wt

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE$TI

Supracoperta

;i

iiustrajiile:

Done Stan

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI

EDITURA MINERVA
Bucurejti, 1988

al romanilor din Timoc. este o carte reprezentativS $i expresiva a tuturor speciilor prozei populare romanesti. o distincta vatra a Romaniei orientale. care cunoaste cele variate IntrucbipSri. pus mai Este momentul sa amintim defini{ia revelatoare pe care o formuleazS G. $i intr-adevSr. in si calitatea mea de si crcatii. basmul romanese din aceasta colectie poarta al folclorului marca inffuentclor strSine.. basmul fantastic. Cartea de fa{3 $1 incintat s3 descopere himile este — cu toata modestia pe care si se cade sa o manifest. depSsind cu mult romanu!. in confluents cu balada celorlaltc popoare balcanice. al DacS balada o insemnata pondere in eposul popular romanilor din sudul DunSrii. prcvenind zona etnofolcloricS. al poporului roman. este surprins de frumusefi ale graiului 51 imaginariei strSlucite a popcrului roman. prin mukitudinea motivelor si arta de a Ie imbina. E!e comunicS . Calincscu pentru basmul popular: t Basmul e un gen vast. culegaior —o nouS fevelatie si atestare a geniuiui spiritual inepuizabil. Fiicte'e neomenesti din basm au psihologia sociologia lor misterioasS. indeosebi bulgarilor. irnprimindu-s. de prevazut ca o zona etnofoiclorica a$a de prodigioasS cum este aceasta pe care o cercetam. prin substanfa spirituals si si morala. asupra cSreia pecetea. dar acestea sint simple masti pentru felurite tipuri de ndivizi. aparpnind sirbilor Volumul Povesti populate rom&ne-ti genurilor si de care romanii din Timoc $i-au dus existenta. ?i ci si anume fiin{e hmerice. cS eroii tticS. exccleaza in primul rind. prezentindu-ie intr-o proportie echilibraia. efigia specifics. varietate a temelor si motivelor povestilor populate prezente aceasta dintr-'o straveche 51 inzestratS fnscriindu-se in primul rind in sfera imaginarului artistic romanese. in cadrul prozei popular? din aceasta zonS. stiintS. Caracteristica lui este nu sint numai oameni. Era parcS de asteptat. cores- punzator ponderei pe care o au in realitatea folclorica general romaneasca. a conceptiilor viziunii artistice specifice si neamului romanese.INTRODUCERE Cine pStrunde in universul fastuos 51 facinant al basmului popular romanese. fiind mitoiogie. vigurosuiui talent epic al rapsodului popular din fantastica are si-a Timoc ii corespunde o rarS arta de a nara a povestitoruiui popular. de la ramul sud-duriSrean al nearrrului romanese. ca si epica florilegiul popularS in proza sa exceleze. spiritualitatea populara romaneasca ni se dezvaluie in noi filoane si cristalizari esretice si morale. §i fabulele vorbesc de animale. cintecul epic a avut o nestinsa vitalitate si a cunoscut o inflorire maxima. cu douS dintre colectiile fundamentaie ale basmului romanese: eu'egerea Legende sau basmele romanilor a lui Petre Ispirescu si Anlologie de prozd populara epicd a lui Ovidiu Birlea. animale. alaturi sudslav. in care epo->ul popular. a infiltrapilor motivelor nararive balcanice. ca si prin modal ji i tat ea de a povesti. ale sensibilitatii 51 intelepciunii multimilenarului'neam romanese. unelc dintre cele mai originate si specifice intruchipari artistice ale geniuiui sau creator. in infatisind talentul sau povestitor si arta sa narativa in admirabile semnificative ipostaze Prin marca bogafie carte. in aceasta privinta de fata rezistind comparafiei. florile spirituhii. observafie moralS etc.

aritind poate « ft specificul national pe care 11 romlexprim! mitologia tucarui popor. basmul este o narafiune optimist! pefiile se desfisoara care insufl! ascultitorilor vigoare si incredere in viafi. asa imbracl cum ins! ea ref acuta din povestile poporului: Fiinfele mitice din povestile populare. cu omul. cuprinzitoare este o definifie. gisim la O/idiu Birlea: Basmul naraf :ua: puternic schematizati. decit ca are coordonace. ci si apogeul ce se poate inchipui in viata unui om »». iluscrare. Arti: P*u>*j?x! ram-nnc Jn em&pfia ft rriziwus poporului. 1977. Aetiuaea din basme are intindere biografici. Vilva. 315. apar fitii-frumosi lor manifestatiuni Ileana Cosinzeana. de?! pretutindenea fundamentulj aceleasi.. In ciuda traiului lor zbuciumat. Arts Ortdia Uttrari i. iar basmdc ilustreaza cea mai basmul trateazi eel rau pedepsit in chip exemplar. cit eel fantastic. dar spre deosebire de epopee si roman eroul e urmirit numai pin! la nunta. Lipsa acelui happy ending e semnul eel mai vizibil ci varianta respective reprezint! o abatere. Luceafir. reflecfiile si expresiile sale favorite.»ca. a araca cum trebuie si fie orinduita viata pe pamint dupa jaloane drepte. din care si se pot recoastitui filozotia. si variatl. Aliturea si cu zmiii si si balaurii in diferitele vecinic! luoca cu elenxentele bune.: toate piedicile u:mi prin cistigarea tronului imparitesc sau pria si imoogacire. a bogitiei de semalfuatii si ipostaz. p. profilul de basm. p. cu vechim. chiar daca perifinal este atit incocmai dupi canonul basmului. Cind diatr-o naratiuae lipsesc acesti eroi himerici. basmul este o creafie si literar! de o mare comptexitate de o mare injircitur! de simbolur: semaificatii. pierd. Lazlr Siineanu. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. jVftcJ nciclopelis J pvntfiiXar rj<nlneiti. pe care le-a armlgamat in conturul uaei lumi ideale.: multimilenar!. m>rala ce sc desprinde din general! norm! etici: binele invinge intotdeauaa rlul. avind a si infrunta atitea calamitira si a indura spolierile atitor exploatatori din liuntrul si-au pierdut nidejdile intr-un viitor din afara mai luminos pe care 1-au dorit raereu. Statu-Palma). GiKa. In opozitie cu legenda. in care protagonisrul este rasplatit la umia alee iaviag. adesea derutante. trsasmitind visul generafiilor urmitoare. apoi zlnele bune sau re!e (Ielele. asa cms.!or Iuminoas.. Apvtd: Prumotul rvwimzsc im csnstp:ia p viziwum pupormlm. asa si cum sublinia O/id.u Birlea. lipsiti de orice metehne. Sfarma-Piatri.. cei toate grani felor. VI . (Soare. basm-legenda. 1977. o form! particular! dup! diversele grupuri etnice. universul spiritual si moral al poporului romaa. un receptacol si o oglinda a visurilor nlzuintelor poporului. Spre toate timpurile. dar verosimili. structurile si modalitafile artei sale narative. iar au face sine oameni. Calinescu — o oglindire in orice caz a — din aceast! noui carte de povesti populare romanesti se poate revela i < • si existenfa. mons:ri de diferite categorii (ca Jum!tate-de-Om) si intregul complex de personifu!ria!e feaorn'n. VerosimJitatea caraccerizeaza atic basmul nuvelistic. 253-256. basmul fantastic reflect! probleniele man ale societitii. existenta sa real! fipturile inchipuirii sale originate. n-avem de-a viefii cu un basm *.x faldw. Mama-Pidurei). p Jturile populare nu bun fiind risplltit. totodatl povestea popular! este. incit acolo unde lipseste. uriasi ji pitici (Strimbi- acel Lemne. Cilinessu. 1 Birlea. reprezentind deci punctul culminant nu numai al actiunii din basm. si iafafiseaza in aceast! carte. n!z<ain[ele si aspirafiile sale. Zoril!) sau intunecoase 1 G. coafliccele cele mai frecvente in societatea umaaa din Cel mii pregnane oglindesce aceast! trasatur! basmul fantastic. In ciuda sceneriei sale cu atitea elements miraculoase.: compozitionale a basmaiui pjpular. atitudinea si reactia sa in fata vietii si iscoriei. Apoceoza eroului din isi narafiuaea de caracteristica. devenind o specie mixta. Dae! si asa cum arita G. O < mi. morala si idealul sau de frumusefe. Avusese perfect! dreptate primul exeget monografL: al basmului nesc. de cele roai multe ori un fenomen singular in ansamblul variantelor tipului . Rusalii. Basmul fiind in m jduri fjbuioase — dup! expresia acelutas G. Mjbilul care a generat basmul ca specie literar! a fost tocmii (tendinp d.

(Miazanoapte. Provenind dintr-o zona marginals a graiuiui romanesc. In combinatie cu alte motive. precum si in povestea Fiul vadi. Norocul. 1978. Th. varianta se cheami Ispirescu in Cele . cu episoadele motivele lor caracteristice. colectia noastra. in basmele timocene Muma Padurii. BSrbulescu arati: .ru si Cerbul fermecat. precum A. episodul omoririi balaurului din cadrul tipului A. Biimtit ramint. Robinson si Peftisorul rosu. combinat cu tipul A. precum si Moartea-nafe. in cadrul cSrei categorii sint selectionate unele dintre cele mai tipice si inchegate narariuni populare. care legacura dintre dialectul intre diferite graiuri si popoare. 401). 315. Th. pe motivul basme. spiritualitatea populari a romanovlavilor din sudul DunSrii fiind una dintre cele mai p5str5toare de motive mitice stravechi. Tipul A. De alfel. Th. Daca cineva caracteristice si si-ar exprima dorinta si cunoasca basmul popular romanesc si ar citi mai intii aceasta carte. Th. 315. 300. care circuli mai frecvent. originar din India. Antologie) este intilnit in colectia noastra in basmul Of! In Antologia lui CK Birlea. greutifi * Lazir $iineami. 332. 301 apare in primul basm al colectjei noastre. 306. Moartea). din aceasta colecfie ar la aceasta de acest lucru. Birlea. este unul dintre cele mai productive si raspindite tipuri pe plan national european. . si O simple trecere in revista a principalelor tipuri de 1 fi in misurS si convingft sumara analiza tipologica cu basmul fantastic. din tita frumos poveseel a basmului din colectia lui Petre Ispirescu. motiv cunoscut in toata fara. Th. si-a pierdut sotia pe care a trebuit si o caute infruntind muit. Th. Basmul Voinicul cu cartea in mind face parte dintr-un tinar care a rezistat in trei rinduri la grup de basme in care este vorba despre eroismul unui niste incercari foarte grele si a salvat o printesi dm puterea alt unui farmec (Tip A. fiind unul dintre cele mai frecvente la povestile romanesti dupa cum arata Ovidiu Birlea in notele Antologiei sale si care de obicei se combina cu alte tipuri. din colectia noastrS (pe aceeasi tenia ca si balada cu acelasi tidu). Legtnde sau basmele romdnilor. 302. car i constitute fondul mitologiilor poporale »* torusi const! tuie puntea de dacoroman si eel macedoroman. intitulat Voinicul < eel cu cartea in mind ndscut. Episodul luptei voinicului cu zmeii. 326. Basmul. 365 E. in forma sa clasica. tip frecvent in toata Europa. despre care cercetitorul C. de Petre 12 fete de impdrat fi palatul eel fermecat. pe tema mamei tridatoare. 304. Baiatu la scodla diavoului. 33. noastra. 303. 318. se incadreazS in tipul tea. care il invata « magia autometamorfozarilor in felurite animale si obiecte » (O. Th. sau care la ii amina Iuarea vietii — fiind unul dintre tipurile cele mai raspindite fi noi si in Europa. mai povestilor populare romSnesti. 327 etc. cu care se deschide colectia. in genere. a avut in acelasi timp rolul de a vehicula continuu subiectele si temele folclorice dintre nord si sud. 303. si-ar face o imagine cvasicompleta despre mai cit si raspindite ale mai productive. Moarcare isi Dumnezeu) ajuta finul s3 se imbogateasca. este destul de raspindit la noi si se intilneste frecvent in toata Europa. calcind o interdictie. este intilnit in douaidin povestile colectiei noastre: Povatea lui Piping Paa. Pdtru Fdt-Frumos. Tb. Narafiunea Poveste de o muiere cu un om. pe aceeasi ceinoui frafi. contaminat adeseori cu basm aseminator despre tinarul so{ care. primul tip al Basmului propriu-zis. Tipul A. de asemenea. Naratiunea Geamfiehia Lenore. din cadrul tipului A.. pe motivul tema ca si si cintecul epic. ambele din colectia A. pe motivul nasului (Sfintul Arhanghel Mihail. p. MurgiUi) si chiar ale unor abstractiuni (Ursitoarele. cuprinzind episodul cu omorirea balaurului stapinitor al unei finrini. Th. este imilnit in basmul Floarea fiind povestic 1 grddinarului. Th. Th. 300 poate fi gSsit. este o variants Basmul Copilul n&scut cu cartea-n mind. il intilnim in basmul Iovan Iorgovan. 301. din cadrul tipului A. Tipul A. Th. adt tipurile cele pe plan intern pe plan international. Astfel. incadrindu-se in tipul A. ultimul cuprinzind si episodul cu fratii gemeni nascuti in mod miraculos. tipul A. 301. fiind cunoscut raspindit in toata tara. S3 purcedem — — fetelor imparatului care rup la joe si incaitamintea in fiecare noapte. motivul nasterii miraculoase se intrejese cu alte motive si in cadrul basmelor Petrifor eel iubit si lmpdratul cu doi feciori. VII . 325 pe motivul copilului cedat diavolului.

ie. in notele Anxologiei sale. si fata mosneagului. face publica Ion Creanga Povestea porcului in revista Convorbiri parte dintr-un ciclu de basme cu o mare rSspindire Orientul Apropiat. pe motivu! soviet-animal. 510 511. 425. Tipul A. §aineanu basmul este lui clasificat la tip A. k douS din povestik cokctiei noastre: Pipilcuta $i Vaca neagrd. Ispirescu. Isp'rescu. atestatS indeosebi in sudul (ar::. Speciali?tii i-au acordat o deosebita. Ispirescu se gasesc trei variante si ak acestui basm: Porcul lui eel fermecat. balada fiind cokcfionata de la eel mai talentat rapsod popu ar timocean. 480. Th. p. reprezintS naratiunea in proza pe aceiasi niotiv ca si cintecul epic. Tipul barbat-animal sau Amor eel fermecat. pe motivul cSutarii « sotului p'erdut » sau a « sotului monstruos » este prezent si in cokctia noastra In trei variante: Povestea cu poarca. Th. In amestecate intre ele. mamei metamorfozate nSzdrSvana care isi ajutS fata persecutatS. Cele trei rodii aurite. 1979.n in anul 1876.i mai inainte de literare. Ispirescu. este des intilnit in ciculatia vie si cules al pina in zilek noastre din toatS vara. pe motivul Cenuseresci. fiind semnalat si la alte citeva popoare in Canada. India. basmului desprc fata babe. La Zuni in Noul Mexic sau in Jamaica. Tipul A. In folcloru] pinS acum 20 de variante din intrcgul grup. Th. mai dezvoltate si mai frumos narate din cokctia noastrS. ascultat Psyche. pe tema substituirii sotiei impSratului de cStre incadrindu-se in tipul 402. huroiuicrt LXI— LXII. 1895. 400). aceasta poveste sc incadreaza in 1 Sectiunea I Povesti mitico-fantastice la cap. Magarul de etentie mai folclorul scrisS in II-Iea al erei noastre. Ispirescu tint douS pove$ti pe actcas. dintre acestea cca mai . Optrt. Unul din basmele cele mai inchegate. fiind Fata din Dafin. Th.» — (Tip A. 408. reprezentind c V2riar. Dovleacul eel ndzs dr&van primul la Fdt-Frumos si fata neguf&torului. persecutata de in vaca mama si vitrega. Th. si publicat in Columna la lui Traic.. din cokctia noastra. CitSm din comentariul C. a povestii hi: P. incadrindu-se in tipul A. mai frecvente si anume tipul A. BSrbulescu de acest tip de poveste: • Basmul Porcul de povestitor (P. combinat cu tipul A. Obert inainte de 1856 4 Basmul Broasca-Roasca. Birlea.n. In lucrarea si L. VIII . este o variants povestita toarte simplu auccint. Brcasca testoasd cea termecjia. LXI— LXII. din primul nostru volum de folclor: Poezii populate de la Tomanii din Valea Timocuhii* 1943. intre care cir. Povestea Broasca-Roasca se incadreaza in tipul A. cuprinzind in colectia noastra 3 variante Intinse asupra a peste o ale I. Batmeh romanilor. cu aceiasi titiu. Th. In lucrarea sa Basmele romdne L. In romanesc sint cunoseute pinS acum 52 de variante tipSrite si 10 variante cukse pe bandS de magnetofon in ultimii ari ». Th.r:scu. veche variants fiind cukasS de F. In lucrarea lui Lazar Saineanu. unul dintre cele mai r£sp:ndite noi. CreangS. este basmu! Andrei. Vechimea basmului seco!u! a! foarte mare. La P. din pricina asemanSrii sale cu legenda lui Cupidon si Psyche. 402. B. d. Povestea Cele trei roadc de aur. Basmu) Fiica florilor. aparut in formS clasicS. Baxbulescu. cu citeva saptSmir. fiind atestat in toate provinciik in peste 80 variante. Tipul Melusina.ta a povestii lui P. Ispirescu s. I Ciclul pdsdrilor sau om-animal. p. care se incadreaza in tipul A. este asa la cum arata Ov. Dovletele si Dinu Fdi-Frumos. §5ineanu remarcase de aproap° acum un secol popularitatea si marea frecventa a basmului: gasim si in * • Ibidem. tema: Zina mitntilor si Gdindreasa. n.ci variame sint foarte aseminStoare cu basmul povestit de Petre Ispirescu (Tip 401 B*). Sima Prunaru. in pare sa fie pepoarek europene. cunoscuta si si Th. De asemenea si in cokctia sub titlul Until dintre tipuriie cele m3i productive si lui P.) in copilirie la mama a-si sa. C.n acest volum. fScind studii mie de variants cukse din folclorul a 62 de popoare din toatS lumea. din aceasta o sora vitrega (verisoara) a sa colec. Tipul acesta de basm cite unul dintre cele ma: cunoseute si rSspindite !a noi. la Pare Isp. folclcrul international aceste basme sint foarte cunoseute si rSspindite romanesc am inti!n:t combinate cu aire tipuri din pricina afinitatii unor motive. 465 A. la P. ca si la toate popoarek. I. deoarece o variants literara a lui se gaseste inclusS in lucrarea lui Apuleius» aur. pe motivul sotului invidiat si persecutat pentru sopa frumoasS.

iar tipul A. care cuprinde combinarile celor doua tipuri: tipul A. pe motivul capStuirii unui tinar sarac de catre un animal. in casa si ea tagadui. o intreba daca se mai aflS cineva iesea tors din ureche. in Asia Africa. zburind pe albia pe care < mama i vitrega o ascunsese pe Cenu- sereasa. O varianta a basmului lui Ion Creanga. firul Mama vitrega dind fetei sa toarca o intreaga traista de Una. Th. pe motivul nevastS pe fiica tatalui incestuos. Th. Tipul de basm A. iar ele vor culege meiul.) este reprezentat in colectia noastra de doua variante frumos povestite: Vulpea lui Rogojel si si Mirtanul n&zdr&van. pisica etc. 513 (al tovarasilor supranaturali) este raspindit in Europa. care dupa moartea se casatore?te. Ducindu-se la mormintul vacei. inainte de a merge cu fata ei la bisericJ. supusS. p. strigS: Kikiriki ! Fata sub albie e virita aici ! • Pantoful se potrivi in piciorul drept si feciorul de imparat o lua de sotie » ". ed. In folclorul romanesc basmul este atestat in vreo 40 de variante. vars5 in toata casa o strachina mare de mei si o ameninta cu moartea. la care e condamnatii de samar La popoarele slave Cemisereasa e asemenea reprezentata printr-un derivat din pepeli «cenusa» (sirb. cari o povatuira sa se imbrace cu una din ele si sa mearga la biserica. poate fi socotitS povestea din colectia noastra Cerbulde la baltd. in tipul O A.') Cinderella etc. La diferitele ». dupS cum afirma C. cu un imparat. Pepeliuga. Barbulescu in studiul amintit. Tipul A. tipul acesta de basm este frecvent intilnit si in literatura noastra populara. Th. Basmele remdru. la francezi Cendrillon. care se incadreaza Th 550B am inclus si noi in colectia noastra si anume: Pasdrea Zambild. m5na In aceeasi lucrare. 513). care intr-adev5r seacu cele doua variante din colectia noastra. Harap Alb. p. Ispirescu. $iiinianu. 531 (spinul) este atestat in intreaga Europa. sau a influenfei de poate intr-o cercetare monografica viitoare: t un popor laalrul raminind deschisa. Th. TrasStura caracterist!c5 a acestui tip e pantoful sau condurul. Th. ca si la cele germanice: AschenbrSdel. feciorul de imparat ajunse si la casa mamei vitrege si. vaca sfatuieste pe fata (ca si intr-o poveste ruseasca de mai sus) sa nu manince din camea-i. fiind unul dintre mai rSspindite basme populare romanesti. prieten (vulpe. la grecii moderni DauaptxyouraouXoij (« BalegSde la vorba si « cenusS dupa cur5{5 vatra). 531. L. I°78. Atunci cocosul. care reveleaza ade- varata mindrefe a croinei. ci sa stringa oasele si sa le inmorminteze sub o piatra. mama vitrega. La italieni Cemisereasa se numeste Cenercntola. 1964). Asa se arSta ea in trei rinduri $i cea din urma oara pierdu pantoful drept. 476. Pipelcufa). dar cireia ii este rezcrvat un splendid viitcr. nebrodindu-se in picioarele fetei sale. Apoi mama vitrega porunceste s-o taie. si so?iei doreste sS ia de sa si care fugind in lume de teama pacatului dupa multe peripe{ii. vaca o mestecind-o. IX . 545 B. are doua variante in colectia noastra: Pielea de mdgar cele Giscdrita. 510 B. Asclienputtel. pe motivul spinului (al omului rosu) si tipul tovarSsilor nazdravani (tip A. Intr-o duminica. popoare acest ideal faja-i minjitS si a! inocen{ei si frumusetei potrta un nume dcrivat vasele mai ales dup3 ocupatiunea-i injositoare (ea spalS mama-i vitregS sau si (in basmele strSine) si de surori invidioase. mult timp ascunsa sub un exterior respingStor » *. dar si in India si in America. prigonita si injositS. Saineanu descrie tlpu! sirbesc al Cermferesei. Birlea in volumul Povestile lui Creanga (1967) arata ca tipul A. la problem* imptumurulu. precum si sporadic in Africa (cf. 475. catalogului Aarne-Thompson. fiind cunoscute 20 variante. varianta a povestii lui P. de rezolvat Varianta sirbeasci cu acelasi la tipul nume confine o introducere si — ia vaca nazdravana in gura — care se la rapoarta precedent. Ov. L. Pasdrea mdiastrd. dupa cum va putea oricine face comparatia. cf. Ibickm. Pornind din casa in casa sa-I cerce.« Cemisereasa e uaul din basmcle cele mai populare si in toate colecfiunile se ana repre- zentat acel exemplar de copili blinda. si pe care o intilnim in unele versiuni romanice de si mai vale. Th. Cemisereasa gasi o lada deschisa plina cu hainele cele mai scumpe si deasupra-i doud porumbife albe. >. la spanioli Cenicienta si Ventafochs (« Sufla-n foe •>). Fiind cunoscut si atestat in folclorul european. de nu-1 va culege pina la intoarcere.

dintre care dorim sa comentam doar citeva mai populare si frecvente. Th. 950. are corespondent. 670. este atestat in colectia noastra prin varianta Ivanciu eel sdrac. de asemenea. iar al doilea tip 567 are. pe motivul sfaturilor primite drept simbrie. Ispirescu basmul se cheama popular in folclorul romanesc Dreptate ft Nedreptate. cit in cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile. Cercetatorii tipuiui si a o serie de intrebari. si Th. si care difera atit de mult de tipul international Copiii cu panil de aur. 566 si A. la rapsodul popular timocean Sima Prunaru. care capitolului sc circumscrie in linii rnari episoadelor si motivelor tipuiui. op. in Europa si in Asia. apare ia colectia noastra atit in naratiunea populara Ursitorile. atestat in peste 60 variante. Tipul A. Ispirescu. are. vindecator). 613.In lucrarea Basnule romdne. 2 variance: Ghiunea Ghiuzel sau si Ghina ceafruimpdrati nvjsd si Doctor bun. Feciorul eel mai mic izbuteste s-o ii ia. vreun fel tributare lui Petre Ispirescu.. Th. Mai dorim sa consemnam din cadrul : Basmului fantastic. Primul tip 566. 353. basmul Fata iiueleaptd din acest volmun si se incadreaza in tipul A. din colectia noastra. Th. se impune printre cele mai frumoase basme povestite in limba romana. in combinatie cu tipul A. p. dar al doilea este muk mai frecvent productiv. Saineanu rezuma lapidar basmului acesta: « si extrem de limpede cipul Un imparat cu trei feciori are aevoie de o pasare maiastra spre a mareata (manastire. 875. prelucrat si de V. incepe iarasi a cinta basme A. $i:nsanu. este reprezentat in aceasta colec^ie romanesc in numeroase variante. atestat in folclorul Tipul A. in acest volum. iar al doilea. Insir-te margdritari. 567. Basmul lui Petre Ispirescu Hotu impdrat. si Basmul Dreptatea tip foarte raspindit si Strimbdtatea. Sint cunoscute pina azi peste 70 variante romanesti ale tipuiui 707 C*. din colectia noastra. pasarea care ramasese muta din momentul rapirei. Alecsandri in versuri. 910. L. intcrnajional. ajutat fiind si impodobi o cladire de un animal si recunoscator. Th. primul pe motivul fructelor producatoare de stare animaliera doctor bun tie ». La P. in basmul hnpdratul hot. turn). si universal. avind episodul giiinii miraculoase sint prezente si in aceasta colec- a noastra. coerenc frumos povestit. fara sa aiba aceasi pondere insemnata ca Basmele fantastice. general romanesc. sa fie reflexe ale basmului se apropie foarte mult de naratiunea povestitorului muntean. care desi se circumscrie motivului • L. X . Acelasi tip A. 613 . 930. cunoscut indeosebi din varianta lui P. dinsii rapesc pasarea el cauta din invidie sa prapadeasca pe voinic. Th. In cale. Th. Ambele si sint cunoscute si raspindite la noi. aruncindu-1 Intr-o prapastie. unut dintre cele mai raspindite in toate provinciile. 910. tip atit de specific foiclorului romanesc. care de obicei se combina in povestile (si « populare romanesti. Basmele din colectia noastra. intilnindu-se cu fratii sai. una in proza. central pe motivui confiictului dintre bogat sarac potrivite. doua variante : Cei trei /rati Doi /rati. la care fata saracului d5 raspunsurile au conchis ca basmul este o creatie europeana. Th. prin dramatismul situatiilor si prin valoarea morala exemplara pe care o degaja. in colec{ia noastra. Tipul A. ridica interesante O comparare a celor doua probleme privind procesul de creape un frumos in folclor. biserica. doua variante ale tipuiui 707 C* Doi feti logofeti si Trei fete mari in cinepd. provenind din acelasi fond popular comun. care are insa la baza unele motive si elemente orientale. din colectia noastra. creativitatea populara in genere. f adnd parte din tipul A. pe motivul destinului de care nu si te poti feri. incadrindu-se in tipul A. Dar Tipurile de scapa. e prezent in colectia noastra prin basmul B'mele si rdul. balada fiind culeasa de piese. precum si pe plan de basmul Omul care §tie graiul animalelor. cealalta in versuri. cuprinde totusi o seama de tipuri dintre cele mai specifice si caracteristice penrru basmul popular general romanesc. Capitolul Basmelor nuvelistice. Th. orice ai face. Th. cit. Astfel. fratii perfizi sunt pedepsiti * 8. fara sa fie in Insir-te margdritari. prin limpeziniea si voiciunea stilului. pe motivul dreptdfii si nedreptdtii.

Marcovici. reprezeatind o combinare a mai multor tipuri A. numai cu intenjia de a provoca risetele cele mai nestavilite u • . la noi. Till Eulenspigel in eel german. LXVI. intrucit are la baza o viziune mai primitiva despre lume. omul s-a apropiat cu sfiala de unele animale.e. p. Foldnul romJiasc. XI . ale ciclului Pdcald. ca Ariciul . care in fapt se dovedeste aparenta dupa atare viziune arhaica. pedepsind fara crufare chiar exponenpi claselor dominante din trecut. Astazi se cunosc peste 100 variante ciile tarii. cuprinde totusi citeva povesti demne de mentionat. La noi. Ovidiu Btrlea. fara sa exceleze prin bogatia si forma artistica.zis. unde eroul civilizator este in acelasi timp si personajul bufon. op. El apare in unele snoave ca intruchipare a prostiei funciare care. Birbulescu. Pdcald cu puralu.e poetica. dup5 pareri unanime. cit si in folclorul universal. Giufa in folclorul italian. in jurul anului 1200 i. 950) C. de o mare frumuset. frumos povestit din colectia noastra. p. prezent si la popoarele primitive. similar celui uman. De aci pina la venerarea lor nu era decit un pas •*. Pdcald si hotii. inregistrati transcrisa fonetic de R. in colecfia noastra. in genere. si care trebuie sS adaugam snoava Pdcald. le atribuia puteri miraculoase. Al si treilea capitol al colectiei noastre. Capra si lupul. nu fac decit s5 scriu cum am consemnat pina acum 14 variante » '. este Scan lenesxi.. precum popa. pecetea autenticitatii populare. Snoave. din capitolul Anexe. Cit despre mine. mai ales eel dotat cu insusiri speciale. Cum a vindut Pacala vaca. rezultata din suprapuneri si contaminari. « din repertoriul romanesc. Astfel. Basme despre animate. Cioha in O mie si una de nopti etc. La inceput. Birbulescu arata privitor la acest basm amintit mai sus: este unul din pufinele basme pe care le gSsim consemnate Este vorba despre comoara lui Rampsinitus. XX-a egipteaoa. care prin universul lor fabuios viziunea artistica ne amintesc caracterizarea acestei specii f acute de Ovidiu Birlea: Basmul despre animale se vadeste mai arhaic decit basmul propriu. manifestindu-se in formde tipice ale neghiobiei.intilnit atit in folclorul romanesc. Herodot insuji 1-a auzit : ins3 din sursa orali cum si ale marturiseste « sa dea crezamint surselor egiptenilor eel care le socoteste vrednice de crezare. figura lui Pacala (Pepelea) se vadeste mai complexa. p. tradata de imprejurarea ci exploateaza sensul propriu al unor cxprimiri figurate sau chiar cuvinte. 235. In studiul despre basmele lui P. dar acesta este de obicei figura care intruchipeaza istetimea populara menita sa dejoace planurile impilatorilor de toate categoriile. Ea presupune credinta ca animalele au nu numai un suflet. in care sint reunute texte inchegate si frumos povestite. " IbidtM. mare parte inciuderii lui in istoriile Basmul este foarte raspindit in intreaga lume datorita in lui Herodot in sec. intemeietorul dinastiei a literar in antichitate. nu este creat pe baza izvorului sens. ci poarta.n. Un alt basm. care se incadreaza in tipul 2014. Tot Ovidiu Birlea traseazi conturul acestui ciclu in cadrul universului snoavei populare romanesti: « Exista totusi snoave in care in central atentiei sta personajul pozitiv. din tipurile cele mai originale si specifice simpatetica. 211.i vulpea.n. Th. Th. este eel de al IV-Iea capitol. profund imprimati. dar chiar si un limbaj propriu prin care ele se inteleg si pe care il poate descifra si omul. Pdcald §i unele piese caracteristlce pentru slavi si popoarele balcanice. C. din acest In folclorul romanesc volum. Acestia sint personificarea aspirafiei intruchipate de Pacala (Pepelea) necurmate a straturilor populare spre dreptate ji echitate sociala. In repertoriul noscru. Ispirescu. Mult mai bine reprezentat. Un fel de mister incununat de un nimb plutea in jurul celor cu roanifestari mai ciudate. auzit spusele unuia altuia ». fac parte din stratul eel mai arhaic. « Hopu tmpdrat (Tip A. in cadrul acestui capitol apar 5 snoave din eunoscutul ciclu si taica si al lui Pacala: Pdcald la papa. 1931. Pacala uneori simuleazS prostia prin faprul ci ispravile savir§ite presupun o istetime subterana. raspindite in toate provin- mai frecvente fiind intilnite in Transilvania. 1072 + 1071 + 1094+1149. in toata povestirea mea. Un alt basm despre dracul (zmeul) eel prost. Cum a pdedlit vulpea lupul. I.e. temelor este am Gingdraful. al V-lea i. * cit.

in panteonul zeilor pagini •> iar pe de ahS parte spre divinizare. ca Bai Ganea si Bai Giora. intre balada fantastica si basmul fantastic s-a petrecut o osmoza genetica continua. din aceasta colectie specialistii vor avea revelatia aceleasi inzestrari spirituale exceptionale si pe tarimul epicii populare in proza. Baba Novae din vremea turcuhii. spre cufundarea in nimic. Pacala. in categoria snoavei s-au infiltrat personaje specifice folclorului bulgar. prin trans- formarea numelui intr-un substantiv comun. mitologiei si tpatiuhri popoarelor balcanice: Alexandru Macedon. precum Marcu Cralevici si Baba Novae (ultimul prezent deopotriva si in cintecul epic romanesc norddun3rean\ Daca pina acum cercetatorii si-au putut forma o imagine revelatoare despre mareajbogatie si vitalitate a eposului popular romanesc care circula la romanovlahii din Timoc. XII . cele mai frecvente personaje 51 la ale snoavclor §i si din aceasta colectie sint popiis dupa cum se satirizeaza 51 unele defecte morale deficiente fizice ale oamenilor. se stie. 1981. I. E drept ca in unele colec{ii. prin ridicare S-a putut observa cum in spatiu! spiritual al basmului popular romanesc din sudul Dunarii. si Craleviciu Marcu si Aiircea eel Mare. Oridiu 3ir!sa. dar nu mai incape indoiala ca e la Doar imparatul Traian face exceptie. forma Troian. Ultimul capitol al volumului Povesti populare romdnesti cuprinde Legendele ce circula la romanovlahii din sudul Dunarii si care auincentrul lor figuri populare ale istoriei. milenii. sint pomeniti mijloc o intruziune livresca. multe motive mitice stravechi traco-getice si greco-romane refugiindu-se in aceste specii conservatoare. Exceptind pe Alexandru eel A-lare. Folclorul rorairusc. chiar in cadrul acestei carti a si epica in proza. a carui amintire a fost copios alimentata de faimosul roman popular. Imparatul Constantin eel Mare. care. dupa ce acestia au luat-o de la populajia romanizata din bazinul dunarean. La fel se poate explica ajungerea pinS la noi in cintecul epic a unor subiecte mitice antice. Ca o dovada a influentei reciproce intre aceste genuri vigtiroase ale creatiei populare romanesti. ale unor conceptii animiste totemice. Aceasta s-a canalizat in doua directii total la limitele absolute. mai expresive si gradate momentele acti- precum si rcplicile personajelor. intr-o forma compozitionala sau alta. numai printr-o confluents neintrerupta cu tradipa orala a si basmului. dupa cum (Marcus este cea despre imparatul Traian lui Ulpius Traianus). din manualele scolare. dar spre deosebire de eel dintii. evoluind pina 12 . dar de o mare vitalitate pina in zilele noastre. mitice circulind intr-un gen sau altul. p. Sint la prezente in citeva snoave din colectia noastra unele personaje care intruchipeaza pe PacalS bulgari si popoarele balcanice: Bai Giora si Bai Ganea Nastratin Hogea la turci. dar sub dup3 parerea unanima (desi Schuchardt atesta forma Traian este singurul monarh a carui amintire a trecut dincolo de granitele statului pe care 1-a cirmuit.DupS tiganii etc. care fac mult unii. cea a lui Traian a dainuit numai pe cale orala si imprejurare a mai cu seama pe o perioada excesiv de lunga. in fapt despre geniul poetic epic al poporului roman. Legendele despre Traian constitute un capitol aparte al folcloristicii pentru considerentc de pondere unica. conserva de-a lungul mileniilor reminiscente si relieve ale mcntalitatii populare arhaice. Solomon imparatul. 133—131. incepind cu Traditiile Marian si unele raspun- suri la chestionarul lui Densusianu. Cum mai aratam. a patrunderii in miezu] povestilor a numeroase versuri populare. Printesa de la si Poveste despre Gamza. Impdralu! Traian trece-n [ard. este si exis- multor basme cu o frazare cadenfata. de aproape doua dat nastere altui fenomen folcloric neobisnuit de rar: amintirea opuse. multe teme si motive stravechi. si dacii. ale gindirii '•' si artei celor mai vechi locuitori ai acestor meleaguri. cea mai vie si nestinsa amintire in istorice arata si Romaniei orientale se pastreaza in jurul figurii tolcloristul Ovidiu Birlea: * Cea mai veche amintire despre o figurS istorica memoria locuia imparatului Traian. eposul popular tenta. ale unor civilizatii si creatii spirituale de mult disparute. iar in categoria legendei au patruns personaje specifice eposului popular sirbesc. imprumutata de la slavi Troiano in latina vulgara). Desigur ca cea mai puternica torilor sensibila rezonanta in sufletul si traditiile poporului roman a produs personalitatea cuceritorului Daciei.

Mo. Saracul da-mi ce vreai tu. produs al unei imaginatii populare bogate . — §i cum vine? — Vine cu o mustata pe pSmint « ! XIII . care crescusa copilul tot din cersie. fail celebrului lautar Sima Prunaru. ca mult ieu sint si sarac. asa ca rnosu intr-o zi. Povestirea e condusa cu multa dibScie fi mestejug artistic.i la urma o maciuca magica. si cum numai acest om. — Mai baiete. 981) care poarta nealterati tnarca de Prunaru Dobrila.ul ! ! sarac porni s3 povesteasd la alant asa: 1 mo. sparsa un nod bun. Intr-unul dintre basmele narate cu rara arta din aceasta colectie. care nu-si la impSratie sa-. ce-i da mincare. avea un tat<S batrin. Baiatu era mult . cum a rarnas far5 babS. luminos ca soar'li si luminosu de mo. tensionate.u-i judeca « nu dupa graiul lor. sa-nchina. apoi o gSina miraculoasS care oua galbeni . orale. Porni el tatal lui. ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. Ceea ce il determinS pe imparat sa nu mai omoare pe batrini. bani n-am sa pot sS due. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga. n-are care sa . sarac si ramas de Intr-o zi. Da mo§u a! ca-i da ce cere saracul de mo. nareaza despre (si un stravechi obicei. aide cu se degaja cu pregnanta.ede? — Care stie? Mai stai cita s5-l vezi. §i povestea sf ir. fara sa fie explicite. Baiatu vorbeste plingind si-i — mine sa te pitul.i mai pot face rost de hrana. iar Tata. ce pot. ajuta-ma sa sparg cu toporul buturoaga asta. cum o vazu. Veni poziv din roc de-o saptamina s2-.te prin pedepsirea celor care rivnisera la saracia mo. mai bine tu pe mine. de spargi cu toporu casa mea ». Poveste de bdiatul milos (tip autenticitatii populare. Vine la amiaz intotdeauna la ea. arhaic traditional 4 . ca trag nadejde ca s-a schimba asta zacon ».i morala. pina la-ncalfatura imbracatura. nepo^. luminosule ! » Mo.i selili. Mergind mosu prin padure.. mare plins si milos cum erea plingind. Th. sub pedeapsa cu moartea. decit gelatu pe tine. De la acelasi povestitor. Prunaru DobrilS. Jugoslavia.e. comuna Zlocutea. cum venind vremuri grele.i omoare batrinul. taicutul nu indrajnea sa omoare pe meu. pe care trebuie sa-1 infrunte eroul uman al povestii luminos se roaga de saracul de mo? sa nu-i sparga casa 1 de mo. straniu. 503). a putut implini porunca. sfatuit de acesta. apare o figura mitologica straveche. provine naratiunea Poveste de un mos cu o buluroaga (tip A.i intr-un limbaj regional: Mo§ul s-a nacajit sa traiasca asa greu. 650). care si-a crutat tatSl. satenii lui. s'facu o cruce cu mina a dreapta. ama se pne de ea o hala. Venind omoare bitrinii. spune: mine? Dupa ce se saturara. In basm se povesteste. disparind chiar saminta grinelor. judetul Craina. vorbi cu tata-su zisa Tata. ciocanind prin buturogi. erea un baiat cuminte si si milos. cum e rindu.i o luarS Ia taina. pe motivul celor trei obiecte miraculoase pe care le primeste omul sarac de la un personaj mitologic (in alte variante fiind Dumnezeu). — AstSzi vine? — Vine. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. iel loa de acasa o traista pe umere §i un topor §i pleca dupa buturoage de-ale mici. sa-mi umplu si eu traista » Dupa ruga mosului ridica toporul sus si dete o data in buturoaga. de fag. sparsa o ajchie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturoaga aia mare umple moju traista. cum ie rindu] caci zice: 1-ai batrini? Da tatiS-su-i zisS: — TaicS. ci dupa faptele lor ». iaca iasa din buturoaga altu mo. f5ra copii. dorind s3-i ia maciuca: „De-aci incolo mo. povestit A.: Un din basm nuvelistic. pina mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. su poala un munte. de foamete. Th. sat. sa cumpar lemne si nu adun >. un monstru uria. zice la alalant mo. care s-au dovedit oameni intelepti. cu momente dramatice. ama fara lemne n-a putut.ului. dincotro vine el? — Vine de la scapatat. Mosu. nu-§i mai pot purta de grija. imparatul cere sa aduca fiecarc bucate imparapei. in continuare. text redat in acelaji stil intelesul «. ca esti eu sint batrin da de tine imi pare rau tinar. — Ce al5 e aia? — MustSciosul — Unde . — Vre{i voi sS m3ritati fata asta dupa — Vrem. numai un baiat milos isi la ascunde « tatal: Colo intr-un sat. ca « pasarica vicleana da singurS-n la. ceva sa sa spargS cu toporul. din preistoric al din timpuri imemoriale ordinul de care in naratiune este plasat in vremea impiLr5{iei turcesti). si : sa iveasca in sat cind ingroapS. top il implinesc.i originale. asa: t Bine mosule. ai auzit. cu puteria ta. acela omoririi batrinilor. Th. ce r2u fi-am facut fie.. ».ul eel luminos ii dSruie mai intii mojului sSrac un magar nazdravan care face bani. odinira cita . vada de mine. Mustdciosul dip A. ma doare picioareli ma nacajesc cu o traista.

Dumnezeu. Cerbul insa cu gida infipta in cap nu-1 lasa. toate moadele de pasari. astupa ogasele. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. Daca ai avea bitul fermecat. Sf intul Nicola sau chiar Moartea. intra in bordeiul babe. prefecatori. omul sarac pornit in cautarea unui nas care sa-i boteze copilul. da cu alta da-n om si-1 inviaza pe loc. fara sa-1 sminteasca din loc.de matura drumurile de si ogasele. pe Mumii si le Padurii. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. « Muma Padurii. Dar el se prinsa de tulpinele copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre man si copad la vale. ama el nu mai putu trase inca un pas §i cind instinsa ghiarele de prinda pe voinic. mai mai viteaz. sa S3 stai numai pitulat. terifiante. eu ip ca nu eu 1-am din pod. otrava pe gura. cu alalalta mustata de mustata are 365 de cuiburi Si golumbi. pnind calul de friu. dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe cazura doua bite. casa sunetului. Arhanghelul Mihail. care ama- rapeste viata. ca urla ca un cutremur. E! ii taie capul si-1 duse imparatului. fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. — Bine. pagina. — sede cu ea linga tigura cit vrea si iar pleaca-n sus ». cind vazu ca si-a scos o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. sa faca nici O ala la mare cazu miini sa-1 pe pamint. mosteniti in basmul popular din mitologia antica. le rape. Intr-o parte arati. Mai trasa inca o data de-i cazu capul. afara picioarele. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de balta n-are sa-i mai omoare oastes lui Verde-mparat $1 el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia >. colon tufa. — Ala cea mare n-are putere deck cind pune ghiarele ei pe pamint. cu sabia-n mina. Voinicul. acolo fa-ti crovu si stai pitit. spune si eu ma tin de vorbS si ridica baba de pe jeregai. Cind porneste din slavile cerului e mare. pe puterea careia geste voinicii fratele eel mic. Th. basm intilnit in numeroase variante isi in folclorul romanesc. In basmul Muma Pddttrii. voinice. trase jos Da voinicul. ji pamint. sint mult mai familiare omului in povestile romanesti. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. mai accesibile si mai binevoitoare. sa se scalde. figurile mitologiei creatine. vine ciripind. si fringe padurile. la o data si-i taie minele. Dupa ce se scalda. iar sterge stelele pe cer. o ameninfa cu moartea: facut pe frate-tu stana de piatra. ma scapi. berze. ii arunca in fapH pielea cea fermecata. Cind fu gata-gata sa-1 ajunga. Sa pierde lumina de pe pamint. Sta baiatul gindeste: asa ceva n-a mai auzit. la — amiaz. pe care trebuie infrunte eroul. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. care-i da o piele < vrSjita: Cerbul era o fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o chiar ?ura. Sa da jos. 1-ai putea-nvia. se intflneste mai intii eu Dumnezeu: XIV . cerbul se-mpiedica de un ciutac. o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. apare Cerbul de baltS in povestea cu acelasi tidu. care prin infapsarea-i ne tese faima aminteste de Sfinxul mitologiei antice. nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu gudure lingindu-i de bucurie miinile Din aceeasi familie a monjtrilor mitologiei. sa se li dete din ». s» preface stei de piatra. eroul apropiindu-§i-i sau respingindu-i cu nonsalanja. se-ntorcea la cu fapa spre voinicul din groapa. iar dealurile le doboara $i face cimpii. poate chiar dintr-un substrat mai vechi. bufnite. matusa. le mesteca. Din miinile si alei Voinicul lua bitele $i le privi cu bagare de seama. ajutat de o batrina. facind iarma mare. mai apare o fiinta mitologica monstruoasa. 332. Cum intra. Cum il lovi. Bas o sa stau sa-1 vad cind vine. rupe docile. care apar in tipul A. cazu si muri. le tulbura. Plecind in cautarea fratelui mai istet si mare omorit de Muma Padurii. Vezi fratele tau sta aci de vreo doi ani si daca — Nu ma omori. opreste apele. Astfel. care inepira omului sentimente de groaza. Cum da-n om. Dete cu una-n dine dinele se prefacu intr-o stana de piatra. sa-1 al miturilor primitive. Se mira imparatul de curajul slugii ginerelui sau. In miinile ei poarta doua bite fermecate. in basmul Moartea-na$e. al nasilor supranaturali. ci ala salbatica spun cum s-o omori pe namila din pod. Spre deosebire de fiintele fantastice descinzind in universul basmului popular romanesc din mitologia pagina sau poate chiar dintr-un fond antropologic mult mai vechi.

Lasa capul in jos. nasule. Lasa tu saracia la o parte. de curind nascut intr-un bordei — Cu voia ta eu a. tinar ori batrin. 11 cuprinsera fiorii privindu-1 inca o data din crestet pina-n mai cuteza sa spuie nici o vorba. ochii negri schinteitori. si indurare curmi firul viepi celor bogati fericip $i celor saraci oropsiti. — Daca-i asa. apoi zise: ! esti Dumnezeu. fiindca sint sarac n-am nimic de petecele de pe mine acest toiag. vin de la marginile lumii caut un om drept care sS-mi fie na§. nici pe eel sarac. in traduia prelucrat in teatrul s5u Sofocle) a popoarelor balcanice. da pe alpi saraci lipip pamintului ? Aaa nu. a destinului.« lata ca intr-o zi. $oldul sting atirna Vorba lui era scurta . saracui ajunge cu nasul sau la bordeiul se facu unde muierea astepta cu fiul sau nebotezat. drept ar fi sa ?tiu si eu pe cine am ales sa-mi fie nas? De aceea te-as ruga spune-mi cine esti dumneata? — Chipul meu $i sabia ar putea — Dumneata moartea? zise tremurind de fric5 saracu!. in afara am avut mare noroc. zisa moartea. a cintecului epic ?i a narapunii in proz3. St&tea put in ca sa-i vina curaj. omule? Nu te bucuri cS Dumnezeu p-a iesit in cale sS te ajute? — Nu s3rac. este dupS noi un adevarat miracol al creativitSui populare in genere si in special al spiritualitapi populare romanesti. Dup5 o sat intoarsa. sint om sarac. 930) — s-a schimbat de-a lungul vremii. pe tema fatalitapi. Mosu incepu ispiteascS: — Ce vinturi te-a pus pe astfel n-a indrSznit s2 calce? Omul de drumuri far5 capatii. Era un vlajgan mare si urit. pentxu ca esti ! Nu ! un om drept. pe unde picior de om inca nostru se uitS cu bagare de seama si nu vazu alte urme decit apoi zise: pe si ale mosului. r5spunse mosul. zise mosul. in casa saracului. dar pe care il Omul acesta era deosebit fatl de alp oameni. ca sa-mi boteze copilul. Fruntea saracului se lumina de bucurie. chiar eu. A refuza « doua zi omul sarac se-ntilni iar. — sa te facS sa ghicesti: Sint moartea Da. Se dete-n vorbS cu mosu. — Module. intii si Pentru comparape citam. . un fragment din poveste mai din balada.i lovea ca geau picSturi calciie. asa cum se intilnesc si in colecfia noastr5. fiindca dumneata nu esti om drept Daca Dumnezeu. din care-si au sorgintea piesele lui Sofocle. pe care finul o pScaleste. dumneata nu esti un om drept. dt diferenpi XV . din mindrie. sabia te voi ajuta sa ajungi mea nu lui il alege. aminindu-si moartea in mai multe rinduri. si pe la chindia mare. Th. intari ea. Daca narapunea in proza Ursitorile — basm nuvelistic (tip A. far5 sa vedem un reflex al creapei culte antice. A treia zi se intflni cu Sfintul Nicola. in dubla ipostazS. avut. Ba sa-1 intrebe cine este? Isi luS inima-n dinp §i-i zise: — Bine. ce-i ajungea la genunchi. ce nenorocire. Tot una este pentru mine. Mergi la fiecare si fara Apoi ma bucur ca si am facut o alegere buna. ajungind pin2 antic. pentxu ce at lasat in lumea asta atitea rele si pacoste? Pentru ce pe unii i-ai facut bogati. — De ce nenorocire. in paralel." Actiunea basmului continua prin imbogap'rea omului sarac cu ajutorul nasei. cind vine sorocul. — Atunci sa §tii ca este bine Ma invoiesc sS-mi fii nase. cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile la noi o copie palida a mitului grec la eel — colecponat de noi de grija fata literar cean. Era imbracat in aine cam neosa-1 bisnuite cu barba alba. se-ntilni cu un om. cu fiecare nou5 povestire. da pe nu ti-e mila. Si unui cine i-ar fi mila de trupul meu. atunci nu-mi esti nas. ori neavut. pastreaza in in el liniile lui mari conturul mitului din opera marelui tragic grec. fata paroasS. o sageata. putea s5-p fiu nas. zise sSracul. eu sint Dumnezeu — Cum. care aratS atit confiuenpi. la care ceilalp oameni din nu venira. care te sfredeleau cu privirea cruda ca de fiara salbatica. care se cu Moartea: oferi sa-i fie nas. ca cale lunga si — om bogat. dumneata esti Dumnezeu? O. si la fel ca si in povestea lui Ivan Turbinca in alte versiuni din traditia orala. Supraviepiirea mitului antic elin orala (din care 1-a preluat ?i al lui Oedip. Dumneata nu ?i sprijini nici pe si eel bogat. cum nici la cei avup nu le este mil5 de cei saraci ». ci doar izvorind din aceeasi sursa inepuizabili a culturii ?i popufare. pe care se prelin- cald. Boteza nasul pruncul si o mic5 veselie. in care este surprins apoi un fragment si momentul ursitului. Sima Prunaru — interpretat cu multa de tradipa orala mai talentat rapsod timosi memoria colectivitatii. ma bucur Dac3 ! ! esti . nu. Pe mari de singe inc3 o sabie mare ingrozitoare. si Un lucru n-o sa-fi placS. gol si plin de rani. arunci este drept sa te-ntreb pe cine am ales ca nas? — Da. .

Cele trei zine. / Toati noaptea nu-mi dormea / Lin3 verde trei granate. care compara cu fragmentul poetic pe care il citam: / Stancuta pe strat sedea. ce pacat. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele $i asculta. / Iubite cu dor si jele. nici Toata nunta s-o stricam. rugindu-le astfel pe surori: — jale. / Trei turte de pine f acea / Si masa mi-o intindea: / Cirpa alba peste masa. cit si in naratiunca in proz3 1-am putea urmari in cazul subiectului Broascd-Roa>ca. / Ursatori'li imi venira / La soba mare intrara. / ! ca-1 ursara Si cocosii imi cintara. al elementului miraculos. apoi — le acum. Negustorului ii pierise somnul §i se tot vaita. §i urmarirea indeaproape a antic in balada populara ji in acest caz cu diferentele specifice firesti. hai noi mosteneasca. la mijloc de noapte. Hai. specifice epicii in proza. sa se pome- neasca. / Iar pe strat mi s-aseza. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. . calu-i poticneasca. / / Mijlocasa-asa-mi vorbea / : / Ai copilul s3-l ursam. / De pe strat mi se scula. negustorul prapadeasci. cu cosi{ele din scare. / Zinilor. graia: s3 o apuca mila de bietul copila. / / S-acusi cu noi sa-1 luam. indepartarea de forma pina la degradare si demitizare. / Ba. visStorilor. nu v5 grabi^i. lui precum si modalitatea diferita de a pastra si transmite mini! Oedip: « Muierea 51 omul ei. surorile mele. din care se vede pe de o parte poetizarea povestii sub influenta baladei. din premizs'e ursitului. haide sa-1 ursam. de puteai toca lemne pe ei. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa ai'oa noroc sau sa fie nefericit si fara noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. / Linga copil s-aseza. caput sa-i rapeasca. in eposul popular. asa cum o mai mica. Vacul sa / si-1 vacuiasca. Deodata casca ocbii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. avupa-i izideasca si frumos sa imi sa-1 ursi{i. zilele bur>e . asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. Da ursoaicele-mi plecara ». / A mijlocase la buric. / Bat-o Maica Precista Si Sfinta Duminica ai Si ziulica de / rupem Dar5 mine / Cu toate ! C2 nu-mi vorbea / un bine: /-Surorilor ursitorilor. cu sudori'li de moarte. cum / se va putea Cind copilul mi-1 nastea. Dar zina cea mica. Ca este sarac. Iar ursoaica a copilul s3-l ursam. cind s-o insura. Cea mijlocie auzind asa. / Iubeste copii cu foe. / Si un troc cu apa rece / Asa lucru-si isprave?te. / Da pe ea somnu-o fura. / Si-n trochijS mi-1 muia. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. chiar la cununie.: diatre cele doua creafii populare. / Pe copil mi-1 miruia / Si din gura-a§a-mi vorbea: / Voi. XVI . auzi uja bordeiului scirtiind. / Trei steble de busuioc. asa cului. / De-a mai mica la picioare. ce sa si moara pruncu chibzuia. sa-i curmim frumoasa viata Mai bine n-ajunga pe-asa drum. fa surioare. / Bas cu ea s-o cununa. copil s5-l cu o cerga-n pat. Surorile asa se ogodira. / Da Stancufa imi dormai mare / La capul copilului sa trJgea / Si ceva bolborosea. ce piaza rea l-o ti-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. . Dar cind o crestea. / Cu apa rece stropea. urs3m ?i s3-l procopsam. fermecatelor sa-1 Stati. sta ! ! — Voi suratelor. / Las' copilul sa traiasca. cu aripi si camSsi subtiri ca pinza de paianjen. / Cu copil / Dar omu-su ce-mi f acea ? / El in ginduri c3-mi intra. tiparului mitului fenomen al coexisten{ei aceluiasi motiv atit in cintecul epic. S-a putut deja observa. / Doamne. desigur sub influenta baladei populare. Copilaju / sa traiasca Vacul s3 sa-1 si-1 / vacuaisca. / Ocol mesii ca detera: / Dar ursoaica a mai mare sa culca / la piept uidea. cea mai frurnusica. cit si supravietuirea fabulosului. . fantastic. cum rostira masa pentru ursitori. acum sa nu-1 luam. cu pletele de aur rasfirate peste umar. / Lin5 verde de-o lalea. / Linga copi! circula in acelasi * mediu folcloric. / Ai / Busuiocu-n mina-1 lua / mea. de zile. surioarelor. Si se-ntimple o minune: S3 se duca pomina / Piste toata lumea /.. Pe negustor §1— i stropira traiasca. / Xip?oara-n gurS-i da. Atunci copilul / luSm. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici — Surioare balaioare. Pusera mina pe trocul cu apS ji pe busuioc Toate se-nchinara. in basmul popular. adormira dusi. Tum-te-atunci s-o / cununa. Mina sub cap ii punea. / Iaca sara sa-nsera. Cinjpe ai cind s-o-mplinea. la vreme de tinereata. ji-1 ursara. In fiecare creatie popularS este infatisata implinirea ursitei. / Dar ursoaica cea mai mare / Destiu-n sticla mi-1 baga. Acelasi rosteste zina cea clasica a mitului. De / la optspe / mum3-sa Numa-atita s-o-nsura. / Inima / sa le-o ursoaica a mai mica. » fa^ prun- S-a putut observa ritmarea frazei povestii. Si trei zile se-mplinea.

vede imparatul. tu stapinul meu? sa — Vreau. — Aici nu e nimic si ! — Bag5-te-n grabar — Cum Naume. — Nu si cutez. aicea sint. vede. ci §1 in alte sectiuni ale lor. nu numai in formulele initiate. Lasa-ti calul te due eu zburind sus in basmului romanesc. il Nu bun spun eu. n-o sa putem trai la imparatul. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. Apoi a mincat. sa-1 dialogului. iti MS tatj. sezi cu mine cS ! spune nima. Cind vezi ca cucai. asa ca la pe imparat si i-a casa noastra.Prezenfa masiva a versului popular in cuprinsul prozei epice din acest voluni. intilnim un adevarat model a povestii. noi aici proasta. S-a pomenit cu un iesi la astal incarcat de buna- — te si Maninca. sa izvoarele inepuizabile ale geniului epic Aceasta t mare carte • a prozei popuiare romanesti ar merita. ArStul s-a intors el a uidit singur. sper. in care asistam la desfasurarea unui epic pur. Andrei. venit dupa tine. Intinde Andrei pusca s-o impuste. — Bodeaproste ca si ma s3turai si eu o data. cu sint fata de imparat. o compozitie desavirsitS din acest punct de vedere. eu nu sint pasare. te cirpesc. ii prin modalitatea unica de a minui dialogul. sa specificul imaginarului artistic nesti. si sa vezi ce bine o gasestc sa fie de tine ! Auzi. sa dai cit poti cu pumnu-n masS. El a ascultat. Aici sint multe slugi. Andrei. De-ar fi nu te m3 roage ca tine ce 1-as mai pazi. al armonizarea In acelasi basm. sa relevam citeva dintre multiplele fete ale mitologiei nationale. te spal. — Ce cati aici ? — Am — Hai. Andrei. s-a dus deasupra de sat. iesi afar' la mine. o sa te gaseasca mare noroc. — Iata-ma. — Bine. iesi incoa'la mine. o gugustiuca. mistteti. — Pai nu te vad. care invioreaza ritmul actiunii. mediane si finale ale naratiunilor. desigur parcurgerea analizS a valorilor lingvistice ji celei de a treia etape a cercetarii §i anume o minutioasa stilistice pe XVII . sa oferim o idee despre ipostazele si romaal sugeram dimensiunile impresionante poporului roman. ea se roaga: — Stai. vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. nu m5 impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie fence de tine cit oi fi tu viu pe lume. mine ! la masi. dar ! nu maninc. a luat-o pe Maria si-a dus-o la coliba lui ! Da la el tot 1-a ascultat adus vinat. ca ea alia nu s-a mai vazut pe pamint. sa te duci sa faci o coliba ci: de Acolo vii la coliba ta. asa cum te-a invatat aratu. Imparatul mi — Las' ca nu te vede Sezi de maninca. sa — Cine te mai vede? — De ani de zile slujesc — O sa mi omoare — nu-mi da mincare. circumscricm artei narative numai sa-mi dai maninc. dezlegarea conflictelor dintre personaje. fii m3 vede si fac orice. este desigur si nu numai un rezultat al osmozei dintre genuri. Piec cu > tine. Da girlita ii spune: sa ma iei acasa la tine. sa dai de mine? Sa m-asculti. baiat sarac. mai ales in cazul cadentarii. ci o dovadS sigura a vechimii povestitului numeroase basme in aceasta ji a povestilor pe care le-am ales spre a publicate acum. eu doar lucru. ce-as mai pleca Numai s3-mi dai mincare. Dar daca vrei dau sa maninci. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speriat si s-a prefacu: in femeie frumoasa. — Cume Naume. a f acut o coliba. A pus-o acolo. dupa se poate observa din tonul precipitat al inceputului naratiunii: t cum Andrei. Striga Da Cum Naum nu se vede. Ara{ul s-a dus si si el pe nisi- pin5 in pustietate Cum Naum — el: era intre niste grabari intr-o pustie striga: acolo se opresc. — Nu cutez s5 m3 arat. dintre care se detaseaza povestea Andrei. Si totusi exists colectie. ritmarii rimarii fi cuvintelor. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mincare de vinat. Intreprinzind aceasta analiza a valorilor etice si estetice ale universului am reusit. da un accent la rnai dramatic. Insa el doar dormea la ne\asta lui in padure coliba ! •> Povestile cele ci si mai autentice din aceasta si colectie exceleaza nu numai prin arta narativa purf. golumbi. contribuie la tensionarea relatiilor lor. ca o dovada in phis a oralitatii nealterate « — Deloc s5-l iei la pe Andrei si duci acolo la Cum Naum. romanesc. in care actiunea curge neimpiedecata de nici o intruziune liridi sau poetic3. te aranesc. Sa iribite. Vezi pe mine nima nu Vrei sa vint. zi si Merge Andrei intr-o o pasare pe creanga. A luat-o acasa. si cind ea a cucSit. — Andrei. — Cum Naume. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: — Pune-ma la fereastrS. Cind s-a dus cu ea acasa. Cum putusi sa ma capetr.

Fiindca fonetica (pe care noi le vom cita in transcriere literara). Nu-i prinzi nici de cap nici de coada. DupS-nvat fum. (Pepenele verdej. Al urit nici la pe turta lui.. Este prea bine cunoscut faptul c5 urme pot fi ale unei unitare vetre lingvistice. spre neuitare. JoacS /Nu un pina nu-1 . rara forta expresiva a cuvintului in naratiunile populare care provin de mai o analiza adincita a valorilor lingvistice §i stilistice pe care le cuprinde volumul Povefti populare ronfanefti ar presupune o cercetare aparte. povestea si graiul fiindu-le ce'e rnii nobile si perene blazoane si insemne ale trecerii urmasilor lui Orfeu si ai Mesterului Manoie pe pamint.sti la focul al de putregai. Si saminta batrina rasare. (Ochii). lata citeva ghicitori care exceleaza ca si produse ale unei fantezii originale • prin magia cuvintului poetic: o miorrtS cu matele pestrite. iar acum din si epica populari in proza. patrimoniul spiritual national in genere la Dainuind de milenii in vatra stramosilor lor. crimpeie din viata si istoria lor zbuciumata intr-o spiritualiate mirifica. I-a pus mina-n cap *. (Fusul cu si caierul la furea). Mai intii sari. au. La pomul al laudat nu te duci cu traista. Sa suie-n pod sa sara-n cioareci. datorate profesorului Ratomir Marcovici. Chiar din limitata analiza si estetica intreprinsa s-a relevat. Cum e Omul e ca frunza din lemn. Tot natul cu zanatul. din cintece batrinesti si si doine. Al frumos duce toarna-n co$. asa te culci.care le reveleaza tezaurul spiritual al romanovlahilor timoceni. unitatea indestructibila a limbii romane in nordul la sudul Dunarii. cred. provenind din Homole. din eposul si Hrica populara. Cit scaperi cu amaarul. ce va fi o sa vedem. Sa te pazesti de omul al tacut ca de carbunele al potolit. Nu te incalz. sta soarele-n loc). apoi zi hop. Altadata. romanii si-au gravat si transfigurat. iute si / Am De la munte te culci pin' la punte tot zale marunte. La cimpul al rosu cind va oua cocosul. Tot va dar noi n-o sa Omul cind se-neaca si de mai fim. tuci. 51 dezv5t. /Am o cosarca plina de cai — toti is cu coadele dinafara. a din apa nu uide- ste nimic. Fierul se bate pina e cald. Ban ia ban merge.ni facut. cit gode dau. ne marginim a realiza un florilegiu expresiv a doua specii folclorice prezente in aceastS carte. autentica si sinteticS asupra graiului romanovlahilor suddunareni. cintecul. Tot natul trage cSrbuni nu-si arata picioarele. ramasife ale acelei intilnite la tot pasul in Romanii orientale in sudul Dunarii si toponimia intregului spatiu balcanic. cu toate cS se afla marginea spala cei romanesc. pentru a oferi totusi o imagine plastica. hotar nu mai iepurel sub un curpinel. legende snoave. Limba de la muma nu se zauita. Iepurul sa-ntoarce cirtog. pai se prinde. I Am le o sita plina atit se am o nucS-n mijloc. Nu e cum vrem noi numai cum e scris. (Fumicile). / Ce nu sta-n cui? (Oul). Oaia care nu-si duce Una. Mutul stie toate limbile. CRISTEA SANDU TIMOC . lupii c maainca. Nu e foe fara de parintele. cind vrunu ii fura fata si cind e batrin dupa tinerete. Ploaie ca cu galeata. numai impreuna d-ai nebuni. (Strachina cu lingurile). am la cautat sa relevant contributia creatoare inesti- mabila a umanitatii romanovlahilor timoceni eel universal. Dracu nici nu ara. / Am o gaina cu mintea-n coada (Cintarul). dar si mai rau fara rau. ori nu la te nici prinde. basm. toate zece-mbracate-caciulita. Una spune. experienta de viata forta lor plastica si intelepciunea pe care le concentreaza §i pentru nuanta expresiei lingvistice: i Nu e bun cu rau. A trait traiul si-a mincat milaiul. Reproducem citeva proverbe zicatori pentru spiritul de observatie. in transcriere talentati creatori si povestitori populari. Omul se piinge de trei ori: dupa tifa. Cum fi-asterni.e face nu moare. / Ce e mai de alune pe pamint? (Gindul). Conacul e de oam. rupe pamintul. singulars. Daca te-ai prins in joe. Am si zece fetite. marea bogatie tiului si puritate a graiului romanovlahilor. Ii dai un deget si-ti ia mina-ntreaga. asa e si copilul. Acuma cum se haiducii nu-s in padure numa in cantelarii. (Luna cu stelele) / Am doi bumbiti. Minte de zvinta pamintul (sparge. Sarpele moara nu prinde rind. intru cinstirea si etemitatea neamului romanesc. nuantata. Ce-a fost am vazut. Pasarea sa-ntoarce la cuib. Casci din gura ca puiul de cue. (Degetele la mind). Din fi. A tunat in mintea copilareasca. alta gindeste. Omul e ca oul. a intrsgii umanicafi. S-a pierdut mosul baba. Pe drumul al din ocol mai iute ajungi. due. (Ulciorul). Care nu s. ori joaca. foe mai uideste ceva. nici nu grapa.

amintindu-ne particularitaple lingvistice ale Olteniei {inuturile rominesti Banatului. ca o dovada acesti graitori de limba si roma- neasc3. Doresc s5 amintesc ca opera de cercetare si culegere a graiului si folclorului romanovlahilor si din valea Timocului cunoaste o istorie centenara invatati ea a fost ilustrata si animata de o pleiada de : au tipSrit o seamS de lucrari valoroase. si colectiei noastre antologice de povesti la tipurile principale care circula indeosebi in spatiul romanesc. Avind exemplul acestor man inaintasi si a atitor cercetatori valorosi. cu o introducere de N. Cluj. prin 1933. lingvisti si folcloristi. Vlahii din Serbia in sec. autentic popular. ca in plenitudinea sa. circulind si intr-un frumos grai popular. 1913. ponderea cea mai insemnata avind-o in plus a vitalita{ii artei narative si basmul fantastic. asa cum s-a putut constata indeosebi din culegerile lui Giuglea si Vilsan (din 1913) si ale mele (din 1943 si 1967). 1942. iar sirbii si bulgarii le zic vlahi). universul imaginar si eposul popular. Emil Petrovici. XII— XV. in ma: multe etape. care vine s3 completeze imaginea pe care mea am dorit sa o ofer asupra spiri: tualitaui lor prin culegerile anterioare de la doine. dintre cele mai interesame demae de conssmaat. Les Roumains de Serbie. De la romanii din Serbia. iar snoava si legends cuaosc iatruchipari circulapa vie. G. al satului natal. Bucuresti. Bucuresti. E. Die rumdnischen Dialekte der Kleinen Walachei.L. Vilsan. pe care le-am consacrat poeziei populare Poezii populare romanii din valea Timocului. Leipzig. cu timpul largind orizontul cercetarii la intregul spatiu al satelor romanesti din valea Timocului ^din stinga dreapta riului. din Timoc de obirsie). culegere de literature populara. care se explica prin convietuirea cu popoarele sudslave. cunoaste si unele irmltratii tipologice de art3 narativ3 specifice creapei populare meridionale. in basmol nuvelistic. 1943 si Cintece bdtrinesti si cuvint inainte de Tudor Arghezi. Silviu Dragomir. exprimind. din Serbia si din Bulgaria). 1941. in primal rind din mediul familial. Ion PStrut.NOTA asupra editiei colectionat-o de (vatra Volumul Povesti populate romdnesti reprezintH un florilegiu al prozei populare pe care am mai bine de o jumatate de secol de la romanii din sudul Dunarii. C. Paris. Daca eposul popular romanesc. Serbien und Bulgarien. Giugleasi G. 1918. pina XIX . indeosebi eposul si epica si romanovlahilor din stinga dreapta vaii Timocului (ei isi spun romani. 1923. Emanoil Bucuta. 1923. Predomina in cadrul in spatiul est-european. ne-am strSduit sa colecsi strSini si romani care tionam folclorul. odata cu poezia papulara. epica populari din volumul de fata. Am si inceput culegerea naratiunilor popalare prezinte in aceasta carte in tinerefea mea. fiind prezente si o seama de tipuri si motive folclorice balcanice. este deo mare boga{i e 5' varietate tematica si de o mare frumuse^e artisticS. 1889. Romanii dintre Timoc si Morava. provenind din sudul Dunarii. Povesti populare romdnesti. continuind activitatea. norddunSrene cu care s-au aflat permanent intr-un strins contact. din care amintim Emil Picotj Chants populaires des Roumains de Serbie. Sibiu. Gustav Weigand. si romanesc. desi este bine reprezentat artistice. Romanii dintre Vidin si Timoc. 1900. 1967. Cartojan. Folclor de la romanii din Sirbia.. Bucuresti. Cvijic.P. poetic §i in proz2. istorici.

Barbulescu.prin 1980. Pot spune c5 desi mi-a venit mult mai greu sa alcStuiesc colecpa de prozS populara in comparape cu culegerile poeziilor populare. prin substratul mitologic ?i universul personajelor. prin structura sa tematica motivicS. popoarele sud-slave. pe care m-am straduit s2 le transpun mai fidel fa|5 de modalitatea artistica ji lingvistica a originalului. prin arta narativa. 3 vol. unele texte dupS inregistran pe band3 de Anexd facem loc unor texte dialectale (narapuni. cu semne diacritice. V. in contextul sud-est- european. Dac5 unele povesti. timbrul specific. de redarea basmului popular in graiul originar — am transcris fonetic. 1966. aparfi Romanii rod al orientale despre care vorbesc lingvisrii. Credem ca prin editarea acestei colecpi de povesti populare romanesti tradiponale se va imbogap parrimoniul nostru cultural cu o opera care atestS marea bogape spirituals a poporului nostru. cu nimic mai prejos decit a cintareplor populari si a lautarilor de la care am cules creapa poeuca. conviepiiesc de secole alaturi . repovestindu-Ie cit mai apropiat de autenticitatea folclorica si graiul popular. constituind o punte de si poporul nostru s. desi unele texte interferente pot $i ca contextului istoric. am adoptat fantastice urmatoarea clasificare II. in primul rind folcloristului C. am avut bucuria descoperirii unor povestitori talentap. precum si lectorului de carte loan §erb pentru ajutorul dat la definitivarea si editarea acestei colecpi de folclor romanesc. din care Ovidiu Birlea a publicat tara scrise de miniS. IV. basmul popular din aceasta colec(ie se ataseaza universului spiritual romanesc tinind acelei socotite in genere celui romanic. S. frumusetea morala mosului. Totusi unele texte mi-au fost trimise in de povestitorii insisi. aflat in manuscris). Caci romanovlahii din strins si Timoc. avind un contact legarura prietenie dintre neintrerupt cu trunchiul neamului romanesc din nordul Dunarii. Dorim sa mulpimim pe aceasta cale. simful innascut acestei colecpi in al fru- intelepciunea populariL Desi rului am fost preocupap noi insine de selectarea in cadrul primul rind al povestito- a narapunilor populare autentice.) culese si transcrise semne diacritice. proverbe. original al universului imaginarului romanesc. 1974 §i Ion Nijloveanu Basme populare romanesti. dar si colecpile valoroase unor folcloristi ca Gh. f ar5 magnetofon — In sectiunea etc. dar mai ales prin expresivitatea stilistica si 51 lingvistica. cultural obirsie lingvistic balcanic. cit ale o importanta lucrare: Antologie de proza populara epicd. Basmul cu Soarele si fata de impdrat. 1982. in acelasi timp bucurindu-ma si de sprijinul autorizatului cercetator al basmul ui popular romanesc (autor al catalogului acestuia. si prin valorile etice estetice. cu scopul de a surprinde evolupa graiului popular din ultimele decenii. Snoave — 34 texte. pentru sprijinul acordat la clasificarea narapunilor populare. Avind ca model cercetarile si culegerile de narapuni populare romanesti realizate de cercetatorii de la Institutul de cercetari etnologice si dialectologice. Basme despre animate — 6 texte. Basme basme) — 28 texte. . Basme — 64 texte. prin Blmusqns sensibila. III.i bulgari. de profesorul Ratomir Marcovici. pe teren.. a textelor din volumul Povesti populare romanesti: nuvelistice (}i alte I. la batrinii le-am consemnat mult mai tirziu. Volumul Povesti populare rom&nesti se va incheia cu un indice al informatorilor. de sirbi desi aparrin prin comunitapi romanice orientale. Adeseori am colecponat basmul popular de la aceeasi informatori de la care am inregistrat balada popular^. ghicitori fonetic. Vrabie. umanismul si si stralucirea creativitapi omului simplu. cu litere chirilice. T. auzite in copilarie de la membrii de familie sau'de satului. C. si Se poate afirma ca prin ideatica si tipologia sa. Legende — 9 texte. C. Barbulescu. majoritatea narapunilor populare le-am Inregistrat direct la dictarea povestitorilor. neintervenind in nici un fel.

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI .

.

BASME FANTASTICE .

.

Patru Fat-Frumos. sa stiti ca muierile ncastre au fest furate de zmei. Brazda a dus-o pina la usa ce s-a deschis in pamint. Cind acasa. dar ea nu se mai intoarce Vai. Deschid ei poarta si se inteleg sa se lase spre fundul pamintului pe rind. Un zmeu mic o trase de mina pe lumea cealalta si o duse la palatul sau. departe la plug. Hai dupa ei sa-i cmcrim. Nu stia pe care s-o apuce. Pleaca cu prinzul cea mare. doua brazde. pe care o deschideau si intrau in lumea lor. iar ea a trecut sub pamint in lumea zmeilor. una veche si alta proaspata ca aburea pamintul. — O si Doamne sfinte. au fiert ce au fiert si au plecat. Copiii ramasera flaminzi si pling de foame pe vatra. S-au sculat femeile cu noaptea-n cap. Se mira ei ce-o fi cu muierile de nu mai vin cu mincare. Cind colo. S-au insurat ei pe rind si citesitrei au avut fiecare cite un copil. Cum iesi pe poarta. S-a deschis usa. Ea o lua pe brazda noua. Dau de poarta aceea zidita in pamint. Cind colo i se fac si ei doua brazde. Ti veni rindul la cea mijlocie. Celelalte doua cumnate asteapta. Incepe eel mare si le cere sa-1 traga-n sus daca vor simti ca se misca funia. Hai s-o apuce pe cea noua ca e facuta de barbatul ei de Patru Fat-Frurrcs. Sara asteapta. ce-o fi cu leica mea de nu mai vine Cazu pe ginduri a treia zi se duse ea cu merinde la barbati. surata. intr-o zi le zic 3a femei sa vie cu demincare ca ei se due departe. Da barbatii ara de zor ogorul dar si ei nemincati si nebeuti de trei zile. apuca si ea pe cea noua. zise eel mic. Cel mai mic si mai viteaz se numea Patru. asteapta. Hai Ascutira sabiile.! pAtru fAt-frumos Au fost pdata trei frati. Lua oalele si cotarita cu mincare si se duse cu mincare la oameni. sa-i vie cumnata dar nici ea nu se mai intoarce. vad in lec de o brazda. Lasa plugul pe brszda si dau fuga acasa. cu fetele si femeile frumcase. vede doua brazde. Se mirara ele si-i intrebara: Unde sa va aducem mincare ca nu cunoastem locul de arat ? Uite ce e: o sa tragem o brazda lunga pina la capul pamintului. in lumea zmeilor. Mai fratilcr. ! — — — — ! . voi sa veniti cu oalele-n cap cit mai fiiga cu mincare. Una veche si alta noua. Si se duse pe brazda noua pina ce ajunse la u§a ce despartea lumea alba de lumea neagra. in faja i se fac doua brazde. pina ajunsa si ea in lumea cealalta. luara baltagul cu dinsii si o funie lunga si dusi au fost. asteapta. ce-o fi? se intrebau ele una pe alta. care fusese trasa — — de zmeu.

se opinti si-1 infipse pe zmeu pina-n git in pamint. Pe la mijloc sc de fringhie si cci doi frati il trasera sus la lumina soareiui. leu. — Pe la podul de arama. Mai bine ne sagetam. se deschidea o alta lume. ce dracie din fara zmeilor? — Cine se-ncumete sa se ascunda sub podul de argint . Se dusc si el jos dar misca funia sa-4 scoata si afara ca se speriase. Se plimba el printre trandafiri zari cumnata-sa cea mare. Petre. frateo — Ai sa vezi ce poate fratea al tau ! Se duce el la podul de arama si se pitula dupa un picior. JHei. Cum se apropie zmeul arunca din depaxtare buzduganul pina la pod. — Leica. — Lele. sforaie si nu mai face un pas. lasa tu frica si spune-rai pe unde vine zmeul tau de la vinatoare. perisorul Patru — Cum cum il vede ii sare inainte. il viri in paunut pina-n genunchi. El jos. zbici li pe ccl mare si da-i cu el in fundul pamintului. Mie sa-mi dati drumul tot mai jos Si-i dadura Cind acolo sub pamint. Iesi Patru din pamint. ! ramin copiii saraci cum ai ajuns aici? Daca te prinde zmeul te omoara Fugi. Apoi scoase palosul si-i taie capul. frateo. paraleu. N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul Iar vintul. vrei sa ne luptam? In sabii sa ne taiem. Asa it veni sorocul sa-si incerce norocul eel mai June. care varsa foe si para. arcuite in vint. ! la El se duse si se ascunse sub pod. nu mai sta. Zmeul il indemna sa paseasca fara frica inainte: la pod. Il — — Lele.! ! ! Il legara sperie. Patru Fat- Frumos. ce-ti este podul greu? Ce-ti vad friul tare ros. fugi ca te maninca zmeul si-ti ramine copilul sarac. Ea cum il vazu se sperie. Eu aleg lupta direapta. Pe ea Patru o asteapta Vreau si eu lupta direapta ii grai zmeul. vinatoare? frateo. Vine zmeul calare pe un armasar. zmeul de si — Nu ma tem de zmeul tau. De aci se duse la leica-sa mezina la palatul de argint al zmeului. apuca zmeul si cind il ridica-n sus si-1 dete-n jos. cu ! — le zise: zor de ajunse pina gradini luminate si si-1 palate frumoase de aur si argint. spune-mi doar pe unde vine — Vine pe la podul cu zale de argint. — De Hai. veni rindul mezinului. Ajunge Se opreste. Iesi Patru Fat-Frumos si i-1 arunca indarat.

!

!

!

Calul de frica

nu urneste din

loc.


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perioral.
-

Eu

sint si vreau sa

ne luptam

!

Sa vedem, care pe care

In sabii sa ne taiem,

Mai bine ne sagetam Eu aleg lupta direapta,
!

Pe ea Patru o asteapta

!


minie.
il

Lupta direapta vreu, pe

viata si pe moarte, zise

zmeul turbat de

Se repezi zmeul si-1 infipse in pamint pe Patru pina la briu. Sari Patru, prinse pe zmeu si-1 infipsa pina la nodul lui Adam pe zmeu. Trase palosul

si-i taie capul.

Si pleaca el de aici pe calul zmeului pina la palatele de aur unde stia dl este iubita lui, cu care s-a cununat. il vazu muierea il intreba: Petre, cu cine ai lasat copiii? Fugi, Petre, ca ramin copiii si far J

Cum

de

tine.

— — Nu te speria Spune-mi repede pe unde vine zmeul de — Vine pe la podul cu zalele de aur si picioarele de taur.
!

la

vinatoare ?
sforiie

Se repezi

la

pod

si

se ascunse.
si isi

Din departare vine zmeul. Calul
indeamna
calul:

§i se opreste speriat.

Zmeul cade pe ginduri


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? C5 cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perisorul

Se repezi Patru de sub pod

la

zmeu

zicindu-i:

Patru Fat-Frumos, Care-n lume n-a mai fost. Vrei in sabii, ne taiem, Mai bine ne sagetam
sint

Eu

Eu
Pe

aleg lupta direapta, ea Patru o asteapta
!

!

Aleg lupta direapta $i pornira lupta, din zori si pina-n sara, galbeni ca turta de ceara. Dar nici unul nu se putea birui. Trece-n zbor pe deasupra capului lor un vultur, iar zmeul setos il roaga: Vulture, stapin pe zari, Peste zari si peste mari; O s5-ti dau un stirv de om,

!

!!

Si naramze dintr-un

pom

!

Strope§te-ma cu apa rece, Pina puterea nu-mi trece Pe Patru cu apa calda, Capu! la pamint sa-i cada

!

Patru Fat-Frumos cind vazu vulturul, se ruga

si

mai frumos:

Eu iti dau trei stirvuri mari, N-o sa poti sa le mai cari Da-mi un strop cu apa rece,
Cind cu aripa vei C-am sa-ti urc pe
trece,

virf

de

stei,

Numai

capete de zmei

S-a lasat vulturul din zbor si 1-a stropit cu o picatura de apa rece de tras palosul si i-a taiat capul zmeului. Apoi s-a i-au venit puterile la loc. dus la muierea lui §i i-a spus: taiat toti zmeii, cheama cumnatele si sa ne intoarcem in lumea alba la copii si la frati. Petre, Petre, mare curaj ai avut, binecuvintat sa fii pentru bunatatea si vitejia ta. S3 iesim din imparatia zmeilor, insa pina atunci sa te-nva£ si eu ceava. la de pe polita zmeului biciul ala cu fire de aur si par de balaur. Este biciul fermecat. Invirteste-te de trei ori si pocne§te o data, ca palatele de aur ale zmeului se prefac intr-o mica de aur. Asa a si facut. A luat biciul fermecat si nuca de aur §i au plecat la leica-sa mijlocie. Acolo s-a invirtit de trei ori, a dat cu biciul fermecat si palatul de argint s-au facut mici, mici, cit o nuca de argint.

A

— Am —

tras si aici cu biciusca si a luat De aci s-au dus la leica cea mare. palatele de arama ale zmeilor, prefacute intr-o nuca mica de arama. Pusa nucile in pozanari si se dusera la poarta parnintului, pe unde intra si
ies zmeii.

A

funiile, sa-1 scoata la

Roaga vulturul sa se duca in lumea alba sa-i caute fratii sa le lungeasca lume si la tara. Venira fratii, slobozira funiile de scoasera muierile. Mai ramasese Patru Fat-Frumos, care-n lume n-a mai fost. Acum ce se gindi Petrisor. la sa pun eu la incercare credin|a fra|ilor
!

Si in loc sa se lege de funie lega un pietroi si in virf ii puse fesul. fratii trasera, si cind ajunsa la mijloc, dintre lumea alba si lumea zmeilor, ii dadu drumul bolovanului si se facu praf. Se intrista cind vazu ca fratii sai il urasc si incepu sa plinga. Numai la asta nu s-ar fi asteptat. H jeli muierea §i copiii multi ani si ridicara mina de el. Cu cit timpul trecea ei saraceau, iar cei doi frati haini se imbogateau.

mei

Trasera

Copiii erau chinuiti, dupa porci prin ciulini si maracini ca n-aveau si sa-i ocroteasca, sa-i apere. Mama copiilor ajunse si ea in zdrente argata la cumnati. Dar Patru Fat-Frumos nu se lasa si se tot ruga sa scape din pustietatea
ei

pe nimeni

de sub pamint.
Ii crescuse barba pina-n glezne si ii albise parul. Credea ca in lumea zmeilor o sa-i putrezeasca oasele. Dar intr-o zi, vazu un mosneag in pustiu

8

!

.

!

calare pe o iapa nazdravana cu douasprezece arpii. Statea la marginea drumului, se gindea la copii, la muiere si plingea. Ce plingi, baiete?

ca esti drept si bun si de aia am venit sa-ti dau iapa asta nazdravana cu douasprece arpii. Incaleca si du-te sanatos. El i-a sarutat mina mosneagului, i-a multamit, a sarit pe iapa si a zburat. Trei zile §i txei nopti a zburat pina a iesit sus prin poarta deschisa a pamintului. S-a dus drept la bordeiul lui sa-si vada copiii §i muierea. Cind i-a vazut slugi la fratii sai, chinuiti, flaminzi si goi, a luat nuca de arama, a scos biciul fermecats-ainvirtitde trei ori si atraso data si s-a facut un palat mare de arama. A chemat-o pe cumnata cea mai mare si i-a zis: Aici sa stapinesti tu cu copiii fratelui meu eel mare. Dar de ce nu si cu el? Cu el nu, el o sa se prefaca in pore, a§a cum se si cade dupa direptate. Cind se uita ea, vine spre ei un pore coltos si negru grohaind goh goh goh si rima prin gunoaie dupa demincare. la nuca cea mica de argint, se invirte de trei ori si trage cu biciul fermecat. Cum trase, odata din nuca rasari ca din pamint un palat mare si frumos de argint. O cheama pe cumnata cea mezina zicindu-i: Cumnata, asta e palatul tau si al copiilor, caci frate-meu e blestemat

— — Pling ca fratii m-au parasit — Nu te teme, eu te-am vazut

si

m-au

lasat sa

mor in

pustietatea asta.

— — —

:

!

!

sa se prefaca in pore.

cumnate, ce bun esti, dar iarta-1 pe frate-tu sa fie si stapin in palatul de argint. Nu eu 1-am blestemat, ci un mos cu barba alba Asta i-a

— Vai,

Asa

i-a fost lui ursita,

precum

i-a fost si sufletul.
el

cu noi

cata

dupa ce m-au

! fost judeparasit in acea pustietate, in imparatia zmeilor. Uite-1 cum

rima in gunoi. Apoi a chemat muierea lui si copiii, s-a invirtit de trei ori intr-un picior, a tras cu biciul si din nuca a rasarit un palat mindru de aur, ca la scare te puteai uita, dar la el ba

Au
tulati

tunat in palatul lor
toate.

§i

1-au stapinit in voie

buna

si

in|elegere, indes-

cu de

De

la mare, pin' la mare, Toata lumea privea-n zare.

IOVAN IORGOVAN

sarac lipit pamintului. Intr-o argea traia, inghesuit cu doi copii frumosi nevoie mare si cumin|i. La nasterea lor muma le sadi in semn de aducere aminte cite un mar. Copiii ramasera saracide muma, caci intr-o zi muma-sa fa prinsa de o furtuna groaznica in padure dupa surcele si cind sa se-ntoarca acasa un puhoi de apa de munte o izbi de stinci si o purta pina departe spre mare de se aranira pestii cu trupul ei. Sarmanul om cu mare greutate isi crescu copiii aducindu-le mincare: poame din padure si carne de fiare salbatice. Cu doru-n piept de sotia lui pierduta, se-mbolnavi.
fost odata

A A

fost odata ca niciodata

.

.

un om

!

!

Cei doi frati isi ingrijeau merii, ii sapau pe linga radacina, le culegcau omizile de pc frunze, ii udau cind era seceta si in timp ce cresteau copiii, cresteau si merii. Fiecare se lauda spunind: Marul meu este mai frumos decit al tau Ba al meu este mai mare si mai drept Tatal copiilor care intre timp isi pierduse mintile, se stinse intr-o zi. Isi adunara merele din meri le Copiii ramasera singuri fara nici un ajutor asezara in foale din bordei si plecara in padure dupa poame salbatice pe caii lor albi ca zapada, insotiti de niste ciini iuti ca bataia vintului. Copiii se-nvatara aci nu numai sa culeaga poame, dar incepura sa vineze iepuri, vulpi si mai tirziu lupi si ursi. Pe linga bordeiul lor cresteau pui de lupi pe care ii araneau cu carne de cerbi si caprioare. Cinii lor se-mprietenira cu lupii si asa mergeau la vinatoare de ursi, cerbi, boi salbatici, vulturi, cocosi si gaini de munte. Cei doi frati crescusera gogeamite magadani mari si le veni asa pe nesimtite vremea de-nsurat. Cercetara mari intinderi de pamint si ape si nu gasira vietate omeneasca. Atunci fratii se-ntelesera sa porneasca amindoi in lume sa-si cate neveste. Cei mare sa mearga spre soare-rasare, iar eel mic spre soare-apune. Ei se mai intelesera ca cine se va intoarce mai intii sa priveasca frunzele de la marul fratelui plecat in lume. Daca frunzele vor fi verzi, inseamna ca fratele sau este in viata, dar daca frunzele marului se vor usca, inseamna ca fratele ii este mort. Cei doi frati aveau merii, caii, sabiile si ciinii la fel. Dupa ce-si facura juramintul de credinta cu fata spre sfintu soare, caii nazdravani se avintara pe intinderile fara margini ale pamintului si mersera, mersera fara sa dea de izvor sau picior de om. Ama dupa citeva stamini fratele eel mic merse spre apus, dete de o fintina cu apa rece si curata ca lacrima. Isi adapa calul ostenit de drum si beu si el. Da-n sus de fintina auzi un glas omenesc. Deschisa mai bine urechile si auzi un suspin. Se sui pe cal si vazu o fata mare despletita cu fata la pamint plingind. S-apropie de fata si-o intreba: Fata mare si frumoasa, ce cati in salbaticie si ce ti s-a-ntimplat de versi lacrimi de singe? Sint fata de-mparat.

— —

!

Baiatul eel sarac

Di la "Taligrad. scoase un tarus, priponi

calul si

dupa ce cauta-n toate

partile din imprejurimi si caile pe care ar putea veni balaurul sa-nghita fata de-mparat, se aseza linga fata si o ruga sa-i cate-n cap pina el se odihneste

putin, ca e dubarit

si

ostanit

de drum.

Baiatul durmia pe poala fetii, iar fata plingea. Lacramile fetii erau asa de fierbinp ca unde picau pe obrajii voinicului, fata i se oparea, ama el nimic nu simtea de ostanit ce eria. Da-n rasarit de soare, se vede-o ala mare, vine serpuind limba-ascutind, copite ardicind, oichii schinteind, flacari aruncind. Fata zo, imi plinge cu lacrami de singe, voinicul simti, flacirili ca-n vis, sari-n picioare, dezlega roibul, s-arunca pe el isi lua vint si cind il vazu ala de balaur vine si spune voinicului:

— Voinice
au

calare, vrei sa te-ngbit

cu

cal,

ori sa-1

arunc dupa mai ?

Citi voinici
Plingerii.

fost

pe lume

si

mi

s-au impotrivit, iata oasale lor jos in Valea

10

!

Voinicul arunca o privire in jos si cind vazu acolo mormane intrcgi de capete si oase, se-ngrozi si se gindi la frati-sau. Ce-i dete lui in gind sa scoata arcul. Voinicul cind slobozi o sageata, trei capcte-i zbura de la trap si cind isi lua zborul peste namila dintr-o lovitura cu sabia, inca trei mai taie. Ala se zbatea in ghearele mortii, pe nari si pe gura varsa foe si venin, si grabea spre fata s-o-nghita. Fata tremura de groaza, zbiera, codrii clatina, iarba sa usca, pasarile-ngheta de mila fetii. Voinicul insa cind sari o data de pe un stei de piatra il izbi pe balaur atit de tare ca-i arunca la pamint inca doua capete, care se zvircoleau sarind din copac, in copac, din virf, in virf, de brad pina picau la pamint blestemind.
:

Ala dupa ce pierdu opt capete tot mai vru sa prinda-n ghiarele sale pe frumoasa fata, ama voinicul sleit de snaga avu grija de scoase din timp arcul
sau fermecat si cind trase o sageata i se-nfipse drept in cap, ca napraznica aratare cutremurindu-se de frica-n fata mortii, se-ntoarse cu coada ciormanita de voinicul eel sarac si sa ascunse in valurile Dunarii.
Voinicu-1 urmari pina ce balaurul de-acum fara opt capete se lasa la fundul apei inrosind cu singele veninos care cura tuturoaie pina ce iesi din apa si tuna in pestera di la Golumbat. Cind intra balaurul in pestera iar
blestema. Voinicul sa-ntoarna, taie limbile de la ale opt capete, le baga-n traista si mearse la fata. Fata ii da inainte cu plinsul, credea bag seama ca de lacrami balaurul se va indura. Cind arunca privirea, vazu gramezi de came facute loman pe cimpul din fata fintinii. Fata de-mparat sari-n bratele voinicului, multumindu-i fericita ca i-a daruit viata. Merse la o balta de singe umplu palma miinii drepte cu singe, apoi ii facu samn pe spate. Fiica-mparatului il ruga pi voinic sa treaca pi la-mparat, pentru a-1 cisti cu un lucru mare, pentru vitejia lui. Voinicul fagadui frumoasei fete ca-n trei zile va trece si pe la palatul imparatului si schimba inelele cu fata.
il

Ajunsa la palatele sclipitoare ale tatalui sau si-i povesti. Batrinul imparat se minima de isprava voinicului care a rapus serpele si trimeasa vorba-n toata-mparatia sa vie voinicul ca sa-i dea pe fie-sa de sotie si sa-1 faca imparat.

Auzind de treaba asta si un tigan caldarar merse de-si umplu disagii cu cele opt capete si le aduse la-mparat. Imparatul se bucura nespus de mult si nu stiu cum sa-i multameasca pentru vitejia lui fata de singura lui fiica. De aia imparatul hotari sa-si casatoreasca fiica cu tiganul tuciuriu
In zadar plingea si sa vaicarea biata fata spunind imparatului, ca adevaratul voinic care-a scapat-o de la moarte este un danac inalt si sarac, cu calul alb, ca imparatul nu-i da crezare si incepa nuata.

figanul odata ajuns imparat

isi

rupsa

talpile la joe si

multe pozne facu

fiica-mparatului sta trista, plingea, sa vaicarea si la tigan nici ca sa uita. Imparatul o certa si-i da sfaturi sa se poarte frumos cu barbatul ei. JFata degeaba-i arata imparatului inelul primit de la voinic ca el tinea ca un catir ca numai tiganul este viteazul care-a scapat-o si pe fie-sa si-ntreaga imparatie de namila spurcata de balaur care minca in fiecare zi cite-un cap de om.

de se minunau

nuntasii.

Da

Bas cind nunta eria-n toi, intra-n curtea-mparatului, voinicul eel viteaz pe un cal alb ce mergea in buestru si scotea flacari pe nari. Voinicul sari jos, merse drept la-mparat, apoi ii spuse ca el este eel care a scapat fata de
la

moarte.

11

!

Imparatul minios i-a aratat cele opt capete de balaur si pe tiganul eel dupa care dete ordin sa-1 spinzure pe voinicul mincinos in gradina de alaturi. Se pregati spinzuratoarea, s-aduna ostirea §i calaul fu gata, ama voinicul ridea de toate pregatirile astea. Nuntasii sa oprira din joe sa-1 vada pe voinicul necunoscut cu latul de git. Imparatul porunci sa-1 prinda pe voinicul eel sarac si sa-1 ridice pe un scaun sub spinzuratoare. Voinicul rise si de treaba asta si se sui sa fie
viteaz,

spinzurat.

In timpul asta auzi si fata-mparatului ca-n gradina o sa fie spinzurat Se repezi si ea acolo ca o naluca si cind ajunsa mare-i fu mirarea vazindu-1 bas pe voinicul eel sarac subt spinzuratoare zimbind nepasator, in timp ce calaul se pregatea. Fata vazind toate astea dete un tipat de groaza si pintre lacrami abia-i putu spune imparatului: Tata, asta este voinicul eel viteaz care a omorit balaurul. Uite pe spatele lui samn facut de mina mea cu singele alei. Nu sa poate fiica mea, dovada cea mai buna n-o are nici el si nici tu. Capetele balaurului aduse de tigan sint dovada. Marite imparate, unde s-a pomenit pe lume capete de sarpe fara limbi,

un

voinic.

— —

intreba ficiorul.

Imparatul cata capetele
la fintina

si le gasi fara

limbi

Apoi mireasa-i arata-mparatului inelul pe care 1-a schimbat cu voinicul unde s-a dat lupta cu namila de sarpe. Baiatul arunca scaunul de sub spinzuratoare si veni la mireasa de schimba inelul. Imparatul vazind ca

|iganul 1-a-nselat, porunci sa fie prins si spinzurat in locul voinicului. Ama figanul fugise si abia-1 putura soldatii gasi pitulat prin niste gradini. Tiganul dupa ce fu spinzurat, fu legat de pattu cai si spintecat in bucati, iar carnea lui fu aruncata s-o manince pasarile ceriului.

Mare nunta-mparateasca s-a facut dupa intimplarea asta. Voinicul eel sarac capata toale mindre-mparatesti si sabie de aur, iar mireasa lui eria atit de bucuroasa si fericita, ca tot timpul sa uita §i zimbea la iubitul ei sot. Ginerile si mireasa imbracati in pale de nunta pareau ca sint frumosi ca niste luceferi.
lima
si

Veselia |inu ca pe vremuri cite-o luna si-o saptamina de cind sa punea uidia cit secera.

MUMA

PADURII

Traia-n voie buna si-n pace o pereche-mparateasca. Intr-o zi, plecara si detera piste o gradina de cu flori albastre, alte rinduri numai cu flori albe si rosii, iar altile cu fieri galbine. Un rind inflorea, da alalant se-nchidea. Pe urma pemii tot asa, cind unii-nfloreau, ailanti dau in pirg de-si puteau tinerii culege mere, smochine, naramze, lamii, struguri si cite si mai cite altele. De aci voinicul vru sa intre intr-o padure-ntunecoasa cu niste copaci grosi si-nalti, de nu putea trece o raza de soare la pamint, plina de tot felul de ale salbatice.
tinerii calari departe prin cuprinsul imparatiei pomi si de flori asezati in rinduri. Erau rinduri

12

In padurea asta n-a intrat pina azi cap de om. Cine intra aici nu sa mai intoarce, doar oasali-i ramin risipite de alele salbatice §i sub radinele padurii ii spuse-mparateasa tinarului imparat, oprindu-1 sa mai calce pin ale-mprejurimi
!

Tinarul imparat nu putea rabda sa nu vada ce s-ascunde in tainele acestei paduri. Ispitit de frumusetea padurii adinci, intr-o zi, fara stirea imparatesii,
intra aci
virf

cu calul

si ciinele sau.

pas in padure, copacii incepura sa se clatine, de sa loveau de virf si ramura de ramura. Alele salbatice spaimintate fugeau care-ncotro. iar in fata voinicului iesi o baba razimindu-se de un bit. Bine-ai venit, muica, ca de cind trudesc si tot gatesc si de-o mie de ani nime nu-mi mai vine sa-1 ospatez. Da cine e§ti, matusa? Eu sint Muma Padurii, ce dau ajutor la tot natu.

Cum facu un

— — —

Dupa un drum
manince.

sa lege calul si ciinele.

indelungat, tinarul imparat inflaminzi si ceru o fringnie Dupa ce-i lega, intra-n bordeiul babei si-ncepu sa

Tocmai cind mincau si beau, scobori din pod o ala mare si turbata, n-apuca nici s-o vada ca sa pomeni lovit cu ceva-n cap de se prefacu intr-un stei de piatra. Namila de ala merse dete-n cal si-n cine si-i prefacu si pe ei in stei de piatra. Cind sara-mparateasa vazu ca sotul ei nu mai vine, intelese ca a intrat in padurea fermecata si a pierit. A dat veste-n toata-mparatia, doar se va afla vrun voinic care sa-1 poata gasi si invia, ama nima nu s-afla. La un rind de vreme, fratele voinicului eel mic sa-ntoarce la argea si mare-i fu mirarea vazind frunzele din marul fratelui sau uscate Nici nu mai scobori de pe cal si pleca sa-i caute-n lume mormintul. Merse la miazazi, nu-1 gasi, o apuca la apus, iar nu-1 gasi, porni spre soare-rasare, catind de-a lungul si de-a latul imparatiei si-ntr-un oras se-ntilni cu o femeie tinara plingind, imbracata-n negru calare pi-un cal rosu ca focu.
!

— De ce piingi, nevasta, ori tata-i pierdut ori sotul te-a lasat? — Nici tata n-am pierdut, nici sotul nu m-a lasat, numai ca

sotiorul

meu

a intrat intr-o padure fermecata si zinele 1-au omorit. fratele deslusi ca femeia aceasta este sotia fratelui sau.

Din vorba-n

vorba,

Innoptara la palatul imparatesc si mult se bucura cind afla ca fratele sau se-nsurase cu fata-mparatului, ama pacat ca murise. Toata noaptea nu dormi de grije. Facu tot felul de planuri. Abia cintara o data cocosii si sa scula, isi tasala calul, il arani, isi lua cinele si sa-ndrepta spre padurea cea fermecata. Cumnata-sa ii spusa ca, padurea aia maninca cap de om daca intri-n ea; cine-a tunat acolo, nu s-a mai
intors.

Voinicul,
padurii. si

cum

s-apropie de padure, scoasa sabia, privi pe subt desisul

nu vazu nimic. Intra in padure cu cinele inainte. N-apuca sa faca citiva pasi ca vazu un foe cu o balbataie mare ce lumina toata padurea ca ziua. Cu bagare de seama s-apropie si vazu un bordei iar linga bordei o baba cu dintii de lina, batrina si cocosata abia tinindu-se de un bit. — E, muica, bine c-ai venit ca de o mie de ani gatesc si nime nu-mi vine la masa, sa bem si sa mincam impreuna. .— Maica, n-am venit de flamind aici in padure, eu il cat pe frate-meu,
voinicul eel care a ajuns din copil sarac imparat.

13

— Pe aici, muica, dc cind eu Mvuna Padurii stapinesc padurik de o mie de ani de cind aici imi fac veacul, n-am vazut picior de om. Cind baba s-apleca sa puie niste taciuni pe foe, el arunca pe fereastra
si-1 vazu pe frate-su prefacut intr-un stei de piatra, cu cal §i ciine Atunci impinsa baba cu ochii pe jeregai de sa aprinsa. Baba incepu sa se vaicareasca spunind: Nu ma omori, voinice, ca nu eu 1-am facut pe frate-tu stana de piatra, ci ala salbatica din pod. Daca ma scapi, eu Iti spun cum s-o omori pe namila din pod. Bine, matusa, spune si eu ma tin de vorba si ridica pe baba de pe

o privire

cu

tot.

jeregai.

cea mare n-are putere decit cind pune ghiarele ei pe pamint. In miinile ei poarta doua bite fermecate. Cum da-n om si-1 preface stei de piatra da cu alta da-n om si-1 inviaza la loc. Vezi fratele tau sta aici de vreo doi ani si daca ai avea bitul fermecat 1-ai putea-nvia. Voinicul, tinind calul de friu, intra in bordeiul babei cu sabia-n mina. Cum intra, o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. Da voinicul, cind vazu ca si-a scos afara picioarele, trase o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. O ala mare cazu jos pe pamint, ama nu mai putu sa faca nici un pas si cind intinsa ghiarele de la miini sa-1 prinda pe voinic, el trase inca o data si-i taie minile. Mai trasa inca o data de-i cazu capul la pamint dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe si otrava pe gura. Din minile alei cazura doua bite. Voinicul lua bitele si le privi cu bagare de seama. Dete cu una-n ciine si ciinele se prefacu intr-o stana de piatra. li dete din nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu sa se gudure lingindu-i de bucurie
miinile.

— — Ala

Vazind el care este bitul vietii, dadu cu el in capul fratelui prefacut in stana de piatra si frate-su deschisa ochii; ramasa mirat cum de calul sau si ciinele sint prefacuti in piatra. Fratele sau mai dete o data-n capul calului si ciinelui, si calul de foame incepu sa pasca, iar ciinele incepu sa alerge dupa niste pui de caprioare ce treceau pe linga bordei. Frate draga, lung vis am mai visat si ramin mirat cind vad prefacut :n piatra calul si ciinele, iar tu te ani linga mine. Daca nu eria Aluma Padurii, sa te ospateze, nu visai doi ani aici si

— —

impreuna cu imparateasa ta. Fratele eel mic acum inviat, vazind-o pe Muma Padurii o baga-n coliba, o inchisa, aduna surcele si lemne uscate si-i dete foe. Focul ardea si baba gemea blastamind si cind fu focul mai in toi s-auzi o mugitura ca de o vaca salbatica, o pocnitura asa de tare, ca eria sa le plesniasca urechile. Crapa fierea babei rautacioase si focul fu aruncat prin padurea care s-aprinse de-a curmezisul, de eria sa-i prinda si pe cei doi voinici. Padurea arsa si toate lighioanele salbatice trecura in gradina imparatului cu pomi si cu flori.
erai

Voinici i sa-mprietenira cu alele salbatice si curatara-mparatia de vrajicu lighioanele salbatice din padure-n padure si arsera pe foe toate mumele padurilor. Supusii imparatului traiau acum fara frica de ale si dc vrajitoare.
toare. Plecara

La o vreme imparatul eel batrin muri si atunci fiul eel mic ajunsa-mparat. El vacui sub soare-n pace si-n sanatate-n tara sa cu muierea lui, iar pe fratele
14

§i va spusai povestea asa. Mama-sa. S-aprinde o lumina si vede o fata frumoasa ca o zina si stralucitoare ca o stea. Cind colo. pasind in lumea cea neagra. El sparge usa si intra. da nas in nas cu un zmeu negru si urit ca ciuma. Fac o noua fringhie din cerpen si mai lunga. Noi o s-o gasim Se laudara feciorii cei mari. sufletul nu-i iesise afara din casa si vedea pe fiecare cit se omoara dupa moartea ei. isi luara de-ale gurii pentru cale lunga si plecara-n lume s-o caute pe sora lor furata de mult de vint. In fata simte niste usi grele de fier. chiar acolo sta sora lui legata de zid ea sa nu fuga. insa el nu se putea desparti de linga ea. Acum crau patxu fete si un baiat. ce stai. Mai da de o usa. Ati avut si voi o sora si a batut intr-o zi un vint turbat. a invaluit-o :ntr-un nor si dusa a fost de acel vint in loc necunoscut. Se spaiminta insa de adincime ?i intunecime si face semn sa-1 scoata la lumina. Ajunsa iar acasa §i vazu marul fratelui cu frunzele verzi. Toti trei isi alesera cai. Moare intr-o zi mama lor si toti o pling. O sparge si pe aceea. Asa facu si cobori pina la fundul prapastiei. Ce bine e ca m-ai gasit Acum sa vedem cum ie^im cu totii din gura zmeilor Pe drum mai scaparS o zina din ghearele unui zmeu care-i sugea singelc. tata. Merg impreuna pina ce ajung la o groapa mare. I se arata in vis si-i zise sa se gindeasca la ea oricind s-ar "fla in suparare si greutate ca ea va veni la el prefacuta-n vaca si-1 va ajuta. Cum ii zari ascunzisul sari pe zmeu si-1 taie in bucati. Tu e$ti Fiul Vacii ? Da. Pe fata lui era numai fost A un imparat si fiind mai cuminte mai adinca intristare. trist? il intrebara copiii. Merse el inainte sa-si caute sora incins cu sabie si fara cal. desi moarta. Ama fratele eel mare nu sa multumi cu pleca iar in lume sa ajute pe ai saraci. Fratele eel mai mare zice ca el este eel mai viteaz si curajos si se scoboara pe fringhie in lumea neagra s-o caute pe sora sa. lui ccl-mai mare si cinuri mari FIUL VACII care avea trei feciori mari si frumo^i. Incearca de data asta si fratele mijlociu.il facu gheneral. suparare — De — — si ! — Mama a venit in vis si mi-a spus ca tu e§ti un frate istet si curajos. o sparge si pe aceea si ce credeti. Mai vede o usa. raspunse el. 15 . Coboara el pe fringhia de cerpen si pe la mijloc se sperie si mirca fringhia sa-1 scoata afara. mama-sa si zise sa faca fringhia de zece ori mai lunga -i sa coboare ca acolo va da de sora lui. eu sint. Da iar de o fata frumoasa ca o zina. Imparatul dupa moartea imparatesii era tot mai trist. pe urma colinda lumea-D 'ung si-n lat. Ajunsera la locul de urcare in lumea cea alba pe fringhie. $i-ncalecai pe-o sea. ce ducea undeva in alta lume. Al treilea fecior istet la mime era eel mai mult iubit. Noaptea ii veni la eel mic in vis. El le facu semn fratilor sai si pe rind urcara fetele la lumina ! ! — — — Am stiut ca — De unde? ai sa vii sa ma scapi ! soarelui.

Minca bine. I se facea pielea de gisca pe unde calca. El trage sabia si-1 taie pe balaur. In drum daca vei da mai intii peste un berbec negru esti pierdut. Pasarea maiastra cobori din nori ca o vijelie. esti scapat si poti ajunge in lumea alba de unde ai pornit asa cutezator cum eu n-am mai pomenit. toate erau gatite. Il trag in — Mosule. El prajea fleici de carne si i le baga-n gura si pine dupa pine. muma-sa merse la acel mosneag de sub poarta cerului si ceru ajutor pentru fiul ei. pina ce osteneste si adoarme. leaga tin pietroi de fringhie si face pina la jumatate. Incearca sa urci nouazeci si noua de scari care due spre poarta cerului. ca fratii lui ar putea sa-1 pismuiasca pentru curaj si frumusete si 1-ar putea omori ca sa nu se faca de ris fata de imparat ca ei n-au izbutit nimic. balaurul fiindca stiu ca ai sa — si Eu am omorit ma ajuti sa ma scoti din pustie in lumea alba. de unde vin. Pasarea maiastra nu se lasa. Mergind prin a lume neagra vreme lunga sa-i ajunga dete fata-n fata de un mos. — Sa-mi dai noua vaci fripte. Sa-i scape puii de la sarpe si ea o sa-ltreaca in lumea alba. numai sa zboare. Se gindi el. Se scoala si suie inainte pina ce da de o tara pustie numai cu nisipuri. Puii tac nu vreau sa spuna. In vis veni muma-sa si-i zise sa caute un copac mare putred ca acolo este pasarea maiastra. ca sa nu-1 manince pe baiat. incarca pe ea cuptoarele de piine. Pina si eel din urma butuc de lemn fu inghitit. asta atitea — si iesi Baiete. baiete. Cum inghiti pe lumea alba. vacile taiate si carale cu lemne ca sa faca foe in zborul lor pina acolo sus. — Vai de mine. spune-mi ce lumea cea intunecata. Pasare maiastra. A trecut pe linga el berbecul eel alb. le viri si taie doua bucatele de carne bucatile intari zborul din talpa piciorului pe gura. Zburara zile. — sa fac sa ies la lumea alba. Ajunse el la acel copac putred si vede un balaur care este gata sa-i inghita puii. Cind vazu balaurul mort. si o sa ajung batrina fara lastar pe lume. butile cu vin. ca m-am uscat de viu Baiete. cine te-a-ndemnat sa calci in lumea asta capul ti-a mincat. El lua sabia ori imi mai dai ce'va ori picam in adinc murim amindoi. ca intr-o pestera adinca. insa tragea nadejde ca Vaca Neagra. ii azvirlea pe gitlej. chiraiau si se bateau.Mai trebuia sa se suie si el. saptamini si luni de zile pina ce mincara tot. apoi ii dau drumul si bolovanul se face bucati. intreba cine 1-a omorit. noua buti de noua cara de lemne pentru foe. isi zise el in gind si porni inainte. muma-sa. Deodata s-a pomenit cu berbecul negru ca-1 impunge. Ca semn sa-1 traga in sus. si cum adormi. il cauta. — De Mi-am am" de zile imi maninca puii dat eu seama ca numai un voinic putea sa omoare balaurul. noua cuptoare de piine eu aici in pustia sa gasesc bucate? $i incepu sa se plinga si sa se vaite. Pe-aici iti ramin oasele. si da de baiat. Baiatul urea din scara-n scara. sa le incerce credinja de frate. 16 . lata ce incredere poti sa ai si-n frati. tipau. il va scoate odata si odata la lumina. Veni noaptea. Puii se bucura si-1 sfatuiesc sa se pitule undeva ca muma lor e lacoma si mare si din el nu-i ajunge o inghititura. maracini. Acolo oamenii de foame se mincau unii pe altii. Dar daca vei da peste un berbec alb. Se inspaiminta cind auzi si se pitula printre tufe de spini. mi-e foame si si i ! Nu mai averh mult. bau bine pasarea. vinturi turbate si scorpii. Si-au luat zborul. dar nu 1-a vazut. Cind se scula.

sa ducem fata acasa ca s-o pazim si n-o s-o fure nima. noua vaci. Si-a potolit-o. ii sui pe cite un magar si-i mina in imparatie cu tobele sa afle lumea de ce fel de fapte sint buni. bind si petrecind pina ce le iesi parul prin caciula si camasa prin cioareci. Care va pleca s-o cate? S-a adunat lume. ma. nima nu zice nimic. I-a facut palat separat cu invajatorij cu profesori si inva^S fata ca nu mai era proasta. Da imparatul zice Lasa ca nu e nimica. Spusera imparatului. Palatul era linga mare. armata. iar el raspunsa: De bre. Intr-o zi. Da vecinii au zis ca el a zis. Lumea tace. noua buti de vin. insa din carti citea ea ca mai este lume. ca a fost dulce. tico. da ea zise: Aaaa. ca este asa de dulce carnea de om. fete de onoare. Fetele ramasera in gradina si vasu sa dusa cu fata. in istorie ce scrie? Pe urma se duce la imparat si-i zice ce s-a intimplat. mama-sa a visat ca o s-o fure cineva cind va implini 20 de ani §i pe urma ea s-a intristat. ii va da 30 de arginti. bine fripte la frigare ca sa ma pot intoarce in lumea mea. ca mai sint oameni. ca pleci ? — — — — — ! — — -Eu! Si i-a dat 30 de arginti. uite barca. tineret. Pe Fiul Vacii U casatori imparatul cu zina cea mai frumoasa si toti nuntasii o facura lata. Imparatul ospata bine Pasarea maiastra cu bunatatile cele mai alese de pe fata pamintuluij o incarca cu de toate pentru drum lung si pasarea se intoarse in tara pustie. Si aveau doua fete care o pazeau. £1 ajunse la imparat. te inghiteam si nu te mai scoteam pe lumea alba. Si ea inainte: tico. Parintii ii spuncau ca nu mai e lume decit ei sint. uite barca ! Si s-a pus o punte pina la zid.! : — tare Baiete. a treia zi cind se pun ursitorile. dar a treia oaraun ostas sarac zice: Eu plec. La urma i-a dat Dumnezeu o fata. vine ma-sa la ea si-i zice: Voi ce ziceti ca nu mai e lume pe pamint? Pai uite in geografie. ii povesti cum 1-au inselat cei doi frati si au vrut sa-1 omoare ca sa se insoare cu zinele cele frumoase. Tu ai zis. Fata s-a facut mare si a invatat si a vazut ca sint si al|i oameni pe pamint. Dupa care i-a pedepsit. si ajunsa in barca si puntea s-a ridicat. ROBINSON fost un imparat care n-avea copii. ca cine va gasi fata. acuma sa-mi spui de unde talpile picioarelor ai avut carnea cea de pe urma. De trei ori striga asta. — A fost din — Daca stiam mele Apoi ii lua pe cei doi fii netrebnici. asa o fi fost sa fie Da a dat ordin in toata tara. imparate ! Da a zis cu o gura mai moale. Acum ca am sosit osteniti sa ma ospatezi iar cu noua cuptoare de piine. legindu-le cite un pietroi de git si inecindu-i in vazul multimii. Da regele a incurajat-o ca o va A La pazi §i n-o s-o poati nimeni s-o fure. Si le zice fetelor: ai sa vedem barca. 17 .

veneau cu demincare acasa. a dat jos de acolo. venit si aci unul. cu salcii mari. cind acolo doua babe salbatice. sa piece ! plinga ce-o sa se faca el singur aici in insula. ca e un zmeu care la trei luni vine la mine si te omoara Da — — Noi sintem el plecati in catarea ta. alta usa vede. a taiat camasa. Se-ntoarce la vapor. due pe fata la vapor. cu scari pina la cuib. Sta el cit sta si aude oameni. vede oglinzi si o fata. L-a vazut un mos. El a inceput sa se Iese afara. Cind se trage mosu sa soarba i-a dat una-n cap si 1-a omorit. Da in odaie nu era nici un loc pentru cheie. Ziua la sa facea ca doarme. legat-o de-o prajina. dau peste o casuta. I-a dat si au plecat pe mare. muzica. Sa due in padure. Da s-a cunoscut ca e un strain. 1-a ridicat la gura Robinson era militar. o camera cu perdele si canapele. Mosul ! — cind a vazut ca e gata mincarea. il intreba in toate limbile si nu le-a raspuns. Cind vin ei n-au ce minca Da ei nu-1 cred si-1 cearta pe bucatar. da nu inapoi si el s-a A — Tu — Ai esti strin? cu mine acasa ! 18 . Au lasat acolo cazanu in care gateau. Au pus cazanul si-au plecat la vinat sa manince ceva proaspat. Da el mersasa numai trei luni. a tras la margine s-a dat el jos si 1-a luat si pe el. iar coboara. a luat banii. Fiecare s-a dus la cuibul lui. Vede salbatici cu lanci pe umeri. Intr-o zi i s-a parut ca vede un punct negru pe mare si a indreptat vaporu intr-acolo. iar s-a dus la vinat si-i mergea lui bine cu laptele ala. cu ierburi si cuiburi. S-au dus pina la margine si iar nu 1-au vazut. Ea cind 1-a vazut s-a speriat si i-a zis: Ce cati aici. S-a dat jos cu tot ce a avut. mosul se trage linga cazan si-1 soarbe. Alt bucatar a ramas. Avea o pusca si impusca pasari' da n-avea pine. a luat cazanul de urechi si 1-a sorbit. a luat vro cinci-sasa ajlaci si a plecat cu ei din crisma-n crisma in ale sasa zile nu le-a ajuns banii. Da vaporu era din alta tara. vad cazanul plin si pe mos mort. Acolo. beutura. i-a zis sa ramina el. Le-a dat la babe da i-a dat si lui. Intra in balta si pe scara in cuib. vin cu totii. gasaste inelu pe geam. Acolo el nu stia limba din aia tara. scos sabia si le-a taiat si a fugit. Pe urma o cu toate bogatiile si au plecat cu vaporul Dupa trei zile fata si-a adus aminte ca a uitat inelul pe geam cu monogramul lui tata-sau. In ostrov. cu nuci cu lapte de cocos.: . capitanul a pus-o pe fata sa jure ca el a gasit-o. si doispe marinari. Pe scari in jos. da de-o balta. Era un ostrov. Cind cazanul fierbea. da capitanul de vapor a luat vaporul si-a plecat. A doua zi. El 1-a bircait pe mos in pozanare si a dat de o cheie de aur. A catat si a gasit in dusumea si a sarit de acolo in copac. de parca era acolo un sat. Da Robinson sta singur si plinge si se plimba prin padure. S-a suit intr-un copac stolos si cind au venit salbaticii nu 1-au gasit ! Toti 1-au catat. a pus prajina la marginea marii si a facut samne. Il intreaba pe mo? de ce natie e? Da capitanul era destept. Nu e nima in ea. iar dupa vinat si ei au plecat. Pe urma s-a dus la imparat si i-a zis el — tmi dai pentru trei ani mincare. Da si S3 ma lasi sasa zile ragaz sa ma gindesc cu ce sa plec in cautarea ei. A durmit toti. nu i-au facut nimica. Si a trecut un vapor si 1-a vazut. S-au intors venit la marginea marii. Da punctu tot sa marea. Pe mare A zi. iar babele il incercau sa vada daca e tare carnea sa-1 manince. intra. Au trecut pe subt el A doua ammaza A 1-au gasit. Ei s-au pus pe beutura si pe chefuri si-au mers cit au mers pina s-au saturat de beutura si de toate. El se intoarce cu vaporu. ca daca va trece vrun vapor sa-1 vad!. un mos.

I-a dat si-a plecat. cum a plecat mosul. Pusa el afara o firma cit o conserva si trece intr-o zi imparatul si se mira ca el are bani si nu stie ce face cu ei Il cunoaste pe imparat si sa imprietenesc. suparat zice: Sa-1 inchidem. ama i-a spus sa nu umble intr-o odaie. daca granita cu sabia si se gindeste pina-i taie pe dusmanii scria lui ta-su ca sa-i arate. Iar portofelul. Da dau un bat. dar A degeaba. inghite lac frumos in fata palatului. mitraliere. Si-a facut nunta frumoasa. cind te gindesti la bani. Acum fata s-a dus cu acel imparat. drept la odaia unde a zis mosu s-a dus.! ! ! Cum L-a povestit ce i s-a intimplat. Ridica ochii la el. e obiceiul mireselcr sa se serveasca ea intii. venit armata. Da Robinson a scapat cu fuga. Da capitanul cu ea la brat si muzica le cinta. Maninca bine. Cerceteaza va face razboi. or sa-1 omorim? Da Robinson zice sa-1 lase liber. Baiatul. imparatul si Robinscn pleaca Cind Robinson striga: ! fara grija ca o sa-1 bata pe impa- Taie sabie. la ce te giniti A — Nu auzit mosu. Cu sabia. Otelierul ii spune tot ce s-a intimplat: sosit fata imparatului. imparatul avea Cum a 19 . pusti. Robinson durmea cu ea subt cap. Ajunge sa se faca si nunta. un portofel. sa se cunune. iar Robinson mai ramasese numai cu floarea galbena. Da lac rasarea soarele. sa imbraca bine. Pe urma ea a povestit cum s-a jurat ca sa n-o arunce-n mare capitanul si cum l-a lasat pe el in padure. ea singura taie capete ! ! ! —A A Cum — chemat plinge top. ea si sa duce sa i-o ia ! Da cata prin sclad o alta si i-o schimba si-i scrie imparatului strain ca i-a schimbat sabia si din ecu incepe razboiul. o fioare galbina. Vine si el. da ea a lesinat si a cazut jcs. Ce sa faca el §i la — se un duce pe picioare la imparatul dusman. Da ia sa faca o incercare S-a incalecat pe batul ala si s-a pomenit in orasul la care s-a gindit. si la nunta Imparatul acela §i ii merge la Robinson taie sabia. n-am mila de tine. traieste bine. da cind a ajuns la el. merge la otel. Dupa citva timp veni si fata cu vaporu Se scoala intr-o dimineata si vede orasul tot impodobit. Da in timpul nuntii ea s-a indragostit de un alt imparat care era desti. iti vin banii ca pe apa. Mosu a plecat si el a ramas cu cheile. vine azi in port. Pe urma sa pune si face gramezi de bani. si o sabie. da el n-a crezut in ce spune mosu. $i i-a mai spus: — Pe bat incaleci si unde te gindesti acolo ajungi. s-a uitat cum in flcarea. I-a dat cheile. pe urma a inviat. bea bine. imparatul vede ravasul. Imparatul. a inceput sa bata tunuri. sabia nimic Si i-a foat rcbi pe imparat. da floarea de oi minca-o te prefaci in orice vietate ce te gindesti. serveste pe top invitatii. taie. imparateasa puscarie cu ei. El se uita si nu zice nimic. Da Robinson nu era sigur inca. Cheama el imparatul. a luat paharul a baut si inelul l-a pus in pahar. — Da ratul vecin. Merge la Vin acasa §i imparatul vecin ii scrie la fata ca sotul ei are o sabie fermecata sa i-o ia ca altfel nu mai tuna-n casa ei. n-ai umblat — Uite nu mai poti sta aid. Da ea nu stia care e sabia. — N-am umblat — Ei. a deschis-o. ti-am spus sa nu umbli acolo? de oameni rai. mchis usa. cheama si pe cei de la otel. sa nu-i faca nimic. muzica si era mare veselie.

A fost un pescar sarac lipit pamintului si toate un ! El avea A — Am sint eu si asa. Si fugi prin palat dupa ea. navodul gol. Si el a zis: fugi. la sama sa nu fie vro ispita ! Ce ispita. Tncepu sa prinda omul cheag. ca pe tine nu te omor ! prins-o. fara vite in batatura. — Ei. omul a aruncat navodul si a umplut luntrea cu crapi si somai. facefi maghii. ca acolo se aduna mii de pesti si ai sa te faci bogat. pestisorul taichii. Da muma-sa si tata-su au cerut s-ojomoare. ca-i chiraiau copiii de foame. A doua zi de Pasti iar umplu luntrea cu peste si a treia la fel. ai mila de mine. pe urma se puse sa-si ridice casa si pe linga casa leauri mari pentru vite si grine. arunca navodul si cind colo. de au mai stia ce noroc a dat peste capul lui. sarac cu solzii tai A — 20 . Se dezbraca fuge dupa ratoi. fara leauri. in ziua intiia de baaet. Mai intii isi cumpara o iapa. iar asta se procopsise ia scurta vreme. bordei cutrupit cu paie. striga cit gura: Prinde-1 viu. le ispiteau in ciuda zicindu-le: Fa. Pestisorul rosu a tulburat apa. Da ea nu credea si fugea de sa omora cu firea de spaima. Pasti. si A venit imparatul si imparatita in balcon sa uita la ratoi si sa mira. s-a imbaiat cu « rodul pamintului » sa nu-si piarda neamul. Ii iesi vorba-a sat ca umbla cu maghii. muierile alelante. Ceilalti pescari se mirau. da ea fugea. nu vezi ca e ratoi? Ratoiul la mijlocul lacului s-a dat de-a scufundiselea a pus mina pe sabie si iar s-a prefacut in om. numai el a stat trist ca nu-i daduse Duainezeu nici o bucurie. voi stiti ceva da prindep peste. venit ziua de Pasti Toata lumea s-a premenit frumos. n-am sa ma imbogatesc numai de aur ! Si l-a aruncat in apa. tinea — — — — Nu — A PESTI?ORUL ROSU ii mergeau de-a-ndoaselea. ca altfel nu se poate. iar el s-a insurat cu alta imparatita. poate cade vreo mreana sa-si faca ciorba de mincare. a rosit oua. faja de Cel de sus. Hai sa se duca de Pasti sa arunce navodul. Omule. am sa te scap de la nevoi. Se duce. prinde-1 viu ! Da ratoiul fugea pina la mijlocul lacului. Spune uade e inchisa mumi-ta si tata-tu? Atunci ea i-a dat portofelul si banii si el a iertat-o. L-a omorit pe imparat. se-nchina. pentru tradare si au si omorit-o. ca poate vei fi odata la grea cumplna si eu sa te-nvat sa dai cu navodul uade tulbur eu apa. Barbatul tau umbla cu necuratul de prinde atita peste. fameie. Da in fundul navodului un pestisor rosu plinge. Ei nu se alegeau dia balait mai cu aimica.! inghitit floarea s-a prefacut in ratoi. Ce ratoi frumos ! Ce — rapi frumos si Da nu il se departau de sabie. Ciad se intoli muierea si nurorile si se dusera la hora-n sat. ca altfel au se poate. a mincat si s-a veselit frumos. Sarira copiii si muierea cu cosurile de desertara luntrea si se umplura de fost bucurie mare si multumire.

dar daca ma las de pescuit o sa ajung iar un nemernic. o sa ramii fara avere si fara barbat. Bucata ce vine o dai la iapa si o alta la catea. Ai sa te saturi tu Vine femeia dracii — ! ! acasa suparata cu nurorile si fetele si toate se pun pe lavita si pling parca 1-ar fi bocit pe un mort. te iau toti ! din balta. Cu muierea si cu dracul poti pune. maghii. dar n-avea ce face. Din pirau. mai barbate. El nu se poate pune in colti cu ea si se sa prinda pestele. pirleaz te desparte. dar si ei cazuti pe ginduri. ca-ti prapadesti casa si copiii Fa muiere. Ca-i mai rau. auzi ? A — Asa i-a poruncit muierea. prindeai citiva juveti. pe care-i mincam cu maruntaie cu tot? jura-te. muierile dau buluc peste ea si-i zic in fata Fa. daca nu-ti pui friu la gura si lacat la inima. mai nostru ! — barbate. rau. a pus virsiile. el n-a avut incotro si i-a spus taina cu pestisorul rosu. ca barbatu-tau umbla cu vraji Dar cind s-o sarura dracul de el. iar coada. Alta data iar se duce la hora. Capatina s-o dai s-o n. zise pesti! ma prinzi si sa ma tai in patru bucati. lumea vorbeste pe la colturi ca esti in slujba cu necuratul. ea o sa-1 ia deoparte pe cornul casei si cu inima-n dinti o sa-i zica Mai barbate. a aruncat navoadele si n-a picat nici un juvete. de o sa-si lase gainatii ciorile pe capul nostru.anince femeia ta. Nu crede. fa-o sorul rosu. De acum fugeau pestii de el cum fuge dracul de tamiie. Far'de rau — un Mai barbate. n-are ce face. Soseste si barbatul cu copiii. sa-ti vezi tu de treaba cu maghiile. Sa Dar mai intii si-ntii ma omori Daca crezi ca asa se cade am si eu o rugaminte. tac. Dracul isi baga coada in toate si atunci cind crezi ca doarme in poala ma-sii. doua zi. nu te mai fa. ma. neam de neam din neamul tului si am ajuns noi sa facem o asa rusine nu s-a dat de partea necuraMuierii insa ii intra in cap ca barbatu-su face ceva si ea trage rusinea lui dupa ea. muiere. La noua luni. — Nu se poate. Vine barbatul de la balait. iese la oglinda apei si-i graieste: duce nu te — Stiu ca muierea ta ti-a poruncit sa ! sa-mi multumesti. in maghii. Sa prinzi pestisorul rosu si sa-1 bagi in oala.! ! ! : ! : — Nu facem. le vede. tace si rabda. ca de nu pun joarda pe tine. nu fac vraji. de unde sa stim noi sa umblam cu diavolul Cu uciga-1 toaca. Ce era sa faca bietul om? Daca 1-a tocat atita la cap. fa daica. Muierea iar ii zice: Nu te mai duci de azi inainte la peste ca te ineaca dracul. lasa-te de maghii ca mult este pina la rai. El a facut intocmai cum 1-a rugat pestisorul rosu. Iapa i-a 21 . sa stii Femeia. s-o ingropi in gradina cu flori pe strat. jura-te ! — Mare. ce sa vezi? Muierea i-a nascut doi gemeni frumosi ca doi luceferi de pe cer. dar de iad. Pestisorul rosu il vede. Ii parea rau. O sa te vad eu atunci cind o sa dai la Timoc cu ciobul ca sa iese pestele la mai desdntind: — — Iesi. sa nu patim ceva? — Auzi. $tii bine ca cine-§i vinde sufletul dracului pina la urma se duce dupa el. pime mina pe piept si te jura ca tu nu umbli cu maghii ? Spune cum de se poate acuma sa umpli navodul cu peste si inainte cind trageai.

ca sa se sperie mukimea sa nu mai sara peste gardul imparatului. da pinteni calului si se duce drept la palatul poleit cu aur al imparatului. Intr-o zi. ea parca are aripi de pasare. Ajunge el dar el n-a ca 1-au frumos numai din marcelalalt. Pe burlanele palatului se sui printesa intr-o camasa alba ca spuma de mare. Lumea de jos o priveste. se aduna maltimsa sa vada minunea cu suflarea oprita de frica si o vazu si el pe fiica cea frumoasa dansind pe coama palatului. Ea imbratisa iubitul si se lasa pe burlan sa intre in palat. il legara fedeles si-1 aruncara in temaita sa-1 spinzure intr-o sarbatoare mare. Luna era mare si se vedea un cap de om in mijlocul luaii. se minuneaza. cu fiori de moarte. Se tainuie ei ca sa n-auda baiatul si povestesc despre fiica imparatului ca este lunatica. Ostenii simtira baiatul. fata 1-a recunoscut. trage la un han El trage cu urechea. Era la mijloc de noapte. simt ca se misca pamintul sub picioarele mele. Cind trecu de stresini mergea cu ochii-nchisi si miinile indreptate spre luna. cu lulelele lungi cit o schioapa si maciucile mari cit pumaul. acolo la ea. pin5 ce ajunsera danaci. Atunci imparatul 1-a noscut. Acolo. fara stirea parintilor. Cresteau copiii si muma-sa nu-i putea deosebi unul de altul. si tata-su mura alba. vraci si filozofi si aflara ca mai este unul singur. danseaza pe virful palatului. Dar cine este batausul? Da porunca sa se aduca toti tinerii din imparatie si sa treaca prin fata printesei. A plins mama-sa intr-un oras mare si sa conaceasca. Cum 1-au dus pe asta. un glas din cer se coboara si ii cinta si nimeni nu stie ce taine se ascund in toate intimplarile astea. Se auzeau trimbite si un glas cintind cu dans frumos te facea sa uiti ca esti pamintean. Fiecare si-a ales un cal si cite un ciine de vinatoare. cum seamana doua picaturi de apa. ea se sperie cind se destepta si fugi rusinata la patul ei. Tu sa ai grija. ca nu e cu putinta sa ma despart de tine. ridica miinile spre luna si o cheama s-o duca sus. sa stii ca nu mai am seapare. — ! eu am murit. pierdut si 1-au uitat. doar. Din coada au Tot ce s-a facut. tocmai buni de insurat. crescura cSteii si crescu trestia. nascut si crescut erau la fel de asemanatoare. Imparatul e foe si para. isi ia cinele si cere hangiului sa-1 ospateze cu ceva bunatati. Se plxnge fata ca cineva a batut-o. Sosi mijlocul noptii. sa mergi pe stratul din gradina si sa vezi daca s-a palit un fir de trestie sa stii ca ma aflu la strimtoare mare. El ii trase doua palme. a zis ascultat. Linga el la o masa stau doi mosnegi cu barbile atirnind pina in pamint. un spion prins in iscoada noaptea in gradina imparatului. Intr-o alta seara isi leaga copaiul si se furisa in curtea palatului. sta impietrita de frica sa nu cada. Leaga calul si-i da zob.cateaua doi catei dolofani si jucausi. Simt un dor de duca Trebuie sa. unul dintre frati ii spune celuilalt: Fratioare. merge. a dat pinteni calului si dus a fost. doar l-o recunoaste pe careva. Se aduna intregul tinert t. Daca s-au palit amindoua firele. Crescura minjii. il schingiuiesc si el nu spune nimic. cita frunza si iarba si pe nici unul nu 1-a recuUnde sa fie nebunul se gindira mai marii imparStiei. Ii fura luna sufletul noaptea si se urea pe burlanul palatului sus pe creasta castelului. Dansa si parca saruta un Fat-Frumos coborit dintr-o stea. plec in lums. — Ba. soptesc batrinii. Iar daca te-i uita pe batista si vei vedea trei picaturi de singe s5 §tii ca nascut doi minji frumosi rasarit si doua trestii inalte. Se sui intr-un balcon si se pitula acolo. Il bat. 22 .

Puse mina pe gida si sabie. poduri lume frumoasa. fiindca asa e scris lui sa colinde lumea si — Scoala-te 23 . Intr-o vagauna numai capete si oase de voinici care s-au incumetat sa era se lupte cu balaurul. Sa facem nunta sa se dudi pomina peste mari si peste {ari. se poate. le pune in disagi. dar ea ii dadu apa voinicului necunoscut. are sufletul robit de luna. Trecusera citeva zile de atunci. Sa mergi la palat sa te intolesc precum e un fiu de imparat si sa ti-o dau de sotie. cu case inalte. la palat mare bucurie ca fiica imparatului nu mai este lunatica. Printesa rasufla de bucurie si-i dadu ulciorul cu apa voinicului. si ostire pe lume care sa-1 infrunte pe acest diavol ce darima copacii. isi ia ramas bun de la fata si pleaca. Varsa para si otrava. rasucea sabia si-i reteza eel de pe urma cap. apoi inca doua si mai ramase cu unul. El scoate limbile cu otrava. sa opreasca spinzuratoarea. parca ar fi fost oparit. Si-a dat el socoteala ca din incurcaturi mari a scapat frate-su teafar si a ramas pe loc: de aceea a reinviat trestia. sara aceea. calaul vru sa-i puie streangul la git.cazne si mai mari. Cind se lasa sara ii slabira puterile. Ii ceru balaurul fetii un ulcior cu apa. cind s-aude din departare strigind imparatul sa opreasca. Il misca pe baiat: ! ca vine fiara si ne maninca. se azvirli pe cal si zbura in vazduh dupa zmeu. or — Nu A Merse el cit merse si ajunse intr-un oras mare. Fata il lasa sa-si aseze capul pe soldurile ei albe si sa-i cate in cap. prea inaljate imparate. Cind colo. El le-a suferit pe toate. ca cica e spion ticalos si pacatos. Il dezlega de lanturi zicindu-i: pus la Din nu mai ce-o fi dar tu mi-ai scapat fata din miinile diavolului. baiatul isi lua calul si pe aici ti-e calea neica. Scoasera baiatul in tirg sa-1 spinzure in vazul norodului. Imparatul il umplu de bani. Nu om Flacaul ingenunchie in fata ei rugind-o sa n-aiba frica si sa-i tie capul in poala sa se odihneasca fiind ostanit de drum. Se facura pregatirile de scoatere la spinzuratoare a flacaului. astepta sa vie balaurul. ii mai taie doua capete. Niscai oameni stau la o masa si se vaita ca s-a aflat o ala mare de balaur. Sunara trimbitele. fata nu se mai suie pe casa. cu limbile lungi ca niste sulite. E tot numai zdrente si pielea de pe el vinata de batai. Fata inmarmuri de frica. pravalea bolovanii si pirjolea totul pe unde trecea. in timp ce se auzi balaurul darimind padurile si scotind fiacari din cele douasprezece guri. Se umpluse vaile si piraiele de singe. vede ca trestia s-a inviorat. care le bea toata apa din fintina si pe deasupra o vrea de so|ie pe cea mai frumoasa fata din imparStie. Leaga calul si intra intr-o cafenea. Dimineata. sa-si faca seama cu ea. dar voinicul se ferea. vede frunzele palite la o trestie si isi da seama ca ceva rau s-a petrecut cu el. Dar toate casele erau cernite si lumea trista. Doarme linistita si nu mai vedea luceferi in luna care o cheama sa se marite cu ei. Flacaul adormi dus. cum le sufere cinele si magarul. cazut pe ginduri si s-a pregatit sa piece sa-1 caute. Fratele care-i ramasese acasa. Fata incepu sa plinga si lacrimile ei erau atit de fierbinti incit ii arsera fate flacaului si acesta sari drept in sus. Tremura lumea de groaza lui si in chiar acea zi linga fintina fiica imparatului. Cind ajunse imparatul. frumoasa ca o zina si tinara. drept la flacau se duse. alte treburij am porunca sa fac ceva si trebuie sa colind lumea. Scoala El nici vorba sa auda. S-au luptat. — Mai baiete. de la prinz pina la chindie si numai sapte capete i-a taiat. c5 eu am alte ginduri. pe fiica mari fi imparatului.

