Sunteți pe pagina 1din 19

Capitolul I: Date generale

Moldova este localizata n nord-estul tarii si cuprinde astazi urmatoarele judete: Iasi, Vaslui, Galati, Neamt, Bacau, Vrancea. Moldova este regiunea din nord-estul Romniei moderne, cuprinznd teritoriul ramas din Principatul Moldovei dupa pierderea n 1775 a regiunii din nord-vest numita de atunci ncoace Bucovina si n 1812 a jumatatii de rasarit din Principat, numita de atunci ncoace Basarabia. inutul Herta este un teritoriu din regiunea Moldova ocupat de trupele sovietice n urma ultimatumului din iunie 1940 (Herta nu era revendicata n ultimatumul textului sovietic din iunie 1940) si este astazi inclus n regiunea Cernauti din Ucraina.

Pozitionare

Regiunea este caracterizata printr-o mbinare armonioasa a formelor de relief. Extrem de variat sub toate aspectele - altitudine, morfologie, dispunere spatiala - relieful Regiunii Moldova se etaleaza la 2100 m (altitudine maxima a regiunii) n vrful Pietrosu din Muntii Calimani (de pe teritoriul judetului Suceava) la frecvente valori altitudinale inferioare celei de 10 m la Galati. Altitudinile scad de la vest spre est, dinspre zona montana din vest - ce apartine n totalitate Carpatilor Orientali (vf. Ocolasu Mare, 1907 m - Muntii Ceahlau, Muntii Vrancei - vf. Gogu, 1785 m) spre est, spre zona Podisului Moldovei; contactul dintre aceste doua unitati se face prin intermediul unitatii subcarpatice - situata pe teritoriul judetului Neamt, Bacau, Vrancea, apartinnd Subcarpatilor Moldovei si partii nordice a celor de curbura. La aceste unitati se adauga culoarul Siretului, importanta axa de comunicatie. Relieful se detaseaza prin cteva conditii tipice pentru o regiune de podis, cu altitudinea de 200-400 m. Versantii abrupti sunt bine evidentiati pe structura monoclinala, mai ales n locurile unde n aceasta precumpanesc stratele groase de gresii (n sud). Exista abrupturi cuestice pe care se produc degradari intense (cel mai mare este n sud Coasta Iasilor cu o lungime de 100 km, o diferenta de nivel de 120 m si cu o desfasurare n doua nivele). Forme similare sunt si pe dreapta vailor principale dar cu caracter discontinuu si amploarea limitata. Pe ele s-au dezvoltat vai simetrice sau asimetrice cu asezari mari si multe iazuri.

Terasele fluviale, datorita bogatiei n ape subterane si alcatuirii la suprafata din depozite loessoide favorabile formarii de soluri fertile, au fost alese din cele mai vechi timpuri pentru amplasarea asezarilor si pentru extinderea culturilor agricole. Datorita situarii n nord-estul tarii, regiune cu o radiatie solara globala de numai 105110 kcal/cm/an, aflata sub influenta succesiva a maselor de aer de origine atlantica, baltica si continentala si a reliefului variat, ce coboara de la peste 1800 m la 180 m, bazinul hidrografic al Moldovei are un climat temperat de tip montan n jumatatea vestica si de tip continental n cea estica. Astfel, se realizeaza importante deosebiri regionale si locale n regimul termic, al precipitatiilor si vnturilor, al celorlalte fenomene meteorologice, individualizndu-se numeroase subtipuri si nuante climatice, ca de exemplu a dealurilor de podis sau al dealurilor subcarpatice, a vaii Siretului sau al Depresiunii Cmpulung Moldovenesc, al Obcinelor Bucovinei sau al Muntilor Giumalau. Valorile sale medii si absolute sunt hotartor influentate de naltimea reliefului si

expozitia versantilor. Astfel, n zona de podia a bazinului Moldovei, temperatura medie anuala este de 8-9C, dar scade pana la 6C n Subcarpatii Neamtului, pna la 2C pe vrfurile nalte ale Obcinelor Bucovinei si Muntilor Stanisoara si chiar sub 2C n Giumalau, la peste 1800 m. n intervalul decembrie-februarie pe ntregul teritoriul bazinului Moldovei se realizeaza temperaturi medii negative. Cele mai scazute valori medii, nregistrate n ianuarie sunt cuprinse ntre -4C si -5C n culoarul larg extracarpatic al Moldovei, ntre -5C si -8C pe culmile

montane si sub -8C n Masivul Giumalau. Cresteri importante ale temperaturii se produc ncepand din luna aprilie. n aprilie si mai temperatura medie creste de la 2-3 la 14-15C n zona de podis si cea subcarpatica si de la 0C sau -2C la 8-12C n zona montana. Cea mai calduroasa luna pentru aproape ntreg bazinul Moldovei este iulie cu valori de aproximativ 20C n sectorul de confluenta cu Siretul, de 18-20C n zona de podis si cea depresionara subcarpatica, de 16-18C n zona nalta subcarpatica si pe culmile montane joase, 12-16C pe culmile montane cu altitudini de 1300-1600 m si sub 12C n zonele nalte ale muntilor Rarau si Giumalau. Cai de acces Transportul feroviar : drumurile feroviare sunt reprezentate de multiple legaturi de interes local, reunind toate localitatile din Moldova. De interes national sunt magistralele BucurestiSuceava si Bucuresti-Iasi.

