Sunteți pe pagina 1din 49

USREI Utilizarea energiei solare

Curs 2

Conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU Martie 2012

Energie solara

z Sistemul solar z Soare z Relatia intre Soare si Pamant z Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde de consum

Sistemul solar
z Prima reprezentare moderna a sistemului solar, sec V IC, Philolaos, discipolul lui Pitagora -> Planetele sunt sferice si se rotesc in jurul Soarelui; z Platon combate aceasta ipoteza, (427-347 IC), el plaseaza Terra in centrul universului teoria geocentrista z Nicolas Copernic (1473-1543) sustine teorica heliocentrica z Galileo Galilei (1564-1642), adeptul lui Copernic z Giordano Bruno (1548-1600) ars de Inchizitie z Newton (1643-1727) teoria gravitatiei universale z Kepler (1571-1630) studiul cinematicii planetelor z William Herschel (1738-1822) descopera Uranus z 1846- descoperirea lui Neptun de catre Adams (englez) si Le Verrier (francez) z 1930 descoperirea lui Pluton Clyde Tombaugh, observator Lowell

Sistemul solar
z Sistemul solar este constituit dintr-o stea numita Soare si obiectele din jurul lui. Sistemul solar include: (1) pamantul si celelalte opt planete, impreuna cu satelitii din jurul lor, (2) obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi, (3) bucati de fier si roca, numiti meteoroizi, (4) corpuri de praf si gaze inghetate numite comete si (5) particule numite praf interplanetar si gaze incarcate electric numit plasma, care impreuna alcatuiesc mediul interplanetar.

Sistemul solar

Sistemul solar

Unitati de masura specifice


zUnitate astronomica corespunde distantei soare terra
{1 UA = 149 597 870 km

zAn lumina distanta parcursa de lumina pe perioada unui an


{1 AL = 63 240 UA

SOARELE
z Soarele diametru 1.400.000 km z Distanta Soare Terra : 150.000.000 km (1UA) z Soarele este o stea ce strlucete datorit energiei ce se produce n interiorul su. Toate corpurile din sistemul solar primesc lumin i energie de la Soare. Fr acesta ar fi bezn total. z Radiaia emis de Soare ajunge la Pmnt n 8,3 minute, timp n care cu viteza luminii (300.000 km/s) se parcug cei 150 milioane de km dintre cele dou corpuri. Astfel observm Soarele cu o ntrziere de 8,3 minute. z Soarele este compus numai din gaz, mare parte hidrogen (71%), heliu (27%), alte 2% fiind n mare marte carbon, azot i oxigen. z Energia se produce n interiorul Soarelui, n nucleu, unde materia este foarte dens i fierbinte. Temperatura acolo este de 15 milioane de grade (15.000.000 K), iar densitatea este de 200 de miliarde de ori mai mare dect pe Terra. z Presiune in centru peste un miliard de atmosfere

Energie solara
z Nucleele de hidrogen se ciocnesc i se unesc, formnd nuclee de heliu. Este nevoie de patru nuclee de hidrogen ca s se produc unul de heliu. n urma fuzionrii (lipirii) nucleelor de hidrogen se emite energie, iar pentru c nucleul de heliu este mai uor dect cele patru de hidrogen, diferena de mas se transform i ea n energie dup formula E=mc2. z Fuziune nucleara: z Consum de 576 millioane de tone de hidrogen in fiecare secunda z De 4,6 miliarde de ani aceast reacie se produce, i se va mai produce nc 3 miliarde de ani. z Soarele radiaza ca un corp negru la 5800 K

Structura Soarelui
La fel ca si Pamantul, Soarele prezinta diferite straturi ce formeaza structura: Nucleul - sediul producerii reactiilor termonucleare Zona radiativa - transportul energiei prin radiatie Zona convectiva - energia si campul magnetic sunt aduse la suprafata astrului prin convectie Fotosfera - cea care da impresia ca Soarele are o margine bine delimitata Cromosfera - acoperita de mici jeturi de gaz foarte cald numite spicule care pot fi observate la marginea discului solar Coroana - stratul exterior al atmosferei solare

zEnergia solara pe scoarta Terrei de 1000 ori mai mare decat consumul energetic mondial http://www.sistemulsolar.dap.ro

