Sunteți pe pagina 1din 26

Sinteza lucr rii de doctorat a

Titlul tezei (romn ) : Metode psihozice noi de investigare a pacientilor cu ambliopie a , Titlul tezei (englez ): New Psychophysical Methods for Investigation of Amblyopic Patia ents Autor: Iftime Adrian Marius Anul pred rii tezei de doctorat: 2009 a Institut ia: Universitatea de Medicin si Farmacie Carol Davila Bucuresti a , , , ndrum tor doctorat: Prof. Dr. Constanta Ganea a ,

Ambliopia este o conditie patologic de dezvoltare a vederii, manifestat prin sc a a a , derea acuit tii vizuale la unul sau ambii ochi, n ciuda corectiei totale a unor defecte a, , detectabile ale structurilor optice oculare si n conditii de s n tate ale c ilor nervoase a a a , , de transmitere vizual . Aceasta este una dintre cele mai frecvente boli debilitante care a afecteaz aparatul vizual al copiilor, cu o prevalenta de 2-4% n populatie. a , , Conditiile preexistente cunoscute ca ind cauzatoare de ambliopie sunt: , i) imposibilitatea de a obtine dou imagini la fel de clare, echivalente, pe cele dou a a , retine; ii) imposibilitatea de a focaliza simultan cei doi ochi pe acelasi obiect. , Cele dou conditii au din punct de vedere ziologic acelasi rezultat: sistemul vizual a , , primeste n mod constant dou imagini diferite care nu pot fuzionate la nivel central a , ntr-o perceptie tridimensional unitar . Drept consecinta, segmentul central al analia a , , zatorului vizual face o alegere dramatic : foloseste informatiile vizuale furnizate de un a , , singur ochi (denumit ochi dominant) si suprim informtiile venite de la cel lalt. a a , , Din punct de vedere clinic, cele dou mecanisme pot actiona individual sau n a , combinatie, ele ind descrise n mod uzual n urm toarele trei categorii: a , a) strabismul - este inabilitatea permanent sau temporar de a xa acelasi obiect a a , cu cei doi ochi. n acest fel pe ecare retin se formeaz o imagine diferit ; imaginile a a a furnizate de cei doi ochi nu pot fuzionate; b) probleme optice oculare (ametropii) - acestea se refer la toate situatiile n care a , mediile optic active oculare produc o imagine neclar pe retin , n locul unei imagini a a perfect focalizate. Termenul de izometropie se refer la situatia normal , n care dia a , optrii celor doi ochi sunt echivalenti. Anizometropia este denit ca ind o diferenta a , , mare (mai mare de 1...3 dioptrii) ntre caracteristicile optice, de exemplu: un ochi este optic normal si produce o imagine clar , dar cel lat are o problem pe care nu o poate a a a , compensa (miopie / hipermetropie / astigmatism), producnd o imagine neclar ; a

c) Ocluziile optice oculare - Acesta este termenul folosit pentru toate situatiile n , care razele de lumin sunt ntrerupte n propagarea lor normal n drumul c tre retin a a a a de exemplu de c tre: a - ptoz palpebral - inabilitatea de a deschide complet un ochi, e congenital, e a a datorit unor probleme musculare ale pleoapei sau a inervatiei motorii a , - cataract congenital - opacit ti n cristalin a a a, - aparitia de vascularizatie anormal n corpul vitros (normal transparent) a , , - cicatrici corneene dobndite n primii ani de viata, etc. , Clasic, ambliopia este caracterizat de triada: sc derea acuit tii vizuale, sc derea a a a, a sensibilit tii la contrast, reducerea sau disparitia vederii stereo binoculare. De asemea, , nea apar si perceptii anormale care nu pot ncadrate n nici una din categoriile descrise , , mai sus. Aceste fenomene greu clasicabile poarta numele de perceptie ambliopic a , si investigarea lor detaliat constituie tema central a lucr rii de doctorat de fata. a a a , , n literatura de specialitate se g sesc relativ putine date obiective asupra acestor a , probleme perceptuale deosebite ale pacientilor suferind de ambliopie. n decursul , activit tilor noastre de cercetare am ncercat s caracteriz m problemele lor ntr-o maa, a a nier m surabil si reproductibil . Am analizat trei categorii diferite de date care pot a a a, a obtinute de la pacientii suferind de ambliopie: , , 1. Erorile de localizare spatial n cmpul vizual (rezultatele numerice ale metodei a , psihozice denumit Circle Experiment) a 2. Distorsiunile spatiale iluzorii raportate de o parte din pacienti (imagini validate , , ale perceptiei ambliopice) , 3. Instabilit tile n timp ale acestor distorsiuni iluzorii - denumite n literatura de a, specialitate si n teza de fata, instabilit ti temporale ale perceptiei (lme digia, , , , tale validate ale perceptiei ambliopice). , Pentru ecare din aceste categorii am propus metode experimentale noi de m surare a sau de analiz a datelor si am obtinut urm toarele categorii de rezultate, pe care le a a , , prezent m n rezumat n paginile urm toare. a a Activit tile stiintice descrise n aceast lucrare au avut loc n trei locuri diferite: a, , a , 1. Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului (Psychophysics Lab), Frankfurt am Main, Germania 2. Universitatea Goethe (Physiologische Psychologie / Biopsychologie), Frankfurt am Main, Germaia 3. Universitatea de Medicin si Farmacie Carol Davila (Catedra de Biozic ), a , a Bucuresti, Romania. , 2

