"Fr s fi vzut Capela Sixtin, cineva nu ar putea nelege ce este capabil s ating fiina uman.

(Goethe, 1787)

Capela este numit dup Papa Sixtus IV. Inca de pe vremea acestuia, capela a servit ca un loc de activitate papal. Astzi este locul n care este ales noul pap. Spaiul interior este construit pe un principiu destul de des ntlnit: limea reprezint o treime din lungime, iar nlimea este jumtate din lungime. Au fost amplasate ase ferestre pe fiecare perete i cte dou la fiecare capt. Proporiile clar definite au fost o caracteristic a arhitecturii renascentiste, reflectnd interesul pentru mbogirea patrimoniului italian. Planurile arhitectonice aparin lui Baccio Pontelli iar lucrrile de construcie au fost executate sub supravegherea lui Giovannino de' Dolci. Primul serviciu religios a fost celebrat la 9 august 1483 i a fost dedicat nlrii la cer a Fecioarei Maria. Subiectele picturilor reprezint teme de istorie religioas, selecionate dup conceptul medieval de mprire a istoriei lumii n trei epoci: prima de la Facerea lumii la darea Celor zece porunci, a doua de la Moise pn la naterea lui Isus Cristos, a treia fiind epoca cretinismului. Pereii sunt formai din trei zone. Zona inferioar este decorat cu draperii de perete cu fresce din argint i aur. Nivelul central are dou cicluri narative, care se completeaz reciproc: Viaa lui Moise, pe peretele de sud, respeciv Viaa lui Iisus pe peretele de nord. N ivelul superior este mprit, la rndul su, n dou zone: la nivelul inferior al ferestrelor este o galerie a Papilor, iar n jurul arcurilor ferestrelor sunt Strmoii lui Hristos, pictai de Michelangelo, ca parte a schemei de tavan. Alegerea de a afia att viaa lui Moise ct i pe cea a lui Iisus nu a fost o coinciden. Scopul a fost realizarea continuitii dintre Vechiul i Noul Testament. Peretele de sud a fost pictat ntre 1481 i 1482 i ofer ase lucrri cu momente din viaa lui Moise ncepnd de la altar: