Sunteți pe pagina 1din 8

TESUTUL NERVOS

Este alcatuit din neuroni si celule gliale; Neuronii - sunt unitile de structur ale sistemului nervos; sunt formai din :- corp celular si -prelungiri: dendrite si axoni;

Dendritele si axonii constituie cile de conducere n nevrax a sensibilitatii si motilitii, precum si nervi spinali (micsti) si cranieni (senzitivi, motori si micsti).

STRUCURA NEURONILOR:

A. CORPUL CELULAR

formeaza substana cenuie a nevraxului si este delimitat de neurilem; in neuroplasma se afla: mitocondrii, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, lizozomi, neurofibrile (cu rol de sustinere si transport), corpi Nissl (cu rol in sintezele neuronale) si nucleul (unic, situat central).

B. AXONUL

este o prelungire unic, obligatorie, delimitat de axolema; in axoplasma contine mitocondrii, lizozomi, neurofibrile; conduce influxul nervos eferent (centrifug); este protejat de 3 teci: de mielina (la interior), Schwann , Henle (la exterior)

1.Teaca Henle

este formata din substanta fundamentala amorfa si fibre conjunctive asezate in retea; este situat la interior are rol trofic si de protectie.

2. Teaca Schwann

este formata din celule gliale; este dispusa concentric in jurul tecii de mielina; intre doua celule Schwann se afla o strangulatie Ranvier; secreta teaca de mielina si conduce saltatoriu influxul nervos. 3. Teaca de mielin

este secretata de celulele gliale Schwann sau de oligodendrologie; are rol nutritiv, de protectie si izolator. Depus sub form de lamele lipoproteice conmcentrice , albe, in jurul fibrei axonic (axoni mielinizati) Fibrele postganglionare vegetative si fibrele sistemului somatic cu diametru de sub 1micron si vitez lent de conducere sunt amielinice, fiind inconjurate numai de celulele Schwann, care au elaborat o cantitate mic de mielin, viyibla doar la microscopul electronic

Strangulatie Ranvier -intre 2 celule Schwann se afl o regiune nodal numit strangulaie Ranvier Ramificatii axonale butonate

butonii terminali contin neurofibrile, mitocondrii si vezicule cu mediatori chimici cu rol in transmiterea influxului nervos prin intermediul sinapselor.

Transmiterea sinaptic C. DENDRITE

sunt prelungiri neobligatorii, ramificate, ce contin neurofibrile si corpi Nissl (organite specifice);

conduc influxul nervos aferent (centripet).

Clasificarea neuronilor a. Dupa forma corpului celular: stelati ovali piriformi piramidali rotunzi b. Dupa numarul prelungirilor: - unipolari - pseudounipolari - bipolari - multipolari c. Dupa functie:

senzitivi motori de asociatie secretori

Proprietatile neuronilor:

generarea influxului nervos (excitabilitatea) conducerea influxului nervos (conductabilitatea)

EXCITABILITATEA reprezinta capacitatea materiei vii de a rspunde prin manifestri specifice la aciunea stimulilor. Se caracterizeaza prin: a). intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea necesar unui stimul pentru a produce un influx nervos. Stimulii cu intensitate inferioara pragului se numesc subliminari si nu produc influx nervos, iar cei cu intensitate superioar pragului se numesc supraliminari si au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag a stimulilor (legea "tot sau nimic"). b). timpul util reprezinta timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a produce un influx nervos. c). cronaxia este timpul minim necesar unui stimul (curent electric), avnd o intensitate dubl fa de reobaz, pentru a produce un influx nervos. d). labilitatea este capacitatea neuronului de a rspunde la un anumit numr de stimuli pe unitatea de timp. e). perioada refractara este proprietatea neuronului de a nu rspunde la un stimul nou, in timpul unui raspuns la un stimul anterior. f). bruschetea reprezinta rapiditatea cu care actioneaz stimulul.

CONDUCTIBILITATEA reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre efector de unde sunt transmise impulsurile altor neuroni sau unor organe efectoare. In neuron conducerea este unidirecional datorit sinapselor, care permit impulsurilor s treac impulsurile doar ntr-un anumit sens . In axonii cu teac de mielin conducerea impulsurilor depinde de fluxul circular de curent. Mielina, fiind un bun izolator electric, nu permite scurgeri de curent si de aceea, depolariyarea este posibil doar la nivelul nodurilor Ranvier. Potentialul de actiune se va deplasa deci sarind de la un nod la altul, modalitate de transmitere numit CONDUCERE SALTATORIE . Prin acest tip de conducere viteza impulsurilor creste foarte mult, astfel Fibrele mielinice conduc de aproximativ 50 de ori mai rapid dect cele amielinice.

Conducerea influxului nervos este un proces activ care se realiyeay cu consum energetic. Energia se elibereaz n special prin oxidarea glucoyei si necesit un aport crescut de O2, de aceea , n lipsa O2 conductibilitatea nervoas dispare n cateva ore. n timpul potentialului de aciune, neuronii, ca i alte tesuturi, nu raspund la noi stimuli, indiferent de intensitatea acestora, instalndu-se perioada refractara . Labilitatea consta n capacitatea de a rspunde la un anumit numar de stimuli pe unitatea de timp.

Suportul fizico-chimic al excitabilitatii si al conductabilitatii este potentialul electeric membranar

Neuroni multipolari