Colegiul Naional ,,Avram Iancu Cmpeni CHINA

Andres Andrei Beleiu Iulian Viorel Bogdan David Clasa a XI-a Matematic Informatic intensiv Informatic An colar 2012-2013 Semestrul II Profesor coordonator Resiga Cornel

Cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Date statistice Demografie Potenial de resurse Putere economica Agricultura Putere militar,nucleara si cosmic Miracolul chinezesc-ascensiunea unei noi super-puteri mondiale Reforma in agricultur Noua strategie a porilor deschise

10. Traditia si cultura 11. Comerul 12. Concluzia... 13. Bibliografie

CHINA este cea mai veche civilizatie a lumii, cu peste 3.500 de ani de istorie scrisa si 5000 de ani de istorie atestata arheologic. Ca structura statala, aceasta tara are o vechime de 3600 de ani.

Date statistice
Suprafata 9.596.960 km2 Muntii ocupa aproximativ 43% din teritoriul Chinei; platourile muntoase 26 de procente; zonele aride- 19%. 12% din totalul teritoriului reprezinta zonele de campie. Marea Galbena, Marea Chinei de Est Marea si Marea Chinei de Sud ii ofera Chinei 14.500 km de coasta.

Demografie
Populatia -.321.851.888, 1/5 din populatia globului. Densitatea-140 loc/km2 39% Urban / 61% Rural Populatie sub limita de subzistenta 0,1 Natalitate -13,45 la 1000 de locuitori Mortalitate -7 la 1000 de locuitori Varsta medie 33,2 ani Rata Educatiei 90,9% - Persoane care stiu sa scrie si sa citeasca (Mai mari de 15 ani) Rata somajului 4,2%

Potenial de resurse
Cele mai mari rezerve de carbune din lume, carbunele asigura 80% din consumul de energie al tarii Alte resurse ale subsolului sunt: fier (locul II), tungsten (locul I), sare, mangan, mercur, plumb, staniu. aur, sare, fosfati naturali , al patrulea producator de petrol din lume ,cele mai mari rezerve de stibiu si wolfram din lume,resurse turistice (in
2005, 120 de milioane de persoane au vizitat China. )

Pe vastul teritoriu al Chinei sunt multe cursuri de ap cu bogate resurse de energie hidrologic. Din datele statistice, reiese c rezervele de energie ale cursurilor de ap din China se ridic la 680 000 000 de kilowai, cu o capacitate de a produce anual 5 920 de miliarde de kw or de energie electric, dintre care puterea instalat pentru resursele exploatabile este de 378 000 megawai, putere ce poate produce anual 1 920 de miliarde de kw-or. China se situeaz pe primul loc n lume n ceea ce privete resursele de energie hidrologic totale i exploatabile.

Resursele chineze de energie eolian msurate la nivelul de 10 metri sunt de 3 226 000 megawai. Se estimeaz c resursele de energie eolian exploatabile de pe uscat sunt de 253 000 de megawai, iar cele exploatabile de pe mare (cu adncimea apei mai mare de 15 metri) sunt de 3 ori mai mari dect cele de pe uscat, respectiv de 750 000 de megawai. Resursele de energie eolian din China sunt repartizate n principal n regiunile cu puni i deerturi din nord-vestul, nordul i estul Chinei, precum i n insulele din regiunile din estul i de pe coasta sud-estic, unde sunt puine resurse convenionale de energie, iarna i primvara bate vnt puternic i plou puin, iar vara este caracterizat de lipsa vntului i de precipitaii abundente. Producia de hidroenergie electric poate fi completat cu producia de energie electric obinut cu ajutorul vntului. n 1998, n aproape 20 de centre de energie electric eolian, puterea instalat total a ajuns la 223,6 megawai. n centrul Dabancheng, ce are cea mai mare capacaitate din toat Asia, funcioneaz 111 de generatoare electrice eoliene cu puteri instalate de 300, 500 i respectiv 600 de kilowai, puterea instalat total a acestora ridicndu-se la 57,5 megawai. La ora actual, puterea instalat a generatoarelor electrice eoliene reprezint doar 1,4 miimi din resursele de energie eolian din China, deci exist largi perspective de dezvoltare n acest domeniu.

