2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St.

Haragus 1
Cap.7
SISTEME PV CONECTATE LA RETEA
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 2
7.1 Consideratii generale
Sistemele PV care, pe partea de c.a., sunt conectate la reteaua
de utilitate publica, se numesc sisteme conectate la retea (lb.
engleza: grid - connected, grid tied, utility interactive systems).
Energia generata merge in retea (toata, sau numai excedentul);
Componentele principale ale unui sistem conectat la retea:
modulele PV (generatorul PV);
invertorul c.c./ c.a., care include si MPPT; aceasta parte poarta
denumirea generica de "unitatea de conditionare a puterii (PCU);
diferite protectii (la supratensiune, la puneri la pamant), contoare si alte
echipamente necesare interconectarii la retea
BOS (Balance of System) - un termen care include, de regula, tot ce mai
ramane (cablajele, etc.).
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 3
Raspandirea acestor sisteme este determinata de urmatorii
factori:
tendinta de scadere a costului componentelor (module si invertoare)
cresterea fiabilitatii si reducerea dimensiunilor invertoarelor
faptul ca produc energie ziua, cand este un varf de consum
posibilitatea de a produce energia chiar la locul unde este consumata,
reducand asfel cheltuielile legate de sistemul de transmisie si distributie
a energiei electrice
existenta programelor nationale care incurajeaza producerea la scara
mica de energie regenerabila
nu necesita acumulatoare, rolul de rezervor de energie pentru perioadele
fara soare fiind preluat de reteaua insasi.
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 4
Cauze care incetinesc raspandirea acestor sisteme:
costul inca ridicat al modulelor PV si al invertoarelor, motiv pentru care
costul kWh produs PV este cam de trei ori mai mare decat cel produs
clasic
lipsa standardizarii instalatiilor si a conditiilor de interconectare
modalitatea de contorizare a energiei generate PV care nu tine cont in
mod corect de valoarea acestei energii pentru sistemul de utilitate
publica.
Clasificare dupa putere a sistemelor PV conectate la retea:
mici (1-10 kWp) - rezidentiale, scoli, parcari, etc.
medii (10 - 500 kWp) - sisteme integrate in cladiri (BIPV)
mari (peste 500 kWp) - sisteme centralizate, operate de companiile
de electricitate
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 5
Schema generica a unui sistem PV conectat la retea
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 6
Doua modalitati de contorizare a energiei produse
de generatoarele PV
Toata energia
generata PV
merge in retea
(Spania)
Numai energia
PV disponibila
merge in retea
(Anglia)
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 7
O alta reprezentare grafica a celor doua modalitati
de contorizare a energiei generate de sistemul PV
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 8
7.2 Conditii tehnice impuse pentru conectarea unui
sistem PV la reteaua electrica
Tensiunea la interfata de conectare al consumatorilor la retea trebuie sa se
incadreze intr-un interval bine stabilit de normative nationale. Verificarea
acestei conditii si deconectarea sistemului in caz contrar este realizata de
invertor.
O conditie similara se refera si la frecventa.
Deconectarea sistemului de la retea in cazul aparitiei unei "insule".
Valoarea minima a factorului de putere si THD
Reconectarea sistemului PV la retea dupa restabilirea tensiunii in urma unei
caderi a sistemului public.
Nivelul maxim al tensiunii continue injectabila in reteaua de c.a.
Toate componentele sistemului trebuie sa fie pamantate conform
normativelor in vigoare
Nivelul EMI admis
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 9
7.3 Caracterizarea sistemelor PV folosind marimi
normate
Pentru a putea compara performantelor diferitelor sisteme PV conectate
la retea se recomanda folosirea urmatoarelor marimi raportate (normate)
Productia de referinta
Y
r
= H / G
0
[(kWh/m
2
/zi)/(kW/m
2
)] = [h/zi]
reprezinta energia solara zilnica incidenta H [(kWh/m
2
)/zi] pe unitatea de
suprafata a generatorului PV, raportata la radianta de referinta G
0
= 1 kW/m
2
.
Poate fi interpretata ca fiind numarul de ore pe zi in care, la o radianta G
0
,
energia solara primita de unitatea de suprafata a generatorului PV este H. Mai
este numita si numar de ore de soare de varf PSH (peak sun hours).
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 10
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 11
Productia la iesirea generatorului PV
Y
a
= W
cc
/ P
p
[(kWh/zi)/kWp] = [h/zi],
reprezinta energia electrica de c.c. W
cc
[kWh/zi] produsa zilnic de
generatorul PV, raportata la puterea instalata P
