Sase remedii din flori de soc

Ultimele flori ale primaverii sunt si cele cu proprietatile vindecatoare cele ma i intense. Hranite de ploi, scaldate n lumina de soarele tot mai puternic si mngiat e de vnturile blnde ale lui Mai, aceste flori sunt, pe buna dreptate, considerate elixire de vindecare. Sa cunoastem mpreuna florile de soc, unul dintre leacurile cele mai folosite n medicina traditionala romneasca Despre soc, n popor se stie de veacuri ca este un copac altfel. Pe florile sale n u se aseaza nici o albina, frunzele si scoarta sa nu tenteaza nici un ierbivor, ia r crengutele sale sunt goale pe mijloc. Apoi, socul este cel care vesteste ca pr imavara s-a sfrsit si ramn la putere dogoritoarele zile de vara, buchetelele sale albe si parfumate fiind ultimele flori ale primaverii. Socul este recunoscut, de opotriva n folclorul romnesc si n cel european, drept planta de leac, dar si magica . n satele din nordul Moldovei si din Ardeal, se spunea ca socul este ocrotit de catre "iele" sau de catre "cei din vnt". De aceea, el rareori este lovit de trasn et, creste pe orice fel de pamnt si nu este napadit de omizi sau de alti stricato ri. Se mai spunea ca atingerea ramurilor sale este binefacatoare pentru cei boln avi, dar nu trebuie sa dormi sub soc, mai ales daca este nflorit, pentru ca "cei din vnt" te pot mbolnavi, suparati ca le-ai ncalcat teritoriul. n Anglia si n Scandin avia, era considerata o mare greseala sa tai un soc, mai ales daca era batrn, pen tru ca n ramurile sale si-ar avea salas tot felul de duhuri ale naturii, care cnd se ntorc pe nserat acasa si si gasesc locuinta distrusa, se razbuna teribil pe fapt as. Nenumarate mituri si legende exista despre soc din Orientul Mijlociu si pna n nordul Europei si al Africii, limitele imensului sau areal. La aceste mituri str avechi tind sa mai adauge cteva si cercetarile stiintifice, care scot n evidenta p roprietatile medicinale uluitoare ale socului, despre care vom vorbi n continuare . Recoltarea florilor Se culeg n zilele lipsite de umezeala si pe ct posibil nsorite, de sfrsit de mai - nce put de iunie, prin taierea ciorchinilor de pe tulpina. Dupa culegere, vor fi tin ute, ct mai rasfirate posibil, ntr-un cos n care sa patrunda aer, pentru ca altfel s e vor ncinge, se vor nnegri si se vor strica foarte rapid. Proaspete, florile de soc se folosesc la obtinerea binecunoscutei socate, n timp ce uscate, sunt administra te n scop terapeutic, sub forma de infuzie combinata, pulbere, tinctura sau ulei. U scarea nu se face la umbra, ca la majoritatea plantelor medicinale, ci la soare, pen tru a fi mai rapida, si planta (care are coditele foarte bogate n apa) sa nu intre n fermentatie si sa se strice. De regula, florile se ntind la soare sub o placa de sticla, ca sa nu le ploua, n strat unic si suficient de rasfirate ca sa se poata usca rapid. Florile uscate de soc au coditele tari si casante, iar petalele capa ta o tenta ceva mai galbuie. Ele constituie materia prima pentru cteva preparate medi cinale foarte eficiente, despre care vom vorbi n acest articol, pe ndelete: Socata pentru sanatatea rinichilor Aceasta bautura se poate face att din flori proaspete, ct si uscate de soc (dar nu mai vechi de un an), astfel: Se iau 12 ciorchini de flori de soc si se spala de praf sau musculite, apoi se toaca foarte bine si se pun ntr-un borcan de patru-ci nci litri. Se adauga peste flori sucul de la 2 lami si 300 de grame de miere, apo i se pun 3 litri de apa de izvor si se amesteca totul foarte bine, pna cnd mierea se dizolva. Se acopera borcanul cu o farfurioara si se lasa sa fermenteze vreme de trei-patru zile, la temperatura camerei. Cnd lichidul din interiorul borcanului a capatat miros pregnant de soc si are un gust usor ntepator (de la dioxidul de carbon eliminat n timpul fermentatiei), socata se filtreaza si se pune n sticle de un litru, la frigider.

