Sunteți pe pagina 1din 8

Simtul tactil, termic si dureros

Receptorii pentru sensibilitatea tactila, termica si dureroasa se gasesc in piele. Datorita lor se receptioneaza excitatii: de pipait, de durere, termice care ajunse la scoarta cerebrala se vor transforma in senzatii.

PIELEA
Pielea (tegument) acopera corpul la suprafata si este un imens camp receptor. Alcatuirea pielii: epiderma, derm si hipoderm. Epidermul- este formata din celule strans unite intre ele, asezate pe mai multe straturi, formand un epiteliu pavimentos. Celulele de la baza sunt celule vii care se inmultesc necontenit. Celulele nou formate le imping spre exterior pe cele de deasupra. Acestea se turtesc se incarca cu cheratina si mor. Cele mai vechi celule se desprind de pe piele eliminnd astfel i eventualele microorganisme ce se afl pe suprafaa lor. n epiderm nu se gsesc vase de snge, epidermul primind substanele nutritive i oxigen de la derm. Dermul este format din tesutul conjunctiv, bogat in fibre. In derm se gasesc glandele sebacee, canale de excretie ale glandelor sudoripare, vase de sange. La limita dintre derm si epiderm se formeaza crestele epidermice- amprentele digitale. Hipodermul, ultimul strat al pielii situat sub derm, este ocupat n principal de celule adipoase pline cu lipide (grsimi) ce alctuiesc esutul adipos subcutanat. Datorit propietailor fizice speciale ale lipidelor acest strat este important n reglarea temperaturii organismului prin meninerea cldurii.

Productiile pielii Unele apar la suprafata pielii numite si productii cornoase: firul de par si unghia si altele se afla sub piele cum sun glandele sebacee si glandele sudoripare numite productii glandulare. Firul de par- prezinta o radacina si o parte libera numita tulpina. Partea umflata a radacinii numita bulb inconjoara papila parului cu vase de sange si nervi. Tulpina este formata din celule moarte.

Pliul unghiei

patul unghiei Lunula cuticula unghiei

Unghiile- sunt lame osoase ce acopera si protejeaza varful degetelor. Unghia creste prin radacina ei care este vie si acoperita de o cuta a pielii. Glandele sebacee- produc un lichid gras numit sebum care face pielea moale si parul catifelat. Au forma de ciochine la radacina firelor de par. Glandele sudoripare- sunt tubulare, aflate in profunzimea dermului, formeaza un gheminconjurat de o retea de capilare. Aceste glande extrag din sange produsii toxici rezultati in urma metabolismului forman sudoarea.

Functiile pielii -apara organismul fiind ca o bariera ce separa organismul de mediul extern

- regleaza temperatura corpului- prin evaporarea transpiratiei, prin prezenta capilarelor de sange, si a grasimii din alcatuirea hipodermului - rol de excretie- datorita sudorii - este un organ de simt- datorita prezentei receptorilor tactili, termici si durerosi. Receptorii tactili sunt raspanditi la nivelul ntregului tegument, dar sunt mai numeroi la nivelul minii, in special pe vrful degetelor si la nivelul buzelor. La simpla atingere a obiectelor pot sa apara diferite senzaii: tare, moale, aspru, pufos etc. Atingerea mai puternica da senzaia de presiune. Prin simul tactil omul poate cunoate direct nsuirile obiectelor din jurul sau: forma, consistenta, greutatea. Receptorii termici de la nivelul tegumentului nregistreaz variaiile de temperatura din jurul nostru. Informaiile pentru senzaia de cald sau de rece sunt culese de receptori diferii. Receptorii pentru durere sunt foarte numeroi si stau la nivelul epidermului. Senzaia de durere apare la excitani mecanici, care determina loviri, tieri si afecteaz astfel integritatea pielii. Dar orice stimul, fie tactil sau termic, care depaseste o anumita intensitate, poate deveni stimul dureros. Senzaia de durere este un semnal de alarma, un avertisment care declaneaz reflexe de aprare a organismului. Impulsurile nervoase care iau natere la nivelul diferiilor receptori cutanai ajung la creier, unde sunt transformate in senzaii diferite.

Simtul gustului si al mirosului


Gustul si mirosul sunt doua simturi importante pentru sanatatea omului. Cu ajutorul lor putem controla calitatea alimentelor. Gustul si mirosul stimuleaza secretia sucurilor digestive. Limba este organul de simt al gustului. Pe suprafata limbii se gasesc niste proemintente numite papile gustative care contin niste formatiuni ovoidale numite muguri gustativi. Un mugure gustativ este format di celule receptoare si celule de sustinere. Sunt percepute patru gusturi fundamentale: acru, amar, dulce si sarat. Gustul amar este perceput la baza limbii, cel acru pe marginile limbii, cel dulce in varful limbii cel sarat in partea anterioara a fetei dorsale. Excitatiile legate de simtul gustului sunt preluate de la celule receptoare de o serie de nervi si propagate in centrul gustului din scoarta cerebrala unde sunt transformate in senszatia de dulce, acru, sarat si amar.

