MODERNISMUL IN SPANIA

SAGRADA FAMILIA - ANTONI GAUDI

Art Nouveau termen provenit din limba franceza nsemnnd Arta Noua este un stil artistic manifestat in artele vizuale, designul si arhitectura de la nceputul secolului XX, relativ sincron in majoritatea culturilor si tarilor europene, dar si in America de Nord. Artitii s-au revoltat mpotriva tradiiilor academice si istorice impuse si considerate standard ale secolelor anterioare. Art Nouveau poate fi de asemenea, vzuta ca un fel de micare artistica de tranziie, formnd un preludiu a ceea ce urma sa devina modernismul secolului XX. In Spania, mai exact in Catalonia, micarea a fost grupata in oraul Barcelona, fiind cunoscuta sub numele local de modernism si avndu-l pe arhitectul catalan Antoni Gaudi i Cornet ca cel mai de seama reprezentant al sau. Cariera lui Antoni Placid Gaudi i Cornet, nscut pe 25 iunie 1852 la Reus, in provincia Tarragona, este strns legata de un ora: Barcelona. In capitala catalana isi realizeaz arhitectul, intre 1883 si iunie 1926, cvasitotalitatea operei sale, care cuprinde reedine particulare, scoli, imobile de locuit, un parc si o catedrala Sagrada Familia, la care lucreaz din 1883 si pe care dispariia sa o las neterminata. Debutul profesional al lui Gaudi coincide cu pregtirile pentru Expoziia universala din 1888, considerata ca moment de natere a modernismului in Spania. Aceasta manifestare simbolizeaz prosperitatea Barcelonei si consacra succesul burgheziei sale. Un astfel de avnt determina creterea sensibila a populaiei, care de la 350 000 de locuitori in 1878, ajunge la 509 000 in 1897, apoi la 587 000 in 1910. Populaie pe care oraul o poate primi fara cea mai mica greutate, deoarece si suprafaa sa mrit prin demolarea, realizata incepand din 1854, a zidurilor de aparare ale vechii fortarete militare. Conform planului de extindere in patru direcii ntocmit de inginerul si urbanistul Ildefons Cerda i Sunier, apare un nou ora: Eixample (Marire). Proiectat in afara meterezelor, acesta se dezvolta pe un plan de careuri, raional dar monoton, de-a

lungul oraului medieval, intre Placa Catalunya si micul sat Gracia. Acest spaiu ntins se umple foarte lent. La sfritul anilor 1870, oraul inca las o impresie de imensitate si de vid, acoperite treptat prin lucrrile din anii 1880, puternic stimulate de pregtirea pentru Expoziia universala. Explozia demografica si mutaia economica de asemenea amploare au creat condiiile favorabile unei nfloriri intelectuale si culturale. Aceasta urmarea sa-i redea Cataluniei identitatea afectata de centralizarea politica madrilena si de supremaia administrativa a limbii castiliene. Elita s-a ntors spre cultura catalana si a adoptat cile Modernismului, termen utilizat pentru a desemna micarea Art Nouveau din Catalunia. Primul val al acestui

modernism este declasat de Expoziia universala. Ca la toate manifestrile de acest tip, cldiri provizorii se altura cldirilor destinate sa dureze. Dintre monumentele ramase in picioare, doua permit evocarea tendinelor arhitecturale ale manifestrii. Este vorba de arcul de triumf realizat de Josep Vilaseca i Casanovas pentru a marca intrarea Expoziiei, si de cafeneaua-restaurant Castell des Tres Dragons, adpostind astzi Muzeul de Zoologie, datorata lui Lluis Domenech i Montanner, care este si autorul Hotelului International, demolat dup Expoziie. Gaudi nu participa direct si oficial la Expoziia din 1888, dar pana la acea data el contribuise deja la nfrumusearea Barcelonei. Daca proiectul sau din 1877 de construire a unei fntni monumentale in Placa Catalunya nu este acceptat, in schimb, masivele felinare din piatra si bronz pe care le concepe in cadrul unui concurs organizat de oraul

