : Ea nu si i-a omu noi — Fa. Sa-ntoarsa la ruman sa-i ceara plata. muiere. Cind il vade omul. vrea el sa stirpeasca purecii. deschisa la al doilea popa si facu si cu el la fel. un tigan voinic si prostanac si zisa: Popii. taica. podul — — — — — ! el in usa. a venit in lipsa mea in casa ca sa-si bata joe de muierea mea. am un sarlatan de popa. — Ma — Ce ml Stancule? Tiganul — L-am pierdut de pe lume. il enema pe un vecin de-al lui cam intr-o ureche. aruncai in Da ruminu-i — Cum de omorit. si Muie- rea fiarsa apa in clocot. a luat pe unul dintre ei. sa asteapta ! lucratori la culesul viilor si trebuie sa aiba unde sa-i culce. Le spusa ea ca omul ei e plecat departe la moara si nu vine decit peste patru zile. si ceilalti doi popi o vazura la apa si tot ca si eel dintii ii zisa: Asa ca ea ii pofti intr-o sara pe top trii. te rog sa mergi si sa-i faci ma de petrecanie §i ce mi-oi cere ti-oi da. mai Stancule. s-a zis cu noi. parinte. — Ce isi bate joe de tine. cind te-o mai intreba asa si sa-i ei i-a raspuns. Cind veni al treilea. S-a invoit tiganul si s-a si dus acolo. la ce ceas sa vie. tu sa-1 poftesti sa vie spui ca eu sint plecat departe la moara. da cind s-a dus acasa. pusa mina pe el si mai cu suparare face si astuia de petrecanie si iar sa-ntoarsa sa ceara dreptul lui. lata ca aude din nou ca bate la usa altcineva. Zis si facut. Sa dusa la usa. ii zice suparat: Il vazu tiganul si se il duce si-i dracu. ce sa faca ? Stancule. da ea se prefacea c3 are de aranjat prin casa. Ribdau din rasputeri opareala si nu ziceau circ. a tacut. dar el pe alta cale veni inapoi. da unde sa ma pitul acum? Muierea il ia frumos si-1 duboara jos in pimnita unde eria un dulap mare de tot si-1 aseza intr-un colt pe intuneric. zisa: si-1 lac. fiecare cite omul ei lo apa intr-o polomeaca mai mica arunca pe o polomeaca. da omul ei pazea de sus din privind pe gaura podului si cum batu popa la usa. s-a-ntors barbatul meu Taica. parinte. spus i-a spus lu barbatu-su taica popa. da pe ailalti doi nu i-a vazut. Il dusa pe popa linga un lac. il sugruma si-1 arunca in lac. Acum spusa barbatul muierii sa-i fiarba un cazan cu apa fiarta ca vrea sa spele magazia si dulapul din pimnita. Vai. Sa bucurara popii auzind ca vine omul muierii tirziu acasa.

se duce cu el. taica popa Sofronie ne-a scapat de la moarte acum o luna cocosul al mare si ?tii ca nu ceru mult pintru asta. de la poale-n sus. Da ne scapa cocosul de la moarte. Cind venea ziua — ! popa: Vai. noi nevasta. E. mergind el spre casa bucuros de afacere. ca el e popa cu leac la boale de oratanii. da alta. apoi daca o sa mai Cind sa duce tiganul si-1 zdrobeste capul — — — vii si acuma esti un adevarat drac. sase chile de brinza de capra si numai trii chile de rachiu din butoiul de dud. el ii spunea: Ridica camasa. s-a pornit sa se vaite si sa-i zica Vai. De aci incolo. si Stanciu ne lasa si fara de el. ca ieu ti-am spus ! — — 309 . Si iata care era smecheria lui ? Pusasa jos in fata lui o camasa alba si lunga intinsa pe podea la picioarili iui. dat fuga Stanciu la ruman si suparat i-a spus intimplarea si spusa ca daca o mai veni popa inapoi. acolo in altar si cum intra vro muiere ca sa sa spovedeasca. Dar. sa gramadeau care mai de care sa le spovedeasca. Asa isi batea el joe de ele. alteia ii venea sa ridice camasa. muierile se invatara minte si nu mai spusera oamenilor toate nimicurile. acuma sa te vedem daca mai vii indarat Si pleca sa-si ia leafa si-i dete rumanu cit sa tomnisa si pleca tiganul acasa la el. ieu de trii ori te omor si tu de trii ori inviezi. Tiganul crezu ca iar a inviat popa pe care-1 aruncasa-n lac si cum sa apropie de popa il si pocni cu toporu-n cap si-1 dubari di pe magari. il infruntau pe un popa dat dracului de sarlatan si el spovedea la bisetinere. numai opt oua de gisca. credea ca trebuie sa-si ridice camasa ei. da n-o fi pacat tocmai sfintia-ta sa zici asa vorba. credeau ele. Dar daca se-ntimpla sa fie vruna cinstita si cu coraj. il prinde de beregata. barbate. el avea smecherie cu care punea la incercare muierile tinere. de zapacita. si ca ea il stia ca are leac la cetanii de boale de gaini. tata Cum fameile sint sfiicioase. s-a dus de i-a spus lu nevasta lui Ce ne facem. e dracu gol si nu mai are ce-i face Romanu a priceput cum sta treaba. Ca nu stiu de unde i se dusese lui renumele. spovedania la el cea mai primita de Dumnezau. care aveau priceperea slaba. parinte. se-ntilneste cu un alt popa care venea calare pe un magari. ca Stanciu 1-a omorit si pe parintele Sofronie care se-ntorcea din satul vecin. Zise tiganul atunci Na. Cum auzi nevasta lui ca 1-a omorit si pe ala. Asa o fi rinduiala la spovedanie. Era plecat sa ceteasca de tamaduirea boalelor gainilor. ii arunca iar in lac si zice Na. ce facea sarlatanu ? Cum intra la el o famie tinara si frumoasa si care lui ii placea. ! A — ALT SARLATAN DE POPA Intr-un sat eria rica numai muierile ca cica este cind sa spovedea nevestele. ca sa-mi ridic eu camasa ? Bata-te Dumnazeu de proasta.: : ! : : si-1 vede. sa nu-ti fie frica in acest lacas sfint sa te gindesti la lucruri diavolesti Te incarci depacate muiere.

