Sunteți pe pagina 1din 35

ASE Facultatea de Relatii Economice Internationale "Industria energiei electrice.

Energia alternativa Indrumator: Iuliana Pop Studenti: Avrmiuc Bogdan Bacs Alexandru Biru Ro ert !raur Alexandru !rupa "#$%seria A%anul I

Bucuresti% &##"
Page 1

I'()S*RIA E'ER!IEI E+E,*RI,E


Energia electrica are o importanta vitala pentru dezvoltarea economic-sociala a lumii contemporane, consumul de energie electrica fiind indispensabil tuturor sectoarelor de activitate. Introducerea tehnologiilor moderne nu se poate realize fara energie electrica, in plus cresterea nivelului vietii material si spiritual a populatiei mondiale, a nivelului civilizatiei este strans legata de energia electrica productia si consumul in domeniu devenind un indicator al aprecierii stadiului dezvoltarii economic-sociale si a standardului de viata. In functie de sursele primare energetice utilizate se disting mai multe tipuri de centrale electrice: termocentrale, hidrocentrale, centrale electronucleare, centrale geotermice, mareomotrice, eoliene, solare, termomarine.

Principalii producatori mondiali de energie electrica


'r. ,rt. 1. . !. #. ". %. $. ). +. 1(. *ara S.U.A. 'hina *aponia ,usia India -ermania 'anada .ranta /razilia ,ep. 'oreea Productia -mld ./01 $"2# &##3 !"# !(1 "$) 1 +$ 11+ #%% !$) #% 1!+ )# # $# )%# 1(+1 +## $## % + %1 "%+ #1+ #( Ponderea din totalul mondial ,% & 1",1 & ",) & ",! & !,+ & !,! & !, & !,( & , & ,1 &

[Type text]

Page 2

Surse de energie electric


Energia electric0 nu se g0se1te 2n mediu ca atare, ci trebuie ob3inut0 prin diferite mi4loace industriale. 5rincipalele surse de energie de pe planeta noastr0 sunt: combustibilii fosili 6c0rbunii, petrolul, gazele naturale7, for3a apelor curg0toare 1i energia atomic0. 8ai pu3in folosite 2n acest sens sunt lumina soarelui, v9ntul, for3a valurilor 1i a curen3ilor marini. :n continuare vom studia modul de func3ionare al centralelor electrice 1i cum se ob3ine energia. Industria energiei electrice a ap0rut 2n a doua 4um0tate a secolului al ;I;-lea, la 2nceput pe baza valorific0rii energiei apelor 6prima central0 electric0 a fost o hidrocentral07 1i a combustibililor minerali fosili 6prin termocentrale7. Ulterior, au ap0rut 1i centralele atomice, geotermale, termomarine, solare, eoliene, pe baz0 de biomas0 etc. <a ora actual0, numai trei tipuri asigur0 2ntreaga produc3ie mondial0 6circa ++&7: termocentrale, atomocentrale 1i hidrocentrale. 5ractic,sursele de energie primara diferentiaza natiunile globului ,dezvoltand ceea ce numim sisteme energetice diferite. =istingem patru tipuri de sisteme enrgetice: Sisteme preponderent carbonifere ,precum 5olonia Sisteme echilibrate intre cele doua componente,tipic fiind cazul 8arii /ritanii Sisteme ma4oritar petroliere,cazul >enezuelei Sisteme comple?e ilustrate,in special,prin rolul important al hidroenergiei sau al energiei nucleare,cum e cazul .rantei sau Italiei 'ele mai multe tarii adopta ,in functie de structura balantei de energie primara si de disponibilitatie e?istsente,o serie de modele previsionale de lunga durata privind consumurile energetice.

Evolutia ponderii resurselor energetice primare la consumul mondial


Anii 1925 195! 19#! 19"! 19 ! 19 $ 1995 2!!! Tipul de energie (%) C arbune Petrol Gaze nat. Hidr.nucl. 3 13 3 1 5" 29 9 5 $" 3$ 13 # 3! $# 1 " 2# $5 19 9 31 39 2! 1! 29 35 2! 15 32 29 23 1"

[Type text]

Page 3

Sursa: Survey of Energy Resources,World Energy, Conference,1974 U.N. New Yor ! Energy s"a"#s"#cs year$oo ,19%4,U.N. New Yor ,19%&!'r#"ann#ca 'oo of Year,199(! )ua#d,199% s# *((1

*ermocentralele: - folosesc pentru productia de energie electrica combustibili minerali:carbuni,petrol,gaze,sisturi bituminose - se construiesc rapid 1i cu costuri mici, folosind ca materie prim0 combustibilii fosili@ - cei mai mari produc0tori de energie electric0 6'anada, .ran3a, /razilia7 au, 2n mare parte, o produc3ie termoenergetic0@ alte 30ri care utilizeaz0 combustibilii fosili sunt cele din Arientul 8i4lociu, Africa de Bord, -olful 8e?ic 1i Europa 'entral-nordic0 6-ermania, 5olonia, 'ehia - pe baz0 de c0rbune7@ - repartitia geografica a termocentralelor este influentata de tipul combustibilului folosit@ de pilda cele bazate pe carbuni sunt amplasate in apropiere bazinelor de carbuni, pentru evitarea transporturilor si stoca4ului, ambele costisitoare@ e?emple de astfel de amplasari sunt in bazinele 8oscovei, ,uhrului, Sileziei Superioare, 8otru-,ovinari s.a. - tendinta actuala de amplasare in zone preorasenesti,termocentralele furnizand pe langa energia electrica,agentul termic si apa calda industriala si mena4area necesare consumului urban.Intarile paterni dependente de piata e?terna a combustibilului 6*aponia,.ranta,Italia7 sunt in general plasate in porturi in cadrul comple?elor de rafinare, utilizand combustie produsi reziduali ai petrolului.'resterea pretelui petrolului,ascoiata cu cresterea pretului gazelor naturale ,incepand cu 1+$! a implicat reconsiderarea consumului de combustibil in termo centrale,ponderea revenind in continuare carbunelui. Astazi, termocentralele furnizeaza,de altfel,%"-$"& din energia electrica a CE,,EI cu mari deosebiri in profil regional. - prezinta avanta4ul de a fi construite intr-un timp cat mai scurt cu un cost foarte scazut si cu randament ridicat ceea ce e?plica predominanta lor actuala in energia electrica. - astazi lor le este crescut randamentul de functionare prin marirea puterii turbinelor.Astfel,in 1+((,s-au construit turbine de " 8D,in 1+ ( de " 8D,in 1+#( de +( 8D,iar in 1+"( de 1"( de 8D.5rocesul continua si dupa 1+"( avand ca si consecinte urmatoarele rezultate:U,SS,puterea turbinelor a a4uns rapid la )(( 8D,in .ranta la %(( 8D.Inca din 1+%" ,in SUA a fost insta lat un grup de +(( de 8D 6/ull ,unn7,urmat de unul
[Type text] Page $

de 1((( de 8D6,aEensEood7si un altul de 1"(( de 8D6 5aradise7.Astazi puterile instalate depasesc 1"(( 8D.

Principalii produca tori de energie electrica de pe TERRA-termocentrale (1999)


%TAT&'&

& 1(( +"-++ +(-+#,+ )(-)+,+ $(-$+,+


/U<-A,IA,'EFIA*A5ABIA,>IECBA8 AUSC,A<IA,E-I5C,IB=ABEJIA,<I/AB,,A8ABIA,8A,EA /,ICABIE 'FIBA ,IB=IA,8E;I',BI-E,IA,SI,IA,SUA,,USIA /AF,EIB,/EBIB,'IA=,'I5,U,-UIBEEA,FAB-GAB-,IS,AE<,GUDAIC,<I/IA,8AB-A<IA,A8AB,HACA,,A,A/I A SAU=ICA,SIB-A5A,E SA8A<IA A<-E,IA,'U/A,=ABE8A,'A,-UIABA,I,AG,5A<ABIA,A.,I'A =E SU=,CUBISIA,IA,=ABIA -,E'IA,I,<AB=A,8A,A',A<AB=A

%(-%+,+
5AGISCAB,5A,CU-A<IA,SU=AB,CU,'IA,S<A>A'IA

"(-"+,+

Repartitia com usti ililor 4osili pe !lo : 'arbuni K !" &


[Type text] Page 5

5etrol K #( & -aze natural K ( &

Atomocentralele: - sunt cele mai folosite centrale, 2n anul ((1 e?ist9nd apro?imativ #"( de central atomice 2n peste !( de 30ri 1i alte 1(( de centrale afl9ndu-se 2nc0 2n construc3ie@ - atomoenergia este considerat0 modalitatea de viitor pentru ob3inerea energiei electrice, deoarece atomocentralele se construiesc foarte u1or 1i au produc3ie mare, singurul dezavanta4 fiind acela c0, la construirea atomocentralelor trebuie luate anumite m0suri de siguran30@ - produc3ia total0 de energie electric0 prin atomocentrale se ob3ine 2n <ituania, .ran3a 1i /elgia@ - implicatiile centralelor nucleare asupra mediului incon4urator, atat de controversate, se apreciaza ca sunt, de fapt in general restranse@ atomocentralele modern ofera o siguranta sporita functionand fara accidente deosebite si, in plus, costul redus al productiei 6cu %( & mai mic decat in termocentrale7 si necesitatea reducerii consumului de petrol fac ca acest tip de central sa fie de mare perspective, dovada si faptul ca tot mai multe tari avansate din punct de vedere economic isi construiesc asemenea centrale. - furnizeaza energie electrica ieftina si in cantitati mari.Energia electrica se obtine prin fisiune nucleara,adica prin fragmentarea atomior grei de uraniu,plutoniu si toriu in urma careia se obtin mari cantitati de energie. - o centrala nucleara functioneaza in fapt ,pe principiul une termo centrale in care focarul cazanului are lorc arderea combustibilor obisnuiti 6carbune ,petrol,gaze7 este inlocuit cu reactorul nuclear. =upa datele date de AIEA consumul a !Lg de uraniu in reactor echivaleaza cu #((t de carbunesau $(((( l de petrol@1 8Dh de origine nuclearaM(, %1 t.e.p.,iar 18Dh de origine idraulicaM(,+)% t.e.p.