Pacientii si subiectii de control au fost investigati n locatiile 1 si 2, sub directa , , , , , , ndrumare a Prof. Dr. Ruxandra Sireteanu, iar cea mai mare parte a analizei de date si a , model rii a fost realizat n locatia 3. Studiile au fost realizate n cadrul unor programe a a , de cercetare din institutiile gazd , cu participarea a dou grupuri de participanti (cu a a , , etiologiile specicate n Anexa I), si s-au desf surat cu aprobarea Comisiei de Etic a a, a , Universit tii Goethe. a, n timpul activit tii experimentale si al analizei datelor, autorul lucr rii a beneciat a, a , de nantare din grantul Deutscheforshungsgemeineschaft DFG SI 344/17-1,2,3 (direc, tor Ruxandra Sireteanu) si partial din grantul CNCSIS TD-48/2008 (director Adrian , , Iftime). Autorul a primit de asemena si o burs din partea European Biophysical Soa , cieties Association acordat pentru a sustine prezentarea unor rezultate la Conferinta a , , international EBSA - 2007). a ,

1. Erorile de localizare spatial n cmpul vizual a ,


Am folosit pentru colectarea datelor un procedeu experimental denumit Circle Experiment (folosit n studii anterioare si de alte grupuri de cercet tori). Acesta permite a , crearea unei h rti a erorilor de localizare n cmpul vizual pentru ecare subiect ina, vestigat. Datele rezultate au o rezolutie joas si sunt dicil de interpretat; n lucrarea de a, , fata am ncercat si solutionarea acestor probleme. , , , Acest procedeu experimental evalueaz gradul de eroare cu care pacientii pot locaa , liza precis un obiect n cmpul vizual. Sarcina subiectului participant este aceasta: el trebuie s mentin privirea (monocular) xat pe un reper x, asat pe ecranul unui moa a , a , nitor. Un cerc centrat n punctul de xare este asat de computer, si mentinut timp de , , , 5 secunde. Participantul a fost rugat s memoreze raza cercului, dup care se prezint a a a auditiv acestuia un num r ntre 1 si 12 (echivalent cu pozitia orelor de pe ecranul unui a , , ceas analogic). El este rugat s miste pointer-ul calculatorului cu mouse-ul n pozitia n a , , care el crede ca se suprapun cercul memorat si pozitia descris auditiv. Aceast pozitie a a , , , indicat de subiect este nregistrat de c tre calculator. La ecare m sur toare se varia a a a a az : ochiul investigat (cel dominant sau cel non-dominant), raza cercului prezentat (1, a 2,..., 6 grade de cmp vizual) si pozitia (1-12). Astfel, rezult 144 de locatii posibile; a , , , pentru ecare din aceaste locatii s-au efectuat cte 5 m sur tori, de-a lungul a aprox. a a , 1.5 ore (cu pauze ori de cte ori a fost necesar). Pentru a se asigura monocularitatea, au fost folositi ochelari cu ltre de culoare rosu-verde, n conditii de iluminare controlat . a , , ,

Fig. 1: Rezultatele tipice ale unei m sur tori psihozice de tip Circle Experiment a a (date de la subiectul C.L. Stnga-sus: harta de localizare provenit de la ochiul domia nant. Dreapta-sus: Harta de localizare provenit de la ochiul non-dominant (ambliop). a Punctele galbene: pozitiile tintelor prezentate; Punctele colorate (rosu/verde): pozitiile , , , , nregistrate. Centru-jos: diferenta vectorial ntre cele dou colectii de pozitii. a a , , , Astfel se obtin colectii de pozitii indicate de subiecti. Persoanele s n toase au a a , , , , colectii simetrice de astfel de localiz ri, f r diferente statistic semnicative ntre ele. a aa , , Nu acelasi lucru se ntmpl cu majoritatea subiectilor ambliopi, care au diferente mara , , , cate ntre datele culese de la cei doi ochi. n Fig.1 este redat un astfel de exemplu de la un pacient cu ambliopie, care arat un fenomen de torsionare consistent a pozitiilor a a , recunoscute de pacient. Am realizat dou mbunat tiri ale procedurii de analiz a datelor obtinute prin mea a, a , toda descris mai sus: a 1. a) Metoda CEXGRAPHER : mbun t tirea analizei datelor experimentale a a, unor indici sintetici. 1. b) Metoda DISIM: utilizarea datelor numerice obtinute pentru a crea o , metod de simulare digital a distorsiunilor perceptuale. a a 4

1. a) Indicii SDArea Ratio si AV L - denire, metod de calcul, rezultate (acronim a , CEXGRAPHER) Am propus ca metod de evaluare un mod de calculare a doi indici numerici sintea tici, care pot caracteriza rapid gravitatea erorilor de localizare a unui obiect n cmpul vizual. Indicele SDAreaRatio (Standard Deviation Area Ratio) poate folosit ca o m sur a a de evaluare rapid a r spunsului la ntrebarea: ct de ecient este ochiul ambliop n a a localizarea obiectelor n cmpul vizual, n comparatie cu ochiul s n tos? Acest indice a a , va avea o valoare apropiat de 1.00, dac va m surat pe un subiect s n tos, cu vederea a a a a a normal la ambii ochi (Not : acest indice este adimensional, ind un raport a deviatiilor a a , standard a dou seturi de valori). a Pentru un pacient ambliop, acest scor este diferit de 1.00, n mod tipic mai crescut cu o valoare mai mare cu ct diferenta de performanta intre cei doi ochi este mai mare. , , De exemplu, valoarea acestui indice a fost de 1.45, semnicativ statistic mai mare dect a subiectilor normali (1.07, la p=0.01). Am constatat de asemenea, c folosirea a , acestui indice nu este util numai pentru a evalua performantele n localizarea obieca , telor n cmpul vizual, dar si ca unealt de predictie a aparitiei instabilit tii temporale a a, , , , a perceptiei (n setul de date pe care l-am analizat, pacientii care aveau si instabili, , , tate temporal a perceptiei tind s se grupeze n zonele cu valori mari, >1, ale acestui a a , indice). Pentru a evalua sintetic num rul si erorile totale de deplasare ale unui obiect pera , ceput de un pacient cu ambliopie, am propus o metod de calcul a unui indice separat, a c ruia i-am dat acronimul AV L (Average Vector Length). Acesta este valoarea medie a a tuturor deplas rilor vectoriale (ponderat la distanta fata de centrul cmpul vizual) a a , , dintr-o hart de deplas ri obtinut prin metoda psihozic Circle Experiment. Unia a a a , tatea de m sur a acestui indice este gradul de cmp vizual. Pentru un subiect s n tos, a a a a cu vederea normal , aceast valoare este n mod ideal 0 (n grupul nostru de control a a din subiecti s n tosi, valoarea a fost de 0.27). Pentru un pacient cu ambliopie, acesta a a , , valoare este mai mare, si exist o corelatie ntre m rimea acestei valori si severitatea a a , , , erorilor de localizare (cu ct pacientul face mai multe erori n localizare, cu att mai mare va valoarea acestui indice). Valorile AV L pe care le-am calculat cu metoda noastr au fost statistic semnicaa tiv mai mari la pacientii ambliopi de etiologie strabismic , n comparatie cu subiectii a , , , s n tosi din lotul martor. Diferentele nu au fost nsa semnicative statistic la cei care a a , , au avut n istoric probleme oculare de refractie (anizometropii). Acesta constatare ne , permite s arm m, c cel putin dup datele obtinute din grupurile noastre de subiecti si a a a a , , , , pacienti, c att strabismul ct si o pierdere a acuit tii vizuale sunt corelate cu prezenta a a, , , , 5