blastamat ce esti Baiatul sa facu ca-i cere iertaciune. imbracat in chip de fameie. Asa era el sarmanu. ca aflasa de popa ce facea. lasa in jos camasa si se lasa spre popa sa-i faca o plecaciune de iertaciune si cum ii erau minile minjite cu smoala si clei. asa ca muierea pleca rusinata si el ii mai da cite trei inchinaciuni sa le faca ca sa-i ierte Dumnezau pacatele ce le facuse cu gindul. il apuca de barba si se prefacu ca-1 pupa de drag. a iesit afara si a inceput sa zbiere. doar nu esti tu Dumnezeu sa le stii pe toate? la spune ce are sa se mai intimple? Omul daca-1 vazu de tot suchiat a plecat pe drum la vale. ii zise: Pune omul lui Dumnezeu un sac plin cu nisip pe iapa deal in sus. Intra si el sa se spovedeasca. §i cum il vede popa ii zisa Ridica camasa. Voinicul isi ridica camasa si cum eria gol ca nu avea izmene. nu s-o ridici pe a ta. Cind acolo. sa fii bun ca tu esti Dumnezeu. ca a pingarit dracul biserica. ii mergea treaba de minune.! : camasa asta de jos. — — min-o pe Daca iapa o cu ea sa urce un deal 310 . el si nu se lasa zicindu-i: omule. de nu. Cind 1-a vazut ce lucreaza. facea lucrurile pe dos. popa jumulit si prapadit ca sa se invete muierile minte. popa i-a cerut iertare si a plecat acasa. a luat el toporu §i-a plecat la lemne. veni la el un baiat tinar. cind am mor? si Romanul daca-1 vazu ca se leagana de prostie. Cind a venit lumea. da asta eria cu multe sute de ani in urma. numai atita iti cer sa-mi spui. a crezut ca e dracu-n biserica. ca el cind o imbraca-o sa sa tamaduiasca de boala. il apleca si-1 taie. tata ! Crezu ca e o nevasta. fiind tare inimos. iar din zile de lucru zile de sarbatoare. care am sfintit-o. nu vezi ca nu lucri bine si ai sa cazi Aoleu. pe popa il lua groaza si-i zisa voinicului: Da drumul jos la camasa. de unde stii. Da cu ale proaste facea asa cum vrea el. i sa ascutisa ca un fus. in loc de drac. ca sa nu calci pe ea. mai tigane. frumos si voinic. in loc sa taie lemne din jos de la tulpina. ca intr-o zi. ca e camasa unui bolnav. TIGANUL PACALIT un tigan cam intr-o ureche. Isi minjisa miinile cu clei si cu smoala. da barba lui sa naclai toata cu clei si cu smoala. Dar tiganul fost odata taie A padure sa — — ! dupa — Stai. nu-1 rabda inima sa taca si-i dadu o povata: Ai. sa ridici Nu — — Atunci a intrat o baba si cind 1-a vazut asa de cebaluit si urit. ai scapat. el s-a suit in virf. Tocmai atunci trecea un roman cu caru la loc de semanat. ti-e tie rusine si frica de fetele sfintilor bisericesti sa crezi asa ceva? Cu astfel de cuvinte el o incredinta ca el a avut cu totul alt gind. ca eu iti spusai sa ridici camasa aia de jos. Apuca iapa de dirlogi si hai inalt si pietros. face de trei ori pirti te-ai dus. Iti multamesc. Ba nu i-a mers mult. ca acela ce facea din zile de sarbatoare zile de lucru. bunule om si asa am sa fac precum mi-ai spus. Umple un sac cu nisip si-1 aseaza pe iapa. blestematule.

