P. 1
102678924 Povesti Populare Romanesti Cristea Sandu Timoc

102678924 Povesti Populare Romanesti Cristea Sandu Timoc

|Views: 273|Likes:

More info:

Published by: Constantin Florin Baciu on Mar 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2015

pdf

text

original

Sections

  • MUMA PADURII
  • PESTI?ORUL ROSU
  • FLOAREA GRADINARULUI
  • FETELE DIN MOARA
  • POVESTEA LUI PIPARU$ PATRU
  • POVESTE DE O MUIERE CU UN OM
  • GEAMFICHIA §1 CEI NOUA FRAJI
  • COPILUL NASCUT CU CARTEA-N MlNA
  • BROASCA - ROASCA
  • POVESTEA CU POARCA
  • DINU FAT-FRUMOS
  • MO$U $1 BABA
  • PIPILCUTA
  • CERBUL DE LA BALTA
  • COPILUL SI DRACUL
  • VULPEA LU ROGOJEL
  • PASAREA ZAMBILA
  • DREPTATEA SI STRlMBATATEA
  • FATA DIN DAFIN
  • OMUL CARE $TIE GRAIUL ANIMALELOR
  • MUCEA CAClCEA
  • UN SORICEL $1 UN PRICHINDEL
  • DOI FETI LOGOFETI
  • TREI FETE .\L\RI IN ClNEPA
  • COPILUL $1 FETITA
  • PROSTU-MPARAT
  • FATA CEA INTELEAPTA
  • IVANCIU CEL SARAC
  • SNOPUL DE NUIELE
  • POVESTE DE BAlATUL MILOS
  • POVESTE CU UN OM SARAC SI UNU BOGAT
  • CATRINA A LENE$A
  • POVESTEA LU CHELU CU A TAINII
  • NEGEL IENICERU
  • POVESTE DESPRE UN PESCAR DUPA PESTE
  • CUM A PACALIT VULPEA LUPUL
  • ARICIUL SI VULPEA
  • STAPlNUL ZGIRCIT SI MAGARUL
  • INTELEPCIUNEA URSULUI
  • CUM A VlNDUT PACALA VACA
  • GHICITOAREA SAU TREI FRAT1
  • PATANIA LU TAICA POPA
  • ALT SARLATAN DE POPA
  • TIGANUL PACALIT
  • CADIU $1 FEMEIA
  • LACOMIA $1 PROSTIA
  • BOIERUL SI SLUGILE
  • CE DORESC COPIII
  • FEMEIA LENESA
  • ALMES BALME$
  • INTELEPCIUNEA BATRlNETII
  • JIGANUL $1 CATIRUL
  • BAI GIORA SI FLUIERUL
  • NASTRATIN HOGEA
  • OMUL INSURAT CU O PIATRA
  • SOLOMON IMPARATUL
  • PRINTESA DE LA GAMZA
  • CRALEVICIU MARCU $1 MIRCEA CEL MARE
  • MARCU CRAlSOR
  • POVESTE DESPRE BABA NOVAC DIN VREMEA TURCULUI
  • POVASTA CU GtSCARITA
  • POVASTA CU BOBU
  • NUNTA LA ROMANII TIMOCENI (1921)1
  • MOARTEA-NA§E

wt

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE$TI

Supracoperta

;i

iiustrajiile:

Done Stan

CRISTEA SANDU TIMOC

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI

EDITURA MINERVA
Bucurejti, 1988

Caracteristica lui este nu sint numai oameni. prezentindu-ie intr-o proportie echilibraia. in cadrul prozei popular? din aceasta zonS. cintecul epic a avut o nestinsa vitalitate si a cunoscut o inflorire maxima. animale. al poporului roman. cS eroii tticS. exccleaza in primul rind. §i fabulele vorbesc de animale. ca si prin modal ji i tat ea de a povesti. cores- punzator ponderei pe care o au in realitatea folclorica general romaneasca. efigia specifics. unelc dintre cele mai originate si specifice intruchipari artistice ale geniuiui sau creator. Cartea de fa{3 $1 incintat s3 descopere himile este — cu toata modestia pe care si se cade sa o manifest. Era parcS de asteptat. florile spirituhii. ?i ci si anume fiin{e hmerice. observafie moralS etc. indeosebi bulgarilor. $i intr-adevSr. prcvenind zona etnofolcloricS. ca si epica florilegiul popularS in proza sa exceleze. aparpnind sirbilor Volumul Povesti populate rom&ne-ti genurilor si de care romanii din Timoc $i-au dus existenta. prin mukitudinea motivelor si arta de a Ie imbina. pus mai Este momentul sa amintim defini{ia revelatoare pe care o formuleazS G. stiintS. este o carte reprezentativS $i expresiva a tuturor speciilor prozei populare romanesti. Fiicte'e neomenesti din basm au psihologia sociologia lor misterioasS. dar acestea sint simple masti pentru felurite tipuri de ndivizi. fiind mitoiogie. alaturi sudslav. spiritualitatea populara romaneasca ni se dezvaluie in noi filoane si cristalizari esretice si morale. a conceptiilor viziunii artistice specifice si neamului romanese. cu douS dintre colectiile fundamentaie ale basmului romanese: eu'egerea Legende sau basmele romanilor a lui Petre Ispirescu si Anlologie de prozd populara epicd a lui Ovidiu Birlea. de la ramul sud-duriSrean al nearrrului romanese. irnprimindu-s.. basmul romanese din aceasta colectie poarta al folclorului marca inffuentclor strSine. care cunoaste cele variate IntrucbipSri. in infatisind talentul sau povestitor si arta sa narativa in admirabile semnificative ipostaze Prin marca bogafie carte.INTRODUCERE Cine pStrunde in universul fastuos 51 facinant al basmului popular romanese. ale sensibilitatii 51 intelepciunii multimilenarului'neam romanese. in aceasta privinta de fata rezistind comparafiei. culegaior —o nouS fevelatie si atestare a geniuiui spiritual inepuizabil. varietate a temelor si motivelor povestilor populate prezente aceasta dintr-'o straveche 51 inzestratS fnscriindu-se in primul rind in sfera imaginarului artistic romanese. depSsind cu mult romanu!. de prevazut ca o zona etnofoiclorica a$a de prodigioasS cum este aceasta pe care o cercetam. a infiltrapilor motivelor nararive balcanice. vigurosuiui talent epic al rapsodului popular din fantastica are si-a Timoc ii corespunde o rarS arta de a nara a povestitoruiui popular. este surprins de frumusefi ale graiului 51 imaginariei strSlucite a popcrului roman. Calincscu pentru basmul popular: t Basmul e un gen vast. al romanilor din Timoc. in confluents cu balada celorlaltc popoare balcanice. al DacS balada o insemnata pondere in eposul popular romanilor din sudul DunSrii. in care epo->ul popular. asupra cSreia pecetea. basmul fantastic. in si calitatea mea de si crcatii. E!e comunicS . o distincta vatra a Romaniei orientale. prin substanfa spirituals si si morala.

un receptacol si o oglinda a visurilor nlzuintelor poporului. aritind poate « ft specificul national pe care 11 romlexprim! mitologia tucarui popor. Calinescu — o oglindire in orice caz a — din aceast! noui carte de povesti populare romanesti se poate revela i < • si existenfa. Avusese perfect! dreptate primul exeget monografL: al basmului nesc. in care protagonisrul este rasplatit la umia alee iaviag. n!z<ain[ele si aspirafiile sale. de cele roai multe ori un fenomen singular in ansamblul variantelor tipului . cit eel fantastic.. iar basmdc ilustreaza cea mai basmul trateazi eel rau pedepsit in chip exemplar. cu omul. 1 Birlea. basmul fantastic reflect! probleniele man ale societitii. 1977. Zoril!) sau intunecoase 1 G. GiKa. ci si apogeul ce se poate inchipui in viata unui om »». apoi zlnele bune sau re!e (Ielele. structurile si modalitafile artei sale narative. decit ca are coordonace. Statu-Palma). m>rala ce sc desprinde din general! norm! etici: binele invinge intotdeauaa rlul. pierd. adesea derutante. reprezentind deci punctul culminant nu numai al actiunii din basm. mons:ri de diferite categorii (ca Jum!tate-de-Om) si intregul complex de personifu!ria!e feaorn'n. coafliccele cele mai frecvente in societatea umaaa din Cel mii pregnane oglindesce aceast! trasatur! basmul fantastic. universul spiritual si moral al poporului romaa. Lazlr Siineanu. profilul de basm. Luceafir. morala si idealul sau de frumusefe. asa cms.!or Iuminoas. de?! pretutindenea fundamentulj aceleasi. p Jturile populare nu bun fiind risplltit.: multimilenar!. iluscrare. cei toate grani felor. a bogitiei de semalfuatii si ipostaz. existenta sa real! fipturile inchipuirii sale originate. Apoceoza eroului din isi narafiuaea de caracteristica. atitudinea si reactia sa in fata vietii si iscoriei. Cind diatr-o naratiuae lipsesc acesti eroi himerici.»ca. (Soare. Spre toate timpurile. Mama-Pidurei). avind a si infrunta atitea calamitira si a indura spolierile atitor exploatatori din liuntrul si-au pierdut nidejdile intr-un viitor din afara mai luminos pe care 1-au dorit raereu. Basmul fiind in m jduri fjbuioase — dup! expresia acelutas G. Cilinessu. Arti: P*u>*j?x! ram-nnc Jn em&pfia ft rriziwus poporului. In ciuda traiului lor zbuciumat. lipsiti de orice metehne. Rusalii.. Lipsa acelui happy ending e semnul eel mai vizibil ci varianta respective reprezint! o abatere. trsasmitind visul generafiilor urmitoare. incit acolo unde lipseste. VerosimJitatea caraccerizeaza atic basmul nuvelistic. devenind o specie mixta. cu vechim.u Birlea. apar fitii-frumosi lor manifestatiuni Ileana Cosinzeana. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. In ciuda sceneriei sale cu atitea elements miraculoase. Apvtd: Prumotul rvwimzsc im csnstp:ia p viziwum pupormlm. 315. basm-legenda.x faldw. cuprinzitoare este o definifie. iar au face sine oameni. si variatl. Aetiuaea din basme are intindere biografici. p. a araca cum trebuie si fie orinduita viata pe pamint dupa jaloane drepte. 253-256. basmul este o narafiune optimist! pefiile se desfisoara care insufl! ascultitorilor vigoare si incredere in viafi. n-avem de-a viefii cu un basm *. dar spre deosebire de epopee si roman eroul e urmirit numai pin! la nunta. chiar daca perifinal este atit incocmai dupi canonul basmului. O < mi. totodatl povestea popular! este. uriasi ji pitici (Strimbi- acel Lemne. p. dar verosimili. asa si cum sublinia O/id. pe care le-a armlgamat in conturul uaei lumi ideale. gisim la O/idiu Birlea: Basmul naraf :ua: puternic schematizati. Dae! si asa cum arita G. o form! particular! dup! diversele grupuri etnice. Mjbilul care a generat basmul ca specie literar! a fost tocmii (tendinp d. Aliturea si cu zmiii si si balaurii in diferitele vecinic! luoca cu elenxentele bune. jVftcJ nciclopelis J pvntfiiXar rj<nlneiti. Arts Ortdia Uttrari i. Sfarma-Piatri.: compozitionale a basmaiui pjpular.: toate piedicile u:mi prin cistigarea tronului imparitesc sau pria si imoogacire. reflecfiile si expresiile sale favorite.. basmul este o creafie si literar! de o mare comptexitate de o mare injircitur! de simbolur: semaificatii. In opozitie cu legenda. 1977. Vilva. asa imbracl cum ins! ea ref acuta din povestile poporului: Fiinfele mitice din povestile populare. VI . si iafafiseaza in aceast! carte. din care si se pot recoastitui filozotia.

S3 purcedem — — fetelor imparatului care rup la joe si incaitamintea in fiecare noapte. BSrbulescu arati: . din tita frumos poveseel a basmului din colectia lui Petre Ispirescu. care circuli mai frecvent. si-ar face o imagine cvasicompleta despre mai cit si raspindite ale mai productive. episodul omoririi balaurului din cadrul tipului A. din colectia noastrS (pe aceeasi tenia ca si balada cu acelasi tidu). MurgiUi) si chiar ale unor abstractiuni (Ursitoarele. Naratiunea Geamfiehia Lenore.ru si Cerbul fermecat. Astfel. incadrindu-se in tipul A. Robinson si Peftisorul rosu. pe motivul nasului (Sfintul Arhanghel Mihail. Th. tip frecvent in toata Europa. precum si in povestea Fiul vadi. 303. 325 pe motivul copilului cedat diavolului. in cadrul cSrei categorii sint selectionate unele dintre cele mai tipice si inchegate narariuni populare. motivul nasterii miraculoase se intrejese cu alte motive si in cadrul basmelor Petrifor eel iubit si lmpdratul cu doi feciori. adt tipurile cele pe plan intern pe plan international. pe motivul basme. 332. Biimtit ramint. (Miazanoapte. in forma sa clasica. este o variants Basmul Copilul n&scut cu cartea-n mind. Tb. 318. precum si Moartea-nafe. si-a pierdut sotia pe care a trebuit si o caute infruntind muit. in genere. care il invata « magia autometamorfozarilor in felurite animale si obiecte » (O. Th. spiritualitatea populari a romanovlavilor din sudul DunSrii fiind una dintre cele mai p5str5toare de motive mitice stravechi. este intilnit in douaidin povestile colectiei noastre: Povatea lui Piping Paa. 304. pe aceeasi ceinoui frafi. 302. 315. Th. pe tema mamei tridatoare. combinat cu tipul A. 401). noastra. se incadreazS in tipul tea. este unul dintre cele mai productive si raspindite tipuri pe plan national european. Th. Moarcare isi Dumnezeu) ajuta finul s3 se imbogateasca. originar din India. 301 apare in primul basm al colectjei noastre. varianta se cheami Ispirescu in Cele . Legtnde sau basmele romdnilor. 301. din aceasta colecfie ar la aceasta de acest lucru. de asemenea. contaminat adeseori cu basm aseminator despre tinarul so{ care. 33. il intilnim in basmul Iovan Iorgovan. de Petre 12 fete de impdrat fi palatul eel fermecat. greutifi * Lazir $iineami. ambele din colectia A. 327 etc. 326. a avut in acelasi timp rolul de a vehicula continuu subiectele si temele folclorice dintre nord si sud. 300 poate fi gSsit. 301. tipul A. sau care la ii amina Iuarea vietii — fiind unul dintre tipurile cele mai raspindite fi noi si in Europa. cuprinzind episodul cu omorirea balaurului stapinitor al unei finrini. Antologie) este intilnit in colectia noastra in basmul Of! In Antologia lui CK Birlea. 365 E. primul tip al Basmului propriu-zis. VII . colectia noastra. . p. Narafiunea Poveste de o muiere cu un om. Moartea). calcind o interdictie. 306. Th. intitulat Voinicul < eel cu cartea in mind ndscut. si O simple trecere in revista a principalelor tipuri de 1 fi in misurS si convingft sumara analiza tipologica cu basmul fantastic. Th. Episodul luptei voinicului cu zmeii. cu care se deschide colectia. Provenind dintr-o zona marginals a graiuiui romanesc. din cadrul tipului A. Th. cu episoadele motivele lor caracteristice. Daca cineva caracteristice si si-ar exprima dorinta si cunoasca basmul popular romanesc si ar citi mai intii aceasta carte. mai povestilor populare romSnesti. Tipul A. Pdtru Fdt-Frumos. ultimul cuprinzind si episodul cu fratii gemeni nascuti in mod miraculos. Th. 1978. fiind unul dintre cele mai frecvente la povestile romanesti dupa cum arata Ovidiu Birlea in notele Antologiei sale si care de obicei se combina cu alte tipuri. Norocul. din cadrul tipului A. Th. Basmul Voinicul cu cartea in mind face parte dintr-un tinar care a rezistat in trei rinduri la grup de basme in care este vorba despre eroismul unui niste incercari foarte grele si a salvat o printesi dm puterea alt unui farmec (Tip A. este destul de raspindit la noi si se intilneste frecvent in toata Europa. De alfel. Th. este imilnit in basmul Floarea fiind povestic 1 grddinarului.. despre care cercetitorul C. Baiatu la scodla diavoului. car i constitute fondul mitologiilor poporale »* torusi const! tuie puntea de dacoroman si eel macedoroman. care legacura dintre dialectul intre diferite graiuri si popoare. pe motivul tema ca si si cintecul epic. 315. in basmele timocene Muma Padurii. Birlea. Basmul. motiv cunoscut in toata fara. fiind cunoscut raspindit in toata tara. Tipul A. Th. precum A. 300. 303. Tipul A. In combinatie cu alte motive.

465 A. d. Dovletele si Dinu Fdi-Frumos. este o variants povestita toarte simplu auccint. ascultat Psyche. cu aceiasi titiu. persecutata de in vaca mama si vitrega. Unul din basmele cele mai inchegate. Sima Prunaru. In lucrarea sa Basmele romdne L. deoarece o variants literara a lui se gaseste inclusS in lucrarea lui Apuleius» aur.i mai inainte de literare. fScind studii mie de variants cukse din folclorul a 62 de popoare din toatS lumea. si publicat in Columna la lui Traic.. 1895. pe motivul Cenuseresci. huroiuicrt LXI— LXII.ta a povestii lui P. cu citeva saptSmir. Ispirescu se gasesc trei variante si ak acestui basm: Porcul lui eel fermecat. C. din cokctia noastra. din aceasta o sora vitrega (verisoara) a sa colec. Th. B. Dovleacul eel ndzs dr&van primul la Fdt-Frumos si fata neguf&torului.» — (Tip A. Vechimea basmului seco!u! a! foarte mare.n in anul 1876. 510 511. care se incadreaza in tipul A. 408. §aineanu basmul este lui clasificat la tip A. Birlea. 480. LXI— LXII. CitSm din comentariul C. 1979. De asemenea si in cokctia sub titlul Until dintre tipuriie cele m3i productive si lui P. p. cunoscuta si si Th. intre care cir. Baxbulescu. 425. Povestea Broasca-Roasca se incadreaza in tipul A. Povestea Cele trei roadc de aur. §5ineanu remarcase de aproap° acum un secol popularitatea si marea frecventa a basmului: gasim si in * • Ibidem. aparut in formS clasicS. este asa la cum arata Ov. In lucrarea si L. Brcasca testoasd cea termecjia. pe motivul cSutarii « sotului p'erdut » sau a « sotului monstruos » este prezent si in cokctia noastra In trei variante: Povestea cu poarca. VIII . reprezentind c V2riar. tema: Zina mitntilor si Gdindreasa. La Zuni in Noul Mexic sau in Jamaica. pe motivu! soviet-animal.ie. Th. Ispirescu. Th. Th.ci variame sint foarte aseminStoare cu basmul povestit de Petre Ispirescu (Tip 401 B*). ca si la toate popoarek. unul dintre cele mai r£sp:ndite noi. I. Th. India. cuprinzind in colectia noastra 3 variante Intinse asupra a peste o ale I. si fata mosneagului. Isp'rescu. Ispirescu. in pare sa fie pepoarek europene. la Pare Isp. Th. basmului desprc fata babe. mai dezvoltate si mai frumos narate din cokctia noastrS. Tipul barbat-animal sau Amor eel fermecat. este basmu! Andrei. balada fiind cokcfionata de la eel mai talentat rapsod popu ar timocean. fiind semnalat si la alte citeva popoare in Canada. reprezintS naratiunea in proza pe aceiasi niotiv ca si cintecul epic. este des intilnit in ciculatia vie si cules al pina in zilek noastre din toatS vara. a povestii hi: P. Batmeh romanilor. In lucrarea lui Lazar Saineanu. pe tema substituirii sotiei impSratului de cStre incadrindu-se in tipul 402. Tipul A. in notele Anxologiei sale. incadrindu-se in tipul A. I Ciclul pdsdrilor sau om-animal.r:scu. Tipul A. Obert inainte de 1856 4 Basmul Broasca-Roasca. la P. Cele trei rodii aurite. face publica Ion Creanga Povestea porcului in revista Convorbiri parte dintr-un ciclu de basme cu o mare rSspindire Orientul Apropiat. mai frecvente si anume tipul A. din pricina asemanSrii sale cu legenda lui Cupidon si Psyche.) in copilirie la mama a-si sa. mamei metamorfozate nSzdrSvana care isi ajutS fata persecutatS. Tipul Melusina. fiind Fata din Dafin. 400). 402. Th. pe motivul sotului invidiat si persecutat pentru sopa frumoasS. CreangS. In folcloru] pinS acum 20 de variante din intrcgul grup. La P. In amestecate intre ele. In romanesc sint cunoseute pinS acum 52 de variante tipSrite si 10 variante cukse pe bandS de magnetofon in ultimii ari ». folclcrul international aceste basme sint foarte cunoseute si rSspindite romanesc am inti!n:t combinate cu aire tipuri din pricina afinitatii unor motive. atestatS indeosebi in sudul (ar::. din primul nostru volum de folclor: Poezii populate de la Tomanii din Valea Timocuhii* 1943.n acest volum. veche variants fiind cukasS de F. fiind atestat in toate provinciik in peste 80 variante. Optrt. BSrbulescu de acest tip de poveste: • Basmul Porcul de povestitor (P. Basmu) Fiica florilor. Ispirescu tint douS pove$ti pe actcas. p. Tipul acesta de basm cite unul dintre cele ma: cunoseute si rSspindite !a noi. n.n. Magarul de etentie mai folclorul scrisS in II-Iea al erei noastre. combinat cu tipul A. Ispirescu s. aceasta poveste sc incadreaza in 1 Sectiunea I Povesti mitico-fantastice la cap. dintre acestea cca mai . k douS din povestik cokctiei noastre: Pipilcuta $i Vaca neagrd. Speciali?tii i-au acordat o deosebita.

dupS cum afirma C. care se incadreaza Th 550B am inclus si noi in colectia noastra si anume: Pasdrea Zambild. dar si in India si in America. vars5 in toata casa o strachina mare de mei si o ameninta cu moartea. vaca o mestecind-o.') Cinderella etc. 545 B. feciorul de imparat ajunse si la casa mamei vitrege si. vaca sfatuieste pe fata (ca si intr-o poveste ruseasca de mai sus) sa nu manince din camea-i. ci sa stringa oasele si sa le inmorminteze sub o piatra. TrasStura caracterist!c5 a acestui tip e pantoful sau condurul. L. Fiind cunoscut si atestat in folclorul european. la problem* imptumurulu. La italieni Cemisereasa se numeste Cenercntola. Tipul A. p. Th. Harap Alb. pisica etc. cf. de nu-1 va culege pina la intoarcere. Asclienputtel. la francezi Cendrillon. pe motivul spinului (al omului rosu) si tipul tovarSsilor nazdravani (tip A. Basmele remdru. Cemisereasa gasi o lada deschisa plina cu hainele cele mai scumpe si deasupra-i doud porumbife albe.) este reprezentat in colectia noastra de doua variante frumos povestite: Vulpea lui Rogojel si si Mirtanul n&zdr&van. fiind cunoscute 20 variante. 1964). Saineanu descrie tlpu! sirbesc al Cermferesei. Intr-o duminica. o intreba daca se mai aflS cineva iesea tors din ureche. de rezolvat Varianta sirbeasci cu acelasi la tipul nume confine o introducere si — ia vaca nazdravana in gura — care se la rapoarta precedent. Ispirescu. Th. ed. iar ele vor culege meiul. m5na In aceeasi lucrare. dupa cum va putea oricine face comparatia. Pasdrea mdiastrd. precum si sporadic in Africa (cf. La diferitele ». 513 (al tovarasilor supranaturali) este raspindit in Europa. la care e condamnatii de samar La popoarele slave Cemisereasa e asemenea reprezentata printr-un derivat din pepeli «cenusa» (sirb. cari o povatuira sa se imbrace cu una din ele si sa mearga la biserica. si so?iei doreste sS ia de sa si care fugind in lume de teama pacatului dupa multe peripe{ii. L. pe motivul capStuirii unui tinar sarac de catre un animal. si pe care o intilnim in unele versiuni romanice de si mai vale. mult timp ascunsa sub un exterior respingStor » *. dar cireia ii este rezcrvat un splendid viitcr. tipul acesta de basm este frecvent intilnit si in literatura noastra populara. care cuprinde combinarile celor doua tipuri: tipul A. care reveleaza ade- varata mindrefe a croinei. Th. Th. $iiinianu. Ov. Barbulescu in studiul amintit. firul Mama vitrega dind fetei sa toarca o intreaga traista de Una. p. 513). 476. popoare acest ideal faja-i minjitS si a! inocen{ei si frumusetei potrta un nume dcrivat vasele mai ales dup3 ocupatiunea-i injositoare (ea spalS mama-i vitregS sau si (in basmele strSine) si de surori invidioase. I°78. 531. nebrodindu-se in picioarele fetei sale. pe motivul nevastS pe fiica tatalui incestuos. Th. in tipul O A. Ducindu-se la mormintul vacei. Asa se arSta ea in trei rinduri $i cea din urma oara pierdu pantoful drept. catalogului Aarne-Thompson. inainte de a merge cu fata ei la bisericJ. cu un imparat. 475. Pornind din casa in casa sa-I cerce. care intr-adev5r seacu cele doua variante din colectia noastra. poate fi socotitS povestea din colectia noastra Cerbulde la baltd. supusS. In folclorul romanesc basmul este atestat in vreo 40 de variante. Ibickm.« Cemisereasa e uaul din basmcle cele mai populare si in toate colecfiunile se ana repre- zentat acel exemplar de copili blinda. Birlea in volumul Povestile lui Creanga (1967) arata ca tipul A. Pipelcufa). prieten (vulpe. iar tipul A. fiind unul dintre mai rSspindite basme populare romanesti. varianta a povestii lui P. Tipul de basm A. Apoi mama vitrega porunceste s-o taie. zburind pe albia pe care < mama i vitrega o ascunsese pe Cenu- sereasa. are doua variante in colectia noastra: Pielea de mdgar cele Giscdrita. Pepeliuga. la grecii moderni DauaptxyouraouXoij (« BalegSde la vorba si « cenusS dupa cur5{5 vatra). IX . in casa si ea tagadui. strigS: Kikiriki ! Fata sub albie e virita aici ! • Pantoful se potrivi in piciorul drept si feciorul de imparat o lua de sotie » ". Atunci cocosul. ca si la cele germanice: AschenbrSdel. mama vitrega. in Asia Africa. prigonita si injositS. sau a influenfei de poate intr-o cercetare monografica viitoare: t un popor laalrul raminind deschisa. >. la spanioli Cenicienta si Ventafochs (« Sufla-n foe •>). care dupa moartea se casatore?te. 510 B. Th. O varianta a basmului lui Ion Creanga. 531 (spinul) este atestat in intreaga Europa.

Basmul lui Petre Ispirescu Hotu impdrat. 670. Th. In cale. 567. si Th. sa fie reflexe ale basmului se apropie foarte mult de naratiunea povestitorului muntean. Sint cunoscute pina azi peste 70 variante romanesti ale tipuiui 707 C*. Ambele si sint cunoscute si raspindite la noi. una in proza. este atestat in colectia noastra prin varianta Ivanciu eel sdrac. in acest volum. X . cit in cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile. in combinatie cu tipul A. din colectia noastra. La P. Capitolul Basmelor nuvelistice. provenind din acelasi fond popular comun. cuprinde totusi o seama de tipuri dintre cele mai specifice si caracteristice penrru basmul popular general romanesc. si care difera atit de mult de tipul international Copiii cu panil de aur. avind episodul giiinii miraculoase sint prezente si in aceasta colec- a noastra. doua variante ale tipuiui 707 C* Doi feti logofeti si Trei fete mari in cinepd. la care fata saracului d5 raspunsurile au conchis ca basmul este o creatie europeana. Insir-te margdritari. la rapsodul popular timocean Sima Prunaru. Th. si Basmul Dreptatea tip foarte raspindit si Strimbdtatea. prin dramatismul situatiilor si prin valoarea morala exemplara pe care o degaja. si universal. 566 si A. Basmele din colectia noastra. este reprezentat in aceasta colec^ie romanesc in numeroase variante. Th. iar al doilea tip 567 are. pe motivul sfaturilor primite drept simbrie. vindecator). Mai dorim sa consemnam din cadrul : Basmului fantastic. in basmul hnpdratul hot. ridica interesante O comparare a celor doua probleme privind procesul de creape un frumos in folclor. Saineanu rezuma lapidar basmului acesta: « si extrem de limpede cipul Un imparat cu trei feciori are aevoie de o pasare maiastra spre a mareata (manastire. atestat in folclorul Tipul A. se impune printre cele mai frumoase basme povestite in limba romana. 613 . fara sa fie in Insir-te margdritari. in Europa si in Asia.In lucrarea Basnule romdne. e prezent in colectia noastra prin basmul B'mele si rdul. ajutat fiind si impodobi o cladire de un animal si recunoscator. Th. Th. Tipul A. pe motivul dreptdfii si nedreptdtii. 930. basmul Fata iiueleaptd din acest volmun si se incadreaza in tipul A. apare ia colectia noastra atit in naratiunea populara Ursitorile. Alecsandri in versuri. Th. Ispirescu basmul se cheama popular in folclorul romanesc Dreptate ft Nedreptate. p. biserica. Ispirescu. aruncindu-1 Intr-o prapastie. Tipul A. iar al doilea. intcrnajional. unut dintre cele mai raspindite in toate provinciile. cunoscut indeosebi din varianta lui P. central pe motivui confiictului dintre bogat sarac potrivite. L. vreun fel tributare lui Petre Ispirescu. 950. dinsii rapesc pasarea el cauta din invidie sa prapadeasca pe voinic. $i:nsanu. prelucrat si de V. care de obicei se combina in povestile (si « populare romanesti.. general romanesc. are. intilnindu-se cu fratii sai. Astfel. incepe iarasi a cinta basme A. coerenc frumos povestit. fratii perfizi sunt pedepsiti * 8. care capitolului sc circumscrie in linii rnari episoadelor si motivelor tipuiui. 910. f adnd parte din tipul A. pasarea care ramasese muta din momentul rapirei. incadrindu-se in tipul A. orice ai face. din colectia noastra. in colec{ia noastra. Th. Feciorul eel mai mic izbuteste s-o ii ia. dintre care dorim sa comentam doar citeva mai populare si frecvente. doua variante : Cei trei /rati Doi /rati. Th. Dar Tipurile de scapa. Primul tip 566. Cercetatorii tipuiui si a o serie de intrebari. de asemenea. turn). 2 variance: Ghiunea Ghiuzel sau si Ghina ceafruimpdrati nvjsd si Doctor bun. cit. 910. atestat in peste 60 variante. fara sa aiba aceasi pondere insemnata ca Basmele fantastice. cealalta in versuri. dar al doilea este muk mai frecvent productiv. op. balada fiind culeasa de piese. primul pe motivul fructelor producatoare de stare animaliera doctor bun tie ». Acelasi tip A. tip atit de specific foiclorului romanesc. creativitatea populara in genere. precum si pe plan de basmul Omul care §tie graiul animalelor. care are insa la baza unele motive si elemente orientale. 613. care desi se circumscrie motivului • L. 353. pe motivul destinului de care nu si te poti feri. are corespondent. Th. prin limpeziniea si voiciunea stilului. din colectia noastra. 875.

211. este Scan lenesxi. reprezeatind o combinare a mai multor tipuri A.e poetica. Pdcald cu puralu. Pdcald §i unele piese caracteristlce pentru slavi si popoarele balcanice. numai cu intenjia de a provoca risetele cele mai nestavilite u • . In repertoriul noscru. din capitolul Anexe. p. dar chiar si un limbaj propriu prin care ele se inteleg si pe care il poate descifra si omul. Pdcald si hotii. Un fel de mister incununat de un nimb plutea in jurul celor cu roanifestari mai ciudate. la noi. mare parte inciuderii lui in istoriile Basmul este foarte raspindit in intreaga lume datorita in lui Herodot in sec. 235. inregistrati transcrisa fonetic de R. auzit spusele unuia altuia ». Cit despre mine. le atribuia puteri miraculoase. in care sint reunute texte inchegate si frumos povestite.n. din acest In folclorul romanesc volum.e.i vulpea. ca Ariciul . Acestia sint personificarea aspirafiei intruchipate de Pacala (Pepelea) necurmate a straturilor populare spre dreptate ji echitate sociala. in genere. fara sa exceleze prin bogatia si forma artistica. unde eroul civilizator este in acelasi timp si personajul bufon. Ispirescu. dup5 pareri unanime. figura lui Pacala (Pepelea) se vadeste mai complexa. ale ciclului Pdcald. Cioha in O mie si una de nopti etc. in toata povestirea mea. nu este creat pe baza izvorului sens. in colecfia noastra. LXVI. Basme despre animate. 950) C. Birbulescu arata privitor la acest basm amintit mai sus: este unul din pufinele basme pe care le gSsim consemnate Este vorba despre comoara lui Rampsinitus. In studiul despre basmele lui P. in cadrul acestui capitol apar 5 snoave din eunoscutul ciclu si taica si al lui Pacala: Pdcald la papa. dar acesta este de obicei figura care intruchipeaza istetimea populara menita sa dejoace planurile impilatorilor de toate categoriile. Un alt basm. pecetea autenticitatii populare. Birbulescu. op. p. de o mare frumuset. al V-lea i. in jurul anului 1200 i.e. Th. pedepsind fara crufare chiar exponenpi claselor dominante din trecut. « din repertoriul romanesc. Snoave. Till Eulenspigel in eel german. Un alt basm despre dracul (zmeul) eel prost. tradata de imprejurarea ci exploateaza sensul propriu al unor cxprimiri figurate sau chiar cuvinte. si care trebuie sS adaugam snoava Pdcald. temelor este am Gingdraful. La noi. din tipurile cele mai originale si specifice simpatetica. Ea presupune credinta ca animalele au nu numai un suflet. prezent si la popoarele primitive. p. cuprinde totusi citeva povesti demne de mentionat. C. raspindite in toate provin- mai frecvente fiind intilnite in Transilvania. care prin universul lor fabuios viziunea artistica ne amintesc caracterizarea acestei specii f acute de Ovidiu Birlea: Basmul despre animale se vadeste mai arhaic decit basmul propriu. care se incadreaza in tipul 2014. Ovidiu Btrlea. este eel de al IV-Iea capitol. « Hopu tmpdrat (Tip A.n. XX-a egipteaoa. XI . care in fapt se dovedeste aparenta dupa atare viziune arhaica. El apare in unele snoave ca intruchipare a prostiei funciare care. mai ales eel dotat cu insusiri speciale. De aci pina la venerarea lor nu era decit un pas •*. Capra si lupul. omul s-a apropiat cu sfiala de unele animale. Th. Mult mai bine reprezentat. fac parte din stratul eel mai arhaic. 1072 + 1071 + 1094+1149. Giufa in folclorul italian. Tot Ovidiu Birlea traseazi conturul acestui ciclu in cadrul universului snoavei populare romanesti: « Exista totusi snoave in care in central atentiei sta personajul pozitiv. similar celui uman. manifestindu-se in formde tipice ale neghiobiei. I. ci poarta. Al si treilea capitol al colectiei noastre. frumos povestit din colectia noastra. precum popa.intilnit atit in folclorul romanesc. Astazi se cunosc peste 100 variante ciile tarii. Pacala uneori simuleazS prostia prin faprul ci ispravile savir§ite presupun o istetime subterana. Marcovici. cit si in folclorul universal. nu fac decit s5 scriu cum am consemnat pina acum 14 variante » '. Herodot insuji 1-a auzit : ins3 din sursa orali cum si ale marturiseste « sa dea crezamint surselor egiptenilor eel care le socoteste vrednice de crezare. Astfel. 1931. intrucit are la baza o viziune mai primitiva despre lume.zis. rezultata din suprapuneri si contaminari. La inceput. Cum a pdedlit vulpea lupul. * cit. Cum a vindut Pacala vaca. profund imprimati. intemeietorul dinastiei a literar in antichitate. " IbidtM. Foldnul romJiasc..

evoluind pina 12 . ale gindirii '•' si artei celor mai vechi locuitori ai acestor meleaguri. precum Marcu Cralevici si Baba Novae (ultimul prezent deopotriva si in cintecul epic romanesc norddun3rean\ Daca pina acum cercetatorii si-au putut forma o imagine revelatoare despre mareajbogatie si vitalitate a eposului popular romanesc care circula la romanovlahii din Timoc. Exceptind pe Alexandru eel A-lare. ale unor civilizatii si creatii spirituale de mult disparute. si dacii. E drept ca in unele colec{ii. Folclorul rorairusc. in fapt despre geniul poetic epic al poporului roman. din aceasta colectie specialistii vor avea revelatia aceleasi inzestrari spirituale exceptionale si pe tarimul epicii populare in proza. Aceasta s-a canalizat in doua directii total la limitele absolute. dupa ce acestia au luat-o de la populajia romanizata din bazinul dunarean. I. dar sub dup3 parerea unanima (desi Schuchardt atesta forma Traian este singurul monarh a carui amintire a trecut dincolo de granitele statului pe care 1-a cirmuit. eposul popular tenta. prin trans- formarea numelui intr-un substantiv comun. mitice circulind intr-un gen sau altul. Ultimul capitol al volumului Povesti populare romdnesti cuprinde Legendele ce circula la romanovlahii din sudul Dunarii si care auincentrul lor figuri populare ale istoriei. care. dupa cum (Marcus este cea despre imparatul Traian lui Ulpius Traianus). este si exis- multor basme cu o frazare cadenfata. in categoria snoavei s-au infiltrat personaje specifice folclorului bulgar. 133—131. a patrunderii in miezu] povestilor a numeroase versuri populare. cea mai vie si nestinsa amintire in istorice arata si Romaniei orientale se pastreaza in jurul figurii tolcloristul Ovidiu Birlea: * Cea mai veche amintire despre o figurS istorica memoria locuia imparatului Traian. intre balada fantastica si basmul fantastic s-a petrecut o osmoza genetica continua. milenii. Cum mai aratam. cea a lui Traian a dainuit numai pe cale orala si imprejurare a mai cu seama pe o perioada excesiv de lunga. numai printr-o confluents neintrerupta cu tradipa orala a si basmului. din manualele scolare. mitologiei si tpatiuhri popoarelor balcanice: Alexandru Macedon. Solomon imparatul. si Craleviciu Marcu si Aiircea eel Mare. Pacala. forma Troian. cele mai frecvente personaje 51 la ale snoavclor §i si din aceasta colectie sint popiis dupa cum se satirizeaza 51 unele defecte morale deficiente fizice ale oamenilor. dar spre deosebire de eel dintii. a carui amintire a fost copios alimentata de faimosul roman popular. Sint la prezente in citeva snoave din colectia noastra unele personaje care intruchipeaza pe PacalS bulgari si popoarele balcanice: Bai Giora si Bai Ganea Nastratin Hogea la turci. Legendele despre Traian constitute un capitol aparte al folcloristicii pentru considerentc de pondere unica. care fac mult unii. multe teme si motive stravechi. conserva de-a lungul mileniilor reminiscente si relieve ale mcntalitatii populare arhaice. XII . Ca o dovada a influentei reciproce intre aceste genuri vigtiroase ale creatiei populare romanesti. Desigur ca cea mai puternica torilor sensibila rezonanta in sufletul si traditiile poporului roman a produs personalitatea cuceritorului Daciei. dar de o mare vitalitate pina in zilele noastre. Oridiu 3ir!sa. de aproape doua dat nastere altui fenomen folcloric neobisnuit de rar: amintirea opuse. Baba Novae din vremea turcuhii. Printesa de la si Poveste despre Gamza. imprumutata de la slavi Troiano in latina vulgara). in panteonul zeilor pagini •> iar pe de ahS parte spre divinizare. multe motive mitice stravechi traco-getice si greco-romane refugiindu-se in aceste specii conservatoare. incepind cu Traditiile Marian si unele raspun- suri la chestionarul lui Densusianu. La fel se poate explica ajungerea pinS la noi in cintecul epic a unor subiecte mitice antice. 1981. mai expresive si gradate momentele acti- precum si rcplicile personajelor. dar nu mai incape indoiala ca e la Doar imparatul Traian face exceptie. chiar in cadrul acestei carti a si epica in proza. iar in categoria legendei au patruns personaje specifice eposului popular sirbesc. Impdralu! Traian trece-n [ard.DupS tiganii etc. intr-o forma compozitionala sau alta. p. ale unor conceptii animiste totemice. se stie. prin ridicare S-a putut observa cum in spatiu! spiritual al basmului popular romanesc din sudul Dunarii. Imparatul Constantin eel Mare. sint pomeniti mijloc o intruziune livresca. spre cufundarea in nimic. ca Bai Ganea si Bai Giora.

comuna Zlocutea. De la acelasi povestitor. mai bine tu pe mine. Saracul da-mi ce vreai tu. In basm se povesteste. luminos ca soar'li si luminosu de mo.ede? — Care stie? Mai stai cita s5-l vezi. vorbi cu tata-su zisa Tata. apare o figura mitologica straveche. provine naratiunea Poveste de un mos cu o buluroaga (tip A. ca mult ieu sint si sarac. a putut implini porunca. satenii lui. avea un tat<S batrin. Th. luminosule ! » Mo. cum ie rindu] caci zice: 1-ai batrini? Da tatiS-su-i zisS: — TaicS. Porni el tatal lui. cu momente dramatice. arhaic traditional 4 . fara sa fie explicite. Baiatu vorbeste plingind si-i — mine sa te pitul.te prin pedepsirea celor care rivnisera la saracia mo. Vine la amiaz intotdeauna la ea. pe motivul celor trei obiecte miraculoase pe care le primeste omul sarac de la un personaj mitologic (in alte variante fiind Dumnezeu). cu puteria ta. ». ca trag nadejde ca s-a schimba asta zacon ». ce-i da mincare. mare plins si milos cum erea plingind. sub pedeapsa cu moartea. aide cu se degaja cu pregnanta.. ai auzit. povestit A. su poala un munte. de foamete. text redat in acelaji stil intelesul «. sa cumpar lemne si nu adun >. Th. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga.i omoare batrinul. 650). f5ra copii.i originale. Veni poziv din roc de-o saptamina s2-. Poveste de bdiatul milos (tip autenticitatii populare. cum o vazu. ca « pasarica vicleana da singurS-n la. asa: t Bine mosule. ce r2u fi-am facut fie. din preistoric al din timpuri imemoriale ordinul de care in naratiune este plasat in vremea impiLr5{iei turcesti). sa-nchina. bani n-am sa pot sS due. Mustdciosul dip A. care si-a crutat tatSl.i intr-un limbaj regional: Mo§ul s-a nacajit sa traiasca asa greu. ajuta-ma sa sparg cu toporul buturoaga asta. cum e rindu. pe care trebuie sa-1 infrunte eroul uman al povestii luminos se roaga de saracul de mo? sa nu-i sparga casa 1 de mo. 981) care poarta nealterati tnarca de Prunaru Dobrila.: Un din basm nuvelistic. orale. sparsa un nod bun.i o luarS Ia taina. Venind omoare bitrinii. ci dupa faptele lor ». produs al unei imaginatii populare bogate . — §i cum vine? — Vine cu o mustata pe pSmint « ! XIII . iaca iasa din buturoaga altu mo. — Ce al5 e aia? — MustSciosul — Unde . cum a rarnas far5 babS. top il implinesc.u-i judeca « nu dupa graiul lor. care s-au dovedit oameni intelepti. taicutul nu indrajnea sa omoare pe meu. Mergind mosu prin padure. erea un baiat cuminte si si milos. fail celebrului lautar Sima Prunaru. — Vre{i voi sS m3ritati fata asta dupa — Vrem. Intr-unul dintre basmele narate cu rara arta din aceasta colectie. sat. ama se pne de ea o hala.i la urma o maciuca magica. §i povestea sf ir. care nu-si la impSratie sa-. ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. Povestirea e condusa cu multa dibScie fi mestejug artistic. pina la-ncalfatura imbracatura. Baiatu era mult . un monstru uria. n-are care sa .i selili. iar Tata. decit gelatu pe tine.i mai pot face rost de hrana. care crescusa copilul tot din cersie. acela omoririi batrinilor.e.. nu-§i mai pot purta de grija.ului. disparind chiar saminta grinelor. cum venind vremuri grele. 503). imparatul cere sa aduca fiecarc bucate imparapei. nepo^.i morala. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. sarac si ramas de Intr-o zi. in continuare. Mosu. de fag. — AstSzi vine? — Vine. de spargi cu toporu casa mea ». asa ca rnosu intr-o zi. apoi o gSina miraculoasS care oua galbeni . ama fara lemne n-a putut. ciocanind prin buturogi. Mo. tensionate. si cum numai acest om. odinira cita . nareaza despre (si un stravechi obicei. Jugoslavia. vada de mine.ul ! ! sarac porni s3 povesteasd la alant asa: 1 mo. numai un baiat milos isi la ascunde « tatal: Colo intr-un sat. pina mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. iel loa de acasa o traista pe umere §i un topor §i pleca dupa buturoage de-ale mici. sfatuit de acesta. straniu. ce pot. Th. ca esti eu sint batrin da de tine imi pare rau tinar. si : sa iveasca in sat cind ingroapS. — Mai baiete. Prunaru DobrilS. sa-mi umplu si eu traista » Dupa ruga mosului ridica toporul sus si dete o data in buturoaga. ceva sa sa spargS cu toporul. Ceea ce il determinS pe imparat sa nu mai omoare pe batrini. s'facu o cruce cu mina a dreapta. spune: mine? Dupa ce se saturara. sparsa o ajchie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturoaga aia mare umple moju traista. judetul Craina. dincotro vine el? — Vine de la scapatat. ma doare picioareli ma nacajesc cu o traista.ul eel luminos ii dSruie mai intii mojului sSrac un magar nazdravan care face bani. Da mo§u a! ca-i da ce cere saracul de mo. zice la alalant mo. dorind s3-i ia maciuca: „De-aci incolo mo.

se-ntorcea la cu fapa spre voinicul din groapa. Sa da jos. la — amiaz. facind iarma mare. mosteniti in basmul popular din mitologia antica. cu alalalta mustata de mustata are 365 de cuiburi Si golumbi. ajutat de o batrina. care inepira omului sentimente de groaza. colon tufa. ma scapi. pe care trebuie infrunte eroul. ci ala salbatica spun cum s-o omori pe namila din pod. berze. in basmul Moartea-na$e. sa faca nici O ala la mare cazu miini sa-1 pe pamint. o ameninfa cu moartea: facut pe frate-tu stana de piatra. cind vazu ca si-a scos o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. mai apare o fiinta mitologica monstruoasa. Dar el se prinsa de tulpinele copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre man si copad la vale. eroul apropiindu-§i-i sau respingindu-i cu nonsalanja. Sa pierde lumina de pe pamint. bufnite. Voinicul. afara picioarele. voinice. le mesteca. opreste apele. mai mai viteaz. Cind porneste din slavile cerului e mare. si fringe padurile. trase jos Da voinicul. omul sarac pornit in cautarea unui nas care sa-i boteze copilul. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. sa-1 al miturilor primitive. basm intilnit in numeroase variante isi in folclorul romanesc. Din miinile si alei Voinicul lua bitele $i le privi cu bagare de seama. care apar in tipul A. E! ii taie capul si-1 duse imparatului. acolo fa-ti crovu si stai pitit. Arhanghelul Mihail. In basmul Muma Pddttrii. intra in bordeiul babe. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. pagina. dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe cazura doua bite. sint mult mai familiare omului in povestile romanesti. spune si eu ma tin de vorbS si ridica baba de pe jeregai. Cerbul insa cu gida infipta in cap nu-1 lasa. iar dealurile le doboara $i face cimpii. Daca ai avea bitul fermecat. poate chiar dintr-un substrat mai vechi. ji pamint. vine ciripind. Sf intul Nicola sau chiar Moartea. pe Mumii si le Padurii. o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. care-i da o piele < vrSjita: Cerbul era o fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o chiar ?ura. Bas o sa stau sa-1 vad cind vine. cazu si muri. care prin infapsarea-i ne tese faima aminteste de Sfinxul mitologiei antice. Vezi fratele tau sta aci de vreo doi ani si daca — Nu ma omori. sa se scalde. « Muma Padurii. Mai trasa inca o data de-i cazu capul. cerbul se-mpiedica de un ciutac. se intflneste mai intii eu Dumnezeu: XIV . mai accesibile si mai binevoitoare. Th. Dupa ce se scalda. 1-ai putea-nvia. la o data si-i taie minele. iar sterge stelele pe cer.de matura drumurile de si ogasele. le tulbura. pe puterea careia geste voinicii fratele eel mic. cu sabia-n mina. Plecind in cautarea fratelui mai istet si mare omorit de Muma Padurii. nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu gudure lingindu-i de bucurie miinile Din aceeasi familie a monjtrilor mitologiei. Se mira imparatul de curajul slugii ginerelui sau. Cind fu gata-gata sa-1 ajunga. apare Cerbul de baltS in povestea cu acelasi tidu. fara sa-1 sminteasca din loc. le rape. casa sunetului. fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. terifiante. — sede cu ea linga tigura cit vrea si iar pleaca-n sus ». Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. 332. Cum da-n om. matusa. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. rupe docile. al nasilor supranaturali. sa S3 stai numai pitulat. prefecatori. figurile mitologiei creatine. care ama- rapeste viata. ca urla ca un cutremur. otrava pe gura. ii arunca in fapH pielea cea fermecata. Cum intra. da cu alta da-n om si-1 inviaza pe loc. astupa ogasele. sa se li dete din ». In miinile ei poarta doua bite fermecate. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de balta n-are sa-i mai omoare oastes lui Verde-mparat $1 el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia >. Spre deosebire de fiintele fantastice descinzind in universul basmului popular romanesc din mitologia pagina sau poate chiar dintr-un fond antropologic mult mai vechi. Cum il lovi. — Ala cea mare n-are putere deck cind pune ghiarele ei pe pamint. Dete cu una-n dine dinele se prefacu intr-o stana de piatra. — Bine. Astfel. Dumnezeu. eu ip ca nu eu 1-am din pod. ama el nu mai putu trase inca un pas §i cind instinsa ghiarele de prinda pe voinic. Intr-o parte arati. s» preface stei de piatra. pnind calul de friu. toate moadele de pasari. Sta baiatul gindeste: asa ceva n-a mai auzit.

far5 sa vedem un reflex al creapei culte antice. pastreaza in in el liniile lui mari conturul mitului din opera marelui tragic grec. este dupS noi un adevarat miracol al creativitSui populare in genere si in special al spiritualitapi populare romanesti. . o sageata. ma bucur Dac3 ! ! esti . ce nenorocire. dumneata nu esti un om drept. si indurare curmi firul viepi celor bogati fericip $i celor saraci oropsiti. arunci este drept sa te-ntreb pe cine am ales ca nas? — Da. 11 cuprinsera fiorii privindu-1 inca o data din crestet pina-n mai cuteza sa spuie nici o vorba. atunci nu-mi esti nas. Fruntea saracului se lumina de bucurie. omule? Nu te bucuri cS Dumnezeu p-a iesit in cale sS te ajute? — Nu s3rac.« lata ca intr-o zi. chiar eu. tinar ori batrin. pe care se prelin- cald. — Daca-i asa. nu." Actiunea basmului continua prin imbogap'rea omului sarac cu ajutorul nasei. zise mosul. Daca narapunea in proza Ursitorile — basm nuvelistic (tip A. drept ar fi sa ?tiu si eu pe cine am ales sa-mi fie nas? De aceea te-as ruga spune-mi cine esti dumneata? — Chipul meu $i sabia ar putea — Dumneata moartea? zise tremurind de fric5 saracu!. zise sSracul. si la fel ca si in povestea lui Ivan Turbinca in alte versiuni din traditia orala. care aratS atit confiuenpi. de curind nascut intr-un bordei — Cu voia ta eu a. in care este surprins apoi un fragment si momentul ursitului. saracui ajunge cu nasul sau la bordeiul se facu unde muierea astepta cu fiul sau nebotezat. . Era un vlajgan mare si urit. si Un lucru n-o sa-fi placS. A treia zi se intflni cu Sfintul Nicola. se-ntilni cu un om. in afara am avut mare noroc. dumneata esti Dumnezeu? O. apoi zise: ! esti Dumnezeu. da pe alpi saraci lipip pamintului ? Aaa nu. zisa moartea. St&tea put in ca sa-i vina curaj. putea s5-p fiu nas. Lasa capul in jos. ajungind pin2 antic. asa cum se intilnesc si in colecfia noastr5. Lasa tu saracia la o parte. si pe la chindia mare. ori neavut. in casa saracului. dar pe care il Omul acesta era deosebit fatl de alp oameni. la care ceilalp oameni din nu venira. 930) — s-a schimbat de-a lungul vremii. eu sint Dumnezeu — Cum. a cintecului epic ?i a narapunii in proz3. pe unde picior de om inca nostru se uitS cu bagare de seama si nu vazu alte urme decit apoi zise: pe si ale mosului. Mosu incepu ispiteascS: — Ce vinturi te-a pus pe astfel n-a indrSznit s2 calce? Omul de drumuri far5 capatii. Mergi la fiecare si fara Apoi ma bucur ca si am facut o alegere buna. — Module. Boteza nasul pruncul si o mic5 veselie. fiindca dumneata nu esti om drept Daca Dumnezeu. pentxu ca esti ! Nu ! un om drept. in traduia prelucrat in teatrul s5u Sofocle) a popoarelor balcanice. fata paroasS. cintecul epic Stdncuta sau Ursitorile la noi o copie palida a mitului grec la eel — colecponat de noi de grija fata literar cean. a destinului. ochii negri schinteitori. nici pe eel sarac. pe tema fatalitapi. intii si Pentru comparape citam. din care-si au sorgintea piesele lui Sofocle. Tot una este pentru mine. avut. Supraviepiirea mitului antic elin orala (din care 1-a preluat ?i al lui Oedip. intari ea. cu fiecare nou5 povestire. sint om sarac. da pe nu ti-e mila. ca sa-mi boteze copilul. Pe mari de singe inc3 o sabie mare ingrozitoare. pe care finul o pScaleste. sabia te voi ajuta sa ajungi mea nu lui il alege. ci doar izvorind din aceeasi sursa inepuizabili a culturii ?i popufare. din mindrie. — De ce nenorocire. Th. fiindca sint sarac n-am nimic de petecele de pe mine acest toiag. cum nici la cei avup nu le este mil5 de cei saraci ». Ba sa-1 intrebe cine este? Isi luS inima-n dinp §i-i zise: — Bine. in paralel. — sa te facS sa ghicesti: Sint moartea Da. pentxu ce at lasat in lumea asta atitea rele si pacoste? Pentru ce pe unii i-ai facut bogati. Se dete-n vorbS cu mosu. r5spunse mosul.i lovea ca geau picSturi calciie. in dubla ipostazS. Sima Prunaru — interpretat cu multa de tradipa orala mai talentat rapsod timosi memoria colectivitatii. A refuza « doua zi omul sarac se-ntilni iar. gol si plin de rani. cind vine sorocul. Si unui cine i-ar fi mila de trupul meu. care te sfredeleau cu privirea cruda ca de fiara salbatica. — Atunci sa §tii ca este bine Ma invoiesc sS-mi fii nase. Era imbracat in aine cam neosa-1 bisnuite cu barba alba. Dumneata nu ?i sprijini nici pe si eel bogat. Dup5 o sat intoarsa. nasule. care se cu Moartea: oferi sa-i fie nas. ce-i ajungea la genunchi. aminindu-si moartea in mai multe rinduri. vin de la marginile lumii caut un om drept care sS-mi fie na§. dt diferenpi XV . ca cale lunga si — om bogat. un fragment din poveste mai din balada. $oldul sting atirna Vorba lui era scurta .

» fa^ prun- S-a putut observa ritmarea frazei povestii. in basmul popular. surorile mele.: diatre cele doua creafii populare. / Da pe ea somnu-o fura. cea mai frurnusica. Hai. / Linga copi! circula in acelasi * mediu folcloric. hai noi mosteneasca. chiar la cununie. cu sudori'li de moarte. fa surioare. ce pacat. Cinjpe ai cind s-o-mplinea. . visStorilor. / Inima / sa le-o ursoaica a mai mica. / Bat-o Maica Precista Si Sfinta Duminica ai Si ziulica de / rupem Dar5 mine / Cu toate ! C2 nu-mi vorbea / un bine: /-Surorilor ursitorilor. / Xip?oara-n gurS-i da. Dar cind o crestea. sta ! ! — Voi suratelor. / Pe copil mi-1 miruia / Si din gura-a§a-mi vorbea: / Voi. auzi uja bordeiului scirtiind. desigur sub influenta baladei populare. adormira dusi. calu-i poticneasca. Copilaju / sa traiasca Vacul s3 sa-1 si-1 / vacuaisca. cit si in naratiunca in proz3 1-am putea urmari in cazul subiectului Broascd-Roa>ca. zilele bur>e . cu pletele de aur rasfirate peste umar. Tum-te-atunci s-o / cununa. De / la optspe / mum3-sa Numa-atita s-o-nsura. sa-i curmim frumoasa viata Mai bine n-ajunga pe-asa drum. / Iar pe strat mi s-aseza. cu cosi{ele din scare. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici — Surioare balaioare. / Ocol mesii ca detera: / Dar ursoaica a mai mare sa culca / la piept uidea. / ! ca-1 ursara Si cocosii imi cintara. lui precum si modalitatea diferita de a pastra si transmite mini! Oedip: « Muierea 51 omul ei. de zile. nici Toata nunta s-o stricam. Pe negustor §1— i stropira traiasca. sa se pome- neasca. cit si supravietuirea fabulosului. indepartarea de forma pina la degradare si demitizare. / Ursatori'li imi venira / La soba mare intrara. cu aripi si camSsi subtiri ca pinza de paianjen. surioarelor. / Trei turte de pine f acea / Si masa mi-o intindea: / Cirpa alba peste masa. copil s5-l cu o cerga-n pat. in eposul popular. Dar zina cea mica. In fiecare creatie popularS este infatisata implinirea ursitei. Da ursoaicele-mi plecara ». fantastic. / Iubite cu dor si jele. / Dar ursoaica cea mai mare / Destiu-n sticla mi-1 baga. acum sa nu-1 luam. Pusera mina pe trocul cu apS ji pe busuioc Toate se-nchinara. S-a putut deja observa. / Si un troc cu apa rece / Asa lucru-si isprave?te. Negustorului ii pierise somnul §i se tot vaita. Deodata casca ocbii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. / Linga copil s-aseza. / Zinilor. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa ai'oa noroc sau sa fie nefericit si fara noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. negustorul prapadeasci. Cele trei zine. . / Si-n trochijS mi-1 muia. Vacul sa / si-1 vacuiasca. ce sa si moara pruncu chibzuia. avupa-i izideasca si frumos sa imi sa-1 ursi{i. Acelasi rosteste zina cea clasica a mitului. asa cum o mai mica. de puteai toca lemne pe ei. din premizs'e ursitului. / Cu apa rece stropea. / De-a mai mica la picioare. ce piaza rea l-o ti-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. apoi — le acum. ji-1 ursara. / Iaca sara sa-nsera. . tiparului mitului fenomen al coexisten{ei aceluiasi motiv atit in cintecul epic. Atunci copilul / luSm. Si trei zile se-mplinea. la mijloc de noapte. cum / se va putea Cind copilul mi-1 nastea. XVI . / Trei steble de busuioc. / Lin5 verde de-o lalea. / Da Stancufa imi dormai mare / La capul copilului sa trJgea / Si ceva bolborosea. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele $i asculta. Si se-ntimple o minune: S3 se duca pomina / Piste toata lumea /. / De pe strat mi se scula. graia: s3 o apuca mila de bietul copila. §i urmarirea indeaproape a antic in balada populara ji in acest caz cu diferentele specifice firesti. al elementului miraculos. haide sa-1 ursam. Mina sub cap ii punea. asa cului. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. Cea mijlocie auzind asa. / / S-acusi cu noi sa-1 luam. rugindu-le astfel pe surori: — jale. / / Mijlocasa-asa-mi vorbea / : / Ai copilul s3-l ursam. / Cu copil / Dar omu-su ce-mi f acea ? / El in ginduri c3-mi intra. caput sa-i rapeasca. / Las' copilul sa traiasca. / A mijlocase la buric. din care se vede pe de o parte poetizarea povestii sub influenta baladei. urs3m ?i s3-l procopsam. / Iubeste copii cu foe. cum rostira masa pentru ursitori. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta.. fermecatelor sa-1 Stati. / Ba. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. specifice epicii in proza. Iar ursoaica a copilul s3-l ursam. Surorile asa se ogodira. / Toati noaptea nu-mi dormea / Lin3 verde trei granate. la vreme de tinereata. Ca este sarac. / Ai / Busuiocu-n mina-1 lua / mea. cind s-o insura. nu v5 grabi^i. / Doamne. care compara cu fragmentul poetic pe care il citam: / Stancuta pe strat sedea. / Bas cu ea s-o cununa.

golumbi. al armonizarea In acelasi basm. te spal. — Andrei. te aranesc. Insa el doar dormea la ne\asta lui in padure coliba ! •> Povestile cele ci si mai autentice din aceasta si colectie exceleaza nu numai prin arta narativa purf. Imparatul mi — Las' ca nu te vede Sezi de maninca. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: — Pune-ma la fereastrS. sa — Cine te mai vede? — De ani de zile slujesc — O sa mi omoare — nu-mi da mincare. nu numai in formulele initiate. sa specificul imaginarului artistic nesti. Sa iribite. Da girlita ii spune: sa ma iei acasa la tine. dezlegarea conflictelor dintre personaje. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speriat si s-a prefacu: in femeie frumoasa. Andrei. Cind s-a dus cu ea acasa. in care asistam la desfasurarea unui epic pur. mistteti. ci o dovadS sigura a vechimii povestitului numeroase basme in aceasta ji a povestilor pe care le-am ales spre a publicate acum. Aici sint multe slugi. mai ales in cazul cadentarii. ce-as mai pleca Numai s3-mi dai mincare. ArStul s-a intors el a uidit singur. Apoi a mincat. eu doar lucru. Andrei. a luat-o pe Maria si-a dus-o la coliba lui ! Da la el tot 1-a ascultat adus vinat. venit dupa tine. o gugustiuca. — Ce cati aici ? — Am — Hai. nu m5 impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie fence de tine cit oi fi tu viu pe lume. — Bine. — Nu si cutez. — Aici nu e nimic si ! — Bag5-te-n grabar — Cum Naume. sa-1 dialogului. A pus-o acolo. este desigur si nu numai un rezultat al osmozei dintre genuri. S-a pomenit cu un iesi la astal incarcat de buna- — te si Maninca. noi aici proasta. dintre care se detaseaza povestea Andrei. Andrei. mine ! la masi.Prezenfa masiva a versului popular in cuprinsul prozei epice din acest voluni. romanesc. vede. iesi afar' la mine. Dar daca vrei dau sa maninci. ca o dovada in phis a oralitatii nealterate « — Deloc s5-l iei la pe Andrei si duci acolo la Cum Naum. o sa te gaseasca mare noroc. care invioreaza ritmul actiunii. Cind vezi ca cucai. asa cum te-a invatat aratu. si sa vezi ce bine o gasestc sa fie de tine ! Auzi. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mincare de vinat. eu nu sint pasare. El a ascultat. ritmarii rimarii fi cuvintelor. Lasa-ti calul te due eu zburind sus in basmului romanesc. vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. da un accent la rnai dramatic. in care actiunea curge neimpiedecata de nici o intruziune liridi sau poetic3. Intinde Andrei pusca s-o impuste. sa dai cit poti cu pumnu-n masS. Piec cu > tine. circumscricm artei narative numai sa-mi dai maninc. te cirpesc. s-a dus deasupra de sat. dar ! nu maninc. a f acut o coliba. Intreprinzind aceasta analiza a valorilor etice si estetice ale universului am reusit. — Cume Naume. ca ea alia nu s-a mai vazut pe pamint. sper. vede imparatul. iesi incoa'la mine. asa ca la pe imparat si i-a casa noastra. dupa se poate observa din tonul precipitat al inceputului naratiunii: t cum Andrei. si cind ea a cucSit. sa izvoarele inepuizabile ale geniului epic Aceasta t mare carte • a prozei popuiare romanesti ar merita. — Bodeaproste ca si ma s3turai si eu o data. ci §1 in alte sectiuni ale lor. iti MS tatj. sa relevam citeva dintre multiplele fete ale mitologiei nationale. — Cum Naume. Vezi pe mine nima nu Vrei sa vint. mediane si finale ale naratiunilor. zi si Merge Andrei intr-o o pasare pe creanga. De-ar fi nu te m3 roage ca tine ce 1-as mai pazi. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. ea se roaga: — Stai. o compozitie desavirsitS din acest punct de vedere. fii m3 vede si fac orice. — Nu cutez s5 m3 arat. — Pai nu te vad. baiat sarac. n-o sa putem trai la imparatul. sa oferim o idee despre ipostazele si romaal sugeram dimensiunile impresionante poporului roman. A luat-o acasa. Cum putusi sa ma capetr. Striga Da Cum Naum nu se vede. — Iata-ma. sezi cu mine cS ! spune nima. il Nu bun spun eu. tu stapinul meu? sa — Vreau. sa dai de mine? Sa m-asculti. Ara{ul s-a dus si si el pe nisi- pin5 in pustietate Cum Naum — el: era intre niste grabari intr-o pustie striga: acolo se opresc. cu sint fata de imparat. aicea sint. contribuie la tensionarea relatiilor lor. Si totusi exists colectie. ii prin modalitatea unica de a minui dialogul. desigur parcurgerea analizS a valorilor lingvistice ji celei de a treia etape a cercetarii §i anume o minutioasa stilistice pe XVII . sa te duci sa faci o coliba ci: de Acolo vii la coliba ta. intilnim un adevarat model a povestii.

numai impreuna d-ai nebuni. lata citeva ghicitori care exceleaza ca si produse ale unei fantezii originale • prin magia cuvintului poetic: o miorrtS cu matele pestrite. patrimoniul spiritual national in genere la Dainuind de milenii in vatra stramosilor lor. Cit scaperi cu amaarul. (Pepenele verdej. Sa suie-n pod sa sara-n cioareci. crimpeie din viata si istoria lor zbuciumata intr-o spiritualiate mirifica. povestea si graiul fiindu-le ce'e rnii nobile si perene blazoane si insemne ale trecerii urmasilor lui Orfeu si ai Mesterului Manoie pe pamint. La cimpul al rosu cind va oua cocosul. Tot natul trage cSrbuni nu-si arata picioarele. Reproducem citeva proverbe zicatori pentru spiritul de observatie. asa te culci. Daca te-ai prins in joe. 51 dezv5t. Mai intii sari. unitatea indestructibila a limbii romane in nordul la sudul Dunarii. (Luna cu stelele) / Am doi bumbiti. iar acum din si epica populari in proza. Acuma cum se haiducii nu-s in padure numa in cantelarii. Fiindca fonetica (pe care noi le vom cita in transcriere literara). Dracu nici nu ara. Minte de zvinta pamintul (sparge. sta soarele-n loc). legende snoave. Nu te incalz. foe mai uideste ceva. Conacul e de oam. Omul se piinge de trei ori: dupa tifa. toate zece-mbracate-caciulita. am la cautat sa relevant contributia creatoare inesti- mabila a umanitatii romanovlahilor timoceni eel universal. in transcriere talentati creatori si povestitori populari. din eposul si Hrica populara. Casci din gura ca puiul de cue. spre neuitare. autentica si sinteticS asupra graiului romanovlahilor suddunareni. A trait traiul si-a mincat milaiul. pai se prinde. Am si zece fetite. nici nu grapa. Chiar din limitata analiza si estetica intreprinsa s-a relevat. Omul e ca oul. ce va fi o sa vedem. Iepurul sa-ntoarce cirtog. cu toate cS se afla marginea spala cei romanesc. Cum e Omul e ca frunza din lemn. (Degetele la mind). marea bogatie tiului si puritate a graiului romanovlahilor. Nu-i prinzi nici de cap nici de coada. Ii dai un deget si-ti ia mina-ntreaga. /Am o cosarca plina de cai — toti is cu coadele dinafara. datorate profesorului Ratomir Marcovici. basm. JoacS /Nu un pina nu-1 . ne marginim a realiza un florilegiu expresiv a doua specii folclorice prezente in aceastS carte. Tot va dar noi n-o sa Omul cind se-neaca si de mai fim. singulars. (Fumicile).. experienta de viata forta lor plastica si intelepciunea pe care le concentreaza §i pentru nuanta expresiei lingvistice: i Nu e bun cu rau. ori joaca.e face nu moare. rupe pamintul. iute si / Am De la munte te culci pin' la punte tot zale marunte. Ploaie ca cu galeata. provenind din Homole. cintecul. intru cinstirea si etemitatea neamului romanesc. DupS-nvat fum. din cintece batrinesti si si doine. La pomul al laudat nu te duci cu traista. dar si mai rau fara rau. Fierul se bate pina e cald. S-a pierdut mosul baba. hotar nu mai iepurel sub un curpinel. lupii c maainca. Nu e cum vrem noi numai cum e scris. cit gode dau. a intrsgii umanicafi. Cum fi-asterni. romanii si-au gravat si transfigurat. due. apoi zi hop. Este prea bine cunoscut faptul c5 urme pot fi ale unei unitare vetre lingvistice. a din apa nu uide- ste nimic. Sa te pazesti de omul al tacut ca de carbunele al potolit. Mutul stie toate limbile. Al frumos duce toarna-n co$. Sarpele moara nu prinde rind. I Am le o sita plina atit se am o nucS-n mijloc. asa e si copilul. Tot natul cu zanatul. (Ochii). cred. / Am o gaina cu mintea-n coada (Cintarul). Una spune.ni facut. cind vrunu ii fura fata si cind e batrin dupa tinerete. ori nu la te nici prinde. CRISTEA SANDU TIMOC . ramasife ale acelei intilnite la tot pasul in Romanii orientale in sudul Dunarii si toponimia intregului spatiu balcanic. Altadata. Oaia care nu-si duce Una. (Ulciorul). nuantata. Din fi. au. alta gindeste. (Fusul cu si caierul la furea).care le reveleaza tezaurul spiritual al romanovlahilor timoceni. Ban ia ban merge. (Strachina cu lingurile). Ce-a fost am vazut. Al urit nici la pe turta lui. Care nu s. Pasarea sa-ntoarce la cuib.sti la focul al de putregai. pentru a oferi totusi o imagine plastica. I-a pus mina-n cap *. Si saminta batrina rasare. A tunat in mintea copilareasca. / Ce e mai de alune pe pamint? (Gindul). Pe drumul al din ocol mai iute ajungi. / Ce nu sta-n cui? (Oul). rara forta expresiva a cuvintului in naratiunile populare care provin de mai o analiza adincita a valorilor lingvistice §i stilistice pe care le cuprinde volumul Povefti populare ronfanefti ar presupune o cercetare aparte. Nu e foe fara de parintele. tuci. Limba de la muma nu se zauita.

G. Cvijic.. De la romanii din Serbia. Povesti populare romdnesti. circulind si intr-un frumos grai popular. din care amintim Emil Picotj Chants populaires des Roumains de Serbie.L. Daca eposul popular romanesc. iar sirbii si bulgarii le zic vlahi). din Serbia si din Bulgaria). Predomina in cadrul in spatiul est-european. odata cu poezia papulara. asa cum s-a putut constata indeosebi din culegerile lui Giuglea si Vilsan (din 1913) si ale mele (din 1943 si 1967). norddunSrene cu care s-au aflat permanent intr-un strins contact. care se explica prin convietuirea cu popoarele sudslave. Avind exemplul acestor man inaintasi si a atitor cercetatori valorosi. Leipzig. Gustav Weigand. Cluj. epica populari din volumul de fata. 1941. cu o introducere de N. desi este bine reprezentat artistice. Romanii dintre Timoc si Morava. 1923. in ma: multe etape. Giugleasi G. al satului natal. XII— XV. din Timoc de obirsie). in primal rind din mediul familial. pe care le-am consacrat poeziei populare Poezii populare romanii din valea Timocului. provenind din sudul Dunarii. dintre cele mai interesame demae de conssmaat. pina XIX . Sibiu. autentic popular. Silviu Dragomir. care vine s3 completeze imaginea pe care mea am dorit sa o ofer asupra spiri: tualitaui lor prin culegerile anterioare de la doine. Doresc s5 amintesc ca opera de cercetare si culegere a graiului si folclorului romanovlahilor si din valea Timocului cunoaste o istorie centenara invatati ea a fost ilustrata si animata de o pleiada de : au tipSrit o seamS de lucrari valoroase. exprimind. si colectiei noastre antologice de povesti la tipurile principale care circula indeosebi in spatiul romanesc. 1889. Emil Petrovici. 1923. 1942. cunoaste si unele irmltratii tipologice de art3 narativ3 specifice creapei populare meridionale. 1943 si Cintece bdtrinesti si cuvint inainte de Tudor Arghezi. Ion PStrut. cu timpul largind orizontul cercetarii la intregul spatiu al satelor romanesti din valea Timocului ^din stinga dreapta riului. Serbien und Bulgarien. poetic §i in proz2. Romanii dintre Vidin si Timoc. 1900. Am si inceput culegerea naratiunilor popalare prezinte in aceasta carte in tinerefea mea. Emanoil Bucuta. in basmol nuvelistic. universul imaginar si eposul popular. Vilsan. este deo mare boga{i e 5' varietate tematica si de o mare frumuse^e artisticS. 1967. Die rumdnischen Dialekte der Kleinen Walachei. fiind prezente si o seama de tipuri si motive folclorice balcanice. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. lingvisti si folcloristi. istorici. Vlahii din Serbia in sec. 1913. amintindu-ne particularitaple lingvistice ale Olteniei {inuturile rominesti Banatului. prin 1933. Cartojan. E. ne-am strSduit sa colecsi strSini si romani care tionam folclorul. indeosebi eposul si epica si romanovlahilor din stinga dreapta vaii Timocului (ei isi spun romani. C. si romanesc. Paris. ca o dovada acesti graitori de limba si roma- neasc3. ca in plenitudinea sa.P. Les Roumains de Serbie. iar snoava si legends cuaosc iatruchipari circulapa vie. continuind activitatea. culegere de literature populara.NOTA asupra editiei colectionat-o de (vatra Volumul Povesti populate romdnesti reprezintH un florilegiu al prozei populare pe care am mai bine de o jumatate de secol de la romanii din sudul Dunarii. ponderea cea mai insemnata avind-o in plus a vitalita{ii artei narative si basmul fantastic. 1918. Folclor de la romanii din Sirbia.

dar mai ales prin expresivitatea stilistica si 51 lingvistica. . Totusi unele texte mi-au fost trimise in de povestitorii insisi. Legende — 9 texte. am avut bucuria descoperirii unor povestitori talentap. avind un contact legarura prietenie dintre neintrerupt cu trunchiul neamului romanesc din nordul Dunarii.i bulgari. Barbulescu. unele texte dupS inregistran pe band3 de Anexd facem loc unor texte dialectale (narapuni. 1982. precum si lectorului de carte loan §erb pentru ajutorul dat la definitivarea si editarea acestei colecpi de folclor romanesc. din care Ovidiu Birlea a publicat tara scrise de miniS. a textelor din volumul Povesti populare romanesti: nuvelistice (}i alte I. Dac5 unele povesti. si Se poate afirma ca prin ideatica si tipologia sa. prin substratul mitologic ?i universul personajelor. prin Blmusqns sensibila. de sirbi desi aparrin prin comunitapi romanice orientale. f ar5 magnetofon — In sectiunea etc. si prin valorile etice estetice. IV. pe care m-am straduit s2 le transpun mai fidel fa|5 de modalitatea artistica ji lingvistica a originalului. Basme basme) — 28 texte. Dorim sa mulpimim pe aceasta cale. Vrabie. III. Barbulescu. Basmul cu Soarele si fata de impdrat. S. basmul popular din aceasta colec(ie se ataseaza universului spiritual romanesc tinind acelei socotite in genere celui romanic. Basme — 64 texte. neintervenind in nici un fel. timbrul specific. in contextul sud-est- european. original al universului imaginarului romanesc. la batrinii le-am consemnat mult mai tirziu. popoarele sud-slave. 1974 §i Ion Nijloveanu Basme populare romanesti. Volumul Povesti populare rom&nesti se va incheia cu un indice al informatorilor. V. simful innascut acestei colecpi in al fru- intelepciunea populariL Desi rului am fost preocupap noi insine de selectarea in cadrul primul rind al povestito- a narapunilor populare autentice. cu nimic mai prejos decit a cintareplor populari si a lautarilor de la care am cules creapa poeuca. aparfi Romanii rod al orientale despre care vorbesc lingvisrii. ghicitori fonetic. aflat in manuscris). proverbe. Credem ca prin editarea acestei colecpi de povesti populare romanesti tradiponale se va imbogap parrimoniul nostru cultural cu o opera care atestS marea bogape spirituals a poporului nostru. prin arta narativa. Adeseori am colecponat basmul popular de la aceeasi informatori de la care am inregistrat balada popular^. desi unele texte interferente pot $i ca contextului istoric.) culese si transcrise semne diacritice. Caci romanovlahii din strins si Timoc. Pot spune c5 desi mi-a venit mult mai greu sa alcStuiesc colecpa de prozS populara in comparape cu culegerile poeziilor populare. Snoave — 34 texte. de redarea basmului popular in graiul originar — am transcris fonetic. umanismul si si stralucirea creativitapi omului simplu. am adoptat fantastice urmatoarea clasificare II. in acelasi timp bucurindu-ma si de sprijinul autorizatului cercetator al basmul ui popular romanesc (autor al catalogului acestuia. cu semne diacritice. C. prin structura sa tematica motivicS. cu litere chirilice. conviepiiesc de secole alaturi . constituind o punte de si poporul nostru s. in primul rind folcloristului C. Basme despre animate — 6 texte. C. frumusetea morala mosului. 3 vol. pentru sprijinul acordat la clasificarea narapunilor populare. 1966.. Avind ca model cercetarile si culegerile de narapuni populare romanesti realizate de cercetatorii de la Institutul de cercetari etnologice si dialectologice. majoritatea narapunilor populare le-am Inregistrat direct la dictarea povestitorilor. cu scopul de a surprinde evolupa graiului popular din ultimele decenii. de profesorul Ratomir Marcovici. cultural obirsie lingvistic balcanic. repovestindu-Ie cit mai apropiat de autenticitatea folclorica si graiul popular.prin 1980. auzite in copilarie de la membrii de familie sau'de satului. T. pe teren. cit ale o importanta lucrare: Antologie de proza populara epicd. dar si colecpile valoroase unor folcloristi ca Gh.

POVE§TI POPULARE ROMANE§TI .

.

BASME FANTASTICE .

.

Un zmeu mic o trase de mina pe lumea cealalta si o duse la palatul sau. departe la plug. Ti veni rindul la cea mijlocie. S-a deschis usa. Brazda a dus-o pina la usa ce s-a deschis in pamint. Cum iesi pe poarta. sa-i vie cumnata dar nici ea nu se mai intoarce. care fusese trasa — — de zmeu. ce-o fi? se intrebau ele una pe alta. Patru Fat-Frumos. Pleaca cu prinzul cea mare. Nu stia pe care s-o apuce. Hai s-o apuce pe cea noua ca e facuta de barbatul ei de Patru Fat-Frurrcs. intr-o zi le zic 3a femei sa vie cu demincare ca ei se due departe. pina ajunsa si ea in lumea cealalta. vad in lec de o brazda. Sara asteapta. luara baltagul cu dinsii si o funie lunga si dusi au fost.! pAtru fAt-frumos Au fost pdata trei frati. Da barbatii ara de zor ogorul dar si ei nemincati si nebeuti de trei zile. S-au insurat ei pe rind si citesitrei au avut fiecare cite un copil. S-au sculat femeile cu noaptea-n cap. surata. dar ea nu se mai intoarce Vai. Deschid ei poarta si se inteleg sa se lase spre fundul pamintului pe rind. asteapta. Cel mai mic si mai viteaz se numea Patru. Lasa plugul pe brszda si dau fuga acasa. in lumea zmeilor. au fiert ce au fiert si au plecat. cu fetele si femeile frumcase. Se mira ei ce-o fi cu muierile de nu mai vin cu mincare. vede doua brazde. Cind acasa. Si se duse pe brazda noua pina ce ajunse la u§a ce despartea lumea alba de lumea neagra. Dau de poarta aceea zidita in pamint. Cind colo. ! — — — — ! . Se mirara ele si-i intrebara: Unde sa va aducem mincare ca nu cunoastem locul de arat ? Uite ce e: o sa tragem o brazda lunga pina la capul pamintului. ce-o fi cu leica mea de nu mai vine Cazu pe ginduri a treia zi se duse ea cu merinde la barbati. una veche si alta proaspata ca aburea pamintul. iar ea a trecut sub pamint in lumea zmeilor. — O si Doamne sfinte. Ea o lua pe brazda noua. Hai dupa ei sa-i cmcrim. Celelalte doua cumnate asteapta. doua brazde. apuca si ea pe cea noua. asteapta. Incepe eel mare si le cere sa-1 traga-n sus daca vor simti ca se misca funia. zise eel mic. voi sa veniti cu oalele-n cap cit mai fiiga cu mincare. Hai Ascutira sabiile. Copiii ramasera flaminzi si pling de foame pe vatra. in faja i se fac doua brazde. Lua oalele si cotarita cu mincare si se duse cu mincare la oameni. pe care o deschideau si intrau in lumea lor. sa stiti ca muierile ncastre au fest furate de zmei. Mai fratilcr. Una veche si alta noua. Cind colo i se fac si ei doua brazde.

Ajunge Se opreste. paraleu. ! la El se duse si se ascunse sub pod. lasa tu frica si spune-rai pe unde vine zmeul tau de la vinatoare. Mie sa-mi dati drumul tot mai jos Si-i dadura Cind acolo sub pamint. veni rindul mezinului. Iesi Patru Fat-Frumos si i-1 arunca indarat. spune-mi doar pe unde vine — Vine pe la podul cu zale de argint. care varsa foe si para. Il — — Lele. vinatoare? frateo. De aci se duse la leica-sa mezina la palatul de argint al zmeului. Mai bine ne sagetam. Petre. cu ! — le zise: zor de ajunse pina gradini luminate si si-1 palate frumoase de aur si argint.! ! ! Il legara sperie. zbici li pe ccl mare si da-i cu el in fundul pamintului. Iesi Patru din pamint. Se dusc si el jos dar misca funia sa-4 scoata si afara ca se speriase. se deschidea o alta lume. Eu aleg lupta direapta. Pe ea Patru o asteapta Vreau si eu lupta direapta ii grai zmeul. zmeul de si — Nu ma tem de zmeul tau. ! ramin copiii saraci cum ai ajuns aici? Daca te prinde zmeul te omoara Fugi. perisorul Patru — Cum cum il vede ii sare inainte. il viri in paunut pina-n genunchi. — Leica. JHei. — Pe la podul de arama. frateo. — Lele. Ea cum il vazu se sperie. arcuite in vint. ce dracie din fara zmeilor? — Cine se-ncumete sa se ascunda sub podul de argint . apuca zmeul si cind il ridica-n sus si-1 dete-n jos. Se plimba el printre trandafiri zari cumnata-sa cea mare. vrei sa ne luptam? In sabii sa ne taiem. Apoi scoase palosul si-i taie capul. Vine zmeul calare pe un armasar. Patru Fat- Frumos. leu. Asa it veni sorocul sa-si incerce norocul eel mai June. nu mai sta. ce-ti este podul greu? Ce-ti vad friul tare ros. fugi ca te maninca zmeul si-ti ramine copilul sarac. sforaie si nu mai face un pas. El jos. N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul Iar vintul. Zmeul il indemna sa paseasca fara frica inainte: la pod. Cum se apropie zmeul arunca din depaxtare buzduganul pina la pod. frateo — Ai sa vezi ce poate fratea al tau ! Se duce el la podul de arama si se pitula dupa un picior. Pe la mijloc sc de fringhie si cci doi frati il trasera sus la lumina soareiui. se opinti si-1 infipse pe zmeu pina-n git in pamint. — De Hai.

!

!

!

Calul de frica

nu urneste din

loc.


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? Ca cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perioral.
-

Eu

sint si vreau sa

ne luptam

!

Sa vedem, care pe care

In sabii sa ne taiem,

Mai bine ne sagetam Eu aleg lupta direapta,
!

Pe ea Patru o asteapta

!


minie.
il

Lupta direapta vreu, pe

viata si pe moarte, zise

zmeul turbat de

Se repezi zmeul si-1 infipse in pamint pe Patru pina la briu. Sari Patru, prinse pe zmeu si-1 infipsa pina la nodul lui Adam pe zmeu. Trase palosul

si-i taie capul.

Si pleaca el de aici pe calul zmeului pina la palatele de aur unde stia dl este iubita lui, cu care s-a cununat. il vazu muierea il intreba: Petre, cu cine ai lasat copiii? Fugi, Petre, ca ramin copiii si far J

Cum

de

tine.

— — Nu te speria Spune-mi repede pe unde vine zmeul de — Vine pe la podul cu zalele de aur si picioarele de taur.
!

la

vinatoare ?
sforiie

Se repezi

la

pod

si

se ascunse.
si isi

Din departare vine zmeul. Calul
indeamna
calul:

§i se opreste speriat.

Zmeul cade pe ginduri


De

Hai, leu, paraleu,
ce-ti este

podul greu?

Ce-ti vad friul tare ros,

N-o fi Patru Fat-Frumos? C5 cioara i-a dus osciorul
Iar vintul perisorul

Se repezi Patru de sub pod

la

zmeu

zicindu-i:

Patru Fat-Frumos, Care-n lume n-a mai fost. Vrei in sabii, ne taiem, Mai bine ne sagetam
sint

Eu

Eu
Pe

aleg lupta direapta, ea Patru o asteapta
!

!

Aleg lupta direapta $i pornira lupta, din zori si pina-n sara, galbeni ca turta de ceara. Dar nici unul nu se putea birui. Trece-n zbor pe deasupra capului lor un vultur, iar zmeul setos il roaga: Vulture, stapin pe zari, Peste zari si peste mari; O s5-ti dau un stirv de om,

!

!!

Si naramze dintr-un

pom

!

Strope§te-ma cu apa rece, Pina puterea nu-mi trece Pe Patru cu apa calda, Capu! la pamint sa-i cada

!

Patru Fat-Frumos cind vazu vulturul, se ruga

si

mai frumos:

Eu iti dau trei stirvuri mari, N-o sa poti sa le mai cari Da-mi un strop cu apa rece,
Cind cu aripa vei C-am sa-ti urc pe
trece,

virf

de

stei,

Numai

capete de zmei

S-a lasat vulturul din zbor si 1-a stropit cu o picatura de apa rece de tras palosul si i-a taiat capul zmeului. Apoi s-a i-au venit puterile la loc. dus la muierea lui §i i-a spus: taiat toti zmeii, cheama cumnatele si sa ne intoarcem in lumea alba la copii si la frati. Petre, Petre, mare curaj ai avut, binecuvintat sa fii pentru bunatatea si vitejia ta. S3 iesim din imparatia zmeilor, insa pina atunci sa te-nva£ si eu ceava. la de pe polita zmeului biciul ala cu fire de aur si par de balaur. Este biciul fermecat. Invirteste-te de trei ori si pocne§te o data, ca palatele de aur ale zmeului se prefac intr-o mica de aur. Asa a si facut. A luat biciul fermecat si nuca de aur §i au plecat la leica-sa mijlocie. Acolo s-a invirtit de trei ori, a dat cu biciul fermecat si palatul de argint s-au facut mici, mici, cit o nuca de argint.

A

— Am —

tras si aici cu biciusca si a luat De aci s-au dus la leica cea mare. palatele de arama ale zmeilor, prefacute intr-o nuca mica de arama. Pusa nucile in pozanari si se dusera la poarta parnintului, pe unde intra si
ies zmeii.

A

funiile, sa-1 scoata la

Roaga vulturul sa se duca in lumea alba sa-i caute fratii sa le lungeasca lume si la tara. Venira fratii, slobozira funiile de scoasera muierile. Mai ramasese Patru Fat-Frumos, care-n lume n-a mai fost. Acum ce se gindi Petrisor. la sa pun eu la incercare credin|a fra|ilor
!

Si in loc sa se lege de funie lega un pietroi si in virf ii puse fesul. fratii trasera, si cind ajunsa la mijloc, dintre lumea alba si lumea zmeilor, ii dadu drumul bolovanului si se facu praf. Se intrista cind vazu ca fratii sai il urasc si incepu sa plinga. Numai la asta nu s-ar fi asteptat. H jeli muierea §i copiii multi ani si ridicara mina de el. Cu cit timpul trecea ei saraceau, iar cei doi frati haini se imbogateau.

mei

Trasera

Copiii erau chinuiti, dupa porci prin ciulini si maracini ca n-aveau si sa-i ocroteasca, sa-i apere. Mama copiilor ajunse si ea in zdrente argata la cumnati. Dar Patru Fat-Frumos nu se lasa si se tot ruga sa scape din pustietatea
ei

pe nimeni

de sub pamint.
Ii crescuse barba pina-n glezne si ii albise parul. Credea ca in lumea zmeilor o sa-i putrezeasca oasele. Dar intr-o zi, vazu un mosneag in pustiu

8

!

.

!

calare pe o iapa nazdravana cu douasprezece arpii. Statea la marginea drumului, se gindea la copii, la muiere si plingea. Ce plingi, baiete?

ca esti drept si bun si de aia am venit sa-ti dau iapa asta nazdravana cu douasprece arpii. Incaleca si du-te sanatos. El i-a sarutat mina mosneagului, i-a multamit, a sarit pe iapa si a zburat. Trei zile §i txei nopti a zburat pina a iesit sus prin poarta deschisa a pamintului. S-a dus drept la bordeiul lui sa-si vada copiii §i muierea. Cind i-a vazut slugi la fratii sai, chinuiti, flaminzi si goi, a luat nuca de arama, a scos biciul fermecats-ainvirtitde trei ori si atraso data si s-a facut un palat mare de arama. A chemat-o pe cumnata cea mai mare si i-a zis: Aici sa stapinesti tu cu copiii fratelui meu eel mare. Dar de ce nu si cu el? Cu el nu, el o sa se prefaca in pore, a§a cum se si cade dupa direptate. Cind se uita ea, vine spre ei un pore coltos si negru grohaind goh goh goh si rima prin gunoaie dupa demincare. la nuca cea mica de argint, se invirte de trei ori si trage cu biciul fermecat. Cum trase, odata din nuca rasari ca din pamint un palat mare si frumos de argint. O cheama pe cumnata cea mezina zicindu-i: Cumnata, asta e palatul tau si al copiilor, caci frate-meu e blestemat

— — Pling ca fratii m-au parasit — Nu te teme, eu te-am vazut

si

m-au

lasat sa

mor in

pustietatea asta.

— — —

:

!

!

sa se prefaca in pore.

cumnate, ce bun esti, dar iarta-1 pe frate-tu sa fie si stapin in palatul de argint. Nu eu 1-am blestemat, ci un mos cu barba alba Asta i-a

— Vai,

Asa

i-a fost lui ursita,

precum

i-a fost si sufletul.
el

cu noi

cata

dupa ce m-au

! fost judeparasit in acea pustietate, in imparatia zmeilor. Uite-1 cum

rima in gunoi. Apoi a chemat muierea lui si copiii, s-a invirtit de trei ori intr-un picior, a tras cu biciul si din nuca a rasarit un palat mindru de aur, ca la scare te puteai uita, dar la el ba

Au
tulati

tunat in palatul lor
toate.

§i

1-au stapinit in voie

buna

si

in|elegere, indes-

cu de

De

la mare, pin' la mare, Toata lumea privea-n zare.

IOVAN IORGOVAN

sarac lipit pamintului. Intr-o argea traia, inghesuit cu doi copii frumosi nevoie mare si cumin|i. La nasterea lor muma le sadi in semn de aducere aminte cite un mar. Copiii ramasera saracide muma, caci intr-o zi muma-sa fa prinsa de o furtuna groaznica in padure dupa surcele si cind sa se-ntoarca acasa un puhoi de apa de munte o izbi de stinci si o purta pina departe spre mare de se aranira pestii cu trupul ei. Sarmanul om cu mare greutate isi crescu copiii aducindu-le mincare: poame din padure si carne de fiare salbatice. Cu doru-n piept de sotia lui pierduta, se-mbolnavi.
fost odata

A A

fost odata ca niciodata

.

.

un om

!

!

Cei doi frati isi ingrijeau merii, ii sapau pe linga radacina, le culegcau omizile de pc frunze, ii udau cind era seceta si in timp ce cresteau copiii, cresteau si merii. Fiecare se lauda spunind: Marul meu este mai frumos decit al tau Ba al meu este mai mare si mai drept Tatal copiilor care intre timp isi pierduse mintile, se stinse intr-o zi. Isi adunara merele din meri le Copiii ramasera singuri fara nici un ajutor asezara in foale din bordei si plecara in padure dupa poame salbatice pe caii lor albi ca zapada, insotiti de niste ciini iuti ca bataia vintului. Copiii se-nvatara aci nu numai sa culeaga poame, dar incepura sa vineze iepuri, vulpi si mai tirziu lupi si ursi. Pe linga bordeiul lor cresteau pui de lupi pe care ii araneau cu carne de cerbi si caprioare. Cinii lor se-mprietenira cu lupii si asa mergeau la vinatoare de ursi, cerbi, boi salbatici, vulturi, cocosi si gaini de munte. Cei doi frati crescusera gogeamite magadani mari si le veni asa pe nesimtite vremea de-nsurat. Cercetara mari intinderi de pamint si ape si nu gasira vietate omeneasca. Atunci fratii se-ntelesera sa porneasca amindoi in lume sa-si cate neveste. Cei mare sa mearga spre soare-rasare, iar eel mic spre soare-apune. Ei se mai intelesera ca cine se va intoarce mai intii sa priveasca frunzele de la marul fratelui plecat in lume. Daca frunzele vor fi verzi, inseamna ca fratele sau este in viata, dar daca frunzele marului se vor usca, inseamna ca fratele ii este mort. Cei doi frati aveau merii, caii, sabiile si ciinii la fel. Dupa ce-si facura juramintul de credinta cu fata spre sfintu soare, caii nazdravani se avintara pe intinderile fara margini ale pamintului si mersera, mersera fara sa dea de izvor sau picior de om. Ama dupa citeva stamini fratele eel mic merse spre apus, dete de o fintina cu apa rece si curata ca lacrima. Isi adapa calul ostenit de drum si beu si el. Da-n sus de fintina auzi un glas omenesc. Deschisa mai bine urechile si auzi un suspin. Se sui pe cal si vazu o fata mare despletita cu fata la pamint plingind. S-apropie de fata si-o intreba: Fata mare si frumoasa, ce cati in salbaticie si ce ti s-a-ntimplat de versi lacrimi de singe? Sint fata de-mparat.

— —

!

Baiatul eel sarac

Di la "Taligrad. scoase un tarus, priponi

calul si

dupa ce cauta-n toate

partile din imprejurimi si caile pe care ar putea veni balaurul sa-nghita fata de-mparat, se aseza linga fata si o ruga sa-i cate-n cap pina el se odihneste

putin, ca e dubarit

si

ostanit

de drum.

Baiatul durmia pe poala fetii, iar fata plingea. Lacramile fetii erau asa de fierbinp ca unde picau pe obrajii voinicului, fata i se oparea, ama el nimic nu simtea de ostanit ce eria. Da-n rasarit de soare, se vede-o ala mare, vine serpuind limba-ascutind, copite ardicind, oichii schinteind, flacari aruncind. Fata zo, imi plinge cu lacrami de singe, voinicul simti, flacirili ca-n vis, sari-n picioare, dezlega roibul, s-arunca pe el isi lua vint si cind il vazu ala de balaur vine si spune voinicului:

— Voinice
au

calare, vrei sa te-ngbit

cu

cal,

ori sa-1

arunc dupa mai ?

Citi voinici
Plingerii.

fost

pe lume

si

mi

s-au impotrivit, iata oasale lor jos in Valea

10

!

Voinicul arunca o privire in jos si cind vazu acolo mormane intrcgi de capete si oase, se-ngrozi si se gindi la frati-sau. Ce-i dete lui in gind sa scoata arcul. Voinicul cind slobozi o sageata, trei capcte-i zbura de la trap si cind isi lua zborul peste namila dintr-o lovitura cu sabia, inca trei mai taie. Ala se zbatea in ghearele mortii, pe nari si pe gura varsa foe si venin, si grabea spre fata s-o-nghita. Fata tremura de groaza, zbiera, codrii clatina, iarba sa usca, pasarile-ngheta de mila fetii. Voinicul insa cind sari o data de pe un stei de piatra il izbi pe balaur atit de tare ca-i arunca la pamint inca doua capete, care se zvircoleau sarind din copac, in copac, din virf, in virf, de brad pina picau la pamint blestemind.
:

Ala dupa ce pierdu opt capete tot mai vru sa prinda-n ghiarele sale pe frumoasa fata, ama voinicul sleit de snaga avu grija de scoase din timp arcul
sau fermecat si cind trase o sageata i se-nfipse drept in cap, ca napraznica aratare cutremurindu-se de frica-n fata mortii, se-ntoarse cu coada ciormanita de voinicul eel sarac si sa ascunse in valurile Dunarii.
Voinicu-1 urmari pina ce balaurul de-acum fara opt capete se lasa la fundul apei inrosind cu singele veninos care cura tuturoaie pina ce iesi din apa si tuna in pestera di la Golumbat. Cind intra balaurul in pestera iar
blestema. Voinicul sa-ntoarna, taie limbile de la ale opt capete, le baga-n traista si mearse la fata. Fata ii da inainte cu plinsul, credea bag seama ca de lacrami balaurul se va indura. Cind arunca privirea, vazu gramezi de came facute loman pe cimpul din fata fintinii. Fata de-mparat sari-n bratele voinicului, multumindu-i fericita ca i-a daruit viata. Merse la o balta de singe umplu palma miinii drepte cu singe, apoi ii facu samn pe spate. Fiica-mparatului il ruga pi voinic sa treaca pi la-mparat, pentru a-1 cisti cu un lucru mare, pentru vitejia lui. Voinicul fagadui frumoasei fete ca-n trei zile va trece si pe la palatul imparatului si schimba inelele cu fata.
il

Ajunsa la palatele sclipitoare ale tatalui sau si-i povesti. Batrinul imparat se minima de isprava voinicului care a rapus serpele si trimeasa vorba-n toata-mparatia sa vie voinicul ca sa-i dea pe fie-sa de sotie si sa-1 faca imparat.

Auzind de treaba asta si un tigan caldarar merse de-si umplu disagii cu cele opt capete si le aduse la-mparat. Imparatul se bucura nespus de mult si nu stiu cum sa-i multameasca pentru vitejia lui fata de singura lui fiica. De aia imparatul hotari sa-si casatoreasca fiica cu tiganul tuciuriu
In zadar plingea si sa vaicarea biata fata spunind imparatului, ca adevaratul voinic care-a scapat-o de la moarte este un danac inalt si sarac, cu calul alb, ca imparatul nu-i da crezare si incepa nuata.

figanul odata ajuns imparat

isi

rupsa

talpile la joe si

multe pozne facu

fiica-mparatului sta trista, plingea, sa vaicarea si la tigan nici ca sa uita. Imparatul o certa si-i da sfaturi sa se poarte frumos cu barbatul ei. JFata degeaba-i arata imparatului inelul primit de la voinic ca el tinea ca un catir ca numai tiganul este viteazul care-a scapat-o si pe fie-sa si-ntreaga imparatie de namila spurcata de balaur care minca in fiecare zi cite-un cap de om.

de se minunau

nuntasii.

Da

Bas cind nunta eria-n toi, intra-n curtea-mparatului, voinicul eel viteaz pe un cal alb ce mergea in buestru si scotea flacari pe nari. Voinicul sari jos, merse drept la-mparat, apoi ii spuse ca el este eel care a scapat fata de
la

moarte.

11

!

Imparatul minios i-a aratat cele opt capete de balaur si pe tiganul eel dupa care dete ordin sa-1 spinzure pe voinicul mincinos in gradina de alaturi. Se pregati spinzuratoarea, s-aduna ostirea §i calaul fu gata, ama voinicul ridea de toate pregatirile astea. Nuntasii sa oprira din joe sa-1 vada pe voinicul necunoscut cu latul de git. Imparatul porunci sa-1 prinda pe voinicul eel sarac si sa-1 ridice pe un scaun sub spinzuratoare. Voinicul rise si de treaba asta si se sui sa fie
viteaz,

spinzurat.

In timpul asta auzi si fata-mparatului ca-n gradina o sa fie spinzurat Se repezi si ea acolo ca o naluca si cind ajunsa mare-i fu mirarea vazindu-1 bas pe voinicul eel sarac subt spinzuratoare zimbind nepasator, in timp ce calaul se pregatea. Fata vazind toate astea dete un tipat de groaza si pintre lacrami abia-i putu spune imparatului: Tata, asta este voinicul eel viteaz care a omorit balaurul. Uite pe spatele lui samn facut de mina mea cu singele alei. Nu sa poate fiica mea, dovada cea mai buna n-o are nici el si nici tu. Capetele balaurului aduse de tigan sint dovada. Marite imparate, unde s-a pomenit pe lume capete de sarpe fara limbi,

un

voinic.

— —

intreba ficiorul.

Imparatul cata capetele
la fintina

si le gasi fara

limbi

Apoi mireasa-i arata-mparatului inelul pe care 1-a schimbat cu voinicul unde s-a dat lupta cu namila de sarpe. Baiatul arunca scaunul de sub spinzuratoare si veni la mireasa de schimba inelul. Imparatul vazind ca

|iganul 1-a-nselat, porunci sa fie prins si spinzurat in locul voinicului. Ama figanul fugise si abia-1 putura soldatii gasi pitulat prin niste gradini. Tiganul dupa ce fu spinzurat, fu legat de pattu cai si spintecat in bucati, iar carnea lui fu aruncata s-o manince pasarile ceriului.

Mare nunta-mparateasca s-a facut dupa intimplarea asta. Voinicul eel sarac capata toale mindre-mparatesti si sabie de aur, iar mireasa lui eria atit de bucuroasa si fericita, ca tot timpul sa uita §i zimbea la iubitul ei sot. Ginerile si mireasa imbracati in pale de nunta pareau ca sint frumosi ca niste luceferi.
lima
si

Veselia |inu ca pe vremuri cite-o luna si-o saptamina de cind sa punea uidia cit secera.

MUMA

PADURII

Traia-n voie buna si-n pace o pereche-mparateasca. Intr-o zi, plecara si detera piste o gradina de cu flori albastre, alte rinduri numai cu flori albe si rosii, iar altile cu fieri galbine. Un rind inflorea, da alalant se-nchidea. Pe urma pemii tot asa, cind unii-nfloreau, ailanti dau in pirg de-si puteau tinerii culege mere, smochine, naramze, lamii, struguri si cite si mai cite altele. De aci voinicul vru sa intre intr-o padure-ntunecoasa cu niste copaci grosi si-nalti, de nu putea trece o raza de soare la pamint, plina de tot felul de ale salbatice.
tinerii calari departe prin cuprinsul imparatiei pomi si de flori asezati in rinduri. Erau rinduri

12

In padurea asta n-a intrat pina azi cap de om. Cine intra aici nu sa mai intoarce, doar oasali-i ramin risipite de alele salbatice §i sub radinele padurii ii spuse-mparateasa tinarului imparat, oprindu-1 sa mai calce pin ale-mprejurimi
!

Tinarul imparat nu putea rabda sa nu vada ce s-ascunde in tainele acestei paduri. Ispitit de frumusetea padurii adinci, intr-o zi, fara stirea imparatesii,
intra aci
virf

cu calul

si ciinele sau.

pas in padure, copacii incepura sa se clatine, de sa loveau de virf si ramura de ramura. Alele salbatice spaimintate fugeau care-ncotro. iar in fata voinicului iesi o baba razimindu-se de un bit. Bine-ai venit, muica, ca de cind trudesc si tot gatesc si de-o mie de ani nime nu-mi mai vine sa-1 ospatez. Da cine e§ti, matusa? Eu sint Muma Padurii, ce dau ajutor la tot natu.

Cum facu un

— — —

Dupa un drum
manince.

sa lege calul si ciinele.

indelungat, tinarul imparat inflaminzi si ceru o fringnie Dupa ce-i lega, intra-n bordeiul babei si-ncepu sa

Tocmai cind mincau si beau, scobori din pod o ala mare si turbata, n-apuca nici s-o vada ca sa pomeni lovit cu ceva-n cap de se prefacu intr-un stei de piatra. Namila de ala merse dete-n cal si-n cine si-i prefacu si pe ei in stei de piatra. Cind sara-mparateasa vazu ca sotul ei nu mai vine, intelese ca a intrat in padurea fermecata si a pierit. A dat veste-n toata-mparatia, doar se va afla vrun voinic care sa-1 poata gasi si invia, ama nima nu s-afla. La un rind de vreme, fratele voinicului eel mic sa-ntoarce la argea si mare-i fu mirarea vazind frunzele din marul fratelui sau uscate Nici nu mai scobori de pe cal si pleca sa-i caute-n lume mormintul. Merse la miazazi, nu-1 gasi, o apuca la apus, iar nu-1 gasi, porni spre soare-rasare, catind de-a lungul si de-a latul imparatiei si-ntr-un oras se-ntilni cu o femeie tinara plingind, imbracata-n negru calare pi-un cal rosu ca focu.
!

— De ce piingi, nevasta, ori tata-i pierdut ori sotul te-a lasat? — Nici tata n-am pierdut, nici sotul nu m-a lasat, numai ca

sotiorul

meu

a intrat intr-o padure fermecata si zinele 1-au omorit. fratele deslusi ca femeia aceasta este sotia fratelui sau.

Din vorba-n

vorba,

Innoptara la palatul imparatesc si mult se bucura cind afla ca fratele sau se-nsurase cu fata-mparatului, ama pacat ca murise. Toata noaptea nu dormi de grije. Facu tot felul de planuri. Abia cintara o data cocosii si sa scula, isi tasala calul, il arani, isi lua cinele si sa-ndrepta spre padurea cea fermecata. Cumnata-sa ii spusa ca, padurea aia maninca cap de om daca intri-n ea; cine-a tunat acolo, nu s-a mai
intors.

Voinicul,
padurii. si

cum

s-apropie de padure, scoasa sabia, privi pe subt desisul

nu vazu nimic. Intra in padure cu cinele inainte. N-apuca sa faca citiva pasi ca vazu un foe cu o balbataie mare ce lumina toata padurea ca ziua. Cu bagare de seama s-apropie si vazu un bordei iar linga bordei o baba cu dintii de lina, batrina si cocosata abia tinindu-se de un bit. — E, muica, bine c-ai venit ca de o mie de ani gatesc si nime nu-mi vine la masa, sa bem si sa mincam impreuna. .— Maica, n-am venit de flamind aici in padure, eu il cat pe frate-meu,
voinicul eel care a ajuns din copil sarac imparat.

13

— Pe aici, muica, dc cind eu Mvuna Padurii stapinesc padurik de o mie de ani de cind aici imi fac veacul, n-am vazut picior de om. Cind baba s-apleca sa puie niste taciuni pe foe, el arunca pe fereastra
si-1 vazu pe frate-su prefacut intr-un stei de piatra, cu cal §i ciine Atunci impinsa baba cu ochii pe jeregai de sa aprinsa. Baba incepu sa se vaicareasca spunind: Nu ma omori, voinice, ca nu eu 1-am facut pe frate-tu stana de piatra, ci ala salbatica din pod. Daca ma scapi, eu Iti spun cum s-o omori pe namila din pod. Bine, matusa, spune si eu ma tin de vorba si ridica pe baba de pe

o privire

cu

tot.

jeregai.

cea mare n-are putere decit cind pune ghiarele ei pe pamint. In miinile ei poarta doua bite fermecate. Cum da-n om si-1 preface stei de piatra da cu alta da-n om si-1 inviaza la loc. Vezi fratele tau sta aici de vreo doi ani si daca ai avea bitul fermecat 1-ai putea-nvia. Voinicul, tinind calul de friu, intra in bordeiul babei cu sabia-n mina. Cum intra, o ala mare cu ghiare ca de zmeu se lasa-n jos gemind asa de tare ca se cutremura padurea de fugeau speriate toate lighioanele. Da voinicul, cind vazu ca si-a scos afara picioarele, trase o data cu sabia de-i reteza picioarele dintr-o lovitura. O ala mare cazu jos pe pamint, ama nu mai putu sa faca nici un pas si cind intinsa ghiarele de la miini sa-1 prinda pe voinic, el trase inca o data si-i taie minile. Mai trasa inca o data de-i cazu capul la pamint dindu-se de-a berbeleacul ca un dovlete scotind foe si otrava pe gura. Din minile alei cazura doua bite. Voinicul lua bitele si le privi cu bagare de seama. Dete cu una-n ciine si ciinele se prefacu intr-o stana de piatra. li dete din nou in cap cu celalalt bit si copoiul incepu sa se gudure lingindu-i de bucurie
miinile.

— — Ala

Vazind el care este bitul vietii, dadu cu el in capul fratelui prefacut in stana de piatra si frate-su deschisa ochii; ramasa mirat cum de calul sau si ciinele sint prefacuti in piatra. Fratele sau mai dete o data-n capul calului si ciinelui, si calul de foame incepu sa pasca, iar ciinele incepu sa alerge dupa niste pui de caprioare ce treceau pe linga bordei. Frate draga, lung vis am mai visat si ramin mirat cind vad prefacut :n piatra calul si ciinele, iar tu te ani linga mine. Daca nu eria Aluma Padurii, sa te ospateze, nu visai doi ani aici si

— —

impreuna cu imparateasa ta. Fratele eel mic acum inviat, vazind-o pe Muma Padurii o baga-n coliba, o inchisa, aduna surcele si lemne uscate si-i dete foe. Focul ardea si baba gemea blastamind si cind fu focul mai in toi s-auzi o mugitura ca de o vaca salbatica, o pocnitura asa de tare, ca eria sa le plesniasca urechile. Crapa fierea babei rautacioase si focul fu aruncat prin padurea care s-aprinse de-a curmezisul, de eria sa-i prinda si pe cei doi voinici. Padurea arsa si toate lighioanele salbatice trecura in gradina imparatului cu pomi si cu flori.
erai

Voinici i sa-mprietenira cu alele salbatice si curatara-mparatia de vrajicu lighioanele salbatice din padure-n padure si arsera pe foe toate mumele padurilor. Supusii imparatului traiau acum fara frica de ale si dc vrajitoare.
toare. Plecara

La o vreme imparatul eel batrin muri si atunci fiul eel mic ajunsa-mparat. El vacui sub soare-n pace si-n sanatate-n tara sa cu muierea lui, iar pe fratele
14

Incearca de data asta si fratele mijlociu. Ce bine e ca m-ai gasit Acum sa vedem cum ie^im cu totii din gura zmeilor Pe drum mai scaparS o zina din ghearele unui zmeu care-i sugea singelc. Tu e$ti Fiul Vacii ? Da. Mai vede o usa. lui ccl-mai mare si cinuri mari FIUL VACII care avea trei feciori mari si frumo^i. Noaptea ii veni la eel mic in vis.il facu gheneral. Pe fata lui era numai fost A un imparat si fiind mai cuminte mai adinca intristare. Ama fratele eel mare nu sa multumi cu pleca iar in lume sa ajute pe ai saraci. Se spaiminta insa de adincime ?i intunecime si face semn sa-1 scoata la lumina. Da iar de o fata frumoasa ca o zina. raspunse el. Coboara el pe fringhia de cerpen si pe la mijloc se sperie si mirca fringhia sa-1 scoata afara. eu sint. Toti trei isi alesera cai. Cind colo. pe urma colinda lumea-D 'ung si-n lat. sufletul nu-i iesise afara din casa si vedea pe fiecare cit se omoara dupa moartea ei. Asa facu si cobori pina la fundul prapastiei. Noi o s-o gasim Se laudara feciorii cei mari. O sparge si pe aceea. I se arata in vis si-i zise sa se gindeasca la ea oricind s-ar "fla in suparare si greutate ca ea va veni la el prefacuta-n vaca si-1 va ajuta. desi moarta. a invaluit-o :ntr-un nor si dusa a fost de acel vint in loc necunoscut. Ajunsera la locul de urcare in lumea cea alba pe fringhie. insa el nu se putea desparti de linga ea. isi luara de-ale gurii pentru cale lunga si plecara-n lume s-o caute pe sora lor furata de mult de vint. §i va spusai povestea asa. Merg impreuna pina ce ajung la o groapa mare. Merse el inainte sa-si caute sora incins cu sabie si fara cal. ce stai. tata. Cum ii zari ascunzisul sari pe zmeu si-1 taie in bucati. trist? il intrebara copiii. Mama-sa. Al treilea fecior istet la mime era eel mai mult iubit. ce ducea undeva in alta lume. Moare intr-o zi mama lor si toti o pling. mama-sa si zise sa faca fringhia de zece ori mai lunga -i sa coboare ca acolo va da de sora lui. Ati avut si voi o sora si a batut intr-o zi un vint turbat. Ajunsa iar acasa §i vazu marul fratelui cu frunzele verzi. El sparge usa si intra. Fratele eel mai mare zice ca el este eel mai viteaz si curajos si se scoboara pe fringhie in lumea neagra s-o caute pe sora sa. Fac o noua fringhie din cerpen si mai lunga. 15 . suparare — De — — si ! — Mama a venit in vis si mi-a spus ca tu e§ti un frate istet si curajos. In fata simte niste usi grele de fier. pasind in lumea cea neagra. El le facu semn fratilor sai si pe rind urcara fetele la lumina ! ! — — — Am stiut ca — De unde? ai sa vii sa ma scapi ! soarelui. o sparge si pe aceea si ce credeti. S-aprinde o lumina si vede o fata frumoasa ca o zina si stralucitoare ca o stea. da nas in nas cu un zmeu negru si urit ca ciuma. Imparatul dupa moartea imparatesii era tot mai trist. Mai da de o usa. chiar acolo sta sora lui legata de zid ea sa nu fuga. Acum crau patxu fete si un baiat. $i-ncalecai pe-o sea.

ca fratii lui ar putea sa-1 pismuiasca pentru curaj si frumusete si 1-ar putea omori ca sa nu se faca de ris fata de imparat ca ei n-au izbutit nimic. noua buti de noua cara de lemne pentru foe. Pasarea maiastra nu se lasa. In drum daca vei da mai intii peste un berbec negru esti pierdut. Deodata s-a pomenit cu berbecul negru ca-1 impunge. A trecut pe linga el berbecul eel alb. Pasarea maiastra cobori din nori ca o vijelie. Cind se scula. chiraiau si se bateau. saptamini si luni de zile pina ce mincara tot. intreba cine 1-a omorit. ca sa nu-1 manince pe baiat. Ca semn sa-1 traga in sus. muma-sa. ca m-am uscat de viu Baiete. insa tragea nadejde ca Vaca Neagra. esti scapat si poti ajunge in lumea alba de unde ai pornit asa cutezator cum eu n-am mai pomenit. Se scoala si suie inainte pina ce da de o tara pustie numai cu nisipuri. pina ce osteneste si adoarme. isi zise el in gind si porni inainte. ca intr-o pestera adinca. sa le incerce credinja de frate. dar nu 1-a vazut. Pina si eel din urma butuc de lemn fu inghitit. Se gindi el. apoi ii dau drumul si bolovanul se face bucati. Minca bine. Veni noaptea. baiete. Il trag in — Mosule. vacile taiate si carale cu lemne ca sa faca foe in zborul lor pina acolo sus. mi-e foame si si i ! Nu mai averh mult. balaurul fiindca stiu ca ai sa — si Eu am omorit ma ajuti sa ma scoti din pustie in lumea alba. I se facea pielea de gisca pe unde calca. ii azvirlea pe gitlej. toate erau gatite. — sa fac sa ies la lumea alba. de unde vin. Dar daca vei da peste un berbec alb. si cum adormi. lata ce incredere poti sa ai si-n frati. leaga tin pietroi de fringhie si face pina la jumatate. muma-sa merse la acel mosneag de sub poarta cerului si ceru ajutor pentru fiul ei. Incearca sa urci nouazeci si noua de scari care due spre poarta cerului. — De Mi-am am" de zile imi maninca puii dat eu seama ca numai un voinic putea sa omoare balaurul. — Sa-mi dai noua vaci fripte. Cum inghiti pe lumea alba. Acolo oamenii de foame se mincau unii pe altii. bau bine pasarea. Puii tac nu vreau sa spuna. 16 . Si-au luat zborul. Zburara zile. Pasare maiastra. El trage sabia si-1 taie pe balaur. — Vai de mine. il va scoate odata si odata la lumina. asta atitea — si iesi Baiete. noua cuptoare de piine eu aici in pustia sa gasesc bucate? $i incepu sa se plinga si sa se vaite. Ajunse el la acel copac putred si vede un balaur care este gata sa-i inghita puii. il cauta. Baiatul urea din scara-n scara. butile cu vin. vinturi turbate si scorpii. incarca pe ea cuptoarele de piine. maracini. Mergind prin a lume neagra vreme lunga sa-i ajunga dete fata-n fata de un mos. spune-mi ce lumea cea intunecata.Mai trebuia sa se suie si el. Sa-i scape puii de la sarpe si ea o sa-ltreaca in lumea alba. si o sa ajung batrina fara lastar pe lume. Se inspaiminta cind auzi si se pitula printre tufe de spini. Puii se bucura si-1 sfatuiesc sa se pitule undeva ca muma lor e lacoma si mare si din el nu-i ajunge o inghititura. Pe-aici iti ramin oasele. numai sa zboare. si da de baiat. In vis veni muma-sa si-i zise sa caute un copac mare putred ca acolo este pasarea maiastra. tipau. El lua sabia ori imi mai dai ce'va ori picam in adinc murim amindoi. Cind vazu balaurul mort. cine te-a-ndemnat sa calci in lumea asta capul ti-a mincat. El prajea fleici de carne si i le baga-n gura si pine dupa pine. le viri si taie doua bucatele de carne bucatile intari zborul din talpa piciorului pe gura.

iar el raspunsa: De bre. da ea zise: Aaaa. ca mai sint oameni. te inghiteam si nu te mai scoteam pe lumea alba. armata. fete de onoare. ca cine va gasi fata. bine fripte la frigare ca sa ma pot intoarce in lumea mea. insa din carti citea ea ca mai este lume. 17 . Si aveau doua fete care o pazeau. Da regele a incurajat-o ca o va A La pazi §i n-o s-o poati nimeni s-o fure. tico. Si le zice fetelor: ai sa vedem barca. si ajunsa in barca si puntea s-a ridicat. I-a facut palat separat cu invajatorij cu profesori si inva^S fata ca nu mai era proasta. tineret. £1 ajunse la imparat. ii povesti cum 1-au inselat cei doi frati si au vrut sa-1 omoare ca sa se insoare cu zinele cele frumoase. ca a fost dulce. Pe Fiul Vacii U casatori imparatul cu zina cea mai frumoasa si toti nuntasii o facura lata. Lumea tace. ii sui pe cite un magar si-i mina in imparatie cu tobele sa afle lumea de ce fel de fapte sint buni. noua vaci. Parintii ii spuncau ca nu mai e lume decit ei sint. asa o fi fost sa fie Da a dat ordin in toata tara. Fata s-a facut mare si a invatat si a vazut ca sint si al|i oameni pe pamint. ROBINSON fost un imparat care n-avea copii. Acum ca am sosit osteniti sa ma ospatezi iar cu noua cuptoare de piine. De trei ori striga asta. Fetele ramasera in gradina si vasu sa dusa cu fata. Da vecinii au zis ca el a zis. sa ducem fata acasa ca s-o pazim si n-o s-o fure nima. Da imparatul zice Lasa ca nu e nimica. in istorie ce scrie? Pe urma se duce la imparat si-i zice ce s-a intimplat. Imparatul ospata bine Pasarea maiastra cu bunatatile cele mai alese de pe fata pamintuluij o incarca cu de toate pentru drum lung si pasarea se intoarse in tara pustie. Care va pleca s-o cate? S-a adunat lume. acuma sa-mi spui de unde talpile picioarelor ai avut carnea cea de pe urma. ii va da 30 de arginti. noua buti de vin. uite barca ! Si s-a pus o punte pina la zid. Tu ai zis. Si ea inainte: tico. Palatul era linga mare.! : — tare Baiete. Dupa care i-a pedepsit. a treia zi cind se pun ursitorile. Si-a potolit-o. Intr-o zi. ca este asa de dulce carnea de om. vine ma-sa la ea si-i zice: Voi ce ziceti ca nu mai e lume pe pamint? Pai uite in geografie. legindu-le cite un pietroi de git si inecindu-i in vazul multimii. dar a treia oaraun ostas sarac zice: Eu plec. uite barca. imparate ! Da a zis cu o gura mai moale. ca pleci ? — — — — — ! — — -Eu! Si i-a dat 30 de arginti. bind si petrecind pina ce le iesi parul prin caciula si camasa prin cioareci. nima nu zice nimic. mama-sa a visat ca o s-o fure cineva cind va implini 20 de ani §i pe urma ea s-a intristat. ma. — A fost din — Daca stiam mele Apoi ii lua pe cei doi fii netrebnici. Spusera imparatului. La urma i-a dat Dumnezeu o fata.

Sta el cit sta si aude oameni. ca daca va trece vrun vapor sa-1 vad!. Ziua la sa facea ca doarme. iar babele il incercau sa vada daca e tare carnea sa-1 manince. i-a zis sa ramina el. nu i-au facut nimica. S-a suit intr-un copac stolos si cind au venit salbaticii nu 1-au gasit ! Toti 1-au catat. Da in odaie nu era nici un loc pentru cheie. iar dupa vinat si ei au plecat. Il intreaba pe mo? de ce natie e? Da capitanul era destept. Au lasat acolo cazanu in care gateau. Pe urma s-a dus la imparat si i-a zis el — tmi dai pentru trei ani mincare. Da punctu tot sa marea. Intra in balta si pe scara in cuib. Sa due in padure. Mosul ! — cind a vazut ca e gata mincarea. cu nuci cu lapte de cocos. a luat banii. mosul se trage linga cazan si-1 soarbe. I-a dat si au plecat pe mare. veneau cu demincare acasa. Da vaporu era din alta tara. gasaste inelu pe geam. Ei s-au pus pe beutura si pe chefuri si-au mers cit au mers pina s-au saturat de beutura si de toate. 1-a ridicat la gura Robinson era militar. cind acolo doua babe salbatice. Avea o pusca si impusca pasari' da n-avea pine. S-a dat jos cu tot ce a avut. A catat si a gasit in dusumea si a sarit de acolo in copac. S-au intors venit la marginea marii. Nu e nima in ea. El a inceput sa se Iese afara. Da el mersasa numai trei luni. A doua zi. alta usa vede. a dat jos de acolo. Fiecare s-a dus la cuibul lui. iar coboara. a pus prajina la marginea marii si a facut samne. beutura. Au pus cazanul si-au plecat la vinat sa manince ceva proaspat. vin cu totii. Acolo. il intreba in toate limbile si nu le-a raspuns. Pe mare A zi. Da Robinson sta singur si plinge si se plimba prin padure. Le-a dat la babe da i-a dat si lui. due pe fata la vapor. de parca era acolo un sat. Intr-o zi i s-a parut ca vede un punct negru pe mare si a indreptat vaporu intr-acolo. da nu inapoi si el s-a A — Tu — Ai esti strin? cu mine acasa ! 18 . Ea cind 1-a vazut s-a speriat si i-a zis: Ce cati aici. dau peste o casuta. muzica. cu scari pina la cuib. Cind se trage mosu sa soarba i-a dat una-n cap si 1-a omorit. S-au dus pina la margine si iar nu 1-au vazut. In ostrov. El 1-a bircait pe mos in pozanare si a dat de o cheie de aur. capitanul a pus-o pe fata sa jure ca el a gasit-o. sa piece ! plinga ce-o sa se faca el singur aici in insula. Pe urma o cu toate bogatiile si au plecat cu vaporul Dupa trei zile fata si-a adus aminte ca a uitat inelul pe geam cu monogramul lui tata-sau. iar s-a dus la vinat si-i mergea lui bine cu laptele ala. venit si aci unul. ca e un zmeu care la trei luni vine la mine si te omoara Da — — Noi sintem el plecati in catarea ta. Se-ntoarce la vapor. o camera cu perdele si canapele. a luat cazanul de urechi si 1-a sorbit. da capitanul de vapor a luat vaporul si-a plecat. Acolo el nu stia limba din aia tara. da de-o balta. Au trecut pe subt el A doua ammaza A 1-au gasit. vad cazanul plin si pe mos mort. si doispe marinari. Era un ostrov. Pe scari in jos. cu salcii mari. a luat vro cinci-sasa ajlaci si a plecat cu ei din crisma-n crisma in ale sasa zile nu le-a ajuns banii. L-a vazut un mos. Da s-a cunoscut ca e un strain. Si a trecut un vapor si 1-a vazut. Cind vin ei n-au ce minca Da ei nu-1 cred si-1 cearta pe bucatar. Cind cazanul fierbea. scos sabia si le-a taiat si a fugit. Vede salbatici cu lanci pe umeri. Da si S3 ma lasi sasa zile ragaz sa ma gindesc cu ce sa plec in cautarea ei. A durmit toti. a taiat camasa. legat-o de-o prajina.: . vede oglinzi si o fata. un mos. Alt bucatar a ramas. cu ierburi si cuiburi. a tras la margine s-a dat el jos si 1-a luat si pe el. El se intoarce cu vaporu. intra.

serveste pe top invitatii. Ajunge sa se faca si nunta. daca granita cu sabia si se gindeste pina-i taie pe dusmanii scria lui ta-su ca sa-i arate. Acum fata s-a dus cu acel imparat. venit armata. da cind a ajuns la el. cheama si pe cei de la otel. Vine si el. Cu sabia. pe urma a inviat. Robinson durmea cu ea subt cap. Maninca bine. pusti. Cheama el imparatul. bea bine. Da in timpul nuntii ea s-a indragostit de un alt imparat care era desti. Pe urma sa pune si face gramezi de bani. I-a dat si-a plecat. Ce sa faca el §i la — se un duce pe picioare la imparatul dusman. o fioare galbina. drept la odaia unde a zis mosu s-a dus. Dupa citva timp veni si fata cu vaporu Se scoala intr-o dimineata si vede orasul tot impodobit. sa imbraca bine. ea si sa duce sa i-o ia ! Da cata prin sclad o alta si i-o schimba si-i scrie imparatului strain ca i-a schimbat sabia si din ecu incepe razboiul. un portofel. Da lac rasarea soarele. a inceput sa bata tunuri. Da ea nu stia care e sabia. Da ia sa faca o incercare S-a incalecat pe batul ala si s-a pomenit in orasul la care s-a gindit. iti vin banii ca pe apa. $i i-a mai spus: — Pe bat incaleci si unde te gindesti acolo ajungi. Da capitanul cu ea la brat si muzica le cinta. Si-a facut nunta frumoasa. imparatul avea Cum a 19 . Iar portofelul. vine azi in port. Mosu a plecat si el a ramas cu cheile. Da dau un bat. sa nu-i faca nimic. n-am mila de tine. I-a dat cheile. inghite lac frumos in fata palatului. traieste bine. Baiatul. or sa-1 omorim? Da Robinson zice sa-1 lase liber. muzica si era mare veselie. mchis usa. Pusa el afara o firma cit o conserva si trece intr-o zi imparatul si se mira ca el are bani si nu stie ce face cu ei Il cunoaste pe imparat si sa imprietenesc. taie. si o sabie. Da Robinson a scapat cu fuga. cind te gindesti la bani. da ea a lesinat si a cazut jcs. merge la otel. a deschis-o.! ! ! Cum L-a povestit ce i s-a intimplat. suparat zice: Sa-1 inchidem. El se uita si nu zice nimic. ea singura taie capete ! ! ! —A A Cum — chemat plinge top. la ce te giniti A — Nu auzit mosu. Pe urma ea a povestit cum s-a jurat ca sa n-o arunce-n mare capitanul si cum l-a lasat pe el in padure. Otelierul ii spune tot ce s-a intimplat: sosit fata imparatului. s-a uitat cum in flcarea. sa se cunune. Merge la Vin acasa §i imparatul vecin ii scrie la fata ca sotul ei are o sabie fermecata sa i-o ia ca altfel nu mai tuna-n casa ei. a luat paharul a baut si inelul l-a pus in pahar. Cerceteaza va face razboi. si la nunta Imparatul acela §i ii merge la Robinson taie sabia. Da Robinson nu era sigur inca. dar A degeaba. ti-am spus sa nu umbli acolo? de oameni rai. da floarea de oi minca-o te prefaci in orice vietate ce te gindesti. Imparatul. ama i-a spus sa nu umble intr-o odaie. da el n-a crezut in ce spune mosu. e obiceiul mireselcr sa se serveasca ea intii. Ridica ochii la el. imparatul si Robinscn pleaca Cind Robinson striga: ! fara grija ca o sa-1 bata pe impa- Taie sabie. — Da ratul vecin. iar Robinson mai ramasese numai cu floarea galbena. imparateasa puscarie cu ei. cum a plecat mosul. mitraliere. — N-am umblat — Ei. n-ai umblat — Uite nu mai poti sta aid. sabia nimic Si i-a foat rcbi pe imparat. imparatul vede ravasul.

navodul gol. se-nchina. Si fugi prin palat dupa ea. ca poate vei fi odata la grea cumplna si eu sa te-nvat sa dai cu navodul uade tulbur eu apa. poate cade vreo mreana sa-si faca ciorba de mincare. Ciad se intoli muierea si nurorile si se dusera la hora-n sat. pentru tradare si au si omorit-o. A fost un pescar sarac lipit pamintului si toate un ! El avea A — Am sint eu si asa. in ziua intiia de baaet. ca altfel nu se poate. Omule. prinde-1 viu ! Da ratoiul fugea pina la mijlocul lacului. ai mila de mine. faja de Cel de sus. Sarira copiii si muierea cu cosurile de desertara luntrea si se umplura de fost bucurie mare si multumire. nu vezi ca e ratoi? Ratoiul la mijlocul lacului s-a dat de-a scufundiselea a pus mina pe sabie si iar s-a prefacut in om. Ce ratoi frumos ! Ce — rapi frumos si Da nu il se departau de sabie. iar asta se procopsise ia scurta vreme. a rosit oua. le ispiteau in ciuda zicindu-le: Fa. Tncepu sa prinda omul cheag. Si el a zis: fugi.! inghitit floarea s-a prefacut in ratoi. Pasti. striga cit gura: Prinde-1 viu. ca acolo se aduna mii de pesti si ai sa te faci bogat. omul a aruncat navodul si a umplut luntrea cu crapi si somai. Da in fundul navodului un pestisor rosu plinge. fameie. Da muma-sa si tata-su au cerut s-ojomoare. L-a omorit pe imparat. muierile alelante. ca pe tine nu te omor ! prins-o. Da ea nu credea si fugea de sa omora cu firea de spaima. la sama sa nu fie vro ispita ! Ce ispita. Se dezbraca fuge dupa ratoi. s-a imbaiat cu « rodul pamintului » sa nu-si piarda neamul. am sa te scap de la nevoi. venit ziua de Pasti Toata lumea s-a premenit frumos. Spune uade e inchisa mumi-ta si tata-tu? Atunci ea i-a dat portofelul si banii si el a iertat-o. Ii iesi vorba-a sat ca umbla cu maghii. pe urma se puse sa-si ridice casa si pe linga casa leauri mari pentru vite si grine. ca altfel au se poate. Mai intii isi cumpara o iapa. de au mai stia ce noroc a dat peste capul lui. fara leauri. iar el s-a insurat cu alta imparatita. da ea fugea. si A venit imparatul si imparatita in balcon sa uita la ratoi si sa mira. arunca navodul si cind colo. Barbatul tau umbla cu necuratul de prinde atita peste. a mincat si s-a veselit frumos. A doua zi de Pasti iar umplu luntrea cu peste si a treia la fel. Ei nu se alegeau dia balait mai cu aimica. Pestisorul rosu a tulburat apa. Hai sa se duca de Pasti sa arunce navodul. ca-i chiraiau copiii de foame. pestisorul taichii. sarac cu solzii tai A — 20 . fara vite in batatura. n-am sa ma imbogatesc numai de aur ! Si l-a aruncat in apa. tinea — — — — Nu — A PESTI?ORUL ROSU ii mergeau de-a-ndoaselea. voi stiti ceva da prindep peste. Se duce. numai el a stat trist ca nu-i daduse Duainezeu nici o bucurie. — Ei. facefi maghii. bordei cutrupit cu paie. Ceilalti pescari se mirau.

El nu se poate pune in colti cu ea si se sa prinda pestele. nu fac vraji. Far'de rau — un Mai barbate. el n-a avut incotro si i-a spus taina cu pestisorul rosu. Ce era sa faca bietul om? Daca 1-a tocat atita la cap. te iau toti ! din balta. le vede. Din pirau. zise pesti! ma prinzi si sa ma tai in patru bucati. — Nu se poate. ce sa vezi? Muierea i-a nascut doi gemeni frumosi ca doi luceferi de pe cer. a pus virsiile. Ii parea rau. Nu crede. Ca-i mai rau. auzi ? A — Asa i-a poruncit muierea. in maghii. ca-ti prapadesti casa si copiii Fa muiere. maghii. nu te mai fa. rau. fa daica.! ! ! : ! : — Nu facem. Cu muierea si cu dracul poti pune. prindeai citiva juveti. dar daca ma las de pescuit o sa ajung iar un nemernic. lumea vorbeste pe la colturi ca esti in slujba cu necuratul. sa stii Femeia.anince femeia ta. Capatina s-o dai s-o n. daca nu-ti pui friu la gura si lacat la inima. neam de neam din neamul tului si am ajuns noi sa facem o asa rusine nu s-a dat de partea necuraMuierii insa ii intra in cap ca barbatu-su face ceva si ea trage rusinea lui dupa ea. Ai sa te saturi tu Vine femeia dracii — ! ! acasa suparata cu nurorile si fetele si toate se pun pe lavita si pling parca 1-ar fi bocit pe un mort. mai nostru ! — barbate. Soseste si barbatul cu copiii. Muierea iar ii zice: Nu te mai duci de azi inainte la peste ca te ineaca dracul. o sa ramii fara avere si fara barbat. O sa te vad eu atunci cind o sa dai la Timoc cu ciobul ca sa iese pestele la mai desdntind: — — Iesi. pime mina pe piept si te jura ca tu nu umbli cu maghii ? Spune cum de se poate acuma sa umpli navodul cu peste si inainte cind trageai. sa-ti vezi tu de treaba cu maghiile. La noua luni. tac. De acum fugeau pestii de el cum fuge dracul de tamiie. Sa Dar mai intii si-ntii ma omori Daca crezi ca asa se cade am si eu o rugaminte. lasa-te de maghii ca mult este pina la rai. Alta data iar se duce la hora. Bucata ce vine o dai la iapa si o alta la catea. ea o sa-1 ia deoparte pe cornul casei si cu inima-n dinti o sa-i zica Mai barbate. de o sa-si lase gainatii ciorile pe capul nostru. $tii bine ca cine-§i vinde sufletul dracului pina la urma se duce dupa el. mai barbate. pe care-i mincam cu maruntaie cu tot? jura-te. pirleaz te desparte. iese la oglinda apei si-i graieste: duce nu te — Stiu ca muierea ta ti-a poruncit sa ! sa-mi multumesti. iar coada. doua zi. jura-te ! — Mare. dar n-avea ce face. a aruncat navoadele si n-a picat nici un juvete. tace si rabda. ca de nu pun joarda pe tine. ma. Dracul isi baga coada in toate si atunci cind crezi ca doarme in poala ma-sii. El a facut intocmai cum 1-a rugat pestisorul rosu. Iapa i-a 21 . n-are ce face. Sa prinzi pestisorul rosu si sa-1 bagi in oala. muierile dau buluc peste ea si-i zic in fata Fa. ca barbatu-tau umbla cu vraji Dar cind s-o sarura dracul de el. fa-o sorul rosu. Pestisorul rosu il vede. dar si ei cazuti pe ginduri. de unde sa stim noi sa umblam cu diavolul Cu uciga-1 toaca. muiere. Vine barbatul de la balait. dar de iad. sa nu patim ceva? — Auzi. s-o ingropi in gradina cu flori pe strat.

vraci si filozofi si aflara ca mai este unul singur. simt ca se misca pamintul sub picioarele mele. nascut si crescut erau la fel de asemanatoare. Tu sa ai grija. se aduna maltimsa sa vada minunea cu suflarea oprita de frica si o vazu si el pe fiica cea frumoasa dansind pe coama palatului. se minuneaza. sa stii ca nu mai am seapare. Sosi mijlocul noptii. Ea imbratisa iubitul si se lasa pe burlan sa intre in palat. fara stirea parintilor. Se auzeau trimbite si un glas cintind cu dans frumos te facea sa uiti ca esti pamintean. doar. ea se sperie cind se destepta si fugi rusinata la patul ei. — Ba. Linga el la o masa stau doi mosnegi cu barbile atirnind pina in pamint. trage la un han El trage cu urechea. fata 1-a recunoscut. Dansa si parca saruta un Fat-Frumos coborit dintr-o stea. Cind trecu de stresini mergea cu ochii-nchisi si miinile indreptate spre luna. a zis ascultat. crescura cSteii si crescu trestia. Se tainuie ei ca sa n-auda baiatul si povestesc despre fiica imparatului ca este lunatica. Intr-o zi. cum seamana doua picaturi de apa. Atunci imparatul 1-a noscut. un glas din cer se coboara si ii cinta si nimeni nu stie ce taine se ascund in toate intimplarile astea. soptesc batrinii. cu lulelele lungi cit o schioapa si maciucile mari cit pumaul. doar l-o recunoaste pe careva. ridica miinile spre luna si o cheama s-o duca sus. sta impietrita de frica sa nu cada. Crescura minjii. Leaga calul si-i da zob. unul dintre frati ii spune celuilalt: Fratioare. pin5 ce ajunsera danaci. cita frunza si iarba si pe nici unul nu 1-a recuUnde sa fie nebunul se gindira mai marii imparStiei. Dar cine este batausul? Da porunca sa se aduca toti tinerii din imparatie si sa treaca prin fata printesei. Ajunge el dar el n-a ca 1-au frumos numai din marcelalalt. Iar daca te-i uita pe batista si vei vedea trei picaturi de singe s5 §tii ca nascut doi minji frumosi rasarit si doua trestii inalte. ea parca are aripi de pasare. il legara fedeles si-1 aruncara in temaita sa-1 spinzure intr-o sarbatoare mare. isi ia cinele si cere hangiului sa-1 ospateze cu ceva bunatati. si tata-su mura alba. Luna era mare si se vedea un cap de om in mijlocul luaii. Ii fura luna sufletul noaptea si se urea pe burlanul palatului sus pe creasta castelului. Din coada au Tot ce s-a facut. acolo la ea. Acolo. ca nu e cu putinta sa ma despart de tine. El ii trase doua palme. danseaza pe virful palatului. Daca s-au palit amindoua firele. tocmai buni de insurat. Intr-o alta seara isi leaga copaiul si se furisa in curtea palatului. ca sa se sperie mukimea sa nu mai sara peste gardul imparatului. — ! eu am murit. Cum 1-au dus pe asta. un spion prins in iscoada noaptea in gradina imparatului. Se aduna intregul tinert t. Fiecare si-a ales un cal si cite un ciine de vinatoare. Cresteau copiii si muma-sa nu-i putea deosebi unul de altul. Era la mijloc de noapte.cateaua doi catei dolofani si jucausi. Il bat. Imparatul e foe si para. a dat pinteni calului si dus a fost. merge. Pe burlanele palatului se sui printesa intr-o camasa alba ca spuma de mare. da pinteni calului si se duce drept la palatul poleit cu aur al imparatului. il schingiuiesc si el nu spune nimic. plec in lums. cu fiori de moarte. pierdut si 1-au uitat. 22 . sa mergi pe stratul din gradina si sa vezi daca s-a palit un fir de trestie sa stii ca ma aflu la strimtoare mare. Se sui intr-un balcon si se pitula acolo. Simt un dor de duca Trebuie sa. Se plxnge fata ca cineva a batut-o. A plins mama-sa intr-un oras mare si sa conaceasca. Lumea de jos o priveste. Ostenii simtira baiatul.

