ALEXANDNU MADGEARU ITOMANTZARD g-I CRE$TINARE LA NORDUL DUNARTT 1 IN SECOLELE ry-VII Problema continuitetrii daco-romanedupA retragera aursliana $i a tnqgenezei

ror-nAnilor est o p.reocupare majore. a istoriografiei xomane$ti. C-rcetdrile arheologice, intreprinse mai ales in ultimele patru decenii, au rugit sd aducd numeroase. dovzi ale exjstentei, la n-ordut Dun6rii, a unei popula{ii romanice care -pdstra relalii economice gi culturale cu Imperiul Romalo-Bizantin 2. In noua sa etap6, romanizarea populafiei autohton s-a exercitat in condilri diferite de cele existente ln timpul provinciei. Doi importanli factori de romanizare (armf,ta si administmtia) au dispirut brusc. Pe de alti parte, ar fi hazardati. afirmafia cd romanizarea autohtonilor care traiau in provincie s-ar fi incheiat lnaintea retragerii aureliene. Romanizarea ruiala a fost un proces lent, care a putut intAmpina destule rezistente, datoritii tendinfeloi conservative ale ac\estui mediu social gi cultural. Se Stie cd, in unele provincii roman, {iranii autohtoni au continuat sd vorbeascd limbile Jtremoseqti, multe weme dupi cucrirea romand. Folosirea timbilor ceitd fi besse, de exemplu, ste atstatd pind prin sec, V-VI ll. De aceea, nu
-r Studiul si recenzia din Anexa II (la cartea lui N. Cudea $i I. Ghiurco) au fost scrise in l9BB Si predate redactiei ln septehbrie 1988. Timpul scurs face ca informa-{ia arheologicd si bibliograficd se fie depdsite. Cu unele nuantdri (care vor fi, eventual, discutate cu alt prilei), autorul isi mentine punctele de vedere. De aceei. teytul apare fard modificdri sau completiiri. Studiril. ca ntare rcia unele dintre ideile lucriirii de licenti Rotul crb$t r.iarnului Ln intd.rirea rorna_ nitdtii flord.Aundrene (sec. IV-VII), care a fost sustinutd, tot ln 1989. la Facul_ tatea-de Istorie din ljucuregti, sub conducerea d-lui dr. $tefan Olteanu. 2 lstoria Roi1,6niei, vol. I, Bucureqti. t960. p. 615-B0b; D. protase, probtemd contittuitdlii iA Dacie in lumina arheologiei $i nurnisfl,aticii, Bucuresti, 1966; Ligia Berzu, Lo continuitC d,e ta criation materielle et spirituelle sur Ie tetritoire de |'tnriefine l)a.ie. Bucarest, 1980: K. Horedt, Siebeibi;rgen in spaLriituische. Zeit, Bukarest, l9B2: E. Chiril6. \. Gudea. in AMP, VI. 19B2"p. I23-l4O; H. Dai: .alirnare, orizaftt conieltapordn, Bucuresti, coviciu. ln Naliunea rorndndt- Genezd., 1S84, p. 136-171 ; D. G. Teodor, Romanitatea carpdto-d,undreand $i Bizontul in veacltrile V-Xl...lati, 1981 ; idem, in AIL I; XVII, 1980, p. 1OS-115; D. p;otase, ln Die Vbllcer Sidosteutopas i,nt 6 bis I "Ih., hrsg. von B, H:insel, Mtinchen, l9BZ. p. 231-250. J A. H. M. Jones, in 1l cor.flitto tra paganesirno c crastianeshtuo nel secolo IV, Torino, 1975, p. 24 i R. MacMullen. in ,,American Journal oI Philology,', 87, 1966, l, p. l-17; P: A. Brunt, in Assimilation et rdsistance i lo .ltltut e ljrbco-romaine alans Ie mond.e afl.ien. Bucarest-Paris. 1976, p. 170-lj2: L I. Russu, Elementele traco-getice in Imperiul Rornan ti in Bgzatutiurn, Bucurefti, 1976, p. 161-162.

ALEXANDRU

MADGI)i.RU

a mcdiului trebuie s6 ne imaginim ce rornnizarea (qi, in special'..cea in Dacia posibil ca Este uniform 9i rapid proces fost ui $i ;;;it;,'fi mai lenti {ost a Si rnai romanizarea zone u;de fi existat se Romand t, a p6rtii rSs6ritene cazul fost acsta ar fi "irta. b"pa Kurt Horedt predomipozitie pirstxat a dacice unde elemeniele Ii'au i-."*il'r"tii"i, materiala. Ac'est fapt nu poal'e fi ignorat sau minimal;;;ltrt; ;;;; tti"i ",rp"ttl"itut (a9a cqm lace K Horedt, in concluziile ultimei ii;;;dar sale certi). Romanizarea nu poate fi- conlundati cu simpla recptare a unor influente ale civilizaJiei romane Acesta din urma constituie condilia proplls da" "" 9i s*icient5, a romanizirii' .Hadrian Daicoviciu a ;:,*";, matriale (adoptarea culturii exterioard" o disociere intre ,,romamzarea iomane, dobindiiea cetn{eniei rorrane etc') 9i ,,romanizarea esentiale" limbif latine 9i dobAndirea unei forma merltis romane)' Ro..-J.p;"; ex,roni""r"" sntiald nu urmeazd in mod obligatoriu unei rornanizari terioare.Pntrucaasiseproduce,suntnecesaretreicondi{ii:1)o intensd cu elemente latinofone (9i in mediul rural) ; 2) o conl ;;6;"r. vietuirc ral6 9i permanenti a autohtonilor cu colonigtii; 3) s,uperiorirali de cea autohtoni5' I "i"iiit"ii"i .romane ;;Jr,i fiJ;l; - inlaceasti Perspective, care exclud orice viziune simplisti $i idilice cerceterile au sarcina de a stabili car au ""uoii io.ttottitirii'dacilor' pr.in care s-a generalizat folosirea limbii "."*"t" ;ilii;;;Giir" ai"pr"ili"l iutoritFrlilor romane (sau 9 prz.entei lor ir;i;;, ;;;;;ilii. Afirrnatiil g-ene;;-l"tt; ;";iiune uiritala a ariei nord-dunarne)' legdturile ei despre latinofone, populatii $i ."tL a""o."^pt zenla unei acelti mesura in ce vd2ut de Rdm6ne suficiente. iu "unt ;;.]-;;;ti. (precum tu'&ror autohtonilor 9i iu fost capabili sd impuni frti""ii.i *i-itutri) adoptarea limbii latine 9i uitarea limbii stri'mo$e:ti' "l"n ri"i nu a Unii autori sunt de pdlere cE aceaste capacitaie de romanizar Dula nordul de .*i"t"t. Cu alte cuvinie, ce romanitata ar-Ii dispdrut n6rii.dupioanumitAvreme,iardaciilemasineromanizatiartisfatgit c. [n studiul de tald nu ne propunem Drin a fi slavizati in sec. VI--VIII combaterea aoesior opinii, ci demonstrarea faptului c[ romanrtatea norda""a..""a. a putut fi capabili sd supraviefuiascii, sir se consolideze 9i model "a;". e"ti"aal Altfel spus, este {orba de schi{area unui posibi} p postaurcliant' in epoca romanizirii ptoces"lui a desdvbrqire de ai lostei provincii Dacia $i in alara lui' . . .teriioriul --TAriie, in procesul romanizSrii. rurale a fost -ilnplicat i" -iu"io" a*lchititea spiritual : cregtinlmul. Diverqi cercetitori aratf, ci predirl ,r. ;;;; ; -inin liriba latina a avut un rol important in desivar5irea -romai"'tpune.ea rleflnitivi a ' limbii latine, care cdpita, astfel un r -""""tisit ^ -i"iiii. spolit. Se apreciazi cd tocmai creqtinarea a fost acel fapt care unor limbi autohtone in provinciile occiden;' ;;;";;#t;"pt*l.i"it;i
t-al{.*dt, idem, Slebenb rgen in Fr 'hrtuittetalter' Bor.rL' op. cit,' p.73-82; D. 170-171, 173-174. 1986. '5 H. D:licoviciu, op. ' cit., p t37-138' t v;igi-;;;' K. nore'ai.' 3ieb. Friihmit'tetatter. p- !70-177 ; - G Schramrrq der Gescltichte Ilrob.rer und lhngesessenc: geogrqphische Lehflamen ols Zeugen p 34-40' special ln 1981, n. ctri., stuttgart, iiul"ia ton iiaoTtiuripo." im'ersren p.85-94' viilker..'' Die rig r idem, ln izo-lzs.

ROMANIZARE 9I CAES'I'INARE LA NORD1JL DUNARII

.tale ale Imperiu-1ui7. Dupil cum spuna P- A. Brunt, ,,once Ldtin hqd bdbome the language bf satvation as well -as that of lahdlords and taxcollectors, it had a new and decisive appeal to the masss". Evanghe: lizarea in limba latind putea aved loc doar irr cazul unor populatii care cunogteau deja ac'eastd 1imbi, deci acolo unde procesul de romanizare

.
. ";

sedeclanqase deja.Aladar, a.,fvut

de feeil-bock:

i.Hrt#trt
etnogeneze. Creqtinismul a consolidat acast5 romanizare preexistenti (sau a in-i clinat balanla bilingvismului in favoarea latini), deoaxec noua rIigie i$i subsumase,incepAnddin sec. IV, valorile romanititii. Autorii cre5tini. din sec. IV-V au realizat o sintezl a credinli ciegtine cu patrioti,smul roman. Intr-o eDocd in care lumea iomane, dvdnite o Ronanin, fulcsrca sA reziste presiunii barbare, pentru Sf. Ambrozie, creqtlnismul ortodox s sup.rapunea Romanitdtii, barbarii neputAnd fi decet ori pigAni, ori. eretici. Mai tarziu, $i Salvianus va afirma (De guberrwti'orle Dei, 67)\ce barbari aut pagani sant aut heretici. Pentru poetul Prudenliu, problerna se punea Ia fel de tran$ant, cuplului antinomic Rononil Bdrbdri asociindu-i-se cuplul Christiazi/ Pagalti $. O convergentd s putea stabili 9i intrc procesele de romaniza-re Ei crstinar, dat fiind cd ambele sunt proces de acculturatie, care implici at6t adoptarea unei culturi str5ine, Cat gi conserverea unor elernente.ale vechii cultr-ri (prerotnane, sau, respectiv, p6gane). Romanizarea poatt5 fi privitd ca uri proces de convertire (deci de interiorizar<j a uneii ideoiogi proprii unui anumit ggup bine definit) e. Aceste ase'tipologic.e pot fi premise ale unei corelatii dintre romanizare 9i mindri creqtiqare. C.onvertirea la cregtiniim a popula{iei rurale din provinciile occidentale ale Imperirlui Rorfran a rprezentat asf,fel incununarea lentei acculturatii indeplinite de agenlii de romanizare care au vdnit in con"The tAct cu terenima .autohtond, ori t-au stabilit in mijlocul ei: "Romance" languages and hence the retreat of Celtic development of in GauFand Spain owes nothing to the classical Roman Ernpire: it was brought about by the continued influence of the Latin-speaking landowner. tax-collector and bishop of the fourth and fifth' centuries" r0' In Occidentul roman, actiuniJe hisionare in mediut rural (precum cea a Sf. Martin din Gallia) au arrut locl in general, dupi6 sfArgitul sec' IV In proc.esul evanghlizirii ruale, - 9i au durat pAni prin sec. VI-VII.
,^ 7 H. I. Marrou, A History of'Ed,nadtion i4 Antiquity, Univ. of Wisconsin Press, 1982, p. 296; Peter Brown, ?he World oJ Late AntiquitA, London, 19 , p. 40. I3O: P. n. B.unt, op. cit., p. 172; Fr, Masai, in "Revue de L'Universitd de 'Bruxelles", 1977. no, l, p. 43; Peiry Anderson, Tra[siciones d'e la Antignteddd dl si opinia Iezei'iati a lui 1979, p. 135. Ve?i inii fetld.aliI'.r.o, Mad.id-Mexico, S. Mariner, \^ Assimilatlotr.,., p.271-282'8 F. paschoud. Rolna Aeterno.. Etud,es sl|r le patrtofi$r.e ronaitu d,ohfls I'Occid.etut lotin ir I'epoqte des grandes mig,rdtiozs,' Neqghatel, 1967, p. -167-332 j M. Simon, Lo civilisation d.e t'Antiquitd et le christiatuisme, Paris, 1972, p. 420; J. Fonp. 315. taine. ln Assi7ailctior!.... 9 vezi intresanta carte a lui'Andrel culturale $i fontue Cornea, Mentdlittli artistice ift epoca romano-bizaotini, (300-600), Bucuretti, 1984, p. 68--49, lo P. Brown, op. cit,, p, 40.

'

' ' '-'

' ' .

