1. Tipologia fermelor agricole din Romania 1.

1 Situaia actual a exploataiilor agricole n Romnia Situaia actual a agriculturii romneti se caracterizeaz prin multiple probleme de ordin economico-social, frmiarea terenului n peste 40 mil. de parcele, precum i existena unor numeroase gospodrii neviabile din punct de vedere economic. Modificrile structurale care au avut loc n agricultura Romniei n perioada 1990-2003, avnd drept efect trecerea n proprietatea privat a peste 96 % din terenurile agricole i formarea de exploataii mici i mijlocii (multe din acestea neviabile din punct de vedere economic), evideniaz faptul c procesul de reform este departe de a fi ncheiat. Forma principal de exploataie agricol este gospodria rneasc mic, avnd o suprafa medie de 1,8 ha teren agricol i o pondere de 53 % din suprafaa agricol a rii. Unitile agricole cu personalitate juridic au o suprafa medie de 282 ha i dein 43 % din suprafaa agricol a rii. n anul 2002, conform datelor preliminare din Recensmntul General Agricol (tabel nr.1), exploataiile agricole erau organizate astfel: numrul exploataiilor agricole individuale a crescut la 4.462 mii uniti, din care 4.277 mii uniti au utilizat o suprafa agricol de 7.709 mii hectare, revenind n medie 1,8 ha unei exploataii agricole individuale; societile/asociaiile agricole reprezint 2.261 uniti, din care 2.224 au utilizat o suprafa agricol de 976 mii ha, revenind n medie 438 ha unei uniti; societile comerciale reprezint 6.138 uniti din care 5.706 uniti au utilizat o suprafa agricol de 2.169 mii ha, revenind n medie 380 ha unei uniti; unitile administraiei publice reprezint 5.698 uniti, din care 5.618 uniti au utilizat o suprafa agricol de 2.867 mii ha, revenind n medie 510 ha unei uniti; unitile cooperatiste reprezint 87 uniti, din care 77 uniti au utilizat o suprafa agricol de 2.365 ha, revenind n medie 31 ha unei uniti; alte tipuri reprezint 8.488 uniti din care 8.421 uniti au utilizat o suprafa agricol de 208 mii ha, revenind n medie 25 ha unei uniti. Astfel, n anul 2002 numrul total de exploataii agricole era de 4.299.361 exploataii care utilizau o suprafa agricol de 13.930.710 ha, revenind o medie de 3,24 ha. Suprafaa agricol, ca i suprafa arabil utilizat reprezint n medie circa 94% d in cea existent la nivel naional. Suprafaa agricol neutilizat a fost de 907 mii ha n anul 2002, n timp ce suprafaa arabil neutilizat a fost de 397 mii ha n anul 2002. Principalele cauze care au dus la necultivarea ntregii suprafee au fost: necultivarea terenurilor de ctre proprietarii aflai n orae, municipii i alte localiti; seceta accentuat; situarea pe pante nemecanizabile a unor suprafee de terenuri; defriarea unor plantaii pomiviticole din diferite cauze; ocuparea cu deeuri i gunoaie a unor suprafee din jurul localitilor; litigii.

45

Tabel nr. 1 Structura exploataiilor agricole din Romnia n anul 2002 - Numr de uniti, suprafaa agricol utilizat i dimensiuni medii
Statul juridic al exploataiilor agricole Exploataii agricole individuale Uniti cu personalitate juridica: Societi/asociaii agricole Societi comerciale Uniti ale administraiei publice Uniti cooperatiste Alte tipuri TOTAL EXPLOATAII AGRICOLE Numr exploataii agricole Numr exploataii agricole care utilizeaz suprafaa agricol 4.277.315 22.046 2.224 5.706 5.618 77 8.421 4.299.361 Suprafaa agricol utilizat (ha) Suprafaa agricol utilizat medie (1) (ha) 1,73 274,43 431,47 353,34 503,22 27,19 24,49 3,11 Suprafaa agricol utilizata medie (2) (hectare) 1,8 282,23 438,65 380,09 510,39 30,72 24,68 3,24

4.462.221 22.672 2.261 6.138 5.698 87 8.488 4.484.893

7.708.757,61 6.221.952,49 975.564,26 2.168.792,03 2.867.368,41 2.365,14 207.862,65 13.930.710,1

Sursa: I.N.S.-R.G.A. (2) S-a calculat raportnd suprafaa agricol utilizat numai la numrul de exploataii agricole care utilizeaz suprafaa agricol (1) S-a calculat raportnd suprafaa agricol utilizat la numrul total de exploataii agricole, indiferent dac acestea utilizeaz sau nu suprafaa agricol Din datele statistice rezult c la sfritul anului 2003 existau peste 4,7 milioane de gospodrii rneti individuale cu o suprafa de peste 7.,7 milioane ha teren agricol (55,4% din suprafaa agricol a rii), revenind 1,69 ha pe gospodrie. n aceste condiii nu este posibil desfurarea unei activiti normale privind organizarea i managementul produciei agricole. n contextul n care exist un proces continuu de organizare a unor exploataii agricole de dimensiuni moderne, se constat, n luna septembrie 2004, exista un numr de 169.336 de exploataii agricole, cu o suprafa agricol total de 6,2 milioane ha, reprezentnd 44,6% din suprafaa agricol a rii. Suprafaa medie pe exploataie este de 36,6 ha. Cu toate acestea n medie pe agricultur, adic pe gospodrii individuale i exploataii agricole luate la un loc, suprafaa este de numai 2,84 ha, cnd n Uniunea European aceasta este de 18 ha. 1.2 Dimensiunea medie a exploataiilor agricole comparativ cu rile U.E. Astfel, dei dimensiunea medie a exploatailor din U.E. 15 a crescut n ultimii 15 ani cu 25 %, unele ri ca Frana, Germania, Danemarca etc., practic i-au dublat suprafaa medie a exploataiilor. Dimensiunea fizic medie a exploatailor agricole, indiferent de profilul de producie reprezenta n anul 1997: 70 ha n Marea Britanie, 42 ha n Frana, 32 ha n Germania, 34 ha n Suedia, iar exploataiile specializate n cereale i plante tehnice aveau o suprafa medie cuprins ntre 100 150 ha. Comparativ cu Romnia, suprafaa medie a exploataiilor din U.E. 15, este mai mare de 7 ori, iar n Anglia, Frana etc., suprafaa medie a exploataiilor este de 10 20 ori mai mare.

45

n anul 2003, dei numrul gospodriilor rneti a crescut, s-a ajuns ca acestea s dein numai 55,4% din suprafaa agricol, aceasta n condiiile formrii unor exploataii agricole cu suprafee medii mai mari. Acest proces este necesar s continue, avnd n vedere i faptul c n U.E.-25, n medie pe o exploataie agricol, suprafaa este peste 18 ha, n unele ri fiind chiar de peste 40 ha (Danemarca, Frana, Luxembourg, Marea Britanie). Referitor la structura culturilor/exploataii agricole, ponderea principal revine cerealelor pentru boabe, cu 68 % pe total exploataii, 72 % la exploataiile individuale i 61% la unitile cu regim juridic. n cadrul acestei grupe, grul i porumbul reprezint 53% pe total exploataii, 65% la gospodriile individuale i 50 % la unitile cu regim juridic; Leguminoasele pentru boabe au o pondere foarte redus, sub 1% la toate tipurile de exploataii agricole. Din grupa plantelor tehnice, floarea soarelui reprezint 10% din totalul suprafeei cultivate, pe total exploataii, respectiv 7% la gospodriile individuale i 15% la unitile cu regim juridic. Plantele de nutre au o pondere foarte redus cca. 7%, ca urmare a efectivelor mici la animale n toate tipurile de exploataii. n zootehnie numrul exploataiilor cu efective de animale reprezint 3585 mii uniti, respectiv 80 % din totalul exploataiilor agricole. Pe principalele specii de animale, numrul exploataiilor agricole care cresc animale reprezint 38 % cu bovine, 74 % cu porcine, 18 % cu ovine i 94 % cu psri. ncrctura medie de animale pe specii i exploataii agricole reprezint: la bovine 2,1 capete pe exploataie la nivel naional, din care 2,0 capete pe exploataie n sectorul individual i 64 capete/exploataie n sectorul unitilor cu regim juridic; la porcine 3,1 capete pe exploataie la nivel naional, respectiv 2,6 capete pe exploataie n sectorul individual i 535 capete/exploataie n sectorul unitilor cu regim juridic; la ovine 11,3 capete pe exploataie la nivel naional, din care 11,0 capete pe exploataie n sectorul individual i 312 capete/exploataie n sectorul unitilor cu regim juridic; la psri 25 capete pe exploataie la nivel naional, din care 18,0 capete pe exploataie n sectorul individual i 17208 capete/exploataie n sectorul unitilor cu regim juridic; n cea ce privete dotarea tehnic a exploataiilor agricole se remarc faptul c: numrul de tractoare fizice utilizate la exploataiile agricole a rmas relativ constant, de cca. 169 mii buc din numrul total de tractoare existente i folosite; 70 % au o durat de funcionare de peste 10 ani, ceea ce nseamn c sunt practic amortizate; ncrctura medie pe tractor fizic este de 58,6 ha teren arabil/tractor ceea ce reprezint dublul sau chiar triplul ncrcturii fa de media european. O situaie asemntoare se prezint i la parcul de combine de cereale. n anul 2002 existau circa 25 mii combine, care raportate la suprafaa medie cultivat cu gru, reprezint o ncrctur de 80-90 ha pe combin, respectiv o durat medie de recoltare de 8-9 zile. Consumurile tehnologice la principalele input-uri evideniaz un grad sczut de alocare. Astfel, consumul de ngrminte chimice a fost n medie de 38,0 kg sa/ha. Aceast cantitate este de circa 8-10 ori mai mic dect media folosit n rile cu agricultur avansat. Cantitatea total de ngrminte chimice de circa 350 mii tone anual a fost utilizat pe 3,8 mil. ha teren arabil, respectiv 40 % din suprafaa existent, la exploataiile individuale cantitatea de ngrminte chimice utilizate fiind aplicat pe 30 % din suprafaa existent. O situaie asemntoare se regsete i la pesticide, unde proporia utilizrii lor este de circa 30 % din suprafaa arabil cultivat, ceea ce reprezint un grad total necorespunztor de protecie fito-sanitar a plantelor, cu efecte negative asupra calitii produselor. Consumurile tehnologice de ngrminte chimice i produse fito-sanitare, precum i alte input-uri tehnologice, arat o folosire insuficient a factorilor de progres tehnologic, ceea ce se

46

reflect n mod direct n nivelul randamentelor obinute i a eficienei economice necorespunztoare. 1.3 Producia vegetal 1.3.1 Suprafeele cultivate i structura acestora n ceea ce privete structura culturilor prezentate n tabelul 2, se constat unele modificri chiar i n aceast perioad scurt de 6 ani. Astfel, la cultura grului suprafeele cultivate au oscilat ntre 28,7% n 2001 i 19,9% n 1999 din arabil, iar la orz i orzoaic au oscilat ntre 6,4% n 2002 i 3,7% n 2003. Porumbul s-a meninut la un procent n jur de 35% din arabil, ajungnd la 3,2 mil. ha, ceea ce este exagerat de mult pentru ara noastr. Nici o ar din Europa nu cultiv o aa mare suprafa cu porumb raportat la suprafaa arabil. Alte culturi, ca sorgul i mai ales orezul, sunt n declin ca suprafa cultivat. Leguminoasele pentru boabe, respectiv mazrea i fasolea, se menin ca suprafa la acelai nivel, dat fiind valoarea nutritiv deosebit de ridicat a acestor plante ca i rolul lor n asolament prin fixarea n sol a azotului din aer. Terenul cultivat este nc destul de redus. De asemenea, sunt extrem de reduse suprafeele cu plante textile i s-a redus simitor suprafaa cu cnep. Aceste plante, prin produsele lor, pot avea nc un rol important prin transformarea lor n bunuri de consum. Dintre plantele uleioase, floarea soarelui s-a cultivat pe 10-12% din suprafaa arabil atingnd ponderea de 13,4% n anul 2003. Rapia a nregistrat o cretere n anii 1999-2002 ca apoi s scad n ultimul an la 17,1 mii ha, respectiv sub nivelul anului 1998. Suprafaa ocupat cu soia a oscilat n limite destul de mari, de la 147,3 mii ha n 1998 la 44,8 mii ha n 2001, ca apoi s creasc iar la 128,8 mii ha n 2003. Cultura acestei plante extrem de valoroasa att pentru consumul uman ct i pentru cel animal (sub forma de roturi) ar trebui mult extins, ndeosebi n zonele cele mai favorabile din sud i cu posibiliti de irigare, pentru a se obine producii mari i stabile. Inul pentru ulei este n scdere ca suprafaa dei uleiul care l produce nu este nc depit calitativ de uleiurile sintetice. Datorit suprafeelor mici pe care se cultiv, ricinul a fost exclus ncepnd cu anul 1999, din raportrile statistice. O reducere important chiar i pentru aceast perioad scurt de numai 6 ani, s -a produs la cultura sfeclei de zahr, care de la 117,8 mii ha n 1998 a ajuns la 46,2 mii ha n 2003, cu toate c aceast plant se cultiva cu ani n urm pe o suprafa de peste 200 mii ha. Pn i la tutun suprafaa a sczut de la 13,5 mii ha n 1998 la 7,6 mii ha n 2003. Rezultatul este c ambele produse - zahrul i tutunul se import masiv. La plantele medicinale i aromatice, suprafeele cultivate au sczut la mai puin de jumtate n perioada analizat. Cultura cartofilor nregistreaz mici creteri de suprafee ajungnd pn la 282 mii ha n 2003. Aceast cretere a suprafeei a fost determinat de cerinele mereu crescnde ale populaiei din toate zonele rii, dar i de eficiena economic ridicat a acestei culturi, mai ales pentru exploataiile cu suprafee mici, care se situeaz frecvent n arealul favorabil pentru cultura cartofului. Suprafeele cu legume au tendina de cretere la toate culturile prezentate, ceea ce constituie un aspect pozitiv. Suprafaa de peste 240 mii ha cu legume ar fi suficient pentru a acoperi nevoile de consum ale populaiei, dar produciile medii sunt nc reduse i se situeaz sub potenialul de producie al speciilor legumicole. Un alt aspect important l constituie plantele de nutre care ocup o suprafa ntre 10,79% i 12,73% n anii 1998-2002, ca n ultimul an s ajung la 13,46% din arabil. Tendina de cretere este mbucurtoare, dar trebuie spus c acest procent este nc redus i trebuie s creasc mult mai mult dac dorim dezvoltarea zootehniei. n rile cu o zootehnie dezvoltat se

47

cultiv furaje pe suprafee mari i se obin producii duble dect la noi. De pild n Frana se cultiv furaje pe 24% din suprafaa arabil, intr-o structur mai complex, cu producii mari la hectar i cu o producie zootehnic foarte mare.

48

Tabel nr. 2
Suprafaa cultivat cu principalele culturi agricole i structura acestora (mii ha)

1998 Total % Total suprafa arabil 8972,6 100,0 din care: Cereale pentru boabe 5920,6 65,99 din care: Gru i secar 2033,4 22,66 Orz i orzoaic 517,2 5,76 Ovz 228,1 2,54 Porumb 3128,9 34,87 Sorg 7,2 0,08 Orez 1,7 0,02 Leguminoase pentru boabe 44,7 0,50 din care: Mazre 14,0 0,16 Fasole 29,2 0,33 Plante tehnice 1323,5 14,75 Plante textile 3,4 0,04 din care: n pentru fibr 0,3 xx Cnepa pentru fibr 3,1 0,03 Plante uleioase 1156,1 12,88 din care: Floarea soarelui 962,2 10,72 Rapi 25,3 0,28 Soia 147,3 1,64 n pentru ulei 2,7 0,03 Ricin 0,1 0,01 Plante pentru alte industrializri 136,3 1,52 din care: Sfecl de zahr 117,8 1,31 Tutun 13,5 0,15 Plante medicinale i aromatice 27,7 0,31 Cartofi 261,3 2,91 din care: Cartofi de toamn 229,0 2,55 Surs: Anuarele Statistice ale Romniei Specificare

1999 Total % 8493,9 100,0 5370,7 63,23 1686,9 19,86 415,5 4,89 248,2 2,92 3013,4 35,48 1,7 0,02 1,6 0,02 46,1 0,54 15,6 0,18 28,1 0,33 1338,3 15,76 1,6 0,02 0,3 xx 1,3 0,02 1244,3 14,65 1043,0 12,28 83,6 0,98 99,8 1,17 2,0 0,02 xx xx 82,5 0,97 65,5 0,77 10,9 0,13 9,9 0,12 273,7 3,22 238,5 2,81

2000 Total % 8499,8 100,0 5655,2 66,5 1954,3 23,0 411,9 4,8 232,3 2,7 3049,4 35,9 1,6 0,0 1,4 0,0 41,3 0,5 13,1 0,2 26,2 0,3 1137,5 13,4 0,9 xx 0,4 xx 0,5 0,0 1067,4 12,6 876,8 10,3 68,4 0,8 117,0 1,4 1,3 0,0 xx xx 64,9 0,8 48,4 0,6 11,3 0,1 4,2 0,0 282,7 3,3 246,5 2,9

2001 Total % 8905,0 100,0 6294,9 70,7 2558,6 28,7 528,8 5,9 519,4 5,8 2974,0 33,4 6,2 0,1 1,2 0,0 35,6 0,4 11,7 0,1 21,5 0,2 1003,5 11,3 0,9 xx 0,3 xx 0,6 0,0 938,6 10,5 800,3 9,0 82,4 0,9 44,8 0,5 1,2 0,0 xx xx 54,0 0,6 39,0 0,4 9,2 0,1 10,0 0,1 276,7 3,1 241,6 2,7

2002 Total % 9001,6 100,0 6038,1 67,1 2309,8 25,7 578,8 6,4 239,4 2,7 2894,5 32,2 2,8 0,0 0,5 0,0 45,3 0,5 16,1 0,2 27,0 0,3 1144,6 12,7 1,4 xx 0,4 xx 1,0 xx 1076,4 12,0 906,2 10,1 74,6 0,8 71,8 0,8 2,2 0,0 xx xx 56,2 0,6 41,6 0,5 9,1 0,1 10,6 0,1 283,2 3,1 246,7 2,7

2003 Total % 8880,6 100,0 5541,8 62,4 1748,0 19,7 329,6 3,7 242,3 2,7 3199,6 36,0 6,9 0,1 0,1 xx 46,8 0,5 18,8 0,2 27,3 0,3 1448,4 16,3 1,6 xx 0,4 xx 1,2 xx 1377,1 15,5 1188,0 13,4 17,1 0,2 128,8 1,5 1,6 0,0 xx xx 57,4 0,6 45,2 0,5 7,6 0,1 12,3 0,1 282,0 3,2 247,5 2,8

49

n ceea ce privete suprafeele necultivate, situaia acestora se prezint astfel (tabel nr. 3) Tabel nr. 3 Situaia suprafeelor arabile necultivate Specificaie 1998 1999 2000 2001 2002 Suprafaa arabil 9.350,8 9.358,1 9.381,1 9.401,5 9.398,5 - mii ha Suprafaa arabil 8.972,6 8.493,9 8.499,8 8.905,0 9.001,6 cultivat - mii ha Teren necultivat 378,20 864,20 881,30 496,50 396,90 - mii ha Teren 4,0 9,2 9,4 5,3 4,2 necultivat (%) Sursa: Anuarele Statistice ale Romniei 199-2003 2003 9.414,3

8.880,6

533,70 5,7

Din datele analizate rezult c importante suprafee de teren nu au fost cultivate, ajungnd n anul 2000 pn la 9,4 % din terenul arabil, ceea ce a contribuit n mod deosebit la diminuarea produciei totale. Situaia s-a datorat pe de o parte i sistemului de sprijin adoptat la nivelul ntregii ri, care a generat reacii diferite ale productorilor agricoli. Din 1997 s-a trecut la liberalizarea total a preurilor produselor agricole renunndu-se la sistemul subvenionrii i adoptndu-se sistemul susinerii directe prin cupoane valorice de care beneficiau productorii particulari. Se aprecia c prin subvenia direct se acopereau aproximativ 10% din cheltuielile de produci e. Sistemul cupoanelor a contiuat i n anul 2000 aducndu-se unele mbuntiri n acordarea lor pentru a ajunge la productorii direci care le puteau folosi la plata unor input-uri (motorin, ngrminte, insecticide). Printre probeleme ivite n acordarea cupoanelor a fost i inexistena unui sistem de monitorizare a utilizrii numai n agricultur a acestor cupoane. n anul 2001 sistemul cupoanelor a fost nlocuit cu o sum bneasc de 1 mil. lei acordat productorilor direci pentru fiecare hectar cultivat, aceeai sum alocndu-se i n anul 2002. n anul 2003 s-a propus acordarea a 2 mil. de lei pentru fiecare hectar cultivat, dar s-a constatat o subcapitalizare a productorilor agricoli, neexistnd condiii de renfiinare a culturilor. n acest context, la facilitile acordate pentru productori (n perioada 2001-2003 au existat i subvenii de la stat n vederea achiziionrii de echipamente tehnice) s-au adugat alte subvenii pentru mecanizare (ex: HG 1399/2003, HG918/2004). 1.3.2 Randamentele medii la ha i evoluia acestora Produciile medii la hectar i dinamica acestora, n perioada 1998-2003, scot n eviden aspecte contrastante. Astfel, la cerealele pioase produciile medii sunt destul de reduse i oscilante de la un an la altul. Din 5 ani abia n 2 ani s-a depit producia din 1998, respectiv n 1999 i n 2001. n 2003, anul cel mai nefavorabil sub aspect climatic pentru aceste culturi s-a ajuns la 55,7% la gru i la 68,5% la orz din producia anului 1998. Condiiile natural e constituie factorul dominant care determin nc nivelul acestor producii. Prin aplicarea ntocmai a tehnologiilor, inclusiv a irigaiilor n zonele de cmpie, cnd seceta persist, aceste limite ale produciei pot fi depite.