Atunci imparatul se minie foe si striga la popi. colindind prin imparatie si voinicul ca un ofiter imparatesc sa cununa la manastirea de aur cu fiica imparatului. poruncit sa ridice spinzuratoarea si in vazul lumii. Peste tot era o mare veselie. amindoi se apleca in fata mariei sale imparatul si grai: se opri drept in fata altarului unde sta princu coroanele pe cap. ceru-va pe acest mire viclean si ticalos. maica. Opriti nunta ! Pina acum acest dregator a spinzurat tilharii cei mici. Vin niste zine si-1 poftesc undeva in Padurea Fermecata si cum ii dau sa bea vin fermecat se impietreste si ramine stana cu cine cu tot. la gradina o poarta de aur si o baba il pofteste pe pamint. — Prea sa-1 intrebati inaltate imparate. baiete? intreba imparatul. intra. ramine in palat si-i criceste muierea: — A — — Mai. El taie capetele. Auzi. fratilor. Flacaul prinse gustul dragostei si toata ziulica se juca cu printesa prin paduri si poienile cu flori incit uitase de tati si de frati. Asa a si facut si pe amindoi i-a cununat. mai baiete. — lata limbile. iar pe cei mari i-a facut scapati. ca el a fost singurul care a facut zob namila de balauri. Ce sa facem. maria-ta — Unde sint limbile. — Limbi n-a avut. Numai fata nu vrea sa se marite Zice ca nu este el viteazul. Imparatul de bucurie zor nevoie sa marite fata dupa el Ei i-a scapat viata si norodului i-a dat apa. necredinciosul general a fost spinzurat. iti jur zise el. de ajunse voinicul ginerele imparatului. prea intelept imparat Dezleaga desagii si le izidi pe ! il ! ! jos. ! ! Imparatul nu ia in seama vaicareala printesei si da inainte cu pregatirile de nunta. de s-a dus vestea despre cinstea imparatului. dar de la o vreme il muncesc gindurile ce-o fi in odaile acelea ? Isi baga dracul coada in oala lui si-1 indeamna sa deschida odaile sa vada ce minunatii zac ascunse acolo? ! Deschise usa si de-aci intra intr-o gradina. care se da drept viteaz fara pereche. acum a venit vremea sa fie spinzurati tilharii cei mari si sa scape cei mici. de ce este in stare. dar lui de asta nici ca-i pasa. aflu ca sinteti un imparat intelept. Printesa se intrista ca nu merge la imparat sa-1 daruiasca pentru vitejia lui. Intra. sa intru. cu ce drept ia sotie pe o fiica de imparat asa de frumoasa? Atunci ginerele raspunse — Eu am omorit balaurul — Cu ce dovedesti? — Cu cele douasprezece capete — Sa le arate limbile. Generalul arata capetele si imparatul isi face socoteala ca biata fata si-a pierdut mintile de teama si de groaza. Trece un pod peste un cu ulcioare cu vin si bunatati pentru d-ale gurii. Cintau lautarii si fetele se omorau jucind si iubindu-se cu baietii. acum cu tine? Eu zic sa fac o manastire de pomina cu virful in nori si acolo sa va cununati. Deodata batu pintenii. ca aici e raiul si — riu si acolo o padure mese intinse 24 . Intr-o zi. tine capul in poala ma-sii si-1 indeamna sa se aseze pe chef. in soba asta sa nu intri niciodata daca vrei sa — N-am ! fie bine. La fintina mai intii sosi un general trimis de imparat sa vada ce a mai ramas din fiica sa. ca asa sint balaurii raspunse mirele. stati. Dracul nu-1 lasa numai asa. Se supara voinicul si isi zise in gind ia sa-i invat eu minte pe oamenii : vicleni si ticalosi ! Tntoarse calul si tesa plingind linga mire. lua fata calare §i-i arata imparatului. protopopi si mitropoliti: Stati.: ! ! : s-o apere de necuratul.

de cind a zine. ! — Iar cind vazura cata. lasa-ma ca spun si laptele ce 1-am supt de la muma Uite acolo e Padurea Fermecata si pe poienile cu flori. Fratele sau vede trestia cum se paleste si i se-ndoaie. Se vazura fratii fata-n fata si cinii lor credinciosi la fel. Stia ca are sa vina in Padurea Fermecata. Cind il vede fata se bucura. maica. insa ia-1 de unde nu-i Cotrobaira nimic Se lasa peste toti o tristete ca de moarte. arunca apa printre picioare pe statuie si piatra se prefacu in carne si porni pe picioare. toti tinerii care visasera atitea mii de ani in Padurea Fermecata. dus in padurea fermecata ca acelea nu sint zmeoaica vrajitoarea care te stropeste cu apa fermecata. merge tot inainte si o baba numai osul si pielea cu un dinte-n gura il tot pofteste sa treaca puntea in Padurea Fermecata. o viata are omul si: sin Cit e mosul de batrin. zise el. Sosi atunci si fiica imparatului care iubea luna. se mosnenii si atitea fete pusera pe joe veselie. capatara glas si se pusera pe jocuri si cintece. Cinii amindoi sar pe ea si de voie. de nevoie. nu stiu nimic — Bine. — Ba. El se preface ca doarme. dar ! ei si-1 mustra. il stropi de citeva ori. stelele si luceafarul care ii furase sufletul. Se repezi cinele §i-i rupse o bucata de carne din pulpa. Se scoala si isi ia cinele. atunci sa te sfisie-n bucati. spune unde 1-ai impietrit pe fratele meu? — Ba. ca umbli cu maghii. ca frumoase neiubite in Padurea Fermevorba batrineasca. pe linga fintini si izvoare numai Feti-Frumosi si nice de imparati. a sarit pe cal §i-a pomit-o in lume ca fulgerul. Se culca el cu ea dar sta bosumflat. se pregatira de nunta mare intre fratele sau gemen si printesa pe care o vindecase de boala lunii. apoi ingenunchie si spuse niste vraji si descintece. Tot Iar apoi: ar minca mar din ! Mii de Facura o nunta imparateasca. iar pe zmeoaica o sfisiara cinii in bucati de o mincara ciorile si vulturii. ani sa pomeneasca. cu doua palme. Dar mare a fost incur catura ! Ea vede doi soti la fel de frumosi. Si-a zis in gind. Se deschisera atunci portile spre palat. pacatele mele. ca altfel o spinzura de limba. ci e ! ! — De ce n-ai ascultat si te-ai fost potopul. Atunci el ii povesti sotiei sale de ce 1-a asteptat pe fratele sau. cazura zidurile mari de piatra dintre cele doua lumi si venira aci toti imparatii sa vada mimmea si zinele ramase pe pamint. il ! si-n gaura de sarpe. dau drumul cinelui si te face praf. Se intoarce si ea cu spatele la el si adorm suparati. Cinele nu se lasa nici el si tot dupa el pina ce da de palatul imparatului.asteapta imparatul. — Babo. lua apa fermecata intr-un ciob. crezind ca este sotul Tl asteapta sotia. Sa-1 inviezi pe fratele meu daca vrei sa scapi cu zile Tl trecu puntea. La buni frati ca dumneavoastra ! 25 . Plinse de bucurie ca 1-a regasit iar el ii povesti patania cu vrajitoarea si suferintele indurate de Pestisorul Rosu. Tnseamna ca e mort. Se sarutara si poruncira vrajitoarei sa invieze toate pietrele adormite. scoate batista si pe ea trei picaturi de singe. te adoarme cu vin si te impietreste pe veci. Dar bine ca n-ai ajuns la ea. impietriti de mii de ani. deschide usa la odaia cu pricina. Veni si sotia voinicului nostru.

ca vine mosul El s-a facut doua fiare de legat si a plecat la rege ca el vrea sa ia merele. L-a culcat pe un pat de flori pe ramura aceea si a visat ca s-a deschis cerul si mosul i-a dat doua mere de aur in mina. sari. care eria toata albita si a luat merele sa le duca acasa. Pe urma si apoi a nascut la geamul ei a crescut un mar cu doua mere. — Daca esti bun intra ca de nu. apoi a luat ea o plapumS in cap Pe urma a nascut o fetita si i-a pus numili Luminita. Da pomul tot sa ingrosa mers el trei si in virf cu trei crengi groase. n-a mai vazut nimic. Intr-o sarS viseaza iai. zice o cioara: Petrisor. Da el a spus ca a plecat dupa merele de aur. S-a facut ceata. prau si te — — 26 . a adurmit si a uitat sa se scoale. Petrisor. I-a dat pine. Da — Tu Petrisor. I-a dat sa manince si pe urma nici ei n-a stiut incotro. Da Sinta Duminica i-a zis sa nu bircaie la ele pina acasa si a plecat el pe jos. S-a dus Petrisor si muma-sa a ramas plingind. zile si trei nopti pe craca aia si acolo da de o casuta mica.* palatul era trist ca n-aveau copii. sa te sui ca tu ai sa le — Fugi. crestea si maru fara alte crengi si in virf eria un mar de aur. de nu dau drumul la catelusa cu dinti de otel. pina nu mai veni nima la fata si lumea sa spaminta si nima nu mai indraznea. Bate la usa A dau drumu la catelusa cu dinti de otel. incotro s-o ia. Da el tace si n-o baga-n seama. Crestea fata. Da a doua oara a bircait la mere n-a ascultat-o pe Sinta Duminica. tot palatul e trist ca moare regina Dadura veste in tara ca moare regina.! ! : PETRISOR CEL IUBIT A si tot fost odata un imparat si o imparatita care n-aveau copii. ea a zis: Daca esti om bun intra. Petrisor. ce mai stai El s-a sculat. arunca jos din ceri. Dupa noua luni regina moare si moare. Mergind el in jos. azima. Crestea asa de repede ca se ridicase sus de tot si numai marul din virf stralucea. ai sa iei merele de aur. Da cine sa suia cadea si murea. s-a dus la rege si i-a spus. S-a pregatit in sacui cu mincare. Da mosul era galbin si slab ca un sfint. El eria acum te face — Cine e? — Om bun. S-a dus si la pom sa se suie si s-a suit pina nu s-a mai vazut asa de inalt crescusa. Le-a luat. spusera reginei si a trimes dupa el sa-1 ! Da gainareasa imparatului avea al un fiu numit Petrisor. imparatul a zis ca aluia ii va da fata care sa va sui in virf sa ia marul. I-a dat regina vin si mincare. a multamit la Sinta Duminica. Intr-o zi trece pe acolo un erau tristi mos cu un si urcior in — Apa mina cu apa vie si striga: ! pentru copii Apa vie pentru copii ! Aude si imparatul aduca pe mos. §i inca dupa trei zile a ajuns la Sinta Duminica. tu mergi. servitorii lui. Cind ii veni vremea de maritat. brinza si i-a aratat drumul la sora Sinta Vinerea. muica. — in cu apa vie si-i zice: dus la fierar si-a mosu somn i-a zis: Scoala. Fata se facu frumoasa si tatal ei se numea Ciutura-imparat. El a apucat-o pe cea din mijloc. Cind s-a trezit a vazut merele de aur linga el. da ti-au ruginit merele-n sin. i-a umplut traista cu bunatati si i-a dat si el sa bea apa din urcior si aimindoi au beut apa din urciorul fermecat si a plecat mosul. nu incerca ca toti s-au prapadit si nu 1-a lasat.

Si a plecat Petrisor acasa. rid ca s-a impotmolit. Dupa aia el a iesit de acolo. declara si el razboi. Ce faci. Zboara ei si in zbor vad indarat o cioara. Rosu-imparat da nu-i da si-i calul. pe al doilea si cind sa-1 scoata pe al treilea. a ardicat arpiile si pe front. vinat si negru. A. si Uite ce ai la mine de facut? Eu am trei cai. iar se 27 . Acuma vinat vine si merge la rege. ma. sa se duca cei mai tari El s-a suit pe o mirtoaga si s-a impotmolit in imala. Petrisor. a ascuns merele pe masa si casa s-a luminat de mere. Ii placea de foe. Lasa. a zdrancanit din capastrul galbin si a venit galbina. da cind oi avea nevoie sa fir — Pai ce sa faca? zisa un cai mai tinar. Soldatii. Bate la usa si iese — Ce cati. Si Lingura-imparat s-a pus pe fuga ?i-l batu el pe Lingura-imparat de-1 facu loman. iar in noroi. zboara la frontiera si-1 face zob si pe asta. Ia uita-te ce sa vede? Sa vede o roata de foe dupa noi. Da aude ca s-a facut razboi. tu sa nu scoti caii din grajd ca daca eu aflu. Nu se duce la imparat. Petrisor. declara razboi. Petrisor intra in ureichea mea a stinga si iesi pe dreapta si a iesit in toale de argint. nu e cioara. da cind sa intoarce mirtoaga lui. Da unu Furtuna-imparat. Atunci el a facut asa: a gasit 90 de maturi. arunca-te si au scos arpiile si au zburat cu Petrisor. da calul i-a zis: Fuga. da drumul calului. Era in aur imbracat. sa baga pin urechea stinga si iese pin dreapta. El drept la ma-sa-n batatura. A scos apoi un cai. El sa duce acasa. la douaspe noaptea le dai o tava de jaratec ! n-avea ce sa faca zmeului de el ca avea grija de cai. de acolo un zmeu. Ce sa zica acum? le dai fin sa ii tasali. fura calul. cu mirtoaga. capestrele si da-ne drumul. manince. calul a calcat pe un pai si 1-a ingropat la o piatra in pamint. zdrancane el capastrul negru. El zdrancane capastrul ajunge la mlastina. facindu-se carbune si caii au scapat cu Petrisor. caii au inceput sa vorbeasca Ei. ofitarimea rid de el. Cind tree ostasii. — Bine. Baiatul a primit ca — — de ori maidanu sa nu ramiie de pai si atuncea sa ne ia sa ne scoata afara si pe noi. e zmeul Si au scos alt rind de arpii si mai iut' au zburat. Si intr-o zi zmeul ii spune ca are de gind sa mearga la o nunta in pustietati peste mari. am fost. ma. hai? fost.! :: la locul in care se desfaceau crengile si el in loc s-o ia in jos si cind colo. se termina drumul si dadu acolo de nn el a gresit directia palat mare. Atunci a scos a treia arpie si au trecut otarul. de acolo prau s-alege de tine. daca ar sti el ce sa faca. am scapa si noi. Atunci zmeul a cazut si a murit. Si atunci imparatul iar a zis ca un inger de — — A — — Am si aur 1-a ajutat. Atunci calul a auzit cum chiraie. eu plec la nunta. — Sa ia 90 de maturi si sa mature de 90 — — — — ! — scuturi din friul galbin. ai fost si tu la razboi. Caii au zis: Ia-ne. Da cind a ajuns el la cai. vitejii pe linga el. vino la mine argat. baiete? — Sa ma bag argat. saracu baiat. a maturat de 90 de ori si paiele le-a adunat. venit vestea ca trebuie sa se duca la granita. Da imparatul ii spune reginei ca un inger a trimis Dumnezau de 1-a batut pe Lingura-imparat. ca paiele strigau la zmeu. ma. ar scapa si el de zmeu.

ce sa dreaga ca sa aiba copii ? Au umblat ei pe la toti doftorii. iar in toale de aur. Bine. Mergind pe drum ajunse pe rege ii trase batista pun cu iesi si se lega la desti. dar degeaba. — ImpAratul cu doi feciori fost odata un imparat si imparateasa lui. Da fata cade bolnava. cind colo. maica. ea eria sotie de imparat. ce stralucea. il cheama pe rege. ajunsa iar la mlastina ii lua capastru. A fost nunta mare si buna. are oichii negri ca ai lui — — — Petrisor. Apoi iar linga Luminita joaca si ea cu sticluta ii toarna pe par. impara- A Un 28 . ghicitor le-a spus ca ei au un mar in gradina care rodeste numai un mar. dar el nu vede la sale nimic. eu ma imbolnavesc cu gindul la el. Iar a dat drumul la cal si s-a dus acasa. A treia oara iar nunta. Petrisor. Se face acum nunta la un imparat. o pune pe gard. care nu aveau copii. Regele il vazu si crezu ca el este ingerul. a iesit in toale de aur cu pietre nestemate. da ea a fugit cu copilul la Ciutura-imparat. eu am dat batista ingerului in razboi zis fata: au vazut doua mere de aur pe masa. cu sabie de aur. merge regele cu regina si cu Luminita si el ia friul negru. A luat el capestrele. La urma zdrancani de friu. zboara in hora si se prinde linga Luminita. Da el soarele ca de frumos ! Pe urma el pleaca. Au dat sfoara in tara sa vina si ghicitori. il birui si pe asta. da cineva il atinsa cu sabia si singera. da Luminita zice Muma. Intr-o zi. Lumea vede. gaseste batista regelui cu singe pe ea. Da Petrisor cheama calul cu capastrul galbin. Atunci s-a dus la rege si a zis ca gainareasa i-a furat batista. tinjesc dupa ingerul ala. cred ca gainareasa a furat-o. intra in urechiea stinga si prin dreapta. Ce sa faca ei. Daca ei vor minca din mar. Da cum — ! Atunci vad ei ca el e — Eu sint Arata caii sa-i vada si ei. sa iai fata mea. ca pe omul ei 1-a omarit. numai in haine de aur. Vine alta nunta in alta tara. Vrednic esti. iar trece prin ureichea stinga si dreapta. tu sa iei o sticla de apa de crin si cind joci cu el sa-i torni pe par ca el n-o vedea. a zdrancanit au venit toti trei caii si s-a bagat in ureichile alui vinat. o spala. Pe fereasta vad sirmele de aur ele luceau ca o lampa aprinsa. cu pietre nestemate pe el. Muma. regina si o iau si pe fata. unde s-a bagat sluga ca sa scape si n-a spus nimic. a Sa vina Petrisor sa vedem ce este? Cind vine Petrisor el cu crinul crescut in par ingerul care a biruit armatele.: ! ! ris si batjocura. Da gainareasa sta in fruntea mesii. Cind vad ele. Cind ajunsa la Rosu-imparat. zice imparatul. a chemat pe vinatul. intra in mlastina cu mirtoaga lui. — Nu. El se duce. joaca cu ea si dispare. da pe parul lui a crescut o floare de crin. la fel coboara-n hora.

unde o dascalita are o scoala unde invata doua fete pe care le tine inchise si ziua si noaptea si sint frumoase ca soarele. a oprit calul si a ascultat mai bine. opri calul si asculta si se intrista. dar ca sa poata intra trebuie sa sape o galerie de la casa babei pe sub drum pina la scoala. imparatul are s5 vada nevasta lui Simon asa da frumoasa si are sa dea drumul la un sarpe sa-1 29 . Dimineata baba s-a dus la dascalita si a intrebat cum sint. au luat caii si-au plecat peste munti. Baiatul imparatului fu botezat Simon iar al bucataresei Gheordache. Daca vei spune asta te vei face stana de piatra » Gheordache. fiindca Dumnezeu il daruise sa cunoasca limba pasarilor. au fost de 20 de ani. Dinsa a spus ca sint fete si nu baieti. Sa cumpere haine de femeie si sa mearga sa-si tunda parul fiindca fetele sint tunse. Spun ei babei de ce au venit si ca vrea sa vada cele doua fete sa ale dascalitei. dar cind vep ajunge acasa imparatul are sa-i puna otrava in ciorba daca nu poate cu cafea sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta ». puiul de pasare a inceput iar sa cinte: « sinteti frumosi si buni. dar intii sa le controleze daca sint fete si nu baieti. I-a dat imparatul pe amindoi la scoala. Auzind ei treaba asta. dar cind veti ajunge acasa. La un an si bucatareasa si imparateasa nasc cite un baiat. Cind au ajuns la al doilea munte. vin la tatal lor si-i cer bani multi sa piece pin tara vada lumea. Umblind ei asa prin tara. A tocmit baba oameni de au sapat galeria pina la scoala. Dascalita a primit sa le aduca la ea sa doarma si sa invete. S-au dus ei in satul cu pricina si au tras la o baba linga scoala dascalitii. s-au destainuit ca ei sint feciori de imparati si ar vrea sa le ia. lua cu el o jeava de stuf de la baba si acolo o taie in doua si jumatate o dete fratelui sau si si-au facut lipsa mica prin tava ca sa nu se cunoasca in cenusa ca sint baieji. care tocmai se copsese. Auzind aceasta Gheordache. Se spune ca daca or fost baieti ar fi risipit cenusa. care cunostea limba pasarilor. fiindca fetelor le-a placut baietii. au auzit ca intr-un judet din imparatia lor se afla o comuna. fiindca se nascusera in aceeasi zi si in acelasi ceas si minut. Traind ei acolo impreuna cu fetele. pentru ca aveau de trecut trei munti. Dinsul i-a spus: Niste pui de pasari cintau frumos despre noi. Au ajuns la al treilea munte. a mai cumparat patru cai din cei frumosi si iuti si apoi a vorbit cu dascalita ca i-a venit doua nepoate din alt sat si ar vrea sa le dea sa invete cu fetele ei la scoala. are sa-i faca cafa cu otrava sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta. Simon atunci 1-a intrebat: De ce a oprit calul si ce a ascultat. dar cind va veti duce acasa. Feciorul babei Gheordachi mai istet decit Simon. Cind sa treaca ultimul munte in virful lui. imparatul are sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. si cind sa-1 treaca in virful lui. care cresteau frumosi ca doi braji si cresteau impreuna. Curata ea marul de coaja si il duce imparatului si imparatesei: Maninca ei din mar miezul si bucatareasa maninca si ea cojile. un pui de pasere a inceput sa cinte: « mult sinte|i buni si frumosi.teasa va naste un baiat. Ea a pus intr-un lighean cenusa cernuta si le-a cerut ca peste noapte se-si faca lipsa mica in ligheanul cu cenusa si dimineata sa controleze daca-s fete sau ficiori. Baba le spune ca e greu. Cind doarme dascalita au plecat toji patru prin galerie pina la casa babei. doua luni. Cind au terminat ei scoala. S-au inteles sa fuga peste noapte. Au trimis ei atunci bucatareasa sa culeaga marul. puiul — a inceput iar sa cinte: « Sinteti buni si frumosi. fiindca sint inchise. fratele lui Simon. cind auzi.

Sara cind se culcara. s-a sculat apoi si a sarutat mina imparatului si a zis: — Iarta-ma. Simon si Gheordache aveau camerele una linga alta. Dupa ce s-a imbracat s-a dus la bisericS si a intrat — 30 . nevasta lui Simon a nascut un baiat. Atunci el i-a spus: — Cind am trecut peste intiiul munte. 1-a gasit pe Simon cu nevasta sanatosi I-a povestit imparatului ca Gheordache a vrut sa-1 omoare si sa-i ia nevasta. Dimineata. Imparatul 1-a iertat. are sa-i faca cafea cu otrava. dar daca nu reuseste cu cu ciorba ». > Dar eu am varsat cafeaua cu genunchiul de pe masa si te-am scapat de la moarte. Gheordache a frinat calul a oprit si a ascultat ce spune puiul. Simon nu 1-a crezut.muste cind va dormi in camera cu nevasta si sa i-o ia. tata. Pasarea a mai cintat ca daca voi spune ma voi face stana de piatra. iar Gheordache a inceput sa vorbeasca tare sa rida de bucurie si ca din intimplare a dat cu cotul in masa de a rasturnat toata ciorba din toate strachini. Atunci s-a adus piine si ciorba. cind imparatul dus sa vada ce s-a intimplat. nevasta lui Simon a luat copilul. Dimineata. puiul iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. « -Euam Simon i-a zis: — Spune-mi ca sa te cred. Cind am ajuns la eel de-al doilea munte. Dupa ce au trecut muntii au mers ce au mai mers toti patru calari pe cai si au ajuns acasa. tocmai in ziua de Pasti. de bucurie. sa-1 otraveasca sa-i ia nevasta. dar atunci am sa ma fac stana de cafea sau piatra alba. S-a sculat de la masa si a sarutat iar mina imparatului si a zis: — Sa ma ierti. Si in acel moment s-a facut stana de piatra. Gheordache s-a s-a sculat s-a ! sculat viu. Gheordache a lovit cu genunchiul in masa si a varsat cafeaua pe masa. cind tocmai imparatul era la biserica. ne-a cintat bum si sinteti de la Atunci eu m-am ascuns aci si cind a venit sarpele. Imparatul. cind s-a trezit a aprins lumina si 1-a vazut pe fratele sau cu sabia scoasa si i-a strigat ca vrea sa-1 omoare ca sa-i ia nevasta ca e mai frumoasa ca a lui. te vei face stana de piatra alba. are sa-i faca ciorba otravitoare. 1-am omorit si te-am scapat moarte. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. am rasturnat ciorba si te-am scapat de la moarte. sa-1 omoare si sa-i ia nevasta i. s-a dus la poarta sa-1 dea de stana de piatra sa-1 omoare pentru sufletul lui Gheordache. Imparatul a luat atunci stana de piatra si a pus-o la poarta ca de pe ea sa incalece pe cal. Imparatul il ierta. Gheordache i-a aratat ca i-a fost trimis sarpele sa-1 muste sa moara si imparatul sa-i ia nevasta. ca de bucurie mare ca am luat fetele cele mai frumoase si nu stiu ce fac. tata. Cind am ajuns la al treilea munte. are sa dea drumul la sarpe sa-1 muste. Daca vei spune aceasta si la altii. Dupa un an. dar el s-a facut stana de piatra. Simon. In timpul dnd era sa-1 dea cu capul de piatra. Atunci Gheordache i-a spus: sa-ti spun cum este treaba. ca am gresit de bucurie ca am sosit acasa cu nevestele noastre. sa moara si sa-i ia nevasta ». a intins o masa si a pus cafea pe masa sa manince. El a cerut hainele noi sa se imbrace sa mearga la biserica. iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. a prins copilul si-a intrebat-o ce vrea sa faca? Pre sufletul tau vreau sa-1 dau jertfa. Atunci eu am dat cu cotul. Gheordache luii o sabie si se furisa in camera fratelui sau sub pat si cind veni sarpele pe o gaura din zid ii taie capul si trase sarpele afara din gaura. un pui care spunea: frumosi.

Ce te uiti. baiete. pindeste noua si nu poate sa prinda clipa ca sa sarute floarea cind se deschide. Aci a cintat asa de frumos ca slujba s-a terminat si imparatul ramasese pe loc de frumusete si de mirare ca e Gheordache sau e sufletul lui. ii zimbeau si-i multameau. Ele infloresc in fiecare noapte intr-o clipa si tot intr-o clipa se inchid. zicindu-i: Uite. Din ea au sa rasara trei flori galbene. Ba cum sa nu viu. Daca ai sa prinzi clipa aia si ai sa sarufi pe una din ele. atunci nu se mai inchid e si ramine sa se paleasca. pindeste doua. Dar o data-i izbuteste si dupa ce o saruta. Imparatul le tinea pe toate inchise la un castel si in fiecare dimineata le scotea cu rindul sa le plimbe prin gradina ca sa nu le fure vreun vrajitor ori zmeu aciuat prin tufe. fetele multe sint saracie la casa omului. de la usa. sa plivesti douasprezece straturi de flori si sa le uzi si in fiecare dimineata s5 si asculte Un — — — imparatului douasprezece buchete de flori. iar el pleca tot rusinat. si dupS ce le da. Gheordache avea in mina si un stat de busuioc. le imbracau si pina seara le rupeau. facindu-se nevazut. primeau florile. dar lumea duci la fiicele De aci inainte. Dupa ce s-a oprit slujba. Cind a trecut pe linga imparat i-a sarutat mina si i-a dat busuiocul spunindu-i Cinstit nepot ai din partea lui Simon si a mea si trece mai departe in strana linga cintareti. mai gura-casca si nu vii sa lucri. s-o stergi bine si s-o pui in pamint. sa le fie cu noroc. In fiecare dimineata.: in biserica cintind psalt. Si macar ca erau dar oriunde. chiar asta este si pofta inimii mele ! Il ogodi ajutor de gradinar de flori. cum se varsau zorile. fuge de la boier intr-o zi pentru ca mr-i platea simbria si se opri drept in fata florariei imparatului. §i-a luat nevasta care se cernise si au petrecut si poate mai petrec si azi. Imparatul s-a mirat intirziat asa — FLOAREA GRADINARULUI de neam mare care avea douasprezece fete. Dimineata le duce cite o chita cu flori si busuioc. pe tine sa nu te vada ». ce mergea din stapin in stapin. Findeste o noapte. Sa sapi douasprezece razoare. inghite floarea galbena. caci era daruit de la Dumnezeu si cu glas si a spus la cintareti ca daca era Gheordache n-ar fi de mult cu slujba. Orice ar fi facut imparatul cu ele. se face nevazut si zboara te miri pe unde. Apoi iar intra in odaia lor sa vada 31 . ii zise mai marele gradinarilor. stapine. A un imparat pace. imparatul a plecat acasa si la poarta n-a mai vazut stana de piatra si atunci a inteles ca el a inviat si a venit la biserica. ca faceau mare paguba la casa imparatului. nu le putea stapini sa-1 fost odata si vestit. Fetele le luau. Intr-o noapte ii vine in vis o zina si-i spune: « du-te in col^ul florariei. ce ai sa faci in fiecare zi. cu capul in jos. baiat sarac. il priveau. Tu s-o inghiti daca vrei sa te faci nevazut si sa vezi tot ce e pe lume. iese afara. Fetele voioase. imparatul le aducea douasprezece perechi de papuci de aur si douasprezece rochii albe de mireasa. el culegea florile cele mai frumoase si le ducea la geamul frumoaselor printese. A venit si Gheordache. daca n-or fi murit. din ceruri. ai sa gasesti o nuia de putregai care straluceste noaptea.

Au intrat prin pesteri si tunele pina ce au iesit la un luminis. — Acolo se opresc la o fintina. tipa. tnlcar de raminem in pielea goala. nu si de petrecere nu ne In noaptea a treia. beau apa. dea sa scoborim sa nu intirziem. apoi niste flacai le purta cu cintecele pina ce le momi intr-o padure cu frunzele de aur. Se sui si el in corabie si poposira la un castel minunat la poalele unui munte de argint stralucitor ca soarele. Fa. si-a zis baiatul. Printesa primeste chita. Fetele iarasi se iau de mina. se culca padurea si tac pasarile. Isi face baiatul socoteala ca baietii astia nu sint oameni. El iar n-are de lucru. se-nfurie si se misca sa prinda hotul care a ranit-o dar nu vede nimic El se urea in virful padurii si scapa. se vede treaba. Dupa ce ostanira si ramasera desculte. tree prin tunele si pesteri. A doua zi. rochiile albe de mireasa. Sta in odaia lor si asteapta sa coboare in alta lum3 cu ele. vazind ca padurea are picioare si merge. Acolo la mal le asteapta doua corabii de aur cu patru marinari la fiecare. luminau mii de licurici pina ce coboara aproape de ei luna. de facura ferfenrfa papucii. Se potoleste furtuna. S-au imbracat cu rochii albe de mireasa. aici nu este lucru curat. porneste sa caute dusmanul si daca nu-1 gaseste se pune cu potopul si furtuna. strecoara in chita printesei celei mai mici ramura de argint rupta din acea padure fermecata. ci mai indata sint diavoli sau zmei prefacuti in piele de om. baietul pitula frumos in chita micutei printese. ca abia scapara bietele fete cu viata. se-ntinde si rupe o creanga. s-au legat una de alta sa nu se piarda si pe o seara adinca au scoborit in fundul pamintului. Se cutremura iar padurea. Apoi se pune o furtuna si da un potop de apa. Mai multi flacai le venira in ajutor sa coboare din corabii si cum pusera piciorul pe pamint se incinsera niste dansuri dracesti de-si prapadira si papucii si rochiile. 32 . Cea mai mare le porunceste o data celor mici: Imbracati-va. dar de hora noi. o saruta si o maninca. fie — Trebuie sa ceva cu — Trebuie. Dimineata. Beura ele apa. Apai iar se face nevazut. ramura de aur rupta din padurea cu pricina. El se duse in grajd si adormi de asemeni. Printesele stau ingrozite la fintina. In seara urmatoare iar pindeste pina ce infloreste floarea cea galbena si iar rupe o floare. rupe o crenguta si o pastreaza. lasaii. Padurea simte. Isi da el seama ca nu-1 simt desi sta pe lampa ce atirna pe un cinghil de aur in mijlocul odaii. dupa care se face nevazut. era aci o alta lume. Coboara incet soarele spre asfintit si atunci abia baga el de seama ca padurea are frunzele de argint. este lucru curat. saruta floarea a treia galbena si o inghite si pe aceea. in niste rize de rochii de li se vedeau pulpele si soldurile. zise una dintre ele fi. N-are rabdare. linga o padure cu frunze stralucitoare ca diamantele si in loc de lampi. coboara scari. cind le aduce florile. se urea pe corabii si ajung intr-o poiana cu flori albe si rosii. zimbeste si nu zice nimic. Cineva ne-a simtit. raspunsera alte surori. $i iar se pusera pe chiote si joe. Apoi se intorc acasa. Iesi o luna mare si frumoasa de se vedeau oamenii lucrind pe ea la ogoare. Printesele abia scapa cu viata pe sub steiurile ! — —O de piatra.! ce indeletniciri au. chiotesc si joaca pina ce le prinde seara la joe. se-ntoarsera precum venisera. Apoi se culcara si adormira bustean. De data asta corabierii le due la niste izvoare cu apa fermecata care dadeau tinerete fara batrine^e omului. zise o fata. ca pina acuma asa ceva nu ni s-a intimplat. care se tinea scai dupa ele. Ajung la marginea unui lac mare si frumos stralucitor ca oglinda. zise cea mai mare.

Tntr-o zi. De data asta am sa va fac pentru cea din urma oara pantofi de nunta si rochii de nunta. ascunse in chita cu fiori. Se lasa iar noaptea si ele s-adunara pe mormintul lui mama-sa ca sa dea la noroc. — Uite de ce am venit. cum alta n-a mai fost sub soare. Le cintara cintece frumoase de se induiosa padurea poftira sa se marite cu ei. Cind s-au intors de la bilci. Ele n-au vrut si iar s-au pus pe joe petrecere de si-au facut rochiile zdrente si papucii bucati de iapa moarta. Sa fi vazut acum cutremur in padure. a plecat muma cu ele la bilci. s-a casatorit cu fiica cea mai mica si mai frumusica a imparatului. de aceea am saracit ca voi cu dansul si cintecul vostru nu mai conteniti de o sa ma duceti la sapa de lemn cu atitia papuci si rochii rupte. ramura cu frunze de diamante. — — — Ei. Ele au plecat la bilci. stapina ? Parca v-ati incalzit prea mult la dansul cu zmeii. Zmeii venira si le nu-1 rabda inima si din nou rupe o creanga cu frunza de diamante sin. atunci sa cint eu la ghitara si tu sa joci. Tree prin padure si ajung la un loc. vaete si tipete. Dar de unde stii? Pe el ascunzind-o in ! mai frumos decit zmeii. tinarul gradinar. sa va cer pe fiica a si mai mare sa mi-o dati cu mine sa vada ea averea mea. iar domnul in alta parte. Fiecare sa va maritati cu cine va e pofta insa una sa ramineti cu mine sa am si eu stilp la batrinete. Toate ar fi dorit sa ajunga imparatese. La nunta lui tot poporul a fost chitit cu flori din gradinele imparatesti si s-a facut o nunta mare. furtuna si iar potop de ploaie ca si mai inainte. se-ntilnesc cu un domn bine imbracat si domnul a vorbit cu ele ca si cind le-ar cunoaste. ajunse imparat. insa baiatul zboara deasupra si nimeni n-are ce-i face Vine cutremur. da el cu inele de aur. Cum i-a dat-o printesa s-a rosit ca racul. De ce va rositi. 33 . cine sa mosteneasca imparatia si sa ia scaunul de aur dupa moartea imparatului. Se intoarsera acasa frinte de oboseala. Si sa dusa. da muierile zic: — Sinteti cunoscuti? — Nu zise morarul. Iar feciorul. iar surorile coborira jos in lumea zmeilor si facura acolo nunta jucind pina ce ramasera in pielea goala. pina ce din gradinar si florar. s-au intilnit cu domnul si le-a zis: — Sa-i spuneti domnului morar. se viri printre ele se si intimpla. si facu in asa fel Asa Ea ramase pe pamint cu FETELE DIN MOARA Era un morar si avea trei fete si era bogat. De acolo niciodata nu s-au mai intors pentru ca poarta le-a inchis-o gradinarul si ele s-au maritat cu zmeii. Gradinarul iar se facu ca norocul sa-i pice micei printese.! si si izvoarele la fete. 1-ar cunoaste si pe morar. Fata a plecat cu in casatorie. Ea cinta si el dansa ! nevazut. Dete imparatul peste ei dansind si se rasti: — Hei. ca o sa-i fac o vizita. iar dimineata gradinarul. Copacii dadeau cu crengile se aplecau in jos sa omoare pe eel ce-i rupe din trupul ei. stiu eu de undeva — Dumneata stii sa cinti si sa dansezi frumos? — Stiu — Bine. da el cu trasura.

Zice: — Buna ziua. se-ntristeaza ea si i-adat si ei cheili sa nu umble in odaia aia. giuvaieruri §i altele. A 34 . §i daca nu avea copii. $i-l duce pe el militia. zise el si pleca. aci in padure fata. au dat lada jcs si i-a zis sa mearga si el acolo. s-abate pe un drum intunecat si ajung o casa mare. scap eu de-aici A golit o lada cu pietrele nestemate si le-a pus in lada si deasupra a pus giuvaierurile. cind colo. n-ai vazut pe fata? — — ! — ! — — N-am vazut. au dat-o si pe-a mica. Aci ti-e palatele? Da aci Da ea a vazut ca lucrul nu este curat El facu pe seriosu §i zice: Na cheile colea. merge. ce sa faca ca sa aiba copii. Zice ea. la numai capate de odaia aia. sa vada ce este? fete infipte in tapi. A fost un impa- nu avea copii. da ea era mai desteapta si sa face vesela. trece un om cu un butoi in car. am venit sa cer fata mijlocie. m-am gindit s-o aducem si pe mama si tata sa vada si ei palatul tau. IMPARATUL FARA COPII A rat care fost odata ca nicicdata. da lui muica-sa Cind a ii face samn sa cheme militia si casa morarului sa umple de armata intrat militia. A pus ei lada in trasura si s-a dus la ta-su vesela. A inceput ea sa plinga ! duce la — Ce ai umblat acolo ?§io aduce acolo si-i taie capul morar. Iar sa preface pina o ia si pe-a mica. si fata $i-au ajuns acasa a scapat in butoi. Si-a dat-o morarul. Cind vine el iar zice: Ai fost acolo ? Te taiem. Da el avea o haita de criminali. A luat cheia si a pus-o la fel ca sa nu priceapa el.! Merge la — camera asta. Cum sa scape ea de aci? Desface si alte camere §i gase§te numai lazi cu aur. fata deschide lada si sa vad capetele fetelor. a desfacut ea lada si s-a uitat. dezleaga-ma. Au omorit ei din militieni si au ajuns criminalii si au legat-o de un pom. Da s-au intors ei la fata. Cind colo. il pupa ca a venit el. Baga-ma-n butoi. Fata curioasa sa duce drept da nu poate fugi ca e incuiata. ea vesela. Da sa nu intri in — — ! ! aci. zise ea si ramasa Cind colo. Cind el vine. Ajunsi. se duce si o taie si pe ea. ca hotii m-au legat. se plingea la toti sfetnicii sai si-i intreba. — Mosule. Mosule. dupa doua-trei zile vin. Sfetnicii il sfStuiau sa dea sfoara prin tara mai umblat incoace sa caute vraci care sa faca ca imparateasa sa nasca copii. pe urma o duce pe ea sa vada casa lui. Stii ce. ca plec. ca daca nu era. fugarindu-i pe alti milijieni. sa mascheaza si-i cere fata mijlocie. Si ea curioasa vede capul lui soru-sa a mare A pornit sa plinga. sa luam o ladk si s-o ducem s-o vada. S-au dus acolo si in cale au iesit tovarasii lui cu armile. Ajung ei pe mos. ca ailalta Pe urma iar sa e ferice de ea Pe urma sa venim cite§i patru sa facem nunta. A intrat si ea si a vazut capetele la surorile ei. O duce el cu trasura in fundul padurii. nu se povestea. da n-o gasesc. Am vazut ca ai scumpete mare. Ia cheili si sa nu intri in camera asta. — Bine.

Cind auzi impasa vedem. ! Se duce omul Sa traiesti. da ce are sa moara? zic unii Nu mai trece mult si se aude ca imparateasa a nascut un fecior. zise: Sa-1 aduceti la are leacuri de copii. Supusii imparatului se intrebau ce va fi cu copilul. Vedem — ! 35 . — Dumnezeu. imparat si cu plecaciune zice: ! ! ! Ea zice: Da. patru luni de zile. multe mere am mai mincat eu si n-am facut copii. la a noua luna se aude in toata curtea ca moare si moare imparateasa. Baaa asta ! — Da ! ! — — Bucurie mare in toata imparatia ca imparateasa a nascut un fecior. n-o sa fie rau. — inaljate imparate. fiindca avea sa aiba si el un fecior acum la batrinete. ce leacuri de copii are omul asta. il curata frumos si se apuca sa-1 manince. — Da. trece un om pe acolo prin comuna unde era imparatul. Intr-o bunS zi. — Ce. — Bine Ma omule la imparatul marul. sfetnicii — Ce vorba este asta. Cirlanul crescu si el si se facu mare si nazdravan. ca sa-i mosteneasca tronul. ii dadea de mincare. Mare bucurie pe imparat. Ce este? Aud ca dumneata ai leacuri de copii. si-1 da imparatesei sa-1 manince. vine si maninca si ea cojile. pe toate drumurile prin toate partile lumii si nu putea afla nimic care sa poata face ceva ca imparateasa sa aiba copii. marul asta. se trezi imparatul ca nu-i nici copii. Au dat fuga si mine la si tot satul zisera: ar vrea ratul. un minz cu un corn ! nu s-a mai vazut. dar din marul sa-1 maninc si pe asta. veselie La mare ca imparatul are un copii care sa-i mosteneasca imparatia. o gloaba de iapa care umbla pe-acolo prin curte. iese afara cu el in curte. leacuri de copii Cind auzira oamenii de acolo. Copilul crescu frumos cu parul de aur. ma omule. la marul. trecura opt. numai imparatul i-au spus imparatului. caci auzise si el de povestea imparatului fara copii. Baaa Fata si iapa un minz cu un corn. Dupa ce maninca ea marul. Calul. trecura sase. Da-i sfcrra-n tara dupa copii. Imparateasa nu i-a dat nici o seama ca iapa a mincat sau n-a mincat cojile. dupa cum ma simt eu. imparateasa se simte ca o sa fie rost de copii si zice: — Ma imparate o sa fie rost de copii. dar nu e copilul. cine-1 va minca va face un fecior de mare isprava. Trecu cinci luni. calul. palatul imparatesc. ca nu mai putea nimeni sa-i dea de mincare si nici sa puna mina pe el Imparatul porunci slujitorilor sai: Inchideti cirlanul. Cind avu copilul opt ani se ducea s punea mina pe cirlan. acolo intr-un grajd undeva si lasati-1 in plata lui noi ce o fi si cu el. unde e copilul. cind imparateasa a nascut un fecior si gloaba de iapa nascu si ea un minz cu un corn. daca asta sa faca un copii. fiindca copilul crestea si crestea si cirlanul. dupa trei. imparate Am leacuri de copii. De minune. nu-i nici calul. un fecior voinic de toata frumusetea.! ! ! incolo. si incepu sa strige: si — Leacuri de copii. nici cirlan Supusii imparatului se intrebau: Baaa unde e copilul. La un timp. Cirlanul nu-i face nimic copilului Cind copilul avu ncua ani. — Buna ziua. In timpul asta. Bietul imparat era cu jale mare. si anume — Uite. Mai.

ori zmeul asta ne-or minca oasele noua la amindoi. — — — ! — ! — Ce facusi. s-a dus si a bagat destiul unul intr-a cu arama. ma? — Pai ce sa fac. pe unul mai rau. Calul era nazdravan. . luai si pietricica. Dupa aia sa vii la mine si sa-mi spui. cind om socoti noi ca toate slugile o dormi si zmeul. Cind auzi zmeul caeun bun barbier. Copilul ranea la cal si vedea si de alti cai. zice de unde doarme el. si mai. Tu te fa barbier si sa barbieresti prin curte. de trei ori ca sa nu banuiasca zmeul nimic. da dadui si pe cap ! ! . El a cautat o besica si a pus-o in cap. l-a atins spus calului. Bine zise calul. Zmeul nici n-a bagat de seama lucrul aia. Copilul se ducea linga cal. De aci inainte l-a numit chelu.! n-a avut ce sa mai faca. tu vii la mine si nu mai pui mina sa ma iei de friu. . lasa ca tot ne mai trebuie ceva. Cind 1-oi barbieri sa faci in asa fel sa-1 atingi cu briciul si iute sa dai cu batista ta. S-a dus copilul si l-a barbierit. Dupa aia. . unul intr-a cu argint si altul intr-a cu aur. om mai scapa noi de aci. alta de jur imprejur cu argint si una cu aur Tu sa te duci sa bagi destiul intr-a cu arama si te legi la deste: unul intr-a cu argint si unul intr-a cu aur. aducea apa. Ei zice tot mai trebuie sa avem ceva. l-a sters. El a facut cum a putut si a luat si pietricica aia. Copilului atit i-a trebuit. L-a pierdut din urma pe copil. A barbierit incoace si-ncolo. La aia cu aur a dat si pe cap si si-a facut si capul tot de aur. ori ba. El bucuros s-a dus si i-a stiu cita oara. odata pe cind il barbierea pentru a nu — Ce ne trebuie? zise copilul. facea tot ce trebuia prin curtea zmeului. Tu la care fintina te duci si aduci apa ? Ce f intini sint ? Una este sleita cu arama. In sfirsit. — Mie nu mi-ar trebui asa multe. de acolo sa faci tot ce-i putea sa iei o pietricica cit de mica si s-o bagi in poznari. imi facui — Cauta o besica si pune-o ! si capul de aur. de doua ori. Uite mai. acolo si se plingea. calule am si din singele zmeului si din barba zmeului. Ce mai trebuie sa avem? De acolo unde se culca zmeul. — — — — — — — si Calule. Sa bagi seama sa nu te vada cineva ca s-a sfirsit cu noi. l-a chemat la el sa-1 barbiereasca. copilul 1-au luat zmeii si 1-au bagat sluga la ei acolo si pe cal 1-au bagat la grajd. Cind te-o intreba cineva. i-a luat si citeva fire de par din barba si-a bagat batista in buzunar. dar tie iti trebuie multe. gateste-te si la noapte. am destele si cu argint si cu arama si cu aur. sa iei singele zmeului. pe unul mai bine. s-a dus. — Mai — Noi calule. S-a facut o data. dar sa te legi la deste. in cap. Cind s-a dus la cal Mai zice bagai mina. cu briciul. toca lemne. Mai are zmeul si alte slugi si odata si odata are sa te cheme sa-1 barbieresti si pe el. Repede a scos batista. Sa mai iei si citeva fire de par tot din barba lui. s-a dus. dorm 36 Ei bine. sa spui ca te-ai taiat. pina s-a invatat. Cind le-oi avea pe astea toate. de sub patul lui. copilul s-a declarat barbier. Intr-o buna zi calul ii zise: o sa scapam de aci daca o vrea Dumnezeu si uite cum: Ne tre- buiesc multe lucruri. sa vii la mine si sa-i dam drumul.

s-a facut el. balano. cit fug eu de tare. ?i roade si roade la ea. Sara cind au socotit ei ca s-au culcat toate slugile si s-a culcat si zmeul si au adormit. Cind a ajuns iapa acolo s-a oprit. Mina. chelul cu cal cu tot si avem timp sa-1 prindem. — Mai da-i si tu — zice — ca uite. s-a pus si roade. Cind a auzit zmeul ca e Cind auzi copilul: singele lui. ce sa mai manince. A aruncat batista §i s-a facut un piriu de singe. Cind a ajuns zmeul la ea. — — drumul Mai Mai si zice. care o avea zmeul a inceput sa necheze.! ! ! imi tragi capastrul din cap. 37 . Cu aia scapam noi ca nici mult Ei zice nu mai e pina trecem de hotarul zmeului. om muri. balana? Ce sa fie ? Sai pe mine si intinde-o repede Pai ce e? — ! — — — —A fugit baiatul. sa si — sa — Ei. s-a a aruncat piatra. De aci inainte i-a dat mina pina au dat de livezi mindre. asta acum e singele tau. Si acum sintem liberi. ma arde in spate ! zmeul dupa rau. Zice baiatul: Om trai. da-i bataie si copilul cu calul nazdravan si zmeul cu iapa nazdravana. Cind om trece de hotarul zmeului. ce sa mai bea. Bietul copil a zis: — Iar ma arde in spate — Te arde rau ? — Ma arde rau — Arunca firele de barba ! ! ! de barba s-a facut o padure deasa. Tu sa stii ca aci in comuna vecina este o imparatie mare. mai avem decit singele. ca are zmeul o iapa balana. fugi. sui pe mine din grajd si s-o luam. a incalecat si-au luat-o la fuga si da-i bataie Iapa nazdravana. Iar zice copilul: Mai ma arde in spate de nu mai pot Arunca singele. tu Cind la el. a ros. Se duce zmeul inapoi. da aia ma intrece inca o data. care. ! La un timp copilul zice: Mai calule. a trecut prin »1 si dupa copil. nu mai are putere asupra noastra. Zmeul a sarit din somn si a fugit la grajd. taie si cu palosul pina cind o trecu. zice — sa stii ca e arunci piatra aia jos. lui nu-i era de copil. Cind a ajuns zmeul cu pumnu. noi tot fugim. e cam rau de noi pina trecem de hotarul zmeului. de nici pasarea nu putea sa treaca prin ea. Cind te-o arde rau de tot. Zise: Ce-i. de ciuda a crapat. ca trece de hotar si nu mai avem putere asupra lui. poti sa si bei ca tot trecem de el pina la hotarul tau. — Mai zice — ma arde — Arunca piatra. A pus mina pe iapa si a intins-o dupa el. si — mina ! auzii o bubuitura? zmeul crapa. Daca ne prinde cu aia. poti maninci. s-a dus in grajd si a tras capastrul de pe capul calului. pus cu paru pe un zid de piatra. ca nici mult nu mai e pina la hotarul zmeului. ii era necaz de cal ca era nazdravan. noi. pline de flori si miresme calul zice: — E ma copile eu ramin aci. zice. Zice zmeul: firele Cind a aruncat — — — ! — ! — Da-i bataie.

acum fetei celei mici — praf. zisera oamenii. ia trei fete. ca eu sint linga tine. punem iar alte flori. zice: te bag la gradina de flori ca am un gradinar batrin si ar fi timpul sa-1 schimbam si Lua sa ramii tu. era sa-1 omoare. copilul da tot stind eu pe aci calul meu si-o aduce aminte de mine ori ba? Scutura capastrul. tata si eu vazui. zice. El are sa nu pui ochii. apoi cum ii da drumul calului. La un timp. in care timp in fiecare dumineca imparatul se ducea la biserica. sa facem o gradina tot mai frumoasa de cum a fost. In timpul asta. a venit o herghelie ! de cai si mi-au facut-o Mai se poate? Fata cea mica era pe acolo pe-aproape si zice: Da. sint batrin. zice gradinarul. Sa mearga fetele. imparate Statu el cit statu. nu mai pot. priceput si mergea de minune ca era o mindrete. Unde e nevoie. se infatisa imparatului si-1 ruga sa-i fie sluga. ar fi bine sa ma lasati sa plec ca baiatul care mi 1-ati dat la gradina este foarte priceput. — ! — — Bine. - ! — ! — ! 38 . Fu chemat la imparat si-i zise: Bine tu ramii de azi inainte gradinar. imparatul lasa cite o fata in fiecare zi acasa. ramii aci cu mine. Daca vreti sa o vedeti — Bine Nu e nevoie sa merg sa o vad. ! doi si pe urma eu plec si tu ai sa ramii in locul imparatului. Spusera tatalui lor de minunatiile de flori din gradina si cerura ca baiatul sa fie mai departe gradinar. acolo intru si eu. Se duse el. s-au uitat si niciodata n-au vazut gradina mai frumoasa ca acum. te bagi sluga la imparat. cum nu face ca fata cea mica il vede. Fata mica ramasese acasa. ramase cu parul lui de aur. cum face gradina praf. saracul Iiii potopul imparate. nici pe-a mare. Tu Tu — Binee copilul capastrul si pleca. doi. Se duce batrinul gradinar la imparat si-i spune: Marite imparate. lucreaza bine si gradina este o frumusete cum n-a mai fost niciodata. da dregem noi alta data. un an. plina cu fel de fel de flori ce nu le mai vazusera. as avea nevoie de sluga si n-as avea nevoie. face el. veni calul. da. — Bine. te duci. se uita bine la el.! ! ! ! de la mine capastrul asta. Cind vei avea nevoie de mine sa scuturi capastrul. imparate. Imparatul ii zise: — Mai baiete. veni toata herghelia. si ce facuuu prapadul lui Dumnezeu. intr-o duminica pe cind era imparatul Ia biserica. — Mai Nu — Maaa da ce e aici? — Imparate. Cind vine imparatul de la biserica. nici pe-a mijlocie si numai pe a mica. cine are nevoie de o sluga? — Cine sa aiba decit imparatul. ! meu sa ingrijesti de gradina Eee statu el un an de zile. Se duce la gradinar sa-1 puna la lucru. lepada besica din cap. o vede facuta praf. Ei. — Bine ma copile. Se duse in sat acolo. §i mi-au rupt si straiele degeaba m-am tinut la ei c5 de pe mine Erau sa ma si omoare. trece prin gradina si cind se uita. te invat aci un an. — Cum cine sa fie asta si ce e cu el ? ! zise nimica. sare pe cal si face gradina toata praf. S-au dus fetele. Mai. se arata un b§iat destoinic. cind ii veni lui odata bine.

nu trecur5 toti — Cum nu trecura toti? — SS treaca si din curte. feciorii. una trecuta. la chemati-1 incoace la mine. asa cum i-a placut. Au venit multi feciori si s-au sfatuit cum sa faca. Numai ca ea mai era sus. Cind facu el gradina si mai frumoasa. a mijlocie e gata sa treaca si asta mica e gata imbobocita — MS — eu asa le-am adus florile. gradinarul. Sa dea fetelor cite un mar in mina si zice: — Fetele le punem sus. asta mijlocie e e ca gingia. — P5i unde e al tau? — PSi. Cind vad treaba asta fetele mai mari. — Ehei ma cu asta avem bucluc. Ei. nu trecu al meu. a dat sfoara in tara ca isi marita fetele. s-au urcat in foisor si prin fata lor treceau in rind. N-a mai trecut mult si imparatul asa a facut. mare e cam trecuta. ! la ratal lor si-i spune: si ea: uite ce flori mi-a adus mie. tmparate sa-mi fie cu iertare. ca da aleia mai mici florile mai mindre le iau si dau fuga — Uite ce mi-a adus gradinarul asta. Ei. ! numai buna de maritat sa treaca si si el trei buchete de flori. Trimite dupa el si-1 imparatului. zice imparatul. una gata o da la a una numai imbobocitS: Le duce si le da fetelor. mare. atunci imparatul zice: Toata curtea sa treaca prin naintea fetii. daca mie nu-mi place nici unul. cea mijlocie spune: — Uite ce flori mi-a adus mie. mai mare. ce flori ai adus in dimineata asta la fetele mele. mai frumos. dar Gindi ea ca aici nu e curat. Qnueun om de nu spuse nimanui si nici la surorile ei si-si zise: — Ma asta de face lucrul asta nu-i om prost. Dar cum? Sa se stringa toti feciorii. si care fata i-o place de baiat sa dea cu marul in el. A mica cum sta cu marul in mina. a mijlocie si-alese si ea altul. — 39 . Uite. tu nu alesesi nici unul ? — TatS. A — Tata. trei buchete de flori. ! nu alese nici unul. — — mica spune aduc in fata A si omule. pe a care e gata sa treaca o da la a mijlocie si a mai frumoasa o da celei mai mici. A mare isi alese unul. treaca o data. trecura — ! ! toti feciorii si . El se uita la fetele imparatului — Ma si zise: asta mica Face asta mare s-a trecut. cu omul asta nu e lucru bun. asta e trecuta. spune a mare. pe a trecuta. Eu am adus florile asa cum sint fetele. Cind aude imparatul zice: Eiii si asta e o idee buna a omului asta. asta e gata sa treaca si asta abia incepe. Fetele si-au luat cite un mar. — Ce v-a adus? — Uite ce floare mi-a adus mie. Inseamna ca eu am intirziat cu fetele mele si ele s-au ajuns ca n-au sa se mai marite Eu am sa dau sfoara in tara ca-mi marit fetele. ducea la cele trei fete. rind. care vreau sa se insoare si fetele sa-si aleagS pe cine vrea. Sa mai — Tat5.! ii intra la inima. — Ma tat5. in fiecare dimineata.

el scutura friul. Pina la urma se duce. Nu trecu mult dupa asta si un imparat vecin pleca cu razboi impotriva tatalui sau. ce amar gaseste in bordei. Iasa si el din namolul ala si se duce la bordeiul lui. Tncaleca si el — — ! ! Ma. lasati-1 aci. Ma facusi aci de rusine cu cea mai cebaluita sluga. ca daca nu sint eu acolo sa stii ca-1 pe un magar si se ia dupa ei. vacar. Sa te duci unde oi vedea cu ochii. Fata pac cu marul in cap la gradinar. el iute pune mina si-1 taie pe el la desti. MS. Imparatul. — Nu se poate. zice imparatul. Ii stia ea rostul lui.! Trecea toata curtea. Baiatul a dat pe alta parte. II arata imparatului zicind: Imparate uite ginerele Lasa. tu ai gresit. ca nu i-ar fi — Nu se poate. nu mai spuneti de el. lasa-ma sa ma due si eu. zise el catre nevasta lui. De asta-mi place. Stai pe pace. o cheama afara s-o vada. lapada el besica din cap. S-ar. incaleca pe calul lui. scoate iute batista si-1 leaga. Cum intra. Ei. Trece si el pe acolo ghebejit. si iar il imparatia mea. Fata zice: — 40 . a venit si iar s-a inamolit tot acolo cu magarul. — — — Ea — zice: Ma. sa mai treaca o data. Facura surorile ei nunta imparateasca. se umple bordeiul cu tot ce trebuie numai si numai de aur. vedem noi ce facem. El n-avea caciula dccit besica aia in cap. fara ca pe ei sa-i bage in seama. pina ajunge la o mlastina si se namoleste cu magar cu tot. lasa-ma biruie. Tree ei inainte. Imparatul isi strinse oastea. daca Dumnezeu nu ne trimetea ingerul pe toti ne omora si mie imi lua gitul. Acolo era in toiul luptei. Merge ce merge calare pe magar. A treia oara iar pocneste cu marul in cap. nu mai trece mult si imparatesei i se face dor si ei de fie-sa. da intr-o margine a imparatiei. Intra si el in lupta aproape de imparat cind gata unul era sa-i taie capul. tu nu te duci El zice: sa ma due si eu. La mine n-ai ce mai cauta. zise imparatul. cind vede cine 1-a scapat si e taiat la desti. Pe afara ramine tot un bordei prapadit. Imparatul crede ca-i un inger care i-a sarit intr-ajutor. Trece oastea pe linga el. Unde sa duca. n-are nici un fir de par pe cap. In marginea imparatiei intra si ea acolo intr-un bordei. unde sa duca. se due vitejii. li da alt mar si zice: — Sa mai treaca o data toata lumea. Atunci zise baiatul catre nevasta lui: Ma. I-a biruit pe dusmani si au plecat inapoi. intreba imparatul. Da cu destiu pe pereti si-i face de aur. treaca si gradinarul. porcar. ! — Au capu. venira si cei doi gineri cu oastea lor. — Tata. mai nimic. au capu. si magarul se preface in calul lui nazdravan. Isi ia barbatul si pleaca. — Ce-ai facut ma. cit dinspre partea lui. fara ca sa poata da pe acolo. si zboara ca vintul pina acolo. si iesi cu el afar a din trece gradinarul primit nimeni. si frica-i era de imparat si rusine ii era si rau ii parea. cu chelu. ca de ce n-a dat fetele dupa feciorii lui. zice imparatul. Qnd ajunge la bordei. Mai trece o data ! si iar il pocneste cu marul in cap. Dupa ce tree. duce pe la ea si nu s-ar duce. — Al tau sa fie. n-am gresit. asta tot aci este.

a incalecat pe cal. Cind aude imparateasa. — Mama. frica ii era. — Si ea e fata noastra si el e ginerele nostru si pe urma nici nu stii bine ! fi cine e el? Bine ! Sa vina numai fata Se duce imparateasa si trimete dupa fata sa vina la petrecere. — De unde are el putere sa faca tot in aur ? — Iaca de unde El are si capul de aur ! ! si desti de aur. vina inauntru. ca si el este cineva si e mai viteaz si decit tata si decit cumnatii mei care tin pe surorile mele. inseamna ca ai fost tu. ! — — — Ea sa vina. spuneti-i ei si si terminat a venit tata lui tata asa cum va spun eu. sta cu gindul acolo.! — Mama. ma: cum e vorba. — Tu nu vezi ce e. a scuturat de capastru si a venit calul si-a lepadat haina de pe el. cind imparatul se veselea cu cei doi gineri ai lui. nu merita sa stea la masa cu noi. cum se poate ca eu n-am lucruri de astea in imparatia mea si nici n-am vazut la nimeni. — Nu intru in bordeiul tau. cu tine. — — Merged si Baiatul le zice: Duceti-va de indata inapoi ca eu va ajung. Cind aude le imparatul toate astea zice: spuneti-i sa vina incoace si daca el se face asa cum a venit in razboi. Se due slujitorii inapoi si-i spun: Uite. A iesit el afara. La o petrecere mare. mama. Merg barbatul meu a fost. imparatul spune. si-a lasat pletele de aur pe spate. Ma ingerul care a omorit toata oastea aia. — Ba e adevarat. pina la usa. — mama. Se intoarce imparateasa acasa si vrea sa-i spuna imparatului. a luat sabia. Ma. — Nu se poate. de argint si de arama. il tin. da ce e aci la tine ? tot. el nu — Ma omule ar bine sa vina si el — Nici cum n-are ce cata el aci. Razboiul nu 1-au n-au fost ei invingatori si a fost barbatu-meu. ca daca te faci asa cum ai fost in razboi si daca ii arati batista care ti-a dat-o el cind te-ai legat la deste. sa nu-i spunaaaa. si i s-a taiat un deget cind 1-a aparat pe i-a taiat gitul. mama? — Pai cine a facut astea ? — Pai chelu aia. numai pina la us a zice vina. daca ar fi si fata noastra a mica aci ? Unde sa vina aia ca sa ne faca de rusine. Face ea doi pasi si intra la usa. sa vorbesc — Vina. cind noi 1-am lasat impotmolit cu magaru-n balta la un intors. Cind sa intre inauntru. numai aur peste — Ma. a 41 — . ! — — — Pai cum ? — Iaca asa. dar n-ar fi bine. mama incoace. — Nu intru. el de nu — Cum a fost pod si cind ne-am Dumnezeu. imparateasa ii zice: Ma omule. 1-am gasit tot acolo. intra la grija. zice imparatul. Fata ii trimite vorba prin slujitori si zice: Eu nu pot sa viu fara barbatu-meu. Ala a fost un inger trimes de la slujitorii si spun imparatului toata tarasenia. vina sa te vad.

! ! : ! zburat drept la imparat cu nevasta cu tot. omul Sla a vrut sa omoare pe baiat ca sa scape de el si a zis catre femeia lui: Femeie. Ma. se duse de nu-1 mai vazuram. mai vazuram de facut? Pai noi nu mai avem pretentie A POVESTEA LUI PIPARU$ PATRU o femeie si aveau un baiat. imparate. Cind au pornit. daca nu sa piece de unde au venit si ramin eu imparat in locul d-tale. — — — — Pai nici nu te — Si atunci ce e la tron siramii tu mostenitorul tronului. imparate? Pai asta ar cam fi batista care ti-am dat-o eu. Daca m-o pretentie ! se tie nici o intrece meu. cine e asta? Asta e tot ala care 1-am vazut. au incalecat al lui nazdravan. daca n-or fi murit Si incalicai o sea si va spusei povestea asa. Traia odata un barbat tatal. si murit Dupa moartea tatalui. S-a facut imparat a doua imparitii. Eu sint ginerele dumitale sil mic si fata a mica. si eu sint ala care te-am scapat de la moarte. a trait in pace si cu cumnatii lui si poate ca mai traiesc si azi. dupa care se afla ca el este fiu de imparat. $i acum ce e de facut? zice imparatul. eu nu pot sa sufar copilul tau pe linga casa si eu am sa-1 omor. si mai incalecai o matraguna si va spusei o mare si gogonata minctuna. ca a si fost inapoi. Asta este. tii lui isi gasira fiul si calul nazdravan. ginerele d-tale. Daca ginerii astia ai dumitale va avea puterea pe care o am eu. nu m-o intrece. ingerul. de ce nu vS tinurati dupa mine? A a zis imparatul afara. El a coborit de pe cal cu nevasta si zise: Sa traiesti. S-a uitat si el la gineri si ginerii la el si imparatul zice: Pai cum sa va masurati puterile? — — — — — — — — — — ! ! — — Uite. Si asa a fost. sa nu mai aiba — Bine iesit la tron. Pai uite ce e de facut Sa ne masuram puterile. a incalecat pe cal. d3-i pe dincolo. Dupa un limp a femeia s-a maritat si a luat un alt tata la baiat. eu incalec pe calul dupa mine. si ei s5-si dea drumul dupa mine si sa ramin ei. Ce facurati ma cumnati. i se facu frica si zice: Ma. S-a facut apoi o nunta mare la care au fost chemati si parinfost mare bucurie cind parintii lui. Dupa ce s-a maritat. Cind 1-a vazut imparatul. Al lui era vint ! Ai lor. ce sa-1 mai ajunga. fata da dar tu cine esti? ca te-am vazut cind am fost in razboi cu imparatul vecin. Pai cu ce dovedesti? Batista asta o cunosti. inaltate imparate. Eu sint. di-i pe aci. si ei pe caii lor. va face ce fac eu sa fie ei mostenitorii tronului. — 42 . imparate. N-au apucat sa" ispraveasca vorba bine. La un t imp s-au intors inapoi si au zis Cu omul asta nu ne putem masura.

Cind vazu vulpea ii zise: Stai. A — — A — — — zorilor. spus: ca te-mpusc ca el nu stia mai mult deck atit. Daca nu 3 cu viatS doua zi de dimineata. cind s-a sculat. Si ! — daca i-a iesit iepurele el a — Stai si — meu. lasind puiul de iepure acasa. Pina atunci el nu avea nici un ciine afara decit puiul de iepure si puiul de vulpe care se luau dupa el cind pleca la vinatoare. cumetre urs. pe tofi trei acasa si a plecat iar la vinatoare si cind a plecat. rosii si vargap. Daca a plecat la vinatoare. voinice. Era bucuros ca acum avea un pui de iepure si un pui de vulpe cu care se juca. Bineee. s-a intilnit cu cumatrul urs cale si ii spune si lui: Stai. A doua zi. Auzise lupul ca el avea un iepure si o vulpe. lupule. rniine la crapatul — Bine va fi de mare folos.! Femeia fu si ea de parere ca sa omoare copilul. asa cum se joaca copiii. Atunci lupul ii zise: Te rog nu ma impusca. a zis baiatul. asa cum se invoise. a plecat din nou la vinatoare. ca am sa-ti aduc un pui de-al meu. dis-de-dimineata. ca am sa-p* dau un pui de-al meu fi o s5-ti fie la timpurile grele de mare ajutor. nu mai scapi. Dupa ei ce cu ce numai asa va fi conciu lui zicind: — ! par din conciul stinga si mat ale. lasind acasa cei doi pui care cresteau vazind cu ochii. in cale se intilni cu un lup si-i spuse: Stai. iepurele i-a adus puiul acasa. te rog frumos. ca am sa-p dau un pui de-al meu. El a luat puiul si acesta s-a luat dupa el ca un catelus. ca am sa-ti dau ! un pui de-al care-ti ! a zis baiatul. mise. Pe cind ei vorbeau. Atunci Dumnezeu i-a facut pusca. In zilele urmatoare a plecat iar la vinatoare. vulpe. nu musca. sa mi-1 aduci la mine acasa. nu ma impusca. cum n-ai mai vazut sub soare. Daca i-a facut pusca a doua zi a si plecat la vinatoare. El 1-a pus la umar la mina s-a Doamne Dumnezeule fa-mi si mie o pusca din firutu asta de par de la maicuta mea. dupa cum crezuserS si auzise tot ce vorbise tatal sau adormi a visat ca daca maica-sa ii va da un fir de par din sa-si poata face o pusca cu care sa mearga la vinatoare si bine de el. ca asa pui frumosi am eu. doua zi. Atunci maicuta sa rugat asa: i 1-a dat. Atunci iepurele i-a zis: Nu ma impusca. ?i a I-a lasat — m — 43 . care o sa-ti fie de mare folos si o sa creasca si el pe linga puiul de iepure si de vulpe. Vulpea speriata ii raspunse: Nu ma" impusca. Piparus. sa mi-1 aduci la mine-acasa. In drumul lui i-a iesit un iepure in cale. s-a intilnit cu o vulpe. Dimineata. Plecind la vinatoare. voinice. doua zi lupul ii aduse puiul. vulpea i-a adus puiul. daca nu stai am si te impusc si ai sa vezi ce blana frumoasa am sa fac maicutii mele din blana ta Ursul s-a oprit si i-a zis: Te rog. Vorbele noaptea in soapta pe cind dormea copilul. ca eu am sa te impusc. a rugat-o pe mama Maicuta te rog sa fii buna si sa-mi dai un fir de astea le el inca spuneau nu ador- vitreg. Fara de el ciinii ceilalp ai tai n-au sa poata face mare isprava. dac3 musti eu te impusc si ai sa ramii fara viata.

le arunca capcaunilor. ca ne striga stapinul ca e la mare primejdie. Atunci capcaunii ii spusera sa-i inchida in cotet si sa le puna o piatra grea la usa. usureii vintului. o vulpe. uiu-iu-iu. greii pamintului. a primit puiul de urs si a mers mai departe. Veniti de ma scapap Capcaunii sa-i mincati. ca sa le inchida in cotet si sa le puie o piatra mare la usa. ca nu mai avem rabdare. spunind ca ii strica somnul si ca n-a auzit bine. Usureii vintului $i greii pamintului !. Sariti de ma scapati sa te mincam. El se desculta de opinci. Iepurele care auzi chemarea stapinului zise: I-auzip. un lup si un urs care-1 apara. mincara opincile ii poruncira sa se dea jos sa-1 manince. Capcaunii se invoira. Ei il vazura si-i zisera: Stai ca te mincam Atunci baiatul le raspunse: Lasati-ma numai un pic sa ma urc in copacul asta si sa-mi cint un cintecel sa ma auda vintul. urechila si lasa-ma sa dorm ca n-ai auzit bine ! Dupa ce capcaunii. dar lupul care era linga vulpe ii trinti o laba. Dupa ce capcaunii mincara si hainele. $i greii pamintului. ca sa-1 auda maicuta mea ca este eel din urma cintec al meu pe care il mai cint. Botezase pe iepure si pe vulpe. na-na Usureii vintului. Mergind el prin padure se intilni cu capcaunii. Astepta timpul sa piece baiatul la vinatoare. Merse la ei si se intelese cum sa omoare pe baiat. iar pe lup si urs. Vulpea care era linga iepure ii lipi o laba peste ureche §i zise: Taci. na-na. In acelasi timp voia sa-1 omoare si pe baiat. 44 . ! striga stapinul fratilor. sa le faca de petrecanie. dupa ce aflara ca vineaza baiatul cu ciinii lui. dar nu stia cum? Isi aduse aminte ca intr-o padure traiau niste capcauni cu doua coarne in cap si la picioare cu copite de cai. Ei se invoira si-1 lasara de se urea in copac — — ! si incepu sa strige catre ciinii sai. zisera baiatului: — Ne Atunci auzi si vulpea si zise: — Da-te jos sa te mincam. jos — Da-te Capcaunii sa-i mincati ! acum — — El in timpul asta striga din nou ! uiu-iu-iu. TatSl viterg inchisese ciinii in cote£ si le pusese o piatra grea la usa.Zis si facut. iar acestia le roasera intr-o clipita. Tatal sau vitreg nu vedea cu ochi buni lighioanele astea care se gudurau pe linga baiat si-1 pazeau. zisera capcaunii. asa ca le puse gind rau sa le omoare. Atunci baiatul se dezbraca de haine si le arunca capcaunilor. Puse mina la gura si striga pe aripa vintului: Uiu-iu-iu. — Uiu-iu-iu. Ca de obicei baiatul pleca iar la vinatoare in padure lasindu-si chiar atunci ciinii acasa. Tatal eel vitreg le spuse pe unde si ca are un iepure. care intr-o clipita le facura farimita si le inghitira.

nici carne pe el nu avea. lua unul. muiere. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati — ! ! Atunci auzi ursul. usa abia se clatina. Fuga dupa mine. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. — . se prefacura intr-o radacina. dar isi jupui pielea din cap si usa nici nu se misca Se arunca si vulpea si pati si ea la fel. Capcaunii acum poruncira baiatului Acum da-te jos sa te mincam ca asa ne fu invoiala. ce sa faca de frica sa — ! n-o omoare barbatul eel rau si veninos ca un sarpe? Sa-si puie-n oala la fiert. in schimb. ca n-are nima ce-i face. Cind a vazut ca nu mai este carne. Veni barbatul flamind si fara vinat de la padure: Gata. Venea unul. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati la piciorul — ! ! zicindu-le: ca ne striga stapinul. Baiatul isi taie si pulpa de la piciorul sting si le-o arunca capcaunilor ?i striga din nou: Atunci auzi — Auziti — si lupul Uiu-iu-iu. sari din birlog si zise: Intr-adevar ne striga stapinul. . el se dete jos din copac si impreuna plecara acasa si-1 mincara si pe tatal sau eel vitreg si rautacios. se ducea la vinatoare. isi taie o bucata de pulpa de arunca capcaunilor zicind: Uiu-iu-iu. cum se duce mita la gaura socitilor si nicicind nu se plictiseste. Cind ajunsera. . uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului.: Baiatul. da-mi si mie carne ca mi-e foame Si asa. hai la el. Piparus Patru zise ciinilor: Roadeti radacinile astea ca sint capcaunii care au vrut sa ma manince. Aduse intr-o zi un iepure si-i porunci la muiere sa-1 friga. ii trinti o laba de-1 ameti ca nu-1 lasa sa doarma. Apoi o luara la goana spre padure la stapinul lor. mincarea? taie sinul si sa-1 — 45 . Barbatu era lenes si nu sirbea la tarina ca toata lumea. drept si le-o nemaiavind ce sa le dea. — CERBUL FERMECAT Avut-a odinioara un barbat si c-o muiere multi feciori si fete. Cind vazura capcaunii ciinii lui Piparus Petru. Acum veni si rindul ursului si cind se repezi arunca si usa si piatra de nu se mai vazura de-a rostogolul. In casa toti ii tremurau de frica. dar ursul care era linga lup. Cind se repezi lupul. venea altul si cereau: Muma. Iepurele nu se lasa si se repezi in usa cu capul. Ciinii roasera toate radacinile. capcaunii se suiau in copac sa-1 manince. Omul asta de rau ce era. Muierea il fripse in tipsie asa cum se cuvine. Dar feciorii erau multi. lua altul si iepurele se gata. $i de aci inainte Piparus Patru trai pe tara-n pace.

Dis-de-dimineata. tu asculta de mine Mergi. Atvmci copiii o luara pe un drum si mai lung si se indepartara mult de primejdie. apoi vino miine dimineata cu ele la mine sa-mi deschizi si amindoi sa fugim de aici. Cind se vazura copiii iar la spatele lor cu parintii turbati de minie. si un brici. puse-n blid si minca. aruncara cutea si se facura in urma lor mici placi care — smiciiau. spune di ce? Pe tine te aranesc ca sa te injunghie de Craciun. asa facura. sa-1 junghiem si sa-1 mincam. Hai sa punem un ficior. Fata vazind ca o sa-i prinda.! : sint cisnovita si nu ma simt bine. insa de copii nu se lasau si totuna dupa ei. arunca cheptaru. O luara pe fata si o inchisera intr-o cocina si catara s-o ingrase. noi avem prea multi copii. Copiii fugira. Parintii. pina se apropiara de infiora — si ! - — — urmele lor. vad ca nu e fata si nu-i feciorul. mincare ca-ti spun de ce esti inchisa-n cocina. alergind dupa ei cu muierea si cineva le spuse ca s-au dus incolo pe drumul de cara. Fata cind auzi se sa se-nvete — — — — se gindi ce sa faca? Fratiorule scump. soro. Ba eu am sa beau apa din urma cerbului. au raspuns vecinii. Da. Cind vazura ei ca sint pe urmele lor. ce-i mai trasni prin minte la carne de om. gata-gata sa-i prinda. El scoase din oala. Dupa asta. tatal. aruncara briciul si se facura in urma lor niste cutite cu taisurile-n sus ascutite de-si taiara parintii picioarele si cazura lesinati peste cimpia pe care crescusera cutitele ca iarba. cauta o piatra de ascutit brice. sa-1 aranim. da si ei fugeau dupa copii. iti dau. cind in varsatul zorilor. Merse el mai departe intr-un catun. Eu o sa beau apa din izvorul asta. Feciorul mai mic raminea tot flamind. zise sora. dupa ei. Atunci alergara dupa ei intr-acolo. i-a raspuns muierea. Frate-sau. cu rani singerate. o asculta ?i asa facu. Dar tata-sau si muma-sa dupa ei. cei doi copii fugira. cit pe aci iar sa-i prinda din urma. pleca prin vecini intrebind: N-ati vazut ficiorii nostri? N-am vazut. — — 46 . se tot ducea pe linga fereastra la soru-sa de-i cerea mincare: Da-mi. il ruga pe frate-su: Tu frate. — Gata! — Vino sa mincam — Maninca tu ca eu ! — — Atunci el zise: — Asa-i dulce carnea di om? — Eu nu stiu. Si se facura niste rugi mari incluceati. Deodata i se paru ca maninca carne dulce si-o intreba pe muiere: Da ce carne-i asta? Di iepure. Speriat. ca ogarul dupa iepure. sa-i piarda si sa-i omoare. fugira. copiii. Asa zisera. pina nu se scula tata-su §i muma-sa. Muiere. Copiii fugeau. pina ce ajunsera intr-o padure si se oprira ostemti linga un izvor. ii raspunse femeia Dar feciorii mai mici n-au de lucru si-i spun ca muma lor de frica si-a taiat sinii ca sa aiba el ce minca. Cind ajunsera parintii se incurcara si se zgiriara in rugi pina ce isi rupsera camasile si pielea si-o facura mii de intepaturi.

Potera insa ii prinsa si iar in dimineata urmatoare mersera sa taie plopul. — Ba am sa beau si ce-o o fi. Cind vazura dimineata taietorii se suparara si-i spusera imparatului ca nu e chip de taiat plopul. fa. noduroase si stoloase. Noaptea. o intreba baba. cum se vindeca carnea omului. o aseza pe dos incit nu acoperea turta de piine. innoptind aci de frica. ba si mai gros se face. noaptea se vindeca la loc. zari o fata frumoasa ca o zina din povesti. crescind si mai mare. Ii dete-n gind ca babele pe toate le-ncurca si le descurca. Asa plecara ei acasa la imparatul §i-i spusera ca mai este de taiat inca un neac si cade plopul miine dimineata. padure cu alele salbatice o porni incotro zari o lumina catra un mic catun de oameni. nu cu apucatorul pe — Zau maica nu pricep $i se prefacu baba ! pita. — Merse de incerca si imparatul. sa se suie in plopul de linga fintina. Cind acolo se opri la o cesmea. Fata privea de sus din plop si se mira de prostia babii. Taiara ei. ca nu stie sa aseze tastul pe pine. Atunci ii porunci: Cum Fata. iar taietura se vindeca ca si cind nicicind n-ar fi fost infipta securea in trunchiul sau. puse doi oameni cu baltiile ca sa taie plopul si pe fata s-o doboare jos. ca cine bea apa din urma cerbului ma fac eu fara de tine in pustietatea asta. Cind ajunsera taietorii si vazura plopul si mai mare iar fata rizind de ei in virf. se duse cerbul la plop si linse. Vazind el atita nesupunere se duse la palatele sale. Ce sa faca de aci incolo ? mai stia ce. zicindu-i: Pune. Ce sa faca sa n-o mince lupii si ursii care misunau primprejur. linse pina ce se facu plopul si mai gros. se speriara si o luara la fuga sa-si piarda urma sa nu-i pedepseasca imparatul. ca aceea care pune laptele-n oala dar intinge pe dinafara. Baba se invoi sa scoboare zina de fata din plop pentru un mic bac§is. Nu — — Cum — Pune dealtminteri. Lua de acasa podnita pentru copt piine si facu focul la tulpina plopului. ca ce se taie ziua. Tocmai atunci trecea pe acolo feciorul imparatului sa-si adape calul. fa muica. Oamenii taiara. tastul cu gardinarul in jos. Fata vazind-o ca este proasta. fi se preface in cerb se dadu peste cap §i se prefacu intr-un cerb mare cu coarnele cit prajinile. zisera speriati taietorii.! si ce — Ba si nu bei. Ramase ca miine sa mai taie pu^in si sa-i fie pe plac imparatului. sa se duca la o vrajitoare girbovita sa-1 ajute ea daca voinicii cu puterea lor nu sint in stare. iar imparatul nu pricepea pentru ce? Cind se zauita in virful plopului. pina se-nnopta. dar fara nici un folos. ajunse calul la cesmea se sperie. Dupa ce se incinta vatra. framinta piinea si o puse pe vatra sa se coaca. gata sa puie peste ea podnita. in loc sa puie podnita cum se cuvine. taiara. cobori incet jos din virful plopului si aseza ea podnita peste azima. caci plopul fund gros nu pridideau cu taiatul. linse taietura §i plopul se vindeca. Baba cum era de felul ei vicleana. $i Intristata si amarita in cum bau. Fata cind vazu cerbul incepu sa plinga si sa suspine in zadar. nu mai avea rabdare s-o invete. taiara §i seara mai ramase inca un neac §i plopul se pravalea. Asta e o minune si nicidecum altceva. da-te jos ! In schimb fata nu se misca de loc si nici nu-i raspundea nimic. 47 . Noaptea veni cerbul din nou.

Fata stia ca sint picaturile de la fratele ei si plingea si ea sarutind florile de calapar. muica. iar la mine toate se-nalta. iar cenusa sa fie aruncata in gradina. n-are. Cind se ducea imparateasa sa culeaga mere. Cind se ducea imparateasa in gradina florile se lasau in jos. Si se facu o nunta mare cum numai fetele imparaau stiut s-o faca. Imparatul se supara. O apuca el dupa urme si ajunse la poarta imparatului. calaparul crestea inalt ca un copac si imparatul n-avea ce-i face. Sara inchise poarta si se culcara. pe mine toate ma urasc si nu pricep pentru ce? Atunci imparateasa-i raspunse: esti — Maria ta. dar se vede ca prostia din nascare. gasi poarta frinta si nu stia de cine. OF! trait odata un mos care avea noua copii. sarac cum era. imparatul iar gasi poarta rupta. Dimineata. gasi cerbul cu coarnele lipite de poarta. Cind venea imparatul sa-i miroasa florile. Din cenusa crescu un calapar frumos. Cind vazu ea cerbul mort. iar spinii se intindeau de-1 inghimpau. Dimineata. A 48 . O lua calare pe calul sau alb inaripat si zbura ca gindul la palatele de marmura unde-1 aseptau nuntasii. Imparatul iar se-nvenina de minie. Il prinse si-1 injunghie fara sa stie imparateasa. sint sufletul fratelui meu prefacut in cerbul fermecat. intr-o zi. mare si stolos. Toti mincara din carnea cerbului numai imparateasa nu. lecuire Baba rise de bucurie. iar oasele le aruncara in grading. porunci sa se taie trandafirul. Cerbul veni din nou si frinse poarta. Se repezi cu coarnele in poarta cea mare si o rupse. prinse fata si-i dadu o bacica de bucurie. se coace pinea. iar imparatul cu ostirea sa iesi din padure. cind se scula imparatul. Mosul. — Tu ai sa fii sotia mea. Mirat de asemenea intimplari. o intreba pe sotia sa: — Mereu la tine se lasa-n jos marul de aur. Era tare de cap si nu era bun nici pentru o ceapa degerata. numai cu unul din ei n-a avut ce face. trandafirul si calaparul. il taie si-1 arse. plinse amarnic si pe zi ce trecea. sora ia-o de unde nu-i. porunci sa se unga poarta cu smoala si sa se lipeasca de poarta raufacatorii care farima noaptea poarta. iar cind se ducea imparatul isi inalta crengile si virful si mai sus. pe care tu injunghiat facind un mare pacat. Cind veni cerbul si lovi cu coarnele in poarta imparatului.— Asa. marul isi apleca virful in jos. Chema maistori si o dresera la loc. Din oasele aruncate crescu un mar mare si frumos cu merele de aur. iar cind se ducea imparatul florile se lungeau in sus. sa mergi cu mine sa facem nunta imparateasca. astea nu sint nici flori. de Dumnezeu neiertat. Suparat. nici 1-ai meri. Imparatul. cum se scula. i se lipira de smoala si ramase cu capul lipit de poarta pina la revarsatul zorilor. tinjea si se ofilea ca o floare. chema lemnarii. s-a trudit si pe toti i-a dat la invatatura. Cind veni noaptea cerbul fermecat s-o vada pe soru-sa in plop. Cind se ducea la el imparateasa lasa florile in jos si din ele curgeau picaturi de lacrimi. Pe tine toate te iubesc. Bucatarii fripsera cerbul. iar cenusa o arunca in gradina si din ea rasari un trandafir stolos cu multi boboci de toate culorile.

Mosule. se duse la el intrebindu-1: Ge-i cu tine. atunci poti sa dii cu el paste gard. JPe mine ma cheama Of! Unde te duci cu baietanul asta? due in lume sa i se piarda urma. 1-a legat la ochi si s-a scufundac cu el in fintina pina in fundul pamintului.! ! : Si-a pus in gind de suparare sa scape cumva de el. A luat traista cu de-ale gurii si-au plecat in lume. pe un an de zile si daca nici la mine nu invata. da-mi mie copilul ucenic. pina ce de osteneala au poposit la o fintina sa bea apa si sa se odihneasca. Astazi mergem si punem via si miine mergem s-o culegera. numai sa nu ma inseli La anul vii pe jgheab. grebla. vazind dintii si ghearele infioratoare. Baiatul iesi afara din casa dracilor. iata un om necunoscut se iveste in fa|a lui. A doua zi ia tirna diavolilor struguri timpurii pe mina si se duse de culege via pe masa. De acolo a pornit cu el pe fundul unei ape mari pina ce a dat de casa dracilor. tata-tu 1-a pacalit pe tata si m-a adus aici la talpa iadului ca sa-i sadesc vie intr-o zi si in alta sa i-o coc si culeg. omule si sa-1 ce ai oftat? Asa oftez eu. se rezima de un gard si incepu sa plinga. Ga scot Lasa. ca e prost si-i tare de cap si nu poate invata ca ceilalti opt feciori ce-i mai am. dar eu am venit fiind chemat pe nume. mai baiete. Fiica tartorelui iadului il vazu pe sub sprinceana si cum ii placu de mutra lui. Bine omule. sapa. si 1-a mare il lua la ispiteala. tu mai baiete. — — — Zis si facut. S-a asezat unchiasul pe jgheab si s-a pus pe oftat de suparare. pina acuma. Baiatul S3 intrista. Ia timpul Ista. ! li puse-n mini tirnacop. nu-1 invata tu pe dracu sa traga cu pusca eu om din tine de-o sa-ti m. de ce plingi? Uite. aici cum o sa ma descurc eu cu asa natii de tartori intelepti? Lasa nu te speria ca fac eu in locul tau tot. Tartorul —d — Pai — eel stii. Sa-1 ia pe prost de mina duca-n lume ca sa-i piarda urma. Gum a sosit. A mers mult mosneagul cu feciorul. stiu si eu cutare si cutare trebusoara. ca niciodata nu va fi in stare sa prinda de capatina mai mult decit la mine. intrebindu-1 La ce m-ai chemat. Apoi il duse in tarina diavolilor sa-i sadeasca vie intr-o zi si a doua zi s-o si culeaga singur. mosule? Nu te-am chemat. Ga sa nu-1 faca de ris cind s-a ridica baietandru si i-a veni de iasurat. cazma si vita.arga fulgii daca nu ma asculti. fie voia ta. — — — De ! — — — Ma — — — ! ! ! Omul i-a luat copilul. dai de trei ori cu batu in fintina si zici de trei ori Of Of Of ! Eu am sa te aud si indata ies din fintina si-ti aduc copilul teafar precum mi 1-ai dat Da mosul a zis: bodeaproste ca scapai de dracu si s-a dus acasa. mai flacau. Numai tu sa-mi spui cine te ajuta. Ori eu nu pot sa fac nimic I Nici nu ma pricep §i nici nu pot ! Sus pe pamint eram vestit in prostie. de inima rea si necaz ca uite am plecat cu tontu asta sa-i caut capatuiala Bine bine. si-i puse imparatului 49 . nu 1-a lasat ps baiat nici sa rasufle pus la invatatura.

vezi. $i pe tine are sa te spinzure. Uite in sobele de dincolo. alb cu pete negre. uite. Deo data ii zise el lui tata-su: Tat§. stapine. Odata ramine el singur acasa si da intr-o soba de doua femei spinzurate. — — — — — Daca nu te — Omoara-ma. enema duhurile din fundul marilor care-1 prefacura iepure si pe toate le ispravi precum i se poruncise. Fata iadului iar i-a venit in ajutor. Fa-te iepure Nu mai pot Si iar il lua la bataie. darn-a avut ce face. toate sint pline de scafirlii de oameni ! Din ghearele lui nici diavolii din balta nu scapa.o-nghiti-n sec. nu stiu Din nou il batu zdravan. Mosule. unde o inecase tartorele iadului pe ma-sa pentru ca-1 inselase. iar pe ea fiindca a vorbit mult si multe. se apropie de noi doi vinatori. damite tu un pamintean prost. Si-ncepe asa: E-he. Dracul cum auzi il lua la bataie. Zgarda sa nu le-o dai nici in ruptul capului. tine-ti odrasla ca e neam prost si pune oala-n cap in loc s-o puie la foe. dindu-i indarat copilul. asa cum 1-a luat. stapine ! zise el si iar se porni pe plins. iar tata-su dojenindu-1 si injurindu-1. Mai tirziu 1-a pus sa se prefaca in cine si sa manince lupii din padurile dracilor. Si ce-i sinteti voi lui? Muierile lui sintem amindoua. acum iar sa te mai vad cum imi pui vie si cum o culegi ? Nu stiu nici s-o pun. — — 50 . te omor cu bataia. De toate aceste ispravi s-a mirat dracul. O intreba el pe cea spinzurata de picioare: De ce v-a spinzurat ? Fiindca am sarit multe garduri si am alergat mult. S-apropiara vinatorii si s-au mirat de copoi. sus de tot si sa joci in doua labe si cit ai bate din palme sa fii dupa mine. Eu am sa ma prefac intr-un copoi strengar. Se mira — Acum diavolul si sa te prefaci in iepure — Am — — — — — — ! — — — ! Vine imparatul tartorilor si vrea acum sa-1 puie la incercare daca a prins ceva intr-un an de invatatura. ins5 tu sa le ceri pe mine 500 lei. au calatorit impreuna si au adus inelul tartorelui. ehe. nici s-o culeg. Mai la urma i-a poruncit sa se prefaca armasar si sa-i aduca inelul de la capul pamintului. ei o sa ceara sa vinzi copoiul. Se tinu de vorba. sa ma due. Una spinzurata de limba si alta de picioare. Plecara ci spre casa mihniti. Da-i cu el in birlogul lupilor sa scapi de el ca e pacat sa faca umbra pamintului. ! ! ! ! anul. Prefa-te in ciine Nu stiu. dar nu pot ! Il zvinta in batai si fiindca se implinise apuca de git si-1 dusa la tata-su. pe jghiabul fintinii auzind Of de ! trei ori. altfel te arunc si te fierb in cazanul cu smoala. $i ce-ar trebui sa fac eu ca sa scap ? Sa-i spui ca n-ai invatat nimic si n-ai priceput de la el nimic Asa am sa fac Le-a slobozit din spinzuratori pe dracoaice si s-a facut ca nu stie nimic. Iar a plins si iar 1-a ajutat fiica imparatului. il prefaci in cal. si sa te sui in al noualea virf de munte. baiatule. Fata iar veni la el.

iar imparatul facea zimbrii. plinge si ofteaza. Sa mcara dracul de ciuda. Era un oras mare. ii ia bami si vrea sa piece. — Nu este. Baiatul a simtit numaidecit ca dracul este negustorul si la o nebagare de seama. uitindu-se la armasar. Atunci el iarasi ii zise lui tatine-su: Tata. prinde iepurele si i-1 da lui tata-su. de vinzare ti-e armasarul asta frumos? dar pentru un cumparator de neam ca dumneata este de — Si cit ceri pe el? — O mie de — Numai atit? — Da. imparatul are sa ma vada si i se va lasa inima la mine. 51 . ca si tatal baiatului. Daca — Mo§ule. daca mi-1 vinzi imparatul s-a zgircit pentru nimic. lei. Tata-sau il tinea de friu. imi vinzi — N-o vind — Dau pe ea zece mii de sa cumpere fioarea cu tot dinadinsul. capestrele In fata palatului din capestre crescu o floare alba frvimcasa. mie. I-au dat drumul la copoi sa prinda iepuri. el alearga. Iese afara imparatul si-1 intreaba: — Mosule. Se vaita de burta si de ficati. doar Insa nu i le da de zgircit ce era. vinde flcarea cea frumoasa diavolului. o mirosira si se ! bucurara. Nici in ruptul capului sa nu-i dai capastru! Ajunsera la marginea orasului. Iti dau 4000 de sint bani astia. tu sa te sui pe mine. In drumul lor trebuiau sa treaca pe linga cetatea de aur a imparatului.! ! ! ! ! ! — Vinzi. nu jucarie. fuge iepurele dupa ta-su. — Il vind. vinzare. iar vinatorii de zor s-au afundat in padure dupa vinat. i-o da imparatul. mosule. lei. numai atit. — . Vinatorii i-au dat pe loc banii — Zgarda n-o dau — Lasa ca-1 legam noi ! si i-au cerut si zgarda. Iese un iepure. Alofneagul se lacomi la bani si vindu si capestrele. Cui i-ar fi dat in gind ca geambasul era chiar tartorele iadului. se zbiceste si capestrele sar peste gard in curtea imparatului. — Iti vind calul pe doua mii de dar fara capastru. care iesise pe pamint sa vada ce face flacaul eel prost. eu am sa ma prefac in armasar . apoi se Mosul preface iar in baiat asa cum fusese pina aici. cind vom trece prin fata palatului. numai sa-mi dai si capestrele. cum nu se mai vazuse pe lime. asta ? mie flcarea lei. maria-ta ! Imparatul laccm si el dupa bani. O vazu irrparstul si imparateasa. si cu o sfoara a apucat-o inainte. Sa-i ceri 1000 de lei. bogat si frumos. se tocmi cu geamba§ul. taica — Cat ceri pe el? — 500 lei ! copoiul? au intrebat ei. Gesmbasul vrea ! — Marite imparate. insa fara capastru — Ba da-mi capastrele zise imparatul lei si ! Un negustor se amesteca prin gloata iti ?i zise: — Negustorule. eu dau doua mii de lei. iti dau inca pe atit.

Mosu spune omului asa « tu baiete. facu pomana pe obiciaiu nostru. se incarfa cu ele si pleaca in Iume de-1 procopseste pe tata-su si pe top fratii. inca un mos mai intilni in cale. Dracul iar cu gura sa adune meiul. ca ieu nu te cunosc. dupa ce murira nepotii porni moartea in nurori. Cocosul vede vulpea si fuge. si intreaba: «und' te duci baiete cu copilu? » Omul spune la mos asa: « ma due la mormintul lu Dumaezau sa-i schimb numele copilului ca asa am visat ». iara sa-ntilneste cu un altu mos in cale si iara mosu ii da buna ziua la baiat. sa-i puna alte nume ». sa ml due la mormintu Domnului sa schimb numele asa: « copilului. slrac. Imparatul trage piciorul si din frunza iese o dubla de seminte de mei. A fost Dumnezeu. xViurira nurorli toate paispe. Toti a trait bine zdraveni. El pe loc iese din bobul de mei si se preface in vulpe. POVESTE DE O MUIERE CU UN OM Eria un om cu]o}muiere: avea paispe copii §i toti a trait. Omu. Da dupa putina vreme pornira sa se imbolnaveasca copiii. barem sa traiasca ! ». cu invatatura furata de la dracu. Omul cu muierea mai avea si paispe nurori si paispe nepoti. Vulpea alearga. Si tocmai atunci. El se ascunse intr-un bob de mei. care cum sa imbolnaveste din nepoti. Baiatul spune la mos « cum sa-1 dau copilu sa-1 botez. prinde cocosul si-1 maninca. dar da-mi mie copilu sa-1 botez eu ».Cind sa se desparta dc geambas. nu poti sa te duci pina la mormintu lu Dumnezau ca e rau departe. Mosu spusa omului ! pot sa te duci la mormintul Domnului ca e mult departe piste mari si tu n-ai bani sa platesti ca esti sarac. Mergind omul cu copilul pe drum in padure sa-ntilneste cu un mos in cale. Mosu intreaba pe om. Mergind omu cu copilu la drum pin paduri pustiniacuri. drumuind. Se gindea: daca ma inghite diayolul siat pierdut. Tot ingropa omul cu muierea. ca si al dintii mos. Dia bobul ramas in cocos scoate opincile fermecate. care stia ce este cu frunza se repede s-o ia. ii zice « buna calea. asa porni boala in eopiii omului si ei murira tot treispe. ama baiatu nu 1-a cunoscut. el viseaza un vis asa « sa ia copilu sa sa duca la mormintu lu Dumaezau. Aci pe loc se inbolnaveste muierea la si in putine zile muria si ea. sa boteaza din nou copilu. da al de baiete. Omul lo copilul ce ramasa viu si pleca la odina. Baiatu multamea mosului si iatreba mosu pe omul: « unde te duci cu copilul »? Omul spusa ca: « am avut paispe copii si paispe nurori si paispe nepoti. Omul ce sa faca? Vinda casa cu maidanul. o ingropa. toti a murit. asa murira tot paispe. moare. da eu visam asa. asa ca pornira sa saraceasca din pomeni pe cum ie obiciaiu. din floare se rupe o frunza si se lipeste pe ciztna imparatului. da te rog da-mi sa botez eu copilu ». asa am ramas numai eu si copilu asta la o odina drumuind. nu 52 . baiete ». Mai mergind pe drum. iar asa spusa. Baiatu lua copilu si pleca iar la drum la mormintu lu Dumnezau. asa ca toata nora avea cite un copil. poate m-oi fi vun dus man si nu-ti dau si om : : : : copilu sa-1 botez ». asa ca ramasa numai omul cu muierea si un singur copil. a crescut mari i-a-nsurat pe toti. DracuJ. piste ape mari si tu n-ai bani sa platesti. vede cocosul seminfele sprinjite si dintr-o lovitura inghite un bob.

pa face bani. Vaitindu-sa finul si plingindu-1 finul. iaca vine nasu pi la fin sa vada ce face finul? Finul ie om sarac n-are nici scaun sa-1 roage pe nasu sa sada. dupa vreme mai delungata. mult sint ieu sarac dar cum sa fac. baiatul vazu ca amindoi mosii tot o vorbafspun si baiatu odobri. Mosu spune la fin: « mergem sa cat o casa sa sezi cu chirie ». cu fesul rosu in cap si a pkcat calare pe calul albivfugind iel de-acasa. decit pe tine te vede toti ».» » doi mos a fost Svete Aranghel. tu ca esti doctor. Ce facu el? Tn loc sa-si « ! ! : ! adune banii. din sate. finule. mosule. sa traiasca. la capu omului bolnav. porni foaie dupa foaie. la o zi noaptea sa pomeneste cu o durere fiiiul in ureiche. finul porni sa-1 roage pe nasu asa « mult te rog. da si am veresie la lume c-am lecuit lumea la veresie. sa pomeni cu nasul la capu lui. pe Traila. Finul vazu ca nasu sede la capu finului. In drum nasi-su zice: «oco finule. vazind ca ie nasul sprimit sa-1 ia pe finu. il botezara pe nume Trails. intreaba finul pe nasu: « nasule. da nasul iar sa trasa la cap. Nasul pleca. Bogatul dete casa la fin fara nici o chirie. « Finule. sa sada in ea ». multa blaga ridka. nu ceria nimic bani. Mersara pin sat si gasira o casa la un bogatas si nasul vorbi cu bogatasul asa « dai la finul casa la chirie. Mai lo si un fes. ama pe mine nima nu ma vede. fa asa tunind in soba 1-al bolnav. moartea lui este din ureiche. Umbla ca un doctor multa vreme. aicea in padure n-avem unde sa botezi copilu? ». lasa-ma barem trii zile . sa mili si-1 lasa trii zile pe finu-su. de pe urma. ieu sint acolo. cere de la omul bolnav bani cit vreai tu. dupa aia. sa ma due sa adun veresia ». sa imbogati finul si insura baiatul. pustiniacuri. pin paduri. o sa-1 doara ureichea Si intreba cit mai ieste pana atuncia? Nasu spusa ca mai ieste trii ani. unde te ducei? » Da finu-su incura calul cit peate. Dupa ce s-a mai cunoscut cu lumea finul. finule. nu mai e sarac Vorbind finul cu nasul. porni finul vorba cu nasul. frumcasa si pe urma mearsa de-si cumpara un rind de toale turcesti. sa ma imbogatesc ca vezi cum sint nasule Spusa finului asa « lesne fa-te un doctor sa lecui lumea ». sa face ca nu-1 cunoaste pe nasi-su si trece repede pinga nasu mas! 53 . am venit sa-1 iau ». satilneste cu nasi-su. Finul spune lu nasu asa: « ieu n-am invajat de doctor » Ama nasu zice: « porneste de te duce pin sate si intreaba de lume bolnava ca sa lecui. la unul si la altul. ii lo durerea din ureiche. asa de sa imbraca in tcale turcesti. veresia. sa nu-1 mai gaseasca nasu. ca sa scoala. daca ma vezi pe mine la picioarele bolnavului. Acuma iesira din biserica. Dupa citava vreme iaca vine mosul pe la fin sa vada ce face finul ? Finul s-a imbogatjt. « Bine. Auzind nasul ruga finului. ramasa zdravan finul trii zile. mult imi pare rau de averea ce am facut. mai sa dusa si mai cumpara o sabie mare. ca eu aicea pe nima nu cunosc. Mosu spusa la baiat: «aide tu cu copilu cu mine ca eu stiu colia un sat si mergem sa botezi copilu la biserica ». te rog spune-mi mie din ce o sa-mi fie mie moartea mea ! ! Finule. sa boteze mosu copilu. nasule. asa finul sa vaita la nasul: « nasule. unde eu ma due cu copilu. Si tunara in biserica cu copilu. Daca ma vezi. si gasi ca finul. baiatul striga numele. sa stii cind oi tuna la omul al bolnav in soba. : ! : ! Finul facu asa cum i-a zis nasul. Da in carte scrie trii zile. finul sa-ntoarsa cu picioarele unde i-a fost capul. s-o vad. porni sa lucreze pe bani. Finu mergind iel pe drum. iel sa dusa la piat cu mult bani si cumpara ce-a fost mai bun cal in piat si mai gras si mai frumos. sa cat in cartea mea » Mosu scoasa o carte. Vazind finu ca nasu a venit sa-1 ia pe finu.

Cind fratii lui erau plecati. fata crestea si se facea tot mai mare si mai framoasa. Nasu spusa la lucratori asa: «faceti aicea groapa. Azi asa. Erau multi pentru ca la fiecare casa traiau multi frati si surori. atit erau de multi si cocosii vesteau miezul noptii. vaza calatoriul la capa lui pe nasi-su si-i lo sufletu la dilator Da calatoriul ramasa in groapa Atuncea. nasul stie unde ! : ! banii frateste. Ei venira si nasu le spusa: « Iote. se gindi ca Geamfichia nu va ramine multa vreme ca ei si tot va trebui sa se marite. Sezind in groapa. veai calatoriul pe drum si sa spaiminta calu de groapa-asta. Cel mai mic dintre frati. da de adinca iar de o metra. Nasu sa dusa la bogatu si sa ruga de bogitasul si-i dea trii lucratori sa-i faca o groapa Bogatasul ii dete trii lucratori. Da nasu sa pitula colea dupa un tirsog stolos. cind mortii veneau din groapa sa-si vada fratii surorile si umblau pe lume de se speriau si cocosii la miezul noptii. da masura groapa. ingropati-1. cind sufletele lor fugeau in groapa. GEAMFICHIA §1 CEI NOUA FRAJI fost odata ca niciodata. da una de lata. fara sa mai intreb pe fratii mei. dar nu zise nimic. crescut ea intre fratii ei si-i iubea intocmai cum si ei o iubeau ca sora. cind ajunsa calatoriul aproape de groapa sa spaiminta calu si nu merge neam inainte. « Ce e groapa asta in marginea drumalui de si spaiminta calu ? ». tot la fel fratii nu se intelegeau ca sa-si marite sora. eu am sa te marit departe in Grada Limonia. iar sa gindeste « bas asta groapa de mine-i gatita » si sa dubara de pe cal jos si sari in groapa. care se numea Dinci Costrici. luati-i calul. unii la agri. « bas de mine vine groapa ». Fratele eel mic se tot gindea cum sa faca ca sa-si marite sora. zise. vazu intra alt loc niste oameni la sapat la un om bogat.a nasul ca trii lucratori pina colea in marginea drumolui unde viae calatoral pe drum. tineau la sora lor ca la ochii din cap pentru ca una singura era la parinti. puse pe Geamfichia pe cal si plecara amindoi in Grada Limonia unde o lasa pe soru-sa la o casa mare. el zise catre surioara sa: Sora draga. Ei A — 54 . sabia. da. Intr-o zi se pomenira cu un strain s-o ceara de nevasta. dar care se omora dupa Geamfichia fiindca si ea era chipesa si frumoasa. Atuacea calatoriul sa cubari di pe cal jos. Nasal piere de-acia si sa duce mult inaintea lui fiau-su si sede nasu de odini. Dupa ce facura lu. sa culca sa moara. Nici unul nu se gindea ca-i va veni si timpul de maritat. Cind veneau alti petitori. doi metri de lunga. vindeti-le si impartiti chirit in toale turcesti. altii la vinuri la lucru. Intr-o zi. si A frati care aveau o singura sora. Nu cere sa stie ca ie nasu sa calare pe cal. miine asa. nasu mtna lucratorii iar 1-al bogat. ple. sforaie pe nari. unde traia un flacau chipes si voinic nevoie mare. Sta odinind nasul.ratorii groapa. voi trageti pamint pe el. nasu striga 1-al bogat sa sloboada pe ai trii lucratori sa vina sa le plateasca lucratorii. Asa ca intr-un sat de munte traiau noua ce se numea Geamfichia. cazu calatoriul jos in groapa si muri. Fratii nu se invoira sa-si dea sora din mijlocul lor.! Vazind nasu pe fin asa ! dace fiaul. Adasta sa ajunga finu-su calare dindarat.

dar el — ii spuse: Geamfichia. Dumnezeu auzi blestemul mamei si trimise virla. Tot msrgind ei au ajuns la agrile lor $i cind fata le vazu pirloaza. aflara de fapta lui Dinci Costrici. care stia limba pasarilor. Dinci Costrici fese nasalie si-o prefacu in cal. a intrat o cearta intre noi §i ne-am apucat sa ne facem noua case si tot eu am facut lut §i de aceea miroseste corpul meu a pamint. 55 . El invie. vii colea pe calul meu si cit mai curind sa plecam ca sa apucam pe mama cu suflet. fata iar intreba: si ale vecinilor so sorbite Sora draga. iar muma-sa ramase singura in casile vechili. ca s-au apropiat zilele cind frati-meu trebuie sa vina sa ma vada. pamintul a ramas nelucrat. ca Geamfichia a plecat cu Dinci Costrici s-o marite departe. de ce vinurile noastre so pirleaza raspunse: — — — la vinurile. noi sa ne grabim sa vedem pe mama — — intreaba: — cu suflet.! : : §i Fratii cind se intoarsera acasa. Atunci fata-1 intreba: Frate ! De ce mirose§ti a pamint? Dinci Costrici ii raspunse: Sora draga. sa ma ierti ca nu pot veni la casile tale. Soru-sa plinse ca nu poate veni la casile — Mama Sa dea Damaezeu sa intre — — — Nu ei. de ce toate agrile noastre so pirleaza? Atunci Dinci Costrici ii raspunse: Cind te-am dat fara voia fratilor mei a intrat cearta intre noi si pini am facut cele noua case. se sui pe cal si se duse peste noua munti la soru-sa in Grada Limonia. Fratele atunci ii raspunse: Sora draga. fratele ii zise: Sora. Mai mersera ce mai mersera si trecura si de alt munte si fratele incepu sa miroase a mort. cinta cintecele lui. lasat atunci agrili si vinurile la o parte. Dupa ce ajunsera in graduri. eu cind te-am dat pa tine fara sa intreb fratii a intrat cearta intre noi si case faceam. dar soru-sa il Frate. Dinci Costrici. ce nu am mai vazut. fara stirea fratilor. — — — — Cind ajunsera si el Frate draga. Dinci Costrici. Mersera mamei lor care statea bolnava in pat. incepura lumea sa fuga la adapost iar ea zise: Stati. Ea incaleca pe cal si chimisira Cind sosira la un munte. Puiul ca puiul. ceru voie de la Dumnezeu ca dupa trei ani sa-1 lase sa viasca si sa se intoarca pe pamint sa vada pe soru-sa. Cind vede roua peste lume. sa te desfaci de pe cal si sa te duci la vechile porti de la casa noastra sa te lase in casa ca eu ramin aici. ce spune puiul de pasare? la ce spune. eu cind te-am dat pe tine. Ieri cind ma jucam cu firtatii mi-am pier- Am dut davitu si vreau sa-1 aflu. ce nu am vazut-vazui mortu-ghiu la poarta $i zise mai departe. cind muri. intreba: Frate draga. vazui mortul ghiu la poarta. cind si fratele ei sosi si ea-i spuse: Bine ca veni§i frate dupa trei ani la casile mele sa le vezi. se auzi cum cinta o pasare care zicea — Doamne. nu fugiti. se supara asa de tare ca zise spusera virla in casa mea si sa usca tot. Cind se apropie din picioare prau se-a-aridica si din nor roua cadea §i Geamfichia Pitimia la horuri dantul tragea. ispravi bine vorba. Dupa ce trecura cei trei ani. se facu ca nici nu aude. ca eu tare mult ma ingurisesc ca mama suflet trage. Murira cei noua frati.

ncua nu ne mai trebuie copii. si Dumnezeu Sf. sta la mers si a deschis usa. daca vrei poti lua 5—6 copii? Da a zis cineva de la usa: Nu ne trebuie aki copii. da cum — — ! A A luat fata si a dus-o la marginea padurii. deschide — Dar mama zise: — Virla du-te de la casa mea ca-mi murisi ncua ficiori. Dumnezeule. ncua noua nepoti incepu sa plinga. ci sint eu Geamfichia. numai mai aminte§ti. ea stia ingrijeasca. da jos Maica a padurii si s-a dus in cer cu ea. — Mama. nu e virla. Doamne Dumnezeule. implinindu-se blestemul mamei. Cind a fost de 14 ani. Si cum a nascut nevasta-sa. Cine-i. da eu am sa due fata la padure acolo unde am spus. s-a pomenit tiganul ca cineva ii bate la usa. A venit Maica acasa spuse 56 . se duse si deschise si cum se imbratisara pentru totdeeuna. murira imbratisate. A intrat inauntru a vazut ca Sf. ca atunci cind va nevaso sa-1 dai sa fie al padurii. ce o avea Sf. Cind a o masa si scrie. intra Zice dinafara: fost cdata A un cu unul mai mult.. mama. Ea daca intra in a suta. Primul copil care o sa-i avem scum o sa-1 dam la padure sa fie copilul padurii. ca pe pamint de unde ea: a venit. Maica. glasul fiicei sale. a sa spele. Si intr-o noapte. Maica la fata ca poate merge la a suta sa nu intre. eind venea rasaritul dimineata siatea scarele un ceas pe loc si sa mira. venit Sf. Si-a zis asa tiganul la nevasta-sa: Draga nevasta. iar ficiorul intra-n mormint si calul se prefacu in nasalic. atunci ii da drumul a facut ce i-a zis Sf. — Mama. — Pitimia din noua frati mai mica? — Da ! Fata se duse la poarta de la vechili-case si striga: nurori si si . ne trebuie fetita aia Daca nu ne dai fetita asta. eu fetita mea. sa gateasca si i-a spus Sf. nu stiu ce e la padurea mea Cum o sa dau iti fi ! o sa-ti dau pe singura mea fetita. ! ! : Fata pleca. nu stiu cine este. Si intr-un timp a zis Oare ce o sa in fie in a suta camera. Mema. a nascut o fetita. — O Doamne. . ce frumoasa e fata tiganului. zece zile. am sa iau viata de la toti copiii tai si viaia ta. Si fata cind a fost de fost asa de mare cit alta de zece ani. deschide. Maica acolo ca sa nu intru ea? Si s-a hotarit sa intre in a suta camera. a dat inapoi si-i a inchis usa si a plecat. auzind POVESTEA "TIGANULUI tigsn care avea atitia copii cite gauri sint pe un ciur si nici o fata n-a fost intre ei. a lasat-o acolo si a plecat. asa de frumoasa a fost ca cica. mama. sa in 99 de odai. dar — — ta-ta grea ai zis ca ultimul copil — Nu vrem sa intrsm.

ca si eu sint un fiu de imparat. Imparatul i-a impins paltul in fin la ea. Si-a pus-o intr-o camera shigura. sa aiba carne proasinceput sa sape ca s-o pata. §i s-a insurat imparatul cu fata moasii. Si s-a dus la ea. ce femeie esti. o iau de nevasta. Cum i-a prins pe copii. sa nu ma manince. Cind s-a coborit a aratat imparatesei ca are trei catei. da moasa a observat ca imparateasa trebuie sa nasca. ai intrat in odaia a suta. duci Si ea cind s-a coborit pe pamint goala. surda si fara miini si fara picioare. Atunci a luat-o moasa. a pus-o intr-un cearceaf si a dus-o la o balta fara fund si-a aruncat-o acolo. ca si eu o fata cu suflet. Eu nu am sa ma insor cu fata logodita. a fost o sireada de fin si s-o ascuns in sireada de fin si ea a stat acolo si in timpul 3sta a venit un fiu de imparat la vinatoare si ca el a avut plan sa se insoare cu o fata a altui imparat in saptamina viitoare si voia sa vineze ceva animale pentru nunta. ci cu fata gasita de mine. s-a dus la croitorii lor au fScut haine frumoase. $i atunci a raspuns fiul de imparat: Cine e acolo? Ca daca o fi femeie tinara si sa nu fie de virsta mea. si i-a — — §i cind ea a povestit ca ea a intrat in camera a o suta. $i ea a strigat: Daca e om cu suflet pe aici. daca e si mai in virsta o iau ca bunica. Pe ea a dat-o jos. i-a 3uat i-a pus in cos si i-a dus in casa. ea s-a dus ingropat in gunoiul de la grajd si o catea avind trei catei mici. de unde sint ca Sf. n-a mai putut-o privi. $i a luat-o si s-a dus acasa cu ea. Cind a vazut-o tata-su s-a bucurat si a zis sa faca nunta cu asta si s-au cununat amindoi. ca tu nu stii cum trebuie sa nasti? Eu nu pot sa-ti spun. apoi s-a dus la tatal sau la imparat si i-a spus: Tata ! eu am gasit ceva ce nu-ti poti tu inchipui. A scoata pe fata afara. Si copoiul lui a dat de un miros in fin si a latrat. caci avea ea o fata si voia s-o marite cu imparatul. acum te dezbrac si te pe pamint. muta. Sa vad si eu ce ai gasit? Arata-mi si mie ! — — — Au mers si au dus-o in camera la tata-su. o iau ca sora mea. In vecinatatea lui statea o moasa. sa ia copoiul. 57 . Si oricine sa fie sa iasa afara din fin. iar daca-i o fata de virsta mea. maica fetita. sint — — As iesi. da tu ai sa te urci la pod si de acolo iti va cade copilul si eu ti-1 voi arata. Dupa 2—3 saptamini moare imparateasa si imparatul: Au ramas ei doi tineri si craiasa gravida si el in fiecare saptamina se ducea la vinatoare. parca rasarea soarele din obrazul ei. Atunci imparateasa spune cum £-a urcat la pod. Ea a plins. a ramas oarba.: — Vezi. El a fost la vinatoare. da n-avea ce sa faca. Fata tu n-ai avut copii. Si a luat paltul pe ea si a iesit afara din fin si a vazut-o fiul de imparat. Maica padurii mi-a spus ca ramin oarba si schioapa. Da-mi ceva haine ca sa ma acopar ca atunci am sa ies. cum a nascut si imparatul a intrebat-o Spune. Cind a intrat in camera la imparat era intuneric si fata asa de frumoasa era ca s-a luminat camera. Si totusi a povestit ea cum a ajuns pe pamint si din ce cauza. — ! S-a urcat sus si-a nascut doi copii. Aloasa ii spune imparatului ca nevasta lui are trei catei. ce natie. daca e in virsta o iau ca mama. numai mi-e rusine sa ies ca sint in pielea goala.

N-a auzit barbatul nici un cintec in noaptea aia. S-a dus moasa si a intrebat cit cere pe furca de tors. Sf. §i dupa un timp a dat fiecare din cer ei cite un lucru. numai deseara sa ma lase sa cint un cintec la ginerele d-tale imparatul. cintat ea despre copiii ei si despre ingroparea lor si ca n-a avut ea trei catei. imi iau o haina plina cu cenusa si cind s-a pune mincarea la masa. Da in vis el a vazut ca va avea un copii ce se va numi Frumosul Lumii. marti i-a dat o furca cu fus de aur. Maica a dus-o tot la ea in cer. nu-mi trebuie nici un ban. Da imparatul asta a avut un batrin care ingrijea gistele la pasune si a auzit cind a zis catre barbatul ei ca mai am o noapte de cintat si daca nu ma vei auzi. vineri i-a dat picioarele. La miezul noptii s-a trezit din somn si cu mare bucurie i-a povestit la nevasta-sa visul. cumpara-mi mie furca aia de tors. Duminica a intrat in camera ei. copiii tai vor ramine tot asa lemn si eu am sa ramin in fundul apei. care sint cei doi brazi crescuti pina-n cer. in locul unde au fost ingropati. luni i-a dat o closca cu pui de aur. simbata i-a dat parul de aur si Sf. A doua noapte ia moasa closca cu puii de aur si iar a cintat si a doua noapte. Maria a dus-o la loc in fundul apei si i-a dat acolo un scaun de aur ca sa stea pe el. joi i-a dat puterea inapoi ce a avut-o. §inevasta imparatului. ci doi copii. mama.! Dupa^un an aujcrescut doi brazi din cei doi copii. Si ea in a treia zi s-adus in fata portii cu toate darurile si ainceputpescaunsatoarca. da dumneata sa nu bei. Decuseara a inceput cintecul. Iasa afar a moasa cind a vazut-o a recunoscut-o cine-i si s-a dus inapoi si i-a spus cine-i feraeia aceea. greutate. Dupa un timp nevasta lui a ramas gravida si la timp s-a nascut un copii de 9 kg. Si ea spune: Du-te. Du-te si cumpara-mi mie furca aia de aur. ca pina aci nu gasea medic s-o faca pe sotia lui sa nasca. lor. ca ajungeau cu virful la cer. insa moasa batrina a pus in vinul lui morfina ca sa doarma si el sa nu inteleaga ce cinta ea. Si a fost invoita ca sa mearga la usa barbatului ei ca sa-i cinte si sa-i spuna unde-i sint copiii ei ingropati. iar a bagat la ginere in vin morfina si a adormit. ma scutur si dumneata sa te faci suparat sa rastorni tot si vinul si apoi o sa aduca alt vin tot cu morfina si iar sa te faci suparat pe mine si sa te duci sa te culci in camera ta si peste putin o sa soseasca^nevasta-ta si Mama — — — A A — iar o sa cinte: Frumosul lumii Mina de fier si imparatul s-a insurat fiind de 24 ani si n-a avut copii socotea cum se face ca pina acuma nu a avut copii cine sa-1 mosteneasca? Adica n-a avut copiii la 48 ani. In cele trei nopti ea trebui sa cinte la barbatul ei la usa. din fundul apei. a venit la grajd si i-a spus cele auzite. I-a dat furca de aur si i-a spus ca o lasa sa cinte la usa. Atunci a spus imparatul: Eu ma due in casa. Si Sf. Si nici atunci n-a auzit nimic. spus catre moasa: Uite. tntr-adevar A fost un imparat si tot pina la 48 ani 58 . cum doua nopti a cintat femeia aceea si el a baut morfina. fata moasei a vazut-o pe geam ce femeie frumoasa toarce in fata portii si are o closca cu pui de aur. rniinile si ochii-napoi si vedea. da cei doi brazi sint copiii dumitale ! Deseara iar o sa cinte si iar o sa-ti dea vin cu morfina. care va avea luna in ceafa si rasaritul in frame. Si batrinul a auzit si miine zi cind a venit de la vinatoare imparatul.

unde va cadea un drob de os se va face un deal mare. Se rugau la culcare desteptare sa le dea Dumnezeu un copii. Si la un timp tatal lui umbla cu suita la vinatoare. satenii si se rugau sa le scape vrajitorul care stie tot ce e si la ! A pe lume ! Copilul sta in biserica si citea. iar ei au trait mai departe fericiti. ii citea din carte si indata se inzdravenea. Cum i-a luat moasa copiii. Muma-sa cu grija in spinare n-a inchis ochii toata noaptea. Si tatal lui la vinatoare intinde masa la print. Atunci i-a mai dat. muma-sa da de veste la toaca suflarea din sat. acolo se va face un izlaz cu pasune si unde o sa cada un strop de singe se va face un piriu. sa vie tot natu sa se roage pentru scaparea copilului de la necuratul. ca sint batrini si n-au un stilp la batrinete. A inceput cintecul. S-au adunat cu mic cu mare in minastire. sa urce calare si sa porneasca unde va cadea un drob de pecina. Se puseraa trcia zi ursitorile. sa auda ursitorile cind coboara din cer. El atunci a auzit si a deschis usa si in momentul acela copiii au iesit vii povestit din gunoi. sa ajungi si tu ca noi in fundul lacului. Cind mai erau trei zile pina sa implineasca opt ani. si a venit nevasta. Si iar asa s-a facut cum a spus. iar copiii tai vor ramine toti de lemn. Deodata. Si spun sfetnicii: Imparate. dar in zadar. numai pe cea bitrina s-o legi la coada unui armasar. sa i-o puie sub capatii. Parintii cautau sa-i ia cartea din mina. asa cum sint prefacuti acum in brad. ca ei sint cei doi brazi si daca nu o va scapa din greutatea asta sa fie el batut de Dumnezeu. iar lumea asculta. si de-acolo s-a intins o mina de fier si a luat portia de mincare de la ciine. Azi s-au rugat. ptna ce Dumnezeu le-a dat un copii. a fost chiar Frumosul Lumii asa de frumos era. Cind sa se nasca feciorul. n-a fost pe acelasi loc. Pe cea tinara nu ne suparam. El cind a vazut pe copiii lui si nevasta lui s-a mirat nespus. ce noroc dau copilului Venira ele pe vatra focului si-1 ursara ca la opt ani sa-1 fure un duh necurat si parintii sa ramiie cu inima fripta. a stat sub ua copac. A dat portia lui de mincare si ciinele s-a dus dupa copac. miine s-au rugat. nici ziua si nici noaptea. Copilul. se umplu ca din senin minastirea de sobolani. S-a intors ciinele la imparat si a cerut din nou mincare ca-i e foame si zice imparatul catre oamsnii lui mai batrini: Ce s-a intimplat cu ciinele asta ca a doua oara sa mai vina sa ceara inca o portie de mincare. incepu sa citeasca si cine era bolnav. Scria si citea la timp de zece zile fara ca sa umble la scoala. si copiii si nevasta-sa si pe copii si le-a cerut cum s-o pedepseasca pe soacra. — — O COPILUL NASCUT CU CARTEA-N MlNA fost odata o pereche de oameni care n-aveau copii. care incepura sa sara. de i se duse vestea in lume ca este un mare vraci.ca a avut luna in ceafa si rasaritul in frunte. era mare cit altii de doi ani. el nici mort nu lasa cartea din mina. sub care statuse si uachiul lui pe vremuri si copoiul lui de vinatoare s-a apropiat de imparat. cum incepu sa vorbeasca. sa muste oamenii si 59 . s-a nascut cu cartea-n mina. sa nu va fie de mirare ca azi a alergat ciinele foarte mult. cum i-a ingropat in gunoi. Si el a legat-o de coada calului si s-a intimplat asa cum a spus ea. Cind a avut o zi.

isi lua inima-n dinti si batu. Copilul ramase tot in mijlocul satenilor. — Unde e fata A intrebat copilul. claie — Ce cauti aid. isi zicea tot natu in gind si fiecare se astepta la cine stie ce alte indurari si intimplari. Vazind ca nu s-a vatamat. inviasera oamenii. Veni a doua seara. treia sara se implinea opt ani. altele. Copilul sta in mijloc si citea neluind in seama sobolanii. se cutremura pamintul. Deodata se umplu minastirea de lilieci Liliecii sareau pe lume si o muscau. Din cer incepura sa cada trasnete si fulgere care doborau si ardeau copacii. dar de copilul minune nu s-au departat. ? aici ! si i-a fost mila vrajitoarei de ea. de dinaime si de dupa potop si ©rasele se ridicasera la loc S-a adunat pe linga casa mos! 60 . Dar copilul nu mai venea. citind. Dar cind se uita lumea. — Te mai rog odata. pe neasteptate. mai baiete. ? si ii ratul. m-a adus mosule pe mine soarta pe-aici. incotro a vazut cu ochii. asa cum vezi ca este. zis te las cu zile. va fugi speriata din minastire. Dar oamenii rabdau orice si de copilul cu cartea-n mina nu se departau. intre oasele astea — lata. pleaca-n lume daca vrei sa — Nu plec de moarte nu ma tem. a incercat sa-i ia cartea cea fermecata din mina. Merse el zile si nopti prin pustiuri si din ce mergea da numai de oase albe spalate de ape si arse de soare. se mira lumea intristata. Imparatul avea o vraji- — ! facea toate voile. Luptindu-se ei printre nori. Deschise usa un mosneag cu barba pina la calciie. oasele se indesau iar casele din oase erau darimate. loc. fiindca era frumoasa. venit atunci. Lumea s-a speriat. Ajunse la poarta. Parintii ramasera la usa manastirii plingind si oftind zile in sir doar doar. iar copilul i-a povestit cum a fost furat de necuApoi mosneagul i-a povestit zile si nopti. va mai veni copilul indarat. copilul se facuse nevazut si nimeni nu stia cum Il cautara in zadar peste tot. ! ! A Cum A ! Duhul eel rau cum a zburat cu copilul. Mosul 1-a poftit in casa. ce minune o fi si asta. Din ce mergea. Dupa ce a zburat cu copilul. care mai ramasese pe lume de la potopul eel mare. s-a luminal cerul si s-au aprins facliile in manastire. Mai ce sa fie cu asta Se gindeau oamenii. fara sa se urneasca din loc. Aici a fost un oras mare si mindru ca soarele. a luat copilul in subsioara si s-a facut cu el nevazut. si Fata insa n-a avut ce-i face. un popa. — Este in casa mea. care era duhul necurat. dar copilul nicaieri ! Mai. In zori. macar sa mor pe a copilul. doar-doar. de aici de vrei sa ma: zis fata. ii scapa necuratului copilul si cazu pe o de paie. ca el toata noaptea a citit din cartea cea fermecata. ce sa vezi ? Se adunara oasele. — Macar s-o vad odata pot sa mor — E pacat de frumusetea tineretea pieaca i-a cu rugaminte — Nu plec. dar copilul nu s-a lasat. Vede intr-o noapte numai o casa nedarimata cu o lumina la o fereastra si cu un gard din capete de oameni.muierile. intr-o arie. se insera. Totdeauna i-a facut pe plac i-a facut si ea 1-a blestemat sa dea potopul si cutremurul peste el si os peste os sa nu ramiie. a luat cartea si a plecat la intimplare in lume. Acum e acum. N-a scapat vietate pe pamint Numai fata imparatului ce2 cu parul de aur a scapat ca era prea frutoare care si numai odata nu moasa traiesti. si sa si ! si ta. — Lasa-ma s-o vad — E pacat de tine s-o vezi mori.

se pomeneste cu doi arapi negri buzati.trage la o umbra. 61 . Dar in zadar. fiica imparatului.! neagului dis-de-dimineata o multime strigind cartea in mina. Apoi a zis catre batrinii sai parinti: Astea sint palatele voastre. Isi lua dupa aceea ramas bun si dus a fost. cind te-a furat necuratul si te-ai pierdut in lumea alba. dar parintii in ruptul capului nu vreau si nu vreau. inelul fermecat nicaieri inelul fermecat? Se gindea el si nu stia ca tot boierul eel viclean era eel care-i purta simbetele. se mira si vine iar boierul. Cind s-a pomenit a doua zi. ii iau inelul fermecat. parintii nu-1 puteau indupleca sa ramiie. Cum i-a zis printesa aste vorbe. boierul pitis. se duse in casa boierului. Tot ii roaga el pe parinti sa piece impreuna la imparateasa sa-si petreaca batrinefele acolo. fermecat. Sa-i lasi stapini peste ele si tu sa vii sa nu Iar daca luminate cum m-apuce dorul de tine. Il rodea dorul si nu putea sta locului. caci palatele se pierdusera. Aci fu poftit la o masa numai cu bunatati si purcei fripti. cine sa-mi fure desti. Ca sa-i fure inelul ii puse in vin afion si-1 adormi. Pe drum poposeste linga un izvor sa se odihneasca. Ea s-a uitat prin alt inel si 1-a vazut cum sta mihnit. Imparateasa iar priveste prin alt inel fermecat si-1 vede suparat. s-au speriat. sa ne bulguim si noi de tine. sa se mire si el. Qnd se pomeni din somn. fringindu-i oasele. sa te uiti prin inelul asta si si le faci palate inalte si n-au mai fost alte. sa le stapini ti si sa se mire lumea si tara ce a fost in stare sa va faca fiul vostru. dar sa vii indarat. In acest timp. A cu noi. zi. Il ruga in genunchi sa intre in palatele sale sa-i vada bogatiile si mai la urma sa se ospateze imparateste. pai sa nu ridice de jos. il burdusesc bine. s-a uitat odata spre soare prin cercul lui si deodata s-au facut palate imparatesti numai din aur si argint. Arapii se dusesera de mult sa-i spuie imparatifei ca-i vine imparatul. Destul am plins am oftat de ! iau inelul. se uita prin el si iar rasar ca din senin palate mindre imparatesti numai din aur §i argint. Baiatul n-avu incotro. Atunci fata cea frumoasa. i se rupea inima dupa mama si tata Dar intr-o ! ! luat inelul eel se hotari sa piece asa precum s-a inteles cu imparateasa. Ce era sa faca acum? Sa ramiie cu parintii. Sa-i aduci si pe ei aici sa vina. era in bordeiul tatalui. de puteai taia lemnele pe el. ii dau o bataie buna si-i taica. Trimise din nou doi arapi. Cind 1-au vazut A mers parintii imbracat imparat. Iese lumea la rascruci. el sa fie imparatul ! Ca ne-a dat lumina si viata. el dus a fost. s-a facut dor copilului de si de tata. vazindu-1 mohorit muma — Du-te in nu vor de dorit de parinti i-a zis: sat la parintii tai. si laudind fapta copilului cu el — El sa Dupa doi ani si atit fie i imparatul. cit a mers. Le-a povestit pataniile si i-a rugat sa vie cu el sa fie fericiti si toata viata. iar inelul fermecat 1-a pus bine. Stind suparat numai cu citiva galbeni in punga. priponeste calul si adoarme. Isi pregati calul eel alb sa-si ia zborul si sa piece unde-1 chema dorul. doi. Ramase baiatul suparat in pragul bordeiului gindindu-se la printesa lui. pitis. zise tata-sau sa ramii si — — Ba. Sufla odata in inel. un boier il vazu si se mira de palatele ridicate pentru ai sai paring. I-a scos inelul din desti si pe brate 1-au dus slugile la parintii sai. Fe cind se pregatea el sa piece. ii parea rau de imparateasa Sa piece la imparateasa. care i-au adus alt inel de la imparateasa. Boierul s-a bucurat ca numai el are palate. pina ce-i fura a doua oara inelul din Mai. care-1 prind pe boier. iar inelul fermecat in chesaua boierului. un an. sar pe el. Il vad argafii. pina ce a dat de urmele satului.

iar tatal nu le purta nici o grija. Avea omul trei ficiori. pe cind mergeau ciinii cu colaci in coada. scoate sabia si-i taie capul imparatului strain. Merse el mai departe spre soare rasare si se-ntilni cu un mosneEg cu barba alba. pe nume Dinu Fat-Frumos si-a luat inima-n din^ si i-a zis: — Tat5. din cchi negri ! — — — ! ! lacrimind? De trei ani si jumatate. ce-si inchidea poarta cu paru si gardu cu malu. Cica a fost un om sarac. peste imparatia voastra si peste trei zile vrea sa faca nunta sa va ia imparatita cu sila. de sanaani de cind drumuiti s-a abatut un imparat rau vecin. Pornira lautarii sa cinte ca la nunta. Unde sulita-o fugi Mireasa-acolo — veti gasi Se urcara cei trei frati pe un munte. curgea laptele girla. care-n lume n-a mai fost. iar lupii durmeau cu mieii la tirla. in lume sa-si cate sulita Mergea pe rosu-mboiestrind. Mersaptamini si luni de zile. El cum ii vede coboara de pe cal. di la cumnate si pleca la drum. facura nunta si se capatuira. Ne-a robit pe top cu armata lui si sintem la grea incercare.! ! Baiatul incaleca gind el asa zile. pevirnii pc asta parte cat sulita picata. eel mare. Fratele mijlociu si eel mic gasira sulitele intr-un sat apropiat. Cind auzi una ca asta se supara si mai rau. intinsera arcurile. de matura pamintul. dadu pinteni calului si ajunse cu lautari cu tot. Insa pe cine-ntreba. di la frati. linga imparatul eel strain §i ingimfat. ca niciodata. Ca n-au imparatii ce-i face : BROASCA . asa ca le trecu vremea baietilor. tot de sulita-ntrebind. frumosi ca trei bujori.ROASCA a fost odata. nici ursoaica n-a ursat. iata ca se-ntilneste cu doi lautari. Buna calea module Multam tale. Imparateasa lui mergea spre minastire plingind. de mertic. nici verba sa-i dea de urma sulitii. si zboara spre tara unde era sotia Ini imparateasa. faca-pl domnu multa parte. nepotule ce mergi pe rosu plingind. cind oi zice pelinita sa pui mina pe polita trei suliti. Isi lua ramas bun di la tata. dar de saraci ce erau nici o fata din sat nu-i lua in seama. Intr-o zi. taica. sa-i fie mircasa. Multimea se bucura si de data asta facu el nunta mare ca-n povesti de se duse vestea peste mari si tari. sa luati cu ele in cer sa dati. n-o s-o aflu niciodata 62 . ! — Imparate trei De Si traiesc si azi in pace. Taica nu v-a blastamat. insa Dumitru Fat-Frumos. eu neinsurat? poate tu m-ai blastamat. slobozira sagetile-n vazduh si pornira-n cautare. nu-si gasea nicaieri sulita. ori ursoaica m-a ursat de-am ramas S-a intristat batrinul auzind infruntarea si i-a raspuns: Mai Dumitre Fat-Frumos. care-i graira: tate luminate.

! — tu zina zinelor. Dupa ce se trezi mare-i fu mirarea si supararea. ca trebuie sa ne pregatim de nunta Se ptegatira si ficuri o nunta pe sub soare mai frumoasa si mai aleasa de ajunse vestea si la urechile imparatului. sa fiu eu de ris pe lume — Oi Dupa — CS tu esti o bobosata. ca eu am fost sortit broasci miti si-mi fie ursiti? Eu sint Broasca-Roasca. dar nu se lasa de el. corconi odata s-o audi din fundul pamintului muma-sa Salomia si aceasta sari in obor. palate. cum sa merg in sat cu tine. Atunci Boasca-Roasca incepu sa se jeluiasca la stapina pamintului. esti — Cine — deunazi. de picioare-ncracinati. ele-n soare si luceasca. si-i descbise cojile riminind o craiasi frumoasi. Daci vizu ca n-are noroc pe lume. broasca este soata mea. Si orbeasci soarele. Se apropie. aceea riioasa. urita si-ncracanata lua securea si-1 dudai de acasa pe Dumitru FatFrumos. L-a prins Broasca-Roasca suspinind si 1-a intrebat ce are pe suflet. stele de pe cer picate Cu sir de pruni influriti ca argintu poleiti. trebuind sa faci nunta cu o piatra. piatra este scrisa mea ! zise el. ale ! ! ! 63 . care-n lume n-a mai fost Sa-mi faci mele mai aleasa Si-n fata de palate. bobosati si-ncracanata de care fugeai de rusine De acum n-ai si mai fugi. Cind colo pe salca. iara eu sint Fat-Frumos. gata s-o striveasca. Dumitru FatFrumos. Cine poate ispravi pe lume asemenea minimi. adipa calul si se culca la umbra sa se hodineasca de atita drumuiala. sa-1 tragi la socoteala si la ispiteala: Dumitre Fat-Frumos. ce nu s-au mai pomenit pe lume. sub soare mai aleasa. sa i se taie capul de citre ciliii imparatului. iara broasca topaind si dupa ei. indata se facu la picioarele ei. care-n lume n-a mai fost. ani si ani. Mergea calul-mboiestrind. Mosu Ti raspunse ca i-a vazut acum un an sulita intr-o dimineata in coadele marilor. oac. se pomenira cu lancieri si imparatul. o broasci verde ca iarba. ii siri drept pe opinca si-i zise: oac. se gindea el. sa am o ! Pe cind le era lumea mai dragi. Fat-Frumos si mi pofteasca Aduni muma ei. Incepu iar sa se vaite si sa plinga: Oi sarac de maica-mea.! ! ! . se pomeni intr-un palat strilucitor ca soarele si cu o zina frumoasa si zimbitoare linga el. ajunsa la sala culcati cu burta pe apa. oac ! cu tine-o sa mi-mpac £1 de suparare puse piciorul pe ea. toati suflarea apelor si zidi conace. cu solzii de aur stralucitori. Apoi lui cheia fermecati. sari pe cal si fugi unde-o da Dumnezeu. frumoasa frumoaselor. Sa-llase picioarele Dumitru cum auzi porunca incepu sa plinga si si suspine. tu sa-mi faci conacili. asteptind ca a doua zi. Ajunse la o fintini. numai sa scape de ea. ori nu-i mai place de ea si vrea si-si ia lumea-n cap ? ! — Mai palate frumoasa. Se lasS noaptea si Dumitru veni pe furis in grajd de se culca in ieslea calului. vazind broasca urita si bobosata linga el. cu argint le poleiesti. Cind se virsari zorile. la cea salca cocotata ce sta cu burta pe api. zicindu-i: Pin'se varsS zorili. in rasaritul soarelui. sarac de maica-mea. pina ce le Cind il vazu tata-sau ca vine din coadele marilor impreuna cu o bobosata. Broasca il vazu suparat si-ndurerat. Ea incepu sa chiraie si toate broastele marii sarira pe el. sta sulita pe o piatra Se intrista el auzind ca sulita i-a cazut pe o piatra si ca asta e usrita lui.

Acolo toate lighioanele pamintului misuna si cata de lucru sa faca minuni. in schimb. ha! ce mai cere si-mparatul. care-n lume n-a mai fost. Ca nu-ti sade cu ea bine. Se invoira si se pornira ca la orice nuata mare. Imparatul cind zari palatele poleite. ii rise: Haa. haa. he.d il vazu imparatul ca si pe asta a ispravit-o cum se cuvine. vazu tot ce se zbate pe sub pamint si-i facu samn lui muma-sa Salomia sa-i vina in ajutor ca se ana la mire strimtoare. $i tot ce ramiaea in urma ei era numai miros ^A trait parul de aur vezi cu ochii. iar se uita pin inelul fermecat sa vada pe muma-sa Salomia. ca n-au dusmanii ce-i face — — FIICA FLORILOR odata o fata saraca. cu pruni infloriti. turb5 de minie. O chema lumea pe locurile sterpe numai ca sa creasca in urma ei florile. E buboasa. si flori cit 64 . cu trimbite si tobe. tacepu si ofteze si sa se intristeze. i-nfig eu in cojoc acul Cum se apropie de cumpana noptii. Se mira lumea si se bucura de puterea pe care o are fata asta frumoasa si creasca pe urmele ei floricele si ochesele si sa moara danacii dupa ele.! ! ! ! ! Taci Dumitre Fat-Frumos care-n lume n-a mii fost. pe-acolo crestea iarba si infloreau bujorii si trandafirii. forfotelile. da: n-avu incotro si ascunzindu-si mtnia zise: — Mai Dumitre Fat-Frumos. Asa ramase in palatele stralucitoare Damitru Fat-Frumos si BroascaRoasca si ajunse imparat. privi odata pin el. cit traieste muma mea. In varsatul de zori. piste lume-adevarat. sa ai. Fata era frumoasa cu si fata mindra ca soarele. Dar cum se imbraca imparatul in toalele purtate de tata-sau pe cealalta lume. fara muma si fara tata. sari sus pe fata pamintului si ide porunca. tu sa-mi dai sotia Imparate luminate. Muma-sa cum o vaza. sa i le dea imparatului Barba-Rosie. dar taica-su de cind putrezise Ce era sa mai faca acum Isi da sama ca i se cere sa faca lucruripeste putintele omenesti numai sa-1 omoare si sa-i ia pe cea pe care i-o daruise soarta. Dumitru Fat-Frumos. ! — ! Cind auzi ea. ramase inmlrmurit. Il vazu Broasca-Roasca si din nou il intreba ce alte ascazuri il pasc sa-1 scape de ele. e riioasa si la ochi e fioroasa. iti dau toatampiratia. lua ineiul adus de la talpa apelor. Dar daca ti s-a lasat inima la ea. Eu ni schimb broschita mea. Veni muma-sa pe pamint si-i ispravi tot ce-i porunciss imparacul. Pe unde pasea. traia cu broschita-n pace. De rautate tot nu se lasa si-i porunci sa-i aduca toalele lui taica-su cu care s-a cununat si din lume a plecat He. pe toata-mparatia ta. numai daca te-nsori cu ea si la nuata porti hainele cu care s-a dus pe lumea ailalta. se da^ea in traista ci toalele de la nunta tatalui imparatului. noroc de sanitate si mii putine pacate. am sa mi iiwoiesc. de nimic nu te grijea Il astepta pe Fat Frumos pina ce adurmi iar in cumpana noptii. se aprinse palatul si arse imparatul de viu. raposatul tata-imparat. Cir. rinduielile si chemirile de nuntasi.