AI-EXAN'DBU

MADGEARU

un anumit rol a fost jucat 9i de cdtre marii proprietari funciaji creltinr 1r. Dar, ln care, uneori, deveneau $i episcopi (ca Sidonius Apollinarius) in propaga s.putea afara unor irsemenea c6i ,;bfrciale", creStinismul gi neorganizat aJ credincioqilor mediul rural 9i prin zelul dezinteresat -socio-{ulturale unde noua rlide rAnd, originari din zonele gi meaiil (adicd, din orage). gie - Se lrspAndise mai devremb a convefiirii la cre$tinism, modastet sponO atire cale ,,populard" tane $i difuz6, nu i-.tlr" in preocupdrile izvoanelor literare ale vremii, care nu puteau concepe evanghelizalea decAt ca pe o infiptuit" : ylof personaliidli eclesiastice sau politice Dar. in spatele evenimenlialului consemnat in cronici 9i in sciierile hagiografice, s poate ghici $i un nivel mai profund (degi, dis-qet), qare, prin ritmul lent al proceselor implicate, se incadreiza printre acele ,,miqc6ri de ansamblu" ale duratei lungi, -Sddezveluite defernand Braudel' ne intoarceni insd la situalia romanitdtii nord-dundrene in epoca postaurelianA. Ar fi inutili o reluare, in aceste pagini, a argumentelor iare sprijini ideea continui'rli procesului de romanizare in aoeastd perioada, itat pe teritoriul fostei provincii Dacia, cat 9i.in-.afara acestuia' Eiste clar ci descoperirile arhiologice dovedesc rdspAndi'ea treptati a unei culturi rnaterial de tip rdman. mai intAi (in ser. II-III) pe teri toriul provinciei 9i in Munienia 9i sudul Moldovei (zone care' potrivit lui Gh. Bichir, pot fi considerat ca intgrat in circuitul economic rornan) ' 1r, iar, mai apol, qi in re-stul teritoriutui locuit de daci. Astfel, ln cultura materiald a intregutrui spa{iu carpato-du-ntuea-n sec. Vi-Vit, a dobAndit un,net aspect romanic, relativ uniform, concretizat in cul1r' turile Bratei, Ipote$?i:Candesti-Ciuxel 9i Ccstiga-Boto$ana Pe de altparte, este potibil ca limba latini sA se fi rdspAndit ince de timpudu zonele libere irintre dacii din satele provinciei, Si chiar printre- cei din Existi chiar Imperiul cu Lre intr.elineau relalii economice mai stTanse dacii-liberi loclite-de Muntenia in latine dscoperite scude inscriptii -aspeetului Chilia'Mjlitari (Matasaru, jud. Ddmbovita 9i Sopurtitori ai
Congress ol the rr lbidem, p. 130; Gh. Pietri, in .Pro.ecdiigs.of the vllth L'iaeraitjn ol the Societies aJ Cl&ssical Studies, vol Il. Budapest' Intemaiib;at 19B4. p. 234. 1n Britannia,'insd, aristocrati:r funciard nu a participat 1a evangheru"ira - care. de'fapt, a fost foarte redusii: vezi J N' l" Myres' hltloiiii".ri Ju"iion.-i" "of. Chrislidnirv in Btitoin,300-700, ed by M w Bariev and R P C 1968.p.-5 si W H C- Frend, in -..The Journal ol Ecclesiaslical i"n.onl i"i"e.t"t, Historvj. 30, 1979. p. 134-l3c (- Tdem. ?ou)n ond Country itt thc Eorly Christian Cpntuiies, Vrrior m R,'prints. London. 1980). l2 Pintru procesul'de romanizare a dscilor liberi in sec IT-IV vezi iicum: in aicitor liberi. Dacii dift spaliut es.t-carpat14. l. '"n"'otiii'tt-ttt ronila, iJin i;to;';; ti cititizalii e.n.. lasr' l9B2 ; s. Sanie, ciL'itizaria ron'afit l4 ?st de carpati .5i p" 1r'iitiiiii Moldoxei. sec. II i'e.n.-IIIe 'r', la-si, 1981 ; ch Bichir' iii"raiit"ii" Geto-docii d,ii1 L'lunteni.. in epocT romand, Bucu'esti, 1984' 13 Pentru -S-Cly,cultura de tip ronranic din spaliul exlrjtggrPqti!,- vez'i : V ^TeodoNestor,.in.RR'J. III. 1964,3, p '?93--aT; 15, 1964,4, pilts-so:;Ion ."r".,, tr, 'NEH, Eug. Zaharia, in .,Dacia", Ns' xv' 1971' lli. idas, p. :z-:a; i'"L'-a;;..., in (.7r. in sud,-Destttl Asezrlri dii secolele III $i ul "teodor. 'I;' ". zeg_iaz: s. Dolinescu-Ferche, 'n;;;";;

reritoriut L;"i";;;;;, Bucurestj,1s74; D. c 'iit-iirooti" b;,";i;ii;-A; h est de rotuanica v -x /, Iasi igza: iaer;r'CiDilizatio in L)ca.uril,' Bucurestil984: 'lft;;il; .""oi"r" lt:vrr t isl"rir:ii de lo Boloscno-suc'dtrd'' v. i"oan".."u, in ,,Anuarul I{uzeul;i de Istorie ii ArheologiePrahova"' I' 1984'
D.5I-100.

ROMANIZAR.E

SI CRI'SAINARD

LA NORDUL

DUNARII

ctu, jud: Teleorman;'aea d la Curcani, jud. C5lSragi este dubiossd). Ele dovedesc prznta unor latinofoni,a. Limba iatina pdtrundea in satele daoe din provincie gi din afara-ei, impreunf, cu produsle romane gi cu purtitorii lor. . negustorii saf megtegularii itineranti. Cu cdt schimburile economice au fost rnai intense (gi descoperirile arheologic\e ne arat6 cd au fost), cu atdt se rlspanda printre daci cunoaqterea limbii latine. Un alt factor care trebui luat ln seame este prezenta unor locuitori romani sau romanizati printre dacii liberi, inc{ de prin sec. III. In sec. IV-VII, numArul lor a sporit, ca urmar a refugierii unor xomanici din Imperiul in care viata era tot rrai ingreunati de povara fiscali, .precum Ei a raidurilor' lntreprinse la sudul Dunflrii de cdtre go]i, iar apoi de cdtre huni, slavi gi evari, raiduri soldate cu capturarea unor mullimi considerabile de prizonieri. Desigr:r'ci unii dintre acsti p.rizonieii (despre care izvoarele ne dau destule informatii) s lntorceau fux patria lor (de la Maurikios afl6m ci slavii pnnitau aoest luctu, dupd un anumit timp), dar cate vieme convietuiau cu autohtonii nord-dunerEni, ei jucau rolul de agenli de romanizlre. Un moment de apogeu-in acreastl mi;care demograficd de Ia sudul spre nordul Dundrii .a fost marcat de dizlocarea romanitalii sudic, provocat6 la lnceputul sec. VII de stabilirea in mas6 a slavilor la sudul fluviului 15. Pe de alte parte, pot fi admise mi$ceri demograficredin teritoriul fostei provincii in afara ei 16. Au existat deci, mai multe cdi de difuziune a rornanit6tii in teritoriile locuite de dacii liberi. IJle pot explica generalizarea culturii materia.le de tip romanic in secolele VI-VII. ' ln spaliul fostei provincii a actionat un alt proc.es,a cerui importante nu este deloc nglijabild: ruralizanea. Ne rbferim la deplasarea treptali, iar apoi brusci; la {ard, a locuitorilor car mai trdiau in fostele orale ronune din D4cia. Ruralizarea s-a prodw in toatd lumea romand occidentalS 17. In uaele provincii (intre care qi Dacia), ea a fost _com" qh Bichir, op. cit., p. 4l-43; iderir, in SCM, 29, 1928, 3, p. 3BS-395. l: f) Ion Nestor, op. cit., p 418-419; M. Com$a,,in ,,O""i3,.,,NS, XII, 196g, p. 360, nota 22: $t. $tefinescu, Demografia, d.imensiune a istoriei, Timisoara, lg?4, p. t0-12;. N. Gostar, in AIIA.I, XVII, 1980, p. 6Jj D. G. Teodor, R.m.anitatea c.orpalo-d,Lndreo.tta H. Daicoviciu, op. cit., p. lbg. pe larg $i BizanluL'.. p. lG-l?: drpre prizonierii luali din Drovinciile' sud-dunarene: V. Tdpkova-Zaimova, ln .Byzantinobulgarica", I. 1962,p. 6?-68. s M. Comsa, in -PonticA", X. t577. p. 216-2t7 : gt. Pascu, in ,Academia RSR. Memoriile Secfii de $.tiint Istorice',. seria tV, t. IlI, 1928, i. SZ; D. C. teodor, 1n AII4I| 1980, p. 110 i idem, Romanitdtea corpato-ilundreond:.., p. t6-17 i E. Chirild. N. Guded. op. cit., p. 136: H. Daicoviciu, op. cil., p. 159+160. tt F. l.ol, La lin d.u nond.? ontiquc et le debut d,u Moyen Lgs, paris. 1968,' R. Latouche, Les origines d.e l',conomie occid,entoic gV6-Xte p. ql-q;siictesl, Paris. 1956, p. I r-I3, I 14-123, 134-135 ; H. von Petrikovits, tn Sta.d.ien aL d.ei AnJang"n des europaischen Stridl u:esens(\'ortrege und Forschungen. lv), Kon\tanz, 1958, p. 63-76; G. Fourquin, Histoire ,conomique de I'Occid.eit mddibaal. paris. 1969, p. 84-85: L Nestor. in NLH. tV, t970, p.28-29; R. Doehaerd, Le llout Moyen Age occi|lenlal. Economies ct $ocidtis, p;ris. 1971. p. fl4-ll7i K. Weide_ mann, in.,Jahrbuch dcs Ri;misch-Germanischen Zentialmuaeums Mainz-, l9 Jahrgang, 1972 (1974). p. 9G-154: K. Pdczy.i ln The Atchaeology of Roman pqnnonia, (;. T. ts. Radan, Budapeit-Lexington. 1980, p. 244-250: 99. by A. Lengyel and Vl. Poprrvii,,in Polost und. Hiitte. Beitrege zuln Bouen und, Woh\en im Attettum. hrsg. von D.- Papenfuss und V. M- Strocka, Mainz, 1982,t. b45-566 ; L. Barkoczi, A. S3lamon, in ,,Alba Regia",2l, 1984,p. 147-187.

.{t-ExANDla(J

M,^D(;l.iA llu

plete, in sensul cA oraqlc au disparut (in alte .cazuri, centrele urbane rnodificdndu-gi struitura 9i funcliile)' ln unele din oraqele i:a" -""tin*, PorolGum, Potaissa), locuirea este atestate pand b""i"i iS*-iLeetusa, Tidin 3?rr. iar in altele (Apulum, Napoca,nrnio" i;;;i.i i;;;;;; rc' v jum"et?k sec' a biscum) Si in ultima treime a sec. IV 9i in prima tn o.i"! caz, tulburdrile ocazionatede destramarea confederaJieihunic,e' '"' -f sec. V, au determinal, p5rasi-rea deplinA a fostelor ora$e la mi ilocul caracteru] viafa i9i pierduse iapt important de reliiut ;; ;ie 'era'o via1,d orri$neasc5.ci o viafa in in forme urban (nu ,rrai -orAq, de insotite lost persistenta a in aceste locuiri ,,ora$e" un'ei .-"f.,;1. aproin imediata intai mai popuiatiei urband de origine a " a""Uiute pi"-.i i*-.p"i iii conditiile bul-versarii spafiului intraca-rpatic ulterioare iniilocului iec. V), li pe o raz6 mai mare. Roirea populatiei din lostele '') sre centre in a$izeri-satelit (cunoscutA i;r in Germania sau P^aflnonra 2' qi 5n precum in cazul dragelor N4poca $i Potaissa i"'Oi"iu "i*L1a Arcrdava'"' ju-rul Berzobls castrelor 9i tel al asezarilor civil dzvoltate in I; ;;;t" .conditii, poBulalia ronune a fostelor iraqe a intxat intr-:un contact mai "t 6rs cii comunitilile rurale autohtone, dobAndind astfel in adAncirea romanizdrii. Cet de important a fqpt aeest "tt-"ol fn"e-".t provine rol. ne-o arata unele cuvinte din limba rorndnS' Pdmnnt, care poate nu s urban, sPecific termin dintr-un adici iii it. orrrtm"otum, funcin vi-rtutea J-"ri"" {""1i "ti; J;plasu;.u la lard a oraggnllor car' car cuvantul impune putut sd au a. romaniz-are, ;iei-l-i;;'t"-- .i."ti morrnnnt cuvAntirtui in cazul tucrurile t i "t"" Ui"?;]t 9i i." "* -;;;"rtntun)'tr'. Acesta din- urma a eliminat cuvint'ele tumba 12Wki' ca qi ' ""r" "iut pdstrat inse in cblelalte-.limbi romanicne" ln ii i"i"ii"i, 'i" ci' De remarcat (turnbdfa; ' heglenoromin ttoman 9i il'"totut" Ji"ra"i"r. ",dict aL liinbli iomane' tard (<'rat' tetra) s-a conservat si

s,;;L-2,-rr#i,*,l'ilitfi:'x,H"i#:fi:H' -i23 r. p 3h. 1qg5:,?;'",ii,ii111,,?.",'{"si,n.-irr^;,'1?::.33bs u, op.cit., H nui"oui"i

;
t Pooulation, Budapest, 1984. iJ :75.

" "'"#h[;11"ifi:* T"T'X1l'frjI:,i?3'lJ-,"';l'''1 ro",ns. r s wacher, rhe

;#l#ti'i:"i'i.i'kTrl:F,,1: -ffi:'i;iTi-'t':1,!iw"g.'?,;"?i:"il:#;si,:*',T,i,,0
'tu; ;li;"*,:ll'I*:'A *u,'u,,. o,,' '#, ?:9ff;;':;,:'i".i"li3 " i. -ea-*ii.l g, . i':'U*f, fl,*ni1ff iifiHf"*, ;:?::" ;yg;;Hrl?. tJh'".,
t"rl"iTtl.lllari
-

31"fl:filRiff::ll,pfl;'y'e':,i','#'1,i?:',,J;t"i;.'T il;;r;:*g"-ffi

-o"craiova'1e ;+6i;f ii';u];l'"*;,;;'"5*,""'**;:W,:s'r:f 26c. Ivdnescu, oP. crt'i 247.