CA,A

=ACA

'EBC,A<A BU'<EA,A

[Type text]

Page #

SUA ,usia 8area /ritanie .ranta -ermania 'anada /elgia

(.1 .1+"1 $.(%.1+"# $.().1+"% ).(+.1+"% 1$.(%.1+%1 (#.(%.1+% 1(.1(.1+%

E/,-1 ,apide AbninsL 'alder-Fall 1 8arcoule -1 >.A. Gahl ,olphton Bpd8al /r-

5idrocentralele:
- morile de ap0 sunt folosite de mai mult de ((( de ani@ azi, 2n locul morilor de ap0 mari s-au construit uzine moderne dotate cu turbine ale c0ror rotoare sunt puse 2n mi1care de curentul apei@ - hidrocentralele moderne sunt plasate pe cursurile apelor, al0turi de bara4e imense care le asigur0 c0deri mari de ap0@ - e?ist0 multe 30ri 2n care hidroenergia reprezint0 ramura principal0 2n ceea ce prive1te ob3inerea energiei electrice 6spre e?emplu statele africane7@ e?ista insa si tari importante din punct de vedere energetic care se remarca prin hridrocentrale 6'anada, /razilia, Borvegia7 - fluvii importante pentru hidroenergie sunt: 'olumbia, 'olorado, Arinoco, >olga, Fuang Fe, Indus, Angara, Bil, 'ongo, 5arana 6intre /razilia si 5araguaN, cu o capacitate de 1 ,% milioane de GE7 si raul Enisei din Siberia 6% milioane de GE7 - cel mai mare avanta4 al hidroenergiei este acela ca utilizeaza resurse inepuizabile si nu polueaza atmosfera@ - transforma energia hidraulica, in fapt-energia de potential a cursurilor de apa K in energie electrica.Aceasta forma de energie primara regenarabila nepoluanta,prezinta o importanta economica deosebita.'ostul constructiei hidrocentralelor este mai mare decat al termocentralelor datorita marilor lucari de arta inginereasca6bara4e,aductiuni7amortizabile in intervale mai mari de timp.Eenrgia electrica produsa insa intr-o hidrocentrala este de !-" ori mai ieftina decat cea produsa in termocentrale datorita cheltuielilor ulteriore reduse. - avanta4ul economic al surselor hidroenergetice este acel de valorificare a lacurilor de acumulare acestea fiind transformate in zone de agrement zone piscicole,alimentare cu apa potabila,irigatii etc.Cotodatata construcita unei termo centrale presupune consecinte serioase asupra zonei geografice de amplasare si anume disparitia unor asezari6Ada Galeh pe =unare, Abu Simbel pe Bil s.a.7,translatarea cailor de comunicatie la noi cote ,procese masive de defrisare,modificari fondamentale in lanutile trofice hidrobiologice 6e?: diminuarea migratiei sturionilor pe =unare sau disparitia crocodilului de Bil in aval de Assuan7

[Type text]

Page "

Br. Fidrocentrala 'rt. 1 +,uru lans -"a#.u ! /rand Coulee # /ur# " +ucuru# % Sa#ano Susens oe $ 0rasno#ars ) Cor.us 1osados + 2a /rande * 1( C,urc,#ll 3alls

Cara Rus#a 'ra4#l#a SU5 6ene4uela 'ra4#l#a Rus#a Rus#a 5rgen"#na Canada Canada

,aul 6fluviul7 +ungus a 1arana Colu7$#a 2eon# 1araguay En#se# En#se# 1araguay Sf. 2auren"#u Sf. 2auren"#u

5uterea instalata Actuala .inala 888888888888 *(((( 8 1*((( 19((( 9:(( 1(%(( 1(9(( 1(9(( *&4( 79(( &4(( &4(( &((( &((( 47(( &((( :9(( :9(( :**: :**:

;ar# ,#drocen"rale ale lu7## 1999 on 2arge

Sursa:Co7#"ee on large <a7s of -n"#l.Co7ss#on <a7s,aug 1991!)ua#d *((1

5otentialul hidroenergetic amena4abil CE,,EI in anul 1++% era echivalent unei productii de energie electrica de %,% ? 1(1 LDh.Apro?imati? )& din potentialul hidroenergetic rrevin Asiei , (& Americii <atine ,1%& Africii si tot atat Americii de Bord, 11,"& ,usiei.Se remarca prin potentialul lor energetic fluviile : Jair6#"((( 8D numai in zona cascadelor Inga7,Enisei,/rahmaputra,'hang *ang,'olumbia,5arana,Bil si Jambezi. Un loc important revine unor state precum ,usia, 'ongo,'hina,SUA,/razilia,'anada. Amena4arile hidroenergetice sunt dintre cele mai diferite in funcite de inaltimea caderii de apa si configuratia sitului. Apar ,din acest punct de vedere solutii distincte privind echiparea cu turbine6Gaplan, .rancis, 5elton7,dupa cum centralele propriu-zise sunt amena4ate in corpul bara4ului 6Assuan, Saratov, 5ortile de .ier 17 sau la cote inferiore acestuia cu aductiuni fortate prin conducte 6<otru, >idraru7 ori canale de derivatie 6Ste4aru pe /istrita, Dogelgrun pe ,hin7.Aceiasi parametri conduc la soltuii diverse privind tipul bara4ului 6anrocamente ,cu miez de argila ,beton7si incaltimea acestuia.

(r. )A*A+,' Crt. 1 *ugeon01i


[Type text]

TA*A *u0ia

-(A'T-.&A( /) 335
Page

2 3 $ 5 # " 9 1! 11

(ure1 Grande 2i3ence -nguri C5icoa0an Te5ri 6i05an &rtan %ranao %u0en01oe Gua4io Hoo4er

*u0ia &l4etia *u0ia .e3ic -ndia -ndia C5ina *u0ia Colu/bia %,A

3!! 2 5 2"2 2#1 2#1 253 2$5 2$5 2$3 221

Mari baraje de retentie de pe TERRA Sursa :The World Alamanc and book of facto,199 , !uaid,"##1

(*.C* 'AC,' T. 1 2 3 $ 5 #
[Type text]

7',8-,' (*A,') (il Angara (il

TA*A ,ganda

A(,' C*&A*-195$ 19#5 19"! 1959 19# 19#5

9:en 7all0 )rat01 A00uan 6ariba 2aniel +5on0on A1o0o/b

89'.2& APA (/ld /3) 2!5 1#9 1#2 1#! 1$2 1$


Page 9

*u0ia &gipt;%uda n <a/bezi <i/bab:e %a01atc5e Canada :an 8olta G5ana

o
Marile lacuri de baraj ale TERREI. Sursa :QUAID-2001

OOdata cu construirea de centrale mari si mijlocii pe raurile importante China a ridicat un numar mare de centrale de
dimensioni mai reduse,pe raurile mici si mijlocii cu capacitati de su 1!"#$%n peste 1&'' de districte din cele !''' ale tarii au (ost construite statii hidroelectrice mici, a caror capacitate instalata totala repre)inta a treia parte din cea nationala$Acestea (urni)ea)a energia necesara irigatiilor,industriri mici si iluminatul ase)ailor rurale$ China a o tinut succese (oarte mari in hidroenergetica,numai &-* + din ,alorosul potential (iind utili)at$Pe (ondul mentine rii si cresterii ponderii se, in ,iitor pe un aport al acesteia de !&--' + din productia electrica a tarii.

= <u.a C,#na >and$oo , Ser#es.Econo7y,3ore#gn 2anguages 1ress, 'e#?#ng 1994@

,entrale geotermice:
- valorifica energia caloric emanate de campurile geotermice - flu?ul de caldura provine din nucleul central al 5amantului, valori ridicate ale gradientului geotermic inregistrandu-se la limita placilor tectonice care formeaza scoarta terestra si care se caracterizeaza prin volcanism si seismicitate ridicate 6'ercul de .oc al 5acificului, cuprinzand o multime de insule, intre care arhipelagurile 4aponez, filipinez, indonezian, neozeelandez s.a.7 - desi prima central geotermica a fost construita in primii ani ai secolului nostrum, interesul pentru aceasta sursa de energie primara s-a facut remarcat indeosebi dupa criza petrolului, in present e?istand centrale in multe tari ale lumii 6Italia, SUA, .ilipine, Boua Jeelanda, *aponia, 'SI, Islanda, 8e?ic7

,entrale mareomotrice:
[Type text] Page 1!

- valorifica forta mareelor cu amplitudine medie ridicata, cuprinsa de regula intre "-1 m - energia mareica prezinta avanta4ul de a fi inepuizabila, dar fenomenul care o produce este discontinuu, iar posibilitatile de utilizare limitate - centralele mareomotrice functioneaza la ,ance 6.ranta7 si Gislaia--uba in 5eninsula Gola, din nordul partii europene a 'SI

,onversia termomarina:
- o alta sursa de energie a viitorului se contureaza a fi diferenta dintre orizonturile marine de suprafata 6(-1((m7 si cele profunde 6+((-1((( m7 - posibila la diferente de temperature mai mari de 1) P ' este astazi la indemana a cca 1(( de state ale lumii - o prima central de acest tip functioneaza intermittent in -olful 8atanzas 6'uba7 inca din 1+!( cu putere de GD si o alta la Abid4an 6'ote dQIvoire7

,entrale solare:
- cantitatea de energie solara receptionata de suprafata globului este repartizata inegal, dependent de unghiul de incidenta diferit al razelor solare, in scadere de la Ecuator spre poli, si de repartitia inegala a nebulozitatii - in afara folosirii la scopuri energetic, energia solara are utilizari multiple in procesele de incalzire a locuintelor, halelor industrial, serelor chiar si furnalelor siderurgice, precum si pentru refrigerare, irigatii, uscarea unor produse agricole, etc

Energia electric 6n Rom7nia


=upa cel de-al doilea razboi mondial, ,omania a acordat un rol prioritar dezvoltarii energetic. Economia energetica a constituit astfel domeniul fundamental al economiei nationale romanesti. Energetica participa in mod direct atat la dezvoltarea economica de ansamblu cat si la asigurarea unui grad inalt de civilizatie materiala si cultural. ,omania dispune de un remarcabil potential energetic reprezentat prin: 1. surse improspatabile 6regenrabile7, cum sunt: energia apelor, energia eoliana, energia geotermala, s.a. . reserve neimprospatabile 6neregenerabile7 ori improspatabile in timp indelungat, cum sunt combustibilii minerali 6carbunii, petrolul, gazele naturale7@ !. resursele radioactive

[Type text]