unei incertitudini n localizarea precis a unui obiect n cmpul vizual. a n urma acestei analize am ajuns la concluzia c pacientii care au o instabilitate n a , timp a perceptiei lor vizuale tind s aib de asemenea si un grad mare de incertitudine a a , , n ceea ce priveste abilitatea de a localiza precis obiectele n cmpul vizual, atunci , cnd folosesc pentru aceasta ochiul ambliop. Pacientii care nu au instabilitate n timp a , perceptiei vizuale tind s aib erori mai mici n ceea ce priveste localizarea obiectelor a a , , n cmpul vizual. Prezentarea n detaliu a celor doi indici si a rezultatelor obtinute este , , expus n Capitolul 4. n Anexa II sunt prezentate rezultatele numerice si noul tip de a , h rti de erori de localizare. a,

1. b) Simulare digital a distorsiunilor spatiale (acronim DISIM) a , Am dezvoltat o metod original si un algoritm informatic precis care poate produce a a, distorsiuni geometrice articiale n orice fel de imagini arbitrare, pe baza datelor numerice din m sur torile psihozice obtinute prin tehnica CircleExperiment. Aceast a a a , metod a avut ca obiectiv ncercarea de a produce prin procedee digitale imagini disa torsionate dup modelul presupus de formare al distorsiunilor percepute de pacientii a , ambliopi, atunci cnd si folosesc ochiul bolnav. Am produs seturi de imagini dis, torsionate a 4 imagini statice standard, si le-am comparat cu imaginile descrise de un , grup de 17 subiecti ambliopi, care au participat n experimente si au furnizat si date , , , numerice prin metoda Circle Experiment (descris pe scurt mai sus). Am constatat a c seturile de date (cele simulate si cele de la pacienti) nu sunt n acord semnicativ. a , , Drept urmare noi suger m c este posibil ca perceptia ambliopic s nu poate redus a a a a a , doar la distorsiuni spatiale geometrice simple, asa cum a fost considerat n cercet rile a , , anterioare din domeniu. Un rezultat neasteptat al tehnicilor de simulare pe care le-am dezvoltat este legat a , de o observatie perceptual : dac se aplic distorsiuni spatiale unor imagini diferite, a a a , , cu acelasi set de transform ri geometrice, rezultatele (desi la nivel de pixel, numeric a , , identice) sunt complet diferite la nivelul perceptiei umane normale. Am putut observa , c imaginile care sunt initial foarte regulate (modele geometrice regulate) par sever a , distorsionate; aplicnd acelasi set de transform ri unor imagini naturale (vegetatie, pea , , isaje, etc), imaginile distorsionate nu apar subiectiv ca ind foarte mult diferite de cele initiale. Un exemplu sugestiv este prezentat n Fig. 2. , Noi consider m c aceast observatie poate cheia de rezolvare a urmatoarei proa a a , bleme: n mod obisnuit, pacientii ambliopi nu se plng oftalmologului clinician de , , modul distorsionat n care pot percepe uneori lumea (imagini reale). Drept urmare, concluzia ar c un medic clinician nu ar trebui s se bazeze pe observatiile f cute de a a a , 6

pacienti asupra unor imagini obisnuite, din viata cotidian . n schimb, pentru a evaa , , , lua prezenta si severitatea distorsiunilor spatiale, oftalmologul clinician ar trebui s le a , , prezinte spre observatie imagini stimul special concepute, articiale. Noi suger m c a a , aceste imagini-test diagnostic ar trebui sa e modele geometrice regulate (gen benzi sau p trate, de un contrast mare). Urm toarele capitole din tez se concentreaz si na a a a , cearc si un r spuns argumentat asupra acestui aspect: care imagini stimul ar putea a , a mai eciente n investigarea acestor pacienti? ,

Fig. 2: Comparatie ntre imagini originale si versiunea distorsionat digital. Dreapta: a , , imagini originale; Stnga: imagini articiale, distorsionate cu ajutorul metodei DISIM, folosind datele psihozice culese de la pacientul C.L. a) imagine continnd modele , articiale cu grad mare de ordine (text). b) peisaj natural.