Transportul rutier : Moldova este traversata de multe sosele, majoritatea fiind modernizate. Pe aici trece drumul european E85 Bucuresti-Siret, cu o deviatie de la Marasesti spre Tecuci-Barlad-Husi-Albita (punct de granita). Transportul aerian : in regiune functioneaza aeroporturile de la Bacau si de la Iasi.

Istorie

n secolul al XIV-lea Voievodul Bogdan I (1395-1365) fondeaza "Principatul Moldovei", care n acele vremuri includea si Bucovina si Basarabia. Perioada de maxima dezvoltare si prosperitate a Moldovei a fost n timpul domniei lui Stefan Cel Mare (1457-1504), care prin bataliile purtate mpotriva Imperiului Otoman, dar nu numai, a reusit sa pastreze statutul de independenta al Principatului Moldovei. n secolul al XVI-lea Moldova si Valahia au fost obligate sa accepte controlul Imperiului Otoman, aceasta nsemnnd ca, n schimbul dreptului de a-si pastra identitatea, legile proprii, structurile administrative, politice si militare, trebuia sa plateasca Turciei un tribut anual. La 1600 Mihai Viteazul reuseste, pentru prima data, unirea (chiar daca pentru putin timp) celor trei state Romnesti: Moldova,Valahia si Transilvania. Secolul al XVIII-lea a marcat nceputul declinului Imperiului Otoman si ascensiunea Imperiilor Habsburgic si Rusesc. n jurul anului 1711 Otomanii instaureza Regimul Fanariotilor, care nlocuieste domnia pe Tronul Moldovei a printilor Moldoveni, si face ca influenta greceasca n religie si cultura Moldovei sa creasca foarte mult. n 1775 Bucovina este nglobata n Imperiul Habsburgic, iar n 1812, Basarabia n Imperiul Rusesc. Dupa terminarea razboiului Ruso-Turc (1828-1829), n conformitate cu Tratatul de la Adrianopole, Moldova primeste statutul de Protectorat Rusesc trebuind nsa sa plateasca tribut Imperiului Otoman. Odata cu unirea Moldovei cu Valahia, nfaptuita de Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, ncepe istoria moderna a Romniei. n februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza este obligat sa renunte la tron n favoarea Printului German Carol de Hohenzolern -Sigmaringen. La sfrsitul primului razboi mondial (1916-1918) Basarabia si Bucovina sunt ncorporate Romniei. Pe 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba Iulia proclama unirea "Tuturor Romnilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures cu Romnia."

n anul 1940 Romnia sufera pierderi teritoriale importante: Basarabia si Bucovina trec la URSS, Transilvania la Ungaria iar sudul Dobrogei si Cadrilaterul la Bulgaria. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, conform Tratatului de Pace de la Paris, Romania redobndeste Transilvania, n schimb Bucovina si Basarabia sunt pierdute n favoarea URSS.

Harta turistica a Moldovei

Figura 1: Harta turistica a Moldovei

Sursa :www.locatiicazare.ro

Capitolul II : Descrierea atractiilor naturale si antropice


Avnd conditii geologice, de relief, clima, vegetatie si fauna deosebit de variate, zona Moldovei include un mare numar de rezervatii geologice, floristice, faunistice si monumente ale naturii, unele dintre ele de mare importanta stiintifica si turistica. Stratele cu aptyehus reprezinta o rezervatie geologica, situata pe versantul drept al vaii Moldovei, n zona carierei de la Pojorata. Obiectivul ocrotirii de aici l constituie o succesiune de calcar si gresii, ansamblu ce poarta numele de "strate cu Aptyehus", dupa resturile fosile pe care le contin. Este vorba de specii ale genurilor Lammellaptychus si Punctaptychus, care indica vrsta jurasic superior si cretacic inferior, suprafata ocrotita ajunge la circa 5000 m. Pietrele Doamnei, emblema a Muntilor Rarau reprezinta un martor al unei mase ntinse de calcar recifale cretacice, bogata n pachiodonte, corali, orbitoline, ce a fost fragmentata si distrusa n cea mai mare parte, prin procese de eroziune diferentiala si de carstificare. Rezervatia s-a impus nu numai pentru valoarea sa geologica si morfologica, suscitnd nca discutii asupra conditiilor de formare, ci si prin faptul ca include un larg conspect floristic, cu multe endemisme carpatice dintre care amintim cadelnita, galbeneaua de munte, mixandra salbatica, floarea de colt, etc. Stnca piatra pinului se afla pe dreapta Moldovei, n dreptul parcului dendrologic din Gura Humorului. A fost pusa sub ocrotire datorita continutului bogat n pesti fosili, cu specii importante din punct de vedere stiintific, cantonati n formatiuni marno-bituminoase ce alterneaza cu disodile si gresiile de Kliwa, de vrsta oligocena. Rezervatia Lucina este situata n tinovul Gaina, la circa 1200 m altitudine, n apropierea satului Rucina, de pe prul Lucava. Pe o suprafata de aproximativ 1 ha, cu un sol turbos, acoperit cu muschi din genul Sphagnum, se ntlnesc grupuri de mesteacan pitic - relief glaciar de mare importanta stiintifica - precum si afin, merisor, grupuri de pini si molizi, iar spre periferie salcii si mesteceni pufosi. Este si un mic paradis al pasarilor. Rezervatia Rachitisu Mare se afla tot n bazinul superior al Moldovei, pe dealul cu acelasi nume de la sud de satul Benia, pe partea dreapta a vaii Moldovei, la o altitudine cuprinsa ntre 1000 si 1260 m. Rezervatia are circa 96 ha si este cunoscuta, mai ales pentru prezenta unui subarbust rar, strugurele ursului, relief glaciar, ntlnit mpreuna cu afinul si merisorul ntr-o padure de pin, molid si mesteacan.