Vazindu-i el pe astia toti prosti. ba. Cine te-a omorit. baiete il intreaba rastit otoritatea ? Iapa. Scoboara pe o ulicioara intr-un catun de munte si vede c3 niste oameni taiau un pore si-1 pirleau de par Dumnezeu sa-1 ierte. cind a tras al treilea pirt. iar bietul romanas inviaza Se urea el in car si se puse sa-1 bata pe mort si-1 suceste. iar tiganul a rupt-o peste groapa. Pai si au am fost mort dar m-a sculat omu ala calatori Ce credep. Si asa tot o ruga pe iapa si o mingiia. Fugi. Oamenii vazindu-1 ca e mort. cind aude. ingalbeni si zice catre iapa: Tine-o Alba pe ailalta minca-ti-as pe aia. le zice Stati. In zadar ii vorbeste. bre oameni buni. spunind Uite. pina 1-a razbit pe mort si a luat-o la ruga. ce va zoriti sa bagati omul de viu in pamint. vine plotonierul la cercetari. pe carare un romanas calare si-1 vede pe tigan lungit Scoala-te. piirji figanul auzind hotarirea dumnezeiasca. figanul. tuciuriule. bre creatine. Cind auzi tiganul ca i se apropie sorocul. dom'le plotonier minca-ti-as turu. Asa am fost sorocit de pirtul iepii si aici mi-e locul pe vecie Cind 1-a vazut calatorul ca-i lipseste o doaga. drumu-i cu ghiontane si cu pietre. ca niste raufacatori iti gaurira sacul cu faina pina-n deal \i se goleste de macinis si fundul iepii se goleste de pirtiiala. s-a pus cu maciuca pe el si da-i si da-i. tu nu vezi ca eu sint mort. ca tu nu esti zdravan T i-au P^cat mintile pe vilcele Zau ca iapa.: : ! ! ! : : ! ! Sacu-i greu. incepu sa sarute fundul iepii si s-o — ! roage Him ! him ! minca-ti-as de tot pe asta. iapa abia se suia incit obosita trase o data un vint. §i asa ramase el mort in margine de ogas — — Trece pe pe dilma: cale. o bataie sora cu moartea sperie moartea si fuge. dar iapa incordata. 1-au pus — — — — — ! ! ! 311 . fratioare. ca ajunsai sa-mi atirne sufletul de un pirt de-al tau. iar calatorul calare pina ce se incurdi intr-o multime de lume ce mergea cu un mort la groapa. ca doar una mai era. tine-o Alba. n-ai stiut ca ce dai cu imprumut? Si s-a sculat cu adevarat mortul. nu ma lasa. ce va grabiti. nu ma lasa sa mor Mai facu iapa citiva pasi si mai facu o data pirt. ca tiganul e mort. ce-mi fu scris sa mor dintr-un pir£ de mirtoaga. Iapa minca si se opintea inainte cu sacul de nisip pe spinare gata-gata sa se pravaleascS si sa se stirpeasca. s-a pus pe tigan de 1-a batut mar. ma aramiule. Calatorul il imboldeste iar: Nu poci. Dimineata urmatoare. fratilor. si-1 invirteste ca pe tingire 1-a calit si 1-a spoit pina ce deodata mortul casca ochii mari speriati catre tigan injurindu-1 si apucindu-1 de la cheotoarea camasii: Ce ai cu mine. il musca pe tigan si tiganul deschide ochii. oameni buni otoritatile mai mult mort decit viu. lasindu-1 si — — ! — ! — in sicriu linga groapa pina vin cu gendarii sa-1 vada. domnule plotonier Plotonierul i-a tras vreo doua. ba-i da din traista si cite un codricel de malai. se culca jos si ramase nemiscat. Mai mersera ei citava. cu cioarecii plini. El fugea pe jos. dac3 stiam luam pe fulgeratura o iapa grasa de om bogat.

atunci cind muierea da sfaturi intelepte ca acestea. aoleo. — Aaaa. taica pope — — — : ! — — Pe — Peeee. se cade ca barbatul sa asculte de femeie ? Nu se cade. se da ca omul in poiana. Cind se dezmetici din bataia primita zise Aoleo. nu te lasa ! "Tiganul. ce aveau. mai romanico ? ii intreaba pe tarani Sa fi zis sa-1 mincati sanatosi Ahaaaa. cum auzi. f iganul fugi si ciinii dupa tigan. spune ce parere ai. de ce avea nevoie. Niste oameni vazindu-1 incoltit de ciini. bine ca stiu Si a plecat de-aci tiganul multamit ca a inva^at ceva nou. crestine? ala ce-1 maninca ciinii parinte ticalosule. ca te maninca ciinii. dar. Se zicea despre cadiu ca judeca si pedepsele le da dupa cum era ploconu ce i se aducea. strigara: in put. intr-un sat da de un popa la vale de casa. ce mai pirdalnica luai. CADIU $1 FEMEIA Traia odata un aga si un cadiu vestit pin nedreptatile ce lefacea. si in dreptul marfii vindute sa-si ia fiecare cite altceva. — Sari cine. este bine — — — — ! s-o si asculti LACOMIA $1 PROSTIA Intr-un sat oarecare au trait doi oameni de soiul acesta lacomi. Se cunosteau ei din vedere. pina ajunge la un bunar. baiete. cu cinci ciini la spatele lui inghesuind si miriind. asa batjocoresti tu o fata preoteasca ? ! ! Si sumute popa ciinii pe tigan. sari-n put sa se pitule si imde a sarit n-a mai iesit. Merge aga la el si zice Cadiule. 312 . Cind colo. se pusera cu ni?te pirmaci pe tigan de-1 lasara lesinat si cu balega-n cioareci. barbat sa fie Atunci bine am facut eu ca n-am ascultat de nevasta si nu ti-am adus tipsia cu un ied fript si 1-am mincat eu ? Ba nu. cum s-ar zice naravurile lor nu si le cunosteau mai de aproape. ?i intr-o buna zi. pitula-te. Cum il vazu. ei au plecat la oras ca sa-si vinda fiecare cite ceva. daca e barbat. Dar cum era sa zic. bineinteles acasa.! : ! ! ! ! : — Pe cine zici? — Pe pore — Cine — Dumnezeu da cine sa-1 ierte ! ? ! ? faranii daca-1 zarira smintit. ago. il lua gura pe dinainte si-i dadu binete din varsat de zori ca cica ziua buna de dimineata se cunoaste: Sa-1 maninci sanatos. sa-mi ajunga vreo cinci ai.