2. Distorsiunile spatiale descrise subiectiv ,


L snd deoparte datele psihozice numerice existente si metodele de nregistrare a , cunoscute n cercetarea medical (de ex. Circle Experiment), ne-am focalizat atentia a , asupra descrierilor subiective ale pacientilor ambliopi. Uneori, acestia pot descrie pre, , cis sau chiar si desena schematic ceea ce v d atunci cnd folosesc ochiul ambliop. a , Acest tip de date au fost colectate si n studii anterioare, dar au fost analizate doar cali, tativ sau clasicate n categorii perceptuale. Pentru exemplu, reproducem n Fig.3 dou a 7

imagini realizate dup descrieri de c tre Dr. Psih. Claudia Baeumer n Laboratorul a a de Psihozic al Institutului Max-Planck pentru Cercetarea Creierului, Frankfurt. Eroa rile perceptuale nu sunt de natur optic ci neurologic (si consecutiv, necorectabile cu a a a , mijloace optice).

Fig. 3: Exemplu de distorsiuni spatiale. Stnga: subiectul S.B; Dreapta: subiectul B.B. , Imaginile realizate si validate dup descrierile subiectilor, realizate n timp ce acestia a , , , observau cu ochiul ambliop o imagine compus din benzi regulate negre pe fond alb a (imaginile prezentate au dimensiunea unei coli A4). Pentru a standardiza acest proces subiectiv de raportare a perceptiei personale, am , folosit descrierile a patru imagini-stimul unice cu parametri deniti (frecvente spatiale , , , si contrast). Aceste imagini au fost alese special n zona de frecvente vizuale joase , , si nalte, att pe componenta orizontal (gratinguri) ct si pe ambele componente a , , orizontal si vertical, astfel: a) grating-uri (benzi verticale) de frecventa spaial 0.4 cicli t a , / grad b) grating-uri de frecventa spaial 1.6 cicli / grad; c) checkerboard (model tabl t a a de sah), frecventa spaial de 0.4 cicli/grad; d) grid rectangular, frecventa spaial de t a t a , , , 3.2 cicli/grad. Un psiholog special preg tit (Psih. Aylin Thiel) a investigat pacientii, a , care descriau ceea ce percep ei atunci cnd observ aceste imagini. Psihologul a ranat a succesiv descrierile pacientilor, n cel mult patru interviuri succesive, pn cnd acestia a , , au validat imaginile desenate ca ind acceptabil de apropiate cu ceea ce percep ei. Am folosit aceste imagini validate ca set de date n procedurile descrise mai jos: a) analiza entropiei medii si b) analiza distributiei locale a entropiei. , , 2. a) Analiza entropiei medii (acronim: ENTPACK) Am calculat entropia Shannon a ec rei imagini distorsionate validate de pacienti a , (dup un proces prealabil de digitizare si normalizare geometric si a spatiului de cua a , , , lori) si am comparat-o cu entropia imaginii stimul originale. Pentru vasta majoritate , a imaginilor distorsionate, am constat c entropia acestor este semnicativ mai mare a dect entropia imaginii statice folosite drept stimul. Noi interpret m aceasta crestere a a , entropiei informationale (care reect o crestere a dezordinii n structura imaginii) ca o a , , 8

pierdere a informatiei structurate n uxul vizual al pacientilor. , , De asemenea, am comparat si valorile entropiei ntre cele 4 categorii de imagini dis, torsionate, corespunz toare celor 4 imagini stimul folosite. Am obtinut drept rezultat a , c imaginea stimul cu cea mai mare frecventa spatial a produs cele mai mari cresteri a a , , ale entropiei n imaginile raportate de pacienti. Acest lucru nu s-a ntmplat de pild a , cu imaginile produse ca rezultat al observ rii unor imagini geometrice de tip modele a geometrice regulate (griduri sau table de sah). Aceste rezultate tind s arate c imagia a , nile compuse din benzi alternante alb-negru, cu frecvente spatiale nalte, produc cu o , , probabilitate mai nalt aparitia de perceptii vizuale anormale pacientilor cu amblioa , , , pie. Ele par a deci un candidat mai bun pentru aceste investigatii, dect orice alte , imagini naturale sau cu alt tip de organizare intrinsec neordonat . Aceste rezultate a a sunt o conrmare a celor expuse la punctul 1.b de mai sus. Ca o concluzie, rezultatul stiintic principal al acestei metode este observatia fap, , , tului c aparitia si continutul distorsiunilor spatiale sunt inuentate si de continutul a , , , , , , imaginii stimul din cmpul vizual. Aceast metod este prezentat detaliat n Capitolul a a a 7 al lucr rii de doctorat). a

2. b) Analiza distributiei locale a entropiei (acronim: ENTGRID) , Am ncercat sa r spundem urm toarei ntreb ri: care este distributia frecventei de a a a , , aparitie a problemelor perceptuale n cmpul vizual? Sunt ele difuz prezente sau sunt , localizate ntr-o zon anume? R spunsul la aceste ntreb ri este dicil de g sit deoaa a a a rece pacientii raporteaz de multe ori fenomene neobisnuite, specice, care se preteaz a a , , mai degrab analizei de caz dect ncerc rii de g sire a unei reguli generale (n plus, a a a metodele normale de evaluare a cmpului vizual nu pot aplicate). Pentru a ncerca s a r spundem la aceast ntrebare, am efectuat o tehnic de analiz local a entropiei n a a a a a imaginile descrise de subiecti. , Pentru aceasta am recurs la segmentarea imaginilor distorsionate raportate de pacienti , n portiuni p trate care acoper echivalentul unei zone de 1x1 grade n cmpul vizual. a a , Am efectuat analiza entropiei n ecare din aceste segmente, acoperind pentru ecare imagine tot cmpul vizual cuprins de imagine. Prin compararea zonelor echivalente ale cmpului vizual, am constatat ca zona central a cmpului are o entropie local sema a nicativ mai mare dect zona periferic a cmpului vizual. Zona central analizat (cu a a a entropie crescut ) are o form elipsoidal . a a a Astfel, pentru ecare imagine distorsionat validat de subiectie am obtinut o maa a , , trice de valori ale entropiei (ecare element din matrice corespunde unei celule din reticulul supraimpus peste imagine). Pentru a usura vizualizarea acestora le asam sub , , forma de h rti de entropie: ariile cu entropie sc zut sunt prezentate cu tonuri mai a, a a 9

nchise de gri, cele cu entropie mai ridicat sunt prezentate cu tonuri mai deschise de a gri. Un exemplu de astfel de h rti complete pentru un subiect, vezi Fig. 4. a,