p
[kWp] a acestuia
(adica la puterea lui nominala).
Poate fi interpretata ca fiind numarul de ore pe zi necesar
generatorului PV pentru a produce energia W
cc
daca ar functiona
constant la puterea instalata P
p
.
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 12
Productia finala
Y
f
= W
ca
/ P
p
[(kWh/zi)/kWp] = [h/zi],
reprezinta energia de c.a. W
ca
[kWh/zi] produsa zilnic de generatorul
PV, raportata la puterea instalata P
p
[kWp] a acestuia (puterea
nominala);
Poate fi interpretata ca fiind numarul de ore pe zi necesar sistemului
pentru a genera energiea W
ca
daca ar functiona tot timpul la puterea
instalata a generatorului PV.
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 13
Raportul de performanta al sistemului
PR=Y
f
/Y
r
Reprezinta raportul dintre energia de c.a. produsa si energia teoretic disponibil
de a fi produsa.
Unele valori orientative sunt prezentate in tabelul de mai jos
0,8 0,7 1996 - 2002
0,7 0,66 1983 - 1995
PR maxim PR mediu Perioada
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 14
Piederile de captare a energiei solare
L
c
= Y
r
-Y
a
Pierderile globale (de sistem)
L
s
= Y
r
- Y
f
Cu ajutorul celor trei marimi pot fi evaluate pierderile de
energie din sistemul PV:
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 15
Exemplul 1: Sistemul PV grid-connected Jungfraujoch
(Elvetia)
Date tehnice:
locatie: Alpi, 3454 m
date instalarii: 1993
module PV: 24 module Siemens M75
puterea instalata: 1152 W
suprafata: 9.65 m
2
invertor 2500 W
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 16
Productia de energie pe 2009
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 17
Exemplul 2: Sistemul PV grid-connected BFI (UPT)
Date tehnice:
Locatie: Timisoara, UPT, Electro,
corpul C
Data instalarii: Mai 2009
Module PV: 11 module solarwatt
M220-60-GET-AK
Orientare: sud, inclinate 45
0
Puterea instalata: 2530 W
Suprafata gruparii PV: 16.06 m
2
Invertor: SMA, Sunny Boy 3000
W
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 18
Evaluare energetica pe perioada Mai 2009 - Aprilie 2010
(un an)
Energia solara captata
Insolatia (energia solara incidenta
pe unitatea de suprafata a
modulelor PV):
H = 1450,5 kWh/m
2
H
zi
= 3,97 kWh/m
2
/zi
Energia solara totala incidenta
gruparii de modulelor PV:
W
inc
= 23,295 MWh
Productia de referinta
Y
r
= H
zi
/G
0
= 3,97 h/zi
Energia electrica debitata in retea
Energia totala debitata in retea:
W
ca
= 2,24 MWh
Productia finala:
Y
f
= W
ca
/(365*P
inst
) = 2,42 h/zi
Raportul de performanta:
PR = Y
f
/ Y
r
= 0,61 (61 %)
Randamentul energetic anual:
= W
ca
/ W
inc
= 0,096 (9,6%)
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 19
7.4 Sisteme PV dispersate geografic
Cluster PV: mai multe sisteme PV
interconectate la retea care
beneficiaza de conditii meteo si de
parametrii de retea identice.
Grup de clustere PV: mai clustere
dispersate pe o arie mai mare,
pentru care conditiile meteo si
parametrii de retea pot diferi
sensibil.
Sistemele PV conectate la retea devin din ce in ce mai numeroase, formand
clustere conectate la acelasi sistem energetic national.
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 20
Modele energetice simple pentru sistemele PV din
componenta unui cluster PV
Formarea clusterelor PV dispersate geografic impune evaluarea, la nivelul
intregului sistem energetic national, a enegiei injectate de acestea in sistem.
In acest scop se folosesc modele simple care trebuie sa permita calculul
puterii generate de fiecare componenta a unui cluster PV, pornind de la
estimarea iradiantei si temperaturii locale.
Un astfel de model, folosit in literatura de specialitate (Modelling of grid
connected geographically dispersed PV systems for power systems studies, J. Ramachandran,
Ph. Thesis, Northumbria Univ. 2005), va fi prezentat in continuare.
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 21
I. Calculul puterii de c.c. de la iesirea generatorului PV:
O relatie simpla de calcul a puterii de c.c. rezulta din dependenta de
temperatura a puterii maxime a modulului fotovoltaic:
( ) [ ]
ref c
ref
ref cc
T T B 1
G
G
P P + =
unde
G este iradianta in starea curenta (W/m
2
);
G
ref
este iradianta in conditii de referinta (W/m
2
);
P
ref
este puterea de iesire maxima a modulului, in conditii de referinta
(kW);
B este coeficientul de temperatura al puterii (-0,045/
0
C pt. Si cristalin)
T
ref
este temperatura in conditii de referinta (
0
C);
T
c
este temperatura celulei (
0
C)
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 22
Temperatura de functionare a celulei se calculeaza, in functie de temperatura
ambianta T
a
si de iradianta G, cu ajutorul temperaturii NOCT:
G
800
20 NOCT
T T
a c