51

La porumb, doar n anul 2000 cnd a fost cea mai pronunat secet producia a sczut la 58,2%, dar n ceilali ani a depit nivelul anului 1998. La mazrea boabe, producia medie este n declin ca i la floarea soarelui la care abia n 2003 nregistreaz un spor de 13,7% fa de 1998, iar n anul 1999 de 11,5%. Sfecla de zahr oscileaz n limite destul de mari de la aproximativ 14 tone/ha la 23 tone/ha, dar nivelul acestor producii este redus, comparativ cu alte ri cultivatoare de sfecl din Uniunea Europeana, unde produciile sunt de 3 ori mai mari. La soia boabe, se nregistreaz o reducere drastic n anul 2000, dar n ceilali ani producia medie este mai mare cu 20-30% dect n 1998. La cartofi s-a fcut un oarecare progres n creterea produciilor medii, dar i la aceast cultura nivelul este nc redus comparativ cu alte ri i cu potenialul speciei. n cultura legumelor, produciile sunt mai constante deoarece se folosesc frecvent irigaiile. La furaje se nregistreaz mai mult reduceri ale randamentelor pe hectar. Astfel, la perene vechi i noi produciile medii scad; la lucern, trifoi i anuale pentru fn scad de asemenea, iar la plantele pentru nsilozare oscileaz n limite mari de la un an la altul. Aceast nesiguran a produciei de furaje influeneaz negativ producia zootehnic. 1.3.3 Producia total vegetal i evoluia acesteia Dac structura suprafeelor pare mai stabil, mai ales pentru culturile cu suprafee mai mari, ca cele de gru, orz i orzoaic, porumb i floarea soarelui, producia total vegetal este destul de oscilant de la un an la altul i n limite destul de mari. n acest caz i n aceste condiii este agravat securitatea alimentar. De pild la cereale, de la 15.452,7 mii tone n 1998, producia total scade la 10.477,5 mii tone n anul 2000. Dar i n ceilali ani, produciile totale au fost reduse, respectiv de 17.037 mii tone n 1999 i de 12.964,4 mii tone n 2003. Factorii care determin n principal aceste diferene mari de la un an la altul sunt cei de natur climatic, ca i diminuarea suprafeelor cultivate cu peste 9% din total arabil n perioada 1999-2000. Spre exemplu la gru i secar, n patru ani producia a fost mai mic dect n 1998, cnd a fost de 5.207,9 mii tone ajungnd pn la 47,9% n 2003, deci la mai puin de jumtate. Doar n anul 2001 a fost mai mare cnd s-au realizat 7.763,8 mii tone. La orz i orzoaic se nregistreaz aceeai situaie, respectiv patru ani sub producia anului 1998 (1.238,0 mii tone) i numai n 2001 producia medie a depit-o pe cea din 1998 (1.580,0 mii tone). La ovz producia a fost mai stabil, ntruct aceast plant se cultiv n zone cu mai multe precipitaii n zonele colinare i sub-montane. La porumb de la 10.934,8 mii tone n 1999, producia total a sczut la 4.897,6 mii t one n 2000, ajungnd la 44,8% fa de 1999, cauza principal fiind seceta general din acel an, ca apoi s creasc la 9.119,2 mii tone n 2001 i la 8.399,8 mii tone n 2002. i n anii 2001, 2002 i 2003 a fost secet, dar nu a cuprins teritoriul n ntregime. Aceste diferene mari de la un an la altul creeaz dificulti serioase n economia agriculturii, ndeosebi n creterea animalelor, deoarece porumbul este principalul furaj concentrat, fiind consumat de animale i psri n proporie de 80% i numai 20% este folosit n consumul uman. n alte ri care cultiv porumb (dar pe suprafee mai reduse i cu randamente mari la hectar, ca in Germania, Frana) acesta este folosit aproape n ntregime pentru hrana animalelor.

52

Pentru crearea unei stabiliti mai mari n ceea ce privete nivelul produciei totale, este necesar s se refac i s intre n funciune instalaiile de irigat pe ntreaga suprafa amenajat. Porumbul se cultiv n cea mai mare parte n cmpie unde sunt aceste sisteme amenajate i rspunde foarte bine la irigaii.Producia de sorg i orez a intrat n declin total dup 1998, ajungnd la 13,2% n anul 2000 la sorg i la 5,9% n anul 2003 la orez, oblignd la importuri totale pentru orez. Producia de leguminoase, respectiv mazre i fasole, dup 1999 este n permanent scdere. La plantele uleioase, variaiile sunt extrem de mari. La floarea soarelui abia n 2003 se realizeaz o cretere mai important, de 40,3% fa de 1998, iar la rapi dup o cretere important n perioada 1999-2002, scade brusc la 28,2% n 2003. Producia de in pentru ulei este n toi anii sub nivelul anului 1998, iar producia de ricin a fost exclus total din evidena statistic. Sfecla de zahr si tutunul nregistreaz n toi anii scderi de producii totale. Producia de plante medicinale i aromatice scade n toi anii . La legume producia din ultimii ani are o tendin de cretere. La culturile furajere, cu puine excepii, producia este cu mult sub nivelul anului 1998. n ceea ce privete suprafeele viticole, n perioada 1998-2003, suprafeele cultivate cu soiuri nobile pe rod s-au diminuat de la 138,4 mii hectare la 115,8 mii hectare Au fost defriate suprafeele de teren cultivate cu vi de vie, care au depit perioada optim de valorificare a produciei. Golul de producie este generat datorit faptului c suprafaa defriat este mai mare dect suprafaa plantat. n aceeai perioad, suprafeele ocupate de viile hibride pe rod au nregistrat un trend ascendent de la 115,5 mii ha (1998) la 117,5 mii ha (2003). Viile hibride se afl aproape n totalitate n cadrul gospodriilor rneti. Urmare negocierilor cu U.E. la Capitolul 7 Agricultura, suprafeele cu vii hibride vor trebui replantate cu vii nobile: o suprafa de 30.000 de ha vi hibrid trebuie s fie replantat cu vie nobil ntr-o perioad de tranziie de 8 ani. Efortul financiar pentru nfiinarea viilor nobile se ridic la 10.000 euro/ha, respectiv o sum total de 300 mil. euro. Dintre soiurile nobi le pentru vinuri albe sunt de menionat: Feteasc regal, Feteasc alb, Riesling italian, Aligote, Pinot gris, Muscat Ottonel, iar pentru vinuri roii: Merlot, Bbeasc neagr, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Burgund mare, etc. Productivitatea viilor nobile pentru vin n ara noastr prezint un decalaj semnificativ fa de media rilor membre ale U.E. Dac n Romnia se obin 30 hl vin/ha, media rilor U.E. este de peste 50 hl vin/ha. Producia total de struguri a atins un maximum n anul 2000 dup care a nceput s scad. i n aceste caz creterea este mai nsemnat la viile altoite. De pild i n anul 2000, producia la viile altoite a crescut n proporie de 80,9% fa de anul 1998, iar la viile hibride au crescut numai cu 17,1%. Suprafaa agricol ocupat cu livezi i pepiniere pomicole, a nregistrat o scdere de la 263,0 mii ha n anul 1998 la 227,0 mii ha n anul 2003. Producia de fructe oscileaz n limite destul de mari, de la 935,6 mii tone n 1999 la 1257,2 mii tone n 2003. n structura produciei de fructe, n general prunele se obin n cantitatea cea mai mare, cu excepia anului 2002, cnd au reprezentat doar 23,2% din total fructe. Dup prune urmeaz merele la o diferena nu prea mare. Producia de prune se siteaaz ntre 23 -43% din total, iar merele ntre 35-52% din total. Urmeaz cireele i viinele cu 3-8%, perele cu 4-7% i celelalte sunt n procente mai mici.