Page 11

'onditiile tehnice de e?ploatare a combustibililor minerali, fiind mult timp la un nivel scazut fata de standardele international, au condus la o valorificare insuficienta, la mari pierderi de energie 6de e?. incapacitatea de captare a gazelor de sonda, transportul petrolului si carbunilor la centrele de prelucrare7. .olosirea fortei hidraulice in ,omania are traditii. =in secolul ;>III forta hidraulica capata intrebuintari industrial, culminand cu constructia de comple?e hidroenergetice. 'ele mai multe constructii ce figureaza astazi pe harta economica a tarii au la baza proiecte vechi, intocmite in primele decenii ale secolului al ;;-lea. A analiza stiintifica asupra potentialului hidraulic al raurilor interioare, releva ca acestea au un debit variabil , scazut mai ales in sezonul cald. 'a urmare, constructia de sisteme hidroenergetice necesita echiparea cu bazine si lacuri de acumulare mari, costisitoare si greu de intretinut, situatii ce ridica considerabil pretul energiei produse. Alte surse energetic precum energia eoliana si solara, cu o veche traditie in ,omania, sunt inca putin promovate. Energia eoliana poate fi apreciata de perspective imediata, indeosebi pentru economia rurala 6in legumicultura si floricultura, in principal pentru actionarea pompelor7. Energia solara nu poate fi inca considerate sursa energetica economica, fiind practice in studio e?perimental. Energia electrica prin specificul sau, constituie singura forma de energie care poate fi produsa prin utilizarea oricarei resurse de energie primara si transformata ulterior, dupa nevoi. Are largi utilizari, in toate ramurile economiei nationale: industrie, agricultura, constructii, transporturi si telecomunicatii, stiinta si deservire stiintifica, invatamant, cultura, ocrotirea sanatatii etc, precum si in gospodaria casnica. 5rezinta si avanta4ul ca poate fi transportata in conditii economice avanta4oase, prin linii de inalta, medie si 4oasa tensiune, la consumatorii din orice zona a tarii. =iversitatea resurselor energetic, de la cele recunoscute regenrabile pana la cele conventionale de perspective, ofera cadrul de dezvoltare a industriei energiei electrice. In ,omania primele instalatii de acest gen se inscriu in peisa4ul tarii inca din anul 1)) 6la /ucuresti7, urmat de instalatiile 6central electrice7 construite la Cimisoara 61))#7, 'aransebes 61))$7, Satu 8are, Sighetul 8armatiei 61))+7. 5rimele hidrocentrale au fost construite la Sadu I 61)+%7 si la Sinaia 61)++7. In anul 1+!) ,omania ,omaia se situa aproape de media mondiala in ceea ce priveste productia de energie primara pe locuitor. =atorita faptului ca titeiul si produsele petroliere se e?portau, in cea mai mare parte, in stare bruta sau la un grad scazut de prelucrare, consumul intern s-a mentinut la un nivel redus. Aceasta se reflecta si in faptul ca in anul 1+!) productia de energie electrica a fost de numai 1,1 mil LEh, adica ,# LEhRloc ceea ce reprezinta numai !% & fata de media mondiala si incomparabil mai putin fata de tarile industrializate din vestul Europei, tari in care consumul se situa intre #(( si 1!"( LEhRloc. 5uterea instalata a grupurilor electrogene din intreaga ,omanie, in anul 1+!) era de numai "(1 , fiind dispersata in peste %(( de central mici 6peste )( & avand o putere de sub 1 8D7, echipate cu grupuri de mica putere, care aveau un randament foarte scazut. ,etelele electrice erau in cea mai mare parte locale, centralele cu o putere ceva mai insemnata nu erau conectate intr- un sistem national. E?ista o singura linie de inalta tensiune
[Type text] Page 12

de 11( Lv, in lungime de 1 $ Lm 6=obresti K Cargoviste - /ucuresti7, circa "(( Lm linii de %( Lv in 8untenia si centrul Cransilvaniei, precum si circa ! (( Lm linii de %-!( Lv in regiunea petrolifera din 8untenia, centrul Cransilvaniei si alte cateva zone 6/ucuresti, Arad, Cimisoara, ,esita7, restul teritoriului tarii fiind lipsit de linii electrice de transport. Slaba dezvoltare a ramurilor industriei energetic si, in primul rand, nivelul scazut al productiei de energie electrica, constituie o frana in dezvoltarea industriala a tarii in ansamblu si in mod deosebit in regiunile geografice lipsite de o baza energetica proprie.

,riterii de reparti8are geogra4ica avanta9oasa a instalatiilor electrice


5otrivit unor principii general vaabile pe plan mondial, in trectu precum si in prezent, la amplasarea centralelor electrice au stat la baza particularitatile acestei ramuri puternic egata de repartitia geografica a rezerveor de combustibili solizi, de cea a resurselor hidroenergetice. 5ozitia centralelor termoelectrice, care utilizeaza drept combustibil carbunii inferiori cat si mi?turile de e?poatare. Este cazul centralelor electrice de la ,ovinari si Curceni 64ud. -or47, care au fost amplasate in zona e?ploatarilor de lignit, transportul fiind asigurat in parte prin benzi transportoare direct de la centrul de e?ploatare la centrale. Cot astfel, in vederea reducerii cheltuielilor de trasnport a combustibilului au fost construite si amplificate in etape succesive, centralele: 'omanesti, 5aroseni, =oicesti, Isalnita 6'raiova7, 8intia-=eva, Aradea, s.a. In scopul evitarii cheltuielilor de transport pentru pomparea gazelor din campurile de 4oasa presiune din centrul Cransilvaniei, au fost construite termocentralele de la <udus-Iernut si .antanele criteriul de amplasare constituindu-l, de asemenea, apropierea de sursele de combustibil. 5entru a asigura necesarul de energie termica centrelor industriale mari consumatoare de aburi si apa calda, au fost construite centrale electrice de termoficare, urmarindu-se obtinerea unor avanta4e economice pe linia producerii combinate de energie electrica si termica si rezolvarii unitare a termoficatii industriale si urbane. Unele dintre acestea 6Isalnita, Aradea, 'omanesti, =oicesti, 'raiova II, Cargu-*iu, =robeta-Curnu Severin, -iurgiu, Aradea II, Jalau, /rasov, Suceava, /acau7 au fost construite cat mai aproape de zonele producatoare de carbuni inferiori 6bazinele 8otru, ,ovinari, 'omanesti sau /araolt7 In alte cazuri, luandu-se in calcul transportul neeconomic de combustibili solizi, centralele termoelectrice si de termoficare au fost amplasate in pozitii convenabile alimentarii lor, in principal, cu gaze naturale sau pacura. =in aceasta categorie fac parte centralele de la /ucuresti, 5loiesti Sud, /raila, -alati, ,amnicu >alcea, Anesti, Iasi, Suceava, s.a. In toate cazurile se observa amplasarea centralelor electrice de termoficare in imediata apropiere a intreprinderilor mari consumatoare de energie termica. Uneori acestea s-au construit chiar in cadrul platformelor chimice, petrochimice si siderurgice. 5e masura asigurarii unor conditii economice de trasnport, unele dintre centralele amintite au putut fi trecute pe consum de lignit.
[Type text] Page 13

Asa de e?emplu, prin realizarea caii ferate /erbesti K babeni s-au creat conditii pentru trecerea pe lignit 6cu e?ploatari la Alun, /erbesti, 'ernisoara, 'ucesti7 a centralei electrice de termoficare ,amnicu >alcea. 5entru o eficienta sporita, unele resurse refolosibile sunt destinate fie incalzirii serelor 6Isalnita, /ucuresti, Aradea, Arad, etc7 fie ca sunt folosite in fabricile de materiale de zidarie care necesita cantitati mari de energie termica. In ceea ce priveste amplasamentul comple?elor hidroenergetice, acesta este conditionat atat de factorii geologi cat si de cei fizico-geografici precum si de cerintele asigurarii necesarului de ape industriale si potabile sau pentru irigatii, dar si de necesitatea regularizarii cursurilor de apa si a combaterii inundatiilor.

5arta principalelor centrale electrice si termice


In cadrul sistemului electro-energetic al ,omaniei functioneaza: Cermocentrale cu putere instalata foarte mare 6de peste 1((( 8D7 K 'EC Isalnita K 'raiova 611(( 8D7, 'EC /raila, 'EC ,ovinari 61$%( 8D7 si 'EC Curceni 6 %#( 8D7@ Curceni este astfel cea mai mare termocentrala a tarii fiind dotata cu ) grupuri electrogene@ 'entrale cu putere instalata mare 61((( 8D7 K 'EC =eva-8intia 6)#( 8D7 si 'EC 5aroseni 6)(( 8D, utilizeaza carbunii din >alea *iului si gazele de sonda7, 'EC /ucuresti Sud, 'EC <udus K 'EC =oicesti@ 'entrale electrice cu putere instalata moderata 61((-"(( 8D7 K 'omanesti, Aradea, 5alas K 'onstanta, ,amnicu >alcea, -alati, Iasi, 5itesti, Suceava, 'alarasi, 'EC Sangeorgiu de 5adure 6.antanele7 s.a.@ in cea mai mare parte aceste termocentrale sunt echipate cu grupuri de termoficare@ 'entrale electricede termoficare cu putere instalata mica 6sub 1(( 8D7, ce raspund cerintelor termoficarii industriale sau urbane @ sunt prezente la Arad, Cimisoara, /rasov, 5iatra Beamt, Curnu 8agurele, =e4, /uzau, Jimnicea, Bavodari, Avidiu etc@

Potentialul 0idroenergetic al (unarii si apelor in4erioare


Un loc important in aprecierea geografica a industriei energiei electrice il are utilizarea potentialului hidroenergetic. <ocul prioritar il detine =unarea, fiind urmat de valorificarea comple?a a raurilor interioare. In acest sens, pe cursul raului /istrita s-au realizat o hidrocentrala de 1( 8D si 1 microhidrocentrale in aval 65angarati, >aduri, 5iatra Beamt, ,oznov I , ,oznov II, Janesti, 'ostise, /uhusi, ,ahova, 'arleni, /acau I, /acau II7 care totalizeaza o putere de circa #"( 8D. 5e raul Arges au fost puse in functiune hidrocentralele: 'umpanita, Arges-'orbeni 6 ( 8D7, Aiesti, Albesti, 'arbureni, >alea Iasului, 'urtea de Arges, 8anicesti, /aiculesti, Jigodeni, >alcelele, 8erisani, /ascov si 5itesti I, 5itesti II, iar pe >alcea cea de la /radulet@ acest sistem totalizeaza peste #"( 8D
[Type text] Page 1$

Altul, cu potential hidroenergetic apreciat la circa 1 (( 8D, viza constructia de + de hidrocentrale dintre care au intrat in functiune cele din sectorul Curnu-'alimanesti-Slatina. 5e raul <otru 6amena4at 1(( &7 se afla in functiune hidrocentrala <otru-'iunget, cu o putere instalata de "1( 8D, cea mai mare hidrocentrala de pe raurile interioare, precum si cea de la /radisor 6acumularea 8alaia7 In bazinul Somesului 8ic se afla hidrocentralele 8arisel 6 ( 8D7, Carnita 6#" 8D7 si -ilau. 5e Sebes se afla hidrocentralele -alceag si Susag 65etresti7 care au puteri instalate de cate 1"( 8D fiecare. In muntii ,etezat e?ista amena4area ,aul 8are K ,etezat 6!!" 8D7, intregul sistem fiind prevazut a realiza o putere instalta in final de ##( 8D sunt de asemenea inscrise in peisa4ul hidroenergetic amena4arile de pe : 'erna K 8otru K Cismana 6Cismana si >alea 8are in functiune7, >alea =raganului 6,emeti K 1(( 8D7, /uzau 6Siriu7, Siretul 8i4lociu, in aval de confluenta cu /istrita 6*albeni, ,acaciuni si respectiv Sascut K /eresti si Ad4ud7, =ambovita 6'labucet-5eceneaga7, raul Cargului 6<eresti si >oinesti7, 'erna 6sistemul 'erna /eleraca7, /istirita 65oiana 8arului7. Sunt de mentionat si o serie de hidrocentrale de mica putere: 5oiana Ursului, 5altinu, >aliug, Bovaci, =obresti, 8oroieni, Sadu II , Sadu > etc. S-au construit in colaborare cu tarile riverane unele sisteme hidroenergetice si de navigatie, ca cele de pe =unare. 'el mai important dintre acestea il constituie 5ortile de .ier I care, pe langa puterea instalata de 1(( 8D 61("( 8D pentru Serbia si 1("( 8D pentru ,omania7, asigura si conditii optime pentru desfasurarea navigatiei in sectorul 'azane K 5ortile de .ier I.

