Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
capacitatea de efort, de munc valorile funcionale ale musculaturei, respiraiei, circulaiei, a funciunilor neuropsihice cu scopul de a menine i de a potena capacitatea de randament sntatea i de a evita efectele nocive (...) Medicul sportiv examineaz, stabilete diagnosticul, sftuiete selecioneaz, controleaz. Stabilete capacitatea de randament, tipul sportiv apoi d sfaturi de igien i via sportiv. Controleaz antrenamentul, competiiile, exerciiile celor debili. Utilizeaz anumite exerciii fizice, ca metode terapeutice n anumite stri patologice (boli ale sistemului muscular, boli de circulaie, de respiraie, etc). Particip la opera de propagand sportiv, atrgnd atenia asupra necesitii educaiei fizice. Astfel conceput, medicina sportiv apare ca o disciplin indispensabil educaiei fizice. Ea se impune pentru oricare naiune care d importan educaiei naionale colective (...) Fiecare medic are datoria s se iniieze n aceste cunotiine, cci numai astfel devine un element util naiunei i statului. Mai clar nici c se poate, orice alte comentarii sunt de prisos. Ideile generoase se regsesc i n Congresul internaional de medicin sportiv Berlin, 27-31 iulie 1936, respectiv Un scurt istoric al medicinei sportive (Medicina sportiv nu este deci o invenie a epocei moderne. Hypocrate, Asklepide, Galen erau susintori convini ai rolului igienic i terapeutic, a educaiei fizice). Articolul prof. dr. Grigore Benetato este unul strict tematic, Alimentaia la sportivi i muncitori. Se impune o subliniere. Seciunea Revista revistelor analizeaz studii semnate de Brandt (Clasificarea fiziologic a micrii servind de baz metodei de educaie fizic), E. Simonson,
350
351
352
353