Asadar ei ramasesera cu fructele nevindute si se mirau ce o sa zka femeile lor acum acasa cind ii vor vedea ca s-au intors asa cum au plecat. Asa. de ce sa n-o puna la cale. Adica. blestemind pe oamenii care au fost in ziua aceea in piata si pe care ei nu i-au intrebat citi bani le fac caciulile. pusa la cale un viclesug. eu am sa-ti mai dau acasa ca un adaos. Au stat ei cit au stat in piata. ca doar el n-a sapat pe merele care mi le-a dat. tot fara marfurile trebuitoare noua ne intoarcem acasa. inteleg ca merele tale sint mai grele. mai fratioare. de exemplu.A§a de exemplu. daca e vorba de o inselaciune. cinci lei si pace. cit s-au tocmit ei. eel care a fost cu merele s-a dus la eel care a fost cu nucile si i-a cerut diferenta de 5 lei. Bine. dar ei au tacut chitic si nu si-au zis unul altuia nici o vorba urita pentruca n-au fost cinstiti ! trecerea citorva zile. al doilea dadu mina catre consateanul lui si apoi se invoira si plecara amindoi bucurosi acasa. Da. spre a-si cumpara brinza. iar celalalt. a avut dedesubtul nucilor frunze de nuc uscate. ca stii cum sint ele. Raminid singuri. fiind siguri ca n-au sa fie certati de neveste Ioane. fiecare in parte pe frumosii lor soti cu ou si cu otet. spre marea lor mirare constatara ca traistile erau numai pe jumatate umplute cu poame. cu o traista de mere. el se prefacu mort si sotia dusa in biserica veche din sat. apoi. zaitin. dar spre marea lor mirare. unul din ei dadu drumul la o vorba asa cum la necaz trinteste o vorba. pina la urma. de ziua platii datoriei. ca tot avem ! Cind ajunsera acasa si dadura in primire traistile sotiilor lor rostogolindu-le jos. ca sa noi ceva. ramasa de mult ruinata si ea il anunta pe celalant sa vina acolo sa-1 vada ca e mort. Datornicul insa nu s-a achitat de datoria lui nici dupa incheierea lunei si dupa o chibzuiala mai lunga. numai si numai sa parem si noi in fata lor ca tot am facut ceva sa nu ne intoarcem acasa ca niste prosti. noi insa. nu e rau treaba asta ca sa scapam de gura lor. $i dupa oleaca de gindire. unul s-a dus cu o traista de nuci la piata spre a-si cumpara. iar restul cu alte lucruri netrebuincioase. am sa-ti dau cei cinci lei a raspuns eel cu nucile. se invoi eel care primise nucile. cind sa piece acasa. dar vezi ca merele mele atirna mai greu decit nucile tale. ca oistea in gard. iar traista cu mere a avut dedesubt pietre. zise el. dar nu-i am acus si iti voi da datoria dupa o luna de zile. ne amagim — Mai — Mai — hai sa si sotiile. In prima noapte cind se asezase el mort intr-un ungher al bisericii ruipe la mijlocul noptii venira niste hoti spre a lasa o comoara acolo. cu banii luati de pe nuci. schimbam si noi marfurile noastre. Stane. isi zise el in cele din urma. Bine. si se Dupa — — hotari sa nu-i dea nici un ban. Ambele femei i-au facut. zile inainte lui il Cu doua nate. adica au venit fara lucrurile ce le trebuiau lor in casa. nimeni n-a avut nevoie de marfurile lor. $i atunci. cum s-ar zice in limba popular a. chiar daca am purcede la schimbul asta. cu 313 . ei s-au apropiat unul de celalalt si atunci au inceput sa se vaiete. raspunsa alalant. traista cu nuci.

oare nu esti tu multumit ca datorita mie ai tu acum in loc de cinci lei. Se duse el la popa si zise: Taica popo. Da. mosii si coliva. draci 314 . mi-a murit tetea Ce ! faci o coliva ailanta. Cu cea mai mare placere. ai dreptate ca in locul celor cinci lei acum eu mi-am umplut buzunarele hainelor si pantalonilor cu galbeni. si atunci intre lui. Atunci se isca o bataie de toata frumusetea si in timpul acesta. cum pentru cinci ei au scapat o intreaga comoara din miinile lor ca niste prosti. se infurie inca mai cosul gasitor comorii pocni cu un pumn in — Lacomule pacatos. dar eu in asta n-am nici un ban asupra mea afara de galbenii din fata mea. rosti mortul. au pornit sa dea-ndarat de si sfintii multimea a bufnit in inima-n dinti Popa de pe pereti s-au uitat urit si s-au suparat. fac. sa ma fac ? colac de pomana. alege-ti una din ele. dar tu nu ajungeai sa ai galbenii astia daca nu-mi datorai cei cinci lei. iata ca datornicul lui era viu si numara galbenii ce-i gasise el lasati de hoti in noaptea precedent!. raspunsa mirat. cei care lasasera comoara. in noaptea aceea in biserica nici al si-1 mada virtos noro- fata ! striga tare ruinata. datoria de cinci lei. noi va fi pace si se repezi spre a-i lua si un galben din gra- — Nu. Acolo i-a Cind a inceput popa sa citeasca au umplut biserica ca furnicile. nu-ti dau un galben. si i-a zis-o de-a dreptul tiganului asta nu Asta e coliva de e coliva de raci. sa-i fac o coliva pescareasca de raci. parinte. pentru cinci clipa astia adus aceasta datorie catre mine este cei lei. JIGANUL I-a SI COLIVA — — Sa-i — Sa-i A murit intr-o vara tatal tiganului. Atunci popa si-a luat — Taica.! ! : gindul ca s-o ridice noaptea. pace. deci nu amesteca datoria cu norocul ce — — — — ti 1-a — Bine. racii ris. diferenta aceea de la schimbul celor doua traisti cu nuci si mere. — Nu tu acum da-mi un galben nimica. Cum. in incaierarii lor aparura si hotii. toiul le luara toti galbenii. lata aci doua gramezi. A doua noapte cind s-a dus eel cu merele in biserica ruinata spre a-si vedea datornicul mort. §i iata cum lacomia a dus pe cei doi la prostie. alalant. bine. o traista de galbeni. racii intr-un cos si s-a dus cu ei la biserica. se infurie pretinsul mort. sa se duca posi sa-i dai un mina pe lumea pus tiganul asezat pe-o tava. se rasti eel care gasise comoara hotilor. Babele. si dupa ce isi umplu buzunarile hainelor si pantalonilor el ceru de la fostul lui datornic. dupa ce lei. ii luara de guler pe amindoi si ii aruncara afara din biserica ca pe niste zdrente murdare.