:arile 8one de concentrare a unitatilor producatoare de energie electrica


In functie de gradul de concentrare a productiei de energie electrica, de resursele de energie primara folosite 6carbunii, gazele naturale7, precum si de potential hidroenergetic, pe teritoriul ,omaniei pot fi conturate mai multe zone de concentrare a acestei ramuri. ;ona central<sudica cu o putere instalata de peste !#(( 8D in termocentrale dintre care se evidentiaza cele de la /ucuresti 6peste 1$(( 8D7, /razi 6)(" 8D7, =oicesti 6%(( 8D7, precum si alte termocentrale mai mici de la 'alarasi, Slobozia, s.a. <a acestea se adauga hidrocentralele: =obresti, 8oroeni pe Ialomita, precum si microhidrocentralele Sinaia, Jarnesti, ,asnov, /ran, >ulcanita, care toate la un loc totalizeaza cca 1!( 8D.
[Type text] Page 15

;ona sud<vestica concentreaza centralele electrice din Subcarpati si 5odisul -etic, 'arpatii 8eridionali 6dintre =ambovita si culoarul Cimis - 'erna7, =epresiunea Fategului si 8untii /anatului. 'entralele electrice de termoficare din aceasta zona totalizeaza +"(( 8D, evidentiindu-se cele de la Curceni 6 %#( 8D7, ,ovinari 61$ ( 8D7, Isalnita-'raiova 61("( 8D7, 5aroseni 6)(( 8D7, 8intia-=eva 6)#( 8D7, ,amnicu->alcea 6%(( 8D7, precum si cele de la: Cargu-*iu, =robeta-Curnu Severin, 'raiova II, 5oduri, Schitu--olesti, Funedoara, ,esita, Atelul ,osu, Arsova. <a acestea se adauga hidrocentralele 5ortile de .ier I,II 61#"( 8D7, cele de pe Alt 6)(( 8D, in sectorul Curnu ,osu K Izlaz7, de pe <otru 6%"( 8D7, Arges 6#"( 8D7, Sebes 6peste !(( 8D7, ,aul 8are K ,etezat 6##( 8D7, precum si amena4arile de la Bovaci, din sistemul 'erna K 8otru K Cismana sau >aliug, 5oiana 8arului, ,uieni. ;ona de sud<est cuprinde centralele termoelectrice cu o putere instalata de cca !(( 8D, dintre care se pot mentiona: 'EC /raila 61+ ( 8D7, cele de la -alati, 5alas-'onstanta, Avidiu, Bavodari, /uzau, Culcea, Slobozia. In zona de sud-est se afla si hidrocentrala Siriu pe raul /uzau 6"( 8D7. ;ona de est, cu o putere instalata de aproape 1"(( 8D in centralele electrice si de termoficare, se evidentiaza prin unitatile /orzesti 6%"( 8D7, 'omanesti 61"( 8D7, Iasi 6 (( 8D7, Suceava 61"( 8D7. <a acestea se adauga centralele de la /otosani, /ucecea, /adruti, Iacobeni, >atra =ornei, 5iatra Beamt, /uhusi, /acau, =armanesti, ,oman. Fidrocentralele din aceasta zona sunt cuprinse in amena4arile de pe raurile : /istrita 6Ste4aru 1( 8D si alte 1 unitati in aval de #( 8D7, Siret 6din sectorul /acau-Ad4ud7, 5rut 6Stanca-'ostesti7 cu o putere instalata de cca %(( 8D. <uate impreuna, termocentralele si hidrocentralele mentionate totalizeaza cca 1(( 8D. ;ona central<vestica cuprinde centralele electrice din Cransilvania, 8untii Apuseni si 'ampia de >est, dispunand de o putere instalata in termocentrale de peste "(( 8D 6 intre care <udus K Iernut )(( 8D7, .antanele K Sangeorgiu de 5adure 6! " 8D7, Aradea 6 (( 8D7, /rasov II si Jalau cate 1"( 8D fiecare, precum si cele de la Cimisoara , Arad, Satu 8are, /aia 8are, Cargu 8ures, >lahita, 'odlea, Sacele, 'ampia Curzii, Sibiu, /aia 8are, Sighetu 8armatiei etc si in hidrocentralele de aproape $(( 8D 6remarcandu-se cele de pe raurile Somesul 8ic K %( 8D, Sadu, Altul 8i4lociu, afluentii 'risului ,epede7. Interconectate la sistemul electroenergetic national unic prin linii electrice de transport, aceste zone, dintre care cea mai importanta este cea sud-vestica, asigura alimentarea cu energie electrica si termica atat a centrelor urbane si industriale, cat si a satelor. Produc=ia de energie electric a ,om9niei a fost de apro?imativ >& */0 2n anul ((% la o putere instalat0 de $3.>?# :/. 5ia3a rom9neasc0 de energie electric0 este estimat0 la 1,$" miliarde Euro. E?portul de energie electric0 al ,om9niei a fost de ? */0 2n anul ((% 1i @ */0 2n ((". Importurile de energie electric0 a ,om9niei au fost de &%? */0 2n anul ((".

,onsumul intern
[Type text] Page 1#

<a sf9r1itul anului ((" e?istau ),% milioane consumatori de energie electric0, din care ),(# milioane consumatori casnici. Apro?imativ !(& din energia electric0 produs0 in ,omania este furnizat0 consumatorilor casnici. :n anul ((" pre3ul mediu al energiei electrice livrate a fost de + ,1 EuroR8Dh - pentru consumatorii casnici %%," EuroR8Dh - pentru consumatorii industriali :n anul ((% pre3ul electricit03ii 2n ,om9nia se situa la %(& din media UE.

Istoric

1)"$, /ucure1ti devine prima capital0 din lume iluminat0 cu petrol lampant 61i al doilea ora1, primul find 5raga, care la acea vreme nu era capital07 1)) , prima re3ea de iluminat din 3ar0 la /ucure1ti. Se pune 2n func3iune o central0 electric0 ce asigur0 printr-o linie electric0 de L> curent continuu iluminatul palatului de pe 'alea >ictoriei. 1))#, Cimi1oara - se pune 2n func3iune primul iluminat electric stradal din Europa 1))), prima central0 hidroelectric0 din 3ar0 6'FE7 -roz0ve1ti, pe r9ul =9mbovi3a este pus0 2n func3iune 1)+#, /ucure1ti - primele tramvaie electrice din 3ar0 1+1! - prima cale ferat0 electrificat0 din 3ar0, pe ruta Arad - -hioroc - -hioroc 5incota si -hioroc - ,adna 1+!( - 1+!1, /ucure1ti - punerea 2n func3iune a primei re3ele electrice de distribu3ie pe st9lpi de beton armat din 3ar0 1+!) - 5utere instalat0 62n anul de referin30 interbelic7: "(1 8D 1+%" - primul tronson modern de cale ferat0 electrificat0 din 3ar0 : /ra1ov K 5redeal 1++% - Intrarea 2n e?ploatare comercial0 a Unit03ii 1 a 'entralei Bucleare de la 'ernavod0

[Type text]

Page 1"

:n anul 1++(, produc3ia, transportul 1i distribu3ia de curent electric era de3inut0 de compania de stat ,EBE<. :n urma restructur0rilor succesive, p9n0 2n anul (((, compania a fost 2mp0r3it0 2n:

Buclearelectrica S.A. Cermoelectrica S.A. Fidroelectrica S.A. Electrica S.A. - av9nd ) filiale. Cranselectrica S.A. :n prezent 6noiembrie (($7 companiile Buclearelectrica, Cermoelectrica, 1i Fidroelectrica sunt de3inute integral de Statul ,om9n iar Cranselectrica este de3inut0 de Statul ,om9n 2n propor3ie de +(&, restul de 1(& ac3iuni sunt listate la /ursa de >alori /ucure1ti. 'inci filiale Electrica au fost privatizate 6# 2n ((" 1i una 2n (($7 prin preluarea pachetului ma4oritar de c0tre investitorii str0ini EBE<, 'EJ 1i E.AB.

Produc=ia
Procenta9ele produc=iei de energie electric 6n Rom7nia: ,om usti il '0rbune 50cur0 Buclear Fidroelectric Procenta9 Procenta9 Procenta9 Procenta9 &##3 &##> &##A &##@ #1,%+ & 1,11 & 1!,1( & ",)( & !+,"$ & 1%,%+ & 1,)! & +, ( & ! ,( & (,%) & (,(( & (,(( & (,(( & !",)( & 1#,($ & ,%) & +,"+ & !$,11 & (,$" & (,(( & (,(( & (,(( & !$,"" & 1%,(1 & !, % & 1(,($ & !1,%1 & 1,"( & (,(( & (,(( & (,(( &

-aze naturale 1$,# &

Alte surse (,)+ & conven3ionale Eolian Solar /iomas0 (,(( & (,(( & (,(( &

Energia 0idroelectric

[Type text]

Page 1

5roduc3ia de energie hidroelectric0 2n ,om9nia este dominat0 de stat prin compania Fidroelectrica, evaluat0 2n anul (($ ca fiind cea mai mare companie de stat, cu o valoare de !," miliarde Euro. :n anul ((%, energia furnizat0 de centrale 1i micro-centrale hidroelectrice a fost de 1), CDh la o putere instalat0 %.! " 8D. E?ist0 planuri ca p9n0 2n anul (11 s0 fie m0rit0 cu !+ 8D puterea instalat0 1i cu 1,# CDh produc3ia de energie. :n momentul actual 6anul (($7 este e?ploatat apro?imativ "(& din poten3ialul hidro-energetic al 30rii. 'onform planurilor Fidroelectrica, 2n anul ( " apro?imativ $(& din poten3ial va fi e?ploatat. :ncep9nd cu anul ((#, Fidroelectrica a 2nceput privatizarea unui num0r de 1"( microhidrocentrale.

Energia nuclear
Sectorul produc3iei de energie nuclear0 este de3inut de Statul ,om9n prin compania Buclearelectrica. Aceasta de3ine 'entrala Buclear0 de la 'ernavod0, care are o capacitate de # reactoare din care doar dou0 sunt instalate, primul din decembrie 1++% 1i al doilea din septembrie (($. Statul ,om9n inten3ioneaz0 s0 construiasc0 alte dou0 reactoare nucleare, investi3ie estimat0 la circa ,! miliarde de euro. 'apacitatea centralei este de " reactoare 2ns0 doar ma?im # pot fi instalate datorit0 condi3iilor tehnice. Se estimeaz0 c0 p9n0 2n (1" Unit03ile ! 1i # vor fi puse 2n func3iune. :n anul ((%, energia nuclear0 produs0 a fost de A%> */0, la o putere instalat0 de $($ 8D. ,ezervele de minereu e?istente asigur0 cererea de uraniu p9n0 la nivelul anului (1$ pentru func3ionarea a dou0 unit03i nucleare la centrala de la 'ernavod0.