Fig.4: Exemplu de hart de entropie (subiectul K.B.). Coloana stng : imaginile a a distorsionate descrise de subiect. Coloana dreapt : valoarea corespunz toare a entroa a piei n segmente de imagine de 1 grad2 (reticulul de culoare rosie). Negru corespunde , valorii minime (S=0.0), iar alb corespunde valorii maxime (S=1.0). O corelatie interesant apare dac se examineaz o reprezentare n 3D (realizat de a a a a , noi) a cmpului vizual al celulelor ganglionare retiniene: zona de pierdere a binocularit tii a, n cazul ambliopiei de tip strabismic nu este simetric pe axele orizontal si vertical. a , Acest arie are forma unui elipsoid similar cu cel descris mai sus. Aceasta observatie a , nu a mai fost f cut n literatura de specialitate, dup cunostintele noastre, modele prea a a , , 10

existente reducndu-se la o analiz n 2D. Noi specul m ca aceast arie elipsoidal n a a a a care apare o pierdere total a binocularit tii poate o surs major a distorsiunilor raa a, a a portate de pacientii ambliopi. Forma ei elipsoidal ar putea explica frecventa m rit a a a , , cu care acestia raporteaz aparitia de zone ovale cu caracteristici diferite de restul a , , imaginii distorsionate. Suger m c o linie interesant de urm rit n continuare n acest a a a a domeniu este studierea corelatiei dintre aparitia acestor fenomene cu etiologia amblio, , piei. Modul detaliat de analiz este prezentat n Capitolul 8 al lucr rii de doctorat. Mai a a jos red m aspectele esentiale ale modelului explicativ realizat de noi: a , Starea normal a cmpurilor celulelor receptoare ganglionare a n cazul indivizilor s n tosi, fuzionarea central a celor doua imagini generate de a a , a cei doi ochi este perfect la punctul de xare asupra obiectului (punct care se constituie a n centrul cmpului vizual, proiectat pe retin n fovee). Fiecare ochi are un cmp vizual a similar unei emisfere, cu sectiune n planul orizontal de aprox. ~ 140 grade, asimetric , distribuit (pe partea medial , nasul blocheaz cmpul vizual). Aceast situatie este a a a a , reprezentat n Fig. 5 (vedere TOP). n toate descrierile si imaginile urm toare am a a , respectat urm toarea conventie de culoare: ochiul stng este gurat cu rosu, cel drept, a , , cu verde. Zonele monoculare corespunz toare ec rui ochi sunt reprezentate de zonele a a hasurate, cu nuante de rosu / verde. , , , Zona binocular (unde cele doua cmpuri vizuale drept si stng se suprapun) este a , regiunea unde se formeaz vederea spatial (stereo), prin integrarea informatiilor la a a , , nivel central. Este reprezentat n gur printr-o zon dublu hasurat , ea avnd o ntina a a a , dere de aprox. 100 grade n plan orizontal. Este simetric centrat n jurul punctului de a xatie (marcat cu 0 pe raportor). Directiile celor doi ochi sunt marcate cu cte o linie , , rosie, respectiv verde, c tre punctul de xare. a , Celulele ganglionare sunt cele din care ce se formeaz axonii retinieni (nervul opa tic). O celul ganglionar are un cmp receptor n retin , care este denit ca regiunea a a a continu de fotoreceptori care furnizeaz informatii acelei celule ganglionare. Acest a a , cmp receptor (o portiune de retin fotosensibil ) primeste informatia optic dintr-o a a a , , zon limitat a cmpului vizual (cu alte cuvinte, acea portiune din obiect care formeaz a a a , portiunea corespunz toare de imagine proiectat pe zona de interes din retin deservit a a a a , de o celul ganglionar ). Astfel, o celul ganglionar vede numai o portiune limitat a a a a a , a cmpului vizual. Aceast portiune din cmpul vizual este denumit n mod similar a a , cmpul vizual receptor al unei celule ganglionare (din eng. receptive eld-of-view). Aceste cmpuri receptoare sunt variabile ca m rime (mai mici n centru, mai mari a c tre periferie). Sistemul vizual uman are dou benecii de pe urma acestei variatii a a , anatomice a dimensiunilor cmpurilor receptoare: 11

12

Fig. 5: Modelul normal al cmpurilor vizuale ale celulelor ganglionare. Rosu: informatii legate de ochiul stng; Verde - de ochiul drept. , , Regiunile din spatiu care sunt procesate de c tre o singur celula ganglionar se suprapun perfect (aceasta ind necesar pentru obtinerea a a a a , , unei vederi binoculare normale). Cmpurile receptoare sunt reprezentate ca arcuri de cerc in vederea 2D, ca discuri in vederea 3D si n cea , frontal . a