! ! ! ! ! A tinaj cum trecut cica odata pe acolo imparatul si a vazut-o cu ulcioarele la fina zarit-o. Ca daca se va ii va inverzi ciongarul ?i iar va capata frunze ca altadata. iar de-i fi fecior. fata sa-mi fii toata viata. chiraind si olicaind. i-a scos ochii. Isi lua vint pasarea maiastra si se duse la poalele cerului unde erau finticu apa fermecata. Tnsa imparateasa nu mai vede nimic ia baba de mina si o duce la o pasare maiastra zicindu-i sa zboare si sa-i aduca in cioc apa fermecata din fintinile cerului. Ii facu imparatul rochii frumoase din fir de aur si tara si de frumusetea si matasa. papuci din cres- linarie poleiti cu argint si o impodobi cu pietre scumpe. isi zise imparatul. asteptind sa vie ajunse fata cu la apa fata cea frumoasa. fa. cine sa-i vie in ajutor? A ramas acolo in glodul broastelor multa vreme. de-ti dadeai cu de§tele-n oicbi. toata-n pielea goala Scoate baba fata din prapastie si umple tirna cu trandafiri. el nici una. cu licurici si pasari cintatoare. ii zicea de-a dreptul: Cum ! — Fetito. cum se poate una ca asta? Eu cu Dumnezeu saraca si sint singura pe lume numai cu mine — Chiar de aia imi place de tine vreau sa ne cununam. Pe la un timp trece intr-acolo o baba cu o tirna pe mina sa culeaga bureti si ciuperci. apoi bunica lor a zis: Da-i si lui verisoara ta sa incerce rochia ta de mireasa. Atunci bunica si verisoara a pus mina pe ea. sa-mi fii fecior toata viata. i-a cazut fata la inima. Aduse apa. pina ce s-au ademenit dupa fragi §i cuiburi de pasarei. § ca-mi esti draga si vreau sa-mi mireasa — Vai de mine de mine. dar ce folos. T*P a biata imparateasa. au legat-o aruncat-o intr-o groapa plina cu urzici. Sosi imparatul cu nuntasii sa-si ia mireasa §i pe unde mergea ea teau bujori si trandafiri. Vizitiul le-a dus undeva intr-o padure frumoasa cu cerbi si caprioare. Dupa ce s-a ispravit nunta. Aude-n vilcea in jos chirait. plina de noroi si cu singe pe fata si-ncolo. ulcioarele. In vremea asta in groapa se zbatea de moarte imparateasa adevorata. Fata florilor. Sta si numai suspina. iarba se palea si trandafirii se ofileau. Incaleca armasarul alb si drept la fintina aceea se opri. cum o poreclea el. este lucru curat Mai. Galea era lunga si se vazura deodata in neguri. nici alta. ca ! O este duce nile o imparateasa mindra orbita de o bunica si o verisoara. Au intrat mai adinc in padure. Cine esti. a trimes-o imparatul intr-o zi sa se plimbe cu matusa-sa §i verisoara-sa. ce sa fie asta. sa nu-ti dau tie rochia mea de mireasa ? Poftim Si i-a dat rochia. Fata si de-ar spune ceva nu poate de lesin si de groaza ce o apucase. — Nu — Baba coboara pe fringhie de matasa jos la imparateasa si cind aci vede o fata frumoasa intre bujori si trandafiri. ca nu mai avea stare la culcare si nici pofta de mincare. si Cind se intoarse vizitiul. picura in fiecare vedere si deodata iar se 65 . acolo ? Daca esti fata. imparatul vazu ca pe unde trecea trasura cu verisoara ei ce samanau ca doua floricele. tii fii si sint o fata si si sa se mire lumea bunatatea ta. Deodata. s-aprinsa pe cer un luceafar si le lumina calea pina la palatele de clestar ale imparatului. Sa vedem cum o — sa-i stea — Se poate vara-mea.

Dupa aceea a trimis-o pe baba sa vinda flori imparatului si sa strige: Trandafiri pe ochi. nu te mai olicai si dolicai. decit calul eel bubos din grajd ce trage sa moara de slab. — oaselor. maica. Matusa ia apa moarta si apa vie si drept la imparatul se opreste. asa ca ramase imparateasa mai departe. Cum se poate. maria-ta. — — Ce-mi ! — ! — — ! 66 . O invata pe baba sa bata la poarta imparatului si sa se prefaca in vrajitoare. Iau un troc cu apa moarta si altul cu apa vie. A-nceput imparatul sa se vaite si mare tristete s-a abatut peste toata imparatia. i-a legat in basma si s-a dus la fata cea frumoasa din padure. $i ma ramasesc cu maria-ta ca intr-o saptamina ti-1 aduc gras ca un pepene. Apoi se duce la imparat si-i zice sa vie sa-si ia armasarul ca-i doboara gardurile. Calul cum auza glasul ei. ii puse ochii la lec in scafirlia capului. plingind si chiraind. Crestea iarba si rasareau florile pe unde pasea aceasta faptura omeneasca. O ceri. a iesit Fata Florilor si a-nceput sa cinte de rasunau vaile. iar incepu sa Atunci baba Lasa. cal ca al dumitale nu se afla pe fata pamintuluL Pun capul la ramasag ca nu-1 poti prinde de dirlogi. dar n-o rabda inima si sa duce cu baba la fintina cu apa moarta si fintina cu apa vie. Cum intra fata. Nu-ti cer nimic. minca pina se umfla ca foalele si intr-o stamina de zile se facu frumos. — ii zise: Am — Fata Florilcr 1-ar lasa orb pe imparat. — Am am leacuri si vreau sa-ti Il spala cu apa moarta. Imparatul ii dadu mirtoaga cu care facuse vitejii in razboaie si nu-i veni sa creada in spusele matusii. Lua baba calul de dirlogi si incet. o rochie mindra sa-ti dai sufletul pentru ea. a intrebat-o imparatul. in casa crescura numai iarba si flori. doftoroaie. Matusa a luat ochii. Apoi se dusera la casa din padure a matusii. mihnit pina la maduva pun auzit ca te vaiti de lipsa de vdere. trandafiri pe ochi Imparatul i-a cumparat florile si s-a dus la un riu sa se spele pe ochi cu trandafirii ca sa-i mearga bine si cum s-a spalat pe fata i-a cazut si lui si imparatesii ochii in apa. pentru marea bunatate. eu ochii la loc. gras si tinar. Ajunse acolo. vezi cum pling pasarile si se apleaca florile de mila ta? sa te due eu la izvoarele neincepute si am sa te fac frumoasa. o spala si din florile de trandafiri si bujori ii facu cit ai bate din palme. Ce vrei dumneata? zise imparatul eel orb. $i cind sa o spele cu apa vie cazu trocul jos si se sparse. ruga sa-i dea vederea si imparatesei. Hai sa vedem.! facu ziua pentru imparateasa plinga. glumesti Mai daunazi il tineam in proptele si acum te vaiti ca ma da de belele? Asa este. matuse. apoi ii spala cu apa vie si-i veni vederea. incet. ! Dar cind se vazu in pielea goala. ajunse la casa ei pitulata in padure Cum 1-a bagat in obor.

ca tie ti-1 faci rele sa le scrii pe valul apei ce curge la vale si sa le uiti fara sa te gindesti la razbunare. Sa inveti ca lucrurile Si acum o povata: nu fa rau altuia. a Fata Florilor. Acum vezi. muntii si A vaile teafar. care ziua infloreau si noaptea se coceau. Ca sa ajunga in tara fermecata. Aude un glas din adincul fintinii nedeslusit. Intr-o zi. caci asa se cuvine sa fim oameni pe pamint si nu fiare ochii cu apa moarta. grinele si secara izvoarele. care omoara A — Cum de calatorii si-i prefac in stana piatra. a trecut peste trei prapastii. le-a pus in sin si a plecat. care este asa de bun Uite se ofilira florile. zic s-o zic — — Eu — Eu — ucidem zis ! nu. dar sotiei tale ticaloase trebuie sa-i dam vederea si macar o povata. I-a cazut in genunchi si i-a cerut iertare luind-o din nou la palat. cum si Ajunge la o fintina sa adape calul. cind toate apele si sufletele de pe lume tac. peste trei vai cu zine. iar facerile de bine sa le scrii pe piatra sa invete lumea sa faca bine. Au incalecat toti pe cai si s-au oprit la palatele poleite cu aur. El indata a recunoscut-o ca este sotia lui. Trece peste toate apele. Eu iti dau in schimb si ochi I-a spalat si barbat.Tncalecara pe niste cai vineti si se oprira in padure la casa singuratica. El a trecut peste trei ape mari la mij- locul noptii cind apele dormeau si a ajuns la gradina cu poamele de aur. Cineva de jos din fund striga: Pina ce nu te vei duce in tara fermecata sa iei cele trei roade de aur. Calul fugea prin obor si nici un ostean nu se incumeta sa se apropie. se pornira izvoarele sa curga isi pasarile sa cinte. Aci pindit pe cind zinele pazeau pomii. Nu face nimic. Atunci in casa imparatului iar rasari soarele si in cuprinsul imparatiei ! ! — — — ! ! ! ! sale din si nou crescura florile. a luat ulciorul si s-a dus la apa. se uscara copacii. inverzira copacii. lua sacul de merinde si calul si se duse-n lume. E. Incinsa sabia. verisoara buna? Vad si te rog iarta-ma Sint o pacatoasa Iertata sa fii de la mine si de la Dumnezeu. n-ai sa te vindeci de lepra. apoi cu apa vie si i-a venit vederea. Atunci matusa a strigat sa vie Fata Florilor sa-1 prinda. necajit si pe deasupra lepros. Ferice de imparatul care alege o asemenea nevasta i CELE TREI ROADE DE AUR fost un baiat orfan. pe toti ii lovea cu copitele sau ii minca cu dintii. dar nu stiu daca te va lerta imparatul. din el sare jos o zina frumoasa ca soarele de pe cer striga: 67 . stralucitoare ca soarele. vino sa-ti pun ochii la loc si sa vezi din nou lumina lui Dumnezeu Tu mi-ai luat si ochii si barbatul. Aseaza urechea pe fintina si asculta iar. Cind scoate marul. auzi. de cind tu ajunsesi prin faradelegi imparateasa. a furat trei mere de aur. A coborit fata cea frumoasa si i-a dat calul. parca cineva-1 inalta-n sus de bucurie. N-are rabdare si vrea sa vada arata merele de aur. verisoara. era cumpana noptii.

intrista,

si muri. El se o ingroapa si pleaca mai departe. Ajunse iar la fintina. Iar descaleca, adapa calul si din nou scoase un mar sa-1 vada. Din nou, din mar sari jos o zina frumoasa cu parul lung de aur si incepu sa strige: Apa, apa, apa ca mor. El n-apuca sa-i dea apa ca zina cazu jos si isi dete sufletul. Plinse el dupa zina, dar ce era sa faca, o ingropa linga fintina si merse inainte. Ajunse din nou la o fintina. Adapa calul, apoi il priponi in apropiere. Ar vrea sa se uite si la eel de-al treilea mar de aur, dar se teme sa nu pateasca ca mai inainte. Lua apa-n gura si stropi marul din sin. Asa se gindi el ca este bine si asa a si fost. Gum a stropit marul, din el a rasarit o zina frumoasa, parca ar fi fost picata din soare. Zina ramase cu el si-i spuse sa se spele pe fata cu apa din acea fintina, ca este apa din tara fermecata. Cum se spala capata o piele frumoasa alba ca laptele si pieri lepra. Merg ei impreuna pina ce ajung aproape de satul lui. Ea ii dete pungi cu aur ca sa-si cumpere trasuri si cai si sa vie cu argatii s-o ia de la fintina din marginea satului. Baiatul

— Apa, apa, apa ca mor. Gum striga a treia oara cazu jos

isi ia calul, isi

cumpara

acolo, zina murise si-n locul ei

palate, cai, trasuri §i argati si se intoarce la zina. Cind il astepta o tiganca. Ce se intimplase? Pe cind

zina se urease intr-un pom deasupra fintinii, vine o tinara tiganca cu ulciorul sa ia apa. Vede in oglinda apei un chip frumos de fata cu parul de aur, mai frumoasa decit lumina soarelui. "Tiganca pina aci nu mai vazuse oglinda si credea ca ea este atit de frumoasa. Lasa ulciorul la fintina si alerga la mama-sa spunindu-i ce odrasla frumoasa are, indt se va putea marita dupa fiu de imparat. Mama-sa, o vrajitoare care facea maghii isi dete cu parerea ce este si fugi cu sufletul la gura la fintina. Cind pe o creanga de copac se odihnea o zina cu parul de aur. Ce stai cocotata ca o gaina in virf de copac, fetito ? zise tiganca. Astept pe mirele meu sa vie sa ma ia ii raspunse zina. Tiganca auzind ca este vorba de o procopseala, dobori zina, o omori si o arunca prin buruieni. In locul zinii se cocota pe creanga fata tigancii. Cind veni mirele cu tobe si lautari sa-si ia mireasa si s-o duca la palatele cumparate, nu este zina. Sus pe creanga copacului era o tiganca urita. Tu esti miresa mea zina? ii zise baiatul mirat. Da, eu sint ! Uite ce par frumos de aur am, atirna ps spinare. $i se uita in oglinda apei din jgbiabul fintinii. Cind se vazu neagra si canita pe fata de pacerneala neagra isi pierdu firea si cazu gramada peste pietre de isi

— —

!

— —

dadu

sufletul.

din vale auzi glasul zinei, care inviase pentru ca un arici ii adusese iarba fiarelor si i-o pusese peste rani. Baiatul, cum o vazu, o saruta de bucurie, se duse cu fata la-mparat sa-i cunune si facu o nunta mare si mindra, cum se facea odinioara in povesti.

De

MERELE DE AUR
care avea trei feciori, frumosi si toti voinici. Singura fost odata un lor avere era un mar care rodea poame de aur. In fiecare noapte cit au fost copiii mititei, marul era pazit de tata. Dupa ce crescura mari copiii, le veni

A

om

63

rindul lor, mai ales ca tatal imbatrinise

si

cineva

ii

fura in ultima

wme

merele de aur.
acesta era fermecat. Nici imparatii nu aveau noroc de asa ceva. la prinz lega, la chindie se cocea si noaptea se culegea. Isi aduna tatal feciorii intr-o zi si le zise: Ei, taica, vedeti bine ca eu am imbatrinit, mai vad ca prin ciur, asa ca o blestemata de fiara in fiecare noapte imi fura merele de aur si eu nu ant in stare, nici s-o vad nici s-o prind. venit rindul vostru sa va-ncercati puterile si cine va pune mina pe gadina aia, al lui va fi pomul cu merele de aur. prindem, o prindem raspunsera intr-un glas toti feciorii si indata ce veni seara incepura pinda. Mai intii fu la rind feciorul eel mai mare. El isi lua sacuiul cu nuci, brinza si pine, isi ascuti cutirul, pregati un ciumag si se aseza sub mar la pinda. Da noaptea era pe atunci mai mare decit acuma. Statu el cit statu si pe la mijlocul noptii il apucara niste fiori, pe urma un somn il dobori la pamint si adormi. Cind se destepta din somn, ia merele de unde nu-s.

Pomul

El dimineata infiorea,

A

—O

!

Pleca el trist la tata-su si-i povesti din fir in par intimplarea, plingind de necaz ca fiara salbatica le-a furat merele de aur. Veni in sara urmatoare rindul celui mijlocas. Pregati si el merinde ca si nene-su mai mare, lua ciumagul si cutitul si o porni la treaba. El fiind mai istet decit primul, tot timpul da ocol pomului de aur ca sa nu-1 doboare somnul. Ocoli el cit ocoli, dar pe la mijlocul noptii, cind pe pamint coboara si se plimba toate duhurile necurate, adormi sleit de oboseala sub pomul de aur Cind se crapa de ziua ia merele de unde nu-s Si lui ii furase gadina cea salbatica merele de aur. Jn zadar plinse el de ciuda ca 1-a furat somnul, ca tata-su ii zise cu mihnire mare in suflet: Ei, taica, cit am mai fost eu cu ochi buni si brat sanatos, fiara salbatica n-a cutezat sa se apropie de pomul cu merele de aur. Dar acum de cind va paziti voi averea pe toate le fura, fiindca voi nu sinteti buni de nimica. Tata, sa-ncerc si eu zise eel mai mic si daca nu voi putea nici eu dovedi, inseamna ca asa ne-a fost noua soarta, sa nu mai vedem merele de aur Feciorul eel mic isi lua merinde si ciumagul, iar in loc de cutit ceru de la tatal sau sabia. Ascuti el bine sabia si scoase din pamint un maracine de inaltimea lui pe care-1 infipse bine in pamint. Se aseza cu barba deasupra maracinelui si cum cucaia putin da cu barba-n maracini si sarea in sus, pina ajunsa la mijloc de noapte, cu fiorii de moarte Atunci somnul il apasa la pamint ca o piatra de moara, insa maracinele il facea sa tresara de fiecare data, tinind strinsa sabia-n mina. Deodata auzi un vuiet, un ibsnet si la lumina lunii vazu apropiindu-se un balaur cu noua capete. Cum venea el scotea limbile rcsii varsind para de foe la dreapta si la stinga, apoi se apropie de pomul cu merele de aur si incerca sa fure merele.
!
!

!

!

!

Feciorul eel mic trase cu sabia si-i taie pe nesimtite trei capete. Baiaurui simti caderea capetelor crezind ca si acest fecior doarme ca si ceilalp doi. Ridica cele sase capete sa culeaga merele de aur iar feciorul eel mic, se repezi si trase cu sabia doborind inca trei capete. Baiaurui se-nfurie si cind cu capetele, cind cu ccada, cauta a-1 lovi pe voinic. Dar voinicul se dadu dupa tulpina marului de aur si cind il izbi inc2
nici

nu

69

o data cu sete ii taie si celelalte trei capete; gadina raminind moarta pe loc. El aduna cele noua capete si alearga in revarsat de ziua sa-i vesteasca intimplarea
lui tata-su.

Cind

il

— Ei, taicule, ce facusi? — Am omorit balaurul cu noua capete, uite-le si le arata. — $i merele de aur sint in pom? — Sint, tata, nici un mar n-a putut fiara sa fure, ca sabia mea i-a
i

vazu

tatal

sau alergind

ii

grai:

dovedit

puterea.
si cind vazu pomul incarcat cu merele de aur, fu incarcata in cara si dusa la padure unde fu aruncata in foe sa-i piara urma §i neamul si sa se sature de singe. Apoi batrinul, simtind ca i se apropie sfirsitul isi aduna feciorii zicindu-le: Iaca simt ca muma voastra ma cheama sa ma odihnesc linga dinsa. N-am nici o avere sa va las in afara de pomul cu merele de aur. fi~l l as tie, mostenire, desi esti eel mai mic, fiinca cu mintea si bratul tau ai dovedit ca poti apara cu cinste averea stramosilor nostri. S-o stapinesti sanatos Apoi batrinul inchise ochii si-si dete duhul, iar feciorul eel mai intelept

Merse

tatal sa

vada isprava
fiara

zimbi de bucurie,

iar

!

si

viteaz stapineste

si

azi

pomul cu merele de

aur.

UN OGHI
A

RlDE,

ALTUL PLlNGE

fost odata un imparat care avea trei copii voinici si frumosi. Imparatul se purta aspru cu ei si nicicind n-au cutezat sa intre in odaia lui. Copiii au luat seama la ochii tatalui si tare s-au mirat vazind ca unul ride si altul plinge.

Mult timp s-au
Atunci
eel

sfatuit ei

cum
isi

mai mare

sa afls taina asta, dar n-au izbutit. lua inima-n dinti si intra in odaia cea
ii

mare

a

imparatului. Feciorul

— Sarut miinile, tata-mparate — Ce cati in odaia mea? De cind esti n-ai indraznit sa
!

cum

pasi pragul

zise tatalui:

intri si

acum cum

indraznit? Tata, iarta-ma, am venit sa te-ntreb, de ce la dumaeata un ochi ride si altul plinge, ii raspunse baiatul eel mai mare. Atunci imparatul, suparat, lua un cutit de pe masa si arunca dupa el fara a-1 nemeri. Baiatul, de speriat, nici nu le-a spus celorlalti ce a zis impaai

de

ratul

si

voi sa vedeti si sa auziti. S-a hotarit eel mijlocas sa incerce si el sa afle taina ce le rodea inimile si-i tinea ca pe ghimpi. deschis usa de aur si a zis: Sarut miinile, slavite tata-mparate Da ce cati de dimineata la mine, ca de cind esti n-ai cutezat a-mi pasi pragul iar acuma te vad plin de-ndrazneala. la spune ce este? Tata, am venit sa te rugam sa ne spui si noua, de ce la dumneata un ochi ride, iar altul plinge? Afurisitule si luind un cutit il arunca in copil ca fu cit pe-aci sa fugit si el speriat fara sa povesi se-nfiga-n inima daca nu se da la o parte.
si

— Duceti-va
— —

le-a zis

doar

atita:

A

!

!

A

70

!

teasca fraplor patania, zidndu-i celni

mic sa mearga

si

el

sa-si

vada visul

cu

ochii.

Cind

a intrat alta data eel mic, s-a inchinat aplecindu-se pina la

pamint

in fata imparatului, zicindu-i:
ca de cind te-ai nascut, nu te-ncumetasi sa-mi calci porincile ! Lua un cutit si ca si la ceilalp il arunca cu minie sa-1 strapunga pe fecior. Cuptul s-a infipt intr-o blana pe care o avea usa. Copilul, suparat, a luat cutitul si 1-a aruncat inapoi infigindu-se in masa imparatului. Imparatul a ramas mirat de curajul feciorului si muljamit ca areun

— Sarut miinile marelui imparat tata. — Ce cap, baiete, la mine fara voia mea,
si

p-au

calcat picioarele pe la

mine

si

acum

fecior indraznep

ii

zise:

mos
a-i

baiete, se vede ca ai singe de imparat in tine, esti tinar, frusi viteaz, pot sa-mi pun nadejdea in tine Acum iti voi povesti si pentru ce un ochi ride si altul plinge Si-ncepu
! !

— Bravo,
:

spune Vezi tu pomul acela din mijlocul gradinii palatului

?

pom noaptea infloreste, noaptea se coc poamele de aur. La mijlocul noppi infloreste, iar la cocosi se coc merele de aur si tot atunci cineva vine si-mi fura roadele si de aceea pling ca nu gasesc omul care sa
prinda hopil.

— Vad — Acest

Un ochi ride pentru ca pomul face flori si roade, iar celalalt plinge iiindca pier pina la ziua poamele. In zadar am pazit nopti de-a rindul sa prind zinele care ma fura in fiecare noapte ca m-am lasat pagubas. Nu le-am putut nici vedea, nici prinde. Acuma este rindul vostru sa va-ncercap norocul si cine va prinde hotul, va mosteni tronul imparapei.
Zis si facut, feciorii se rinduira sa pazeasca pomul, incepind cu eel mai mare. Se imbracara acesta in |oale de zale §i arme grele si pazi toata noaptea, vazu pomul cum infloreste, dar dupa mijlocul noppi adormi, iar zinele coborira nestingherite, umplura cosulep:le cu fructele de aur si se-naltara spre ceri. A doua seara ii veni rindul celui mijlocas. Vazu si el cum infloreste pomul, dar ca prin minune adormi dus si nici nu vazu cine-i furase merele. A treia seara veni rindul celui mai mic. El isi lua sabia, se aseza sub pom §i de jur imprejur pusa maracini. La mijlocul noppi vazu cum infloreste pomul, cum leaga si apoi cum se coc poamele. Cind dadura poamele in pirg, el adormi din picioare, dar cind cazu jos se intepa de maracini si se ridica. Atunci, deodata auzi un fllfiit de aripi si din cer se cobori imbracata in rochie de aur stralucitoare ca soarele o zina, cu un cos pe mina, care-i zise: Ioane, Ioane, mai bine sa te fi batut Dumnezeu sa fi murit cind te-a nascut, cind ajunsesi tu sa ma prinzi si sa-p flu sope. Tatal tau, toata viapi m-a urmarit sub acest pom sa ma prinda, dar n-a putut si de aceea un ochi ii plinge, iar altul ii ride. lata, maninca din aceste mere ca sa nu mai mori niciodata si sa traiesti cu mine cit o vesnicie. Baiatul minca un mar si-i venira puteri nevazute de parca era gata sa zboare spre soare

si

stele.

Dupa ce se crapa de ziua, merse cu zina cea maiastra la palatul tatalui sau, ducindu-i un cos cu mere de aur. I-a dat un mar batrinului sa manince 51 indata ce a mincat i-a suris si ochiul ce plingea, apoi a inceput a intineri
71

batrinul. Mult s-a bucurat imparatul ca fiul eel pe zina cea frumoasa ca sa-i fie mireasa.

mic

este

istet, si

a

pus mina

Nunta fu mare si vestita incit s-adunara aci de pe pamint. Toti erau multamiti, numai mireasa zina cerului nu era in toate voile. Nu-i placea felul cum se fac nuntile aid pe pamint. De aceea ii si zise ginerelui: Sotioare, tu stii ca eu nu sint din lumea asta. Eu sint invatata satraiesc nu cu paminteni, ci cu alte fiinte. De aceea, eu acum imi iau zborul spre stele. Tu sa nu ma cati in alt loc decit in spatele soarelui unde dogoarea nu este mare si se poate trai. Dupa ce ma voi da de trei ori peste cap si voi prindearpii. tu sa rupi o pana din arpia mea, iar cind vei dori sa zbori catra mine, s-e arunci spre pamint si vei prinde arpii si putere de a zbura.
Si se pregatira de nunta.
toti imparatii

POVESTEA CU POARCA
Niste oameni aveau o poarca si ei gasira un bordei cu paie ; poarca face zece purcei, unul era mai frumos. Purceii s-au facut de vinzare, de taiat.A venit vremea si la al zecelea purcei si el a vorbit: Tata, pe mine nu ma taia Si nu 1-a taiat, da el creste si sa face frumos, de drag sa te uiti la el si intr-o zi i-a spus: Tata sa te duci impetit la fetita imparatului si sa-i ceri fata desotie. Cum o sa-i cer eu fata ? Zici asa, tata, ca nu te taie si s-a dus ! Ajuns acolo s-a ploconit si a zis: venit impetit pentru baiatul meu porcul. Bine, da cum ai indraznit ? I-am spus ca ai sa-mi tai capul, da ce sa fac ? Atunci imparatul a zis ca e ceva la mijloc si a zis: Sa vii cu baiatul la mine, cu porcul. $i a venit cu porcul, a intrat porcul, da porcul era frumos de minune Iote, imparate luminate, asta este porcul meu. Cum ma, tu vorbesti ? Mai intii sa faci pod di la tine pina acasa la mine, pina la palatul meu, pod de aur, atunci iti dau fata. El s-a dus acasa la el. Casa lui a facut-o palat, da podul 1-a facut noaptea. Si i-a dat fata. Fata nu vrea, da imparatul o sili sa faca acolo nunta. Dupa nunta, imparatul a plecat acasa. Da porcul ziua era pore, da noaptea, da pielea jos de raminea un Fat-Frumos. Si se due ei la palat si povesteste ea ca noaptea porcul se face frumos, ca Fat-Frumos.

!

— — —

— Am — —

— — —

!

Muma-sa

— El

a invatat-o:
faci

cind duarme, tu sa

focul in cuptor

si

sa-i arunci pielea-n foe,

s-o arzi.

Ea a crezut ca asa e bine, a ars cuptorul, a aruncat-o, da putoarea a umplut casa de miros. Cind s-a trezit din somn a zis: Ah nenorocito, ce-ai facut? Sa stii ca ai sa umbli dupa mine pina oi rupe ncua parechi de opinci de fier, atit ai sa nacajesti. El a plecat acasa, Ea a ramas care s-a prefacut in bordei, fara podul de aur si isi pierde urma

!

72

!

:

acolo si a asteptat ca doar o veni. facut ea opinci de fier si mergind in lur gis si-n curmezis, pina a rupt noua parechi de opinci si a ajuns la Sinta Vineri si a intrebat-o unde este omul ei ? E-n mijlocul padurii, intr-o gramada de buturoagi si s-a dus si 1-a gasit in buturoagi, ca acolo isi facusa casa. Mergind ea pe drum, nascuse copilul si cu el in brata s-a dus. Cind a vazut el, a zis Vezi, ti-am spus eu sa asculti? Si-au plecat acasa si au gasit iar palatele facute la loc si podul si iar au ramas sa traiasca fericiti.

A

DOVLETELE
Traia un mos si-o baba si n-aveau copii, dar tare mult ar fi dorit sa aibe copil, ca sa se bucure la batrinete. Si au hotarit sa piece, sa cate ceva si ce vor gasi sa fie narocul lor, sa-1 aduca acasa. Baba a gasit o saminta de dovlete; s-au intors zicind: Mosule, aide acasa, ia-ti toiagul ca am gasit saminta de dovle'e si oi s-o punem in pamint. Si unde sa-1 puna, sa-1 puna in coltul casii. L-au udat si a crescut un vrej mare si a facut un singur dovlete mare. Mosu 51 vede ?i-i da cu piciorul, intrebind-o pe baba sa-1 rupa, sa-1 coaca. Intr-o zi, cind i-a dat mosul cu piciorul, i-a raspuns cu grai omen esc: Nu-mi da, mosule, cu piciorul, ia-ma-n casa ca sa-ti flu fecior. Azi asa, mine asa, pina mosu ii spune babii. Babo, ia vezi ce e cu dovletele asta ca-mi vorbeste in grai omenesc. S-a dus baba, 1-a vazut ca vorbeste, 1-a luat si 1-a dus in casa. I-a pus in coltul casii asternut de astrucat dovletele. Intr-o noapte, se trezeste mosul si vede un dovlete de toata frumusetea. A trezit-o si pe baba si l-au vazut, dar n-au zis nimica A doua zi de dimineata dovletele ii zice babei: Muma, eu vreau sa ma-nsor cu fata tarului nostru. Babii i-a fost rusine, cum o sa-i spuie ea ca vrea sa-nsoare un dovlete cu fata tarului? Dar dovleacul nu a lasat-o-n pace, n-avea pace pina nu i-o cata mireasa S-a dus la imparat si i-a spus: venit in petit, sa-mi dai fata dupa dovletele meu; i-a povestit cum s-a nascut dovletele. farul, stiind ca asta nu sa poate, a zis: Bine, babo, uite, dau fata, daca intr-o zi si o noapte sa-mi construiasca o susea, pe de o parte si alta numai cu pomi de aur si argint de toate felurile, cu poame, unii sa-nflureasca, altii sa imboboceasca, unii sa aiba poamele coapte,
si ei

un

— —

!

— Am —

sa aiba poamele legate. Baba, cind a auzit, sa-i vie rau, a plecat si s-a dus la dovlete, dar dovletele a intrebat-o: Ei, muma, ce ti-a zis tarul? Lasa, muica, n-ar trebui sa mai stii, si i-a spus ce i-a cerut tarul. Atunci dovletele a zis: Culca-te, muma, ca noaptea multe sa pot intimpla, noaptea inteleapta mai este. Cind baba s-a trezit dimineata, a ramas muta de uimire, vazind ca tot ce ceruse tarul erau indeplinite.
altii

— — —

73

Dovletele a rugat-o din nou sa se duca la tar si sa-i ceara fata, farul i-a cerut sa-i faca un castel din clestar si sa fie mai stralucitor decit al imparatului cutare. S-a-ntors ea la dovleac si i-a spus ca nu-i da fata daca nu-i face palatul de clestar. Dovletele a raspuns la fel si dimineata a vazut palatul de clestar

cind s-a

trezit.

spune ca nu-i da fiica deck pietre scumpe cu roate de aur, trasa de cai neintilniti pe lume, cu potcoave de aur, cu hamuri de diamante. venit acasa baba si-i spusa ce i-a mai cerut tarul si a treia zi s-a dus cu caleasca de aur la fiica tarului si s-a facut nunta, dar el era tot dovleac, da fiica tarului tot suparata si plingea. Da imparateasa ii spunea: Lasa, mama, nu plingea ca poate n-o fi dovlete, daca a putut sa faca atitea minuni. Si or facut-o mireasa, au urcat-o in caleasca, iar dovletele; tafalog, taf alog pe linga caleasca de aur, pina au ajuns la castel. Si-a luat mireasa ramas bun de la rude, iar sara pe intuneric in odaia de nunta a intrat un FatFrumos cu parul de aur ! Da ea a zis ca e maritata cu dovletele. Atunci el i-a povestit ca el este dovletele si ca este blestemat de o vrajitoare si va trebui sa-si duca povara. Increzindu-se craita, el a adus cojile de dovlete si asa sa-ntimpla in fiecare noapte. Ziua, dovlete, noaptea, Fat-Frumos !. Dupa o stamina vine muma ei s-o vada; a-ntxebat-o cum o duce? Ea mukamita, a raspuns ca el nu este un dovlete, este un Fat-Frumos. Ziua e dovlete, da noaptea, Fat-Frumos. Muma-sa a sfatuit-o sa se scoale de noapte, sa incalzeasca tastul si sa bage covetile de la dovlete in tast si sa le arda. $i a doua zi cind omul ei durmea si a copt covetile. Cind a mirosit el cojile, s-a
Iar a trimis-o la tar, iar a refuzat-o tarul si-i
si

daca-i face o caleasca din aur

A

trezit si i-a

grait:

ce-ai facut, te-ai pierdut pe tine si pe mine; eu eram blastamat noua zile de la cununie dovlete, dupa aceea ramineam pe vecie FatFrumos. I-a pus la burta un cere si a incins-o, ca Dumnezau a blastamat-o sa nu poata naste pina nu o pune el mina pe cere.
sa stau

— Vai,

Da

printesa era grea

si

n-a putut naste

si

a plecat sa-1 cate

si s-a intilnit

cu o baba in padure.
ai plecat, maica? Sa-1 cat pe barbatul meu, a zis ea. Baba era Sinta Vinerea si i-a zis:

— —

Unde

Maica, eu nu stiu, dar am sa-ti dau un dar si am sa te trimit la Sinta Simbata. I-a dat darul o clota cu sase pui de aur si i-a aratat drumul. A mers cit a mers, au trecut patru-cinci ani, da ea fara sa nasca copilul si a ajuns la o baba care torcea din furca, tort din lina de aur, cu fus si furca de aur. I-a dat binete si i-a spus ca vine de la Sinta Vinerea, care o roaga sa-i spuna daca nu stie ceva despre omul ei. Baba i-a spus ca nu stie, da i-a dat si ea un dar, ca poate Sinta Duminica il va gasi si i-a dat in dar furca cu fusul, ca s-o recunoasca omul ei. A trimis-o la Sinta Duminica, care lucra la o risnita si macina ceva boabe de aur. A intrebat-o si ea i-a spus ca el este in vale intr-un sat, casatorit acolo cu o prinjesa si a invatat-o sa se duca la fintina, la care printesa ia in fiecare zi apa, sara. Da ea pune lucrurile ca sa se vada si sa nu i le vindS dupa spusele Sintei Duminici. Doar sa ceara noaptea sa doarma linga barbatul printesei. Si s-a dus la fintina si a facut asa, s-a dus apoi la omul ei si a adurmit si nu a trecut cu mina peste ea. A doua noapte la fel, n-a putut sa nasca, pentruca in fiecare sara muierea lui il adurmea. In a treia sara n-a mai venit la fintina printesa, ci o slujnica, de a cerut morisca, ultimul dar ce-1 mai avea, ea i 1-a dat,

74

dar printului sa nu-i mai dea mincare acasa si a adurmit fiecare, asa ca el n-a mai adurmit si a inceput sa-1 strige pe nume si sa-1 mingiie, iar el s-a trezit si a trecut mina peste muierea lui adevarata si cordonul a plesnit si copilul s-a nascut. Atunci printul si-a dat sama cine este. Dimineata s-a dus la a doua lui muiere si i-a spus cum s-a chinuit noua ai de zile, pentru a naste, iar printesa a doua riind buna la inima, a intales si nu s-a suparat si 1-a lasat sa piece cu daruri multe in tara lui.

DINU FAT-FRUMOS
A
fost odata

niti si asteptau

un mos si o baba, Dumnezeu sa le ia

incovoiati de ani, fara copii. Stateau
sufletul.

mih-

Intr-o dimineata s-au vorbit sa piece in lume. Unul la apus, altul spre prima vietate ce le va iesi in cale, aceea sa le fie copil. Mosul o-apuca pe deal, iar baba spre vale. Mosul nu a gasit nimic, iar baba a gasit un pui micut de sarpe. L-a pus pe o frunza de caftalan si a strigat mosul de pe deal si s-a dus cu puiul acasa sa-1 creasca, ca sa le fie copil si ajutor
rasarit si
la batrinete.

Mai intii l-a pus in lingura cu lapte. Dupa ce a crescut l-a pus in strachina, din strachina-n oala si din oala in ciubar. crescut puiul de sarpe mare si din ciubar l-a pus in stran, iar din stran intr-un ardov mare cit o odaie. Chiar atunci sarpele ajunsese de douazeci de ani, tocmai bun de insurat. §arpele scoase capul pe vana ardovului si-i zise lui muma-sa: Mama, mi-a venit vremea de insurat, ma apuca fiorii si simt cum tot mii perpelesc ! Ia-ti toiagul si du-te impetit la fiica-mparatului. Vai de mine, muica, cum o sa cutez eu sa cer pe fiica imparatului sa se marite dupa fiul meu, care nu e om ca toti oamenii, ci e ala mare spurcata,

A

— —

un sarpe mare ctt bivolul. — Muma, nu e nimic, tu numai du-te un sarpe.
e

si-i

spune imparatului ca eu sint

Isi lua baba toiagul si desaga si hai pe cale pe drumul al mare la paiatele imparatului impetit. Tremura inima-n ea de frica si de rusine. La urma urmei, ce-o fi o fi, isi zise ea si se duse. O luasa inainte cu curaj. Cind ajunse la usa-mparatului, ii povesti din fir in par cum l-a gasit pe sarpe si cum l-a crescut. Iar acuma n-are ce se face, o vrea mireasa tocmai pe fiica-mparatului, zor nevoie Imparatul, cum auzi, nu se supara cu nimic, dar ii ceru:
!

Sa te duci, babo, la fiu-tu si sa-i spui ca o dau pe fata mea s<*-i fie mireasa, dar sa-mi faca de la mine pin' la el drum de aur sa merg cu caruta de argint pe el.
Sa-ntoarsa baba multamita si-i spusa sarpelui ce-i pofteste sufletul impadaca vrea sa-i dea fata. Dar ce-mparatul poruncea, sarpele-ntr-o noapte fursea. Iar o mina pe baba la imparatie sa-i dea fata si sa vada drumurile poleite cu aur. Imparatul insa nu vrea sa-i dea fata si-i cere sa-i mai faca o minune si mai mare si anume
ratului

75

ca asa e muierea nemernica". camasa o lepada. esti o dracoaica impodobita. La noua ani si jumatate. burta sa-ti creasca. la vint se ducea. la scursorile apelor. cu cirtojul in ardov. nici pe jos Mireasa il privea ca pe un soare. Cind se lasa noaptea. in jur numai cu flori si trandafiri. Iara seara cind venea. Punea unul. pe unde-ai umblat n-ai fi oare-aflat. iesi sarpele afara. care-n lume n-a mai fost. burta ii crestea. spunindu-i ca in palat sta barbatul ei. — — — ! ! Singele asta spurcat sa nu se ia. Iar se-ntoarse la sarpe si-i spuse cum Noaptea sarpele iesi din butoi. vinte fratioare. iar fata se bucura. sa ia camasa barbatului si s-o arda-n foe. suparat ii zise: Cata afurisita. punea doua cercuri. dinafara zugravit. Pe dinauntru poleit. noua ani de ! ! ! 76 . numai coarnele-ti lipsesc De ce m-ai nenorocit pe ast pamint blestemat? N-am stiut ce fac. iarta-ma 1-a rugat nevasta-sa. pofteste si la urda de curca si la lapte de cue. de trei ori se-ncolacea. de ea se-ndura. pe cai mi-apuca. Cind o ispravi si pe asta. pamint lumina si ei ii vorbea. ca soarele stralucea. chema toti serpii pamintului si ridica palatul mai lucitor decit soarele si decit luna. Cum cintau cocosii. cobori pe o seara de aur din cer si-i dete: o clota de aur cu cinci puisori toti de aur. de trei ori se invirtea si mai mindru raminea. din gura-i zicea: vinte eel mai mare. ginerele eel frumos intra in camasa de sarpe si iar se prefacea in ala mare care se-ncolacea peste ardov si ziua se baga inuntru de parca ar fi intrat in fundul pamintului. la-mparateasa zinelor.un palat mai mindni baba si mai inaltca al lui. Dumnezeu de sus o vedea. El insa ii dS un pumn virtos peste nas si peste camasa lui arsa picara trei picaturi de singe. se-ncolaci. n-are de lucru. se dete peste cap. incepea de plingea cu lacrimi de singe doar 1-o-ndura pe Dumnezeu sa n-o mai patimeasca. Si-1 ruga pe vint s-o ia pe-o aripa si o lua vintul sa colinde pamintul in lungis si-n curmezis sa-1 cate pe Fat-Frumos.. facu focu-n vatra si o napadira gindurile. pe al meu barbat. raze indrepta. imparatul n-avu ce sa mai faca si-i dete fata. $i aci o lasa vintul si se-ntoarse si el la casa lui. care m-a lasat? Sarmana nevasta cum auzea. §i ea mi-1 ruga. nici calare. O mireasa frumoasa ca o zina. iar din ardov afar' iesea. pina ce eu nu ma voi intoarce dupa zile la tine. parca soarele rasarea. Mersera si ei ca toata lumea de se cununara la manastire. isi blestema zilele si suferea. Trecea anu. de greu nici ca se mai putea Biata de ea intreba pe soare. In zadar piinse fata. sta tarasenia. o virtelnita de aur si cu o motca din fire de aur. Si de-aci-mi pleca. punea frate pin' la noua. Noua ani si jumatate ramase in tara zinelor si a florilor. cercul mi-1 punea si nu ispravea. se invirti si ramase luminos si frumos ca un adevarat Fat-Frumos. Peste noua zile si jumatate vintul se opri la o poarta minunata de palat. Fat-Frumos cind se vazu ramas fara camase. ! Si-asa se-ntimpia in fiecare seara. nu-i venea sa creada ochilor despre cele ce-i vedea. iar omenirea se minuna de ce vedea. se marita cu o ala. pina ce intr-o zi dis-de-dimineata se scula fiica-mparatului cu noaptea-n cap. Noua ani si jumatate copilul sa nu-1 nasti Sa te chinui. si blestemul sa se implineasca Pleca Fat-Frumos la capul pamintului. Dar nevasta lui de dor si de greu nu se mai putea fine. de trei ori se suci. soarele de-o-auzea. ca hotarirea imparatului era luata.

Intinde mina peste mine. Atunci zina o intreba: Cit sa-ti dau pe closca cu puii de aur. vinat. mina peste ea-ntindea. iar copilul se nastea. de — ! A — 77 . Merge Andrei intr-o zi si gaseste o pasare pe creanga. Costandine. frumoaso ? Nimica. nu ma impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie ferice de tine cit oi fi tu viu pe lume. Zina lua virtelnita si asa se invoira indata. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mmcare Sa vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. mistreti. se mira si-i zice: Frumoasa virtelnita Citi bani imi ceri. pe el mi se bucura arpie s-aseza si prin nori ca imi zbura. iar ea de greu nu mai putea. luat-o acasa.Se aseza la poarta si incepu sa invirta la virtelnita adunind motca din de aur. iar closca cu puii pigulea pe linga ea. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. blestemul s-adeverea. o sa te gaseasca mare noroc. Fiul eel fScut cu tine ! Abia atunci-ntelegea. numai sa mi-1 dai pe imparat sa stau de vorba cu el o noapte. ia-o daca-ti place. Andrei. Noaptea veni imparatul si se culca cu dosu la ea. Atunci ea din nou il ruga: fire — — — — ! ! ! ! — ! Ai. o gugustiuca. Si era asa frumos cum in lume n-a mai fost. ma Dine Costandine. sa dai cit poti cu pumnu-n aaasa. ea se roaga: Stai. Nu-ti cer nimica Ia-o. atitia iti dau. Dine. Intinde Andrei pusca s-o impuste. Dornnul de sus ii vedea si Daca vintul imi venea. dar n-o cunostea A doua zi. iesi iar la poarta cu virtelnita adunind firele de aur. Cind vazu closca cu pui. ei copilul si-1 lua. Imparateasa zinelor dis-de-dimineata dete o raita pe la poarta in plimbare. aripa o intindea. Intinde mina-ncet la mine. ! ANDREI Andrei. baiat sarac. golumbi. Sa nasca puiul din mine. numai sa mi-1 arati si mie sa-1 vad pe imparatul Fat-Frumos iesea afara. Fiul facut cu tine Barbatu-su insa tacea si nimic nu-i raspundea. Cind vezi ca cucai. Imparateasa zinelor o vede. Fie-ti mila si de mine. Sa nasca fiul din mine. iribite. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: Pune-ma la fereastra. i se lasa la pui si de dragul lor nu mai putea. pe nevasta-sa o vedea. cercurile imi plesnea. Pe zine le parasea si copilul si-1 crestea. la coadele marilor si la cimpul florilor. Cind s-a dus cu ea Da girlita ii spune sa ma iei acasa la tine acasa. durerile facerii o apucara si din gura asa-i zicea: Dine.

curci. iar pe scari. muierea lui Andrei — — Mi-a — — — — ! 78 . tu sa zici. imparatul cu imparateasa. pere. gradina cu mere. miine e plata. pe semanaturi si mai departe un munte cu orase. Acolo vii la coliba ta. Cind a firsit de n-a mai avut ce sa mai coasa. cu poduri.in laturi. te aranesc. il lua aghiotantul pe 2000 de taleri. te cirpesc. Ce. piraie. sa te duci sa faci o coliba cit de proasta. si cind ea a cucait. a facut o coliba. paduri. Mai incolo livezi. si sa vezi ce bine o sa fie de tine Auzi. a cusut dupa voia Andrei nu — ! — — ! muzica militara. turme de oi. s-a dus deasupra de sat. tu esti cu chilimul? Cine 1-a cusut? Maria mea de la coliba Cind se uita mai bine sa vada ce e cusut de e toata lumea cu gurile cascate? $i ce credeti ca era? Era palatul imparatului. tarini. Sa bati doi pari in pamint si sa-1 pui cu fata unde tuna lumea-n tirg. eu sint fata de imparat. dar fara sa stie ce face Maria. asa ca la casa noastra. s-a amestecat. Cum putusi sa ma capeti sa dai de mine? Sa m-asculti. du-te-n piata ia-mi doi metri de cadafea. Mai in vale vede curtea. fiinca primesti plata de la imparat. sa vada ce e acolo. Nima nu-1 intreaba ce costa. Andrei ? leria. statu si se gindi: Ce mina. ca ea alta nu s-a mai vazut pe pamint. Pe de laturi scrie armata imparatului: infanteria. noi aici n-o sa putem trai la imparatul.dafea. Lumea se uita. ce mime putea sa le faca pe astea ? Maria. Aghiotantul sta uluit si-1 priveste ce n-a mai vazut zice: Andrei. bucate. sa-mi dai cit vrei. Aici sint multe slugi. mai Andrei. eu din capu meu iti dau 2000 de taleri de aur. mari. oceane. ia chilimul asta si du-te-n piata. omul meu. eu nu sint pasare. mirata de frumusetea chilimului. aghiotantul. caii imparatului. Andrei. Insa el doar dormea la nevasta lui in padure la coliba Mai Andrei. vaci grase. Andrei a luat banii si s-a dus la coliba si i-a dat Alariei. El a ascultat. Toate orasele si padurile cusute pe chihmul ala. herghelii de cai. i-a dat in ei. cadafeaua a scumpa — xMai ia niste bani pe o luna inainte Se duce Andrei la piata si-i la si arniciu la fel la tirguit si ! de la imparat si du-te imparat mai cere bani pe o luna inainte arniciul si se duce cumpara cadafea. ri — Bine. Se baga si-1 vede pe Andrei sluga lui.! riat si s-a acolo. Mario. artileria. giste. luna cu soarele. tu. El ca mai mare vrea sa vada de ce e lumea gramada. Mario. arnici 5 —6 motche. ca sa cos si eu ziua sa luat-o pe Maria. i-a spus: Andrei. Maria umpluse somotul de cusaturi pe a. cerul cu stelele. eu nu cer nimic Asa a si facut. Aghiotantul se duce cu chilimul la imparat si la imparateasa. cava- Ea a inceput sa coasa. a A pus-o — ! i-a Da el tot I-a ascultat pe imparat si adus vinat. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speprefacut in femeie frumoasa. lucratori spus muierea care-1 vrea el sa-1 pretuiasca si cit imi da atit iau. mina la coliba. si-a dus-o la coliba lui ! ! — nu ma plictisesc. Atita lume s-a oprit ca nima n-a mai intrat in piata. Ea a cusut citeva luni de zile. te spal. Dar imparatul nu stia nimic. El asa a facut. Da i-a spus Maria lui Andrei: daca te-ntreaba cit costa. Da Andrei se uita. Lumea s-a oprit si nu s-a mai bagat in piata si s-a impins om pe om. dar Ia spatele lor el. O sa-1 intrebe iar pe Andrei: Ce costa. Vine aghiotantul imparatului prin piata. Cum vede imparatul frumusetea asta. gutui. muiere pe muiere. pestii de mare.

Insa de atunci nu mai maninca. — — — Aghiotantul ce sa faca? Altfel il spinzura pe el? N-are incotro. Asa frumusete nu e pe pamint. Au mai trecut zile si-1 cheama pe aghiotant. Dar aghiotantul face socoteala ca se duce si comanda altul de 2000 taleri si-i ramine si cu cistig. nu a mai stiut sa traga picioarele. tronc. — Ce. aghiotant. da cu pumnu in masa. Eu imparat sa n-o iau cind mi se poate? In zece zile sa-1 omori pe Andrei. cum a pasit si nici inainte. El sta inlemnit. n-am mai stiut pe ce lume sint si pe toate le-am uitat. Se uita la aghiotant cum sede trist si zice: Bine ma. si om mare esti. un betiv cu toale rupte pe el. Il intreaba imparatul ce are. — Fugi mai. Si i-a dat banii. tu cum oi sti sa-1 omori pe Andrei. bagat ea de seama ca el si-a pierciut mintile si abia atunci a bagat piciorul din launtru si 1-a tras afara si nu i-a mai s-a dus la spus de ce-a venit ca uitase la ce-a venit Se-ntoarse indarat. nici chilim n-am poruncit. ai slabeste. vine a de zece si el sa gindeste cum si de ce sa-1 omoare pe Andrei. mai aghiotantule. unul inauntru si altul afara. si comanda chilimul. Ce e. Cind acolo a troncanit la usa: tronc. sta — Vino. s-o iau eu de muiere. ca doar n-o asa cum zici si fi ! §i s-a dus s-o el vada si imparatul. el a tras piciorul afara si s-a intors indarat. asta-ti cer. ?i face ea alt chilim. Cind oi vedc-o ai sa mori Cind te gindesti ca e muierea la o sluga prapadita. tu ofitir. sa spun. Dar cum ea era asa de frumoasa. Au trecut opt. este ceva. — la sa ma due s-o vad. 6 —7 zile. sa bei o cafea ! imparatul mai cu autoritate. dumneata daca ai s-o vezi. di ce nu esti vesel ca mine? Na de bea. beat. ai sa mori. nici sa vorbeasca. intra Ea 1-a ! Dar el e impietrit. Insa ea 1-a cunoscut cine era: — — Hai. Dar de sila n-a mai putut si a iesit pe drum. ca tu nu — Ce griji ai tu cind esti bogat. imparat si iar 1-a slujit. Ce e. dar si altul inauntru. ce nu e. tristete. cu un picior afara si cu ochii belip. tronc si a pasit peste prag cu piciorul. nu stie Da Vine si aghiotantul dupa dar nu-1 intilneste. la Chilimul ce 1-am vindut 1-a cusut Maria si am fost cind am vazut-o cit e de frumoasa. ai sa cazi si ai sa mori Si tot asa el a slabit si e gata sa moara. A intrat in cafenea si pune capul intre palmi si se gindeste ce sa faca? Da. Dar el. Au slabit rau maria-ta. imparate. stana de piatra. nu-i ! A Ond mai e foame. cumpar ! altul si ! ! — Imparate. Sta bolnav. — Fugi — Da-mi vinul si ai sa vezi. Zau da-mi Aduce vinul negustorul. muiere pe care n-o au imparatii Cind ai vedea. 79 . ! — Hei. Da-mi mie un pahar de vin ca-ti spun eu ce ai te vindec de de-aci. ce stai trist ? stii ce griji am eu. Se napirleste cmul. intreaba aghiotantul. — Plata ai. trecut doua stamini si nu maninca nimic. incolo. nu se misca ! mingiiat ca doar o intra. ai direptate. a ramas intepenit. Mai aghiotantule. bea. a uitat de toate. ea sa — Imparate.! Da-mi-1 mie eu iti dau 4000 de taleri pe el. S-a intors si s-a culcat in pat. tinar esti. nici inapoi.

ce o fi. da de aid incolo. peste noua mari lemn inalt. sa nu zmintesti drumul. o fi S-a dus drum indelungat pina a ajuns la o casa. Andrei s-a intors trist seara acasa la coliba. imparatul il cheama Andrei. ce-ai patit? — Hei. Bepvu ii spuse: Ce-ti porunceste el. Cu bitu asta. daca apuci la dreapta. i-a omorit si pe Andrei o sa-1 manince. Intre drumuri o piatra bagata-n pamint si-n piatra scrie in trii locuri. Tu te aperi cu bitul de fier. Incaleca calul. ai drumuit bine. ojel si altul de arama. te-o vedea. daca apuci la stinga ai sa pierzi calul. Marie. trii scrisori asa: « drumasule. jumatate intr-o parte. casa buna. S-a culcat si se scoala dimineata. Andrei. ca doar nu-1 pune nima cu sila sa se insoare. Omul cum citeste. miinile cit prajinile. — Vezi. ia bitele si se duce. Andrei s-a sculat. El a belit ochii la ea are sa sara — Mirtanul cum Dica se fringe al de fier. deasupra de usa scrie: « Casa. Da casa are o usa. ca sara e capul plin de ginduri. altul la stinga. unde s-o apuce? Sta el si se gindeste: s-o ia la direapta. Un drum la dreapta. Atunci imparatul sa-i spuna lui Andrei: mi-ai dat grije ai. da paretele de sticla. te due la spinzuratoare. dealuri. Se duce aghiotantul si-i spune ca nu-1 omoara. iar diminea^ sa si de o{el. al de arama. pusa peste drum. sa-1 iei ! ! 80 . Cind priveste-n geam vede o muiere cu dinti lungi ascutiri de zmeoaica lungi. cu ele la mine. cind si el poate sa-1 omoare ca nima nu-1 trage la socoteala. Daca o ia la stinga. Si-a luat-o drept inainte. ai sa pierzi capul. daca o pi dirept inainte ai sa te insori. Hei. — Omoara-1 dumneata si si luna de a facut munti de oase pe Andrei: da-i ordin sa-ti aduca mirtanul care a mincat cimpii de capete de oameni. picioarele ca birnele. Sa ispitesti din lume pe unde e drumul spre mirtan. Du-te de-i spune sa-1 cheme pe Andrei imparatul. Pe drum. imparatul imi cere si sa-i aduc mitul de peste noua mari si noua pari. ai sa-l dobori si ai sa-1 duci la imparat sa-1 vada. du-te si omoara-mi mirtanul peste noua mari si noua jari. ochii cit roata carului. pe cimpii. pe-al de otel si daca si el s-o fringe sa-1 iei pe-al de arama ca el nu se fringe. ai un bit de fier. Pe top i-a mincat. — Culca-te e fara fioare. pierde capul si fara cap nu se poate. 1-am baut. Asa ramine cu capul si calul si tot e mai bine.: ! un pahar de vin. el se-ndoviga. si noua fari. munp si ajunge la o rascruce. n-a plecat sa se insoare faca? S-a gindit ca e mai bine drept. ca este un mirtan intr-un un mirtan care vede tot ce e pe pamint. Il ruga sa cine dar nu mai cina. Zice ea: — Du-te la fierari la pgani sa faci trei bite: de fier. nasul de un pas. ca daca nu. a facut bitele trei si a incalecat calul si ia bitele si pleaca. — — Du-te. Ce e cu tine ? — — — Hei. casa se intoarce de-a-ndoaselea si mai are un geam de idcla mare. da altul dreptinainte. intoarce-te cu selile la mine ». pierde calul Dar ce sa si fara cal ce naiba mai face? S-o ia drept. A incalecat si sa dusa Da i-a mai dat si un peschi sa-1 aiba la nevoie: de o sa-si piarda capul sa se mai limpede. pina aid. jumatate in alta si drumul trece prin usa casii. de arama vii spele si sa se stearga si sa gindeasca la ea. $i nima nu-1 vede. acuma ce sa faca? Ce-ar face oricine s-ar afla in locul lui Andrei? De. ia sa-mi spui dirept ce El s-a gindit si i-a spus tot cum e treaba.

$i sa treci peste mare. iar stai trist? — Iar a dat ceva peste mine. ca sara e plina'de ginduri. 1-a bagat intr-o soba. de unde ai tu peschirul? Peschirul e de la mine. legat calul si ea 1-a luat inuntru. Se duce spune de ce nu poate sa-1 omoare. Si vine imbracat in toale mindre de aur. Dezbraca-te ! §i s-a dezbracat. — Da-mi un vin si-ti spun ca imparatul trebuie sa-1 omoare. Omoara-1 ca omor eu pe tine. nu al aghiotantului. — -i-fel te si Ce fac. Andrei se intristeaza si se duce la Maria. crechetusa De trei ori. Sa iei oala de lapte pina sa vie ea sa aiba ce minca Cind iesi dincolo la mal se face mica. muica ! Stai. eu te indirept la mirtan. de imbraca-te Se imbraca se iau la vorba. Andrei. Mai balete. la tatal dezbrace toalele ce i le-am dat eu pe toamna de pomana. neparticitule. La mare sa lasi calul in padure marginea Dunarii cu oala-n mina de lapte.! ! !: Hei. meu. Atunci si-a adus aminte de peschir si s-a sters cu peschirul. Sa-i spui de unde vii si unde mergi. 1-a batut cu bitul de fier. S-a speriat. ! — Na. A lasat calul. Bine ca nu te mincai. Ce sa faca? Il cheama pe Si are sa iese din mare muma ! ! aghiotant. Mai bine omoara-1 dumneata. — Andrei. El s-a dus cu oala si a facut cum i-a spus. baiete De unde-1 ai? De la Maria fiica mea? Eu cunosc peschirul. nu mai scapi viu. Maria i-a mai spus: sa te duci la imparat si sa-i spui: — Nu te A niS- tors ea toata 81 . L-a luat si indarat pe broasca peste mare la imparatul cu mirtanul viu A venit cu mitu si i 1-a dat imparatului. Ea are sa se umfle cit plastru de fin §i are sa te treaca marea. Imparatului nu i-a fost de mit ci de Maria. muica. si dau de aici sa dobori in — o oala cu lapte. Ce e. dar prefacuta in muiere minora si vine zile: — — A — cu tot Iti si toate mindre de el. ca e omul dumitale Il cheama imparatul pe Andrei: iar si-i — — pina acuma. Tuna in albie si scalda-te sa te am de cina. Si sa te intorci cu ele la mine. Se scalda el. s-a frint apoi cu eel de otel si i s-a rupt apoi cu eel de arama si 1-a darimat. Se da jos. El a povestit cum a fost. a tunat dorul in mine si nu mai pot dupa ea. de cind te a§tept ca n-am mincat nimic de trei da-te jos de pe cal. Daca nu te duci. Imparatul iar il cheama pe aghiotant: Cum oi putea pina miine sa-1 omori pe Andrei. Ce cati aici? El s-a plins de porunca imparatului. mea. dar acolo mai erau capete de cai si de oameni. nu te teme. Sa strigi de trei ori ! Cusa. Iar mi-a poruncit sa-1 omor pe Andrei. a tunat in albie si s-a spalat bine. iar dimineata e pima de noaptea si a facut un ghem. Se duce^el in cafenea si acolo iar betivu se leagana cade peste mese. cu tine? Si-i spune despre tatal imparatului din cealalta lume. Ea este o broasca mica. — Ce. — Muica. sa dai cu ea in oala. sa-i spui sa — ! dejde supara. iti poruncesc sa te duci pe lumea ailanta. sa iei calul cu tine. ca e servitorul lui. a luat bitele si cum 1-a vazut pe mirtan. sterge-te. Acolo ea o sa manince si iar la intoarcere o s5 se umfle si o sa te aduca pe unde-ai plecat.

ce mi-ai poruncit ti-am fursit. Imparate. adu pe-aia nu nici ! ? ? » la strimtoare mare. Maria il cunoaste pe fata. Da-mi un de incredere ca sa vada ca am fost. fratele meu. nu ! luat calul si a plecat. te-i decit seara. Insa imparatului nu-i e de toale de-1 — — — — ii e si-i de moartea lui Andrei Imparatul slabeste. — Du-te Da-mi un pahar cu vin sa-i si spune ! stiu — Ce e Andrei? — Mi-a dat mare — Ce? — Sa ma due du-te-n aduc: ce Cum Naum — Hei. Aud ceva dudaind si pocnind. Da de o poteca-ntr-o padure. de voi. in fata lui el zice in gluma Hei. S-a culcat si miine s-a A nu stiu ce? / Intreaba si ispiteste ca de-aici incolo vine lucrul greu. Hei. bas daca va grabiti. Se pomenesc cu o caruta plina de piatra trasa de imparati. nu stiu unde. Na. imparate. care au judecat strimb pe pamint. va dau pe asta pe aghiotant pina va intoarceti. la car il vede si pe tatal imparatului la jug. S-a furisat ghemul pe un drum mare. dar se vede ca e umblata. ajunge la o poienita. zi — Culca-te. sa-i « colo. nu stiu unde. a ratacit. pe du-te-ncolo nu stiu unde. Imparatul pe cine sa-1 dea. dar sub lemn o mogildeata neagra. citov. Cind acolo. nu mai maninca si iar il cheama pe aghiotant. Aghiotantul i-a aratat coastele frinte. Vede ca a mers ceva pe ea.! ! : Imparate. frati. culcata la pamint. acolo un lemn rotat. Andrei. intr-un ogas mare. adu pe-aia nu stiu ce ? Du-te-n colo. da i-a zis Maria: intilni intreaba: unde. mindru. Iar te-ai intristat. stiu — Du-te dar cu cine — Du-te-ncolo. Iar vine betivul spune: — si-ti spun ce-a poruncit? dea or din lui Andrei sa plece-n lume sa-ntrebe. dezbraca-te repede si da-mi toalele ca le cere fiu-tau si i le da. Ma rog. Sa-1 omori pe Andrei ca nu se poate altfel. n-o sa ma crezi ca am fost pe lumea cealalta. Nu stiu daca oi putea sa scap capul tau. ca e mai cuminte dimineata sculat. $i-l da si-1 injuga si da-i cu bicele pe aghiotant rele al — — mare zmintesc. abia acuma am ajuns grija iar. voi cine stie de unde le-ati luat? Intreaba-1 pe aghiotant ce-a patit de la draci. adu pe-aia nu stiu ce ? Cum Naum ? Andrei vine acasa trist. fratilor Ce stati Uite asta mi-e tin cunoscut am ceva treaba cu el — om — ! ! Hei. Vin dracii si-1 dejuga pe aghiotant si-1 injuga pe imparat si se due cu carul. il da pe aghiotant. sa ispiteasca. iar ei se-ntorc cu toalele indarat dupa ata ghemului. A mers pina s-a pomenit prin pustietap. sa-1 gasesasca. Iar se duce in cafenea aghiotantul si sta trist. spune mai repede ce ai de spus ca-n urma e tartosi ne-o bate ca nu facem si noi planul si nu putem sa traim. Si-i bat cu biciurile dracii de scapara scintei din pielea lor. Ca eu n-am auzit de asta ca ai mei au fost zmei. otira. Si-au plecat ei amindoi cu ghemul in mina 1-au aruncat pe cimpie si ghemul a mers de-a tafaloaga pina la groapa. adu pe-aia Cum Naum 82 .

Andrei aude. incoa mine. — Nu cutez. Se uita unul la altul: Ce e. mine. dai sa maninc. Da Cum vede. 83 . Dar Cum Naum. a uidit singur. ce-as mai pleca Numai sa-mi dai mincare. Cum n-are ? Nu-i da imparatul? Ce slujba are? Il striga imparatul asa: « Cum Naum. maica. sezi cu mine ca nu spune nima. — Nu cutez sa ma dau sa Ma vede imparatul. Vezi pe mine nima fac Apoi a mincat. — Ce cati aici? — Am venit dupa — Hei. da slujeste la imparatul cu toata snaga lui. Cine mai vede? — De ani de bun ma nu-mi da mincare. dar nu maninc. da colo. — O sa ma omoare — Nu spun eu. El se mai intinde astalele si pune bunatatile. adunati-va mese. mine masa. maninci. eu — — — — — om Chid acolo o baba culcata cu fata-n jos. I-a-ntrebat daca stiu : « Du-te-ncolo » Uitati-va. roage ca tine ce — Bine. Vrei sa tu stapinul meu — Vreau. Striga la ea are decit un ochi in cap. n-are toale. El s-a mai linistit. N-are casa. nu-i satura. — pustie — — — Cume Naume. fuga sa faci mincare de risnita de morisca. si te vint. aicea — Pai nu vad. stiu — — unde? Adu nu — Hei. nu ma vede — Bodeaproste ca ma saturai eu odata. doar pe imparat il slujeste. sinteti toate? Cind colo vine si aratul. — Las' ca nu vede Sezi de maninca. asa cum te-a invatat aratu. S-a jeluit ca n-are bere §i mincare. poate-ai vazut. Naum nu — Iata-ma. — Plec cu numai sa-mi due eu zburind sus in Lasa-ti calul striga: iesi afar' la si el si acolo se opresc: Aici nu e nimic Baga-te-n grabar si el: iesi la se sint. peste toate lighioanele si n-am auzit de aste nume. te arat. S-a pomenit cu un — Maninca. pe-aia nu stiu ce? Cum Naum?» sint aici stapina. De-ar slujesc mai pazi. Dar daca vrei incarcat de bunatati.! muicaaa e se-ntoarse. si fii ? tine. Imparatul ma vede. copile. iti astal iesi la la te ! ! te te zile il si fi si sa 1-as te tine. — Cume Naume. Deloc sa-1 iei pe Andrei sa-1 duci acolo la Cum Naum. Dar daca vrei sa-ntrebi o sa adun toate juavinele sa le-ntreb. Aratul s-a era intre niste grabari intr-o dus si el pe nispina in pustietate la Cum Naum — Astringe-te — ce maninca zice: mincare. ! si orice. ai auzit « du-te-nsuflet de ! nu : ! — Si dupa cheama nu se vede nimic si-1 De-ar gasi alt stapin ar pleca. eu doar lucru. De ce cind am strigat n-ai venit cu ceilanti ? N-am putut ca am dat de un om si m-am luat la taina cu el. cu tine de ma gasisi aicea pe mine? Hei si mie-mi pare bine ca te vad. Andrei. Aratul s-a intors Striga — Cume Naume.

$i ca pe apa merse inainte. a suflat peste el si — Vezi. Cum au adormit. — Dar pe ce — Imi dati lucruri: o sacurita mica. Tirrrr ce oras poate. Tu sa ml vinzi englejilor daca ma cer. Eu il am pe Cum care face orase pe apa. era — Al cui e orasul? intreba marinarii.!: ! A nici el lasat calul si 1-a luat Cum Naum in spinare. daca nu-ti dau. Andrei de pe apa. I-au dat cele lucruri au plecat Iar facut orasul — Cume Naume. noi zburam peste nu se mai vede. Pe alea ei n-o sa vrea sa le dea. — Nu-mi dau nu — Unde este — Cheama-1 — Cume Naume. ne dam jos. — L-as vinde dar nu pe bani. ei au sa vada cafenelele si lumea mindra si au sa zica: Ce e asta? Ca am trecut pe aici si nu era nimic ? Dar tu ai sa Englejii au sa te intrebe: — — $i noi am trecut pe dar nu era nimic. Nimuzica armatei. fa orasul cu palate luminate. Andrei a luat cele trei lucruri si a plecat si el. tot el. tari si peste mari. priveste: Care e gazda aici? Noi tot am trecut pe sa-1 — — n-am vazut asemenea oras frumos. le dati. Andrei. lautarii cinta si faci ce vrei tu pe pamint. Au sa-ti dea bani cu vapoarele. dar pistalca « $i daca cineva face ajutarc cu securita ii bate pe toti. Daca dau. Naum? Bine. apa. — A raspuns Andrei. dar tu ma lasi pe mine. unde ratacesc in lege alte neamuri. uite-ma aici. o britva si o pistalca. Eu o sa-i las. plecam cu vapoarele? — Hai. Andrei. trei si intii englejii. aici voi. ca e vai de striga la loc. Cum Naum fuge la Andrei. vi-1 ! el ? astia se astalele pe apa. o sa zbor iar dupa Naum tine. Dar cum Naum era cu aici fii gazda. ! si pun astalele pe apa pline cu bunatati. — Cume Naume. cind deschizi britva iese armata cu pistoale cit vezi cu ochii. dar tu sa nu mi vinzi pe bani. ma vinzi. negustorii. Asa au zburat pina la un loc. ca tu m-ai saturat pe mine. Are sa vie englejii cu — vapoarele. Dupa ospat au vazut suflat peste si — Cume Naume. avem vapoarele pline de bani. Fac demincare si ne ospatam. oamenii flaminzi vreau sa ospateze cu aici si ? trei si pistalca. a la loc. te las. dar uneori dorm. Cume Naume. o britva o — Pe alea nu dau. numai sa ceri trei lucruri de la ei o secerita mica. acolo-n mare sa vede oras cu cafenele. nu. — Nu vrei vinzi. nu te intrebai ce e cu cele trei lucruri? Cind intorci securita cu gura-n sus iese armata cita frunza si iarba. cafenelele ! Andrei Naum : — — Nu Cum : Cum sta pe schelS. — — — — 84 . dar tu sa strigi in tot ceasul Vin englejii cu vapoare sa vada orasul. Atunci tree peste o mare si-i spune Cum Naum lui Andrei La mijloc de mare. Cum Naum a orasul a disparut.

la o fintina sa-si potoleasca setea. nu ma omori. el crestea intr-o zi. Cind colo sus. deschide britva aha armata. dar nu putea sarmana. chinuindu-se in zadar. bintuita de vinturi. Cele trei ursitoare venira si ele ca dupa obicei si bine il incondeiara. sa vii sa-mi slujesti mie. ajunsa la o margine de imparatie. Cit cresteau alti copii intr-un an. trecura doua. cinta din pistelca. Andrei. insa fata pe plac nicidecum nu gasea. dar cu neputinta. dar nu la imparatul tau. Au coborit pe o cimpie unde avea imparatul mosie. Dar Naum intoarce securita si iese armata. duceam o viata mai frumoasa — — A A Cum — ! asa cu lacomie. Cind zise aceste cuvinte. nascu un copil frumos cu parul de aur si ochii stralucitori ca doi luceferi. sta oprindu-se Cum 85 . venit si a vazut ca e al lui Andrei. $i sta el de se topea din picioare de grije si necaz. Intreaga imparape se veseli trei zile. ce palate vrei aici? De aur. Pina cind copilul tipa in pintecele mamei sa-i dea drumul. Merse. Numai zina din cer picata. ca de aveam minte sanatoasa. Trimisa slugi si ostire in cele patru cornuri de lume sa-i gaseasca fata frumoasa precum i-a facut vrerea maica-sa la nastere. Mama-sa-i facu vrerea sa vie pe lume grabnic si cind ii va veni vremea de casatorit sa se insoare cu o fata care sa nu fie: Nici din mama. trei luni si trei am de marea fericire ce dase peste capul imparatului. vine muzica militara si-1 calca pe imparat. Trecu o zi. tele. dar ton se-ntoarsera cu fefele triste si capetele plecate. trei saptamini. luni si ani. Dar pe cind nu se mai astepta la nimic decit la moarte. Dupa multe chinuri. fara nadejdi si bucurii. sleit de puteri. nici din tata. Trimisa imparatul dupa descintatoare si vrajitoare. pe fiul imparatului. trecura noua si nu-1 putea face pe prune si gata. Andrei. argint? $i-a facut palate stralucitoare ca soarele.mem nu i se poate impotrivi. merse. S-a dus vestea-n lung si-n lat cS a venit pe mo$ia lui si a ridicat palat mai mindru ca al lui. nisipuri si prin care misunau serpi si balauri. nu se stie ! PICATA DIN CER A fost un imparat vestit peste lume. Ce sa faca? Hai sa treaca printr-o pustie mare fara apa. prin sate si orase. care se insurase si era trist si posomorit fiindca imparateasa lui nu avea copii. ii venira puterile la loc. venit imparatul cu voisca sa-1 bata sa-i ia palaN-a vrut sa se duca. Doamne. I?i arunca din intimplare privirea pe ramura unui arbore din apropierea cumpemi fintinii. Veni timpul sS nasca. iata ca imparateasa cea frumoasa-i ramine greoane si a§tepta sa nasca un prune de vita imparateasca. Merg cu tine. bau apa. si Daca vazu el ce vazu. asa ca in curind ii veni vremea de insurat. vreau sa fiu si eu sluga la tine cum ai fost tu Dar la mine. prin tari si peste mari. lua sabia traista cu merinde si o porni la intim- plare in lume. S-au dat jos si 1-a intrebat: Andrei. Doamne.

batrina. tartorele iadului trimise pe lume o vrajitoare. incit la soare te puteai uita. dar la ea ba. frumoasa. si altul la intors. De aceea. Dar babii i se dadura porunci un solz sa nu scape pe piriu cind va spala-o ca unde-i va sta picioarele acolo-i va sta capul. vestindu-i marea bucurie si pornind cu nuntasii si mare alai spre acele pnuturi seci pirjolite de arsita soarelui si fara apa. Ca sa-i puie piedici in calea casatoriei. Chema o baba prinsa mreana din elesteu. nici una. Baba atunci o impinsa in fintina si o ineca. pe zina zinelor. o taie si o minca p'ganca fripta. o tiganca oachese si frumoasa. Zina picata din cer ramase ca o faclie stralucind in acel copac singuratic lasat de Dumnezeu sa strajuiasca pustiul in bataia vinturilor salbatice. Asa si facu. Cerul se-ntuneca si tocmai atunci sosira nuntasii cu mirele eel frumos. O duse cu grije si o crescu intr-un elesteu anume facut de tata-su. Vrajitoarea o ademeni sa coboare de pe ramura ca sa-i dea babii apa ca e sarmana. calcind porunca zinei cerului ca numai dupa ce va veni mirele cu nuntasii sa puie piciorul pe pamintul trecator si inselator. ca sa ma tirasc nefericit toata viata. apoi il intreba: Pe cine caup. frumoasa. prin aceasta salbatica pustie. un solzisor a picat la fund si nebagat in seama s-a dus purtat de ape pina ce valurile 1-au aruncat la un tarm in acea mare imparape. cu vesminte numai de aur si argint. Isi da ea seama ca zina picata din cer n-a murit si ca-i poarta cine stie ce pocinoage. Baba aseza pe ramura in haine albe de mireasa pe fiica-sa. nici alta. Dar ea de mila uita o clipa povejele. voinice. fata ce nu este nici di-o muma. Se induiosa zina picata din cer si cobori pentru intiia oara pe pamint. chinuita de caldura de jaratec a pustiului si sa-i fie mila sa-i scoata o galeata cu apa. o tiganca. Un soare scinteietor parca poposise sa se odihneasca o clipa pe ramura. dar intr-un vas lua apa pentru drum din fintina si cind colo. Un an merse la dus. ca intreg copacul si apa de marepa ei. Pleca el in graba la imparat.fintinii straluceau o fata in haine de sarbatoare. in galeata prinse o mreana cu solzi de aur si argint. ! di-un — numai din ramasera in viaja. cu gura toata ziulica pe bietul print sa taie mreana de aur si s-o friga pe carbuni ca altfel ii ard ficapli de pofta de mreana. nici cer picata. Bine ca soarta p-a indreptat calea pe aceste meleaguri pustii ca altfel eram blestemata sa ma prefac in sarpe de nisip. cobori pe nisipul care ardea ca focul si se apleca sa scoata apa babei. Ce sa faca bietul prin|: de atita cicaleala? Nu avu alta scapare decit s-o taie si s-o friga pe carbuni. numai cu un dinte-n gura. Era o zina Ea il privi si ii zimbi. Imparatul si imparateasa mureau de dragul acestei mrene de aur si chema top imparapi si stilpii pamintului sa vie sa vada minunea dumnezeiasca. — — Pe tata. Mirele nu lua seama ca-1 astepta o alta mireasa si porni de aci spre zarile imparatiei sale. iar dintre nuntasi abia jumatate tine te caut. mai 86 . dar nu ca zina cea picata din cer. Dar oricit de bagatoare de seama au fost slujnicile. 'Tiganca la toate aste intimplari era numai ochi si urechi. Se mirau fefele imparatesti si nu le venea ochilor sa creada cele ce vedea. Eu sint aceea si aid te-astept de cind mi-a venit vremea de maritat nemiscata. Dar zina asa fusese blestemata ca numai din acest loc pustiu trebuie sa fie luata cu nuntasii mirelui. cu alai si veselie. Isi imbrapsa el aleasa inimii si se intelesera ca trebuie sa se pregateasca de nunta.

spus basme si povesti. la singe si-i lua dintr-o lovitura capul. Dar vorba aceea. A fost un crai imparatesc vestit frumos ca soarele si cum i-a venit vremea de casatorit a scos calul din grajd si a pornit in lume. cum le-a lasat si pe celelalte fete si dupa aceea-i poate porunca sa arunce voalul de pe ochi ea a cerut sa se taie imparatului. iar merele de aur sa le dea la porci ca sint vrajite si dupa cum i s-a aratat ei in vis marul este piaza rea pentru imparatie. "Tiganca insa traia ca dracu pe dracila. intr-un cu mere de aur si Cum ! soare se mai putea omul uita. Zina picata din cer ca sa nu-i fie vazuta fata aseza pe fata un voal alb. i a refuzat ordinul capul pentru nesupunere. Ramura de aur din mar o aseza cu luare-aminte la cap. ca de n-ar fi nu s-ar povesti. povestea o fata. auzi de una ca asta imparatul. Ce erau sa faca sarmanii. in lungis si-n curmezis sa-si caute aleasa inimii. cu printed si tiganca. dar la mar si la palat. Avea ea presimtiri rele si cauta din vreme sa ia masuri. nicidecum. Cind colo. abia tinindu-se intr-un toiag si se ruga de padurar sa-i dea o ramura sa-si faca umbra sub arsita de foe a soarelui. Dar cu cit mergea. nemaiputindu-i rabda mojiciile. Apoi a zarit-o in copac si dupa cum le era scris de ursita. trimise o cersetoare jos pe pamint imbracata in zdrente. imparatul chema un calau imbracat in rosu minjit cu cu glas La claca veneau numai frumos si pricepute fete. fru- Toate fetele se-ntreceau care mai de care sa rosteasca povesti mai moase facindu-i pe plac imparatului si printului. una si una. Si se puse pe capul printului si al imparatului sa taie marul. de mila ii dadu o ramurea din pomul de aur. se in^elesera sa vie cu mare alai s-o ia pe cea zina: Nici de-o mama. asa ca nimeni nu-si da seama ca este picata din cer. pune-te neica pe drumuri istovitoare sa vada alta minune Eiau cu adevarat lucruri frumoase ca-n povesti. pe o raza de lumina Maica Precista. Numai din cer picata. Baba puse ramureaua in sin si linga un izvor cu apa rece cu surcele si crengi isi f2cu o cobba sa n-o manince fiarele salbatice din padure. Zina si-a inceput povestea asa: A fost odata ca niciodata. Nu mai avea astimpar. Batrina o binecuvinta si plecara ele la claca sa despoaie porumbul imparatului de foi si chica. dimineata linga cersetoare sta o fata frumoasa ca o zina din povesti. La Lemnarul care ciopirtea la pomul de aur si-1 facea gramezi sa-i dea foe. Atunci imparatul suparat lua capul. iar printul ii vazu chipul maret in fintina. O zina din cer ascunsa sub poala unui nor vedea toatea acestea si pe cind prinrul era gata sa piara singur in pustiu cobori pe ramura unui arbore.revarsat dc zori din solzul de aur crescu un mar alaturi un palai stralucitor de clestar. cu atita se ostenea in zadar. Zina insa 1-a linistit zicindu-i sa aiba rabdare s-o lase si pe ea ca sa spuie o poveste. care mai de care mai frumoasa. Cine nu stia sa povesteasca. temindu-se sa nu i-o fure niscaiva raufacatori. Si la o luna le venea o data rindu. Tocmai atunci. Mai Desi la i urma s-a dat i-a venit rindul zinei picate din cer. 87 . nefiind vazut de nimeni. stolos O'nd colo. de ce-i era frica nu scapa. In fiecare seara. Gasira omul potrivit sa taie marul. ca de gura babelor si a muierii nici dracu nu te scapa. nici de-un tata.

Incotro s-o ia? Asta era greu de stiut Hai s-o ia drept inainte. Cind colo. a cur§tat catelusa de bube. dar nicaieri. abia se tiraste o catelusa. daca vrei sa mincam impreuna dintr-o lingura sa-ti iei fata si s-o duci in padure ca maninca mult. Mersera ei cit mersera impreuna si intr-adins mosul se departa si-o lasa in voia soartei. Ce sa faca bietul om. De aci pleca iar drept inainte catre miazazi. Ajunse la o rascruce de drumuri. cum nu se dezlipeste scaiul de oaie. cuminte si blinda ca o batrinete cu doua fete ! mielusica. fata mare. Fata a sumes minecile si a curatat cuptorul de gunoaie si cenusa. iar nunta se facu din nebagarc de seama cu fata tigancii. cocosul. zise fmtina. lenesa si proasta. pune ea miinile-n solduri si-i zice mosului: Mosule. sa faca mosul. Isi lua fata — mergem in padure sa culegem de-ale gurii cu seceta asta. a spalat-o frumos si a mers tot inainte. vino de ma curata ca la nevoi iti voi da apa sa bei. iar ei au ramas incremeniti de frumuse^ea ei. tu esti lumina ochilor si viata noastra. ba sa n-o duca. ca sa-i dea cu piciorul la muierea cea rea. Merse cit merse si dadu de o fintina impotmolita de nisip si namol. a zis imparatul. Fata mare. Era cu adevarat picata din cer de frumoasa ce era si atunci a grait: Eu sint zina picata din cer Acum puteti sa-mi taiati capul Cum o sa-ti taiem capul. iar fiica muierii sale rea. fata mare. sa-si ia alta muiere Si ia o muiere mai tinara. Intr-o sara. iar nunta craiului si zinei picata din cer se porni de cind se punea luna si uidea ca secera: si tinu trei zile. Ba s-o duca. care gifiia de cenusa si gunoaie.! Zina fu insa inselata de o zgripturoaica de tiganca. Se framinta zadarnic sarmanul ca de muierea tinara nu se putea dezlipi. care o ineca pe zina. trei ani si trei sute treizeci de ani. bureti. numai frunzele se cutremurau de plinsul ei si de mila ei. hai sa — nu mai avem ! — — — 88 . curata-ma si pe mine de bube. incepu sa cada pe ginduri. Dupa ce s-a terminat firul povestirii. ne-a batut Dumnezeu. De aci incolo povesti pe rind si cu tile intimplarile petrecute. ca abia imi mai trag sufletul si poate vreodata la nevoie. fii blinda si miloasa. ca de mina si-i zise: Taica. — — ! FATA BABII A Ce fost odata un mos si mosului i-a murit baba si-a ramas cu o ! fata. fata tatii. zise cuptorul de pine. curata-ma de cenusa ca ti-oi da pine calda. S-a oprit. Femeia asta avea si ea la rindul ei o fata ! Asa se pomeni mosul pe vatra la Fata mosului era vrednica. bolnava si plina de bube. Tipa ea in zadar prin padure. Ajunse la un cuptor de pine. fata mare. Fata mare. spre marea mirare a printului si a imparatului. iti voi fi de vreun ajutor. Capul sa-1 taiem celei ce ne-a inselat prin mestesugite siretlicuri. si-a aruncat valul de pe fata. trei luni. fara nici o zminteala. ba sa ramiie cu fata. Merge ea inainte sa afle un corn de tara cu suflet de om. Fata sumete minecile si curata la repezeala fintina. iar fiul meu de-abia acum sa se pregateasca de nunta. mare vrajitoare. dar nimeni nu o auzea. Fata mare. Pe zavracioaca o legara de patru armasari si o rupsera in bucap. pe urma ei.

fata cea cuminte §i pierduta — Intra. fata mamii. ! — — Deschise se zugravita. insa mai intii sa-mi cauti in cap. incit soarele se oprea in loc si o privea rivnind la chipul ei nemaiintilnit. ostanita flaminda. la curtea — Sfinta — pasarile §i jiganiile satule. scapa-ma de la moarte §i curata-ma de omizi. de ani de zile bat cai necuncscute in padure. Cind intoarse de la manastire Sfinta Duminica. se plinse si ea parului ca n-are pe nimeni §i o dor picioarele. Dupa accea. Aci i se arata calea ?i o porni iar singura. iar la §erpi le dadu lapte. maica. maturata. iar Sfinta Duminica ii zise: Fata mamii. Cum se scula. Parul o vazu chinuindu-se si-i zise: Fata mare. Cind acolo da de o casuta in padure. vino si astimpara-ti fcamea. stai §i conaceste la maica. apoi pleca inainte. vita de par. O destepta din somn pe Sfinta Duminica si aceasta se scula ca dupa o calatorie lunga de zeci de ani. tu ramii sa dai mincare la orataniile mele. Sfinta Duminica. prinde acuma ce vrei tu din valuri: pestisori de aur. Fata prinse o cutie si iesi la mal. tu sa ma lasi sa dorm Sa te tii bine de prag sa nu si sa visez. gaseste casa curata.! ! nimic. era alba ca zapada. Maica ii spuse: Sa ai grija. Nu te teme. in voia soartei. Isi lua cutia si pleca spre un ochi de padure cu Sfinta Duminica. Mai am citeva ramuri cu frunze §i ma maninca omizile. Peste noi va trece o apa mare neagra ne ia apa §i sa nu te sperii. Maica Sfinta. doar nemarginita pustietate si singuratate. Merse ea vreme lunga sa-i ajunga. Cind se uita in oglinda. — Cine bate. fi §i dorm in copaci de frica fiarelor si ma hranesc cu Dumnezeu sa n-am §i eu noroc pe lumea asta. — Eu. eu em sa adorm in poala ta. lua fata-n brate si o arunca in riul acesta alb. maica. ca altfel amindoua trecem pe valuri in aha lume. Intr-o noapte vede ea undeva in padure o scinteie luminind. maica. Atunci sa ma scoli. ca am eu toata grija casei. intreba un glas de femeie. eu ma due la manastire. Trecu peste ele o apa neagra cum este pacura. Sint blestemata de Lasa. Era acum asa de frumoasa. fata mare. cina §i se culca. cu pasari. nu te vaita de norcc Ai sa vezi tu ca cineva de sus. Dimineata se scula. are grija de oamenii buni la suflet. fie-ti mila de mine. Mai la urma va trece o apa alba. Fata mare. ca de mult nu mi-a atins mina de fecioara. scoate-ma fiu — — ! — — 89 . cu valuri line sj pesti de aur. Bate la usa bucuroasa ca a dat de picior — de om. maica. frumcasa ca cerul instelat. dupa atita cale. Fata tipa ca se-neaca. pina cazu ostenita de foame si de sete. iar parul ei stralucea ca aurul. sa ma rog. Se opreste sub un parde ostanita §i aude parul plingind. ca-ti voi da vreodata pere. Fata a§a facu precum i s-a spus. fluturi sau cutii pline cu lucruri. ea se ingrozi de asemenea £pa dar se tinu bine §i torentul n-o misca din loc. la lume si la tara din pustia asta si am sa-ti roaba toata viata Te scot. Duminica. Se asezara pe pragul casei si fata incepu sa-i caute in cap. Fata se urea in par si il curata frumos de omizi. mergeti fara zabava. se abatu o apa frumoasa alba. ierburi. Isi astimpara foamea si cu puteri noi porni mai departe. Se spala fata. le arunca boabe. eu sint Sfinta Duminica. poate vei — Sint. adormind bustean.

rupta si naminda ca vai de ea cu lada cea mare pe spinare gifiind de bucurie. S-a vazut lumina printre tulpini de copaci si a alergat bucuroasa la tata-su. baut apa. dar o apa neagra sa ma scoli. serpilor jiganiile si napircilor. Ti intinde salba si dadu sa treaca un riu. Fata iesi din apa. pina ce au cintat cocosii si a iesit dintre salbaticiunile padurii. toti simteau ca ea are suflet rau. s-a racorit si a mai mers o zi. Cind a deschis cutia. ca are sa treaca peste noi o apa si alba. acolo. Cind din oborul ei ca le-a ars gitlejurile. Ca nu cumva sa ia ceva din averea lor. neagra cum este catranul. De pe riul negru culeasa o lada mare de lacoma ce era. dadu un chiot de bucurie. sosi acasa. il afurisi si nu se abatu de lacoma ce era.: . zise Sfinta Duminica. spuma de mare. sperie ca tu m-ai curatat de cenusa ! — lupii si fata trece riul. florile. Pasarile. I-a aratat poteca si s-a dus. nu ma mai cunosti? Vino de maninca pine. a fugit de-aci incolo cu catelusa dupa ea. fata manii. iar ea o infrunta si intinse pasul grabita dupa podoabe. ea lua un bit si o alunga. Pe drum inapoi o apuca foamea si seta. se rinjesc la fetita si vreau s-o manince. Trecu un suvoi de apa alba ca destepta pe Sfinta Duminica. ca-i duce lui maica-sa pietre pretioase si bogatie mare. Batu in usa si-i deschise Sfinta Duminica. Parul nu-i dadu pere si o batu cu ramurile. numai aur si argint numai pietre pretioase. fata mare. Ajunse in cele din urma la o casa. Se odihni aci si se satura de bunatati ca drumul i-a fost greu si lung. iar ea se facu surda. nu-i dadu salba de aur si lupii o muscara. copacii. aude un glas din Multa vreme padure Fata mamii. Cuptorul o vazu chi- o striga: Fata mare. Ii cauta-n — mare trece Sa ai grija. numai cind va fata se sperie. Ea incalzi mlatul asa de mult ca arse gitul — A pasarilor. revarsa 90 . Tu sa te tii de mine sa nu ma scoli din somn. niste lupi urla. Ajunse acasa neagra. O ruga o catelusa s-o curete de bube. Catelusa o latra. sa le dea apa si mincare. n-o Cind trecu apa neagra. puse O tara. Maica se supara pe fata sa-i caute-n cap daca vrea sa se intoarca la lume si la cap si nu-i gasi nimic. Cind dincolo de riu. toate se din jgheab si-i seaca izvorul. A plecat Sfinta Duminica la manastire si a rugat-o sa aiba grija de pasari si de oare. O vazu o fintina sleita si-i ceru s-o curete. S-a mirat muma vitrega si fara zabava ii zise fiicei sale sa porneasca si ea pe urmele ei sa se procopseasca. o destepta. Fata se satura de pine si se duse inainte. cuptorul nu-i dadu pine si spuza-i umplu ochii. Se vedea cea mai bogata si fericita muiere din lume. O mai ruga si parul plin de omizi sa-1 curete ca se usuca. iar Maica alba cum a lasat-o Dumnezeu. Fintina nu-i dadu apa. Sfinta Duminica ii arata poteca si pleca acasa. Dupa ce se odihni. se plinsera pasarile si toate si tacu. de aceea tremurau de frica ei. Cind o intimpina muma-sa. Ducindu-se inainte ii iese-n cale o catelusa cu o salba de pietre scumpe si margele. Pe drum o apuca nuindu-se si iar foamea si o parasira puterile. de luminau noaptea ca ziua. precum s-a procopsit fiica mosului. Catelusa latra de zor. vino sa bei apa ca tu m-ai curatat de nomol. pina ce o podidira apele de oboseala si cazu ostenita. Plinse un cuptor de piine ca este infundat de funingine si de cenusa si-i ceru sa-1 curete.

fata le MOSUL A fost odata un mos cu o mo§ului §i ramine mo§ul numai fara de muiere $i se-nsura cu o colo. pina cu doua fete pe vatra. merse. iar toamna merele mi le culege sj la nimeni nu-i da-n gind ca am si eu frunze ?i ma use. toti se apleaca si beau apa din fintina. intoarse porcii si se grabi pe drum mai departe. pe urma pleca-nainte. Mosul.: si pe furi§ deschisa lada. fata. Porcarul o vede pe fata si-i zice: Du-te. Pina la urma ii zise fetii sa piece in lume sa-si cate de lucru la vreun stapin. fugind si coicaind pe cimpie dupa laturi calde. Era vara calduroasa. ce sa faca? Sa se desparta de fata ii e greu. bun de-ncalecat. inima buna §i arane?te-ma de imala ca-ti voi da apa rece cind te vei intoarce pe aici. Isi lua fata sacuiul. Marul o vazu si o ruga: — Fata. multi imosi. $i de colo. naravasi si neimblinziti. cit si Ea alerga. Merse iar cit merse si dete de o herghelie de cai. le supse singele minca de vii. alearga. oi. il piguli de omizi §i pleca-nainte. iuti. dar cuptorul — ! ii grai: 91 . incit si azi nuntasii chefuiesc. de-ntoarce porcii ca-|i voi da un purcel cind te vei in- — — — toarce pe-aici. ajunsera mosul cu baba §i baba" si $1 BABA fata. dar unul nu ma curata de imala ca ma-nec de tot Hai. Ei nu-i fu lene. de aceea ramasera top desculti. Din lada sarira serpii si napircile. cit merge $i cind colo ajunge la niscaiva porci. se marita dupa un Fat-Frumos. fata mea. lumea la umbra mea sta si se racore§te. Fintina insa n-o lasa zicindu-i Vezi. cu mare zapuseala. ca-ti voi da o juninca cind Ea le-ntoarse si te vei intoarce. aci dete fi de o turma de prelungeste calea inainte sa-si cate un stapin. ca-ti voi da o mielusica atunci cind te vei intoarce. daca omizile ma maninca. Vacarul vazu fata fi-o ruga: Alearga. Fata-ntoarse caii si hai inainte. cinta si joaca-n hora de-si rup calciiele. cale lunga sa-i ajunga pina ce se opri ostenita sub un mar intr-o gradina. facu o nunta mare. cu o cu fata. Se apleca sa bea apa dintr-o fintina. Cind colo. ramase cu bogatiile primite. Arani fintina de imala. Pe unele le apuca strechea fugeau de parca ar fl scapat de la cutit. — capiate. alerga de-ntoarse si oile. bau apa rece si prelungi drumul mai departe. dar nu putea baba. furca si fusul si o lua-nainte plingind. Stau ei cit stau si intr-o zi ii zice baba mosului: Mosule. zise pacurarul. tu. de-ntoarce vacile. Merge ea. Fata se urca-n mar. Merse ea. — Vezi. fata. La un timp ii moare baba Mosul insa cit de mos. Indata dete peste un cuptor cu pine cu vatra parasita plin de cenusa. Fie-ti mile de mine si culege omizile de pe ramurile mele si cind te vei intoarce pe aici am sa-ti dau mere sa maninci. Vru sa caute o pita. Ciobanii cum o zarira o rugara: Du-te de-ntoarce caii ca-ti vom da cind te vei intoarce un cirlan. Merse merse si intilni un vacar cu o cireada de vaci. Fata mosului cea cuminte. Baba avea si ea o fata. Niste oi se rasfirara pe cird si fugira de parca-ar du-te de-ntoarce oile. fata mea. sa-ti dai fata-n argatie daca vrei sa maninci dintr-o lingura cu mine.

Marul cum o vazu din departe-i facu cu o ramurea semn sa se abata sa culeaga un sin de mere. mare. pe care-1 curatase de omizi. fara de zare. alege-ti o lada dintre cele de alal asta batrina. el. grai — Fetito Adapa-te Fata bau din izvorul inainte. fintinii. Fata aranea alele padurii si lua seama cum serpii si napircile intrau in lazile noi. pe care o aranise de imala. tocmai buna s-o manince pasarile cerului si alele. sa-i ajunga.: ! ! sa le coc pine. Sa zbori ca vintul cu — muma. Avea cale lunga si grea de mers. Acolo. La o vreme ostenise de tot si cazuse lesinata. iar tilharii tineau calea calatorilor pe la colnice. si care-ti vor placea — Fata mea. un mos crestea niste ale in niste lazi. Cum si-a luat lada. rosii-aurii. incarcat de mere mari. cind din azima cea calda. si acesta o chema: ai fost. Curata-ma tu. infule- Ajunse zari si la fintina cu apa curata. raspunse fata. nici prea calda. dar nimeni nu ma curata. dar fata mergea-nainte cu gindul la Dumnezeu. Mult mertic si bunatate. gata sa-si dea duhul. iar in lazile batrine creste vietati de pe linga casa omului si cind ii va iesi sorocul sa ceara de la mos o la da batrina sa nu ia una noua. tu o azmioara isi Fata dadu spuza la o parte. Cu Cu Ia-ti si feti§oara. CSlatorii zaceau lihniti de foame §i de sete pe carare. ochi plini de lacramioara. Cum facea doi pasi cadea. Merse. Mumia cale hergheliei ii zise: Fata buna. Era pierduta-n pustietati. Soarele ardea tarina sub picioare de-i frigea talpile. 92 . Drumeata nu statu mult pe ginduri. Odata se intilni in padure cu o batrina fermecatoare care-i spuse sa ia seama ca in lazile noi creste serpi si napirci. daca vrei sa-ti dau pine cind te vei intoarce. cit Trecusera ani de zile de cind pornise la o asa cale lunga. Fintina o ce porti mult dor. nici prea rece. Ajunse la cuptorul de piine pe care-1 curatise. Dar tocmai cind isi pierduse nadejdea. o ajunse o herghelie de cai. Trecura anii si veni vremea sa ia simbria §i sa piece. In zadar se opintea sa mearga ca o lasasera picioarele. top cer nu-mi bine m-ai slujit. cuminte mai mult — Eu imi aleg lada sa-ti fie — Fetita. iar celelalte in lazile vechi. fara de Alege-ti un calusel. multami de bunatate si hai inainte. umplu sinul cu mere. cu picioarele zgiriate §i talpile pline de rani §i basici. rasariti ca din pamint. i-a pupat mina stapinului si s-a dus indarat. la izvor. Se tccmi aid sa araneasca alele mosului sa le dea apa §i mincare. saruta fintina ca n-a uitat-o. Il curata si pe asta §i pleaca mai departe. si i-a dat zor merse si o zari marul. Ca sa ai tu sanatate. nimeni sterge vatra. Ajunsa intr-o padure mare si frumoasa cu izvoare si poiene cu flori. cosita galbioara. lua o azima §i pleca mai departe. Intr-o zi mosul ii zise: — Fata draga.

tntolata. cind atingind cu copitele pSmintul. Porcarii ii dadura si ei drept muljamire o purcelusa. — ! De Cu $i aur e incarcata. Fata ei cum auzi de unde a capatat atitea avere. Ajunse la miria cu porci. Ca zo-mi esti mincinos. Merse ce merse si ajunse la o turma de oi. porcarii o rugara sa le-ntoarca porcii. Cocosii cum o vazura sarira pe garduri si dadura de veste sa se stie cine vine. ca sa-i dea un pore cind s-o intoarce. ii dracui si afurisi si din cale nu se opri. cind amestecindu-se cu norii si iar scobori pe pamint sa sc hraneasca. mul^ami la stavari si o porni tot inainte. Ea lua oaia si merse-nainte. Se opri sub un mar 93 . imblagata. o seca dupa ei prin maidan si-i zvinte-n usi. sa-ti fete o vitisoara. si gindind la avere. Ea se minie. ca-i vor da un cirlan cind s-o-ntoarce. vitele de-o parte ! Cind auzi una ca cocosilor. le multami si se grabi sa ajunga dupa cintatul cocosilor. podoabe nenumarate. In cale se-ntilni cu niste porcari care pazeau o mirie cu porci. pacurarii ii detera o oaie. Ajunse la cireada de vaci. Ea-i lua in ris. Afurisitule cocos ! $i nu inceta sa blesteme cocosii de pe mahala sa-i ia holera si sa-i fure noaptea vulpile. si ajungea acasa. care miaa la tirg o cireada de vite care-i grai: — Hai Ca Sa-ti fetito. puse lada jos. Pina-n ziua sa te usti. merse. nici nu-si mai lua ramas bun. maguu Vine fata mo§ului. disagii cu mincare si o zori-nainte. batind bucurosi din aripi si cintind: Mai avea putin Cucuriguu. se urea in seaua de aur si-i dadu pinteni. Pacurarii o rugara s5 le-ntoarcS oile ca-i vor da o miorita cind se va-napoia. cu blaga legata-n spate. Daca vazu mastioana-sa o avere asa de mare.! : Aleasa un cal miadru si voinic. Nu mai avea mult si se apropia de bordeiul ei. Cind colo dete de herghelia de cai. Ea i-a dracuit cu porci cu tot vazindu-si de drum. Cum ajunse la o turma de oi. umpli obor de oara Fata lua o vaca. 'mastioai-sa. ea o lua. Isi lua un toiag. o deschise si ce credeji ca era innuntru? Numai aur si argint. usi la ficati vestea batai: — Usi. fetisoara. Merse ea. ramase muta si nauca si zor nevoie s-o miie si pe fata ei sa se procopseasca. VScarii o rugara sa le-ntoarca vacile ca-i dau o vac5 cind s-o-ntoarce. Fata mosului cum ajunse. Se-ntilni cu ua gelep. Ii dracui si pe astia si merse-nainte. afurisindu-i cu cirlan cu tot si-i dete grabindu-se-nainte. Stavarii o rugara sa le-ntoarca caii. La argeaua dosului. asta si Lua o palcata muma-sa. la in dar o vacusoara.

iar piinea de sub spuza se prefacu in scrum. iar alele de atunci se liberara si nu mai traira-n lada ! 94 . ca se usuca. sari pe o leasa si cinta: ! Cucuriguu. Mosul i-a dat-o. Cum o deschise. Drum batut ca fuiorul. Si asa pe cei rai ii saturara de avere. A pus ochii pe lada cea mai mare si mai noua.! ! plin de omizi. cu oasele frinte. iar cind se va inapoia-i va da mere sa manince. Si batuta ! Baba cum il auzi. — Drum Unde-oi ajunge Ajunse la o fintina-necata de imala. pan'-se saturara. Drumul e lung si greu. unde stapinea un mosneag multimea de ale in lazi inchise ca sa nu fuga. darmite sa-i mai dea si mere rumene sa manince Ajunse la herghelia de cai. cocos. Cuptorul o ruga sa-1 curete de cenusa. Unde-oi ajunge sa-ti rupi piciorul. ca te taie mos ! Cocosul insa batea din aripi si vestea din bordei in bordei intimplarea cu fata cea rea Cum tuna fata-n casa. Mai la urma urmelor se opri la cuptorul de piine. pina ce s-a hotarit. Fata a dracuit marul si si-a vazut de drum. dar fintina o umplu de imala. Se tocmi la mos pe o lada sa-i slujeasca un an de zile. Porcii cum o zarira o-ncoltira si cu dintii gata s-o rupa-n bucati. vacile o cunoscura si parca le apucase strechea. ca-i va da piine calda si buna. Marul daca a vazut-o atit de rea si de indaratnica a blestemat-o si el: batut ca bumbacul. Marul o ruga sa-1 curete de omizi. Ajunsa la cireada de vaci. Toata rupta. singerata. cocolos. Berbecii insa n-o lasara si o burdusira cu coarnele. cind se va-ntoarce. fugeau. gatagata sa-i sparga lada cea frumoasa. ca nu putu gasi nici o coaja de piine. dar cuptorul ii azvirli cu cenusa-n ochi de o orbi. coapte-n pirg. grai: — Fugi. se broscaiau si cu coarnele o impungeau de-si rupse picioarele. lacoma dupa avere. O ruga fintina s-o curete de imala daca vrea sa-i dea sa bea apa cind se va-ntoarce. Cocosul cum o vazu. caii o lovira cu copitele de-i frinsera oasele si-i rupsera toalele. dar marul o lua la bataie lovind-o cu ramurile. muma-sa alerga dupa fata si deschise lada. maguu Vine dracuu. Ajunse la turma de oi si se ruga de ele sa-i dea o tira de lapte ca moare de foame. s-n-virtit. sa-ti fringi capul. iar pe ele le minca si le morfecara. Ea o-nfrunta si pe fintina si merse setoasa si flaminda-nainte. vru sa bea apa. tisnira in toate partile serpi. Tiris-grapis. napirci. ajunse miria cu porcii. Dupa ce i s-a ispravit sorocul mosul i-a zis sa-si aleaga o lacra din cele ce le avea. Ajunse la cuptorul de pine. vru sa ia mere. Ea insa izidi cenusa de pe vatra cuptorului. mai mult moarta decit vie. Abia scapa si de aia si a doajuns acasa toata rupta. de o dadura de-a dura prin tarina. Ajunsa setoasa la fintina cu imala. a legat-o-n spinare si a plecat la muma-sa fericita de atita bogatie. Ea. ceru o pita. s-a sucit. ceru un cal ca nu mai poate merge. Se opri sub marul stolos cu merele mindre. moarta de foame. Iar pleca si de aci dracuind si blestemind prin gliontane si spini pina ce ajunse la o padure mare.

Ajunge la cuptoru cu pini Curata-ma. cind sa va intoarce o sa-i dea pine sa 95 . Ajunge la cai. intoarce porcii. Ea nu vrea. Ea le intoarce si pleaca. cind te vei intoarce o sa-ti dau apa rece sa bei. iar o mina sa-ntoarca vacile. Ajunge la cuptoru cu pini si-i da o pine. fata. ii da un cal. Ea ia sama si vede ca serpii intra in lazile cele noi si spune babii. ajunge la erghelia cu cai. ea n-a vrut. El a luat aha baba care a avut iar o fata. cind sa va intoarce o sa-i dea o vaca. Merge mai departe. Ajunge la vaci. fata. Ajunge la fintina cu apa: Raneaste-ma. cind se va intoarce o sa-i dea un cal. cu vite dupa masticaica striga: Cccos. prolungeaste drumul. cind te vei intoarce o sa-ti dau o pine sa maninci. Fata mastioaicii pleaca. ajunge la fintina cu apa. ia o vaca. cind sa va intoarce o sa-i dea meara sa manince. Fata merge pe drum si ajunge la niscai porci. fata. bea apa. Ea o raneaste si prolungeaste mai departe. ca. tu sa iai sama in care lada sa baga alile alea. Cind intra fata-n casa si deschide lada care e plina de blaga de aur. nici prea rece. ca. Ajunge la oi. cind se va intoarce o sa-i dea o vaca. Ea nu vrea. de imala ca. ii — — — — — — da un pore. ea nu vrea. Ea le intoarce. care o mina sa-1 curete de omida ca. ii da o oaie. ca nu stii nimic. alege-ti o lada si pleaca. o mina sa o raneasca de imala ca. Ea ia o lada veche si pleaca. ajunge la miria cu porci.» : MO$U A $1 BABA fost vrodata vrun mos cui i-a murit baba si a ramas vaduvoi cu o fata. Ajunge la cuptorul cu pini care o mina sa-1 curete de cenusa ca. Ea intoarce porcii si pleaca mai departe pe drum. vine fata mosului. cind sa va intoarce o sa-i dea apa rece sa bea. Ea n-a vrut. ca. Du-te. iar o mina sa-ntoarca oile. cind sa va napoia o sa-i dea un cal. cind te vei intoarce o sa-ti dau mera sa maninci. lovi-te-ar colera. Ajunge la vaci. ajunge la marul cu mere. Ajunge la oi. acolo o mina sa-i intoarca ca. cind sa va intcarce o sa-i dea un pore. de omida ca. mina pe fica-sa si ea sa slujeasca sa Muma-sa — aduca bogatie. de cenusa ca. Cind ea i-a iesit sorocul sa pleace acasa. iar asa o mina sa intoarca porcii. Baba i-a spus cind va pleca sa ia o lada veche ca aia i-a fost plata. Ea il errata de cenusa si pleaca. ajunge la gelepul cu vaci. Baba noua a minat pe mos sa-si dea fata ca sluga. ajunge la marul cu mera. imblagata. cccosul cu blaga in spate a si cintat : « cucurigu. Ajunge la fintina cu apa rece. cind sa va intoarce o sa-i dea o oaie. c5. ajunge la turma cu oi. Ea n-a vrut. intolata. ii da mere. cind se va inapoia o sa-i dea o oaie. ea. Ajunge la cai. ea il curata de omida. ajunge la porci. Ajunge la marul cu mera: Cura-ta-ma. 2junge la vrun mos cu care sa tocmeaste sa-i fatuiasca niscai lazi cu ale carora sa nu le dea apa nici prea calda. Cind doajunge acasa. o mina sa-ntoarca vacili. stapinu i-a zis: Ia-ti. o mina sa-i intoarca ca. cind te vei inapoia o sa-ti dau un pore. fata. iar o mina sa le intoarca ca. Vro baba invata fata: Fata mea. Cind vede mastioaica asa aveare si atita blaga.

ce-ai cu mine? M-am avut cu tat-tau bine. lupi. gindind ca in aia e mai mare blaga. poimiine Saracie. ajunge la marul cu mere. Abia a scapat de acolo si abia doajuns acasa toata rupta si omorita si singeroasa. copiii msi. ii va invata cum sa scape de saracie. ca scaiul de oaie Nu vreau sa va aud intrebind-o miine. Trecura peste munti si vai. Ajunge rau. porcii toata o incoltasc cu dintii si or vrut sa o manince de tot. Fratele eel mare si mijlocasul se intelesera ca nemaiputind rabda de foame. Ajunge la oi. simti ca-i viae sfirsitul. sa-1 taie si sa-1 frig3-n frigare la foe si apoi s5-l manince. o impung berbecii cu coarnele. Cind ajunge la cai. Ea — — de ale. Si incepu bietul tata a le grai de la inima ca sa le mearga drept la minte: Heeei. $i nu ma-ndur nici de tine De aceea. saracia cind s-a-ncuibat pe vatra. isi aduna copiii pe linga vatra si-ncepu a le da povete. dar nu-i da meara sa manince. cocos. Cocosu iar cinta: Cucuriguuu. dupa priceperea lui. Cind a plecat. sa n-aiba parte de noroc si sanatate. Cind se oprira intr-un munte se vorbira sa faca focul ?i-l minara pe fratele eel mic dupa lemne si surcele prin padure. din cele pe care le pazeaste. plin de amaraciune. daca vor mai aprinde focul pe vatra bordeiului. baba alerga si in toate partile plin de serpi. ne bine la vaci. — ! — — ! 96 . iar ei pustiira casa. ce stii tu Cind alili fata tuna inlauntru. Cind ajunge la porci. Baba zice: Ici. precum o viata s-a tinut de mine. sa nu se tie de voi. ci sa-?i ia fiecare traista-n bat si s-o urneasca in lumea alba sa-si caute norocul si binele fiecare. caci era o mare foamete. la despartirea cea mare. cautind demincare si pometuri. cum s-o atita focul sa puie mina pe eel mic. Tatal isi dadu sufletul impac3t in miinile lui Dumnezeu. nici la inima vreo taina J Intr-o zi. care o umple de imala. ursi. riuri si pustiuri. Ajunge la cuptoru cu pini. vacile daucu coarnele in ea. ii blestama pe nii sai. lasind-o numai cu un cotoi p3 vatra ?i astfel plecara-n lumea alba. doar-doar. ei o bat cu copitele de toata o rup. ajunge la fintina. e ca o stana de piatra Si eu as vrea saracia. mistreti si alte ale. o bate cu crengile. vine fata babii.! ! : : nu vrea. lucia. acum. De aceea el se purta ca omul eel ce n-are nici haina. ca sa nu piara de foame. toata rupta si batuta. Mai la urma a ajuns la stapinul la care a servit sora-sa vitrega §i acolo sa tocmeaste sa slujeasca un an de zile pe o lada pe care va vrea s-o ia cind va pleca. care o umple de cenusa. deschide lada din care tisnesc De atuncea au ramas libere. a luat o lada noua. dar cu lada plina manince. dar pina atuncea au fost inchisa. TREI FRATI iMPARATI A fost temea de tilhari ca-i odata un om sarac care avea trei copii si atit de sarac era ca nu se vor smulge averile.

ar scalda-o si vindeca fata !. Dar cum se asezara pe sandalii si cu coatele pe masa. Cind vrura sa piece. hai sa mincam. temindu-se peste noapte sa nu-1 manince mosul. mincarati si baurati. Fratii cei mari se temura si nu fugira. hai sa fugim. sa toate izvoarele din cutare imparape si le-am incuiat sete si foame oamenii. ca de-o fi sa murim n-o fi mare paguba. Numai purcei fripti. Dar zilele treceau si anul se-mplinea. un an ati sezut la mine. cum vazura atita belsug se crucira si se mirara ca ce sa fie asta ? Dar de mincat se temeau. dar o sa va pun sa raspundeti la trei intrebari. Un an v-am aranit. La sfirsitul anului bani n-o sa va cer. dar una tot se-ntimpla. Floricica-nfloreste la mijlocul noptii. Dar asa. Acolo este o pata de singe de om. Fratii cei mari cum auzira ca pot gasi de-ale gurii. se gindeau. ca mare e anul si pina la anul. O alta pasare maiastra fac nici o isprava. nici nu visa ce soarta-1 paste Insa adunind surcele prin padure. ori moare magarul. Nimeni nu raspundea Intrara inauntru. bine. soro. masa se umplu cu bunatati. lasara cutitele-n teaca si nu-1 mai taiara. caci tare flaminzi erau. Asa stau. grabindu-se la casa cea parasita din padure. ca mosu asta ne prapadeste. Fiecare incepu sa se laude cu ispravile facute. chiar subt spinzuratoarea imparatului. Fratii se-nvoira si cazvura pe ginduri ce-ntrebari ar putea sa fie alea si ei sa nu le nimereasca. zicindu-le: Fratii mei. ca stiu ca nu-i aveti. o sa va omor si o sa va maninc fripu. leacul O alta tu nu spui unde-i ! incepu — Eu sa se laude astfel: am adunat moara de bine. ce stati. Cel mai mic si mai istet la minte se gindi. Si se gindi el ca la o casa asa mare si frumoasa. deodata. Una din ele zise: Eu am puiat boala intr-o fiica de-mparat si acum imi am cuibul in trupul ei. nu — Bine. Ce sa se faca ei osteniti si flaminzi ? Sa se aseze la masa de osteneala. si v-am omenit Acum a sosit vremea sa-mi brodiu vorbele miine si bine sa va ginditi Daca o sa-mi raspundeti bine inca un an am sa va mai tin sa va aranesc ca pe copiii mei. poate vor da peste ceva de mincare. Daca veti raspunde. prajituri. ori piere samarul. dar bani nu platirati Asa o sa stati aici un an de zile. Din singele ala creste o floare galbena. pleca pe furis si se culca sub un stejar mare stolos. Daca ar sti zavracioaicile. trebuie sa fie si ceva mincare. aci tipenie de om O masa lunga la mijlocul casii goala. Cei mari. Din pustiul asta nici dracul nu ne scapa Si se asezara pe mincare si pe bere pina ce se saturara bine gata sa le crape burtile. Cel mic insa ii imbie: Fratilor. iar de lecuit topi vracii din lumea ! ! ! ! — ! — ! — — ! ! — — pasare maiastra nerabdatoare o intreba: leacul ascuns ? este de negasit si de nebanuit. Intr-o zi veni mosul zicindu-le: Copii. Fratele cel mic cind vazu ca mai este o zi pina se-mplineste sorocul. bine va fi. doftoroaicele s-o pazeasca noaptea si s-o culeaga inainte de a se face ziua cind se-nchide floarea. cu feresti in soare. Ond auzira copiii ce-i asteapta li se facu parul maciuca-n cap si-ncepura sa tremure de frica. daca nu veti raspunde. mincau. zise Mai fratilor. cafele si supe. Se-ntoarsendarat la fratii lui si le spuse noutatea cu casa cea alba-n zare. sapa si lopata Copilul era numai ochi si urechi. in mijlocul casei veni un mos cu barba alba pina-n pamint zicindu-le: Uite. Imparatul a cazut la pat de 97 . Cel mic. toate auzea si pricepea. vazu in zare o casa mare. Sed degeaba si maninc din ea. beau si se plimbau. dar — Leacul. Noaptea zburara si se lasara pe copac trei pasari maiestre. Ramasera noaptea-n casa sa-si vada norocul la ziua.: : Cel mic. o sa va tai. copii. Cind ajunsera la poarta. bat in zadar Casa era pustie. ia sa stam noi sa mincam si sa bem.

ce va perpeliti asa. . raspunse indata eel mai mic si ! — mai istet ! ai scafirlia lui tata-tu. din am mincat. au scapat. soro. o-ntreba: necaz. scafirlie ! si fratii innegri intr-o parte. cum se poate gasi cheia de slobozirea izvoarelor. Cind ajunse la ei. trei vorbulite. dar voi din ce ati mincat. si pentru voi. Iar daca n-o brodi-o sarmanii. eu am sa raspund Daca n-ascultati de mine sintem pierduti. — Voi sa-i scofala ce Am I-am am — Ce de gind — Ascultati ce o ai maninc de vii. v-am dat de toate ielea. pasari. oameni. Una dintre pasari. ! ii raspunse fratii ca niste glasuri mai mult stinse. daca ca atitea? — Subt vatra imparatului ascunsa de mine cheia cu care se deschid stii sta izvoarele. dornica de a aria care este cheia slobozirii izvoarelor. sa-i intrebi ? zise una. Copilul sta jos pitulat. insa eu v-am intrecut. mosul ii intreba: 08 . Dar te lauzi — Spune. pe urma-si luara zborul si se dusera. daca va pieri omenirea din lipsa de apa. apa un an de zile ? De vor raspunde din potla urma urmelor o sa-i intreb: ati mincat bucatele si mincarurile un an de zile pe de-a bodaproste? De vor raspunde cu destili lui tata. ascultati la mine. mai zburara prin copaci. mai. iarba. si mine. nu te grabi. o sa-i nu viseaza ca sub vatra este leaganul izvoadea popa cu cadelnita la cap. sa nu va para rau Insa cum intarira eel Mai copii. e mosule. stii. avem sa-i mincam si sa ne veselim.: : si ingineri sa sfredeleasca maruntaiele pamintului ca in zadar s-au straduit ca la toti le-a taiat capetele si a zidit o cula mare din capete de ingineri sa ramiie de pomenire. tot se usuca si numai vintul suiera a pustiu. cu inima cit un purice de frica sa nu-1 simta maiestrele si sa-1 omoare. ori pier. daca le-o zgodi bine va fi. asa precum fost intelegerea. trei copii. toate bunatatile. . de sus pina jos. Se gindeau la ziua de miine cind nu vor putea raspunde si-i va minca mosul. de ati facut. isi pigulira aripile si se pieptanara. sa-i intreb Din ce tata. sa-i intreb trei intrebari. v-am aranit pina acuma. — Bineee. iar e bine. ca n-are-ncotro. unde vazut tu mort si-ngropat cine unde — Ba din ea am mincat sa Ziceti voi mai — Asa. A chemat mesteri sa izvorasca apa. — — Taci. Si mai — ! Ati auzit ? — Am de auzit ziua. Acum rasufla usurat si se-ntoarse la fratii sai. Acuma nimeni nu mai cuteaza sa caute izvoarele de apa ascunse. Am nu. paduri. Cum le-a s-a crapat mosul a intrat pe usa gata sa-i intrebe. astia mai mult morti decit vii. ati facut. Dupa asta mosul iarasi ca asa e. ati mincat un an de zile? Daca vor raspunde din beut vin si scafirlia lui e bine. cind ati mincat ? Copiii incremenira si tacura ca niste muti. Din scafirlia capului tatalui nostru. Dar cum imparatul relor. fratilor ca stie . Pasarile maiestre. Cum ajunse eel mai mic le grai: Stati. Stau toti si pier cu zilele de sete. porni si ea sa-si trei insi. Am aflat taina ati coava de — Din ce — Cu ce Pe urma: cal. vite. nici treia pasare maiastra Cea de-a arate auzindu-le laudindu-se. mai baiete. prins de un an aranit degeaba de un an si miine ori scapa.

!

— Eu v-am dat de beut din pahare mindre, voi sa-mi raspundeti, — raspunse mic cu hotarire. — Unde vazut voi potcoava de Luati aminte, ca de nu chibzuiti mincati. bine, de o sa — Ba asa raspunsera doi natantoci.
ati

iar

cu adevarat din ele ati beut? Am beut din potcoava de
ati
vii
fiti

cal,

ii

eel

cal ?

este,

si

ceilalti

graira fratii, mosneagul, de necaz, innegri si pe cealalta parte de sus pina jos si uidi cu totul negru ca smoala. Heeei, copii, mai ramase unaaa V-am dat de ati mincat cu furculita si cu linguri, voi spuneti-mi cu ce ati mincat? Fratele eel istet, in graba-i

Cum

!

raspunse:

destili lui tatal vostru mort de putrezit? Voi amindoi nu dati crezare la narodu asta, nu-1 vedeti ca este smintit? Ba este adevarat, cu destili lui tata am mincat, mai intarira si ceilalti doi frati, tremurind de frica.
!

— Am mincat cu — Mai, ce prosti
si

destili

lui
ati

tata.

Unde

vazut voi

atit

ani

Mosul cum auzi si pe-al treilea raspuns, incepu de se umfla, se umfla, mult, mult si deodata plesni atit de tare ca rasunara muntii si se misca pamintul din furca lui. Din mos se facu praf, pulbere si tarina neagra, iar casa lui se risipi in cele patru vinturi. Copiii se pomenira azvirliti tocmai in munte, risipiti prin copaci cu cite un stei de piatra in mina. Cind se desmeticira ca dupa un vis urit, se vazura intre munti pustii si steiuri de piatra, pe care
misunau
virful
iar

serpi

si

balauri.

Se-nchinara lui Dumnezeu c-au scapat cu viata si au coborit de pe muntelui in vale. Colindind ei si umblind prin munte dupa pometuri, fratele eel mic, se pierdu de cei mari.
Rataci fara rost
zile si

nopti fara sa-si gaseasca

fratii.
si

Intr-o

zi se

slobozi

intr-o joaca mai in jos, auzind o fi aici? Se intreba bietul copil cocosi rosii mari si dolofani, cu zari ramase-ncremenit. Asa ceva

Ce-o mai si cobori sa vada. Cind in japca, vede trei crestele aplecate, cu pintenii-nodate. Cum ii
larma mare, cu batai
injuraturi.

mari

nici in vis n-ar fi putut sa vada. Cocosii erau oamenii, sareau unul pe altul cu cioacurile cit teglicele, cu picioarele cit crecanele, cu penele aurite, cu capete zdrobite. Copilul isi lua inima-n dinti puse mina pe o moaca §i sari sa desparta cocosii.
cit

— mai impacati? Unul dintre — Noi sintem
Stati,

ce va certati, ce va mincati, seama v-o luati si va plin de singe cu penele zdrentuite ii raspunse: trei frati, in japca blestemati, sa traim, sa ne batem si sa murim. De trei ani ne batem, de trei ani ne certam si nici cind pace n-avem, pe trei lucruri fermecate, de tata la moarte lasate.
fratilor,
ei

niste turbati, far'

de

lucruri nene, v-au ramas, de va ciocniti si singerati parca ati fi de minte scapatati Atunci un alt cocos, tantos cu pinteni aur la picioare-i zise: Baiete, logofete, trei lucruri ne-au ramas, pe vrajba am pornit, rau
!

— Ce

ne-am

— razboit — Spuneti odata ce lucruri va-nvrajbira, ce lucruri capul ciocanira? — Asta-i una sabie, cu a doua o chesa niste foale invechite, de
vi-1
si

la

tata-s mostenite.

99

fac

Nu vad ce scumpete zace in dananaile doua parale ?
! !

— — Ba fac
ti

astia,

vechi

si

imputite, de

nu

zise

un

alt cocos.

Cind

vei lua sabia-n
la lupta, si

lume

se

aduna-n

fata gata sa

porneasca

mina toate ostirile din ce gindesti, aia faci cu

Calci in picioare orice imparatie, orice avutie o iei cu sila si nici un imparat nu cuteaza sa zica impotriva o vorba. Ba te mai si lauda ca trecind prin foe si sabie omenirea, ai eliberat-o de la tiranii, ce nu sint si nici n-au fost. Iar chesaua fata bani. Cum o scuturi si te gindesti sa se umple de poli
ostirile.

de aur, ea indata face bani, asa ca, niciodata fara griji.

nu

sta goala,

cum nu

sta

omul

ce e cu foalele, nene ? intreba nedumerit copilul. cu foalele nu este un lucru prea mare. Cum vei vedea ca esti la strimtoare, te sui calare pe foale si zbori ca vintul si ca gindul la capul pamintului, in slava cerului, ori la talpa iadului. Unde gindesti, acolo ajungi. Daca vazura cocosii ce vazura, il rugara pe copil sa le-mparta el, ca un om cinstit lucrurile pe direptate. Copilul lua lucrurile si chibzui ca bine i-ar prinde ele la nevoie. Hai sa scoborim mai in jos in Valea Plingerii, linga acel riu minunat, bun de adapat dar si de scaldat. Hai Si cum iesira din japca cobori copilul cu cocosii in Valea Plingerii. Ei ramasera pe tarmul riului iar el se aseza pe foale in mijlocul riului.
foalele,
!

— Da — He

— —

!

Dupa

— Voi
o

asta

le

grai:

intii sabia

sa va grabiti, iute sa-naintap lucrurile sa le luati. Cine ajunge ia, cine ajunge al doilea, cheseaua de bani, iar al mai din urma

foale ciuruite, foalele invechite. El le facu semn sa porneasca cocosii, falosii, o pornira, dar cum se repezira si s-apropiara, el ridica sabia si gindi pe rind ca fiecare sa se prefaca intr-un stei de piatra si sa ramiie pe vecie la fundul apei. Asa gindi, asa se si facu. Asti trei cocosi se vedeau a fi cocosi, dar ei erau trei zmei care se certau pe lucrurile ce le lasase tatal lor.
sin, se aseza se gindi unde sint fratii lui pierduti. Dar cum porni intr-acolo, in Valea Plingerii, navalira zmeii, balaurii, napircile, pasari cu cioc de otel, gata-gata sa-1 piarda si sa-1 inghita de viu. El cum se vazu la strimtoare, se

Cum

ramase singur, pusa mina pe sabie, baga cheseaua-n

pe foale

si

aseza pe foale, ridica sabia si cum dete o data si gindi toate fiarele astea sa se prefaca-n steiuri de piatra negre, toate incremenira pe vecie, asa cum copilul eel istet gindise. Acum pleca sa-i caute pe fratii pierduti. Cum se gindi si ajunse la fratiorii lui flaminzi si rupti ca vai de ei. Mai intii le spuse tot, cum e rindul, mai pe urma le zise sa se suie pe foale, sa se tina bine ca o sa zboare in slava cerului.
Plingerii, alti zmei, alti balauri cu falcile-n fugarea scotind foe si para, gata sa-i inghita. Copilul eel mic cum ridica sabia le taia capetele, din zori si pina-n inserare, pina ce pe Valea Plingerii curgea acum un riu de singe de zmei si de balauri, iar dealurile si cimpiile erau pline numai de carne de ale spurcate. Nu se mai auzira vaiete si urlete si toate alele salbatice isi gasira pieirea in Valea Plingerii. Valea Plingerii rasufla linistita si de aci incolo pe luncile cu florile, sosira ciobanitele sa-si pasca oitele. Se bucurara cei trei frati, dar deodata tresarira amintindu-si eel mic, de cele auzite de la pasarile maiestre despre printesa cea de pe patul de mcarte. Se suira calari toti trei pe foale si cit se gindi al mic, atit tinu

Dar cum zburara peste Valea
altele-n pamint,
ii

cer

si

100

!

:

calatoria

!

Deodata mai

iute ca vintul zburara

clestar stralucitor ca soarele,

si se pomenira la palatul de unde tragea fiica-mparatului sa moara.

— Cine intreba tu mai pustiule un ostas inarmat din pina-n — Eu un doctor viu s-o lecuiesc pe fiica-mparatului. — Du-te, mai ca te-aude-mparatul pe pune numai din capete de doftori capul colo-n cula doftoroaie. — Eu rog ma pe mine intru la-mparatu, ca eu ce spun. — Bineee nu-ti para rau daca pierde capul. dusera la-mparatul: Veni ofitarimea — Imparate-luminate, domnul multa de noroc, de sanaesti,
!

Cum

pusa piciorul pe pamint, batu
il

la

poarta palatului.
rastit

talpi

dinti.

sint

si

baiete,

pustie,
sa

si-ti

si

tie

uite

aia-nalta zidita
lasi

si

te

sa

stiu

!

sa

ti-oi

si-1

faca-ti

parte,

prind asa cum ma vezi mic pipernicit sa-ti scol fata de pe boala si sa nu-ti cer nici o para chioara. Imparatul si curtenii sai, socotira ca ast copil glumeste sau e-ntr-o ureche. insa copilul nu se lasa si-i da-nainte ca daca n-o va putea vindeca, sa pofteasca imparatul sa-i ia si lui capul si sa-1 aline pe virful cetatii zidita numai din capete de oameni doftoriti. Imparatul se-nvoi si-i dete trei zile, sa faca dovada stiintei sale. Cum veni seara merse de culese floarea ce inflorea o data pe noapte din singe sub spinzuratoarea imparatului, o pusa-n sin si merse s-o scalde pe printesa cu ea. Cum o scalda o data fata capata roseata-n obraji si chip de om inviat din morti. A doua seara de sub alta spinzuratoare pindi pina-nflori floarea, o culese si iar o scalda pe printesa. Printesa capata viata si glas sa graiasca. A treia noapte mai culese o floare si inca o data o mai scalda si fata se-nzdraveni de-a binelea, de parca n-ar fi fost bolnava niciodata.
tate,

eu

ma

— Mai baiete, mireasa, — Imparate
eel
!

Imparatul se bucura foarte de isprava istetului copil si-i zise: baietele, pentru faptele mari ale tale, iti dau fiica de sa-ti fie sotie-aleasa, iar in marele palat, sa fii chiar imparat
si-naltate,

prea
!

esti

bun

si-mi dai de toate

!

Eu

sint

fiul

mai mic, nu ma pricep la nimic Mai am doi fratiori mai mari si s-or minia si m-or blastama, c-am luat-o-nainte si nu ne-am insurat pe rind, precum ne-am facut pe rind. S-ar cuveni sa-ti mariji fiica dupa fratele meu mai mare si nu dupa mine eel mai mic Strajele mersera in oras pe la dughene de-1 chemara pe fratele sau mai mare sa fie mire. Si se facu o nunta mare si frumoasa ca-n povesti, precum numai la crai ?i-mparati se poate face. Fratele eel mic si mijlociu n-au timp de pierdut. Se pusera pe foale si zburara ca gindul in tara insetata unde erau incuiate izvoarele. Cum gindira se pomenira in acea imparatie arsa de dogoarea soarelui, vitele si oamenii lingeau roua ce le-o mai da Dumnezeu dimineata. Intrebara lumea din cetate daca de multi ani nu mai au apa si spre mirarea lor, aflara ca de peste un veac izvoarele au secat, iar viata se stinge cu fiecare zi ce trece. Palate si orase mari ramin pustii. A doua zi, copilul eel istet nu mai putea rabda nici el de sete si drept la poarta
imparatului se opri si ceru sa-i vorbeasca. Imparatul il primi, iar baietasul ii grai Slavite-mparate, mare-luminate. Vad ca imparatia ta este topita de arsita soarelui. Pier vite, pier oameni, piere viata Eu ma leg, ca un inginer de izvoare ce sint, sa va slobod izvoarele si iar sa aveti apa si viata ca odinioara. Mai baiete, vezi tu cetatea aceea-nalta, e facuta numai din capete de ingineri de paie ca de-ai de tine. Mai bine vezi-ti de cale sa n-am pacate si cu un fecior necopt ca tine.

!

101

— Imparate-luminate,
sa scap

eu mi

lumea de

la sete, sa-i

ma tern de moarte Eu am venit dau apa cu izvoare si sa creasca florile
!

hotarit
iara. $i

se-nvoi imparatul sa-1 lase sa descuie izvoarele incuiate. Porni baiatul prin
palat, priveste-n deal, priveste-n vale, da-i si prin oborul imparatului, se face

gaseste capatiiul. gindeste ca asta e mic, dar e inginer istet. Nici prin gind nu-i trecea ca el este un bondoc de om, ce nimic nu stia Mai la urma se opri linga duvar la vatra focului asa cum auzise de la zinele maiestre. Ridica pliocii de piatra si sapa in vatra focului adinc. Oamenii sapara si pornira sa curga izvoarele. Vezi, marite imparate, aici sint legate, innodate si-ncuiate izvoarele din imparatia ta. De-acum inainte vor porni izvoarele sa curga in toata tara. Ca prin farmec, toate fintinile, toate lacurile, riurile cu izvoarele, se umplura cu apa si incepura sa curga la vale spre marea bucurie a imparatului. Atunci imparatul, plin de drag si de bucurie ii zise: Asculta, mai baiete, fiindca este treaba asa, ca descuiasi izvoarele, se umplura marile, inverzira cimpurile, inflorira florile si viata-mi luminasi da si-mparatia-mi luasi Si de-acum pina-n vecie s-o stapinesti tu cu fiica mea, care o sa-ti fie mireasa si-mparateasa
si

ca-ncearca, cauta

nu

Imparatul dupa

el,

!

!

!

— Ba,
Cum

marite imparate, ca

mai mare si nu se-nsoara, trebuie sa ne-nsuram pe rind precum ne-am nascut.
e
lui

am un frate, m-o batea si m-o iar eu ma leg la cap cind nu ma

certa, ca el

doare. Noi Sa-1 chemati pe el §i

sa-i

faceti
il

nunta.

gasira gura-casca prin oras, il chemara la palat si-i spusera ca e ginere si va fi-mparat. Mijlocariu casca ochii, credea ca viseaza, dar nunta si veselia-ncepu si tinu luni si ani, iar el tot nu-ntelegea prin ce minune
i-a

pus tocmai

lui

si sa veseleasca. Isi incinse sabia, ascunse chesaua fermecata-n sin se urea pe foale si zbura peste cimpii si-imparatii pina ce se scobori tumite la capul pamintului la niste palate mindie

Fratele eel

Dumnezeu mina-n cap. mic n-are rabdare sa petreaca

imparatesti de

marmora
si

si

de

clestar.

trage la o crisma sa ia ceva de-ale gurii. Cind la crisma fiica-mparatului juca carti cu un curtean inzorzonat, imbracat numai in toale de aur si de argint. Mai si se mira copilul de printesa ca se joaca la carti prin birturi. Ce-ar fi sa intre-n vorba cu ea si sa se joace cu ea. Tocmai ofiterul dc la curte golise portofelul si plecase suparat. Ia s-o-ntreb eu nu joaca cu mine ?

N-are de lucru

juca, stau

— Vad ca va place jocul de mie-mi place dar daca n-am cu cine rabd. — Ai bani — Am. — Hai sa jucam, zise printesa. Si se pusera pe joe frate faca de petrecarti si
si
?

sa-i

canie paralelor. Pina dimineata fiica-mparatului pierdu toti banii. Dar ea lua seama ca punga baiatului fata bani, indata ce nu mai avea. Cum sa faca ea Pune la cale cu crismariu sa-i sa-i fure chesaua cea fermecata care fata bani dea vin sa bea sa-1 imbete pina si-o pierde de tot mintile. §i crismarui se puse pe el cu vin vechi de noua ani si baiatul de bucurie ca i-a luat toti banii craitei, hai cu ea la bautura:
!

Bea cu oala Sa fuga boala,
102

!

!

cu ploschita Sa-si ude gurka Si asa beu cu sete pina-si ineaca pipota, de cazu lat la pamint. Fiica-mpail vazu, baga mina-n sinul baiatului si-i fura cheratului atit astepta. saua cu bani. Vru sa piece, dar necuratul n-are de lucru de-si viri coada si o-ndemna sa-i ia sabia cu care infrunti ostirile lumii si foalele cu care zbori ca vintul si ca gindul. Ca sa nu simta ca 1-a-nselat i-a pus la loc alta chesa, alta sabie si foale, asemanatoare ca picaturile de apa. Baietasul dormi un somn bun si se scula aminat, cind printesa hehe, de mult se dusese la palat. ridica-n sus si gindi sa se adune ostire se scula vru sa-ncerce sabia. cita frunza si iarba, dar ostire ioc. li furase sabia si alta la fel ii pusese la loc. Cind vazu una ca asta, simti cum il lasa picioarele. Hai sa-ncerc si chesaua daca mai fata bani Da de unde, in zadar o scutura ca parale nu mai fata Sa crape de ciuda, nu Tiii ! zise el in gindul sau, si pe asta mi-a luat-o alta Ce-i mai raminea de facut ? Sa se urce pe foale si sa zboare la palat sa se plinga. Dar cum se sui pe ele, foalele nu mai au nici o putere sa zboare ca odinioara. De-acum se vazu pierdut si se gindi la vorbele iui taica-su, ca mintea de-ar creste pe toate cararile, ar paste-o magarii. Plingea de necaz si-si da cu pumnii-n cap fara rost. De-acum sarac si gol pusca isi lua lumea-n cap si pleca la voia-ntimplarii unde o da sorocul si norocul. Umbla din sat in sat, din catun in catun, cersind de mincare. Toalele, i se rupsesera de se facusera ferfenita pe el. Ii era rusine sa mai treaca-n halul asta prin lume. Dar e mai bine sa mearga-n munte si sa-si caute de-ale gurii ca jiganiile salbatice prin paduri. Urcind si scoborind pe potecile neumblate ale muntilor, deodata gasi un mar cu mere neobisnuit de mari si frumoase. Hiii isi zise el, bine ca Dar cum musca dintr-un mar, eel putin am ce minca, sa nu mor de foame sa vezi dracia dracului, ii crescura coarne ca la tap. Cind vazu una ca asta incremeni de frica. Colac peste pupaza, asta-mi mai lipsea isi zise-n gind baiatul. Ce sa faca acum sa scape de coarne ? Se suci, se-nvirti, dar coarnele-i atirna-n cap, ca la un tap. N-are ce sa faca, trebuie sa rabde si sa le poarte daca asa 1-a pedepsit Dumnezeu ca n-a avut minte sa-si pastreze lucrurile ca ochii din cap. Acum sa sufere Ridica mina de coarne si merse prin padure speriind ca o aratare cerbii si caprioarele ce se adunau la izvoare sa-si stimpere setea. Mergind dupa izvoare cu apa curata de munte, in cale dete de un par, incarcat de pere. De sete lua o para, o minca si-i cazura coarnele jos, parca le-ar fi luat cineva cu mina. Heeei, dar fiindca la minte era istet, lua seama ca din mere ies coarne, din pere pica coarnele, ca si cind n-au fost. Stai, frate-meu, daca-i asa ca-i vin eu de hac printesei, s-o usture la ficati, daca a cutezat sa-mi fure lucrusoarele mele Se-ntoarse la mar, umplu sacuiul de mere, iar sinul de pere. De aci pleca drept la curtea-mparatului. Se plimba prin fata palatului si striga ca negustorii, doar, doar, o veni si fiica-mparatului sa cumpere si sa-i vie de hac. Si cum mergea si se-nvirtea striga:
Si

Cum

Cum

O

!

!

!

!

!

!

!

Hai Hai Hai

la la la

mere,
pere,

mindre

floricele

!

Fiica-mparatului, n-are iar treaba. Ridica capul peste gard sa vada ce vinde baiatul. El cum o zareste o recunoaste si mai tare striga sa-i iese sufletul din bosogi. Printesa cind vazu merele mari si frumoase nu-i paru rau de bani, patru galbeni numara si umplu sortul. Ii dete lui ta-su si ma-si si toti se mirara

103

Fiecare in palat sedea-n ogeacul lui cu sludin mar ii crescura coarnele ca la tap. Degeaba tipa, in zadar se zvircolea, ca de coarne nu scapa. De rusine se ascunse sub pat; sta acolo pitulata zi si noapte sa n-o vada imparatul si sfatuitorii acestuia. Mare rusine cazuse pe capul ei. Imparateasa veni in odaia lui fie-sa s-o vada, dar n-o gasi. Lua si ea dintr-un mar si-ntr-o doara musca din el. Cum musca ii crescura coarnele. De rusine fuge si ea sub pat sa n-o vada imparatul. Cind pe sub pat se gasi cu fiica-sa si ea ca naiba-ncornorata. Stateau aci ca slutele A fost furata si ca mutele. Le cauta slugile, da nu le gasesc. Zarva mare imparateasa si fiica de niscaiva zmei isi dau cu parerile doftoroaiele si vrajitoarele. Porni imparatul sa le cate. Cind in odaia lor vede marul pe masa si musca de sete si inima rea din mar. Cum musca, indat-i crescura coarnele ca la tap. Incepu sa traga de ele sa le rupa dar in zadar. De rusine sa nu-1 vada generalii si maresalii in halul asta, tisti si el sub pat Cind acolo, sotia si fiica, amindoua cu coarne. Incepura toti sa se vaite si sa-1 blesteme pe acel copil afurisit care i-a pacalit. Daca vazu imparatul ca n-are ce se face, ca la deal e greu, iar la vale-i rau, isi dojeni muierea si fata sa iese de sub pat, ca doar n-o fi cu banat sa stea tot pitulati cu coarnele-n cap: Hai, bre, iesiti, zise-mparatul, ca n-avem ce ne face De-acum ne-am facut de pomina si Dumnezeu de niscaiva pacate ne-a pus mina-n cap. Iesira si femeile ascunzindu-si de rusine fata. Ce era sa mai faca sarmanul imparat? Dete veste prin lume ca se cauta doftoroi si vrajitori care sa le taie coarnele. Se ivira o multime. Caci la mamaliga mare, vin multe haimanale. Dar cum le taiau si mai mari cresteau. La citava vreme, destul de aminat veni si copilul eel istet, dar de data asta nu mai era imbracat in haine ponosite si zdrenturoase. Se imbracase frumos, parca era pui de vraci. Isi puse-n poznare doftoriile si veni la-mparatu sa-i doboare
si avirii.

de asa mere frumoase mari
gile lui. Printesa

cum musca

!

!

!

coarnele.