Miscarea anuala a Soarelui - Echinoctii si Solstitii

Distanta fata de soare: R = a (1 e) a = 149.5985 x 10*6 km e = 0,01673 Diferenta R 3%

Unghiuri solare
z Pamantul face o rotatie completa in jurul axei sale la 24 h z Pamantul face o rotatie completa in jurul soarelui la 365,25 zile z Rotatia in jurul soarelui nu este circulara, ci este o elipsa z Unghiul de declinare - (declination) unghiul de inclinare a axei de rotatie 23,45 grd.

Solstitiul de vara/iarna
z Solstitiul de vara z z Solstitiul de vara reprezinta momentul inceperii verii in emisfera nordica si al iernii in emisfera sudica. Astfel vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Dupa solstitiul de vara ziua va incepe sa scada si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de toamna. z Solstitiul de iarna z Solstitiul de iarna reprezinta momentul inceperii iernii in emisfera nordica si al verii in emisfera sudica. Astfel vom avea ziua cea mai scurta si noaptea cea mai lunga a anului. Dupa solstitiul de iarna ziua va incepe sa creasca si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de primavara.

http://www.sprestele.ro

Echinoctiul sau echinoxul de toamna


z Echinoctiul sau echinoxul de toamna z Echinoctiul sau echinoxul de toamna reprezinta momentul inceperii toamnei astronomice in emisfera nordica si al primaverii in emisfera sudica (unde are loc echinoctiul de primavara). Atunci cand are loc echinoctiul de toamna Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc. Astfel, ziua va fi egala cu noaptea si va descreste pana la solstitiul de iarna.

http://www.sprestele.ro

Coordonate celeste si coordonate terestre


Coordonate terestre: -Latitudine -Longitudine -Meridiane (vertical) -Paralele (orizontala) -Cu coordonatele terestre se localizeaza o locatie de pe scoarta terestra

Coordonate celeste

Distanta fata de soare: R = a (1 e) a = 149.5985 x 10*6 km e = 0,01673 Diferenta R 3%

Coordonate celeste

Coordonatele celeste : - Se defineste sfera celesta: reprezinta o sfera ipotetica de raza infinita, in al carui centru este Terra, si in care sunt proiectate astrele ceresti. -Se utilizeaza pentru determinarea pozitiei unui astru fata de Pamant . - Axa celesta: axa nord-sud terestra - plan ecuatorial celest (terestru) -Plan ecliptic (planul care include traiectoria relativa a soarelui) -Unghiul se masoara in dreapta si in stanga ; = 0 pt Martie

Solar Energy: Renewable Energy and the Environment, 2010, CRC Press catre

-Unghiul de declinatie se masoara directia nord si sud fata de planul celestic ecuatorial

Coordonate celeste

Plan ecliptic (planul care cuprinde traseul soarelui)

Unghiul intre planul ecuatorului Terrei si directia Soare Terra poarta denumirea de unghi de declinatie ;

Unghiul de declinatie

Variatia declinatiei (ASHRAE, 2007):

N = nr de zile

Pozitia soarelui fata de o suprafata orizontala


z In plus fata de sistemul de coordonate celest, se definesc unghiuri suplimnetare: z Latitudinea solara - s z Zenit z Azimutul solar z Unghiurile orare z Unghiul unghiul intre axa N-S si nordul celestial (NCP)

10

Declinatie (echivalent latitudine)

Alte unghiuri: s = unghiul solar azimutal (fata de sud) = azimut (a) s = unghi solar latitudinal (fata de orizontala) (h) = unghiul solar zenital (fata de verticala) = zenit = unghiul intre pozitia soarelui la un moment dat si pozitia sa maxima in ziua urmarita