- zona central retinian produce imagini de nalt rezolutie. Dimensiunile cmpua a a , rilor receptoare sunt minime (n fovee, un fotoreceptor corespunde unei singure celule ganglionare) - zona periferic retinian are rezolutie mai mic , dar o mai mare deschidere de a a a , cmp (eld-of-view). n gurile 5 si 6 , n vederile de sectiune (TOP) aceste cmpuri vizuale receptoare , , sunt reprezentate de sectoare de cerc colorate (rosu si verde) adiacente marginii rapor, , torului. Variatia n dimensiune (arc) este anatomic precis pentru sistemul vizual uman a , adult. Pentru a obtine la nivel central o imagine clar si tri-dimensional , este necesara fua, a , zionarea celor doua imagini transmise de cei doi ochi. Pentru aceasta, pozitiile cmpu, rilor receptoare ale celor doi ochi trebuie s se suprapun perfect. Discurile reprezint a a a aria cmpului vizual deservit de o celul ganglionar . De notat faptul c n imagine, a a a a doar cmpurile receptoare ale unui singur ochi sunt vizibile. n panoul inferior, am reprezentat aceleasi cmpuri receptoare, dar privite n proiectie frontal . a , , Pozitii patologice ale cmpurilor celulelor receptoare ganglionare , Acesta aliniere precis ntre cmpurile vizuale ale ochiului stng si a celui drept a , nu este conservat n conditiile patologice care duc la ambliopie. n strabism apare o a , deviere a axei de xatie, ceea ce duce la o proast aliniere cmpurilor receptoare. Am a , realizat pentru aceasta o modelare precis , a strabismului convergent si divergent, intre a , 0.1 si 10 grade, cu un pas de 0.1 grade. Pentru exemplicare vezi imaginea de mai jos, , reprezentnd un strabism convergent de 6.1 grade. Datorit faptului c exista o variatie anatomic a dimensiunii cmpurilor receptoare, a a a , un strabism de acest tip are dou categorii de consecinte: a , a) n partea central a cmpului vizual apare o ne-suprapunere total a cma a purilor receptoare corespunz toare ochiului drept si stng. Fiecare celul a a , ganglionar a unui ochi primeste informatii din alt zon a cmpului vizual dect a a a , , celula ganglionar corespunz toare din cel lalt ochi. Astfel, vederea binocular a a a a este imposibil n aceast zon . Zona respectiv este marcat cu gri-nchis n a a a a a gurile urm toare. a b) n partea perferic a cmpului vizual exist o suprapunere partial a cma a a , purilor receptoare. Drept urmare, informatiile furnizate de celulele ganglionare , corespunz toare au o sans de a fuzionate la nivel central. Apare astfel posibia a , litatea p str rii unui grad de vedere binocular n periferie. Trebuie semnalat c a a a a aria de suprapunere relativ a oricare dou cmpuri vizuale creste cu ct acestea a a , 13

sunt mai dep rtate de centrul cmpului vizual (dimensiunile angulare ale cmpua rilor receptoare sunt mai mari dect unghiul de deviatie al strabismului respectiv). , O observatie interesant apare dac examin m reprezentarea 3D: zona de pierdere a a a a , binocularit tii nu este simetric . Axa orizontal (cea aat n planul deviatiei straa, a a a , bismice) este mai lung dect axa vertical (perpendicular pe directia de deviatie). a a a , , Suprafata elipsoidal respectiv este marcat cu gri-nchis n vederile 3D si cele frona a a , , tale n imaginile de mai jos. Se constat c aria creste n dimensiune pe m sura ce a a a , creste unghiul de deviatie din strabism, dar si p streaz forma elipsoidal (vezi Fig. 6 a a a , , , pentru un exemplu al acestei situatii la un unghi de strabism de ~ 6 grade). , Noi specul m c aceast arie de pierdere total a binocularit tii este sursa maa a a a a, jor a distorsiunilor spatiale n imaginile raportate de subiecti. Forma si pozitia ei a , , , , sunt similare cu cele situatiile n care subiectii descriu diverse fenomene particulare , , restrnse n centrul cmpului vizual. Credem c un model asem n tor este valabil si a a a , pentru anizometropie: chiar dac neclaritatea optic este uniform n proiectia ei pe a a a , retin , zona central a acesteia sufer cel mai mult (datorit dimensiunii mai mici a a a a a cmpurilor receptoare).

14

15

Fig. 6: Suprapunere partial n strabism de ~ 6 grade. Rosu: informatii legate de ochiul stng; Verde - de ochiul drept. Ochiul stng este a , , , deviat anormal, si n mod corespunz tor si pozitiile cmpurilor sale receptoare. Pentru c acestea sunt mai mici n portiunile centrale, ele nu a , a , , , se suprapun (drept urmare apare o zon de pierdere total a binocularit tii). n periferie, cmpurile receptoare sunt mai mari, existnd drept a a a, a a urmare un grad de suprapunere, drept urmare neuronii corticali au o sans de a putea integra informatii binoculare. n vederea frontal se , , poate observa c zona de pierdere a binocularit tii are form elipsoidal , si c m rimea acesteia creste cu cresterea unghiului strabismului. a a, a a , a a , ,