Mai

intii, si-ntii,

imparatul
se parea.

il

pofti in palat

il

cinsti si-1

omeni ca pe un

doftor priceput,

sa va

Marite-mparate si prea luminate, toti avem pacate Eu nu voi putea dobor coarnele daca mai intii n-o sa va spovedesc. Daca nu o sa ascundeti nimic si o sa va marturisiti pacatele, atunci eu o sa pot lucra si coarnele or cadea. Altfel nu facem nimic Trecu intr-o alta odaie si-n taina se puse sa-1 ispiteasca pe imparat ce pacate
! !

cum

Dupa

aceea, baietasul zise:

imparat este fara de pacat N-o sa-si recunoasca vedea pe fata ca este un mincinos. Veni rindul la imparateasa. Si asta l a fel de mincinoasa, ca oprea apele-n loc si soarele, cu prefacatoriile si minciunile. O scoase afara sa intre fata cea cu pricina. Se uita la ea si-o-ntreba, parca ar fi fost calugare nu copil. Spune-mi frumusel ai vreun pacatel, pe eel sufletel ? Vai de mine, Doamne, sint curata baiete, ca roua dimineata, ca steaua-n cer, ca strugurile din vie, ca Maica Stamarie. El o vazu si pe asta ca e dintre alea ce daca spune adevarul se-mbolnaveste. O scoase afara zicindu-i ca e mincinoasa si printesa stiindu-se cu musca pe caciula iesi.
a facut. Imparatul, ca orice
!

el ca are si pacate. Si asa se

— —

;

cinstite fete-mparatesti, de nu-mi spuneti adevarul gol-golut, in loc de coarne pe cap o sa-mi purtati coarne ca necuratul din balta si sa luati aminte bine ca:

— Fac cea din urma-ncercare,

Pe urma

iar le grai la toti trei:

104

!

!

!

Minciuna
cit a

a umblat,
i

umblat si-acum

s-a-nfundat

mincinosi, le dete la fiecare cite o lingurita din zama de mere si cum beura coarnele le crescura mari ca la cerb. Cind se vazura ei in halul asta, de voie de nevoie, intrara pe rind in odaia laturalnica sa se spovedeasca in fata baietasului. Imparatul din fir in par spuse cum 1-a omorit pe frati-su ca sa-i ia locul, cum a spinzurat oameni sau pe altii i-a-nchis si lasat sa moara de foame intre ziduri. Pe urma a spus cu cine s-a tinut si tot ce god a mai pacatuit. Dupa asta 1-a poftit afara si-a venit imparateasa. Imparateasa marturisi ca din pricina ei a murit cutare general, cutare om invatat si mai la urma spuse si cu cine din palat s-a tinut fara sa afle-mparatul. Vazind ca si ea a spus dirept o pofti afara sa intre la spovedit si
$i ca sa le arate ca toti sint

frumoasa printesa.
Craita-i zise ca ea este fara de pacat ca florile cimpului, ca Maica PreMai la urma-i marturisi ca are totusi pe suflet un mare pacat. $i-i povesri din fir-in par cum 1-a-mbatat pe un copil sarac, i-a luat chesaua care fata bani, i-a luat o sabie si niste foale. Atunci baiatul a mai intrebat-o:
cista.


Asculta, fata, mai

tii
!

tu lucrurile alea?

— —
n-am

Le

tin,

cum

sa

Stii tu la

ce sint

nu bune ?
chesaua
puiaza
parale

Uite ce-p zic eu. Daca vrei sa-|i fie bine si sa ai noroc in viata sa nu-1 bogat si cind vreodata copilul ala, iti va cere lucrurile sa i le dai, ca sint ale lui. Asa sa faci Asa voi face Iesira-apoi afara-ntr-o odaie mare luminoasa, numai cu pietre scumpe-mpodobita. Lua sticluta cu zama de pere si la fiecare-i dadu o lingurita. Cum inghitira coarnele picara. Cind vazura minunea, sarira-n sus de bucurie, iar imparatul incepu sa joace strigind: Hopa, hopa, joaca popa, niniu si cu dascalu
inseli nici pe-al sarac, nici pe-al

— —

$tiu habar.

ca

doar

din

senin

dar

de

alelante

!

!

ce se desmetici, zise catre baietas: Mai baiete, logofete, de-acum sa-mi fii ginere, dau fata mea sa-ti Ca o armata de doftori mari nu ne-au doborit fie mireasa si-apoi imparateasa coarnele, iar tu cu zama dintr-o sticluta, facusi minuni Esti baiat istet, om

Dupa

!

!

— Slavite-mparate si iar luminate, ca sa le faci bine, fa si pentru mine, nunta sa-mi vie, din dalba-mparatie, cei doi frati, ce-mi sint imparati, la margine de pamint, unde n-ati fost nicicind. Imparatul trimise ostire si corabii in cele doua-mparatii sa vie si fratii lui sa se veseleasca la cea nunta-mparateasca ce n-o mai fi pe lume alta. Pina sa se pregateasca de nunta, el fuge din palat si cumpara niste toale ponosite si zdrentuite, ca s-o-ncerce pe mireasa daca e om, ori e pore de cine. Trecu pe la poarta palatului, descult si zdrenturos, cerind strajerului s-o cheme pe fata-mparatului ca are sa-i spuie ceva. Abia au chemat-o la ast
la

de mare pre;

105

:

!!

coate-goale pe craita. Dar pina la urma tot au adus-o. Cind a vazut-o a si-ntrebat-o Maria-ta, ma mai cunosti ? Ba, te cunosc. De unde ma cunosti ? Din sara aceea cind am jucat carti impreuna. Frumos din partea unei imparatese sa ma-mbete si sa-nsele un copil sarac, ca sa-i fure lucrurile? Spune, asa e? Asa e Te-am imbatat si te-am inselat, dar sa ma ierti. Te iert, daca-mi intorci lucrurile mele. Ti le-ntorc. Si fata se tinu de cuvint. ll lua in palat si-i dete sabia, chesaua si foalele. El ii multami. Lua sabia-n mina si se gindi sa se umple curtile si tirgurile de ostire ca sa petreaca de nunta lui si se umplura. Pe urma trecu prin fata ostasilor si scutura chesaua, ca sa adune ostirea parale sa se procopseasca si ostasul ca destul e de amarit saracul. Dupa aia se sui pe foale, ii arata printesei inelul primit de la ea de logodna si-i zise: lata eu sint ala pe care m-ai inselat si tot eu sint ala care ti-am pus coarne-n cap, ca sa te-nvat minte sa nu mai inseli. Daca ma mai vrei sa-ti fiu sot, spune-mi ca sa zbor sa-rni aduc fratii la nunta.

— — — — — — — —

!

— Vai iubitul meu mire, cum sa nu

Ea

il

privi

cu uirnire

si-i grai:

te vreau,
!

vorba mea

e sfinta si este

legamint inaintea lui Dumnezeu pentru mine Du-te si sa vii repede ca ard de nerabdare sa te vad pe veci linga mine, stapinul acestei mari imparatii. Baiatul se sui iar pe foale si cum se gindi zbura ca gindul si ca vintul la fratii lui imparati si tot ca gindul se-ntoarse la nunta cu ei tot calari pe foalele fermecate inainte de a se-ntoarce ostirile si corabiile trimise de tata-su. Si de aci inainte unde se porni o nunta frumoasa ca-n povesti, la care sosira si jucara si fratii lui ajunsi si ei imparati prin istetimea lui, precum si tot norodul si toti craii si-mparatii lumii. De cum se punea luna noua, jucau nuntasii si se veseleau, pina raminea alinata pe cer ca o andrea. Si da-i nainte cu: Hopa, tupa dt tine nunta
! !

chiote si trai patruzeci de ai Si poate ca tinerii-mparati, se vor veseli si nuntasii chiui,
!

si

astazi

!

PIPILCUTA

A

fost odata

ca niciodata ca de n-ar
.
.

.

fi

nu

s-ar povesti.

cind pe

undeva departe un om lucrator care toata viata a fost argat mununu, pe la altul, fara sa agoniseasca vreo avere. In maidanu lui avea doua-trei gaini si un cocos frumos, tantos si voinic de-ti era mai mare dragul
fost
la
el,

A

sa te uiti la

cutcurezind.

pe vremuri in saracie, dar se-ntelegea bine cu muierea si, in scurt timp, avura o fetita frumoasa cu parul stralucitor ca soarele. Fetita
traia ca

Omul

106

sa tese si sa toarca. Isi lua fusul si furca si pleca plingind acasa. sa le dea lapte de capra. deodata varuicele ei aruncara fusele. Fetele cele rele o pismuiau pentru vrednicia si cumintenia ei si se vorbira in taina. . De atunci muierea ii da zor lui tata-su sa taie vaca. gata s-o ceara. tot ce avea de spus. avea ea grija casei si a furcii. ii asternea paie in cosere. mai ales cind stia ca este pus pret pe capul mumei. cintau. Toata ziua lucra si mai putin se juca. sa le cirpeasca si cite altele. ! — Muma. ! Odata vaca neagra a vrut sa le ia pe surorile Pipilcutii-n coarne sa le omoare. Cu timpul. . toate pregatirile de moarte. fiindca la claca povesteau. darimind si spargind tot ce-i iesea in cale. Nu-si putea ierta acest mare pacat care o chinuia facind-o sa verse multe lacrimi. $i nici asta n-ar fi fost prea mare lucru daca muma ei vitrega nu-i facea doua surori pe care ea a trebuit sa le legene. Pipilcuta se impreieteni cu vaca Incepu sa stea de vorba cu ea sa se inteleaga si afla ca nu este vinovata de moartea mumei. Dar Pipilcuta ramase trista si abatuta. spuse. plingea stiind ca a ramas fara muma pentru ca si-a fursit cea din urma lucrul. cind auzi cum bate cu coarnele-n usa. cind la alta pina torceau lina si ciltii. se jucau si veneau dupa ele sa le mai stringa danacii. nu se insura cu o alta muiere. aceleia sa-i moara muma si sa i se prefaca vaca neagra. Pipilcuta stiindu-se vrednica torcea. Muierea daca vazu se prefacu intr-o zi ca pleaca cu fetele. sa faca din ea pastrama si din piele foale. Da zor si nu prididea cu lucrul fara a lua in seama ca celelalte fete arunca lina din caiere dupa use. Unele dintre varuicele ei se mindreau ca sint prietene cu ea. iar lumea se mira de frumusetea ei. pe subt pat si o pitula unde pot. sa-i poarte simbetele. . Pipilcuta nu se ingrijea de baieti. Tata-su nu se temea de vaca. dar tata-su le-o scapat. ! . furcile goale. De mica invata sa gateasca. Dar nici Pipilcuta nu se lasa. Fetele se intreceau care mai de care sa-si termine caierele de lina si de mite mai indata. Pipilcuta nu numai ca era frumoasa. iar cine va ramine pe urma. pusera ochii pe ea. Fetelor le placea sa fie impreuna. Fata se spaminta si nu-i veni sa creada. Era un glas muu ca de vaca. Necajit bietul om ii fagadui ca are s-o taie. Ar fi trait ea si asa cu muma-sa prefacuta in vaca neagra. iesi din casa o namila de vaca neagra care mugea infuriata. Cind ajunsa in pragul casei striga: Muu ii raspunse un glas din casa. pina se duse la iesle in grajdul vitelor. . tu nu 107 . cind la una. ci dimpotriva o tesela cu grije.! crestea. daca tata-su intr-o zi. Cum era obiceiul pe atunci. neluind in seama nebuniile celorlalte. iar Pipilcuta ramase incremenita vazindu-se cea de pe urma. fetele se adunau seara la claci. cu coarne mari ascutite. ii da apa si o aranea cu multa bagare de seama. . lumea o lauda iar danacii cum scoasera capul. Tatal ei nu stia cine a facut sa vie moartea s-o ia pe sotioara lui si s-o prefaca in vaca neagra. Pe fata au botezat-o Pipilcuta. sa le spele. iar altele o urau pentru cinstea si cumintenia ei. Vaca cea neagra auzind Auzind Pipilcuta merse ii la muma-sa si-i zise: fata mea. pina crescura mari impreuna. S-a intimplat sa fie claca la o varuica. Facura legamint ca pina la miezul noptii sa furseasca toate caierele de lina. Pe cind tragea de zor cu gura din caier iar fusul i se invirtea ca un titirez. dar era si vrednica. Pipilcuta stia dar nu cuteza sa-i spuie nimic. Tatal Pipilcutii tot amina si nu vrea s-o taie. . — Muu deschide . Dupa ce se deschise usa. ! .

surorile vitrege incepura s-o batjocoreasca aruncind cu cenusa spre dinsa. neveste care murisera de curind. Ai inteles — ! Inteles. Ii povestira ca au vazut pe fiul imparatului jucind cu o zina. Dupa aceea. si pe-a fuga ii toarsera caierele de Una. Top ochii erau atintiti asupra lor. Tu ai de lucru si bineinteles ca n-ai dnd sa mergi la hora. Se prinsa in hora linga feciorul imparatului. O — Pipikuta indata alerga la muma-sa. cu pistelci negre cusute cu trandafiri de aur. Dete de trei ori cu nuiaua in coarne si muma-sa-i trimeasa o multime de fete mari. ii facu de cina si-i adusa apa. dadu de trei ori in corn cu nuiaua numaidecit mumasa ii trimisa in ajutor fete mari. Intr-o duminica. Dupa hora. Fiul imparatului veni iar prinzindu-se in hora linga Pipikuja. Pe cap purta basma de borangic stralucitoare. ii zise muma vitrega. Pipikuta capata arpii si zbura pina aproape de hora. le ingropa sub buturuga cea mare. Pipikuta juca frumos si nu vorbea ci numai ridea. Ochii danacilor erau indreptati numai la Pipikuta. Papuci frumosi cu fir de aur. Muncea sarmana ca o roaba si tot n-o multumea. Cind sosira acasa. varsa in vatra focului in cenusa o banita de fasui si-i spusa sa-1 aleaga. Da muma vitrega o punea la munci grele. ce taiara vaca. sa mature prin casa. sa dai cu nuiaua de trei ori in coarnele mele si eu am sa-ti vin in aju! tcr. iar la git cu margele si salbe. zbura la trunchiul gaunos. In duminica urmatoare. sa aduca apa. stralucea ca soarele. cu naravul dracului in ea. inainte avu grija sa-i dea lui Pipikuta noua caiere de lina pline cu bondreci sa le treaca prin darac. fusta ca o gradina de flori. sa le ingropi la tirla din deal sub radacina de buturugi gaunoase iar coarnele sa le lasi putin iesite afara din pamint. ori te va chinui. lasa toalele scumpe intorcindu-se acasa rupta si zdrenturoasa asa cum se purta. isi lua fetele si pleca la hora sa se veseleasca. muma vitrega pleca iar la hora cu fetele. tacura lautarii. 108 . n-o lasa sa se hodineasca si lucra pina la miezul noptii. sa aduca apa si sa faca de mincare pina se intoarce cu fetele de la hora. Pipikuta aduna cu grija oasele si coarnele. Dupa muma si iar plinse. Vinise in ziua aia la hora feciorul imparatului. Pipikuta la toate astea asculta cu nepasare. Cind cineva te va certa. Pipikuta n-adasta mult si-alerga la muma-sa. Parul ei sclipea ca firele de aur. Apoi se intoarsa din nou la muma-sa. batea si la hora nicicdata n-o lasa. muieri. sa le toarca pina ce se-ntoarce. dadura la oratanii si venira de sa bagara iarasi in scorbura de unde iesisera.trebuie sa maninci din carnea mea Sa adui toate oasele. sa araneasca toate oarali din curte si abia dupa aia. camasa alba cu flori alese si dantela. iar zimbetul ei de o bunatate fara pereche. baieti si neveste si pe-a fuga aduna tot fasuiul din cenuse. Cum mumei vestmintele. Muma-sa ii scoasa apoi niste toale frumoase de matase si dupa ce o premeni. sa mai faca pe deasupra mincare. papuci albi. privea la ele si ridea. ii dadu iar in coarne cu bitu si lumea care o ajutase intra din nou in scorbura. Inainte de a pleca. iar camasa si stralucitoare ca cerul instelat. muma-sa ii scoase din nou alte toale si mai mindre de matasa. ii adusera apa in galeti. te va bate. tu sa vii la mine. Pipilcuja isi lua zborul lasindu-i Pleca acasa facindu-se ca dichiseste prin tinda.

din casa in casa. in bordei. camasa de matasa impodobita cu flori. Imparatul le privi si vazindu-le despletite. sa spele lintea si s-o usuce. unele vinturara si spalara. Am pierdut un papuc. venit o mare sarbatoare si se facu iar hora-n sat. Pipilcuta matura pin casa. sa faca de mincare si rinduiala pin casa. fiu unui imparat vru s-o prinda si abia-i putu scoate din picior un papuc. Dusmanele plecara la hora. De aci isi lua zborul la ajunse inaintea surorilor vitrege in sat Fii hora. isi lua fetele la tore un caier de lina intr-o stamina in timp ce Pipilcuta toarce noua caiere intr-o sara. Biata fata nu schinci. fata mea. atunci Pipilcuta alearga la muma-sa plingind: Muma A bataie ca ele nu luna de Din scorbura iesira fete. muieri nenumarate. Muma-sa n-o certa cind ii aseza pe coarne toalele ale scumpe. Asara la hora am jucat cu o fata frumoasa. gindul la treaba. — — garii sforaiau si faceau praf iar din ochi scintei. care alergara ca sa gateasca. Venira fete din multe sate. apoi plecara iuteala de se bagara in scorbura la muma-sa. ca imparatul a venit sa-i ceara in casatorie pe una din fete. Surorile i se gatira frumos in rochii noi. O priveau si se minunau de frumusetea ei. Pipilcuta ramase cu un singur papuc si zbura la scorbura. sint frumoase ca soarele. la zile. Unele incepura si la indata. de imparati jucara tot timpul linga ea. o urea in pod. muma. Dupa ce se termina cu hora. vrenice si curate nevoie mare. altele sa adune boabele de porumb linte. prin imparatie sa incerce papucul ca sa-i fie sotie acea fata pe al carei picior se va potrivi papucul. zise. altele adapara vitele si toarsera. Tacu si ramase-n pod nestiind nimic din cele ce se petrec afara. Lasa. — Nebuna crezu Fiti bineveniti — Am 109 . dar tocmai cind sa se ridice. indesind-o ca pe un capatii cu pene intr-un uloi plin cu cenusa.vitrega ramase mirata de vrednicia Pipilcutei. sa aduca apa. Da fiul imparatului a si pornit din bordei. fata mea. Telepamintul de sub picioare. si mi-au dat de lucru ca sa nu fursesc o zise muma-sa. mucoase si somnoroase. toate vor fi gata. baieti. sa toarca zece caiere. care mai de care mai frumoase. rasturnati de inat in cenusa. ala ti-aduce naroc. iar muma vitrega ii dadu porunca Pipilcutii sa adune un sac de porumb si altul de linte. in papuci de lac. Sa opri o trasura de aur trasa de patru telegari toti cu arpii mari. soarele se lasase spre asfintit. vru sa zboare la scorbura mumei sa-i duca hainele indarat ca sa i le puie-n lacra. din alte tari. FetiH mele va asteapta. sa vinture porumbul. fata a zburat iar eu abia i-am luat papucul. te ii — Muma. scoate dintr-o straita de argint un papuc alb cu fire de aur si zise: venit sa incerc papucul asta. in casa noastra. fiindca stiau ca vin fii de imparati sa-si caute mirese. sa adape vitele sa dea la gaini. fusta din fire de argint. au plecat hora — Nu teme. marite imparate. cind muma vitrega o lua cu de-a sila. mai are cit o roata de car pina apune. urite ca muma padurii. Pipilcuta dadu si alte si de aur dadu din nou cu nuielusa in cornul mumii si vaca neagra ii primenele si mai frumoase cu papuci din fir de aur. din nari le iesea foe.

ca — Nu vezi. La mica se potriveste fiindca papucii astia i-a purtat mai mult ea decit soru-sa lata si ! — — Lasa-ne-n pace. erau gata sa piece pe poarta. De aia a si fugit in pod ca sa n-o vedeti §i pedepsiti pentru necuratenia in care-si face veacul. cu margele si grimna la mina. ca de frica nu v-am aratat-o Pipilcuta este o fata urita. Ascunsa dupa obod. hai ne arata ce ai ascuns in pod ? 110 . Baba incepu sa tremure de frica. paduchioasa si lenesa. o apucasera frigurile mortii. murdara. pentru ca sa nu-i vedeti picioarele botocanoase. fetele se rusinara si se ascunsera la fata ei naroada ii da cu cleanta inainte ca papucul a cazut de si dupa usa. plinge ! peste cap si intra sus in deal in scorbura copacului. pentru rochiile ei ce curg zdrente din ele. acum o mai fi crescut fetita nu-i intra nici labele. incit prin acoperisul casei strabateau razele de lumina. magu. ca stim noi ce vrem. femeie. isi sterse cu podul palmii nasul si-ntinse piciorul sting. Piciorul botocanos nu intra in papuc nici cu virful. da-mi-te cu tocul. raspunse-mparatul. aid mari. tesuta de paienjenii pamintului si-mpodobita cu stele de aur. mai incercati. Plinge Pipilcuta. muiere. insa tot mucoasa si urita ramase. maria-ta. ca papucul a de mea. iar numai ca impa- ratul e rau — Ai inca vreo fata — Nu mai am nici o maria-ta — Atunci mergem dar. plina de bube. fata. Fusese ingrijea ca un inger pazitor. care eria atit de frumoasa.: ! E papucul fetei mele. zbura un cocos cu pene rosii. ! — — — Hai incercati. femeie. nici ieri i-a intrat. ! ! — Iarta-ma — De ce-ti dirdiie dintii-n gura. ! sa ! si caii verzi. ca si cind din podul casei ar fi rasarit soarele Pe cap suratele pamintului care murisera nemaritate. de soarta ei. care se muma Imparatul auzind glasul cocosului se mira cum de stie sa vorbeasca o pasare asa de frumos. batu de trei ori din arpii cintind Cucuriguuu. mari si urite in care nu ar intra cizma barbateasca da-mi-te un papuc. ? asteia ! zau. galbene si cu o creasta rosie ca singele si cu o coada mai mare decit o secere. Pipilcuta este-n pod. slavite imparate la sa-ncercati sa vedeti Sa-ncercam. o rochie alba cu razele soarelui. incercati o data fost la fata ! Curtenii bufnira-n ris. nu ne inveti dumneata ca piciorul e prea mare — Ba mai bunule imparate. zau ce samana cu papucul ei nevoie mare. curteni Si cind imparatul sa se suie in trasura ? nu vrea sa faca direptate. alalt papuc din fire de aur. muma Pipilcutii ii trimisese pe sus cu o intreaga oaste. sari jos. vrei sa stric o ! frumusete de papuc? In timpul asta fata cea mica sa primenisa in rochie alba de mireasa. se trei ori Cocosul dadu de si dupa aia i§i lua zborul Pipilcutii. In butoiu cu cenusa. Fata cea mare s-apropie. Acuma. Isi smulgea de ciuda cu dintii unghiile de la miini si singele cura. ii asezara o coroana din diamante si rubine ce varsau raze incit se lumina podul casei. gros si noduros ca un butuc. ca vorba.

si intaleapta si cum se prapadi Ill . incerca. ! daca nu vrei. Fata ramase nemiscata In timp ce imparatul sta incremenit locului si tulburat. care tinu mini. cazu in caldare de se opari. ca a gasit o sotie pe plac. Cind incepu imparatul ma urc eu sa se suie. o sui in trasura de aur si se pregati de plecare. Dupa ce se freca bine la ochi.! ! Imparatul ii ceru muierii sa se urce-n pod s-o scoboarc jos. trei luni si trei sapta- unde imparatul facu o nunta mare si frumoasa. abia atunci vazu ca tine in mina un papuc alb pe care ar trebui sa-1 incerce. nebagind de ca se ana in pod incit isi umplu capul de cucuie. Cum insa ii placuse atit de mult de Pipilcuta se gindi ca s-ar putea ca papucul sa nu se potriveasca si atunci ar insemna sa paraseasca o fata asa de frumoasa ce nu vazuse de-a lungul si de-a latul imparatiei sale. linga cosul casei vazu o fata subtirica parca ar fi fost trasa pintr-un inel. cu parul cazut pe spate in valuri de aur. Rautacioasa se preface ca se urea in pod dar se intoarce zicindu-i: vrea. impodobita cu funigei de aur care-ti luau ochii. Atunci imparatul fu atit de fericit. mai frumoasa decit o zina din povesti. Si iata cum se rasplati fata lucratoare in flacari lacomia si nedreptatea. iar cind ajunse la gura podului de stralucire nu putea privi in sus. cu ochii blinzi albastri ca cerul. Atunci. speriindu-se. cu o rochie alba mai subtire decit o pinza de paianjen. Pipilcuta ii vazu papucul pe care el il viri in buzunar si-i zise cu un glas ca de inger: ! Pentru ce nu-1 incercati ? Datoria mariei voastre este sa incercati papucul si la fetele bogate si la cele sarace si la cele urite ca mine si la cele frumoase ca ale mumii mele vitrege Dati-mi-1 sa-1 incerc. Imparatul tremura de teama. se impiedica de caldarea cu laturi fierbinti pentru porci. dadu foe casei de ciuda ca i s-au dat peste cap seama socotelile. marite imparate. de la marginea marii albastre. scara se lumina. casa se lumina ca de un soare. asa cum 1-ati dat la toate fetele din imparatie ! ! — tine asa — Ma tern ca nu va cum — Nu te teme. maria-ta — Nu — Bine. sa joace cu Pipilcuta. iar muma vitrega fu apucata de friguri si. Podul de jocul lor mai. Cind Pipilcuta fu in gura podului. imparatul isi lua mireasa de mina si incepu sa scoboare. Incepu sa sara in sus de fericire. numai in cintece. iar eu si ma multumesc sa te iau sotie pc cer incearca-1 abia atunci ai dreptul sa ma sa-ti fiu sotie. Unii fugisera pe-afara de teama sa nu li se darime podu-n cap. se esti ! potrivi. incit la soare te puteai uita dar la Pipilcuta ba. maria-ta. iar Pipilcuta pe urma. Muma vitrega vazindu-se plina de rani si oparita. scoase papucul si cu sufletul la gura il Papucul nu numai ca se potrivea de minune dar si se semana cu celalalt. Cind vru s-o imbratiseze de bucurie. mai era sa cada-n capul rautacioasei si al curtenilor sai. El scobora. incit zvicni bucuria in el asa de tare ca isi lua mireasa de mijloc si o saruta. chef si voie buna. Imbatat de infatisarea ei minunata uita pentru ce s-a urcat in pod si deodata hotarit. se-ndrepta spre Pipilcuta. Pipilcuta ajunse la palatul de clestar. se fereste ticaloasa V-am spus eu ? Doar va vreau binele. din loviturile in capriorii si birnele podului. dindu-si seama ca e cu sufletul gata sa-i iasa. Imparatul isi lua mireasa.

ei. ruga pe stapinul cerului sa nu-i duca sufletul laolalta cu cei morti ci sa-i ingaduie a se intrupa intr-o vitica ce se nascu la moartea acesteia. care avea o fata de seama frumoasei cu parul de aur. Femeia asta cind le vazu. Ce Si-i vitrega si de-acum se gindi vipera-ntr-o zi? S-o puie la munci istovitoare si s-o omoare. Tata-su. iar frumoasa cu parul de aur ajunsa o zdrenturoasa. La rindul ei vitelusa plingea si lacrimile i se prelingeau de-i ardeau obrajii. voi afla eu cine o ajuta pe zdrenturoasa asta Stai. Stapinul cerului si al pamintului chibzui ca e dreapta cererea sarmanei si-i indeplini dorinta. muma sora vitrega mincara si se culcara. ca doi copii. Intr-o alta seara ii dadu sa toarca un caiere de lina. Fetita crestea si se facea tot mai mare si frumoasa iar vitelusa si ajunse vaca. jucindu-se impreuna. fata de fiica ei care pe linga ca era urita ca muma padurii. La mijlocul noptii fata lua fuioarele de cinepa si le duse la vaca neagra care le toarse cu coarnele la iuteala. dadu sa toarca intii zece caiere de lina intr-o noapte. merse la vaca neagra ii !ua capul in brata si-ncepu sa plinga. merse la barbat zicindu-i: muma muma 112 . A fost odata fiica lor Fetita lua capul vitelusei intre miini imbratisind-o si sarutindu-i ochii gura ii povestea cum a venit ciuma si i-a rapit ce a avut ea mai scump pe lume. Mama vitrega insa o ura pe sarmana orfana vazind-o cit e de frumoasa si de cuminte. La un rind de vreme. Tatal fetii ramas fara muiere.: VACA NEAGRA un om si c-o muiere care traiau fericiti iubind-o nespus pe cu parul de aur. Si de data asta vaca neagra ii toarse lina si la ziua mama cea vitrega ramasa impietrita vazind ca fata este atit de indeminatica si nu i se impotriveste poruncilor. Isi puse in gind sa-i dea sa toarca un car de mita intr-o alta noapte. Dar cum mama o iubea mult pe fiica ei. ii porunci sa toarca un car de fuior de cinepa. se insura cu o femeie vaduva. mama. Vitica era neagra. Apoi. Vicleana de vitrega vazind-o ca toarce in grajd cu vaca neagra. pindind-o toata noaptea cum lucreaza. ca eu sint mama ta. iti vad suferinta si de aceea m-am prefacut in vaca neagra ca sa te ajut Adu-mi tu lina ca eu ti-o tore Frumoasa cu parul de aur auzind ca vaca neagra este mama ei si mai — Nu ! ! o podidira lacrimile. Fetita cu parul de aur o pastea pe plaiuri cu flori mirositoare si izvoare. mai era neascultatoare si lenesa. de zece chile de lina. ii aduse caierele de lina si la ziua i le si arata toarse scorpiei de mama vitrega. $i frumoasa cu parul de aur ii aduse ghemele de lina mirindu-se foarte de minunea asta zgripturoaica de mama vitrega. cind vaca ii vorbi cu grai omenesc zicindu-i plinge scumpa mea. dar frumoasa si zburdalnica ca un copil. se abatu ciuma prin satul lor si-i lua viata mamei frumoasei fecioare. Mare-i fu mirarea. parca turba de ciuda. isi zise rautacioasa ! rau de fata ! §i intr-o alta zi.

Din doua una. Ce sa faca acum frumoasa zdrenturoasa ? S-a intolit cu o rochie mai veche scapatata si a alergat si ea la joe cum fac toate fetele in astfel de-ntimplari. Las' ca o sa-ti arat eu $i iar incepea cu chinurile fara de sfirsit. Cind cu torsul linei. Auzind frumoasa cu parul de aur ca-i va taia-o pe mama-sa. Ascunsa coada sa in saltea. or eu plec din casa ta. Atunci vaca neagra venea. ca pina la ziua toate poruncile vor fi implinite si vei Merse ea la imparatul furnicilor. la care putea veni si bogat si sarac. daca ma va taia. Dupa ce le termina pe toate astea. ori mitelor si cu ciltii. un print Fat-Frumos. iar din carne sa nu maninci I se f5cu pe plac rautacioasei femei si taiara vaca neagra. ori e laie ori balaie. Ii da orez amestecat cu volbura si neghina sa-1 curete apoi mei cu neghina si cenusa sa-1 aleaga si cite altele Ea sta linga gramada de orez sau de mei §i plingea gindindu-se la vaca neagra. merse plingind si-i povesti vestea cea trista.! : : Omule. Frumosul print. Azi vreau sa mi se aleaga. grasa cste si nici un rau nu face Rau nu face. da are de gind sa faca. mergea la iesle vaca neagra. decit pe un indaratnic de inversunare. incepea cu altele. venea. iar coarnele sa mi le-ngropi in grajd sub iesle. Dupa aceea temind^-se de mama ei vitrega ca o va certa. Fata nu uita duca la buna indeplinire dorinta mamei sale. Oasale sa le aduni si sa le-ngropi pe lunca cu flori. raspunsa fata. caierele de lina. coarnele le-ngropa sub iesle oasele pe masura ce se aruncara. mai muiere. S-a intimplat odata. ii grai Maica. ca o fata imparateasca. le aduna si ingropa unde-i placuse la vaca neagra sa pasca. auzind. o mingiia si-i spunea: Taci. s-a intimplat ca mama cea vitrega sa dea peste coada de vaca ascunsa in saltea si rastit o intreba pe zdrenturoasa De ce ai ascuns coada vacii in saltea. aduna toate furnicile scapa de pedeapsa pamintului si la iuteala orezul cit si meiul se afla cmratat. o mingiia si luindu-i caierele si i cum le plintorcea si astfel scapa de cearta acrei mame vitrege. caci. Apoi iar incepe cu noi chinuri si osinde muma vitrega. indata ce o vazu ii placu si o chema la joe. am sa te rog sa-mi faci voia mea si sa tai vaca neagra? Da de ce. S-a dus la joe mama cea vitrega cu fiica-sa imbracata in rochii frumoase si stralucitoare. mama ei. §i dadu alte caiere de lina sa i le toarca. aproape de izvorul unde ne jucam impreuna ca doi copii. Odata. cum s-o mai cbinuiasca $i cadea la pat de zacea de amaraciune ca nu se poate razbuna asa cum ii da puterea si dorinta. vaca neagra. fata mamii. ! — — — ! — Frumoasa zdrenturoasa lua gea. mai indata poti tamadui pe un nebun. frumoasa este. si 113 . spunindu-i vorbe grele de ocara. prapadito ? Mi-e dor de mama mea si de aceea am ascuns-o. ma prostule Tu nu te uiti ce privire are cind se uita la fata mea si la mine? Asa ca ori tai vaca. sa ca n-avea ! •dea o serbare. — — — ! ! — ! Cind vedea muma-sa vitrega atita indeminare. ca n-o mai pot suferi-n ochi. Vaca neagra. vorba aceea. Si orice incerca ea impotriva blindei si inteleptei fetite nu putea duce la buna indeplinire. o apucau boalele si furia. tu sa furi parul din coada mea si sa-1 ascunzi in salteaua ta. daca til la mine. ca lapte berechet da. nadajduind ca frumosul print va pune ochii pe fiica ei.

In zadar o apucara sudorile pe rautacioasa mama vitrega incercind. ca ceara de para focului. Pentru nimic in lume nu intra. PIELEA DE Mx\GAR o craita care aveau o fetita cuminte si frumoasa. Printul o urmari. cu^acea fata frumoasa la care i se va potrivi condurul ei din piciorul drept. imbolnavi regina si-si dadu sufletul. frumosul print isi vazu de cale. iar frumoasa cu parul de aur. in cautarea celei rinduite de soarta. Dupa ce fu prinsa i se vorbi care este rostul pantofului si ea nu avu incotro incit printul incerca pantofiorul. se A fost un crai si 114 . Atunci printul intreba ca daca mai are in casa si alte fete. la care se-ntelege ca ele raspunsera ca sint singure. trista. Intr-o zi. De necaz isi dau cu pumnii-n cap. n-avem nu prapadita zdrenturoasa. insa roasa. aia si La care muma cea vitrega ii raspunse: fata de maritat.fugi acasa. eu o aleg pe aceasta. Intr-o zi. dar spre dezamagirea lor la nici una Mama nu se potrivi. se nemeri frumoasa zdrenturoasa cu galetile la apa si chiar pe aci trecea suita imparateasca. iar aceasta lasa galetile fugind speriata. Printul merse la fata sa-ncerce pantofiorul. nemaifiind si altele. cu rabdarea trecu marea. fi — Marite-mparate. §i asa rautacioasa se prapadi si se topi. carnea pina la os. Dadu el veste in toiul jocului ca pe acea fata o va alege sa-i fie mireasa. Printul se bucura ca aleasa inimei sale este atit de gingasa si frumoasa cu parul de aur. doar se va potrivi pantofiorul pierdut. iaca asta e fata de maritat. ajungind imparateasa. una ca asta. iar ele ramasera tinguindu-se. Printul necunoscut. de minune pe piciorul zdrenturoasei. fiind mai zdrentunu pe brezaia dumitale. dar fiindu-i piciorul mai mare ramase fara noroc. incit de indata merse la parintii acesteia spre a o cere de mireasa. ca totul fu cu neputinta. Sa se insoare dupa moartea ei. Atunci fetele se-mbulzira fiecare a-si incerca norocul cu pantoful. Fat-Frumos o lua atunci de mireasa pe frumoasa cu parul de aur si facu o nunta imparateasca de se dusa vestea peste noua tari si noua mari. dar pe pofta inimii mele si iar mama cea vitrega ramasa plingindu-se si zvircolindu-se de ciuda. lasa cu limba de moarte o dorinta catre sotul ei. ca o gaina jumulita de vie. Auzind vicleana de muma vitrega. Apoi. insa printul nici nu le baga-n seama. care si-a pierdut papucul pe care-1 arata multirnii. In seara a doua nemaiavind papucul ramase acasa plingind. trimeasa vorba in toate partile imparatiei ca va porni din sat in sat. Mare-i fu si ei dezamagirea atunci cind ajunse printul la casa lor si incerca pantoful. vitrega cu fiica ei mersera din nou la joe si mai frumos imbracate. care se potrivi. iar ea in graba isi pierdu papucul din piciorul drept. Se scremu si fiica mamei vitrege. —O dinsa de maritat. merse la niscaiva vrajitori si-i taie din piciorul eel drept fiicei sale. Inainte de a muri.

Da craiul n-are incotro. care fetele ! — — A ! mine argata ! si-a cerut voie sa iasa de si luat-o bucatareasa imparatului de mila si intr-o sara de sarbatoare lasat rochia din piele si ea in oras pentru scurt timp. Sint fata saraca Ia-ma si pe Craiul. se bucurara si zisera ca sint scapati. ea s-a furisat prin multime si a fugit imbracindu-se iar in piele de magar. sa ma aranesc. fetita lui se joaca prin palat. i-a pus rochiile frumoase intr-o traista si a dus-o pina a trecut granita in alta imparatie de i s-a pierdut urma. s-a imbracat in rochia de argint si s-a dus la joe acolo undevenea A imparatul. Cind o vazu imparatul. Gaseste timpul potrivit si-i scapa ca printre deste imparatului. A trimis dregatorii de la domnie sa incerce inelul. dar nu gasira. Zis si facut Si s-a apropiat vremea de nunta. Acum craiul si-a pus in gind sa nu-i mai dea drumul. ci s-o duca drept la palat ca sa faca nunta cu ea. la portile imparatului ? Caut de lucru.tarii se Imparatul ramase trist si fetita asemenea. Imparatul. dar la ea ba. Sa se insoare imparatul cu fiica-sa ca asa i-a fost scris. fetito. cum a vazut-o i-a placut de ea si a jucat cu ea de bucurie. numai la casatorie nu se gindea. a chemat-o la masa lui si i-a pus in desti un inel de logodna. Se lasa o tristete peste dregatori si o bucurie peste imparat. alta de aur si alta numai din pietre nestemate. incit la soare te puteai uita. magar. Trecu o vreme si mai marii pun pe capul imparatului sa se insoare si gata. A batut la poarta si i-a raspuns o muiere: Ce cauti noaptea. numai cu ea juca. Apoi cind i-a placut mai mult imparatului. Se duce la odaia ei. Catara pe rind de boieri. ca era atit de frumoasa. poate vor da peste 115 . Fata insa nici ea nu se lasa usor. Intr-o zi. a cazut bolnava de nu s-a mai pomenit din plins. a cazut bolnav la pat. Cind toate au fost gata sluga a imbracat-o in piele de magar. A Cind a vazut-o imparatul. de plugari si mai la urma roabele si ninic. Cind s-a vazut imparatul singur si fara inel. se bucura. A mers ea singura plingind si suspinind prin paduri si printre salbaticiuni pina ce a vazut intr-o noapte un palat mare si frumos. treia oara. iar fiica lui cind a vazut. numai cu ea glumea si numai la ea privea. maicuta. ea fugi fadndu-se nevazuta. in rochia de magar si nimeni nu banuia ca ea ar putea ri imparatul isi puse in gind sa dea o serbare mare sa vie tot poporul doar. A vazut-o ingrijitoarea ei cum se topeste ca turta de ceara si a invatat-o sa porunceasca trei rochii. S-a imbracat de data asta in rochia de pietre nestemate. Condurul se potriveste de minune. Imparatul nu vrea si nu vrea. se imbraca in piele de magar ca nimeni sa nu stie cine este. Lasa pielea de magar si se imbraca in rochia de aur. doar. Cind vazura dregatorii minunea. Iau ei condurul craitei si pornesc sa-i cate potrivire prin tari si mari. Alta data iar s-a cerut de la bucatareasa sa se duca in oras. da de condur si-1 vira in picior. va veni si ea. luindu-i inelul ei in schimb. Una de argint. Cum Se imbraca din nou atit de frumoasa ! o scapa din priviri putin imparatul.

graindu-le: fost odata ca niciodata. zise el. Trimise in intreaga imparatie sa-i caute mireasa. mai bine-mi cautam eu mireasa si mi-o gaseam. Cind mai lua o data-n mina potretul imparatesii baga de seama ca numai fie-sa-i seamana. colindind pe alte impSratii si alte mosii. Si se potriveste inelul au luat-o din sat in sat. caci el cauta una si da peste alta. Cum o vSd mai marii imparatiei. Tu. este. La o vreme se-mbolnavi rau imparateasa si simtind ca-i va iesi sufletul. insa mireasa la fel de frumoasa. orase si-n sate. Mama imparatului lua fata cu binisoru. sari in picioare ca vindecat de privirea fru! O moasei — Ea fete. incearca inelul si ca prin minune i se potrivi dusara in fata imparatului. Sari-n sus de bucurie si o chema indata spunindu-i ce a poftit pe patul de moarte mum5-sa: 116 . iar imparatul si fiica — ramasera tristi si indurerap: cu intreg norodul din marea lor imparatie. dar imparatul cind o vazu in piele de magar rise ca nu este ea si iar cazu bolnav la palat. Pleca si el in lume de cauta in zadar. GlSCARITA un imparat vestit. nici sa nu te-nsori. insa n-au gasit nimic. insa fara nici un folos. Si cum vorbi. caci negasind mireasa asemenea fostei imparatese. Istovit si amarit se culca in pat sa moara de ciuda nu alta.! fata cea frumoasa. o sa ramiie vaduv toata viata si fara muiere. si tinu o luna o imbratisa de bucurie o saptamina. chema la iertaciune pe-mparat si pe fiica. isi zise in sine: vai de boierul ce se roaga mojicului. Si cum sta el in jeltul imparatese cazut pe ginduri. Mai la urma. Plecara soliile prin cetati. Se intrista imparatul si se imbolnavi. Mireasa asa cum dorea imparatul nu se gasea. care traia fericit cu impafrumoasa ca o zina picata din cer. Mai la urma cineva n-are de lucru si zice sa se incerce inelul la roabe si la argatele palatului. o pusa sa se spele si sa se imbrace in rochia cu pietre pretioase. Imparatul cind o vazu. din oras in oras si n-au gasit cui i Au plecat prin alte fari si imparatii. ca un om stat si bine mincat il apucara frigurile dupa nevasta si zor-nevoie sa trimita sute si mii de solii cu potretul imparatesii ca sa-i gaseasca una asemenea. imparate. pe cind imparatul tragea sa moara. daca te mai insori inca o data sa cauti o femeie care sa-mi semene mie. A rateasa si fiica lui Eu simt ca sfirsitul imi este aproape. Printesa semana cu mama-sa. sufletu-i iesi. Se imbracara soliile imparatesti numai in aur si argint si colindar5 lumea. bucatareasa imparatului zise ca are si ea o fata urita imbracata in piele de magar. Pe imparat. asemenea imparatesii nu gasira. sa-i semene la fosta imparateasa. apoi o dusa la palatul imparatului. colindara imparatia in lung si-n curmezis. cum seamana doua picaturi de apa. ramii vaduv. As avea dupa moartea mea. de cind se punea luna si si se facu o nunta mare. care se uidea ca secera. Asa au si facut. Daca nu vei gasi. Nu trecu mult si-mparatului ii veni de-nsuratoare. dar fara de rost ca n-au gasit nici acolo fata.

Imparatul porunci curtenilor si generalilor. prin bordeie si argelesa adune pureci. Imparatul aduna pe loc marimile. Cind vazu printesa rochia si papucii. multumi printesa si pleca cerindu-i imparatului sa-i duca la indeplinire dorinta. cautind sa le fure asemenea rochita si asemenea papuci. Doamne. se minji pe fa^a cu funingine si dadu birul cu fugitii. dar printesa n-o crezu. Intr-o noapte-si lua bocceaua cu lucrurile cele minunate. le porunci si-ntr-o zi rochia si papucii erau gata. unde s-a vazut si s-a pomenit. la gistele imparatului. ramase uimita si se mira cum de este cu putinta asa ceva Dar incepu sa ofteze si sa se tinguiasca rugind-o pe vrajitoare s-o scape de napasta. Toata ziulica se pUctisea printesa cu gistele pe cimpie si se chinuia sa le scoata din balta. pe cai inaripati. pina ce a trecut in alta imparatie. Vrajitoarei i se facu mila de ea si cu ghicitul. ca lucrurile ce i le-a facut imparatul. prin birloage. Prinjesa nici gind sa se pregateascS de nunta. spre casa zinelor si spre casa zmeilor din cer. inaljate-mparate. ii ceru trei parale sa-i ghiceasca norocul. Acolo s-a sucit. A mers. Intr-o zi. prinse de un toiag sa se apere de rai. gata de dus la groapa. prin oboare. ca jumatate din impararie si se vedea scapata ii va da aceluia care-i va aduce rochie pentru nunta printesei facuta din raze de soare si papuci din raze de luna. a mers. margele si bratara din aur si vei vedea ca si papuci din pele de puree pe tatS. au sa-i aduca noroc. s-a-nvirtit. Se-ntoarse la-mparatul spuse dorinta crezind ca nu o sa i-o poata duce la indeplinire. Atunci vrajitoarea-i zise: Du-te la-mparatul si cere-i daca vrea sa-i fii mireasa sa-ti faca rochie inele. Ii ghici. ! — Sa-i spui imparatului sa-ti faca rochie din pinza de aur si-i si ai sa vezi ca ai sa scapi. de parca avea mortul pe mas5. de de sanatate. mertic. Cind vazu printesa ca si astia sint gata si mai rau se-ntrista si mai rau se puse pe plins si pe jeht. Dupa multa asteptare i se aduse imparatului tocmai ce ceruse. De data asta printesa nu mai avea ce sa mai porunceasca sa-i faca si se vedea pierduta. inaltindu-se-n vazduhuri. ostasilor. decit maritata O fi — — de tine. cum tinjesc florile toamna. biata printesa sa plinga si sa tinjeasca. sfatuind-o de asta data sa-i ceara sa-i aduca rochie din raza de soare si papuci din raze de luna. Se facu o vilva mare si-ntreg poporul pleca la claca sa-i caute pureci. Vrajitoarea iar isi facu drum si-n taina mare-i sopti printesei sa-si lege intr-o pinza toate rochiile si papucii de nunta si noaptea sa fuga. sa ia tatal pe fiica si fiica Ca va fi pacat. te iau de muiere. o vrajitoare o vazu cum se ofileste. Ea isi tinea lucrurile scumpe pitulate intr-o sura de paie si cu gistele umbla zdren! 117 . sa plece-n lume. Incepu batute de bruma ! — ii — n-are sa poata si ai sa scapi.Iaca. se imbraca intocmai ca o fata saraca. sa argaseasca si sa croiasca pentru printesa rochie si papuci pentru nunta cum n-au mai fost pe pamint si pe subt pamint. Asa ceva e cu neputinta sa-i faca Dar imparatul dete vestea-n tara. §i o ruga sa-i dea o povata ca sa scape din ghearele-mparatului. il lucru blastamat si mai bine moarta. cu cersitul isi facucale iar pina la poarta-mparatului. pina ce-i indeplini dorinta printesei. tot pe linga palatele-mparatesti pina ce intr-o zi un curtean o tocmi giscarita. n-am gSsit in lume imparateasa asemenea ei in afara asta vreun semn dumnezeiesc. altii minati de aripa vintului eel mare. Plecara voinicii. croitorilor si cizmarilor. deie-ti Domnul multa parte.

n-a crezut Daca o auzeau graind asa fiacaii de la grajdurile imparatesti rideau de ea zicind ! — — Nu in batjocura: — Las-o. La rugile lor ea se facea ca e proasta si le raspundea: giscarito. rochia si papucii din piele de pureci. Daca se lasa noaptea si nimeni n-o mai baga-n seama.turoasa si murdara ca vai de ea. Multimea casca ochii la frumoasa necunoscuta mirindu-se de rochia si papucii minunati. fii buna. tot ea cinta. Ea stia sa se poarte frumos si-i vorbea numai frumos si cu tile de-1 facea pe-mparat s-o pretuiascl si mai mull. pe sub ascuns merse la sira de paie. n-am vazut. gata de casatorie. Ca sa piece noaptea trebuia sa-si ceara voie de la bucatareasa. Numai imparatul sta trist pe un scaun de aur la o masa. i — 118 . dar nu-si pierdu nadejdea. pe ele va pune ochii imparatul. nefiindu-i nici una dintre craiese pe placul inimii. ca-i nebuna din rastoaca. se spala si se ficu frumoasa ca o zina. deodata se insenina fata si fara sa vrea alerga la ea dindu-i mina sa coboare scarile. iar la bal sosisera fiice si craiese imparatesti. isi puse cercei cu pietre scumpe stralucitoare. Giscarita. fa. porunci sa se faca la curte un mare bal si sa fie chemati si imparapi din lume cu nice si rudenii sa-si aleaga o sotie sa-i fie pe plac. Pe cind era jocul in toi. Si cine a auzit. Intr-o mare sarbatoare. dar si de pietrele pretioase de la cercei. da-mi si mie voie sa merg la balul imparatului- stiu. care mai de care mai frumoase. Cind afara. iata ca deschise usa giscarita si pasi incet in multimea ce se veselea si chiotea de bucurie. n-am vazut. nu stiu. inele si margele. imparatul. Tot timpul imparatul a dansat cu giscarita si de frumoasa ce era o sorbea din ochi. Faca-ti Domnul multa parte. — Cum. mergi cu mine sa te joe la noapte. care era un flacau chipes. frumos si voinic. auzind de bal. ba. ai innebunit ! — Maicuta. tot ea joaca ! Vazind ea ca bucatareasa n-o ia-n seama ba o mai dinti si infrunta. bucatareasa incepu s-o ia la trei pazeste pentru cutezanta ei sa intre la-mparatul de capul ei fara voia mai marilor curteni: ! Am venit sa te rog grija Ai. doar-doar. ce ai innebunit. Dar cindo zari pe giscarita in prag. isi ia inima-n — si intra la imparatul: Inaltate. Celelalte slugi dupa ea s-o ademeneasca sa mearga la bal cu ei: Giscarito. ii zice un fecior apoi altul si altul. inele si bratari. imparate. cind tu nu trebuie nici prin fata sa-i treci maritului imparat. Fata pleca mihnita. sa ma faci de pomina fata de imparat ca n-am de slugi. neputind sa-si mai azvirle ochii si la alte fete frumoase venite de la mari departari pentru a-si gasi aici norocul. sa te duci la un bal tocmai tu o fata-n zdrente si murdara ca scroafa din cotet. de sanatate ! sa-mi dai si mie ca la o fata saraca si proasta voie sa merg diseara la bal Imparatul cind o auzi si o vazu in halul acela murdara si ciufulita ii trase o palma si-i porunci sa vada de giste ca n-a tocmit-o sa joace-n hora. ca orice fata o ardeau talpile sa se duca si ea la joe. scoase incet din bocceaua ei. sa ne faci de rusine ? Ea pleca plingind in odaia ei gindindu-se ce-i mai ramine sa faca. De noroc. Isi lua inima-n dinti si-i ceru voie: de tot.

La git puse alte margele. ba ca-i una. cu rocbia din piele de pureci. La sira de paie isi aseza hainele si podoabele si din nou se imbraca in toale rupte si zdrentuite de nu-ti venea sa arunci nici mucii pe ea. dati-mi voie si mie la balul de deseara. $i raportau: ca-i laie. fa. fara una nu e asta Numai giscarita sta de matura curtea imparateasca si-i ridea inirna de isprava ce-o ftcea. Trimise atunci ostirea s-o caute pe fata si din iad de-o fi sus pe pamint s-o scoata si sa i-o aduca. toti erau tristi ca le taie-mparatul leafa si nici capetele nu indrazneau de rusine sa le ridice in fata imparatului.— Frumoaso. — Sa te duci unde-a dus mutu iapa si sa nu te mai vad in fata ochilor. poate ca nu Doar inaltimea voastra cum pe aproape care vreau marite —O palat n-am aduc pe esti ? La un timp o-ntreba: la ! te la calari satul si nadaj- parintii tai te sa-si fii zici? ! stiti ! sint parintii. Si pleca asa tiptil tiptil. ca lupul indemnind-o si ademenind-o sa mearga cu ei la balul imparatului. Imparatul cind se vazu singur. Ce duiesc ca vor da sa — Poate ca da. Mai la urma-n ! batjocura-i graiau: surda ca a mincat urda Giscarita din nou merge la stapina slugilor. pe Pindi pina ce strajerul pleca de la usa imparatului si buzna in palat maritul imparat: Dupa Inaltimea voastra. frumos s-o lase sa mearga la balul imparatului. ca am aflat ca vin baieti frumosi? Imparatul tocmai isi tragea cizmele. il va da cu fundu-n sus si cu susu-n fund si tot va gasi-o el pe fata cea frumoasa de la Palmis. tu esti de nasula un bal ca de-al de asta ? Aici vin fete-mparatesti si imparatese. 119 — . de rascolira fata lumii in zadar. la bucatareasa. la atita dascaleala. fara s-o simta nimeni la balul imparatului. curtenii si ostenii cu vesti proaste. nu mucoase ca tine ? Dar cum vad. Dar ei ziceau. Si o impinsa nu ! afara ca pe o naroada aflata-n cerseala. auzeau. Vom veni in tau mireasa imparatului. Plecara ostirile in lungis si-n curmezis. caprei ii pica coada de riie si ea tot in sus o tine. ca pun slugile sa te tunda. alte podoabe stralucitoare-n parul ei balai. Imparatul cazu la pat de trist si de necaz. ba ca-i alta. alta-i iesea. Cam pe la cintatul cocosilor ! Baietii pe linga tirla. giscarita fuge fara ca imparatul sau slugile sale sa bage de seama. Pleca rusinata. ei — Baba-i — Fugi. dar facea tot ce-o taia capul. Cind soseau acasa. Se spala. Un sfatuitor mai intelept il scoase din incurcatura. cind balul era-n toi. rugind-o mparatului sa te duci vezi ca taci ca o muta si te porti ca o sluta. A doua zi cauta pe harta satul Palmis. Pe-o ureche-i intra. Fugi fa si sterge-ti mucii ca nu esti tu pentru bal. ca-i balaie. ea ramase ca mai inainte. povatuindu-1 sa faca un alt bal si sa cheme pe toti imparatii si pe toate craiesele lumii ca intre ele trebuie sa dea de frumoasa fata necunoscuta. de la curte iar incepura sa dea tircoale pe linga giscarita. se scalda si se imbrac5 de asta data si mai frumos in rochia si papucii din pinza de aur. de unde — De Palmis — Las'ca caut eu miine Palmis. ramas cu buzele umflate isi puse in gind. ca va rascoli pamintul. auzi? Fata lasa capu-n pamint si nu scoase o vorba. Lua cizma si azvirli-n giscarita de suparat ce era. alte bratari si inele. care lipseste. fetele sa-i si ei la si tot sa te las.

babe si vrajitoare si vorba aceea mai putin leac. zise necunoscuta ! Pasarile se momesc cu graunte. maria-ta. cind se-ntimpla toate. la masa lui si toata vremea dansa cu dinsa povestindu-i cite-n luna si-n stele. De data asta imparatul cazu bolnav la pat si se topea ca un muc de luminare. Mai bine masoara de multe ori si croieste o data sa nu ni se intimple ca celui din poveste. ca-mparatul. cum nu-i scapa socitele din gheare motanului. de noroc de sanatate ! Unde-1 izbisi sa esti ? sa te si sa te fii fii craiasa. dar sura virful surii ! ? ba Imparatul. poate va veni din nou frumoasa necunoscuta si de data asta jura ca nu-i va mai scapa. vezi tu acu-n — Acu-1 vad. cind un imparat 1-a-ntrebat: si — Mai chiorule. de dorul frumoasei fete necunoscute din Cizmis. $i-n mijloc de noapte. degeaba se-nvirtira. era dus cu gindurile-n alta parte si ce-ntelegeau peretii si tobele. Domnul multa parte. Mi te vad infumurat. Pornira dupa ichimi. iaca intra si necunoscuta. Aseza pinde ca sa o urmareasca ce face. faca-ti de muiere barbata. dar fara folos. ca sa vada din ce neam este si din ce loc ? — Sint din neam Ce trage-n ham ! $i din spita far' de vita ! Din Cizmisi — Ahaa va zica din Cizmis Acolo am mi caut mi cer parintilor sa-mi mireasa. ca ea-n lume nu-i alta. ofiterimii. dar babii un colac ». decit sa faca un nou bal. injelegea si el. nu mai venea. Pe cind isi pierduse orice nadejde. Giscarita era cea mai frumoasa si cea mai aleasa. ostirii. Imparatului nu-i iesea din minte. Fetitele cu vorbulite $i tot natu cade-n lat. ! < Alta scapare de la boala nu era. sa i se caute frumoasa fata in satul Cizmis si sa i se aduca nevatamata la palat. iar ea citeodata-i raspundea: — Asa e. Dar in zadar astepta ca fata asteptata. Incepu s-o coase si s-o descoase. Imparatul cind o zari isi zise in gind: asta-i si mai frumoasa deck aia de la Palmis. frumoasa fata din Cizmis. imparatul si mai mult o iubea. de i se scurgeau ochii dupa ea. In zadar se ostenira. Acuma isi da cu pumnii in cap ca n-a pus mina pe ea cind a putut. de parca era lovit de prastie si nu stia cine 1-a lovit. §i se jura ca n-o sa-i scape. Cind cere minte de la-ailanti Ascultindu-i cuvintele-ntelepte. Asa isi irosea el cu mai marii imparatiei dupa leacuri. parca te-ai fi imbatat. de parca ar fi in al noualea cer.! : ! : Imparatul sta trist. Imparatul se simtea alaturi de frumoasa fecioara venita din popor. porunci generalilor. se strecura prin multime si ca o naluca se facu nevazuta Imparatul cind vazu. Sta posomorit si-si facea planul. imparate. imparatesele si craiesele ramasera cu gurile cascate la ea. Toti imparatii. sa-mi peste Iume mai — Inaltate imparate. Dorul il usca si la fata se pirlea vazind cu ochii. 120 . Ce erau sa faca sfetnicii? Toti dadeau din colt in colt si nu gaseau leac. ca tiganul aim sa nu-i mai scape din miini frumoasa necunoscuta. Tot palatul se lumina de stralucirea si podoabele ei care luminau ca lumina soarelui. ca de fata nu dadura. O pofti. aleasa.

imparatese §i printese. Flacaii vazind-o intr-o ureche. Se duse vestea-n imparatie ca trage-mparstul sa moar2. Sta la intrare. crescuta din piatra Imparatul a mai intrebat-o din ce sat este ca sa stie unde s-o caute daca-i va mai scapa. pe-mparat. alte cheltuieli. alpi cu iesi inainte. Giscarita auzi si ea si parca-i pieri pofta sa se joace cu soarta imparatului si sa-si zica in gind: lasa-1. far' de rata. Iar la cintatul cocosilor a pus straji s-o pazeasca mai scape. . ea a raspuns ca nu e fiica de-mparat si nici de vita boiereasca. Imparatul pleca mai devreme s-o astepte pe frumoasa necunoscuta. n-ai putin obraz pe aici sa nu mai calci? Apoi suparat lua un bit si o lovi cu el in spate. Mai intii cerea voie sa mearga la bal. sorbea din priviri de mindra ce era. iar ghineralii si mai marii curtii tremurau de frica temindu-se sa nu faca imparatul vreo pozna nefiind in toate apele lui. imparatesele cu craitele jucau si se veseleau. fugi — — afara suparata. isi holba ochii si-si fringea gitul in zadar. las31-l. da-i frate cu alt bal. mersera la giscarita rugind-o pe rind si fiecare sa mearga cu ei la bal. Fata mihnita. Sa-ti pui lacat la gura si fiare la picioare si-n palat sa nu mai calci. cu toale din gainati. Giscarita i-a raspuns ca este de la: sa nu-i ! Bitis. pacurarii §i porcarii. Giscarita facea pe proasta.. Deodata. Se catara toate fetele din Bitis si din imparatie care aveau inele. Necunoscuta nu venea. venite de pe intreaga fata a pamintului. 121 . numai tinarul imparat tinjea si se-ntuneca de inima rea. Optsaris ! Imparatul nu-i lua in seama glumele. deie-ti Domnul sanatate si noroc la imbatate. parca-i tuna si fulgera. nici ea nu se da batuta. lasa-ma si pe mine la bal. herghelii. Venira doftori si doftoroaie de la capatul lumii dar leacul nu-1 gaseau. iar cu luceafarul. Rochia si papucii ei din raze de soare luminau ca soarele ! in miez de vara. in prag cine rasare pe nea§teptate ? Tocmai giscarita Palatul se umplu de strSlucire cind necunoscuta fata pasi pragul. Pirporis. tuni in case de-mparap. De acum ridea si se veselea imparatul ca si cind era sigur ca frumoasa fata este a lui. iesind pe o fereastra din palat fara ca sa fie vazuta. cautind a-i face toate voile iar ca sa fie mai sigur de ea schimbara inelele. de la bucatareasa Bucatareasa o lua la goana cu linguroiul eel mare plin de zeama. $i dupa obiceiul imparatilor. Asa pieri pentru a treia oara. iar imparatul ramase adinc indurerat. o credeau zurlie de tot si cu toata frumusetea ei o lasau in pace sa ramiie acasa cu gistele ei gilcevitoare. Intrebata de e fiica de-mparat. Baiepi de la grajdurile imparatesti. De data asta cazu bolnav si era a§a de trist si abatut ca numai ce nu-i iesea sufletul. far' de mama. Toti imparapi. Intreaga suflare stelele. Unii o asemanau imparatul de bucurie isi pierdu mintile. Imparate. Dar la cintatul cocosilor giscarita pacali pe imparat si garzile. Ea nu se lasa Facea ce facea §i drept la usa la imparatul. Marite-mparate. doar pe cele din palat le uitara si de urma fetii nu dadura. Pe partea ailalta. Este o fata saraca. Biti§. li ii saruta mina si o pofti la bal. alti imparap. De necajit ce era. N-au lasat un joe sa le treaca si sa nu-1 danseze impreuna.

Giscarita pleca la sira de paie. frate. din cei trei copii ti-1 dau pe eel mare ca sa-ti fie de folos tie si imparatiei.fie si suparat. Cum a rasarit inelul in cafeaua mea ? o intreba imparatul mirat. intra la bucatareasa giscarita pe nesimtite si lasa sa-i cada inelul dat de irrparat in cafea. Cind acolo se prefacea ca este o ala mare cu dintii rinjiti si sabia ridicata gata sa-i ia zilele aluia care va cuteza sa treaca 122 . sa ! cine a pus in cafea inelul. scoase rochia din pinza de raze de soare si papucii din pinza de raze de luna. Cind o vazu imparatul o intreba: afli — — Nu — Cum nu — Iaca nu — Daca nu stiu. o saptamina. cind i se pregati cafeaua. ca sa-ti dau raspunsul potrivit. Unul avea copii. Cel fara de copii era trist si ingrijorat gindindu-se cui ii va ramine imparatia dupa moartea sa Si se gindi sa-i ceara un copii de suflet de la frate-su. rupta si murdara. sluga necredincioasa. se dichisi si intra in palat. o luna. Da-mi ragaz Maria-ta. de va spusei povestea asa. Intr-o zi. iar eu incalecai pe-o sea. ! intimplase. Cind sorbi cafeaua. Se zbatea bietul om ca pestele pe uscat si traia fara nadejde ca dracu-n apa mica. Pleca fratele mulpamit asteptind sa-i trimita pe fiul eel mai mare. Maria-ta stii? ! stiu. sari la ea de-o imbratisa cu dragoste si sete. iar giscarita. Fara zabava merse deci si-i ceru: ! da-mi si mie un copii sa-mi mosteneasca imparatia vad ca n-ai avut rod si ca sa nu ni se piarda neamul. Mai marii palatului o adusera pe giscarita. desculta. zari la fund inelul lui. miine vei merge la spinzuratoare in mijlocul tirgului. gindesc un ceas. il arma din dinti pina-n picioare il sui pe un cal alb si-i ar5ta calea spre noua imparatie. dar celalalt nu avea. Astepta el o zi. un an si craisorul nu venea De ce nu venea ? Iaca intrase pe ginduri bietul imparat si nu-si putea da cu socotelile ce se ! — Fratioare. spre mirarea tuturor ajunse craiasa si va fi traind si acuma fericita cu imparatul ei. Imparatul incaleca si el pe alt roib si pe drum ocolit ajunse inaintea fiului sau la podul de arama. il imbraca in haine stralucitoare numai din aur si argint. Bucatareasa vazind ca n-arencotro recunoscu ca numai giscarita a intrat putin in bucatarie. Fratele eel cu trei copii. — Bine. ii venira puterile. mai frumoasa ca o floare de primavara. Bucatareasa lua cafeaua si merse sa i-o dea imparatului. cind crede in ai bogati. — — La o asa intrebare sa ma CERBUL DE LA BALTA A fost odata doi frati imparati. Imparatul sta betejit slab si ghebejit gata-gata sa dea ortul popii. nu se uita 1-ai saraci Dar de-acum socotea ca destul 1-a chinuit si cauta sa afle imparatul adevarul. se spala frumos. in bucatarie nimeni n-a intrat ? Tu ai pus inelul in cafeaua mea? Atunci giscarita raspunse: se cuvine si un raspuns bun. il lua pe al mare. Cind o vazu imparatul. Dupa asta se facu nunta mare imparateasca.

care crezi ca tot ce zboara se si maninca — Tata. Iti scara sa iesi la lume. da-mi un cal si palos si eu omor fiara de la podul de arama Numai lasa-ma sa-mi incerc si eu norocul. daca-mi dai calul cu armile tale si toalele tale. Cel mai mic insa nu se lasa mai prejos si vru si el sa-si incerce norocul. nu ! ! te las. Dupa ce beu apa se-ntoarse-n sus. Tata. la-ntuneric Iti si — multamesc. vazind ca nici acest copil nu pretuieste o ceapa degerata. De aceea il rosti pe eel mijlocari si-i dete drumul inainte. Craisorul isi lua vint si cu roibul sari peste fiara gata-gata sa-i ia capul de la trup. omul rosu il avea la mini Puteau sa-i putrezeasca oasele jos la racoare. Pe de alta parte el ii iesi inainte la podul de arama. vazind ce copii fricosi poate sa aiba. intoarse calul indarat si se duse dirdiind de frica la tata-su. merse si chiar la calea salbaticiuni si oameni rai. Iar — ii grai: Nu 123 . incepu sa tremure. Copilul eel mare cind il vazu se-nfricosa foarte. eu ma due cu credinta-n Dumnezeu am sa birui Atunci imparatul mi-1 rosti frumos ca de plecare pentru cale lunga sa-i ajunga. iar el singur jumatate. ca nu mai putu rabda si scobori de pe cal sa bea apa dintr-un bunar Mai intii lega el calul de stinghia bunarului si cobori in jos pe o scara. — tata. Atunci imparatul arunca blana si striga la feciorul sau sa se-ntoarca: Heiii Petreeee intoarce-te o tira-ndarat. Imparatul pe alta cale.! peste podul eel mare. sint un mincinos ca alti oameni. Copilul ii povestea taina cu fiara de la podul de arama si groaza ce 1-a apucat. i-o lua inainte si-1 astepta ingrijorat la palatele de aur. el sa ofteze Incepu ce-o sa se faca? ! De ce nu 1-a ascultat Dar ! omul rosu pun Baiete. sa n-aiba-ncredere-n el si sa nu descalece calul. Iar se imbraca in toale de ale fioroase si iar se spaiminta si feciorul mijlociu fugind acasa. Il asculta pe fiul eel mare povestindu-si patania si-si dete seama ca nu e bun sa fie imparat. ! neinfricat ! ! ! pe tata-su? in zadar. Cind privi vazu in capul scarii pe omul rosu rizind ca un smintit ca 1-a pacalit. de beu apa. iar de capul incoronat. dar daca-i devenea sluga putea vedea si lumina zilei De aceea. Mai intii sa uiti ca e vai capul lui se lovesc. ca treburile imparatiei de tu esti un nemintos. eu iti vreau binele. Copilul intoarsa capu si se opri din cale mirindu-se ca in loc de o fiara salbatica vede pe tata-su ! — ! Imparatul il imbratisa de bucurie si-1 sfatui cit o fi si or trai sa se fereasca de omul rosu. il apuca o sete pe inima. Pe alta parte si el i-o lua iar inainte si iesea iar la podul de arama. Merse el. Din nou se-mbraca intr-o piele de fiara salbatica ce urla ca turbata la sosirea micutului craisor. De-acum mergi cu Dumnezau si sa auzim de bine. I-a luat scara si 1-a lasat sa moara-n fundul fintinii. si-ti voi dovedi ca sint vita de imparat viteaz $i pleca de-aici inainte singur pe locuri prapastioase cu ale. care pe alta cale ajunse si mai indata la palat. Pe deasupra-i mai dadu si pielea cu care i-a spaimintat la podul de arama: Na-ti-o si cind ti-o fi vreodata mai greu sa nu uiti sa te arunci pe ea si asa o sa scapi de napasta. — — Taicutule. numai cumpaneste bine ce greutati te asteapta. fara ca sa simta ceva feciorul sau. ca tata vrea sa-ti dea citeva povete sa-pl prinda bine la drumul greu si lung. S-a lasat pagubas si de asta si cazu bolnav pe patul de moarte. iar imparatul trist a dat din cap.

In groapa sa faca un om. Atunci muierea auzind cum sta taina ii grai: Petre. Incepu de aici incolo sa capete curaj si nadejde ca are sa omoare cerbul. gindindu-se ca nu mai are aid nici o scapare. ii lua mai intii armele. Statura locului si se minunau de cele ce vedeau. rupsa o floare si cind sa sara gardul indarat. oi. cerbul se-mpiedica de un ciutac. il ruga pe imparat sa-1 trimeata pe Patru sa omoare cerbul — Ma-nvoiesc si scumpe A de la balta. Omul rosu. Dupa ani de calatorie pe jos.: ! : de-acum Daca te inainte tu esti sluga mea. ! Omul rosu ii pusa scara. hainele se sui pe calul imparatesc. fara sa-1 sminteasca din loc. fara sa cuteze a-i trece nici pe dinainte. iar omul rosu calare ca un mare craisor de la rasarit. Pe sluga insa nici n-o baga-n seama. unde zace casa sufletului. cai. cazu si muri. bivoli. Sa ia gida. sa se scalde. Dupa ce se scalda se-ntorcea cu fap spre voinicul din groapa. — — Muierea-i dete pielea cea fermecata si-1 mai invafa sa sape o groapa adinca linga balta. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. Pleca el oftind si lacramind. 124 . Patru il asculta ca o sluga credincioasa. Cerbul era fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o sura. necum sa-i intoarca vorba. Ca sa nu-1 omoare omul rosu. iar el scapa teafar. De aci inainte Patru mergea pe picioare descult. Cerbu va veni sa se scalde si sa-1 ocheasca atunci cind se va intoarce cu capul catre groapa drept la capul pieptului. Cerbul insa cu gida inflpta in cap nu-1 lasa. graieste ! mic de imparat. Pe om sa puie pielea cea vrajita. cerbul multa floare omeneasca a bagat in pamint. boi. fiul eel invoiesti. dar toti cum s-au dus acolo s-au prapadit. Sari el gardul in ograda. scapat vei fi si de cerbul de la balta. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. sa rupi o floare de pe stratul de viorele si daca vei scapa de ciinele meu. e drept. Se mira imparatul de curaj ul slugii ginerelui sau. un ciine mare negru se repezi sa-1 rupa-n bucap. Arunca pielea ce i-a dat-o ta-su. Tu sa ma asculti daca vrei sa scapi. Patru fund silit n-are ce se face si se duce. Sa sari gardul la mine-n ograda. Imparatul le deschisa portile de aur si-1 saruta pe omul rosu crezindu-1 ca este nepotul sau din vita imparateasca. in virf sa-i puie un ac. Omoara-n cale tot ce este vietate oameni. Pe la un timp s-auzi ca la o balta mare s-a abatut un cerb cu coarnele numai pietre scumpe si ca face multe rele. iata-i ajunsi la cetatea mare imparateasca stralucind de mareple ca soarele cerului. catiri si cite altele trimis imparatul ostasi si ciSlareti. suliti si toghii sa omoare cerbul de la balta. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de la balta n-are sa-i mai omoare ostea lui Verde-mparat si el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia. chiar la casa sufletului. ca sa scape de sluga. Pe drum o muiere batrina il vede lacramind si-i iese inainte intrebindu-1 De ce plingi mai baiete? Pleca el sa-i spuna tot necazul. Cum il lovi fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. ciinele se-mpiedica-n pielea fermecata. Cind fu gatagata sa-1 ajunga ii arunca in fata pielea cea fermecata. El ii tSie capul si-1 duse imparatului. Treceau ami si el il asculta cum asculta cinele pe stapin. Dar el se prinsa de tulpinile copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre mari si copaci la vale. iar eu sint Patru. cu arcuri.

De-aci inainte pleca impreuna cu: Flaminjosu. ba. 125 . ii esti ala. detera de un om voinic cit un mai. ia-ma cu tine voi ! la balta. Mergind el zile si nopti ajunse la o farina mare unde arau plugurile brazde man si adinci. nu te mira de mine. ce te-nduri Mai bine te-ai mira de voinicul ala care a am amorit cerbul de la ma numesc Setosu.! :: Dar pina la Verde-mparat. la un noroc Nu mersera mult ca vazu pe o cimpie un galigan de om cu niste picioare lungi cit prajinile. nu casca gura. L-a luat si pe asta si au pornit-o tot inainte. Te miri de mine ? Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la balta! ca eu sint Flaminjosul Ia-ma cu tine ca-ti voi fi de folos. Cind in cale un om imbracat in noua cojoace. Setosu si Frigurosu. sa stii ca eu sint Fugila. graindu-i: Ce te miri. voi adapa pe unde voi da de riuri si izvoare. viu nu s-a mai intors. Mersera ei ce mersera. iar omul setos ii zise Ce te miri. era cale lunga sa-ti ajunga. Se oprira-n loc toti mirindu-se: Doamne. iar un om le inghitea si tot se vaita ca moare de foame. poate-ti voi fi cindva de folos. merg cu tine. in mijlocul focului imbracat in noua cojoace? Ce te miri. Alerga dupa un iepure speriat de pe cirtog si-1 batea cu palma peste fund sa fuga mai repede. Ia-ma balta ! cu tine ma — — omorit cerbul de — Eu am omorit cerbul de — Atunci eu Frigurosu ! le balta. ce o mai fi si asta ? Lunganul il auzi. Plecara de-acum trei insi pe cale. pe carare. — — Eu sint ala care am omorit cerbul de raspunsa Patru. ! Pleca el posomorit dar cu credinfa-n Dumnezeu. iar minili cit rischitoarili. la balta. Patru sta-n loc si se crucea de cele ce vedea. Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la sint acela care sint ala ce ca-ti voi fi de folos. ce sa mai fie si asta. Atunci. mira-te de ala care a omorit cerbul de la balta? Eu sint ala care am omorit cerbul de la balta. cind colo. sta de se zgribulea si dirdiia de trig inconjurat de toate partile de foe si tot striga cit il tinea gura ca nu mai poate de ger si mai cerea alte cojoace. Patru cind zari minunea se-ncbina de cele ce vazu. Pe cine sa-1 trimita atunci impetit ? Doar n-o sa-si puie via|a la cercare omul rosu Sa-1 trimita pe argatul sau. far'de pic de demincare. de mine. Patru ramase locului mirindu-se: Doamne. Si-1 lua cu el. Cind la un timp se opresc mirindu-se de un om care prindea musca. ca-ti fi odata de folos. ia-ma cu tine ca poate-ti voi fi vreodata de vreun folos. se vaita de ger. Omul asta il vazu ca se mira ca un copil. Noua piraie-i curau in gura si el sta si se vaita ca nu mai poate stii ! — — Cerbul di — Atunci sa — balta? — Eu — Si eu la balta eu 1-am omorit de sete. — Daca tu eu sint Muschila-Ochila. Doamne. se opri din fuga si-i grai Baiete. ii da drumul si iara§i o prindea. baiete Mai bine te-ai mira de ala care a omorit cerbul sint si ! — — — — de la balta. Cine s-a dus acolo.

: . s-apuca cu miinile de par si-si smulse barba. Pina la ziua mai adusera inca noua cara cu lemne groase sa faca cenusa nu friptura. capul le va taia. Imparatul speriat il opri: li pentru o masea. umple ulcioarele. Iar de nu veti minca. iar Fugila cu doua ulcioare goale-n mini pasea leganat fara graba. sa fuga pe jos. Cind deschisera usa mare-i fu mirarea vazindu-i pe toti suflind in palme si batind pintenii de frig. Alerga in vale la un riu si-1 sorbi dintr-o-nghititura. insa nu stia la ce greutati sa-i puie. Cind noaptea. tele al — Unul dintre voi 126 . ajunge el mai intii la fintina. Noaptea soldatii de jur imprejur aprinsera noua cara de lemne ca sa-i arda de vii. Verdesdin tinda de sus — Sa ca eu fata nu voi da-o decit daca o masa imi veti minca se iar le grai: stiti la piine. doar-doar le-o taia capetele. Imparatul dete semnalul de incepere a intrecerii. se-ntoarce la iapa. apoi incepu sa se vaite ca moare de sete. Setosu. dar cind arunca o gura de apa peste un regiment de ostati fu cit pe-aci gata-gata sa-i inece. Imparateasa se-ntoarse tirziu. temindu-se sa nu le sece toate riurile si toate marile. focurile ardeau de duduia pamintul. Dimineata se scoala imparatul cu noaptea-n cap sa-si vada isprava. cei noua Mincaciosu cind se arunca pe cuptoarele de piine le facu praf dintr-o imbucatura. Imparatul Verdes se facea ca nu e suparat. Insa tot nu se dadu batut si porunci sa scoata din pivniti noua ardoave de vin vechi si de nu le vor bea. Imparatul porunci de berbeci fripti si se adusera cele un bou alinat in frigare. si Muschila Si de aici inainte pleca baiatul cu: Flaminjosu. capetele vi le voi taia. Daca vazu el ce vazu se aseza locului. Mai la urma lungeste pasul. porunci sa-i insele la noapte si sa-i culce intr-o soba mare de tuci. Dintre ei iesi afara Fugila. li imparat — Cum ajunsera deschisera portile cele mari imparatesti. de s-or duce pomina. drept la Verdes-imparat. Ea sa alerge pe o iapa nazdravana. o bate cu mina peste fund pe iapa si-i zice sa grabeasca apoi se-ntoarce voios la-mparatul sa-i dea apa de izvor din munte sa bea. noua berbeci fripti si pe deasupra inca un bou mare in frigare. iar eel ce se incumeta. Fugila zis Ochila. deodata se-ntrista si-ncepu sa plinga ca stia bine ce-i poruncea imparatul nici in ruptul capului nu are ce sa faca ? Mincaciosu insa cum il vedea oftind se strica rizind stiind ca n-o sa-i ajunga bunatatile nici noua cuptoare de noua cuptoare de piine. Cind auzi Patru. Setosu puse gura la cep si le beu dintr-o sorbitura pe toate. ca te pomeni ca vrei sa bei izvoarele apelor si marilor sa lasi omenirea sa piara de sete ? Ogoieste-te ca ridic toate armatele sa lupte cu tine si nu ne lasam batuti. Imparateasa zbura-n vint ca o naluca. Iaca ce-i mai trasni prin minte sa se-ntreaca cu imparateasa mea la fuga pina la MunMare. De nu-1 oprea imparatul era gata sa-i inghita ostirea toata Se mira imparatul ca asemenea mincacios nu mai vazuse si nici auzise. Setosu de necaz ca n-are ce sa mai bea se puse pe doagele si cercurile de la ardoave si pe toate le minca parca ar fi mincat ocoaje de piine. Imparatul cind vazu cu cine are de-a face. Toti curtenii ramasera cu gurile cascate si cu ochii holbati la namila. ! — Stai. Frigurosu. Dupa asta-i veni foame si incepind sa strige ca lesina de foame de-nghiti niste depozite de munitii de la strajerii imparatiei. Gerosu sufla ca moare de ger. iar pe berbeci si pe bou ii inghiti parca ar fi mincat o pipota de gaina. Suparat. ba. cu iapa frinta de oboseala.

Acum ce sa mai fac ? O sa ramin fara de odrasla mea. Dorea intradins sa-i pedepseasca pe asti natarai veniti impetit sa le ramina doar oasele-nsirate pe garduri. o s-o dau eu dupa eel ce se cuvine s-o dau Se-ntoarsa Patruta Fat-Frumos cu ortacii sai si-i spusa unchiului toate cele intimplate din fir in par. cu trei fire-n barba. nu e om de treaba. Cind colo. numai sluga omului rosu in toale ca de argat. ! focului. ca tot ce ne-ai poruncit ti-am indeplinit. ce se da drept om de vita imparateasca Insa Verdes-imparat tot nu vroia s-o dea decit cu de-a sila. Mai. ca fata lui nebuna Dupa ce toate poruncile fura indeplinite iar imparatul sa nu mai stie ce sa mai nascoceasca ca dea fata. le va atirna capetele-n pari sa sperie ciorile din vie. fata s-o ducem precum am primit porunca de fata la Rosu- nici in ruptul capului.! ! Imparatul daca vedea si minunea asta. tu 1-ai ascultat. hain si rau la suflet. baiete Voi pe toate le-ati izbindit macar ca n-am crezut. Bine. dar nu era din pacate vis. calul ti-a luat. In varsatul zorilor sosi imparatul zimbind pe sub mustata. Noaptea sa sc cuke fiica imparatului sub un mar de aur aproape de Patru si daca in zori va pieri din acel loc. ce n-a mai vazut lumea de cind este lume. la palatele de clestar ale imparatului. far' de par pe cap. ca de data asta. mai-mai sa nu-i crape fierea-n el de usturimea de la ficati. care-n lume n-a mai fost. Si turbat de minie nu mai putu pune friu gurii si da-i inainte cu sudalme si vorbe urite fata de tinara printesa si Patruta linga Patruta ! Fat-Frumos. dar vad ca a iesit din el magar Ce rusine Te-ai pus linga un terchea-berchea. facu plecaciune in fata marelui Verdes-imparat. imbracati in de aur si argint. aceea ca el este nepotul sau. ce-o mai fi si asta se gindira ei tremurind de spaima Peste noapte fiica-mparatului se prefacu-n zina si pe o aripa de vint zbura-n cer. Patruta Fat-Frumos. c-asa i-ai jurat ! Eu toate-am ghicit de la inceput Acum du-te sa vie unchiul tau imparatul cu omul rosu pregatesc de nunta. asa te-am invatat eu. nu dau dupa Rosu-imparat. Numai cintece. ! ! ! — trei lei perechea In zadar printesa se vaicarea ! si-i dar ca omul eel cu miinile lungi a prins-o. 127 . joe veselie. craisor de vita imparateasca si nu omul rosu. craita. singurel le nu — — ! cu motanul in vatra — Atunci da-ne imparat — Mai baiete. se scula. care-i pui de drac. Pina acum toate poruncile le dusera la indeplinire si trebnia sa le dea fata sa-i fie mireasa omului rosu. zina dormea ! ! Fat-Frumos Nu-i venea sa creada ochilor imparatului ce vedea ? I se parea ca viseaza. Cind ajunsera si la Verdes-imparat se lumina curtea de si atita stralucire bogatie. zicindu-i: lata. trase zina pe pamint si o culca linga Patru Fat-Frumos. Nu mai vreau nimic. nici tartorele de la talpa iadului nu-i mai scapa. Muschila-si lungi miinile pina sus aproape de bolta cereasca. asa m-asculti tu de-mi mincasi zilele la batrineata Eu am crezut ca imparatul are armasar. asa te-am crescut eu. bun ca eu ! ma numai pentru inselat. iar pe fata. El te-a inselat. inaltate imparate. Ce mai vrei sa-ti mai facem ca sintem gata. staie albe Se rostira toti curtenii dupa obrocul imparatesc. Si iar ii mai veni un gind negru. el stia una si buna. ca e arata ca ea a zburat in slava cerului. numai una n-o spunea. singur.

Inal|ate imparate. il batura si-1 hulira. il despuie de toalele imparatesti. vulpe batrina mai sint Toti ma cred cineva ! Asta e tactica nu jucarie Toate imi merg ca pe roate. cu capete-ncoronati si neincoronati. $tie ca-1 asteapta afara o tapa in care sa stea infipt pina i-o ciuguli corbii carnea ca sa-si mintuie sufletul eel rau si fara de legile sale. — — — ! O ! ! — — 128 . Omul rosu se umfla-n pene ca un curcan si zimbea pe sub mustata ce n-o avea. cine. impSratul mai intreba o data Patruta Fat-Frumos. dar la ea ba. o zi si-o saptamina. Priviti fafa lui galbena ca ceara. numai curteni. $i s-a pornit o nunta cu chiote si veselie.! : ! Printesa se imbracase asa de frumos. Insa multimea de crai si imparati chemati la nunta mi vazusera o mireasa mai frumoasa. Deodata. de cind se punea luna si pina uidea ca secera. pe cind eram copil micsor. cu omul rosu. crai si — ! ! imparati. care face pe viteazul. pe lume aleasa. apoi 1-au legat de patru cai salbatici si trupul lui rupt s-a dus in patru parti ale lumii. ca prin viclesuguri ajunse-mparat ba si la-nsurat. iar unchiul sau a plins de bucurie ca Verdes-imparat prin intelepdunea sa a aflat adevarul §i i-a scapat nepotul din robia acelui om videan. Cind se vazu ca inselatorul era omul eel rosu si nu mai incapea nici o indoiala. Era mai mindra dedt o zina picata din cer. Verdes-imparat se ridica de pe scaunul de aur si grai: Voi nouazeci si noua de-mparati. sunara trimbitile de aur si nuntasii pornira la manastirea cu noua turle. Ostirea prinse pe omul rosu. fratilor si nu va mirati ! Top sinteti imparati numai unul de aid se da ca e de vita imparat. sa nu-1 chinuiti prea mult. sa-i piara vita. ca la soare te puteai uita. s-a facut cununia lui Patruja Fat-Frumos cu frumoasa printesa si s-au incoronat amindoi ca imparati a intregei lumi. de spin ceera. Pe cind gemea biserica de suflare omeneasca. Si in gindul lui isi zicea: Nimeni nu ma-ntrece pe lume. sa-i piara urma. patru armasari salbatici sa-i sfirtice trupul in patru colpuri ale pamintului. toti cu ochii pe omul rosu-galben si tremurind ca piftiile iarna-n furculita. cu noua clopote si cu nouazeci si noua de popi. numai vulpe vicleana impopotonata in straie-mparatesti. Mai priviti-1 pe acest viclean imparat ca nu-1 mai vedeti Nuntasii toti. parca era un facut. ca pe lupul schiop care a mincat turma de oi. tu esti eel inselat. cum ? isi dadura cu coatele imparatii suparati la auzul acestor cuvinte. Numai unul dintre voi este hot Care. S-a chefuit si petrecut numai in cintece si jocuri. o luna si ani de zile. Dupa ce nuntasii au rasuflat usurati ca dupa o dreapta judecata. Pri1-ar vinde si pe tata-su viti-1 cum tremura de frica. El se stie acum. se mingiia el cu asemenea ginduri. Stati. Patruta Fat-Frumos s-a imbracat in straie imparatesti. Leleee. ca sa piara neamul omului rosu si eel viclean. c-am fost si eu la nunta lor. daca e pe direptate. cind pe altul 1-a-nselat ! Nici nu e viteaz. tu esti nepotul imparatului Tu sa spui cum sa piara eel ce te-a osindit sa-1 slujesti prin viclenie fara mila si fara sa simta ce e pacatul. sa se incoroncze si sa se cunune tinara craiasa.

mergea cu oile. top copiii-1 batjocoreau ca este fara tata si sarac. Dracul era imbracate in pale verzi si cu mustata. beau impreuna si sa hodineau impreuna. Toate batjocurile astea nu-1 smintira Insa pe copil de la-nvatatura. Dracu baga-n ciuturS galeata si scoasa apa de beu si sa satura. Dracul ramasa-n urma si-1 ajunsa iar din urma. trecu piste mari si tari si mai urma dete de-o £ara unde traia o imparateasa vaduva. ceru di la muma-sa voie sa plece-n lume sa-1 cate pe tata-su. ci e drac si iar il infrunta pe drac nevoind a ii calatori-mpreuna. Bietul om tot ce facea nu eria bun. De chin si inima rea omul isi lasa la muierea lui cea cu suflet de napirca si copilul. ca dealurile erau sterpe si pamintul numai pietris de nu dadeau nici un rod. Da baiatul trebui sa mearga luni si ani. vazind ca a ajuns la virsta cind se va putea singur descurca-ntre straini. ruga sa — De-acum inainte de oameni ca mine da. Si pleca copilu-n lume si merse. Mincau La o vreme mergind ei asa printr-o pustietate fara de apa si subt o dogoare a soarelui de sa putea coace oul in nisip. departe. te-a? faci la tie. ajunsara sleiti de vlaga la o ciutura. pe care le facea un om mare. cu diavolul si merse impreuna cale-ndelungata. Vazind el ca-n satul lui nu este loc de nici o procopseala. Caut de lucru si nu gasesc. Muma-sa se-mpotrivi. ajuta la munca cimpului lui muma-sa si facea tot felul de treburi. Toata ziulica se certa cu barbatul ei. da-mi-te un de tot nou il ajunsa din urma si-i spusa vei degeaba te sint si tata sa-1 cat. El merse drept la-mparateasa si sa plinsa spunindu-i necazurile lui. 129 . calator atit necajit. raspunse copilul. nu mai ramase apa si galeata se desfacu de sangi Si baiatu sa-mprieteni si cazu-n flntina — Daca vrei sa bei apa trebuie sa scobori in ciutura. care era cuminte si tare ascultator. Merse el cit merse. Vazind ca nu se poate-ntelege cu muierea isi lua lumea-n cap si pleca la-ntimplare-n lume. El vazind cum e-mbracat dete-n gind ca nu e om curat. zile-ntregi n-a sorbit un strop de apa. Pina la urma omul se baga-n casa la imparateasa. cind veni vremea baiatului sa bea si el. ama in cele din urma ii dete-nvoirea ceruta spunindu-i sa se fereasca sa mearga insa pe drum cu un om cu {oale verzi si mus- un copil. Iaca ca-p gasesc eu Nu e nevoie de ajutorul dumitale. pina ce-i iesi dracu-n drum. impreuna. baiete? il intreba dracu. traia un om cu o muiere care aveau Muierea eria rea ca o scorpie. Cind ajunsa copilul mare de merse la scoala. om este dracu. catindu-1 pe ta-su tata.! ! ! : COPILUL SI DRACUL Departe. cu porcii. — NadSjduiesc ca mila de un om care de ai iar eu te voi ajuta. ca acel — — — — si dracul din feresti. El invata bine si dascalii de la scoala il laudau pentru cumintenie si vrednicia lui. Unde mergi. unde soare rasare. Dupa namneaz. ma descurc eu §i singur. asa ca — Eu copil sarac dorul de ma trimite-n lume nu-mi rau — N-am facut rau nima.

Diavolul capata ca fiu de-mparat toale-mparatesti si-ncepu sa dea argatilor porunci. care de care mai grele si mai nastrusnice. nu ma omora. Sarmanul baiat de-acum era drac. eu Dracu sint il privi si-i zise cum am porinca de pinim lumea si sa mai poti iesi cu adevarat fiul lui atunci dnd il vom gasi. Insa intii el pleca la vinatoare. Baiatul scobori din piatra-n piatra pina ajunsa jos in fundul ciuturii si pofta. Tu nu stii. ca este timpul mai potrivita mireasa ar fi fiica unui imparat dintr-o tara bogata. iar din gura prinsa un peste cu solz de aurel cuvinta: ! sint fiul imparatului pestilor si de vei lua de aur. Cind colo. Dupa scurt timp ajunsera la palatul de marmora albastra al imparatului ce se aria tumite la marginea-mparatiei si aci aflara ca imparat eria bas tatal baiatului. — Baiete. copile. dar nu vina nimic. Pasarea nazdravana rupse cu ciocul o pana si i-o arunca. fiindu-mi toata viata argat. unde nu este iarna si este tot timpul numai primavara si vara. Ai auzit? si trebuie sa-mi fac si eu datoria mei cei mari. iar diavolul era fiul ce-si cauta tatal pierdut. ama pasarea-1 vazu si spuse: Nu ma omori. Baiatul o lua. ca noi stanu este lucru pe lume pe care sa nu-1 putem face ? Daca vrei la lumina. apoi pornira din nou in lume. Baiatul diavol incepu sa faca pregatiri de plecare-n petit. Lua arcul de aur al imparatului. sub o radinea Pestele se zbatea si plingea. iar adevaratul nu nu plinga. o pusa-n chesa si merse mai departe la vinatoare. zise dracul. ii Fiul imparatului chema pe baiatul devenit diavol si-1 trimisa sa peteasca fata-mparatului de la miazazi si sa fie cu bagare de seama ca altfel unde-i stau picioarele ii va sta §i capul. sa-ntrista abia stapinindu-sa sa Imparatul sa-1 insoare si ca cea mare si spusa-ntr-o zi fiului sau. mergind pe cimp la vinatoare de pasari. 130 . vru sa vineze iepuri. fagaduieste-mi ca nu-i vei spune lui tata-tu ca esti cu adevarat diavolul la dracii — Auzit si primesc. vru sa ia din zbor un vultur mare. Insa poti sa afli ca-ti dau dezlegarea sa-i spui tatalui tau ca esti cu adevarat fiul sau numai daca s-ar intimpla sa mori si dupa aia sa-nviezi. Mai jura-mi ca-mi vei da inelul de la tatal tau cind te vei sui sus din ciutura. Cine nu indeplinea poruncile era condamnat la moarte. Pe urma a luat luntrea si a plecat pe Timoc sa pescuiasca. ca-ti dau o pana din aripa mea si de la mare necaz are sa te scoata cind o vei aprinde. adica diavolului. Voinicul lua un solz si lasa de aur in apa. Iesi afara din ciutura. Si asa tot mergind el la vinatoare se-mprieteni cu pasari si animalele pamintului si incepu sa le invete limbile si sa vorbeasca cu ele de tot ce se petre- — Voinice. ca n-am incotro. Dupa aceea. scoboara numai.: — Ai beu apa cu asa incredere-n mine ca-n fratele tau. la Cum ajunsera la-mparat. Mai esti dator sa faci tot ce-ti voi porunci eu. ca un solz pestele — cea in toata lumea. el i se-nfatisa aratindu-i inelul ce-1 schimbase logodna cu intiia sa sotie. mult te va ajuta cind vei fi la nevoie. scoase inelul primit de la muma-sa si i-1 dete diavolului. Se bucura nespus de mult imparatul de sosirea fiului sau si cum nu avea alti fii sa grabi sa-i spuna ca el va fi mostenitorul scaunului imparatiei. Cind auzi asta diavolul sa bucura.

Furnigile muncira cu atita iuteala ca la revarsatul zorilor armata voinicului sculindu-se din somn gata pregatita de moarte. subt 131 . pe subt case de cai sau de oameni si nu gasi r a nimic !. Cum drumul eria destul de departe. — Daca-mi tot. si sacara. pe sub scoici.Merse baiatul ce merse in fruntea armatei taman atuncea trecea o armata de furnigi ce alte furnigi ce plinsa voinicului le si-1 ajunsa pe o cale pe care si ele in razboi cu calcasa-mparatia lor. porincile ei Pestii jjunaru pornira-n cautare. Furniga-si lua zborul si ajunsa la-mparatul furnigilor bas cind fursira batalia de luasera-n robie cimpuri intregi de armata de furnigi. Pestii din nou pornira in lungul si latul Dunarii rascolindu-i fundul insa in zadar ca nu gasira nimic ! ! A treia oara ce-i trecu prin minte voinicului sa-i spuie imparatului pestilor sa cate inelul sub vrun peste batrin aflat pe moarte. abia la mijlocul noptii ajunsera furnigile si-ncepura alesul la cele noua ambare pline cu griu. ajunsa la fata-mparatului careia-i spusa gindurile fiului de-mparat. cu capul. li dete-n semn o furniga C3re sa-i fie la nevoie de ajutor. pe undeva. Baiatului ii fu mila sa striveasca armata de furnigi si dadu porunca sa fie ocolite. Toti pestii Dunarii s-apropiara de pod si asteptara porunca voinicului. adica gindurile dracului. Il enema cu intreaga armata. spusa in cele din urma imparatul furnigilorj care s-afla in capul unui lant lung de furnigi ce mergeau rinduite ca niste soldati. Imparatesii ii fu ciuda cum de are voinicul asta atita putere sa izbindeasca si nascoci treburi tot mai grele. marioara si sacara. marioara noua ambara intr-o singura noapte. merse la Dunare pe un pod de marmora. Voinicul care-nvatase toate limbile lighioanelor de pe pamint le spuse sa cate inelul de aur si sa-1 scoata fiindca viata lui si) a armatei sale este legata de acest inel aruncat de-mparateasa. Imparatul pestilor porni cu armata de pesti de rascoli toata Dunarea §i cind colo. ramasa-nmarmurita vazind in hambare griul curat si gramezi mari dt dealurile de neghina. Imparatul pestilor sa ridica deasupra apei si ii spuse voinicului ca nu-1 gaseste Voinicul il ruga sa mai cate o data. Imparatul furnigilor dadu indata porunca si furnigile toate-1 urmara pe drumul ce ducea la voinicul eel necajit si oropsit de soarta. din Imparateasa-i dete intiia porunca: sa aleaga griul de neghina. Sa bagara pe subt pietre. Imparatul furnigilor. Qnd sa izbindesti intr-o noapte o a auzit voinicul porinca a ramas incremenit cum de e cu putinta munca de ani si ani de zile. Fata-mparatului sa cam minie de cererea asta fiindca nu-i ardea de maritat. veni si sa ruga sa treaca pe alta parte ca sa nu-1 striveasca cu arsi sa aflau mata cu cruti armata. Ca sa chinuie armata ginerelui. si puse sa se pastreze bine furniga luata in dar. de la mare nevoie te voi scapa. il supuse la porunci ce nu sa puteau niciodata-ndeplini aratindu-i ca daca nu va izbindi toate porincile va plati indrazneala si el si armata [lui. Dupa ce imparateasa pleca. Dupa citeva luni de mers. apoi il arunca in valuri spunindu-i sa-1 cate si sa i-1 aduca la palat si abia atunci se va marita cu stapinul sau. isi scoasa din mina inelul. statu si sa gindi cum ar putea gasi inelul de aur ! Scoasa chesaua si aprinsa solzul de aurel din pestele pe care-1 arunca in Dunare. Nu statu mult pe ginduri si scoasa chesaua de-i spusa furnigii sa alerge la-mparatul furnigilor cS altfel moartea-1 a?teapta.

muntii inalti si mari intinse. In zadar asteptau soldatii sa vie ca el nu mai iesea din palat. Merse la el. trecuta ape mari si adinci. apoi a astupat-o bine. Vulturul a luat troaca din mina stinga s-a lasat intr-o fintina si a umplut-o cu apa mortii apoi a astupat-o si i-a dat-o voinicului. Voinicul se lega la ochi. Vulturii s-au lasat jos si voinicul a mers la palatul imparatesii dindu-i apa mortii si apa vietii. o aprinse si vulturul veni in ajutor. Imparatul in zadar o ruga sa-nteleaga ca nu este frumos si nici bine sa se marite cu o sluga a fiului sSu. Voinicul-argat scoase atunci din chesa pana de vultur.! un somn cului batrin de vro mie de ani. Atunci. Cind vru sa piece vazu ca voinicul eel viteaz care-i indeplinise toate poruncile zacea mort intr-un scaun de argint. Vulturul il trimeasa ca cate noua topuri de pinza la dugaie. L-a trimes in lume sa cate si sa-i aduca apa mortii si apa vietii. In intimpinarea miresii iesi si ginerele. care in adevar era dracul prefacut in om. il uda cu apa vietii si voinicul se scutura cerindu-i iertare ca de ostaneala a adormit in scaun. Vulturii zburara zile de-a rindul peste intinsul marilor si iata ca deodata se lasara la pamint. Voinicul pregati pinza pentru toti §i imparatul vulturilor scobori din ceri cu toti vulturii pe pamint. Ajunsa aci s-aseza pe scaunul imparatesc si spuse imparatului ca ea nu vrea sa se casatoreasca cu fiul sau. a zburat de i-a dat-o voinicului. iar la dreapta lega o troaca goala si la stinga alt a troaca goala. a inchis ochii si a zburat la armata sa. 132 . a luat-o si a zburat departe gasind o alta fintina s-a lasat incet in jos. nuntasii mersera mai incet. ci cu sluga sa care a dat dovada de vitejie si mare pricepere. a umplut-o cu apa vietii. gasi inelul de aur pe care-1 dete voini- lar s-a minunat fiica-mparatului de puterile nevazute cu care lucreaza voinicul si a treia oara 1-a pus la incercari ce tree peste firea omeneasca. Intinse mina miresii si o pofti sa urce scarilepalatului in sala tronului. ii taie capul sarmanului voinic. Diavolul care se daduse drept fiu al imparatului credea ca o sa se-ntoarca voinicul la mosii verzi ai lui sfintu-asteapta. aducindu-i la indeplinire porinci ce nu le pot indeplini decit oameni cu puteri nevazute. iar voinicul si-mparatul vulturilor au plecat in cautarea izvorului mortii si al vietii. fiul trase sabia si in sala tronului de-mparat. isi lega la ochi bine pe toti soldatii si se urcara in spinarea vulturilor. Mare-i fu bucuria imparatului vazindu-$i nora cea frumoasa ca o zina din povesti intrind in curtea palatelor sale sclipitoare cu razele soarelui. Maidanul imparatului gemea de nuntasi suiti in trasuri de aur gata sa piece. fiul imparatului. Vulturii si armata ramasera sa se hodineasca. au inchis ochii si-n citeva zile au ajuns la uscat aproape de palatul frumoasei fiice de-mparat. s-a suit pe spatele vulturului. sa o taie si sa faca pinza pentru a se lega armata la ochi cind va zbura pe arpiile vultnrilor in mijlocul marii. De aci soldatii si voinicul s-au legat bine de spatele vulturilor. f mparateasa l-a stropit pe voinic cu apa mortii si voinicul a murk. Voinicul a legat-o bine la soldul drept. In dimineata urmatoare fiica-mparatului dadu porunca sa se pregateasca curtenii de drum ca ea merge la fiul imparatului de departe sa se casatoreasca. Dupa luni de zile de calatorie. Apoi i-a cerut sa-i dea si troaca de pe soldul drept. apoi pleca si el la armata lui si se pregati de intors la palatul imparatului tatalui sau. vazind ca din pricina slugei i se strica nunta. intra fiica de-mparat pe portile de aur ale palatului. La-ntoarcere.

Frumoasa mireasa si ostirea intreaga varsa lacrimi multe pentru soarta cruda a viteazului voinic. spuse fiul imparatului. La palat incepura pregatirile de nunta. la apusul soarelui este obiceiul ca mireasa insotita de o varuica. mersera de luara apa si cind s-apropiara de palat. Imparatul cu lacrimi in ochi de bucurie strinse la pieptul sau. Intr-o fintina el m-a mintit si de-atunci i-am devenit sluga si daca n-as fi inviat n-as fi putut sa devin cu adevarat om si in veac as fi ramas diavol. dar eu te-am inviat cu apa vietii adusa de tine. dar pe care le pitulase la varuica-sa. nuntasii asteptau impreuna cu ginerele si-mparatul. Pentru a doua oara te-nviez Tii si eu n-am stiut ca puteam sa-i spun lui tata adevarul cum am sosit cu nuntasii. cobori incet la el tinindu-se de ierburi si radacini de copaci. Vreau sa-mi indepliniti dorinfa. Imparatul si nuntasii privira cuprinsi de groaza intimplarea. Fiul imparatului isi imbratisa mireasa cu foe. da si nuntasii plingeau de mila ei si a sarmanului voinic. cind s-apropie mireasa arunca pe ginerile diavol din apa mortii si acesta cazu la pamint fara suflet. Ama-n fata mortii puterea omeneasca amuteste. dragul meu. Ginerile. SeJasa seara si-n amurg mireasa-i spuse ginerelui: La noi la nunta. dete foe la toalele si trupul din care iesise dracul si porni o nunta-mparateasca de tinu: — — Pop. Povestirea rumaneasca O De Dea Domnu sa pomeneasca Oameni buni ca dumneavoastra. Ce caut in vagauna asta. — — — — ! iubita mea mireasa. la fel cu apa cea vie si lipi capul de trup. Sa stii. spuse tinara-mparateasa. Pot fi fericita atunci cu un sot viteaz si priceput ca tine. fiindca am inviat din morti. De-o petrece si-acuma. frumoasa mireasa. Mireasa plingea. De acum nu-mi mai este frica de dracul. — luna si-o saptamina cind sa punea luna Si uidea ca secera. cu adevaratul ginere care-i spuse: Eu sint cu adevarat fiul tau. Mergind ei cu vasele pline de apa luminau drumurile si potecile de stralucirea hainelor lor impodobite cu aur si diamante. Cind ajunsa la ripa cea alba unde fusese aruncat voinicul de catre diavolul ajuns imparat. 133 . Ginerile si-mparatul turbara de minie vazind-o pe imparateasa alaturi de sluga si imparatul porunci sa-1 ucida din nou. Ama. fiul imparatului ti-a taiat capul si ai fost mort. pe adevaratul sau copil. iar el nu este decit un diavol. neavind incotro trebui sa lase-mparateasa sa tie adetul. 1-am luat din mina mumii mele. spala cu apa cea vie locul taiat. pe care 1-au dus in marginea unei ripe linga o apa sa-1 manince ciorile. care m-anselat de i-am devenit sluga cind am scoborit sa iau apa din ciutura. iata inelul din mina diavolului. in timp ce mireasa s-apropie de-mparat. apoi stropi trupul cu apa viepi si voinicul deschise ochii. maria-ta. oare m-am imbatat de-am adormit pe-aici ca un om necajit pe soarta lui? N-ai adormit. Imparateasa mireasa a luat troaca cu apa vie si apa mortii si a plecat cu galetile si ulcioarele dupa apa. ca eu sint adevaratul fiu de-mparat. ii lua capul. sa mearga-n marginea satului sa ia apa. Diavolul iesind din gura lui fugi uiduit de nuntasi de s-ascunsa in adincul nepatruns al noptii. caci imparateasa avusese grija sa ia si haine pentru so|ul ei. Legamintul din ciutura este dezlegat.

Cei mari nu luara in seama tipatul. insa el pe toate le refuza si cerea sa-i dea lada ascunsa dupa usa. isi lepada camasile si in mijlocul odaii rasari o zina frumoasa ca o fioare. sa creasca mare. zicindu-i: este cai — Mai porcarule. ce vinturi fiului $i mina pe tine pe asemenea asa. asa ca-1 lasa-n pace. Acolo ai sa dai si de imparatul balaurilor. pina mai la urma ajunse la un palat de clestar in care misunau A balaurii. taie balaurul. El cum auzi porni pe acea poteca ?i in cale intilni un porcar cu o cireada de — Ba in viaja. Ce sa faca acum? Cine sa se duca la lucru in tarina boierului. se ruga el: — grasuni. taie coarnele cerbului §i balaurul inghiti cerbul. sa-i dea lapte vreun folos. un balaur la umbra brazilor se caznea sa inghita un cerb mare si frumos. Il socotea ca este intr-o ureche. pietre pretioase si altele. gros cit casa. Cum o deschide. ii grai: Uite. cum vazu voinicul. de se cutremura padurea. dar nu-si da seama ce sa fie cu argatul lui. asa — Ce tu cu lada — Daca nu-mi dai faci cum il invatasc porcarul. Boierul auzea tropaiala. nu-mi trebuie. 134 . ai sa dai de un copac fara crengi. N-are rabdare si deschide. Balaurul. Asa si facu. Sa intre argat la vreo mosie. Multumit de isprava baiatului. ei sa nu iese cu el la capatii. Intr-o dimineata auzira un tipat groaznic — Baiete. Voinicul ramase pe ginduri si de fric5. ai sa si merg sa-mi primesc rasplata. Intr-o zi se imbolnaveste el. Deschizi usa copacului si cobori in jos in imparatia balaurilor unde pamintul este pirjolit si fierbe de focul ce iese din limbile balaurilor. poate-i va fi cindva de Intr-o seara ie?i balaurul din lacra aceea. Zina zise ca se duce ea la lucru. i-au dat ladita si ciobanul Bucuros de isprava se grabeste si ajuns acasa deschide ladita. Cerbul. ca de ma si scapi de la moarte. baiete. Se mira Petre pastorul §i se-ntrista. si sa-1 araneasca. ca eu si mai mare bine ip voi face. insa eel mic isi lua inima-n dinti si se duse sa vada ce poate sa fie. Cind colo. Acasa era sarac si o sa-si ia ladita sa se duca-n lume. vezi poteca aceea care suie pe culmea dealului ? Sa urci pe acolo si sa intrebi calatorii. se ruga.TREI CIOBANI in coliba traiau trei frati. zicindu-i: fost si A uadeva o coliba la poalele muntelui tustrei ciobani la oi. Fiind bun la suflet. cum auzi. Acolo noaptea zina iesea din ladita $i cobora la Petre de se jucau de-a prinselea. da inauntru de un pui de balaur.balaurilor. de mare folos iti voi fi mai bine taie coarnele cerbului. Ca sa-1 rasplateasca a inceput sa-i dea aur. vad om umblat — pline de greutati? — Am facut un mare bine sau — Daca-i mergi drept inainte te si chinuit. Cum 1-a vazut imparatul . 1-a recunoscut ?i i-a multamit pentru marea bunatate. s-a gindit Cind au vazut a plecat spre casa. trecut multa vreme de calatorie si peripetii. se rostogoli de trei ori. spune-mi drept incotro te drumul care duce in imparatia balaurului? Spune-mi mai intii si-ntii. altceva nici eel mai mare balaur. de dupa u§5 ? zise ladita asta. care este poteca ce duce la imparatia serpilor.

s-a invirtit de trei ori si toata soricimea si guzganimea de pe pamint si de sub pamint. Faina s-o dospesti si s-o coci in cinci cuptoare de piine calda. Apoi sa-i semene o vie si pina-n revarsatul zorilor sa se coaca strugurii. sa puie tulpinile de o parte. indata ce-1 auzi tipa o data tare de se cutremura tot pamintul. Daca n-ai sa aduci intocmai la indeplinire porunca mea. A chemat niste babe din iad de au framintat piinea si pina la ziua toate erau la locul lor. Acum sa te duci sa-mi aduci coroana lui tata. dar pe toate le impusca. radacinile. Boierul drept multamire. Petre iese in margine de sat si-1 striga pe tata-su socru. Balaurul eel mare. pe cind zina il vede in suparare si-1 chema pe tatal sau. pina le iesira ochii. GALBINU NAZDRAVAN A fost odata ca niciodata. lata. i-a tras o palma si 1-a imbrincit jos de pe scara. Dimineata. crengile intr-o gramada. precum poruncise stapinul eel lacom. Boierul cade. N-au avut ce sa lucreze pina la cumpana noptii. boierule.! Boierul cum a zarit-o asa de frumoasa 1-au apucat tremuraturile. o sapara. il vazu incepu cu poruncile: Cum Vezi stogurile alea de griu? la noapte sa le treieri fara sa le strici. Mai marele balaurilor cum il zari suparat — — — ii spuse: si Na-ti o pusca si sa impusti boierul se duse tantos la boier. Sa faci doua parti griu si o parte faina. Sa faca pe necuratu-n patru si sa scape de el. Atunci s-adunara zmeii si se pusera pe lucru. li povesti cum sta tarasenia cu boierul si ce trebuie sa faca. sa-1 scape de la necaz. sa-i aduca stapinului cosurile pline cu struguri. pe cind zina a dat de el. Apoi alt rind de balauri se asezara pe suflat peste vie sa se coaca strugurii pina in crapatul de ziua. altoira. flacai Slugile sar unele pe el. iar radacinile intr-alta. Suparat de atitea greutati. Se bucura norodul si se facu o nunta mare. ca daca n-ar fi. A inceput el sa plinga si sa se vaicareasca fara rost. Se povesteste ca era odata un cioban cu numele de Ion. cind se potcovea puricele in locul calului si sarea cit nouazeci si noua de sate. Cind 1-a vazut trist si posomorit i-a spus sa-si tie firea ca are ea grija de toate. Pleca de aci plingind si oftind. asa cum a fost porunca. dar si razachia din vie pina dimineata se coapse. frunzele de alta. pe toate le-am ispravit. argatii. Cind i-a dus tirnele cu struguri boierului. aci a fost. care ciobanea in munte de 135 . El incarca ? si pusca tatalui fac. $i-ncalecai pe-o matraguna de va spusei o mare minciuna. ! in — — Mi-ai adus coroana din mormintul meu — Poftim coroana. frunzele. suflara. sloboade plumbii el. A luat un bici din cui. In sara urmatoare 1-a pus sa scoata o padure din radacina. tipind ca din gura de sarpe: — Puneti mina pe si slugile lui. mort de o suta de ani. nu s-ar povesti. Pe locul padurii altii sapara de vie. cirnira si stropira. sadira vita de vie. crengile. de se duse vestea peste noua mari si noua 'tari si astazi inca argatii satului isi mai rup opincile la nunta zinei. Sisuflara. asa ca i-a pus gind rau argatului. iti tai capul. Asezara de o parte trunchiurile. in loc sa se bucure i-a trintit trei palme. boierule Si trage cocosul boier.

cind ! — Ioane — Balaur ul zise — — — ! ajunge. cu un mos care le pazea. Ion a inceput sa se vaiete. ii spune lui Ion: Acum gateste-te ca a venit timpul sa te maninc pe tine. cind ajunge. ale cui sa fie oile astea ? Mosu ii spuse: Ale cui sint. cit vedea cu ochii. se vede in fundul hogasului ceva sclipind. sa se roage ca i-a facut bine si acum vrea sa-1 manince. Il lasa pe mosu cu cireada de boi si merge mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. Da buna ziua cind ajunge si-1 intreaba: — Oare intu Mosu spuse: — Ale cui ! sf ma-si ale cui sint uleiurile astea de albine ? ii sint.mic copil. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. ci te voi rasplati cum tt-am spus cu cit bine vei dori tu. Merge Ion cit merge si in cale intirneste o turma de oi. Ce — Ioane de matase zice cerbul? ! Omoara balaurul vei trai intre coarnele si el: mele si te voi purta ca pe pamint ip voi face leagan pe un imparat. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. Mosul spuse: — Ale cui cui nu ! si-i intreaba: sf il a cui e cireada de boi ? sint. ! Da si fringe coarnele cerbului ca-ti voi face cit bine vei dori tu El se gindeste ce sa faca? Sa omoare balaurul? Sa fringa coarnele cerbului? Da si fringe coarnele cerbului. pe brazda pe care o fac eu. Acum Ion s-a luat in vorba cu pindariul. Balaurul inghite cerbul si dupa ce-1 inghite. il intreaba pe mos: Oare sfintu ma-si. nimic. Vezi. Odata el trece oile printx-un hogas. ori nu? Cind coboara. care-1 inghi^ea si el ce sa fie acolo? Sa cobor. Si nu stie pina unde-1 duce balaurul. In cale tot mergind el intilneste si o cireada de boi cit vede cu ochii de mare. DS buna ziua. — Oare intu ma-si. Ion si-a lasat oile in stirea lui Dumnezeu si a plecat pe brazda pe care o lasa balaurul pe unde trecea. ca balaurul te duce la el acasa si acolo parinpi lui are sa te duca numai pe sus in palatul lor de aur ca sa te rasplateasca pentru binele ce i 1-ai facut pentru fiul lor. Ion da buna ziua si pleca mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. ca nu te maninc. Sa nu pretinzi — 136 . vii la trei zile dupa mine. El nu stia Cind vrea sa treaca Se intreaba decit oile si el si alta dupa oi. ale tale sint ca ti sint. Da buna ziua. cu un mos care le pazea. cum a vrut sa-1 inghita si pe el si cum i-a spus ca-i face cit bine vrea el si sa mearga pe brazda lasata de el pe unde trecea. atit de mare. ale le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. vede un balaur mare cu un cerb pe se oprise la coarne ca nu-1 mai putea si cit inghiti. In cale tot mergind da peste un cimp cit vedea cu ochii plin cu uleiuri de albine si un mos care le pazea. si-i spuse ce bine i-a facut balaurului. Balaurul ii spuse: Nu te teme. ale cui nu sint. ale cui nu sint. AIosul ii spuse: Sa nu-ti fie teama de nimic unde mergi.

de parca drumul ce merge se lungeste apucat noaptea intr-o margine de sat. iese afara. El a spus ca nu pretinde decit pe Galbenu din nouazeci si noua si ! de grajduri. zise calul. Acolo 1-au intrebat Ce pretinde ca 1-au scapat pe balaur. iar calul il duce in grajd. Intra inauntru cu calul lui si ii pune masa sa manince. Cind ajunge acolo i se intimpla cum ii spusese mosul. Incaleca iar pe da cal si porneste la drum §i Merge 1-a el ce merge. fiul lor de la moarte. zise: atunci ii iti va sta capul unde-ti stau picioarele. s-o suceasca incolo. ba ca-i da cirezi de vite. Auzind aceasta. Iasa un om. fiindca 'Ti~ ai — n era fratele sau. Ion se gindeste in sinea lui Asa si asa ! Rau ! Se da jos si o ia. ba ca-i da turme de oi dt vede cu ochii.! nimic decit pe Galbenu din nouazeci nazdravan. aur cit vrea. ca in calea lui sa-si poata lua calul nazdravan inapoi. I-au iesit in cale parintii balaurului. da buna spune ca vrea sa gazduiasca sara acolo daca se poate. ia pe Galbenu din cele nouazeci si noua de grajduri si i-1 da. nici asta. si noua de grajduri ca este un cal Ion isi lua buna ziua de la mo? si pleca mai departe. care era si el un nazdravan. a pus palaria linga el cu floarea infipta la palarie. il incaleca si pleaca la drum spre casa. Mergind el pe drum. — Daca nu-mi dai mie floarea asta. ci sa-i aduca ale noua iepe cu armasarul lor. Vazind imparatul ca nu poate sa se scape de el. Ion. Uitai sa va spun ca parintii balaurului era imparatul si imparateasa balaurilor. se duce in grajd la cal si incepe sa se plinga de ce este pe capul lui. — — Opreste calul linga ea si-1 intreaba: Sa iau floarea asta. era mai-mai sa lesine de spaima si incepu s-o suceasca incoa. nu si nu. nu aha si bate la poarta. Merse el ce merse ajunse la niste palate care straluceau la soare de-tl luau ochii nu altceva. Cind gazda vede floarea. il intreaba: De unde ai luat asa floare frumoasa? Ce sa gindeste el sa gazduiasca acu sara. Spune-i ca mergem sa-i aducem si lui o floare ca asta. Stind el la masa. Cind auzi imparatul. care-1 gazduise era Calul ii raspunde: spus ca rau e de o vei lua. a trebuit sa se tina de Se duce. si-i — El ii spune: gasit-o — Am Omul Omul venind pe drum. 1-au luat pe sus si 1-au purtat prin tot palatul de i-au aratat toate minunatiile ce nu erau pe pamint. rau de n-ai lua-o. sau nu? ii Calul spuse: de-i lua-o. Lasa insa ca nu-i nimic. 137 . ba ca-i da herghelii de cai. Sa-i dea pe Galbenu din nouazeci si noua de grajduri. tocmai imparatul balaurilor prefacut in om. rau e de n-o vei lua. Pina la urma gazda zise ca nu-i mai pretinde sa-i aduca o floare ca asta. iar Galbenu era calul imparatului. pe Galbenu. la el cazuta jos. El cere binele cit vrea. la o fintina vede o floare cum nu se mai vazuse de frumoasa ce era vorbsi.

Iau ei iepele si pe armasar si merg cale intoarsa si due armasarul si cele noua iepe la gazda. si se da batut si supus. se uita iar in dreapta se uita in stinga. Ajunsi acolo si vazind c5 Ion Ciobanul nu s-a putut pierde ii spune:— Sa mulgi cele noua iepe si sa pui laptele in cazan. Isi face treaba mica si a plecat. se uita in stinga. vine si Galbenu si cind sufla o data in cazan ingheata tot laptele de iesi Ion cu gheata pe cap. cum ! E bine si am sa ies spune Galbenu stapinului. in jos. in jos. Galbenu nu mai sare in groapa si se iau ei la bataie de se bat de dimineata pina sara. nu vede nimic. Galbenu ii spune lui Ion sa-1 lege cu o batista alba la urechea dreapta si pleca de acolo. ca unde-. stapine si hai sa luam si iepele.i stau picioarele iti va sta si capul. nu vede nimic. se uita din groapa si si-i spune: te uita cum ii este facuta lipsa mica. Isi face iar lipsa mica si pleaca. Mulge Ion iepele si varsa laptele intr-un cazan mare pe care il dete gazda. Calul spune stapinului : — Acum — Iesi afara din groapa e singele si te uita cum ii este facuta lipsa mica si-mi spui. Iese calul si necheaza inca o data si sare inapoi in groapa. — — eu si Rosu. se uita in dreapta. Iese Galbenu afara necheaza asa de tare de se cutremura pamintul. Vine armasarul de se cutremura pamintul. caci eu am sa nechez o data asa de tare incit o sa ma auda armasarul celor noua iepe §i o sa vina cu o falca in cer si cu una in pamint de o se cutremure pamintul. Cind a sarit gazda in cazan. Ca eu iar am sa ies si am sa mai nechez inca o data de sa rasune tot vazduhul. in sus. peste toate grajdurile imparajiei si a trait in pace si liniste. si atunci am sa ma ascund si eu in groapa. Atunci — zice calul catre stapin: — iese Iesi afara afara. pina ce armasarul celor noua iepe pica jos. Incaleca pe cal si plecara mai departe intr-o pustie groapa mare cit sa incapa calul si el. Vine iar armasarul celor noua iepe.! Se plinse iar calului ca omul ii cere acum sa-i aduca cele noua iepe cu armasarul lor. Vine iar armasarul. Omul fierbe laptele in timpul asta si-1 chema pe Ion si-i spuse: — Sa te scalzi in laptele asta. Sui pe mine si sa mergem. 138 . cu o falca in cer si cu una in pamint tremurind de minie ca-1 are pe frate-sau de rival la iepele lui. de au ramas din gazda numai oasele. a pus cazanul iarasi la foe. In timpul asta Ion se duce in grajd si sta de vorba cu calul. calul a suflat numai foe peste cazan. iar daca nu unde-i stau picioarele ii va sta capul. Acum sai din nou in groapa ca voi necheza de se va cutremura pamintul. Omul -Alb! sari inapoi in groapa. Ion se dezbraca si cind sare in cazan. Calul ii spuse: asta nu-i nimic. in sus. care-i spune ca ce are sa faca omul. A ramas atunci Ion stapin peste toata averea imparatului. sa se scalde si el si sa sufle calul. — Nici Acum si acolo sapara o calul ii spuse stapinului: Stai in groapa. daca n-o fi traind si azi. Vazind omul ca Ion nu a avut nimic. Atunci Galbenu zice stapinului: — Sui pe mine.

Imparatul se mira de darnicia si bogatia necunoscutului si o-ntreba pe vulpe: Asculta. Dar vulpea se aduna cocolos intr-un colt si plingind se ruga de flacaul sarac: Rogojele. cu un par in mina prinse vulpea mincindu-i malaiul. hoato. nu stiti ca ruda omului este punga cu banii? Pai un obraz subtire cum are stapinul meu. O lua si pe aceea dindu-i-o baiatului lui Rogojel s-o pastreze. Se mira flacaul de unde-i stie numele si ca este sarac. Pai cum credeti ca si-ar tine el palatele si slugile fara bani? Ehe. Si traia el mai mult singur. dadu — pare a fi tare bogat Rogojel. Imparatul ii mul^ami pentru chirie si cazu pe ginduri. ci cu obrazul N-o sa ne minjim noi fata pentru o banita? $i asa imparatul ii Vulpea ii si ea cum se — — ! banita. ca omul nu iese cu dosul la oameni. Se hranea cu mamaliga si juvetii pe care-i prindea in iazul morii cu o tirna din curpen. ori cocos de-si ospata cade baiatul. stapinul meu e A 139 . ca eu am sa te fac putred de bogat. Asa. iar de bogat intrece pe toti imparatii. rugindu-1 sa-i imprumute pentru stapinul sau o banita ca are trei odai pline cu aur si vrea sa le masoare. stai ca platesti tu cu blana. nu ma omori. Merse a doua oara. bag de seama ca ai un stapin cumsecade si darnic. rugindu-1 sa-i dea o banita mai mare. Odata a venit o vulpe si i-a furat faina ce-o agonisise cu mare chin. i sa facu mila si o facu iesita. Imparatul. Dupa citeva zile veni vulpea indarat intorcindu-i banita si dindu-i un taler drept chirie pentru ca masurase citeva cara de aur cu banicioara. bucatele mele ! $i ridica parul sa izbeasca biata vulpe-n cap si s-o omoare. tinar si frumos. Bani nici nu vazuse-n zilele lui si se hranea cu uiumul ce i-1 da o moara cu o roata si un cos. Cind ii aduse banita ii dadu chirie un alt taler ceva mai mare. de gasi alt taler si pe urma si pe al treilea. — Marite-mparate. incit se imbraca intr-o rogojina atunci cind iesea prin lume. Pe urma se duse la imparat. cumatra. Imparatul ii dete banita mirindu-se de bogatiile cumetrei vulpi. cumatra. ii zise: Bine. De sarac si rusinos ce era la hora ii era sfiala sa mearga ca sa nu-1 vada fetele si sa rida de el. Rogojele.! ! VULPEA LU ROGOJEL Intr-un sat traia un baiat sarac lipit pamintului. Nu stia cine-i fura din avere? Intr-o zi se puse la pinda. numai cu multa cheltuiala se tine doua oara veni iar vulpea. asezata de parintii lui pe un piriu repede de munte. in moara cea micufa care-i aducea cind si cind cite o lopetica de malai. ii zise ea pe nume. imparate. De sarac ce era n-avea el. nu uita un lucru. vazind-o cit de mult staruie. De acum Rogojel avea trei taleri de aur ca nimeni altul in imprejurimi. ce nu va cirpiti voi cum putep. cum osava dau eu bunatate de banita la un necunoscut? Imparate. Mai cata vulpea prin curtea imparatului si gasi o paraluta de aur. ca are o odaie si mai mare de galbeni de masurat. Afla ea de gunoiul tarului si zgurma in el ca o gaina pina ce gasi un taler de aur pe care-1 dadu lui Rogojel. nici camasa pe — — mai aducea lui Rogojel cite o gaina.