Traseul Soarelui

zenit

azimut

Orbita Ptolemeica a traseului soarelui (pamantul este fix, soarele se deplaseaza traseu relativ)

11

Pozitia soarelui = harta solara


z In vederea determinarii pozitiei soarelui fata de o locatie, pentru orice moment al anului, se construiesc harti solare, reprezentate de o serie de curbe: z Curbele definesc pozitia soarelui pt 2 zile din an (egal reprezentate, ex: 1 mai si 11 august) z Sunt reprezentate variatii ale unghiului azimutal s si ale altitudinii solare s (complementarul unghiului zenit )

Calculul hartilor solare pentru o latitudine data


Localitate Latitudine,

Numar de zile N

Unghiul de declinatie

Ora de calcul (TS)

Unghiul orar

= (TS 12) 15

Calcul a (azimut), h (zenit)

TS

Diagrama solara

sin (a ) = cos( ) sin ( ) / cos(h )

sin (h ) = cos( ) cos( ) cos( ) + sin ( ) sin ( )

12

Harta solara pentru latitudine 45o


latitudine SUD

EST

VEST

Harta solara pentru latitudine 35o

13

Curbe de intensitate solara

Pozitia soarelui fata de o suprafata plana terestra

Fig a
z z z z

Fig b

Se considera cazul colectoarelor solare fixe Se considera unghiul de inclinare al colectoarelor, fata de orizontala (planul terestru) Se urmareste ca planul colectorului sa fie pe directie normala razelor solare Se defineste unghiul solar incident = unghiul intre raza solara incidenta si planul normal pe suprafata pentru care se calculeaza z Pentru colectoare plane cu =0 => =s vezi fig a z Pentru colectoare plane cu K0 => K s vezi fig b

14

Pozitia soarelui fata de o suprafata plana terestra

Formule alternative de calcul:

Fig b Fig a In care: - unghiul de deflectie - unghi inclinare captator solar - latitudine - azimut amplasare captator fata de S; s - azimut solar proiectie soare fata de S; - unghi orar solar = unghiul intre pozitia Soarelui la un moment dat fata de poz maxima a Soarelui la amiaza) - unghi zenit pentru captator (intre normala captatorului si directie Soare) z - unghi zenit solar

Pozitia optima a colectorului emisfere terestre

15

Pozitia optima a colectorului emisfere terestre

Pozitia optima a colectorului emisfere terestre

16

Unghiuri zenit si latitudinea


In care: - unghi inclinare captator solar fata de orizontala - latitudine

- azimut amplasare captator fata de S; s - azimut solar proiectie soare fata de S; - unghi zenit pentru captator (intre normala captatorului si directie Soare) z - unghi zenit solar

Dependenta de timp
z Timpul local = este o masura a pozitiei Soarelui fata de o localitate (LT) z Timpul universal =o masura a timpului fata de timpul local la meridianul 0 (UT) z Timpul standard propus de Sandford in 1879 => 39 fusuri orare (SDT)

17

Dependenta de timp
z Relatia intre timpul solar si cel standard local este necesara pentru determinarea pozitiei Soarelui: z - unghiul solar, in radian z N numarul zilei din an; n = 0, =0 z Ecuatia timpului in functie de unghiul solar

z Diferenta de minute intre timpul local solar si cel standard (conform fusului orar):

18

Exemplu

Structura Soarelui
z STRUCTURA INTERNA A SOARELUI: z NUCLEU: zona cu raza 0,2R este sursa de energie a Soarelui si contine masa soarelui; temperatura in nucleu:1,5 x 107K z Energia produsa de nucleu este transmisa invelisurilor urmatoare: ZONA DE RADIATIE , care este extinsa pana la 0,7R; dureaza mii de ani energiei sa depaseasca zona de radiatie; temperatura in zona de radiatie este 5 x 106K z Zona urmatoare este ZONA DE CONVECTIE; temperatura in aceasta zona este 2 x 106K; aceasta zona se extinde pana la R z R = 6,95 x 105 km

19

Structura Soarelui
z ATMOSFERA SOARELUI
z FOTOSFERA: temperatura 5x10003K cunoscuta sub denumirea de suprafata Soarelui; z CROMOSFERA: transport de energie prin radiatie+convectie; z COROANA emite energie cu diferite lungimi de unda; fiecare latitudine solara se roteste cu viteze diferite: 1rotatie/25 zile la equator si 1 rotatie/36 zile la poli.