Padurea de stejar de la Vnatori-Neamt are o suprafata de 55 ha situata pe interfluviul de confluenta Nemtisor-Ozana, la o altitudine cuprinsa antre 460 si 550 m. Este un codru secular de stejar pedunculat, n proportie 96-98 % n care se mai intalnesc arbori izolati de carpen, fag, cires pasaresc, mar si par paduret. Trunchiurile stejarilor ajung la o grosime de 0.8-1.5 m, o naltime de 25-30 m si au o vrsta cuprinsa ntre 150-250 ani. Padurea nglobeaza variate specii de arbusti si plante ierboase. Cheile si Cascada Slanicului - Slanic Moldova fac parte din traseul 300 de scari. Potecile inguste si pe alocuri abrupte de pe malul stang al Slanicului, umbroase si tacute, ofera un peisaj salbatic si captivant amatorilor de mici escapade, fiind insa usor de parcurs, si alcatuiesc un traseu preferat de multi dintre turistii ce adora sa imortalizeze o parte din spectacolul oferit de statiune, acompaniati de susurul Cascadei. Cheile se ntind pe o lungime de cca 400 m, paralel cu oseaua asfaltat, la o cot inferioar, n dreptul restaurantului Cascad. O punte construit n faa restaurantului faciliteaz trecerea pe malul stng al rului, la aleea cu dale din beton ce se ntinde n amonte i n aval. De la nli mea de cca 20 m avem o privelite deosebit de frumoas asupra cascadei i cheilor. Pe malul stng a existat, aproape de albie, sub punte, izvorul mineral La Cascad". Zona Izvoare Minerale - Slanic Moldova care de-a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite, au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialistii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc. Botezata "Perla Moldovei", Slanic Moldova asigura tratament pentru tulburari digestive, boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii n boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice (sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli. Pentru cura interna cu apa minerala se recomanda izvoarele nr.l, nr.8 si 8 bis (aflate n acelasi pavilion) si izvoarele nr. 1 bis, nr.3 si nr. 10 (aflate ntr-un alt pavilion). Aici exista instalatii pentru bai calde n cada cu apa minerala, instalatii pentru terapie respiratorie (aerosoli si inhalatii), electroterapie si hidroterapie, bazine pentru kinetoterapie, mofete, instalatii pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice, si pentru gimnastica medicala.

Cascada Duruitoarea este situata in Masivul Ceahlau, la o altitudine 1.270 m si este formata pe Paraul Rupturii care izvoraste din golul alpin si se varsa in Valea Schitului si apoi in Lacul Bicaz. Are o cadere impresionanta de apa de 25-30 m inaltime.

Zgomotul este cel mai puternic pe vreme ploiasa, cand debitul paraului Rupturii este crescut. La baza cascadei se afla o scara de lemn pe care se poate urca aproximativ 30m pana pe o platforma care fragmenteaza cascada in doua coloane diferite de apa.

In primul prag al cascadei apele paraului au sapat prin eroziune marmite fluviale, iar a doua portiune rasfira apa ca un evantai peste stinca, de la o inaltime de 5 m.

Este una dintre cele mai vizitate atractii turistice din Parcul National Ceahlau si este accesibila pe traseul cu cruce rosie care coboara de la cabana Dochia spre statiunea Durau. Pentru pasionatii de alpinism si nu numai, Cascada Duruitoarea este una dintre cele mai frumoase. Parcul dendrologic de la Gura Humorului a fost amenajat de localnici n lunca inundabila a Moldovei pe drumul ce duce la cabana "Arinis". Aici s-au plantat peste 500 arbori si arbusti de diferite specii, adusi din mai multe parcuri si gradini botanice din tara. Parcul din Grumazesti are o suprafata de 2 ha si ncadreaza casa n care a trait si lucrat timp de 56 ani savantul entomolog Aristide Caradja. Pe lnga speciile indigene de stejar, fag sau brad, parcul are si multe specii de arbori si arbusti exotici. Parcul dendrologic de la Valeni este situat n bazinul prului Valea Mare, pe dreapta acestuia, n comuna Botesti. La origine a avut o vegetatie forestiera caracteristica zonei, ce a servit la crearea unor conditii de adapost pentru speciile exotice cultivate aici. Pe o suprafata de aproximativ 3 ha se afla peste 100 de specii de arbori si arbusti, din care peste 40 sunt exotice, de origine nord-africana sau euro-asiatica. Principalele puncte de atractie le constituie coniferele, dar mai ales arborele pogodelor. Ulmii din Cmpulung Moldovenesc sunt multiseculari, probabil cei mai batrni din tara noastra. Ei se afla n curtea gospodarului N. Gavrilescu, aproape de confluenta Prului Morii cu Moldova. Tisa de la Capu Cmpului o ntlnim pe dreapta Moldovei, dupa iesirea ei din Carpati, n satul Capu Cmpului. Are dimensiuni apreciabile: 12 m naltime, 22 cm diametru si o vrsta de aproximativ 350 ani.

