Sunteți pe pagina 1din 38

COLEGIUL TEHNIC ALESANDRU PAPIU ILARIAN ZALAU PROF.

CARMEN CIUPE

METODE DIDACTICE MODERNE DE PREDARE A INFORMATICII SI TIC

SCHIMBAREA N ACTIVITATEA DIDACTIC

n msura n care politica unei ri este axat pe dezvoltare durabil, reformele apar ca o necesitate. Orice dezvoltare presupune oameni pregtii s o realizeze (profesioniti de toate categoriile), iar coala este cea care i pregtete. Dezvoltarea tiinelor educaiei, inovaia didactic solicit transformarea profesorilor n specialiti ai domeniului proiectrii curriculare.

TRADIIONAL I MODERN

n coala tradiional primeaza informaionalul. Ipoteza: cel ce cunoate informaiile poate automat opera cu ele la un nivel satisfctor. Aceast concepie a generat pe alocuri performane nalte, dar la nivelul masei de elevi a generat eecuri.

Astzi, enciclopedismul cunoaterii este imposibil de atins. Dezideratul colii moderne vizeaz nzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competene de tip funcional. Dominanta activitii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de accesare i prelucrare a informaiilor.

TRADIIONAL I MODERN

Asistm la o lecie obinuit. Elevii sunt n bnci, unii n spatele celorlali, cte unul sau cte doi, ca pe vremea strbunicilor. Toi au privirile aintite nainte (acolo sunt catedra i profesorul). Asta li se cere: privirea n fa. Unde gsesc ei rspunsurile la confruntrile personale? La profesor, n spatele colegului, departe de zidurile colii?...

Elevii sunt pretutindeni n clas. Ei se grupeaz / sunt grupai potrivit opiunilor de studiu i resurselor asigurate de profesor. Elevii privesc unii la alii, fa n fa. Ei comunic. Toi au ansa dialogului efectiv. n parteneriat cu profesorul ei vor gsi rspunsurile

ROLUL ELEVULUI

Strategii didactice centrate pe predare

Strategii didactice centrate pe nvare

Urmrete prelegerea, expunerea, explicaia profesorului. ncearc s rein i s reproduc ideile auzite. Accept n mod pasiv ideile transmise. Lucreaz izolat.

Realizeaz un schimb de idei cu ceilali. Coopereaz n rezolvarea sarcinilor de lucru.


Exprim puncte de vedere proprii. Argumenteaz, pune i i pune ntrebri cu scopul de a nelege.

Urmrete prelegerea, expunerea, explicaia profesorului Exprim puncte de vedere proprii

ncearc s rein i s reproduc ideile auzite Realizeaz un schimb de idei cu ceilali

Accept n mod pasiv ideile transmise Argumenteaz, pune i i pune ntrebri cu scopul de a nelege

Lucreaz izolat Coopereaz n rezolvarea sarcinilor de lucru

Rolul elevului

Realizarea

CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE- NVARE N DIDACTICA TRADIIONAL I N DIDACTICA MODERN

Rolul profesorului

Evaluarea

nvrii

ROLUL PROFESORULUI

Strategii didactice centrate pe predare

Strategii didactice centrate pe nvare

Expune, ine prelegeri.

Faciliteaz i modereaz nvarea.

Impune puncte de vedere. Se consider i se manifest ca un printe.

Ajut elevii s neleag i s explice punctele de vedere. Este partener n nvare.

MODUL DE REALIZARE A NVRII

Strategii didactice centrate pe predare

Strategii didactice centrate pe nvare

nvarea are loc predominant prin memorare i reproducere de cunotine. nvarea conduce la competiie ntre elevi, cu scopul de ierarhizare.

nvarea are loc predominant prin formare de competene i deprinderi practice. nvarea se realizeaz prin cooperare.

EVALUAREA

Strategii didactice centrate pe predare

Strategii didactice centrate pe nvare

Vizeaz msurarea i aprecierea cunotinelor (ce tie elevul). Pune accent pe aspectul cantitativ (ct de mult informaie deine elevul). Vizeaz elevilor. clasificarea

Vizeaz msurarea i aprecierea competenelor (ce tie s fac elevul cu ceea ce tie).
Pune accent pe elementele de ordin calitativ (valori, atitudini). Vizeaz progresul n nvare la fiecare elev.

METODA DIDACTICA
Reprezinta ansamblul organizat al procedeelor (modurilor) de realizare practicaa operatiilor care stau la baza actiunilor parcurse n comun de profesori si elevi. Aceste procedee conduc, n mod planificat si eficace, la realizarea scopurilor propuse.