Toate-i par ca se maninca Vulpea isi arunca coada pe spinare si o porni pina la cringul de alaturi de minca dintr-o mortaciune uitata. caci el: Cite zboara pe sus inca. Dar vulpea ii adeveri inca o data $i el o crezu. se intoarse cu banita pe care li- cine o fi numara banii A un banut de aur inadins pe fundul ei si mai dadu si un taler mare de aur. destul a fost chiria ce ati platit. faca-ji domnul multa parte. Se ospata bine vulpea. Lasa. Apoi incepu sa plinga ea cu hohote. lasa. Rogojel auzind toate aceste lucruri. imparate. apoi a treia zi se ivi la palatele cele straiucitoare ale imparatului zicindu-i: Imparate luminate. Bagati bine de seama — Ca sinteti mult mai aproape — ! — — — ! sa nu ne-auzim vorbe Lasa. — Parca e pagin Da ce s-a-ntimplat? tulburat. cuscra. drept chirie Imparatul luind banita si zarind lipit un ban de aur zise catre vulpe: Cumatra. tine-1 §i— 1 da stapinului.! ! ! ! ! ! ! acest bogatas care-§i masoara banetul cu banita. uite ca vi s-a lipit un ban de aur pe fundul banitii. imparate. ii zise la plecare: Cuscra. de noroc. o-ntreba iar imparatul. cuscrulita. povestindu-i din fir in par intimplarile precum au fost cu masurarea aurului cu banicioarele si apoi inselaciunea cu galbenii gasiti in guncaiele-mparatului si mai la urma nunta cu fiica sa. doar nu ti-o plinge pise ! — — — ! copiii de foame? — De Da-l-as lui Satana. asa stapin. Ia poftim in palat sa te ospatezi oleaca si sa cadem la tocmeala. i se paru ca-s viclenii de-ale vulpii si rise cu pofta. cumatra. cind el imparat isi si tot nu-i ajung treia oara. iaca eu cu greutate il hotarii pe stapin sa-ti ia fata. unde-i bogatie mare. ca-ti vin cu ginerele-n bra^a In timp ce printesa vesela se pregatea de nunta. ce s-a-ntimplat de lacramezi. ia mai incearca poate ne facem cuscri si vei avea o cinste precum ti-e osteneala Imparate. ceru o banita si mai mare ca mai are o incapere cu citeva cara cu taleri de aur si vrea sa o masoare cit mai degraba. zise el. Atunci vulpea ingrijorata ii — zise: 140 . C-o zina picata din soare Eu ii zic cu fiica mata. se-ntelese cu imparateasa. eu am sa mai incerc s-o ia de mireasa pe fiica mariei-tale. ca are de gind sa se-nsoare si vrea sa stie ce bogatii are ? Lua banita cea mare o ascunsa intr-un tufis si peste citeva zile ca si in celelalte dati. imparatul si mireasa sa faca nunta Ba imparateasa stiind ce ginere bogat are. dar tare ma tem de naravul stapinului meu. — De te-ai Bine. ! Plocon de pomana. casca ochii la tocmeala si nu dupa ce te inseala Fata mea mai mult de jumatate de-mparatie zestre n-are. un banut sama nu are raspunse vulpea. de se-nduiosa insusi imparatul si o-ntreba: Ce e. stai nu pleca. de sanatate. vulpea ajunsa la moara lui Rogojel. cumatra. Cica vrea sa sa-nsoare.

ca niste tilhari inarmati 1-au dezbracat. zise catre generalii sai: ca e cal de in — Ei frate. Apoi mai merse si fura dintr-o cireada de capre un tap si o porni cu el de zgarda sa-1 insoare pe stiipin.! ! ! ! : Rogojele. ca n-avem acoperis nici pentru caii-mparatesti? Fii pe pace. nu vezi ca e lasat pielea goala de tilhari? — Cum sa spargem nunta. insa lumea-i alunga cu pietre huiduindu-i. oastea i-a ucis-o si inecata-o. ca am eu grija si nu te afle. zise printul si vazind cum se apropie ostirea isi lua copiii. asa este-mparate. cuscra. Tu bag5-te-n pivnita palatului ascunzindu-te. Trimeas5 curtenii de-i adusa toale din fir de aur si sabie imparateasca. da ce ne facem acum? — Ce sa ne facem. cumatra. vulpea si cu oastea imparateasca plecara la intimplare pe un drum spunind imparatului ca merg la palatele — — printului Rogojel. La pod il invata pe Rogojel sa sara-n riu cu tap cu tot si pe apa sa arunce — — — ! iar podul il stricara. zise vulpea. de ma due si ma-nec Sa nu spui vorba asta. nevasta si servitorii si se ascunsa — — 141 . — — ne descurcam noi Cind colo. hai. vrei sa mi se prapadeasca fata Ce ! ! rasa. Vulpea nu se ingrijora de asta si merse prin gradinile oamenilor adunind ca la un car de troci pe care le cara cu Rogojel sub un pod in apropierea palatului imparatesc. cum zicea cumatra vulpe Mersera de aci la palat si juca imparatul pina-i crapara cizmele de bucurie ca si-a maritat fata dupa un om asa de bogat. numai astupa usa cu niscaiva pari si maracini. incaleca si cu roibul se repezi la fata locului vazindu-si ginerele luptindu-se pe riu cu valurile si alaturi calul si capetele os- trocile. acuma ce ne facem. nu mai sta ! $i pleca sa-si adune nuntasi. dovada Vazindu-i calul. cuscra si mai bine sa facem nunta. — Se vede ca am ginere de neam dupa urechile calului — Da. Bine. nu vedeti ce urechi mari are. Vulpea fugi cu coada-ntre picioare dind veste-mparatului ca nu se mai poate face nunta. tirii. se omoara pe loc Pai tot mereu de cind a auzit de printul Rogojel imi zice: Tata. imparatul cela vecin vine cu oaste sa te omoare si sa-ti ia toate bogatiile. ii dadura si un cal si toate se linistira ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic la acel pod fara de noroc. dar cu ce sa ma imbrac. sa spargem nunta. bogat. lesne inainte. Imparatul cind auzi. Dupa nunta Rogojel isi lua mireasa. Vulpea-i da tircoale pe drum lui Rogojel care-i zise-ngrijorat Ei. vazu-n zare niste palate si cu asta ! zise vulpea si fugi mari stralucitoare si fugi acolo batind la poarta. vorba e asta? Pai craita de va auzi. da-mi barbat ca plec. vezi c-am venit sa-ti fac un mare bine. iar Rogojel abia a scapat cu calul in josul riului. cum e calul si stapinu. iesi din moara si hai pin sate sa dam veste ca te-nsori cu fata-mparatului si sa-i chemam sa ne fie nuntasi Hai. zise Rogojel? In rogojina ce o ai Grabeste-te. Palatele erau ale unui prin. soptindu-i in taina: Cind iesi printul vulpea se apropie Maria-ta.

ti-e rusine la obraz. ajunsa stapin peste jumatate de-mparape si cumatra vulpe se-mbolnavi greu Cind isi dadu vulpea sfirsitul MlRTANUL NAZDRAVAN fost un mo? care avea un mirtan nazdravan. sa-p fie pe plac. vazind-o moarta si cumiros urit. Rogojel o lua de coada. si-n coada cu ac si fiere ? la stai. ca inca n-am murit. nu e o floare la ureche cum crezi mataluta. vrenic si bun de insurat. Se prefacu intr-o dimineata moarta la usa lui. Vulpea astupa usa cu paie si coceni si cind intra Rogojel cu printesa se bucurara de palatele cele mindre si straluritoare. Mosul era sarac lipit pamintului. ca stapinul la barba. ori sa ma faca careva burduf ? Sa vezi ca eu m-am prefacut. top in picioare si zise amenintator lui Rogojel: Bine. casa se tinea in propte §i era acoperita cu paie si acelea putrezite A de vreme. doar ma stii sugubat din fire Asa da. cumatra vrea sa-1 incerce pe Rogojel. Intr-o zi. cum sa nu sa poata Cine naiba vine dupa un coate goale ca asta. Apoi — Nu — — ! ! Nu cazu la pat. cita recunostinta-i poarta. sa tii bunatate de baiat frumos. o lua de coada aruncind-o intr-un gunoi. dar tu uita ca pe unde ai sa-p faci pacate cu mine. ca sa vada la inapoiere imparatul cit de bogat este ginerele sau. Si cu topi traiau aci fericiti si mulpimip. aruncind-o-ntr-un ogas unde-o napadira cinii de-i sfisiara blana la iuteala. Vulpea simpndu-se azvirlita ca o nemernica. incit Rogojel ramase aci stapin Vulpea drept multamire ii dadu la fiecare ostas cite un pumn de galbeni din lada gasita plina. N-auzi cum se cearta ma^ele de foame in burta lui? La nora ii trebuie mincare si dichis. — — ! — 142 . eu te facui om si tu asa-ti tinusi legamintul cind voi muri sa-mi faci mormint din marmora si sa ma-ngropi cu doua sute de popi si cinci sute de calugari si cind colo. mosule. atita-ti fu recunostinta ta? Sa m-arunci in gunoi sa ma manince ciinii. eu ma due in petit chiar la imparat. Si asa se sfirsi viapi cea minunata a vulpei. ma Rogojele ! Cu asa recunostin^ te porti cu mine ? Ca albina-n cioc cu miere. Prinpil Rogojel. nu te supara far' de socoteala. Se poate. cumatra vulpe. ma nespalatule. Pe urma vulpea lua ostasii cu sape si lopep si astupara usa pivnipti pentru vecie. neinsurat ? Se poate. iese si sufietul Vulpea ramasa cu fiica-mparatului si Rogojel. nu te supara. Mosneagul mai avea un Intr-o zi. ca eu am stiut ca te prefaci si te-am aruncat facind o gluma. am imbatrinit. iar Rogojel. de nu te vei pne de vorba. baiat inptlept. iese cuvintul. taica.! ! ! acolo. Stii bine ca eu nu pot suferi vicleniile si prefacatoriile oamenilor Rogojele. traind pina la adinci batrinete si tragind nadejde la omenia stapinului. Lasa. numai sa nu fie vreo prefacatorie. mirtanul se dete la mos cu vorbe de infruntare. mosule. eel sarac si golan. ca daca nu vrei.

da o plecaciune cu laba. vaitindu-se la imparat si-i spune: Marite imparate. vazindu-1 pe el dolofan si frumos. mai statu pe ginduri si cum il Niste ostasi cum il vazura azvirlira puse piciorul in prag batu cu laba in de pe scara ghiomotoc joe.! : Esti nebun. Facea zgoande si miaune de bucurie. asa cum vreau eu. asa rochie n-am vazut E cea mai frumoasa rochie de pe fata pamintului. printesa printeselor. stapinul meu s-a luptat cu zmeii pe slavile cerului si a furat-o de la o zina pentru fiica mariei voastre. credeti ca rochia zinei sa-i — Marite imparate. ca zice el. mirtanul o vazu. orice ar fi si ai sa vezi. unde era cea mai frumoasa fata din imparatie. isi linsa blana. o facu mototol si pleca inainte. fiindca pin sate si orase se legau de el fel de fel de mirtani jigariti si prosti. ce s-a intimplat ? Da el se face ca stie tot ce s-a intimplat. 143 — — . m-a trimis isi dau aceasta rochie frumoasei fuce a mariei voastre. stapine. Mirtanul se scula. $i este cu adevarat. E gol si pe toti ostasii sai i-a omorit si i-a aruncat in riu de i-a inecat. Mirtanul isi pieptana mustatile. Imparatul. — — Ba ! Pentru o asa indrazneala eu nu ma las. Trebuie sa fie frumos si viteaz. Mirtanul eel nazdravan mergea in fruntea nuntii. cergi. apoi si merita s-o ia. Imparatul netezeste barba. zina zinelor Pe drum niste zmei se bateau in slavile cerului pe o zina furata dintr-o tara de la capatul lumii. Daca s-a luptat cu zmeii si i-a invins. infuleca un soricel proaspat sa aibe de cale lunga si o porni spre cetate intr-un oras mare de aur. mai baiete. Si iata acum stapinul meu e in zdrente si vai de el fara avere. ajunse la poarta ! palatului. Zina de frica sa nu-i rupa rochia din fir subfire de aur o lasa de pe arpia de nor in jos. sa-1 vad. si voi asa va purtati cu un strain? Rusine sa va fie Ostasii pusera capul in pamint si-i dadura drumul la imparat. matasuri. Toate erau imbracate in aur si in pietre scumpe. incepu sa-i mustre va bateti joe de mine ? Vin de la imparatul Barba Albastra sa-i dau fiicei imparatului vostru aceasta rochie de aur furata de mine de la zinele din cer. priveste De cind mama m-a facut. Nu use. stapinul meu a fost jefuit de tilhari. desface — Ce. insa el ne asteapta in marginea padurii cu mergem acolo cu mireasa sa i-o ducem. Bandele cintau si nuntasii chiuiau si se veseleau. ii privi pe ostasi drept in ochi tinta si necioplitilor. este mare nenorocire. ca pe-un ghem. cu bagare de sama sare pe o masa lunga. sa-mi traiasca ! Sa intre ginerele. maria-ta. Cind ajunge la marginea padurii. ! — — — — Chiar A ostasii lui calari. Alearga. pina noi aur git. legat si el cu daruri la ea. Dupa multe greutati. aurul si argintul. vezi-ti de treaba ne-ar putea pe toti atirna in vreo spinzuratoare. maria-ta. adevarat stilp al imparatiei. pornit imparatul cu mireasa si carale pline cu podoabe. vrea sa o petesc ca s-o ia de nevasta. cite alte bunatati si bogatii. n-are curaj sa tune in Aude baiatul plingind. Ce e. Mirtanul nazdravan se opreste in fata imparatului. si zice: si graieste: sint sluga Ia imparatul Barba Albastra. Cind pasi inauntru sa-i ia ochii oglinzile. si aja este. Eu m-am luptat cu zmeii si n-am fost bun de o ceapa degerata ! Asa ginere mai zic si eu. apoi incet.

mirtane nazdravane. s-a inchinat in fata imparatului si i-a pupat mina zicindu-i: Prea inaltate imparate. ca nuntasii s-au inva{at pe trai bun si petrecere si cuscrii la fel. degraba si pitulati-va prin nori pina ce nu va ajung. a pus si el o sabie la sold si-a pus mirtanul pe umar si au plecat cal. omoare — Asa asa sa-1 e. insa nu s-ar face sa nu-1 aducem si pe tatal imparatului meu la — ! nunta feciorului sau. ce ne facem cu copiii ! — — — Zburati prin nori Zmeii — cu ei. Mirtanul eel nazdravan o lua de goana inainte si ajunsa in palatele de clestar ale zmeilor. mai nazdravane. inainte. Avem nunta fiica imparatului. asa ca au ajuns de pomina. urca-te pe coama lui si du-te drept — Imbracati-1 si aduceti-1 teafar la nunta. si Mai fratilor. ca stapinii sai erau niste natafleti. iata. ca vine imparatul cu ostirea praf va face ai mici ? Vai de mine. cuscru saracu Mirtanul nazdravan sari pe coama unui armasar si s-a facut nevazut. s-au bucurat cu totii si insusi ginerele nu stia ce este cu aceste minuni. tine-ti firea ca avem si noi toale imbracam ! Imparatul porunci sa sa-1 imbrace pe ginere in haine de purpura de aur si mearga nuntasii putea — Maria-ta. Tot beau. fugiti care pe unde puteti. si e. mintea imparateste se infierbinta ! 144 . ma — Suie-te pe mosule taci. ca mirtanul nazdravan stie ce face. Cind s-a apropiat imparatul cu nuntasii si din departare au zarit palatele de clestar poleite cu aur. astea sint palatele mirelui Bucurati-va si va veseliti. Si eu unul am apucat de am purtat o hora inainte si toate printesele isi dadeau coate. ba eu zic bine ca a scapat numai cu atita. se-nsoara baietasul tau cu faci sa dau in vreo belea cu imparatul. Mirtanul ii ceru voie imparatului sa mearga inainte sa spuie argatilor de la palatele stapinului sa aiba grija. nu mieuna degeaba. in timp ce stapinul lui se ana in trasura linga frumoasa mireasa. si — Aoleu. Cind a ajuns la casuta saracacioasa a mosneagului 1-a gasit numarind boabele de fasui sa le bage-n oala. Tilharii am auzit ca 1-au dus si 1-au legat intr-o coliba. slavile cerului. cu beutura si purcei fripti si nunta cu dt cu atit se prelungea. Mosul s-a imbracat in toale imparatesti. mosule. pe stapin. Iar mirtanul nazdravan a purtat si horele inainte si cu intelepciunea lui i-a procopsit pe stapinii sai si i-a purtat de grije imparatiei. ce crezi? misuna lumea de tilhari. tine un cal. Apoi s-a pornit o numta mare. lasa la vostru. auzira luara zinele furate in brate si copiii si dusi au fost in au ramas goale. mai sa-1 baiete. Bine. la ! — Hai. Vorba batrineasca: mintea domneste. furindu-i tot ce avea in palate. Iar palatele lor cum Atunci mirtanul s-a inapoiat la ginere si mireasa. mare naiba fasuiu.! — Lasa. zise mirtanul. stralucind in bataia soarelui. mincau si jucau cu danpi inainte chiuind de bucurie. ca a dat procopseala si bogatia pe capul la casele zmeilor. in toate Jarile si nu le putem da de capatiiul lor.

da a venit cineva si i-a furat merele. Da el cind a vazut capestre cu nestemate a luat si capestrele. s-a intapat si s-a trezit. cei mai mari. da in lungimea satului era o tabla cu trei drumuri pe care scria cine da pe drumul asta moare de foame. Te due eu finca pina la tine n-a indraznit nima sa vie. vine o pasare de aur si culege merele de aur. a dat de maracini. da tu mi-ai adus calul de m-am saturat si eu odata ca tare jigarisem. te duci dupa pasarea de aur. mersa mai departe pe drum si-i iesi lupu-n cale. si si imparatul cu calul. colivia la Da lupul il duce f i-am spus eu sa nu iai capastrul ? Atunci a plecat el la fata lui Ros-imparat. Baiatule. El e mai smecher.LUPUL fost un om care avea trei baieti si el mai avea un mar crescut in balegar care facea mere de aur. Ce faci. ca n-ai ascultat. s-a dus eel mijlociu. A sunat din corn si a venit imparatul. fi-1 dau. el o arunca pe spate si fuge cu ea si fuge la imparatul Verde? sa-i dea fata. lui Verdes-imparat. 145 . dar sa-mi aduci calul lup sa plinge: Vine — Ce ma? — Luai ma prinsa m-a trimis dupa calul faci. S-a dus si a stat pina la miezul noptii. Zice el ia sa ia el si colivia de aur. vede el colivia de aur. ca sa-i dea in schimb calul. daca-mi aduci fata lui Rosu-imparat. altul pe drumul unde se moare de sete. ? "Ti-o la lui si e. Dimineata s-a dus la tata-sau si i-a povestit. s-a pitulat sub trandafiri si cind trece fata imparatului cu fetele pinga ea. da el pe drumul pe unde-i maninca lupul calul. Cind la mijlocul noptii. Pi la 12 noaptea a venit cineva. Cei doi se intilnira si venira indarat. cind a ajuns acolo i-a zis sa ia numai calul fara capestre. el trist la lup. El binisor s-o prinda. S-a dat jos si i-a mincat calul. — Ce ma — Pai mi-a mincat merele de aur. da el eel mic. n-ai cetit tabla ? Da-te jos sa-ti maninc calul. Ziua marul inflorea si lega. Cei mari au dat pe drumul pe care se moare de foame. A incalecat el pe lup si au ajuns la un rege. da noaptea sa cocea si nu stiu cine le fura. doua zi. a apucat-o de-o pana si pasarea a zburat. Da colivia avea sunatoare si-1 prinde acolo A A A — : — — : imparatul. ma. cine da pe alalalt moare de sete. dau. treia sara s-a dus si copilul eel mic. i-a furat merele si marul i-a ramas gol. Au luat toti cite trei cai. da pasarea la rege in colivie ! I-a spus sa ia numai pasarea fara colivie. i-a venit somn si a adormit. iar te prinsa ? — — — Merge — Ce. Cind colo. Si acuma feciorul eel mare i-a spus lui tata-su ca el se duce la noapte sa vada cine le fura merele. — Verdes-imparat. Ai sa mergi dupa ea s-o prinzi. Da lupul i-a zis: Eu stiu unde te duci . bre ? Iau calul ca sa-1 dau imparatului sa-mi dea pasarica care mi-a mincat merele de aur. cine da pe drumul al treilea ii maninca lupul calul. Acolo lupu i-a zis ca nu-1 mai lasa si s-a dus lupul. a pus pe linga el maracini si cind a cucait.

merge la-mparat. omule. Dimineata doar gaseau zidurile pravalite la pamint. toti calari pe un singur cal. Se cobori din cer o zina si incepu sa darime zidurile. care-si pusese-n gind sa ridice-n lume cea mai mare si A adunat de pe fata pamintului noua mii de mesteri mari. ca ma due eu singur §i-i iau calul imparatului fara sa-i iau capastrul. ca ceva este necurat la mijloc. strigara birovii de pe culmile dealurilor. sa auda lumea si tara ca mscai dusmani neispraviti. li dau inainte cu lucrarea dar in zadar. asa ca multe se suira pe omul acesta. noaptea se darima. pina aproape Cum de zina. Zis si facut Multa lume capata curaj crezind ca o sa se procopseasca cu vreo palma de pamint din imparatie stind noaptea la pinda. Bine.! lupul vede ca ei se iubeau si zice: stati voi aid. i-a dat brinci si a tras pamint piste ele. muscaturile de furnici se destepta din somn si o lua pitis-pitis. maria-ta. Da — la — PASAREA ZAMBILA Cica odata de demult. dumneata un slabanog zdrentuit. de cind cu lupii ai albi. ar fi trait un imparat mare. Mersara si ajunsara unde mincasa lupul calul. au facut semnele crucii pe vatra manastirii si i-au pus cu mina lui pietrele din temelii. cazind la pamint. darima lucrarea imparatului. se batura tobele. le-a zis. dar degeaba. vestita biserica. Se chinui cit se chinui si un miros frumos simp si adormi. Pe urma a adus tot lupul singur de a furat si pasarica si de acum si lupul si ei doi si pasarica erau in mina fetii. Ba mai spuse ca da un corn din imparatie aluia care va prinde pe raufacatori. — — ! — — Incearca^ dar eu n-am Omul nici o nadejde. intr-o imparatie mare. incearca Esti slobod sa incerci. I-a sapat baiatul groapa si i-a dat brinci in groapa ca sa moara lupul. calfe* si zidari. Zina era frumoasa. eel sarac isi lua arcul. graindu-i: Prea inaltate imparate. La miezul noptii il apuca un somn ca din senin. Cazu pe ginduri si imparatul. ca buturuga mica rastoarna carul mare. sapa-mi aici o groapa mare. simti Furnicile se izidira care incotro. Iar ei au plecat la ta-su cu pasarea. numai ca toate se incearca fara rost. ca lumina de ea si o prinde de codite. 146 soarelui. ca de citi am stau aici. incinsa sabia lui si la cele patru cornuri de temelii puse musuroaie de furnici. Ce sa fie? Cine-i darima lui noaptea zidurile manastirii? Dete sfoara-n Jara. El s-apropie . Ce ridicau ziua. lasa-ma sa incerc si eu sa pazesc si sa aflu ce duhuri necurate fac asa de mare paguba si necaz imparauei tale. Un om sarac isi ia si el inima-n dinti. nima n-a trecut ca sa-i maninc calul si eu am rabdat de foame si de acuma nima n-are sa mai treaca in afara de tine si sapa-mi groapa ca sa mor in groapa. Dupa aceea au pornit sa lucreze mesterii si calfele. lupu le zisa: Acum dati-va toti jos de pe cal. ce se zidea ziua noaptea se farima. Sa-ncerc. toti adormeau si nu vedeau nimic. Isi da seama ca nu este de-a buna. dar uite. Apoi el s-aseza intre alte musuroaie de furnici. N-au izbutit ei viteji si voinici tineri buni de vina. cu parul lung auriu.

oamenii. Merse fiecare inainte. Adasta el trei zile si aude pe-o aripa de nor un cintec frumos care s-apropia de pamint. Sa-i spui imparatului ca atunci cind o sa se slobozeasca biserica. — Nici moarta nu Asta sa — Te rog. Al patrulea iepure ii da apa si hrana. Copacii. S-au asezat sele-n sele. Sa nu te indepartezi ca te impietreste si pe tine. ca-ti spun care este taina tainelor. De copac era legata o zina cu coadele ei lungi. Mai era putin pina la slobozirea bisericii si nu se da de Pasarea Zambila. iar Pasarea 147 . mai istet din fire. Ce era sa faca ? Trebuia sa a^tepte trei ani pina la SiriZiieni. cintind cu un glas frumos de inger picat din cer si to|i tot ce era impietrit invie ca prin 3 mortii ies din pamint. A facut farmece si a impietrit tot ce-a fost frumos si a avut viata. frumosi si curajosi. Oamenii prefacuti in pietre se sculara si pornira la lucru. ca sa scapi omenirea asta de la rau. iar. baba rautacioasa. Stai ! la stric nimic te las ! stii sarac. De aci incolo zidurile se suiau mindre catre cer si nu se mai surpau. el ii zimbi si z se: va invia padurea. Imparatul avea trei iii mindri. Se mirara ei. lata ca vine Pasarea Zambila. cimpia si roadele pamintului. florile capatara boboc si miros. oamenii. sa caute Pasarea Zambila s-o puie pe aia sa cinte mai intii in biserica si dupa aceea sa intre lumea la rugaciune. iar se impietri toata omenirea. se arunca asupra pasarii s-o piarda ca sa nu mai cinte. ca de mila mea vine aici Pasarea Zambila si-i vine rindul ca sa cinte. — Cinta-ti zina. Zina care era pazit5 de cei trei iepuri ii spuse sa mai astepte ca peste trei ani iar va veni sa cinte o data. Ii spusera imparatului ca ei se due s-o aduca pe Pasarea Zambila. florile. au pus miinile la ochi si s-au invirtit de trei ori si in ce loc s-au oprit intr-acolo drept au pornit fiecare voinic. Fata adasta pina ce adormira iepurii si-i povesti ce este in imparatia asta. leii. Dar sa astepti pe-aproape. cu un dinte-n gura si un corn in frunte umbla in tara asta cu maghii. Atunci — O fiarele. . Era Pasarea Zambila. pasarile prind aripi. Omul eel sarac se-ncrede-n zina si-i da drumul fara sa-i faca ceva. serpii. pasarile si izvoarele toate erau oprite de o zina rea pe loc si facute stei de piatra. sufletul Ca mi-i drag ca Pasarea Zambila cinta peste tot si minune. Fratele eel mic. izvoarele se dezleaga si ciu-g. Acolo in tara asta. Dimineata ii povesteste de-a rindul imparatului cele intimplate. si fara grai. om inima da-mi nu ma omori. dar fiecare se grabea inainte sa dea de Pasarea Zambila. toate pietrele se prefac in oameni.! ! ! — ca te-am prins De mine nu mai scapi — Lasa-ma. fiarele incepura sa se manince intre ele de fcame. toate erau impietrite. tigrii. au mers pina ce au ajuns intr-o tara mare pustie. Cind auzi imparatul ca i-a fost zina la mina si i-a dat drumul a fost din putin sa nu-i ia capul. Au mers ei. necazul necazurilor. Pe de laturi o pazeau trei iepuri urecheati si fricosi. si va invia lumea din morti si iar o va fura vulturul eel negru din cer. merse si mai mult si ajunse la un copac mare. vitele. Tata-su le dadu bani si-n desagi de-ale gurii. Dar un vultur cu cioc de fier n-o lasa in pace. zidurile au sa se surupe pe omenire si toti vor muri cu imparat cu tot. Numai ca sa scape cu bine. moarte. incalecara armasarii si dusi au fost. ca-p jur ca de-aci incolo n-am sa mai imparatului. codrii capata frunze. cintecul. Cum o prinse. ca de matase si plingea. ursii. atit de turbat in minie era. Cum incepu ea sa cinte. omule. cinta si zboara. ai si viaja. iarba inverzi. Tu esti trimis de Dumnezeu.

scoborind ca o sageata ca uitase de ziua pe Pasarea Zambila. chiar si frate-su si cu imparatul. Vine vulturul din prinda si asta. tina adinca. Tocmai atunci sosi la nunta si printul eel mic imbracat in sarica. ca sa povesteasca mic o sa mai calce pragul casei. Cind colo. La nu se tragea nici o nadejde ca prinpal eel Cine te-a scos din miinile celor patru iepurasi care zmei prefacuti in iepuri? singur. care le-au scos din ghearele zmeilor si le-au adus la curtea imparateasca. opinci si haine ciobanesti. ii pun gind rau si intr-o noapte il omoara. Zina insa plingea si nu voia sa se faca nici o nunta. regi si printi din toate imparatiile asa cum este adetul la nunti. se temea sa spuie adevarul si tacea. El aduse zina si Pasarea Zambila. Amindoi o voiau si nici unul nu se lasa in voia celuilalt. ca aduce o zina si Pasarea Zambila. Era chiar in ziua nuntii cind trebuiau cei doi tineri printul eel mijlocas si zina sa se cunune la o alta manastire. mic Apa Un imparatului.Zambila cinta. si amindoua ramasera tacute si triste gindindu-se ce rautate poate sa fie intre oameni Ajunsi la imparat se laudara cu isprava lor si povestira nascocind fel de fel de minciuni. dezleaga zina legata cu coditele de copac. Ei spun la Pasarea Zambila si Zinei ca pe amindoua le vor omori daca vor spune imparatului ca ei 1-au ucis pe fratele eel mic si ca ei sint cei mai viteji din imparatie. pasarea plinge si tace. i-au lasat in jos o fringhie si 1-au tras a far a la lumina. i-a luat oi la casa si ei Atunci baiatul cu turma de palat cele intimplate. Pina la urma ajunsera la cearta si bataie. care sa se insoare cu zina cea frumoasa. zina la fel. Imparatul in zadar o suia pe manastire sa cinte. gata s-o casa sufletului cer. Cei doi frati incep cearta. El merse drept la imparat si-i povesti cum 1-au lovit fratii si 1-au aruncat in fintina sa moara. Cind 1-au auzit in fundul fintinii vaitindu-se. ca in loc sa cinte. iar Ea. ca sa nu se darime biserica. Calatoresc ei vreme lunga sa le-ajunga pina ce se intilnesc cu cei doi frati. dar se intrista auzind ca fiul eel mic a fost aruncat de niscaiva tilhari intr-o fintina fara fund si acolo s-a prapadit. Astia cind 1-au vazut pe eel mic ca este mai curajos. Veni timpul sa slobozeasca biserica cu noua turle. inalta pina la cer si poleita cu aur. la locul de unde se despartisera. — — Tu te robisera si erau 148 . Pasarea Zambila. ca sa auda toata lumea. singurel cu sabia. facindu-si socoteala ca este vreun semn dat de Dumnezeu. Apoi in loc de nunta ceru mai intii sa se adune toata lumea din imparatie si sa se faca judecata fratelui sau ucigas. Printul intreaba pe zina. imparatul era judecatorul. Imparatul se bucura vazind Pasarea Zambila. omoara iepurii care o pazeau sa nu fuga si cu amindoua se duce sa se intilneasca cu fratii sai. Baiatul trage cu arcul drept la vulturul cade si se face loman. Ciinele a luat-o inainte iar ei dupa ciine. Fratele eel a fost aruncat aproape mort de catre fratii sai intr-o finnefiind adinca el s-a trezit de raceala si a strigat ajutor. Pasarea Zambila se intrista. Ea desi stia ca printul eel mic fusese omorit chiar de acest frate mijlocas. apoi in toale imparatesti scsi si printul eel mic si voinic. Lumea adunata credea ca se va face judecata pe sprinceana. Pasarea Zambila vazuse toate dar se temea si ea de razbunare. Mai inainte de nunta se batura si mijlocasul il omori pe fratele ! eel mare. In piata cea mare a cetatii. ciine ciobanesc a auzit si nu s-a lasat pina ce nu i-a dus pe pastori pina acolo sa vada ce este. Printul eel mijlociu se puse cu zorul sa se insoare cu zina cea frumoasa. Suira Pasarea Zambila pe manastire sa cinte mai intii. plingea si poporul cum o vedea plingind. plingea si el. Au fost poftiti imparati..

intrebati pe Pasarea Zambila. Pasarea Zambila si incepu sa cinte cu un glas frumos si duios. Atunci imparatul a intrebat cu glas tare poporul adunat sa-i spuna. Odati. ca-ti voi face si eu vrun bine. iar eel in nici i-a fier si a scapat-o din robie ? Imparatul a intrebat-o si pasarea a raspuns ca care a scapat-o. astepta. Se duse mosneagul la mai. de picau frunzele pe jos. Baba da-i pe el sa fie afurisit si marturisit. 149 . da-mi drumul. Mosu mergea cu undifa si prindea cite un juvete. printul eel mic ruga Pasarea Zambila sa zboare pe biserica de aur si sa cinte. Si jucara toti pe loc Cu povestea din Timoc ! PESTELE DE AUR A fost un mos cu o baba. care vrea sa ma de mare te-a aruncat nu ajutat Dumnezeu. mai omule. du-te si cere-i pestelui de aur sa-ti dea o albie. cine a omorit vulturul lovit cujitele si ? ia sotie. Cind ajunge acasa n-are de lucru si-i povesteste din fir in par babii. pentru dreptatea ce s-a izbindit. ce pedeapsa i se cuvine unui fiu atit de ticalos pe care nu-1 mai socoteste vrednic sa-i fie fecior si mostenitor. Lumea adunata a cerut sa-1 omoare si a sarit minioasa pe el. ce e. put. Se sfinti biserica si se cununa zina cu fiul eel cuminte si viteaz de se bucura intregul popor si bogat si sarac. mosule ? Te vad trist Sint trist ca baba m-a certat fiindca pentru fapta aia nu ti-am cerut ceva sa — — ne imbogatim? — §i ce cere — Cere o avem ? albie. Atunci imparatul a poruncit sa-1 ia pe ginerele ticalos sa-1 lege de patru cai salbatici si in fata mulpmii sa-1 spintece-n bucati. macar atita fa si tu. saraci lipiti pamintului si traiau la o margine de mare. Iar bucatile din trupul lui sa fie duse in padure si aruncate fiarelor. Asa si facura. dindu-i libertate si viata. Baba ii frigea pe carbuni si asa isi petreceau din greu bStrinetele. ca n-are minte si cite si mai cite vorbe urite. Si jucara toti prin tinda Cu picioarele prin grinda.: ! : — Cine m-a cu m-a aruncat in put — Fratele tau. Facu nunta imparateasca. La coconi sa pomeneasca. intrebindu-1 E. arunca mosu undita si prinde un peste de aur. sa si noi in ce spala camasile de cilti. Du-te. de aceea — Marite imparate. Mosu i-a dat drumu uitind sa ceara sa-i faca si pestele lui vreo bunatate. ce astepta si veni pestele — : — in prundis. cu ciocul de el este voinicul eel viteaz — Dar cine a mai vrut ma omoare — Fratele mijlociu te-a injunghiat cu sa ? eel cutitul si eel mare te-a aruncat in put. Pestele cum s-a vazut in undita a inceput sa se zbata si sa vorbeasca de parca avea glas de om Mosule. Dupa asta.

Cum il vazu. stii ? ! taina. pestisorule. oare multe si pasari multe. — — — eu o muiere proasta cum sa — Ma daca era capatuiesti? — Fugi. incepe cu vorbe de ocara. altii tasala. c3 altfel cu baba unii maidanul plin de slugi. Se bucura baba. giste. mosule. golumbi si cu toate ielea. Se mira mosu si cazu pe ginduri ce-o sa se faca el cu atitea vite. ma prostule neispravitule. te si si altu stia ce sa ceara. in locul colibei proptite cu pari. da-i: Ajunge acasa aduc apa. Sa te duci tontolocule si sa-i ceri de data asta sa ne umple maidanul cu oi.: ! ! p se va implini dorinta. se fac voile. ca destul ai facut pentru el. dunga tinzii sta o albie de plop noua-nouta. Cind ajunsc — — vede. Cind ajunge mosu aproape. mosule si tot suparat te vad. ca e un Tindala. ca nu se pricepe ca ea sa ceara. — — — Sa-mi dau — Bas asa Da de unde — Asta e o mosule — Multumesc. unchesule. Du-te si ai sa ai si argati sa te slujeasca ca m-ai scapat de la atitea. lemne. cine o sa le pazeasca. bibilici. mare cu ferestile in soare. ca asta n-o scot la capatii. ca e un Pacala. se due la moara sa macine si cite si mai cite Sta mosu incremenit la toate minunile astea si isi zicea in gind ca nu e de-a buna cu baba asta. vede o casa alba. vaci. De ce n-a cerut un lucru mare si scump. gaini. la spune ce porunci ti-a mai dat baba? Cica sa-i faci vite cornute. rate. — Pestisorule am sature de o casa — Bine. Cica sa-i faci si ei sa se bogatie. vite mari si pasari sa n-aiba nima-n sat ca noi. sta si chibzuieste. Iar se-ntoarce la pestisor tisorul il vede si-1 intreaba: Unchesule. Cum il du-te acasa ca acasa. pe — Bine. sa iertare. oi. Baba insa. mosule si cere-i sa ne faca pestele de aur o casa. ca baba. stiu de ce De ce? nu stie cum ci multi ci si averea e sa-nceapa vorba de rusine. cine o sa le araneasca? Baba cum il vede se repede la el cu o falca-n cer si alta in pamint de suparare. curcani. Mare minune e si asta si tuna in casa bucuros. Unii mulg vacile. du-te acasa ca ii zice: taica. Pes- pe stapini. Bine. Iar ai venit. se bucura si mosu. mare. Baba cind il vazu. ceri ! ai venit sa-ti argati. mergi sanatos ca si asta oi face. nu unul. baba pe el. Trebuie sa te-nvat cere-i si argati. — Pleaca mosu iar suparat la marginea marii si asteapta sa vie pestisorul de aur. Se duce mosu acasa si cind colo. nima-n sat sa n-aibe ca ea. altii si taie 150 . iar nemultumita. oare. Se duce mosneagul la marginea marii si asteapta pestele. care pina la urma are sa-i cear5 si steaua de pe cer. Se pune pe capul mosneagului iar Fugi indarat. baba ti cum dai nu e multumita. maidanul plin de boi.

se puse pe el cu cearta si bataie. — Ce mosule e ceva nemul jamire — pestisorul Auzi ce naroada. destul era batrin. unchesule.! : ! roaicele. din palate. pina ce-si dadu sufletul de suparare zgripturoaica. cu puteria ta. nurori. — Nu. iar ea da la porunci. eu am crescut cu pupln am gaina mea. cu porcul meu — Bine. sa-nchina. asa am ? Iar ! Iar. ca mosu ce sa faca de cind iel a ramas singur in casa? Intotdeauna la culcare si sciilare s-a rugat la Dumnezau sa-1 ierte si pe iel ca nu poate sa traiasca singur ! Mosu s-a nacajit sa traiasca asa greu. N-a avut nima in sat. asa ca A intr-o zi. ciocanind prin buturogi ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. fost si trait bine in bordeiul si zic. prea multe — Du-te. sa-i aduca lemne de iarna si faina de mamaliga. taichii ! zice cica s-o faci pe ea impara- si doresti. nepoti si baba la mos. asa ca eria mosu singur in casa. sa-mi umplu si ieu traista » mosu ! 151 . da si rau sarac. mosule. 's facu o cruce cu mina a dreapta. nu se multumeste cu ce are Du-te acasa ca si pofta asta i-o fac. tontolocule. Mosu. Cind ajunse mosu la bordei. Mergind mosu pin padure. hai. taica. Mosul. pestisorule — Vrea argate. daca asa p-e dorinta. vrea sa fie boieroaica. POVESTE DE UN MOS CU O BUTUROAGA fost un mos batrin care ramansese singur in casa: ii murisa toti copiii. cum o vazu. ajuta-ma sa sparg cu toporu buturoaga asta. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. asa traiau de rau. ceva sa sa sparga cu toporul. Baba sta cu mita pe vatra si blestema pe al ce i-a luat averea ?i bogatia pe nedrept. Cum il vede pestele stind pe mal iar oftind ii zice nu te lasa baba ? — ! ! teasca supararea. Asa scapa mosneagul de gura babii si baba de atitea bunatap. Ce bine o sa fie atunci O sa se mire lumea si tara de ce sint eu in stare sa fac Merse el plingind si asteptind sa iese pestisorul de sub val ca sa-i poves- — Hai. — Sa duci indarat — Babo. nimic din case. sa fac. iar pe mine sa ma faca imparatita si pe tine imparat. Se duce mosul acasa si cind colo. nu avea care sa vada de iel. Dar nici cu asta nu se mulpimi. Eu ia-ndarat meu. din argati si argate. pe mine imparat. tot ce i-ai dat s-o saturi. Ajuns acasa vede baba cu argate in dreapta si-n stinga. iel loa de acasa o traista pe umere si un topor si pleca dupa buturoage de-ale mici. Sa te duci si sa te grabesti sa-i ceri palate-mparatesti. ama fara lemne n-a putut. te si sa-i ceri sa-mi dea fi si mie argate asa cum au boie- ceri si n-o bine ! venire-ai invirtindu-te si si rasucindu-te si fa ce-ti spun. din vite. e. teasa — Tu cum mosule? — Bre.

iaca iasa din buturoaga altu mos luminos ca soarli si luminosu de mos zice la alalant mos asa « Bine. in doua baligi gasi doi bani. ma doare picioareli si selili ma nacajesc cu o traista. Da intr-o zi. ceva mai sparsa. Mosul sarac porni sa povesteasca la alant mos cum e rindu. Mosu de dragu magariului. saracule. dincolo de cringu-ala ieste o poiana cu iarba verde. mosu aranind satra magariului. Saracul de mos spune « da-mi ce vreai tu. ii pusa iar in cirpa si asa porni mosu sa-si vina la socoteala. mosule. Mosu pusa traista pe magari si pleca acasa cu magariul. cum a ramas fara baba. aproape pusa mina pe magar. facea faina. fara copii. iel porni sa-i arinjeasca satra cu o furca de lemn. galbini. sparsa o aschie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturcaga aia mare umple mosu traista. ca mult ieu sint si sarac. si un galbin. stapin al magariului. loa mosu pe torn magariului. Petrecu mosu asa bine cu magariu multi ani. lo mosu banii. Pleca saracul de mos colo. vine un bogatas pina la mos si-1 intreaba vrea sa-i \anda torul ? Mosu sa gindi mult si spusa « vind ca n-am loc nici mosie : unde sa toresc cu iel ». avea mosu bani si cumpara porumb. iote magariu colo. Mergind tiris mosul de dragu magariului. [dincolo de cring si vazu [poiana verde de iarba. du-te de ia-1 de streang. acolo magariul paste si are la iel un streang tiris dupa iel. sa nu mai vii la buturoaga-asta sa-mi spargi casa mea. pe magari. sparsa un nod bun.Dupa ruga mosului ridica toporu sus si dete o data in buturoaga. Mosu avu o satra batrina cutrupita cu paie si cu feriga. ia-ti traista cu aschii si incaleca-te pe iel. pascut de iarba. sa-1 pupe pe magari. aschii. inchisa magariul in satra. ce rau ti-am facut tie. clece. si cu toporu. pana mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. insara. Mosu lo galbinii. da si cu lemne. facu mosu o gramada mare de b§legar torit. nacajitul de mos. si platea la cara cu boi. Sa ogodira. da si magariul pastea pe poiana cu streangu dupa iel. ducea bucatele la moara. da sa stii. Porni saracul. mosul s-a sculat de noapte. Lo magariul de un curmei si pleca cu iel sa-1 pasca da si sa mai adune \Tun lemn uscat de foe. luminosule « Mosul al luminos stia ca-i trebuie la saracul de mos multe ama mai intii. Mosu pusa traista plina de bite uscate. umplu traista. sa iai sama in toata baliga ca ieste citi aranesti coseria ». Tu sa-I iai cind Saracul de mos cu mare drag si multa voie auzind unde ie magariul sa-nchina la Dumnezeu lui ca di-acuma inainte nu mai merge pe picioare. buni bani pe tor. griu. saracule. nepoti. cumpara lemne si traia mosu bine mai decit altii in sat. sa dusa in satra sa vada ce face magariul? Sta in picioare si minca niste iarba ce i-a pus mosu intr-un colt la satra. iara sa-nchina domnului si pusa mina pe streangu magariului si-1 trasa la iel cit putu. ce pot sa aduc » Da mosu al luminos se roaga de saracul de mos sa nu-i sparga casa ca-i da ce cere saracul de mos. da magariul porni sa-1 linga pe saracul de mos. n-are care sa vada de mine. de spargi cu toporu casa mea ». bani n-am. Si in dimineata a de doua. sa dusa acasa sara. intr-o baliga mosu gasi trii galbini. ii lega intr-o cirpa. « Iote. da a ramas citi un galbin pin 152 . Mosu incepu inchinindu-sa domnului si il ruga de sanatate la mosu al luminos pentru ce 1-a podarit cu un magari. Aduna mosu bite uscate. asa sa cumpar lemne si nu pot sa due. ca sa nu mearga pe picioare ii da un magari. dimineata in varsatul zor'ilor. Dimineata mosu minca o felie de mamaliga cu niste zama de linte. Porni bogatasu sa care toru cu carul incarcindu-1 de baligari. da aranind baliga la magari. rindu la magari ie asa noaptea cind doarme magariul ! : : << ! : ! : sa caca. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga.

Intr-o sara mult inourata de ploaie si era mare negura. sa zica ca 1-a cumparat de la bilci. Inchisa usa cum a fost si pleca cu magariul de funie unde. da bogainima la loc. iara lo o traista rupta si un topor si pleca sa sparga ceva mai gros lemn. cind s-apropie vazu mult singe. Unde sa sa duca bogatasul ? Acas' la iel nu poate ca ie furat magariul. ca ieu nu vin sa-ti sparg tie casa ta ». Ramasa numai streangu legat tasul nu-i sta ! ! de un tirsog. n-are bani sa cumpere. pi la chindie. ce sa faca sa pazasca pe mos. ca din asta buturoaga o sa umple traista de sparturi. Bogatasul sa-ntrista. mai ridica odata toporul iara sus si repezi iar in buturoaga. da porni si un vint cu ploaie mestecata. Mosul al luminos intreba pe saracul ce cere sa-i dea. asa ca sa roaga ca a gresit. Intr-o zi. sezind bogatasul cu magariul in padure piste %to trii-patru zile intr-o noapte a venit un lup si a mincat magariul Cind sa pomeneste bogata§ul din somn. traiesc mult rau. : 153 . bogatasul pazeste pe mos pina cineaza si se culca mosu. da sa gindi sa nu fie judecat pentru furat. La mos i-a iesit din gind cum a fost dintii rind la traiul al bun. Mosul durmi greu. Saracul de mos mult sa spaiminta de mosul al luminos si porni sa-i povestiasca cum traieste greu si nimica n-are. Care 1-o-ntreba. or fi vro buturoaga ! $i mergind mosu din stiap in stiap cu toporu si din buturoaga in buturoaga. sa-ntoarsa acasa si vazu pe saracul de mos plingind de mila magariului. Mosul batrin n-a vazut bine aranind de Dumnezeu. sparsa o aschie buna. intra in niste paduri mari. vede ca magariu nu ie unde-1 legasa. N-are bani sa plateasca. sa-i dea putere sa sparga buturoaga. sparsa o margine din buturoaga. bogatasul sa baga in satra magariului si sa baga in paie cam su feriga. Mine in zi vine mosu sa araniasca satra de baligi. da mosul tot mai bine petrece. Da bogatasul sa uita de supt feriga unde sa pitulasa. iaca vine mosu cu traista pe magari ajunsa la usa setrii. ca sa zaboviasca acolo. veni bogatasul. lo mosu o furca de lemn. inchisa usa si pleca. asa ca bogatasul pricepu ca ie dar de la Dumnezeu sa se cace magariul sa ia bani daruiti bani. Pusa mosu mina pe topor. sa inchina lu Dumnezeu sa-i ajute. Intr-o zi. porni sa araniasca baligele magariului si desfacind cu furca lo din toata baliga citi un galbin. cobori traista de pe magari jos. ssi vada de unde ia bani galbini in baliga magariului. sa cumpere ce trebuie. cum sa aduca lemne cu spinaria. ama sa nu mai vina la casa lui s-o sparga cu toporul. sa nacaja mosu citava vreme si vazu ca nu ie usor sa arda clecisoare nu tine fee si sa incalzasca bine. opri magariul. sa pitula bine si-si lasa o gaurice cit sa vada ce face mosu. Traia mosu iar din greu. mi-1 lega de un par. Cind araneste satra magariului. pina mosul pe cimp cu magariul. baga magariul in satra. bogatasul sa dusa departe. barem vro cinspreze zile si sa sa intoarca iar acasa cu magariul. dezlega magariul di la par si iesi cu magariul afara. deschisa usa setrii. Mosu batrin cum o vazu sa-nchina. da nici n-a stiut cS e casa lui. ajunge la buturoaga mare si cam putreda.baligi. balegili la magar Fursi bogatasul torul de acarat. Da n-are care sa vada de iel la vreme de batrineafa. ce n-are nu poate. Cind sa ia ce-a spart vede linga buturoaga un mos luminos si vorbind la saracul de mos asa « ce rau t-am facut de-mi spargi tu mie casa mea. oasa si tavalitura de magari. Vazusa tot cum ie rindu mosului cu magariu Saracu de mos si-i pusa gindu sa-1 fure pe magari. ia sama la magari. iar ajunge. Asa ramasa mosu iar sarac cum eria dintii. de traiul omului. ridica toporu sus si dete odata in buturoaga.

baga mina in chesoiu betelor. da mosu cum o vazu aproape de iel. intinsa repede mina si o prinsa pe gaina.. arunca la gaina citea frimituri si mosu o striga : « pipi. nurori. Dupa ce sa saturara. povesti si glume pana mincara ouale din tigaie cu mamaliga calda. sara inchide si iel cocina goala far a bit dupa 154 . baba sa dusa acasa incet cu doua ciumegele. mos. Mosu n-a bagat de sama. si vazu in tot oul cite un ban galbin. dimineata cind sa scoala vazu gaina ca sede intr-un colt. un galbin. ipl dau unu sa ai si tu. ii lega cu cite o nojija de picior cu un cap la nojita de pe alalant de Sede baba pe scaun mincare.» Saracu de mos pleca la potoc.Mosu saracu sa gindi ce sa ceara si zice « Doamne. avea baba copii. da cind 1-oi sparge sa-1 maninci. pipi. iar ca dintii. scoasa din sin o bucatura de mamaliga. care pe toata ziua sa batea cocosii babii. Cocosul umbla cu gaina amindoi. Cind fu soarele pe la chindie. in ou ieste un galbin. sa sada cu gaina ta ». Trecu multa vreme. Cind gati baba chema pe mo? de afara sa manince. stoaca si multe gaini si cocosi. Asa ca mosu aduna citeva oua si mosu petrecea bine. da ieu o sa scobesc afara intr-o piatra. nu putea sa-i desparta. Mosu al luminos ii zisa asa: « Du-te colo unde potocu a adus lomanuri cu blocuc. Mosu o lasa intr-o noapte cu iel in soba. Baba dete galbinii la ficioru ei in mina si povesti la ficior cum traieste saracu de mos cu o gaina. in toata ziua. da-mi ! » a zis. Doamne. mosu ii cite un bit de lemn intr-o zi. da si gaina ricaia in blocuc la mosu. Mosu gindi ca s-a invafat cu gaina mosului. » Atuncia luminatul de mos spusa asa: « sa-ti dau o gaina alba ca soarli s5-ti faca in toata ziua cite un ou. Lo mosu gaina. o pusa in traista deasupra de buturoage : Cum si pleca acasa. aci aproape si vazu lomanuri cu blocuc adusa de potoc . da si fa mamaliga. scoasa galbinii ce loasa din oua si le pusasa in tigaie. sa pun la gaina apa sa bea». o vazu. gaina maninca. nepoti. asa mosu cu gaina. Baba mai eria in stare mult decit mosu. ie urit si iei singura. porni mosu in maidan. gaina sa minta dupa frimituri aproape de mos. cu voia ta da-mi ce vreai tu. Cind spargea ou si loa sama la mijloc la ou vazu un ban galbin ! Mosul mult ii fu drag cind vazu bani in ou. mi-1 unu citeva zile legat cu un iel pin maidan. pusa baba masa si mi-1 lo si pe mos la vorba lunga. facu mosu bucatureli mici. aruncind tot aproape de iel bucaturile de mamaliga. decit pe ai mai rai. Il lo baba si-1 baga in chesoi la bete si tacu baba. comsia sa pi atitia Saracu de mos sa insela aid si-1 lua. Porni baba sa sparga ouale. la soba si i-a facut un ou ! Mosu i-arunca firimituri de mamaliga. acolo ea ricaie si cata rime sa manince. Iote am cocosi si sa bat. ca gaina in toata ziua facea cite un ou la mos. si le lasa lui : « vezi ca nu e bine numai o gaina singura in maidanu tau. » « Bine. porni mosu sa" cumpere ce-i trebuie ca avea bani. desfacu nojita de la piciorul cocosului si-1 lasa slobod pe maidan. cum ajunsa acasa baba desfacu betili de pinga ia. Si iara porni mosu sa petreaca bine. sa iai sama. cocosu lo gaina dupa iel si pleca la cocina babii. Asa ca babii i sa lasa la gaina la mos si-i pusa gindu la gaina sa nu mai o aiba mosu. care n-a mai auzit sa faca in fiecare zi cite un ou si aia inuntru in ou. Mosu porni sa o mingaie cu mina pe aripili iei. ama intr-o zi iaca vine o baba cocosata si in doua ciumege la mos in soba. Ama baba striga la pe maidan. facu o cocina mica. pipi !» Gaina minca ce-i da mosu. si mosu o roaga pe baba sa-i ajute sa faca ceva dedete babii vro patru-cinci ouS si spusa babii: « gateste. minca mamaliga cu oua coapte. o cutrupi cu niste blocuc de paie si acolo inchidea mosu in toata sara gaina. Mult era drag la mos de gaina.

multa vreme. ai facut-o cu toporu. nacajitul de mos nu mai stia ce sa faca de neavere. mirai la gaina sa fuga ama gaina nu fuge. Fursi inchinaciunea. sanchina Domnului cu toata voia sJ-i ajute sa sparga buturoaga. la la cine. n-avea ce sa mai manince. ca nu mai poate sa traiasca. da multe firimituri sa facu. s-o pui pe poli^ si ce god iti : 155 . Mosu vede ca ie traista goala. baba loa un codru dusa in baligari s-o manince. de te pusasi sa-mi spargi mie casa ca ieu ti-am facut tie de multe ori bine da nu rau ». ieste acolo o maciuca. ca ie zilele lui lungi si are>!nca nacazuri sa traga. Saracu de mos nu mai stia ce sa ceara. baba deschide usa cocinii si pleaca sa iese gainili babii. iar mosu ridica toporu sus si dete iara in buturoaga. de-a pastravala si veni pina aproape de casa mosului. sparsa o margine buna. sa te duci acasa. mosu vazu ca ie gaina lui moarta si rupta de cini. mosu ii dete cu picioru la bulbanul negru. da si baba mi a bagat de sama. si nu ma baga nima in sama. o boata si ii spusa la saracul de mos asa « Iote colo in virfu coasti unde-s fagii frinti de vijelie. iote ma vezi cum sint. masa. Cind fu vremea prinzului. isi ruga intotdeauna moartea. cinili sa rapezi la gaina implinta gura in ia o stoarsa mult asa ca gaina sa spaiminta de cine. da cinili dusman. lo mosu sa gabe spartaturili in traista. aide ! cere sa-pl dau ce vrei». o plinsa mosu pe gaina multa vreme. mai la urma. Daca vazu mosu ca nu ie iertare de la Dumnezeu si nu-1 ia. vazu gaina cum cinili mosului maninca pine. ca un cersitori. da a mia o vezi cum ie. fursisa banii topi ce avea. Ocolind mosu turbat de ginduri. or altceva. Copilu babii a incbis usa cocinii. asa de sarac si rupturos uidisa. ama sa nu mai imi spargi casa. ridica sus. da si mosu rau saracisa. da cind fu mine in zi. ca tu te duci acasa la casa ta. ciocanind pe ripi dupa lemne. sa intoarsa bulbanu. ama Domnu sa-mi ajute s-o sparg sa umplu si ieu traista indata ». or. sezu jos. spune-mi mie ce ceri. nima nu-mi da nimic ». gaina veni sa adune firimiturile de pine. numai sa nu mai traiasca asa de rau. lo toporu in mina. ca gaina cu cocosul mosului a venit in cocina babii. niscai ale sarbatice sa-1 manince. baba minca cu de pine si-i da copiii. iaca iel iar sa duce la buturoaga mare. n-am ce sa maninc. camasa din petece si cheba toata partaloasa asa ca de mine toata lumea fuge. Aci fu si gaina cu cocosu mosului. Uidi mosu plingind de mila gainii si sarac ca vai de ial. Da mosu luminos zisa: « Dumnezeu cu tine. Saracului de mos nu-i da-n gind ce bine i-a facut. n-am ce sa imbrac. iel iara sa duce cu traista si cu un topor pe deal si sa ruga bunului Dumnezeu. cinili loa piinea sa : Mosu sa scula de jos in picioare apropie trii deste la mina dreapta. cu nepotiii. n-am pe nima care sa vada de mine. or ciuma sa-1 ia.de gaina. Da mosu « buna srete m-a adus la a mare ofta odata tare. luminos si porni cam rastit sa zbiere pe saracu de mos asa: « Ce te-ai miniat pe mine. vorbia el singur buturoaga. nu sa lasa pana n-o umple. da nici ce sa mai cumpere. or sa-si piarda zilili. daca lumea din sat nu ie buna. de-a pastravala. sparsa un parcelus bun. dete repede in buturoaga. Opincili din plotoage. ca ie intreaga. decit zisa: « Ce vra voi Doamne luminosu de mos ! » Sa gindi ce s-a intimplat cu magariul si cu gaina asa ca acuma sa-i dea la saracu de mos o maciuca. iaca veni si mosu cu traista de lemne si vede un bulban negru linga parepi casii. s-o iai. sa te duci. numai porni sa plinga ! si si vaita ca i s-a urit traind si nacajind: « topi ma fura si ma-nsala. da pe buturog sede un mos frumos.

Mincind mosu la masa mult sa mira si zisa iel « mare ie Dumnezeu. Ajunsa mosu acasa. te duci la ia. Iaca vine fetele di la apa rece. aducind lemne cu o traista rupta in fiecare zi. Mosu nu mai putu de drag. doua care sintep mai mici. da iel sa trasa linga polita unde eria maciuca de fag si pusa mina pe ea si sa ruga asa « maciuca. Spusa babii: «iote ce facuram. cum mi-a ajutat si mie ». vede o turta de pine pe masa lui. iote vine mosu cu de lemne si oftind pe drum. lo trochitale de dupa usa casii si le dete la cite trile cite-o troaca sa sa duca la apa. cum isi gateste demincare si sa vii sa-mi spin mie rindu mosului ». Porni mosu sa aiba si bani si ce god i-a trebuit. da-mi mie o cinie de peste si o mamaliga calda ». niste fagi frinti ! unde fura : ! ! : ! : facura. eria calda. Asa mosu. pusa mina pe maciuca si zisa asa « maciuca de fag. da a mai mare pitulata in balcon. tuna in casa. maciuca de fag. Mosu mult sa gindi unde Minca s-a vazut o maciuca sa-ti dea ce-p trebuie. Mosu ne dete trii trochipi si io sint mai mare. linga vatra focului rasturna traista de clece. Petrecu mosu mult bine cu maciuca.. . acolo vazu o maciuca ca de toba. toporul si pleca colo in virfu coasti de vijehe. cu o cinie de peste. la o rugaciune dreapta de ana ce avea si iel saracu in casa lui si intr-o zi ne mai putind rabdind de toate. da io ma pitulai colo in balcon in colt. ceruram di la mos trochipue sa-i aducem apa rece di la fintina. iesea aburi din ea. porni sa povesteasca ce-a vazut pazind pe mos. sa juca fetele pe drum iaca. da fetiplli cind mosu le vazu. ducep-va la apa rece. dedii trochipi mea la fata mijlocie. pusa inaintea ei niste parpde si porni sa-1 petreaca pe mos cu ochii ce face. Fata a mai mare ce fkcu ? Dete trochipi la a mijlocie si le porni la apa pe ale doua da ea sa trasa colo in colt la balcon. Mosu o lo si o dete cu mina dreapta de-a bobdaproste la mina stinga si sezu sa manince o pine calda si moale cu ceapa pisata intr-un blid. pusai inaintea mea niste partale rupte si pazii pe mos. trebuie. Cind mosu pusa mina pe turta. da-mi mie ce mi-e drag. da satenii. da-mi mie ce mi-e drag da-mi o turta de pine calda si moale sa manince mosu » Cum fursi ruga. mosu sa-nchina. Mosu fursi rugarea. da fata mare vazind tot cum ie rindu la mos isi lo trochita di la a mijlocie si sa bagara in soba mosului. pusa mina pe maciuca si porni Fetiplle asa si traista incrosnata : 156 . Mosu veni aproape de polipl. sa ceara de la maciuca barem o turta de pine calda si moale. tuna mosu in pravalie. comsia de baba a mosului ce sa faca? Cheama baba trii fetita din mala la ea acasa si le spune la fetita asa « paziti cind vine mosu de la lemne si duce-p-va la iel in soba. Fetitali detera trochipue la mos si plecara iara la baba care le minase Ia mos. daca va da trochitale. or bani » ». sateni. Cind auzi mosu. aide odata o zdupaiala in soba da cind sa zauita vede pe masa o mamaliga calda. Vazura lumea. sa-curara pina la usa mosului si cerura de la mos trochitale sa aduca apa. Intr-o zi. da si mincare buna ». din voi trii fetita. sa resi sa-si cerce norocul. cerep trochitale sa-i aducep apa rece di la fintina. sa dusa aproape de polita unde ieria si maciuca. ea-ti da pe loc. aude odata o zdupaiala in soba lui Cind s-a zauitat. da maciuca o pusa pe polita sus. comsiili mult sa gindea: « de unde mosu are bani sa cumpere toale. ! cum spusa mosu al luminos. ca mosu a lapadat toalili ale rupte si imbracasa toale noi. pui mina pe ia si sa zici asa Ce god t-o trebuia tie. o lo in mina si pleca acasa cu maciuca si cu traista de lemne. iel ce i-a trebuit a cerut de la maciuca de fag. lo traista. iti pune pe : « masa da-mi pine. Tunara in soba la baba si fata care pazisa pe mos. vazura pe masa o mamaliga calda si o cinie de peste. de vint si sa zauita bine pin crengile fagilor si vazu o maciuca asa de frumoasa si dreapta. sa auz si sa vezi ce face mosu.

deschis. pecum ce are mosu. maciuca de fag. ia rau nu sa-ncrede sa o fure. trii insi in trii parti. Da-mi un sacui de galbini » Cum fursi vorba sare maciuca de pe polita dete odata tare in cap la bogatas si iar sezu maciuca pe polita Bogatasul nici nu vazu cind mi-1 lovi maciuca. sa nacaji. baga cheia sub niste partale in balcon. « Pai nu o pui pe foe ca : : ! ! ! : ie uscata ? » Mosu Chinezu lorn ! spusa ca zice mosului « ». da nu pricepu nimic de casa. sa-nchina sezu pe un scaun. da s-o tie pe polita. da nici n-am ce sa vind de bani » Asa ca birovu sa dusa si spusa la chinezu ca n-are mosu bani. sa opinti. mosule. iote mie ce mi-e drag da-mi o mamaliga calda si o cinie de peste ». « Taci. nu pot sa lucru pe bani la bogatasi. sa nu fii iel a visat sa nu o puie pe : * mosule. Bogatasul vazu cheia casii. ii trebuia la mos o tira bani. tie judecat putu Chinezu s-apropie de polita pusa mina pe maciuca sa o ia. vazu o frumoasa de maciuca. ama nu s-o ridice de pe polita. pusa mina pe ia si zisa « maciuca. Ciuda : : bogatasului Zisa iel « treaba mea ? » Tuna bogatasul in ginduri. da la bogatasu i sa facu un cucui. sa dusa sa pazasca pe mos pina pleaca dupa lemne or sa duce uneva. unul din ei vazusa tot. Mosu spusa « n-am bani. leu iesii din coltul balconului si loai trochita mea di la fata mijlocie. copiii nu le voia sa o fure. mare ca nu rabda nici caciula in cap s-o tie. Cum fursi mosu vorba. n-am fost da maciuca am gasit-o cind am fost dupa lemne ». inchisa usa. Mult sa mira chinezu si sa ciudi. chinezu facu un rind. 157 .\ usa. nici n-o misca din loc. dediram trochitale la mos si noi veniram iara la tine mama sa spunem ce vazuram ». nu-ti trebuie asta noduroasa noi o s-o ce vi sa lasa voua la saracia mia ? ». nici nu o misca din loc neam Ce sa faca bietul de bogatas el o sa ceara de la maciuca ceva ? Sa gindi cum i-a spus baba sa zica si iel asa « maciuca. ama nu putu sa o ridice de pe polita. mult sa gindi ce sa faca batrina. mosu petrecea cu maciuca. Da intr-o zi baba sezu in marginea drumului sa spuna care vro trece pe drum si sa nimeri sa treaca bogatasul care-i cumparasa toru de magar. Si trecu multa vreme. Mosu ce facu? Sa dusa aproape de maciuca. sa-i dea mosului toate ielea. bogatasul sa resi sa fure maciuca ca pe magar. ! De foe. svrr uita vazu mosu zece galbini. or oi fi fost toboseri la tinereati ? Mosu spusa « toboseri. Da veni intr-o zi birovu di la opstina sa ceara di la mos bani pentru niscai f intini sa sa faca-n sat. da-mi si mie ce-mi ie drag. tunai in soba mosului. Baba porni sa povesteasca la copiii iei ce are mosu. Porni baba sa spuna cum ie rindu la mos. inchisa usa. Nacaji. Pazitorii venira si bine sa pitulara. Baba cind auzi asa vorbe. ca ieu sint batrin. bani pe masa. Da pazitorii care-1 pazeau pe mos. iaca venira si ale doua fete di la apa. Iaca mosu sa intoarsa de unde plecase. auzii odata tup. maciuca de fag. mina trii pazitori sa pazasca pe mos ce face iel in soba. zdupaie. sa opinti. sa dusa la polita. tuna in soba. Aci bogatasul sa spaiminta si iesi din soba. o lo. in cap. Pusa mina pe maciuca sa o ia. Si mosu pleca cu o cirjie in mina. Piste vro trii zile. nici de maciuca. in maidanu mosului. iote mie ce-mi Cind sa i-e drag vro zece galbini » Cum fursi vorba auzi mosu tup. de unde al sarac de mos sa aiba asa maLo chinezu patraungii cu ciuca. maciuca de fag. cind vad pe masa saracul de mos veni la masa. ce cere mosu iel si pleca la mos acasa si porni sa-1 ispiteasca pe mos de unde are maciuca pe polita. ! : ! : ! ! : ! Intr-o zi. pusa cheia la locul iei.» sa vorbeasca asa « maciuca. ce facu mosu in soba sa dusa si spusa la chinezu.

si pe ala. Se iveste arapu si zice: Si el a fugit cu portofelul. cerut si el simbria 1-a inchis acolo. ci dupa faptele lor ». Si cind colo s-a luat de mirare. Qnd si sa sperie. ca « pasarica vicleana da singura-n lat ». Pe urma doua-trei pungi si a vazut mina toata. sa ceara de la maciuca. stapine ? S-o fad pe asta magarita si pe slugile ei tot magarite. Nici n-a vazut nima asa lovitura de tare. asa cum a cerut mosu: « maciuca. stapine ? scoti de aici ca sint inchis ! fesul. tuvarca si — ! dai pe asta afara. Pusa mina s-o ia. — — Nimic — Ce — Sa ma vrei. iar iese arapu si-1 intreaba. ramasa mosu fara nici o frica ca i-o ia cineva maciuca. faca el acuma fara portofel. Noaptea se culca cu ea si pjvarca o baga sub capatii si a vazut si i-a luat-o. gasaste o tuvarca si sufla in tuvarca. doua pina a intrat la ea. Atuncea dete omu si iel cit ! ! GHIUNEA GHIUZEL SAU GHINA CEA FRUMOASA turc argat. stapine ? fost A un baiat argat si si era si el la un A si turcu n-a vrut 1-a aruncat intr-o camera.ntr-un oras. il ia vechi si rupt. S-a dus . da nu putu nici iel. Tot umblind pe acolo. cara la lume piatra. Ce vrei. apa si altele. iel sa nacajeste s-o ridice. Da a auzit si el ca cine vrea sa-i vada numai destiu trebuie sa-i dea cite o punga de aur. rind colo iese din tuvarca un arap si-1 intreaba. s-a imbracat bine. Ma. capatii tuvarca. Si a iesit cu ele in oras. de unde are asta atitia bani si I-a luat cu « susu-musu » si 1-a inselat. a pus fesu-n cap si pindit o zi. a gasit un portofel colo in portofel un ban de aur. Fara sa stie ca daca-1 pune in cap se face nevazut. L-a cerut sa-1 vada si n-a mai \Tut sa i-1 dea. Da pe Ghina Giuzela punea — Ce — Sa-1 Ce sa vrei. i-a luat de subt a stat la usa nevazut. Odaia era goala cu artii si vechituri pe jos.care paza pe mos si vazusa tot cum ii cerusa mosu bani sa putu aproape de polita unde eria maciuca. fara tuvarca. Cu cit sa zauita in portofel si lua bani. El a facut o punga si a pus destiu. Asa traia mosu mult bine cit a avut iel zile de la Dumnezeu. sa uita si vede alt ban. da-mi un sacui cu bani » Atuncia deodata sari maciuca mi-1 lovi pe om in cap odata tare si iara sa pusa pe polita. toti care acolo a fost sa spaimintara si plecara. pe urma alt ban. De-aci incolo mosu-i judeca « nu dupa graiul lor. Si mai cata pe acolo si gasaste un fes si-1 pune in cap. stapina ? A — — ! 158 . Dac§ vazu ca eria mult grea porni sa vorbiasca. Cind se scoala nu e tuvarca Da ea sufla in tuvarca. El. Si el a spus tot si a spus ca are portofelul. dupa ce a stat din plins. a suflat in ea si a iesit arapu Ce vrei. maciuca de fag. Pe urma mai multe pungi ca s-o vada toata. Pe urma iar sufla in tuvarca. da-mi si mie ce mi-e drag. tot mai raminea cite un ban de aur.

Dar nu se aude suflet de om. De data asta tu mi-ai scapat puii de la moarte si eu vreau sa te rasplatesc. Vulturul se slobozi prin tufe si gasi voinicul. cu barba maturind pamintul si-1 intreaba: Ce stai. Taurele ajunge si el si paste la iarba verde nebagat in seama. cmule. Jos vede o gramada de carne de sarpe. raspunsera pititi puisorii. singur si te gindesti ? — ! ! — — — — — ! — 159 . Se apuca de coada taurului. Taurele se infurie si fuge. Ar trebui sa-mi dai sa maninc noua cuptoare de piine. Iese la un luminis. ca tata cind o veni si te-o vedea te maninca de viu Se aud crengile cum cad si se aseaza vulturul pe ramuri. Minca mere rosii si simpi cum ii cresc coarnele-n cap. Omul nu se lasa si se duce inainte. fuge pina ce da de o pestera. Cum o sa poata jpurta el pe umeri un cap greu ca plumbul. Merge la o Tocmai atunci vine sa bea apa si un taure mare negru. DOCTOR BUN facea o plimbare pe marginea unui oras. o negura groaznica. Isi facu planul. Si atunci iar a suflat din pivarca a zis: — Sa le faci la loc. de-acusa era slaba de tot. Pune mina pe coarne. sa te ascund. Pleca el de aci suparat. voinicule. umplu sinul cu mere rosii si galbene si isi cauta o poteca de iesit la lume. iar min- cind mere galbene. Taurul vrea sa suie un deal. noua bivcli grasi. se chinuie sa le fringa. Capu-i atirna ca un bolovan. Asta este cu neputinta. minca mere galbene si-i cazura coarnele. un copac si multi meri cu mere rosii si mere galbine. Ce sa faca? Incepe sa plinga si sa ofteze. intreba vuiturul ? Nu stim. . De doisprezece ani puiez in acest ciongar batrin si in fiecare an balaurul mi-a mincat copiii mei.mai mult si si mai greu pina a muierc slabit de tot. Intra cu omul in pestera printr-o gaura Odata un om fintina sa bea apa. si ajunge la lumea-cealalta. brosc£indu-se si mugind de fioros ce era. dar in zadar. Cind aci un cuib de vultur cu puii golasi si un sarpe gata sa-i inghita. ori o miscare de frunzS. se aseza pe o piatra si se gindeste cum s-o scoata la capat Trece un mosneag cu parul alb ca zapada. Atunci scoate-ma la lume de aici. Acum isi dadu el seama ca mincind mere rosii cresc coarnele. asa cum este in mormint. Parca toate sint moarte si dorm. Cine a omorit balaurul. cad coarnele. In cale. Si omul nostru vrea sa urce dealul. Ii veni foame. de frica fiarelor salbatice se sui intr-un copac. noua butcaie cu vin vechi si abia atunci te-as putea scoate la lume. Acolo. Ajunse la o padure mare. Atunci el a luat-o in casatorie si n-a mai chinuit-o. nici o bataie de vint. cu pomi infloriti si iarba verde ca matasa de moale. Trage cu arcul si omoara sarpele Apoi coboara si-1 taie-n bucap. Acolo. Un pui de vultur ii zice: Vino. Si atunci ea s-a rugat de el s-o ierte. dar nu putea.

in lumea alba si aci vulturul nu — — ! ! manince. S-a saturat vulturul. noua bivoli grasi si noua butii cu vin vechi. Voinice. Mai la urma cumpara imparatul si fiica imparatului. scoase o custura ruginita si incepu sa taie nodurile din coarne. Se face ca trece pe linga poarta si striga: Mere dulci. dar si lung. dar fiica imparatului.! ! Ma gindesc mosule la vultur ca e flamind si nu ma poate scoate din lumea asta la lumea mea cea alba. Dadu fiicei imparatului si celorlalti cite un mar galben si cum il mincara le cazura la toti coarnele. Fiica imparatului plinse de bucurie §i-l saruta pe doctorul bun. ca sa se marite fetele si sa nu se mai ispraveasca jocurile. trebuia sa se tie de vorba. si a zburat cu voinicul spre lumea alba. Ce doctor ma ? il intreba chiar imparatul. Cum mincara merele le crescura niste coarne mari rasucite ca de tap. imparatul ca sa nu se faca de ris. In acest timp vulturul ispravise de mincat si de baut. La nunta asta am jucat si eu si mi-am rupt o pereche de papuci. doctor bun pasind tantos pe linga strajile imparatului. Drumul e greu. vin si piine. Se dete veste in patru parti de tara. de iapa moarta. de la un ochi de geam de la doctor bun ? sint doctor bun. Atunci el ii taie o bucata din pulpa piciorului si vulturul o minca. Mai aveau putin pina sa treaca de buza gropii si-i veni foame vulturului. esti doctor bun scoate-i fiicei mele coarnele din cap. mere frumoase Cumparati mere dulci Se ingramadira marimile de la curte sa cumpere mere. mai avu puterea sa-1 De aci incolo se — ! Flacaul cum aude. — — vulturul 1-a intrebat: Ce carne duke mi-ai dat sa maninc Era carne de om. cine nu crede. de se duse pomina. se tavalea zadarnic pe podele. din pulpa mea Vulturul auzindu-1 fu cit pe-aci scapa ca prin minune. Isi lua inima-n dinti si se duse cu vulturul sa se ospateze asa cum ii imbunase mosneagul. insa coarnele tot mai mult sa intareau si se ingrosau. plingea si se vaicarea. Asa si facu. Cazu mare pacoste pe capul bietilor oameni. !mi cere noua cuptoare de piine. iti tai capul. cea frumoasa si cu parul de aur. si a luat citiva bivoli grasi in gheare. ca este gata sa-si marite fata dupa acel om care le va scoate coarnele din cap. Ce sa se faca ei cu coarne? Hai sa zicem boierii si imparatul. miine ai sa le ai pe toate pe locul asta sa vii cu vulturul. si-ai avuti laolalta. si-ai saraci de atunci tot bat tobele si cinta lautarii. Dar la o usa pe care iesira din lumea intunecata. sa aiba aceeasi soarta. se imbraca in niste haine rupte si ponosite. mai ieseau cumva la capatii. ! — — nu — Doctor — Cine e — Eu — Daca ! stiu al citelea cat. chiotele si cheful. Ii ceru de mincare dar voinicul nu mai avea. Cind pusera piciorul pe pamin t. caci ajunsera sa-1 manince de tot. ca e gata lesinata si o sa-si dea sufletul saraca Dar daca rei fi vreun vintura lume cum te arata faptura. Si chiar asa a si fost. sa se sature. $i A 160 . Cum intra in palat. Il imbraca pe doctor bun in haine imparatesti si facu o nunti maritindu-si dupa el fata. ia merele galbene in sin si tocmai la poarta imparatului striga: Doctor bun. duse pina ce ajunse linga palatul poleit cu aur al imparatului. bun tinut nunta o luna si o saptamina si-au mincat si beut.

nevasta il vede cu sacul plin si-i zise: ! — Cit pe oul asta? — O punga de galbeni cei il intreba omul el in tantos. S-a dus la o dugheana. ! Si se duse. Barbatul se ducea la padure sa care lemne si surcele acasa cu crosna. prinde pasarica. pasarea iar zboara si pleaca la tirg cu el sa-1 vinda. Ii facu o colivie in necare zi pasarea ii facea cite un ou. cu ciuperci si bureti. sa-1 vinda miine la piata Pleaca mosul la piata sa vinda oul si sa cumpere pe el sare. Cind se scoala-i zice: ! ii aia si zici mai de noapte. Sa nu-1 prinda strajile imparatiei ca a pacalit omul. luind o punga de aur pe un ou de pasare. Muierea lui vrea si mai mult aur si ratorii. ingese roaga pe la icoane. Era o pasare neagra. ca sa-i dovedeasca cit il iubeste. ma due. A treia oara merse si mai lua un ou. acela va fi istet. si pasarica are ceva scris Cei trei copii ai negustorului. ca sa nu inghete in iarna de ger cu copiii pe vatra. piine alba. Invatatorul. Pe drum. orez. Stia zi ii cere muierii negustorului. Omul a luat bucuros punga si a plecat nevazut de nimeni. Dascalul cum citi pe furis. A luat oul si a plecat cu el acasa. cu poame. cotrobaind dupa surcele prin padure. El le vindea si se imbogatea. va fi imparat. Ea. dete pasarea s-o fiarba si tacu cum tace ! ! mormintul. a vazut o pasare speriata zburind dintr-o scorbura. Omul a scos punga si i-a dat-o. peste si alte bunatati. Cind un ou pricina. Iar cine va minca inima. frumoasa. 161 . daca tu te la hotie de ne bagi de vii se ai povesteste din fir in par intimplarea si descarca sacul. Cine va minca pipota va sti tot ce este pe lume si in soare.CEI TREI FRAJI iMPARAfl A fost o pereche de oameni saraci nevoie mare. Nici una. — — ! intr-o zi — Omule. s-apuca sa se tie cu muierea negustorului. Atunci dascalul. Intr-o zi. S-a suit in copac. Aseaza oul in la pomul cu din nou mai gaseste palma si asteapta cumpasi el Vine unul si-1 intreaba: Cit ceri pe oul asta ? Doua pungi cu galbeni E ou de mare pret. miine duci pasarea — xMa due. tocmai mergeau la scoala. Omul ii numara doua pungi cu galbeni si lua oul. zise el. ii zise: daca poti. muiere. Acolo 1-a aratat muierii bucuros de isprava. 1-a apucat o frica. palate sclipitoare ca soarele si mai la urma porni negustoria cu camilele. ! gluma. Acasa. taie pasarea. Aveau trei baieti si o casuta mica razimata-n propte. Se araneau si ei cum puteau. sa taie pasarica. Baba-i zise ca e ou ce costa o avere. a cumparat un sac nou. Ea. daca-1 iube$te. II vindu si pe acela cu trei pungi de galbeni. Isi facu case mari. a bagat mina in scorbura si a gasit un ou. el ce face Intr-o nici alta. priveste sub aripa si vede ce este scris: cine va minca capatina. El o pindi si o prinse. om cu invatatura a simtit ca e ceva cu pasarea asta. de unde bat cele patru vinturi. Nimeni insa nu visa ca sub aripa. la ocna ! El si nunche — Barbate. nu poate Tu facut vreo ! ala ? Al cui este ? el ind. raspunse — Cine mai te-a mai insaxanat asa cu sacul — Al nostru raspunse zimb — Mai omule.

care mincase capatina pasaricii. nu stia nimic. Cind veni noaptea le zise stii ! ! — — Se joaca — Ai pasarica — Da. Golumbelul zbura peste multime. El le-a pus gind rau sa-i omoare noaptea. Copilul eel mare si cei doi frati ramin cu gurile cascate. facu citeva rotocoale si se aseza taman pe capul celui mare. zbura cit zbura buimacit ca nu vedea copilul si pina la urma se lasa pe sac. copiii nestatornici lume pina acasa. sa stiti la Si sa ? il al si ! Toata noaptea au fugit prin padure cu sufletul la gura. iar el pleca impreuna cu copiii la biserica N-au rabdare si se furiseaza prin sa se roage. au mincat si au baut bine. Pe al cui cap se punea acela era ales imparat. Acolo lume multa adunata.: ! ! Baga de seama. am — Unde capul — L-a mincat mare — Dar pipota — A mincat-o mijlocas — Si inima — A mincat-o mic — Sa ca m-ai mincat fiert ? fiert-o. — Scoatem o scindura fugim in lume fratilor. Pusera pasarea in oala la foe. Se gindesc ce sa faca si ca sa scape de copil il baga intr-un sac si-1 leaga fedeles. Iar noi doi mincam ce a mai ramas. n-are ce face si le da bucati marunte sa nu se vada ca este inceputa pasarea. cita-i frunza si iarba. ii zise el. multimea se adunase sa aleaga un nou imparat. Il legara bine si-1 ascunsera-n mijlocul multimii. Unde sint copiii ? o intreba el. ca ne omoara dascalul si ea slaba de ingeri. ! — —Nu ! si pe mine fript m-ai ascultat. Dimineata ajunsera la o poiana mare. Cel mijlocas il invata cum sS-si apere imparatia de oamenii ticalosi dinauntru imparatiei si de dusmanii din afara. sa ai grija ca nu manince copiii nimic din pasare. Au inchis copiii cu lacat. iar copiii au ramas plingind in hambar. apoi i se da drumul. 162 . Multimea n-are ce face si-1 alege pe copilul eel mare imparat. Ce-o fi cu atita noroc? Se mirara ei. Cum alegeau ? Se impodobea un porumbel cu floricele. pacatoaso sa luam copiii si sa-i inchidem in hambar. e ? al ! ? al ! ? al ! Nu Acum celorlalti — Mai noapte invatatorul ca ne omoara — ce facem intreba mic. Cel mai mic. zboara ce zboara si se lasa tot pe capul copilului. impodobira golumbul si-1 slobozira in lume. mai nastrusnic deci ceilalti n-are de lucru si pleaca in lume. De flaminzi ce erau. Scoasera o scindura si se facura nevazuti. Cel mijlocas care mincase pipota. Cind o veni sotul tau sa-i spui ca i-ai pedepsit fiindca au dat drumul la pasarica. Ei tot miriie pe linga mama. Imparatul asa mic cum era. Porumbelul cum il lasa slobod. cer cite o bucatica din pasare. de acum stia tot. Vine dascalul ca o vijelie ca nu 1-au ascultat copiii. se facura matanii. poate asa o scapa de el. frumoasa cu flori mirositoare. Gaseste in Manmile adunate copil ales imparat. La al mijlociu ii da pipota. Se cintara dntece. Multimea nu vrea si cirteste Cum o sa fie imparat un copil. Acolo. si celui mic ii da inima. Cind acolo. se poate. I-a impacat pe copii si au plecat la joaca. Golumbul. Se furiseaza si ei prin multime si privesc. se mirara si nu vreau in ruptul capului sa fie acel Prind golumbelul si-i dau drumul a doua oara. Celui mare ii da capatina.

$i zice atunci imparatul cum se judeca la ei. acasa din negustorie. pe ta-su. iar mare drept in de nu curat pc toti trei la daca va cade pe capul impricinatului. el a vazut ca a zburat o pasare dintr-o gaura. ii ia portofelul fermecat si-i da cu piciorul. el tot se umplea. El nu se lasa si hai cu ei la judecata la imparat. El se pierde prin ostrov flamind si ramine acolo plingind. traind in pace si fericire. si-i omorira. El credea ca e ou de pasare. cu fratiorul eel luat portofelul. fiu-su il cunoaste. din care oriciti bani ai lua. ca dascalul si muierea sint vinovati. Va spusei povestea asa Incalecai pe o roata. se joaca cu el. acela vinovat de pedeapsa. se gindi si zise catre imparat: cale nu — Mai cit fratioarc.: un portofel. mama-sa si pe invatator. O sa-1 manince jiganiile salbatice mic nu e bine L-a inselat zina si i-a Hai cu oastea dupa el sa-1 ! ! scapam mai avem timp. Ea i-a zis Te duci mine la oras il vinzi si ei sare. aveau trii baieti si n-aveau decit o singura casa. de facea mincare sopa. pine alba. Numai pe cei lasi si ticalosi asa-i pedepsi Dumnezeu ! Incalecai pe o surcea. tatal lor se intoarse aci. Pe capul lui muma-sa si al dascalului cazura pietrele Pe capul lui tata-su nu cazu nimic. Intr-o zi. Trecu gogea vreme si ana. Lui plat isi zicea el in gind toate-i picau cu banuiala. S-a dus de a cumparat un sac nou. a zis el in gluma. Cit ceri pe oul asta ? O punga de galbeni. Ii povestira toata intimplarea si ramasera la curtea imparateasca. il inseala. dar tace. dar nu avea nici o dovada. Ajunsa el la piata cu oul. a gasit un ou. Ca sa se vada daca omul este vinovat sau este nevinovat. Atunci cei trei frati se repezira la tata-su sarutindu-i mina de bucurie ca a scapat teafar. Tac si ceilalti doi. Ce sa faca acum. s-a dus el. cum se aria toate tainele de pe lume. I l-a aratat muierii. Zina cum il vede cit este de prostut. lor la palat din ghearele zinei rautacioase. Cind Muierea il mintea si nu-i spunea adevarul. . cind era putred de bogat ? Trece intr-un ostrov la o zina frumoasa ca s-o iubeasca. La un semn aruncara sus si este ca lacrima si scapat pietrele in sus. Sa araneau cum puteau. nu sint copiii ? Ce s-o fi intim! A pietroi este. A scos punga si i-a dat-o. Ii aseza imparatul rind. care stia tot. a bagat mina. Si va spusei povestea toata ! ! DOI FRATI fost o pareche de oameni saraci. Fratele eel mijlocas. orez. dar niciodata se golea. negustorul a luat oul si a plecat Da el de frica s-a ascuns prin lume sa nu-1 gasasca polida ca a luat o punga de aur. sa ducea barbatul la padure sa adune lemne cu crosna. peste si altele si s-a dus acasa Nevasta-1 vede cu sacul plin si zice: Cine ma te-a mai insaxanat si al cui e sacul? A — — — — ! ! 163 . Cind la palat. nu e pasarica. a luat oul si a plecat acasa. trebuie sa arunce un ! trecut oastea pe luntri si 1-au adus pe fratele Abia atunci.

Vine invatatorul: taiat — Ai pasarica — Da. fa iar te ! vii. facu case. cine va minca pipota va sti tot. sa-i in hambari si sa-i ducem acuma sa-i inchidem. da a cere trei pungi de galbini. da acolo multa lume. — Da inima — A mincat-o mic. — Daca il poti sa prinzi pasarea e bine. si se-mprieteneste cu nevasta omului. Pe urma femeia-i zice: Iar s-a dus si A treia zi. — Da pipota — A mincat-o mijlocas. a ingenuncheat ea si s-a rugat de noapte la pasarea aia. doua oara un alt negustor ii da doua pungi de galbini. — Sint copii inchidem ? ? al ? al ? al sint copiii ? rai. aude asta di la alti copii. de doua ori. Cind o veni omul tau. : a tacut dai sa nima sa nu-i dai nimic si copiii sa vie la biserica sa nu le manince din pasarica. el cere daca-1 iubeste sa-i taie pasarica. sa ? al zise. — Unde — Afara. aveti voi o pasarica ? si tata ia Merge dascalu in vizita odata. ziua ajunsera departe intr-o poiana. la icoana a luat sama ca e ou de mare pret. Da invatatorul a vazut ce e scris cine va minca capul va fi imparat. se facu mare negustor si porni cu saniile piste pasarica subt arpie avea ceva scris ce nu stia nima. Dascalul a citit. ei sa priveasca. sa-i spui ca ei au dat drumul la pasarica si de frica au fugit la padure ca sa nu-i bati. aur pe oua ! si dascal la scoala. ei cer si ea ii da la al mare capatina. Cind omul ei era plecat. I-a facut colivie si ea oua cite vindea. Cei trei copii invatau si la scoala. el a furat inima si au tai si la — S-o si i-a zis: — plecat la joaca. Cind acasa al mare a cerut sa manince. trage — Ai ma. cum — Da. El nu i-a vazut. El Dunare. noapte ne omoara — Ce facem mic — Scoatem o scindura fugim la dascalul. Pai de unde — Barbate. I-a luat pe copii si i-a inchis in hambar. din pasarica nu se poate. Ea pentru a-i dovedi zice da.— Al nostru. la al mijlocas ii da pipota si la al mic neavind ce sa-i dea. — Unde e capul — L-a mincat mare. El a luat cheia la el cu gindul ca noaptea sa-i omoare Cel ce mincase pipota stia tot si a zis: ! si si toata noaptea. face oua da invatatorul era cu urechea. Copiii au stat cita la biserica si au plecat acasa. Era singura un ou. duci mai — Ma due. Nu ca. iar cine va minca inima va fi istet. cind acolo lumea avea sa aleaga pe imparat si cum — Ma. La Da il sa due alegeau? 164 . Da si el a prins-o si a adus-o casa.

da s-au gasit vecini care au spus de dascal ca a trecut si el pe la el. S-a dus la zina si i-a zis: luat portofelul — Ma. El n-are bani nici sa iese indarat din ostrov fratile ? stii tu ce este cu la palat iar. li invata imparatul pe fiecare si cite o meserie. el ocoli. golumb cu va pune ala era ales flori. de aia li se zicea cei doi frati imparati poduri. Imparatul isi invata copiii de mici sa minuiasca arcul si sulita. Trecu timp de atunci judecata? si se duce el cu dascalul la judecata. are o bratara de aur. L-au adus e pasarica. instruia armata. de — Ma. iar cei numai tata. A auzit el ca este intr-un ostrov pe Dunare o zina care-i poate goli portofelul. si armata. ocoli pina sa pusa pe sac. Da el nu stia nimic si-1 invata al mijlocas. care mincasa capatina. Golumbul iar face un ocol si iar sa pune pe capul alui mare. sa loveasca cu prastia din zbor vulturii semeti si sa se bata cu sabiile facute din paltini. da copiii — Nu A Tatal lor veni de pe unde era dus vede il recunosc — Fiecare si-i judeca asa: sa ia o piatra cada piatra pe asa a ramas el. §i— i dau drumul si pe-al cui cap se imparat Stind ei asa. Detera ei drumul a treia oara la golumb. Copiii cresteau sub privirea grijulie a batrinului imparat care-i invata sa fie drepti cu lumea si cinstiti. se da drumul la golumb si golumbul se pune pe capul alui mare. la palat. la coadele marilor. n-a venit nima la mine. Da lumea nu vrea sa-1 puie pe el imparat si altii mai sireti zic: Sa-1 punem intr-un sac si sa-1 ascundem pe copil sa nu-1 vada golumbu. Pe urma ei au spus tot lui ta-su si au ramas impreuna vicleni au fost pedepsiti de eel de sus. Da unde sa-1 dea in crezut si el ca ai doi imparati judeca dirept.! : Impodobeau un porumbel. A pus gheara pe el si i-a dat cu piciorul. traia un imparat batrin si girbovit de ani. sa calareasca. Da el nu-i cunoaste pe copiii lui. mergem sa-1 luam la palat. mare si s-o arunce in sus si care e drept n-are sa Toti au aruncat piatra si-a cazut pe dascal si pe muma-sa. Atuncea lumea a ramas cu gura cascata si a zis: — ! ! — — Asta bine. este ales de Dumnezeu ca imparat. fiindca zicea batrinul. imbracau ! Da imparatia mergea Cel mai mic gasi un portofel din care or citi bani lua nu se termina. da-1 poate face si cersetor si cine are o meserie. nu sint copiii Ea a mintit cum a fost invatata. unde se impreuna cerul cu pamintul. Lumea a zis: Nu e adevarat Nu e adevarat a facut golumbul greseala. L-a inselat si ! zina. Si iaca sa-1 dea in judecata. 165 . Atunci au prins golumbul si i-au pus iar coroana de flori si i-au dat drumul. DREPTATEA SI STRlMBATATEA Departe spre soare-rasare. soarta-1 poate face pe om imparat. atita si i-a vreme. faceau susele.

eu sint in slujba si n-am timp sa astept pe fiecare muritor. Merse pe unde-1 ducea calul si gindul. ajuns prin sila imparat. alta raspunse fratele eel mic si drept. fiti drepti fata de cei saraci ca si fata de cei bogati. eu plec din lumea asta. ca n-as vrea sa tree in lumea celor drepti inainte de a da povete celor doi copii ai mei: Grabeste-te. frate. dreptatea — — Primesc ramasagul. Dreptatea sa fie izvorul din care sa va adapati voi si supusii vostri. cind e stiut ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. hoti si tradatori. cu alune si struguri de vita salbatica. Dormea pe cimp. trei sute de techini si un cal. Drept judecatori. $i asa intr-un miez de noapte neagra ca si inima lui de atitea chinuri Sfintul Arhanghel scobori din cer pe o scara purtind in mina o sabie de foe si intra la imparat. Sfinte Arhanghele. frate ! dea Dumnezeu. 160 . Cind vru sa-i ridice viata cu sabia de foe. eel mic. Sfintul Arhanghel ridica sabia de foe. Copilul eel mic plinse amarnic moartea tatalui sau. alegindu-si ca sfetnici dintre oamenii mincinosi si nedrepti. El isi lua cei trei pleca rostind: lui Dumnezeu. trase si imparatul amuti pentru vecie. celalalt un an.Imparatul ajunse intr-o vreme ca-i lua Dumnezeu vederea. baieti si copii. Dupa asta. batrine. Fratele eel mare si nedrept zise indata celui mic: Aide de la mine. calul — Agrest. lasind jos sabia. due departe sus in lumea celor drepti linga mama voastra care ma asteapta. si lacrimile il podidira curgindu-i siroaie pe cutele adinci ale obrajilor scorojiti de batrinete. s-o aparati de dusmani si sa va intelegeti ca fratii. imparatul se-mbujora la fata si-i spuse: Mai asteapta o clipa. spuse Arhanghelul. Voi ramineti singuri. iar eel mare abia asteapta sa-1 ingroape pe ta-su ca lua in miinile sale frinele imparatiei. Fratele eel mic si drept striga celui nedrept: ta. frate. Mergea incovoiat in toiag si abia tiniridu-se de fail eel mic care fiindu-4 miia hu-I lasa sa se chinuie tinindu-se de pereti. Fratele eel mic porni in lume fara nici un capat. Aveti grija de imparatie. Sa nu impartiti imparatia. adaugi sa-ti — Sa-ti — Rau ajute Dumnezeu. Ai sa ne ramasim ca e mai buna dreptatea decit nedreptatea. Pina in zori trebuie sa colind pamintul in lung si in lat ca sa rup firul vietii la mii de mosi ca tine. zise cu minie fratele. raspunse cu ingimfare. imparatul isi chema fiii si stringindu-i la piept le spuse: Copiii mei. iti dau toata averea ta. Dupa ce Arhanghelul se aseza la capul imparatului. S-o stapiniti cu schimbul. Degeaba incercara toti vracii sa-1 zviduie ca toti ramasera neputinciosi in fata boalei care-i macina zilele in chinuri. lauda nimic n-ai. lata cit mi se cuvine din toata imparatia. Iubiti-va neamul. Mergind el asa in lung si-n curmezis de imparape se intilneste cu frati-su imparatul. eel mare. asta e toata partea ta din tot ce am mostenit — — — Ma — de la tata. pina va vor mosteni copiii vostri. nu mai vreau sa traim impreuna. se hranea cu pur din padure. fratele sau nedreptatea. ca-ntotdeauna pomenesti pe Dumnezeu. iar trupul i s-a facut tot o rana de-i cadeau plotoaje de coptura pe jos si viermii misunau pe carnea lui. Ei facuri ramasag pe o suta de techini. unul un an. la mii de fete. si sute — Fac voia de {echini. cazura la intelegere sa intrebe pe eel dintii om ce le va iesi in cale si sa hotarasca ce este mai buna. Asa trecea vremea si imparatul imbatrinea si imbatrinea mereu de-i crescuse o barba alba pina la genunchi.

Fratele eel mare pleca spre palatul sau iar eel mic pribeag in lume la voia intimplarii. strimbatatea e mai buna Fratele eel mic ramase trist locului. Fratele eel mic ii dete binete celui mare. si eel mic cutreiera lumea plin de mihnire ca a fost inselat. macar de as ajunge rob si cersetor. raspunse arapul.: Acuma. spune-ne adevarul. mergind ei asa vreme indelungata iata ca intr-o zi. in fata lor rasari ca din pamint un arap buzat negru ca o caldare de mamaliga. Fratii se despartira. frate ! mersera o zi. — — — pornira pe un drum incovoiat si cu ripe la mic mergea cu teami. si eel mare il intreba pe eel mic: Frate draga. spune. ca tot dreptatea e mai buna. nedreptatea sau strimbatatea ? Nedreptatea. Banii nu-i cheltuia. fratii se-ntilnira iara. in asfintit de soare se intilnesc cu un calugar calare pe un cal alb si frumos ca un golumb. Fratele eel — fie ca esti vita de-mparat. drumet esti ca si noi si sfint precum vesmintele te arata . mersera doua. adauga eel mare. pamint. ca nu vezi ca strimbatatea pune stapinire si — — ! — ! pe lume? Aide sa ne ramasim a doua oara. ! Ce este mai buna. Dupa vreo luna fratii se-ntilnira iar. 'j'oalele de pe el sclipeau si-mprejurul capului avea un cere stralucitor ca soarele de pe cer. Fratii 167 . Si de data asta fiul imparatului eel mic fusese pacalit. Fratele eel mic fiind sigur ca e mai buna dreptatea si ca toata lumea iubeste doreste dreptatea. Vrei sa ne ramasim pe ultimii tai o suta de techini ca e mai nedreptatea? buna — Vreau — Si ne — Fie voia ! sa judece intiiul dilator intilnit in cale? ta. prinzind cind si cind cite o vietate salbatica. cum poate un calugar sa spuna ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. ce mergi prin imparatia mea cu buzduganul de aur. zbughind-o ca o naluca pe calul care scotea flacari pe nari. minca ce gasea prin paduri si pe cimp. linga un izvor. si-n a treia zi se-ntilnira cu Dumnezeu in cale. Fratele al mare il opri intrebindu-1 Ma frate arape. Deodata. si de aram sa-ti fie Dar in momentul asta calugarul se-ntoarse pe calul sau arapesc si bufni intr-un ris cu hohot. Cind baga bine de seama fratele eel mic vazu ca era dracul Atunci intelese ca sub haina de calugar. Bine. ce este mai buna. fie ca esti vita de sarac. s-ascunsese un diavol. vazind calugarul si imbujorindu-se la fata ca a dat peste un om cinstit il intreba: SfLnte parinte. Ii dadu fratelui eel mare pe cei o suta de techini si se despartira. vreau. iar acesta-i raspunse: Rau sa-ti dea Dumnezeu. lume si pamintul. asa ca e mai buna nedreptatea ? Dreptatea e mai buna. Toata averea lui mai era un cal si doua sute de techini ce-i mai ramasesera dupa ramasag. Dupa aia arapul isi intoarse calul si i se vazu coada si coarnele de drac. dreptatea ori strimbatatea ? Calugarul ii privi pe amindoi si rizind ca un diavol raspunse: De cind e lumea. Scoase cei o suta de techini si-i dete lui frate-su zicindu-i: Na-i. Fratii si dupa ce-si adapara caii dreapta la stinga. La o rascruce de drumuri. adauga — — — — eel mic. sa ne judece iar primul om care ne va intilni in cale.

Astepta moartea cu bucurie sa-1 scape de chinuri. celor doi in vrajba spune-ne. ai colindat lumea si ai vazut si bune si rele. toata omenirea e nedreapta esti tu. ramase nauc si nu-i venea sa creada ochilor ca fusese iarasi pacalit. Orbul se aseza la tulpina plutei. cine mic. sint om sarac si cinstit si n-am decit un cal. Fratele eel mare auzind ca vrea sa puie ramasag si pe cal ii spuse: Aide sa pornim si eel dintii drumet intilnit sa hotarasca daca e mai buna dreptate sau nedreptatea Ei plecara in lungul si curmezisul imparatiei. ofta adinc si-i dadu ultima suta de techini. mei. Ramase asa in negura asteptind sa fie sfisiat de fiarele salbatice sau sa moara de foame. 168 . taica si mosul pleca incet pe drum. si-si — Acuma sa — Frate draga. Fratele eel mic ofta din nou. fratele eel sint si al stelelor. iar eel mic neasteptindu-se ca pina si Dumnezeu sa fie de partea nedreptatii. ca n-am nici o avere. il podidira lacrimile in ochi si dete calul fratelui mare dar aruncindu-si privirea catre mosneag. am pierdut averea si ochii pentru dreptate. Imparatul frate il duse sub o pluta linga un izvor ce se afla in apropiere si-n coaja unui fag ii aduse apa. ofta mereu caci nu mai avea nici lacrimi si nici ochi sa mai plinga. — Aduc lauda Dumnezeu ca am ajuns de tot sarac. cind ai ajuns sarac si fara vedere. frate ? Atunci fratele eel mare nu avu rabdare sa astepte vreun alt judecator face singur dreptate. este mai buna. pe care ma ramasesc din nou ca dreptatea e mai buna. ce este mai buna. fa-ne dreptate noua. Ofta din nou si intorcindu-se spre fratele sau zise: — — ! — — ! dreptate. dreptatea ori nedreptatea? Nedreptatea. vazu ca acesta ia bastonul si aruncindu-1 « de-a bou » de trei ori. dar ea il ocolea. — Nu! lui si tot cred in ei tot mai buna. Fratele eel mic il privi cu neincredere zicindu-i: Mosule cu barba pina-n genunchi. Stind el aci isi facu un culcus din iarba la tulpina plutei si ca sa nu moara de foame ajunse sa pasca iarba ca vitele. Se apropie de fratele sau eel mic cu un cutit si-i scoase ochii zicindu-i cu multamire. Mosneagul cind se urea pe magar care si incepu sa sara in sus de partea dinapoi. dreptatea sau strimbatatea — Strimbatatea. Dumnezeul cerului — Daca tu cu adevarat Dumnezeu. Apoi du-ma linga un izvor si lasa-ma acolo sub o pluta sa mor la adapost de te rog vint satul de apa si de dreptate. acum cind Dumnezeu ti-a luat vederea te rugam fii drept si ne spune: ce este mai buna oamenilor. sa caute pe jos prin tarina. Fratele eel mic. sa-si gaseasca ochii si sa-i ptma la loc. eu iata. dar dreptatea este n-am decit ochii ma ramasesc pe ca — Nu-ti pare rau daca pentru dreptate ramii fara ochi. Aduc lauda lui Dumnezeu. intreba — Eu stapinul pamintului. In acest timp se intilnira cu un mosneag orb care abia se misca bodicaind cu ciumagul poteca pe care abia se misca.frati aflati — Calatorule. esti si ? ! fii Fratele eel mare bufni intr-un ris dracesc. aruncindu-1 pe mosneag la pamint care scotind un geamat lung si nabusit se prefacu in diavol cu coarne. Pluta era putin mai in sus de izvor. se urea pe magar si merse mai departe. te ajute dreptatea. Uneori se pierdea de izvor si pluta si le cauta zile intregi ascultind sa auda susurul apei de la izvor. niunai acum sa-mi dai apa intr-un ciob sa-mi ud gura si sa-mi spal ranile. acesta se prefacu intr-un magar.

pe cind asa. Taman cind zina cea mai mica sfirsi vorba fara a se nadai ca baiatul o poate auzi. Acum nici un leac n-a putut s-o vindece. La asfintit vazu si soarele si luna cind rasari pe ceri dupa ce se innopta. Mihnit. s-apropie de izvorul tamaduitor. isi spala cu bagare de seama ochii si mare-i fu mirarea cind vazu din nou apa. oloaga si beteaga toata viata ei. daca fiica lui va muri pentru ca o avea numai pe ea. ca nu avea in ce sa ia apa ca s-o duca la fata imparatului. El alerga ziua si noaptea. zinelor. le scoase semintele si porni inapoi la izvorul cu apa tamaduitoare. bietul baiat trebui sa iasa la lume sa caute un vas neinceput. de o troaca mai. numai ma mir unde s-a pomenit porcar cu coada? — — 169 . insa se gindea ca ta-su 1-a-nvatat. Greutatea cea mare era acum. Ce-ti pare rau. Imparateasa isi smulgea parul din cap de durere. Marea lui nenorocire a fost ca necuratul 1-a urmarit de pe urma. intr-o zi si o noapte ar uidi chioara. in adincuri de paduri nepatrunse de picior omenesc. Intr-un miez de noapte se trezi deodata la zgomotul unui fosnet de Auzi pe cineva scaldindu-se in izvorul de alaturi si un glas omenesc spuse $titi voi. paduri si pasari. cocosul salbatec scoase un puternic cucuriguuuu. drumul era lung si cal nu avea. oarba. Ar fi putut sa fure vreun cal. iarba. in departare. In zadar incerca el sa sape intr-o piatra cu o bauta tare loc pentru a pune apa care vindeca oamenii de orice boala.: ! pasari. omule. nici la cea mai mare nevoie sa nu fure din lucrul altuia ca mare pedeapsa 1-ar putea astepta. pentru care facu si un cintec minunat care-1 cinta la poalele codrului in miez de noapte. Daca baiatul asta care doarme alaturi ar sti sa ia apa de unde noi ne-am scaldat si sa i-o duca s-o scalde cu sanatoasa. Lung era drumul pina la acel imparat. diavolul ii iesi inainte prefacut in porcar si cind trecu cu porcii pe linga el inadins dete cu o moaca si-i sparse troaca cu apa de la izvorul zinelor. Rupse cu bagare de seama o troaca mai coapta si un teglici mic. Zinele fuga se-mbracara in hainele lor de borangic albe si-si luara zborul spre casa zinelor departe ascunse dupa un nor in ceri. le umplu cu apa tamaduitoare si porni catre imparatia de miazanoapte. Imparatul puna capat zilelor cu gida. Numai la soare nu se indura sa priveasca. Asa mergind el ajunse la o gradina. vazu troci crescute pe un gard. Acuma in timpul asta fratele eel sarac mergea iute spre scaunul imparatiei. Varuicile ei ca si danacii care venisera din toata lumea cu fel de fel de leacuri sa-i scape viata nu-i puteau ajuta la nimic. daca nu moare ramine ea. lua troaca si tegliciul. copaci. cucuriguuuu. In timpul asta fata imparatului tragea sa moara. umbla nauca prin palat se gindea sa-si si nu-si mai gasea loc de durere ca-si pierde fata. fata imparatului abia isi tragea sufletul. Asezat din nou in culcusul sau astepta scaldatul zinelor si dupa ce cinta cocosul de-si luara zinele zborul spre stele. Saracul orb de linga pluta cum auzi zborul zinelor. Aci astepta el pina ce luna se sui sus pe cer de ramase ca un caier de lina. ca stiu ca n-ai vrut. ca fata imparatului din miazanoapte este plina de rani si trage sa moara? Imparatul a chemat toti vracii. El mergea pe cai lungi si ocolite tot asa cum il sfatuise ta-su ca cine merge pe drum ocolit ajunge mai iute decit eel ce vrea sa ajunga pe drum mai drept. — pe Mare multamire aduse el zinelor. toate babele si doftoroaicele si doftorii si nima n-o mai poate vindeca. Cind s-a apropiat de zidurile marelui oras care se zareau in departare. de ma privesti asa? Nu-mi pare rau.

se inveseli si multami necunoscutului care-i adusese leacul din apa neinceputa a zinelor. In palat toata lumea plingea si se vaicarea. se inveselea poporul de insanatosirea fiicei imparatului. Diavolul prefacut in cersetoare se lega de un baietandru care venea de undeva de la drum. il lua ca ginere si cheama la nunta fiicei sale pe toti imparatii din lume. Fratele eel mic. puse intr-o albie de lemn citeva picaturi de apa din tegliciul pitulat sub bratul sting si ii facu baie fiicei imparatului. — Bine ai venit. fiule. Cind baba a gindit c-a spart toate vasele drumetului ce le-ar fi avut si-a vazut de drum lasindu-1 pe acesta lesinat. Lasati-ma o zi si o noapte sa o ingrijesc eu si s-o spal cu apa de la izvorul zinelor. a§a cum m-a invatat tatal meu. Tartorele se facu foe de minie de-1 pali de citeva ori peste spinare cu o furca de fier de-i piriira oasele. Fata imparatului isi tragea cea de pe urma suflare. Ajunse acolo taman inainte de cintatul cocosilor. caci ciomagelul era putere fermecata. fratele eel mic si sarac intra ca furtuna in palat nu ca un flacau chipes. imparatia va fi a ta. Fata incepu sa se simta mai bine. In acest timp fratele eel sarac al imparatului din imparatia lui Scare Rasare. La nunta veni si fratele sau eel mare din imparatia de la Soare Rasare. Dupa o zi si jumatate ea fu vindecata si iesi pe portile palatului de aur ca s-o vada poporul din imparatie. care venise si sta gata sa-i ia sufletul tinerei si frumoasei nice de imparat din imparatia de miazanoapte. li porunci sa se prefaca in cersetoare ca sa-1 poata cata daca nu mai are si alte vase cu apa de la izvorul zinelor. Si in deznadejdea asta cind toti o credeau pierduta si insasi moartea era sigura ca inainte de cintatul cocosilor va zbura cu sufletul frumoasei fete spre cer.elegere ! Se inveseleau soli de imparati veniti din toate partile lumii. tinar si frumos. Linga scaunul imparatului sta acum inca un scaun de aur in care sta fratele 170 .Diavolul atunci baga de seama ca uitase sa-si bage coada-n cioareci si pleca cu turma de porci. Cei de linga ea stateau incremeniti si neputinciosi in fata mortii. si crezind ca e fratele imparatului care ducea apa zinelor se prefacu ca a fost batjocorita ca cersetoare incepu sa-1 loveasca cu ciomagelul tocmai pe unde zicea baba. ci ca unul rupt. fa ce stii sa-mi poti scapa fiica de la moarte si daca vei putea. ca daca vrea sa ajunga la tinta e mai bine sa foloseasca drumul ocolit. El se jura ca nu va mai face nic^odata razboaie si va cere Am la toti imparatii sa traiasca in prietenie si in. — Fac tot ce pot si cred ca e bine si drept. rujinat la Scaraoschi sa ceara alte toale ca a fost recunoscut. In timpul asta fratele eel mic schimba poteca o lua sa ocoleasca cetatea. care auzind de insanatosirea ei se strinsese la portile palatului sa se bucure. zdrentaros cu fata batuta arsa de soare si vint 3 supt de foame si istovit de drumuri pe care mersese de trei luni de zile. tum-te pe la celalalt capat al orasului. Dupa ce fata uidi curata si sanatcasa de rani. zise cu indrazneala incepatorului insa cu un glas aproape stins de drumuiala: — venit cu apa tlmaduitoare de la marginea lumii ca sa dau viata fiicei voastre. imbraca pe bietul drumet in toale de matase stralucitoare de imparat cum i se cuvenea dupa dreptate. porni si merse pe marginea ora§ului $i intra in cetate. ascultind de sfaturile tatalui sau. Imparatul de bucurie. imparatul se bucura asa de mult ca scoase pe toti robii din inchisori si ierta de datorii pe toti oamenii saraci ai imparatiei.

Voia si el intii sa-si spele ochii ca sa vada. tie sa-ti dea soarta asa bine. de dreptate pentru popor si nici nu se gindea sa-i faca fratelui sau vreun rau.! mic si sarac. Incepuse sa se caiasca de faptele sale insa totusi lacomia nu-1 parasea. Aci mai intii isi scoase ochii si se pregati sa astepte miezul noptii ca sa ia si el apa din izvorul eel tainic. fetelor. Aflase de izvorul zinelor si se gindea ce sa faca ca sa-1 poata intrece pe fratele sau. Se temea acum de puterea fratelui sau care avea in mina dreptatea. am ajuns sarac si cersetor si iata ca pentru dreptate soarta m-a ajutat sa inving nedreptatea. vazind pe fratele sau eel mic linga imparat sezind pe scaunul de aur. Eu pentru dreptate am pierdut imparatia tatalui meu. Atunci vreau sa va fiu ginere. apoi sa ia apa intr-un ulcior si sa se duca la fata imparatului din miazazi. primavara din negura pamintului. eel Drumepil. cea mai mare spuse statu Nu mult pe ginduri. Ar fi bine sa cautam imprejurimile inainte de a ne scalda. Imparatul auzind ca el a fost si fiu de imparat si a patimit pentru dreptate si mai mult s-a bucurat si nunta a tinut o luna si-o saptamina. — 171 . La nunta lui el s-a purtat frumos cu fratele lui eel mare. de cind se punea luna si uidea cit secera. S-ar putea si acum cineva sa m-asculte. Gnd ajunsera la izvor. spunindu-i: Frate draga. Tinara imparateasa avu dupa un an de zile un fat frumos ca din povesti. S-o vindece mai intii. taicule. dupa bunatatea — — — — inimii tale Dupa nunta. Fratele eel mare. Zis si facut Tocmai atunci fiica moarte ! porni la izvorul zinelor. dreptatea sau nedreptatea? Dreptatea e mai buna. Dupa putin timp s-auzi fosnetul zinelor care veneau voioase la scaldat. cu ochi in cap pe care el ii scosese. asa noroc. se infricosa. eel cu direptatea. ce credeti ca e mai buna. ca ea iese la lumina din intuneric ca si soarele din noapte. lua un vas si catre celelalte: — Suratelor. La drept vorbind fratele eel mic ajuns imparat isi vedea de treburile imparatiei. Isi puse in gind ca n-ar fi rau daca si el se duce ca fratele sau sa fure din apa si apoi s-ar insura cu fiica imparatului. ingalbeni si ramase locului ca o stana de piatra. Urma din nou veselie si petreceri si peste tot dreptate si mukamire pentru popor. spuse cea mica. El care credea si acum ca e mai buna nedreptatea s-ascunsa intre niste rachita si astepta cu luare aminte coborirea zinelor din cer la scaldat. Fratele eel mare in schimb ajunsese foarte trist si nemultumit cu soarta sa. e tocmai ceea ce dorea ca sa-1 intreaca pe fratele si sa-si mareasca si marginile imparatiei. ca si iarba si vietatile. Era multamit ca putea sa imparta dreptatea intre oameni. imparatul tarii de la Soare Rasare. inainte de a se insura cu fata imparatului vru sa incerce pe imparat sa vada cit de drept este si-l intreba: Inalte imparat. auzi ca intr-o imparatie din miazazi ar fi pe patul de imparatului. voi stiti ca s-a vindecat fata imparatului de miaza- noapte cu apa din izvorul nostru? — Bag seama vreo fata omeneasca o fi ascultat vorbele noastre si i-o fi dus din apa tamaduitoare. frate-su imparatul pleca foarte mihnit ca imparatia sa s-ar putea clatina de acum inainte din pricina fratelui eel mic caruia ii scosese ochii si-i luase toata imparatia.

dat ea copilului tita si-i spune: cind ma tii asa. ia piatra din usa pesterii. mingaie copilul. scoate-1 si pune-1 in pamint. Vino-ncoa cu mine. Vad si de mine ? Sa nu iesi din pestera. ursoaica. Nu mai are tita si-1 intreaba ursul pe — Pana I-a copil tie ! lul la vulpe. Si-a venit el in mintea lui si-i spune — Ce-ai mincat pina acum — Lapte — Bine. cind i-a venit ei a luat dunga si a fugit si s-a dus in lume. Hai trage afara pe fag. Fratele eel mare isi facu singur dreptate in cele din urma.: ! ! Zinele incepura a cat a. Trebuie taica. a luat-o in brata si a fugit cu ea in pestera. eu ca trebuie sa te duci in lume. tata. o aduc lapte de ? ! — urs: sa Tata. mare — MUSTACIOSUL adunat fin pe livezi primavara. Il trage dar nu poate sa-1 intoarca. ma due. la mine. haiduc mare. ia fagul asta. plateste prin moarte? Fratele care iubea nedreptatea si nu era multamit cu soarta ce o avea. blestematule. Cum adunau ele fin vazut ursul din pestera. Trage. cu coroana. fu apucat de zine de miini si de picioare care tragind fiecare de el in toate partile. Vino incoace. S-a culcat cu ea si-a luat-o de muiere Muierea a plecat greoaie si a facut copilul. $i si-au ales — Daca un pleci de — — — — 172 . Mai trebuie sa stai inca un an. S-a repezit la cea mai frumoasa. copile. a trecut anul. dar daca mai stai un an de zile ai sa ajungi om mare. nu mai plec eu de la tine. fag mai gros. Dar copilul a ramas cu tata-su. in imparada zinelor. daca vrei sa asculti de mine sa ies-i om mare. Cind a venit anul a zis: Hei. il spintecara in bucati si-1 azvirlira linga un ciongar batrin ca sa-i manince carnea cea acra corbii si vulturii cerului. am copii acusa. ma due la lume. cu crengile-n jos. dar n-are putere sa-1 scoata Poti sa pleci numai ramii un om prost. caci sapase groapa altuia si cazu el intr-insa. Nu catara prea mult ca deter a peste fratele eel pitulat in desisul rachitelor. Era mai puternic. lupoaica. Al de al treilea an 1-a scos pe fag si 1-a pus cu radacinile-nsus. Ursul n-a lasat-o nici sa vada Au fost trei fete la de pe livezi. Si asa a crescut copi10 15 ani si se simte puternic. Si iasa ea afara pe lume. ce stau eu cu ma-nsor sa iau famie fi — — Ma prost tine ? Eu sint un om. le-a ! soarele. Ce cauti aci. Da intr-o zi. 1-a lasat pe urs. scoate fagul si pune-1 cu vinele-n sus. nu stii ca cine vine sa ia apa pe furat din izvorul vietii. de ce-ti place sa-ti S-a-nvatat copilul pe lapte amestecat de la joavine. vrei sa asculti nu sa iesi. S-a oprit copilul si a mai stat inca un an.

plugarilor. cazane. aveti ceva demincare? Bre. la plugari. Lasa ca prinzesti cu noi Pe la prinz. Au dejugat boii si au adunat plugurile. alelante plu- guri i-au ramas lui. Hai la ramas. ori va iau plugurile ! El le minca toata. il invirteste de doua ori si da cu el in sus. sa-si ia buzduganul §i maistorul sa-si — L-ai fursit? — L-am fursit. — Paziti mincarea bine. — Esti faci maistor bun. — Mai aveti? — Nu mai avem.! — A Hei. Le-a dat jos. jugurile si plugurile cu rotile cu totul le-a luat in spinare si a plecat cu ele in oras si a intrebat cine este acolo fierar si 1-a indreptat lumea intr-acolo. — Adu-1 incoa. acuma poti sa te duci. S-a apucat fierarul a topit fierul si a facut un buzdugan. In ziua vorbita vine baiatul ia banii. iata carale vin pline cu fiertura. n-am socoteala sa maninc cu voi. ara unul dupa altul. s-aseaza sa manince. — Dejugati boii. cind cade — Zisesi ca-mi Le-a scos Ia baiatul maistor. bine. de 400 de oamini si 400 de pluguri. lucru. Cind se uita acolo vreo 400 pluguri. vine acusi mincarea. stii sa lucri ? Poti din plugurile astea toate sa-mi un buzdugan? -O faca — Pot. sa stiti ca va iau cele 400 de pluguri. boii. sa vin sa-1 iau ii zisa. jos Ia copilul buzduganul se si fringe-n doua. plecat baiatul in lume. ori imi luati capul. plugurile si buzduganul pe spinare. si 1-a taiat buzdugan ? Scoate plugurile toate pe maistor. A lasat tinjelile. Eu nu ma oi Fugi de-aci ca nu poti s-o maninci singur pe toata. n-aveti nici voi. dar daca minca tot. pleaca faci ! si se duce la alt — Poti sa-mi faci din plugurile astea un buzdugan? 173 . Zice baiatul: — — Mai odin si eu oale. eu singur. Daca n-oi minca sa ma omoriti aici. O sa-ti ajunga fierul? un buzdugan mai mic — In cutare vreme o Insa fierarul a facut socoteala ca asta este unul intr-o ureche si o sa-i si o sa scape. Plugarii au cascat ochii si 1-au lasat sa manince. — O sa-ti platesc sa ajunga. zice. ara cu boii. Se duce pluguri multe. Au oprit plu- — satur Bre. S-a pus pe mincare si — — ipraveste. — — Bun garii aici pina vine prinzul. Le da bun lucru si se duce Numara el pe o cimpie. inca n-a venit prinzul.

— $i cum vine — Vine cu o mustata pe pamint de matura drumurile ala ? ! dincolo maninci cit 400 si nu te saturi. le rupe. astupa ogasele. opreste apele. el ? la ? lurile le doboara si numai pitulat. — — — — Vine. vine ciripind. Stai o tira. A pus jos masa. El lasa plugurile si maistorul a topit tot. le tulbura. Vreti voi sa maritati fata asta dupa mine ? Vrem. Oala imbaierata. rupe docile. si pe urma sa maninci. sapa un om cu fata lui. Bun lucru ! Multamesc dumitale. Sa da jos. ca-ti fac buzdugan. fringe padurile. ea cit si iar pleaca-n sus. Cind porneste din slavile cerului e mare. a pus fasuiul in strachina. El cum a pus mina pe lingura a inceput sa soar Da. dar aici ma saturai. Sa pierde lumina de pe pamint. berze. da vine muierea cu prinzul. — — — — — Da — Asta — ce-ti este fata asta ? este fata mea ! Se vede si muierea cu prinzul. gazda holbeaza ochii mari. le mesteca. ama se tine de ea o hala. nu-ti si fie m-am rusine. da omul. fa-1 . asta? Dupa ce se saturara odinira cita si o luara la taina. da-n oalda linga drum. Ce-o mai si ogasele. Vine copilul sa ia buzduganul. sede cu stai — Bas — Sa vrea o sa stau sa-1 vad la amiaz. A iesit pe o cimpie unde munceste lumea. — Ce e aia — Mustaciosul — Unde sede — Care Mai — Mai baiete dincotro vine — Vine de scapatat. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. mai baiete. iar deaface cimpii : iar cu alalalta mustata sterge stelele pe cer. Si cind vine. — Am mincat Se gindi fi deodata. ia de maninca. sezi ca e vremea sa vina.auzise ce se intimplase cu celalant. Astazi vine ? el: si ? stie ? stai cita sa-1 vezi. Da cu el in sus si cind cade nu se mai fringe. cit ceri atit iti platesc. saturat. Sta baiatul si sa gindeste: asa ceva n-a mai auzit. 174 . nu te grabi: ca la noi asa este obiceiul sa faci sfinta cruce si sa zici: « Doamne pazeste-ne de rau ». colo-n tufa. golumbi. Aveti o tira de mincare ca tare mi-e foame. ba a mai cumparat 20 de pluguri si a bagat tot in buzdugan. malaiul pe traista. facind larma mare. acolo fa-ti crovu si stai pitit. N-avem. toate moadele de pasari. — Daca Maistorul — Lasa-1 poti. — Pot. Intr-o parte de mustata are 365 de cuiburi de arati. Vine la amiaz intotdeauna la ea. Merge pe drum. iar lua lingura si incepu sa manince. I-a dat banii si a plecat. prefacatori. Facu baiatul cruce. Mincara toti si toti se lasara — Mai baiete. bufnite. ca urla ca un cutremur.

S-a intors Mustaciosul mirat. baiatul s-a ascuns intr-o masa gaunoasa. iau sacii si-i bag in coliba. intreba baiatul. ce. Acolo am stat la scuteala. Cind ma pomenesc la ziua dormeam int»-o — Hoooo tu zau ca uitasam de — Sezi masa sa cinam. pina sa face mic si doboara la ea cit omul. sa opinteste odata. dar tocmai cind sa ia lingura ca s-o bage-n gura. planul sa dea din toate puterile. Acum baiatul vede si pleaca la ei cu buzduganul in mina sa vada ce face el cu ea. Atunci eu am cazut cu masaua intr-un par de vie si s-a facut gaunoasa. Eu cat incoa. — S-a uitat da Da baiatul ? stiu. Ajunge la semanator si zice: traista de git. Mergind pe cimp. N-are ce-i face Omul a ros boabele si samana griul. sa pune pe fuga. Omul semanind ! inca mai sta pitulat in masaua gaunoasa. S-au inchinat si si azi fericiu. tu face ma pisca ma si de nu ma lasa sa el. Cind s-a doborit pune capul la fata-n poala ca e ostanit. Zice baiatul: — Ia-ma pe lopata arunca-ma peste apa apa. da Mustaciosul dupa si Ajunge asta. baiatu-i sare din gura. o pun in prastie si dau cu ea peste cimpie. fata-1 — Ceva Baiatul m-a isi da cit poate si — Care Fuge peste nu vezi ? zice Mustaciosul. Iaca ajunge si Mustaciosul. cal si am plecat cu sarea si cu caii. Ajunge Mustaciosul intreaba: — Unde e baiatul — Uite-1 dincolo de apa. ce cata oichii. L-a pitulat in griul din traista. Cind sa roada boabele. ma odinesc ? la baiatul. urla cimpul in mustatile lui. incepura sa cineze. la si ai cumpar Am capatina de cal. Vine pitis si-1 gaseste durmind. Vin pindarii iau capatina de cal. cite doi pe un sare si cu 40 saci goi la m»re. Baiatul mai da odata cu buzduganul si zice: fata — la iar sama. El. el — Unde-i ala care fuge pe-aici — Nu n-am vazut pe nima. Se aseazara — De ce dumneata o masea sparta-n gura. iar caii afara legati. cata-1 ! nicaeri. o arie. incolo o coliba. acolo un semanator cu da Mustaciosul aproape.stau sa vad amiaza vijaind cu cele 365 cuiburi prin mustatile lui. A si uitat de el Omul a luat plugul grapat si a plecat la cina. vine un nor si sarea sa topeste. si poate traiesc 175 . Iar inchide putin in cap. — Pai cica pe cind eram mai cica m-a trimis tata cu 20 ! erai ? tine. da nu-i spune de baiatul cu buzduganul. ! A cai sa tinar. unii vintura si 1-a griu. Invirteste buzduganul si da-n capul lui si-1 pomeneste. ca lumea e mare s-au saturat dintr-un blid cu mincare si prostime multa. si-1 ? L-a pus aruncat Il vede Mustaciosul peste o aratura. umplut 40 saci. — Lasa-ma-n traista ca vine Mustaciosul piste mine si ma omoara ! cu mina griul i-a venit sa lapede in gura citeva boabe si l-a aruncat in gura pe baiat. a sezut sa cineze. El sare suparat. ciupit in cap. sa ! —O Aude la ma gidila-n cap? Fata n-ar vrea sa spuna. adurmit. muierea de cina. s-apleaca copacii. Sara cind a ajuns acasa a facut si s-a dus acasa.

da sa ma asculti pe mine. saraca si fameia avea un copil din flori o intreba pe muma-sa cine este tatal lui? Da ea nu vrea sa spuna. rugina a cazut toata. eu frumos si i-a spus: — — — Calul atunci iar i-a spus: Baga mina in urechea mea. da el eria baiat de peste 20 de ai. Ea a bagat tita pe sub prag ca sa suga. tu sa nu te atingi de ele. Sa te duci in gunoi unde arunci la vite baligaru si sa cad acolo ca o sa gasasti un friu de la calul lui tata-tu. eu am visat ca trebuie sa-mi dai tita pe sub pragul usii. Vezi. brinci calului. fost odata A Intr-o zi. $i-au plecat la fata din dafin. a sapat in baligar si a gasit un capastru ruginit ca vai de el. il rodea dorul s-o cate. da fierbe ovas cu lapte si ai sa vezi ce El a facut asa cum i-a cerut si 40 de zile i-a dat sa manince i-a am si sa-ti fac ! s-a facut un cal stiu ca tu ai un gind de plecare undeva. Pe urma a trecut o prapastie si a mers si a ajuns la o padure. sa ne sfatuiesti ce sa facem ? ati venit. ca multi voinici au mai venit si toti s-a facut daca vrei sa izbutesti sa te-nvaf sa seceri griul meu tot. acuma ajungem la o livada cu flori frumoase ce n-ai mai vazut. Cind au ajuns aproape. Nu ridic pragul pina nu-mi spui cine este tatal meu ? Muica. el tot — — — — — — Eu Si dat — Nu-mi da sint el ! calul lui tata-tu. Si au plecat la fata din dafin. toate florile sa gramadesc pe tine. Calul a spus: Baga mina in ureichea mea si gasesti o gresie. toate intoarse cu fata spre voinic si cal si el s-a oprit si nu s-a dat jos si nici n-a rupt nici o floare.! FATA DIN DAFIN o fameie vaduva. brinci. Baiatul a ridicat pragu si mum-sa a plecat. dai cu ea piste padure cit poti. Si vine calul lui ta-su batrin si bubos prapadit de tot. S-a dus. Au ajuns ei la un zid. Zidul era inalt de la pamint pina la cer. ca atunci ma fac bine. Atunci el intr-o zi s-a facut bolnav si i-a spus lui muma-sa: Muma. ca avea calu arpii. Au plecat si au ajuns la lunca de flori. A luat capastru. sa-1 legi si 176 . sa due pinga zid ca sa gasasca un loc de trecere. A luat gresia si a aruncat-o piste padure. Aci calul i-a spus: Priveste piste padure si vezi ce ne asteapta Piste padure doi balauri intoarsera capetele spre ei. ca eria nazdravan. em am fost sluga la imparat si tu esti copilul lui. Calul vorbi: Ce ai cu mine. ca daca rupi o floare. Ca multi voinici au plecat la fata din dafin si au murit. mergem la un mos sa ne invete el ce — sa facem? S-au dus — — Am venit — Bine ca Dar la mosu si mosu a intrebat: piatra. iar serpii au aplecat capetele si calul a zburat piste ei. Da el avea gindul sa piece sa cate fata din dafin. calul a zis: Nu mergem la fata din dafin. stapine ? N-am nimic Eu te-am strigat. — Stapine. ca florile sint vii si ataca oamenii voinici si calare si-i omoara. 1-a scuturat si a sclipit ca aurul. scoate o greasa si da-i cit poti in zid si s-a facut in zid o gaura cit sa treaca calul si au trecut si pe a treia prapastie. catifelate si in mai multe culori.

Dupa asta povestire se ivea soarele. si cu alta in fetii si ei OMUL CARE Un om calari. De soare nevazuta. ca nu mai putu spune mai departe: vint nebatuta. Da baiatul s-a dus si ea iesi si culeasa flori. cu o falca-n cer De De De — pamint. Atunci ea sa-ntoarsa cu brand cu flori si sa dusa la voinic si-i zisa: Ia-ma cu tine. Pe urma a venit iar la mosu si i-a spus: Tu te duci acolo. a stropit vita. si nici livada cu flori mincatoare de oameni. Fata iesea noaptea pina-n ziua din dafin. Atunci voinicul a luat-o si-a plecat cu ea la mosul unde era calul. tata. $TIE GRAIUL ANIMALELOR cu o muiere sa ducea la sapa intr-o zi si in drum aimindoi erau si ea pe iapa si in drumul lor un foe mare. Cu Aid sa opri flori. Da sa faci in asa fel sa te duci si sa o duci cu vorba pina va rasari soarele si dupa aia s-o iei in brata si s-o stringi. da cind sa varsau zorile. culegea flori si iar intra in dafin. o lua pe la spate in brate. Si asa a facut baiatul. pe tatal au inviat pe loc si au plecat impreuna pe acelasi loc pe unde venisera. vintul o batusa. Deschide-te. soare nevazuta. a legat si a fursit. se-mpietreau. voinicul o pupasa. care zbiera cit putea sa-1 scape omul. De vint nebatuta. adica pe muma fetii si pe dafin. Au mers la palatele imparatesti unde au ramas sa stapineasca si sa traiasca in pace si fericiti. Ca vine a ta fata. au incalecat aimindoi si au plecat. nici padurea cu balauri. Da zmeoaica a aflat si a venit in zbor. bratul cu dafin. dar el ii spunea povesti si o amina. Vitejii care veneau s-o sarute se prefaceau in piatra. ca tata nu ma mai primeste. da ea are putere ca pina nu va rasari soarele te-mpetreste. Fata se dusa cu chita de flori la dafin si cind ajunsa acolo. pina rasari bine soarele. rosti cuvintele: — — Deschide-te. Si-n mijlocul focului un serpe. voinic nesarutata. S-a dus el la cal si l-a spus tot ce i-a spus mosul. Da acuma sa dusa cu bratul cu flori si zise: — Deschide-te. o strinse si-i dete drumul. A secerat el singur 40 de zile. Omul a pus coada sapei si sarpele s-a urcat pe sapa. Ea ii aducea flori.sa-1 faci cirstati. ea iar intra in dafin. i-a multamit mosului. Ca o vazuse soarele. Dafinul se deschidea si ea cu bratul cu flori intra inauntru. De voinic nesarutata. Da de acum numai era nici zidul pina-n cer. vine a ta fata. pe urma i-a scuipat lui in gura. Cind o vazu dupa rasaritul soarelui. Dafinul nu sa deschisa de suparare. Ea il privi si astepta s-o ia in brate si sa-1 impietreasca. Ca dafine. Ea ii da flori da el nu se apropia si tot ii vorbea. El pe cal 177 . Calul i-a spus sa se duca sa secere.

ca iau eu magarul vine sara gifaind acasa. ? la si a scapat omul de la moarte. si ma ! Si Da magaru — Ce gemeti ma — Pai daca nu mai putem de lucru — Faceti-va bolnavi. iau masura. da si boii asa au facut. daca e dat mincare si-au mincat. Da omul il injura pe cue.: ! : nu De-acum. da o sa mor — Ce daca mori Uita. si-1 Omul intalege tot. sa — — Ali-e greu ca eu due eu am minz in burta iubitor. e. ca-1 intalesese. — Ei. o spun. Pe drum un cue cinta. ! tie ti-e ? si stapinu are copilul el ris. iapa. ? Iti batai. la jigodita: el zice: fa. stii la ? ! sa-i el ! sa-ti ? ! A ce-i iar chemat omu sa-i faca ii cosciugu sa-ti si rudele sa-i faca pomana. doar o brazda am pascut pe linga pirau. numai cucu ramina. toata ziua ara — Ei ce cum — Aa. ca mor eu si — moara. ? laudasi. nu lingeti sare. ca mori daca spui> Atunci pleca serpele si plecara si ei sa sape la bostane. ca s-ar lasa ea de iscodiri. cinele — Bine ma. nu beti apa. ce-ai cu mine — spun bre vorba care-o — Nu mai veni nu mai spune. stapinul sa pregateste de moarte arde de — Lasa-1 ma sa moara daca prost Eu am patruzaci de gaini pe toate trist si faceau cosciugul zice: tie-ti cintat ? e ! si eu inghit bobul al mare. pe lunca cu am — Mai. Da a — Ma. bre. Da el daca e prost sa sa lase dupa o ce nu ia el un pinnae si sa-i masoare selele. ce e Toata am pascut pe linga potoc. asa. si n-o sa va mai duca plug. spune ma. ajunsara injura pleca o cioara — Ga. ia un ciumag. aiba lumea eu Da muierea zice — Ce ma. zicea — Da-ne. injug locul da-i pe magar. ga Da — Asa minca-u-as limba. Si si e. da cele — Intinde-te putin. a fost ? stii ? ziulica tras si flori. nu stiu nimic Dar ea zor spuna ca nu mai vorbeste cu — Bre. cucul frumos da pe cioara spurcata o rincheaza apoi intreba — Ti-e greu cu stapinul tau — t mi e greu — Da greu sa Il si Cucul zicea: Toata lumea ga. doi boi si un magar. ii intreba: nu i-a mai spus avea el si gemind si ? Pai ce sa facem ? sara. iapa. nu mincati asa. ! inainte. riinca cioara sa toata si sa am Da si ! il injurasi. mergem lasa. Doamne berechet de porumb. Se scoala el. boii veneau sara obositi care sta toata ziua. rizi. Da cocosul cinta in prag zice cocosului. unde eria lume adunata si da-i pe ea s-o le mint muiere si tot ! De omoare-n — Ce ma. in Da omul a zis: boilor. de ce tu serpe ceva de — Nu bre. vci sti sa asculti si intalegi tot cc vorbesc animal el e si sa spui la nimeni. ai sa la arat si le-a 178 . cati ! Si fugi dupa ea.

saptamini si luni de zile departe. apoi o injura de Il aude imparatul si-1 infrunta: ! ! mama. si la ! iti Mucea.! ! ! ! MUCEA CAClCEA Cica a fost vreodata un baiat prost de tot. i-a inchis in butoi pe amindoi si le-a dat drumul pe firul apei. sa nu-mi injuri fata de muma tnjur-o pe ea. Ca sa-i pedepseasca. dar. Se gindeste el ca de acum inainte. insa el nu zice nimic. cit mai trece si fata se vaita ca e grea. da cu pietre si o injura chiar pe fata. Mucea minca mamaligS cu ceapa si bea apa. nimeni n-a pus nimic. ca fetele de-mparati maninca place ceapa nu incepu sa plinga de foame — fine.Mucea - Cacicea Mucea Cacicea El lua pietre si da dupa ea. Imparatul cind a auzit c-a ramas grea dintr-o injuratura a lui Mucea.e tale prostesti. $i-a facut Fata — Mucea. a poruncit drumul pe o apa la amindoi. Daca cerea de la fata ceva. Aude imparatul. lata ce ie§i din glume'. eu ce sa fac. Fata la inceput minca bunatati. La o vreme fata isi minca toate bunatatile. eu sint Mucea Cacicea ? cum imi zice ea ? ' Zi-i si tu altceva. dar ce ai tu cu Bine. dar n-o injura de muma si de tata Zis si facut. altfel s-o injure daca-1 ! — — muma-sa? mai batjocoreste Fata nu se sa-1 porecleasca: lasa si cum il vede rupt si jerpelit cu muci la nas. jocuri de copii Ce era sa zica? Mai trece. Pentru Mucea. fripturi. maria-ta. ! ! nu altceva. ! — Mai baiete. cind il vedea scotind cirezile de vaci la pascut. Si adu fasui. care s-a bagat argat la vreun Impara t bogat. a luat apa si faina de porumb si au plecat la marginea unei ape mari. numai buna de maritat. Apa era repede si i-a dus zile. daca ea ma batjocoreste. dulciuri si bea vin. sa se faca un butoi mare si sa le dea Pentru fiica imparatului. Imparatul avea si el o fata mare si frumoasa. 179 . de sus de la fereastra ii striga: —. In palat e zarva mare. s-a miniat foe Turba de minie. incepe iar — Mucea Cacicea Du-te la Temnicea. -Fata. dus de valuri peste man si tari si el citeva mamaligi si a pus sare intr-un sac. cu ce sa ma apar de ea ? Ce. El a inceput sa plinga cind a auzit ca o sa fie inchis in butoi si are sa moara de viu. felie ! cirnati si le ! ! fata. Acolo. ea ii da peste mina. Sa-1 agati in cui El si mai rau se minie pe fata. la tine acas' te impiedicai de el. slugile au pus mincaruri bune toate si tot felul de bunatati. este bun Mucea Acum tine ceapa mamaliga de si Se trase de foame intr-un colt al butoiului spre si Mucea. da-mi mie o o ceapa de mamaliga — Nu-ti dau.

auzi Si ai sa te mariti cu el. $i s-au casatorit. pus in desaga si s-a intors acasa. Cind a ajuns acasa. ! — — ! ! cu tata-su. si-au prins fata de om. 180 . amindoi erau galbeni ca turta de ceara. sa cate un copil ca sa aiba si ei o vietate in casa. i-a pus-o in desaga si pune desaga in spate si pleaca in lume.Printesa minca ceapa si mamaliga plingind. Mucea. Vasele imparatului au inceput sa misune peste mari si tari. A poruncit sa piece toate vapoarele sa cate butoiul cu fiica-sa si cu Mucea si pe amindoi teferi sa-i aduca indarat la palat. incit semana ca doua picaturi de apa gasit. Baba i-a pregatit isi mosului mincare de cu seara. Mucea insa a inceput sa plinga zicind: Ba. bun la suflet. ci fiindca mi-a fost mor linga o fata frumoasa de-mparat. cu parul de aur si ochi albastri ca cerul. prichindel a sarit drept in pat. mosul a gasit un soricel. a gasit in cale si un copil mic cit dimineata mosu un 1-a degetar. i-a venit sufletul la loc si a poruncit sa se faca nunta cu Mucea. Cind si-a vazut fata. cale lunga ca sa ajunga. maria-ta. daca 1-a gasit pe Prichindel. Imparatul era pe patul de moarte. dorul si In timpul asta imparatul si-a venit in fire. pina ce i-a Mai aveau putin din faina de malai si mureau de foame Cind i-au scos afara din butoi. baba 1-a intrebat: Ce ai facut. 1-a luat si 1-a pus in desaga si iar a plecat mai departe. pe care 1-a botezat Prichindel. Mosul. sa piece mosu in lume. zicindu-i: nu pentru alta. Baba s-a bucurat ca mosu golit-o in mijlocul casii. Mai la urma urmei au sosit si la palatele cutropite cu aur ale imparatului. mosule ? — soricel si Mosul a scos desaga si a un Prichindel. A cazut bolnav la pat ?i de fiicei era gata sa dea ortul popii. printesa a facut un dolofan de copil frumos ca un boboc. Pe drum merge mosu ce merge. o ierta. Ce s-au vorbit si ce s-au sfatuit. apoi isi ceru iertare de dat sa la Mucea. Mergind el asa din loc in loc pe de-a baba oarba. Si incalecai pe o sea. ca el ti-a purtat noroc tie si tu lui. Mucea. de — Trebuie felul lui sa te iert. eu ma insor cu printesa numai daca inceteaza cu porecla asta de Mucea Cacicea Sa nu-1 mai poreclesti si sa-i zici pe numele lui cu care 1-a botezat ma-sa. S-au pus cu mincarea. Au inceput sa se zburde de bucurie. din care a iesit i-a gasit doi copii si iar un au si ei vietati in casa. beutura si traiul bun pe ei si pina sa ajunga in imparatia lui tatine-su. gata-gata sa-si dea sufletul. Soarecele a inceput sa se zburde prin casa. De va spusei povestea asa ! UN SORICEL $1 UN PRICHINDEL A fost odata un mos si o baba care n-aveau copii.

taica si ara. Mai nene. le fu frca sa nu-1 piarda si pe el si se pusera sa aiba grija de el ca ochii din cap. il scoase din caldare fiert. Aci l-a strigat si pe tata-su sa manince. a mincat. nu sari pe mine ca sar si eu pe tine Pasatul iar il strop i si mai tare dar Soricel iar ii zise: Pasat. a lasat in casa pe Soricel Prichindel vada zise: de Stind ei caldarea cu pasat a tot stropit pe Soricel. ! doua zi mosul. la vaca si vazu lipsa soricelului. nu sari tu pa mine. vede in urma de cal pe Prichindel si-1 intreba: De unde d rasarit. bata-te norocu sa te bata se du-te. si Cind a ajuns acasa. pasatel. ca sar si eu in tine Vazind ca pasatul nu-1 asculta. il intreba pe Pri- Prichindel a spus ca a sarit in ceaunul cu pasat fiindca l-a stropit. ca sar si eu in tine stropea. ca esti inca mic si nu poti tine de coarnele plugului: Prichindel s-a rugat mult pina tat-su i-a dat voie zicind: ! — — mai uita odata. iar el a cerut voie lui tata-su cit timp maninca sa are si el. scoate-ma Omul zice: da cine strga. in jos si Dar din groapa tot striga: si cu minnu vede tata. pe mine din groapa sa crucea ma due cu mincare — Ptii. parca dinadins. a injugat boii la caruta si a plecat la arat si a spus babei sa-i trimita cu copiii mincare la prinz. Tata i-a spus: — Sa mai cresti. pasatel.! ! ! ! ! ! ! . Il plinsera mult si apoi il ingropara cu mare durere Baba si mosu vazind ca au ramas numai cu Prichindel. Prichindel a luat cosul si a plecat acasa. Soricelul sari si el in caldarea cu pasat de pe foe ! — — il ! — Cind veni baba de chindel de fratele sau. mai baiete. Omul pe nima. la foe. cind s-a sculat. facind o larma de se auzea cit In acest timp a trecut un om pe drum si a auzit atita galagie strigind: cea si nevazind pe nima care sa mine boii dupa plug zise catre mosu: Cine ara cu boii si face atita galagie ca nu vad pe nima dupa plug Mosu raspunse: Am si eu un baiat pe care-1 cheama Prichindel si e pe coarnele plu! ! ! ! — — — gului si ara Dupa sa si ce mosu pasat. La prinz baba a trimis pe Prichindel cu mincare la mosu. nu sari pe mine. se uita in dreapta. Pe drum Prichindel a cazut intr-o urma de cal si n-a mai putut iesi afara. la se uita in stinga. se uita in sus. sa vedem ce poti Ei Prichindel a luat biciul si numai ca se aseaza pe coarnele plugului a inceput sa strige: ! — si colo. care se supara Pasatul iar Pasat. scoate-ma si pe mine din groapa sa ma due la tata care. 181 . hais ! Hais cea! hais cea boii la brazda. iar Soricel §i mai suparat ii zise: Pasat. Cind uciga-1 Hei m-a trimis mama cu mincare la tata si am cazut in groapa asta L-a scos de acolo si Prichindel a plecat mai departe pina a ajuns la tata-su cu demincare. pasatel. baba s-a dus sa mulga vaca. Cind vazu baba aceasta nazdravana isprava a lui Soricel. Tocmai trecea A un om — — calare pe drum si aude pe cineva strigind: Mai nene.

a fiert lap tele si i-a dat lui Prichindel si manince dihtr-o strachina. fiindca nu asculta de legile tarii. Ba daca m-ar §ti pe mine-mparatul. Imparatul era asa de mindru ca si soarele sta din drum sa-1 priveasca. nu mai avu rabdare si intra in casa saracacioasa a celor si — — — — trei fete. Undeva departe la marginea imparatiei traiau trei surori nemaritate frumoase. Umblase de-a lungul si si de-a latul pamintului si nu-si gasise muiere. Raminind baba si mosul iar singuri dupa ce 1-au ingropat si plins pe Prichindel. ca niciodata. 182 . le zimbeste si le intreaba de vorba. auzind pe sora cea mai mica ca-i va face doi copii frumosi ca aurul si argintul. Traiau intr-un sat mic pierdut printre niste cleanturi de munti inalti ce sa ridicau pina aproape de cer. Fetele gindeau ca pe aci imparatul nu trece noaptea si nu se temeau de el ca sa nu arda lampa noaptea. le da gloabe. De aia si poporul nu-1 iubea. auzind lauda surorilor. la un timp. trecu de doua ori si cind trecu si a treia oara cu mare durere in suflet vazu ca fetele astea sint singurele din imparatie care n-au teama de stapin. Prichindel cind s-a aplecat sa manlnce a caiut in strachina si s-a inecat. Baba si mosul cind s-au intors de la vite 1-au gasit si pe Prichindel inecat in strachina cu lapte. riindca eu i-as imbraca toata armata cu un fus. ama nici lui de asta abatut. Miniat la culme s-apropie de fereastra fetelor si asculta.: Baba dupa ce a muls iar vaca. nu ma stie pe mine imparatul sa ma ia de sotie. nu s-ar fi povestit. pe cind soarele si luna cobora pe pamint si iar se suiau pe cer. le taie el Fetele se minunara vazind ca imparatul le calca pragul si ca in loc sa capul ori sa le lege si trimeata la ocna. Fata cea mai mare sta si zicea Ei. Ama degeaba ca tinarul imparat nu-si putea gasi nevasta pe plac. Imparatul. Pe cind lupii se-mprieteneau cu mieii. m-ar lua de sotie. suricatelor. au murit si ei de inima rea ! DOI FETI LOGOFETI Traia odata. m-ar lua de sotie. Cea mai mica. Pedepsea bar ban si muieri. ca i-as satura armata cu o piine. Imparatu. le spuse: Daca m-ar sti pe mine imparatul. Treaba asta o facu ca lumea sa se culce odata cu gainile. sa gindi sa dea porunci ca nima sa nu arda noaptea lampa. nu-i pasa. spuse cea mijlocare. ca de n-ar fi trait. Imparatul traia trist Nu-i placea nimic pe lume si ce faceau supusii sai nimic nu era bun. pentru ca eu i-as face doi feti logofeti frumosi ca aurul si argintul. Imparatu trecu pe aci odata. ii spinzura si gemeau inchisorile cu lume nevinovata. si sa se scoale la cintatul cocosilor ca sa munceasca pe ogoare mai mult si imparatul sa bage mai mult aur in visteria lui. traia undeva un imparat vestit in toata lumea.

Imparatul miniat peste fire veni la sotia sa si fu gata-gata sa-i innga feti. Ba mai mult. cu roti Imparatul chema argatii si ghineralii. si razbunatoarea tigancuse. asezat la coadili marii. mai isteata. cind e noapte. s-astrinsese imparati. isi lua mireasa. am sa te-arunc in inchisoarea adinca. sa n-auzi glas de pasarele. Frumoasei cu parul de aur ii crescusera unghiile cit furca si cu ele spinteca broaste. sa te suga serpii si napircile. : O Imparatul in curind a uitat pe frumoasa printesa aruncata de el in turma. sa te chinui toata viata sa nu vezi soarele. sa n-ai parte sa-ti mai vezi nici surorile si nici picior de vietate omeneasca. iar camasa ei facuta partale. il intreba pe imparat ce 1-a facut sa-'vie la ele in casa. regi si printi din tot cuprinsul pamintului. numai o roaba a imparatului. iar imparatului i-a dus doi catei de curind fatati de o catea ce paza cirezile de vite ale imparatului. in fluieratul serpilor si horcaitul broastelor. imparatul s-a-nsurat cu frumoasa iar din baligarul unde fusesera ingropati cei doi feti 183 . Sa-ti putrezeasca oasali acolo. cu lamii si naramze. ca imparatul n-o credea. cite luni sau citi ani au trecut de cind imparatul miniat de moarte a aruncat-o aci pentru a o chinui? Sa ruga insa sa poata scapa pentru ca unghiile ei sa le poata odata infige in beregata tigancii care s-a razbunat asa de crud pe dinsa. logofeti au rasarit doi meri ca aurul si argintul de mindri. parul ei ajunsese pina-n pamint de-i servea drept acoperamint din lipsa de imbracaminte.Sora cea mare. spuse pe sleau: vreau sa ma-nsor cu sora voastra cea mica cu parul de aur ! ca si Fata cea mica cu adevarat era frumoasa ca o floare si parul ei stralucea razele soarelui. figanca vazind ca cei doi meri au rasarit tumite in locul in care i-a ingropat pe fiii imparatesei. sa nu vezi fir de iarba. luna si stelele. Imparatul. napirci si balauri pe care-i minca cruzi. Doi turmasi o luara si o inchisera in fundul pamintului. s-a pus pe ginduri. serpi. ama pacat ca fusta de pe era era rupta si cirpita. o sui intr-o caruta de aur trasa de sasa telegari inaripati si mare jale a lasat micuta sora in casa dupa plecarea palatul ei. ii lua pe cei doi feti logofeti si-i ingropa in balegarul cailor. In zadar tinara nevasta il ruga s-o creada ca ea a nascut doi copii frumosi azvirli la pamint ca pe o cata ca doi feti logofeti. ca alta soarta mai buna nu ti se cuvine. imparatului. cind ea ingenunche si-i jura credinta. sara sa te culci cu broastele si balaurii si s-ajungi sa te aranesti cu oua si pui de serpi. sta trista rezimata de zidul palatului si plingea. Ea se ruga sa vie o minune dumnezeiasca care s-o scoata la lumina facindu-i-se dreptate. Isi facu un culcus subt un zid mai uscat si trai aici mai multi ani din mila turmasilor si a calaului care-i aruncau cind si cind cite o coaja de pine ori de malai. figanca fiindca o ura de moarte. La nunta toti nuntasii au petrecut mai bine de-o luna si-o saptamina si toata lumea s-a-nveselit cu virf si-ndesat. iar ea nu mai stia cind e ziua. Palatele imparatului de aur si marmura erau imprejmuite cu meri infloriti. sabia in inima. uitindu-se la cea mai mica. care intr-o zi infloreau si-n alta se coceau. Aici pe o crapatura a inchisorii un calau ii da din codrul lui de malai si sarmanei printese. La Dupa anu sora cea mica ramase grea si-ntr-o noapte nascu doi feti logofrumosi ca soarele de pe ceri. o tiganca din cale-afara de frumoasa. ama sa razgindi si-i zisa n-am sa-ti iau capul. Dar anii treceau.

si de aci au fost purtate de valuri pina s-au oprit intr-un prund pe un ostrov. muma-sa. "Tiganca vazind asa minunatie de busuioc. zarindu-i pe cei doi feu logofeti de frumosi. priceputa cum eria. vina vulturi. Cind s-a-ntors soarele acasa de pe ceri. Dupa ce-1 taiara. Pe cind dormea imparatul cu tiganca. Pe locul caderii rasarira doua stable de busuioc. Copiii cresteau in ostrov. era s-o manince si pe muma-sa de foame.Imparatul era falos ca in curtea palatului sau cresc niste meri ce nu s-au mai vazut pe fata pamintului. Ama proasta nu facu nici o treaba nici cu asta. Una de pe el era mindra ca de aur si la soare te puteai uita. ca soarele de pe ceri. Imparatul i-a facut si patul cerut. ca pe mine doarme tata figanca. Noaptea. pganca porunci slugilor sa mearga cu matele la izvor sa le spele. care dormea iepureste. care vede tot ce se misca pe lume. celalant fata. rupsa doua capete din mate si le dadu drumul pe apa. cind ai stat pe ceri o in cimp nemincata si nedormita o ostanit pe brazda. auzi ce vorbeau cei doi fed logofeti si cum se revarsa de ziua. treIn timpu asta muma soarelui s-a speriat de intirzierea soarelui. nu te-ai gindit ca vitele au sta in negura mai mult decit este scris in 184 . pentru ca berbecul se facu mare si frumos. cei doi feti logofeti nu puteau rabda pe ei trupul spurcat al tigancii. Vazind tiganca ca n-o brodeste nici asa. trebui in cele de pe urma sa dea porinca sa-i taie. gheneralii si slugile sa nu taie o mindreata de berbec ca imparatul trebui sa faca voia muierii si de data asta. mari si frumoase ca aurul si argintul. ceru imparatului sa taie neaparat berbecul de aur. ca sa faca voia sotiei sale. sluga nu stiu cum drese. il indupleca pe imparat sa-i taie. buit sa-i faca mincare cu mult mai multa fiindca bietul soare-nflaminzise uitindu-se la cei doi fepl logofeti f ara seama de frumosi sub soare si sub stele. Argapli taiara berbecul si mare jale fu la palatul imparatului. c& doua schintei iesira afara si cazura undeva in gradina. ama sa aibe grije sa nu rupa pic din ele. dupa ce i-a pus masa si 1-a saturat ca pe orice drumet cit sint A ostanit. ce sub pamint. Ama nici asta nu fu destul. vezi ce e pe pamint in stele si zi si jumatate nu te-ai gindit ca lumea sta zi si jumatate. roaba bas sa-i faca la inat pgancii ajunsa imparateasa. pe ti-e greu ? Mie imi este greu ca este pe mine serpoaica de pganca. iara alta lume legea cereasca? dai ocol marilor. 1-a certat spunindu-i: — Soare mindrule. caprioare. se opri-n loc o zi si jumatate mirindu-se de stralucirea lor. In zadar il rugara curtenii. sora zise catre frate: Frate. — — O ! O Soarele. mere si naramze. Matele au fost purtate asa de apele izvorului pina au ajuns intr-im riu. cerbi si nici zmeii nu indrazneau sa se scoboare pe pamint s-o vada pe sora lui cea frumoasa. ceru imparatului sa faca din ei un pat. iar la berbec ba. Unul eria baiat. Mai ceru imparatului ca argatii sa stea cu cergile sus la cos sa prinda-n cerga toate schinteiele. Baiatul facu arc din parul lui soru-sa. ruga pe imparat sa taie patul sa-1 faca tandlri si sa-1 bage-n foe. Din riu matele au ajuns intr-o mare albastra si frumoasa. frumosi ca aurul. Imparatul. lua berbecul de-1 puse sa manince busuiocul. se araneau cu lamii. Din ele au rasarit doi feu logofep care s-au prefacut in doi copii. Mie nu-mi este greu. Jig31103 sa-nveseli si ca nu cumva iar sa mai rasara ceva din cei doi meri. tiganca insa banuitoare.