53

1.3.4 Analiza comparativ cu rile Uniunii Europene1 O comparaie a rezultatelor din agricultura rii noastre cu rezultatele din agricultura rilor din Uniunea Europeana evideniaz diferenele mari care exist i care au desigur influene negative economice i sociale asupra populaiei rii noastre.Din aceast comparaie se pot trage unele concluzii privind necesitatea lurii tuturor msurilor posibile pentru creterea randamentelor la hectar. Astfel, din datele analizate privind produciile medii la hectar, rezult aceste diferene. Astfel la gru i secar, la noi, de la 3.364 kg/ha n 1989 produciile au sczut i oscileaz n limite destul de mari, dar sub 3.000 kg/ha, scznd pn la 2.280 kg/ha n anul 2000. Iar ntre producia din 1990, de 3.212 kg/ha i aceea din 1996, care a fost de 1760 kg/ha se nregistreaz o scdere de 45,2%.n celelalte ri, ncepnd cu Irlanda, producia medie a depit la gru 9.000 kg /ha, iar pe parcursul unui ntreg deceniu nu a sczut sub 7.500 kg/ha. n 1996 producia a fost de 4,3 ori mai mare dect n Romnia i n 2000 a fost de 3,8 ori mai mare. n Anglia, producia a crescut de la 6.600 kg/ha n 1989 la 8.041 kg/ha n 1999 deci cu 1.451 kg/ha. n Suedia, ar nordic unde se poate spune c nu se face agricultur, produciile de gru au depit 6.000 kg/ha, ajungnd aproape la 6.500 kg/ha. n Frana, de la 6.350 kg/ha n 1989 s-a ajuns la 7.603 kg/ha n 1998 i la 7.449 kg/ha n 2002. n Belgia, Germania i Danemarca s-a depit 7.000 kg/ha i chiar 8.000 kg/ha (n Belgia), iar Austria a depit 5.000 kg/ha. Doar Spania, Italia i Grecia obin producii la gru la nivelul produciilor de la noi Producia de porumb n Spania a crescut de la 6.250 kg/ha n 1989 la 9.840 kg/ha n 2001. n Italia a crescut de la 7.637 kg n 1990 la 9.699 kg/ha n 1999 i la 9.560 kg/ha n 2002, iar n Grecia de la 8.500 kg/ha n 1989 s-a ajuns la 10.256 kg/ha n 1996 i se menine la peste 9.000 kg/ha n ultimii doi ani. n perioada 1989-2002 producia medie nu a sczut sub 8.500 kg/ha.n celelalte ri cultivatoare de porumb ca Frana, Germania, Austria, s-a depit 9.000 kg/ha i chiar 10.000 kg/ha (Austria). Iar n Belgia, n patru ani la rnd s-au depit 10 tone/ha. Cartoful se cultiv n toate rile prezentate, chiar i n cele mai nordice, deoarece clima, dei mai redus ca perioad de cldur, nu i este potrivnic. Astfel, n toate rile, produciile sunt mai mari ca la noi, fiind duble, triple i n unele ri i ani au fost aproape de patru ori mai mari (de 3,7 ori n Belgia). La noi, n timp ce mediile stagneaz n jur de 12 tone/ha intr-o perioad de 12 ani, n aceste ri produciile au crescut. De pild, n Irlanda au crescut de la 25 tone/ha la 29 tone/ha, n Anglia de la 36 tone/ha la 40 tone/ha, n Suedia de la 31 tone/ha la 37 tone/ha n 2000. n Spania de la 19 tone/ha la 25,5 tone/ha, n Frana de la 30 tone/ha la 39 tone/ha etc. Doar n Grecia stagneaz n jur de 20 tone/ha. La sfecla de zahr produciile sunt duble i chiar mai mult. De pild, n anul 2000, n Belgia a fost de 4,7 ori mai mare ca la noi, iar n Frana a fost de 5,5 ori mai mare. Chiar i n anul 2002 cnd a fost o producie mai bun la noi n Frana a fost de 3,5 ori, mai mare (76097 kg media la ha fa de 22.930 kg la noi). n concluzie trebuie spus c n agricultura rii noastre este necesar s se fac eforturi deosebite, tehnologice, organizatorice, economice, sociale, pentru a se obine producii mai mari pe ntreg teritoriul i chiar i n condiii climatice mai puin favorabile. 1.3.5 Producia animal Sectorul zootehnic constituie una din cele mai dificile probleme ale agriculturii noastre actuale, nregistrnd un declin n ceea ce privete efectivele de animale, mai ales la principalele specii, n perioada 1998-2003 (tabel nr. 4). La bovine, specia cea mai important dintre animale n economia agriculturii i pentru alimentaia oamenilor (carne, lapte, unt, brnzeturi) numrul acestora a sczut de la 3.143 mii capete la 2.897 mii capete, care reprezint ca pondere 92,2% n 2003 fa de 1998. Cauza
1

Anuarele Statistice FAO 1999-2003

54

principal o constituie nchiderea fermelor din fostele IAS-uri, sporul de efective de la populaie neacoperind nc diferena fa de 1998. La porcine scderea este mai sever, respectiv de la 7.194 mii capete n 1998 la 5.145 mii capete n anul 2003. Aceste efective din 2003 reprezint 71,1% din cele realizate n 1998. Scderea s-a datorat n principal nchiderii unor complexe cu capital de stat. Efectivele de ovine au nregistrat i ele o scdere de la 8.409 mii capete la 7.447 mii capete, respectiv cu o pondere de 88,6% fa de 1998, datorit preurilor reduse cu care se vinde lna. La celelalte specii, n primii 2-3 ani ai perioadei analizate efectivele au sczut fa de 1998, dup care se constat o tendin de cretere. Astfel, la caprine efectivele au sczut n perioada 1998-2001 de la 585 mii capete la 525 mii capete (89,7% n 2001 fa de 1998) pentru ca n anul 2003 ele s ajung la 678 mii capete, nregistrndu-se o cretere de 15,9% comparativ cu 1998. Aceast cretere este urmare a faptului c ntreinerea acestora cost mai puin dect la bovine i ovine. Efectivele de psri i de albine dup o scdere n 1999, nregistreaz o cretere accentuat n urmtorii ani, ajungndu-se la psri la 76.616 mii capete n 2003 fa de 69.480 mii capete n 1998 (cu 10,3% mai mult) i la albine la 620 mii familii de albine fa de 480 mii n 1998 (cu 35,5% mai mult). Factorii principali ai acestor creteri sunt subveniile substaniale acordate pentru carnea de pasre, pstrarea unor complexe de psri i exportul la miere. Singura specie la care efectivele au crescut continuu n perioada analizat o reprezint cabalinele, ajungnd n 2003 s reprezinte 106,9% fa de 1998. Lipsa unor fonduri bneti la rani pentru efectuarea unor lucrri mecanice i de transport, i-au determinat s mreasc efectivul de cabaline. Tabel nr. 4 Efectivele zootehnice totale i evoluiile acestora Efective la 31 decembrie
Specificare BOVINE mii capete % mii capete % mii capete % mii capete % mii capete % mii capete % mii familii % 1998 3.143 100 7.194 100 8.409 100 585 100 839 100 69.480 100 620 100 1999 3.051 97,1 5.848 81,3 8.121 96,6 558 95,4 858 102,3 69.143 99,5 614 99,0 2000 2.870 91,3 4.797 66,7 7.657 91,1 538 92,0 864 103,0 70.070 100,9 648 104,5 2001 2.800 89,1 4.447 61,8 7.251 86,2 525 89,7 860 102,5 71.413 102,8 745 120,2 2002 2.878 91,6 5.058 70,3 7.312 87,0 633 108 879 104,8 77.379 111,4 781 126,0 2003 2.897 92,2 5.145 71,5 7.447 88,6 678 115,9 897 106,9 76.616 110,3 840 135,5

PORCINE

OVINE

CAPRINE

CABALINE PSRI

ALBINE

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei

55

1.3.6 Numrul de animale ce revin la 100 ha teren Lunnd n considerare densitatea la 100 ha, dup cum rezult din datele prezentate n tabelul nr. 5, numrul de bovine a sczut n perioada 1998-2003 de la 22,7 capete la 19,6 capete, iar n 2002 i 2003 la 20,1 capete. Deci se constat o tendin de scdere i nu de redresare; la porcine, de la 76 capete la 100 hectare n 1998, ajungnd la 47,5 capete la 100 hectare n 2002 i apoi o uoar revenire la 53,9 capete la 100 hectare n 2003. La ovine, densitatea la 100 hectare scade an de an n perioada 1999-2002, ca n 2003 s nregistreze o cretere nesemnificativ, dar fr s depeasc anul de baz 1998. Aceast densitate sczut reflect o folosire neraional a suprafeelor de care dispune ara noastr. Tabel nr. 5 Numrul de animale ce revin la 100 ha teren * Specificare 1998 1999 2000 2001 2002 2003 BOVINE 22,7 22,1 21,4 20,1 19,6 20,1 d.c. vaci, bivolie 13,0 12,6 12,4 12,4 12,2 12,3 i juninci PORCINE 76,0 77,2 62,7 51,2 47,5 53,9 d.c. scroafe de 5,4 5,5 4,3 3,4 3,6 3,9 pril OVINE I 67,1 63,2 60,8 57,3 54,4 55,4 CAPRINE d.c. oi, mioare i 50,4 47,7 46,1 43,8 43,5 43,7 capre * Bovine, ovine i caprine la a;p;f Porcine la suprafaa arabil Sursa: Anuarul statistic al Romniei 1.3.6.1 Numrul de animale ce revin la 100 ha pe regiuni Bovinele au o densitate mai mare n partea nordic a rii, adic n regiunea Nord-Est cu 32,8 animale la 100 hectare teren, care cuprinde cteva judee cu zone montane, n care pe primul loc se situeaz judeul Suceava cu 48,5 capete la 100 hectare teren, dup care urmeaz judeul Neam cu 36,8 capete i Bacu cu 33,9 capete.A doua regiune este Nord-Vest cu 24,0 capete la 100 hectare teren n care se remarc judeele cu zone montane ca Maramure cu 34,0 capete i Bistria-Nsud cu 24,5 capete. Se remarc i judeul Arge cu 34,0 capete. Trebuie menionat ns, c exist judee i din alte regiuni n care densitatea la 100 ha este ridicat. n creterea ovinelor i caprinelor se remarc regiunea Centru cu 72,0 capete la 100 hectare teren, regiunea Nord-est cu 71,0 capete, regiunea Sud-Est cu 64,0 capete. Deci creterea ovinelor n principal se realizeaz n zonele mai favorabile, cu puni n special i n cele cu tradiii. Se remarc judeul Sibiu cu 115,5 capete la 100 hectare teren, Tulcea cu 96,1 capete, Iai cu 91,3 capete, Bistria-Nsud cu 84,2 capete, Botoani cu 83,2 capete. n ceea ce privete porcinele, acestea au o densitate mai mare n regiunea Nord-Vest cu 90,4 capete la 100 hectare teren (arabil), n regiunea Centru cu 86,4 capete i Vest cu 55,6 capete, n care se depete media pe ar. i n alte regiuni sunt judee n care densitatea la 100 ha este ridicat. Se pot evidenia pentru bovine judeele Vlcea (38,1 cap), Arge (34 cap), Dmbovia (31,9 cap), pentru porcine Vlcea (183 cap), Ilfov (135,7 cap), Gorj (134,6 cap). 1.3.6.2 Numrul de animale pe regiuni i ponderea din efectivul total La bovine numrul cel mai mare se gsete n regiunea Nord-Est cu 22,6% din total ar i apoi n regiunea Sud cu 15% din total i regiunea Centru cu 13,9%. La ovine numrul cel mai mare se afl n regiunea Centru cu 18,9%, regiunea Nord -Est cu 17,7% i regiunea Sud-Est cu 16,7% din total ar. La aceast situaie au contribuit dou 56