Distributia spectrala solara

20

Radiatia solara
Compoziia spectral a radiaiei solare Principalele componente ale radiaiei solare care ajunge pe Pamnt i participaia fiecrei componente n radiaia global, din punct de vedere energetic, sunt: - radiaie ultraviolet 3% - radiaie vizibil 42% - radiaie infraroie 55% Fiecrei componente a radiaiei, i corespunde cte un domeniu bine definit al lungimilor de und: - radiaie ultraviolet 0,28 - 0,38 m; - radiaie vizibil 0,38 - 0,78 m; - radiaia infraroie 0,78 - 2,50 m.

Radiatia extraterestra solara totala;


z Radiatia solara este termenul consacrat pentru radiatia electromangnetica emisa de Soare; z In functie de caracteristicile geometrice ale distantelor intre Soare si Pamant, radiatia solara interceptata de Pamant este relativ constanta (in afara atmosferei terestre); z Masuratori au indicat ISC= 1366,1 W/m2

21

Radiatia solara
z In functie de lungimea de unda a radiatiei solare, anumite lungimi de unda sunt partial sau total absorbite de catre particulele din atmosfera z Puterea disponibila pe 1 mp, in conditii unei radiatii solare normale; z 1000 W pe durata insoririi z 1350 W prin atmosfera

Variatia intensitatii solare

22

Relatia Soare - Pamant


z Atmosfera terestra structura:
Temperatura medie in troposfera: T(z) = 288 6,5 z - Caracteristici variatie temperatura pentru atmosfera standard

Proprietati ale Atmosferei standard

23

Radiatia solara

Constanta solar reprezint fluxul de energie termic unitar primit de la Soare, msurat n straturile superioare ale atmosferei terestre, perpendicular pe direcia razelor solare. Valoarea general acceptat pentru constanta solar este de aproximativ 1367 W/m2, reprezentnd o valoare medie anual, msurat cu ajutorul sateliilor de cercetare tiinific.

Intensitatea radiatiei solare


z Mecanismele prin care se modific intensitatea radiaiei solare, la traversarea atmosferei, sunt absorbia, difuzia si reflectia.

zAbsorbtia
{ n atmosfer este absorbit (reinut, filtrat) aproape

total radiaia X i o parte din radiaia ultraviolet. Vaporii de ap, bioxidul de carbon i alte gaze existente n atmosfer, contribuie la absorbia radiaiei solare de ctre atmosfer.

{ Radiaia absorbit este n general transformat n cldur, iar radiaia difuz astfel obinut este retrimis n toate direciile n atmosfer.

24

Intensitatea radiatiei solare


zReflectia si difuzia
z n plus, faa de cele dou mecanisme de modificare a intensitii radiaiei solare, o parte din radiaia solar este reflectat de atmosfera terestr, sau de unele componente ale sale (moleculele de aer i anumite categorii de nori). z Prin reflectare, o parte din radiaia solar este disipat, mecanismul acestui proces fiind denumit difuzie Rayleigh, iar acest fenomen reprezint radiaia bolii cereti. z Radiaia global ajuns de la Soare, pe o suprafa orizontal la nivelul solului ntr-o o zi senin, reprezint suma dintre radiaia direct i radiaia difuz. z Radiaia solar direct depinde de orientarea suprafeei receptoare. z Radiaia solar difuz poate fi considerat aceeai, indiferent de orientarea suprafeei receptoare, chiar dac n realitate exist mici diferene.