Trecusera citeva zile de atunci. care le bea toata apa din fintina si pe deasupra o vrea de so|ie pe cea mai frumoasa fata din imparStie. ca cica e spion ticalos si pacatos. El scoate limbile cu otrava. Il dezlega de lanturi zicindu-i: pus la Din nu mai ce-o fi dar tu mi-ai scapat fata din miinile diavolului. cind s-aude din departare strigind imparatul sa opreasca. Fata incepu sa plinga si lacrimile ei erau atit de fierbinti incit ii arsera fate flacaului si acesta sari drept in sus. poduri lume frumoasa. Se umpluse vaile si piraiele de singe. cum le sufere cinele si magarul. se poate. fata nu se mai suie pe casa. astepta sa vie balaurul. sara aceea. prea inaljate imparate. pravalea bolovanii si pirjolea totul pe unde trecea. Tremura lumea de groaza lui si in chiar acea zi linga fintina fiica imparatului. c5 eu am alte ginduri. cu case inalte. Dar toate casele erau cernite si lumea trista. parca ar fi fost oparit. S-au luptat. apoi inca doua si mai ramase cu unul. Nu om Flacaul ingenunchie in fata ei rugind-o sa n-aiba frica si sa-i tie capul in poala sa se odihneasca fiind ostanit de drum. Dimineata. are sufletul robit de luna. Il misca pe baiat: ! ca vine fiara si ne maninca. Sa mergi la palat sa te intolesc precum e un fiu de imparat si sa ti-o dau de sotie. Cind ajunse imparatul. El le-a suferit pe toate. sa opreasca spinzuratoarea. rasucea sabia si-i reteza eel de pe urma cap. Se facura pregatirile de scoatere la spinzuratoare a flacaului. se azvirli pe cal si zbura in vazduh dupa zmeu. Sa facem nunta sa se dudi pomina peste mari si peste {ari. frumoasa ca o zina si tinara. alte treburij am porunca sa fac ceva si trebuie sa colind lumea. Ii ceru balaurul fetii un ulcior cu apa. ii mai taie doua capete.cazne si mai mari. vede frunzele palite la o trestie si isi da seama ca ceva rau s-a petrecut cu el. Cind se lasa sara ii slabira puterile. baiatul isi lua calul si pe aici ti-e calea neica. in timp ce se auzi balaurul darimind padurile si scotind fiacari din cele douasprezece guri. sa-si faca seama cu ea. — Mai baiete. Printesa rasufla de bucurie si-i dadu ulciorul cu apa voinicului. or — Nu A Merse el cit merse si ajunse intr-un oras mare. le pune in disagi. Scoasera baiatul in tirg sa-1 spinzure in vazul norodului. fiindca asa e scris lui sa colinde lumea si — Scoala-te 23 . Si-a dat el socoteala ca din incurcaturi mari a scapat frate-su teafar si a ramas pe loc: de aceea a reinviat trestia. Niscai oameni stau la o masa si se vaita ca s-a aflat o ala mare de balaur. Sunara trimbitele. de la prinz pina la chindie si numai sapte capete i-a taiat. Varsa para si otrava. E tot numai zdrente si pielea de pe el vinata de batai. pe fiica mari fi imparatului. Cind colo. Doarme linistita si nu mai vedea luceferi in luna care o cheama sa se marite cu ei. cazut pe ginduri si s-a pregatit sa piece sa-1 caute. Intr-o vagauna numai capete si oase de voinici care s-au incumetat sa era se lupte cu balaurul. Fata il lasa sa-si aseze capul pe soldurile ei albe si sa-i cate in cap. la palat mare bucurie ca fiica imparatului nu mai este lunatica. Imparatul il umplu de bani. si ostire pe lume care sa-1 infrunte pe acest diavol ce darima copacii. vede ca trestia s-a inviorat. Scoala El nici vorba sa auda. Fata inmarmuri de frica. cu limbile lungi ca niste sulite. Flacaul adormi dus. dar voinicul se ferea. Fratele care-i ramasese acasa. dar ea ii dadu apa voinicului necunoscut. drept la flacau se duse. Leaga calul si intra intr-o cafenea. isi ia ramas bun de la fata si pleaca. calaul vru sa-i puie streangul la git. Puse mina pe gida si sabie.

maica. ramine in palat si-i criceste muierea: — A — — Mai. Intr-o zi. colindind prin imparatie si voinicul ca un ofiter imparatesc sa cununa la manastirea de aur cu fiica imparatului. iar pe cei mari i-a facut scapati. Opriti nunta ! Pina acum acest dregator a spinzurat tilharii cei mici. de ajunse voinicul ginerele imparatului. Vin niste zine si-1 poftesc undeva in Padurea Fermecata si cum ii dau sa bea vin fermecat se impietreste si ramine stana cu cine cu tot. Deodata batu pintenii. Dracul nu-1 lasa numai asa. Se supara voinicul si isi zise in gind ia sa-i invat eu minte pe oamenii : vicleni si ticalosi ! Tntoarse calul si tesa plingind linga mire. Ce sa facem. acum cu tine? Eu zic sa fac o manastire de pomina cu virful in nori si acolo sa va cununati. ca el a fost singurul care a facut zob namila de balauri. Atunci imparatul se minie foe si striga la popi. prea intelept imparat Dezleaga desagii si le izidi pe ! il ! ! jos. baiete? intreba imparatul. sa intru. cu ce drept ia sotie pe o fiica de imparat asa de frumoasa? Atunci ginerele raspunse — Eu am omorit balaurul — Cu ce dovedesti? — Cu cele douasprezece capete — Sa le arate limbile. Auzi. tine capul in poala ma-sii si-1 indeamna sa se aseze pe chef. intra. — lata limbile. Numai fata nu vrea sa se marite Zice ca nu este el viteazul. aflu ca sinteti un imparat intelept. ca aici e raiul si — riu si acolo o padure mese intinse 24 . Flacaul prinse gustul dragostei si toata ziulica se juca cu printesa prin paduri si poienile cu flori incit uitase de tati si de frati. Asa a si facut si pe amindoi i-a cununat. ! ! Imparatul nu ia in seama vaicareala printesei si da inainte cu pregatirile de nunta. Imparatul de bucurie zor nevoie sa marite fata dupa el Ei i-a scapat viata si norodului i-a dat apa. fratilor. Cintau lautarii si fetele se omorau jucind si iubindu-se cu baietii. necredinciosul general a fost spinzurat. acum a venit vremea sa fie spinzurati tilharii cei mari si sa scape cei mici. maria-ta — Unde sint limbile. amindoi se apleca in fata mariei sale imparatul si grai: se opri drept in fata altarului unde sta princu coroanele pe cap. La fintina mai intii sosi un general trimis de imparat sa vada ce a mai ramas din fiica sa. Printesa se intrista ca nu merge la imparat sa-1 daruiasca pentru vitejia lui. dar de la o vreme il muncesc gindurile ce-o fi in odaile acelea ? Isi baga dracul coada in oala lui si-1 indeamna sa deschida odaile sa vada ce minunatii zac ascunse acolo? ! Deschise usa si de-aci intra intr-o gradina. Trece un pod peste un cu ulcioare cu vin si bunatati pentru d-ale gurii. dar lui de asta nici ca-i pasa. de s-a dus vestea despre cinstea imparatului. in soba asta sa nu intri niciodata daca vrei sa — N-am ! fie bine. protopopi si mitropoliti: Stati. stati. Generalul arata capetele si imparatul isi face socoteala ca biata fata si-a pierdut mintile de teama si de groaza. lua fata calare §i-i arata imparatului. — Limbi n-a avut. de ce este in stare. El taie capetele. Intra. care se da drept viteaz fara pereche. mai baiete. ceru-va pe acest mire viclean si ticalos. — Prea sa-1 intrebati inaltate imparate. iti jur zise el. la gradina o poarta de aur si o baba il pofteste pe pamint.: ! ! : s-o apere de necuratul. poruncit sa ridice spinzuratoarea si in vazul lumii. ca asa sint balaurii raspunse mirele. Peste tot era o mare veselie.

— Ba. toti tinerii care visasera atitea mii de ani in Padurea Fermecata. Cind il vede fata se bucura. Veni si sotia voinicului nostru. Tnseamna ca e mort. ca altfel o spinzura de limba. Atunci el ii povesti sotiei sale de ce 1-a asteptat pe fratele sau. dau drumul cinelui si te face praf. arunca apa printre picioare pe statuie si piatra se prefacu in carne si porni pe picioare. Dar mare a fost incur catura ! Ea vede doi soti la fel de frumosi. Si-a zis in gind. o viata are omul si: sin Cit e mosul de batrin. Se deschisera atunci portile spre palat. Sosi atunci si fiica imparatului care iubea luna. ca umbli cu maghii. Tot Iar apoi: ar minca mar din ! Mii de Facura o nunta imparateasca. lasa-ma ca spun si laptele ce 1-am supt de la muma Uite acolo e Padurea Fermecata si pe poienile cu flori. crezind ca este sotul Tl asteapta sotia. nu stiu nimic — Bine. spune unde 1-ai impietrit pe fratele meu? — Ba. il ! si-n gaura de sarpe. maica. Cinii amindoi sar pe ea si de voie. Cinele nu se lasa nici el si tot dupa el pina ce da de palatul imparatului. cu doua palme. Se vazura fratii fata-n fata si cinii lor credinciosi la fel. Dar bine ca n-ai ajuns la ea. apoi ingenunchie si spuse niste vraji si descintece. cazura zidurile mari de piatra dintre cele doua lumi si venira aci toti imparatii sa vada mimmea si zinele ramase pe pamint. Stia ca are sa vina in Padurea Fermecata. Se culca el cu ea dar sta bosumflat. Se sarutara si poruncira vrajitoarei sa invieze toate pietrele adormite. pacatele mele. a sarit pe cal §i-a pomit-o in lume ca fulgerul. Plinse de bucurie ca 1-a regasit iar el ii povesti patania cu vrajitoarea si suferintele indurate de Pestisorul Rosu. ani sa pomeneasca. atunci sa te sfisie-n bucati. pe linga fintini si izvoare numai Feti-Frumosi si nice de imparati. stelele si luceafarul care ii furase sufletul. Sa-1 inviezi pe fratele meu daca vrei sa scapi cu zile Tl trecu puntea. ci e ! ! — De ce n-ai ascultat si te-ai fost potopul. Se repezi cinele §i-i rupse o bucata de carne din pulpa. de cind a zine. — Babo. se mosnenii si atitea fete pusera pe joe veselie.asteapta imparatul. impietriti de mii de ani. te adoarme cu vin si te impietreste pe veci. La buni frati ca dumneavoastra ! 25 . ! — Iar cind vazura cata. il stropi de citeva ori. insa ia-1 de unde nu-i Cotrobaira nimic Se lasa peste toti o tristete ca de moarte. ca frumoase neiubite in Padurea Fermevorba batrineasca. de nevoie. dus in padurea fermecata ca acelea nu sint zmeoaica vrajitoarea care te stropeste cu apa fermecata. merge tot inainte si o baba numai osul si pielea cu un dinte-n gura il tot pofteste sa treaca puntea in Padurea Fermecata. lua apa fermecata intr-un ciob. Fratele sau vede trestia cum se paleste si i se-ndoaie. deschide usa la odaia cu pricina. iar pe zmeoaica o sfisiara cinii in bucati de o mincara ciorile si vulturii. dar ! ei si-1 mustra. zise el. Se intoarce si ea cu spatele la el si adorm suparati. se pregatira de nunta mare intre fratele sau gemen si printesa pe care o vindecase de boala lunii. Se scoala si isi ia cinele. scoate batista si pe ea trei picaturi de singe. El se preface ca doarme. capatara glas si se pusera pe jocuri si cintece.

i-a umplut traista cu bunatati si i-a dat si el sa bea apa din urcior si aimindoi au beut apa din urciorul fermecat si a plecat mosul. Dupa noua luni regina moare si moare. S-a dus si la pom sa se suie si s-a suit pina nu s-a mai vazut asa de inalt crescusa. imparatul a zis ca aluia ii va da fata care sa va sui in virf sa ia marul. S-a pregatit in sacui cu mincare. — in cu apa vie si-i zice: dus la fierar si-a mosu somn i-a zis: Scoala. ea a zis: Daca esti om bun intra. prau si te — — 26 . Cind ii veni vremea de maritat. nu incerca ca toti s-au prapadit si nu 1-a lasat. tu mergi. s-a dus la rege si i-a spus. Mergind el in jos. de nu dau drumul la catelusa cu dinti de otel. Da el tace si n-o baga-n seama. I-a dat pine. S-a dus Petrisor si muma-sa a ramas plingind. Crestea asa de repede ca se ridicase sus de tot si numai marul din virf stralucea. zice o cioara: Petrisor. ce mai stai El s-a sculat. Da el a spus ca a plecat dupa merele de aur. El a apucat-o pe cea din mijloc. a multamit la Sinta Duminica. Da pomul tot sa ingrosa mers el trei si in virf cu trei crengi groase. arunca jos din ceri. incotro s-o ia. muica. Da cine sa suia cadea si murea. Da a doua oara a bircait la mere n-a ascultat-o pe Sinta Duminica. azima. Da mosul era galbin si slab ca un sfint.* palatul era trist ca n-aveau copii. brinza si i-a aratat drumul la sora Sinta Vinerea. L-a culcat pe un pat de flori pe ramura aceea si a visat ca s-a deschis cerul si mosul i-a dat doua mere de aur in mina. ai sa iei merele de aur. Crestea fata. §i inca dupa trei zile a ajuns la Sinta Duminica. servitorii lui. care eria toata albita si a luat merele sa le duca acasa. El eria acum te face — Cine e? — Om bun. ca vine mosul El s-a facut doua fiare de legat si a plecat la rege ca el vrea sa ia merele. Le-a luat. a adurmit si a uitat sa se scoale. — Daca esti bun intra ca de nu. pina nu mai veni nima la fata si lumea sa spaminta si nima nu mai indraznea. I-a dat regina vin si mincare. Pe urma si apoi a nascut la geamul ei a crescut un mar cu doua mere. S-a facut ceata. sa te sui ca tu ai sa le — Fugi. I-a dat sa manince si pe urma nici ei n-a stiut incotro. Cind s-a trezit a vazut merele de aur linga el. n-a mai vazut nimic.! ! : PETRISOR CEL IUBIT A si tot fost odata un imparat si o imparatita care n-aveau copii. da ti-au ruginit merele-n sin. Da — Tu Petrisor. crestea si maru fara alte crengi si in virf eria un mar de aur. apoi a luat ea o plapumS in cap Pe urma a nascut o fetita si i-a pus numili Luminita. Fata se facu frumoasa si tatal ei se numea Ciutura-imparat. Petrisor. Petrisor. Da Sinta Duminica i-a zis sa nu bircaie la ele pina acasa si a plecat el pe jos. Bate la usa A dau drumu la catelusa cu dinti de otel. Intr-o zi trece pe acolo un erau tristi mos cu un si urcior in — Apa mina cu apa vie si striga: ! pentru copii Apa vie pentru copii ! Aude si imparatul aduca pe mos. Intr-o sarS viseaza iai. spusera reginei si a trimes dupa el sa-1 ! Da gainareasa imparatului avea al un fiu numit Petrisor. sari. zile si trei nopti pe craca aia si acolo da de o casuta mica. tot palatul e trist ca moare regina Dadura veste in tara ca moare regina.

declara razboi. Da unu Furtuna-imparat. Baiatul a primit ca — — de ori maidanu sa nu ramiie de pai si atuncea sa ne ia sa ne scoata afara si pe noi. a ascuns merele pe masa si casa s-a luminat de mere. Acuma vinat vine si merge la rege. — Sa ia 90 de maturi si sa mature de 90 — — — — ! — scuturi din friul galbin. Dupa aia el a iesit de acolo. vinat si negru. El sa duce acasa. capestrele si da-ne drumul. sa se duca cei mai tari El s-a suit pe o mirtoaga si s-a impotmolit in imala. eu plec la nunta. Ce faci. manince. ar scapa si el de zmeu. Da imparatul ii spune reginei ca un inger a trimis Dumnezau de 1-a batut pe Lingura-imparat. de acolo prau s-alege de tine. se termina drumul si dadu acolo de nn el a gresit directia palat mare. si Uite ce ai la mine de facut? Eu am trei cai. ca paiele strigau la zmeu. Da cind a ajuns el la cai. Si atunci imparatul iar a zis ca un inger de — — A — — Am si aur 1-a ajutat. facindu-se carbune si caii au scapat cu Petrisor. hai? fost. fura calul. nu e cioara. Petrisor. caii au inceput sa vorbeasca Ei. ma. am fost. Soldatii. A. saracu baiat. El zdrancane capastrul ajunge la mlastina. El drept la ma-sa-n batatura. zboara la frontiera si-1 face zob si pe asta. Si intr-o zi zmeul ii spune ca are de gind sa mearga la o nunta in pustietati peste mari. calul a calcat pe un pai si 1-a ingropat la o piatra in pamint. baiete? — Sa ma bag argat. Caii au zis: Ia-ne. cu mirtoaga. Rosu-imparat da nu-i da si-i calul. tu sa nu scoti caii din grajd ca daca eu aflu. arunca-te si au scos arpiile si au zburat cu Petrisor. e zmeul Si au scos alt rind de arpii si mai iut' au zburat. — Bine. Atunci el a facut asa: a gasit 90 de maturi. Nu se duce la imparat. sa baga pin urechea stinga si iese pin dreapta. a ardicat arpiile si pe front. Atunci zmeul a cazut si a murit. Si a plecat Petrisor acasa. ma. A scos apoi un cai. de acolo un zmeu. am scapa si noi. Lasa. Da aude ca s-a facut razboi. pe al doilea si cind sa-1 scoata pe al treilea. Atunci a scos a treia arpie si au trecut otarul. iar se 27 . zdrancane el capastrul negru. Bate la usa si iese — Ce cati. iar in noroi. declara si el razboi. a maturat de 90 de ori si paiele le-a adunat. Petrisor.! :: la locul in care se desfaceau crengile si el in loc s-o ia in jos si cind colo. da cind oi avea nevoie sa fir — Pai ce sa faca? zisa un cai mai tinar. venit vestea ca trebuie sa se duca la granita. vitejii pe linga el. a zdrancanit din capastrul galbin si a venit galbina. Cind tree ostasii. daca ar sti el ce sa faca. rid ca s-a impotmolit. ma. Zboara ei si in zbor vad indarat o cioara. Petrisor intra in ureichea mea a stinga si iesi pe dreapta si a iesit in toale de argint. ofitarimea rid de el. Si Lingura-imparat s-a pus pe fuga ?i-l batu el pe Lingura-imparat de-1 facu loman. da drumul calului. vino la mine argat. Ii placea de foe. da calul i-a zis: Fuga. da cind sa intoarce mirtoaga lui. Atunci calul a auzit cum chiraie. la douaspe noaptea le dai o tava de jaratec ! n-avea ce sa faca zmeului de el ca avea grija de cai. Era in aur imbracat. Ia uita-te ce sa vede? Sa vede o roata de foe dupa noi. Ce sa zica acum? le dai fin sa ii tasali. ai fost si tu la razboi.

eu am dat batista ingerului in razboi zis fata: au vazut doua mere de aur pe masa. Ce sa faca ei. Se face acum nunta la un imparat. a chemat pe vinatul. Atunci s-a dus la rege si a zis ca gainareasa i-a furat batista. ce stralucea. cind colo. are oichii negri ca ai lui — — — Petrisor. Pe fereasta vad sirmele de aur ele luceau ca o lampa aprinsa. la fel coboara-n hora. — ImpAratul cu doi feciori fost odata un imparat si imparateasa lui. care nu aveau copii. dar el nu vede la sale nimic. A treia oara iar nunta. Bine. Da Petrisor cheama calul cu capastrul galbin. Mergind pe drum ajunse pe rege ii trase batista pun cu iesi si se lega la desti. a iesit in toale de aur cu pietre nestemate. La urma zdrancani de friu. il birui si pe asta. Daca ei vor minca din mar. cu sabie de aur. Intr-o zi. iar trece prin ureichea stinga si dreapta. Da gainareasa sta in fruntea mesii. Au dat sfoara in tara sa vina si ghicitori. zboara in hora si se prinde linga Luminita. Da el soarele ca de frumos ! Pe urma el pleaca. a Sa vina Petrisor sa vedem ce este? Cind vine Petrisor el cu crinul crescut in par ingerul care a biruit armatele. — Nu. il cheama pe rege. gaseste batista regelui cu singe pe ea. Vine alta nunta in alta tara. Regele il vazu si crezu ca el este ingerul. ajunsa iar la mlastina ii lua capastru. intra in mlastina cu mirtoaga lui. unde s-a bagat sluga ca sa scape si n-a spus nimic. o pune pe gard. Cind ajunsa la Rosu-imparat. da pe parul lui a crescut o floare de crin. regina si o iau si pe fata. eu ma imbolnavesc cu gindul la el. A luat el capestrele. Da cum — ! Atunci vad ei ca el e — Eu sint Arata caii sa-i vada si ei. ce sa dreaga ca sa aiba copii ? Au umblat ei pe la toti doftorii. impara- A Un 28 . Iar a dat drumul la cal si s-a dus acasa. da ea a fugit cu copilul la Ciutura-imparat. numai in haine de aur. cred ca gainareasa a furat-o. Lumea vede.: ! ! ris si batjocura. maica. da Luminita zice Muma. Apoi iar linga Luminita joaca si ea cu sticluta ii toarna pe par. Petrisor. iar in toale de aur. dar degeaba. Vrednic esti. A fost nunta mare si buna. ca pe omul ei 1-a omarit. El se duce. Da fata cade bolnava. sa iai fata mea. tinjesc dupa ingerul ala. intra in urechiea stinga si prin dreapta. merge regele cu regina si cu Luminita si el ia friul negru. joaca cu ea si dispare. tu sa iei o sticla de apa de crin si cind joci cu el sa-i torni pe par ca el n-o vedea. Cind vad ele. a zdrancanit au venit toti trei caii si s-a bagat in ureichile alui vinat. Muma. cu pietre nestemate pe el. zice imparatul. da cineva il atinsa cu sabia si singera. ea eria sotie de imparat. o spala. ghicitor le-a spus ca ei au un mar in gradina care rodeste numai un mar.

Dinsul i-a spus: Niste pui de pasari cintau frumos despre noi. Sa cumpere haine de femeie si sa mearga sa-si tunda parul fiindca fetele sint tunse. Cind doarme dascalita au plecat toji patru prin galerie pina la casa babei. Daca vei spune asta te vei face stana de piatra » Gheordache. Baiatul imparatului fu botezat Simon iar al bucataresei Gheordache. Curata ea marul de coaja si il duce imparatului si imparatesei: Maninca ei din mar miezul si bucatareasa maninca si ea cojile. Dimineata baba s-a dus la dascalita si a intrebat cum sint.teasa va naste un baiat. doua luni. au auzit ca intr-un judet din imparatia lor se afla o comuna. Auzind aceasta Gheordache. imparatul are sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. au luat caii si-au plecat peste munti. dar cind vep ajunge acasa imparatul are sa-i puna otrava in ciorba daca nu poate cu cafea sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta ». Se spune ca daca or fost baieti ar fi risipit cenusa. Au ajuns la al treilea munte. care cresteau frumosi ca doi braji si cresteau impreuna. a mai cumparat patru cai din cei frumosi si iuti si apoi a vorbit cu dascalita ca i-a venit doua nepoate din alt sat si ar vrea sa le dea sa invete cu fetele ei la scoala. puiul de pasare a inceput iar sa cinte: « sinteti frumosi si buni. lua cu el o jeava de stuf de la baba si acolo o taie in doua si jumatate o dete fratelui sau si si-au facut lipsa mica prin tava ca sa nu se cunoasca in cenusa ca sint baieji. dar cind veti ajunge acasa. un pui de pasere a inceput sa cinte: « mult sinte|i buni si frumosi. Cind au ajuns la al doilea munte. fiindca fetelor le-a placut baietii. S-au inteles sa fuga peste noapte. Cind au terminat ei scoala. Dascalita a primit sa le aduca la ea sa doarma si sa invete. S-au dus ei in satul cu pricina si au tras la o baba linga scoala dascalitii. Auzind ei treaba asta. au fost de 20 de ani. opri calul si asculta si se intrista. puiul — a inceput iar sa cinte: « Sinteti buni si frumosi. si cind sa-1 treaca in virful lui. imparatul are s5 vada nevasta lui Simon asa da frumoasa si are sa dea drumul la un sarpe sa-1 29 . fratele lui Simon. dar intii sa le controleze daca sint fete si nu baieti. dar ca sa poata intra trebuie sa sape o galerie de la casa babei pe sub drum pina la scoala. Au trimis ei atunci bucatareasa sa culeaga marul. Baba le spune ca e greu. Simon atunci 1-a intrebat: De ce a oprit calul si ce a ascultat. s-au destainuit ca ei sint feciori de imparati si ar vrea sa le ia. cind auzi. I-a dat imparatul pe amindoi la scoala. Cind sa treaca ultimul munte in virful lui. Ea a pus intr-un lighean cenusa cernuta si le-a cerut ca peste noapte se-si faca lipsa mica in ligheanul cu cenusa si dimineata sa controleze daca-s fete sau ficiori. Umblind ei asa prin tara. unde o dascalita are o scoala unde invata doua fete pe care le tine inchise si ziua si noaptea si sint frumoase ca soarele. fiindca sint inchise. Spun ei babei de ce au venit si ca vrea sa vada cele doua fete sa ale dascalitei. Dinsa a spus ca sint fete si nu baieti. Traind ei acolo impreuna cu fetele. care cunostea limba pasarilor. A tocmit baba oameni de au sapat galeria pina la scoala. are sa-i faca cafa cu otrava sa-1 otraveasca si sa-i ia nevasta. fiindca se nascusera in aceeasi zi si in acelasi ceas si minut. care tocmai se copsese. fiindca Dumnezeu il daruise sa cunoasca limba pasarilor. dar cind va veti duce acasa. La un an si bucatareasa si imparateasa nasc cite un baiat. vin la tatal lor si-i cer bani multi sa piece pin tara vada lumea. a oprit calul si a ascultat mai bine. Feciorul babei Gheordachi mai istet decit Simon. pentru ca aveau de trecut trei munti.

Simon. Gheordache s-a s-a sculat s-a ! sculat viu. « -Euam Simon i-a zis: — Spune-mi ca sa te cred. are sa-i faca cafea cu otrava. Pasarea a mai cintat ca daca voi spune ma voi face stana de piatra. S-a sculat de la masa si a sarutat iar mina imparatului si a zis: — Sa ma ierti. s-a dus la poarta sa-1 dea de stana de piatra sa-1 omoare pentru sufletul lui Gheordache. sa-1 omoare si sa-i ia nevasta i. tata. Imparatul a luat atunci stana de piatra si a pus-o la poarta ca de pe ea sa incalece pe cal. cind tocmai imparatul era la biserica. In timpul dnd era sa-1 dea cu capul de piatra. cind imparatul dus sa vada ce s-a intimplat. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. tocmai in ziua de Pasti. sa moara si sa-i ia nevasta ». Atunci el i-a spus: — Cind am trecut peste intiiul munte. dar atunci am sa ma fac stana de cafea sau piatra alba. Gheordache a lovit cu genunchiul in masa si a varsat cafeaua pe masa. Imparatul il ierta. a prins copilul si-a intrebat-o ce vrea sa faca? Pre sufletul tau vreau sa-1 dau jertfa. Gheordache a frinat calul a oprit si a ascultat ce spune puiul. de bucurie.muste cind va dormi in camera cu nevasta si sa i-o ia. ne-a cintat bum si sinteti de la Atunci eu m-am ascuns aci si cind a venit sarpele. are sa dea drumul la sarpe sa-1 muste. Imparatul. > Dar eu am varsat cafeaua cu genunchiul de pe masa si te-am scapat de la moarte. cind s-a trezit a aprins lumina si 1-a vazut pe fratele sau cu sabia scoasa si i-a strigat ca vrea sa-1 omoare ca sa-i ia nevasta ca e mai frumoasa ca a lui. Sara cind se culcara. are sa-i faca ciorba otravitoare. Dupa ce au trecut muntii au mers ce au mai mers toti patru calari pe cai si au ajuns acasa. am rasturnat ciorba si te-am scapat de la moarte. Atunci Gheordache i-a spus: sa-ti spun cum este treaba. Atunci eu am dat cu cotul. dar el s-a facut stana de piatra. iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. Dupa un an. Cind am ajuns la eel de-al doilea munte. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. Simon nu 1-a crezut. nevasta lui Simon a luat copilul. 1-a gasit pe Simon cu nevasta sanatosi I-a povestit imparatului ca Gheordache a vrut sa-1 omoare si sa-i ia nevasta. ca de bucurie mare ca am luat fetele cele mai frumoase si nu stiu ce fac. a intins o masa si a pus cafea pe masa sa manince. ca am gresit de bucurie ca am sosit acasa cu nevestele noastre. te vei face stana de piatra alba. Dimineata. Daca vei spune aceasta si la altii. El a cerut hainele noi sa se imbrace sa mearga la biserica. Imparatul 1-a iertat. Dupa ce s-a imbracat s-a dus la bisericS si a intrat — 30 . puiul iar a cintat: « sinteti buni si frumosi. dar cind veti ajunge acasa imparatul o sa vada nevasta lui Simon asa de frumoasa. s-a sculat apoi si a sarutat mina imparatului si a zis: — Iarta-ma. Gheordache i-a aratat ca i-a fost trimis sarpele sa-1 muste sa moara si imparatul sa-i ia nevasta. Cind am ajuns la al treilea munte. tata. Si in acel moment s-a facut stana de piatra. iar Gheordache a inceput sa vorbeasca tare sa rida de bucurie si ca din intimplare a dat cu cotul in masa de a rasturnat toata ciorba din toate strachini. Simon si Gheordache aveau camerele una linga alta. Atunci s-a adus piine si ciorba. dar daca nu reuseste cu cu ciorba ». Dimineata. Gheordache luii o sabie si se furisa in camera fratelui sau sub pat si cind veni sarpele pe o gaura din zid ii taie capul si trase sarpele afara din gaura. un pui care spunea: frumosi. nevasta lui Simon a nascut un baiat. 1-am omorit si te-am scapat moarte. sa-1 otraveasca sa-i ia nevasta.

mai gura-casca si nu vii sa lucri. se face nevazut si zboara te miri pe unde. Imparatul s-a mirat intirziat asa — FLOAREA GRADINARULUI de neam mare care avea douasprezece fete. iese afara. Fetele le luau. le imbracau si pina seara le rupeau. caci era daruit de la Dumnezeu si cu glas si a spus la cintareti ca daca era Gheordache n-ar fi de mult cu slujba. Intr-o noapte ii vine in vis o zina si-i spune: « du-te in col^ul florariei. facindu-se nevazut. fetele multe sint saracie la casa omului. il priveau. sa plivesti douasprezece straturi de flori si sa le uzi si in fiecare dimineata s5 si asculte Un — — — imparatului douasprezece buchete de flori. ai sa gasesti o nuia de putregai care straluceste noaptea. pe tine sa nu te vada ». ce mergea din stapin in stapin. Ba cum sa nu viu. In fiecare dimineata. s-o stergi bine si s-o pui in pamint. Imparatul le tinea pe toate inchise la un castel si in fiecare dimineata le scotea cu rindul sa le plimbe prin gradina ca sa nu le fure vreun vrajitor ori zmeu aciuat prin tufe. iar el pleca tot rusinat. ii zise mai marele gradinarilor. Gheordache avea in mina si un stat de busuioc. Orice ar fi facut imparatul cu ele. Aci a cintat asa de frumos ca slujba s-a terminat si imparatul ramasese pe loc de frumusete si de mirare ca e Gheordache sau e sufletul lui. zicindu-i: Uite. cum se varsau zorile. Din ea au sa rasara trei flori galbene. Tu s-o inghiti daca vrei sa te faci nevazut si sa vezi tot ce e pe lume. de la usa. daca n-or fi murit. stapine. chiar asta este si pofta inimii mele ! Il ogodi ajutor de gradinar de flori. imparatul a plecat acasa si la poarta n-a mai vazut stana de piatra si atunci a inteles ca el a inviat si a venit la biserica. Dar o data-i izbuteste si dupa ce o saruta. imparatul le aducea douasprezece perechi de papuci de aur si douasprezece rochii albe de mireasa. A venit si Gheordache. atunci nu se mai inchid e si ramine sa se paleasca. Dimineata le duce cite o chita cu flori si busuioc. Apoi iar intra in odaia lor sa vada 31 . Cind a trecut pe linga imparat i-a sarutat mina si i-a dat busuiocul spunindu-i Cinstit nepot ai din partea lui Simon si a mea si trece mai departe in strana linga cintareti. primeau florile. Fetele voioase. baiete. §i-a luat nevasta care se cernise si au petrecut si poate mai petrec si azi. Sa sapi douasprezece razoare. baiat sarac. din ceruri. cu capul in jos. sa le fie cu noroc. pindeste noua si nu poate sa prinda clipa ca sa sarute floarea cind se deschide. Si macar ca erau dar oriunde.: in biserica cintind psalt. A un imparat pace. Ele infloresc in fiecare noapte intr-o clipa si tot intr-o clipa se inchid. ca faceau mare paguba la casa imparatului. Ce te uiti. ce ai sa faci in fiecare zi. pindeste doua. Dupa ce s-a oprit slujba. dar lumea duci la fiicele De aci inainte. el culegea florile cele mai frumoase si le ducea la geamul frumoaselor printese. nu le putea stapini sa-1 fost odata si vestit. ii zimbeau si-i multameau. fuge de la boier intr-o zi pentru ca mr-i platea simbria si se opri drept in fata florariei imparatului. Daca ai sa prinzi clipa aia si ai sa sarufi pe una din ele. Findeste o noapte. inghite floarea galbena. si dupS ce le da.

chiotesc si joaca pina ce le prinde seara la joe. vazind ca padurea are picioare si merge. El iar n-are de lucru. apoi niste flacai le purta cu cintecele pina ce le momi intr-o padure cu frunzele de aur. Mai multi flacai le venira in ajutor sa coboare din corabii si cum pusera piciorul pe pamint se incinsera niste dansuri dracesti de-si prapadira si papucii si rochiile. zise una dintre ele fi. se culca padurea si tac pasarile. A doua zi. zise cea mai mare. coboara scari. se-ntinde si rupe o creanga. tree prin tunele si pesteri. tnlcar de raminem in pielea goala. Printesele abia scapa cu viata pe sub steiurile ! — —O de piatra. Se cutremura iar padurea. Dupa ce ostanira si ramasera desculte. Coboara incet soarele spre asfintit si atunci abia baga el de seama ca padurea are frunzele de argint. zimbeste si nu zice nimic. Fa. dar de hora noi. linga o padure cu frunze stralucitoare ca diamantele si in loc de lampi. Apoi se culcara si adormira bustean. Printesa primeste chita. El se duse in grajd si adormi de asemeni. Ajung la marginea unui lac mare si frumos stralucitor ca oglinda. care se tinea scai dupa ele. se-nfurie si se misca sa prinda hotul care a ranit-o dar nu vede nimic El se urea in virful padurii si scapa. Apoi se pune o furtuna si da un potop de apa. Beura ele apa. beau apa.! ce indeletniciri au. si-a zis baiatul. zise o fata. se vede treaba. Cea mai mare le porunceste o data celor mici: Imbracati-va. nu si de petrecere nu ne In noaptea a treia. De data asta corabierii le due la niste izvoare cu apa fermecata care dadeau tinerete fara batrine^e omului. Acolo la mal le asteapta doua corabii de aur cu patru marinari la fiecare. de facura ferfenrfa papucii. se urea pe corabii si ajung intr-o poiana cu flori albe si rosii. Se sui si el in corabie si poposira la un castel minunat la poalele unui munte de argint stralucitor ca soarele. saruta floarea a treia galbena si o inghite si pe aceea. dupa care se face nevazut. lasaii. N-are rabdare. Fetele iarasi se iau de mina. tipa. In seara urmatoare iar pindeste pina ce infloreste floarea cea galbena si iar rupe o floare. — Acolo se opresc la o fintina. Sta in odaia lor si asteapta sa coboare in alta lum3 cu ele. ci mai indata sint diavoli sau zmei prefacuti in piele de om. fie — Trebuie sa ceva cu — Trebuie. cind le aduce florile. ca pina acuma asa ceva nu ni s-a intimplat. Padurea simte. raspunsera alte surori. in niste rize de rochii de li se vedeau pulpele si soldurile. $i iar se pusera pe chiote si joe. o saruta si o maninca. Printesele stau ingrozite la fintina. era aci o alta lume. Cineva ne-a simtit. dea sa scoborim sa nu intirziem. baietul pitula frumos in chita micutei printese. Apai iar se face nevazut. ca abia scapara bietele fete cu viata. Isi face baiatul socoteala ca baietii astia nu sint oameni. Dimineata. strecoara in chita printesei celei mai mici ramura de argint rupta din acea padure fermecata. Au intrat prin pesteri si tunele pina ce au iesit la un luminis. luminau mii de licurici pina ce coboara aproape de ei luna. rupe o crenguta si o pastreaza. s-au legat una de alta sa nu se piarda si pe o seara adinca au scoborit in fundul pamintului. rochiile albe de mireasa. Iesi o luna mare si frumoasa de se vedeau oamenii lucrind pe ea la ogoare. S-au imbracat cu rochii albe de mireasa. Isi da el seama ca nu-1 simt desi sta pe lampa ce atirna pe un cinghil de aur in mijlocul odaii. se-ntoarsera precum venisera. porneste sa caute dusmanul si daca nu-1 gaseste se pune cu potopul si furtuna. Apoi se intorc acasa. 32 . Se potoleste furtuna. ramura de aur rupta din padurea cu pricina. este lucru curat. aici nu este lucru curat.

da el cu inele de aur. Iar feciorul. Dete imparatul peste ei dansind si se rasti: — Hei. 33 . Se lasa iar noaptea si ele s-adunara pe mormintul lui mama-sa ca sa dea la noroc. a plecat muma cu ele la bilci.! si si izvoarele la fete. Tree prin padure si ajung la un loc. Cum i-a dat-o printesa s-a rosit ca racul. Si sa dusa. 1-ar cunoaste si pe morar. ramura cu frunze de diamante. insa baiatul zboara deasupra si nimeni n-are ce-i face Vine cutremur. de aceea am saracit ca voi cu dansul si cintecul vostru nu mai conteniti de o sa ma duceti la sapa de lemn cu atitia papuci si rochii rupte. Toate ar fi dorit sa ajunga imparatese. Cind s-au intors de la bilci. da el cu trasura. Copacii dadeau cu crengile se aplecau in jos sa omoare pe eel ce-i rupe din trupul ei. Fiecare sa va maritati cu cine va e pofta insa una sa ramineti cu mine sa am si eu stilp la batrinete. Sa fi vazut acum cutremur in padure. iar domnul in alta parte. sa va cer pe fiica a si mai mare sa mi-o dati cu mine sa vada ea averea mea. Le cintara cintece frumoase de se induiosa padurea poftira sa se marite cu ei. De data asta am sa va fac pentru cea din urma oara pantofi de nunta si rochii de nunta. Ele au plecat la bilci. s-au intilnit cu domnul si le-a zis: — Sa-i spuneti domnului morar. ascunse in chita cu fiori. Fata a plecat cu in casatorie. s-a casatorit cu fiica cea mai mica si mai frumusica a imparatului. ca o sa-i fac o vizita. si facu in asa fel Asa Ea ramase pe pamint cu FETELE DIN MOARA Era un morar si avea trei fete si era bogat. stiu eu de undeva — Dumneata stii sa cinti si sa dansezi frumos? — Stiu — Bine. La nunta lui tot poporul a fost chitit cu flori din gradinele imparatesti si s-a facut o nunta mare. stapina ? Parca v-ati incalzit prea mult la dansul cu zmeii. pina ce din gradinar si florar. Gradinarul iar se facu ca norocul sa-i pice micei printese. vaete si tipete. iar surorile coborira jos in lumea zmeilor si facura acolo nunta jucind pina ce ramasera in pielea goala. furtuna si iar potop de ploaie ca si mai inainte. ajunse imparat. Dar de unde stii? Pe el ascunzind-o in ! mai frumos decit zmeii. da muierile zic: — Sinteti cunoscuti? — Nu zise morarul. iar dimineata gradinarul. cum alta n-a mai fost sub soare. Se intoarsera acasa frinte de oboseala. cine sa mosteneasca imparatia si sa ia scaunul de aur dupa moartea imparatului. De ce va rositi. — — — Ei. tinarul gradinar. se viri printre ele se si intimpla. se-ntilnesc cu un domn bine imbracat si domnul a vorbit cu ele ca si cind le-ar cunoaste. Ea cinta si el dansa ! nevazut. Tntr-o zi. — Uite de ce am venit. Zmeii venira si le nu-1 rabda inima si din nou rupe o creanga cu frunza de diamante sin. atunci sa cint eu la ghitara si tu sa joci. Ele n-au vrut si iar s-au pus pe joe petrecere de si-au facut rochiile zdrente si papucii bucati de iapa moarta. De acolo niciodata nu s-au mai intors pentru ca poarta le-a inchis-o gradinarul si ele s-au maritat cu zmeii.

si fata $i-au ajuns acasa a scapat in butoi. da lui muica-sa Cind a ii face samn sa cheme militia si casa morarului sa umple de armata intrat militia. Da el avea o haita de criminali. §i daca nu avea copii. m-am gindit s-o aducem si pe mama si tata sa vada si ei palatul tau. pe urma o duce pe ea sa vada casa lui. ca plec.! Merge la — camera asta. nu se povestea. Ajunsi. s-abate pe un drum intunecat si ajung o casa mare. Cind colo. n-ai vazut pe fata? — — ! — ! — — N-am vazut. ea vesela. fata deschide lada si sa vad capetele fetelor. se plingea la toti sfetnicii sai si-i intreba. Da sa nu intri in — — ! ! aci. Zice: — Buna ziua. $i-l duce pe el militia. Da s-au intors ei la fata. Au omorit ei din militieni si au ajuns criminalii si au legat-o de un pom. giuvaieruri §i altele. O duce el cu trasura in fundul padurii. sa vada ce este? fete infipte in tapi. ca hotii m-au legat. Baga-ma-n butoi. zise ea si ramasa Cind colo. Ia cheili si sa nu intri in camera asta. dezleaga-ma. se-ntristeaza ea si i-adat si ei cheili sa nu umble in odaia aia. A intrat si ea si a vazut capetele la surorile ei. a desfacut ea lada si s-a uitat. aci in padure fata. am venit sa cer fata mijlocie. Ajung ei pe mos. zise el si pleca. Si ea curioasa vede capul lui soru-sa a mare A pornit sa plinga. — Bine. Cind vine el iar zice: Ai fost acolo ? Te taiem. dupa doua-trei zile vin. Mosule. cind colo. ca ailalta Pe urma iar sa e ferice de ea Pe urma sa venim cite§i patru sa facem nunta. se duce si o taie si pe ea. Sfetnicii il sfStuiau sa dea sfoara prin tara mai umblat incoace sa caute vraci care sa faca ca imparateasa sa nasca copii. Si-a dat-o morarul. IMPARATUL FARA COPII A rat care fost odata ca nicicdata. merge. ca daca nu era. da n-o gasesc. ce sa faca ca sa aiba copii. trece un om cu un butoi in car. Fata curioasa sa duce drept da nu poate fugi ca e incuiata. A pus ei lada in trasura si s-a dus la ta-su vesela. A fost un impa- nu avea copii. A 34 . sa luam o ladk si s-o ducem s-o vada. Zice ea. au dat lada jcs si i-a zis sa mearga si el acolo. sa mascheaza si-i cere fata mijlocie. au dat-o si pe-a mica. A inceput ea sa plinga ! duce la — Ce ai umblat acolo ?§io aduce acolo si-i taie capul morar. Cum sa scape ea de aci? Desface si alte camere §i gase§te numai lazi cu aur. fugarindu-i pe alti milijieni. il pupa ca a venit el. Cind el vine. da ea era mai desteapta si sa face vesela. la numai capate de odaia aia. Stii ce. Iar sa preface pina o ia si pe-a mica. Aci ti-e palatele? Da aci Da ea a vazut ca lucrul nu este curat El facu pe seriosu §i zice: Na cheile colea. — Mosule. S-au dus acolo si in cale au iesit tovarasii lui cu armile. scap eu de-aici A golit o lada cu pietrele nestemate si le-a pus in lada si deasupra a pus giuvaierurile. A luat cheia si a pus-o la fel ca sa nu priceapa el. Am vazut ca ai scumpete mare.

Vedem — ! 35 . fiindca copilul crestea si crestea si cirlanul. imparat si cu plecaciune zice: ! ! ! Ea zice: Da. sfetnicii — Ce vorba este asta. numai imparatul i-au spus imparatului. La un timp. Trecu cinci luni. si anume — Uite. Da-i sfcrra-n tara dupa copii.! ! ! incolo. ce leacuri de copii are omul asta. pe toate drumurile prin toate partile lumii si nu putea afla nimic care sa poata face ceva ca imparateasa sa aiba copii. daca asta sa faca un copii. multe mere am mai mincat eu si n-am facut copii. Imparateasa nu i-a dat nici o seama ca iapa a mincat sau n-a mincat cojile. Copilul crescu frumos cu parul de aur. Ce este? Aud ca dumneata ai leacuri de copii. dupa cum ma simt eu. dar nu e copilul. dupa trei. Cind auzi impasa vedem. fiindca avea sa aiba si el un fecior acum la batrinete. ca sa-i mosteneasca tronul. Intr-o bunS zi. Mai. patru luni de zile. trecura sase. si-1 da imparatesei sa-1 manince. Cind avu copilul opt ani se ducea s punea mina pe cirlan. leacuri de copii Cind auzira oamenii de acolo. cind imparateasa a nascut un fecior si gloaba de iapa nascu si ea un minz cu un corn. unde e copilul. imparate Am leacuri de copii. Au dat fuga si mine la si tot satul zisera: ar vrea ratul. ca nu mai putea nimeni sa-i dea de mincare si nici sa puna mina pe el Imparatul porunci slujitorilor sai: Inchideti cirlanul. o gloaba de iapa care umbla pe-acolo prin curte. Mare bucurie pe imparat. De minune. palatul imparatesc. il curata frumos si se apuca sa-1 manince. — Buna ziua. In timpul asta. da ce are sa moara? zic unii Nu mai trece mult si se aude ca imparateasa a nascut un fecior. — Bine Ma omule la imparatul marul. Cirlanul nu-i face nimic copilului Cind copilul avu ncua ani. Supusii imparatului se intrebau ce va fi cu copilul. ma omule. trece un om pe acolo prin comuna unde era imparatul. Baaa Fata si iapa un minz cu un corn. la marul. caci auzise si el de povestea imparatului fara copii. ! Se duce omul Sa traiesti. Dupa ce maninca ea marul. veselie La mare ca imparatul are un copii care sa-i mosteneasca imparatia. Bietul imparat era cu jale mare. — inaljate imparate. calul. se trezi imparatul ca nu-i nici copii. iese afara cu el in curte. nu-i nici calul. un minz cu un corn ! nu s-a mai vazut. un fecior voinic de toata frumusetea. — Ce. vine si maninca si ea cojile. ii dadea de mincare. — Da. imparateasa se simte ca o sa fie rost de copii si zice: — Ma imparate o sa fie rost de copii. acolo intr-un grajd undeva si lasati-1 in plata lui noi ce o fi si cu el. Cirlanul crescu si el si se facu mare si nazdravan. Baaa asta ! — Da ! ! — — Bucurie mare in toata imparatia ca imparateasa a nascut un fecior. dar din marul sa-1 maninc si pe asta. cine-1 va minca va face un fecior de mare isprava. marul asta. trecura opt. Calul. la a noua luna se aude in toata curtea ca moare si moare imparateasa. zise: Sa-1 aduceti la are leacuri de copii. si incepu sa strige: si — Leacuri de copii. nici cirlan Supusii imparatului se intrebau: Baaa unde e copilul. — Dumnezeu. n-o sa fie rau.

Sa bagi seama sa nu te vada cineva ca s-a sfirsit cu noi. acolo si se plingea. pe unul mai rau. De aci inainte l-a numit chelu. am destele si cu argint si cu arama si cu aur. S-a dus copilul si l-a barbierit. . — — — ! — ! — Ce facusi. l-a sters.! n-a avut ce sa mai faca. s-a dus si a bagat destiul unul intr-a cu arama. Cind s-a dus la cal Mai zice bagai mina. unul intr-a cu argint si altul intr-a cu aur. sa vii la mine si sa-i dam drumul. — Mie nu mi-ar trebui asa multe. zice de unde doarme el. si mai. Calul era nazdravan. Dupa aia. Zmeul nici n-a bagat de seama lucrul aia. toca lemne. copilul 1-au luat zmeii si 1-au bagat sluga la ei acolo si pe cal 1-au bagat la grajd. cind om socoti noi ca toate slugile o dormi si zmeul. Copilul se ducea linga cal. In sfirsit. El bucuros s-a dus si i-a stiu cita oara. copilul s-a declarat barbier. de trei ori ca sa nu banuiasca zmeul nimic. — Mai — Noi calule. om mai scapa noi de aci. Ce mai trebuie sa avem? De acolo unde se culca zmeul. de sub patul lui. cu briciul. A barbierit incoace si-ncolo. gateste-te si la noapte. Repede a scos batista. dar sa te legi la deste. Copilul ranea la cal si vedea si de alti cai. El a cautat o besica si a pus-o in cap. s-a dus. Cind 1-oi barbieri sa faci in asa fel sa-1 atingi cu briciul si iute sa dai cu batista ta. tu vii la mine si nu mai pui mina sa ma iei de friu. Ei zice tot mai trebuie sa avem ceva. Copilului atit i-a trebuit. i-a luat si citeva fire de par din barba si-a bagat batista in buzunar. La aia cu aur a dat si pe cap si si-a facut si capul tot de aur. pina s-a invatat. Dupa aia sa vii la mine si sa-mi spui. Mai are zmeul si alte slugi si odata si odata are sa te cheme sa-1 barbieresti si pe el. lasa ca tot ne mai trebuie ceva. ma? — Pai ce sa fac. pe unul mai bine. alta de jur imprejur cu argint si una cu aur Tu sa te duci sa bagi destiul intr-a cu arama si te legi la deste: unul intr-a cu argint si unul intr-a cu aur. sa iei singele zmeului. — — — — — — — si Calule. Uite mai. Sa mai iei si citeva fire de par tot din barba lui. da dadui si pe cap ! ! . imi facui — Cauta o besica si pune-o ! si capul de aur. calule am si din singele zmeului si din barba zmeului. Tu te fa barbier si sa barbieresti prin curte. facea tot ce trebuia prin curtea zmeului. dorm 36 Ei bine. aducea apa. sa spui ca te-ai taiat. Tu la care fintina te duci si aduci apa ? Ce f intini sint ? Una este sleita cu arama. ori zmeul asta ne-or minca oasele noua la amindoi. l-a atins spus calului. Bine zise calul. . Cind auzi zmeul caeun bun barbier. Cind te-o intreba cineva. in cap. L-a pierdut din urma pe copil. de acolo sa faci tot ce-i putea sa iei o pietricica cit de mica si s-o bagi in poznari. l-a chemat la el sa-1 barbiereasca. Intr-o buna zi calul ii zise: o sa scapam de aci daca o vrea Dumnezeu si uite cum: Ne tre- buiesc multe lucruri. luai si pietricica. Cind le-oi avea pe astea toate. El a facut cum a putut si a luat si pietricica aia. S-a facut o data. de doua ori. s-a dus. . odata pe cind il barbierea pentru a nu — Ce ne trebuie? zise copilul. dar tie iti trebuie multe. ori ba.

mai avem decit singele. Bietul copil a zis: — Iar ma arde in spate — Te arde rau ? — Ma arde rau — Arunca firele de barba ! ! ! de barba s-a facut o padure deasa. ce sa mai bea. 37 . — — drumul Mai Mai si zice. s-a pus si roade. De aci inainte i-a dat mina pina au dat de livezi mindre. poti sa si bei ca tot trecem de el pina la hotarul tau. balana? Ce sa fie ? Sai pe mine si intinde-o repede Pai ce e? — ! — — — —A fugit baiatul. ca trece de hotar si nu mai avem putere asupra lui. tu Cind la el. Se duce zmeul inapoi. Cind te-o arde rau de tot. lui nu-i era de copil. Cind a ajuns iapa acolo s-a oprit. — Mai da-i si tu — zice — ca uite. de nici pasarea nu putea sa treaca prin ea. e cam rau de noi pina trecem de hotarul zmeului. si — mina ! auzii o bubuitura? zmeul crapa. Cind a ajuns zmeul cu pumnu. s-a a aruncat piatra. cit fug eu de tare. balano. asta acum e singele tau. — Mai zice — ma arde — Arunca piatra. ce sa mai manince. pus cu paru pe un zid de piatra. Zice zmeul: firele Cind a aruncat — — — ! — ! — Da-i bataie. da-i bataie si copilul cu calul nazdravan si zmeul cu iapa nazdravana. nu mai are putere asupra noastra. da aia ma intrece inca o data. ! La un timp copilul zice: Mai calule. chelul cu cal cu tot si avem timp sa-1 prindem. ?i roade si roade la ea. sa si — sa — Ei. zice — sa stii ca e arunci piatra aia jos. care o avea zmeul a inceput sa necheze. Zise: Ce-i. noi. Tu sa stii ca aci in comuna vecina este o imparatie mare. s-a facut el. Sara cind au socotit ei ca s-au culcat toate slugile si s-a culcat si zmeul si au adormit. Si acum sintem liberi. ma arde in spate ! zmeul dupa rau. a ros. Zice baiatul: Om trai. Zmeul a sarit din somn si a fugit la grajd. ca are zmeul o iapa balana. s-a dus in grajd si a tras capastrul de pe capul calului. poti maninci. care. Cu aia scapam noi ca nici mult Ei zice nu mai e pina trecem de hotarul zmeului. taie si cu palosul pina cind o trecu. de ciuda a crapat.! ! ! imi tragi capastrul din cap. zice. fugi. A pus mina pe iapa si a intins-o dupa el. Iar zice copilul: Mai ma arde in spate de nu mai pot Arunca singele. a trecut prin »1 si dupa copil. Cind om trece de hotarul zmeului. Cind a ajuns zmeul la ea. A aruncat batista §i s-a facut un piriu de singe. Mina. a incalecat si-au luat-o la fuga si da-i bataie Iapa nazdravana. ca nici mult nu mai e pina la hotarul zmeului. om muri. sui pe mine din grajd si s-o luam. Daca ne prinde cu aia. ii era necaz de cal ca era nazdravan. noi tot fugim. Cind a auzit zmeul ca e Cind auzi copilul: singele lui. pline de flori si miresme calul zice: — E ma copile eu ramin aci.

as avea nevoie de sluga si n-as avea nevoie. se infatisa imparatului si-1 ruga sa-i fie sluga. veni toata herghelia. nici pe-a mijlocie si numai pe a mica. sare pe cal si face gradina toata praf. veni calul. El are sa nu pui ochii. imparate. ia trei fete. Daca vreti sa o vedeti — Bine Nu e nevoie sa merg sa o vad. cind ii veni lui odata bine. ramase cu parul lui de aur. In timpul asta. S-au dus fetele. ! doi si pe urma eu plec si tu ai sa ramii in locul imparatului. sint batrin. — Cum cine sa fie asta si ce e cu el ? ! zise nimica. La un timp. Se duce la gradinar sa-1 puna la lucru. da. ar fi bine sa ma lasati sa plec ca baiatul care mi 1-ati dat la gradina este foarte priceput. Imparatul ii zise: — Mai baiete. cum face gradina praf. nici pe-a mare. zice: te bag la gradina de flori ca am un gradinar batrin si ar fi timpul sa-1 schimbam si Lua sa ramii tu. ca eu sint linga tine. — Mai Nu — Maaa da ce e aici? — Imparate. face el. intr-o duminica pe cind era imparatul Ia biserica. cum nu face ca fata cea mica il vede. imparate Statu el cit statu. a venit o herghelie ! de cai si mi-au facut-o Mai se poate? Fata cea mica era pe acolo pe-aproape si zice: Da.! ! ! ! de la mine capastrul asta. Unde e nevoie. - ! — ! — ! 38 . priceput si mergea de minune ca era o mindrete. plina cu fel de fel de flori ce nu le mai vazusera. te bagi sluga la imparat. saracul Iiii potopul imparate. trece prin gradina si cind se uita. zice gradinarul. cine are nevoie de o sluga? — Cine sa aiba decit imparatul. si ce facuuu prapadul lui Dumnezeu. — ! — — Bine. Tu Tu — Binee copilul capastrul si pleca. sa facem o gradina tot mai frumoasa de cum a fost. Sa mearga fetele. lepada besica din cap. copilul da tot stind eu pe aci calul meu si-o aduce aminte de mine ori ba? Scutura capastrul. se arata un b§iat destoinic. te duci. un an. ramii aci cu mine. da dregem noi alta data. Mai. Se duce batrinul gradinar la imparat si-i spune: Marite imparate. Se duse in sat acolo. zice. punem iar alte flori. acolo intru si eu. imparatul lasa cite o fata in fiecare zi acasa. Cind vine imparatul de la biserica. in care timp in fiecare dumineca imparatul se ducea la biserica. apoi cum ii da drumul calului. ! meu sa ingrijesti de gradina Eee statu el un an de zile. Se duse el. Spusera tatalui lor de minunatiile de flori din gradina si cerura ca baiatul sa fie mai departe gradinar. Fata mica ramasese acasa. s-au uitat si niciodata n-au vazut gradina mai frumoasa ca acum. era sa-1 omoare. se uita bine la el. — Bine. §i mi-au rupt si straiele degeaba m-am tinut la ei c5 de pe mine Erau sa ma si omoare. doi. lucreaza bine si gradina este o frumusete cum n-a mai fost niciodata. acum fetei celei mici — praf. o vede facuta praf. zisera oamenii. tata si eu vazui. — Bine ma copile. Cind vei avea nevoie de mine sa scuturi capastrul. nu mai pot. Fu chemat la imparat si-i zise: Bine tu ramii de azi inainte gradinar. Ei. te invat aci un an.

tmparate sa-mi fie cu iertare. trecura — ! ! toti feciorii si . mare. rind. asta e gata sa treaca si asta abia incepe. atunci imparatul zice: Toata curtea sa treaca prin naintea fetii. Cind aude imparatul zice: Eiii si asta e o idee buna a omului asta. la chemati-1 incoace la mine. pe a trecuta. — 39 . Ei. cu omul asta nu e lucru bun. si care fata i-o place de baiat sa dea cu marul in el. zice imparatul. ! la ratal lor si-i spune: si ea: uite ce flori mi-a adus mie. mare e cam trecuta. A mica cum sta cu marul in mina. N-a mai trecut mult si imparatul asa a facut. — P5i unde e al tau? — PSi. care vreau sa se insoare si fetele sa-si aleagS pe cine vrea. Inseamna ca eu am intirziat cu fetele mele si ele s-au ajuns ca n-au sa se mai marite Eu am sa dau sfoara in tara ca-mi marit fetele. gradinarul. Fetele si-au luat cite un mar. una trecuta. nu trecu al meu. Sa dea fetelor cite un mar in mina si zice: — Fetele le punem sus. s-au urcat in foisor si prin fata lor treceau in rind. ! nu alese nici unul. asta e trecuta. Trimite dupa el si-1 imparatului. tu nu alesesi nici unul ? — TatS. Cind vad treaba asta fetele mai mari. trei buchete de flori. Cind facu el gradina si mai frumoasa. Ei. asa cum i-a placut. Dar cum? Sa se stringa toti feciorii.! ii intra la inima. a dat sfoara in tara ca isi marita fetele. — Ce v-a adus? — Uite ce floare mi-a adus mie. Sa mai — Tat5. — — mica spune aduc in fata A si omule. A mare isi alese unul. ca da aleia mai mici florile mai mindre le iau si dau fuga — Uite ce mi-a adus gradinarul asta. Au venit multi feciori si s-au sfatuit cum sa faca. Uite. asta mijlocie e e ca gingia. ce flori ai adus in dimineata asta la fetele mele. — Ehei ma cu asta avem bucluc. — Ma tat5. pe a care e gata sa treaca o da la a mijlocie si a mai frumoasa o da celei mai mici. spune a mare. daca mie nu-mi place nici unul. ducea la cele trei fete. una gata o da la a una numai imbobocitS: Le duce si le da fetelor. ! numai buna de maritat sa treaca si si el trei buchete de flori. Numai ca ea mai era sus. mai mare. a mijlocie si-alese si ea altul. Eu am adus florile asa cum sint fetele. A — Tata. nu trecur5 toti — Cum nu trecura toti? — SS treaca si din curte. feciorii. Qnueun om de nu spuse nimanui si nici la surorile ei si-si zise: — Ma asta de face lucrul asta nu-i om prost. cea mijlocie spune: — Uite ce flori mi-a adus mie. dar Gindi ea ca aici nu e curat. in fiecare dimineata. treaca o data. mai frumos. El se uita la fetele imparatului — Ma si zise: asta mica Face asta mare s-a trecut. a mijlocie e gata sa treaca si asta mica e gata imbobocita — MS — eu asa le-am adus florile.

Facura surorile ei nunta imparateasca. si iar il imparatia mea. II arata imparatului zicind: Imparate uite ginerele Lasa. S-ar. sa mai treaca o data. asta tot aci este. Mai trece o data ! si iar il pocneste cu marul in cap. — Tata. Unde sa duca. ca de ce n-a dat fetele dupa feciorii lui. se due vitejii. au capu. da intr-o margine a imparatiei. ca daca nu sint eu acolo sa stii ca-1 pe un magar si se ia dupa ei. cit dinspre partea lui. lasa-ma biruie. — Nu se poate. el iute pune mina si-1 taie pe el la desti. Intra si el in lupta aproape de imparat cind gata unul era sa-i taie capul. lasati-1 aci. cind vede cine 1-a scapat si e taiat la desti. si iesi cu el afar a din trece gradinarul primit nimeni. MS. n-are nici un fir de par pe cap. Qnd ajunge la bordei. zice imparatul. Nu trecu mult dupa asta si un imparat vecin pleca cu razboi impotriva tatalui sau. si magarul se preface in calul lui nazdravan. Da cu destiu pe pereti si-i face de aur. lapada el besica din cap. nu mai spuneti de el. — Al tau sa fie. venira si cei doi gineri cu oastea lor. n-am gresit. Ma facusi aci de rusine cu cea mai cebaluita sluga. treaca si gradinarul. Isi ia barbatul si pleaca. tu nu te duci El zice: sa ma due si eu. Acolo era in toiul luptei. De asta-mi place. intreba imparatul. pina ajunge la o mlastina si se namoleste cu magar cu tot. Atunci zise baiatul catre nevasta lui: Ma. si frica-i era de imparat si rusine ii era si rau ii parea. Trece si el pe acolo ghebejit. lasa-ma sa ma due si eu. Cum intra. fara ca pe ei sa-i bage in seama. In marginea imparatiei intra si ea acolo intr-un bordei. Merge ce merge calare pe magar. duce pe la ea si nu s-ar duce. nu mai trece mult si imparatesei i se face dor si ei de fie-sa. — — — Ea — zice: Ma. o cheama afara s-o vada. I-a biruit pe dusmani si au plecat inapoi. cu chelu. zise el catre nevasta lui.! Trecea toata curtea. Pina la urma se duce. mai nimic. ce amar gaseste in bordei. unde sa duca. Trece oastea pe linga el. Tncaleca si el — — ! ! Ma. Tree ei inainte. Sa te duci unde oi vedea cu ochii. Fata pac cu marul in cap la gradinar. el scutura friul. El n-avea caciula dccit besica aia in cap. Baiatul a dat pe alta parte. vacar. Stai pe pace. daca Dumnezeu nu ne trimetea ingerul pe toti ne omora si mie imi lua gitul. se umple bordeiul cu tot ce trebuie numai si numai de aur. zise imparatul. — Ce-ai facut ma. Dupa ce tree. vedem noi ce facem. Imparatul. Fata zice: — 40 . Imparatul crede ca-i un inger care i-a sarit intr-ajutor. Imparatul isi strinse oastea. Ei. La mine n-ai ce mai cauta. Ii stia ea rostul lui. A treia oara iar pocneste cu marul in cap. ca nu i-ar fi — Nu se poate. si zboara ca vintul pina acolo. fara ca sa poata da pe acolo. zice imparatul. a venit si iar s-a inamolit tot acolo cu magarul. Iasa si el din namolul ala si se duce la bordeiul lui. li da alt mar si zice: — Sa mai treaca o data toata lumea. tu ai gresit. incaleca pe calul lui. porcar. scoate iute batista si-1 leaga. ! — Au capu. Pe afara ramine tot un bordei prapadit.

zice imparatul. ! — — — Ea sa vina. a scuturat de capastru si a venit calul si-a lepadat haina de pe el. nu merita sa stea la masa cu noi. Cind aude imparateasa. La o petrecere mare. Se intoarce imparateasa acasa si vrea sa-i spuna imparatului. inseamna ca ai fost tu. ca daca te faci asa cum ai fost in razboi si daca ii arati batista care ti-a dat-o el cind te-ai legat la deste. Cind sa intre inauntru. de argint si de arama. Se due slujitorii inapoi si-i spun: Uite. — Nu intru. sa nu-i spunaaaa. sta cu gindul acolo. sa vorbesc — Vina. A iesit el afara. cum se poate ca eu n-am lucruri de astea in imparatia mea si nici n-am vazut la nimeni. a incalecat pe cal. — mama. — De unde are el putere sa faca tot in aur ? — Iaca de unde El are si capul de aur ! ! si desti de aur. a luat sabia. imparatul spune. el de nu — Cum a fost pod si cind ne-am Dumnezeu. numai pina la us a zice vina. si i s-a taiat un deget cind 1-a aparat pe i-a taiat gitul. el nu — Ma omule ar bine sa vina si el — Nici cum n-are ce cata el aci.! — Mama. daca ar fi si fata noastra a mica aci ? Unde sa vina aia ca sa ne faca de rusine. intra la grija. ca si el este cineva si e mai viteaz si decit tata si decit cumnatii mei care tin pe surorile mele. il tin. si-a lasat pletele de aur pe spate. pina la usa. — Nu intru in bordeiul tau. mama. cind imparatul se veselea cu cei doi gineri ai lui. mama incoace. cu tine. 1-am gasit tot acolo. Merg barbatul meu a fost. Face ea doi pasi si intra la usa. spuneti-i ei si si terminat a venit tata lui tata asa cum va spun eu. vina inauntru. cind noi 1-am lasat impotmolit cu magaru-n balta la un intors. numai aur peste — Ma. Ala a fost un inger trimes de la slujitorii si spun imparatului toata tarasenia. mama? — Pai cine a facut astea ? — Pai chelu aia. — Si ea e fata noastra si el e ginerele nostru si pe urma nici nu stii bine ! fi cine e el? Bine ! Sa vina numai fata Se duce imparateasa si trimete dupa fata sa vina la petrecere. da ce e aci la tine ? tot. imparateasa ii zice: Ma omule. frica ii era. — Nu se poate. — Mama. vina sa te vad. — — Merged si Baiatul le zice: Duceti-va de indata inapoi ca eu va ajung. ! — — — Pai cum ? — Iaca asa. — Ba e adevarat. a 41 — . Ma ingerul care a omorit toata oastea aia. Razboiul nu 1-au n-au fost ei invingatori si a fost barbatu-meu. — Tu nu vezi ce e. dar n-ar fi bine. Fata ii trimite vorba prin slujitori si zice: Eu nu pot sa viu fara barbatu-meu. Cind aude le imparatul toate astea zice: spuneti-i sa vina incoace si daca el se face asa cum a venit in razboi. ma: cum e vorba. Ma.

Dupa un limp a femeia s-a maritat si a luat un alt tata la baiat.! ! : ! zburat drept la imparat cu nevasta cu tot. Asta este. $i acum ce e de facut? zice imparatul. va face ce fac eu sa fie ei mostenitorii tronului. Dupa ce s-a maritat. se duse de nu-1 mai vazuram. Daca m-o pretentie ! se tie nici o intrece meu. Eu sint. Al lui era vint ! Ai lor. inaltate imparate. Cind au pornit. a incalecat pe cal. Ma. ce sa-1 mai ajunga. imparate. S-a uitat si el la gineri si ginerii la el si imparatul zice: Pai cum sa va masurati puterile? — — — — — — — — — — ! ! — — Uite. ingerul. Si asa a fost. si ei pe caii lor. di-i pe aci. daca nu sa piece de unde au venit si ramin eu imparat in locul d-tale. eu nu pot sa sufar copilul tau pe linga casa si eu am sa-1 omor. fata da dar tu cine esti? ca te-am vazut cind am fost in razboi cu imparatul vecin. a trait in pace si cu cumnatii lui si poate ca mai traiesc si azi. si eu sint ala care te-am scapat de la moarte. daca n-or fi murit Si incalicai o sea si va spusei povestea asa. au incalecat al lui nazdravan. dupa care se afla ca el este fiu de imparat. — 42 . si murit Dupa moartea tatalui. Daca ginerii astia ai dumitale va avea puterea pe care o am eu. tii lui isi gasira fiul si calul nazdravan. imparate. S-a facut apoi o nunta mare la care au fost chemati si parinfost mare bucurie cind parintii lui. nu m-o intrece. Ce facurati ma cumnati. Pai cu ce dovedesti? Batista asta o cunosti. si mai incalecai o matraguna si va spusei o mare si gogonata minctuna. i se facu frica si zice: Ma. eu incalec pe calul dupa mine. ginerele d-tale. imparate? Pai asta ar cam fi batista care ti-am dat-o eu. — — — — Pai nici nu te — Si atunci ce e la tron siramii tu mostenitorul tronului. de ce nu vS tinurati dupa mine? A a zis imparatul afara. ca a si fost inapoi. mai vazuram de facut? Pai noi nu mai avem pretentie A POVESTEA LUI PIPARU$ PATRU o femeie si aveau un baiat. La un t imp s-au intors inapoi si au zis Cu omul asta nu ne putem masura. Cind 1-a vazut imparatul. sa nu mai aiba — Bine iesit la tron. Traia odata un barbat tatal. si ei s5-si dea drumul dupa mine si sa ramin ei. cine e asta? Asta e tot ala care 1-am vazut. Pai uite ce e de facut Sa ne masuram puterile. omul Sla a vrut sa omoare pe baiat ca sa scape de el si a zis catre femeia lui: Femeie. El a coborit de pe cal cu nevasta si zise: Sa traiesti. N-au apucat sa" ispraveasca vorba bine. S-a facut imparat a doua imparitii. Eu sint ginerele dumitale sil mic si fata a mica. d3-i pe dincolo.

asa cum se invoise. Pe cind ei vorbeau. Daca a plecat la vinatoare. cind s-a sculat. ca am sa-p dau un pui de-al meu. Plecind la vinatoare. Atunci lupul ii zise: Te rog nu ma impusca. Daca i-a facut pusca a doua zi a si plecat la vinatoare. dac3 musti eu te impusc si ai sa ramii fara viata. voinice. Bineee. pe tofi trei acasa si a plecat iar la vinatoare si cind a plecat. Pina atunci el nu avea nici un ciine afara decit puiul de iepure si puiul de vulpe care se luau dupa el cind pleca la vinatoare. Dimineata. El 1-a pus la umar la mina s-a Doamne Dumnezeule fa-mi si mie o pusca din firutu asta de par de la maicuta mea. ca am sa-ti dau ! un pui de-al care-ti ! a zis baiatul. Auzise lupul ca el avea un iepure si o vulpe. rosii si vargap. El a luat puiul si acesta s-a luat dupa el ca un catelus. Cind vazu vulpea ii zise: Stai. in cale se intilni cu un lup si-i spuse: Stai. lasind acasa cei doi pui care cresteau vazind cu ochii. iepurele i-a adus puiul acasa. Si ! — daca i-a iesit iepurele el a — Stai si — meu. Daca nu 3 cu viatS doua zi de dimineata. daca nu stai am si te impusc si ai sa vezi ce blana frumoasa am sa fac maicutii mele din blana ta Ursul s-a oprit si i-a zis: Te rog. te rog frumos. Vorbele noaptea in soapta pe cind dormea copilul. A doua zi. dis-de-dimineata. lasind puiul de iepure acasa. ?i a I-a lasat — m — 43 . nu mai scapi. ca am sa-p* dau un pui de-al meu fi o s5-ti fie la timpurile grele de mare ajutor. mise. care o sa-ti fie de mare folos si o sa creasca si el pe linga puiul de iepure si de vulpe.! Femeia fu si ea de parere ca sa omoare copilul. sa mi-1 aduci la mine-acasa. sa mi-1 aduci la mine acasa. spus: ca te-mpusc ca el nu stia mai mult deck atit. Atunci Dumnezeu i-a facut pusca. doua zi. In zilele urmatoare a plecat iar la vinatoare. ca asa pui frumosi am eu. rniine la crapatul — Bine va fi de mare folos. ca am sa-ti aduc un pui de-al meu. asa cum se joaca copiii. A — — A — — — zorilor. lupule. Era bucuros ca acum avea un pui de iepure si un pui de vulpe cu care se juca. Piparus. Dupa ei ce cu ce numai asa va fi conciu lui zicind: — ! par din conciul stinga si mat ale. Atunci iepurele i-a zis: Nu ma impusca. cumetre urs. cum n-ai mai vazut sub soare. vulpea i-a adus puiul. nu ma impusca. s-a intilnit cu o vulpe. a rugat-o pe mama Maicuta te rog sa fii buna si sa-mi dai un fir de astea le el inca spuneau nu ador- vitreg. a zis baiatul. nu musca. In drumul lui i-a iesit un iepure in cale. Vulpea speriata ii raspunse: Nu ma" impusca. ca eu am sa te impusc. s-a intilnit cu cumatrul urs cale si ii spune si lui: Stai. dupa cum crezuserS si auzise tot ce vorbise tatal sau adormi a visat ca daca maica-sa ii va da un fir de par din sa-si poata face o pusca cu care sa mearga la vinatoare si bine de el. doua zi lupul ii aduse puiul. a plecat din nou la vinatoare. Atunci maicuta sa rugat asa: i 1-a dat. vulpe. voinice. Fara de el ciinii ceilalp ai tai n-au sa poata face mare isprava.

ca nu mai avem rabdare. dupa ce aflara ca vineaza baiatul cu ciinii lui. iar pe lup si urs. a primit puiul de urs si a mers mai departe. Merse la ei si se intelese cum sa omoare pe baiat. Astepta timpul sa piece baiatul la vinatoare. sa le faca de petrecanie. Dupa ce capcaunii mincara si hainele. na-na. El se desculta de opinci. $i greii pamintului. Capcaunii se invoira. Usureii vintului $i greii pamintului !. na-na Usureii vintului. Atunci baiatul se dezbraca de haine si le arunca capcaunilor. asa ca le puse gind rau sa le omoare. Tatal eel vitreg le spuse pe unde si ca are un iepure. dar nu stia cum? Isi aduse aminte ca intr-o padure traiau niste capcauni cu doua coarne in cap si la picioare cu copite de cai. ca sa-1 auda maicuta mea ca este eel din urma cintec al meu pe care il mai cint. Veniti de ma scapap Capcaunii sa-i mincati. spunind ca ii strica somnul si ca n-a auzit bine. greii pamintului. Tatal sau vitreg nu vedea cu ochi buni lighioanele astea care se gudurau pe linga baiat si-1 pazeau. care intr-o clipita le facura farimita si le inghitira.Zis si facut. zisera baiatului: — Ne Atunci auzi si vulpea si zise: — Da-te jos sa te mincam. In acelasi timp voia sa-1 omoare si pe baiat. Puse mina la gura si striga pe aripa vintului: Uiu-iu-iu. urechila si lasa-ma sa dorm ca n-ai auzit bine ! Dupa ce capcaunii. o vulpe. 44 . Iepurele care auzi chemarea stapinului zise: I-auzip. mincara opincile ii poruncira sa se dea jos sa-1 manince. ca sa le inchida in cotet si sa le puie o piatra mare la usa. Mergind el prin padure se intilni cu capcaunii. un lup si un urs care-1 apara. ca ne striga stapinul ca e la mare primejdie. Vulpea care era linga iepure ii lipi o laba peste ureche §i zise: Taci. ! striga stapinul fratilor. Botezase pe iepure si pe vulpe. Ei il vazura si-i zisera: Stai ca te mincam Atunci baiatul le raspunse: Lasati-ma numai un pic sa ma urc in copacul asta si sa-mi cint un cintecel sa ma auda vintul. uiu-iu-iu. dar lupul care era linga vulpe ii trinti o laba. le arunca capcaunilor. TatSl viterg inchisese ciinii in cote£ si le pusese o piatra grea la usa. usureii vintului. iar acestia le roasera intr-o clipita. Ei se invoira si-1 lasara de se urea in copac — — ! si incepu sa strige catre ciinii sai. Atunci capcaunii ii spusera sa-i inchida in cotet si sa le puna o piatra grea la usa. Ca de obicei baiatul pleca iar la vinatoare in padure lasindu-si chiar atunci ciinii acasa. — Uiu-iu-iu. jos — Da-te Capcaunii sa-i mincati ! acum — — El in timpul asta striga din nou ! uiu-iu-iu. zisera capcaunii. Sariti de ma scapati sa te mincam.

Cind vazura capcaunii ciinii lui Piparus Petru. — . hai la el. Cind a vazut ca nu mai este carne. venea altul si cereau: Muma. . Baiatul isi taie si pulpa de la piciorul sting si le-o arunca capcaunilor ?i striga din nou: Atunci auzi — Auziti — si lupul Uiu-iu-iu. — CERBUL FERMECAT Avut-a odinioara un barbat si c-o muiere multi feciori si fete. Capcaunii acum poruncira baiatului Acum da-te jos sa te mincam ca asa ne fu invoiala. drept si le-o nemaiavind ce sa le dea. $i de aci inainte Piparus Patru trai pe tara-n pace. lua altul si iepurele se gata. Iepurele nu se lasa si se repezi in usa cu capul. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati — ! ! Atunci auzi ursul. Cind se repezi lupul. Apoi o luara la goana spre padure la stapinul lor. dar ursul care era linga lup. lua unul. nici carne pe el nu avea. Omul asta de rau ce era. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. ii trinti o laba de-1 ameti ca nu-1 lasa sa doarma. Acum veni si rindul ursului si cind se repezi arunca si usa si piatra de nu se mai vazura de-a rostogolul. Aduse intr-o zi un iepure si-i porunci la muiere sa-1 friga. Fuga dupa mine. Dar feciorii erau multi. se ducea la vinatoare. Veniti de ma scapati Capcaunii sa-i mincati la piciorul — ! ! zicindu-le: ca ne striga stapinul.: Baiatul. cum se duce mita la gaura socitilor si nicicind nu se plictiseste. muiere. isi taie o bucata de pulpa de arunca capcaunilor zicind: Uiu-iu-iu. mincarea? taie sinul si sa-1 — 45 . ce sa faca de frica sa — ! n-o omoare barbatul eel rau si veninos ca un sarpe? Sa-si puie-n oala la fiert. Ciinii roasera toate radacinile. dar isi jupui pielea din cap si usa nici nu se misca Se arunca si vulpea si pati si ea la fel. uiu-iu-iu Usureii vintului $i greii pamintului. Venea unul. da-mi si mie carne ca mi-e foame Si asa. el se dete jos din copac si impreuna plecara acasa si-1 mincara si pe tatal sau eel vitreg si rautacios. Veni barbatul flamind si fara vinat de la padure: Gata. Muierea il fripse in tipsie asa cum se cuvine. se prefacura intr-o radacina. . ca n-are nima ce-i face. Barbatu era lenes si nu sirbea la tarina ca toata lumea. in schimb. sari din birlog si zise: Intr-adevar ne striga stapinul. In casa toti ii tremurau de frica. Cind ajunsera. usa abia se clatina. Piparus Patru zise ciinilor: Roadeti radacinile astea ca sint capcaunii care au vrut sa ma manince. capcaunii se suiau in copac sa-1 manince.

! : sint cisnovita si nu ma simt bine. pina nu se scula tata-su §i muma-sa. — — 46 . cit pe aci iar sa-i prinda din urma. Atunci alergara dupa ei intr-acolo. Hai sa punem un ficior. gata-gata sa-i prinda. soro. vad ca nu e fata si nu-i feciorul. Fata vazind ca o sa-i prinda. Da. Dis-de-dimineata. aruncara cutea si se facura in urma lor mici placi care — smiciiau. Atvmci copiii o luara pe un drum si mai lung si se indepartara mult de primejdie. fugira. Eu o sa beau apa din izvorul asta. aruncara briciul si se facura in urma lor niste cutite cu taisurile-n sus ascutite de-si taiara parintii picioarele si cazura lesinati peste cimpia pe care crescusera cutitele ca iarba. alergind dupa ei cu muierea si cineva le spuse ca s-au dus incolo pe drumul de cara. pina se apropiara de infiora — si ! - — — urmele lor. cind in varsatul zorilor. Cind vazura ei ca sint pe urmele lor. Speriat. noi avem prea multi copii. insa de copii nu se lasau si totuna dupa ei. dupa ei. asa facura. tu asculta de mine Mergi. copiii. i-a raspuns muierea. au raspuns vecinii. iti dau. Copiii fugeau. cu rani singerate. Fata cind auzi se sa se-nvete — — — — se gindi ce sa faca? Fratiorule scump. o asculta ?i asa facu. zise sora. puse-n blid si minca. tatal. sa-1 aranim. Feciorul mai mic raminea tot flamind. Parintii. il ruga pe frate-su: Tu frate. El scoase din oala. ca ogarul dupa iepure. Si se facura niste rugi mari incluceati. — Gata! — Vino sa mincam — Maninca tu ca eu ! — — Atunci el zise: — Asa-i dulce carnea di om? — Eu nu stiu. arunca cheptaru. pleca prin vecini intrebind: N-ati vazut ficiorii nostri? N-am vazut. da si ei fugeau dupa copii. pina ce ajunsera intr-o padure si se oprira ostemti linga un izvor. se tot ducea pe linga fereastra la soru-sa de-i cerea mincare: Da-mi. mincare ca-ti spun de ce esti inchisa-n cocina. Dar tata-sau si muma-sa dupa ei. Asa zisera. cauta o piatra de ascutit brice. O luara pe fata si o inchisera intr-o cocina si catara s-o ingrase. Ba eu am sa beau apa din urma cerbului. si un brici. Dupa asta. Merse el mai departe intr-un catun. Cind ajunsera parintii se incurcara si se zgiriara in rugi pina ce isi rupsera camasile si pielea si-o facura mii de intepaturi. Cind se vazura copiii iar la spatele lor cu parintii turbati de minie. Copiii fugira. Muiere. ii raspunse femeia Dar feciorii mai mici n-au de lucru si-i spun ca muma lor de frica si-a taiat sinii ca sa aiba el ce minca. Deodata i se paru ca maninca carne dulce si-o intreba pe muiere: Da ce carne-i asta? Di iepure. cei doi copii fugira. sa-i piarda si sa-i omoare. ce-i mai trasni prin minte la carne de om. Frate-sau. sa-1 junghiem si sa-1 mincam. spune di ce? Pe tine te aranesc ca sa te injunghie de Craciun. apoi vino miine dimineata cu ele la mine sa-mi deschizi si amindoi sa fugim de aici.

linse taietura §i plopul se vindeca. padure cu alele salbatice o porni incotro zari o lumina catra un mic catun de oameni. Ramase ca miine sa mai taie pu^in si sa-i fie pe plac imparatului. 47 . Noaptea. fi se preface in cerb se dadu peste cap §i se prefacu intr-un cerb mare cu coarnele cit prajinile. ajunse calul la cesmea se sperie. taiara §i seara mai ramase inca un neac §i plopul se pravalea. innoptind aci de frica. caci plopul fund gros nu pridideau cu taiatul. Asta e o minune si nicidecum altceva. cum se vindeca carnea omului. Tocmai atunci trecea pe acolo feciorul imparatului sa-si adape calul. Ce sa faca sa n-o mince lupii si ursii care misunau primprejur. se duse cerbul la plop si linse. Asa plecara ei acasa la imparatul §i-i spusera ca mai este de taiat inca un neac si cade plopul miine dimineata. ca nu stie sa aseze tastul pe pine. pina se-nnopta. fa. crescind si mai mare. Nu — — Cum — Pune dealtminteri. dar fara nici un folos. puse doi oameni cu baltiile ca sa taie plopul si pe fata s-o doboare jos. Ce sa faca de aci incolo ? mai stia ce. iar taietura se vindeca ca si cind nicicind n-ar fi fost infipta securea in trunchiul sau. — Ba am sa beau si ce-o o fi. Cind acolo se opri la o cesmea. Oamenii taiara. — Merse de incerca si imparatul. Potera insa ii prinsa si iar in dimineata urmatoare mersera sa taie plopul. Fata vazind-o ca este proasta. iar imparatul nu pricepea pentru ce? Cind se zauita in virful plopului. noaptea se vindeca la loc. framinta piinea si o puse pe vatra sa se coaca. nu cu apucatorul pe — Zau maica nu pricep $i se prefacu baba ! pita. zari o fata frumoasa ca o zina din povesti. Fata cind vazu cerbul incepu sa plinga si sa suspine in zadar. Dupa ce se incinta vatra. Cind vazura dimineata taietorii se suparara si-i spusera imparatului ca nu e chip de taiat plopul. da-te jos ! In schimb fata nu se misca de loc si nici nu-i raspundea nimic. ca ce se taie ziua. nu mai avea rabdare s-o invete. gata sa puie peste ea podnita. se speriara si o luara la fuga sa-si piarda urma sa nu-i pedepseasca imparatul. ca cine bea apa din urma cerbului ma fac eu fara de tine in pustietatea asta. sa se suie in plopul de linga fintina. Vazind el atita nesupunere se duse la palatele sale. Noaptea veni cerbul din nou. sa se duca la o vrajitoare girbovita sa-1 ajute ea daca voinicii cu puterea lor nu sint in stare. noduroase si stoloase.! si ce — Ba si nu bei. zisera speriati taietorii. o aseza pe dos incit nu acoperea turta de piine. ba si mai gros se face. Ii dete-n gind ca babele pe toate le-ncurca si le descurca. in loc sa puie podnita cum se cuvine. Lua de acasa podnita pentru copt piine si facu focul la tulpina plopului. Cind ajunsera taietorii si vazura plopul si mai mare iar fata rizind de ei in virf. cobori incet jos din virful plopului si aseza ea podnita peste azima. Baba cum era de felul ei vicleana. $i Intristata si amarita in cum bau. zicindu-i: Pune. Taiara ei. Atunci ii porunci: Cum Fata. Fata privea de sus din plop si se mira de prostia babii. ca aceea care pune laptele-n oala dar intinge pe dinafara. tastul cu gardinarul in jos. Baba se invoi sa scoboare zina de fata din plop pentru un mic bac§is. o intreba baba. fa muica. taiara. linse pina ce se facu plopul si mai gros.

prinse fata si-i dadu o bacica de bucurie. trandafirul si calaparul. Sara inchise poarta si se culcara. iar cenusa sa fie aruncata in gradina. Din oasele aruncate crescu un mar mare si frumos cu merele de aur. iar cind se ducea imparatul florile se lungeau in sus. porunci sa se taie trandafirul. — Tu ai sa fii sotia mea. de Dumnezeu neiertat. Dimineata. marul isi apleca virful in jos. A 48 . gasi cerbul cu coarnele lipite de poarta. Cind se ducea imparateasa in gradina florile se lasau in jos. o intreba pe sotia sa: — Mereu la tine se lasa-n jos marul de aur. Era tare de cap si nu era bun nici pentru o ceapa degerata.— Asa. muica. sora ia-o de unde nu-i. gasi poarta frinta si nu stia de cine. Se repezi cu coarnele in poarta cea mare si o rupse. Si se facu o nunta mare cum numai fetele imparaau stiut s-o faca. n-are. Mosul. cind se scula imparatul. chema lemnarii. Cind veni cerbul si lovi cu coarnele in poarta imparatului. plinse amarnic si pe zi ce trecea. Cind se ducea la el imparateasa lasa florile in jos si din ele curgeau picaturi de lacrimi. Fata stia ca sint picaturile de la fratele ei si plingea si ea sarutind florile de calapar. mare si stolos. Imparatul iar se-nvenina de minie. imparatul iar gasi poarta rupta. iar cenusa o arunca in gradina si din ea rasari un trandafir stolos cu multi boboci de toate culorile. numai cu unul din ei n-a avut ce face. Bucatarii fripsera cerbul. sarac cum era. astea nu sint nici flori. iar imparatul cu ostirea sa iesi din padure. iar cind se ducea imparatul isi inalta crengile si virful si mai sus. dar se vede ca prostia din nascare. Cind se ducea imparateasa sa culeaga mere. pe mine toate ma urasc si nu pricep pentru ce? Atunci imparateasa-i raspunse: esti — Maria ta. iar spinii se intindeau de-1 inghimpau. Cerbul veni din nou si frinse poarta. sint sufletul fratelui meu prefacut in cerbul fermecat. Il prinse si-1 injunghie fara sa stie imparateasa. Suparat. iar la mine toate se-nalta. OF! trait odata un mos care avea noua copii. porunci sa se unga poarta cu smoala si sa se lipeasca de poarta raufacatorii care farima noaptea poarta. O lua calare pe calul sau alb inaripat si zbura ca gindul la palatele de marmura unde-1 aseptau nuntasii. Din cenusa crescu un calapar frumos. Chema maistori si o dresera la loc. Imparatul. O apuca el dupa urme si ajunse la poarta imparatului. iar oasele le aruncara in grading. Mirat de asemenea intimplari. i se lipira de smoala si ramase cu capul lipit de poarta pina la revarsatul zorilor. Toti mincara din carnea cerbului numai imparateasa nu. Cind vazu ea cerbul mort. cum se scula. Cind venea imparatul sa-i miroasa florile. Dimineata. s-a trudit si pe toti i-a dat la invatatura. Cind veni noaptea cerbul fermecat s-o vada pe soru-sa in plop. nici 1-ai meri. Pe tine toate te iubesc. Imparatul se supara. sa mergi cu mine sa facem nunta imparateasca. intr-o zi. tinjea si se ofilea ca o floare. lecuire Baba rise de bucurie. se coace pinea. pe care tu injunghiat facind un mare pacat. il taie si-1 arse. calaparul crestea inalt ca un copac si imparatul n-avea ce-i face.

De acolo a pornit cu el pe fundul unei ape mari pina ce a dat de casa dracilor. intrebindu-1 La ce m-ai chemat. S-a asezat unchiasul pe jgheab si s-a pus pe oftat de suparare. Ori eu nu pot sa fac nimic I Nici nu ma pricep §i nici nu pot ! Sus pe pamint eram vestit in prostie.! ! : Si-a pus in gind de suparare sa scape cumva de el. atunci poti sa dii cu el paste gard. A mers mult mosneagul cu feciorul. Astazi mergem si punem via si miine mergem s-o culegera. sapa. Gum a sosit. stiu si eu cutare si cutare trebusoara. Tartorul —d — Pai — eel stii. Bine omule. se duse la el intrebindu-1: Ge-i cu tine. ! li puse-n mini tirnacop. mai baiete. Baiatul iesi afara din casa dracilor. tata-tu 1-a pacalit pe tata si m-a adus aici la talpa iadului ca sa-i sadesc vie intr-o zi si in alta sa i-o coc si culeg.arga fulgii daca nu ma asculti. dar eu am venit fiind chemat pe nume. fie voia ta. Ga scot Lasa. nu 1-a lasat ps baiat nici sa rasufle pus la invatatura. ca niciodata nu va fi in stare sa prinda de capatina mai mult decit la mine. 1-a legat la ochi si s-a scufundac cu el in fintina pina in fundul pamintului. — — — De ! — — — Ma — — — ! ! ! Omul i-a luat copilul. cazma si vita. Mosule. de ce plingi? Uite. omule si sa-1 ce ai oftat? Asa oftez eu. si 1-a mare il lua la ispiteala. A doua zi ia tirna diavolilor struguri timpurii pe mina si se duse de culege via pe masa. — — — Zis si facut. vazind dintii si ghearele infioratoare. ca e prost si-i tare de cap si nu poate invata ca ceilalti opt feciori ce-i mai am. Numai tu sa-mi spui cine te ajuta. da-mi mie copilul ucenic. aici cum o sa ma descurc eu cu asa natii de tartori intelepti? Lasa nu te speria ca fac eu in locul tau tot. Ga sa nu-1 faca de ris cind s-a ridica baietandru si i-a veni de iasurat. si-i puse imparatului 49 . Sa-1 ia pe prost de mina duca-n lume ca sa-i piarda urma. tu mai baiete. Apoi il duse in tarina diavolilor sa-i sadeasca vie intr-o zi si a doua zi s-o si culeaga singur. pina acuma. pina ce de osteneala au poposit la o fintina sa bea apa si sa se odihneasca. numai sa nu ma inseli La anul vii pe jgheab. nu-1 invata tu pe dracu sa traga cu pusca eu om din tine de-o sa-ti m. pe un an de zile si daca nici la mine nu invata. A luat traista cu de-ale gurii si-au plecat in lume. iata un om necunoscut se iveste in fa|a lui. Ia timpul Ista. grebla. dai de trei ori cu batu in fintina si zici de trei ori Of Of Of ! Eu am sa te aud si indata ies din fintina si-ti aduc copilul teafar precum mi 1-ai dat Da mosul a zis: bodeaproste ca scapai de dracu si s-a dus acasa. se rezima de un gard si incepu sa plinga. Fiica tartorelui iadului il vazu pe sub sprinceana si cum ii placu de mutra lui. JPe mine ma cheama Of! Unde te duci cu baietanul asta? due in lume sa i se piarda urma. mai flacau. de inima rea si necaz ca uite am plecat cu tontu asta sa-i caut capatuiala Bine bine. mosule? Nu te-am chemat. Baiatul S3 intrista.

asa cum 1-a luat. stapine. se apropie de noi doi vinatori. Eu am sa ma prefac intr-un copoi strengar. Odata ramine el singur acasa si da intr-o soba de doua femei spinzurate. unde o inecase tartorele iadului pe ma-sa pentru ca-1 inselase. O intreba el pe cea spinzurata de picioare: De ce v-a spinzurat ? Fiindca am sarit multe garduri si am alergat mult. — — — — — Daca nu te — Omoara-ma. De toate aceste ispravi s-a mirat dracul. Iar a plins si iar 1-a ajutat fiica imparatului. iar pe ea fiindca a vorbit mult si multe. Se mira — Acum diavolul si sa te prefaci in iepure — Am — — — — — — ! — — — ! Vine imparatul tartorilor si vrea acum sa-1 puie la incercare daca a prins ceva intr-un an de invatatura. enema duhurile din fundul marilor care-1 prefacura iepure si pe toate le ispravi precum i se poruncise. $i pe tine are sa te spinzure. Da-i cu el in birlogul lupilor sa scapi de el ca e pacat sa faca umbra pamintului. acum iar sa te mai vad cum imi pui vie si cum o culegi ? Nu stiu nici s-o pun. stapine ! zise el si iar se porni pe plins. tine-ti odrasla ca e neam prost si pune oala-n cap in loc s-o puie la foe. Mai la urma i-a poruncit sa se prefaca armasar si sa-i aduca inelul de la capul pamintului. darn-a avut ce face. damite tu un pamintean prost. Si-ncepe asa: E-he. Dracul cum auzi il lua la bataie. il prefaci in cal. sus de tot si sa joci in doua labe si cit ai bate din palme sa fii dupa mine. ei o sa ceara sa vinzi copoiul. — — 50 . Plecara ci spre casa mihniti. ! ! ! ! anul. S-apropiara vinatorii si s-au mirat de copoi. dar nu pot ! Il zvinta in batai si fiindca se implinise apuca de git si-1 dusa la tata-su. Una spinzurata de limba si alta de picioare. Zgarda sa nu le-o dai nici in ruptul capului. iar tata-su dojenindu-1 si injurindu-1. ehe. Si ce-i sinteti voi lui? Muierile lui sintem amindoua. Prefa-te in ciine Nu stiu.o-nghiti-n sec. au calatorit impreuna si au adus inelul tartorelui. toate sint pline de scafirlii de oameni ! Din ghearele lui nici diavolii din balta nu scapa. vezi. nici s-o culeg. te omor cu bataia. $i ce-ar trebui sa fac eu ca sa scap ? Sa-i spui ca n-ai invatat nimic si n-ai priceput de la el nimic Asa am sa fac Le-a slobozit din spinzuratori pe dracoaice si s-a facut ca nu stie nimic. ins5 tu sa le ceri pe mine 500 lei. Mai tirziu 1-a pus sa se prefaca in cine si sa manince lupii din padurile dracilor. pe jghiabul fintinii auzind Of de ! trei ori. nu stiu Din nou il batu zdravan. Uite in sobele de dincolo. alb cu pete negre. Mosule. Fata iadului iar i-a venit in ajutor. baiatule. Fata iar veni la el. si sa te sui in al noualea virf de munte. sa ma due. dindu-i indarat copilul. uite. altfel te arunc si te fierb in cazanul cu smoala. Deo data ii zise el lui tata-su: Tat§. Fa-te iepure Nu mai pot Si iar il lua la bataie. Se tinu de vorba.

vinzare. — Il vind. cum nu se mai vazuse pe lime. mosule. lei. asta ? mie flcarea lei. o mirosira si se ! bucurara. bogat si frumos. Atunci el iarasi ii zise lui tatine-su: Tata. imi vinzi — N-o vind — Dau pe ea zece mii de sa cumpere fioarea cu tot dinadinsul. se tocmi cu geamba§ul. Iti dau 4000 de sint bani astia. Vinatorii i-au dat pe loc banii — Zgarda n-o dau — Lasa ca-1 legam noi ! si i-au cerut si zgarda. — . Iese afara imparatul si-1 intreaba: — Mosule. prinde iepurele si i-1 da lui tata-su. insa fara capastru — Ba da-mi capastrele zise imparatul lei si ! Un negustor se amesteca prin gloata iti ?i zise: — Negustorule. I-au dat drumul la copoi sa prinda iepuri. iar imparatul facea zimbrii. plinge si ofteaza. iar vinatorii de zor s-au afundat in padure dupa vinat. capestrele In fata palatului din capestre crescu o floare alba frvimcasa. Alofneagul se lacomi la bani si vindu si capestrele. eu am sa ma prefac in armasar . Sa-i ceri 1000 de lei. Nici in ruptul capului sa nu-i dai capastru! Ajunsera la marginea orasului. de vinzare ti-e armasarul asta frumos? dar pentru un cumparator de neam ca dumneata este de — Si cit ceri pe el? — O mie de — Numai atit? — Da. Cui i-ar fi dat in gind ca geambasul era chiar tartorele iadului. Iese un iepure. se zbiceste si capestrele sar peste gard in curtea imparatului. si cu o sfoara a apucat-o inainte. maria-ta ! Imparatul laccm si el dupa bani. fuge iepurele dupa ta-su. Daca — Mo§ule. taica — Cat ceri pe el? — 500 lei ! copoiul? au intrebat ei. Gesmbasul vrea ! — Marite imparate. O vazu irrparstul si imparateasa. Tata-sau il tinea de friu. ii ia bami si vrea sa piece. Sa mcara dracul de ciuda. numai atit. apoi se Mosul preface iar in baiat asa cum fusese pina aici. care iesise pe pamint sa vada ce face flacaul eel prost. nu jucarie. el alearga. In drumul lor trebuiau sa treaca pe linga cetatea de aur a imparatului.! ! ! ! ! ! — Vinzi. mie. tu sa te sui pe mine. — Nu este. cind vom trece prin fata palatului. ca si tatal baiatului. Se vaita de burta si de ficati. i-o da imparatul. — Iti vind calul pe doua mii de dar fara capastru. vinde flcarea cea frumoasa diavolului. 51 . uitindu-se la armasar. daca mi-1 vinzi imparatul s-a zgircit pentru nimic. Era un oras mare. iti dau inca pe atit. Baiatul a simtit numaidecit ca dracul este negustorul si la o nebagare de seama. numai sa-mi dai si capestrele. lei. imparatul are sa ma vada si i se va lasa inima la mine. doar Insa nu i le da de zgircit ce era. eu dau doua mii de lei.

cu invatatura furata de la dracu. iara sa-ntilneste cu un altu mos in cale si iara mosu ii da buna ziua la baiat. toti a murit. DracuJ. Cocosul vede vulpea si fuge. ii zice « buna calea. Baiatul spune la mos « cum sa-1 dau copilu sa-1 botez. el viseaza un vis asa « sa ia copilu sa sa duca la mormintu lu Dumaezau. iar asa spusa. dar da-mi mie copilu sa-1 botez eu ». da te rog da-mi sa botez eu copilu ». Si tocmai atunci. Baiatu lua copilu si pleca iar la drum la mormintu lu Dumnezau. da al de baiete. ama baiatu nu 1-a cunoscut. POVESTE DE O MUIERE CU UN OM Eria un om cu]o}muiere: avea paispe copii §i toti a trait. Toti a trait bine zdraveni. asa am ramas numai eu si copilu asta la o odina drumuind. Dia bobul ramas in cocos scoate opincile fermecate. Se gindea: daca ma inghite diayolul siat pierdut. a crescut mari i-a-nsurat pe toti. Mosu spusa omului ! pot sa te duci la mormintul Domnului ca e mult departe piste mari si tu n-ai bani sa platesti ca esti sarac. barem sa traiasca ! ». asa ca toata nora avea cite un copil. slrac. vede cocosul seminfele sprinjite si dintr-o lovitura inghite un bob. Tot ingropa omul cu muierea. Dracul iar cu gura sa adune meiul. Mai mergind pe drum. inca un mos mai intilni in cale. El pe loc iese din bobul de mei si se preface in vulpe. dupa ce murira nepotii porni moartea in nurori. Mosu intreaba pe om. Aci pe loc se inbolnaveste muierea la si in putine zile muria si ea. asa murira tot paispe. care stia ce este cu frunza se repede s-o ia. sa ml due la mormintu Domnului sa schimb numele asa: « copilului. ca ieu nu te cunosc. facu pomana pe obiciaiu nostru. asa ca pornira sa saraceasca din pomeni pe cum ie obiciaiu. xViurira nurorli toate paispe. Da dupa putina vreme pornira sa se imbolnaveasca copiii. Imparatul trage piciorul si din frunza iese o dubla de seminte de mei. se incarfa cu ele si pleaca in Iume de-1 procopseste pe tata-su si pe top fratii. Baiatu multamea mosului si iatreba mosu pe omul: « unde te duci cu copilul »? Omul spusa ca: « am avut paispe copii si paispe nurori si paispe nepoti. nu 52 . Omul cu muierea mai avea si paispe nurori si paispe nepoti. baiete ». prinde cocosul si-1 maninca. Mergind omul cu copilul pe drum in padure sa-ntilneste cu un mos in cale. si intreaba: «und' te duci baiete cu copilu? » Omul spune la mos asa: « ma due la mormintul lu Dumaezau sa-i schimb numele copilului ca asa am visat ». El se ascunse intr-un bob de mei. sa boteaza din nou copilu. piste ape mari si tu n-ai bani sa platesti. drumuind. care cum sa imbolnaveste din nepoti. da eu visam asa. Omul ce sa faca? Vinda casa cu maidanul. Mergind omu cu copilu la drum pin paduri pustiniacuri. A fost Dumnezeu. Omul lo copilul ce ramasa viu si pleca la odina. din floare se rupe o frunza si se lipeste pe ciztna imparatului. nu poti sa te duci pina la mormintu lu Dumnezau ca e rau departe. ca si al dintii mos. Vulpea alearga. sa-i puna alte nume ». asa porni boala in eopiii omului si ei murira tot treispe. o ingropa. poate m-oi fi vun dus man si nu-ti dau si om : : : : copilu sa-1 botez ». Omu. moare. asa ca ramasa numai omul cu muierea si un singur copil. Mosu spune omului asa « tu baiete.Cind sa se desparta dc geambas.

sa ma due sa adun veresia ». moartea lui este din ureiche. decit pe tine te vede toti ». asa finul sa vaita la nasul: « nasule. sa face ca nu-1 cunoaste pe nasi-su si trece repede pinga nasu mas! 53 . finule. asa de sa imbraca in tcale turcesti. finul sa-ntoarsa cu picioarele unde i-a fost capul. porni finul vorba cu nasul. sa imbogati finul si insura baiatul. In drum nasi-su zice: «oco finule. Nasul pleca. Finul vazu ca nasu sede la capu finului. ama pe mine nima nu ma vede. intreaba finul pe nasu: « nasule. ieu sint acolo. o sa-1 doara ureichea Si intreba cit mai ieste pana atuncia? Nasu spusa ca mai ieste trii ani. Dupa citava vreme iaca vine mosul pe la fin sa vada ce face finul ? Finul s-a imbogatjt. lasa-ma barem trii zile . ii lo durerea din ureiche. : ! : ! Finul facu asa cum i-a zis nasul. la capu omului bolnav. satilneste cu nasi-su. Finu mergind iel pe drum. sa ma imbogatesc ca vezi cum sint nasule Spusa finului asa « lesne fa-te un doctor sa lecui lumea ». Umbla ca un doctor multa vreme. si gasi ca finul. din sate. pustiniacuri. nasule. dupa vreme mai delungata. sa nu-1 mai gaseasca nasu. ca eu aicea pe nima nu cunosc. Vazind finu ca nasu a venit sa-1 ia pe finu. s-o vad. Auzind nasul ruga finului. pin paduri. ca sa scoala. Mosu spusa la baiat: «aide tu cu copilu cu mine ca eu stiu colia un sat si mergem sa botezi copilu la biserica ». unde te ducei? » Da finu-su incura calul cit peate.» » doi mos a fost Svete Aranghel. la o zi noaptea sa pomeneste cu o durere fiiiul in ureiche. Bogatul dete casa la fin fara nici o chirie. Da in carte scrie trii zile. la unul si la altul. finule. Daca ma vezi. « Bine. Si tunara in biserica cu copilu. Mosu spune la fin: « mergem sa cat o casa sa sezi cu chirie ». unde eu ma due cu copilu. Ce facu el? Tn loc sa-si « ! ! : ! adune banii. baiatul vazu ca amindoi mosii tot o vorbafspun si baiatu odobri. pa face bani. sa boteze mosu copilu. daca ma vezi pe mine la picioarele bolnavului. mosule. tu ca esti doctor. cere de la omul bolnav bani cit vreai tu. sa traiasca. te rog spune-mi mie din ce o sa-mi fie mie moartea mea ! ! Finule. sa stii cind oi tuna la omul al bolnav in soba. da nasul iar sa trasa la cap. Mai lo si un fes. multa blaga ridka. pe Traila. baiatul striga numele. veresia. Vaitindu-sa finul si plingindu-1 finul. « Finule. sa sada in ea ». Dupa ce s-a mai cunoscut cu lumea finul. Mersara pin sat si gasira o casa la un bogatas si nasul vorbi cu bogatasul asa « dai la finul casa la chirie. da si am veresie la lume c-am lecuit lumea la veresie. frumcasa si pe urma mearsa de-si cumpara un rind de toale turcesti. de pe urma. mult imi pare rau de averea ce am facut. sa mili si-1 lasa trii zile pe finu-su. dupa aia. mult sint ieu sarac dar cum sa fac. sa cat in cartea mea » Mosu scoasa o carte. Finul spune lu nasu asa: « ieu n-am invajat de doctor » Ama nasu zice: « porneste de te duce pin sate si intreaba de lume bolnava ca sa lecui. porni sa lucreze pe bani. iel sa dusa la piat cu mult bani si cumpara ce-a fost mai bun cal in piat si mai gras si mai frumos. cu fesul rosu in cap si a pkcat calare pe calul albivfugind iel de-acasa. ramasa zdravan finul trii zile. sa pomeni cu nasul la capu lui. vazind ca ie nasul sprimit sa-1 ia pe finu. il botezara pe nume Trails. nu mai e sarac Vorbind finul cu nasul. porni foaie dupa foaie. fa asa tunind in soba 1-al bolnav. nu ceria nimic bani. Acuma iesira din biserica. mai sa dusa si mai cumpara o sabie mare. iaca vine nasu pi la fin sa vada ce face finul? Finul ie om sarac n-are nici scaun sa-1 roage pe nasu sa sada. aicea in padure n-avem unde sa botezi copilu? ». am venit sa-1 iau ». finul porni sa-1 roage pe nasu asa « mult te rog.

Sta odinind nasul. se gindi ca Geamfichia nu va ramine multa vreme ca ei si tot va trebui sa se marite. cazu calatoriul jos in groapa si muri. Ei A — 54 . atit erau de multi si cocosii vesteau miezul noptii. iar sa gindeste « bas asta groapa de mine-i gatita » si sa dubara de pe cal jos si sari in groapa. Intr-o zi se pomenira cu un strain s-o ceara de nevasta. tot la fel fratii nu se intelegeau ca sa-si marite sora. « Ce e groapa asta in marginea drumalui de si spaiminta calu ? ». puse pe Geamfichia pe cal si plecara amindoi in Grada Limonia unde o lasa pe soru-sa la o casa mare. nasu mtna lucratorii iar 1-al bogat. Atuacea calatoriul sa cubari di pe cal jos. nasu striga 1-al bogat sa sloboada pe ai trii lucratori sa vina sa le plateasca lucratorii. GEAMFICHIA §1 CEI NOUA FRAJI fost odata ca niciodata. cind sufletele lor fugeau in groapa. Nasu sa dusa la bogatu si sa ruga de bogitasul si-i dea trii lucratori sa-i faca o groapa Bogatasul ii dete trii lucratori. Adasta sa ajunga finu-su calare dindarat. « bas de mine vine groapa ». Nasal piere de-acia si sa duce mult inaintea lui fiau-su si sede nasu de odini. ingropati-1. miine asa. Fratii nu se invoira sa-si dea sora din mijlocul lor. vazu intra alt loc niste oameni la sapat la un om bogat. Cel mai mic dintre frati. el zise catre surioara sa: Sora draga. Cind fratii lui erau plecati. tineau la sora lor ca la ochii din cap pentru ca una singura era la parinti. veai calatoriul pe drum si sa spaiminta calu de groapa-asta. nasul stie unde ! : ! banii frateste. voi trageti pamint pe el. crescut ea intre fratii ei si-i iubea intocmai cum si ei o iubeau ca sora. unde traia un flacau chipes si voinic nevoie mare. fara sa mai intreb pe fratii mei. altii la vinuri la lucru. vindeti-le si impartiti chirit in toale turcesti. da de adinca iar de o metra. Fratele eel mic se tot gindea cum sa faca ca sa-si marite sora. Ei venira si nasu le spusa: « Iote. zise. cind mortii veneau din groapa sa-si vada fratii surorile si umblau pe lume de se speriau si cocosii la miezul noptii. Cind veneau alti petitori. Sezind in groapa. da masura groapa. Nu cere sa stie ca ie nasu sa calare pe cal. Intr-o zi.! Vazind nasu pe fin asa ! dace fiaul. eu am sa te marit departe in Grada Limonia. unii la agri. Erau multi pentru ca la fiecare casa traiau multi frati si surori. Nici unul nu se gindea ca-i va veni si timpul de maritat. Da nasu sa pitula colea dupa un tirsog stolos. cind ajunsa calatoriul aproape de groapa sa spaiminta calu si nu merge neam inainte. dar care se omora dupa Geamfichia fiindca si ea era chipesa si frumoasa. si A frati care aveau o singura sora. dar nu zise nimic. da una de lata. luati-i calul. Nasu spusa la lucratori asa: «faceti aicea groapa.a nasul ca trii lucratori pina colea in marginea drumolui unde viae calatoral pe drum. Asa ca intr-un sat de munte traiau noua ce se numea Geamfichia. Azi asa. doi metri de lunga.ratorii groapa. ple. care se numea Dinci Costrici. vaza calatoriul la capa lui pe nasi-su si-i lo sufletu la dilator Da calatoriul ramasa in groapa Atuncea. da. Dupa ce facura lu. sforaie pe nari. fata crestea si se facea tot mai mare si mai framoasa. sabia. sa culca sa moara.

Tot msrgind ei au ajuns la agrile lor $i cind fata le vazu pirloaza. Dinci Costrici. Murira cei noua frati. vii colea pe calul meu si cit mai curind sa plecam ca sa apucam pe mama cu suflet. ca Geamfichia a plecat cu Dinci Costrici s-o marite departe. se sui pe cal si se duse peste noua munti la soru-sa in Grada Limonia. Cind se apropie din picioare prau se-a-aridica si din nor roua cadea §i Geamfichia Pitimia la horuri dantul tragea. cind si fratele ei sosi si ea-i spuse: Bine ca veni§i frate dupa trei ani la casile mele sa le vezi. Dupa ce ajunsera in graduri. Fratele atunci ii raspunse: Sora draga. eu cind te-am dat pe tine. Cind vede roua peste lume. Ieri cind ma jucam cu firtatii mi-am pier- Am dut davitu si vreau sa-1 aflu. de ce toate agrile noastre so pirleaza? Atunci Dinci Costrici ii raspunse: Cind te-am dat fara voia fratilor mei a intrat cearta intre noi si pini am facut cele noua case. — — — — Cind ajunsera si el Frate draga. intreba: Frate draga. dar soru-sa il Frate. ce spune puiul de pasare? la ce spune. Dumnezeu auzi blestemul mamei si trimise virla. ce nu am mai vazut. nu fugiti. Atunci fata-1 intreba: Frate ! De ce mirose§ti a pamint? Dinci Costrici ii raspunse: Sora draga. ca eu tare mult ma ingurisesc ca mama suflet trage. Puiul ca puiul. lasat atunci agrili si vinurile la o parte. ceru voie de la Dumnezeu ca dupa trei ani sa-1 lase sa viasca si sa se intoarca pe pamint sa vada pe soru-sa. fratele ii zise: Sora. fata iar intreba: si ale vecinilor so sorbite Sora draga. El invie. Mersera mamei lor care statea bolnava in pat. iar muma-sa ramase singura in casile vechili. aflara de fapta lui Dinci Costrici. dar el — ii spuse: Geamfichia. se facu ca nici nu aude. cind muri. 55 . pamintul a ramas nelucrat. Soru-sa plinse ca nu poate veni la casile — Mama Sa dea Damaezeu sa intre — — — Nu ei. se auzi cum cinta o pasare care zicea — Doamne. Dupa ce trecura cei trei ani. ce nu am vazut-vazui mortu-ghiu la poarta $i zise mai departe. Dinci Costrici. de ce vinurile noastre so pirleaza raspunse: — — — la vinurile.! : : §i Fratii cind se intoarsera acasa. ispravi bine vorba. fara stirea fratilor. care stia limba pasarilor. se supara asa de tare ca zise spusera virla in casa mea si sa usca tot. vazui mortul ghiu la poarta. sa te desfaci de pe cal si sa te duci la vechile porti de la casa noastra sa te lase in casa ca eu ramin aici. a intrat o cearta intre noi §i ne-am apucat sa ne facem noua case si tot eu am facut lut §i de aceea miroseste corpul meu a pamint. noi sa ne grabim sa vedem pe mama — — intreaba: — cu suflet. incepura lumea sa fuga la adapost iar ea zise: Stati. cinta cintecele lui. eu cind te-am dat pa tine fara sa intreb fratii a intrat cearta intre noi si case faceam. Dinci Costrici fese nasalie si-o prefacu in cal. Mai mersera ce mai mersera si trecura si de alt munte si fratele incepu sa miroase a mort. sa ma ierti ca nu pot veni la casile tale. ca s-au apropiat zilele cind frati-meu trebuie sa vina sa ma vada. Ea incaleca pe cal si chimisira Cind sosira la un munte.

Si fata cind a fost de fost asa de mare cit alta de zece ani. — O Doamne. Mema. sa in 99 de odai. . ! ! : Fata pleca.. Maica acolo ca sa nu intru ea? Si s-a hotarit sa intre in a suta camera. Si intr-un timp a zis Oare ce o sa in fie in a suta camera. a nascut o fetita. — Pitimia din noua frati mai mica? — Da ! Fata se duse la poarta de la vechili-case si striga: nurori si si . — Mama. Si intr-o noapte. sta la mers si a deschis usa. Dumnezeule. ncua nu ne mai trebuie copii. atunci ii da drumul a facut ce i-a zis Sf. nu e virla. ca pe pamint de unde ea: a venit. nu stiu ce e la padurea mea Cum o sa dau iti fi ! o sa-ti dau pe singura mea fetita. s-a pomenit tiganul ca cineva ii bate la usa. A venit Maica acasa spuse 56 . nu stiu cine este. Ea daca intra in a suta. mama. Si cum a nascut nevasta-sa. da jos Maica a padurii si s-a dus in cer cu ea. ce o avea Sf. mama. asa de frumoasa a fost ca cica. dar — — ta-ta grea ai zis ca ultimul copil — Nu vrem sa intrsm. ea stia ingrijeasca. auzind POVESTEA "TIGANULUI tigsn care avea atitia copii cite gauri sint pe un ciur si nici o fata n-a fost intre ei. Maica la fata ca poate merge la a suta sa nu intre. ci sint eu Geamfichia. se duse si deschise si cum se imbratisara pentru totdeeuna. am sa iau viata de la toti copiii tai si viaia ta. da eu am sa due fata la padure acolo unde am spus. a dat inapoi si-i a inchis usa si a plecat. eind venea rasaritul dimineata siatea scarele un ceas pe loc si sa mira. Primul copil care o sa-i avem scum o sa-1 dam la padure sa fie copilul padurii. glasul fiicei sale. daca vrei poti lua 5—6 copii? Da a zis cineva de la usa: Nu ne trebuie aki copii. deschide — Dar mama zise: — Virla du-te de la casa mea ca-mi murisi ncua ficiori. murira imbratisate. Si-a zis asa tiganul la nevasta-sa: Draga nevasta. Cine-i. numai mai aminte§ti. a lasat-o acolo si a plecat. sa gateasca si i-a spus Sf. intra Zice dinafara: fost cdata A un cu unul mai mult. ne trebuie fetita aia Daca nu ne dai fetita asta. Cind a o masa si scrie. iar ficiorul intra-n mormint si calul se prefacu in nasalic. ce frumoasa e fata tiganului. zece zile. ncua noua nepoti incepu sa plinga. venit Sf. eu fetita mea. a sa spele. ca atunci cind va nevaso sa-1 dai sa fie al padurii. Cind a fost de 14 ani. Doamne Dumnezeule. da cum — — ! A A luat fata si a dus-o la marginea padurii. si Dumnezeu Sf. deschide. A intrat inauntru a vazut ca Sf. — Mama. implinindu-se blestemul mamei. Maica.

cum a nascut si imparatul a intrebat-o Spune. Cind a intrat in camera la imparat era intuneric si fata asa de frumoasa era ca s-a luminat camera. o iau ca sora mea. de unde sint ca Sf. A scoata pe fata afara. ce natie. muta. Atunci a luat-o moasa. i-a 3uat i-a pus in cos si i-a dus in casa. $i atunci a raspuns fiul de imparat: Cine e acolo? Ca daca o fi femeie tinara si sa nu fie de virsta mea. da moasa a observat ca imparateasa trebuie sa nasca. duci Si ea cind s-a coborit pe pamint goala. ce femeie esti. 57 . Cind s-a coborit a aratat imparatesei ca are trei catei. $i ea a strigat: Daca e om cu suflet pe aici. Imparatul i-a impins paltul in fin la ea. Ea a plins. da n-avea ce sa faca. parca rasarea soarele din obrazul ei. Sa vad si eu ce ai gasit? Arata-mi si mie ! — — — Au mers si au dus-o in camera la tata-su. Si copoiul lui a dat de un miros in fin si a latrat. o iau de nevasta. surda si fara miini si fara picioare. caci avea ea o fata si voia s-o marite cu imparatul. ca si eu o fata cu suflet. Da-mi ceva haine ca sa ma acopar ca atunci am sa ies. acum te dezbrac si te pe pamint. n-a mai putut-o privi. a ramas oarba. daca e in virsta o iau ca mama. ea s-a dus ingropat in gunoiul de la grajd si o catea avind trei catei mici. Si oricine sa fie sa iasa afara din fin. sa nu ma manince. sa aiba carne proasinceput sa sape ca s-o pata. apoi s-a dus la tatal sau la imparat si i-a spus: Tata ! eu am gasit ceva ce nu-ti poti tu inchipui. si i-a — — §i cind ea a povestit ca ea a intrat in camera a o suta. Dupa 2—3 saptamini moare imparateasa si imparatul: Au ramas ei doi tineri si craiasa gravida si el in fiecare saptamina se ducea la vinatoare. ca tu nu stii cum trebuie sa nasti? Eu nu pot sa-ti spun. Fata tu n-ai avut copii. Pe ea a dat-o jos. Cind a vazut-o tata-su s-a bucurat si a zis sa faca nunta cu asta si s-au cununat amindoi.: — Vezi. ai intrat in odaia a suta. §i s-a insurat imparatul cu fata moasii. Si a luat paltul pe ea si a iesit afara din fin si a vazut-o fiul de imparat. numai mi-e rusine sa ies ca sint in pielea goala. maica fetita. ca si eu sint un fiu de imparat. Si s-a dus la ea. sint — — As iesi. sa ia copoiul. Eu nu am sa ma insor cu fata logodita. a fost o sireada de fin si s-o ascuns in sireada de fin si ea a stat acolo si in timpul 3sta a venit un fiu de imparat la vinatoare si ca el a avut plan sa se insoare cu o fata a altui imparat in saptamina viitoare si voia sa vineze ceva animale pentru nunta. Si-a pus-o intr-o camera shigura. El a fost la vinatoare. In vecinatatea lui statea o moasa. — ! S-a urcat sus si-a nascut doi copii. ci cu fata gasita de mine. Atunci imparateasa spune cum £-a urcat la pod. Maica padurii mi-a spus ca ramin oarba si schioapa. daca e si mai in virsta o iau ca bunica. $i a luat-o si s-a dus acasa cu ea. da tu ai sa te urci la pod si de acolo iti va cade copilul si eu ti-1 voi arata. Si totusi a povestit ea cum a ajuns pe pamint si din ce cauza. s-a dus la croitorii lor au fScut haine frumoase. iar daca-i o fata de virsta mea. Aloasa ii spune imparatului ca nevasta lui are trei catei. a pus-o intr-un cearceaf si a dus-o la o balta fara fund si-a aruncat-o acolo. Cum i-a prins pe copii.

La miezul noptii s-a trezit din somn si cu mare bucurie i-a povestit la nevasta-sa visul. Du-te si cumpara-mi mie furca aia de aur. Iasa afar a moasa cind a vazut-o a recunoscut-o cine-i si s-a dus inapoi si i-a spus cine-i feraeia aceea. ma scutur si dumneata sa te faci suparat sa rastorni tot si vinul si apoi o sa aduca alt vin tot cu morfina si iar sa te faci suparat pe mine si sa te duci sa te culci in camera ta si peste putin o sa soseasca^nevasta-ta si Mama — — — A A — iar o sa cinte: Frumosul lumii Mina de fier si imparatul s-a insurat fiind de 24 ani si n-a avut copii socotea cum se face ca pina acuma nu a avut copii cine sa-1 mosteneasca? Adica n-a avut copiii la 48 ani. cumpara-mi mie furca aia de tors. care va avea luna in ceafa si rasaritul in frame. marti i-a dat o furca cu fus de aur. Duminica a intrat in camera ei. lor. Atunci a spus imparatul: Eu ma due in casa. spus catre moasa: Uite.! Dupa^un an aujcrescut doi brazi din cei doi copii. Maria a dus-o la loc in fundul apei si i-a dat acolo un scaun de aur ca sa stea pe el. care sint cei doi brazi crescuti pina-n cer. greutate. Da in vis el a vazut ca va avea un copii ce se va numi Frumosul Lumii. §i dupa un timp a dat fiecare din cer ei cite un lucru. Sf. I-a dat furca de aur si i-a spus ca o lasa sa cinte la usa. rniinile si ochii-napoi si vedea. joi i-a dat puterea inapoi ce a avut-o. numai deseara sa ma lase sa cint un cintec la ginerele d-tale imparatul. N-a auzit barbatul nici un cintec in noaptea aia. da dumneata sa nu bei. iar a bagat la ginere in vin morfina si a adormit. Dupa un timp nevasta lui a ramas gravida si la timp s-a nascut un copii de 9 kg. mama. Da imparatul asta a avut un batrin care ingrijea gistele la pasune si a auzit cind a zis catre barbatul ei ca mai am o noapte de cintat si daca nu ma vei auzi. tntr-adevar A fost un imparat si tot pina la 48 ani 58 . Si ea spune: Du-te. da cei doi brazi sint copiii dumitale ! Deseara iar o sa cinte si iar o sa-ti dea vin cu morfina. ca pina aci nu gasea medic s-o faca pe sotia lui sa nasca. Si Sf. Si nici atunci n-a auzit nimic. ci doi copii. Decuseara a inceput cintecul. cintat ea despre copiii ei si despre ingroparea lor si ca n-a avut ea trei catei. vineri i-a dat picioarele. Si batrinul a auzit si miine zi cind a venit de la vinatoare imparatul. cum doua nopti a cintat femeia aceea si el a baut morfina. copiii tai vor ramine tot asa lemn si eu am sa ramin in fundul apei. fata moasei a vazut-o pe geam ce femeie frumoasa toarce in fata portii si are o closca cu pui de aur. S-a dus moasa si a intrebat cit cere pe furca de tors. §inevasta imparatului. insa moasa batrina a pus in vinul lui morfina ca sa doarma si el sa nu inteleaga ce cinta ea. a venit la grajd si i-a spus cele auzite. luni i-a dat o closca cu pui de aur. Si a fost invoita ca sa mearga la usa barbatului ei ca sa-i cinte si sa-i spuna unde-i sint copiii ei ingropati. simbata i-a dat parul de aur si Sf. Si ea in a treia zi s-adus in fata portii cu toate darurile si ainceputpescaunsatoarca. In cele trei nopti ea trebui sa cinte la barbatul ei la usa. in locul unde au fost ingropati. Maica a dus-o tot la ea in cer. din fundul apei. ca ajungeau cu virful la cer. imi iau o haina plina cu cenusa si cind s-a pune mincarea la masa. A doua noapte ia moasa closca cu puii de aur si iar a cintat si a doua noapte. nu-mi trebuie nici un ban.

a stat sub ua copac.ca a avut luna in ceafa si rasaritul in frunte. ce noroc dau copilului Venira ele pe vatra focului si-1 ursara ca la opt ani sa-1 fure un duh necurat si parintii sa ramiie cu inima fripta. ca ei sint cei doi brazi si daca nu o va scapa din greutatea asta sa fie el batut de Dumnezeu. s-a nascut cu cartea-n mina. iar copiii tai vor ramine toti de lemn. El cind a vazut pe copiii lui si nevasta lui s-a mirat nespus. El atunci a auzit si a deschis usa si in momentul acela copiii au iesit vii povestit din gunoi. — — O COPILUL NASCUT CU CARTEA-N MlNA fost odata o pereche de oameni care n-aveau copii. si a venit nevasta. sa i-o puie sub capatii. iar ei au trait mai departe fericiti. dar in zadar. era mare cit altii de doi ani. si copiii si nevasta-sa si pe copii si le-a cerut cum s-o pedepseasca pe soacra. ii citea din carte si indata se inzdravenea. Cind a avut o zi. sa nu va fie de mirare ca azi a alergat ciinele foarte mult. Muma-sa cu grija in spinare n-a inchis ochii toata noaptea. se umplu ca din senin minastirea de sobolani. Si tatal lui la vinatoare intinde masa la print. care incepura sa sara. numai pe cea bitrina s-o legi la coada unui armasar. sub care statuse si uachiul lui pe vremuri si copoiul lui de vinatoare s-a apropiat de imparat. incepu sa citeasca si cine era bolnav. cum incepu sa vorbeasca. Azi s-au rugat. Se rugau la culcare desteptare sa le dea Dumnezeu un copii. Atunci i-a mai dat. Cum i-a luat moasa copiii. unde va cadea un drob de os se va face un deal mare. Se puseraa trcia zi ursitorile. Si el a legat-o de coada calului si s-a intimplat asa cum a spus ea. muma-sa da de veste la toaca suflarea din sat. ptna ce Dumnezeu le-a dat un copii. Si la un timp tatal lui umbla cu suita la vinatoare. sa ajungi si tu ca noi in fundul lacului. cum i-a ingropat in gunoi. asa cum sint prefacuti acum in brad. Copilul. Scria si citea la timp de zece zile fara ca sa umble la scoala. sa auda ursitorile cind coboara din cer. el nici mort nu lasa cartea din mina. satenii si se rugau sa le scape vrajitorul care stie tot ce e si la ! A pe lume ! Copilul sta in biserica si citea. a fost chiar Frumosul Lumii asa de frumos era. sa muste oamenii si 59 . si de-acolo s-a intins o mina de fier si a luat portia de mincare de la ciine. sa vie tot natu sa se roage pentru scaparea copilului de la necuratul. Parintii cautau sa-i ia cartea din mina. A inceput cintecul. Si iar asa s-a facut cum a spus. Pe cea tinara nu ne suparam. A dat portia lui de mincare si ciinele s-a dus dupa copac. acolo se va face un izlaz cu pasune si unde o sa cada un strop de singe se va face un piriu. Cind sa se nasca feciorul. miine s-au rugat. Si spun sfetnicii: Imparate. n-a fost pe acelasi loc. Deodata. nici ziua si nici noaptea. ca sint batrini si n-au un stilp la batrinete. S-a intors ciinele la imparat si a cerut din nou mincare ca-i e foame si zice imparatul catre oamsnii lui mai batrini: Ce s-a intimplat cu ciinele asta ca a doua oara sa mai vina sa ceara inca o portie de mincare. iar lumea asculta. sa urce calare si sa porneasca unde va cadea un drob de pecina. S-au adunat cu mic cu mare in minastire. de i se duse vestea in lume ca este un mare vraci. Cind mai erau trei zile pina sa implineasca opt ani.

a luat copilul in subsioara si s-a facut cu el nevazut. se mira lumea intristata. ii scapa necuratului copilul si cazu pe o de paie. ? si ii ratul. Copilul ramase tot in mijlocul satenilor. claie — Ce cauti aid. zis te las cu zile.muierile. de dinaime si de dupa potop si ©rasele se ridicasera la loc S-a adunat pe linga casa mos! 60 . Vede intr-o noapte numai o casa nedarimata cu o lumina la o fereastra si cu un gard din capete de oameni. mai baiete. care mai ramasese pe lume de la potopul eel mare. Merse el zile si nopti prin pustiuri si din ce mergea da numai de oase albe spalate de ape si arse de soare. Deodata se umplu minastirea de lilieci Liliecii sareau pe lume si o muscau. fiindca era frumoasa. altele. dar copilul nicaieri ! Mai. Ajunse la poarta. Din cer incepura sa cada trasnete si fulgere care doborau si ardeau copacii. se cutremura pamintul. va fugi speriata din minastire. — Lasa-ma s-o vad — E pacat de tine s-o vezi mori. a luat cartea si a plecat la intimplare in lume. — Unde e fata A intrebat copilul. venit atunci. N-a scapat vietate pe pamint Numai fata imparatului ce2 cu parul de aur a scapat ca era prea frutoare care si numai odata nu moasa traiesti. asa cum vezi ca este. intre oasele astea — lata. iar copilul i-a povestit cum a fost furat de necuApoi mosneagul i-a povestit zile si nopti. Dupa ce a zburat cu copilul. isi zicea tot natu in gind si fiecare se astepta la cine stie ce alte indurari si intimplari. Din ce mergea. ce minune o fi si asta. Deschise usa un mosneag cu barba pina la calciie. doar-doar. Veni a doua seara. ca el toata noaptea a citit din cartea cea fermecata. Parintii ramasera la usa manastirii plingind si oftind zile in sir doar doar. Mai ce sa fie cu asta Se gindeau oamenii. ! ! A Cum A ! Duhul eel rau cum a zburat cu copilul. ce sa vezi ? Se adunara oasele. dar de copilul minune nu s-au departat. loc. treia sara se implinea opt ani. copilul se facuse nevazut si nimeni nu stia cum Il cautara in zadar peste tot. fara sa se urneasca din loc. pe neasteptate. Luptindu-se ei printre nori. a incercat sa-i ia cartea cea fermecata din mina. s-a luminal cerul si s-au aprins facliile in manastire. un popa. intr-o arie. care era duhul necurat. — Te mai rog odata. In zori. m-a adus mosule pe mine soarta pe-aici. dar copilul nu s-a lasat. se insera. Dar copilul nu mai venea. — Macar s-o vad odata pot sa mor — E pacat de frumusetea tineretea pieaca i-a cu rugaminte — Nu plec. va mai veni copilul indarat. Lumea s-a speriat. Copilul sta in mijloc si citea neluind in seama sobolanii. si sa si ! si ta. Dar oamenii rabdau orice si de copilul cu cartea-n mina nu se departau. incotro a vazut cu ochii. Dar cind se uita lumea. Aici a fost un oras mare si mindru ca soarele. macar sa mor pe a copilul. Imparatul avea o vraji- — ! facea toate voile. Totdeauna i-a facut pe plac i-a facut si ea 1-a blestemat sa dea potopul si cutremurul peste el si os peste os sa nu ramiie. isi lua inima-n dinti si batu. de aici de vrei sa ma: zis fata. citind. Acum e acum. Vazind ca nu s-a vatamat. ? aici ! si i-a fost mila vrajitoarei de ea. inviasera oamenii. Mosul 1-a poftit in casa. — Este in casa mea. si Fata insa n-a avut ce-i face. oasele se indesau iar casele din oase erau darimate. pleaca-n lume daca vrei sa — Nu plec de moarte nu ma tem.

Il vad argafii. Boierul s-a bucurat ca numai el are palate. Isi lua dupa aceea ramas bun si dus a fost. zise tata-sau sa ramii si — — Ba. caci palatele se pierdusera. un an. boierul pitis. dar parintii in ruptul capului nu vreau si nu vreau. Stind suparat numai cu citiva galbeni in punga. Il ruga in genunchi sa intre in palatele sale sa-i vada bogatiile si mai la urma sa se ospateze imparateste. Cind 1-au vazut A mers parintii imbracat imparat. Ea s-a uitat prin alt inel si 1-a vazut cum sta mihnit. A cu noi. fiica imparatului. se uita prin el si iar rasar ca din senin palate mindre imparatesti numai din aur §i argint. fermecat. Le-a povestit pataniile si i-a rugat sa vie cu el sa fie fericiti si toata viata. el dus a fost.! neagului dis-de-dimineata o multime strigind cartea in mina. ii iau inelul fermecat. se mira si vine iar boierul. si laudind fapta copilului cu el — El sa Dupa doi ani si atit fie i imparatul. Baiatul n-avu incotro. sa ne bulguim si noi de tine. s-au speriat. Ce era sa faca acum? Sa ramiie cu parintii. cit a mers. zi. Sa-i aduci si pe ei aici sa vina. Iese lumea la rascruci. priponeste calul si adoarme. il burdusesc bine. Sufla odata in inel. Cind s-a pomenit a doua zi. Isi pregati calul eel alb sa-si ia zborul si sa piece unde-1 chema dorul. Cum i-a zis printesa aste vorbe. s-a uitat odata spre soare prin cercul lui si deodata s-au facut palate imparatesti numai din aur si argint. Aci fu poftit la o masa numai cu bunatati si purcei fripti. Destul am plins am oftat de ! iau inelul. dar sa vii indarat. ii dau o bataie buna si-i taica. i se rupea inima dupa mama si tata Dar intr-o ! ! luat inelul eel se hotari sa piece asa precum s-a inteles cu imparateasa. sa le stapini ti si sa se mire lumea si tara ce a fost in stare sa va faca fiul vostru. doi. care i-au adus alt inel de la imparateasa. ii parea rau de imparateasa Sa piece la imparateasa. care-1 prind pe boier. iar inelul fermecat in chesaua boierului. Apoi a zis catre batrinii sai parinti: Astea sint palatele voastre. Ramase baiatul suparat in pragul bordeiului gindindu-se la printesa lui. un boier il vazu si se mira de palatele ridicate pentru ai sai paring. Pe drum poposeste linga un izvor sa se odihneasca. cind te-a furat necuratul si te-ai pierdut in lumea alba. Arapii se dusesera de mult sa-i spuie imparatifei ca-i vine imparatul. I-a scos inelul din desti si pe brate 1-au dus slugile la parintii sai. sa te uiti prin inelul asta si si le faci palate inalte si n-au mai fost alte. pina ce-i fura a doua oara inelul din Mai. In acest timp. Qnd se pomeni din somn. Atunci fata cea frumoasa.trage la o umbra. cine sa-mi fure desti. sa se mire si el. de puteai taia lemnele pe el. s-a facut dor copilului de si de tata. el sa fie imparatul ! Ca ne-a dat lumina si viata. pai sa nu ridice de jos. se duse in casa boierului. Sa-i lasi stapini peste ele si tu sa vii sa nu Iar daca luminate cum m-apuce dorul de tine. Fe cind se pregatea el sa piece. pina ce a dat de urmele satului. fringindu-i oasele. Il rodea dorul si nu putea sta locului. Tot ii roaga el pe parinti sa piece impreuna la imparateasa sa-si petreaca batrinefele acolo. Trimise din nou doi arapi. Imparateasa iar priveste prin alt inel fermecat si-1 vede suparat. pitis. se pomeneste cu doi arapi negri buzati. parintii nu-1 puteau indupleca sa ramiie. Ca sa-i fure inelul ii puse in vin afion si-1 adormi. Dar in zadar. sar pe el. vazindu-1 mohorit muma — Du-te in nu vor de dorit de parinti i-a zis: sat la parintii tai. era in bordeiul tatalui. iar inelul fermecat 1-a pus bine. 61 . inelul fermecat nicaieri inelul fermecat? Se gindea el si nu stia ca tot boierul eel viclean era eel care-i purta simbetele.

Insa pe cine-ntreba. de sanaani de cind drumuiti s-a abatut un imparat rau vecin. pevirnii pc asta parte cat sulita picata. taica. din cchi negri ! — — — ! ! lacrimind? De trei ani si jumatate. Pornira lautarii sa cinte ca la nunta. Cica a fost un om sarac. sa-i fie mircasa. ! — Imparate trei De Si traiesc si azi in pace. Mersaptamini si luni de zile. care-i graira: tate luminate. iata ca se-ntilneste cu doi lautari. Unde sulita-o fugi Mireasa-acolo — veti gasi Se urcara cei trei frati pe un munte. ca niciodata. iar lupii durmeau cu mieii la tirla. nepotule ce mergi pe rosu plingind. nu-si gasea nicaieri sulita. Merse el mai departe spre soare rasare si se-ntilni cu un mosneEg cu barba alba. Cind auzi una ca asta se supara si mai rau. curgea laptele girla. slobozira sagetile-n vazduh si pornira-n cautare. Fratele mijlociu si eel mic gasira sulitele intr-un sat apropiat. linga imparatul eel strain §i ingimfat.ROASCA a fost odata. n-o s-o aflu niciodata 62 . nici ursoaica n-a ursat.! ! Baiatul incaleca gind el asa zile. ori ursoaica m-a ursat de-am ramas S-a intristat batrinul auzind infruntarea si i-a raspuns: Mai Dumitre Fat-Frumos. intinsera arcurile. dar de saraci ce erau nici o fata din sat nu-i lua in seama. Ca n-au imparatii ce-i face : BROASCA . Buna calea module Multam tale. Isi lua ramas bun di la tata. facura nunta si se capatuira. Taica nu v-a blastamat. eel mare. peste imparatia voastra si peste trei zile vrea sa faca nunta sa va ia imparatita cu sila. Intr-o zi. di la frati. Avea omul trei ficiori. dadu pinteni calului si ajunse cu lautari cu tot. El cum ii vede coboara de pe cal. faca-pl domnu multa parte. iar tatal nu le purta nici o grija. scoate sabia si-i taie capul imparatului strain. tot de sulita-ntrebind. cind oi zice pelinita sa pui mina pe polita trei suliti. insa Dumitru Fat-Frumos. pe cind mergeau ciinii cu colaci in coada. Multimea se bucura si de data asta facu el nunta mare ca-n povesti de se duse vestea peste mari si tari. Ne-a robit pe top cu armata lui si sintem la grea incercare. eu neinsurat? poate tu m-ai blastamat. Imparateasa lui mergea spre minastire plingind. frumosi ca trei bujori. si zboara spre tara unde era sotia Ini imparateasa. de matura pamintul. ce-si inchidea poarta cu paru si gardu cu malu. di la cumnate si pleca la drum. sa luati cu ele in cer sa dati. in lume sa-si cate sulita Mergea pe rosu-mboiestrind. care-n lume n-a mai fost. pe nume Dinu Fat-Frumos si-a luat inima-n din^ si i-a zis: — Tat5. nici verba sa-i dea de urma sulitii. de mertic. asa ca le trecu vremea baietilor.

aceea riioasa. L-a prins Broasca-Roasca suspinind si 1-a intrebat ce are pe suflet. cu argint le poleiesti. sub soare mai aleasa. sta sulita pe o piatra Se intrista el auzind ca sulita i-a cazut pe o piatra si ca asta e usrita lui. Mergea calul-mboiestrind. stele de pe cer picate Cu sir de pruni influriti ca argintu poleiti. asteptind ca a doua zi. Fat-Frumos si mi pofteasca Aduni muma ei. trebuind sa faci nunta cu o piatra. se gindea el. de picioare-ncracinati. sa-1 tragi la socoteala si la ispiteala: Dumitre Fat-Frumos. care-n lume n-a mai fost. corconi odata s-o audi din fundul pamintului muma-sa Salomia si aceasta sari in obor. Dupa ce se trezi mare-i fu mirarea si supararea. Se lasS noaptea si Dumitru veni pe furis in grajd de se culca in ieslea calului. ! — tu zina zinelor. cu solzii de aur stralucitori. numai sa scape de ea. sa fiu eu de ris pe lume — Oi Dupa — CS tu esti o bobosata. Broasca il vazu suparat si-ndurerat. Sa-llase picioarele Dumitru cum auzi porunca incepu sa plinga si si suspine. ale ! ! ! 63 . se pomeni intr-un palat strilucitor ca soarele si cu o zina frumoasa si zimbitoare linga el. Se apropie. ca eu am fost sortit broasci miti si-mi fie ursiti? Eu sint Broasca-Roasca. ca trebuie sa ne pregatim de nunta Se ptegatira si ficuri o nunta pe sub soare mai frumoasa si mai aleasa de ajunse vestea si la urechile imparatului. broasca este soata mea. Dumitru FatFrumos. Ajunse la o fintini. piatra este scrisa mea ! zise el. gata s-o striveasca. indata se facu la picioarele ei. iara broasca topaind si dupa ei. urita si-ncracanata lua securea si-1 dudai de acasa pe Dumitru FatFrumos. zicindu-i: Pin'se varsS zorili. ii siri drept pe opinca si-i zise: oac.! ! ! . la cea salca cocotata ce sta cu burta pe api. ce nu s-au mai pomenit pe lume. se pomenira cu lancieri si imparatul. ele-n soare si luceasca. sarac de maica-mea. Apoi lui cheia fermecati. ori nu-i mai place de ea si vrea si-si ia lumea-n cap ? ! — Mai palate frumoasa. adipa calul si se culca la umbra sa se hodineasca de atita drumuiala. bobosati si-ncracanata de care fugeai de rusine De acum n-ai si mai fugi. Daci vizu ca n-are noroc pe lume. Si orbeasci soarele. frumoasa frumoaselor. oac ! cu tine-o sa mi-mpac £1 de suparare puse piciorul pe ea. sa am o ! Pe cind le era lumea mai dragi. o broasci verde ca iarba. Atunci Boasca-Roasca incepu sa se jeluiasca la stapina pamintului. oac. sari pe cal si fugi unde-o da Dumnezeu. Incepu iar sa se vaite si sa plinga: Oi sarac de maica-mea. esti — Cine — deunazi. cum sa merg in sat cu tine. Cind colo pe salca. palate. vazind broasca urita si bobosata linga el. si-i descbise cojile riminind o craiasi frumoasi. dar nu se lasa de el. ajunsa la sala culcati cu burta pe apa. Mosu Ti raspunse ca i-a vazut acum un an sulita intr-o dimineata in coadele marilor. ani si ani. tu sa-mi faci conacili. Cind se virsari zorile. iara eu sint Fat-Frumos. toati suflarea apelor si zidi conace. Cine poate ispravi pe lume asemenea minimi. sa i se taie capul de citre ciliii imparatului. pina ce le Cind il vazu tata-sau ca vine din coadele marilor impreuna cu o bobosata. in rasaritul soarelui. care-n lume n-a mai fost Sa-mi faci mele mai aleasa Si-n fata de palate. Ea incepu sa chiraie si toate broastele marii sarira pe el.

tu sa-mi dai sotia Imparate luminate. De rautate tot nu se lasa si-i porunci sa-i aduca toalele lui taica-su cu care s-a cununat si din lume a plecat He. sari sus pe fata pamintului si ide porunca. Muma-sa cum o vaza. Ca nu-ti sade cu ea bine. sa i le dea imparatului Barba-Rosie. cit traieste muma mea. se aprinse palatul si arse imparatul de viu. In varsatul de zori. O chema lumea pe locurile sterpe numai ca sa creasca in urma ei florile. E buboasa. se da^ea in traista ci toalele de la nunta tatalui imparatului. Dar daca ti s-a lasat inima la ea. Acolo toate lighioanele pamintului misuna si cata de lucru sa faca minuni. piste lume-adevarat. Imparatul cind zari palatele poleite. am sa mi iiwoiesc. sa ai. Cir. he. dar taica-su de cind putrezise Ce era sa mai faca acum Isi da sama ca i se cere sa faca lucruripeste putintele omenesti numai sa-1 omoare si sa-i ia pe cea pe care i-o daruise soarta. privi odata pin el. lua ineiul adus de la talpa apelor. ii rise: Haa. Il vazu Broasca-Roasca si din nou il intreba ce alte ascazuri il pasc sa-1 scape de ele. Se mira lumea si se bucura de puterea pe care o are fata asta frumoasa si creasca pe urmele ei floricele si ochesele si sa moara danacii dupa ele. iti dau toatampiratia. tacepu si ofteze si sa se intristeze. turb5 de minie. si flori cit 64 . Veni muma-sa pe pamint si-i ispravi tot ce-i porunciss imparacul. de nimic nu te grijea Il astepta pe Fat Frumos pina ce adurmi iar in cumpana noptii.d il vazu imparatul ca si pe asta a ispravit-o cum se cuvine. ! — ! Cind auzi ea. rinduielile si chemirile de nuntasi. noroc de sanitate si mii putine pacate. i-nfig eu in cojoc acul Cum se apropie de cumpana noptii. cu pruni infloriti. forfotelile. pe toata-mparatia ta. numai daca te-nsori cu ea si la nuata porti hainele cu care s-a dus pe lumea ailalta. traia cu broschita-n pace. ha! ce mai cere si-mparatul. fara muma si fara tata. vazu tot ce se zbate pe sub pamint si-i facu samn lui muma-sa Salomia sa-i vina in ajutor ca se ana la mire strimtoare. e riioasa si la ochi e fioroasa. Fata era frumoasa cu si fata mindra ca soarele. iar se uita pin inelul fermecat sa vada pe muma-sa Salomia. Dumitru Fat-Frumos. $i tot ce ramiaea in urma ei era numai miros ^A trait parul de aur vezi cu ochii. Eu ni schimb broschita mea. Se invoira si se pornira ca la orice nuata mare. da: n-avu incotro si ascunzindu-si mtnia zise: — Mai Dumitre Fat-Frumos. Pe unde pasea.! ! ! ! ! Taci Dumitre Fat-Frumos care-n lume n-a mii fost. Dar cum se imbraca imparatul in toalele purtate de tata-sau pe cealalta lume. cu trimbite si tobe. haa. pe-acolo crestea iarba si infloreau bujorii si trandafirii. raposatul tata-imparat. care-n lume n-a mai fost. ca n-au dusmanii ce-i face — — FIICA FLORILOR odata o fata saraca. ramase inmlrmurit. in schimb. Asa ramase in palatele stralucitoare Damitru Fat-Frumos si BroascaRoasca si ajunse imparat.