ce sa ma fac. fiule. — Bine. Apoi suparat ii zise turcului Turcu — Vai saracu de mine. lipsesc cei 12 se necaji foe auzind — Cum sa n-ai. ago. si treci ca ti se dusera caii. El se tot vaita si zbiera ca o vita lovita de durere. munteanul incepu sa se pipaie. Cum ajunsa la capul podului. Ciobanul. cea ca tu infelegi daca esti cal. te luam in spinare. iar tu sa te temi sa treci ? Insa munteanul nu vrea sa treaca-n ruptul capului. se gasi din un turc arind pe linga un pod. ma porcule — Uite ago. 315 . ce-o sa ma fac ca n-am nici un ban. ce-mi dai bas daca ti-e frica sa te tree eu in spinare pe — — — Nu cutez. Cum il lasa jos. cum auzi vorbele de ocara isi puse-n gind sa-si bata joe de turc. prin sin si prin buzunar. ago. Turcu intoarsa spinarea si cio- banul i se urea in girga. Atunci munteanul ii spuse: — sa tree peste podu asta ! nu-1 vezi destul de lat §i tapan. daica Floare? — Ma due Nica cu demincare — Daica Floare. ceri. amindoi incarcati cu bunatati de tirguiala. iar stapinul tau n-are minte de doi bani. tu surda? — Nu e lapte e urda — Daica Floare. trecindu-1 peste pod in cealalta parte. ca mai adineaurea erai intreg. ca nu ca-i lei. nu mai pot Ai bre. cara cu lemne si cu mare greutate. — Lasa. cazu de pe cal. de ce nu-mi spusasi asta dincolo. Doamne. bre sinco. cea. ce sa ma fac. ce e cu tine. vaicarindu-se: Au. tu sluta? — Domnu. — Da ce mine? ago. sinco. Intoarce spatele. De un pai si de-un gutui. turcu il vazu §i vru sa-si bata joe de el. tu aici imi spui? Haide sezi iar pe spatele mele sa te mai due indarat de unde te-am luat. Ai. asa. caci ai minte-n cap. ajuta te la esti si esti iti Daca-ai fi vreun om bun Ti-ai lega calutu-n drum. uite ca vreau. vezi ca peste el tree carute incarcate. Chiar atunci cobora pe aci de la munte un pacurar voinic si imos cu doi cai. Cea. mai rumane. de — Sa-mi dai 12 — Bine. Nu seliie — mele. Alah sa ma bata daca am o para chioara. Sara. Cum ajunsa munteanu la pod. la lei. Si m-ai tine pe gurgui TURCUL intimplare SI MUNTEANUL Odata pe batrineata pe cind stapineau turcii tot pamintul. zise turcu. maica. Scoala-te.: !! ! ! ! ! DOUA SURDE — Unde duci. nu cutez treci fara frica.