Energia termoelectric
Sectorul de3ine cea mai mare parte din totalul de produc3ie de energie electric0 din ,om9nia. :n anul ((%, energia electric0 produs0 pe baz0 de combustibili fosili a fost de !),# CDh la o putere instalat0 de 1(."+) 8D 6pe baz0 de c0rbune: %,+ CDh 1i %.1)+ 8D, iar pe baz0 de hidrocarburi: 11," CDh 1i #.#(+ 8D7. :n urma restructur0rilor succesive, o mare parte din centralele termoelectrice au fost transferate companiei de stat Cermoelectrica 6printre care 1i 'EC =eva 1i Elcen /ucure1ti7 cu o putere instalat0 de "." ( 8D, restul de centrale func3ion9nd ca societ03i distincte 6'EC Curceni, 'EC ,ovinari, 'EC 'raiova7, altele fiind transferate 2n subordinea 'onsiliilor <ocale. 'ele trei comple?uri energetice din Altenia 6Curceni, ,ovinari 1i 'raiova7 acoper0 circa o treime din produc3ia de electricitate a ,om9niei, fiind, dup0 Fidroelectrica 1i Buclearelectrica, produc0torii celei mai ieftine energii din 3ar0. Astfel, produc3ia de energie electric0 procentual 1i cantitativ pentru anul ((% este:
[Type text] Page 19

,om usti il Fidroelectric Buclear *B*A+

Procenta9 Produc=ie Putere !),# CDh 1(."+) 8D 1), CDh %.! " 8D ",% CDh $($ 8D % , CDh 1$.%!( 8D ! ,( & +, ( & ++,!1 &

'ombustibili fosili "),(+ &

Energia regenera il
:ncep9nd cu anul ((", legea prevede cote obligatorii de Energie ,egenerabil0 pe care furnizorii de energie electric0 trebuie s0 le furnizeze consumatorilor deservi3i, de la (,$& 2n ((" p9n0 la ),#& 2n (1(. 5oten3ialul energetic hidro amena4abil al 30rii este de ?> */0 R an, din care se poate valorifica 2n condi3ii de eficien30 economic0 apro?imativ ?# */0 R an. 'ea mai mare central0 2n cogenerare pe baz0 de biomas0 din ,om9nia este de3inut0 de de firma austriac0 Folzindustrie SchEeighofer 1i se afl0 la ,0d0u3i. 'entrala a fost inaugurat0 2n mai ((+, a necesitat o investi3ie de ( milioane Euro 1i are o capacitate total0 de && :/. 5oten3ialul energetic solar al 30rii este de $%& */0 produc3ie anual0.

Energia eolian
,om9nia are cel mai ridicat poten3ial din sud-estul Europei 2n domeniul energiei eoliene, sud-estul =obrogei plas9ndu-se chiar pe locul al doilea la nivelul 2ntregului continent. ,om9nia are un poten3ial energetic eolian de !.((( 8D, echivalent cu o produc3ie anual0 de apro?imativ &? */0 anual, dar 2n prezent 6 (($7 nu e?ist0 proiecte semnificative pentru e?ploatarea acestuia. 'onform altor estim0ri, poten3ialul eolian al ,om9niei este estimat la $@.### :/ capacitate instalat0. Sectorul energiei eoliene ar putea contribui cu $? */0 la necesarul na3ional anual 2n ( (. 'ompania spaniol0 Iberdrola ,enovables, divizia de energie regenerabil0 a grupului Iberdrola 1i cel mai mare produc0tor mondial de energie eolian0, va 2ncepe 2n iulie ((+ montarea primei turbine eoliene 2n =obrogea, dintr-un proiect de circa 1."(( 8D, valoarea total0 a investi3iei a4ung9nd la apro?imativ ," miliarde euro. Singura piedic0 2n calea planului spaniolilor de realizare a fermei eoliene ar putea fi capacitatea limitat0 de preluare a sistemului de transport electricitate. =e asemenea, gigantul ceh 'EJ inten3ioneaz0 s0 contstruiasc0 un parc eolian tot 2n =obrogea, 2n zona comunei 'ogealac 6unde este 1i Iberdrola7, cu o capacitate de %(( 8D.
[Type text] Page 2!

'ompaniile au solicitat aprobarea pentru proiecte eoliene cu o capacitate de 1).((( 8D 2n ,om9nia, ce are un program de subven3ii bazat pe certificate ecologice, iar operatorul re3elei na3ionale, Cranselectrica, a oferit aprob0ri tehnice pentru producerea a !.((( 8D. ,om9nia a 2ncheiat anul (() cu o capacitate de energie eolian0 de numai 1( 8D, 2ns0 8inisterul Economiei a estimat c0 nivelul va a4unge la cel putin 1"( 8D p9n0 la sf9r1itul anului ((+. 5rin compara3ie, 5olonia are cea mai mare capacitate de energie eolian0 din Europa de Est, de #$ 8D, iar /ulgaria a dep01it de4a 'ehia 1i are o capacitate de 1") 8D.

Pia=a energiei electrice


:n perioada regimului comunist toat0 produc3ia, transportul 1i distribu3a de energie apar3inea Statului ,om9n. 5rin restructurarea ,EBE< 1i privatiz0rile din ultimii ani, pia3a de energie electric0 arat0 azi astfel: Cermoelectrica, Fidroelectrica, Buclearelectrica 1i 'EC-urile 6'entrale Electro Cermice7 independente produc energie electric0. Coate aceste companii sunt de3inute de Statul ,om9n. Cranselectrica, de3inut0 ma4oritar de stat 6+(&7, asigur0 transportul na3ional de energie electric0 Electrica se ocup0 cu distribu3ia 1i furnizarea de energie electric0. 'inci filiale din cele ) au fost privatizate de4a A5'A8, companie din portofoliul Cranselectrica, supravegheaz0 bursa energiei electrice. :n urma liberaliz0rii pie3ei, 2n prezent e?ist0 1i al3i 4uc0tori pe pia3a de energie electric0, unele companii private au cump0rat capacit03i de produc3ie 6micro-hidrocentrale7. 5e pia30 mai e?ist0 companii private care se ocup0 cu tradingul de energie electric0, dintre care cei mai mari sunt: EnergN Folding, 5etrod 1i E-< 5oEer S -as, 2n ordinea m0rimii. 5ia3a de v9nzare a energiei este concentrat0 e?cesiv. Astfel, doar patru produc0tori ofer0, de regul0, energie pe pia30, respectiv Buclearelectrica 1i comple?urile energetice 'EC Curceni, 'EC ,ovinari 1i 'EC 'raiova.

Ciitor
Strategia energetic0 na3ional0 pentru perioada (($- ( ( pune accentul 2n principal pe sporirea capacit03ii nucleare prin punerea 2n func3iune a Unit03ilor ! 1i # de la 'entrala Buclear0 de la 'ernavod0 1i cre1terea e?ploat0rii resurselor hidroenergetice cu %& p9n0 2n (11. Alte priorit03i sunt: eficientizarea capacit03ilor actuale care folosesc tehnologii 2nvechite prin modernizarea lor, limitarea dependen3elor de importuri. :n ce prive1te energia regenerabil0, nu e?ist0 o strategie semnificativ0, ci doar de a se a4unge la un procent de !!& din produc3ie, adic0 doar pu3in peste procenta4ul actual al produc3iei hidro. 5entru anul ( ( este planificat0 ridicarea unei noi centrale nucleare, amplasat0 2n centrul 30rii, cu o putere instalat0 de .#(( 8D. Aceasta va avea dou0 grupuri de cate 1. (( 8D fiecare sau patru grupuri de c9te %(( 8D fiecare. Investi3ia este estimat0 la , miliarde

[Type text]

Page 21

euro iar schema financiar0 presupune participarea al0turi de stat a mai multor investitori priva3i. Investi3iile necesare 2n sectorul energiei electrice din ,om9nia s-ar putea ridica, p9n0 2n (1!- (1", la )-11 miliarde euro. Investi3iile sunt necesare pentru modernizarea centralelor electrice de4a e?istente, ridicarea unora noi 1i 2mbunat03irea re3elelor de distribu3ie, at9t pentru a a4unge la cat mai mul3i consumatori rom9ni, c9t 1i pentru a facilita comer3ul cu electricitate 2ntre ,om9nia 1i statele vecine. 5rintre planurile de e?tindere a capacit03ilor de produc3ie de electricitate se num0r0: Alro Slatina urmeaz0 s0 construiasc0 o central0 termic0 pe c0rbune de 1.((( 8D, investi3ia ridic9ndu-se la 1 miliard de Euro 5etrom va construi o central0 termic0 pe gaze de )%( 8D la 5etrobrazi, investi3ie care va costa "(( milioane Euro. 'entrala va fi construit0 de -eneral Electric 2mpreun0 cu 8etLa. EnergN Folding va construi o central0 termic0 pe lignit 2n 4ude3ul -or4, cu o putere de #(( 8D 1i produc3ie anuala ! CDh. 'ompania Iberdrola ,enovables a 2ncheiat 2n luna februarie (() un acord pentru preluarea a apro?imativ "( de proiecte de parcuri eoliene 2n estul ,om9niei, cu o capacitate total0 de 1.%(( de 8D, 2n cadrul unei investi3ii ma?imum !(( milioane de euro. 'ontinental Dind 5artners inten3ioneaz0 s0 dezvolte, 2n ,om9nia, capacit03i eoliene de peste 1.((( 8D putere instalat0, urm9nd s0 aloce pentru acest proiect peste 1," miliarde euro. <a momentul actual 6mai (()7, compania are toate avizele 1i autoriza3iile pentru implementarea unui proiect eolian de !#" 8D 2n =obrogea 2n valoare de "(( milioane euro. -igantul spaniol -amesa, unul dintre primii trei produc0tori mondiali de turbine eoliene, inten3ioneaz0 s0 construiasc0, pe pia3a local0, parcuri cu o capacitate total0 de apro?imativ "(( 8D, printr-o investi3ie estimat0 la $"( milioane Euro 1i analizeaz0, 2n prezent 6decembrie (()7, mai mult de zece loca3ii 2n acest sens.

Energiile alternative
Energiile alternative folosesc puterea inerent0 a unor surse naturale ca v9ntul, mareele, soarele. Unele sunt epuizabile, altele regenerabile.