P. m Isturia timb;ii iowdne, vol,Il, Bucure$ti, 1969,p lTl-

tl?,';:

ttrr rorsans"ne-ehitritocie"''z rn ,,zeitschrirt

It()MANlZArij.t $l (.lit jl.rrNAnr.t

r_A NoRjr!*t_ DUNAAII

cu sensul originar Ce ,,terr.,,27,spie deosebirc cle dacorominii (unde a invins cuventul der.lvat din pa7i;Entum). Deci, ruralizarea termenilor urbani est_especifici romanitdlii ndrildundrene. Acst fapte de timle aratd cE dialectul daco-roman s_a format pe teritoriul t*t.i p-"i""ii. Ruralizarea a avut ca e'fccl Stergrea {eodebirilor culturale dintre fostele oraqe qi agezirile rurale locuitie de daci satr de urmagii colonig_ tilor romani, deosebiri car e_rauevidente mai ales in privrntra ritualului funerar din sec. IV: in orage - inhumatia ti" 't"ciiie"a-tiu-&l """".oi"Sg" a. "a"a-l!i sau. din materiale reutilizate), iar la sate * d;;d;";: q: ritual este legate ds, o alta, care, line de domeniut c""Ji"pio" ::PT:_ rellgloase. A existat deci un ansamblu d.e_ p4oces6 care au condus, pe plan d""5vArsirea..r.omanizirii exterioare, iar p pfrn "iiriira[ iT!113.._ ]? la raspandrea cunoa$terii de cetre daci a ]imbii latlne. 'iost Lingrli5tii n. Gamill.qcheg gi G. Reichenkron apreciau cd latina a iotdlta, atat d gi de cdtre migratori, ca o lingn yarrca, s i G _ci.tre-autohtoni, ^cAt o Verkelt-ssplrachen. Or, ace.t Iapt iu implie a ae ia siie gi abando_ na:ea limbii.. dacice (ori a vorbite de migratori). noar aufa .limbilor uitarea limbii dacjce se poate vorbi de romanizarea"esenliala. Dar ca're au rost oare condiliile capabile_sd.determine aceastd renunfate la limba autohtond in favoarea lafinei ?-problema nu * p""u ao"r in cazul dacilor liberi, ti gi in c.el al autohtonilor ain provincie. l"tn "at este cunoscuL4 persistenta uncr limbi indigene in unele pdrfi ale Imperiului. n!.este deloc exclus ca 5i in. Dacra si sc fi intAmpl^rt iqa c."i. l" p"lnl cipiu, adoptarea latinei ca limbii maternA se put'ea prddrr* ." *-"r" a superioritetii numerice a latinofoni.lor. Or,- cu toate deplasdrile de popula{ie romanici din orage (in.teritoriul fostei provincii) sau din zonele '. anrrlor rornanlzate (in tritodul dacilor liberi), ste gtrl de dovedit cd s-ar fi produs un asmerlea rapor.t d forle. Aceastd E*pii""lie ".;;b; functiona doar-_in privinla Daciei Romane.-undecoloniza'rea rurald a fost ,* drs.paritia be.ptaje g lirnbii autohtone se putea ptrede 11.:T1. . $j ca urmar.e a altor cauze. In Ga-llia nu a xistat o colonizare masivi cu. lmpenulul nu au avut nici.vorbind, o contributie notabili la genza i.ilt6rului popor francez. De ac'eea, nu este surprinzltor faptul ie ln sec, IV se mai vorbea inc6, priri Gallia, limba autohtone. Si totusi aceasta a dis_ perut_trx cele din urmd. Dar, in conditiile eva-nghetiz5rii populafiei rurale. In schimb, tn Britannia, unde creStinismri-", ,-""ulrt se pdtrunde tn. sec. fV--V in mediul rural decAt intr-o propo4ie- ne,semnjficative, romanitatea a dispdrut o dati cu oragele care gi-iu incetat existenla Ia scu-rtd r,r.me drrp6'.retragerea administratiei romane. S_au pistrat doar unei idTlunt rornan-,.supxa limbii $i cultwii welshe. Deci, :fT.l!"t. rorvlnzarea nu a fost dusa p-dnl la capdt. Aceste doui exemple suni edificatoare. Daca a existat o forld capaliiti si incline bala"ra biingvi;mului daco-latin ln chip deplin qi definitiv de partea limbii latine, aiunci ---" C. f.rl"""u, op. cit.,D. t71. ln AM^I, xvl, 1979,p. 117-168 ; K. Horedt, op. cit., o. SSitol-"t""4t*eanu, -. a V. Aryinte, 1n ALIL,Iari, XVII, 1966, p. 21. nnud

g!rylf

romarne-. Biologic

tocuitorii """iii-ain atte p,ir1i ate

AT,!:XAIIDRU MAI'(;NARU

l'"13*i"?.JB:":ri'l"#:#tl'j;Hi#l'.i,ii;#:r:": ;ffff ceror pep':ius,similor gl sLtl;c:on' '"ii *-"i rnai apa-reca un ,.miracol"
necut; in alte pdrli ale lumii romanerfi"rii;lTjl; atribuie cregtinismului
al're1a{iei dintre romalatin. AvAnd in vedere "ur:u"iutut de feed"bactc a rntermlsuri crestinarea

##f{{:x##'ffi1#"'?''$li-' !1;mtii"#:
ia-a"" de vezutin ce ii;t.';;?i#;t* rn .*" t". ta"i1;9G q:'^l-"Y:":ut** t]i!lt,]:; momenr venit intr-un
rirndne de vezut ceta vrI

:rinii"'erTFlt-A':*i*]H":,,';,$
.i,-;;,.*' " i,f"";#X*$ ?lli:$." bli'.ii! i":SlJiffi:
din comunitiii etrogen i#

g:i.iri:}ffi L.T#+*\r#i:lll"niit"r1"f:
Hii# ;;;il;L "niti' catolici/protesi"tli:li' T;'toao'ii7 ;x"i.t'?;
ptii"t a" ""aoe religios' .Exmplele dualicolonistilor romani. Aeest

:'#Hli'i::i:i.!'"Ti"l;'o'.p* |,li:r"?"$ffi"irrs'lffi Etttog"rrtta. prsu'Pu'n9''lnh "*p*titit -. rioari constituirii popo"ttil;#1l;;i. t""r

-i*i. :*tjiffii *$i,l itf"llil;':'x;Jiroidovedesc nicidcum t;i;;";;;i;;
Firette ca asemenea

tis'r,x#t'"lr':1q"fiF"t{1t:#'r #1 " "-p"'ll i, ;; Jtii p'lri

"T:l[l* "$t"ll; :"Y'l*:lt daco-romane'
ultrior
cd lntrelaga

J'Sltitl'J"'lTiX*^""TS5 :*:'j:X:;',il.i' ffi',*lfi, intr-o anumiti persista.pana irine obiectacA 1anorAutbundriil putut de cdtre

(r* ?:iih ;Y;L *mfr *"nit"":tr-**;lr:n* FSu;,

perioad[ o populali """o-""illti $i'9aSa1^a1 liiila.ta
d'orisine latine "r'exrste"riJln ilL"rnu"lt d'unf lg]]s obsewa tocmai ca une christianisationprealable n,implique nulle obligatio; Ji reco.rnattr"

l"*#:)n,ii,"ti";,f,1il'?;"i,"T.T:!li'1-:il1 l::":

s:t'limffi {:iH fff'fflr:;L"i'l*r*: iiHfis#

-;;N*;,

::'g,'r"tl i,il"li*t}"'1"

i:il'i+''"i' irg#?i#r".'r,ifei,il;i#Jl;.ltlo:lti"*i*li"js"f ;";;,;-iil.:il,inu.n.li:,Jri:a;i.,ilHllil'mi:',il,iFlT

possim' op''cit" cniuico' lh,i'"ti;;td;tf;.1ll;,,fi i,; s!; ft c"i"i,'r'

poporutui'oj:gl, ..xl "* llj .\rltillh,"'"i1"?td: -in.rsroric .#H':*;,il11!i:;'{1,i{{i ile

ietsi monimente

ROMANIZARE sI CRE$TINARE; LA NoRDUL DIJNAI.II

de la Dacie Trajane au IIe ou au IIIe sidcte,,3I. Savantul francez acc\eota teoria lui D..Onciul3z, dup care Gegtinarea rominilor era pusi pe sarna masi de romanici suddunireni dizlocati de invaziile stave lface'm precizarea ci Onciul nu a conbestat continuitatea, ci a admis gi persis_ 'unei tenta po.pulalii daco-romane la nordul Dundrii, in sec. iVIVU). La drept vorbind, aprecierea lui J. Zerller este, in principiu, corecti. renlru a dovedr o contrnuitat a cfftinismului Ia nordul Dunirii, intre Antichitate- 9i Evul Mediu, sunt necesar ma4turii capabile sd a-rate cd la noua religie se putuse conr"erti o parte considerabild a autohtonilor, inaintea dizlocdrii romanitd{ii oreEtine sud-dundrene. S{. v9dem, aqadar, cars a fost evolufia cregtinismrllui la nordul _ Dundrii. Precizim cd nu vor-fi tratate aici toate: aspectele problemei. Ne vom opri doar asupra celor care aruncd o lumiiri asupia relaJiei .. romanizare-creltinare. Pitruns - dupe cum o aratA descoperirile arhio_ logice (lista 1) - inci dinainta retragerii aureliene, saul in orice caz, inaintea epocii lui Corisfhntin cel Mare.rt, cregtinismul a cdgtigat toi mai multi adep{i in fostele centre urbane ale Daciei Romane.'Li, dacii liberi nu existe dovezi al pebunderii noii religii, ln sec. II_III, degi au fost 3a, _invocate ceteva : nifte cruci incizatg pe unele vase carplc,,s o am.forA cu litera X (presupusd ini[iald a lui Hristos) gdsitii Ia'poie_ nsti ',. si chiar o cruciuli{A de bronz, descoperitdin agezarrea dacice din sc. I-II de la CAndegti, jud. Vrancea:]6. ln privinfia crucilor inci2late qe las_e,ele nu pot Ii considerate dovzi ale iespanairii cregtinisniului dqat dace sunt gdsite in agez.driunde exista alte piese cregtirie (sigure), .sau ca,re apartin unor culturi in gare-se $tie ce era rAspandit cregtinismui (Costiga-Botogana, de exemplu). Altfel, ele'pot, fi simble semne'fdri va_ loare religioasd creqtinn. Litera de pe amford poate ivea o mu.lfime de alte. semnificatii, iar cruciulifa de la CAndegti, dac6 nu eate urult mai tarzie, poate .fi o simplii podgab.a (oricum, piesa este incd ineditl, deqi ar fi fost gdsitd ined in 1968 !). ln schimb, sunt cunoscute cAteva desco_ periri cregtine din sec. III la Barbogi. Intre ele, mormAntul unui INNO_ CEN1._care. judecdnd dupA invntar, apartinea unui fruntap dac roma_ nizat:',. Convertirea sa la cre$tinism a fost posibili tocmai'datoritb inieg1iirii sals in societatea urbani romand. Cdci, in ac.ea weme, creiti_ nismul era incd (in partea occidentalA a Imperiului) o religie pri., e*Le_
3l J. Zeiller, Les origifles chte enres ilans les prooinces d,onlrbiennes ile I'Empire Remain, psris, 191b,p. 40. ? p. Ooclut, scr'|.eri istdtice,,ed de A. Sacerdo{eanu,Bucuregti, 1968,vol. I, p. 251-255; vol. II, p. 9-12, t63-164. $ Vezi acum : M. Pacurariu, Istoria Bisericii Oftod.oxe Rom6'.,e, vot. I, Bucu_ , rtti, i980, p.- 57-60; N. Denil5, !n_BOR, 100, 1982,7-8, p. 231; Nt" 'seibui;"",r,-i" Yg"."!"g"tg istorice $i d.e artd. ril'jgi/,osd. din erhiepisclolia vabutui, ritiacutii-Si Crrjnlui. Cluj-N_apoca. 1982,p. 5&-59: K. Horedt. 6p. cit., t>. 3J_3b, 163; L Ba;_ na, g}r. cit., p.,94 ; N. cudea,_I. Ghiurco, op. c,t., p. SI--OS,SS_ffO. ' Ghenutd Coman. ln -Ga"pr.qa",XI, 1929,p. 209; En popescu, ln Spiriruo_ litate-sl i.stofie la trltorslara, ca,rpafiror-, vot. r, Briziu. tsgi. ;. 262,' ,.o-Em. Popescu, Insc plliie grecesri ti latine d,in secotele II,_X I d,escopefaEe Ho7rt.itu|q., BucureSti, 1976, p: 401 (nr, 443); GhenuF Cornan,loc. cit. $-rn A. Gabor, in MMS, 62, 1986,1-2, p. 84, 37S. Sanie, op. cit., p, 83-84,220-221.

