Despre iubirea ranita si speriata

Masa dreptunghiulara, lunga, imprejmuita de scaune tapitate frumos si acoperite cu huse, cum numia o gospodina putea sa faca, imi era indiferenta acum. Cu 6 ore inainte fusese incarcata de studenti. Dosariada, practica, lucrurile absurde, imorale din nou le ajutam sa mearga spre final. Nu mi-am dat silinta sa iasa ceva foarte bun din activitatea mea. Nici nu cred ca putea sa iasa ceva mai bun decat am facut, de fapt. Eram la demisol, singur in dimineata aceea si nu stiam cum se va sfarsi ziua mea. Nu stiam nimic despre omul minunat pe care aveam sa-l intanesc in acea dupa-amiaza. Singur in sala de curs renovata in stilul indifferent eclectic la unitatea de stil