Luxatia congenitala de sold

Este o malformatie grava a membrelor inferioare, relativ frecvent intalnita (fiind cea mai frecventa malformatie congenitala a scheletului), ce lasa sechele functionale deosebite, greu de tratat, cu un mare grad de invaliditate.

Incidenta:

inegal raspandita pe glob; in medie este de 3;

frecventa crescuta in : nordul Frantei; sudul Germaniei (in Germania din 700.000 nasteri/an 30.000 displazii luxante si 1400 luxatii teratologice); nordul Italiei; vestul Europei frecventa medie, 0,30,5% din locuitori;Romania1 mai frecventa in N-V Transilvaniei;

exceptional de rara la rasa galbena;

practice neintalnita la rasa neagra;

repartitia pe sexe fete 85% - baieti 15% - Raport: 7/1;

pot fi lezate ambele articulatii mai frecvent; o articulatie mai frecvent soldul stang;

intr-un numar restrans de cazuri se asociaza cu alte malformatii (splina bifida, picior stramb congenital picior talus valg congenital in special la fete).

Clasificare:

1.Luxatia teratologica:

cand luxatia este prezenta de la nastere;

are character net familial;

este foarte rara.

2.Displazia de sold sau boala luxanta:

este prezenta o displazie (din greaca: dis = fara, gresit, ne-; plasia=formare, producere, construire) a articulatiei coxofemurale, iar luxatia propriu-zisa se produce la cateva luni de la nastere (pana la 7-8 luni) datorita fortei dinamice a muschilor sau prin incarcarea articulatiei;

este cea mai frecventa forma.

Cauzele sunt incomplet elucidate.

Cea mai acceptata teorie este Teoria opririi in dezvoltare a articulatiei soldului.

Displazia coxo-femurala este consecinta unei opriri in dezvoltare a regiunii intr-un anumit moment al vietii intrauterine, care poate fi agravata de diferiti factori.

Este o anomalie poligenica, multifactoriala, determinate de mutatii a mai multor gene in asociatie cu factorii de mediu, ceea ce poate explica urmatoarele aspecte:

- incidenta familiala in 40% din cazuri;

- incidenta variabila in functie de sex (mai frecventa la fete) si rasa;

- factori intrauterini: ex. Prezentatia pelvina;

- influenta factorilor de mediu tradusa prin incidenta variabila in diferitele zone geografice;

- asocierea cu alte malformatii etc.

Factori favorizanti:

- prezentatia pelviana;

- nasterea prematura;

- anomalii plancetare, uterine;

- postmaturitatea;

- sarcina multipla;

- macrosom (spatiu insuficient in uter) etc.

Tabloul clinic:

- diagnostic precoce esential;

- criteriile de diagnostic clinic nu sunt clar definite;

- semnele clinice sunt impartite clasic in functie de momentul inceperii mersului, deoarece sub influenta mersului starea de preluxatie se transforma progresiv in luxatie.

Diagnosticul se stabileste prin ultrasonografie si prin Rx care se face dupa varsta de 3-4 luni (cand apare nucleul de osificare al capului femural), deci nu se poate folosi in diagnosticul precoce.

Artrografia este utila in stabilirea conduitei terapeutice in caz de tratament ortopedic sau chirurgical.

Tratament

Tratamentul se face diferentiat in displazie si luxatie. Tratamentul in displazia luxanta de sold:

cat mai precoce;

sugarul va fi tinut cu coapsele in abductie si rotatie (pozitie in care capul femoral este bine centrat in cotil)

etc.

se folosesc diferite aparate ortopedice: atele von Rosen, perna de abductie Freika, hamuri Pawlik

in cazurile cand abductia coapselor este net limitata se face kinetoterapie sau in anumite cazuritenotomie.

Tratamentul dureaza in functie de varsta si de precocitatea tratamentului intre 6-8 saptamani pana la 56 luni (varsta limita este de 8-10 luni) Rx de control la 30 de zile. Tratamentul inceteaza la disparitia semnelor Rx de alarma. Tratamentul luxatiei congenitale de sold pentru copii dupa 2-3 ani:

ortopedic;

chirurgical.

Kinetoterapia se face in perioada imobilizarii ortopedice si dupa aceasta.

Obiective:

dezobisnuirea de pozitia din timpul corectarii ortopedice;

cresterea mobilitatii tuturor articulatiilor membrelor inferioare;

tonifierea muschilor membrelor inferioare in vederea cresterii stabilitatii la nivelul articulatiei coxofemurale;

tonifierea muschilor spatelui si trunchiului;

recuperarea unei eventuale intarzieri in dezvoltarea motorize;

educarea sau reeducarea mersului.

Tratamentul kinetic pre si postoperator este adaptat fiecarui caz in parte in functie de:

varsta

tipul interventiei

durata imobilizarii dupa interventie.

Prognostic:

Prognosticul depinde de : modificarile anatomopatologice varsta la care s-a instituit tratamentul forma de tratament.

Fara tratament evolutia spontana este spre coxartroza timpurie.

La un tratament timpuriu inceput la varsta mica, vindecarea se face fara sechele.

La un diagnostic tarziu, tratamentul chirurgical poate preveni instalarea coxartrozei timpurii.