AI,EXANDRI'

MADGEAIi,I'

' 1 0

IV li a Ien{6 urbanl s. Dovad6, 5i descoperirile din Dacia secolului laptul relevat demult ptiii mai fost d zl. . "ucot,riri^v pri"*r-i"-atafi in mediul rural lnci patru-nsese nu creqtin\imul ;;;-il^J;;t h;ioada, decAt intt'o propo4ie- neirxemnati ln satele fostei "i' Gt"i-pt""iitcii, posibil cre5tine (de, inhum:rorovincii lipsesc cu ae.au,a,riiHio"ini"tut. din. urma s-au deseoperrt Acestea faril ofrande). iie. o.ient"'te V-E si '^ (nu le m9r- pomenim pe cel de Foiuis"i lvuito"u,4pulrm, -S*iauti", li " ioi"-i" orag afiat pe atunci sub dominalia'.Imperiului) Asocierea -o.i.niu.."' f" V-E 9i lipsa ofrandelor esle aproape generali Doar .O-int.* In rest inventaL."-Wupo.u, M zlfgi4 continea gi fragrnente ceramice' cu desevar$ire' lipsea ori rut cr-iorindea doar libule *, """ ", !d-dli. urbane' morminte acstor "1 ct"ltio ot"tt"r'l ;;;i;;t il ;J;;;;" fostele descoperit.in. celor ' "*"-."f""ri"ti' toialul jumitate din circa a- cureligie noua . .*s" "J-"". din Dacia, databile lfr "o' IVj- A;adar, primul in socio-cultural' mediu n6cut o difuziune up"""iutiia i" io"st in acreast6vrme secol dup6 rtragerea aureliani' Ruralizarea, lnceputi mediului creqtinirii conditiile creat a iai"iu, mai $i ce"va si-a*avlisita romanide agenti. doarnu aeprasati Ia lari deveneau ii*rl:"ti#Ui crctdtori unii cltre de fost intuit (faptul a $i z-are.ci si de cre$tinar rnai "*' vechi 4r). -C"l+"""liberi ne prezintd insi, in acest secol Iv' o ima+;;tt1-itL -;id"itd. -t"dacilon de ca' ei". 9i Maramureg lipsss -o-ric descope-riri al Mlntenia tarzii' mai 9i epoci peritru -r.*p"trjt ;;;i""-"-""sii", -Laiar ii -|do^ldgvq go-ti' populatia de *". IV. ln teritoriut sfipanit ii"i -"rrX,-p"*iclpdild Ia dezvoltarea culturii Sentana de MureS-Cer' "rt"ftt""J literare contemporane sau c"eva .mai taazii contin o irioatet ;;;it;;gotl c-a-y: ittfot-ulii despre rdspAndirea cre5tinismulul. printre Gi"-d. Asia.Mici-' din luati prizonierii mare inepecial a prop-agandei ficute de cuvine sd g9tlc9' se dar crgtinltd{ii W" "" lnieresea"e' aiil irt*ti,,ttt" 42. pq:1t dezmint'vechile' rec'ente mai amintim cd lucrdrile .1*1p-,1f11;. vi?igotii' Gothn'

amploarea te"pa"al"ii oeqtinlqmului-in ;t$- J*il la^ creqtinism dup6 trecerea lor in- Imperiu' Pe cand se "-rlt-"o""[ttit Dun6rii, doar un numir neglijabil dintne ei deveniserd "ii" G-t-J"f qi orbdbcli) ; cea mai rnre paxt a-.credincioqilor din iliir"i t""i""i Cojnln "r^u urmasii prizonier:ilorluati din Imperiu' Slaba rdspAndirea ac6 Eotfa ""t confirmiti de cerc.eterile arheologice. Di"lifrr"irii"ii. ai obserria confirmarea izvoarelor liteNastur:el P. d.";nii, ;";;';;;t $' sensul ci acesteadin urmS atstau Przenta ;t"btgiL.(itt ;;;;;;;b
IIis" v""i d exemplu,w. H. C. Frend. ln "The Journal ol Eccleslastlcal coltnry"') and ?oon ldem. p r-r'l t= rri,-iiioi, -ior"it. totv'. '"'' 'ts-ion. cii., p. $0-96, 203-205 oii. Fi,i*l- rti','s.rietia", ii,'rgai, p 48--'49;w wolski' ln "Apulurn"' rx' ln rgzr. o."isa'l;d'd ,"i: h-i"-cl.i"otlu. ip' i',t ' p 160: M Berbulescu "Potaissa"' :to""uj;ft":oi"!;;!; r< : is6o'i' to - 'omdrii -(cursurile de 'art Tiestintsmuru,i -v,il';ni "tza p lto-: s Reli' orioi'rea si ue1910. Isogr. il. ain verijnii"iJ'iiu-nt". "n VLzi qi v' l6rian' of' cit ' piiotto "o^on".'-i)"'ia-i'ii,"rs'#, chrmeacre$tinismutui p 33" The visigothsin the tirlle of Uttilo' oxford' u. "i"-piu, E- A Thompson, !' p -34-54' 38' 1981' tlelieticum"' -S-.-il.tt'"t, i0 ,.Museum rsoo, zli;li;. '"*''d-;. l, p. 175-185 Itt Rrsre, vII, 1969,

nOMANIZARII

9l CRII$TINABE l,A NORI)Ul, DIIN]\BIl

spune'ca arheologia infirmd scrierile creqtinitorl. in prezent se poirtc -existen{ei' unei creqtinitdti numroase in "o. .ro. se dea impresia Este- drrcpl c5.au fcst paleocre$tine., Gothio. Nu s-au desioperit obiecte de la Dumbldveni, in necropolele incizaie cruci smnalate doud vase cu 1'a,rdmase pdnd acum inedite' Am jud. Bbtoqani 9i Ticuta, iud. Vaslui irizut insii cri asemenea descoperiri nu sunt prinlle insele semnificative' {:' a atribuit in mod eronat De altfel, ac.steasunt gi neslgure Cineva X fdcute-pe doud fibule formd de in . o semnificali.e inciziilor '(in creqtini morminte care nu erau orientate V-E !) la Spantov' dscoDerite jud. ialaragi qi Otteni, jud. Teleorman. Este vorba de, simple ornamente' 'Existe , lnsi' in necropollle culturii ,sdntan^a de 'Mure9-Cerneahov unele in, deoarece sunt de inhumatie' morminte care sunt considerate creqtine ' Diaconu Si'a odentat V-E qi lipsit, in general, de ofrande. Doar.-G\ a7' ce ConsiderSm lor cieqtin expdrnat indoiaia in privinli caracterului V-E este in caz: orientarea mAsura in poate fi admis acist ca.racter asociatd cu lipsi ofrandelor, 9i in masufa in care mormintle respective sarmatice, circi la aceastA populatie orientarea V-E devenise ' nu sunt frecventi, inci dintr-o epocd in care .tu se poate vorbi de pitrundere.a /8. Evident ce pot exista $i morminte q9tin cu oJrande cregtinismului (fap!ul- este sigur, in alte medii culturatre) 9i chiar cu altc orienteri decat cea obiqnuit6.-Dar, iri asemenea cazuri, ne-ar lipsi orice indicii asupra caracter cre$tin. Deci; chiar dattr in necropoll din Cothio o*ibitriui mulli cregtini decAt cei sesizabi-]i prin ritualul lar fi inmormAntat t;i specific, noi nu putem rtine decet 30 de morminte de inhumalie' oriendintr-un total de 1 559 d morminte publicate (dupe gtiinta tit v-e, alali noastr[).- Dintre e1e, 6 sunt.in mod si4-r salmgtic'e, {uPa.cYm. o^ jud laqi ae 9i la la Le{cani, gropi (cAte p"aE 3 mormint. la rrii. strpate 'se.La - Vatea seaia 19. Alte doud morminte conlin ofrande (M. 20 de 5i ii M- 222 de : la Indpendnla: un pahar de sticla ,la--'IArgqor "': -!rei u"". r21.'ruman deci 22 de mormint4, adic4 d6ar l,47els (lista 1] Itocentul foarte scezut al firoxmintelor posibil creqtile nu se p-oate dat'ora lipsei cercetirilor arheologice Fl reflcte' probabil. destul de fidel' gradul real al rispAndirii noii- teiigli printre goti gi printre supuqii lor
4 D. G. Teodor, tn MMS,50, 1974,7--.8,p. 5q3. .6 I. catrinoiu.'c. ln 8OR, 101.1983,7-B' p. 598. 6 ii.-tii;;, P.eda, Necropole dii secoll lv itt- Muntenia, Bucu-re;ti, P-S. Nasturel, op' rii., p. 183-!84: I. Ionite' D4s Griiberlekl von fS66.p.-'iOO:-

tt,,e Autochtonats e. BG;;. ;M, virr, lg;s. p. 232: l. Ioni6. ln Reldtians betuteenPoplllotiois on tlre Tertitotu-of Rotnonia, Bucarest, tii'rttigritory i;pr;;i;";"L isis- ". gd: idem. Din lstorid $i ii,ilizd:lia.., p. Io?-110; V Palade, ln .Materlale cdrietiri arheologice",xV 1983,p 398. si * -';-Ctr. pi""-Jnul tuogo.lo"i. Neciopota din secolul ,y e.n., Targovi{te' 1970'p' 39' s Ira-p-"iar"i, i"'..i.cia Archaeoiogica"' xI, 1959'p' 381-384' C. Blosiu, op. cit., p.209,232. t i. F;i;aL,-;p. "hi'p. is-8i idem, ln "Matriale qi cercetgri arheologice"' 1980.p. 408. xIV- '5t C. I)reda, op cit.' p. 53 8. liitiea, -oi""inu, III-IV., Bucure$ti, 1965'p' 68' " crt. ;pblo din secole-le iiis$A'Nec E ln-'-ai." n"""opjia de la Mihildseni -(iud. Bototani) existd. d 1:T^"Iji: morminte orientate V-E (considerate creqtine), dar lntr-un numar nepreclzat (O. L $ovan, ,4M, Xl, 1987,-P' 227-233).

oP cit, -p 563; sbn;, tszi,'p. s9-60: D. c. Teodor, il"ii"5"aiiti 1wdtto"n"it.

AI-EXANDItI'

MAD(;IIARI'

12

autohtoni. _Majoritata mormintelor au apArut, de attfel, intr-o zond apropiati de Dunire, unde infiuen(a ,o-"n5 "ra m"r p"t r"ici. t" o'ice caz,-cel putin la nivelul aristocraliei gotice, convert]riLe la cregtinism 1u fqsl se pare, indisolubil legate dJ simpatia pentru romanitatc m. Faptu_la fost sesizat gi in unele izvoare liteiare 1f!ifn""ios, 70.15.4Si, mai ules, Orosius,Vll. i2.9). Dacd aruncim' o privire retrospective asupra miiIturiiior creqtinis, mului nord-dunirean din sec. IV, putem observa cd acesfeaprovin din zonele qi mediile socio-culturale in- care romanizareo ,i i*t mai puter_ nicA. Aceaste situalie nu poate fr intAmpld,toare, mai ales cn ea se veri_ tca $r rn epoca ulterioard, cand extinderea zonei in care sunt semnalate oescoprrrr. cre$tine s vd produce concomitnt cu extinderea culturii materlal de tlp romanic, in intreage arie dacicd. In cazul Moldovci si Munteniei asistim, in sec. V-VII lqi mai cu ""u-d i;;;.Vl|' lo ; adevdratd ,,explozie,, a materiallor arheolggice creqtine, intre care unele (tiparele pentru tul.nat cruciulite) indici"o- rispdndire in masa . a noii. religii (lista 4). Materialele sunt distribuite relativ uniform pe terito_ riul romanitdtii nord-dunArene. De aceea, se poate pi."rpu.r" cd, in , aceasta ari, in sec. VI-VII nu mai existau zone in care cre$tinismul sd. nu fi Aceasta garanteazi.insd faptul cd tofi iocuitorii nu n _pAtruns., lui s-ar Ii convertit. In principiu,-ace5t i cr$tini put'eau convielui alaturi oS o popuratre romantzate. dar remase inc[ pAgenA.O asemeneacon_ jurea, ir lesne sustinutd pe baza reactivdrii incinerafiei in sec. :ly,zr1ir VtI-X. 5-a araht ci mormi,ntele de incine_rafie respective nu au apar_ doar slavilor. ci si populatiei romanic.e;i. linut ' Fdrd a intra acum-in detalii legate de studierea necropolclor de incineJati qi birituale din perioada respectivd, considerdm neoesara o drscutre asupra relatiei dintre cre$tinism $i incinralie. S_a afipmat ci .incineralia intrd in contradiclie cu insiqi esen{a doctrinei creqtine,,:*. p.iry vedere, s a.r pdr_eacA a$a esre. fotuii. teololii (atAt eei ca_ Ii. r o l l c t , c a t . g r c e t o r t o d o c $ j '), a r a t d c d i n c i n e r a l i a n u s e o p u n e . n j c i unei dog-me.hhumalia nu este privitd ca o condilie indispnsab e a Invielii, ci doar ca un simbol a1 ei. Se argumentaze ia, p."t i., D"-n;r;", il;i;l '. ra este posibild in egala m6surd din ldrAnd; oii din cenugd. pe de . . altd parte, Biserica a socotit, in- mod _tacit. inhumalia drept sinfurul r"it fu_ nrar inqdduit creqtinilor. In acelaSi timp, in Evul trilediu ttmpuriu nu au existat preocupdri serioass pentru b reglementare stricti. a ritualului funerar cre$tin. Se pare cI, in Occident, Biserica nu a inteyvenit in
Z. Rulilt op. cit., p. 39---40; Th. S. Burns, A History oJ the Ostrogoths, *: 1 Bloomington, 1984,p. 149. 5i V. Teodorescu, in Actes du UlIe Congr. int. des sc. prd- et protihistoiiques, poputatia rotniaca.scd vol_ 1I, praga, 1921, p. 1043; E. Zaiaria, it i,rcnsilia a. in sec. VII-VIII (Cituititltl nr. 2 d.e la Brcfejl Bucureqti, 1974, p. 98_99; L. Bari;, P. Diaconu, in ,,Etudes balkaniques-, 1985, r, p. ll1 ; r. Barnea, i{;o*.,,"? n{.t; 5i S. B,araschi,ln SCIVA,28, f9?7, 3; p. 409. CabroJ. IL Leclercq,.Dicrionnaire d,,arheologie chtitienrLe et d,e titurgie, - _'/-f'._ vol. vU/1, co!. 506 (s.v. Inc,netationl; N. Cotos, f" iC""aerr", p. {14_416; i6zs, 'V. Prelipceanu, in "Studii teotosice,,, XrV, 1962, FA, i. iii$ql.