Stejarii seculari de la Tupilati, Bornis si Roman apartin speciei Quercus robur si au ntre 200 si 600 ani, cel mai vrstnic fiind exemplarul de la Tupilati. Au naltimi de 25-30 m, tulpini cu grosimi de 1,3-1,4 m n diametru si coroane largi de 15-20 m. Cel de la Roman, de pe strada Smirodava, nr. 1, mai este numit "stejarul unirii" deoarece se considera ca aici aveau loc, n 1857, adunarile unionistilor romascani, la care a participat si poetul Vasile Alecsandri. Rezervatia de zimbri "Dragos Voda" de la Manastirea Neamt, este una dintre puttnele rezervatii de zimbri din tara si singura din Moldova menita sa refaca efectivele acestui bovideu salbatic, dispart din fauna spontana a tarii noastre n jurul anului 1800. Codrul secular de la Slatioara s-a dezvoltat pe flancul estic al Muntilor Rarau, n bazinul superior al Slatioarei, afluent pe stnga al Suhai Bucovinene, ntre 790 m si 1350 m altitudine. A fost pus definitiv sub ocrotire n anul 1941, dar primele ncercari s-au facut din

1913. Pe lnga arborii seculari de molid, pin silvestru, tisa si fag, rezervatia mai include peste 900 alte specii, unele mai rar ntlnite n alte asociatii vegetale, cum sunt cununita, omagul, sanisoara, foaia grasa, papucul doamnei, mlastinita. Fnetele montane de pe Todirescu sunt situate mai sus de codrul secular de la Slatioara, limita lor seculara ajungnd pe cumpana apelor dintre bazinele Moldovei si Bistritei. A devenit rezervatie floristica tot n 1941 si cuprinde o suprafata de circa 44 ha. si aici compozitia floristica este deosebit de variata, n care se remarca specii mai rare de ghintura, usturoi siberian, arnica, urechelnita, argintica, sngele voinicului, fara sa lipseasca margaretele, clopoteii si altele.

Printre cele mai importante atractii turistice antropice enumaram:

Palatul Culturii din Iasi este reprezentat de o frumoasa zidire e o expresie a romantismului sfarsitului de secol si o manifestare a neogoticului ce revine arhitectului I.D.Berindei. Inaugurarea a avut loc in 1926 in prezenta regelui Romaniei, Ferdinand de Hohenzoller. Frumoasa zidire e o expresie a romantismului sfarsitului de secol si o manifestare a neogoticului ce revine arhitectului I.D.Berindei. Inaugurarea a avut loc in 1926 in prezenta regelui Romaniei. In 5 iunie 1883 Iasul traia sarbatoarea dezvelirii statuii lui Stefan cel Mare iar Ulita Mare era plina de lume, steaguri si fanfare. De atunci in fata Palatului troneaza statuia lui Stefan cel Mare realizata la Paris dupa schitele lui Gh Asachi.

Bojdeuca lui Ion Creanga din Iasi a fost inaugurata ca muzeu la 15 aprilie 1918 devenind unul din cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Romane si prima casa memoriala din Romania. Barbatul ce pacatuise mergand la teatru, tunzandu-si coada diaconiceasca si tragand cu pusca dupa ciorile din curtea bisericii Golia din Tg Cucu si-a trait aici ultimii ani de viata (1872-1889).

Casa construita inainte de 1850 in Valea Plangerii, mahalaua Ticau, o ulicioara "plina de noroi cand sunt ploi mari si indelungate, zise si putrede, iar la seceta gemea colbul pe dansa" e una tipic taraneasca, modesta, cu cerdac, doua odaite si patru ferestre in forma de cruce. In mahalaua Ticau, la bojdeuca de valatuci se muta poetul impreuna cu fiul Constantin de 12 ani, dupa divortul de Ileana. Catedrala Mitropolitana din Iasi a fost ridicata pe locul bisericii Stratenia, ctitorie a sotiei lui Gheorghe Duca, Nastasia. Domnitorul parasind tronul, ramanea in paragina timp de 4 decenii. Restaurarea ei incepe la 3 iulie 1833 la insistentele Mitropolitului Venjamin Costache. Lacasul a ramas multi ani in ruina deoarece acoperamentul si marea bolta din mijlocul cladirii s-au prabusit si ramasese ca o masa cu picioarele in sus sau ca o zidire cu patru fesuri. Picturile sugereaza miscare, viata, monumentalitate, avand un colorit cald. Ctitorul a dorit ca biserica sa fie incapatoare si impunatoare, de aceea spatial interior a fost realizat potrivit canoanelor arhitecturale, fara a pierde din atentie nici fosta biserica Stratenia a carei existent se macar pe o placa asezata in noua ctitorie. Se aveau de asemenea in vedere si marile catedrale europene. Gradina Botanica din Iasi are o suprafata de 105 hectare si straluceste prin multimea speciilor de plante prezente aici, organizare in 12 sectii. Sectorul sistematic cuprinde specii pe cale de disparitie sau rare. O fantana in stil moldovean, un bazin cu plante acvatice si busturile a trei fosti directori se alatura sectorului sistematic. Sectorul "Flora si vegetatia Romaniei" reda etajele de vegetatie existente in Romania. Lacurile artificiale redau in mic, mirifica Delta a Dunarii, cu nuferi albi, paturi de stuf si papura. Sectorul Ornamental cuprinde 2200 de taxoni in exemplare unice, plante decorative, ierboase si lemnoase. In amintirea directorului A. Fatu gasim aici bustul sau creat de Eftimie Barleanu. Tot aici primavara infloresc ghioceii, viorelele, brandusele galbene, toporasii, bujorul, gladiolele. Toamna are loc aici o expozitie originala de crizanteme cultivata in forma de cascada, piramida,