Aude-n vilcea in jos chirait. chiraind si olicaind. T*P a biata imparateasa. fa. tii fii si sint o fata si si sa se mire lumea bunatatea ta. acolo ? Daca esti fata. cu licurici si pasari cintatoare. Deodata. sa-mi fii fecior toata viata. ca ! O este duce nile o imparateasa mindra orbita de o bunica si o verisoara. Dupa ce s-a ispravit nunta. Ca daca se va ii va inverzi ciongarul ?i iar va capata frunze ca altadata. Sa vedem cum o — sa-i stea — Se poate vara-mea. iarba se palea si trandafirii se ofileau. ce sa fie asta. Cine esti. § ca-mi esti draga si vreau sa-mi mireasa — Vai de mine de mine. au legat-o aruncat-o intr-o groapa plina cu urzici. plina de noroi si cu singe pe fata si-ncolo. — Nu — Baba coboara pe fringhie de matasa jos la imparateasa si cind aci vede o fata frumoasa intre bujori si trandafiri. asteptind sa vie ajunse fata cu la apa fata cea frumoasa. el nici una. Sosi imparatul cu nuntasii sa-si ia mireasa §i pe unde mergea ea teau bujori si trandafiri. sa nu-ti dau tie rochia mea de mireasa ? Poftim Si i-a dat rochia. Aduse apa. In vremea asta in groapa se zbatea de moarte imparateasa adevorata. cine sa-i vie in ajutor? A ramas acolo in glodul broastelor multa vreme.! ! ! ! ! A tinaj cum trecut cica odata pe acolo imparatul si a vazut-o cu ulcioarele la fina zarit-o. pina ce s-au ademenit dupa fragi §i cuiburi de pasarei. toata-n pielea goala Scoate baba fata din prapastie si umple tirna cu trandafiri. Tnsa imparateasa nu mai vede nimic ia baba de mina si o duce la o pasare maiastra zicindu-i sa zboare si sa-i aduca in cioc apa fermecata din fintinile cerului. iar de-i fi fecior. isi zise imparatul. de-ti dadeai cu de§tele-n oicbi. cum o poreclea el. Au intrat mai adinc in padure. apoi bunica lor a zis: Da-i si lui verisoara ta sa incerce rochia ta de mireasa. Ii facu imparatul rochii frumoase din fir de aur si tara si de frumusetea si matasa. a trimes-o imparatul intr-o zi sa se plimbe cu matusa-sa §i verisoara-sa. i-a cazut fata la inima. Isi lua vint pasarea maiastra si se duse la poalele cerului unde erau finticu apa fermecata. ca nu mai avea stare la culcare si nici pofta de mincare. Incaleca armasarul alb si drept la fintina aceea se opri. papuci din cres- linarie poleiti cu argint si o impodobi cu pietre scumpe. Atunci bunica si verisoara a pus mina pe ea. cum se poate una ca asta? Eu cu Dumnezeu saraca si sint singura pe lume numai cu mine — Chiar de aia imi place de tine vreau sa ne cununam. i-a scos ochii. nici alta. si Cind se intoarse vizitiul. Galea era lunga si se vazura deodata in neguri. Vizitiul le-a dus undeva intr-o padure frumoasa cu cerbi si caprioare. s-aprinsa pe cer un luceafar si le lumina calea pina la palatele de clestar ale imparatului. imparatul vazu ca pe unde trecea trasura cu verisoara ei ce samanau ca doua floricele. fata sa-mi fii toata viata. Fata florilor. ii zicea de-a dreptul: Cum ! — Fetito. Fata si de-ar spune ceva nu poate de lesin si de groaza ce o apucase. Pe la un timp trece intr-acolo o baba cu o tirna pe mina sa culeaga bureti si ciuperci. Sta si numai suspina. dar ce folos. picura in fiecare vedere si deodata iar se 65 . este lucru curat Mai. ulcioarele.

maria-ta. gras si tinar. — Am am leacuri si vreau sa-ti Il spala cu apa moarta. maica. — ii zise: Am — Fata Florilcr 1-ar lasa orb pe imparat. $i cind sa o spele cu apa vie cazu trocul jos si se sparse. Crestea iarba si rasareau florile pe unde pasea aceasta faptura omeneasca. incet. A-nceput imparatul sa se vaite si mare tristete s-a abatut peste toata imparatia. apoi ii spala cu apa vie si-i veni vederea. mihnit pina la maduva pun auzit ca te vaiti de lipsa de vdere. Cum intra fata. asa ca ramase imparateasa mai departe. Imparatul ii dadu mirtoaga cu care facuse vitejii in razboaie si nu-i veni sa creada in spusele matusii. Hai sa vedem. nu te mai olicai si dolicai. ! Dar cind se vazu in pielea goala. Iau un troc cu apa moarta si altul cu apa vie. decit calul eel bubos din grajd ce trage sa moara de slab. in casa crescura numai iarba si flori. Matusa ia apa moarta si apa vie si drept la imparatul se opreste. Matusa a luat ochii. $i ma ramasesc cu maria-ta ca intr-o saptamina ti-1 aduc gras ca un pepene. iar incepu sa Atunci baba Lasa. plingind si chiraind. a iesit Fata Florilor si a-nceput sa cinte de rasunau vaile. cal ca al dumitale nu se afla pe fata pamintuluL Pun capul la ramasag ca nu-1 poti prinde de dirlogi. minca pina se umfla ca foalele si intr-o stamina de zile se facu frumos.! facu ziua pentru imparateasa plinga. Apoi se dusera la casa din padure a matusii. Lua baba calul de dirlogi si incet. — oaselor. Apoi se duce la imparat si-i zice sa vie sa-si ia armasarul ca-i doboara gardurile. Dupa aceea a trimis-o pe baba sa vinda flori imparatului si sa strige: Trandafiri pe ochi. trandafiri pe ochi Imparatul i-a cumparat florile si s-a dus la un riu sa se spele pe ochi cu trandafirii ca sa-i mearga bine si cum s-a spalat pe fata i-a cazut si lui si imparatesii ochii in apa. O invata pe baba sa bata la poarta imparatului si sa se prefaca in vrajitoare. a intrebat-o imparatul. O ceri. dar n-o rabda inima si sa duce cu baba la fintina cu apa moarta si fintina cu apa vie. ajunse la casa ei pitulata in padure Cum 1-a bagat in obor. doftoroaie. glumesti Mai daunazi il tineam in proptele si acum te vaiti ca ma da de belele? Asa este. pentru marea bunatate. o rochie mindra sa-ti dai sufletul pentru ea. vezi cum pling pasarile si se apleaca florile de mila ta? sa te due eu la izvoarele neincepute si am sa te fac frumoasa. — — Ce-mi ! — ! — — ! 66 . eu ochii la loc. ruga sa-i dea vederea si imparatesei. ii puse ochii la lec in scafirlia capului. matuse. Calul cum auza glasul ei. Cum se poate. i-a legat in basma si s-a dus la fata cea frumoasa din padure. Nu-ti cer nimic. o spala si din florile de trandafiri si bujori ii facu cit ai bate din palme. Ajunse acolo. Ce vrei dumneata? zise imparatul eel orb.

N-are rabdare si vrea sa vada arata merele de aur. care omoara A — Cum de calatorii si-i prefac in stana piatra. n-ai sa te vindeci de lepra. a trecut peste trei prapastii. I-a cazut in genunchi si i-a cerut iertare luind-o din nou la palat. inverzira copacii. dar sotiei tale ticaloase trebuie sa-i dam vederea si macar o povata. verisoara buna? Vad si te rog iarta-ma Sint o pacatoasa Iertata sa fii de la mine si de la Dumnezeu. Acum vezi. Trece peste toate apele. se pornira izvoarele sa curga isi pasarile sa cinte. se uscara copacii. Ca sa ajunga in tara fermecata. Aci pindit pe cind zinele pazeau pomii. El a trecut peste trei ape mari la mij- locul noptii cind apele dormeau si a ajuns la gradina cu poamele de aur. ca tie ti-1 faci rele sa le scrii pe valul apei ce curge la vale si sa le uiti fara sa te gindesti la razbunare. grinele si secara izvoarele. necajit si pe deasupra lepros. era cumpana noptii. Sa inveti ca lucrurile Si acum o povata: nu fa rau altuia. de cind tu ajunsesi prin faradelegi imparateasa. caci asa se cuvine sa fim oameni pe pamint si nu fiare ochii cu apa moarta. A coborit fata cea frumoasa si i-a dat calul. le-a pus in sin si a plecat. care este asa de bun Uite se ofilira florile. auzi. pe toti ii lovea cu copitele sau ii minca cu dintii. din el sare jos o zina frumoasa ca soarele de pe cer striga: 67 . a luat ulciorul si s-a dus la apa. Au incalecat toti pe cai si s-au oprit la palatele poleite cu aur. vino sa-ti pun ochii la loc si sa vezi din nou lumina lui Dumnezeu Tu mi-ai luat si ochii si barbatul. muntii si A vaile teafar. iar facerile de bine sa le scrii pe piatra sa invete lumea sa faca bine. apoi cu apa vie si i-a venit vederea. El indata a recunoscut-o ca este sotia lui.Tncalecara pe niste cai vineti si se oprira in padure la casa singuratica. cind toate apele si sufletele de pe lume tac. Ferice de imparatul care alege o asemenea nevasta i CELE TREI ROADE DE AUR fost un baiat orfan. Nu face nimic. Eu iti dau in schimb si ochi I-a spalat si barbat. dar nu stiu daca te va lerta imparatul. parca cineva-1 inalta-n sus de bucurie. a furat trei mere de aur. zic s-o zic — — Eu — Eu — ucidem zis ! nu. verisoara. cum si Ajunge la o fintina sa adape calul. Aude un glas din adincul fintinii nedeslusit. Cind scoate marul. care ziua infloreau si noaptea se coceau. Intr-o zi. a Fata Florilor. peste trei vai cu zine. stralucitoare ca soarele. Cineva de jos din fund striga: Pina ce nu te vei duce in tara fermecata sa iei cele trei roade de aur. Atunci in casa imparatului iar rasari soarele si in cuprinsul imparatiei ! ! — — — ! ! ! ! sale din si nou crescura florile. E. Incinsa sabia. Aseaza urechea pe fintina si asculta iar. lua sacul de merinde si calul si se duse-n lume. Atunci matusa a strigat sa vie Fata Florilor sa-1 prinda. Calul fugea prin obor si nici un ostean nu se incumeta sa se apropie.

intrista,

si muri. El se o ingroapa si pleaca mai departe. Ajunse iar la fintina. Iar descaleca, adapa calul si din nou scoase un mar sa-1 vada. Din nou, din mar sari jos o zina frumoasa cu parul lung de aur si incepu sa strige: Apa, apa, apa ca mor. El n-apuca sa-i dea apa ca zina cazu jos si isi dete sufletul. Plinse el dupa zina, dar ce era sa faca, o ingropa linga fintina si merse inainte. Ajunse din nou la o fintina. Adapa calul, apoi il priponi in apropiere. Ar vrea sa se uite si la eel de-al treilea mar de aur, dar se teme sa nu pateasca ca mai inainte. Lua apa-n gura si stropi marul din sin. Asa se gindi el ca este bine si asa a si fost. Gum a stropit marul, din el a rasarit o zina frumoasa, parca ar fi fost picata din soare. Zina ramase cu el si-i spuse sa se spele pe fata cu apa din acea fintina, ca este apa din tara fermecata. Cum se spala capata o piele frumoasa alba ca laptele si pieri lepra. Merg ei impreuna pina ce ajung aproape de satul lui. Ea ii dete pungi cu aur ca sa-si cumpere trasuri si cai si sa vie cu argatii s-o ia de la fintina din marginea satului. Baiatul

— Apa, apa, apa ca mor. Gum striga a treia oara cazu jos

isi ia calul, isi

cumpara

acolo, zina murise si-n locul ei

palate, cai, trasuri §i argati si se intoarce la zina. Cind il astepta o tiganca. Ce se intimplase? Pe cind

zina se urease intr-un pom deasupra fintinii, vine o tinara tiganca cu ulciorul sa ia apa. Vede in oglinda apei un chip frumos de fata cu parul de aur, mai frumoasa decit lumina soarelui. "Tiganca pina aci nu mai vazuse oglinda si credea ca ea este atit de frumoasa. Lasa ulciorul la fintina si alerga la mama-sa spunindu-i ce odrasla frumoasa are, indt se va putea marita dupa fiu de imparat. Mama-sa, o vrajitoare care facea maghii isi dete cu parerea ce este si fugi cu sufletul la gura la fintina. Cind pe o creanga de copac se odihnea o zina cu parul de aur. Ce stai cocotata ca o gaina in virf de copac, fetito ? zise tiganca. Astept pe mirele meu sa vie sa ma ia ii raspunse zina. Tiganca auzind ca este vorba de o procopseala, dobori zina, o omori si o arunca prin buruieni. In locul zinii se cocota pe creanga fata tigancii. Cind veni mirele cu tobe si lautari sa-si ia mireasa si s-o duca la palatele cumparate, nu este zina. Sus pe creanga copacului era o tiganca urita. Tu esti miresa mea zina? ii zise baiatul mirat. Da, eu sint ! Uite ce par frumos de aur am, atirna ps spinare. $i se uita in oglinda apei din jgbiabul fintinii. Cind se vazu neagra si canita pe fata de pacerneala neagra isi pierdu firea si cazu gramada peste pietre de isi

— —

!

— —

dadu

sufletul.

din vale auzi glasul zinei, care inviase pentru ca un arici ii adusese iarba fiarelor si i-o pusese peste rani. Baiatul, cum o vazu, o saruta de bucurie, se duse cu fata la-mparat sa-i cunune si facu o nunta mare si mindra, cum se facea odinioara in povesti.

De

MERELE DE AUR
care avea trei feciori, frumosi si toti voinici. Singura fost odata un lor avere era un mar care rodea poame de aur. In fiecare noapte cit au fost copiii mititei, marul era pazit de tata. Dupa ce crescura mari copiii, le veni

A

om

63

rindul lor, mai ales ca tatal imbatrinise

si

cineva

ii

fura in ultima

wme

merele de aur.
acesta era fermecat. Nici imparatii nu aveau noroc de asa ceva. la prinz lega, la chindie se cocea si noaptea se culegea. Isi aduna tatal feciorii intr-o zi si le zise: Ei, taica, vedeti bine ca eu am imbatrinit, mai vad ca prin ciur, asa ca o blestemata de fiara in fiecare noapte imi fura merele de aur si eu nu ant in stare, nici s-o vad nici s-o prind. venit rindul vostru sa va-ncercati puterile si cine va pune mina pe gadina aia, al lui va fi pomul cu merele de aur. prindem, o prindem raspunsera intr-un glas toti feciorii si indata ce veni seara incepura pinda. Mai intii fu la rind feciorul eel mai mare. El isi lua sacuiul cu nuci, brinza si pine, isi ascuti cutirul, pregati un ciumag si se aseza sub mar la pinda. Da noaptea era pe atunci mai mare decit acuma. Statu el cit statu si pe la mijlocul noptii il apucara niste fiori, pe urma un somn il dobori la pamint si adormi. Cind se destepta din somn, ia merele de unde nu-s.

Pomul

El dimineata infiorea,

A

—O

!

Pleca el trist la tata-su si-i povesti din fir in par intimplarea, plingind de necaz ca fiara salbatica le-a furat merele de aur. Veni in sara urmatoare rindul celui mijlocas. Pregati si el merinde ca si nene-su mai mare, lua ciumagul si cutitul si o porni la treaba. El fiind mai istet decit primul, tot timpul da ocol pomului de aur ca sa nu-1 doboare somnul. Ocoli el cit ocoli, dar pe la mijlocul noptii, cind pe pamint coboara si se plimba toate duhurile necurate, adormi sleit de oboseala sub pomul de aur Cind se crapa de ziua ia merele de unde nu-s Si lui ii furase gadina cea salbatica merele de aur. Jn zadar plinse el de ciuda ca 1-a furat somnul, ca tata-su ii zise cu mihnire mare in suflet: Ei, taica, cit am mai fost eu cu ochi buni si brat sanatos, fiara salbatica n-a cutezat sa se apropie de pomul cu merele de aur. Dar acum de cind va paziti voi averea pe toate le fura, fiindca voi nu sinteti buni de nimica. Tata, sa-ncerc si eu zise eel mai mic si daca nu voi putea nici eu dovedi, inseamna ca asa ne-a fost noua soarta, sa nu mai vedem merele de aur Feciorul eel mic isi lua merinde si ciumagul, iar in loc de cutit ceru de la tatal sau sabia. Ascuti el bine sabia si scoase din pamint un maracine de inaltimea lui pe care-1 infipse bine in pamint. Se aseza cu barba deasupra maracinelui si cum cucaia putin da cu barba-n maracini si sarea in sus, pina ajunsa la mijloc de noapte, cu fiorii de moarte Atunci somnul il apasa la pamint ca o piatra de moara, insa maracinele il facea sa tresara de fiecare data, tinind strinsa sabia-n mina. Deodata auzi un vuiet, un ibsnet si la lumina lunii vazu apropiindu-se un balaur cu noua capete. Cum venea el scotea limbile rcsii varsind para de foe la dreapta si la stinga, apoi se apropie de pomul cu merele de aur si incerca sa fure merele.
!
!

!

!

!

Feciorul eel mic trase cu sabia si-i taie pe nesimtite trei capete. Baiaurui simti caderea capetelor crezind ca si acest fecior doarme ca si ceilalp doi. Ridica cele sase capete sa culeaga merele de aur iar feciorul eel mic, se repezi si trase cu sabia doborind inca trei capete. Baiaurui se-nfurie si cind cu capetele, cind cu ccada, cauta a-1 lovi pe voinic. Dar voinicul se dadu dupa tulpina marului de aur si cind il izbi inc2
nici

nu

69

o data cu sete ii taie si celelalte trei capete; gadina raminind moarta pe loc. El aduna cele noua capete si alearga in revarsat de ziua sa-i vesteasca intimplarea
lui tata-su.

Cind

il

— Ei, taicule, ce facusi? — Am omorit balaurul cu noua capete, uite-le si le arata. — $i merele de aur sint in pom? — Sint, tata, nici un mar n-a putut fiara sa fure, ca sabia mea i-a
i

vazu

tatal

sau alergind

ii

grai:

dovedit

puterea.
si cind vazu pomul incarcat cu merele de aur, fu incarcata in cara si dusa la padure unde fu aruncata in foe sa-i piara urma §i neamul si sa se sature de singe. Apoi batrinul, simtind ca i se apropie sfirsitul isi aduna feciorii zicindu-le: Iaca simt ca muma voastra ma cheama sa ma odihnesc linga dinsa. N-am nici o avere sa va las in afara de pomul cu merele de aur. fi~l l as tie, mostenire, desi esti eel mai mic, fiinca cu mintea si bratul tau ai dovedit ca poti apara cu cinste averea stramosilor nostri. S-o stapinesti sanatos Apoi batrinul inchise ochii si-si dete duhul, iar feciorul eel mai intelept

Merse

tatal sa

vada isprava
fiara

zimbi de bucurie,

iar

!

si

viteaz stapineste

si

azi

pomul cu merele de

aur.

UN OGHI
A

RlDE,

ALTUL PLlNGE

fost odata un imparat care avea trei copii voinici si frumosi. Imparatul se purta aspru cu ei si nicicind n-au cutezat sa intre in odaia lui. Copiii au luat seama la ochii tatalui si tare s-au mirat vazind ca unul ride si altul plinge.

Mult timp s-au
Atunci
eel

sfatuit ei

cum
isi

mai mare

sa afls taina asta, dar n-au izbutit. lua inima-n dinti si intra in odaia cea
ii

mare

a

imparatului. Feciorul

— Sarut miinile, tata-mparate — Ce cati in odaia mea? De cind esti n-ai indraznit sa
!

cum

pasi pragul

zise tatalui:

intri si

acum cum

indraznit? Tata, iarta-ma, am venit sa te-ntreb, de ce la dumaeata un ochi ride si altul plinge, ii raspunse baiatul eel mai mare. Atunci imparatul, suparat, lua un cutit de pe masa si arunca dupa el fara a-1 nemeri. Baiatul, de speriat, nici nu le-a spus celorlalti ce a zis impaai

de

ratul

si

voi sa vedeti si sa auziti. S-a hotarit eel mijlocas sa incerce si el sa afle taina ce le rodea inimile si-i tinea ca pe ghimpi. deschis usa de aur si a zis: Sarut miinile, slavite tata-mparate Da ce cati de dimineata la mine, ca de cind esti n-ai cutezat a-mi pasi pragul iar acuma te vad plin de-ndrazneala. la spune ce este? Tata, am venit sa te rugam sa ne spui si noua, de ce la dumneata un ochi ride, iar altul plinge? Afurisitule si luind un cutit il arunca in copil ca fu cit pe-aci sa fugit si el speriat fara sa povesi se-nfiga-n inima daca nu se da la o parte.
si

— Duceti-va
— —

le-a zis

doar

atita:

A

!

!

A

70

!

teasca fraplor patania, zidndu-i celni

mic sa mearga

si

el

sa-si

vada visul

cu

ochii.

Cind

a intrat alta data eel mic, s-a inchinat aplecindu-se pina la

pamint

in fata imparatului, zicindu-i:
ca de cind te-ai nascut, nu te-ncumetasi sa-mi calci porincile ! Lua un cutit si ca si la ceilalp il arunca cu minie sa-1 strapunga pe fecior. Cuptul s-a infipt intr-o blana pe care o avea usa. Copilul, suparat, a luat cutitul si 1-a aruncat inapoi infigindu-se in masa imparatului. Imparatul a ramas mirat de curajul feciorului si muljamit ca areun

— Sarut miinile marelui imparat tata. — Ce cap, baiete, la mine fara voia mea,
si

p-au

calcat picioarele pe la

mine

si

acum

fecior indraznep

ii

zise:

mos
a-i

baiete, se vede ca ai singe de imparat in tine, esti tinar, frusi viteaz, pot sa-mi pun nadejdea in tine Acum iti voi povesti si pentru ce un ochi ride si altul plinge Si-ncepu
! !

— Bravo,
:

spune Vezi tu pomul acela din mijlocul gradinii palatului

?

pom noaptea infloreste, noaptea se coc poamele de aur. La mijlocul noppi infloreste, iar la cocosi se coc merele de aur si tot atunci cineva vine si-mi fura roadele si de aceea pling ca nu gasesc omul care sa
prinda hopil.

— Vad — Acest

Un ochi ride pentru ca pomul face flori si roade, iar celalalt plinge iiindca pier pina la ziua poamele. In zadar am pazit nopti de-a rindul sa prind zinele care ma fura in fiecare noapte ca m-am lasat pagubas. Nu le-am putut nici vedea, nici prinde. Acuma este rindul vostru sa va-ncercap norocul si cine va prinde hotul, va mosteni tronul imparapei.
Zis si facut, feciorii se rinduira sa pazeasca pomul, incepind cu eel mai mare. Se imbracara acesta in |oale de zale §i arme grele si pazi toata noaptea, vazu pomul cum infloreste, dar dupa mijlocul noppi adormi, iar zinele coborira nestingherite, umplura cosulep:le cu fructele de aur si se-naltara spre ceri. A doua seara ii veni rindul celui mijlocas. Vazu si el cum infloreste pomul, dar ca prin minune adormi dus si nici nu vazu cine-i furase merele. A treia seara veni rindul celui mai mic. El isi lua sabia, se aseza sub pom §i de jur imprejur pusa maracini. La mijlocul noppi vazu cum infloreste pomul, cum leaga si apoi cum se coc poamele. Cind dadura poamele in pirg, el adormi din picioare, dar cind cazu jos se intepa de maracini si se ridica. Atunci, deodata auzi un fllfiit de aripi si din cer se cobori imbracata in rochie de aur stralucitoare ca soarele o zina, cu un cos pe mina, care-i zise: Ioane, Ioane, mai bine sa te fi batut Dumnezeu sa fi murit cind te-a nascut, cind ajunsesi tu sa ma prinzi si sa-p flu sope. Tatal tau, toata viapi m-a urmarit sub acest pom sa ma prinda, dar n-a putut si de aceea un ochi ii plinge, iar altul ii ride. lata, maninca din aceste mere ca sa nu mai mori niciodata si sa traiesti cu mine cit o vesnicie. Baiatul minca un mar si-i venira puteri nevazute de parca era gata sa zboare spre soare

si

stele.

Dupa ce se crapa de ziua, merse cu zina cea maiastra la palatul tatalui sau, ducindu-i un cos cu mere de aur. I-a dat un mar batrinului sa manince 51 indata ce a mincat i-a suris si ochiul ce plingea, apoi a inceput a intineri
71

batrinul. Mult s-a bucurat imparatul ca fiul eel pe zina cea frumoasa ca sa-i fie mireasa.

mic

este

istet, si

a

pus mina

Nunta fu mare si vestita incit s-adunara aci de pe pamint. Toti erau multamiti, numai mireasa zina cerului nu era in toate voile. Nu-i placea felul cum se fac nuntile aid pe pamint. De aceea ii si zise ginerelui: Sotioare, tu stii ca eu nu sint din lumea asta. Eu sint invatata satraiesc nu cu paminteni, ci cu alte fiinte. De aceea, eu acum imi iau zborul spre stele. Tu sa nu ma cati in alt loc decit in spatele soarelui unde dogoarea nu este mare si se poate trai. Dupa ce ma voi da de trei ori peste cap si voi prindearpii. tu sa rupi o pana din arpia mea, iar cind vei dori sa zbori catra mine, s-e arunci spre pamint si vei prinde arpii si putere de a zbura.
Si se pregatira de nunta.
toti imparatii

POVESTEA CU POARCA
Niste oameni aveau o poarca si ei gasira un bordei cu paie ; poarca face zece purcei, unul era mai frumos. Purceii s-au facut de vinzare, de taiat.A venit vremea si la al zecelea purcei si el a vorbit: Tata, pe mine nu ma taia Si nu 1-a taiat, da el creste si sa face frumos, de drag sa te uiti la el si intr-o zi i-a spus: Tata sa te duci impetit la fetita imparatului si sa-i ceri fata desotie. Cum o sa-i cer eu fata ? Zici asa, tata, ca nu te taie si s-a dus ! Ajuns acolo s-a ploconit si a zis: venit impetit pentru baiatul meu porcul. Bine, da cum ai indraznit ? I-am spus ca ai sa-mi tai capul, da ce sa fac ? Atunci imparatul a zis ca e ceva la mijloc si a zis: Sa vii cu baiatul la mine, cu porcul. $i a venit cu porcul, a intrat porcul, da porcul era frumos de minune Iote, imparate luminate, asta este porcul meu. Cum ma, tu vorbesti ? Mai intii sa faci pod di la tine pina acasa la mine, pina la palatul meu, pod de aur, atunci iti dau fata. El s-a dus acasa la el. Casa lui a facut-o palat, da podul 1-a facut noaptea. Si i-a dat fata. Fata nu vrea, da imparatul o sili sa faca acolo nunta. Dupa nunta, imparatul a plecat acasa. Da porcul ziua era pore, da noaptea, da pielea jos de raminea un Fat-Frumos. Si se due ei la palat si povesteste ea ca noaptea porcul se face frumos, ca Fat-Frumos.

!

— — —

— Am — —

— — —

!

Muma-sa

— El

a invatat-o:
faci

cind duarme, tu sa

focul in cuptor

si

sa-i arunci pielea-n foe,

s-o arzi.

Ea a crezut ca asa e bine, a ars cuptorul, a aruncat-o, da putoarea a umplut casa de miros. Cind s-a trezit din somn a zis: Ah nenorocito, ce-ai facut? Sa stii ca ai sa umbli dupa mine pina oi rupe ncua parechi de opinci de fier, atit ai sa nacajesti. El a plecat acasa, Ea a ramas care s-a prefacut in bordei, fara podul de aur si isi pierde urma

!

72

!

:

acolo si a asteptat ca doar o veni. facut ea opinci de fier si mergind in lur gis si-n curmezis, pina a rupt noua parechi de opinci si a ajuns la Sinta Vineri si a intrebat-o unde este omul ei ? E-n mijlocul padurii, intr-o gramada de buturoagi si s-a dus si 1-a gasit in buturoagi, ca acolo isi facusa casa. Mergind ea pe drum, nascuse copilul si cu el in brata s-a dus. Cind a vazut el, a zis Vezi, ti-am spus eu sa asculti? Si-au plecat acasa si au gasit iar palatele facute la loc si podul si iar au ramas sa traiasca fericiti.

A

DOVLETELE
Traia un mos si-o baba si n-aveau copii, dar tare mult ar fi dorit sa aibe copil, ca sa se bucure la batrinete. Si au hotarit sa piece, sa cate ceva si ce vor gasi sa fie narocul lor, sa-1 aduca acasa. Baba a gasit o saminta de dovlete; s-au intors zicind: Mosule, aide acasa, ia-ti toiagul ca am gasit saminta de dovle'e si oi s-o punem in pamint. Si unde sa-1 puna, sa-1 puna in coltul casii. L-au udat si a crescut un vrej mare si a facut un singur dovlete mare. Mosu 51 vede ?i-i da cu piciorul, intrebind-o pe baba sa-1 rupa, sa-1 coaca. Intr-o zi, cind i-a dat mosul cu piciorul, i-a raspuns cu grai omen esc: Nu-mi da, mosule, cu piciorul, ia-ma-n casa ca sa-ti flu fecior. Azi asa, mine asa, pina mosu ii spune babii. Babo, ia vezi ce e cu dovletele asta ca-mi vorbeste in grai omenesc. S-a dus baba, 1-a vazut ca vorbeste, 1-a luat si 1-a dus in casa. I-a pus in coltul casii asternut de astrucat dovletele. Intr-o noapte, se trezeste mosul si vede un dovlete de toata frumusetea. A trezit-o si pe baba si l-au vazut, dar n-au zis nimica A doua zi de dimineata dovletele ii zice babei: Muma, eu vreau sa ma-nsor cu fata tarului nostru. Babii i-a fost rusine, cum o sa-i spuie ea ca vrea sa-nsoare un dovlete cu fata tarului? Dar dovleacul nu a lasat-o-n pace, n-avea pace pina nu i-o cata mireasa S-a dus la imparat si i-a spus: venit in petit, sa-mi dai fata dupa dovletele meu; i-a povestit cum s-a nascut dovletele. farul, stiind ca asta nu sa poate, a zis: Bine, babo, uite, dau fata, daca intr-o zi si o noapte sa-mi construiasca o susea, pe de o parte si alta numai cu pomi de aur si argint de toate felurile, cu poame, unii sa-nflureasca, altii sa imboboceasca, unii sa aiba poamele coapte,
si ei

un

— —

!

— Am —

sa aiba poamele legate. Baba, cind a auzit, sa-i vie rau, a plecat si s-a dus la dovlete, dar dovletele a intrebat-o: Ei, muma, ce ti-a zis tarul? Lasa, muica, n-ar trebui sa mai stii, si i-a spus ce i-a cerut tarul. Atunci dovletele a zis: Culca-te, muma, ca noaptea multe sa pot intimpla, noaptea inteleapta mai este. Cind baba s-a trezit dimineata, a ramas muta de uimire, vazind ca tot ce ceruse tarul erau indeplinite.
altii

— — —

73

Dovletele a rugat-o din nou sa se duca la tar si sa-i ceara fata, farul i-a cerut sa-i faca un castel din clestar si sa fie mai stralucitor decit al imparatului cutare. S-a-ntors ea la dovleac si i-a spus ca nu-i da fata daca nu-i face palatul de clestar. Dovletele a raspuns la fel si dimineata a vazut palatul de clestar

cind s-a

trezit.

spune ca nu-i da fiica deck pietre scumpe cu roate de aur, trasa de cai neintilniti pe lume, cu potcoave de aur, cu hamuri de diamante. venit acasa baba si-i spusa ce i-a mai cerut tarul si a treia zi s-a dus cu caleasca de aur la fiica tarului si s-a facut nunta, dar el era tot dovleac, da fiica tarului tot suparata si plingea. Da imparateasa ii spunea: Lasa, mama, nu plingea ca poate n-o fi dovlete, daca a putut sa faca atitea minuni. Si or facut-o mireasa, au urcat-o in caleasca, iar dovletele; tafalog, taf alog pe linga caleasca de aur, pina au ajuns la castel. Si-a luat mireasa ramas bun de la rude, iar sara pe intuneric in odaia de nunta a intrat un FatFrumos cu parul de aur ! Da ea a zis ca e maritata cu dovletele. Atunci el i-a povestit ca el este dovletele si ca este blestemat de o vrajitoare si va trebui sa-si duca povara. Increzindu-se craita, el a adus cojile de dovlete si asa sa-ntimpla in fiecare noapte. Ziua, dovlete, noaptea, Fat-Frumos !. Dupa o stamina vine muma ei s-o vada; a-ntxebat-o cum o duce? Ea mukamita, a raspuns ca el nu este un dovlete, este un Fat-Frumos. Ziua e dovlete, da noaptea, Fat-Frumos. Muma-sa a sfatuit-o sa se scoale de noapte, sa incalzeasca tastul si sa bage covetile de la dovlete in tast si sa le arda. $i a doua zi cind omul ei durmea si a copt covetile. Cind a mirosit el cojile, s-a
Iar a trimis-o la tar, iar a refuzat-o tarul si-i
si

daca-i face o caleasca din aur

A

trezit si i-a

grait:

ce-ai facut, te-ai pierdut pe tine si pe mine; eu eram blastamat noua zile de la cununie dovlete, dupa aceea ramineam pe vecie FatFrumos. I-a pus la burta un cere si a incins-o, ca Dumnezau a blastamat-o sa nu poata naste pina nu o pune el mina pe cere.
sa stau

— Vai,

Da

printesa era grea

si

n-a putut naste

si

a plecat sa-1 cate

si s-a intilnit

cu o baba in padure.
ai plecat, maica? Sa-1 cat pe barbatul meu, a zis ea. Baba era Sinta Vinerea si i-a zis:

— —

Unde

Maica, eu nu stiu, dar am sa-ti dau un dar si am sa te trimit la Sinta Simbata. I-a dat darul o clota cu sase pui de aur si i-a aratat drumul. A mers cit a mers, au trecut patru-cinci ani, da ea fara sa nasca copilul si a ajuns la o baba care torcea din furca, tort din lina de aur, cu fus si furca de aur. I-a dat binete si i-a spus ca vine de la Sinta Vinerea, care o roaga sa-i spuna daca nu stie ceva despre omul ei. Baba i-a spus ca nu stie, da i-a dat si ea un dar, ca poate Sinta Duminica il va gasi si i-a dat in dar furca cu fusul, ca s-o recunoasca omul ei. A trimis-o la Sinta Duminica, care lucra la o risnita si macina ceva boabe de aur. A intrebat-o si ea i-a spus ca el este in vale intr-un sat, casatorit acolo cu o prinjesa si a invatat-o sa se duca la fintina, la care printesa ia in fiecare zi apa, sara. Da ea pune lucrurile ca sa se vada si sa nu i le vindS dupa spusele Sintei Duminici. Doar sa ceara noaptea sa doarma linga barbatul printesei. Si s-a dus la fintina si a facut asa, s-a dus apoi la omul ei si a adurmit si nu a trecut cu mina peste ea. A doua noapte la fel, n-a putut sa nasca, pentruca in fiecare sara muierea lui il adurmea. In a treia sara n-a mai venit la fintina printesa, ci o slujnica, de a cerut morisca, ultimul dar ce-1 mai avea, ea i 1-a dat,

74

dar printului sa nu-i mai dea mincare acasa si a adurmit fiecare, asa ca el n-a mai adurmit si a inceput sa-1 strige pe nume si sa-1 mingiie, iar el s-a trezit si a trecut mina peste muierea lui adevarata si cordonul a plesnit si copilul s-a nascut. Atunci printul si-a dat sama cine este. Dimineata s-a dus la a doua lui muiere si i-a spus cum s-a chinuit noua ai de zile, pentru a naste, iar printesa a doua riind buna la inima, a intales si nu s-a suparat si 1-a lasat sa piece cu daruri multe in tara lui.

DINU FAT-FRUMOS
A
fost odata

niti si asteptau

un mos si o baba, Dumnezeu sa le ia

incovoiati de ani, fara copii. Stateau
sufletul.

mih-

Intr-o dimineata s-au vorbit sa piece in lume. Unul la apus, altul spre prima vietate ce le va iesi in cale, aceea sa le fie copil. Mosul o-apuca pe deal, iar baba spre vale. Mosul nu a gasit nimic, iar baba a gasit un pui micut de sarpe. L-a pus pe o frunza de caftalan si a strigat mosul de pe deal si s-a dus cu puiul acasa sa-1 creasca, ca sa le fie copil si ajutor
rasarit si
la batrinete.

Mai intii l-a pus in lingura cu lapte. Dupa ce a crescut l-a pus in strachina, din strachina-n oala si din oala in ciubar. crescut puiul de sarpe mare si din ciubar l-a pus in stran, iar din stran intr-un ardov mare cit o odaie. Chiar atunci sarpele ajunsese de douazeci de ani, tocmai bun de insurat. §arpele scoase capul pe vana ardovului si-i zise lui muma-sa: Mama, mi-a venit vremea de insurat, ma apuca fiorii si simt cum tot mii perpelesc ! Ia-ti toiagul si du-te impetit la fiica-mparatului. Vai de mine, muica, cum o sa cutez eu sa cer pe fiica imparatului sa se marite dupa fiul meu, care nu e om ca toti oamenii, ci e ala mare spurcata,

A

— —

un sarpe mare ctt bivolul. — Muma, nu e nimic, tu numai du-te un sarpe.
e

si-i

spune imparatului ca eu sint

Isi lua baba toiagul si desaga si hai pe cale pe drumul al mare la paiatele imparatului impetit. Tremura inima-n ea de frica si de rusine. La urma urmei, ce-o fi o fi, isi zise ea si se duse. O luasa inainte cu curaj. Cind ajunse la usa-mparatului, ii povesti din fir in par cum l-a gasit pe sarpe si cum l-a crescut. Iar acuma n-are ce se face, o vrea mireasa tocmai pe fiica-mparatului, zor nevoie Imparatul, cum auzi, nu se supara cu nimic, dar ii ceru:
!

Sa te duci, babo, la fiu-tu si sa-i spui ca o dau pe fata mea s<*-i fie mireasa, dar sa-mi faca de la mine pin' la el drum de aur sa merg cu caruta de argint pe el.
Sa-ntoarsa baba multamita si-i spusa sarpelui ce-i pofteste sufletul impadaca vrea sa-i dea fata. Dar ce-mparatul poruncea, sarpele-ntr-o noapte fursea. Iar o mina pe baba la imparatie sa-i dea fata si sa vada drumurile poleite cu aur. Imparatul insa nu vrea sa-i dea fata si-i cere sa-i mai faca o minune si mai mare si anume
ratului

75

se invirti si ramase luminos si frumos ca un adevarat Fat-Frumos. nici pe jos Mireasa il privea ca pe un soare. Noua ani si jumatate copilul sa nu-1 nasti Sa te chinui. La noua ani si jumatate. Fat-Frumos cind se vazu ramas fara camase. Mersera si ei ca toata lumea de se cununara la manastire. cobori pe o seara de aur din cer si-i dete: o clota de aur cu cinci puisori toti de aur. cu cirtojul in ardov. punea frate pin' la noua. iar din ardov afar' iesea. care-n lume n-a mai fost. Cind o ispravi si pe asta. iar fata se bucura. ca asa e muierea nemernica". pina ce eu nu ma voi intoarce dupa zile la tine. de ea se-ndura. Iar se-ntoarse la sarpe si-i spuse cum Noaptea sarpele iesi din butoi. El insa ii dS un pumn virtos peste nas si peste camasa lui arsa picara trei picaturi de singe. punea doua cercuri. pamint lumina si ei ii vorbea. la scursorile apelor. Pe dinauntru poleit. noua ani de ! ! ! 76 . esti o dracoaica impodobita. care m-a lasat? Sarmana nevasta cum auzea. cercul mi-1 punea si nu ispravea. burta sa-ti creasca. Trecea anu. camasa o lepada. se dete peste cap. Punea unul. sta tarasenia.un palat mai mindni baba si mai inaltca al lui. de trei ori se-ncolacea. pe cai mi-apuca. Noua ani si jumatate ramase in tara zinelor si a florilor. — — — ! ! Singele asta spurcat sa nu se ia. la vint se ducea. si blestemul sa se implineasca Pleca Fat-Frumos la capul pamintului. Dar nevasta lui de dor si de greu nu se mai putea fine. de greu nici ca se mai putea Biata de ea intreba pe soare. raze indrepta. iar omenirea se minuna de ce vedea. pina ce intr-o zi dis-de-dimineata se scula fiica-mparatului cu noaptea-n cap. isi blestema zilele si suferea. pe unde-ai umblat n-ai fi oare-aflat. pofteste si la urda de curca si la lapte de cue. n-are de lucru. §i ea mi-1 ruga. se marita cu o ala. spunindu-i ca in palat sta barbatul ei. Cum cintau cocosii. la-mparateasa zinelor. pe al meu barbat. In zadar piinse fata. suparat ii zise: Cata afurisita. imparatul n-avu ce sa mai faca si-i dete fata. Si-1 ruga pe vint s-o ia pe-o aripa si o lua vintul sa colinde pamintul in lungis si-n curmezis sa-1 cate pe Fat-Frumos. Si de-aci-mi pleca. din gura-i zicea: vinte eel mai mare. chema toti serpii pamintului si ridica palatul mai lucitor decit soarele si decit luna. o virtelnita de aur si cu o motca din fire de aur. ! Si-asa se-ntimpia in fiecare seara. nici calare. incepea de plingea cu lacrimi de singe doar 1-o-ndura pe Dumnezeu sa n-o mai patimeasca. se-ncolaci. ginerele eel frumos intra in camasa de sarpe si iar se prefacea in ala mare care se-ncolacea peste ardov si ziua se baga inuntru de parca ar fi intrat in fundul pamintului. iesi sarpele afara. ca soarele stralucea. sa ia camasa barbatului si s-o arda-n foe. de trei ori se suci. $i aci o lasa vintul si se-ntoarse si el la casa lui. de trei ori se invirtea si mai mindru raminea. Peste noua zile si jumatate vintul se opri la o poarta minunata de palat. burta ii crestea. vinte fratioare. numai coarnele-ti lipsesc De ce m-ai nenorocit pe ast pamint blestemat? N-am stiut ce fac. parca soarele rasarea. facu focu-n vatra si o napadira gindurile. O mireasa frumoasa ca o zina. Cind se lasa noaptea. ca hotarirea imparatului era luata. soarele de-o-auzea.. dinafara zugravit. Iara seara cind venea. nu-i venea sa creada ochilor despre cele ce-i vedea. Dumnezeu de sus o vedea. in jur numai cu flori si trandafiri. iarta-ma 1-a rugat nevasta-sa.

Intinde mina-ncet la mine. Andrei a pus arma la picior si pasarea a scapat. iar closca cu puii pigulea pe linga ea. Atunci ea din nou il ruga: fire — — — — ! ! ! ! — ! Ai. Nu-ti cer nimica Ia-o. pe nevasta-sa o vedea. dar n-o cunostea A doua zi. Sa nasca fiul din mine. s-a bagat la imparat argat cu pusca pentru mmcare Sa vineze in padure ce pofteste imparatul: iepuri. iar copilul se nastea. Intinde mina peste mine. numai sa mi-1 arati si mie sa-1 vad pe imparatul Fat-Frumos iesea afara. a pus-o la fereastra ca asa a cerut ea: Pune-ma la fereastra. mina peste ea-ntindea. Cind vazu closca cu pui. baiat sarac. Dornnul de sus ii vedea si Daca vintul imi venea. Merge Andrei intr-o zi si gaseste o pasare pe creanga. luat-o acasa. atitia iti dau. numai sa mi-1 dai pe imparat sa stau de vorba cu el o noapte. se mira si-i zice: Frumoasa virtelnita Citi bani imi ceri. iar ea de greu nu mai putea. Dine. golumbi. o gugustiuca. durerile facerii o apucara si din gura asa-i zicea: Dine. Noaptea veni imparatul si se culca cu dosu la ea. Sa nasca puiul din mine. de — ! A — 77 . Atunci zina o intreba: Cit sa-ti dau pe closca cu puii de aur. i se lasa la pui si de dragul lor nu mai putea. Cind vezi ca cucai. pe el mi se bucura arpie s-aseza si prin nori ca imi zbura. la coadele marilor si la cimpul florilor. Andrei. ma Dine Costandine. iesi iar la poarta cu virtelnita adunind firele de aur. Zina lua virtelnita si asa se invoira indata. sa dai cit poti cu pumnu-n aaasa. ia-o daca-ti place. Fiul eel fScut cu tine ! Abia atunci-ntelegea. Fie-ti mila si de mine. Imparateasa zinelor dis-de-dimineata dete o raita pe la poarta in plimbare. frumoaso ? Nimica. Intinde Andrei pusca s-o impuste.Se aseza la poarta si incepu sa invirta la virtelnita adunind motca din de aur. aripa o intindea. Si era asa frumos cum in lume n-a mai fost. mistreti. ! ANDREI Andrei. Costandine. cercurile imi plesnea. blestemul s-adeverea. Imparateasa zinelor o vede. ea se roaga: Stai. Pe zine le parasea si copilul si-1 crestea. ei copilul si-1 lua. Cind s-a dus cu ea Da girlita ii spune sa ma iei acasa la tine acasa. o sa te gaseasca mare noroc. nu ma impusca ca daca nu m-oi impusca are sa fie ferice de tine cit oi fi tu viu pe lume. Fiul facut cu tine Barbatu-su insa tacea si nimic nu-i raspundea. vinat. iribite.

El a ascultat. omul meu. mirata de frumusetea chilimului.! riat si s-a acolo. tu. sa te duci sa faci o coliba cit de proasta. a cusut dupa voia Andrei nu — ! — — ! muzica militara. eu nu sint pasare. Da Andrei se uita. Andrei. mari. Lumea s-a oprit si nu s-a mai bagat in piata si s-a impins om pe om. Ea a cusut citeva luni de zile. Nima nu-1 intreaba ce costa. aghiotantul. vaci grase. tu sa zici. Vine aghiotantul imparatului prin piata. iar pe scari. eu nu cer nimic Asa a si facut. caii imparatului. turme de oi. i-a dat in ei. Andrei ? leria. El ca mai mare vrea sa vada de ce e lumea gramada. gutui. mina la coliba. Cum putusi sa ma capeti sa dai de mine? Sa m-asculti. Maria umpluse somotul de cusaturi pe a. sa-mi dai cit vrei. s-a amestecat. Se baga si-1 vede pe Andrei sluga lui. Atita lume s-a oprit ca nima n-a mai intrat in piata. Aici sint multe slugi. bucate. te spal. cu poduri.dafea. Lumea se uita. cerul cu stelele. miine e plata. O sa-1 intrebe iar pe Andrei: Ce costa. artileria. Mario. giste. ri — Bine. Cind a firsit de n-a mai avut ce sa mai coasa. paduri. te aranesc. Andrei a luat banii si s-a dus la coliba si i-a dat Alariei.in laturi. gradina cu mere. tarini. muiere pe muiere. imparatul cu imparateasa. piraie. asa ca la casa noastra. cava- Ea a inceput sa coasa. ce mime putea sa le faca pe astea ? Maria. pe semanaturi si mai departe un munte cu orase. cadafeaua a scumpa — xMai ia niste bani pe o luna inainte Se duce Andrei la piata si-i la si arniciu la fel la tirguit si ! de la imparat si du-te imparat mai cere bani pe o luna inainte arniciul si se duce cumpara cadafea. Sa bati doi pari in pamint si sa-1 pui cu fata unde tuna lumea-n tirg. il lua aghiotantul pe 2000 de taleri. Mai incolo livezi. Insa el doar dormea la nevasta lui in padure la coliba Mai Andrei. si cind ea a cucait. Mario. a facut o coliba. arnici 5 —6 motche. statu si se gindi: Ce mina. El asa a facut. a dat cu pumnul in masa si ea s-a speprefacut in femeie frumoasa. eu din capu meu iti dau 2000 de taleri de aur. mai Andrei. dar fara sa stie ce face Maria. s-a dus deasupra de sat. ca ea alta nu s-a mai vazut pe pamint. si sa vezi ce bine o sa fie de tine Auzi. herghelii de cai. dar Ia spatele lor el. i-a spus: Andrei. Aghiotantul se duce cu chilimul la imparat si la imparateasa. Cum vede imparatul frumusetea asta. a A pus-o — ! i-a Da el tot I-a ascultat pe imparat si adus vinat. Dar imparatul nu stia nimic. Mai in vale vede curtea. Aghiotantul sta uluit si-1 priveste ce n-a mai vazut zice: Andrei. sa vada ce e acolo. pestii de mare. si-a dus-o la coliba lui ! ! — nu ma plictisesc. Acolo vii la coliba ta. curci. ia chilimul asta si du-te-n piata. tu esti cu chilimul? Cine 1-a cusut? Maria mea de la coliba Cind se uita mai bine sa vada ce e cusut de e toata lumea cu gurile cascate? $i ce credeti ca era? Era palatul imparatului. muierea lui Andrei — — Mi-a — — — — ! 78 . du-te-n piata ia-mi doi metri de cadafea. oceane. Pe de laturi scrie armata imparatului: infanteria. lucratori spus muierea care-1 vrea el sa-1 pretuiasca si cit imi da atit iau. noi aici n-o sa putem trai la imparatul. Ce. fiinca primesti plata de la imparat. Toate orasele si padurile cusute pe chihmul ala. pere. Da i-a spus Maria lui Andrei: daca te-ntreaba cit costa. ca sa cos si eu ziua sa luat-o pe Maria. te cirpesc. luna cu soarele. eu sint fata de imparat.

ai slabeste. Sta bolnav. Dar aghiotantul face socoteala ca se duce si comanda altul de 2000 taleri si-i ramine si cu cistig. s-o iau eu de muiere. 6 —7 zile. ai direptate. Au mai trecut zile si-1 cheama pe aghiotant. nici chilim n-am poruncit. Ce e. Au slabit rau maria-ta. intra Ea 1-a ! Dar el e impietrit. nu stie Da Vine si aghiotantul dupa dar nu-1 intilneste. si comanda chilimul. incolo. ce stai trist ? stii ce griji am eu. ai sa cazi si ai sa mori Si tot asa el a slabit si e gata sa moara. Dar cum ea era asa de frumoasa. Cind oi vedc-o ai sa mori Cind te gindesti ca e muierea la o sluga prapadita. unul inauntru si altul afara. dar si altul inauntru. nu-i ! A Ond mai e foame. A intrat in cafenea si pune capul intre palmi si se gindeste ce sa faca? Da. 79 . tinar esti. da cu pumnu in masa. ! — Hei. sta — Vino. un betiv cu toale rupte pe el. asta-ti cer. bea. Il intreaba imparatul ce are. muiere pe care n-o au imparatii Cind ai vedea. — Fugi — Da-mi vinul si ai sa vezi. di ce nu esti vesel ca mine? Na de bea. la Chilimul ce 1-am vindut 1-a cusut Maria si am fost cind am vazut-o cit e de frumoasa. este ceva. — — — Aghiotantul ce sa faca? Altfel il spinzura pe el? N-are incotro. Mai aghiotantule. Cind acolo a troncanit la usa: tronc. tu cum oi sti sa-1 omori pe Andrei. tronc. nu se misca ! mingiiat ca doar o intra. trecut doua stamini si nu maninca nimic. si om mare esti. — Plata ai. ea sa — Imparate. Da-mi mie un pahar de vin ca-ti spun eu ce ai te vindec de de-aci. S-a intors si s-a culcat in pat. dumneata daca ai s-o vezi. ce nu e. — la sa ma due s-o vad.! Da-mi-1 mie eu iti dau 4000 de taleri pe el. nici inapoi. tristete. Dar el. stana de piatra. ca doar n-o asa cum zici si fi ! §i s-a dus s-o el vada si imparatul. a uitat de toate. sa bei o cafea ! imparatul mai cu autoritate. intreaba aghiotantul. Se uita la aghiotant cum sede trist si zice: Bine ma. Eu imparat sa n-o iau cind mi se poate? In zece zile sa-1 omori pe Andrei. tronc si a pasit peste prag cu piciorul. imparat si iar 1-a slujit. tu ofitir. vine a de zece si el sa gindeste cum si de ce sa-1 omoare pe Andrei. bagat ea de seama ca el si-a pierciut mintile si abia atunci a bagat piciorul din launtru si 1-a tras afara si nu i-a mai s-a dus la spus de ce-a venit ca uitase la ce-a venit Se-ntoarse indarat. El sta inlemnit. cumpar ! altul si ! ! — Imparate. — Ce. aghiotant. imparate. Si i-a dat banii. ca tu nu — Ce griji ai tu cind esti bogat. — Fugi mai. cum a pasit si nici inainte. ai sa mori. sa spun. beat. ?i face ea alt chilim. Se napirleste cmul. Au trecut opt. n-am mai stiut pe ce lume sint si pe toate le-am uitat. Insa ea 1-a cunoscut cine era: — — Hai. Asa frumusete nu e pe pamint. nu a mai stiut sa traga picioarele. el a tras piciorul afara si s-a intors indarat. nici sa vorbeasca. Insa de atunci nu mai maninca. Dar de sila n-a mai putut si a iesit pe drum. Zau da-mi Aduce vinul negustorul. mai aghiotantule. cu un picior afara si cu ochii belip. Ce e. a ramas intepenit.

munp si ajunge la o rascruce. ojel si altul de arama. ai un bit de fier. iar diminea^ sa si de o{el. Marie. ce o fi. pusa peste drum. Tu te aperi cu bitul de fier. ia sa-mi spui dirept ce El s-a gindit si i-a spus tot cum e treaba. ce-ai patit? — Hei. Bepvu ii spuse: Ce-ti porunceste el. — — Du-te. Ce e cu tine ? — — — Hei. o fi S-a dus drum indelungat pina a ajuns la o casa. Pe top i-a mincat. Asa ramine cu capul si calul si tot e mai bine. miinile cit prajinile. ai sa pierzi capul. Il ruga sa cine dar nu mai cina. Andrei s-a intors trist seara acasa la coliba. ca doar nu-1 pune nima cu sila sa se insoare. Hei. Atunci imparatul sa-i spuna lui Andrei: mi-ai dat grije ai. Zice ea: — Du-te la fierari la pgani sa faci trei bite: de fier. daca apuci la stinga ai sa pierzi calul. ca sara e capul plin de ginduri. pe cimpii. Pe drum. ai drumuit bine. ochii cit roata carului. cu ele la mine. unde s-o apuce? Sta el si se gindeste: s-o ia la direapta. deasupra de usa scrie: « Casa. Cu bitu asta. casa se intoarce de-a-ndoaselea si mai are un geam de idcla mare. peste noua mari lemn inalt. Andrei s-a sculat. — Culca-te e fara fioare. trii scrisori asa: « drumasule. n-a plecat sa se insoare faca? S-a gindit ca e mai bine drept. jumatate in alta si drumul trece prin usa casii. Omul cum citeste. sa-1 iei ! ! 80 . da altul dreptinainte. Intre drumuri o piatra bagata-n pamint si-n piatra scrie in trii locuri. ia bitele si se duce. ai sa-l dobori si ai sa-1 duci la imparat sa-1 vada. $i nima nu-1 vede. Daca o ia la stinga. da paretele de sticla. du-te si omoara-mi mirtanul peste noua mari si noua jari. Da casa are o usa. te due la spinzuratoare. acuma ce sa faca? Ce-ar face oricine s-ar afla in locul lui Andrei? De. S-a culcat si se scoala dimineata. Du-te de-i spune sa-1 cheme pe Andrei imparatul.: ! un pahar de vin. jumatate intr-o parte. daca o pi dirept inainte ai sa te insori. cind si el poate sa-1 omoare ca nima nu-1 trage la socoteala. 1-am baut. Andrei. daca apuci la dreapta. — Vezi. sa nu zmintesti drumul. pina aid. intoarce-te cu selile la mine ». Se duce aghiotantul si-i spune ca nu-1 omoara. dealuri. imparatul imi cere si sa-i aduc mitul de peste noua mari si noua pari. casa buna. ca este un mirtan intr-un un mirtan care vede tot ce e pe pamint. A incalecat si sa dusa Da i-a mai dat si un peschi sa-1 aiba la nevoie: de o sa-si piarda capul sa se mai limpede. al de arama. pierde calul Dar ce sa si fara cal ce naiba mai face? S-o ia drept. — Omoara-1 dumneata si si luna de a facut munti de oase pe Andrei: da-i ordin sa-ti aduca mirtanul care a mincat cimpii de capete de oameni. El a belit ochii la ea are sa sara — Mirtanul cum Dica se fringe al de fier. pierde capul si fara cap nu se poate. da de aid incolo. el se-ndoviga. Cind priveste-n geam vede o muiere cu dinti lungi ascutiri de zmeoaica lungi. Un drum la dreapta. altul la stinga. ca daca nu. imparatul il cheama Andrei. te-o vedea. si noua fari. Incaleca calul. de arama vii spele si sa se stearga si sa gindeasca la ea. Sa ispitesti din lume pe unde e drumul spre mirtan. nasul de un pas. Si-a luat-o drept inainte. i-a omorit si pe Andrei o sa-1 manince. picioarele ca birnele. pe-al de otel si daca si el s-o fringe sa-1 iei pe-al de arama ca el nu se fringe. a facut bitele trei si a incalecat calul si ia bitele si pleaca.

Ea are sa se umfle cit plastru de fin §i are sa te treaca marea. de imbraca-te Se imbraca se iau la vorba. dar prefacuta in muiere minora si vine zile: — — A — cu tot Iti si toate mindre de el. — -i-fel te si Ce fac. Daca nu te duci. nu al aghiotantului. Atunci si-a adus aminte de peschir si s-a sters cu peschirul. Acolo ea o sa manince si iar la intoarcere o s5 se umfle si o sa te aduca pe unde-ai plecat. Bine ca nu te mincai. neparticitule. sa iei calul cu tine. Mai balete. a luat bitele si cum 1-a vazut pe mirtan. meu. crechetusa De trei ori. Iar mi-a poruncit sa-1 omor pe Andrei. legat calul si ea 1-a luat inuntru. iar dimineata e pima de noaptea si a facut un ghem. La mare sa lasi calul in padure marginea Dunarii cu oala-n mina de lapte. — Da-mi un vin si-ti spun ca imparatul trebuie sa-1 omoare. — Ce. 1-a batut cu bitul de fier. iar stai trist? — Iar a dat ceva peste mine.! ! !: Hei. Sa strigi de trei ori ! Cusa. — Muica. Sa-i spui de unde vii si unde mergi. Andrei se intristeaza si se duce la Maria. Se da jos. Se duce spune de ce nu poate sa-1 omoare. a tunat in albie si s-a spalat bine. ca e omul dumitale Il cheama imparatul pe Andrei: iar si-i — — pina acuma. Ce cati aici? El s-a plins de porunca imparatului. $i sa treci peste mare. Ce sa faca? Il cheama pe Si are sa iese din mare muma ! ! aghiotant. Imparatului nu i-a fost de mit ci de Maria. s-a frint apoi cu eel de otel si i s-a rupt apoi cu eel de arama si 1-a darimat. si dau de aici sa dobori in — o oala cu lapte. L-a luat si indarat pe broasca peste mare la imparatul cu mirtanul viu A venit cu mitu si i 1-a dat imparatului. baiete De unde-1 ai? De la Maria fiica mea? Eu cunosc peschirul. Ea este o broasca mica. muica. iti poruncesc sa te duci pe lumea ailanta. ! — Na. El s-a dus cu oala si a facut cum i-a spus. El a povestit cum a fost. la tatal dezbrace toalele ce i le-am dat eu pe toamna de pomana. sterge-te. Se scalda el. Omoara-1 ca omor eu pe tine. muica ! Stai. Maria i-a mai spus: sa te duci la imparat si sa-i spui: — Nu te A niS- tors ea toata 81 . Si sa te intorci cu ele la mine. cu tine? Si-i spune despre tatal imparatului din cealalta lume. Sa iei oala de lapte pina sa vie ea sa aiba ce minca Cind iesi dincolo la mal se face mica. Tuna in albie si scalda-te sa te am de cina. Andrei. A lasat calul. ca e servitorul lui. Ce e. mea. dar acolo mai erau capete de cai si de oameni. nu te teme. Se duce^el in cafenea si acolo iar betivu se leagana cade peste mese. nu mai scapi viu. Mai bine omoara-1 dumneata. eu te indirept la mirtan. Imparatul iar il cheama pe aghiotant: Cum oi putea pina miine sa-1 omori pe Andrei. Si vine imbracat in toale mindre de aur. sa dai cu ea in oala. 1-a bagat intr-o soba. S-a speriat. sa-i spui sa — ! dejde supara. Dezbraca-te ! §i s-a dezbracat. de unde ai tu peschirul? Peschirul e de la mine. a tunat dorul in mine si nu mai pot dupa ea. de cind te a§tept ca n-am mincat nimic de trei da-te jos de pe cal. ca sara e plina'de ginduri. — Andrei.

Vin dracii si-1 dejuga pe aghiotant si-1 injuga pe imparat si se due cu carul. Aghiotantul i-a aratat coastele frinte. Si-au plecat ei amindoi cu ghemul in mina 1-au aruncat pe cimpie si ghemul a mers de-a tafaloaga pina la groapa. Iar vine betivul spune: — si-ti spun ce-a poruncit? dea or din lui Andrei sa plece-n lume sa-ntrebe. S-a culcat si miine s-a A nu stiu ce? / Intreaba si ispiteste ca de-aici incolo vine lucrul greu. il da pe aghiotant. Cind acolo. Iar te-ai intristat. Se pomenesc cu o caruta plina de piatra trasa de imparati. nu stiu unde. ce mi-ai poruncit ti-am fursit. zi — Culca-te. te-i decit seara. spune mai repede ce ai de spus ca-n urma e tartosi ne-o bate ca nu facem si noi planul si nu putem sa traim. ajunge la o poienita. dezbraca-te repede si da-mi toalele ca le cere fiu-tau si i le da. Vede ca a mers ceva pe ea. frati. dar sub lemn o mogildeata neagra. de voi. — Du-te Da-mi un pahar cu vin sa-i si spune ! stiu — Ce e Andrei? — Mi-a dat mare — Ce? — Sa ma due du-te-n aduc: ce Cum Naum — Hei. Da-mi un de incredere ca sa vada ca am fost. pe du-te-ncolo nu stiu unde. Hei. Sa-1 omori pe Andrei ca nu se poate altfel. adu pe-aia Cum Naum 82 . care au judecat strimb pe pamint. Ma rog. iar ei se-ntorc cu toalele indarat dupa ata ghemului. S-a furisat ghemul pe un drum mare. adu pe-aia nu nici ! ? ? » la strimtoare mare. Da de o poteca-ntr-o padure. Aud ceva dudaind si pocnind. Na. sa-1 gasesasca. bas daca va grabiti. a ratacit. dar se vede ca e umblata. Andrei. abia acuma am ajuns grija iar. fratilor Ce stati Uite asta mi-e tin cunoscut am ceva treaba cu el — om — ! ! Hei. citov. otira. A mers pina s-a pomenit prin pustietap. adu pe-aia nu stiu ce ? Cum Naum ? Andrei vine acasa trist. Ca eu n-am auzit de asta ca ai mei au fost zmei. da i-a zis Maria: intilni intreaba: unde.! ! : Imparate. Maria il cunoaste pe fata. n-o sa ma crezi ca am fost pe lumea cealalta. voi cine stie de unde le-ati luat? Intreaba-1 pe aghiotant ce-a patit de la draci. la car il vede si pe tatal imparatului la jug. sa-i « colo. nu ! luat calul si a plecat. nu stiu unde. stiu — Du-te dar cu cine — Du-te-ncolo. ca e mai cuminte dimineata sculat. culcata la pamint. fratele meu. acolo un lemn rotat. adu pe-aia nu stiu ce ? Du-te-n colo. nu mai maninca si iar il cheama pe aghiotant. intr-un ogas mare. Si-i bat cu biciurile dracii de scapara scintei din pielea lor. Iar se duce in cafenea aghiotantul si sta trist. va dau pe asta pe aghiotant pina va intoarceti. Imparate. in fata lui el zice in gluma Hei. mindru. Imparatul pe cine sa-1 dea. Nu stiu daca oi putea sa scap capul tau. imparate. $i-l da si-1 injuga si da-i cu bicele pe aghiotant rele al — — mare zmintesc. Insa imparatului nu-i e de toale de-1 — — — — ii e si-i de moartea lui Andrei Imparatul slabeste. sa ispiteasca.

maica. — Nu cutez sa ma dau sa Ma vede imparatul. Dar Cum Naum. Striga la ea are decit un ochi in cap. ! si orice. stiu — — unde? Adu nu — Hei. dai sa maninc. S-a jeluit ca n-are bere §i mincare. El s-a mai linistit. adunati-va mese.! muicaaa e se-ntoarse. da slujeste la imparatul cu toata snaga lui. — Las' ca nu vede Sezi de maninca. De ce cind am strigat n-ai venit cu ceilanti ? N-am putut ca am dat de un om si m-am luat la taina cu el. fuga sa faci mincare de risnita de morisca. poate-ai vazut. Dar daca vrei sa-ntrebi o sa adun toate juavinele sa le-ntreb. sinteti toate? Cind colo vine si aratul. eu — — — — — om Chid acolo o baba culcata cu fata-n jos. asa cum te-a invatat aratu. Da Cum vede. — Nu cutez. Andrei aude. — pustie — — — Cume Naume. eu doar lucru. Dar daca vrei incarcat de bunatati. n-are toale. ai auzit « du-te-nsuflet de ! nu : ! — Si dupa cheama nu se vede nimic si-1 De-ar gasi alt stapin ar pleca. S-a pomenit cu un — Maninca. peste toate lighioanele si n-am auzit de aste nume. incoa mine. cu tine de ma gasisi aicea pe mine? Hei si mie-mi pare bine ca te vad. Aratul s-a intors Striga — Cume Naume. si te vint. — O sa ma omoare — Nu spun eu. Se uita unul la altul: Ce e. te arat. Deloc sa-1 iei pe Andrei sa-1 duci acolo la Cum Naum. si fii ? tine. dar nu maninc. copile. 83 . nu ma vede — Bodeaproste ca ma saturai eu odata. ce-as mai pleca Numai sa-mi dai mincare. Andrei. Imparatul ma vede. iti astal iesi la la te ! ! te te zile il si fi si sa 1-as te tine. — Ce cati aici? — Am venit dupa — Hei. De-ar slujesc mai pazi. Vezi pe mine nima fac Apoi a mincat. aicea — Pai nu vad. da colo. N-are casa. nu-i satura. Vrei sa tu stapinul meu — Vreau. a uidit singur. Cine mai vede? — De ani de bun ma nu-mi da mincare. roage ca tine ce — Bine. sezi cu mine ca nu spune nima. Cum n-are ? Nu-i da imparatul? Ce slujba are? Il striga imparatul asa: « Cum Naum. mine. Naum nu — Iata-ma. — Plec cu numai sa-mi due eu zburind sus in Lasa-ti calul striga: iesi afar' la si el si acolo se opresc: Aici nu e nimic Baga-te-n grabar si el: iesi la se sint. Aratul s-a era intre niste grabari intr-o dus si el pe nispina in pustietate la Cum Naum — Astringe-te — ce maninca zice: mincare. maninci. El se mai intinde astalele si pune bunatatile. doar pe imparat il slujeste. I-a-ntrebat daca stiu : « Du-te-ncolo » Uitati-va. — Cume Naume. mine masa. pe-aia nu stiu ce? Cum Naum?» sint aici stapina.

Andrei a luat cele trei lucruri si a plecat si el. Cum Naum fuge la Andrei. lautarii cinta si faci ce vrei tu pe pamint. noi zburam peste nu se mai vede. daca nu-ti dau. — Dar pe ce — Imi dati lucruri: o sacurita mica. Cume Naume. uite-ma aici. — L-as vinde dar nu pe bani. negustorii. Nimuzica armatei. o sa zbor iar dupa Naum tine. Daca dau. Eu o sa-i las. tari si peste mari. cafenelele ! Andrei Naum : — — Nu Cum : Cum sta pe schelS. le dati. a la loc. dar pistalca « $i daca cineva face ajutarc cu securita ii bate pe toti. dar tu sa strigi in tot ceasul Vin englejii cu vapoare sa vada orasul. tot el. a suflat peste el si — Vezi. cind deschizi britva iese armata cu pistoale cit vezi cu ochii. unde ratacesc in lege alte neamuri. — Nu vrei vinzi. Fac demincare si ne ospatam. — — — — 84 . era — Al cui e orasul? intreba marinarii. trei si intii englejii. ei au sa vada cafenelele si lumea mindra si au sa zica: Ce e asta? Ca am trecut pe aici si nu era nimic ? Dar tu ai sa Englejii au sa te intrebe: — — $i noi am trecut pe dar nu era nimic. te las. Naum? Bine. — A raspuns Andrei. dar tu sa nu mi vinzi pe bani. — Nu-mi dau nu — Unde este — Cheama-1 — Cume Naume. ca tu m-ai saturat pe mine. priveste: Care e gazda aici? Noi tot am trecut pe sa-1 — — n-am vazut asemenea oras frumos. fa orasul cu palate luminate. Au sa-ti dea bani cu vapoarele. Dar cum Naum era cu aici fii gazda. — Cume Naume. Eu il am pe Cum care face orase pe apa. o britva o — Pe alea nu dau. aici voi. plecam cu vapoarele? — Hai. avem vapoarele pline de bani. acolo-n mare sa vede oras cu cafenele. Asa au zburat pina la un loc. nu. Cum au adormit. apa. vi-1 ! el ? astia se astalele pe apa. nu te intrebai ce e cu cele trei lucruri? Cind intorci securita cu gura-n sus iese armata cita frunza si iarba. Atunci tree peste o mare si-i spune Cum Naum lui Andrei La mijloc de mare. o britva si o pistalca. Tu sa ml vinzi englejilor daca ma cer. Andrei. Pe alea ei n-o sa vrea sa le dea.!: ! A nici el lasat calul si 1-a luat Cum Naum in spinare. I-au dat cele lucruri au plecat Iar facut orasul — Cume Naume. dar uneori dorm. ! si pun astalele pe apa pline cu bunatati. oamenii flaminzi vreau sa ospateze cu aici si ? trei si pistalca. Andrei. $i ca pe apa merse inainte. numai sa ceri trei lucruri de la ei o secerita mica. Dupa ospat au vazut suflat peste si — Cume Naume. Cum Naum a orasul a disparut. Are sa vie englejii cu — vapoarele. dar tu ma lasi pe mine. Andrei de pe apa. ca e vai de striga la loc. ne dam jos. Tirrrr ce oras poate. ma vinzi.

nici din tata. bintuita de vinturi. dar nu putea sarmana. Pina cind copilul tipa in pintecele mamei sa-i dea drumul. fara nadejdi si bucurii. dar ton se-ntoarsera cu fefele triste si capetele plecate. vine muzica militara si-1 calca pe imparat. pe fiul imparatului. insa fata pe plac nicidecum nu gasea. duceam o viata mai frumoasa — — A A Cum — ! asa cu lacomie. bau apa. tele. Cele trei ursitoare venira si ele ca dupa obicei si bine il incondeiara. Numai zina din cer picata. nu ma omori. Au coborit pe o cimpie unde avea imparatul mosie. Merg cu tine. trei saptamini. Ce sa faca? Hai sa treaca printr-o pustie mare fara apa. dar cu neputinta. la o fintina sa-si potoleasca setea. Dupa multe chinuri. Dar Naum intoarce securita si iese armata. Dar pe cind nu se mai astepta la nimic decit la moarte. S-au dat jos si 1-a intrebat: Andrei. trecura doua. nisipuri si prin care misunau serpi si balauri. Andrei. Mama-sa-i facu vrerea sa vie pe lume grabnic si cind ii va veni vremea de casatorit sa se insoare cu o fata care sa nu fie: Nici din mama. ii venira puterile la loc. S-a dus vestea-n lung si-n lat cS a venit pe mo$ia lui si a ridicat palat mai mindru ca al lui. luni si ani. Cit cresteau alti copii intr-un an. trecura noua si nu-1 putea face pe prune si gata. Cind zise aceste cuvinte. ca de aveam minte sanatoasa. venit si a vazut ca e al lui Andrei. prin tari si peste mari. dar nu la imparatul tau. Veni timpul sS nasca. chinuindu-se in zadar. $i sta el de se topea din picioare de grije si necaz. care se insurase si era trist si posomorit fiindca imparateasa lui nu avea copii. deschide britva aha armata. Cind colo sus. Andrei. argint? $i-a facut palate stralucitoare ca soarele. sleit de puteri. Doamne. si Daca vazu el ce vazu. venit imparatul cu voisca sa-1 bata sa-i ia palaN-a vrut sa se duca. Trimisa imparatul dupa descintatoare si vrajitoare. Trimisa slugi si ostire in cele patru cornuri de lume sa-i gaseasca fata frumoasa precum i-a facut vrerea maica-sa la nastere. vreau sa fiu si eu sluga la tine cum ai fost tu Dar la mine. nu se stie ! PICATA DIN CER A fost un imparat vestit peste lume. el crestea intr-o zi. iata ca imparateasa cea frumoasa-i ramine greoane si a§tepta sa nasca un prune de vita imparateasca. Intreaga imparape se veseli trei zile. Trecu o zi.mem nu i se poate impotrivi. asa ca in curind ii veni vremea de insurat. merse. cinta din pistelca. nascu un copil frumos cu parul de aur si ochii stralucitori ca doi luceferi. sta oprindu-se Cum 85 . ce palate vrei aici? De aur. Doamne. lua sabia traista cu merinde si o porni la intim- plare in lume. Merse. prin sate si orase. trei luni si trei am de marea fericire ce dase peste capul imparatului. ajunsa la o margine de imparatie. I?i arunca din intimplare privirea pe ramura unui arbore din apropierea cumpemi fintinii. sa vii sa-mi slujesti mie.

ca intreg copacul si apa de marepa ei. Zina picata din cer ramase ca o faclie stralucind in acel copac singuratic lasat de Dumnezeu sa strajuiasca pustiul in bataia vinturilor salbatice. De aceea. Isi da ea seama ca zina picata din cer n-a murit si ca-i poarta cine stie ce pocinoage. — — Pe tata.fintinii straluceau o fata in haine de sarbatoare. numai cu un dinte-n gura. Dar ea de mila uita o clipa povejele. incit la soare te puteai uita. Bine ca soarta p-a indreptat calea pe aceste meleaguri pustii ca altfel eram blestemata sa ma prefac in sarpe de nisip. in galeata prinse o mreana cu solzi de aur si argint. cobori pe nisipul care ardea ca focul si se apleca sa scoata apa babei. Asa si facu. tartorele iadului trimise pe lume o vrajitoare. nici cer picata. Cerul se-ntuneca si tocmai atunci sosira nuntasii cu mirele eel frumos. Eu sint aceea si aid te-astept de cind mi-a venit vremea de maritat nemiscata. cu vesminte numai de aur si argint. Ce sa faca bietul prin|: de atita cicaleala? Nu avu alta scapare decit s-o taie si s-o friga pe carbuni. Se induiosa zina picata din cer si cobori pentru intiia oara pe pamint. mai 86 . Chema o baba prinsa mreana din elesteu. ca sa ma tirasc nefericit toata viata. nici alta. prin aceasta salbatica pustie. Dar babii i se dadura porunci un solz sa nu scape pe piriu cind va spala-o ca unde-i va sta picioarele acolo-i va sta capul. cu alai si veselie. cu gura toata ziulica pe bietul print sa taie mreana de aur si s-o friga pe carbuni ca altfel ii ard ficapli de pofta de mreana. Imparatul si imparateasa mureau de dragul acestei mrene de aur si chema top imparapi si stilpii pamintului sa vie sa vada minunea dumnezeiasca. dar la ea ba. o tiganca. Pleca el in graba la imparat. fata ce nu este nici di-o muma. Ca sa-i puie piedici in calea casatoriei. dar intr-un vas lua apa pentru drum din fintina si cind colo. Baba atunci o impinsa in fintina si o ineca. frumoasa. nici una. chinuita de caldura de jaratec a pustiului si sa-i fie mila sa-i scoata o galeata cu apa. dar nu ca zina cea picata din cer. pe zina zinelor. Baba aseza pe ramura in haine albe de mireasa pe fiica-sa. Vrajitoarea o ademeni sa coboare de pe ramura ca sa-i dea babii apa ca e sarmana. Un soare scinteietor parca poposise sa se odihneasca o clipa pe ramura. un solzisor a picat la fund si nebagat in seama s-a dus purtat de ape pina ce valurile 1-au aruncat la un tarm in acea mare imparape. iar dintre nuntasi abia jumatate tine te caut. o taie si o minca p'ganca fripta. frumoasa. 'Tiganca la toate aste intimplari era numai ochi si urechi. Isi imbrapsa el aleasa inimii si se intelesera ca trebuie sa se pregateasca de nunta. o tiganca oachese si frumoasa. Era o zina Ea il privi si ii zimbi. voinice. O duse cu grije si o crescu intr-un elesteu anume facut de tata-su. apoi il intreba: Pe cine caup. Mirele nu lua seama ca-1 astepta o alta mireasa si porni de aci spre zarile imparatiei sale. Dar oricit de bagatoare de seama au fost slujnicile. ! di-un — numai din ramasera in viaja. vestindu-i marea bucurie si pornind cu nuntasii si mare alai spre acele pnuturi seci pirjolite de arsita soarelui si fara apa. Dar zina asa fusese blestemata ca numai din acest loc pustiu trebuie sa fie luata cu nuntasii mirelui. Un an merse la dus. calcind porunca zinei cerului ca numai dupa ce va veni mirele cu nuntasii sa puie piciorul pe pamintul trecator si inselator. batrina. si altul la intors. Se mirau fefele imparatesti si nu le venea ochilor sa creada cele ce vedea.

la singe si-i lua dintr-o lovitura capul. i a refuzat ordinul capul pentru nesupunere. Dar vorba aceea.revarsat dc zori din solzul de aur crescu un mar alaturi un palai stralucitor de clestar. La Lemnarul care ciopirtea la pomul de aur si-1 facea gramezi sa-i dea foe. pune-te neica pe drumuri istovitoare sa vada alta minune Eiau cu adevarat lucruri frumoase ca-n povesti. povestea o fata. auzi de una ca asta imparatul. intr-un cu mere de aur si Cum ! soare se mai putea omul uita. A fost un crai imparatesc vestit frumos ca soarele si cum i-a venit vremea de casatorit a scos calul din grajd si a pornit in lume. Numai din cer picata. nici de-un tata. Zina picata din cer ca sa nu-i fie vazuta fata aseza pe fata un voal alb. Ramura de aur din mar o aseza cu luare-aminte la cap. cu printed si tiganca. Nu mai avea astimpar. ca de gura babelor si a muierii nici dracu nu te scapa. temindu-se sa nu i-o fure niscaiva raufacatori. iar printul ii vazu chipul maret in fintina. imparatul chema un calau imbracat in rosu minjit cu cu glas La claca veneau numai frumos si pricepute fete. in lungis si-n curmezis sa-si caute aleasa inimii. Avea ea presimtiri rele si cauta din vreme sa ia masuri. cu atita se ostenea in zadar. Batrina o binecuvinta si plecara ele la claca sa despoaie porumbul imparatului de foi si chica. de ce-i era frica nu scapa. trimise o cersetoare jos pe pamint imbracata in zdrente. care mai de care mai frumoasa. Dar cu cit mergea. Ce erau sa faca sarmanii. ca de n-ar fi nu s-ar povesti. Si se puse pe capul printului si al imparatului sa taie marul. Si la o luna le venea o data rindu. iar merele de aur sa le dea la porci ca sint vrajite si dupa cum i s-a aratat ei in vis marul este piaza rea pentru imparatie. asa ca nimeni nu-si da seama ca este picata din cer. nicidecum. In fiecare seara. se in^elesera sa vie cu mare alai s-o ia pe cea zina: Nici de-o mama. Apoi a zarit-o in copac si dupa cum le era scris de ursita. "Tiganca insa traia ca dracu pe dracila. abia tinindu-se intr-un toiag si se ruga de padurar sa-i dea o ramura sa-si faca umbra sub arsita de foe a soarelui. cum le-a lasat si pe celelalte fete si dupa aceea-i poate porunca sa arunce voalul de pe ochi ea a cerut sa se taie imparatului. una si una. pe o raza de lumina Maica Precista. O zina din cer ascunsa sub poala unui nor vedea toatea acestea si pe cind prinrul era gata sa piara singur in pustiu cobori pe ramura unui arbore. 87 . spus basme si povesti. dimineata linga cersetoare sta o fata frumoasa ca o zina din povesti. fru- Toate fetele se-ntreceau care mai de care sa rosteasca povesti mai moase facindu-i pe plac imparatului si printului. Cind colo. de mila ii dadu o ramurea din pomul de aur. Gasira omul potrivit sa taie marul. Cine nu stia sa povesteasca. Zina insa 1-a linistit zicindu-i sa aiba rabdare s-o lase si pe ea ca sa spuie o poveste. Atunci imparatul suparat lua capul. Tocmai atunci. stolos O'nd colo. dar la mar si la palat. Baba puse ramureaua in sin si linga un izvor cu apa rece cu surcele si crengi isi f2cu o cobba sa n-o manince fiarele salbatice din padure. Zina si-a inceput povestea asa: A fost odata ca niciodata. Mai Desi la i urma s-a dat i-a venit rindul zinei picate din cer. nefiind vazut de nimeni. nemaiputindu-i rabda mojiciile.

Capul sa-1 taiem celei ce ne-a inselat prin mestesugite siretlicuri. a spalat-o frumos si a mers tot inainte. Incotro s-o ia? Asta era greu de stiut Hai s-o ia drept inainte. Femeia asta avea si ea la rindul ei o fata ! Asa se pomeni mosul pe vatra la Fata mosului era vrednica. bureti. a zis imparatul. De aci incolo povesti pe rind si cu tile intimplarile petrecute. vino de ma curata ca la nevoi iti voi da apa sa bei. ba sa ramiie cu fata. ca abia imi mai trag sufletul si poate vreodata la nevoie. iti voi fi de vreun ajutor. zise fmtina. care gifiia de cenusa si gunoaie. hai sa — nu mai avem ! — — — 88 . iar fiica muierii sale rea. Cind colo. Pe zavracioaca o legara de patru armasari si o rupsera in bucap. abia se tiraste o catelusa. lenesa si proasta. numai frunzele se cutremurau de plinsul ei si de mila ei. mare vrajitoare. cum nu se dezlipeste scaiul de oaie. curata-ma de cenusa ca ti-oi da pine calda. incepu sa cada pe ginduri. De aci pleca iar drept inainte catre miazazi. zise cuptorul de pine. fata mare. Fata a sumes minecile si a curatat cuptorul de gunoaie si cenusa. Mersera ei cit mersera impreuna si intr-adins mosul se departa si-o lasa in voia soartei. Era cu adevarat picata din cer de frumoasa ce era si atunci a grait: Eu sint zina picata din cer Acum puteti sa-mi taiati capul Cum o sa-ti taiem capul. fara nici o zminteala. dar nimeni nu o auzea. — — ! FATA BABII A Ce fost odata un mos si mosului i-a murit baba si-a ramas cu o ! fata. Ba s-o duca. Fata mare. Se framinta zadarnic sarmanul ca de muierea tinara nu se putea dezlipi. Merge ea inainte sa afle un corn de tara cu suflet de om. cuminte si blinda ca o batrinete cu doua fete ! mielusica. S-a oprit.! Zina fu insa inselata de o zgripturoaica de tiganca. iar nunta se facu din nebagarc de seama cu fata tigancii. Ajunse la o rascruce de drumuri. fata mare. trei luni. Tipa ea in zadar prin padure. fii blinda si miloasa. Fata sumete minecile si curata la repezeala fintina. ca sa-i dea cu piciorul la muierea cea rea. Merse cit merse si dadu de o fintina impotmolita de nisip si namol. sa faca mosul. spre marea mirare a printului si a imparatului. ca de mina si-i zise: Taica. care o ineca pe zina. dar nicaieri. Ce sa faca bietul om. Intr-o sara. a cur§tat catelusa de bube. fata tatii. Ajunse la un cuptor de pine. trei ani si trei sute treizeci de ani. ne-a batut Dumnezeu. Fata mare. Fata mare. ba sa n-o duca. iar fiul meu de-abia acum sa se pregateasca de nunta. Isi lua fata — mergem in padure sa culegem de-ale gurii cu seceta asta. iar ei au ramas incremeniti de frumuse^ea ei. curata-ma si pe mine de bube. sa-si ia alta muiere Si ia o muiere mai tinara. daca vrei sa mincam impreuna dintr-o lingura sa-ti iei fata si s-o duci in padure ca maninca mult. bolnava si plina de bube. tu esti lumina ochilor si viata noastra. pe urma ei. pune ea miinile-n solduri si-i zice mosului: Mosule. cocosul. fata mare. iar nunta craiului si zinei picata din cer se porni de cind se punea luna si uidea ca secera: si tinu trei zile. Dupa ce s-a terminat firul povestirii. si-a aruncat valul de pe fata.

intreba un glas de femeie. Nu te teme. le arunca boabe. se plinse si ea parului ca n-are pe nimeni §i o dor picioarele. de ani de zile bat cai necuncscute in padure. mergeti fara zabava. ca-ti voi da vreodata pere. tu ramii sa dai mincare la orataniile mele. Sfinta Duminica. Era acum asa de frumoasa. Dimineata se scula. Fata tipa ca se-neaca. fata cea cuminte §i pierduta — Intra. lua fata-n brate si o arunca in riul acesta alb. la lume si la tara din pustia asta si am sa-ti roaba toata viata Te scot. maica. maica. Cind acolo da de o casuta in padure. Maica Sfinta. eu em sa adorm in poala ta. scapa-ma de la moarte §i curata-ma de omizi. Atunci sa ma scoli. nu te vaita de norcc Ai sa vezi tu ca cineva de sus. Trecu peste ele o apa neagra cum este pacura. apoi pleca inainte. Se opreste sub un parde ostanita §i aude parul plingind. — Eu. Duminica. prinde acuma ce vrei tu din valuri: pestisori de aur. Merse ea vreme lunga sa-i ajunga. Se spala fata. vino si astimpara-ti fcamea. Peste noi va trece o apa mare neagra ne ia apa §i sa nu te sperii. tu sa ma lasi sa dorm Sa te tii bine de prag sa nu si sa visez. Cind se uita in oglinda. Parul o vazu chinuindu-se si-i zise: Fata mare. se abatu o apa frumoasa alba. era alba ca zapada. O destepta din somn pe Sfinta Duminica si aceasta se scula ca dupa o calatorie lunga de zeci de ani. fata mamii. Isi astimpara foamea si cu puteri noi porni mai departe. gaseste casa curata. Sint blestemata de Lasa. Fata a§a facu precum i s-a spus. ca am eu toata grija casei. frumcasa ca cerul instelat. cu pasari. iar Sfinta Duminica ii zise: Fata mamii. ierburi. Cind intoarse de la manastire Sfinta Duminica. Mai la urma va trece o apa alba. eu sint Sfinta Duminica. Isi lua cutia si pleca spre un ochi de padure cu Sfinta Duminica. in voia soartei. maica. Fata mare. Bate la usa bucuroasa ca a dat de picior — de om. eu ma due la manastire. Cum se scula. ca altfel amindoua trecem pe valuri in aha lume. stai §i conaceste la maica. maica. ea se ingrozi de asemenea £pa dar se tinu bine §i torentul n-o misca din loc. poate vei — Sint. Dupa accea. Maica ii spuse: Sa ai grija. Se asezara pe pragul casei si fata incepu sa-i caute in cap. Fata se urea in par si il curata frumos de omizi. Mai am citeva ramuri cu frunze §i ma maninca omizile. doar nemarginita pustietate si singuratate. pina cazu ostenita de foame si de sete. iar la §erpi le dadu lapte. are grija de oamenii buni la suflet. vita de par. adormind bustean. cina §i se culca. — Cine bate. maturata. Aci i se arata calea ?i o porni iar singura. Intr-o noapte vede ea undeva in padure o scinteie luminind. ostanita flaminda. ca de mult nu mi-a atins mina de fecioara. la curtea — Sfinta — pasarile §i jiganiile satule. ! — — Deschise se zugravita. fluturi sau cutii pline cu lucruri. scoate-ma fiu — — ! — — 89 . incit soarele se oprea in loc si o privea rivnind la chipul ei nemaiintilnit. Fata prinse o cutie si iesi la mal.! ! nimic. fata mare. sa ma rog. fie-ti mila de mine. dupa atita cale. iar parul ei stralucea ca aurul. insa mai intii sa-mi cauti in cap. fi §i dorm in copaci de frica fiarelor si ma hranesc cu Dumnezeu sa n-am §i eu noroc pe lumea asta. cu valuri line sj pesti de aur.

Se odihni aci si se satura de bunatati ca drumul i-a fost greu si lung. Cind dincolo de riu. sosi acasa. Ii cauta-n — mare trece Sa ai grija. Dupa ce se odihni. pina ce au cintat cocosii si a iesit dintre salbaticiunile padurii. toti simteau ca ea are suflet rau. Trecu un suvoi de apa alba ca destepta pe Sfinta Duminica. se plinsera pasarile si toate si tacu. acolo. O mai ruga si parul plin de omizi sa-1 curete ca se usuca. Se vedea cea mai bogata si fericita muiere din lume. Catelusa o latra. I-a aratat poteca si s-a dus. de luminau noaptea ca ziua. Parul nu-i dadu pere si o batu cu ramurile. florile. Ti intinde salba si dadu sa treaca un riu. sperie ca tu m-ai curatat de cenusa ! — lupii si fata trece riul. dar o apa neagra sa ma scoli. S-a mirat muma vitrega si fara zabava ii zise fiicei sale sa porneasca si ea pe urmele ei sa se procopseasca. Tu sa te tii de mine sa nu ma scoli din somn. nu ma mai cunosti? Vino de maninca pine. neagra cum este catranul. aude un glas din Multa vreme padure Fata mamii. iar Maica alba cum a lasat-o Dumnezeu. Fintina nu-i dadu apa. il afurisi si nu se abatu de lacoma ce era. zise Sfinta Duminica. fata manii. o destepta. Fata iesi din apa. n-o Cind trecu apa neagra. toate se din jgheab si-i seaca izvorul. spuma de mare. De pe riul negru culeasa o lada mare de lacoma ce era. O vazu o fintina sleita si-i ceru s-o curete. iar ea se facu surda. Cind o intimpina muma-sa. Pe drum inapoi o apuca foamea si seta. Batu in usa si-i deschise Sfinta Duminica. copacii. precum s-a procopsit fiica mosului. Sfinta Duminica ii arata poteca si pleca acasa. numai aur si argint numai pietre pretioase. ea lua un bit si o alunga. Cind din oborul ei ca le-a ars gitlejurile. baut apa. puse O tara. numai cind va fata se sperie. se rinjesc la fetita si vreau s-o manince. Fata se satura de pine si se duse inainte. de aceea tremurau de frica ei. Pasarile. Cind a deschis cutia. serpilor jiganiile si napircilor. s-a racorit si a mai mers o zi. sa le dea apa si mincare. Cuptorul o vazu chi- o striga: Fata mare. a fugit de-aci incolo cu catelusa dupa ea. ca are sa treaca peste noi o apa si alba. dadu un chiot de bucurie. Plinse un cuptor de piine ca este infundat de funingine si de cenusa si-i ceru sa-1 curete. Ducindu-se inainte ii iese-n cale o catelusa cu o salba de pietre scumpe si margele. vino sa bei apa ca tu m-ai curatat de nomol. ca-i duce lui maica-sa pietre pretioase si bogatie mare. O ruga o catelusa s-o curete de bube. Ea incalzi mlatul asa de mult ca arse gitul — A pasarilor. Catelusa latra de zor. fata mare. Maica se supara pe fata sa-i caute-n cap daca vrea sa se intoarca la lume si la cap si nu-i gasi nimic. A plecat Sfinta Duminica la manastire si a rugat-o sa aiba grija de pasari si de oare. niste lupi urla.: . cuptorul nu-i dadu pine si spuza-i umplu ochii. Pe drum o apuca nuindu-se si iar foamea si o parasira puterile. Ca nu cumva sa ia ceva din averea lor. Ajunse in cele din urma la o casa. pina ce o podidira apele de oboseala si cazu ostenita. S-a vazut lumina printre tulpini de copaci si a alergat bucuroasa la tata-su. Ajunse acasa neagra. revarsa 90 . nu-i dadu salba de aur si lupii o muscara. rupta si naminda ca vai de ea cu lada cea mare pe spinare gifiind de bucurie. iar ea o infrunta si intinse pasul grabita dupa podoabe.

zise pacurarul. fata le MOSUL A fost odata un mos cu o mo§ului §i ramine mo§ul numai fara de muiere $i se-nsura cu o colo. intoarse porcii si se grabi pe drum mai departe. cu o cu fata. dar cuptorul — ! ii grai: 91 . cinta si joaca-n hora de-si rup calciiele. pe urma pleca-nainte. ca-ti voi da o mielusica atunci cind te vei intoarce. ajunsera mosul cu baba §i baba" si $1 BABA fata. de-ntoarce vacile. iuti. Isi lua fata sacuiul. oi. Ei nu-i fu lene. furca si fusul si o lua-nainte plingind. Arani fintina de imala. incit si azi nuntasii chefuiesc. fugind si coicaind pe cimpie dupa laturi calde. fata mea. La un timp ii moare baba Mosul insa cit de mos. inima buna §i arane?te-ma de imala ca-ti voi da apa rece cind te vei intoarce pe aici. toti se apleaca si beau apa din fintina. cale lunga sa-i ajunga pina ce se opri ostenita sub un mar intr-o gradina. ramase cu bogatiile primite. de aceea ramasera top desculti. ca-ti voi da o juninca cind Ea le-ntoarse si te vei intoarce. Indata dete peste un cuptor cu pine cu vatra parasita plin de cenusa. Merse ea. Baba avea si ea o fata. bun de-ncalecat. multi imosi. facu o nunta mare. tu. naravasi si neimblinziti. Porcarul o vede pe fata si-i zice: Du-te. cit merge $i cind colo ajunge la niscaiva porci. Se apleca sa bea apa dintr-o fintina. iar toamna merele mi le culege sj la nimeni nu-i da-n gind ca am si eu frunze ?i ma use. — Vezi. daca omizile ma maninca. $i de colo. le supse singele minca de vii. de-ntoarce porcii ca-|i voi da un purcel cind te vei in- — — — toarce pe-aici. se marita dupa un Fat-Frumos. Fata se urca-n mar. Era vara calduroasa. Merse iar cit merse si dete de o herghelie de cai. pina cu doua fete pe vatra. Cind colo. aci dete fi de o turma de prelungeste calea inainte sa-si cate un stapin. fata. cit si Ea alerga. fata. Merge ea. Fie-ti mile de mine si culege omizile de pe ramurile mele si cind te vei intoarce pe aici am sa-ti dau mere sa maninci.: si pe furi§ deschisa lada. dar nu putea baba. Din lada sarira serpii si napircile. Pe unele le apuca strechea fugeau de parca ar fl scapat de la cutit. Ciobanii cum o zarira o rugara: Du-te de-ntoarce caii ca-ti vom da cind te vei intoarce un cirlan. Mosul. Vacarul vazu fata fi-o ruga: Alearga. sa-ti dai fata-n argatie daca vrei sa maninci dintr-o lingura cu mine. Merse merse si intilni un vacar cu o cireada de vaci. cu mare zapuseala. — capiate. dar unul nu ma curata de imala ca ma-nec de tot Hai. alerga de-ntoarse si oile. lumea la umbra mea sta si se racore§te. Fintina insa n-o lasa zicindu-i Vezi. Pina la urma ii zise fetii sa piece in lume sa-si cate de lucru la vreun stapin. Niste oi se rasfirara pe cird si fugira de parca-ar du-te de-ntoarce oile. Vru sa caute o pita. Fata-ntoarse caii si hai inainte. alearga. fata mea. Fata mosului cea cuminte. Marul o vazu si o ruga: — Fata. il piguli de omizi §i pleca-nainte. Stau ei cit stau si intr-o zi ii zice baba mosului: Mosule. merse. ce sa faca? Sa se desparta de fata ii e greu. bau apa rece si prelungi drumul mai departe.

tu o azmioara isi Fata dadu spuza la o parte. Fata aranea alele padurii si lua seama cum serpii si napircile intrau in lazile noi. Cu Cu Ia-ti si feti§oara. Sa zbori ca vintul cu — muma.: ! ! sa le coc pine. mare. cu picioarele zgiriate §i talpile pline de rani §i basici. nimeni sterge vatra. Marul cum o vazu din departe-i facu cu o ramurea semn sa se abata sa culeaga un sin de mere. Acolo. Ca sa ai tu sanatate. fara de Alege-ti un calusel. iar celelalte in lazile vechi. iar in lazile batrine creste vietati de pe linga casa omului si cind ii va iesi sorocul sa ceara de la mos o la da batrina sa nu ia una noua. Ajunse la cuptorul de piine pe care-1 curatise. ochi plini de lacramioara. si i-a dat zor merse si o zari marul. la izvor. Intr-o zi mosul ii zise: — Fata draga. gata sa-si dea duhul. CSlatorii zaceau lihniti de foame §i de sete pe carare. nici prea calda. Cum facea doi pasi cadea. cind din azima cea calda. cuminte mai mult — Eu imi aleg lada sa-ti fie — Fetita. infule- Ajunse zari si la fintina cu apa curata. sa-i ajunga. daca vrei sa-ti dau pine cind te vei intoarce. fintinii. raspunse fata. dar fata mergea-nainte cu gindul la Dumnezeu. Curata-ma tu. Fintina o ce porti mult dor. tocmai buna s-o manince pasarile cerului si alele. rasariti ca din pamint. incarcat de mere mari. cosita galbioara. el. 92 . umplu sinul cu mere. cit Trecusera ani de zile de cind pornise la o asa cale lunga. iar tilharii tineau calea calatorilor pe la colnice. multami de bunatate si hai inainte. Ajunsa intr-o padure mare si frumoasa cu izvoare si poiene cu flori. alege-ti o lada dintre cele de alal asta batrina. saruta fintina ca n-a uitat-o. Odata se intilni in padure cu o batrina fermecatoare care-i spuse sa ia seama ca in lazile noi creste serpi si napirci. si acesta o chema: ai fost. fara de zare. o ajunse o herghelie de cai. Il curata si pe asta §i pleaca mai departe. un mos crestea niste ale in niste lazi. Dar tocmai cind isi pierduse nadejdea. i-a pupat mina stapinului si s-a dus indarat. nici prea rece. pe care-1 curatase de omizi. Drumeata nu statu mult pe ginduri. Era pierduta-n pustietati. rosii-aurii. top cer nu-mi bine m-ai slujit. Trecura anii si veni vremea sa ia simbria §i sa piece. grai — Fetito Adapa-te Fata bau din izvorul inainte. La o vreme ostenise de tot si cazuse lesinata. lua o azima §i pleca mai departe. si care-ti vor placea — Fata mea. Mult mertic si bunatate. Se tccmi aid sa araneasca alele mosului sa le dea apa §i mincare. Merse. Cum si-a luat lada. In zadar se opintea sa mearga ca o lasasera picioarele. Avea cale lunga si grea de mers. dar nimeni nu ma curata. Mumia cale hergheliei ii zise: Fata buna. pe care o aranise de imala. Soarele ardea tarina sub picioare de-i frigea talpile.

Ajunse la miria cu porci. fetisoara. maguu Vine fata mo§ului. cu blaga legata-n spate. si ajungea acasa. care miaa la tirg o cireada de vite care-i grai: — Hai Ca Sa-ti fetito. vitele de-o parte ! Cind auzi una ca cocosilor. o deschise si ce credeji ca era innuntru? Numai aur si argint. la in dar o vacusoara. Ii dracui si pe astia si merse-nainte. Cind colo dete de herghelia de cai. Fata mosului cum ajunse. Merse ce merse si ajunse la o turma de oi. umpli obor de oara Fata lua o vaca. Ea i-a dracuit cu porci cu tot vazindu-si de drum. cind atingind cu copitele pSmintul. se urea in seaua de aur si-i dadu pinteni. Cum ajunse la o turma de oi. — ! De Cu $i aur e incarcata. asta si Lua o palcata muma-sa. puse lada jos. Se-ntilni cu ua gelep. Nu mai avea mult si se apropia de bordeiul ei. Ea lua oaia si merse-nainte. disagii cu mincare si o zori-nainte. 'mastioai-sa. ea o lua. tntolata. Ea se minie. Porcarii ii dadura si ei drept muljamire o purcelusa. Fata ei cum auzi de unde a capatat atitea avere. o seca dupa ei prin maidan si-i zvinte-n usi. pacurarii ii detera o oaie. Isi lua un toiag. Ajunse la cireada de vaci. ca-i vor da un cirlan cind s-o-ntoarce. imblagata. Daca vazu mastioana-sa o avere asa de mare. VScarii o rugara sa le-ntoarca vacile ca-i dau o vac5 cind s-o-ntoarce. Pina-n ziua sa te usti. Afurisitule cocos ! $i nu inceta sa blesteme cocosii de pe mahala sa-i ia holera si sa-i fure noaptea vulpile. In cale se-ntilni cu niste porcari care pazeau o mirie cu porci. ii dracui si afurisi si din cale nu se opri. La argeaua dosului. usi la ficati vestea batai: — Usi. ramase muta si nauca si zor nevoie s-o miie si pe fata ei sa se procopseasca. sa-ti fete o vitisoara. podoabe nenumarate. Cocosii cum o vazura sarira pe garduri si dadura de veste sa se stie cine vine.! : Aleasa un cal miadru si voinic. Stavarii o rugara sa le-ntoarca caii. cind amestecindu-se cu norii si iar scobori pe pamint sa sc hraneasca. porcarii o rugara sa le-ntoarca porcii. Merse ea. Ca zo-mi esti mincinos. nici nu-si mai lua ramas bun. si gindind la avere. ca sa-i dea un pore cind s-o intoarce. merse. Pacurarii o rugara s5 le-ntoarcS oile ca-i vor da o miorita cind se va-napoia. mul^ami la stavari si o porni tot inainte. le multami si se grabi sa ajunga dupa cintatul cocosilor. Ea-i lua in ris. afurisindu-i cu cirlan cu tot si-i dete grabindu-se-nainte. batind bucurosi din aripi si cintind: Mai avea putin Cucuriguu. Se opri sub un mar 93 .

Ajunsa la cireada de vaci. ajunse miria cu porcii. moarta de foame. iar pe ele le minca si le morfecara. lacoma dupa avere. ceru un cal ca nu mai poate merge. Dupa ce i s-a ispravit sorocul mosul i-a zis sa-si aleaga o lacra din cele ce le avea. vacile o cunoscura si parca le apucase strechea. coapte-n pirg. sari pe o leasa si cinta: ! Cucuriguu. cocolos. Ajunse la cuptorul de pine. Ea. unde stapinea un mosneag multimea de ale in lazi inchise ca sa nu fuga. Ea o-nfrunta si pe fintina si merse setoasa si flaminda-nainte. O ruga fintina s-o curete de imala daca vrea sa-i dea sa bea apa cind se va-ntoarce. Iar pleca si de aci dracuind si blestemind prin gliontane si spini pina ce ajunse la o padure mare. ca nu putu gasi nici o coaja de piine. iar cind se va inapoia-i va da mere sa manince. caii o lovira cu copitele de-i frinsera oasele si-i rupsera toalele. dar fintina o umplu de imala. Berbecii insa n-o lasara si o burdusira cu coarnele. Mosul i-a dat-o. tisnira in toate partile serpi. gatagata sa-i sparga lada cea frumoasa. iar alele de atunci se liberara si nu mai traira-n lada ! 94 . Marul daca a vazut-o atit de rea si de indaratnica a blestemat-o si el: batut ca bumbacul. Toata rupta. grai: — Fugi. Unde-oi ajunge sa-ti rupi piciorul. Se tocmi la mos pe o lada sa-i slujeasca un an de zile. sa-ti fringi capul. iar piinea de sub spuza se prefacu in scrum. Tiris-grapis. cind se va-ntoarce. — Drum Unde-oi ajunge Ajunse la o fintina-necata de imala. vru sa ia mere. napirci. dar cuptorul ii azvirli cu cenusa-n ochi de o orbi. s-n-virtit. Fata a dracuit marul si si-a vazut de drum. Abia scapa si de aia si a doajuns acasa toata rupta. Si asa pe cei rai ii saturara de avere. s-a sucit. Cuptorul o ruga sa-1 curete de cenusa. Si batuta ! Baba cum il auzi. a legat-o-n spinare si a plecat la muma-sa fericita de atita bogatie. ca te taie mos ! Cocosul insa batea din aripi si vestea din bordei in bordei intimplarea cu fata cea rea Cum tuna fata-n casa. muma-sa alerga dupa fata si deschise lada. se broscaiau si cu coarnele o impungeau de-si rupse picioarele. Mai la urma urmelor se opri la cuptorul de piine. A pus ochii pe lada cea mai mare si mai noua. Drumul e lung si greu. Marul o ruga sa-1 curete de omizi. Ajunse la turma de oi si se ruga de ele sa-i dea o tira de lapte ca moare de foame. Drum batut ca fuiorul. ca-i va da piine calda si buna. pan'-se saturara. darmite sa-i mai dea si mere rumene sa manince Ajunse la herghelia de cai. fugeau. Ea insa izidi cenusa de pe vatra cuptorului. ceru o pita. Se opri sub marul stolos cu merele mindre. vru sa bea apa. mai mult moarta decit vie. Cum o deschise. cu oasele frinte. singerata. Porcii cum o zarira o-ncoltira si cu dintii gata s-o rupa-n bucati. Ajunsa setoasa la fintina cu imala. cocos. pina ce s-a hotarit. dar marul o lua la bataie lovind-o cu ramurile. ca se usuca. maguu Vine dracuu. Cocosul cum o vazu.! ! plin de omizi. de o dadura de-a dura prin tarina.

El a luat aha baba care a avut iar o fata. intolata. o mina sa-ntoarca vacili. bea apa. ca. Cind vede mastioaica asa aveare si atita blaga.» : MO$U A $1 BABA fost vrodata vrun mos cui i-a murit baba si a ramas vaduvoi cu o fata. ea il curata de omida. ii da un cal. Ajunge la fintina cu apa: Raneaste-ma. care o mina sa-1 curete de omida ca. stapinu i-a zis: Ia-ti. cind sa va intcarce o sa-i dea un pore. cind sa va intoarce o sa-i dea meara sa manince. fata. iar o mina sa-ntoarca vacile. Ea il errata de cenusa si pleaca. Ea n-a vrut. cind te vei intoarce o sa-ti dau mera sa maninci. ia o vaca. Ea le intoarce si pleaca. mina pe fica-sa si ea sa slujeasca sa Muma-sa — aduca bogatie. Ajunge la cai. ajunge la miria cu porci. cind se va intoarce o sa-i dea o vaca. vine fata mosului. intoarce porcii. Baba i-a spus cind va pleca sa ia o lada veche ca aia i-a fost plata. 2junge la vrun mos cu care sa tocmeaste sa-i fatuiasca niscai lazi cu ale carora sa nu le dea apa nici prea calda. ca. ii da mere. lovi-te-ar colera. iar o mina sa-ntoarca oile. o mina sa-i intoarca ca. Ea le intoarce. cind sa va intoarce o sa-i dea o vaca. fata. cind te vei intoarce o sa-ti dau apa rece sa bei. Ea nu vrea. ajunge la fintina cu apa. de cenusa ca. Ajunge la vaci. cind se va intoarce o sa-i dea un cal. Du-te. cu vite dupa masticaica striga: Cccos. cccosul cu blaga in spate a si cintat : « cucurigu. o mina sa o raneasca de imala ca. Ajunge la marul cu mera: Cura-ta-ma. ca nu stii nimic. iar o mina sa le intoarca ca. Ajunge la cuptoru cu pini si-i da o pine. Ajunge la cuptorul cu pini care o mina sa-1 curete de cenusa ca. cind sa va intoarce o sa-i dea pine sa 95 . Ea intoarce porcii si pleaca mai departe pe drum. de omida ca. Ea o raneaste si prolungeaste mai departe. ajunge la erghelia cu cai. cind sa va intoarce o sa-i dea apa rece sa bea. ajunge la gelepul cu vaci. ajunge la marul cu mere. Cind ea i-a iesit sorocul sa pleace acasa. Ajunge la fintina cu apa rece. Ajunge la oi. ea nu vrea. cind sa va intoarce o sa-i dea o oaie. alege-ti o lada si pleaca. ea. Ea ia o lada veche si pleaca. Merge mai departe. ajunge la porci. Cind doajunge acasa. tu sa iai sama in care lada sa baga alile alea. ajunge la turma cu oi. ii — — — — — — da un pore. nici prea rece. Ajunge la vaci. Ajunge la cai. Ea ia sama si vede ca serpii intra in lazile cele noi si spune babii. Cind intra fata-n casa si deschide lada care e plina de blaga de aur. cind sa va napoia o sa-i dea un cal. Ajunge la oi. iar asa o mina sa intoarca porcii. acolo o mina sa-i intoarca ca. ii da o oaie. ajunge la marul cu mera. cind se va inapoia o sa-i dea o oaie. Ea n-a vrut. ca. cind te vei inapoia o sa-ti dau un pore. prolungeaste drumul. Fata merge pe drum si ajunge la niscai porci. Fata mastioaicii pleaca. cind te vei intoarce o sa-ti dau o pine sa maninci. Baba noua a minat pe mos sa-si dea fata ca sluga. fata. fata. imblagata. Ajunge la cuptoru cu pini Curata-ma. ea n-a vrut. Vro baba invata fata: Fata mea. c5. Ea nu vrea. de imala ca.

ii va invata cum sa scape de saracie. ce stii tu Cind alili fata tuna inlauntru. cocos. acum. vacile daucu coarnele in ea. ursi. — ! — — ! 96 . De aceea el se purta ca omul eel ce n-are nici haina. doar-doar. ca sa nu piara de foame. TREI FRATI iMPARATI A fost temea de tilhari ca-i odata un om sarac care avea trei copii si atit de sarac era ca nu se vor smulge averile. toata rupta si batuta. Ajunge la oi. $i nu ma-ndur nici de tine De aceea. a luat o lada noua. Fratele eel mare si mijlocasul se intelesera ca nemaiputind rabda de foame. ii blestama pe nii sai. dar pina atuncea au fost inchisa. ei o bat cu copitele de toata o rup.! ! : : nu vrea. porcii toata o incoltasc cu dintii si or vrut sa o manince de tot. precum o viata s-a tinut de mine. Cind ajunge la porci. copiii msi. riuri si pustiuri. sa n-aiba parte de noroc si sanatate. ci sa-?i ia fiecare traista-n bat si s-o urneasca in lumea alba sa-si caute norocul si binele fiecare. la despartirea cea mare. dupa priceperea lui. Si incepu bietul tata a le grai de la inima ca sa le mearga drept la minte: Heeei. dar nu-i da meara sa manince. ce-ai cu mine? M-am avut cu tat-tau bine. simti ca-i viae sfirsitul. caci era o mare foamete. mistreti si alte ale. vine fata babii. plin de amaraciune. gindind ca in aia e mai mare blaga. Cind ajunge la cai. ca scaiul de oaie Nu vreau sa va aud intrebind-o miine. sa-1 taie si sa-1 frig3-n frigare la foe si apoi s5-l manince. din cele pe care le pazeaste. baba alerga si in toate partile plin de serpi. care o umple de imala. ne bine la vaci. Mai la urma a ajuns la stapinul la care a servit sora-sa vitrega §i acolo sa tocmeaste sa slujeasca un an de zile pe o lada pe care va vrea s-o ia cind va pleca. isi aduna copiii pe linga vatra si-ncepu a le da povete. e ca o stana de piatra Si eu as vrea saracia. cautind demincare si pometuri. ajunge la fintina. Abia a scapat de acolo si abia doajuns acasa toata rupta si omorita si singeroasa. care o umple de cenusa. Trecura peste munti si vai. Ajunge rau. lasind-o numai cu un cotoi p3 vatra ?i astfel plecara-n lumea alba. Ajunge la cuptoru cu pini. dar cu lada plina manince. Cocosu iar cinta: Cucuriguuu. ajunge la marul cu mere. saracia cind s-a-ncuibat pe vatra. deschide lada din care tisnesc De atuncea au ramas libere. o bate cu crengile. lupi. Baba zice: Ici. Tatal isi dadu sufletul impac3t in miinile lui Dumnezeu. iar ei pustiira casa. Ea — — de ale. cum s-o atita focul sa puie mina pe eel mic. Cind a plecat. Cind se oprira intr-un munte se vorbira sa faca focul ?i-l minara pe fratele eel mic dupa lemne si surcele prin padure. poimiine Saracie. lucia. daca vor mai aprinde focul pe vatra bordeiului. nici la inima vreo taina J Intr-o zi. sa nu se tie de voi. o impung berbecii cu coarnele.

iar de lecuit topi vracii din lumea ! ! ! ! — ! — ! — — ! ! — — pasare maiastra nerabdatoare o intreba: leacul ascuns ? este de negasit si de nebanuit. temindu-se peste noapte sa nu-1 manince mosul. daca nu veti raspunde. Noaptea zburara si se lasara pe copac trei pasari maiestre. zise Mai fratilor. cafele si supe. Ond auzira copiii ce-i asteapta li se facu parul maciuca-n cap si-ncepura sa tremure de frica. Fratii cei mari cum auzira ca pot gasi de-ale gurii. Numai purcei fripti. ca stiu ca nu-i aveti. Fiecare incepu sa se laude cu ispravile facute. bat in zadar Casa era pustie. grabindu-se la casa cea parasita din padure. Si se gindi el ca la o casa asa mare si frumoasa. zicindu-le: Fratii mei. ori piere samarul. Din pustiul asta nici dracul nu ne scapa Si se asezara pe mincare si pe bere pina ce se saturara bine gata sa le crape burtile. beau si se plimbau. Imparatul a cazut la pat de 97 . dar bani nu platirati Asa o sa stati aici un an de zile. deodata. Acolo este o pata de singe de om. poate vor da peste ceva de mincare. nu — Bine. cum vazura atita belsug se crucira si se mirara ca ce sa fie asta ? Dar de mincat se temeau. ia sa stam noi sa mincam si sa bem. trebuie sa fie si ceva mincare. toate auzea si pricepea. Cei mari. Cel mai mic si mai istet la minte se gindi.: : Cel mic. ca mare e anul si pina la anul. ce stati. soro. bine va fi. ori moare magarul. Fratii se-nvoira si cazvura pe ginduri ce-ntrebari ar putea sa fie alea si ei sa nu le nimereasca. Dar zilele treceau si anul se-mplinea. O alta pasare maiastra fac nici o isprava. o sa va omor si o sa va maninc fripu. Dar cum se asezara pe sandalii si cu coatele pe masa. Ramasera noaptea-n casa sa-si vada norocul la ziua. doftoroaicele s-o pazeasca noaptea si s-o culeaga inainte de a se face ziua cind se-nchide floarea. Cel mic insa ii imbie: Fratilor. un an ati sezut la mine. sa toate izvoarele din cutare imparape si le-am incuiat sete si foame oamenii. Intr-o zi veni mosul zicindu-le: Copii. Din singele ala creste o floare galbena. nici nu visa ce soarta-1 paste Insa adunind surcele prin padure. ar scalda-o si vindeca fata !. Se-ntoarsendarat la fratii lui si le spuse noutatea cu casa cea alba-n zare. Floricica-nfloreste la mijlocul noptii. leacul O alta tu nu spui unde-i ! incepu — Eu sa se laude astfel: am adunat moara de bine. Una din ele zise: Eu am puiat boala intr-o fiica de-mparat si acum imi am cuibul in trupul ei. pleca pe furis si se culca sub un stejar mare stolos. o sa va tai. Un an v-am aranit. dar o sa va pun sa raspundeti la trei intrebari. Nimeni nu raspundea Intrara inauntru. ca mosu asta ne prapadeste. in mijlocul casei veni un mos cu barba alba pina-n pamint zicindu-le: Uite. caci tare flaminzi erau. dar — Leacul. Ce sa se faca ei osteniti si flaminzi ? Sa se aseze la masa de osteneala. prajituri. Cind vrura sa piece. si v-am omenit Acum a sosit vremea sa-mi brodiu vorbele miine si bine sa va ginditi Daca o sa-mi raspundeti bine inca un an am sa va mai tin sa va aranesc ca pe copiii mei. hai sa fugim. se gindeau. Daca veti raspunde. Asa stau. hai sa mincam. vazu in zare o casa mare. Fratii cei mari se temura si nu fugira. La sfirsitul anului bani n-o sa va cer. masa se umplu cu bunatati. copii. ca de-o fi sa murim n-o fi mare paguba. Daca ar sti zavracioaicile. aci tipenie de om O masa lunga la mijlocul casii goala. bine. chiar subt spinzuratoarea imparatului. Cind ajunsera la poarta. Fratele cel mic cind vazu ca mai este o zi pina se-mplineste sorocul. lasara cutitele-n teaca si nu-1 mai taiara. dar una tot se-ntimpla. Sed degeaba si maninc din ea. cu feresti in soare. mincarati si baurati. Cel mic. mincau. sapa si lopata Copilul era numai ochi si urechi. Dar asa.

Am nu. raspunse indata eel mai mic si ! — mai istet ! ai scafirlia lui tata-tu. toate bunatatile. Am aflat taina ati coava de — Din ce — Cu ce Pe urma: cal. mosul ii intreba: 08 . Iar daca n-o brodi-o sarmanii. si mine. vite. avem sa-i mincam si sa ne veselim. trei copii. — Voi sa-i scofala ce Am I-am am — Ce de gind — Ascultati ce o ai maninc de vii. sa-i intrebi ? zise una. nu te grabi. dornica de a aria care este cheia slobozirii izvoarelor. daca le-o zgodi bine va fi. sa nu va para rau Insa cum intarira eel Mai copii. sa-i intreb Din ce tata. Dar te lauzi — Spune. isi pigulira aripile si se pieptanara. Acuma nimeni nu mai cuteaza sa caute izvoarele de apa ascunse. mai. de ati facut. — — Taci. cum se poate gasi cheia de slobozirea izvoarelor. asa precum fost intelegerea. din am mincat. Una dintre pasari. daca ca atitea? — Subt vatra imparatului ascunsa de mine cheia cu care se deschid stii sta izvoarele. Dar cum imparatul relor. mai zburara prin copaci. paduri. Acum rasufla usurat si se-ntoarse la fratii sai. Pasarile maiestre. . e mosule. porni si ea sa-si trei insi. daca va pieri omenirea din lipsa de apa. tot se usuca si numai vintul suiera a pustiu. Si mai — ! Ati auzit ? — Am de auzit ziua. de sus pina jos. iarba. au scapat. Cum ajunse eel mai mic le grai: Stati. Cind ajunse la ei. ati mincat un an de zile? Daca vor raspunde din beut vin si scafirlia lui e bine. prins de un an aranit degeaba de un an si miine ori scapa. o sa-i nu viseaza ca sub vatra este leaganul izvoadea popa cu cadelnita la cap. cu inima cit un purice de frica sa nu-1 simta maiestrele si sa-1 omoare. soro. v-am aranit pina acuma. unde vazut tu mort si-ngropat cine unde — Ba din ea am mincat sa Ziceti voi mai — Asa. Se gindeau la ziua de miine cind nu vor putea raspunde si-i va minca mosul. fratilor ca stie . scafirlie ! si fratii innegri intr-o parte. ca n-are-ncotro. sa-i intreb trei intrebari. o-ntreba: necaz. — Bineee. iar e bine. astia mai mult morti decit vii. Copilul sta jos pitulat.: : si ingineri sa sfredeleasca maruntaiele pamintului ca in zadar s-au straduit ca la toti le-a taiat capetele si a zidit o cula mare din capete de ingineri sa ramiie de pomenire. eu am sa raspund Daca n-ascultati de mine sintem pierduti. ori pier. pe urma-si luara zborul si se dusera. oameni. ascultati la mine. Dupa asta mosul iarasi ca asa e. apa un an de zile ? De vor raspunde din potla urma urmelor o sa-i intreb: ati mincat bucatele si mincarurile un an de zile pe de-a bodaproste? De vor raspunde cu destili lui tata. ati facut. mai baiete. trei vorbulite. Cum le-a s-a crapat mosul a intrat pe usa gata sa-i intrebe. . Stau toti si pier cu zilele de sete. A chemat mesteri sa izvorasca apa. nici treia pasare maiastra Cea de-a arate auzindu-le laudindu-se. insa eu v-am intrecut. pasari. cind ati mincat ? Copiii incremenira si tacura ca niste muti. v-am dat de toate ielea. Din scafirlia capului tatalui nostru. ce va perpeliti asa. si pentru voi. dar voi din ce ati mincat. stii. ! ii raspunse fratii ca niste glasuri mai mult stinse.

!

— Eu v-am dat de beut din pahare mindre, voi sa-mi raspundeti, — raspunse mic cu hotarire. — Unde vazut voi potcoava de Luati aminte, ca de nu chibzuiti mincati. bine, de o sa — Ba asa raspunsera doi natantoci.
ati

iar

cu adevarat din ele ati beut? Am beut din potcoava de
ati
vii
fiti

cal,

ii

eel

cal ?

este,

si

ceilalti

graira fratii, mosneagul, de necaz, innegri si pe cealalta parte de sus pina jos si uidi cu totul negru ca smoala. Heeei, copii, mai ramase unaaa V-am dat de ati mincat cu furculita si cu linguri, voi spuneti-mi cu ce ati mincat? Fratele eel istet, in graba-i

Cum

!

raspunse:

destili lui tatal vostru mort de putrezit? Voi amindoi nu dati crezare la narodu asta, nu-1 vedeti ca este smintit? Ba este adevarat, cu destili lui tata am mincat, mai intarira si ceilalti doi frati, tremurind de frica.
!

— Am mincat cu — Mai, ce prosti
si

destili

lui
ati

tata.

Unde

vazut voi

atit

ani

Mosul cum auzi si pe-al treilea raspuns, incepu de se umfla, se umfla, mult, mult si deodata plesni atit de tare ca rasunara muntii si se misca pamintul din furca lui. Din mos se facu praf, pulbere si tarina neagra, iar casa lui se risipi in cele patru vinturi. Copiii se pomenira azvirliti tocmai in munte, risipiti prin copaci cu cite un stei de piatra in mina. Cind se desmeticira ca dupa un vis urit, se vazura intre munti pustii si steiuri de piatra, pe care
misunau
virful
iar

serpi

si

balauri.

Se-nchinara lui Dumnezeu c-au scapat cu viata si au coborit de pe muntelui in vale. Colindind ei si umblind prin munte dupa pometuri, fratele eel mic, se pierdu de cei mari.
Rataci fara rost
zile si

nopti fara sa-si gaseasca

fratii.
si

Intr-o

zi se

slobozi

intr-o joaca mai in jos, auzind o fi aici? Se intreba bietul copil cocosi rosii mari si dolofani, cu zari ramase-ncremenit. Asa ceva

Ce-o mai si cobori sa vada. Cind in japca, vede trei crestele aplecate, cu pintenii-nodate. Cum ii
larma mare, cu batai
injuraturi.

mari

nici in vis n-ar fi putut sa vada. Cocosii erau oamenii, sareau unul pe altul cu cioacurile cit teglicele, cu picioarele cit crecanele, cu penele aurite, cu capete zdrobite. Copilul isi lua inima-n dinti puse mina pe o moaca §i sari sa desparta cocosii.
cit

— mai impacati? Unul dintre — Noi sintem
Stati,

ce va certati, ce va mincati, seama v-o luati si va plin de singe cu penele zdrentuite ii raspunse: trei frati, in japca blestemati, sa traim, sa ne batem si sa murim. De trei ani ne batem, de trei ani ne certam si nici cind pace n-avem, pe trei lucruri fermecate, de tata la moarte lasate.
fratilor,
ei

niste turbati, far'

de

lucruri nene, v-au ramas, de va ciocniti si singerati parca ati fi de minte scapatati Atunci un alt cocos, tantos cu pinteni aur la picioare-i zise: Baiete, logofete, trei lucruri ne-au ramas, pe vrajba am pornit, rau
!

— Ce

ne-am

— razboit — Spuneti odata ce lucruri va-nvrajbira, ce lucruri capul ciocanira? — Asta-i una sabie, cu a doua o chesa niste foale invechite, de
vi-1
si

la

tata-s mostenite.

99

fac

Nu vad ce scumpete zace in dananaile doua parale ?
! !

— — Ba fac
ti

astia,

vechi

si

imputite, de

nu

zise

un

alt cocos.

Cind

vei lua sabia-n
la lupta, si

lume

se

aduna-n

fata gata sa

porneasca

mina toate ostirile din ce gindesti, aia faci cu

Calci in picioare orice imparatie, orice avutie o iei cu sila si nici un imparat nu cuteaza sa zica impotriva o vorba. Ba te mai si lauda ca trecind prin foe si sabie omenirea, ai eliberat-o de la tiranii, ce nu sint si nici n-au fost. Iar chesaua fata bani. Cum o scuturi si te gindesti sa se umple de poli
ostirile.

de aur, ea indata face bani, asa ca, niciodata fara griji.

nu

sta goala,

cum nu

sta

omul

ce e cu foalele, nene ? intreba nedumerit copilul. cu foalele nu este un lucru prea mare. Cum vei vedea ca esti la strimtoare, te sui calare pe foale si zbori ca vintul si ca gindul la capul pamintului, in slava cerului, ori la talpa iadului. Unde gindesti, acolo ajungi. Daca vazura cocosii ce vazura, il rugara pe copil sa le-mparta el, ca un om cinstit lucrurile pe direptate. Copilul lua lucrurile si chibzui ca bine i-ar prinde ele la nevoie. Hai sa scoborim mai in jos in Valea Plingerii, linga acel riu minunat, bun de adapat dar si de scaldat. Hai Si cum iesira din japca cobori copilul cu cocosii in Valea Plingerii. Ei ramasera pe tarmul riului iar el se aseza pe foale in mijlocul riului.
foalele,
!

— Da — He

— —

!

Dupa

— Voi
o

asta

le

grai:

intii sabia

sa va grabiti, iute sa-naintap lucrurile sa le luati. Cine ajunge ia, cine ajunge al doilea, cheseaua de bani, iar al mai din urma

foale ciuruite, foalele invechite. El le facu semn sa porneasca cocosii, falosii, o pornira, dar cum se repezira si s-apropiara, el ridica sabia si gindi pe rind ca fiecare sa se prefaca intr-un stei de piatra si sa ramiie pe vecie la fundul apei. Asa gindi, asa se si facu. Asti trei cocosi se vedeau a fi cocosi, dar ei erau trei zmei care se certau pe lucrurile ce le lasase tatal lor.
sin, se aseza se gindi unde sint fratii lui pierduti. Dar cum porni intr-acolo, in Valea Plingerii, navalira zmeii, balaurii, napircile, pasari cu cioc de otel, gata-gata sa-1 piarda si sa-1 inghita de viu. El cum se vazu la strimtoare, se

Cum

ramase singur, pusa mina pe sabie, baga cheseaua-n

pe foale

si

aseza pe foale, ridica sabia si cum dete o data si gindi toate fiarele astea sa se prefaca-n steiuri de piatra negre, toate incremenira pe vecie, asa cum copilul eel istet gindise. Acum pleca sa-i caute pe fratii pierduti. Cum se gindi si ajunse la fratiorii lui flaminzi si rupti ca vai de ei. Mai intii le spuse tot, cum e rindul, mai pe urma le zise sa se suie pe foale, sa se tina bine ca o sa zboare in slava cerului.
Plingerii, alti zmei, alti balauri cu falcile-n fugarea scotind foe si para, gata sa-i inghita. Copilul eel mic cum ridica sabia le taia capetele, din zori si pina-n inserare, pina ce pe Valea Plingerii curgea acum un riu de singe de zmei si de balauri, iar dealurile si cimpiile erau pline numai de carne de ale spurcate. Nu se mai auzira vaiete si urlete si toate alele salbatice isi gasira pieirea in Valea Plingerii. Valea Plingerii rasufla linistita si de aci incolo pe luncile cu florile, sosira ciobanitele sa-si pasca oitele. Se bucurara cei trei frati, dar deodata tresarira amintindu-si eel mic, de cele auzite de la pasarile maiestre despre printesa cea de pe patul de mcarte. Se suira calari toti trei pe foale si cit se gindi al mic, atit tinu

Dar cum zburara peste Valea
altele-n pamint,
ii

cer

si

100

!

:

calatoria

!

Deodata mai

iute ca vintul zburara

clestar stralucitor ca soarele,

si se pomenira la palatul de unde tragea fiica-mparatului sa moara.

— Cine intreba tu mai pustiule un ostas inarmat din pina-n — Eu un doctor viu s-o lecuiesc pe fiica-mparatului. — Du-te, mai ca te-aude-mparatul pe pune numai din capete de doftori capul colo-n cula doftoroaie. — Eu rog ma pe mine intru la-mparatu, ca eu ce spun. — Bineee nu-ti para rau daca pierde capul. dusera la-mparatul: Veni ofitarimea — Imparate-luminate, domnul multa de noroc, de sanaesti,
!

Cum

pusa piciorul pe pamint, batu
il

la

poarta palatului.
rastit

talpi

dinti.

sint

si

baiete,

pustie,
sa

si-ti

si

tie

uite

aia-nalta zidita
lasi

si

te

sa

stiu

!

sa

ti-oi

si-1

faca-ti

parte,

prind asa cum ma vezi mic pipernicit sa-ti scol fata de pe boala si sa nu-ti cer nici o para chioara. Imparatul si curtenii sai, socotira ca ast copil glumeste sau e-ntr-o ureche. insa copilul nu se lasa si-i da-nainte ca daca n-o va putea vindeca, sa pofteasca imparatul sa-i ia si lui capul si sa-1 aline pe virful cetatii zidita numai din capete de oameni doftoriti. Imparatul se-nvoi si-i dete trei zile, sa faca dovada stiintei sale. Cum veni seara merse de culese floarea ce inflorea o data pe noapte din singe sub spinzuratoarea imparatului, o pusa-n sin si merse s-o scalde pe printesa cu ea. Cum o scalda o data fata capata roseata-n obraji si chip de om inviat din morti. A doua seara de sub alta spinzuratoare pindi pina-nflori floarea, o culese si iar o scalda pe printesa. Printesa capata viata si glas sa graiasca. A treia noapte mai culese o floare si inca o data o mai scalda si fata se-nzdraveni de-a binelea, de parca n-ar fi fost bolnava niciodata.
tate,

eu

ma

— Mai baiete, mireasa, — Imparate
eel
!

Imparatul se bucura foarte de isprava istetului copil si-i zise: baietele, pentru faptele mari ale tale, iti dau fiica de sa-ti fie sotie-aleasa, iar in marele palat, sa fii chiar imparat
si-naltate,

prea
!

esti

bun

si-mi dai de toate

!

Eu

sint

fiul

mai mic, nu ma pricep la nimic Mai am doi fratiori mai mari si s-or minia si m-or blastama, c-am luat-o-nainte si nu ne-am insurat pe rind, precum ne-am facut pe rind. S-ar cuveni sa-ti mariji fiica dupa fratele meu mai mare si nu dupa mine eel mai mic Strajele mersera in oras pe la dughene de-1 chemara pe fratele sau mai mare sa fie mire. Si se facu o nunta mare si frumoasa ca-n povesti, precum numai la crai ?i-mparati se poate face. Fratele eel mic si mijlociu n-au timp de pierdut. Se pusera pe foale si zburara ca gindul in tara insetata unde erau incuiate izvoarele. Cum gindira se pomenira in acea imparatie arsa de dogoarea soarelui, vitele si oamenii lingeau roua ce le-o mai da Dumnezeu dimineata. Intrebara lumea din cetate daca de multi ani nu mai au apa si spre mirarea lor, aflara ca de peste un veac izvoarele au secat, iar viata se stinge cu fiecare zi ce trece. Palate si orase mari ramin pustii. A doua zi, copilul eel istet nu mai putea rabda nici el de sete si drept la poarta
imparatului se opri si ceru sa-i vorbeasca. Imparatul il primi, iar baietasul ii grai Slavite-mparate, mare-luminate. Vad ca imparatia ta este topita de arsita soarelui. Pier vite, pier oameni, piere viata Eu ma leg, ca un inginer de izvoare ce sint, sa va slobod izvoarele si iar sa aveti apa si viata ca odinioara. Mai baiete, vezi tu cetatea aceea-nalta, e facuta numai din capete de ingineri de paie ca de-ai de tine. Mai bine vezi-ti de cale sa n-am pacate si cu un fecior necopt ca tine.

!

101

— Imparate-luminate,
sa scap

eu mi

lumea de

la sete, sa-i

ma tern de moarte Eu am venit dau apa cu izvoare si sa creasca florile
!

hotarit
iara. $i

se-nvoi imparatul sa-1 lase sa descuie izvoarele incuiate. Porni baiatul prin
palat, priveste-n deal, priveste-n vale, da-i si prin oborul imparatului, se face

gaseste capatiiul. gindeste ca asta e mic, dar e inginer istet. Nici prin gind nu-i trecea ca el este un bondoc de om, ce nimic nu stia Mai la urma se opri linga duvar la vatra focului asa cum auzise de la zinele maiestre. Ridica pliocii de piatra si sapa in vatra focului adinc. Oamenii sapara si pornira sa curga izvoarele. Vezi, marite imparate, aici sint legate, innodate si-ncuiate izvoarele din imparatia ta. De-acum inainte vor porni izvoarele sa curga in toata tara. Ca prin farmec, toate fintinile, toate lacurile, riurile cu izvoarele, se umplura cu apa si incepura sa curga la vale spre marea bucurie a imparatului. Atunci imparatul, plin de drag si de bucurie ii zise: Asculta, mai baiete, fiindca este treaba asa, ca descuiasi izvoarele, se umplura marile, inverzira cimpurile, inflorira florile si viata-mi luminasi da si-mparatia-mi luasi Si de-acum pina-n vecie s-o stapinesti tu cu fiica mea, care o sa-ti fie mireasa si-mparateasa
si

ca-ncearca, cauta

nu

Imparatul dupa

el,

!

!

!

— Ba,
Cum

marite imparate, ca

mai mare si nu se-nsoara, trebuie sa ne-nsuram pe rind precum ne-am nascut.
e
lui

am un frate, m-o batea si m-o iar eu ma leg la cap cind nu ma

certa, ca el

doare. Noi Sa-1 chemati pe el §i

sa-i

faceti
il

nunta.

gasira gura-casca prin oras, il chemara la palat si-i spusera ca e ginere si va fi-mparat. Mijlocariu casca ochii, credea ca viseaza, dar nunta si veselia-ncepu si tinu luni si ani, iar el tot nu-ntelegea prin ce minune
i-a

pus tocmai

lui

si sa veseleasca. Isi incinse sabia, ascunse chesaua fermecata-n sin se urea pe foale si zbura peste cimpii si-imparatii pina ce se scobori tumite la capul pamintului la niste palate mindie

Fratele eel

Dumnezeu mina-n cap. mic n-are rabdare sa petreaca

imparatesti de

marmora
si

si

de

clestar.

trage la o crisma sa ia ceva de-ale gurii. Cind la crisma fiica-mparatului juca carti cu un curtean inzorzonat, imbracat numai in toale de aur si de argint. Mai si se mira copilul de printesa ca se joaca la carti prin birturi. Ce-ar fi sa intre-n vorba cu ea si sa se joace cu ea. Tocmai ofiterul dc la curte golise portofelul si plecase suparat. Ia s-o-ntreb eu nu joaca cu mine ?

N-are de lucru

juca, stau

— Vad ca va place jocul de mie-mi place dar daca n-am cu cine rabd. — Ai bani — Am. — Hai sa jucam, zise printesa. Si se pusera pe joe frate faca de petrecarti si
si
?

sa-i

canie paralelor. Pina dimineata fiica-mparatului pierdu toti banii. Dar ea lua seama ca punga baiatului fata bani, indata ce nu mai avea. Cum sa faca ea Pune la cale cu crismariu sa-i sa-i fure chesaua cea fermecata care fata bani dea vin sa bea sa-1 imbete pina si-o pierde de tot mintile. §i crismarui se puse pe el cu vin vechi de noua ani si baiatul de bucurie ca i-a luat toti banii craitei, hai cu ea la bautura:
!

Bea cu oala Sa fuga boala,
102

!

!

cu ploschita Sa-si ude gurka Si asa beu cu sete pina-si ineaca pipota, de cazu lat la pamint. Fiica-mpail vazu, baga mina-n sinul baiatului si-i fura cheratului atit astepta. saua cu bani. Vru sa piece, dar necuratul n-are de lucru de-si viri coada si o-ndemna sa-i ia sabia cu care infrunti ostirile lumii si foalele cu care zbori ca vintul si ca gindul. Ca sa nu simta ca 1-a-nselat i-a pus la loc alta chesa, alta sabie si foale, asemanatoare ca picaturile de apa. Baietasul dormi un somn bun si se scula aminat, cind printesa hehe, de mult se dusese la palat. ridica-n sus si gindi sa se adune ostire se scula vru sa-ncerce sabia. cita frunza si iarba, dar ostire ioc. li furase sabia si alta la fel ii pusese la loc. Cind vazu una ca asta, simti cum il lasa picioarele. Hai sa-ncerc si chesaua daca mai fata bani Da de unde, in zadar o scutura ca parale nu mai fata Sa crape de ciuda, nu Tiii ! zise el in gindul sau, si pe asta mi-a luat-o alta Ce-i mai raminea de facut ? Sa se urce pe foale si sa zboare la palat sa se plinga. Dar cum se sui pe ele, foalele nu mai au nici o putere sa zboare ca odinioara. De-acum se vazu pierdut si se gindi la vorbele iui taica-su, ca mintea de-ar creste pe toate cararile, ar paste-o magarii. Plingea de necaz si-si da cu pumnii-n cap fara rost. De-acum sarac si gol pusca isi lua lumea-n cap si pleca la voia-ntimplarii unde o da sorocul si norocul. Umbla din sat in sat, din catun in catun, cersind de mincare. Toalele, i se rupsesera de se facusera ferfenita pe el. Ii era rusine sa mai treaca-n halul asta prin lume. Dar e mai bine sa mearga-n munte si sa-si caute de-ale gurii ca jiganiile salbatice prin paduri. Urcind si scoborind pe potecile neumblate ale muntilor, deodata gasi un mar cu mere neobisnuit de mari si frumoase. Hiii isi zise el, bine ca Dar cum musca dintr-un mar, eel putin am ce minca, sa nu mor de foame sa vezi dracia dracului, ii crescura coarne ca la tap. Cind vazu una ca asta incremeni de frica. Colac peste pupaza, asta-mi mai lipsea isi zise-n gind baiatul. Ce sa faca acum sa scape de coarne ? Se suci, se-nvirti, dar coarnele-i atirna-n cap, ca la un tap. N-are ce sa faca, trebuie sa rabde si sa le poarte daca asa 1-a pedepsit Dumnezeu ca n-a avut minte sa-si pastreze lucrurile ca ochii din cap. Acum sa sufere Ridica mina de coarne si merse prin padure speriind ca o aratare cerbii si caprioarele ce se adunau la izvoare sa-si stimpere setea. Mergind dupa izvoare cu apa curata de munte, in cale dete de un par, incarcat de pere. De sete lua o para, o minca si-i cazura coarnele jos, parca le-ar fi luat cineva cu mina. Heeei, dar fiindca la minte era istet, lua seama ca din mere ies coarne, din pere pica coarnele, ca si cind n-au fost. Stai, frate-meu, daca-i asa ca-i vin eu de hac printesei, s-o usture la ficati, daca a cutezat sa-mi fure lucrusoarele mele Se-ntoarse la mar, umplu sacuiul de mere, iar sinul de pere. De aci pleca drept la curtea-mparatului. Se plimba prin fata palatului si striga ca negustorii, doar, doar, o veni si fiica-mparatului sa cumpere si sa-i vie de hac. Si cum mergea si se-nvirtea striga:
Si

Cum

Cum

O

!

!

!

!

!

!

!

Hai Hai Hai

la la la

mere,
pere,

mindre

floricele

!