aspecte majore, respectiv disponibilitatea surselor de furajare i tradiiile de cretere a acestor animale n zonele menionate. La porcine, numrul cel mai mare este n regiunea Sud, cu 17,9% din efectivul total, zona specific cerealier, apoi n regiunea Nord-Vest cu 17,4%. Celelalte regiuni sunt mai echilibrate, cu efective ntre 11,3 i 13,3%. Psrile se cresc cel mai mult n regiunea Sud, respectiv 22,8% din total, n Nord -Est, 18,0% i n Sud-Est, 15,3%. Albinele se cresc n toate regiunile n procente cuprinse ntre 12,9% n regiunea Vest i 16,7% n regiunea Sud. 1.3.6.3 Efectivul de animale pe specii i categorii de exploataii Dup cum rezult din datele analizate, cel mai mare numr de bovine, 36,0% din total, se cresc n exploataii de 2-5 hectare, dup care urmeaz cele de 1-2 hectare cu 20,7% i cele de 0,1-1 hectare cu 20,0%. Porcii se cresc de asemenea ntre 16,5% i 26,8% din total tot n exploataii cu suprafee cuprinse ntre 0,1-5,0 hectare. Ovinele se cresc ntre 15,1% i 31,6% n exploataii cu suprafee cuprinse ntre 0,1-10 hectare, iar caprinele se cresc ntre 10,4% i 31,4% tot n aceste exploataii. Psrile se cresc ntre 16,0% i 28,1% n exploataii de 0,1-5 hectare, dar mai apare i o excepie datorat faptului c 17,8% se cresc n exploataii fr pmnt. Acestea sunt fermele de cretere intensiv, unde cresctorii cumpr furajele necesare. Cabalinele se cresc de asemenea covritor n exploataii cu pn la 5 ha teren. Familiile de albine sunt existente n proporie de 86,5% din total n exploataii de pn la 10 hectare. Se poate aprecia c exploataiile cu suprafee mai mari de 10 ha sunt profilate pe culturile vegetale. 1.3.7 Producia medie pe animal n ceea ce privete producia medie la animale i psri, din datele prezentate n tabelul nr. 6, rezult c la laptele de vac i bivoli s-a nregistrat o scdere n anii 1999-2000 fa de anul 1998 de la 3030 l/an la 2867 l/an, dup care din 2001 ncepe s creasc, ajungnd n 2003 la 3198 l/an. Tabel nr. 6 Producia medie pe animal Specificare U. M. 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Lapte de vac i bivoli Litri 3.030 2.990 2.867 2.957 3.076 3.198 Lapte de oaie Litri 44 45 43 46 48 48 Ln Kg 2,49 2,50 2,48 2,49 2,51 2,53 Ou Buci 150 150 145 148 152 154 Sursa: Anuarul statistic al Romniei 2003 La producia de lapte de oaie exist o uoar tendin de cretere de la 44 l/an n 1998 la 48 l/an n 2003. Aceste producii de lapte sunt extrem de reduse fa de alte ri din Occident. Astfel, n Danemarca producia medie de lapte pe vac/an a fost de 7.344 l, n Finlanda 7.036 l, n Frana 6.062 l, n Germania 6.281 l, n Anglia 6.718 l, n Olanda 7.296 l, n Suedia 7.734 l. Sporirea produciei de furaje i creterea calitii acesteia prin cultivarea celor mai valoroase plante, furajarea pe baz de raii optimizate poate influena ntr-o prim etap i creterea produciei la rasele existente la noi, pn la rspndirea i adaptarea pe scar mai larg a unor rase mai productive.

57

Producia de ln se menine la acelai nivel, n jur de 2,5 kg/cap de animal, ca i producia de ou care este n jur de 150 buci pe an fa de aproape 300 de ou ct se obin de la alte rase i n alte ri. 1.3.7.1 Producia agricol animal Produciile realizate din creterea animalelor, exprimate prin greutatea animalelor destinate sacrificrii pentru consum, au nregistrat aa cum rezult din tabelul nr. 7 o scdere n perioada 1999-2001 i au crescut n anii 2002-2003 comparativ cu 1998, excepie fcnd produciile de ou i miere de albine care au crescut ncepnd cu anul 1999 i producia de carne de porc care este mai mic n 2003 fa de 1998. Astfel, producia total de carne n 2003 este de 1.659 mii tone fa de 1.586 mii tone realizate n 1998. Pe specii, producia de carne de bovine crete n 2003 cu 71 mii tone, cea de ovine i caprine cu 12 mii tone, cea de pasre cu 113 mii tone. Producia de lapte total a crescut cu 2.813 mii hl, din care cea de lapte de vac i bivoli cu 3.687 mii hl. Producia de ou a crescut cu 1.310 mil. buci, din care cele de gin cu 705 mil. buci, iar producia de miere, 7.211 tone. Creterea produciilor de carne de bovine, ovine, psri, a celei de lapte, ou i miere n ultimii doi ani s-a datorat att creterii efectivelor ct i produciilor medii. Scderea produciei de carne de la porcine i a produciei de ln s-a datorat n principal scderii efectivelor de animale, ca urmare a nchiderii unor mari complexe aflate n proprietate de stat, la porci, iar la ovine din cauza unor preuri foarte sczute oferite pentru ln. Tabel nr. 7 Producia agricol animal UM 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Carne, din care: mii tone 1.586 1.559 1.447 1.385 1.504 1.659 Carne de bovine mii tone 307 312 330 295 319 378 Carne de porcine mii tone 823 794 670 613 635 710 Carne de ovine i mii tone 123 117 116 114 118 135 caprine Carne de pasre mii tone 333 336 331 363 432 436 Lapte*, din care: mii hl 47.923 46.883 45.816 47.341 49.305 51.736 Lapte de vac i mii hl 44.465 43.541 42.698 44.197 45.941 48.152 bivoli* Ln, din care: tone 19.967 18.983 17.997 16.880 16.659 16.879 Ln fin i semifin tone 9.172 8.682 8.320 7.552 7.064 6.673 Ou, din care: mil. buc 5.331 5.667 5.711 6.011 6.432 6.641 Ou de gin mil. buc 5.323 5.257 5.524 5.771 5.771 6.028 Miere extras tone 10.198 11.153 11.746 12.598 13.434 17.409 *Datele reprezint laptele fr consumul vieilor Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 1.3.7.2 Zonele de cretere a bovinelor si a ovinelor n ceea ce privete zonele de favorabilitate pentru bovine, trebuie menionat c la aceast specie exist o zonare destul de evident a raselor. Astfel, rasa Blat cu Negru Romneasc se crete n zonele de cmpie ale Olteniei, Munteniei, Dobrogei i Moldovei i reprezint 35% din efectiv i care realizeaz o producie de lapte de 4.100 l/cap/an. Rasa Blata Romneasc se crete cu precdere n Transilvania, Banat i Criana i reprezint 36% din efectiv cu o producie de 3500 l/cap/an, iar Rasa Brun se crete de-a lungul prii exterioare a arcului carpatic reprezentnd 26% din efectiv, care realizeaz de asemenea o producie de 3.500 l/cap/an. Rasa Pinzgau se crete n Munii Apuseni si Bucovina i constituie aproximativ 3% din efectivul de bovine. 58

La specia ovine se cunoate o delimitare destul de evident. Astfel, la rasa Merinos care reprezint 38% din efectivul de ovine, crescut pentru ln fin i carne, cu cele dou variante (Merinos de Palas i Merinos de Transilvania), se crete n Cmpia Romn, Dobrogea, zona de es a Moldovei i n Cmpia de Vest. Rasa urcan, care este o ras mixt (ln grosier i lapte) reprezint 38% din efectivul de ovine i se crete n zonele montane i submontane ale rii. Rasa igaie, ras mixt carne i lapte, reprezint 20% din efectiv i se crete n zonele de interferen dintre Merinos i urcan (zonele colinare) i n Podiul Transilvaniei. Rasa Karakul este o ras crescut pentru pielicele, reprezint 4% din efectivul de ovine i se crete cu precdere n partea de nord a rii, n judeele Botoani i Suceava. 1.3.8 Numrul de animale, psri i producia la principalele specii n rile Uniunii Europene n rile Uniunii Europene, mai puin rile nordice ca Suedia, Finlanda, care au condiii limitate pentru agricultur, s-au fcut progrese foarte mari i n domeniul zootehniei. Acest progres se concretizeaz att n numrul sporit de animale ct i n producia mare pe cap de animal. Pe baza datelor furnizate de statististicile agricole s-au fcut unele calcule care arat c la bovine n Frana, care este de 2,31 ori mai mare ca teritoriu dect Romnia, numrul de animale este de 7,24 ori mai mare (20,3 mil. n 2002, fa de 2,8 mil. ct erau la noi). Germania, care este de 1,49 ori mai mare ca teritoriu, are de 5,08 ori mai multe bovine dect noi. n Anglia, care este de 1,10 ori mai mare dect Romnia, numrul de bovine este de 4,76 ori mai mare. Irlanda este de trei ori mai mic dect Romnia i are de 2,28 ori mai multe bovine. n ceea ce privete creterea porcilor, n Olanda se cresc de 2,92 ori mai muli porci ca la noi i revin 14,4 capete la un hectar, iar n Danemarca se cresc tot de 2,92 ori mai muli porci i revin 5,5 capete la un hectar. n Frana se cresc de 3,43 ori mai muli porci i revin la un hectar arabil 0,8 capete (sau 80 capete la 100 hectare). n Germania numrul de porci era de 5,8 ori mai mare dect n Romnia i revin 2,2 capete la un hectar. n Spania se cresc de 5,36 ori mai muli porci i revin 1,7 capete la un hectar (sau 54 capete la 100 hectare). n ceea ce privete creterea ovinelor, Anglia are de 4,9 ori mai multe ovine dect ara noastr, urmat de Spania care are de 3,35 ori. i n Grecia se cresc mai multe oi ca la noi i numrul lor este n cretere de la 8,684 mil. la 9,205 mil. n 2002. n Frana numrul oilor este n scdere, de la 11,196 mil. n 1998 la 9,327 milioane. Portugalia are de asemenea un numr mare de oi care se menine n jur de 5,5 milioane. n privina caprinelor, sunt i ri unde populaia apreciaz mai mult calitatea laptelui de la aceste animale, ca i carnea de ied, cum sunt: Grecia n care se cresc peste 5 mil. capre, apoi Spania cu peste 3 mil., Italia cu 1.327 mil. numrul lor fiind n cretere. Creterea psrilor i ndeosebi a ginilor outoare este dezvoltat cel mai mult n Frana care nregistreaz o cretere de la 198 mil. capete n 1989-2001 la 240 mil. capete n 2002. n Spania, de asemenea, numrul lor crete de la 111 mil. capete la 128 mil. capete. n Germania numrul lor se menine n jur de 110 mil. capete, n Anglia crete de la 124 mil. capete la 156 mil capete. n toate aceste ri n creterea psrilor domin sistemele intensive care realizeaz o productivitate a muncii sporit prin tehnica folosit. Se poate asigura o hran bine stabilit tiinific, un control permanent al strii de sntate. n Frana de pild 76% din producia avicol se realizeaz n sisteme intensive, spre deosebire de ara noastr unde acestea au fost desfiinate sau reduse. Prin intensificarea proceselor de producie, prin folosirea unor rase superioare, printr-o bun organizare, prin sporirea suprafeelor cu furaje, diversificarea lor i obinerea unor producii mai mari la ha este posibil s creasc randamentele acestora, ceea ce va crea premizele apropierii zootehniei noastre de nivelul zootehniei din rile Uniunii Europene.