pom. In sectorul "Dentrologic" intalnim doua izvoare de apa minerala: izvorul nr. 3, "Amfiteatru", izvorul 5, "Ruina", precum si o pepiniera, colectii de liliac, plopi, salcami, stejari. "Flora globului" e renumita prin plantele din America de S, N, Africa, Asia, regiunile bazinului mediteranean, Siberia, Europa Centrala. Complexul de sere cuprinde 12 sere fiecare cu specificul ei: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale(colectii de cactusi), flori ornamentale, 800 de soiuri de trandafiri nobili ce alcatuiesc o expozitie unica in Iasi. Sectorul Recreativ ofera privelisti catre viile "Podgoria Copou", livezile Universitatii Agronomice. In luna februarie are loc expozitia de azalee, primavara aduce la Iasi expozitia de trandafiri iar in octombrie, cand castanii se leapada de frunzaris are loc expozitia de crizanteme numita "Flori de toamna." Manastirea Durau este situata in statiunea balneo-climaterica Durau, in estul muntilor Ceahlau, la o distanta de 5 kilometri fata de cascada Duruitoarea, de la care, dupa traditie, si-ar fi luat numele. Prin asezarea ei atat de izolata si prin pozitia naturala pe care o ocupa in Moldova, manastirea Durau a fost multa vreme cea mai ravnita asezare de sub Ceahlau. Noua biserica a schitului Durau are specificul architectonic al bisericilor din Moldova, din secolul al XIX-lea, cu plan triconic si cu trei turle dispuse deasupra altarului, naosului si pronaosului. Turnul-clopotnita este o constructie masiva, de plan patrat, cu trei nivele. La primul etaj se afla paraclisul, unde s-a organizat o expozitie permanenta de arta religioasa, printre exponatele careia se afla si o frumoasa catapeteasma de biserica din secolul al XVIII-lea, lucrata in stil popular, cu usoare influente bizantine. Icoanele pictate pe scanduri groase de stejar se caracterizeaza prin simplitate si dinamism compozitional, iar culorile vii utilizate alaturi de nuante mai atenuate individualizeaza si definesc locul fiecarui personaj. Biserica Sf. Imparati Constantin si Elena este singura ctitorie boiereasca din orasul Bacau. A fost zidita intre anii premergatori revolutiei pasoptiste, respective intre 1842 -1845. Fondatorii acestei biserici sint boierii Enachi Krupenski si Anton Birzu. In urma executarii unor lucrari de pictura in anul 1923, dupa desenele executate de George Sterian, care au servit mai apoi la pictura manastirii Curtea de Arges, biserica "Sfintii Imparati" a devenit cea mai frumoasa biserica din Bacau. In casele din curtea bisericii a fost multa vreme o scoala, infiintata in 1846, in care se pregateau candidatii pentru primirea in Seminarul Socola.

Ruinele Curtii Domnesti din Bacau, resedinta a lui Alexandru, fiu al lui Stefan cel Mare, in perioada 1481-1496, curtea domneasca de la Bacau a reprezentat in aceasta perioada centrul administrativ, de control si de organizare al Tarii de Jos Caracterul itinerant al domniilor a determinat in Moldova, la fel ca in Tara Romaneasca, aparitia unor curti domnesti temporare. Aici poposea domnul in anumite imprejurari politice sau pentru a participa la judecati. Unele dintre aceste curti au servit si drept resedinta a fiului desemnat a urma la tron. Documentele timpului nu ofera nici descrieri ale Curtii domnesti, nici nu stabilesc momentul constituirii ei, ori pe cel in care a fost distrusa. Se presupune ca, Casa domneasca a fost descoperita in urma primei campanii de sapaturi, iar urmele de civilizatie materiala au dus la concluzia ca edificiul a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Casa are un plan rectangular, avand dimensiuni la exterior de 17,90 X 8,50 m. Din intreaga cladire se mai pastreaza doar pivnita, compusa din doua incaperi. Incaperea mare are patru stalpi dispusi pe axul longitudinal, cu rol in sustinerea arcelor de bolta. Dintre acestia, doi sunt de sine-statatori, sectionand perimetrul camerei, iar ceilalti doi sunt adosati peretilor ce descriu latura mica. Casa memoriala Nicu Enea din Bacau a fost construita in anul 1926, proprietar fiind Gheorghe Palosanu, tatal Elvirei Enea. In aceasta casa sotii Elvira si Nicu Enea au trait in perioada 1929 - 1960, informatie inscriptionata si pe placuta de pe fatada casei, care o atesta ca obiectiv de patrimoniu Colectia 'Nicu Enea" este alcatuita din lucrarile si obiectele donate. Din totalul lucrarilor care alcatuieste colectia , 54 de lucrari de pictura sunt expuse in cele trei sali ale casei la care se adauga mobilierul, obiectele personale ale pictorului si cateva lucrari de sculptura mica realizate de Nicolae Enea. Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricarui itinerar cultural bacauan. in imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, pe fosta strada a Liceului, actualmente strada George Bacovia, batrana casa isi imbraca ferestrele in reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit in multiple ipostaze stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de simplii iubitori de poezie,