Fiica-mparatului, n-are iar treaba. Ridica capul peste gard sa vada ce vinde baiatul. El cum o zareste o recunoaste si mai tare striga sa-i iese sufletul din bosogi. Printesa cind vazu merele mari si frumoase nu-i paru rau de bani, patru galbeni numara si umplu sortul. Ii dete lui ta-su si ma-si si toti se mirara

103

Fiecare in palat sedea-n ogeacul lui cu sludin mar ii crescura coarnele ca la tap. Degeaba tipa, in zadar se zvircolea, ca de coarne nu scapa. De rusine se ascunse sub pat; sta acolo pitulata zi si noapte sa n-o vada imparatul si sfatuitorii acestuia. Mare rusine cazuse pe capul ei. Imparateasa veni in odaia lui fie-sa s-o vada, dar n-o gasi. Lua si ea dintr-un mar si-ntr-o doara musca din el. Cum musca ii crescura coarnele. De rusine fuge si ea sub pat sa n-o vada imparatul. Cind pe sub pat se gasi cu fiica-sa si ea ca naiba-ncornorata. Stateau aci ca slutele A fost furata si ca mutele. Le cauta slugile, da nu le gasesc. Zarva mare imparateasa si fiica de niscaiva zmei isi dau cu parerile doftoroaiele si vrajitoarele. Porni imparatul sa le cate. Cind in odaia lor vede marul pe masa si musca de sete si inima rea din mar. Cum musca, indat-i crescura coarnele ca la tap. Incepu sa traga de ele sa le rupa dar in zadar. De rusine sa nu-1 vada generalii si maresalii in halul asta, tisti si el sub pat Cind acolo, sotia si fiica, amindoua cu coarne. Incepura toti sa se vaite si sa-1 blesteme pe acel copil afurisit care i-a pacalit. Daca vazu imparatul ca n-are ce se face, ca la deal e greu, iar la vale-i rau, isi dojeni muierea si fata sa iese de sub pat, ca doar n-o fi cu banat sa stea tot pitulati cu coarnele-n cap: Hai, bre, iesiti, zise-mparatul, ca n-avem ce ne face De-acum ne-am facut de pomina si Dumnezeu de niscaiva pacate ne-a pus mina-n cap. Iesira si femeile ascunzindu-si de rusine fata. Ce era sa mai faca sarmanul imparat? Dete veste prin lume ca se cauta doftoroi si vrajitori care sa le taie coarnele. Se ivira o multime. Caci la mamaliga mare, vin multe haimanale. Dar cum le taiau si mai mari cresteau. La citava vreme, destul de aminat veni si copilul eel istet, dar de data asta nu mai era imbracat in haine ponosite si zdrenturoase. Se imbracase frumos, parca era pui de vraci. Isi puse-n poznare doftoriile si veni la-mparatu sa-i doboare
si avirii.

de asa mere frumoase mari
gile lui. Printesa

cum musca

!

!

!

coarnele.

Mai

intii, si-ntii,

imparatul
se parea.

il

pofti in palat

il

cinsti si-1

omeni ca pe un

doftor priceput,

sa va

Marite-mparate si prea luminate, toti avem pacate Eu nu voi putea dobor coarnele daca mai intii n-o sa va spovedesc. Daca nu o sa ascundeti nimic si o sa va marturisiti pacatele, atunci eu o sa pot lucra si coarnele or cadea. Altfel nu facem nimic Trecu intr-o alta odaie si-n taina se puse sa-1 ispiteasca pe imparat ce pacate
! !

cum

Dupa

aceea, baietasul zise:

imparat este fara de pacat N-o sa-si recunoasca vedea pe fata ca este un mincinos. Veni rindul la imparateasa. Si asta l a fel de mincinoasa, ca oprea apele-n loc si soarele, cu prefacatoriile si minciunile. O scoase afara sa intre fata cea cu pricina. Se uita la ea si-o-ntreba, parca ar fi fost calugare nu copil. Spune-mi frumusel ai vreun pacatel, pe eel sufletel ? Vai de mine, Doamne, sint curata baiete, ca roua dimineata, ca steaua-n cer, ca strugurile din vie, ca Maica Stamarie. El o vazu si pe asta ca e dintre alea ce daca spune adevarul se-mbolnaveste. O scoase afara zicindu-i ca e mincinoasa si printesa stiindu-se cu musca pe caciula iesi.
a facut. Imparatul, ca orice
!

el ca are si pacate. Si asa se

— —

;

cinstite fete-mparatesti, de nu-mi spuneti adevarul gol-golut, in loc de coarne pe cap o sa-mi purtati coarne ca necuratul din balta si sa luati aminte bine ca:

— Fac cea din urma-ncercare,

Pe urma

iar le grai la toti trei:

104

!

!

!

Minciuna
cit a

a umblat,
i

umblat si-acum

s-a-nfundat

mincinosi, le dete la fiecare cite o lingurita din zama de mere si cum beura coarnele le crescura mari ca la cerb. Cind se vazura ei in halul asta, de voie de nevoie, intrara pe rind in odaia laturalnica sa se spovedeasca in fata baietasului. Imparatul din fir in par spuse cum 1-a omorit pe frati-su ca sa-i ia locul, cum a spinzurat oameni sau pe altii i-a-nchis si lasat sa moara de foame intre ziduri. Pe urma a spus cu cine s-a tinut si tot ce god a mai pacatuit. Dupa asta 1-a poftit afara si-a venit imparateasa. Imparateasa marturisi ca din pricina ei a murit cutare general, cutare om invatat si mai la urma spuse si cu cine din palat s-a tinut fara sa afle-mparatul. Vazind ca si ea a spus dirept o pofti afara sa intre la spovedit si
$i ca sa le arate ca toti sint

frumoasa printesa.
Craita-i zise ca ea este fara de pacat ca florile cimpului, ca Maica PreMai la urma-i marturisi ca are totusi pe suflet un mare pacat. $i-i povesri din fir-in par cum 1-a-mbatat pe un copil sarac, i-a luat chesaua care fata bani, i-a luat o sabie si niste foale. Atunci baiatul a mai intrebat-o:
cista.


Asculta, fata, mai

tii
!

tu lucrurile alea?

— —
n-am

Le

tin,

cum

sa

Stii tu la

ce sint

nu bune ?
chesaua
puiaza
parale

Uite ce-p zic eu. Daca vrei sa-|i fie bine si sa ai noroc in viata sa nu-1 bogat si cind vreodata copilul ala, iti va cere lucrurile sa i le dai, ca sint ale lui. Asa sa faci Asa voi face Iesira-apoi afara-ntr-o odaie mare luminoasa, numai cu pietre scumpe-mpodobita. Lua sticluta cu zama de pere si la fiecare-i dadu o lingurita. Cum inghitira coarnele picara. Cind vazura minunea, sarira-n sus de bucurie, iar imparatul incepu sa joace strigind: Hopa, hopa, joaca popa, niniu si cu dascalu
inseli nici pe-al sarac, nici pe-al

— —

$tiu habar.

ca

doar

din

senin

dar

de

alelante

!

!

ce se desmetici, zise catre baietas: Mai baiete, logofete, de-acum sa-mi fii ginere, dau fata mea sa-ti Ca o armata de doftori mari nu ne-au doborit fie mireasa si-apoi imparateasa coarnele, iar tu cu zama dintr-o sticluta, facusi minuni Esti baiat istet, om

Dupa

!

!

— Slavite-mparate si iar luminate, ca sa le faci bine, fa si pentru mine, nunta sa-mi vie, din dalba-mparatie, cei doi frati, ce-mi sint imparati, la margine de pamint, unde n-ati fost nicicind. Imparatul trimise ostire si corabii in cele doua-mparatii sa vie si fratii lui sa se veseleasca la cea nunta-mparateasca ce n-o mai fi pe lume alta. Pina sa se pregateasca de nunta, el fuge din palat si cumpara niste toale ponosite si zdrentuite, ca s-o-ncerce pe mireasa daca e om, ori e pore de cine. Trecu pe la poarta palatului, descult si zdrenturos, cerind strajerului s-o cheme pe fata-mparatului ca are sa-i spuie ceva. Abia au chemat-o la ast
la

de mare pre;

105

:

!!

coate-goale pe craita. Dar pina la urma tot au adus-o. Cind a vazut-o a si-ntrebat-o Maria-ta, ma mai cunosti ? Ba, te cunosc. De unde ma cunosti ? Din sara aceea cind am jucat carti impreuna. Frumos din partea unei imparatese sa ma-mbete si sa-nsele un copil sarac, ca sa-i fure lucrurile? Spune, asa e? Asa e Te-am imbatat si te-am inselat, dar sa ma ierti. Te iert, daca-mi intorci lucrurile mele. Ti le-ntorc. Si fata se tinu de cuvint. ll lua in palat si-i dete sabia, chesaua si foalele. El ii multami. Lua sabia-n mina si se gindi sa se umple curtile si tirgurile de ostire ca sa petreaca de nunta lui si se umplura. Pe urma trecu prin fata ostasilor si scutura chesaua, ca sa adune ostirea parale sa se procopseasca si ostasul ca destul e de amarit saracul. Dupa aia se sui pe foale, ii arata printesei inelul primit de la ea de logodna si-i zise: lata eu sint ala pe care m-ai inselat si tot eu sint ala care ti-am pus coarne-n cap, ca sa te-nvat minte sa nu mai inseli. Daca ma mai vrei sa-ti fiu sot, spune-mi ca sa zbor sa-rni aduc fratii la nunta.

— — — — — — — —

!

— Vai iubitul meu mire, cum sa nu

Ea

il

privi

cu uirnire

si-i grai:

te vreau,
!

vorba mea

e sfinta si este

legamint inaintea lui Dumnezeu pentru mine Du-te si sa vii repede ca ard de nerabdare sa te vad pe veci linga mine, stapinul acestei mari imparatii. Baiatul se sui iar pe foale si cum se gindi zbura ca gindul si ca vintul la fratii lui imparati si tot ca gindul se-ntoarse la nunta cu ei tot calari pe foalele fermecate inainte de a se-ntoarce ostirile si corabiile trimise de tata-su. Si de aci inainte unde se porni o nunta frumoasa ca-n povesti, la care sosira si jucara si fratii lui ajunsi si ei imparati prin istetimea lui, precum si tot norodul si toti craii si-mparatii lumii. De cum se punea luna noua, jucau nuntasii si se veseleau, pina raminea alinata pe cer ca o andrea. Si da-i nainte cu: Hopa, tupa dt tine nunta
! !

chiote si trai patruzeci de ai Si poate ca tinerii-mparati, se vor veseli si nuntasii chiui,
!

si

astazi

!

PIPILCUTA

A

fost odata

ca niciodata ca de n-ar
.
.

.

fi

nu

s-ar povesti.

cind pe

undeva departe un om lucrator care toata viata a fost argat mununu, pe la altul, fara sa agoniseasca vreo avere. In maidanu lui avea doua-trei gaini si un cocos frumos, tantos si voinic de-ti era mai mare dragul
fost
la
el,

A

sa te uiti la

cutcurezind.

pe vremuri in saracie, dar se-ntelegea bine cu muierea si, in scurt timp, avura o fetita frumoasa cu parul stralucitor ca soarele. Fetita
traia ca

Omul

106

nu se insura cu o alta muiere. sa-i poarte simbetele. cind la una. Tatal Pipilcutii tot amina si nu vrea s-o taie. — Muu deschide . deodata varuicele ei aruncara fusele. iesi din casa o namila de vaca neagra care mugea infuriata. S-a intimplat sa fie claca la o varuica. ! . fiindca la claca povesteau. . tu nu 107 . iar cine va ramine pe urma. avea ea grija casei si a furcii. sa le dea lapte de capra.! crestea. Era un glas muu ca de vaca. ! . Da zor si nu prididea cu lucrul fara a lua in seama ca celelalte fete arunca lina din caiere dupa use. sa le spele. Fetele se intreceau care mai de care sa-si termine caierele de lina si de mite mai indata. ii da apa si o aranea cu multa bagare de seama. Muierea daca vazu se prefacu intr-o zi ca pleaca cu fetele. cind auzi cum bate cu coarnele-n usa. aceleia sa-i moara muma si sa i se prefaca vaca neagra. furcile goale. Necajit bietul om ii fagadui ca are s-o taie. ! — Muma. Fata se spaminta si nu-i veni sa creada. . Dupa ce se deschise usa. pina crescura mari impreuna. Pe fata au botezat-o Pipilcuta. . pe subt pat si o pitula unde pot. De atunci muierea ii da zor lui tata-su sa taie vaca. sa tese si sa toarca. Facura legamint ca pina la miezul noptii sa furseasca toate caierele de lina. De mica invata sa gateasca. Pipilcuta stia dar nu cuteza sa-i spuie nimic. tot ce avea de spus. cintau. mai ales cind stia ca este pus pret pe capul mumei. cu coarne mari ascutite. darimind si spargind tot ce-i iesea in cale. $i nici asta n-ar fi fost prea mare lucru daca muma ei vitrega nu-i facea doua surori pe care ea a trebuit sa le legene. sa faca din ea pastrama si din piele foale. Tatal ei nu stia cine a facut sa vie moartea s-o ia pe sotioara lui si s-o prefaca in vaca neagra. . iar Pipilcuta ramase incremenita vazindu-se cea de pe urma. Cum era obiceiul pe atunci. se jucau si veneau dupa ele sa le mai stringa danacii. daca tata-su intr-o zi. Pipilcuta nu se ingrijea de baieti. spuse. ii asternea paie in cosere. Dar Pipilcuta ramase trista si abatuta. Vaca cea neagra auzind Auzind Pipilcuta merse ii la muma-sa si-i zise: fata mea. . Pe cind tragea de zor cu gura din caier iar fusul i se invirtea ca un titirez. plingea stiind ca a ramas fara muma pentru ca si-a fursit cea din urma lucrul. fetele se adunau seara la claci. Fetelor le placea sa fie impreuna. Toata ziua lucra si mai putin se juca. ci dimpotriva o tesela cu grije. Dar nici Pipilcuta nu se lasa. neluind in seama nebuniile celorlalte. pusera ochii pe ea. Pipilcuta stiindu-se vrednica torcea. toate pregatirile de moarte. Pipilcuta se impreieteni cu vaca Incepu sa stea de vorba cu ea sa se inteleaga si afla ca nu este vinovata de moartea mumei. Isi lua fusul si furca si pleca plingind acasa. Cu timpul. . Unele dintre varuicele ei se mindreau ca sint prietene cu ea. pina se duse la iesle in grajdul vitelor. Nu-si putea ierta acest mare pacat care o chinuia facind-o sa verse multe lacrimi. dar tata-su le-o scapat. gata s-o ceara. lumea o lauda iar danacii cum scoasera capul. iar altele o urau pentru cinstea si cumintenia ei. Ar fi trait ea si asa cu muma-sa prefacuta in vaca neagra. Pipilcuta nu numai ca era frumoasa. Cind ajunsa in pragul casei striga: Muu ii raspunse un glas din casa. dar era si vrednica. sa le cirpeasca si cite altele. Tata-su nu se temea de vaca. iar lumea se mira de frumusetea ei. Fetele cele rele o pismuiau pentru vrednicia si cumintenia ei si se vorbira in taina. ! Odata vaca neagra a vrut sa le ia pe surorile Pipilcutii-n coarne sa le omoare. cind la alta pina torceau lina si ciltii.

batea si la hora nicicdata n-o lasa. si pe-a fuga ii toarsera caierele de Una. ori te va chinui. ii facu de cina si-i adusa apa. Top ochii erau atintiti asupra lor. Cind sosira acasa. baieti si neveste si pe-a fuga aduna tot fasuiul din cenuse. sa le ingropi la tirla din deal sub radacina de buturugi gaunoase iar coarnele sa le lasi putin iesite afara din pamint. neveste care murisera de curind. Cum mumei vestmintele. Tu ai de lucru si bineinteles ca n-ai dnd sa mergi la hora. Pipikuta aduna cu grija oasele si coarnele. ii zise muma vitrega. Dupa aceea. Dupa muma si iar plinse. n-o lasa sa se hodineasca si lucra pina la miezul noptii. ii adusera apa in galeti. sa dai cu nuiaua de trei ori in coarnele mele si eu am sa-ti vin in aju! tcr. muma vitrega pleca iar la hora cu fetele. Pipikuta la toate astea asculta cu nepasare. papuci albi. cu naravul dracului in ea. inainte avu grija sa-i dea lui Pipikuta noua caiere de lina pline cu bondreci sa le treaca prin darac. Pipilcuja isi lua zborul lasindu-i Pleca acasa facindu-se ca dichiseste prin tinda. iar camasa si stralucitoare ca cerul instelat. Ii povestira ca au vazut pe fiul imparatului jucind cu o zina. sa araneasca toate oarali din curte si abia dupa aia. varsa in vatra focului in cenusa o banita de fasui si-i spusa sa-1 aleaga. Pipikuta juca frumos si nu vorbea ci numai ridea. tu sa vii la mine. sa mature prin casa. muma-sa ii scoase din nou alte toale si mai mindre de matasa. Dete de trei ori cu nuiaua in coarne si muma-sa-i trimeasa o multime de fete mari. Se prinsa in hora linga feciorul imparatului. Ochii danacilor erau indreptati numai la Pipikuta. camasa alba cu flori alese si dantela. te va bate. 108 . Dupa hora. Ai inteles — ! Inteles. isi lua fetele si pleca la hora sa se veseleasca. sa aduca apa si sa faca de mincare pina se intoarce cu fetele de la hora. Pe cap purta basma de borangic stralucitoare. Muma-sa ii scoasa apoi niste toale frumoase de matase si dupa ce o premeni. muieri. fusta ca o gradina de flori. privea la ele si ridea. stralucea ca soarele. zbura la trunchiul gaunos. ii dadu iar in coarne cu bitu si lumea care o ajutase intra din nou in scorbura. Pipikuta capata arpii si zbura pina aproape de hora. O — Pipikuta indata alerga la muma-sa. Muncea sarmana ca o roaba si tot n-o multumea.trebuie sa maninci din carnea mea Sa adui toate oasele. Vinise in ziua aia la hora feciorul imparatului. Intr-o duminica. surorile vitrege incepura s-o batjocoreasca aruncind cu cenusa spre dinsa. Parul ei sclipea ca firele de aur. Cind cineva te va certa. le ingropa sub buturuga cea mare. sa le toarca pina ce se-ntoarce. sa aduca apa. cu pistelci negre cusute cu trandafiri de aur. Papuci frumosi cu fir de aur. iar la git cu margele si salbe. Fiul imparatului veni iar prinzindu-se in hora linga Pipikuja. iar zimbetul ei de o bunatate fara pereche. Inainte de a pleca. sa mai faca pe deasupra mincare. Apoi se intoarsa din nou la muma-sa. lasa toalele scumpe intorcindu-se acasa rupta si zdrenturoasa asa cum se purta. tacura lautarii. In duminica urmatoare. dadu de trei ori in corn cu nuiaua numaidecit mumasa ii trimisa in ajutor fete mari. Pipikuta n-adasta mult si-alerga la muma-sa. Da muma vitrega o punea la munci grele. dadura la oratanii si venira de sa bagara iarasi in scorbura de unde iesisera. ce taiara vaca.

Biata fata nu schinci. sa adape vitele sa dea la gaini. te ii — Muma. Unele incepura si la indata. din alte tari. Dusmanele plecara la hora. in bordei. si mi-au dat de lucru ca sa nu fursesc o zise muma-sa. mai are cit o roata de car pina apune. mucoase si somnoroase. fiindca stiau ca vin fii de imparati sa-si caute mirese. soarele se lasase spre asfintit. sa spele lintea si s-o usuce. fata a zburat iar eu abia i-am luat papucul. FetiH mele va asteapta. prin imparatie sa incerce papucul ca sa-i fie sotie acea fata pe al carei picior se va potrivi papucul. Da fiul imparatului a si pornit din bordei. sint frumoase ca soarele. din casa in casa. vrenice si curate nevoie mare. cind muma vitrega o lua cu de-a sila. zise. ala ti-aduce naroc. scoate dintr-o straita de argint un papuc alb cu fire de aur si zise: venit sa incerc papucul asta. — — garii sforaiau si faceau praf iar din ochi scintei. atunci Pipilcuta alearga la muma-sa plingind: Muma A bataie ca ele nu luna de Din scorbura iesira fete. la zile. Tacu si ramase-n pod nestiind nimic din cele ce se petrec afara. in casa noastra. care alergara ca sa gateasca. Asara la hora am jucat cu o fata frumoasa. de imparati jucara tot timpul linga ea. Pipilcuta ramase cu un singur papuc si zbura la scorbura. iar muma vitrega ii dadu porunca Pipilcutii sa adune un sac de porumb si altul de linte. muma. fiu unui imparat vru s-o prinda si abia-i putu scoate din picior un papuc. sa toarca zece caiere. Am pierdut un papuc. unele vinturara si spalara. indesind-o ca pe un capatii cu pene intr-un uloi plin cu cenusa. au plecat hora — Nu teme. Imparatul le privi si vazindu-le despletite. Surorile i se gatira frumos in rochii noi. O priveau si se minunau de frumusetea ei. Muma-sa n-o certa cind ii aseza pe coarne toalele ale scumpe. din nari le iesea foe. Sa opri o trasura de aur trasa de patru telegari toti cu arpii mari. isi lua fetele la tore un caier de lina intr-o stamina in timp ce Pipilcuta toarce noua caiere intr-o sara. muieri nenumarate. sa faca de mincare si rinduiala pin casa. fata mea. Telepamintul de sub picioare. o urea in pod. fata mea. venit o mare sarbatoare si se facu iar hora-n sat. camasa de matasa impodobita cu flori. Lasa. apoi plecara iuteala de se bagara in scorbura la muma-sa. ca imparatul a venit sa-i ceara in casatorie pe una din fete. altele adapara vitele si toarsera. sa vinture porumbul. De aci isi lua zborul la ajunse inaintea surorilor vitrege in sat Fii hora. in papuci de lac. Pipilcuta dadu si alte si de aur dadu din nou cu nuielusa in cornul mumii si vaca neagra ii primenele si mai frumoase cu papuci din fir de aur. Pipilcuta matura pin casa. baieti. rasturnati de inat in cenusa. Venira fete din multe sate. dar tocmai cind sa se ridice. gindul la treaba. fusta din fire de argint. altele sa adune boabele de porumb linte. urite ca muma padurii.vitrega ramase mirata de vrednicia Pipilcutei. marite imparate. vru sa zboare la scorbura mumei sa-i duca hainele indarat ca sa i le puie-n lacra. care mai de care mai frumoase. toate vor fi gata. — Nebuna crezu Fiti bineveniti — Am 109 . sa aduca apa. Dupa ce se termina cu hora.

ii asezara o coroana din diamante si rubine ce varsau raze incit se lumina podul casei. mai incercati. mari si urite in care nu ar intra cizma barbateasca da-mi-te un papuc. tesuta de paienjenii pamintului si-mpodobita cu stele de aur. magu. cu margele si grimna la mina. isi sterse cu podul palmii nasul si-ntinse piciorul sting. plina de bube. slavite imparate la sa-ncercati sa vedeti Sa-ncercam. fetele se rusinara si se ascunsera la fata ei naroada ii da cu cleanta inainte ca papucul a cazut de si dupa usa. zau ce samana cu papucul ei nevoie mare. Isi smulgea de ciuda cu dintii unghiile de la miini si singele cura. Fusese ingrijea ca un inger pazitor. se trei ori Cocosul dadu de si dupa aia i§i lua zborul Pipilcutii. ca stim noi ce vrem. ca si cind din podul casei ar fi rasarit soarele Pe cap suratele pamintului care murisera nemaritate. insa tot mucoasa si urita ramase. aid mari. incit prin acoperisul casei strabateau razele de lumina. femeie. de soarta ei. o rochie alba cu razele soarelui. zbura un cocos cu pene rosii. pentru ca sa nu-i vedeti picioarele botocanoase. batu de trei ori din arpii cintind Cucuriguuu. Baba incepu sa tremure de frica. Fata cea mare s-apropie. erau gata sa piece pe poarta. nici ieri i-a intrat. hai ne arata ce ai ascuns in pod ? 110 . galbene si cu o creasta rosie ca singele si cu o coada mai mare decit o secere. maria-ta. iar numai ca impa- ratul e rau — Ai inca vreo fata — Nu mai am nici o maria-ta — Atunci mergem dar. muma Pipilcutii ii trimisese pe sus cu o intreaga oaste. murdara. plinge ! peste cap si intra sus in deal in scorbura copacului. nu ne inveti dumneata ca piciorul e prea mare — Ba mai bunule imparate. ! — — — Hai incercati. incercati o data fost la fata ! Curtenii bufnira-n ris. Pipilcuta este-n pod. ca papucul a de mea. femeie. Piciorul botocanos nu intra in papuc nici cu virful. ca — Nu vezi. La mica se potriveste fiindca papucii astia i-a purtat mai mult ea decit soru-sa lata si ! — — Lasa-ne-n pace. ! sa ! si caii verzi. acum o mai fi crescut fetita nu-i intra nici labele. fata. care eria atit de frumoasa. pentru rochiile ei ce curg zdrente din ele. Plinge Pipilcuta. De aia a si fugit in pod ca sa n-o vedeti §i pedepsiti pentru necuratenia in care-si face veacul. ca de frica nu v-am aratat-o Pipilcuta este o fata urita. muiere. alalt papuc din fire de aur. paduchioasa si lenesa. ca vorba. curteni Si cind imparatul sa se suie in trasura ? nu vrea sa faca direptate. gros si noduros ca un butuc. sari jos. vrei sa stric o ! frumusete de papuc? In timpul asta fata cea mica sa primenisa in rochie alba de mireasa. o apucasera frigurile mortii. raspunse-mparatul. Ascunsa dupa obod. care se muma Imparatul auzind glasul cocosului se mira cum de stie sa vorbeasca o pasare asa de frumos. In butoiu cu cenusa. da-mi-te cu tocul. ! ! — Iarta-ma — De ce-ti dirdiie dintii-n gura. Acuma. ? asteia ! zau.: ! E papucul fetei mele.

dindu-si seama ca e cu sufletul gata sa-i iasa. mai era sa cada-n capul rautacioasei si al curtenilor sai. scara se lumina. linga cosul casei vazu o fata subtirica parca ar fi fost trasa pintr-un inel. care tinu mini. mai frumoasa decit o zina din povesti. numai in cintece. nebagind de ca se ana in pod incit isi umplu capul de cucuie. Fata ramase nemiscata In timp ce imparatul sta incremenit locului si tulburat. trei luni si trei sapta- unde imparatul facu o nunta mare si frumoasa. de la marginea marii albastre. incerca. speriindu-se. Dupa ce se freca bine la ochi. Atunci. incit zvicni bucuria in el asa de tare ca isi lua mireasa de mijloc si o saruta. se esti ! potrivi. ca a gasit o sotie pe plac. o sui in trasura de aur si se pregati de plecare. Imparatul isi lua mireasa. cazu in caldare de se opari. se impiedica de caldarea cu laturi fierbinti pentru porci. Muma vitrega vazindu-se plina de rani si oparita. casa se lumina ca de un soare.! ! Imparatul ii ceru muierii sa se urce-n pod s-o scoboarc jos. El scobora. ! daca nu vrei. cu o rochie alba mai subtire decit o pinza de paianjen. incit la soare te puteai uita dar la Pipilcuta ba. asa cum 1-ati dat la toate fetele din imparatie ! ! — tine asa — Ma tern ca nu va cum — Nu te teme. iar muma vitrega fu apucata de friguri si. Imparatul tremura de teama. Podul de jocul lor mai. Unii fugisera pe-afara de teama sa nu li se darime podu-n cap. Incepu sa sara in sus de fericire. Cind Pipilcuta fu in gura podului. si intaleapta si cum se prapadi Ill . Cind incepu imparatul ma urc eu sa se suie. imparatul isi lua mireasa de mina si incepu sa scoboare. Cum insa ii placuse atit de mult de Pipilcuta se gindi ca s-ar putea ca papucul sa nu se potriveasca si atunci ar insemna sa paraseasca o fata asa de frumoasa ce nu vazuse de-a lungul si de-a latul imparatiei sale. chef si voie buna. marite imparate. se fereste ticaloasa V-am spus eu ? Doar va vreau binele. cu ochii blinzi albastri ca cerul. Imbatat de infatisarea ei minunata uita pentru ce s-a urcat in pod si deodata hotarit. Si iata cum se rasplati fata lucratoare in flacari lacomia si nedreptatea. din loviturile in capriorii si birnele podului. iar Pipilcuta pe urma. Rautacioasa se preface ca se urea in pod dar se intoarce zicindu-i: vrea. dadu foe casei de ciuda ca i s-au dat peste cap seama socotelile. iar cind ajunse la gura podului de stralucire nu putea privi in sus. se-ndrepta spre Pipilcuta. scoase papucul si cu sufletul la gura il Papucul nu numai ca se potrivea de minune dar si se semana cu celalalt. iar eu si ma multumesc sa te iau sotie pc cer incearca-1 abia atunci ai dreptul sa ma sa-ti fiu sotie. maria-ta — Nu — Bine. cu parul cazut pe spate in valuri de aur. maria-ta. Cind vru s-o imbratiseze de bucurie. Pipilcuta ii vazu papucul pe care el il viri in buzunar si-i zise cu un glas ca de inger: ! Pentru ce nu-1 incercati ? Datoria mariei voastre este sa incercati papucul si la fetele bogate si la cele sarace si la cele urite ca mine si la cele frumoase ca ale mumii mele vitrege Dati-mi-1 sa-1 incerc. sa joace cu Pipilcuta. Pipilcuta ajunse la palatul de clestar. Atunci imparatul fu atit de fericit. impodobita cu funigei de aur care-ti luau ochii. abia atunci vazu ca tine in mina un papuc alb pe care ar trebui sa-1 incerce.

ca eu sint mama ta. Ce Si-i vitrega si de-acum se gindi vipera-ntr-o zi? S-o puie la munci istovitoare si s-o omoare. ei. Stapinul cerului si al pamintului chibzui ca e dreapta cererea sarmanei si-i indeplini dorinta. Mama vitrega insa o ura pe sarmana orfana vazind-o cit e de frumoasa si de cuminte. dar frumoasa si zburdalnica ca un copil. se abatu ciuma prin satul lor si-i lua viata mamei frumoasei fecioare. fata de fiica ei care pe linga ca era urita ca muma padurii. La mijlocul noptii fata lua fuioarele de cinepa si le duse la vaca neagra care le toarse cu coarnele la iuteala. de zece chile de lina. ruga pe stapinul cerului sa nu-i duca sufletul laolalta cu cei morti ci sa-i ingaduie a se intrupa intr-o vitica ce se nascu la moartea acesteia. Tatal fetii ramas fara muiere. parca turba de ciuda. Mare-i fu mirarea. jucindu-se impreuna. iar frumoasa cu parul de aur ajunsa o zdrenturoasa. Si de data asta vaca neagra ii toarse lina si la ziua mama cea vitrega ramasa impietrita vazind ca fata este atit de indeminatica si nu i se impotriveste poruncilor. Isi puse in gind sa-i dea sa toarca un car de mita intr-o alta noapte. Vicleana de vitrega vazind-o ca toarce in grajd cu vaca neagra. pindind-o toata noaptea cum lucreaza. isi zise rautacioasa ! rau de fata ! §i intr-o alta zi. iti vad suferinta si de aceea m-am prefacut in vaca neagra ca sa te ajut Adu-mi tu lina ca eu ti-o tore Frumoasa cu parul de aur auzind ca vaca neagra este mama ei si mai — Nu ! ! o podidira lacrimile. mai era neascultatoare si lenesa. merse la vaca neagra ii !ua capul in brata si-ncepu sa plinga. muma sora vitrega mincara si se culcara. care avea o fata de seama frumoasei cu parul de aur. ii porunci sa toarca un car de fuior de cinepa. Femeia asta cind le vazu. Fetita crestea si se facea tot mai mare si frumoasa iar vitelusa si ajunse vaca. ii aduse caierele de lina si la ziua i le si arata toarse scorpiei de mama vitrega. mama.: VACA NEAGRA un om si c-o muiere care traiau fericiti iubind-o nespus pe cu parul de aur. se insura cu o femeie vaduva. Vitica era neagra. ca doi copii. La rindul ei vitelusa plingea si lacrimile i se prelingeau de-i ardeau obrajii. A fost odata fiica lor Fetita lua capul vitelusei intre miini imbratisind-o si sarutindu-i ochii gura ii povestea cum a venit ciuma si i-a rapit ce a avut ea mai scump pe lume. Dar cum mama o iubea mult pe fiica ei. dadu sa toarca intii zece caiere de lina intr-o noapte. voi afla eu cine o ajuta pe zdrenturoasa asta Stai. La un rind de vreme. Tata-su. merse la barbat zicindu-i: muma muma 112 . $i frumoasa cu parul de aur ii aduse ghemele de lina mirindu-se foarte de minunea asta zgripturoaica de mama vitrega. cind vaca ii vorbi cu grai omenesc zicindu-i plinge scumpa mea. Apoi. Fetita cu parul de aur o pastea pe plaiuri cu flori mirositoare si izvoare. Intr-o alta seara ii dadu sa toarca un caiere de lina.

mai indata poti tamadui pe un nebun. merse plingind si-i povesti vestea cea trista. daca ma va taia. am sa te rog sa-mi faci voia mea si sa tai vaca neagra? Da de ce. mergea la iesle vaca neagra. o mingiia si-i spunea: Taci. vorba aceea. coarnele le-ngropa sub iesle oasele pe masura ce se aruncara. ori mitelor si cu ciltii. o mingiia si luindu-i caierele si i cum le plintorcea si astfel scapa de cearta acrei mame vitrege. Din doua una. venea. le aduna si ingropa unde-i placuse la vaca neagra sa pasca. vaca neagra. iar coarnele sa mi le-ngropi in grajd sub iesle. prapadito ? Mi-e dor de mama mea si de aceea am ascuns-o. da are de gind sa faca. Fata nu uita duca la buna indeplinire dorinta mamei sale. S-a intimplat odata. Si orice incerca ea impotriva blindei si inteleptei fetite nu putea duce la buna indeplinire. mama ei. incepea cu altele. aproape de izvorul unde ne jucam impreuna ca doi copii. Azi vreau sa mi se aleaga. tu sa furi parul din coada mea si sa-1 ascunzi in salteaua ta. Ce sa faca acum frumoasa zdrenturoasa ? S-a intolit cu o rochie mai veche scapatata si a alergat si ea la joe cum fac toate fetele in astfel de-ntimplari. raspunsa fata. auzind. Oasale sa le aduni si sa le-ngropi pe lunca cu flori. ma prostule Tu nu te uiti ce privire are cind se uita la fata mea si la mine? Asa ca ori tai vaca. ca lapte berechet da. ! — — — ! — Frumoasa zdrenturoasa lua gea. or eu plec din casa ta. ca pina la ziua toate poruncile vor fi implinite si vei Merse ea la imparatul furnicilor. caierele de lina. ori e laie ori balaie. Vaca neagra. S-a dus la joe mama cea vitrega cu fiica-sa imbracata in rochii frumoase si stralucitoare. Cind cu torsul linei. §i dadu alte caiere de lina sa i le toarca. ca n-o mai pot suferi-n ochi. Dupa ce le termina pe toate astea. Apoi iar incepe cu noi chinuri si osinde muma vitrega. ca o fata imparateasca. ii grai Maica. aduna toate furnicile scapa de pedeapsa pamintului si la iuteala orezul cit si meiul se afla cmratat. caci. Las' ca o sa-ti arat eu $i iar incepea cu chinurile fara de sfirsit. daca til la mine. Odata. indata ce o vazu ii placu si o chema la joe. — — — ! ! — ! Cind vedea muma-sa vitrega atita indeminare. fata mamii.! : : Omule. Atunci vaca neagra venea. frumoasa este. Dupa aceea temind^-se de mama ei vitrega ca o va certa. nadajduind ca frumosul print va pune ochii pe fiica ei. un print Fat-Frumos. sa ca n-avea ! •dea o serbare. spunindu-i vorbe grele de ocara. cum s-o mai cbinuiasca $i cadea la pat de zacea de amaraciune ca nu se poate razbuna asa cum ii da puterea si dorinta. mai muiere. Ascunsa coada sa in saltea. Ii da orez amestecat cu volbura si neghina sa-1 curete apoi mei cu neghina si cenusa sa-1 aleaga si cite altele Ea sta linga gramada de orez sau de mei §i plingea gindindu-se la vaca neagra. si 113 . iar din carne sa nu maninci I se f5cu pe plac rautacioasei femei si taiara vaca neagra. decit pe un indaratnic de inversunare. grasa cste si nici un rau nu face Rau nu face. s-a intimplat ca mama cea vitrega sa dea peste coada de vaca ascunsa in saltea si rastit o intreba pe zdrenturoasa De ce ai ascuns coada vacii in saltea. o apucau boalele si furia. Auzind frumoasa cu parul de aur ca-i va taia-o pe mama-sa. Frumosul print. la care putea veni si bogat si sarac.

ca ceara de para focului. Auzind vicleana de muma vitrega. nemaifiind si altele. Printul se bucura ca aleasa inimei sale este atit de gingasa si frumoasa cu parul de aur.fugi acasa. trista. insa printul nici nu le baga-n seama. incit de indata merse la parintii acesteia spre a o cere de mireasa. Intr-o zi. Dupa ce fu prinsa i se vorbi care este rostul pantofului si ea nu avu incotro incit printul incerca pantofiorul. Atunci printul intreba ca daca mai are in casa si alte fete. Inainte de a muri. trimeasa vorba in toate partile imparatiei ca va porni din sat in sat. care se potrivi. n-avem nu prapadita zdrenturoasa. iar ea in graba isi pierdu papucul din piciorul drept. cu rabdarea trecu marea. la care se-ntelege ca ele raspunsera ca sint singure. Printul merse la fata sa-ncerce pantofiorul. Atunci fetele se-mbulzira fiecare a-si incerca norocul cu pantoful. doar se va potrivi pantofiorul pierdut. dar pe pofta inimii mele si iar mama cea vitrega ramasa plingindu-se si zvircolindu-se de ciuda. imbolnavi regina si-si dadu sufletul. aia si La care muma cea vitrega ii raspunse: fata de maritat. Intr-o zi. Apoi. Dadu el veste in toiul jocului ca pe acea fata o va alege sa-i fie mireasa. iar aceasta lasa galetile fugind speriata. insa roasa. §i asa rautacioasa se prapadi si se topi. cu^acea fata frumoasa la care i se va potrivi condurul ei din piciorul drept. Sa se insoare dupa moartea ei. dar spre dezamagirea lor la nici una Mama nu se potrivi. frumosul print isi vazu de cale. Fat-Frumos o lua atunci de mireasa pe frumoasa cu parul de aur si facu o nunta imparateasca de se dusa vestea peste noua tari si noua mari. se A fost un crai si 114 . se nemeri frumoasa zdrenturoasa cu galetile la apa si chiar pe aci trecea suita imparateasca. In zadar o apucara sudorile pe rautacioasa mama vitrega incercind. de minune pe piciorul zdrenturoasei. PIELEA DE Mx\GAR o craita care aveau o fetita cuminte si frumoasa. fi — Marite-mparate. lasa cu limba de moarte o dorinta catre sotul ei. dar fiindu-i piciorul mai mare ramase fara noroc. Mare-i fu si ei dezamagirea atunci cind ajunse printul la casa lor si incerca pantoful. In seara a doua nemaiavind papucul ramase acasa plingind. fiind mai zdrentunu pe brezaia dumitale. Pentru nimic in lume nu intra. carnea pina la os. merse la niscaiva vrajitori si-i taie din piciorul eel drept fiicei sale. eu o aleg pe aceasta. Se scremu si fiica mamei vitrege. iar ele ramasera tinguindu-se. iaca asta e fata de maritat. —O dinsa de maritat. Printul necunoscut. vitrega cu fiica ei mersera din nou la joe si mai frumos imbracate. ca totul fu cu neputinta. care si-a pierdut papucul pe care-1 arata multirnii. ajungind imparateasa. in cautarea celei rinduite de soarta. una ca asta. ca o gaina jumulita de vie. De necaz isi dau cu pumnii-n cap. Printul o urmari. iar frumoasa cu parul de aur.

Se lasa o tristete peste dregatori si o bucurie peste imparat. in rochia de magar si nimeni nu banuia ca ea ar putea ri imparatul isi puse in gind sa dea o serbare mare sa vie tot poporul doar. fetito. se bucura. la portile imparatului ? Caut de lucru. dar nu gasira. Zis si facut Si s-a apropiat vremea de nunta.tarii se Imparatul ramase trist si fetita asemenea. treia oara. A vazut-o ingrijitoarea ei cum se topeste ca turta de ceara si a invatat-o sa porunceasca trei rochii. ca era atit de frumoasa. Acum craiul si-a pus in gind sa nu-i mai dea drumul. iar fiica lui cind a vazut. care fetele ! — — A ! mine argata ! si-a cerut voie sa iasa de si luat-o bucatareasa imparatului de mila si intr-o sara de sarbatoare lasat rochia din piele si ea in oras pentru scurt timp. Alta data iar s-a cerut de la bucatareasa sa se duca in oras. Gaseste timpul potrivit si-i scapa ca printre deste imparatului. A trimis dregatorii de la domnie sa incerce inelul. numai cu ea juca. Iau ei condurul craitei si pornesc sa-i cate potrivire prin tari si mari. a chemat-o la masa lui si i-a pus in desti un inel de logodna. fetita lui se joaca prin palat. poate vor da peste 115 . ea fugi fadndu-se nevazuta. Sint fata saraca Ia-ma si pe Craiul. ci s-o duca drept la palat ca sa faca nunta cu ea. Apoi cind i-a placut mai mult imparatului. i-a pus rochiile frumoase intr-o traista si a dus-o pina a trecut granita in alta imparatie de i s-a pierdut urma. de plugari si mai la urma roabele si ninic. Cum Se imbraca din nou atit de frumoasa ! o scapa din priviri putin imparatul. Se duce la odaia ei. Intr-o zi. Lasa pielea de magar si se imbraca in rochia de aur. Trecu o vreme si mai marii pun pe capul imparatului sa se insoare si gata. Cind toate au fost gata sluga a imbracat-o in piele de magar. Fata insa nici ea nu se lasa usor. Catara pe rind de boieri. ea s-a furisat prin multime si a fugit imbracindu-se iar in piele de magar. maicuta. a cazut bolnava de nu s-a mai pomenit din plins. Cind o vazu imparatul. numai la casatorie nu se gindea. se bucurara si zisera ca sint scapati. incit la soare te puteai uita. a cazut bolnav la pat. Sa se insoare imparatul cu fiica-sa ca asa i-a fost scris. Cind s-a vazut imparatul singur si fara inel. sa ma aranesc. Cind vazura dregatorii minunea. dar la ea ba. Imparatul nu vrea si nu vrea. Da craiul n-are incotro. A batut la poarta si i-a raspuns o muiere: Ce cauti noaptea. doar. cum a vazut-o i-a placut de ea si a jucat cu ea de bucurie. alta de aur si alta numai din pietre nestemate. da de condur si-1 vira in picior. Una de argint. luindu-i inelul ei in schimb. se imbraca in piele de magar ca nimeni sa nu stie cine este. S-a imbracat de data asta in rochia de pietre nestemate. A mers ea singura plingind si suspinind prin paduri si printre salbaticiuni pina ce a vazut intr-o noapte un palat mare si frumos. va veni si ea. numai cu ea glumea si numai la ea privea. Condurul se potriveste de minune. A Cind a vazut-o imparatul. magar. s-a imbracat in rochia de argint si s-a dus la joe acolo undevenea A imparatul. Imparatul.

caci negasind mireasa asemenea fostei imparatese. La o vreme se-mbolnavi rau imparateasa si simtind ca-i va iesi sufletul. Tu. Asa au si facut. imparate. Se intrista imparatul si se imbolnavi. Pe imparat. dar imparatul cind o vazu in piele de magar rise ca nu este ea si iar cazu bolnav la palat. Nu trecu mult si-mparatului ii veni de-nsuratoare. Printesa semana cu mama-sa. apoi o dusa la palatul imparatului. daca te mai insori inca o data sa cauti o femeie care sa-mi semene mie. insa mireasa la fel de frumoasa. Imparatul cind o vazu. Cum o vSd mai marii imparatiei. ca un om stat si bine mincat il apucara frigurile dupa nevasta si zor-nevoie sa trimita sute si mii de solii cu potretul imparatesii ca sa-i gaseasca una asemenea. colindara imparatia in lung si-n curmezis. dar fara de rost ca n-au gasit nici acolo fata. incearca inelul si ca prin minune i se potrivi dusara in fata imparatului. As avea dupa moartea mea. ramii vaduv. o pusa sa se spele si sa se imbrace in rochia cu pietre pretioase. zise el. Sari-n sus de bucurie si o chema indata spunindu-i ce a poftit pe patul de moarte mum5-sa: 116 . Trimise in intreaga imparatie sa-i caute mireasa. care traia fericit cu impafrumoasa ca o zina picata din cer. o sa ramiie vaduv toata viata si fara muiere. Se imbracara soliile imparatesti numai in aur si argint si colindar5 lumea. si tinu o luna o imbratisa de bucurie o saptamina. A rateasa si fiica lui Eu simt ca sfirsitul imi este aproape. Mai la urma. cum seamana doua picaturi de apa. caci el cauta una si da peste alta. Plecara soliile prin cetati.! fata cea frumoasa. chema la iertaciune pe-mparat si pe fiica. sa-i semene la fosta imparateasa. pe cind imparatul tragea sa moara. sufletu-i iesi. bucatareasa imparatului zise ca are si ea o fata urita imbracata in piele de magar. Mai la urma cineva n-are de lucru si zice sa se incerce inelul la roabe si la argatele palatului. graindu-le: fost odata ca niciodata. Si se potriveste inelul au luat-o din sat in sat. insa fara nici un folos. isi zise in sine: vai de boierul ce se roaga mojicului. Cind mai lua o data-n mina potretul imparatesii baga de seama ca numai fie-sa-i seamana. orase si-n sate. colindind pe alte impSratii si alte mosii. din oras in oras si n-au gasit cui i Au plecat prin alte fari si imparatii. de cind se punea luna si si se facu o nunta mare. mai bine-mi cautam eu mireasa si mi-o gaseam. Daca nu vei gasi. nici sa nu te-nsori. iar imparatul si fiica — ramasera tristi si indurerap: cu intreg norodul din marea lor imparatie. Mama imparatului lua fata cu binisoru. Mireasa asa cum dorea imparatul nu se gasea. Istovit si amarit se culca in pat sa moara de ciuda nu alta. asemenea imparatesii nu gasira. este. care se uidea ca secera. Si cum sta el in jeltul imparatese cazut pe ginduri. sari in picioare ca vindecat de privirea fru! O moasei — Ea fete. Pleca si el in lume de cauta in zadar. Si cum vorbi. GlSCARITA un imparat vestit. insa n-au gasit nimic.

prin bordeie si argelesa adune pureci. Atunci vrajitoarea-i zise: Du-te la-mparatul si cere-i daca vrea sa-i fii mireasa sa-ti faca rochie inele. cautind sa le fure asemenea rochita si asemenea papuci. la gistele imparatului. Acolo s-a sucit. de de sanatate. tot pe linga palatele-mparatesti pina ce intr-o zi un curtean o tocmi giscarita. Vrajitoarei i se facu mila de ea si cu ghicitul. Toata ziulica se pUctisea printesa cu gistele pe cimpie si se chinuia sa le scoata din balta. altii minati de aripa vintului eel mare. o vrajitoare o vazu cum se ofileste.Iaca. Ii ghici. le porunci si-ntr-o zi rochia si papucii erau gata. De data asta printesa nu mai avea ce sa mai porunceasca sa-i faca si se vedea pierduta. Prinjesa nici gind sa se pregateascS de nunta. Ea isi tinea lucrurile scumpe pitulate intr-o sura de paie si cu gistele umbla zdren! 117 . A mers. pe cai inaripati. ca lucrurile ce i le-a facut imparatul. deie-ti Domnul multa parte. de parca avea mortul pe mas5. Cind vazu printesa rochia si papucii. ii ceru trei parale sa-i ghiceasca norocul. au sa-i aduca noroc. multumi printesa si pleca cerindu-i imparatului sa-i duca la indeplinire dorinta. inaltindu-se-n vazduhuri. prinse de un toiag sa se apere de rai. sfatuind-o de asta data sa-i ceara sa-i aduca rochie din raza de soare si papuci din raze de luna. inaljate-mparate. il lucru blastamat si mai bine moarta. sa ia tatal pe fiica si fiica Ca va fi pacat. Se-ntoarse la-mparatul spuse dorinta crezind ca nu o sa i-o poata duce la indeplinire. spre casa zinelor si spre casa zmeilor din cer. n-am gSsit in lume imparateasa asemenea ei in afara asta vreun semn dumnezeiesc. Imparatul aduna pe loc marimile. Plecara voinicii. prin birloage. gata de dus la groapa. se imbraca intocmai ca o fata saraca. §i o ruga sa-i dea o povata ca sa scape din ghearele-mparatului. Imparatul porunci curtenilor si generalilor. se minji pe fa^a cu funingine si dadu birul cu fugitii. Intr-o zi. a mers. unde s-a vazut si s-a pomenit. ! — Sa-i spui imparatului sa-ti faca rochie din pinza de aur si-i si ai sa vezi ca ai sa scapi. sa argaseasca si sa croiasca pentru printesa rochie si papuci pentru nunta cum n-au mai fost pe pamint si pe subt pamint. Se facu o vilva mare si-ntreg poporul pleca la claca sa-i caute pureci. Dupa multa asteptare i se aduse imparatului tocmai ce ceruse. sa plece-n lume. te iau de muiere. cum tinjesc florile toamna. Vrajitoarea iar isi facu drum si-n taina mare-i sopti printesei sa-si lege intr-o pinza toate rochiile si papucii de nunta si noaptea sa fuga. ramase uimita si se mira cum de este cu putinta asa ceva Dar incepu sa ofteze si sa se tinguiasca rugind-o pe vrajitoare s-o scape de napasta. pina ce-i indeplini dorinta printesei. Incepu batute de bruma ! — ii — n-are sa poata si ai sa scapi. mertic. margele si bratara din aur si vei vedea ca si papuci din pele de puree pe tatS. Intr-o noapte-si lua bocceaua cu lucrurile cele minunate. s-a-nvirtit. cu cersitul isi facucale iar pina la poarta-mparatului. ostasilor. pina ce a trecut in alta imparatie. decit maritata O fi — — de tine. biata printesa sa plinga si sa tinjeasca. Cind vazu printesa ca si astia sint gata si mai rau se-ntrista si mai rau se puse pe plins si pe jeht. ca jumatate din impararie si se vedea scapata ii va da aceluia care-i va aduce rochie pentru nunta printesei facuta din raze de soare si papuci din raze de luna. dar printesa n-o crezu. Doamne. Asa ceva e cu neputinta sa-i faca Dar imparatul dete vestea-n tara. croitorilor si cizmarilor. prin oboare.

care mai de care mai frumoase. tot ea cinta. Tot timpul imparatul a dansat cu giscarita si de frumoasa ce era o sorbea din ochi. inele si margele. Cind afara. de sanatate ! sa-mi dai si mie ca la o fata saraca si proasta voie sa merg diseara la bal Imparatul cind o auzi si o vazu in halul acela murdara si ciufulita ii trase o palma si-i porunci sa vada de giste ca n-a tocmit-o sa joace-n hora. n-a crezut Daca o auzeau graind asa fiacaii de la grajdurile imparatesti rideau de ea zicind ! — — Nu in batjocura: — Las-o. se spala si se ficu frumoasa ca o zina. n-am vazut. rochia si papucii din piele de pureci. Intr-o mare sarbatoare. deodata se insenina fata si fara sa vrea alerga la ea dindu-i mina sa coboare scarile. dar nu-si pierdu nadejdea. isi puse cercei cu pietre scumpe stralucitoare. bucatareasa incepu s-o ia la trei pazeste pentru cutezanta ei sa intre la-mparatul de capul ei fara voia mai marilor curteni: ! Am venit sa te rog grija Ai. Faca-ti Domnul multa parte. isi ia inima-n — si intra la imparatul: Inaltate. iata ca deschise usa giscarita si pasi incet in multimea ce se veselea si chiotea de bucurie. Numai imparatul sta trist pe un scaun de aur la o masa. frumos si voinic. inele si bratari. Pe cind era jocul in toi. gata de casatorie. Celelalte slugi dupa ea s-o ademeneasca sa mearga la bal cu ei: Giscarito. imparate. nefiindu-i nici una dintre craiese pe placul inimii. nu stiu. iar la bal sosisera fiice si craiese imparatesti. ii zice un fecior apoi altul si altul. Si cine a auzit. De noroc. ca-i nebuna din rastoaca. fii buna. La rugile lor ea se facea ca e proasta si le raspundea: giscarito. porunci sa se faca la curte un mare bal si sa fie chemati si imparapi din lume cu nice si rudenii sa-si aleaga o sotie sa-i fie pe plac. sa ma faci de pomina fata de imparat ca n-am de slugi. auzind de bal. pe sub ascuns merse la sira de paie. ca orice fata o ardeau talpile sa se duca si ea la joe. fa. sa ne faci de rusine ? Ea pleca plingind in odaia ei gindindu-se ce-i mai ramine sa faca. pe ele va pune ochii imparatul. doar-doar. ai innebunit ! — Maicuta. imparatul. Fata pleca mihnita. neputind sa-si mai azvirle ochii si la alte fete frumoase venite de la mari departari pentru a-si gasi aici norocul. Ea stia sa se poarte frumos si-i vorbea numai frumos si cu tile de-1 facea pe-mparat s-o pretuiascl si mai mull. ce ai innebunit. Dar cindo zari pe giscarita in prag. da-mi si mie voie sa merg la balul imparatului- stiu. mergi cu mine sa te joe la noapte. dar si de pietrele pretioase de la cercei. Ca sa piece noaptea trebuia sa-si ceara voie de la bucatareasa. care era un flacau chipes. Isi lua inima-n dinti si-i ceru voie: de tot. i — 118 . ba. cind tu nu trebuie nici prin fata sa-i treci maritului imparat. Giscarita. — Cum. Multimea casca ochii la frumoasa necunoscuta mirindu-se de rochia si papucii minunati. tot ea joaca ! Vazind ea ca bucatareasa n-o ia-n seama ba o mai dinti si infrunta. sa te duci la un bal tocmai tu o fata-n zdrente si murdara ca scroafa din cotet.turoasa si murdara ca vai de ea. scoase incet din bocceaua ei. Daca se lasa noaptea si nimeni n-o mai baga-n seama. n-am vazut.

se scalda si se imbrac5 de asta data si mai frumos in rochia si papucii din pinza de aur. Pleca rusinata. ca pun slugile sa te tunda. frumos s-o lase sa mearga la balul imparatului. fa. Ce duiesc ca vor da sa — Poate ca da. auzi? Fata lasa capu-n pamint si nu scoase o vorba. tu esti de nasula un bal ca de-al de asta ? Aici vin fete-mparatesti si imparatese. la atita dascaleala. Se spala. Si pleca asa tiptil tiptil. caprei ii pica coada de riie si ea tot in sus o tine. fara una nu e asta Numai giscarita sta de matura curtea imparateasca si-i ridea inirna de isprava ce-o ftcea. nu mucoase ca tine ? Dar cum vad. Dar ei ziceau. ca am aflat ca vin baieti frumosi? Imparatul tocmai isi tragea cizmele. povatuindu-1 sa faca un alt bal si sa cheme pe toti imparatii si pe toate craiesele lumii ca intre ele trebuie sa dea de frumoasa fata necunoscuta. A doua zi cauta pe harta satul Palmis. ba ca-i alta. ba ca-i una. ca-i balaie. curtenii si ostenii cu vesti proaste. poate ca nu Doar inaltimea voastra cum pe aproape care vreau marite —O palat n-am aduc pe esti ? La un timp o-ntreba: la ! te la calari satul si nadaj- parintii tai te sa-si fii zici? ! stiti ! sint parintii. alte podoabe stralucitoare-n parul ei balai. Vom veni in tau mireasa imparatului. ca va rascoli pamintul. il va da cu fundu-n sus si cu susu-n fund si tot va gasi-o el pe fata cea frumoasa de la Palmis. dar facea tot ce-o taia capul. Si o impinsa nu ! afara ca pe o naroada aflata-n cerseala. de la curte iar incepura sa dea tircoale pe linga giscarita. la bucatareasa. toti erau tristi ca le taie-mparatul leafa si nici capetele nu indrazneau de rusine sa le ridice in fata imparatului. rugind-o mparatului sa te duci vezi ca taci ca o muta si te porti ca o sluta. alte bratari si inele. cind balul era-n toi. Plecara ostirile in lungis si-n curmezis. ca lupul indemnind-o si ademenind-o sa mearga cu ei la balul imparatului. Trimise atunci ostirea s-o caute pe fata si din iad de-o fi sus pe pamint s-o scoata si sa i-o aduca. ramas cu buzele umflate isi puse in gind. ei — Baba-i — Fugi. Fugi fa si sterge-ti mucii ca nu esti tu pentru bal. de rascolira fata lumii in zadar. Imparatul cazu la pat de trist si de necaz. Cind soseau acasa. $i raportau: ca-i laie. ea ramase ca mai inainte. care lipseste. Pe-o ureche-i intra. giscarita fuge fara ca imparatul sau slugile sale sa bage de seama. dati-mi voie si mie la balul de deseara.— Frumoaso. fara s-o simta nimeni la balul imparatului. Mai la urma-n ! batjocura-i graiau: surda ca a mincat urda Giscarita din nou merge la stapina slugilor. Lua cizma si azvirli-n giscarita de suparat ce era. pe Pindi pina ce strajerul pleca de la usa imparatului si buzna in palat maritul imparat: Dupa Inaltimea voastra. Cam pe la cintatul cocosilor ! Baietii pe linga tirla. auzeau. — Sa te duci unde-a dus mutu iapa si sa nu te mai vad in fata ochilor. fetele sa-i si ei la si tot sa te las. La git puse alte margele. La sira de paie isi aseza hainele si podoabele si din nou se imbraca in toale rupte si zdrentuite de nu-ti venea sa arunci nici mucii pe ea. Imparatul cind se vazu singur. Un sfatuitor mai intelept il scoase din incurcatura. cu rocbia din piele de pureci. alta-i iesea. 119 — . de unde — De Palmis — Las'ca caut eu miine Palmis.

zise necunoscuta ! Pasarile se momesc cu graunte. parca te-ai fi imbatat. Imparatului nu-i iesea din minte. ca de fata nu dadura. era dus cu gindurile-n alta parte si ce-ntelegeau peretii si tobele. babe si vrajitoare si vorba aceea mai putin leac. la masa lui si toata vremea dansa cu dinsa povestindu-i cite-n luna si-n stele. ca tiganul aim sa nu-i mai scape din miini frumoasa necunoscuta. imparatul si mai mult o iubea. $i-n mijloc de noapte. porunci generalilor. Fetitele cu vorbulite $i tot natu cade-n lat. Tot palatul se lumina de stralucirea si podoabele ei care luminau ca lumina soarelui. Cind cere minte de la-ailanti Ascultindu-i cuvintele-ntelepte. Mi te vad infumurat.! : ! : Imparatul sta trist. de parca era lovit de prastie si nu stia cine 1-a lovit. ca sa vada din ce neam este si din ce loc ? — Sint din neam Ce trage-n ham ! $i din spita far' de vita ! Din Cizmisi — Ahaa va zica din Cizmis Acolo am mi caut mi cer parintilor sa-mi mireasa. dar fara folos. Domnul multa parte. Imparatul cind o zari isi zise in gind: asta-i si mai frumoasa deck aia de la Palmis. de dorul frumoasei fete necunoscute din Cizmis. maria-ta. Dorul il usca si la fata se pirlea vazind cu ochii. Ce erau sa faca sfetnicii? Toti dadeau din colt in colt si nu gaseau leac. imparate. Mai bine masoara de multe ori si croieste o data sa nu ni se intimple ca celui din poveste. De data asta imparatul cazu bolnav la pat si se topea ca un muc de luminare. ofiterimii. O pofti. de parca ar fi in al noualea cer. de i se scurgeau ochii dupa ea. se strecura prin multime si ca o naluca se facu nevazuta Imparatul cind vazu. Acuma isi da cu pumnii in cap ca n-a pus mina pe ea cind a putut. cind un imparat 1-a-ntrebat: si — Mai chiorule. Toti imparatii. Pornira dupa ichimi. injelegea si el. frumoasa fata din Cizmis. Imparatul se simtea alaturi de frumoasa fecioara venita din popor. nu mai venea. ! < Alta scapare de la boala nu era. de noroc de sanatate ! Unde-1 izbisi sa esti ? sa te si sa te fii fii craiasa. ca-mparatul. cum nu-i scapa socitele din gheare motanului. degeaba se-nvirtira. vezi tu acu-n — Acu-1 vad. Dar in zadar astepta ca fata asteptata. In zadar se ostenira. §i se jura ca n-o sa-i scape. aleasa. cind se-ntimpla toate. sa-mi peste Iume mai — Inaltate imparate. iar ea citeodata-i raspundea: — Asa e. dar sura virful surii ! ? ba Imparatul. decit sa faca un nou bal. poate va veni din nou frumoasa necunoscuta si de data asta jura ca nu-i va mai scapa. Sta posomorit si-si facea planul. Incepu s-o coase si s-o descoase. dar babii un colac ». Asa isi irosea el cu mai marii imparatiei dupa leacuri. Pe cind isi pierduse orice nadejde. faca-ti de muiere barbata. Giscarita era cea mai frumoasa si cea mai aleasa. sa i se caute frumoasa fata in satul Cizmis si sa i se aduca nevatamata la palat. Aseza pinde ca sa o urmareasca ce face. 120 . ca ea-n lume nu-i alta. ostirii. iaca intra si necunoscuta. imparatesele si craiesele ramasera cu gurile cascate la ea.

Baiepi de la grajdurile imparatesti. nici ea nu se da batuta. Toti imparapi. Intrebata de e fiica de-mparat. Optsaris ! Imparatul nu-i lua in seama glumele. imparatesele cu craitele jucau si se veseleau. Pe partea ailalta. lasa-ma si pe mine la bal. Imparatul pleca mai devreme s-o astepte pe frumoasa necunoscuta. Biti§. Iar la cintatul cocosilor a pus straji s-o pazeasca mai scape. in prag cine rasare pe nea§teptate ? Tocmai giscarita Palatul se umplu de strSlucire cind necunoscuta fata pasi pragul. fugi — — afara suparata. Giscarita i-a raspuns ca este de la: sa nu-i ! Bitis. N-au lasat un joe sa le treaca si sa nu-1 danseze impreuna. cautind a-i face toate voile iar ca sa fie mai sigur de ea schimbara inelele. De acum ridea si se veselea imparatul ca si cind era sigur ca frumoasa fata este a lui. de la bucatareasa Bucatareasa o lua la goana cu linguroiul eel mare plin de zeama. li ii saruta mina si o pofti la bal. las31-l. Deodata. De necajit ce era. parca-i tuna si fulgera. tuni in case de-mparap. imparatese §i printese. Necunoscuta nu venea. alti imparap. o credeau zurlie de tot si cu toata frumusetea ei o lasau in pace sa ramiie acasa cu gistele ei gilcevitoare. pe-mparat. Intreaga suflare stelele. iar cu luceafarul. alpi cu iesi inainte. far' de rata. Se duse vestea-n imparatie ca trage-mparstul sa moar2. . Mai intii cerea voie sa mearga la bal. Fata mihnita. Unii o asemanau imparatul de bucurie isi pierdu mintile. da-i frate cu alt bal. cu toale din gainati. alte cheltuieli. Este o fata saraca. ea a raspuns ca nu e fiica de-mparat si nici de vita boiereasca. Rochia si papucii ei din raze de soare luminau ca soarele ! in miez de vara. Asa pieri pentru a treia oara. De data asta cazu bolnav si era a§a de trist si abatut ca numai ce nu-i iesea sufletul. n-ai putin obraz pe aici sa nu mai calci? Apoi suparat lua un bit si o lovi cu el in spate. Giscarita auzi si ea si parca-i pieri pofta sa se joace cu soarta imparatului si sa-si zica in gind: lasa-1. far' de mama. iesind pe o fereastra din palat fara ca sa fie vazuta. Venira doftori si doftoroaie de la capatul lumii dar leacul nu-1 gaseau. Imparate. crescuta din piatra Imparatul a mai intrebat-o din ce sat este ca sa stie unde s-o caute daca-i va mai scapa. numai tinarul imparat tinjea si se-ntuneca de inima rea. Flacaii vazind-o intr-o ureche. Marite-mparate. doar pe cele din palat le uitara si de urma fetii nu dadura. iar ghineralii si mai marii curtii tremurau de frica temindu-se sa nu faca imparatul vreo pozna nefiind in toate apele lui. sorbea din priviri de mindra ce era. iar imparatul ramase adinc indurerat. pacurarii §i porcarii. isi holba ochii si-si fringea gitul in zadar.. Sa-ti pui lacat la gura si fiare la picioare si-n palat sa nu mai calci. $i dupa obiceiul imparatilor. Ea nu se lasa Facea ce facea §i drept la usa la imparatul. 121 . herghelii. deie-ti Domnul sanatate si noroc la imbatate. Dar la cintatul cocosilor giscarita pacali pe imparat si garzile. Se catara toate fetele din Bitis si din imparatie care aveau inele. Sta la intrare. Giscarita facea pe proasta. Pirporis. venite de pe intreaga fata a pamintului. mersera la giscarita rugind-o pe rind si fiecare sa mearga cu ei la bal.

desculta. Fara zabava merse deci si-i ceru: ! da-mi si mie un copii sa-mi mosteneasca imparatia vad ca n-ai avut rod si ca sa nu ni se piarda neamul. o luna. iar eu incalecai pe-o sea. spre mirarea tuturor ajunse craiasa si va fi traind si acuma fericita cu imparatul ei. il imbraca in haine stralucitoare numai din aur si argint. intra la bucatareasa giscarita pe nesimtite si lasa sa-i cada inelul dat de irrparat in cafea. sluga necredincioasa. Imparatul sta betejit slab si ghebejit gata-gata sa dea ortul popii. — Bine. Cind acolo se prefacea ca este o ala mare cu dintii rinjiti si sabia ridicata gata sa-i ia zilele aluia care va cuteza sa treaca 122 . Bucatareasa lua cafeaua si merse sa i-o dea imparatului. — — La o asa intrebare sa ma CERBUL DE LA BALTA A fost odata doi frati imparati. Cel fara de copii era trist si ingrijorat gindindu-se cui ii va ramine imparatia dupa moartea sa Si se gindi sa-i ceara un copii de suflet de la frate-su. Cind o vazu imparatul o intreba: afli — — Nu — Cum nu — Iaca nu — Daca nu stiu. Maria-ta stii? ! stiu. Bucatareasa vazind ca n-arencotro recunoscu ca numai giscarita a intrat putin in bucatarie. Cum a rasarit inelul in cafeaua mea ? o intreba imparatul mirat. Astepta el o zi. zari la fund inelul lui. mai frumoasa ca o floare de primavara. din cei trei copii ti-1 dau pe eel mare ca sa-ti fie de folos tie si imparatiei. nu se uita 1-ai saraci Dar de-acum socotea ca destul 1-a chinuit si cauta sa afle imparatul adevarul. se spala frumos. Da-mi ragaz Maria-ta. Imparatul incaleca si el pe alt roib si pe drum ocolit ajunse inaintea fiului sau la podul de arama. il arma din dinti pina-n picioare il sui pe un cal alb si-i ar5ta calea spre noua imparatie. o saptamina. gindesc un ceas. il lua pe al mare. se dichisi si intra in palat. iar giscarita. ii venira puterile. Unul avea copii. Giscarita pleca la sira de paie. Intr-o zi. sa ! cine a pus in cafea inelul.fie si suparat. in bucatarie nimeni n-a intrat ? Tu ai pus inelul in cafeaua mea? Atunci giscarita raspunse: se cuvine si un raspuns bun. Cind sorbi cafeaua. Cind o vazu imparatul. scoase rochia din pinza de raze de soare si papucii din pinza de raze de luna. frate. Fratele eel cu trei copii. Pleca fratele mulpamit asteptind sa-i trimita pe fiul eel mai mare. sari la ea de-o imbratisa cu dragoste si sete. un an si craisorul nu venea De ce nu venea ? Iaca intrase pe ginduri bietul imparat si nu-si putea da cu socotelile ce se ! — Fratioare. Dupa asta se facu nunta mare imparateasca. Se zbatea bietul om ca pestele pe uscat si traia fara nadejde ca dracu-n apa mica. cind i se pregati cafeaua. dar celalalt nu avea. ca sa-ti dau raspunsul potrivit. Mai marii palatului o adusera pe giscarita. rupta si murdara. ! intimplase. miine vei merge la spinzuratoare in mijlocul tirgului. cind crede in ai bogati. de va spusei povestea asa.

incepu sa tremure. iar el singur jumatate. eu ma due cu credinta-n Dumnezeu am sa birui Atunci imparatul mi-1 rosti frumos ca de plecare pentru cale lunga sa-i ajunga. Copilul eel mare cind il vazu se-nfricosa foarte. care pe alta cale ajunse si mai indata la palat. Craisorul isi lua vint si cu roibul sari peste fiara gata-gata sa-i ia capul de la trup. iar de capul incoronat. nu ! ! te las. ca treburile imparatiei de tu esti un nemintos. De aceea il rosti pe eel mijlocari si-i dete drumul inainte. merse si chiar la calea salbaticiuni si oameni rai. Il asculta pe fiul eel mare povestindu-si patania si-si dete seama ca nu e bun sa fie imparat. omul rosu il avea la mini Puteau sa-i putrezeasca oasele jos la racoare. ca tata vrea sa-ti dea citeva povete sa-pl prinda bine la drumul greu si lung. sa n-aiba-ncredere-n el si sa nu descalece calul. care crezi ca tot ce zboara se si maninca — Tata. si-ti voi dovedi ca sint vita de imparat viteaz $i pleca de-aici inainte singur pe locuri prapastioase cu ale. Iar — ii grai: Nu 123 . i-o lua inainte si-1 astepta ingrijorat la palatele de aur. Atunci imparatul arunca blana si striga la feciorul sau sa se-ntoarca: Heiii Petreeee intoarce-te o tira-ndarat. Tata. Cind privi vazu in capul scarii pe omul rosu rizind ca un smintit ca 1-a pacalit. Copilul ii povestea taina cu fiara de la podul de arama si groaza ce 1-a apucat. la-ntuneric Iti si — multamesc. el sa ofteze Incepu ce-o sa se faca? ! De ce nu 1-a ascultat Dar ! omul rosu pun Baiete. dar daca-i devenea sluga putea vedea si lumina zilei De aceea. il apuca o sete pe inima. S-a lasat pagubas si de asta si cazu bolnav pe patul de moarte. Iar se imbraca in toale de ale fioroase si iar se spaiminta si feciorul mijlociu fugind acasa. daca-mi dai calul cu armile tale si toalele tale. Pe deasupra-i mai dadu si pielea cu care i-a spaimintat la podul de arama: Na-ti-o si cind ti-o fi vreodata mai greu sa nu uiti sa te arunci pe ea si asa o sa scapi de napasta. Pe alta parte si el i-o lua iar inainte si iesea iar la podul de arama. iar imparatul trist a dat din cap. vazind ce copii fricosi poate sa aiba. Merse el. de beu apa. ca nu mai putu rabda si scobori de pe cal sa bea apa dintr-un bunar Mai intii lega el calul de stinghia bunarului si cobori in jos pe o scara. — tata. intoarse calul indarat si se duse dirdiind de frica la tata-su. ! neinfricat ! ! ! pe tata-su? in zadar. sint un mincinos ca alti oameni.! peste podul eel mare. Cel mai mic insa nu se lasa mai prejos si vru si el sa-si incerce norocul. fara ca sa simta ceva feciorul sau. Iti scara sa iesi la lume. Imparatul pe alta cale. vazind ca nici acest copil nu pretuieste o ceapa degerata. — — Taicutule. Pe de alta parte el ii iesi inainte la podul de arama. I-a luat scara si 1-a lasat sa moara-n fundul fintinii. eu iti vreau binele. da-mi un cal si palos si eu omor fiara de la podul de arama Numai lasa-ma sa-mi incerc si eu norocul. Din nou se-mbraca intr-o piele de fiara salbatica ce urla ca turbata la sosirea micutului craisor. Mai intii sa uiti ca e vai capul lui se lovesc. Copilul intoarsa capu si se opri din cale mirindu-se ca in loc de o fiara salbatica vede pe tata-su ! — ! Imparatul il imbratisa de bucurie si-1 sfatui cit o fi si or trai sa se fereasca de omul rosu. Dupa ce beu apa se-ntoarse-n sus. numai cumpaneste bine ce greutati te asteapta. De-acum mergi cu Dumnezau si sa auzim de bine.

rupsa o floare si cind sa sara gardul indarat. Ca sa nu-1 omoare omul rosu. Cerbul era fiara mare cu coarnele ajungind prin virfurile copacilor si cu o gura mare dt o sura. iar omul rosu calare ca un mare craisor de la rasarit. sa se scalde. Cerbul insa cu gida inflpta in cap nu-1 lasa. cazu si muri. Dupa ani de calatorie pe jos. cai. sa rupi o floare de pe stratul de viorele si daca vei scapa de ciinele meu. Pe sluga insa nici n-o baga-n seama. Pleca el oftind si lacramind. un ciine mare negru se repezi sa-1 rupa-n bucap. Dupa ce se scalda se-ntorcea cu fap spre voinicul din groapa. Cerbul sorbi apa din balta si o azvirli dupa Patru ca sa-1 doboare. Omul rosu. Sa ia gida. 124 . Arunca pielea ce i-a dat-o ta-su. Pe la un timp s-auzi ca la o balta mare s-a abatut un cerb cu coarnele numai pietre scumpe si ca face multe rele. — — Muierea-i dete pielea cea fermecata si-1 mai invafa sa sape o groapa adinca linga balta. dar toti cum s-au dus acolo s-au prapadit. graieste ! mic de imparat. unde zace casa sufletului. Cind fu gatagata sa-1 ajunga ii arunca in fata pielea cea fermecata. Atunci muierea auzind cum sta taina ii grai: Petre. Patru il asculta ca o sluga credincioasa. Tu sa ma asculti daca vrei sa scapi. suliti si toghii sa omoare cerbul de la balta. iar omul eel rosu se bucura ca de-acum inainte cerbul de la balta n-are sa-i mai omoare ostea lui Verde-mparat si el va putea face nunta cu frumoasa craiasa a acestuia. fara sa-1 sminteasca din loc. ca sa scape de sluga. Incepu de aici incolo sa capete curaj si nadejde ca are sa omoare cerbul. Se cutremura pamintul cind trecea spre balta sa bea apa. Cum il lovi fugi spre un deal mare cu pielea fermecata intr-o mina. hainele se sui pe calul imparatesc. In groapa sa faca un om. scapat vei fi si de cerbul de la balta. Patru trasa cu gida si-1 lovi la partea stinga. De aci inainte Patru mergea pe picioare descult. fara sa cuteze a-i trece nici pe dinainte. chiar la casa sufletului. Dar el se prinsa de tulpinile copacilor si apa sa-ntoarsa cu pietre mari si copaci la vale. gindindu-se ca nu mai are aid nici o scapare. Omoara-n cale tot ce este vietate oameni. catiri si cite altele trimis imparatul ostasi si ciSlareti.: ! : de-acum Daca te inainte tu esti sluga mea. ii lua mai intii armele. Pe drum o muiere batrina il vede lacramind si-i iese inainte intrebindu-1 De ce plingi mai baiete? Pleca el sa-i spuna tot necazul. Sari el gardul in ograda. cu arcuri. iar eu sint Patru. iata-i ajunsi la cetatea mare imparateasca stralucind de mareple ca soarele cerului. in virf sa-i puie un ac. cerbul multa floare omeneasca a bagat in pamint. necum sa-i intoarca vorba. oi. ! Omul rosu ii pusa scara. ciinele se-mpiedica-n pielea fermecata. Cerbu va veni sa se scalde si sa-1 ocheasca atunci cind se va intoarce cu capul catre groapa drept la capul pieptului. Sa sari gardul la mine-n ograda. il ruga pe imparat sa-1 trimeata pe Patru sa omoare cerbul — Ma-nvoiesc si scumpe A de la balta. Patru fund silit n-are ce se face si se duce. fiul eel invoiesti. Imparatul le deschisa portile de aur si-1 saruta pe omul rosu crezindu-1 ca este nepotul sau din vita imparateasca. Statura locului si se minunau de cele ce vedeau. e drept. Treceau ami si el il asculta cum asculta cinele pe stapin. iar el scapa teafar. Pe om sa puie pielea cea vrajita. cerbul se-mpiedica de un ciutac. El ii tSie capul si-1 duse imparatului. boi. bivoli. Se mira imparatul de curaj ul slugii ginerelui sau.

la un noroc Nu mersera mult ca vazu pe o cimpie un galigan de om cu niste picioare lungi cit prajinile. Patru sta-n loc si se crucea de cele ce vedea. Plecara de-acum trei insi pe cale. Si-1 lua cu el. De-aci inainte pleca impreuna cu: Flaminjosu. Doamne. ca-ti fi odata de folos. se vaita de ger. viu nu s-a mai intors. Noua piraie-i curau in gura si el sta si se vaita ca nu mai poate stii ! — — Cerbul di — Atunci sa — balta? — Eu — Si eu la balta eu 1-am omorit de sete. Mersera ei ce mersera. voi adapa pe unde voi da de riuri si izvoare. Se oprira-n loc toti mirindu-se: Doamne. ia-ma cu tine voi ! la balta. Te miri de mine ? Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la balta! ca eu sint Flaminjosul Ia-ma cu tine ca-ti voi fi de folos. Cind la un timp se opresc mirindu-se de un om care prindea musca. ce te-nduri Mai bine te-ai mira de voinicul ala care a am amorit cerbul de la ma numesc Setosu. in mijlocul focului imbracat in noua cojoace? Ce te miri. la balta. ii da drumul si iara§i o prindea. Cind in cale un om imbracat in noua cojoace. — — Eu sint ala care am omorit cerbul de raspunsa Patru. cind colo. Alerga dupa un iepure speriat de pe cirtog si-1 batea cu palma peste fund sa fuga mai repede. L-a luat si pe asta si au pornit-o tot inainte. ba. iar minili cit rischitoarili. Atunci. sta de se zgribulea si dirdiia de trig inconjurat de toate partile de foe si tot striga cit il tinea gura ca nu mai poate de ger si mai cerea alte cojoace. nu casca gura. se opri din fuga si-i grai Baiete. graindu-i: Ce te miri.! :: Dar pina la Verde-mparat. merg cu tine. poate-ti voi fi cindva de folos. ia-ma cu tine ca poate-ti voi fi vreodata de vreun folos. nu te mira de mine. Pe cine sa-1 trimita atunci impetit ? Doar n-o sa-si puie via|a la cercare omul rosu Sa-1 trimita pe argatul sau. pe carare. Mira-te mai bine de ala care a omorit cerbul de la sint acela care sint ala ce ca-ti voi fi de folos. ii esti ala. 125 . detera de un om voinic cit un mai. Ia-ma balta ! cu tine ma — — omorit cerbul de — Eu am omorit cerbul de — Atunci eu Frigurosu ! le balta. ce o mai fi si asta ? Lunganul il auzi. Patru cind zari minunea se-ncbina de cele ce vazu. iar un om le inghitea si tot se vaita ca moare de foame. ! Pleca el posomorit dar cu credinfa-n Dumnezeu. Omul asta il vazu ca se mira ca un copil. Setosu si Frigurosu. ce sa mai fie si asta. baiete Mai bine te-ai mira de ala care a omorit cerbul sint si ! — — — — de la balta. iar omul setos ii zise Ce te miri. sa stii ca eu sint Fugila. Patru ramase locului mirindu-se: Doamne. de mine. far'de pic de demincare. mira-te de ala care a omorit cerbul de la balta? Eu sint ala care am omorit cerbul de la balta. Mergind el zile si nopti ajunse la o farina mare unde arau plugurile brazde man si adinci. era cale lunga sa-ti ajunga. — Daca tu eu sint Muschila-Ochila. Cine s-a dus acolo.

li imparat — Cum ajunsera deschisera portile cele mari imparatesti. de s-or duce pomina. cei noua Mincaciosu cind se arunca pe cuptoarele de piine le facu praf dintr-o imbucatura. Alerga in vale la un riu si-1 sorbi dintr-o-nghititura. Ea sa alerge pe o iapa nazdravana. insa nu stia la ce greutati sa-i puie. sa fuga pe jos. Dintre ei iesi afara Fugila. Imparatul Verdes se facea ca nu e suparat. Cind deschisera usa mare-i fu mirarea vazindu-i pe toti suflind in palme si batind pintenii de frig. porunci sa-i insele la noapte si sa-i culce intr-o soba mare de tuci. Toti curtenii ramasera cu gurile cascate si cu ochii holbati la namila. Daca vazu el ce vazu se aseza locului. Dimineata se scoala imparatul cu noaptea-n cap sa-si vada isprava. s-apuca cu miinile de par si-si smulse barba. ba. Setosu de necaz ca n-are ce sa mai bea se puse pe doagele si cercurile de la ardoave si pe toate le minca parca ar fi mincat ocoaje de piine. Insa tot nu se dadu batut si porunci sa scoata din pivniti noua ardoave de vin vechi si de nu le vor bea. Imparatul cind vazu cu cine are de-a face. ajunge el mai intii la fintina. cu iapa frinta de oboseala. dar cind arunca o gura de apa peste un regiment de ostati fu cit pe-aci gata-gata sa-i inece. doar-doar le-o taia capetele. De nu-1 oprea imparatul era gata sa-i inghita ostirea toata Se mira imparatul ca asemenea mincacios nu mai vazuse si nici auzise. Frigurosu. Imparatul dete semnalul de incepere a intrecerii. Verdesdin tinda de sus — Sa ca eu fata nu voi da-o decit daca o masa imi veti minca se iar le grai: stiti la piine. noua berbeci fripti si pe deasupra inca un bou mare in frigare. se-ntoarce la iapa. Imparatul speriat il opri: li pentru o masea. Setosu puse gura la cep si le beu dintr-o sorbitura pe toate. umple ulcioarele. apoi incepu sa se vaite ca moare de sete.: . Noaptea soldatii de jur imprejur aprinsera noua cara de lemne ca sa-i arda de vii. tele al — Unul dintre voi 126 . focurile ardeau de duduia pamintul. Mai la urma lungeste pasul. iar pe berbeci si pe bou ii inghiti parca ar fi mincat o pipota de gaina. iar eel ce se incumeta. Suparat. iar Fugila cu doua ulcioare goale-n mini pasea leganat fara graba. Imparateasa se-ntoarse tirziu. Imparateasa zbura-n vint ca o naluca. Dupa asta-i veni foame si incepind sa strige ca lesina de foame de-nghiti niste depozite de munitii de la strajerii imparatiei. Cind noaptea. temindu-se sa nu le sece toate riurile si toate marile. Gerosu sufla ca moare de ger. Setosu. Cind auzi Patru. drept la Verdes-imparat. Fugila zis Ochila. Iaca ce-i mai trasni prin minte sa se-ntreaca cu imparateasa mea la fuga pina la MunMare. capetele vi le voi taia. ! — Stai. si Muschila Si de aici inainte pleca baiatul cu: Flaminjosu. Imparatul porunci de berbeci fripti si se adusera cele un bou alinat in frigare. Iar de nu veti minca. o bate cu mina peste fund pe iapa si-i zice sa grabeasca apoi se-ntoarce voios la-mparatul sa-i dea apa de izvor din munte sa bea. deodata se-ntrista si-ncepu sa plinga ca stia bine ce-i poruncea imparatul nici in ruptul capului nu are ce sa faca ? Mincaciosu insa cum il vedea oftind se strica rizind stiind ca n-o sa-i ajunga bunatatile nici noua cuptoare de noua cuptoare de piine. Pina la ziua mai adusera inca noua cara cu lemne groase sa faca cenusa nu friptura. ca te pomeni ca vrei sa bei izvoarele apelor si marilor sa lasi omenirea sa piara de sete ? Ogoieste-te ca ridic toate armatele sa lupte cu tine si nu ne lasam batuti. capul le va taia.

Numai cintece. ca tot ce ne-ai poruncit ti-am indeplinit. Acum ce sa mai fac ? O sa ramin fara de odrasla mea. Ce mai vrei sa-ti mai facem ca sintem gata. ca de data asta. calul ti-a luat. Noaptea sa sc cuke fiica imparatului sub un mar de aur aproape de Patru si daca in zori va pieri din acel loc. Patruta Fat-Frumos. tu 1-ai ascultat. inaltate imparate. asa te-am crescut eu. ce n-a mai vazut lumea de cind este lume. ! focului. bun ca eu ! ma numai pentru inselat. Bine. ce-o mai fi si asta se gindira ei tremurind de spaima Peste noapte fiica-mparatului se prefacu-n zina si pe o aripa de vint zbura-n cer. Mai. mai-mai sa nu-i crape fierea-n el de usturimea de la ficati. Cind colo. nici tartorele de la talpa iadului nu-i mai scapa. Nu mai vreau nimic. iar pe fata. aceea ca el este nepotul sau. dar nu era din pacate vis. singurel le nu — — ! cu motanul in vatra — Atunci da-ne imparat — Mai baiete. craisor de vita imparateasca si nu omul rosu. singur. facu plecaciune in fata marelui Verdes-imparat. Muschila-si lungi miinile pina sus aproape de bolta cereasca. care-n lume n-a mai fost. c-asa i-ai jurat ! Eu toate-am ghicit de la inceput Acum du-te sa vie unchiul tau imparatul cu omul rosu pregatesc de nunta. nu e om de treaba. ca e arata ca ea a zburat in slava cerului. asa m-asculti tu de-mi mincasi zilele la batrineata Eu am crezut ca imparatul are armasar. staie albe Se rostira toti curtenii dupa obrocul imparatesc. se scula. o s-o dau eu dupa eel ce se cuvine s-o dau Se-ntoarsa Patruta Fat-Frumos cu ortacii sai si-i spusa unchiului toate cele intimplate din fir in par. Pina acum toate poruncile le dusera la indeplinire si trebnia sa le dea fata sa-i fie mireasa omului rosu. fata s-o ducem precum am primit porunca de fata la Rosu- nici in ruptul capului. asa te-am invatat eu. la palatele de clestar ale imparatului. numai sluga omului rosu in toale ca de argat.! ! Imparatul daca vedea si minunea asta. imbracati in de aur si argint. 127 . zicindu-i: lata. dar vad ca a iesit din el magar Ce rusine Te-ai pus linga un terchea-berchea. joe veselie. ! ! ! — trei lei perechea In zadar printesa se vaicarea ! si-i dar ca omul eel cu miinile lungi a prins-o. ce se da drept om de vita imparateasca Insa Verdes-imparat tot nu vroia s-o dea decit cu de-a sila. baiete Voi pe toate le-ati izbindit macar ca n-am crezut. In varsatul zorilor sosi imparatul zimbind pe sub mustata. far' de par pe cap. hain si rau la suflet. ca fata lui nebuna Dupa ce toate poruncile fura indeplinite iar imparatul sa nu mai stie ce sa mai nascoceasca ca dea fata. care-i pui de drac. Cind ajunsera si la Verdes-imparat se lumina curtea de si atita stralucire bogatie. El te-a inselat. cu trei fire-n barba. nu dau dupa Rosu-imparat. craita. zina dormea ! ! Fat-Frumos Nu-i venea sa creada ochilor imparatului ce vedea ? I se parea ca viseaza. Si iar ii mai veni un gind negru. el stia una si buna. Si turbat de minie nu mai putu pune friu gurii si da-i inainte cu sudalme si vorbe urite fata de tinara printesa si Patruta linga Patruta ! Fat-Frumos. trase zina pe pamint si o culca linga Patru Fat-Frumos. Dorea intradins sa-i pedepseasca pe asti natarai veniti impetit sa le ramina doar oasele-nsirate pe garduri. le va atirna capetele-n pari sa sperie ciorile din vie. numai una n-o spunea.

de cind se punea luna si pina uidea ca secera. o zi si-o saptamina. parca era un facut. s-a facut cununia lui Patruja Fat-Frumos cu frumoasa printesa si s-au incoronat amindoi ca imparati a intregei lumi. ca la soare te puteai uita. sa nu-1 chinuiti prea mult. cu noua clopote si cu nouazeci si noua de popi. il batura si-1 hulira. cind pe altul 1-a-nselat ! Nici nu e viteaz. numai vulpe vicleana impopotonata in straie-mparatesti. S-a chefuit si petrecut numai in cintece si jocuri. Ostirea prinse pe omul rosu. crai si — ! ! imparati. Insa multimea de crai si imparati chemati la nunta mi vazusera o mireasa mai frumoasa. tu esti nepotul imparatului Tu sa spui cum sa piara eel ce te-a osindit sa-1 slujesti prin viclenie fara mila si fara sa simta ce e pacatul. care face pe viteazul. cine. vulpe batrina mai sint Toti ma cred cineva ! Asta e tactica nu jucarie Toate imi merg ca pe roate. ca sa piara neamul omului rosu si eel viclean. tu esti eel inselat. sa se incoroncze si sa se cunune tinara craiasa. se mingiia el cu asemenea ginduri. cum ? isi dadura cu coatele imparatii suparati la auzul acestor cuvinte. patru armasari salbatici sa-i sfirtice trupul in patru colpuri ale pamintului. cu capete-ncoronati si neincoronati. Deodata. il despuie de toalele imparatesti. daca e pe direptate. ca pe lupul schiop care a mincat turma de oi. pe cind eram copil micsor. apoi 1-au legat de patru cai salbatici si trupul lui rupt s-a dus in patru parti ale lumii. Dupa ce nuntasii au rasuflat usurati ca dupa o dreapta judecata. Leleee. ca prin viclesuguri ajunse-mparat ba si la-nsurat. Si in gindul lui isi zicea: Nimeni nu ma-ntrece pe lume. Verdes-imparat se ridica de pe scaunul de aur si grai: Voi nouazeci si noua de-mparati. sunara trimbitile de aur si nuntasii pornira la manastirea cu noua turle. — — — ! O ! ! — — 128 . Pe cind gemea biserica de suflare omeneasca. Inal|ate imparate. Patruta Fat-Frumos s-a imbracat in straie imparatesti. numai curteni. iar unchiul sau a plins de bucurie ca Verdes-imparat prin intelepdunea sa a aflat adevarul §i i-a scapat nepotul din robia acelui om videan. impSratul mai intreba o data Patruta Fat-Frumos. $i s-a pornit o nunta cu chiote si veselie. Pri1-ar vinde si pe tata-su viti-1 cum tremura de frica. fratilor si nu va mirati ! Top sinteti imparati numai unul de aid se da ca e de vita imparat. $tie ca-1 asteapta afara o tapa in care sa stea infipt pina i-o ciuguli corbii carnea ca sa-si mintuie sufletul eel rau si fara de legile sale. toti cu ochii pe omul rosu-galben si tremurind ca piftiile iarna-n furculita. Omul rosu se umfla-n pene ca un curcan si zimbea pe sub mustata ce n-o avea. El se stie acum.! : ! Printesa se imbracase asa de frumos. Mai priviti-1 pe acest viclean imparat ca nu-1 mai vedeti Nuntasii toti. o luna si ani de zile. Priviti fafa lui galbena ca ceara. cu omul rosu. Era mai mindra dedt o zina picata din cer. Cind se vazu ca inselatorul era omul eel rosu si nu mai incapea nici o indoiala. sa-i piara urma. Stati. de spin ceera. Numai unul dintre voi este hot Care. pe lume aleasa. sa-i piara vita. dar la ea ba. c-am fost si eu la nunta lor.

calator atit necajit. catindu-1 pe ta-su tata. Toate batjocurile astea nu-1 smintira Insa pe copil de la-nvatatura. care era cuminte si tare ascultator. ajunsara sleiti de vlaga la o ciutura. cu diavolul si merse impreuna cale-ndelungata. pe care le facea un om mare. El merse drept la-mparateasa si sa plinsa spunindu-i necazurile lui. pina ce-i iesi dracu-n drum. Mincau La o vreme mergind ei asa printr-o pustietate fara de apa si subt o dogoare a soarelui de sa putea coace oul in nisip. Da baiatul trebui sa mearga luni si ani. baiete? il intreba dracu. Vazind el ca-n satul lui nu este loc de nici o procopseala. mergea cu oile. unde soare rasare. Dupa namneaz. te-a? faci la tie. Dracu baga-n ciuturS galeata si scoasa apa de beu si sa satura. ca acel — — — — si dracul din feresti. Bietul om tot ce facea nu eria bun. — NadSjduiesc ca mila de un om care de ai iar eu te voi ajuta. De chin si inima rea omul isi lasa la muierea lui cea cu suflet de napirca si copilul. zile-ntregi n-a sorbit un strop de apa. da-mi-te un de tot nou il ajunsa din urma si-i spusa vei degeaba te sint si tata sa-1 cat. traia un om cu o muiere care aveau Muierea eria rea ca o scorpie. ma descurc eu §i singur. departe. ama in cele din urma ii dete-nvoirea ceruta spunindu-i sa se fereasca sa mearga insa pe drum cu un om cu {oale verzi si mus- un copil. El vazind cum e-mbracat dete-n gind ca nu e om curat. Dracul ramasa-n urma si-1 ajunsa iar din urma. Toata ziulica se certa cu barbatul ei. cind veni vremea baiatului sa bea si el. ci e drac si iar il infrunta pe drac nevoind a ii calatori-mpreuna. om este dracu. Pina la urma omul se baga-n casa la imparateasa. El invata bine si dascalii de la scoala il laudau pentru cumintenie si vrednicia lui. Unde mergi. asa ca — Eu copil sarac dorul de ma trimite-n lume nu-mi rau — N-am facut rau nima. Merse el cit merse. nu mai ramase apa si galeata se desfacu de sangi Si baiatu sa-mprieteni si cazu-n flntina — Daca vrei sa bei apa trebuie sa scobori in ciutura. Iaca ca-p gasesc eu Nu e nevoie de ajutorul dumitale. Caut de lucru si nu gasesc. ceru di la muma-sa voie sa plece-n lume sa-1 cate pe tata-su. ca dealurile erau sterpe si pamintul numai pietris de nu dadeau nici un rod. raspunse copilul. impreuna. 129 . Dracul era imbracate in pale verzi si cu mustata. Si pleca copilu-n lume si merse. trecu piste mari si tari si mai urma dete de-o £ara unde traia o imparateasa vaduva. vazind ca a ajuns la virsta cind se va putea singur descurca-ntre straini. Vazind ca nu se poate-ntelege cu muierea isi lua lumea-n cap si pleca la-ntimplare-n lume. ruga sa — De-acum inainte de oameni ca mine da. ajuta la munca cimpului lui muma-sa si facea tot felul de treburi. top copiii-1 batjocoreau ca este fara tata si sarac. Cind ajunsa copilul mare de merse la scoala. Muma-sa se-mpotrivi.! ! ! : COPILUL SI DRACUL Departe. cu porcii. beau impreuna si sa hodineau impreuna.

o pusa-n chesa si merse mai departe la vinatoare. iar adevaratul nu nu plinga. — Baiete. adica diavolului. Cind colo. Diavolul capata ca fiu de-mparat toale-mparatesti si-ncepu sa dea argatilor porunci. Mai jura-mi ca-mi vei da inelul de la tatal tau cind te vei sui sus din ciutura. Sarmanul baiat de-acum era drac. Baiatul scobori din piatra-n piatra pina ajunsa jos in fundul ciuturii si pofta. ama pasarea-1 vazu si spuse: Nu ma omori. Voinicul lua un solz si lasa de aur in apa. sa-ntrista abia stapinindu-sa sa Imparatul sa-1 insoare si ca cea mare si spusa-ntr-o zi fiului sau. dar nu vina nimic. Insa intii el pleca la vinatoare. Cind auzi asta diavolul sa bucura. zise dracul. el i se-nfatisa aratindu-i inelul ce-1 schimbase logodna cu intiia sa sotie. Iesi afara din ciutura. Dupa scurt timp ajunsera la palatul de marmora albastra al imparatului ce se aria tumite la marginea-mparatiei si aci aflara ca imparat eria bas tatal baiatului. Dupa aceea. ca n-am incotro. eu Dracu sint il privi si-i zise cum am porinca de pinim lumea si sa mai poti iesi cu adevarat fiul lui atunci dnd il vom gasi. care de care mai grele si mai nastrusnice. unde nu este iarna si este tot timpul numai primavara si vara. Cine nu indeplinea poruncile era condamnat la moarte. Baiatul o lua. Mai esti dator sa faci tot ce-ti voi porunci eu. iar diavolul era fiul ce-si cauta tatal pierdut. ca un solz pestele — cea in toata lumea. Si asa tot mergind el la vinatoare se-mprieteni cu pasari si animalele pamintului si incepu sa le invete limbile si sa vorbeasca cu ele de tot ce se petre- — Voinice. ca noi stanu este lucru pe lume pe care sa nu-1 putem face ? Daca vrei la lumina. apoi pornira din nou in lume. ca este timpul mai potrivita mireasa ar fi fiica unui imparat dintr-o tara bogata. sub o radinea Pestele se zbatea si plingea. mult te va ajuta cind vei fi la nevoie. scoase inelul primit de la muma-sa si i-1 dete diavolului. copile. Ai auzit? si trebuie sa-mi fac si eu datoria mei cei mari. Se bucura nespus de mult imparatul de sosirea fiului sau si cum nu avea alti fii sa grabi sa-i spuna ca el va fi mostenitorul scaunului imparatiei. vru sa ia din zbor un vultur mare. nu ma omora. fagaduieste-mi ca nu-i vei spune lui tata-tu ca esti cu adevarat diavolul la dracii — Auzit si primesc. ii Fiul imparatului chema pe baiatul devenit diavol si-1 trimisa sa peteasca fata-mparatului de la miazazi si sa fie cu bagare de seama ca altfel unde-i stau picioarele ii va sta §i capul. fiindu-mi toata viata argat. Tu nu stii. Baiatul diavol incepu sa faca pregatiri de plecare-n petit. Insa poti sa afli ca-ti dau dezlegarea sa-i spui tatalui tau ca esti cu adevarat fiul sau numai daca s-ar intimpla sa mori si dupa aia sa-nviezi. 130 . scoboara numai. Lua arcul de aur al imparatului. mergind pe cimp la vinatoare de pasari. Pasarea nazdravana rupse cu ciocul o pana si i-o arunca.: — Ai beu apa cu asa incredere-n mine ca-n fratele tau. Pe urma a luat luntrea si a plecat pe Timoc sa pescuiasca. ca-ti dau o pana din aripa mea si de la mare necaz are sa te scoata cind o vei aprinde. la Cum ajunsera la-mparat. vru sa vineze iepuri. iar din gura prinsa un peste cu solz de aurel cuvinta: ! sint fiul imparatului pestilor si de vei lua de aur.

Imparatul pestilor sa ridica deasupra apei si ii spuse voinicului ca nu-1 gaseste Voinicul il ruga sa mai cate o data. Imparatul pestilor porni cu armata de pesti de rascoli toata Dunarea §i cind colo. abia la mijlocul noptii ajunsera furnigile si-ncepura alesul la cele noua ambare pline cu griu. spusa in cele din urma imparatul furnigilorj care s-afla in capul unui lant lung de furnigi ce mergeau rinduite ca niste soldati. Furnigile muncira cu atita iuteala ca la revarsatul zorilor armata voinicului sculindu-se din somn gata pregatita de moarte. Furniga-si lua zborul si ajunsa la-mparatul furnigilor bas cind fursira batalia de luasera-n robie cimpuri intregi de armata de furnigi. Toti pestii Dunarii s-apropiara de pod si asteptara porunca voinicului. porincile ei Pestii jjunaru pornira-n cautare. — Daca-mi tot. apoi il arunca in valuri spunindu-i sa-1 cate si sa i-1 aduca la palat si abia atunci se va marita cu stapinul sau. Qnd sa izbindesti intr-o noapte o a auzit voinicul porinca a ramas incremenit cum de e cu putinta munca de ani si ani de zile. Sa bagara pe subt pietre. Dupa ce imparateasa pleca. cu capul. marioara si sacara. adica gindurile dracului. Imparatesii ii fu ciuda cum de are voinicul asta atita putere sa izbindeasca si nascoci treburi tot mai grele. statu si sa gindi cum ar putea gasi inelul de aur ! Scoasa chesaua si aprinsa solzul de aurel din pestele pe care-1 arunca in Dunare. Dupa citeva luni de mers. si puse sa se pastreze bine furniga luata in dar. Cum drumul eria destul de departe. pe subt case de cai sau de oameni si nu gasi r a nimic !. Fata-mparatului sa cam minie de cererea asta fiindca nu-i ardea de maritat. Imparatul furnigilor. merse la Dunare pe un pod de marmora. Ca sa chinuie armata ginerelui. pe sub scoici. il supuse la porunci ce nu sa puteau niciodata-ndeplini aratindu-i ca daca nu va izbindi toate porincile va plati indrazneala si el si armata [lui. subt 131 . de la mare nevoie te voi scapa. Nu statu mult pe ginduri si scoasa chesaua de-i spusa furnigii sa alerge la-mparatul furnigilor cS altfel moartea-1 a?teapta. ramasa-nmarmurita vazind in hambare griul curat si gramezi mari dt dealurile de neghina. Baiatului ii fu mila sa striveasca armata de furnigi si dadu porunca sa fie ocolite. Voinicul care-nvatase toate limbile lighioanelor de pe pamint le spuse sa cate inelul de aur si sa-1 scoata fiindca viata lui si) a armatei sale este legata de acest inel aruncat de-mparateasa. veni si sa ruga sa treaca pe alta parte ca sa nu-1 striveasca cu arsi sa aflau mata cu cruti armata. pe undeva. li dete-n semn o furniga C3re sa-i fie la nevoie de ajutor. Imparatul furnigilor dadu indata porunca si furnigile toate-1 urmara pe drumul ce ducea la voinicul eel necajit si oropsit de soarta. ajunsa la fata-mparatului careia-i spusa gindurile fiului de-mparat. din Imparateasa-i dete intiia porunca: sa aleaga griul de neghina. isi scoasa din mina inelul.Merse baiatul ce merse in fruntea armatei taman atuncea trecea o armata de furnigi ce alte furnigi ce plinsa voinicului le si-1 ajunsa pe o cale pe care si ele in razboi cu calcasa-mparatia lor. marioara noua ambara intr-o singura noapte. Pestii din nou pornira in lungul si latul Dunarii rascolindu-i fundul insa in zadar ca nu gasira nimic ! ! A treia oara ce-i trecu prin minte voinicului sa-i spuie imparatului pestilor sa cate inelul sub vrun peste batrin aflat pe moarte. Il enema cu intreaga armata. si sacara.

iar la dreapta lega o troaca goala si la stinga alt a troaca goala. iar voinicul si-mparatul vulturilor au plecat in cautarea izvorului mortii si al vietii. Apoi i-a cerut sa-i dea si troaca de pe soldul drept. 132 . Imparatul in zadar o ruga sa-nteleaga ca nu este frumos si nici bine sa se marite cu o sluga a fiului sSu. ii taie capul sarmanului voinic. fiul imparatului. s-a suit pe spatele vulturului. fiul trase sabia si in sala tronului de-mparat. Dupa luni de zile de calatorie. a zburat de i-a dat-o voinicului. Ajunsa aci s-aseza pe scaunul imparatesc si spuse imparatului ca ea nu vrea sa se casatoreasca cu fiul sau. Voinicul pregati pinza pentru toti §i imparatul vulturilor scobori din ceri cu toti vulturii pe pamint. Diavolul care se daduse drept fiu al imparatului credea ca o sa se-ntoarca voinicul la mosii verzi ai lui sfintu-asteapta. au inchis ochii si-n citeva zile au ajuns la uscat aproape de palatul frumoasei fiice de-mparat. apoi a astupat-o bine. aducindu-i la indeplinire porinci ce nu le pot indeplini decit oameni cu puteri nevazute. nuntasii mersera mai incet. In zadar asteptau soldatii sa vie ca el nu mai iesea din palat. Voinicul se lega la ochi. Vulturii zburara zile de-a rindul peste intinsul marilor si iata ca deodata se lasara la pamint. ci cu sluga sa care a dat dovada de vitejie si mare pricepere. La-ntoarcere. Maidanul imparatului gemea de nuntasi suiti in trasuri de aur gata sa piece. o aprinse si vulturul veni in ajutor. isi lega la ochi bine pe toti soldatii si se urcara in spinarea vulturilor. In intimpinarea miresii iesi si ginerele. In dimineata urmatoare fiica-mparatului dadu porunca sa se pregateasca curtenii de drum ca ea merge la fiul imparatului de departe sa se casatoreasca. De aci soldatii si voinicul s-au legat bine de spatele vulturilor. L-a trimes in lume sa cate si sa-i aduca apa mortii si apa vietii.! un somn cului batrin de vro mie de ani. a luat-o si a zburat departe gasind o alta fintina s-a lasat incet in jos. Vulturul il trimeasa ca cate noua topuri de pinza la dugaie. Intinse mina miresii si o pofti sa urce scarilepalatului in sala tronului. a umplut-o cu apa vietii. trecuta ape mari si adinci. f mparateasa l-a stropit pe voinic cu apa mortii si voinicul a murk. a inchis ochii si a zburat la armata sa. Mare-i fu bucuria imparatului vazindu-$i nora cea frumoasa ca o zina din povesti intrind in curtea palatelor sale sclipitoare cu razele soarelui. Merse la el. Voinicul-argat scoase atunci din chesa pana de vultur. Vulturii si armata ramasera sa se hodineasca. Voinicul a legat-o bine la soldul drept. vazind ca din pricina slugei i se strica nunta. Vulturul a luat troaca din mina stinga s-a lasat intr-o fintina si a umplut-o cu apa mortii apoi a astupat-o si i-a dat-o voinicului. apoi pleca si el la armata lui si se pregati de intors la palatul imparatului tatalui sau. intra fiica de-mparat pe portile de aur ale palatului. gasi inelul de aur pe care-1 dete voini- lar s-a minunat fiica-mparatului de puterile nevazute cu care lucreaza voinicul si a treia oara 1-a pus la incercari ce tree peste firea omeneasca. sa o taie si sa faca pinza pentru a se lega armata la ochi cind va zbura pe arpiile vultnrilor in mijlocul marii. il uda cu apa vietii si voinicul se scutura cerindu-i iertare ca de ostaneala a adormit in scaun. muntii inalti si mari intinse. Atunci. Vulturii s-au lasat jos si voinicul a mers la palatul imparatesii dindu-i apa mortii si apa vietii. care in adevar era dracul prefacut in om. Cind vru sa piece vazu ca voinicul eel viteaz care-i indeplinise toate poruncile zacea mort intr-un scaun de argint.

1-am luat din mina mumii mele. la apusul soarelui este obiceiul ca mireasa insotita de o varuica. Pot fi fericita atunci cu un sot viteaz si priceput ca tine. 133 . oare m-am imbatat de-am adormit pe-aici ca un om necajit pe soarta lui? N-ai adormit. frumoasa mireasa. sa mearga-n marginea satului sa ia apa. Intr-o fintina el m-a mintit si de-atunci i-am devenit sluga si daca n-as fi inviat n-as fi putut sa devin cu adevarat om si in veac as fi ramas diavol. Ginerile. Imparatul cu lacrimi in ochi de bucurie strinse la pieptul sau. dete foe la toalele si trupul din care iesise dracul si porni o nunta-mparateasca de tinu: — — Pop. Povestirea rumaneasca O De Dea Domnu sa pomeneasca Oameni buni ca dumneavoastra. cind s-apropie mireasa arunca pe ginerile diavol din apa mortii si acesta cazu la pamint fara suflet. spuse fiul imparatului. maria-ta. Ginerile si-mparatul turbara de minie vazind-o pe imparateasa alaturi de sluga si imparatul porunci sa-1 ucida din nou. dar pe care le pitulase la varuica-sa. iar el nu este decit un diavol. in timp ce mireasa s-apropie de-mparat. Imparateasa mireasa a luat troaca cu apa vie si apa mortii si a plecat cu galetile si ulcioarele dupa apa. pe care 1-au dus in marginea unei ripe linga o apa sa-1 manince ciorile. Imparatul si nuntasii privira cuprinsi de groaza intimplarea. SeJasa seara si-n amurg mireasa-i spuse ginerelui: La noi la nunta. cu adevaratul ginere care-i spuse: Eu sint cu adevarat fiul tau. fiindca am inviat din morti. la fel cu apa cea vie si lipi capul de trup. De-o petrece si-acuma. Ama-n fata mortii puterea omeneasca amuteste. cobori incet la el tinindu-se de ierburi si radacini de copaci. neavind incotro trebui sa lase-mparateasa sa tie adetul. da si nuntasii plingeau de mila ei si a sarmanului voinic. caci imparateasa avusese grija sa ia si haine pentru so|ul ei. — luna si-o saptamina cind sa punea luna Si uidea ca secera. spala cu apa cea vie locul taiat. Fiul imparatului isi imbratisa mireasa cu foe. La palat incepura pregatirile de nunta. Vreau sa-mi indepliniti dorinfa. Cind ajunsa la ripa cea alba unde fusese aruncat voinicul de catre diavolul ajuns imparat. pe adevaratul sau copil.Frumoasa mireasa si ostirea intreaga varsa lacrimi multe pentru soarta cruda a viteazului voinic. spuse tinara-mparateasa. Ce caut in vagauna asta. Sa stii. — — — — ! iubita mea mireasa. care m-anselat de i-am devenit sluga cind am scoborit sa iau apa din ciutura. fiul imparatului ti-a taiat capul si ai fost mort. mersera de luara apa si cind s-apropiara de palat. iata inelul din mina diavolului. Mireasa plingea. nuntasii asteptau impreuna cu ginerele si-mparatul. ca eu sint adevaratul fiu de-mparat. apoi stropi trupul cu apa viepi si voinicul deschise ochii. dragul meu. Pentru a doua oara te-nviez Tii si eu n-am stiut ca puteam sa-i spun lui tata adevarul cum am sosit cu nuntasii. De acum nu-mi mai este frica de dracul. Diavolul iesind din gura lui fugi uiduit de nuntasi de s-ascunsa in adincul nepatruns al noptii. Ama. dar eu te-am inviat cu apa vietii adusa de tine. Mergind ei cu vasele pline de apa luminau drumurile si potecile de stralucirea hainelor lor impodobite cu aur si diamante. ii lua capul. Legamintul din ciutura este dezlegat.

nu-mi trebuie. vad om umblat — pline de greutati? — Am facut un mare bine sau — Daca-i mergi drept inainte te si chinuit. Intr-o dimineata auzira un tipat groaznic — Baiete. baiete. Boierul auzea tropaiala. ca de ma si scapi de la moarte. poate-i va fi cindva de Intr-o seara ie?i balaurul din lacra aceea. Acolo ai sa dai si de imparatul balaurilor. gros cit casa. Asa si facu. de dupa u§5 ? zise ladita asta. insa el pe toate le refuza si cerea sa-i dea lada ascunsa dupa usa.balaurilor. N-are rabdare si deschide. Sa intre argat la vreo mosie. cum auzi. 134 . Cei mari nu luara in seama tipatul. sa-i dea lapte vreun folos. Multumit de isprava baiatului. Ce sa faca acum? Cine sa se duca la lucru in tarina boierului. Fiind bun la suflet. Acolo noaptea zina iesea din ladita $i cobora la Petre de se jucau de-a prinselea. isi lepada camasile si in mijlocul odaii rasari o zina frumoasa ca o fioare. Acasa era sarac si o sa-si ia ladita sa se duca-n lume. care este poteca ce duce la imparatia serpilor. ce vinturi fiului $i mina pe tine pe asemenea asa. sa creasca mare. El cum auzi porni pe acea poteca ?i in cale intilni un porcar cu o cireada de — Ba in viaja. altceva nici eel mai mare balaur. da inauntru de un pui de balaur. 1-a recunoscut ?i i-a multamit pentru marea bunatate. taie balaurul. zicindu-i: fost si A uadeva o coliba la poalele muntelui tustrei ciobani la oi. Zina zise ca se duce ea la lucru. Intr-o zi se imbolnaveste el. asa — Ce tu cu lada — Daca nu-mi dai faci cum il invatasc porcarul. ai sa dai de un copac fara crengi. ii grai: Uite. se rostogoli de trei ori. se ruga el: — grasuni. cum vazu voinicul. spune-mi drept incotro te drumul care duce in imparatia balaurului? Spune-mi mai intii si-ntii. Voinicul ramase pe ginduri si de fric5. pietre pretioase si altele. s-a gindit Cind au vazut a plecat spre casa.TREI CIOBANI in coliba traiau trei frati. Ca sa-1 rasplateasca a inceput sa-i dea aur. zicindu-i: este cai — Mai porcarule. ai sa si merg sa-mi primesc rasplata. un balaur la umbra brazilor se caznea sa inghita un cerb mare si frumos. pina mai la urma ajunse la un palat de clestar in care misunau A balaurii. trecut multa vreme de calatorie si peripetii. de se cutremura padurea. insa eel mic isi lua inima-n dinti si se duse sa vada ce poate sa fie. Cind colo. si sa-1 araneasca. Balaurul. asa ca-1 lasa-n pace. dar nu-si da seama ce sa fie cu argatul lui. Se mira Petre pastorul §i se-ntrista. se ruga. i-au dat ladita si ciobanul Bucuros de isprava se grabeste si ajuns acasa deschide ladita. Cerbul. ca eu si mai mare bine ip voi face. Cum o deschide. taie coarnele cerbului §i balaurul inghiti cerbul. Deschizi usa copacului si cobori in jos in imparatia balaurilor unde pamintul este pirjolit si fierbe de focul ce iese din limbile balaurilor. vezi poteca aceea care suie pe culmea dealului ? Sa urci pe acolo si sa intrebi calatorii. de mare folos iti voi fi mai bine taie coarnele cerbului. Il socotea ca este intr-o ureche. ei sa nu iese cu el la capatii. Cum 1-a vazut imparatul .

In sara urmatoare 1-a pus sa scoata o padure din radacina. flacai Slugile sar unele pe el. pina le iesira ochii. in loc sa se bucure i-a trintit trei palme. indata ce-1 auzi tipa o data tare de se cutremura tot pamintul. A chemat niste babe din iad de au framintat piinea si pina la ziua toate erau la locul lor. precum poruncise stapinul eel lacom. Se bucura norodul si se facu o nunta mare. Asezara de o parte trunchiurile. Se povesteste ca era odata un cioban cu numele de Ion. mort de o suta de ani. A inceput el sa plinga si sa se vaicareasca fara rost. sa-i aduca stapinului cosurile pline cu struguri. o sapara. El incarca ? si pusca tatalui fac. Acum sa te duci sa-mi aduci coroana lui tata. altoira. il vazu incepu cu poruncile: Cum Vezi stogurile alea de griu? la noapte sa le treieri fara sa le strici. dar pe toate le impusca. asa cum a fost porunca. suflara. sadira vita de vie. sloboade plumbii el. Boierul drept multamire. GALBINU NAZDRAVAN A fost odata ca niciodata. sa-1 scape de la necaz. radacinile. pe cind zina a dat de el. aci a fost. Apoi alt rind de balauri se asezara pe suflat peste vie sa se coaca strugurii pina in crapatul de ziua. tipind ca din gura de sarpe: — Puneti mina pe si slugile lui. Apoi sa-i semene o vie si pina-n revarsatul zorilor sa se coaca strugurii. asa ca i-a pus gind rau argatului. i-a tras o palma si 1-a imbrincit jos de pe scara. cind se potcovea puricele in locul calului si sarea cit nouazeci si noua de sate.! Boierul cum a zarit-o asa de frumoasa 1-au apucat tremuraturile. boierule. Sa faci doua parti griu si o parte faina. Daca n-ai sa aduci intocmai la indeplinire porunca mea. de se duse vestea peste noua mari si noua 'tari si astazi inca argatii satului isi mai rup opincile la nunta zinei. pe toate le-am ispravit. Cind 1-a vazut trist si posomorit i-a spus sa-si tie firea ca are ea grija de toate. s-a invirtit de trei ori si toata soricimea si guzganimea de pe pamint si de sub pamint. Pleca de aci plingind si oftind. li povesti cum sta tarasenia cu boierul si ce trebuie sa faca. dar si razachia din vie pina dimineata se coapse. nu s-ar povesti. Pe locul padurii altii sapara de vie. argatii. Petre iese in margine de sat si-1 striga pe tata-su socru. ca daca n-ar fi. $i-ncalecai pe-o matraguna de va spusei o mare minciuna. ! in — — Mi-ai adus coroana din mormintul meu — Poftim coroana. Mai marele balaurilor cum il zari suparat — — — ii spuse: si Na-ti o pusca si sa impusti boierul se duse tantos la boier. A luat un bici din cui. Balaurul eel mare. pe cind zina il vede in suparare si-1 chema pe tatal sau. lata. N-au avut ce sa lucreze pina la cumpana noptii. Cind i-a dus tirnele cu struguri boierului. frunzele de alta. Sisuflara. boierule Si trage cocosul boier. crengile. crengile intr-o gramada. Sa faca pe necuratu-n patru si sa scape de el. cirnira si stropira. Faina s-o dospesti si s-o coci in cinci cuptoare de piine calda. Suparat de atitea greutati. sa puie tulpinile de o parte. Dimineata. iar radacinile intr-alta. Boierul cade. care ciobanea in munte de 135 . Atunci s-adunara zmeii si se pusera pe lucru. iti tai capul. frunzele.

cu un mos care le pazea. Si nu stie pina unde-1 duce balaurul. cum a vrut sa-1 inghita si pe el si cum i-a spus ca-i face cit bine vrea el si sa mearga pe brazda lasata de el pe unde trecea. atit de mare. se vede in fundul hogasului ceva sclipind. il intreaba pe mos: Oare sfintu ma-si. Mosul spuse: — Ale cui cui nu ! si-i intreaba: sf il a cui e cireada de boi ? sint. ale cui nu sint. ca nu te maninc. Da buna ziua. El nu stia Cind vrea sa treaca Se intreaba decit oile si el si alta dupa oi. vii la trei zile dupa mine. — Oare intu ma-si. Sa nu pretinzi — 136 . Merge Ion cit merge si in cale intirneste o turma de oi. Il lasa pe mosu cu cireada de boi si merge mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. ale cui sa fie oile astea ? Mosu ii spuse: Ale cui sint. Acum Ion s-a luat in vorba cu pindariul. cind ajunge. cind ! — Ioane — Balaur ul zise — — — ! ajunge. Balaurul ii spuse: Nu te teme. Odata el trece oile printx-un hogas. Balaurul inghite cerbul si dupa ce-1 inghite. Vezi. Ion si-a lasat oile in stirea lui Dumnezeu si a plecat pe brazda pe care o lasa balaurul pe unde trecea. AIosul ii spuse: Sa nu-ti fie teama de nimic unde mergi. cit vedea cu ochii. cu un mos care le pazea. ! Da si fringe coarnele cerbului ca-ti voi face cit bine vei dori tu El se gindeste ce sa faca? Sa omoare balaurul? Sa fringa coarnele cerbului? Da si fringe coarnele cerbului. Ion da buna ziua si pleca mai departe pe brazda lasata de balaur pe unde trecea. ca balaurul te duce la el acasa si acolo parinpi lui are sa te duca numai pe sus in palatul lor de aur ca sa te rasplateasca pentru binele ce i 1-ai facut pentru fiul lor. sa se roage ca i-a facut bine si acum vrea sa-1 manince. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. Da buna ziua cind ajunge si-1 intreaba: — Oare intu Mosu spuse: — Ale cui ! sf ma-si ale cui sint uleiurile astea de albine ? ii sint. pe brazda pe care o fac eu. ale le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut. In cale tot mergind el intilneste si o cireada de boi cit vede cu ochii de mare. Ce — Ioane de matase zice cerbul? ! Omoara balaurul vei trai intre coarnele si el: mele si te voi purta ca pe pamint ip voi face leagan pe un imparat. care-1 inghi^ea si el ce sa fie acolo? Sa cobor.mic copil. ale tale sint ca ti sint. ale cui nu sint. vede un balaur mare cu un cerb pe se oprise la coarne ca nu-1 mai putea si cit inghiti. In cale tot mergind da peste un cimp cit vedea cu ochii plin cu uleiuri de albine si un mos care le pazea. ci te voi rasplati cum tt-am spus cu cit bine vei dori tu. ii spune lui Ion: Acum gateste-te ca a venit timpul sa te maninc pe tine. si-i spuse ce bine i-a facut balaurului. ori nu? Cind coboara. DS buna ziua. Ion a inceput sa se vaiete. nimic. ale tale sint ca ti le-a daruit balaurul pentru binele ce i 1-ai facut.

Mergind el pe drum. Stind el la masa. care era si el un nazdravan. ba ca-i da turme de oi dt vede cu ochii. — Daca nu-mi dai mie floarea asta. Sa-i dea pe Galbenu din nouazeci si noua de grajduri. Merse el ce merse ajunse la niste palate care straluceau la soare de-tl luau ochii nu altceva. la el cazuta jos. il incaleca si pleaca la drum spre casa. aur cit vrea. ca in calea lui sa-si poata lua calul nazdravan inapoi.! nimic decit pe Galbenu din nouazeci nazdravan. Ion. — — Opreste calul linga ea si-1 intreaba: Sa iau floarea asta. rau de n-ai lua-o. tocmai imparatul balaurilor prefacut in om. si-i — El ii spune: gasit-o — Am Omul Omul venind pe drum. Cind ajunge acolo i se intimpla cum ii spusese mosul. da buna spune ca vrea sa gazduiasca sara acolo daca se poate. Iasa un om. ba ca-i da herghelii de cai. 137 . pe Galbenu. iese afara. la o fintina vede o floare cum nu se mai vazuse de frumoasa ce era vorbsi. Intra inauntru cu calul lui si ii pune masa sa manince. Pina la urma gazda zise ca nu-i mai pretinde sa-i aduca o floare ca asta. I-au iesit in cale parintii balaurului. il intreaba: De unde ai luat asa floare frumoasa? Ce sa gindeste el sa gazduiasca acu sara. Lasa insa ca nu-i nimic. Ion se gindeste in sinea lui Asa si asa ! Rau ! Se da jos si o ia. Cind gazda vede floarea. care-1 gazduise era Calul ii raspunde: spus ca rau e de o vei lua. si noua de grajduri ca este un cal Ion isi lua buna ziua de la mo? si pleca mai departe. ba ca-i da cirezi de vite. ia pe Galbenu din cele nouazeci si noua de grajduri si i-1 da. nu si nu. fiul lor de la moarte. Auzind aceasta. Incaleca iar pe da cal si porneste la drum §i Merge 1-a el ce merge. s-o suceasca incolo. 1-au luat pe sus si 1-au purtat prin tot palatul de i-au aratat toate minunatiile ce nu erau pe pamint. zise calul. a pus palaria linga el cu floarea infipta la palarie. era mai-mai sa lesine de spaima si incepu s-o suceasca incoa. Spune-i ca mergem sa-i aducem si lui o floare ca asta. se duce in grajd la cal si incepe sa se plinga de ce este pe capul lui. Cind auzi imparatul. sau nu? ii Calul spuse: de-i lua-o. Acolo 1-au intrebat Ce pretinde ca 1-au scapat pe balaur. iar Galbenu era calul imparatului. rau e de n-o vei lua. nu aha si bate la poarta. fiindca 'Ti~ ai — n era fratele sau. Vazind imparatul ca nu poate sa se scape de el. El a spus ca nu pretinde decit pe Galbenu din nouazeci si noua si ! de grajduri. iar calul il duce in grajd. Uitai sa va spun ca parintii balaurului era imparatul si imparateasa balaurilor. zise: atunci ii iti va sta capul unde-ti stau picioarele. de parca drumul ce merge se lungeste apucat noaptea intr-o margine de sat. El cere binele cit vrea. a trebuit sa se tina de Se duce. ci sa-i aduca ale noua iepe cu armasarul lor. nici asta.

se uita iar in dreapta se uita in stinga. Vazind omul ca Ion nu a avut nimic. se uita in dreapta. Omul -Alb! sari inapoi in groapa. nu vede nimic. Ion se dezbraca si cind sare in cazan. Sui pe mine si sa mergem. Isi face iar lipsa mica si pleaca.i stau picioarele iti va sta si capul. Incaleca pe cal si plecara mai departe intr-o pustie groapa mare cit sa incapa calul si el. care-i spune ca ce are sa faca omul. in jos. se uita in stinga. iar daca nu unde-i stau picioarele ii va sta capul. Omul fierbe laptele in timpul asta si-1 chema pe Ion si-i spuse: — Sa te scalzi in laptele asta. 138 . Iau ei iepele si pe armasar si merg cale intoarsa si due armasarul si cele noua iepe la gazda. Ajunsi acolo si vazind c5 Ion Ciobanul nu s-a putut pierde ii spune:— Sa mulgi cele noua iepe si sa pui laptele in cazan. daca n-o fi traind si azi.! Se plinse iar calului ca omul ii cere acum sa-i aduca cele noua iepe cu armasarul lor. Ca eu iar am sa ies si am sa mai nechez inca o data de sa rasune tot vazduhul. — Nici Acum si acolo sapara o calul ii spuse stapinului: Stai in groapa. Calul ii spuse: asta nu-i nimic. se uita din groapa si si-i spune: te uita cum ii este facuta lipsa mica. Isi face treaba mica si a plecat. ca unde-. si atunci am sa ma ascund si eu in groapa. de au ramas din gazda numai oasele. caci eu am sa nechez o data asa de tare incit o sa ma auda armasarul celor noua iepe §i o sa vina cu o falca in cer si cu una in pamint de o se cutremure pamintul. — — eu si Rosu. A ramas atunci Ion stapin peste toata averea imparatului. a pus cazanul iarasi la foe. Vine armasarul de se cutremura pamintul. cu o falca in cer si cu una in pamint tremurind de minie ca-1 are pe frate-sau de rival la iepele lui. si se da batut si supus. Cind a sarit gazda in cazan. Vine iar armasarul. vine si Galbenu si cind sufla o data in cazan ingheata tot laptele de iesi Ion cu gheata pe cap. in jos. calul a suflat numai foe peste cazan. pina ce armasarul celor noua iepe pica jos. Vine iar armasarul celor noua iepe. Acum sai din nou in groapa ca voi necheza de se va cutremura pamintul. In timpul asta Ion se duce in grajd si sta de vorba cu calul. Iese Galbenu afara necheaza asa de tare de se cutremura pamintul. Iese calul si necheaza inca o data si sare inapoi in groapa. Galbenu nu mai sare in groapa si se iau ei la bataie de se bat de dimineata pina sara. Galbenu ii spune lui Ion sa-1 lege cu o batista alba la urechea dreapta si pleca de acolo. cum ! E bine si am sa ies spune Galbenu stapinului. Mulge Ion iepele si varsa laptele intr-un cazan mare pe care il dete gazda. Atunci Galbenu zice stapinului: — Sui pe mine. Atunci — zice calul catre stapin: — iese Iesi afara afara. in sus. nu vede nimic. Calul spune stapinului : — Acum — Iesi afara din groapa e singele si te uita cum ii este facuta lipsa mica si-mi spui. stapine si hai sa luam si iepele. peste toate grajdurile imparajiei si a trait in pace si liniste. sa se scalde si el si sa sufle calul. in sus.

stapinul meu e A 139 . Merse a doua oara. vazind-o cit de mult staruie. cu un par in mina prinse vulpea mincindu-i malaiul. incit se imbraca intr-o rogojina atunci cind iesea prin lume. ce nu va cirpiti voi cum putep. ii zise ea pe nume. ii zise: Bine. ca omul nu iese cu dosul la oameni. i sa facu mila si o facu iesita. Mai cata vulpea prin curtea imparatului si gasi o paraluta de aur. Dupa citeva zile veni vulpea indarat intorcindu-i banita si dindu-i un taler drept chirie pentru ca masurase citeva cara de aur cu banicioara. bag de seama ca ai un stapin cumsecade si darnic. cumatra. Imparatul. Rogojele. bucatele mele ! $i ridica parul sa izbeasca biata vulpe-n cap si s-o omoare. ori cocos de-si ospata cade baiatul. nici camasa pe — — mai aducea lui Rogojel cite o gaina. Cind ii aduse banita ii dadu chirie un alt taler ceva mai mare. nu uita un lucru. numai cu multa cheltuiala se tine doua oara veni iar vulpea. Imparatul ii mul^ami pentru chirie si cazu pe ginduri. ci cu obrazul N-o sa ne minjim noi fata pentru o banita? $i asa imparatul ii Vulpea ii si ea cum se — — ! banita. De sarac ce era n-avea el. cum osava dau eu bunatate de banita la un necunoscut? Imparate. Se hranea cu mamaliga si juvetii pe care-i prindea in iazul morii cu o tirna din curpen. Asa. dadu — pare a fi tare bogat Rogojel. Imparatul ii dete banita mirindu-se de bogatiile cumetrei vulpi. Pe urma se duse la imparat. Dar vulpea se aduna cocolos intr-un colt si plingind se ruga de flacaul sarac: Rogojele. cumatra. De acum Rogojel avea trei taleri de aur ca nimeni altul in imprejurimi. in moara cea micufa care-i aducea cind si cind cite o lopetica de malai. stai ca platesti tu cu blana. Si traia el mai mult singur. iar de bogat intrece pe toti imparatii. hoato. ca eu am sa te fac putred de bogat. imparate. rugindu-1 sa-i imprumute pentru stapinul sau o banita ca are trei odai pline cu aur si vrea sa le masoare. rugindu-1 sa-i dea o banita mai mare. de gasi alt taler si pe urma si pe al treilea. nu ma omori. De sarac si rusinos ce era la hora ii era sfiala sa mearga ca sa nu-1 vada fetele si sa rida de el. asezata de parintii lui pe un piriu repede de munte. ca are o odaie si mai mare de galbeni de masurat. Nu stia cine-i fura din avere? Intr-o zi se puse la pinda. Bani nici nu vazuse-n zilele lui si se hranea cu uiumul ce i-1 da o moara cu o roata si un cos. Pai cum credeti ca si-ar tine el palatele si slugile fara bani? Ehe.! ! VULPEA LU ROGOJEL Intr-un sat traia un baiat sarac lipit pamintului. — Marite-mparate. Imparatul se mira de darnicia si bogatia necunoscutului si o-ntreba pe vulpe: Asculta. Afla ea de gunoiul tarului si zgurma in el ca o gaina pina ce gasi un taler de aur pe care-1 dadu lui Rogojel. tinar si frumos. Odata a venit o vulpe si i-a furat faina ce-o agonisise cu mare chin. Se mira flacaul de unde-i stie numele si ca este sarac. O lua si pe aceea dindu-i-o baiatului lui Rogojel s-o pastreze. nu stiti ca ruda omului este punga cu banii? Pai un obraz subtire cum are stapinul meu.

Apoi incepu sa plinga ea cu hohote. asa stapin. ca are de gind sa se-nsoare si vrea sa stie ce bogatii are ? Lua banita cea mare o ascunsa intr-un tufis si peste citeva zile ca si in celelalte dati. ce s-a-ntimplat de lacramezi. dar tare ma tem de naravul stapinului meu. caci el: Cite zboara pe sus inca. casca ochii la tocmeala si nu dupa ce te inseala Fata mea mai mult de jumatate de-mparatie zestre n-are. Se ospata bine vulpea. unde-i bogatie mare. Cica vrea sa sa-nsoare. lasa. drept chirie Imparatul luind banita si zarind lipit un ban de aur zise catre vulpe: Cumatra. Bagati bine de seama — Ca sinteti mult mai aproape — ! — — — ! sa nu ne-auzim vorbe Lasa. C-o zina picata din soare Eu ii zic cu fiica mata. ! Plocon de pomana. ii zise la plecare: Cuscra. ia mai incearca poate ne facem cuscri si vei avea o cinste precum ti-e osteneala Imparate. Lasa. o-ntreba iar imparatul. imparate. se intoarse cu banita pe care li- cine o fi numara banii A un banut de aur inadins pe fundul ei si mai dadu si un taler mare de aur. Dar vulpea ii adeveri inca o data $i el o crezu. imparatul si mireasa sa faca nunta Ba imparateasa stiind ce ginere bogat are. apoi a treia zi se ivi la palatele cele straiucitoare ale imparatului zicindu-i: Imparate luminate. se-ntelese cu imparateasa. cuscra. stai nu pleca. doar nu ti-o plinge pise ! — — — ! copiii de foame? — De Da-l-as lui Satana. eu am sa mai incerc s-o ia de mireasa pe fiica mariei-tale. vulpea ajunsa la moara lui Rogojel. ca-ti vin cu ginerele-n bra^a In timp ce printesa vesela se pregatea de nunta. de se-nduiosa insusi imparatul si o-ntreba: Ce e. Toate-i par ca se maninca Vulpea isi arunca coada pe spinare si o porni pina la cringul de alaturi de minca dintr-o mortaciune uitata. de sanatate. ceru o banita si mai mare ca mai are o incapere cu citeva cara cu taleri de aur si vrea sa o masoare cit mai degraba. cumatra. un banut sama nu are raspunse vulpea. destul a fost chiria ce ati platit. — De te-ai Bine. cind el imparat isi si tot nu-i ajung treia oara. cuscrulita. de noroc. Atunci vulpea ingrijorata ii — zise: 140 . Rogojel auzind toate aceste lucruri.! ! ! ! ! ! ! acest bogatas care-§i masoara banetul cu banita. iaca eu cu greutate il hotarii pe stapin sa-ti ia fata. — Parca e pagin Da ce s-a-ntimplat? tulburat. povestindu-i din fir in par intimplarile precum au fost cu masurarea aurului cu banicioarele si apoi inselaciunea cu galbenii gasiti in guncaiele-mparatului si mai la urma nunta cu fiica sa. uite ca vi s-a lipit un ban de aur pe fundul banitii. faca-ji domnul multa parte. Ia poftim in palat sa te ospatezi oleaca si sa cadem la tocmeala. cumatra. tine-1 §i— 1 da stapinului. zise el. i se paru ca-s viclenii de-ale vulpii si rise cu pofta. imparate.

numai astupa usa cu niscaiva pari si maracini. se omoara pe loc Pai tot mereu de cind a auzit de printul Rogojel imi zice: Tata. Imparatul cind auzi. Vulpea fugi cu coada-ntre picioare dind veste-mparatului ca nu se mai poate face nunta. acuma ce ne facem. — Se vede ca am ginere de neam dupa urechile calului — Da. zise vulpea. nu mai sta ! $i pleca sa-si adune nuntasi. vazu-n zare niste palate si cu asta ! zise vulpea si fugi mari stralucitoare si fugi acolo batind la poarta. ca niste tilhari inarmati 1-au dezbracat. Vulpea-i da tircoale pe drum lui Rogojel care-i zise-ngrijorat Ei. iesi din moara si hai pin sate sa dam veste ca te-nsori cu fata-mparatului si sa-i chemam sa ne fie nuntasi Hai. vorba e asta? Pai craita de va auzi. de ma due si ma-nec Sa nu spui vorba asta. — — ne descurcam noi Cind colo. vezi c-am venit sa-ti fac un mare bine. incaleca si cu roibul se repezi la fata locului vazindu-si ginerele luptindu-se pe riu cu valurile si alaturi calul si capetele os- trocile. Bine. nu vezi ca e lasat pielea goala de tilhari? — Cum sa spargem nunta. ii dadura si un cal si toate se linistira ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic la acel pod fara de noroc. tirii. zise catre generalii sai: ca e cal de in — Ei frate. cum zicea cumatra vulpe Mersera de aci la palat si juca imparatul pina-i crapara cizmele de bucurie ca si-a maritat fata dupa un om asa de bogat. imparatul cela vecin vine cu oaste sa te omoare si sa-ti ia toate bogatiile. zise printul si vazind cum se apropie ostirea isi lua copiii. cuscra. cumatra. dovada Vazindu-i calul. La pod il invata pe Rogojel sa sara-n riu cu tap cu tot si pe apa sa arunce — — — ! iar podul il stricara. lesne inainte. Dupa nunta Rogojel isi lua mireasa.! ! ! ! : Rogojele. da ce ne facem acum? — Ce sa ne facem. ca n-avem acoperis nici pentru caii-mparatesti? Fii pe pace. asa este-mparate. bogat. vulpea si cu oastea imparateasca plecara la intimplare pe un drum spunind imparatului ca merg la palatele — — printului Rogojel. cuscra si mai bine sa facem nunta. Apoi mai merse si fura dintr-o cireada de capre un tap si o porni cu el de zgarda sa-1 insoare pe stiipin. ca am eu grija si nu te afle. sa spargem nunta. soptindu-i in taina: Cind iesi printul vulpea se apropie Maria-ta. zise Rogojel? In rogojina ce o ai Grabeste-te. Tu bag5-te-n pivnita palatului ascunzindu-te. da-mi barbat ca plec. cum e calul si stapinu. oastea i-a ucis-o si inecata-o. vrei sa mi se prapadeasca fata Ce ! ! rasa. iar Rogojel abia a scapat cu calul in josul riului. Palatele erau ale unui prin. insa lumea-i alunga cu pietre huiduindu-i. Trimeas5 curtenii de-i adusa toale din fir de aur si sabie imparateasca. dar cu ce sa ma imbrac. Vulpea nu se ingrijora de asta si merse prin gradinile oamenilor adunind ca la un car de troci pe care le cara cu Rogojel sub un pod in apropierea palatului imparatesc. nevasta si servitorii si se ascunsa — — 141 . hai. nu vedeti ce urechi mari are.

Prinpil Rogojel. cumatra vulpe. atita-ti fu recunostinta ta? Sa m-arunci in gunoi sa ma manince ciinii. Intr-o zi. ca sa vada la inapoiere imparatul cit de bogat este ginerele sau. Lasa. Rogojel o lua de coada. mirtanul se dete la mos cu vorbe de infruntare. cita recunostinta-i poarta. de nu te vei pne de vorba. ca eu am stiut ca te prefaci si te-am aruncat facind o gluma. Pe urma vulpea lua ostasii cu sape si lopep si astupara usa pivnipti pentru vecie. Mosneagul mai avea un Intr-o zi. ca daca nu vrei. ma Rogojele ! Cu asa recunostin^ te porti cu mine ? Ca albina-n cioc cu miere. ajunsa stapin peste jumatate de-mparape si cumatra vulpe se-mbolnavi greu Cind isi dadu vulpea sfirsitul MlRTANUL NAZDRAVAN fost un mo? care avea un mirtan nazdravan. numai sa nu fie vreo prefacatorie. o lua de coada aruncind-o intr-un gunoi.! ! ! acolo. Vulpea simpndu-se azvirlita ca o nemernica. baiat inptlept. iese cuvintul. taica. Si asa se sfirsi viapi cea minunata a vulpei. am imbatrinit. N-auzi cum se cearta ma^ele de foame in burta lui? La nora ii trebuie mincare si dichis. ca inca n-am murit. ca stapinul la barba. eu ma due in petit chiar la imparat. incit Rogojel ramase aci stapin Vulpea drept multamire ii dadu la fiecare ostas cite un pumn de galbeni din lada gasita plina. dar tu uita ca pe unde ai sa-p faci pacate cu mine. ti-e rusine la obraz. vazind-o moarta si cumiros urit. eel sarac si golan. nu te supara far' de socoteala. eu te facui om si tu asa-ti tinusi legamintul cind voi muri sa-mi faci mormint din marmora si sa ma-ngropi cu doua sute de popi si cinci sute de calugari si cind colo. ori sa ma faca careva burduf ? Sa vezi ca eu m-am prefacut. neinsurat ? Se poate. Vulpea astupa usa cu paie si coceni si cind intra Rogojel cu printesa se bucurara de palatele cele mindre si straluritoare. iese si sufietul Vulpea ramasa cu fiica-mparatului si Rogojel. Se prefacu intr-o dimineata moarta la usa lui. sa tii bunatate de baiat frumos. aruncind-o-ntr-un ogas unde-o napadira cinii de-i sfisiara blana la iuteala. mosule. — — ! — 142 . mosule. Stii bine ca eu nu pot suferi vicleniile si prefacatoriile oamenilor Rogojele. sa-p fie pe plac. nu e o floare la ureche cum crezi mataluta. nu te supara. casa se tinea in propte §i era acoperita cu paie si acelea putrezite A de vreme. si-n coada cu ac si fiere ? la stai. cumatra vrea sa-1 incerce pe Rogojel. doar ma stii sugubat din fire Asa da. ma nespalatule. traind pina la adinci batrinete si tragind nadejde la omenia stapinului. Apoi — Nu — — ! ! Nu cazu la pat. iar Rogojel. Se poate. top in picioare si zise amenintator lui Rogojel: Bine. Si cu topi traiau aci fericiti si mulpimip. vrenic si bun de insurat. cum sa nu sa poata Cine naiba vine dupa un coate goale ca asta. Mosul era sarac lipit pamintului.

cergi. asa rochie n-am vazut E cea mai frumoasa rochie de pe fata pamintului. $i este cu adevarat. Mirtanul isi pieptana mustatile. incepu sa-i mustre va bateti joe de mine ? Vin de la imparatul Barba Albastra sa-i dau fiicei imparatului vostru aceasta rochie de aur furata de mine de la zinele din cer. si zice: si graieste: sint sluga Ia imparatul Barba Albastra. mai statu pe ginduri si cum il Niste ostasi cum il vazura azvirlira puse piciorul in prag batu cu laba in de pe scara ghiomotoc joe. da o plecaciune cu laba. Bandele cintau si nuntasii chiuiau si se veseleau. ajunse la poarta ! palatului. vaitindu-se la imparat si-i spune: Marite imparate. este mare nenorocire. ! — — — — Chiar A ostasii lui calari. — — Ba ! Pentru o asa indrazneala eu nu ma las. orice ar fi si ai sa vezi. pornit imparatul cu mireasa si carale pline cu podoabe. fiindca pin sate si orase se legau de el fel de fel de mirtani jigariti si prosti. m-a trimis isi dau aceasta rochie frumoasei fuce a mariei voastre. 143 — — . vezi-ti de treaba ne-ar putea pe toti atirna in vreo spinzuratoare. cu bagare de sama sare pe o masa lunga. Daca s-a luptat cu zmeii si i-a invins. isi linsa blana. o facu mototol si pleca inainte. Eu m-am luptat cu zmeii si n-am fost bun de o ceapa degerata ! Asa ginere mai zic si eu. printesa printeselor. Zina de frica sa nu-i rupa rochia din fir subfire de aur o lasa de pe arpia de nor in jos. priveste De cind mama m-a facut. cite alte bunatati si bogatii. Alearga. legat si el cu daruri la ea. Facea zgoande si miaune de bucurie. maria-ta. Cind ajunge la marginea padurii. Mirtanul eel nazdravan mergea in fruntea nuntii. si aja este.! : Esti nebun. mirtanul o vazu. Ce e. Imparatul. n-are curaj sa tune in Aude baiatul plingind. Trebuie sa fie frumos si viteaz. E gol si pe toti ostasii sai i-a omorit si i-a aruncat in riu de i-a inecat. infuleca un soricel proaspat sa aibe de cale lunga si o porni spre cetate intr-un oras mare de aur. apoi incet. stapinul meu a fost jefuit de tilhari. Dupa multe greutati. Si iata acum stapinul meu e in zdrente si vai de el fara avere. Nu use. mai baiete. ca pe-un ghem. ca zice el. Mirtanul se scula. apoi si merita s-o ia. vrea sa o petesc ca s-o ia de nevasta. Toate erau imbracate in aur si in pietre scumpe. stapine. matasuri. sa-1 vad. maria-ta. stapinul meu s-a luptat cu zmeii pe slavile cerului si a furat-o de la o zina pentru fiica mariei voastre. vazindu-1 pe el dolofan si frumos. credeti ca rochia zinei sa-i — Marite imparate. insa el ne asteapta in marginea padurii cu mergem acolo cu mireasa sa i-o ducem. sa-mi traiasca ! Sa intre ginerele. ce s-a intimplat ? Da el se face ca stie tot ce s-a intimplat. pina noi aur git. adevarat stilp al imparatiei. Mirtanul nazdravan se opreste in fata imparatului. desface — Ce. asa cum vreau eu. aurul si argintul. si voi asa va purtati cu un strain? Rusine sa va fie Ostasii pusera capul in pamint si-i dadura drumul la imparat. Imparatul netezeste barba. ii privi pe ostasi drept in ochi tinta si necioplitilor. Cind pasi inauntru sa-i ia ochii oglinzile. unde era cea mai frumoasa fata din imparatie. zina zinelor Pe drum niste zmei se bateau in slavile cerului pe o zina furata dintr-o tara de la capatul lumii.

ca vine imparatul cu ostirea praf va face ai mici ? Vai de mine. cuscru saracu Mirtanul nazdravan sari pe coama unui armasar si s-a facut nevazut. tine-ti firea ca avem si noi toale imbracam ! Imparatul porunci sa sa-1 imbrace pe ginere in haine de purpura de aur si mearga nuntasii putea — Maria-ta. asa ca au ajuns de pomina. Cind a ajuns la casuta saracacioasa a mosneagului 1-a gasit numarind boabele de fasui sa le bage-n oala. ca mirtanul nazdravan stie ce face. Cind s-a apropiat imparatul cu nuntasii si din departare au zarit palatele de clestar poleite cu aur. pe stapin. ca a dat procopseala si bogatia pe capul la casele zmeilor. Apoi s-a pornit o numta mare. mare naiba fasuiu. mincau si jucau cu danpi inainte chiuind de bucurie. inainte. Si eu unul am apucat de am purtat o hora inainte si toate printesele isi dadeau coate. Iar mirtanul nazdravan a purtat si horele inainte si cu intelepciunea lui i-a procopsit pe stapinii sai si i-a purtat de grije imparatiei. nu mieuna degeaba. ce ne facem cu copiii ! — — — Zburati prin nori Zmeii — cu ei. la ! — Hai. mai sa-1 baiete. omoare — Asa asa sa-1 e. mirtane nazdravane. fugiti care pe unde puteti. in toate Jarile si nu le putem da de capatiiul lor. si Mai fratilor. zise mirtanul. Vorba batrineasca: mintea domneste. ca nuntasii s-au inva{at pe trai bun si petrecere si cuscrii la fel. Avem nunta fiica imparatului. cu beutura si purcei fripti si nunta cu dt cu atit se prelungea. urca-te pe coama lui si du-te drept — Imbracati-1 si aduceti-1 teafar la nunta. Iar palatele lor cum Atunci mirtanul s-a inapoiat la ginere si mireasa. a pus si el o sabie la sold si-a pus mirtanul pe umar si au plecat cal. Mirtanul eel nazdravan o lua de goana inainte si ajunsa in palatele de clestar ale zmeilor. Mirtanul ii ceru voie imparatului sa mearga inainte sa spuie argatilor de la palatele stapinului sa aiba grija. s-a inchinat in fata imparatului si i-a pupat mina zicindu-i: Prea inaltate imparate. s-au bucurat cu totii si insusi ginerele nu stia ce este cu aceste minuni.! — Lasa. mai nazdravane. slavile cerului. si e. ba eu zic bine ca a scapat numai cu atita. lasa la vostru. Bine. Tilharii am auzit ca 1-au dus si 1-au legat intr-o coliba. ma — Suie-te pe mosule taci. ca stapinii sai erau niste natafleti. astea sint palatele mirelui Bucurati-va si va veseliti. in timp ce stapinul lui se ana in trasura linga frumoasa mireasa. stralucind in bataia soarelui. si — Aoleu. mosule. auzira luara zinele furate in brate si copiii si dusi au fost in au ramas goale. ce crezi? misuna lumea de tilhari. tine un cal. degraba si pitulati-va prin nori pina ce nu va ajung. Tot beau. furindu-i tot ce avea in palate. mintea imparateste se infierbinta ! 144 . se-nsoara baietasul tau cu faci sa dau in vreo belea cu imparatul. iata. insa nu s-ar face sa nu-1 aducem si pe tatal imparatului meu la — ! nunta feciorului sau. Mosul s-a imbracat in toale imparatesti.