Efect terapeutic: un litru si jumatate de socata consumata nic activitatea rinichilor, previne precipitarea sarurilor a pietrelor la rinichi, ajuta la eliminarea surplusului de tnd eficient umflarea minilor si a picioarelor. Persoanele ent cu afectiuni cum ar fi nefrita, pielonefrita sau cistita trei luni, cte o cura de 1-2 saptamni cu socata. Infuzie combinata de soc, pentru sistemul nervos

zilnic stimuleaza puter si formarea nisipului si apa din tesuturi, tra care se confrunta frecv vor face, o data la

Se pun 3-4 lingurite de flori de soc maruntite la macerat, n jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deop arte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe n nca jumatate de litru de apa, vr eme de 5 minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. n final, se am esteca cele doua extracte, obtinndu-se cca un litru de preparat, care se foloseste intern sau extern. Efect terapeutic: echilibreaza sistemul nervos, exercitnd simultan o actiune stim ulenta si calmanta. Un studiu facut n Serbia a pus n evidenta faptul ca florile de soc administrate n paralel cu medicamente cu actiune sedativa, cum ar fi fenobarbit alul sau morfina, reduc spectaculos efectele adverse ale acestora. Mai mult, dupa ce se ntrerupe administrarea lor, tratamentul cu flori de soc ajuta la revenirea ma i rapida a activitatii nervoase la normal. Alte cercetari arata si o capacitate a principiilor active din florile de soc de a reduce dependenta fizica (nu si cea p sihica) de anumite droguri sau sedative de sinteza. Se foloseste infuzia combinata de flori de soc, din care se bea cte o cana, de trei ori pe zi. O cura dureaza 4-6 saptamni, dupa care se face o pauza de 3 saptamni si apoi se poate relua. Ceai fierbinte de soc, pentru raceala Sase remedii din flori de soc

Se foloseste de regula doar ca remediu de urgenta, pentru efectul sudorific, feb rifug si antitusiv, deoarece prin oparirea plantei se pierd n mare parte celelalt e calitati terapeutice ale florilor de soc. Infuzia fierbinte se prepara prin op arirea unei lingurite de planta uscata si maruntita cu o cana (250 ml) de apa clo cotita, dupa care se lasa la infuzat vreme de 10-15 minute, se filtreaza si se bea ct mai calda posibil. Efect terapeutic: n bolile infectioase acute, cum ar fi racelile (infectiile gripale ), cistitele acute (nsotite de febra), bronsitele bacteriene. Cel mai bun moment p entru administrarea socului este debutul infectiei, cnd apar primele simptome. n cazul infectiilor nsotite de febra, socul va avea o actiune asemanatoare cu cea a nei, producnd vasodilatatie si o transpiratie puternica, dupa care, gradat, temperatur corpului se va normaliza. Este un remediu foarte eficient si, spre deosebire de f ebrifugele de sinteza, nu deprima sistemul imunitar si nu "ncurca" mecanismul feb rei, care (n anumite limite) este ct se poate de benefica, fiind un mijloc natural de aparare a corpului mpotriva infectiei. Pulbere de soc, pentru bronsita si sinuzita Pulberea se obtine prin macinarea fina, cu rsnita electrica de cafea, a florilor uscate ale plantei. Depozitarea pulberii obtinute astfel se face n borcane de stic la nchise ermetic, n locuri ntunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamni ( deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). Se administreaza de 3 ori p e zi, cte o lingurita rasa, pe stomacul gol. Efect terapeutic: reduce inflamatia cailor respiratorii, ajuta la eliminarea secre tiilor n exces si stimuleaza local capacitatea naturala de aparare a organismului mp otriva infectiei. De asemenea, florile de soc previn si combat excesul de mucus din organism, mai ales de pe caile respiratorii. Se tin cure de 14 zile, cu o sa ptamna de pauza, timp n care se administreaza cte o lingurita de pulbere de soc, de 4 ori pe zi. Suplimentar, se aplica pe frunte sau, dupa caz, pe piept comprese, ct m ai calde posibil, cu infuzie combinata de soc (se pune deasupra compresei un bid