$i cind se poticnea magarul cu ochii holbati de foame si burta lipita de spate. cind altul si sa-1 ingrijeasca ca pe ochii din cap ca sa se hraneasca si ei cu el. fara sa i se dea nici zob si nici un fel de mincare de catre vreunul dintre frati. pacatosule. iar in cealalta zi la celalalt. sa-ti Ca n-am Miine Azi pagubeste asa. Tatal. iar turcu txecu indarat la capul podului. ca nici un stapin nu-1 hranea. Si s-au adunat 316 . Muncea si ostenea magarul in zadar. uite aici ramii sa mori daca n-ai bani sa-mi platesti Iar turcu se duse la el in tarina sa are cu boii. intr-o zi si-au luat ramas bun si au plecat in lume. sa-1 aiba fiecare cu schimbul. vezi ca boii tai au mai multa minte decit tine. bre ago. folosindu-1 fiecare cit mai mult. caci cine se zgirceste si ! mai mult se BOIERUL Cica un boier avea multe slugi pe care SI SLUGILE munca cimpului si le silea la vazind ele ca stapinul o sa le puie pielea-n pod. le dau demincare si ! fratele-i stapin. Ce sa faca el ? Sa dea sfoara-n tara ca este in cautare de argati. la deal. necajit dete cu el de pamint zicind: Porcule. O zi cara tovarul la unul. iar tu bas ca n-ai i. cum si tata-su s-a hranit. ca niciodata nu stii de unde sare iepurele. inainte spus ca fiind un singur magar intreaga lui avere. De aia sa nu-1 mai batjocoresti pe cioban si sa cati iepuri in biserica. cum putusi acusi sa treci si mai adineauri te faceai mort. Pe neasteptate insa. Asa a ramas boierul cu holdele-ntelenite si vitele flaminde si setoase. pacurarul de la munte sare drept in picioare si pleaca peste pod pina-1 trecu frumusel dincolo. la vale. sa-si cate un alt stapin mai bun si mai cu frica de Dumnezeu. ajunsa aci.turc. El ti-o da ovaz fin ! muri baietilor magarul si cei doi frati ramasera saraci. batu-te-ar Alah. Hehei. Te calarii de doua ori ca pe un minz fara minte. fiecare nadajduind ca de hranit il va hrani celalalt. Ai crezut ca ai gasit gisca de jumulit. si hi. decit zama de varza-n cap in loc de creier. dar vezi ca ti-a zburat gisca din frigare si te jumulii Munteanul se-ncaleca pe de unde-1 — luase. miine-asa. plingindu-si fara folos dobitocul. MAGARUL CU DOI STAPlNI au mostenit de la tatal lor un magar. le-a Au de a-si da Hi. fiecare stapin ii cinta ast cintec imbarbatindu-1 de zor: fost doi frati care sfirsitul. Turcu il vazu si-1 intreba: Ai bre ghiaure. Cum ! — — eu pe tine. $i asa a inceput magarul sa fie sluga la doi stapini. Magarul era pus la munci grele.imic. Cind unul.

il fost un prostanac mare. afunda bine barba in apa. de ramase barbat ca toji barbatii. ii raspunse: ! BA E TUNSA. ii zise: Isi lasa Cum — $tiuculita Ca ma maichii draga. Ga sa le incerce vrednicia. boierule. ION A. $1 PE$TELE — Ce Ioane? intreba un dilator care mergea — prind peste — Cum prinzi? — Cu caciula — Nu caciula. De 317 . jur ca nu te tai. vrednicia argatilor. $i Intr-o — Cine vrea bucata asta de piine? — Eu. Il tinea pe bietul om sub papuc I pina la o vreme cind omul nu o mai putea rabda si-i dete un top de bataie. stipinul lua diminea^a un codru mare de malai si intreba: la intii tot si iar lua codrul de piine Alta data intreba stapinul: Cine vrea piciorul asta de curcan? §i tot el se-nghesuia si era eel dintii care primea bunatatile de la stapin Odata. ea trage-n jos. BA E RASA A fost un om si pe picior in biserica la o muiere care nu se intelegeau. zicea mai argatul tuciuriu. vine o stiuca §i-l prinde de barba. ! la tirg. raspunde mai sluga cea tuciurie intii i-1 da. Dar printre ei era unul mai vorbaret si tuciuriu. care s-a dus la pescuit. alta zi iar intreba: — ! aratat-o slugilor zicind: Cine vrea sapa asta sa mearga Atunci argatul eel tuciuriu a zis: luati. Noaptea pe malai Auzindu-1 stiuca. Daca vazu ca nu e gluma cu stiuca. Da-i drumu de barba. — — Mai la prasit? mai fratilor si voi. Muierea 1-a calcat pe om cununie si tinea in ruptul capului barbatul sa zica tot ce zice ea. mai baiete Lasa-ti barba lunga faci.! ! ! ! conacul boierului o mulfime de oameni saraci si flaminzi. prostia din nascare Are leac prin luminare Ca — Du-te. ma pescare. lata. a luat boierul o sapa si a ! — Cine vrea codrul asta de malai? — Eu. El trage-n sus. ! si ai sa prinzi stiuci si raci sa te saturi barba mare si merse de-o baga in Timoc. ca Asa stapinul si-a incercat eu destul am luat.

barbate. asta e tunsa? E tunsa. Marie. Ce-o sa faca? cu vacile-n obor isi lua inima-n dinti sa-i spuie boierului intimplarea ?i sa-i vada mintea si dreptatea ce e in stare s-o faca. fa. Boierule. daca nu spui ca e rasa Ba e tunsa Ba e tunsa Asa sa stii §i sa crapi de necaz lua omul si o duse la iazul morii s-o-nece. V2ca vacarului se repede la vaca boierului si-o impunge. scap de dracu O scufunda pina gura. zise el. de parca e tunsa Cum. lasat sa-si faca de cap si sa se impunga? Nu tu esti ala platit sa le pazesti? 318 . e tunsa? acum — — — — — — — — O — — — — Da. ca-i ! ! si ce-o fi sa fie ! scufunda pina-i trecu apa peste cap si muierea scoase mina afara si nemaiputind rosti o vorba. De aceea. avea el judecata lui si parerea lui asa ca nu se mai gindea muierea pentru el. Asa ca tot tunsa ramase dupa dinsa. atunci te-nec O scufunda-n Timoc pina umeri. Te inec. baiete. Cind intra se spaminta. — Bine. gindeste-te bine ca n-o catalina — Ba tunsa. se gindi el. barbate. — Zi rasa — Ba e tunsa — E. bata-te Dumnezeu de pacatoasa. Vacarul sa-1 omoare turcul si gata. Barbatul zise E cosita de parca e rasa Ba e cosita. ca sa nu-1 scoata dator ! O VACARU §1 TURCU Pazea odata un vacar vacile la un boier turc.! : ! ! ! ! incolo. pai acus chiar ca n-ai scapare Te-nec ! ! ! ! ! ! ! la fi tunsa ! e ! sa ! la fa. — Marie. Vacarul avea si el pe linga vacile turcului o vacusoara cu lapte. Intr-o zi. Cum e catalina. Ai bre. El pastea vacile de-a-mpreuna pe livezi si toate mergeau bine pina la locul unde se incurcau. tu nu vezi? O batu bine crezind ca o sa zica precum era livada. e tunsa cu foarfeca — Atunci te-nec. stiti ce s-a intimplat ? O — — Nu! — O vaca de-a dumneavoastra a impuns vaca — Da bine. cine minat cine le-a le-a si mea. mai bine zi ca-i rasa Ba e tunsa O afunda-n apa pina la briu. mai e tunsa? E tunsa asa cum spun eu Te due la Timoc sa te-nec. de femeie citeodata fuge si dracu. Intr-o zi. se intorc de la loc acasa si vad o livada cosita frumos. chiar si cind o ineca de-a binelea. bre muiere. e tunsa. arata cu doua degete cum taie foarfecele.