Da lupul i-a zis: Eu stiu unde te duci . doua zi. A incalecat el pe lup si au ajuns la un rege. da in lungimea satului era o tabla cu trei drumuri pe care scria cine da pe drumul asta moare de foame. Au luat toti cite trei cai. Cei doi se intilnira si venira indarat. Da colivia avea sunatoare si-1 prinde acolo A A A — : — — : imparatul. — Ce ma — Pai mi-a mincat merele de aur. Ai sa mergi dupa ea s-o prinzi. colivia la Da lupul il duce f i-am spus eu sa nu iai capastrul ? Atunci a plecat el la fata lui Ros-imparat. el trist la lup. s-a dus eel mijlociu. Da el cind a vazut capestre cu nestemate a luat si capestrele. n-ai cetit tabla ? Da-te jos sa-ti maninc calul. Baiatule. el o arunca pe spate si fuge cu ea si fuge la imparatul Verde? sa-i dea fata. i-a furat merele si marul i-a ramas gol. dar sa-mi aduci calul lup sa plinge: Vine — Ce ma? — Luai ma prinsa m-a trimis dupa calul faci. iar te prinsa ? — — — Merge — Ce. Te due eu finca pina la tine n-a indraznit nima sa vie. S-a dus si a stat pina la miezul noptii. da el pe drumul pe unde-i maninca lupul calul. Si acuma feciorul eel mare i-a spus lui tata-su ca el se duce la noapte sa vada cine le fura merele. da pasarea la rege in colivie ! I-a spus sa ia numai pasarea fara colivie. Cei mari au dat pe drumul pe care se moare de foame. da noaptea sa cocea si nu stiu cine le fura. Dimineata s-a dus la tata-sau si i-a povestit. a pus pe linga el maracini si cind a cucait. ca n-ai ascultat. da el eel mic. daca-mi aduci fata lui Rosu-imparat. A sunat din corn si a venit imparatul. treia sara s-a dus si copilul eel mic. Acolo lupu i-a zis ca nu-1 mai lasa si s-a dus lupul. — Verdes-imparat. s-a pitulat sub trandafiri si cind trece fata imparatului cu fetele pinga ea. mersa mai departe pe drum si-i iesi lupu-n cale. 145 . bre ? Iau calul ca sa-1 dau imparatului sa-mi dea pasarica care mi-a mincat merele de aur. ma. cei mai mari. s-a intapat si s-a trezit. Pi la 12 noaptea a venit cineva. a apucat-o de-o pana si pasarea a zburat. Cind la mijlocul noptii. a dat de maracini.LUPUL fost un om care avea trei baieti si el mai avea un mar crescut in balegar care facea mere de aur. Zice el ia sa ia el si colivia de aur. ca sa-i dea in schimb calul. te duci dupa pasarea de aur. da a venit cineva si i-a furat merele. dau. S-a dat jos si i-a mincat calul. cind a ajuns acolo i-a zis sa ia numai calul fara capestre. cine da pe drumul al treilea ii maninca lupul calul. Ziua marul inflorea si lega. fi-1 dau. lui Verdes-imparat. i-a venit somn si a adormit. da tu mi-ai adus calul de m-am saturat si eu odata ca tare jigarisem. El e mai smecher. ? "Ti-o la lui si e. El binisor s-o prinda. altul pe drumul unde se moare de sete. vine o pasare de aur si culege merele de aur. Cind colo. si si imparatul cu calul. Ce faci. cine da pe alalalt moare de sete. vede el colivia de aur.

strigara birovii de pe culmile dealurilor. El s-apropie . Dimineata doar gaseau zidurile pravalite la pamint. Pe urma a adus tot lupul singur de a furat si pasarica si de acum si lupul si ei doi si pasarica erau in mina fetii. Da — la — PASAREA ZAMBILA Cica odata de demult. Bine.! lupul vede ca ei se iubeau si zice: stati voi aid. ca buturuga mica rastoarna carul mare. Sa-ncerc. asa ca multe se suira pe omul acesta. lupu le zisa: Acum dati-va toti jos de pe cal. maria-ta. Un om sarac isi ia si el inima-n dinti. simti Furnicile se izidira care incotro. eel sarac isi lua arcul. Dupa aceea au pornit sa lucreze mesterii si calfele. sapa-mi aici o groapa mare. ar fi trait un imparat mare. graindu-i: Prea inaltate imparate. lasa-ma sa incerc si eu sa pazesc si sa aflu ce duhuri necurate fac asa de mare paguba si necaz imparauei tale. li dau inainte cu lucrarea dar in zadar. dar uite. ca ma due eu singur §i-i iau calul imparatului fara sa-i iau capastrul. Mersara si ajunsara unde mincasa lupul calul. incinsa sabia lui si la cele patru cornuri de temelii puse musuroaie de furnici. numai ca toate se incearca fara rost. intr-o imparatie mare. dumneata un slabanog zdrentuit. ce se zidea ziua noaptea se farima. se batura tobele. le-a zis. de cind cu lupii ai albi. noaptea se darima. calfe* si zidari. pina aproape Cum de zina. N-au izbutit ei viteji si voinici tineri buni de vina. ca ceva este necurat la mijloc. I-a sapat baiatul groapa si i-a dat brinci in groapa ca sa moara lupul. care-si pusese-n gind sa ridice-n lume cea mai mare si A adunat de pe fata pamintului noua mii de mesteri mari. Isi da seama ca nu este de-a buna. au facut semnele crucii pe vatra manastirii si i-au pus cu mina lui pietrele din temelii. vestita biserica. nima n-a trecut ca sa-i maninc calul si eu am rabdat de foame si de acuma nima n-are sa mai treaca in afara de tine si sapa-mi groapa ca sa mor in groapa. Iar ei au plecat la ta-su cu pasarea. Cazu pe ginduri si imparatul. ca de citi am stau aici. 146 soarelui. cazind la pamint. sa auda lumea si tara ca mscai dusmani neispraviti. darima lucrarea imparatului. toti calari pe un singur cal. incearca Esti slobod sa incerci. cu parul lung auriu. — — ! — — Incearca^ dar eu n-am Omul nici o nadejde. toti adormeau si nu vedeau nimic. Ce ridicau ziua. ca lumina de ea si o prinde de codite. Apoi el s-aseza intre alte musuroaie de furnici. Zina era frumoasa. omule. Se chinui cit se chinui si un miros frumos simp si adormi. i-a dat brinci si a tras pamint piste ele. muscaturile de furnici se destepta din somn si o lua pitis-pitis. Ba mai spuse ca da un corn din imparatie aluia care va prinde pe raufacatori. dar degeaba. Zis si facut Multa lume capata curaj crezind ca o sa se procopseasca cu vreo palma de pamint din imparatie stind noaptea la pinda. Se cobori din cer o zina si incepu sa darime zidurile. La miezul noptii il apuca un somn ca din senin. Ce sa fie? Cine-i darima lui noaptea zidurile manastirii? Dete sfoara-n Jara. merge la-mparat.

Adasta el trei zile si aude pe-o aripa de nor un cintec frumos care s-apropia de pamint. Cum incepu ea sa cinte. tigrii. merse si mai mult si ajunse la un copac mare. toate pietrele se prefac in oameni. cinta si zboara. — Nici moarta nu Asta sa — Te rog. Se mirara ei. cintecul. Merse fiecare inainte. fiarele incepura sa se manince intre ele de fcame. Dar sa astepti pe-aproape. ca-p jur ca de-aci incolo n-am sa mai imparatului. Sa nu te indepartezi ca te impietreste si pe tine. ca sa scapi omenirea asta de la rau. A facut farmece si a impietrit tot ce-a fost frumos si a avut viata. ca de matase si plingea. pasarile si izvoarele toate erau oprite de o zina rea pe loc si facute stei de piatra. Numai ca sa scape cu bine. Ce era sa faca ? Trebuia sa a^tepte trei ani pina la SiriZiieni. si va invia lumea din morti si iar o va fura vulturul eel negru din cer. dar fiecare se grabea inainte sa dea de Pasarea Zambila. si fara grai. sufletul Ca mi-i drag ca Pasarea Zambila cinta peste tot si minune. Zina care era pazit5 de cei trei iepuri ii spuse sa mai astepte ca peste trei ani iar va veni sa cinte o data. izvoarele se dezleaga si ciu-g. iar. codrii capata frunze. Imparatul avea trei iii mindri. se arunca asupra pasarii s-o piarda ca sa nu mai cinte. Oamenii prefacuti in pietre se sculara si pornira la lucru. vitele. omule. au pus miinile la ochi si s-au invirtit de trei ori si in ce loc s-au oprit intr-acolo drept au pornit fiecare voinic. Cind auzi imparatul ca i-a fost zina la mina si i-a dat drumul a fost din putin sa nu-i ia capul. Copacii. necazul necazurilor. De aci incolo zidurile se suiau mindre catre cer si nu se mai surpau. cimpia si roadele pamintului. Fata adasta pina ce adormira iepurii si-i povesti ce este in imparatia asta. baba rautacioasa. Fratele eel mic. incalecara armasarii si dusi au fost. Tu esti trimis de Dumnezeu. cu un dinte-n gura si un corn in frunte umbla in tara asta cu maghii. florile. Mai era putin pina la slobozirea bisericii si nu se da de Pasarea Zambila. frumosi si curajosi. De copac era legata o zina cu coadele ei lungi. Sa-i spui imparatului ca atunci cind o sa se slobozeasca biserica. zidurile au sa se surupe pe omenire si toti vor muri cu imparat cu tot. Cum o prinse. Era Pasarea Zambila. toate erau impietrite. ursii. ai si viaja. Atunci — O fiarele. moarte. iar Pasarea 147 . Ii spusera imparatului ca ei se due s-o aduca pe Pasarea Zambila. Dar un vultur cu cioc de fier n-o lasa in pace. Al patrulea iepure ii da apa si hrana. Au mers ei. atit de turbat in minie era. serpii. cintind cu un glas frumos de inger picat din cer si to|i tot ce era impietrit invie ca prin 3 mortii ies din pamint. leii. Acolo in tara asta. ca de mila mea vine aici Pasarea Zambila si-i vine rindul ca sa cinte. Pe de laturi o pazeau trei iepuri urecheati si fricosi. S-au asezat sele-n sele. Stai ! la stric nimic te las ! stii sarac. el ii zimbi si z se: va invia padurea. Dimineata ii povesteste de-a rindul imparatului cele intimplate. au mers pina ce au ajuns intr-o tara mare pustie. mai istet din fire. iarba inverzi. — Cinta-ti zina. oamenii. sa caute Pasarea Zambila s-o puie pe aia sa cinte mai intii in biserica si dupa aceea sa intre lumea la rugaciune. Omul eel sarac se-ncrede-n zina si-i da drumul fara sa-i faca ceva. . pasarile prind aripi. iar se impietri toata omenirea. florile capatara boboc si miros.! ! ! — ca te-am prins De mine nu mai scapi — Lasa-ma. ca-ti spun care este taina tainelor. lata ca vine Pasarea Zambila. Tata-su le dadu bani si-n desagi de-ale gurii. oamenii. om inima da-mi nu ma omori.

Printul intreaba pe zina. opinci si haine ciobanesti. se temea sa spuie adevarul si tacea. inalta pina la cer si poleita cu aur. care le-au scos din ghearele zmeilor si le-au adus la curtea imparateasca. zina la fel. tina adinca. El aduse zina si Pasarea Zambila. dezleaga zina legata cu coditele de copac. Mai inainte de nunta se batura si mijlocasul il omori pe fratele ! eel mare. In piata cea mare a cetatii. ii pun gind rau si intr-o noapte il omoara. care sa se insoare cu zina cea frumoasa. mic Apa Un imparatului. ca aduce o zina si Pasarea Zambila. iar Ea. apoi in toale imparatesti scsi si printul eel mic si voinic. — — Tu te robisera si erau 148 . plingea si poporul cum o vedea plingind. Printul eel mijlociu se puse cu zorul sa se insoare cu zina cea frumoasa. plingea si el. i-au lasat in jos o fringhie si 1-au tras a far a la lumina. Veni timpul sa slobozeasca biserica cu noua turle. Baiatul trage cu arcul drept la vulturul cade si se face loman. Pasarea Zambila se intrista. Ei spun la Pasarea Zambila si Zinei ca pe amindoua le vor omori daca vor spune imparatului ca ei 1-au ucis pe fratele eel mic si ca ei sint cei mai viteji din imparatie. Era chiar in ziua nuntii cind trebuiau cei doi tineri printul eel mijlocas si zina sa se cunune la o alta manastire. Imparatul in zadar o suia pe manastire sa cinte. omoara iepurii care o pazeau sa nu fuga si cu amindoua se duce sa se intilneasca cu fratii sai. ca sa auda toata lumea. regi si printi din toate imparatiile asa cum este adetul la nunti. Cind 1-au auzit in fundul fintinii vaitindu-se. Au fost poftiti imparati. ciine ciobanesc a auzit si nu s-a lasat pina ce nu i-a dus pe pastori pina acolo sa vada ce este. Lumea adunata credea ca se va face judecata pe sprinceana. Suira Pasarea Zambila pe manastire sa cinte mai intii. dar se intrista auzind ca fiul eel mic a fost aruncat de niscaiva tilhari intr-o fintina fara fund si acolo s-a prapadit. Pasarea Zambila.Zambila cinta. scoborind ca o sageata ca uitase de ziua pe Pasarea Zambila. Imparatul se bucura vazind Pasarea Zambila. Fratele eel a fost aruncat aproape mort de catre fratii sai intr-o finnefiind adinca el s-a trezit de raceala si a strigat ajutor. Cei doi frati incep cearta. imparatul era judecatorul. gata s-o casa sufletului cer. Vine vulturul din prinda si asta. singurel cu sabia. facindu-si socoteala ca este vreun semn dat de Dumnezeu. Astia cind 1-au vazut pe eel mic ca este mai curajos. Tocmai atunci sosi la nunta si printul eel mic imbracat in sarica. i-a luat oi la casa si ei Atunci baiatul cu turma de palat cele intimplate. Amindoi o voiau si nici unul nu se lasa in voia celuilalt. chiar si frate-su si cu imparatul. Ea desi stia ca printul eel mic fusese omorit chiar de acest frate mijlocas. Zina insa plingea si nu voia sa se faca nici o nunta. la locul de unde se despartisera. Pina la urma ajunsera la cearta si bataie. Cind colo. ca in loc sa cinte. La nu se tragea nici o nadejde ca prinpal eel Cine te-a scos din miinile celor patru iepurasi care zmei prefacuti in iepuri? singur. si amindoua ramasera tacute si triste gindindu-se ce rautate poate sa fie intre oameni Ajunsi la imparat se laudara cu isprava lor si povestira nascocind fel de fel de minciuni. ca sa nu se darime biserica. El merse drept la imparat si-i povesti cum 1-au lovit fratii si 1-au aruncat in fintina sa moara. Ciinele a luat-o inainte iar ei dupa ciine. pasarea plinge si tace.. Pasarea Zambila vazuse toate dar se temea si ea de razbunare. ca sa povesteasca mic o sa mai calce pragul casei. Apoi in loc de nunta ceru mai intii sa se adune toata lumea din imparatie si sa se faca judecata fratelui sau ucigas. Calatoresc ei vreme lunga sa le-ajunga pina ce se intilnesc cu cei doi frati.

cine a omorit vulturul lovit cujitele si ? ia sotie. Lumea adunata a cerut sa-1 omoare si a sarit minioasa pe el. intrebindu-1 E. saraci lipiti pamintului si traiau la o margine de mare. ce pedeapsa i se cuvine unui fiu atit de ticalos pe care nu-1 mai socoteste vrednic sa-i fie fecior si mostenitor. Se duse mosneagul la mai. astepta. da-mi drumul. ce astepta si veni pestele — : — in prundis.: ! : — Cine m-a cu m-a aruncat in put — Fratele tau. Pestele cum s-a vazut in undita a inceput sa se zbata si sa vorbeasca de parca avea glas de om Mosule. du-te si cere-i pestelui de aur sa-ti dea o albie. mai omule. pentru dreptatea ce s-a izbindit. Se sfinti biserica si se cununa zina cu fiul eel cuminte si viteaz de se bucura intregul popor si bogat si sarac. printul eel mic ruga Pasarea Zambila sa zboare pe biserica de aur si sa cinte. intrebati pe Pasarea Zambila. Pasarea Zambila si incepu sa cinte cu un glas frumos si duios. ce e. de picau frunzele pe jos. Asa si facura. Baba da-i pe el sa fie afurisit si marturisit. cu ciocul de el este voinicul eel viteaz — Dar cine a mai vrut ma omoare — Fratele mijlociu te-a injunghiat cu sa ? eel cutitul si eel mare te-a aruncat in put. care vrea sa ma de mare te-a aruncat nu ajutat Dumnezeu. Mosu i-a dat drumu uitind sa ceara sa-i faca si pestele lui vreo bunatate. de aceea — Marite imparate. La coconi sa pomeneasca. mosule ? Te vad trist Sint trist ca baba m-a certat fiindca pentru fapta aia nu ti-am cerut ceva sa — — ne imbogatim? — §i ce cere — Cere o avem ? albie. Mosu mergea cu undifa si prindea cite un juvete. sa si noi in ce spala camasile de cilti. iar eel in nici i-a fier si a scapat-o din robie ? Imparatul a intrebat-o si pasarea a raspuns ca care a scapat-o. Facu nunta imparateasca. 149 . macar atita fa si tu. Odati. Dupa asta. Cind ajunge acasa n-are de lucru si-i povesteste din fir in par babii. Atunci imparatul a poruncit sa-1 ia pe ginerele ticalos sa-1 lege de patru cai salbatici si in fata mulpmii sa-1 spintece-n bucati. Baba ii frigea pe carbuni si asa isi petreceau din greu bStrinetele. ca n-are minte si cite si mai cite vorbe urite. Si jucara toti pe loc Cu povestea din Timoc ! PESTELE DE AUR A fost un mos cu o baba. dindu-i libertate si viata. Iar bucatile din trupul lui sa fie duse in padure si aruncate fiarelor. Du-te. Atunci imparatul a intrebat cu glas tare poporul adunat sa-i spuna. arunca mosu undita si prinde un peste de aur. Si jucara toti prin tinda Cu picioarele prin grinda. put. ca-ti voi face si eu vrun bine.

pe — Bine. giste. De ce n-a cerut un lucru mare si scump. mare cu ferestile in soare. mare. oare. Se duce mosu acasa si cind colo. c3 altfel cu baba unii maidanul plin de slugi. nu unul. la spune ce porunci ti-a mai dat baba? Cica sa-i faci vite cornute. Sa te duci tontolocule si sa-i ceri de data asta sa ne umple maidanul cu oi. se fac voile. in locul colibei proptite cu pari. bibilici. baba pe el. Se bucura baba. ca e un Pacala. Cind ajunsc — — vede. Baba cind il vazu. Cica sa-i faci si ei sa se bogatie. Cum il vazu. sta si chibzuieste. oi. Cum il du-te acasa ca acasa. Mare minune e si asta si tuna in casa bucuros. incepe cu vorbe de ocara. du-te acasa ca ii zice: taica. pestisorule. da-i: Ajunge acasa aduc apa. Cind ajunge mosu aproape. ca baba. Se duce mosneagul la marginea marii si asteapta pestele. Trebuie sa te-nvat cere-i si argati. Iar ai venit. Baba insa. mosule. baba ti cum dai nu e multumita. care pina la urma are sa-i cear5 si steaua de pe cer. altii si taie 150 . gaini. ca asta n-o scot la capatii. Du-te si ai sa ai si argati sa te slujeasca ca m-ai scapat de la atitea. rate. cine o sa le araneasca? Baba cum il vede se repede la el cu o falca-n cer si alta in pamint de suparare. vede o casa alba. te si si altu stia ce sa ceara. — Pestisorule am sature de o casa — Bine. unchesule. se bucura si mosu. golumbi si cu toate ielea. cine o sa le pazeasca. se due la moara sa macine si cite si mai cite Sta mosu incremenit la toate minunile astea si isi zicea in gind ca nu e de-a buna cu baba asta. Se mira mosu si cazu pe ginduri ce-o sa se faca el cu atitea vite. stii ? ! taina. — Pleaca mosu iar suparat la marginea marii si asteapta sa vie pestisorul de aur. lemne. Se pune pe capul mosneagului iar Fugi indarat. ca destul ai facut pentru el. ca nu se pricepe ca ea sa ceara. Iar se-ntoarce la pestisor tisorul il vede si-1 intreaba: Unchesule. nima-n sat sa n-aibe ca ea. ma prostule neispravitule. stiu de ce De ce? nu stie cum ci multi ci si averea e sa-nceapa vorba de rusine. iar nemultumita. dunga tinzii sta o albie de plop noua-nouta. mergi sanatos ca si asta oi face. mosule si cere-i sa ne faca pestele de aur o casa. — — — Sa-mi dau — Bas asa Da de unde — Asta e o mosule — Multumesc. Unii mulg vacile. vaci. Bine. sa iertare. altii tasala.: ! ! p se va implini dorinta. oare multe si pasari multe. — — — eu o muiere proasta cum sa — Ma daca era capatuiesti? — Fugi. mosule si tot suparat te vad. vite mari si pasari sa n-aiba nima-n sat ca noi. Pes- pe stapini. ca e un Tindala. curcani. maidanul plin de boi. ceri ! ai venit sa-ti argati.

nimic din case. cum o vazu. unchesule. din palate. Cind ajunse mosu la bordei. mosule. eu am crescut cu pupln am gaina mea. daca asa p-e dorinta.! : ! roaicele. taica. Se duce mosul acasa si cind colo. din argati si argate. se puse pe el cu cearta si bataie. te si sa-i ceri sa-mi dea fi si mie argate asa cum au boie- ceri si n-o bine ! venire-ai invirtindu-te si si rasucindu-te si fa ce-ti spun. Baba sta cu mita pe vatra si blestema pe al ce i-a luat averea ?i bogatia pe nedrept. fost si trait bine in bordeiul si zic. ciocanind prin buturogi ajunsa la o buturoaga mare si cam putreda. asa ca A intr-o zi. sa-i aduca lemne de iarna si faina de mamaliga. nepoti si baba la mos. cu porcul meu — Bine. nu avea care sa vada de iel. destul era batrin. da si rau sarac. sa-nchina. asa ca eria mosu singur in casa. Mosu. Cum il vede pestele stind pe mal iar oftind ii zice nu te lasa baba ? — ! ! teasca supararea. Asa scapa mosneagul de gura babii si baba de atitea bunatap. Eu ia-ndarat meu. ajuta-ma sa sparg cu toporu buturoaga asta. pestisorule — Vrea argate. tot ce i-ai dat s-o saturi. sa-mi umplu si ieu traista » mosu ! 151 . din vite. teasa — Tu cum mosule? — Bre. — Ce mosule e ceva nemul jamire — pestisorul Auzi ce naroada. sa fac. prea multe — Du-te. Ce bine o sa fie atunci O sa se mire lumea si tara de ce sint eu in stare sa fac Merse el plingind si asteptind sa iese pestisorul de sub val ca sa-i poves- — Hai. pina ce-si dadu sufletul de suparare zgripturoaica. ama fara lemne n-a putut. Mergind mosu pin padure. e. asa am ? Iar ! Iar. Ajuns acasa vede baba cu argate in dreapta si-n stinga. iel loa de acasa o traista pe umere si un topor si pleca dupa buturoage de-ale mici. Mosul. pe mine imparat. — Sa duci indarat — Babo. N-a avut nima in sat. cu puteria ta. Dar nici cu asta nu se mulpimi. vrea sa fie boieroaica. taichii ! zice cica s-o faci pe ea impara- si doresti. sa ruga lu Dumnezeu asa: «Doamne. 's facu o cruce cu mina a dreapta. ceva sa sa sparga cu toporul. iar ea da la porunci. nu se multumeste cu ce are Du-te acasa ca si pofta asta i-o fac. hai. iar pe mine sa ma faca imparatita si pe tine imparat. nurori. POVESTE DE UN MOS CU O BUTUROAGA fost un mos batrin care ramansese singur in casa: ii murisa toti copiii. Sa te duci si sa te grabesti sa-i ceri palate-mparatesti. ca mosu ce sa faca de cind iel a ramas singur in casa? Intotdeauna la culcare si sciilare s-a rugat la Dumnezau sa-1 ierte si pe iel ca nu poate sa traiasca singur ! Mosu s-a nacajit sa traiasca asa greu. tontolocule. — Nu. asa traiau de rau.

luminosule « Mosul al luminos stia ca-i trebuie la saracul de mos multe ama mai intii. mosul s-a sculat de noapte.Dupa ruga mosului ridica toporu sus si dete o data in buturoaga. ii lega intr-o cirpa. si cu toporu. inchisa magariul in satra. galbini. stapin al magariului. de spargi cu toporu casa mea ». cumpara lemne si traia mosu bine mai decit altii in sat. nacajitul de mos. ca mult ieu sint si sarac. Mosul sarac porni sa povesteasca la alant mos cum e rindu. [dincolo de cring si vazu [poiana verde de iarba. aschii. Lo magariul de un curmei si pleca cu iel sa-1 pasca da si sa mai adune \Tun lemn uscat de foe. nepoti. insara. umplu traista. ma doare picioareli si selili ma nacajesc cu o traista. Mosu pusa traista plina de bite uscate. saracule. ce rau ti-am facut tie. Tu sa-I iai cind Saracul de mos cu mare drag si multa voie auzind unde ie magariul sa-nchina la Dumnezeu lui ca di-acuma inainte nu mai merge pe picioare. ii pusa iar in cirpa si asa porni mosu sa-si vina la socoteala. da a ramas citi un galbin pin 152 . n-are care sa vada de mine. vine un bogatas pina la mos si-1 intreaba vrea sa-i \anda torul ? Mosu sa gindi mult si spusa « vind ca n-am loc nici mosie : unde sa toresc cu iel ». facu mosu o gramada mare de b§legar torit. Porni saracul. Saracul de mos spune « da-mi ce vreai tu. pascut de iarba. « Iote. Petrecu mosu asa bine cu magariu multi ani. Pleca saracul de mos colo. sparsa un nod bun. fara copii. da si magariul pastea pe poiana cu streangu dupa iel. Mosu lo galbinii. iote magariu colo. du-te de ia-1 de streang. Mosu avu o satra batrina cutrupita cu paie si cu feriga. Da intr-o zi. Sa ogodira. ia-ti traista cu aschii si incaleca-te pe iel. loa mosu pe torn magariului. clece. Porni bogatasu sa care toru cu carul incarcindu-1 de baligari. da sa stii. dimineata in varsatul zor'ilor. sa dusa acasa sara. sa-1 pupe pe magari. acolo magariul paste si are la iel un streang tiris dupa iel. avea mosu bani si cumpara porumb. da magariul porni sa-1 linga pe saracul de mos. Si in dimineata a de doua. buni bani pe tor. aproape pusa mina pe magar. da aranind baliga la magari. Mosu incepu inchinindu-sa domnului si il ruga de sanatate la mosu al luminos pentru ce 1-a podarit cu un magari. dincolo de cringu-ala ieste o poiana cu iarba verde. mosu aranind satra magariului. Mosu iar ridica toporu si-1 infige in buturoaga. saracule. intr-o baliga mosu gasi trii galbini. ce pot sa aduc » Da mosu al luminos se roaga de saracul de mos sa nu-i sparga casa ca-i da ce cere saracul de mos. sa iai sama in toata baliga ca ieste citi aranesti coseria ». facea faina. pana mosu sa bage nodu de buturoaga in traista. Mosu pusa traista pe magari si pleca acasa cu magariul. Dimineata mosu minca o felie de mamaliga cu niste zama de linte. ca sa nu mearga pe picioare ii da un magari. rindu la magari ie asa noaptea cind doarme magariul ! : : << ! : ! : sa caca. pe magari. sa dusa in satra sa vada ce face magariul? Sta in picioare si minca niste iarba ce i-a pus mosu intr-un colt la satra. in doua baligi gasi doi bani. sparsa o aschie buna Mult i-a fost drag la mos ca din buturcaga aia mare umple mosu traista. cum a ramas fara baba. Aduna mosu bite uscate. mosule. ceva mai sparsa. bani n-am. asa sa cumpar lemne si nu pot sa due. griu. iara sa-nchina domnului si pusa mina pe streangu magariului si-1 trasa la iel cit putu. Mergind tiris mosul de dragu magariului. lo mosu banii. ducea bucatele la moara. iel porni sa-i arinjeasca satra cu o furca de lemn. da si cu lemne. sa nu mai vii la buturoaga-asta sa-mi spargi casa mea. Mosu de dragu magariului. si platea la cara cu boi. si un galbin. iaca iasa din buturoaga altu mos luminos ca soarli si luminosu de mos zice la alalant mos asa « Bine.

Intr-o zi. lo mosu o furca de lemn. Care 1-o-ntreba. Inchisa usa cum a fost si pleca cu magariul de funie unde. sezind bogatasul cu magariul in padure piste %to trii-patru zile intr-o noapte a venit un lup si a mincat magariul Cind sa pomeneste bogata§ul din somn. bogatasul sa dusa departe. Ramasa numai streangu legat tasul nu-i sta ! ! de un tirsog. oasa si tavalitura de magari. La mos i-a iesit din gind cum a fost dintii rind la traiul al bun. sa zica ca 1-a cumparat de la bilci. Intr-o zi. ce sa faca sa pazasca pe mos. ia sama la magari. da nici n-a stiut cS e casa lui. : 153 . sa nacaja mosu citava vreme si vazu ca nu ie usor sa arda clecisoare nu tine fee si sa incalzasca bine. veni bogatasul. inchisa usa si pleca.baligi. Mosul al luminos intreba pe saracul ce cere sa-i dea. opri magariul. sa-i dea putere sa sparga buturoaga. sparsa o aschie buna. vede ca magariu nu ie unde-1 legasa. Cind sa ia ce-a spart vede linga buturoaga un mos luminos si vorbind la saracul de mos asa « ce rau t-am facut de-mi spargi tu mie casa mea. ama sa nu mai vina la casa lui s-o sparga cu toporul. da mosul tot mai bine petrece. n-are bani sa cumpere. da bogainima la loc. Intr-o sara mult inourata de ploaie si era mare negura. sparsa o margine din buturoaga. iara lo o traista rupta si un topor si pleca sa sparga ceva mai gros lemn. sa inchina lu Dumnezeu sa-i ajute. ca sa zaboviasca acolo. Saracul de mos mult sa spaiminta de mosul al luminos si porni sa-i povestiasca cum traieste greu si nimica n-are. da sa gindi sa nu fie judecat pentru furat. cum sa aduca lemne cu spinaria. mi-1 lega de un par. bogatasul sa baga in satra magariului si sa baga in paie cam su feriga. sa cumpere ce trebuie. Unde sa sa duca bogatasul ? Acas' la iel nu poate ca ie furat magariul. intra in niste paduri mari. iar ajunge. da porni si un vint cu ploaie mestecata. cind s-apropie vazu mult singe. ce n-are nu poate. or fi vro buturoaga ! $i mergind mosu din stiap in stiap cu toporu si din buturoaga in buturoaga. Mine in zi vine mosu sa araniasca satra de baligi. Vazusa tot cum ie rindu mosului cu magariu Saracu de mos si-i pusa gindu sa-1 fure pe magari. deschisa usa setrii. de traiul omului. dezlega magariul di la par si iesi cu magariul afara. cobori traista de pe magari jos. Da n-are care sa vada de iel la vreme de batrineafa. ca din asta buturoaga o sa umple traista de sparturi. asa ca sa roaga ca a gresit. Mosu batrin cum o vazu sa-nchina. N-are bani sa plateasca. Pusa mosu mina pe topor. sa pitula bine si-si lasa o gaurice cit sa vada ce face mosu. pina mosul pe cimp cu magariul. Asa ramasa mosu iar sarac cum eria dintii. ssi vada de unde ia bani galbini in baliga magariului. ajunge la buturoaga mare si cam putreda. asa ca bogatasul pricepu ca ie dar de la Dumnezeu sa se cace magariul sa ia bani daruiti bani. ridica toporu sus si dete odata in buturoaga. iaca vine mosu cu traista pe magari ajunsa la usa setrii. baga magariul in satra. Da bogatasul sa uita de supt feriga unde sa pitulasa. ca ieu nu vin sa-ti sparg tie casa ta ». bogatasul pazeste pe mos pina cineaza si se culca mosu. balegili la magar Fursi bogatasul torul de acarat. Bogatasul sa-ntrista. sa-ntoarsa acasa si vazu pe saracul de mos plingind de mila magariului. Traia mosu iar din greu. barem vro cinspreze zile si sa sa intoarca iar acasa cu magariul. Mosul batrin n-a vazut bine aranind de Dumnezeu. mai ridica odata toporul iara sus si repezi iar in buturoaga. Cind araneste satra magariului. traiesc mult rau. Mosul durmi greu. pi la chindie. porni sa araniasca baligele magariului si desfacind cu furca lo din toata baliga citi un galbin.

facu o cocina mica. da si gaina ricaia in blocuc la mosu. Doamne.Mosu saracu sa gindi ce sa ceara si zice « Doamne. Asa ca mosu aduna citeva oua si mosu petrecea bine.. sa sada cu gaina ta ». da mosu cum o vazu aproape de iel. aci aproape si vazu lomanuri cu blocuc adusa de potoc . baga mina in chesoiu betelor. Si iara porni mosu sa petreaca bine. desfacu nojita de la piciorul cocosului si-1 lasa slobod pe maidan. cocosu lo gaina dupa iel si pleca la cocina babii. mos. dimineata cind sa scoala vazu gaina ca sede intr-un colt. » Atuncia luminatul de mos spusa asa: « sa-ti dau o gaina alba ca soarli s5-ti faca in toata ziua cite un ou. si vazu in tot oul cite un ban galbin. » « Bine. avea baba copii. comsia sa pi atitia Saracu de mos sa insela aid si-1 lua. Cind fu soarele pe la chindie. in toata ziua. mi-1 unu citeva zile legat cu un iel pin maidan. Mosu o lasa intr-o noapte cu iel in soba. Cocosul umbla cu gaina amindoi. Iote am cocosi si sa bat. stoaca si multe gaini si cocosi. acolo ea ricaie si cata rime sa manince. gaina maninca. ii lega cu cite o nojija de picior cu un cap la nojita de pe alalant de Sede baba pe scaun mincare.» Saracu de mos pleca la potoc. in ou ieste un galbin. baba sa dusa acasa incet cu doua ciumegele. si mosu o roaga pe baba sa-i ajute sa faca ceva dedete babii vro patru-cinci ouS si spusa babii: « gateste. pipi. scoasa galbinii ce loasa din oua si le pusasa in tigaie. ca gaina in toata ziua facea cite un ou la mos. ipl dau unu sa ai si tu. si le lasa lui : « vezi ca nu e bine numai o gaina singura in maidanu tau. sa iai sama. scoasa din sin o bucatura de mamaliga. facu mosu bucatureli mici. cum ajunsa acasa baba desfacu betili de pinga ia. povesti si glume pana mincara ouale din tigaie cu mamaliga calda. decit pe ai mai rai. da-mi ! » a zis. Cind gati baba chema pe mo? de afara sa manince. cu voia ta da-mi ce vreai tu. da cind 1-oi sparge sa-1 maninci. Porni baba sa sparga ouale. Lo mosu gaina. ama intr-o zi iaca vine o baba cocosata si in doua ciumege la mos in soba. la soba si i-a facut un ou ! Mosu i-arunca firimituri de mamaliga. aruncind tot aproape de iel bucaturile de mamaliga. Cind spargea ou si loa sama la mijloc la ou vazu un ban galbin ! Mosul mult ii fu drag cind vazu bani in ou. o pusa in traista deasupra de buturoage : Cum si pleca acasa. Ama baba striga la pe maidan. nu putea sa-i desparta. Baba mai eria in stare mult decit mosu. o vazu. asa mosu cu gaina. mosu ii cite un bit de lemn intr-o zi. Dupa ce sa saturara. Baba dete galbinii la ficioru ei in mina si povesti la ficior cum traieste saracu de mos cu o gaina. minca mamaliga cu oua coapte. Mosu n-a bagat de sama. intinsa repede mina si o prinsa pe gaina. un galbin. da ieu o sa scobesc afara intr-o piatra. sa pun la gaina apa sa bea». care n-a mai auzit sa faca in fiecare zi cite un ou si aia inuntru in ou. nepoti. Asa ca babii i sa lasa la gaina la mos si-i pusa gindu la gaina sa nu mai o aiba mosu. care pe toata ziua sa batea cocosii babii. Trecu multa vreme. o cutrupi cu niste blocuc de paie si acolo inchidea mosu in toata sara gaina. Mosu porni sa o mingaie cu mina pe aripili iei. ie urit si iei singura. Il lo baba si-1 baga in chesoi la bete si tacu baba. gaina sa minta dupa frimituri aproape de mos. pipi !» Gaina minca ce-i da mosu. sara inchide si iel cocina goala far a bit dupa 154 . arunca la gaina citea frimituri si mosu o striga : « pipi. porni mosu sa" cumpere ce-i trebuie ca avea bani. iar ca dintii. nurori. Mosu al luminos ii zisa asa: « Du-te colo unde potocu a adus lomanuri cu blocuc. Mosu gindi ca s-a invafat cu gaina mosului. porni mosu in maidan. Mult era drag la mos de gaina. pusa baba masa si mi-1 lo si pe mos la vorba lunga. da si fa mamaliga.

cinili loa piinea sa : Mosu sa scula de jos in picioare apropie trii deste la mina dreapta. numai sa nu mai traiasca asa de rau. Copilu babii a incbis usa cocinii. vazu gaina cum cinili mosului maninca pine. iaca iel iar sa duce la buturoaga mare. aide ! cere sa-pl dau ce vrei».de gaina. sa te duci. camasa din petece si cheba toata partaloasa asa ca de mine toata lumea fuge. niscai ale sarbatice sa-1 manince. sezu jos. masa. ama Domnu sa-mi ajute s-o sparg sa umplu si ieu traista indata ». decit zisa: « Ce vra voi Doamne luminosu de mos ! » Sa gindi ce s-a intimplat cu magariul si cu gaina asa ca acuma sa-i dea la saracu de mos o maciuca. Ocolind mosu turbat de ginduri. mai la urma. ama sa nu mai imi spargi casa. Uidi mosu plingind de mila gainii si sarac ca vai de ial. fursisa banii topi ce avea. da multe firimituri sa facu. Saracu de mos nu mai stia ce sa ceara. daca lumea din sat nu ie buna. sparsa un parcelus bun. mosu vazu ca ie gaina lui moarta si rupta de cini. da si mosu rau saracisa. n-am ce sa maninc. or sa-si piarda zilili. ca ie zilele lui lungi si are>!nca nacazuri sa traga. baba deschide usa cocinii si pleaca sa iese gainili babii. Opincili din plotoage. or. Mosu vede ca ie traista goala. da cinili dusman. n-am ce sa imbrac. dete repede in buturoaga. gaina veni sa adune firimiturile de pine. ca gaina cu cocosul mosului a venit in cocina babii. Cind fu vremea prinzului. da cind fu mine in zi. ieste acolo o maciuca. sanchina Domnului cu toata voia sJ-i ajute sa sparga buturoaga. Fursi inchinaciunea. or ciuma sa-1 ia. ca nu mai poate sa traiasca. ai facut-o cu toporu. ciocanind pe ripi dupa lemne. da pe buturog sede un mos frumos. ridica sus. Da mosu luminos zisa: « Dumnezeu cu tine. iote ma vezi cum sint. numai porni sa plinga ! si si vaita ca i s-a urit traind si nacajind: « topi ma fura si ma-nsala. de te pusasi sa-mi spargi mie casa ca ieu ti-am facut tie de multe ori bine da nu rau ». s-o iai. spune-mi mie ce ceri. iaca veni si mosu cu traista de lemne si vede un bulban negru linga parepi casii. si nu ma baga nima in sama. iar mosu ridica toporu sus si dete iara in buturoaga. Da mosu « buna srete m-a adus la a mare ofta odata tare. luminos si porni cam rastit sa zbiere pe saracu de mos asa: « Ce te-ai miniat pe mine. mirai la gaina sa fuga ama gaina nu fuge. s-o pui pe poli^ si ce god iti : 155 . ca tu te duci acasa la casa ta. da a mia o vezi cum ie. sparsa o margine buna. nima nu-mi da nimic ». iel iara sa duce cu traista si cu un topor pe deal si sa ruga bunului Dumnezeu. ca ie intreaga. Saracului de mos nu-i da-n gind ce bine i-a facut. o plinsa mosu pe gaina multa vreme. da si baba mi a bagat de sama. sa intoarsa bulbanu. nacajitul de mos nu mai stia ce sa faca de neavere. vorbia el singur buturoaga. de-a pastravala. la la cine. n-avea ce sa mai manince. cinili sa rapezi la gaina implinta gura in ia o stoarsa mult asa ca gaina sa spaiminta de cine. o boata si ii spusa la saracul de mos asa « Iote colo in virfu coasti unde-s fagii frinti de vijelie. mosu ii dete cu picioru la bulbanul negru. da nici ce sa mai cumpere. lo toporu in mina. asa de sarac si rupturos uidisa. isi ruga intotdeauna moartea. sa te duci acasa. or altceva. baba loa un codru dusa in baligari s-o manince. de-a pastravala si veni pina aproape de casa mosului. cu nepotiii. nu sa lasa pana n-o umple. ca un cersitori. lo mosu sa gabe spartaturili in traista. multa vreme. baba minca cu de pine si-i da copiii. n-am pe nima care sa vada de mine. Daca vazu mosu ca nu ie iertare de la Dumnezeu si nu-1 ia. Aci fu si gaina cu cocosu mosului.

acolo vazu o maciuca ca de toba. da-mi mie ce mi-e drag da-mi o turta de pine calda si moale sa manince mosu » Cum fursi ruga. maciuca de fag. iel ce i-a trebuit a cerut de la maciuca de fag. eria calda. iesea aburi din ea. tuna in casa. o lo in mina si pleca acasa cu maciuca si cu traista de lemne. Fata a mai mare ce fkcu ? Dete trochipi la a mijlocie si le porni la apa pe ale doua da ea sa trasa colo in colt la balcon. niste fagi frinti ! unde fura : ! ! : ! : facura. dedii trochipi mea la fata mijlocie. Iaca vine fetele di la apa rece. ducep-va la apa rece. vede o turta de pine pe masa lui. da-mi mie o cinie de peste si o mamaliga calda ». sa resi sa-si cerce norocul. ca mosu a lapadat toalili ale rupte si imbracasa toale noi. sateni. sa auz si sa vezi ce face mosu. da maciuca o pusa pe polita sus. cerep trochitale sa-i aducep apa rece di la fintina. da iel sa trasa linga polita unde eria maciuca de fag si pusa mina pe ea si sa ruga asa « maciuca. iti pune pe : « masa da-mi pine. la o rugaciune dreapta de ana ce avea si iel saracu in casa lui si intr-o zi ne mai putind rabdind de toate. da satenii. vazura pe masa o mamaliga calda si o cinie de peste. da a mai mare pitulata in balcon. Mosu fursi rugarea. pusa inaintea ei niste parpde si porni sa-1 petreaca pe mos cu ochii ce face. mosu sa-nchina. aude odata o zdupaiala in soba lui Cind s-a zauitat. tuna mosu in pravalie. lo traista. pusai inaintea mea niste partale rupte si pazii pe mos. Intr-o zi. Mosu mult sa gindi unde Minca s-a vazut o maciuca sa-ti dea ce-p trebuie.. Mosu veni aproape de polipl. cu o cinie de peste. sa juca fetele pe drum iaca. doua care sintep mai mici. Spusa babii: «iote ce facuram. . Petrecu mosu mult bine cu maciuca. ea-ti da pe loc. Mosu ne dete trii trochipi si io sint mai mare. da io ma pitulai colo in balcon in colt. Tunara in soba la baba si fata care pazisa pe mos. ceruram di la mos trochipue sa-i aducem apa rece di la fintina. ! cum spusa mosu al luminos. sa dusa aproape de polita unde ieria si maciuca. sa ceara de la maciuca barem o turta de pine calda si moale. Cind auzi mosu. Mincind mosu la masa mult sa mira si zisa iel « mare ie Dumnezeu. aide odata o zdupaiala in soba da cind sa zauita vede pe masa o mamaliga calda. da fetiplli cind mosu le vazu. Asa mosu. Porni mosu sa aiba si bani si ce god i-a trebuit. pui mina pe ia si sa zici asa Ce god t-o trebuia tie. Ajunsa mosu acasa. pusa mina pe maciuca si zisa asa « maciuca de fag. Fetitali detera trochipue la mos si plecara iara la baba care le minase Ia mos. te duci la ia. lo trochitale de dupa usa casii si le dete la cite trile cite-o troaca sa sa duca la apa. sa-curara pina la usa mosului si cerura de la mos trochitale sa aduca apa. da si mincare buna ». porni sa povesteasca ce-a vazut pazind pe mos. toporul si pleca colo in virfu coasti de vijehe. cum isi gateste demincare si sa vii sa-mi spin mie rindu mosului ». aducind lemne cu o traista rupta in fiecare zi. din voi trii fetita. Cind mosu pusa mina pe turta. Mosu nu mai putu de drag. daca va da trochitale. cum mi-a ajutat si mie ». Vazura lumea. pusa mina pe maciuca si porni Fetiplle asa si traista incrosnata : 156 . comsiili mult sa gindea: « de unde mosu are bani sa cumpere toale. Mosu o lo si o dete cu mina dreapta de-a bobdaproste la mina stinga si sezu sa manince o pine calda si moale cu ceapa pisata intr-un blid. linga vatra focului rasturna traista de clece. comsia de baba a mosului ce sa faca? Cheama baba trii fetita din mala la ea acasa si le spune la fetita asa « paziti cind vine mosu de la lemne si duce-p-va la iel in soba. or bani » ». da-mi mie ce mi-e drag. iote vine mosu cu de lemne si oftind pe drum. de vint si sa zauita bine pin crengile fagilor si vazu o maciuca asa de frumoasa si dreapta. trebuie. da fata mare vazind tot cum ie rindu la mos isi lo trochita di la a mijlocie si sa bagara in soba mosului.

o lo. ce facu mosu in soba sa dusa si spusa la chinezu. mare ca nu rabda nici caciula in cap s-o tie. da nu pricepu nimic de casa. Mult sa mira chinezu si sa ciudi. nici de maciuca. iote mie ce-mi Cind sa i-e drag vro zece galbini » Cum fursi vorba auzi mosu tup. maciuca de fag. ca ieu sint batrin. iaca venira si ale doua fete di la apa. sa opinti.» sa vorbeasca asa « maciuca. trii insi in trii parti. Si trecu multa vreme. Da pazitorii care-1 pazeau pe mos. inchisa usa. Cum fursi mosu vorba. deschis.\ usa. Da intr-o zi baba sezu in marginea drumului sa spuna care vro trece pe drum si sa nimeri sa treaca bogatasul care-i cumparasa toru de magar. sa dusa sa pazasca pe mos pina pleaca dupa lemne or sa duce uneva. Da-mi un sacui de galbini » Cum fursi vorba sare maciuca de pe polita dete odata tare in cap la bogatas si iar sezu maciuca pe polita Bogatasul nici nu vazu cind mi-1 lovi maciuca. in cap. unul din ei vazusa tot. maciuca de fag. tie judecat putu Chinezu s-apropie de polita pusa mina pe maciuca sa o ia. Da veni intr-o zi birovu di la opstina sa ceara di la mos bani pentru niscai f intini sa sa faca-n sat. mina trii pazitori sa pazasca pe mos ce face iel in soba. zdupaie. pusa mina pe ia si zisa « maciuca. Mosu ce facu? Sa dusa aproape de maciuca. da-mi si mie ce-mi ie drag. Pusa mina pe maciuca sa o ia. Piste vro trii zile. ! De foe. ama nu s-o ridice de pe polita. cind vad pe masa saracul de mos veni la masa. ii trebuia la mos o tira bani. dediram trochitale la mos si noi veniram iara la tine mama sa spunem ce vazuram ». mosule. auzii odata tup. sa nu fii iel a visat sa nu o puie pe : * mosule. nu-ti trebuie asta noduroasa noi o s-o ce vi sa lasa voua la saracia mia ? ». copiii nu le voia sa o fure. baga cheia sub niste partale in balcon. leu iesii din coltul balconului si loai trochita mea di la fata mijlocie. or oi fi fost toboseri la tinereati ? Mosu spusa « toboseri. da nici n-am ce sa vind de bani » Asa ca birovu sa dusa si spusa la chinezu ca n-are mosu bani. maciuca de fag. de unde al sarac de mos sa aiba asa maLo chinezu patraungii cu ciuca. chinezu facu un rind. da la bogatasu i sa facu un cucui. tunai in soba mosului. svrr uita vazu mosu zece galbini. Ciuda : : bogatasului Zisa iel « treaba mea ? » Tuna bogatasul in ginduri. Si mosu pleca cu o cirjie in mina. pecum ce are mosu. Mosu spusa « n-am bani. bani pe masa. inchisa usa. sa nacaji. ama nu putu sa o ridice de pe polita. nici n-o misca din loc. « Pai nu o pui pe foe ca : : ! ! ! : ie uscata ? » Mosu Chinezu lorn ! spusa ca zice mosului « ». ! : ! : ! ! : ! Intr-o zi. vazu o frumoasa de maciuca. ia rau nu sa-ncrede sa o fure. mult sa gindi ce sa faca batrina. nu pot sa lucru pe bani la bogatasi. ce cere mosu iel si pleca la mos acasa si porni sa-1 ispiteasca pe mos de unde are maciuca pe polita. Baba cind auzi asa vorbe. mosu petrecea cu maciuca. Pazitorii venira si bine sa pitulara. Nacaji. 157 . da s-o tie pe polita. iote mie ce mi-e drag da-mi o mamaliga calda si o cinie de peste ». Porni baba sa spuna cum ie rindu la mos. Aci bogatasul sa spaiminta si iesi din soba. in maidanu mosului. Bogatasul vazu cheia casii. sa-nchina sezu pe un scaun. sa dusa la polita. n-am fost da maciuca am gasit-o cind am fost dupa lemne ». Iaca mosu sa intoarsa de unde plecase. nici nu o misca din loc neam Ce sa faca bietul de bogatas el o sa ceara de la maciuca ceva ? Sa gindi cum i-a spus baba sa zica si iel asa « maciuca. sa-i dea mosului toate ielea. sa opinti. Baba porni sa povesteasca la copiii iei ce are mosu. bogatasul sa resi sa fure maciuca ca pe magar. tuna in soba. pusa cheia la locul iei. « Taci.

Pe urma doua-trei pungi si a vazut mina toata. Noaptea se culca cu ea si pjvarca o baga sub capatii si a vazut si i-a luat-o. Qnd si sa sperie. Ce vrei. Dac§ vazu ca eria mult grea porni sa vorbiasca. gasaste o tuvarca si sufla in tuvarca. tuvarca si — ! dai pe asta afara. toti care acolo a fost sa spaimintara si plecara. da-mi si mie ce mi-e drag. Ma. Pusa mina s-o ia. fara tuvarca. asa cum a cerut mosu: « maciuca. stapine ? scoti de aici ca sint inchis ! fesul. Cu cit sa zauita in portofel si lua bani. dupa ce a stat din plins. Nici n-a vazut nima asa lovitura de tare. a pus fesu-n cap si pindit o zi. sa uita si vede alt ban. da nu putu nici iel. maciuca de fag. ci dupa faptele lor ». De-aci incolo mosu-i judeca « nu dupa graiul lor. tot mai raminea cite un ban de aur. de unde are asta atitia bani si I-a luat cu « susu-musu » si 1-a inselat. capatii tuvarca. rind colo iese din tuvarca un arap si-1 intreaba. Fara sa stie ca daca-1 pune in cap se face nevazut. Cind se scoala nu e tuvarca Da ea sufla in tuvarca. El. stapine ? S-o fad pe asta magarita si pe slugile ei tot magarite. i-a luat de subt a stat la usa nevazut. Se iveste arapu si zice: Si el a fugit cu portofelul. cara la lume piatra. Tot umblind pe acolo. Asa traia mosu mult bine cit a avut iel zile de la Dumnezeu. Da a auzit si el ca cine vrea sa-i vada numai destiu trebuie sa-i dea cite o punga de aur. iel sa nacajeste s-o ridice. Si el a spus tot si a spus ca are portofelul.ntr-un oras. Si a iesit cu ele in oras. Atuncea dete omu si iel cit ! ! GHIUNEA GHIUZEL SAU GHINA CEA FRUMOASA turc argat. pe urma alt ban. a suflat in ea si a iesit arapu Ce vrei. stapine ? fost A un baiat argat si si era si el la un A si turcu n-a vrut 1-a aruncat intr-o camera. da-mi un sacui cu bani » Atuncia deodata sari maciuca mi-1 lovi pe om in cap odata tare si iara sa pusa pe polita. si pe ala. — — Nimic — Ce — Sa ma vrei. apa si altele. cerut si el simbria 1-a inchis acolo. Si cind colo s-a luat de mirare. sa ceara de la maciuca. s-a imbracat bine. iar iese arapu si-1 intreaba. L-a cerut sa-1 vada si n-a mai \Tut sa i-1 dea. Da pe Ghina Giuzela punea — Ce — Sa-1 Ce sa vrei. Pe urma iar sufla in tuvarca. ramasa mosu fara nici o frica ca i-o ia cineva maciuca. El a facut o punga si a pus destiu. Si mai cata pe acolo si gasaste un fes si-1 pune in cap. il ia vechi si rupt.care paza pe mos si vazusa tot cum ii cerusa mosu bani sa putu aproape de polita unde eria maciuca. stapina ? A — — ! 158 . doua pina a intrat la ea. ca « pasarica vicleana da singura-n lat ». a gasit un portofel colo in portofel un ban de aur. faca el acuma fara portofel. S-a dus . Pe urma mai multe pungi ca s-o vada toata. Odaia era goala cu artii si vechituri pe jos.

cu pomi infloriti si iarba verde ca matasa de moale. cu barba maturind pamintul si-1 intreaba: Ce stai. raspunsera pititi puisorii. Si omul nostru vrea sa urce dealul. noua bivcli grasi. umplu sinul cu mere rosii si galbene si isi cauta o poteca de iesit la lume. Ajunse la o padure mare. Asta este cu neputinta. Acolo. iar min- cind mere galbene. se chinuie sa le fringa. Cine a omorit balaurul. Taurele se infurie si fuge. Ar trebui sa-mi dai sa maninc noua cuptoare de piine. . de frica fiarelor salbatice se sui intr-un copac. Acum isi dadu el seama ca mincind mere rosii cresc coarnele. Acolo. De doisprezece ani puiez in acest ciongar batrin si in fiecare an balaurul mi-a mincat copiii mei. singur si te gindesti ? — ! ! — — — — — ! — 159 .mai mult si si mai greu pina a muierc slabit de tot. Omul nu se lasa si se duce inainte. nici o bataie de vint. Intra cu omul in pestera printr-o gaura Odata un om fintina sa bea apa. noua butcaie cu vin vechi si abia atunci te-as putea scoate la lume. Jos vede o gramada de carne de sarpe. Si atunci ea s-a rugat de el s-o ierte. Isi facu planul. ori o miscare de frunzS. dar in zadar. un copac si multi meri cu mere rosii si mere galbine. Ce sa faca? Incepe sa plinga si sa ofteze. voinicule. Atunci el a luat-o in casatorie si n-a mai chinuit-o. Un pui de vultur ii zice: Vino. asa cum este in mormint. Pleca el de aci suparat. sa te ascund. o negura groaznica. dar nu putea. Atunci scoate-ma la lume de aici. Dar nu se aude suflet de om. cmule. Iese la un luminis. se aseza pe o piatra si se gindeste cum s-o scoata la capat Trece un mosneag cu parul alb ca zapada. Ii veni foame. si ajunge la lumea-cealalta. ca tata cind o veni si te-o vedea te maninca de viu Se aud crengile cum cad si se aseaza vulturul pe ramuri. Taurul vrea sa suie un deal. Pune mina pe coarne. fuge pina ce da de o pestera. DOCTOR BUN facea o plimbare pe marginea unui oras. Si atunci iar a suflat din pivarca a zis: — Sa le faci la loc. De data asta tu mi-ai scapat puii de la moarte si eu vreau sa te rasplatesc. Merge la o Tocmai atunci vine sa bea apa si un taure mare negru. In cale. Se apuca de coada taurului. Vulturul se slobozi prin tufe si gasi voinicul. minca mere galbene si-i cazura coarnele. cad coarnele. Taurele ajunge si el si paste la iarba verde nebagat in seama. Capu-i atirna ca un bolovan. Cum o sa poata jpurta el pe umeri un cap greu ca plumbul. Minca mere rosii si simpi cum ii cresc coarnele-n cap. Parca toate sint moarte si dorm. Cind aci un cuib de vultur cu puii golasi si un sarpe gata sa-i inghita. intreba vuiturul ? Nu stim. Trage cu arcul si omoara sarpele Apoi coboara si-1 taie-n bucap. de-acusa era slaba de tot. brosc£indu-se si mugind de fioros ce era.

Se dete veste in patru parti de tara. Atunci el ii taie o bucata din pulpa piciorului si vulturul o minca. Mai aveau putin pina sa treaca de buza gropii si-i veni foame vulturului. Ce sa se faca ei cu coarne? Hai sa zicem boierii si imparatul. trebuia sa se tie de vorba. mere frumoase Cumparati mere dulci Se ingramadira marimile de la curte sa cumpere mere. Cazu mare pacoste pe capul bietilor oameni. in lumea alba si aci vulturul nu — — ! ! manince. imparatul ca sa nu se faca de ris. chiotele si cheful. si-ai avuti laolalta. cea frumoasa si cu parul de aur. — — vulturul 1-a intrebat: Ce carne duke mi-ai dat sa maninc Era carne de om.! ! Ma gindesc mosule la vultur ca e flamind si nu ma poate scoate din lumea asta la lumea mea cea alba. Voinice. si-ai saraci de atunci tot bat tobele si cinta lautarii. noua bivoli grasi si noua butii cu vin vechi. si a luat citiva bivoli grasi in gheare. mai ieseau cumva la capatii. de la un ochi de geam de la doctor bun ? sint doctor bun. Mai la urma cumpara imparatul si fiica imparatului. si a zburat cu voinicul spre lumea alba. Cum mincara merele le crescura niste coarne mari rasucite ca de tap. miine ai sa le ai pe toate pe locul asta sa vii cu vulturul. In acest timp vulturul ispravise de mincat si de baut. duse pina ce ajunse linga palatul poleit cu aur al imparatului. insa coarnele tot mai mult sa intareau si se ingrosau. dar fiica imparatului. $i A 160 . caci ajunsera sa-1 manince de tot. sa se sature. Dar la o usa pe care iesira din lumea intunecata. se imbraca in niste haine rupte si ponosite. Fiica imparatului plinse de bucurie §i-l saruta pe doctorul bun. Cum intra in palat. ca e gata lesinata si o sa-si dea sufletul saraca Dar daca rei fi vreun vintura lume cum te arata faptura. ca sa se marite fetele si sa nu se mai ispraveasca jocurile. dar si lung. Il imbraca pe doctor bun in haine imparatesti si facu o nunti maritindu-si dupa el fata. vin si piine. sa aiba aceeasi soarta. scoase o custura ruginita si incepu sa taie nodurile din coarne. Si chiar asa a si fost. Ii ceru de mincare dar voinicul nu mai avea. !mi cere noua cuptoare de piine. Isi lua inima-n dinti si se duse cu vulturul sa se ospateze asa cum ii imbunase mosneagul. plingea si se vaicarea. Ce doctor ma ? il intreba chiar imparatul. ! — — nu — Doctor — Cine e — Eu — Daca ! stiu al citelea cat. S-a saturat vulturul. de iapa moarta. din pulpa mea Vulturul auzindu-1 fu cit pe-aci scapa ca prin minune. ia merele galbene in sin si tocmai la poarta imparatului striga: Doctor bun. Se face ca trece pe linga poarta si striga: Mere dulci. esti doctor bun scoate-i fiicei mele coarnele din cap. se tavalea zadarnic pe podele. La nunta asta am jucat si eu si mi-am rupt o pereche de papuci. de se duse pomina. bun tinut nunta o luna si o saptamina si-au mincat si beut. Dadu fiicei imparatului si celorlalti cite un mar galben si cum il mincara le cazura la toti coarnele. mai avu puterea sa-1 De aci incolo se — ! Flacaul cum aude. Cind pusera piciorul pe pamin t. cine nu crede. doctor bun pasind tantos pe linga strajile imparatului. iti tai capul. ca este gata sa-si marite fata dupa acel om care le va scoate coarnele din cap. Drumul e greu. Asa si facu.

1-a apucat o frica. sa taie pasarica.CEI TREI FRAJI iMPARAfl A fost o pereche de oameni saraci nevoie mare. de unde bat cele patru vinturi. — — ! intr-o zi — Omule. Cine va minca pipota va sti tot ce este pe lume si in soare. frumoasa. acela va fi istet. Iar cine va minca inima. Stia zi ii cere muierii negustorului. A treia oara merse si mai lua un ou. El le vindea si se imbogatea. va fi imparat. Isi facu case mari. Omul a luat bucuros punga si a plecat nevazut de nimeni. Nici una. tocmai mergeau la scoala. Barbatul se ducea la padure sa care lemne si surcele acasa cu crosna. cotrobaind dupa surcele prin padure. cu ciuperci si bureti. daca-1 iube$te. S-a suit in copac. ii zise: daca poti. ca sa nu inghete in iarna de ger cu copiii pe vatra. ingese roaga pe la icoane. priveste sub aripa si vede ce este scris: cine va minca capatina. peste si alte bunatati. a vazut o pasare speriata zburind dintr-o scorbura. Baba-i zise ca e ou ce costa o avere. Invatatorul. ca sa-i dovedeasca cit il iubeste. dete pasarea s-o fiarba si tacu cum tace ! ! mormintul. II vindu si pe acela cu trei pungi de galbeni. ! Si se duse. Acasa. palate sclipitoare ca soarele si mai la urma porni negustoria cu camilele. Se araneau si ei cum puteau. Era o pasare neagra. Muierea lui vrea si mai mult aur si ratorii. Ea. Intr-o zi. Ea. prinde pasarica. Pe drum. ! gluma. ma due. A luat oul si a plecat cu el acasa. cu poame. el ce face Intr-o nici alta. Atunci dascalul. taie pasarea. Acolo 1-a aratat muierii bucuros de isprava. zise el. daca tu te la hotie de ne bagi de vii se ai povesteste din fir in par intimplarea si descarca sacul. om cu invatatura a simtit ca e ceva cu pasarea asta. raspunse — Cine mai te-a mai insaxanat asa cu sacul — Al nostru raspunse zimb — Mai omule. pasarea iar zboara si pleaca la tirg cu el sa-1 vinda. Ii facu o colivie in necare zi pasarea ii facea cite un ou. nu poate Tu facut vreo ! ala ? Al cui este ? el ind. S-a dus la o dugheana. s-apuca sa se tie cu muierea negustorului. Cind se scoala-i zice: ! ii aia si zici mai de noapte. orez. Aseaza oul in la pomul cu din nou mai gaseste palma si asteapta cumpasi el Vine unul si-1 intreaba: Cit ceri pe oul asta ? Doua pungi cu galbeni E ou de mare pret. luind o punga de aur pe un ou de pasare. Nimeni insa nu visa ca sub aripa. a bagat mina in scorbura si a gasit un ou. Dascalul cum citi pe furis. Sa nu-1 prinda strajile imparatiei ca a pacalit omul. nevasta il vede cu sacul plin si-i zise: ! — Cit pe oul asta? — O punga de galbeni cei il intreba omul el in tantos. 161 . miine duci pasarea — xMa due. muiere. piine alba. Aveau trei baieti si o casuta mica razimata-n propte. El o pindi si o prinse. a cumparat un sac nou. la ocna ! El si nunche — Barbate. Omul a scos punga si i-a dat-o. sa-1 vinda miine la piata Pleaca mosul la piata sa vinda oul si sa cumpere pe el sare. Omul ii numara doua pungi cu galbeni si lua oul. Cind un ou pricina. si pasarica are ceva scris Cei trei copii ai negustorului.

Cind veni noaptea le zise stii ! ! — — Se joaca — Ai pasarica — Da. Golumbelul zbura peste multime. ii zise el. care mincase capatina pasaricii. n-are ce face si le da bucati marunte sa nu se vada ca este inceputa pasarea. Multimea n-are ce face si-1 alege pe copilul eel mare imparat. si celui mic ii da inima. Se cintara dntece. Unde sint copiii ? o intreba el. impodobira golumbul si-1 slobozira in lume. Gaseste in Manmile adunate copil ales imparat. Golumbul.: ! ! Baga de seama. — Scoatem o scindura fugim in lume fratilor. Cum alegeau ? Se impodobea un porumbel cu floricele. mai nastrusnic deci ceilalti n-are de lucru si pleaca in lume. e ? al ! ? al ! ? al ! Nu Acum celorlalti — Mai noapte invatatorul ca ne omoara — ce facem intreba mic. El le-a pus gind rau sa-i omoare noaptea. au mincat si au baut bine. Ce-o fi cu atita noroc? Se mirara ei. I-a impacat pe copii si au plecat la joaca. Se gindesc ce sa faca si ca sa scape de copil il baga intr-un sac si-1 leaga fedeles. poate asa o scapa de el. copiii nestatornici lume pina acasa. Cind o veni sotul tau sa-i spui ca i-ai pedepsit fiindca au dat drumul la pasarica. La al mijlociu ii da pipota. Scoasera o scindura si se facura nevazuti. apoi i se da drumul. se poate. iar copiii au ramas plingind in hambar. Il legara bine si-1 ascunsera-n mijlocul multimii. facu citeva rotocoale si se aseza taman pe capul celui mare. se facura matanii. De flaminzi ce erau. iar el pleca impreuna cu copiii la biserica N-au rabdare si se furiseaza prin sa se roage. Multimea nu vrea si cirteste Cum o sa fie imparat un copil. pacatoaso sa luam copiii si sa-i inchidem in hambar. zboara ce zboara si se lasa tot pe capul copilului. 162 . sa stiti la Si sa ? il al si ! Toata noaptea au fugit prin padure cu sufletul la gura. Celui mare ii da capatina. Iar noi doi mincam ce a mai ramas. Cel mai mic. sa ai grija ca nu manince copiii nimic din pasare. Au inchis copiii cu lacat. ! — —Nu ! si pe mine fript m-ai ascultat. Acolo. multimea se adunase sa aleaga un nou imparat. cita-i frunza si iarba. cer cite o bucatica din pasare. de acum stia tot. Cel mijlocas il invata cum sS-si apere imparatia de oamenii ticalosi dinauntru imparatiei si de dusmanii din afara. frumoasa cu flori mirositoare. Porumbelul cum il lasa slobod. ca ne omoara dascalul si ea slaba de ingeri. Pusera pasarea in oala la foe. Dimineata ajunsera la o poiana mare. Cel mijlocas care mincase pipota. Se furiseaza si ei prin multime si privesc. se mirara si nu vreau in ruptul capului sa fie acel Prind golumbelul si-i dau drumul a doua oara. Ei tot miriie pe linga mama. nu stia nimic. Acolo lume multa adunata. Cind acolo. Copilul eel mare si cei doi frati ramin cu gurile cascate. Vine dascalul ca o vijelie ca nu 1-au ascultat copiii. Imparatul asa mic cum era. zbura cit zbura buimacit ca nu vedea copilul si pina la urma se lasa pe sac. Pe al cui cap se punea acela era ales imparat. am — Unde capul — L-a mincat mare — Dar pipota — A mincat-o mijlocas — Si inima — A mincat-o mic — Sa ca m-ai mincat fiert ? fiert-o.

peste si altele si s-a dus acasa Nevasta-1 vede cu sacul plin si zice: Cine ma te-a mai insaxanat si al cui e sacul? A — — — — ! ! 163 . Numai pe cei lasi si ticalosi asa-i pedepsi Dumnezeu ! Incalecai pe o surcea. orez. pine alba. Lui plat isi zicea el in gind toate-i picau cu banuiala. El nu se lasa si hai cu ei la judecata la imparat. El se pierde prin ostrov flamind si ramine acolo plingind. el a vazut ca a zburat o pasare dintr-o gaura. ca dascalul si muierea sint vinovati. Va spusei povestea asa Incalecai pe o roata. Cind Muierea il mintea si nu-i spunea adevarul. Sa araneau cum puteau. iar mare drept in de nu curat pc toti trei la daca va cade pe capul impricinatului. S-a dus de a cumparat un sac nou. care stia tot. il inseala. dar niciodata se golea. Zina cum il vede cit este de prostut. el tot se umplea. a luat oul si a plecat acasa. Ce sa faca acum. El credea ca e ou de pasare. cind era putred de bogat ? Trece intr-un ostrov la o zina frumoasa ca s-o iubeasca. a gasit un ou. negustorul a luat oul si a plecat Da el de frica s-a ascuns prin lume sa nu-1 gasasca polida ca a luat o punga de aur. Trecu gogea vreme si ana. Ca sa se vada daca omul este vinovat sau este nevinovat. . Ii aseza imparatul rind. cum se aria toate tainele de pe lume. traind in pace si fericire. Si va spusei povestea toata ! ! DOI FRATI fost o pareche de oameni saraci. fiu-su il cunoaste. se gindi si zise catre imparat: cale nu — Mai cit fratioarc. din care oriciti bani ai lua. Ajunsa el la piata cu oul. La un semn aruncara sus si este ca lacrima si scapat pietrele in sus. acasa din negustorie. nu e pasarica. ii ia portofelul fermecat si-i da cu piciorul. lor la palat din ghearele zinei rautacioase.: un portofel. O sa-1 manince jiganiile salbatice mic nu e bine L-a inselat zina si i-a Hai cu oastea dupa el sa-1 ! ! scapam mai avem timp. tatal lor se intoarse aci. dar tace. Tac si ceilalti doi. se joaca cu el. Ii povestira toata intimplarea si ramasera la curtea imparateasca. s-a dus el. A scos punga si i-a dat-o. I l-a aratat muierii. acela vinovat de pedeapsa. $i zice atunci imparatul cum se judeca la ei. Intr-o zi. trebuie sa arunce un ! trecut oastea pe luntri si 1-au adus pe fratele Abia atunci. nu sint copiii ? Ce s-o fi intim! A pietroi este. si-i omorira. Ea i-a zis Te duci mine la oras il vinzi si ei sare. Atunci cei trei frati se repezira la tata-su sarutindu-i mina de bucurie ca a scapat teafar. Fratele eel mijlocas. aveau trii baieti si n-aveau decit o singura casa. sa ducea barbatul la padure sa adune lemne cu crosna. dar nu avea nici o dovada. a zis el in gluma. a bagat mina. Cind la palat. Pe capul lui muma-sa si al dascalului cazura pietrele Pe capul lui tata-su nu cazu nimic. de facea mincare sopa. cu fratiorul eel luat portofelul. pe ta-su. mama-sa si pe invatator. Cit ceri pe oul asta ? O punga de galbeni.

aude asta di la alti copii. — Unde — Afara. — Da pipota — A mincat-o mijlocas. I-a facut colivie si ea oua cite vindea. de doua ori. se facu mare negustor si porni cu saniile piste pasarica subt arpie avea ceva scris ce nu stia nima. din pasarica nu se poate. da a cere trei pungi de galbini. a ingenuncheat ea si s-a rugat de noapte la pasarea aia. aur pe oua ! si dascal la scoala. Pai de unde — Barbate. face oua da invatatorul era cu urechea. El a luat cheia la el cu gindul ca noaptea sa-i omoare Cel ce mincase pipota stia tot si a zis: ! si si toata noaptea. Ea pentru a-i dovedi zice da. — Da inima — A mincat-o mic. el a furat inima si au tai si la — S-o si i-a zis: — plecat la joaca. Cind acasa al mare a cerut sa manince. trage — Ai ma. Cind omul ei era plecat. ziua ajunsera departe intr-o poiana. Cind o veni omul tau.— Al nostru. La Da il sa due alegeau? 164 . Vine invatatorul: taiat — Ai pasarica — Da. Da si el a prins-o si a adus-o casa. El Dunare. Cei trei copii invatau si la scoala. si se-mprieteneste cu nevasta omului. I-a luat pe copii si i-a inchis in hambar. : a tacut dai sa nima sa nu-i dai nimic si copiii sa vie la biserica sa nu le manince din pasarica. Dascalul a citit. el cere daca-1 iubeste sa-i taie pasarica. cum — Da. noapte ne omoara — Ce facem mic — Scoatem o scindura fugim la dascalul. cine va minca pipota va sti tot. sa ? al zise. Nu ca. El nu i-a vazut. cind acolo lumea avea sa aleaga pe imparat si cum — Ma. facu case. iar cine va minca inima va fi istet. sa-i in hambari si sa-i ducem acuma sa-i inchidem. duci mai — Ma due. Era singura un ou. aveti voi o pasarica ? si tata ia Merge dascalu in vizita odata. la icoana a luat sama ca e ou de mare pret. — Sint copii inchidem ? ? al ? al ? al sint copiii ? rai. la al mijlocas ii da pipota si la al mic neavind ce sa-i dea. Copiii au stat cita la biserica si au plecat acasa. doua oara un alt negustor ii da doua pungi de galbini. Pe urma femeia-i zice: Iar s-a dus si A treia zi. fa iar te ! vii. Da invatatorul a vazut ce e scris cine va minca capul va fi imparat. — Unde e capul — L-a mincat mare. da acolo multa lume. — Daca il poti sa prinzi pasarea e bine. sa-i spui ca ei au dat drumul la pasarica si de frica au fugit la padure ca sa nu-i bati. ei cer si ea ii da la al mare capatina. ei sa priveasca.

el ocoli. Imparatul isi invata copiii de mici sa minuiasca arcul si sulita. Golumbul iar face un ocol si iar sa pune pe capul alui mare. §i— i dau drumul si pe-al cui cap se imparat Stind ei asa. li invata imparatul pe fiecare si cite o meserie.! : Impodobeau un porumbel. are o bratara de aur. Si iaca sa-1 dea in judecata. unde se impreuna cerul cu pamintul. DREPTATEA SI STRlMBATATEA Departe spre soare-rasare. golumb cu va pune ala era ales flori. la palat. de aia li se zicea cei doi frati imparati poduri. sa loveasca cu prastia din zbor vulturii semeti si sa se bata cu sabiile facute din paltini. da-1 poate face si cersetor si cine are o meserie. iar cei numai tata. 165 . se da drumul la golumb si golumbul se pune pe capul alui mare. Da el nu-i cunoaste pe copiii lui. Detera ei drumul a treia oara la golumb. sa calareasca. El n-are bani nici sa iese indarat din ostrov fratile ? stii tu ce este cu la palat iar. imbracau ! Da imparatia mergea Cel mai mic gasi un portofel din care or citi bani lua nu se termina. A auzit el ca este intr-un ostrov pe Dunare o zina care-i poate goli portofelul. L-a inselat si ! zina. da copiii — Nu A Tatal lor veni de pe unde era dus vede il recunosc — Fiecare si-i judeca asa: sa ia o piatra cada piatra pe asa a ramas el. Da el nu stia nimic si-1 invata al mijlocas. Lumea a zis: Nu e adevarat Nu e adevarat a facut golumbul greseala. ocoli pina sa pusa pe sac. instruia armata. de — Ma. Trecu timp de atunci judecata? si se duce el cu dascalul la judecata. si armata. atita si i-a vreme. este ales de Dumnezeu ca imparat. Copiii cresteau sub privirea grijulie a batrinului imparat care-i invata sa fie drepti cu lumea si cinstiti. la coadele marilor. S-a dus la zina si i-a zis: luat portofelul — Ma. Atuncea lumea a ramas cu gura cascata si a zis: — ! ! — — Asta bine. Da unde sa-1 dea in crezut si el ca ai doi imparati judeca dirept. n-a venit nima la mine. mare si s-o arunce in sus si care e drept n-are sa Toti au aruncat piatra si-a cazut pe dascal si pe muma-sa. Atunci au prins golumbul si i-au pus iar coroana de flori si i-au dat drumul. Da lumea nu vrea sa-1 puie pe el imparat si altii mai sireti zic: Sa-1 punem intr-un sac si sa-1 ascundem pe copil sa nu-1 vada golumbu. traia un imparat batrin si girbovit de ani. fiindca zicea batrinul. A pus gheara pe el si i-a dat cu piciorul. da s-au gasit vecini care au spus de dascal ca a trecut si el pe la el. soarta-1 poate face pe om imparat. L-au adus e pasarica. care mincasa capatina. faceau susele. mergem sa-1 luam la palat. Pe urma ei au spus tot lui ta-su si au ramas impreuna vicleni au fost pedepsiti de eel de sus. nu sint copiii Ea a mintit cum a fost invatata.

Voi ramineti singuri. se hranea cu pur din padure. Dupa ce Arhanghelul se aseza la capul imparatului. 160 . la mii de fete. lasind jos sabia. asta e toata partea ta din tot ce am mostenit — — — Ma — de la tata. ajuns prin sila imparat. Pina in zori trebuie sa colind pamintul in lung si in lat ca sa rup firul vietii la mii de mosi ca tine. Ei facuri ramasag pe o suta de techini. pina va vor mosteni copiii vostri. eel mic. cind e stiut ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. imparatul isi chema fiii si stringindu-i la piept le spuse: Copiii mei. S-o stapiniti cu schimbul. $i asa intr-un miez de noapte neagra ca si inima lui de atitea chinuri Sfintul Arhanghel scobori din cer pe o scara purtind in mina o sabie de foe si intra la imparat. trase si imparatul amuti pentru vecie. ca n-as vrea sa tree in lumea celor drepti inainte de a da povete celor doi copii ai mei: Grabeste-te. iti dau toata averea ta. celalalt un an. Mergind el asa in lung si-n curmezis de imparape se intilneste cu frati-su imparatul. hoti si tradatori. nu mai vreau sa traim impreuna. dreptatea — — Primesc ramasagul. alegindu-si ca sfetnici dintre oamenii mincinosi si nedrepti. Sa nu impartiti imparatia. adaugi sa-ti — Sa-ti — Rau ajute Dumnezeu. zise cu minie fratele. iar trupul i s-a facut tot o rana de-i cadeau plotoaje de coptura pe jos si viermii misunau pe carnea lui. Dupa asta. iar eel mare abia asteapta sa-1 ingroape pe ta-su ca lua in miinile sale frinele imparatiei. Merse pe unde-1 ducea calul si gindul. alta raspunse fratele eel mic si drept. calul — Agrest. Copilul eel mic plinse amarnic moartea tatalui sau. cazura la intelegere sa intrebe pe eel dintii om ce le va iesi in cale si sa hotarasca ce este mai buna. frate. Asa trecea vremea si imparatul imbatrinea si imbatrinea mereu de-i crescuse o barba alba pina la genunchi. frate ! dea Dumnezeu. Sfinte Arhanghele. Iubiti-va neamul. Fratele eel mare si nedrept zise indata celui mic: Aide de la mine. eel mare. ca-ntotdeauna pomenesti pe Dumnezeu. Degeaba incercara toti vracii sa-1 zviduie ca toti ramasera neputinciosi in fata boalei care-i macina zilele in chinuri. frate. cu alune si struguri de vita salbatica. Drept judecatori. spuse Arhanghelul. fratele sau nedreptatea. Dreptatea sa fie izvorul din care sa va adapati voi si supusii vostri. Fratele eel mic porni in lume fara nici un capat. Fratele eel mic si drept striga celui nedrept: ta. Sfintul Arhanghel ridica sabia de foe. eu sint in slujba si n-am timp sa astept pe fiecare muritor. batrine. Ai sa ne ramasim ca e mai buna dreptatea decit nedreptatea. lauda nimic n-ai. imparatul se-mbujora la fata si-i spuse: Mai asteapta o clipa. lata cit mi se cuvine din toata imparatia.Imparatul ajunse intr-o vreme ca-i lua Dumnezeu vederea. Dormea pe cimp. fiti drepti fata de cei saraci ca si fata de cei bogati. due departe sus in lumea celor drepti linga mama voastra care ma asteapta. s-o aparati de dusmani si sa va intelegeti ca fratii. raspunse cu ingimfare. si lacrimile il podidira curgindu-i siroaie pe cutele adinci ale obrajilor scorojiti de batrinete. Aveti grija de imparatie. unul un an. Cind vru sa-i ridice viata cu sabia de foe. eu plec din lumea asta. Mergea incovoiat in toiag si abia tiniridu-se de fail eel mic care fiindu-4 miia hu-I lasa sa se chinuie tinindu-se de pereti. si sute — Fac voia de {echini. trei sute de techini si un cal. baieti si copii. El isi lua cei trei pleca rostind: lui Dumnezeu.

Banii nu-i cheltuia. Si de data asta fiul imparatului eel mic fusese pacalit. cum poate un calugar sa spuna ca e mai buna nedreptatea decit dreptatea. si eel mare il intreba pe eel mic: Frate draga. linga un izvor. ca nu vezi ca strimbatatea pune stapinire si — — ! — ! pe lume? Aide sa ne ramasim a doua oara. La o rascruce de drumuri. Fratii se despartira. iar acesta-i raspunse: Rau sa-ti dea Dumnezeu. Fratii si dupa ce-si adapara caii dreapta la stinga. Fratele eel — fie ca esti vita de-mparat. 'j'oalele de pe el sclipeau si-mprejurul capului avea un cere stralucitor ca soarele de pe cer. mergind ei asa vreme indelungata iata ca intr-o zi. strimbatatea e mai buna Fratele eel mic ramase trist locului. Dupa aia arapul isi intoarse calul si i se vazu coada si coarnele de drac. frate ! mersera o zi. vazind calugarul si imbujorindu-se la fata ca a dat peste un om cinstit il intreba: SfLnte parinte. Dupa vreo luna fratii se-ntilnira iar. Bine. ce mergi prin imparatia mea cu buzduganul de aur. lume si pamintul. Deodata. asa ca e mai buna nedreptatea ? Dreptatea e mai buna. fie ca esti vita de sarac. mersera doua. nedreptatea sau strimbatatea ? Nedreptatea. spune. prinzind cind si cind cite o vietate salbatica. ca tot dreptatea e mai buna. vreau. drumet esti ca si noi si sfint precum vesmintele te arata . — — — pornira pe un drum incovoiat si cu ripe la mic mergea cu teami. Toata averea lui mai era un cal si doua sute de techini ce-i mai ramasesera dupa ramasag. Fratele eel mare pleca spre palatul sau iar eel mic pribeag in lume la voia intimplarii. macar de as ajunge rob si cersetor. pamint.: Acuma. Fratele eel mic fiind sigur ca e mai buna dreptatea si ca toata lumea iubeste doreste dreptatea. in asfintit de soare se intilnesc cu un calugar calare pe un cal alb si frumos ca un golumb. ce este mai buna. Scoase cei o suta de techini si-i dete lui frate-su zicindu-i: Na-i. minca ce gasea prin paduri si pe cimp. sa ne judece iar primul om care ne va intilni in cale. Cind baga bine de seama fratele eel mic vazu ca era dracul Atunci intelese ca sub haina de calugar. Fratele al mare il opri intrebindu-1 Ma frate arape. spune-ne adevarul. dreptatea ori strimbatatea ? Calugarul ii privi pe amindoi si rizind ca un diavol raspunse: De cind e lumea. ! Ce este mai buna. adauga — — — — eel mic. s-ascunsese un diavol. adauga eel mare. zbughind-o ca o naluca pe calul care scotea flacari pe nari. Ii dadu fratelui eel mare pe cei o suta de techini si se despartira. fratii se-ntilnira iara. Fratele eel mic ii dete binete celui mare. in fata lor rasari ca din pamint un arap buzat negru ca o caldare de mamaliga. si de aram sa-ti fie Dar in momentul asta calugarul se-ntoarse pe calul sau arapesc si bufni intr-un ris cu hohot. raspunse arapul. si eel mic cutreiera lumea plin de mihnire ca a fost inselat. Vrei sa ne ramasim pe ultimii tai o suta de techini ca e mai nedreptatea? buna — Vreau — Si ne — Fie voia ! sa judece intiiul dilator intilnit in cale? ta. Fratii 167 . si-n a treia zi se-ntilnira cu Dumnezeu in cale.

Se apropie de fratele sau eel mic cu un cutit si-i scoase ochii zicindu-i cu multamire. sa caute pe jos prin tarina. esti si ? ! fii Fratele eel mare bufni intr-un ris dracesc. am pierdut averea si ochii pentru dreptate. intreba — Eu stapinul pamintului. Aduc lauda lui Dumnezeu.frati aflati — Calatorule. dar dreptatea este n-am decit ochii ma ramasesc pe ca — Nu-ti pare rau daca pentru dreptate ramii fara ochi. aruncindu-1 pe mosneag la pamint care scotind un geamat lung si nabusit se prefacu in diavol cu coarne. il podidira lacrimile in ochi si dete calul fratelui mare dar aruncindu-si privirea catre mosneag. fa-ne dreptate noua. cind ai ajuns sarac si fara vedere. In acest timp se intilnira cu un mosneag orb care abia se misca bodicaind cu ciumagul poteca pe care abia se misca. iar eel mic neasteptindu-se ca pina si Dumnezeu sa fie de partea nedreptatii. ofta adinc si-i dadu ultima suta de techini. mei. Ramase asa in negura asteptind sa fie sfisiat de fiarele salbatice sau sa moara de foame. Dumnezeul cerului — Daca tu cu adevarat Dumnezeu. acesta se prefacu intr-un magar. Ofta din nou si intorcindu-se spre fratele sau zise: — — ! — — ! dreptate. se urea pe magar si merse mai departe. Stind el aci isi facu un culcus din iarba la tulpina plutei si ca sa nu moara de foame ajunse sa pasca iarba ca vitele. Fratele eel mic. dreptatea sau strimbatatea — Strimbatatea. Fratele eel mic il privi cu neincredere zicindu-i: Mosule cu barba pina-n genunchi. 168 . sint om sarac si cinstit si n-am decit un cal. taica si mosul pleca incet pe drum. Apoi du-ma linga un izvor si lasa-ma acolo sub o pluta sa mor la adapost de te rog vint satul de apa si de dreptate. cine mic. toata omenirea e nedreapta esti tu. vazu ca acesta ia bastonul si aruncindu-1 « de-a bou » de trei ori. si-si — Acuma sa — Frate draga. ofta mereu caci nu mai avea nici lacrimi si nici ochi sa mai plinga. fratele eel sint si al stelelor. ca n-am nici o avere. — Aduc lauda Dumnezeu ca am ajuns de tot sarac. te ajute dreptatea. ai colindat lumea si ai vazut si bune si rele. este mai buna. Fratele eel mare auzind ca vrea sa puie ramasag si pe cal ii spuse: Aide sa pornim si eel dintii drumet intilnit sa hotarasca daca e mai buna dreptate sau nedreptatea Ei plecara in lungul si curmezisul imparatiei. pe care ma ramasesc din nou ca dreptatea e mai buna. sa-si gaseasca ochii si sa-i ptma la loc. Uneori se pierdea de izvor si pluta si le cauta zile intregi ascultind sa auda susurul apei de la izvor. ce este mai buna. celor doi in vrajba spune-ne. Mosneagul cind se urea pe magar care si incepu sa sara in sus de partea dinapoi. Orbul se aseza la tulpina plutei. ramase nauc si nu-i venea sa creada ochilor ca fusese iarasi pacalit. acum cind Dumnezeu ti-a luat vederea te rugam fii drept si ne spune: ce este mai buna oamenilor. frate ? Atunci fratele eel mare nu avu rabdare sa astepte vreun alt judecator face singur dreptate. Fratele eel mic ofta din nou. Astepta moartea cu bucurie sa-1 scape de chinuri. Pluta era putin mai in sus de izvor. — Nu! lui si tot cred in ei tot mai buna. eu iata. Imparatul frate il duse sub o pluta linga un izvor ce se afla in apropiere si-n coaja unui fag ii aduse apa. dar ea il ocolea. dreptatea ori nedreptatea? Nedreptatea. niunai acum sa-mi dai apa intr-un ciob sa-mi ud gura si sa-mi spal ranile.

le scoase semintele si porni inapoi la izvorul cu apa tamaduitoare. in departare.: ! pasari. El alerga ziua si noaptea. fata imparatului abia isi tragea sufletul. pe cind asa. intr-o zi si o noapte ar uidi chioara. Marea lui nenorocire a fost ca necuratul 1-a urmarit de pe urma. ca stiu ca n-ai vrut. s-apropie de izvorul tamaduitor. bietul baiat trebui sa iasa la lume sa caute un vas neinceput. ca nu avea in ce sa ia apa ca s-o duca la fata imparatului. toate babele si doftoroaicele si doftorii si nima n-o mai poate vindeca. Ce-ti pare rau. Cind s-a apropiat de zidurile marelui oras care se zareau in departare. In timpul asta fata imparatului tragea sa moara. oloaga si beteaga toata viata ei. cocosul salbatec scoase un puternic cucuriguuuu. Greutatea cea mare era acum. Acum nici un leac n-a putut s-o vindece. Acuma in timpul asta fratele eel sarac mergea iute spre scaunul imparatiei. In zadar incerca el sa sape intr-o piatra cu o bauta tare loc pentru a pune apa care vindeca oamenii de orice boala. de ma privesti asa? Nu-mi pare rau. oarba. Aci astepta el pina ce luna se sui sus pe cer de ramase ca un caier de lina. Daca baiatul asta care doarme alaturi ar sti sa ia apa de unde noi ne-am scaldat si sa i-o duca s-o scalde cu sanatoasa. El mergea pe cai lungi si ocolite tot asa cum il sfatuise ta-su ca cine merge pe drum ocolit ajunge mai iute decit eel ce vrea sa ajunga pe drum mai drept. insa se gindea ca ta-su 1-a-nvatat. le umplu cu apa tamaduitoare si porni catre imparatia de miazanoapte. daca nu moare ramine ea. numai ma mir unde s-a pomenit porcar cu coada? — — 169 . Ar fi putut sa fure vreun cal. Taman cind zina cea mai mica sfirsi vorba fara a se nadai ca baiatul o poate auzi. Asa mergind el ajunse la o gradina. Asezat din nou in culcusul sau astepta scaldatul zinelor si dupa ce cinta cocosul de-si luara zinele zborul spre stele. Intr-un miez de noapte se trezi deodata la zgomotul unui fosnet de Auzi pe cineva scaldindu-se in izvorul de alaturi si un glas omenesc spuse $titi voi. lua troaca si tegliciul. Zinele fuga se-mbracara in hainele lor de borangic albe si-si luara zborul spre casa zinelor departe ascunse dupa un nor in ceri. Varuicile ei ca si danacii care venisera din toata lumea cu fel de fel de leacuri sa-i scape viata nu-i puteau ajuta la nimic. umbla nauca prin palat se gindea sa-si si nu-si mai gasea loc de durere ca-si pierde fata. pentru care facu si un cintec minunat care-1 cinta la poalele codrului in miez de noapte. nici la cea mai mare nevoie sa nu fure din lucrul altuia ca mare pedeapsa 1-ar putea astepta. La asfintit vazu si soarele si luna cind rasari pe ceri dupa ce se innopta. Numai la soare nu se indura sa priveasca. Saracul orb de linga pluta cum auzi zborul zinelor. de o troaca mai. paduri si pasari. diavolul ii iesi inainte prefacut in porcar si cind trecu cu porcii pe linga el inadins dete cu o moaca si-i sparse troaca cu apa de la izvorul zinelor. in adincuri de paduri nepatrunse de picior omenesc. copaci. drumul era lung si cal nu avea. ca fata imparatului din miazanoapte este plina de rani si trage sa moara? Imparatul a chemat toti vracii. daca fiica lui va muri pentru ca o avea numai pe ea. Imparateasa isi smulgea parul din cap de durere. iarba. Rupse cu bagare de seama o troaca mai coapta si un teglici mic. — pe Mare multamire aduse el zinelor. vazu troci crescute pe un gard. zinelor. isi spala cu bagare de seama ochii si mare-i fu mirarea cind vazu din nou apa. omule. Lung era drumul pina la acel imparat. Imparatul puna capat zilelor cu gida. Mihnit. cucuriguuuu.

li porunci sa se prefaca in cersetoare ca sa-1 poata cata daca nu mai are si alte vase cu apa de la izvorul zinelor. se inveselea poporul de insanatosirea fiicei imparatului. Linga scaunul imparatului sta acum inca un scaun de aur in care sta fratele 170 . Cei de linga ea stateau incremeniti si neputinciosi in fata mortii. Si in deznadejdea asta cind toti o credeau pierduta si insasi moartea era sigura ca inainte de cintatul cocosilor va zbura cu sufletul frumoasei fete spre cer. tinar si frumos. ascultind de sfaturile tatalui sau.elegere ! Se inveseleau soli de imparati veniti din toate partile lumii. fratele eel mic si sarac intra ca furtuna in palat nu ca un flacau chipes. a§a cum m-a invatat tatal meu. Tartorele se facu foe de minie de-1 pali de citeva ori peste spinare cu o furca de fier de-i piriira oasele. puse intr-o albie de lemn citeva picaturi de apa din tegliciul pitulat sub bratul sting si ii facu baie fiicei imparatului. imparatul se bucura asa de mult ca scoase pe toti robii din inchisori si ierta de datorii pe toti oamenii saraci ai imparatiei. La nunta veni si fratele sau eel mare din imparatia de la Soare Rasare. rujinat la Scaraoschi sa ceara alte toale ca a fost recunoscut. Dupa ce fata uidi curata si sanatcasa de rani. Dupa o zi si jumatate ea fu vindecata si iesi pe portile palatului de aur ca s-o vada poporul din imparatie. El se jura ca nu va mai face nic^odata razboaie si va cere Am la toti imparatii sa traiasca in prietenie si in. Ajunse acolo taman inainte de cintatul cocosilor. fiule. In timpul asta fratele eel mic schimba poteca o lua sa ocoleasca cetatea. In acest timp fratele eel sarac al imparatului din imparatia lui Scare Rasare.Diavolul atunci baga de seama ca uitase sa-si bage coada-n cioareci si pleca cu turma de porci. ca daca vrea sa ajunga la tinta e mai bine sa foloseasca drumul ocolit. Diavolul prefacut in cersetoare se lega de un baietandru care venea de undeva de la drum. Fata incepu sa se simta mai bine. zise cu indrazneala incepatorului insa cu un glas aproape stins de drumuiala: — venit cu apa tlmaduitoare de la marginea lumii ca sa dau viata fiicei voastre. — Fac tot ce pot si cred ca e bine si drept. Fratele eel mic. se inveseli si multami necunoscutului care-i adusese leacul din apa neinceputa a zinelor. Imparatul de bucurie. fa ce stii sa-mi poti scapa fiica de la moarte si daca vei putea. caci ciomagelul era putere fermecata. Lasati-ma o zi si o noapte sa o ingrijesc eu si s-o spal cu apa de la izvorul zinelor. care auzind de insanatosirea ei se strinsese la portile palatului sa se bucure. ci ca unul rupt. In palat toata lumea plingea si se vaicarea. — Bine ai venit. care venise si sta gata sa-i ia sufletul tinerei si frumoasei nice de imparat din imparatia de miazanoapte. imbraca pe bietul drumet in toale de matase stralucitoare de imparat cum i se cuvenea dupa dreptate. zdrentaros cu fata batuta arsa de soare si vint 3 supt de foame si istovit de drumuri pe care mersese de trei luni de zile. imparatia va fi a ta. tum-te pe la celalalt capat al orasului. Cind baba a gindit c-a spart toate vasele drumetului ce le-ar fi avut si-a vazut de drum lasindu-1 pe acesta lesinat. porni si merse pe marginea ora§ului $i intra in cetate. Fata imparatului isi tragea cea de pe urma suflare. si crezind ca e fratele imparatului care ducea apa zinelor se prefacu ca a fost batjocorita ca cersetoare incepu sa-1 loveasca cu ciomagelul tocmai pe unde zicea baba. il lua ca ginere si cheama la nunta fiicei sale pe toti imparatii din lume.

Eu pentru dreptate am pierdut imparatia tatalui meu. ce credeti ca e mai buna. dreptatea sau nedreptatea? Dreptatea e mai buna. eel Drumepil. asa noroc. Incepuse sa se caiasca de faptele sale insa totusi lacomia nu-1 parasea. taicule. Dupa putin timp s-auzi fosnetul zinelor care veneau voioase la scaldat. Zis si facut Tocmai atunci fiica moarte ! porni la izvorul zinelor. frate-su imparatul pleca foarte mihnit ca imparatia sa s-ar putea clatina de acum inainte din pricina fratelui eel mic caruia ii scosese ochii si-i luase toata imparatia. apoi sa ia apa intr-un ulcior si sa se duca la fata imparatului din miazazi. La nunta lui el s-a purtat frumos cu fratele lui eel mare. e tocmai ceea ce dorea ca sa-1 intreaca pe fratele si sa-si mareasca si marginile imparatiei. ingalbeni si ramase locului ca o stana de piatra. Se temea acum de puterea fratelui sau care avea in mina dreptatea. Fratele eel mare in schimb ajunsese foarte trist si nemultumit cu soarta sa. spunindu-i: Frate draga. fetelor. Gnd ajunsera la izvor. Tinara imparateasa avu dupa un an de zile un fat frumos ca din povesti.! mic si sarac. La drept vorbind fratele eel mic ajuns imparat isi vedea de treburile imparatiei. de dreptate pentru popor si nici nu se gindea sa-i faca fratelui sau vreun rau. Urma din nou veselie si petreceri si peste tot dreptate si mukamire pentru popor. Aflase de izvorul zinelor si se gindea ce sa faca ca sa-1 poata intrece pe fratele sau. Era multamit ca putea sa imparta dreptatea intre oameni. imparatul tarii de la Soare Rasare. spuse cea mica. Atunci vreau sa va fiu ginere. Imparatul auzind ca el a fost si fiu de imparat si a patimit pentru dreptate si mai mult s-a bucurat si nunta a tinut o luna si-o saptamina. primavara din negura pamintului. Voia si el intii sa-si spele ochii ca sa vada. S-ar putea si acum cineva sa m-asculte. cea mai mare spuse statu Nu mult pe ginduri. Ar fi bine sa cautam imprejurimile inainte de a ne scalda. ca si iarba si vietatile. inainte de a se insura cu fata imparatului vru sa incerce pe imparat sa vada cit de drept este si-l intreba: Inalte imparat. am ajuns sarac si cersetor si iata ca pentru dreptate soarta m-a ajutat sa inving nedreptatea. Isi puse in gind ca n-ar fi rau daca si el se duce ca fratele sau sa fure din apa si apoi s-ar insura cu fiica imparatului. lua un vas si catre celelalte: — Suratelor. dupa bunatatea — — — — inimii tale Dupa nunta. cu ochi in cap pe care el ii scosese. — 171 . eel cu direptatea. Aci mai intii isi scoase ochii si se pregati sa astepte miezul noptii ca sa ia si el apa din izvorul eel tainic. auzi ca intr-o imparatie din miazazi ar fi pe patul de imparatului. de cind se punea luna si uidea cit secera. El care credea si acum ca e mai buna nedreptatea s-ascunsa intre niste rachita si astepta cu luare aminte coborirea zinelor din cer la scaldat. tie sa-ti dea soarta asa bine. voi stiti ca s-a vindecat fata imparatului de miaza- noapte cu apa din izvorul nostru? — Bag seama vreo fata omeneasca o fi ascultat vorbele noastre si i-o fi dus din apa tamaduitoare. se infricosa. ca ea iese la lumina din intuneric ca si soarele din noapte. Fratele eel mare. vazind pe fratele sau eel mic linga imparat sezind pe scaunul de aur. S-o vindece mai intii.

Fratele eel mare isi facu singur dreptate in cele din urma. fag mai gros. cind i-a venit ei a luat dunga si a fugit si s-a dus in lume. Cum adunau ele fin vazut ursul din pestera. Vad si de mine ? Sa nu iesi din pestera. ia fagul asta. il spintecara in bucati si-1 azvirlira linga un ciongar batrin ca sa-i manince carnea cea acra corbii si vulturii cerului. Ce cauti aci. Nu mai are tita si-1 intreaba ursul pe — Pana I-a copil tie ! lul la vulpe. Da intr-o zi. ia piatra din usa pesterii. $i si-au ales — Daca un pleci de — — — — 172 . ma due. Hai trage afara pe fag. daca vrei sa asculti de mine sa ies-i om mare. cu coroana. in imparada zinelor. vrei sa asculti nu sa iesi. ma due la lume. nu mai plec eu de la tine. eu ca trebuie sa te duci in lume. Ursul n-a lasat-o nici sa vada Au fost trei fete la de pe livezi. Era mai puternic. o aduc lapte de ? ! — urs: sa Tata. le-a ! soarele. caci sapase groapa altuia si cazu el intr-insa. Si iasa ea afara pe lume. la mine. blestematule. Trebuie taica. Al de al treilea an 1-a scos pe fag si 1-a pus cu radacinile-nsus. a luat-o in brata si a fugit cu ea in pestera. Trage. scoate-1 si pune-1 in pamint. haiduc mare. Il trage dar nu poate sa-1 intoarca. plateste prin moarte? Fratele care iubea nedreptatea si nu era multamit cu soarta ce o avea. Mai trebuie sa stai inca un an. S-a culcat cu ea si-a luat-o de muiere Muierea a plecat greoaie si a facut copilul. Si asa a crescut copi10 15 ani si se simte puternic. Cind a venit anul a zis: Hei. am copii acusa. Vino incoace. 1-a lasat pe urs. dar daca mai stai un an de zile ai sa ajungi om mare. tata. scoate fagul si pune-1 cu vinele-n sus. Si-a venit el in mintea lui si-i spune — Ce-ai mincat pina acum — Lapte — Bine. de ce-ti place sa-ti S-a-nvatat copilul pe lapte amestecat de la joavine. mingaie copilul. S-a oprit copilul si a mai stat inca un an. lupoaica.: ! ! Zinele incepura a cat a. mare — MUSTACIOSUL adunat fin pe livezi primavara. cu crengile-n jos. dat ea copilului tita si-i spune: cind ma tii asa. dar n-are putere sa-1 scoata Poti sa pleci numai ramii un om prost. nu stii ca cine vine sa ia apa pe furat din izvorul vietii. Dar copilul a ramas cu tata-su. Nu catara prea mult ca deter a peste fratele eel pitulat in desisul rachitelor. fu apucat de zine de miini si de picioare care tragind fiecare de el in toate partile. Vino-ncoa cu mine. copile. ce stau eu cu ma-nsor sa iau famie fi — — Ma prost tine ? Eu sint un om. a trecut anul. S-a repezit la cea mai frumoasa. ursoaica.

n-am socoteala sa maninc cu voi. S-a pus pe mincare si — — ipraveste. ara unul dupa altul. inca n-a venit prinzul. jos Ia copilul buzduganul se si fringe-n doua. la plugari. Eu nu ma oi Fugi de-aci ca nu poti s-o maninci singur pe toata. acuma poti sa te duci. ori imi luati capul. ara cu boii. s-aseaza sa manince. zice. si 1-a taiat buzdugan ? Scoate plugurile toate pe maistor. — Adu-1 incoa. vine acusi mincarea. aveti ceva demincare? Bre.! — A Hei. — Paziti mincarea bine. — — Bun garii aici pina vine prinzul. sa stiti ca va iau cele 400 de pluguri. — Esti faci maistor bun. Le da bun lucru si se duce Numara el pe o cimpie. cind cade — Zisesi ca-mi Le-a scos Ia baiatul maistor. O sa-ti ajunga fierul? un buzdugan mai mic — In cutare vreme o Insa fierarul a facut socoteala ca asta este unul intr-o ureche si o sa-i si o sa scape. cazane. n-aveti nici voi. iata carale vin pline cu fiertura. — O sa-ti platesc sa ajunga. Cind se uita acolo vreo 400 pluguri. Se duce pluguri multe. ori va iau plugurile ! El le minca toata. dar daca minca tot. A lasat tinjelile. sa-si ia buzduganul §i maistorul sa-si — L-ai fursit? — L-am fursit. Lasa ca prinzesti cu noi Pe la prinz. alelante plu- guri i-au ramas lui. Plugarii au cascat ochii si 1-au lasat sa manince. il invirteste de doua ori si da cu el in sus. lucru. sa vin sa-1 iau ii zisa. Hai la ramas. bine. Au dejugat boii si au adunat plugurile. Le-a dat jos. stii sa lucri ? Poti din plugurile astea toate sa-mi un buzdugan? -O faca — Pot. — Dejugati boii. pleaca faci ! si se duce la alt — Poti sa-mi faci din plugurile astea un buzdugan? 173 . boii. Zice baiatul: — — Mai odin si eu oale. de 400 de oamini si 400 de pluguri. plugarilor. eu singur. Au oprit plu- — satur Bre. Daca n-oi minca sa ma omoriti aici. jugurile si plugurile cu rotile cu totul le-a luat in spinare si a plecat cu ele in oras si a intrebat cine este acolo fierar si 1-a indreptat lumea intr-acolo. plecat baiatul in lume. plugurile si buzduganul pe spinare. S-a apucat fierarul a topit fierul si a facut un buzdugan. In ziua vorbita vine baiatul ia banii. — Mai aveti? — Nu mai avem.

da omul.auzise ce se intimplase cu celalant. cit ceri atit iti platesc. — Daca Maistorul — Lasa-1 poti. — — — — — Da — Asta — ce-ti este fata asta ? este fata mea ! Se vede si muierea cu prinzul. A pus jos masa. — Ce e aia — Mustaciosul — Unde sede — Care Mai — Mai baiete dincotro vine — Vine de scapatat. ba a mai cumparat 20 de pluguri si a bagat tot in buzdugan. sapa un om cu fata lui. da vine muierea cu prinzul. acolo fa-ti crovu si stai pitit. da-n oalda linga drum. — Pot. Sa pierde lumina de pe pamint. Si cind vine. Bun lucru ! Multamesc dumitale. ama se tine de ea o hala. facind larma mare. Aveti o tira de mincare ca tare mi-e foame. nu te grabi: ca la noi asa este obiceiul sa faci sfinta cruce si sa zici: « Doamne pazeste-ne de rau ». El lasa plugurile si maistorul a topit tot. si pe urma sa maninci. Intr-o parte de mustata are 365 de cuiburi de arati. ca-ti fac buzdugan. fringe padurile. Oala imbaierata. el ? la ? lurile le doboara si numai pitulat. asta? Dupa ce se saturara odinira cita si o luara la taina. rupe docile. Astazi vine ? el: si ? stie ? stai cita sa-1 vezi. ea cit si iar pleaca-n sus. golumbi. gazda holbeaza ochii mari. toate moadele de pasari. bufnite. A iesit pe o cimpie unde munceste lumea. El cum a pus mina pe lingura a inceput sa soar Da. iar lua lingura si incepu sa manince. saturat. Da cu el in sus si cind cade nu se mai fringe. — $i cum vine — Vine cu o mustata pe pamint de matura drumurile ala ? ! dincolo maninci cit 400 si nu te saturi. astupa ogasele. Sta baiatul si sa gindeste: asa ceva n-a mai auzit. colo-n tufa. Vine copilul sa ia buzduganul. Facu baiatul cruce. le tulbura. iar deaface cimpii : iar cu alalalta mustata sterge stelele pe cer. prefacatori. — — — — Vine. nu-ti si fie m-am rusine. Cind porneste din slavile cerului e mare. Ce-o mai si ogasele. a pus fasuiul in strachina. Stai o tira. I-a dat banii si a plecat. 174 . — Am mincat Se gindi fi deodata. ia de maninca. malaiul pe traista. fa-1 . ca urla ca un cutremur. sede cu stai — Bas — Sa vrea o sa stau sa-1 vad la amiaz. vine ciripind. N-avem. le rupe. Mincara toti si toti se lasara — Mai baiete. berze. sezi ca e vremea sa vina. Merge pe drum. opreste apele. Vine la amiaz intotdeauna la ea. dar cu cit s-apropie sa face mic ca un voinic. Vreti voi sa maritati fata asta dupa mine ? Vrem. Sa da jos. le mesteca. dar aici ma saturai. mai baiete.

o arie. tu face ma pisca ma si de nu ma lasa sa el. N-are ce-i face Omul a ros boabele si samana griul. ciupit in cap. incepura sa cineze. Iar inchide putin in cap. acolo un semanator cu da Mustaciosul aproape. cata-1 ! nicaeri. iau sacii si-i bag in coliba. a sezut sa cineze. Cind ma pomenesc la ziua dormeam int»-o — Hoooo tu zau ca uitasam de — Sezi masa sa cinam. L-a pitulat in griul din traista. Baiatul mai da odata cu buzduganul si zice: fata — la iar sama. intreba baiatul. muierea de cina. unii vintura si 1-a griu. ce cata oichii. adurmit. sa ! —O Aude la ma gidila-n cap? Fata n-ar vrea sa spuna. ce. Eu cat incoa. ca lumea e mare s-au saturat dintr-un blid cu mincare si prostime multa. S-au inchinat si si azi fericiu. — Pai cica pe cind eram mai cica m-a trimis tata cu 20 ! erai ? tine. cite doi pe un sare si cu 40 saci goi la m»re. Vin pindarii iau capatina de cal. — Lasa-ma-n traista ca vine Mustaciosul piste mine si ma omoara ! cu mina griul i-a venit sa lapede in gura citeva boabe si l-a aruncat in gura pe baiat. sa pune pe fuga. Acolo am stat la scuteala. El. o pun in prastie si dau cu ea peste cimpie. s-apleaca copacii. Se aseazara — De ce dumneata o masea sparta-n gura. Mergind pe cimp. — S-a uitat da Da baiatul ? stiu. Cind s-a doborit pune capul la fata-n poala ca e ostanit. umplut 40 saci. S-a intors Mustaciosul mirat. Atunci eu am cazut cu masaua intr-un par de vie si s-a facut gaunoasa. vine un nor si sarea sa topeste. iar caii afara legati. ! A cai sa tinar. baiatu-i sare din gura. El sare suparat. incolo o coliba. fata-1 — Ceva Baiatul m-a isi da cit poate si — Care Fuge peste nu vezi ? zice Mustaciosul. ma odinesc ? la baiatul. Ajunge la semanator si zice: traista de git. da Mustaciosul dupa si Ajunge asta. Omul semanind ! inca mai sta pitulat in masaua gaunoasa. sa opinteste odata. Vine pitis si-1 gaseste durmind. A si uitat de el Omul a luat plugul grapat si a plecat la cina. la si ai cumpar Am capatina de cal. si poate traiesc 175 . el — Unde-i ala care fuge pe-aici — Nu n-am vazut pe nima. si-1 ? L-a pus aruncat Il vede Mustaciosul peste o aratura. Iaca ajunge si Mustaciosul.stau sa vad amiaza vijaind cu cele 365 cuiburi prin mustatile lui. planul sa dea din toate puterile. Zice baiatul: — Ia-ma pe lopata arunca-ma peste apa apa. pina sa face mic si doboara la ea cit omul. cal si am plecat cu sarea si cu caii. urla cimpul in mustatile lui. Invirteste buzduganul si da-n capul lui si-1 pomeneste. Sara cind a ajuns acasa a facut si s-a dus acasa. Ajunge Mustaciosul intreaba: — Unde e baiatul — Uite-1 dincolo de apa. dar tocmai cind sa ia lingura ca s-o bage-n gura. Acum baiatul vede si pleaca la ei cu buzduganul in mina sa vada ce face el cu ea. baiatul s-a ascuns intr-o masa gaunoasa. Cind sa roada boabele. da nu-i spune de baiatul cu buzduganul.

a sapat in baligar si a gasit un capastru ruginit ca vai de el. il rodea dorul s-o cate. tu sa nu te atingi de ele. Cind au ajuns aproape. el tot — — — — — — Eu Si dat — Nu-mi da sint el ! calul lui tata-tu. sa due pinga zid ca sa gasasca un loc de trecere. Pe urma a trecut o prapastie si a mers si a ajuns la o padure. brinci. em am fost sluga la imparat si tu esti copilul lui. Nu ridic pragul pina nu-mi spui cine este tatal meu ? Muica. Atunci el intr-o zi s-a facut bolnav si i-a spus lui muma-sa: Muma. saraca si fameia avea un copil din flori o intreba pe muma-sa cine este tatal lui? Da ea nu vrea sa spuna. S-a dus. Si au plecat la fata din dafin. catifelate si in mai multe culori. A luat gresia si a aruncat-o piste padure. fost odata A Intr-o zi. toate florile sa gramadesc pe tine. mergem la un mos sa ne invete el ce — sa facem? S-au dus — — Am venit — Bine ca Dar la mosu si mosu a intrebat: piatra. Calul a spus: Baga mina in ureichea mea si gasesti o gresie. rugina a cazut toata. eu am visat ca trebuie sa-mi dai tita pe sub pragul usii. Ea a bagat tita pe sub prag ca sa suga. Baiatul a ridicat pragu si mum-sa a plecat. stapine ? N-am nimic Eu te-am strigat. dai cu ea piste padure cit poti. ca eria nazdravan. Si vine calul lui ta-su batrin si bubos prapadit de tot. ca atunci ma fac bine. ca multi voinici au mai venit si toti s-a facut daca vrei sa izbutesti sa te-nvaf sa seceri griul meu tot. Au ajuns ei la un zid. Au plecat si au ajuns la lunca de flori. sa-1 legi si 176 . Aci calul i-a spus: Priveste piste padure si vezi ce ne asteapta Piste padure doi balauri intoarsera capetele spre ei. eu frumos si i-a spus: — — — Calul atunci iar i-a spus: Baga mina in urechea mea. iar serpii au aplecat capetele si calul a zburat piste ei. A luat capastru. Da el avea gindul sa piece sa cate fata din dafin. Zidul era inalt de la pamint pina la cer. da sa ma asculti pe mine. scoate o greasa si da-i cit poti in zid si s-a facut in zid o gaura cit sa treaca calul si au trecut si pe a treia prapastie. Ca multi voinici au plecat la fata din dafin si au murit. — Stapine. Calul vorbi: Ce ai cu mine. ca florile sint vii si ataca oamenii voinici si calare si-i omoara. sa ne sfatuiesti ce sa facem ? ati venit. acuma ajungem la o livada cu flori frumoase ce n-ai mai vazut.! FATA DIN DAFIN o fameie vaduva. $i-au plecat la fata din dafin. ca daca rupi o floare. da el eria baiat de peste 20 de ai. da fierbe ovas cu lapte si ai sa vezi ce El a facut asa cum i-a cerut si 40 de zile i-a dat sa manince i-a am si sa-ti fac ! s-a facut un cal stiu ca tu ai un gind de plecare undeva. brinci calului. calul a zis: Nu mergem la fata din dafin. 1-a scuturat si a sclipit ca aurul. Vezi. ca avea calu arpii. Sa te duci in gunoi unde arunci la vite baligaru si sa cad acolo ca o sa gasasti un friu de la calul lui tata-tu. toate intoarse cu fata spre voinic si cal si el s-a oprit si nu s-a dat jos si nici n-a rupt nici o floare.

Da baiatul s-a dus si ea iesi si culeasa flori. Calul i-a spus sa se duca sa secere. culegea flori si iar intra in dafin. vine a ta fata. De vint nebatuta. Cu Aid sa opri flori. bratul cu dafin. Si-n mijlocul focului un serpe. o lua pe la spate in brate. ea iar intra in dafin. Dupa asta povestire se ivea soarele. ca nu mai putu spune mai departe: vint nebatuta. El pe cal 177 . De soare nevazuta. tata. pe urma i-a scuipat lui in gura. Da zmeoaica a aflat si a venit in zbor. Fata se dusa cu chita de flori la dafin si cind ajunsa acolo. Ca dafine. pina rasari bine soarele. care zbiera cit putea sa-1 scape omul. S-a dus el la cal si l-a spus tot ce i-a spus mosul. se-mpietreau. De voinic nesarutata. Ea ii aducea flori. i-a multamit mosului. ca tata nu ma mai primeste. si cu alta in fetii si ei OMUL CARE Un om calari. Ca vine a ta fata. Fata iesea noaptea pina-n ziua din dafin. a stropit vita. voinic nesarutata. pe tatal au inviat pe loc si au plecat impreuna pe acelasi loc pe unde venisera. da cind sa varsau zorile. Ca o vazuse soarele. A secerat el singur 40 de zile. nici padurea cu balauri. voinicul o pupasa. Da sa faci in asa fel sa te duci si sa o duci cu vorba pina va rasari soarele si dupa aia s-o iei in brata si s-o stringi. Cind o vazu dupa rasaritul soarelui. Atunci ea sa-ntoarsa cu brand cu flori si sa dusa la voinic si-i zisa: Ia-ma cu tine. Vitejii care veneau s-o sarute se prefaceau in piatra.sa-1 faci cirstati. Omul a pus coada sapei si sarpele s-a urcat pe sapa. a legat si a fursit. Dafinul nu sa deschisa de suparare. da ea are putere ca pina nu va rasari soarele te-mpetreste. dar el ii spunea povesti si o amina. Da acuma sa dusa cu bratul cu flori si zise: — Deschide-te. Deschide-te. Ea il privi si astepta s-o ia in brate si sa-1 impietreasca. cu o falca-n cer De De De — pamint. $TIE GRAIUL ANIMALELOR cu o muiere sa ducea la sapa intr-o zi si in drum aimindoi erau si ea pe iapa si in drumul lor un foe mare. o strinse si-i dete drumul. Da de acum numai era nici zidul pina-n cer. vintul o batusa. Dafinul se deschidea si ea cu bratul cu flori intra inauntru. Si asa a facut baiatul. Pe urma a venit iar la mosu si i-a spus: Tu te duci acolo. rosti cuvintele: — — Deschide-te. soare nevazuta. si nici livada cu flori mincatoare de oameni. au incalecat aimindoi si au plecat. Ea ii da flori da el nu se apropia si tot ii vorbea. adica pe muma fetii si pe dafin. Atunci voinicul a luat-o si-a plecat cu ea la mosul unde era calul. Au mers la palatele imparatesti unde au ramas sa stapineasca si sa traiasca in pace si fericiti.

mergem lasa. bre. pe lunca cu am — Mai. stii la ? ! sa-i el ! sa-ti ? ! A ce-i iar chemat omu sa-i faca ii cosciugu sa-ti si rudele sa-i faca pomana. a fost ? stii ? ziulica tras si flori. da o sa mor — Ce daca mori Uita. ca-1 intalesese. Da cocosul cinta in prag zice cocosului. iapa. ! inainte. spune ma. rizi. cucul frumos da pe cioara spurcata o rincheaza apoi intreba — Ti-e greu cu stapinul tau — t mi e greu — Da greu sa Il si Cucul zicea: Toata lumea ga. ca mor eu si — moara. injug locul da-i pe magar. si-1 Omul intalege tot. doar o brazda am pascut pe linga pirau. cati ! Si fugi dupa ea. ce e Toata am pascut pe linga potoc. vci sti sa asculti si intalegi tot cc vorbesc animal el e si sa spui la nimeni. nu mincati asa. asa. ajunsara injura pleca o cioara — Ga. nu beti apa. ai sa la arat si le-a 178 . doi boi si un magar. unde eria lume adunata si da-i pe ea s-o le mint muiere si tot ! De omoare-n — Ce ma. ca mori daca spui> Atunci pleca serpele si plecara si ei sa sape la bostane. si n-o sa va mai duca plug. ce-ai cu mine — spun bre vorba care-o — Nu mai veni nu mai spune. ? laudasi. ii intreba: nu i-a mai spus avea el si gemind si ? Pai ce sa facem ? sara. da cele — Intinde-te putin. nu lingeti sare. cinele — Bine ma. ? Iti batai. e. da si boii asa au facut. Se scoala el. — Ei. toata ziua ara — Ei ce cum — Aa. boii veneau sara obositi care sta toata ziua. ga Da — Asa minca-u-as limba. Da a — Ma. riinca cioara sa toata si sa am Da si ! il injurasi. ca s-ar lasa ea de iscodiri. Da omul il injura pe cue. de ce tu serpe ceva de — Nu bre. ia un ciumag. ! tie ti-e ? si stapinu are copilul el ris. numai cucu ramina. si ma ! Si Da magaru — Ce gemeti ma — Pai daca nu mai putem de lucru — Faceti-va bolnavi. iapa.: ! : nu De-acum. in Da omul a zis: boilor. daca e dat mincare si-au mincat. ca iau eu magarul vine sara gifaind acasa. nu stiu nimic Dar ea zor spuna ca nu mai vorbeste cu — Bre. o spun. Da el daca e prost sa sa lase dupa o ce nu ia el un pinnae si sa-i masoare selele. aiba lumea eu Da muierea zice — Ce ma. Si si e. zicea — Da-ne. Doamne berechet de porumb. la jigodita: el zice: fa. stapinul sa pregateste de moarte arde de — Lasa-1 ma sa moara daca prost Eu am patruzaci de gaini pe toate trist si faceau cosciugul zice: tie-ti cintat ? e ! si eu inghit bobul al mare. Pe drum un cue cinta. iau masura. ? la si a scapat omul de la moarte. sa — — Ali-e greu ca eu due eu am minz in burta iubitor.

Imparatul cind a auzit c-a ramas grea dintr-o injuratura a lui Mucea. sa se faca un butoi mare si sa le dea Pentru fiica imparatului. eu sint Mucea Cacicea ? cum imi zice ea ? ' Zi-i si tu altceva. ! ! nu altceva. dar ce ai tu cu Bine. Apa era repede si i-a dus zile. la tine acas' te impiedicai de el. cind il vedea scotind cirezile de vaci la pascut. jocuri de copii Ce era sa zica? Mai trece. apoi o injura de Il aude imparatul si-1 infrunta: ! ! mama. cit mai trece si fata se vaita ca e grea. slugile au pus mincaruri bune toate si tot felul de bunatati. Acolo. Se gindeste el ca de acum inainte. daca ea ma batjocoreste. Daca cerea de la fata ceva.Mucea - Cacicea Mucea Cacicea El lua pietre si da dupa ea. dar n-o injura de muma si de tata Zis si facut. Pentru Mucea. ea ii da peste mina. Si adu fasui. dus de valuri peste man si tari si el citeva mamaligi si a pus sare intr-un sac. si la ! iti Mucea. da cu pietre si o injura chiar pe fata.e tale prostesti. dulciuri si bea vin. Fata la inceput minca bunatati. lata ce ie§i din glume'. eu ce sa fac. a poruncit drumul pe o apa la amindoi. 179 . Aude imparatul. felie ! cirnati si le ! ! fata. fripturi. incepe iar — Mucea Cacicea Du-te la Temnicea. cu ce sa ma apar de ea ? Ce.! ! ! ! MUCEA CAClCEA Cica a fost vreodata un baiat prost de tot. saptamini si luni de zile departe. insa el nu zice nimic. ca fetele de-mparati maninca place ceapa nu incepu sa plinga de foame — fine. s-a miniat foe Turba de minie. -Fata. In palat e zarva mare. El a inceput sa plinga cind a auzit ca o sa fie inchis in butoi si are sa moara de viu. sa nu-mi injuri fata de muma tnjur-o pe ea. dar. $i-a facut Fata — Mucea. i-a inchis in butoi pe amindoi si le-a dat drumul pe firul apei. este bun Mucea Acum tine ceapa mamaliga de si Se trase de foame intr-un colt al butoiului spre si Mucea. La o vreme fata isi minca toate bunatatile. de sus de la fereastra ii striga: —. Sa-1 agati in cui El si mai rau se minie pe fata. ! — Mai baiete. a luat apa si faina de porumb si au plecat la marginea unei ape mari. nimeni n-a pus nimic. maria-ta. Imparatul avea si el o fata mare si frumoasa. numai buna de maritat. da-mi mie o o ceapa de mamaliga — Nu-ti dau. care s-a bagat argat la vreun Impara t bogat. Mucea minca mamaligS cu ceapa si bea apa. altfel s-o injure daca-1 ! — — muma-sa? mai batjocoreste Fata nu se sa-1 porecleasca: lasa si cum il vede rupt si jerpelit cu muci la nas. Ca sa-i pedepseasca.

sa cate un copil ca sa aiba si ei o vietate in casa. cale lunga ca sa ajunga. Cind a ajuns acasa. Baba s-a bucurat ca mosu golit-o in mijlocul casii. Pe drum merge mosu ce merge. din care a iesit i-a gasit doi copii si iar un au si ei vietati in casa. A cazut bolnav la pat ?i de fiicei era gata sa dea ortul popii. dorul si In timpul asta imparatul si-a venit in fire. Mai la urma urmei au sosit si la palatele cutropite cu aur ale imparatului. Imparatul era pe patul de moarte. pe care 1-a botezat Prichindel. bun la suflet. ca el ti-a purtat noroc tie si tu lui. Si incalecai pe o sea. incit semana ca doua picaturi de apa gasit. gata-gata sa-si dea sufletul. Cind si-a vazut fata. prichindel a sarit drept in pat. cu parul de aur si ochi albastri ca cerul. i-a pus-o in desaga si pune desaga in spate si pleaca in lume. printesa a facut un dolofan de copil frumos ca un boboc. Mosul. 180 . beutura si traiul bun pe ei si pina sa ajunga in imparatia lui tatine-su.Printesa minca ceapa si mamaliga plingind. auzi Si ai sa te mariti cu el. mosul a gasit un soricel. 1-a luat si 1-a pus in desaga si iar a plecat mai departe. ci fiindca mi-a fost mor linga o fata frumoasa de-mparat. De va spusei povestea asa ! UN SORICEL $1 UN PRICHINDEL A fost odata un mos si o baba care n-aveau copii. sa piece mosu in lume. o ierta. baba 1-a intrebat: Ce ai facut. a gasit in cale si un copil mic cit dimineata mosu un 1-a degetar. ! — — ! ! cu tata-su. Soarecele a inceput sa se zburde prin casa. Ce s-au vorbit si ce s-au sfatuit. A poruncit sa piece toate vapoarele sa cate butoiul cu fiica-sa si cu Mucea si pe amindoi teferi sa-i aduca indarat la palat. apoi isi ceru iertare de dat sa la Mucea. i-a venit sufletul la loc si a poruncit sa se faca nunta cu Mucea. amindoi erau galbeni ca turta de ceara. Mergind el asa din loc in loc pe de-a baba oarba. Au inceput sa se zburde de bucurie. eu ma insor cu printesa numai daca inceteaza cu porecla asta de Mucea Cacicea Sa nu-1 mai poreclesti si sa-i zici pe numele lui cu care 1-a botezat ma-sa. daca 1-a gasit pe Prichindel. Baba i-a pregatit isi mosului mincare de cu seara. Mucea. zicindu-i: nu pentru alta. Mucea. de — Trebuie felul lui sa te iert. maria-ta. pina ce i-a Mai aveau putin din faina de malai si mureau de foame Cind i-au scos afara din butoi. Mucea insa a inceput sa plinga zicind: Ba. pus in desaga si s-a intors acasa. S-au pus cu mincarea. $i s-au casatorit. Vasele imparatului au inceput sa misune peste mari si tari. si-au prins fata de om. mosule ? — soricel si Mosul a scos desaga si a un Prichindel.

Soricelul sari si el in caldarea cu pasat de pe foe ! — — il ! — Cind veni baba de chindel de fratele sau. bata-te norocu sa te bata se du-te. Omul pe nima. Cind vazu baba aceasta nazdravana isprava a lui Soricel. nu sari tu pa mine. Il plinsera mult si apoi il ingropara cu mare durere Baba si mosu vazind ca au ramas numai cu Prichindel. facind o larma de se auzea cit In acest timp a trecut un om pe drum si a auzit atita galagie strigind: cea si nevazind pe nima care sa mine boii dupa plug zise catre mosu: Cine ara cu boii si face atita galagie ca nu vad pe nima dupa plug Mosu raspunse: Am si eu un baiat pe care-1 cheama Prichindel si e pe coarnele plu! ! ! ! — — — gului si ara Dupa sa si ce mosu pasat. scoate-ma si pe mine din groapa sa ma due la tata care. pe mine din groapa sa crucea ma due cu mincare — Ptii. se uita in sus. le fu frca sa nu-1 piarda si pe el si se pusera sa aiba grija de el ca ochii din cap. Mai nene. nu sari pe mine ca sar si eu pe tine Pasatul iar il strop i si mai tare dar Soricel iar ii zise: Pasat. care se supara Pasatul iar Pasat. il scoase din caldare fiert. mai baiete. nu sari pe mine. Tocmai trecea A un om — — calare pe drum si aude pe cineva strigind: Mai nene. a injugat boii la caruta si a plecat la arat si a spus babei sa-i trimita cu copiii mincare la prinz. iar el a cerut voie lui tata-su cit timp maninca sa are si el.! ! ! ! ! ! ! . Aci l-a strigat si pe tata-su sa manince. iar Soricel §i mai suparat ii zise: Pasat. la se uita in stinga. ca sar si eu in tine stropea. vede in urma de cal pe Prichindel si-1 intreba: De unde d rasarit. 181 . si Cind a ajuns acasa. pasatel. a lasat in casa pe Soricel Prichindel vada zise: de Stind ei caldarea cu pasat a tot stropit pe Soricel. la foe. ca sar si eu in tine Vazind ca pasatul nu-1 asculta. Tata i-a spus: — Sa mai cresti. pasatel. cind s-a sculat. se uita in dreapta. a mincat. in jos si Dar din groapa tot striga: si cu minnu vede tata. La prinz baba a trimis pe Prichindel cu mincare la mosu. pasatel. scoate-ma Omul zice: da cine strga. la vaca si vazu lipsa soricelului. il intreba pe Pri- Prichindel a spus ca a sarit in ceaunul cu pasat fiindca l-a stropit. Pe drum Prichindel a cazut intr-o urma de cal si n-a mai putut iesi afara. Cind uciga-1 Hei m-a trimis mama cu mincare la tata si am cazut in groapa asta L-a scos de acolo si Prichindel a plecat mai departe pina a ajuns la tata-su cu demincare. ca esti inca mic si nu poti tine de coarnele plugului: Prichindel s-a rugat mult pina tat-su i-a dat voie zicind: ! — — mai uita odata. baba s-a dus sa mulga vaca. ! doua zi mosul. Prichindel a luat cosul si a plecat acasa. hais ! Hais cea! hais cea boii la brazda. taica si ara. sa vedem ce poti Ei Prichindel a luat biciul si numai ca se aseaza pe coarnele plugului a inceput sa strige: ! — si colo. parca dinadins.

Imparatul. Raminind baba si mosul iar singuri dupa ce 1-au ingropat si plins pe Prichindel. le spuse: Daca m-ar sti pe mine imparatul. nu s-ar fi povestit. a fiert lap tele si i-a dat lui Prichindel si manince dihtr-o strachina. pentru ca eu i-as face doi feti logofeti frumosi ca aurul si argintul. Imparatul era asa de mindru ca si soarele sta din drum sa-1 priveasca. auzind pe sora cea mai mica ca-i va face doi copii frumosi ca aurul si argintul. Fata cea mai mare sta si zicea Ei. ca niciodata. Cea mai mica. Baba si mosul cind s-au intors de la vite 1-au gasit si pe Prichindel inecat in strachina cu lapte. le taie el Fetele se minunara vazind ca imparatul le calca pragul si ca in loc sa capul ori sa le lege si trimeata la ocna.: Baba dupa ce a muls iar vaca. Traiau intr-un sat mic pierdut printre niste cleanturi de munti inalti ce sa ridicau pina aproape de cer. spuse cea mijlocare. Pe cind lupii se-mprieteneau cu mieii. ca i-as satura armata cu o piine. Imparatu. De aia si poporul nu-1 iubea. Pedepsea bar ban si muieri. la un timp. riindca eu i-as imbraca toata armata cu un fus. ii spinzura si gemeau inchisorile cu lume nevinovata. Ama degeaba ca tinarul imparat nu-si putea gasi nevasta pe plac. fiindca nu asculta de legile tarii. nu mai avu rabdare si intra in casa saracacioasa a celor si — — — — trei fete. ama nici lui de asta abatut. nu-i pasa. 182 . Imparatu trecu pe aci odata. Miniat la culme s-apropie de fereastra fetelor si asculta. nu ma stie pe mine imparatul sa ma ia de sotie. Treaba asta o facu ca lumea sa se culce odata cu gainile. le zimbeste si le intreaba de vorba. ca de n-ar fi trait. Imparatul traia trist Nu-i placea nimic pe lume si ce faceau supusii sai nimic nu era bun. trecu de doua ori si cind trecu si a treia oara cu mare durere in suflet vazu ca fetele astea sint singurele din imparatie care n-au teama de stapin. au murit si ei de inima rea ! DOI FETI LOGOFETI Traia odata. traia undeva un imparat vestit in toata lumea. Fetele gindeau ca pe aci imparatul nu trece noaptea si nu se temeau de el ca sa nu arda lampa noaptea. Prichindel cind s-a aplecat sa manlnce a caiut in strachina si s-a inecat. sa gindi sa dea porunci ca nima sa nu arda noaptea lampa. Umblase de-a lungul si si de-a latul pamintului si nu-si gasise muiere. auzind lauda surorilor. le da gloabe. pe cind soarele si luna cobora pe pamint si iar se suiau pe cer. Ba daca m-ar §ti pe mine-mparatul. m-ar lua de sotie. si sa se scoale la cintatul cocosilor ca sa munceasca pe ogoare mai mult si imparatul sa bage mai mult aur in visteria lui. Undeva departe la marginea imparatiei traiau trei surori nemaritate frumoase. m-ar lua de sotie. suricatelor.

cu roti Imparatul chema argatii si ghineralii. uitindu-se la cea mai mica. am sa te-arunc in inchisoarea adinca. sta trista rezimata de zidul palatului si plingea. Imparatul. Frumoasei cu parul de aur ii crescusera unghiile cit furca si cu ele spinteca broaste. il intreba pe imparat ce 1-a facut sa-'vie la ele in casa. sa te suga serpii si napircile. : O Imparatul in curind a uitat pe frumoasa printesa aruncata de el in turma. s-a pus pe ginduri. asezat la coadili marii. Dar anii treceau. in fluieratul serpilor si horcaitul broastelor. cind ea ingenunche si-i jura credinta. Imparatul miniat peste fire veni la sotia sa si fu gata-gata sa-i innga feti. sara sa te culci cu broastele si balaurii si s-ajungi sa te aranesti cu oua si pui de serpi.Sora cea mare. Sa-ti putrezeasca oasali acolo. cite luni sau citi ani au trecut de cind imparatul miniat de moarte a aruncat-o aci pentru a o chinui? Sa ruga insa sa poata scapa pentru ca unghiile ei sa le poata odata infige in beregata tigancii care s-a razbunat asa de crud pe dinsa. sa n-auzi glas de pasarele. iar ea nu mai stia cind e ziua. sa nu vezi fir de iarba. luna si stelele. La Dupa anu sora cea mica ramase grea si-ntr-o noapte nascu doi feti logofrumosi ca soarele de pe ceri. ama sa razgindi si-i zisa n-am sa-ti iau capul. cind e noapte. ca alta soarta mai buna nu ti se cuvine. s-astrinsese imparati. figanca fiindca o ura de moarte. imparatul s-a-nsurat cu frumoasa iar din baligarul unde fusesera ingropati cei doi feti 183 . La nunta toti nuntasii au petrecut mai bine de-o luna si-o saptamina si toata lumea s-a-nveselit cu virf si-ndesat. Doi turmasi o luara si o inchisera in fundul pamintului. Aici pe o crapatura a inchisorii un calau ii da din codrul lui de malai si sarmanei printese. In zadar tinara nevasta il ruga s-o creada ca ea a nascut doi copii frumosi azvirli la pamint ca pe o cata ca doi feti logofeti. Ba mai mult. logofeti au rasarit doi meri ca aurul si argintul de mindri. numai o roaba a imparatului. imparatului. figanca vazind ca cei doi meri au rasarit tumite in locul in care i-a ingropat pe fiii imparatesei. napirci si balauri pe care-i minca cruzi. care intr-o zi infloreau si-n alta se coceau. mai isteata. parul ei ajunsese pina-n pamint de-i servea drept acoperamint din lipsa de imbracaminte. iar imparatului i-a dus doi catei de curind fatati de o catea ce paza cirezile de vite ale imparatului. spuse pe sleau: vreau sa ma-nsor cu sora voastra cea mica cu parul de aur ! ca si Fata cea mica cu adevarat era frumoasa ca o floare si parul ei stralucea razele soarelui. iar camasa ei facuta partale. o sui intr-o caruta de aur trasa de sasa telegari inaripati si mare jale a lasat micuta sora in casa dupa plecarea palatul ei. serpi. si razbunatoarea tigancuse. regi si printi din tot cuprinsul pamintului. ca imparatul n-o credea. ii lua pe cei doi feti logofeti si-i ingropa in balegarul cailor. ama pacat ca fusta de pe era era rupta si cirpita. cu lamii si naramze. sa te chinui toata viata sa nu vezi soarele. Ea se ruga sa vie o minune dumnezeiasca care s-o scoata la lumina facindu-i-se dreptate. sa n-ai parte sa-ti mai vezi nici surorile si nici picior de vietate omeneasca. sabia in inima. Isi facu un culcus subt un zid mai uscat si trai aici mai multi ani din mila turmasilor si a calaului care-i aruncau cind si cind cite o coaja de pine ori de malai. o tiganca din cale-afara de frumoasa. isi lua mireasa. Palatele imparatului de aur si marmura erau imprejmuite cu meri infloriti.

lua berbecul de-1 puse sa manince busuiocul. si de aci au fost purtate de valuri pina s-au oprit intr-un prund pe un ostrov. Pe cind dormea imparatul cu tiganca. ceru imparatului sa taie neaparat berbecul de aur. Cind s-a-ntors soarele acasa de pe ceri. care vede tot ce se misca pe lume. sora zise catre frate: Frate. auzi ce vorbeau cei doi fed logofeti si cum se revarsa de ziua. iar la berbec ba. pe ti-e greu ? Mie imi este greu ca este pe mine serpoaica de pganca. Una de pe el era mindra ca de aur si la soare te puteai uita. Dupa ce-1 taiara. Mie nu-mi este greu. iara alta lume legea cereasca? dai ocol marilor. ca soarele de pe ceri. In zadar il rugara curtenii. Unul eria baiat. care dormea iepureste. ca pe mine doarme tata figanca. cei doi feti logofeti nu puteau rabda pe ei trupul spurcat al tigancii. Ama proasta nu facu nici o treaba nici cu asta. ceru imparatului sa faca din ei un pat.Imparatul era falos ca in curtea palatului sau cresc niste meri ce nu s-au mai vazut pe fata pamintului. se opri-n loc o zi si jumatate mirindu-se de stralucirea lor. pganca porunci slugilor sa mearga cu matele la izvor sa le spele. vezi ce e pe pamint in stele si zi si jumatate nu te-ai gindit ca lumea sta zi si jumatate. c& doua schintei iesira afara si cazura undeva in gradina. cind ai stat pe ceri o in cimp nemincata si nedormita o ostanit pe brazda. treIn timpu asta muma soarelui s-a speriat de intirzierea soarelui. trebui in cele de pe urma sa dea porinca sa-i taie. vina vulturi. se araneau cu lamii. gheneralii si slugile sa nu taie o mindreata de berbec ca imparatul trebui sa faca voia muierii si de data asta. Imparatul i-a facut si patul cerut. priceputa cum eria. Ama nici asta nu fu destul. "Tiganca vazind asa minunatie de busuioc. Imparatul. pentru ca berbecul se facu mare si frumos. muma-sa. Din riu matele au ajuns intr-o mare albastra si frumoasa. Vazind tiganca ca n-o brodeste nici asa. ama sa aibe grije sa nu rupa pic din ele. sluga nu stiu cum drese. buit sa-i faca mincare cu mult mai multa fiindca bietul soare-nflaminzise uitindu-se la cei doi fepl logofeti f ara seama de frumosi sub soare si sub stele. mari si frumoase ca aurul si argintul. tiganca insa banuitoare. rupsa doua capete din mate si le dadu drumul pe apa. mere si naramze. ca sa faca voia sotiei sale. Mai ceru imparatului ca argatii sa stea cu cergile sus la cos sa prinda-n cerga toate schinteiele. il indupleca pe imparat sa-i taie. — — O ! O Soarele. Copiii cresteau in ostrov. ruga pe imparat sa taie patul sa-1 faca tandlri si sa-1 bage-n foe. Baiatul facu arc din parul lui soru-sa. frumosi ca aurul. zarindu-i pe cei doi feu logofeti de frumosi. dupa ce i-a pus masa si 1-a saturat ca pe orice drumet cit sint A ostanit. nu te-ai gindit ca vitele au sta in negura mai mult decit este scris in 184 . Jig31103 sa-nveseli si ca nu cumva iar sa mai rasara ceva din cei doi meri. caprioare. cerbi si nici zmeii nu indrazneau sa se scoboare pe pamint s-o vada pe sora lui cea frumoasa. Noaptea. Pe locul caderii rasarira doua stable de busuioc. roaba bas sa-i faca la inat pgancii ajunsa imparateasa. Matele au fost purtate asa de apele izvorului pina au ajuns intr-im riu. ce sub pamint. Din ele au rasarit doi feu logofep care s-au prefacut in doi copii. celalant fata. era s-o manince si pe muma-sa de foame. Argapli taiara berbecul si mare jale fu la palatul imparatului. 1-a certat spunindu-i: — Soare mindrule.