Investitia in energie alternativa


In ultimii ani, cei mai multi bani s-au investit in ! segmente ale energiei alternative: energia solara, energia eoliana si masini hibride. .iecare din aceste ! diviziuni implica alte tehnologii si alte probleme in dezvoltarea acestora. =e e?emplu, energia solara fotovoltaica este bazata pe semiconductori, asadar pot beneficia de o reducere drastica a costurilor prin imbunatatirea procesului de convertire a energiei, eficientei marite si instalarea pe zone mai e?tinse. Energia fotovoltaica este probabil singurul
[Type text] Page 22

tip de energie al carui cost de generare al curentului electric poate fi redus cu peste 4umatate in urmatorii " ani. 5rin contrast, deoarece energia eoliana este folosita de peste 1(( de ani, tehnologia din spatele procesului este relativ stabila. 5roductivitatea ei este determinata de puterea vantului intr-o anume locatie, si de costul amplasarii unei turbine eoliene. 5retul otelului si al altor alia4e folosite in construirea turbinelor au efecte directe in pretul total al unei turbine. =ar uneori energiile alternative nu sunt cele mai viabile. Spre e?emplu, Alanda, care era printre liderii mondiali in folosirea uleiului de palmier ca si combustibil a sistat orice activitate in aceasta privinta datorita unor studii stiintifice care au aratat ca uneori, pot produce mai mult rau mediului incon4urator decat combustibilii fosili. -uvernul olandez incearca sa gaseasca originile uleiului importat, pentru a certifica care operatii produc ulei intr-o maniera responsabila. In privinta energiei provenita din biomasa, concluzia este ca daca s-ar converti intreaga cultura de grau a Statelor Unite ar produce doar 1%& din necesarul sau de combustibil, fapt ce arata ca plasarea pietelor pentru energie in conflict cu pietele pentru alimente ar rezulta in cresterea preturilor pentru alimente si un impact insignifiant sau chiar negativ pe problemele ecologice cum ar fi incalzirea globala. Acum, sunt cautate alternative viabile, cum ar fi etanolul din celuloza.

,oncepte noi in energia alternativa


'ampuri eoliene plutitoare sunt similare celor normale, diferenta este ca ele plutesc in mi4locul oceanului. Avanta4ul in a avea centrale eoliene plutitoare este ca poate fi astfel e?ploatat vantul din oceanul larg. .ara alte obstructii cum ar fi dealuri, copaci si cladiri, vantul din ocean poate atinge viteze duble fata de cele din zonele de coasta. A companie norvegiana, StatoilFNdro, au lansat prima asemenea centrala in toamna anului ((+. 5rocesarea biogazului se refera la captarea gazului metan care este eliberat cand materia se descompune. Acest gaz poate fi captat din gropi de gunoi sau canalizari. Uneori, este folosit drept catalizator in acest proces un tip de bacterii care descompun biomasa intr-un mediu anaerob. -azul metan astfel rezultat si rafinat poate fi folosit ca o sursa viabila pentru diverse produse.

Energia solar
Panouri solare - c0ldura solar0 pate fi folosit0 pentru a produce energie. 'ea mai simpl0 format0 e un geam 2ndreptat spre Sud. - panourile solare montate pe acoperi1 sunt folosite pentru c0ldur0 1i ap0. :n Israel, panourile solare asigur0 apa cald0 2n peste )(& din case. - la o scar0 mai mare, un 1ir de oglinzi care urm0resc soarele 2i reflect0 lumina spre un turn 2n care 2nc0lze1te ap0 sau abur care pune 2n mi1care turbinele electrice.
[Type text] Page 23

- alt0 metod0 folose1te celule fotovoltaice montate pe acoperi1 care absorb lumina solar0 1i o transform0 direct 2n electricitate. T0ri 2n curs de dezvoltare precum ,epublica =ominican0, Sri <anLa 1i JimbabEe sunt printre primele care folosesc aceast0 tehnic0.

Energia 0idroelectric
.or3a apei 2n c0dere pune 2n mi1care turbinele care produc electricitate. Apa este adunat0 2ntr-un lac de acumulare 1i canalizeaz0 printr-un bara4. 'ondi3iile pentru energie hidroelectric0 este un curent puternic 1i rapid de ap0 1i o 2n0l3ime semnificativ0 de la care sa cad0 apa. E o surs0 inepuizabil0, dar bara4ele au o via30 limitat0. 5rincipalii utilizatori sunt Borvegia 1i /razilia, unde hidroenergia dep01e1te +(& din consumul de energie electric0, SUA, 'anada, 'hina 1i ,usia.

Energia mareelor
;odul de funcA#onare al une# cen"rale u"#l#4Bnd energ#a 7areelor 5entru ca puterea mareelor sa genereze electricitate, e necesar0 o diferen30 minim0 de ) m 2ntre flu? 1i reflu? 1i de un golf 2ngust sau estuar care sa ma?imizeze for3a apei. 'urentul puternic al mareelor pune 2n mi1care turbinele montane 2ntr-un bara4 ridicat de-a curmezi1ul golfului sau estuarului. 5uterea mareelor e inepuizabil0, dar dezechilibrat0 habitatul estuarului 1i prea pu3ine coaste ofer0 condi3iile ideale. 'ea mai mare central0 bazat0 pe maree se afl0 pe r9ul ,ance, 2n .ran3a, care produce ma4oritatea energiei consumate 2n /retania 1i alte c9teva regiuni. 8ai e?ist0 1i alte uzine e?perimentale 2n 'anada, ,usia 1i 'hina.

Energia geotermal
Este nevoie de o surs0 natural0 de c0ldur0, o camer0 magmatic0, izvoare subterane 1i roca poroas0 prin care s0 circule aburii 1i apa. Aburii 1i apa fierbinte sunt utiliza3i direct pentru 2nc0lzire. Aburii sunt folosi3i pentru a genera electricitate. Utilizatorii principali: Islanda, unde peste #"& din energia 30rii provine din resurse geometrale, SUA, .ilipine, Indonezia, 8e?ic, Italia 1i Boua Jeeland0.

[Type text]

Page 2$

Energia eolian
5uterea v9ntului ac3ioneaz0 asupra morilor de v0nt 1i turbinelor care genereaz0 energie. A Uferm0 eolian0U are nevoie de un loc cu v9nt constant dintr-o direc3ie stabil0, cum ar fi trec0torile din mun3i, coastele 1i insulele. 'ei mai importan3i utilizatori sunt SUA, -ermania, =anemarca 1i India.

Energia eoliana are doua componente: - energia cinetica - energia termica Cehnologiile eoliene actuale au posibilitatea de a e?trage doar o fractiune din energia cinetica. >aloarea teoretica ma?ima de e?tragere a energiei cinetice de la vant a fost demonstrata in 1+1+ de Albert /etz si este cunoscuta sub numele de legea lui /etz. 'onform legi /etz, coeficientul ma?im de performanta 6,p7, in e?tractia energiei cinetice eoliene este de "+,!&, care este cunoscut ca limita /etz. Cehnologiile actuale eoliene au, in realitate, un 'p mai mic decat limita /etz. 'e ar fi daca tehnologiile eoliene ar fi in masura de a e?trage o parte din energia termica a vantului in plus fata de energia cineticaV 5resupunand ca e?ista o turbina eoliena ideala capabila de a e?trage energie cinetica eoliena la limita /etz a 'p de "+,!&, astfel incat ideala turbina de mai sus are suprafata zonei frontale de 1(( metri patrati 61(m ?1(m7, iar viteza vantului este de 1( mRs si temperatura e?terioara este de 1" grade 'elsius, energia e?trasa de o astfel de turbina eoliena ideala este: E M (," ? densitatea aerului ? suprafata zonei frontale ? vitezei vantului la patrat ? ,p E M(." ? 1, " ? 1(( ? 1((( ? (,"+! E M !%,! 1. " Eatts M !%.! 1 " LE

[Type text]

Page 25

In ceea ce priveste productia de energie, intr-o ora de fuctionare, in aceste conditii turbina va produce: 5uterea cinetica M !%.! 1 " LERh Sa presupunem acum ca ar e?ista un dispozitiv care, daca va fi intergat in turbina ideala de mai sus, acesta va avea posibilitatea de a e?trage o parte din energia termica, in plus fata de energia cinetica calculata mai sus. Sa presupunem ca folosind acel dispozitiv o parte din aerul care iese din turbina are o temperatura putin mai mica decat flu?ul de aer la intrare. In sensul prezentului document, sa presupunem ca "(& din debitul de aer de intrare va iesi la o temperatura mai mica cu (.1 grade 'elsius. In acest caz, calculul termic este: 5uterea termica M densitatea aerului ? volumul de aer evacuat pe ora ? diferenta de temperatura ? caldura specifica a aerului 5uterea termica M 1. "" ? 6 1(( m ? 1( mRs ? !%(( sec ? "(&7 ? (,1 ? 1.(("L4 RLg 5uterea termica M 1,%( ." L4 Stiind ca 1 Lilo4oule 6L47 M (.((( $$$$$$$$$) LERh vom optine: 5uterea termica M %1."" LERh Energia termica corespunzatoare a fost transferata la turbina eoliena ca energie cinetica de rotatie. 5rin urmare, turbina din e?emplul teoretic de mai sus avand integrat un dispozitiv care reduce temperatura flu?ului de aer la iesire doar cu (.1 grade 'elsius va fi capabila sa produca un total de: 5uterea totala M 5uterea cinetica W 5uterea termica M +$.)$$LEh, care este de ,%+ ori mai mult decat limita /etz.

5idrogenul
Fidrogenul, desi nu poatte fi apreciat ca o sursa de energie primara, poate avea un rol important in energetic. ,ezultat din disocierea apei, care se afla din abundenta pe planeta, indeosebi in Aceanul 5lanetar, il prezinta avanta4ul de a nu polua mediul incon4urator, de a putea fi produs in cantitati inepuizabile si de a putea fi stocat sub forma gazoasa sau lichida si transportat la locul de utilizare in centrale electrice. Anual consumul mondial de hidrogen se cifreaz0 la peste "(( miliarde metri cub 2n diverse scopuri 1i 2n diferite domenii, a c0ror varietate 1i necesit03i sunt 2n cre1tere pe m0sura sc0derii resurselor de combustibili fosili 1i schimb0rilor climatice datorate cre1terii emisiunii de 'A 2n atmosfer0. 5entru a putea asigura accesul diferi3ilor consumatori la sursele de hidrogen este necesar0 dezvoltarea unei infrastructuri adecvate.
[Type text] Page 2#

Una din primele utiliz0ri ale hidrogenului a fost 2n cazul baloanelor. Ini3ial a fost utilizat de prof *acXues Ale?andre 'Ysar 'harles 2n $. August 1$)! pentru un zbor de #" minute. 5rimele diri4abile au fost umplute cu hidrogen. =atorit0 inflamabilit03ii u1oare, s-au produs 2ns0 nenum0rate accidente 6catastrofa diri4abilelor =i?mude 2n 1+ ! 1i Findenburg 2n 1+!$7 1i a fost 2nlocuit de heliu. =atorit0 densit03ii mici, baloanele umplute cu hidrogen au o for30 ascensional0 mare. Astfel se preteaz0 foarte bine la utilizarea 1i 2n present 2n cazul baloanelor meteorologice, de ridicare 1i transport , 1i de reclam0.