13

ROMANIZAR!:

SI CRESTINARE

I,A NORDUI,

DUNAITII

acst domeniu -inaintea sc. VIII r;s.A lost toleratd, de nevoie, depunerea d'e olrande alimentare in morminte 39.ln anumite cazLrd, reminiscenlele 'unoi clerici; pbgAne erau atat de puternic, incet stArnirau ildignarea qi pe buna dreptat, cd,ci era vorba chiar de sdvArqirea^.unor sacrificii aninrale, precum in Gallia, pe la mijlocul sec. VIII { . ln Moravia, la cateva decenii dupi cregtinar-e,mai persista obiciul omorerii nou-ndscutitor de sex feminin, care rau ingropali in afara cimitirelor{tt. DacA ln 6ceste zone, unde Biserica dispunea ile o ienarhie destul de selidd 9i era sprijinitd de o putere seculard, elementeLe pigine din ritualul {unerar nu au putut fi reprimate, este plauzibil ca, intr-o rgiune unde ' cregtinatatea era lipsita de o organizare superimri, sincretismul creqtinopegan se se manifelte in mod iiber. Or, creqtinismul daco-roman, iar apoi ce1 romAnesc. nu a avut, pani in sec. XIV, o organizare superioarS. Situafia aceasta a fost cauzati de inexistenta unei puteri politic'e supe-rioare crestine la nordul Dundrii. Lipsa ierarhiei a prmis supravituirea liberd a diJeritelor credinle 9i ritualuri pagane, dintre care destu.le s-au prpetuat in foldorul romdnesc, pAn6 foarte tarziu. Acest caxactr ,,popu'iar:i a dat crestinismului iomdnesc o coloraturd specifici, pe care Iorga 62. Existd izvoare medievale nu 6zita sd o considr ,,crltino-p-egAnA" care atesti surprinderea !i stupoarea obsrvatorilor striini (occidentali, dar'gi rdsiriteni) fata de acasta indepertare d'la puritatea dogmatica. In cunoscuta scrisoare a papei Grigore IX din 1234 se afle un pasaj care pune foarte bine in lumini sincretismul creStinismului romanasc: ,,de9i dupi nume se socotesc cr9tini, irnhrdl46nd diferite rituri 9i obi(eiwi intr-o slngwd, crealinti, sivargesc fapte ce sunt potrivnice acestui nume" 63.Ce-sd mai spuneni de afixmatia, venitd, de ast5 data, din partea unui ortodox (patriarhul Athanasie I), care, intr-o scrisoare din 13051306, votbea - probabil despre romAni - astfel : ,,cei care locuiesc in proajma Istrului qi despre care nu gtiu daci in afari de nume mai venefeazd ceva din c.ele a1e lui Hristos" ca. Dspre ca ce va fi fost, ln primul siu mileniu, creqtinismul nord-dunerean, Iipsit de ierarhie gi de preocupari teologice 9i redus doar Ia credinfa populare, ne putem face 6 idee- citind cale scrise de Procopiu din Caesa.rea(Rdzboiul cu'gotii: IV.4.11), despre golii ttraxiti din nordul Mdrii Negre: ,,Dacd ace$ti goti au ajurs de credinti ariani, intocmai ca ii celelalte neamuri gotic, sau ;T;-st de I'Est et du CenP. P6trequin,q.a.,in ',RevueArchologique 3-4, p.203. fe-Est", Dijon,'XXXI,1980,
3e Ed. Salin, La civilisation m'tooiagieiLfle, vol. II, Paris, 1952, p. 233-235; Congr. int'.., vol. Iv, Pa.is, 1959, p. 34; E. Dobrowska, lrt Actes &. vIIe p. 1225-1226: c, Ed. Satin, op. cit., vol. IV, p. 36, 488, 6l D. Nicoldescu-Plopsor, W. Wolski, Eleneflte d,e d.eflogrdfie $i ritual tunerar la populatiile strdtechi de pe teritoriul RomdflLei, Bucureqti, 1977, p. 237. 62 N. Iorga, Locul toilAtuilor i,fl istorid unioersald, Bucureqti, 19B5, p. 43 i Vezi vol. l, Bucu$i idem, lsrorio bisericii ronArLesti $i s oietii religioase a ronAnibr. .e$ti" 1928, p. 15--16: idem, Coflceptia romAneoscd, a ortod'oriei, BucureSti, 1940, p. 13-15. 6 Hurmuzachi-Densusianu, Docunetute prioitoare la i.storid rom,anilor, eol, l, p.. 132, nr. CV (qui etsi censeatut nortuhle ehristil1lo, sr4b Lna tdrtuetu fide Dartos iitllos hqbentes it mores, illa colnmitlrnt, que huic, sunt noflrifui, inimica): P. $. Ndstufel. in BaRF, vol XI(XV), 1984,p.239-240. .-cA FHDR, vol. IV, p. 143.

ALEX-ANDRU

MADGEARU

14

'

\.

nidrturis,esc altfel oedinfa, n-ap pu,tea spune, deoarece nu Stiu nici ei inqisi, ci acuma sltuesc legea cu mult.d simplitate $i nepdsare". In asenenea condi{ii, nu este exclus ca, intre rdmaqilele plgAne ingiobate de religia populard romAneascd, sd se fi aflat, intr-o anumitd perioadd, Fi incineratia. Creqtinarea autohtonilor rdmaqi pdgdni pdnS prin sec. VI-VII ($i, poate, a uno-r s,Iavi) a putut avea loc.in conditiile mentinerii vechilor lor obiceiuri funerare. Acest punct de ve{ere a cdgtigat teren in ultima vrme, printre cercetitorii care. s-u ocupat de necropolele din sec. VII-X 65. Allii simt inse de perere cd aceste cimi, tire apartin urrcr romanici remati inee pdgdni ffi. Petre Diaconu vedea in aceastd imprejurard un indiciu al faptului cI ,,1e phdnomdne de la .romaRisation ne s'est pas produit de pair avec Ie proeessus d christianisation". Trebuie spus cd, docamdati, nu existe nici o dovadd a apartenenfei la crestinism a/mecar unora dintre cei care s-au incinerat in sc. VII-X. Dovezile invocat pdnd acum nu rq3istS. Cruce'a gtampilatd pe fundul urnei M. 109 din cimitirul Bratei nr. 2 67este o marcd de o1ar, iar.filacteriul gasit intr-un mormAnt de la SS,fata Monteoru pare a fi un simplu recipint penhir-parfum s apoi, chiar ca filacteriu, el era un obiect magic, purtat deopotrivd de cregtini 9i de pigAni). S-a mai vorbit qi de un ,,txt de liturghie care pomene$te pe cei care odihnesc in oale de lut'o, dar nu dispunem de o confirrnare a acestei informa{ii. Practicara incineratiei de citre oreqtini este, deocamdat5, o posibilitate ca.re nu poate fi rspinse din capul locului, dar nici doveditd de m.futuriile cunoscute tn prezent. Dace aceasta ste situatia, suitem odre indreptifili sd afirmdm cd prin sc. VI-VII s-a incheiat prooesul de cregtinare, aga cum aprEciazd o serie de cercetdtori m ? In sprijinul acestei afirmafii vin materialle crettine desoptrite p lntrg teritoriul romanitAlii nord-dundrene. Incheierea creqtindrii putea berieficia qi de condifiil,e favorabile ale preocupirii manifestate d Impriul Romano-Bizantin,.ln epoca lui Justinian, pentru evanghelizarea populafiilor de dincolo de grani{ele sale 71. Se qtie ci, ln cazul teritoriului nord-duninean, aceasti grije a fost dubhte de constituilea arhiepiscnpiei Justiniana Prima, care. cuprindea sub jurisdicf a sa qi o, f6gie de pS.mAnt rcucerite de lmperiu ld nordul Jluvius El Zaharia, op. cit., p.98-99; D G.'Teodor, Teritoi,ut est-carpcltlc.,., p. 19 i p. 15; L B6rzu, op. cit., p. 83: D. G. Teod6r, Rotnaflitotea carpdto-durireanA,..-, I. Barnea, op. cit., p.98 i $t. Olteanu, Le caractere biitllEl d,esprdtiques Jua,eraires chez les Rorutuoins et les Slates du tetritoite carpato-d.aaubien (VIe-Xe sibcles), comunicare la simpozionul ,,PdgAnismrll la vechii ilavi'. Prtlep, 22-26.IX.1986i Aurelian Petre, La tomanitA cn Scythie Mineure (IIe-VIIe siicles de n.b.). Rechefches grchaolagiqves, AIESEE, Bucuresti, 1987, p. 1f6 9i nota 182 (p. l7r). 6 V. Teodorescu.op. cit-, p, 1043; S. Baraschi, op. cit., p. 4ll---*13; P. Diaconu, op. cit., p. 111; idem, ln ,,Dacia", NS, XXXII, 1988, p. 177; B. Mitrea, ibrdem, p. 109-110. 67E. zaharia. op. cit., D.69. a N. Dinild, In'-Clasril Bisericii', 43. 1984, 7-9, p. SOI-SOZ. 6eE. zahaiti, op. cit-:,p. gg. ro N. Dobresgu, op. cit., p. 123: A. Sacrdotea^u, Corlsid,erc,tii astpra isto1.lei, toma.nilor in EDul Meatiu, Bucuresti, 1976,.p..197.; S. Reli, op. ctt., p- 44.15 i Ghengld Coman. ln AMM, 1980,p. 127i 1, Barnea, oi. cit., p. 92. ir J. Zeiuer, op. ctJ., p. 5L565.

IIoMANIZARII

9l CRE$TINARII l,A NORnI'I,

DUNAtrlr

493

1ui, $i car se preocupa, poate qi de soarta tuturor <redincio$ilor din roinanitatea nord-dundreanA 7:. Dar, toaie acstea'nu ne pot deteiinina sE kecim cu vederea reabuna : ori cre$tinarea nu i-a cuprins pe tivarea incineratiei. Din doui -ori . toli romanicii nord-dunineni, acest proces a a!'ut un caracter relativ punct de vedere caliiativ. Impotriva primului punct. nedesivdrgit, din 9i de vedere se poate argumenta id mormintele de incineraJie nu au fost' descoperite in zone marginale, ln <jire nu sunt cunoscute materiale crestine. Dimpotrivd. Deci, nu se poate vorbi de nigte limite geografiie ale cregtindrii. S-ar putea vgrbi doa:: de persistenta unor pdgdni gi a unor comuniteti pdgene aldturi de comunitetile cregtine. Dar a fost oare cu putinli o asemeneasltuatie ? Am vdzut ci proporfia r{m5qi{elor pdgAne din vechiul cregtinism 'rorrAnesc a fost atAt de mare, incAt unii clerici au fmt tentati sd aflrme cA romdnii sunt crettini doar cu rtumele.'Nu est aici locul unei piezentdri - oricAt de sum-ar - a acstor element de origine pegand. gi nici al unei comparatii intre creqtinismul romAnesc qi cel al altgr popoare. Ceea cre trebuie si retinem, ste cA nicdieri cregtinarea nu a fost dephni. Jean Delumeau dprecia ce la sfArgitul Evului l\Aediu,r.egiuni intregi ale Europei pereau cd n-.ar fi fost niciodati evanghelizate 73. Astfel, orice proces & cr$tind-r a avut un caiacter mai mult sau mai putln relativ, limitat, invers proporfional c.u foria ierarhiei bisericeqti eapabile si rei2rimd ori sA asimileze elementele pdgdne. Or, creqtinitaiea nord-dunireane nu a cunoscut d organizare ierarhicd superio;rri inaintea sec. XIV 9i nici nu a fost sprijiniti de o putere seculard creqfinA. In ace"steconditii, crettinarea se producea lent, organic, fere moilin'partea uechilor structwi mente'de violen{6. Dar $i Jdrd, 727i5ten$d. cl.Llturale. Nu a putut exista o'rezistenti la crregtinare, cici aceasta nu ar fi avut cui se i se opuni, cSer nu exista nlci o autoritate care sd reprime pdgdnismul. In cursul acestei convertiri lmte dar care, prin liberul sincretism, nu a intAmpinat rezistentd, ,,poporul de la sate, pdstrAndu-si vechile obiceiuri, nu vedea o contrazicere intre. vechea qi noua 'credinfS-'E1 s-a plecat in fala soliei noi c.are i se aduc',eaqi a pdqit fn biseriei, aducAnd cu dArsul in feta- altarelor Ei riturile sale preistorice'i 7a. Consecinta unei asemenea stdri de lucruri a fost c6, odati pStruns , crejtinismul in societatea daco-romand, l a putut prpgresa, in formele sale spcifice, pAni la convertitea intregii populalii,.in ciuda (dar qi datoJitd) absentei organizdrii .bisericegti sunerioare -Ti a autorititii de stat intersate in ere$tinarea supugilor. Astfel, odatd pdtr'uns intr-o comunitate, creptinismul a putut sd-i cAqtige de partea sa pe toti membrii. ei. De aceea, se poate afjrma cd procesul de creqtinare s-a incheiat atunci -450: in ,,Studii teolosice", xrv. tso!, 7- I, p. 448 . 7: Al. Armand Munteanu.

