Sunteți pe pagina 1din 5

Structura de pasiv

Pasivul, prin componenta sa, reflecta modul de finantare a bunurilor economice si gradul de exigibilitate al surselor de finantare. Finantarea bunurilor economice se refera la modul de dobandire economica si sustinere financiara a activului titularului de patrimoniu Pt procurarea bunurilor economice, o intreprindere foloseste finantare proprie si straina. Finantarea proprie a activului este facuta direct de proprietarul ei care aduce contributia sa materiala sub forma de capital personal (in cazul intreprinderilor individuale) sau capital social (in cazul societatilor) la care se mai adauga autofinantarea (capitalizarea profitului). Finantarea straina este asigurata de terte persoane in raport cu titularul de patrimoniu realizata prin credite bancare, cumparari de obligatiuni, credite comerciale etc. Corespunzator celor doua categorii de finantari, sursele de finantare se impart in surse proprii (capitaluri proprii) si surse straine (datorii). Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare. Acest termen, in cazul capitalului propriu, opereaza in momentul lichidarii patrimoniului , iar in cazul datoriilor termenul de scadenta poate fi mai mare sau mai mic decat exercitiul financiar, dupa cum datoriile sunt pe termen lung sau scurt. In functie de gradul de exigibilitate, sursele de finantare se impart in surse permanente (capital permanent) si surse curente. Sursele permanente sunt formate din sursele proprii si sursele straine pe termen lung, iar sursele curente sunt constituite prin datoriile pe termen scurt. Sursele proprii. Din structura lor fac parte:

capitalul propriu sursa proprie permanenta. El are caracter avansabil el se constituie la infiintarea intreprinderii, fiind conditia de existenta si functionare a acesteia

la intreprinderile private individuale, formarea capitalului propriu, capital individual, are loc pe calea aportului personal

la intreprinderile asociative, capitalul social, se formeaza prin aportul in bani si sub forma de bunuri aduse de asociati

primele de capital. Reprezinta suplimentul de aport neincorporat in capitalul social. In fuctie de modul de constituire, acestea se grupeaza in: Primele de emisiune. Se determina prin diferenta dintre valoarea de emisiune (VE) a noilor actiuni sau parti sociale si valoarea nominala (VN) a acestora VE>VN

Primele de fuziune sau divizare se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor primite si suma cu care a crescut capitalul financiar. Prime de aport. Diferenta intra valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale atribuite in schimbul contributiilor

Primele de conversie a obligatiunilor in actiuni. Se stabilesc cu ocazia conversiei datoriilor in actiuni rezervele din reevaluare. Reprezinta plusurile sau minusurile de valoare rezultate din reevaluarea activelor, de regula, a imobilizarilor corporale. rezervele. Reprezinta in general profituri capitalizate in mod durabil de catre societate. Se mai pot constitui si din alte surse (primele de capital si rezervele din revaluare).

Structura dupa modul de constituire: a) rezervele legale se constituie anual in procent de cel putin 5% din profitul societatii comerciale pana ce vor atinge minim 1/5 din capitalul social

b) rezervele statutare se constituie din profitul net si se utilizeaza pt acoperirea pierderilor, finantarea investitiilor sau pt majorarea capitalului social conform clauzelor prevazute in actul de constituire al societatii. c) rezervele reprezentatnd sursplusul realizat din rezerve din reevaluare. Se constituie pe masura amortizarii activelor reevaluate sau in momentul vanzarii sau casarii acestora. d) rezervele libere sau facultative. Se pot constitui din profitul net pe baza hotararii AGA, precum si din alte surse avand ca destinatii finantarea investitiilor, acoperirea pierderilor, distribuirea de dividende in exercitiile financiare incheiate cu pierderi, cresterea capitalului social etc. rezultatul exercitiului financiar. Reprezinta diferenta dintre venituri si cheltuieli. Poate fi profit sau pierdere. In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Inchiderea conturilor din venituri si cheltuieli se efectueaza de regula la sfarsitul exercitiului financiar, cand veniturile se transfera in creditul contului de rezultate 121-profit sau pierdere, iar cheltuielie in creditul contului 121. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului 121. rezultatul reportat ( l i p s a ) subventiile sunt sume primite cu titlul gratuit (nerambursabile si nepurtatoare de dobanzi) care se pot clasifica astfel: Subventii aferente activelor. Sunt sume primite gratuit cu indeplinirea conditiilor principale ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa aachizitioneze active imobilizate Subventii aferente veniturilor.cuprind toate subventiile, altele decat cele pt active In cadrul subventiilor se reflecta distinct: subventii guvernamentale, imprumuturi neramburabile cu caracter de subventii, imprumuturi nerambursabile, alte sume primite cu caracter de subventii

provizioanele. Sunt datorii cu exigibilitate sau cu valoare incerta. Un provizion va fi recunoscut in bilant doar daca indeplineste urmatoarele conditii: 1. entitatea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior 2. pt onorarea obligatiei respective este probabil necesara o iesire de resurse. 3. valoarea obligatiei poate fi estimata in mod credibil Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor de exploatare. Ele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate prin majorare sau diminuare, pt a reflecta cea mai buna estimare curenta. Daca riscul asteptat se produce sau cheltuiala are loc, precum si in cazul in care motivele pt care au fost constituite au disparut, provizioanele se anuleaza. Anularea sau diminuarea provizioanelor se face prin majorarea corespunzatoare a veniturilor din provizioane. Capitalul social o componenta a capitalurilor proprii care exprima valoarea totala a aporturilor subscrise si/sau aduse de actionari sau asociati. Acesta se poate majora prin noi aporturi in natura sau numerar, prin incorporarea rezervelor si a profiturilor etc. Uneori se impune micsorarea capitalului social care poate avea drept cauze retragerea unor asociati, acoperirea pierderilor din anii precedenti, redimensionarea capitalului in functie de volumul activitatii etc. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand nr si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si varsate.

Sursele straine (datoriile) exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti pt care unitatea patrimoniala trebuie sa restituie echivalentul valorii sau sa acorde o prestatie. Acestea cuprind imprumuturile acordate de banci sau alte institutii de creditare, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale entitatii cu alte persoane fizice sau juridice. Sursele straine sunt prezente si functioneaza din momentul aparitiei obligatiilor fata de terti si pana in momentul rambursarii (in cazul creditelor) si al platii (in cazul datoriilor generate de relatiile de decontare), dupa caz.

Toate obligatiile cu termen de scadenta mai mare de un an sunt purtatoare de dobanda, iar creditele primite sunt purtatoare de dobanda indiferent daca sunt pe termen scurt, mediu sau lung. Persoanele fata de care unitatea are obligatii sunt denumite generic creditorii. Creditorul persoana care a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeaasca echivalentul valorii sau o contraprestatie

Din structura surselor straine fac parte: -creditele bancare -imprumuturile pe baza de titluri -datoriile comerciale -datoriile fiscale -datoriile salariale si sociale -datoriile fata de asociati si actionari