Sunteți pe pagina 1din 7

Tesuturile

Tesuturile sunt o grupare de 2 sau mai multe cellule care indeplinesc aceiasi functie, structura si aceiasi origine formeaza tesutul. Toate celulele care intra in alcatuirea corpului omenesc trec printr-o secmentare si provin din celula ou (zigot) Tesuturile se clasifica:1 epiterial 2 conjuctiv 3 muscular 4 nervos

1. Tesutul Epiterial
Tesutul epiterial formeaza la suprafata corpului epiderma si captuseste suprafata interna a organelor cavitare (ex: tub digestiv, caile respiratorii, formand mucoase) Este format din celule pavimentoase celule prismatice celule cilindrice sunt strans unite intre ele fie printr-o substanta amorfa, fie prin punti citoplasmice

Celulele profunde sunt asezate pe o membrana bazala care le separa de tesutul conjuctiv ce se gaseste sub celulele epiteriale, avand functia trofica, intrucat epiterile nu sunt vascularizate si se hranesc prin difuziune. Dupa functiele epiterile sunt: a) epitelii de acoperire b) epitelii glandulare c) epitelii senzoriale

1a) epitelii de acoperire se clasifica in a)1 epiteli unistratificate


a)2 epiteli pluristratificate

1a)1 epitelii unistratificatese clasifica dupa forma celulelor in:


pavimentoase simple avand celule turtite si formeaza tunica interna a vaselor sangvine, a pericardului, a peritonelului cubice simple se gasesc in bronhiole si canale de secretie ale glandelor - cilindrice simple formeaza epiteliul tubului digestiv de la stomas la rect si a mucoasei trompelor uterine Celulele acestor epiteli pot prezenta cili sau microvili acoperiti de o membrana celulara, formand un platou striat marginea de perie cu rol de epiteliu absorbant (specific vilozitatilor intestinale).

1a)2 epitelii pluristratificate se clasifica in


pavimentoase stratificate prezinta celule din stratul superficial, turtite, cheranitizate (epiderma), necheratizate (epiteliul mucoasei bucale, epiteliul mucoasei esofagine) cilindrice stratificate formate din mai multe straturi de celule, dar numai cele superficiale sunt cilindrice, intalnite in canale excretoare ale glandelor, uretelor si a vezici urinare. pseudostratificate prezinta celule asezate pe membrana bazala intr-un singur strat, dar cu nuclei asezati la inaltimi diferite, ceea ce ofera o aparenta etapa de stratificare, este intaln in epiteliul traheal si in epiteliul bronhiilor mari

1b) epitelii glandulare format din celule care au capacitatea de a elabora produsi de secrentie, epiteli secretoare impreuna cu tesutul conjuctiv vase formeaza glande nervi
b)1 exocrine b)2 endocrine b)3 mixte 1b)1 glande exocrine produsul lor de secretie este eliminat la suprafata pielii printr-un canal (sudoripar, sebacee), sau in diferite cavitati (salivare, gastrice). Tipuri de glande

1b)2 glande endocrine cu secretie interne, hormonul este eliminat direct in sange (tiroida supra
renala)

1b)3 glande mixte atat secretie interna cat si externa (pancreas, testicol, ovar) 1c) epitelii senzoriale sunt alcatuite din celule specializate in receptarea diferitilor stimuli din mediul extern sau intern ; excitatile sunt transformate in influx nervos care este transmis prin terminati nervoase senzitive la nivelul polului bazal specific celulelor senzoriale.
Tipuri de celule epiteliare zenzoriale : 1) celule senzoriale gustative din mucoasa gustativa ai epiteliului mucoasei linguale 2) celule senzoriale olfactive din epiteliul mucoasei olfactive

2.

Tesutul conjunctiv

Tesutul conjunctiv este un tesut care leaga diferite organe, asigura rezistenta organismului, are rol trofic, depozitand grasimi, intervine in apararea organismului si anume in procesul de fagocitare. Tesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjuctive substanta fundamentala fibre conjuctive

Celulele conjuctive difera de la un tesut la altul Substanta fundamentala pate fi moale, semidura, dura Fibrele pot fi de colagen reticulina elastina, etc In functie de alcatuirea substantei fundamentala tesutul conjunctiv se clasifica in: 1 tesuturi conjunctive moi 2 tesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase) 3 tesuturi conjunctive dure (tesutul osos)