Ch. Stefan, in ,,Drobeta", 1, 1571, p. 65-69; M. Picurariu, op. cit., p. 160--+165; I. Barnea, op. cir., P.95-96. fl J. Delumeau, I.efon iiaaugt/,rale au Collige d.e tsranrc - Chabe d,'Histoire d.es mentalitAs re'Iigieri.-ses d,ans l'Occid.ent moalerne, Paris, 1975 - apud J. C. Schmitt. Aflflales ES,C.3l. 1976,5, P. 948. 7{ P. P. Panaitescu, Intod.ucere la istoria cultutii roflLdneSfi, Bucuresti, 1969, p. IO2.

49t

ALEXANDI'U

M.IDGI:ARU

16

cdnd noua religie a pdtruns in toate comunitetifu romanice. Dac6 ne bazem pe repartilia uni{ormi a .dscopri-rilor arheo}ogice cregtine, se poate aprecia ce acst fapt s-a ptrecut pxin sc. VI-VII. Reamintim ce este de creSthtare relatiud, o care implica persistenfa a nume_ ' -voxba roase- elemente pegan (inke car, eventual, Ce putea numd.ra gi inci_ neratia), in cadrul unei rligii care nu dispunea de o organizare superi_ oard. Door in acest sens se poat afirrna\ ce in sec. VI-VII s-a incheiat cegt-inarea romanicilor nord-dunireni. In concluzie, romanizarea $i cregtina-rea intregii populalii dacice ari, fcst posibile, in perioada anterioard dizlocirii romaniiatii sud-dundreneAr fi insd o gravd eroare socotirea acstei posibilitdli drept o c,ertitudine, atata werne cat nu exjste vreo dovadd a apartenentdi creEtine a celor ce se incinerau\ in sec. VII-X. Continuitaiea popu'laliei autohtone la nordul DunS-rii nu implicA in mod necesar rsrreat;ea posibilului model schitrat in acest studfu; Pot exista $i alte ,,sc'enarii..ale etnogenezei. com-Dundrii, patibilg cu dSinuirea unei popula{ii romanice la nordul din sec. IV pAni in epoca apari[iei romahr]or nord{undreni ln izvoarele literare medieva-le.

ANEXA Deoarce acesta nu este un repertoaiu, pEopriu,zis,. din rnotive- de economib de spa{iu nu semnaldm bihliografi; decdt iren-tru miterialele care nu au fost incllse -ln- recentul repertoriu publicat de N. Gudea si I. chiurco, op. cit., p. 135-206, carb se relbre doar la teritoriul fostei provincii Dacia (ln c;lelalte cazuri, trimiterile se fac la pozifiile repertoriului Gudea-Ghiurco). prin descrierile amanuntite si prin -bibliografia probabit exhaustivd. Jucrarea respectivd est un prelios instrument de lucru. Pe de alte parte. cei doi autorl au-inclus, ln mod abuziv. printre md;turiile respandirii creltinismului la daco-romani, si destule piese al ceror iaracter creqtin este dubios sau nerelevant Dentru difuziunea noii religii {cum -sunt, de pilde, cataramele cu cruce ajurata da tip Sucidava si alt " piese de podoabe a ceror purtare nu implica adeienfa la crestinism). In anexa. de fa(d. precum si in tecenzja publicate in Anexa II, vom adopta (} atitudine mai crit icA Lista nr. 1 Mdrtltri.i ail,e tdspflnditii crestinii9tulrlui an Docia Ro.||!ond. (sec. III) ,

A. Caracter cte$tin sigur, d.alarc incertd, (se pot data qi Ia inceputul sec. IV) I 2 3 4 _. Potaissa., Geme cu Bunul Pestor (I}.b.l). Romula. Gemd cu doi pelti qi o cruce (8.b.5 Rornula. GmA cu doi piiuni (B.b.4). Transilvania. Gemd.cu Bunul Pestor (8.b.2). B. Catactel cre$tin probabil,. d.dtare sigurd I 2 3 localizaE eronat la Orlea).

Gilau. Monument funerar cu reprezentarea banchetului (C.a.2). Potaissa. Monument similar cu nr. I (C.a.3). Racovita. Fragment de gresie cu limbolu.i crc$tine (D.f.2; vezi lnsi li N. Denili, in MO, 36, 1984, 5-6, p. 331.- o descriere diferite).

t7

ROMAMZARE $I .CRE$TTNARE LA NORDUI. DUNARII

495

I 23_ I I 2n4 5B7! I

C. Carqcter crcStitu probabil, d,otarc nisigurd, ebentuat post 275) Apulum. Geme cu Isis, probabil crestinaE ulteridr (8.b.3). Beile Hertulane. Gemi cu pdun 5i delfin (E}.b.6). cem_A lYi.l": 3, p. 45...pes6nd, .prolqbil iregtinati ulte;ior _ N. DAnilii. jn MB. 37. Vezi cudea, chiurco,-op. cir., p. 162 (nenume.otat). 1987, Romula.Opait (A.f.b.6). D. Coractet cre$tin ind.oiehic

Baia de Cris. Opait cu cruce pe luhd (A.fc.5). Bologa.Inel cu_inscriplin V"ERE FELIX'(B.C.II\ Eologa. Lapac de vas cu cruce (c.e.ls). Buciuhi. Mortafiun cu cruce incizati (C.c.l4). Caransebe$. Capac de vas cu. cruce (C.e.l2). Copaoeni.Vas cu un peste incizat (C.d.3). Cumidava. Capac de vai cu cruce lC e.zi. tnet cu inscriplia VfeRe reUk 1e.c.ey Fqnf Galiciuica. Capacde vas cu cruce (C.e,l4). Cllella. Va6 cu un pe_ste incizat (C.d.2). lg,platou cu un pesteincjzat (b.b.l), ll - Micdsasa. l? - l!i"i". Platou cu un pestejncizaa(D.b.2). 13 Micia. Trei capace de vase cu cruce (C.;.4.5.6). 1{ - Porolirsum.'lrei capacede vase cu cruce (C.e.1,2,3). 15 - Porolissum. Pahar de cegamici cu inscriplia VTERE FEI-IX ---: (q.,c.L'). - Potaissa. Inet cu inscripiia VTERE iELi* B.c.r;. -16 l7 - Racovita. Cdramidacu un pesteincizat (C,b.J), l8 - Sarmizegetusa. Doue capac; de vase cu irucj rC.e.8-gt. .19 - Sucidava.Inet cu insciiptia VTERE FELIX (S.c.Sl. ?0 Tibiscum. Dou6 capacede vase cu cruce (C.e.ll.lj). ' I -: 234 5{i t BI * F. letne snoetice Micid (8.a.2.t) Micia (8.a.2.3). Micia.(B.a.2.4). Orlea (8.a.l2). Porollssum (B.a.l). Porolissum (8.a.2). nomulr (B. .3). Romula sau Drobeta.,(8.a.4), Sarmizegetusa(B.c.4).

-h ici o descope.ire proDriu,zis crestind Se observe ce nu exista, deocamdate, . sigurd, databiH nunrai in timpul provinciei. prin urmire, ,r., t"iuuie "x.ed";ii respendrlea creqtinisrnului in aceast6 epoca. Gemele gnostice, legafe ae p""ii orientalilor -protin-cic. -nu p,o! ti socotite drept dovezi directe.alo eiistenli:i .Srgluhtlor. ^in Fi N. Cudea si L Chiurco. op. cit., p. 38 admit acesr fapL Formula VTERE FELIX nu poatE fi considerata cpestine decat dacd este asociata cu sim_ lFFFFFFFFFFFFFFFFlgg-i _:iCrtr ltestine (vezi I. Barnea, in ,,SaJgetia,,,16-1?, 1981, p- 264-26s:: N. Denild, tn MB, 37. 1987,3, p. 44). Lista nr. 2

Mdrturii ale rd,spaid,irii cre$tinismului dia ;eC.IV ti pri,ma jumdtote q sec.V, descoperitepe teritoriul fostei prooiniti Dscia ' (in atara zoflei reintrqte sub std.pd.nirea Impertdui) A. Sigurc I 23Ampelum. Mohurnent fuferar crestinat (C.a.s).Aprdum. Opail (A.f.b.l). Apulum. Opait (A.f.c.2).

.4.r-DXANTTIiUMADGltlrRu

1E

4r ^ ti 7I -U l0 ll 12 13 14 15 16 l? -

Biertan. DonariumSi vase liturgicq (A.a.1,2,3, A.b.l_2). ueva. !ragment cerami. cu- cru:i. incizati _ (L. Merghitan, in .,Crilia-,4, 35 : N. D6nild,op. cir., p. 46). l9z4-1p. Feldioara. Opaif (A.f.b.ai. Jaber.prescurnicer (A.d J). Mehadia.Capacde vas cu chrismon(C.e.l.l). Micia. Arc de fibuld cu in\criplia eyARZt,Ve ViUaS. 1e.t.o.t1. Napocd.Monument funerar (poate-chiar-ii iimpi.ri -"'.-' p.,,rrnciei. vezi ^drisrinat D. protase,in SC,yA :0. rg8s, d, p. rf)_frzl lCi.rr.-' '' potir euharistic Porolissum. t?l. cu'inscriptie Porolissum.Strachin6 cu chrismon (A.c.Zj.' t,i.c.it. Sarmizegetusa. I'ragment de strachihd cj chrismon tA.c.3t. sarmizegetusa (?). Opait (A.f.b.3). : Tlbiscum.Capacde vas cu cruce (C.c.2.10). Tlansilvania.Opail (A.f.a.l). Transilvania.Opai! (A.f.b.2).

" B. Nesigrrc I - Apulum. Opaif cu crucc pe fund 1A.t.c.e;.t 2 - Cioara-Dleni. Linguri{:i euharisiicdfe.C.fl. 1 .t - unsrfrr. tragment ceramiccu cruciulitd {D_d li. { - Itisua. Opait cu cruce pe tund (A.f.c.l). 5 - Merchea$a._ Opaif cu ciuce pe tuna 1Ct.c.f1. 6 - Micdsasa. Fund de vas cr\Chrismon.siinicriptte (lnedit) (C.c.6). 7 - Micesasa.perete de vas cu cruaiutite $tampiiate iinedi i iD.a.r/, 8 Porolissumj Bazilice cre$tinri (?) (E.i).' I * Potalssa.Monument funerar crestindt (?) (C.a.4). l0 - Transil vania ?). Lingurlla errtraiisticaiA.i:I. _(

. .

,,'u"S,!111",|"i*5;: :'il1t"#f'f;].'r

potave*artesemniticasri ln tesei#i cu

L,sta nr- 3 Mormh e posibil cre$tined,ifl neqopolele cuttiii d,,fu Mold,ooq. $i Muntenia
' I 2 ' Seaci nr. de mofir,nte 3 4 i c4 din nectopold,

Sbwanad,e Mures IlibtioyaJie

BArlAd-Valea

Budeqti. (Basarabia)

\ 34 5I

jud. Blzau Cheraseni, Indepeidenta; jud. CAErasi Oinacu,jud. ciurgiu Spanlov,jud..C{ilerati Sultana, jud. Cnldrati

J 6 2 .J

678 -

2 -l Tergsor, jud- prahova: \

V. Palade. Matrial,e, 1980, p, 408;' Materiale, '1983, p. 398. .Apud Ndslurel, in. RES.OE, 1969,p. 184 $i IoniF, Dirt tsfofti&.., p, lot Gh. Diaconui ln 'SCJY,,, 464 , 1977,3ypr 431-457. . t7,14 Mitrea, Prda, op, cir., p.43-5?. 2,37 Berciu, Miiaea, 't'r l$or), FiIe d.e istorie, Buc., 1978, . p. 99*104. , 4,34 Mitrea" Preda, op. cit., Pi 13-42. 8,69 Isecescu, Ionescu, Muzeul liaiional, 1976.p. 181-19?. o,3g Gh. Diaco4t! Tdrj$ot...,

7,fi

p. m.