zicindu-i: Fratioare. baiete f i-am spus. sint vite ! sa-ti ! sint $i ele ! ta ! ! ! uita. daca ai ajunge imparat ? Ce sa mai fac. auzi? — Stai sa ma uit in Coran sa vad ce zice legea — Nu te mai efendi. de curios. si sa-i faci. vaca mea a impuns pe vaca ta — Ce e? — Vaca mea a impuns vaca — Nu se poate — I-a scos matele. Imparatul a facut o singura lege si dreptate pentru toate vacile. se due de-a valma singure se borisCe fara minte — $i daca-mi moare vaca. faceau o larma de vuiau vaile. Bupa ce toti trei au spus ce dorinte mari si-ar indeplini. il intreba pe un altul. ca atunci cind era vorba de vaca mea. si imparatul nu a facut lege numai pentru vaca ta. iar voua v-as da cojile sa nu ziceti ca nu va sint prieten bun. il intrebara: Acum este rindul tau. ce-mi dai. daca voi ati ales tot ce-a fost mai bun Si cei trei prieteni visara multumiti. era lege CE DORESC COPIII Pe o stind la pajiste acoperita cu flori si izvoare. umbra unui — — — — — — — — ! ! — — s-aleaga 319 .! ! ! ! caie. patru copii pasteau porcii si vorbeau si se jucau intre ei. hai spune odata? Pai ce as face? As porunci sa mi se aduca un car cu loitre plin cu pleava si toata ziulica m-as plimba cu carul pin sat sezind pe pleava moale si m-as uita la voi cum va jucati in tarina. pot — Ba eu. Efendi ramase cu buzele umflate. eu n-as fi prost sa ma plimb toata ziua. ce-ai face. nu mai faci. il intreba si pe acesta: Spune si tu. efendi? — Ce dau. Atunci ei dornici si nerabdatori de a cunoaste ce minune ar face prietenul lor. veni rindul ca §i acestia sa-1 intrebe pe-al patrulea. iar voi ati crapa de ciuda Atunci il intreba pe eel de-al doilea: Ce-ai face tu. dar nu v-as primi. — Asculta. unul dintre ei mai istet. ce ai face tu daca-i ajunge-mparat? Multe as face de as ajunge numai Dar pe una n-as uita-o pentru nimic in lume $i anume ce ai face. si as dormi sub o salcie pe iarba verde linga izvor. Asa m-as tragea singur ca un imparat. daca ai ajunge imparat? Eu drept sa va spun. ca au fost destepti si au §tiut ce stejar batrin. daca ai fi imparat? A. fratioare. Cum se jucau. vacile vaci pentru nu sa dau socoteala. la dreapta gindire a vacarului. iar pe voi v-as pune sa-mi paziti porcii si sa feriti noroiul unde se-namolesc sa nu se strice. as minca numai simit si maduva de la ceapa. efendi. zise vacarul — Ce sa-i vacile n-au minte. Vazind ca a mai ramas al treilea. ia sa vedem ce ai face tu.