1 tesuturi conjunctive moi sunt prezentate sub mai multe forme


Tesutul lax contine in proportie relativa egala celule fibre substanta fundamentala. Are rol trofic. Tesutul reticulat este format din fibre de reticulina, dispuse ca o retea, in ochiurile careia se gasesc celule si substanta fundamentala, acest tesut se gaseste in maduva hematogena (maduva rosiie a oaselor, si in ganglioni lifatici) Tesutul adipos prezinta celule numite adipocite care sunt globuloase (sferice) si care au acumulat central grasimile impingand astfel nucleul la periferie; se gaseste sub tegument sau in jurul unor organe cum ar fi rinichi, globul ocular. Tesutul fibros contine numeroase fibre de colagen, putine celule si substanta fundamentala, se gaseste in muschi (inveleste muschi), a tendoanelor si formeaza capsulele diferitelor organe (ficat, rinichi) Tesutul elastic contine numeroase fibre de elastina, organizata in retea in care se gaseste substanta fundamentala si celule, formeaza tunica a arterelor mari si medii.

2 tesuturi conjunctive semidur (cartilaginoase) este un tesut elastic dar si rezistent, substanta fundamentala contine condrina (un amestec de substante organice impregnate cu saruri de calciu si sodiu). Celula cartilaginoasa poarta numele de condrocite si se gasesc in niste cavitati numite condroplaste in care se gaseste si substanta fundamentala. Celulele sunt sferice sau ovoide, iar printre ele se gasesc fibre de colagen si elastice, intr-o impletitura densa. In functie de tipul fibrelor si de alcatuirea substantei fundamentala cantitatile se desting 3 tipuri de cartilaje: 1 hialin 2 elastic 3 fibros
3

1 in cartilajul hialin substanta fundamentala este omogena, deoarece prezinta fibre foarte fine. Formeaza cartilaje articulare costale laringeale traheale bronsice 2 tesutul elastic prezinta in special fibre elastice, formeaza epigrota si pavilonul urechi. 3 tesutul fibros este alcatuit in special din fibre de colagen si alcatuieste discurile dintre vertebre si meniscule articulare Tesutul cartilaginos nu este un tesut vast, nutritia lui se realizeaza prin difuziune de la nivelul capilarelor pericondrului, o membrana conjuctiva vasculara care imbraca cartilajul (osul)

3 tesuturi conjunctive dur (tesutul osos)


Tesutul osos ofera cel mai inalt grad de sustinere. Este vascularizat. Celulele tesutului osos se numesc osteocite si se gasesc in niste cavitati sapate numite osteoplaste. Aceste cavitati comunica intre ele prin lichidul interstitial care hraneste osul. Osteocitele care sunt celulele mature, provin din celule tinere numite osteoblaste cu rol in producerea de substante fundamentala. Tot in tesutul osos din monocite circulante se formeaza celule osoase mari, multe nucleate care poarta numele de osteoclase acestea intervine in perioada de formare a osului, indeplinind rolul de distrugere si limitare a formari tesutului. Substanta fundamentalaeste formata din substanta organica cea mai importanta fiind: oseina (calciu si iodu) sarurile minerare predomina sarurile de calciu si fosfor Proportile in care se gaseste sarurile minerare, difera in functie de varsta ex: la copii predomina substante organice, odata cu inaintarea in varsta, predomina sarurile minerare. Oasele tinere prezinta o elasticitate mult mai mare, pe cand la batrani oasele sunt mai putin elastice si se fractureaza mult mai usor un ex de varianta in acest sens il constituie rahitismul, cand scade proportia de saruri minerare si se produce o deformare a oaselor. Prezinta cavitati numite areole care se pot vedea cu ochiul liber, sunt marginite de lamele osoase sub forma de trabecule (arcuri) care maresc rezistenta In functie de dispunerea lamelelor osoase se disting 2 tipuri de tesut osos 1 tesut osos compact formeaza diafiza oaselor lungi, portiunea externa a oaselor scurte si late 2 tesut osos spongios formeaza epifiza oaselor lungi; Pe sectiunea transversala prin diafiza unui os lung, este format in partea centrala, se gaseste canalul madular ce contine maduva rosie (la fat) si galbena (adult) si la exterior se gaseste periostul. Intre periost si canalul madular se gaseste substanta osoasa a diafizei, formata din lamele osoase, dispuse concentric in jurul unor canale subtiri care poarta numele de canale Havers. In interiorul acestor canale se gasesc capilare sanguine, tesutul conjuctiv lax, terminati nervoase Canalele Havers strabat osul pe toata lungimea lui, si se leaga printre ele prin canale oblice sau tranversale. Un canal havers impreuna cu lamelele osoase din jur si cu osteoplaste, cu osteocite, formeaza 4

o unitate morfologica si functionala care poarta numele de osteon (poarta numele si de sistem haversian). Intre sistemele haversiene se gasesc lamele osoase ce poarta numele de sisteme inter-haversiene.