Intalegerea la clacasi eria ca fiecare sa spuie cite o poveste si toti s-au pnut de cuvint. Imparatul nu o asculta si-1 ruga pe baiat din nou sa povesteasca cum stie el viata lor. se mira de frumusetea lor si-i ruga sa-i spuie o poveste. a 15sat capu-n jos si i-a spus mumii ce minune a vazut. Daca va este la toti pe plac. curatau porumbul de foi si umpleau ambarelecudrugideporumb. muica.cerbii padurilor si asa amuitat lucrul ce aveam de facut. ajutap de soare. Numai scoborindu-te putea sa afli ce sint ? Eu iti zic sa faci o furchita. eu sint dornic sa stiu daca cei doi feti logofeti sint amindoi — ! — baieti ori fete? E. dar daca vor fi amindoi baiep. ostrovul fu luminat mai mult si marea la o vreme incepu sa scadS. ama neavind fus torcea pe un bat. Cei doi feti logofeti au iesit pe uscat pornind in lume jos la ei ai ! — intr-o seara au venit bas la palatul imparatului. Fata. Noi nu stim nici o poveste. merse deasupra ostrovului si-1 lasa jos pe pamint pe scara ceriului. spuse-mparatului sa piece. care asculta cu luare-aminte povestile. o botita si coborind in al ostrovel cu ele. ca el ii facu un fus mindru de aur. baieti si fete. vazind ca a uitat sa-i faca fus muma-sa s-a suparat iara vazindu-1 ca e uituc. logofeti. In curtea-mparatului eria O multime de oameni. in furca pusa un caier de lina tot de aur. bucuroasa. Muma soarelui baga de seama ca soarele si-a pierdut capu. daca vor fi fete amindoua vor alerga la furca de aur. Acum vedem intiiasi data oameni pe pamint. ochii lor mai luminosi ca stelele. de cind tata m-a alinat pe ceri scotindu-ma din neguri. Privi si el copiii. Acum soarele cind ajungea pe ceri in dreptul ostrovului cu cei doi feti logofeti se oprea mai mult si privea-n ca jos ca mai sa-1 manince vircolacii de eria sa ramina lumea fara soare. N-avem de unde sti povesti. Muma. spunind ca nu stiu nici o poveste. De dragul fetii din ostrov si de care se-ndragise soarele. venim dintr-un ostrov. Mai la urma a ajuns rindu si la cei doi feti claca. de aia lumea a stat mai mult la lucru. iar altii au adastat mai mult sa cinte cocosii si sa se reverse zorile. a alergat. va putem povesti viata noastra. se scobori putin si pe scara cerului lasa in jos mai intii botita. spuse baiatul. Da fata la claca era insusi imparatul. Se scula la timp. Atunci a inteles ca asta este baiat. cind s-a mai pomenit ca im soare sa se-ntoarca-ndarat de pe ceri pentru o fata ca sa-i faca fuse Degeaba-1 certa muma pe soare. asta e greu de aflat privindu-i de sus. facu o furchita frumoasa de aur si o botita. la repezeala. fata lor mai frumoasa ca razele mele cind vin dupa furtuna. iar la bita ii puse o para de aur in crestatura si ca sa nu mai zaboveasca pe drum pleca mai iute. parul lor balai e din fire de purpura. Pe urma a potrivit scara si a lasat in jos furca cu caierul de lina de aur. Soarele intari razale de scazu marea iar ostrovul ramase pe uscat. a luat furca si-a pus-o la briu. incepind sa toarca. eu alerg sub stele. — 185 . atunci vor alerga sa ia botita de aur. dupa ce tacu putin si baga pe ureche porincile lui muma-sa. Numai tiganca. pleca pe ceri la timp. dar ce-am vazut ieri n-am vazut de cind calatoresc fntr-un ostrov stau doi feti logofeti mai frumosi si stralucitori decit aurul. BSiatul a alergat si a ridicat-o. zise Muma.! : sale Soarele si-a dat seama c-a gresit. ca nu mai este cum era inainte. I-am urmarit cum doboara cu arcul vulturii semeti ai cerului. bamutoare. Soarele. Soarele. Auzind clacasii astfel de vorbe si imparatul ii rugara sa povesteasca. Soarele. Ei n-au vrut. placindu-i minune mare.

O sui pe cal alaturea si plecara inainte cu ostirile pina ce ajuase la curtea imparateasca. Imparatul. aratind lumii ca el facuse un mare pacat ce nu poate fi iertat. ajunse-n prund. Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ?i sa-ti hranesc casa si ostirea dintr-o oala cu linte. sora cea mai mica si cea mai frumoasa. aratind cum muma lor a fost gasita la marginea-mparatiei de imparat. ca ei au o soarta de azi inainte mai buna. de palate fermecate. Atunci fata cea mai mare zise imparatului: Imparate luminate. isi lua si ea inima-n dinti rugindu-1: Marite imparate si prea luminate Ia-ma pe mine sa-ti fiu sotie ca am sa-ti fac doi feti logofeti. si-n fata norodului adunat aci isi infipse sabia in inima.. Imparatul acum intelese ca fusese inselat de tiganca si porunci ostirii s-o caute §i sa i-o aduca vie si nevatamataSoarele. numai aur si argint. Imparatul ramase incremenit locului si intra in vorba cu cele trei surori. insa in zadar. de noroc. cu glas de prefacatoare. Imparatul plinse amarnic. dupa ce-si lua copiii si le dete-ntreaga imparatie. osalta-n sus si o saruta zicindu-i: Pe tine te aleg din intreaga imparatie sa-mi fii mireasa. si-a-ntarit din nou razele si a scos-o dintr-o claie de paie unde se pitulase. Tinarul imparat auzind-o vorbind asa de frumos. iar tiganca s-a facut nevazuta. Tocmai atunci trecea pe acolo imparatul tinerel calare in fruntea ostirii si statu-n loc sa asculte cintecele celei mai mici. care mergea pe ceri si vedea toate astea. bas in timpul in care soarele de dragul lor se oprise din mers ca sa-i priveasca. Daca vazu ce vaza. s-au prefacut doua steble de busuioc. ia-ma pe mine de nevasta. Imparatul apoi ia-ntrebat de unde are bastoaul de aur si fata furca. Asa cum culegeau ele cinepa timpurie de vara.\L\RI IN ClNEPA Cica au fost odata trei fete mari si toate treile s-au dus dis-de-dimineata cu ceata-n spinare. de. cu roua-n picioare. e§ti voinic si sa ai parte. s-au nascut si crescut acolo sub grija razelor soarelui. caierul si fusul de aur ! Ei au raspuns ca toate astea soarele le-a lasat pe scara ceruhii. Imparatul a poruncit s-o lege de patru cai de mtini si de picioare si armasarii o rupsera in fisii. care faceau sa-i sake inima de bucurie si de drag. Auzind-o cea mijlocie. sa culeaga cinepa. cum tiganca la nasterea lor i-a-ngropat in baligar. cazind de pe scaunul lui de aur pe care se suira cei doi feti logofeti. ca-ti imbrac casa si ostirile numai dintr-un fus de tort. — — — ! — 186 . isi aduna ostirea si poporul in piata cea mare a orasului. de mertic. frumoase nevoie mare si vrednice. sa se bucure si el. sanatate. iar carnea fu aruncata pe cimp ca s-o mince corbii cerului. La auzul acestor cuvinte clacasii si argatii-mpreuna cu-mparatul s-au minunat. de sanatate. cum s-au casatorit. i-a taiat. O lua de umeri. in berbecc de aur §i mai la urma din matele berbecului. sari jos de pe cal si se duse la fata in cinepa. apoi au crescut merii. faca-ti Domnu multa parte. capata si ea curaj graindu-i: Imparate luminate. pentru ca sotioara lui cea credincioasa putrezisa de mult in fundul pamintului. Baiatul incepu povestea lor. TREI FETE . se intreceau cintind cintece frumoase de dragoste de rasuna valea.

Facet! ce vreti cu ea ca nu vreau s-o mai vad in ochi iubea pe imparateasa si o duse la curtea pasarilor sa aiba grija de gaini. urma n-a avut ce Unul pentru Noaptea face si a poruncit sa taie brazii el si si sa faca din ei doua altul pentru garoaica. rasarira doi brazi cu tulpina de aur si frunzele de argint. incepu sa dea cu ciobul pe la pragul imparatului. Imparatul o lua de mina si o scoase afara din palat. daca ne-a ingropat de vii Garoaia in fiecare noapte asculta cum vorbeau copiii si crapa fierea-n ea de necaz. Cind intreba imparateasa unde-i sint copiii. tigancii era o vrajitoare. Daca nu tai paturile astea blestemate. grea ca o Trebuie sa rabd. sa-i feriti de omizi. incit a fost cit p-aci sa-si omoare sotia. pus in picioare papuci de aur si rochie de purpura. La nastere. imparatul. Baietasul la dreapta si fetita la stinga. Dar ce sa fac cum este sa jii pe suflet o garoaie. daca ai sti ! piatra de moara. stralucind ca soarele. In fiecare dimineata cind cobora imparatul pe scari. feti logofeti. Si 1-a — 187 . tie ti-e greu cind doarme cineva peste tine? Nu-mi este greu. poleite o nunta cu chiote si yeselie de se duse pomina peste mari Fata ramase grea si la anul e gata sa nasca. brazii se aplecau de parca aveau suflet. Intreaba surioara pe frate in mijlocul noptii: Fratioare. Ca vorba aceea. Imparatul n-a vrut sa auda la inceput. tiganca i-a adus ca.! : Acolo i-a cu aur ajute? si s-a facut si peste. Pina ce intr-o zi. indata ce-i vazu. Se puse zor-nevoie pe capul imparatului pina ce nu-1 sminti de cap sa taie paturile si sa le puie pe foe. Pe copii ii lua si-i ingropa de o parte si de alta a scarilor. iar din bradul in care era ascuns sufletul fetitei s-a facut pat pentru nelegiuita. Ii placeau imparatului si po- runci dregatorilor grija de acesti pomi ca ochii din cap. ele. de o parte si de alta a scarilor. lua copiii si-n locul lor puse in leagan doi catelusi de la o catea. numai aur si argint. eu nu mai maninc la masa cu tine dintr-o strachina. la intrarea in palat. Imparateasa nascu doi A pe Luati-o. paturile incepeau sa vorbeasca intre in care era sufletul baiatului s-a facut pat pentru imparat. zise unui unchies de la curte si aruncati-o-n temnita sau Unchesul o apa. ramase inmarmurit la vederea in leagan a cateilor. doar-doar i-o cadea la inima fiica ei cea rautacioasa. Se mira lumea si tara de o asa minune. ca peste sufletul meu doarme tatal nostru Dar tie cum iti este? cum adormea Din bradul — — — Frate. sapati in fiecare zi de doua ori. fost atit de minios. facind nunta si cu ea. imparatul o lua de nevasta. Veni si imparatul bucuros sa-si vada odraslele si cind dadu buzna in odaie. insa cine era sa o creada nevinovata. tari. De cind dormim pe paturile astea am slabit ca o scoaba. Se puse garoaica pe capul imparatului zor-nevoie sa taie brazii ca nu-i poate suferi. Dar ce sa vezi. Dar pina la urma de gura ei n-a mai scapat. care tocmai atunci fatase. Simt ca ceva necurat zace ascuns in ele. ca si muma noastra. Cind venea imparatul indarat de la vinatoare ! — Mama iar se aplecau brazii de trei ori pina la pamint. Tiganca si vrajitoarea luara seama ca brazii nu se ploconesc si in fata lor si in asta vazura o piedica. si dracul de gura muierii s-a-necat in balta. Tiganca dracoaica. ! frate. A inceput atunci sa plinga si sa se vaicareasca.eii. Pina — Sa aveti si sa-i udati la paturi. cine s-o tiganca zgripturoaica argata la curte. m-am uritit si tremur de frica.

Garoaica vazu chitele de busuioc stralucitoare si iar ii dete in gind ca nu e ceva curat. de muiere si de dracul nu poate scapa nici in gaura de sarpe. sa taie berbecul ca-i da dureri de cap cind il vede. ca sa-i invete ea minte Dar o sluga facu ce facu. numai bun de pus in oale. dar de frica dracoaicei nici nu cutezara sa spuie ceva ca infundau inchisorile. o sa-ncerce sa vada care e baiat si care e fata? Si arunca din cer in batatura pescarului o furchi|a cu lina de aur si un fus de aur. amindoi frumosi de parca erau picati din soare. In fiecare seara venea rindul la cite unul sa spuie o poveste. dar la ei ba. Nu putea s-o potoleasca cu nici un chip caci mai repede inveti porcul sa bea apa din fedeles.batut la cap. ca la soare te mai puteai uita. se veselesc si lucra toata noaptea. inghiti busuiocul i se prefacu lina in aur si argint. Mersera argatele la Timoc sa spele matele si din nebagare de seama o ! Cum cioara se repezi si rupse un caravei de mat si zbura cu el in prundul riului. Pescarul ca sa-i scape de la moarte. decit sa inveti catirul sa numere. iar baiatul lua colinda. Porunci sa taie berbecul si nici matele sa nu le arunce. Fata lua furca si fusul. Incalecara pe colinda si se dusera in cetatea cea poleita cu aur si argint a imparatului. ca scaiul de coada porcului. Aici de frumosi 188 . ii lua si-i duse ascunzindu-i acasa. Veni o alta cioara pe creaca sa manince si ea si din cearta lor se rupse matul in doua si cazu jos in tufe ca nu le mai aflara de capatii. Argatii vazura copiii. ca era bun la suflet si cu frica de Dumnezeu. Se mirara argatii si argatele ce porunca nesocotita o fi si asta. pina ce porunci imparatul sa arda busuiocul. Si da-i si da-i pe capul imparatului. Acolo multime de fete si baieti la claca cinta. Atunci Dumnezeu ii vazu de sus si vru si el sa se bucure de bucuria pescarului dindu-le cite un dar. de nu-ti mai puteai ridica ochii de pe el. Copiii cresteau la casuta pescarului sarac vazind cu ochii si lumea se minuna de asa frumusete. frumosi ca doi feti logofeti. Niste berbeci de-ai imparatului trecura pe-acolo si un berbec rupse o frunza. Il fericeau pe imparat ca are o asemenea podoaba in batatura. Apa de la ploi a dus bucatelele de mate in nisip si deodata au rasarit din ele doi copii. Dar cum semSnau ca doua picaturi de apa. un baiat si o fetita. Schinteile cazura dupa casa in gradina de flori si din ele rasarira doua steble de busuioc cu frunzele numai aur si argint. Se lumina bordeiul pescarului de stralucire si bunatate ca-i aduse acum la batrinete Dumnezeu doi copii de suflet atit de om frumosi. Cum vazu si minunea asta garoaica nu mai avu astimpar. cu care putea zbura oriunde pe lume. Si se tinu iar de capul imparatului. lasa o crapatura si doua schintei zburara-n sus si scapara. cu parul inele de aur. cum bate fierarul otelul pe nicovala pina ce imparatul n-a avut incotro si a trebuit sa-i intre in toate voile si cu nelegiuirea asta. insa ce era sa faca imparatul cu garoaia cea incapatinata. Sa-1 aduca spsilat si tuns. pescar tocmai arunca navodul in apropierea prundului si vazu intr-o dimineata pe cei doi copii. Astupara ogeacul si cosurile sa nu iese nici o schinteie la lumina si totul sa se prefaca-n cenusa. Asa ca pina la urma dete imparatul porunca de taie paturile si le pusa pe foe. Ce sa faca imparatul. Veneau imparati si bogatasi sa vada berbecul de aur. iar pentru baietas o colinda de aur. Auzira cei doi feti logofeti tarasenia cum sta si drept la claca se oprira. Ii intreba pe copii ce Un este cu ei si copiii care stiau povestea lor o spusera si pescarului.

Bine. Fericiti am fi fost. iertat sa fii de la mine si de la Dumnezeu. nu s-ar povesti. ca la vreme de furtuna mare sa cada copacii cei mari. ca daca nu ar fi. sa ai grija de copii si de vaca — 189 . Dar si imparatul nu mai putea de dragul lor. cu brazii.! ce erau toti erau cu ochii pe ei sa-i soarba de vii nu alta. voi cauta ca la omul fara de suflet sa-i gasesc unul fara de lege. femeia a murit $i au ramas copiii saraci. Baiatul avea sase ani si fata avea opt ani. o aduse din nou in palat. maria-ta. ti-am spus la cules de cinepa cind treceai in fruntea ostirii. cu alungaea mumei lor sa ajunga gainareasa. Si cind se-ncheie povestea. zise imparatul. poate ca stiu si copiii astia frumosi sa spuie o poveste Ce ziceti. Si daca a murit femeia. pentru ca si ai fi crezut ne-ai chinuit pe toti pentru o cobie pacatoasa. iar pe adevarata lui sotie. Imparatul lasa capul rusinat si iar ii grai: Draga mea sotie. cum sa nu stim? Ce daca sintem mici Sa va spun povestea « Despre cele trei fete mari in cinepa ». spune. o fetita si un baiat. maria-ta. ca-ti fac « doi feti logofeti » si nu m-ai crezut ? lata ca acuma i-ai vazut si ai crezut. taci copile. Stati. dupa citiva ani indelungati. impinsencolo imparateasa si-i zise: Un taciune si-un carbune. ca tot nasul sa-si aiba nasul si nici un tilhar si ticalos sa nu scape nepedepsit de mine si de Dumnezeu. Cind toata lumea a povestit si intr-o seara ramasera fara povestitor. nu mai spune Imparatul daca-1 vazu pe copil asa de cuminte si istet la minte. — — — — — ! ! : ! ! — — ! ! — ! COPILUL $1 FETITA A fost odata un om si o femeie. Si se intoarsera toti lucratorii iar la claca sa audi povestea povestilor. iar buruienile sa ramiie pe loc si sa scape. sint un pacatos si un nemernic Dar din asa aluat rau ne-a croit Dumnezeu. cazind in genunchi in fata ei si cerindu-i iertare. De aceea. Ce era sa faca? Cine sa le povesteasca? Oamcnii si-au luat dananaile si au vrut sa piece. povestiti copii ! zise imparatul. stiti ? Stim. paturile arse si mai la urma urmelor cu berbecul. Ei au avut doi copii. baiete. iar muma noastra cea buna si chinuita este cea de la gainarie. Garoaia simti despre ce este vorba si ca sa-1 impiedice ii zise: Un taciune si-un carbune. sa faci mincare. La un timp. cit voi trai si voi sta pe tronul acesta de aur. vreau sa ma due si eu la biserica ca toti crestinii. daca nu i-ai fi vazut De aceea. Dupa un timp spune omul catre femeie: Mai femeie. iar la unul fara de lege un altul fara de suflet. Apoi pe garoaie porunci s-o lege de chingile cailor si s-o imparta in cele patru vinturi sa se aleaga de ea praful si pulberea. Tu sa ai grija de casa. Vezi. Imparatul cind vazu ca cei doi fed logofeti sint copiii sai. copilul o lua pe sora lui in brate si zise: Copiii aceia din prund sintem noi. Se intristara fetele si baietii de la claca. ia-ma de sotie pe mine. spune Copilul incepu sa toarca firul povestirii asa precum se intimplase cu schimbarea lor cu cei doi catei. omul s-a insurat cu alta femeie. ii lua in brate si-i scalda in lacrimi de bucurie.

Si daca a strins oasele. dar dupa aceea iar s-a intors. Cind fata s-a intors cu vaca de la pa$une nu si-a mai gasit fratiorul acasa Dar fata era tot necajita ca nu sj-a gasit fratiorul. cind mastioaia a intrat in casa si a inceput iar sa cinte: Mastioaia — la — Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. cind te aud. femeia in timpul asta a trimis pe fata cu vaca la pasune. Si porumbelul a plecat la a doua casa. Si atunci fata s-a dus. pantofi. La tatuta datu-m-ai. dar cu inima indoita. cum va da Dumnezeu. ca sa cascati gura la ea. fiindca aceasta il omorise. 1-a facut mincare. toate numai din matase. aur si argint. cind a plecat. Asa a si facut $i va spusei povestea asa. Dupa opt saptamini.§i a plecat omul la biserica. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a. Atunci porumbelul a zburat jos de pe casa. le-a pus intr-o buturuga de rachita. tot la fel a iesit fata afara si cind a iesit afara. cinta a moarte si careva din casa noastra trebuie sa moara. fato. Cind a venit tata-su de la biserica nu a stiut din ce e facuta mincarea ? Fetita n-a mincat fiindca a stiut ca e fratele ei. Si daca a iesit afara. de aci porumbelule. la fetita i-a aruncat porumbelul numai lucruri scumpe imbracaminte. s-a facut din oasele alea un porumbel. $i daca mama 1-a omorit. Mastioaia auzi ce spune fata si o inghimpa in inima. porumbelul i-a aruncat o piatra de moara in cap si a omorit-o. cind fetita Isi primea cana de lapte. In bortuta pusu-m-a. $i daca a plecat la biserica. a iesit si ea sa-i arunce si ei lucruri frumoase si scumpe. o ducea in buturuga si o turna pe oasele alea uscate. nu mai cinta ca mult ma doare inima. Atunci tatal s-a hotarit ca nu se va mai insura niciodata si sa-si creasca copiii singur. In fiecare dimineata. si-i spuse: Husi. Ea a strins oasele. : ! 190 . s-a dat de trei ori peste cap si s-a prefacut iarasi un baiat mare si frumcs. La tatuta datu-m-ai. Cind mama vitrega a vazut asa ceva. friptu-m-ai.. Dupa ce s-a facut porumbel. Tatuta mincatu-m-a Si soruta strinsu-m-a In bortuta pusu-m-a Lapte dulce adusu-mi-a ! si fetita stiau despre ce este vorba si-i zise fetitei: du-te. Fiertu-m-ai. Dupa aia a povestit tatalui sau tot ce-a patit cu mama vitrega. friptu-m-ai. de alunga napasta aia de pe casa noastra. Atunci a iesit mama afara si a alungat porumbelul. Dupa un timp ca a stiut ce a facut mama ci cu baiatul. Lapte dulce adusu-mi-a ! Si daca a cintat. a venit la casa lor sa cinte in fiecare dimineata in zori de zi asa: ! Hurlu ! Hurlu ! Mastioaie tataroaie. Stin ca nu cinta a bine. Fiertu-m-ai.

la ! de cinisoara: cioarecii si Saracut de maica mea. celalalt sarac. ceva este. ca eu zise sa ! ! 191 . Facaturi. Si nu ma-ndur nici de tine — M-am ! Cintind el leganat. isi dete cu comanacul. — Lasa-ma. daca vrei sa ai ce bea si ce bea si ce minca. saracie. am sa ma eule ca sa mor. cinstes- te-ma cu putin vin Bogatul umplu ulcioarele cu apa si-i dete sa bea: fin-te ^i ne ?i te-mbata. ca e mare sarbatoare — muierea-i rea. — Nu ma-nfrunta. saracia si pe tine sint blestemata sa te-nsotesc Si unde mergi acum. lasa-ma-n saracia mea. — Saracie. De sarac Decit ata mamaligii. — Bineee. n-2\ea taina si nici de tilhari vreo teama. singur voi ajunge acasa. ! cum — Aoleu. cu mine. numai puzderii pe oasa. i se pare ca cineva il ingina. neintrerupt cu tine: — — — — — — ! ! ! ! Si-am Ca sa-ti stau pe stana de piatra vatrii. iarna-i grea. cum beu. pe drum nu crapasi. Atunci saracul. — Si eu merg cu tine saracia. ziua ! si ca orisice crestin. nici doi frati in doua sate. punga buna-n pozanari n-avea. $i cum sta de se gindea: n-avea haina. vai de pacatele mele Merg cu tine.! ! ! : : URA OMENEASCA Au trait ce era. dar nu-ti para rau — N-o sa-mi para ! nu ma chinuis. fratioare: fratioare. nu cata ca este apa Fratele eel sarac. Unui era bogat. acolo ma due si eu Cum. Cum ii calca prrguL dadu iti si el binete ca toata lumea in seara — Buna sara. vai de steulica mea Pune parul mai pe ea. ca ceva trebuie sa fie Atunci zise el rastit la mijloc. lua in mina o maciuca innodata si pleca la fratele eel bogat. Saracie Duce-te-ai tu pe pustie. ce-ai cu mine? Te tii ca scaiul de cine avTJt cu tat-tu bine. si — dumineca. casa mi-o spurcasi. se-mbata si-ncepu sa cinte ! Saracie. ca lucru curat nu e Care esti tu ala ce cinti cu mine si ma-ngini ? Eu sint nevoia. cinisoara venii — Cum de te-ndurasi. Lipita de fundul pungii. fratioare. maghii. cu rupti-n tur cu camasa imoasa. ca un om adevarat beat. saracio? Und' te duci tu. care tinea praznicul. cineva cinta cu el.

si cum o-ngropa. cum auzi. eel bogat. cu fost odata un barbat si de nu se gasea ca el altul in sat. alta. sa dea din picioare si sa strige ajutooor Dar pina una. ma duceam si cintam un cintecel. ca stana de piatra Si unde-ai dus-o? 1-a-ntrebat bogatul. am sa merg la tine ca sa traim bine. — — Muma Si uidi el Bogatul cu saracia. ca ma dezgropasi pe mine. o femeie. Dar la tine-o s-o due bine. incepu sa se zvircoleasca. serpii-mi serpuieste Si napircile-mi vuieste ! Fratele eel bogat cum. culcate-n ca ne-a venit vremea lumea Saracia auzindu-1 sperie — Culca-tc tu mai — Ba mai culca partea femeiasca. isi facu o lada si striga sa ne ducem pe si-i grai baiete intii mai intii. Frate-su. care aveau un baiat frumos si bun Cind s-a facut destul de mare. lucra mai Bietul 192 . intii se — Hei. bine ca-mi venisi de ma izbavisi. parintii 1-au altii. saracul insfaca lada pe spinare si fugi cu ea-n vale la morminti. Unde Unde pic de iarba nu e. trimis sa lucreze prin toate partile. saracul Si saracio. nu ca frati-tu pacatos. puse capacul peste ea si-1 batu-n cuie. pe socacel. cum de i-a luat-o-nainte cu averea. il apuca fiorile si pleaca drept la morminti dezgroape saracia. Fiindca-mi esti milos. se ailalta ! Cum sosi acasa la bordei. Cum o dezgroapa. Mult m-am chinuit. : ! — — ! — — — — ! La cimpul cu colalie. ce facusi. trecu dealul cu amarul. cind am fost la tine ? De ma adapai si ma imbatai ? Cu apa curata si nefermecata Si cum eu mergeam acasa. rasufla de bucurie ca serpii si napircile nu-i mai ciocneau la casa suflstului. hai la el sa-1 saracesti Padurii si i-a grait: Saracia s-a ridicat in virful picioarelor urita ca Vai sarmana de mine. gata sa-§i dea duhul. abia-mi trag sufletul. saracia-mi raspundea. la frati-tu cit am trait. aude. sa invete si de la atit nu avea spor la lucru si nici sa incropeasca baiat se credea ca n-are noroc ! Cu cit doua intr-un tei. Atunci bogatul ii zise: sa Scoala-te si hai la fratele meu ca s-a-mbogatit. si mai si il ura si-1 pizmuia. ca sa-ti stau pe vatra. lada. Saracia cum se vazu-nchisa. incepu sa se-mbogateasca. C-asa-i fu inima aspra ! BAlATUL FARA noroc A mult. N-avu rabdare si merse la casele lui intrebindu-1 Mai frate-meu. Bogatia i se duse pe apa.! : : : ! zise ! se culca saracia El cum o vazu. Frumos mi-o-nselai si mi-o-nmormintai. de ce ma-nsotesti? Iar ea-mi raspunde: Eu sint cea ursata. cineva ma-ngina. pe colnic. Eu ma mirai si iar o-ntrebai: Spune-mi cine esti. de te-mbogatisi ? Tii minte. O-ngropa.

eel care batuse plina cu de toate. cu poiene pline de flori. Intr-o zi. nici haine. plina de pasari cintatoare. argint si nestemate. Casa era goala si intunecata. de-ti luau ochii si auzul de frumusete. Vazind el ca mosul taia intruna lemne. s-au culcat pe pamintul gol. la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie si unu copii si-o mie au murit. se puse sa-i ajute la taiat lemne. Se asezara la masa unde mincara si baura pina ce se saturara. batrinul zise: si Atunci asta in Cei care s-au nascut bord. . La mijlocul noptii bate cineva la fereastra: ! cioc cioc Batrinul intreba: — Cioc ! ! — Cine glas e. Merse ce merse prin padure pina ce ajimse la un bordei care avea numai un ochi de geam dintr-un burduf. taiat ei asa. Cind baiatul intra in bordei. Pe la miezul noptii veni iarasi — Cei care s-au nascut asta in bordeiul meu ! A cineva la geam ! si batu: ! — Cioc cioc cioc glas ! Mosneagul zise: — Cine e? Un — Eu sint: — Ce vrei? — Am venit — de afara ii raspunse: Norocul raspunse mosul. pina seara fara sa vorbeasca unul cu altul. de bautura. minca pe unde nemerea si ce gasea ! Merse asa multa Isi lua ! vreme In cele din urma ajunse intr-o padure mare. De acum casa 193 . obositi de atita munca. — Am venit la tine sa-ti spun ca acum seara s-au nascut o mie copii si o mie au murit.iul meu n-au murit. Mai la o parte un mos taia lemne. ? de afara ii raspunse: — Eu sint: Norocul — Ce vrei? raspunse mosul. Dar mare le fu mirarea cind vazu ca bordeiul era plin cu de toate: fel de fel de bunatad: cu m^se pline de mincare. fereastra se facu nevazut. Ii da buna ziua. eel care batuse la fereastra se facu nevazut. vede ca nu-i nimic. dupa care au plecat de au intrat in bordei. iar imbracamintea era din aur. Fara sa manince nimic. fara sa scoata o vorba. Seara s-au intors la bordei si-au intrat inauntru ca si in prima seara sa se culce. dupa care se culcara in paturi de aur si dDrmira pina dimineata. spuse el parintilor sai. doua zi s-au sculat si fara sa manince nimic au plecat iarasi de au taiat lemne toata ziua. Atunci batrinul zise Un si unu si n-au murk sa aiba tot ce am eu acum seara §i zicind asa. la sa aiba tot ce am eu acum seara era Si zicind asa. dar mosul nu-i raspunse nimic. cu totul casa era goala. Flacaul n-a indraz-rit sa intrebe nimic. nici mincare. nici masa. . merinde in traista si pleca Merse el ce merse zi de vara pina-n seara dormea pe unde putea. fara sa scoata o vorba. Au ce-au taiat.! ! ! ! : . nici pat. ca pleaca in lume sa-si caute norocul.

Neavind ce face. eel mijlociu zice catre fratele eel mai mie 194 . — Am — ! TREI FLACAl SARACI Traia odata intr-un sat trei frati saraci. brinza si carne. baiete Ce cauti aici la mo§neagul il intreba pe baiat: mine-n casa? Baiatul raspunse: plecat in lume sa-mi caut Norocul Atunci batrinul ii zise: Ai vazut in prima sear a cind a venit la mine Norocul si mi-a spus ca s-au nascut o mie si unu si au murit o mie? Si ai vazut ce am avut eu atunci in bordei ? Nimic. sarac Ei bine si tu te-ai nascut intre aceia o mie si unu cind eu nu am avut nimic si de aceea tu nu ai noroc. Le venise vremea de insuratoare si n-ar fi avut cu ce sa-si tina nevestele. ! Ce vrei. Cind vreau ei sa bea apa vad ca dintr-un turloi curge apa rosie si dupa ce au gustat au vazut ca este vin. Le povesti parintilor toata intimplarea de se minunara de aceea ce auzira. Se pusera de-1 insurara pe baiat cu o fata care pe ce punea mina ii mergea din plin. au plecat mai departe sa-si gaseasca si ei norocul. prin paduri si cimpii cu volburi si balarii pina cind au trecut printr-o cimpie cu lanuri de griu care se leganau la adierea vintului. sa piece in lume sa-si cate norocul. Numai cu o asa nevasta vei trai bine. . Au mers ei ce-au mers pina au dat de o fintina cu doua turloaie din care curgea apa. mi-as face in cimpul asta o stina si oricine va trece pe aci. Fiind obositi s-au asezat jos sa se hodineasca si sa bea apa. Si trai el asa din norocul femeii. Au mers ei ce-au mers. S-o cau|i asa ca pe ce pune mina ii merge din plin toate. Daca vrei sa ai noroc trebuie sa te insori cu o nevasta care s-a nascut cu noroc si sa traiesti din norocul ei. Gusta si din celalalt turloi. Nu mai departe : gindul lui Cind decit linga ei venea un batrin care auzindu-i a zis in Ciorile sa se faca oi » se uita cei trei frati. zise in gindul lui: « "Tuica si vin Ceilalti doi frati sa curga. Si baiatul se intoarse atunci acasa. niste radacini adunate de prin padure §i au plecat. daca n-or fi traind si acuma. Si-au pregatit desagii cu ceva merinde. in sat nu gaseau de lucru pentru ca toti oamenii satului erau saraci de n-aveau nici foe in vatra. ii voi da sa manince pina se va satura de lapte. Ce s-au gindit ei. Au stat ei acolo ce au stat si eel mijlociu zise: — Daca din aceste doua turloaie ar curge din unul tuica si din altul vin. Vad ei un cird de ciori si eel mare zice: Daca-as avea atitea oi. gol. Dimineata cind se — sculara. vad in locul ciorilor oi Atunci eel mai mare « ! ! dintre ei zice: — Eu ramin aici caci mi-am gasit norocul. vad ca este tuica Vazind ca dorinta i s-a implinit. Si incilicai pe o matraguna si va spusei a mea minciuna. ce merinde.» ! :. sint si pasari. tele — fara plata. De saraci ce erau curgeau zdrende pe ei. mi-as face aci un birt si cine va trece pe aici am sa-i dau sa bea pina se satura Din fata venea un batrin care auzindu-i. Unde este griu.

Numaidecit vita a inceput sa-i creasca frunzele si pina dimineata cind ei s-au sculat a avut rod. caci plecase. Ajunse acum Dumrezeu la eel mai mic. din ce ar trai fie ». oile dimineata vrea sa piece. Pe toate ce puneau mina le mergea din plin si aveau de toate. Strainul ii spune ca a auzit ca oricine vine. Cere batrinul sa manince. Ograda se umpluse cu pasari. ca unde merge? plecat in lume sa-mi gasesc o nevasta care sa-mi fie la inima — Am — tot ce va zice el sa nu fie altfel. toate le mergea din plin si tccmai atunci se rssscuse primul baiat. desi avea de toate in ograda Atunci batrinul zise: « Apa a fost. Batrinul intra in casa plin ! : ! gazda ! ! ! 195 . unde se pregateau ca a doua zi duminica sa se duca la mireasa. vite. insa batrinul raspunde ca e tirziu si nu se mai intcarce. frati pleca Tu du-te mai departe si si cata-u norocul. Parintii mirelui au vazut ca batrinul trebuie sa fie Dumnezeu care umbla pe pamint. Flacaul a fost imbracat in haine curate si dimineata a si plecat la lucru pe cimp sa samene. care-1 intreba vazindu-1 asa sarac. sa secere. gazda ii ceru sa-i plateasca gazduirea. Aci erau de toate. Parintii mirelui se impotrivesc si vreau sa-i arunce afara din casa insa batrinul le spune ca el le va dovedi ca asa este. Atunci s-au dus impreuna la fata. ci numai cu flacaul nostru care-si cauta o nevasta care sa-i fie la inima. sa-i dea sa bea cit vrea. hambare cu griu. apa sa fie » In 2cel rr. Cind vru sa piece. Daca mergi cu mine am sa pot sa stric nunta si sa ti-o iei. nvrrai spa. Batrinul ii zise: Nevasta care sa-ti fie la inima are nunta miine intr-un sat nu departe de aci. Cind parintii fetei si ea au auzit despre ce este vorba si desi il vazura atit de zdrenturos au facut nunta cu flacaul nostru. La anul nevasta ii nascu un baiat de toata frumusetea. cum le merg treburile si daca se tin de vorba pe care au spus-o ! Merge si-i la eel mai mare dintre cei trei fecicri si ceru gazduire. Batrinul vru sa vada ce mai fac cei trei frati. unde isi avea stina. ca fata este la inima flacaului cu care a venit si sa strice nunta. Cel mai mic dintre mai departe mergind el se intilneste cu si acelasi batrin. Atunci a vazut ca batrinul era Dumnezeu Dupa ce pleca de la fratele eel mai mare se opri la hanul celui mijlociu si la fel ceru gazduire si mincare. sa treiere caci era vrednic nevoie mare. cu de toate. maninca si bea fara sa plateasca Tinarul ii raspunde ca el a avut chekuieli cu hanul si daca da pe gratis atunci el cu ce sa traiasca. Flacaul il striga sa vina ca-i da demincare cit vrea. In curte era o vita neingrcpata caci era tjmp de toamna si le spuse ca vita pina miine dimineaia are sa rodeasca si strugurii are sa fie copti. pina dimineata. Batrinul era departe si-i spt:se ca e prea tirziu si 1-a lasat vaicarirdu-se. Batrinul spune ca a auzit ca la stina lui orice trecator poate minca cit ii trebuie fara sa plateasca. Intra ei in casa si batrinul spune catre parintii mirelui. Au plecat ei in sat si s-au dus la casa baiatului unde nunta era in toi. Flacaul ii spune ca daca ar da la toata lumea atunci Atunci batrinul spune « Cicri au fost. ciori sa el ce ar face.cment a inceput sa curga din turloaie in loc de vin si tuica. si in momentul acela stolul de ciori isi lua zborul si batrinul pleca. Omul vazird ca a ramas sarac si ca batrinul a fost Dumnezeu. il striga inapoi. dar ii cere sa-i plateasca. porumb.— Eu ramin aci si-mi cladesc birtul. fara mire.

Vira copilul in cuptor §i pune capacul. barbatul sta pe ginduri si apoi zice catre nevasta sa: cu cenusa copilului nostru ». sa traias. Asa ca nu v-am mindt. — Ca ce zici ca-ti pare rau de casa. ca mai mult iti pare rau de copil 196 .! ! : si cap.al la cuptor pint el mai st3 de vorba cu batrinul. caci daca n-a§ saracit si fi fost n-as fi stiut frati caci as fi eu ca cei doi POVESTEA LUI PATRU OJU si a facut un copil mic si a facut el o casa. copilul dormea ca §i cind n-ar fi fost nimic. a zis: de casa. Cind cuptorul a fost incins bine. El le spune ca are riie si ca toti vracii i-au spus ca se poate vindeca numai cu cenusa primului copil. El le-a urat sa aiba multa sanatate. zdrentaros si cere gazduire. tot tapul ii iasa inainte si-1 spaminta. ba mai mult el crescuse intr-o noapte cit crescuse intr-un an. care sa-si arda copilul si sa se uaga el cu cenusa lui Auzind aceasta. sa fie Am fost aia. ca eu am casi de sticla.i copii. Omul nu poate in nici un chip sa treaca. mai mari. da tapu-i spune: Nu-mi trebuie mie casa ta. Omul se abate in dreapta. dar inainte de a-1 viri in cuptor scuipS inauntru si cuptorul pe data s-a racit. Mergind pe drum pina la preduzece. s-a dus sa plateasca matrialul la preduzsce. A fost un om sarac cumparat tot matrialu — — Omul a zis tapului: — Eu am numai un copil Dara tapu decit si mult imi pare rau de tie iel. asa ca sa-1 vindecam noi. Omul si-a de casa de la preduzece ?i a luat matrialu in veresie si cind a fur^it casa. Atuncea tapul incepe sa spuna omului si-i zice: Imi dai tu mie ce t-a mai drag tiie in casa ta? Omul a gindit ca din saracia lui a facut o casa si sa-i dea casa. da sa-mi dai tu mie copilu tau. la mijlocul drumului a fost o reca si ca sa treaca reca la mijlocul apii ii iasa un tap negru cu coarne in cap si sa punie inaintea omului si-1 spaminta sa nu poata trece. batrinul zice: Acum sa mi lasati pe mine sa bag copilul in cuptor fiinica voi nu puteti vedea cum arde copilul vostru.a pina la adinci batrinste si sa aiba mul. Dar uude gaseste el asemenea oameni. Batrinul este primit si seara la vorba il intreaba de ce este plin cu bubs pe fata si cap. Atunci au vazut ca batrinul nu era altul deck Dumnezeu. El ia copilul si-1 pune pe lopata. si eu pe-acolo pe vremea sa va povestesc. de bubs pe fata si gazduit — — buni cu oamenii. Se facuse un baiat frumos. Apoi toti se culca si dirnineata bltrinul tritnite femsia sa scoata cenusa din cuptor. Gind deschide capacul. Ea ii raspuade « Sa-1 vindecam pe batrin Noi avem primul copil si o sa mai primim si alti copii. Sa facem jertfa copilul pentru acest batrin nenorosit Atunci barbatul isi trimite nevasta sa faca fo. da si stinga.

Dracul al schiop porni sa intrebe pe tot drugarii la rind. pana ea scotind apa. Omul a luat copilu si s-a dus cu copilu la biserica sa-i faca popa o apa de iertare si i-a spus omul lu popa. Dara raii au sprimit un pat de foe. sa iai sama ce sudbina am eu la implinirea Acuma — — a paisprece ani. Atuncea popa i-a facut o molivda si i-a pus-o intr-o trochija mica. sa lom sama in can cum ie copilu scris. s-a dus sa plateasca matrialu da casa. si ajunsara la vreme. Dupa ce a platit matrialu. plecind copilu pe anul de paisprece. ajunsa la casi de sticla pe mari. cu un tap pe cum a cerut tapu copilu sa-1 dea si i-a spus ca cind o fi copilu de paispe ani si vreme dupa vreme. copiii lui. Intrebindu-1 pe al dci. eu indemnai copilu ei si sa-neca. Acum i-1 iau cind o creste copilu de paispe ani.tapul spune omului: Obeceste-mi ca-mi dai. akrgara ! Dupa Dupa sa-si dea schiop a ce ajunsa §chiopu. nima nu eria decit trubaciu rSilor dejurni la casi de sticla. nu grabit sa-1 omoriti. care sa omoare copilu. cind s-a dus sa imoarca boii vede ca s-a slobozit un nor negru si vinturos si deodata 1-a ridicat pe copil sus. da alant a fost la un vinat pin svet. Da al de trii raul spune ca un cioban pazind 197 . Dracul al schiop intrebindu-1 pe al dintii: « Ce ai facut? » El spusa: « Eu gasii o fameie scotind apa din fintina. sari in f intina*. De vor lo va duce pe copil mare nacazuri. s-a dunat tot roata pinga copil si a pornit brinci unu! spre altul. $i spune popa la ratal copilului sa poarte copilul trochita undeva vor s-o duca. copilul si pe trochi|a cu el. Si pe urma tapul a perit din drumul omului. da ieu nu-1 iau. rindu copilului. pe vremea aia Patru otu o auzit de tatal copilului ca i-a facut vo apa la copil si copihi o poarta la iel si acuma s-a dus Patru otu la copil si i-a zis: De te-oi duce pe undeva. de la gura trochitii un busuioc. sa ia tapu copilu. plecind cu el. sa spuna tot la rind ce a invinat finca asta a adus copilu de-1 vedem noi tot. da Patru otu sa doarma si el cind o veni. cind vazu ca pe drugaru lui 1-a loat noru al negru si al vinturos s-a dus cu el sus. copilul s-a dus cu oili si boii la iarba. Cind a venit omul cu copilul acasa de la biserica. Atuncea omu si-a adus aminte ca vremea a venit la paispe ani. eu ii indemnai de sa omorira. ca aia-i ajuta copilului. Copilu a pazit boii. pin sobe. Omul s-a dus pin apa pina-n partea lanta. sa stropeasca cu apa de trochita. dara tartorli al zis: Stat. bagindu de sama numarindu-l. s-a inters acasa si incepe a povesti la muiere ce s-a intimplat pe drumul la mijlocul apii. nu e raul al schiop Tot. scrie in cartie de copil asa « Copilu sa doarma su patu lu Patru opi ». Raul ce a dus copilu a zis la trubaci: Ia de cinta sa s-adune tot raii de la invinat. pe cum sa-i dea copilu la paispe ani. ce i-a zis un tap. dracul spusa: « La un otar de loc gasi certindu-sa doi : — frat. dupa culesu de porumb. Dupa ridicarea norilcr cu copilu. — ce cinta trubaciu tot raii pornira sa vie ca pasarile la casa de sticla. Drugarii. Atuncea tuma-1 dusa inuntru. $i scoasa cartea si cetira raii si vazura ce spune. Ca ducindu-sa pe drum sa platiasca matrialu casii. Pazind copilu intr-o zi boii. da unu nu e din numar. atuncea alant drugar a loat boii si a fugit cu ei acasa si i-a spus la tatal copilului ca 1-a loat vintu cu noru al negru s-a dus sus: « eu m-am spamintat §i am venit fuga acasa si va spusai intimplarea lui drugariu meu ». care ce a invinat.

vazu Patru otu ca ciumagu s-a prins si a crescut. Atuncea copilu vazind multimea de rai mergind cu iel la patu lu Patru otu si zicindu-i copilului: Iote aici su pat sa sezi. ca: «nu poate sa-i ierte pacatele ». Copilu spamintat scoasa trochita din sin cu busuioc si porni stropindu-i pe toti dracii cu apa popii. Din locul unde 1-a lasat raul pe copil. Atunci Patru otu. Dupa ce vazu Patru otu ca n-are popi unde sa-si ierte pacatele. sa nu mor cu iele ». da si ce sudbina : — are Patru otu. Veni Patru otu la calugare si-i spusa: Parinte iote ciumagu al de mar s-a prins si a crescut Mai uda-1 doi ani inca pana face si mere si cind o face mere. aide parinte sa vezi. sa umflara si murira boii. da n-are frunza in el cit flori. sa vii sa-mi spui. ciumagu a avut optzaci de ani. parinte. scoasa cutitu pe popa Acuma Patru otu pleca in altu sat sa-ntrebe pe altu popa si cind a spus la al de doi popa sa-i ierte pacatele si ala popa a spus ca nu poate sa-i ierte pacatele. Patru otu infipsa ciumagu in virful muntelui si porni sa-1 ude carind apa cu gura. Patru otu pleca la calugare si-i spusa: Parinte n-are maru frunze in iel cit mere. da muierea n-a bagat de sama. Dracul al schiop cind vazu atita foe si moarte de draci. Porni tartorli al schiop sa zica Sa ia copilu sa-1 duca la patu lui Patru otu sa sada su pat. Si copilu sezind cu dracii acolo auzi ce sudbina are el. $i popa cind aude pe Patru otu. altu raul a indemnat pe o muiere sa bage malaiul in foe. de aia ardet cu totu si pristanit sa-1 duceti indarat de unde ati venit cu el». Calugarul lo ciumagu de mar si-1 dete lu Patru otu si-i spusa asa Vezi muntele al mare. Raul lo copilul si pleca sa-1 duca de unde 1-a loat si 1-a dus iara la locul unde a pazit oili. sa-1 infigi ciumagu in pamint si tu sa iai otira apa cu gura sa-1 uzi pina s-o prinde de-o inverzi si sa creasca mare. A carat Patru otu 12 ani apa cu gura. fa-mi si mie apa ca la copil ca ieu am otit patruzaci de ani si sa-mi ierti pacatele si mie ». Deodata sa aprinsa focul pe draci si pornira sa arda. Patru otu pina la cinci popi omori. asa ii spune lu Patru otu. iel aude ca-n vrun munte ieste vrun calugare la vo manastire batrin si sa dusa la calugare si-i spusa asa: « Iou am fost patruzaci de ani ot si vreau sa-mi ierti pacatele mele. Calugarul spusa lu Patru otu asa: si-1 taie ! : — — — 198 . copilu muierii sa arsa in foe. Copilu spune lu Patru otu sa-si faca apa la popa Patru otu sa dusa la popa in sat si spune lu popa « Asa. Din cauza ca nu-1 vrea sa-i ierte lui pacatele. scoasa cutitu si-1 taie §i pe al de doi popa. copilul pleca acasa la tata lui. Calugarul spusa ca poate. a pascut.! boii sa pasca iarba: « I-am dat un somn greu la cioban de a durmit si boii s-a dus in livade. Piste vo citava vreme aude Patru otu ca copilu a venit acasa $i vine si Patru otu sa-ntrebe ce sudbina are el si cum a facut copilu de 1-a intors raii ca sa faca si el. marul a crescut mult mare si frumos. Atuncea calugarul sa sui in pod si lua un ciumag de mar uscat pastrat de cind a fost manastirea. Mai il uda Patru otu inca doi ani si facu paispe ani. acolo sa te duci sus in virfu lui. zbera fuga la-al cea adus copilu: « Rugati-va de copil sa nu va mai stropeasca ca voi ati prins pe Dumnezeu. ! : Patru opa cind auzi ca popa nu poate sa-i ierte pacatele. » Dupa intimplarea ciobanului. dupa ce lega mere marul.

frumos. pe aci a trait un mare imparat letinesc care se chema Traian. si 1-a Patru a murit pe loc primit in rai lor. La barbieri le era frica sa-1 mai rada si oricit s-ar face ei de viteji. toti se temeau si tremurau de frica imparatului. mai ai inca doua mere in mar. marite imparate. scotea sabia si le lua capul de la trup. raspundeau pe rind barbierii. Atuncea calugarul spusa lu Patru: — Pacatele tale s-a iertat. in loc sa minta cum le este adetul. Tot spunind Patru otu toate pacatele pe rind. ci dupa faptele ImpAratul traian cu urechi de tap Pe timpuri. Imparatul Traian chema barbierii pe rind sa-1 dichiseasca. pe deal. Dupa asta se dete ordin mare ca fiecare oras si sat sa aiba un anumit numar de barbieri si sa li se plateasca pentru tuns un ducat si pentru barbierit alt ducat. Toata lumea umbla cu barbi si insusi imparatul ajunse cu o barba pin' la briu. Calugarul zice lui Patru otu: Petre. Cel mai frumos era la Geanova. ama ce pacat ca Dumnezeu ii daruise urechi de tap. Ei 199 . Imparatul era viteaz. din mar cade cite un mar pe pamint. ca intii a omorit pe tata-su. spune pe rind! Porni Petru otu sa spuna pacatele. mai baiete la mine? Ca aveti urechi de tap. El avea palate multe si frumoase. su mar Sezu Patru su mar. Si cind ajunsa la mar ii zisa calugar'li lu Patru otu asa: Sezi. mai ramasa inca doua mere in mar. alea sint doua pacate. chema un barbier sa-1 rada il intreba Ce ai vazut. Sa fi vazut in toata imparatia inghesuiala mare. pe muma-sa a plecat ot in padure. spuneau adevarul ca au vazut ca inaltimea sa are urechi de crului. Petre. spune-le si — — si pe alea Patru sa gindi si pe urma si cazu si-si veni in minti. dar care cum venea era intrebat dupa ce termina cu lucru. atunci munca s-o faca degeaba. Barbatii incepura sa sopteasca in dreapta si-n stinga si purtau mare ura pe imparat ca le-a stricat obiceiurile. Calugarul uitindu-sa in mar. da din mar cade cite o mara jos la pamint. ! Asa sint oamenii: nu sa judeca dupa graiul lor. De acolo el vedea peste Dunare in Romania si peste cetatea Decebalium de la Prahova zisa si Deci. scoasa calugar'li patrailu si i-1 pusa in cap lui Patru — — ! porni sa-1 ispiteasca: Ce pacate ai facut. Atunci imparatul care nu da la nimeni seama. ce a vazut? Barbierii nestiind taina. merele ale doua din mar. Barbierii insa nu au voie sa vorbeasca si spuna minciuni in timpul luaveau datoria sa se uite drept in locul unde rad si daca sint prinsi de client ca privesc in alt loc. Cind auzi calugarul pacatele mai de la urma. Ce sa faca bietul imparat. care mai de care sa fie barbier.! : Adasta putin sa iau cartile sa mergem sa-ti iert pacatele su mar. cum s-o scoata la capatii cu barbierii cu — — — Cum mincinosii? Aduna pe sfatuitorii imparatiei si le ceru ajutorul. Mai la urma imparatia ramase fara barbieri.

De aci inainte ovreiul aduna la ducati fiindca de fiecare barbierit copilul ii aducea doisprezece ducati. baiete Meseria se-nvata prin munca si ! nu-i spuse stapinului ca a vazut la imparat urechi de tap.Atunci imparatul tragea sabia si le taia capul. — ! Nici acolo n-am curajul. O sa ma auda fiarele salbatice. N-o sa te tin la mine intunecat ca o baba care-si cinta si-si descinta. Daca nu vreai si nu vreai. sint tinar si vreau §i eu sa traiesc. mai baietas. apoi astupa groapa la loc si asa ai scapat. Ucenicul merse la imparat si povesti toata taina. ca numaidecit as muri. Barbierul tap. Atunci ceilarfi barbieri din imparatie rasuflara linistiti si dupa un timp iarasi dadura drumul la cleanta. spune ce ai pe suflet ? Maistore. am ceva pe suflet insa nu pot spune cuiva. raspundea ucenicul. dete ordin ca el pe viitor sa vie sa-1 barbiereasca. Cind ajunse la stapina-su. maria-ta ! Vazind imparatul ca flacaul este destul de curatel si cuminte. va fi vai de viata mea Iti mai spun una. ca te vad tot ingindurat. Uite. nu pot. caiora sa le spuna ce fel de urechi are imparatul Traian $i ziua si noaptea il chinuia gindul. atunci tot eu am sa te ajut. insa de la un rind de vreme. Atunci barbierul raspunse prefacut ca n-a vazut. — — si ! 200 . Apoi il intreba daca a vazut ceva la el. pasarile ceriului. Azi asa. bataie de la stapin ! Dar flacaul tacu si ! — — — Spune-mi. macar ca taina asta ii apasa sufletul ca o piatra de moara. nici tata si nici frati. — nu vezi. Toate mergeau bine. Ce ai. sa-i spuie imparatului sa treaca cu rindul peste maistrul sau fiindca e bolnav de moarte si nu-1 poate barbieri. macar ca tu esti un calic. si daca nici pe asta n-o faci. codrii. In somn visa ca sta de vorba cu parintii sai si le spune ce-a vazut. zi se gindi la povestile lui ta-su care-i spusese: Ce auzi sa te faci ca n-auzi si ce vezi sa te faci ca sa-nveti meserie si sa ai noroc in viata. apoi dezleaga baierile inimii si spune de trei ori taina. du-te in pustiu. atunci iti iai calabalicul si te duci in lumea alba de la mine. incepu pe ucenic sa-1 chinuie gindul ca in el se ascunde o taina a§a de mare si n-are nici muma. spunindu-i. acesta ramase mirat cum de a scapat cu viata? Iar cind ii arata ca i-a dat si doisprezece ducati ramase si mai mirat si numaidecit se scula din pat si-i lua ucenicului ducatii. sapa acolo o groapa adinca. stapine. Atunci isi usura sufletul dar dupa ce se destepta din somn. ca o sluga ca el n-are ce face cu atitia bani. lata ca-i veni rindul intr-o unui barbier ovrei. daca vrei — N-am vazut nimic. Il apucara frigurile si se culca de spaima in pat. parca nu ti-ar fi toti boii acasa. miine asa si stapinul a bagat de seama ca baiatul e trist si ca are ceva pe suflet. Flacaul il barbieri numaidecit si imparatul ii darui doisprezece ducati. mai baiete. abia atunci chinurile iar incepeau. iar pe ceilalti barbieri din imparatie nu-i mai durea capul. doar vezi tu cita grija am de tine ca de copilul meu. Asa nu se-nvata meserie. Imparatul ii dete porunca ca sa-1 barbiereasca pe loc. iar la imparat trimise pe un baiat ce facea ucenicia la barbier. — Nu. fricos din cale afara. du-te si spovedeste-te la un sfint la vreo manastire ca acolo se tin ascunse tainele omenesti: — Nici acolo nu ma due — Du-te atunci si spune taina in ai pustii de munti unde picior de cm nu calca.

unde sedea imparatul. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Dupa aceea astupa groapa la loc si pleca usurat fluierind de parca n-ar fi avut niciodata nimic pe inima. Au txecut citiva ani si in locul unde barbierul ucenic a spus taina pamintului a crescut un tei mare §i frumos. Care taina. uliti si suflau in fluiere iar din acestea se auzea taina spusa de barbier pamintului. . Pastorii care pasteau oile si caprele pe acolo au taiat crengi si au facut fluiere. Atunci imparatul scoase sabia §i cind vru sa-i reteze capul. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap Se mira imparatul de asemenea minune si din ziua aceea isi dadu seama ca nu e om pe lume care sa poata ascunde o taina si ca pe pamint nimic nu se poate tainui. Baiatul fu adus in fata imparatului si acesta il intreba rastit: Bine. pe cind insu§i imparatul se plimba cu imparateasa prin cetate auzi cum copiii fluierau: Pamintule. dupa un timp de chibzuiala. Ii dete drumul la barbier. In varsat de zi isi lua o sapa si pleca undeva departe de eras in pustiu. — Pamintule. imparatul se facu foe si para de minie si fu gata sa-i taie pe toti barbierii din imparatie ca nu-si vad de meseria lor si numai de birfeala se tin. zau ca n-am spus la nici o fiinta omeneasca nimic. facu o groapa. mai. imparatul auzi: — Pamintule. Imparatul lua pe barbier si pleca la tei ca sa vada cu ochii lui minunea asta. raspunse ucenicul. iertindu-1 si de-aci-nainte se facu imparatul blind ca mielul ca veneau barbierii de-1 radeau pe rind si glumeau cu — — — ! imparatul. Cum ajunsera acolo. Dupa ce se linisti imparatul. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap ? Si asta.Asta am sa fac. insa imparateasa. ucenicul ii povesti din fir in par ajuns sa se spovedeasca pamintului ca sa-si linisteasca taina de pe suflet si cum din acel loc unde a strigat a crescut teiul cu pricina care 1-a dat de belea pe imparat. La auzul fluierilor. mincinosule? N-am spus ca aveti urechi de tap. imparateasa cum a il opri. daca este adevarata. sa stii ca imparatul Traian are urechi de tap. miloasa din fire. il opri. baga capul in ea §i striga de trei ori: Pamintule. de ma facusi de — — basme ? Marite imparate. ce vesti ai dat tu in lume despre mine. ins5 cum suflau in ele se auzea glasul — — ! ucenicului. Atunci dadu ordin sa i se aduca la palat numaidecit ucenicul barbier. Intr-o zi. din taina pe care o stiu. Copiii mergeau pe Fluierile incepura sa se vinda ca piinea calda si ajunsera pina in cetatea. teiul era tot darapanat si abia mai gasira o nuiclusa din care facura un fluier. sau este iar vreo minciuna de barbier. de trei ori.

.

II BASME NUVELISTICE §1 ALTE BASME .

.

auzindu-1. parca era rupta" din soare. imparatul strigase in imparatie ca acel voinic ce va putea prinde pe fiica lui cu trei vorbe i-o va da lui de muiere si jumafost odata o A O data.-n rastoaca. da-mi imparate fata. moasa a astui imparat. ca altfel ar paste-o magarii Da sti-va fiica imparatului sa joace la nunta? zise prostu. ei. $i or pornit din toate colturile lumii printi s-o prinda pe fiica cea frutrei vorbe. in fata palatului imparatesc se facu din ei o zidire rotunda ca sa-i ingrozeasca pe cei ce vor cuteza. risera zicind: stii ce-ai mincat ieri si vrei sa cutezi sa mergi frumoasa lumii? Merem noi acolo. ca unde-i minte-i aia si noroc. — Pruncii mei. iar muma-sa plingea privindu-1 pe nenorocitul cinta: Iaca-a§a. — — vorba care aceea: « la vale. tontule. In zadar se incercara ei ca nici care §i cum invoiala era ca celui ce nu va ghici i se va taia capul. ma prostule. printesa era mai frumaasa decit o zina. ne-om n baat mintea ca imparadi. Dar la — Fugi. minte? zise prostul.! ! PROSTU-MPARAT muiere si a avut trei feciori si uaul dintre ei era prost. n-o s-o-nveti tu? $i-ncepu el sa joace de bucurie si si chiuie asa cum se pricepea. Da-mi un blid cu coleasa si ceapS ca mere padurete culeg eu. cei doi frati cuminti si viteji. pe toate cararile. da avem mai multa minte decit fii zi. ce da-mi si mie msrinde. nu va duceti. Singar cinta. $i intr-o — Muma. in tate din imparatie. nu te teme. tu nu — — Oare ce-i cei doi frari. $tie. ca merg si io. singur joaca » El cinta si topaia. unul dintre noi tot o sa io oarece. Dar feciorii muierii zor nevoie sa-si incerce si ei norocul. 205 . cu cele nu putu dezlega cuvintele. — Muma. noi nu sintem ds imparati. Ce-i drept. Lasa-te mai prostule de cotcarii ca doar n-ai crede ca mintea ti-a veni mergind la fata-mparatului ? Mintea nu creste ba. o rugara astfel pe muma-sa: ca noi doar nu ajunga imparat. fa-ne merinde pentru drum lung ca noi amindoi mergem sa ne incercam narocul cu fiica imparatului. — Muma. vremea aceea. hop asa. zise prostul. Oi face si n-au facut mi de imparati. ca toti cei ce s-or dus si-or pierdut capu acolo.

raspunse prostu. cepu — Tip£"l os 3 ! — — — Nu — si In alta zi gasi el : o minca — Iaca cercu — Tiii si pentru un cere ne-nselasi. frate. prostule. Asculta. prostule? spun decit daca-mi dati cite-un darap de brinza fiecare. Cei doi frati imbracati frumos si inarmati cu sabii. il lua si viri-n traista. Crezind ca va fi gasit vreun lucru de pret si ca le-ar face trebuinta. impreuna un darap de vreme. tist de linga el din cirtog si fugi. vazu doi oameni. unde vezi tu magar. cine stie ce va fi gasit §i lucrul acela poate ne va fi de folos. noroc sa ai ». arata-ne ce-ai gasit? va arat Sa-mi dati si sabia si atunci va arat. tu nu ma lasai sa dorm. nou — Daca iar am gasit oarece — Ai gasit pe dracu zise unul ! ! O la drum. iar el ce gasea in cale. Le dau cu moaca-n ce am gasit. se chibzuira. Da-1 muscara niscaiva muste.! ! : Fratii insa se pregatira de cale lunga. nu mi-e frica. in afara de un iepure care se pitula in niste tufisuri. Atunci le zise fratilor sai — Eu am gasit ceva Daca-mi dati fiecare cite o placinta. o putoare de mortaciune. fratilor. Mersi baga-n traista sera ei si-1 apuca foamea. Si alergind el cit il tineau puterile. ne ia tot Cu toate ne-nsela ! ! ! 206 . asta daca se mai tine dupa noi. ca noi vedem un iepure? Nu. ce lucru mare ai gasit? Da prostu nu vrea. prostul face ce vede si ce aude. ca nu era sa-si puie mintea cu el. fi-va-ti cindva de folos. abia-1 fatasa magarita. magarusule. noi iti dam ast blid. Ii dadura ei blidul si o sabie si prostu le scoasa cioara din traista si tinind-o — — Nu — ! de o aripa le-o arata. ii dadura fiecare cite o placinta. 'ai sa-i dam macar ca raminem fara pic de merinde. catre tara imparatului. din frati. este un pui de magar. Lua prostul brinza. fratii Arata-ne. tu nu stii vorba batrineasca « prost sa fii. ! ! zise: ma. Si-i dadura si brinza. sa-i dea un blid gol numai sa vada ce minune or mai fi gasit. un cere de lemn si-1 viri si pe acela in traista. va arat Si mersera ei ! ! — aici gadinile. Prostul se scula si un iepure. ca a sarit din cirtog. Dar temindu-se ei ca nu cumva sa le-o ia-nainte fiind prost si cu noroc. ce te tii de noi ca scaiul de oaie. de ne luasi brinza? si ! pe cale. ca de. Eu am gasit oarece? Ce mai gasisi. tu — Ii bun cercu raspunse prostu. erau fratii lui striga el. Prostul lua si-o pusa-n traista. Cind o vazura ei plina de viermi si reversindu-se din ea Cit pe-aci sa pice lesinati. Iaca. Mai. aduna Gasi mai intii un cep de la o cada. A. au pomit-o la cale lunga fara sa-i vada prostu pe care-1 lasara sub o pluta dormind. las' ca te prind eu ! Si o zbughi prostul dupa iepure. Merse la ei si cind colo. frate. sa moara de ciuda Mai frate-miu. Da nici un magar nu se tineti magaru 'Tineti magaru vedea. Prostul le minca placinta si apoi le arata: tontule da el nu 1-a tipat si or mers inainte. intoarna-te acasa ca te ! — — ! ! — — — Ma minca pe cap. J — — Iaca. ma. Si flaminzi o pornira din vazu o cioara moarta.

ba prostule. ca poate-i va fi vreodata de trebuinta sa-i prinda ! — Aghiuta. lasa ca tu poti fi bun la fie ce Esti mic si usor de purtat si tisti cu el in ailalta desaga. Tartorele tartorilor iadului. si ! Cum Cum Tartorele dracilor tipa cit il tinea gura aduna-ti ostile si faceti focul ca in asta noapte avem ospat un voinic. zdrobiti de rotile cele mari. prin intuneric unul il calca pe burta desteptindu-1 din somn. da pina si pe stapinii pamintului. ia sa prinda o gaina si s-o friga. vazu in jurul lui numai ochi scinteietori ca de licurici. Dar de lene. cu lumina intrara in moara si se prefacura ca se culca.! : Mai bine sa-1 ducem la moara dracilor poate ca impielitatii ii via de hac asa scapam de el $i dupa ce-si cumpanira gindurile. il udara de-si veni in fire. altii striviti de pietre. sim|i miros de draci spurcati si cu oastea lui o porni fuga in aceea parte sa-si razbune copiii. pricepe ca prostul e linga Intr-un tirziu dracii luptindu-se intre ei pierira. Dracii stau cere in jurul lui fara a pricepe ce ginduri are. il prinsa de git si-1 baga-n disaga legind-o la gura. tu nu vezi cu cine ne-am luptat noi asta-noapte? Cind se uita el prin prejur si vazu moara plina de draci morti. Cind se uita prostu. ! ! frigurile si cazu le lesinat. altii agatati prin pod. unul mai mic dete peste prost. §i prin intuneric prinse un cocosel. la hirti. Ei. uita de mincare si iar adormi. Apoi grai: 207 . iar dintii unul pe altul. §i cind sa p§seasca peste pragul morii. — Mai frate-meu. ca nu cumva i-ar prinde ziua pe pamint si sa ramina fara de putere. pe tine nu te tai. Vru diavolii se sa se mincau cu cuke. inca mai cotcodaceau dupa larma draceasca ce o auzisera toata noaptea. Unii zaceau prin cosuri. numai noaptea se inghesuiau acolo la sfat. cocoselul din desaga — ! odata Cucuriguuu De. Cind se facu ziua venira cei doi frati sa-i vada oscioarele insirate prin vatra morii. ajunsera ei acolo. Dar mare le fu uimirea. iar unii cazuti la chirepul morii. Fratii luara un blid cu apa. o pornira in vale la un riu unde era moara dracilor. Dracii adunara surcele. Ce-i veni in gind prostului care era flamind. Dar pe draci nu-i vedea. care a cutezat sa ne calce pragul morii. iar fratii plecara lasindu-1 sa-1 manince tartorii iadului. Da el luind sabia intepa fiecare ochi de-i lasa pe toti dracii orbi. mergind noaptea pe home in lungis si-n curmezis. in moara. dar nu vezi tu ce a facut? — Adevar graiesti Are pe dracu-n el Nu vezi la ce incurcaturi ne-a pus nu numai pe noi. gasindu-1 sforaind inca. chiar si pe tartorele iadului. Toata noaptea n-a putut prostu sa doarma de tipetele necuratilor. iar el crezind ca e vrun mit. ostenit frint cum era. Prosrul. jupuindu-se si zdrelindu-se fara a ei. Da-n moara intuneric bezna. il prinsera ! — vesti ivirea zorilor. dar nu fu chip in moara dracilor erau numai vaiete. Niste gaini si cocosi de pe moara si speriati. Scoase el sabia sa omoare licuricii care luminau si nu-1 lasau sa doarma-n tihna. §i se facu odata o liniste ca de mormint. noi ridem de el. Ba la un timp. cu capul pe un sac de uruiala. Ziua dracii nu se adunau in sa-nmurgi s-adunara moara. adormi dus. pe diavoli? — Scoala. se speriara dracii si care mai de care sarira in adincul apei sa-si piarda urma. gata sa aprinda focul iar pe prost sa-1 friga de viu Cind colo.

o-ntoarsl prostul. La urma urmelor iata-i ajunsi la palatele imparatesti. De. $i se mira prostu: Ei. Printesa spune la ponturi pe care nimeni nu le brodeste. Bine ca i-ati imburdat. n-ai putea frige-o cioara? A cura de-acolo ! si-i arata o butie. semn ca nu deslegase intrebarile imparatesii. Fiica-mparatului cind il vazu o podidi risul. ma tontule ! Omule. prostu suferea cu rabdare. stau sfatuitorii imparatului. Apoi. Pe cap ea purta o coroana cu pietre scumpe. Intr-o odaie lunga. fiica imparatului. ei. cine-i prost si-si pune mintea cu printesa isi — — Nu — — pierde capu si el sa-si incerce mei saracii ziceau ca sint prost. imparateasa — E mai cald in fund la — — —A — —A ! ! ! cald e-n curte la dumneavoastra zise printesa. Iar calaul trecind pe linga dinsii le sopti plin de mila: fiti prosti sa va-ncercati norocul.! ! ! ! cu cum ati putut sa-i ucideti ? Toata noaptea v-ati luptat a fost. care judecau daca s-au brodit ponturile. $i facura o colesa si mlncara bine. chiar atita citi cutezatori mai erau. Si desi-1 ardea focu-n spinare de dogoare si greutate. ce casi incalecate. pe rind intrara la palat sa ghiceasca intrebarile ce le punea frumoasa lumii. Ha Ha ! Pirlitul asta a cutezat sa-si incerce norocul cu mine ? Ha sa-ti stea scafirlia chiar in virful stivei de capatini Incepe cu ponturile grai imparatul cu un glas poruncitor. Calaul imbracat in vesminte rosii. fratii ! — O — — — — Buna ziua. Le am. Si-ntorcindu-se. si cu aur suflate Ce i-ar fi trebuit atitea sobe. Mai lipseau doua capete. Mai la o parte. Da prostu sta cu gura cascata si asculta. inteleptii imparatiei. ca cine-a venit aici toti s-au dus pe apa simbetii. iar ii sopti prostului: Iaca. pune cercu ! Ce mine ! ! ! — 208 — — Da ai-le? zise el. cu desagii pe umeri si cu blidu-n cap. Si-1 purtara asa prin codri si pustii. cascind oichii mari catre fratii sai. fratii imi zic asa 1 Intra mijlocasul si curind iesi calaul si cu capul acestuia de-i aseza scafirlia tocma-n virful gramezii. zise prostul. ca sa-1 faca sa mearga drept inainte fara a mai culege de pe jos fiece lucru si a-i insela. Dupa putina vreme. ca-i de ajuns una pentru el si fiica-sa ? Da iaca cheltuiala degeaba. Ai in cap pasat? . x\tunci printesa se incrunta si intreba: Apropie-te. A crepa zise-mparateasa. bate cepu raspunsl prostu. pentru cale lunga sa le-ajunga. — Mare larma asezara blidul plin de pasat. nu m-a ascultat. Sa-i umple covetaua cu pasat si sa i-o puie-n cap sub caciulS. calaul iesi aratindu-le celor doi frati capul fratiorului. ca prostul abia o putea privi. Da ce le trasni prin minte fratilor. iar printesa pe alt tron mai mic. aseza si capatina fratelui mai mare in virful gramezii. cugetind dinsii ca s-or liisa el de ei. Si subt caciula-i Fratiorilor mei. da eu nu sint si intra norocul. Eu nu sint prost. de marmora sta pe tronul de aur implratul.

— de de loc. il intreba imparatul? Vreau. pe cind imparatul a crapat frica Si asa a ajuns prostu imparat PROSTUL CU PASARICA Era un imparat mare. sarac — Dai pe dracu? $i tocmai atunci se misca puiul de drac in cealalta desaga. de ce sa nu vreau? Ca n-o fi mai greu decit de dus sacu la Este om de jos. vazind ca un om de rind i-a brodit toate ! — Am tesii ponturile. da ochi n-avea. slavite-mparate. cit putea. luceste. Iut'-ca dracul. cazu blidu la picioarele imparastropind-o cu pasat pe rochia de aur. Inteleprii palatului. care. carute de aur si cai impodobiti da raspunsuri potrivite la intrebari. Apoi. zbughi un pui de-mpelitat Mic ca acul.! ! ! ! ! ! ! zise prostu si scotind caciula. Daca. Dete veste imparatul in lume ca are o fata frumoasa de clestar. Pe printesa o apucara sudorile. numai si bogata cu palate ca o marita dupa acela care va 209 . ridica desaga cu cocosu scoasa pe rind: cioara. sa-i mai dau un pont pentru dezlegare. ca niste drepti judecatori. ci la ce vorbeste ! — — — moara ? — Esti bogat? intreba printesa. cu o imparatie mare si cu o buna de maritat. si fata mare. o Da ce dracu o fi miscind? Si dezlega desagii. incepu — sa-mi — fie sa cinte: — Cucuriguuu pont ! de se cutremura printesa gata sa innebuneasca de minie ! Din nou si inteleptii aratara imparatului. ce sa vezi. filfiind din aripi de trei ori si tantos. Cind 1-a vazut prostul. cum se vazu slobod. ca tinarul zdrentaros a ghicit al — Nu. inchininduse catre imparat ca prostul a dezlegat cele trei ponturi si ca i se cuvine fiica imparatului pentru a-i fi mireasa rautacioasa nu vrea si zisa: precum si jumatate din imparatie Dar ! printesa Pina nu va cinta cocosu in palatu asta nu-1 voi lua pe ast om de rind barbat Sa cinte cocosu meu zise prostu scotind cocoselul. nu s-a mirat imparateasa cu inteleptii au lesinat. doar nu iau un om de rind ? da nu-1 vezi cit este de intelept? Nu te uita la ce straSe cade sa ne tinem legamintul si sa-1 iei de barbat eu dindu-i si jumatate din imparatia mea. Cind colo. vrei sa te tii de legamint si eu sa fac voia marieitale. — patrulea nu vreau. iar Fugea. — Bogat pe dracu. fugi la o fereastra cintind. cepu si cercul. pe toti va omor zise ea catre judecatori. dadura din cap. Vrei.

Se incurca asa cum se incurca cei mici in vrejurile de bostan si pleca rusinat acasa. Vazu in cale hotul un dop murdar de la butoiul cu vin. — raspunse Ce cald este la dumneavoastra si ce miros urit? ! La aceste fata ii La mine-n burta e si mai cald Baiatul la acestea ramase uimit si se uita prosteste si incremenit. incaleca iapa si pleaca in petit. cu turlele de aur ce se urcau semet in slavile cerului. Cel mic trase cu afle — urechea si zise: — — nu au Eu pot sa-i trag niste raspunsuri potrivite ! grai el celor doi frati mai mari. da de un hot care isi numara banii furati. au dat buluc. unde este fiica imparatului? teaca Ostasul ii arata poarta. doar doar va da de casa imparatului. Pleca dupa baiat cu gindul necurat si intra in vorba sa-1 vada ce minte are. imparatului s-o peteasca. . incit de mirare. cum il vazu. Se imbraca eel mai mare in toale noi ca de sarbatoare. se dusese vestea in lume ca este o fata inteleapta si frumoasa. zise hotul. Pleaca si eel mijlociu. Intreba pe un ostas din garda imparatului. isi puse el in gind. Mai la urma de tot. Pindeste noaptea cind toti dormeau si pleaca in lumea alba. pune cutitul in si merinde in desagi. intr-un sat aud trei frati saraci ca fiica imparatului se marita cu orice om de rind. Mergind prin padure. bine imbracat si bine mincat si cind intra inauntru incremeni vazind-o cit este de frumoasa si ce intrebare si raspuns cere. tu nu vezi ca n-am fost in stare fete intelepte imparatesti sa ! sa nu piece. fost noi in stare de nimic. cum era si de asteptat. printii si tinerii care i-au calcat pragul n-au izbutit sa-i raspunda la cele trei intrebari si toti au plecat in partile lor cu coada intre picioare. — 210 Fac ramasag ca tu nu iei dopul ca e plin de murdarie. HotuI. Merse el luni si saptamini si ajunse intr-o cetate mare cu palate sclipitoare. ii deschide usa. incit uita si cum il cheama si iesi incurcat afara plecind suparat acasa. Se plinse de patania lui si zise ca nu este om pe lume care sa-i potriveasca raspunsurile dupa placer ea unei fete nebune de imparat. isi puse in gind sa-1 omoare. el bate si printesa imbracata numai in aur si argint cu parul de matasa auriu. uita sa-i sa-i zica: buna ziua. ascunsera opincile si toalele nerupte si-1 pindira Fugi. li placea sa faca glume sarate si nesarate si sa-i batjocoreasca pe cei prosti. la sa-si bata joe de el. Cel mic insa nu se lasa. dar Il oprira sa o sa fii tu un papa lapte. li luara iapa. raspunda cum se cuvine.: ! auzit parintii si imparatii. Cel mic vrea si el sa dar il imping afara. Din vorba-n vorba. Cine n-ar fi vrut sa aiba o sotie asa de cuminte ca ea? Insa toti imparatii. hotului i se paru ca are mintea adunata de pe drum. De aceea. rusinati. care-i va raspunde potrivit la in- Cind au la fiica trebarile ei. Fiica imparatului de felul ei era soada. El intra inauntrul si o caldura inabusitoare cu o duhoare grea ii izbeste nasul. Acasa povesteste fratelui mijlociu intimplarea. El lipeste urechea la usa si intelege tot. un zdrenturos si prost de dai in gropi se duca. mai prostule.

ce cald e la dumneavoastra La mine-n burta e si mai cald El a scos din sin cioara moarta si La marginea — — — — ! ! — — ! i-a grait: — Tine. El o priveste si-i zice intimplare ce-ti ! eu grija sa-ti leg burta cu cercul asta sa nu se sparga. ii arata poarta la care trebuie sa bata. a ingalbenit de ciuda. — Bineee Ai sa vezi dumneata ca te-nseli ! ! ! dat ochiior un prost mai orasului se despartira care incotro. vazind prostia drumetului si zise ca e pacat sa omoare un asemenea prostanac. vazu un cere de lemn intr-un gunoi. pui in sin cioara asta ? macar ca pute Lua ! o puse in sin Hotul casca niste ochi mari. ca nici sacui n-avea. eu nu ma las si trebuie s-o vad pe printesa Daca vazu ca nu poate sa scape de el. 211 — Am . — Nu te teme ca pun dopul asta — Vai. daca pui dopul ma umfiu-n foale §i ma sparg in bucati ! ! ! Ce-o !a sa se aleaga atunci de mine? Si se preface ca plinge. mai baiete. ia sa mai incerc o gluma sa fiu mai sigur. Se mira el de frumusete si batu la usa palatului. Mersera cit mersera si in cale cazuta dintr-un copac ! — zacea o cioara moarta. Se gindi hotul. El ispiti lumea in dreapta si-n stinga si dete de poarta imparateasca. si asa scapa el de la moarte sigura. A urmat o nunta mare si frumoasa ca-n povesti. printesa. macar sa-si piarda capul Cum a batut la usa printesei din soba ei a iesit un busneac de miros si caldura de te ametea. Era un palat inalt si stralucitor ca soarele. insa neavind incotro a trebuit sa se marite cu el. Pe cine cati. sa-si ude limba cutitului degeaba. Pe fiica imparatului Merg s-o petesc Fugi. Bine. lua si cercul jucindu-se cu el pe drum. — Mai baiete. Dupa ce se apropiara de cetatea imparateasca. mai piriitule. jap cu el in sin. baga-n burta pasarica asta ca sa-ti fie si mai cald — Nu pot ca mi-e frica sa nu iese si sa zboare din mine. iar pe drum sa se joace cu cioara — un cere? Cind fiice coresti printesa ? te-o vedea curtenii cit esti de smintit o sa te spinzure ca le batjoesti tu de nasul unei Eu te sfatuiesc sa-ti vezi de treaba ! Nu de-mparat mare — Care. baiete? il intreba un strajer imbracat numai in zale si cu o sulita ascutita inalta cit pcmul. fac — Mie sa-mi si ramasag cu tine ca ! ti-e frica sa fie frica ? Ia te uita ca o pun in sin.! ! ! ! ! ! Eu. asa ca ia dau. Atunci baiatul mirat de miros a grait: Vai. sa nu dai de vreo belea Fiica imparatului vazind ca desuicheatul asta a raspuns bine la toate intrebarile. iaca il iau Si murdar cum era. se cade un ginere care merge in petit la fiica imparatului sa duca-n sin un dop si o mortaciune. mai nene ? Eu — Tu mai prostule Sint om batrin si nu mi-a decit tine. Se duse. de aci-ncolo. ce prost trebuie sa fie baiatul asta. nu te vezi ca esti intr-o ureche? Ba nu.

camasa si giubea. Traira ei asa multa vreme in pace si buna intelegere. sint noua muncite de plugar. ca noua pietre sint noua luni pe an grele noua pietre de moara pentru muncitor. Batrinul se mira si crezu ca-1 ibatjocoreste. ca noua pietre-n an. numai fa-i si dumneata ei din aste trei baschii. ca de saraca ce era nici un flacau n-o baga in seama. altul o iapa burtoasa. iar luni sint de sedere. dar pina la urma fata cea inteleapta se marita dupa boier. unul mai voinic. se vorbira ca unul fara altul sa nu faca nici o judecata. ca noua pietre de moara-n spinarea lucratorului. din astea trei baschii: furca. Intr-o zi trimisese la o zacatoare lucratori sa-i munceasca. se sucira. Din astea trei fire de cinepa sa-i faci camasa si giubea Fata se duse si rupse din gard trei baschii. ca nu degeaba am ostenit pe tarina boieriei voastre Daca nu stiti nici o poveste nu e nimic. omule. bucuros. De aceea. Scormonira in zadar prin cap gindurile. In timpul asta — Se duse batrinul 212 . La nunta cind facura cununia. Boierul se mira si-1 ruga pe batrin sa-i dea fata de nevasta. i-a dat trei fire de cinepa din care sa-i faca boierului. istet si batrin ii zise: Boierule. la boier zicindu-i: Boierule. Fata iesi in intimpinarea lui tata-su intrebindu-1 Citi bani ti-a dat boierul. Unul dintre ei. ce sa insemne noua pietre. mie sa-mi dai partea mea. Unul avea caruta. insa voi sa-mi raspundeti ce inseamna noua pietre peste an. se-nvirtira si unul nici nu §tiu sa-i spuie stapinului o poveste. ca nici unul nu fu in stare sa ghiceasca raspunsul cerut. Suparati. tata? Aia. ca la-nceput n-ai stiut? — Fiica mea mi-a spus. legara iapa de oistea carutii si pornira dupa negustorii. flaminzi si frinti de oboseala plecara lucratorii acasa fara bani. Intr-o zi doi tarani saraci plecara la tirg. Stateau toti pe prag. — N-am stiut daca i-ai muncit ? inseamna noua ratine-su nici unul sa-i pietre-n an Fata ! spunem o poveste si sa-i raspundem ce lui ramase putin pe ginduri spunindu-i luni trei si-i Du-te-ndarat si-i spune boierului. le raspunse boierul.: ! : : FATA CEA INTELEAPTA fost odata un boier bogat si neinsurat. eel mai sarac. Seara cind veni sa le dea leafa el ii aduna pe linga divanul sau zicindu-le: va dau leafa daca nu-mi spuneti fiecare cite o poveste Statura plugarii. Boierul. da-mi banii mei. furca. Atunci boierul s-a mirat si 1-a-ntrebat: — Cine ti-a spus. batindu-si capul. avea o fata mare. fus si — ! razboi. apoi il ruga pe tata-su — Du-te la boier si sa-i spui ca-i fac din cele trei fire de cinepa camasa si giubea. Se duse batrinul la boier zise: — ca sa — Boierule. iaca va iert. nimic ! A — Nu ! — — — — — Pentru ce. dar trei luni sedem sa mincam si ne veselim daca avem cu ce. dar mai intii sa-mi faca el mie. odihna si de veselie. Ajunsera ei in tirg. cam trecuta de maritat. gata sa fete. Batrinul se-ntoarse la fata indarat zicindu-i: Uite ce mi-a spus boierul. sa stii ca fiica mea iti face ce-ai cerut. fus si razboi de tesut.

Stati locului in pace pina vine boierul. ce va certati si nu va judecati? Ba tocmai vrem sa ne judece boierul Boierul nu-i acasa — — — — — ! ! ! — — — — ! lata. cucoana. 213 . falnic si frumos bucurara. ochii mei ca minzul este de la Stapina. nu ne-a fost vorba ca fara faca pe mosia noastra nici o judecata? Ba asa ne-a fost — mine si fara tine sa nu se — — Fiindca tu ai calcat juramintul mai intii. Ea incepu sa plinga si sa se vaicareasca cerindu-si iertare. zise eel cu iapa. Si neavind cum sa-si faca dreptate plecara drept la boier la judecata. numai cucoana cea inteleapta-i acasa. va jur pe mea tot satul stie caruta . Cel cu caruta-i zise celui cu iapa: Iote. asta-i cam asa dupa mintea ta: iapa face minzul. cucoana. sa nu mai cadem in vreo gilceava de mai dam si de belele Nu vezi minzul sub caruta? Mai vecine. Daca-i vazu certindu-se pe minz le zise: Stati. oameni buni. Bine. crestinule. — Oameni buni. Minzul cu ochii lui inchisi. unde-ai vazut. unde s-a vazut peste sa pasca iarba si calugar fara barba? crapii. il ruga pe boier sa-i dea voie sa mai faca o mincare si sa se cinsteasca ca oamenii nesuparati la despartire. nu-1 fata iapa mea? Vezi-ti de treaba. minzul ista 1-a fatat iapa placa. o poti mina. Nu stiti voi ca judecata la unii e ca o trasura cu doua oisti. ca nu vazu sa se dea linga iapa si blestematul se aseza pe celuilalt asa sta el niste paie sub caruta se taran. te crezi ca ti-a ouat gaina drept in caciula si te faci stapin peste minzul meu Tu nu vezi ca te faci de pomina lumii. sa mergem la judecata direapta decit sa ajungem la maciuca. — — — ! Dar dumneata. nu fa pe sprinceana. nu va mai certati in curtea mea ca eu o fata muiereasca — nu va pot judeca. Vazind ea ca n-are incotro. Cind sosi boierul intreba pe cucoana ce-a mai facut de cind s-a dus el calare sa-si vada roadele si mosiile: Apoi am judecat doi tarani care se gilceveau pe un minz. breee-mi fata caruta Cum bre. sa pazeasca griul sa nu-1 pasca Atunci. cucoana cum este treaba. iar eel cu iapa isi lua minzul si multumi pentru judecata dreapta a cucoanei. boierul? S-a dus la locul cu griu de linga balta. Unul zicea un — om f — sus si tare ca 1-a fatat caruta lui. Cind ajunsera taranii de vazura minzul sub caruta. cucoana. aranul cu caruta apleca capul si pleca rusinat. ti-ai pierdut mintile. Cind acolo. Ei n-au de lucru si o intreaba: Dar unde-i. mea chiar in tirgul al mare. cind indarat. zise eel cu caruta. fa judecata direapta. eel cu caruta auzind a ris zicindu-i: He-hee cucoana ne spui palavre. eu iti pcruncesc sa-ti alegi lucrul ce-ti este mai scump si drag si s4 pleci la bordeiul lui taica-tu. sa fete caruta si sa cinte mita? Esti in toata firea si umbli cu plosca cu minciuni. Daca-i asa. — Ba nu e adevarat.!! ! fata iapa noua zile. insa boierul nici in ruptul capului n-o ierta. cind inainte. la tot nat sa-i Ca judecata-i oloaga cind lipseste-n cap o doaga. spui una ca asta. un minz mare si frumos. iar ovazul ii e mama. boieru-i plecat sa se plimbe peste vii si mosii .

macar ca ajunsese fata mare de maritat. dereteca prin odai. — — Mama. mama-sa l-a dat si ea a supt. ! si e nimic. Dupa o asa intimplare rise boierul. fata mamei Las' ca atunci ai sa inveti tu. ori s-o zareasca babele si s-o deoache. Atunci cucoana porunci slugilor sa-1 urce-n trasura amindoi plecara la bordeiul lui tatine-su. mai mult varsa jos. atit se incit la Cu cit crestea mai mare cu facea mai frumoasa. mai zburdalnica si mai iubita de parinti. Aduse un vin bun de-al mermeziu ce-1 adormea pe om de viu si se pusera la petrecere ca inainte de marea despartire. n-o sa stiu nimic sa fac mincare. fata mamei. au intrat porcii 214 . stiind ca este frumoasa. Cucoana mai de§teapta. mama-sa. m-ai dat gata Cind femeia-i inteleapta il judeca si pe dracul si tot il gaseste datori. in timp ce boierul bea si nu se glumea pina ce se imbata turta si cazu jos sub masa. o spala. tata-su a mers tara in lung si-n curmezis si i-a indeplinit poftele. nu lucra. sa navadesc. Ca sa nu se osteneasca fata. numai la dormit nu putea dormi in Odata s-a intimplat ca uitindu-se fata in oglinda. iar fata cea inteleapta ramase stapina peste toate viile si mosiile. si ce-ai ales? — Pe tine te-am ales — Hei. Frumoasei fete ii dadea tircoale baieti din noua sate. De atunci boierul de bucurie ca are femeie-nteleapta se puse pe bautura la munca pina-i iesi parul prin caciula si camasa prin izmene. muiere. sa toarca. insa ea se tinea marcata. o incalta si o dezbraca. de frica sa n-o arda soarele si sa-i strice fata cea alba ca spuma de mare. sa te descurci asa trece vremea. destul ai sa muncesti cind te vei marita. ori prin curte. tineri si frumosi. si asa se prapadi. sa speie. vinul. ogcia prin casa. si juramint sa mai zic . dar mama-sa la iuteala zicea: Lasa. numai rareori iesea si asta iiumai la hora si cu multa insistenta de parinp. Uite. cu fata cea saraca si-nteleapta de se duse vestea peste noua mari si peste noua tari. cu bucate noi la gura veche. dar in afara din ograda. Fata era asa de rasfatata ca daca la sapte ani a cerut sa suga. care se atit de frumoasa. sa tes. ! — Ei. nu stiu dar cind ma voi marita. mama o pieptana. daca a cerut iarna fragi si struguri. sa tore si cite altele. porunci slugilor sa vie cu trasurile sa-si duca calabalicul la locullor vechi si ramase sa traiasca-n pace si fericire. Trecura vreo citeva zile si boierul se trezi si-o-ntreba pe sotia lui ce cauta el intr-un bordei de om sarac? si — Boierule.dupa care va lua ce-i este mai drag ochilor si va pleca din conacul boieresc. Parintii n-o puneau la munca. in pantofi. Citeodata voia si ea sa-nvete a coase. Asa ca frumoasa copila statea acasa. Si au avut norocul sa aiba o fetita soare te puteai uita. Si n-o lasau pe rasfatata sa ridice un pai de jos pe toate ! — Nu le dereteca si locul fiicei. Se puse muierea pe gatit si rinduit. n-am ce ! nu tu mi-ai spus sa plec din casa ta fiiindca am calcat un sa-mi aleg ce mi-o fi mai drag si scump inaintea ochilor? FATA CEA RASFATATA Traia odata intr-un sat o pereche de oameni iubeau foarte. dar la ea ba.

zisera baietii babei. vorbindu-le cu glas dulce imbietor: — sa Mincati. apoi vazindu-i pe toti asezati se adresa catre nurori si feciori. Calare pe-o iapa. o tinea cu narav. insa sa stiti ca ea nu stie sa lucreze ! Lasa. mulsera vacile. fetele si baietii mei. baba. muma. Se bucurara de vrednicia ei toti. cei ce muncisera aveau blidele pline de bucate si ciorba. O ceru sa-i fie nora intr-o zi un mosneag si ea vazind ca feciorul lui era chipes si frumos. Nora cea rasfatata minca pe nerasuflate. iar nora cea tinara sta in fata strachinii goale si fara un pic de pine. Venindu-i vremea de maritat s-au pregatit cu daruri si cite si mai cite bogatii. cu tuica si vin rosu ca la orice masa. cind ii chema pe toti imprejurul mesei. Atunci mama fetei avu grija sa-i spuie viitorului cuscru: Eu va dau fata. asa cum se pricepu facu prinzul si o porni cu sapa la lucru si toata ziulica munci nora cea rasfatata cu postata inainte. Fata iar s-a inveselit si se invrednicea la lucru ca si pina acum. tare vrednice. ca este destul de lucru la noi. dadu minlasa ca — Multamim. fesela vacile. De flaminda ce era. care la porci. avind parinti cu dare de mina. sau sa se puie pe treaba? Ba sa se puie pe lucru zise ea in gind si a doua zi o porni la munca mai de noapte decit cele doua cumnate. Nurorile celelalte se sculara cu noaptea-n cap. le dadu mincare. despre vrednicia nurorii rasfatate. cine nu. — — ! — voi ca sta si la Luati. peste lume tara. ca destul ati muncit toata ziulica Vedeti noi in casa este obiceiul ca cine munceste maninca si bea. ! priveste. 215 .in casa. ca de aceea muncim ca sa mincam si bem. le adapa. singura pe lume. au sarutat-o si i-au cerut iertare pentru nedreapta dojana. le dadura de mincare. $i eu cascam gura La ochii ca mura. de se mirara sapatorii. au spart vasele si farfudin casa si cind a vazut-o tata-su. nu-i purta grija asta. Iar dupa nunta fiecare o porni la treaba. le adapara. nu-si chema nora cea rasfatata si frumoasa la masa. cuscra. Cin veni prinzul. ne pricepem noi la mincat. vrea sa dovedeasca ca este cea frumoasa si rasmunca nimeni n-o intrecea. dadura frunze la oi. Asa se duse vestea. Seara. facura mincare pentru prinz si o pornira la lucrul cimpului. era fata fatata. graunte la gaini. dar mai cu seama barbatul si socrul. Dar nici cei din casa n-o sileau sa faca treaba. Dar cind soacra ii puse strachina plina cu friptura in capul mesei si eel mai mare codru de piine. iar mama 1-a certat ca-si supara fetita. precum si cite un codru mare de pita. le adapara. iaca la noi toti muncim si toti mincam bine. Se logodira si apoi facura nunta mare de se duse pomina. s-a suparat pe ea. Vindeam cu ciurul apa. Ce sa faca ea de aci inainte? Sa stea. si atunci parintii au plins impreuna cu fata fiindca a fost dojenita sarmana lor copila. Nora cea rasfatata sta de se odihnea si nu punea mina sa ridice un tirs din curte de care se impiedicau porcii. ca se-nvata ea la noi sa lucreze. da tot inainte. Au mers atunci la ea. seama la baut. dar si la si si de muncit. adica soacra-sa. de riile au dat cu fundul in sus oalele cu untura. maica si mincati. scoase oile la ciobani. ar fi mincat si mere padurete. hranira pasarile si porcii. da mai cu Nora cea rasfatata ramase cu buzele umflate intr-un colt si nu sufla un cuvint. nu zise ba Batrinul mai avea doi feciori si doua nurori.

turcu ne da o punga de galbeni. le ia cu eh Turcul era un zapciu. el adunase banii. I-a ban si-a ramas numai cu un ban si a plecat. Turcul iar l-a chemat indarat. Turcu-i zisa: Fata. eu stau cu ailanti. au luat o fata cu avere. Cind sa deschida usa turcul 11 striga: la vino. ma — Ce! — Na banii astia. el s-a sculat. ca sa leg banii toata viata. Cind sa piece acasa de la turc. A fost un om sarac. Venisa un nor greu si n-a plecat a stat sub un gard. apele 1-au inecat. $i sc duce in alte case. Raminsese cu un baiat de zece ii Taica. dar furtuna l-a ajuns. ! — Mai baiete. Un frate al muierii mai mic s-a insurat si el si i-a chemat si pe ei la nunta. Du-te singura cu un argat. Cind sa scoala dimineata. vorbeste ca-ti da icca o punga de galbini ca sa dormi cu el. Pina la anul a avut un copil si i-au pus numele Ivanciu. fata. ajunge pe un drum si vede un om suit intr-un pom. Bine. Da Ivanciu e in leagan culcat. acolo sa dormi. potop. sa te dau argat ca n-avem ce sa mincam. babo. Ea se duce la fata si-i spune: Fata. Cind a ajuns chemat indarat: — Sa stii sa nu-ti trimiti niciodata fameia la nunta singura. Nu mai aveau ce sa manince. Mai da-mi un ban. tu ca n-am incredere in slugi. Cind a adurmit ea. Merse el si ajunsa intr-un sat. toata lumea are linga el o muiere. numai eu nu am. Ia baiatul disagii cu bani. — afara. S-a imbracat in toalili lui turcesti. S-a bagat baiatul si l-a tras la margine si cind colo gaseste disagii plini cu galbeni. a luat pe Ivanciu din leagan si afugitacasa la el. care leaga bani de creci si merge inainte.IVANCIU CEL SARAC ani. a incalecat calul si-a plecat. si-a vazut de drum. ii da jos. Acolo nima nu l-a cunoscut. Omul. Merse la nunta. Adu si mie o fameie si-ti dau o punga cu galbini. la un turc trei ani de zile. Merge el amarit merge. avea argati. da-mi un ban indarat. aveau de toate I-a venit vremea de insurat. daca l-a vazut nepasa stii acolo luat si al doilea la usa. A venit o furtuna si ploaie grea. Da turcu nu s-a imbatat. ia toalele turcului. iar l-a sator. Baiatul a plecat si a vrut — L-a dat argat — — sa iese unde insarezi. da el nu sa dusa. I-a dat un ban. da ta-su murisa. — Ma. ! — ! — — — 216 . Ta-su l-a vazut cu bani multi. El a stat facut broasca sub gard si a scapat cu viata. stai si tu cu el. ca eu sint blastamat ! l-a strigat: Du-te. da simbrie trei bani. El face cu mina la soacra si-i zice: Babo. Si asa a plecat acasa. i-a facut casa: aveau avere. i-a pus mincare tot. ce sa vezi? Drumul il luasa apa si vede acolo un cal inecat cu turc cu tot. Pe urma toti sa-mbata. Toti care au trecut m-au intrebat ce fac ? Numai tu ai gasit sa treci fara sa ma-ntrebi si m-ai dezlegat de blastam. ia vino-ncoa. I-a facut loc linga nasu. Fiind bogati. ii murise femeia. mie mi-a spus turcu sa nu las nevasta singura la nunta Ia sa ma due acolo sa vedem. El era bogat. Sa stii ca e bine sa mergi pe drumul drept. tu te duci cu argatu si copilu si a plecat ea la nunta Cind pe urma si-a adus el aminte dupa ce a potolit vitele. Bai2tul lua punga cu bani si pleca acasa.

unul mai afurisit si rau. Vai de mine. Au dat foe. Cind sa duce da peste Ivanciu. citeva lucruri in viatj sa nu le faceti si anume: sa nu va luati copii de suflet. Pe urma el zice Bre. Se duce si ea si cind il vede pe Ivanciu ramine si ea acolo de frica si de rusine. ca ei place sa trSiasca bine cu turcu. taidi. Batrinul stinsa lumina din mina si mai ceru invoiala de la moarte citava pina isi sfatuieste pruncii. ce ne facem far' de copil? Las' ca nu e nimica. briciu. vaiete si ja!e Dar dupa care a avut doi copii. da el 1-a dus pe Ivanciu in podrum. am venit dar sa vezi nenorocire ca a luat focul bucataria si a ars si Ivanciu. cit veti fi si veti trai.! ! ! : Dimineata mi era nici turcu nici Ivanciu — Ce-o sa-mi faca mie omu. vara intotdeauna sa tragi haina de mineca ca bine va prinde la nevoie. ma due si se duce. iar noi copiii tai raminem. a trait fericit. fa mincare ca a venit tata socru sa se ospateze. mama soacra. Hehe. tu ai sa sa ne fie de folos in viata. Si au inceput muierile sa gateasca. Pe urma a zis: Bre. Si asa el a ramas cu Ivanciu iar muierea lui a ramas sa dea buna dimineata gistelor. — fiind bun numai pentru Mai tata. iar iarna cum veti cugeta — ! 217 . — Am venit. Vazind ca el nu mai vine. Da masa e pusa. daca acum a venit vremea sa ne spui ceva ce nu ne-ai mai spus sa ne dai vreo povata ca el. si eu n-am nevoie de asa muiere. sa vezi. Bine. sa bagati de seama bine si sa luati aminte la vorbele mele. veniti incoa. Da ea nu mai vine. ii zise cu putina sfiala: mori. sa zicem ca a ars ars si au plecat cu ta-su si ma-sa la omu ei — Bine ati venit Bine ati venit ! Muma-sa-i zice: acolo Ivanciu. linga butoiul cu vin. BINELE SI RAUL sa moara. uns cu tcate unsorile si lenes de puta pamintul fost A un om furtisag si inselatorii. ca o sa facem altul a zis el linistit. ca nu e Ivanciu? a — Sa dam foe la bucatarii. adica socrilor: ii — Acum luati-va fata si plecati. Cind il vede pe Ivanciu de rusine a incremenit si de rusine ramine si el acolo cu muierile. Ce-a fost a trecut? Si s-au veselit si pe urma dupa ce au ridicat masa a spus — — — — — — — parintilor. ramine acolo cu Ivanciu. sa mincam si sa bem. Chiote. Tainuie si cu socru si-1 trimite si pe socru. nevasta sa n-o mini la nunta singura. ia taie o gaina. Si o sa vina vremea la batrineata mare ca o sa moara batrinul. I-a poftit in casa. du-te scoate vin. ca nu e nimica. Dar copiii se asezara tristi si smeriti la picioarele lui sa-si faca iertaciunea. o trimite pe soacra-sa. Ia vezi ce? Du-te. haide. Atunci se duce el la ei si-i cheama zicind: Haide. calul la nunta sa nu-1 dati imprumut. coasa si lulcaua sa nu le dai pe mina altuia. iar bani imprumut sa nu dai Pe urma cit veti fi si veti trai.

unchiule. Tu — — — ! nu vezi ca minciuna umbla-n lume. judecatorule. fara stire si fara capatii. Pacat ca tata altfel ne-a invatat Bine. bre. se-ntalege. cum iti merge frate cu bunatatea ta si Dumnezaul tau? Or. Ei. toata lumea iti tremura de frica. Tine-ti treizeci de galbeni si un cal si du-te-n lume sa te procopsesti Iar lui ii ramasa toata — Mai ! averea parinteasca. Si asa batrinul muri. dar cea buna da Cit ii hau si dudaul nu-i nici o intelepciune in vorbele tale. iti multamesc tie si lui tata ca mi-a lasat citiva galbiori si un cal sa ma pot singur in lume arani cu ei. cum este mai bine omul in viata sa fie. fratele meu. lumea nu da o ceapa degerata pe tine si astfel de oameni in zadar vor nadusi. Lasa. rau sau bun? Mare. iar daca esti bun si faci direptate oamenilor. judecatorule. puternic si cuminte. Binecuvintati sa riti si voi si fratele care mi i-a dat. zdravan. aista c ca aia din basme. pleca. ca sa stii ca pe lume e mai bine sa faci rau si nedreptate decit direptate la lume. ai sa vezi cind te vei duce pe copca cu Dumnezaul tau cu tot. ca stiut este ca iarba rea nu piere. intr-o buna zi ii zise fratelui mai mic care era credincios si cu frica de Dumnezeu si iubitor de oameni: nici noi fratie.! ! ! voi. iar dreptatea sta pe loc spart? si umbla cu capul Ba nu e bine asa fratele meu. cum este mai bine sa fie omul pe pamint bun. sa pornim tovarasie si pe cine-1 vom intilni in cale sa-1 intrebam. Asculta. trai pe vatrai ! Fratele eel rau sa moara. Hehe. ca la noi in popor se spune: Mersera — ei cit se-ntilnira — — Naduseala. si ziua ! E un tontoloc natafleata. ce naiba. baiete. rau. ca te bate Dumnezeu Mare o sa te bata pe tine. nici una nici alta. doar n-ai mincat ceapa ciorii vorbesti astfel. Pentru ca avea pe diavolul bagat in burta lui. Nu credea in Dumnezeu si de fatarnic si prefacut ce era cu un ochi ridea iar cu altul plingea. Bine. lasa-ma. rise batjocurindu-1 si Intr-un tirziu. iar se intilnesc ei ca dintr-o intimplare. mersera si si se ramasira. Unul. tu stii bine ca doua sabii intr-o teaca nu au loc si de aia amindoi intr-o casa nu avem stare si nici asezare. ce-mi tot pomenesti de Dumnezau. Doamne. cu cit esti mai rau si faci fapte rele. te rugam sa ne spui ca te vad om cu judecata si cu scaun la cap. curat. Dumnezau sa-ti ajute Mare. 218 . dupa aminata vreme se-ntilneste fratele al mare cu eel mic: amindoi calari. cum s-a zis. nu vezi ca orbului in zadar ii spui ca N-o fi nimic de capul lui si sarac are s-a facut ii lua galbenii si calul. sa ne ramasim. Cind colo. ori rau Sa ne ramasim pe galbeni sa — — — — — ! : ! si calul tau. cu tartorele iadului in drum. Atunci fratele eel blestemat zise: — — Lasa. iar cei doi frati uidira. viclean si blestemat. Scoate boala ! Fara naduseala nu se departeaza omul de saracie. Ce! mic ii da bine^e bucurindu-se ca se intilnesc: Buna ziua. Dar asa ramine. era rau. Dupa asta si-a luat calul si-a strins chinga si a plecat in lumea alba.

Aci ramase el stingher cu cerul intunecat pe vecie deasupra capului. ca moare batrinul cersetor de foame. iar cea mai mica n-are de lucru si dezvaluie taina izvorului fermecat. Cind sa se suie diavolul il trage-n jos in lac sa-1 A inece zicindu-i: Uite. la Trage o fintina pe inserat. — Cum aci cum o sa duca el apa fermecata de-mparat? Se duce in padure. La nunta lui povesti intimplarea cu izvorul fermecat si hind si frate-su lui Dumnezeu pentru marea lui bunatate. Mai la urma cobori intr-o prapastie sa-i aduca intr-un ciob apa. de-ar sti fiica imparatului care zace pe patul de moarte de apa asta tamaduitoare si datatoare de viata si tinerete ar veni. ii zise sa ii sa-1 scoata deasupra la lume si-1 i se tie de coada ca scoase pina la jumatatea drumului. Iar pe bietul om il arunca pe mal. Insa el nu cuteza. Sarmanul s-a tavalit cum a putut si cu ajutorul lui Dumnezeu a ajuns la izvorul fermecat. ai o cheie de aur. 219 . El trage sus. Zinele cele mari au vrut s-o mustreze de cele spuse cu glas tare. diavolii insa-1 cheama-n hora si trag de el. s-a spalat a vazut cum se crapa de ziua si a multamit el incoa. Acolo cum ajunge imparatul goleste odaile de doftori. ii ia besica.! Bine. Diavolul il trase — el dupa vazu cu de-a sila. n-o sa ajnng cersetor la usa nimanui. pina ce ajunse Beu el apa si adormi intr-un tufis din apropiere. ii lua la bataie si-i arunca cu toghia pe unde nimerea. Dar cum le pierira ochii de atita stralucire si bogatie. omoara un pore salbatic. Caci acolo dracii erau la nunta. adevarul gol. multamesc de intrebare Cit am ochi si brate harnice. trage incolo. vraci si vrajitoare venite din toate colturile lumii sa scoata pe dracul din madularele tinerei fecioare. Si cum o scalda pe printesa se inviora si zimbi fericita dupa zece ani de boala grea Atunci se facu nunta si bietul sarac ajunse imparat. nestiind ca padurea are urechi si cimpul ochi: Fa. mergi la fundul lacului si dai de comoara parnintului si atunci vei fi fericit. Orbul i-a cerut ultima bucata de pine ca sa nu moara de foame iar el i-a dat-o raminind flamind. iar el se mira cum sa scape ! din hora sa ajunga in lumea lui pe pamint. Vorba aceea: cu un ban s-a prins in hora si cu zece nu poate scapa Si asa jucau de se stricau dracii si dracoaicele. nimeni nu iti da in gura. dar cocosii au cintat si zinele au zburat in inaltul vazduhului. Numai fratele eel sarac a plecat ca gisca-n ceata. omule. s-ar spala si niciodata n-ar mai murea. suratelor. Daca-1 vazu diavolul ramas far' de ochi. pe unii la fund. Baura ele apa si se scaldara. de aceea trcbuie ! — — si cite-o minciuna Si de aci iar li se deznodara drumurile si cararile si fiecare pleca-n treaba mers el cit a mers pina lui. o umple cu apa si hai cu ea plina la cetatea imparateasca. i-a iesit un orb in cale. pe altii pe mal. Mai fratioare. se izbi de lemne si de pietre. Frate-su ii ceru voie sa mearga la acea fintina sa se procopseas^a i ei. altii pe sub mal. Deschise usa si vazu comorile parnintului. De fiice frumoasei ! de fata. la mijlocul noptii coborira trei zine frumoase din cer si venira aci sa se scalde in jgheabul fintinii cu apa fermecata care-i facea pe cei ce se scaldau in ea sa aiba tinerete fara batrinete si viata fara de moarte. Cind colo. Cind deodata veni tartorele iadului si cind isi vazu copiii tot in petreceri si sarbatori cu zdrente pe ei.

sa fie om de omenie. iar apa nu era fermecata. Imparatul tragca cu urechea ce-i invapl vracii. Tatal Neamului si asta pentru ca era pentru top la fel. Pentru faradelegi ii pedepsea la mai de jos supusi. avea $i imparatul trei feciori. un om intelept si drept si nu ramine dator nisi pe cei manui pentru 220 . top fep logofep. Domnul nu le ramine dator. Toata ziulica invStau copiii vorbind ca albinele din mireasma florilor. De atunci si pina azi. a ramas vorba stramoseasca ca fapl de oamenii lacomi §i aplecati spre rele si razbunare. fiindca intregul popor lupta cu barbape sa-si apere pira §i averile. dar cu frica de Dumnezeu si facatori de bine. ura de moarte pe alp regi si imparap care se tineau de minciuni si razboaie. ca I se dusese vestea ca este incalcarea obiceiului pamintului. ca sa-si faca renume prin vitejia oamenilor. ca stejarii din munte. oamenii din acea tara traiesc si azi in petreceri si veselie> cu cintece si lautari. legea. carturarii si cititorii in stele. drept pe dregatorii domniei. top au ramas orbi si pedepsip de Dumnezau pentru lacomia lor Ce sa faci daca Dumnezau a umplut lumea cu ce a putut. Dar cum i se treceau hotarele. multamiti De atunci. nu pentru unii muma si pentru alpi ciuma Inconjurat numai dc oameni cu scaun la cap. cum pieri si fratele sau ! eel necinstit. asa cum se iubesc fratii la nevoie. el pe top ii punea cu fata la pamint. iar astfel de oameni de mai sint pe undeva pe pamint: Mai tului. iar toti cei din imparatie sa se ajute si iubescS. fel un imparat mare peste mari si tari. cu prosti si cu infelepp. Asa se intimpla ca top orbii pieira fara de hrana si lumina. si obiceiurile stramosesti. Imparatul eel intelept avu multe razboaie cu vecinii hraparep si flaminzi care jinduiau la laptele si mierea din holdele imparapei sale. numai ca sa supuie alte popoare mici si neputincioase. ci cu bun.! ! ! Pe aci multi nebuni au plecat cu frate-su la izvorul fermecat. top frumosi si voinici. Batrinii il porecleau Tatal. Poporul intreg credea in el si il iubea ca pe un sfint. Obiceiul pamintului era ca tot natul. S-a ingrijit el sa le dea invapltura aleasa chemind la palat pe cei mai mari invaup din lume. intelepciunea din carji si minuirea cu istepme a sabiei. cu bun si cu rau. o deschise cu ostirea si tot aurul il imparti poporului ca si cei saraci sa fie imbielsugap. Ca oricare om. sa pastreze limba. stapinea o imparatie unde si ciinii mergeau cu colacii-n coada si fara de zgardiL si Imparatul era intelept. si Traiesc ca fratii $i se iubesc ca dracii Asa este de cind lumea. Dupa ce si-au scos top ochii au a§teptat sa vie zinele sa se scalde in apa viepi. §i cu cit trecea vremea vedea el ca fiii sai nu judeca cu mintea lor. Dar cum nici o zina n-a venit. caci dracul isi gaseste cirtog in inima prostului fuge de tamiie si de intelepciune. SNOPUL DE NUIELE Cindva traia intinsa si imbelsugata. la urma noul imparat gasi in buzunar cheia de la comoara paminmerse.

ea stinge bucuria omului si lumina lui Dumnezeu. Cineva sa-mi spuie. Sa va spun eu. pina ce il parasira vederile. zisera unii. este biciul omenirii. despre slujitorii vicleni. care se indeletnicesc sa-1 laude ca sa-si pastreze slujbele. Daca pe toate astea le au si nu le lipseste rabdarea pot stapini o imparatie si-i pot face pe supusi fericiti. fiecare cite un an. lor. conducind imparatia — pe rind. doar copiii lui vor Apoi le spuse imparatul cite verzi si uscate.! mintea invatatilor ingrijorat tului. Nu-i de ajuns sa spui ca esti cu scaun la cap. nu de frica lor sa tremure. doar prinde ceva din intelepciunea sa. o sa-i puie la o grea incercare pe inteleptii si carturarii palaPornnci sa se adune in marea sala de marmora albastra toti invatatii si copiii sai. ! — Trecea vremea. ori om de rind. Voi trebuie sa fiti buni si drepti cu cei de jos si cu cei de sus Cu ingimfare si infumurare. zise cu vorba blinda si dulce imparatul: sa fie intelepti. si se girbovi de tot. fie mare dregator. apoi eel mijlocas si mai la urma eel mic. sa aiba infrinare la gura §i rusine la obraz. Apoi le vorbi batrinul despre imparatii si regii tirani. de oamenii desculti sau in opinci. toti tiranii. iar imparatul le zise: lata pentru ce ne-am adunat aici. sa nu uitam ca trebuie sa fim oameni si legati de popor. Dati o mina de ajutor oricarui om necajit fie el cit de rau Numai asa il veti face bun. Intr-o zi. iuti si viteji. ! ! Pe toti ne asteapta o dreapta judecata ! In fata mortii sa ne dam sufletul usurati ca pe pamint am facut numai lucruri bune si eu asta va cer acum la sfirsitul vietii. va departati de talpa tarii. copiii mei. Noi le avem pe toate astea. Sa va biruiti patimile si pornirile rele. am hotarit ca de azi inainte sa nu mai eu imparat. Isi aduna iar pe mai marii dregatori si povatuitori si le impartasi hotarirea sa: fiu Prea cinstiti sfetnici si intelepti. De azi pina la anul. fara de care nu se poate stapini o imparatie Sa fie aprigi. Tirania. toti frumos — — — — — imbracati. Acum sa va vad intelepciunea. zise cu blindete batrinul imparat. De azi incolo vor porunci feciorii mei. demni si zgirciti cu visteria si cite si mai cite pareri. Simtea ca moartea-i bate la usa si de grijuliu ce era socoti ca nu poate sa-si dea sufletul inainte de a ramine impacat cu gindul ca fiii sai s-au ales cu ceva dintr-atita puzderie de invatatura. Altii zisera sa fie harnici. ca sa nu mearga {ara la ripa. nu veti putea fi stapini buni si va fi vai de steaua voastra Fie imparat. altmintrelea. sa stie si copiii mei care sint cele trei virtuti. Ce-o sa iese din ei? Se intreba bietul imparat si cadea pe ginduri. De buna voie sa se supuna legilor. priceperea si indeminarea in treburile imparatiei. atunci cind faptele o dovedesc. cinstiti carturari. Toti oamenii rai. in loc sa-i spuie ce necazuri are poporul. imbatrinea imparatul. 221 . incepe feciorul eel mare. Supusii vostri sa fie drepti si oameni liberi. huiduiti de multime. mici si mari o sfirsesc in streang. zisera intr-un glas feciorii.

ci sa faca multa ostire inarmata. Grija lui nu era sa se lucreze holdele. Cind ajunsera la fruntariile acelei tari bogate. Scoasera sabiile si incepura macelul Si astfel nu se tinura de cuvint Ostirea acestui imparat. vazura atita belsug la batrinul imparat. Asa era rinduiala. celui mijlocas sa fie si el un an imparat. Astepta doar sa-i vadii ispravile. inflaminzita si insetata Apoi se asezara la mesele intinse pe iarba verde. dadu cu piciorul la dregatorii cu parul alb si girboviti ai tatalui. nepriceperea si saracia? In loc sa cumpere griu si porumb de la tarile vecine. isi lua alti dregatori. vacile si mioarele si ramin saraci. multe cazarmi siinchisori. ca li se ia griul. frumosi. ca nu mai pot suporta darile grele. inarmati pina in dinti. de facura ferfenita ostirea si pe dregatorii sai. le iesi in intimpinare imparatul acela cu barba alba pina in pamint si le grai razboinicilor La foamete lumea multe Fratilor din tara vecina. Vazind poporul ca prin munca cinstita nu se ajunge la capatii. fie de facea ceva rau. pina ce se saturara si se imbatara de-a binelea Daca se ospatara si se imbatara bine. care-i aruncau in ocna pe cei ce cutezau sa spuna adevarul. El in loc sa le asculte necazurile si sa-i pedepseasca asa cum se cuvine pe cei ce se dadeau la faradelegi. Veniti la noi si va luati griu cit va trebuie si sa nu varsam singele celor nevinovati Caci cine la razboi porneste — ! ! Nu ! — Sfirsitul vietii sale Vrem pace si frati sa fim ! ! dovedeste raspunse intr-un glas ostirea tinarului imparat. facu alte legi mai aspre. fie de era bine.! ! : ! Imparatul se scula de pe scaunul de aur §i-i lasa locul printului celui mai mare. cu mese intinse si bauturi. Sa fim prieteni adevarati si sa ne ajutam la nevoie ca oamenii. incit se sfatuira cu mai marile sale capetenii. suspina si tacea. Feciorul sau cum ajunse imparat. In locul lor aduse oameni tineri. oameni sintem pacate face lata ca noi va iesim pe cimpie cu carale pline de griu si porumb. te lasa maria-ta impins de patimi si nepriceperea tinerilor cirmuitori. iar pe 222 . ! ! ! Mijlocasul ca sa se arate mai cuminte decit tatal sau. sa fie multi stringatori de dari. Ba pe unii ii arunca la inchisoare. sa treaca prin foe si sabie imparatia acestuia. Maria-sa nu se amesteca la nimic si tacea molcom. Poporul batea la poarta palatului cu jalbe-n protap si cu paie aprinse-n cap. Se abatu si un an rau de seceta. ca in visterie erau bani destui se hotari saporneasca razboi impotriva unei tari vecine in care paminrul isi daduse roadele din belsug. In tara la tot pasul erau stapini lancierii imparatului. iar inchisorile gemeau de osinditi la robie grea. Al batrin vedea. vazind neobrazarea. ca oamenii ajunsera sa jinduiasca dupa o bucata de piine. pentru ca poporul de frica sa-1 asculte. ridea impreuna cu sfetnicii sai de gloata infometata dupa dreptate si vorba buna. puse mina pe securi si buzdugane de-i nimici pe nesatui si insusi tinarul imparat ramase fara o mina pe cimpul de batalie Cei care scapasera se intoarsera tristi si rusinati Trecu anul si hai sa-i vie rindul si celui de-al doilea copil. Se imbracara locuitorii pasnici in haine de razboi. pusera mina pe sape si topoara. ca asa era facuta intelegerea sa nu se amestece nimeni si ei sa se descurce cum i-o taia capul. Asa ajunse tara de ripa. dar nepriceputi in rinduiala tarii.

am ispravit porunca precum e mai si de imi vei da si alte si porunci placerea incerca sa le indeplinesc bine. lua snopul de nuiele il dezlega. spre cinstea mariei-tale. acela ma va urma pe scaunul imparatiei si vrednic va fi de mine si — ! ! Am — poporul meu. caci unde nu e stiinta si pricepere. voi tot ati stricat Atunci lua bratul cu nuiele si-1 intinse celui mai mic. incovoiat de ani si abia tinindu-se de un toiag le zise: Hei. la rindul sau. nadajduind ca o fi ceva de capul celui mic. sa-mi dau seama de priceperea si nepriceperea voastra. cite un an fiecare. Imparatul. taica. grai el. bratul cu nuiele sa-1 fringa pe rind si incepu tot cu eel mai mare. V-am lasat la domnie doi ani si aduserati turma pe care am pastorit-o un veac la sapa de lemn Ce-am facut eu bun. Copilul saruta mina imparatului. si incepu sa rupa mladita cu mladita. amunca e a se face lucru bun si intelept. n-am pomenit. dar oameni sint putini avut dorinta sa va las Anii m-au imbatrinit si simt ca am sa mor feciorii mei sa fiti imparati cu schimbul. ce indeplini cu bine porunca. Veni si sorocul mult asteptat si in fata multimii batrinul imparat in vazul lumii isi puse cu mina lui copiii la incercare. legea. Asa ca si el arunca bratul cu nuiele si se dadu batut. greseli multe si suferinta mare la norod. — un imparat imelept Iubite fiule. Lua el si snopul de nuiele. Hei. acolo e paguba mare. In zadar se suci. parca se bucura si el de nepriceperea astora doi. da cei fara cap si pricepere. pina ce le frinse pe toate. ca pe eel mic nu 1-am pus la vreo incercare. Poporul stiindu-1 si pe asta rau si vazindu-1 pe deasupra si prost se bucura ca nu s-a priceput. dar osteneala ii fu zadarnica. lata. sa-i vada si astuia intelepciunea. Daca nu putu isi aduna din nou puterile. 223 . zicind: Afurisite nuieluse. si cu putere vru sa-1 fringa. Apoi veni rindul fiului mijlocas. meu. Simt ca o sa mor cu sufletul neimpacat. cine il va fringe. Imparatul. parca ar fi facute din carne moale. pamintul stramosesc si obiceiurile Acuma vad ca lume e multa. ca nici una nu se rupe Dadu — ! si se bucura de nepriceperea sa. vazindu-i price- Poporul rise cu hohote de prostia feciorului celui mare v — ! perea si indeminarea. Baiatul eel mare ciung cum era. multamesc din inima cerului ca pot lasa poporului si bun ca tine. saracie. va dau snopul asta fraged de nuiele. V-am vazut ispravile si astfel sfirsitul imi este si mai aproape. se invirti ca lepada bratul de nuiele rusinat. Imparatului si poporului ii crestea inima de bucurie. De aci mersera la imparatul lor de pe vremuri si-1 rugara sa nu-i paraseasca si sa nu le mai dea imparati tineri si infumurati sa-i conduca. eu v-am cirmuit ca un pastor blind ce-si iubeste turma. iata Dupa zicindu-i: — voi Marite imparate. puse snopul intre genunchi si se opinti din rasputeri sa fringa nuielele. ingenunche in fata tatalui sau iubit. copiii mei.! ! tinarul imparat fura gata sa-1 spinzure de nu venea mosneagui sa-1 scape de ura norodului. fiii mei.

ce le-am mincat acum sase ani. cresteau puici si se faceau in eel de-al treilea an gaini si iar fiecare facea cite doua sute de oua Si-i dadu birtasu cu socotelile inainte ca nu a agonisit saracul atitia lei nici in cei sase ani citi ii socotea drept datorie acum. aduce tulburare si necazuri cu duiumul. Ajunse odata mort de foame la o cafenea si ceru negustorului sa-i dea mincare in veresie ca e sarac si cauta de lucru. iar eel de minte. cu tine. sa te insemn pe raboj si sa nu uiti datoria Multumesc. domnule. din fir in par. Bietul om era atit de mihnit ca sarea pielea pe el. Mai indatorat sa fii omenirii sa-i slujesti Apoi se urea pe tronul de aur imparat isi dadu sufletul usurat ca dupa moartea sa. boierule. Cind colo. apoi zise: boierule. hai sa se intoarca sa-si plateasca A — — — ! ! datoria birtasului. Stii ce e. baiete. Oamenii din birt dadura osteniti de atitea socoteli din cap. toata intimplarea. Veni vremea la judecata cu sorocul lui. Cind vazu negustorul numai cinci lei pe tejghea ii risipi pe jos de necaz. adu un brat de lemne 224 eu sint advocatul tau Du-te si cumpara o chila de griu. si un amnar. Dupa sase ani de argatie. Asta inseamna ojmie de oua inca din al doilea an. Cata el un advocat bun. — Cum de te-ncumetasi. Daca nu-mi pui toti banii pe masa. zise drumetul. Bine. Saracu pleca in lume. intra argat si munci si el pe unde putu cu gindul la copii si la muiere. Pagin negustor isi zise el in gindul sau si nu-si ierta ce 1-a indemnat sa ! — fie cinstit si sa vie sa-si plateasca datoria. iar batrinul rod bun sa cirmuiasca imparatia JUDECATA DREAPTA fost un om sarac ce se afla in drumetie. mai baiete. cinci gaini faceau fiecare cite doua sute de oua. de ce plingi si de ce oftezi ? Uite. ca-ti cistig eu procestu ! ! . Da-mi cinci oua fierte si ti le platesc cind m-oi intoarce de la stapin. Toti il socoteau ca este vinovat. pe scari la judecatorie. Deschise usa — Poftim. plecat fund in argatie. si dadu si el ca tot natu buna ziua. bre naica. Clocite la rindul lor. sa-ti bati joe de mine numai cu cinci lei ? Pai cinci oua de nu le mincai le clocea gaina si ieseau cinci pui ? In al doilea an. O mie de pui.! Un lipsit imparat intelept aduce poporului liniste si belsug in casa. ca toate judecatile. cinci lei pe cele cinci oua. Plingea si se vaita insa far a rost. Apoi iar il sfatui: Sa mai stii ca cu cit mai mare esti. m-a dat boieru-n judecata si pentru cinci oua Ce e fierte imi cere azi prin judecata o mosie. aduceau o mie de pui. feciorul eel lasase mic si intelept. pentru bunatate si se ospata flamindul. iar saracul cazu pe ginduri si incepu sa ofteze de inima rea si apoi se plinga. dar nici unul nu vrea sa-1 apere. Si-i povesti lui Pacala. — — — il vede Pacala. te dau in judecata si toata viata nu te platesti de datorie cu tot neamul tau.

Pacala atita surcelele si puse griul la foe sa fiarba sa-i faca coliva birtasului.atul si sa se faca haiduc de codru. sari in sus de bucurie ca omul eel sarac gasise un advocat. Se ingrozi judecatorul si lumea de soarta bietului sarac. Imparatul. domnule judecStor. eu sint nebun ca fierb griu pentru semanat pe ogor ! Dar piritorul. ca n-am timp de glume. Multi oameni apucau calea codrului de teama si groaza fapa de stapinirea nemiloasa si nedreapta a irnparatului si a slugilor sale. care-1 scapa cu mintea lui isteafa de la datorii si-1 facu fericit pentru toata viata. cam jerpelit in toale de taran. da-i in jos.! ! — Cum adica? — Ai sa vezi Merse impricinatulj aduse o oala cu griu si i-o dete lui Pacala. ii lua bogatiile din carufa si le da copiilor sai goi si desculti. esti aparator. vino-ti in fire. mai are de fiert oala Ce oala. cu mustatile canite de zama si untura. Domnule Pacala. nu esti mascarici ? Unde s-a vazut pe lumea asta sa semeni griu fiert? vezi. adeveri judecatorul adunata. in care mureau zeci de mii de oameni pentru hatirul lui de a fi eel mai mare imparat. nu este nebun. dar zimbind — — — ! ! si hotarit. ca cere unui cinstit si sarac pentru cinci oua fierte. ce fiert? sa vie aici sa te apere. te tii — Ce e cu dumneata. o banita de aur. Incepu judecata ! Advoeatul negustorului facea spurns la gura vorbind. domnule Pacala. domnule judecator.a si facea razboaie. — Asa Lumea IMPARATUL om si SI TlLHARUL Cica era un imparat rau din fire care trecea prin taisui sabiei pe orice din imparape. Asa se duse vestea-n popor ca Pacala a devenit advocat vestit. ca om. Cind prindea vreun curtean imparatesc cu bani 225 . una ca asta? Raspundeti? — — Nu om Cum este. o banita de bani? era cu putinta sa iese din ele atitia pui. ca ne faci nebuni in prinzu-al mare? Domnule judecator. pe care-1 astepta osinda grea si fara pereche pe lume. sau de zgoande? Nici la judecatorie nu te lasi de pacaleli? — Nu e nici o pacaleala. Asa ramineau vaduve. domnule judecator. Iaca vine. Pe vremea unui astfel de imparat s-a intimplat ca un ostas sa arunce coiful si s. puici. bun ca Pacala. da-i in sus. omule zise judecatorul. Unde ti-e advocatul. desi era bogat si avea o tara mare. sub soare si sub stele si toata lumea il tocmea. oua cu seminte si gaini ouatoare? Unde s-a mai vazut. care nu se supunea poruncilor. auzi? In timpul asta intra Pacala. dupa razboaie.gustor bogat il taia. nu se multumea cu ceea ce av. ori care se dadeau la furturi tilharii. Veni rindul sa vorbeasca si advocatul datornicului. am intirziat pentru ca a il trebuit sa suflu-n foe sa fiarba oala de griu ! Vreau sa min dirnineata in varsatul zorilor muierea la semanat. De prindea vreun n.il acesta este dator si ca datoria lui din cinci oua se ridica la nu stiu cit. birtasul asta burtos si rotofei. domnule. aperi pe acest nenorocit. copiii orfani si ogoarele-npelenite.

singur si neputincios. Imparatul era si el de fata. Negustorul se abatu in marginea satului la o casa saracacioasa si-1 ruga pe stapin sa-1 lase sa conaceasca noaptea. N-am nimic de pierdut de la aceasta lume si viata in care dreppi si fericiti sint numai cei tari Ce nu sint eu inconjurat ca si si mari. URSITORILE Un negustor umblind odata pin sate dupa bucate. caci pe tine si nedreptatile tale le ocroteste si apara oastea ta. c-o masa mica sub 226 . Fii iertat azi inainte vei fi eel dintii sfetnic al meu. Daca as fi mare. Batut si schingiuit a fost dus in marea piata a unei cetati ca sa i se atirne streangul il la git. ai umplut inchisorile cu oameni banuiti de necredinta fata de imparat si nimeni nu cuteaza sa-ti zica tilhar. Si acuma sint gata sa ma spinzurap tine de tilhari inarmati. esti mai mare tilhar decit mine. La vederea nenorocitului. In fata tronului imparatesc asezat in piata se zice ca i s-a adus tilharul plin de singe si legat in lanturi. ca atunci nu mi s-ar zice tilhar. Era greu. la drept vorbind. S-a intimplat insa ca intr-o zi omul sa fie prins de oastea-mparatului. de ce ai tilharit. ci imparat si top cei lasi s-ar gudura pe linga mine ca niste ciini flaminzi asteptind de la mine imparatul rasplata pentru supusenie. noaptea sa se odihneasca. Atunci imparatul intreba pe condamnat cu glas tare: Omule. Tilhar sint eu si altii care ajung sa omoare de flaminzi. pe nimeni nu cunstea si noaptea se-nnopta. Imparatul auzind aceste cuvinte. multimea s-a cutremurat de groaza mortii infioratoare. zise catre tilhar: ! ! — de la Drept graiesti. cu avere si putere ca maria-ta si cu oamenii inarmati. care au facut dintr-un imparat. Nu avea decit un bordei afumat. In sat sa plimba de colo-colo sa-si cate un conac. si crimele fapl de popor. pentru ca multimea de norod sa invete ca hotia si tilharia se pedepseste de lege cu moartea. omule mine si imparatie.omora la drumul mare si-i lua pungile de aur ce le purta asupra sa si le impartea banii la cei nevoiasi. Mie mi se zice tilhar fiindca sint sarac. un tilhar. caci tu esti singurul om cinstit care ai avut curajul sa-mi arati in fapl adevarul si cu intelepciunea ta de om cinstit sa-mi spui calea cea dreapta. Asta am vrut sa ti-o spun ca si asa putin imi pasa daca ai sa ma ucizi cu sabia ori cu streangul. vezi c-ai ajuns cu gitul in streang pentru — faptele tale? Maria-ta. Omul unde trase era sarac. Maria-ta ai ucis zeci de mii de oameni si sute de mii. dupa vite. nu ca lingusitorii mei sfatuitori. iar de — ! eu sint mai mare tilhar dedt tine. nu mi s-ar zice tilhar si tot ceea ce as face ar fi bine si drept. cu un pat lat. insara intr-un sat. Poporul auzind aceste cuvinte se mira foarte de o astfel de intimplare si de aci inainte isi urma imparatul cu dragoste si iubire. eu am tilharit ca sa cistig o bucata de pine pentru o casa de copii goi si flaminzi Dar maria-ta. ca e tare drumuit si de oase ostenit. Ramii cu mine sa-mi fii prieten si povapaitor bun.

ca mintea muierii. Tot ce-1 ursasera ursitorile el auzise. Cind ajunse-n sat. se furisa prin padure pina la luica si incet fura Negustorul era ca Cazu dus pe ! Cum ! 227 . rugindu-le astfel pe surori: frumoasa viata fa surioare. Negustorului ii pierise somnul si se tot vaita. vaitindu-se si zvircolindu-se si el linga ea fara s-a poata ajuta. puse o stebla de busuioc si un trochit cu apa si se culca. Deodata casca ochii mari si zari trei zine intrind pe use-n soba. sa n-ajunga pe-asa drum. in sat. Surorile asa se ogodira. cu o cerga-n pat. negustorul prapadeasca. auzi usa bordeiului scirpind. ce piaza rea l-o fi-ndemnat sa bata la ast bordei saracacios si murdar. se asezara pe linga masa pusa si se-ntrebara una pe alta. ce pacat. La marginea padurii copilul dormea-n luica legat de crengile unui paltin. Dar cind o crestea. Peste noapte se-ntimpla insa o minune mare. Merse haaat pe o coasta. Gindindu-se ce-o sa se faca de rusine la ziua. bas s-a potrivit. unde sapau parinpi pruncului la o Jarina. cea mai frumusica. Cea mai mare zina grai catre surorile cele mai mici: — Surioare. -n stinga. din oras in oras. de puteai toca lemne pe ei. Isi lasa negustoria si porni pe uimele gindului sau. ccpil sa-1 ursip. sta aci pe pat. Cele trei zine. calu-i poticneasca. dar gindurile lui stateau rasfirate. ca toata lumea. ce sa faca cu copilul? Ce soarta sa aiba? Sa aiba noroc sau sa fie nefericit si fara de noroc pe lume? Care mai de care-si da cu parerea. sa-i curmam Mai bine sa moara pruncu-acum. poimiine. gindul lui la acel copil din bordeiul eel sarac ztura. Ispiteste-n dreapta. ce urita soarta Finca s-a brodit. — ! ! fiert de suparare. sta si chibzuia. ca un fat-logofat. — Hai. haide sa-1 ursam. Toate se-nchinara. poate ca a scapat de eel care-i va minca mesia miine. asternu pe ea o camasa barbateasca curata. la bcrdei nu este ppenie de cm. hai noi sa-1 ursam si sa-1 procopsam. cu aripi si camasi subpri ca pinza de paianjen. balaioare. c-un cctoi pe vatra. La un timp. Ca este sarac. iar negustorul sta cu urechile ciulite ca iepurele si asculta. numai cu crengi de dip si rogojini. chiar la cununie. ! Dar zina cea mica. cind s-o insura. lua o masuta. cum s-o sccata la capatii? se facu ziua. acum sa nu-1 luam. Negustorul. Negustcrul ncstru. Dupa ce-1 nascu se scula biata muiere. pitis-pitis. adormira dusi. ce jale. la vreme de tinereata. de nevoie. sa afie unde este copilul. de voie. avupa-i izideasca si frumos sa imi traiasca. negustor bogat. durerile o napadira si nascu sarmana un baiat frumos. cum rostira masa pentru ursitori. apoi le graia: Voi suratelor. Ocoli negustorul lumea din sat. Muierea si omul ei. Se hctari sa mearga sa vada daca mai traieste copilul. ca mai era pupn pina la mijlocul noppi si veneau ursitorile. Si de la marginea pamintului de-ar fi fost. ce sa faca acuma. Se culcara top impreuna si se cutrupira top cu cerga. ginduri. fermecatelor Stap nu va grabip.pat. auzind muierea in fiorii facerii. El se prefacea ca doarme si nu scoase capul de sub cerga neam. sa se pomeneasca. Pusera mina pe trocul cu apa si pe busuioc si-i stropira fa|a pruncului. facea haz de necaz Apoi pleca in regustcrie ingrijorat §i-ngindurat. Pe la mijlocul noppi muierea omului unde trasese negustorul nascu un baiat. Pe negustor sa-1 mosteneasca. capul sa-i rapeasca. asa si-1 ursara. facura botezul copilului dupa cum le era cbrccul. asa mi-1 ursara si-afar' imi plecara. cu cositele din soare. surioarelor. Cea mijlocie auzind asa. Negustorul se pierdu de rusine. cu pletele de aur rasfirate peste umar. o apuca o mila de bietul copilas.

fiindca ea a crescut un om si e pacat s-o taiem sau s-o vindem la alpli. c-o sa-ti dea simit sa maninci acolo ca boierii. purta rindul la pasune si la mulsoare. din tirla-n tirla. nici nume nu are ca topi oamenii. Cum se gindi. acum saisprezece ani. din stina-n stina. pe copilul gasit. 228 . cumva pierdut vere. nestiind cine este negustorul.: ! cu copilul sa i se piarda urma. Dar negustorul tot mai mult se gindea. Isi aduna turmele de miei si de sa-i ceara ajutor oi si vru sa piece. negustorule ! Argapli mei 1-au gasit pe valuri si de atunci Gasitul i-a ramas numele. trecu negustorul prin paduri. cum ar drege si-ar facea. S-a nimerit sa mai ajunga odata iar prin locurile umblate odinioara. Pina la cer el credea ca s-a dus copilul. moare nebotezat si o sa avem mare pacat Negustorul. sa vie sa adape oile si caprele Zarira si auzira copilul chiraind. Un copil mai indraznet inota si scoase copilul la mai. De aci dusera copilul la stapinul lor la tirla si-i povestira intimplarea. cum sa nu pl-1 dau. baciule. pentru ce-i zici Gasitul copilandrului. nu faci bine sa-mi dai pe Gasitul sa m-ajute la minat oile. facind avere tot mai mare. Era un baiat cuminte in toata firea si topi il iubeau ca pe fratele lor. Gasitule-ncolo ! la riu. Dar cum o sa piece cu atitea oi singur cue. ce ma fac de-aici incolo. La saisprezece ani stia sa scoata oarele din tirla. Dupa ce le cumpara intreba pe stapinul stinei cine o sa-i miie lui oile pina-n oras ? Stapinul ii dadu pe argatul eel mai mic. leganat de valuri. isi zise-n gind negustorul. te-am incarcat de bani. s-a-necat si de diavol e scapat. Ea este muma lui. Odata. bucuros. bun de lucru. le — — Bine. Intr-o zi. du-te baaa de mina-i oile astui negustor in oras. negustor cinstit ?i fericit. Se nimeri atunci. Lua copilul legat in scutece si-1 arunca-n riu. ba ii mai arata §i capra care 1-a alaptat si crescut zicindu-i Asta-i capra suta care 1-a crescut pe Gasitul. in oras ! Doamne. cum auzi. iar s-a-ntimplat sa piece negustorul dupa vite prin sate. fara sa-1 traga apa la fund de usor ce era. fara bataie de cap. doar §i gasit? nu va fi fost Asa a fost. N-are si el pe nimeni saracul. stapinului: — — O Asculta. Sa-1 arunce-n apa sa-1 inece. Isi vedea de-aci-nainte fara grija. pl-am luat mioare. Copilul sugea la capra si crestea vazind cu ocbii. cumparind la oi si la mioare de-si facu si el o turma mare. Stapinul privi copilul frumos si sanatos si porunci sa aiba topi grija de copil si sa-1 creasca pe linga tirla cu lapte de capra starpa. copilul. Insa bietul copilas plutea pe valuri. Cind o muri trebuie s-o-ngropam ca pe oameni. din salas in salas. pina-n tirg. aci fugi la De pina ce ajunse un . Pastorul. De moare. Cind vazura copilul ud il mingiiara si-1 aplecara la o capra. Negustorul isi insirui cirdurile de oi si le mina catre conacele sale — — impreuna cu baiatul eel aruncat pe apa tocmai de el. Pastorii il cresteau si-1 porecleau « al gasit*! Asa-i ziceau ei: Gasitule-ncoa. zicindu-i: Mai. se bucura de venirea lui. Hei ! Vai de steaua mea. Isi facu cruce ca a scapat de o belea asa de mare si porni fluierind pe drum. sa fie copil zdravan si puternic. Merse el ce merse cu copilul riu mare. isi zise el in gindul lui. il arse la ficati vorbele ciobanului si-ndata pricepu ca este vorba de copilul cu ursitorile. niste copii pastori. asa si facu. Ia-1 frate si fa-ti treburile. firul viepli-a-i rapunea. ca Ajunse baiefandru mare. tu ala Gasitu.

sa se pomeneasca pe sub luna si pe sub soare. o s-o-ntrebe. Negustorul viclean foe. cind vazu ce-i porunceste barbatul. In urma lui venea un mosneag cu barba alba maturind pamintul care se opintea si se grabea sa-i ajunga stoaca din urma. Apoi ce-i mai nazare prin minte negustorului? Sa scrie o carte slugilor sa-1 omoare pe ast copil indata ce a baga oile-n obor. Cum calca pragul casii fiica-sa si ginere-su il primira si-i pupara mina. cu rinduiala si-ntelepciune si nimic nu e scris rau. Iar eu mai ramin pe-aici. iar stapinul. Slugile cum auzira se mirara. se-ntoarse si el la casa lui. Ea rupse plicul. ! citesc. A luat de dindarat oile si incet-incet. mosneagul scrise alta scrisoare cu plavitu. sa-1 luati. o puse-n plic s-o lipi la loc. Cind intra-n casa la muiere. stapine. ii citesc. Mosneagul ii dete plicul indemnindu-1 sa-1 dea stapinei ca toate sint seme — Unde baiete. Pe urma mosneagul ramase sa se odihneasca si se sui la cer sa spuie isprava Domnului. « Iar eu o sa ma mai zabovesc prin munte pe la tirle si la stine dupa capre sterpe si berbeci grasi si daca-1 omoriti sa-1 pitulap » incheie el scrisoarea si lipi pucul. n-are ce face. cu ce rind a maritat fata ! ! 229 . sa fie de pomenire. te calatoresti. Chema slugile si fata si le spuse cum e rindul. de-i min due cartea asta argatilor cocoanei — Care carte? intreba mosneagul. Negustorul insa nadajduia ca baiatul s-a dus pe apa simbetei si nici prin gind nu-4 trecea de cele ce se petrecea. De aia in scrisoare zise asa « Cum ajunge baiatul asta cu oile. mina-le pina intr-o zi s-a apropiat de conacul boierului. mai zabovesc in negustorie sa scot pirleala cu cheltuiala ». — — ! ! Si-1 ajunse. taiara oile. iar copilul ajunse cu oile-n batatura negustorului. ce om fericit Dar negustorul cum auzea. Cine-1 intilnea pe drum il fericea. Mosneaguhii insa ii paruse rau de copil vazindu-1 ca merge nevinovat la moarte si Dumnezeu il trimisese de sus sa-1 apere. Tii minte? fin. — Da-mi-o mie s-o Si i-o dete. de vestea cea rea. cum sa nu tin. ca are ginere mindru si voinic si bine-a nimerit. Copilul nimic nu bagase de seama. uite plicul asta Cum ajungi cu oile-n batatura il dai la argatul meu al mai batrin. Sa luati oile sa le taiati. ca le era frica sa nu-i pirasca la negustor cind s-o-ntoarce. citi cuprinsul si ramase de mirare. sa-1 imbracati in toale mindre si sa faceti nunta lui fie-mea cu el. ei sint argati. tare se-ntrista batrinul. la masa lui. Asa ajunse ginerele negustorului stapin in casa cea bogata. ca doar n-oi fi tare de cap Voi face precum mi-ai poruncit. Cind socoti ca e mai bine. Apoi grai catrebaiat: Feciorule. scoase citeva parale si se face ca-i daruieste.: La o fintina se opri ca la zacatoare sa se odihneasca oile $i sa le adape. sa faceti nunta. tocmira lautari si mersera de-1 cununara pe ast baiat drumet cu fata cea mindra si bogata sus la manastire. Argarii-1 ascultau si alergau de colo-colo. cum e porunca si treaba cu nunta. dar ce sa faca. Scoase scrisoarea din sin si o dete negustoresei. cu oare singur pe a pustietate teama ca te omoara oile? — Merg negustorul cutare. stapin Imbracara flacaul in haine frumoase de sarbatoare. Cind o deschise ti-e tilharii sj-ti ia la oile si-i sale. — Uite pe asta — Ce scrie-n ea? — Nu stiu sa raspunse baiatul. atitea si nu si si-i citi slovele. se-nvinetea si frigurile-1 apuca. Pina copilul sa adune oile.

dar la stat nu-1 cunoscura. N-o sa faca el voia la dusmani si lui Dumnezeu pe plac. sa ia un ginere sarac. $i asa pleca el cintind. Cum vine asta. se gindi cum sa-i faca facerea ? Aduna toti argat ii si le porunci sa se duca-n tarina la o ciutura si s-o pazeasca cu arme si cu pistoale. Mai. iar tinerii scapara de piaza rea. potrivira capsele la arme si se pitulara linga put. asa credea si negustorul. Se si ! citi — ! ! ! ! ! — — — ! pitulara nici si adastara. incarcara pistoalele. Oricit s-a zbatut si s-a trudit. Chema nevasta si-i spuse si ei intreaga taina. in frunte-i pus. dupa el pina ce-i spuse: Vino-ncoace dupa mine si nu te duce la moarte. Asa pe nevrute slugile se umplura de bodaproste. Fata-1 auzi cintind si pitis-pitis. cu stebla de busuioc si colac. Intr-o zi. asteptind. si de pomenire Mai privi o data cartea si isi dete cu socoteala ca scrisoarea. Atit era el de minios ca-i era moartea mai aproape decit camasa. Baiatul cum auzi lua ulciorul si dupa porunca socrului porni la apa. i-am cununat sus la manastire. ce sa fie? isi zise el in gind. Dar tot ce ei vorbeau fiica-i asculta si amarnic plingea. asa cred unii. asteapta Dar in zadar o veste. bogatia-i de mincat. si ce-i ! scris. ca la fata mare. ! ! Acasa negustorul asteapta. $i oricit s-a ostenit negustorul sa fuga dinaintea ursoaicii n-a fost cu putinta. A venit mijlocul noptii si nimic ! Ardea de nerabdare sa afle ce s-a-ntimplat ? Ii ardeau tdlpile. Abia dimineata luara seama ca lipseste stapinul si traieste ginerele. il aruncara in ciutura cea parasita sa i se piarda urma. Omule. isi facura cruce. Pleca-n tarina la ciutura cu pricina. ori altcineva a scris-o. caci tot natu are o stea pe cer. caci moartea unora este viata altora. nuierind si de moarte negrijind. era gogea aminat. mai intii ceteste si apoi vorbeste Ce sint eu de vina daca te-ai imbatat si cartea ai scriat de.peatru ce sa faca una ca asta si de capul ei Femeia ii arata scrisoarea. asteapta Asteapta. de ce i-a fost frica n-a scapat. Aaaa dar nu se lasa negustorul nici mort sa-i manince averea Si iar ii puse gind rau sa-1 omoare. ori ca el o fi fost smintit cind a scris-o si orice-ar face Dumnezeu il ajuta pe acest copilandru precum ursoaica 1-a ursat. Slugile incarcara pustile cu prau si cu plumb. sa astepte ursitorile cu norocul copilului. 230 . La cina o sa trimeata pe ginere-su cu ulciorul la apa. Intiiul om ce va veni sa ia apa sa fie impuscat si lepadat in ciutura. A treia zi s-a asezat ea pe strat cu camasa intoarsa. caci moartea nu vine cind o chemi. a-ntrebat-o ? Lasa intrebarile pina ce crapa dracul. Dupa ce terminara porunca stapinului mersera acasa. Slugile cum il simpra si-1 vazura. sa cada pacatul lor pe negustor si trasera Cum il omorira. El o si-ncremeni vazind scrisul si iscalitura lui. cum sa-i faca facerea si de ginere a scapa. iata ca-i dete Dumnezeu si pe-al zecelea copil. caci una i-a fost ursita lui si alta a copilului. ci te ia cind nu te temi Asteapta si ai sa vezi minunea minunilor. Se aciuara si se culcara. Cind povirnise spre batrinete. URSITORILE SAU LUPUL CU CAPUL DE FIER Cica o muiere odata a facut noua copii si toti i-au pierit.