+ =
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 23
II. Calculul puterii de c.a. de la iesirea invertorului
Puterea P
ca
de la iesirea invertorului depinde de randamentul acestuia, el insusi
dependent de puterea nominala P
nom
a invertorului si de P
ca
. O relatie
recomandata in literatura este
nom
2
nom
ca
0 cc ca
P
P
P
k p P P
(
(

|
|

\
|
+ =
unde
p
0
este coeficientul de pierderi independente de sarcina
k este coeficientul de pierderi dependente de sarcina
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 24
La randul lor, cei doi coeficienti de pierderi sunt dati de relatiile
, 1 p
1
k
9
1 10
99
1
p
0
100
100 10
0

=
|
|

\
|

=
unde
10
este randamentul la 10% din puterea nominala, iar
100
este
randamentul la puterea nominala.
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 25
Aplicatie
Folosind modelul prezentat sa se calculeze energia injectata in reteaua de c.a.
de catre sistemul PV din cadrul Dept. BFI in perioada Mai 2009 - Aprilie 2010
si sa se compare cu valoarea contorizata. Valorile pentru G si T corespund
datelor furnizate, pentru aceiasi perioada, de catre statia UVT.
- Date de catalog referitoare la modulele folosite:
temperatura NOCT: 45
0
C
coeficientul de temperatura al puterii: B = - 0,5 %/K
puterea nominala: 230 W (STC)
- Date de catalog referitoare la invertor
puterea de c.a. nominala: 2750 W

10
= 89,5 %

100
= 93,5 %
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 26
( )
DC med DCp
W D PSH P =
unde
( )( )
mpp pG mpp sG DCp
I N U N P =
Un sistem PV conectat la retea are o structura, d.p.d.v. al conversiei
energiei, foarte simpla. Primul bloc il reprezinta generatorul PV, care
converteste energia solara incidenta in energie electrica de c.c.. La acest
nivel, bilantul energetic este
7.5 Dimensionarea energetica a unui sistem PV
conectat la retea
reprezinta puterea maxima a GPV; celelalte notatii reprezinta:
(1)
(2)
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 27
U
mpp
- tensiunea in mpp pentru un modul PV, in conditii STC;
I
mpp
- curentul in mpp pentru un modul PV, in conditii STC;
N
sG
- numarul de module legate in serie;
N
pG
- numarul de siruri legate in paralel;
PSH
med
- nr. mediu de ore solare/zi intr-un interval de timp D[zile];
W
DC
- energia de cc produsa de GPV in intervalul D;
P
DCp
- puterea maxima (de varf) a GPV;
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 28
DCp ACp nom
P P P = >
La nivelul invertorului
DC AC
W W =
unde W
AC
este energia de c.a. pe care sistemul PV o injecteaza in retea in
intervalul de D zile, iar este randamentul invertorului. Presupunand data
aceasta energie, precum si PSH
mediu
, din (3) si (1) rezulta puterea de varf
P
DCp
a GPV.
Puterea nominala a invertorului trebuie sa fie mai mare decat puterea de
c.a. care corespunde puterii de varf in c.c.,
(3)
(4)
2010 UPT - Dept. BFI: Sisteme PV / St. Haragus 29
Pornind de la conditia ca, curentul de intrare maxim al invertorului
trebuie sa fie mai mare decat curentul maxim debitat de GPV, obtinem o
alta relatie utila pentru dimensionarea GPV:
( ) ( )
mpp pG
GPV
max
INV
max
I N I I = >
(5)
Astfel, daca se cunosc datele modulelor, respectiv U
mpp
si I
mpp
, din
rel.(5) se poate determina numarul de siruri paralel, apoi, din rel.(2) se
determina numarul de module care formeaza un sir.
OBS. Acest calcul de proiectare reprezinta doar un calcul preliminar.
El nu tine cont de anumiti factori, ca de exemplu faptul ca
randamentul invertorului este dependent de sarcina, sau de faptul ca
daca puterea la intrarea lui scade sub o valoare minima, el se
decupleaza de la retea. Drept urmare, proiectarea trebuie verificata
prin simulare pe un model adecvat.