3. Instabilit ti temporale ale perceptiei a, ,


Unii dintre pacientii cu ambliopie raporteaz c perceptia lor are un caracter deoa a , , sebit: distorsiunile pe care le percep sunt instabile n timp, nu numai pe o scal mare a (zile, luni, ani) ci si pe o scal mic de timp (minute, secunde), n timp ce observ imaa a a , ginea static . Acest fenomen a fost descris n literatura de specialitate pn acum, dup a a a cunostintele noastre, doar n termeni calitativi. Noi credem c aceste fenomene pot a , descrise si n termeni obiectivi si propunem dou metode diferite de m surare: a a , , a) o metod indirect , bazat pe analiza variatiei entropiei n timp a a a , b) o metod direct , bazat pe un experiment interactiv de psihozic . a a a a 3. a) Analiza variatiei n timp a entropiei (acronim: ENTPACK-TEMP) , Am conceput si implementat o metod de analiz a entropiei n ecare fotogram a a a , a lmelor digitale validate de pacienti, care descriu perceptia lor deosebit asupra unor a , , imagini stimul standardizate. Aceste lme au fost produse de un psiholog special preg tit, care a condus toate sesiunile de interactiune cu pacientii. Ele au fost ajustate a , , si ranate progresiv, pn cnd pacientii au validat aceste lme ca ind o aproximatie a , , , sucient de bun a perceptiei lor (descriere n detaliu n Capitolul 9 al tezei de doctorat). a , O observatie se impune la analiza acestor lme: exist o variatie foarte mare ntre a , , tipurile de fenomene care apar, viteza lor de desf surare, si durata lor n timp. Aceasta a, , variatie poate ap rea dicil de interpretat sau de analizat. De aceea am propus ca mea , tode de investigare analiza variatiei entropiei imaginilor (fotogramelor) dup o procea , dur similar cu cea descrisa mai sus la sectiunea 2.a. Dup calcularea entropiei din a a a , ecare fotogram pentru ecare animatie digital analizat , am efectuat analiza statisa a a , tic a datelor. A rezultat c entropia variaz n aceste animatii dup un model ciclic a a a a , (crestere - sc dere), avnd ca parametru central frecventa de variatie sub < 2 Hz, pena , , , tru majoritatea cazurilor investigate. Aceasta se poate concluziona astfel: instabilitatea temporal a perceptiei tinde s se prezinte sub forma unui fenomen ciclic, cu o frecventa a a , , joas (aproximativ 2 schimb ri / secund ). Rezultatele numerice la nivel de grup si ina a a , dividual sunt sumarizate n tabelul III.1 si tabelul III.2 n Anexa III. , O a doua observatie a fost constatarea c exist diferente statistice semnicative a a , , ntre instabilit tile temporale produse de observarea diversilor stimuli statici folositi: a, , , a) nu toti subiectii au raportat instabilit ti temporale pentru ecare din cele 4 imaa, , , gini statice folosite ca stimul. Rezultatele noastre arat c si n cazul instabilit tilor a a , a, temporale pare s existe o leg tur ntre continutul si frecventa acestora si tipul de stia a a , , , , mul (experienta vizual ) care le induce. Din setul de date analizat de noi rezult ca a a , imaginile stimul care au cea mai mare probabilitate de a produce fenomene de instabi-

16

litate temporal perceptual sunt cele care sunt compuse din benzi de contrast mare cu a a o frecventa spatial de 1.6 cicli / grad vizual). a , , b) am constatat prezenta unei relatii ntre viteza de variatie a instabilit tii temporale a, , , , a perceptiei si tipul de stimul static folosit (experienta vizual nemijlocit ): cu ct este a a , , , mai mare frecventa spatial a imaginii statice folosite, cu att este mai mare sansa a , , , ca instabilitatea temporal s aib o frecventa de variatie mai mare. Totusi, aceasta a a a , , , constatare nu a fost consistent pentru toate categoriile de stimuli folositi, ceea ce ne a , sugereaz c o cercetare ulterioar cu mai multe tipuri de imagini stimuli ar necesar . a a a a 3. b) Experiment interactiv de matching (acronim - TEDI experiment) Pentru a investiga instabilit tile temporale cu o precizie mai mare dect cea ofea, rit prin metoda descris anterior, am propus un setup experimental inovator care poate a a m sura direct viteza de variatie a perceptiei. Acest setup este bazat pe un algoritm a , , adaptiv care permite pacientului / subiectului s ajusteze cu ajutorul unui mouse viteza a de asare a unei animatii digitale, pn cnd el poate valida armatia viteza asat a , , , , a este similar cu propria mea perceptie. Pentru a construi acest setup si a verica a , , functionarea lui am folosit initial un grup de subiecti s n tosi, apoi am testat aceasta a a , , , , metod pe un grup restrns de pacienti ambliopi eligibili pentru participare. Rezultatele a , obtinute sunt n acord cu cele obtinute prin metodele anterioare, totusi datorit num rua a , , , lui mic de pacienti intrati n acest studiu, nu se poate face o analiz statistic a datelor a a , , obtinute din acest experiment pilot. Avantajele lui principale sunt rapiditatea cu care , se poate face o evaluare a status-ului instabilit tii temporale a perceptiei, n comparatie a, , , cu metoda descris mai sus, care este consumatoare de timp (Aceasta este descris n a a detaliu n Capitolul 10 al tezei de doctorat ). Rezultatele numerice si comparatia ntre , , aceast metod si cea precedent sunt sintetizate n tabelul de mai jos: a a, a

Tabel 1: Comparaie ntre metoda ENTPACK-TEMP si metoda TEDI. Abrevieri: - Pat cientul nu raporteaz instabilitate n timp a perceptiei; AS: Ambliopie de etiologie: a , strabism; ASA: Ambliopie de etiologie mixt : strabism si anizometropie; ES: esotroa pie cu xare alternant ; EX: exotropie cu xare alternant a a

17

... Indiferent de continutul distorsiunilor raportate si de metoda folosit , aspectele tema , , porale ale instabilit tii perceptuale din ambliopie pot divizate, credem noi, n dou a, a mari categorii: 1. Variatii ciclice (marea majoritate). Acestea pot descrise n termeni calitativi , astfel: vibratii ale contururilor obiectelor, oscilatii (misc ri ntr-o singur ax ) a a , , , a si variatii ciclice ale contrastului (cresterea si sc derea repetat a contrastului a a , , , , anumitor portiuni din imagine). De asemena, tot aici ncadr m si cresterea si a , , , , descresterea ciclic a dimensiunii aparente a obiectelor sau a unor portiuni din a , , acestea n cmpul vizual. 2. Misc ri de deplasare continu aparent . Acestea sunt foarte greu de descris a a , a verbal de c tre pacienti: apare iluzia unei misc ri continue n cmpul vizual ama , , a bliopic (desi pacientii sunt constienti ca obiectul-surs nu se misc ). a , , , , , a Fenomenele calitative descrise mai sus pot , credem noi, analizate si n termeni can, titativi prin metodele dezvoltate n cadrul proiectului de doctorat. Rezultatele obtinute , de noi par s indice c fenomenele subiective descrise au un model cuanticabil de a a aparitie. Dup cunostintele noastre, aceste tipuri noi de investigatii pe care le-am realia , , , zat si datele obtinute sunt o premier n domeniu. Cunoasterea obiectivabil a acestor a a , , , fenomene poate folosit n investigatii functionale (RMN functional, EMG, EEG) a , , , pentru studierea si identicarea corelatelor lor neuronale. ,