Putere economica
al doilea producator mondial de energie electrica; mare producator de fonta si otel, masini si utilaje: masini agricole, locomotive, autocamioane, nave fluviale si maritime, aparatura electronica si electrotehnica, sateliti artificiali si rachete cosmice. cel mai mare producator mondial de televizoare, biciclete si jucarii. Alte produse ale industriei prelucratoare chineze sunt: produsele chimice si petrochimice, textile pe baza de matase naturala si bumbac, ciment si produse alimentare.

Agricultura contribuie cu peste 25% la (PIB).

Terenurile cultivate -o zecime din suprafata tarii, mai mult de jumatate din acestea, peste 55 de mil. de hectare sunt irigate cel mai mare producator mondial de cereale, primul loc la orez si grau . produce de asemenea bumbac si cartofi, ceai, canepa, fructe, vita de vie, arbori de cafea si de cacao, trestie de zahar.(se obin pn la 3 recolte pe an ) locul 1 pe glob la cresterea de porcine- 40% din efectivele mondiale, la pescuit, la productia de matase locul 3-ovine si locul 4 la bovine,loc 2-bivoli

Se fac terasari (terasarea pamantului este de asemenea o caracteristica a agriculturii chineze in zone deluroase; terasele servesc atat la controlul eroziunii solului, cat si la captarea ploilor musonului de vara pentru inundarea lanurilor de orez de pe dealuri); irigari, fertilizari.

China are bogate resurse de energie solar. Energia primit n fiecare an de uscatul Chinei de la radiaiile solare echivaleaz cu 2.400 de miliarde de tone de crbune standard. Pe dou treimi din suprafaa teritoriului chinez, energia solar depete 6 miliarde de joule/metru ptrat, iar n partea de nord-vest a Tibetului - una din zonele cu cele mai bogate resurse de energie solar din lume - aceasta se ridic la 8,4 miliarde de joule/metru ptrat. Prima central electric solar de mare capacitate din China, situat n satul Guligutai, Mongolia Interioar, a intrat n funciune la ll octombrie 1982 i are o putere instalat de 560 de wai.

Rute navigabile 124.000 km Sosele/Drumuri1.870.6 61 km , Cai ferate 75.438 km Aeroporturi 486 Porturi 7

Chinezii construiesc in jur de 2500 km de autostrada pe an, folosind jumatate din productia mondiala de beton si o treime din cea de otel

 Cele cinci companii chinezesti din Top 10 mondial, dupa valoarea de piata, sunt: China Life, PetroChina, China Mobile, Industrial and Commercial Bank of China, China Petroleum and Chemical n conformitate cu revista Fortune din anul 2007 din cele 500 companii mari, n China continental sunt 22 de companii..

Putere militar,nucleara si cosmica

prin experimentarea primei bombe atomice(1964) i lansarea primului satelit artificial al pmntului (1970), armata are un buget militar (potrivit Pentagonului) 100 miliarde Cea mai mare armata din lume - peste 2.5 milioane de oameni China are, mai multe submarine de atac dect SUA si vase diesel-electrice echipate cu tehnologie care le permite sa navigheze mai silentios dect submarinele nucleare, Are intre 100 si 200 de focoase nucleare), Prioritile n domeniu
rachetele strategice purttoare de ogive nucleare, modernizarea flotei aeriene i navale prin dotarea cu supersonice i submarine nucleare, asimilarea celor mai noi tehnologii n IT.