In aceasta cladire, ce dateaza din ultimul deceniu al secolului XIX, sunt pastrate numeroase obiecte de uz personal si piese de mobilier ce au apartinut poetului. In toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt expuse marturii reprezentative, manuscrise originale, documente si piese de patrimoniu. In salonul casei, impresioneaza simplitatea si bunul gust al mobilierului. Aici se afla pianul, vioara si portretele parintilor - Zoe si Dimitrie Vasiliu - atat de dragi poetului. In gradina casei memoriale, sculpturi ambientale apartinand artistilor contemporani invita la meditatie si reflectie. Observatorul Astronomic "Victor Anestin" Bacau a luat fiin la 30 noiembrie 1976, la sediul muzeului (fosta cas a lui Criste Cristoveanu, astzi disprut). La 6 aprilie 1978 s -a obinut spaiul din str. Trotu 8-10 i s-a nceput amenajarea noului spaiu. Cldirea a fost construit ntre anii 1910 - 1911, avnd destinaia de castel de alimentare cu ap a oraului, cu diametrul de cca. 12 m i nlimea total de aproape 25 m, are 4 niveluri (P+3), la primele trei niveluri existnd cte 3 ncperi i o a patra rezervat scrii de acces. Cldirea a fost atribuit muzeului n 1981. Expoziia astronomic de baz este realizat n 6 sli (etajele I i II). Sala de spectacole a Planetariului se afl la ultimul etaj. Exist i o mic sal de 15 mp pentru expoziii temporare, iar la parter o expoziie de carte de specialitate. Tema expoziiei de baz este "Materia n Univers". Fiecare sal este consacrat unei subteme, dup cum urmeaz: Sala I: "Structura materiei"; Sala II: "Categorii de atri"; Sala III: "Stelele - de la Soare la sisteme astrale"; Sala IV: "Distane astrale. Unitatea materiei"; Sala V: "Fenomene cosmice. Astronautica"; Sala VI: "Astronomia n patria noastr". Imobilul de la aceast adres este monument de arhitectur i figureaz n lista Monumentelor, Ansamblurilor i Siturilor Istorice.

Capitolul 3: Evenimente gastronomice, obiceiuri si traditii


Traditiile si obiceiurile din zona Moldovei sunt unele dintre cele mai frumoase si emotionante obiceiuri cu care se mandreste tara noastra. Datinile respectate cu sfintenie la Craciun, Paste, Anul Nou, Martisor, nunta ori la oricare eveniment important de peste an reprezinta mostenirile lasate de stramosii nostri spre a fi transmise din generatie in generatie. Moldova este una dintre putinele regiuni din Romania care se mai poate lauda in secolul XXI cu pastrarea si perpetuarea valorilor traditionale.

Traditii si obiceiuri de Martisor Martisorul este o sarbatoare care poarta amprenta romaneasca. In regiunile din nord-estul Romaniei se mai numeste si Mart sau Marte . Data de 1 martie, ziua de Martisor, marcheaza pe aceste meleaguri si inceputul Zilelor Babei Dochia (Babele), fiecare cu cate o insemnatate. Daca in multe zone ale tarii baietii sunt cei care daruiesc martisorul, in unele zone din Moldova obiceiul este inversat fetele sunt cele care daruiesc simbolul primaverii baietilor. Traditii si obiceiuri de Paste Un element central al traditiilor de Paste la moldoveni il constituie pasca. Aceeasta este facuta cu multa sfintenie de gospodinele care se pregatesc in prealabil printr-un ritual de curatire si rugaciune. Ea este preparata numai cu ingrediente alese si curate. Pasca se sfinteste la biserica, in noaptea de Inviere la care participa toti satenii si este mancata prima la trezire, in loc de anafura sau Paste. Spre deosebire de alte zone unde la miezul noptii se canta doar traditionalul Hristos a inviat, care marcheaza Invierea Mantuitorului, in Moldova momentul este insemnat si cu impuscaturi sau pocnituri. Acestea au rolul de a alunga spiritele rele. Fetele nemaritate se duc in noaptea de Inviere la biserica si spala clopotnita cu apa curata, iar in dimineata Pastelui se spala cu ea pe fata pentru a fi pe placul baietilor neinsurati din sat. Conform traditiei, feciorii care nutresc sentimente pentru fete nemaritate trebuie sa mearga la casele lor si sa le daruiasca cate un ou rosu. Incondeierea si inrosirea oualor sunt alte ritualuri nelipsite din regiunile moldovenesti, iar bucatele traditionale din miel si cozonacii traditionali iesiti din mainile pricepute ale gospodinelor umplu masa pana la refuz..