59

1.3.9 Agricultura ecologic n perioada 2000-2003, suprafeele cultivate dup modul de producie ecologic s-au triplat, ajungnd de la 17.438 ha cultivate n anul 2000, la 57.200 ha n anul 2003. Structura pe culturi cuprinde: cereale 16.000 ha, puni naturale i plante furajere 24.000 ha, oleaginoase i proteice 15.600 ha, legume 200 ha, fructe 100 ha, fructe de pdure 400 ha, alte culturi 900 ha. Se constat i creterea efectivelor de animale, de la 10.000 capete n anul 2000 la 40.000 capete n anul 2003 (tabel nr. 8). Tabel nr. 8 Evoluia suprafeelor certificate i a efectivelor de animale n agricultura ecologic UM Realizat Specificaii 2000 2001 2002 1. Suprafaa total din care: ha 17.438 28.800 43.850 Cereale ha 4.000 8.000 12.000 Culturi furajere i puni ha 9.300 14.000 20.000 Oleaginoase i proteice ha 4.000 6.300 10.000 Legume ha 38. 100 700 Fructe (viine, ciree) ha 50 Fructe de pdure (zmeur, afine, ha 50 100 300 nuci) Alte culturi ha 50 300 800 2. Animale din care: capet Vaci de lapte 2.500 3.000 5.000 e capet Oi lapte 7.600 10.000 15.000 e capet Gini outoare 2.000 e Sursa: M.A.P.D.R.

2003 57.200 16.000 24.000 15.600 200 100 400 900 7.000 41.000 4.000

Estimat 2004 75.500 24.500 27.000 22.100 300 200 500 900 10.000 70.000 6.000

Evoluia produselor realizate ecologic este prezentat n tabelul nr. 9. Piaa intern de produse ecologice este n formare, 95% din produsele ecologice de origine vegetal au fost exportate pe pieele din Germania, Elveia, Olanda i Italia, unde cererea de astfel de produse este n cretere. Produsele exportate sunt: cereale, oleaginoase i proteice, fructe de pdure, plante medicinale, miere de albine i telemea de oaie. Pe piaa intern n anul 2003 s -au comercializat legume, schweizer, cacaval, unt i ou.

60

Tabel nr. 9 Evoluia produciilor certificate ecologic Realizat UM Specificaii 2000 2001 2002 1. Cantitate total vegetal to 13.502 24.400 32.300 din care: Cereale to 7.200 12.500 15.000 Oleaginoase i proteice to 5.500 7.200 9.000 Legume to 600 4.000 7.000 Fructe (viine, ciree) to 200 Fructe de pdure (zmeur, afine, to 200 400 300 nuci, ctin) Alte culturi to 2 300 800 2. Producia animal din care: Telemea oaie to 5 10 50 Schweizer to 100 Cacaval to 100 mii Ou 478 buc Miere to 10 20 80 Sursa: M.A.P.D.R. Estimat 2004 55.590 30.500 19.890 3.000 800 500 900 80 260 380 1.438 200

2003 30.400 14.400 12.480 2.000 300 320 900 60 150 200 956 110

Produsele ecologice se comercializeaz pe piaa intern (en-gros i reea de magazine cacaval, schweizer, legume, ou) i piaa extern (Germania, Grecia, Elveia i Olanda - telemea de oaie, fructe de pdure, fructe, cereale, oleaginoase i proteice, plante medicinale).

Legea zootehniei
rase+cai, furaje, protejarea plantelor si animalelor, specii de lup pe cale de disparitie, totalitatea pasarilor, si alte pasari, castra, disparitie, iepuri de vanzare, uter catele, ajutor va rog!!!, protectia plantelor, curs 6, boli la cai, pe cale de disparitie Legea nr 72/2002, legea zootehniei, publicata in M. Of. Partea I nr 72/31.01.2002 Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1 Zootehnia este o ramura importanta a agriculturii, care implica activitatea de crestere, nutritie, ameliorare, reproductie si protectia animalelor. Art. 2 Prezenta lege reglementeaza desfasurarea de catre crescatorii de animale a activitatilor enumerate la art. 1, pentru animalele din urmatoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blana, canide, feline, pasari, pesti, albine si viermi de matase. Art. 3 Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor elaboreaza si promoveaza politici privind cresterea si ameliorarea animalelor, coordoneaza intreaga activitate din domeniu, iar impreuna cu organele administratiei publice locale sprijina asociatiile profesionale ale crescatorilor de animale. Art. 4 In intelesul prezentei legi, crescatorii de animale sunt persoanele fizice si juridice care detin in proprietate speciile de animale prevazute la art. 2, inscrise in Registrul de evidenta agricola. Capitolul II - Cresterea si exploatarea animalelor

61

Art. 5 (1) Cresterea si exploatarea animalelor este activitatea desfasurata de crescatorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, in scopul obtinerii de produsi si produse animaliere. (2) Activitatea de crestere a animalelor se realizeaza in exploatatii zootehnice, asociatii si crescatorii individuale. (3) In alegerea sistemelor de crestere si a tehnologiilor de exploatare crescatorii de animale sunt obligati sa previna poluarea, deteriorarea mediului ambiant si sa respecte regulile de protectie a animalelor, precum si masurile de aparare a sanatatii acestora. Art. 6 Asociatiile profesionale ale crescatorilor de animale care fac dovada reprezentarii la nivel national, pe principiul piramidal, a majoritatii crescatorilor pentru care a fost constituita asociatia sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor ca parteneri in elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de crestere si a politicilor pe produs. Art. 7 Patrimoniul zootehnic al crescatorilor de animale este constituit din efectivele de animale mentionate la art. 2, impreuna cu constructiile aferente. Art. 8 (1) Constructiile zootehnice aflate in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale, care se preteaza la cresterea animalelor si pasarilor si sunt neutilizate in acest scop, vor fi date in administrare asociatiilor crescatorilor de animale, persoanelor fizice sau juridice, care vor sa desfasoare activitati zootehnice. (2) Terenurile de sub constructii si cele de incinta vor fi date in administrare, fara plata, pe perioada desfasurarii activitatii. (3) Consiliile locale vor aproba atribuirea de teren cu destinatie agricola, din rezerva, pentru asigurarea necesarului de furaje crescatorilor de animale care populeaza spatiile prevazute la alin. (1). (4) La concesionarea terenurilor cu destinatie agricola de la Agentia Domeniilor Statului, in scopul producerii furajelor, crescatorii de animale au prioritate. Art. 9 In scopul evidentierii statistice, al apararii sanatatii, stabilirii valorii genetice, inregistrarii, deplasarii, etichetarii si al valorificarii efectivelor de animale este obligatorie individualizarea tuturor animalelor in termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 10 Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor impreuna cu Institutul National de Statistica asigura un sistem informational statistic privind cunoasterea evolutiei efectivelor de animale si a productiilor zootehnice si organizeaza recensaminte ale animalelor domestice la toti detinatorii de animale. Art. 11 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pentru dezvoltarea productiei animaliere, poate acorda crescatorilor de animale prime la vanzare-cumparare, alocatii si avantaje fiscale pe produs, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. (2) Conditiile de alocare a stimulentelor, cuantumul acestora si forma de acordare se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in limita fondurilor alocate de la bugetul de stat. Art. 12 Calitatea de crescator de animale, precum si de membru al unei asociatii profesionale de profil da drept de preemtiune la obtinerea de licente, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in vederea valorificarii la export a animalelor si a produselor de origine animaliera. Capitolul III - Nutritia animalelor

Art. 13 (1) Nutritia animalelor, in intelesul prezentei legi, este o activitate zootehnica de interes major prin care se asigura conversia optima a resurselor nutritive in produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale si de sinteza care, prin folosirea in hrana animalelor, asigura desfasurarea normala a functiilor vitale si valorificarea potentialului de productie si reproductie al acestora. (2) In sensul prezentei legi, activitatile privind nutritia animalelor se refera la: a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea si valorificarea plantelor de nutret; b) fabricarea, comercializarea si utilizarea nutreturilor combinate, precum si a altor preparate furajere din productia interna sau din import, destinate nutritiei animalelor; c) producerea si folosirea biopreparatelor furajere;