Barcelona sunt ridicate in Placa Reial, inaugurata in septembrie 1879, precum si in Placa de Palau. Gaudi proiecteaz aceste felinare in aceeai perioada in care ncepe colaborarea lui cu arhitectul Josep Fontsere i Mestres, ales ca sef de antier la Parc de la Ciutadella, a crui reamenajare, dup distrugerea citadelei din secolul XVIII, se nscria in programul lucrrilor pentru Expoziie. Gaudi lucreaz pentru Fontsere din 1877 pana in 1882 si nu ncape ndoiala ca a jucat un rol important in conceperea portalului, a trofeelor si a felinarelor din fier forjat care marcheaz intrarea in parc. Lucrnd ca desenator intr-o agenie, Gaudi a intrat foarte devreme in contact cu problemele si cu profesionitii din domeniu.. nainte de a intra in serviciul lui Fontsere, el colaborase, timp de doi ani, cu arhitectul diocezei, Francesc de Paula del Villar, mare admirator al arhitecturii diocezane franceze. Admiraia lui Gaudi fata de opera teoretica a lui Viollet-le-Duc l-a condus spre o opiune care se va dovedi decisiva pentru viitorul sau. Ocazia i-a fost oferita de concursul organizat in 1882 pentru terminarea catedralei medievale din Barcelona. In polemica declanata, Gaudi s-a plasat in tabra partizanilor proiectului modernist al arhitectului Joan Martorell i Montels, cu att mai mult cu cat executase el nsui, sub coordonarea lui Martorell, desenul faadei, prezentat la concurs si a combtut proiectul acceptat de juriu, care reproducea fidel un edificiu de secol XIV. Anul urmtor, Martorell, cand i s-a propus conducerea santierului la viitoarea biserica Sagrada Familia, situata pe un teren periferic din Eixample, a refuzat, propunndu-l pe Gaudi care, pe atunci in vrsta de 31 de ani, a acceptat misiunea ce avea sa-l tina ocupat toata viata. Dedicndu-se suflet construciei trup si

catedralei

Sagrada Familia, Gaudi voia sa insufle o viata noua stilului gotic, pe care-l admira, dar l considera drept o arta a formulei: Sa nvingi trei secole de arhitectura este o opera titanica pentru un singur om, dar asta nu nseamn ca nu trebuie s-o ntreprindem.

antierul pe care in toamna lui 1883 Gaudi, la propunerea lui Martorell, asesorul proiectului, accepta sa-l conduc este rezultatul unei initiative private, apartinand librarului si editorului Josep Maria Bocabella, care nfiinase o asociaie pusa sub protecia Sfntului Iosif, deosebit de venerat in Catalunia. Cu ocazia unui pelerinaj la Roma, se ia decizia de a construi la Barcelona un templu nchinat Sfintei Familii. Gaudi ncepe imediat lucrul, cu un entuziasm cu att mai mare cu cat i se ddea prilejul sa-si pun arta sa in slujba religiei. Gaudi se consacra mai intai continurii lucrrilor la cripta ncepute de arhitectul diocezan Paula de Villar, care vor dura patru ani, timp in care Gaudi elaboreaz o refacere totala.

orienteaz cripta in sens contrar fata de cel al bisericii, nlocuind marea scara cu cinci capele, dintre care cea din centru adpostea altarul principal. In plus, sapa in jurul criptei, creia ii suprainaltase bolta si ii redesenase pilonii, un sant care sa-i permit sa aprecieze din exterior ridicarea noilor ziduri si nervurile boltii. Planul edificiului, pe care colaboratorul lui Gaudi, arhitectul Joan Rubio i Bellver, il termina de ntocmit in 1915 este publicat abia in 1917. Dar probabil ca luase forma definitiva la nceputul anilor 1890: o cruce latina cuprinznd cinci nave cea mare msurnd 90 metri lungime si 15 pe latime si atingnd o inaltime de 45 de metri o absida spre care se deschid capelele si un transept larg de 30 de metri. La intersectarea transeptului era prevzuta o clopotnia nalta de 170 de metri. Gaudi a avut nevoie de zece ani ca sa rezolve problemele puse de ridicarea zidurilor la aceste nave. Pentru studierea si punerea la punct a structurilor, el lucra cu machete de ipsos, unele realizate invers si suspendate, pentru a verifica legea lui Hermes conform creia tot ceea ce este sus trebuie sa fie la fel cu ceea ce este jos. Scopul lui