Traditii si obiceiuri de Craciun si Anul Nou Sarbatoarea Craciunului este praznicul incununat cu cele mai multe traditii si rituri populare. Pentru satenii locului nu exista Craciun fara post care incepe odata cu Lasarea Secului , colinde ori bucate traditionale din porc (toba, caltabosi, carnati, piftie, sarmalute, poale-n brau, dar si placinte moldovenesti sau cozonac ). In ziua de Craciun, mesele satenilor trebuie sa fie pline cu preparate traditionale pe care gospodinele le pregatesc cu mare sfintenie si harnicie in Ajun. Si in Moldova se respecta datina impodobirii bradului. Unele gospodine inca mai apeleaza la un obicei stravechi ornatul casei cu plante busuioc, ochise, minta create, maghiran, bumbisor (purtatoare de noroc si mentionate frecdvent in colindele lor).. Aici, colindatul este una dintre traditiile cu care localnicii se mandresc cel mai mult. Freamatul pregatirilor pentru urat incepe cu multe saptamani inaintea Ajunului cand tinerii se aduna laolalta si incep sa puna la cale tot ritualul strabun. Exista o planificare in detaliu a numarului de colinde si colindatori, a alegerii lor, dar si a pregatirii costumelor populare. Se stabileste dinainte traseul pe care-l vor parcurge, astfel incat nicio casa sa nu ramana necolindata. Urarile si vestirea Nasterii Domnului sunt rasplatite de sateni cu nuci, colaci sau mere. Traditia spune ca in Ajunul Craciunului nu se da gunoiul afara din casa si nici nu se imprumuta lucruri. Fetele nemaritate au sansa sa isi vada ursitii in vis daca pun noaptea la fereastra bucatele mici din toate bunatatile pregatite pentru sarbatoare. Principala traditie la trecerea dintre ani revine tinerilor si copiilor. Acestia sunt responsabili cu vestirea Anului Nou printr-o multime de jocuri si colinde specifice zonei: jocul caprei, ursului sau caiusului. Traditii si obiceiuri de nunta Unul dintre obiceiurile stravechi de nunta, care se mai practica si astazi in multe zone ale Moldovei, este chemarea la nunta. Traditia spune ca in ziua nuntii, familiile mirilor in frunte cu acestia merg din poarta in poarta, cu tuica sau vin, sa cheme satenii la festin. Un alt obicei specific zonei este legat de alegerea nasilor. In traditia moldoveneasca, mirii au mai multe perechi de nasi. In functie de pozitia sociala pe care o au in comunitate acestia isi pot alege pana la 15-20 de perechi care sa-i cunune. Printre alte traditii autentice se mai numara si jucatul gainii, impodobitul bradului sau dusul miresei la apa.

Bucataria moldoveneasca este foarte diversificata din punct de vedere al tipurilor de preparate. Exista mancaruri specifice acestei regiuni pentru antreuri, supe, feluri principale cu legume, feluri principale din carne, deserturi, conserve, muraturi si altele. Cei care prefera mancarurile usoare gasesc in bucataria moldoveneasca o multime de preparate pe baza de legume si zarzavat, precum varza, vita-de-vie, vinete, fasole, rosii, ardei gras, ceapa, praz, ciuperci, usturoi. Carnivorii au parte de un adevarat festin in ceea ce priveste gastronomia Moldovei. Tochitura moldoveneasca este doar un exemplu. Unele mancaruri, precum celebrele placinte poale-n brau, se fac pe toata durata anului, indiferent de ocazie. Alte preparate, insa, sunt specifice sarbatorilor religioase si anumitor momente din an. De Mucenici, de exemplu, gospodinele pregatesc printisori sau mucenici moldovenesti, aluat si nuca. Modalitatile de preparare ale mancarurilor moldovenesti sunt multiple, de la coacere sau murare la sarare, afumare, prajire sau inabusire. Mancarurile pregatite astfel sunt adesea foarte gustoase, insa nu neaparat si dietetice. Preparate traditionale moldovenesti Platoul traditional reprezinta unul dintre antreurile favorite ale pasionatilor de mancare moldoveneasca. Platoul se pregateste din muschi de porc afumat, carnaciori afumati, toba, slaninuta, telemea de burduf, ceapa rosie, ardei gras si rosie. Un astfel de aperitiv este servit in general la diverse ocazii si mese festive. Papra moldoveneasca reprezinta un amestec de papara (omleta) si mamaliga. Acest tip de mancare are la baza ouale, malaiul, smantana si branza de oaie. Parjoalele moldovenesti au o forma lunguiata si sunt unele dintre cele mai cunoscute tipuri de chiftele traditionale romanesti. Pe langa forma lor lunga, in loc de rotunda, parjoalele au un continut bogat de verdeata, legume si plante aromatice. In ele se pot pune morcovi, patrunjel, marar, ceapa verde, cimbru, usturoi si, desigur, carne tocata. Acreala moldoveneasca este un tip de ciorba specific regiunii Moldovei. Preparatul se face din legume si zarzavat, la care se adauga zer , dupa care se serveste cu ceapa verde si cu patrunjel proaspat, tocat. Borsul moldovenesc reprezinta un preparat aparte, cu o tehnica de gatit foarte speciala. Pentru borsul moldovenesc se folosesc crengute de cimbru, visin si telina, precum si tarate de grau si malai. Borsul se foloseste la prepararea ciorbelor cunoscute ca bors de carne (de obicei pui sau gaina), bors de legume etc.

Dresala este un tip de ciorba specifica zonei Neamtului. Preparatul se face cu legume, smantana, lapte batut sau zer, oua, verdeata si ulei. Ciorba dresala este servita de obicei rece sau amortita, cu ceapa verde. Sarbusca moldoveneasca reprezinta un tip de ciorba preparata din zer de lapte, legume, malai si verdeata. Preparatul mai este cunoscut si sub numele de nacreala si se serveste in general cu mamaliga. Tochitura moldoveneasca este un fel principal, pregatit din carne de porc cu mamaliguta si ou, ficatei, telemea de oaie si carnati. Chisca moldoveneasca face parte dintre preparatele traditionale din carne de porc, de tipul carnatilor. La baza, chisca se pregateste din carne de porc, ceapa si orez care, odata preparate, se introduc intr-un mat de porc. Dupa pregatire, noul carnat trebuie prajit si se serveste ca fel principal. Alte variante pot contine si diverse alte ingrediente, precum slanina, bulion, costita etc. Sfaraiala moldoveneasca este un preparat servit ca fel principal, pe baza de carne de vita. Carnea se serveste cu mamaliguta, unt si smantana. Sarmalele moldovenesti reprezinta unul dintre cele mai cunoscute preparate din bucataria Moldovei. Acestea pot fi facute din frunze de varza sau vita-de-vie, cu o umplutura din carne de porc sau un amestec de porc si vita sau chiar un amestec de porc, vita si oaie. De asemenea, la sarmalele moldovenesti se foloseste adesea borsul. Poale-n brau sunt unele dintre placintele cele mai populare, atat in regiunea Moldovei, cat si in restul teritoriului. Placintele se umplu de obicei cu branza dulce, dar exista si alte variante de umpluturi. Dupa ce se pregateste aluatul si se umple, placintele sunt date la cuptor. La final se presara cu zahar pudra. Exista doua variante foarte cunoscute de poale-n brau: cele sarate, servite ca aperitiv si cele dulci, servita ca desert. Preparatul poate fi servit atat cald, cat si rece. Alivenci moldovenesti reprezinta un tip de desert specific regiunii Moldova. Preparatul se realizeaza din branza de vaci, malai, lapte, faina, oua, unt si smantana. Compozitia se pune la cuptor precum o placinta, iar preparatul final se serveste cald, garnisit cu smantana.