Bilantul radiatiei solare

25

Cubul energiilor energia solara versus energii conventionale

Harta intensitatii radiatiei solare Pamant

26

Harta intensitatii radiatiei solare Europa

Harta intensitatii radiatiei solare - Romania

27

Harta radiaiei solare ntocmit de Institutul Naional de Meteorologie i Hidrologie

Radiatia solara

28

Valori ale radiatiei globale medii totale

Radiatia solara
z Radiaia solar este influenat de modificarea permanent a ctorva parametrii importani, cum sunt:
{nlimea soarelui pe cer (unghiul format de direcia razelor soarelui cu planul orizontal); {Unghiul de nclinare a axei Pmntului; {Modificarea distanei Pmnt Soare (aproximativ 149 milioane km pe o traiectorie eliptic, uor excentric.); {Latitudinea geografic

29

Aplicatii ale utilizarii energiei solare


z T < 100oC => preparare acc, piscine, distilerii, sisteme uscare (domeniu rezidential); z T < 150oC => conditionarea aerului, racire, incalzirea apei, a uleiurilor sau a aerului pentru aplicatii industriale; z 200oC < T < 2000oC => generare putere electrica, mecanica; z 2000oC < T < 5000oC => furnale solare pentru tratarea materialelor.

Colectoare solare
z Clasificare, in 3 categorii importante:
{Colectoare plate {Colectoare vidate {Colectoare concentrice

z Colectoarele sunt considerate schimbatoare de caldura de


{Temperatura joasa {Temperatura medie {Temperatura inalta

30

Captarea radiatiei solare amplasare captatoare solare

Curs Captatori Solari Razvan Popescu

31

Albedo = energie reflectata / energie totala = coef reflexie


Curs Captatori Solari Razvan Popescu

Harta solara amplasarea captatoarelor

32

Conversia energiei solare n energie termic

Tipuri captatoare Captatoare plane


Captatoare plane fara sticla Captatoare plane cu sticla

33

Tipuri captatoare Captatoare plane tuburi vidate

Principiu : vid intre placa absorbanta si geam Lipsa schimbului convectiv la suprafata absorbanta Mai putine pierderi la nivelul suprafetei absorbante Avantajele recuperarii de energie de fluidul caloportor Temperatura mai ridicata la iesirea captatorului

Tipuri captatoare Captatoare plane tuburi vidate

34

Tipuri captatoare Captatoare plane tuburi vidate CALODUC

Domenii de aplicabilitate a captatoarelor

35

MONTAREA CAPTATOARELOR SOLARE

MONTAREA CAPTATOARELOR SOLARE

36

Aplicatii ale utilizarii energiei solare energie termica

z Prepararea apei calde de consum

Incalzirea spatiilor

INSTALATII SOLARE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM


z Instalatii solare de prep. acc de mica talie
{ Suprafetele captatoarelor solare Sc<10mp { Volum acumulat acc Vac<400 l { Domeniu utilizare: cladiri locuinte individuale etc

z Instalatii solare de prep. acc de talie medie sau mare


{ { { { Utilizarea sistemelor de acumulare a apei calde de consum Suprafetele captatoarelor solare 10mp <Sc<50 mp Volum acumulat acc Vac>400 l Domeniu utilizare: cladiri locuinte (blocuri, spitale mici, pensiuni, cladiri comerciale

z Instalatii de preparare apa calda de consum utilizand sisteme de acumulare a apei


{ Preparare instantanee a apei calde de consum { Prepararea apei calde de consum cu preincalzire { Prepararea apei calde de consum cu rezervor de acumulare bivalent

z Instalatii solare pentru preparare acc in sistem centralizat z Retele termice urbane utilizand energia solara

37

INSTALATII SOLARE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM Instalatii talie mica

z Instalatii solare de tip monobloc (tip A) z Instalatii solare de tip termosifon (tip B) z Instalatii solare cu circulatie fortata (tip C si D)

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA MONOBLOC tip A

38

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA MONOBLOC tip A

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA TERMOSIFON tip B


z utilizeaza stratificarea termica; zFunctioneaza fara energie electrica auxiliara zSistemul se utilizeaza unde nu exista pericolul de inghet

