ULCERUL DUODENAL

Definiie - spectru de afectiuni cu etiopatogeneza complexa avand ca rezultat final autodigestia mucoasei duodenale Etiopatogenie Cei doi factori in patogenia ulcerului duodenal sunt: factorii agresivi unde includem hiperaciditatea si activitatea peptica crescuta, noxele exogene (aspirina si cortizonul), substante endogene citotoxice (acizii biliari) si refluxul duodeno-gastric, tulburari de motilitate cu evacuare gastrica anormala foctorii defensivi pentru irigatia sanguina, bariera intacta a mucoasei realizata prin productia adecvata de mucus si regenerare epiteliala normala si secretia pancreatica de bicarbonati reglata prin secretina Simptomatologie Tabloul clinic este dominat de durere ce este prezenta in epigastrul inferior cu iradiere catre dreapta; rareori in spate, in dreptul vertebrelor T8-T10. Durerea apare postprandial, la 2-3 ore. De asemenea are si caracter nocturn, intre orele 24-3 dimineata. Apare foamea dureroasa matinala unde bolnavul mananca mult pentru a o potoli, ceea ce rezulta ca bolnavul cu ulcer duodenal are tendinta la obezitate. La copii si adolescenti are o manifestare zgomotoasa. Un alt simptom este reprezentat de varsaturile acide cu alimente, spontane dupa alimentatie, alteori provocate de bolnav pentru a calma durerea. Tratament Tratamentul ulcerului duodenal este mai intai de toate medicamentos: administrarea de antisecretoare, asociate eventual cu antiacide, suprimarea factorilor favorizanti (oprirea administrarii de medicamente gastrotoxice, a tutunului), in caz de esec al acestui tratament sau de aparitie a unor complicatii acute, este necesara o interventie chirurgicala. Tehnica pentru ulcerul duodenal este vagotomia (sectionarea nervului pneumogastric). Pentru a evita recidivele, este absolut necesar sa se procedeze la eradicarea germenului Helicobacter pylori printr-un tratament antibiotic adecvat. Tratamentul medicamentos al ulcerului duodenal are 4 obiective majore: ameliorarea durerii, accelerarea procesului de vindecare a leziunii ulceroase, prevenirea recderilor i a complicaiilor. Eficiena multiplelor tratamente efectuate, mai vechi i actuale, este discutabil, avnd n vedere tendina la vindecare spontan a bolii, caracteristic a evoluiei naturale a acesteia. Exist mai multe grupe de medicamente utilizate n tratamentul ulcerului duodenal.O prim grup este reprezentat prin antiacide, care au fost recunoscute timp de decenii ca tratament de baz. Dei nu exist nc un antiacid ideal, fr efecte secundare, se utilizeaz amestecurile de hidroxid de aluminiu i de magneziu, carbonatul de calciu i, cu precauiile de rigoare, bicarbonatul de sodiu. Important este ca antiacidele s se administreze la 1-3 ore dup mese. Celelalte grupe sunt reprezentate prin preparate care inhib secreia acid prin diferite mecanisme: cimetidina, ranitidina, famotidina, o grup de medicamente mult utilizat i cu efecte bune; anticolinergicele care sunt utilizate din ce n ce mai rar n ulcerul duodenal; protectoarele mucoasei gastrice; omeprazolul, pantoprazolul, esomeprazolul, cu eficien ridicat. Toate aceste preparate au diverse efecte secundare, de aceea este necesar recomandarea medicului. Tratamentul dietetic s-a dovedit a fi cu rezultate modeste sau chiar absente, dar este recomandabil evitarea cafelei i a buturilor care conin cofein, a alcoolului i a alimentelor care creeaz disconfort abdominal. Tratamentul chirurgical se aplic bolnavilor cu recderi frecvente, celor care nu rspund favorabil la tratamentul medicamentos i celor cu complicaii majore. Exist procedee specifice cu rezultate foarte bune, care trebuie ns efectuate de specialiti consacrai. Complicaiile care pot aprea sunt hemoragia, la 15% din cazuri, perforaia, la circa 6% din cazuri, obstrucia evacurii gastrice, la 2-4% i absena rspunsului favorabil la tratamentul medical. 1