Acum vedem intiiasi data oameni pe pamint. ca nu mai este cum era inainte. merse deasupra ostrovului si-1 lasa jos pe pamint pe scara ceriului. va putem povesti viata noastra. fata lor mai frumoasa ca razele mele cind vin dupa furtuna. se scobori putin si pe scara cerului lasa in jos mai intii botita. a alergat. la repezeala. Se scula la timp. asta e greu de aflat privindu-i de sus. in furca pusa un caier de lina tot de aur. ostrovul fu luminat mai mult si marea la o vreme incepu sa scadS. Soarele intari razale de scazu marea iar ostrovul ramase pe uscat. atunci vor alerga sa ia botita de aur. bamutoare. Noi nu stim nici o poveste. Muma. venim dintr-un ostrov. N-avem de unde sti povesti. eu alerg sub stele. Atunci a inteles ca asta este baiat. Ei n-au vrut. zise Muma. spuse-mparatului sa piece. muica. placindu-i minune mare. se mira de frumusetea lor si-i ruga sa-i spuie o poveste. bucuroasa. ca el ii facu un fus mindru de aur. Muma soarelui baga de seama ca soarele si-a pierdut capu. de aia lumea a stat mai mult la lucru. dar ce-am vazut ieri n-am vazut de cind calatoresc fntr-un ostrov stau doi feti logofeti mai frumosi si stralucitori decit aurul. ama neavind fus torcea pe un bat. iar la bita ii puse o para de aur in crestatura si ca sa nu mai zaboveasca pe drum pleca mai iute. Numai tiganca. Soarele. Fata. BSiatul a alergat si a ridicat-o. Soarele. ajutap de soare. Pe urma a potrivit scara si a lasat in jos furca cu caierul de lina de aur. a luat furca si-a pus-o la briu. dupa ce tacu putin si baga pe ureche porincile lui muma-sa. Acum soarele cind ajungea pe ceri in dreptul ostrovului cu cei doi feti logofeti se oprea mai mult si privea-n ca jos ca mai sa-1 manince vircolacii de eria sa ramina lumea fara soare. Intalegerea la clacasi eria ca fiecare sa spuie cite o poveste si toti s-au pnut de cuvint. Daca va este la toti pe plac. — 185 . Numai scoborindu-te putea sa afli ce sint ? Eu iti zic sa faci o furchita. curatau porumbul de foi si umpleau ambarelecudrugideporumb. eu sint dornic sa stiu daca cei doi feti logofeti sint amindoi — ! — baieti ori fete? E. vazind ca a uitat sa-i faca fus muma-sa s-a suparat iara vazindu-1 ca e uituc.cerbii padurilor si asa amuitat lucrul ce aveam de facut. a 15sat capu-n jos si i-a spus mumii ce minune a vazut. pleca pe ceri la timp. Cei doi feti logofeti au iesit pe uscat pornind in lume jos la ei ai ! — intr-o seara au venit bas la palatul imparatului. care asculta cu luare-aminte povestile. Imparatul nu o asculta si-1 ruga pe baiat din nou sa povesteasca cum stie el viata lor. daca vor fi fete amindoua vor alerga la furca de aur. logofeti. spunind ca nu stiu nici o poveste. Da fata la claca era insusi imparatul. In curtea-mparatului eria O multime de oameni. De dragul fetii din ostrov si de care se-ndragise soarele. Privi si el copiii. Mai la urma a ajuns rindu si la cei doi feti claca. facu o furchita frumoasa de aur si o botita. parul lor balai e din fire de purpura. o botita si coborind in al ostrovel cu ele. dar daca vor fi amindoi baiep. I-am urmarit cum doboara cu arcul vulturii semeti ai cerului. cind s-a mai pomenit ca im soare sa se-ntoarca-ndarat de pe ceri pentru o fata ca sa-i faca fuse Degeaba-1 certa muma pe soare. incepind sa toarca. ochii lor mai luminosi ca stelele. de cind tata m-a alinat pe ceri scotindu-ma din neguri. Soarele. spuse baiatul. baieti si fete. Auzind clacasii astfel de vorbe si imparatul ii rugara sa povesteasca.! : sale Soarele si-a dat seama c-a gresit. iar altii au adastat mai mult sa cinte cocosii si sa se reverse zorile.

\L\RI IN ClNEPA Cica au fost odata trei fete mari si toate treile s-au dus dis-de-dimineata cu ceata-n spinare. Asa cum culegeau ele cinepa timpurie de vara. de mertic. Imparatul apoi ia-ntrebat de unde are bastoaul de aur si fata furca. care mergea pe ceri si vedea toate astea. Imparatul ramase incremenit locului si intra in vorba cu cele trei surori. apoi au crescut merii. Daca vazu ce vaza. Tinarul imparat auzind-o vorbind asa de frumos. iar carnea fu aruncata pe cimp ca s-o mince corbii cerului. sora cea mai mica si cea mai frumoasa. bas in timpul in care soarele de dragul lor se oprise din mers ca sa-i priveasca. de palate fermecate. ca ei au o soarta de azi inainte mai buna. Tocmai atunci trecea pe acolo imparatul tinerel calare in fruntea ostirii si statu-n loc sa asculte cintecele celei mai mici. caierul si fusul de aur ! Ei au raspuns ca toate astea soarele le-a lasat pe scara ceruhii. insa in zadar. cum tiganca la nasterea lor i-a-ngropat in baligar. isi aduna ostirea si poporul in piata cea mare a orasului. e§ti voinic si sa ai parte. TREI FETE . sari jos de pe cal si se duse la fata in cinepa. si-n fata norodului adunat aci isi infipse sabia in inima. frumoase nevoie mare si vrednice. de noroc. isi lua si ea inima-n dinti rugindu-1: Marite imparate si prea luminate Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ca am sa-ti fac doi feti logofeti. La auzul acestor cuvinte clacasii si argatii-mpreuna cu-mparatul s-au minunat. O lua de umeri. ca-ti imbrac casa si ostirile numai dintr-un fus de tort. ajunse-n prund. iar tiganca s-a facut nevazuta. cum s-au casatorit. faca-ti Domnu multa parte.. Auzind-o cea mijlocie. ia-ma pe mine de nevasta. — — — ! — 186 . Imparatul. sa culeaga cinepa. cu roua-n picioare. sanatate. s-au nascut si crescut acolo sub grija razelor soarelui. dupa ce-si lua copiii si le dete-ntreaga imparatie. aratind lumii ca el facuse un mare pacat ce nu poate fi iertat. cazind de pe scaunul lui de aur pe care se suira cei doi feti logofeti. in berbecc de aur §i mai la urma din matele berbecului. cu glas de prefacatoare. pentru ca sotioara lui cea credincioasa putrezisa de mult in fundul pamintului. Imparatul acum intelese ca fusese inselat de tiganca si porunci ostirii s-o caute §i sa i-o aduca vie si nevatamataSoarele. numai aur si argint. capata si ea curaj graindu-i: Imparate luminate. Baiatul incepu povestea lor. aratind cum muma lor a fost gasita la marginea-mparatiei de imparat. O sui pe cal alaturea si plecara inainte cu ostirile pina ce ajuase la curtea imparateasca. Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ?i sa-ti hranesc casa si ostirea dintr-o oala cu linte. care faceau sa-i sake inima de bucurie si de drag. si-a-ntarit din nou razele si a scos-o dintr-o claie de paie unde se pitulase. i-a taiat. osalta-n sus si o saruta zicindu-i: Pe tine te aleg din intreaga imparatie sa-mi fii mireasa. Atunci fata cea mai mare zise imparatului: Imparate luminate. de. s-au prefacut doua steble de busuioc. de sanatate. Imparatul a poruncit s-o lege de patru cai de mtini si de picioare si armasarii o rupsera in fisii. Imparatul plinse amarnic. sa se bucure si el. se intreceau cintind cintece frumoase de dragoste de rasuna valea.

rasarira doi brazi cu tulpina de aur si frunzele de argint. Imparatul n-a vrut sa auda la inceput. Baietasul la dreapta si fetita la stinga. care tocmai atunci fatase. brazii se aplecau de parca aveau suflet. ele. feti logofeti. sapati in fiecare zi de doua ori. Simt ca ceva necurat zace ascuns in ele. Se puse zor-nevoie pe capul imparatului pina ce nu-1 sminti de cap sa taie paturile si sa le puie pe foe. In fiecare dimineata cind cobora imparatul pe scari. Dar ce sa vezi. Pe copii ii lua si-i ingropa de o parte si de alta a scarilor. tie ti-e greu cind doarme cineva peste tine? Nu-mi este greu. zise unui unchies de la curte si aruncati-o-n temnita sau Unchesul o apa. grea ca o Trebuie sa rabd. eu nu mai maninc la masa cu tine dintr-o strachina. sa-i feriti de omizi. Dar ce sa fac cum este sa jii pe suflet o garoaie. Pina ce intr-o zi. Se mira lumea si tara de o asa minune. de o parte si de alta a scarilor. Se puse garoaica pe capul imparatului zor-nevoie sa taie brazii ca nu-i poate suferi. Intreaba surioara pe frate in mijlocul noptii: Fratioare. pus in picioare papuci de aur si rochie de purpura. imparatul o lua de nevasta. Ca vorba aceea. si dracul de gura muierii s-a-necat in balta. ca peste sufletul meu doarme tatal nostru Dar tie cum iti este? cum adormea Din bradul — — — Frate. La nastere. numai aur si argint. m-am uritit si tremur de frica. Imparateasa nascu doi A pe Luati-o. Si 1-a — 187 . poleite o nunta cu chiote si yeselie de se duse pomina peste mari Fata ramase grea si la anul e gata sa nasca. ramase inmarmurit la vederea in leagan a cateilor. urma n-a avut ce Unul pentru Noaptea face si a poruncit sa taie brazii el si si sa faca din ei doua altul pentru garoaica. Cind intreba imparateasa unde-i sint copiii. lua copiii si-n locul lor puse in leagan doi catelusi de la o catea. Tiganca si vrajitoarea luara seama ca brazii nu se ploconesc si in fata lor si in asta vazura o piedica. tari. la intrarea in palat. fost atit de minios. Imparatul o lua de mina si o scoase afara din palat. tiganca i-a adus ca. Cind venea imparatul indarat de la vinatoare ! — Mama iar se aplecau brazii de trei ori pina la pamint.eii. cine s-o tiganca zgripturoaica argata la curte. tigancii era o vrajitoare. facind nunta si cu ea. Pina — Sa aveti si sa-i udati la paturi. Dar pina la urma de gura ei n-a mai scapat. iar din bradul in care era ascuns sufletul fetitei s-a facut pat pentru nelegiuita. paturile incepeau sa vorbeasca intre in care era sufletul baiatului s-a facut pat pentru imparat. Facet! ce vreti cu ea ca nu vreau s-o mai vad in ochi iubea pe imparateasa si o duse la curtea pasarilor sa aiba grija de gaini. Daca nu tai paturile astea blestemate.! : Acolo i-a cu aur ajute? si s-a facut si peste. doar-doar i-o cadea la inima fiica ei cea rautacioasa. imparatul. Veni si imparatul bucuros sa-si vada odraslele si cind dadu buzna in odaie. ! frate. ca si muma noastra. incit a fost cit p-aci sa-si omoare sotia. Tiganca dracoaica. Ii placeau imparatului si po- runci dregatorilor grija de acesti pomi ca ochii din cap. daca ne-a ingropat de vii Garoaia in fiecare noapte asculta cum vorbeau copiii si crapa fierea-n ea de necaz. incepu sa dea cu ciobul pe la pragul imparatului. stralucind ca soarele. A inceput atunci sa plinga si sa se vaicareasca. insa cine era sa o creada nevinovata. indata ce-i vazu. De cind dormim pe paturile astea am slabit ca o scoaba. daca ai sti ! piatra de moara.

Incalecara pe colinda si se dusera in cetatea cea poleita cu aur si argint a imparatului. de nu-ti mai puteai ridica ochii de pe el. Si da-i si da-i pe capul imparatului. sa taie berbecul ca-i da dureri de cap cind il vede. Apa de la ploi a dus bucatelele de mate in nisip si deodata au rasarit din ele doi copii. insa ce era sa faca imparatul cu garoaia cea incapatinata. Aici de frumosi 188 . Mersera argatele la Timoc sa spele matele si din nebagare de seama o ! Cum cioara se repezi si rupse un caravei de mat si zbura cu el in prundul riului. cum bate fierarul otelul pe nicovala pina ce imparatul n-a avut incotro si a trebuit sa-i intre in toate voile si cu nelegiuirea asta. Asa ca pina la urma dete imparatul porunca de taie paturile si le pusa pe foe. ca sa-i invete ea minte Dar o sluga facu ce facu. Atunci Dumnezeu ii vazu de sus si vru si el sa se bucure de bucuria pescarului dindu-le cite un dar. decit sa inveti catirul sa numere. Veneau imparati si bogatasi sa vada berbecul de aur. dar de frica dracoaicei nici nu cutezara sa spuie ceva ca infundau inchisorile. Veni o alta cioara pe creaca sa manince si ea si din cearta lor se rupse matul in doua si cazu jos in tufe ca nu le mai aflara de capatii. Si se tinu iar de capul imparatului. frumosi ca doi feti logofeti. ca la soare te mai puteai uita. iar pentru baietas o colinda de aur. de muiere si de dracul nu poate scapa nici in gaura de sarpe. Dar cum semSnau ca doua picaturi de apa. pina ce porunci imparatul sa arda busuiocul. Copiii cresteau la casuta pescarului sarac vazind cu ochii si lumea se minuna de asa frumusete. Pescarul ca sa-i scape de la moarte. Auzira cei doi feti logofeti tarasenia cum sta si drept la claca se oprira. Nu putea s-o potoleasca cu nici un chip caci mai repede inveti porcul sa bea apa din fedeles. dar la ei ba. Astupara ogeacul si cosurile sa nu iese nici o schinteie la lumina si totul sa se prefaca-n cenusa. Garoaica vazu chitele de busuioc stralucitoare si iar ii dete in gind ca nu e ceva curat. cu care putea zbura oriunde pe lume. amindoi frumosi de parca erau picati din soare. Schinteile cazura dupa casa in gradina de flori si din ele rasarira doua steble de busuioc cu frunzele numai aur si argint. Il fericeau pe imparat ca are o asemenea podoaba in batatura. ii lua si-i duse ascunzindu-i acasa. un baiat si o fetita. Niste berbeci de-ai imparatului trecura pe-acolo si un berbec rupse o frunza.batut la cap. Ii intreba pe copii ce Un este cu ei si copiii care stiau povestea lor o spusera si pescarului. iar baiatul lua colinda. ca scaiul de coada porcului. Se lumina bordeiul pescarului de stralucire si bunatate ca-i aduse acum la batrinete Dumnezeu doi copii de suflet atit de om frumosi. ca era bun la suflet si cu frica de Dumnezeu. Ce sa faca imparatul. Argatii vazura copiii. cu parul inele de aur. numai bun de pus in oale. Sa-1 aduca spsilat si tuns. Fata lua furca si fusul. lasa o crapatura si doua schintei zburara-n sus si scapara. inghiti busuiocul i se prefacu lina in aur si argint. o sa-ncerce sa vada care e baiat si care e fata? Si arunca din cer in batatura pescarului o furchi|a cu lina de aur si un fus de aur. Se mirara argatii si argatele ce porunca nesocotita o fi si asta. Porunci sa taie berbecul si nici matele sa nu le arunce. Cum vazu si minunea asta garoaica nu mai avu astimpar. pescar tocmai arunca navodul in apropierea prundului si vazu intr-o dimineata pe cei doi copii. se veselesc si lucra toata noaptea. In fiecare seara venea rindul la cite unul sa spuie o poveste. Acolo multime de fete si baieti la claca cinta.

sa ai grija de copii si de vaca — 189 . iar buruienile sa ramiie pe loc si sa scape. omul s-a insurat cu alta femeie. sa faci mincare. ti-am spus la cules de cinepa cind treceai in fruntea ostirii. iertat sa fii de la mine si de la Dumnezeu. baiete. povestiti copii ! zise imparatul. copilul o lua pe sora lui in brate si zise: Copiii aceia din prund sintem noi. maria-ta. o fetita si un baiat. cazind in genunchi in fata ei si cerindu-i iertare. Ei au avut doi copii. ca la vreme de furtuna mare sa cada copacii cei mari. ca-ti fac « doi feti logofeti » si nu m-ai crezut ? lata ca acuma i-ai vazut si ai crezut. Vezi. iar la unul fara de lege un altul fara de suflet.! ce erau toti erau cu ochii pe ei sa-i soarba de vii nu alta. — — — — — ! ! : ! ! — — ! ! — ! COPILUL $1 FETITA A fost odata un om si o femeie. La un timp. impinsencolo imparateasa si-i zise: Un taciune si-un carbune. nu mai spune Imparatul daca-1 vazu pe copil asa de cuminte si istet la minte. Apoi pe garoaie porunci s-o lege de chingile cailor si s-o imparta in cele patru vinturi sa se aleaga de ea praful si pulberea. Baiatul avea sase ani si fata avea opt ani. Tu sa ai grija de casa. vreau sa ma due si eu la biserica ca toti crestinii. paturile arse si mai la urma urmelor cu berbecul. femeia a murit $i au ramas copiii saraci. taci copile. poate ca stiu si copiii astia frumosi sa spuie o poveste Ce ziceti. ii lua in brate si-i scalda in lacrimi de bucurie. Imparatul lasa capul rusinat si iar ii grai: Draga mea sotie. Garoaia simti despre ce este vorba si ca sa-1 impiedice ii zise: Un taciune si-un carbune. Si daca a murit femeia. ia-ma de sotie pe mine. Stati. stiti ? Stim. cu brazii. voi cauta ca la omul fara de suflet sa-i gasesc unul fara de lege. cit voi trai si voi sta pe tronul acesta de aur. Cind toata lumea a povestit si intr-o seara ramasera fara povestitor. ca daca nu ar fi. iar muma noastra cea buna si chinuita este cea de la gainarie. dupa citiva ani indelungati. maria-ta. cum sa nu stim? Ce daca sintem mici Sa va spun povestea « Despre cele trei fete mari in cinepa ». Si se intoarsera toti lucratorii iar la claca sa audi povestea povestilor. cu alungaea mumei lor sa ajunga gainareasa. o aduse din nou in palat. zise imparatul. sint un pacatos si un nemernic Dar din asa aluat rau ne-a croit Dumnezeu. ca tot nasul sa-si aiba nasul si nici un tilhar si ticalos sa nu scape nepedepsit de mine si de Dumnezeu. Fericiti am fi fost. Dupa un timp spune omul catre femeie: Mai femeie. spune Copilul incepu sa toarca firul povestirii asa precum se intimplase cu schimbarea lor cu cei doi catei. Ce era sa faca? Cine sa le povesteasca? Oamcnii si-au luat dananaile si au vrut sa piece. nu s-ar povesti. daca nu i-ai fi vazut De aceea. Dar si imparatul nu mai putea de dragul lor. Bine. spune. Se intristara fetele si baietii de la claca. Imparatul cind vazu ca cei doi fed logofeti sint copiii sai. iar pe adevarata lui sotie. Si cind se-ncheie povestea. De aceea. pentru ca si ai fi crezut ne-ai chinuit pe toti pentru o cobie pacatoasa.

a venit la casa lor sa cinte in fiecare dimineata in zori de zi asa: ! Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. cind fetita Isi primea cana de lapte. In bortuta pusu-m-a. Si daca a iesit afara. cind mastioaia a intrat in casa si a inceput iar sa cinte: Mastioaia — la — Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. la fetita i-a aruncat porumbelul numai lucruri scumpe imbracaminte. Dupa un timp ca a stiut ce a facut mama ci cu baiatul. Lapte dulce adusu-mi-a ! Si daca a cintat. de aci porumbelule. Dupa aia a povestit tatalui sau tot ce-a patit cu mama vitrega. femeia in timpul asta a trimis pe fata cu vaca la pasune. fato.§i a plecat omul la biserica. s-a facut din oasele alea un porumbel. $i daca a plecat la biserica. a iesit si ea sa-i arunce si ei lucruri frumoase si scumpe. Cind mama vitrega a vazut asa ceva. cind te aud. ca sa cascati gura la ea. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a In bortuta pusu-m-a Lapte dulce adusu-mi-a ! si fetita stiau despre ce este vorba si-i zise fetitei: du-te. Dupa ce s-a facut porumbel. Atunci a iesit mama afara si a alungat porumbelul. si-i spuse: Husi. de alunga napasta aia de pe casa noastra. s-a dat de trei ori peste cap si s-a prefacut iarasi un baiat mare si frumcs. Si atunci fata s-a dus. fiindca aceasta il omorise. La tatuta datu-m-ai. nu mai cinta ca mult ma doare inima. o ducea in buturuga si o turna pe oasele alea uscate. Atunci tatal s-a hotarit ca nu se va mai insura niciodata si sa-si creasca copiii singur. toate numai din matase. In fiecare dimineata. aur si argint. Atunci porumbelul a zburat jos de pe casa. : ! 190 . 1-a facut mincare. dar cu inima indoita. porumbelul i-a aruncat o piatra de moara in cap si a omorit-o. Cind a venit tata-su de la biserica nu a stiut din ce e facuta mincarea ? Fetita n-a mincat fiindca a stiut ca e fratele ei. Mastioaia auzi ce spune fata si o inghimpa in inima. cind a plecat. cinta a moarte si careva din casa noastra trebuie sa moara. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a. La tatuta datu-m-ai. friptu-m-ai.. Si daca a strins oasele. le-a pus intr-o buturuga de rachita. pantofi. Ea a strins oasele. friptu-m-ai. cum va da Dumnezeu. Cind fata s-a intors cu vaca de la pa$une nu si-a mai gasit fratiorul acasa Dar fata era tot necajita ca nu sj-a gasit fratiorul. Fiertu-m-ai. Fiertu-m-ai. $i daca mama 1-a omorit. Asa a si facut $i va spusei povestea asa. dar dupa aceea iar s-a intors. Stin ca nu cinta a bine. tot la fel a iesit fata afara si cind a iesit afara. Si porumbelul a plecat la a doua casa. Dupa opt saptamini.

— Bineee. cinstes- te-ma cu putin vin Bogatul umplu ulcioarele cu apa si-i dete sa bea: fin-te ^i ne ?i te-mbata. daca vrei sa ai ce bea si ce bea si ce minca. Unui era bogat. vai de pacatele mele Merg cu tine. numai puzderii pe oasa. $i cum sta de se gindea: n-avea haina. — Lasa-ma. ! cum — Aoleu. casa mi-o spurcasi. fratioare: fratioare. maghii.! ! ! : : URA OMENEASCA Au trait ce era. nici doi frati in doua sate. pe drum nu crapasi. cu mine. si — dumineca. cu rupti-n tur cu camasa imoasa. ca eu zise sa ! ! 191 . saracia si pe tine sint blestemata sa te-nsotesc Si unde mergi acum. De sarac Decit ata mamaligii. neintrerupt cu tine: — — — — — — ! ! ! ! Si-am Ca sa-ti stau pe stana de piatra vatrii. lua in mina o maciuca innodata si pleca la fratele eel bogat. i se pare ca cineva il ingina. ca un om adevarat beat. ziua ! si ca orisice crestin. celalalt sarac. Atunci saracul. se-mbata si-ncepu sa cinte ! Saracie. singur voi ajunge acasa. ca lucru curat nu e Care esti tu ala ce cinti cu mine si ma-ngini ? Eu sint nevoia. nu cata ca este apa Fratele eel sarac. cinisoara venii — Cum de te-ndurasi. — Saracie. care tinea praznicul. Facaturi. n-2\ea taina si nici de tilhari vreo teama. acolo ma due si eu Cum. Saracie Duce-te-ai tu pe pustie. Si nu ma-ndur nici de tine — M-am ! Cintind el leganat. punga buna-n pozanari n-avea. ca e mare sarbatoare — muierea-i rea. cineva cinta cu el. la ! de cinisoara: cioarecii si Saracut de maica mea. cum beu. — Si eu merg cu tine saracia. ceva este. — Nu ma-nfrunta. ce-ai cu mine? Te tii ca scaiul de cine avTJt cu tat-tu bine. vai de steulica mea Pune parul mai pe ea. lasa-ma-n saracia mea. am sa ma eule ca sa mor. isi dete cu comanacul. Lipita de fundul pungii. ca ceva trebuie sa fie Atunci zise el rastit la mijloc. Cum ii calca prrguL dadu iti si el binete ca toata lumea in seara — Buna sara. saracio? Und' te duci tu. saracie. dar nu-ti para rau — N-o sa-mi para ! nu ma chinuis. fratioare. iarna-i grea.

Saracia cum se vazu-nchisa. ca sa-ti stau pe vatra. bine ca-mi venisi de ma izbavisi. lada. care aveau un baiat frumos si bun Cind s-a facut destul de mare. Frate-su. Atunci bogatul ii zise: sa Scoala-te si hai la fratele meu ca s-a-mbogatit. intii se — Hei. O-ngropa. pe socacel. saracul Si saracio. cu fost odata un barbat si de nu se gasea ca el altul in sat. trecu dealul cu amarul. serpii-mi serpuieste Si napircile-mi vuieste ! Fratele eel bogat cum. cineva ma-ngina. Fiindca-mi esti milos. aude. — — Muma Si uidi el Bogatul cu saracia. saracia-mi raspundea. incepu sa se zvircoleasca. lucra mai Bietul 192 . cum de i-a luat-o-nainte cu averea. saracul insfaca lada pe spinare si fugi cu ea-n vale la morminti. Frumos mi-o-nselai si mi-o-nmormintai. abia-mi trag sufletul. cum auzi. sa invete si de la atit nu avea spor la lucru si nici sa incropeasca baiat se credea ca n-are noroc ! Cu cit doua intr-un tei. hai la el sa-1 saracesti Padurii si i-a grait: Saracia s-a ridicat in virful picioarelor urita ca Vai sarmana de mine. Bogatia i se duse pe apa. gata sa-§i dea duhul. Unde Unde pic de iarba nu e. se ailalta ! Cum sosi acasa la bordei. pe colnic. de te-mbogatisi ? Tii minte. C-asa-i fu inima aspra ! BAlATUL FARA noroc A mult. Dar la tine-o s-o due bine. cind am fost la tine ? De ma adapai si ma imbatai ? Cu apa curata si nefermecata Si cum eu mergeam acasa. il apuca fiorile si pleaca drept la morminti dezgroape saracia. o femeie. alta. incepu sa se-mbogateasca. puse capacul peste ea si-1 batu-n cuie. ma duceam si cintam un cintecel. nu ca frati-tu pacatos. culcate-n ca ne-a venit vremea lumea Saracia auzindu-1 sperie — Culca-tc tu mai — Ba mai culca partea femeiasca. rasufla de bucurie ca serpii si napircile nu-i mai ciocneau la casa suflstului.! : : : ! zise ! se culca saracia El cum o vazu. N-avu rabdare si merse la casele lui intrebindu-1 Mai frate-meu. sa dea din picioare si sa strige ajutooor Dar pina una. si cum o-ngropa. ca ma dezgropasi pe mine. ca stana de piatra Si unde-ai dus-o? 1-a-ntrebat bogatul. parintii 1-au altii. eel bogat. Mult m-am chinuit. : ! — — ! — — — — ! La cimpul cu colalie. ce facusi. de ce ma-nsotesti? Iar ea-mi raspunde: Eu sint cea ursata. Cum o dezgroapa. la frati-tu cit am trait. si mai si il ura si-1 pizmuia. am sa merg la tine ca sa traim bine. isi facu o lada si striga sa ne ducem pe si-i grai baiete intii mai intii. trimis sa lucreze prin toate partile. Eu ma mirai si iar o-ntrebai: Spune-mi cine esti.

! ! ! ! : . dupa care se culcara in paturi de aur si dDrmira pina dimineata. Au ce-au taiat. nici haine. merinde in traista si pleca Merse el ce merse zi de vara pina-n seara dormea pe unde putea. s-au culcat pe pamintul gol. se puse sa-i ajute la taiat lemne. Seara s-au intors la bordei si-au intrat inauntru ca si in prima seara sa se culce. nici masa. la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie si unu copii si-o mie au murit. Mai la o parte un mos taia lemne. ca pleaca in lume sa-si caute norocul. ? de afara ii raspunse: — Eu sint: Norocul — Ce vrei? raspunse mosul. cu poiene pline de flori. dupa care au plecat de au intrat in bordei. Ii da buna ziua. — Am venit la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie copii si o mie au murit. Merse ce merse prin padure pina ce ajimse la un bordei care avea numai un ochi de geam dintr-un burduf. spuse el parintilor sai. Vazind el ca mosul taia intruna lemne.iul meu n-au murit. Pe la miezul noptii veni iarasi — Cei care s-au nascut asta in bordeiul meu ! A cineva la geam ! si batu: ! — Cioc cioc cioc glas ! Mosneagul zise: — Cine e? Un — Eu sint: — Ce vrei? — Am venit — de afara ii raspunse: Norocul raspunse mosul. Cind baiatul intra in bordei. Fara sa manince nimic. batrinul zise: si Atunci asta in Cei care s-au nascut bord. nici pat. fara sa scoata o vorba. Intr-o zi. . La mijlocul noptii bate cineva la fereastra: ! cioc cioc Batrinul intreba: — Cioc ! ! — Cine glas e. vede ca nu-i nimic. pina seara fara sa vorbeasca unul cu altul. taiat ei asa. Se asezara la masa unde mincara si baura pina ce se saturara. eel care batuse la fereastra se facu nevazut. plina de pasari cintatoare. fara sa scoata o vorba. Atunci batrinul zise Un si unu si n-au murk sa aiba tot ce am eu acum seara §i zicind asa. de-ti luau ochii si auzul de frumusete. minca pe unde nemerea si ce gasea ! Merse asa multa Isi lua ! vreme In cele din urma ajunse intr-o padure mare. eel care batuse plina cu de toate. dar mosul nu-i raspunse nimic. argint si nestemate. de bautura. Flacaul n-a indraz-rit sa intrebe nimic. Dar mare le fu mirarea cind vazu ca bordeiul era plin cu de toate: fel de fel de bunatad: cu m^se pline de mincare. cu totul casa era goala. iar imbracamintea era din aur. nici mincare. Casa era goala si intunecata. la sa aiba tot ce am eu acum seara era Si zicind asa. doua zi s-au sculat si fara sa manince nimic au plecat iarasi de au taiat lemne toata ziua. obositi de atita munca. De acum casa 193 . . fereastra se facu nevazut.

Vad ei un cird de ciori si eel mare zice: Daca-as avea atitea oi. Dimineata cind se — sculara.» ! :. Le venise vremea de insuratoare si n-ar fi avut cu ce sa-si tina nevestele. sa piece in lume sa-si cate norocul. Si incilicai pe o matraguna si va spusei a mea minciuna. — Am — ! TREI FLACAl SARACI Traia odata intr-un sat trei frati saraci. Fiind obositi s-au asezat jos sa se hodineasca si sa bea apa. Gusta si din celalalt turloi. ii voi da sa manince pina se va satura de lapte. au plecat mai departe sa-si gaseasca si ei norocul. Numai cu o asa nevasta vei trai bine. Au mers ei ce-au mers pina au dat de o fintina cu doua turloaie din care curgea apa. Nu mai departe : gindul lui Cind decit linga ei venea un batrin care auzindu-i a zis in Ciorile sa se faca oi » se uita cei trei frati. Si trai el asa din norocul femeii. daca n-or fi traind si acuma. Cind vreau ei sa bea apa vad ca dintr-un turloi curge apa rosie si dupa ce au gustat au vazut ca este vin. Se pusera de-1 insurara pe baiat cu o fata care pe ce punea mina ii mergea din plin. gol. vad in locul ciorilor oi Atunci eel mai mare « ! ! dintre ei zice: — Eu ramin aici caci mi-am gasit norocul. mi-as face aci un birt si cine va trece pe aici am sa-i dau sa bea pina se satura Din fata venea un batrin care auzindu-i. Unde este griu. in sat nu gaseau de lucru pentru ca toti oamenii satului erau saraci de n-aveau nici foe in vatra. niste radacini adunate de prin padure §i au plecat. eel mijlociu zice catre fratele eel mai mie 194 . ! Ce vrei. zise in gindul lui: « "Tuica si vin Ceilalti doi frati sa curga. Neavind ce face. vad ca este tuica Vazind ca dorinta i s-a implinit. sarac Ei bine si tu te-ai nascut intre aceia o mie si unu cind eu nu am avut nimic si de aceea tu nu ai noroc. tele — fara plata. . Si-au pregatit desagii cu ceva merinde. Au mers ei ce-au mers. prin paduri si cimpii cu volburi si balarii pina cind au trecut printr-o cimpie cu lanuri de griu care se leganau la adierea vintului. Si baiatul se intoarse atunci acasa. S-o cau|i asa ca pe ce pune mina ii merge din plin toate. brinza si carne. ce merinde. sint si pasari. Au stat ei acolo ce au stat si eel mijlociu zise: — Daca din aceste doua turloaie ar curge din unul tuica si din altul vin. Daca vrei sa ai noroc trebuie sa te insori cu o nevasta care s-a nascut cu noroc si sa traiesti din norocul ei. De saraci ce erau curgeau zdrende pe ei. mi-as face in cimpul asta o stina si oricine va trece pe aci. Le povesti parintilor toata intimplarea de se minunara de aceea ce auzira. baiete Ce cauti aici la mo§neagul il intreba pe baiat: mine-n casa? Baiatul raspunse: plecat in lume sa-mi caut Norocul Atunci batrinul ii zise: Ai vazut in prima sear a cind a venit la mine Norocul si mi-a spus ca s-au nascut o mie si unu si au murit o mie? Si ai vazut ce am avut eu atunci in bordei ? Nimic. Ce s-au gindit ei.

Cere batrinul sa manince.— Eu ramin aci si-mi cladesc birtul. Parintii mirelui se impotrivesc si vreau sa-i arunce afara din casa insa batrinul le spune ca el le va dovedi ca asa este. nvrrai spa.cment a inceput sa curga din turloaie in loc de vin si tuica. frati pleca Tu du-te mai departe si si cata-u norocul. Daca mergi cu mine am sa pot sa stric nunta si sa ti-o iei. dar ii cere sa-i plateasca. toate le mergea din plin si tccmai atunci se rssscuse primul baiat. Ajunse acum Dumrezeu la eel mai mic. Cel mai mic dintre mai departe mergind el se intilneste cu si acelasi batrin. cu de toate. Batrinul vru sa vada ce mai fac cei trei frati. Batrinul era departe si-i spt:se ca e prea tirziu si 1-a lasat vaicarirdu-se. il striga inapoi. Flacaul il striga sa vina ca-i da demincare cit vrea. caci plecase. vite. ciori sa el ce ar face. sa treiere caci era vrednic nevoie mare. maninca si bea fara sa plateasca Tinarul ii raspunde ca el a avut chekuieli cu hanul si daca da pe gratis atunci el cu ce sa traiasca. Au plecat ei in sat si s-au dus la casa baiatului unde nunta era in toi. Intra ei in casa si batrinul spune catre parintii mirelui. ca fata este la inima flacaului cu care a venit si sa strice nunta. Omul vazird ca a ramas sarac si ca batrinul a fost Dumnezeu. pina dimineata. apa sa fie » In 2cel rr. Cind vru sa piece. Batrinul ii zise: Nevasta care sa-ti fie la inima are nunta miine intr-un sat nu departe de aci. In curte era o vita neingrcpata caci era tjmp de toamna si le spuse ca vita pina miine dimineaia are sa rodeasca si strugurii are sa fie copti. Pe toate ce puneau mina le mergea din plin si aveau de toate. Batrinul intra in casa plin ! : ! gazda ! ! ! 195 . Parintii mirelui au vazut ca batrinul trebuie sa fie Dumnezeu care umbla pe pamint. din ce ar trai fie ». cum le merg treburile si daca se tin de vorba pe care au spus-o ! Merge si-i la eel mai mare dintre cei trei fecicri si ceru gazduire. unde se pregateau ca a doua zi duminica sa se duca la mireasa. La anul nevasta ii nascu un baiat de toata frumusetea. Flacaul ii spune ca daca ar da la toata lumea atunci Atunci batrinul spune « Cicri au fost. gazda ii ceru sa-i plateasca gazduirea. Cind parintii fetei si ea au auzit despre ce este vorba si desi il vazura atit de zdrenturos au facut nunta cu flacaul nostru. sa secere. fara mire. Atunci s-au dus impreuna la fata. ci numai cu flacaul nostru care-si cauta o nevasta care sa-i fie la inima. Batrinul spune ca a auzit ca la stina lui orice trecator poate minca cit ii trebuie fara sa plateasca. si in momentul acela stolul de ciori isi lua zborul si batrinul pleca. Atunci a vazut ca batrinul era Dumnezeu Dupa ce pleca de la fratele eel mai mare se opri la hanul celui mijlociu si la fel ceru gazduire si mincare. hambare cu griu. insa batrinul raspunde ca e tirziu si nu se mai intcarce. ca unde merge? plecat in lume sa-mi gasesc o nevasta care sa-mi fie la inima — Am — tot ce va zice el sa nu fie altfel. Ograda se umpluse cu pasari. Aci erau de toate. oile dimineata vrea sa piece. porumb. desi avea de toate in ograda Atunci batrinul zise: « Apa a fost. Numaidecit vita a inceput sa-i creasca frunzele si pina dimineata cind ei s-au sculat a avut rod. sa-i dea sa bea cit vrea. care-1 intreba vazindu-1 asa sarac. Strainul ii spune ca a auzit ca oricine vine. Flacaul a fost imbracat in haine curate si dimineata a si plecat la lucru pe cimp sa samene. unde isi avea stina.

Omul nu poate in nici un chip sa treaca. tot tapul ii iasa inainte si-1 spaminta. — Ca ce zici ca-ti pare rau de casa. sa fie Am fost aia. care sa-si arda copilul si sa se uaga el cu cenusa lui Auzind aceasta. sa traias. da sa-mi dai tu mie copilu tau. batrinul zice: Acum sa mi lasati pe mine sa bag copilul in cuptor fiinica voi nu puteti vedea cum arde copilul vostru. Asa ca nu v-am mindt. Sa facem jertfa copilul pentru acest batrin nenorosit Atunci barbatul isi trimite nevasta sa faca fo. Cind cuptorul a fost incins bine. zdrentaros si cere gazduire. ca mai mult iti pare rau de copil 196 . Gind deschide capacul. Atunci au vazut ca batrinul nu era altul deck Dumnezeu. Dar uude gaseste el asemenea oameni. la mijlocul drumului a fost o reca si ca sa treaca reca la mijlocul apii ii iasa un tap negru cu coarne in cap si sa punie inaintea omului si-1 spaminta sa nu poata trece. El le spune ca are riie si ca toti vracii i-au spus ca se poate vindeca numai cu cenusa primului copil. Se facuse un baiat frumos. A fost un om sarac cumparat tot matrialu — — Omul a zis tapului: — Eu am numai un copil Dara tapu decit si mult imi pare rau de tie iel. copilul dormea ca §i cind n-ar fi fost nimic. mai mari. Ea ii raspuade « Sa-1 vindecam pe batrin Noi avem primul copil si o sa mai primim si alti copii. caci daca n-a§ saracit si fi fost n-as fi stiut frati caci as fi eu ca cei doi POVESTEA LUI PATRU OJU si a facut un copil mic si a facut el o casa.al la cuptor pint el mai st3 de vorba cu batrinul. a zis: de casa. Atuncea tapul incepe sa spuna omului si-i zice: Imi dai tu mie ce t-a mai drag tiie in casa ta? Omul a gindit ca din saracia lui a facut o casa si sa-i dea casa. asa ca sa-1 vindecam noi. si eu pe-acolo pe vremea sa va povestesc.a pina la adinci batrinste si sa aiba mul. El le-a urat sa aiba multa sanatate. dar inainte de a-1 viri in cuptor scuipS inauntru si cuptorul pe data s-a racit. da tapu-i spune: Nu-mi trebuie mie casa ta. Omul se abate in dreapta. ca eu am casi de sticla. da si stinga. Omul si-a de casa de la preduzece ?i a luat matrialu in veresie si cind a fur^it casa. Mergind pe drum pina la preduzece.i copii. ba mai mult el crescuse intr-o noapte cit crescuse intr-un an. El ia copilul si-1 pune pe lopata.! ! : si cap. de bubs pe fata si gazduit — — buni cu oamenii. Vira copilul in cuptor §i pune capacul. Apoi toti se culca si dirnineata bltrinul tritnite femsia sa scoata cenusa din cuptor. s-a dus sa plateasca matrialul la preduzsce. barbatul sta pe ginduri si apoi zice catre nevasta sa: cu cenusa copilului nostru ». Batrinul este primit si seara la vorba il intreaba de ce este plin cu bubs pe fata si cap.

ca aia-i ajuta copilului. Omul a luat copilu si s-a dus cu copilu la biserica sa-i faca popa o apa de iertare si i-a spus omul lu popa. da ieu nu-1 iau. Pazind copilu intr-o zi boii. Acum i-1 iau cind o creste copilu de paispe ani. Raul ce a dus copilu a zis la trubaci: Ia de cinta sa s-adune tot raii de la invinat. Dupa ridicarea norilcr cu copilu. pana ea scotind apa. Dracul al schiop porni sa intrebe pe tot drugarii la rind. — ce cinta trubaciu tot raii pornira sa vie ca pasarile la casa de sticla. care ce a invinat. eu ii indemnai de sa omorira. pe cum sa-i dea copilu la paispe ani. sa stropeasca cu apa de trochita. Drugarii. $i spune popa la ratal copilului sa poarte copilul trochita undeva vor s-o duca. eu indemnai copilu ei si sa-neca. dracul spusa: « La un otar de loc gasi certindu-sa doi : — frat. pin sobe. de la gura trochitii un busuioc. sari in f intina*. s-a dunat tot roata pinga copil si a pornit brinci unu! spre altul. s-a inters acasa si incepe a povesti la muiere ce s-a intimplat pe drumul la mijlocul apii. Intrebindu-1 pe al dci. sa lom sama in can cum ie copilu scris. care sa omoare copilu. scrie in cartie de copil asa « Copilu sa doarma su patu lu Patru opi ». rindu copilului. copilul si pe trochi|a cu el. De vor lo va duce pe copil mare nacazuri. ajunsa la casi de sticla pe mari. nu e raul al schiop Tot. plecind copilu pe anul de paisprece. dara tartorli al zis: Stat. atuncea alant drugar a loat boii si a fugit cu ei acasa si i-a spus la tatal copilului ca 1-a loat vintu cu noru al negru s-a dus sus: « eu m-am spamintat §i am venit fuga acasa si va spusai intimplarea lui drugariu meu ». Atuncea omu si-a adus aminte ca vremea a venit la paispe ani.tapul spune omului: Obeceste-mi ca-mi dai. cind vazu ca pe drugaru lui 1-a loat noru al negru si al vinturos s-a dus cu el sus. Cind a venit omul cu copilul acasa de la biserica. da Patru otu sa doarma si el cind o veni. Dracul al schiop intrebindu-1 pe al dintii: « Ce ai facut? » El spusa: « Eu gasii o fameie scotind apa din fintina. copilul s-a dus cu oili si boii la iarba. si ajunsara la vreme. Omul s-a dus pin apa pina-n partea lanta. Si pe urma tapul a perit din drumul omului. Atuncea tuma-1 dusa inuntru. Da al de trii raul spune ca un cioban pazind 197 . cind s-a dus sa imoarca boii vede ca s-a slobozit un nor negru si vinturos si deodata 1-a ridicat pe copil sus. copiii lui. s-a dus sa plateasca matrialu da casa. akrgara ! Dupa Dupa sa-si dea schiop a ce ajunsa §chiopu. ce i-a zis un tap. Dara raii au sprimit un pat de foe. cu un tap pe cum a cerut tapu copilu sa-1 dea si i-a spus ca cind o fi copilu de paispe ani si vreme dupa vreme. Copilu a pazit boii. plecind cu el. sa ia tapu copilu. pe vremea aia Patru otu o auzit de tatal copilului ca i-a facut vo apa la copil si copihi o poarta la iel si acuma s-a dus Patru otu la copil si i-a zis: De te-oi duce pe undeva. Ca ducindu-sa pe drum sa platiasca matrialu casii. bagindu de sama numarindu-l. sa spuna tot la rind ce a invinat finca asta a adus copilu de-1 vedem noi tot. Dupa ce a platit matrialu. da unu nu e din numar. Atuncea popa i-a facut o molivda si i-a pus-o intr-o trochija mica. da alant a fost la un vinat pin svet. $i scoasa cartea si cetira raii si vazura ce spune. nima nu eria decit trubaciu rSilor dejurni la casi de sticla. sa iai sama ce sudbina am eu la implinirea Acuma — — a paisprece ani. dupa culesu de porumb. nu grabit sa-1 omoriti.

da si ce sudbina : — are Patru otu. Atuncea copilu vazind multimea de rai mergind cu iel la patu lu Patru otu si zicindu-i copilului: Iote aici su pat sa sezi. Patru otu pleca la calugare si-i spusa: Parinte n-are maru frunze in iel cit mere.! boii sa pasca iarba: « I-am dat un somn greu la cioban de a durmit si boii s-a dus in livade. Copilu spamintat scoasa trochita din sin cu busuioc si porni stropindu-i pe toti dracii cu apa popii. Patru otu pina la cinci popi omori. aide parinte sa vezi. zbera fuga la-al cea adus copilu: « Rugati-va de copil sa nu va mai stropeasca ca voi ati prins pe Dumnezeu. parinte. a pascut. Din cauza ca nu-1 vrea sa-i ierte lui pacatele. Copilu spune lu Patru otu sa-si faca apa la popa Patru otu sa dusa la popa in sat si spune lu popa « Asa. Dupa ce vazu Patru otu ca n-are popi unde sa-si ierte pacatele. Veni Patru otu la calugare si-i spusa: Parinte iote ciumagu al de mar s-a prins si a crescut Mai uda-1 doi ani inca pana face si mere si cind o face mere. Patru otu infipsa ciumagu in virful muntelui si porni sa-1 ude carind apa cu gura. altu raul a indemnat pe o muiere sa bage malaiul in foe. iel aude ca-n vrun munte ieste vrun calugare la vo manastire batrin si sa dusa la calugare si-i spusa asa: « Iou am fost patruzaci de ani ot si vreau sa-mi ierti pacatele mele. sa vii sa-mi spui. vazu Patru otu ca ciumagu s-a prins si a crescut. dupa ce lega mere marul. da muierea n-a bagat de sama. Mai il uda Patru otu inca doi ani si facu paispe ani. sa-1 infigi ciumagu in pamint si tu sa iai otira apa cu gura sa-1 uzi pina s-o prinde de-o inverzi si sa creasca mare. asa ii spune lu Patru otu. Piste vo citava vreme aude Patru otu ca copilu a venit acasa $i vine si Patru otu sa-ntrebe ce sudbina are el si cum a facut copilu de 1-a intors raii ca sa faca si el. ! : Patru opa cind auzi ca popa nu poate sa-i ierte pacatele. copilu muierii sa arsa in foe. Atuncea calugarul sa sui in pod si lua un ciumag de mar uscat pastrat de cind a fost manastirea. scoasa cutitu si-1 taie §i pe al de doi popa. marul a crescut mult mare si frumos. Si copilu sezind cu dracii acolo auzi ce sudbina are el. $i popa cind aude pe Patru otu. sa nu mor cu iele ». acolo sa te duci sus in virfu lui. » Dupa intimplarea ciobanului. Porni tartorli al schiop sa zica Sa ia copilu sa-1 duca la patu lui Patru otu sa sada su pat. Raul lo copilul si pleca sa-1 duca de unde 1-a loat si 1-a dus iara la locul unde a pazit oili. Calugarul spusa ca poate. de aia ardet cu totu si pristanit sa-1 duceti indarat de unde ati venit cu el». Dracul al schiop cind vazu atita foe si moarte de draci. Din locul unde 1-a lasat raul pe copil. A carat Patru otu 12 ani apa cu gura. Atunci Patru otu. ca: «nu poate sa-i ierte pacatele ». fa-mi si mie apa ca la copil ca ieu am otit patruzaci de ani si sa-mi ierti pacatele si mie ». Calugarul lo ciumagu de mar si-1 dete lu Patru otu si-i spusa asa Vezi muntele al mare. scoasa cutitu pe popa Acuma Patru otu pleca in altu sat sa-ntrebe pe altu popa si cind a spus la al de doi popa sa-i ierte pacatele si ala popa a spus ca nu poate sa-i ierte pacatele. Deodata sa aprinsa focul pe draci si pornira sa arda. copilul pleca acasa la tata lui. ciumagu a avut optzaci de ani. sa umflara si murira boii. Calugarul spusa lu Patru otu asa: si-1 taie ! : — — — 198 . da n-are frunza in el cit flori.

in loc sa minta cum le este adetul. pe deal. ! Asa sint oamenii: nu sa judeca dupa graiul lor. Barbierii insa nu au voie sa vorbeasca si spuna minciuni in timpul luaveau datoria sa se uite drept in locul unde rad si daca sint prinsi de client ca privesc in alt loc. Petre. su mar Sezu Patru su mar. Sa fi vazut in toata imparatia inghesuiala mare. Dupa asta se dete ordin mare ca fiecare oras si sat sa aiba un anumit numar de barbieri si sa li se plateasca pentru tuns un ducat si pentru barbierit alt ducat. Ei 199 . din mar cade cite un mar pe pamint. da din mar cade cite o mara jos la pamint. merele ale doua din mar. ca intii a omorit pe tata-su. atunci munca s-o faca degeaba. frumos. mai ai inca doua mere in mar. dar care cum venea era intrebat dupa ce termina cu lucru. care mai de care sa fie barbier. spuneau adevarul ca au vazut ca inaltimea sa are urechi de crului. Ce sa faca bietul imparat. marite imparate. mai ramasa inca doua mere in mar. si 1-a Patru a murit pe loc primit in rai lor. De acolo el vedea peste Dunare in Romania si peste cetatea Decebalium de la Prahova zisa si Deci. Cel mai frumos era la Geanova. pe muma-sa a plecat ot in padure. toti se temeau si tremurau de frica imparatului. cum s-o scoata la capatii cu barbierii cu — — — Cum mincinosii? Aduna pe sfatuitorii imparatiei si le ceru ajutorul. Toata lumea umbla cu barbi si insusi imparatul ajunse cu o barba pin' la briu. La barbieri le era frica sa-1 mai rada si oricit s-ar face ei de viteji. mai baiete la mine? Ca aveti urechi de tap.! : Adasta putin sa iau cartile sa mergem sa-ti iert pacatele su mar. Imparatul era viteaz. spune pe rind! Porni Petru otu sa spuna pacatele. raspundeau pe rind barbierii. alea sint doua pacate. Barbatii incepura sa sopteasca in dreapta si-n stinga si purtau mare ura pe imparat ca le-a stricat obiceiurile. Calugarul zice lui Patru otu: Petre. Si cind ajunsa la mar ii zisa calugar'li lu Patru otu asa: Sezi. ama ce pacat ca Dumnezeu ii daruise urechi de tap. chema un barbier sa-1 rada il intreba Ce ai vazut. ci dupa faptele ImpAratul traian cu urechi de tap Pe timpuri. Tot spunind Patru otu toate pacatele pe rind. Mai la urma imparatia ramase fara barbieri. scotea sabia si le lua capul de la trup. Atuncea calugarul spusa lu Patru: — Pacatele tale s-a iertat. Atunci imparatul care nu da la nimeni seama. El avea palate multe si frumoase. scoasa calugar'li patrailu si i-1 pusa in cap lui Patru — — ! porni sa-1 ispiteasca: Ce pacate ai facut. pe aci a trait un mare imparat letinesc care se chema Traian. Imparatul Traian chema barbierii pe rind sa-1 dichiseasca. Calugarul uitindu-sa in mar. ce a vazut? Barbierii nestiind taina. spune-le si — — si pe alea Patru sa gindi si pe urma si cazu si-si veni in minti. Cind auzi calugarul pacatele mai de la urma.

daca vrei — N-am vazut nimic. Cind ajunse la stapina-su. N-o sa te tin la mine intunecat ca o baba care-si cinta si-si descinta. si daca nici pe asta n-o faci. Atunci barbierul raspunse prefacut ca n-a vazut. caiora sa le spuna ce fel de urechi are imparatul Traian $i ziua si noaptea il chinuia gindul. codrii. Asa nu se-nvata meserie. Apoi il intreba daca a vazut ceva la el. sapa acolo o groapa adinca. spunindu-i. Ce ai. acesta ramase mirat cum de a scapat cu viata? Iar cind ii arata ca i-a dat si doisprezece ducati ramase si mai mirat si numaidecit se scula din pat si-i lua ucenicului ducatii. nici tata si nici frati. mai baiete. iar la imparat trimise pe un baiat ce facea ucenicia la barbier. sa-i spuie imparatului sa treaca cu rindul peste maistrul sau fiindca e bolnav de moarte si nu-1 poate barbieri. O sa ma auda fiarele salbatice.Atunci imparatul tragea sabia si le taia capul. — ! Nici acolo n-am curajul. ca te vad tot ingindurat. lata ca-i veni rindul intr-o unui barbier ovrei. va fi vai de viata mea Iti mai spun una. insa de la un rind de vreme. stapine. nu pot. ca numaidecit as muri. fricos din cale afara. abia atunci chinurile iar incepeau. — nu vezi. Toate mergeau bine. atunci iti iai calabalicul si te duci in lumea alba de la mine. Azi asa. Il apucara frigurile si se culca de spaima in pat. Uite. In somn visa ca sta de vorba cu parintii sai si le spune ce-a vazut. Atunci ceilarfi barbieri din imparatie rasuflara linistiti si dupa un timp iarasi dadura drumul la cleanta. dete ordin ca el pe viitor sa vie sa-1 barbiereasca. pasarile ceriului. — — si ! 200 . apoi dezleaga baierile inimii si spune de trei ori taina. De aci inainte ovreiul aduna la ducati fiindca de fiecare barbierit copilul ii aducea doisprezece ducati. Daca nu vreai si nu vreai. Atunci isi usura sufletul dar dupa ce se destepta din somn. Ucenicul merse la imparat si povesti toata taina. parca nu ti-ar fi toti boii acasa. macar ca taina asta ii apasa sufletul ca o piatra de moara. incepu pe ucenic sa-1 chinuie gindul ca in el se ascunde o taina a§a de mare si n-are nici muma. doar vezi tu cita grija am de tine ca de copilul meu. Imparatul ii dete porunca ca sa-1 barbiereasca pe loc. macar ca tu esti un calic. du-te si spovedeste-te la un sfint la vreo manastire ca acolo se tin ascunse tainele omenesti: — Nici acolo nu ma due — Du-te atunci si spune taina in ai pustii de munti unde picior de cm nu calca. raspundea ucenicul. du-te in pustiu. baiete Meseria se-nvata prin munca si ! nu-i spuse stapinului ca a vazut la imparat urechi de tap. spune ce ai pe suflet ? Maistore. Flacaul il barbieri numaidecit si imparatul ii darui doisprezece ducati. atunci tot eu am sa te ajut. iar pe ceilalti barbieri din imparatie nu-i mai durea capul. zi se gindi la povestile lui ta-su care-i spusese: Ce auzi sa te faci ca n-auzi si ce vezi sa te faci ca sa-nveti meserie si sa ai noroc in viata. apoi astupa groapa la loc si asa ai scapat. am ceva pe suflet insa nu pot spune cuiva. mai baietas. maria-ta ! Vazind imparatul ca flacaul este destul de curatel si cuminte. — Nu. bataie de la stapin ! Dar flacaul tacu si ! — — — Spune-mi. ca o sluga ca el n-are ce face cu atitia bani. miine asa si stapinul a bagat de seama ca baiatul e trist si ca are ceva pe suflet. sint tinar si vreau §i eu sa traiesc. Barbierul tap.

Care taina.Asta am sa fac. de trei ori. . unde sedea imparatul. imparateasa cum a il opri. de ma facusi de — — basme ? Marite imparate. zau ca n-am spus la nici o fiinta omeneasca nimic. daca este adevarata. teiul era tot darapanat si abia mai gasira o nuiclusa din care facura un fluier. ins5 cum suflau in ele se auzea glasul — — ! ucenicului. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap. Cum ajunsera acolo. baga capul in ea §i striga de trei ori: Pamintule. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap ? Si asta. insa imparateasa. raspunse ucenicul. Ii dete drumul la barbier. sau este iar vreo minciuna de barbier. miloasa din fire. Atunci dadu ordin sa i se aduca la palat numaidecit ucenicul barbier. In varsat de zi isi lua o sapa si pleca undeva departe de eras in pustiu. uliti si suflau in fluiere iar din acestea se auzea taina spusa de barbier pamintului. facu o groapa. Pastorii care pasteau oile si caprele pe acolo au taiat crengi si au facut fluiere. Dupa ce se linisti imparatul. — Pamintule. La auzul fluierilor. Imparatul lua pe barbier si pleca la tei ca sa vada cu ochii lui minunea asta. dupa un timp de chibzuiala. mincinosule? N-am spus ca aveti urechi de tap. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Dupa aceea astupa groapa la loc si pleca usurat fluierind de parca n-ar fi avut niciodata nimic pe inima. ucenicul ii povesti din fir in par ajuns sa se spovedeasca pamintului ca sa-si linisteasca taina de pe suflet si cum din acel loc unde a strigat a crescut teiul cu pricina care 1-a dat de belea pe imparat. Atunci imparatul scoase sabia §i cind vru sa-i reteze capul. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Se mira imparatul de asemenea minune si din ziua aceea isi dadu seama ca nu e om pe lume care sa poata ascunde o taina si ca pe pamint nimic nu se poate tainui. il opri. mai. iertindu-1 si de-aci-nainte se facu imparatul blind ca mielul ca veneau barbierii de-1 radeau pe rind si glumeau cu — — — ! imparatul. Copiii mergeau pe Fluierile incepura sa se vinda ca piinea calda si ajunsera pina in cetatea. din taina pe care o stiu. imparatul auzi: — Pamintule. Au txecut citiva ani si in locul unde barbierul ucenic a spus taina pamintului a crescut un tei mare §i frumos. Baiatul fu adus in fata imparatului si acesta il intreba rastit: Bine. ce vesti ai dat tu in lume despre mine. imparatul se facu foe si para de minie si fu gata sa-i taie pe toti barbierii din imparatie ca nu-si vad de meseria lor si numai de birfeala se tin. pe cind insu§i imparatul se plimba cu imparateasa prin cetate auzi cum copiii fluierau: Pamintule. Intr-o zi.

.

II BASME NUVELISTICE §1 ALTE BASME .

.

hop asa. $i or pornit din toate colturile lumii printi s-o prinda pe fiica cea frutrei vorbe. nu te teme. vremea aceea. pe toate cararile. $tie. auzindu-1.-n rastoaca. ca merg si io. tu nu — — Oare ce-i cei doi frari. Dar feciorii muierii zor nevoie sa-si incerce si ei norocul. — — vorba care aceea: « la vale. ma prostule. in tate din imparatie. In zadar se incercara ei ca nici care §i cum invoiala era ca celui ce nu va ghici i se va taia capul. da avem mai multa minte decit fii zi. ne-om n baat mintea ca imparadi. zise prostul. singur joaca » El cinta si topaia. cu cele nu putu dezlega cuvintele. Dar la — Fugi. Oi face si n-au facut mi de imparati. Da-mi un blid cu coleasa si ceapS ca mere padurete culeg eu. unul dintre noi tot o sa io oarece. moasa a astui imparat. risera zicind: stii ce-ai mincat ieri si vrei sa cutezi sa mergi frumoasa lumii? Merem noi acolo. Ce-i drept. in fata palatului imparatesc se facu din ei o zidire rotunda ca sa-i ingrozeasca pe cei ce vor cuteza. nu va duceti. da-mi imparate fata. parca era rupta" din soare. printesa era mai frumaasa decit o zina. $i intr-o — Muma. Lasa-te mai prostule de cotcarii ca doar n-ai crede ca mintea ti-a veni mergind la fata-mparatului ? Mintea nu creste ba. iar muma-sa plingea privindu-1 pe nenorocitul cinta: Iaca-a§a. 205 . cei doi frati cuminti si viteji.! ! PROSTU-MPARAT muiere si a avut trei feciori si uaul dintre ei era prost. tontule. n-o s-o-nveti tu? $i-ncepu el sa joace de bucurie si si chiuie asa cum se pricepea. fa-ne merinde pentru drum lung ca noi amindoi mergem sa ne incercam narocul cu fiica imparatului. — Pruncii mei. minte? zise prostul. Singar cinta. noi nu sintem ds imparati. ce da-mi si mie msrinde. — Muma. ca unde-i minte-i aia si noroc. imparatul strigase in imparatie ca acel voinic ce va putea prinde pe fiica lui cu trei vorbe i-o va da lui de muiere si jumafost odata o A O data. — Muma. o rugara astfel pe muma-sa: ca noi doar nu ajunga imparat. ca toti cei ce s-or dus si-or pierdut capu acolo. ei. ca altfel ar paste-o magarii Da sti-va fiica imparatului sa joace la nunta? zise prostu.

Dar temindu-se ei ca nu cumva sa le-o ia-nainte fiind prost si cu noroc. iar el ce gasea in cale. Mersi baga-n traista sera ei si-1 apuca foamea. din frati. magarusule. tist de linga el din cirtog si fugi. ce te tii de noi ca scaiul de oaie. nu mi-e frica. Prostul le minca placinta si apoi le arata: tontule da el nu 1-a tipat si or mers inainte. cepu — Tip£"l os 3 ! — — — Nu — si In alta zi gasi el : o minca — Iaca cercu — Tiii si pentru un cere ne-nselasi. sa moara de ciuda Mai frate-miu. Crezind ca va fi gasit vreun lucru de pret si ca le-ar face trebuinta. Si-i dadura si brinza. Le dau cu moaca-n ce am gasit. Si alergind el cit il tineau puterile. este un pui de magar. las' ca te prind eu ! Si o zbughi prostul dupa iepure. aduna Gasi mai intii un cep de la o cada. ca noi vedem un iepure? Nu. nou — Daca iar am gasit oarece — Ai gasit pe dracu zise unul ! ! O la drum. Da-1 muscara niscaiva muste. intoarna-te acasa ca te ! — — ! ! — — — Ma minca pe cap. prostule. un cere de lemn si-1 viri si pe acela in traista. Asculta. ma. Eu am gasit oarece? Ce mai gasisi. Si flaminzi o pornira din vazu o cioara moarta. raspunse prostu. Prostul se scula si un iepure. tu — Ii bun cercu raspunse prostu. arata-ne ce-ai gasit? va arat Sa-mi dati si sabia si atunci va arat. frate. ca de. catre tara imparatului. ca a sarit din cirtog. tu nu stii vorba batrineasca « prost sa fii. fratilor. o putoare de mortaciune. prostule? spun decit daca-mi dati cite-un darap de brinza fiecare. Prostul lua si-o pusa-n traista. fratii Arata-ne. in afara de un iepure care se pitula in niste tufisuri. ii dadura fiecare cite o placinta. ! ! zise: ma. ne ia tot Cu toate ne-nsela ! ! ! 206 . prostul face ce vede si ce aude. Da nici un magar nu se tineti magaru 'Tineti magaru vedea. frate. noroc sa ai ». vazu doi oameni. Atunci le zise fratilor sai — Eu am gasit ceva Daca-mi dati fiecare cite o placinta. il lua si viri-n traista. 'ai sa-i dam macar ca raminem fara pic de merinde. au pomit-o la cale lunga fara sa-i vada prostu pe care-1 lasara sub o pluta dormind. Iaca. Mai. abia-1 fatasa magarita. ca nu era sa-si puie mintea cu el. sa-i dea un blid gol numai sa vada ce minune or mai fi gasit. va arat Si mersera ei ! ! — aici gadinile. erau fratii lui striga el. tu nu ma lasai sa dorm. unde vezi tu magar. se chibzuira. Merse la ei si cind colo. de ne luasi brinza? si ! pe cale. ce lucru mare ai gasit? Da prostu nu vrea. asta daca se mai tine dupa noi. noi iti dam ast blid. Cind o vazura ei plina de viermi si reversindu-se din ea Cit pe-aci sa pice lesinati. fi-va-ti cindva de folos. cine stie ce va fi gasit §i lucrul acela poate ne va fi de folos. J — — Iaca.! ! : Fratii insa se pregatira de cale lunga. A. Lua prostul brinza. Cei doi frati imbracati frumos si inarmati cu sabii. Ii dadura ei blidul si o sabie si prostu le scoasa cioara din traista si tinind-o — — Nu — ! de o aripa le-o arata. impreuna un darap de vreme.

in moara. Ce-i veni in gind prostului care era flamind.! : Mai bine sa-1 ducem la moara dracilor poate ca impielitatii ii via de hac asa scapam de el $i dupa ce-si cumpanira gindurile. dar nu vezi tu ce a facut? — Adevar graiesti Are pe dracu-n el Nu vezi la ce incurcaturi ne-a pus nu numai pe noi. Ei. jupuindu-se si zdrelindu-se fara a ei. ! ! frigurile si cazu le lesinat. cu capul pe un sac de uruiala. §i se facu odata o liniste ca de mormint. Niste gaini si cocosi de pe moara si speriati. Unii zaceau prin cosuri. il udara de-si veni in fire. ostenit frint cum era. §i prin intuneric prinse un cocosel. pe diavoli? — Scoala. cu lumina intrara in moara si se prefacura ca se culca. si ! Cum Cum Tartorele dracilor tipa cit il tinea gura aduna-ti ostile si faceti focul ca in asta noapte avem ospat un voinic. care a cutezat sa ne calce pragul morii. Dracii adunara surcele. ia sa prinda o gaina si s-o friga. Dracii stau cere in jurul lui fara a pricepe ce ginduri are. ca poate-i va fi vreodata de trebuinta sa-i prinda ! — Aghiuta. ajunsera ei acolo. — Mai frate-meu. uita de mincare si iar adormi. Da el luind sabia intepa fiecare ochi de-i lasa pe toti dracii orbi. Ziua dracii nu se adunau in sa-nmurgi s-adunara moara. vazu in jurul lui numai ochi scinteietori ca de licurici. iar unii cazuti la chirepul morii. adormi dus. unul mai mic dete peste prost. §i cind sa p§seasca peste pragul morii. zdrobiti de rotile cele mari. gata sa aprinda focul iar pe prost sa-1 friga de viu Cind colo. Vru diavolii se sa se mincau cu cuke. mergind noaptea pe home in lungis si-n curmezis. Dar mare le fu uimirea. Dar de lene. Toata noaptea n-a putut prostu sa doarma de tipetele necuratilor. Fratii luara un blid cu apa. cocoselul din desaga — ! odata Cucuriguuu De. la hirti. Scoase el sabia sa omoare licuricii care luminau si nu-1 lasau sa doarma-n tihna. Da-n moara intuneric bezna. Tartorele tartorilor iadului. pricepe ca prostul e linga Intr-un tirziu dracii luptindu-se intre ei pierira. Dar pe draci nu-i vedea. il prinsera ! — vesti ivirea zorilor. Ba la un timp. Cind se facu ziua venira cei doi frati sa-i vada oscioarele insirate prin vatra morii. altii striviti de pietre. gasindu-1 sforaind inca. pe tine nu te tai. iar fratii plecara lasindu-1 sa-1 manince tartorii iadului. noi ridem de el. iar dintii unul pe altul. dar nu fu chip in moara dracilor erau numai vaiete. altii agatati prin pod. o pornira in vale la un riu unde era moara dracilor. da pina si pe stapinii pamintului. ba prostule. Prosrul. inca mai cotcodaceau dupa larma draceasca ce o auzisera toata noaptea. tu nu vezi cu cine ne-am luptat noi asta-noapte? Cind se uita el prin prejur si vazu moara plina de draci morti. Apoi grai: 207 . ca nu cumva i-ar prinde ziua pe pamint si sa ramina fara de putere. numai noaptea se inghesuiau acolo la sfat. Cind se uita prostu. iar el crezind ca e vrun mit. il prinsa de git si-1 baga-n disaga legind-o la gura. sim|i miros de draci spurcati si cu oastea lui o porni fuga in aceea parte sa-si razbune copiii. lasa ca tu poti fi bun la fie ce Esti mic si usor de purtat si tisti cu el in ailalta desaga. se speriara dracii si care mai de care sarira in adincul apei sa-si piarda urma. prin intuneric unul il calca pe burta desteptindu-1 din somn. chiar si pe tartorele iadului.

Intr-o odaie lunga. Si desi-1 ardea focu-n spinare de dogoare si greutate. imparateasa — E mai cald in fund la — — —A — —A ! ! ! cald e-n curte la dumneavoastra zise printesa. Eu nu sint prost. Si subt caciula-i Fratiorilor mei.! ! ! ! cu cum ati putut sa-i ucideti ? Toata noaptea v-ati luptat a fost. $i facura o colesa si mlncara bine. cugetind dinsii ca s-or liisa el de ei. n-ai putea frige-o cioara? A cura de-acolo ! si-i arata o butie. x\tunci printesa se incrunta si intreba: Apropie-te. ca cine-a venit aici toti s-au dus pe apa simbetii. de marmora sta pe tronul de aur implratul. prostu suferea cu rabdare. fiica imparatului. Bine ca i-ati imburdat. stau sfatuitorii imparatului. da eu nu sint si intra norocul. Si-1 purtara asa prin codri si pustii. ca sa-1 faca sa mearga drept inainte fara a mai culege de pe jos fiece lucru si a-i insela. ei. cu desagii pe umeri si cu blidu-n cap. Si-ntorcindu-se. Calaul imbracat in vesminte rosii. A crepa zise-mparateasa. o-ntoarsl prostul. semn ca nu deslegase intrebarile imparatesii. bate cepu raspunsl prostu. De. care judecau daca s-au brodit ponturile. Mai lipseau doua capete. si cu aur suflate Ce i-ar fi trebuit atitea sobe. nu m-a ascultat. Da prostu sta cu gura cascata si asculta. La urma urmelor iata-i ajunsi la palatele imparatesti. Ai in cap pasat? . cine-i prost si-si pune mintea cu printesa isi — — Nu — — pierde capu si el sa-si incerce mei saracii ziceau ca sint prost. aseza si capatina fratelui mai mare in virful gramezii. fratii imi zic asa 1 Intra mijlocasul si curind iesi calaul si cu capul acestuia de-i aseza scafirlia tocma-n virful gramezii. Ha Ha ! Pirlitul asta a cutezat sa-si incerce norocul cu mine ? Ha sa-ti stea scafirlia chiar in virful stivei de capatini Incepe cu ponturile grai imparatul cu un glas poruncitor. Fiica-mparatului cind il vazu o podidi risul. Iar calaul trecind pe linga dinsii le sopti plin de mila: fiti prosti sa va-ncercati norocul. cascind oichii mari catre fratii sai. $i se mira prostu: Ei. iar ii sopti prostului: Iaca. ca-i de ajuns una pentru el si fiica-sa ? Da iaca cheltuiala degeaba. Printesa spune la ponturi pe care nimeni nu le brodeste. Mai la o parte. chiar atita citi cutezatori mai erau. Apoi. Le am. pune cercu ! Ce mine ! ! ! — 208 — — Da ai-le? zise el. Sa-i umple covetaua cu pasat si sa i-o puie-n cap sub caciulS. ca prostul abia o putea privi. Dupa putina vreme. Da ce le trasni prin minte fratilor. ce casi incalecate. zise prostul. — Mare larma asezara blidul plin de pasat. iar printesa pe alt tron mai mic. ma tontule ! Omule. inteleptii imparatiei. pe rind intrara la palat sa ghiceasca intrebarile ce le punea frumoasa lumii. calaul iesi aratindu-le celor doi frati capul fratiorului. Pe cap ea purta o coroana cu pietre scumpe. pentru cale lunga sa le-ajunga. fratii ! — O — — — — Buna ziua.

dadura din cap. zbughi un pui de-mpelitat Mic ca acul. sa-i mai dau un pont pentru dezlegare. ce sa vezi. cit putea. inchininduse catre imparat ca prostul a dezlegat cele trei ponturi si ca i se cuvine fiica imparatului pentru a-i fi mireasa rautacioasa nu vrea si zisa: precum si jumatate din imparatie Dar ! printesa Pina nu va cinta cocosu in palatu asta nu-1 voi lua pe ast om de rind barbat Sa cinte cocosu meu zise prostu scotind cocoselul. iar Fugea. Vrei. sarac — Dai pe dracu? $i tocmai atunci se misca puiul de drac in cealalta desaga. doar nu iau un om de rind ? da nu-1 vezi cit este de intelept? Nu te uita la ce straSe cade sa ne tinem legamintul si sa-1 iei de barbat eu dindu-i si jumatate din imparatia mea. cazu blidu la picioarele imparastropind-o cu pasat pe rochia de aur. o Da ce dracu o fi miscind? Si dezlega desagii. ci la ce vorbeste ! — — — moara ? — Esti bogat? intreba printesa. incepu — sa-mi — fie sa cinte: — Cucuriguuu pont ! de se cutremura printesa gata sa innebuneasca de minie ! Din nou si inteleptii aratara imparatului. cu o imparatie mare si cu o buna de maritat. pe toti va omor zise ea catre judecatori. vrei sa te tii de legamint si eu sa fac voia marieitale. Inteleprii palatului. Cind 1-a vazut prostul. de ce sa nu vreau? Ca n-o fi mai greu decit de dus sacu la Este om de jos. filfiind din aripi de trei ori si tantos. nu s-a mirat imparateasa cu inteleptii au lesinat. — Bogat pe dracu. Iut'-ca dracul. ridica desaga cu cocosu scoasa pe rind: cioara. carute de aur si cai impodobiti da raspunsuri potrivite la intrebari. — patrulea nu vreau. luceste. numai si bogata cu palate ca o marita dupa acela care va 209 . Apoi. slavite-mparate. Daca. — de de loc. cepu si cercul.! ! ! ! ! ! ! zise prostu si scotind caciula. Cind colo. fugi la o fereastra cintind. vazind ca un om de rind i-a brodit toate ! — Am tesii ponturile. si fata mare. da ochi n-avea. cum se vazu slobod. ca niste drepti judecatori. care. il intreba imparatul? Vreau. ca tinarul zdrentaros a ghicit al — Nu. pe cind imparatul a crapat frica Si asa a ajuns prostu imparat PROSTUL CU PASARICA Era un imparat mare. Pe printesa o apucara sudorile. Dete veste imparatul in lume ca are o fata frumoasa de clestar.

care-i va raspunde potrivit la in- Cind au la fiica trebarile ei. De aceea. incit uita si cum il cheama si iesi incurcat afara plecind suparat acasa. Pleca dupa baiat cu gindul necurat si intra in vorba sa-1 vada ce minte are. el bate si printesa imbracata numai in aur si argint cu parul de matasa auriu. Cine n-ar fi vrut sa aiba o sotie asa de cuminte ca ea? Insa toti imparatii. pune cutitul in si merinde in desagi. cu turlele de aur ce se urcau semet in slavile cerului. mai prostule. incit de mirare. Cel mic insa nu se lasa. Cel mic trase cu afle — urechea si zise: — — nu au Eu pot sa-i trag niste raspunsuri potrivite ! grai el celor doi frati mai mari. intr-un sat aud trei frati saraci ca fiica imparatului se marita cu orice om de rind. hotului i se paru ca are mintea adunata de pe drum. se dusese vestea in lume ca este o fata inteleapta si frumoasa. rusinati. dar Il oprira sa o sa fii tu un papa lapte. bine imbracat si bine mincat si cind intra inauntru incremeni vazind-o cit este de frumoasa si ce intrebare si raspuns cere. El lipeste urechea la usa si intelege tot. doar doar va da de casa imparatului. printii si tinerii care i-au calcat pragul n-au izbutit sa-i raspunda la cele trei intrebari si toti au plecat in partile lor cu coada intre picioare.: ! auzit parintii si imparatii. Mergind prin padure. Intreba pe un ostas din garda imparatului. ii deschide usa. Se plinse de patania lui si zise ca nu este om pe lume care sa-i potriveasca raspunsurile dupa placer ea unei fete nebune de imparat. imparatului s-o peteasca. Din vorba-n vorba. uita sa-i sa-i zica: buna ziua. Pindeste noaptea cind toti dormeau si pleaca in lumea alba. li luara iapa. fost noi in stare de nimic. li placea sa faca glume sarate si nesarate si sa-i batjocoreasca pe cei prosti. Pleaca si eel mijlociu. HotuI. Se incurca asa cum se incurca cei mici in vrejurile de bostan si pleca rusinat acasa. au dat buluc. Se imbraca eel mai mare in toale noi ca de sarbatoare. Merse el luni si saptamini si ajunse intr-o cetate mare cu palate sclipitoare. raspunda cum se cuvine. isi puse el in gind. un zdrenturos si prost de dai in gropi se duca. isi puse in gind sa-1 omoare. cum il vazu. da de un hot care isi numara banii furati. Fiica imparatului de felul ei era soada. tu nu vezi ca n-am fost in stare fete intelepte imparatesti sa ! sa nu piece. incaleca iapa si pleaca in petit. unde este fiica imparatului? teaca Ostasul ii arata poarta. ascunsera opincile si toalele nerupte si-1 pindira Fugi. zise hotul. cum era si de asteptat. Cel mic vrea si el sa dar il imping afara. — 210 Fac ramasag ca tu nu iei dopul ca e plin de murdarie. la sa-si bata joe de el. Mai la urma de tot. Acasa povesteste fratelui mijlociu intimplarea. El intra inauntrul si o caldura inabusitoare cu o duhoare grea ii izbeste nasul. Vazu in cale hotul un dop murdar de la butoiul cu vin. . — raspunse Ce cald este la dumneavoastra si ce miros urit? ! La aceste fata ii La mine-n burta e si mai cald Baiatul la acestea ramase uimit si se uita prosteste si incremenit.

si asa scapa el de la moarte sigura. Dupa ce se apropiara de cetatea imparateasca. Se mira el de frumusete si batu la usa palatului. de aci-ncolo. ii arata poarta la care trebuie sa bata. vazind prostia drumetului si zise ca e pacat sa omoare un asemenea prostanac. lua si cercul jucindu-se cu el pe drum. A urmat o nunta mare si frumoasa ca-n povesti. — Nu te teme ca pun dopul asta — Vai. Pe fiica imparatului Merg s-o petesc Fugi.! ! ! ! ! ! Eu. pui in sin cioara asta ? macar ca pute Lua ! o puse in sin Hotul casca niste ochi mari. fac — Mie sa-mi si ramasag cu tine ca ! ti-e frica sa fie frica ? Ia te uita ca o pun in sin. El ispiti lumea in dreapta si-n stinga si dete de poarta imparateasca. asa ca ia dau. printesa. eu nu ma las si trebuie s-o vad pe printesa Daca vazu ca nu poate sa scape de el. 211 — Am . ce prost trebuie sa fie baiatul asta. Mersera cit mersera si in cale cazuta dintr-un copac ! — zacea o cioara moarta. vazu un cere de lemn intr-un gunoi. Se gindi hotul. ce cald e la dumneavoastra La mine-n burta e si mai cald El a scos din sin cioara moarta si La marginea — — — — ! ! — — ! i-a grait: — Tine. nu te vezi ca esti intr-o ureche? Ba nu. a ingalbenit de ciuda. baga-n burta pasarica asta ca sa-ti fie si mai cald — Nu pot ca mi-e frica sa nu iese si sa zboare din mine. mai baiete. ca nici sacui n-avea. Bine. jap cu el in sin. se cade un ginere care merge in petit la fiica imparatului sa duca-n sin un dop si o mortaciune. mai nene ? Eu — Tu mai prostule Sint om batrin si nu mi-a decit tine. Se duse. iar pe drum sa se joace cu cioara — un cere? Cind fiice coresti printesa ? te-o vedea curtenii cit esti de smintit o sa te spinzure ca le batjoesti tu de nasul unei Eu te sfatuiesc sa-ti vezi de treaba ! Nu de-mparat mare — Care. macar sa-si piarda capul Cum a batut la usa printesei din soba ei a iesit un busneac de miros si caldura de te ametea. daca pui dopul ma umfiu-n foale §i ma sparg in bucati ! ! ! Ce-o !a sa se aleaga atunci de mine? Si se preface ca plinge. El o priveste si-i zice intimplare ce-ti ! eu grija sa-ti leg burta cu cercul asta sa nu se sparga. sa nu dai de vreo belea Fiica imparatului vazind ca desuicheatul asta a raspuns bine la toate intrebarile. sa-si ude limba cutitului degeaba. Pe cine cati. insa neavind incotro a trebuit sa se marite cu el. ia sa mai incerc o gluma sa fiu mai sigur. iaca il iau Si murdar cum era. — Bineee Ai sa vezi dumneata ca te-nseli ! ! ! dat ochiior un prost mai orasului se despartira care incotro. Atunci baiatul mirat de miros a grait: Vai. mai piriitule. Era un palat inalt si stralucitor ca soarele. baiete? il intreba un strajer imbracat numai in zale si cu o sulita ascutita inalta cit pcmul. — Mai baiete.

Din astea trei fire de cinepa sa-i faci camasa si giubea Fata se duse si rupse din gard trei baschii. Intr-o zi trimisese la o zacatoare lucratori sa-i munceasca. Boierul se mira si-1 ruga pe batrin sa-i dea fata de nevasta. altul o iapa burtoasa. istet si batrin ii zise: Boierule. iar luni sint de sedere. Atunci boierul s-a mirat si 1-a-ntrebat: — Cine ti-a spus. ce sa insemne noua pietre. furca. Unul dintre ei. dar pina la urma fata cea inteleapta se marita dupa boier. apoi il ruga pe tata-su — Du-te la boier si sa-i spui ca-i fac din cele trei fire de cinepa camasa si giubea. se vorbira ca unul fara altul sa nu faca nici o judecata. Se duse batrinul la boier zise: — ca sa — Boierule. odihna si de veselie. dar trei luni sedem sa mincam si ne veselim daca avem cu ce. De aceea. fus si razboi de tesut. mie sa-mi dai partea mea. avea o fata mare. eel mai sarac. tata? Aia. Traira ei asa multa vreme in pace si buna intelegere.: ! : : FATA CEA INTELEAPTA fost odata un boier bogat si neinsurat. sint noua muncite de plugar. camasa si giubea. — N-am stiut daca i-ai muncit ? inseamna noua ratine-su nici unul sa-i pietre-n an Fata ! spunem o poveste si sa-i raspundem ce lui ramase putin pe ginduri spunindu-i luni trei si-i Du-te-ndarat si-i spune boierului. legara iapa de oistea carutii si pornira dupa negustorii. se-nvirtira si unul nici nu §tiu sa-i spuie stapinului o poveste. dar mai intii sa-mi faca el mie. Batrinul se mira si crezu ca-1 ibatjocoreste. gata sa fete. cam trecuta de maritat. da-mi banii mei. Scormonira in zadar prin cap gindurile. se sucira. ca noua pietre sint noua luni pe an grele noua pietre de moara pentru muncitor. insa voi sa-mi raspundeti ce inseamna noua pietre peste an. la boier zicindu-i: Boierule. fus si — ! razboi. i-a dat trei fire de cinepa din care sa-i faca boierului. batindu-si capul. In timpul asta — Se duse batrinul 212 . Seara cind veni sa le dea leafa el ii aduna pe linga divanul sau zicindu-le: va dau leafa daca nu-mi spuneti fiecare cite o poveste Statura plugarii. ca nici unul nu fu in stare sa ghiceasca raspunsul cerut. numai fa-i si dumneata ei din aste trei baschii. ca nu degeaba am ostenit pe tarina boieriei voastre Daca nu stiti nici o poveste nu e nimic. nimic ! A — Nu ! — — — — — Pentru ce. Boierul. bucuros. ca de saraca ce era nici un flacau n-o baga in seama. ca noua pietre de moara-n spinarea lucratorului. Intr-o zi doi tarani saraci plecara la tirg. unul mai voinic. le raspunse boierul. flaminzi si frinti de oboseala plecara lucratorii acasa fara bani. ca noua pietre-n an. din astea trei baschii: furca. Suparati. La nunta cind facura cununia. Ajunsera ei in tirg. iaca va iert. Batrinul se-ntoarse la fata indarat zicindu-i: Uite ce mi-a spus boierul. omule. Stateau toti pe prag. ca la-nceput n-ai stiut? — Fiica mea mi-a spus. Unul avea caruta. sa stii ca fiica mea iti face ce-ai cerut. Fata iesi in intimpinarea lui tata-su intrebindu-1 Citi bani ti-a dat boierul.

sa pazeasca griul sa nu-1 pasca Atunci. sa fete caruta si sa cinte mita? Esti in toata firea si umbli cu plosca cu minciuni. Cel cu caruta-i zise celui cu iapa: Iote. ti-ai pierdut mintile. minzul ista 1-a fatat iapa placa. mea chiar in tirgul al mare. Daca-i vazu certindu-se pe minz le zise: Stati. breee-mi fata caruta Cum bre. asta-i cam asa dupa mintea ta: iapa face minzul. sa nu mai cadem in vreo gilceava de mai dam si de belele Nu vezi minzul sub caruta? Mai vecine. ca nu vazu sa se dea linga iapa si blestematul se aseza pe celuilalt asa sta el niste paie sub caruta se taran. Cind acolo. cind inainte. Si neavind cum sa-si faca dreptate plecara drept la boier la judecata. eu iti pcruncesc sa-ti alegi lucrul ce-ti este mai scump si drag si s4 pleci la bordeiul lui taica-tu. Bine. cind indarat. unde s-a vazut peste sa pasca iarba si calugar fara barba? crapii. boierul? S-a dus la locul cu griu de linga balta. spui una ca asta. Daca-i asa. un minz mare si frumos. Cind sosi boierul intreba pe cucoana ce-a mai facut de cind s-a dus el calare sa-si vada roadele si mosiile: Apoi am judecat doi tarani care se gilceveau pe un minz. zise eel cu iapa. eel cu caruta auzind a ris zicindu-i: He-hee cucoana ne spui palavre. Cind ajunsera taranii de vazura minzul sub caruta. o poti mina. Vazind ea ca n-are incotro. aranul cu caruta apleca capul si pleca rusinat. Unul zicea un — om f — sus si tare ca 1-a fatat caruta lui. insa boierul nici in ruptul capului n-o ierta. — — — ! Dar dumneata. falnic si frumos bucurara. nu fa pe sprinceana. la tot nat sa-i Ca judecata-i oloaga cind lipseste-n cap o doaga. cucoana cum este treaba. zise eel cu caruta.!! ! fata iapa noua zile. unde-ai vazut. Nu stiti voi ca judecata la unii e ca o trasura cu doua oisti. crestinule. Ei n-au de lucru si o intreaba: Dar unde-i. cucoana. iar eel cu iapa isi lua minzul si multumi pentru judecata dreapta a cucoanei. cucoana. 213 . cucoana. — Oameni buni. nu va mai certati in curtea mea ca eu o fata muiereasca — nu va pot judeca. va jur pe mea tot satul stie caruta . Stati locului in pace pina vine boierul. Ea incepu sa plinga si sa se vaicareasca cerindu-si iertare. numai cucoana cea inteleapta-i acasa. ochii mei ca minzul este de la Stapina. boieru-i plecat sa se plimbe peste vii si mosii . nu ne-a fost vorba ca fara faca pe mosia noastra nici o judecata? Ba asa ne-a fost — mine si fara tine sa nu se — — Fiindca tu ai calcat juramintul mai intii. — Ba nu e adevarat. oameni buni. te crezi ca ti-a ouat gaina drept in caciula si te faci stapin peste minzul meu Tu nu vezi ca te faci de pomina lumii. nu-1 fata iapa mea? Vezi-ti de treaba. Minzul cu ochii lui inchisi. fa judecata direapta. sa mergem la judecata direapta decit sa ajungem la maciuca. ce va certati si nu va judecati? Ba tocmai vrem sa ne judece boierul Boierul nu-i acasa — — — — — ! ! ! — — — — ! lata. il ruga pe boier sa-i dea voie sa mai faca o mincare si sa se cinsteasca ca oamenii nesuparati la despartire. iar ovazul ii e mama.

mai mult varsa jos. nu lucra. Se puse muierea pe gatit si rinduit. mama o pieptana. stiind ca este frumoasa. Uite. Si n-o lasau pe rasfatata sa ridice un pai de jos pe toate ! — Nu le dereteca si locul fiicei. n-am ce ! nu tu mi-ai spus sa plec din casa ta fiiindca am calcat un sa-mi aleg ce mi-o fi mai drag si scump inaintea ochilor? FATA CEA RASFATATA Traia odata intr-un sat o pereche de oameni iubeau foarte. de frica sa n-o arda soarele si sa-i strice fata cea alba ca spuma de mare. si asa se prapadi. Atunci cucoana porunci slugilor sa-1 urce-n trasura amindoi plecara la bordeiul lui tatine-su. in timp ce boierul bea si nu se glumea pina ce se imbata turta si cazu jos sub masa. o spala. dar in afara din ograda. Dupa o asa intimplare rise boierul. sa navadesc. Cucoana mai de§teapta. sa toarca. cu fata cea saraca si-nteleapta de se duse vestea peste noua mari si peste noua tari. porunci slugilor sa vie cu trasurile sa-si duca calabalicul la locullor vechi si ramase sa traiasca-n pace si fericire. ogcia prin casa. dar mama-sa la iuteala zicea: Lasa. iar fata cea inteleapta ramase stapina peste toate viile si mosiile. ! si e nimic. m-ai dat gata Cind femeia-i inteleapta il judeca si pe dracul si tot il gaseste datori. n-o sa stiu nimic sa fac mincare. mama-sa l-a dat si ea a supt. Citeodata voia si ea sa-nvete a coase. Frumoasei fete ii dadea tircoale baieti din noua sate. numai rareori iesea si asta iiumai la hora si cu multa insistenta de parinp. tineri si frumosi. Ca sa nu se osteneasca fata. dar la ea ba. ori s-o zareasca babele si s-o deoache. De atunci boierul de bucurie ca are femeie-nteleapta se puse pe bautura la munca pina-i iesi parul prin caciula si camasa prin izmene. si ce-ai ales? — Pe tine te-am ales — Hei. fata mamei Las' ca atunci ai sa inveti tu. care se atit de frumoasa. nu stiu dar cind ma voi marita. Aduse un vin bun de-al mermeziu ce-1 adormea pe om de viu si se pusera la petrecere ca inainte de marea despartire. daca a cerut iarna fragi si struguri. muiere. dereteca prin odai. insa ea se tinea marcata. ori prin curte. si juramint sa mai zic . Asa ca frumoasa copila statea acasa. tata-su a mers tara in lung si-n curmezis si i-a indeplinit poftele. in pantofi. sa te descurci asa trece vremea. sa tore si cite altele. mama-sa. cu bucate noi la gura veche. Si au avut norocul sa aiba o fetita soare te puteai uita. ! — Ei. Fata era asa de rasfatata ca daca la sapte ani a cerut sa suga. macar ca ajunsese fata mare de maritat. vinul. mai zburdalnica si mai iubita de parinti. numai la dormit nu putea dormi in Odata s-a intimplat ca uitindu-se fata in oglinda. au intrat porcii 214 . sa tes.dupa care va lua ce-i este mai drag ochilor si va pleca din conacul boieresc. destul ai sa muncesti cind te vei marita. o incalta si o dezbraca. Trecura vreo citeva zile si boierul se trezi si-o-ntreba pe sotia lui ce cauta el intr-un bordei de om sarac? si — Boierule. fata mamei. sa speie. atit se incit la Cu cit crestea mai mare cu facea mai frumoasa. — — Mama. Parintii n-o puneau la munca.

ca destul ati muncit toata ziulica Vedeti noi in casa este obiceiul ca cine munceste maninca si bea. Nurorile celelalte se sculara cu noaptea-n cap. le adapara. o tinea cu narav. le adapa. vrea sa dovedeasca ca este cea frumoasa si rasmunca nimeni n-o intrecea. cu tuica si vin rosu ca la orice masa. asa cum se pricepu facu prinzul si o porni cu sapa la lucru si toata ziulica munci nora cea rasfatata cu postata inainte. adica soacra-sa. $i eu cascam gura La ochii ca mura. Dar nici cei din casa n-o sileau sa faca treaba. Atunci mama fetei avu grija sa-i spuie viitorului cuscru: Eu va dau fata. cuscra. nu-i purta grija asta. Ce sa faca ea de aci inainte? Sa stea. insa sa stiti ca ea nu stie sa lucreze ! Lasa.in casa. facura mincare pentru prinz si o pornira la lucrul cimpului. le dadura de mincare. fetele si baietii mei. De flaminda ce era. ca de aceea muncim ca sa mincam si bem. hranira pasarile si porcii. tare vrednice. Dar cind soacra ii puse strachina plina cu friptura in capul mesei si eel mai mare codru de piine. de se mirara sapatorii. ca este destul de lucru la noi. — — ! — voi ca sta si la Luati. Nora cea rasfatata sta de se odihnea si nu punea mina sa ridice un tirs din curte de care se impiedicau porcii. baba. mulsera vacile. dadura frunze la oi. Asa se duse vestea. iar nora cea tinara sta in fata strachinii goale si fara un pic de pine. scoase oile la ciobani. singura pe lume. Vindeam cu ciurul apa. iaca la noi toti muncim si toti mincam bine. ! priveste. Se logodira si apoi facura nunta mare de se duse pomina. ar fi mincat si mere padurete. le adapara. le dadu mincare. precum si cite un codru mare de pita. Se bucurara de vrednicia ei toti. Cin veni prinzul. zisera baietii babei. iar mama 1-a certat ca-si supara fetita. cine nu. cind ii chema pe toti imprejurul mesei. dar si la si si de muncit. vorbindu-le cu glas dulce imbietor: — sa Mincati. s-a suparat pe ea. ne pricepem noi la mincat. Iar dupa nunta fiecare o porni la treaba. da mai cu Nora cea rasfatata ramase cu buzele umflate intr-un colt si nu sufla un cuvint. Calare pe-o iapa. nu-si chema nora cea rasfatata si frumoasa la masa. apoi vazindu-i pe toti asezati se adresa catre nurori si feciori. peste lume tara. Venindu-i vremea de maritat s-au pregatit cu daruri si cite si mai cite bogatii. O ceru sa-i fie nora intr-o zi un mosneag si ea vazind ca feciorul lui era chipes si frumos. muma. au spart vasele si farfudin casa si cind a vazut-o tata-su. nu zise ba Batrinul mai avea doi feciori si doua nurori. ca se-nvata ea la noi sa lucreze. 215 . fesela vacile. sau sa se puie pe treaba? Ba sa se puie pe lucru zise ea in gind si a doua zi o porni la munca mai de noapte decit cele doua cumnate. Nora cea rasfatata minca pe nerasuflate. maica si mincati. dadu minlasa ca — Multamim. avind parinti cu dare de mina. da tot inainte. cei ce muncisera aveau blidele pline de bucate si ciorba. Au mers atunci la ea. despre vrednicia nurorii rasfatate. era fata fatata. de riile au dat cu fundul in sus oalele cu untura. au sarutat-o si i-au cerut iertare pentru nedreapta dojana. Seara. graunte la gaini. si atunci parintii au plins impreuna cu fata fiindca a fost dojenita sarmana lor copila. Fata iar s-a inveselit si se invrednicea la lucru ca si pina acum. dar mai cu seama barbatul si socrul. seama la baut. care la porci.

i-a pus mincare tot. avea argati. ma — Ce! — Na banii astia. Pina la anul a avut un copil si i-au pus numele Ivanciu. Acolo nima nu l-a cunoscut. turcu ne da o punga de galbeni. ca eu sint blastamat ! l-a strigat: Du-te. Fiind bogati. da simbrie trei bani. — Ma. ! — ! — — — 216 . Venisa un nor greu si n-a plecat a stat sub un gard. numai eu nu am. i-a facut casa: aveau avere. potop. Cind sa scoala dimineata. el s-a sculat. A venit o furtuna si ploaie grea. Sa stii ca e bine sa mergi pe drumul drept. si-a vazut de drum. Cind a ajuns chemat indarat: — Sa stii sa nu-ti trimiti niciodata fameia la nunta singura. Turcu-i zisa: Fata. El face cu mina la soacra si-i zice: Babo. ia toalele turcului. el adunase banii. Turcul iar l-a chemat indarat. Merge el amarit merge. Da turcu nu s-a imbatat. Ea se duce la fata si-i spune: Fata. Bai2tul lua punga cu bani si pleca acasa. mie mi-a spus turcu sa nu las nevasta singura la nunta Ia sa ma due acolo sa vedem. Merse el si ajunsa intr-un sat. stai si tu cu el. iar l-a sator. ii murise femeia. apele 1-au inecat. sa te dau argat ca n-avem ce sa mincam.IVANCIU CEL SARAC ani. da ta-su murisa. a incalecat calul si-a plecat. El a stat facut broasca sub gard si a scapat cu viata. au luat o fata cu avere. Cind a adurmit ea. eu stau cu ailanti. le ia cu eh Turcul era un zapciu. daca l-a vazut nepasa stii acolo luat si al doilea la usa. ia vino-ncoa. Si asa a plecat acasa. Bine. babo. — afara. aveau de toate I-a venit vremea de insurat. ce sa vezi? Drumul il luasa apa si vede acolo un cal inecat cu turc cu tot. Pe urma toti sa-mbata. Cind sa deschida usa turcul 11 striga: la vino. Raminsese cu un baiat de zece ii Taica. Da Ivanciu e in leagan culcat. Toti care au trecut m-au intrebat ce fac ? Numai tu ai gasit sa treci fara sa ma-ntrebi si m-ai dezlegat de blastam. S-a imbracat in toalili lui turcesti. dar furtuna l-a ajuns. toata lumea are linga el o muiere. care leaga bani de creci si merge inainte. Adu si mie o fameie si-ti dau o punga cu galbini. da-mi un ban indarat. a luat pe Ivanciu din leagan si afugitacasa la el. fata. A fost un om sarac. vorbeste ca-ti da icca o punga de galbini ca sa dormi cu el. ca sa leg banii toata viata. El era bogat. Merse la nunta. ! — Mai baiete. ii da jos. S-a bagat baiatul si l-a tras la margine si cind colo gaseste disagii plini cu galbeni. I-a facut loc linga nasu. Ia baiatul disagii cu bani. Du-te singura cu un argat. Un frate al muierii mai mic s-a insurat si el si i-a chemat si pe ei la nunta. $i sc duce in alte case. ajunge pe un drum si vede un om suit intr-un pom. Nu mai aveau ce sa manince. Omul. da el nu sa dusa. Baiatul a plecat si a vrut — L-a dat argat — — sa iese unde insarezi. tu te duci cu argatu si copilu si a plecat ea la nunta Cind pe urma si-a adus el aminte dupa ce a potolit vitele. Mai da-mi un ban. tu ca n-am incredere in slugi. I-a dat un ban. Cind sa piece acasa de la turc. I-a ban si-a ramas numai cu un ban si a plecat. la un turc trei ani de zile. acolo sa dormi. Ta-su l-a vazut cu bani multi.

Si asa el a ramas cu Ivanciu iar muierea lui a ramas sa dea buna dimineata gistelor. Cind il vede pe Ivanciu de rusine a incremenit si de rusine ramine si el acolo cu muierile. ca nu e nimica. linga butoiul cu vin. daca acum a venit vremea sa ne spui ceva ce nu ne-ai mai spus sa ne dai vreo povata ca el. briciu. ia taie o gaina. da el 1-a dus pe Ivanciu in podrum. Vai de mine. Batrinul stinsa lumina din mina si mai ceru invoiala de la moarte citava pina isi sfatuieste pruncii. Hehe. iar iarna cum veti cugeta — ! 217 . sa zicem ca a ars ars si au plecat cu ta-su si ma-sa la omu ei — Bine ati venit Bine ati venit ! Muma-sa-i zice: acolo Ivanciu. vaiete si ja!e Dar dupa care a avut doi copii. — Am venit. — fiind bun numai pentru Mai tata. calul la nunta sa nu-1 dati imprumut. a trait fericit. sa mincam si sa bem. iar bani imprumut sa nu dai Pe urma cit veti fi si veti trai. haide. Vazind ca el nu mai vine. Tainuie si cu socru si-1 trimite si pe socru. Cind sa duce da peste Ivanciu. adica socrilor: ii — Acum luati-va fata si plecati. Da masa e pusa. du-te scoate vin. citeva lucruri in viatj sa nu le faceti si anume: sa nu va luati copii de suflet. Bine. ca o sa facem altul a zis el linistit. veniti incoa. BINELE SI RAUL sa moara. fa mincare ca a venit tata socru sa se ospateze. Si au inceput muierile sa gateasca. mama soacra. am venit dar sa vezi nenorocire ca a luat focul bucataria si a ars si Ivanciu. uns cu tcate unsorile si lenes de puta pamintul fost A un om furtisag si inselatorii. ca nu e Ivanciu? a — Sa dam foe la bucatarii. unul mai afurisit si rau. Si o sa vina vremea la batrineata mare ca o sa moara batrinul. cit veti fi si veti trai. coasa si lulcaua sa nu le dai pe mina altuia. ca ei place sa trSiasca bine cu turcu. I-a poftit in casa. Pe urma el zice Bre. vara intotdeauna sa tragi haina de mineca ca bine va prinde la nevoie. Atunci se duce el la ei si-i cheama zicind: Haide. ce ne facem far' de copil? Las' ca nu e nimica. si eu n-am nevoie de asa muiere. Ia vezi ce? Du-te. Se duce si ea si cind il vede pe Ivanciu ramine si ea acolo de frica si de rusine. Au dat foe. ii zise cu putina sfiala: mori. Ce-a fost a trecut? Si s-au veselit si pe urma dupa ce au ridicat masa a spus — — — — — — — parintilor. taidi. Dar copiii se asezara tristi si smeriti la picioarele lui sa-si faca iertaciunea. ramine acolo cu Ivanciu. Chiote. Pe urma a zis: Bre. ma due si se duce. sa bagati de seama bine si sa luati aminte la vorbele mele.! ! ! : Dimineata mi era nici turcu nici Ivanciu — Ce-o sa-mi faca mie omu. nevasta sa n-o mini la nunta singura. tu ai sa sa ne fie de folos in viata. Da ea nu mai vine. sa vezi. iar noi copiii tai raminem. o trimite pe soacra-sa.

trai pe vatrai ! Fratele eel rau sa moara. iti multamesc tie si lui tata ca mi-a lasat citiva galbiori si un cal sa ma pot singur in lume arani cu ei. ai sa vezi cind te vei duce pe copca cu Dumnezaul tau cu tot. Scoate boala ! Fara naduseala nu se departeaza omul de saracie. Unul. rise batjocurindu-1 si Intr-un tirziu. rau sau bun? Mare. toata lumea iti tremura de frica. Dumnezau sa-ti ajute Mare. ce-mi tot pomenesti de Dumnezau. te rugam sa ne spui ca te vad om cu judecata si cu scaun la cap. judecatorule. sa pornim tovarasie si pe cine-1 vom intilni in cale sa-1 intrebam. intr-o buna zi ii zise fratelui mai mic care era credincios si cu frica de Dumnezeu si iubitor de oameni: nici noi fratie. cum este mai bine omul in viata sa fie. zdravan. dar cea buna da Cit ii hau si dudaul nu-i nici o intelepciune in vorbele tale. mersera si si se ramasira. curat. baiete. doar n-ai mincat ceapa ciorii vorbesti astfel. Pentru ca avea pe diavolul bagat in burta lui. fratele meu. iar daca esti bun si faci direptate oamenilor. ce naiba. 218 . iar cei doi frati uidira. Ce! mic ii da bine^e bucurindu-se ca se intilnesc: Buna ziua. Cind colo. Bine. bre. Si asa batrinul muri. unchiule. judecatorule. ca te bate Dumnezeu Mare o sa te bata pe tine. ori rau Sa ne ramasim pe galbeni sa — — — — — ! : ! si calul tau. cu tartorele iadului in drum. Lasa. cu cit esti mai rau si faci fapte rele. era rau. puternic si cuminte. iar se intilnesc ei ca dintr-o intimplare. ca stiut este ca iarba rea nu piere. iar dreptatea sta pe loc spart? si umbla cu capul Ba nu e bine asa fratele meu. sa ne ramasim. nu vezi ca orbului in zadar ii spui ca N-o fi nimic de capul lui si sarac are s-a facut ii lua galbenii si calul. Binecuvintati sa riti si voi si fratele care mi i-a dat. Ei. tu stii bine ca doua sabii intr-o teaca nu au loc si de aia amindoi intr-o casa nu avem stare si nici asezare. dupa aminata vreme se-ntilneste fratele al mare cu eel mic: amindoi calari. Dar asa ramine. fara stire si fara capatii. Tine-ti treizeci de galbeni si un cal si du-te-n lume sa te procopsesti Iar lui ii ramasa toata — Mai ! averea parinteasca. ca sa stii ca pe lume e mai bine sa faci rau si nedreptate decit direptate la lume. Pacat ca tata altfel ne-a invatat Bine. Dupa asta si-a luat calul si-a strins chinga si a plecat in lumea alba. rau. Asculta. viclean si blestemat. Doamne. lasa-ma. Hehe. Atunci fratele eel blestemat zise: — — Lasa. se-ntalege. cum este mai bine sa fie omul pe pamint bun. cum s-a zis. pleca. Nu credea in Dumnezeu si de fatarnic si prefacut ce era cu un ochi ridea iar cu altul plingea. ca la noi in popor se spune: Mersera — ei cit se-ntilnira — — Naduseala. nici una nici alta. cum iti merge frate cu bunatatea ta si Dumnezaul tau? Or. si ziua ! E un tontoloc natafleata. aista c ca aia din basme.! ! ! voi. Tu — — — ! nu vezi ca minciuna umbla-n lume. lumea nu da o ceapa degerata pe tine si astfel de oameni in zadar vor nadusi.

Dar cum le pierira ochii de atita stralucire si bogatie. Acolo cum ajunge imparatul goleste odaile de doftori. nimeni nu iti da in gura. s-a spalat a vazut cum se crapa de ziua si a multamit el incoa. Sarmanul s-a tavalit cum a putut si cu ajutorul lui Dumnezeu a ajuns la izvorul fermecat. de-ar sti fiica imparatului care zace pe patul de moarte de apa asta tamaduitoare si datatoare de viata si tinerete ar veni. El trage sus. trage incolo. Mai la urma cobori intr-o prapastie sa-i aduca intr-un ciob apa. Cind colo. Mai fratioare. suratelor. Insa el nu cuteza. pina ce ajunse Beu el apa si adormi intr-un tufis din apropiere. La nunta lui povesti intimplarea cu izvorul fermecat si hind si frate-su lui Dumnezeu pentru marea lui bunatate. altii pe sub mal. nestiind ca padurea are urechi si cimpul ochi: Fa. vraci si vrajitoare venite din toate colturile lumii sa scoata pe dracul din madularele tinerei fecioare. Caci acolo dracii erau la nunta. Zinele cele mari au vrut s-o mustreze de cele spuse cu glas tare. Baura ele apa si se scaldara. i-a iesit un orb in cale. — Cum aci cum o sa duca el apa fermecata de-mparat? Se duce in padure. Cind deodata veni tartorele iadului si cind isi vazu copiii tot in petreceri si sarbatori cu zdrente pe ei. Iar pe bietul om il arunca pe mal. Diavolul il trase — el dupa vazu cu de-a sila. adevarul gol. ii ia besica. Si cum o scalda pe printesa se inviora si zimbi fericita dupa zece ani de boala grea Atunci se facu nunta si bietul sarac ajunse imparat. la Trage o fintina pe inserat. iar el se mira cum sa scape ! din hora sa ajunga in lumea lui pe pamint. Frate-su ii ceru voie sa mearga la acea fintina sa se procopseas^a i ei. s-ar spala si niciodata n-ar mai murea. De fiice frumoasei ! de fata. mergi la fundul lacului si dai de comoara parnintului si atunci vei fi fericit. omoara un pore salbatic.! Bine. se izbi de lemne si de pietre. multamesc de intrebare Cit am ochi si brate harnice. Orbul i-a cerut ultima bucata de pine ca sa nu moara de foame iar el i-a dat-o raminind flamind. Deschise usa si vazu comorile parnintului. o umple cu apa si hai cu ea plina la cetatea imparateasca. pe unii la fund. omule. iar cea mai mica n-are de lucru si dezvaluie taina izvorului fermecat. ii lua la bataie si-i arunca cu toghia pe unde nimerea. 219 . dar cocosii au cintat si zinele au zburat in inaltul vazduhului. ii zise sa ii sa-1 scoata deasupra la lume si-1 i se tie de coada ca scoase pina la jumatatea drumului. ai o cheie de aur. Cind sa se suie diavolul il trage-n jos in lac sa-1 A inece zicindu-i: Uite. ca moare batrinul cersetor de foame. pe altii pe mal. Vorba aceea: cu un ban s-a prins in hora si cu zece nu poate scapa Si asa jucau de se stricau dracii si dracoaicele. Numai fratele eel sarac a plecat ca gisca-n ceata. la mijlocul noptii coborira trei zine frumoase din cer si venira aci sa se scalde in jgheabul fintinii cu apa fermecata care-i facea pe cei ce se scaldau in ea sa aiba tinerete fara batrinete si viata fara de moarte. Daca-1 vazu diavolul ramas far' de ochi. Aci ramase el stingher cu cerul intunecat pe vecie deasupra capului. diavolii insa-1 cheama-n hora si trag de el. n-o sa ajnng cersetor la usa nimanui. de aceea trcbuie ! — — si cite-o minciuna Si de aci iar li se deznodara drumurile si cararile si fiecare pleca-n treaba mers el cit a mers pina lui.

sa pastreze limba. ca stejarii din munte. §i cu cit trecea vremea vedea el ca fiii sai nu judeca cu mintea lor. ca sa-si faca renume prin vitejia oamenilor. SNOPUL DE NUIELE Cindva traia intinsa si imbelsugata. Poporul intreg credea in el si il iubea ca pe un sfint. carturarii si cititorii in stele. oamenii din acea tara traiesc si azi in petreceri si veselie> cu cintece si lautari. asa cum se iubesc fratii la nevoie. Ca oricare om. De atunci si pina azi. ura de moarte pe alp regi si imparap care se tineau de minciuni si razboaie. sa fie om de omenie. cu prosti si cu infelepp. Dar cum i se treceau hotarele. cu bun si cu rau. Obiceiul pamintului era ca tot natul. Tatal Neamului si asta pentru ca era pentru top la fel. ca I se dusese vestea ca este incalcarea obiceiului pamintului. Domnul nu le ramine dator. iar astfel de oameni de mai sint pe undeva pe pamint: Mai tului. caci dracul isi gaseste cirtog in inima prostului fuge de tamiie si de intelepciune. iar toti cei din imparatie sa se ajute si iubescS. Batrinii il porecleau Tatal. drept pe dregatorii domniei. top fep logofep. si obiceiurile stramosesti. ci cu bun. stapinea o imparatie unde si ciinii mergeau cu colacii-n coada si fara de zgardiL si Imparatul era intelept. fel un imparat mare peste mari si tari. Imparatul tragca cu urechea ce-i invapl vracii. top au ramas orbi si pedepsip de Dumnezau pentru lacomia lor Ce sa faci daca Dumnezau a umplut lumea cu ce a putut. Toata ziulica invStau copiii vorbind ca albinele din mireasma florilor. un om intelept si drept si nu ramine dator nisi pe cei manui pentru 220 . legea. a ramas vorba stramoseasca ca fapl de oamenii lacomi §i aplecati spre rele si razbunare. la urma noul imparat gasi in buzunar cheia de la comoara paminmerse. o deschise cu ostirea si tot aurul il imparti poporului ca si cei saraci sa fie imbielsugap. Asa se intimpla ca top orbii pieira fara de hrana si lumina. multamiti De atunci. avea $i imparatul trei feciori. iar apa nu era fermecata. Pentru faradelegi ii pedepsea la mai de jos supusi. Dupa ce si-au scos top ochii au a§teptat sa vie zinele sa se scalde in apa viepi. S-a ingrijit el sa le dea invapltura aleasa chemind la palat pe cei mai mari invaup din lume.! ! ! Pe aci multi nebuni au plecat cu frate-su la izvorul fermecat. intelepciunea din carji si minuirea cu istepme a sabiei. Dar cum nici o zina n-a venit. Imparatul eel intelept avu multe razboaie cu vecinii hraparep si flaminzi care jinduiau la laptele si mierea din holdele imparapei sale. el pe top ii punea cu fata la pamint. dar cu frica de Dumnezeu si facatori de bine. numai ca sa supuie alte popoare mici si neputincioase. fiindca intregul popor lupta cu barbape sa-si apere pira §i averile. top frumosi si voinici. si Traiesc ca fratii $i se iubesc ca dracii Asa este de cind lumea. cum pieri si fratele sau ! eel necinstit. nu pentru unii muma si pentru alpi ciuma Inconjurat numai dc oameni cu scaun la cap.

Daca pe toate astea le au si nu le lipseste rabdarea pot stapini o imparatie si-i pot face pe supusi fericiti. ca sa nu mearga {ara la ripa. sa aiba infrinare la gura §i rusine la obraz. ea stinge bucuria omului si lumina lui Dumnezeu. cinstiti carturari. imbatrinea imparatul. am hotarit ca de azi inainte sa nu mai eu imparat. doar prinde ceva din intelepciunea sa. pina ce il parasira vederile. toti frumos — — — — — imbracati. sa nu uitam ca trebuie sa fim oameni si legati de popor. este biciul omenirii. Intr-o zi. va departati de talpa tarii. atunci cind faptele o dovedesc. fara de care nu se poate stapini o imparatie Sa fie aprigi. ! — Trecea vremea. zisera unii. 221 . Dati o mina de ajutor oricarui om necajit fie el cit de rau Numai asa il veti face bun. altmintrelea. Voi trebuie sa fiti buni si drepti cu cei de jos si cu cei de sus Cu ingimfare si infumurare. Tirania. care se indeletnicesc sa-1 laude ca sa-si pastreze slujbele. o sa-i puie la o grea incercare pe inteleptii si carturarii palaPornnci sa se adune in marea sala de marmora albastra toti invatatii si copiii sai. copiii mei. Supusii vostri sa fie drepti si oameni liberi. in loc sa-i spuie ce necazuri are poporul. nu veti putea fi stapini buni si va fi vai de steaua voastra Fie imparat. Nu-i de ajuns sa spui ca esti cu scaun la cap. Simtea ca moartea-i bate la usa si de grijuliu ce era socoti ca nu poate sa-si dea sufletul inainte de a ramine impacat cu gindul ca fiii sai s-au ales cu ceva dintr-atita puzderie de invatatura. De azi incolo vor porunci feciorii mei. fie mare dregator. huiduiti de multime. zisera intr-un glas feciorii. iar imparatul le zise: lata pentru ce ne-am adunat aici. Cineva sa-mi spuie. zise cu blindete batrinul imparat.! mintea invatatilor ingrijorat tului. sa stie si copiii mei care sint cele trei virtuti. ! ! Pe toti ne asteapta o dreapta judecata ! In fata mortii sa ne dam sufletul usurati ca pe pamint am facut numai lucruri bune si eu asta va cer acum la sfirsitul vietii. Sa va biruiti patimile si pornirile rele. nu de frica lor sa tremure. lor. zise cu vorba blinda si dulce imparatul: sa fie intelepti. si se girbovi de tot. mici si mari o sfirsesc in streang. apoi eel mijlocas si mai la urma eel mic. Sa va spun eu. toti tiranii. despre slujitorii vicleni. Toti oamenii rai. Altii zisera sa fie harnici. Isi aduna iar pe mai marii dregatori si povatuitori si le impartasi hotarirea sa: fiu Prea cinstiti sfetnici si intelepti. Acum sa va vad intelepciunea. Ce-o sa iese din ei? Se intreba bietul imparat si cadea pe ginduri. incepe feciorul eel mare. conducind imparatia — pe rind. doar copiii lui vor Apoi le spuse imparatul cite verzi si uscate. Noi le avem pe toate astea. fiecare cite un an. de oamenii desculti sau in opinci. De azi pina la anul. demni si zgirciti cu visteria si cite si mai cite pareri. Apoi le vorbi batrinul despre imparatii si regii tirani. ori om de rind. iuti si viteji. De buna voie sa se supuna legilor. priceperea si indeminarea in treburile imparatiei.

Cind ajunsera la fruntariile acelei tari bogate. suspina si tacea. Grija lui nu era sa se lucreze holdele. dadu cu piciorul la dregatorii cu parul alb si girboviti ai tatalui. Sa fim prieteni adevarati si sa ne ajutam la nevoie ca oamenii. Se abatu si un an rau de seceta. isi lua alti dregatori. ca li se ia griul. sa treaca prin foe si sabie imparatia acestuia.! ! : ! Imparatul se scula de pe scaunul de aur §i-i lasa locul printului celui mai mare. ca in visterie erau bani destui se hotari saporneasca razboi impotriva unei tari vecine in care paminrul isi daduse roadele din belsug. multe cazarmi siinchisori. celui mijlocas sa fie si el un an imparat. sa fie multi stringatori de dari. Al batrin vedea. Vazind poporul ca prin munca cinstita nu se ajunge la capatii. ci sa faca multa ostire inarmata. Poporul batea la poarta palatului cu jalbe-n protap si cu paie aprinse-n cap. dar nepriceputi in rinduiala tarii. El in loc sa le asculte necazurile si sa-i pedepseasca asa cum se cuvine pe cei ce se dadeau la faradelegi. Asa era rinduiala. facu alte legi mai aspre. oameni sintem pacate face lata ca noi va iesim pe cimpie cu carale pline de griu si porumb. Veniti la noi si va luati griu cit va trebuie si sa nu varsam singele celor nevinovati Caci cine la razboi porneste — ! ! Nu ! — Sfirsitul vietii sale Vrem pace si frati sa fim ! ! dovedeste raspunse intr-un glas ostirea tinarului imparat. Feciorul sau cum ajunse imparat. inflaminzita si insetata Apoi se asezara la mesele intinse pe iarba verde. Scoasera sabiile si incepura macelul Si astfel nu se tinura de cuvint Ostirea acestui imparat. nepriceperea si saracia? In loc sa cumpere griu si porumb de la tarile vecine. Astepta doar sa-i vadii ispravile. vazind neobrazarea. In tara la tot pasul erau stapini lancierii imparatului. iar pe 222 . pina ce se saturara si se imbatara de-a binelea Daca se ospatara si se imbatara bine. iar inchisorile gemeau de osinditi la robie grea. ridea impreuna cu sfetnicii sai de gloata infometata dupa dreptate si vorba buna. ca asa era facuta intelegerea sa nu se amestece nimeni si ei sa se descurce cum i-o taia capul. frumosi. In locul lor aduse oameni tineri. Se imbracara locuitorii pasnici in haine de razboi. de facura ferfenita ostirea si pe dregatorii sai. pentru ca poporul de frica sa-1 asculte. te lasa maria-ta impins de patimi si nepriceperea tinerilor cirmuitori. puse mina pe securi si buzdugane de-i nimici pe nesatui si insusi tinarul imparat ramase fara o mina pe cimpul de batalie Cei care scapasera se intoarsera tristi si rusinati Trecu anul si hai sa-i vie rindul si celui de-al doilea copil. fie de facea ceva rau. fie de era bine. pusera mina pe sape si topoara. ca oamenii ajunsera sa jinduiasca dupa o bucata de piine. incit se sfatuira cu mai marile sale capetenii. Ba pe unii ii arunca la inchisoare. care-i aruncau in ocna pe cei ce cutezau sa spuna adevarul. le iesi in intimpinare imparatul acela cu barba alba pina in pamint si le grai razboinicilor La foamete lumea multe Fratilor din tara vecina. inarmati pina in dinti. Asa ajunse tara de ripa. ca nu mai pot suporta darile grele. vazura atita belsug la batrinul imparat. Maria-sa nu se amesteca la nimic si tacea molcom. cu mese intinse si bauturi. vacile si mioarele si ramin saraci. ! ! ! Mijlocasul ca sa se arate mai cuminte decit tatal sau.

amunca e a se face lucru bun si intelept. In zadar se suci. ca pe eel mic nu 1-am pus la vreo incercare. greseli multe si suferinta mare la norod. ingenunche in fata tatalui sau iubit. lua snopul de nuiele il dezlega. am ispravit porunca precum e mai si de imi vei da si alte si porunci placerea incerca sa le indeplinesc bine. va dau snopul asta fraged de nuiele. meu. legea. nadajduind ca o fi ceva de capul celui mic. Asa ca si el arunca bratul cu nuiele si se dadu batut. copiii mei. Imparatul. sa-mi dau seama de priceperea si nepriceperea voastra. da cei fara cap si pricepere. multamesc din inima cerului ca pot lasa poporului si bun ca tine. lata. n-am pomenit. Poporul stiindu-1 si pe asta rau si vazindu-1 pe deasupra si prost se bucura ca nu s-a priceput. eu v-am cirmuit ca un pastor blind ce-si iubeste turma. Copilul saruta mina imparatului. V-am vazut ispravile si astfel sfirsitul imi este si mai aproape. Imparatului si poporului ii crestea inima de bucurie. V-am lasat la domnie doi ani si aduserati turma pe care am pastorit-o un veac la sapa de lemn Ce-am facut eu bun. parca se bucura si el de nepriceperea astora doi. ca nici una nu se rupe Dadu — ! si se bucura de nepriceperea sa. voi tot ati stricat Atunci lua bratul cu nuiele si-1 intinse celui mai mic. bratul cu nuiele sa-1 fringa pe rind si incepu tot cu eel mai mare. acela ma va urma pe scaunul imparatiei si vrednic va fi de mine si — ! ! Am — poporul meu. pina ce le frinse pe toate. Simt ca o sa mor cu sufletul neimpacat. acolo e paguba mare. Baiatul eel mare ciung cum era. taica. caci unde nu e stiinta si pricepere. la rindul sau. Daca nu putu isi aduna din nou puterile. cite un an fiecare. sa-i vada si astuia intelepciunea. Lua el si snopul de nuiele. — un imparat imelept Iubite fiule. se invirti ca lepada bratul de nuiele rusinat. si cu putere vru sa-1 fringa. spre cinstea mariei-tale. incovoiat de ani si abia tinindu-se de un toiag le zise: Hei. saracie. parca ar fi facute din carne moale. dar osteneala ii fu zadarnica. ce indeplini cu bine porunca. Veni si sorocul mult asteptat si in fata multimii batrinul imparat in vazul lumii isi puse cu mina lui copiii la incercare. 223 .! ! tinarul imparat fura gata sa-1 spinzure de nu venea mosneagui sa-1 scape de ura norodului. grai el. dar oameni sint putini avut dorinta sa va las Anii m-au imbatrinit si simt ca am sa mor feciorii mei sa fiti imparati cu schimbul. iata Dupa zicindu-i: — voi Marite imparate. Imparatul. De aci mersera la imparatul lor de pe vremuri si-1 rugara sa nu-i paraseasca si sa nu le mai dea imparati tineri si infumurati sa-i conduca. pamintul stramosesc si obiceiurile Acuma vad ca lume e multa. cine il va fringe. Hei. puse snopul intre genunchi si se opinti din rasputeri sa fringa nuielele. fiii mei. zicind: Afurisite nuieluse. si incepu sa rupa mladita cu mladita. vazindu-i price- Poporul rise cu hohote de prostia feciorului celui mare v — ! perea si indeminarea. Apoi veni rindul fiului mijlocas.

mai baiete. aduce tulburare si necazuri cu duiumul. m-a dat boieru-n judecata si pentru cinci oua Ce e fierte imi cere azi prin judecata o mosie. iar batrinul rod bun sa cirmuiasca imparatia JUDECATA DREAPTA fost un om sarac ce se afla in drumetie. pe scari la judecatorie. Oamenii din birt dadura osteniti de atitea socoteli din cap. Plingea si se vaita insa far a rost. Saracu pleca in lume. Bine. Ajunse odata mort de foame la o cafenea si ceru negustorului sa-i dea mincare in veresie ca e sarac si cauta de lucru. Cind vazu negustorul numai cinci lei pe tejghea ii risipi pe jos de necaz. feciorul eel lasase mic si intelept. Daca nu-mi pui toti banii pe masa. pentru bunatate si se ospata flamindul. intra argat si munci si el pe unde putu cu gindul la copii si la muiere. plecat fund in argatie. Clocite la rindul lor. cinci gaini faceau fiecare cite doua sute de oua. dar nici unul nu vrea sa-1 apere. Da-mi cinci oua fierte si ti le platesc cind m-oi intoarce de la stapin. baiete. cu tine. bre naica. Stii ce e. O mie de pui. iar saracul cazu pe ginduri si incepu sa ofteze de inima rea si apoi se plinga. Mai indatorat sa fii omenirii sa-i slujesti Apoi se urea pe tronul de aur imparat isi dadu sufletul usurat ca dupa moartea sa. Si-i povesti lui Pacala. sa te insemn pe raboj si sa nu uiti datoria Multumesc. zise drumetul. cresteau puici si se faceau in eel de-al treilea an gaini si iar fiecare facea cite doua sute de oua Si-i dadu birtasu cu socotelile inainte ca nu a agonisit saracul atitia lei nici in cei sase ani citi ii socotea drept datorie acum. hai sa se intoarca sa-si plateasca A — — — ! ! datoria birtasului. si dadu si el ca tot natu buna ziua. boierule. te dau in judecata si toata viata nu te platesti de datorie cu tot neamul tau. apoi zise: boierule. ca toate judecatile. Apoi iar il sfatui: Sa mai stii ca cu cit mai mare esti. — Cum de te-ncumetasi. Pagin negustor isi zise el in gindul sau si nu-si ierta ce 1-a indemnat sa ! — fie cinstit si sa vie sa-si plateasca datoria. si un amnar. Dupa sase ani de argatie. aduceau o mie de pui. ca-ti cistig eu procestu ! ! . Asta inseamna ojmie de oua inca din al doilea an. iar eel de minte. de ce plingi si de ce oftezi ? Uite. Cata el un advocat bun. adu un brat de lemne 224 eu sint advocatul tau Du-te si cumpara o chila de griu. domnule. sa-ti bati joe de mine numai cu cinci lei ? Pai cinci oua de nu le mincai le clocea gaina si ieseau cinci pui ? In al doilea an. Deschise usa — Poftim.! Un lipsit imparat intelept aduce poporului liniste si belsug in casa. Toti il socoteau ca este vinovat. Bietul om era atit de mihnit ca sarea pielea pe el. — — — il vede Pacala. ce le-am mincat acum sase ani. Veni vremea la judecata cu sorocul lui. toata intimplarea. cinci lei pe cele cinci oua. din fir in par. Cind colo.

Iaca vine. ca cere unui cinstit si sarac pentru cinci oua fierte. eu sint nebun ca fierb griu pentru semanat pe ogor ! Dar piritorul. am intirziat pentru ca a il trebuit sa suflu-n foe sa fiarba oala de griu ! Vreau sa min dirnineata in varsatul zorilor muierea la semanat. — Asa Lumea IMPARATUL om si SI TlLHARUL Cica era un imparat rau din fire care trecea prin taisui sabiei pe orice din imparape. o banita de aur. birtasul asta burtos si rotofei. sari in sus de bucurie ca omul eel sarac gasise un advocat. Cind prindea vreun curtean imparatesc cu bani 225 . nu se multumea cu ceea ce av. oua cu seminte si gaini ouatoare? Unde s-a mai vazut. desi era bogat si avea o tara mare. nu esti mascarici ? Unde s-a vazut pe lumea asta sa semeni griu fiert? vezi. Asa se duse vestea-n popor ca Pacala a devenit advocat vestit.a si facea razboaie. sau de zgoande? Nici la judecatorie nu te lasi de pacaleli? — Nu e nici o pacaleala. Veni rindul sa vorbeasca si advocatul datornicului. aperi pe acest nenorocit. Asa ramineau vaduve. te tii — Ce e cu dumneata. omule zise judecatorul. adeveri judecatorul adunata. care-1 scapa cu mintea lui isteafa de la datorii si-1 facu fericit pentru toata viata. auzi? In timpul asta intra Pacala. Pacala atita surcelele si puse griul la foe sa fiarba sa-i faca coliva birtasului. Pe vremea unui astfel de imparat s-a intimplat ca un ostas sa arunce coiful si s. esti aparator. pe care-1 astepta osinda grea si fara pereche pe lume. vino-ti in fire. domnule Pacala.! ! — Cum adica? — Ai sa vezi Merse impricinatulj aduse o oala cu griu si i-o dete lui Pacala. De prindea vreun n.gustor bogat il taia. cu mustatile canite de zama si untura. cam jerpelit in toale de taran. una ca asta? Raspundeti? — — Nu om Cum este. domnule judecator. Imparatul. Multi oameni apucau calea codrului de teama si groaza fapa de stapinirea nemiloasa si nedreapta a irnparatului si a slugilor sale. bun ca Pacala. sub soare si sub stele si toata lumea il tocmea. domnule.atul si sa se faca haiduc de codru. ori care se dadeau la furturi tilharii. puici. da-i in sus. domnule judecStor. ii lua bogatiile din carufa si le da copiilor sai goi si desculti. dar zimbind — — — ! ! si hotarit.il acesta este dator si ca datoria lui din cinci oua se ridica la nu stiu cit. ca n-am timp de glume. care nu se supunea poruncilor. ca ne faci nebuni in prinzu-al mare? Domnule judecator. in care mureau zeci de mii de oameni pentru hatirul lui de a fi eel mai mare imparat. nu este nebun. Incepu judecata ! Advoeatul negustorului facea spurns la gura vorbind. copiii orfani si ogoarele-npelenite. Unde ti-e advocatul. da-i in jos. o banita de bani? era cu putinta sa iese din ele atitia pui. ce fiert? sa vie aici sa te apere. mai are de fiert oala Ce oala. Se ingrozi judecatorul si lumea de soarta bietului sarac. dupa razboaie. ca om. domnule judecator. Domnule Pacala.

Si acuma sint gata sa ma spinzurap tine de tilhari inarmati. S-a intimplat insa ca intr-o zi omul sa fie prins de oastea-mparatului. N-am nimic de pierdut de la aceasta lume si viata in care dreppi si fericiti sint numai cei tari Ce nu sint eu inconjurat ca si si mari. URSITORILE Un negustor umblind odata pin sate dupa bucate. Mie mi se zice tilhar fiindca sint sarac. singur si neputincios.omora la drumul mare si-i lua pungile de aur ce le purta asupra sa si le impartea banii la cei nevoiasi. c-o masa mica sub 226 . Tilhar sint eu si altii care ajung sa omoare de flaminzi. In sat sa plimba de colo-colo sa-si cate un conac. nu ca lingusitorii mei sfatuitori. Poporul auzind aceste cuvinte se mira foarte de o astfel de intimplare si de aci inainte isi urma imparatul cu dragoste si iubire. eu am tilharit ca sa cistig o bucata de pine pentru o casa de copii goi si flaminzi Dar maria-ta. Ramii cu mine sa-mi fii prieten si povapaitor bun. de ce ai tilharit. multimea s-a cutremurat de groaza mortii infioratoare. nu mi s-ar zice tilhar si tot ceea ce as face ar fi bine si drept. ca e tare drumuit si de oase ostenit. care au facut dintr-un imparat. zise catre tilhar: ! ! — de la Drept graiesti. Negustorul se abatu in marginea satului la o casa saracacioasa si-1 ruga pe stapin sa-1 lase sa conaceasca noaptea. cu avere si putere ca maria-ta si cu oamenii inarmati. Maria-ta ai ucis zeci de mii de oameni si sute de mii. Asta am vrut sa ti-o spun ca si asa putin imi pasa daca ai sa ma ucizi cu sabia ori cu streangul. insara intr-un sat. ai umplut inchisorile cu oameni banuiti de necredinta fata de imparat si nimeni nu cuteaza sa-ti zica tilhar. cu un pat lat. ca atunci nu mi s-ar zice tilhar. Batut si schingiuit a fost dus in marea piata a unei cetati ca sa i se atirne streangul il la git. Omul unde trase era sarac. Imparatul era si el de fata. noaptea sa se odihneasca. pe nimeni nu cunstea si noaptea se-nnopta. Atunci imparatul intreba pe condamnat cu glas tare: Omule. La vederea nenorocitului. caci pe tine si nedreptatile tale le ocroteste si apara oastea ta. dupa vite. la drept vorbind. un tilhar. esti mai mare tilhar decit mine. In fata tronului imparatesc asezat in piata se zice ca i s-a adus tilharul plin de singe si legat in lanturi. caci tu esti singurul om cinstit care ai avut curajul sa-mi arati in fapl adevarul si cu intelepciunea ta de om cinstit sa-mi spui calea cea dreapta. Fii iertat azi inainte vei fi eel dintii sfetnic al meu. Imparatul auzind aceste cuvinte. ci imparat si top cei lasi s-ar gudura pe linga mine ca niste ciini flaminzi asteptind de la mine imparatul rasplata pentru supusenie. iar de — ! eu sint mai mare tilhar dedt tine. Daca as fi mare. pentru ca multimea de norod sa invete ca hotia si tilharia se pedepseste de lege cu moartea. omule mine si imparatie. vezi c-ai ajuns cu gitul in streang pentru — faptele tale? Maria-ta. Era greu. si crimele fapl de popor. Nu avea decit un bordei afumat.

cum rostira masa pentru ursitori. Se hctari sa mearga sa vada daca mai traieste copilul. El se prefacea ca doarme si nu scoase capul de sub cerga neam. Negustcrul ncstru. negustor bogat. ce piaza rea l-o fi-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. facura botezul copilului dupa cum le era cbrccul. negustorul prapadeasca. Ca este sarac. fermecatelor Stap nu va grabip. ca mai era pupn pina la mijlocul noppi si veneau ursitorile.pat. sa n-ajunga pe-asa drum. ca mintea muierii. auzind muierea in fiorii facerii. rugindu-le astfel pe surori: frumoasa viata fa surioare. sa se pomeneasca. Dupa ce-1 nascu se scula biata muiere. ce urita soarta Finca s-a brodit. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. sa-i curmam Mai bine sa moara pruncu-acum. facea haz de necaz Apoi pleca in regustcrie ingrijorat §i-ngindurat. calu-i poticneasca. dar gindurile lui stateau rasfirate. Negustorul se pierdu de rusine. Dar cind o crestea. Merse haaat pe o coasta. hai noi sa-1 ursam si sa-1 procopsam. Ispiteste-n dreapta. ! Dar zina cea mica. Negustorul. La marginea padurii copilul dormea-n luica legat de crengile unui paltin. lua o masuta. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici: — Surioare. de nevoie. cu o cerga-n pat. acum sa nu-1 luam. cu pletele de aur rasfirate peste umar. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. apoi le graia: Voi suratelor. sta aci pe pat. Ocoli negustorul lumea din sat. de voie. se furisa prin padure pina la luica si incet fura Negustorul era ca Cazu dus pe ! Cum ! 227 . ce pacat. — Hai. capul sa-i rapeasca. din oras in oras. Tot ce-1 ursasera ursitorile el auzise. la vreme de tinereata. cea mai frumusica. ce sa faca acuma. Cele trei zine. Toate se-nchinara. avupa-i izideasca si frumos sa imi traiasca. gindul lui la acel copil din bordeiul eel sarac ztura. cum s-o sccata la capatii? se facu ziua. cu cositele din soare. o apuca o mila de bietul copilas. ginduri. pitis-pitis. asa si-1 ursara. Pusera mina pe trocul cu apa si pe busuioc si-i stropira fa|a pruncului. Deodata casca ochii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa aiba noroc sau sa fie nefericit si fara de noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. Si de la marginea pamintului de-ar fi fost. de puteai toca lemne pe ei. bas s-a potrivit. puse o stebla de busuioc si un trochit cu apa si se culca. cind s-o insura. Negustorului ii pierise somnul si se tot vaita. chiar la cununie. — ! ! fiert de suparare. Cea mijlocie auzind asa. poimiine. asternu pe ea o camasa barbateasca curata. Surorile asa se ogodira. vaitindu-se si zvircolindu-se si el linga ea fara s-a poata ajuta. Pe negustor sa-1 mosteneasca. unde sapau parinpi pruncului la o Jarina. balaioare. durerile o napadira si nascu sarmana un baiat frumos. haide sa-1 ursam. Cind ajunse-n sat. auzi usa bordeiului scirpind. La un timp. surioarelor. ce jale. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele si asculta. numai cu crengi de dip si rogojini. ca toata lumea. in sat. la bcrdei nu este ppenie de cm. Se culcara top impreuna si se cutrupira top cu cerga. -n stinga. sa afie unde este copilul. c-un cctoi pe vatra. Pe la mijlocul noppi muierea omului unde trasese negustorul nascu un baiat. sta si chibzuia. ca un fat-logofat. Muierea si omul ei. adormira dusi. ccpil sa-1 ursip. Isi lasa negustoria si porni pe uimele gindului sau. Peste noapte se-ntimpla insa o minune mare. poate ca a scapat de eel care-i va minca mesia miine. cu aripi si camasi subpri ca pinza de paianjen. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara.

firul viepli-a-i rapunea. Hei ! Vai de steaua mea. Insa bietul copilas plutea pe valuri. Intr-o zi. tu ala Gasitu. nestiind cine este negustorul.: ! cu copilul sa i se piarda urma. negustorule ! Argapli mei 1-au gasit pe valuri si de atunci Gasitul i-a ramas numele. Dar cum o sa piece cu atitea oi singur cue. te-am incarcat de bani. doar §i gasit? nu va fi fost Asa a fost. pl-am luat mioare. facind avere tot mai mare. Pastorul. du-te baaa de mina-i oile astui negustor in oras. il arse la ficati vorbele ciobanului si-ndata pricepu ca este vorba de copilul cu ursitorile. Sa-1 arunce-n apa sa-1 inece. fara bataie de cap. cum auzi. ce ma fac de-aici incolo. Isi facu cruce ca a scapat de o belea asa de mare si porni fluierind pe drum. sa fie copil zdravan si puternic. isi zise-n gind negustorul. bucuros. cum sa nu pl-1 dau. Lua copilul legat in scutece si-1 arunca-n riu. nu faci bine sa-mi dai pe Gasitul sa m-ajute la minat oile. niste copii pastori. Copilul sugea la capra si crestea vazind cu ocbii. din salas in salas. in oras ! Doamne. Isi vedea de-aci-nainte fara grija. stapinului: — — O Asculta. Pina la cer el credea ca s-a dus copilul. cumva pierdut vere. iar s-a-ntimplat sa piece negustorul dupa vite prin sate. Se nimeri atunci. se bucura de venirea lui. asa si facu. baciule. Era un baiat cuminte in toata firea si topi il iubeau ca pe fratele lor. Gasitule-ncolo ! la riu. Cum se gindi. aci fugi la De pina ce ajunse un . fara sa-1 traga apa la fund de usor ce era. le — — Bine. ba ii mai arata §i capra care 1-a alaptat si crescut zicindu-i Asta-i capra suta care 1-a crescut pe Gasitul. negustor cinstit ?i fericit. Odata. cumparind la oi si la mioare de-si facu si el o turma mare. zicindu-i: Mai. Ea este muma lui. Dar negustorul tot mai mult se gindea. Ia-1 frate si fa-ti treburile. Cind o muri trebuie s-o-ngropam ca pe oameni. purta rindul la pasune si la mulsoare. sa vie sa adape oile si caprele Zarira si auzira copilul chiraind. fiindca ea a crescut un om si e pacat s-o taiem sau s-o vindem la alpli. Cind vazura copilul ud il mingiiara si-1 aplecara la o capra. din stina-n stina. leganat de valuri. Pastorii il cresteau si-1 porecleau « al gasit*! Asa-i ziceau ei: Gasitule-ncoa. Stapinul privi copilul frumos si sanatos si porunci sa aiba topi grija de copil si sa-1 creasca pe linga tirla cu lapte de capra starpa. moare nebotezat si o sa avem mare pacat Negustorul. De moare. pe copilul gasit. Un copil mai indraznet inota si scoase copilul la mai. cum ar drege si-ar facea. s-a-necat si de diavol e scapat. N-are si el pe nimeni saracul. Dupa ce le cumpara intreba pe stapinul stinei cine o sa-i miie lui oile pina-n oras ? Stapinul ii dadu pe argatul eel mai mic. isi zise el in gindul lui. Isi aduna turmele de miei si de sa-i ceara ajutor oi si vru sa piece. c-o sa-ti dea simit sa maninci acolo ca boierii. ca Ajunse baiefandru mare. din tirla-n tirla. trecu negustorul prin paduri. 228 . Negustorul isi insirui cirdurile de oi si le mina catre conacele sale — — impreuna cu baiatul eel aruncat pe apa tocmai de el. nici nume nu are ca topi oamenii. De aci dusera copilul la stapinul lor la tirla si-i povestira intimplarea. pentru ce-i zici Gasitul copilandrului. La saisprezece ani stia sa scoata oarele din tirla. pina-n tirg. bun de lucru. copilul. acum saisprezece ani. Merse el ce merse cu copilul riu mare. S-a nimerit sa mai ajunga odata iar prin locurile umblate odinioara.