39

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA TERMOSIFON tip B

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA TERMOSIFON tip B


zApa se incalzeste in captator; datorita stratificarii termice, apa va ajunge in rezervor; zCirculatia apei in circuit se va realiza atat timp cat se va realiza incalzirea solara a apei; acest proces este lent

40

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA TERMOSIFON tip B

Agentul termic solar se separa de apa destinata consumului serpentina in rezervorul de acumulare a apei calde de consum

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA TERMOSIFON tip B


Sarcina hidrodinamica pentru o instalatie tip termosifon Parametrii de calcul pentru sarcina hidrodinamica necesara: zT = Tl T2, zH

41

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA TERMOSIFON

Solutie de introducere a unei surse suplimentare de asigurare a prepararii apei calde de consum
Dans le cas d'une installation monobloc (type A), il est fortement dconseill d'intgrer l'appoint de chauffage dans le ballon solaire situ au-dessus du capteur : les pertes de chaleur seront sensiblement rduites si l'appoint est spar et situ dans l'habitation.

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA circulatie fortata


TIP C Asigurarea agentului din circuitul solar de catre o pompa de circulatie; este posibil ca agentul solar sa fie cu antigel; fluidul ramane in permanenta in circuit. TIP D Un sistem nou = introducerea unui sistem de autogolire; se utilizeaza atunci cand rezervorul solar este amplasat sub captatorul solar; in acest caz, agentul din circuitul solar se va acumula intr-un rezervor pe perioada in care acest circuit nu este utilizabil.

42

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA circulatie fortata


z Instalatii destinate pentru cladiri cu 1 -2 familii (corespunzator 10 mp de captatoare solare, un volum maxim de 400 l de acc) z Limitarea volumului de stocare este legata de probleme privind stagnarea apei (legionella) z Utilizeaza surse de energie auxiliara z Pompa de circulatie intra in functiune cand exista diferente de temperatura in rezervor > 7K z Pompa de circulatie se opreste din functionare cand exista diferente de temperatura in rezervor < 3K

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA circulatie fortata


Dezavantaje z Este necesar racord electric pentru pompa de circulatie z In practica, inst. cu pompe de circulatie trebuie sa aibe un rezervor de minim 200 l; Avantaje z Pozitionarea rezervorului in orice spatiu in casa z Coductele au un diametru mai mic z Exista o gama f variata de pompe de circulatie z Se pot utiliza o gama variata de panouri solare z Controlul temperaturii este facil; consumurile electrice ale pompei de circulatie sunt reduse

43

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA circulatie fortata cuplare corecta cu sursa auxiliara
z Introducerea surselor auxiliare de preparare apa calda de consum - situatii: z Grad de asigurare solara <100 % z Asigurarea in permanenta a unei temp acc de 60 grd C (legionella) z Tipuri de surse auxiliare:
{ Surse auxiliare termice (agent termic incalzire de la o CT) { Surse auxiliare electrice (rezistente electrice suplimentare) { Surse auxiliare cu alt tip de energie (ex: gaz) { Surse auxiliare mixte { Sursele auxiliare pot fi integrate in rezervorul de acumulare din circuitul solar sau pot fi separate

Instalatii de preparare a.c.c. cu acumulare

44

Instalatii de preparare a.c.c. cu acumulare boiler bivalent

Instalatii de preparare a.c.c. cu acumulare energie solara + energie electrica

45

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA circulatie fortata cuplare corecta cu sursa auxiliara

Aceasta solutie necesita 2 rezervoare : -Un rezervor pentru circuitul solar; -Un rezervor pentru circuitul auxiliar, montat in serie cu primul rezervor; -Cel de al doilea rezervor poate fi, de exmplu, cel existent (pt o cladire cu instalatia reabilitata) -Aceasta solutie este cea mai performanta si usor de instalat

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA circulatie fortata cuplare corecta cu sursa auxiliara