Miracolul chinezesc-ascensiunea unei noi super-puteri

mondiale

prin aplicarea timp de 3 decenii a unei politicii de reform i deschidere construind socialismul cu specific chinez, o societate a bunstrii decente cel mai mare ritm de cretere din istoria modern 9,8% media anual, fa de 6% media anilor 1953-1978 PIB a crescut de la 364,5 miliarde de yuani - 1978, la 24953 mld.-2007, adic o cretere de 6,9 ori. PIB pe locuitor a crescut de la 190 dolari 1978, la 2360 dolari n anul 2007.(loc 4) economia Chinei reprezenta nc din anul 2001, 12,5% din economia mondial, ceea ce situeaz China deja pe locul doi n lume,

Reforma in agricultur
S-a produs descentralizarea si dezvoltarea gospodariilor individuale. S-a permis ranilor s i vnd produsele obinute din recolta proprie pe piata libera. populaia srac din regiunile rurale a sczut de la 250 milioane la cca. 14 milioane de suflete.
anul 2007 producia de cereale - 501,6 milioane tone- o cretere de 64,6% fa de 1978, bumbac la 7,62 milioane tone- cretere de 2,52 ori, ulei -25,69 milioane de tone-o cretere de 3,92 ori, producia de zahr - 121,9 milioane tone,- o cretere de 12 ori, de fructe- 181 milioane tone- o cretere de 26,6 %, de produse acvatice -48 milioane tone-o cretere de 9,2 ori, iar producia de carne- 68,7 milioane tone - o cretere de 5,5 ori

Noua strategie a porilor deschise

nfiinarea celor 4 Zone Economice Speciale n anul 1979 pe coasta de Est- Shenzhen, Zhuhai, Shantou i Xiamen s-au bucurat de politici favorabile i msuri flexibile n activitatea economic extern Aceste au constituit ferestrele prin care firmele strine au introdus experiena lor n conducerea ntreprinderilor, n societile mixte i n folosirea capitalului respectiv a investiiilor directe.Nivelul impozitelor a fost redus la jumtate, iar taxele de import anulate. sunt peste 100 zone economice speciale in prezent.

Shenzen

n doar civa ani, Shenzhen s-a transformat dintr-o mic localitate de pescari, ntr-un important ora industrial

 Volumul investiiilor strine directe a ajuns n 2007 la 760,2 miliarde de dolari n ultimii ani China fiind cel mai mare beneficiar din lume al investiiilor strine directe S-au realizat structuri industriale cu tehnologii avansate n multe domenii al oelului, al aluminiului, al cuprului, plumbului, n producerea energiei electrice, inclusiv celei nucleare, n domeniul textilelor, al produselor mecano-electrice, al informaiei, al biologiei, al industriei aerospaiale, al medicinei i altele.

ntreprinderile de stat s-au bucurat treptat de independen, concomitent cu creterea rspunderii conductorilor acestora n buna administrare i gestionare a patrimoniului lor.

Traditia si cultura
Civilizatia din China a inceput mai tarziu decat cea din Orientul Apropiat, dar a supravietuit pana in vremurile moderne, fara a suferi shimbari in anumite puncte esentiale. In Beijing, capitala Chinei si un adevarat centru de cultura si civilizatie, putem descoperi minunate obiective turistice si traditii chinezesti: traditii culinare, cultura ceaiului, institutii culturale si multe altele. Cel mai mare santier urban de constructii din lume este Shanghai, cu peste 640 de zgarie-nori si alti 300 in constructie.

Beijing este unul din cele 6 orase antice ale Chinei, si totodata capitala tarii, important centru de comert, comunicatii, politica, economie, cultura si educatie. Centru al civilizatiei chinezesti vechi de peste 500 de ani, Beijingul adaposteste importante institutii culturale: Muzeul Istoriei Chineze, Biblioteca Nationala din Beijing, Muzeul Palatului - care detine cea mai variata colectie de obiecte culturale dintre toate muzeele din tara etc. Alte obiective culturale si turistice din Beijung sunt: Piata Tianamnem - cea mai mare piata centrala din lume, Templul Raiului - cel mai mare complex pentru sacrificii din lume, Orasul Interzis - cel mai mare si cel mai bine pastrat palat imperial si Opera din Beijing care are o vechime de peste 200 de ani si mii de piese ce acopera toata istoria Chinei.