18

Anexa I - Status-ul oftalmologic al pacientilor investigati , ,

Tabelul I.1: Grupul no. 1 de subiecti investigati. LEGENDA: RE - ochi drept; LE - ochi stng; , , acuitate vizual - exprimat decimal; - lips stereopsis; VD - deviatie vertical ; plano a a a a , corectie optic ne-necesar ; * - ochiul ambliop. a a ,

19

Tabelul I.2: Grupul no.2 de subiecti investigat i. LEGENDA: RE - ochi drept; LE - ochi stng; , , acuitate vizual - exprimat decimal; - lips stereopsis; VD - deviatie vertical ; plano a a a a , corectie optic ne-necesar ; * - ochiul ambliop. a a ,

20

Anexa II - Rezultatele numerice ale metodei CEXGRAPHER

Tabelul II.1: Indicii AV L (Average Vector Lengths) si SDarea (Standard Deviation , Areas) pentru subiectii examinati , ,

21

22

Fig. II.1: H rtile erorilor de localizare calculate pentru ecare subiect participant. Eroarea de localizare medie pentru ecare zon este a, a reprezentat de vectori (baz : ochiul dominant; vrf: ochiul non-dominant). Sectoarele verzi: zonele SDarea corespunz toare ochiului a a a dominant; Sectoarele rosii: zonele SDarea corespunz toare ochiului non-dominant. Fiecare punct este calculat pe baza a cinci m sur tori. a a a ,

23

(continuare de pe pagina precedent ). H rtile erorilor de localizare calculate pentru ecare subiect participant. Eroarea de localizare medie a a, pentru ecare zon este reprezentat de vectori (baz : ochiul dominant; vrf: ochiul non-dominant). Sectoarele verzi: zonele SDarea coresa a a punz toare ochiului dominant; Sectoarele rosii: zonele SDarea corespunz toare ochiului non-dominant. Fiecare punct este calculat pe baza a a a , cinci m sur tori. a a

Anexa III - Rezultatele numerice ale metodei ENTPACK-TEMP

Tabelul III.1: Participantii care au raportat prezenta instabilit tii temporale a perceptiei. a, , , , Abrevieri: + Instabilitate perceptual n timp pentru imaginea stimul dat ; - Pacientul a a nu raporteaz instabilitate n timp a perceptiei; AS: Ambliopie de etiologie: strabism; a , ASA: Ambliopie de etiologie mixt : strabism si anizometropie; AA: Ambliopie de etia , ologie: anizometropie; AD: Ambliopie prin deprivare vizual ; ES: Esotropie cu xare a alternant ; EX: Exotropie cu xare alternant . a a

24

Tabelul III.2: Valorile individuale si la nivel de grup al frecventei calculate a , , instabilit tilor temporale. a, Abrevieri: - Pacientul nu raporteaz instabilitate n timp a perceptiei; AS: Ambliopie a , de etiologie: strabism; ASA: Ambliopie de etiologie mixt : strabism si anizometropie; a , AA: Ambliopie de etiologie: anizometropie; AD: Ambliopie prin deprivare vizual ; a ES: esotropie cu xare alternant ; EX: exotropie cu xare alternant . a a

25

Lucr ri stiintice publicate n timpul proiectului de doctorat a , ,


Teza de doctorat de fata prezint n detaliu rezultele cercet rilor noastre publicate n a a , reviste stiintice de specialitate si n cadrul unor conferinte internationale. Prezent m a , , , , , mai jos lista acestora: Articole n extenso n reviste internationale indexate si cotate ISI , , 1. Sireteanu R., Thiel A., Fikus S., Iftime A., (2008), Patterns of spatial distortions in human amblyopia are invariant to stimulus duration and instruction modality, Vision Research, 48, 1150-1163; ISSN:0042-6989; DOI: 10.1016/j.visres.2008.01.028 2. Sireteanu R., Baeumer C., Iftime A. (2008) Temporal instability in amblyopic vision:Relationship to a displacement map of visual space, Investigative Ophthalmology and Visual Science, 49, 3940-3954; ISSN: 0146-0404; DOI: 10.1167/iovs.070351 Articole in extenso n reviste internationale indexate MEDLINE , 1. Iftime, A.; Baeumer, C.C. & Sireteanu, R. (2007), An Automated Method for Creating Simulated Distorted Images in Amblyopic Vision, Strabismus, Volume 15, Issue 1 January 2007 , pages 21 - 27; ISSN: 1744-5132 (electronic) 0927-3972 (paper) ; DOI: 10.1080/09273970601175016 2. Sireteanu, R.; Baeumer, C.C.; Sarbu, C. & Iftime, A. (2007), Spatial and temporal misperceptions in amblyopic vision, Strabismus. Volume 15, Issue 1 January 2007 , pages 45 - 54; ISSN: 1744-5132 (electronic) 0927-3972 (paper); DOI: 10.1080/09273970601180263 Abstracte - conferinte stiintice internationale cu comitet de program , , , , 1. Iftime A, Thiel A, Sireteanu R, (2008), An objective evaluation of temporal instabilities in amblyopic perception, Perception, 37, ECVP Abstract Supplement, p. 112 [ISI] 2. Iftime A, Thiel A, Sireteanu R, (2007), An objective evaluation of information loss in amblyopic perception, Eur Biophys J, 36, EBSA Abstract supplement 1 [ISI] 3. Iftime A, Thiel A, Sireteanu R, (2007.b), A 3-D model of amblyopic visual eld, Perception, 36, ECVP Abstract Supplement, ISSN 0301-0066 [ISI] 4. Iftime AM, Baeumer, C.C. & Sireteanu, R. (2006), Computer simulations of spatial misperceptions in amblyopic vision, Perception 35, ECVP06 Abstracts Supplement. [ISI]

26