)tili8area 0idrogenului
Sudur 5e l9ng0 sudarea o?iacetilenic0, la sudarea cu gaz 6tot mai rar utilizat0, temperatura fl0c0rii cca. !1((Z'7 se poate utiliza energia de ardere a hidrogenului 2n locul acetilenei. =e fapt pentru prima dat0 2n anii 1)!)R#( francezul =esbassaNns de ,ichmont a reu1it s0 sudeze cu o flac0r0 de hidrogen dou0 pl0ci de plumb. <a sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizeaz0 energia de recombinare 6-#!%, L*Rmol7 a hidrogenului atomic 2n hidrogen molecular rezult2nd 2n punctual de sudare o temperatur0 de p9n0 la #(((Z'. <a sudur0 2n mediu cu gaz inert hidrogenul este utilizat 1i 2n componen3a gazului de protec3ie e?.6 Arcal1( M 1( & Fidrogen, #( & Argon, "( & Azot7.

,om usti il pentru rac0ete :n tehnica spa3ial0 hidrogenul lichid este un combustibil obi1nuit pentru motoarele criogenice ale rachetelor, 1i este stocat de e?emplu 2n rezervorul de combustibil al rachetei de lansare 6SS8E7 a navetelor spa3iale americane. :n aceste motoare hidrogenul lichid este folosit 2nt9i la r0cirea a4uta4ului 1i a altor p0r3i ale motorului, 2nainte de a fi amestecat cu o?idantul, de obicei o?igenul lichid 6<A;7, 1i apoi ars. =in ardere rezult0 ap0, ozon 1i ap0 o?igenat0. Arderea se face 2n amestec bogat, raportul de mas0 a celor dou0 componente fiind de 1:# K 1:%, astfel c0 2n gazele de ardere se mai g0se1te hidrogen, ceea ce reduce eroziunea camerei de ardere 1i a a4uta4ului. =e1i arderea este incomplet0, masa hidrogenului nears 1i sc0derea masei molare a gazelor evacuate compenseaz0 2ntruc9tva sc0derea impulsului specific datorit0 arderii incomplete. ,ezervorul de combustibil al rachetei navetei spa3iale con3ine "1"," m[ hidrogen 1i ""# m[ o?igen. Cemperatura 2n camera de ardere atinge
[Type text] Page 2"

!!(( Z', viteza de evacuare fiind de ###( mRs 2n vid, respectiv !"%( mRs la presiune normal0. .iecare din cele trei motoare principale dezvolt0 o trac3iune de 1,) 8B.

,om usti il pentru avioane cu reac=ie :n tehnica aeronautic0 primul motor cu reactie construit de firma FeinLel FeS 1 2n 1+!$ K a func3ionat av9nd ca 1i combustibil hidrogen. Actuelmente sunt dezvoltate motoare cu reac3ie ce pot func3iona pe baz0 de hidrogen, dar deocamdat0 nu sunt 2n e?ploatare datorit0 masei mari a rezervoarelor ce intr0 2n contradic3ie cu necesit03ile privind greutatea proprie a avioanelor. :n anul 1+)) avionul CU K 1"% variant0 a CU K1"#, av9nd toate cele trei motoare modificate, a zburat cu success pe alimentare cu hidrogen stocat sub stare de agregare lichid0. Airbus are un proiect de construc3ie 'rNoplane cu participarea a !% firme pentru a evalua posibilitatea realiz0rii unui avion cu hidrogen lichid.

,om usti il pentru motoare cu ardere intern 'u mici modific0ri, motoarele cu ardere intern0 pot fi adaptate pentru a utiliza hidrogen lichid drept combustibil. /8D F , 6UFNdrogen ,ecord 'arU7 cu o putere de 1(LD 6 ! '57 a atins !((LmRh. FNdrogen $ al aceleia1i firme este construit cu un motor de %( LD, + LmRh 1i ( - 1((LmRh in +." sec. 'u posibilitate dubl0 de alimentare benzin0 1i hidrogen. Acest lucru s-a realizat prin montarea unui rezervor de hidrogen lichid ceea ce a redus capacitatea compartimentului de baga4e de la "(( la "( l. Fidrogenul 2nmagazinat permite o autonomie de ((Lm, dar la neutilizare 2n decurs de + zile se reduce la o cantitate suficient0 pentru parcurgerea a ( Lm. 8azda a echipat modelul s0u ,;-) cu motor DanLel 6piston rotativ7 ce func3ioneaz0 cu combustibil hibrid benzin0 sau hidrogen dezvolt9nd 1)# LD 6 "" hp7. ,om usti il 6n pile de com ustie 5ilele de combustie sunt dispozitive de conversie electrochimic0 ce produc energiei electric0 utiliz9nd drept combustibil hidrogen, metan, methanol, solu3ie de glucoz0, iar ca o?idant o?igen, clor, bio?id de clor, pero?id de hidrogen etc. Censiunea la bornele pilei de combustie cu hidrogen, teoretic, este de 1, !> dar practic se atinge (,"-1> din care motiv sunt legate 2n serie 1i paralel 2n grupuri de obicei mai mari de #" pile. ,andamentul a4unge p9n0 la de $ & pe celul0 6% & pe sistem7 2n func3ie de tip, energia netransformat0 2n current electric este disipat0 sub form0 de c0ldur0. 5ilele de combustie se utilizeaz0 2n:

:i9loace de transport
[Type text] Page 2

!$ autobuse fabricate de firma 8ercedes-/enz sunt 2n e?ploatare 2n + ora1e europene 2n cadrul proiectului 'lean Urban Cransport for Europe ( autoturisme tip Fonda .'; sunt 2n circula3ie av9nd rezervoare de hidrogen 2n care 2ncap ma?. # Lg hidrogen ce asigur0 !((Lm autonomie la o vitez0 de ma?. 1"(LmRh 1i o putere de )(LD 61($'57 .irma /oeing are un proiect de utilizarea hidrogenului stocat sub form0 gazoas0 ce este utilizat 2n pile de combustie ce produc electricitate pentru electromotorul de ac3ionare a avionului.

Aparate porta ile 'a surs0 de energie electric0 sub form0 de pil0 de combustie miniatural0 poate 2nlocui acumulatoarele 2n aparatele portabile. Cehnologia stoc0rii hidrogenului 2n cantit03i mici nu este pus0 la punct.

,entrale pentru cldiri 5ilele de combustie pot fi utilizate pentru generarea de curent electric, iar c0ldura disipat0 6p9n0 la "(& din energia 9nmagazinat0 2n hidrogen7 pentru 2nc0lzire 1i prepararea apei calde.

,om usti il 6n centrale nucleare de 4u8iune :n proiectul *EC cu a4utorul camerei toroidale CoLamaL s-a realizat la + noiembrie 1++1 prima reac3ie de fuziune cu un amestec de )%:1# deuterium-tritium, iar 2n anul 1++) s-a atins un HM(,$ la un v9rf de 1%8D pe o durat0 mai scurt0 de o secund0. ICE, constituie un proiect mai evoluat care a fost lansat 2n 1 moiembrie ((% cu semnarea tratatului de colaborare 2ntre $ state industriale pentru realizare primului reactor de test 2n 'adarache. Acest reactor este proiectat s0 produc0 "((8D pe o durat0 continu0 de "(( secunde arz9nd un amestec de circa (."g = W C 2n spa3iul de \)#( m! al camerei reactorului. 5rimele rezultate sunt a1teptate pentru anul (1%. 'ontinuare acestui proiect 2n caz de success va fi un reactor de !(((-#(((8D :aterie prim 6n procesul de reducere a minereurilor Fidrogenul poate reac3iona cu o?izii metalelor prelu9nd o?igenul din ace1tia. >a rezulta ap0 1i metalul al c0rui o?id a intrat 2n reac3ie. Acest procedeu este utilizat 2n industria metalurgic0 pentru a ob3ine metale cu o puritate mai ridicat0.
[Type text] Page 29

:aterie prim 6n procesul de 4a ricare a amoniacului :n procedeul Faber-/osch din gaz metan, prin reformare 2n trei faze, se ob3ine hidrogen care mai apoi reac3ioneaz0 cu azotul din aer la o presiune de !((bar 1i o temperatur0 de #"(Z'. ,ezult0 ammoniac utilizat la fabricarea 2ngr010mitelor 1i e?plozivilor. =atorit0 temperaturii 1i presiunii mari, fabricarea amoniacului necesit0 un consum de energie ce reprezint0 1,1& din produc3ia mondial0.

:aterie prim 6n procesul de 0idrogenare


,r une E?ist0 dou0 procedee mai cunoscute 2n care prin hidrogenarea c0rbunelui se ob3in hidrocarburi: Procedeul Bergius<Pier =in c0rbune amestecat cu ulei greu la !((bar 1i #"(K"(( Z', cu ad0ugare de hidrogen, 2n cuptoare speciale rezult0 uleiuri grele, medii 1i benzin0 Procedeul Fisc0er<*ropsc0 =in gazul de sintez0 6'ARF 7 2n prezen3a catalizatorului de cobalt sau fier la ( - #( bar 1i ((Z' - !"(Z' rezult0 uleiuri 1i benzin0. Aceste procedee devin competitive la un pre3 al petrolului de peste "(-%(] pe baril. Actualmente 2n Africa de Sud o mare parte din combustibil este asigurat pe aceast0 cale. <a fel 2n SUA 1i 'hina e?ist0 astfel de instala3ii. Aceste procedee contribuie intens la emisia de 'A . !rsimi 5rin hidrogenare, 2n uleiurile vegetale, se satureaz0 leg0turile duble din moleculele acizilor gra1i cu hidrogen. 5rocesul are loc 2n prezen3a catalizatorului din nichel la 1 (-1)( Z' 1i o presiune de %-$bar. 8oleculele rezultate au un punct de topire mai 2nalt 1i ca urmare produsul rezultat 6margarina7 devine consistent0 la temperatura camerei. :aterial sintetic 5rin hidrogenare materialele sintetice se sparg 2n componente mai mici rezult9nd produse gazoase 1i lichide uleioase. :n acest scop materialele sintetice se m0run3esc, se spal0 1i la "(( Z', sub presiune, cu a4utorul hidrogenului vor fi transformate. -azele rezultate vor putea fi utilizate ca 1i combustibil, cu men3iunea c0 vor rezulta mai pu3ine reziduuri to?ice dec9t 2n cazul arderii directe a de1eurilo
[Type text] Page 3!