{9

ROlrlANlzAnE

sLCrtDg.flNAriE

LA NORDDL DUNARTT

407

Lista nr. 4 . Mdl turii_ale raspAnd,irii ctettini,sml/'tlLi d.in d d,6ta jufltdtate a sec. v si d,in .sec. VI-VIt lnlu sunt inclqse cele din zona recirceriti de Justinian si nici cele care aparlin cu siguranfE ostrogotilor sau gepizllor) A. .Sigr' e Bacdu-Curtea l)omneasca. Cruce incizate pe un fragment cerarnic. I. Mltrea, i n , , C a r p i c a. X l t , t ! t 8 0 ,p . t 0 7 . 2 - Bdlc-nj, j$. Ddmbwifa. Cirlciy-liLi de plumb (in atezarea din sec. V). N. Di_ n i l 5 . i n . . G l a s u tB i s e r i c i i . , 4 5 , t 9 8 6 ,2 , p . I 0 2 . 3 - Baleni. Cruce incizatd lnainte de arciere pe un vas lucrat cu mAna (tn as-e_ zarea de sec. Vr. Ibtd,em. 4 - Ba-rboasa- Oncetti, jud. Bac6u. Cruce incizaG pe ufl fragment c6amic. T.Mitrea. op. cil., p. I07. 5 - Botc,sana. jud. Suceava ljpar l)cnrru cruciulit D. Teodor, Ciuilizari4 romanicd...., p. s7, fig. 201!. 6 Boto!.tana.Doue vase cu ciuci incizate. Ibidcn. D. 54. 7 - B!a;ov, Cru_ce _incPtati pe un iragment ceramic. I. Barnea, ln,,Etudes balka. niques",.1985,1, p. 104 (nr. 68). B - Bratei. Cruc.e incizatd pe un vas din asezarea nr. I (C.c-2)9 - Bucuresti - Ddmeroaia. Cr-uae -in-cizata pe un vas D. V. Rosettl, Germania, N. Dnnili, in ;clasul Bisericil., lS, tSSb, Z, a.-ili3l .^ - 18, 1934,.3, p-.270-2tt; l0 Bucure$ti-Str6de$ti*Lunca. Tipar pentru cruciulile. le. Constiiniiflir,-ln scrv, 17, 1966. 4, 6i4. ll - Buculeqti - Celelu Nou: Cruc incizatd pe un fragment ceramic. ,tbrderrr. 12 - Bucurlti - str. Soldat ehivan. Cruci'incizate fe douA &agmenre ceramlce. S. Dolinescu-Ferche, in ,,Dacia., NS,28, l'984, p.'130, f32;. li Oa"ia, ip.-"i1, p. 103-104. 13 - Budure-asca, -jud, prahova. Tipar pentru -cruciuliie. V. Teodorescu, ln Br44retti. Materiale d.e istorie $t nLuzeograJie, L7., 1972, p. gA; E; i;op;cri, B6rzu, op. ctr., p.83, ftg: 14ll: . - ln Sprrituojitate S-iistorie...,.p. 27S,pl.Vt13;L. 14 E'lldureasca. Pandantiv de.corat cu b cruie. M. Comgi, in Rei/:tion;..,'p: lil6, 188, !ig. l2iB; R. Florescu, I. Miclea, Strdmofii r6manitor. Oaco-r6iatii', . popescu, yol.. II, Bucuresti, 1980, p. 212: fig. 816; Em. op. cit,, p.27b, -_ l5 - Budureasca. Trei vas cu cruci incizate. R. Florescu, L Miclea, oi. cit., p.20g, 212, 2t3. fig. 823. Em. popescu, op. cit., p. 2Z5_276; V. feoaorescu, iri "Anuarul Muzeului de Istorie si Arheologie prahova.., I, fSg*, p. SZ. Iti - Bumbesti, jud. Gorj. Opait de lut (A.f.b.s). 17 - Ciresanu, jud. Prilhova. Doua lragment ceaamice cu cruci incizate. Ern. , lgpe-scu, op. cil., p. 275 ; V. Teodorescu,op. cil., p.97. fg - CAndesti, jud. Buzau. Tipar pentru crriciulile. I. Barnea. Les monuments pa.kochretiens de Roumanze, Vatican, l9?7, p. 254. 19 .- Coste$ti, ^jud.^l_a;i. Tipar-de os cu reprezentarea a trei preoti crestini. D. G. Teodor; ln S9,IVLZ|:1970, 1, p. 102-106; chenuta Comin, in ,Danubius", V, !921, p. B0-Bl; D. C. Teodor, in MMS, sO, 1974,z_8, p. 566. 20 - C_ristur_,jud.__Covasna. Tipar pentru cruciu.lite. Z. Szlkely, tri "Dacia", NS, p 15,.1971 ,. 3 5 7 . 2l - Cucordni, j{d. Botolani.- Cruce incizati pe un ftagment ceramic. Ghenute Coman, tn "Danubius", 1971,p.76. 22 - Davideni, j-ud. Neamt. Tipar pentru cruciulile. L Mitrea, op. cit., p. tog. 23 - Davideni. Cruciuli{e de bronz. tbid.em,p. 106-107. 24 - Davideni. Cruce incizate pe un vas. tbidem, p. tO?. 25 - D-ej, jud. Clul. Opaif de bronz cu chrismon-si maner in fornti de porumbei (A.e.l). 'fragmente 26 - Dulceanca, jud, Teleorhan. DouA ceramice cu cruci incizate. S. Dolinescu-Ferche, Atezdri difl sec. IIi ti VI e,72.in sud-oestul Munteniei.:, p.65-75. 27 - Horga - Epureni, jud. Vaslui. Cruce incizata pe un vas. Ghenu{ii Coman, op, cil., p, 76. I -

,t98

ALEXANDFIJ

IvI-^DcIt,{RLl

20

Izvo.ul Dulce. iud. Buzdu. Tilar fbntru cruciulite. V. Teodoresctr.in Bacuresti-..,IX, 1972,p. 88; Em. Popq5qq <)p. cit., p. 275]' Gl]'. Diaconu, in Spirilualilotefi_istorie..,, vol. I. p. 40. 29 -Olteni. jud Tefeorman.-fipar-fentru cruciulitc. C. preda, ln SC/y, 18. 1967. 3. D.513-520. 30 - Pelatca. Prescurnicer.(4.d.2). 3l - Ploie$ti- Berasca. Opait de lut. R. Florescu, I. Miclea, op. .it., p. 209, fiC, 76I: I. Barnea, tn ,,Etudes Balkaniques",1985,,. p, !04 (nr. 70). 32 - Poian, jud. Covasna.Cr.uci incizate pe trei vase (C,c.3-5). 33 - Porolissum. Opail de bronz ln formS de porumbel (A.e.3). 34 - Pololissum. Opait de bronz ln lormd de pdun (A.e.4)., 35 - Porolissum. Pandantiv de plumb in/forme de cruc (8.e.1), 36 - Romula. Opait de bronz ?n forrnd de pdun (A.e.4). 37 - Romula. Opait decorat cu un peun (A.fi.l). 38 - Romula. Cruciulita de bronz (B.e.z). 39 - Romula. Carimidd decorati cu cruqiulile Si pe$ti. O. Totopu, Romanitatea tArzie si strdro';trtnii in Dacid fraidtud, sid'carpoltcd, Cralova, 1976, 87, 109. Vezi si N. Gudea, I. Chlurco, op. cit" p. 186 (C.b.l) - descrlere gi datare dlferlte. 40 - Rotbav, jud. Bralov. Cruce incizatA pe .un fragment ceramic. I. Mitrea, op cif., p. 107. ,tl - Sdlasuri, jud. Muret. Cruce incizati pe dh lragmeni cerarnic, Z: Sztkely, p. 74. v. 1975, ln ,.Marisia". 42 - Sanmicl6us. jud. Alba. Tipar pentru cruciulite (F.1). - $ipot. Cruci lncizate p un vas. D. G. Teodor, l^ MMS,50, 1974, 43 - Suceava p. b63. 44 - $optertu, jud. Bistrtta.Ntstud. C.uce incizael pe un fragment ceramic. p.267. C. Gaiu, ln,.Apulum", 17, 1979, 45 - $tefan cel Mare, jud. BacIu. Tlei vase cu cruci inclzate. I, Mitrea, C, Em! novici, V- Momanu, ln ,,Carpica",'18-19, f986-1987, p. 222, 228. t6 - Ursoala- Murgenl, jud. Vaslui. Cruce incizati pe un lragment cremic. Chenutd Coman,op. c,t,. p. 76. 47 - Valea Volevozilor, jud. DAmbovitrs.Cruciuute de plumb. N. D6nilt, op. cit., D. 104. 48 * Vilea Voievozilor. Aplica in forme de cruc tnscrisi lntr-un crc. Ibidem, p. 104. B. lvesigr,lre ! 234 5s ?8Botolana, jud. Suceava. Fusaioli cu un peqte incizat, D. G. feodor, tn M,4rS, l9?4, p.F65. Ricari, Candelabru de bronz, suport pentru opalt (4.e.8). Serata - Monteoru, jud. Buzdu. Filacteriu (?). N. Ddnil6, In ,,Glasul Blsericii", 43, 1984,?-9, p. 561-562. Sighitoaia. CruciuliF de bronz (B.e,6).(?) Tergsorul vechi, jud. I,rahova. Platrt de rAu cu o cruc $l cu llte.a z incitate, R. Florescq I. Micl6a, op. c,t,, p. 212, tig. 816; L Barnea, op. cit., p. 105 (nr. 75). Und&a, pe valea Jijiei. Fragment ceramic cu un pette incizat. D. G. Teodor, op. cit., p. 565. Porolisrum. Statuete de cocos(D a.1). Porolissum. Ploscuti pentru purtara mirului, cu t'eplezentrrea Sl. Mina (loc de descoperirenesigur, poate sd nu fiq din Transilvanla) (D.h.l). ANEXA 2 NICOLAE GUDEA, IOAN GHIURCq Din i^itoria cre$tinLsmului la torflAni. il/drturii arlaeologice,Oradea, Ed. Epi64opiei Ortodoxe Romene a Oradiei. 1988, 274 p. + 16 fic. + XXXIX pl. O lucrare de sintezd p.ecum aceasl erq desigur, aqtptatd '5i necsard, 1ntrucat crceterib arheologice mal recente au leu4it se scoata la iveali ntuneroase

28 -

ItoMANjzAr+r

5t r:,u.;$r.neil;

LA NoTDUL

DUNARIT

41,9

i;t;"ti1i-,p*"tt_Tffi :ili',1#*T:-$_ik_+,, es'e.urmd

1*;i,",14$f$f*ui;;g[ry:$L]iffi

1.siffi'T:i'* k$ifi r"dlHil{;;'ltrd#ilfr

cu Imperjul Romano_Bizant

ftritt"riiqtr#;'nt;ljk3* *ffi#r1*1

:H"xtr;$# ;*i+",,;lr*rHfi'!t:,',"i,i'n$r#i*Tj}

"-v II Dovez re F{iqi"#F r;lt*''.j:i"::dryrff :.'.J^li"i!;''ff,"1 rd'

ers*};iqr",rr'trflt+ BJii"iill'J:$',"roti,:*'U:r#;;i"tffir#"
idr!:dfr

g*i;,1',g3;*;p*gjilft ihn if +1,;:,*n*;T *. uz o u,o. ii .uo : i: iffi "''*?;i' il"#,1 ":,,j#;$i:ili illf

#"*r+*trl;:t"*-fitp.,'$$p$-

';r*,''1ry+;nrilwr*, ii:*{:{# l;,ffi ift:ffi

idi,;Iii* it[,l:ltf,T""s,":,xii,;rfi*:,

*r-r-ll1t+"-{ti:+rT$+* ilqJf k*JliT**,trt''*i4h:'rff :st#.-:i. ;e;ps,r-$,t**,i.gfli$*$

m#'r:,xi;r?y,=;L-H#F,{'5l

p^ra)e] isrhul #f, demonctra

*tt"':'ff",fl ;''sLn*q"ktl#iti$'."

500

ALEXANDRU

ItIADCiI']AIIU

22

Eervile il acri^llt:l -:ll cara,cterizata prin {olo6irea masiv' a mainii de lucru nu \e lnscrre piin prtdominarea relalirlor sclavagiste' - atuncl -Dacl-a ir'c;a".d, ":, in aceasta tipolo$e. Ar r,, ,*, por"iuit 9" .t"t"fi :1P^ll.::--"".:1il:13.,t:!l:11

'::?;* tr*;:;##lil:i,"'il*"*:'"ltltl&uH,""*.*l'J'1::#1". i":f ;,**:fu :#['":"ii' lll*"y;1":"'l*slTi':":"':i""$j":,f; ni.f:Fys!.f "*1f;J'?,'u?i.f;'$T%i,\'ii'ii-oiii;a'r

:rxi:;*:riia Hl"i#,i:" l"ri.i6" t^
i'ili-"i urband prbpriusitu"ti"--m6Jlutui rurat,-caci societatea.

iapt a.esi

H$i+#:tln:*,'"T"",1H'"nigt:'x"Eli.$''::l* ii::,rtt,""n gl'&l1i"",.'.tfi t#,i;;,?,i1A:L" Ei::itsifiilffi ,t"#i:Fgf j"l"x":'iril".?t#"1

ff il"#i"l*rlt'kTt#::iffi i*k
ar fi fost similar6 celei din lmpe'u

superioara' ln aceste condilii' nu vedem cum orga;ff;i;";i."ti&"r'.a ;; qi de "teri") nizarea Blsricii clacs-romane t.ii"t""ta doar la nivel local' de sate

^ *?5:.iff
;;il .e;a;

j":"1t:*':r't"t'iitK'n*f il:ii$fi""J*.F #$,f;r#,,nlli':';"'lg,:" "rs*ry"i:t'#""^i'll:"H:" i#*lf **":'ff s5"'13"#xdf

Ir:ll;;;

tii. rs, :b,

'ni"i'tid i" pternateriarror'*algci'1 ,fHE?f;",".T?'#"triur discernerea 6convinserea exprime tai r2l), autorii
Jiret, ni"i cei doi autbri nu sunt scuti(i de

e critrce se refere ln special la modul io care

iii;ir"ii",li'"t6-ir; subiectiv. t{"::r."* "._?1#"1 3?j.r,l.l1it,riffi*it'H{fr .ai nu am inclus doar "",ur9Pi*:^:::u L:":-i:"fflK;""i"' ,$',1# ii, G p. rsj
"n t"t"","li,iil",f tffi"!$3ff",T5""T"J1if, esre ciudar indoiernice". a. r^ nuio.,,it" pieiele reperdintie unere ci reiunosc autorii 8:FH' :ffitffi: :: #r::i:it to t,r?;
toriatL oot se nu fie crqtine o treime din volum) rSmene o realitat ""De_sigur, rcPertoriul (care oc' despre materialele respectlve informaliile remarcabilii prrn aceea ca aouna'toat

l"*-p"irr

i;doieliice.-;;