De aia in scrisoare zise asa « Cum ajunge baiatul asta cu oile. mosneagul scrise alta scrisoare cu plavitu. Cind o deschise ti-e tilharii sj-ti ia la oile si-i sale. Slugile cum auzira se mirara. scoase citeva parale si se face ca-i daruieste. ii citesc. o puse-n plic s-o lipi la loc. Mosneaguhii insa ii paruse rau de copil vazindu-1 ca merge nevinovat la moarte si Dumnezeu il trimisese de sus sa-1 apere. citi cuprinsul si ramase de mirare. Pe urma mosneagul ramase sa se odihneasca si se sui la cer sa spuie isprava Domnului. cu rinduiala si-ntelepciune si nimic nu e scris rau. ca are ginere mindru si voinic si bine-a nimerit. « Iar eu o sa ma mai zabovesc prin munte pe la tirle si la stine dupa capre sterpe si berbeci grasi si daca-1 omoriti sa-1 pitulap » incheie el scrisoarea si lipi pucul. Cind socoti ca e mai bine. te calatoresti. sa fie de pomenire. cum e porunca si treaba cu nunta. Sa luati oile sa le taiati. iar stapinul. Apoi grai catrebaiat: Feciorule. Asa ajunse ginerele negustorului stapin in casa cea bogata. cu ce rind a maritat fata ! ! 229 . mina-le pina intr-o zi s-a apropiat de conacul boierului. atitea si nu si si-i citi slovele. stapine. de-i min due cartea asta argatilor cocoanei — Care carte? intreba mosneagul. Cine-1 intilnea pe drum il fericea. iar copilul ajunse cu oile-n batatura negustorului. stapin Imbracara flacaul in haine frumoase de sarbatoare. o s-o-ntrebe. Iar eu mai ramin pe-aici. de vestea cea rea. Copilul nimic nu bagase de seama. Apoi ce-i mai nazare prin minte negustorului? Sa scrie o carte slugilor sa-1 omoare pe ast copil indata ce a baga oile-n obor. cu oare singur pe a pustietate teama ca te omoara oile? — Merg negustorul cutare. Argarii-1 ascultau si alergau de colo-colo. mai zabovesc in negustorie sa scot pirleala cu cheltuiala ». ei sint argati. Chema slugile si fata si le spuse cum e rindul. cind vazu ce-i porunceste barbatul. sa se pomeneasca pe sub luna si pe sub soare. Tii minte? fin. Ea rupse plicul. tocmira lautari si mersera de-1 cununara pe ast baiat drumet cu fata cea mindra si bogata sus la manastire. Pina copilul sa adune oile. se-nvinetea si frigurile-1 apuca. — Da-mi-o mie s-o Si i-o dete. ! citesc. Mosneagul ii dete plicul indemnindu-1 sa-1 dea stapinei ca toate sint seme — Unde baiete. ce om fericit Dar negustorul cum auzea. Cum calca pragul casii fiica-sa si ginere-su il primira si-i pupara mina. la masa lui.: La o fintina se opri ca la zacatoare sa se odihneasca oile $i sa le adape. uite plicul asta Cum ajungi cu oile-n batatura il dai la argatul meu al mai batrin. sa-1 luati. n-are ce face. — — ! ! Si-1 ajunse. dar ce sa faca. A luat de dindarat oile si incet-incet. taiara oile. Cind intra-n casa la muiere. Negustorul insa nadajduia ca baiatul s-a dus pe apa simbetei si nici prin gind nu-4 trecea de cele ce se petrecea. sa-1 imbracati in toale mindre si sa faceti nunta lui fie-mea cu el. sa faceti nunta. — Uite pe asta — Ce scrie-n ea? — Nu stiu sa raspunse baiatul. In urma lui venea un mosneag cu barba alba maturind pamintul care se opintea si se grabea sa-i ajunga stoaca din urma. ca doar n-oi fi tare de cap Voi face precum mi-ai poruncit. se-ntoarse si el la casa lui. Negustorul viclean foe. ca le era frica sa nu-i pirasca la negustor cind s-o-ntoarce. tare se-ntrista batrinul. Scoase scrisoarea din sin si o dete negustoresei. cum sa nu tin.

Abia dimineata luara seama ca lipseste stapinul si traieste ginerele. bogatia-i de mincat. Se aciuara si se culcara. URSITORILE SAU LUPUL CU CAPUL DE FIER Cica o muiere odata a facut noua copii si toti i-au pierit. il aruncara in ciutura cea parasita sa i se piarda urma. A venit mijlocul noptii si nimic ! Ardea de nerabdare sa afle ce s-a-ntimplat ? Ii ardeau tdlpile. Asa pe nevrute slugile se umplura de bodaproste. caci moartea unora este viata altora. Slugile cum il simpra si-1 vazura. sa ia un ginere sarac. ori altcineva a scris-o. Slugile incarcara pustile cu prau si cu plumb. ce sa fie? isi zise el in gind. asteptind. Baiatul cum auzi lua ulciorul si dupa porunca socrului porni la apa. iar tinerii scapara de piaza rea. asa cred unii. Omule. $i oricit s-a ostenit negustorul sa fuga dinaintea ursoaicii n-a fost cu putinta. nuierind si de moarte negrijind. ! ! Acasa negustorul asteapta. a-ntrebat-o ? Lasa intrebarile pina ce crapa dracul. $i asa pleca el cintind. ca la fata mare. asa credea si negustorul. Pleca-n tarina la ciutura cu pricina. si ce-i ! scris. Intiiul om ce va veni sa ia apa sa fie impuscat si lepadat in ciutura. si de pomenire Mai privi o data cartea si isi dete cu socoteala ca scrisoarea. sa astepte ursitorile cu norocul copilului. i-am cununat sus la manastire. Intr-o zi. Cind povirnise spre batrinete. se gindi cum sa-i faca facerea ? Aduna toti argat ii si le porunci sa se duca-n tarina la o ciutura si s-o pazeasca cu arme si cu pistoale. Aaaa dar nu se lasa negustorul nici mort sa-i manince averea Si iar ii puse gind rau sa-1 omoare. La cina o sa trimeata pe ginere-su cu ulciorul la apa. ci te ia cind nu te temi Asteapta si ai sa vezi minunea minunilor. Mai. A treia zi s-a asezat ea pe strat cu camasa intoarsa. incarcara pistoalele. caci tot natu are o stea pe cer. asteapta Asteapta. Dupa ce terminara porunca stapinului mersera acasa. N-o sa faca el voia la dusmani si lui Dumnezeu pe plac. caci una i-a fost ursita lui si alta a copilului. Chema nevasta si-i spuse si ei intreaga taina. Atit era el de minios ca-i era moartea mai aproape decit camasa. cum sa-i faca facerea si de ginere a scapa. El o si-ncremeni vazind scrisul si iscalitura lui. era gogea aminat. 230 . dupa el pina ce-i spuse: Vino-ncoace dupa mine si nu te duce la moarte. de ce i-a fost frica n-a scapat. mai intii ceteste si apoi vorbeste Ce sint eu de vina daca te-ai imbatat si cartea ai scriat de. cu stebla de busuioc si colac. in frunte-i pus. Cum vine asta. asteapta Dar in zadar o veste. Se si ! citi — ! ! ! ! ! — — — ! pitulara nici si adastara. Fata-1 auzi cintind si pitis-pitis. Oricit s-a zbatut si s-a trudit. sa cada pacatul lor pe negustor si trasera Cum il omorira. potrivira capsele la arme si se pitulara linga put. ori ca el o fi fost smintit cind a scris-o si orice-ar face Dumnezeu il ajuta pe acest copilandru precum ursoaica 1-a ursat.peatru ce sa faca una ca asta si de capul ei Femeia ii arata scrisoarea. Dar tot ce ei vorbeau fiica-i asculta si amarnic plingea. isi facura cruce. iata ca-i dete Dumnezeu si pe-al zecelea copil. caci moartea nu vine cind o chemi. dar la stat nu-1 cunoscura.

Ginerele de frica a uitat de mireasa. il sufla-n vint si striga tare ! ur ur Cinele meu bun. Na usorul vintului §i greul pamintului ! ! Ur ! 231 . plne-1 ici. Cind acolo. — Eu ziua te sint unul din aia ursit a fi mincat de el. — Mama. dupa el gata sa-1 prinda sa-1 manince. scoate un fir de par din batista. S-a facut nunta mare. se-nfuriseaza lupul cu capul de fier si fugi dupa ginerele spaimintat. pne-1 colea. te — Nu auzit flacaul.: ! : Cind au venit si ursitorile. a inceput sa tremure de frica. nu i-a ingaduit copilului sa intre in padure. $i asa i-a venit copilului vremea de insurat. lupul ramase mult in urma. muica. sa n-ai teama ca eu am sa-ti dau trei ciini mari sa cum sa arunce in vint un fir din parul ur ur ur ciinele meu. iata ca soseste si lupul eel blestemat mort de Apoi lupoaica 1-a invatat ! mama ciinelui si sa strige: ! ! osteneala omeneasca oameni mincati mai de mult. de de fiinta ! la alti se urea intr-un copac. ca lupul ma maninca. nici alta si dupa el. nu poate minca decit ce-i soroceste el. a pus calul in galop ca sa i se piarda urma. ca la noi n-a venit nici un om. De fiecare data sa arunce un fir de par si vintul va aduce parul la ciine care-1 va cauta si gasi aparindu-1 de lup. Cind 1-a vazut lupul cu capul de fier el era departe in cimpie la dteva poste. Baba s-a strecurat afara sa dea la ciini mincare. Intra si leaga-ti calul aici in tinda. este nimic. nu chiar in ziua cununiei. ginerele mergea in fruntea flacailor si toti calari incinsi cu sabii. s-au rasucit ce soarta sa-i urzeasca pina care a stat treaza a auzit toata proroceala zinelor si speriata de soarta fiului sau ca o sa fie mincat de lupul cu capul de fier chiar la nunta. cu nasi. cite un flacau pe an si ala tremura. o castioara cu o luminita. na greill pamintului. iar ginerele isi pierdu urmele undeva departe in pustiu la marginile unei paduri. cumnat de mina si tineret cita frunza si iarba. eu simt aici miros — E miros de untura. sau pe jos. ori sa treaca prin codri cu caruta urma Muma-sa. Cind a teme. departe in pustiu. da sa stii ca eu sint mama lupului — — — cu capul de fier. Ca sa nu-1 manince lupul cu capul de fier. de aceea m-a fugarit in nuntii — Nu apere. Bate la use si-i deschide o lupoaica cu capul de om si trupul de lup. gata sa-1 prinda. na usorul vintului. ca eu 1-am blestemat sa fie cu capul de fier. Ce cauti aici asa tirziu. s-au gindit. ca sa nu manince toate vietaple din padure si cimpie si Dumnezeu acuma il tine flamind. a facut semn ginerelui sa fuga si el a incalecat murgul si s-a dus ca gindul. Lupul intra dupa el. stralucind in noapte. Dar cum ginerele avea un cal iute ce zbura ca vintul. staroiche. Lupul eel flamind nici una. Cind s-au intors ei de la biserica mergind catra casa. gata. Stind el asa intr-o soba. El vede in urma lupul in departare. la 1-a ursat sa moara la nunta mincat de lupul cu capul de fier. mai baiete? Caut un adapost ca sa nu ma manince lupul cu capul de fier.

Cicele a ostenit si el. intrara pe cos si de-acolo s-asezara-n casa pe vatra focului si incepura sa se sfatuiasca. Dupa ce ramase lupul faraochi. Na u§orul vintului $i greul pamintului Atunci cinele al dcilea a pcrnit-o la gcana dupa lup gata sa-i rupa partea dindarat. spuse cea mai mare ! lipit pamintului. Traia asa macar ca era argat impreuna cu muierea pe la cei bogati i-a rarnas grea si-i nascu un copil. S-a urcat el in cicngarul ros de vinturi si fara pic de ccaje pe el. dar se intristara vazind ca n-au nici scutece sa-1 invaluiasca? La mijloc de noapte. Dupa un an muierea — ursitoare. ginerele cazu jos si muri otravit linga lupul cu capul de fier. nici o fata nu-1 vroia sa se marite cu el. Asa a intrat el intr-un pustiu. raminind din el numai capul de fier si burta rosie. cind 1-apuca pe om fiorii de moarte si toate alele umbla pe parnint. piciorul i se frinse si de praful eel ro?u. iata ca-i veni narocul in cale si ba se grabi. Vulturul s-a suparat si el pe lup si in timp ce-1 incolteau ciinii el se repezi ca sageata in capul de fier. acra ?i otravita de care nici ciinii si nici vulturii nu se apropiau. Lupul cu levea cit putea in trunchiul cicngarului sa-1 rupa ca sa cada jos ginerele eel ursat a-i fi o data pe an hrana de mincare. sa infiga coltii-n el. ciinii il sfisiara. iar el iar s-a departat. in care un vultur isi fgcuse cuitul. Eu zic copilu asta sa moara-n zori de zi. se coborira din ceri trei ursitoare. de la insuratoare. scsit §i eel de-al treilea cine si fier A capul de OMUL FARA NAROC De cind cu lupii ai albi. ca un nor de praf. a fost un om sarac ce erea. bucurindu-se ca i-a murit mcartea ?i din ura ce-o avea fata de lup dadu o data cu piciorul in burta cea rosie din care iesi un praf rosu. iar s-a suit intr-o girnita mare strigind si suflind firul de par in vint: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. Dar cum il lovi. asa cum ii fusese proorocita soarta in noaptea ursitorilor. Mare veselie fu in casa saracului vazind ca au un copil asa de dragalas. 232 . Cobori fericit din ciongar si ginerele.! Cinele s-a luat dupa lup gata-gata sa-i rupa coada si spatele. De sarac Dupa nu ce-si ridicasa gindul statu neam pe ginduri. sufiind in vint ultimul fir de par si strigind: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. Lupul insa nu se lasa si tot una dupa baiet gata-gata. fara iarba §i ccpaci numai cu un ciongar batrin. Na usorul vintului Si greul pamintului? s-au pus pe lup toti ciinii. scotindu-i cchii.

ndu-i de pe lume singurul copil. ii murira parintii si copilul ramasa singur. aci se ogodi cu un sa prind boalele. — Binee zisera celelalte doua. sa nu s-aleaga cu nimic din ce va munci. La ghinda de fagi ii mergea bine porcului. Dupa scurt timp. zise Patru-n gindul lui. lupii ii sfasiara capra si iar nu s-aleasa cu nimic. s-apoi roade unde o legi. sa fie pe voia ta si luindu-si zborul se — Eu zic sa-1 lasam sa traiasca ! inghititi ! pierdura printre nori mai ales ca si cocosii se pregateau sa-si scuture aripiile vestind revarsatul zorilor. aranindu-se impreuna. — Ba surioarelor. dar abia iesi din batatura cu oaia ca aceasta si muri. Ajunsa intr-un sat undeva departe la munti sa-i slujeasca un an pe o capra. Suspinind si blestemindu-si soarta cea grea pe care de mic avea s-o-nfrunte. Mai bine sa-1 lasam sa traiasca. multumindu-si stapinul. ca o veverita. Sluji si mai cu cinste si stapinul la sorcc ii de zile si iar sa — ! ! Ma om dadu capra. pleca iar in lume dupa stapin. uita de purcel si fugi lui. caci dupa vorba batrineasca capra este vaca saracului. Mergea cersind pe la unul si pe Ta altu vreo coaja uscata de malai si singur singurel uidi in bordeiul lui cu o mita cu care se-ntelegea destul de bine. Ajungind otrra de copilandru. plingind fara de nici un ajutor sau de mingiiere. gol si flamind si iaca de fiecare data oili mi-au murit due in lume. la acelasi stapin. oaia cazu si muri. Poate ca porcii sa fie mai norocosi decit oarnenii. Cind pe drum. e pacat sa-1 chinuim pe al cm sarac. ! 233 . binele si raul. Copilul era cuminte si argati un an. caia si a plecat. un sarac usor se poate descurca in viata. El si-a luat oaia sa piece la alt stapin. Si iar necazuri si iar munca pina ce i se implini anul. Pina la urma isi gasi un stapin si se ogadi sa-1 slujeasca un an pe o oaie. ca apa de gisca. Sa-ntrista bietul baiat ca intr-un minut a pierdut munca lui pe un an ogodi in slujba inca un an si tot pe o oaie. de valurile riului inghetat. a primit dreptul sau. Dupa ce scapa de lupi. o haita de lupi ii taiara calea si daca nu se suia intr-un paltin 1-ar fi mincat si pe el bietul ciobanel In vazul lui. $-apoi cu o capra. oi gasi un stapin cu un suflet mai bun si mai norocos. Of sarac de maica mea. dupa alt an de munca. Patru se-nvata sa prinda pasarele si sa cinte ca ele. zice cea mijlocie. Stapinul ii dete purcclul si el pleca spre satul lui. insa sa n-aiba noroc pe lume. argatii doi ani la stapin. prin viscol si furtuni. La Simedru. Merse multe zile cu capra. ca sa nu moara de foame o apucsra dupa ghinda de fagi. Ajunsa intr-un sat si se baga argat la un boicr pe un purcel. vrun cotcar de baiet.si sa moara la nunta impreuna cu mireasa. Isifacu arc si de mic-mititel sarea din craca in craca. ca de ea nu de piatra. pina ce nu se va insura cu o schioapa pe care s-o cheme Gherghina si care sa-i aduca norocul. Patru vazu acolo un cerb cu o stea de aur infrunte. toti boierii cum il vedeau intorceau capul si nici ca-1 bagau in sama. Mergind ass pin ale paduri cu purcelul. care-i si dadu simbrie. insa ducindu-se la un izvor sa bea apa. dar trecind printr-o padure. asa Iu. iarasi isi lua traistc-n bat si hai in lume sa-si cate narocul. Gol si rupt cum era. Parintii isi botezara copilul ca tot natul si-i pusera numele Pauu. Isi lua el capra cu gindul ca acum cu averea asta sa se-ntcarca la bordeiul s-aprinda si el o lumina pe mormintul parintilor care 1-au adus pe lume sa vada si el soarele. cind s-a-ncherbat anul. pleaca-n lume sa se araneasca din munca lui.

Vorba aceea: „ Ce Vremea — un lucru sa sparge. Pe drum insa iar ii venira necazurile cu carul. ca un om far' de naroc. mai dea de purcel. atunci am sa te-nsor.! . dar de purcel nici urma. ! — Petre. spuse hotarit: Bine. sa fringe ori il mi-ai da o oara. iaca mi-a venit timpul sa plec. Ajunsa la casa unui care sa-ti munceasca-n holde. boierule De mi-ai da ! pentru truda ta? arde focul De Petre Te sfatuiesc sa nu pleci de la mine. fund invatat cu munca la stapin. te ascult lata ca ramin. Dar n-avu notoc nici sa-1 prinda si cind se intoarse. or meare. „ Pe legea mea. se sparge. sorocu a venit. Boierule. piere. stie tirgovepol. §i nici sa nu-mi platesti vreodata ceva. De cistig se stersese pe bot. Cauta el prin padure. ca dupa atitia ani nu e-n stare sa aiba parte de trufia lui. asa ca sint osindit toata viata sa muncesc pentru altii si eu sa n-am un petec in spinare la vreme de batrineata. Patru isi vedea de treburi fiindca nu mai putea trage nadejde ca ar putea da ceva cistiga in viata. sa rataceste-n pustiu ! Eu sint omul far' de naroc pe lume. Ramii aid si cind ip va veni vremea de-nsurat. fara Stapine. ramasa mut in gura prapastiei. tu esti far' de noroc. Junca fu apucata de streche isi puse coada pe spinare si fugi orbeste printr-o padure si-nnebunita biata vitica de frica nici nu vazu prapastia in care se prabusi de nu se mai alese nimic dupa cerb nici sa dintr-insa Patru vazind nenorocirea. iti fac un bordei si vei trai si tu fericit ca toti oamenii. cum sa n-am baiete. ca e pacat de cheltuiala Nu cheltui orzul pe giste ca e in zadar. blestemindu-si soarta si ziua-n care s-a nascut si fu cit p-aci sa-nchida ochii si si se arunce si el in prapastie cind mare-i fu mirarea auzind intr-un ciongar batrin un glas de pasare care-i spusa: pierde curajul Petre. spune-mi ce-ti datorez — Nimic. ! — — ! ! ar fi fost si el ca ceilalti Se mai scursera citiva ani si Patru se facu baiat mare si frumos. Dupa ce statu putin pe ginduri. da bogatu sa primeasca. Asa ca eu m-am invatat sa hoinaresc de-a lungul si de-a latul. 234 . apoi pasarea isi lua zborul si se pierdu in slavile cerului. stapine. saptamini si luni. n-ai nevoie de un sa-ri ceara simbrie? in — Nu-ti si om lume — om om — Ba. din nou isi gasi unul cu care se ogodi sa-i slujeasca un an pentru o junca. Daca danaci cu rost si rinduiala s-ar fi omorit fetili dupa el. Neavind ce face altceva. pin munti zile. ce este paduretul?" trecea si PStru 31 far' de noroc crestea. Dup5 ce sluji vreo doi ani merse la stapin sa-si ia ramas bun. Cine n-ar vrea sa i se lucreze degeaba? — Unul sa se opinteasca. stapinu-i da mamaliga ca-n padure erau destule mere -padure te. de argatit te-am argatit. zise Patru de-aci-nainte am sa argajesc de-a fiecea " cu stare si-1 intreba: si iar pleca sa-si cate un stapin. da sa stii ca orice mi-ai da. la mine nu sta. numai mergi cata o fata care sa se cheme Gherghina si ea iti va aduce mult noroc. Muncea in sila si-n sudori. or. Dupa ce i-a venit sorocul si-a luat junca si a plecat fericit ca a ajuns si el om cu avere. sa-1 injunghie. nu traieste. Vai de oaia ce nu-si poate duce lina isi zise baiatul plingind de nacaz. raspunse boierul si tocmeala fu ca si facuta. orice mi-ai darui.

da norocul tau este la Gherghina care este colo-n argeaua aceea. cautindu-pl mireasa in lumea larga. si pleca trist si amarit. Muma lui. cum dnta. de alelalte ai de toate. — Mukamesc dumitale. s-apoi un sarantoc ca si mine ? Eu vezi ca n-am una dupa masura ta. eu sarac. Ca eu sint sarac. Da pe cine cauti pe aici. baiete? — Pe — fii mireasa mea si de aia bine ca te-am gasit. Unde? zise Patru fericit. Dar uita-te bine la mine. Tu sa stii un lucru. ca pe linga ca sint saraca. stapine. dar daca sint sanatos tot ce vad pe lume poate fi al meu. ca atunci cind se-ntilneste foamea cu setea. 235 . dar sa traim impreuna in intelegere si bunatate. si-i spuse Petre. Cind 11 vedeau fetele asa. Patru sa mai uita o data la bordeiul in care avea sa traiasca cu soploara sa. — Ce — si o usui. am sa ma due. baiete. — Mai baiete. insa care fata a sa se fii marite cu danaci. vorba ceea ne-a tunat si ne-a adunat Hai sa mergem la stapinul meu unde am si eu un bordei si acolo ai sa te simp — Pe tine te caut ca intr-o casa boiereasca. De avere nu-mi pasa. o cioara se aseza pe o fintina tocmai cind el setos. le bufnea risul. ii zise cam cu in- Nu vezi. Petre. tu te omori. dar nima nu-1 baga-n seama. maica. pleca impreuna la bordeiul ce-i astepta. ele se aduna laolalta si nu se despart. lata ca la o vreme stapinu ii spuse lui Patru: atit era ipl iti cum si-ar fi aruncat cineva cauti muiere. ca nu p-a facut nimic rau drazneala Patru. da peste toate sa mai fie si schioapa — Pe mine ma cheama Gherghina — Cioara aceea mi-a spus ca tu esti rinduita sa ! o fata cu numele Gherghina. nici mucii nu de imos si neispravit. Lua lumea in lung si-n curmezis. te ostanesti in suspine. mai baiete. care se prefacuse-n cioara il urmarea pas cu pas. ceva de rau ca (destul sint eu de napastuita sa traiesc singura pe lume prin ale pustii. Tu saraca. Cind obosit si fara de nadejde se-ntoarsa la stapin intr-un amurg de sara. Cind ridica capul se-ngrozi vazind o cioara care zbura si se puse drept pe argeaua unde era fata ce i-o rinduisera ursitorile in noaptea nasterii. fara de parinp sint si schioapa Un danac frumos ca tine ar fi pacat sa-si lege viapi cu o mireasa care sa n-aiba nici un fel de avere. Sa mincam numai o ceapa sparta sezind pe un mar aci ne. de cebaluit. pe dinsul. Gherghina asculta rugamintea de lui Patru isi dadu seama ca el este trimis Dumnezau sa-i fie neavsta si fara sa se mai ogodeasca. cind o fata schioapa iesi omul de-o nevasta — — afara dudai cioara. prin ale nadolii. Apoi aci se puse pe croncanit. luminindu-i-se fapi si-ncolpnd nadejdile in inima lui cowsita de durere. de ani de zile te cat si-mi pare ! ! si te vreau asa. alege mireasa si-ntoarce-te la casa mea. curgeau peticile dupa el. uite eu daruiesc un bordei.:! Dar asa. fetip. sorbea apa. nici pale de sus cum au alp — Du-te cata bine si ca cine sa aseamana s-aduna de-o mita are nevoie in casa. Mai la urma ajunsa intr-un pustiu intins fara de vietap. iar tu sa in stare acu sa-ti Du-te-n lume. Fii intalegatoare si hai cu mine daca vrei sa fii fericita si iubita. iar Patru de rusine s-ar fi bagat in pamint. parc-ar vrea sa spuna ceva si n-as vrea sa spuie.

insa Patru spusa stapinului ca nu este bordeiul sau. Cumpara niste juncani si ca sa-i moara. ci al nevestii sale. sa nu moara de foame isi vindea o parte din mosie si lua griu dc la sluga sa. 236 . sa nimeri sa fie chiar in capul locului. Cind vazura casa arzind le-ngheta inima de necaz. zari bcrdeiul. bre. el spunea ca sint ale lui Gherghina. Apoi intr-un tirziu Patru zise: — — Gherghino. Patru si Gherghina aveau de tcate. drumetilor — Da dumitale este griul asta asa de mare frumos ? — Da.Apropiindu-se de sat. ca barza vrea sa-i arda cuibul cu pui cu tot. fara sa-si dea seama. incremeni. auzit raspunsera calatorii care vazura cu uimire cum iocul se stinge si griul lui nevasta-sa ramasa frumes. Dar cind era Mai tirziu isi facu car si cobirlet plug. fugi spre mijlocul griului si striga: „ Mai oameni buni. da la alpi sa-mblinzeasca dogoarea soarelui si sa fie mare berechet. ai tai sint juncanii. uitati-va bine si-ntelegep. Si toate-i mergeau bine. Fata zimbea de fericire. Cind veni iarna. sa stii ca eu sint omul far' de noroc pe lume. eu nu sint stapin pe nimic. Pamintul rodea si ei se-nstareau incet-incet. Cind se uita. si cu bordeiul nu se mai intimpla nimic rau. incit pareau ca o mare dc aur leganata de vint. cum se poate ca Dumnezeu sa fie asa de nedrept. Da tocmai in vremea asta o barza urmarita de un vultur intaritat. Cf. si Ajunsa o vreme rea cind Dumnezeu uitase de lume si pinjolise grinele Toate holdele erau pirjolite. Numai holdele Gherghinei se-nmulteau si se mareau. ! al si al vazind ca din senin s-aprinsa griul Atunci isi dete seama de greseala. da boierul minca rabdari prajitc. pentru ca ii rapise unul din puisorii ei. fiindca la unii oameni sa le arda bucatele si sa le sece izvoarele. grapa intrebat ale cui sint. Aceea este casa pe care mi-a daruit-o stapinul. da griul lui Patru eel fara de naroc era mare si frumos. zise Patru. In fiecare an era seceta si toate holdele se pirleau de arsita soarelui. drept pe bordeiul lui si numaidecit arse de nu se mai cunostea decit o groapa adinca in pamint. asa facu am Stapinul le se cununara si ei ca tot natu. pin-aici a fost griul meu. Orice mi s-ar darui. niste sateni il intrebara: Petre. orisice as agonisi prin munca mea totul piere si nimic nu ramine ! — De le aci inainte sa stii ca orice vom cistiga al tau este. nevasta-sa. de le arsese arsita soarelui. Pe urma alt bordei. O sa traim cu bu curie in ea impreuna cu copiii nostri. — — ! altele. este casa noastra. Intr-o zi. cind niste calatori se mirara. De nerabdare intrara-n vorba si zisera: — Buna vremea. oftara adinc si limba le ramasa amortita nestiind ce sa mai zica la aceste semne rele. sint ai muierii mele eu ursit facu nunta si fost si asa este. scapa din cioc taciunele luat de undeva de pe niscaiva ciobani. ati auzit? Auzit. zise Gherghina. meu e. Mai la urma le mai dete si o curea de pamint pe linga casa care tot a Gherghinei spusa Patru ca este. dar de aici inainte este griul muierii mele. omule ! — Multam dumneavoastra. ca frumosi mai sint? Nu sint ai mei. ca trestia in bataia vintului ! Nu intelesera taina. da nici nu incercara s-o afle si-si vazura de drum ! — ! fund grabiti.

Ce sa-ti fac eu boierule. din sluga te facusi boier. daca o parte nu sareau in riu si nu treceau pe malul unde piaza rea nu avea nici o putere. raminind cu mare durere in suflet. iarba sa se paleasca. Turbat de minie. apoi copiii si slugile. Palatele au inceput sa se darime. Fiica lui. Ce era sa faca? In fata sortii nici imparatii n-au nici o putere. cum e soarta omului. Cum i-a venit 237 . caprioare si se pierde ca din intimplare de fiica lui. Mai la urma s-a aprins coliba peste ciobani. de foame a murit boierul cu tot neamul sau si s-a prapadit si Patru eel fara de naroc •cu nevasta lui si pamintul a ramas pustiu de oameni. numita la palat piaza rea. S-a ingrijorat imparatul si nu mai avea nici un chef de viata. la argat ! Tu ai holde de grine iar eu opinteala. A dat veste in lume sa-i vie filozofi si vraci sa-i citeasca-n stele si sa-i vada ce zodie il mai asteapta. toate se prapadesc si praf si pulbere se va alege si de imparatie. ca sa nu moara de foame. N-a trecut insa mult. zise Patru eel fara de naroc. tot neamul an si-a pus Cum — — PIAZA REA A •si fost un imparat care avea zece copii. El o pindi si spre mirarea lui vazu ca se face cirlig si doarme cu genunchii la gura si cu fata in jos. doar va spune ca e griul lui. Piaza rea la rindul ei i-a daruit cu aur si alte lucruri scumpe. Cind a vazut Petre. Mai la urma i-a dat Dumnezeu pe lume fetita. boierul intr-un in gind sa-1 scoata din minti pe Patru. Dupa multa osteneala si nopti de groaza. Dupa atita paguba si necazuri. mai Patrule. Atunci i-a grait vraciul imparatului. Pina nu pleaca din casa. Mai intii i-au murit vitele. Cum pleca feti^. uitasa ca este om far' de naroc si acesta-1 intreba pe cind se aflau acasa: Vezi. ajunge la o tirla de ciobani intr-un munte. mure si flori asteptindu-1 pe tata-su sa se intoarca. tot cimpul cu holdele sale si ale Gherghinei s-au aprins si s-au facut scrum. Plinge ea amarnic si o ia prin padure doar o da peste vreun ochi de lumina in tuns. isi vindu toata averea si ajunsa el cu lui sluga pe mosia Gherghinei. parca a dat ciuma-n oi. Nemaiavind ce minca. o imbraca bine ca pentru drum lung. iar eu sa ma-nbogatesc Atunci dintr-o data. o fetita. Pastorii se mirara cum de o fiinta omeneasca are curajul sa treaca prin paduri cu atitea fiare salbatice ! Ei s-au bucurat de venirea ei. N-are ce face. trecusera multi ani. urda si mamaligS si au luat-o s5 le fie ca si fiica lor. Dar tata-su nu se mai intoarce. ciobanii se sfatuira s-o alunge pe fetita ducind-o departe in padure s-o minince fiarele. Mai gasi un vraci schiop si prapadit care ramase sa vada ce face fata noaptea. ca a dat moartea in turmele de oi si era cit pe aci sa se prapadeasca toate. vitele sa behaie flaminde si oamenii sa se manince unul pe altul de foame. sudori si suspine. ii da mai multe pungi cu aur si pleaca in padure prefacindu-se ca merge cu ea la vinatoare. Nici unul nu putea sa-i dea de capatii ce este cu fata asta care-i este piaza rea. culege fragi. iar eu ajunsei argat.! Boierul. A inceput sa-i mearga rau. a fost prea tirziu. Asta este piaza rea. In padure vineaza cerbi. asa ca era cit pe aci sa arda de vii. asa ne-a fost scrisa tu sa saracesti. au omenit-o cu lapte. daca n-o duci in padure s-o manince fiarele.

gaina. a treia zi ii muri purcelusa. o arapoaica. de s-au veselit si chiuit o luna si o saptamina si astazi inca joaca hora. Arapoaica trimite vorba ca ea are ghemul cu lina de aur. Intr-o zi. Pina s-o ajunga. Unul era trintor Toata ziua sta si dormea si tarina de sub el putea de lene. nu se mai tocmeste si-i raspunde: Sa fie pe pofta inimii dumitale Si pornira sa cintareasca. care matura drumul cu chica si cu barba de batrin ce era si au facut o nunta-mparateasca. Fata trage trasura aproape. Cind iesi afara era frumoasa ca o zina si nu mai era trista ca inainte. Vad o casa. decit cer. Iar cind va veni sa dea bid cailor si sa fuga. Insa fund vindut arapoaicei aceasta face ce vrea cu el de aci inainte. S-a dus cu fata la tatal ei. Dupa multa osteneala intr-o zi ajunse la o casa facuta intr-un stei de piatra si acolo. Intr-o noapte vazu un licurici.. a fost gata. — Dau ghemul — ! 238 . paduri si fiare. luminata. va trebui sa se insoare cu fata pe care i-o dau eu. Fetita ii povesti necazurile si baba o asculta facindu-i-se mila de ea. Arapoaica stia dinainte cine este fetita. Trece prin paduri. Ghemul era vrajit si oricit aur puneau nu cintarea cit ghemul.. Arapoaica stia ce comoara este ascunsa in acele gheme.. Fur a ghemul de aur cu care se juca omul eel slab si fugi la trasura. Aude imparatul ca s-a furat ghemul cu lina de aur.. stapina. S-a bucurat el de o asa intimplare si a cerut-o pe Piaza Rea s-o ia de nevasta. ci zimbitoare si placuta la grai. Rautatea din sufletul si toalele ei se duse pe acea apa. bat la usa si intra. Inauntru stateau doi insi. dupa stelele de pe cer. A doua zi ii muri catelusa. Imparatul sta trist ca s-a lasat ca un prost vindut de viu si n-o sa mai faca nunta niciodata. Arapoaica zice la cintar pe aur. se lua dupa el si cind colo el o duse la casa Sfintei Vineri. Il ia pe imparat si intreaga comoara si o duce la casa ei din munte. fiindca stia sa citeasca in stele. Fata ii povesti cum fusese alungata de peste tot. Impinse fata afara zicindu-i sa stea cuminte in trasura pina vine ea. ea dusa a fost. ape si munti pe unde nu calcase picior de om. o duse-n padure sa culeaga bureti si iar se pierduIar de aci incolo incepura necazurile. Ce era sa faca? Ca sa nu piara toate de Piaza Rea. Intr-o zi i-a aratat imparatului pe fetita de la ea Piaza Rea. arapoaica o duse cu trasura ei la o apa fermecata. urita si arsa de foe precum este arama. Lua fata o arunca in riu si de aci iesi curata. Alalalt. Cind a vazut-o asa de frumoasa. Zis si facut. O mingiie si ii dadu sa manince si sa se culce. sa-1 cintarim pe imparat si ca datornic al meu. Vine imparatul cu carul cu aur sa-i plateasca ghemul. Sfinta Vineri se bucura cind vazu fetita. De aci plecara ele departe cu trasura intr-o tar a sub un munte. Fetita o porni tot inainte plingind si rugindu-se s-o ajute Dumnezeu sa scape din gura fiarelor ce misunau prin paduri. Imparatul crede ca are aur destul. iar altii se caznesc sa goleasca vedrele cu vin. La urma urmei zise arapoaica imparatului ca n-are bani de ajuns pentru lina de aur. ca de Maica Precesta lasata. a patra zi. gata sa-i ia lumina ochilor. Bate tobele in tara sa se afle unde este ghemul ca el da oricit numai sa i se dea ghemul ca are nunta si trebuie facuta rochie din tors pentru mireasa. cocosul si-i mai ramasese pe vatra doar mita. El n-are incotro se suie pe cintar si abia acum plateste cu trupul lui ghemul. Ce bani n-or ajunge.: turmele de oi se inmultira la loc si toate deveneau din belsug ca mai inainte. era slab ca un rir si se juca si ! cu doua gheme. a cincea zi. cum se joaca mifele.

potcovar. dar e meserie grea zise dregatorul. — Ce mai lucrezi? — Iaca nimic E noapte astept sa ma culc. din dumneata. taica-su si acesta se bucura nespus ca a dat peste el un om cu o asa tragere de inima. Lasa lumea la masa. — Dar gisca de sub pat pentru cine o jumoli? — De unde atitea? zise femeia inciudata ! si stii de suparare ca i-a aflat taina. Baiatul. S-a facut portar. profesor. — Eu sint un pui de hot cat sa ma bag la un stapin sa ajung hot vestit. iar el n-o stie Si da-i cu mustrarea pe el ca sint pe lume oameni mai invatati decit el. lingurar. numai sa Il dusa la Mosul de la inceput ii zice: — Baga de seama. ca iepurele. morar. Omul pleaca. linga o padure mare. 239 . Fiul imparatului stia si limba fiarelor din padure. cioban. vacar. s-a ridicat pe picioare a si inceput cu invatatura. Stau la masa cu mai marii dregatori si isi fac socotelile. advocat si doftor. ! ! si incepu sa o jumoala. Unul care se afumase nitel. ce meserie a invatat si ce nu Isi dau ei cu socoteala ca fiul imparatului este eel mai invatat A Cum ! om din lume. El isi ia — Buna sara zise el. scoasa o gisca de sub pat inima-n dinti si bate la usa. maria-ta. patraungiu. nu se lasa mai prejos si se pregati sa plece-n lume — — — — ! ! ! sa se faca hot. il ia gura pe dinainte si zice ca totusi este o meserie pe care n-a invatat-o Care-i meseria aia? il intreba rastit imparatul. se aseza intr-o lada zburatoare si porni in lume sa se faca hot. timplar. S-au imprietenit si amindoi au pornit-o-n hotii. Imparatul s-a bucurat si pe loc s-a pus pe chef si tambalau mare pentru ca fiu-su s-a procopsit cu atita invatatura. zidar. Se intoarce si schilaune ca iepurele. pescar. Se uita inuntru si vede un om si o muiere care se certau. negustor. iar femeia ramase. unde ardea sara o lampa la o casa. — Chiar tatal meu este eel mai mare hot. croitor. S-a inters la imparat cu o lada plina cu diplome. pe asta n-a-nvatat-o Cazu imparatul pe ginduri de rusine ca baiatul lui are o meserie pe care hotii o stiu. ambitios. drumetule raspunse femeia. iar el sta nepasator pe cind hotii i-o iau inainte. — Buna sara. Se culcara ei sub tufe si amindoi dorm ho teste. Se cobori la marginea unui oras mare. Daca nu spui. nu-ti dau dreptul ! sa fii calfa. sa astepte negustori la geaua de sub mine rascruci de drumuri si sa se capatuiasca. frizer. Te dau pe mina lui sa scoata si om nu afle barbatu-meu ce e cu gisca. iar el ii fur a iepingeaua pe care dormea si i-o pitula-n padure. papugiu. As spune.! ! ImpAratul hot fost odata un imparat ce avea un baiat si pe care voia sa-1 invete toate meseriile din lume. fierar. Hotul eel batrinsare intr-acolo dupa iepure. pina ce nu furi iepinSi plecara inarmati in padure. iti tai capul Meseria de hot.

dar ca totusi nu-1 intrece pe el in maiestrie. Hopil eel batrin isi da cu socoteala. Pune in caruja un butoi cu afion §i rachiu ce adoarme omul de viu. injura §i bate caii s ca nu pot din loc carufa plina cu noroi. fratilor. un mistret omori un ofijer din garda palatului la vinatoare. ca sa nu afle unde sta ascunsa comoara imparatului. Hai a doua noapte sa sparga banca imparaSparge el zidul. il cutroape cu tulei si da-i bici cailor. Urea mortul in carupa. De aci inainte. Imparatul. El le dadu cite un pahar si cum beura. daca-mi ajutarati sa va cinstesc si eu cu opja rachiu. de fier si ii puse gindul rau. Il ridica in grad si din calfa. Pleca el cu o caruta hodorogita §i cu nijte mirpage-n haturi de tei si sfori innodate. il pune-n sac $i fuge la fie-sa in satul de unde pornise dupa furtisaguri. Isi da cu parerea imparatul. sparse zidul si casa lua intr-un sac topi banii. mosul le§ina si cade cu sacul plin. pitite dupa pomi. sa furi o casa de bani ? Acolo te vad eu cum te descurci? Plecara noaptea sa sparga banca. Numai sa-i dea o caruta §i doi calup mici si slabanogi. ca doar avea de unde si cit mai pestrita. baiete. al acestui renumit mester. ca n-au fost in stare sa prinda hotul. Strajile si pohtia sta legatS-n lanturi. umplu doi saci cu aur si cind sa iese. porunceste sa aseze trupul hotului in piata. Duce mortul la groapa lui. Iscoadele palatului venira cu §tirea ca hotul care a furat banii este printre iar o mare petrecere. prostilor din palat. iar strajile sa-1 pazeasca din departare sa-1 prinda si pe-al doilea hof Zis §i facut ! Aproape de fintina in piata pun trupul hotului §i strajile inarmate stau pe linga drum Ii ramas . ii zise tata-su. Adusa scroafa si i-o arunca pe pragul imparatului. Mosul tului. Hei ce bine-ar fi de-ar ajunge fiul sau la degetu eel mic. i-a arata capul si-i spusa ca i 1-au taiat pazuicii impara£esti. ca asta trebuie sa fie mire hot. Baiatul isi facu planul sa se cam dea pe linga palat sa le mai traga cite si ! o pacaleala. Fiind zidar face zidul la loc si pleaca linistit ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic rau. El alerga dupa scroafa si o sageta. zicea el in gindul sau. Trece noaptea prin piata imparateasca. — Lasa ca te pun eu sa spargi o banca. El ii taie capul mosului. imparatul face chema multa lume aleasa si ei. Ca sa-1 afle. intelept. iar trupul si ar vrea drept recunostinfa ca 1-a invajat o meserie atit de procopsita sa-1 fure. ii face pomana sa urneasca — vins sa vadii ce se vorbeste in oras despre isprava lui. El se duce la femeie si-i spune sa nu plinga. Ostasii imparatejti n-au de lucru. ca sa prinda hotul care i-a spart banca si i-a jefuit de bani. top adormira. El ocoli pazitorii. in vazul lumii. cind lucreaza cu atita pricep^re. Stati. 240 . — far a sa-1 cunoasca cine este. devine in scurt timp hot. ai deschise usile la palatul meu. ies din ascunzis ji-1 ajuta sa urneasca din loc hodoroaga de caruta. latr-o zi.Hotul n-are ce face si-i recunoaste ca are apucaturi de hop. ca sa-1 ingroape ca pe toti cre?tinii dupa datina. ca in asemenea meserie il intrece si are sa i-o ia inainte. ba colac peste pupaza sa fuga si mortul far! cap.

! Apoi ii spuse fiicei sale sa aiba grije ca hotul n-are sa bea. Incepe petrecerea cu joe. Baiatul recunoscu hotia si fu condamnat la moarte prin spinzuratoare. la funingine intr-un ciot si pe top nuntasii ii vapseste cu negru pe frunte. Ea cind ea nu i-a atins. uite la imparat si vezi ca te cheama? El privi catre imparat — ! — si i il se paru ca-1 cheama sa-i spuie ceva. Top zaceau morp de bep pe podele. sfatuiala. lasind-1 sa se faca Haideti sa-i punem pomana si sa-i fie de suflet toate bunatatile astea. ! Am Atunci baiatul hot isi face semn cu funingine pe frunte. apoi trecu pe miinile calaului. apoi merge la fata. ii zimbeste. 241 . Baiatul fu legat in lanturi si aruncat intr-o inchisoare neagra si urita ca o groapa. Fata il lua de mina si merse in odaia ei. Topi au mincat si s-au imbatat si de data asta. beutura si mincare si se termina cu beple. El se culca jos. suparat — De zise: atitia ani fiul meu a plecat in hope nu s-a mai intors. si-i ! Pleca la fiica-sa arata se mira cine putea sa-i insemne asa frumos. In timpul noptii merse la fintina si se spala. el vede ca e soru-sa. Veni lume cita frunza si iarba si veni si imparatul trist si posomorit ca si-a pierdut fiul. numai hopal era treaz. il privi zimbind pe calau si-i grai: Mestere. insusi imparatul era judecator. Bai si sama. a venit cumpana de noapte. iar ea in pat. Era usor sa-1 prinda de git si sa-1 duca drept la judecata. Meseria asta tine omul cu un picior in groapa cu altul pe fost un pacatos si mi-am prapadit baiatul. iar ceilalti au sa se imbete. zicindu-i: Hai. si-1 Hopil lua cu iuteala fulgerului lapil. fata. multi hop poate sa mai tie o imparatie mulpmea de hop. si-1 prinsera chiar pe hot. se da pe linga imparat si-i fura sabia. Cind sa-i puie latul. atirna la gitul calaului ridica in sus. Fetele adunate-n piapl isi dadeau coate si se veseleau ascultind povestile tinarului. Se duce sa bea apa din fintina si vede semnul. lifacu pomana si veni la pomana fiecine. Veni chiar si hotul si minca din pomana sa. Se gindeste el: topi — — — Doamne sfinte. mai este putin si cinta cocosii. Se rindui ziua cea mare de spinzurat. Calaul puse mina pe lat si vru sa i-1 puie la git ca sa-i taie rasuflarea. Merse printre ceilalti si top cu fruntile pline de fu n ingi ne. Popa ii facu sfestania si spovedania. sa rida cu el si sa-i faca un semn negru cu degetul plin de funingine pe frunte. laudindu-se ca are sabie furata de la un imparat. Ride de prostia imparateasca si indata isi face alte planuri sa-i insele. iarba verde. Ea sa se dea pe linga el. Fata se da pe linga el. La judecata. Cind se destepta imparatul merse la fata si o-ntreba ce-a facut? Pe unul singur 1-am uns si uite-1 cum doarme Cind se uita. s-a bocit ca un copil. Cind se desmeticeste nu e sabia Unde e sabia? Se intreaba mai marii imparatiei si paznicii? Pornira cercetari peste tot. Apoi top se spalara si se asezara la le adunare si si Imparatul. Simte cind il murdareste si tace. Cei mai multi erau oamenii palatului sau. numai imparatul a stat si. ca nu mai avea parte barbateasca. hai sa ne culcam si noi. ce i-ar putea mosteni imparapa. dar se face ca este strain si ea il unge pe frunte^ cu funingine. acolo nimeni. l-o hoj: fi omorit cineva.

grine si haine si ca nu li se poate impotrivi. pcporul care pina aci muncea in pace si lini§te incepu a bate drumul spre cetatea imparateasca plingindu-se ca raii ii jefuiesc de vite. ca n-ai sa ma recunosti cu coatele goale Acum iata ca p-am dovedit-o Ti-am spart casa si plin de funingine pe fata de bani. asta e tot. il ruga si fiica cea mai mica sa-i destainuiasca ce ingrijorare mare 1-a facut din vesel trist. Noi am crezut ca te-ai intristat fiindca trebuie sa ma dai la vrun imparat cu sila sa le fiu mireasa Daca-i asa. isi facusera hopi cuib intr-insele. Nu stiu cum sa scap de ei. acum toata osteneala le era fara de folos. Din ziua aceea. zise — — — ! fata cea mare §i pleca. in loc sa le fie prieteni. doua zi. sa se aduca butoaie cu vin si beutura ca sa petreaca cu intreg poporul de bucurie ca si-a gasit fiul. mica cit un caier de lina alba ca matasa. imparatul cazu intristat foarte. Dupa ce se apropie.Mulpmea calaului. ca de la un rind de vreme p-ai intunecat si firea si sufletul. §i-i povesti si ei despre tilharii si hopi care-i neli- A A 242 . Atunci fata-1 intreba: Tata. vazindu-1 ca-i tot §i sa afle marea printre lamiii din gradina. rugindu-1 sa-i apere de raufacatorii aciuap in pesterile munplor stincosi. pina ce se face mica. in zadar ma privesti. cinPndu-i cintece frumoase. $i-i treia zi. Dar oricit se straduiau. p-am furat sabia si p-am ucis calaul Sint eel mai mare hot? Pot Imparatul crezu ca este un semn mai bine — ! ! ! sa imparatul hoplor? Tatal sau numai ca nu lesina de bucurie vazindu-§i odrasla in viata. nu este cine stie ce mare nenorocire. $i afla si ea cele ce aflase sora ei cea mare. Oamenii din acea |ara munceau vaile cu plugu. de ce nu spui fetelor tale care te iubesc. dansindu-i si cite alte lucruri ce mai inainte ii erau pe plac.mani pentruca avind pesteri largi si adinci. Tobele si trimbitele incepura sa bata §i sa sune §i petrecerea de atunci pne si azi. insorita si-mbelsugata. incit nici zece ostiri imparatesti nu-i putea stSpini. le erau du. La un rind. fiica cea mai mare il intilni plimbindu-se ingrijorat ca totdeauna Cele trei fiice. Munpi. veni de-1 intreba si fata mijlocie ce ginduri ii framinta mintea nelinisteste inima. Porunci sa se taie vite. fiu Imparatul Ingrijorat A fost odata un imparat care stapinea o pura cu munti $i paduri. Intr-o zi. Tara e plina de hop si jefuitori. arunc5-n sus cu caciulile de bucurie cS s-a gasit ac si de cojocul dumnezeiesc si merse sa vada hotul. iar plaiurile munplor le cutreierau cu turmele de oi sau de capre. pe ginduri fiind ingrijorat si tuna si-i fulgera cautau sa-i faca voile taina a ingrijorarii bunului lor parinte. baiatul zise: Tata. ce griji te apasa. bani. de cind se pune luna mare cit o f oata de mamaliga.

Imparatul se supara auzind ca ea vrea sa se marite cu un hangiu. o duse la pestera din locul unde ea ucisese pe cei 39 frati comiti. Tot intrebind din om in om. dar tu nu te temi de comiti ca te omoara? Nu ma tern Si asa. Ca sa duca la buna indeplinire gindul sau eel negru. Cum ajunsera acolo. Fiica-mparatului il cunoscu ca el este capitanul comitilor si-i spuse ca ei i-ar place sa-1 ia de barbat. spre a se razbuna. marite imparate. zise fata cea mica. Apoi o lunga abia urnindu-se din loc. banii mai zise: si si imbracamintea. treceau niste chirigii cu o caravana de camile incarcate cu carbuni. Atunci comitul le zise mmtasilor Mergeti voi indarat la imparat. tot va trebui sa mor. vitele. fara a se apropia fata de comit. odata. ce isprava facu fiica ta cea mica. daca niste comiti nu ne-ar fura tot avutul. Sa-mi traiesti. Deodata carbunarii auzira un strigat disperat: pornira — la cale 243 . fes. afla ca este fiica cea mica a imparatului. zise: viata. fata. nuntasi si lautari. iar mireasa cu mirele o pornira singuri. Ea se aseza la intrare cu sabia-n mina si-n zori cind sa iese la drumul mare. Comitul mai intii se opri la un han si imbata turta pe ostasi. o lega burduf cu capul in jos de un brad. In vale pe un drum batut de calatori si cara. Ii pregati imparatul toate lucrurile cerute si intr-o zi pleca fata calare din sat in sat. zicindu-i: Iaca. amnarul nu scapara iar iasca nu se aprindea. nuntasi si lautari. Armata mergea-nainte. Se veselira ei aci. Comitul. zise imparatul. Apoi. deschise un han in apropiere de palatul imparatului. Numai ! si tu sa-mi dai haine voinicesti. armata si lautari. sa mergeti ! ! la precum este obiceiul stramosesc la nunta. Ajunse intr-un catun si intreba: Oameni buni. La tatal meu avem nuntasj. am sa-{i dovedesc ca eu pot sa te ajut. cum traiti voi aici in munte? Bine. ca stim noi drumul pina la casa parintilor mei. nunta si la casa tatalui meu dau oaste. bine traim. turba Comitul care scapase cu — Acum sa mergem sa facem — Bine. sabie si cal cu sea. zise imparatul. ii mai mare — Ce sa-ti mai spun tie toate grijilc mele Le-am spus surioarei tale §i mijlocie ce folos ca stiu cind nu ma pot ajuta cu nimic. Comitele n-avea nici tata. $i se-ntoarsera. Aduna fata 39 de capete §i le duse imparatului.: ni§tesc poporul fiirindu-le bucatele. Numai capitanul lor scapa nejunghiat. apoi aduna crengi s-o arda de vie. Privi el in departare si vazu niste pacurari cu oile stind pe linga un foe. in ziua a doua. iaca va parintii tai. faca-se voia ta. numai sa-mi dai voie sa ma marit dupa cine voi vrea eu. fata mea. — Bine. nu i se mai putea pune de-a curmezisul si incepura nunta la palatul imparatesc. ei la mijlcc cu nuntasii si lautarii pe urma. Cind s-aprinda focul. spre a afla cine este vcinicul acela. — — — — — ! — — — — Bine. nici casa si vazindu-se singuri cu fiica-mparatului. Lasa asa fata spinzurata si alerga sa ia foe. insa pentru ca-i facuse invoiala. ca tu e§ti mai viteaz decit un barbat Si acum sa-mi spui ce ceri de la mine fiindca scapasi tara de acesti hop? Nimic nu-ti cer. Stip voi unde este pestera comitilor ? Sa ma duceti la ascunzisul lor ? Te ducem. Mersera taranii de-i aratara pestera in care era birlogul tilharilor. le taie capetele unul dupa altul. de necaz si mergea din catun in catun.

maica. sa se faca bine ca am furat-o din ghearele morfii. tesind covoare si paturi frumoase ca si cimpul de prima vara incarcat cu trandafiri si bujori. eu am sa muncesc si pentru tine. iar tinarul imparat lua patura. ca asa mi-a spus fiica mea. care de care mai frumoase. Dar cum era prea scumpa nimanui nu-i da punga sa dea atitia bani. turba de minie si se gindi: camilarii aceia. Cind ajunsa in tirg. Uite una lira de aur. cauta-ne daca nu ne crezi. stapine. numai inima buna sa ai. trecind. in cosul peste care turnara carbuni. in culori. ii zise matusichii: Maica. iar veni feciorul imparatului intrebind-o: — — — — — — — ! — — — — Aceasta pala frumoasa ti-e de vinzare? — De vinzare. ca eu n-am nici o avere Ai sa vezi tu. Cine-o vedea o privea intrebind-o despre pret. tocmai mie imi aduceti belea pe cap. oricit de frumoasa ar fi fost acea patura. dati-mi mireasa s-o ucid pentru ca m-a necinstit la — N-am gind sa-ncerce vazut nici o mireasa. cu ajutorul domnului te descurci dumaeata si plecara lasind-o pe batrina amarita si-ngrijorata de soarta fetei care inca nu-si venise-n fire dupa cele intimplate. ^ine una lira de aur si sa fit sanatoasa cu fata cu tot. ! — Ajunra la caravana strigind: — Ei. care n-am un bob de orez sa bag in oala si faina pentru o turta de piine? Lasa. Bine. Cind se vazu scapata. vino si si el si impunsa cu sabia peste tot. mergi in cetate si cumpara-mi torturi de brodat de toate culorile. dar asa scapa printesa de la moarte. fie-ti mila de fata asta. sint tinara si din cistigul meu trai-vom impreuna ca mama cu fata. Veni atunci un fecior de-mparat si o-ntreba: Cit ceri pe aceasta pala? Una lira. dar tot nu scapa din miinile mele. iar fata broda. au dezlegat-o. O trimeasa pe baba in tirg sa vinda pala cu 5 lire de aur. rugind-o Maica batrina. maria-ta. maica. Apoi fata-i dete sa mearga-n piaja sa vinda o patura si sa cumpere alte modele de torturi. Cind se-ntoarse comitul si vazu ca fiica-raparatului e scapata. o dadu curtenilor sai si plecara. raspunse batrina. Da unde sa lase ei fata? O dusera la o baba saraca ce traia intr-o casa veche darapanata. maicuta. Lua maicuja patura si se aseza cu ea in tirg. Bine. iar daca o intreaba cine brodeaza asa de frumos.! : Ajutor ! ajutor mi omoara comitii ! Sarira chirigii de pe camile dezlegara mireasa spinzurata ascunzind-o intre cocoasele camilei. — Si ce pret are? — Cinci lire de aur ! 244 . maica. frate. dar ce si muncesti. Bine. Se mira si bucura matusa de maiestria fetii. in puneguri nu-i dadu-n Carbunarii ajunsesera cu carbunii intr-un oras si o pornira iar in carausie. Apoi batrina cumpara bucate pentru ale gurii si alte torturi mai frumoase si mai scumpe. nu fi intristata. nunta Merse camilarilor. Merse baba-n piata cumpara de-ale mincarii si tot neamu de torturi. Fata cosa modele tot mai frumoase si scumpe. Baba facea mincare. ea sa spuna ca are o fiica care se pricepe la astfel de treburi.

Insa. acum sa-mi spui drept cine face aceasta pala atit de frumoasa? o fata de suflet si ea se pricepe-n toate cele.:! ! ! Bine. Noaptea se culcara ei intr-o odaie mare. fara capetenie Imparatul ce-1 osfoisa pe alant. o tobifl. precum ai dorit. ca i se faceau semne ca ceva rau se-ntimpla si-i arata pe comitul sfisiat de lei Ii spusa dupa aceea mirelui povestea cu hotii si cu tatal ei imparatul eel ingrijorat. zise catre batrina: Maicuta. cind se bateau imparapi unul cu altul. batrin in sus. Atunci comitul sari zidurile imparatesti. doi lei. il chemara si pe el la nunta impreuna cu surorile sale si de atunci se porni o veselie ce se fine si acuma. Ea cind il vazu. sfi§iindu-i trupul. porni cu un zacon greu pe lume care mult spamintasa toata lumea. iaca un strain. ca nici nu-p mai era drag sa mai traiesti. tot natu sa-si omoare batrinii. Cind o vazu feciorul imparatujui cit era de frumoasa. S-asculte povestea bine POVESTE DE BAlATUL MILOS Intr-o vreme mult de batrineata. eu doresc sa-p cer fiica sa-mi fie mireasa. da-mi ragaz o saptamina si palatul va fi gata. Mai dap la copiii smochine. Unul de o parte si altul de alta. la git si pleca in sat pe toate drumurli si spunea din gura-n gura. tu vreai? Eu vreau. insa mireasa nu dormea. ca a venit un nou zacon. ca de pe 245 . raspunse fecicrul de-mparat si mersera la bordeiul ei. de la imparatu. Asa trecu vreme multa cind intr-o zi. numai fata sa vrea ! Si eu vreau. Multa lume isi facea moartea singura numai sa nu mai traiasca. Iar leii se azvirlira cu furie pe comit. — — Am — — — — — — — ! — Apoi. fara ca hotul sa §tie ce-1 asteapta. Se ridica palatul. pne banii §i da-mi pala. aruncind pe fereastra odaii o fringhie din pinza alba ce se prinsa bine de un cirlig si fiind deschisa fereastra se urea si cobori in odaia palatului. fura adusi cei doi lei si se facu nunta imparateasca de care auzi si comitul eel care-i dorea moartea. Vreau sa merg sa-ti vad fiica cea priceputa. mincaji-1. El spunea asa: „care are in casa lui om ! batrin de la saizeci de ani. ii zise incet De cind te asteptam sa ma scapi de aici Vezi doar c-am venit Si cobori pe scarile palatului de brat cu comitul. Fata deschisa poarta larg apoi striga catre cei doi lei: Leii mei. Bine. iaca birovu satului loasa un baraban. maica. Mirele dormea. iar la poarta sa-mi pui doi pazitori falnici. asa ca un imparat isi pierdea imparapa. Cine va intra sau iesi din palat sa treaca printre cei doi lei. numai daca-mi indeplinesti o mare dorinta si anume sa-mi faci un palat numai din sticla. Si mersera sa iese incet pe poarta cea mare pazita de lei. lumea lui ramansasa saraca. imparateasa merse la soful ei si trezindu-1 din somn ii arata pentru ce n-a dormit toata noaptea. ea se temea si astepta. Asa traiau de greu. iar la lumina lunei comitul vazu prin peretii de sticla locul unde se aflau tinerii.

da dupa o saptamina de zile. Intii adusa multa tufa di pe jos si o lapada in groapa si pe urma indupleca lemne la ocolu gropii. pana se va schimba asta zacon. ca s-a schimba Baiatul avea o micu^a de fetita pe care batrinul o crescusa tot pe brata si batrinu-i povestea povesti fetitii. Auzind lumea asa zacon rau si greu. Colo intr-un sat. sa-1 tina pitulat. asa: lo el doi iepuri de-ai de casa si un sac. taie iepuri si-i pusa-n car plini de singe. ! Ajunsa saptamina care erea rocu. Veni poziv din sat roc de-o saptamina sa-si omoare batrinul si sa iveasca in sat cind ingroapa? Porni el cu mare plins si milos cum erea nu indrajnea sa omoare pe tata lui. care sa taie cu sabii pe aia care nu-si omoara parintii. Sa gindi iel plingind ce sa faca? Lo o sapa in mina si pleca pe deal in plimbare pintr-o padure dete de o groapa adinca care erea facuta pentru lupi. — Tata. Mai adusa baiatu si cu saci. sa sa iveasca patru gelati dobrovolti. iaca chinezu satului facu on spisac numai de-ai batrini. batrinii fac mare troscuri. pe „greierli si furaiga" si alte povesti. imparatul si-mi porni prin Atuncea sa spaminta lumea si mai mult. care au peste 60 de ani. ca trag nadejde. „vesalia pescarului". paie. beura cu suspin mare. ca ieu sint batrin. de la saizaci de ani in sus si mai facu pozivuri la toata casa unde ieste om. sed degeaba. plingind. Baiatul erea mult sarac si ramas de satenii lui. la groapa asta sa-1 duca pe tatal lui. facu o coliba pe groapa si mai pusa pe lemne niste boji. pana la-ncaltatura si imbracatura. esti tinar. le lega cu ni§te curpin de virfuri. su poala la un munte. Porni pin sat mare plinsuri si ginduri incurcate. aide bine tu pe mine. Intr-o zi. toata lumea sa spamintasa. Da-n oala trebuie sa se spurce tata-su da din troci sa bea apa. nu indrajnea nima sa omoare. intoarsa zaconu si cerea la zece sate. pe: „trei surori la flori". ai auzit cum ie rindu 1-ai batrini? Da tat§- da de tine imi pare rau ca asta zacon. risipeste mincarea" Asa spusa birovul ! mergind pe drumuri. „vulpia sireata" si multe si marunte. nu poate sa lucre. mora sa-si omoare toata casa pe batrinii ei. gelati. le dete si odobrene. matacina. baiatul sa-si omoare batrinul Si baiatul fa^u si el o minciuna ca vulpea. su-i zisa: taicutul 'meu. pnA sacu jos ling! un gros de lema. Baiatu porni sa faca o proba ca pentru tata-su. mai — Tata. cum sa faca.urma 1-ai batrini nima n-are nici un cistig . or muiere batrina. Sa ivira dobrovolti. socace si batind barabanul. vorbi cu tat3-su si zisa: sate si orase taiara gogea. Asa crescu fettta pe bratale batrinului ca ia mult mi-1 voia pe si pa geiuachi deda al ei. decit gelatu pe tine. Baiatu sa gindi mult aici in padure. avea un tata batrin care crescusa copilu tot din cersie. pe care fetita le asculta din gura batrinului. or porci sarbatici sa-i prinda lovgii. facu un asternut bun si mai sa gindi. 246 . sa pazeasca stoaca. nima sa omoare batrinu lui ! DupS ce vazu imparatu ca nima nu omoara. erea un baiat cuminte si milos. Mincara baiatu cu m'oierea. zapada si de toata vremea urita erea buna. mincara ei cu plins mare. asa o rindui bine de ploaia. pe „viezurli cu vulpea". fetita si batrinul. si coceni. or trii orase. — Taica. Baiatu vorbeste plingind si-i zice: cu mine sa te pitul. gindea ca e lucru de gluma. de adusa o oala mare de pamint si niste troci de apa.

vaduve si famii sarace: „aici la noi cit ne-o tine imparatia turcului multe avem sa mai patim si sa vedem". toporu si pleca plingind la tata-su. Veni iar saptamina. rupsa vo citeva mini de iarba. loa toale imoasa. sa culca cu tata-su si durmira amindoi o noapte. lup. Ajunsa baiatul acasa. Intilneste pe buna dimineata nu i-a dat da 1-a si intrebat: „de unde vii asa de noapte?" „La invinat am fost. Pusa toalili in traista trocili ale goale si pleca acasa. spusa cum ie rindu. Tata-su raspunsa oftind si inchinindu-sa. stele luminoasa si ajunsara pina la groapa. cremenea si mai lo si un toporas si pleca cu tata-su. minca cu baiatul de cina in groapa. Lo ca de rindu al dintii si sa dusa iar acolo si porni sa-i povesteasca lu tata-su visu ce 1-a visat. Iesira la ce insara. lumea Da si la Erea o lumina de luna. 1-am adus. Sezu cu tata-su jos. in groapa sa-1 manince pe tata-su. iaca baiatul poarta maidanului. iar trebuie sa ia ceva. tuna linga groapa. cam pi la chindie soarek apusa. desfScu otira margina. Iaca baiatu sa sprimi cu mincare mai multa si pale spalate sa-1 premeneasca pe tata-su. linga groapa si baiatul slobozi o scara de lemn in groapa jos. de-ti eria scirba sa te uiti la iel. si cind s-a-ntors. or altceva. de neveste. da acolo apa clocoteste. iaca pornira prin casi sa cate sa vada care si-a omorit batrinii. Dimineata baiatul sa scula mai de noapte. e rod pe nu mai pe tata-su. Dimineata de noapte. incepu intii baiatul sa cuboare pe scara da si batrinul dupa baiat mereu jos pina la fundu gropii ajunsara. iasca. Trecu o saptamina de cind 1-a pitulat pe tat-su. sa scoala baiatu. Facu o lumina si asternu in groapa. sanin. porni batrinul sa scapere cu amaariul in cremene. marginili. batrinu sa opri si zisa: uitat lo pe tat-su amnaru. BStrinu toata noaptea povestea la baiat. da bas cind sa baiat. pleca acasa plingind. unde virtopu. toate imi trebuie ca sa scapar foe pc viata mi-a trebuit. baiatu lo traista cu mincare si niste troci de apa. s-a dus indarat. ca iaca batrinu nu mai putu sa mearga. I-am legat si o piatra de mijloc si 1-am lapadat in virtop. Baiatul fursi gardu pinga groapa. Ajunsa la groapa. De cind 1-a pitulat „un somoldoc de negreata 247 . 1-am loat in sac.Dupa si pleca. si troci goale mi-1 : pupa pe ta-su si iesea sus. iar trasa la loc. dubari carpinu al nodoros care-1 facusa ca o scara si baiatu binisor. pusa in gura triiistii. cind da cind veni un nou zacon porni toate berecheturli pamint cum a fost. porni sa taie cu toporu niste maracini si ingradi groapa la ocol. Iesira din sat afara. iasca. Baiatul lo riza de camase. isi face ris de fete mari. sa-i duca lui tata-su. Sara insara. — Taica. Cind arata baiatu sacu. aprinsa un tiv de camasa. visa niste visa grele visa cam tot un vis: gata sa tuie la el in gura. rupsa un tiv. iar daca nu credeti iote sacu cu care 1-am adus. Sa-mplini o saptamina. da aci pe loc sa face tata-su. VSzu baiatu ca sa lumineaza. pujin mersara. nici tuie in sat iote o famie sa duce cu ulcioru la apa. cind ajunsa la casa baiatului el spusa asa: „pe tatal meu 1-am ingropat de mult. ca sufla cu gura si rasfira toata negreata si ramine iar lumina la gura lui". care eria pus intr-un ciob. vazura sacu numai singe. am alanta. stringindu-1 „tata. iote cum ie plin de singe". ca nu e nici o lege mai rea decit turcu. pentru ca sa nu cada vro ala. colia la vale de sat. facu luminS mica. dupa iarba si muguri de iepuri". il unsa cu untura si aprinsa tivu cu iasca. tata". Baiatul mi-1 lo in girga pe ta-su si mi-1 dusa pina la groapa. Sa-ntoarsa baiatul in casa lo amnariu.

nici ai bogap. pusa toale spalate si mincare. Baiatul vazu ca acum e rindu lui sa-1 taie gelatii. cind eria cioban a vazut pe unde a pazit oile. Iote baiatu sa sprimea. tata. iar birovu spune: „tot natu sa aduca la !" opstina bucatele. iar de-o saptamina si pleca la tat-su pe drum plingind. vad eu de tine. nici unde. foametea e si mai mare. Iote cum bucate nu e. care nu dam ni sa duce capu. ramasatoatalumealafoamete". taica. facusi iar lumina. Multi ani trecura asa nacajind lumea. Da care sa-i aduca de mincare lu tata-su? Sa dusa iar la tatasu. scoasa un zacon nou si mi-1 trimiasa iar in lume. umbla si gasi o misina de sociti. pina cind o sa fie asa imparatie pustie Baiatul desfacu traista de la sele. Sa dam la dirjava. fierti. lo un sac si-o sapa. Nu eria nici saminta de griu. gasi a — Tata. da batrinu sa vaita ca i s-a urit de atitia ani ^ezind. Birovu a trecut pin sat cu barabanu la git si ne-a spus tot. stapinul ca§ii sa dea cite 15 ocale de boabe de porumb or 10 ocale de boabe de griu or sacara. : striga: stau in apsa pentru dusmanu de turc. cred ca o sa gasesti. nu e sa cumperi bob de nimica. taica. !" care nu da pleaca gelatii pin sat Toata lumea inebunisa de gindu ca pe niciun chip nu gaseai bob defel sa cumperi. asa zacon a facut. cind o desfacu. or linte. Mai trecu iar o saptamina. pleca pe cimp. scoasa ce avu in traista. sa ?tii ca zaconul Da iar tu sufla §i in negureata al turcesc. o lumina in ciobu lui de untura si cu tivu de la camase aprinsara. carne de iepuri de casa. Atunci batrinu spusa la baiat: Du-te. zisa tata-su. Tata-su iar zisa: ii inima buna. n-avea bucate. Care a avut peste. or in furnigari. — Rau. or toata casa sa dea cite cinspe ocale de boabe de porumb si zece chile de griu. sa sa duca la tata-su. or copti. iepuri de casa o mai insela pe foamete. Baiatul vorbea plingind si spunind: Taci. tata. de porumb. de nici care sa semene lumea in pamint. da imparatu scoasa aim zacon si zice asa „toata casa. porni intii pe-ai bogati sa-i taie. spusa cum e rindu acuma. dete maracinii otira la o parte. Aiincara amindoi de cina. sa pilnsa iar. mai mult minca peste. Lo traista. Bietu baiat adasta moartea. plecara gelatii pin sate si orase. n-avu imparatul ce sa faca. — „Taica. tu ai scapat de moarte. aicea-n groapa ca lupii saibatici. Lumea minca mai mult crimpei goi. tot omu care e stapin in casa. la fundu gropii ?i facu el — — Nu e. Auzind baiatul ce-1 invata tata-su. capre. cai. ia sacu cu tine si cata. care nu da bucate la turc. pe drumuri. taica. n-au la piat. si spunea asa „a venit vorba de la imparatu si spune. unde a adunat furnigile si sociti saminta. si-adusa aminte ca boabe risipite de bucate nu poti sa gasesti nici unde decit in misina de sociti. Trecu vo citeva saptamini de zile. moartea ta. facu iar cu amnariu cremenii iasca. In satu la baiat iar lo birovu barabanu la git si pleca pin sat. cata misini pe cimp si furnigari. ala vis e moartea mia. omora si cite-o pasare pe une putea. da nu §tii ca acuma e §i mai rau. asa cum a zis imparatul Nima n-a adus bob a lu Dumnezau c5 n-are nima. ce faci? ! nu stiu — : — 248 . Batrinu cazu pe ginduri. sa gindi sa se pitule cu tata-su in groapa ca n-are scapare. or de sacara la dirjava de saminta.si Tata. vaci. socace. slobozi carpinu cu un cap in groapa si binisor sa slobozi din creaca-n creaca. Bogatasii n-au nici ei. nici sa cumperi. Ajunsa la padure unde erea groapa. batrinul. seceta e mare. pana jos.

cind 1-auzi pe baiat. zisa la baiat. Multa moarte de om facura gelatii prin lume. Dupa ce-1 sapala si-1 usca il pusa intr-o traista mi-1 cintari. tatal intr-o groapa meu e viu. sa vada unde e pitulat batrinul Sa pusara in caruta si plecara in padure. numai sa-mi pastrez capul. care n-a dat neam. da veni rindu sa dea si baiatul Cind mi-1 dusa in sat cu traista dete-n mina la chinez si-1 cintari. adunind iel boabe de griu si porumb. cind auzi mult sa slobozi cind auzi pe imparat si-i zisa: — Cistite pitulat in imparate. daca o fi pe uneva ramas vunu. ca nu e nici unde bucate. sa-ti sa-mi spui de unde ai loat ai dau nagrada pentru griul ce ai cumparat asa boabe de griu frumoasa. porni sa plinga si sa tremure de frica. ca eu stiu ca n-ai in ambar. Dete mina baiatul cu toti si cu imparatu. mult sa mira de ale boabe zdravene si frumoasa Da altu a adus o mina. mi-1 pupa. tori. Chinezu mi-1 trimeasa la imparatu de ciuda. sa nu sa mai omoare batrinii. mi-1 lo in braja. Baiatul. asa facu baiatu vo saptamina de zile. Mult am gresit de am el omorit pe ai batrini. Mearsa gogea zile pana ajunsa in satu la baiat. injuga doi cai la o caruta si pleca la drum. de bucate. Tremura de frica ca n-are o minciuna sa scape. de sociti or furnigari. altii citeva boabe mincate si sparte de gargarita. slobodno sa fie cu noi aicea. Daca e viu batrinul tau. sa-1 vada pe baiatul care a adus boabe de griu asa de frumoasa. baiatul desfacu maracinii si pusa un lemn de carpin cu niste 249 . tot ce-ai facut. fura 10 ocale de boabe de griu. si sa ruga de baiat sa mearga cu imparatul si chinezu. gindi el ca vine sa-1 taie cu sabia. il adusa acasa. zece ani incherbati e de cind 1-am lupi. si sa-i spuna la imparat. De astazi sa pierde asta zacon. a fost 10 ocale de boabe. ca ce-o fi tata mi-a spus mie sa ma due pe cimp sa cat misina. Da-mparatul il vede ca e frica si-i spune: N-ai sa dare. padure de prins Imparatul. asa ca pana sara umplu sacu de blocuc. vesel. da si pe imparatu cu sabia tirais dupa el. altu citeva boabe. ca el are griu. de ce nu 1-a omorit asa cum a spus zaconu. neam. Trasa caruta la baiat inaintea la casa satului. acolo sa cat boabe cit de purine. te spaminti. Sa ciudi si chinezu de asa boabe de griu frumoasa. da ca baiatul nima Sa resi imparatul sa piece. asta e iscoala ta a mare. Cind ajunsa griul la imparatul. numai sa scape. imparatul porni vorba cu chinezu si intreba de baiat? Sa mearga iel sa vada unde traieste baiatul sa-1 podariasca imparatul pentru cele 10 ocale de griu Si sa mai spuna baiatul de unde a loat boabele de griu Cind sa dusa imparatul cu chinezu la casa baiatului. Baiatul tuna in ginduri. Cind tunara in padure s-apropiara de groapa lupilor. iti prostesc toate elea. trebuie sa vedem de ca ei stiu mai bine decit noi. casa saraca. Da imparatu. or sa-ti fie frica. Lo imparatul vro citiva voinici. da altii au adus cite otira. mi-1 spala oriraj mi-1 usca. Imparatul sa mira si zisa intristat: — Asa — o fi. zisa ! ! ! ! ! la baiat: — Am dat si venit sa te vad ce om or e?ti. pe cimp adunind. ca daca spune ca 1-a invatat tata-su o sa fie de vina. — fie numai Iara sa resi baiatul. te nagradesc. vazu un bordei de nuiele lipit cu pamint si cutrupit cu trestie.! ! mina de boabe de porumb si si otira de griu. nici nu 1-ai cumparat. te dubor de la sa spui cum e rindu la griu. mare saracie Da baiatul cind vazu pe chinezu cu vo cinci-sasa voinici. sa baga cu voinicii in opstina. ei sint mai intalepti. Pusa in sac si pleca sa cate alta misina in aia gasi otira griu si porumb.

Trecu otira vreme. cu voinicii si cu imparatul. Intr-o zi de vara.: ! ! ! noduri pe el. de pe scara striga la tata-su cu un glas milos: Tat'. sa injuge calu al pistrit si sa sui imparatul cu imparatita in caic si plecara sa vada basteaua cu pomi. Plecara toti in sat. aide iesi afara. sa scubari baiatu mereu jos. de atita groapa de lupi si cit poate omul sa-ndure dintr-o prostie. Cu vorba mea si cu mintea ta. casca. Toata ziulica dormea n-avea timp de vreo lucrare. il vazu si-1 si intreba Uite. ca in gradina lui. cind s-o ia in vale sa imparu lu imparatu ca un iepure sede intre spitele la roata si imparatul sa dete cam in dunga sa vada bine iepur'li si cade sub roata carutii. tu mie mi-ai lungit zilili. sa vezi lumea iara. gutui si altii. mi-1 ingropa ca pe toata lumea in pamint. pina ce-1 scoasa pe tata-su la lumina lu Dumnezeu afara Cind iesi batrinu dete mina cu chinezu. iaca visaza imparatul. Atunci batrinu! zisa baiatului: Iote. Stan lenesu ia bita in mina si pleaca la balta. fac o gaura-n balta. Sta pe margine de balta. ca vreau s-o use sa puie lumea sa se araneasca. peri. zaconu s-a schimbat. Mergind pe drum. cind la un pripor. Cind sa pomeni imparatul din somn. te vinde. te ! — cumpara" ! STAN LENESU A fost un om tare lenes. Lumina aia sint eu cu invatatura ce ti-am dat sa aduni griu din misina si furnigari. tat'. cu un cap in groapa. da unu pe mai. ca sa-i mai treaca de urit. unde avea meri. De-atunci a ramas vorba: „Cine nu te stie. copilu meu. visu care de multe ori 1-ai visat. mort de plictiseala. „ca noi tinereta. tu sa nu mai stai pitulat in pamint ingropat Iote a venit si imparatul sa te vada cum ti-am pastrat capul Baiatul il lo pe tat-su in girga si mereu. ca-ti intra o negreata in gura si eu o suflam cu gura mea de spargeam negureata si raminea iar lumina. trecu roata piste git si calu mi-1 lovi cu picioru si muri deloc. trebuie sa lorn invatatura de la ai batrini".' De-aci imparatul iar sa dusa in Stambol. frate Stane? porumb 250 . pe grinda de caprin. cu toata a lui familie. de pujea pamintul sub el. — . Mi-1 lo imparatita mi-1 pusa de aci in caic mi-1 dusa pe mare acasa. Mult sa minima imparatul. da cine te §tie. Un drac ce trecea tocmai pe aci. s-a momit un iepure si a jupuit tot pomii. da si io tie Imparatu dete vorba in toata tara sa nu mai sa omoare nici un batrin. sperie broastele si cotrobaie in balta cu bita. da batrinu ramasa in casa lui. — — Ce lucrezi aci. porni sa spuna la imparatita da ii veni o mill de gradina cu pomi si zisa: — Sa mergem sa vedem gradina cum i-o fi jupuit iepurii pomii Imparatul dete vorba la doi voinici sa sprimeasca caicu. din craca-n creaca. mereu. facu baiatu in sat o veselie. ramasa baiatul nagradit de imparatul cu o suma de bani.

daca esti al dracului. negru ca smoala cu ochii stralucitori ca doi carbuni aprinsi. zise tartorele ingrijorat. — Nu e cu putinta. Frate Stane. — Iesi impieli|atul asta si zise: — Nana Stane.! ! ! — Doamne. de aia te-am hranit eu cu boraci si vircolaci ca sa te intreaca un Stan zis lene§u? Las' ca-ji arat eu fie Si-i trase o scarmaneala buna. cu adevarat copilul tau e mai iute la fuga decit mine Ce ne facem. ! — nu ne saca balta ca ne mor copiii pe fund fara apa. abia tragindu-si sufletul: Bre. fugi dupa el si daca-1 prinzi va las balta sa va brosDracu fugi dupa el tufis. lasa-ne bre sa traim si noi ca n-o vreo procopseala pentru tine daca ne seci balta. intra citiva pasi si ursul il lua in brate de-i frinse oasele. mutati-va in alta balta. daca-i asa. de se clatina talpa iadului Trimise atunci la Stan un drac mare si bine legat la oase si la sale. Se duse puiul de drac la stapinul diavolilor si se plinse: Tata. ala cistiga. sa te intreci cu copilul meu eel mai mic. ca n-am unde sa infig plugul sa-mi ! aranesc copiii. ! — — Ha ! La lupta dreapta Care pe care-1 ! ! ! toti. Eu am porunca trebuie s-o due la bun sfirsit ca orice ostean al lui Dumnezeu. eu am venit la tine pentru impacare. raspunse Stan. treaba voastra. cum il vazu ii dete cu bitu-n cap. intii si-ntii. si tainele Stane. care doarme de caldura intr-o vizuina. sa se suie un drac la Stan la marginea baljii si sa se lupte cu el. Cind 251 . de se prapadi prin maracini si nu prinsa iepurele. Merse dracul la vizuina. apele fara noi blestemat. taiculita. — Nu se poate V-am mai spus-o o data. Hai sa facem pace. tu vrei sa ne pierdem urma din balta? Sa ramiie adincurilor? Iti dam ce vrei numai arunca bitu ala — Nu se poate. hai sa ne luptam. Stan rostogoli un bolovan pe coasta un iepure speriat prin caiti cit vreti ! — Uite. copilul meu. si sari Plecara ei sa urce un deal. Dintre papuris si trestii scoase capul un diavol urit. se dadu in fundul balfii si povesti tartorelui iadului patania cu bitu lui Stan eel lenes. Cine fuge mai repede. Stane. — Atunci. dar abia cind veni Stan la gura vizuinii si striga la urs sa-1 ierte. mie imi trebuie balta. hai sa ne luptam doboara pe ha ha ha ce-mi auzira urechile. eu sint pus aici sa sec balta. care o sa le usuce balta Daca este asa. ca nu-i place prea mult zapuc. Bine. ne lasa Stan saraci Ne ia balta M-a intrecut copilul lui la fuga Bine. — Sa ne luam la intrecere. ce ne facem fara balta Asteapta otira sa merg sa-i spun si tartorelui iadului ca altfel ma frige de viu in cazan. Stan se aseza de lene cu picioarele in balta si da-i cu bita scormonind in apa la — ! — — ! ! ! ! intimplare. — Hai. zise Stan lenesu — Cum? zise dracul. Se-ntoarsa ostenit la Stan si-i grai. Dar mai Iarta-ne si si ! Puiul de drac se sperie. in alta fi ! tara. Stan. Eu cu destiu-al mic va trintesc Sa luptati voi intii cu fiul meu. Dracul ppa ca din gura de sarpe. scapa ca prin urechile acului cu viata. Stane.

Pe toti v-a pacalit. bita lui. bre Stane. ca altfel nu ramine picior de drac Isi lua furca-n dinti si pleca pe sub apa drept la Stan. Eu in fiecare fur cite-o gaina si i-o jumol aici in cringul asta. Stan ramase incrumenit cind se vazu in batatura cu atita banet. sa ca — Ma nu m-as duce — Bine. Asta e casa ta? — — — Nu — — — Asta! — Pai. frate. fugind. bine dar de ce e cazuta de un corn si toata N-ai tigla sa o cutropi? — Mare. scoala-te Ce ai. Ce e cu tine. bre. bre tartore. ca-mi pling copiii de foame si ma grabesc pomina mare. asa ca s-o cutrop cu piele de drac. vad ca nu te tin curelele. dar daca-i aveti. §i vru sa fuga tartorele iadului de blestemul muieresc. care dormea. uite. Se urea in spinarea dracului si zburara ca gindul pina la poarta lui Stan. Si se gindea ce-o sa faca cu ei? Tartorele iadului.! ! se pomeni tartorele dracilor cu fiu-su abia draceasca: tirindu-se. Ai. due eu sa lupt cu el. mie nici ca-mi pasa de razbunam. care va blestema mai bine ala sa cis- tige. O vulpe sari de pe cirtog si drept la el. — Trebuie sa ma ! — ! si sa plinga. ti-a intrat frica-n oase de la Stan lenesu. Hai inapoi sa-i cerem banii. — Aoleu. Stane. cind auzi. pacatele mele. Dracu. Pai de. prind bine la cei ce n-au. cu blestem de cruce barbateasca ori femeiasca. numai blestem muieresc sa n-aud ca ma topesc din calciie. Destul. cumatra vulpe. insa eu am 15sat-o este descutrupita. mai bine tine aici doi saci cu galbeni si hai acasa la tine sa-i ducem. zise catre adunarea cu adevarat Stan lenesu ne pierde urma de pe fata pamintului. ne luam la intrecere. — si tot ne jupoaie de ne numai cu osu pielea pe Hai Zau Uite. pina il facu lac de singe. Stane. — Bine. — De. sint eu halos dupa banii vostri. ca pe Stan lenesu il apucasera naduselile de zapuc ce era. Si plecara la casa lui Stan din umbra-n umbra. Stan insa nu-1 lasa. drace asa impelitat. ajuns in padure dnd locul tau este-n — balta? — Uite. frate Stane. am dat de mare necaz. se opri la o margine de padure sa se hodineasca putin. ca o sa ramiie osul si pielea pe mine. Stan cu bitu saraceste. am eu cu ce s-o cutrop. tem de el si de bitu ala fermecat sa nu ne mai faca vreo pozna. Stane. lui Ne prapadeste Stan lasa si ne si Doi noi. cu noi de te impiedici de noi si nu ne dai pace sa traim si noi cum om putea in balta. Zis si facut Stan lenesu il intreba cum vrea sa-1 blesteme. sui-te-n spinarea mea si sa zburam. asa am fost eu blestemat sa ma lupt cu voi si sa va jupoi de vii. vad ca mergi greu. saci imi usca de aur i-am dat zi ii indarat. nu ne prapadi de tot si incepu tartorele sa tremure Fratilor. il prinse de coada si da-i si da-i cu un driglete de scarmanat cinepa. Te leg cu o fringhie de mine si sa mergem ne 252 . ca Stan e lenes si prost. balta si-mi pierde neamul. il lepada de pe spinare cu cei doi saci de aur si se facu nevazut.

iar el intra in talpa iadului si se ascunse acolo pentru vecie. Vazind el ca se lasa seara. Dracul a crezut ca vulpea e vorbita cu Stan sa-i faca de petrecanie si inspaimmtat de Stan. pe cind somnul e mai dulce. blestemindu-si soarta si zodia in care s-a nascut. ! — GINGARASUL fost odata un copil orfan si ce sa faca bunicii lui ca sa-si agoniseasca piinea cea de toate zilele. ridica labufele zicindu-i: — — — — Am ! 253 . iar brazii se clatinau de adierea vintului. Cind s-a desteptat copilul. la auda gingarasul de la atirne de creanga umbra carina adormi dus. un iepuras ramas orfan il vazu trist si speriat si pentru a-i da curaj. prostule? Mi 1-a furat pinul din padure raspunse copilul suspinind. Ce sa faca acum. s-a sters la ochi si neavind ce face a plecat cu vitele stapinului la pasune. pe o pajiste frumoasa cu flori. Pasarile ciripeau. iar sacuiul cu gingarasul atirnau sus de tot. auzi ? sa ma due. pina nu se varsa zorile Bietul copil s-a sucit. S-a intors el din cale si a pornit-o spre desisuri ca sa ceara pinului gingarasul. din mormint. mai copile. Noaptea era neagra ca-ti dadeai cu degetele-n ochi. La poalele unui munte. ca somnul cu moartea frati gemeni s-au nascut iata-ti sacuiul cu merinde si du-te sa pasti boii pe cimpul cu florile. pinul crescuse copac mare si inalt. ca altfel te vind lupilor din padure sa te manince de viu. Stan se trezi de cearta lor.! ! ! ! linga gard. zise tartorele se scula Stan din somn de la nucul cu umbra deasa. 1-a dat argat la stapin de mic mititel. O porni iarasi plingind si suspinind. care purta sunetul gingarasului haaat. Ajuns acasa. ca sa doarma gitul boilor? Sa ia gingarasul si sacuiul unui pin verde stolos. a plecat la stapin sa-i duca vitele plingind si suspinind dupa sacui si mai ales dupa gingarasul eel frumos. sa-mi aduci gingarasul. s-a rasucit. sarmanul de el Mai intii stapinul 1-a sculat dis-de-dimineata indata ce ziua si-a aratat fa$a. unde numai pasarile cerului mai puteau sa zboare. Mergind el asa. izvoarele murmurau. in fiecare zi mi-ai adus legati doi draci si-acum mi-aduci numai unul ? Lasa ca-ti arat eu $i fugi dupa vulpe cu maciuca gata s-o omoare. ca nici azi n-a mai iesit de frica la lumina zilei. stapinul a inceput sa-1 mustre cu vorbe urite: Unde-i gingarasul. zicindu-i: Scoala-te. zise plingind. departe peste cres- A — tetul codrilor. s-a oprit cu plavanii flaminzi sa-i pasca. Sa te duci inapoi si din pamint. ca sa-si incheie somnul eel linistit si sa nu se cu merinde si sa-i dulce intrerupt de catre stapin. Vulpea zicea: Sari tu gardu-ntii Ba sari tu. ridica o maciuca zicind catre ei: Cind ajunsera — — Cum A-ha ! ! asa ne-a fost vorba. o lua tirais pe vulpe pina la balta de o prapadi.

sa nu-i tulbure somnul. zise Pinule. o data. da-mi gingarasul meu dau. ciulind din cind in cind. Cind uitata — Baltie. Cind au ajuns la tulpina pinului. sa arda tot. ca noaptea pamintul. tu esti tare nemintos. Si 1-a luat pe copil iepurasul de minuta ducindu-se intr-acolo de unde iepurasul auzea ecoul gingarasului leganat de vint. am sa merg la lemnar sa-i cer baltia si am — acolo. iar suspinul lui s-aude departe Daca-i asa. Fa ce baltia poftesti. vreau sa te rog. ramura verde nu se mai vede. Du-te. iepurasul 1-a sfatuit sa lase pinul sa doarma. cazu nuca pe nasul copilului si astfel se scula speriat din ! — Mai — — copile. totuna de tri§ti si necajiti. ce i se parea ca da mina cu cerul. O s-adune pasari. Sa-mi iau gingaras frumos Nu-ti dau nici un gingaras Pofta-n cui tu sa ti-o pui. te rog. Gingarasul mi-o cinta §i-o sa-mi cinte el domol. Privi spre virful pinului. am sa strig focul sa-ti arda coada. vino cu mine sa tai pinu sa-mi iau gingarasul — Nu pot. stol Copilul auzind asemenea cuvinte. numai gingarasul sa-1 due stapinului. puiule. urechile. Bine tu nu stii de la parintii tai. parca sintem frati. ce nu-ntelegi odata? o sa-ti para rau. frumosule. ca nu-mi pasa de un tine ca tine S-a dus apoi la foe si i-a zis Focule. apoi. Unde ai leganatul viselor frumoase. focule. ceru poruncitor gingarasul: ! — Pinule. — — ! Gingarasul este-al meu Daruit de Dumnezeu $i cind vintul mi-o batea. Asa adormi el cu iepurasul la tulpina pinului. — Nu — Bineee sa te tai ! te ti-1 ! mai rog.: ! ! ! : ! ! ! plecat in toiul nopfii? Sa cer pinului gingarasul ca ma omoara stapinul Biiine eu am sa te due la pin. adunindu-si puterile. ca nu vrea sa taie pinul care mi-a furat gingarasul. ca e copac verde-n floare si de lemne verzi mi se rupe coada de lemn uscat si pot fi blestemata caci: Copacul cind cade. sa mergi cu mine sa arzi coada de la baltie. apele si codrii toti dorm. Iar focul i-a raspuns: Mai baiete. dar copacul isi Atunci baiatul lua iepurele jos cu radacini adinci nu se teme de furtuna ! si se duse la lemnar sa-i ceara baltia. oare tu nu stii ca focul ce se aprinde prin maracini uscap arde si pe cei verzi ? Nu e nimic. indoaie-ti cetina-n jos. visindu-se iarasi cu gingarasul la gitul vitelor si cu stapinul voios_ Dupa ce s-au revarsat zorile. cum ca fratele nostru-i codru saracul ? El ne-a pnut si lungit veacul ! — — — — ! — — 254 . Mai bine la ziua sa-i ceara gingarasul. niste veverite n-au de lucru si tot certindu-se pe un simbure de nuca.

tu sa-nveti una buna de la foe si sa tii nicicum sa-1 zgindari. iar raul dupa rau ! valea sa te stinga. incit si soriceii se joaca pe spinarea mea Of ce lume. Unde ai vazut tu vale cu riu sa curga in deal ? Nu stiu. sa stinga focul eel — — — — ! Am ! — — ! ! ! ! ! — 255 . frate. Foe dupa foe vine. Nici eu nu pot sa sec riul. care n-a vrut sa curga-n deal sa stinga focul. hai sa impusti un lup riios. hai cu mine in graba: sa bei riul ca sa sece. sa-ti ramina pietrele si sa plinga vadurile. iar boul n-a vrut nici el sa bea riul sa-1 sece dintr-o sorbitura. coborit intr-o vale. vede Muma Padurii. pe dnd asa ard pe si-mi face lemne loc innabusit si si — O sa-ti para rau. stiu ca trebuie sa-i due stapmului gingarasul. fiindca nu am asa putere. n-am avut parinti — Sa stii ca daca ard baltia. esti impotriva sa chem lupul din padure sa-ti faca pielea ferfelita si sa te manince Suparat a plecat si a gasit lupul: Lupule.aicap. care n-a vrut sa mearga sa taie pinul eel blestemat. iar baltia s-a temut sa taie pinul din munte ce nu vrea sa-mi dea gingarasul si mi-1 tine pe creanga lui sa-1 legene vintul si sa le cinte codrilor in loc sa stea la gitul boilor stapinului meu. — Ma tincule. ca sint batrin si-mi stric si dintii ce-i mai am Nu vezi ca am napirlit si imbatrinit. daca nu-ti ii ! vad ca m-ai oprit din este mila cale. cu cap cu demintele. caci mi-a furat gingarasul si-1 tine atirnat pe o creanga sa-1 legene vintul sa cinte codrilor si cerbilor. tu esti tare. Te vad cu caciula pe cap. Mai baietele. hai cu mine sa mininci boul. care n-a vrut nici el sa arda coada de la baltie. Iar focul si el e vinovat sa stii ca n-a vrut sa arda coada baltiei. ai sa vezi ca am sa ma due de o sa te prapadesc pe vecie. batrin si lenes care n-a vrut sa mearga sa manince boul. ca n-a vrut sa curga din vale-n deal sa stinga focul.doar n-ai cumva pasat Sa stii situ ca apatrebuie sa vie la matca ei. riule. de semeni a barbat. Cenaiba. vine de prapadesc pamintul cu nimanui rau nu fac. tu esti mare. iar omul la teapa lui. iar pe mine stapinul m-a alungat din vina lui si zbenguiesc zadarnic pe aici. care n-a vrut sa taie pinul eel blestemat ce mi-a furat gingarasul eel frumos si care a ramas alinat sus pe o creanga. a pus mina pilnie la gura si a strigat: Vale cu apa curgatoare. un vinator voinic. pe carare. ajuta-ma pe mine ca sint mic si plapind.! ! ! — Nu stiu. care n-a vrut sa mearga sa bea riul din vale sa-1 sece. ca si riul n-a vrut la rindul lui sa curga-n deal. Nu pot. chem vinatorul si-o sa-ti vina el de hac Se grabi si gasi pe o cale. mai bine beau apa de izvor ca e mai limpede. am sa chem boul sa te bea. ca surdului in de mine. Si a plecat sa cate boul ca sa sece riul Boule. fiindca asa este: sa strig riul am minte ca focu ce nu te supara. sa te sting focul. ca altfel e vai de steaua mea — Ba eu ma due sa chem A — — ! — — Mai bine curg la vale. Aaaa ! va sa zica si tu. Vinatorule. uscate. boule. sa te soarba. focule. zama de prune ! ramii atunci flamind si sa te vad cind mi-oi vedea ceafa Dar pina una alta. ca zadar cinti a jale — Biiineee. hai cu mine-n deal sa stingi focul ca n-a vrut sa mearga sa arda coada la baltie.

care aveau o gaina casa lor. MOSUL. parca cine stie ce n-a vrut nici el. |opa. lupul speriat si schiop dupa bou. in fuga mare. frumusico. vinatorul are tinte pe talpa si-mi striveste coada. draga mea. iugi dupa vinator. a inceput sa tremure si-a aplecat virful. iar baltia vazind ca din gluma s-a facut cearta fugi si ea in soricel ! jural pinului gata sa-1 taie. hai cu mine la vinator sa-i minci urechile. Gaina a inceput sa oua. vinatorul cu pusca la ochi dupa lup. decit sa umblu dupa piei de lup napirlite. Degeaba. riul se-ntoarse de-a-ndoaselea dupa foe. ouale nu erau nicaieri 256 . zise socitele. sa te duci la: ! ! si podul cu slanina ca-ti vin eu de $i — mea — De ce? — "Ti -3111 gasit un soricel sa-1 maninci de mititel. iar lupul n-a voit sa mince boul. Mai bine vinez un pui de iepure. ca soarecele a mincat anafora si s-a facut liliac. Daca nu vrei sa stii ca merg sa chem socitele sa vina sa-ti roada urechile sa ramii ciul. Si-a pilit limba. imi pare rau.! ! ! ! ! ! si mai si putea sa arda coada de la baltie. focul speriat dupa coada baltiei s-o prefaca-n scrum. in zadar il cati Copilul. gasi mita pindind la un musuroi: Pisicujo. fa-te ca te joci cu el n-apuca sa mai rosteasca inca o vorba ca pisica flaminda precum era zise: — Unde-i acel ingeras. Iar baltia sa stii ca nici ea n-a vnit sa taie pinul din tulpina. merse la moara sa cheme socitele zicindu-i: Soricelule. riul n-a vrut sa curga la deal sa stinga focul. sint nacajit mica si Soricelul daca vazu ca gluma pisicii poate aduce moartea soarecilor. ia-1 de unde nu-i? Se gindesc fi luat oul ? Azi asa. nu e de glumit Mai bine vin la moara Sa rod sacul cu faina pacatos. boul alerga dupS riu cu gura cascata sa-1 bea dintr-o sorbitura. iar cu un voinic asa fricos. minca-1-as de purcelas topa. miine asa. baltia n-a vrut sa taie pinul si pinul n-a vrut sa-mi dea gingarasul. iar pe mine gindurile si nu-i e de vreun folos. Cind mosul si ei si socotesc. desi cinta mult milos Nu pot nu pot i-a raspuns vinatorul. iar focul pierdea si ! — — — — ! ! — ! hac ! — Ahaaaa nici tu nu ma ajuti Stai. boul n-a voit sa bea riul. BABA SI GAlNA la A fost odata un mos si o baba. ca s-o zvirle valurile pe mal. cine sa baba se dusera sa ia oul. Nu pot. Si miniat peste fire. — Sa dea domnul. jiganie spurcata. focul n-a vrut sa arda coada baltiei. iar pinul n-a vrut sa dezlege gingarasul de creanga de sus si sa mi-1 dea sa-1 due stapinului Sta vezi atirnat si-1 bate ziua toate vinturile. tu care esti in stare sa rozi incetul. fiindca n-a vrut sa mearga sa-1 impuste pe lup. ca asa-ti trebuie ciul sa fii toata viata si mincinos. cu-ncetul odgonul de la corabie. Am sa chem mifa sa te mince de viu. iar copilul si-a dezlegat gingarasul de pe ramura si-a plecat bucuros cu iepurasul zburdind de bucurie sa-1 dea stapinului. §i s-a speriat pinul. dupa ! Pisica ce tot lingind pila. ce 1-am atirnat pe creanga.

mai de frica. si mosul dupa el pina ce-1 prinde. Cocosul intreba pe ou: ! iar in urma. ! Oul raspunse: — Iaca. la bine. Hotul merge apuca de nas. care-i intreba: Unde ii te duci. ce mersera prin padure. la bine Hai si tu cu mine $i plecara toti patru cu mosul dupa ei. racule. Cind il — — Oul ii — raspunde: si Iacata la bine. ajunsera la o casa. Casa este a unui hot. Cocosul sare de pe soba si-1 ciuguleste in cap. sa te ascunzi in soba. ca si gaina care-I ouase. oule? Oul ii raspunse: — Ia. In drum se intilnesc cu o pisica. Pisica din cuptorul il cu cenusa a sa se spele-n ligheanul cu apa cu cenusa-n ochi. dar fuge mare Fuge prinde aproape de o padure. si mosul dupa el. Tu. fiindca era nazdravan. fiindca el mergea in capul tuturor. dar tapul da cu capul in hot si-1 doboara. Tu. mosul dupa ei. oule? Oul raspunse: tu cu mine ! — Ia. Veni mosul dupa ei si-i gasi. mosule. Racul il intreaba: Un' te duci. Oul o ia din nou la goana. Atunci oul spuse catre ortacii lui: Tu. duci. se intilnesc cu un cocos. papule. sa stea la pinda. pina statura de vorba. mosul si se lua si el dupa ei. sa te ascunzi intre usi. mai de-a vedea ce-o mai fi. Tu. Mer- — Unde ii Oul — Ia. care obosit de atita Mai departe — se intilnesc cu un soarec. Soarecul sare din butoara si-1 zgirie si el. daca n-or mai fi traind ?i azi. cocosule. te duci. soarecule. Se dusera acasa la mosu si de atunci mosu si baba au trait bine. S-a asezat mosul la pinda si cind vede ca oul o ia la goana catre marginea satului. Lasa-ma. Tu. sa te ascunzi in butoara. Intrara inauntru. ca-ti voi fi de folos. Mergind ei asa intilnira in cale Tapul il intreba pe ou. hai tu cu mine ! Si plecara amindoi mai departe si cu alergatura. care ramasese gind ei. — Unde te mai departe. Pisica-i intreba: ii ajunse — Un' te duci tu. oule? oul. se gindeste mosul. zice oul catre mos. sa te ascunzi in apa din lighean. la bine $i plecara Hai mai departe si tu cu ! mine ! toti sase Alergind asa ajunsera in padure si dupa ce mersera. asa ca nici n-a mai dat pe acasa de atunci. sare pe geam si fuge de frica. tocmai stringeau bogatiile hotului pe care le dadura mosiilui. ii dete drumul.! ! Ce i-a fost mirarea. pisica. Atunci hotul se scoala. sarit pe hot de 1-a zgiriat si i-a dat si racul 257 . cu alaiul asta dupa tine? toti cinci. oule? raspunse: la bine Hai si tu cu mine ! ! Si plecara acum din urma un tap. In drum se intilneste cu un rac. Cind vine hotul. oule. ramase mult in urma. hai si Si plecara mai departe citestrei. Hotul vrea sa {asa afara. Auzind mosul o asa mare minune ca un ou sa vorbeasca. sui-te sus pe soba. sa sariti toti pe el — $i iata ca tocmai veni hotul ! El vrea sa faca focul.

Baiatul sa dusa iar acolo si iar auzi serpele vaitindu-sa. a inceput sa cerseasca. Barbatul dus in lume sa argatasca. Au trecut citiva ani si din acel serpe a rasarit un pom de aur. ca serpele te musca numai cind il calci pe coada. ia sa te uiti si miine ca serpele — ! — Ma este ursoaica ta a buna. nuci. Du-te. baiete. Gheorghe. auzi iar un glas ragusit de sarpe. trebuia sa se capatuiasca si el. da Gheorghe scutura numai galbini. findca eria sarac si intorcindu-sa acasa. intr-o padure 1-a ocolit lupii si 1-au mincat cu cal cu tot. 258 . Ma Gheorghe. da nici saraca Oamenii din sat scuturau toamna din pomi mere. care se bucura. iar sarpele abia lua valea incolacindu-se de durere. daca-ti povestesc. Lua iel banii si fuga la muma-sa. fuga ca-mi curma viata arsinul asta. Alerga si pe-a fuga dete piatra la o parte. ar ei s-a ! Intr-o zi se intoarce el suparat de la joe. Muierea. ba de la unu. Ti-am spus eu ca serpele ieste narocul tau? sa ma due si miine. in loc de poame. i-au facut o lacra mica. Mai incerca Alerga baiatul. Dupa ce a crescut si s-a facut si el gogea mare baietandru de se prindea in ora fetili. de el nu se prindeau si fugeau de el ca dracul de tamiie Odata. ba de la altul. Fuga. eu am sa mor. Ce eria sa faca. 1-au stropit cu apa de busuioc si 1-au ingropat in fata ferestrii linga zidul casii.! ! ! TAINA MUIERII fi fost o muiere care ramasa vaduva si cu un copil. asta e narocul tau. Da s-a insurat cu una care nu eria nici bogata. muica. cind colo. o gramada de galbini. ca i sa lumina fata la vederea aurului. sintem pierduti M-am belstemat sa nu te — Nu — Mi-e frica sa nu ma muste ! — — Am — — ! ! : — — ! spun nimic — Spune-mi mie ca ! stiu — Stii ce e? Nu-ti spun nici mort. In sat. pere. intreba in toata ziulica muierea lui il Muiere. ca de avuta ce eria ii jucau socitii pe vatra. cite un blid de faina. da la deal de drum auzi un glas: Scapa-ma de la moarte ca-ti dau un galbin Privi el si vazu un sarpe peste care se rostogolise un bolovan. Da in locul de unde plecasa lasa un galben. sa opinti. pentruca te-ai eu sa-mi tin gura. spune-mi si mie de ce pomul asta rodeste galbini. Umplu baiatul sinul cu galbini. nu sint eu muierea ta? tu n-ai credinta in muierea ta cu care cununat. ca-i venisa vremea si-i ardeau talpile. si ai grije sa nu-ti fure hotii banii A treia zi. care crestea si rodea galbini. lasind acuma trei galbini. Cind il vazu muma-sa sa lesine de bucurie Ce sa faca acuma cu serpele? L-au luat. ii pusa si-n poala camasii si se-ncura pina acasa. Din nou loa di pe el plocia de piatra si sarpele rasucindu-se se dusa prin tufisuri. fara sa poata urni din loc piatra si cind colo gasi sub pliocie serpele mort. — Daca nu-mi spui. pe copil il batjocoreau firtapi lui finca n-avea tata si muma lui eria vaduva. teme. Baiatul sa face mare si-i vine vremea si lui de insurat. vaduva si cu copil. Baiatul lua banul si-1 dusa la muma-sa. sub piatra.

Narocul o sa zica mai da-i o data. poale lungi si minte scurta. Muierea. facu ce facu si prinsa iepurli de picior. El isi lua lumea-n cap: ! cum isi cheama moartea — Unde pleci. Atunci pricepu ca muierea n-a fost cinstita si ca de aci inainte nu mai are noroc. boli pina la noua. sezind pitulat in papora pazind calul. drept este sa stiu si eu tu ! tot stii si tu in viata trei lucruri sa nu faci: intii. a avut cincizeci de cai. aci pe loc. sa ! stii si copil de suflet. alerga bucuroasa pe batatura si se mira cum de s-au imbogatit Odata. omul ei sa dusa la ea si de mila ei ii spusa taina Atunci muierea isi veni in fire. numai doua sa-i tragi. sa bolesc si sa ma prapadesc. cerura ei sa-i primeasca sa conaceasca. da si al sarac mina si el calul al chior sa pasca in balta. nu-1 tine nici scaunul. S-a uscat mutul iapa. pindariu gasaste calul al chior in stricaciune si-1 mina in sat. a fost. — Muiere. iaca din balta un iepure. Sara. ca eu sint narocul 1-al bogat om care-i pazasc caii iou. ca i-a luat norocul muierea si 1-a vindut strainilor. intelege ca nu-ti pot spune. da noaptea unul dintre ei zise: — Auzi. top intr-o parte pinga calul al chior. ma omule? — Ma due si eu une a dus de aur si am pomul Dus nici muiere. gasi pomul de aur palit si uscat. doua. Da de al meu naroc stii unde este? — — Omul — mergi palme prins spusa: Stiu. sa vezi si sa te invat ce sa-i faci. da al sarac a avut un cal si de oichii amindoi. intors. Ea de miloasa ii primi. top in partea lanta pinga cal si spaminta calul si s-a dus in stricaciune. da din iepure sa facu om si cind sa-1 bata pe omul prefacut din iepure zisa: Stai. vazind el cum se paleste muierea lui si sa vaita. Omul al bogat in toata ziua mina caii in balta sa pasca iarba verde. cind veni omul ei de la tarina. da tu sa zici asa: o data am dat. Sa nu-1 bati. sa gindeste cum sa-1 prinda iepuru. tot muiere. nu ma bate. s-a dus si cu cinstea ta. tree pe acolo doi boieri. de la lucru. muiere. sa nu iai dai imprumut si trei sa nu-i spui taina muierii Muicaaa daca bas zici asa am sa ma culc. mereu. mereu. ca indarat nu s-a mai POVESTE CU UN A fost OM SARAC SI UNU BOGAT un om bogat.! ! ! — — ce Muiere. sa scapati de mine o pacatoasa si se culca sa moara. ca va fi atunci rau de noi Eu care-mpart si binele si raul cu tine. boli luni. Omul o data al sarac intreba norocul: m-am facut. da caii bcgatului stau pe loc in balta si pasc ala chior iarba verde. ca si asa de aci inainte nu mai pomul. Ama intr-o zi de vara omul sarac pazind care ii mina calul in stricaciune. vin de la agelic . Saracul ce sa faca. Iarba verde pascind toti caii in toata ziua. doi. sa — nu sa o ia. narocul tau s-a ingrasat. daca-mi spui cum de ati ajuns sa aveti pom de aur imi las boieria si te fac cucoana vestita-n tara. daca vreai sa cu mine. 259 . ii spusa boierului toata taina. Boli ea o zi.

$i lo calul al chior si cumparatoriul pleca. bre. Cit ceri pe iel ? Saracul a spus cit vrea cumparatoriul si scoate banii si-i da la sarac pe calul al chior. in piat. Bircaia poznariu lu aga la chesao de galbini si-i da ca sa aiba — de lunga vreme. sa nu te cunoasca. Turcu vedea ca a gresit baba lui si mai de graba dupa el cu calu cind vedea lenesu. Cind venea barbatu la batrina si la apa zicea: un dilator de pe la copilu nostru si i-am dat are de toate. — — — — UN OM DE PE LUMEA LANTAj A fost un om nelucrator. — Pai vin di pe lumea lanta — Ahaa. iaca vine cumparatoriul si intreaba pe saracul: Vinzi calul ? Saracul Vind. face bine. Zice omu din gura: — Buna ziua. da voia sa cam insele. Saracul spune: Care-mi da mie bani cit io cer pe calul meu chior ? Nima nu-i da nimic pe el. Saracul putin zabovi. du-te si cumpara doua vaci slabe ca de. Pe urma la astia vorbe norocul spusa saracului: Pe vara pune porumb pe deal ca are sa fie plointe si a sa faci porumb. ale grasa daca iai pe vara ie zapuc mare si nu-ti tin la lucru. Da norocul saracului spusa asa: Ai loat bani pe calul al chior. mai. da-mi un pahar de apa ca sa beau si sa odinesc catava ca-s mort de ostanit. sa duce la o baba de turc bogat. sa-i zicem dinsu ca o sa-1 ajunga aga. pai a venit fiinca punga de bani. sa baga iatr-o moara. decit s-a plins ca n-are de tutun bani si i-am dat sa aiba de toata vremea lui. ca o sa fie seceta si iar faci bucate.: ! — De ce mie nu-mi Norocul a spus saracului: — — la calul al chior ajuti da m-ai la saracit si si am rams cu un cal chior. Intr-o zi de vara. care a fost acolo? — Mai barbate. A. 260 . si du-te piat cere cit vrei tu. unde durmea la umbra si hogea trece la apa cu calu. — Dar de uae vii asa de nacajit. Na hainele mele si da-mi pe ale tele. ca eu vin cu cumparatoriu. decit cere bani de tutun. de anul alalant pune porumb pe vale. Narocul spune asa: — Vino la piat. ca iote turcu — te omoara c-ai facut faina mare. mai la morari: Fugi. Intreba turcoaica: — Dar ce face. mai domnule. mai turcoaico. da ie destulat de tot de la voi. da 1-oi fi vazut pe copilu meu? — Pa cum nu 1-am vazut cind sint cu el intr-un pat. are de toate? — Are de toate decit n-are bani de tutun. stai ca sa-i dau si io vrun ban sa-i dai. De aci inainte a pornit sa sa imbogatasca saracul. Zice — Ce. il indemn io pe el si-ti poate cumpara calul si-ti da bam cit ceri tu.

! Adu banii ca te-am prins. era si lenesa din cale afara. vine Grivei ia cirnatul si fuge cu el pe maidan. tu i-ai dat banii de tutun. la plug. ce sa faca saraca de ea? Zice: — Vai de mine. vazu ca e pacalit. ca baiat sarac n-avea ce sa faca 261 . Cind ajungea aga. in Dealu Mare. ha. Dupa ce i-au murit parintii. sa friga si cirnatul. dar eu calul. Scotind vin si-a adus aminte ca este cirnatul pe foe si poate-1 ia te pomeni Grivei A lasat slavina deschisa sa cure vinul si-a dat fuga sa ia cirnatul. — Iar zicea turcu: — Pazam calu meu calea jumatate ajungea morariu pina 1-ajung de graba. a spalat caldarea si a facut focul sa faca mamaliga. Da au avut si ei un copil. S-a maritat. Da-si aduce amintea de Vlad ca sufere de foame. degraba e Atunci de graba ostanita. In vro zi s-a dus Vlad la lucru. da ea dupa el si cum fugea tot rupea din el pina 1-a min- — pe tot. Dar dinsul se umplea el si sa facea bas ca morariu. El i-a spus Cafrinii: Catrino.! : ! : : de faina pe Morariu face de nevoie. ia mai de graba sa-1 ajungi. ai luat banii ? Nu. Grivei s-a bagat subt patul. Iar zicea morariu: Ce bani sint aia. Vlad al meu ma omoara cind o vedea Avea un sac de faina. ce-ai facut. Cind mai pe urma si-a adus aminte sa scoata si vin pentru Vlad al ei si a Iasat cirnatul pe foe. da ce s-a gindit ea? Pina va fierbe mamaliga. sau Glad. au ramas A Da amindoi. mamaliga vai de ea arsa. babo. sa vii cu demincarea la mine. Cit au trait parintii fetii. 1-am e copilul? ingropat subt ieslea boilor. Cind colo. alerga la moara. a luat sacul si a cutrupit vinul risipind faina sa nu se mai vada. Catrina si cu Vlad. Vlad a dus-o bine fiindca o ajutau parintii. Haha. copilu a murit si 1-a-ngropat in cosere subt ieslea boilor. cam prostuta si o chema Catrina. ca eu sint morari — — Zice turcu ama calu nu — CATRINA A LENE$A fost odata un om si avea o singura fata. pe la Dar dinsu incaleca calu si mai la opinte ! fugea. 1-intreba Unde e dus omu ala? — Nu-1 vezi cum fuge pe coasta. a intebat-o: — Catrino. El fiind ! cm la ea in casa. unde — A murit. Ea. a luat un baiat sarac pe care-1 chema Vlad. Cind a venit cat ! Vlad. da vinul cura. I-a venit timpul sa se marite. Cind intra in casa vinul cursese tot. ca vedea ca ie in scurt. voi sa sa duca la baba Babo. Turcu cam burtos. ca sa nu mearga pe picioare baiatul nostru. dupa ce a plecat Vlad. Ea se-ncura dupa el sa-1 prinda sa-i ia cirnatul.

si iote caznesc s-o bag cu sacul. a treia zi. Gasi pe unul care facuse un bordei in pamint si tinea an sac deschis. am facut un bordei asa. fratioare. a zis: — A — — — — — ! ! A — Ei. s-a dus sa-1 dezgroape si sa-si vada copilul da n-a nimerit sa sape decit alaturea si a dat pieste un ulcior cu galbeni. punei-i in pod. cu furca. sa le vinda. Si i-au dat. Ele au luat banii si au tuns-o. mai. rudaresele laiatale cu oale. si pod. bine ca venisi. ca ma omoara Vlad. omule? — Ma muncesc sa arunc nucile-n pod. iar — — ma si Ce faci. da-ne melcisorii. desfaceti o roata pe urma il ! alta. Vladule? Aaa. Iaca. fratioare. Mai oameni. ce-ai facut. facusa piste un pe usa. a umplut-o cu nuci a suit-o-n — Ba. Si ea i-a pus in pod. Luasa si el a pornit mai departe. fa. cu topoarale? Sa faramam paretele. Da ea ce-a facut? impodobit ogeacul. merge si da car in casa. ? — Pe toti ! — in el Aoleu. nu da toporul incoa' ! A spart in bordei a facut un geam intrat lumina. fa. pe rind injghebati la loc I-au multamit lui Vlad ca n-au spart casa si pleca el mai departe. in bordei si tot asa. la oale si straichini Nu. Bine. ii arata: — Ce Uite. straichini. a treia zi tree tigancile. polita si cuiele cu oale si pe urma ce a mai ramas a pus pe gard in pari pina a terminat oalele. iau. sint astea. Vlade. merge el. I-a multamit omul altul. Da Ainjurat-o.! : A doua. melcisori i sa-i vedem Catrina le-a adus melcisorii. Cind vine sara Vlad. ia si nu pot sa bag lumina-n si ei. fa. bine ca venisi ca eu nu le mai furseam. pe rind. n-am dat faina. — Adu banita. dumnezaii matii alba. iar a mai facut nebuna ceva — Catrino. — a Ma. I-a adus banita. cura apa de pe el si nucile nu le putea arunca. doua. Sara cind a venit Vlad. — Cum o sa le arunci. cu oalele — A Vlade. . ma. niste melcisori. un — — — Ce faceti. gardurile pline cu oale. — Ai o banita? — Am. Ai. ulciorul plin cu galbini. Si el 1-a intrebat — Ce faci. ca sa scoatem carul. mare lucru. nimica. il deschidea. fa ! 5 dat melcisorii. a batut-o. am — Pe toti. il inchidea. a vazut maidanul. sa nacajea si sa omo- ra degeaba. il injghebasa si sa caznea sa-1 scoata afara topoarale sa farime paretele si sa scoata carul. Da pe melcisori dati ? Adu. omu lui Dumnezau. iti dam toate oalele. ma omule? ma.a chinuit-o si a plecat si da peste un barbat. si afara. da gasii un ulcior si i 1-a aratat. fa. daca dau faina. lumea Merge el cit merge arunca nuci cu furca-n pod. eu nu gasii copilul. ca toata viata — 262 Mai nu puteam baga lumina in bordei.nu asa. linguri.

om in casa. a aplecat-o si de citeva ori a bagat-o si a scos-o din bordei. a zis Dumnezau sa avem si noi om inalt in casa. intii sa secer. Ma due. sa ivi un om. a luat mincare la ea. cioc Cine e ? ! A durmit si s-a sculat sara. aspru la vorba. ma due. bucuros ca a dat peste alti oameni mai prosti ca ea. bun batrin omul care e insamnat Dumnezeu nu e norocos si bun de Intr-o casa de oameni.! : : A plecat Vlad mai departe. Atuncea Vlad s-a intors inapoi la Catrina lui. ama chelu ieria mult neintales. tata. pina s-a obisnuit. nunti. cind sa facu n-avu nici un samn pe el. Nuntasii zic: Ei vezi. Ea s-a bucurat. bre. Pe vremea din 1-ai batrini vreme de demult. 263 . de au ramas amindoi pe vecie impreuna. a sarit Stati. altu e schiop. ori sa maninc? la sa mininc intii. — : Asa la unu ii darui Dumnezau doi copii: al dintii fu chel pe cap. ca eu sint Catrina — Nu frate. ori e chior. dar mireasa mai inalta. Vladule. Vlad a pus cuiul la casa si s-a — — — Eu. Vlade. nu. fratii sa duceau pe la ori. ajunge ginerile cu mireasa bordei: ginerile mai mic. si pornira sa intrebe mosii ai batrini. ca o troaca alba in gradina. Da peste o nunta. or sa dorm o tira? la — — — — ! ! — — — — — la sa dorm la ! aer curat culcat. or e facut pe dos din doi frati. Omu pusasa gindu pe-al mic copil sa-1 opreasca la el. Ce cati asa — Da-mi. Catrina — Pai Catrina e acasa. cam putin invatat si spusa la asta intrebare: Omul al insamnat are samnul asa e chel in cap. ca cineva. zicea in sinea ei. da al de doi. Pe urma dupa ce a mincat a zis Ce sa fac eu sa secer. eu cine sint ? Poate eu nu sint Catrina Pe urma i-a venit lui Vlad mila de ea si i-a dat drumul in casa. ce faceti? li taiem picioarili ca sa intre-n casa. vesalii. Ea vine si bate: Cioc. ca eria facuta pe masura alor mici. altu e ciung. Si — ! POVESTEA LU CHELU CU A TAINII A de la fost doi frati care crescusa aia cind sa insurara. cioc. da sa-i taiem picioarele ca sa intre-n casa Da el vazind. voiau amindoi la o rnuma si un multe povesti si s-aude vorba de a povestit ca trai. Si atuncea a zis: Catrino. s-a culcat. Ce sa fac eu acusi. Copiii crestea mult bine. Catrina e acasa culcata ! tirziu ? ! ea pe urma a zis: Daca s-a culcat Catrina in casa. Pai daca nu intra-n casa? Vlad a luat-o de cap. da pe Chelu sa-1 dea ginere in casa. Cind sa intre in bordei mireasa nu putea ca mergea dreapta si sa lovea cu pieptul in usa. pe ce sa cunoaste omul al insemnat? Aci pe loc. acuma du-te la cimp la secerat. Vlade. Ajunsa acolo.

sa-i dea de suflet si-i dete pe Chelu. cind a fugi pin tufa dupa capre. sa dusa la popa. Taina dete furis o troaca de apa la aha muiere. Tufica-ncolo. ieseau aburii. ii facu mohvda si-i pusa numele la copii in molivda Umcea. ca poate asa i-o fi fost lui scris. Venira turcii si-1 luara pe baiat la birul singelui. sa-1 manince-n tufa lupii pentru ca 1-ai botezat fara popa. Da Chelu fu baiat de insurat si sa-nsura. n-avea nima-n sat nacazurile lor.: omu In satu ala eria un om cu o muiere. sa nu te mai gindesti la Dumnezeu si la pui pe cheltuiala. — Lasa. ea cu vacile de coarne si ara. Tufica. Taina zice lu Chelu sa sa duca cu o troaca la popa sa faca molivda. o chema Taina. pina la anul crescu acolo un cires mindru. nu-1 mai boteza. Lo oasali copilului si le ingropa in capul locului.. ca intr-o iarna mergind dupa lemne la padure. Da de Chelu iar nu s-a ales nimic. De aia muierea cu om rau petrece ca vulpea in pustiu. Taina ie fata saraca n-are incotro. i-a spart burta si 1-a mincat. na. Cind colo. Chelu porni sa blastame. pina ce ajunsa copilu de vreo trei anisori. cind a crescut fata mai mare. da Chelu nu ere dea in Dumnezeu. Sa ducea el cu galetile la apa in marginea satului. care n-aveau copii la tineretea lor ce n-a avut copii. Chelule. botezuri. si spunea ca din oasali lui Tufica a crescut ciresu. — ! sa ma ma NEGEL IENICERU Era o fameie vaduva care avea o fata si un baiat: baiatul eria mai mare mai mica. Nu-1 lasa sa boteze copilu ca-i eria frica sa nu sa uite popa la ea ca e muiere frumoasa. ca-i zicem noi Tufica. Tufica-ncoa'. 1-au incohit lupii si 1-au mincat. copiii cind treceau cu vitele vara mincau cirese din ciresu lui Chelu. erau inca calde. i-a adus in poala opregului oasali bietului Tufica. Chelule. de doi ani. el tine coarnele plugului. 51 ia o boala si moare nebotezat copilu. ara pina sara. mergea ghebejit numai sa nu-i iese muierea la fintina s-o vada oamenii pe drum. Nici la ora-n sat n-o lasa. zisa muierea. ca nu-i placea numele. Muma-sa plingea si amarita cum eria. Venisa o primavara timpurie. lasa fire-ai a dracului copilu si nu mai crede in popi. in casa lui. Traiau Taina cu Chelu tare amarit si greu. veni la omu ce avu doi copii si-i ceru un copii. iar Chelu cu Taina pe deal la arat. sa ai grije de copii. Taina asa a zis ca un copii are si s-a gresit si cu troaca si botezu lu popa. i-a povestit cum si fata 264 . ii dete Dumnezeu rod si facu un copii. s-a pus cu oticu pe muiere si a omorit-o in batai: — Na. lo o fata saraca. sa botezam copilu ca-1 maninca lupu. — Bre. Chelu cum o auzi se minie foe Aaa cum tu inca mai crezi in prostiile popilor si ale balelor ? Se pusa cu oticu pe biata Taina il facu capul dumicat cu oticu si o arunca in tufa s-o manince lupii. s-a pierdut in padure si a dat peste el un lup. — Chelu-i zice: Cind a vazut Chelu. sa injure ca nu-i trebuie lui mohvda. Cind a venit muierea din padure. Da lasa copilu. Tufica a intrat in tufa. sa-1 faca ienicer. asa ca ramasa copilu nebotezat si-i zisera Tufica. zburau ciocirliile in cer. da au uitat de Tufica.

Ala ce a zis stati in loc. Crescu ea gogea mare. Dar in sat nu eria nima. omul sa scoala de noapte. care-i deschide ftearali Pina acuma de trii ori. prinzind peste. ei nu m-au lasat. Ftearali sa inchisa. Intr-o zi. fiinca avea un negel in crestetul capului. avea insa obiceiul turcesc. s-a dus pe margine la o apa sa prinda peste si mergind pe marginea apei. Fata s-a dus. zice: — Nu inchidea ftearali omului. — Da cum a murit ? — Muma a murit. ftearali inchisa. Da frati-su avea un negel in cresteru capului. pescarul iara le aseza. colea in drumul nostru unu a pus ftearali in poteca noastra. iar sa duce sa vada ftearali. n-are incotro. cerut el sa-i aduca omul si fata. Yidra ce sa faca? Se duce el acasa si ia o pareche de fteara si le pune in urma vidrei in marginea apii si dimineata pescariul se scoala si sa duce sa vada ftearali ce a prins. Oamenii care stau in loc. — Fata s-a zauitat si a vazut. ca in fiecare sara sa-i dea mincare si cite-o fata mare de petrecere. o fi vun sarac. lasa sa prinda si el ceva. ! POVESTE DESPRE UN PESCAR DUPA PESTE A fost un om care s-a zanimit in toata ziua dupa peste. a inzestrat-o ca sa se marite in Tara Romaneasca. iara le aseaza bine frumos si sa raseste sa le pazasca. Cind fu in varsatul zorilor. sa vii? A — — Pai chinejii satului. — Da frati ai avut ? — Muma spunea ca am avut eu un frate si si si 1-au luat turcii ieniceri si spunea muma ca 1-a chemat Negel. — Tata ai? — N-am tata — Muma ai ? — N-am muma. In sara alanta. La mijlocul noptii aude din lemn o gura mare de oameni. vede o vidra iesind afara din apa. I-a mustrat. sa duce la fteara pescariului si a ridicat cracu in sus si besi: pirt in fteara. uita-te in capul meu si vezi ca eu am un negel in cap. Vorbind ei. era fratele ei A chemat el pe unchii care au dat-o pe fata sa petreaca impreuna cu ea si le-a spus cine este el. Cind veni la fteara. Da oamenii ce a stat in loc. doar acuma vo prindea. iar el ca ienicer s-a dus la sultan sa-i duca birurile. venind drept catra ftearali lui. In sara a de trii. sa sa araneasca si el. omul sa raseste. fata. unu din oameni zisa la ailanti asa: — Stati ca. omul sa sui intr-un lemn stolos si pazaste ftearali. Muri muma-sa si pe fata o luara niste unchi si o crescura. Pescarul s-a gindit s-o prinda. da baiatul a crescut si el mare si a ajuns birnicul imparatului si tara turceasca 1-a trimis in Tara Romaneasca sastringa banii de pe tribut pentru sultan. dracii apoi ii spusa 1-al ce besi ! 265 . ce a prins si vazu iara ftearali inchisa.! 1-au luat turcii pe fratele ei sa-1 faca ienicer. cind oamenii ajunsa la ftearali. top fugisera pin paduri si nima nu-si da fata ! Se gindira ei mosnegii satului s-o dea pe fata aia saraca. Da cind a vazut-o el a zis: Amarita asta de ce-o fi venit? Cine te-a trimis. da ea plinge cu hohote. a murit ea plinge. Atunci el si-a dat seama ca despre el era vorba si a zis: Fata. iar ei i-a dat bani. Da el a tras la o casa de romani.

si sa sui iar sa dusa acasa. da dracul mai adasta sa mai dea o data. besi: pirt in fetara.: ! ! in fteara. ama omul stia. sa nu cake juramintul. iaca iar vin dracii gomoind drept si in catra fteara. sa se ingroape deodata. ! neincrezatoare ii zise barbatului sau. Omul care asculta din lemn cum spusa dracul ca sa poata sa-1 prinda pe al inchide Omul ftearali. La o vreme aminata. da de-o da de doua ori. Mare pe minte. Dracul zice: Mai da-i o data. de-te o data tare in dracul. da noi ne ducem. ama mine. ce ai catat ti-ai gasit. iar de va muri unul din ei si va uidi altul. ftearali sare in sus si-1 apuca pe dracul de picior. care fu prins de picior. Si iaca-asa. stie ce-1 adasta. ridica prins Sezi tu aicea. omul sa zica. Omul care pazea din lemn tot vede si aude ce zic ailant draci. Omul ridica odata sus ciumagul. ca odata m-am facut Dracul. iara dracul sa alege ! din ailant vine sa ftearali. viul cu mortul Fiecare saruta pamintul si cutitul. Dracul sa umfla. ce le nazari prin Sa faca nunta pe virful muntelui. daca — O sa te bata o data. Ailanti draci vazura cum il prinsa ftearali pe alesu de picior. gras si fumeaza tutun. — de picior: Omul — Omul — Am zice: dat o data. cind ajunsa inchida iara cracu mult sus. Omul lua ftearali si pleca acasa cu ele. 266 . le-a fost bucuria gasindu-se si dupa ani de zile cutreierind cu turmele plaiuri nevazute nestiute. care paza ftearali sa cobori din lemn si cu un toporas facu la lumina zilei un bun ciumag si veni la fteara. moare io il rog sa dea incodata. ca om supus oacatelor. dupa ce crescura mai gata de casatorit. stie a — dat sa dea. Pusa negru si pleca la reca sa puna pusa butucul de paducel pe pamint aseza ftearali pe butuc ftearali . facu butuc de paducel ftearali. Omul veni mult aproape cu ciumagu. in lemn sa pazasca iel Sezind in lemn omul. — Daca da Odata in spune ma prinde? el. iar Apoi se jurara pe sfinta luna ca se vor purta cu credinta unul fata de altul. dracul plesni in fteara. dete Dumnezeu ca sc-ntilnira. sa facu tot cenusa si omu lo toata cenusa si o imparti. brazii si paltinii sa le fie nuntasii. nu mai da. ca e buna de leac. dupa ce n-a dat de doua ori omul in ei. asa sa stie omul care a pus ftearali sa faca un butuc de lemn paducel negru si sa-1 puna sub fteara sa vezi cum te prinde in fteara pe tine. intr-o zi cu soare. facut Ama sa m-am frearali. Da in fteara sede prins un drac marc. FRAJI DE CRUCE si Cindva. Mai la urma pastorita mai stelele cerului facliile. io rabd. Dracii zice 1-al la fteara. de demult un cioban si o ciobanita s-au suit cu oile la munte s-au pierdut unul de altul. apoi isi jurara credinta. Dracul — Da ce sa-mi faca.

apoi i-a dat un amnar. Eu zic sa nu fie pedepsit de Dumnezeu si vezi tu muntele acela ce-si inalta piscul spre bolta cereasca. Bine. Peste noapte Dumnezeu de sus priveste pe pamint si vede toata lumea la rostu ei. Pe la o vreme in ciobanita dete o boala grea care o dobori si in scurta vreme muri. iar carnea sa i-o manince vulturii.Asculta. Ea moarta. Linga grcapa ramasera strajerii sa traga deloc pamintul de pe cioban ca stiau ca e inmormintat de viu. iar juramintul pentru el este lege. si el viu. Mai apoi. ma omule. vazuse I se facu mila visa ca a venit la el un mos cu barba alba pina-n briu si 1-a-ntrebat ce cauta el in groapa cu moarta? Iar el i-a povestit mosului ca s-au luat din dragoste si s-au jurat asa sa faca. cum sa fie pedepsit? Sa fie pedepsit de Dumnezeu. Tata-su pusa un ulei ca sa aibe cu socul rasuflatoare. daca ai tu atita credinta in muierea ta. facind pacat va calca juramintul. de acolo din virf sa se arunce singur. iar pastorul care-si iubea ca un nebun sotia adormi dus linga ea in fundul pamintuiui. asa sa fie de la mine si de la Dumnezeu si plecara in nestire cu turmele de oi pe steiuri depiatrasi codri fara margini. iar mai la urma si de satul lor. isi da el cu planurile lesinat pe trupul rece al iubitei sotii. Baiatul adormit precum era. caci unul fara altul nu pot trai. ca asa s-au jurat ei cind i-a cununat brazii si paltinii din munte. Parintii le facura nunta mare si frumoasa de se duse vestea peste dealuri si vai. gata sa moara de viu. De bucurie ca cei pierduti si socotiti ca morti pentru totdeauna. o cremene si o lumina zicindu-i: — 267 . si — — — — Intr-o noapte iesi Maica Precista in cale spunindu-i ciobanitei sa mearga pe dira de luna si stele pina iese la luminis. mai baiete. Mama-sa. dar daca unul dintre noi va gresi minat de diavol. precum el vede. Lumea sta cernita din crestet pina-n glezne. Groparii trasera pamintul. zise omul. numai un om viu sta in mormint cu sotia moarta in brata si plinge Ce sa faca el acuma ? Asa ceva nu mai si suspina de ti se rupe inima nu alta si scobori jos pe pamint. Si asa se culca pastorul viu linga pastorita moarta. ori silit in prapastie. Se ceru lemnarilor sa faca leaganul mai lat. Tot natu-i fericea ca se iubesc si au turme de mioare ca nimeni altii. Da el in groapa o ia pe sotia sa in brata si adoarme dus. mosu i-a scris pe marginea leaganuiui o scrisoare pe care a impaturit-o-n patru. muiere. Bietul barbat degeaba se batea cu pumnii in cap si isi jumulea parul ca muierea lui murise pentru totdeauna. ! i Atunci mosul i-ar fi zis: Bine. ca sa vezi si tu vreodata ce credinta arc si ea in tine. ca sa aibe si el loc. Mersera ei ce mersera si intr-o zi cu soare detera de lume si lumina. eu am s-o scol si pe ea din morminti. au inviat. precum le-a fost juramintul. Parintii se sfatuira cu groparii si lemnarii sa-i lase o deschizatura iar si sa asculte strejerii daca tipa si cere In chipul asta cei mai intelepti socoteau sa-1 scape de la o pieire sigura. prin inima unui soc sa-i vie de afara aer ajutor. Nunta a tinut o luna si inca o saptamina si mai o zi. daca tu asa doresti. De ce n-ar muri deodata decit mai tirziu. tata-su si neamurile toate in zadar incercau sa-1 opreasca de la acest pas necugetat. Dar nu era chip nimeni sa-1 induplece de la horarirea luata caci juramintul fiind sfint pina la urma duce tot la moarte. ce il facea sa moara cu zile.

iar lume este multa. cu treaba. Ea lua banii toti strinsi de omul ei cu truda mare si pleca in lume cu ibomnicul. iar mai apoi incepu sa citeasca din cartea lasata. iasca. il dezgroapa si vreau sa-1 ia acasa. La or cafea si fie cafenea. nu i-a venit sa creada ca timpul pe toate le schimba in lume si se schimba si iubita lui nevasta. trag pamintul in graba mare. In clipa zborul mai la urma soptind amin amin amin mosul ii trage o palma zdravana baiatului si moartei. cum il aud. ca la orice birt: vine lume de tot neamul. 268 . Asa s-a-ntimplat ca de data asta vazindu-se cu capul pe umeri. se gindi ca nu se cade pentru un purece sa arunci patura pe foe. cremenea si lumina. asa cum il sfatuise Dumnezeu in vis. : ! ! ! isi pleaca in cer. Merse el dupa butii de rachiu si se cam zabovi. Insa la coliba parinteasca nu era chip sa se mai intoarca. Nu le-a trebuit multa chibzuinta ca s-au apucat si au deschis in mijlocul orasului o cafenea. nevasta-sa se scula. fie fara treaba. In cale il ajunse — un Buna soldat: calea.— de ia De si indata ce te vei destepta din acest vis aprinzi lumina. bea vin. Dar muierea lui glumeata din fire s-a luat cu un ofipr tinar si frumos si s-au iubit. amnarul. si-a luat lumea-n cap punindu-si in sin cartea. Dar cum fiecare este stapin pe capul lui. negustorul tragea sa moara otravit. Cind a vazut el una ca asta. Qnd colo.mai tare ca la caprele rasfirate pe ogasegata sa speriepe sotia sa multiubita. Ca sa ramina cu ofiprul. mai frauoare ! ii zise ostasul. Aprinse cu amnarul iasca si lumina. iar pe muiere a lasat-o acasa. Da-n vremea aia s-a potrivit sa treaca un cioban cu oile pe alaturi de cetate si ce-i da lui in gind sa se uite pe fereastra in cafenea. Asa mersera ei zile si saptamini pina ce ajunsera intr-o cetate mare cu ziduri inalte albe si scaldate in razele soarelui. sa citesti aia. ii toarna otrava in paharul cu vin si-1 omoara pe barbatul ei eel bun si credincios care se ingropase de viu pentru dragostea ce i-o purta. Ofiprul incepu sa umble cu momele impanindu-i capul cu fel de fel de lucruri rele si viclene. Baiatul. Si asa ea in citeva zile dete cinstea pe rusine. gindindu-se de ce lucru sa se apuce pentru a putea trai. insa el ramine linga sotia sa. ca tot ce face timpul tot el este si eel ce desface. ostaniti si sleiti de vlaga. rachiu. mirare mare. Ce sa faca acuma? Mulse lapte de la mioarele sale si-i slobozi cu sila pe gura pina ce 1-a-nviat pe bietul si nefericitul negustor. deck al Trecuse gogea vreme cind negustorul nostru porni prin sate dupa tocmit beutura. ei erau morti si astfel o pornira in lume sa-si gaseasca norocul. insa oameni sint pupini. cind se vede cu lumina aprinsa in groapa zbiara ca din gura de sarpe. Pentru cei ai casei si lume. Mare le fu bucuria tinerilor si Dumnezeu din cer isi sterse lacrimile. Isi aminti de vorbele mosului spuse in vis. un amnar si o lumina. iar sopul ii ramase trintit jos cu spume la gura. Cind baga mina-n sin da de o carte. trei ori scrisoarea. Omul sa aibe rabdare. asa cum s-a jurat tinguindu-se peste trupul ei rece ca gheata. Strajerii. Aici este frumos si aici este de trait ii zise muierea pastorului. praful cafenelei este calcat mai des bisericii. Merse el cit merse si osteni. Se oprira deci aci. Dupa ce citi de trei ori.

intr-o sara ce-i veni muierii pe chelie. $i asa bietul om isi astepta osinda cea nedreapta Bietul sta in om numai sa recunoasca tari ca sa nu mai scape cu viata. il legara-n lanturi si zdup cu el la temnita cea neagra. 269 . apoi isi jurara credinta pina la moarte. $i cum era slaba de minte. ! — apa pina-n briu. curat si mai scuturat. ci era cumpanit. Veni un calugar barbos cu o carte-n mina sa-i ceteasca rugaciuni inainte de moarte. el are un frate ostas de la care vrea sa-si ceara iertare si sa-si ia ca toata lumea ramas bun. Ce sa faca insa plotonierul cu ei in front. numai ca nu lesina de frica vazind dovada ca banuiala ei se adeverise. Mai la urma judecata era facuta sa fie spinzurat. flamind si biciuit fapta ce o facuse. nu stiu cum se face ca-i cade caciula jos si ofitereasa care-1 asemuia cu fostul ei barbat. Da el tinea una si buna ca n-a omorit fata. sa-1 puna pe ostas s-o spele pe picioare. Din vorba-n vorba. Dar muierea lui nu l-a cunoscut. cu broaste si serpi. inainte de a pleca ferecat cu lanturi intii Mai pe cea lume. Gendarii ii gasira sabia ostasului minjita cu singe. Si cum tot patitul este priceput. Dupa o asa de mare isprava ii puse in teaca sabia si se prefacu vicleana ca doarme. din oras in oras. doar o spune adevarul. iar mai apoi in mijlocul orasului i s-a ridicat spinzuratoarea. macar ca o slujea din zori pina-n scapatat de soare. care-i povesti trista intimplare cu muierea lui mergind impreuna. Asa se petrecura lucrurile mergind el cu ostasul in iume sa-si gasasca un capatii. porunci sa fie adus numaidecit dupa obiceiul stramosesc iertaciune. pina aflara unde este ofiterul care i-a furat nevasta si cerura sa fie primiti amindoi in oastea imparateasca. dar auzind imparatul. Avind ea si o fetiscana in casa isi facu planul s-o omoare zicind gendarilor ca soldatul a ucis-o de gelos ce era. insa el nu primi. doar. numai sa scape de el. nici la minuitul spatiei si scutului cum era pe acea vreme indepartata. Mersera ei din cazarma-n cazarma. taind-o la git pe tinara fetita. taie in cruce pe bratul sau si al fratelui sau. nu statu mult pe ginduri si intr-o noapte ii fura pe cind dormea sabia din teaca. om judecat si cu scaun la cap. Multimea il privea ingrozit5. sa-1 vada lumea si |ara ca nimeni sa nu mai faca ce-a facut el. sa-i dea pe amindoi ordonanta la vreun ofitir blestemat. Cateaua varsa venin si turba de minie nestiind cum sa-i faca facerea curmindu-i firul vietii. ca cica zor nevoie. baga el de seama ca soldatul era om de omenie si cumsecade. ori sa-1 bage la robie pe vesnicie. De acum omul avea in ostas ortac si astepta de la el sa-i vada patimile de ostas ca unui adevarat frate de cruce pastrator de juramint ori asteptator de moarte. Soldatul scoase spada. Dimineata ea rascula mahalaua tinguindu-se ca tilharii i-au ucis fata din casa de au lasat-o saraca. fata de altii. ca nu se pricepeau nici la teorie.Multumesc dumitale raspunse nefericitul om. fiindca i se parea ca este mai zburdat. fu dus sa-si sape singur groapa. de aceea isi puse in gind sa se faca frate de cruce cu ostasul. lucru zis si facut. pe toti ii asculta si pe putini ii credea. Ce sa-i faca ea acuma ? Sa-1 omoare. L-a mirat ca acest soldat pe unde trece nu lasa urme pirjolind pamintul ce nu este al sau. il scuipa si-1 blestema pentru faradelegile sale. Ofitirul care-i luase muierea il ceru chiar pe acest nou ostas intrat volintir. Calaii insa il cercetau si-1 rasucea. Gendarii nu fratele sau si sa-si faca vrura. Cind colo. supsera singele unul de la altul. Spalind-o el pe picioare.