El vede in urma lupul in departare. il sufla-n vint si striga tare ! ur ur Cinele meu bun. scoate un fir de par din batista. ca lupul ma maninca. Intra si leaga-ti calul aici in tinda. cu nasi. staroiche. ca la noi n-a venit nici un om. mai baiete? Caut un adapost ca sa nu ma manince lupul cu capul de fier. — Mama. gata. de aceea m-a fugarit in nuntii — Nu apere. lupul ramase mult in urma. sa n-ai teama ca eu am sa-ti dau trei ciini mari sa cum sa arunce in vint un fir din parul ur ur ur ciinele meu. Ginerele de frica a uitat de mireasa. $i asa i-a venit copilului vremea de insurat. iata ca soseste si lupul eel blestemat mort de Apoi lupoaica 1-a invatat ! mama ciinelui si sa strige: ! ! osteneala omeneasca oameni mincati mai de mult. este nimic. Stind el asa intr-o soba. sau pe jos. De fiecare data sa arunce un fir de par si vintul va aduce parul la ciine care-1 va cauta si gasi aparindu-1 de lup. la 1-a ursat sa moara la nunta mincat de lupul cu capul de fier. pne-1 colea. stralucind in noapte. nici alta si dupa el. departe in pustiu. Dar cum ginerele avea un cal iute ce zbura ca vintul. a facut semn ginerelui sa fuga si el a incalecat murgul si s-a dus ca gindul. plne-1 ici. dupa el gata sa-1 prinda sa-1 manince. — Eu ziua te sint unul din aia ursit a fi mincat de el. gata sa-1 prinda. s-au gindit. Lupul intra dupa el. Ca sa nu-1 manince lupul cu capul de fier. muica. a inceput sa tremure de frica. ca sa nu manince toate vietaple din padure si cimpie si Dumnezeu acuma il tine flamind. eu simt aici miros — E miros de untura. Lupul eel flamind nici una. ori sa treaca prin codri cu caruta urma Muma-sa. o castioara cu o luminita. Bate la use si-i deschide o lupoaica cu capul de om si trupul de lup. Ce cauti aici asa tirziu.: ! : Cind au venit si ursitorile. ca eu 1-am blestemat sa fie cu capul de fier. te — Nu auzit flacaul. Baba s-a strecurat afara sa dea la ciini mincare. cite un flacau pe an si ala tremura. ginerele mergea in fruntea flacailor si toti calari incinsi cu sabii. nu chiar in ziua cununiei. S-a facut nunta mare. na usorul vintului. Cind acolo. Cind 1-a vazut lupul cu capul de fier el era departe in cimpie la dteva poste. da sa stii ca eu sint mama lupului — — — cu capul de fier. Cind s-au intors ei de la biserica mergind catra casa. a pus calul in galop ca sa i se piarda urma. de de fiinta ! la alti se urea intr-un copac. s-au rasucit ce soarta sa-i urzeasca pina care a stat treaza a auzit toata proroceala zinelor si speriata de soarta fiului sau ca o sa fie mincat de lupul cu capul de fier chiar la nunta. nu poate minca decit ce-i soroceste el. Cind a teme. Na usorul vintului §i greul pamintului ! ! Ur ! 231 . nu i-a ingaduit copilului sa intre in padure. iar ginerele isi pierdu urmele undeva departe in pustiu la marginile unei paduri. na greill pamintului. se-nfuriseaza lupul cu capul de fier si fugi dupa ginerele spaimintat. cumnat de mina si tineret cita frunza si iarba.

scsit §i eel de-al treilea cine si fier A capul de OMUL FARA NAROC De cind cu lupii ai albi. fara iarba §i ccpaci numai cu un ciongar batrin. Dupa un an muierea — ursitoare. de la insuratoare. Lupul insa nu se lasa si tot una dupa baiet gata-gata. scotindu-i cchii. sufiind in vint ultimul fir de par si strigind: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun.! Cinele s-a luat dupa lup gata-gata sa-i rupa coada si spatele. Eu zic copilu asta sa moara-n zori de zi. Vulturul s-a suparat si el pe lup si in timp ce-1 incolteau ciinii el se repezi ca sageata in capul de fier. bucurindu-se ca i-a murit mcartea ?i din ura ce-o avea fata de lup dadu o data cu piciorul in burta cea rosie din care iesi un praf rosu. raminind din el numai capul de fier si burta rosie. Traia asa macar ca era argat impreuna cu muierea pe la cei bogati i-a rarnas grea si-i nascu un copil. sa infiga coltii-n el. Cobori fericit din ciongar si ginerele. S-a urcat el in cicngarul ros de vinturi si fara pic de ccaje pe el. intrara pe cos si de-acolo s-asezara-n casa pe vatra focului si incepura sa se sfatuiasca. iar el iar s-a departat. dar se intristara vazind ca n-au nici scutece sa-1 invaluiasca? La mijloc de noapte. se coborira din ceri trei ursitoare. Mare veselie fu in casa saracului vazind ca au un copil asa de dragalas. Na usorul vintului Si greul pamintului? s-au pus pe lup toti ciinii. Asa a intrat el intr-un pustiu. Lupul cu levea cit putea in trunchiul cicngarului sa-1 rupa ca sa cada jos ginerele eel ursat a-i fi o data pe an hrana de mincare. Dupa ce ramase lupul faraochi. iata ca-i veni narocul in cale si ba se grabi. ca un nor de praf. a fost un om sarac ce erea. Cicele a ostenit si el. iar s-a suit intr-o girnita mare strigind si suflind firul de par in vint: Ur ! ur ! ur ! Cinele meu bun. piciorul i se frinse si de praful eel ro?u. in care un vultur isi fgcuse cuitul. cind 1-apuca pe om fiorii de moarte si toate alele umbla pe parnint. spuse cea mai mare ! lipit pamintului. asa cum ii fusese proorocita soarta in noaptea ursitorilor. 232 . De sarac Dupa nu ce-si ridicasa gindul statu neam pe ginduri. ginerele cazu jos si muri otravit linga lupul cu capul de fier. ciinii il sfisiara. Na u§orul vintului $i greul pamintului Atunci cinele al dcilea a pcrnit-o la gcana dupa lup gata sa-i rupa partea dindarat. acra ?i otravita de care nici ciinii si nici vulturii nu se apropiau. Dar cum il lovi. nici o fata nu-1 vroia sa se marite cu el.

insa sa n-aiba noroc pe lume.si sa moara la nunta impreuna cu mireasa. Parintii isi botezara copilul ca tot natul si-i pusera numele Pauu. vrun cotcar de baiet. cind s-a-ncherbat anul. care-i si dadu simbrie. — Binee zisera celelalte doua. Ajunsa intr-un sat si se baga argat la un boicr pe un purcel. dupa alt an de munca. Of sarac de maica mea. Dupa ce scapa de lupi. Ajunsa intr-un sat undeva departe la munti sa-i slujeasca un an pe o capra. Ajungind otrra de copilandru. ca apa de gisca. Suspinind si blestemindu-si soarta cea grea pe care de mic avea s-o-nfrunte. dar trecind printr-o padure. Isi lua el capra cu gindul ca acum cu averea asta sa se-ntcarca la bordeiul s-aprinda si el o lumina pe mormintul parintilor care 1-au adus pe lume sa vada si el soarele. $-apoi cu o capra. la acelasi stapin. a primit dreptul sau. e pacat sa-1 chinuim pe al cm sarac. Pina la urma isi gasi un stapin si se ogadi sa-1 slujeasca un an pe o oaie. s-apoi roade unde o legi. Dupa scurt timp. plingind fara de nici un ajutor sau de mingiiere. Copilul era cuminte si argati un an. ii murira parintii si copilul ramasa singur. El si-a luat oaia sa piece la alt stapin. Patru se-nvata sa prinda pasarele si sa cinte ca ele. de valurile riului inghetat. multumindu-si stapinul. pleaca-n lume sa se araneasca din munca lui. Stapinul ii dete purcclul si el pleca spre satul lui. prin viscol si furtuni. zice cea mijlocie. uita de purcel si fugi lui. binele si raul. caia si a plecat. ca o veverita. gol si flamind si iaca de fiecare data oili mi-au murit due in lume. Sa-ntrista bietul baiat ca intr-un minut a pierdut munca lui pe un an ogodi in slujba inca un an si tot pe o oaie. insa ducindu-se la un izvor sa bea apa. aci se ogodi cu un sa prind boalele. Mai bine sa-1 lasam sa traiasca. asa Iu. un sarac usor se poate descurca in viata. argatii doi ani la stapin. dar abia iesi din batatura cu oaia ca aceasta si muri. Sluji si mai cu cinste si stapinul la sorcc ii de zile si iar sa — ! ! Ma om dadu capra. Gol si rupt cum era. Si iar necazuri si iar munca pina ce i se implini anul. pina ce nu se va insura cu o schioapa pe care s-o cheme Gherghina si care sa-i aduca norocul. pleca iar in lume dupa stapin. sa nu s-aleaga cu nimic din ce va munci. La ghinda de fagi ii mergea bine porcului. ca sa nu moara de foame o apucsra dupa ghinda de fagi. oi gasi un stapin cu un suflet mai bun si mai norocos. Poate ca porcii sa fie mai norocosi decit oarnenii. aranindu-se impreuna. La Simedru. lupii ii sfasiara capra si iar nu s-aleasa cu nimic. Isifacu arc si de mic-mititel sarea din craca in craca.ndu-i de pe lume singurul copil. iarasi isi lua traistc-n bat si hai in lume sa-si cate narocul. o haita de lupi ii taiara calea si daca nu se suia intr-un paltin 1-ar fi mincat si pe el bietul ciobanel In vazul lui. sa fie pe voia ta si luindu-si zborul se — Eu zic sa-1 lasam sa traiasca ! inghititi ! pierdura printre nori mai ales ca si cocosii se pregateau sa-si scuture aripiile vestind revarsatul zorilor. caci dupa vorba batrineasca capra este vaca saracului. — Ba surioarelor. oaia cazu si muri. toti boierii cum il vedeau intorceau capul si nici ca-1 bagau in sama. Mergind ass pin ale paduri cu purcelul. zise Patru-n gindul lui. Merse multe zile cu capra. Patru vazu acolo un cerb cu o stea de aur infrunte. ca de ea nu de piatra. Mergea cersind pe la unul si pe Ta altu vreo coaja uscata de malai si singur singurel uidi in bordeiul lui cu o mita cu care se-ntelegea destul de bine. Cind pe drum. ! 233 .

! — Petre. Daca danaci cu rost si rinduiala s-ar fi omorit fetili dupa el. cum sa n-am baiete. iaca mi-a venit timpul sa plec. stapinu-i da mamaliga ca-n padure erau destule mere -padure te. Boierule. Pe drum insa iar ii venira necazurile cu carul. din nou isi gasi unul cu care se ogodi sa-i slujeasca un an pentru o junca. or meare. tu esti far' de noroc. fund invatat cu munca la stapin. ! — — ! ! ar fi fost si el ca ceilalti Se mai scursera citiva ani si Patru se facu baiat mare si frumos. asa ca sint osindit toata viata sa muncesc pentru altii si eu sa n-am un petec in spinare la vreme de batrineata. sa-1 injunghie. Neavind ce face altceva. Junca fu apucata de streche isi puse coada pe spinare si fugi orbeste printr-o padure si-nnebunita biata vitica de frica nici nu vazu prapastia in care se prabusi de nu se mai alese nimic dupa cerb nici sa dintr-insa Patru vazind nenorocirea. da sa stii ca orice mi-ai da. sa rataceste-n pustiu ! Eu sint omul far' de naroc pe lume. Ajunsa la casa unui care sa-ti munceasca-n holde. la mine nu sta. atunci am sa te-nsor. iti fac un bordei si vei trai si tu fericit ca toti oamenii. sorocu a venit. Cauta el prin padure. saptamini si luni. apoi pasarea isi lua zborul si se pierdu in slavile cerului. stie tirgovepol. 234 . Ramii aid si cind ip va veni vremea de-nsurat. spune-mi ce-ti datorez — Nimic. Cine n-ar vrea sa i se lucreze degeaba? — Unul sa se opinteasca. se sparge.! . Dupa ce statu putin pe ginduri. boierule De mi-ai da ! pentru truda ta? arde focul De Petre Te sfatuiesc sa nu pleci de la mine. n-ai nevoie de un sa-ri ceara simbrie? in — Nu-ti si om lume — om om — Ba. De cistig se stersese pe bot. ca un om far' de naroc. spuse hotarit: Bine. Dupa ce i-a venit sorocul si-a luat junca si a plecat fericit ca a ajuns si el om cu avere. Vai de oaia ce nu-si poate duce lina isi zise baiatul plingind de nacaz. Muncea in sila si-n sudori. dar de purcel nici urma. blestemindu-si soarta si ziua-n care s-a nascut si fu cit p-aci sa-nchida ochii si si se arunce si el in prapastie cind mare-i fu mirarea auzind intr-un ciongar batrin un glas de pasare care-i spusa: pierde curajul Petre. ramasa mut in gura prapastiei. orice mi-ai darui. te ascult lata ca ramin. ca dupa atitia ani nu e-n stare sa aiba parte de trufia lui. Vorba aceea: „ Ce Vremea — un lucru sa sparge. stapine. ce este paduretul?" trecea si PStru 31 far' de noroc crestea. numai mergi cata o fata care sa se cheme Gherghina si ea iti va aduce mult noroc. da bogatu sa primeasca. fara Stapine. Dar n-avu notoc nici sa-1 prinda si cind se intoarse. de argatit te-am argatit. mai dea de purcel. sa fringe ori il mi-ai da o oara. ca e pacat de cheltuiala Nu cheltui orzul pe giste ca e in zadar. or. Dup5 ce sluji vreo doi ani merse la stapin sa-si ia ramas bun. piere. pin munti zile. „ Pe legea mea. §i nici sa nu-mi platesti vreodata ceva. Patru isi vedea de treburi fiindca nu mai putea trage nadejde ca ar putea da ceva cistiga in viata. zise Patru de-aci-nainte am sa argajesc de-a fiecea " cu stare si-1 intreba: si iar pleca sa-si cate un stapin. Asa ca eu m-am invatat sa hoinaresc de-a lungul si de-a latul. nu traieste. raspunse boierul si tocmeala fu ca si facuta.

ca nu p-a facut nimic rau drazneala Patru. iar tu sa in stare acu sa-ti Du-te-n lume. Petre. nici pale de sus cum au alp — Du-te cata bine si ca cine sa aseamana s-aduna de-o mita are nevoie in casa. — Mukamesc dumitale. Dar uita-te bine la mine. dar sa traim impreuna in intelegere si bunatate. da peste toate sa mai fie si schioapa — Pe mine ma cheama Gherghina — Cioara aceea mi-a spus ca tu esti rinduita sa ! o fata cu numele Gherghina. Gherghina asculta rugamintea de lui Patru isi dadu seama ca el este trimis Dumnezau sa-i fie neavsta si fara sa se mai ogodeasca. prin ale nadolii. fetip. sorbea apa. ca atunci cind se-ntilneste foamea cu setea. baiete. ii zise cam cu in- Nu vezi. am sa ma due. uite eu daruiesc un bordei. Tu saraca. mai baiete. de alelalte ai de toate. maica. Cind 11 vedeau fetele asa. o cioara se aseza pe o fintina tocmai cind el setos. pleca impreuna la bordeiul ce-i astepta. eu sarac. ceva de rau ca (destul sint eu de napastuita sa traiesc singura pe lume prin ale pustii. Sa mincam numai o ceapa sparta sezind pe un mar aci ne. dar nima nu-1 baga-n seama. tu te omori. le bufnea risul. pe dinsul. Apoi aci se puse pe croncanit. cind o fata schioapa iesi omul de-o nevasta — — afara dudai cioara. Fii intalegatoare si hai cu mine daca vrei sa fii fericita si iubita. iar Patru de rusine s-ar fi bagat in pamint. te ostanesti in suspine. alege mireasa si-ntoarce-te la casa mea. cautindu-pl mireasa in lumea larga. Unde? zise Patru fericit. care se prefacuse-n cioara il urmarea pas cu pas. — Mai baiete. Cind obosit si fara de nadejde se-ntoarsa la stapin intr-un amurg de sara. — Ce — si o usui. 235 . parc-ar vrea sa spuna ceva si n-as vrea sa spuie.:! Dar asa. si-i spuse Petre. Da pe cine cauti pe aici. curgeau peticile dupa el. s-apoi un sarantoc ca si mine ? Eu vezi ca n-am una dupa masura ta. baiete? — Pe — fii mireasa mea si de aia bine ca te-am gasit. ca pe linga ca sint saraca. vorba ceea ne-a tunat si ne-a adunat Hai sa mergem la stapinul meu unde am si eu un bordei si acolo ai sa te simp — Pe tine te caut ca intr-o casa boiereasca. fara de parinp sint si schioapa Un danac frumos ca tine ar fi pacat sa-si lege viapi cu o mireasa care sa n-aiba nici un fel de avere. Ca eu sint sarac. Mai la urma ajunsa intr-un pustiu intins fara de vietap. de ani de zile te cat si-mi pare ! ! si te vreau asa. De avere nu-mi pasa. lata ca la o vreme stapinu ii spuse lui Patru: atit era ipl iti cum si-ar fi aruncat cineva cauti muiere. da norocul tau este la Gherghina care este colo-n argeaua aceea. cum dnta. Muma lui. stapine. dar daca sint sanatos tot ce vad pe lume poate fi al meu. ele se aduna laolalta si nu se despart. Lua lumea in lung si-n curmezis. Cind ridica capul se-ngrozi vazind o cioara care zbura si se puse drept pe argeaua unde era fata ce i-o rinduisera ursitorile in noaptea nasterii. Tu sa stii un lucru. insa care fata a sa se fii marite cu danaci. nici mucii nu de imos si neispravit. si pleca trist si amarit. luminindu-i-se fapi si-ncolpnd nadejdile in inima lui cowsita de durere. de cebaluit. Patru sa mai uita o data la bordeiul in care avea sa traiasca cu soploara sa.

fiindca la unii oameni sa le arda bucatele si sa le sece izvoarele. cum se poate ca Dumnezeu sa fie asa de nedrept. grapa intrebat ale cui sint. In fiecare an era seceta si toate holdele se pirleau de arsita soarelui. oftara adinc si limba le ramasa amortita nestiind ce sa mai zica la aceste semne rele. sa nu moara de foame isi vindea o parte din mosie si lua griu dc la sluga sa. Fata zimbea de fericire. bre. Cind veni iarna. incit pareau ca o mare dc aur leganata de vint. ca barza vrea sa-i arda cuibul cu pui cu tot. sint ai muierii mele eu ursit facu nunta si fost si asa este. auzit raspunsera calatorii care vazura cu uimire cum iocul se stinge si griul lui nevasta-sa ramasa frumes. Cumpara niste juncani si ca sa-i moara. Cind se uita. sa nimeri sa fie chiar in capul locului. De nerabdare intrara-n vorba si zisera: — Buna vremea. fara sa-si dea seama. zise Patru.Apropiindu-se de sat. si cu bordeiul nu se mai intimpla nimic rau. 236 . drumetilor — Da dumitale este griul asta asa de mare frumos ? — Da. niste sateni il intrebara: Petre. sa stii ca eu sint omul far' de noroc pe lume. asa facu am Stapinul le se cununara si ei ca tot natu. da griul lui Patru eel fara de naroc era mare si frumos. dar de aici inainte este griul muierii mele. Pamintul rodea si ei se-nstareau incet-incet. Da tocmai in vremea asta o barza urmarita de un vultur intaritat. este casa noastra. da nici nu incercara s-o afle si-si vazura de drum ! — ! fund grabiti. Intr-o zi. O sa traim cu bu curie in ea impreuna cu copiii nostri. de le arsese arsita soarelui. Apoi intr-un tirziu Patru zise: — — Gherghino. zari bcrdeiul. Orice mi s-ar darui. Cf. incremeni. Mai la urma le mai dete si o curea de pamint pe linga casa care tot a Gherghinei spusa Patru ca este. ai tai sint juncanii. ci al nevestii sale. Cind vazura casa arzind le-ngheta inima de necaz. Patru si Gherghina aveau de tcate. fugi spre mijlocul griului si striga: „ Mai oameni buni. Si toate-i mergeau bine. drept pe bordeiul lui si numaidecit arse de nu se mai cunostea decit o groapa adinca in pamint. el spunea ca sint ale lui Gherghina. da boierul minca rabdari prajitc. Dar cind era Mai tirziu isi facu car si cobirlet plug. da la alpi sa-mblinzeasca dogoarea soarelui si sa fie mare berechet. cind niste calatori se mirara. pin-aici a fost griul meu. — — ! altele. insa Patru spusa stapinului ca nu este bordeiul sau. si Ajunsa o vreme rea cind Dumnezeu uitase de lume si pinjolise grinele Toate holdele erau pirjolite. orisice as agonisi prin munca mea totul piere si nimic nu ramine ! — De le aci inainte sa stii ca orice vom cistiga al tau este. Pe urma alt bordei. ati auzit? Auzit. nevasta-sa. ! al si al vazind ca din senin s-aprinsa griul Atunci isi dete seama de greseala. eu nu sint stapin pe nimic. ca trestia in bataia vintului ! Nu intelesera taina. scapa din cioc taciunele luat de undeva de pe niscaiva ciobani. Numai holdele Gherghinei se-nmulteau si se mareau. omule ! — Multam dumneavoastra. ca frumosi mai sint? Nu sint ai mei. zise Gherghina. meu e. uitati-va bine si-ntelegep. pentru ca ii rapise unul din puisorii ei. Aceea este casa pe care mi-a daruit-o stapinul.

Mai gasi un vraci schiop si prapadit care ramase sa vada ce face fata noaptea. ca sa nu moara de foame. culege fragi. Turbat de minie. Ce era sa faca? In fata sortii nici imparatii n-au nici o putere. mai Patrule. sudori si suspine. N-are ce face. mure si flori asteptindu-1 pe tata-su sa se intoarca. Fiica lui. Mai intii i-au murit vitele. de foame a murit boierul cu tot neamul sau si s-a prapadit si Patru eel fara de naroc •cu nevasta lui si pamintul a ramas pustiu de oameni. asa ca era cit pe aci sa arda de vii. El o pindi si spre mirarea lui vazu ca se face cirlig si doarme cu genunchii la gura si cu fata in jos. Cind a vazut Petre. numita la palat piaza rea. Mai la urma i-a dat Dumnezeu pe lume fetita. toate se prapadesc si praf si pulbere se va alege si de imparatie. N-a trecut insa mult. parca a dat ciuma-n oi. Ce sa-ti fac eu boierule. la argat ! Tu ai holde de grine iar eu opinteala. ciobanii se sfatuira s-o alunge pe fetita ducind-o departe in padure s-o minince fiarele. Dupa atita paguba si necazuri. uitasa ca este om far' de naroc si acesta-1 intreba pe cind se aflau acasa: Vezi. trecusera multi ani. ca a dat moartea in turmele de oi si era cit pe aci sa se prapadeasca toate. In padure vineaza cerbi.! Boierul. caprioare si se pierde ca din intimplare de fiica lui. apoi copiii si slugile. daca n-o duci in padure s-o manince fiarele. Pastorii se mirara cum de o fiinta omeneasca are curajul sa treaca prin paduri cu atitea fiare salbatice ! Ei s-au bucurat de venirea ei. a fost prea tirziu. Piaza rea la rindul ei i-a daruit cu aur si alte lucruri scumpe. asa ne-a fost scrisa tu sa saracesti. S-a ingrijorat imparatul si nu mai avea nici un chef de viata. din sluga te facusi boier. tot cimpul cu holdele sale si ale Gherghinei s-au aprins si s-au facut scrum. Asta este piaza rea. o imbraca bine ca pentru drum lung. doar va spune ca e griul lui. A dat veste in lume sa-i vie filozofi si vraci sa-i citeasca-n stele si sa-i vada ce zodie il mai asteapta. Nici unul nu putea sa-i dea de capatii ce este cu fata asta care-i este piaza rea. au omenit-o cu lapte. zise Patru eel fara de naroc. iarba sa se paleasca. vitele sa behaie flaminde si oamenii sa se manince unul pe altul de foame. Nemaiavind ce minca. Dar tata-su nu se mai intoarce. daca o parte nu sareau in riu si nu treceau pe malul unde piaza rea nu avea nici o putere. cum e soarta omului. Pina nu pleaca din casa. iar eu ajunsei argat. ii da mai multe pungi cu aur si pleaca in padure prefacindu-se ca merge cu ea la vinatoare. Atunci i-a grait vraciul imparatului. urda si mamaligS si au luat-o s5 le fie ca si fiica lor. A inceput sa-i mearga rau. Cum pleca feti^. raminind cu mare durere in suflet. Dupa multa osteneala si nopti de groaza. Cum i-a venit 237 . Palatele au inceput sa se darime. Mai la urma s-a aprins coliba peste ciobani. boierul intr-un in gind sa-1 scoata din minti pe Patru. Plinge ea amarnic si o ia prin padure doar o da peste vreun ochi de lumina in tuns. ajunge la o tirla de ciobani intr-un munte. iar eu sa ma-nbogatesc Atunci dintr-o data. o fetita. tot neamul an si-a pus Cum — — PIAZA REA A •si fost un imparat care avea zece copii. isi vindu toata averea si ajunsa el cu lui sluga pe mosia Gherghinei.

. Sfinta Vineri se bucura cind vazu fetita. Intr-o noapte vazu un licurici. Imparatul crede ca are aur destul. Zis si facut. Lua fata o arunca in riu si de aci iesi curata. La urma urmei zise arapoaica imparatului ca n-are bani de ajuns pentru lina de aur. ca de Maica Precesta lasata. A doua zi ii muri catelusa. Cind iesi afara era frumoasa ca o zina si nu mai era trista ca inainte. gata sa-i ia lumina ochilor. dupa stelele de pe cer. Iar cind va veni sa dea bid cailor si sa fuga. ci zimbitoare si placuta la grai. O mingiie si ii dadu sa manince si sa se culce. ea dusa a fost. era slab ca un rir si se juca si ! cu doua gheme. Arapoaica trimite vorba ca ea are ghemul cu lina de aur. Unul era trintor Toata ziua sta si dormea si tarina de sub el putea de lene.. Arapoaica zice la cintar pe aur. a cincea zi. De aci plecara ele departe cu trasura intr-o tar a sub un munte. nu se mai tocmeste si-i raspunde: Sa fie pe pofta inimii dumitale Si pornira sa cintareasca. Insa fund vindut arapoaicei aceasta face ce vrea cu el de aci inainte. iar altii se caznesc sa goleasca vedrele cu vin. sa-1 cintarim pe imparat si ca datornic al meu. El n-are incotro se suie pe cintar si abia acum plateste cu trupul lui ghemul. va trebui sa se insoare cu fata pe care i-o dau eu. o duse-n padure sa culeaga bureti si iar se pierduIar de aci incolo incepura necazurile. Cind a vazut-o asa de frumoasa. Inauntru stateau doi insi. Vad o casa. Ce bani n-or ajunge. urita si arsa de foe precum este arama.: turmele de oi se inmultira la loc si toate deveneau din belsug ca mai inainte. decit cer. Fata ii povesti cum fusese alungata de peste tot. a patra zi. Fetita o porni tot inainte plingind si rugindu-se s-o ajute Dumnezeu sa scape din gura fiarelor ce misunau prin paduri. Arapoaica stia dinainte cine este fetita. Trece prin paduri. Impinse fata afara zicindu-i sa stea cuminte in trasura pina vine ea. Pina s-o ajunga. stapina. Dupa multa osteneala intr-o zi ajunse la o casa facuta intr-un stei de piatra si acolo. Rautatea din sufletul si toalele ei se duse pe acea apa. a treia zi ii muri purcelusa. ape si munti pe unde nu calcase picior de om. S-a bucurat el de o asa intimplare si a cerut-o pe Piaza Rea s-o ia de nevasta. cum se joaca mifele. care matura drumul cu chica si cu barba de batrin ce era si au facut o nunta-mparateasca. Fetita ii povesti necazurile si baba o asculta facindu-i-se mila de ea. Aude imparatul ca s-a furat ghemul cu lina de aur. cocosul si-i mai ramasese pe vatra doar mita. luminata. de s-au veselit si chiuit o luna si o saptamina si astazi inca joaca hora.. — Dau ghemul — ! 238 . S-a dus cu fata la tatal ei. bat la usa si intra. Ce era sa faca? Ca sa nu piara toate de Piaza Rea. Imparatul sta trist ca s-a lasat ca un prost vindut de viu si n-o sa mai faca nunta niciodata. Intr-o zi i-a aratat imparatului pe fetita de la ea Piaza Rea. fiindca stia sa citeasca in stele. gaina. Il ia pe imparat si intreaga comoara si o duce la casa ei din munte. Bate tobele in tara sa se afle unde este ghemul ca el da oricit numai sa i se dea ghemul ca are nunta si trebuie facuta rochie din tors pentru mireasa. a fost gata. Intr-o zi. arapoaica o duse cu trasura ei la o apa fermecata. o arapoaica. Ghemul era vrajit si oricit aur puneau nu cintarea cit ghemul. Arapoaica stia ce comoara este ascunsa in acele gheme. Vine imparatul cu carul cu aur sa-i plateasca ghemul. Alalalt. Fur a ghemul de aur cu care se juca omul eel slab si fugi la trasura. se lua dupa el si cind colo el o duse la casa Sfintei Vineri. paduri si fiare.. Fata trage trasura aproape.

Daca nu spui.! ! ImpAratul hot fost odata un imparat ce avea un baiat si pe care voia sa-1 invete toate meseriile din lume. ! ! si incepu sa o jumoala. Se culcara ei sub tufe si amindoi dorm ho teste. Se uita inuntru si vede un om si o muiere care se certau. pe asta n-a-nvatat-o Cazu imparatul pe ginduri de rusine ca baiatul lui are o meserie pe care hotii o stiu. nu se lasa mai prejos si se pregati sa plece-n lume — — — — ! ! ! sa se faca hot. Te dau pe mina lui sa scoata si om nu afle barbatu-meu ce e cu gisca. morar. Hotul eel batrinsare intr-acolo dupa iepure. Baiatul. cioban. S-a inters la imparat cu o lada plina cu diplome. papugiu. pescar. profesor. El isi ia — Buna sara zise el. 239 . zidar. din dumneata. Unul care se afumase nitel. unde ardea sara o lampa la o casa. S-a facut portar. iti tai capul Meseria de hot. iar femeia ramase. ca iepurele. il ia gura pe dinainte si zice ca totusi este o meserie pe care n-a invatat-o Care-i meseria aia? il intreba rastit imparatul. scoasa o gisca de sub pat inima-n dinti si bate la usa. maria-ta. frizer. ambitios. nu-ti dau dreptul ! sa fii calfa. taica-su si acesta se bucura nespus ca a dat peste el un om cu o asa tragere de inima. S-au imprietenit si amindoi au pornit-o-n hotii. Imparatul s-a bucurat si pe loc s-a pus pe chef si tambalau mare pentru ca fiu-su s-a procopsit cu atita invatatura. s-a ridicat pe picioare a si inceput cu invatatura. Fiul imparatului stia si limba fiarelor din padure. As spune. — Chiar tatal meu este eel mai mare hot. — Eu sint un pui de hot cat sa ma bag la un stapin sa ajung hot vestit. patraungiu. se aseza intr-o lada zburatoare si porni in lume sa se faca hot. iar el sta nepasator pe cind hotii i-o iau inainte. Se cobori la marginea unui oras mare. numai sa Il dusa la Mosul de la inceput ii zice: — Baga de seama. croitor. Se intoarce si schilaune ca iepurele. iar el n-o stie Si da-i cu mustrarea pe el ca sint pe lume oameni mai invatati decit el. vacar. linga o padure mare. drumetule raspunse femeia. fierar. negustor. iar el ii fur a iepingeaua pe care dormea si i-o pitula-n padure. dar e meserie grea zise dregatorul. lingurar. — Dar gisca de sub pat pentru cine o jumoli? — De unde atitea? zise femeia inciudata ! si stii de suparare ca i-a aflat taina. advocat si doftor. — Buna sara. ce meserie a invatat si ce nu Isi dau ei cu socoteala ca fiul imparatului este eel mai invatat A Cum ! om din lume. potcovar. Lasa lumea la masa. Omul pleaca. pina ce nu furi iepinSi plecara inarmati in padure. Stau la masa cu mai marii dregatori si isi fac socotelile. sa astepte negustori la geaua de sub mine rascruci de drumuri si sa se capatuiasca. — Ce mai lucrezi? — Iaca nimic E noapte astept sa ma culc. timplar.

ii zise tata-su. Stati. Imparatul. El ocoli pazitorii. il cutroape cu tulei si da-i bici cailor. fratilor. umplu doi saci cu aur si cind sa iese. mosul le§ina si cade cu sacul plin. ca asta trebuie sa fie mire hot. i-a arata capul si-i spusa ca i 1-au taiat pazuicii impara£esti. ca sa nu afle unde sta ascunsa comoara imparatului. Il ridica in grad si din calfa. top adormira. Ca sa-1 afle. Hopil eel batrin isi da cu socoteala. in vazul lumii. Strajile si pohtia sta legatS-n lanturi. pitite dupa pomi. El se duce la femeie si-i spune sa nu plinga. — Lasa ca te pun eu sa spargi o banca. Fiind zidar face zidul la loc si pleaca linistit ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic rau. ba colac peste pupaza sa fuga si mortul far! cap. ii face pomana sa urneasca — vins sa vadii ce se vorbeste in oras despre isprava lui. ca sa prinda hotul care i-a spart banca si i-a jefuit de bani. un mistret omori un ofijer din garda palatului la vinatoare. daca-mi ajutarati sa va cinstesc si eu cu opja rachiu. sa furi o casa de bani ? Acolo te vad eu cum te descurci? Plecara noaptea sa sparga banca. porunceste sa aseze trupul hotului in piata. Numai sa-i dea o caruta §i doi calup mici si slabanogi. Ostasii imparatejti n-au de lucru. 240 . — far a sa-1 cunoasca cine este. El le dadu cite un pahar si cum beura. Urea mortul in carupa. baiete. il pune-n sac $i fuge la fie-sa in satul de unde pornise dupa furtisaguri. Adusa scroafa si i-o arunca pe pragul imparatului. iar trupul si ar vrea drept recunostinfa ca 1-a invajat o meserie atit de procopsita sa-1 fure.Hotul n-are ce face si-i recunoaste ca are apucaturi de hop. Isi da cu parerea imparatul. al acestui renumit mester. El ii taie capul mosului. ai deschise usile la palatul meu. latr-o zi. prostilor din palat. zicea el in gindul sau. Trece noaptea prin piata imparateasca. ca doar avea de unde si cit mai pestrita. Hei ce bine-ar fi de-ar ajunge fiul sau la degetu eel mic. ca n-au fost in stare sa prinda hotul. Mosul tului. Pune in caruja un butoi cu afion §i rachiu ce adoarme omul de viu. ca in asemenea meserie il intrece si are sa i-o ia inainte. De aci inainte. iar strajile sa-1 pazeasca din departare sa-1 prinda si pe-al doilea hof Zis §i facut ! Aproape de fintina in piata pun trupul hotului §i strajile inarmate stau pe linga drum Ii ramas . imparatul face chema multa lume aleasa si ei. sparse zidul si casa lua intr-un sac topi banii. injura §i bate caii s ca nu pot din loc carufa plina cu noroi. cind lucreaza cu atita pricep^re. devine in scurt timp hot. Duce mortul la groapa lui. Iscoadele palatului venira cu §tirea ca hotul care a furat banii este printre iar o mare petrecere. El alerga dupa scroafa si o sageta. Baiatul isi facu planul sa se cam dea pe linga palat sa le mai traga cite si ! o pacaleala. intelept. Hai a doua noapte sa sparga banca imparaSparge el zidul. Pleca el cu o caruta hodorogita §i cu nijte mirpage-n haturi de tei si sfori innodate. de fier si ii puse gindul rau. ca sa-1 ingroape ca pe toti cre?tinii dupa datina. ies din ascunzis ji-1 ajuta sa urneasca din loc hodoroaga de caruta. dar ca totusi nu-1 intrece pe el in maiestrie.

Cind se desmeticeste nu e sabia Unde e sabia? Se intreaba mai marii imparatiei si paznicii? Pornira cercetari peste tot. ii zimbeste. sfatuiala. Veni lume cita frunza si iarba si veni si imparatul trist si posomorit ca si-a pierdut fiul. Top zaceau morp de bep pe podele. lasind-1 sa se faca Haideti sa-i punem pomana si sa-i fie de suflet toate bunatatile astea. Ride de prostia imparateasca si indata isi face alte planuri sa-i insele. numai imparatul a stat si. Fata il lua de mina si merse in odaia ei. Popa ii facu sfestania si spovedania. uite la imparat si vezi ca te cheama? El privi catre imparat — ! — si i il se paru ca-1 cheama sa-i spuie ceva. zicindu-i: Hai. Merse printre ceilalti si top cu fruntile pline de fu n ingi ne. l-o hoj: fi omorit cineva. Se rindui ziua cea mare de spinzurat. Simte cind il murdareste si tace. Se gindeste el: topi — — — Doamne sfinte. mai este putin si cinta cocosii. hai sa ne culcam si noi. fata. s-a bocit ca un copil. Ea cind ea nu i-a atins. Apoi top se spalara si se asezara la le adunare si si Imparatul. Incepe petrecerea cu joe. Fetele adunate-n piapl isi dadeau coate si se veseleau ascultind povestile tinarului. Baiatul fu legat in lanturi si aruncat intr-o inchisoare neagra si urita ca o groapa. atirna la gitul calaului ridica in sus. Baiatul recunoscu hotia si fu condamnat la moarte prin spinzuratoare. acolo nimeni. ! Am Atunci baiatul hot isi face semn cu funingine pe frunte. se da pe linga imparat si-i fura sabia. insusi imparatul era judecator.! Apoi ii spuse fiicei sale sa aiba grije ca hotul n-are sa bea. numai hopal era treaz. suparat — De zise: atitia ani fiul meu a plecat in hope nu s-a mai intors. Meseria asta tine omul cu un picior in groapa cu altul pe fost un pacatos si mi-am prapadit baiatul. Cind se destepta imparatul merse la fata si o-ntreba ce-a facut? Pe unul singur 1-am uns si uite-1 cum doarme Cind se uita. si-i ! Pleca la fiica-sa arata se mira cine putea sa-i insemne asa frumos. el vede ca e soru-sa. In timpul noptii merse la fintina si se spala. a venit cumpana de noapte. laudindu-se ca are sabie furata de la un imparat. Se duce sa bea apa din fintina si vede semnul. La judecata. lifacu pomana si veni la pomana fiecine. beutura si mincare si se termina cu beple. 241 . Ea sa se dea pe linga el. iar ea in pat. apoi trecu pe miinile calaului. Era usor sa-1 prinda de git si sa-1 duca drept la judecata. ce i-ar putea mosteni imparapa. si-1 prinsera chiar pe hot. si-1 Hopil lua cu iuteala fulgerului lapil. Cei mai multi erau oamenii palatului sau. Veni chiar si hotul si minca din pomana sa. iar ceilalti au sa se imbete. El se culca jos. dar se face ca este strain si ea il unge pe frunte^ cu funingine. il privi zimbind pe calau si-i grai: Mestere. Bai si sama. sa rida cu el si sa-i faca un semn negru cu degetul plin de funingine pe frunte. Fata se da pe linga el. apoi merge la fata. multi hop poate sa mai tie o imparatie mulpmea de hop. Topi au mincat si s-au imbatat si de data asta. Cind sa-i puie latul. ca nu mai avea parte barbateasca. la funingine intr-un ciot si pe top nuntasii ii vapseste cu negru pe frunte. iarba verde. Calaul puse mina pe lat si vru sa i-1 puie la git ca sa-i taie rasuflarea.

Intr-o zi. Din ziua aceea. nu este cine stie ce mare nenorocire. p-am furat sabia si p-am ucis calaul Sint eel mai mare hot? Pot Imparatul crezu ca este un semn mai bine — ! ! ! sa imparatul hoplor? Tatal sau numai ca nu lesina de bucurie vazindu-§i odrasla in viata. fiica cea mai mare il intilni plimbindu-se ingrijorat ca totdeauna Cele trei fiice. Noi am crezut ca te-ai intristat fiindca trebuie sa ma dai la vrun imparat cu sila sa le fiu mireasa Daca-i asa. rugindu-1 sa-i apere de raufacatorii aciuap in pesterile munplor stincosi. bani.mani pentruca avind pesteri largi si adinci. Tara e plina de hop si jefuitori. acum toata osteneala le era fara de folos. asta e tot. ca n-ai sa ma recunosti cu coatele goale Acum iata ca p-am dovedit-o Ti-am spart casa si plin de funingine pe fata de bani. de cind se pune luna mare cit o f oata de mamaliga. Oamenii din acea |ara munceau vaile cu plugu. §i-i povesti si ei despre tilharii si hopi care-i neli- A A 242 .Mulpmea calaului. Atunci fata-1 intreba: Tata. pina ce se face mica. ca de la un rind de vreme p-ai intunecat si firea si sufletul. baiatul zise: Tata. arunc5-n sus cu caciulile de bucurie cS s-a gasit ac si de cojocul dumnezeiesc si merse sa vada hotul. $i afla si ea cele ce aflase sora ei cea mare. doua zi. Dar oricit se straduiau. vazindu-1 ca-i tot §i sa afle marea printre lamiii din gradina. sa se aduca butoaie cu vin si beutura ca sa petreaca cu intreg poporul de bucurie ca si-a gasit fiul. La un rind. cinPndu-i cintece frumoase. isi facusera hopi cuib intr-insele. in loc sa le fie prieteni. ce griji te apasa. de ce nu spui fetelor tale care te iubesc. dansindu-i si cite alte lucruri ce mai inainte ii erau pe plac. pcporul care pina aci muncea in pace si lini§te incepu a bate drumul spre cetatea imparateasca plingindu-se ca raii ii jefuiesc de vite. Dupa ce se apropie. Nu stiu cum sa scap de ei. pe ginduri fiind ingrijorat si tuna si-i fulgera cautau sa-i faca voile taina a ingrijorarii bunului lor parinte. Porunci sa se taie vite. il ruga si fiica cea mai mica sa-i destainuiasca ce ingrijorare mare 1-a facut din vesel trist. Munpi. imparatul cazu intristat foarte. insorita si-mbelsugata. grine si haine si ca nu li se poate impotrivi. mica cit un caier de lina alba ca matasa. iar plaiurile munplor le cutreierau cu turmele de oi sau de capre. fiu Imparatul Ingrijorat A fost odata un imparat care stapinea o pura cu munti $i paduri. le erau du. Tobele si trimbitele incepura sa bata §i sa sune §i petrecerea de atunci pne si azi. $i-i treia zi. veni de-1 intreba si fata mijlocie ce ginduri ii framinta mintea nelinisteste inima. in zadar ma privesti. zise — — — ! fata cea mare §i pleca. incit nici zece ostiri imparatesti nu-i putea stSpini.

La tatal meu avem nuntasj. spre a afla cine este vcinicul acela. fata. Numai ! si tu sa-mi dai haine voinicesti. Deodata carbunarii auzira un strigat disperat: pornira — la cale 243 . ii mai mare — Ce sa-ti mai spun tie toate grijilc mele Le-am spus surioarei tale §i mijlocie ce folos ca stiu cind nu ma pot ajuta cu nimic. $i se-ntoarsera. zise: viata. iaca va parintii tai. tot va trebui sa mor. Comitul mai intii se opri la un han si imbata turta pe ostasi. In vale pe un drum batut de calatori si cara. — Bine. amnarul nu scapara iar iasca nu se aprindea. nuntasi si lautari. Se veselira ei aci. zise fata cea mica. o duse la pestera din locul unde ea ucisese pe cei 39 frati comiti. cum traiti voi aici in munte? Bine. turba Comitul care scapase cu — Acum sa mergem sa facem — Bine.: ni§tesc poporul fiirindu-le bucatele. Apoi. Comitul. Tot intrebind din om in om. zicindu-i: Iaca. zise imparatul. treceau niste chirigii cu o caravana de camile incarcate cu carbuni. Ajunse intr-un catun si intreba: Oameni buni. — — — — — ! — — — — Bine. Apoi o lunga abia urnindu-se din loc. insa pentru ca-i facuse invoiala. dar tu nu te temi de comiti ca te omoara? Nu ma tern Si asa. apoi aduna crengi s-o arda de vie. Lasa asa fata spinzurata si alerga sa ia foe. sabie si cal cu sea. o lega burduf cu capul in jos de un brad. le taie capetele unul dupa altul. Ca sa duca la buna indeplinire gindul sau eel negru. Ii pregati imparatul toate lucrurile cerute si intr-o zi pleca fata calare din sat in sat. odata. Mersera taranii de-i aratara pestera in care era birlogul tilharilor. Ea se aseza la intrare cu sabia-n mina si-n zori cind sa iese la drumul mare. nici casa si vazindu-se singuri cu fiica-mparatului. Cind s-aprinda focul. ca stim noi drumul pina la casa parintilor mei. de necaz si mergea din catun in catun. deschise un han in apropiere de palatul imparatului. Privi el in departare si vazu niste pacurari cu oile stind pe linga un foe. afla ca este fiica cea mica a imparatului. bine traim. Imparatul se supara auzind ca ea vrea sa se marite cu un hangiu. zise imparatul. fara a se apropia fata de comit. Stip voi unde este pestera comitilor ? Sa ma duceti la ascunzisul lor ? Te ducem. numai sa-mi dai voie sa ma marit dupa cine voi vrea eu. Cum ajunsera acolo. Aduna fata 39 de capete §i le duse imparatului. ei la mijlcc cu nuntasii si lautarii pe urma. spre a se razbuna. daca niste comiti nu ne-ar fura tot avutul. fes. sa mergeti ! ! la precum este obiceiul stramosesc la nunta. nunta si la casa tatalui meu dau oaste. marite imparate. ca tu e§ti mai viteaz decit un barbat Si acum sa-mi spui ce ceri de la mine fiindca scapasi tara de acesti hop? Nimic nu-ti cer. Numai capitanul lor scapa nejunghiat. Comitele n-avea nici tata. nu i se mai putea pune de-a curmezisul si incepura nunta la palatul imparatesc. fata mea. nuntasi si lautari. Atunci comitul le zise mmtasilor Mergeti voi indarat la imparat. armata si lautari. banii mai zise: si si imbracamintea. ce isprava facu fiica ta cea mica. Fiica-mparatului il cunoscu ca el este capitanul comitilor si-i spuse ca ei i-ar place sa-1 ia de barbat. faca-se voia ta. iar mireasa cu mirele o pornira singuri. Armata mergea-nainte. Sa-mi traiesti. am sa-{i dovedesc ca eu pot sa te ajut. vitele. in ziua a doua.

rugind-o Maica batrina. iar fata broda. maicuta. Cind ajunsa in tirg. Bine. mergi in cetate si cumpara-mi torturi de brodat de toate culorile. iar veni feciorul imparatului intrebind-o: — — — — — — — ! — — — — Aceasta pala frumoasa ti-e de vinzare? — De vinzare. iar daca o intreaba cine brodeaza asa de frumos. in culori. tesind covoare si paturi frumoase ca si cimpul de prima vara incarcat cu trandafiri si bujori. — Si ce pret are? — Cinci lire de aur ! 244 . Uite una lira de aur. O trimeasa pe baba in tirg sa vinda pala cu 5 lire de aur. care n-am un bob de orez sa bag in oala si faina pentru o turta de piine? Lasa. iar tinarul imparat lua patura. sa se faca bine ca am furat-o din ghearele morfii. ii zise matusichii: Maica. Bine. turba de minie si se gindi: camilarii aceia. maica. nu fi intristata. ca asa mi-a spus fiica mea. Dar cum era prea scumpa nimanui nu-i da punga sa dea atitia bani. dar tot nu scapa din miinile mele. dar asa scapa printesa de la moarte.! : Ajutor ! ajutor mi omoara comitii ! Sarira chirigii de pe camile dezlegara mireasa spinzurata ascunzind-o intre cocoasele camilei. raspunse batrina. Veni atunci un fecior de-mparat si o-ntreba: Cit ceri pe aceasta pala? Una lira. eu am sa muncesc si pentru tine. ca eu n-am nici o avere Ai sa vezi tu. Apoi batrina cumpara bucate pentru ale gurii si alte torturi mai frumoase si mai scumpe. ! — Ajunra la caravana strigind: — Ei. care de care mai frumoase. o dadu curtenilor sai si plecara. ea sa spuna ca are o fiica care se pricepe la astfel de treburi. Cind se-ntoarse comitul si vazu ca fiica-raparatului e scapata. cauta-ne daca nu ne crezi. in puneguri nu-i dadu-n Carbunarii ajunsesera cu carbunii intr-un oras si o pornira iar in carausie. in cosul peste care turnara carbuni. Cind se vazu scapata. vino si si el si impunsa cu sabia peste tot. fie-ti mila de fata asta. numai inima buna sa ai. maica. sint tinara si din cistigul meu trai-vom impreuna ca mama cu fata. stapine. Cine-o vedea o privea intrebind-o despre pret. au dezlegat-o. nunta Merse camilarilor. Bine. Merse baba-n piata cumpara de-ale mincarii si tot neamu de torturi. Se mira si bucura matusa de maiestria fetii. ^ine una lira de aur si sa fit sanatoasa cu fata cu tot. dati-mi mireasa s-o ucid pentru ca m-a necinstit la — N-am gind sa-ncerce vazut nici o mireasa. dar ce si muncesti. Da unde sa lase ei fata? O dusera la o baba saraca ce traia intr-o casa veche darapanata. Baba facea mincare. trecind. tocmai mie imi aduceti belea pe cap. Fata cosa modele tot mai frumoase si scumpe. cu ajutorul domnului te descurci dumaeata si plecara lasind-o pe batrina amarita si-ngrijorata de soarta fetei care inca nu-si venise-n fire dupa cele intimplate. maica. oricit de frumoasa ar fi fost acea patura. Apoi fata-i dete sa mearga-n piaja sa vinda o patura si sa cumpere alte modele de torturi. frate. maria-ta. Lua maicuja patura si se aseza cu ea in tirg.

Se ridica palatul. aruncind pe fereastra odaii o fringhie din pinza alba ce se prinsa bine de un cirlig si fiind deschisa fereastra se urea si cobori in odaia palatului. Noaptea se culcara ei intr-o odaie mare. ca a venit un nou zacon. asa ca un imparat isi pierdea imparapa. eu doresc sa-p cer fiica sa-mi fie mireasa. fara capetenie Imparatul ce-1 osfoisa pe alant. El spunea asa: „care are in casa lui om ! batrin de la saizeci de ani. imparateasa merse la soful ei si trezindu-1 din somn ii arata pentru ce n-a dormit toata noaptea. cind se bateau imparapi unul cu altul. da-mi ragaz o saptamina si palatul va fi gata. Asa trecu vreme multa cind intr-o zi. S-asculte povestea bine POVESTE DE BAlATUL MILOS Intr-o vreme mult de batrineata. Fata deschisa poarta larg apoi striga catre cei doi lei: Leii mei. Cind o vazu feciorul imparatujui cit era de frumoasa. mincaji-1. o tobifl. Insa. Vreau sa merg sa-ti vad fiica cea priceputa. ca i se faceau semne ca ceva rau se-ntimpla si-i arata pe comitul sfisiat de lei Ii spusa dupa aceea mirelui povestea cu hotii si cu tatal ei imparatul eel ingrijorat. Bine. tu vreai? Eu vreau. lumea lui ramansasa saraca. tot natu sa-si omoare batrinii. Iar leii se azvirlira cu furie pe comit. iar la lumina lunei comitul vazu prin peretii de sticla locul unde se aflau tinerii. precum ai dorit. Si mersera sa iese incet pe poarta cea mare pazita de lei. la git si pleca in sat pe toate drumurli si spunea din gura-n gura. iaca birovu satului loasa un baraban. Ea cind il vazu. ca de pe 245 . fura adusi cei doi lei si se facu nunta imparateasca de care auzi si comitul eel care-i dorea moartea. ii zise incet De cind te asteptam sa ma scapi de aici Vezi doar c-am venit Si cobori pe scarile palatului de brat cu comitul. numai daca-mi indeplinesti o mare dorinta si anume sa-mi faci un palat numai din sticla. fara ca hotul sa §tie ce-1 asteapta. insa mireasa nu dormea. iaca un strain. Cine va intra sau iesi din palat sa treaca printre cei doi lei. pne banii §i da-mi pala. Mai dap la copiii smochine. il chemara si pe el la nunta impreuna cu surorile sale si de atunci se porni o veselie ce se fine si acuma. Atunci comitul sari zidurile imparatesti. de la imparatu. raspunse fecicrul de-mparat si mersera la bordeiul ei. ea se temea si astepta. batrin in sus. — — Am — — — — — — — ! — Apoi.:! ! ! Bine. maica. Mirele dormea. doi lei. ca nici nu-p mai era drag sa mai traiesti. acum sa-mi spui drept cine face aceasta pala atit de frumoasa? o fata de suflet si ea se pricepe-n toate cele. Multa lume isi facea moartea singura numai sa nu mai traiasca. Asa traiau de greu. iar la poarta sa-mi pui doi pazitori falnici. zise catre batrina: Maicuta. numai fata sa vrea ! Si eu vreau. sfi§iindu-i trupul. porni cu un zacon greu pe lume care mult spamintasa toata lumea. Unul de o parte si altul de alta.

facu o coliba pe groapa si mai pusa pe lemne niste boji. de la saizaci de ani in sus si mai facu pozivuri la toata casa unde ieste om. ca ieu sint batrin. Intr-o zi. or porci sarbatici sa-i prinda lovgii. Auzind lumea asa zacon rau si greu. esti tinar. decit gelatu pe tine. facu un asternut bun si mai sa gindi. sa-1 tina pitulat. or muiere batrina. Sa gindi iel plingind ce sa faca? Lo o sapa in mina si pleca pe deal in plimbare pintr-o padure dete de o groapa adinca care erea facuta pentru lupi. pe care fetita le asculta din gura batrinului. la groapa asta sa-1 duca pe tatal lui. sed degeaba. ! Ajunsa saptamina care erea rocu. beura cu suspin mare.urma 1-ai batrini nima n-are nici un cistig . zapada si de toata vremea urita erea buna. risipeste mincarea" Asa spusa birovul ! mergind pe drumuri. Porni pin sat mare plinsuri si ginduri incurcate. avea un tata batrin care crescusa copilu tot din cersie. pe „viezurli cu vulpea". pe: „trei surori la flori". matacina. imparatul si-mi porni prin Atuncea sa spaminta lumea si mai mult. cum sa faca. su-i zisa: taicutul 'meu. Veni poziv din sat roc de-o saptamina sa-si omoare batrinul si sa iveasca in sat cind ingroapa? Porni el cu mare plins si milos cum erea nu indrajnea sa omoare pe tata lui. sa pazeasca stoaca. — Taica. care sa taie cu sabii pe aia care nu-si omoara parintii. su poala la un munte. baiatul sa-si omoare batrinul Si baiatul fa^u si el o minciuna ca vulpea. pe „greierli si furaiga" si alte povesti. fetita si batrinul. asa o rindui bine de ploaia. toata lumea sa spamintasa. Mincara baiatu cu m'oierea. Intii adusa multa tufa di pe jos si o lapada in groapa si pe urma indupleca lemne la ocolu gropii. Baiatul erea mult sarac si ramas de satenii lui. asa: lo el doi iepuri de-ai de casa si un sac. iaca chinezu satului facu on spisac numai de-ai batrini. gindea ca e lucru de gluma. da dupa o saptamina de zile. Baiatu vorbeste plingind si-i zice: cu mine sa te pitul. ca s-a schimba Baiatul avea o micu^a de fetita pe care batrinul o crescusa tot pe brata si batrinu-i povestea povesti fetitii. ca trag nadejde. batrinii fac mare troscuri. „vulpia sireata" si multe si marunte. si coceni. nu poate sa lucre. vorbi cu tat3-su si zisa: sate si orase taiara gogea. sa sa iveasca patru gelati dobrovolti. nima sa omoare batrinu lui ! DupS ce vazu imparatu ca nima nu omoara. paie. „vesalia pescarului". Colo intr-un sat. nu indrajnea nima sa omoare. de adusa o oala mare de pamint si niste troci de apa. pnA sacu jos ling! un gros de lema. pana se va schimba asta zacon. Asa crescu fettta pe bratale batrinului ca ia mult mi-1 voia pe si pa geiuachi deda al ei. mora sa-si omoare toata casa pe batrinii ei. Baiatu porni sa faca o proba ca pentru tata-su. mai — Tata. aide bine tu pe mine. Sa ivira dobrovolti. 246 . le dete si odobrene. pana la-ncaltatura si imbracatura. Baiatu sa gindi mult aici in padure. ai auzit cum ie rindu 1-ai batrini? Da tat§- da de tine imi pare rau ca asta zacon. Mai adusa baiatu si cu saci. plingind. gelati. Da-n oala trebuie sa se spurce tata-su da din troci sa bea apa. taie iepuri si-i pusa-n car plini de singe. — Tata. mincara ei cu plins mare. le lega cu ni§te curpin de virfuri. or trii orase. erea un baiat cuminte si milos. socace si batind barabanul. care au peste 60 de ani. intoarsa zaconu si cerea la zece sate.

unde virtopu. Ajunsa baiatul acasa. iar trebuie sa ia ceva. Lo ca de rindu al dintii si sa dusa iar acolo si porni sa-i povesteasca lu tata-su visu ce 1-a visat. pusa in gura triiistii. Baiatul lo riza de camase. spusa cum ie rindu. 1-am adus. cremenea si mai lo si un toporas si pleca cu tata-su. care eria pus intr-un ciob. stele luminoasa si ajunsara pina la groapa. Iaca baiatu sa sprimi cu mincare mai multa si pale spalate sa-1 premeneasca pe tata-su. minca cu baiatul de cina in groapa. De cind 1-a pitulat „un somoldoc de negreata 247 . da bas cind sa baiat. Iesira din sat afara. sa culca cu tata-su si durmira amindoi o noapte. da acolo apa clocoteste. Dimineata de noapte. stringindu-1 „tata. dubari carpinu al nodoros care-1 facusa ca o scara si baiatu binisor. Cind arata baiatu sacu. Pusa toalili in traista trocili ale goale si pleca acasa. tuna linga groapa. isi face ris de fete mari. pentru ca sa nu cada vro ala. de neveste. desfScu otira margina. cam pi la chindie soarek apusa. 1-am loat in sac. rupsa un tiv. iar trasa la loc. am alanta. iar daca nu credeti iote sacu cu care 1-am adus. Veni iar saptamina. aprinsa un tiv de camasa. Baiatul fursi gardu pinga groapa. porni batrinul sa scapere cu amaariul in cremene. ca sufla cu gura si rasfira toata negreata si ramine iar lumina la gura lui". Iesira la ce insara. Intilneste pe buna dimineata nu i-a dat da 1-a si intrebat: „de unde vii asa de noapte?" „La invinat am fost. I-am legat si o piatra de mijloc si 1-am lapadat in virtop. pujin mersara. nici tuie in sat iote o famie sa duce cu ulcioru la apa. dupa iarba si muguri de iepuri". Sa-mplini o saptamina. iasca. Sara insara. tata". si troci goale mi-1 : pupa pe ta-su si iesea sus. ca nu e nici o lege mai rea decit turcu.Dupa si pleca. cind da cind veni un nou zacon porni toate berecheturli pamint cum a fost. VSzu baiatu ca sa lumineaza. sa-i duca lui tata-su. porni sa taie cu toporu niste maracini si ingradi groapa la ocol. — Taica. iote cum ie plin de singe". batrinu sa opri si zisa: uitat lo pe tat-su amnaru. Tata-su raspunsa oftind si inchinindu-sa. toate imi trebuie ca sa scapar foe pc viata mi-a trebuit. s-a dus indarat. iaca pornira prin casi sa cate sa vada care si-a omorit batrinii. cind ajunsa la casa baiatului el spusa asa: „pe tatal meu 1-am ingropat de mult. vaduve si famii sarace: „aici la noi cit ne-o tine imparatia turcului multe avem sa mai patim si sa vedem". BStrinu toata noaptea povestea la baiat. loa toale imoasa. colia la vale de sat. toporu si pleca plingind la tata-su. baiatu lo traista cu mincare si niste troci de apa. visa niste visa grele visa cam tot un vis: gata sa tuie la el in gura. Ajunsa la groapa. iasca. rupsa vo citeva mini de iarba. iaca baiatul poarta maidanului. in groapa sa-1 manince pe tata-su. linga groapa si baiatul slobozi o scara de lemn in groapa jos. Trecu o saptamina de cind 1-a pitulat pe tat-su. lup. incepu intii baiatul sa cuboare pe scara da si batrinul dupa baiat mereu jos pina la fundu gropii ajunsara. Sezu cu tata-su jos. Facu o lumina si asternu in groapa. marginili. Baiatul mi-1 lo in girga pe ta-su si mi-1 dusa pina la groapa. ca iaca batrinu nu mai putu sa mearga. Sa-ntoarsa baiatul in casa lo amnariu. pleca acasa plingind. il unsa cu untura si aprinsa tivu cu iasca. de-ti eria scirba sa te uiti la iel. da aci pe loc sa face tata-su. lumea Da si la Erea o lumina de luna. sa scoala baiatu. si cind s-a-ntors. vazura sacu numai singe. sanin. or altceva. Dimineata baiatul sa scula mai de noapte. e rod pe nu mai pe tata-su. facu luminS mica.

plecara gelatii pin sate si orase. taica. spusa cum e rindu acuma. n-avu imparatul ce sa faca. iar de-o saptamina si pleca la tat-su pe drum plingind. scoasa ce avu in traista. taica. dete maracinii otira la o parte. nici sa cumperi. Tata-su iar zisa: ii inima buna. da imparatu scoasa aim zacon si zice asa „toata casa.si Tata. Aiincara amindoi de cina. tot omu care e stapin in casa. iepuri de casa o mai insela pe foamete. cred ca o sa gasesti. facusi iar lumina. Batrinu cazu pe ginduri. la fundu gropii ?i facu el — — Nu e. scoasa un zacon nou si mi-1 trimiasa iar in lume. tu ai scapat de moarte. ramasatoatalumealafoamete". tata. Nu eria nici saminta de griu. carne de iepuri de casa. Baiatul vazu ca acum e rindu lui sa-1 taie gelatii. nici ai bogap. iar birovu spune: „tot natu sa aduca la !" opstina bucatele. capre. Ajunsa la padure unde erea groapa. facu iar cu amnariu cremenii iasca. pe drumuri. Sa dam la dirjava. fierti. si-adusa aminte ca boabe risipite de bucate nu poti sa gasesti nici unde decit in misina de sociti. Lumea minca mai mult crimpei goi. Bietu baiat adasta moartea. taica. de porumb. Iote cum bucate nu e. — Rau. umbla si gasi o misina de sociti. pleca pe cimp. or copti. ala vis e moartea mia. Multi ani trecura asa nacajind lumea. — „Taica. ia sacu cu tine si cata. Auzind baiatul ce-1 invata tata-su. foametea e si mai mare. cind eria cioban a vazut pe unde a pazit oile. lo un sac si-o sapa. pana jos. o lumina in ciobu lui de untura si cu tivu de la camase aprinsara. Bogatasii n-au nici ei. Baiatul vorbea plingind si spunind: Taci. nu e sa cumperi bob de nimica. tata. or in furnigari. mai mult minca peste. pusa toale spalate si mincare. de nici care sa semene lumea in pamint. pina cind o sa fie asa imparatie pustie Baiatul desfacu traista de la sele. vaci. cata misini pe cimp si furnigari. cind o desfacu. n-au la piat. sa gindi sa se pitule cu tata-su in groapa ca n-are scapare. !" care nu da pleaca gelatii pin sat Toata lumea inebunisa de gindu ca pe niciun chip nu gaseai bob defel sa cumperi. vad eu de tine. socace. porni intii pe-ai bogati sa-i taie. n-avea bucate. care nu dam ni sa duce capu. Trecu vo citeva saptamini de zile. or toata casa sa dea cite cinspe ocale de boabe de porumb si zece chile de griu. nici unde. or de sacara la dirjava de saminta. da nu §tii ca acuma e §i mai rau. aicea-n groapa ca lupii saibatici. ce faci? ! nu stiu — : — 248 . asa zacon a facut. sa ?tii ca zaconul Da iar tu sufla §i in negureata al turcesc. Iote baiatu sa sprimea. da batrinu sa vaita ca i s-a urit de atitia ani ^ezind. moartea ta. asa cum a zis imparatul Nima n-a adus bob a lu Dumnezau c5 n-are nima. slobozi carpinu cu un cap in groapa si binisor sa slobozi din creaca-n creaca. gasi a — Tata. cai. batrinul. Birovu a trecut pin sat cu barabanu la git si ne-a spus tot. Atunci batrinu spusa la baiat: Du-te. unde a adunat furnigile si sociti saminta. In satu la baiat iar lo birovu barabanu la git si pleca pin sat. sa sa duca la tata-su. Care a avut peste. : striga: stau in apsa pentru dusmanu de turc. Da care sa-i aduca de mincare lu tata-su? Sa dusa iar la tatasu. or linte. omora si cite-o pasare pe une putea. stapinul ca§ii sa dea cite 15 ocale de boabe de porumb or 10 ocale de boabe de griu or sacara. Mai trecu iar o saptamina. seceta e mare. zisa tata-su. care nu da bucate la turc. Lo traista. si spunea asa „a venit vorba de la imparatu si spune. sa pilnsa iar.

tori. daca o fi pe uneva ramas vunu. adunind iel boabe de griu si porumb. Trasa caruta la baiat inaintea la casa satului. mi-1 pupa. slobodno sa fie cu noi aicea. gindi el ca vine sa-1 taie cu sabia. il adusa acasa. mare saracie Da baiatul cind vazu pe chinezu cu vo cinci-sasa voinici. nici nu 1-ai cumparat. acolo sa cat boabe cit de purine. te nagradesc. sa baga cu voinicii in opstina. Mult am gresit de am el omorit pe ai batrini.! ! mina de boabe de porumb si si otira de griu. sa nu sa mai omoare batrinii. numai sa-mi pastrez capul. sa-1 vada pe baiatul care a adus boabe de griu asa de frumoasa. Da-mparatul il vede ca e frica si-i spune: N-ai sa dare. Mearsa gogea zile pana ajunsa in satu la baiat. altu citeva boabe. zisa la baiat. Cind ajunsa griul la imparatul. te dubor de la sa spui cum e rindu la griu. trebuie sa vedem de ca ei stiu mai bine decit noi. mult sa mira de ale boabe zdravene si frumoasa Da altu a adus o mina. padure de prins Imparatul. care n-a dat neam. ca el are griu. Baiatul. mi-1 spala oriraj mi-1 usca. asa ca pana sara umplu sacu de blocuc. Chinezu mi-1 trimeasa la imparatu de ciuda. pe cimp adunind. zece ani incherbati e de cind 1-am lupi. Dupa ce-1 sapala si-1 usca il pusa intr-o traista mi-1 cintari. injuga doi cai la o caruta si pleca la drum. zisa ! ! ! ! ! la baiat: — Am dat si venit sa te vad ce om or e?ti. ca daca spune ca 1-a invatat tata-su o sa fie de vina. altii citeva boabe mincate si sparte de gargarita. Sa ciudi si chinezu de asa boabe de griu frumoasa. sa-ti sa-mi spui de unde ai loat ai dau nagrada pentru griul ce ai cumparat asa boabe de griu frumoasa. Da imparatu. Lo imparatul vro citiva voinici. De astazi sa pierde asta zacon. Multa moarte de om facura gelatii prin lume. tatal intr-o groapa meu e viu. sa vada unde e pitulat batrinul Sa pusara in caruta si plecara in padure. neam. porni sa plinga si sa tremure de frica. numai sa scape. Baiatul tuna in ginduri. ca nu e nici unde bucate. si sa-i spuna la imparat. asta e iscoala ta a mare. iti prostesc toate elea. cind 1-auzi pe baiat. ca eu stiu ca n-ai in ambar. asa facu baiatu vo saptamina de zile. ei sint mai intalepti. de ce nu 1-a omorit asa cum a spus zaconu. Cind tunara in padure s-apropiara de groapa lupilor. Imparatul sa mira si zisa intristat: — Asa — o fi. te spaminti. — fie numai Iara sa resi baiatul. mi-1 lo in braja. a fost 10 ocale de boabe. de sociti or furnigari. imparatul porni vorba cu chinezu si intreba de baiat? Sa mearga iel sa vada unde traieste baiatul sa-1 podariasca imparatul pentru cele 10 ocale de griu Si sa mai spuna baiatul de unde a loat boabele de griu Cind sa dusa imparatul cu chinezu la casa baiatului. da ca baiatul nima Sa resi imparatul sa piece. fura 10 ocale de boabe de griu. da si pe imparatu cu sabia tirais dupa el. de bucate. or sa-ti fie frica. casa saraca. baiatul desfacu maracinii si pusa un lemn de carpin cu niste 249 . vesel. vazu un bordei de nuiele lipit cu pamint si cutrupit cu trestie. si sa ruga de baiat sa mearga cu imparatul si chinezu. cind auzi mult sa slobozi cind auzi pe imparat si-i zisa: — Cistite pitulat in imparate. da altii au adus cite otira. da veni rindu sa dea si baiatul Cind mi-1 dusa in sat cu traista dete-n mina la chinez si-1 cintari. Daca e viu batrinul tau. Tremura de frica ca n-are o minciuna sa scape. tot ce-ai facut. ca ce-o fi tata mi-a spus mie sa ma due pe cimp sa cat misina. Dete mina baiatul cu toti si cu imparatu. Pusa in sac si pleca sa cate alta misina in aia gasi otira griu si porumb.

trebuie sa lorn invatatura de la ai batrini". fac o gaura-n balta. cu toata a lui familie. Mergind pe drum. s-a momit un iepure si a jupuit tot pomii. de pe scara striga la tata-su cu un glas milos: Tat'. trecu roata piste git si calu mi-1 lovi cu picioru si muri deloc. sperie broastele si cotrobaie in balta cu bita. ca vreau s-o use sa puie lumea sa se araneasca. porni sa spuna la imparatita da ii veni o mill de gradina cu pomi si zisa: — Sa mergem sa vedem gradina cum i-o fi jupuit iepurii pomii Imparatul dete vorba la doi voinici sa sprimeasca caicu. sa injuge calu al pistrit si sa sui imparatul cu imparatita in caic si plecara sa vada basteaua cu pomi. pe grinda de caprin. aide iesi afara. peri. ca in gradina lui. frate Stane? porumb 250 . da unu pe mai. te vinde. ca sa-i mai treaca de urit. da cine te §tie. Mult sa minima imparatul. tu mie mi-ai lungit zilili. mi-1 ingropa ca pe toata lumea in pamint. mereu. da batrinu ramasa in casa lui. Sta pe margine de balta. — . zaconu s-a schimbat. ca-ti intra o negreata in gura si eu o suflam cu gura mea de spargeam negureata si raminea iar lumina. Lumina aia sint eu cu invatatura ce ti-am dat sa aduni griu din misina si furnigari.' De-aci imparatul iar sa dusa in Stambol. cu voinicii si cu imparatul. Plecara toti in sat. Atunci batrinu! zisa baiatului: Iote. „ca noi tinereta. Un drac ce trecea tocmai pe aci. cind s-o ia in vale sa imparu lu imparatu ca un iepure sede intre spitele la roata si imparatul sa dete cam in dunga sa vada bine iepur'li si cade sub roata carutii. Stan lenesu ia bita in mina si pleaca la balta. tat'. unde avea meri. Toata ziulica dormea n-avea timp de vreo lucrare. tu sa nu mai stai pitulat in pamint ingropat Iote a venit si imparatul sa te vada cum ti-am pastrat capul Baiatul il lo pe tat-su in girga si mereu.: ! ! ! noduri pe el. ramasa baiatul nagradit de imparatul cu o suma de bani. iaca visaza imparatul. gutui si altii. din craca-n creaca. sa scubari baiatu mereu jos. Intr-o zi de vara. copilu meu. De-atunci a ramas vorba: „Cine nu te stie. — — Ce lucrezi aci. de atita groapa de lupi si cit poate omul sa-ndure dintr-o prostie. casca. Cu vorba mea si cu mintea ta. Cind sa pomeni imparatul din somn. Mi-1 lo imparatita mi-1 pusa de aci in caic mi-1 dusa pe mare acasa. de pujea pamintul sub el. Trecu otira vreme. visu care de multe ori 1-ai visat. mort de plictiseala. facu baiatu in sat o veselie. te ! — cumpara" ! STAN LENESU A fost un om tare lenes. cu un cap in groapa. sa vezi lumea iara. pina ce-1 scoasa pe tata-su la lumina lu Dumnezeu afara Cind iesi batrinu dete mina cu chinezu. da si io tie Imparatu dete vorba in toata tara sa nu mai sa omoare nici un batrin. il vazu si-1 si intreba Uite. cind la un pripor.

lasa-ne bre sa traim si noi ca n-o vreo procopseala pentru tine daca ne seci balta. sa se suie un drac la Stan la marginea baljii si sa se lupte cu el. Dar mai Iarta-ne si si ! Puiul de drac se sperie. Eu am porunca trebuie s-o due la bun sfirsit ca orice ostean al lui Dumnezeu. scapa ca prin urechile acului cu viata. Frate Stane. se dadu in fundul balfii si povesti tartorelui iadului patania cu bitu lui Stan eel lenes. mutati-va in alta balta. — Sa ne luam la intrecere. ce ne facem fara balta Asteapta otira sa merg sa-i spun si tartorelui iadului ca altfel ma frige de viu in cazan. cu adevarat copilul tau e mai iute la fuga decit mine Ce ne facem. fugi dupa el si daca-1 prinzi va las balta sa va brosDracu fugi dupa el tufis. Dracul ppa ca din gura de sarpe. — Iesi impieli|atul asta si zise: — Nana Stane. — Hai. daca esti al dracului. Stan se aseza de lene cu picioarele in balta si da-i cu bita scormonind in apa la — ! — — ! ! ! ! intimplare. tu vrei sa ne pierdem urma din balta? Sa ramiie adincurilor? Iti dam ce vrei numai arunca bitu ala — Nu se poate. de se prapadi prin maracini si nu prinsa iepurele. — Atunci. ca nu-i place prea mult zapuc. — Nu e cu putinta. Se-ntoarsa ostenit la Stan si-i grai. de se clatina talpa iadului Trimise atunci la Stan un drac mare si bine legat la oase si la sale. si sari Plecara ei sa urce un deal. Stan. — Nu se poate V-am mai spus-o o data. daca-i asa. hai sa ne luptam doboara pe ha ha ha ce-mi auzira urechile. raspunse Stan. si tainele Stane. ca n-am unde sa infig plugul sa-mi ! aranesc copiii. sa te intreci cu copilul meu eel mai mic. eu sint pus aici sa sec balta. negru ca smoala cu ochii stralucitori ca doi carbuni aprinsi. dar abia cind veni Stan la gura vizuinii si striga la urs sa-1 ierte. zise tartorele ingrijorat. intra citiva pasi si ursul il lua in brate de-i frinse oasele. zise Stan lenesu — Cum? zise dracul. Eu cu destiu-al mic va trintesc Sa luptati voi intii cu fiul meu. copilul meu. Stan rostogoli un bolovan pe coasta un iepure speriat prin caiti cit vreti ! — Uite. intii si-ntii. Dintre papuris si trestii scoase capul un diavol urit. Bine. in alta fi ! tara. abia tragindu-si sufletul: Bre. care doarme de caldura intr-o vizuina. Cine fuge mai repede. taiculita. care o sa le usuce balta Daca este asa. Cind 251 . treaba voastra. Hai sa facem pace. ! — nu ne saca balta ca ne mor copiii pe fund fara apa. mie imi trebuie balta. apele fara noi blestemat. Stane. Stane. eu am venit la tine pentru impacare. ! — — Ha ! La lupta dreapta Care pe care-1 ! ! ! toti. ne lasa Stan saraci Ne ia balta M-a intrecut copilul lui la fuga Bine.! ! ! — Doamne. ala cistiga. hai sa ne luptam. Merse dracul la vizuina. Se duse puiul de drac la stapinul diavolilor si se plinse: Tata. cum il vazu ii dete cu bitu-n cap. de aia te-am hranit eu cu boraci si vircolaci ca sa te intreaca un Stan zis lene§u? Las' ca-ji arat eu fie Si-i trase o scarmaneala buna.

Te leg cu o fringhie de mine si sa mergem ne 252 . ca Stan e lenes si prost. — Trebuie sa ma ! — ! si sa plinga. Destul. asa ca s-o cutrop cu piele de drac. zise catre adunarea cu adevarat Stan lenesu ne pierde urma de pe fata pamintului. asa am fost eu blestemat sa ma lupt cu voi si sa va jupoi de vii. bre. cu noi de te impiedici de noi si nu ne dai pace sa traim si noi cum om putea in balta. bre tartore. balta si-mi pierde neamul. uite. am dat de mare necaz. prind bine la cei ce n-au. §i vru sa fuga tartorele iadului de blestemul muieresc. Si se gindea ce-o sa faca cu ei? Tartorele iadului. bita lui. frate Stane. Pai de. drace asa impelitat. due eu sa lupt cu el. mai bine tine aici doi saci cu galbeni si hai acasa la tine sa-i ducem. pacatele mele. Hai inapoi sa-i cerem banii. Stan insa nu-1 lasa. sa ca — Ma nu m-as duce — Bine. il lepada de pe spinare cu cei doi saci de aur si se facu nevazut. Se urea in spinarea dracului si zburara ca gindul pina la poarta lui Stan. ajuns in padure dnd locul tau este-n — balta? — Uite. dar daca-i aveti. scoala-te Ce ai. Dracu. ca-mi pling copiii de foame si ma grabesc pomina mare. insa eu am 15sat-o este descutrupita. vad ca nu te tin curelele. cind auzi. Pe toti v-a pacalit. saci imi usca de aur i-am dat zi ii indarat. O vulpe sari de pe cirtog si drept la el. nu ne prapadi de tot si incepu tartorele sa tremure Fratilor. Zis si facut Stan lenesu il intreba cum vrea sa-1 blesteme. sint eu halos dupa banii vostri. ca pe Stan lenesu il apucasera naduselile de zapuc ce era. Si plecara la casa lui Stan din umbra-n umbra. pina il facu lac de singe. — De. tem de el si de bitu ala fermecat sa nu ne mai faca vreo pozna. Ai. lui Ne prapadeste Stan lasa si ne si Doi noi. frate. mie nici ca-mi pasa de razbunam. ca o sa ramiie osul si pielea pe mine. Stane. cu blestem de cruce barbateasca ori femeiasca. Stane. il prinse de coada si da-i si da-i cu un driglete de scarmanat cinepa. ca altfel nu ramine picior de drac Isi lua furca-n dinti si pleca pe sub apa drept la Stan. Ce e cu tine. Asta e casa ta? — — — Nu — — — Asta! — Pai. Stan cu bitu saraceste. Eu in fiecare fur cite-o gaina si i-o jumol aici in cringul asta. bine dar de ce e cazuta de un corn si toata N-ai tigla sa o cutropi? — Mare. bre Stane. se opri la o margine de padure sa se hodineasca putin. — si tot ne jupoaie de ne numai cu osu pielea pe Hai Zau Uite. care dormea. vad ca mergi greu. — Bine. care va blestema mai bine ala sa cis- tige. am eu cu ce s-o cutrop. ti-a intrat frica-n oase de la Stan lenesu. cumatra vulpe. — Aoleu. ne luam la intrecere. fugind.! ! se pomeni tartorele dracilor cu fiu-su abia draceasca: tirindu-se. numai blestem muieresc sa n-aud ca ma topesc din calciie. sui-te-n spinarea mea si sa zburam. Stan ramase incrumenit cind se vazu in batatura cu atita banet. Stane.

a plecat la stapin sa-i duca vitele plingind si suspinind dupa sacui si mai ales dupa gingarasul eel frumos. pe cind somnul e mai dulce. un iepuras ramas orfan il vazu trist si speriat si pentru a-i da curaj. Ajuns acasa. prostule? Mi 1-a furat pinul din padure raspunse copilul suspinind. Stan se trezi de cearta lor. ridica o maciuca zicind catre ei: Cind ajunsera — — Cum A-ha ! ! asa ne-a fost vorba. S-a intors el din cale si a pornit-o spre desisuri ca sa ceara pinului gingarasul. ca nici azi n-a mai iesit de frica la lumina zilei. s-a rasucit. mai copile. Sa te duci inapoi si din pamint. pinul crescuse copac mare si inalt. o lua tirais pe vulpe pina la balta de o prapadi. Cind s-a desteptat copilul. Vulpea zicea: Sari tu gardu-ntii Ba sari tu.! ! ! ! linga gard. sa-mi aduci gingarasul. Vazind el ca se lasa seara. iar sacuiul cu gingarasul atirnau sus de tot. Ce sa faca acum. Pasarile ciripeau. 1-a dat argat la stapin de mic mititel. departe peste cres- A — tetul codrilor. Dracul a crezut ca vulpea e vorbita cu Stan sa-i faca de petrecanie si inspaimmtat de Stan. in fiecare zi mi-ai adus legati doi draci si-acum mi-aduci numai unul ? Lasa ca-ti arat eu $i fugi dupa vulpe cu maciuca gata s-o omoare. iar el intra in talpa iadului si se ascunse acolo pentru vecie. unde numai pasarile cerului mai puteau sa zboare. La poalele unui munte. zicindu-i: Scoala-te. pina nu se varsa zorile Bietul copil s-a sucit. din mormint. ca sa doarma gitul boilor? Sa ia gingarasul si sacuiul unui pin verde stolos. O porni iarasi plingind si suspinind. stapinul a inceput sa-1 mustre cu vorbe urite: Unde-i gingarasul. la auda gingarasul de la atirne de creanga umbra carina adormi dus. iar brazii se clatinau de adierea vintului. ca somnul cu moartea frati gemeni s-au nascut iata-ti sacuiul cu merinde si du-te sa pasti boii pe cimpul cu florile. Mergind el asa. zise tartorele se scula Stan din somn de la nucul cu umbra deasa. ! — GINGARASUL fost odata un copil orfan si ce sa faca bunicii lui ca sa-si agoniseasca piinea cea de toate zilele. blestemindu-si soarta si zodia in care s-a nascut. zise plingind. s-a sters la ochi si neavind ce face a plecat cu vitele stapinului la pasune. ca sa-si incheie somnul eel linistit si sa nu se cu merinde si sa-i dulce intrerupt de catre stapin. care purta sunetul gingarasului haaat. s-a oprit cu plavanii flaminzi sa-i pasca. ridica labufele zicindu-i: — — — — Am ! 253 . Noaptea era neagra ca-ti dadeai cu degetele-n ochi. auzi ? sa ma due. izvoarele murmurau. sarmanul de el Mai intii stapinul 1-a sculat dis-de-dimineata indata ce ziua si-a aratat fa$a. ca altfel te vind lupilor din padure sa te manince de viu. pe o pajiste frumoasa cu flori.

vreau sa te rog. indoaie-ti cetina-n jos. o data. — Nu — Bineee sa te tai ! te ti-1 ! mai rog. sa arda tot. dar copacul isi Atunci baiatul lua iepurele jos cu radacini adinci nu se teme de furtuna ! si se duse la lemnar sa-i ceara baltia. Gingarasul mi-o cinta §i-o sa-mi cinte el domol. ce i se parea ca da mina cu cerul. parca sintem frati. Cind au ajuns la tulpina pinului. Iar focul i-a raspuns: Mai baiete. stol Copilul auzind asemenea cuvinte. Sa-mi iau gingaras frumos Nu-ti dau nici un gingaras Pofta-n cui tu sa ti-o pui. cum ca fratele nostru-i codru saracul ? El ne-a pnut si lungit veacul ! — — — — ! — — 254 . visindu-se iarasi cu gingarasul la gitul vitelor si cu stapinul voios_ Dupa ce s-au revarsat zorile. Unde ai leganatul viselor frumoase. ca noaptea pamintul. focule. niste veverite n-au de lucru si tot certindu-se pe un simbure de nuca. Privi spre virful pinului. ceru poruncitor gingarasul: ! — Pinule. am sa merg la lemnar sa-i cer baltia si am — acolo. apoi. cazu nuca pe nasul copilului si astfel se scula speriat din ! — Mai — — copile.: ! ! ! : ! ! ! plecat in toiul nopfii? Sa cer pinului gingarasul ca ma omoara stapinul Biiine eu am sa te due la pin. Asa adormi el cu iepurasul la tulpina pinului. ca nu-mi pasa de un tine ca tine S-a dus apoi la foe si i-a zis Focule. apele si codrii toti dorm. Mai bine la ziua sa-i ceara gingarasul. numai gingarasul sa-1 due stapinului. tu esti tare nemintos. sa mergi cu mine sa arzi coada de la baltie. iepurasul 1-a sfatuit sa lase pinul sa doarma. zise Pinule. ca e copac verde-n floare si de lemne verzi mi se rupe coada de lemn uscat si pot fi blestemata caci: Copacul cind cade. ciulind din cind in cind. Cind uitata — Baltie. ramura verde nu se mai vede. Fa ce baltia poftesti. Si 1-a luat pe copil iepurasul de minuta ducindu-se intr-acolo de unde iepurasul auzea ecoul gingarasului leganat de vint. totuna de tri§ti si necajiti. — — ! Gingarasul este-al meu Daruit de Dumnezeu $i cind vintul mi-o batea. ca nu vrea sa taie pinul care mi-a furat gingarasul. frumosule. Du-te. adunindu-si puterile. iar suspinul lui s-aude departe Daca-i asa. am sa strig focul sa-ti arda coada. ce nu-ntelegi odata? o sa-ti para rau. sa nu-i tulbure somnul. da-mi gingarasul meu dau. puiule. vino cu mine sa tai pinu sa-mi iau gingarasul — Nu pot. O s-adune pasari. oare tu nu stii ca focul ce se aprinde prin maracini uscap arde si pe cei verzi ? Nu e nimic. Bine tu nu stii de la parintii tai. te rog. urechile.

ca altfel e vai de steaua mea — Ba eu ma due sa chem A — — ! — — Mai bine curg la vale. tu esti tare. ca si riul n-a vrut la rindul lui sa curga-n deal. Cenaiba. care n-a vrut sa mearga sa bea riul din vale sa-1 sece. batrin si lenes care n-a vrut sa mearga sa manince boul. sa te soarba. frate. zama de prune ! ramii atunci flamind si sa te vad cind mi-oi vedea ceafa Dar pina una alta. un vinator voinic. Te vad cu caciula pe cap. hai cu mine in graba: sa bei riul ca sa sece. am sa chem boul sa te bea. stiu ca trebuie sa-i due stapmului gingarasul. ca zadar cinti a jale — Biiineee. sa-ti ramina pietrele si sa plinga vadurile. n-am avut parinti — Sa stii ca daca ard baltia. pe carare. iar baltia s-a temut sa taie pinul din munte ce nu vrea sa-mi dea gingarasul si mi-1 tine pe creanga lui sa-1 legene vintul si sa le cinte codrilor in loc sa stea la gitul boilor stapinului meu. chem vinatorul si-o sa-ti vina el de hac Se grabi si gasi pe o cale. Aaaa ! va sa zica si tu. boule.aicap. sa stinga focul eel — — — — ! Am ! — — ! ! ! ! ! — 255 . coborit intr-o vale. Si a plecat sa cate boul ca sa sece riul Boule. focule. esti impotriva sa chem lupul din padure sa-ti faca pielea ferfelita si sa te manince Suparat a plecat si a gasit lupul: Lupule. ca surdului in de mine. iar omul la teapa lui. care n-a vrut sa mearga sa taie pinul eel blestemat. caci mi-a furat gingarasul si-1 tine atirnat pe o creanga sa-1 legene vintul sa cinte codrilor si cerbilor. hai sa impusti un lup riios. Foe dupa foe vine.doar n-ai cumva pasat Sa stii situ ca apatrebuie sa vie la matca ei. — Ma tincule. vede Muma Padurii. Mai baietele. hai cu mine-n deal sa stingi focul ca n-a vrut sa mearga sa arda coada la baltie. sa te sting focul. Vinatorule. iar boul n-a vrut nici el sa bea riul sa-1 sece dintr-o sorbitura. fiindca nu am asa putere. care n-a vrut sa curga-n deal sa stinga focul. Unde ai vazut tu vale cu riu sa curga in deal ? Nu stiu. riule. ca n-a vrut sa curga din vale-n deal sa stinga focul. fiindca asa este: sa strig riul am minte ca focu ce nu te supara. care n-a vrut sa taie pinul eel blestemat ce mi-a furat gingarasul eel frumos si care a ramas alinat sus pe o creanga. pe dnd asa ard pe si-mi face lemne loc innabusit si si — O sa-ti para rau. Nu pot. tu sa-nveti una buna de la foe si sa tii nicicum sa-1 zgindari. daca nu-ti ii ! vad ca m-ai oprit din este mila cale. tu esti mare. uscate. a pus mina pilnie la gura si a strigat: Vale cu apa curgatoare. ca sint batrin si-mi stric si dintii ce-i mai am Nu vezi ca am napirlit si imbatrinit. incit si soriceii se joaca pe spinarea mea Of ce lume. Iar focul si el e vinovat sa stii ca n-a vrut sa arda coada baltiei. care n-a vrut nici el sa arda coada de la baltie. de semeni a barbat. ajuta-ma pe mine ca sint mic si plapind. iar pe mine stapinul m-a alungat din vina lui si zbenguiesc zadarnic pe aici. vine de prapadesc pamintul cu nimanui rau nu fac. cu cap cu demintele. ai sa vezi ca am sa ma due de o sa te prapadesc pe vecie. Nici eu nu pot sa sec riul.! ! ! — Nu stiu. mai bine beau apa de izvor ca e mai limpede. hai cu mine sa mininci boul. iar raul dupa rau ! valea sa te stinga.

iar pe mine gindurile si nu-i e de vreun folos. iar focul pierdea si ! — — — — ! ! — ! hac ! — Ahaaaa nici tu nu ma ajuti Stai. ia-1 de unde nu-i? Se gindesc fi luat oul ? Azi asa. parca cine stie ce n-a vrut nici el. in zadar il cati Copilul. Am sa chem mifa sa te mince de viu. Si miniat peste fire. boul n-a voit sa bea riul. fiindca n-a vrut sa mearga sa-1 impuste pe lup. Iar baltia sa stii ca nici ea n-a vnit sa taie pinul din tulpina. care aveau o gaina casa lor. ce 1-am atirnat pe creanga. MOSUL. cu-ncetul odgonul de la corabie. iar copilul si-a dezlegat gingarasul de pe ramura si-a plecat bucuros cu iepurasul zburdind de bucurie sa-1 dea stapinului. miine asa. desi cinta mult milos Nu pot nu pot i-a raspuns vinatorul. lupul speriat si schiop dupa bou. Gaina a inceput sa oua. vinatorul are tinte pe talpa si-mi striveste coada. Degeaba. boul alerga dupS riu cu gura cascata sa-1 bea dintr-o sorbitura. draga mea. Nu pot. zise socitele. Si-a pilit limba. frumusico. ouale nu erau nicaieri 256 . minca-1-as de purcelas topa. vinatorul cu pusca la ochi dupa lup. ca asa-ti trebuie ciul sa fii toata viata si mincinos. sint nacajit mica si Soricelul daca vazu ca gluma pisicii poate aduce moartea soarecilor. iar baltia vazind ca din gluma s-a facut cearta fugi si ea in soricel ! jural pinului gata sa-1 taie. Daca nu vrei sa stii ca merg sa chem socitele sa vina sa-ti roada urechile sa ramii ciul. iar cu un voinic asa fricos. dupa ! Pisica ce tot lingind pila. iar pinul n-a vrut sa dezlege gingarasul de creanga de sus si sa mi-1 dea sa-1 due stapinului Sta vezi atirnat si-1 bate ziua toate vinturile.! ! ! ! ! ! si mai si putea sa arda coada de la baltie. baltia n-a vrut sa taie pinul si pinul n-a vrut sa-mi dea gingarasul. Mai bine vinez un pui de iepure. — Sa dea domnul. fa-te ca te joci cu el n-apuca sa mai rosteasca inca o vorba ca pisica flaminda precum era zise: — Unde-i acel ingeras. merse la moara sa cheme socitele zicindu-i: Soricelule. §i s-a speriat pinul. ca s-o zvirle valurile pe mal. sa te duci la: ! ! si podul cu slanina ca-ti vin eu de $i — mea — De ce? — "Ti -3111 gasit un soricel sa-1 maninci de mititel. BABA SI GAlNA la A fost odata un mos si o baba. ca soarecele a mincat anafora si s-a facut liliac. decit sa umblu dupa piei de lup napirlite. a inceput sa tremure si-a aplecat virful. riul n-a vrut sa curga la deal sa stinga focul. riul se-ntoarse de-a-ndoaselea dupa foe. imi pare rau. nu e de glumit Mai bine vin la moara Sa rod sacul cu faina pacatos. Cind mosul si ei si socotesc. cine sa baba se dusera sa ia oul. focul speriat dupa coada baltiei s-o prefaca-n scrum. gasi mita pindind la un musuroi: Pisicujo. tu care esti in stare sa rozi incetul. jiganie spurcata. iugi dupa vinator. hai cu mine la vinator sa-i minci urechile. |opa. in fuga mare. focul n-a vrut sa arda coada baltiei. iar lupul n-a voit sa mince boul.

mai de-a vedea ce-o mai fi. care ramasese gind ei. oule? Oul ii raspunse: — Ia. Cocosul sare de pe soba si-1 ciuguleste in cap. Oul o ia din nou la goana. oule. sa te ascunzi in apa din lighean. asa ca nici n-a mai dat pe acasa de atunci. dar tapul da cu capul in hot si-1 doboara. mosule. ca si gaina care-I ouase. Tu. Pisica din cuptorul il cu cenusa a sa se spele-n ligheanul cu apa cu cenusa-n ochi. care-i intreba: Unde ii te duci. Hotul merge apuca de nas. Casa este a unui hot. fiindca el mergea in capul tuturor. Hotul vrea sa {asa afara. pisica. duci. hai tu cu mine ! Si plecara amindoi mai departe si cu alergatura. Tu. sa sariti toti pe el — $i iata ca tocmai veni hotul ! El vrea sa faca focul. Pisica-i intreba: ii ajunse — Un' te duci tu. Mer- — Unde ii Oul — Ia. sa te ascunzi in butoara. cu alaiul asta dupa tine? toti cinci. S-a asezat mosul la pinda si cind vede ca oul o ia la goana catre marginea satului. Tu. Veni mosul dupa ei si-i gasi. sui-te sus pe soba. oule? oul. Intrara inauntru. Racul il intreaba: Un' te duci. hai si Si plecara mai departe citestrei. sare pe geam si fuge de frica. Tu. daca n-or mai fi traind ?i azi. ajunsera la o casa. Cind vine hotul. sa stea la pinda. — Unde te mai departe. fiindca era nazdravan. sarit pe hot de 1-a zgiriat si i-a dat si racul 257 . sa te ascunzi in soba. te duci. ramase mult in urma. papule. Cind il — — Oul ii — raspunde: si Iacata la bine. si mosul dupa el pina ce-1 prinde. In drum se intilnesc cu o pisica. sa te ascunzi intre usi. Se dusera acasa la mosu si de atunci mosu si baba au trait bine. Soarecul sare din butoara si-1 zgirie si el. ce mersera prin padure. ! Oul raspunse: — Iaca. ii dete drumul. se intilnesc cu un cocos. oule? raspunse: la bine Hai si tu cu mine ! ! Si plecara acum din urma un tap. racule. Auzind mosul o asa mare minune ca un ou sa vorbeasca. Atunci oul spuse catre ortacii lui: Tu. Mergind ei asa intilnira in cale Tapul il intreba pe ou. In drum se intilneste cu un rac. oule? Oul raspunse: tu cu mine ! — Ia. la bine Hai si tu cu mine $i plecara toti patru cu mosul dupa ei. mai de frica.! ! Ce i-a fost mirarea. Cocosul intreba pe ou: ! iar in urma. si mosul dupa el. zice oul catre mos. pina statura de vorba. la bine. soarecule. dar fuge mare Fuge prinde aproape de o padure. tocmai stringeau bogatiile hotului pe care le dadura mosiilui. la bine $i plecara Hai mai departe si tu cu ! mine ! toti sase Alergind asa ajunsera in padure si dupa ce mersera. Lasa-ma. Atunci hotul se scoala. cocosule. ca-ti voi fi de folos. se gindeste mosul. mosul si se lua si el dupa ei. mosul dupa ei. care obosit de atita Mai departe — se intilnesc cu un soarec.

nuci. vaduva si cu copil. iar sarpele abia lua valea incolacindu-se de durere. ca i sa lumina fata la vederea aurului. pere. Dupa ce a crescut si s-a facut si el gogea mare baietandru de se prindea in ora fetili. o gramada de galbini. ar ei s-a ! Intr-o zi se intoarce el suparat de la joe. Cind il vazu muma-sa sa lesine de bucurie Ce sa faca acuma cu serpele? L-au luat. eu am sa mor. 258 . Au trecut citiva ani si din acel serpe a rasarit un pom de aur. intreba in toata ziulica muierea lui il Muiere. Baiatul sa dusa iar acolo si iar auzi serpele vaitindu-sa. daca-ti povestesc. lasind acuma trei galbini. cite un blid de faina. asta e narocul tau. — Daca nu-mi spui. ca serpele te musca numai cind il calci pe coada. Din nou loa di pe el plocia de piatra si sarpele rasucindu-se se dusa prin tufisuri. fara sa poata urni din loc piatra si cind colo gasi sub pliocie serpele mort. spune-mi si mie de ce pomul asta rodeste galbini. pe copil il batjocoreau firtapi lui finca n-avea tata si muma lui eria vaduva. Du-te. Da in locul de unde plecasa lasa un galben. sa opinti. ca-i venisa vremea si-i ardeau talpile. ca de avuta ce eria ii jucau socitii pe vatra. Muierea.! ! ! TAINA MUIERII fi fost o muiere care ramasa vaduva si cu un copil. pentruca te-ai eu sa-mi tin gura. ii pusa si-n poala camasii si se-ncura pina acasa. care se bucura. a inceput sa cerseasca. Umplu baiatul sinul cu galbini. cind colo. auzi iar un glas ragusit de sarpe. care crestea si rodea galbini. Fuga. da Gheorghe scutura numai galbini. findca eria sarac si intorcindu-sa acasa. de el nu se prindeau si fugeau de el ca dracul de tamiie Odata. teme. Ce eria sa faca. Barbatul dus in lume sa argatasca. nu sint eu muierea ta? tu n-ai credinta in muierea ta cu care cununat. Ti-am spus eu ca serpele ieste narocul tau? sa ma due si miine. Baiatul lua banul si-1 dusa la muma-sa. intr-o padure 1-a ocolit lupii si 1-au mincat cu cal cu tot. baiete. i-au facut o lacra mica. In sat. Alerga si pe-a fuga dete piatra la o parte. Mai incerca Alerga baiatul. Gheorghe. si ai grije sa nu-ti fure hotii banii A treia zi. Lua iel banii si fuga la muma-sa. in loc de poame. sub piatra. da nici saraca Oamenii din sat scuturau toamna din pomi mere. ia sa te uiti si miine ca serpele — ! — Ma este ursoaica ta a buna. Da s-a insurat cu una care nu eria nici bogata. Baiatul sa face mare si-i vine vremea si lui de insurat. Ma Gheorghe. ba de la altul. trebuia sa se capatuiasca si el. 1-au stropit cu apa de busuioc si 1-au ingropat in fata ferestrii linga zidul casii. da la deal de drum auzi un glas: Scapa-ma de la moarte ca-ti dau un galbin Privi el si vazu un sarpe peste care se rostogolise un bolovan. ba de la unu. sintem pierduti M-am belstemat sa nu te — Nu — Mi-e frica sa nu ma muste ! — — Am — — ! ! : — — ! spun nimic — Spune-mi mie ca ! stiu — Stii ce e? Nu-ti spun nici mort. muica. fuga ca-mi curma viata arsinul asta.

da noaptea unul dintre ei zise: — Auzi. cerura ei sa-i primeasca sa conaceasca. vin de la agelic . a avut cincizeci de cai. alerga bucuroasa pe batatura si se mira cum de s-au imbogatit Odata. sa vezi si sa te invat ce sa-i faci. S-a uscat mutul iapa. Da de al meu naroc stii unde este? — — Omul — mergi palme prins spusa: Stiu. sa gindeste cum sa-1 prinda iepuru. sa bolesc si sa ma prapadesc. tree pe acolo doi boieri. Ama intr-o zi de vara omul sarac pazind care ii mina calul in stricaciune. pindariu gasaste calul al chior in stricaciune si-1 mina in sat. — Muiere. muiere. El isi lua lumea-n cap: ! cum isi cheama moartea — Unde pleci. sa scapati de mine o pacatoasa si se culca sa moara. 259 . da al sarac a avut un cal si de oichii amindoi. Atunci pricepu ca muierea n-a fost cinstita si ca de aci inainte nu mai are noroc. mereu. daca-mi spui cum de ati ajuns sa aveti pom de aur imi las boieria si te fac cucoana vestita-n tara. top in partea lanta pinga cal si spaminta calul si s-a dus in stricaciune. facu ce facu si prinsa iepurli de picior. omul ei sa dusa la ea si de mila ei ii spusa taina Atunci muierea isi veni in fire. iaca din balta un iepure. Ea de miloasa ii primi. mereu. narocul tau s-a ingrasat. ca eu sint narocul 1-al bogat om care-i pazasc caii iou. intelege ca nu-ti pot spune. doua. nu-1 tine nici scaunul. tot muiere. da caii bcgatului stau pe loc in balta si pasc ala chior iarba verde. s-a dus si cu cinstea ta. da din iepure sa facu om si cind sa-1 bata pe omul prefacut din iepure zisa: Stai. ca indarat nu s-a mai POVESTE CU UN A fost OM SARAC SI UNU BOGAT un om bogat. sa nu iai dai imprumut si trei sa nu-i spui taina muierii Muicaaa daca bas zici asa am sa ma culc. Sara. Omul o data al sarac intreba norocul: m-am facut. gasi pomul de aur palit si uscat. ca i-a luat norocul muierea si 1-a vindut strainilor. numai doua sa-i tragi. Boli ea o zi. top intr-o parte pinga calul al chior. sezind pitulat in papora pazind calul. sa — nu sa o ia. boli luni. daca vreai sa cu mine. Sa nu-1 bati. Narocul o sa zica mai da-i o data. doi. ca si asa de aci inainte nu mai pomul. Omul al bogat in toata ziua mina caii in balta sa pasca iarba verde. Saracul ce sa faca. boli pina la noua. de la lucru. cind veni omul ei de la tarina. Muierea. drept este sa stiu si eu tu ! tot stii si tu in viata trei lucruri sa nu faci: intii. aci pe loc. ca va fi atunci rau de noi Eu care-mpart si binele si raul cu tine. vazind el cum se paleste muierea lui si sa vaita. intors. Iarba verde pascind toti caii in toata ziua. da tu sa zici asa: o data am dat. poale lungi si minte scurta.! ! ! — — ce Muiere. nu ma bate. ma omule? — Ma due si eu une a dus de aur si am pomul Dus nici muiere. a fost. da si al sarac mina si el calul al chior sa pasca in balta. ii spusa boierului toata taina. sa ! stii si copil de suflet.

260 . — — — — UN OM DE PE LUMEA LANTAj A fost un om nelucrator. da voia sa cam insele. bre. ale grasa daca iai pe vara ie zapuc mare si nu-ti tin la lucru. Cind venea barbatu la batrina si la apa zicea: un dilator de pe la copilu nostru si i-am dat are de toate. Intreba turcoaica: — Dar ce face. Turcu vedea ca a gresit baba lui si mai de graba dupa el cu calu cind vedea lenesu. Cit ceri pe iel ? Saracul a spus cit vrea cumparatoriul si scoate banii si-i da la sarac pe calul al chior. — Dar de uae vii asa de nacajit. De aci inainte a pornit sa sa imbogatasca saracul. decit cere bani de tutun. decit s-a plins ca n-are de tutun bani si i-am dat sa aiba de toata vremea lui. ca o sa fie seceta si iar faci bucate. mai. mai domnule. iaca vine cumparatoriul si intreaba pe saracul: Vinzi calul ? Saracul Vind. unde durmea la umbra si hogea trece la apa cu calu. Da norocul saracului spusa asa: Ai loat bani pe calul al chior. in piat. il indemn io pe el si-ti poate cumpara calul si-ti da bam cit ceri tu. are de toate? — Are de toate decit n-are bani de tutun. Pe urma la astia vorbe norocul spusa saracului: Pe vara pune porumb pe deal ca are sa fie plointe si a sa faci porumb. si du-te piat cere cit vrei tu. da 1-oi fi vazut pe copilu meu? — Pa cum nu 1-am vazut cind sint cu el intr-un pat. Zice omu din gura: — Buna ziua.: ! — De ce mie nu-mi Norocul a spus saracului: — — la calul al chior ajuti da m-ai la saracit si si am rams cu un cal chior. sa duce la o baba de turc bogat. Intr-o zi de vara. Saracul putin zabovi. de anul alalant pune porumb pe vale. sa nu te cunoasca. Bircaia poznariu lu aga la chesao de galbini si-i da ca sa aiba — de lunga vreme. Narocul spune asa: — Vino la piat. ca eu vin cu cumparatoriu. face bine. — Pai vin di pe lumea lanta — Ahaa. sa-i zicem dinsu ca o sa-1 ajunga aga. $i lo calul al chior si cumparatoriul pleca. pai a venit fiinca punga de bani. ca iote turcu — te omoara c-ai facut faina mare. mai turcoaico. Saracul spune: Care-mi da mie bani cit io cer pe calul meu chior ? Nima nu-i da nimic pe el. da ie destulat de tot de la voi. Zice — Ce. Na hainele mele si da-mi pe ale tele. mai la morari: Fugi. da-mi un pahar de apa ca sa beau si sa odinesc catava ca-s mort de ostanit. care a fost acolo? — Mai barbate. du-te si cumpara doua vaci slabe ca de. sa baga iatr-o moara. stai ca sa-i dau si io vrun ban sa-i dai. A.

copilu a murit si 1-a-ngropat in cosere subt ieslea boilor. El i-a spus Cafrinii: Catrino. in Dealu Mare. a luat sacul si a cutrupit vinul risipind faina sa nu se mai vada. vazu ca e pacalit. Dar dinsul se umplea el si sa facea bas ca morariu. 1-am e copilul? ingropat subt ieslea boilor. Da-si aduce amintea de Vlad ca sufere de foame.! : ! : : de faina pe Morariu face de nevoie. Haha. Cind a venit cat ! Vlad. Cind intra in casa vinul cursese tot. ia mai de graba sa-1 ajungi. Scotind vin si-a adus aminte ca este cirnatul pe foe si poate-1 ia te pomeni Grivei A lasat slavina deschisa sa cure vinul si-a dat fuga sa ia cirnatul. Vlad al meu ma omoara cind o vedea Avea un sac de faina. Vlad a dus-o bine fiindca o ajutau parintii. au ramas A Da amindoi. pe la Dar dinsu incaleca calu si mai la opinte ! fugea. tu i-ai dat banii de tutun. ca vedea ca ie in scurt. unde — A murit. cam prostuta si o chema Catrina. voi sa sa duca la baba Babo. sa friga si cirnatul. da ce s-a gindit ea? Pina va fierbe mamaliga. ca baiat sarac n-avea ce sa faca 261 . Iar zicea morariu: Ce bani sint aia. dupa ce a plecat Vlad. Grivei s-a bagat subt patul. I-a venit timpul sa se marite. era si lenesa din cale afara. sau Glad. alerga la moara. ca sa nu mearga pe picioare baiatul nostru. ha. Catrina si cu Vlad. El fiind ! cm la ea in casa. Dupa ce i-au murit parintii. — Iar zicea turcu: — Pazam calu meu calea jumatate ajungea morariu pina 1-ajung de graba. dar eu calul. ai luat banii ? Nu. ca eu sint morari — — Zice turcu ama calu nu — CATRINA A LENE$A fost odata un om si avea o singura fata. Ea se-ncura dupa el sa-1 prinda sa-i ia cirnatul. la plug. Cind mai pe urma si-a adus aminte sa scoata si vin pentru Vlad al ei si a Iasat cirnatul pe foe. In vro zi s-a dus Vlad la lucru. vine Grivei ia cirnatul si fuge cu el pe maidan. babo. ce sa faca saraca de ea? Zice: — Vai de mine. a spalat caldarea si a facut focul sa faca mamaliga. a luat un baiat sarac pe care-1 chema Vlad. degraba e Atunci de graba ostanita. mamaliga vai de ea arsa. Turcu cam burtos. da vinul cura. 1-intreba Unde e dus omu ala? — Nu-1 vezi cum fuge pe coasta. ! Adu banii ca te-am prins. Ea. Cind ajungea aga. da ea dupa el si cum fugea tot rupea din el pina 1-a min- — pe tot. sa vii cu demincarea la mine. ce-ai facut. Cind colo. Da au avut si ei un copil. a intebat-o: — Catrino. S-a maritat. Cit au trait parintii fetii.

Vlade. a umplut-o cu nuci a suit-o-n — Ba. Vladule? Aaa. ca toata viata — 262 Mai nu puteam baga lumina in bordei. il injghebasa si sa caznea sa-1 scoata afara topoarale sa farime paretele si sa scoata carul. da-ne melcisorii. a treia zi.! : A doua. bine ca venisi ca eu nu le mai furseam. fa. iar a mai facut nebuna ceva — Catrino. omule? — Ma muncesc sa arunc nucile-n pod. Si el 1-a intrebat — Ce faci. sa le vinda. Si ea i-a pus in pod. desfaceti o roata pe urma il ! alta.a chinuit-o si a plecat si da peste un barbat. a treia zi tree tigancile. cu oalele — A Vlade. Mai oameni. Iaca. straichini. Da ea ce-a facut? impodobit ogeacul. ma. ce-ai facut. sa nacajea si sa omo- ra degeaba. niste melcisori. iti dam toate oalele. Da pe melcisori dati ? Adu. fa. merge si da car in casa. iar — — ma si Ce faci. facusa piste un pe usa. gardurile pline cu oale. nimica. pe rind injghebati la loc I-au multamit lui Vlad ca n-au spart casa si pleca el mai departe. cu topoarale? Sa faramam paretele. daca dau faina. ii arata: — Ce Uite. dumnezaii matii alba. I-a adus banita. bine ca venisi. da gasii un ulcior si i 1-a aratat. omu lui Dumnezau. rudaresele laiatale cu oale. sint astea. fa. a vazut maidanul. — Ai o banita? — Am. polita si cuiele cu oale si pe urma ce a mai ramas a pus pe gard in pari pina a terminat oalele. la oale si straichini Nu. merge el. ia si nu pot sa bag lumina-n si ei. doua. ca sa scoatem carul. un — — — Ce faceti. cu furca. Si i-au dat. — Cum o sa le arunci. si afara. il inchidea. fa ! 5 dat melcisorii. eu nu gasii copilul. fa. s-a dus sa-1 dezgroape si sa-si vada copilul da n-a nimerit sa sape decit alaturea si a dat pieste un ulcior cu galbeni. Ele au luat banii si au tuns-o. punei-i in pod. ma omule? ma. melcisori i sa-i vedem Catrina le-a adus melcisorii. fratioare. a batut-o. Da Ainjurat-o. Gasi pe unul care facuse un bordei in pamint si tinea an sac deschis. am facut un bordei asa. mai. linguri. cura apa de pe el si nucile nu le putea arunca. il deschidea. n-am dat faina. ulciorul plin cu galbini. fratioare. a zis: — A — — — — — ! ! A — Ei. pe rind.nu asa. lumea Merge el cit merge arunca nuci cu furca-n pod. ca ma omoara Vlad. — a Ma. I-a multamit omul altul. . am — Pe toti. ? — Pe toti ! — in el Aoleu. in bordei si tot asa. — Adu banita. Sara cind a venit Vlad. si iote caznesc s-o bag cu sacul. Bine. mare lucru. Luasa si el a pornit mai departe. nu da toporul incoa' ! A spart in bordei a facut un geam intrat lumina. Ai. si pod. iau. Cind vine sara Vlad.

Vlad a pus cuiul la casa si s-a — — — Eu. altu e schiop. om in casa. a aplecat-o si de citeva ori a bagat-o si a scos-o din bordei. Da peste o nunta. fratii sa duceau pe la ori.! : : A plecat Vlad mai departe. Nuntasii zic: Ei vezi. pe ce sa cunoaste omul al insemnat? Aci pe loc. Vladule. pina s-a obisnuit. Pe vremea din 1-ai batrini vreme de demult. Pai daca nu intra-n casa? Vlad a luat-o de cap. tata. da al de doi. Pe urma dupa ce a mincat a zis Ce sa fac eu sa secer. sa ivi un om. a luat mincare la ea. intii sa secer. nunti. a sarit Stati. Ajunsa acolo. da sa-i taiem picioarele ca sa intre-n casa Da el vazind. Omu pusasa gindu pe-al mic copil sa-1 opreasca la el. aspru la vorba. eu cine sint ? Poate eu nu sint Catrina Pe urma i-a venit lui Vlad mila de ea si i-a dat drumul in casa. 263 . acuma du-te la cimp la secerat. Catrina — Pai Catrina e acasa. Si atuncea a zis: Catrino. cioc Cine e ? ! A durmit si s-a sculat sara. — : Asa la unu ii darui Dumnezau doi copii: al dintii fu chel pe cap. Ce sa fac eu acusi. ori e chior. ce faceti? li taiem picioarili ca sa intre-n casa. bun batrin omul care e insamnat Dumnezeu nu e norocos si bun de Intr-o casa de oameni. nu. Ma due. cam putin invatat si spusa la asta intrebare: Omul al insamnat are samnul asa e chel in cap. vesalii. ama chelu ieria mult neintales. cind sa facu n-avu nici un samn pe el. Ce cati asa — Da-mi. ma due. ori sa maninc? la sa mininc intii. or sa dorm o tira? la — — — — ! ! — — — — — la sa dorm la ! aer curat culcat. Vlade. Atuncea Vlad s-a intors inapoi la Catrina lui. ca o troaca alba in gradina. voiau amindoi la o rnuma si un multe povesti si s-aude vorba de a povestit ca trai. ca cineva. zicea in sinea ei. Vlade. Cind sa intre in bordei mireasa nu putea ca mergea dreapta si sa lovea cu pieptul in usa. bre. bucuros ca a dat peste alti oameni mai prosti ca ea. altu e ciung. s-a culcat. si pornira sa intrebe mosii ai batrini. a zis Dumnezau sa avem si noi om inalt in casa. Catrina e acasa culcata ! tirziu ? ! ea pe urma a zis: Daca s-a culcat Catrina in casa. Ea vine si bate: Cioc. Si — ! POVESTEA LU CHELU CU A TAINII A de la fost doi frati care crescusa aia cind sa insurara. ca eu sint Catrina — Nu frate. dar mireasa mai inalta. Copiii crestea mult bine. ca eria facuta pe masura alor mici. or e facut pe dos din doi frati. de au ramas amindoi pe vecie impreuna. da pe Chelu sa-1 dea ginere in casa. cioc. Ea s-a bucurat. ajunge ginerile cu mireasa bordei: ginerile mai mic.

Da lasa copilu. na. da Chelu nu ere dea in Dumnezeu. ara pina sara. Taina ie fata saraca n-are incotro. sa injure ca nu-i trebuie lui mohvda. Nici la ora-n sat n-o lasa. cind a fugi pin tufa dupa capre. Taina zice lu Chelu sa sa duca cu o troaca la popa sa faca molivda. s-a pierdut in padure si a dat peste el un lup. veni la omu ce avu doi copii si-i ceru un copii. mergea ghebejit numai sa nu-i iese muierea la fintina s-o vada oamenii pe drum. De aia muierea cu om rau petrece ca vulpea in pustiu. sa-i dea de suflet si-i dete pe Chelu. Tufica-ncolo. ca-i zicem noi Tufica. n-avea nima-n sat nacazurile lor.. ca nu-i placea numele. el tine coarnele plugului. lo o fata saraca. lasa fire-ai a dracului copilu si nu mai crede in popi. Taina asa a zis ca un copii are si s-a gresit si cu troaca si botezu lu popa. pina ce ajunsa copilu de vreo trei anisori. sa botezam copilu ca-1 maninca lupu. ieseau aburii. erau inca calde. s-a pus cu oticu pe muiere si a omorit-o in batai: — Na. sa ai grije de copii. — Lasa.: omu In satu ala eria un om cu o muiere. — Bre. sa nu te mai gindesti la Dumnezeu si la pui pe cheltuiala. Tufica-ncoa'. Taina dete furis o troaca de apa la aha muiere. Tufica. Nu-1 lasa sa boteze copilu ca-i eria frica sa nu sa uite popa la ea ca e muiere frumoasa. o chema Taina. Venisa o primavara timpurie. Da de Chelu iar nu s-a ales nimic. Cind a venit muierea din padure. Cind colo. sa-1 faca ienicer. Venira turcii si-1 luara pe baiat la birul singelui. pina la anul crescu acolo un cires mindru. i-a adus in poala opregului oasali bietului Tufica. zisa muierea. nu-1 mai boteza. ii dete Dumnezeu rod si facu un copii. ca intr-o iarna mergind dupa lemne la padure. iar Chelu cu Taina pe deal la arat. ca poate asa i-o fi fost lui scris. i-a povestit cum si fata 264 . Tufica a intrat in tufa. Traiau Taina cu Chelu tare amarit si greu. si spunea ca din oasali lui Tufica a crescut ciresu. Chelule. ea cu vacile de coarne si ara. asa ca ramasa copilu nebotezat si-i zisera Tufica. copiii cind treceau cu vitele vara mincau cirese din ciresu lui Chelu. Chelule. zburau ciocirliile in cer. de doi ani. sa-1 manince-n tufa lupii pentru ca 1-ai botezat fara popa. botezuri. sa dusa la popa. i-a spart burta si 1-a mincat. 1-au incohit lupii si 1-au mincat. Chelu porni sa blastame. in casa lui. cind a crescut fata mai mare. da au uitat de Tufica. care n-aveau copii la tineretea lor ce n-a avut copii. Chelu cum o auzi se minie foe Aaa cum tu inca mai crezi in prostiile popilor si ale balelor ? Se pusa cu oticu pe biata Taina il facu capul dumicat cu oticu si o arunca in tufa s-o manince lupii. Muma-sa plingea si amarita cum eria. Da Chelu fu baiat de insurat si sa-nsura. — ! sa ma ma NEGEL IENICERU Era o fameie vaduva care avea o fata si un baiat: baiatul eria mai mare mai mica. — Chelu-i zice: Cind a vazut Chelu. 51 ia o boala si moare nebotezat copilu. ii facu mohvda si-i pusa numele la copii in molivda Umcea. Sa ducea el cu galetile la apa in marginea satului. Lo oasali copilului si le ingropa in capul locului.

lasa sa prinda si el ceva. iara le aseaza bine frumos si sa raseste sa le pazasca. Intr-o zi. colea in drumul nostru unu a pus ftearali in poteca noastra. iar ei i-a dat bani. Muri muma-sa si pe fata o luara niste unchi si o crescura. s-a dus pe margine la o apa sa prinda peste si mergind pe marginea apei. — Fata s-a zauitat si a vazut. Crescu ea gogea mare. ! POVESTE DESPRE UN PESCAR DUPA PESTE A fost un om care s-a zanimit in toata ziua dupa peste. La mijlocul noptii aude din lemn o gura mare de oameni. fiinca avea un negel in crestetul capului. iar sa duce sa vada ftearali. a murit ea plinge. doar acuma vo prindea. ca in fiecare sara sa-i dea mincare si cite-o fata mare de petrecere. Ala ce a zis stati in loc. cerut el sa-i aduca omul si fata. In sara a de trii. Pescarul s-a gindit s-o prinda. da baiatul a crescut si el mare si a ajuns birnicul imparatului si tara turceasca 1-a trimis in Tara Romaneasca sastringa banii de pe tribut pentru sultan. Cind fu in varsatul zorilor. Da el a tras la o casa de romani. era fratele ei A chemat el pe unchii care au dat-o pe fata sa petreaca impreuna cu ea si le-a spus cine este el. uita-te in capul meu si vezi ca eu am un negel in cap. Yidra ce sa faca? Se duce el acasa si ia o pareche de fteara si le pune in urma vidrei in marginea apii si dimineata pescariul se scoala si sa duce sa vada ftearali ce a prins. vede o vidra iesind afara din apa. Ftearali sa inchisa. — Da frati ai avut ? — Muma spunea ca am avut eu un frate si si si 1-au luat turcii ieniceri si spunea muma ca 1-a chemat Negel. o fi vun sarac. pescarul iara le aseza. sa vii? A — — Pai chinejii satului. prinzind peste. — Da cum a murit ? — Muma a murit. Atunci el si-a dat seama ca despre el era vorba si a zis: Fata. dracii apoi ii spusa 1-al ce besi ! 265 . Cind veni la fteara. omul sa scoala de noapte. a inzestrat-o ca sa se marite in Tara Romaneasca. Da cind a vazut-o el a zis: Amarita asta de ce-o fi venit? Cine te-a trimis. ftearali inchisa. iar el ca ienicer s-a dus la sultan sa-i duca birurile. cind oamenii ajunsa la ftearali. sa duce la fteara pescariului si a ridicat cracu in sus si besi: pirt in fteara.! 1-au luat turcii pe fratele ei sa-1 faca ienicer. Dar in sat nu eria nima. ce a prins si vazu iara ftearali inchisa. — Tata ai? — N-am tata — Muma ai ? — N-am muma. unu din oameni zisa la ailanti asa: — Stati ca. Da oamenii ce a stat in loc. n-are incotro. ei nu m-au lasat. Fata s-a dus. omul sa raseste. fata. sa sa araneasca si el. omul sa sui intr-un lemn stolos si pazaste ftearali. Oamenii care stau in loc. care-i deschide ftearali Pina acuma de trii ori. In sara alanta. da ea plinge cu hohote. avea insa obiceiul turcesc. Da frati-su avea un negel in cresteru capului. Vorbind ei. venind drept catra ftearali lui. I-a mustrat. zice: — Nu inchidea ftearali omului. top fugisera pin paduri si nima nu-si da fata ! Se gindira ei mosnegii satului s-o dea pe fata aia saraca.

intr-o zi cu soare. da dracul mai adasta sa mai dea o data. iaca iar vin dracii gomoind drept si in catra fteara. Mare pe minte. facu butuc de paducel ftearali. Omul lua ftearali si pleca acasa cu ele. iar Apoi se jurara pe sfinta luna ca se vor purta cu credinta unul fata de altul. de demult un cioban si o ciobanita s-au suit cu oile la munte s-au pierdut unul de altul. Omul ridica odata sus ciumagul. omul sa zica. si sa sui iar sa dusa acasa. nu mai da. de-te o data tare in dracul. Dracul — Da ce sa-mi faca. dete Dumnezeu ca sc-ntilnira. facut Ama sa m-am frearali. io rabd. Mai la urma pastorita mai stelele cerului facliile. Ailanti draci vazura cum il prinsa ftearali pe alesu de picior. ca odata m-am facut Dracul. Dracul zice: Mai da-i o data. ama omul stia. Pusa negru si pleca la reca sa puna pusa butucul de paducel pe pamint aseza ftearali pe butuc ftearali . ca e buna de leac. ftearali sare in sus si-1 apuca pe dracul de picior. — Daca da Odata in spune ma prinde? el. sa facu tot cenusa si omu lo toata cenusa si o imparti. sa se ingroape deodata. besi: pirt in fetara. brazii si paltinii sa le fie nuntasii. Dracii zice 1-al la fteara. dracul plesni in fteara.: ! ! in fteara. asa sa stie omul care a pus ftearali sa faca un butuc de lemn paducel negru si sa-1 puna sub fteara sa vezi cum te prinde in fteara pe tine. dupa ce n-a dat de doua ori omul in ei. 266 . sa nu cake juramintul. viul cu mortul Fiecare saruta pamintul si cutitul. iar de va muri unul din ei si va uidi altul. daca — O sa te bata o data. Omul care asculta din lemn cum spusa dracul ca sa poata sa-1 prinda pe al inchide Omul ftearali. apoi isi jurara credinta. dupa ce crescura mai gata de casatorit. ama mine. care paza ftearali sa cobori din lemn si cu un toporas facu la lumina zilei un bun ciumag si veni la fteara. FRAJI DE CRUCE si Cindva. ce le nazari prin Sa faca nunta pe virful muntelui. ridica prins Sezi tu aicea. ce ai catat ti-ai gasit. Dracul sa umfla. care fu prins de picior. ca om supus oacatelor. Si iaca-asa. moare io il rog sa dea incodata. le-a fost bucuria gasindu-se si dupa ani de zile cutreierind cu turmele plaiuri nevazute nestiute. gras si fumeaza tutun. ! neincrezatoare ii zise barbatului sau. in lemn sa pazasca iel Sezind in lemn omul. da noi ne ducem. cind ajunsa inchida iara cracu mult sus. — de picior: Omul — Omul — Am zice: dat o data. Omul care pazea din lemn tot vede si aude ce zic ailant draci. iara dracul sa alege ! din ailant vine sa ftearali. stie a — dat sa dea. da de-o da de doua ori. Omul veni mult aproape cu ciumagu. La o vreme aminata. stie ce-1 adasta. Da in fteara sede prins un drac marc.

Bietul barbat degeaba se batea cu pumnii in cap si isi jumulea parul ca muierea lui murise pentru totdeauna. Se ceru lemnarilor sa faca leaganul mai lat. Si asa se culca pastorul viu linga pastorita moarta. eu am s-o scol si pe ea din morminti. Mai apoi. De ce n-ar muri deodata decit mai tirziu. Dar nu era chip nimeni sa-1 induplece de la horarirea luata caci juramintul fiind sfint pina la urma duce tot la moarte. ca sa vezi si tu vreodata ce credinta arc si ea in tine. Pe la o vreme in ciobanita dete o boala grea care o dobori si in scurta vreme muri. Nunta a tinut o luna si inca o saptamina si mai o zi. Tata-su pusa un ulei ca sa aibe cu socul rasuflatoare. ce il facea sa moara cu zile. iar carnea sa i-o manince vulturii. iar mai la urma si de satul lor. precum le-a fost juramintul. o cremene si o lumina zicindu-i: — 267 . si el viu. Mama-sa. Groparii trasera pamintul. Peste noapte Dumnezeu de sus priveste pe pamint si vede toata lumea la rostu ei. iar pastorul care-si iubea ca un nebun sotia adormi dus linga ea in fundul pamintuiui. ca sa aibe si el loc. Baiatul adormit precum era. numai un om viu sta in mormint cu sotia moarta in brata si plinge Ce sa faca el acuma ? Asa ceva nu mai si suspina de ti se rupe inima nu alta si scobori jos pe pamint. isi da el cu planurile lesinat pe trupul rece al iubitei sotii. Lumea sta cernita din crestet pina-n glezne. si — — — — Intr-o noapte iesi Maica Precista in cale spunindu-i ciobanitei sa mearga pe dira de luna si stele pina iese la luminis. tata-su si neamurile toate in zadar incercau sa-1 opreasca de la acest pas necugetat. precum el vede. Mersera ei ce mersera si intr-o zi cu soare detera de lume si lumina. facind pacat va calca juramintul. Tot natu-i fericea ca se iubesc si au turme de mioare ca nimeni altii. ! i Atunci mosul i-ar fi zis: Bine. Linga grcapa ramasera strajerii sa traga deloc pamintul de pe cioban ca stiau ca e inmormintat de viu. Parintii le facura nunta mare si frumoasa de se duse vestea peste dealuri si vai. gata sa moara de viu. mosu i-a scris pe marginea leaganuiui o scrisoare pe care a impaturit-o-n patru. asa sa fie de la mine si de la Dumnezeu si plecara in nestire cu turmele de oi pe steiuri depiatrasi codri fara margini. zise omul. vazuse I se facu mila visa ca a venit la el un mos cu barba alba pina-n briu si 1-a-ntrebat ce cauta el in groapa cu moarta? Iar el i-a povestit mosului ca s-au luat din dragoste si s-au jurat asa sa faca. prin inima unui soc sa-i vie de afara aer ajutor. muiere. au inviat. ca asa s-au jurat ei cind i-a cununat brazii si paltinii din munte. de acolo din virf sa se arunce singur. apoi i-a dat un amnar. caci unul fara altul nu pot trai.Asculta. cum sa fie pedepsit? Sa fie pedepsit de Dumnezeu. daca tu asa doresti. iar juramintul pentru el este lege. Da el in groapa o ia pe sotia sa in brata si adoarme dus. ma omule. Eu zic sa nu fie pedepsit de Dumnezeu si vezi tu muntele acela ce-si inalta piscul spre bolta cereasca. daca ai tu atita credinta in muierea ta. Parintii se sfatuira cu groparii si lemnarii sa-i lase o deschizatura iar si sa asculte strejerii daca tipa si cere In chipul asta cei mai intelepti socoteau sa-1 scape de la o pieire sigura. ori silit in prapastie. dar daca unul dintre noi va gresi minat de diavol. mai baiete. De bucurie ca cei pierduti si socotiti ca morti pentru totdeauna. Bine. Ea moarta.

cind se vede cu lumina aprinsa in groapa zbiara ca din gura de sarpe. : ! ! ! isi pleaca in cer. iasca. nu i-a venit sa creada ca timpul pe toate le schimba in lume si se schimba si iubita lui nevasta. Aprinse cu amnarul iasca si lumina.mai tare ca la caprele rasfirate pe ogasegata sa speriepe sotia sa multiubita. Aici este frumos si aici este de trait ii zise muierea pastorului. trei ori scrisoarea. Ofiprul incepu sa umble cu momele impanindu-i capul cu fel de fel de lucruri rele si viclene. se gindi ca nu se cade pentru un purece sa arunci patura pe foe. negustorul tragea sa moara otravit. insa oameni sint pupini. iar sopul ii ramase trintit jos cu spume la gura. rachiu. mirare mare. Mare le fu bucuria tinerilor si Dumnezeu din cer isi sterse lacrimile. Merse el cit merse si osteni. Ca sa ramina cu ofiprul. Cind a vazut el una ca asta.— de ia De si indata ce te vei destepta din acest vis aprinzi lumina. ei erau morti si astfel o pornira in lume sa-si gaseasca norocul. Da-n vremea aia s-a potrivit sa treaca un cioban cu oile pe alaturi de cetate si ce-i da lui in gind sa se uite pe fereastra in cafenea. Ea lua banii toti strinsi de omul ei cu truda mare si pleca in lume cu ibomnicul. Qnd colo. il dezgroapa si vreau sa-1 ia acasa. Dupa ce citi de trei ori. La or cafea si fie cafenea. Merse el dupa butii de rachiu si se cam zabovi. amnarul. In cale il ajunse — un Buna soldat: calea. bea vin. gindindu-se de ce lucru sa se apuce pentru a putea trai. ca tot ce face timpul tot el este si eel ce desface. Ce sa faca acuma? Mulse lapte de la mioarele sale si-i slobozi cu sila pe gura pina ce 1-a-nviat pe bietul si nefericitul negustor. Pentru cei ai casei si lume. cremenea si lumina. si-a luat lumea-n cap punindu-si in sin cartea. Nu le-a trebuit multa chibzuinta ca s-au apucat si au deschis in mijlocul orasului o cafenea. Isi aminti de vorbele mosului spuse in vis. Asa mersera ei zile si saptamini pina ce ajunsera intr-o cetate mare cu ziduri inalte albe si scaldate in razele soarelui. fie fara treaba. nevasta-sa se scula. Cind baga mina-n sin da de o carte. Baiatul. trag pamintul in graba mare. ca la orice birt: vine lume de tot neamul. Se oprira deci aci. ii toarna otrava in paharul cu vin si-1 omoara pe barbatul ei eel bun si credincios care se ingropase de viu pentru dragostea ce i-o purta. Insa la coliba parinteasca nu era chip sa se mai intoarca. Strajerii. un amnar si o lumina. iar lume este multa. Dar muierea lui glumeata din fire s-a luat cu un ofipr tinar si frumos si s-au iubit. praful cafenelei este calcat mai des bisericii. 268 . cum il aud. cu treaba. deck al Trecuse gogea vreme cind negustorul nostru porni prin sate dupa tocmit beutura. asa cum il sfatuise Dumnezeu in vis. asa cum s-a jurat tinguindu-se peste trupul ei rece ca gheata. ostaniti si sleiti de vlaga. mai frauoare ! ii zise ostasul. Dar cum fiecare este stapin pe capul lui. iar pe muiere a lasat-o acasa. Omul sa aibe rabdare. Asa s-a-ntimplat ca de data asta vazindu-se cu capul pe umeri. insa el ramine linga sotia sa. In clipa zborul mai la urma soptind amin amin amin mosul ii trage o palma zdravana baiatului si moartei. iar mai apoi incepu sa citeasca din cartea lasata. sa citesti aia. Si asa ea in citeva zile dete cinstea pe rusine.