Surse auxiliare separate electrice sau cu gaz

46

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA circulatie fortata cuplare corecta cu sursa auxiliara

Se utilizeaza un singur rezervor de acumulare bivalent Solutie mai scumpa dar utilizeaza mai putin spatiu

INSTALATII SOLARE DE TALIE MICA circulatie fortata posibilitati implementare in cladiri existente

47

COSTURI DE INVESTITII

CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA

48

Certificat de performan energetic

Performana energetic a cldirii


Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanei Energetice a Cldirilor elaborat n aplicarea Legii 372/2005 Eficien energetic ridicat

Notare energetic: Cldirea certificat

59,2
Cldirea de referin

B C D E F G
Eficien energetic sczut

Consum anual specific de energie [kWh/man] Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/man]

430 85

180 40

Consum anual specific de energie [kWh/man] pentru: nclzire: Ap cald de consum: Climatizare: Ventilare mecanic: Iluminat artificial: 240 110 80

Clas energetic Cldirea Cldirea certificat de referin D E E 0 B C C

Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/man]:

Date privind cldirea certificat: Adresa cldirii: Categoria cldirii: Regim de nlime: Anul construirii: Scopul elaborrii certificatului energetic: Programul de calcul utilizat:

Aria util: Aria construit desfurat: Volumul interior al cldirii: , versiunea:

m m m

Date privind identificarea auditorului energetic pentru cldiri: Specialitatea Numele i prenumele Seria i Nr. i data nregistrrii (c, i, ci) Nr. certificat certificatului n registrul de atestare auditorului ...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ...................... ..................................... ....................... .................. ...............................

Semntura i tampila auditorului ...................... ......................

CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA - ROMANIA


z z l l a a 5 0 7 0 1 0 0 0 8 2 1 8 0 2 0 2 0 7

Certificat de performan energetic

Performana energetic a cldirii


Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanei Energetice a Cldirilor elaborat n aplicarea Legii 372/2005 Eficien energetic ridicat

Notare energetic: Cldirea certificat

59,2
Cldirea de referin

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANEI ENERGETICE A CL DIRII

Grile de clasificare energetic a cldirii funcie de consumul de cldur anual specific: NCLZIRE:
D

AP CALD DE CONSUM:
E
B C B C

ILUMINAT:
E

B C
D

B C

70 117

15 35

59

90

40 49

73

173

245

343

500

132

200

91
F

kWh/man

kWh/man

kWh/man

E F G
Eficien energetic sczut

TOTAL:NCLZIRE, AP CALD MECANIC: DE CONSUM, ILUMINAT


E

CLIMATIZARE:

VENTILARE

Consum anual specific de energie [kWh/man] Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/man]

430 85

180 40

B C

A B C D E

A B C D E

120
G

20 50 87 134

198

300

Consum anual specific de energie [kWh/man] pentru: nclzire: Ap cald de consum: Climatizare: Ventilare mecanic: Iluminat artificial: 240 110 80

Clas energetic Cldirea Cldirea certificat de referin D E E 0 B C C

125 201

291

408

566

820

5 8 11 15

59

21

kWh/man

kWh/ m an

kWh/ m an

Performana energetic a cldirii de referin: Consum anual specific de energie [kWh/man] pentru: nclzire: 85 Ap cald de consum: 45 Climatizare: Ventilare mecanic: Iluminat: 50 Notare energetic

Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/man]:

Date privind cldirea certificat: Adresa cldirii: Categoria cldirii: Regim de nlime: Anul construirii: Scopul elaborrii certificatului energetic: Programul de calcul utilizat:

Aria util: Aria construit desfurat: Volumul interior al cldirii: , versiunea:

m m m

94,4

Date privind identificarea auditorului energetic pentru cldiri: Specialitatea Numele i prenumele Seria i Nr. i data nregistrrii (c, i, ci) Nr. certificat certificatului n registrul de atestare auditorului ...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ...................... ..................................... ....................... .................. ...............................

Semntura i tampila auditorului ...................... ......................

30

49