Si asa plecara toti imparatii de la nunta cu buzele umflate. frate-meu si cred ca o sa ne vedem in curind. caci infeleptul ca nu cu tacerea pe orice nebun si tot inteleptul la norod multa liniste si lipsit de minte numai tulburare si necazuri. Na cartea asta. Insa batrinul imparat ii linisti spunindu-le ca se cuvine sa-§i dea fiica dupa un intelept. iar el in loc de toale plugacapata toale-mparatesti. Si dus a fost. Noaptea s-au dus si 1-au ingropat ca pe un hoit de cal la o margine de drum. 1-a crezut ca este ori vreunul care umbla cu inselatorii ori ca are in fata vrun nebun. incepu a plinge plinge. pe cind eel de omenie. si a-si fringe miinile mai frate-meu. Vracii si doctorii chemati din toate colturile lumii n-au avut ce-i face asa ca la palatele mari imparatesti era multa tinguire. bocete si tristete. Abia 1-a primit bietul imparat. Cind mai la urma afla ca de curind murise singura fecioara a imparatului. A colindat el in lungis si-n curmezis cetati. caci nu i se cuvine tilharului dupa legea pamintului. Sa-mi dai pe fiica-ta sa-mi fie sotie. caci n-o sa fie uns de Dumnezeu in domnie dupa moartea-mparatului. caci asa a fost scris ca un om de rind. fara pic de cruce la cap. dar nicaieri nu si-a gasit un capatii. iasca si lumina si s-au despartit. fata imparatului a inviat Cind i-a calcat pragul imparatului cu fiica-sa de mina. care auzind despre spusele sale. sarmanul tata si mama.! ! Cum de mila tale. Dar el nu s-a lasat pina ce noaptea pe furis a dezgropat-o pe fiica-mparatului in timp ce strajile plecasera dupa beutura si citind din acea carte frumoasa de trei ori. Dar nefericitul om i-a spus fratelui sau de cruce ca are sa-i scrie si o sa-1 cate. ca si asa nu-mi ajuta la nimic lacramile de la mine ca eu mor nevinovat. rupt si gol. amnarul. ziceau mai marii preotilor. baiete. Dar in oras vilva mare ca se astepta imparatul eel mic si ca era ziua de osindit la moarte a fratelui de cruce al micului imparat. amnarul. sa ti sa faca aia ti se va da si face. a zis fratele sau de cruce stergindu-si lacramile si tucindu-1 pentru cea din urma oara. stii tu cind ti-am povestit — Am priceput tot. apoi i-a citit din acea carte sfinta de trei ori si fratele sau de cruce s-a pomenit din morti. unde-o da peste oameni. Ce se mai intimplase? Fratele sau de cruce afla chiar din gura lui nevasta-sa ca ea 270 . Ostasul insa la mijlocul noptii s-a dus de 1-a dezgropat. Dupa asta s-a facut o nunta mare si frumoasa. Numai tu sa afli narul iasca si lumina. resti — — Imparatii care venira din toate colturile pamintului se impotrivira zicind se face un imparat sa-si dea fata dupa un cioban nating. Ce ceri. orase si sate. Au pus ei la trasura opt telegari albi ca spuma de mare si au luat tara in lungis da si-n curmezis pina ce au dat de orasul unde era nevasta lui cea necredincioasa cu ofitiru. sa-ti fie marite-mparate ginere. numai ca de rautatea lumii trebuie sa piece undeva departe. Gendarii si calaii 1-au impins in multume. iar tinerii plecara prin imparatie sa se plimbe si sa-si cunoasca orasele si oamenii biruieste pace aduce. innebuniti de durere era cit pe-aci sa le crape fierea-n ei de bucurie. iar nu peste gloata fara minte si judecata. a aprins cu am- — Nu lui. il vazu fratele sau de cruce. iasca si lumina pe care mi le-a dat mosu ala. alungat de multimea cea nejudecata. Si-a luat indarat cartea. Ce sa faca el acum? Sa bata la portile imparatesti ca sa-1 primeasca cinstitul de-mparat. iar pe frate-su 1-au spinzurat in amiaza mare.

Deci judeca bine daca vrei sa nu mori. e spion Sa stii ca daca e nevinovat dupa ce-1 veti spinzura eu am sa citesc dintr-o carte si va invia. iar in locul lui in streang vei sta dumneata eel care-1 invinuiesti. Imparatul se apropie de ostas. si batrin cu barba pina-n glezne ingenunche in fata imparatului sarutindu-i picioarele ii zise: Un — Marite imparate. Este eel mai mare dusman al patriei si al — — — — E neamului. zicindu-i: Stati. mai cu luare-aminte il recunoscu pe fratele sau de cruce intrebindu-1 daca se simte vinovat. eu sint fratele tau de cruce. Slavite imparate. ce zici. judecatorii si gendarii il gasira dupa spusele ofiterului ca este tradator. Pina und' se poate. vezi ca — spurcat si taler catorii nedrepti si fatarnici. luminate.: ! pe slujitoare. cerindu-i sa-1 cheme pe ofitir sa puie capul in cinstiti si drepti — ! streang. marite imparate. fiindca eel nevinovat a inviat. ar merita sa i se taie capul cu satirul si a i se arunca la ciini. iata-ma acuma ajuns ca imparat Am plecat in lume precum ne-a fest vorba sa te caut si in imparatia mea iaca am dat de tine chiar in ceasul eel bun. ca nu e tradator si ca dimpotriva ofiterul si amanta lui sint necinstiti ca si cei ce cred in mmciunile lor. ca sa scape de barbatul ei. El s-a dus la marele judecator sa-i spuna despre omor. Dupa ce muri il pusera in leagan bun pentru inmormintare. Acum a venit vremea sa-i judecam noi pe adevaratii vinovati care nu trebuie iertati nici de catre imparati. dar in loc sa i se faca dreptate. Cind tocmai sa-i puie streangul la git calaul ostasului sosi imparatul cu imparateasa cea tinara. crezind ca acesta va iubi-o va necinsti si pe ofitir. Atunci tinarul imparat il chema pe ofitir. Acum rasuna glasul norodumi care vine cu inversunare nebiruita si putere neintilnita si cere moarte pentru tine si judeEi. caci cine e nevinovat va invia. spunindu-i Mai firtate. e vinovat ostasul tau? vinovat. Mare Sa fii blind la toate. dind dusmanului secrete despre ostirea imparaa taiat-o si-1 teasca cu care se afla in stare de razboi. omul curat si nevinovat a inviat iar eel cu doua fete singur si-a sapat groapa ? lata ca vremea scoate la iveala si arata lumii minciunile. ca nici in ruptul capului un ostas nu avea crezamint la stapinire nici cit negru sub unghie. Atunci imparatul facu semn sa-si faca treburile calaii si judecatorii cei pina ce fratele sau de cruce fu inaltat in streang macar ca striga ca este nevinovat. Da 1-ai rai da moarte ! 271 . Apoi se adresa multimii. Imparatul aprinsa lumina si-i ceti la cap de trei ori acea rugaciune facatoare de minuni si ostasul se ridica din cosciug. e tradator de tara. Lumea ramase uluita si inmarmurita ca in fata unei minuni nemaivazute. Dar ostasul ii povesti intreaga intimplare cu faradelegile de la casa ofiterului unde el ajunsese ordonanta. ca e cu judecata nu e cu lopata. ! zise tinarul imparat. fratilor — Cind privi Capitane. i se ridica spinzuratoarea. capitane. De aceea. In zadar se ruga el sa fie crezut ca nu e spion. el este un mare vinovat.

ce sa fac5. precum eu am facut la tineretele mele. Imparatul i-a aratat piscul. ce sa dreaga. Linga caprareata. In mijlocul pietei fosta lui sotie isi stergea lacrimile sub picioarele ofiterului care atirna-n streang. ea s-a urcat ajutata de ostasi. ca asa sint oamenii supusi pacatelor. Poporul privi nedumerit si nauc. fara sat departat trei frati. sa cumpaniti mai intii si sa n-o dati porcilor. unde vom putea si unde vom nimerea. Fratele eel mai mare zise la eel mijlocari: —O 272 . Dupa asta ea a inceput sa plinga. care apara pe eel nevinovat. Dar fiindca-i anevoie a cunoaste ce altul gindeste. caci orice tirg se sparge si tot inceputul are si sfirsitul. care ramasera de timpuriu se sucira. spunind ca n-are nimic pe suflet. ceru poporului sa mai stea ca mai este o judecata. Ce cinta pe fatl. Bine. iar din virful cerului s-a prabusit in prapastie. — Insa imparatul i-a amintit ca ea a cerut ca eel ce va calca juramintul sa se arunce in prapastie din piscul muntelui cu virful infipt in cer. Si-i arata semnul sabiei din crestet amintindu-i de omorul slujnicei. apoi o-ntreba daca nu cumva are si ea pe suflet vreun mare pacat si n-a calcat vreun juramint. §i asa veni vremea de se adeveri ca omul are mai multa credin|5 si virtute — decit muierea. vulturii sfisiindu-i resturile ramase din trupul ei eel blestemat. De-aci pleca imparatul cu sotia sa. Cu iedupi-n brata. caci: Fetita frumoasa. N-avu juramint $i nici crezamint MOARA LU $EBAN Triiau odata intr-un saraci. zise imparatul. Muierea infipse capul in pamint rusinata. omul sa judece cu capul si nu cu inima. povesti trista intimplare. El o chema pe sarmana femeie spunindu-i cuvinte de imbarbatare. eu am sa-ti amintesc de toate. fratele de cruce.! Imparatul se ridica in seaua calului scoase sabia si porunci ostirii sa-i puie in streanguri pe judecatorii necinstiti si ofitirul mincinos. daca nu-ti amintesti de juramintul dat fa{a de barbatul tau care s-a ingropat de viu o data cu tine si care te-a-nviat din morti. Multimea privea la toate astea cu groaza si cu multumire. iar credinta voastra sa n-o dati orisicui. Plecara toti trei si ajunsera in valea Caligioaiei la Orman Gripa. Atunci eel mai mare dintre frati zise: muma si fara tata. urmat de norodul fericit si multamit ca au dat peste un imparat drept si injelept. Dar cind vru sa piece. sa ne ducem la lucru. ca sa-si afle piinea pentru gura si sa traiasca si ei ca toata lumea. cerindu-si iertare. Se gindira ei. $i intorcindu-se imparatul catre norod. iar mai apoi zicindu-le: Luap aminte ca frati sintem si se cuvine sa tragem invatatura ca numai acel om gaseste mai bine si mai frumos.

plinse amarnic. altii ieseau. Sara se strinsera pacurarii pe linga foe si fiecare incepu sa pricajeasca cum se pricepe si cum il taie capul. in moara parasita. cum se scula. intra in cosul morii si adurmi. Peste noapte se abate din cale o vulpe. zise fratele eel mare: eel mai gras si bun Chisem berbecul ! — Atunci fatim fratre. Cind la poarta imparatului. Ce era sa fac Sa vin sa ma adapostesc in moara. picurari. un ficior aici Ce cauti. Mai intii vorbi vulpea: He-heee suratelor. unde numai dracii isi fac noaptea culcus ? Atunci ficiorul raspunse Uite. Nu era nici o vietate. Ficiorule. in cimpul de la Voinita. nedumerit. flamind. ce plinse.: „Ce sa fugim". ramii ! ramase — — Avem cas. Coapsera piine in cuptor. eram trei frati si in timpul noptii fugira. urda si pine. se scula zicind: Daca e asa plec la bilincu de oi al lui Lugopci sa maninc o oaie stearpa Dupa — ! — si grasa. Atunci lupul. sa ma due eu s-o vad? — ! — — — 273 . $i se duse el Hai. ii raspunse un slujitor. pacurarii taiara pe Chisem si-1 tiarsara. scoase maduva si zise: Eu plec ca am treaba. sa-i iei maduva din cap si sa mergi cu ea la fata imparatului s-o lecude crasta. Ca sa nu-i fie frica. 1-intreba pe fecior: Tiii. lupul moara ramase feciorul si — ! — — ! voi in asta-sara la bilincu. si ursoaica fugira care-ncotro dupa treburile lor. iar in cocosul. in afara de un cocos pripasit prin asta moara parasita. Fata imparatului e bolnava de crasta. un lup si o ursoaica. Du-te ia sacul de poli si mergi la bilincu Lugopci si cere-i sa-1 junghie pe Chisem berbecul. Vulpea. intra in moara si stau la taifas. sc due si vin. iar pe mine ma lasara adormit in padure. Veniti sa mincati Nu. se sperie caci se vazu singur fara frati pe linga el. mincati acuma la fata imparatului. Atunci pacurarii cazura pe ginduri si se mirara ce vrea copilul cu berbecul Dupa ce se chibzuira. zicind iesti catre pacurari: cocosii. incepeti de cinati. Stau ciuci pe coada si se nacajeau ce ispravi au mai facut fiecare. Cum intra in moara. apoi pacurarul eel mare ii pofti la masa. dar toti tristi. ca s-o vindece numai pe fata de crasta si nu puteau. Cocosul. intuneric bezna. eu nu cinez zise feciorul. este-n pod un tagircioc plin cu bani pitulat de hoti. o porni in jos si ajunse la Moara lui $eban. Ce nu ma vor pe mine. Auzindu-1 sa ursoanea. Copilul frinse capul la berbece. vazu mare inghesuiala de ichimi. se auzira in departare cintind He-hee maninc miere — si eu ma due Cind cit pot. sla junghiem berbetili ca sa luam parali ceste? ceilalti frati raspunsera: "Ti si — Tunti sla junghiem ! Ficiorul le dadu suta de poli de aur. lapte. se crapa de ziua. fiu la ! — — Vreau sa oaspe Si Bine. sa-1 mai ducem cu noi el ? si pe eel mic ! Nu vezi ca nu putem gasi de si lucru pentru noi. unii intrau. Intreba el pe slujitorii din fata portilor: Ce-i aicea? Vad lume care intra si iasa. eu dau tircoale pe linga garduri si mine la puici timpurii. dar mi-te de Mai bine sa-1 lasam adurmit in padure Cel mic. Va dau o suta de galbeni sa-1 jungheati ! ! pe lor Chisem. ! ii zise: la un iavore mare. copile. Copilul lua paralele si fugi la bilincu Lugopci.

Izuichiorii asa facura precum li se poruncise. fuge ne inchideti? — — — si nu plateste si numai pc noi si-i Sa-i spunem la cirbagoaia. nu raminem voem. minca. nu spui. ! Yrem sa ne spui stina di unde rise. ca tot rastoarna carele cu coada. sa-mi fati un han in campu di Voinita linga un iavure mare si sa dau bacsis la lumea nevoiasa. ficior. Ficiorul intra in odaie. Feciorul. necajita si vesela ca aici toate pe degeaba se primesc. zisera cei doi frati mai mari 274 . poate ca el va face vreo minune. — — ! Ai. nici alta. Stati. de unde atita bogatie era si lui. Atunci. nici una. unu luam cu noi. ca-mi lecuisi fata? Atunci copilul zise: Eu voi civa. iar tu esti de vita impa- — ! — — — rateasca. auzira si fratii lui ca la cimpui de la Voinita se maninca. ce bacsis poftesti. ! sa-1 Di unde it? Noi im din Macedonia. dormea si fugea. Sa vie la mine-n odaie zise feciorul si izuiciorii ii adusera pe cei doi oameni. din popor. Le adusera mincare.: ! Mersera slujitorii de-i spusera imparatului ce vrea ficiornl. Pe urma-1 intreba pe ginere: Hei. mincati. minca. Si-i ridica un han frumos. Eram trei frati. o unse pe cap si pe unde avea crasta. eu feciorul acesta voi sa-1 iau de barbat. sa vedem ce zice? Se dusera la stapin spusera ca cei doi calatori pling ca numai pe ei ii tin inchisi in odaie. se bea si se doarme de-a ficea. iar cin' sa fuga sa-i puneti in odaie si inchidep. ei sa vina sa plonga la mine. eu il vreau de barbat Imparatul n-avu ce sa faca si marita fata dupa feciorul sarman. bea si doarma. bea. Vazind ei ca nu este cu dreptate. nu poci.si tu vutia cesta. Sa intre si el Destui au intrat si nimic n-au facut. bea. Si se sculara si se dusera la acel loc minunat cu lume multa. unde lumea venea. vazu fata. da ista-i ficior sarman. Daca-i sarman din popor. beti sa ghiti linga mine. zicindu-i: Tata. — Bine. bautura si-i inchisera in odaie. Degeaba-si tine capul in poaleie ma-si. sa ni dutim si noi zisera ei. era sanatoasa. ca si noi — Nu — De poci. sa bea si sa doarma si nimic sa nu plateasca. ca e rau de voi a spune adevarul. Fata sari-n sus ca iedul de bucurie si merse la scaunul lui tata-su de aur pe care sedea. sa afle cum s-a imbogatit frate-su: — Nu. L-am parasit in valea Calagioaiei — — — Eu pe capul cit vreti sim frate cela mic ! ! Ei atuncea se mic si nu puteam nu stim ce si fasi? mirara. Sa vina lumea sa manince. Insa dracu baga colacu. cari vin sla dati sa manca. fatim si asta raspunse imparatul multumit. noi te omorim pe tine. Atunci imparatul se mira si se gindi ce sa faca ? Cum o sa dea el fata dupa un copil sarac ? Fato. fara sa dea o para din buzunar. vazu cum vin pe drum ! — si le porunci la izuichiori: Ceia doi oameni. Asa si ei. — Nu si trebuie sa stiti Le raspunse fratele eel mic. scoase maduva. se plinsera la doi oameni — izuichiori Toata lumea vine. Dimineata cum se scula fata.

Suratelor. tu. suratelor. iar acuma na aflu nimica. Leaga conii de pi mini di mi rup — La moara Cei doi frati se — Cum — — — — — Dar ! Eu Dar si lupule? tare rau zise lupul. tu. Mincam puichili. o duceam bine. Lupul o intreba pe lisita: o duci cu puichili? Cind era cocotu pi grinda. ursoaica puse laba pe ei si zise: Stati. Intrara in moara si ubidira ca sa afle banii si sa se imbogateasca ca si fratele eel mic. la Iavoru din Voinita. ca aflai cine asculta Se napustira peste cei doi frati salbaticiunile de-i mincara. la sa ubidim noi nu ne asculta si acum cineva Si plecara sa caute prin colturi. lupul si ursoaica si incepura sa se plinga ca nu mai gasesc de mincare. due bine. Ramasera acolo sa doarma peste noapte. cum traiesti? o intreba lupul. mincam niare. prin pod si prin cos. pona mi di noua ani caut si nu mai gasesc hrana. Iar acum m-am invatat cu traiul rau ursoane. sculara si se dusera la moara lui Seban. Cind in cos. ! Caum statea Chisem berbece la si bilioncu zic ca o Lugopci oi sterpe mincam. ca asa a fost Pina nu era hanul de saturam — — cuma ! ! de cind lumea: Cine e cu mina lunga si Pierde ce are-n punga ! . Peste noapte veni iar lisita. se saturara si veselira nevoie mare. cineva a ascultat si de atunci nu mai pica puichili dulci. zise vulpea: voi nu stiti ca dracu zace-n inima prostului Sa stiti ca-n seara aceea.! lui Seban le aflai parali. De vreti duceti-va sa dati derau.

.

Ill BASME DESPRE ANIMALE .

.

incit pe loc inghiti hartanul. hai sa ne grabim. Desara este nunta la un om bogat in sat si eu vreau cu viclesugurile mele in timp ce joaca ora sa le mincam toate somoldoacele din stome. pe cind lupii ai albi. Pe acea vreme vietatile salbatice se adunau la sfat in luminisul codrilor si stateau de vorba. Intr-o zi. S 1 "? eu am vazut ca au taiat numai boboci de-ai grasi. daca prin istetimea ei nu cuteza sa-1 pacaleasca si sa-si lungeasca zilele Vulpea sa lingusea pe linga lup. laudindu-1 ca este ala voinica. jumulindu-i o parte din piele. si-mi voi infige cokii in orice vrajmas care nu-ti va da pace Tu-mi esti o adevarata prietena. mincase toate lighioanele codrilor si cit pe-aci eria sa-i vie de hac si cumetrei vulpe. cind inca nu-si schimbase parul. facind planuri cui sa-i manince pielea. abia apucase sa iese din birlog. ii Cumetre. dupa o iarna grea. am sa-ti port la ! — ghici gindul si i-o lua inainte zicind: toata viata recunostinta. am venit si cu o veste buna si vreau sa-ti indulcesc inima. Lupului ii lasa gura apa. cumetre Multamesc. sireata cum este de ! — — Buna felul ei. noaptea. ca vezi soarele este scapatat Abia acuma imi dau sama cit de buna esti cu mine. iar din ochi ii scaparau schintei de foame. apoi cu o laba se sterse pe la bot si raspunse: — Daca e vorba de boboci grasi. vulpea il auzi schincind prin tufani si vaitindu-se ca pe patul mortii. Lupul se simtia ingimfat si cind vulpea ii indruga verzi si uscate.CUM A PACALIT VULPEA LUPUL Cica. am auzit ca ai cazut la pat si tare m-am intristat. vru sa fure o oaie. asa cum iti place. insa niste cini ciobanesti il scarmanara bine. fioroasa si face dreptate in padure. o vulpe si un lup. Lupul. Asculta. — Da-1 incoa mai fuga. Se apropie de lup si tremurind de frica ii zise: ! ziua. ! 279 . stapini peste o padure mare si intunecoasa. zise lupul. bine-ai venit la birlogul meu. de aia ti-am adus un cotoi de gaina sa-ti mai vina puterile la loc. adica maninca ce apuca fara de nici o judecata si dare de sama. jupuit de carne cu bagare de sama de cumatra. cumatra vulpe. Dar vulpea. lupul. — Cumetre. apoi o privi induiosat de grija ce i-o poarta vulpea. traia odata. Abia tirindu-se la culcus. iti spun o taina mare. isi lingea singele de pe mustata si da din coada in semn de prietenie cu vulpea. lihnit de foame. Si fu gata s-o sfisie pe vulpe de foamea ce-1 chinuia.

— Din tuns. pitis. acuma este timpul sa vedem ce sa petrece in ogeacul casei. stomele ale mari sa rasturnara. apoi zise catre vulpe: Cumatra. numai stome cu carne de oi si berbeci. ca-mi vine sa lesin din miroasele txipturilor si este vremea sa ne cam grabim. Se pitulara prin spatele casei si poposira linga un sopron. prin gradini. Si ca doi frati de cruce. Da-te putin mai jos. la ce te poti gindi. sa poate una ca asta. sat Cam pe-nserat Ajunsera-n Se strecurara pe linga garduri. credea ca sint cini si nu-i alunga.! ! zice Sa mergem. babe si muieri si ajunsera la casa cu nunta. ce pacat ca te-ai grabit si ai luat-o la sanatoasa in vizurina. Se auzea cintecul lautarilor si ii imbia un mires de carne de oaie si pnrcel fript. iar vulpea i se sui in circa si privi in jos. sa ma lasi singura sa ma bat cu o nunta intreaga? Vezi. Sa lingea pe bot si-i curgeau balele. sa vedem ieste vrun cocos in oala ? Lupul se lasa putin in jos cu labele si cazu peste oale. Dupa ce a mincat gaina. a insfacat o gaina din tipsie si dusa a fost in tufa. Acuma erau aproape de cosul casei pe care se ridicau spre cer mirosurile ispititoare de bunatati. cumetre. Hei. Sarira pe sopronul scund si de aci hop. Pe linga foe. Prin alunis. nu e pacat de Dumnezau sa crezi t si ca eu sint in stare de o asa mirsevie? Eu care ma gindeam sa pornim si Sa nu mai noi ca boierii la agelic sa ne ierte si noua Dumnezau pacatele spui una ca asta ca ma arunc in vagauna asta de-mi fac de cap ! ! 280 . Stii ce e. Cine-i vedea. Hai sa privim jos prin cosul casei. zise vulpea. cumatra vulpe. eu zic asa ca mi s-a parut ca eu am aluneca nu tu m-ai impins. ocolis. iar ora se juca de scaparau schintei din opincile nuntasilor. ieu te-am asteptat ca poate aimindoi dam o raita pin oalele si stomele nuntasilor. cumetre lup. ca-i gura apa. e minune mare pe linga foe. s-a sters pe bot cu labuta si s-a dus la cumatrul lup: Bine. lupul si vulpea o pornira: Pitis. De ajunsera-n Cornis ! Cind pe Cind pe furis. coseri. Vulpea daca a vazut s-a lasat incet in jos. ai putina rabdare numai aseaza-te propta si tine-te bine de cosul casei sa vad eu unde joaca hora si precum e rinduita mincarea ? Lupul cuprinse cu labele dinainte cosul. cum auzi. nuntasii se sprijinira de spaima care incotro gindeau ca a inceput sa ploaie cu lupi. erau asezate numai oale cu carne. sa ne grabim otira ca simt cum ma apuca ametelile si vreau sa ma vad odata satul Bine frate. cumetre. zis si facut se lipi de cosul casei simtind tot mai — bine mirosul de berbece si perisoare. sus pe casa. si sa fii cu bagare de sama sa faci tot ce voi eu ca doar ma stii cit de priceputa sint in viclesuguri si in$elatorii. care mai pline. te rog. cumetre. lasa — — — — — pe — Nu stiu. Cumetre. cos in oalele cu perisoare — Doamne fereste. Lupul. care mai goale si in vatra focului un purcel.

cu toate bunatatile mai blana ! ! o vulpe moarta. dar ! cum am sa pot eu ana ca tu esti aceea cu care ne-am inteles Bine. Capra. draga. mergind el cu o caruta de peste la tirg. in drum a vazut cu A am sa fac nevestii din tine. ce facea negot peste. mie pe limba. da jur ca n-am sa O sa facem minimi pe socacele CAPRA SI LUPUL Cica odata un lup s-a abatut pe linga o tirla si vazind niste capre gramadite culcate. — — Sa ma strigi tare pe nume: „Pasarica" ! Lupul „Pasarico". — Ce Isi zise: 281 . La aceste vorbe lupul ramase pe ginduri si vazind capra cu oasele iesite de slaba ce era. nici vulpe. Ca eu. atunci sa vii sa te saturi din carnea si blana mea. Pe drum. 1-a adunat si dusa a fost in vizurina ei Cind Stan ajunge la tirg'. s-a repezit la una din margine. ca sa scape. lupul sint Capra care se furisase in mijlccul celorlalte capre. cumatra. Nici peste. numai osul si pielea pe mine Lasa-ma — ! sa traiesc si sa ma hranesc bine. vulpe. auzind acestea de frica ciobanului si de minie ca a fost pacalit de capra. uita-te ce slaba sint. Ca sa se razbune pe vulpe. Intr-o zi. asa mi-a venit mai cred ca esti sireata ca astea dupa iezi si gaini. dupa patania din vara ii raspunsa: Pasarica mi-a zburat. a aruncat tot pestele in caruta. gatit un ospat mare. pe drum. O ia si o arunca vulpea care se prefacuse moarta. dar sa nu uiti cum te cheama si pleca lupul multumit ca la toamna va avea ceva gras de mincat. ii zise: pina la toamna — Bine. iesi grasuto sa te mine.! — Doamne. a zis lupului: Lupule. Iar lupul s-a saturat: Sa nu strig acu ciobsnu. pe lup. alelante vulpicele. — striga: — ! STAN FLUERATORUL fost odata un pescar pe care-1 chema Stan Fluieratorul. apoi a sarit din caruta. cind ma voi ingrasa. Sa te-omoare cu toiagu ? Lupu. lasind caprele-n pace. a preSi-a inchipuit ca vulpea i-a facut-o si a chemat la ospat pe urs. speriata. Veni timpul si se apropie de cirdul de capre. c£re dormeau in tirla lor. caprita. pusa coada-ntre picioare si isi vazu de meserie in codru. ia pestele de unde nu-i.

Cel care peste noapte va murdari covoarele. Inainte. Dupa apoi i-a poftit sa se culce. Intr-un tuns din apropiere. da asta sta deoparte si privea ca un filozof fara sa zica o vorba. Dupa ce au adormit. ca ne ia pielea si ne-o face cojoc. natici si indrazneti $i. pe care Stan o jupui si pielea o facu blana. am murdarit covorul si m-am murdarit si pe mine. pindind vreun sarpe sa-i suceasca capul si era micut cit un ghem. a zis catre lup: — — — Frate lup. si matu mi-a iesit Atunci. ARICIUL SI VULPEA Odata. in citeva clipe. ursi. pe culmea unui deal acoperit cu vii si paduri de stejar. traia cuminte si sfiicios. omul nostru asternuse pe ce ursul. va fi vai de pielea lui. Inainte si vulpea au venit. Cind s-au sculat sa fuga. ! de mama focului Vulpea s-aseza pe coada in fata cirtogului si de mila puilor sa pusa pe plins. Cind s-a trezit intii ursul. chemind toate alele padurii sa vie sa vada napasta si sa se ospateze la pomana pe care o facea pentru sufletul puisorilor ei. se mai certau pentru cite o ghinda. frate ursule Atunci lupul intreba: Dar tu. lupul. nebu- un arici. frate urechila. Cind au luat-o la fuga. Stan Fluieratorul ii simti.! ! ! pe iepure si pe vulpe. puiasa o vulpe vreo cinci pui. vulturi. pitulat pe dupa tufisuri. ei au zis: Hai sa fugim sa nu ne vada Stan. eu am Lupul s-a pipait si el la ! murdarit covorul fund si a zis: Si eu. fiindca nu dormise — — — — statuse la pinda. eu m-am murdarit si am murdarit covorul. cumatra vulpe. care-si vedea de treburile lui. arici si alte jivine salbatice. asa si cum spusese cind o gasise pe drum. in luminisul padurii venira la casa vulpii: lupi. Stan pune mina pe vulpe care nu putea fugi din pricina mestecaului. i-a ospatat bine si de culcare a facut cu ei un legamint. ca sa-si razbune pe vulpe. frate lupule. a facut terci din tarite de griu si a turnat pe covor la fiecare la fund. ca n-ai fi dat doi bani pe el. ce ai facut? Urechila spuse: Si eu. Ceilalti arici se mai adunau la sfat. va face blana din ea. Cind veni vulpea cu cocosul. ce-ai facut? Vulpea s-a pipait si ea la fund si a zis: Ei. fiindca erau si putin chercheliti. iar la vulpe i-a legat de coada un mestecau. 282 . ia puii de unde nu-s Ii mincara o droaie de arici. Stan Fluieratorul. Atunci iepurele a zis si el cStre vulpe: Dar tu. Aricii dadura veste peste plai si prin vai si se ospatara cu puii vulpii in timp ce ea tinea cu tot dinadinsul sa-i vie la un cocos tantos de prin tarini de hac. iepurele jos foi de lipan si a intins masa.

dadura cu bita-n balta. I-o fi mincat si pe ei vreunul din vecinii mei Saracii de ei. numai sireata vulpe ridea pe sub mustata. rnine-poimine sa-si faca vrun cojoc. dragii mei. pe linga vulpe dornici sa se ospateze cu vulpea din ciolanele cocosului pe care vulpea il tinea in gura. cumatra. puneti-va lacat la gura si nu chiraiti cind trece vreo ala strina prin tufa Mai ogoiti-va. cind o luasera razna prin cringuri lacomi dupa oratanii ! ! ! — Daca imbuce spunindu-i as sti cine le-a facut de petrecanie. le-as da cocosul asta intreg sa-1 Aricii. crezind c-oi da peste vreunul sa am dau nu-i puta carnea. iar veveritele spinzurate pe crengi se inginau de se inveselea toata padurea si sareau schintei din picioarele ursilor. — Suratelor. zisera alele padurii si se afundara in codri.! : ! ! : Vaij suratelor. lupilor. sa stii eu am mincat din toti cite ceva. ia intindeti fa un dans colea pe iarba verde si ca sa ne inveselim sa ne jucam de-a pitisul. amestecati printre jivine. ma neastimparatilor. cum nu se poate banui. Ariciul zicea: Chiuu Da lupul ori ursul offf fiindca din picior ii cura singe. ca de nenumarate ori le-am spus: stati ma dolofanilor pe linga cirtog. Daca-1 gaseste primeste un somoldoc mare din cocos. fiindca vecinii mei aricii mi-au facut un bine. Da printre ei tantosi darimau pamintul sub picioare aricii. Eu ma due dupa un tirsog. cum auzira. greierii. nu va tavaliti si mai bine sa va duceti fiecare la birlogul vostru si cind o sa ne simtim bine. La buna vedere. Hai sa-i dam drumiil la un sir sa se cutremure pamintul $i unde incepura sa cinte pasarile. Toti se vaitau care pe unde putea. — Eu — Iti — Ba iti mincat unul intreg. Si in loc sa plingem. — cu voie buna. iar am sa va chem eu si atunci o sa facem un zaiafet sa se duca pomina peste noua tari si mari. nu va olicaiti. Pai cum sa nu li sa-ntimple. 283 . incit toti se repezira la vulpe — Cumatra. suratelor si s-aveti cale usoara zise vulpea. ca-i vad tare zbirliti si suparati si as avea dorinta sa le mai inveselesc inima. fa. Da sa ramina numai aricii. iar aricii sa vaitau de spinare. iepurilor si alorlalti viezuri. nu va plingeti. nu-mi pare rau decit de pielea lor ca putea vrun om sarac. ca vad ca ati capatat aripi si ati prins gust la carnea de gaina? De aia zic. zise altul. zise vulpea. iar sa-i multamesc cumetrei sau cumetrelor care le-a venit de hac si m-au scapat de pirlitii aia de copii. rau. lingindu-si labele pline de singe. il pitul si cind 1-oi chema pe-al doilea. da incolo nici nu-mi pasa de ei Bine a facut cine i-a mincat. mai calcau pe cite un arid. broastele sa tie isonul. sa ne veselim. eu am mincat jumatate dintr-un — "fie dau din cocos zise vulpea. voie daca-i asa sa facem o hora zdravana si sa ne veselim. ! ! — Tie dau intregul cocos. el vine sa-1 cate. chem pe unul din voi. v-am chemat sa va ospatati la pomana puisorilor mei. veniti Aricii se ingramadira — — Sa — primeste rabdari prajite. dati-mi iti ! Vai. La un timp vulpea se vazu jucind singura fiindca toate alele isi sugeau singele ce le cura din labe. Da focul sa-ncinta si cum sareau asa in nestire. ca am mare bucurie si fericire. daca nu-1 gaseste. puisor de vulpe. eel mai mare ciolan. Apoi prefacuta le zise Aricilor si aricioaicilor.

— Biine unul sta ! biine ! hai sa incepem jocul zisera intr-un glas aricii. cum venea. Intoarse spatele.si trase capacul de tepi peste ea. fetito. hat si-i zdrobi caput sarmanei. se duse si la eel din urma arici. Atunci vulpea apuca pe arici de cap ii zdrobi creierii si-1 arunca Un arici mai iut' si indraznet: ! ! zise: fa-te ca te chirai. rabda apa calda si sarata. nu avea incredere in vulpe. Sa crape de ciuda. mort intr-un Pe urma enema pe-al doilea ar'ci din nou zise: Airici pogonici. aricioaica pac. vru sa-si vada moartea cu ochii. Mergi rostogolis. grapisi. aici aricioaica simtind cum se duce pe girla. p-ici. o data tirsog. pogonici. da cu el de copac si-1 arunca mort in tufa. Pacat ca voi credeti in vicleniile ei si pe toti o sa va potcoveasca de o s-o pomeniti pe lumea ailalta ! In timpul asta vulpea striga aricioaica. incepind a striga: ! ! — Mai Vino. lingindu-se de singe ca aricii o intepau cit puteau pina-i omora. nici pe fratioiii nostri n-ai sa-i mai gasesti in viata. Asa-i omori vulpea pe toti aricii. Un arici si o aricioaica. Cocos va minca ! ii tisti tisti si ajunse la vulpe.-aici. frate. Dar care v-a da. Tu nu vezi ca asta este o vulpe batrina unsa cu toate unsorile? Apoi vorba aia. da nu cere ajutor si pierde-te printre tufe. Pe urma. Vulpea de doua ori. Te plimbi Pin alunis. si cum scoase capul de la adapost. Ariciul mai cuminte ii zise lui sora-sa: fa. vulpea. Treci-n ascunzis. arici. Uitati fratii toti aici. Vulpea se pitula dupa un tufan de un stat de om si zise: | Arid pogonici. ridica coada si-i dadu drumu la apa calda pe aricioaica. Colea in tuns. Iar da-te pitis. Jccul incepu. tirisi. Ea merse cu bagare de seama si cind fu gata vulpea s-o prinda de cap. vulpea il apuca de cap. Aricioaica. minioasa. ii da ocol si nu mai stia ce viclenii sa mai scorneasca sa-nsele ariciul. tipa o data. Pitulati prin tufis ! 284 . insa nu se lasa Daca vazu ca n-are ce-i face impinse gogoloiul de arici pe coasta-n vale intr-un piriu. Cin' nu-ti da de urma. Cit un elefant mi-1 face. Vino. Pe frate-tu gasisi ! Ariciul. Vulpea. de mai ramasese doi arici. bag de seama ca toti am tabarit la vulpe ca furnicile la stejar §i pot sa-ti jur ca dupa cum nu vei gasi iepuri in biserica. Numai deoparte tacut si moracanos. de mincincasa ce este: Purecele cind i-o place.

tita oii. gata din minciuni. Dar daca — Mergind asa pe drum. fugi de mine ca dracul de tamiie. iar ariciul urmind-o incet. ariciul nimic nu credea.Iar ariciul eel maruntel si cuminte esti ii raspunse: — Vulpe. zise: Cumatra. pai de aia mestera sa tragi — Iar tu cu minciuni sa mori de foame. ivlai bine sa mergem la via popii. cumitra. Cu mine ai gresit-o. incetisor. n-am trebuinta de invatatura de la straini. vad ca de si fac eu boi baltati sa fim prieteni ! desi boul aici inainte cu dumneata n-o sa mai cu bivolul nu se potrivesc la jug. esti sforile. Mincara ei bine la viala. Pai stiu numai trei. lasa-te pagubasa. cu ce invatat de la parintii mei. raspunse ariciul. De n-ai pe lume sama. hai sa fim. spune-mi drept cite minciuni stii tu? Iar umbli cu soalda. Se uita in sus la arici plingind si rugindu-1: omoara popa. coarna. trei ai stii la traieste sint sa-ti gaita. Merg cu tine. — Mie imi place — zici. Si lasa-ma-n pustii. -Drept multamire. Cind sa piece. Sa mergem. rinji catre airici si Da — — Ai dreptate. asta s-o de mine. Ariciul. vazind ca vulpea se straduieste pe ocolite sa-1 insele. ca daca-ti si — — Nu A-iciule. pot. Si plecara la vie. cu invoiala ca sa nu mai incerci sa ma potcovesti. ca eu ma mukumese Ariciule. Da din tot ce spunea. vad ca te tragi la urma. ti-ai gasit-o. braojhina. vulpea pe arici: inainte si ariciul pe urma. ca lumea vind citeva minciuni. traista si si tot ar fi laolalta toate. Ca ma atunci ce ma fac. cumatra. nu am decit spun o mincmna. tamiioasa si alte soiuri de struguri de li se umfkse burta ca cimpoiul. eu iti cricesc sa fiu prietena cu toate alele. cumatra. eu te poftesc sa mincam struguri abia pirguiti in via unui popa colea pe crestetul dealului. Nasica mare vicleana. Vezi-ti de gainarii. Stiu ca tu in gaina vecinului vezi o curca. daca n-avem altceva de facut si au trecut prin am — tarini ierburi. ca niciodata n-ai sa poti sa faci din cal magar. vulpea cazu jos intr-o fintina. pe o ureche ii intra si pe alta ii iesea. cumatra. Da tu cite stii? stiu atitea ai car. Lupii nu cuteaza. Eu — Taca-ti cumatra. spune-mi 0|m'nciuna si scapa-ma de la moarte. oprindu-se in marginea viei. in afara de cele lacome. insela. In capatul ei era un alingari cu boji si Vulpea pitis inainta. ciinii Cind vulpea daca vazu ca are de-a face cu un arici pe care nu-1 poate incepu sa indruge cai verzi pe pereti. degeaba-mi descinti. vegheaza. mai ramin cu Jon sa'mor daca-n lumea asta nu se poate trai . vulpea intreba — — — Eu ca umple un un sac nu o adunate — Ei.

pina-n virful din grindis. o lua de picioarele de dinapoi si o arunca de-azvirlita afara. ca ce-mi vei cere aceea iti voi darui. ospatara cu luare-aminte. Ajuta-ma. vezi asa e cind taica popa vegheaza. cumatre m-am dus pe apa simbetei. Si abia sfirsi vorba si taica popa fu la gura groapei. Te prefaci ca esti moarta. Popa o sa te vada asa cum mirosi ca dracu. doua din cele 286 vulpe. ii dezleaga nojita si vulpea tisti. cumatra. ci — Pacatoaso. ca-mi prapadisi averea. Tu sa fugi. urmarita de o gramada de dini de asurzise mahalaua cu latratul. nimenea nu cuteaza O sa fac un cojoc pentru coana preoteasa sa se mire intreg satul Dar cind ajunse la baza fintinii. Iti pun eu pielea la murat N-o o arunca afara. Da nu fi zgircita dezleaga disagii tai cu minciuni si scapa-te de la greaua osinda. Toti se bucurau mingiindu-i blana. privi in fintina si vazu vulpea moarta. numai scapa-ma din miinile popii.! ! decit din minciuna. peste fereastra la sanatoasa prin garduri si ograzi. Te va duce acasa §i te va arunca n-am — — unde copiii iti vor dezlega picioarele. pacatoaso. isi mingiie barba de bucurie. isi dadu seama ca e moarta. Dupa tot ! am pus eu mina pe tine. nu prin fata. Se scobori la dupa ce o masura cu luare-aminte. Aaa. Cind o vazu. prin sobele din dos. A venit rindul sa-mi spui . de-acum nu mai am seamai spune-mi o minciuna ca mor aici cu zile si e pacat. cumetre arici. ma inselasi Imi cazi tu al'data la De vie am sa te jupoi. Tu stii destule. atunci tu s-o iei fuga prin alunis. Al'data. de doua ori te-am scapat de la moarte spunindu-ti minciuni cu care tniiesc pe lume. Nu pot. o sa te arunce afara din groapa. — — Cind veni popa. ce-i lega picioarele. Nu-i scotea cu clestele o vorba din gura. Cumatre. eel Aoleo. de data asta popa n-are sa te arunce afara. al naibii ghinion. ca nimanui nici mai mic rau n-am facut. nu e vreme de gluma. ca o sa te leg eu zdravan. iti cer numa o minciuna sa-mi spui ca o roaba te-oi asculta toata viata. vicleano. Popa are sa-ti lege picioarele. Mincara ce mincara ?i cind sa piece. zicind: Ei cumatra. ghinionul vulpei sa cada iar intr-o capcana facuta anume de popa. cazu in fintina sar- O manul — Cumatra trei arici. Spune-mi inca o minciuna si scapa-ma te rog Baga de seama. O arunca jos pe podea. la Pina aci ii merseserl vulpii toate ca pe sfoara. scoate una din carul tau si scapa-ti blana de si la argasala. ti-am facut facerea. Vezi daca umbli la secerat pe unde sa-ti n-ai semanat De-acum nu mai mai mearga cu scapi. ca are niste catele afurisite si te jumol de piele. intr-o soba. iar vine vulpea cu ariciul sa manince struguri pe ales. Copiii insa n-au de lucru. ! mina. inselStoriile. o lua pe bat si o dusa acasa preoteasa. bata-te Dumnezeu. Cind sa piece. luara domol pe carare si se Veni iar vremea sa piece la via popii. pare. Prefa-te ca esti moarta. Da baga de seama ariciul ca vulpea eria cu ochii in patru si tacea ca un taciune cutrupit cu cenuse in vatra focului. ca mai ramin cu o singura minciuna si cu asta — — sa pot trai o viata intreaga. vazu vulpea cum se grabeste ea si — ! ! spre padure.

: si tu o minciuna ca sa ma scapi de la hapsinul de popa. Stapinul. care tinea cu orice chip a se imbogati de pe spinarea magarului. STAPlNUL ZGIRCIT SI MAGARUL Cica a fost odata un stapin zgircit. cata Pina ieri ma furai de una. injurind si biestemind ca iar ariciul si vulpea Atunci ariciului cumetrei ii trece prin minte ca un fulger a treia minciuna si zice — Apleaca-te. astea fiind mai ieftine. nu-i da nici zob si nici fin. Toti la urma urmei o In acest timp se auzea popa 1-a pagubit. cumatre. ca sa suparata pe mine. raspunse: — Ramii cu cu flori si bine. isi imbia animalul. isi paie. nu numai se apropie sfirsitul. Vulpea. i Magarul. 287 . si tinea magarul numai cu paie. Vulpea. neputindu-i raspunde ii raspunde ariciul din fuga: Ei. care avea un magar. se gindi sa mearga la oras si sa cumpere magarului ochelari de culoare verde. Lasa. slabindu-i puterile. te tu. nu-ti pierde ca toate de sus lasa. magarul ii cerea stapinului sa-i dea otira demincare. taica popo. dc folcs. care simtea ca ruga stapinul sa-i dea si fin. minca fin. da acusi imi cari strugurii cu tirna. nu mai — — ! are scapare. struguri din via popii. zicindu-i: — Magarule. fa. ii aseza cu luare-aminte ochelarii. care indata ce ma va vedea imi va da cu parul in cap. cind pe lup de git 1-apuca. ca mai ai o minciuna si o sa scapi cu aia. Cind intra stapinul in grajd. dar cu ce voi trai pe urma. Cind ajungea acasa. Bine. aplecindu-se sa sarutata. sint lasate. iar pe pore de bot. ca nu mai poate de foame. asa-i ai asculti spuse vulpea. sa ne sarutam ca mor cu inima impacata fie nu esti si sa facem iertaciunea. ariciu prefacindu-se c-o saruta. cumetre arici. ca descurci — Te laudai ca toata viata sa ma ca pica o lacrima pentru viata mea — Cumatre. din fuga dindu-1 pe taica popa cu crccii-n sus. scumpa mea. Si de aci inainte ori de cite ori ii da magarului paie. o roaba si acuma nu-ti ! firea. iar magarul minca cu pofta cind vedea ca stapinul ii da fin. A. daca doreste sa-i mai lie Auzind stapinul acestea. sa nu se roaza. cind fara minciuna zici — — ca nu se poate trai? — Ei sa ajungi tu acolo. facindu-ma una cu pamintul. Taica popa buimacit crezu ca vulpea ii fura de-acum strugurii cu cosuletul. Stapinul mergea cu magarul la tirg carindu-si in fiecare zi marfurile si avea mari foloase de pe urma dobitocului. ca nu e varza sa pierim. si pe lumea cealalta sa-ti fie calea cutrupita In clipa aia. cumatra. o apuca pe vulpe de bot cu dintii si vulpea de durere sari in sus.

Asa. daca nu treccam pe aici. nu scapa de la urs Se gindea el. barda si altele. Odata. Iar priveste-n sus. Omul. se hranea din ce cistiga cu chisaru. Dar daca se saturara. lupii plecau si voi va vedeati dc treaba. trageau nadejde ca si la om o sa-i sparga foalele si o sa se-nfrupte si din carnea lui. traia un mester lemnar. il mustra zicindu-i: Omule.De la bunul tau stapin Silindu-si magarul la poveri grele. Calatorul. ! INTELEPCIUNEA URSULUI Undeva. Mirat si speriat privi-n sus sa vada ce este. nu stia ce sa faca sa scape cu viata. in copac. Ursul este un animal cuminte si aici mai intelept ca omul s-a dovedit. Lupii isi facura artag sub copac si ramasera aci zile si nopti. La urma urmelor puse mina pe firiz si taia creanga pe care sedea ursul speriat de lupi. Cind il vazura. Cum incerca sa urce mai sus. ca sa piece lupii. buluc pe linga copac. Cind colo. Lucra din sat in sat si era multumit de cele ce agonisea. intr-un sat departe la munte. ii iesira-nainte o gramada de lupi. Lupii Lemnarul cum zari lupii. sarmanul dobitoc isi lasa odata stapinul chiar la mijlocul drumului cu marfa. De foame si de sete. Cum incepu sa risciie. Omul minca scoarta de pe copac parca era iepure si ca prin minune trecu un calator cu ciini si arma pe linga copac. Lupii se napustira pe el si-1 sfisiara-n bucati. doar s-o urea ursul mai sus. Daca ascultai de urs. de adunati in haita. iti ramineau oasele insirate prin acest copac. In om insa a puiat diavolul. care cred in spusele stapinului si nu stiu ca eel ce asculta la minciunile stapinului. El iar se uita la urs. venind de la lucru. avea la el fel de fel de fterotenii chisar. cazu jos si muri. De aia. alta data sa nu mai umbli cu^capu-n sac. Greu la deal. asa isi facu el socoteala. un urs mare cit un bivol Cum privea ursul. ursul pricepu gindul necurat al omului si-1 indesa-ncet cu laba sa-si bage mintile-n cap. ca si alti multi magari. e ca eel ce paste la vinturi. ! : ! ! ! — 288 . cu toporul si cu firizul. ursul din nou 51 indesa-n jos sa nu se miste. dupa ce asculta intimplarea. Ca maistor ce era. ca magarul nu mai era chip de inviat. pe cind se-ntorcea el sa doarma. Sara se-ntorcea sa doarma la casa lui. si greu la vale. simti ca cineva il impinge cu palma-n cap sa stea pe loc. era azi aid. Cum era de felul lui sarac. Sta aci ca-ntre ciocan si nicovala. sus. dete sa se suie mai sus pe virf. sa fie mai sigur ca acolo nu-1 ajung lupii. miine colea. Daca scapa de la lupi. Il plinse atunci stapinul. dar nu-1 gaseau. Si cum sta asa. ursul ii punea mina-n cap si-1 indesa-n jos Lupii tot cautau pe sub copaci sa dea de om sa-1 manince. la nevoie si fiarele se-mprietenesc cu omul ca sa scape cu viata. de frica. deasupra de el. Lupii lihniti de foame cum il vad se reped la el. dar n-au ce-i face decit sa dea ocol copacului. firiz. dar ursul nu vrea si-1 indesa iar cu laba-n jos. abia-i putu cere ajutor. el tot riscaie-nainte cu ferestraul pina ce cazu ursul jos in mijlocul lupilor. dar ce folos ca-i ramasesera claile de fin neincepute. urlau de infiorau pamintul frica fugi si se urea intr-un copac mare stufos. Si asa pieri si ast magar.

IV SNOAVE .

.

ci ma bag argat pe degeaba. nici de purtare. Dar feciorul. toate oile joaca-n trei picioare. lasindu-le sa schioapete. — Dar stii sa pasti oi? -Stiu! si catunul nostru? — Atunci sa ne ogodim cit ceri? — Eu nu ma tocmesc. zisera luara traista si ciemagu si fiecare o apuca pe unde le taie capul. si murim de frig in ciolanele goale. merse si ajunse la un catun si dete de un popa. Cel mai mare zise catre — mici : Fratilor. si dimineata. zicindu-i: Hai. Scoate oile din tare si sa le duci cintindu-le si jucindu-le in virful muntelui. pe gratis Numai una sa ne invoim. te inveninasi pe mine? Nu dumneata ai zis sa merg oile jucind si — dntind? lata. ca turma e mare si zbiara oile de foame. vazindu-1 asa-i zise: — — cu Cum. Se apuca sa manince mamaliga cu brinza si ceapa dupa care se culca la umbra bradului. sa ne ducem sa ubidim de lucru ca lesinam de foame ceilalti doi. Cind il vazu popa cu oile flaminde si schioapete se rasti la sluga. De ce schioapata oile. — Ce ubidesti. Nu-ti place? place. Cind se lasa seara. popa-1 scula cu noaptea-n cap. cum sa nu ! Ce se vorbi el cu preoteasa sa nu-1 il mai trimita cu oile. sa ne grabim. feciorule. feciorule. de parca intrasera toti dracii in el. raspunse baiatul. baiete? De aia te hranesc si imbrac sa ma saracesti? $i incepu popa sa se vaite si sa ofteze de ciuda si mihnire mare. sa le satur Asa se invoira — — Am ! inchise in strunga si le frinse cite un picior la fiecare. — Cum pe gratis? — Da. parinte. — Isi Bine. raspurse feciorul. ci cu porcii. cine se imserina ! sa-i scoatem o talpa de opinca din spate. fara suparare. lua oile si le mina la popa acasa. Ba-mi parinte. le Ajunse cu turma in munte. Cel mare merse.PACALA si taica popa Au fost trei frati surumasi intr-un catun fratii cei si si nu aveau nici de mincare. prin — De lucru. In zori scula iar: 291 . sa le due.

se hotarira sa-si ia lumea-n cap ai si sa piece — — Sa plecam. Ciinii. mai baiete. plecaram de la moara la risnita. Cind la poarta-1 astepta popa. Vazindu-si la jir si la — porcii-i zise: — Ce le facusi. Ca e vai de steaua ta Daca vazura. cind vazura magarul. Cum ajunsa in munte. preoteasa.! ! ! ! ! Desteapta-te. lumea se crucea si se mira cum se face ca toti porcii merg rizind. preoteasa. de-i cisnovisi. $i-i — ! — — — scrie asa: Scriu la tine. si-i cebaluisi ca dracu. 292 . de-ai suit pe dracu pe casa. Cum cintara cocosii. Mergind el spre catun cu porcii. dar ii ia si pielea Ne-am dus pe copca. parinte. Isi adunara toate boarfele in doi saci mari si la cintatul cocosilor fugira cu voia lui Dumnezeu. sa-ti dea si tie bine popa. vorba aia oaia. — — Mai lasa-te de blesteme. feciorule. Pacala auzi tot ce pregateau pe sub ascuns stapinii si inainte de cintatul cocosilor arunca partalele afara si intra el in sac. te inveninasi? — Da de unde Nu e nici o suparare. ii zise Mai bine roaga-te lui Dumnezeu pentru oricine. sa fuga din casa noastra. Cind se scula lua cutitul si taie gingia de jos de la fiecare pore. ! Dar preoteasa da tot inainte cu ocari si sudalme de innebuni pe popa. se puse pe mincare de coricove si se odihni la umbra. ce ne facem ? Asta nu numai ca tunde. ca parca sluga pe Pacala. ma popo. se vede c-o sa-ti fie de cap. sa stii Asta-ai vrut-o tu. facu o friptura si se satura. ii Cind ! Casa-i a ta Pleaca sfintia-ta. muiere. ca azi ai sa te duci sa pasti porcii la munte ghinda si rizind sa aduci porcii acasa ca nu-ti mai dau mincare. ! Vai de mine vedea slova mea. Magarul se sperie de ciini si o lua la fuga pina se rasturna samarul de pe el de sa dusa de-a berbeieacul la vale. inchisa porcii intr-o pestera. din casa ! ce vazura. ridicara sacii pe magar si se dusera in lume. omule. — Asa cum ati poruncit. popo. sa scapam macar nejupuiti de vii. Stau in loc si ma gindssc cum o s-o mai nimeresc Hai sa-i scriem o scrisoare sa piece. ! ! ! ! ! ii Se duse in casa la preoteasa vaitindu-se: Vai de mine. tu nu vezi ca asta te scapa avut mintea-n calciie cind 1-ai luat din foe si te baga-n lac ? ! Atunci sa fugim. Iaca. ce-mi facusi. $i asa mergind in nestire detera de un pacurar cu o turma mare de oi si niste ciini rai. ca dam la belele. am sosit cu porcii rizind — Of of of ma bagi de viu in pamint — Cum sfintia-ta. unde-o da sorocu si norocu. raspunse prefacut popa. se luara dupa el. Ma prostule. Sa fugi incotro-i putea Fecioru-i scrise si el pe use: — Usa-i a mea.

vai ! Dupa Dupa cine dai necuratu. cind auzi. voie. Peste noapte se scula Pacala. vai. mai de sa curga unt. zise cu glas tare sa-nteleaga si asinul: „Hehei ! daca ar sti omul. la mijloc. acolo? ! Isi sfintulet. abia am asteptat sa te vad Si dupa asta iar se impacara Popa se sfatui cu preoteasa sa-i faca de petrecanie noaptea. doamne sfintule. ! ! Lunga-i calea. iar el se culca Cind se destepta popa o picni pe preoteasa. E numai un gard Si ala-i tot spart. Mersera ei pe inserat si se culcara pe margine de riu cu preoteasa la mijloc. preoteasa mea si zdup dupa ea. o misca pe nevasta. Popa intinsa barba si o muie cu unt: Dupa o asa nefericita intimplare. ! Hai acolo-ndat Cind auzi popa asemenea cuvinte. ii zise: „Cinge barba. puse preoteasa la margine. scoala-te sa fugim. te inveninasi? cum o sa ma supar. Cind dezlega sacul vazu capul lui Pacala si cazu jos lesinat: — Vai. dar nici pe dracu sa nu-1 uite !" 293 . vai ! Dar pina la iad. de porcu Atunci Pacala grai multamit 51a de Pacala Cum. zicindu-i Hai. Din fire glumet Popa. opri magarul si cobori samarul. parinte. ! — — — ! ! Pacala de pe tarm il privea. suparat ca nu i-a taiat plotoage de opinci de pe spinare si mingiind urechile magarului. preoteasa-1 picni pe Pacala care se rostogoli-n apa si se-neca Bucuros popa ca a scapat de dracu. Si dupa spurcatu ! parinte. il podidi lipsa si din sac incepu Cind vazu preoteasa curgind unt din sac. mai de nevoie. preoteasa. asa cum ! ! — Cum — Aaaa ! se intelesesera. fecicrule. ce vorba e asta? Aoleu.! ! ! : : : Pe Pacala. graindu-i este. ca ne scaparam de dracu. crezu ca e vreun si sfint care-1 cunoaste i-a intrat in sac — Cum — Un sfint netezi barba. parinte Cu un pic de minte Mult e pin' la rai. sa creada in Dumnezeu. iar cu samarul sus pe magar si zi-i inainte Lui Pacala ii venira alte nevoi si incepu sa vorbeasca singur ca ! nebunii: Parinte. ca s-a span oala de unt si nu mai ramine". parinte. de-i ramasa pe deasupra numai potcapul.

tu Pacala? Tu care pacalit toata prostimea fii biiete. mli baiete. — Vai de mine parinte Nu mi crede chiar asa N-oi ! ! si cu coada rastoarna fi eu calugire. taica ! si popa si Merge de fllmlad ce era a porait-o in lume el pe un colnic si se intilneste — Sarut mina. Pacala ramise flimind. popa ia de doua ori si Pacala ia o data. precum dai cu sapa. ii taie calea si iar ii iese inainte. stii cum esti tu? vrei si pe mine? M-a — — — — — ! ! ! ! — — Nu! — Esti ca diavolul care-si tine capul in poalele mi-si carale oamenilor cu bunatati pe susele. popa i-a spus ca-1 stie din fire poznas si ar vrea sa se faca om si sa se lase de dracii: Mai baiete. Pacala maninca un ou. da incotro? — Merg lume. Vine popa la Pacala si-1 roaga sa se scoale. Plecara cu ziua-n cap la lucru.! PACALA Odata Pacala s-a lasat de leae sa se bage argat la vreun bogatas. Pacala lenes de felul lui. ca sa nu te bata Dumnezau si sa te procopsesti. iei cu lingura. dar de biserica nu-s Ai sa vezi ca sluga ca taica popa nimeni n-are-n sat. Oricum dai nu scapi de mine si gata 'Asa este. cu tu esti piaza rea. doar n-or fi intrat diavolii-n mine sa-mi iai mintile si sa te iau argat la curtea mea. lum. Acum Pacala doarme de doua ori. taica popo. poate gasesc un popa cu inimi ma argat — Cum cheami. iar ml-a iesit in cale Fdgi. 'Tu. hot de felul lui. ca desi am nevoie de argat. in frunte ml-o fi pus Te iau argat ca n-am inco. Eu am numarat de cite ori ai dat cu sapa si atitea linguri ti-am dat. pe Pacala n-am sa-1 iau nici in ruptul capului. parinte. ca odata si odata tot ii taie calea. Pacala stie pe ce cale merge taica popa. A doua zi. mli baiete? —-Nu dar de cind m-am pomenit. de dracu si de femeie nu se poate feri omul. ii taie calea si iar ii iese inainte. sa crape de ciuda nu alta. S-au tocmit si s-au intors amindoi voiosi acasa. Apoi dica pe unde m^rg tot de Pacala diu. popa ia doua oua. esti esti ala ai si spas mie coana preoteasa sa ml feresc de Pacala. iar eu o data? Dumneata sa iei doua oua. dar va spun ca alta slugi n-ai sa gisesti.ro si gata. iar eu un singur ou? Vezi. — Cum. lasa-te de dracoveaii. n-am ce face Ce mi-o fi scris. popo — Si-mi sanitos. oare este frumos sa iei dumueata de doua ori. spre binele tau. taica Pacala. doar nu e mosia lui Stie el ce face Se aseaza sa faca prinzul tiganesc. biietas. taica popo. sanatos. Sarut mina cea sfinta. Mi. Apoi s-a asezat la umbra si puie capul pe o brazda sa se odihneasca oleaca. fugi. ca nu te iau. eu ma due. Bine. iata ca iar ni se intretiiara drumarile. baiete. nici usa ! ! ! — — 294 . bltu-I-ar crucea. Pacala da cu sapa o data. in sa ia te stiu. asa din intimplare cu un popa. iata ca iar ne intilniram. isi ia inimi-n dinti si-i zice-n fata popii: Taica popo. Popa pleca inainte.a-mi zice Pacala. Pacala. Buna ziua. iar popa o data. Du-te. Popa da cu sapa de doua o:i.

hotii astia o sa ne fure tot. aramila. Linga o balta vede fugind Iti — Ce — dau — Bine. Sa i le dau pe amindoua ? toiul lucrului ! la cai daca-mi dai o coloare alba. iar pe tigan il trimite sa se uite in oglinda unui izvor sa se vada cit e de frumos. fie Da-mi ovasul ! — — — — — ! Ma ! din urma trei in?i dupa el. asa tuciuriu. Pe drum se intilneste cu un taran care mergea tot la tirg cu o fucie plina cu rachiu vechi. sat si-i cere preotesii cele doua iepe sa se duca la tirg vine sa creada de cele ce aude si ca sa se adevereasca. iar taica popa ramine cu el sa-i dea o mina de ajutor. scol. Dar vorba aceea. mutul iapa Sara cind afla popa ca a fost pacalit. unde a dus. amindoua — O innebunit popa. Sa-i vedem gustul Poftim tegliciu ?i trage o inghititura. popa. Mai bine da-mi odajdiile si tine toalile mele. Cit cei pe fucia asta. insa Pacala o luase de mult la sanatoasa. scoase cutitul sa-i verse matale. incaleca pe una si dus a fost. ca o-ncerc pe la slavina. striga tare la popa care sapa pe coasta: ! alta n-am ce zice Sa vinda el iepele acum in de vara. si scol sa sint si prost precum par Da repeada el cit preoteasa Se coboara in cu ele sa le vinda. esti. cum au tunat in sat. te si-i ceri la preotesii. sa ma satur — Desara duci doua oua auzi — Aud ma treaba. Ia ovasul si-i da la cai. tot ! il intreaba Pacala. acesta-i cade jos. tuica se varsa si pina sa gaseasca omul cepul. Pacala. Dar ia-1 de unde nu e Pe drum Pacala cu doua iepe se intilneste cu un tigan. — ! 295 . pricep eu El scoate cepu. ovasu din traista sa-1 dai frate. Preotesii nu-i se suie-n geamlic si la da in pamint cu sapa si spre seara ii cere voie popii sa se sa ceara cele doua oua. Toti cei trei. haine El leaga iepele intr-o padure si coboara de se namoleste ca porcul pe si pe fata. bre scoala-te ca ne-apuca sara cu locul nesapat — Ma taica parinte. asculta — Amindoua. $tii ce e. muntene? Cit ne ogodim zise negustorul. ca vedeti ca nu lenes taica. incaleca si fuge. daca-mi dai desara doua oua. Ii dadu iepele. vorba aia. ca orice cre$tin. Dupa aceea el se urea pe iapa. Cind se uita si se vede tot jupuit si jumulit mai rau decit o gaina. taica popo. Iese-n marginea satului si se vaita ca 1-au jefuit hotii si 1-au aruncat in balta. si eu. i-am vazut cum ne prapadesc. butoiasul era gol Cind se vede cu o asa paguba.! ! ! !! ! ! — Hai. pacatele-s pe oameni si nu pe buturugi ! Negustorul cu tuciuriul se due inainte spre tirg sa-1 prinda pe Pacala. ca sa-i vad eu cine sint tilharii astia care ne lasa saraci Schimba toalile cu odajdiile si alearga in sat. asa ca nimeni nu-1 mai cunostea ca el este Pacala. fi ! — Taica popo. Lasa. ia un cal si fugi dupa el spre tirg. aramiul si negustoru de rachiuri il daruiesc cu cite ceva si-1 blestema toti pe Pacala. negustorule. Iar pe tigan se apuca sa-1 frece pe fata cu o gresie de-i lua un rind de piele.

ca la niste frati. va dau cureaua de pamint si capra. bucuros ca ii vin in ajutor sa-i prinda pe hoti le zise din balta: Incolo sint hotii. da-ne cureaua de pamint si capra noi te tinem pe fasui si malai. o molima daduse in porci si stiu ! ! ascultati scapati vitele de fefele palite moarte si noi de soare sat. Si da-i cu ceapa. Il batura bine si-1 inecara — — Nu. tot esti singur cue. pina ce incepura satenii a-1 pizmui si a-i zice si pe Pacala. da-i cu prune crude. turbati de minie. cu chisare cu maciuci si inecati-1 ca de la el vi se trag toate ponoasele. tocmai bun sa nu mai intre-n iarna si sa-1 duca drept la gropnita. cu — Dracul din balta v-a adus boala-n ! si-n vaci de mureau pe capete. topoare. iar eu o sa colind din usa-n usa. toata lumea din sat il pismuia socotindu-1 om cu stare si avere. dar nu vezi ca tarina ta nu da pic de red soarele si e tare ca tuciu? Dar cu capra. pun mina care pe ce apuca si drept la balta se opresc. pune brinca si munceste daca vrei sa ai in traista. oamenii isi pusera-n gind sa-i faca vint din sat Il chema chinezu zicindu-i: Baiete. pina ajunsa Pacala slab ca un tir. nu stim — Ei bine. Nu da o data cu sapa-n tarina si cu capra se plimba prin tirguri ca voda prin loboda. da-i cu varza acra. da-i cu urzici. ci in fiecare zi. cere sa bata primarul toba ca are sa spuna o vorba Se aduna tot satul si casca gura la Pacala. Fratilor.Cind mare ! Pacala fuge-n sat de saracie. fara sa ridici un pai de jos toata viata Pacala. de nu o sa pasti ! — Mai — fata: ! ! — troscot pe uliti ! Bine. Oamenii. Si o sa-mi dati pielea? — — ! Ca a copt-o — — — 296 . vad ca va doare inima dupa mine si-mi vreti binele. va fac poftele si placerile. si de necaz. Taica popa cum ii vede. Zis si facut Ii luara pamintul si capra si-1 pusera la mincare de post nu numai miercurea si vinerea. pAcalA si hctii Dupa ce i-au murit parintii lui Pacala si drept mostenire i-au lasat o curea de pamint in ciosca si o capra. eu Si daca ma Ma auziti — Auzim. porci si-n vaci ? in sat. Intr-o zi. auzim. galben ca ceara. da-i cu pasat nesarat. incolo Ba incoace sint hotii zise gloata nebuna. Altfel. dar era intelegerea altfel zise Pacala. ajunge. satu nu te mai tine pe bere si pe mincare. sc chizni oleaca si le raspunse: Oameni buni. stiti voi de ce a dat boala in gaini. Merged cu — — ! ! in mocirla din marginea satului de se duse pomina. De mine ia sapa. ce faceti? O s-o taiem pe Cirnelegi. altfel. da-i cu ardei iute. graira oamenii.

il opreste un mosneag cu barba alba si descult. Isi lua margelele-n bat si pleca fluierind sa le vinda la tirg. natafleata. noaptea ii ia margelele si — — — — — — — — — ! ! — — — baga intr-o caldare cu aur topit. Merge el cit merge. incotro cu marfa ? Iaca la tirg. Acolo o papusa uitata pe o piatra. in frunte cu primarul ! — zeci de taleri dobindii de la pasa ! ! ! ata. tu esti ala ce pacalesti si pe cei bogati si pe-ai saraci? Eu. mosnege. le cap. ca n-am alta avere ca v-as da-o si pe aia. dis-dedimineata cine bate-n stilpul cocioabei ? Oamenii din sat cu cele douazeci si doua de siruri de margele. plecara in cetate de Isi pustiu numai cu Pacala. le-ntoarsa pe fata. Le insirara pe pe magari si inainte de cintatul cocosilor. mi le-a dat dom' primar sa fac parale pe ele Si cum te cheama? Pacala A. si Dumnezau sa va ajute precum va e gindul. dar o s-o inghitim in sec. baiete. numai sa nu va suparati ca n-am ce sa va mai dau. si-I striga: — Hei. le insira pe bat si pleaca fluierind de parca toata lumea era a lui. Multamesc. fratilor. Pacala-si lua traista-n bat si palaria asteptind margelele. Se-ntoarsa-n sat sa le multumeasca locuitorilor ca au avut inima buna. pielea ca e buna de obiele. zicindu-i Buna ziua. bre Chinezule. doar ne mincasi un an malaiul degeaba. In marginea orasului. Ajunge in fata palatului pasei. Cind se scula Pacala. Isi cumpara cioareci de dimie. satul mort ramase satul lua magarul si pleca iar la oras. cind la o fintina da magarul sa bea apa. poate vede ! 297 . gata sa lesine de ciuda Cind auzira satenii pe ce chilipir te poti imbogati. dar o sa-ti dam douazeci fatate de capra ta. intr-o mahala. Casca ochii mari. doar nu eu? Si se sui. sa le vinzi si ce-oi cistiga al cu alal. mare multamire pentru margele Uite o punga cu treiDaca le vindeam imparatului. ca si asa a-nserat Si a intrat in casa mosneagului. le-ntoarsa pe dos. Tine. Vin.: ! : — si N-o fie sa-ti dam doua de tau sa siruri de cacarezi. mai fac si eu cite una vruta si nevruta. mai Pacala. A doua zi. Ingroapa banii si apuca pe alt drum. eram pricopsit pe viata Primarul casca ochii mari. Cind se scoala el dimineata cu noaptea-n nu baga de sama stralucirea margelelor. de oaie si de iepuri. il vede pasa cu margelele stralucind pe bat. boierule Arunca punga-n sin si se opri drept la un pitar sa-si cumpere simit. ii lua pasa margelele. palarie giubea si un magar. Mosneagul. se urcara o luara razna dupa gogoloaie de capra. Vino si trage la mine sa cinezi si sa te ospatez pe doi bani. Pe fiecare ata erau insirate cite treizeci si trei de gogolii de cacarezi de capra Jui. Bine. De buna seama ca bucurie n-avem de pe urma ta. tu ala-ntr-o ureche. ca i se batea ochiul drept. esti multumit? Multumit. ! zicindu-i Cit ceri? Cit vrea boieru? Poftim o punga cu treizeci de taleri de aur. ia vino-n palat — Care eu? — Tu. fac asa cum pofteste primaria. vinde margelele daca vrei sa prinzi osinza-n satu asta. Trage la primarie si zice: ! ! — — — — Buna marfa.

n-am zarit-o. boierule Nu ma cunosti ? — Am dat de belea. §i dupa urme se dusera si intrara intr-o pestera unde se ascundeau niste hoti vestiti.indu-i carimbul cizmei numai sa nu-i taic capul si s-o ierte c-a fugit. uite era schioapa de piciorul drept ca urma e mai adinca si insurubata. asta este eel mai mare intelept din imparatie. ! — 298 . nu ma ! face prost ! ? Erau pe magarita oarba.! ! picior de om. Ha. boierule Ba le-ai vazut. Mi-e draga ca ochii din cap si am o fata cu ea I-o adusera-n fata. mersera doua si a treia zi urmele magaritei o luara in padure. Si mai vedeti ca a pascut pe dreapta ca pe stinga era oarba. Dar nu e tipenie de om. si — ! — ! — Pe cine cautati in tara hotilor. dar dupa semne. boierule? — Mi-a furat cadina jumatate din margelele — $i cu fetita? — Da si cu fetita Da ce tu le-ai vazut ? ! ! marginea cetatii. Hotii cum ii vazura pusera mina pe ei. mari lotri. va sa zica o femeie cu o fetita. si il ceausi alearga cu gurile oprira: tale. ii dadu cal si sabie — Vad — Vedeti papusa uitata? — Vad — E semn ca avem de-a face cu o mama si o fetita — Dar de unde stii ca e magarita si nu e magar? ! De unde stii ca e schioapa oarba cind nu le-ai vazut? Si mersera mai departe. il iau la palat. pasa insotit de ostasi de suparare. Si cum il zarira. asa este iar fetita - — — — — — — Nu. Tu le-ai vazut numai glumesti? Sa nu ma misc din loc daca le-am vazut. baiete? Hai sa-ti arat ! Il scoasa pe Pacala de la racoare. hai la locul cu pricina Ajung la fintina. ! ! Cind la cascate. — Ce-ai cu muierea? ! zise starostele lotrilor. Asa este intocmai Se gindi pasa. boierule. spune mai cum de zarisi cadina? Zau. toti vineti — Mai baiete. pe o magarita chiala ! Unde s-o fi dus in cea pustie si nu-si mai batu capu indreptindu-se catre oras sa-si cumpere un fluier. ha zice el. Atunci de unde stii? — Ghicesc — Puneti mina pe el si puneti-1 la racoare pina spune — Pun ceausii mina pe Pacala si drept la inchisoare cu el. Vedeti boierule Aici magarita s-a dat in poiana. cine esti? — Sint Pacala. — Caut muierea zise pasa. Daca imi gasesc muierea. Pacala zice: Vedeti urmele de copil si de femeie pe nisip? ! — — — — — cum spun. baiete — Ce belea. ! cu papusa? Bas cum zici. padure si iar padure Pe jos insa vede urme. ii legara burduf si da-i cu ei la ispiteala si descoseala unde tin comorile si bogatiile. padure. Cadina cit il vazu pe pasa ii cazu in genunchi saru. Vine pasa oftind si injurind Mai Pacala. ! ! si Si-ncotro a luat-o. Mersera ei o zi.

numai ca vreau in mina margelele de aur ! ! ! si acu. mi-au luat portofelul si unspe siruri de margele de aur ! M-au lasat sarac si n-am alte margele. sa ne-mbogatim. zisera hotii. fara bani. sa ne pricopsim Mii baiete. zise el. — — ! — — — — ce va cer si o sa vedeti ce bani fac eu puiul de soma si la cintatul cocosilor cu margelele drept la oras s-a dus. acu vad eu cit pretuieste libertatea. plinge si se vaita degeaba. Avemj cum sa nu. Poftim sirurile de margele.schisa usa unei odai: Uite. si sa nu fie cu suparare. Ajunge pasa gol pusca. — Bine. iVlosul ! d. Numai fratii hod sa aiba si ei inima larga. Pe urma iar s-a dus in sat a scos un pol de aur si 1-a dat primarului: Domaule primar. fraulor. Numira ei si cind colo lipseste un sir. numai dad-ne cocoana. tiptil. fara toale. he. Cica ne batem joe de oraseni cu asemanea margele si ne-au lasat lesinati dupa ce-au vazut marfa. dam si noi drama. uite polu. o sa-i ia margelele ca si cind ei sint aid hoti si o sa-i zica sa se duca sanatos. dar ce sa mai fac? Daca-mi dad drumu. si eu am odiile ! cind te cauta fedorii md. Fie-va mila. scoate cu o nuia sirurile de mirgele le aseaza pe batul de aur si cu noaptea-n cap se urea pe cal si drept la pestera hodlor. da-mi inca douazeci si doua de siruri de margele sa fac negot. — Acum — soma usor. cine sa se duca sa ia margelele? Sa se duca Pacala. Mosule. singurul om de cuvint raminea tot pasa. asa sa stii Iciteles. Ajunge la hoti si le zice: Oameni buni. dar daca in trei zile nu ne aduci mlrgelele. cine sa ti le insiruie ca toti sint cu oasele rupte.! ! ! ! ! ! ! — Asta e Emilia Emina Va dau ce vreti numai dati-mi-o — Ne-a mai dat unspe siruri de margele de aur. inteles. dumneata ce ne mai dai ? — Va mai dau eu unspe. le-ai suflat aurul sa-ti pun aurul indarat. ia pe-aci ti-e valea Sa se duca roaba la fel. toata noaptea trage cu ochiul la odaie. cum sa va zic ! Pe drum m-au prins hotii. cum dai si dumneata — la cei ce putrezesc in cetate si vreau dreptate E drept ce ziceti. Se duse pasa sa aduca margelele ! Cind la intoarcere o sa-1 astepte hotii pe pasa. zise Pacala. Adormi batrinul. mosule — Mii. Da primarul dupa el sa vada ce face? Insera ! — Dad-mi el Trase pe bat si iar ii iesi un mosneag m:le — N-ai nevoie de conacit si-ti cer doi banuti — Ba cum sa nu. m-au dezbracat. va dam. tu esti Pacala? — — -Eu! De inainte: ca se lasa seara. sa nu pun potere dupa voi He. Pacala nu e primar sa n-aiba cuvint Si a plecat de a dat drumu puscariasilor de la inchisoare mai intii. nepoate. stii ce e? Scrie aici la ceausi sa deschida usile itichisorilor si eu in trei zile aduc douazeci si doua de siruri de margele. unde e caldarea cu aurul topit ca iaca i-ai saracit. dati-ne drumu ca sa va ajute Alah Dar margelele si ! — si sa facem pace. asta e ! Pacala arunca cele doulzed — si doua de siruri de margele in caldare. zise Pacala. te punem in teapa domle Pacala. Se scula tiptil. e acu. fac dreptate Miria-ta. fara mirgele. 299 . dar Pacala.

Pacala face cu cchiul sa vada barbosii din tufa. o freca. colo. O sterse. dar un blid de faina 1-om imparti frateste si tot bine fi-va Intrara la mosneag si asteptara sa adoarma. ca la noapte sa ajungem la comoara. Mai marele hotilor. pitis. De aceea intr-o zi sta intr-un foisor mostenit. cadinei si copilei. respirind aerul curat al diminetii. mina era de aur. un hot vazu mina la lumina lampii ca are mina de aur Isi zisera ei : asta are putini si hirdaie de aur . am avut si eu un §ir de margele pastrat din mosi stramosi si cind am varsat aurul in caldare mi-a cazut din nebagare de seama Miine am nunta si n-am ce sa-i atirn de git miresei. ca uite venim de la drum lung greu si tare sintem osteniti. zice circ. Intrara pitis. cazut la necaz Doamne sfinte. Daca nu va blestem de ajungeti saraci lipiti pamintului. cocoanei si copilei pentru un sir. baiete? Bateam sa-ntrebam de conaceala. Vecinul sau fiindca era o duminica frumoasa. dar cum ai putut face una ca asta baiete. dar de degeaba. Hotii pe el sa le dea margelele ca de nu. Apoi ce sa fac. ca ne duci pe noi ? Sa ne duci acolo unde este comoara si liber esti pe vecie din partea noastra. mina stralucea ca soarele. cine are atita aur de se scalda-n el. Cind se facu ziu3. hai pe el sa-1 neagul ! Gnd ! jumulim pina spune tot. de bucurie baga mina dreapta si scoasa margelele. Numai ochii le stralucea in scafirlie ca le mai ramasese putin suflet nepatat. Pe el il inhatara. un barbos cu ochi de jeregai il strinsa de chica miscindu-i falcile din loc. ii taiem capul pasei. Nu era el sa se si sa-i cada oalele din poala. fara sa se sinchiseasca de ceilalti plugari care forfoteau dupa treburi. il taie Le dadu margelele si vrea sa piece. Mosul ii priveste mina. cinstiti hoji. stiu unde e. mai Pacala. Pacala. Iese un mosneag cu barba alba. dar n-o sa va puneti mintea cu un sir de margele Dati drumu pasei. Uite ce e Daca in trei zile nu vii. tocmai grijea un purcel in obor si-1 stropea cu mujdei de usturoi rostogolindu-1 in frigare. intelege si raspunde: Sint om sarac. pitis. Incalecara toti hotii si la marginea cetatii bate Pacala la o poarta.Blestematul zise Pacala. daca n-am incotro Sa mergem. — — ! — — — ! PACALA cu purcelu Se zice ca Pacala de lenes ce era se simtea bine si asa. Nu va slobozim decit daca puneti aici si pe-al douazeci si doilea sir. Cind o scoasa. Du-te si adu-1 de unde stii. sa-1 O puie la cazne. Incaleca Pacala ?i dus a fost. parca ar fi fost spoip cu pacura. cadinei si fetitei. cei cincizeci de hop erau negri. la fata negri ca drt cu din balta. Ajunse la hoti. se spalara in caldarea cu aur topit si inainte de cintatul cocosilor plecara. Mirosul scoale 300 . El — tace si nu dar degeaba. Ce crezi. Ii dadura drumul pasei. Bate la usa mosneagului suspinind: Mosule. tocmai la catul de sus. zise mos! ! — — ! — — ! ! Am ! Baga mina si scoate-ti margelele. Sa spui Pacala. lovindu-i genunchii: Ce e.

daca vrei sase. Pacala zise catre frate-sau Tindala: Frate Tindala. daca nu. bine. Vecinul sau zarindu-1 la fereastra-1 enema: Hai. Mergind el la tirg. frate-meu. ca ma satur si de miros — — ! ! CUM A VlNDUT PACALA VACA Pacala si cu frate-sau Tindala au mostenit. iata ca fosnetul crengilor unui copac. Frate-su. ce nu facura si-au zis. ca om mai chibzuit in treburile gospodaresti. crezind ca cioara ii zice: — — ! ! ! Da-o-ncoa. ca sa vina peste trei zile ca-i da banii. nu puteau. nu se lasa si se ruga de Pacala sa vinda vaca si sa imparta banii si fiecare din partea lui sa-si cumpere cite o capra si asa sa aiba pace buna intre ei. era mai instarit si avea si un grajd frumos. Atunci mai auzi si o cioara care croncani. Se pune el si-1 curata. sasa galbeni. Mirosul si mai si. scirt". Cind vaca intra in curte trasa drept la grajdul lui Pacala si incepu sa pasca iarba de pe bordei. aude o cincheza cum cinta prin pomi: cing. Pacala se invoi pentru ca avea inima miloasa. Ce facura. o vaca. il taie-n bucati si-1 puse-n tipsii mari gata de ospat. dupa moartea parintilor. cum sufla prin crengile copacilor. ca sa lase vaca pe un gavan de galbeni. Ca sa-1 imbie vecinul sa coboare sa guste pentru sufletul lui si sufletul mortilor. mai frate Pacala. cing. $i Pacala isi lua inima-n dinti si se scula de pe priciul de lemn. de s-ar fi scoborit pe scara cerului si sfintii la un asemenea ospat. Ce i se paru lui Pacala ca fosnetul frunzelor ii spunea. gaaa gaaa Crezu ca cioara ii spuse. cum sa imparta vaca. sa duca vaca la marginea satului si cind s-o intoarce acasa. doboara-te jos sa vezi ce gustos cste Pacala se gindi. de-i lasa gura apa. se rasgindi si vazind cite scari are de scoborit raspunse: Lasa. Tindala. da-o-ncoa Atunci Pacala intreba: Da citi galbeni imi dai pe ea? ! — — Vintul. Isi fac ei socoteala. De bucurie. crezu ca spune sasa. Privi-n jos adulmecind mirosul ce se urea spre cer in valuri. El ii raspunse: Nu vreau cinci. valuri. nu voia celalalt. Cu un furcer impinsa geamul sa intre mirosul. Pacala crezu ca-1 roaga sa-i dea vaca pe cinci galbeni. trecu printr-o padure cu vaca dupa el legata cu o funie. Purcelul tocraai se copsese si din pielea rumena ca racul.patrundea prin crapaturile ferestrelor la Pacala care dormea somnul eel mai dulce de dimineata. cing. la cine a tragea vaca a lui sa fie. Pacala sta si se gindea ce sa faca? El avea un grajd neingrijit ca un bordei acoperit cu pamint pe care crescuse iarba. o intorc si pe fata si pe dos. se suiau spre Pacala aburii dulci. care era uscat. s-o tina unul. scirtiiau de vint si faceau „scirt. Zis si facut. vaca ma iubeste mai mult pe mine. eu ma due mai departe. il imbiau sa se scoale. il matura ca vaca cind 1-a vedea sa vina la el. S-o taie. ! ! 301 . Merse mai inainte si auzi o cioara care croncanea: gaaa gaaa gaaa Cum o auzi Pacala se apropie cu vaca. cum era hapsin. Lua vaca si pleca cu ea la tirg s-o vinda.

ce vorba fu aia a lui Pacala de zise: ca masoara mei-bani? Pleca popa. deschise usa si popa razimat mort cazu peste circiumar. de unde mai ridicara un sac de galbeni si se intoarsera acasa sa-i imparteasca. — ascunzi unde-oi sti ca o sa ne manince turma. Mie imi trebuie numai un gavan plin. ci sa-i spuna ca au de impartit niste mei. Pacala il vazu pe popa la fereastra. Se mai ruga. il lovi cu atita putere cu toporul. Cind il vazu nevasta-sa si cu frate-sau Tindala. zise preotesii lui: sa vad la aide Pacala ce fac ei acum noaptea cu banita. sa-1 — Circiumarul se trezi din somn si pina sa se imbrace. si suparat pe copac. Cum era noaptea. fiindca pricepusera cum sta treaba. Popa popa se uita la el a mirare putin si apoi ii dete banita. il intreba daca a vindut vaca. Umplu o caciula. ei nu puteau sa numere atit de multi bani.: Lega el vaca de copacul uscat si pleca acasa. da-mi repede ca mor. incit copacul gaunos si putred cum era se crapa si cazu din el o gramada de galbeni de aur. il omorisi pe taica popa? Sa-1 iei cum oi sti si — Eu ma due si ce masoara. Circiumarul fugi inapoi la nevasta-sa si ii spusa cum ca a fost popa si iata ca nu putui sa ies repede la cerinta lui. dar nu mai gasi vaca. da eu nu vrui sa iau decit ce am vorbit. Cind auzira si isprava asta. trecu o vreme. se mai supara. muri si cazu peste mine. 1-au gonit inapoi sa ia vaca si c-o maninca lupii. Pacala. o mincara lupii ! Ceru banii de la copac. $i Pacala fugi. Mersa Pacala inapoi. el zise: Taica popa. Ajunsera la copacul uscat. si daca il vazui ca tace si nu voia sa-mi raspunda il lovii cu toporu si el de frica imi dete o gramada de galbeni. cu atitia galbeni de multi sa mirara de el si-1 intrebara Cum de ai luat atitia bani pe vaca? Pacala zisa: Pai de buna voie i-am cerut copacului. Pe ailanti — — — ii lasai la el. venii sa-mi dai banita dumitale ca avem de impartit — niste mei-bani. il razima cu fata pe usa si porni sa strige la circiumar care durmea: Da-mi rachiu ca mor. ceea ce vorbisam. dar copacu nu-i raspunsa nimic. il luara pe Pacala sa mearga cu ei inapoi. Frate-sau Tindala il intreba: Ce facusi. dar sa nu-i spuna ca masoara bani. Pacala pleca sa ceara banita de la popa si in loc sa zica ca le trebuie sa masoare mei. Cind il vede nevasta lui cu frate-sau Tindala. de galbeni si pleca cu ei acasa. Cind au auzit de o asa isprava. il trimisera pe Pacala sa ceara o banita Cum de la popa: ca era vecin cu ei. mai multi nu-ti iau. Veni si 302 . intra in ograda si se uita pe fereastra si ii vazu cum imparteau galbeni cu banita. Pacala le spune toata tirasenia ca a vindut-o unui copac uscat ca i-a fagaduit un gavan de galbeni si ca miine ii da banii si ca a lasat-o legata de copacul uscat. Pacala ii zise copacului: Ei ! acuma de ce imi dai atit de multi. Pacala il lua si il duse la usa unui circiumar. iesi numaidecit afara si il lovi cu un resteu in cap si-1 omori pe loc si veni iar in casa. da-mi rachiu ca mor. fiindca asa ne-am inteles. dar copacul nimic ! Cum Pacala avea toporul cu el.

mai baiete ? Cu o ghicitoare ! ! : mai — — — la ma sa-mi ghicesti mie — A da. — — Sa-1 Circiumarul barbate. vin. trage cu pusca pe deasupra popii. si la taica sa traista. popa cazu in barca si sa dusa cu barca cu tot. S-a dus la un om. 1-a luat si 1-a pus intr-o barca pe Dunare si a impins-o pe apa cu popa in ea. de vada? — Te rog eu sa-mi ghicesti mie stringe cioara de da cioara zice Baga mina-n — Caaar — Ce taica? — O gaina fripta-n pod o turta de pine. Trecu pe-acolo un granicer si-1 vede pe popa cu barca ca trecuse linia din mijlocul Dunarii catre Rumania il soma pe popa sa traga barca la mal crezind ca e un dezertor. 303 . iar popa nici nu se sinchisea. Cind Pacala vede la ziua ca popa a venit iar. omul era la plug. da garavana zice Iar baga mina-n — Caaaar — Ce spune. el a scos mina si a apucat o cioara de picior. un om bogat. zise femeia. — mai da-i mai spuna. ce sa-ti si ! el traista. ca e greu de tinut boul. Da nevasta a avut gagici. dupa moartea Ce venit ciorile si s-au pus pe piele. si i 1-a aruncat pe popa mort in curte. ma lasi sa dorm la noapte la dumneata ca sint drumuit? Da cu ce umbli pe-aici. GHICITOAREA SAU TREI FRAT1 Au Au fost trei frati. omule. ca cica popa asta era un lacom ca la o pomana mincase un curcan. Cel mai mic a luat boul mai slab. Graniceru daca vazu trase drept in popa si cum gloantele il lovi. fluiera. Ea spuse barbatului: iei. Iti traista cu bani. pe care le suie-n pod. Striga. taiat si s-a dus tatalui a luat cite un bou mostenire. turma ne maninca. — Te rog. a venit cu ea acasa si a bagat-o-n traista si a plecat cu ea intr-o comuna. git. s-a gindit el. imi dai mie ghicitoarea asta? umplu — Odau. ! si suit ! se si fripta. ce vada dumitale. cu rachiu. taica? — Ai vin rachiu in pod Cind gaina suie-n pod gaseste vinul. asa ca scapara de turma si Pacala si circiumaru si satu de un popa hapcagiu. Face o turta de pine si o suie-n grinda. 1-a la islaz cu pielea boului in cap. ! zice. rachiul. da omul ei la plug Iaca vine omul ei de la plug si zice da el intreaba nene. o suie-n pod s-o manince desara cu gagicii. da el sa face ca nu vede. 1-a luat si sa-1 si duci unde stii tu ca stiind ca Pacala e prost. S-a departat barca pe sforu apei si Pacala a fugit. n-aude Frige gaina. numai muierea eria acasa. ! — Ma si ! sa-ti esti ai toate.: : : Ce ne facem.

304 . acolo unde voi m-ati aruncat. cacatoarie de vinzare ! S-a dus unul sa cumpere. putinica si-a plecat la oras. ca asta nu sa vinde la oras? Au venit iar acasa suparati. umplu o putinica s-o vinda. Cum ajunge acasa arunca traista cu bani pe pat. il due sa-1 inece. sa si sa si vaci. sa nu te duci la strajeri ca mi-e rusine ca sint popa. ci la marginea apei. un vacar si un porcar si-1 intreaba: Ce stai. in putinica ? Ma lasi. isi taie boii sa ia bani multi. afara. dar nima nu le da decit cifiva craitari. zice: si-a pus-o iar la ei la cap. da el s-a sculat a luat putinica si s-a dus si a spalat-o la un riu si a venit hot. Popa a adurmit cu copiii cu tot. ca nu pot lua bani pe pei. ne bagam noi in fundul Dunarii dupa porci — Aidati mergem cu famei copii aducem turme de porci de atitea vite si si ? e si sa si si vaci.ma Sa due si ei la casile lor. Isi bat ei joe de el si se murdaresc pe linga casa lui. — Aide. sa ma bag primar tu sa intru eu. sint bani imparatesti due la imparatie sa spun. Se due la oras. aidati cu totii. parinte. este. bagat in sac ? A — — ! A — — Nu vreau — ma. e.: I-a dat garavana si a plecat acasa cu o traista plina cu bani. — — ! Ma — Ce ma. Multi bani ai luat. Da sacu n-a cazut in apa. ca sa-mbogati frati-tu ! Si a sarit si ea ramas eel mai mic stapin si piste casile lor. Iesi. Cind sa scoala el dimineata. ca eu vreau ! ! bagat pe amindoi si le-a dat drumul pe apa. de spal-o ca te minca pu§caria. sa ia bani multi. S-a brodit la un popa Ce ai. Vin ei acasa nacajiti. Alergara fratii. A luat-o in spinare si-a plecat cu ea intr-un sat. Intreaba fratii Ce facusi ma. cu cu vaci cu porci — In fundul Dunarii plin de vaci de porci. mai frate-meu. ce e cu-atitia bani ? vindut pielea la boul al slab. Vin fratii si-1 intreaba: iesit el si i-a A A — Ce ma. arunca putinica-n casa. i-a dat venit brinci cu sacu in apa. ma taica. ma. atitia ? umplut Se due ei acasa. el Unde e banii mei. Striga ei in piata: Cacatoarie de vinzare. La unu i-a iesit caciula — La fund. bre taica. porcii si vacile §i s-a dus acasa cu ele. Da nevasta-i zice: da o muiere a ramas afara. ca frate-sau are bani si ei n-au ! Il iau pe frate-su eel prost si-1 leaga-ntr-un sac. Aduna el murdaria aia si o pune intr-o putinica pina a umplut putinica. cind desface putina nu poti sta de miros Fugi. si ma. cu bani — Am vindut murdaria facuta de voi pe linga casa mea. ma. fire-ai al si piste caciula s-a inecat ea si a dracului. Atunci popa-i umple putinica de bani si cind ajunge acasa. Au sarit toti in apa. ca sint sluga imparateasca. sa dorm la noapte Bani imparatesti sa-i schimb — — Am — ! la — — dumneata? — Da de ce nu S-a culcat si ! ! ! a pus putinica la capul lui. A luat umplut maidanul de vaci si de porci. Nu.

vazin- du-te desculta far' de papuci. mline asa. sa te duci la poteca-ngusta din tufa. cum — ! ! — — — PATANIA LU TAICA POPA Ca-n toate satele. El fuge si iepurele fuge. s5 te-ntorci cu fundu-n sus si cu capu-n jos. Ce-i trasni prin minte omului. cu apa putina la care venea si tinerica s5 ia apS. Cind a auzit n-a mai putut de drag ca o sa prinda iepurele Sa dusa sa faca o mamaliga mare. mult am mai fugit. de nu-mi mai vad vindecul Vai de mine. Altadata in capatul zorilor taica popa hai si el cu ulciorul la apa. s-o bei intr-un pahar cu apa ! Aproape de casa popii se afla o fintina lina. Nevasta n-are si ea de lucru si-i povesteste de fiecare data barbatului tot ce-i indruga sfintia-sa. cS ma bagi in boala si cad in vreun pacat. bre. de parca minca foe. pina ce cazu intr-un ogas peste un cirtog cu pui de iepuri. hai sa-i traga o pacaleala zdravana tiganului si-1 povatui astfel: Sa faci o mamaliga maaare. Azi asa.! : PROSTIA OMENEASCA Un {igan a vazut un om cu un iepure-n bra$ ?i-l intreba cum a facut s-a-ntimplat de a prins iepurele. frumoasa. le apropii si prinzi iepurele ca-ntr-un lap De aci incolo ai sa te saturi de ciorba de iepure si de bulmaci. sta si o tinara nevestea maritata de toamna. macar uita-te-ncolo sa nu ma vezi pina o iau p-ici la sanatoasa. Dar tiganul de-1 zari. ingbiti-n sec ?i-o ! — — — — sfatui astfel: 305 . statu. se aseza la poteca-ngusta de la tufele mari cu picioarele-n sus. Pazea. unde sedea popa. In satul ala. o sa-ti ocolesc calea si poteceaua. lipi mamaliga de buci si astepta sa vina iepurele. §i se uita ursu-n alta parte. dar nici un iepure nu venea sa cada-n cursa. naica. taica popo. lui barbatul meu si asa-i place de mine. traia odata intr-un sat un popa. de ajunsei la capatul pamintului. iar el o incinse la fuga. sa nu faci una ca asta Femeia. tu tac cu picioarele. Ba zau. taicuta. ca vine ursul si ne prapadeste. Barbatul. prea esti frumoasa. fata-n fata. nevestica-i cade la inima lui taica popa si de acinainte. Statu el. La aste vorbe. ca sa prind un pui de iepure. cum ajunsa acasa povesti barbatului. minca-ti-as laba. Zareste pe frumoasa nevestica. Sa lipesti mamaliga de bucile fundului si cum o veni iepuru sa mince. Tot fugind prin padure se-ntilneste cu un iepure speriat. sfintia-ta. de mi se rupe inima de tine. ii sta-n cale si cu vorbe dulci o amagea si o petrecea. Deodata veni o ala de urs cit un vitel de mare si se aseza linga el. bun de haz si de petreceri ca toata lumea. isi face cruce ca sa aiba curaj si-i zice: Hei cu taica. Leleee. cum alta treaba n-avea. tot se cufuri rugindu-1: Aoooleu. nevasta raspunde Nu e nimic.

pina s-o culca omu-su. Cind la ograzile din marginea satului se-ntoarsa-ndarat la frumoasa nevestica. Popa. Pusara masa sa bea si sa se veseleasca. care le stia pe toate. vino diseara pe la mine ca barbatul mi-e plecat la moara. toate apele-1 prididea. nu te-oi apuca sa-i arzi dracului tamiie sa ne afle lumea si satul. Sfintia-sa o astepta — — boii si pleca. de-aseara pin' la cocosi. taiculita am sa vin cu un purcel fript si cu papuci potriviti pentru piciorusele tale frumoase. vazindu-1. Hai sa te ascund in soba de la deal unde invirteste calu la risnita sa macine faina. il cum taica ajunsa acasa. ca e tarasenie mare. Doar cum era el sa ispraveasca-ntr-o noapte zece baniti de porumb ? Cal sa fie si tot n-ar ispravi. Se sucea. Lega iapa de stoborii de la gard si tuna la nevestica cu traista plina. iar daca ostenea se mai oprea si el ca doar om eria. ca-n zi de sarbatoare. sa merg sa omor calul ala. il injuga la risnita sa-nvirteasca in locul calului. Injuga sa dovedeasca ca-i placi lua galetile si fugi la apa. il inveli. joaca rupe cojoaca §i dupa ris. Preoteasa. daca nu-i pacat. . dara popa invirtea. il gati. vine si plins. cit invirtea. Il dusa acolo si ca sa nu-1 banuiasca barbatul. — virteasca risnita sa faca malai. darmite popa Popa-nvirtea. iar el sa vie cu un purcel cu papuci si iarasi incepu sa-i Nevasta graiasca ca e rupta din soare si cite si mai cite cuvinte-ncintatoare. a venit vladica si i-a crapat opinca vazind ca nici o fata sfintita nu-1 invredniceste cu bunatap. se facu ca se duce la moara. Popa dete drumul la cal in grajd. Vai de mine. de-atita Jnvirtitura. batu la usa §i cu Intra-n soba si cind colo. nu putusi sa tu o gaina asta fript ? si vii ostenit de la moara si de fripsei taiasi ! ! risnita? — Muierea — Lasa. Atunci barbatul graia catre nevasta: Fa nevasta. zise Sfin$ia-ta. taica. ce ne facem ? striga speriata nevestica. Muierea. umplu birlicul cu vin. se sui pe iapa chioara ?i hai la vladica cu daruri. Cum era petrecerea-n toi iaca si barbatul ei dejuga boii.! : ! — Alta data. daca-1 vazu asa perpelit de tot dupa ea. pusa papucii-n sin. bre muiere. nu omori bunatate de speriata-i grai: cal. Minca barbatu si bea. Barbatul nevestii aflind cum sta taina. Bine. Asa ca eu ma due calare. Barbatul. dar boabele nu ispravea. eu stiam ca purcelul. rumen ca fragile de pri- mavara. Tu fine-ti gura. aia taiai tai si ori un cocos dar tu bunatate de purcel de ma saracisi Se pusera la masa pe loc si mincara. c-auzi cum sta — Ce-i cu purcelul pe masa mea — E purcelul nostra. taie purcelul si-1 fripsa. ca o fi ostanit si el. ca nu-s popa ca oricare Cum sa fripsa purcelul. se invirtea. isi puse friul peste piept si porni sa-ntaci — Mai — Muiere. — Bine. intrebS: popa. pe masa un purcel fript si mare greutate i se deschise. spune-i ca eu fript si sint dus la moara. barbate. mai barbate. Minca popa si cinta si de drag nu mai putea. ce te apuca sa tai purcelul la scapatat de soare ? din gura. unde-i toporu. Dar de cind lumea.

cu vednite-n cobelita. ca s-o aduca acasa pentru beut. il intreaba. deloc — — — Cum bine? — Asa e vladica. ce frumoasa esti ! — zice popa Nu un musafir ? 307 . vezi-ti de treaba. De stia. te schimbi ca zilele din sta si se gindeste fa. vezi-ti de drum de cale ca n-am treaba cu nimeni Parinte. cit ti-e ! ii zise sfintia-sa. Pe la amiaza batu aringu. mai popo. se vaita fiecare ca n-au malai. cum asa ne fu vorba. moase trecind — Hai. mai fara de gluma. iata ce nevasta frumoasa. se duse vorba asta ca vintul. ca vacarul pe sat. sa nu te simta ciinii cu barbatu meu. ca moara e-necata. Si vreai sa-ti fiu desara Of ! taicuta. Sarut mina. sa-1 tocmeasca pe taica popa sa-i risneasca. Popa fara nici o vorba iesi si fugi acasa. iar popa ramase bosumflat|si suparat. bata-te Dumnezeu pe drumu-ti la apa si nu te mai lega de mosi batrini. ca doar nu te-o pus asta-noapte vladica — Mare. vine sa dezbrace un la apa. Se aseza pe scari privind cu capu-n pamint. ca pe-amindoi ne omoara. ca are faina de Popa cum — — — Faurar — Mare. Ortacii nu le — CEI TREI POPI A moasa avea nevasta frufost odata intr-un sat trei popi si in acel sat un si cum ea se ducea la fintina sa ia apa. spinarea zdravana stai trist si fi Preoteasa-1 mina la treaba sa-i ari tarina. parca trasese-n plug. Catra crapatul de ziua adormi barbatul si fursi popa de risnit tot porumbul. cu cosita de-a aleasa. deshama pe taica popa de la risnita si-i zise Taica popa. De atunci. Numai omul cu muierea frumoasa n-are nici o grije. ca el risneste cu malaiul lui. Nu mai vedea muierile frugrai. sfintia-ta. ca-i asa. nipt si ostenit ca vai de el. Ori ce. Si cum adormi. se scula si popa. mergi ? ! malai pina la Ispas. Sta pe scari si scrisnea din dinti. Iar el in gluma. o sa manince boabe fierte. ca pus de pe lume. haide-n jos pe potecuta Mare. iar lumea anevoie-si pune lacat la gura. le zise: Cine n-are faina. sfintia-ta. ca a venit apa mare si a-necat moara. pe linga zid. fursirati faina aia ce v-o macinai asta-noapte? Mincao-ati cu cerga-n cap si cu noduri in git S-adunara oamenii pe la circiuma. pentru el macina. ii om iote ca intr-o zi o vede unul dintre acei popi pe la cind loa apa. cum sa faca si ei sa scape de asa mare grije si sa moara copiii de foame. Muierea se facu ca barbatul sau nu stie nimica. se furisa in odaia cu risnita. incet. cum il zari ii grai Cum petrecusi sfintia-ta pe la vladica? Mare bine — sfint si sa-1 imbrace pe altul. Preoteasa. ce posomorit cucai ca o gaina capiata. incet. cucaind si blestemind ceasul rau.! : ! : : ! : Popa cum auzea gura barbatului si mai iute invirtea §i sudorile-i curgea. Tocmai atunci trece pe drum iar la apa nevasta cea frumoasa.

cind te-o mai intreba asa si sa-i ei i-a raspuns.: : ! : Ea nu si i-a omu noi — Fa. il sugruma si-1 arunca in lac. Popa cind auzi zisa Da cine-o fi la ceasu asta ? Da el s-a topit de frica. Ribdau din rasputeri opareala si nu ziceau circ. Cind veni al treilea. taica. te rog sa mergi si sa-i faci ma de petrecanie §i ce mi-oi cere ti-oi da. dar le spusa la fiecare aparte. ca iata tu-1 308 . popa asta aruncasi in lac. fiecare cite omul ei lo apa intr-o polomeaca mai mica arunca pe o polomeaca. Cind il vade omul. Sa dusa la usa. da pe ailalti doi nu i-a vazut. a venit barbatul meu Cind auzi o ruga sa-1 ascunda undeva si 1-a bagat si pe el linga ceilanti doi. atunci se dete omul ei jos din pod si sa dusa si batu Intr-o sara bate unul dintre ei la usa muierii. da cine-o mai fi? Sa facu ea ca sa uita la usa si zise speriata Parinte. a venit in lipsa mea in casa ca sa-si bata joe de muierea mea. da cind s-a dus acasa. am un sarlatan de popa. da unde sa ma pitul acum? Muierea il ia frumos si-1 duboara jos in pimnita unde eria un dulap mare de tot si-1 aseza intr-un colt pe intuneric. ce sa faca ? Stancule. dar el pe alta cale veni inapoi. vrea el sa stirpeasca purecii. s-a zis cu noi. Il dusa pe popa linga un lac. Acum spusa barbatul muierii sa-i fiarba un cazan cu apa fiarta ca vrea sa spele magazia si dulapul din pimnita. in asa fel ca sa ajunga la jumatate de ceas departare unul de altul. casii. podul — — — — — ! el in usa. Le spusa ea ca omul ei e plecat departe la moara si nu vine decit peste patru zile. sa asteapta ! lucratori la culesul viilor si trebuie sa aiba unde sa-i culce. parinte. zice: 1-ai iote-1 mira. zisa: si-1 lac. parinte. si ceilalti doi popi o vazura la apa si tot ca si eel dintii ii zisa: Asa ca ea ii pofti intr-o sara pe top trii. da omul ei pazea de sus din privind pe gaura podului si cum batu popa la usa. ii deschisa usa si-1 pofti sa se aseze la masa. deschisa la al doilea popa si facu si cu el la fel. mai Stancule. cind a venit indarat facusi. Sa-ntoarsa la ruman sa-i ceara plata. muiere. Da popii intre ei nu sa stiau si pastrau fiecare taina ca nu cumva sa afle niscaiva la sarlatani. aruncai in Da ruminu-i — Cum de omorit. Pe urma pusa barbatul mina pe unul. la ce ceas sa vie. jupine. si Muie- rea fiarsa apa in clocot. 'ai. — Ma — Ce ml Stancule? Tiganul — L-am pierdut de pe lume. — Ce isi bate joe de tine. pusa mina pe el si mai cu suparare face si astuia de petrecanie si iar sa-ntoarsa sa ceara dreptul lui. S-a invoit tiganul si s-a si dus acolo. tu sa-1 poftesti sa vie spui ca eu sint plecat departe la moara. un tigan voinic si prostanac si zisa: Popii. spus i-a spus lu barbatu-su taica popa. lata ca aude din nou ca bate la usa altcineva. s-a-ntors barbatul meu Taica. da fiecare popa intr-un colt. ii zice suparat: Il vazu tiganul si se il duce si-i dracu. il enema pe un vecin de-al lui cam intr-o ureche. Zis si facut. Apoi. a luat pe unul dintre ei. a tacut. Sa bucurara popii auzind ca vine omul muierii tirziu acasa. Vai. da ea se prefacea c3 are de aranjat prin casa.

ca sa-mi ridic eu camasa ? Bata-te Dumnazeu de proasta. da n-o fi pacat tocmai sfintia-ta sa zici asa vorba. de la poale-n sus. se duce cu el. sa gramadeau care mai de care sa le spovedeasca. Dar. E. alteia ii venea sa ridice camasa. Tiganul crezu ca iar a inviat popa pe care-1 aruncasa-n lac si cum sa apropie de popa il si pocni cu toporu-n cap si-1 dubari di pe magari. ce facea sarlatanu ? Cum intra la el o famie tinara si frumoasa si care lui ii placea. e dracu gol si nu mai are ce-i face Romanu a priceput cum sta treaba. ieu de trii ori te omor si tu de trii ori inviezi. mergind el spre casa bucuros de afacere. dat fuga Stanciu la ruman si suparat i-a spus intimplarea si spusa ca daca o mai veni popa inapoi. s-a pornit sa se vaite si sa-i zica Vai. barbate. si ca ea il stia ca are leac la cetanii de boale de gaini. ca el e popa cu leac la boale de oratanii. se-ntilneste cu un alt popa care venea calare pe un magari. sase chile de brinza de capra si numai trii chile de rachiu din butoiul de dud. numai opt oua de gisca. Da ne scapa cocosul de la moarte. Asa o fi rinduiala la spovedanie. parinte. il infruntau pe un popa dat dracului de sarlatan si el spovedea la bisetinere. Dar daca se-ntimpla sa fie vruna cinstita si cu coraj. acuma sa te vedem daca mai vii indarat Si pleca sa-si ia leafa si-i dete rumanu cit sa tomnisa si pleca tiganul acasa la el. ca ieu ti-am spus ! — — 309 .: : ! : : si-1 vede. care aveau priceperea slaba. ii arunca iar in lac si zice Na. da alta. De aci incolo. s-a dus de i-a spus lu nevasta lui Ce ne facem. apoi daca o sa mai Cind sa duce tiganul si-1 zdrobeste capul — — — vii si acuma esti un adevarat drac. ! A — ALT SARLATAN DE POPA Intr-un sat eria rica numai muierile ca cica este cind sa spovedea nevestele. tata Cum fameile sint sfiicioase. Era plecat sa ceteasca de tamaduirea boalelor gainilor. Zise tiganul atunci Na. Cind venea ziua — ! popa: Vai. si Stanciu ne lasa si fara de el. sa nu-ti fie frica in acest lacas sfint sa te gindesti la lucruri diavolesti Te incarci depacate muiere. credeau ele. taica popa Sofronie ne-a scapat de la moarte acum o luna cocosul al mare si ?tii ca nu ceru mult pintru asta. Si iata care era smecheria lui ? Pusasa jos in fata lui o camasa alba si lunga intinsa pe podea la picioarili iui. de zapacita. spovedania la el cea mai primita de Dumnezau. noi nevasta. il prinde de beregata. ca Stanciu 1-a omorit si pe parintele Sofronie care se-ntorcea din satul vecin. muierile se invatara minte si nu mai spusera oamenilor toate nimicurile. credea ca trebuie sa-si ridice camasa ei. Asa isi batea el joe de ele. acolo in altar si cum intra vro muiere ca sa sa spovedeasca. el ii spunea: Ridica camasa. Ca nu stiu de unde i se dusese lui renumele. el avea smecherie cu care punea la incercare muierile tinere. Cum auzi nevasta lui ca 1-a omorit si pe ala.

a crezut ca e dracu-n biserica. cind am mor? si Romanul daca-1 vazu ca se leagana de prostie. ca sa nu calci pe ea. blastamat ce esti Baiatul sa facu ca-i cere iertaciune. Cind a venit lumea. a iesit afara si a inceput sa zbiere. Intra si el sa se spovedeasca. Da cu ale proaste facea asa cum vrea el. ca e camasa unui bolnav. Dar tiganul fost odata taie A padure sa — — ! dupa — Stai. numai atita iti cer sa-mi spui. da barba lui sa naclai toata cu clei si cu smoala. ii mergea treaba de minune. Asa era el sarmanu. blestematule. mai tigane. ca intr-o zi. bunule om si asa am sa fac precum mi-ai spus. Isi minjisa miinile cu clei si cu smoala. de nu. imbracat in chip de fameie. face de trei ori pirti te-ai dus. nu s-o ridici pe a ta. care am sfintit-o. iar din zile de lucru zile de sarbatoare. de unde stii.! : camasa asta de jos. ca el cind o imbraca-o sa sa tamaduiasca de boala. Voinicul isi ridica camasa si cum eria gol ca nu avea izmene. Tocmai atunci trecea un roman cu caru la loc de semanat. da asta eria cu multe sute de ani in urma. sa ridici Nu — — Atunci a intrat o baba si cind 1-a vazut asa de cebaluit si urit. Iti multamesc. veni la el un baiat tinar. Cind acolo. ca aflasa de popa ce facea. — — min-o pe Daca iapa o cu ea sa urce un deal 310 . ti-e tie rusine si frica de fetele sfintilor bisericesti sa crezi asa ceva? Cu astfel de cuvinte el o incredinta ca el a avut cu totul alt gind. il apuca de barba si se prefacu ca-1 pupa de drag. nu-1 rabda inima sa taca si-i dadu o povata: Ai. Cind 1-a vazut ce lucreaza. ca a pingarit dracul biserica. Apuca iapa de dirlogi si hai inalt si pietros. asa ca muierea pleca rusinata si el ii mai da cite trei inchinaciuni sa le faca ca sa-i ierte Dumnezau pacatele ce le facuse cu gindul. Umple un sac cu nisip si-1 aseaza pe iapa. Ba nu i-a mers mult. sa fii bun ca tu esti Dumnezeu. ca acela ce facea din zile de sarbatoare zile de lucru. fiind tare inimos. in loc de drac. doar nu esti tu Dumnezeu sa le stii pe toate? la spune ce are sa se mai intimple? Omul daca-1 vazu de tot suchiat a plecat pe drum la vale. el s-a suit in virf. popa jumulit si prapadit ca sa se invete muierile minte. pe popa il lua groaza si-i zisa voinicului: Da drumul jos la camasa. in loc sa taie lemne din jos de la tulpina. a luat el toporu §i-a plecat la lemne. TIGANUL PACALIT un tigan cam intr-o ureche. ii zise: Pune omul lui Dumnezeu un sac plin cu nisip pe iapa deal in sus. lasa in jos camasa si se lasa spre popa sa-i faca o plecaciune de iertaciune si cum ii erau minile minjite cu smoala si clei. tata ! Crezu ca e o nevasta. el si nu se lasa zicindu-i: omule. nu vezi ca nu lucri bine si ai sa cazi Aoleu. popa i-a cerut iertare si a plecat acasa. frumos si voinic. i sa ascutisa ca un fus. facea lucrurile pe dos. il apleca si-1 taie. ai scapat. §i cum il vede popa ii zisa Ridica camasa. ca eu iti spusai sa ridici camasa aia de jos.

iar bietul romanas inviaza Se urea el in car si se puse sa-1 bata pe mort si-1 suceste. ce-mi fu scris sa mor dintr-un pir£ de mirtoaga. El fugea pe jos. iapa abia se suia incit obosita trase o data un vint. ca doar una mai era. dar iapa incordata. iar tiganul a rupt-o peste groapa. figanul. vine plotonierul la cercetari. ca niste raufacatori iti gaurira sacul cu faina pina-n deal \i se goleste de macinis si fundul iepii se goleste de pirtiiala. §i asa ramase el mort in margine de ogas — — Trece pe pe dilma: cale. ca tiganul e mort. bre oameni buni. nu ma lasa. domnule plotonier Plotonierul i-a tras vreo doua. Asa am fost sorocit de pirtul iepii si aici mi-e locul pe vecie Cind 1-a vazut calatorul ca-i lipseste o doaga. oameni buni otoritatile mai mult mort decit viu. ma aramiule. dac3 stiam luam pe fulgeratura o iapa grasa de om bogat. Dimineata urmatoare. ce va grabiti. piirji figanul auzind hotarirea dumnezeiasca. ba. pe carare un romanas calare si-1 vede pe tigan lungit Scoala-te. nu ma lasa sa mor Mai facu iapa citiva pasi si mai facu o data pirt. baiete il intreaba rastit otoritatea ? Iapa. Oamenii vazindu-1 ca e mort. se culca jos si ramase nemiscat. ce va zoriti sa bagati omul de viu in pamint. le zice Stati. pina 1-a razbit pe mort si a luat-o la ruga. spunind Uite. s-a pus pe tigan de 1-a batut mar. Iapa minca si se opintea inainte cu sacul de nisip pe spinare gata-gata sa se pravaleascS si sa se stirpeasca. ingalbeni si zice catre iapa: Tine-o Alba pe ailalta minca-ti-as pe aia. Mai mersera ei citava. fratioare. iar calatorul calare pina ce se incurdi intr-o multime de lume ce mergea cu un mort la groapa. Calatorul il imboldeste iar: Nu poci. n-ai stiut ca ce dai cu imprumut? Si s-a sculat cu adevarat mortul. cind aude. cind a tras al treilea pirt. drumu-i cu ghiontane si cu pietre. 1-au pus — — — — — ! ! ! 311 . ba-i da din traista si cite un codricel de malai. bre creatine. tu nu vezi ca eu sint mort. ca ajunsai sa-mi atirne sufletul de un pirt de-al tau. si-1 invirteste ca pe tingire 1-a calit si 1-a spoit pina ce deodata mortul casca ochii mari speriati catre tigan injurindu-1 si apucindu-1 de la cheotoarea camasii: Ce ai cu mine. dom'le plotonier minca-ti-as turu. incepu sa sarute fundul iepii si s-o — ! roage Him ! him ! minca-ti-as de tot pe asta. il musca pe tigan si tiganul deschide ochii. In zadar ii vorbeste. ca tu nu esti zdravan T i-au P^cat mintile pe vilcele Zau ca iapa.: : ! ! ! : : ! ! Sacu-i greu. cu cioarecii plini. tuciuriule. Scoboara pe o ulicioara intr-un catun de munte si vede c3 niste oameni taiau un pore si-1 pirleau de par Dumnezeu sa-1 ierte. Cind auzi tiganul ca i se apropie sorocul. o bataie sora cu moartea sperie moartea si fuge. lasindu-1 si — — ! — ! — in sicriu linga groapa pina vin cu gendarii sa-1 vada. fratilor. Cine te-a omorit. Pai si au am fost mort dar m-a sculat omu ala calatori Ce credep. s-a pus cu maciuca pe el si da-i si da-i. Si asa tot o ruga pe iapa si o mingiia. Vazindu-i el pe astia toti prosti. Fugi. tine-o Alba.

ca te maninca ciinii. cum auzi. bine ca stiu Si a plecat de-aci tiganul multamit ca a inva^at ceva nou. daca e barbat. Cum il vazu.! : ! ! ! ! : — Pe cine zici? — Pe pore — Cine — Dumnezeu da cine sa-1 ierte ! ? ! ? faranii daca-1 zarira smintit. Niste oameni vazindu-1 incoltit de ciini. se cade ca barbatul sa asculte de femeie ? Nu se cade. dar. sari-n put sa se pitule si imde a sarit n-a mai iesit. mai romanico ? ii intreaba pe tarani Sa fi zis sa-1 mincati sanatosi Ahaaaa. baiete. este bine — — — — ! s-o si asculti LACOMIA $1 PROSTIA Intr-un sat oarecare au trait doi oameni de soiul acesta lacomi. 312 . sa-mi ajunga vreo cinci ai. Cind se dezmetici din bataia primita zise Aoleo. — Sari cine. Cind colo. ce mai pirdalnica luai. Se cunosteau ei din vedere. se da ca omul in poiana. ce aveau. se pusera cu ni?te pirmaci pe tigan de-1 lasara lesinat si cu balega-n cioareci. il lua gura pe dinainte si-i dadu binete din varsat de zori ca cica ziua buna de dimineata se cunoaste: Sa-1 maninci sanatos. ago. spune ce parere ai. cum s-ar zice naravurile lor nu si le cunosteau mai de aproape. aoleo. de ce avea nevoie. bineinteles acasa. asa batjocoresti tu o fata preoteasca ? ! ! Si sumute popa ciinii pe tigan. Se zicea despre cadiu ca judeca si pedepsele le da dupa cum era ploconu ce i se aducea. nu te lasa ! "Tiganul. f iganul fugi si ciinii dupa tigan. Merge aga la el si zice Cadiule. atunci cind muierea da sfaturi intelepte ca acestea. ?i intr-o buna zi. taica pope — — — : ! — — Pe — Peeee. CADIU $1 FEMEIA Traia odata un aga si un cadiu vestit pin nedreptatile ce lefacea. cu cinci ciini la spatele lui inghesuind si miriind. strigara: in put. — Aaaa. crestine? ala ce-1 maninca ciinii parinte ticalosule. pina ajunge la un bunar. intr-un sat da de un popa la vale de casa. Dar cum era sa zic. si in dreptul marfii vindute sa-si ia fiecare cite altceva. pitula-te. ei au plecat la oras ca sa-si vinda fiecare cite ceva. barbat sa fie Atunci bine am facut eu ca n-am ascultat de nevasta si nu ti-am adus tipsia cu un ied fript si 1-am mincat eu ? Ba nu.

numai si numai sa parem si noi in fata lor ca tot am facut ceva sa nu ne intoarcem acasa ca niste prosti. iar traista cu mere a avut dedesubt pietre. raspunsa alalant. $i dupa oleaca de gindire. traista cu nuci. ca doar el n-a sapat pe merele care mi le-a dat. dar spre marea lor mirare. ei s-au apropiat unul de celalalt si atunci au inceput sa se vaiete. de exemplu. unul s-a dus cu o traista de nuci la piata spre a-si cumpara. schimbam si noi marfurile noastre. a avut dedesubtul nucilor frunze de nuc uscate. $i atunci. Stane. ca oistea in gard. mai fratioare. ca sa noi ceva. nimeni n-a avut nevoie de marfurile lor. dar ei au tacut chitic si nu si-au zis unul altuia nici o vorba urita pentruca n-au fost cinstiti ! trecerea citorva zile. si se Dupa — — hotari sa nu-i dea nici un ban. eel care a fost cu merele s-a dus la eel care a fost cu nucile si i-a cerut diferenta de 5 lei. fiecare in parte pe frumosii lor soti cu ou si cu otet. cu banii luati de pe nuci. dar vezi ca merele mele atirna mai greu decit nucile tale. ramasa de mult ruinata si ea il anunta pe celalant sa vina acolo sa-1 vada ca e mort. noi insa. de ce sa n-o puna la cale. al doilea dadu mina catre consateanul lui si apoi se invoira si plecara amindoi bucurosi acasa. iar celalalt.A§a de exemplu. apoi. Ambele femei i-au facut. tot fara marfurile trebuitoare noua ne intoarcem acasa. Au stat ei cit au stat in piata. unul din ei dadu drumul la o vorba asa cum la necaz trinteste o vorba. ne amagim — Mai — Mai — hai sa si sotiile. el se prefacu mort si sotia dusa in biserica veche din sat. cu o traista de mere. cit s-au tocmit ei. cind sa piece acasa. Asa. fiind siguri ca n-au sa fie certati de neveste Ioane. eu am sa-ti mai dau acasa ca un adaos. blestemind pe oamenii care au fost in ziua aceea in piata si pe care ei nu i-au intrebat citi bani le fac caciulile. cu 313 . spre marea lor mirare constatara ca traistile erau numai pe jumatate umplute cu poame. spre a-si cumpara brinza. Bine. cinci lei si pace. inteleg ca merele tale sint mai grele. am sa-ti dau cei cinci lei a raspuns eel cu nucile. Da. In prima noapte cind se asezase el mort intr-un ungher al bisericii ruipe la mijlocul noptii venira niste hoti spre a lasa o comoara acolo. zile inainte lui il Cu doua nate. ca tot avem ! Cind ajunsera acasa si dadura in primire traistile sotiilor lor rostogolindu-le jos. se invoi eel care primise nucile. dar nu-i am acus si iti voi da datoria dupa o luna de zile. Adica. adica au venit fara lucrurile ce le trebuiau lor in casa. ca stii cum sint ele. isi zise el in cele din urma. Raminid singuri. cum s-ar zice in limba popular a. pusa la cale un viclesug. Asadar ei ramasesera cu fructele nevindute si se mirau ce o sa zka femeile lor acum acasa cind ii vor vedea ca s-au intors asa cum au plecat. iar restul cu alte lucruri netrebuincioase. zise el. nu e rau treaba asta ca sa scapam de gura lor. chiar daca am purcede la schimbul asta. Datornicul insa nu s-a achitat de datoria lui nici dupa incheierea lunei si dupa o chibzuiala mai lunga. de ziua platii datoriei. zaitin. Bine. daca e vorba de o inselaciune. pina la urma.

! ! : gindul ca s-o ridice noaptea. in incaierarii lor aparura si hotii. A doua noapte cind s-a dus eel cu merele in biserica ruinata spre a-si vedea datornicul mort. se rasti eel care gasise comoara hotilor. Cu cea mai mare placere. sa-i fac o coliva pescareasca de raci. Atunci popa si-a luat — Taica. toiul le luara toti galbenii. Atunci se isca o bataie de toata frumusetea si in timpul acesta. fac. au pornit sa dea-ndarat de si sfintii multimea a bufnit in inima-n dinti Popa de pe pereti s-au uitat urit si s-au suparat. dar tu nu ajungeai sa ai galbenii astia daca nu-mi datorai cei cinci lei. dar eu in asta n-am nici un ban asupra mea afara de galbenii din fata mea. dupa ce lei. nu-ti dau un galben. racii ris. lata aci doua gramezi. racii intr-un cos si s-a dus cu ei la biserica. alalant. sa ma fac ? colac de pomana. parinte. §i iata cum lacomia a dus pe cei doi la prostie. rosti mortul. deci nu amesteca datoria cu norocul ce — — — — ti 1-a — Bine. pace. draci 314 . ai dreptate ca in locul celor cinci lei acum eu mi-am umplut buzunarele hainelor si pantalonilor cu galbeni. cum pentru cinci ei au scapat o intreaga comoara din miinile lor ca niste prosti. mi-a murit tetea Ce ! faci o coliva ailanta. Cum. Se duse el la popa si zise: Taica popo. oare nu esti tu multumit ca datorita mie ai tu acum in loc de cinci lei. alege-ti una din ele. Da. ii luara de guler pe amindoi si ii aruncara afara din biserica ca pe niste zdrente murdare. Acolo i-a Cind a inceput popa sa citeasca au umplut biserica ca furnicile. si atunci intre lui. se infurie inca mai cosul gasitor comorii pocni cu un pumn in — Lacomule pacatos. mosii si coliva. datoria de cinci lei. si dupa ce isi umplu buzunarile hainelor si pantalonilor el ceru de la fostul lui datornic. in noaptea aceea in biserica nici al si-1 mada virtos noro- fata ! striga tare ruinata. diferenta aceea de la schimbul celor doua traisti cu nuci si mere. se infurie pretinsul mort. cei care lasasera comoara. bine. — Nu tu acum da-mi un galben nimica. pentru cinci clipa astia adus aceasta datorie catre mine este cei lei. raspunsa mirat. JIGANUL I-a SI COLIVA — — Sa-i — Sa-i A murit intr-o vara tatal tiganului. sa se duca posi sa-i dai un mina pe lumea pus tiganul asezat pe-o tava. Babele. iata ca datornicul lui era viu si numara galbenii ce-i gasise el lasati de hoti in noaptea precedent!. noi va fi pace si se repezi spre a-i lua si un galben din gra- — Nu. o traista de galbeni. si i-a zis-o de-a dreptul tiganului asta nu Asta e coliva de e coliva de raci.

ca mai adineaurea erai intreg. tu surda? — Nu e lapte e urda — Daica Floare. Atunci munteanul ii spuse: — sa tree peste podu asta ! nu-1 vezi destul de lat §i tapan. daica Floare? — Ma due Nica cu demincare — Daica Floare. Alah sa ma bata daca am o para chioara. Turcu intoarsa spinarea si cio- banul i se urea in girga. cara cu lemne si cu mare greutate. Apoi suparat ii zise turcului Turcu — Vai saracu de mine. iar stapinul tau n-are minte de doi bani. de — Sa-mi dai 12 — Bine. cea. trecindu-1 peste pod in cealalta parte. Ai. maica. ce sa ma fac. — Lasa. — Da ce mine? ago. cazu de pe cal. amindoi incarcati cu bunatati de tirguiala. ma porcule — Uite ago. turcu il vazu §i vru sa-si bata joe de el. lipsesc cei 12 se necaji foe auzind — Cum sa n-ai. caci ai minte-n cap. Sara. Scoala-te. vaicarindu-se: Au. nu mai pot Ai bre. Cea. Si m-ai tine pe gurgui TURCUL intimplare SI MUNTEANUL Odata pe batrineata pe cind stapineau turcii tot pamintul. ce e cu tine. de ce nu-mi spusasi asta dincolo. De un pai si de-un gutui. ceri. munteanul incepu sa se pipaie. uite ca vreau. sinco. ce sa ma fac. Cum il lasa jos. ago. tu sluta? — Domnu. ce-mi dai bas daca ti-e frica sa te tree eu in spinare pe — — — Nu cutez. si treci ca ti se dusera caii. cum auzi vorbele de ocara isi puse-n gind sa-si bata joe de turc. 315 . se gasi din un turc arind pe linga un pod. la lei. Intoarce spatele. — Bine. Ciobanul. zise turcu. fiule. te luam in spinare. ca nu ca-i lei. Doamne. vezi ca peste el tree carute incarcate.: !! ! ! ! ! DOUA SURDE — Unde duci. asa. Cum ajunsa munteanu la pod. Cum ajunsa la capul podului. bre sinco. prin sin si prin buzunar. ce-o sa ma fac ca n-am nici un ban. El se tot vaita si zbiera ca o vita lovita de durere. cea ca tu infelegi daca esti cal. ago. nu cutez treci fara frica. ajuta te la esti si esti iti Daca-ai fi vreun om bun Ti-ai lega calutu-n drum. Chiar atunci cobora pe aci de la munte un pacurar voinic si imos cu doi cai. iar tu sa te temi sa treci ? Insa munteanul nu vrea sa treaca-n ruptul capului. tu aici imi spui? Haide sezi iar pe spatele mele sa te mai due indarat de unde te-am luat. mai rumane. Nu seliie — mele.

Te calarii de doua ori ca pe un minz fara minte. ca niciodata nu stii de unde sare iepurele. sa-1 aiba fiecare cu schimbul. decit zama de varza-n cap in loc de creier.imic. cind altul si sa-1 ingrijeasca ca pe ochii din cap ca sa se hraneasca si ei cu el. MAGARUL CU DOI STAPlNI au mostenit de la tatal lor un magar. plingindu-si fara folos dobitocul. miine-asa. sa-ti Ca n-am Miine Azi pagubeste asa. fiecare nadajduind ca de hranit il va hrani celalalt. $i asa a inceput magarul sa fie sluga la doi stapini. Si s-au adunat 316 . intr-o zi si-au luat ramas bun si au plecat in lume. fiecare stapin ii cinta ast cintec imbarbatindu-1 de zor: fost doi frati care sfirsitul. Magarul era pus la munci grele. necajit dete cu el de pamint zicind: Porcule. pacatosule.turc. vezi ca boii tai au mai multa minte decit tine. Pe neasteptate insa. caci cine se zgirceste si ! mai mult se BOIERUL Cica un boier avea multe slugi pe care SI SLUGILE munca cimpului si le silea la vazind ele ca stapinul o sa le puie pielea-n pod. El ti-o da ovaz fin ! muri baietilor magarul si cei doi frati ramasera saraci. iar tu bas ca n-ai i. Cind unul. inainte spus ca fiind un singur magar intreaga lui avere. pacurarul de la munte sare drept in picioare si pleaca peste pod pina-1 trecu frumusel dincolo. si hi. Asa a ramas boierul cu holdele-ntelenite si vitele flaminde si setoase. la vale. De aia sa nu-1 mai batjocoresti pe cioban si sa cati iepuri in biserica. batu-te-ar Alah. la deal. Turcu il vazu si-1 intreba: Ai bre ghiaure. fara sa i se dea nici zob si nici un fel de mincare de catre vreunul dintre frati. $i cind se poticnea magarul cu ochii holbati de foame si burta lipita de spate. sa-si cate un alt stapin mai bun si mai cu frica de Dumnezeu. le-a Au de a-si da Hi. dar vezi ca ti-a zburat gisca din frigare si te jumulii Munteanul se-ncaleca pe de unde-1 — luase. cum putusi acusi sa treci si mai adineauri te faceai mort. bre ago. Hehei. uite aici ramii sa mori daca n-ai bani sa-mi platesti Iar turcu se duse la el in tarina sa are cu boii. Ai crezut ca ai gasit gisca de jumulit. iar turcu txecu indarat la capul podului. le dau demincare si ! fratele-i stapin. cum si tata-su s-a hranit. iar in cealalta zi la celalalt. Cum ! — — eu pe tine. ca nici un stapin nu-1 hranea. Ce sa faca el ? Sa dea sfoara-n tara ca este in cautare de argati. Muncea si ostenea magarul in zadar. folosindu-1 fiecare cit mai mult. ajunsa aci. Tatal. O zi cara tovarul la unul.

— — Mai la prasit? mai fratilor si voi. ! la tirg. De 317 . Muierea 1-a calcat pe om cununie si tinea in ruptul capului barbatul sa zica tot ce zice ea. prostia din nascare Are leac prin luminare Ca — Du-te. ea trage-n jos. il fost un prostanac mare. Ga sa le incerce vrednicia. ca Asa stapinul si-a incercat eu destul am luat. $1 PE$TELE — Ce Ioane? intreba un dilator care mergea — prind peste — Cum prinzi? — Cu caciula — Nu caciula. Noaptea pe malai Auzindu-1 stiuca. $i Intr-o — Cine vrea bucata asta de piine? — Eu. Da-i drumu de barba.! ! ! ! conacul boierului o mulfime de oameni saraci si flaminzi. afunda bine barba in apa. vine o stiuca §i-l prinde de barba. alta zi iar intreba: — ! aratat-o slugilor zicind: Cine vrea sapa asta sa mearga Atunci argatul eel tuciuriu a zis: luati. zicea mai argatul tuciuriu. de ramase barbat ca toji barbatii. ii zise: Isi lasa Cum — $tiuculita Ca ma maichii draga. ! si ai sa prinzi stiuci si raci sa te saturi barba mare si merse de-o baga in Timoc. lata. a luat boierul o sapa si a ! — Cine vrea codrul asta de malai? — Eu. Dar printre ei era unul mai vorbaret si tuciuriu. stipinul lua diminea^a un codru mare de malai si intreba: la intii tot si iar lua codrul de piine Alta data intreba stapinul: Cine vrea piciorul asta de curcan? §i tot el se-nghesuia si era eel dintii care primea bunatatile de la stapin Odata. Daca vazu ca nu e gluma cu stiuca. mai baiete Lasa-ti barba lunga faci. Il tinea pe bietul om sub papuc I pina la o vreme cind omul nu o mai putea rabda si-i dete un top de bataie. ii raspunse: ! BA E TUNSA. vrednicia argatilor. ma pescare. jur ca nu te tai. BA E RASA A fost un om si pe picior in biserica la o muiere care nu se intelegeau. raspunde mai sluga cea tuciurie intii i-1 da. boierule. El trage-n sus. care s-a dus la pescuit. ION A.

pai acus chiar ca n-ai scapare Te-nec ! ! ! ! ! ! ! la fi tunsa ! e ! sa ! la fa. scap de dracu O scufunda pina gura. de femeie citeodata fuge si dracu. e tunsa? acum — — — — — — — — O — — — — Da. Barbatul zise E cosita de parca e rasa Ba e cosita. barbate. Te inec. ca sa nu-1 scoata dator ! O VACARU §1 TURCU Pazea odata un vacar vacile la un boier turc. stiti ce s-a intimplat ? O — — Nu! — O vaca de-a dumneavoastra a impuns vaca — Da bine. se gindi el. atunci te-nec O scufunda-n Timoc pina umeri. arata cu doua degete cum taie foarfecele. Vacarul avea si el pe linga vacile turcului o vacusoara cu lapte. bata-te Dumnezeu de pacatoasa. zise el. El pastea vacile de-a-mpreuna pe livezi si toate mergeau bine pina la locul unde se incurcau. Intr-o zi. Ai bre. e tunsa. fa. Cum e catalina. daca nu spui ca e rasa Ba e tunsa Ba e tunsa Asa sa stii §i sa crapi de necaz lua omul si o duse la iazul morii s-o-nece. chiar si cind o ineca de-a binelea. tu nu vezi? O batu bine crezind ca o sa zica precum era livada. e tunsa cu foarfeca — Atunci te-nec. lasat sa-si faca de cap si sa se impunga? Nu tu esti ala platit sa le pazesti? 318 . mai e tunsa? E tunsa asa cum spun eu Te due la Timoc sa te-nec. baiete. Intr-o zi. De aceea. de parca e tunsa Cum. bre muiere. Asa ca tot tunsa ramase dupa dinsa. mai bine zi ca-i rasa Ba e tunsa O afunda-n apa pina la briu. gindeste-te bine ca n-o catalina — Ba tunsa. barbate. avea el judecata lui si parerea lui asa ca nu se mai gindea muierea pentru el. Ce-o sa faca? cu vacile-n obor isi lua inima-n dinti sa-i spuie boierului intimplarea ?i sa-i vada mintea si dreptatea ce e in stare s-o faca. Boierule. se intorc de la loc acasa si vad o livada cosita frumos. ca-i ! ! si ce-o fi sa fie ! scufunda pina-i trecu apa peste cap si muierea scoase mina afara si nemaiputind rosti o vorba.! : ! ! ! ! incolo. — Marie. cine minat cine le-a le-a si mea. V2ca vacarului se repede la vaca boierului si-o impunge. Vacarul sa-1 omoare turcul si gata. asta e tunsa? E tunsa. Cind intra se spaminta. — Bine. — Zi rasa — Ba e tunsa — E. Marie.

faceau o larma de vuiau vaile. umbra unui — — — — — — — — ! ! — — s-aleaga 319 . ce-ai face. Bupa ce toti trei au spus ce dorinte mari si-ar indeplini. la dreapta gindire a vacarului. pot — Ba eu. il intrebara: Acum este rindul tau. eu n-as fi prost sa ma plimb toata ziua. iar voi ati crapa de ciuda Atunci il intreba pe eel de-al doilea: Ce-ai face tu. ce ai face tu daca-i ajunge-mparat? Multe as face de as ajunge numai Dar pe una n-as uita-o pentru nimic in lume $i anume ce ai face. vacile vaci pentru nu sa dau socoteala.! ! ! ! caie. iar pe voi v-as pune sa-mi paziti porcii si sa feriti noroiul unde se-namolesc sa nu se strice. veni rindul ca §i acestia sa-1 intrebe pe-al patrulea. daca voi ati ales tot ce-a fost mai bun Si cei trei prieteni visara multumiti. baiete f i-am spus. zise vacarul — Ce sa-i vacile n-au minte. iar voua v-as da cojile sa nu ziceti ca nu va sint prieten bun. era lege CE DORESC COPIII Pe o stind la pajiste acoperita cu flori si izvoare. hai spune odata? Pai ce as face? As porunci sa mi se aduca un car cu loitre plin cu pleava si toata ziulica m-as plimba cu carul pin sat sezind pe pleava moale si m-as uita la voi cum va jucati in tarina. sint vite ! sa-ti ! sint $i ele ! ta ! ! ! uita. patru copii pasteau porcii si vorbeau si se jucau intre ei. daca ai ajunge imparat? Eu drept sa va spun. dar nu v-as primi. Efendi ramase cu buzele umflate. se due de-a valma singure se borisCe fara minte — $i daca-mi moare vaca. daca ai fi imparat? A. efendi. Vazind ca a mai ramas al treilea. ia sa vedem ce ai face tu. de curios. Asa m-as tragea singur ca un imparat. si as dormi sub o salcie pe iarba verde linga izvor. il intreba si pe acesta: Spune si tu. auzi? — Stai sa ma uit in Coran sa vad ce zice legea — Nu te mai efendi. Imparatul a facut o singura lege si dreptate pentru toate vacile. as minca numai simit si maduva de la ceapa. vaca mea a impuns pe vaca ta — Ce e? — Vaca mea a impuns vaca — Nu se poate — I-a scos matele. unul dintre ei mai istet. zicindu-i: Fratioare. — Asculta. ca au fost destepti si au §tiut ce stejar batrin. daca ai ajunge imparat ? Ce sa mai fac. si sa-i faci. efendi? — Ce dau. ce-mi dai. si imparatul nu a facut lege numai pentru vaca ta. il intreba pe un altul. nu mai faci. ca atunci cind era vorba de vaca mea. fratioare. Atunci ei dornici si nerabdatori de a cunoaste ce minune ar face prietenul lor. Cum se jucau.

priveste dovletele in capul dealului si vezi-1 cit e de mare. Bine. Si n-avem scapare decit sa ne mutam satul de aici ca vedeji cit a crescut dovletele ! Numai coada poate sa-i ajunga de cinci ori cit biserica si prapadul e mare om ceva mai cuminte intra-n vorba ztcindu-le: Ba eu imi dau cu credinta ca e bine sa ne departam mult cu satul de partile astea. ne face piftii pe toti. de nu crezi. sat. Ai auzit. in satul nostru a rasarit un fir de dovlete care si-a-ntins vrejul pina-n virful dealului deasupra satului vostru. Auzind barbierul cele ce se-ntimpla in satul vecin. cica se sperie si z