Gaudi este de a recrea dinamismul cu ajutorul unor tehnici si forme nemaivzute pana atunci. Schema gotica tradiionala, spunea el, este un sistem mort. Ar putea fi comparata cu o fiina umana al crei schelet, in loc sa susin armonios diferitele parti ale corpului, ar fi strivit de greutatea crnii si ar avea nevoie de crje, in toate sensurile. In ochii lui Gaudi, striurile nsufleeau coloana, o obligau sa se ridice tot mai sus, sa se autostimuleze, sa-si triasc intr-adevr propria viata. Impresia pe care o da interiorul catedralei Sagrada Familia este cea a unei imense si uimitoare pduri, nsufleita de lumina misterioasa, difuzata prin deschizturile amenajate intre coloane. Gaudi proiectase pentru Sagrada Familia trei faade: la est faada del Nacimiento (a Naterii), la sud faada de la Gloria (a Slavei), iar la vest faada de la Pasion (a Patimilor). Pe fiecare dintre aceste faade era prevzut un mare portal divizat in trei pori si acoperit de patru turnuri, grupate doua cate doua, formnd o clopotnia. Doar faada Naterii in afara de consolele turnurilor, terminate repede totui de colaboratorii lui Gaudi -, era ncheiata la moartea arhitectului. Orientata spre nord-est, aceasta este luminata de soarele care rsare si simbolizeaz misterul ntruprii. Programul iconografic este consacrat naterii si copilriei lui Christos, poarta centrala este dedicata Milei, cea din dreapta Credinei, iar cea din stnga Speranei. Sculptura si arhitectura de la Sagrada Familia, este preocupata in primul rnd de structura. Aceasta munca titanica nu urmrete o reproducere exacta a realitii, ci o nelegere desavarsita a mecanicii si a dinamicii ascunse, care scap privirii. Din nefericire, din tot acest material, scrupulos conservat de colaboratori, mai ales de Domenec Sugranes, dup moartea maestrului, n-a mai rmas aproape nimic. In timpul rzboiului civil, pe 20 iulie 1936, atelierele de la Sagrada Familia in care, singur, afectat de dispariia rudelor si prietenilor, Gaudi isi instalase patul au fost jefuite si

incendiate. Mulajele si arhivele, cu excepia fotografiilor adunate la timp de Joan Matamala, au disprut, iar numeroase statui pentru faada Naterii au fost deteriorate, in special ngerii de pe arhivolta centrala. Mormntul lui Gaudi, care fusese ngropat in cripta pe 12 iunie 1926, a fost profanat. Tulburrile produse de rzboi amenina, la rndul lor, progresul antierului. Numrul de muncitori, din toate meseriile la un loc, este redus la sase sau apte persoane. Comisia o oarecare pentru construirea ii cere templului, acionnd nelept, dar si cu nedelicatee, arhitectului care trecuse de 60 de ani sa stabileasc o macheta foarte precisa considera a edificiului, pe care o indispensabila pentru

continuarea lucrrilor in cazul morii maestrului. Aceasta macheta, cuprinznd absida, bolta naosului, sacristiile, ntreaga faada a Naterii, va disprea in incendiul din 1936. Dup rzboiul civil lucrrile au fost reluate, dar foarte lent, tot din motive financiare. In prezent ritmul lor s-a accelerat o data cu numirea la conducerea antierului a arhitectului Jordi Bonet.

Gaudi si-a dedicat mai mult de 40 de ani din viata marii sale opere, neterminata din pcate. De fapt, ultimii 12 ani din viata au fost dedicai in exclusivitate Sagradei Familia, declinnd toate celelalte oferte de proiecte. Decizia de a se muta in interiorul catedralei i-a permis sa lucreze aa cum isi dorea: a putut ramane aproape de construcia sa cat mai mult timp posibil, a putut discuta cu lucrtorii si rezolva orice problema ar fi aprut in cursul execuiei. Durata execuiei acestui proiect ilustreaz cel mai bine diferiii pai ai evoluiei arhitecturii lui Gaudi. Sagrada Familia evoca o epopee vizionara in care se amesteca mituri antice si minuni cretine, Gaudi nsui revendicnd aceasta fuziune si vznd in opera sa templul elenic al goticului mediteranean.

Bibliografie: Editorial FISA Escudo de Oro - All Gaudi Editorial FISA Escudo de Oro, Barcelona, 2007 Philippe Thiebaut Gaudi Vizionarul Universe Publishing House, Bucuresti, 2007

Dobre-Ctu Alexandru Grupa 41B