'o'"',f"'i;o:1"""",1s;'J x'mr:*i":=lT',,l.Ti[ [il"i::l'ut?i:lr iJ it"o""H:'j:":iH'::'

it'.'iiir:# li oii']" "r".iii*-*.

tip"roii"a- u acestoia(fdra' ry'<efe1l in bibliosraria

l*.l:;'"::,eb&,1"Hi"."i"T:x"S'# "Xi'"f x$lf :ll,-::rff ;3H"::"iii# H',r"otHil'il i"'i" iiLl*lli$:rr"ir""ii,'!i*:l;,1:lill;i "r i*r"r-""3i.1tT,'Ji,i:"l,'"iiil;,,?,'.,i\'f",""i,
i"'ir"rl^s""iJiii, "ii',""i,i
de f"[ti,1r"."';'til'i"o?tlt?f,'1?tinEult. lu".6"l de acestrel) chiar'l'toiii s'nt [ifi3i::"Ji;.:td.J,iori,fli.t?]^..u o"t"iJ

cu obiecr orice "" n,uff":ifffl ii'J.i""*-#T3ff1?li-

*m:i"'l,t;*:*"li'lr'sj;':'ril'3I?"",i;:ir"'i"$.'.'f':J .,"' rt p-q!9iii.ffr:""!"0i,"::"'u'-'"n",lJ i;-l;-;; barbariror

iiiiiii- ia"iiit"'-"i.;;pil;'i; u,l;:f,:*1l;mldj:[;i::]tt:-il;.:'l#zf',,T f;:l'|?
"g::r"ii"."':: Sr:*"::L""*riul o -i""u' i-po't"ot" istoric,autorii acorde

"?'.t?#f3r,",i,'*,i'll1'i crucr'', Din acestmotiv' cii purtau-semnur

jhX#;t"H::*1;H1i;"i:!::tt i""""",il'.:"'i"3ili::ni"""filfl

-su"i-"ii.t" *l::*1""t'.1"s'ljn;;"i;l'".""1',n'.'3"J,i1i"i".S*1," mai ii-rii. $i opinii ":"Sf1f; -c"a;G' ::""J1:"',3,:?L;3""o"fil3'i";:fi*.,ti::u ""'"nt''rr',i*.?" ai""'"u "i o,]'"*i.t"i Siiltlt"tJi*Hh.tT[""';'#

"..H:1

/1:

ROI4ANIZARf

5t CRJ:STL\rA-RF

LA \ORDI.L

Dt.ti.{i]l

501

dintr care unele nu aveau nici o legetura c! cr.itinistlul. fiind mai vechi. Nu trbuie sa, uitem nici laptul ce gnosticErhul a fost aprrg co.nhitut de toti teolog.ir secolelor II-III. De asemenea, ar-fi hazardara preiupunerea c6 in cr;tinisrnid dgcg-romqn ulterior .etragerii aureliene ar fr supravieiuit elerrFnte gnosiice. Dis_ per,ind oflatii cu populatia odentale flotanta. giosticismul este. aia;ar, lipsit de semnlllcafte pentrll evolutia viitoare a rligiozitafii dacs_romane. De aceea, destui (rcetatori exclucl piesele gnostice din rpertoaiile de materiale crestine. Chiar N. Gudea sJ L Cihiurco spun undeva cd ..am lnregistrat li ilustrat numeroa6ele plelre de -lnel ru reprezentari gnostice _sau de facturd grostice ntrmai pentru a sublinia cdt de ampl6 !i cat de raspendita a fo,lit aceast"6 secta. Consideiam insi ca tol acest malerial. sau in oric.e caz ce?r maj mare parte a lui. nu Joaca, dcu?n, d^ei6t un rol. indirect pentru doledirea crestinismu.lui propriu-zis,, (p. 3B). Astlei

,,reper_ iSlS i1!lyl,l1,.li llll: !:.nai.. ronLu desaopertrtior paleocre$lr;r{ preia si alte interpreteri eronate sau discutabile, formuiate in . _._. Repertoriul $ibliografia anterioare. pentru ec()nomi de spalru, vom cita doar cloua cazun. Cel mai.frupant cel irl opailulur_ de bron; de ia Gherli. cu ,, ,eprererrlare pornograllca. N. ,este vl:Issa, care l_a publicat mai int6i, l_a considerat o rebrezentare crestina a viciului sau a diavolului, prcdusa in Egipt in secolul VI. Iridrdzneata lp:j::i^r.-11-, :.:pl1l'i (rnrunco trec i,pai!ul in repertoriu. manifestand indoieli asupra caracteruiui seu ooscen (care, e5\ v_ideno, Si conchizand in mod abuziv ca "intrucat la ,t0!11_$r (secolul VI d.H.) coplij erau derDrtt si probabil integral c.estinati. :i-t:i.1",. pleso a tost -prodLl^si4.-siprovine din mediu cre$tin. Din aceste Inotive l-aln incapryd.q-.er.^ cre$tine,. (p. 76, 144). Al doitea caz este cel al ljnsu_ :I1:-:, ll"' llJr9 rrlelor .le a-rgint databil in secOlul lV tdescoperite la Diernd, Cioard = Dele;i, jud. Silaj Si intr,un loc necunoscut din Transilvani,r;1p. +f,'fOOy. primul auto; care a c.onsiderat cd ele loloseau la impiirtdlanje este 1,. Merghitan /Baiat l yol. II, 1990, p. 167-16A). necitai au il. Cua"" si I,umina arheologiei, ? L Ghiurqr. IatS lnsd ce N. Ddnilri (.,clasul Bisericii", 1986,3, p. 80-92 si ,,lndrumator mi_ sronar $i patriotic", Dpiscopia Oradiei. 3, 1996, p. i3_I4: studiiie au remas. 5e pare, necuno6cute celor doi attori) arate ce a;emenea li[gurite pot fi socotile -dqSi ele. poarrd simboluri cr.,sline rnu e*te c"arrri celor d,.(coperi:, :uttll:ll:" Sool rn uacla). N. uanrta mai constau c6 prima at(\tare a linguritj in rrtlralul im '(N. Fri.Lisaniei dateazd din secolul VIII trudea st i. cfriuri" afirma ca rtrr secolul IV). Tlebuie. deci. sd fim sceptici in privi;ta linguriteior. inde si opaite ,,cu motile decorati\.e de cpoca c16::ne __ ,ya: lepellojru,l_^cupf pe dlsa' (p. 155-158), care nu prezintd simboluri crestine I lnclllCereir lr,: j-. rpertgriu, doar in rjrtutea datirij lor in secolele I\:-\r, esle abuzi\a. \c;.it..::.jj -:...1 cu hener -anIropomr,rf rh lrr Aoulum r. 158)nU este "r*i:n. l"^,i,.f. ioe {ruce IaCUt. dUpa itr.lcre, pe mai multe \.a\e din secolr,le lI iiI deac.,:jer.',f .d:,\, l.ll1!1,:.9:,o. l - I = n o , t , 9 a l l 9st r u r c l : . 5 l A \ c n i . L o c u s l e r i .P o r o l i s s J mp r e c r m \ , c . t e d e ; , , . aplrce de bronz de la l,orr,lissum p tBB. 1C0,. p:rr ,,!.., ..1:, semnrl lcall\ necrestine (de.si autorij au drepkte cind arati ca simbo)rrl crrrcrr pocii :ll1-^ll:1,o.. 1li Constantin). 1n schiht. esre .,mi\a o de(.ol,cIir. \rgurJ sr de mane irnDortante: tiDarul penttu turnat cruciulite de la jud."CcF ' "' Cdsiur, vasna. Mai sunt $i elte lucruri discllbbile, aa. n.-op.im i-i,i.' ln concluzle, (iudca Iepertoriul hto(mir de ll. \i L Chiur^o pA.atui(ste prrn . spirit criti(. care scade-vak)krlrea rte ansainbtu a "a.iii.'O.i"u-, ""i"ira l.i-lll*rt cu toatF limitele ei. o lucrare de referintd in istoriografia mil;niului l :,., l11.i:, sr,.asa cum spun dutorii ei (p.34), un,.punct de plecare pentru cerct.larea mai rndeaproape it cre$linismului daco-roman, pcntru o cunoagte;e mai bun5. mai tematica a--do\ezjlor arheologice care stati la b:ra intelcgerij iJi si, intr un sis_ sens () (unoastere mai buni a formctor de riate romand pe ter_it()riul a,l,-,19rei9rt,i,, Qallret n(|as!(e'.
ROMANISA?ION * L'6tude romanisation T;T CIIRISTIANISATJON \-ORD,DANUBIENNES AUx jVe-.-\rIIe SIECLES RESUMC propose un possible modile du processw de l,achevement de la apres la ret;aite aur6lieDne, On io"Il"" fe- "at""loue, p"" t,errurr-

pieselorsnosticein iustificata includerea

,! ron Barneasi N. Danid. ln schimb,N. iii.r"" .i''i.

502

AI,EXANDRI'

ilADCi]AI(U

24

dans les provinces d la "u,-p1gnl: -P"o"tstu",dt -"o-anisation pelisationdans l'imposition de.la langue latine et celui de l" bccidentales de l'Empire Ho*dii i"'t"" Leur convereenc I'Est'6tallie une re-lation du tvpe Jeed-back' ;;i;t;;;;;;; processus

sontdes i[ous les deuxii'i'ilJiiiie-.f 6'".-iit.n "tt""nui.i"t ivpotogique. ufl/""#"l""rryil"Hroltrl t 6tFtstianisme ti par r" liit et aussi d'1" -de'i" d'acculturation) termes lt
;.;;;; ;lvilisation' romain". c"l:*..po".:9Y9i,le-s

"'"'iTY.li:5r;l%,1?if:iTtXi'"'t#'"o$A;$""'I;'par orricierres' missions res

que par le "are "poiti"i organises, anonvms'orisiei gFi+ti"::"-! -d:; ^:r.ovants

ff:itJ,F:Jl'#..'J"lkri*T'ir,l"*{rti*l"loi"1lx",#"'; ; * romani:
BlTtitt"Tll"u"u*tl'::,'g"t;uner-alisation- de la.culture mat6rille
"u* Ive-ve- sidcles' surtout--su' "eucion "'eaj';''rept"a*' La nouvelle 'J"Dacie (dans les r6gions pguplees par aL "ini"i"t i;.t-"iin"! ii""i"ig' tu""itil?u les-tomoignaeesarch6ologiques gothiq.ue' a"-i"iiiot a r" ri-tt"i-"iru-r*it i;';;-. proiessusde christiaLiintensitd-du racEs). tres etaient montrent que les chretiens pe"speitive' la. rornanisation des Daces

1"""1*lr*-":-*'l*l**i"'-"1*L:"::rn:m;lilil,li"':"^ Jf."l,''#JT*"i"t"Hl *'fi'?1'l;l:.li&': i:",'!ln:;:r*l*::"*"x, occidental' du christianisme. en o."lu coitettt lans I'entier monde'romain le

lnoi:T'l""'"'H::" "1,'#"1;T'q;,,Hi:,' if'l*,i:;"$'"L^t*"i.:" ll'f,'#l"i sur le trritoirE de la couvertes chretlennes, presque uniformdment r6pandues
romanit6 norddanutie,tnu

uJtt"-'J"reiiie. ;';i;';; ;;;;;i; ;rql"r:";|.#:[i,iJf".," """",1.",H'JJ',;f":,"":i1? iutroe"u.: g:"," "uLiu

;:$:i,'i::f:"3*"R:!i:4:i#;d';6;' ;1,*,,1' ru:l; '"0',ioi,?""n#"ii"a;::' bun" ':;";;"]i!'-"*"i .'Tilflffi i*ru:mt-ffiluf t'ut"Tuttl;rr.r"..ion

des.Dacoromains a eu lieu -sanr. aucune (abseltes',,:lr tprstfi\,r"t-setl""tf; uar des iJiorits eccldsiastiquesou politiques 6ldmentq Dalens dans la i. ",iil.eii.-",""- " t6 Ia co-irsetvatioi des' nombre-uses

jqi[l]r: **l t:i;*:".ff ,'drr":".'r,.'n!!*lf "ys,: fi::i#{'ii [i{}

.iicirid ec"tctiattiquecapable"de de ta J3lJitil.t"o,uurr", modlles.de I'achdvement
sourcescrites medievales.

:*;f n:"":"':ff l.'ti.::"""1$i"":ffi lii Fr,,.'': .Hll'il1*r:d' il" a christianisation Par consequence'une a'"n"-leti'it""u i'""i.i""i," ;;;:i;ti#;; il a pu dacoromaine fois que lr chrislianismeu.p_et'et'eaun" une communauti ;",i:,"0""n;l'':'T ::il":"i:liili"*lirl*;:* +:r'tii::'.,":*;1'"1':"J

#""s'*::*$:Ji:,Ha'l'iiffit:*t'*Tsi";:T:? ::x{:**'::##*fliJ:il:*'"Jxiu;ii#*i:nlll"x"tt: