Melanomul Malign

Studenti: Roman Ciot Camelia Pohrib Neagu Valerica Popa Andreea Roman Alina AMG, An III Facultatea de Medicina si Farmacie, Universitatea D. de Jos Galati Profesor Indrumator: DR. A. Tatu

Ce este melanomul malign

Este un cancer de piele format din inmultirea dezorganizata a celulelor care produc pigment in piele (melanocitele care produc melanina). Boala se dezvolta initial doar pe piele dar are o mare capacitate de metastazare. De aceea, tratamentul chirurgical de indepartare a leziunii trebuie facut cat mai repede. Cand tumora este depistata precoce, operatia asigura vindecarea. Cu cat tumora este mai avansata cu atat sansele de supravietuire sunt mai mici, melanomul malign fiind o boala letala. Melanina este substanta care determina culoarea pielii si o apara in acelasi timp de arsura solara. Cand melanocitele devin canceroase, ele se inmultesc, cresc in dimensiuni si invadeaza alte tesuturi.

Factori favorizanti ai MM
Persoanele fototip I = se ard mereu si nu se bronzeaza (albinism) fototip II = se ard frecvent si se bronzeaza putin Persoane cu istoric de arsuri solare intermitente Persoane cu istoric personal sau familial de alunite active, displazice sau de melanom malign (risc 30-50%) Alti factori de risc: arsura cutanata cu cicatrice, tratamente cu raze X (dupa transplant renal), traume repetate pe alunite, imunosupresie, numar mare de alunite, alunite noi care apar la maturitate. Exceptii: Melanomul malign (MM) poate sa apara si pe tegumente neexpuse la soare ca: palme, talpi, scalp, unghii. MM apare mai rar, 1-2%, pe pielea neagra, fototip VI (Bob Marley a decedat la varsta de 36 ani datorita unui melanoma malign subunghial). MM poate sa apara si pe alunite prezente la nastere (nevi congenitali) in 5% din cazuri. Orice persoana are un risc de aparitie a MM indiferent de culoarea pielii, sex sau varsta. Exista chiar o forma clinica de MM acromic (fara culoare), greu de diagnosticat

Imagini MM

Varsta aparitiei Incidenta

30-40 de ani (dar poate apare chiar si in copilarie sau la varste mai inaintate) S-a dublat in ultimii 10 ani

Evolutia unui MM
O alunita care isi schimba culoarea, dimensiunea, forma poate fi un melanom malign. Simptome ca ulcerarea, sangerarea, mancarimea unei leziuni sau modificarea culorii unei alunite trebuie sa duca pacientul urgent la medic. Sunt insa si melanoame care apar de novo, fara sa aiba la baza o alunita (de aceea excizia tuturor alunitelor nu fereste pacientul de melanom). Semnele ABCDE sunt foarte importante pentru supravegherea alunitelor si depistarea precoce a unui melanom. Culoarea negricioasa sau neomogena cafeniu-roz si brun-inchis poate semnala un melanom.

Semne ABCDE pentru depistarea MM

A = asimetrie B = margine neregulata (border) C = culoare D = diametru > 7 mm E = evolutie Alte semnale de alarma: suprafata asa zisei alunite este ulcerata, alunita este pruriginoasa, inflamata, sangeranda, zdrobita, frecata cronic de obiecte de imbracaminte

Tipuri de MM
Superficial, extensiv in suprafata, 60% din cazuri: Nodular, 20% din cazuri: Lentigo maligna melanoma, 15% din cazuri. Melanom acral (la nivel subunghial, degete, palme, talpi), 5% Metastaza cutanata de melanom malign MM-ul metastazeaza atat pe cale limfatica cat si pe calea vaselor de sange din piele. Metastazele se produc la nivel de ficat, plaman, creier, oase si piele, organe care trebuie monitorizate dupa diagnosticarea unui melanom.

Diagnostic
Semnale de alarma: Orice modificare de culoare, textura, volum, suprafata a unei alunite. Diagnosticul se stabileste pe criterii clinice (aspectul leziunii care creste in dimensiune, si-a schimbat culoarea si forma), pe aspectul la examinarea dermoscopica si pe aspectul histopatologic al piesei de biopsie. La microscop se masoara grosimea tumorii (indice Breslow) important in stabilirea stadiului tumoral. Examinarea histologica a ganglionului santinela aduce date suplimentare privind invazia tumorala si posibilitatea de metastazare, ajutind la o mai corecta incadrare in stadiul bolii. PET CT poate depista invazia ganglionara.

Prognostic
Persoana la care se ridica suspiciunea de melanom trebuie sa se opereze de urgenta, interventia chirurgicala fiind salvatoare daca este facuta in stadiile precoce de boala. Prognosticul poate fi evaluat doar dupa examinarea histologica a tumorii operate. In cazul melanomului malign nu se recomanda alte tratamente ca radioterapia, iar chimioterapia nu s-a dovedit benefica. In stadiul III de boala se adauga tratamentul cu interferon.

Tratament
Excizia cutanata a leziunii (operatia) cat mai aproape de debutul tumorii este gestul cel mai important care poate salva viata pacientului. Excizia se face in anestezie locala la o margine de siguranta de 1,5 -2 cm de marginea leziunii si in profunzime pina la fascia musculara. In cazul unui diagnostic clinic incert se face initial biopsia leziunii si apoi se reintervine pentru completarea operatiei pina la marginea de siguranta oncologica. Indepartarea tumorii este cel mai important gest terapeutic. Indepartarea primei statii ganglionare se poate face dupa depistarea locatiei cu colorant radioactiv. Studiul microscopic al ganglionilor aduce date mai precise despre prognostic dar nu il imbunatateste. In stadiul III de evolutie se recomanda si terapie cu interferon in doze mari, peste acest stadiu tratamentul fiind considerat inutil. Chimioterapia se recomanda in cazul metastazelor de organ si nu in scop profilactic. Nu se practica radioterapie.

Rolul asistentului medical

Instruirea pacientilor sa limiteze expunerea la razele solare Sfatuieste pacientul sa se prezinte la medic daca apar modificari de forma si culoare ale alunitelor de pe corp Indruma pacientii sa retina formula mnemotehnica ABCDE si de asemenea sa solicite consult de specialitate daca sunt semnale de alarma. Indrumarea pacientului cu MM spre controale si tratament corect efectuate de catre medici specialisti

BIBLIOGRAFIE
Ptracu V. - Boli Dermatologice i Boli Sexual-Transmisibile, ediia a II a, Ed. Sitech Craiova 2006 Coman OA, Oan AI i colab. - Melanomul malign elemente de diagnostic i prognostic, strategia terapeutic. Medicina Modern. 2002; vol. IX, nr. 11: 562-573ch, Craiova, 2006, p:355-364. Forsea D, Popescu r i colab. - Compendiu de dermatologie i Venerologie, Ed. Tehnic, Bucureti, 2000, M . Tatu - Curs de Dermatologie- Universitatea Dunarea de Jos Galati, Facultatea de Medicina si Farmacie.

Bibliografie
Ptracu V. - Boli Dermatologice i Boli SexualTransmisibile, ediia a II a, Ed. Sitech Craiova 2006 Coman OA, Oan AI i colab. - Melanomul malign elemente de diagnostic i prognostic, strategia terapeutic. Medicina Modern. 2002; vol. IX, nr. 11: 562-573ch, Craiova, 2006, p:355364. Forsea D, Popescu r i colab. - Compendiu de dermatologie i Venerologie, Ed. Tehnic, Bucureti, 2000, A. Tatu - Curs de Dermatologie- Universitatea Dunarea de Jos Galati, Facultatea de Medicina si Farmacie.