5idrogen pentru cldura din case =ispozitivele de ardere la nivel atomic pot fi folosite si pentru a genera energie pentru locuinte. 'hina si India importa tehnologia din 'anada. In 8area /ritanie s-a realizat o central termica de apartament care functioneaza numai cu hNdrogen. Cehnologia celulelor de combustie a hidrogenului a inceput sa fie agreata pe toate meridianele planetei. Utilizarea ei cu succes la construirea unor autoturisme-hibrid sau a celor complet nepoluante a convins marii producatori ai lumii si , dupa cum arata contractele, solutia pare sa fie agreata pentru a inlocui in viitorul apropiat motoarele si generatoarele ce folosesc combustibili fosili. ,asa cu emisii 8ero Ideea de a folosi aceste dispositive si in cadrul locuintelor apartine britanicilor, care de4a au o casa e?perimentala in care curentul electric si caldura sunt produse prin arderea hidrogenului. Ea ar putea fi aplicata si in ,omania, unde e?ista specialistii necesari producerii si e?ploatarii unor astfel de centrale de apartament pe baza de combustie. Beavand inca un sistem de distributie a hidrogenului, in apropierea casei din orasul <Ne, situat langa Stourbridge, in Dest 8idlands, a fost construita o mica centrala de obtinere a hidrogenului din gazul metan livrat de sistemul national. In interiorul casei se afla insa numai un minigenerator, de dimensiunile unui frigider, in care are loc trecerea hidrogenului prin celulele de combustie. Acesta produce $%A .D de electricitate si ? .D su 4orma de energie termica. 'asa are emisii zero intrucat din arderea hidrogenului nu rezulta decat vapori de apa. .amilia care locuieste in imobilul e?perimental nu consuma in intregime energia generata si surplusul il livreaza in reteaua nationala de electricitate. Un contor special masoara cata energie electrica a fost livrata si , eventual, cat curent a consumat casa din sistemul national in diverse situatii speciale. E?perimentul a dovedit ca facturile la energie electrica si termica se reduc practic la plata hidrogenului. 'onsiliul pentru 'ladiri >erzi din 8area /ritanie a dat publicitatii un comunicat prin care a anuntat ca , incepand din (1%, toate casele trebuie sa aiba zero emisii, dupa modelul e?perimental.

:otorul viitorului 5ilele de combustie pe baza de hidrogen sunt considerate ca fiind alternativa cea mai variabila la motorul cu combustie interna. =ezvoltarea acestei tehnologii in industria auto ar reduce o parte considerabila apoluarii provenite din transporturi. 8ai mult, producerea la
[Type text] Page 31

scara larga a masinilor cu pile de combustie pe baza de hidrogen ar rezolva o alta problema foarte importanta, aceea a securitatii energetice a multor state care sunt dependente de importurile de petrol.

:asina cu aer comprimat


=e cativa ani se tot incearca aducerea pe piata a masinilor care functioneaza in intregime cu aer comprimat sau hibrizi care au incorporate si motoare cu presiune de aer. Ideea nu este noua, difera doar metodele folosirii aerului comprimat. Avanta4ele ar fi reducerea poluarii in cazul in care aerul comprimat este produs cu a4utorul electricitatii produse ecologic, un pret foarte avanta4os si o eficienta buna cu un motor de mici dimensiuni. Un vehicul cu aer comprimat are un motor cu aer care foloseste aer comprimat, aer care este tinut intr-un rezervor sub presiune. In loc sa foloseasca aerul in combinatie cu un combustibil la ardere motorul foloseste direct aerul comprimat pentru a impinge pistoanele. Sunt cunoscute si folosite de altfel uneltele cu aer comprimat iar tehnologia folosita la aceste unelte seamana ca principiu cu tehnologia folosita la masinile cu aer comprimat. 5rintre cele mai cunoscute incercari in acest domeniu este aceea a firmei 8otor =evelopment International68=I7 prin directorul companiei -uN Bergre. In acelasi timp acesta este invetatorul modelelor si ale altor cateva sute de tipuri de motoare si are e?perinta direct de la formula 1 unde a activat mult timp. 8=I a dezvoltat doua modele de motoare: un motor cu un singur piston ce este miscat doar de aerul comprimat si un altul hNbrid care merge cu aer comprimat pana la !" mileRora iar apoi aerul este incalzit de un motor cu ardere e?terna. <a viteza mai mare de !" mileRora aerul este incalzit inainte de intrarea in piston de un mic motor cu ardere e?terna pentru ai marii volumul si presiunea, lucru ce permite masinii sa atinga si viteze de peste 1(( LmRh si aproape $" hp. ,ecent insa 8=I a declarat ca a dezvoltat si imbunatatit motorul cu aer si acesta a4unge la viteza de 11(LmRh, avand si autonomie undeva intre )(- (( Lm. In comparative cu alte masini ecologice si economice se pare ca aceasta, chiar si atunci cand depaseste !" mileRh si foloseste combustibil sa incalzeasca aerul, a4unge la un consum de apro?imativ ," lR1(( Lm. =aca tinem cont de faptul ca aerul ar putea fi comprimat cu energie produsa ecologic sau cu sisteme ecologice, masina cu aer comprimat reprezinta una din solutiile ecologice si economice de moment. In plus masinile hNbrid care au in dotare un motor cu cobustie cunoscut si unul cu aer functioneaza cu aer comprimat pana la viteza de "( LmRh iar apoi trece la motorul cu combustie, care in timpul functionarii incarca butelia de aer comprimat@este e?act ca si la camioanele diesel care au o butelie de aer comprimat ce este incarcata pana la anumita presiune de un compresor din dotarea camionului. Este ceva asemanator ca la masinile hibride care au motoare au?iliare electrice si functioneaza pana la o anumita viteza cu motorul electric, iar cand masina trece pe motorul cu combustie, alternatorul incarca in timp bateria motorului electric.

[Type text]

Page 32

8=I au o colaborare cu CACA 8otors, concernul Indian de autovehicule, care are numai in India peste # milioane de autevehicle pe strazi. Cata este lider in domeniul vehiculelor comerciale si numarul doi in privinta vehiculelor pentru transport persoane. Este de asemenea pe locul cinci in constructia de autocamioane semi grele si grele si pe locul doi in constructia de autobuze mari. In (($ 'oncernul Cata a hotarat sa inceapa productia primului vehicul comercial propulsat de aer comprimat. 8asina realizata in colaborare cu 8=I, a fost estimata la 1 $(( ] si denumita 'itN'AC. Aceasta poate atinge 11( LmRh si are o autonomie de apro?imativ (( Lm. Cuburile in care aerul este tinut la o presiune de pana la !(( atm sunt concepute si realizare in colaborare cu BASA, aceasta avand e?perienta in domeniul stocarii combustibililor foarte flamabili la navetele si rachetele spatiale. 8=I incearca sa se e?tinda cat mai mult la nivel mondial, cu toate ca planul lor declarat pe moment este sa patrunda mai mult pe pietele tarilor considerate in curs de dezvoltare cum este India. Au reusit insa sa patrunda se pare si pe piata americana cel putin informational prin intermediul sitului de promovare http:RRzeropollutionmotors.usR

,ontextul politicii
:n cadrul Uniunii Europene, cel de-al 1aselea 5rogram de ac3iune privind mediul 65A8 %7 are drept obiectiv atingerea unor niveluri de calitate a aerului care s0 nu determine impacturi inacceptabile 1i riscuri asupra s0n0t03ii umane 1i a mediului. UE ac3ioneaz0 la multe niveluri pentru a reduce e?punerea la poluarea aerului: pe cale legislativ0, prin cooperarea cu sectoarele responsabile de poluarea aerului, prin autorit03ile na3ionale, regionale 1i prin organiza3iile neguvernamentale 1i prin cercetare. 5oliticile UE vizeaz0
[Type text] Page 33

reducerea e?punerii la poluarea aerului prin reducerea emisiilor 1i stabilirea de limite 1i valori 3int0 pentru calitatea aerului.

Emisii de poluan=i 6n aer


<a nivelul unui stat membru, =irectiva privind plafoanele na3ionale de emisieen 6=irectiva BE'7 impune plafoane de emisie 6sau limite7 pentru emisiile a patru dintre poluan3ii principali ai aerului 6o?izi de azot, dio?id de sulf, compu1i organici volatili nemetan 1i amoniac7 care d0uneaz0 s0n0t03ii umane 1i mediului. 'omisia European0 va propune o =irectiv0 BE' revizuit0 la sf9r1itul anului ((). 8ai multe detalii sunt oferite aicien. A alt0 legisla3ie important0 a UE este orientat0 asupra reducerii emisiilor de poluan3i ai aerului din surse specifice, de e?emplu: transportul@ sursele fi?e R unit03i industrialeen@ 1i vopsele 1i produse de refinisare a vehiculelor. <a nivel interna3ional, problema emisiilor de polua3i ai aerului este abordat0 1i de 'onven3ia 'EE-ABU privind propararea pe raz0 e?tins0, transfrontalier0, a poluan3ilor atmosferici 6'onven3ia 5AC=<7 1i protocoalele acesteia. 5rotocolul ^poluan3ilor multipli_ -othenburg conform 'onven3iei 5AC=< cuprinde plafoanele na3ionale de emisie care sunt la fel sau mai pu3in ambi3ioase dec9t cele prev0zute 2n =irectiva BE' a UE.

,alitatea aerului
Boua =irectiv0 privind calitatea aerului a UE, =irectiva privind calitatea aerului 2ncon4ur0tor 1i un aer mai curat pentru Europaen, este una dintre m0surile importante stabilite pentru abordarea calit03ii aerului 2n conformitate cu Strategia tematic0 privind poluarea aerului. Aceasta este prima directiva UE care cuprinde limite cu privire la concentra3iile din aer de58 ," 6pulberi fine de suspensie7. Aceast0 directiv0 consolideaz0 totodat0 2ntr-o singur0 directiv0 diferite acte legislative e?istente privind calitatea aerului. -uvernelor li s-a oferit un termen de doi ani 6de la 11 iunie (()7 s0-1i alinieze legisla3ia la dispozi3iile directivei. 59n0 atunci, se men3ine cadrul politic european e?istent privind calitatea aerului. Aceast0 legisla3ie a stabilit standarde 1i obiective pe baza factorilor de s0n0tate pentru o serie de poluan3i ai aerului 1i cuprinde: =irectiva-cadru privind calitatea aerului. Aceasta descrie principiile de baz0 privind evaluarea 1i gestionarea calit03ii aerului 2n statele membre. =irectiva specific0, de asemenea, poluan3ii pentru care s-au dezvoltat 1i specificat 2n legisla3ia ulterioar0 standarde 1i obiective privind calitatea aerului 6cele patru directive ^fiice_7@ =ecizia ^Schimb de informa3ii_ de stabilire a unui schimb reciproc de informa3ii 1i date provenind de la re3ele 1i sta3ii individuale de m0surare a polu0rii aerului 2ncon4ur0tor 2n statele membre ale UE.

[Type text]

Page 3$

Bi liogra4ie
1. Silviu Begut K ^/eograf#e econo7#ca 7ond#ala. 1r#nc#.alele resurse 7ond#ale ale +erre# s# #ndus"r##le de .relucrareC , Editura ASE , /ucuresti, 1++! . Ale?andru Ungureanu K ^/eograf#a resurselor na"urale, Ed#"ura <#dac"#ca s# 1edagog#caC , /ucuresti, 1+$# !. -eorge Erdeli K D/eograf#e econo7#ca 7ond#alaC, Editura .undatiei Ro7an#a de 7a#ne , 'ucures"#, 199% #. Internet: - http:RREEE.energielibera.netR - http:RREEE.EiLipedia.org - http:RREEE.eais.info

[Type text]

Page 35