on cu apa ct de fierbinte putem suporta). Cataplasme cu flori de soc, pentru articulatii O mna de flori maruntite de soc se lasa timp de 1-2 ore sa se nmoaie n apa calda (4 0-50 C). Se aplica apoi direct pe locul afectat, acoperindu-se cu o bucatica de n ailon, si totul se nveleste cu un material textil gros, de preferinta din lna. Se lasa sa actioneze vreme de o ora, apoi planta se ndeparteaza, iar locul se spala cu apa calduta. n afara sezonului de culegere a florilor de soc, se poate folosi n acelasi mod planta uscata sau chiar frunzele proaspete, bine tocate n prealabil. Efect terapeutic: antiinflamator asupra articulatiilor. De asemenea, cataplasmele c u soc, flori sau frunze, produc o reactie de ncalzire locala, foarte utila pentru p ersoanele care sufera de nevralgii sau la care problemele articulare se declansea za prin expunerea la curenti de aer, frig sau umezeala. n medicina populara romnea sca, cataplasmele cu soc erau folosite si n bronsite sau pneumonii, ncalzirea pute rnica si sudoratia pe care o provocau declansnd - se pare - o reactie imunitara fo arte puternica. Dincolo de consideratiile stiintifice, cataplasmele cu soc erau pr intre cele mai puternice si eficiente leacuri folosite n infectiile respiratorii a cute, naintea descoperirii antibioticelor de sinteza. Ulei de flori de soc, pentru piele Se pun ntr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adauga jumatate de litru de ulei de masline sau de smburi de struguri. Se nchide borcanul ermetic, se lasa florile sa macereze la soare vreme de doua saptamni, dup a care lichidul se filtreaza, iar preparatul rezultat se pune ntr-o sticla nchisa l a culoare. De regula, se foloseste ca solutie de masaj, pentru persoanele cu pie lea uscata. Efect terapeutic: hraneste si reface troficitatea normala a pielii cu tendinta d e uscare. Ungerea tegumentelor cu acest ulei se face n perioadele cu vnt si aer usc at, dar si n timpul perioadelor reci. Cel mai bine este sa se faca un masaj pe to t corpul cu ulei de flori de soc, imediat dupa dus sau baie. n perioadele mentionat e, cnd pielea este mai sensibila, ideal ar fi ca acest tratament sa se faca o dat a la 7 zile. Pielea mbatrnita prematur se trateaza de asemenea cu masaj cu ulei de soc. Se recom anda n mod special pentru pielea de pe picioare si de pe mini, care are cele mai p uternice tendinte de uscare si de formare a unor straturi rugoase. Pentru tratarea arsurilor solare, se ntinde pe piele uleiul de flori de soc, care are efecte calmante si ajuta la refacerea tegumentelor. Anumite studii de labor ator arata o actiune anti-mutagena a socului, care ar ajuta la prevenirea cancer ului de piele, dupa expunerea excesiva la radiatiile solare. Precautii si contraindicatii Sase remedii din flori de soc Oricum le-ai prepara, florile de soc ti aduc doar sanatate Florile de soc, la fel ca toate produsele pe baza de soc, se vor administra cu p rudenta pe perioada sarcinii si a alaptarii. De asemenea, administrarea socului se va face sub supraveghere medicala n cazul persoanelor care iau laxative si diu retice de sinteza. n general, persoanele cu predispozitie alergica vor lua la ncep ut doze mici de soc, iar n cazul n care apar iritatii pe piele, dificultati n respi ratie, curgerea nasului sau a ochilor, administrarea acestei plante se va ntrerup e. Aceeasi masura va fi luata n cazul persoanelor cu sensibilitate digestiva, daca apar simptome cum ar fi diareea, crampele abdominale, greata. Copiilor sub 12 a ni li se vor administra cu prudenta, n doze reduse de 2-4 ori, produse pe baza de flori de soc, ntrerupndu-se tratamentul daca apare unul din simptomele sus-mentiona te.