Simtul gustului prezinta o mare adaptabilitate, senzatia disparand cahiar daca stimulul persista. Pentru a simti in continuare gustul unui aliment introdus in gura acesta trebuie in permanenta miscat pentru a fi stimulati noi receptori.

Papile gustative

Por gustativ

amar acru Celule receptoare Harta gustului Nasul este organul de simt al mirosului. Receptorii olfactivi se gasesc in partea superioara a mucoasei nazale pe o suprafata de 2-3 cm2, numita mucoasa olfactiva. Celulele receptoare prezinta un cil spre interiorul foselor nazale iar prelungirile lungi foarmeaza nevul olfactiv care duce excitatie in aria mirosului in scoarta cerebrala luand nastere senzatia de miros. Omul poate diferentia intre 2000 pana la 4000 de mirosuri diferite. Simtul mirosului se adapteaza rapid, senzatia disparand chiar daca stimulul este prezent. sarat dulce

Simtul vazului

Cu ajutorul vazului al carui excitant este lumina primim informatii legate de forma, marimea, culoarea, miscarea corpurilor din jur. Organul de simt al vazului este ochiul care contine celule receptoare vizuale. Globul ocular se afla situat intr-o cavitate osoasa numita orbita. Alcatuirea ochiului: Organe anexe: spancene, gene, conjunctiva (membrana subtire situata pe partea interna a pleoapelor) si glandele lacrimare (mentine umedasuprafata globului ocular) cu rol de protectie. Miscarea ochilor este realizata de 6 muschi. Globul ocular- are forma sferica cu diamentru de 2,4 cm. Invelisurile globului ocular: sclerotica- membrana fibroasa, tare de culoare alba, cu rol de aparare. Anterior este bombata subtire si transparenta formand corneea transparenta, prin care razele de lumina patrund in globul ocular. coroida- membrana vascularizata, cu rol in hranire. In dreptul corneei, coroida se continua cu irisulde forma unui disc verticalcare are in centru un orificiu numit pupila. Contractia si relaxarea pupilei este realizata de o serie de fibre musculare netede orientate circular (care micsoreaza pupila) si radial (mareste pupila). retina- este membrana nervoasa care contine celule receptoare: celule cu conuri pentru vederea diurna, colorata si celule cu bastonase pentru vederea la intuneric. Cea mai sensibila portiune de pe retina se numetse pata galbena (fovea centralis) si contine numai celule cu conuri. De la celulele receptoare porneste nervul optic care conduce influxul nervos la scoarta cerebrala in aria vizuala.

Cristalinul- este o formatiune de forma unei lentile situata in spatele irisului prins cu niste ligamente de coroida. Imparte globul ocular in doua camere

pline cu lichid: camera anterioara cu umoarea apoasa si camera posterioara cu umoarea sticloasa (vitroasa). Corneea transparenta, umoarea apoasa, cristalinul, umoarea sticloasa formeaza mediile transparente ale ochiului prin care trec razele de lumina si ajung pe pata galbena din retina.

Simtul auzului si al echilibrului


Organul de simt al auzului si al echilibrului este urechea, care este un organ pereche, adapostit in osul temporal. Alcatuirea urechii: Urechea externa- pavilionul urechii (schelet cartilaginos, acoperit de piele), cu rol in captarea undelor sonore. canalul auditiv extern care prezinta in capat o membrana bombata numita timpan. Urechea medie- prezinta lantul de 3 osciare: ciocan, nicovala scarita. Urechea medie comunica cu faringele prin trompa lui Eustachio. Urechea interna: este alcatuita dintr-un sistem de cavitati si canale ce alcatuiesc labirintul osos in care se gaseste labirintul membranos, intre care se afla un lichid numit perilimfa. Labirintul membranos este plin cu endolimfa. Este alcatuit din doua camarute ( utricula si sacula) si trei canale semicirculare si melcul.

In melcul membranos se gasesc celule receptoare ale undelor sonore de la care pornesc terminatii nervoase ce formeaza nervul auditiv. La nivelul utriculei si saculei se gasesc celule ce receptioneaza excitatiile legate de echilibru. Aceste celule prezinta cili care sunt acoperiti de o substanta gelatinoasa in care plutesc niste formatoini sferice, numite otolite. Prin schimbarea pozitiei corpului aceste otolite se misca si excita

cilii celuleor receptoare. La baza celulelor exista terminatii nervoase care duc informatiile la nivelul encefalului luand nastere senzatia de echilibru.