Moldova este una dintre cele mai atractive regiuni ale Romaniei, cu manastri, muzee, case memoriale sau parcuri naturale spectaculoase care amintesc de datini si obiceiuri stramosesti. Anual, au loc aici numeroase evenimente culturale si festivaluri, adevarate atractii turistice pentru vizitatori. Municipiul Iasi, unul dintre cele mai frumoase orase ale Romaniei, este atat centrul economic, cat si cultural al Moldovei. Unul dintre cele mai importante evenimente anuale care au loc la Iasi este Targul national de ceramica traditionala Cucuteni 5000. Targul se organizeaza in luna iunie, in Parcul Copou, iar vizitatorii pot admira si cumpara obiecte realizate de mesteri olari din toata tara. Sarbatorile Iasilor au loc in fiecare an in luna octombrie si includ si pelerinajul la moastele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Bucovinei si a Moldovei. Anual, peste 1 milion de pelerini din intreaga tara vin sa se inchine la moastele Sfintei Cuvioase Parascheva. La Sarbatorile Iasilor au loc si evenimente culturale, sportive si focuri de artificii. Noaptea muzeelor este un eveniment cultural national care se desfasoara si la Iasi. Cu ocazia acestui eveniment, cele mai importante muzee isi asteapta vizitatorii in nocturna, cu numeroase expozitii, concerte, proiectii de filme si spectacole de teatru. Festivalul Multicolor este un festival de muzica si film, organizat in aer liber. Acest eveniment promoveaza cultura si traditiile a zece culturi diferite si se desfasoara anual in Parcul Copou. In fiecare an, Gradina Botanica deschide pentru publicul larg Expozitia de Azalee si Expozitia de Trandafiri. Tot la Iasi au loc si Festivalul International al Muzicii Mecanice, Targul Mestesugarilor, Targul de Carte Librex, Sarbatoarea Liliacului, Fete de la musique, Festivalul Berii si Festivalul Vinului. La Vaslui se organizeaza anual Festivalul de Umor Constantin Tanase. Festivalul aduce pe scena vasluiana spectacole pentru copii, ateliere mestesugaresti si de creatie si spectacole de teatru. Un alt eveniment asteptat la Vaslui este Festivalul Fanfarelor. Festivalul are loc in fiecare an in alta localitate a judetului, acolo unde publicul poate descoperi ansambluri de fanfare unice.

La Piatra Neamt au loc numeroase festivaluri si evenimente culturale, care aduna anual mii de participanti din toata tara. Festivalul Filmul de Piatra aduce la Piatra Neamt filme prezentate in cele mai cunoscute festivaluri de film din lume. Festivalul Fructelor de Padure este o sarbatoare a toamnei, unde publicul poate degusta din numeroase preparate culinare pe baza de fructe de padure: gemuri, dulceturi, siropuri sau serbeturi. La festival se gasesc si produse cosmetice naturale din fructe de padure. Au loc si concursuri si spectacole cu muzica si dans. Tot la Piatra Neamt se organizeaza si Festivalul International de Teatru, Festivalul International de Folclor, Festivalul Vinului, Targul Mesterilor Populari, Festivalul Lada cu Zestre. Aici au loc si Vacantele Muzicale si Sarbatorile Piatra de Zapada. La Targu Neamt se organizeaza in fiecare an, pe data de 2 ianuarie, Parada obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, un eveniment unic in Europa. La aceasta parada sunt prezenatate masti originale si formatii de uratori, au loc spectacole folclorice si festivaluri culinare. La Bicaz, in luna august, de Sfanta Maria, pe lacul dintre munti are loc Ziua Marinei. Cu aceasta ocazie, turistii pot face croaziere pe lac si plimbari cu hidrobicicleta. Se desfasoara si concursuri cu barci cu motor sau caiace si diverse jocuri marinaresti. In Moldova, foarte asteptate sunt si festivalurile si serbarile dedicate datinilor si obiceiurilor de iarna. Acestea se desfasoara la sfarsit de an in cele mai importante orase si statiuni turistice din nord estul Romaniei. La aceste festivaluri au loc parade de masti autentice, spectacole folclorice si targuri gastronomice. Turistii pot face plimbari cu mocanita sau cu sania trasa de cai.

Capitolul IV: Contributia gastronomiei si a traditiilor la dezvoltarea durabila a comunitatilor locale