asezindu-i vatra cu mult mai departe. frate. ne face piftii pe toti. da stai ca nu s-a terminat Se sopteste prin sat ca raufacatorii au de gind sa dea dovletele de-a berbeleacul peste satul vostru si atunci va fi vai de voi Din casele voatre si averea voastra praful se va alege. da de unde pasc vitele iarna acolo. clai de paie si cite altele Dar oamenii cu ce se aranesc. ca sa ajungem striviti de un dovlete ! Pai daca ne omoara toate vitele. li se pierde ruda si eu ce mai tabacesc? Ba eu zic. sat. De ne pica la fiecare cite doua seminte ne-am procopsit. abia acum cind a legat. maistore? Cu seminte. peste Un 320 . Aa. de nu crezi. Si dovletele a crescut atit de mare. zise barbierul. bre? il intreba tabacarul.! ! ! DOI MINCINOSI Cidi odata se-ntilnesc doi mincinosi. lata tabacarul la barbier. fratilor ! Si se pregatira oamenii sa-si mute satul. alalalt din alt sat. se-ntrista si merse sa le spuna sa-si vada de treaba ca e numai o gluma. cind s-o Unul dintr-un — — — — — — — — — ! ! ! ! ! rostogoli dovletele prin satul vostru? intreba tabacarul. asa cit este de mare sa sudoame pamintul cu totul. adauga barbierul. Si n-avem scapare decit sa ne mutam satul de aici ca vedeji cit a crescut dovletele ! Numai coada poate sa-i ajunga de cinci ori cit biserica si prapadul e mare om ceva mai cuminte intra-n vorba ztcindu-le: Ba eu imi dau cu credinta ca e bine sa ne departam mult cu satul de partile astea. Vai de capul nostru ! incepura muierile si babele sa-si dea cu pumnii-n cap. — mare cit un deal. priveste dovletele in capul dealului si vezi-1 cit e de mare. mirosind a piele si mortaciune. maistore. patuege. e mare greumint. doar in dovlete se fac clai de fin. Auzind barbierul cele ce se-ntimpla in satul vecin. ce credeti. bre. Zau ca-p multamesc ca ne-ai dat gindu-al bun ca mare pacoste s-abatea — — — — — capul nostru. noutatea. cica se sperie si zise barbierului: Maistore. Bre. Vazind el dovletele si asta se sopteste — A. O saminta de dovlete este mare cit un ban. incit incap in el toti plugarii satului cu vite. maninca si ei fin. cu purcei si cu tot ce vrei Si cu magari. ca sa nu se simta zguduitura cind se va rostogoli dovletele. Si de frica si-ngrijorare uita omul sa se mai tunda si se-ntoarse-n satul sau povestindu-le satenilor intimplarea cea trista si ce-i astepta la toamna. Unul era tabacar si altul barbier. Ai auzit. nu era altceva decit o claie mare de fin chitita de niste cosasi pe un virf de deal. bre — Fara gluma. Ar putea. ce pacate vom avea noi sa tragem. $i cu raspunse barbierul. sa-ti scoti pieile din pamint de unde le ai si sa va mutati satul in alta parte. in satul nostru a rasarit un fir de dovlete care si-a-ntins vrejul pina-n virful dealului deasupra satului vostru. cu catei. Bine. maistore. alal sa va fie Ce noroc a dat peste voi. dar la toamna ! ? Da-n capul dealului se vedea ceva rotund si mare. bre? Ei asta sa fie tot necazul.

fata? fata insa m-a apucat o durere de mate si de aia stau ghebejit pina ma fac bine. I-a venit si lui vremea de insurat ca la orice flacau. COPILUL PROSTUT Um si om avea un baiat cam slab de cap. acesta-i dete un cojoc de bucurie ca a fost bun la inima si a dat in vileag taina ce-i putea curma zilele. la ! zise un taran. insa el sta cu oala ascunsa intre picioare de rusine. trage-n jos. ce sa vezi ? Miinile nu le mai poate scoate Trage-n sus. Se duce-n casa si se jura c-a-nnebunit Dumnezeu. Baiatul pe prispa casei nu stiu cum face ca sparge oala plina cu sare si oala cade cu totu-n capul socrului. Parintii au plecat sa-1 insoare in alt sat. ca eu am fost singurul dintr-un sat care i-am descoperit taina. Fata a pus sare in mincare si s-a dus pe afara.Dar cum zura. iar muma nici in ruptul capului. numai ginerele cu miinile slobode maninca de zor. Poate nu-ti place de sa stiu ! 321 . pornind sa-si aleaga ua nou sat. zise — Iar de mine un si rabdat inima sa nu v-o spun. El lua cojocul si mergind pe linga taranii necajiti cu cojocul eel nou. vazindu-1 plin de sare si cu capul spart. Baga miinile amindoua intr-o oala cu sare si incerca sa le scoata. el baga oala intre picioare. fiindca era prea tinara. Tata-su il lasa in pace si ei isi vazura inainte de chef. la vitel. acestia-1 intrebara: mi 1-a daruit in semn de recunostinta. la altul. imi place de ! ai. Cind colo. insa nici vorba sa>le mai scoata. Trecind barbierul pe linga tabacar. Baiatul s-a dus si el sa stea de vorba cu ea. luara stilpii si vitele. Tatal fetii iesi afara si se opri sub streasina cind tocmai cadea afara ua potop de ploaie. Tatal fetii voia sa-si marite fata. S-au dus la fata in petit cu purcel fript si lautari si-au inceput sa se tocmeasca ce-i da la fata. Fata il cheama la masa. pe care altii o ascundeau. si o turma de miei. El n-are de lucru si vrea sa mai puie un pumn de sare in oale. Nu-mi este foame raspunde flacaul si raminea suparat cu oala intre ! picioare. Nu m-a — Atunci tine de mine un miel — Si de mine un purcel. taica. Dupa multa bautura se apucara la taina. glume si cite ce. Socrul se mira cum ploua de sus cu oale si cu sare si se scarpina la cucuiele din cap. Fata sta si gatea la bucatarie. stai Il intreba tata-su. o turma de porci de intra cu ele-n sat. Sa ploaie el cu oale sparte si cu sare? Toti rid. la — De — De unde ai cojocul? tabacar. Cum se-ntoarce fata. incit isi batrinii il cunosteau pe barbier ca este un mincinos. — — Ce suparat? de Spune drept — Nu. sa-1 bage-n casa la o fata cu capatii avere frumoasa. nu-1 eredarimara casele. Si aduna barbierul o cireada de vitei. taicutule.

sa te-nveti minte. Mosul ca n-a frint coarnele berbecului. Eu n-am frint coarnele la berbec. am gasit iapa. ca iapa nu e din furat. ca-i darui berbecul pe