3.

Tesutul muscular
Tesutul muscular se diferentiaza in : 1 tesut muscular striat (scheletici) 2 tesut muscular neted (muschi ce apartin organelor interne) 3 tesut muscular cardic (miocardul)

1 tesut muscular striat (scheletici) formeaza muschi scheletici, ai corpului si organelor


active ale aparatului locomotor. Contine fibre musculare striate, care este o celula dezvoltata, in sens contractil, de forma cilindrica . In fibra musculara striata se gaseste urmatoarele elemente: o membrana care poarta numele de sarcolema o citoplasma numita sarcoplasma 1 sau mai multi nuclei dispusi la periferia celulei Sarcoplasma are straturi granulare si contin mitocondri, in aceasta se sintetizeaza ATP acid adenozin trifosforic(elibereaza energia celulara) si incluziuni de glicogen care furnizeaza energie fibrei musculare. La microscopul optic fibra musculara este formata din structuri numite miofibrile.

O miofibrila este alcatuita dintr-o succesiune de discuri clare si intunecate, la mijlocul discului clar se gaseste membrana Z, iar la mijlocul discului intunecat banda H luminoasa. Totalitatea structurilor cuprinse intre doua membrane Z succesive formeaza un sarcomer, unitatea morfofunctionala a muschiului striat. Discurile sunt situate la acelasi nivel pentru toate miofibrilele fibrei musculare, de unde rezulta aspectul striat al acesteia. La mentinerea la acelasi nivel al discurilor contribuie membrana Z care se prelungeste de la o miofibrila la alta si se insera pe fata interna a sarcolemei (membrana fibrei musculare). Fiecare miofibrila este alcatuita din microfilamente de miozina si actina. Miofilamentele de miozina sunt scurte si groase. Miofilamentele de actina sunt mai subtiri, mai lungi, mai numeroase. Ele se insera cu un capat pe membrana Z iar celalalt aluneca printre miofilamentele de miozina. Prin alinierea miofilamentelor muschiul se scurteaza. Discul intunecat este format din miofiloamente de actina, cat si filamente de miozina, iar discul clar prezinta numai filamente de actina.
sarcolema Reticul sarcoplasmatic Membrana Z sarcomer

Microfilamente Membrana Z de actina Microfilamente de miozina Miofibrila

Muschi

Membrana Z Disc intunecat sarcolema nucleu

Fibra Membrana H

musculara
Disc luminos

2 tesut muscular neted contine fibre musculare netede si se gaseste in peretele vaselor de
sange in interiorul unor organe interne (uter, vezica urinara, ureter, tub digestiv, bronhi), dar si la nivelul ochiului in iris, muschii acomodari. sarcoplasma fibrelor musculare netede sunt mai putine unitare decat ale fibrelor Structura si proprietatile musculare striate. Fibre de actina si netede prezinta aspectul fusiforma si au dimensiuni mai mici, Structura fibrele musculare miozina prezinta un singur nucleu (discul central). Microfilamentele nu sunt organizate in miofibrile; prezinta o sarcolema si o sarcoplasma care are doua regiuni distincte: una situata central (mica d.p.d.v. al volumului) care contine nucleul si unele organite comune si o regiune periferica, mai intinsa. Regiunea periferica contine aparatul contractil care contine organite asemanatoare celor din m. striat dar cu dispozitie diferita: filamente contractile( de actina si miozina)si filamente intermediare, specifice acesti muschi, alcatuite din proteina numita desmina.

Fibra musculara neteda 6

3 tesut muscular cardic (miocardul) functioneaza ca o pompa pentru inima. Miocardul


prezinta striuri tranversate dar mai estompate, determinate de organizarea microfilamentelor de actina si miozina . Celulele acestui tesut sunt fibre musculare specializate pentru elaborarea si conducerea stimulilor si care asigura automatizmul inimi. Celulele au forma variata si sunt dispuse in noduli, retele cordoane