Avind ea si o fetiscana in casa isi facu planul s-o omoare zicind gendarilor ca soldatul a ucis-o de gelos ce era. insa el nu primi. din oras in oras. ori sa-1 bage la robie pe vesnicie. ca cica zor nevoie. Mersera ei din cazarma-n cazarma. Cind colo. $i asa bietul om isi astepta osinda cea nedreapta Bietul sta in om numai sa recunoasca tari ca sa nu mai scape cu viata. nu stiu cum se face ca-i cade caciula jos si ofitereasa care-1 asemuia cu fostul ei barbat. pe toti ii asculta si pe putini ii credea. doar o spune adevarul. dar auzind imparatul. Dupa o asa de mare isprava ii puse in teaca sabia si se prefacu vicleana ca doarme. numai sa scape de el. Ce sa faca insa plotonierul cu ei in front. Ofitirul care-i luase muierea il ceru chiar pe acest nou ostas intrat volintir. $i cum era slaba de minte. Gendarii nu fratele sau si sa-si faca vrura. supsera singele unul de la altul. Cateaua varsa venin si turba de minie nestiind cum sa-i faca facerea curmindu-i firul vietii. doar. Veni un calugar barbos cu o carte-n mina sa-i ceteasca rugaciuni inainte de moarte. om judecat si cu scaun la cap. Dimineata ea rascula mahalaua tinguindu-se ca tilharii i-au ucis fata din casa de au lasat-o saraca. porunci sa fie adus numaidecit dupa obiceiul stramosesc iertaciune. Calaii insa il cercetau si-1 rasucea. Gendarii ii gasira sabia ostasului minjita cu singe. nici la minuitul spatiei si scutului cum era pe acea vreme indepartata. sa-1 puna pe ostas s-o spele pe picioare.Multumesc dumitale raspunse nefericitul om. apoi isi jurara credinta pina la moarte. Soldatul scoase spada. baga el de seama ca soldatul era om de omenie si cumsecade. Multimea il privea ingrozit5. Mai la urma judecata era facuta sa fie spinzurat. Spalind-o el pe picioare. curat si mai scuturat. el are un frate ostas de la care vrea sa-si ceara iertare si sa-si ia ca toata lumea ramas bun. sa-i dea pe amindoi ordonanta la vreun ofitir blestemat. Ce sa-i faca ea acuma ? Sa-1 omoare. fu dus sa-si sape singur groapa. numai ca nu lesina de frica vazind dovada ca banuiala ei se adeverise. L-a mirat ca acest soldat pe unde trece nu lasa urme pirjolind pamintul ce nu este al sau. sa-1 vada lumea si |ara ca nimeni sa nu mai faca ce-a facut el. De acum omul avea in ostas ortac si astepta de la el sa-i vada patimile de ostas ca unui adevarat frate de cruce pastrator de juramint ori asteptator de moarte. 269 . inainte de a pleca ferecat cu lanturi intii Mai pe cea lume. ca nu se pricepeau nici la teorie. pina aflara unde este ofiterul care i-a furat nevasta si cerura sa fie primiti amindoi in oastea imparateasca. Dar muierea lui nu l-a cunoscut. iar mai apoi in mijlocul orasului i s-a ridicat spinzuratoarea. flamind si biciuit fapta ce o facuse. fiindca i se parea ca este mai zburdat. care-i povesti trista intimplare cu muierea lui mergind impreuna. Din vorba-n vorba. de aceea isi puse in gind sa se faca frate de cruce cu ostasul. intr-o sara ce-i veni muierii pe chelie. cu broaste si serpi. il scuipa si-1 blestema pentru faradelegile sale. ci era cumpanit. ! — apa pina-n briu. il legara-n lanturi si zdup cu el la temnita cea neagra. Asa se petrecura lucrurile mergind el cu ostasul in iume sa-si gasasca un capatii. fata de altii. taind-o la git pe tinara fetita. nu statu mult pe ginduri si intr-o noapte ii fura pe cind dormea sabia din teaca. macar ca o slujea din zori pina-n scapatat de soare. Da el tinea una si buna ca n-a omorit fata. Si cum tot patitul este priceput. lucru zis si facut. taie in cruce pe bratul sau si al fratelui sau.

a aprins cu am- — Nu lui. amnarul. Na cartea asta. Dar el nu s-a lasat pina ce noaptea pe furis a dezgropat-o pe fiica-mparatului in timp ce strajile plecasera dupa beutura si citind din acea carte frumoasa de trei ori. sa ti sa faca aia ti se va da si face.! ! Cum de mila tale. sarmanul tata si mama. Abia 1-a primit bietul imparat. Vracii si doctorii chemati din toate colturile lumii n-au avut ce-i face asa ca la palatele mari imparatesti era multa tinguire. rupt si gol. Dar nefericitul om i-a spus fratelui sau de cruce ca are sa-i scrie si o sa-1 cate. iar pe frate-su 1-au spinzurat in amiaza mare. orase si sate. Gendarii si calaii 1-au impins in multume. frate-meu si cred ca o sa ne vedem in curind. incepu a plinge plinge. Noaptea s-au dus si 1-au ingropat ca pe un hoit de cal la o margine de drum. Ce ceri. iar nu peste gloata fara minte si judecata. Sa-mi dai pe fiica-ta sa-mi fie sotie. amnarul. Dar in oras vilva mare ca se astepta imparatul eel mic si ca era ziua de osindit la moarte a fratelui de cruce al micului imparat. iar tinerii plecara prin imparatie sa se plimbe si sa-si cunoasca orasele si oamenii biruieste pace aduce. ca si asa nu-mi ajuta la nimic lacramile de la mine ca eu mor nevinovat. fata imparatului a inviat Cind i-a calcat pragul imparatului cu fiica-sa de mina. Ce se mai intimplase? Fratele sau de cruce afla chiar din gura lui nevasta-sa ca ea 270 . pe cind eel de omenie. Numai tu sa afli narul iasca si lumina. iasca si lumina si s-au despartit. Ce sa faca el acum? Sa bata la portile imparatesti ca sa-1 primeasca cinstitul de-mparat. A colindat el in lungis si-n curmezis cetati. iar el in loc de toale plugacapata toale-mparatesti. care auzind despre spusele sale. unde-o da peste oameni. baiete. Si asa plecara toti imparatii de la nunta cu buzele umflate. sa-ti fie marite-mparate ginere. resti — — Imparatii care venira din toate colturile pamintului se impotrivira zicind se face un imparat sa-si dea fata dupa un cioban nating. iasca si lumina pe care mi le-a dat mosu ala. caci n-o sa fie uns de Dumnezeu in domnie dupa moartea-mparatului. 1-a crezut ca este ori vreunul care umbla cu inselatorii ori ca are in fata vrun nebun. apoi i-a citit din acea carte sfinta de trei ori si fratele sau de cruce s-a pomenit din morti. bocete si tristete. alungat de multimea cea nejudecata. innebuniti de durere era cit pe-aci sa le crape fierea-n ei de bucurie. si a-si fringe miinile mai frate-meu. Si dus a fost. Dupa asta s-a facut o nunta mare si frumoasa. Cind mai la urma afla ca de curind murise singura fecioara a imparatului. a zis fratele sau de cruce stergindu-si lacramile si tucindu-1 pentru cea din urma oara. ziceau mai marii preotilor. Si-a luat indarat cartea. caci nu i se cuvine tilharului dupa legea pamintului. fara pic de cruce la cap. stii tu cind ti-am povestit — Am priceput tot. Au pus ei la trasura opt telegari albi ca spuma de mare si au luat tara in lungis da si-n curmezis pina ce au dat de orasul unde era nevasta lui cea necredincioasa cu ofitiru. il vazu fratele sau de cruce. caci asa a fost scris ca un om de rind. numai ca de rautatea lumii trebuie sa piece undeva departe. Insa batrinul imparat ii linisti spunindu-le ca se cuvine sa-§i dea fiica dupa un intelept. caci infeleptul ca nu cu tacerea pe orice nebun si tot inteleptul la norod multa liniste si lipsit de minte numai tulburare si necazuri. Ostasul insa la mijlocul noptii s-a dus de 1-a dezgropat. dar nicaieri nu si-a gasit un capatii.

eu sint fratele tau de cruce. caci cine e nevinovat va invia. Acum rasuna glasul norodumi care vine cu inversunare nebiruita si putere neintilnita si cere moarte pentru tine si judeEi. cerindu-i sa-1 cheme pe ofitir sa puie capul in cinstiti si drepti — ! streang. Deci judeca bine daca vrei sa nu mori. ca nici in ruptul capului un ostas nu avea crezamint la stapinire nici cit negru sub unghie. Apoi se adresa multimii. el este un mare vinovat. i se ridica spinzuratoarea. omul curat si nevinovat a inviat iar eel cu doua fete singur si-a sapat groapa ? lata ca vremea scoate la iveala si arata lumii minciunile. Da 1-ai rai da moarte ! 271 . ar merita sa i se taie capul cu satirul si a i se arunca la ciini. ca e cu judecata nu e cu lopata. crezind ca acesta va iubi-o va necinsti si pe ofitir. Dar ostasul ii povesti intreaga intimplare cu faradelegile de la casa ofiterului unde el ajunsese ordonanta. si batrin cu barba pina-n glezne ingenunche in fata imparatului sarutindu-i picioarele ii zise: Un — Marite imparate. e spion Sa stii ca daca e nevinovat dupa ce-1 veti spinzura eu am sa citesc dintr-o carte si va invia. mai cu luare-aminte il recunoscu pe fratele sau de cruce intrebindu-1 daca se simte vinovat. Dupa ce muri il pusera in leagan bun pentru inmormintare. marite imparate. iar in locul lui in streang vei sta dumneata eel care-1 invinuiesti. e tradator de tara. e vinovat ostasul tau? vinovat. El s-a dus la marele judecator sa-i spuna despre omor. spunindu-i Mai firtate. Cind tocmai sa-i puie streangul la git calaul ostasului sosi imparatul cu imparateasa cea tinara. Slavite imparate. De aceea. Atunci imparatul facu semn sa-si faca treburile calaii si judecatorii cei pina ce fratele sau de cruce fu inaltat in streang macar ca striga ca este nevinovat. Lumea ramase uluita si inmarmurita ca in fata unei minuni nemaivazute. Atunci tinarul imparat il chema pe ofitir. Imparatul aprinsa lumina si-i ceti la cap de trei ori acea rugaciune facatoare de minuni si ostasul se ridica din cosciug. ca sa scape de barbatul ei. fratilor — Cind privi Capitane. In zadar se ruga el sa fie crezut ca nu e spion. ca nu e tradator si ca dimpotriva ofiterul si amanta lui sint necinstiti ca si cei ce cred in mmciunile lor. vezi ca — spurcat si taler catorii nedrepti si fatarnici. luminate. Pina und' se poate. Este eel mai mare dusman al patriei si al — — — — E neamului. fiindca eel nevinovat a inviat. iata-ma acuma ajuns ca imparat Am plecat in lume precum ne-a fest vorba sa te caut si in imparatia mea iaca am dat de tine chiar in ceasul eel bun. judecatorii si gendarii il gasira dupa spusele ofiterului ca este tradator. ! zise tinarul imparat. Imparatul se apropie de ostas. zicindu-i: Stati. capitane. Mare Sa fii blind la toate.: ! pe slujitoare. dar in loc sa i se faca dreptate. dind dusmanului secrete despre ostirea imparaa taiat-o si-1 teasca cu care se afla in stare de razboi. Acum a venit vremea sa-i judecam noi pe adevaratii vinovati care nu trebuie iertati nici de catre imparati. ce zici.

caci: Fetita frumoasa. Cu iedupi-n brata. $i intorcindu-se imparatul catre norod. Atunci eel mai mare dintre frati zise: muma si fara tata. Imparatul i-a aratat piscul. iar mai apoi zicindu-le: Luap aminte ca frati sintem si se cuvine sa tragem invatatura ca numai acel om gaseste mai bine si mai frumos. ce sa dreaga. Multimea privea la toate astea cu groaza si cu multumire. caci orice tirg se sparge si tot inceputul are si sfirsitul. ea s-a urcat ajutata de ostasi. Poporul privi nedumerit si nauc. eu am sa-ti amintesc de toate. ca sa-si afle piinea pentru gura si sa traiasca si ei ca toata lumea. Ce cinta pe fatl. urmat de norodul fericit si multamit ca au dat peste un imparat drept si injelept. Si-i arata semnul sabiei din crestet amintindu-i de omorul slujnicei. Linga caprareata. Fratele eel mai mare zise la eel mijlocari: —O 272 . fratele de cruce. De-aci pleca imparatul cu sotia sa. N-avu juramint $i nici crezamint MOARA LU $EBAN Triiau odata intr-un saraci. omul sa judece cu capul si nu cu inima. daca nu-ti amintesti de juramintul dat fa{a de barbatul tau care s-a ingropat de viu o data cu tine si care te-a-nviat din morti. Dar fiindca-i anevoie a cunoaste ce altul gindeste.! Imparatul se ridica in seaua calului scoase sabia si porunci ostirii sa-i puie in streanguri pe judecatorii necinstiti si ofitirul mincinos. ce sa fac5. sa ne ducem la lucru. fara sat departat trei frati. povesti trista intimplare. Muierea infipse capul in pamint rusinata. Dupa asta ea a inceput sa plinga. Plecara toti trei si ajunsera in valea Caligioaiei la Orman Gripa. Se gindira ei. ceru poporului sa mai stea ca mai este o judecata. Bine. vulturii sfisiindu-i resturile ramase din trupul ei eel blestemat. zise imparatul. El o chema pe sarmana femeie spunindu-i cuvinte de imbarbatare. apoi o-ntreba daca nu cumva are si ea pe suflet vreun mare pacat si n-a calcat vreun juramint. spunind ca n-are nimic pe suflet. care apara pe eel nevinovat. — Insa imparatul i-a amintit ca ea a cerut ca eel ce va calca juramintul sa se arunce in prapastie din piscul muntelui cu virful infipt in cer. precum eu am facut la tineretele mele. Dar cind vru sa piece. iar credinta voastra sa n-o dati orisicui. unde vom putea si unde vom nimerea. In mijlocul pietei fosta lui sotie isi stergea lacrimile sub picioarele ofiterului care atirna-n streang. sa cumpaniti mai intii si sa n-o dati porcilor. ca asa sint oamenii supusi pacatelor. iar din virful cerului s-a prabusit in prapastie. care ramasera de timpuriu se sucira. §i asa veni vremea de se adeveri ca omul are mai multa credin|5 si virtute — decit muierea. cerindu-si iertare.

iar pe mine ma lasara adormit in padure. Ca sa nu-i fie frica. Atunci lupul. Sara se strinsera pacurarii pe linga foe si fiecare incepu sa pricajeasca cum se pricepe si cum il taie capul. ii raspunse un slujitor. se crapa de ziua. lupul moara ramase feciorul si — ! — — ! voi in asta-sara la bilincu. nedumerit. vazu mare inghesuiala de ichimi. se scula zicind: Daca e asa plec la bilincu de oi al lui Lugopci sa maninc o oaie stearpa Dupa — ! — si grasa. 1-intreba pe fecior: Tiii. zicind iesti catre pacurari: cocosii. Copilul frinse capul la berbece. Cocosul. flamind. o porni in jos si ajunse la Moara lui $eban. se auzira in departare cintind He-hee maninc miere — si eu ma due Cind cit pot. ! ii zise: la un iavore mare. intuneric bezna. altii ieseau. sc due si vin. Nu era nici o vietate. Cind la poarta imparatului. Ficiorule. este-n pod un tagircioc plin cu bani pitulat de hoti.: „Ce sa fugim". picurari. Mai intii vorbi vulpea: He-heee suratelor. Peste noapte se abate din cale o vulpe. scoase maduva si zise: Eu plec ca am treaba. eu dau tircoale pe linga garduri si mine la puici timpurii. Ce nu ma vor pe mine. unde numai dracii isi fac noaptea culcus ? Atunci ficiorul raspunse Uite. cum se scula. si ursoaica fugira care-ncotro dupa treburile lor. incepeti de cinati. sa-i iei maduva din cap si sa mergi cu ea la fata imparatului s-o lecude crasta. in cimpul de la Voinita. Va dau o suta de galbeni sa-1 jungheati ! ! pe lor Chisem. mincati acuma la fata imparatului. un lup si o ursoaica. Vulpea. unii intrau. Auzindu-1 sa ursoanea. se sperie caci se vazu singur fara frati pe linga el. Copilul lua paralele si fugi la bilincu Lugopci. Intreba el pe slujitorii din fata portilor: Ce-i aicea? Vad lume care intra si iasa. pacurarii taiara pe Chisem si-1 tiarsara. in afara de un cocos pripasit prin asta moara parasita. eram trei frati si in timpul noptii fugira. Fata imparatului e bolnava de crasta. un ficior aici Ce cauti. Atunci pacurarii cazura pe ginduri si se mirara ce vrea copilul cu berbecul Dupa ce se chibzuira. Du-te ia sacul de poli si mergi la bilincu Lugopci si cere-i sa-1 junghie pe Chisem berbecul. Coapsera piine in cuptor. Ce era sa fac Sa vin sa ma adapostesc in moara. ramii ! ramase — — Avem cas. urda si pine. plinse amarnic. iar in cocosul. intra in moara si stau la taifas. sa ma due eu s-o vad? — ! — — — 273 . Cum intra in moara. dar toti tristi. intra in cosul morii si adurmi. sla junghiem berbetili ca sa luam parali ceste? ceilalti frati raspunsera: "Ti si — Tunti sla junghiem ! Ficiorul le dadu suta de poli de aur. zise fratele eel mare: eel mai gras si bun Chisem berbecul ! — Atunci fatim fratre. ce plinse. ca s-o vindece numai pe fata de crasta si nu puteau. $i se duse el Hai. in moara parasita. apoi pacurarul eel mare ii pofti la masa. sa-1 mai ducem cu noi el ? si pe eel mic ! Nu vezi ca nu putem gasi de si lucru pentru noi. copile. fiu la ! — — Vreau sa oaspe Si Bine. lapte. Stau ciuci pe coada si se nacajeau ce ispravi au mai facut fiecare. eu nu cinez zise feciorul. dar mi-te de Mai bine sa-1 lasam adurmit in padure Cel mic. Veniti sa mincati Nu.

L-am parasit in valea Calagioaiei — — — Eu pe capul cit vreti sim frate cela mic ! ! Ei atuncea se mic si nu puteam nu stim ce si fasi? mirara. Pe urma-1 intreba pe ginere: Hei. nici alta. ei sa vina sa plonga la mine. iar tu esti de vita impa- — ! — — — rateasca. Atunci imparatul se mira si se gindi ce sa faca ? Cum o sa dea el fata dupa un copil sarac ? Fato. o unse pe cap si pe unde avea crasta. unu luam cu noi. bea. necajita si vesela ca aici toate pe degeaba se primesc.si tu vutia cesta. da ista-i ficior sarman. sa afle cum s-a imbogatit frate-su: — Nu. de unde atita bogatie era si lui. eu il vreau de barbat Imparatul n-avu ce sa faca si marita fata dupa feciorul sarman. Izuichiorii asa facura precum li se poruncise. sa bea si sa doarma si nimic sa nu plateasca. bea. noi te omorim pe tine. ! sa-1 Di unde it? Noi im din Macedonia. ca si noi — Nu — De poci. — Nu si trebuie sa stiti Le raspunse fratele eel mic. zicindu-i: Tata. minca. Fata sari-n sus ca iedul de bucurie si merse la scaunul lui tata-su de aur pe care sedea. Vazind ei ca nu este cu dreptate. ca-mi lecuisi fata? Atunci copilul zise: Eu voi civa. Stati. cari vin sla dati sa manca. din popor. unde lumea venea. Asa si ei. zisera cei doi frati mai mari 274 . Feciorul. se bea si se doarme de-a ficea. fatim si asta raspunse imparatul multumit. ca tot rastoarna carele cu coada. Daca-i sarman din popor. ! Yrem sa ne spui stina di unde rise. Ficiorul intra in odaie. ca e rau de voi a spune adevarul. nu raminem voem. — Bine. Insa dracu baga colacu. poate ca el va face vreo minune. bea si doarma. nu spui. Si se sculara si se dusera la acel loc minunat cu lume multa. se plinsera la doi oameni — izuichiori Toata lumea vine. auzira si fratii lui ca la cimpui de la Voinita se maninca. beti sa ghiti linga mine. mincati. ce bacsis poftesti. Sa vina lumea sa manince. sa-mi fati un han in campu di Voinita linga un iavure mare si sa dau bacsis la lumea nevoiasa.: ! Mersera slujitorii de-i spusera imparatului ce vrea ficiornl. dormea si fugea. eu feciorul acesta voi sa-1 iau de barbat. sa ni dutim si noi zisera ei. bautura si-i inchisera in odaie. fuge ne inchideti? — — — si nu plateste si numai pc noi si-i Sa-i spunem la cirbagoaia. nici una. vazu cum vin pe drum ! — si le porunci la izuichiori: Ceia doi oameni. era sanatoasa. — — ! Ai. vazu fata. Sa vie la mine-n odaie zise feciorul si izuiciorii ii adusera pe cei doi oameni. Sa intre si el Destui au intrat si nimic n-au facut. nu poci. Dimineata cum se scula fata. minca. Le adusera mincare. sa vedem ce zice? Se dusera la stapin spusera ca cei doi calatori pling ca numai pe ei ii tin inchisi in odaie. ficior. iar cin' sa fuga sa-i puneti in odaie si inchidep. Si-i ridica un han frumos. Eram trei frati. scoase maduva. fara sa dea o para din buzunar. Degeaba-si tine capul in poaleie ma-si. Atunci.

Leaga conii de pi mini di mi rup — La moara Cei doi frati se — Cum — — — — — Dar ! Eu Dar si lupule? tare rau zise lupul. Lupul o intreba pe lisita: o duci cu puichili? Cind era cocotu pi grinda. ca asa a fost Pina nu era hanul de saturam — — cuma ! ! de cind lumea: Cine e cu mina lunga si Pierde ce are-n punga ! . Suratelor. Cind in cos. prin pod si prin cos. tu. lupul si ursoaica si incepura sa se plinga ca nu mai gasesc de mincare. Mincam puichili. Peste noapte veni iar lisita. iar acuma na aflu nimica. pona mi di noua ani caut si nu mai gasesc hrana. ca aflai cine asculta Se napustira peste cei doi frati salbaticiunile de-i mincara. zise vulpea: voi nu stiti ca dracu zace-n inima prostului Sa stiti ca-n seara aceea. De vreti duceti-va sa dati derau. cineva a ascultat si de atunci nu mai pica puichili dulci. Iar acum m-am invatat cu traiul rau ursoane. sculara si se dusera la moara lui Seban. ! Caum statea Chisem berbece la si bilioncu zic ca o Lugopci oi sterpe mincam. due bine. Ramasera acolo sa doarma peste noapte. se saturara si veselira nevoie mare. la sa ubidim noi nu ne asculta si acum cineva Si plecara sa caute prin colturi. cum traiesti? o intreba lupul. o duceam bine. tu. mincam niare. Intrara in moara si ubidira ca sa afle banii si sa se imbogateasca ca si fratele eel mic.! lui Seban le aflai parali. suratelor. ursoaica puse laba pe ei si zise: Stati. la Iavoru din Voinita.

.

Ill BASME DESPRE ANIMALE .

.

noaptea. am auzit ca ai cazut la pat si tare m-am intristat. Lupul se simtia ingimfat si cind vulpea ii indruga verzi si uscate. Asculta. isi lingea singele de pe mustata si da din coada in semn de prietenie cu vulpea. si-mi voi infige cokii in orice vrajmas care nu-ti va da pace Tu-mi esti o adevarata prietena. vulpea il auzi schincind prin tufani si vaitindu-se ca pe patul mortii. abia apucase sa iese din birlog. laudindu-1 ca este ala voinica. cumetre Multamesc. traia odata. cumatra vulpe. sireata cum este de ! — — Buna felul ei. incit pe loc inghiti hartanul. apoi o privi induiosat de grija ce i-o poarta vulpea. pe cind lupii ai albi. — Cumetre. insa niste cini ciobanesti il scarmanara bine.CUM A PACALIT VULPEA LUPUL Cica. am venit si cu o veste buna si vreau sa-ti indulcesc inima. lupul. am sa-ti port la ! — ghici gindul si i-o lua inainte zicind: toata viata recunostinta. daca prin istetimea ei nu cuteza sa-1 pacaleasca si sa-si lungeasca zilele Vulpea sa lingusea pe linga lup. S 1 "? eu am vazut ca au taiat numai boboci de-ai grasi. zise lupul. facind planuri cui sa-i manince pielea. iti spun o taina mare. stapini peste o padure mare si intunecoasa. Pe acea vreme vietatile salbatice se adunau la sfat in luminisul codrilor si stateau de vorba. mincase toate lighioanele codrilor si cit pe-aci eria sa-i vie de hac si cumetrei vulpe. Intr-o zi. ii Cumetre. Lupul. fioroasa si face dreptate in padure. jumulindu-i o parte din piele. apoi cu o laba se sterse pe la bot si raspunse: — Daca e vorba de boboci grasi. de aia ti-am adus un cotoi de gaina sa-ti mai vina puterile la loc. — Da-1 incoa mai fuga. asa cum iti place. Si fu gata s-o sfisie pe vulpe de foamea ce-1 chinuia. Abia tirindu-se la culcus. o vulpe si un lup. Lupului ii lasa gura apa. lihnit de foame. Dar vulpea. adica maninca ce apuca fara de nici o judecata si dare de sama. ! 279 . cind inca nu-si schimbase parul. hai sa ne grabim. ca vezi soarele este scapatat Abia acuma imi dau sama cit de buna esti cu mine. bine-ai venit la birlogul meu. jupuit de carne cu bagare de sama de cumatra. Desara este nunta la un om bogat in sat si eu vreau cu viclesugurile mele in timp ce joaca ora sa le mincam toate somoldoacele din stome. vru sa fure o oaie. Se apropie de lup si tremurind de frica ii zise: ! ziua. iar din ochi ii scaparau schintei de foame. dupa o iarna grea.

sa poate una ca asta. cum auzi. babe si muieri si ajunsera la casa cu nunta. s-a sters pe bot cu labuta si s-a dus la cumatrul lup: Bine. Vulpea daca a vazut s-a lasat incet in jos. Pe linga foe. ieu te-am asteptat ca poate aimindoi dam o raita pin oalele si stomele nuntasilor. cumetre lup. sa ma lasi singura sa ma bat cu o nunta intreaga? Vezi. Se pitulara prin spatele casei si poposira linga un sopron. sat Cam pe-nserat Ajunsera-n Se strecurara pe linga garduri. ca-i gura apa. Si ca doi frati de cruce. Hei. a insfacat o gaina din tipsie si dusa a fost in tufa.! ! zice Sa mergem. Cumetre. numai stome cu carne de oi si berbeci. coseri. ca-mi vine sa lesin din miroasele txipturilor si este vremea sa ne cam grabim. ocolis. te rog. Se auzea cintecul lautarilor si ii imbia un mires de carne de oaie si pnrcel fript. Acuma erau aproape de cosul casei pe care se ridicau spre cer mirosurile ispititoare de bunatati. prin gradini. cumetre. acuma este timpul sa vedem ce sa petrece in ogeacul casei. nuntasii se sprijinira de spaima care incotro gindeau ca a inceput sa ploaie cu lupi. care mai goale si in vatra focului un purcel. Dupa ce a mincat gaina. sus pe casa. Cine-i vedea. apoi zise catre vulpe: Cumatra. Prin alunis. lupul si vulpea o pornira: Pitis. sa vedem ieste vrun cocos in oala ? Lupul se lasa putin in jos cu labele si cazu peste oale. si sa fii cu bagare de sama sa faci tot ce voi eu ca doar ma stii cit de priceputa sint in viclesuguri si in$elatorii. ai putina rabdare numai aseaza-te propta si tine-te bine de cosul casei sa vad eu unde joaca hora si precum e rinduita mincarea ? Lupul cuprinse cu labele dinainte cosul. — Din tuns. iar ora se juca de scaparau schintei din opincile nuntasilor. credea ca sint cini si nu-i alunga. zise vulpea. eu zic asa ca mi s-a parut ca eu am aluneca nu tu m-ai impins. sa ne grabim otira ca simt cum ma apuca ametelile si vreau sa ma vad odata satul Bine frate. e minune mare pe linga foe. cumetre. erau asezate numai oale cu carne. ce pacat ca te-ai grabit si ai luat-o la sanatoasa in vizurina. nu e pacat de Dumnezau sa crezi t si ca eu sint in stare de o asa mirsevie? Eu care ma gindeam sa pornim si Sa nu mai noi ca boierii la agelic sa ne ierte si noua Dumnezau pacatele spui una ca asta ca ma arunc in vagauna asta de-mi fac de cap ! ! 280 . stomele ale mari sa rasturnara. care mai pline. iar vulpea i se sui in circa si privi in jos. Lupul. Hai sa privim jos prin cosul casei. De ajunsera-n Cornis ! Cind pe Cind pe furis. pitis. Sarira pe sopronul scund si de aci hop. cumatra vulpe. Stii ce e. cos in oalele cu perisoare — Doamne fereste. zis si facut se lipi de cosul casei simtind tot mai — bine mirosul de berbece si perisoare. lasa — — — — — pe — Nu stiu. la ce te poti gindi. Da-te putin mai jos. Sa lingea pe bot si-i curgeau balele. cumetre.

gatit un ospat mare. da jur ca n-am sa O sa facem minimi pe socacele CAPRA SI LUPUL Cica odata un lup s-a abatut pe linga o tirla si vazind niste capre gramadite culcate. ii zise: pina la toamna — Bine. vulpe. lasind caprele-n pace. dar ! cum am sa pot eu ana ca tu esti aceea cu care ne-am inteles Bine. dupa patania din vara ii raspunsa: Pasarica mi-a zburat. c£re dormeau in tirla lor. nici vulpe. — — Sa ma strigi tare pe nume: „Pasarica" ! Lupul „Pasarico". Pe drum. ia pestele de unde nu-i. mie pe limba. pusa coada-ntre picioare si isi vazu de meserie in codru. Intr-o zi. pe lup. dar sa nu uiti cum te cheama si pleca lupul multumit ca la toamna va avea ceva gras de mincat. caprita. Ca sa se razbune pe vulpe. Ca eu. a preSi-a inchipuit ca vulpea i-a facut-o si a chemat la ospat pe urs. Capra. speriata. in drum a vazut cu A am sa fac nevestii din tine. lupul sint Capra care se furisase in mijlccul celorlalte capre. cind ma voi ingrasa. apoi a sarit din caruta. O ia si o arunca vulpea care se prefacuse moarta. Iar lupul s-a saturat: Sa nu strig acu ciobsnu. s-a repezit la una din margine.! — Doamne. — striga: — ! STAN FLUERATORUL fost odata un pescar pe care-1 chema Stan Fluieratorul. — Ce Isi zise: 281 . numai osul si pielea pe mine Lasa-ma — ! sa traiesc si sa ma hranesc bine. a zis lupului: Lupule. pe drum. Nici peste. a aruncat tot pestele in caruta. ce facea negot peste. cumatra. La aceste vorbe lupul ramase pe ginduri si vazind capra cu oasele iesite de slaba ce era. atunci sa vii sa te saturi din carnea si blana mea. cu toate bunatatile mai blana ! ! o vulpe moarta. uita-te ce slaba sint. Sa te-omoare cu toiagu ? Lupu. ca sa scape. alelante vulpicele. asa mi-a venit mai cred ca esti sireata ca astea dupa iezi si gaini. Veni timpul si se apropie de cirdul de capre. iesi grasuto sa te mine. draga. 1-a adunat si dusa a fost in vizurina ei Cind Stan ajunge la tirg'. mergind el cu o caruta de peste la tirg. auzind acestea de frica ciobanului si de minie ca a fost pacalit de capra.

Cel care peste noapte va murdari covoarele. in luminisul padurii venira la casa vulpii: lupi. eu am Lupul s-a pipait si el la ! murdarit covorul fund si a zis: Si eu. chemind toate alele padurii sa vie sa vada napasta si sa se ospateze la pomana pe care o facea pentru sufletul puisorilor ei. ia puii de unde nu-s Ii mincara o droaie de arici. ARICIUL SI VULPEA Odata. care-si vedea de treburile lui. 282 . ca sa-si razbune pe vulpe. ce ai facut? Urechila spuse: Si eu. in citeva clipe. Cind au luat-o la fuga. pe care Stan o jupui si pielea o facu blana. si matu mi-a iesit Atunci. iepurele jos foi de lipan si a intins masa.! ! ! pe iepure si pe vulpe. lupul. omul nostru asternuse pe ce ursul. eu m-am murdarit si am murdarit covorul. pitulat pe dupa tufisuri. pindind vreun sarpe sa-i suceasca capul si era micut cit un ghem. puiasa o vulpe vreo cinci pui. Dupa apoi i-a poftit sa se culce. Aricii dadura veste peste plai si prin vai si se ospatara cu puii vulpii in timp ce ea tinea cu tot dinadinsul sa-i vie la un cocos tantos de prin tarini de hac. asa si cum spusese cind o gasise pe drum. ce-ai facut? Vulpea s-a pipait si ea la fund si a zis: Ei. Inainte si vulpea au venit. Cind veni vulpea cu cocosul. va fi vai de pielea lui. frate lupule. fiindca nu dormise — — — — statuse la pinda. Cind s-au sculat sa fuga. ursi. se mai certau pentru cite o ghinda. arici si alte jivine salbatice. Atunci iepurele a zis si el cStre vulpe: Dar tu. frate urechila. Intr-un tuns din apropiere. Stan Fluieratorul ii simti. am murdarit covorul si m-am murdarit si pe mine. frate ursule Atunci lupul intreba: Dar tu. ca n-ai fi dat doi bani pe el. i-a ospatat bine si de culcare a facut cu ei un legamint. da asta sta deoparte si privea ca un filozof fara sa zica o vorba. Dupa ce au adormit. a zis catre lup: — — — Frate lup. ! de mama focului Vulpea s-aseza pe coada in fata cirtogului si de mila puilor sa pusa pe plins. Inainte. cumatra vulpe. vulturi. va face blana din ea. fiindca erau si putin chercheliti. Stan pune mina pe vulpe care nu putea fugi din pricina mestecaului. pe culmea unui deal acoperit cu vii si paduri de stejar. natici si indrazneti $i. Cind s-a trezit intii ursul. ca ne ia pielea si ne-o face cojoc. a facut terci din tarite de griu si a turnat pe covor la fiecare la fund. traia cuminte si sfiicios. nebu- un arici. Ceilalti arici se mai adunau la sfat. Stan Fluieratorul. iar la vulpe i-a legat de coada un mestecau. ei au zis: Hai sa fugim sa nu ne vada Stan.

zise altul. rau. — Suratelor. il pitul si cind 1-oi chema pe-al doilea. dati-mi iti ! Vai. Da sa ramina numai aricii. cum auzira. eel mai mare ciolan. el vine sa-1 cate. La un timp vulpea se vazu jucind singura fiindca toate alele isi sugeau singele ce le cura din labe. ! ! — Tie dau intregul cocos. puisor de vulpe. zise vulpea. Toti se vaitau care pe unde putea. ca-i vad tare zbirliti si suparati si as avea dorinta sa le mai inveselesc inima. zisera alele padurii si se afundara in codri. le-as da cocosul asta intreg sa-1 Aricii. Da printre ei tantosi darimau pamintul sub picioare aricii. Si in loc sa plingem. iar sa-i multamesc cumetrei sau cumetrelor care le-a venit de hac si m-au scapat de pirlitii aia de copii. numai sireata vulpe ridea pe sub mustata. Da focul sa-ncinta si cum sareau asa in nestire. iar am sa va chem eu si atunci o sa facem un zaiafet sa se duca pomina peste noua tari si mari. veniti Aricii se ingramadira — — Sa — primeste rabdari prajite. pe linga vulpe dornici sa se ospateze cu vulpea din ciolanele cocosului pe care vulpea il tinea in gura. v-am chemat sa va ospatati la pomana puisorilor mei. Pai cum sa nu li sa-ntimple. crezind c-oi da peste vreunul sa am dau nu-i puta carnea. fiindca vecinii mei aricii mi-au facut un bine. dragii mei. Eu ma due dupa un tirsog. dadura cu bita-n balta. iar veveritele spinzurate pe crengi se inginau de se inveselea toata padurea si sareau schintei din picioarele ursilor. cum nu se poate banui. La buna vedere. fa. I-o fi mincat si pe ei vreunul din vecinii mei Saracii de ei. iepurilor si alorlalti viezuri. nu va olicaiti. cumatra. greierii. nu-mi pare rau decit de pielea lor ca putea vrun om sarac. ia intindeti fa un dans colea pe iarba verde si ca sa ne inveselim sa ne jucam de-a pitisul. suratelor si s-aveti cale usoara zise vulpea. cind o luasera razna prin cringuri lacomi dupa oratanii ! ! ! — Daca imbuce spunindu-i as sti cine le-a facut de petrecanie. ca de nenumarate ori le-am spus: stati ma dolofanilor pe linga cirtog. lingindu-si labele pline de singe. amestecati printre jivine. — Eu — Iti — Ba iti mincat unul intreg.! : ! ! : Vaij suratelor. nu va tavaliti si mai bine sa va duceti fiecare la birlogul vostru si cind o sa ne simtim bine. Daca-1 gaseste primeste un somoldoc mare din cocos. chem pe unul din voi. broastele sa tie isonul. voie daca-i asa sa facem o hora zdravana si sa ne veselim. sa ne veselim. lupilor. iar aricii sa vaitau de spinare. 283 . — cu voie buna. eu am mincat jumatate dintr-un — "fie dau din cocos zise vulpea. incit toti se repezira la vulpe — Cumatra. Apoi prefacuta le zise Aricilor si aricioaicilor. ca am mare bucurie si fericire. Ariciul zicea: Chiuu Da lupul ori ursul offf fiindca din picior ii cura singe. puneti-va lacat la gura si nu chiraiti cind trece vreo ala strina prin tufa Mai ogoiti-va. mai calcau pe cite un arid. sa stii eu am mincat din toti cite ceva. nu va plingeti. ca vad ca ati capatat aripi si ati prins gust la carnea de gaina? De aia zic. daca nu-1 gaseste. rnine-poimine sa-si faca vrun cojoc. da incolo nici nu-mi pasa de ei Bine a facut cine i-a mincat. Hai sa-i dam drumiil la un sir sa se cutremure pamintul $i unde incepura sa cinte pasarile. ma neastimparatilor.

Pe frate-tu gasisi ! Ariciul. Cocos va minca ! ii tisti tisti si ajunse la vulpe. o data tirsog. Asa-i omori vulpea pe toti aricii. Te plimbi Pin alunis. Sa crape de ciuda. Mergi rostogolis. Ea merse cu bagare de seama si cind fu gata vulpea s-o prinda de cap. p-ici. da nu cere ajutor si pierde-te printre tufe. lingindu-se de singe ca aricii o intepau cit puteau pina-i omora. Pitulati prin tufis ! 284 . Colea in tuns. Tu nu vezi ca asta este o vulpe batrina unsa cu toate unsorile? Apoi vorba aia.si trase capacul de tepi peste ea. vru sa-si vada moartea cu ochii. Treci-n ascunzis. Vulpea de doua ori. Vulpea se pitula dupa un tufan de un stat de om si zise: | Arid pogonici. Pacat ca voi credeti in vicleniile ei si pe toti o sa va potcoveasca de o s-o pomeniti pe lumea ailalta ! In timpul asta vulpea striga aricioaica. incepind a striga: ! ! — Mai Vino. hat si-i zdrobi caput sarmanei. Ariciul mai cuminte ii zise lui sora-sa: fa. minioasa. Un arici si o aricioaica.-aici. aricioaica pac. aici aricioaica simtind cum se duce pe girla. Aricioaica. Atunci vulpea apuca pe arici de cap ii zdrobi creierii si-1 arunca Un arici mai iut' si indraznet: ! ! zise: fa-te ca te chirai. se duse si la eel din urma arici. Cit un elefant mi-1 face. pogonici. arici. nu avea incredere in vulpe.— Biine unul sta ! biine ! hai sa incepem jocul zisera intr-un glas aricii. Numai deoparte tacut si moracanos. ii da ocol si nu mai stia ce viclenii sa mai scorneasca sa-nsele ariciul. tirisi. fetito. vulpea il apuca de cap. Cin' nu-ti da de urma. insa nu se lasa Daca vazu ca n-are ce-i face impinse gogoloiul de arici pe coasta-n vale intr-un piriu. mort intr-un Pe urma enema pe-al doilea ar'ci din nou zise: Airici pogonici. bag de seama ca toti am tabarit la vulpe ca furnicile la stejar §i pot sa-ti jur ca dupa cum nu vei gasi iepuri in biserica. cum venea. rabda apa calda si sarata. Jccul incepu. nici pe fratioiii nostri n-ai sa-i mai gasesti in viata. Vulpea. frate. Vino. Dar care v-a da. Iar da-te pitis. si cum scoase capul de la adapost. vulpea. tipa o data. Pe urma. ridica coada si-i dadu drumu la apa calda pe aricioaica. de mai ramasese doi arici. de mincincasa ce este: Purecele cind i-o place. da cu el de copac si-1 arunca mort in tufa. Uitati fratii toti aici. grapisi. Intoarse spatele.

rinji catre airici si Da — — Ai dreptate. vulpea intreba — — — Eu ca umple un un sac nu o adunate — Ei. vad ca de si fac eu boi baltati sa fim prieteni ! desi boul aici inainte cu dumneata n-o sa mai cu bivolul nu se potrivesc la jug. oprindu-se in marginea viei. ti-ai gasit-o. coarna. zise: Cumatra. vazind ca vulpea se straduieste pe ocolite sa-1 insele. Dar daca — Mergind asa pe drum. tamiioasa si alte soiuri de struguri de li se umfkse burta ca cimpoiul. ca lumea vind citeva minciuni. Merg cu tine. Mincara ei bine la viala. traista si si tot ar fi laolalta toate. cu ce invatat de la parintii mei. cu invoiala ca sa nu mai incerci sa ma potcovesti. vegheaza.Iar ariciul eel maruntel si cuminte esti ii raspunse: — Vulpe. spune-mi drept cite minciuni stii tu? Iar umbli cu soalda. spune-mi 0|m'nciuna si scapa-ma de la moarte. ca niciodata n-ai sa poti sa faci din cal magar. daca n-avem altceva de facut si au trecut prin am — tarini ierburi. fugi de mine ca dracul de tamiie. trei ai stii la traieste sint sa-ti gaita. ariciul nimic nu credea. cumitra. ca daca-ti si — — Nu A-iciule. ciinii Cind vulpea daca vazu ca are de-a face cu un arici pe care nu-1 poate incepu sa indruge cai verzi pe pereti. vulpea pe arici: inainte si ariciul pe urma. Cind sa piece. Da tu cite stii? stiu atitea ai car. pe o ureche ii intra si pe alta ii iesea. eu te poftesc sa mincam struguri abia pirguiti in via unui popa colea pe crestetul dealului. cumatra. raspunse ariciul. Si lasa-ma-n pustii. gata din minciuni. hai sa fim. n-am trebuinta de invatatura de la straini. ca eu ma mukumese Ariciule. Eu — Taca-ti cumatra. Lupii nu cuteaza. pai de aia mestera sa tragi — Iar tu cu minciuni sa mori de foame. in afara de cele lacome. De n-ai pe lume sama. mai ramin cu Jon sa'mor daca-n lumea asta nu se poate trai . ivlai bine sa mergem la via popii. -Drept multamire. Da din tot ce spunea. — Mie imi place — zici. esti sforile. Sa mergem. braojhina. vulpea cazu jos intr-o fintina. pot. Stiu ca tu in gaina vecinului vezi o curca. Pai stiu numai trei. cumatra. Ca ma atunci ce ma fac. degeaba-mi descinti. In capatul ei era un alingari cu boji si Vulpea pitis inainta. incetisor. insela. vad ca te tragi la urma. Cu mine ai gresit-o. cumatra. Se uita in sus la arici plingind si rugindu-1: omoara popa. Ariciul. Nasica mare vicleana. tita oii. eu iti cricesc sa fiu prietena cu toate alele. lasa-te pagubasa. Vezi-ti de gainarii. iar ariciul urmind-o incet. nu am decit spun o mincmna. Si plecara la vie. asta s-o de mine.

Nu-i scotea cu clestele o vorba din gura. scoate una din carul tau si scapa-ti blana de si la argasala. eel Aoleo. de doua ori te-am scapat de la moarte spunindu-ti minciuni cu care tniiesc pe lume. zicind: Ei cumatra. Prefa-te ca esti moarta. cumatre m-am dus pe apa simbetei. privi in fintina si vazu vulpea moarta. Toti se bucurau mingiindu-i blana. Te prefaci ca esti moarta. cumatra. Dupa tot ! am pus eu mina pe tine. o lua de picioarele de dinapoi si o arunca de-azvirlita afara. al naibii ghinion. de data asta popa n-are sa te arunce afara. Spune-mi inca o minciuna si scapa-ma te rog Baga de seama. o lua pe bat si o dusa acasa preoteasa. inselStoriile. nu prin fata. nimenea nu cuteaza O sa fac un cojoc pentru coana preoteasa sa se mire intreg satul Dar cind ajunse la baza fintinii. Se scobori la dupa ce o masura cu luare-aminte. Popa o sa te vada asa cum mirosi ca dracu. urmarita de o gramada de dini de asurzise mahalaua cu latratul. iar vine vulpea cu ariciul sa manince struguri pe ales. Te va duce acasa §i te va arunca n-am — — unde copiii iti vor dezlega picioarele. ! mina. Al'data. intr-o soba. isi mingiie barba de bucurie. Cind o vazu.! ! decit din minciuna. Tu sa fugi. o sa te arunce afara din groapa. Da nu fi zgircita dezleaga disagii tai cu minciuni si scapa-te de la greaua osinda. — — Cind veni popa. numai scapa-ma din miinile popii. A venit rindul sa-mi spui . doua din cele 286 vulpe. ce-i lega picioarele. luara domol pe carare si se Veni iar vremea sa piece la via popii. Vezi daca umbli la secerat pe unde sa-ti n-ai semanat De-acum nu mai mai mearga cu scapi. ca-mi prapadisi averea. O arunca jos pe podea. atunci tu s-o iei fuga prin alunis. pina-n virful din grindis. ghinionul vulpei sa cada iar intr-o capcana facuta anume de popa. vicleano. pacatoaso. ospatara cu luare-aminte. peste fereastra la sanatoasa prin garduri si ograzi. Tu stii destule. ma inselasi Imi cazi tu al'data la De vie am sa te jupoi. ca nimanui nici mai mic rau n-am facut. Cumatre. bata-te Dumnezeu. prin sobele din dos. Popa are sa-ti lege picioarele. cumetre arici. Mincara ce mincara ?i cind sa piece. ca o sa te leg eu zdravan. ii dezleaga nojita si vulpea tisti. vazu vulpea cum se grabeste ea si — ! ! spre padure. Aaa. Ajuta-ma. cazu in fintina sar- O manul — Cumatra trei arici. la Pina aci ii merseserl vulpii toate ca pe sfoara. vezi asa e cind taica popa vegheaza. Iti pun eu pielea la murat N-o o arunca afara. ca are niste catele afurisite si te jumol de piele. Copiii insa n-au de lucru. ca mai ramin cu o singura minciuna si cu asta — — sa pot trai o viata intreaga. Si abia sfirsi vorba si taica popa fu la gura groapei. de-acum nu mai am seamai spune-mi o minciuna ca mor aici cu zile si e pacat. ci — Pacatoaso. Nu pot. Cind sa piece. nu e vreme de gluma. pare. iti cer numa o minciuna sa-mi spui ca o roaba te-oi asculta toata viata. Da baga de seama ariciul ca vulpea eria cu ochii in patru si tacea ca un taciune cutrupit cu cenuse in vatra focului. ti-am facut facerea. isi dadu seama ca e moarta. ca ce-mi vei cere aceea iti voi darui.

care indata ce ma va vedea imi va da cu parul in cap. nu numai se apropie sfirsitul. taica popo. ca sa suparata pe mine. ii aseza cu luare-aminte ochelarii. injurind si biestemind ca iar ariciul si vulpea Atunci ariciului cumetrei ii trece prin minte ca un fulger a treia minciuna si zice — Apleaca-te. Stapinul mergea cu magarul la tirg carindu-si in fiecare zi marfurile si avea mari foloase de pe urma dobitocului. Vulpea. Lasa. cumetre arici. din fuga dindu-1 pe taica popa cu crccii-n sus. o roaba si acuma nu-ti ! firea. isi paie. astea fiind mai ieftine. Cind intra stapinul in grajd. raspunse: — Ramii cu cu flori si bine. Stapinul. da acusi imi cari strugurii cu tirna. si tinea magarul numai cu paie. cumatre. dc folcs. o apuca pe vulpe de bot cu dintii si vulpea de durere sari in sus. care avea un magar. magarul ii cerea stapinului sa-i dea otira demincare. Si de aci inainte ori de cite ori ii da magarului paie. 287 . daca doreste sa-i mai lie Auzind stapinul acestea.: si tu o minciuna ca sa ma scapi de la hapsinul de popa. nu-ti pierde ca toate de sus lasa. cata Pina ieri ma furai de una. si pe lumea cealalta sa-ti fie calea cutrupita In clipa aia. ca nu mai poate de foame. care simtea ca ruga stapinul sa-i dea si fin. nu-i da nici zob si nici fin. te tu. ca nu e varza sa pierim. sa nu se roaza. se gindi sa mearga la oras si sa cumpere magarului ochelari de culoare verde. Bine. cind fara minciuna zici — — ca nu se poate trai? — Ei sa ajungi tu acolo. sint lasate. dar cu ce voi trai pe urma. Vulpea. iar magarul minca cu pofta cind vedea ca stapinul ii da fin. isi imbia animalul. asa-i ai asculti spuse vulpea. STAPlNUL ZGIRCIT SI MAGARUL Cica a fost odata un stapin zgircit. scumpa mea. neputindu-i raspunde ii raspunde ariciul din fuga: Ei. Cind ajungea acasa. ca mai ai o minciuna si o sa scapi cu aia. fa. A. ca descurci — Te laudai ca toata viata sa ma ca pica o lacrima pentru viata mea — Cumatre. sa ne sarutam ca mor cu inima impacata fie nu esti si sa facem iertaciunea. cumatra. iar pe pore de bot. facindu-ma una cu pamintul. slabindu-i puterile. ariciu prefacindu-se c-o saruta. Taica popa buimacit crezu ca vulpea ii fura de-acum strugurii cu cosuletul. zicindu-i: — Magarule. care tinea cu orice chip a se imbogati de pe spinarea magarului. Toti la urma urmei o In acest timp se auzea popa 1-a pagubit. nu mai — — ! are scapare. minca fin. struguri din via popii. i Magarul. cind pe lup de git 1-apuca. aplecindu-se sa sarutata.

ursul pricepu gindul necurat al omului si-1 indesa-ncet cu laba sa-si bage mintile-n cap. Asa. Sta aci ca-ntre ciocan si nicovala. ca sa piece lupii. In om insa a puiat diavolul. venind de la lucru. Lupii Lemnarul cum zari lupii. Lupii se napustira pe el si-1 sfisiara-n bucati. Greu la deal. La urma urmelor puse mina pe firiz si taia creanga pe care sedea ursul speriat de lupi. era azi aid. il mustra zicindu-i: Omule. deasupra de el. ! : ! ! ! — 288 . care cred in spusele stapinului si nu stiu ca eel ce asculta la minciunile stapinului. dar ce folos ca-i ramasesera claile de fin neincepute. e ca eel ce paste la vinturi. daca nu treccam pe aici. Cind colo. la nevoie si fiarele se-mprietenesc cu omul ca sa scape cu viata. ii iesira-nainte o gramada de lupi. barda si altele. doar s-o urea ursul mai sus. Lupii isi facura artag sub copac si ramasera aci zile si nopti. traia un mester lemnar. Daca scapa de la lupi. Lucra din sat in sat si era multumit de cele ce agonisea. Il plinse atunci stapinul. El iar se uita la urs. el tot riscaie-nainte cu ferestraul pina ce cazu ursul jos in mijlocul lupilor. cazu jos si muri. Sara se-ntorcea sa doarma la casa lui. intr-un sat departe la munte. asa isi facu el socoteala. Cum incerca sa urce mai sus. sus. Cind il vazura. alta data sa nu mai umbli cu^capu-n sac. Cum incepu sa risciie. cu toporul si cu firizul. se hranea din ce cistiga cu chisaru. avea la el fel de fel de fterotenii chisar. urlau de infiorau pamintul frica fugi si se urea intr-un copac mare stufos. Calatorul. Ca maistor ce era. de adunati in haita. ! INTELEPCIUNEA URSULUI Undeva. simti ca cineva il impinge cu palma-n cap sa stea pe loc. dar n-au ce-i face decit sa dea ocol copacului. ursul din nou 51 indesa-n jos sa nu se miste. Dar daca se saturara. dar ursul nu vrea si-1 indesa iar cu laba-n jos. Omul minca scoarta de pe copac parca era iepure si ca prin minune trecu un calator cu ciini si arma pe linga copac. un urs mare cit un bivol Cum privea ursul. dar nu-1 gaseau. buluc pe linga copac. ca magarul nu mai era chip de inviat. ursul ii punea mina-n cap si-1 indesa-n jos Lupii tot cautau pe sub copaci sa dea de om sa-1 manince. pe cind se-ntorcea el sa doarma. Lupii lihniti de foame cum il vad se reped la el. Daca ascultai de urs. dete sa se suie mai sus pe virf. iti ramineau oasele insirate prin acest copac. Omul. Si cum sta asa. De foame si de sete. Iar priveste-n sus. Mirat si speriat privi-n sus sa vada ce este. de frica. ca si alti multi magari. Ursul este un animal cuminte si aici mai intelept ca omul s-a dovedit. Odata. sa fie mai sigur ca acolo nu-1 ajung lupii. abia-i putu cere ajutor.De la bunul tau stapin Silindu-si magarul la poveri grele. sarmanul dobitoc isi lasa odata stapinul chiar la mijlocul drumului cu marfa. in copac. De aia. Cum era de felul lui sarac. firiz. trageau nadejde ca si la om o sa-i sparga foalele si o sa se-nfrupte si din carnea lui. lupii plecau si voi va vedeati dc treaba. nu scapa de la urs Se gindea el. nu stia ce sa faca sa scape cu viata. dupa ce asculta intimplarea. si greu la vale. Si asa pieri si ast magar. miine colea.

IV SNOAVE .

.

zisera luara traista si ciemagu si fiecare o apuca pe unde le taie capul. Nu-ti place? place. cum sa nu ! Ce se vorbi el cu preoteasa sa nu-1 il mai trimita cu oile. baiete? De aia te hranesc si imbrac sa ma saracesti? $i incepu popa sa se vaite si sa ofteze de ciuda si mihnire mare. Dar feciorul.PACALA si taica popa Au fost trei frati surumasi intr-un catun fratii cei si si nu aveau nici de mincare. lasindu-le sa schioapete. feciorule. fara suparare. pe gratis Numai una sa ne invoim. feciorule. popa-1 scula cu noaptea-n cap. Ba-mi parinte. de parca intrasera toti dracii in el. le Ajunse cu turma in munte. raspunse baiatul. si murim de frig in ciolanele goale. sa le due. De ce schioapata oile. merse si ajunse la un catun si dete de un popa. prin — De lucru. — Dar stii sa pasti oi? -Stiu! si catunul nostru? — Atunci sa ne ogodim cit ceri? — Eu nu ma tocmesc. vazindu-1 asa-i zise: — — cu Cum. Se apuca sa manince mamaliga cu brinza si ceapa dupa care se culca la umbra bradului. zicindu-i: Hai. raspurse feciorul. — Cum pe gratis? — Da. ci cu porcii. te inveninasi pe mine? Nu dumneata ai zis sa merg oile jucind si — dntind? lata. si dimineata. nici de purtare. Cel mare merse. sa ne grabim. In zori scula iar: 291 . ca turma e mare si zbiara oile de foame. lua oile si le mina la popa acasa. Cel mai mare zise catre — mici : Fratilor. sa le satur Asa se invoira — — Am ! inchise in strunga si le frinse cite un picior la fiecare. Scoate oile din tare si sa le duci cintindu-le si jucindu-le in virful muntelui. toate oile joaca-n trei picioare. Cind se lasa seara. cine se imserina ! sa-i scoatem o talpa de opinca din spate. — Ce ubidesti. sa ne ducem sa ubidim de lucru ca lesinam de foame ceilalti doi. ci ma bag argat pe degeaba. parinte. Cind il vazu popa cu oile flaminde si schioapete se rasti la sluga. — Isi Bine.

Isi adunara toate boarfele in doi saci mari si la cintatul cocosilor fugira cu voia lui Dumnezeu. ma popo. tu nu vezi ca asta te scapa avut mintea-n calciie cind 1-ai luat din foe si te baga-n lac ? ! Atunci sa fugim.! ! ! ! ! Desteapta-te. din casa ! ce vazura. sa fuga din casa noastra. de-ai suit pe dracu pe casa. — — Mai lasa-te de blesteme. vorba aia oaia. omule. si-i cebaluisi ca dracu. sa stii Asta-ai vrut-o tu. de-i cisnovisi. ca parca sluga pe Pacala. ii Cind ! Casa-i a ta Pleaca sfintia-ta. Vazindu-si la jir si la — porcii-i zise: — Ce le facusi. te inveninasi? — Da de unde Nu e nici o suparare. $i-i — ! — — — scrie asa: Scriu la tine. dar ii ia si pielea Ne-am dus pe copca. plecaram de la moara la risnita. Ciinii. inchisa porcii intr-o pestera. am sosit cu porcii rizind — Of of of ma bagi de viu in pamint — Cum sfintia-ta. Cum cintara cocosii. muiere. ! Vai de mine vedea slova mea. Ca e vai de steaua ta Daca vazura. Cind se scula lua cutitul si taie gingia de jos de la fiecare pore. ca dam la belele. Sa fugi incotro-i putea Fecioru-i scrise si el pe use: — Usa-i a mea. unde-o da sorocu si norocu. sa-ti dea si tie bine popa. ce ne facem ? Asta nu numai ca tunde. ii zise Mai bine roaga-te lui Dumnezeu pentru oricine. se luara dupa el. Iaca. preoteasa. se vede c-o sa-ti fie de cap. $i asa mergind in nestire detera de un pacurar cu o turma mare de oi si niste ciini rai. Ma prostule. — Asa cum ati poruncit. 292 . ce-mi facusi. popo. Stau in loc si ma gindssc cum o s-o mai nimeresc Hai sa-i scriem o scrisoare sa piece. se puse pe mincare de coricove si se odihni la umbra. Pacala auzi tot ce pregateau pe sub ascuns stapinii si inainte de cintatul cocosilor arunca partalele afara si intra el in sac. parinte. ! Dar preoteasa da tot inainte cu ocari si sudalme de innebuni pe popa. Cum ajunsa in munte. ! ! ! ! ! ii Se duse in casa la preoteasa vaitindu-se: Vai de mine. preoteasa. lumea se crucea si se mira cum se face ca toti porcii merg rizind. mai baiete. se hotarira sa-si ia lumea-n cap ai si sa piece — — Sa plecam. Mergind el spre catun cu porcii. sa scapam macar nejupuiti de vii. ca azi ai sa te duci sa pasti porcii la munte ghinda si rizind sa aduci porcii acasa ca nu-ti mai dau mincare. Cind la poarta-1 astepta popa. Magarul se sperie de ciini si o lua la fuga pina se rasturna samarul de pe el de sa dusa de-a berbeieacul la vale. cind vazura magarul. ridicara sacii pe magar si se dusera in lume. facu o friptura si se satura. feciorule. raspunse prefacut popa.

suparat ca nu i-a taiat plotoage de opinci de pe spinare si mingiind urechile magarului. vai ! Dupa Dupa cine dai necuratu. scoala-te sa fugim. ii zise: „Cinge barba. puse preoteasa la margine. ca ne scaparam de dracu. preoteasa.! ! ! : : : Pe Pacala. la mijloc. iar cu samarul sus pe magar si zi-i inainte Lui Pacala ii venira alte nevoi si incepu sa vorbeasca singur ca ! nebunii: Parinte. parinte Cu un pic de minte Mult e pin' la rai. ! Hai acolo-ndat Cind auzi popa asemenea cuvinte. zicindu-i Hai. doamne sfintule. de porcu Atunci Pacala grai multamit 51a de Pacala Cum. abia am asteptat sa te vad Si dupa asta iar se impacara Popa se sfatui cu preoteasa sa-i faca de petrecanie noaptea. ce vorba e asta? Aoleu. ca s-a span oala de unt si nu mai ramine". parinte. Si dupa spurcatu ! parinte. voie. te inveninasi? cum o sa ma supar. de-i ramasa pe deasupra numai potcapul. il podidi lipsa si din sac incepu Cind vazu preoteasa curgind unt din sac. Din fire glumet Popa. E numai un gard Si ala-i tot spart. asa cum ! ! — Cum — Aaaa ! se intelesesera. vai. zise cu glas tare sa-nteleaga si asinul: „Hehei ! daca ar sti omul. cind auzi. preoteasa-1 picni pe Pacala care se rostogoli-n apa si se-neca Bucuros popa ca a scapat de dracu. ! ! Lunga-i calea. opri magarul si cobori samarul. iar el se culca Cind se destepta popa o picni pe preoteasa. o misca pe nevasta. Popa intinsa barba si o muie cu unt: Dupa o asa nefericita intimplare. mai de sa curga unt. parinte. fecicrule. preoteasa mea si zdup dupa ea. sa creada in Dumnezeu. graindu-i este. acolo? ! Isi sfintulet. Peste noapte se scula Pacala. Cind dezlega sacul vazu capul lui Pacala si cazu jos lesinat: — Vai. Mersera ei pe inserat si se culcara pe margine de riu cu preoteasa la mijloc. ! — — — ! ! Pacala de pe tarm il privea. crezu ca e vreun si sfint care-1 cunoaste i-a intrat in sac — Cum — Un sfint netezi barba. mai de nevoie. vai ! Dar pina la iad. dar nici pe dracu sa nu-1 uite !" 293 .

Oricum dai nu scapi de mine si gata 'Asa este. — Cum. — Vai de mine parinte Nu mi crede chiar asa N-oi ! ! si cu coada rastoarna fi eu calugire. esti esti ala ai si spas mie coana preoteasa sa ml feresc de Pacala. Sarut mina cea sfinta. doar nu e mosia lui Stie el ce face Se aseaza sa faca prinzul tiganesc. Du-te. iar eu un singur ou? Vezi. Pacala. Pacala ramise flimind. taica ! si popa si Merge de fllmlad ce era a porait-o in lume el pe un colnic si se intilneste — Sarut mina. taica Pacala. dar de biserica nu-s Ai sa vezi ca sluga ca taica popa nimeni n-are-n sat. taica popo. ca desi am nevoie de argat. parinte. bltu-I-ar crucea. Apoi s-a asezat la umbra si puie capul pe o brazda sa se odihneasca oleaca. in sa ia te stiu. biietas. Popa pleca inainte. Pacala da cu sapa o data. popa ia doua oua. ii taie calea si iar ii iese inainte. da incotro? — Merg lume. n-am ce face Ce mi-o fi scris. nici usa ! ! ! — — 294 . popa i-a spus ca-1 stie din fire poznas si ar vrea sa se faca om si sa se lase de dracii: Mai baiete. cu tu esti piaza rea. Acum Pacala doarme de doua ori. poate gasesc un popa cu inimi ma argat — Cum cheami. Plecara cu ziua-n cap la lucru. Pacala lenes de felul lui.! PACALA Odata Pacala s-a lasat de leae sa se bage argat la vreun bogatas. spre binele tau. Pacala maninca un ou. lasa-te de dracoveaii. iar ml-a iesit in cale Fdgi. iar eu o data? Dumneata sa iei doua oua. eu ma due. Popa da cu sapa de doua o:i. asa din intimplare cu un popa. popo — Si-mi sanitos. iei cu lingura. tu Pacala? Tu care pacalit toata prostimea fii biiete. precum dai cu sapa. fugi. ca sa nu te bata Dumnezau si sa te procopsesti. iar popa o data. Pacala stie pe ce cale merge taica popa. stii cum esti tu? vrei si pe mine? M-a — — — — — ! ! ! ! — — Nu! — Esti ca diavolul care-si tine capul in poalele mi-si carale oamenilor cu bunatati pe susele. mli baiete. hot de felul lui. Bine. popa ia de doua ori si Pacala ia o data. Mi. in frunte ml-o fi pus Te iau argat ca n-am inco. doar n-or fi intrat diavolii-n mine sa-mi iai mintile si sa te iau argat la curtea mea.a-mi zice Pacala. Vine popa la Pacala si-1 roaga sa se scoale. mli baiete? —-Nu dar de cind m-am pomenit. sanatos. A doua zi. oare este frumos sa iei dumueata de doua ori. sa crape de ciuda nu alta. isi ia inimi-n dinti si-i zice-n fata popii: Taica popo. baiete. Apoi dica pe unde m^rg tot de Pacala diu. 'Tu. S-au tocmit si s-au intors amindoi voiosi acasa. ca nu te iau. Buna ziua.ro si gata. lum. iata ca iar ne intilniram. dar va spun ca alta slugi n-ai sa gisesti. ca odata si odata tot ii taie calea. iata ca iar ni se intretiiara drumarile. de dracu si de femeie nu se poate feri omul. taica popo. ii taie calea si iar ii iese inainte. pe Pacala n-am sa-1 iau nici in ruptul capului. Eu am numarat de cite ori ai dat cu sapa si atitea linguri ti-am dat.

ovasu din traista sa-1 dai frate. Ia ovasul si-i da la cai. — ! 295 . incaleca si fuge. popa. negustorule. daca-mi dai desara doua oua. sat si-i cere preotesii cele doua iepe sa se duca la tirg vine sa creada de cele ce aude si ca sa se adevereasca. si eu. acesta-i cade jos. Toti cei trei. taica popo. fie Da-mi ovasul ! — — — — — ! Ma ! din urma trei in?i dupa el. asculta — Amindoua. aramila. Sa-i vedem gustul Poftim tegliciu ?i trage o inghititura. ca sa-i vad eu cine sint tilharii astia care ne lasa saraci Schimba toalile cu odajdiile si alearga in sat. asa ca nimeni nu-1 mai cunostea ca el este Pacala. amindoua — O innebunit popa. Sa i le dau pe amindoua ? toiul lucrului ! la cai daca-mi dai o coloare alba. bre scoala-te ca ne-apuca sara cu locul nesapat — Ma taica parinte. sa ma satur — Desara duci doua oua auzi — Aud ma treaba. pacatele-s pe oameni si nu pe buturugi ! Negustorul cu tuciuriul se due inainte spre tirg sa-1 prinda pe Pacala. Iar pe tigan se apuca sa-1 frece pe fata cu o gresie de-i lua un rind de piele. ca orice cre$tin. ia un cal si fugi dupa el spre tirg. Dupa aceea el se urea pe iapa. Ii dadu iepele. hotii astia o sa ne fure tot. Cit cei pe fucia asta. ca vedeti ca nu lenes taica.! ! ! !! ! ! — Hai. Pacala. Dar vorba aceea. Mai bine da-mi odajdiile si tine toalile mele. scoase cutitul sa-i verse matale. iar pe tigan il trimite sa se uite in oglinda unui izvor sa se vada cit e de frumos. Pe drum se intilneste cu un taran care mergea tot la tirg cu o fucie plina cu rachiu vechi. esti. i-am vazut cum ne prapadesc. Linga o balta vede fugind Iti — Ce — dau — Bine. fi ! — Taica popo. haine El leaga iepele intr-o padure si coboara de se namoleste ca porcul pe si pe fata. tot ! il intreaba Pacala. asa tuciuriu. te si-i ceri la preotesii. striga tare la popa care sapa pe coasta: ! alta n-am ce zice Sa vinda el iepele acum in de vara. incaleca pe una si dus a fost. si scol sa sint si prost precum par Da repeada el cit preoteasa Se coboara in cu ele sa le vinda. Iese-n marginea satului si se vaita ca 1-au jefuit hotii si 1-au aruncat in balta. tuica se varsa si pina sa gaseasca omul cepul. mutul iapa Sara cind afla popa ca a fost pacalit. muntene? Cit ne ogodim zise negustorul. insa Pacala o luase de mult la sanatoasa. scol. butoiasul era gol Cind se vede cu o asa paguba. Cind se uita si se vede tot jupuit si jumulit mai rau decit o gaina. aramiul si negustoru de rachiuri il daruiesc cu cite ceva si-1 blestema toti pe Pacala. vorba aia. cum au tunat in sat. ca o-ncerc pe la slavina. Preotesii nu-i se suie-n geamlic si la da in pamint cu sapa si spre seara ii cere voie popii sa se sa ceara cele doua oua. unde a dus. iar taica popa ramine cu el sa-i dea o mina de ajutor. Dar ia-1 de unde nu e Pe drum Pacala cu doua iepe se intilneste cu un tigan. $tii ce e. Lasa. pricep eu El scoate cepu.

pina ce incepura satenii a-1 pizmui si a-i zice si pe Pacala. Oamenii. incolo Ba incoace sint hotii zise gloata nebuna. o molima daduse in porci si stiu ! ! ascultati scapati vitele de fefele palite moarte si noi de soare sat. cere sa bata primarul toba ca are sa spuna o vorba Se aduna tot satul si casca gura la Pacala. ca la niste frati. pina ajunsa Pacala slab ca un tir. Nu da o data cu sapa-n tarina si cu capra se plimba prin tirguri ca voda prin loboda. stiti voi de ce a dat boala in gaini. Merged cu — — ! ! in mocirla din marginea satului de se duse pomina. dar nu vezi ca tarina ta nu da pic de red soarele si e tare ca tuciu? Dar cu capra. oamenii isi pusera-n gind sa-i faca vint din sat Il chema chinezu zicindu-i: Baiete. Taica popa cum ii vede. satu nu te mai tine pe bere si pe mincare. Altfel. eu Si daca ma Ma auziti — Auzim. toata lumea din sat il pismuia socotindu-1 om cu stare si avere. pune brinca si munceste daca vrei sa ai in traista. da-i cu urzici. galben ca ceara.Cind mare ! Pacala fuge-n sat de saracie. tot esti singur cue. Si da-i cu ceapa. tocmai bun sa nu mai intre-n iarna si sa-1 duca drept la gropnita. Zis si facut Ii luara pamintul si capra si-1 pusera la mincare de post nu numai miercurea si vinerea. graira oamenii. Si o sa-mi dati pielea? — — ! Ca a copt-o — — — 296 . da-i cu varza acra. turbati de minie. cu chisare cu maciuci si inecati-1 ca de la el vi se trag toate ponoasele. da-i cu prune crude. pun mina care pe ce apuca si drept la balta se opresc. sc chizni oleaca si le raspunse: Oameni buni. ajunge. topoare. da-ne cureaua de pamint si capra noi te tinem pe fasui si malai. Fratilor. auzim. fara sa ridici un pai de jos toata viata Pacala. vad ca va doare inima dupa mine si-mi vreti binele. da-i cu pasat nesarat. va fac poftele si placerile. ci in fiecare zi. si de necaz. bucuros ca ii vin in ajutor sa-i prinda pe hoti le zise din balta: Incolo sint hotii. porci si-n vaci ? in sat. altfel. ce faceti? O s-o taiem pe Cirnelegi. iar eu o sa colind din usa-n usa. nu stim — Ei bine. va dau cureaua de pamint si capra. Il batura bine si-1 inecara — — Nu. cu — Dracul din balta v-a adus boala-n ! si-n vaci de mureau pe capete. da-i cu ardei iute. dar era intelegerea altfel zise Pacala. pAcalA si hctii Dupa ce i-au murit parintii lui Pacala si drept mostenire i-au lasat o curea de pamint in ciosca si o capra. Intr-o zi. de nu o sa pasti ! — Mai — fata: ! ! — troscot pe uliti ! Bine. De mine ia sapa.

doar ne mincasi un an malaiul degeaba. gata sa lesine de ciuda Cind auzira satenii pe ce chilipir te poti imbogati. si Dumnezau sa va ajute precum va e gindul. In marginea orasului. mai fac si eu cite una vruta si nevruta. vinde margelele daca vrei sa prinzi osinza-n satu asta. le-ntoarsa pe dos.: ! : — si N-o fie sa-ti dam doua de tau sa siruri de cacarezi. Pe fiecare ata erau insirate cite treizeci si trei de gogolii de cacarezi de capra Jui. Acolo o papusa uitata pe o piatra. sa le vinzi si ce-oi cistiga al cu alal. De buna seama ca bucurie n-avem de pe urma ta. ! zicindu-i Cit ceri? Cit vrea boieru? Poftim o punga cu treizeci de taleri de aur. ia vino-n palat — Care eu? — Tu. Vin. Isi lua margelele-n bat si pleca fluierind sa le vinda la tirg. in frunte cu primarul ! — zeci de taleri dobindii de la pasa ! ! ! ata. doar nu eu? Si se sui. Se-ntoarsa-n sat sa le multumeasca locuitorilor ca au avut inima buna. natafleata. intr-o mahala. Trage la primarie si zice: ! ! — — — — Buna marfa. zicindu-i Buna ziua. noaptea ii ia margelele si — — — — — — — — — ! ! — — — baga intr-o caldare cu aur topit. le-ntoarsa pe fata. mai Pacala. numai sa nu va suparati ca n-am ce sa va mai dau. si-I striga: — Hei. Merge el cit merge. le cap. ca i se batea ochiul drept. dar o sa-ti dam douazeci fatate de capra ta. il vede pasa cu margelele stralucind pe bat. Multamesc. mosnege. cind la o fintina da magarul sa bea apa. ca si asa a-nserat Si a intrat in casa mosneagului. dis-dedimineata cine bate-n stilpul cocioabei ? Oamenii din sat cu cele douazeci si doua de siruri de margele. Tine. plecara in cetate de Isi pustiu numai cu Pacala. palarie giubea si un magar. Ajunge in fata palatului pasei. Cind se scula Pacala. satul mort ramase satul lua magarul si pleca iar la oras. boierule Arunca punga-n sin si se opri drept la un pitar sa-si cumpere simit. Ingroapa banii si apuca pe alt drum. Cind se scoala el dimineata cu noaptea-n nu baga de sama stralucirea margelelor. ii lua pasa margelele. Mosneagul. se urcara o luara razna dupa gogoloaie de capra. le insira pe bat si pleaca fluierind de parca toata lumea era a lui. esti multumit? Multumit. Pacala-si lua traista-n bat si palaria asteptind margelele. bre Chinezule. Casca ochii mari. Le insirara pe pe magari si inainte de cintatul cocosilor. incotro cu marfa ? Iaca la tirg. Bine. il opreste un mosneag cu barba alba si descult. poate vede ! 297 . ca n-am alta avere ca v-as da-o si pe aia. de oaie si de iepuri. A doua zi. mi le-a dat dom' primar sa fac parale pe ele Si cum te cheama? Pacala A. pielea ca e buna de obiele. tu ala-ntr-o ureche. eram pricopsit pe viata Primarul casca ochii mari. baiete. dar o s-o inghitim in sec. fratilor. fac asa cum pofteste primaria. Vino si trage la mine sa cinezi si sa te ospatez pe doi bani. mare multamire pentru margele Uite o punga cu treiDaca le vindeam imparatului. tu esti ala ce pacalesti si pe cei bogati si pe-ai saraci? Eu. Isi cumpara cioareci de dimie.

— Caut muierea zise pasa. n-am zarit-o. §i dupa urme se dusera si intrara intr-o pestera unde se ascundeau niste hoti vestiti. Hotii cum ii vazura pusera mina pe ei. Mersera ei o zi. nu ma ! face prost ! ? Erau pe magarita oarba. ii dadu cal si sabie — Vad — Vedeti papusa uitata? — Vad — E semn ca avem de-a face cu o mama si o fetita — Dar de unde stii ca e magarita si nu e magar? ! De unde stii ca e schioapa oarba cind nu le-ai vazut? Si mersera mai departe. boierule. boierule Ba le-ai vazut. Vedeti boierule Aici magarita s-a dat in poiana. mari lotri. ! ! si Si-ncotro a luat-o. il iau la palat. si il ceausi alearga cu gurile oprira: tale. Dar nu e tipenie de om. ! cu papusa? Bas cum zici. Si mai vedeti ca a pascut pe dreapta ca pe stinga era oarba. toti vineti — Mai baiete. Pacala zice: Vedeti urmele de copil si de femeie pe nisip? ! — — — — — cum spun. pe o magarita chiala ! Unde s-o fi dus in cea pustie si nu-si mai batu capu indreptindu-se catre oras sa-si cumpere un fluier. baiete? Hai sa-ti arat ! Il scoasa pe Pacala de la racoare. dar dupa semne. cine esti? — Sint Pacala.indu-i carimbul cizmei numai sa nu-i taic capul si s-o ierte c-a fugit. Atunci de unde stii? — Ghicesc — Puneti mina pe el si puneti-1 la racoare pina spune — Pun ceausii mina pe Pacala si drept la inchisoare cu el. Daca imi gasesc muierea. va sa zica o femeie cu o fetita. baiete — Ce belea. asta este eel mai mare intelept din imparatie. uite era schioapa de piciorul drept ca urma e mai adinca si insurubata. Ha. ! ! Cind la cascate. ii legara burduf si da-i cu ei la ispiteala si descoseala unde tin comorile si bogatiile. ! — 298 . boierule Nu ma cunosti ? — Am dat de belea. Tu le-ai vazut numai glumesti? Sa nu ma misc din loc daca le-am vazut. hai la locul cu pricina Ajung la fintina. Si cum il zarira. spune mai cum de zarisi cadina? Zau. boierule? — Mi-a furat cadina jumatate din margelele — $i cu fetita? — Da si cu fetita Da ce tu le-ai vazut ? ! ! marginea cetatii. Cadina cit il vazu pe pasa ii cazu in genunchi saru. — Ce-ai cu muierea? ! zise starostele lotrilor. Mi-e draga ca ochii din cap si am o fata cu ea I-o adusera-n fata. padure. Vine pasa oftind si injurind Mai Pacala. si — ! — ! — Pe cine cautati in tara hotilor. asa este iar fetita - — — — — — — Nu. mersera doua si a treia zi urmele magaritei o luara in padure. ha zice el. Asa este intocmai Se gindi pasa. pasa insotit de ostasi de suparare. padure si iar padure Pe jos insa vede urme.! ! picior de om.

— Bine. asta e ! Pacala arunca cele doulzed — si doua de siruri de margele in caldare. fara toale. si sa nu fie cu suparare. te punem in teapa domle Pacala. dati-ne drumu ca sa va ajute Alah Dar margelele si ! — si sa facem pace. Poftim sirurile de margele. numai dad-ne cocoana.schisa usa unei odai: Uite. uite polu. fac dreptate Miria-ta. stii ce e? Scrie aici la ceausi sa deschida usile itichisorilor si eu in trei zile aduc douazeci si doua de siruri de margele. Fie-va mila. Adormi batrinul. mi-au luat portofelul si unspe siruri de margele de aur ! M-au lasat sarac si n-am alte margele. Cica ne batem joe de oraseni cu asemanea margele si ne-au lasat lesinati dupa ce-au vazut marfa. zisera hotii. o sa-i ia margelele ca si cind ei sint aid hoti si o sa-i zica sa se duca sanatos. 299 . dar ce sa mai fac? Daca-mi dad drumu. m-au dezbracat. sa ne pricopsim Mii baiete. sa ne-mbogatim. e acu. dar Pacala. iVlosul ! d. Mosule. va dam. numai ca vreau in mina margelele de aur ! ! ! si acu. asa sa stii Iciteles. Avemj cum sa nu. cum dai si dumneata — la cei ce putrezesc in cetate si vreau dreptate E drept ce ziceti. zise el. fara bani. inteles. acu vad eu cit pretuieste libertatea. Pacala nu e primar sa n-aiba cuvint Si a plecat de a dat drumu puscariasilor de la inchisoare mai intii. Da primarul dupa el sa vada ce face? Insera ! — Dad-mi el Trase pe bat si iar ii iesi un mosneag m:le — N-ai nevoie de conacit si-ti cer doi banuti — Ba cum sa nu. dam si noi drama. zise Pacala. dumneata ce ne mai dai ? — Va mai dau eu unspe. singurul om de cuvint raminea tot pasa. ia pe-aci ti-e valea Sa se duca roaba la fel.! ! ! ! ! ! ! — Asta e Emilia Emina Va dau ce vreti numai dati-mi-o — Ne-a mai dat unspe siruri de margele de aur. fara mirgele. sa nu pun potere dupa voi He. zise Pacala. — — ! — — — — ce va cer si o sa vedeti ce bani fac eu puiul de soma si la cintatul cocosilor cu margelele drept la oras s-a dus. he. nepoate. Ajunge pasa gol pusca. mosule — Mii. tu esti Pacala? — — -Eu! De inainte: ca se lasa seara. scoate cu o nuia sirurile de mirgele le aseaza pe batul de aur si cu noaptea-n cap se urea pe cal si drept la pestera hodlor. fraulor. dar daca in trei zile nu ne aduci mlrgelele. le-ai suflat aurul sa-ti pun aurul indarat. — Acum — soma usor. Se duse pasa sa aduca margelele ! Cind la intoarcere o sa-1 astepte hotii pe pasa. cum sa va zic ! Pe drum m-au prins hotii. Numai fratii hod sa aiba si ei inima larga. Pe urma iar s-a dus in sat a scos un pol de aur si 1-a dat primarului: Domaule primar. da-mi inca douazeci si doua de siruri de margele sa fac negot. Se scula tiptil. si eu am odiile ! cind te cauta fedorii md. unde e caldarea cu aurul topit ca iaca i-ai saracit. toata noaptea trage cu ochiul la odaie. tiptil. cine sa ti le insiruie ca toti sint cu oasele rupte. Numira ei si cind colo lipseste un sir. cine sa se duca sa ia margelele? Sa se duca Pacala. plinge si se vaita degeaba. Ajunge la hoti si le zice: Oameni buni.

Ii dadura drumul pasei. Pe el il inhatara. pitis. am avut si eu un §ir de margele pastrat din mosi stramosi si cind am varsat aurul in caldare mi-a cazut din nebagare de seama Miine am nunta si n-am ce sa-i atirn de git miresei. Mosul ii priveste mina. Mai marele hotilor. cine are atita aur de se scalda-n el. cinstiti hoji. Bate la usa mosneagului suspinind: Mosule. Intrara pitis. Ajunse la hoti. ca la noapte sa ajungem la comoara. tocmai la catul de sus. stiu unde e. hai pe el sa-1 neagul ! Gnd ! jumulim pina spune tot. Sa spui Pacala. un hot vazu mina la lumina lampii ca are mina de aur Isi zisera ei : asta are putini si hirdaie de aur . Cind o scoasa. parca ar fi fost spoip cu pacura. Cind se facu ziu3. pitis. Du-te si adu-1 de unde stii. Incaleca Pacala ?i dus a fost. o freca. Iese un mosneag cu barba alba. un barbos cu ochi de jeregai il strinsa de chica miscindu-i falcile din loc. Nu va slobozim decit daca puneti aici si pe-al douazeci si doilea sir. Nu era el sa se si sa-i cada oalele din poala. dar cum ai putut face una ca asta baiete. tocmai grijea un purcel in obor si-1 stropea cu mujdei de usturoi rostogolindu-1 in frigare. dar n-o sa va puneti mintea cu un sir de margele Dati drumu pasei. cocoanei si copilei pentru un sir. Pacala. mina era de aur. cadinei si fetitei. intelege si raspunde: Sint om sarac. Uite ce e Daca in trei zile nu vii. Apoi ce sa fac.Blestematul zise Pacala. dar de degeaba. El — tace si nu dar degeaba. mai Pacala. ca ne duci pe noi ? Sa ne duci acolo unde este comoara si liber esti pe vecie din partea noastra. sa-1 O puie la cazne. cadinei si copilei. daca n-am incotro Sa mergem. O sterse. cazut la necaz Doamne sfinte. ii taiem capul pasei. zise mos! ! — — ! — — ! ! Am ! Baga mina si scoate-ti margelele. Vecinul sau fiindca era o duminica frumoasa. dar un blid de faina 1-om imparti frateste si tot bine fi-va Intrara la mosneag si asteptara sa adoarma. lovindu-i genunchii: Ce e. cei cincizeci de hop erau negri. il taie Le dadu margelele si vrea sa piece. zice circ. Daca nu va blestem de ajungeti saraci lipiti pamintului. la fata negri ca drt cu din balta. Incalecara toti hotii si la marginea cetatii bate Pacala la o poarta. ca uite venim de la drum lung greu si tare sintem osteniti. De aceea intr-o zi sta intr-un foisor mostenit. Mirosul scoale 300 . mina stralucea ca soarele. — — ! — — — ! PACALA cu purcelu Se zice ca Pacala de lenes ce era se simtea bine si asa. Hotii pe el sa le dea margelele ca de nu. colo. baiete? Bateam sa-ntrebam de conaceala. se spalara in caldarea cu aur topit si inainte de cintatul cocosilor plecara. Pacala face cu cchiul sa vada barbosii din tufa. Numai ochii le stralucea in scafirlie ca le mai ramasese putin suflet nepatat. Ce crezi. respirind aerul curat al diminetii. fara sa se sinchiseasca de ceilalti plugari care forfoteau dupa treburi. de bucurie baga mina dreapta si scoasa margelele.

Purcelul tocraai se copsese si din pielea rumena ca racul. Zis si facut. doboara-te jos sa vezi ce gustos cste Pacala se gindi. era mai instarit si avea si un grajd frumos. nu voia celalalt. vaca ma iubeste mai mult pe mine. cum era hapsin. cum sa imparta vaca. nu puteau. Frate-su. daca nu. Pacala crezu ca-1 roaga sa-i dea vaca pe cinci galbeni. ca sa lase vaca pe un gavan de galbeni. De bucurie. ce nu facura si-au zis. aude o cincheza cum cinta prin pomi: cing. Pacala zise catre frate-sau Tindala: Frate Tindala. Isi fac ei socoteala.patrundea prin crapaturile ferestrelor la Pacala care dormea somnul eel mai dulce de dimineata. ca ma satur si de miros — — ! ! CUM A VlNDUT PACALA VACA Pacala si cu frate-sau Tindala au mostenit. sa duca vaca la marginea satului si cind s-o intoarce acasa. ca om mai chibzuit in treburile gospodaresti. Cind vaca intra in curte trasa drept la grajdul lui Pacala si incepu sa pasca iarba de pe bordei. cum sufla prin crengile copacilor. care era uscat. de-i lasa gura apa. Privi-n jos adulmecind mirosul ce se urea spre cer in valuri. bine. Tindala. il imbiau sa se scoale. daca vrei sase. de s-ar fi scoborit pe scara cerului si sfintii la un asemenea ospat. la cine a tragea vaca a lui sa fie. S-o taie. cing. frate-meu. Atunci mai auzi si o cioara care croncani. cing. nu se lasa si se ruga de Pacala sa vinda vaca si sa imparta banii si fiecare din partea lui sa-si cumpere cite o capra si asa sa aiba pace buna intre ei. $i Pacala isi lua inima-n dinti si se scula de pe priciul de lemn. Vecinul sau zarindu-1 la fereastra-1 enema: Hai. o vaca. Cu un furcer impinsa geamul sa intre mirosul. ca sa vina peste trei zile ca-i da banii. il matura ca vaca cind 1-a vedea sa vina la el. s-o tina unul. se suiau spre Pacala aburii dulci. ! ! 301 . se rasgindi si vazind cite scari are de scoborit raspunse: Lasa. gaaa gaaa Crezu ca cioara ii spuse. Se pune el si-1 curata. il taie-n bucati si-1 puse-n tipsii mari gata de ospat. dupa moartea parintilor. Merse mai inainte si auzi o cioara care croncanea: gaaa gaaa gaaa Cum o auzi Pacala se apropie cu vaca. Ca sa-1 imbie vecinul sa coboare sa guste pentru sufletul lui si sufletul mortilor. scirt". Mergind el la tirg. crezu ca spune sasa. iata ca fosnetul crengilor unui copac. Pacala sta si se gindea ce sa faca? El avea un grajd neingrijit ca un bordei acoperit cu pamint pe care crescuse iarba. scirtiiau de vint si faceau „scirt. El ii raspunse: Nu vreau cinci. Pacala se invoi pentru ca avea inima miloasa. Ce facura. sasa galbeni. da-o-ncoa Atunci Pacala intreba: Da citi galbeni imi dai pe ea? ! — — Vintul. mai frate Pacala. crezind ca cioara ii zice: — — ! ! ! Da-o-ncoa. Mirosul si mai si. Ce i se paru lui Pacala ca fosnetul frunzelor ii spunea. Lua vaca si pleca cu ea la tirg s-o vinda. eu ma due mai departe. o intorc si pe fata si pe dos. trecu printr-o padure cu vaca dupa el legata cu o funie. valuri.

mai multi nu-ti iau. Pacala il lua si il duse la usa unui circiumar. Popa popa se uita la el a mirare putin si apoi ii dete banita. ei nu puteau sa numere atit de multi bani. Mersa Pacala inapoi. dar nu mai gasi vaca. Cind il vazu nevasta-sa si cu frate-sau Tindala. da-mi repede ca mor. Cind au auzit de o asa isprava. se mai supara. sa-1 — Circiumarul se trezi din somn si pina sa se imbrace. Circiumarul fugi inapoi la nevasta-sa si ii spusa cum ca a fost popa si iata ca nu putui sa ies repede la cerinta lui. o mincara lupii ! Ceru banii de la copac. fiindca pricepusera cum sta treaba. iesi numaidecit afara si il lovi cu un resteu in cap si-1 omori pe loc si veni iar in casa. ce vorba fu aia a lui Pacala de zise: ca masoara mei-bani? Pleca popa. trecu o vreme. dar copacul nimic ! Cum Pacala avea toporul cu el. il lovi cu atita putere cu toporul. Pacala pleca sa ceara banita de la popa si in loc sa zica ca le trebuie sa masoare mei. Se mai ruga. dar copacu nu-i raspunsa nimic. Cind il vede nevasta lui cu frate-sau Tindala. da-mi rachiu ca mor. dar sa nu-i spuna ca masoara bani. Pacala il vazu pe popa la fereastra. Pe ailanti — — — ii lasai la el. il trimisera pe Pacala sa ceara o banita Cum de la popa: ca era vecin cu ei. il razima cu fata pe usa si porni sa strige la circiumar care durmea: Da-mi rachiu ca mor. — ascunzi unde-oi sti ca o sa ne manince turma. $i Pacala fugi. si daca il vazui ca tace si nu voia sa-mi raspunda il lovii cu toporu si el de frica imi dete o gramada de galbeni. intra in ograda si se uita pe fereastra si ii vazu cum imparteau galbeni cu banita. Ajunsera la copacul uscat. Pacala le spune toata tirasenia ca a vindut-o unui copac uscat ca i-a fagaduit un gavan de galbeni si ca miine ii da banii si ca a lasat-o legata de copacul uscat. fiindca asa ne-am inteles. de galbeni si pleca cu ei acasa. si suparat pe copac. zise preotesii lui: sa vad la aide Pacala ce fac ei acum noaptea cu banita. ceea ce vorbisam. il intreba daca a vindut vaca. Pacala ii zise copacului: Ei ! acuma de ce imi dai atit de multi. muri si cazu peste mine. 1-au gonit inapoi sa ia vaca si c-o maninca lupii. il omorisi pe taica popa? Sa-1 iei cum oi sti si — Eu ma due si ce masoara. el zise: Taica popa. il luara pe Pacala sa mearga cu ei inapoi. Frate-sau Tindala il intreba: Ce facusi. Pacala. cu atitia galbeni de multi sa mirara de el si-1 intrebara Cum de ai luat atitia bani pe vaca? Pacala zisa: Pai de buna voie i-am cerut copacului. venii sa-mi dai banita dumitale ca avem de impartit — niste mei-bani. deschise usa si popa razimat mort cazu peste circiumar. Cind auzira si isprava asta. Cum era noaptea. incit copacul gaunos si putred cum era se crapa si cazu din el o gramada de galbeni de aur. de unde mai ridicara un sac de galbeni si se intoarsera acasa sa-i imparteasca. Mie imi trebuie numai un gavan plin.: Lega el vaca de copacul uscat si pleca acasa. Veni si 302 . ci sa-i spuna ca au de impartit niste mei. da eu nu vrui sa iau decit ce am vorbit. Umplu o caciula.

cu rachiu. ! zice. ma lasi sa dorm la noapte la dumneata ca sint drumuit? Da cu ce umbli pe-aici. un om bogat. o suie-n pod s-o manince desara cu gagicii. ! si suit ! se si fripta. zise femeia. taiat si s-a dus tatalui a luat cite un bou mostenire. a venit cu ea acasa si a bagat-o-n traista si a plecat cu ea intr-o comuna. turma ne maninca. Graniceru daca vazu trase drept in popa si cum gloantele il lovi. 1-a la islaz cu pielea boului in cap. taica? — Ai vin rachiu in pod Cind gaina suie-n pod gaseste vinul. Striga. 1-a luat si sa-1 si duci unde stii tu ca stiind ca Pacala e prost. Cind Pacala vede la ziua ca popa a venit iar. el a scos mina si a apucat o cioara de picior. trage cu pusca pe deasupra popii. ! — Ma si ! sa-ti esti ai toate. da el sa face ca nu vede. — — Sa-1 Circiumarul barbate. Da nevasta a avut gagici. S-a dus la un om. Ea spuse barbatului: iei. git. omule. Iti traista cu bani.: : : Ce ne facem. vin. ca e greu de tinut boul. numai muierea eria acasa. popa cazu in barca si sa dusa cu barca cu tot. imi dai mie ghicitoarea asta? umplu — Odau. omul era la plug. mai baiete ? Cu o ghicitoare ! ! : mai — — — la ma sa-mi ghicesti mie — A da. da garavana zice Iar baga mina-n — Caaaar — Ce spune. si i 1-a aruncat pe popa mort in curte. fluiera. — mai da-i mai spuna. 303 . 1-a luat si 1-a pus intr-o barca pe Dunare si a impins-o pe apa cu popa in ea. dupa moartea Ce venit ciorile si s-au pus pe piele. Trecu pe-acolo un granicer si-1 vede pe popa cu barca ca trecuse linia din mijlocul Dunarii catre Rumania il soma pe popa sa traga barca la mal crezind ca e un dezertor. GHICITOAREA SAU TREI FRAT1 Au Au fost trei frati. rachiul. ce vada dumitale. si la taica sa traista. ca cica popa asta era un lacom ca la o pomana mincase un curcan. pe care le suie-n pod. ce sa-ti si ! el traista. S-a departat barca pe sforu apei si Pacala a fugit. Cel mai mic a luat boul mai slab. s-a gindit el. Face o turta de pine si o suie-n grinda. de vada? — Te rog eu sa-mi ghicesti mie stringe cioara de da cioara zice Baga mina-n — Caaar — Ce taica? — O gaina fripta-n pod o turta de pine. asa ca scapara de turma si Pacala si circiumaru si satu de un popa hapcagiu. da omul ei la plug Iaca vine omul ei de la plug si zice da el intreaba nene. n-aude Frige gaina. iar popa nici nu se sinchisea. — Te rog.

sa ma bag primar tu sa intru eu. putinica si-a plecat la oras.: I-a dat garavana si a plecat acasa cu o traista plina cu bani. Vin ei acasa nacajiti. ce e cu-atitia bani ? vindut pielea la boul al slab. el Unde e banii mei. — Aide. sa ia bani multi. sa nu te duci la strajeri ca mi-e rusine ca sint popa. ne bagam noi in fundul Dunarii dupa porci — Aidati mergem cu famei copii aducem turme de porci de atitea vite si si ? e si sa si si vaci. ma. Popa a adurmit cu copiii cu tot. afara. bagat in sac ? A — — ! A — — Nu vreau — ma. dar nima nu le da decit cifiva craitari. Vin fratii si-1 intreaba: iesit el si i-a A A — Ce ma. Intreaba fratii Ce facusi ma. ca asta nu sa vinde la oras? Au venit iar acasa suparati. ca frate-sau are bani si ei n-au ! Il iau pe frate-su eel prost si-1 leaga-ntr-un sac. ca sint sluga imparateasca. si ma. il due sa-1 inece. porcii si vacile §i s-a dus acasa cu ele. sa si sa si vaci. cu bani — Am vindut murdaria facuta de voi pe linga casa mea. in putinica ? Ma lasi. arunca putinica-n casa. ca nu pot lua bani pe pei. i-a dat venit brinci cu sacu in apa. bre taica. Isi bat ei joe de el si se murdaresc pe linga casa lui. Aduna el murdaria aia si o pune intr-o putinica pina a umplut putinica. Striga ei in piata: Cacatoarie de vinzare.ma Sa due si ei la casile lor. zice: si-a pus-o iar la ei la cap. este. Au sarit toti in apa. — — ! Ma — Ce ma. Cum ajunge acasa arunca traista cu bani pe pat. ma. Multi bani ai luat. de spal-o ca te minca pu§caria. ca eu vreau ! ! bagat pe amindoi si le-a dat drumul pe apa. aidati cu totii. atitia ? umplut Se due ei acasa. parinte. Cind sa scoala el dimineata. ca sa-mbogati frati-tu ! Si a sarit si ea ramas eel mai mic stapin si piste casile lor. Da sacu n-a cazut in apa. Atunci popa-i umple putinica de bani si cind ajunge acasa. umplu o putinica s-o vinda. La unu i-a iesit caciula — La fund. sint bani imparatesti due la imparatie sa spun. acolo unde voi m-ati aruncat. un vacar si un porcar si-1 intreaba: Ce stai. 304 . cacatoarie de vinzare ! S-a dus unul sa cumpere. Iesi. S-a brodit la un popa Ce ai. A luat-o in spinare si-a plecat cu ea intr-un sat. Se due la oras. e. A luat umplut maidanul de vaci si de porci. ma taica. Da nevasta-i zice: da o muiere a ramas afara. fire-ai al si piste caciula s-a inecat ea si a dracului. mai frate-meu. sa dorm la noapte Bani imparatesti sa-i schimb — — Am — ! la — — dumneata? — Da de ce nu S-a culcat si ! ! ! a pus putinica la capul lui. ci la marginea apei. Alergara fratii. isi taie boii sa ia bani multi. cind desface putina nu poti sta de miros Fugi. cu cu vaci cu porci — In fundul Dunarii plin de vaci de porci. da el s-a sculat a luat putinica si s-a dus si a spalat-o la un riu si a venit hot. Nu.

Altadata in capatul zorilor taica popa hai si el cu ulciorul la apa. cum alta treaba n-avea. iar el o incinse la fuga. Nevasta n-are si ea de lucru si-i povesteste de fiecare data barbatului tot ce-i indruga sfintia-sa. dar nici un iepure nu venea sa cada-n cursa. El fuge si iepurele fuge. bre. Zareste pe frumoasa nevestica. de mi se rupe inima de tine. isi face cruce ca sa aiba curaj si-i zice: Hei cu taica. sfintia-ta. s5 te-ntorci cu fundu-n sus si cu capu-n jos. Dar tiganul de-1 zari. fata-n fata. Barbatul. lui barbatul meu si asa-i place de mine. sta si o tinara nevestea maritata de toamna. ca sa prind un pui de iepure. s-o bei intr-un pahar cu apa ! Aproape de casa popii se afla o fintina lina. de ajunsei la capatul pamintului. cum ajunsa acasa povesti barbatului. se aseza la poteca-ngusta de la tufele mari cu picioarele-n sus. tu tac cu picioarele. Sa lipesti mamaliga de bucile fundului si cum o veni iepuru sa mince. frumoasa. unde sedea popa. bun de haz si de petreceri ca toata lumea. de nu-mi mai vad vindecul Vai de mine. Pazea. cum — ! ! — — — PATANIA LU TAICA POPA Ca-n toate satele.! : PROSTIA OMENEASCA Un {igan a vazut un om cu un iepure-n bra$ ?i-l intreba cum a facut s-a-ntimplat de a prins iepurele. ingbiti-n sec ?i-o ! — — — — sfatui astfel: 305 . pina ce cazu intr-un ogas peste un cirtog cu pui de iepuri. Leleee. le apropii si prinzi iepurele ca-ntr-un lap De aci incolo ai sa te saturi de ciorba de iepure si de bulmaci. Tot fugind prin padure se-ntilneste cu un iepure speriat. vazin- du-te desculta far' de papuci. sa nu faci una ca asta Femeia. nevasta raspunde Nu e nimic. de parca minca foe. Ba zau. La aste vorbe. In satul ala. hai sa-i traga o pacaleala zdravana tiganului si-1 povatui astfel: Sa faci o mamaliga maaare. o sa-ti ocolesc calea si poteceaua. Azi asa. nevestica-i cade la inima lui taica popa si de acinainte. ca vine ursul si ne prapadeste. Cind a auzit n-a mai putut de drag ca o sa prinda iepurele Sa dusa sa faca o mamaliga mare. §i se uita ursu-n alta parte. naica. ii sta-n cale si cu vorbe dulci o amagea si o petrecea. prea esti frumoasa. taica popo. sa te duci la poteca-ngusta din tufa. mline asa. taicuta. minca-ti-as laba. tot se cufuri rugindu-1: Aoooleu. Ce-i trasni prin minte omului. statu. cS ma bagi in boala si cad in vreun pacat. Statu el. cu apa putina la care venea si tinerica s5 ia apS. macar uita-te-ncolo sa nu ma vezi pina o iau p-ici la sanatoasa. lipi mamaliga de buci si astepta sa vina iepurele. traia odata intr-un sat un popa. Deodata veni o ala de urs cit un vitel de mare si se aseza linga el. mult am mai fugit.

pe masa un purcel fript si mare greutate i se deschise. eu stiam ca purcelul. cit invirtea. a venit vladica si i-a crapat opinca vazind ca nici o fata sfintita nu-1 invredniceste cu bunatap. rumen ca fragile de pri- mavara. spune-i ca eu fript si sint dus la moara. se invirtea. Preoteasa. dar boabele nu ispravea. Il dusa acolo si ca sa nu-1 banuiasca barbatul. Pusara masa sa bea si sa se veseleasca. Popa dete drumul la cal in grajd. Minca popa si cinta si de drag nu mai putea. ca o fi ostanit si el. nu omori bunatate de speriata-i grai: cal. batu la usa §i cu Intra-n soba si cind colo. ce te apuca sa tai purcelul la scapatat de soare ? din gura. darmite popa Popa-nvirtea. vazindu-1. Hai sa te ascund in soba de la deal unde invirteste calu la risnita sa macine faina. il injuga la risnita sa-nvirteasca in locul calului. daca nu-i pacat. bre muiere. il cum taica ajunsa acasa. sa merg sa omor calul ala. isi puse friul peste piept si porni sa-ntaci — Mai — Muiere. Muierea. ca-n zi de sarbatoare. — Bine. . Popa. de-aseara pin' la cocosi. Lega iapa de stoborii de la gard si tuna la nevestica cu traista plina. daca-1 vazu asa perpelit de tot dupa ea. Se sucea. taiculita am sa vin cu un purcel fript si cu papuci potriviti pentru piciorusele tale frumoase. Cind la ograzile din marginea satului se-ntoarsa-ndarat la frumoasa nevestica. Tu fine-ti gura. de-atita Jnvirtitura. taica. unde-i toporu. vino diseara pe la mine ca barbatul mi-e plecat la moara. Barbatul nevestii aflind cum sta taina. toate apele-1 prididea. Atunci barbatul graia catre nevasta: Fa nevasta. Barbatul. joaca rupe cojoaca §i dupa ris. aia taiai tai si ori un cocos dar tu bunatate de purcel de ma saracisi Se pusera la masa pe loc si mincara. — virteasca risnita sa faca malai. taie purcelul si-1 fripsa. zise Sfin$ia-ta. nu putusi sa tu o gaina asta fript ? si vii ostenit de la moara si de fripsei taiasi ! ! risnita? — Muierea — Lasa. nu te-oi apuca sa-i arzi dracului tamiie sa ne afle lumea si satul. Doar cum era el sa ispraveasca-ntr-o noapte zece baniti de porumb ? Cal sa fie si tot n-ar ispravi. iar daca ostenea se mai oprea si el ca doar om eria. Minca barbatu si bea. Vai de mine. Cum era petrecerea-n toi iaca si barbatul ei dejuga boii. se sui pe iapa chioara ?i hai la vladica cu daruri. ce ne facem ? striga speriata nevestica. ca e tarasenie mare. pusa papucii-n sin. ca nu-s popa ca oricare Cum sa fripsa purcelul.! : ! — Alta data. Asa ca eu ma due calare. care le stia pe toate. vine si plins. Injuga sa dovedeasca ca-i placi lua galetile si fugi la apa. il gati. dara popa invirtea. Sfintia-sa o astepta — — boii si pleca. iar el sa vie cu un purcel cu papuci si iarasi incepu sa-i Nevasta graiasca ca e rupta din soare si cite si mai cite cuvinte-ncintatoare. pina s-o culca omu-su. c-auzi cum sta — Ce-i cu purcelul pe masa mea — E purcelul nostra. se facu ca se duce la moara. intrebS: popa. barbate. Bine. mai barbate. Dar de cind lumea. umplu birlicul cu vin. il inveli.

ca moara e-necata. cum il zari ii grai Cum petrecusi sfintia-ta pe la vladica? Mare bine — sfint si sa-1 imbrace pe altul.! : ! : : ! : Popa cum auzea gura barbatului si mai iute invirtea §i sudorile-i curgea. Popa fara nici o vorba iesi si fugi acasa. cu cosita de-a aleasa. Preoteasa. Catra crapatul de ziua adormi barbatul si fursi popa de risnit tot porumbul. iata ce nevasta frumoasa. bata-te Dumnezeu pe drumu-ti la apa si nu te mai lega de mosi batrini. sfintia-ta. Pe la amiaza batu aringu. spinarea zdravana stai trist si fi Preoteasa-1 mina la treaba sa-i ari tarina. mergi ? ! malai pina la Ispas. Iar el in gluma. Tocmai atunci trece pe drum iar la apa nevasta cea frumoasa. parca trasese-n plug. ca vacarul pe sat. ca a venit apa mare si a-necat moara. sa-1 tocmeasca pe taica popa sa-i risneasca. fursirati faina aia ce v-o macinai asta-noapte? Mincao-ati cu cerga-n cap si cu noduri in git S-adunara oamenii pe la circiuma. nipt si ostenit ca vai de el. vine sa dezbrace un la apa. Ori ce. ii om iote ca intr-o zi o vede unul dintre acei popi pe la cind loa apa. ca pus de pe lume. vezi-ti de drum de cale ca n-am treaba cu nimeni Parinte. Si vreai sa-ti fiu desara Of ! taicuta. Ortacii nu le — CEI TREI POPI A moasa avea nevasta frufost odata intr-un sat trei popi si in acel sat un si cum ea se ducea la fintina sa ia apa. iar lumea anevoie-si pune lacat la gura. sa nu te simta ciinii cu barbatu meu. haide-n jos pe potecuta Mare. cum sa faca si ei sa scape de asa mare grije si sa moara copiii de foame. cit ti-e ! ii zise sfintia-sa. Sarut mina. pe linga zid. le zise: Cine n-are faina. il intreaba. vezi-ti de treaba. se vaita fiecare ca n-au malai. ca el risneste cu malaiul lui. se duse vorba asta ca vintul. deloc — — — Cum bine? — Asa e vladica. mai fara de gluma. Nu mai vedea muierile frugrai. ce posomorit cucai ca o gaina capiata. moase trecind — Hai. te schimbi ca zilele din sta si se gindeste fa. Si cum adormi. iar popa ramase bosumflat|si suparat. Sta pe scari si scrisnea din dinti. cu vednite-n cobelita. Se aseza pe scari privind cu capu-n pamint. ca pe-amindoi ne omoara. De stia. cucaind si blestemind ceasul rau. ca are faina de Popa cum — — — Faurar — Mare. deshama pe taica popa de la risnita si-i zise Taica popa. sfintia-ta. pentru el macina. ca s-o aduca acasa pentru beut. incet. ca-i asa. Numai omul cu muierea frumoasa n-are nici o grije. ce frumoasa esti ! — zice popa Nu un musafir ? 307 . se furisa in odaia cu risnita. cum asa ne fu vorba. se scula si popa. ca doar nu te-o pus asta-noapte vladica — Mare. De atunci. o sa manince boabe fierte. incet. Muierea se facu ca barbatul sau nu stie nimica. mai popo.

Cind veni al treilea. Ribdau din rasputeri opareala si nu ziceau circ. parinte. Sa bucurara popii auzind ca vine omul muierii tirziu acasa. mai Stancule. in asa fel ca sa ajunga la jumatate de ceas departare unul de altul. lata ca aude din nou ca bate la usa altcineva. da fiecare popa intr-un colt. sa asteapta ! lucratori la culesul viilor si trebuie sa aiba unde sa-i culce. s-a-ntors barbatul meu Taica. podul — — — — — ! el in usa. Da popii intre ei nu sa stiau si pastrau fiecare taina ca nu cumva sa afle niscaiva la sarlatani. cind a venit indarat facusi. am un sarlatan de popa. ii deschisa usa si-1 pofti sa se aseze la masa.: : ! : Ea nu si i-a omu noi — Fa. — Ce isi bate joe de tine. deschisa la al doilea popa si facu si cu el la fel. Cind il vade omul. popa asta aruncasi in lac. a venit barbatul meu Cind auzi o ruga sa-1 ascunda undeva si 1-a bagat si pe el linga ceilanti doi. Acum spusa barbatul muierii sa-i fiarba un cazan cu apa fiarta ca vrea sa spele magazia si dulapul din pimnita. da pe ailalti doi nu i-a vazut. pusa mina pe el si mai cu suparare face si astuia de petrecanie si iar sa-ntoarsa sa ceara dreptul lui. ii zice suparat: Il vazu tiganul si se il duce si-i dracu. Sa dusa la usa. da ea se prefacea c3 are de aranjat prin casa. fiecare cite omul ei lo apa intr-o polomeaca mai mica arunca pe o polomeaca. il sugruma si-1 arunca in lac. ca iata tu-1 308 . vrea el sa stirpeasca purecii. atunci se dete omul ei jos din pod si sa dusa si batu Intr-o sara bate unul dintre ei la usa muierii. S-a invoit tiganul si s-a si dus acolo. cind te-o mai intreba asa si sa-i ei i-a raspuns. spus i-a spus lu barbatu-su taica popa. parinte. Pe urma pusa barbatul mina pe unul. — Ma — Ce ml Stancule? Tiganul — L-am pierdut de pe lume. Sa-ntoarsa la ruman sa-i ceara plata. il enema pe un vecin de-al lui cam intr-o ureche. Apoi. zice: 1-ai iote-1 mira. s-a zis cu noi. da cind s-a dus acasa. te rog sa mergi si sa-i faci ma de petrecanie §i ce mi-oi cere ti-oi da. ce sa faca ? Stancule. zisa: si-1 lac. da omul ei pazea de sus din privind pe gaura podului si cum batu popa la usa. a tacut. Popa cind auzi zisa Da cine-o fi la ceasu asta ? Da el s-a topit de frica. a venit in lipsa mea in casa ca sa-si bata joe de muierea mea. tu sa-1 poftesti sa vie spui ca eu sint plecat departe la moara. si ceilalti doi popi o vazura la apa si tot ca si eel dintii ii zisa: Asa ca ea ii pofti intr-o sara pe top trii. a luat pe unul dintre ei. aruncai in Da ruminu-i — Cum de omorit. si Muie- rea fiarsa apa in clocot. da cine-o mai fi? Sa facu ea ca sa uita la usa si zise speriata Parinte. Zis si facut. dar el pe alta cale veni inapoi. muiere. un tigan voinic si prostanac si zisa: Popii. Il dusa pe popa linga un lac. Vai. da unde sa ma pitul acum? Muierea il ia frumos si-1 duboara jos in pimnita unde eria un dulap mare de tot si-1 aseza intr-un colt pe intuneric. dar le spusa la fiecare aparte. jupine. 'ai. Le spusa ea ca omul ei e plecat departe la moara si nu vine decit peste patru zile. casii. la ce ceas sa vie. taica.

Era plecat sa ceteasca de tamaduirea boalelor gainilor. numai opt oua de gisca. Cum auzi nevasta lui ca 1-a omorit si pe ala. credeau ele. parinte. E. Asa o fi rinduiala la spovedanie. de zapacita. acuma sa te vedem daca mai vii indarat Si pleca sa-si ia leafa si-i dete rumanu cit sa tomnisa si pleca tiganul acasa la el. ii arunca iar in lac si zice Na. el ii spunea: Ridica camasa. noi nevasta. sa gramadeau care mai de care sa le spovedeasca. tata Cum fameile sint sfiicioase. alteia ii venea sa ridice camasa. ca el e popa cu leac la boale de oratanii. Da ne scapa cocosul de la moarte.: : ! : : si-1 vede. s-a pornit sa se vaite si sa-i zica Vai. ca sa-mi ridic eu camasa ? Bata-te Dumnazeu de proasta. e dracu gol si nu mai are ce-i face Romanu a priceput cum sta treaba. s-a dus de i-a spus lu nevasta lui Ce ne facem. Dar. Tiganul crezu ca iar a inviat popa pe care-1 aruncasa-n lac si cum sa apropie de popa il si pocni cu toporu-n cap si-1 dubari di pe magari. el avea smecherie cu care punea la incercare muierile tinere. Dar daca se-ntimpla sa fie vruna cinstita si cu coraj. se-ntilneste cu un alt popa care venea calare pe un magari. Asa isi batea el joe de ele. spovedania la el cea mai primita de Dumnezau. sa nu-ti fie frica in acest lacas sfint sa te gindesti la lucruri diavolesti Te incarci depacate muiere. da alta. ca ieu ti-am spus ! — — 309 . barbate. apoi daca o sa mai Cind sa duce tiganul si-1 zdrobeste capul — — — vii si acuma esti un adevarat drac. dat fuga Stanciu la ruman si suparat i-a spus intimplarea si spusa ca daca o mai veni popa inapoi. care aveau priceperea slaba. ce facea sarlatanu ? Cum intra la el o famie tinara si frumoasa si care lui ii placea. il prinde de beregata. si Stanciu ne lasa si fara de el. De aci incolo. ca Stanciu 1-a omorit si pe parintele Sofronie care se-ntorcea din satul vecin. sase chile de brinza de capra si numai trii chile de rachiu din butoiul de dud. si ca ea il stia ca are leac la cetanii de boale de gaini. Si iata care era smecheria lui ? Pusasa jos in fata lui o camasa alba si lunga intinsa pe podea la picioarili iui. taica popa Sofronie ne-a scapat de la moarte acum o luna cocosul al mare si ?tii ca nu ceru mult pintru asta. da n-o fi pacat tocmai sfintia-ta sa zici asa vorba. acolo in altar si cum intra vro muiere ca sa sa spovedeasca. Ca nu stiu de unde i se dusese lui renumele. de la poale-n sus. credea ca trebuie sa-si ridice camasa ei. Cind venea ziua — ! popa: Vai. muierile se invatara minte si nu mai spusera oamenilor toate nimicurile. il infruntau pe un popa dat dracului de sarlatan si el spovedea la bisetinere. ieu de trii ori te omor si tu de trii ori inviezi. Zise tiganul atunci Na. mergind el spre casa bucuros de afacere. ! A — ALT SARLATAN DE POPA Intr-un sat eria rica numai muierile ca cica este cind sa spovedea nevestele. se duce cu el.

ii mergea treaba de minune. ca acela ce facea din zile de sarbatoare zile de lucru. Tocmai atunci trecea un roman cu caru la loc de semanat. ca e camasa unui bolnav. de unde stii. el s-a suit in virf. popa i-a cerut iertare si a plecat acasa. nu vezi ca nu lucri bine si ai sa cazi Aoleu. §i cum il vede popa ii zisa Ridica camasa. popa jumulit si prapadit ca sa se invete muierile minte. ii zise: Pune omul lui Dumnezeu un sac plin cu nisip pe iapa deal in sus.! : camasa asta de jos. tata ! Crezu ca e o nevasta. ca intr-o zi. care am sfintit-o. ca aflasa de popa ce facea. bunule om si asa am sa fac precum mi-ai spus. lasa in jos camasa si se lasa spre popa sa-i faca o plecaciune de iertaciune si cum ii erau minile minjite cu smoala si clei. ca eu iti spusai sa ridici camasa aia de jos. in loc de drac. a iesit afara si a inceput sa zbiere. numai atita iti cer sa-mi spui. nu-1 rabda inima sa taca si-i dadu o povata: Ai. ca a pingarit dracul biserica. ti-e tie rusine si frica de fetele sfintilor bisericesti sa crezi asa ceva? Cu astfel de cuvinte el o incredinta ca el a avut cu totul alt gind. blestematule. Umple un sac cu nisip si-1 aseaza pe iapa. mai tigane. imbracat in chip de fameie. Dar tiganul fost odata taie A padure sa — — ! dupa — Stai. veni la el un baiat tinar. fiind tare inimos. blastamat ce esti Baiatul sa facu ca-i cere iertaciune. da asta eria cu multe sute de ani in urma. Iti multamesc. TIGANUL PACALIT un tigan cam intr-o ureche. a crezut ca e dracu-n biserica. ca el cind o imbraca-o sa sa tamaduiasca de boala. a luat el toporu §i-a plecat la lemne. il apuca de barba si se prefacu ca-1 pupa de drag. Cind acolo. Apuca iapa de dirlogi si hai inalt si pietros. il apleca si-1 taie. face de trei ori pirti te-ai dus. ai scapat. Cind a venit lumea. Intra si el sa se spovedeasca. doar nu esti tu Dumnezeu sa le stii pe toate? la spune ce are sa se mai intimple? Omul daca-1 vazu de tot suchiat a plecat pe drum la vale. Ba nu i-a mers mult. ca sa nu calci pe ea. Cind 1-a vazut ce lucreaza. cind am mor? si Romanul daca-1 vazu ca se leagana de prostie. frumos si voinic. pe popa il lua groaza si-i zisa voinicului: Da drumul jos la camasa. Isi minjisa miinile cu clei si cu smoala. i sa ascutisa ca un fus. nu s-o ridici pe a ta. asa ca muierea pleca rusinata si el ii mai da cite trei inchinaciuni sa le faca ca sa-i ierte Dumnezau pacatele ce le facuse cu gindul. Da cu ale proaste facea asa cum vrea el. sa ridici Nu — — Atunci a intrat o baba si cind 1-a vazut asa de cebaluit si urit. Voinicul isi ridica camasa si cum eria gol ca nu avea izmene. el si nu se lasa zicindu-i: omule. de nu. — — min-o pe Daca iapa o cu ea sa urce un deal 310 . in loc sa taie lemne din jos de la tulpina. da barba lui sa naclai toata cu clei si cu smoala. iar din zile de lucru zile de sarbatoare. facea lucrurile pe dos. sa fii bun ca tu esti Dumnezeu. Asa era el sarmanu.

bre oameni buni. nu ma lasa. lasindu-1 si — — ! — ! — in sicriu linga groapa pina vin cu gendarii sa-1 vada. Fugi. s-a pus pe tigan de 1-a batut mar. o bataie sora cu moartea sperie moartea si fuge. Asa am fost sorocit de pirtul iepii si aici mi-e locul pe vecie Cind 1-a vazut calatorul ca-i lipseste o doaga. ingalbeni si zice catre iapa: Tine-o Alba pe ailalta minca-ti-as pe aia. Scoboara pe o ulicioara intr-un catun de munte si vede c3 niste oameni taiau un pore si-1 pirleau de par Dumnezeu sa-1 ierte. il musca pe tigan si tiganul deschide ochii. le zice Stati. cind a tras al treilea pirt. Iapa minca si se opintea inainte cu sacul de nisip pe spinare gata-gata sa se pravaleascS si sa se stirpeasca. dar iapa incordata. ce va zoriti sa bagati omul de viu in pamint. ce va grabiti. piirji figanul auzind hotarirea dumnezeiasca. dac3 stiam luam pe fulgeratura o iapa grasa de om bogat. spunind Uite. §i asa ramase el mort in margine de ogas — — Trece pe pe dilma: cale. dom'le plotonier minca-ti-as turu. iar tiganul a rupt-o peste groapa. ba. ma aramiule. iapa abia se suia incit obosita trase o data un vint. tu nu vezi ca eu sint mort. ba-i da din traista si cite un codricel de malai. ce-mi fu scris sa mor dintr-un pir£ de mirtoaga. si-1 invirteste ca pe tingire 1-a calit si 1-a spoit pina ce deodata mortul casca ochii mari speriati catre tigan injurindu-1 si apucindu-1 de la cheotoarea camasii: Ce ai cu mine. ca tiganul e mort. iar bietul romanas inviaza Se urea el in car si se puse sa-1 bata pe mort si-1 suceste. drumu-i cu ghiontane si cu pietre. fratilor. Cine te-a omorit. Pai si au am fost mort dar m-a sculat omu ala calatori Ce credep. Mai mersera ei citava. ca niste raufacatori iti gaurira sacul cu faina pina-n deal \i se goleste de macinis si fundul iepii se goleste de pirtiiala. ca ajunsai sa-mi atirne sufletul de un pirt de-al tau. El fugea pe jos.: : ! ! ! : : ! ! Sacu-i greu. bre creatine. Oamenii vazindu-1 ca e mort. tine-o Alba. baiete il intreaba rastit otoritatea ? Iapa. vine plotonierul la cercetari. cu cioarecii plini. se culca jos si ramase nemiscat. Dimineata urmatoare. tuciuriule. Calatorul il imboldeste iar: Nu poci. iar calatorul calare pina ce se incurdi intr-o multime de lume ce mergea cu un mort la groapa. fratioare. Cind auzi tiganul ca i se apropie sorocul. cind aude. s-a pus cu maciuca pe el si da-i si da-i. pina 1-a razbit pe mort si a luat-o la ruga. In zadar ii vorbeste. incepu sa sarute fundul iepii si s-o — ! roage Him ! him ! minca-ti-as de tot pe asta. ca doar una mai era. ca tu nu esti zdravan T i-au P^cat mintile pe vilcele Zau ca iapa. Vazindu-i el pe astia toti prosti. 1-au pus — — — — — ! ! ! 311 . domnule plotonier Plotonierul i-a tras vreo doua. pe carare un romanas calare si-1 vede pe tigan lungit Scoala-te. oameni buni otoritatile mai mult mort decit viu. Si asa tot o ruga pe iapa si o mingiia. n-ai stiut ca ce dai cu imprumut? Si s-a sculat cu adevarat mortul. nu ma lasa sa mor Mai facu iapa citiva pasi si mai facu o data pirt. figanul.

se da ca omul in poiana. Niste oameni vazindu-1 incoltit de ciini. 312 . mai romanico ? ii intreaba pe tarani Sa fi zis sa-1 mincati sanatosi Ahaaaa. aoleo. barbat sa fie Atunci bine am facut eu ca n-am ascultat de nevasta si nu ti-am adus tipsia cu un ied fript si 1-am mincat eu ? Ba nu. cum auzi. Merge aga la el si zice Cadiule. ?i intr-o buna zi. de ce avea nevoie. Se zicea despre cadiu ca judeca si pedepsele le da dupa cum era ploconu ce i se aducea. este bine — — — — ! s-o si asculti LACOMIA $1 PROSTIA Intr-un sat oarecare au trait doi oameni de soiul acesta lacomi. asa batjocoresti tu o fata preoteasca ? ! ! Si sumute popa ciinii pe tigan. Dar cum era sa zic. ce aveau. se pusera cu ni?te pirmaci pe tigan de-1 lasara lesinat si cu balega-n cioareci. cum s-ar zice naravurile lor nu si le cunosteau mai de aproape. Se cunosteau ei din vedere. bineinteles acasa. strigara: in put. Cind se dezmetici din bataia primita zise Aoleo. f iganul fugi si ciinii dupa tigan. taica pope — — — : ! — — Pe — Peeee. bine ca stiu Si a plecat de-aci tiganul multamit ca a inva^at ceva nou. baiete. si in dreptul marfii vindute sa-si ia fiecare cite altceva. — Aaaa. ce mai pirdalnica luai. Cind colo. intr-un sat da de un popa la vale de casa. ei au plecat la oras ca sa-si vinda fiecare cite ceva. dar. atunci cind muierea da sfaturi intelepte ca acestea. pitula-te. ca te maninca ciinii. ago. CADIU $1 FEMEIA Traia odata un aga si un cadiu vestit pin nedreptatile ce lefacea. pina ajunge la un bunar. sa-mi ajunga vreo cinci ai. crestine? ala ce-1 maninca ciinii parinte ticalosule. sari-n put sa se pitule si imde a sarit n-a mai iesit. — Sari cine.! : ! ! ! ! : — Pe cine zici? — Pe pore — Cine — Dumnezeu da cine sa-1 ierte ! ? ! ? faranii daca-1 zarira smintit. spune ce parere ai. cu cinci ciini la spatele lui inghesuind si miriind. se cade ca barbatul sa asculte de femeie ? Nu se cade. Cum il vazu. il lua gura pe dinainte si-i dadu binete din varsat de zori ca cica ziua buna de dimineata se cunoaste: Sa-1 maninci sanatos. daca e barbat. nu te lasa ! "Tiganul.

Raminid singuri. dar ei au tacut chitic si nu si-au zis unul altuia nici o vorba urita pentruca n-au fost cinstiti ! trecerea citorva zile. eu am sa-ti mai dau acasa ca un adaos. schimbam si noi marfurile noastre. tot fara marfurile trebuitoare noua ne intoarcem acasa. zile inainte lui il Cu doua nate. iar celalalt. Asadar ei ramasesera cu fructele nevindute si se mirau ce o sa zka femeile lor acum acasa cind ii vor vedea ca s-au intors asa cum au plecat. numai si numai sa parem si noi in fata lor ca tot am facut ceva sa nu ne intoarcem acasa ca niste prosti. de exemplu. ca tot avem ! Cind ajunsera acasa si dadura in primire traistile sotiilor lor rostogolindu-le jos. fiecare in parte pe frumosii lor soti cu ou si cu otet. dar vezi ca merele mele atirna mai greu decit nucile tale. $i atunci. iar restul cu alte lucruri netrebuincioase. spre a-si cumpara brinza. Asa. ca sa noi ceva. Stane. traista cu nuci. al doilea dadu mina catre consateanul lui si apoi se invoira si plecara amindoi bucurosi acasa. apoi. iar traista cu mere a avut dedesubt pietre. ca stii cum sint ele. nimeni n-a avut nevoie de marfurile lor. se invoi eel care primise nucile. ei s-au apropiat unul de celalalt si atunci au inceput sa se vaiete. $i dupa oleaca de gindire. Au stat ei cit au stat in piata. a avut dedesubtul nucilor frunze de nuc uscate. In prima noapte cind se asezase el mort intr-un ungher al bisericii ruipe la mijlocul noptii venira niste hoti spre a lasa o comoara acolo. ca oistea in gard. chiar daca am purcede la schimbul asta. Da. fiind siguri ca n-au sa fie certati de neveste Ioane. noi insa. daca e vorba de o inselaciune. blestemind pe oamenii care au fost in ziua aceea in piata si pe care ei nu i-au intrebat citi bani le fac caciulile. si se Dupa — — hotari sa nu-i dea nici un ban.A§a de exemplu. zaitin. nu e rau treaba asta ca sa scapam de gura lor. cum s-ar zice in limba popular a. inteleg ca merele tale sint mai grele. ca doar el n-a sapat pe merele care mi le-a dat. de ce sa n-o puna la cale. mai fratioare. cinci lei si pace. dar nu-i am acus si iti voi da datoria dupa o luna de zile. de ziua platii datoriei. isi zise el in cele din urma. Bine. ne amagim — Mai — Mai — hai sa si sotiile. adica au venit fara lucrurile ce le trebuiau lor in casa. cu banii luati de pe nuci. eel care a fost cu merele s-a dus la eel care a fost cu nucile si i-a cerut diferenta de 5 lei. Adica. cu o traista de mere. pusa la cale un viclesug. raspunsa alalant. am sa-ti dau cei cinci lei a raspuns eel cu nucile. cind sa piece acasa. unul din ei dadu drumul la o vorba asa cum la necaz trinteste o vorba. dar spre marea lor mirare. el se prefacu mort si sotia dusa in biserica veche din sat. ramasa de mult ruinata si ea il anunta pe celalant sa vina acolo sa-1 vada ca e mort. Bine. Datornicul insa nu s-a achitat de datoria lui nici dupa incheierea lunei si dupa o chibzuiala mai lunga. cit s-au tocmit ei. unul s-a dus cu o traista de nuci la piata spre a-si cumpara. Ambele femei i-au facut. cu 313 . spre marea lor mirare constatara ca traistile erau numai pe jumatate umplute cu poame. pina la urma. zise el.

Acolo i-a Cind a inceput popa sa citeasca au umplut biserica ca furnicile. ii luara de guler pe amindoi si ii aruncara afara din biserica ca pe niste zdrente murdare. Atunci se isca o bataie de toata frumusetea si in timpul acesta. se infurie inca mai cosul gasitor comorii pocni cu un pumn in — Lacomule pacatos. draci 314 . sa se duca posi sa-i dai un mina pe lumea pus tiganul asezat pe-o tava. pace. si atunci intre lui. cum pentru cinci ei au scapat o intreaga comoara din miinile lor ca niste prosti. nu-ti dau un galben. ai dreptate ca in locul celor cinci lei acum eu mi-am umplut buzunarele hainelor si pantalonilor cu galbeni. alege-ti una din ele. si dupa ce isi umplu buzunarile hainelor si pantalonilor el ceru de la fostul lui datornic. mi-a murit tetea Ce ! faci o coliva ailanta. Babele. pentru cinci clipa astia adus aceasta datorie catre mine este cei lei. dar tu nu ajungeai sa ai galbenii astia daca nu-mi datorai cei cinci lei. iata ca datornicul lui era viu si numara galbenii ce-i gasise el lasati de hoti in noaptea precedent!. oare nu esti tu multumit ca datorita mie ai tu acum in loc de cinci lei. racii intr-un cos si s-a dus cu ei la biserica. fac. §i iata cum lacomia a dus pe cei doi la prostie. se rasti eel care gasise comoara hotilor. o traista de galbeni. in incaierarii lor aparura si hotii. lata aci doua gramezi. alalant. Da. si i-a zis-o de-a dreptul tiganului asta nu Asta e coliva de e coliva de raci. noi va fi pace si se repezi spre a-i lua si un galben din gra- — Nu. datoria de cinci lei. — Nu tu acum da-mi un galben nimica. Cum. Se duse el la popa si zise: Taica popo.! ! : gindul ca s-o ridice noaptea. toiul le luara toti galbenii. Atunci popa si-a luat — Taica. sa-i fac o coliva pescareasca de raci. bine. diferenta aceea de la schimbul celor doua traisti cu nuci si mere. Cu cea mai mare placere. mosii si coliva. au pornit sa dea-ndarat de si sfintii multimea a bufnit in inima-n dinti Popa de pe pereti s-au uitat urit si s-au suparat. sa ma fac ? colac de pomana. cei care lasasera comoara. raspunsa mirat. dupa ce lei. parinte. se infurie pretinsul mort. dar eu in asta n-am nici un ban asupra mea afara de galbenii din fata mea. racii ris. in noaptea aceea in biserica nici al si-1 mada virtos noro- fata ! striga tare ruinata. rosti mortul. A doua noapte cind s-a dus eel cu merele in biserica ruinata spre a-si vedea datornicul mort. JIGANUL I-a SI COLIVA — — Sa-i — Sa-i A murit intr-o vara tatal tiganului. deci nu amesteca datoria cu norocul ce — — — — ti 1-a — Bine.

nu cutez treci fara frica. ca mai adineaurea erai intreg. ce sa ma fac. si treci ca ti se dusera caii. cea ca tu infelegi daca esti cal. sinco. Alah sa ma bata daca am o para chioara. cara cu lemne si cu mare greutate. iar tu sa te temi sa treci ? Insa munteanul nu vrea sa treaca-n ruptul capului. la lei. Cea. de ce nu-mi spusasi asta dincolo. lipsesc cei 12 se necaji foe auzind — Cum sa n-ai. bre sinco. cum auzi vorbele de ocara isi puse-n gind sa-si bata joe de turc. prin sin si prin buzunar. vaicarindu-se: Au. Nu seliie — mele. 315 . ago. Cum ajunsa munteanu la pod. nu mai pot Ai bre. Apoi suparat ii zise turcului Turcu — Vai saracu de mine. munteanul incepu sa se pipaie. ce-mi dai bas daca ti-e frica sa te tree eu in spinare pe — — — Nu cutez. uite ca vreau. amindoi incarcati cu bunatati de tirguiala. fiule. ago. Scoala-te. ce sa ma fac. asa. Doamne. tu aici imi spui? Haide sezi iar pe spatele mele sa te mai due indarat de unde te-am luat. te luam in spinare. ma porcule — Uite ago. turcu il vazu §i vru sa-si bata joe de el.: !! ! ! ! ! DOUA SURDE — Unde duci. Ciobanul. Cum ajunsa la capul podului. cazu de pe cal. Si m-ai tine pe gurgui TURCUL intimplare SI MUNTEANUL Odata pe batrineata pe cind stapineau turcii tot pamintul. ceri. daica Floare? — Ma due Nica cu demincare — Daica Floare. ca nu ca-i lei. se gasi din un turc arind pe linga un pod. ajuta te la esti si esti iti Daca-ai fi vreun om bun Ti-ai lega calutu-n drum. — Bine. iar stapinul tau n-are minte de doi bani. Turcu intoarsa spinarea si cio- banul i se urea in girga. caci ai minte-n cap. — Da ce mine? ago. trecindu-1 peste pod in cealalta parte. Cum il lasa jos. tu surda? — Nu e lapte e urda — Daica Floare. El se tot vaita si zbiera ca o vita lovita de durere. Intoarce spatele. vezi ca peste el tree carute incarcate. maica. zise turcu. ce e cu tine. ce-o sa ma fac ca n-am nici un ban. — Lasa. Atunci munteanul ii spuse: — sa tree peste podu asta ! nu-1 vezi destul de lat §i tapan. Sara. cea. de — Sa-mi dai 12 — Bine. De un pai si de-un gutui. Chiar atunci cobora pe aci de la munte un pacurar voinic si imos cu doi cai. Ai. tu sluta? — Domnu. mai rumane.

sa-ti Ca n-am Miine Azi pagubeste asa. iar tu bas ca n-ai i. El ti-o da ovaz fin ! muri baietilor magarul si cei doi frati ramasera saraci. ca niciodata nu stii de unde sare iepurele. ca nici un stapin nu-1 hranea. cind altul si sa-1 ingrijeasca ca pe ochii din cap ca sa se hraneasca si ei cu el. folosindu-1 fiecare cit mai mult. ajunsa aci. plingindu-si fara folos dobitocul. Te calarii de doua ori ca pe un minz fara minte. Ce sa faca el ? Sa dea sfoara-n tara ca este in cautare de argati. Magarul era pus la munci grele. Hehei. decit zama de varza-n cap in loc de creier. fiecare nadajduind ca de hranit il va hrani celalalt. miine-asa. iar in cealalta zi la celalalt. De aia sa nu-1 mai batjocoresti pe cioban si sa cati iepuri in biserica. pacatosule. intr-o zi si-au luat ramas bun si au plecat in lume. iar turcu txecu indarat la capul podului. vezi ca boii tai au mai multa minte decit tine. cum si tata-su s-a hranit. Turcu il vazu si-1 intreba: Ai bre ghiaure. sa-1 aiba fiecare cu schimbul. la deal.imic. Cind unul. Muncea si ostenea magarul in zadar. sa-si cate un alt stapin mai bun si mai cu frica de Dumnezeu. bre ago.turc. O zi cara tovarul la unul. cum putusi acusi sa treci si mai adineauri te faceai mort. pacurarul de la munte sare drept in picioare si pleaca peste pod pina-1 trecu frumusel dincolo. fara sa i se dea nici zob si nici un fel de mincare de catre vreunul dintre frati. uite aici ramii sa mori daca n-ai bani sa-mi platesti Iar turcu se duse la el in tarina sa are cu boii. Ai crezut ca ai gasit gisca de jumulit. fiecare stapin ii cinta ast cintec imbarbatindu-1 de zor: fost doi frati care sfirsitul. le dau demincare si ! fratele-i stapin. necajit dete cu el de pamint zicind: Porcule. batu-te-ar Alah. la vale. si hi. Pe neasteptate insa. Si s-au adunat 316 . $i cind se poticnea magarul cu ochii holbati de foame si burta lipita de spate. dar vezi ca ti-a zburat gisca din frigare si te jumulii Munteanul se-ncaleca pe de unde-1 — luase. $i asa a inceput magarul sa fie sluga la doi stapini. MAGARUL CU DOI STAPlNI au mostenit de la tatal lor un magar. Tatal. inainte spus ca fiind un singur magar intreaga lui avere. Cum ! — — eu pe tine. le-a Au de a-si da Hi. caci cine se zgirceste si ! mai mult se BOIERUL Cica un boier avea multe slugi pe care SI SLUGILE munca cimpului si le silea la vazind ele ca stapinul o sa le puie pielea-n pod. Asa a ramas boierul cu holdele-ntelenite si vitele flaminde si setoase.

vine o stiuca §i-l prinde de barba. Dar printre ei era unul mai vorbaret si tuciuriu. alta zi iar intreba: — ! aratat-o slugilor zicind: Cine vrea sapa asta sa mearga Atunci argatul eel tuciuriu a zis: luati. raspunde mai sluga cea tuciurie intii i-1 da. — — Mai la prasit? mai fratilor si voi. De 317 . de ramase barbat ca toji barbatii. zicea mai argatul tuciuriu. ii zise: Isi lasa Cum — $tiuculita Ca ma maichii draga. Ga sa le incerce vrednicia. a luat boierul o sapa si a ! — Cine vrea codrul asta de malai? — Eu. care s-a dus la pescuit.! ! ! ! conacul boierului o mulfime de oameni saraci si flaminzi. boierule. Daca vazu ca nu e gluma cu stiuca. $i Intr-o — Cine vrea bucata asta de piine? — Eu. ma pescare. ii raspunse: ! BA E TUNSA. lata. $1 PE$TELE — Ce Ioane? intreba un dilator care mergea — prind peste — Cum prinzi? — Cu caciula — Nu caciula. ea trage-n jos. Noaptea pe malai Auzindu-1 stiuca. ! si ai sa prinzi stiuci si raci sa te saturi barba mare si merse de-o baga in Timoc. afunda bine barba in apa. jur ca nu te tai. mai baiete Lasa-ti barba lunga faci. vrednicia argatilor. ! la tirg. stipinul lua diminea^a un codru mare de malai si intreba: la intii tot si iar lua codrul de piine Alta data intreba stapinul: Cine vrea piciorul asta de curcan? §i tot el se-nghesuia si era eel dintii care primea bunatatile de la stapin Odata. il fost un prostanac mare. prostia din nascare Are leac prin luminare Ca — Du-te. Da-i drumu de barba. BA E RASA A fost un om si pe picior in biserica la o muiere care nu se intelegeau. ca Asa stapinul si-a incercat eu destul am luat. Muierea 1-a calcat pe om cununie si tinea in ruptul capului barbatul sa zica tot ce zice ea. ION A. Il tinea pe bietul om sub papuc I pina la o vreme cind omul nu o mai putea rabda si-i dete un top de bataie. El trage-n sus.

chiar si cind o ineca de-a binelea. e tunsa cu foarfeca — Atunci te-nec. asta e tunsa? E tunsa. — Bine. V2ca vacarului se repede la vaca boierului si-o impunge. lasat sa-si faca de cap si sa se impunga? Nu tu esti ala platit sa le pazesti? 318 . Intr-o zi. bata-te Dumnezeu de pacatoasa. De aceea. Cind intra se spaminta. Te inec. Barbatul zise E cosita de parca e rasa Ba e cosita. Boierule. fa. Marie. Vacarul sa-1 omoare turcul si gata. e tunsa? acum — — — — — — — — O — — — — Da. ca sa nu-1 scoata dator ! O VACARU §1 TURCU Pazea odata un vacar vacile la un boier turc. baiete. — Marie. barbate. e tunsa. Vacarul avea si el pe linga vacile turcului o vacusoara cu lapte. ca-i ! ! si ce-o fi sa fie ! scufunda pina-i trecu apa peste cap si muierea scoase mina afara si nemaiputind rosti o vorba. tu nu vezi? O batu bine crezind ca o sa zica precum era livada. cine minat cine le-a le-a si mea. arata cu doua degete cum taie foarfecele. scap de dracu O scufunda pina gura. mai bine zi ca-i rasa Ba e tunsa O afunda-n apa pina la briu. de femeie citeodata fuge si dracu. barbate. Ce-o sa faca? cu vacile-n obor isi lua inima-n dinti sa-i spuie boierului intimplarea ?i sa-i vada mintea si dreptatea ce e in stare s-o faca.! : ! ! ! ! incolo. se gindi el. bre muiere. Asa ca tot tunsa ramase dupa dinsa. Intr-o zi. Ai bre. avea el judecata lui si parerea lui asa ca nu se mai gindea muierea pentru el. de parca e tunsa Cum. stiti ce s-a intimplat ? O — — Nu! — O vaca de-a dumneavoastra a impuns vaca — Da bine. El pastea vacile de-a-mpreuna pe livezi si toate mergeau bine pina la locul unde se incurcau. se intorc de la loc acasa si vad o livada cosita frumos. Cum e catalina. pai acus chiar ca n-ai scapare Te-nec ! ! ! ! ! ! ! la fi tunsa ! e ! sa ! la fa. — Zi rasa — Ba e tunsa — E. zise el. atunci te-nec O scufunda-n Timoc pina umeri. gindeste-te bine ca n-o catalina — Ba tunsa. daca nu spui ca e rasa Ba e tunsa Ba e tunsa Asa sa stii §i sa crapi de necaz lua omul si o duse la iazul morii s-o-nece. mai e tunsa? E tunsa asa cum spun eu Te due la Timoc sa te-nec.

— Asculta. sint vite ! sa-ti ! sint $i ele ! ta ! ! ! uita. vaca mea a impuns pe vaca ta — Ce e? — Vaca mea a impuns vaca — Nu se poate — I-a scos matele. efendi. ca au fost destepti si au §tiut ce stejar batrin. la dreapta gindire a vacarului. iar voua v-as da cojile sa nu ziceti ca nu va sint prieten bun. umbra unui — — — — — — — — ! ! — — s-aleaga 319 . ce ai face tu daca-i ajunge-mparat? Multe as face de as ajunge numai Dar pe una n-as uita-o pentru nimic in lume $i anume ce ai face. pot — Ba eu. efendi? — Ce dau. eu n-as fi prost sa ma plimb toata ziua. vacile vaci pentru nu sa dau socoteala. daca voi ati ales tot ce-a fost mai bun Si cei trei prieteni visara multumiti. daca ai ajunge imparat ? Ce sa mai fac. ce-mi dai. Vazind ca a mai ramas al treilea. veni rindul ca §i acestia sa-1 intrebe pe-al patrulea. nu mai faci. era lege CE DORESC COPIII Pe o stind la pajiste acoperita cu flori si izvoare. Bupa ce toti trei au spus ce dorinte mari si-ar indeplini. faceau o larma de vuiau vaile. il intreba pe un altul. Cum se jucau. fratioare. baiete f i-am spus. daca ai ajunge imparat? Eu drept sa va spun. iar voi ati crapa de ciuda Atunci il intreba pe eel de-al doilea: Ce-ai face tu. Asa m-as tragea singur ca un imparat. iar pe voi v-as pune sa-mi paziti porcii si sa feriti noroiul unde se-namolesc sa nu se strice. dar nu v-as primi. se due de-a valma singure se borisCe fara minte — $i daca-mi moare vaca. daca ai fi imparat? A. si imparatul nu a facut lege numai pentru vaca ta. unul dintre ei mai istet. as minca numai simit si maduva de la ceapa. hai spune odata? Pai ce as face? As porunci sa mi se aduca un car cu loitre plin cu pleava si toata ziulica m-as plimba cu carul pin sat sezind pe pleava moale si m-as uita la voi cum va jucati in tarina. il intrebara: Acum este rindul tau. ia sa vedem ce ai face tu. ca atunci cind era vorba de vaca mea. Efendi ramase cu buzele umflate. patru copii pasteau porcii si vorbea