RELATIA Obiective-Competente-Continut-Metoda
Obiective Evaluare Factori implicati n sistem: profesor - elev

Mijloace

SISTEM DE INSTRUIRE

Continutul nvtamntului

Metode

Organizare a activittii de instruire

METODE TRADITIONALE
Algoritmizarea Studiul cu manualul Exercitiul Problematizarea Conversatia Jocul de rol

Descoperirea
Demonstratia

METODE MODERNE
nvatarea cu ajutorul calculatorului Metoda ciorchinelui Metoda cubului

Metoda Stiu-Vreau sa stiu-Am nvatat


Brainstormingul Turul galeriei Diagrama Venn - Euler

NVATAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI

metoda moderna de educatie care poate fi folosita n toate etapele procesului didactic: n proiectare, n predare-nvatare si n evaluare. Utilizarea calculatorului, a softurilor educationale, mareste calitatea nvatarii, contribuie la formarea unei gndiri sistematice, selective, rapide, eficiente. metoda moderna folosita frecvent n procesul didactic actual, fiind principalul (obligatoriu) mijloc de predare a informaticii si tehnologiei informatiei.

METODA CIORCHINELUI
metoda ce se poate utiliza mai ales n etapa de reactualizare a structurilor nvatate anterior, sau n etapa de evocare, elevii fiind pusi n situatia de a stabili conexiuni ntre elementele studiate, de a se implica activ n procesul de gndire. dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile si legaturile create pentru a dezvolta idei concrete despre CONCEPTUL PROPUS. prin acest exercitiu se ncurajeaza participarea ntregii clase. tehnica de predare - nvatare menita sa ncurajeze elevii sa gndeasca liber si sa stimuleze conexiunile de idei.

modalitate de a realiza asociatii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor nsusite anterior.
ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.

Modalitatea de realizare
- elevii vor scrie un cuvnt sau expresie nucleu n centrul unei foi de hrtie - elevii sunt invitati sa scrie ct mai multe cuvinte sau expresii care le vin n minte despre subiectul selectat pna la expirarea timpului - cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de notiunea centrala sau, daca este cazul, de una din cele propuse de elevi; - la finalul exercitiului se va comenta ntreaga structura cu explicatiile de rigoare;

Caracterul stimulativ al metodei ciorchinelui


Participarea ntregii clase la realizarea ciorchinelui este lansata ca o provocare si determina o ntrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.

CIORCHINELE

CONCEPTUL PROPUS

EXEMPLU:
Intrare Rolul sistemului de calcul hardware Dispozitive periferice Intrare-iesire

iesire

Functiile sistemului De calcul

Structura sistemului de calcul

Componente Sistemului de calcul

software Sistemul de operare Componente ale Sist.de operare

Programe de aplicatie

Utilitare

Tipuri

calculator

Nortpad

METODA CUBULUI

Este o strategie care faciliteaza analiza unui subiect din diferite puncte de vedere. Metoda poate fi folosita n orice moment al lectiei. Ofera elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari complexe.
Poate fi folositacu orice tip de subiect sau orice grupade vrsta.

Modalitatea de realizare
- Se realizeazaun cub ale carui fete pot fi acoperite cu hrtie de culori diferite; - Pe fiecare fata a cubului se scrie cte una dintre urmatoarele

DESCRIE, COMPARA, ANALIZEAZA, ASOCIAZA, APLICA, ARGUMENTEAZA.


instructiuni:
- Este recomandabil ca fetele cubului sa fie parcurse n ordinea prezentata, urmnd pasii de la simplu la complex. - Se cere elevilor sascrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul lectiei descriindu-l din toate punctele de vedere (forma, culoare, marime) ntr-un timp limitat.

Indicatiile extinse pentru cele sase fete sunt:


Descrieti priviti obiectul cu atentie ti descrieti ceea ce vedeti; Comparati - cu ce este similar? De ce difera? Asociati - la ce va face sa va gnditi? Ce va inspira? Eliberati-va mintea ti cautati asociatii pentru acest obiect. Analizati spuneti cum este facut, din ce si ce parti contine? Aplicati: - Cum poate fi utilizat? Argumentati - pro sau contra. Luati o pozitie si folositi orice fel de argumente logice pentru a pleda n favoarea sau mpotriva subiectului.

CUBUL

3. ASOCIAZa
6. A

5. A P L I C a

4. ANALIZEAZa

2. COMPARa

R G U M E N T E A Z a

1. DESCRIE

Adecvarea managementului de grup la activitatile de formare


Elevii vor fi grupati n sase echipe (cte una pentru fiecare fata a cubului) la mesele de lucru;

Participarea la completarea fisei comune va fi dirijata de profesor, care trebuie sa ncurajeze participarea tuturor elevilor din grupurile constituite;

La finalul exercitiului se va comenta si se va completa ntreaga structura cu explicatiile de rigoare.

Forma finala a continuturilor realizate de fiecare grupa este mpartasita ntregii clase (6 minute cte un minut pentru fiecare fata a cubului).
Lucrarea n forma finala poate fi desfasurata pe tabla.

Caracterul stimulativ al metodei cubului


Lucrul individual, n echipe, sau participarea ntregii clase la realizarea cerintelor cubului este o provocare ce determina o ntrecere n a demonstra asimilarea corecta si completa a cunostintelor.