62

d) stabilirea ratiilor si normelor de furajare in functie de tehnologia de crestere si exploatare a animalelor. Art. 14 Nutreturile concentrate simple, combinate, aditivii furajeri, premixturile, substantele energetice, substantele minerale si preparatele speciale trebuie sa corespunda parametrilor de calitate si salubritate stabiliti prin norme ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si ale Ministerului Sanatatii si Familiei. Art. 15 (1) Controlul producerii nutreturilor combinate si preparatelor furajere se realizeaza prin inspectia oficiala efectuata de catre unitati specializate si abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, care urmaresc ca producerea, importul, fabricarea, circulatia, comercializarea si folosirea acestora sa se efectueze in conformitate cu reglementarile legale privind protectia sanatatii oamenilor, animalelor si a mediului. (2) Conditiile si criteriile ce trebuie indeplinite de unitatile specializate pentru a fi abilitate in controlul oficial al producerii nutreturilor combinate si preparatelor furajere se stabilesc prin hotarare a Guvernului. (3) Inspectiile se fac in toate etapele de productie si de manufacturare, inainte de comercializare, la import si export si la utilizarea produsului. Art. 16 Sunt considerate furaje de natura vegetala: cerealele, leguminoasele si plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale si perene, precum si alte plante anuale destinate folosirii ca nutreturi, masa verde, fibroase deshidratate natural si artificial, suculente, cat si produse care provin din productia secundara a culturilor realizate in teren arabil si din productia pajistilor naturale si a padurilor. Art. 17 Sunt supuse regimului de exploatare stabilit prin prezenta lege urmatoarele categorii de terenuri: a) pajistile comunale care fac parte din domeniul privat al statului si se afla in administrarea consiliilor locale respective; b) pajistile in indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc in comun in cadrul asociatiilor de pasunat; c) pajistile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate in zone inundabile ale raurilor si in Lunca Dunarii, care nu intra in primele doua categorii si sunt folosite numai in timpul prielnic pasunatului, apartinand domeniului public al statului; d) pajistile cu regim special, cu exceptia perimetrelor de protectie ecologica, a rezervatiilor naturale, a parcurilor naturale si nationale; e) terenurile arabile si cele provenite din pajistile comunale destinate producerii de furaje si seminte de culturi furajere, inclusiv terenurile folosite pentru lucrari de imbunatatire a pajistilor. Art. 18 (1) Terenurile evidentiate ca pajisti, apartinand consiliilor locale comunale, obstilor sau unor asociatii de crescatori, se folosesc in exclusivitate pentru pasunat, faneata, cultivarea plantelor de nutret, in vederea obtinerii de masa verde, fan sau seminte, perdele de protectie a pajistilor, constructii zoopastorale, lucrari de imbunatatiri funciare pentru cresterea potentialului de productie al pajistilor. (2) Administrarea pajistilor comunale, orasenesti si municipale intra in atributiile consiliilor locale, care vor stabili in raspunderea directa si nemijlocita a primarilor executarea prevederilor cuprinse in amenajamentele pastorale si in planurile anuale de exploatare a pajistilor de pe raza unitatilor administrativ-teritoriale respective. Gospodarirea acestor suprafete se face cu consultarea crescatorilor de animale, cu asistenta tehnica a specialistilor din unitati subordonate ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Art. 19 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin organele de specialitate, elaboreaza strategia de organizare si exploatare a pajistilor, parametrii tehnici si metodologia recomandata detinatorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor, care vor fi prevazute in normele metodologice. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin organele de specialitate, impreuna cu consiliile judetene si cu consiliile locale, elaboreaza strategia de organizare si exploatare a pajistilor si prezinta, in mod distinct, reglementari stricte privind transhumanta ovinelor, ca forma de punere in valoare a resurselor furajere montane si alpine. Art. 20 (1) Pasunile impadurite pot fi readuse in circuitul pastoral, cu aprobarea directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, pe baza unor studii de transformare si a unor programe de imbunatatire si exploatare a acestora, intocmite de unitatile de specialitate autorizate. (2) Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare. Art. 21 Terenurile evidentiate ca pasuni, fanete si pasuni impadurite pot fi schimbate cu terenuri agricole sau cu destinatie forestiera, cu respectarea reglementarilor legale in vigoare.

63

Art. 22 (1) Terenurile ocupate de pajisti care, prin degradare sau poluare, si-au pierdut total sau partial capacitatea de productie vor fi constituite in perimetre de ameliorare de interes national, pe care se vor executa lucrari de repunere in valoare si amenajare, corespunzator reglementarilor legale in vigoare, fara schimbarea proprietarului. (2) In vederea executarii lucrarilor prevazute la alin. (1), in cadrul perimetrelor stabilite, detinatorii de pajisti sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile respective pe perioada realizarii proiectelor si sa aplice prevederile acestora. Art. 23 Lucrarile de protectie si ameliorare a pajistilor naturale se realizeaza din fondul de ameliorare a fondului funciar aferent sectorului agricol, aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Capitolul IV - Ameliorarea animalelor

Art. 24 (1) Ameliorarea efectivelor de animale reprezinta o activitate cu caracter prioritar in strategia dezvoltarii zootehniei romanesti si se desfasoara de catre structuri de specialitate, sub indrumarea si controlul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu consultarea asociatiilor crescatorilor de animale. (2) Zonarea in teritoriu a speciilor, raselor si tipurilor de animale, in functie de conditiile agroecologice si de interesele social-economice, precum si activitatea de ameliorare a acestora se realizeaza prin programe nationale de ameliorare a animalelor, elaborate pe o perioada determinata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu sprijinul asociatiilor profesionale ale crescatorilor de animale, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. (3) Ameliorarea genetica a animalelor se realizeaza prin lucrari de selectie si hibridare efectuate pe baza controlului oficial al performantelor zootehnice si prin reproductie dirijata. Art. 25 (1) Coordonarea si controlul activitatii de ameliorare a efectivelor de animale se fac de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si se realizeaza de institutii si organizatii implicate in acest proces, dupa cum urmeaza: a) institutii pentru controlul oficial al performantelor productive la animale si evaluari genetice si structuri teritoriale abilitate in acest scop; b) asociatii ale crescatorilor de animale, constituite potrivit legislatiei in vigoare; c) unitati specializate de insamantari artificiale, precum si cele producatoare de material seminal, ferme zootehnice de elita, depozite de reproducatori, acreditate si autorizate in acest scop. (2) Atributiile si competentele acestor structuri organizatorice trebuie sa corespunda programelor nationale de ameliorare pe specii, conform actelor normative in vigoare. Art. 26 Controlul oficial al performantelor zootehnice se organizeaza si se desfasoara in conformitate cu normele si instructiunile elaborate de unitatile specializate si abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Art. 27 Conservarea resurselor genetice constituite din populatii de animale restranse numeric, in pericol sau pe cale de disparitie, se finanteaza de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Art. 28 Pentru protejarea si dezvoltarea patrimoniului genetic national din zootehnie, in concordanta cu programele nationale de ameliorare a efectivelor de animale, toate importurile si exporturile de animale de reproductie, material seminal, embrioni si oua de incubatie se avizeaza de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Art. 29 Ameliorarea efectivelor de animale este o activitate de interes public si se finanteaza de la bugetul de stat, in limita sumelor prevazute cu aceasta destinatie, din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pentru urmatoarele actiuni: a) individualizarea, codificarea animalelor si constituirea bazei de date; b) controlul performantelor zootehnice; c) lucrarile pentru stabilirea valorii de ameliorare. Capitolul V - Reproductia animalelor Art. 30 (1) Procesul de reproductie a animalelor este o activitate de baza in zootehnie, necesara pentru reluarea ciclurilor de productie. (2) Reproductia animalelor se organizeaza si se desfasoara prin insamantari artificiale, monta naturala si transfer de embrioni. (3) Crescatorii de animale sunt liberi sa aleaga pentru efectivele proprii metoda de reproductie prevazuta la alin. (2).

64

Art. 31 (1) Infiintarea si organizarea noilor unitati specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal, insamantari artificiale la animale necesita autorizarea de functionare eliberata de institutiile abilitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. (2) Conditiile pentru acreditarea si autorizarea unitatilor specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal congelat si insamantari artificiale la animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. Art. 32 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va sprijini, prin structurile de specialitate subordonate, infiintarea de noi statiuni sau puncte satesti de monta naturala. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin unitatile specializate din teritoriu, va autoriza pentru monta naturala reproducatori ai crescatorilor de animale, cu respectarea cerintelor zootehnice si sanitar - veterinare.

Art. 33 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin organele sale de specialitate, va emite norme tehnice privind organizarea si functionarea statiunilor si punctelor de monta naturala, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. (2) Consiliile locale organizeaza si asigura buna functionare a statiunilor de monta naturala, conform legilor in vigoare. (3) Consiliile locale sunt obligate sa asigure statiunilor de monta naturala terenul cu destinatie agricola necesar pentru producerea furajelor. Art. 34 Prin material biologic de reproductie testat se intelege orice reproducator, material seminal, oua de incubatie, ovule, zigoti si embrioni individualizati in sistem unitar si inregistrati in cartile de rasa. Art. 35 (1) Pentru promovarea in interes public a reproductiei si selectiei animalelor de productie se finanteaza de la buget, prin alocatii anuale acordate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, actiunile care urmeaza: a) controlul oficial al performantelor de productie; b) lucrarile pentru evaluarea valorii de ameliorare si de bonitare; c) contravaloarea materialului seminal indigen utilizat la insamantarile artificiale se suporta in proportie de pana la 100%, in functie de valoarea de ameliorare a reproducatorilor, atestata si autorizata oficial, precum si a agentului criogenic folosit la conservare. (2) Se finanteaza din bugetele administratiei publice locale activitatile: a) lucrarile necesare pentru atribuirea codurilor si numerelor de inmatriculare a animalelor de productie; b) organizarea depozitelor de reproducatori. Art. 36 Biotehnologia transferului de embrioni si manipularile genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competenta institutelor de cercetari stiintifice si de invatamant superior de profil, iar aplicarea in practica se efectueaza sub controlul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Capitolul VI - Protectia animalelor

Art. 37 (1) Crescatorilor de animale le este interzis sa produca animalelor durere, suferinta, neliniste sau invaliditate, cu buna stiinta. (2) Durerea evitabila este cauzata animalelor prin lovire sau accidente traumatice. (3) Suferinta, alta decat cea provocata de durere, este cauzata animalelor de infometare, sete sau oboseala excesiva. (4) Starea de neliniste este cauzata de privarea animalelor de libertate prin legarea defectuoasa sau incarcerarea severa, singuratate, de introducere in spatiul lor de viata a unor animale din alte specii sau din aceeasi specie fara o acomodare prealabila, de senzatia de pierdere a echilibrului, de zgomote puternice, de socuri luminoase sau electrice. (5) Invaliditatea voita este cauzata animalelor prin lucrari experimentale. (6) In termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu consultarea organizatiilor neguvernamentale interesate, va elabora reguli de protectie a animalelor domestice, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. Art. 38 Animalele vor fi cazate, hranite si adapate in functie de specie, gradul de dezvoltare si adaptare.