Cel mai mare si cel mai dezvoltat oras din China este Shanghai. Aici putem vizita Concesia franceza si fosta asezare internationala, Bund-ul, Cartierul ultramodern Pudong, Turnul Jinmao - al treilea cel mai mare zgarienori din lume, Orasul vechi si Gradina Yuyuan. Cultura chinezeasca este reprezentata de Yin si Yang, doua concepte religioase si Dragonul, simbol al vietii in China. Civilizatie si traditii chinezesti Civilizatia din China este strict legata de traditiile chinezesti. Printre traditiile chinezesti cele mai cunoscute amintim mai intai de cultura ceaiului. Aceasta cultura a ceaiului poarta denumirea de Cha Dao". Maniera corecta de a te aseza reprezenta de asemenea o cultura tradionala in China antica. Existau trei pozitii principale: pozitia Fu - cu picioarele incrucisate, pozitia Qiju - doua picioare intinse drept in fata corpului, pozitia Ji - sezut pe genunchi cu fesele sprijinite pe calcaie si pe picioare. Traditii chinezesti intalnim si in arta culinara. Mancarurile chinezesti au un gust unic dat de nenumarate ingrediente, de la bambus la lotus si condimente foarte dulci sau foarte picante. In domeniul culinar, chinezii sunt absolut lipsiti de complexe, obisnuiti fiind din vechime sa manance tot ce exista pe pamant, in apa sau vazduh.

Comerul
1978 volumul schimburilor comerciale 20,6 miliarde dolari. 2007 volumul total al exporturilor i importurilor a ajuns la 2173 miliarde dolari -o cretere anual de 17,4 %, din care la export 18,1%, iar la import 16,7%. n volumul total al schimburilor comerciale n lume, China deinea 0,8 %, ca s creasc n 2007 la 7,7%, devenind o putere comercial cu adevrat.

 Exportul cu produsele primare care deineau 53,5% n 1978 a fost nlocuit cu produse industriale, produsele de nalt tehnologie deinnd n 2007 -25,2%. Au crescut produsele primare la importuri precum i ponderea produselor importate de nalt tehnologie. Dup aderarea la OMC, China a promovat tot mai mult comerul de servicii,( n telecomunicaii, asigurri, servicii financiare, servicii de informare, consultan, publicitate i n alte domenii.)4% n 2007,din cel mondial-

Numrul abonailor la telefonie fix a crescut de la 1.930.000 ct erau n 1978 la 365 milioane, iar utilizatorii de telefonie mobil de la zero la 18.000 mii n 1990, ca s ajung la 547 milioane la finele anului 2007 Numrul utilizatorilor de Internet din China a depit 210 milioane de persoane, al doilea loc n lume.

Concluzia...
Dezvoltarea Chinei n condiiile reformei nu nseamn numai c poporul chinez s-a angajat pe drumul prosperitii i confortului, ea nseamn i o contribuie important adus dezvoltrii economiei mondiale i progresului civilizaiei umane. Marea cotitur istoric realizat, de la sistemul economiei planificate, super-centralizate la sistemul economiei socialiste de pia, de la starea de nchidere sau semi-nchidere spre o larg deschidere, reprezint o experien bogat care ar putea constitui un model pentru unele ri n care domnete srcia, mizeria i suferina majoritii populaiei,

Bibliografie
1.Manualul pentru clasa a XI-a editura Corint autor Octavian Mndru 2.Statele lumii contemporane, Edit. Corint 3.Internet 4.http://ro.wikipedia.org/wiki/China