METODA
STIU VREAU SA STIU AM NVATAT
este o strategie de constientizare de catre elevi a ceea ce stiu, sau cred castiu, referitor la un subiect si totodata a ceea ce nu stiu, sau nu sunt siguri ca stiu, si ar dori sastie sau sanvete; metoda poate fi folositan prima parte a unei lectii actualizarea vechilor cunostinte - evocarea; activeaza elevii si i face constienti de procesul nvatarii; oferaelevilor cunostintelor posibilitatea de a-si verifica nivelul

Modalitatea de realizare
Se cere elevilor sainventarieze ideile pe care consideracale detin cu privire la subiectul, sau tema investigatiei ce va urma; aceste idei vor fi notate ntr-o rubrica a unui tabel STIU; Ei vor nota apoi ideile despre care au ndoieli, sau ceea ce ar dori sa stie in legatura cu tema respectiva; aceste idei sunt grupate n rubrica VREAU SA STIU; Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea unei investigatii si fixarea unor cunostinte referitoare la acel subiect, selectate de profesor; elevii si nsusesc noile cunostinte si si inventariaza noile idei asimilate pe care le noteaza n rubrica AM INVATAT;

Fisa de lucru

STIU

VREAU SA STIU

AM NVTAT

Shema rezultata va fi comentata de elevi


Dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile nscrise n fiecare coloana pentru a demonstra nivelul actual al cunostintelor.

Participantii identifica situatia de plecare, precum si ceea ce au dobndit n urma procesului de nvatare.

Prin acest exercitiu se ncurajeaza participarea fiecarui elev, prin constientizarea eventualelor lacune si prin motivarea acoperirii acestora.

Caracterul stimulativ al metodei StiuVreau sa stiuAm nvatat

Lucrul individual, n echipe, sau participarea ntregii clase la realizarea cerintelor este o provocare ce determina o ntrecere n a demonstra asimilarea corecta si completa a cunostintelor

METODA ASALTULUI DE IDEI BRAINSTORMINGUL


metoda ce consta n formularea mai multor ntrebari succesive menite sa faciliteze gndirea elevilor si emiterea spontana a raspunsurilor
Sesiunea de brainstorming trebuie sa respecte cteva reguli: - toate ideile sunt cunostinte; - nici o sugestie nu se critica; - membrii grupului vor fi ncurajati sa construiasca pe caile altora; - ideea-finalae produsul ntregului grup;

este consideratade unii o varianta a problemetizarii

METODA TURUL GALERIEI


Problema: Cum se pot utiliza la maximum spatiile de expunere din clasati cum se pot obtine materiale care merita expuse? Provocarea: Sa organizam spatii de expunere n clasa care sa sustina procesul de nvatare al tuturor elevilor si sa le rasplateasca succesele. Ce putem face? Creati afite care sa fie reprezentative pentru programa urmata. Expuneti lucrarile elevilor care sunt reprezentative pentru programa urmata. Schimbati frecvent exponatele.

Exemplu:
Suntem la lectia Dispozitive periferice Grupam elevii n 5 grupe pe care le numerotam corespunzator; Fiecare grup primeste o fisa de lucru care contine cte 2 chestiuni de rezolvat, una teoretica, cealalta practica si o foaie A2/A3 pe care vor rezolva sarcinile de lucru; Elevii sunt lasati sa lucreze 35 de min., reamintindu-le sa scrie numarul grupului si sa semneze; Atunci cnd au terminat afitele, elevii le vor expune pe peretii salii de clasa, n ordinea crescatoare a numarului grupei; Fiecare elev ia n mna un creion si pleaca ntr-un tur al galeriei; La nceput, grupul 1 va fi n fata afitului grupei numarul 2, grupa 2 n fata afitului grupei numarul 3, etc.; Elevii studiaza fiecare exponat si ti noteaza concluziile pe foaia Alba din dreptul exponatului; Dupa examinarea fiecarui afis, se vor ntoarce la cel ntocmit de ei si vor citi notele colegilor si vor discuta cum pot acestea sa le mbunatateasca munca.

METODA DIAGRAMA VENN EULER

- Consta din doua cercuri care se suprapun; - n partile separate ale cercului se trec atributele care sunt unice fiecaruia dintre cele doua articole care sunt comparate;

- n partea de suprapunere se trec atributele pe care cele doua


articole le au n comun.

n loc de concluzii:

Nu am epuizat subiectul: Putem continua cu ocazia altui cerc pedagogic; Inovarea didactic este un proces n derulare. Eu cred ca nu suntem convinsi, nca, de valoarea acestor metode. Mai cred n comoditatea noastra, n reticenta fata de nou, n inertia n care ne aflam. Riscam n acest fel sa ramnem n urma, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru calitatea demersului didactic. Elevul trebuie pus permanent n situatia de a face, a judeca, a coopera, a da raspunsuri, a avea pareri, a analiza raspunsurile auzite, a ajunge la identificarea raspunsurilor corecte, din care apoi descopera cunostintele noi.