65

Art. 39 Detinatorii de animale vor respecta conditiile optime de crestere si exploatare, conform tehnologiei. Capitolul VII - Raspunderi si sanctiuni

Art. 40 Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea administrativa, contraventionala, civila sau penala, dupa caz. Art. 41 (1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte: a) falsificarea inscrisurilor in certificatele de origine si valoare de ameliorare sau in alte evidente oficiale; b) inscrierea in etichetele de prezentare a nutreturilor combinate a unor date care nu corespund cu compozitia chimica a acestora; c) folosirea de pesticide sau de alte substante toxice fara avertizarea detinatorilor de animale din zona; d) producerea si vanzarea neautorizata de nutreturi combinate sau de aditivi furajeri; e) schimbarea destinatiei suprafetelor de pajisti in alte categorii de folosinta, fara aprobare legala; f) distrugerea unor loturi semincere prin pasunat, cosit sau pe alta cale; g) utilizarea in alte scopuri a fondurilor ce se constituie, conform legii, pentru lucrari privind intretinerea si imbunatatirea pajistilor; h) executarea de lucrari de manipulare genetica la animale, fara aprobarea forului de specialitate imediat superior. (2) Infractiunile prevazute la alin. (1) lit. c), e) si f) se pedepsesc cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani. (3) Infractiunile prevazute la alin. (1) lit. a), b), d), g) si h) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Art. 42 (1) Constituie contraventii la prezenta lege, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, savarsirea de catre persoanele fizice sau juridice a urmatoarelor fapte: a) producerea de embrioni, material seminal congelat, icre embrionate, larve si puiet de peste, oua de incubatie pentru hibrizi comerciali si oua de viermi de matase, in afara unitatilor specializate, autorizate in acest scop, sau de la reproducatori, pentru folosirea carora nu s-au emis autorizatii, precum si introducerea si utilizarea celor provenite din import, fara a dispune de autorizatia necesara; b) executarea neautorizata a transferului de embrioni sau a insamantarilor artificiale pentru alte animale decat cele in proprietate; c) nerespectarea normelor si instructiunilor tehnice privind efectuarea montei si asigurarea numarului de reproducatori masculi folositi in statiuni comunale si puncte de monta naturala sau prin contracte civile; d) monta clandestina, constand in folosirea reproducatorilor masculi neautorizati la monta femelelor; e) neprezentarea si nedeclararea animalelor recenzorilor care efectueaza recensamintele agricole; f) mentinerea de reproducatori masculi necastrati cu intentia de a fi folositi la monta clandestina; g) folosirea unor componente neadecvate sau necertificate calitativ pentru fabricarea de nutreturi combinate sau de premixturi furajere; h) pasunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajisti in afara perioadei stabilite pentru pasunat; i) refuzul de catre titularii de pajisti de a participa la intocmirea planurilor de exploatare a pajistilor, impiedicarea sau interzicerea punerii in aplicare a lucrarilor prevazute in acestea; j) neindeplinirea de catre detinatorii sau utilizatorii de pajisti a obligatiilor prevazute in contract; k) circulatia pe pajisti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzeaza deteriorarea acestora; l) organizarea si punerea in functiune de noi exploatatii zootehnice fara autorizatii emise de organele abilitate in acest sens; m) poluarea si/sau deteriorarea mediului ambiant; n) nerespectarea protectiei animalelor; o) omisiunea de a da ajutorul necesar ori de a instiinta stapanul, detinatorul sau organul competent, in cazul gasirii unui animal ratacit, parasit sau abandonat a carui viata, sanatate ori integritate corporala este in primejdie; p) darea in folosinta a pajistei, fie pentru pasunat, fie pentru obtinerea de productii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt indreptatite la pajiste; r) utilizarea amenajarilor piscicole in alte scopuri decat cresterea pestilor. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) cu amenda de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, faptele prevazute la lit. f), k), o) si p); b) cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, faptele prevazute la lit. e), i) si n); c) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, faptele prevazute la lit. d), h), j) si r); d) cu amenda de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei, faptele prevazute la lit. c), g) si m); e) cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevazute la lit. a), b) si l). (3) La propunerea primarului din unitatea administrativ-teritoriala unde s-a savarsit una dintre contraventiile prevazute la alin. (1), consiliul local poate transforma cuantumul contraventiei constatate in zile-munca in folosul comunitatii. (4) Valoarea unei zile-munca se calculeaza luandu-se ca baza de referinta salariul minim pe economie valabil la acea data. (5) Amenzile se fac venit la bugetul de stat si la bugetul local, dupa caz. (6) Cuantumul amenzilor contraventionale se indexeaza periodic prin hotarare a Guvernului, in functie de rata

66

inflatiei. Art. 43 Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, de prefecti si de personalul abilitat al Ministerului de Interne. Art. 44 Prevederile prezentei legi referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 45 In scopul perfectionarii procesului decizional, pe langa Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor functioneaza Consiliul zootehnic consultativ, numit prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, in componenta caruia intra specialisti din cercetarea stiintifica, invatamantul superior agricol, agenti economici cu capital de stat si privat din agricultura, reprezentantii unor asociatii profesionale ale crescatorilor de animale. Art. 46 Definirea termenilor specifici zootehniei utilizati este inscrisa in anexa care face parte integranta din prezenta lege. Art. 47 (1) Normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi vor fi elaborate in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: Legea nr. 8/1971 privind organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 51 din 29 aprilie 1971; Legea nr. 40/1975 privind cresterea si ameliorarea animalelor, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 134 din 25 decembrie 1975; Legea nr. 2/1982 privind organizarea producerii si folosirii rationale a resurselor de nutreturi, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 7 aprilie 1982; Decretul nr. 139/1977 privind unele masuri pentru imbunatatirea organizarii sericiculturii, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 45 bis din 2 iunie 1977, si orice alte dispozitii contrare. Anexa - Termeni specifici zootehniei

1. Ameliorarea animalelor - modificarea structurii genetice a populatiilor de animale supuse selectiei in succesiunea generatiilor, in vederea obtinerii unor productii animaliere mai mari. 2. Patrimoniu genetic - totalitatea efectivelor inregistrate numeric ale populatiilor de animale, de pasari, din sericicultura, apicultura si piscicultura, izolate reproductiv dupa rase sau grupate in linii pure de hibrizi, recunoscute oficial ca surse genetice valoroase pentru ameliorarea speciei din care fac parte. 3. Valoarea genetica - puterea de transmitere la urmasi a performantelor de productie ale unui animal cuprins in lucrarile de selectie. 4. Lucrari de selectie - complex de actiuni si metode de identificare a indivizilor dintr-o populatie de animale, recunoscuti ca tipuri dorite pentru admiterea la reproducere in detrimentul altor tipuri nedorite, care sunt eliminate. 5. Hibridare - incrucisarea animalelor din rase sau specii diferite, dar apropiate genetic. 6. Animale de reproductie - populatii de animale apartinand unei rase, linii pure sau metisi, care sunt: individualizate in sistem unitar de identificare sigura, simpla si permanenta pe tot parcursul vietii; au fost, se afla sau pot fi luate in controlul performantelor zootehnice - sunt inscrise in evidentele oficiale de selectie; au sau li se pot emite certificate de origine si valoare productiva. 7. Individualizarea - procedeu de stabilire a identitatii fiecarui animal astfel incat sa poata fi recunoscut in orice imprejurare si in tot cursul vietii sale, pana la iesirea din sfera exploatarii. 8. Controlul performantelor - procedeu folosit pentru masurarea si stabilirea performantelor productive, inclusiv a calitatii produselor obtinute de la animale, iar pentru a avea caracter oficial, efectuarea si inregistrarea acestora trebuie sa fie realizate de o institutie de stat, neutra si impartiala, sau de o organizatie abilitata in acest scop. 9. Certificat de origine si valoare productiva - document tipizat, intocmit si eliberat de institutii abilitate in acest scop, in care sunt specificate originea (ascendenta) si performantele de productie, ca rezultanta a controlului oficial, pentru un animal de reproductie. 10. Carte de rasa (Registru genealogic) - inventarierea animalelor de-a lungul generatiilor dintr-o rasa sau populatie izolata reproductiv, in care se inscriu performantele productive si valorile de ameliorare ale acestora, fiind principalul instrument tehnic de dirijare a procesului de selectie in directia dorita. 11. Monta naturala - imperecherea masculului cu femelele in conditii fiziologice naturale. 12. Insamantare artificiala - procedeu tehnic de depunere a materialului seminal in portiunea aparatului genital femel care asigura garantia fecundarii.

67

13. Transfer de embrioni - biotehnologie pentru scurtarea intervalului intre generatii si accelerarea difuzarii progresului genetic, prin utilizarea unor metode de inalta tehnicitate la recoltarea si depunerea embrionilor de la donatoare genetic valoroase la reproducere - gazda pana la fatare. 14. Embrion - stadiu de dezvoltare a unui organism viu, de la faza de ou fecundat, parcurgand toate fazele fiziologice naturale pana la fat - constituirea organelor vitale. 15. Material seminal - produsul glandelor sexuale al unui reproducator autorizat, pentru a putea fi recoltat si preluat in vederea conservarii capacitatii fecundate, pana la folosirea lui la insamantarea artificiala a femelelor. 16. Unitate de insamantari artificiale - un complex de mijloace materiale, cu organizare si amenajari specifice, in care reproducatorii masculi selectionati si autorizati oficial sunt intretinuti si folositi in scopul recoltarii si conservarii materialului seminal ce va fi distribuit pentru insamantari artificiale. 17. Statiuni de monta - spatii special amenajate pentru intretinerea reproducatorilor si pentru imperecherea naturala a masculului cu femela, sub supraveghere tehnica. 18. Incubatia - procedeu tehnologic care realizeaza conditiile capabile sa asigure dezvoltarea normala a embrionului din ou, in perioada caracteristica speciei, in scopul obtinerii prin ecloziune a unui organism viu, normal dezvoltat. 19. Ou (oua) de incubatie - ou (oua) fecundat/fecundate, normal constituit/constituite morfologic, care provin de la indivizi sanatosi si cu potential genetic autentic valoros. 20. Ferme (nuclee) de elita - exploatatii zootehnice cu conditii optime de intretinere - furajare si cazare - a unui efectiv de rasa curata sau in experiment genetic, supus lucrarilor de selectie, de la care se difuzeaza descendenta de-a lungul generatiilor obtinute in progres genetic. 21. Depozite de reproducatori - unitati specializate in cresterea si intretinerea reproducatorilor masculi, destinati cu prioritate montei naturale dirijate si efectuate sezonier, in scopul reconditionarii si folosirii economicoase pentru o perioada mai lunga. 22. Aditivi furajeri - ingrediente sau substante chimice care se adauga la sortimentele furajere de baza sau la o parte din acestea, pe parcursul fluxului de fabricatie a furajelor combinate, cu scopul de a satisface unele cerinte specifice: profilaxia si combaterea unor boli, stimularea ritmului de crestere si a productiei, corectarea gustului si a mirosului. 23. Premixtura furajera - amestec uniform al uneia sau mai multor ingrediente impreuna cu un suport furajer. 24. Ratie - amestecul de nutreturi in cantitati masurabile, ce urmeaza a fi consumat de un animal in 24 de ore, respectand normele stabilite stiintific. 25. Norma - continutul in substante nutritive corelate proportional, care sa asigure necesarul unui animal timp de 24 de ore, atat pentru intretinerea functiilor vitale, cat si pentru elaborarea productiei.

68